ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANE

I nstitutul de Istorie i Filosofie

ST1 l)1 I
Revista de istorie si filosofie

T
ANUL 6
IANUARIE - MARTIE 1953

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII POPULARE ROMANE

www.dacoromanica.ro
 S U DTI" REVISTA DE ISTORIE $1 FILOSOFIE
APAR E TRIMESTRIAL
COMITETUL DE REDACTIE
PROF. UNIV. V. CHERESTESIU $1 CONF. UNIV. A. ROMAN
(Redactori responsabili),
PROF. UNIV. L. BANYAY (Cluj), ACAD. P. CONSTANTINESCU41A5I, CONF. UNIV. BARBU
CAMPINA, PROF. UNIV. C. I. GULIAN, PROF. UNIV. ATHANASIE JOJA, PROF. UNIV. I.
IONAKU. CONF. UNIV.V. MAcIU, CONF. UNIV. V. POPOVICI (141), AROF. UNIV. S. STIRBU,
PROF. UNIV. D. PRODAN (Cluj), ACAD. MIHAIL ROLLER.
BUCURE$TL B-DUL GENERALISSIMUL STALIN NR. 2, TEL. 2-87-43
ABONAMENTE: CENTRUL DE DIFUZARE A PRESEL STR. SARINDAR 24, TEL. 5-28-9o, 51
www.dacoromanica.ro
LIBRARIA ACADEMIEI R. P. R. CALEA VICTORIEI 27, TEL. 4-08-50
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANE
INSTITUTUL DE ISTORIE $1 FILOSOFIE

STUDII
Revista de istorie si filosofie

I
ANUL 6
IANUARIE-MARTIE 1953
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMANE

www.dacoromanica.ro
STUDII REVISTA DE ISTORIE SI FILOSOF IE
APARE TRIMESTRIAL
COMITETUL DE REDACTIE
PROF.'UNIV. V. C II FRFSTESIU SI CONF. UNIV. A. -ROMAN (Redactori responsabili),
PROF. UNIV. L. BANYAY (Cluj), ACAD. P. CONST kNTINESCU-IASL CONF. UNIV. BARBU
CAMPINA, PROF. UNIV. C. I. GULIAN, PROF. UNIV. ATRANASIE JOJA, PROF. UNIV. I.
iorrAscu. CONF. UNIV.V. MACIU, CONF. UNIV. V. POPOVICJ (Tali), PROF. UNIV. S. STIRBU,
PROF. UNIV. D. PRODAN (Cluj), ACAD. MIHAIL ROLLER.
BUCURE5TI, B-DUL GENERALISSIMUL STALIN NR. 2-87-41
ABONAMENTE: CENTRUL DE DIFUZARE A PRESET, STR. SA.RIND AR r4, TEL. r5-28-9o. 51
LIBRARIA ACADEIVEI R. P. R. CALEA VICTORIEI 27, TEL. 4-08-5o

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a
Consiliului de Ministri al U.R.S.S. si a Prezidiului Sovietului Suprem al
U.R.S.S. catre toti membrii partidului, catre toti oamenii muncii din
Uniunea Sovieticd
Cuvantarea totardsului G. M. Malencov VIII
Cuvantarea tovarasului L. P. Beria XII
Cuviintarea tovardsului V. M. Molotov XV

Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman, Consiliul de Ministri al

R.P.R. si Prezidiul Marii Adundri Nationale a R.P.R., catre toti membrii
Partidului Muncitoresc Roman, catre toti oamenii muncii din R.P.R... XVIII
Telegrama trimisd de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman,
C orsiliul de Ministri si Prezidiul Marii Adunari Nationale a Repuhlicii
Populare Romane, Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice, Consiliului de Ministri al U.R.S.S., Prezidiului Sovietului Suprem
al U.R.S.S. X 'CI

Tel( grama trimisti de Sesiunea extraordinary a Academiei R.P.R. consacrata

genialei opere a lui I. V. Stalin « Problemele economice ale socialis-
mului in U.R.S.S. », Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice, Consiliului de Ministri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste XXIII

4311. GHEORGHIU-DEJ, Intdrirea continua a regimului democrat-popular in

Republica Populard Romans 1

*
Consfatuirea istoricilor din R.P.R. (16-17 Ianuarie 1953).
Cuvant introductiv de Acad. Traian Savulescu, Presedinte al Academiei R.P.R.
Raport de activitate de Acad. P. Constantinescu-Iasi.
Desbateri: M. Petrescu-Dambovita, D. Prodan, II. Dumitrescu, Bucur Mitrea,
I. Nestor,Val. Popovici, C. Daicoviciu, Al. Gheorghiu, E. Condurachi, K. Horedt,
V. Radu, Barbu Campina, L. Banyay, V. Maciu, St. M. Milcu, Gh. Diaconu,
C. Preda, Gh. Stefan, Seb. Morintz, A. Constantinescu, M. Neacsu, L. Simandan,
E. Bujor, V. Varga,V. Canarache,V. Livianu, D. Berciu, S. Stirbu, St. Stefanescu,
1. Foit, E. Campus, C. Serban, L. Ldzdrescu, A. Roman, G. Toacd, etc.
Incheiere la desbateri: Unele probleme ale cercetdrii in domeniul istoriei R.P.R.
in lumina genialei lucrari a lui I. V. Stalin « Problemele economice ale socia-
lismului in U.R.S.S. n de Acad. Mihail Roller 17
*
GIL MATEI si M. DAMASCHIN, Despre miscdrile tdrdnesti din 1899 si clu-
burile socialiste la sate. Anexa: Documente 91
B. A. RIBACOV, Problema formdrii poporului vechii Rusii in lumina lucrdrilor
lui I. V. Stalin 163
BARBLI T. CAMPINA, Despre rolul Genovezilor la GuriI Dundrii in secolele
XIII-XV 1 191

NOTE BSI RECENZII

I. Cheter qi B. Horodniceanu, Note asupra serviciului sanitar roman si a legd.
turilor romano-ruse in timpul razboiului pentru independentd din
1877-1878 237
V. Costdchel, Termenul ;lord (dom) in actele slavo-romans 244
Istoria moderns si contemporand a Chinei. Studio scurt (Traian Udrea). Istoria
miscarii muncitoresti franceze de Jean Bruhat (D. Trandafirescu) 248
www.dacoromanica.ro
 COAEPMAHHE
Grp.
01 I IefiTpamilori, HomlITel a Rom My IIIICTIViecHoft Harlin COBeTCHOCO C01030.,
COBeTa. \Emmen)/ 13 C0101a. CCP it IlpeanaHyma BepX0B11010 COBeTa. CCCP
Ho mem mneHam HapTH I , I 0 13Ce1 Tpy4nontmcn CooeTcHoro Corona . . . V
Pam}, TonapHina. P. NI. Mant o (ma
Pemb ronapinna JI . II. Bepun
Peon, TooapHota B. II. ModoTona
.....
......... . . ....... .
. . . .
. . . . . . .
.
VI I I
XII
XV

I Ieferpanbobin HomHTeT PymborcHoli Paoomell napalm, Goner MunucTpon PIIP

Fr Hpe nunlym Beam:or° HannoHammoro Co6panim PHP HO mem mneHam
PymmucHoii Pa6ometi napTHH, Ho mem Tpyanummen PIIP
Tezerpamma, oTnpanneHHaH LIenTpanmulm HOMHTeTOM PymbnicHoii Pa6omeli
. XVIII ..... .
Hama, COBeT0111 NIIIIIIICTp0B IT 11pe3unHymom BeanHoro IIaulronaubnoro
Co6painut PymbincHoil Hapommil Pecny6iTHHH HeHTpaahnomy HomnTeTy
HommyHmummecHon Hamm COBeTeHOPO C0103a, COBeTy MIIIIIICTPOB CCCP,
I Ipeallallymy Bepxormoro ConeTa CCCP XXI
Tenerpamma, oTnpanaeiman I1pe3numaimoti ceccHeii Aiiagemnn PHP, HocHnukeHnoil
rennambHomy lipyay H. B. Gramma «DHoHomnmecHne npo64emu comianuama H
CCCP*, HenTpambHomy HomllTeTy liommyHucTlimecHoii napTHH C013eTCHOPO
C0103a, COBeTyl1IIIIIIICTp013 Com3a ConeTcHux C0111.1a2114CTIPleCHHX PeCI1y6.1111H XXIII

1'.
*
I'EOPPHY-AErN, ganbtletiluee yHpennellue napoaHo-AemoxpaTHmecHoro .per
B PyMbIlICHOLI Ilaponnoir Pecny6nnue 1
*
Cooeufartue ucmopusoo Py.mbtscsori Hapoanoil Pecny6susu (16-17 suesp.s 1953)
BurynHTembHoe eBOBO npeannewra AHaAemint PHP aHanemmia. TpaHHa CanynecHy
OrrieTnuti aoxnaa aBagemmra H. HoHeTawrnnecity-fhub.
IIpentin: M. Herpecuy-,LIHim6onnga, lipojtaH, X. AymitTpectcy, ByHyp MISTp11,
H. HecTop, B. I10110BIPI, H. gatiHoowly, A. Feopruy, E. 1-ZonaypaHH, H. XopeaT,
B. Paay, Bap6y limmnima , JI. Batumi( , B. Maury, III. M. MBaRy, P. ,Lualtorly,
H. lipeaa, F. IIITe(Paa, C. MopHHH, A. HoHcTaHTHHecHy, M. Hmuny, JI. Cumaugaa,
E. Bymop, B. Bapra, B. Hanapaim, B. JImmliy, 99. Bepmny, C. IIITHp6y,
III. IIITOanecity, 14. (Potirr, E. HaMnyc, H. Illep6aH, JI. J1333pecxy, A. PomaH,
P. Toalia 11 AP.
3awnomirrenbnoe cnono aHanemmia MHxamna Ponnepa: HeHoTopme npo6nembr
necnegonannfl B o6aacri4 itcrop1I4 PHP B cHeTe reHHambHoro TpyRa
14. B. Cramma «DHoHomHmecinte npo6nesthr colmamiama B CCCP» . . . . 17
*
P. MATEIT H M. TIANIACHHII , 0 'Teen:du-1mm Brmaceimax 1899 roTta
coiniammcnimecHux Hny6ax B Aepenne. IlpHnonteHme: noHymeHTLI . . . . 91
*
B. A. PhIBAH013 , IlpoGnema o6pa3onaHnn Apennepycemoti BapomfocTri B awn-
Tpplos H. B. Gramma 163

BAPBY T. IMIMIIMIA, 0 pomi reriyaauen y ycmbeB gytrafi B XIIIXV BB. 191

3AMETIcH H PEHEH3HH
II. remep H B. Topoattutiany, 3ameTHH OTHOCHTeablIO pymbiHcHoro caHmapHoro
oTaena. H pymbmo-pyccimx cmiaeft BO spelmn Hamm 3a nenanHcHmocTb
1477 1878 rr. 237
*
B. Kocmsses, Tepmnll «gom» B crtaBimo-pymbnielmx aBrax 244.

HoBetiman 14 couperdelman IICT0p1411 I {HTaH. HpaTHHII Hype. (Tpass Yaps.)

Man Brmoxa, 14cTopHa pa6omero aBHxceHnH Opanium. (J(. Tpcutaa-
Oupecsy) 948
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 TOVARASUL
IOSIF VISSARIONOVICI STALIN
A INCETAT DIN VIATA
DIN PARTEA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULU I
COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE, A CONSILIULUI DE
MINITRI AL U.R.S.S. *I A PREZIDIULUI SOVIETULUI
SUPREM AL U.R.S.S.

CAtre toti membrii partidului, ciare toti oamenii muncii din Uniunea Sovietica

Dragi tovartisi si prieteni!

Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,

Consiliul de Ministri al U.R.S.S. si Prezidiul Sovietului Suprem al
U.R.S.S. anunta cu adanca durere partidul si pe toti oamenii munch din
Uniunea Sovietica ca la 5 Martie, ora 9,50 seara, a incetat din viata dupa
o boala grea losif Vissarionovici Stalin, Presedintele Consiliului de
Ministri at U.R.S.S. si Secretar al Comitetului Central al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice.
A Incetat sa bath inima lui Iosif Vissarionovici Stalin, tovarasul du
lupta si genialul continuator al cauzei lui Lenin, inteleptul conducator gi
Invatator al Partidului Comunist si al poporului sovietic.
Numele lui Stalin este nespus de drag partidului nostru, poporului
sovietic, oamenilor muncii din lumea Intreaga. Impreuna cu Lenin, tova-
rasul Stalin a faurit puternicul partid al comunistilor, 1-a educat $i 1-a
otelit ; impreun5 cu Lenin, tovarasul Stalin a fost inspiratorul gi conduca-
torul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, "intemeietorul primului Stat
socialist din lume. Continuand opera nemuritoare a lui Lenin, tovarasul
Stalin a condus poporul sovietic la victoria de importanth istorica mon-
diala a socialismului in tam noastra. Tovar5su1 Stalin a condus tara noastra
la victoria asupra fascismului in cel de al doilea razboi mond:al, fapt care
a schimbat in mod radical iptreaga situatie internationals. Tovarasul Stalin
www.dacoromanica.ro
VI

a inarmat partidul si intregul popor cu programul mare si clar at con-

. truirii comunismului in U.R.S.S.
Moartea tovarasului Stalin, care si-a inchinat intreaga sa viata slujirii
fare preget a maretei cauze a comunismului, este cea mai grea pierdere
pentru partid, pentru oamenii muncii din Tara Sovietica si din toata
lumea.
Vestea incetarii din viata a tovarasului Stalin va umple de aclanc,5
dui ere inimile muncitorilor, colhoznicilor, intelectualilor si ale tuturor
oamenilor muncii din Patria noastra, inimile ostasilor vitezei noastre
armate si ai flotei maritime militare, inimile milioanelor de oameni ai
muncii din toate tarile lumii. In aceste zile de adanca durere, toate popoa-
rele tarii noastre Isi strang si mai mult randurile in marea si frateasca for
familie, sub conducerea 'incercata a Partidului Comunist, faurit 5i educat
de Lenin si Stalin.
Poporul sovietic are o incredere nemarginita si este patruns de dra-
goste fierbinte fate de scumpul sail Partid Comunist, deoarece el stie ca
legea suprema a Intregii activitati a partidului este slujirea intereselor
poporului.
Muncitorii, colhoznicii, intelectualii sovietici, toti oamenii muncii din
tara noastra urmeaza ferm politica elaborate de partidul nostru, care
corespunde intereselor vitale ale oamenilor muncii si care are drept scop
intarirea continua a puterii Patriei noastre socialiste. Justetea acestei poli-
tici a Partidului Comunist este verificata in decenii de lupta, ea a dus
pe oamenii muncii din Tara Sovietica la victoriile istorice ale socialis-
mului. Insufletite de aceasta politica, popoarele Uniunii Sovietice, sub con-
ducerea partidului, pasesc ferm inainte spre not succese ale constructiei
comuniste in tara noastra.
Oamenii muncii din tara noastra stiu ca imbunatatirea continua a
buneistari materiale a tuturor paturilor populatiei muncitori, colhoznici,
intelectuali satisfacerea maximala a nevoilor materiale si culturale
mereu crescande ale intregli societati, au fost Intotdeauna si sunt obiectul
grijii deosebite a Partidului Comunist si a Guvernului Sovietic.
Poporul sovietic stie ca capacitatea de aparare si fora Statului Sovietic
cresc si se intaresc, ca partidul intareste prin toate mijloacele armata sovie-
tica, flota maritime militara si organele de informatie pentru a ridica in
permanenta pregatirea noastra pentru o riposte zdrobitoare oricarui
a gresor.
Politica externs a Partidului Comunist si a Guvernului Uniunii Sovie-
tice a fost si este politica de Aeclintit a mentinerii si consolidarii pacii, a
luptei impotriva pregatirii si deslantuirii unui nou razboi, politica cola-
borarii internationale si a dezvoltarii legaturilor comerciqle cu toate ladle.
Popoarele Uniunii Sovietice, credincioase steagului internationalis-
mului proletar, intaresc si dezvolta prietenia frateasca cu marele popor
chinez, cu oamenii muncii din toate tarile de democratie populara, lega-
turile de prietenie cu oamenii muncii din 'kite capitaliste si coloniale, care
lupta pentru cauza pacii,www.dacoromanica.ro
democratiei si socialismului.
 VII

Dragi tovara0 ¢i prieteni !

Marea forta calauzitoare si conducatoare a poporului sovietic in lupta
pentru construirea comunismului este Partidul nostru Comunist. Unitatea
de otel pi coeziunea de monolit a randurilor partidului constitue principala
conditie a putcrii si fortei sale. Sarcina noastra este dc a pastra ca lumina
ochilor unitatea partidului, de a-i educa pe comunisti ca luptatori politic!
activi pentru infaptuirea politicii si a hotaririlor paitidului, de a intari .s.
mai mult legaturile partidului cu toti oamenii muncii, cu muncitorii, col-
hoznicii, intelectualii, deoarece in aceasta legatura indestructibila cu poporul
rezida forta si invincibilitatea partidului nostru.
Partidul considera ca una din sarcinile sale cele mai importante edu-
carea comunistilor si a tuturor oamenilor muncii in spiritul unei inalte
vigilente politice, in spiritul intransigentei si fermitatii in lupta impotriva
dusmanilor interni si externi.
Comitetul Central al Partidului Comunist a Uniunii Sovietice, Cons.-
lint de Mini§tri at U.R.S.S. si Prezidiul Sevietului &Trent al U.R.S.S.
adresandu-se in aceste zile de adanca durere partidului si poporului, ist
expr.rna convingerea ferma ca partidul si toti oamenii muncii din Patria
noastra vor strange si mai mult randmile in jurul Comitetului Central su
al Guvernului Sovietic, I i vor mobiliza toate fortele si energia creatoare
pentru mareata cauza a construiiii comunismului in Cara noastrd.
Numele nomuritor al lui Stalin va trai vesnic in inima poporului
sovietic si a intregii omeniri progresiste.
Traiasca mareata, atotbiruitoarea invatatura a lui Marx-Engels-Lenin
Stalin !
Traiasra puternica noastra Patrie Socialista !
Traiasca eroicul nostru popor sovietic !
Traiasca marele Partid Comunist at Uniunii Sovietice !
COMITTTUL CENTRAL AL PARTIDULUI CONSILIUL DE MINI*TR1
COMLNIST AL UNIUNII SOVIETICE AL U.R.S.S.
PREZIDIUL SOVIETULUI SUPREM AL U.R.S.S.

5 Martie 1953.

www.dacoromanica.ro
 CUVANTAItEA TOVARA$ULU1 G. M. MALENCO V

Dragi compatrioti. tovara4i, prieteni 1

Dragi frati de peste hotare !
Partidul nostru, poporul sovietic, intreaga omenire au suferit cea mai
grea si ireparabila pierdere. $i-a Incheiat gloriosul &au drum de viata inva-
tatorul si conducatorul nostru, cel mai mare geniu al omenirii, Iosif
Vissarionovici Stalin.
In aceste zire grele durerea ad5nca a poporului sovietic este imparta-
sita de intreaga omenire inaintata si progresista. Numele lui Stalin este
nespus de scump oamenilor sovietici, celor mai largi masse populare din
toate partile lumii. Nemarginita este maretia si insemnatatea activitatii
tovarasului Stalin pentru poporul sovietic si pentru oamenii muncii din
toate Wile. Opera lui Stalin va trai In veacuri si urmasii recunoscatori,
la fel ca si noi toti, vor slavi numele lui Stalin.
Tovarasul Stalin si-a Inchinat viata cauzei eliberarii clasei muncitoare
si a tuturor oamenilor muncii de sub jugul si asuprirea exploatatorilor,
cauzei salvarii omenirii de razboaiele distrugatoare, cauzei luptei pentru o
viata libera si fericita a poporului muncitor pe pamant.
Tovarasul Stalin, marele ganditor at epocii noastre, a dezvoltat in mod
creator in noile conditii istorice invatatura marxism-leninismului. Numele
lui Stalin sta, pe buns dreptate, alaturi de numele celor mai mari oameni
din intreaga istorie a omenirii : Marx-Engels-Lenin.
Partidul nostru urmeaza mare* invatatura a mafxism-leninismului,
care d5 partidului si poporului o forta de neinvins, priceperea de a des-
-chide cai noi In istorie.
Timp de multi ani, Lenin si Stalin au dus In conditiile grele ale ilegali-
tatii lupta pentru salvarea popoarelor Rusiei de sub jugul absolutismului,
de sub jugul mosierilor si capitalistilor.
In frunte cu Lenin si Stalin, poporul sovietic a infaptuit cea mai
mareata cotitura din istoria omenirii, a pus capat oranduirii capitalismului
In Cara noastra si a pasit pe o cale noua calea socialismului.
Cordinu5nd opera liii Lenin si dezvoltand necontenit invatatura leni-
nista care lumineaza mersul inainte al partidului si Statului Sovietic, tova-
rasul Stalin a condus Cara noastra la victoria istorica mondiala a socialis-
mului, ceeace, pentru prima data dupa multe milenii de existents a socie-
tatii omenesti, a asigurat lichidarea exploatarii omului de catre om.
www.dacoromanica.ro
 Ix.

Lenin si Stalin au intemeiat primul stat din lume al muncitorilor Si

taranilor, Statul nostru Sovietic. Tovarasul Stalin a muncit necontenit
pentru intarirea Statului Sovietic. Taria si puterea statului nostru constitue
cea mai importanta conditie a construirii cu succes a comunismului in tara
noastra.
Datoria noastra sfanta este de a intari si mai departe, necontenit si pe
Coate cline, marele nostru stat socialist, bastionul pacii si securitatii
popoarelor.
De numele tovarasului Stalin este legata rezolvarea uneia din cele mai
complexe probleme din istoria dezvoltarii societatii problema nationala.
Tovarasul Stalin, cel mai mare teoretician al problemei nationale, a asigurat
pentru prima oars in istorie, pe scara unui uria§ stat multinational, lichi-
darea secularei dezbinari nationale. Sub conducerea tovarasului Stalin, par-
tidul nostru a lichidat ramanerea In urma, economics si culturala, a popoa-
relor inainte subjugate, a unit strans intr'o singura familie frateasca toate
natiunile Uniunii Sovietice si a faurit prietenia popoarelor.
Datoria noastra sfanta este de a asigura intarirea continua a unitatii si
prieteniei popoarelor Orli sovietice, intarirea Statului Sovietic multina-
tional. Datorita prieteniei popoarelor Orli noastre, nu ne temem de niciun fel
de dusmani, nici dinauntru, nici din afara.
Sub conducerea directs a tovarasului Stalin a fost faurita, a crescut si
s'a Intarit Armata Sovietica. Consolidarea capacitatii de aparare a tarii si
intarirea fortelor armate sovietice au fost obiectul preocuparii permanente
a tovarasului Stalin. In frunte cu marele sau comandant de osti Gene-
ralissimul Stalin Armata Sovietica a repurtat victoria istorica in cel de
al doilea razboi mondial si a salvat popoarele Europei si Asiei de primejdia
robiei fasciste.
Datoria noastra sfanta este de a intari pe toate caile puternicele forte
armate sovietice. Trebue sa le mentinem in stare de pregatire de lupta
pentru o ripost5 zdrobitoare oricarei agresiuni a dusmanului.
Ca rezultat al muncii neobosite a tovarasului Stalin, pe baza planu-
rilor elaborate de el, partidul nostru a transformat tara inainte Inapo-
iata intr'o mare putere industrial-colhoznica, a faurit o noua oranduire
economics, care nu cunoaste crize si somaj.
Datoria noastra sfanta este de a asigura iinflorirea continua a Patrie'
socialiste. Trebue sa dezvoltarn prin toate mijloacele industria socialista,
temelia fortei si tariei tarii noastre. Trebue sa Intarim pe toate caile oran-
duirea colhoznica, sa obtinem avantul si inflorirea continua a tuturor col-
hozurilor din Tara Sovietica, sa intarim alianta clasei muncitoare cu Ora-
nimea colhoznica.
In domeniul politicii interne, .preocuparea noastra principals este de a
urmari cu fermitate imbunatatirea continua a buneistari materiale a munci
torilor, colhoznicilor, intelectualilor, a tuturor oamenilor sovietici. Datoria
de a ne ingriji fara preget de bunastarea poporului, de satisfacerea maxi-
mala a nevoilor lui materiale si culturale este lege pentru partidul si guver-
nul nostru.
Lenin si Stalin an faurit $i au otelit partidul nostru ca o mareata forty
transformatoare a societatii. Toata viata lui, tovarasul Stalin ne-a invatat
ca nimic nu este mai presus de titlul de membru al Partidului Comunist. In
www.dacoromanica.ro
lupta darza impotriva dusmanilor, tovarasul Stalin a aparat unitatea gi
coeziunea de monolit a randurilor partidului nostru.
Datoria noastra sfanta este de a intari si de acum inainte marele
Partid Comunist. Forta pi invincibilitatea partidului nostru rezida in uni-
tatea gt coeziunea randurilor sale, in unitatea de vointa si actiune, in pri-
ceperea membrilor partidului de a contopi vointa for cu vointa Si n5zuintele
partidului. Forta si invincibilitatea partidului nostru rezicia in legatura
indisolubil5 cu massele populare. Baza unit5tii partidului si poporului este
slujirea nestramutat5 de c5tre partid a intereselor poportilui. Trebue sa
pazim ca lumina ochilor unitatea partidului, sa infarim si mai mult leg5-
turile indisolubile ale partidului cu poporul. sa-i educarn pe comunisti si
pe toti oamenii muncii in spiritul unei inalte vigilente politice, in spiritul
intransigentei si fermitatii in lupta impotriva dusmanilor interni $i externi.
Sub conducerea marelui Stalin a fost faurit puternicul lag5r al p5cii,
democratiei si socialismului. In acest lag5r, inteo strAnsa unitate fr5teasca,
p5sesc inainte al5turi de poporul sovietic marele popor chinez, popoarele
fratesti ale Poloniei, Cehoslovaciei, Bulgariei, Ungariei, Romaniei, Albaniei,
Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole. In lupt5
d'arza I i ap5r5 independenta patriei sale eroicul popor coreean. Pentru
libertatea pi independenta sa nationals lupt5 cu vitejie poporul Vietnamului.
Datoria noastra sfanta este de a ap5ra $i a intari cea mai mAreat5
cucerire a popoarelor lag5rul pacii, democratiei si socialismului, de a
intari leg5turile de prietenie Si solidaritate dintre popoarele t5rilor din
lagarul democratic. Trebue sa int5rim pe toate caile prietenia ffateasca,
indestructibila, ve5nic5 a Uniunii Sovietice cu marele popor chinez, cu
oamenii muncii din toate t5rile de democratie popular5.
Popoarele din toate t5rile 11 cunosc pe tovarAsul Stalin ca pe marele
stegar al pAcii. Tovar5sul Stalin a inchinat cele mai marl eforturi ale
geniului s5u ap5r5rii cauzei p5cii pentru popoarele din toate tarile. Politica
externs a Statului Sovietic politica p5cii pi prieteniei Intre popoare
este obstacolul hofaritor in calea deslgntuirii unui nou r5zb'oi, ea corespunde
intereselor vitale ale tuturor popoarelor. Uniunea Sovietice a apgrat si ap5r5
permanent cauza phcii, deoarece interesele ei nu pot fi desp5rtite de cauza
pacii In Intreaga Wine. Uniunea Sovietic5 a dus si duce politica consec-
vent5 de mentinere si intarire a p5cii, politica de lupt5 impotriva preg5tirii
si dez15ntuirii unui nou razboi, politica de colaborare international5 si de
dezvoltare a legaturilor de afaceri cu toate 'Arne, politic5 izvorita din teza
leninist-stalinist5 a posibilitatii coexistentei Indelungate si a intrecerii pas-
nice intre cele dou5 sisteme diferite capitalist si socialist.
Marele Stalin ne-a educat in spiritul slujirii cu un devotament far5
margini a intereselor poporului. Noi suntem slujitorii credinciosi ai
poporului, iar poporul vrea pacea, ur5ste r5zboiul. S5 fie sfanta pentru not
toti dorinta poporului de a nu ing5dui varsarea sangelui a milioane de
oameni si de a asigura construirea pasnica a unei vieti fericite I
jn domeniul politicii externe, principala noastra preocupare este de a
nu Ing5dui un nou r5zboi, de a tr5i in pace cu toate t5rile. Partidul Comu-
nist al Uniunii Sovietice, Guvernul Sovietic considers c5 cea mai juste,
necesar5 pi dreapt5 politica externs este politica pAcii intre toate popoarele,
bazata pe Incredere reciproca active, politica sprijinita pe fapte pi confir-
www.dacoromanica.ro
 \I
math prin fapte. Guvernele trebue sa-si slujeasc5 cu credinta popoarele, iar
popoarele doresc fierbinte pacea, blestema r5zboiul. Sunt criminale acele
guverne care vor cauta s5 Inse le popoarele, care vor merge impotriva dorintei
sfinte a popoarelor de a mentine pacea si de a nu IngAdui un nou mAcci
sAngeros.
Partidul Comunist, Guvernul Sovietic consider5 c5 politica p5cii Intre
popoare este singura politicA just5, corespunz5toare intereselor vitale ale
tuturor popoarelor.
Tovareisi !
Incetarea din viata a conducatorului si invatatordlui nostru, marele
Stalin, impune tuturor oamenilor sovietici datoria de a-si spori eforturile
pentru Infaptuirea sarcinilor grandioase ce stau in fata oporului sovietic,
de a-si maxi contributia la cauza comuna a construirii societatii comuniste,
a int5ririi fortei si capacitatii de apgrare a Patriei noastre socialiste.
Oamenii muncii din Uniunea Sovietica v5d si stiu c5 puternica noastra
Patrie merge spre not succese. Avem tot ceeace este necesar pentru con-
struirea unei societati comuniste depline.
Cu Incredere ferma in fortele si posibilit5tile sale inepuizabile, poporul
sovietic infAptueste mareata opera a construirii comunismului. Nu exists in
lume forte care sa poata opri mersul Inainte al societatil sovietice spre
comunism !
Adio, invAtatorul si conduc5torul nostru, prietenul nostru iubit, scumpe
tovar5se Stalin !
Inainte, pe calea triumfului deplin al m5retei cauze a lui Lenin-Stalin !

www.dacoromanica.ro
 CUVANTAREA TOVARAKLUI L. P. BERIA

Dragi tovarc4i, prieteni

E greu ssa exprimi in cuvinte sentimentul de mare durere pe care 11
incearca in aceste zile partidul nostru si popoarele Orli noastre, intreaga
omenire progresist5.
Nu mai este Stalin, marele tovar5s de lupta $i genialul continuator al
operei lui Lenin. Ne-a parAsit omul cel mai apropiat si cel mai scump
tuturor oamenilor sovietici, milioanelor de oameni ai muncii din intreaga
lume.
Intreaga via si activitate a marelui Stalin este o pild'a insufletitoare
de credint5 fata de leninism, o pada dt,slujire far5 pregetia clasei munci-
toare si a tntregului popor muncitor, a cauzei eliberarii oamenilor muncii
de asuprire $i exploatare.
Marele Lenin a Intemeiat partidul nostru si 1-a condus la victoria
revolutiei proletare.
ImpreunA cu marele Lenin, genialul ski tovargs de lupt5, Stalin a
int5rit Partidul Bolsevic si a creat primul stat socialist din lume.
Dup5 moartea lui Lenin, Stalin a condus timp de aproape 30 de ani
partidul si tara noastra pe calea lui Lenin. Stalin a aparat leninismul de
numerosi dusmani si, in noile conditii istorice, a dezvoltat Si imbogatit
invatatura lui Lenin. Inteleapta conducere a marelui Stalin a asigurat
poporului nostru construirea socialismului in U.R.S.S. si victoria istoric5
mondial a Uniunii Sovietice in Marele Razboi pentru Apararea Patriei.
Marele constructor al comunismului, genialul conduc:ator, scumpul nostru
Stalin, a inarmat partidul si poporul nostru cu mgretul program al con-
struirii comunismului.
Tovarii5i,
De nestins este durerca Inimilor noastre, neinchipuit de grea este pier -
derea, dar nici aceast5 durere grea nu va fr'ange vointa de otel a Parti-
dului Comunist, nu va clinti unitatea $i hot5rirea lui fertn5 in lupta pentru
comunism.
Partidul nostru, lnarmat cu teoria revolutionary a lui Marx-Engels-
Lenin-Stalin, intelept prin experienta unei jumAtAti de secol de lupta
pentru interesele clasei muncitoare $i ale tuturor oamenilor muncii, ,tie cum
s5 conduc5 pentru a asigura construirea societ5tii comuniste.
Comitetul Central al partidului nostru $i Guvernul Sovietic au trecut
in opera de conducere a Orli, prin marea coal a lui Lenin $i Stalin.
www.dacoromanica.ro
 In focul razboiului civil $i al interventiei, in anii grei ai luptei impo-
triva ruinei economice $i a foametei, in lupta pentru industrializarea tarii
$i pentru colectivizarea agriculturii, in anii grei ai Marelui Razboi pentru
Apararea Patriei, and se hotara soarta Patriei noastre gi soarta intregii
omeniri, Comitetul Central al partidului $i Guvernul Sovietic, conducand
$i indrumand eroica lupt5 a poporului sovietic, au dobandit o Pxperienta
uria$5 in conducerea partidului $i a tarii.
Deaceea, popoarele Uniunii Sovietice se pot bizui pi deacum inainte cu
deplina incredere pe Partidul Comunist, pe Comitetul sau Central $i pe
Guvernul for Sovietic.
Dusmanii Statului Sovietic iii fac socoteala ca greaua pierdere suferita
de not va duce la disensiuni $i dezorientare in r &ndurile noastre.
Dar socotelile for sunt zadarnice : ii asteapta o dezamagire crunta.
Cine nu este orb vede ca partidul nostru, in zilele grele pentru el, iii
strange $i mai mult randurile, ca el este strans unit $i de neclintit.
Cine nu_este orb vede ca in aceste zile de adanca durere, toate popoarele
Uniunii Sovietice, in unire frateasca cu marele popor rus, $i -au strans $i
mai mult randurile in jurul Guvernului Sovietic $i al Comitetului Central
al Partidului Comunist. Poporul sovietic sprijina in unanimitate atat poli.
tica interns, cat $i politica externa a Statului Sovietic.
Politica noastra interns se baz.eaza pe alianta indestructibila a claei
muncitoare cu taranimea colhoznica, pe prietenia frateasca dintre popoa-
rele tarii noastre, pe unirea trainica a tuturor republicilor nationale sovie-
tice in sistemul marelui stat multinational unitar Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste. Aceasta politica are drept scop ittarirea continua a
puterii economice s§i militare a statului nostru, dezvoltarea continua a
economiei nationale pi satisfacerea maximala a nevoilor materiale $i cultu-
rale crescande ale intregii societati sovietice.
Muncitorii, taranimea colhoznica, intelectualitatea tarii noastre pot
munci In liniste pi siguranta, stiind ca Guvernul Sovietic va apara cu
grija pi fara preget drepturile for inscrise in Constitutia Stalinists.
Politica noastra externs este limpede $i usor de inteles. Din primele
zile ale Puterii Sovietice, Lenin a definit politica externa a Statului Sovietic
ca o politica de pace.
Aceast5 politica de pace a inraptuit-o neab5tut marele continuator al
operei lui Lenin, inteleptul nostru conducator, Stalin.
$i de acum inainte, politica externa a Guvernului Sovietic va fi politica
leninist-stalinist5 de mentinere $i intarire a pacii, de lupta i'mpotriva
pregatirii si dezI5ntuirii unui nou razboi, politica de colaborare interna-
tionals $i de dezvoltare a legaturilor de afaceri cu toate t5rile, pe baz5 de
reciprocitate.
In lupta comuna pentru cauza pacii in intreaga lurne, Guvernul Sovietic
va intari $i mai mult alianta, prietenia pi colaborarea frateasca, larga cola-
borare economics $i culturala cu marea Republica Populara Chinez5,..icu
toate t5rile de democratie populara pi cu Republica Democrat5 Germans.
Fratii $i prietenii nostri de peste hotare pot fi siguri ca Partidul Comunist
$i popoarele Uniunii Sovietice, credincioase steagului internationalismului
proletar, steagului lui Lenin-Stalin, vor int5ri pi dezvolta pi pe viitor lega-
turile de .prietenie cu oamenii muncii din tarile capitaliste $i coloniale, care
lupt5 pentru cauza pacii, democratiei $i socialismului.
www.dacoromanica.ro
XIV

Sentirnente adanci de prietenie leaga poporul nostru de eroicul popor

coreean care lupta pentru independenta sa.
Marii nostri conducatori, Lenin si Stalin, ne-au invatat sä ridic5m pi
sa ascutim neincetat vigilenta partidului si a poporului fata de uneltirile
*i intrigile dusmanilor Statului Sovietic.
Acum, trebue sa ne interim si mai mult vigilenta.
S5 nu creada nimeni ea dusmanii Statului Sovietic ar putea sá ne
surprinda nepreg5titi.
Pentru ap5rarea Patriei Sovietice, vitezele noastre forte armate au
Post inzestrate cu toate tipurile de armament modern. Inbogatiti cu expe-
rienta Marelui R5zboi pentru Apararea Patriei, soldatii gi matrozii nostri,
ofiterii $i generalii vor sti sa intampine asa cum se cuvine pe orice agresor
care s'ar incumeta sa atace tara noastr5.
Forta si taria de neclintit a statului nostru rezida nu numai in faptul
ca are o armata calit5 in lupte $tincununata de glorie.
Puterea Statului Sovietic consta in unitatea poporului sovietic, in
increderea poporului in Partidul Comunist forta conduc5toare a socie-
tatii sovietice, in increderea poporului in Guvernul s5u Sovietic.
Partidul Comunist pi Guvernul Sovietic dau o Malta pretuire acestei
increderi a poporului.
Poporul sovietic a primit cu aprobare unanima Hotarirea Comitetului
Central al partidului nostru, a Consiliului de Ministri si a Prezidiului
Sovietului Suprern al U.R.S.S, cu privire la luarea unor m5suri extraordinar
de importante in scopul asigur5rii unei normale $i juste conduceri a intregii
vieti a t5rii. Una din aceste hot5riri importante este numirea ca Presedinte
al Consiliului de Ministri al U.R.S.S. a lui Gheorghi Maximilianovici
Malencov, discipol talentat al lui Lenin $i credincios tovaras de lupta al
lui Stalin. Hot5ririle adoptate de organele supreme de partid si de stat din
tara noastr5 au constituit expresia vie a unitAtii pi coeziunii depline itn
conducerea partidului $i a statului.
AceastA unitate gi coeziune in conducerea tArii sunt chez5sia tradu-
cerii cu succes in viata a politicii interne' si externe, elaborate dealungul
anilor de partidul pi guvernul nostru, sub conducerea lui Lenin pi Stalin.
Stalin, intocmai ca si Lenin, a 15sat partidului si tarii noastre o
mgreata mostenire care trebue pazit5 ca lumina ochilor pi neincetat sporita.
Marele Stalin a educat $i a unit strans in jurul sau o cohorts de condu-
cAtori incercati in lupte, care si-au insusit m5estria leninist-stalinista a
conducerii, pe a c5ror umeri a cut r5spunderea istoric5 de a duce pans
la sfarsitul victorios m5reata opera inceputa. de Lenin si continuata cut
succes de Stalin.
Popoarele tariff noastre pot fi sigure ca Partidul Comunist pi Guvernul
Uniunii Sovietice nu-si vor cruta fortele pi viata pentru a pastra unitatea
de otel a randurilor partidului si a conducerii sale, pentru a int5ri prietenia
indestructibila a popoarelor Uniunii Sovietice, .pentru a int5ri puterea
Statului Sovietic, pentru a p5stra neclintit credinta fata de ideile marxism-
leninismului si pentru _a conduce Tara Socialismului la comunism, urmand
poruncile lui Lenin si Stalin.
Vesnica slav5 iubitului pi scumpului nostru conducator pi inv5t5tor,
marele Stalin
www.dacoromanica.ro
 CIIVANTAREA TOVARASULTJI V. M. MOLOTOV

Dragi tovar4i i prieteni

In aceste zile trim cu totii o durere grea Incetarea din viat5 a lui
Iosif Vissarionovici Stalin, pierderea marelui conductor si, totodat5, a
omului apropiat, drag, nespus de scump. Si noi, prietenii lui vechi si apro-
piati, si multele milioane de oameni sovietici ca si oamenii muncii din
toate t5rile, din intreaga lume, ne luam azi r5mas bun dela tovar5sul Stalin
pe care noi toti 1-am iubit atat de mult si care va tr5i intotdeauna in inimile
noastre.
fovar5sul Stalin se numea pe sine discipol al lui Lenin, impreuna cu
care a f5urit si a construit marele nostru Partid Comunist, impreuna cu
care a condus lupta revolutionary a poporului impotriva tarismului si a capi-
talismului pentru scuturarea jugului mosierilor si capitalistilor din Ora
noastr5, Impreun5 cu care a f5urit si construit Statul nostru Sovietic socia-
list, impreuna cu care a pus bazele colaborArii si unirii fr5testi a popoarelor
marl si mici, care creste sub ochii nostri.
Stalin este marele continuator al marii opere a lui Lenin.
Sub conducerea Partidului Comunist, In frunte cu tovar5sul Stalin,
poporul sovietic a construit socialismul in Cara noastra si a desf5surat opera
de inf5ptuire a m5retului program de ridicare necontenita a buneist5ri mate-
riale si a nivelului cultural al poporului sovietic, a repurtat victoria istoric5
mondial asupra fascismului in eel de al doilea r5zbol mondial si prin
aceasta a sl5bit in mod hot5rItor fortele dusmanilor externi ai U.R.S.S., a
scos Uniunea Sovietic din situatia de izolare international5, asigur5nd
formarea lag5rului invincibil al statelor iubitoare de pace cu o populatie
de 800 de milioane de oameni, a deschis tArii noastre perspectivele lumi-
noase ale construirii societ5tii comuniste, intemeiate pe munca liber5, pP
adev5rata egalitate si fr5tie a oamenilor.
Ne putem mandri pe bun5 dreptate c5, in ultimii 30 de ani, am trait
si am muncit sub conducerea tovar5sului Stalin. Noi suntem educati de
Lenin si Stalin. Noi suntem discipolii lui Lenin si Stalin. Noi vom tine minte
intotdeauna ceeace ne-a Inv5tat, 0115 in ultimele zile, Stalin, deoarece noi
vrem s5 fim discipoli si urmast credinriosi si demni al lui Lenin, discipoli
si urmasi credinciosi si demni ai lui Stalin.
Intreaga viat5 a tovar5sului Stalin, luminal5 ca de lumina soarelui de
m5retele idci ale insufletitului lupta'tor al poporului pentru comunism, ester
pentru noi o pild5 vie si datiitoare de vials
www.dacoromanica.ro
XVI

Stalin a iesit din popor, a simtit intotdeauna legatura sa de sAnge cu

poporul, cu clasa muncitoare si taranimea muncitoare, si-a inchinat
poporului toate fortele sale viguroase, tot geniul sau maret. Inca adolescent,
Stalin, cu mintea sa luminoasa, a vazut si a inteles profund ca, in vremu-
rile noastre, poporul isi poate gasi drurnul spre o viata fericita numai pe
cane luptei pentru comunism. Si aceasta a determinat calea vietii sale.
Stalin s'a dedicat in intregime, si-a inchinat intreaga sa vials luptei pentru
comunism, luptei pline de abnegatie pentru fericirea oamenilor muncii
pentru fericirea poporului.
Stalin a stiut intotdeauna sa imbine greaua activitate de zi cu zi a
comunistului revolutionar fi randurile masselor muncitoare, cu studierea
adanca a teoriei marxismului.
Asa era el in anii tineretii la Tbilisi, la Bacu. Asa era el in anii furtu-
nosi ai revolutiei ruse si in anii grei al reactiunii tariste, and era strans
legal. de muncitorii din Petersburg, aflandu-se mereu sub ploaia represm-
nilor, mereu supus prigonirilor in inchisori si in deport5ri.
Capacitatile exceptionale ale tovarasului Stalin, de organizator inega-
labil al partidului nostru si al Statului Sovietic $i de teoretician genial al
marxism-leninismu:ui, s'au manifestat in toata amp:on' ea for in anii revo-
lutiei si ai construirii socialismului.
In acesti ani, partidul nostru a crescut, s'a ridicat si a devenit mare
forth conducatoare a revolutiei sociallste in tara noastra si a dobandit
insemnatatea de for conducatoare in intreaga miscare muncitoreasca inter-
nationals. In acesti ani, Statul Sovietic multinational, care a devenit
modelul infaptuirii practice a prieteniei si colaborarii fratesti a popoarelor,
sprijinindu-se pe clasa muncitoare si pe taranimea colhoznica, s'a intarit
ca stat al socialismului victorios si a pornit pe calea fauririi societatii comu-
niste. Un rol gigantic in conducerea intregii acestei opere, In intreaga
dezvoltare a fortelor partidului nostru si ale Statului Sovietic, ii revine
tovarasului Stalin.
In toti acesti ani, Stalin nu numai ca a condus zi de zi constructia
socialista in U.R.S.S. El a lucrat permanent la problemele teoretice ale cons-
truirii comunismului in tara noastra $i la problemele dezvoltarii internatio-
nale in ansamblul ei, luminand cu lumina stiintei marxism-leninismului
chile dezvoltarii continue a U.R.S.S., legile dezvoltarii socialismului si capi-
talismului In conditiile contemporane. El a inarmat partidul nostru
intregul popor sovietic cu not descoperiri de cea mai mare important ale
stiintei marxist-leniniste, care lumineaza pentru multi ani mersul nostru
inainte spre victoria comunismului.
Stalin a condus direct faurirea 5i organizarea fortelor Armatei Rosii
$i glorioasele ei fapte de arme .pe fronturile cele mai hotaritoare in anii
razboiului civil. Stalin, in calitatea sa de comandant suprem in anii Marelui
Razboi pentru Apararea Patriei, a condus tara noastra la victoria asupra
fascismului, victorie care a schimbat radical situatia in Europa si Asia.
A fi discipoli credinciosi si demni ai lui Stalin inseamna a tine minte
intotdeauna si a avea necontenit grija de Intarirea Armatei Sovietice si a
Flotei Maritime Militare, asigurand cuvenita pregatire a fortelor armate
sovietice pentru eventualitatea oricarui atac al vreunui agresor impotriva
tarii noastre. A fi discipoli credinciosi $i demni ai lui Stalin Inseamna dea-
www.dacoromanica.ro
 I

semenea a da dovada de vigilenta si fermitatea necesara in lupta impotriva

tuturor uneltirilor, de orice fel, ale dusmanilor nostri, ale agentilor statelor
imperialiste agresive.
Statul nostru Sovietic n'are niciun fel de teluri agresive si in ceeace-I
priveste nu se amesteca in afacerile altor tari. Politica noastra externa,
eunoscuta in intreaga lume ca politica externa stalinista de pace, este o
politica de aparare a p5cii intre popoare, o politica neclintita de mentinere
pt ittarire a pacii, de lupta impotriva pregatirii $i dezlantuirii unui nou
razboi, o politica de colaborare internationals si de dezvoltare a legaturilor
de afaceri cu toate tarile care tind $i ele spre aceasta. 0 asemenea politica
externs corespunde intereselor fundamentale ale poporului sovietic $i tot-
odata, intereselor tuturor celorlalte popoare iubitoare de pace.
In tara noastra a fost creat, pe baza sovietica, un stat multinational
-care, prin trainicia sa, prin cresterea necontenita a fortei materiale $i prin
avantul culturii popoarelor, nu-§i are seaman in istorie. In toata aceasta
opera, si in primul rand in opera dezvoltarii unor relatii noi, prietenesti
intre popoarele tarii noastre, un rol deosebit, exceptional de mare, revine
tovarasului Stalin. Stalin nu numai ca a condus dezvoltarea Statului nostru
Sovietic multinational timp de multi ani, dar deasemenea a elucidat teoretic
cele mai importante probleme contemporane ale chestiunii nationale si
coloniale, contribuind si in acest domeniu la dezvoltarea bazelor stiintifice
ale marxism-leninismului.
In actualele conditii toate acestea au o importante deosebit de mare,
in special in legatura cu constituirea statelor de democratie populara si
cresterea miscarii de eliberare nationala in colonii $i in tarile dependents.
Credincioase principiilor internationalismului proletar, popoarele U.R.S.S.
dezvolta si intaresc necontenit prietenia $i colaborarea frateasca cu marele
popor chinez, cu oamenii muncii din toate tarile de democratie populara,
legaturile de prietenie cu oamenii muncii din tarile capitaliste si coloniale
care lupta pentru cauza pacii, democratiei $i socialismului.
Dragi tovarc4i, prieteni !
In aceste zile grele, noi toti vedem deosebit de bine si simtim in perma-
nenta ce sprijin puternic, de neclintit si sigur este pentru poporul sovietic
Partidul nostru Comunist, unitatea lui de otel, legaturile sale indisolubile
cu massele de oameni ai muncii. Partidul nostru, urmand poruncile marelui
Stalin, ne da orientarea clar5 in lupta pentru mareata cauza a construirii
comunismului in tara noastra. Trebue sa ne unim si mai strans, si mai
puternic, in jurul Comitetului Central al partidului nostru, in jurul Guyer-
nului Sovietic.
Numele nemuritor al lui Stalin va trai intotdeauna in inimile noastre
in inimile poporului sovietic $i ale intregii omeniri progresiste. Gloria
faptelor sale mgrete spre binele si fericirea poporului nostru $i a oamenilor
muncii din intreaga lume va trai in veci !
Traiasca mareata, atotbiruitoarea invatafura a lui Marx-Engels-Lenin
Stalin !
Traiasca puternica noastra Patrie socialista, eroicul nostru popor
sovietic I
Traiasca marele Partid Comunist al Uniunii Sovietice !

www.dacoromanica.ro
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN,
CONSILIUL DE MINITTRI AL R. P. R.
I PREZIDIUL MARII ADUNARI NATIONALE A R. P. R.
CATRE TOT' MEMBRII PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN,
CATRE TOTI OAMENII MUNCH DIN R. P. R.
Dragi tovarc4i,
Vestea mortii lui Iosif Vissarionovici Stalin genialul conducator si
invatator al oamenilor muncii 'din lumea Intreaga, cel mai bun prieten al
poporului roman a zguduit intregul nostru popor si ne-a indoliat inimile.
Milioanele de muncitori, tarani muncitori, intelectuali, barbati si femei
din patria noastra sunt alaturi cu trup si suflet, in aceste momente grele,
de poporul sovietic si impartasesc nemarginita lui durere la moartea !al
Iosif Vissarionovici Stalin.
Alaturi de Lenin, tovarasul Stalin a faurit gloriosul Partid Comunist,
a condus Marea Revolutie Socialists din Octombrie, a intemeiat primul stat
socialist cel mai puternic stat din lume.
Tovarasul Stalin a condus opera de construire victorioasa a socialis-
mului in U.R.S.S. si a inarmat partidul comunist si poporul sovietic cu
maretul program de construire a celei mai inalte societati, comunismul.
Numele tovarasului Stalin va ramane pe veci legat de victoria istorica
a Uniunii Sovietice in cel de al doilea razboi mondial, victorie care a salvat
omenirea de barbaria fascists.
Maretele idei staliniste despre pace si rietenie intre popoare au ins-
pirat si au dat forta uriasei miscari a popoarelor pentru apararea pgcii.
Geniul marelui Stalin lumineaza calea spre victorie a partidelor comuniste
si muncitoresti. a Intregii omeniri muncitoare.
Figura mare** a tovarasului Stalin va ramane vesnic vie in constiinta
tuturor oamenilor cinstiti din lumea intreaga.
Dragi tovarasi prieteni,

Pentru partidul si .poporul nostru moartea tovarasului Stalin constitue

-cea mai grea pierdere.
poporul roman nu va uita niciodata ca in momente din cele mai grele
ale existentei sale a simlit ajutorul parintesc, salvator, al marelui
www.dacoromanica.ro
 XI\
Glorioasele Forte Armate ale Uniunii Sovietice, sub conducerea tovarasului
Stalin, au eliberat patria noastra de sub jugul fascismului cotropitor si at
imperialismului inrobitor de popoare. Poporul roman a dobandit astfel posi-
bilitatea de a se bucura pentru prima data in istoria sa de o adevarata
independents nationals, de a-si lua soarta in propriile maini si de a con-
strui o viata noua, libera si fericit5.
Ideile geniale ale tovarasului Stalin, grija si sfaturile sale parintesti,
ajutorul fr5tesc al Uniunii Sovietice, au stat si stau la baza tuturor succe-
selor poporului roman si ale minoritatilor nationale in cucerirea regimului
democrat-popular, a marilor drepturi si libertati -democratice, in construirea
noii economii si culturi socialiste, In consolidarea puterii populare, a inde-
pendentei si suveranitatii de stat a R.P.R.
Fiecare cetacean cinstit al patriei noastre stie c5 el este astazi un om
fiber inteo tars libera, ca poporul nostru st5pan pe bogatiile Iarii s1 pe
destinele lui isi construeste o viata noua, datorita lui Iosif Vissarionovict
Stalin.
Deaceea, .pe cat de mare este durerea noastra la moartea iubitului
prieten si parinte al poporului nostru, pe atat de fierbinte este recunostinta
ioastra fat5 de tovarasul Stalin si hotarirea de a merge cu fermitate pe
drumul ce ni 1 -a luminat cu geniul sau nemuritor.
Tovarci.si muncitori, tarani, intelectuali, osta.si, barbafi pi femei,
tineri ceteiteni ai R.P.R.,
C.C. al P.M.R., Consiliul de Ministri si Prezidiul Marii Adunari Natio-
nale a R.P.R. isi exprima convingerea ca oamenii muncii dela orase si
sate vor munci neobosit pentru intarirea puterii populare si a aliantei dintre
clasa muncitoare si tar5nimea muncitoare baza regimului democrat-
popular ; I i vor intari unitate si coeziunea si vor strange randurile in
jurul Partidului Muncitoresc Roman si al Guvernului R.P.R. in lupta pentru
izbanda cauzei socialismului ; vor intari capacitatea de aparare a Orli si
Forfele Armate ale Republicii Populare Romane ; I, i vor ascuti vigilenta
?mpotriva dusmanilor interni si externi ai poporului roman, pentru a zdrobi
orice incercare de agresiune Iddreptata impotriva independentei si suvere.-
nitatii de stat a R.P.R.
Poporul nostru este pe deplin constient ca prietenia si alianta dintre
R.P.R. si U.R.S.S. constitue garantia sigura a libertafii, independentei si
viitorului fericit al patriei. Deaceea, intarirea necontenita a prieteniei yes-
nice, a aliantei si colaborarii fratesti dintre poporul roman si marele popor
sovietic constitne o datorie sfanta a fiec5rui comunist. a fiecarui om al
lemma, a fiecarui cetacean ce-si iubeste .patria.
In lupta pentru realizarea sarcinilor istorice care stau in fata noastra,
Tntarirea necontenita a Partidului Muncitoresc Roman forta conduca-
toare in Republica Populara Romana este o condifie de baza a victoriei.
Sarcina de cinste a tuturor membrilor de partid este sa apere ca lumina
ochilor unitatea randurilor partidului, sa intareasca legaturile partidului cu
massele, sa se stranga si mai puternic in jurul Comitetului Central, s5-si
?nsuseasca f5r5 incetare ideile atotbiruitoare ale lui Marx-Engels-Lenin-
Stalin si experienta revolutionara a gloriosului Partid Comunist at Uniunii
Sovietice, sa nu se abata nicio clip5 dela trivatatura tovarasului Stalin.

www.dacoromanica.ro
XX

C.C. al P.M.R., Consiliul de Ministri si Prezidiul Marii Adunari Natio-

nale a R.P R. au convingerea ca poporul nostru va meige cu hot5fir
nestr5mutata Inainte spre victoria definitive a socialismului in patria
noastr5, contribuind la intgrirea lag5rului Vacii $i cucerirea p5cii trainice in
intreaga lume, pe calea puternic luminat5 de geniul marelui Stalin.
Vom p5stra in veci nestears5 amintirea marelui conductor si Invkator
at oamenilor muncii din intreaga lume, Iosif Vissarionovici Stalin.
Tr5iasca atotbiruitoarea inv5t5tura a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin
Tr5iasca Partidul Comunist al Uniunii Sovietice farul c.515uzitor at
tuturor partidelor comuniste si muncitoresti !
Tr5iasca invincibila Uniune Sovietic5 constructoarea comunismulni.
bastionul pacii si libert5tii popoarelor !
Tralasc5. Partidul Muncitoresc Roman !
Trhiasea scumpa noastr5 patrie, Republica Popular Roman5 !
Trgiasca prietenia ve$nica, alianta si colaborarea frateasc5 Intre poporul
roman si eroicul popor sovietic !
COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE MINL$TRI
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN AL R. P. R.
PREZIDIUL MARII ADUNARI NATIONALE A R.P.R.

6.111.1953.

www.dacoromanica.ro
 COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE
CONSILIULUI DE MINI$TRI AL U. R. S. S.
PREZIDIULUI SOTIETULUI SUPREM AL U. R. S. S.

Dragi tovar4i,
Poporul roman a aflat cu nemarginita durere despre incetarea din viata
a tovarasului Iosif Vissarionovici Stalin, Presedintele Consiliului de Ministri
at U.R.S.S., Secretar at Comitetului Central al Partidului Comunist at
Uniunii Sovietice, tovarasul de lupta si oontinuaterul genial al operei lui
Vladimir Ilici Lenin.
Poporul nostru ilmpartaseste din tot sufletul marea durere a poporului
sovietic. In numele poporului roman, Comitetul Central at Partidului Mun-
citoresc Roman, Guvernul Republicii Populare Romane si Prezidiul Marii
Adunari Nationale exprima Comitetului Central al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, Consiliului de Ministri al U.R.S.S. si Prezidiului Sovie-
tului Suprern at U.R.S.S. deplina for solidaritate cu fratescul popor sovietic,
care pierde in persoana tovarasului Stalin pe conducatorul ski Intelept, pe
organizatorul victoriilor sale istorice.
Pierderea aceasta este deopotriva de grea pentru intreaga omenire pro-
gresista. Alaturi de Lenin, tovarasul Stalin a luminat oamenilor muncii din
tntreaga lume drumul luptei pentru victoria socialismului, democratiei si
pacii. Tovarasul Stalin era un genial conducator de osti, care a salvat ome-
nirea de robia fascists, stegarul luptei pentru pace, care si-a inchinat toata
viata cauzei celor multi, cauzei libertatii, independentei si egalitatii in
drepturi a popoarelor.
Inimile tuturor oamenilor muncii din tara noastra sunt pline de fier-
binte rectmostinta pentru tovarasul Stalin, care a eliberat tara noastra din
lanturile imperialismului, a ajutat parinteste poporul nostru in clipele cele
mai grele, i-a aratat calea Insorita a construirii socialismului. Poporul
roman 1 -a numit pe tovarasul Stalin prietenul sau cel mai bun si drag,
parintele si invatatorul sau intelept. Asa va ramane tovarasul Stalin pe
vecie in memoria oamenilor munch din tara noastra.
Membrii partidului nostru si Mtregul popor sunt constienti ca toate
realizarile pe care le-am obtinut se datoreaza faptului ca ne sprijinim pe
prietenia si ajutorul &Mese al marelui popor sovietic, ziditorul comunis-
mului.
www.dacoromanica.ro
XXII

Oamenii muncii din R.P.R. sunt pAtrunsi de hot5rirea neclintiti de a fi

si pe viitor credinciosi cauzei lui Lenin si Stalin, de a se strange si mai
mult in jurul steagului partidului steagul lui Lenin si Stalin de a
cimenta $i mai mult prietenia vesnic5, de nezdruncinat, cu marea Uniune
Sovietic5.
Milioanele de b5rbati si femei muncitori din uzine $i fabrici, t5rani
muncitori, intelectuali, ostasi iii vor m5ri necontenit eforturile pentru a
intgri regimul democrat-popular, a dezvolta economia nationala si a ridica
nivelul de trai al poporului muncitor. Poporul roman, infratit cu minori-
tafile nationale, va munci cu elan in fabrici, uzine, mine, pe ogoare, In scoli
si laboratoare, pentru a asigura victoria deplin5 a socialismului in Cara
noastra. In stransa aliant5 cu Uniunea Sovietic5 pi t5rile de democratic
popular5, vom munci neobosit pentru a contribui la int5rirea p5cii si cola-
bor5rii Intre popoare. Vom int5ri permanent capacitatea de apArare a patriei
noastre, pentru a putea faspunde cu hot5rire la orice incercare de agresiune
indreptat5 impotriva independentei nationale pi suveranitalii de stat a t5rii
noastre. Vom inv5ta dela nebiruitul Partid Comunist al Uniunii Sovietice,
partidul lui Lenin $i Stalin, de a pazi ca lumina .ochilor $i de a intki con-
tinuu unitatea partidului $i coeziunea poporului in jurul partidului, at Comi-
tetului ski Central, al Guvernului Republicii Populare Romane, de a tine
mereu treaz5 $i de a ascufi vigilenta impotriva oric5ror uneltiri ale dusma-
nilor interni it externi ai Republicii Populare Romane, de a i'nt5ri intransi-
genta In lupta impotriva dusmanului.
Genialele trivat5turi staliniste, amintirea inteleptului inv5t5tor al celor
ce muncesc Iosif Vissarionovici Stalin vor r5mane nemuritoare in
constiinta milioanelor de oameni ai muncii din lumea intreag5, insufletiti
de ideile sale mkete si de incredere nestr5mutat5 in victoria p5cii, demo-
cratiei si socialismului.
Glorie vesnicA marelui geniu al omenirii progresiste, p5rintelui iubit at
celor ce muncesc Iosif Vissarionovici Stalin
In numele C.C. al P.M.R. In numele Prezidiului Marii Adunfiri Natione/r
vi al Consiliului de Ministri al R.P.R. a R.P.R.
GHEORGHE GHF.ORGHIU-DEJ Dr. PETRU GROZA

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAMA TRIMISA DE SESIUNEA EXTRAORDINARA
A ACADEMIEI R. P. R.
CONSACRATA OPEREI LUI I. T. STALIN « PROBLEMELE
ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U. R. S. S. »
Comitetului Central a! Partidului Cothunist al (Jniunil Sovietice
Consiliului de Miniqtri al Uniunii Republicilor Sovietite Socialiste
Moscova
Oamenii de stiinta din Republica Populara Romans, membri si cola-
boratori ai Academiei R.P.R., profesori universitari, adunati in zilele de
4, 5, 6, 7 Martie in sesiune extraordinary consacrata genialei opere stali-
niste Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S.", au aflat cm
profundg durere vestea Incetgrii din viata a marelui corifeu al stiintei si
geniu al omenirii, Iosif Vissarionovici Stalin.
Impreund cu toti oamenii muncii din tara noastrA ne exprinfam soli-
daritatea cu popoarele sovietice. in marea durere ce s'a ab5tut asupra for si
asupra intregii omeniri progresiste.
Prin incetarea din viata a tovarasului I. V. Stalin, stiinta a suferit o
pierdere de neinlocuit. Invatatura tovarasului Stalin este nem'arginita prim
amploare ei, prin influenta pe care a exercitat-o si o exercita asupra dezloi
tarii intregii omeniri.
In filosofie, in economia politica, In aplicarea marxismului la diferitele
ramuri ale stiintelor naturii si societ5tii, in strategia si tactica luptei revo-
lutionare de elibei are a popoarelor, in problemele constructiei socialismului
si comunismultu, pretutindeni, in toate domeniile, stralucitele idei si desco-
periri stiintifice ale nemurilorului Stalin lumineaza omenirii calea progre-
sului si a fericirii.
Genial teoretician al socialismului victorios, creator al teoriei stiintifice
atotcuprinz5toare a societ5tii socialiste si a trecerii treptate dela socialism
la comunism, Iosif Vissarionovici Stalin a fost numit pe drept cuvant
parinte al oamenilor muncii din lumea intreag5.
Iosif Vissarionovici Stalin este eliberatorul patriei noastre si al intregii
omeniri de sub jugul fascismului, prietenul nostru scump, care ne-a deschis
calea spre o viata fericita, liber5 si independents.
Oamenii de stiint5 din RP.R. vor ramane intotdeauna recunosc5tori
tovarasului Stalin si nu vor uita niciodat'a inteleptele indrumgri date de el
stiintei progresiste. Invatatura sa privind rolul ideilor inaintate in dezvol-
www.dacoromanica.ro
 \ IV

tarea societatii, legatura intre stiinta si practica, intre stiinta si interesele

poporului, lupta sa neincetata impotriva oricaror devieri dela fundamentul
materialist al stiintei, impotiriva a tot ce este invechit, pentru victor'.a
noului in stiinta, vor sta intotdeauna la baza activitatii Academiei R.P.R.
Cu $i mai mu:ta hotarire, noi lucratorii de pe taramul stiintei din
Republica Populara Romans ne vom insusi si pune in practica atotbirui-
toarea invatatura a lui Marx, Engels, Lenin si Stalin, experienta minunata
a stiintei sovietice, vom spori vigilenta impotriva dusmanilor progresului
stiintei si patriei noastre, vom marl eforturile puse in slujba construirii
socialismului, in slujba pacii, in slujba prieteniei de nezdruncinat cu marele
si invincibilul popor sovietic.
Strans uniti in jurul Partidului Muncitoresc Roman si al Guveraului
R.P.R., noi mergem cu hotarire Inainte calauziti de steagul lui Lenin si
Stalin.
Glorie vesnica marelui corifeu al stiintei, invatatorul omenirii munci-
toare, nebiruitului luptator pentru cauza pacii $i socialismului, Iosif
Vissarionovici Stalin.
In numele oamenilor de stiinta din R.P.R.
ACAD. TR. SAVULESCU
Presedintele Academiei R. P. R.

www.dacoromanica.ro
INTARIREA CONTINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-
POPULAR IN REPUBLICA POPULARA ROMANA
DD

GH. GHEORGHIU-DEJ

Anul 1952 a fost marcat printr'o noun int5rire a regimului democrat-

popular in Republica Popular Romans. Un pas insemnat 1-a constituit
adoptarea noii Constitutii a R.P.R. Avand mereu in fara modelul inalt al
democratiei sovietice socialists, cea mai inalt5 forma a democratiei, Parti-
dul Muncitoresc Roman a elaborat proiectul noii Constitutii a R.P.R. in
spiritul maretelor principii ale democratismului socialist $i a organizat
timp de aproape cloud luni de zile o larga dezbatere publics cu privire
la textul proiectului.
Oglindind particularitnle economice si politice ale perioadei actuate
de dezvoltare a Romaniei populare, noua Constitutie reprezint5 bilantul
cuceririlor istor:ce dobandite de poporul muncitor pe calea construirii
social:smului.
Mare le Lenin soco'tea chestiunea puterii drept chestiunea fundamen-
tals a revolutiei. In mainile c5rei clase se af15 puterea lea ceeace hota-
rAste in ultim5 instants problema democratismului unei oranduiri de
stat. Pot s5 proclame const:tutiile burgheze oricate drepturi gi libert5ti,
atat timp cat la putere se aflA reprezentantii monopolurilor capitaliste,
aceste drepturi si liberfati constitue doar un privilegiu pentru minoritatea
infim5 a exploatatorilor.
VI* confirms odat5 mai mutt justetea tezei marist-leniniste c5
numai acolo unde pu'terea se 015 in ma!nile oamenilor muncii pot exista
drepturi si libertati democratic adevarate. Regimul de stat democrat-
popular reprezinta puterea oamenilor muncii dela orase si sate, cu alte
cuvinte puterea majorit5tii covarsitoare a populatiei tarii, Indreptat5
impotriva unei minoritati de exoloatatori $i asupritori. Aceastg cucerire
mareat5 a oamenilor muncii din R.P.R. sta la baza noii noastre Constitutii.
Peste zece milioane de cetateni au participat la discutarea proiec-
tului de Constitutie. Au fost facute area 19.000 de propuneri si amenda-
mente la textul proiectului. Acest adevgrat referendum popular a starnit
un puternic avant polit:c si in munc5 si a aratat vitalitatea regimului de
stat democrat-popular, legaturile sale trainice cu massele, adancul sau
democratism.
www.dacoromanica.ro
I Studii c. 213
2 GH. GHEORGHIU-DEJ

Dupa dezbaterea publics a proiectului noii Constitutii s'au desfasurat

preg5tirile in vederea alegerilor pentru Marea Adunare Nationala. In acea-
sta campanie, partidul nostru si celelalte organizatii ale oamenilor muncii
din Frontul Democratiei Populare si-au pus drept obiectiv sa faca larg
cunoscute masselor populare realizArile noastre si planurile noastre de
viitor, sä consolideze $i mai mutt leg5turile partidului cu massele, sa
ridice la un nivel si mai inalt activitatea politica a milioanelor de mun-
citori, Varani, intelectuali. Campania electorala a evidentiat cu o deosebit5
putere interesul viu pe care cele mai largi masse It poart5 problemelor
de stat ca si problemelor gospodareSti locale, cresterea constiintei poli-
tice a masselor. Adunarile populare, consf5tuirile si Intalnirile candida-
tilor cu alegatorii, la care au luat parte m:lioane de cetateni, au fost un
prilej de dezbatere a numeroase problome economice si politice, de scoa-
tere la iveala a lipsurilor, a greselilor comise de unele organe locale, de
indicare a cailor pentru Infrangerea greutatilor. Campania electorala a
aratat In mod concret ea autocritica si crit:ca de jos constitue factori
importanti ai mersului nostru Inainte.
Adevaratul democratism al regimului democrat-popular ni-1 arata si
urm5toarele cifre. In timpul ultiimelor alegeri au fost Inscrisi In liste
10.574.475 alegAtori, pe cand in alegerile parlamentare din 1928, pe care
part:dele burgheze le proslaveau ca fiind cele mai libere", au fost Inscrisi
in listele electorale doar 3.661.352 alegatori, dintre care au participat la
vot numai 77%. -Cu alte cuvinte, num5rul cetatenilor carora regimul
democrat-popular le-a acordat si asigurat dreptul la vot este de 3 on mai
mare decat sub regimul burghezo-mosieresc. Dar chiar fats de alegerile
pentru Marea Adunare Nationale din 1948, numarul alegatorilor inscrisi
in liste a crescut acum cu peste 2 m:lioane, car fata de alegerile din 1950
pentru sfaturile populare cu aproape jum5tate milion. Aceasta dove-
deste in mod conving5tor adancirea si largirea democratismului oranduirii
noastre de stat.
Alegerile pentru Marea Adunare Nationale, care au avut loc la 30
Noembrie 1952, au adus o victorie stfalucita Frontului Democratiei Popu-
lare. Pentru candidatii lui s'au pronuntat 98,84% din num5rul total al
votantilor. Alegerile au constituit o impunatoare manifestare a Increderii
si atasamentului oamenilor muncii fat5 de republica for popular5, fata de
regimul for democrat-popular, fata de politica de construire a socialismului
$i de aparare a pacii, dus5 de Partidul Munc'toresc Roman.
Unul din cele mai semnificative aspecte ale alegerilor it constitue
rezultatul votului din Regiunea Autonoma Maghiara, recent creala pe
teritoriul locuit de populatia compacts maghiara-secuiasc5, unde 98,85%
din votanti au votat pentru cand:datii Frontului Democratiei Populare.
Rezullatul alegerilor In Regiunea Autonoma Maghiara arata recunostinta
profunda a masselor munc'toare ale minoritatilor nationale fata de regi-
mul democrat-popular, fata de partid, care a rezolvat in spirit leninist-
stalinist problema nationala, lichidand cu hot5rire regjmul de salbatica
asuprire a minoritatilor nationale, as'gurand drepturi egale minoritatilor
nationale $i creandu-le cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea for
multilatera15.
Alegerile care au avut loc la 30 Noembrie 1952 au dovedit trainicia
$i taria regimului nostru democrat-popular $i au confirmat justetea poll-
www.dacoromanica.ro
 INTARIREA REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R P R 3

ticii Partidului Muncitoresc Roman forta conducatoare a regimului

democrat-popular.
Dragostea si increderea aratatA de poporul muncitor fatA de partidul
nostru se datoreste faptului c5 partidul a dovedit prin fapte ca nu cunoaste
interese mai Inalte decat interesele poporului muncitor, c5 slujeste cu abne-
gatie mgreata cauza a construirii socialismului.
A analiza in adancime drumul parcurs de democratia noastra populara,
a studia conditiile care au stat la baza succeselor dobandite, pentru a le
consolida si dezvolta mai departe iata sarcina care st5 acum in fata
partidului nostru. De un imens ajutor teoretic si practic pentru partidul
nostru, ca si pentru toate partidele comuniste si muncitoresti din lumea
fritreag5, este geniala lucrare a tovar5sului Stalin Problemele economice
ale socialismului in U.R.S.S.". Cu cat studiem mai adanc aceast5 lucrare
a tovar5sului Stalin, cu atat ne dam seama mai bine de valoarea ei de
nepretuit pentru intelegerea intregului proces al nasterii, consolid5rii si
dezvolt5rii regimului democrat-popular, precum si pentru rezolvarea celor
mai complexe probleme ale partidului nostru.

Regimul cue democratie popular5 reprezinta una din formele orga-

nizarii de stat a puterii populare, una din formele dictaturii proletariatului.
Lenin si Stalin au subliniat in repetate randuri necesitatea aplic5th
crea'toare a marxismului in rezolvarea sarcinilor concrete ale luptei prole-
tariatului. Ei au condamnat cu hotArire dogmatismul si bucheria in tratarea
problemelor teoretice, aplicarea mecanicA a unor tezc in munca practica
revolutionarA.
Regimul democrat-popular, aceasta nou forma a puterii de stat a
poporului, a fost instaurat intr'o serie de Ian din Europa si Asia ca urmare
a aparitiei unor not conditii istorice. Noile conditii au fost create de Marea
RevoluVe SocialistA din Octombrie, de cresterea si int5rirea Uniunii Sovie
tice, de victor:a ei de insemnatate istoric5 mondial5 in cel de al doilea
razboi mondial, care a dus la adancirea crizei generale a capitalismului si
la schimbarea radical5 a raportului de forte pe arena internationals in
favoarea socialismului.
Nasterea democratiei populare este deci ind:solubil legat5 de exis-
tenta Uniunii Sovietice, de maretele ei victorii. Uniunea Sovietic5, prima
brigad5 de soc" a miscarii revolutionare si muncitoresti mondiale, si-a
indeplinit si isi indeplineste cu cinste sarcinile sale internationaliste. Ea a
in-drept5tit sperantele popoarelor care lancezeau sub jugul imperialist.
Zdrobind tirania fascists german5 si japoneza, Uniunea Sovietic5 a salvat
popoarele Europei si Asiei de robia fascistA sau de primejd'a inrob'rii.
Zdrobirea trupelor germano-fasciste si inaintarea vijelioasa a Armatei
Sovie'tice in Europa au dat peste cap planurile interventionistilor anglo-
americani, care urmareau s5 is locul ocupantilor hitleristi si sa subjuge
din nou Romania si alte tali din aceast5 parte a Europei. Faptul c5 tiara
noastra si alte tad au fost eliberate de fortele armate ale Statului Sovietic
Socialist a dat popoarelor eliberate putinta de a-si lua soarta in propriile
main! si de a porni pe calea construirii unei adev5rate democratii. Folosind
cu succes aceste conditii favorabile, Partidul Comuhist din Romania a reusit
www.dacoromanica.ro
4 GH. GHEORGHIU-DEJ

sa dezvolte gi sä conduc5 victorios lupta revolutionary a proletariatului

a masselor largi ale oamenilor muncii.
In prima etap5 a luptei pentru democratie popular5, partidul a mobi-
lizat fortele in primul rand pentru nimicirea organizatiilor legionaro - fas-
ciste, pentru demascarea partidelor burghezo-mosieresti, precum si a socia-
listilor de dreapta, ca partide tradaloare, antipopulare. Partidul Comunist
a c5utat s5 le izoleze de massele largi ale t5r5nimii $i micii burghezii, sa
organizeze alianta dintre clasa muncitoare gi t saran me, pentru a des'avarsi
revolutia burghezo-democratic5 si a trece apoi la revolutia socialists.
In aceasta etapa, clasa muncitoare sub conducerea Partidului Comu-
nist dadea b5t5lia pentru aliati si indeosebi pentru castigarea aliatului
principal: massele de baza ale tar5nimii. La chemarea si sub conducerea
partidului, poporul nostru a trecut la democratizarea t5rii, a inlapturt
transform5ri agrare revolutionare, dand p5mant t5ranilor s5raci gi t5ranilor
lipsiti de p5mant. Cucerind Insemnate pozitii in aparatul de stat, poporul
nostru a zadarnicit manevrele reactiunii, grupate in jurul regelui, $i a
zdrobit lovitura de stat, bazat'a pe forta armata, pe care coalitia reactionary
o pregatise impotriva democratiei populare. Aceasta a fost etapa revolutiei
agrare, antifeudale, antiimperialiste. La putire a venit un guvern demo-
cratic, in care clasa muncitoare avea rolul conduc5tor.
In lupta apriga impotriva lortelor reactiunii burgheze conduse si
sprijinite de imperialistii americano-englez:, poporul nostru sub condu-
cerea Partidului Comunist a reusit s5 frang5 sabdtajul capitalist, s5 z'adAr-
niceasca manevrele reprezentantilor burgheziei din guvern, care urtnrireau
s5 impuna Romaniei inrobitorul plan Marshall". Partidul Comunist a
ridicat massele populare la lupta pentru Infaptuirea sarcinilor celei de a
doua etape a revolutiei democrat-populare.
Lichidarea cu succes de shire guvernul democratic a haosului eco-
nomic sj financiar prin infaptuirea reformei monetare, lupta partidului si
guvernultti nostru impotriva p!anurilor hr5p5rete ale imperialistilor ameri-
cano-eng!ezi au dus la intgrirea influentei partidului In masse, la schim-
barea raportului de forte In favoarea clasei muncitoare 5i aliatilor el.
Aceasta a facut posibila izgonirea din guvern a uItimi'or reprezentanti ai
burgheziei r5sturnarea monarhiei si proclamarea la 30 Decembrie 1947 a
Republicii Populare Romane,.
Proclamarea Republicii a marcat victoria clasei muncitoare 5i alia-
tului ei principal t5r5nimea muncitoare asupra c'aselor exploata-
toare, des5varsirea sarcinilor revolutioi burghezo-democratice ai trecerea
la inf5ptuirea sarcinilor revolutiei sodaliste.
Un factor insemnat care a asigurat victoria poporului In aceasta lupt5
a fost infrangerea agenturii burgheze in miscarea muncitoreasc5 social-
democratia de dreapta si crearea Partidului Muncitoresc Roman par-
tidul unic marxist-leninist al clasei muncitoare.
De un imens ajutor a lost pentru partidul nostru, ca si pentru parti-
dele democratise din toate t5rile democrat-nonulare, Inv5t5tura tovar5sului
Sta'in despre continutul de clash al regimului de democratic popular5,
ind'catia sa c5 regimul democrat-popular din Vine Europei Centrale li
Sud-Estice constitue una din formele d:ctaturii proletariatului gi Indepli-
neste cu succes functiunile ei.
www.dacoromanica.ro
 INTARIREA REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 5

Noua experient5 istor.c5 confirm5 odat5 mai mult teza important ca

luarea in considerare a particularit5tilor perioadei de trecere din f. ecare
tara in parte este indisolubil legat5 de aplicarea principiilor generale, esen-
tiale ale construir:i socialismului, obligatorii pentru toate t5rile. Experienta
istorica de insemn5tate mondial a marelui Partid Comunist at Uniunii
Sovietice, partidul lui Lenin-Stalin, lunineaz5 ca un far caTauzitor drumul
tuturor partidelor comuniste si muncitoresti.
II

Pentru partidul cmarxist-revolutionar cucerirea puterii de c5tre clasa

muncitoare nu este un tel final, ci doar punctul de plecare al luptei pentru
construirea unei societ5ti noi, socialist. Clasa muncitoare din Romania,
sub conducerea partidului ei, a lug puterea pentru a rezolva aceast5 sar
cin5 istorica: a lichida inapoierea economics a Orli, a o transforma d'riteo
jars agrara inapoiata intr'o tare industrial5 inaintata cu o agricultur5
mecanizat5, pentru a construi socialismul.
In primul rand trebuia lichidath ruina economics mostenita dela
regimul burghezo-mosieresc. Pentru a inf5tisa cat de coborit era nivelul de
dezvoltare a industriei in Romania, este suficient sa amintim ca acum 8
ani, 99% din masinile intreprinderilor rom'anesti proveneau din import.
Econornistii si ideologii burgheziei negau posibilitatea industrializ5rii
Romaniei, infatisand-o drept o tara c5reia i-a fost dat, chipurile, sa ramana
o tar5 eminamente agricol5". In spatele acestei formule se ascundea poli-
tica cercurilor guverriante burghezo-mosieresti, care autau sa permanen-
tizeze starea de Inapoiere a Romaniei, s5 mentin5 tara in rolul de hinter-
land agrar si de furnizor de materii prime pentru puterile imperialiste
occidentale.
Desi caracterul eminamente agricol" al tgrii era pros15vit In toate
felurile de ideologii claselor exploatatoare, milioane de Varani erau lipsiti
de paine la masa lor, zah5rul lipsea cu des5varsire din casele t5ranilor
muncitori Insesi statisticile burgheze recunosteau c5 3/4 din populatia sate-
lor era lipsit5 de Inalt5minte.Milioane de muncitori si t5rani tr5iau in cea
mai crunt5 mizerie.
Care era iesirea din aceast5 situafie? Ea este indicat5 de experienta
gloriosului Partid Comun:st at Uniunii Sovietice, care a transformat Rusia
agrar si inapolat5 in cel mai puternic stat din lume, dispunand de o
industrie inaintat5, cu un inalt nivel de dezvoltare si inzestrat5 Cu cea
mai inalt5 tehnic5 si cu agricultura cea mai mecanizat5 si cea mai pro
ductiv5 din lume.
In geniala sa lucrare Problemele econonece ale socialismului In
U.R.S.S.", tovar5sul Stalin area' calea spre socialism, singura posibil5 si
indicat5 pentru toate t5rile capitaliste care au o clas5 de produc5tori mici
si mijlocii mai mult sau mai ptit'n numeroas5. Potrivit indicatiilor lui
Lenin, tovar5sul Stalin spune ca proletariatul nu trebue sa scape condi-
tulle Tavorabile pentru luarea puterii ; el trebue sa exproprieze mijloacele do
productie in industrie sf sa be `treats in propr'etatea intregului popor, far
In ce priveste pe produc5torii 'ndividuali mici si mijlocii, sa"-i unim treptat
in cooperative de productie, adic5 in marl Intreprinderi agricole, colhozuri".
Mai departe : ...s5 dezvoltAm prin toate mijloacele industria si sä d5rt
www.dacoromanica.ro
8 GH. GHEORGHIU-DEJ

colhozurilor baza tehnic5 modern5 a marii productii Vara a le expropria, ci,

dimpotriva, inzestrandu-le din belsug cu tractoare si alte masini de prima
calitate". (Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S.", pag. 15).
Pentru o stransa leg5tura economics intre oras si sat, intre industrie
si agriculturA, tovar5sul Stalin recomanda s5 fie ment:nuta catva timp
productia de marfuri (schimbul prin cump5rare-vanzare) ca singura forma
de leg5turi economice cu orasul acceptabil5 pentru tgrani si s5 se dezvolte
la maximum comertul de stat si cooperatist colhoznic, eliminand din circu-
latia de marfuri pe toti capitalistii de orice fel.
Pe aceasta cale a condus partidul nostru poporul roman. Inca la
Conferinta National5 din 1945, partidul nostru a stabilit c5 cheia dezvol-
t5rii economice a Romaniei este inclustrializarea si in primul rand dezvol-
tarea industriei grele.
Un pas important al puterii populare pe drumul industrializ5rii a fost
nationalizarea mijloacelor de productie in industrie, transformarea for in
proprietate a intregului popor. Industria nationalizata a devenit o parghie
puternica in dezvoltarea intregii economii nationale. In cei 4 ani dela
nationalizare, industria socialists a Romaniei a crescut de aproape trei ori.
Efortul principal a fost indreptat spre dezvoltarea industriei grele, indeo-
sebi a productiei mijloacelor de productie, deoarece este imposibil sä rea-
liz5m cresterea neintrerupt5 a economiei nationale fara a realiza in acelas
timp primatul productiei mijloacelor de productie". (I. Stalin, Problemele
economice ale socialismului in U.R.S.S.", pag. 26).
Tangra noastr5 industrie a constructiilor de masini, o creatie a regi-
mului democrat-popular, creste intr'un ritm rapid. Producem astazi in
serie masini-unelte complicate, utilaj petrolifer, utilaj minier si de con-
structii, aparatura energetics mica si mijlocie. 0 serie de fabrici si uzine
construite in 1952 au fost inzestrate exclusiv cu masini si utilaj produs
in tall.
Fat5 de nivelul anului 1948, productia de tractoare reprezint5 o cres-
tere de 520%, cea de sern5n5tori de cereale 740%, cea de rulmenti 7.790%,
cea de strunguri paralele 3.040%, cea de motoare Diesel 1.091%. Intr'o
serie de domenii, cum este productia utilajului necesar agriculturii noastre,
industriei alimentate sl industriei usoare producem peste 90% din nece-
sarul pentru acoperirea nevoilor interne. In. ceeace priveste utilajul petro-
lifer, avem de pe acum disponibilit5ti pentru export.
Nivelul general al productiei industriale a dep5sit cu mult cel mai
inalt nivel atins in Romania sub capitalism. Productia industriei etalur-
gice este de aproape trei ori mai mare fat5 de productia din 1938; producem
de trei ori mai mult cirnent, de 2,5 ori mai multa energie electrica, de
circa dou5 ori mai multe tesaturi de Lana si bumbac.
Industria noastr5 socialist5 a crescut calitativ; ea se afla la un nivel
mult mai inalt decat inainte. Aceasta se manifests in reorganizarea pe
baze noi, socialiste, a vechilor intreprinderi, in utilarea for cu tehnica
modern5, asigurarea for cu energie electric5, crearea unor ramuri indus-
triale noi ( industria de tractoare, industria de utilaj petrolifer si minier,
de utilaj pentru industria usoara, industria electro-tehnic5), producerea in
tara a unor masini si agregate complexe pentru care Romania a fost zeci
de ani tributary imperialistilor.
www.dacoromanica.ro
 INTARIREA REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 7

Colaborarea frateasca si ajutorul reciproc intre tarile lag5rului demo-

cratic si Indeosebi ajutorul multilateral pe care ni-1 acorda Statul Sovietic
constitue un factor primordial In dobandirea acestor succese. Din Uniunea
Sovietica primim nu numai masini si utilaj perfectionat, ci si documenta-
tie, proiecte pentru marile lucr5ri din tara noastre, $i, ceeace este deosebit
de caracteristic relatiilor socialiste de colaborare, ne bucura'm de ajutorul
direct al tehn:cienilor sovietici, tehnicieni de cea mai inalta calificare.
Toate acestea constitue o stralucit5 confirmare a cuvintelor tovarasului
Stalin despre insemnatatea ajutorului acordat de U.R.S.S. tarilor democrat-
populare: Important este nu numai faptul ca ajutorul acesta este tat se
poate de eftin Si este de prim rang din punct de vedere tehnic. Important
este Inainte de toate faptul ca la baza acestei colaborari sty dorinta sin-
cere de a se ajuta reciproc si de a obtine un avant economic general".
(I. Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S.", pag.
34-35) .
Perspective le apropiate de dezvoltare a industriei noastre confirma
deasemenea previziunea tovarasmui Stalin cu privire la faptul ca tarile
democrat-populare nu numai ca nu vor avea nevoie sa imoorte marfuri
din tarile capitaliste, dar vor putea ele Insele sa desfac5 in alte parti
marfurile excedentare din productia proprie. De pe acum, Republica Popu
lara Romany a inceput sa exporte mOtoare electrice, tractoare, unele
Succesele noastre dovedesc esecul suferit de imperialisti in incerca-
rile for de a sugruma prin blocada Uniunea Sovietic5, China, tarile de
democratie popular5 din Europa, dovedesc int5rirea noii piete mondiale,
antiimperial:ste, plata lag5rului democrat, si restrangerea sferei deslasu-
rarii eforturilor principalelor tari capitaliste in ceeace priveste resursele
mondiale.
Constructiile socialismului Incepute in anii puterii populare si indeo-
sebi Canalul Dungre-Marea Neagra, hidrocentrala V. I. Lenin" dela Bicaz,
marele combinat poligrafic Casa Scanteii" depAsesc cu mutt ceeace s'a
construit sub capitalism in tara noastr5. Recent a fost inaugurat5 termo-
centrala dela Doicesti, una din primele lucrAri ale planului de electrificare
a t5rii, mai puternicA decat oricare din centralele electr:ce existente in
R.P.R. In cadrul reconstruirii marelui Combinat Siderurgic din Hunedoara,
furnalul pus recent in functiune intrece cu mutt capacitatea furnalelor con-
struite pe timpul capitalismului. Pentru combinatul cocso-ch'Inic, pe care-1
construim in prezent la Hunedoara, nu a existat termen de comparatie In
Romania burghezo-mosiereasc5.
Scornirile burgheziei, care nega capacitatea creatoare a muncitorilor
si tehnicienilor romani, au fost complect spulberate. Cand in 1947 industria
noastra a fabricat primul 'tractor, presa reactionary, In cor cu posturile
de radio imperialiste, iii b5tea joc de incerc5rile noastre. Propaganda
batjocoritoare a slug:lor imperialiste a suferit un esec total. Azi, peste
10.000 tractoare fabricate in tara br5zdeaz5 ogoarele patr'ei.
Uniunea Sovietic5 da poporului roman un ajutor cu adev5rat fr5tesc,
socialist. El are nu numai o urias5 insemn5tate in construirea bazei mate-
riale tehnice a socialismului, ci si un profund si bogat continut politico-
moral. Insusirea experientei sovietice int5reste increderea poporulni roman
in propriile sale forte, s5deste in constiinta muncitorilor, tehnicienilor si
inginerilor romani o ur:as5 incredere in capacit5tile for creatoare si con-
www.dacoromanica.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

tribue la inflorirea culturii, artei gi stiintei In Cara noastra. Insusirea meto-

delor de lucru ale stahanovistilor sovietici gfabeste dezvoltarea misc5rii
stahanoviste in tam noastra, constitue un insemnat factor de progres in
industria socialist5 a R.P.R.
Analiza succeselor dob5ndite in primii doi ani ai cincinalului a
permis partAului si guvernului nostru sa cons:dere c5 in Romania exist5
toate conditiile pentru indeplinirea planului cincinal in patru ani. In acest
scop este necesar mai intai sa se desfasoare o lupta hotarith pentru a lichida
1:psurile st gretnalile care mai exists in domeniul industriei. Astfel, in
industria carbonifer5, deli productia a crescut fat5 de anul trecut, se mani-
fgsta o r5m5nere in urrnA fata de sarcinile de plan. In unele intreprinderi
metalurgice nu se foloseste complect capacitatea de productie, in alte intre-
prinderi continua practica asalturilor de sfiirsit de lung, sunt defectiuni
in aprovizionarea cu materiale, nu se crg suficient5 atentie calitatii unor
produse si realizarii tuturor sortimentelor, In multe locuri avAntul munci-
torilor in intrecerea socialists nu este sprijinit grin masuri telm'co-organi-
zatorice corespunzAtoare. Nu toate cadrele economice stiu s5 sprijine la
timp initiativa inovatorilor in productie. Regiimul de economii nu este
socotit in toate intreprinderile ca o p5rghie de cea mai mare important5
pentru avantul econom:ei nationale. Intr'o serie de intreprinderi se observa
o s15bire a disciplinei in munca, o fluctuatie a fortei de munca; nu se acorda
destula atentie conditiilor materiale de trai ale muncitorilor.
Partidul cheam5 colectivele intreprinderilor, conduse de c5tre orga-
nizatiile de partid, sa desf5soare larg intrecerea socialist5 pentru reali-
zanea planului cincinal in patru ani, pentru lichidarea tuturor lipsurilor ;
partidul cheam5 pe muncitori, tehnicieni gi ingineri s5 se preocupe necon-
tenit de ridicarea productivitgii muncii si de reducerea pretului de cost.
Aceasta este calea care duce la reducerea preturilor, la cresterea salariului
real si la imbunatatirea nivelului de trai si de cultura al celor ce muncese.
III

Transformarea socialist5 a agriculturii constitue una din sarcinile

cele mai insemnate ale regimului democrat-popular. Pe baza Inv5tAturii
lenin'st-staliniste, Plenara C.C. al P.M.R. din Martie 1949 a stab:lit linia
partidului In lupta pentru int5rirea aliantei dintre clasa muncitoare si
t5r5nimea muncitoare, pentru transformarea socialist5-a agriculturii. Par-
tidul si guvernul acord5 tin sprijin permanent t5r5n:rnii cu gospod5rii
mici si mijlocii; prin ingrAchrea chiaburimii, t5ranii muncitori stint ap5rati
de exploatarea capitalistA gi ajutati s5-si m5reasc5 product:a si s5-si rid:ce
bung stare. Plenara C. C. al P.M.R. din Martie 1949 precizeaz5 ca alc5-
tuirea gospod5riei agricole colective va avea loc nu pe baza ruin5rii si
distrugerii gospod5riilor mici si foarte mici, nu pe calea luptei cu ele, ci
pe calea ridicarii for economice, a ridicArii for la un nivel mai malt at
tehn'cii, culturii sf organiz5fii for ".
Aprov'zionarea t5r5nlmii Muncitoare cu produse industriale in canti-
tati din ce in ce mai mari, ajutorarea ei cu credite pentru vite, cu seminte
selectionate, cu Indrum5ri agrotehnice, construirea la sate a unui num5r
important de scoli, c5mine culturale, spitale st dispensare toate acestea
demonstreaz5 grija partidului si guvernului pen'tru ridicarea st'arii mate-
www.dacoromanica.ro
 INTARIREA REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. SO

riale si culturale a t5r5nitnii romane, care r5spunde la aceast5 grij5 printr'o

participare tot mai activ5 si crescand5 la construirea socialismului.
Desf5surand o munca intensa pentru fransformarea socialists a agri-
culturii, partidul nostru lupta pentru lichidarea treptata a r5manerii in
urm5 a ritmului de dezvoltare a agriculturii fats de cel al industriei. In
timp ce productia industrials a crescut de aproape trei ori, productia agri-
cola a crescut trite° masura foarte mica, deoarece la Cara a ramas predo-
minant5 mica gospodarie individua15.
Munca partidului nostru la sate a si Inceput s5 dea roade: zeci de
mii de familii de tarani muncitori s'au unit In gospod5rii agricole colective,
zeci de mii de familii de t5rani muncitori all format intovarasiri pentru
lucrarea In comun a p5mantului.
Prin recoltele superioare obtinute (mai mari In medie cu 2500, iar
to unele locuri ch:ar cu 50% decat cele din gospod5riile individuale), prin
veniturile Mull mai mari, gospod5riile colective $i Intov5rasirile pentru
lucrarea in comun a p5mantului demonstreaz5 Varanilor In mod convin-
g5tor avantajele formelor socialiste de gospod5rire. Cu toate lipsurile de
care mai sufera, tinerele gospod5rii colective exercita o puternica atractie
In massa targnimii, determinand noi si noi grupuri de t5rani muncitori sa
formeze gospod5rii agricole colective.
In satele romanesti lucreaz5 mii de tractoare, combine si alte masini
agricole, trimise de statul democrat-popular, a crescut num5rul S.M.T.-
'allot; se oreeaz5 treptat haza material5 tehnic5 necesara reorganizaril
agriculturii pe baze socialiste.
Activitatea antistata15, contrareVolutionar5 a lui V. Luca, spripnit5
de A. Pauker si T. Georgescu, a pricinuit greut5ti mari munch partidului
la sate. Aplicand lin a for proprie, potrivnic5 liniei leninist-staliniste a
partidului, Luca, Pauker si Georgescu au incercat sa submineze al'anta
tntre clasa muncitoare si t5r5nimea muncitoare, ati stimulat $1 avan ajat
chiaburimea, au franat opera de transformare soc:alist5 a agriculturii, au
Incercat sa compromit5 ideia cooper5rii.
Demascarea $i zdrobirea devierii de dreapta a dus la un avant of
muncii partidului la sate, realizandu-se un sir de rezultarte pozitive in
Int5rirea economico-organizatoricA si in dezvoltarea gospod5riilor colective
existente, In crearea de noi gospod5rii colective si Intov5r5s1ri p ntru
lucrarea In comun a pAmantu'ui.
Experienta Partidului Comunist al Uniunii Sov;efce ne Invat5 sa
d5m atentie nu numai combaterii si zdrobirii oportunismului de dreapta,
ei si luptei impotriva tend:ntelor s'angiste" care se manifest5 In op ra
de colectivizare. Dup5 cum se sUe elementele deviatoare d;n partidul no tru
au alunecat ba spre dreapla, ba spre stanga".
Vartidul duce o lupt5 hotArit5 Imeotriva oric5rei Inc51c5ri a princi-
piului liberului consimt5mant In organizarea gospod5riilor cciective. Noi
punem accentul, Inainte de toate, pe continua int5rire economico-organiza
torica a gospod5riilor colective existente $i organiz5m gospod5rii noi numai
cand exists liberul consimt5mant si dorinta proprie a Varanilor.
In lucrarea sa Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S.",
tovara$ul Stalin previne Impotriva unei usuratice 1u5ri Inainte $i a trecerii
la forme economice superioare, f5ra a se tine seams de legile econom'ce
obiective, f5r5 crearea premizelor prealabile pentru o asemenea trecere.
www.dacoromanica.ro
10 GH. GHEORGHIU-DEJ

Tovar5sul Stalin ne invata totodata ca transformarea socialists a

agriculturii nu se desfasoara in mod spontan. Mersul dela sine, sponta-
neitatea ar da frau liber dezvoltarii capitaliste, stihiei mic-burgheze. Par-
tidul nostru previne organizatiile de partid impotriva unor asemenea greseli
Si tendinte si le cere necontenit sa -si intensifice munca politica in sanul
taranimii, sá desfasoare o munca stAruitoare, fabdatoare, de convingere,
cu privire la neces.tatea crearii la sate a marilor gospodarii agricoie socia-
liste, pe baza principiului liberului consimtaxnant. Numai convingerea
adanca a taranimii despre marile avantaje ale gospodariei colective poate
servi drept baza pentru crearea unor gospodarii colective cu adevarat
tra inice.

Satsfacerea nevoilor materiale si culturale mereu crescande ale

oamenilor muncii constitue scopul regimului democrat-popular. Nivelul de
trai al poporului roman creste din an in an. Reforma b5neasc5 si reducerile
de preturi infaptufte la inceputul anului 1952 au f5cut sä se imbun5t5-
teasc5 situatia material5 a masselor, sä creasc5 puterea for de cump5rare.
Consumul populatiei creste neincetat ; s'a ImbunAtatit aprovizionarea
oamenilor muncii cu paine, carne, imbr5c5minte, etc.
0 atentie deosebila se acorda muncitorilor din ramurile de baz5 ale
industriei. Astfel, partidul si guvernul au adoptat anul trecut o hot5rire
speciala cu privire la imbun5t5tirea conditiilor materiale ale muncitorilor
din induslria carbonifer5. Aceasta hot5rire prevede xn5rirea retributiei
muncii minerilor (in special la subteran), construirea de case de locuit
pentru ei, o mai bung aprovizionare a raioanelor carbonifere, etc.
In anii puterii populare s'a 15rgit considerabil reteaua de scoli si
institute de ocrotire a s5n5t5tii; oamenii muncii se bucura de asistent5
medical gratuit5, de asigurare material5 la bgtranete, in caz de boala
sau incapacitate de munca. In 1952 peste 300.000 de oameni ai muncii au
avut posibilitatea sa se odihneasca in statiuni balneare si climaterice pe
socoteala statului. Cheltuelile bugetare pentru nevoile social-culturale ale
populatiei s'au ridicat numai in anul 1952 la peste 4 rniiarde ,si jumalate
lei (peste 14% din totalul cheltuelilor pe anul 1952). Inv5t5mantul, din-
tr'un privilegiu at claselor avute, cum era sub regimul burghezo-mosieresc,
s'a transformat astazi inteun bun al poporului. Aproape 2 milioane 400
mii tineri invat5 in numeroase scoli elementare si medii, teh'nice si profe-
sionale, in un:versifati si alte institute de inval5mant superior, o mare
parte dintre ei pe socoteala statului.
Tot mai larg se dezvolt5 in Romania stiinta, literatura si aria. Pentru
oamenii muncii creatoare exists la noi conditii dintre cele mai prielrfte.
Atribtfrea Premiului de Stat unui num5r de peste 200 oameni de stiinta,
stahanovisti si inovatori in productie, literati si oameni ai artei cons-
titue o m5rturie a faplului c5 sub regimul democrat popular Infloreste
cultura.
*
Noile teze geniale si descoperiri teoretice ale tovar5sului Stalin ne
ajut5 sa intelegem mai adanc intregul proces de dezvoltare pr n care lrece
economia noastr5, legile economice care actioneaz5 la noi, sarcinile care
decurg pentru organele de partid si de stat.
www.dacoromanica.ro
 INTARIREA REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R P.R. 11

0 Insemnatate exceptionala are descoperirea de catre tovarasul

Stalin a legii economice fundamen'tale a socialismului. Scopul productiei
socialiste arata tovarasul Stalin nu este profitul, ci omul cu nevoile
sale, adica satisfacerea nevoilor sale materiale si culturale". Si mai departe:
Prin urmare, asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale si cultu-
rale mereu in crestere ale Intregii societati acesta este scopul productiei
social_ste; cresterea si perfectionarea neincetata a productiei socialiste pe
baza tehnicii celei mai matte acesta este mij/ocu/ pentru atingerea
scopului.
Aceasta este legea economics fundamentals a sociarismulti". (I. Stalin,
Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S.", pag. 86).
In oranduirea sovietica socialists, unde baza Intregii economii o
constitue proprietatea socials asupra mijloacelor de productie, .Intreg
venitul national apartine oamenilor muncii.
In oranduirea noastra democrat-popular5, economia nationals cuprinde
trei formatiuni social economice : formatiunea socialist5, careia fi apartine
rolul conducator, mica productie de an5rfuri si formatiunea particular-
capitalista.
Bazandu-se pe legea economics a concordantei obligatorii a relatiilor
de productie cu caracterul fortelor de productie, statul nostru a socializat
mijloacele ale productie industrial5, le-a transformat in propr:etate a intre-
gului popor si in felul acesta a desf.intat sistemul exploathrii, a creat
forme socialiste In economie. Sectorul socialist s'a dezvoltat si a crescut
cuprinzand ast5zi si o parte din agriculture (16% din suprafata ins5man-
tata) format5 din gospod5rii agricole de stat si gospod5rii agricole
col ect ive.
In sectorul socialist al economiei noasfre 'nationale, fireste ea nu
actioneaz5 legea concurentei si a anarhiei In productie, ci dimpotriva au
c5pAtat camp liber legi proprii economiei socialiste, cum sunt legea econo-
mica fundamental5 a socialismului si legea dezvoltarii planificate propor-
tionale a economiei nationale.
Cresterii furtunoase a industriei socialiste, 15rg:rii sectorului socialist
le-au corespuns satisfacerea Inteo masura mai mare a cerintelor materiale
si cul'turale ale oamenilor muncii. Faptul c5 70% din venitul national
provine din sectorul socialist at econom:ei nationale permite statului sa
foloseasc5 aceasta parte a venitului national In interesul oamenilor muncii
pentru largirea industriei socialiste, inclusiv a productiei de bunuri de
larg consum, pentru scopuri soc:al-culturale, pentru ap5rare.
Formatiunea socialist5 are rolul conduc5tor In economia nationals".
Aceasta face ca linia caracteristica de dezvoltare a tarsi noastre s5 fie linia
avantului neincetat al economiei, economie care nu cunoaste crize si care
se dezvolta In interesul satisfacerii imaximale a nevoilor materiale si cultu-
rale ale celor ce rnuncesc.
In celelalte dou5 formatiuni particular capitalists si mica pro-
ductie de m5rfuri actioneaza Inca legi proprii acestor formatiuni. Tinand
seama de caracterul micii productii de marfuri, statul democrat-popular
acord5 taranimii muncitoare libertatea comertului paetcular, In anumite
limite, Inteun cadru anumit, asigurand rolul regulator al statului pe plata.
In aceste conditii, o Insemn5late deosebit5 are cooperatia, care da posibi-
litatea fmbinarii intereselor personale ale t5ranilor cu interesele statului
www.dacoromanica.ro
12 GH. GIIEORGHIU-DEJ

care construeste socialismul. Cooperatia constitue drumul de baza pentru

atragerea masselor t5ranesti pe fAgasul socialismului.
In ceeace priveste formatiunea particular-capitalist5, statul democrat-
popular realizeaz5 in mod consecvent politica de ingr5dire si eliminare a
elementelor capitaliste.
DesfAsurandu-si activitatea de planificare a economiei nationale,
statul democrat-popular tine seama de cerintele legii dezvolt5rii planifi-
cate a economiei care actioneaz5 in formatiunea socialist5. Totodata, In
perioada de trecere statul nu poate Inc5 planifica absolut totul.
Sunt pline de actualitate pentru not :ndicatiile tovar5sului Stalin din
lucrarea sa Pe frontul cerealelor", publicat5 In anul 1928: Ar fi gresit-
s5 se mIcsoreze rolul 9i insemnatatea planific5rii. Dar ar fi si mai gresit
sä se exagereze rolul planifiarii, in credinta ca am si ajuns la acel grad
de dezvoltare, cand exists posibilitatea de a planifica al reglementa absolut
totul.
Nu trebue uitat ca, in afar5 de elementele care pot fi planificate de
noi, mai exists in economia noastr5 nationara ii alte elemente, care, deo-
camaat5, nu pot fi planificate; ma: exists, in sfarsit, clase vrajmase noua,
care nu pot fi infrante prin simpla planificare prevazuta in planul de stat".
(Opere, vol. 11, pag. 90-91).
Propria noastra experienta confirms justetea cuvintelor s'taliniste. In
formatiunea socialists, statul democrat-popular are posibilitatea de a
planifica si reglementa pe scars larg5; in celelalte formatinni ale economies
io9stre nationale, realizarea sarcinilor de plan este asigurat5 inainte de
toate p`rin faptul ca statul are in mainile sale parghii puternice, care-i
permit sa, i exercite rolul planificator si regulator, cat i prin faptul ca
t5r5nimea uncitoare se convinge din propria experienta de justetea m5su-
rilor aplicat de stat.
In lu area sa Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S.",
tovar5sul talin fundamenteazg pr:ncipalele probleme ale planific5rii socia-
liste. Tow rasul Stalin arata cä nu trebue confundate planurile anuale si
cineinale cu legea economic5 obiectiv5 a dezvolt5rii planificate proportio-
nate a conomiei nationale. Platificarea economiei nationale este oglin-
direa rtai mult sau mai putin fidel5 a acestei legi.
Dand aprecierea cuvenita realiz5rilor part:dului si guvernului pe
frontul constructiei socialiste 9i victoriei in alegerile din 30 Noembrie 1952,
C.C. al Partidului Muncitoresc Roman prev:ne organizatiile de partid
impotriva pericolului de pe urma autolinigtirii. Trebue sa lupt5m Impo-
trivi oricaror manifest5ri ale acesteia, deoarece ea contine germenii demo-
bilizarii Si p:erderii vigilentei revolutionare. Automultumirea si ameteala
de pe urma succeselor sunt cu atal mai primejdioase cu cat sarcinile com-
plicate care stau in fata partidului cer o ridicare a nivelului Intregii munci
de partid si de stat. Anul 1953 este anul hot5ritor in b5t5lia pentru reali-
zarea planului cincinal (1951 1955) in palm ani. Aceast5 b5t5lie poate
fi castipat5 numai printr'o si mai mare incordare a tuturor fortelor noastre.
Int5rirea statului, a tuturor verigilor sale este In momentul de
fat5 sarcina cea mai arzatoare. Int5rirea statului democrat popular
inseamn5 in primul rand int5r:rea leggturilor sale cu massele, atragerea
for Intr'o masura mai mare la construirea socialismului.
www.dacoromanica.ro
 INTARIREA REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 111

Crearea sfaturilor populare, organe locale ale puterii, a marcat o

etapa principals pe drumul construirii statuiui democrat-popular. In cei
doi ani de existents a sfaturilor populare, ele si-au demonstrat superiori-
tatea asupra vechilor organe administrative de 'tip burghez, organe rupte
de popor si dusmanoase poporului. Trebue spus insa ca in multe locurl
sfaturile populare nu au reusit Inca sa devina organe ale puterii de tip
nou care sa se sprijine in activitatea for pe massele cote mai largi.
Cauza principals a slabiciunilor in activitalea multor sfaturi popu-
lare este birocratisrnul, care franeaza dezvoltarea lor, duce in mod inevi-
tabil la izolarea de masse, la lipsa de energie necesard In mobilizarea oame-
nilor muncii pentru rezolvarea problemelor practice.
Partidul nostru socoteste ca trebue declarat razboi necrutalor biro-
cratismului, considerandu-1 drept unul din cei mai periculosi dusmani ai
construirii socialismultit In fata sfaturilor populare sta sarcina de a da
avant initiativei creatoare a oamenilor muncii, de a se sprijini in 'toate
actiunile for pe cele mai largi masse, de a mobiliza resursele locale in
vederea solutionarii cu succes a problemelor de interes vital pentru
populatie.
Autocritica si critica de jos trebue larg desfasurate, dand putinta
oamenilor muncii sa ajute organelor de partid si de slat sa-si imbunata-
teased' munca, sa-si vada lipsurile si greselile. Orice subapreciere a criticil
si autocriticii, orice incercare de sugrumare a criticii de jos trebue comba-
tuta cu energie. In raportul sau la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S., tova-
r5sul Malenkov atragea atentia ca Partidul nu poa'te sa nu tina seama
de faptul ca acolo unde critica si autocritica cunt gatuite, unde controlul
masselor asupra activilatii organizatiilor si institutiilor este slabit, acolo
apar in mod inevitabil asemenea fenomene monstruoase ca bh-ocrat'smul,
putrefactia si chiar descompunerea unor verigi ale aparatului nostru".
Intarirea statului democrat-popular inseamna totodata intarirea apa-
ratului de stat, a functiunii de reprimare a activitatii ostile a dusmanului de
clasa, a functiunii de aparare a tarn impotriva dusmanului din afara.
Intensificarea politicii agresive a imperialismului american indreptata
impotriva Uniunii Sovietice si tarilor de democratie pophlara cere sä dam
toata atentia intaririi capacitatii de aparare a tarn, crearii rezervelor de
stat si totodata intaririi acelor verigi ale aparatului de stat al caror ascutis
este indreptat impotriva sabotorilor si diversionistilor, tradatorilor si
spionilor, hotilor si delapidatorilor.
Capacitatea de aparare a patriei va constitui si de acum ina:nte obi-
ectul grijii de ceas cu ceas a partidului si guvernului. Nu avem vo'e sä
uitam ca la granitele Orli noastre opereaza cea mai vanduta si mai mar-
sava bands de slugi a imperialistilor americani, clica de spioni si tradatori
de profesie Tito -Rankovici. Ei nu inceteaza provocatiile impotriva Repu-
blicii Populare Romane si a altor tan de democratie populara, organizeaza
incalcari ale granitelor noastre si ale spatiului nostru aerian, strecoara pe
teritoriul nostru spioni si diversionisti.
Intarirea vigilentei revo'ut'onare in partid si in aparatul de stat,
educarea poporului muncitor in spiritul vigilentei, luarea rri4urilor practice
pentru organizarea vigilentei de massa iata sarcini arzatoare care start
In fata partidului nostru.
www.dacoromanica.ro
14 GFI. GHEORGHIU -DEJ

Asa cum au ar5tat procesele care au avut loc In tara noastr5 gi fn

alte tad de democratie popularA, asa cum arata 9i procesul recent al gru-
pului de complotisti din Cehoslovacia, agentii imperialismului, tradatori
recrutati din randurile poliiicienilor reactionari faliti, din randurile crimi-
nalilor de drept comun, din randurile elementelor dusmanoase strecurate in
partidele comuniste 9i muncitoresti, sfarsesc in mod inevitabil prin a fi
descoperiti si pedepsiti dupa faptele lor, datorita vigilentei organelor de
stat si a intregului popor muncitor.
Necesitatea int5ririi continue a oranduirii sociale $i de stat democrat-
populare este una din concluziile cele mai importante pe care partidul
nostru le-a tras din hotaririle istorice ale celui de al XIX-lea Congres at
P.C.U.S.

In cursul anului 1952 In tara noastra au avut loc evenimente impor-

tante. A lost zdrob:t5 devierea de dreapta, care constituia o primejdie
pentru interesele partidului, ale statului democrat-popular $i poporului
muncitor. Demascarea 9i zdrobirea devierii de dreapta au dus la intarirea
randurilor partidului, la cresterea combativ:tAtii revolutionare a membrilor
de partid, la dezvoltarea democratiei interne de partid. In desf5surarea
alegerilor pentru organele conducatoare care an avut loc in organizatiile
de partid, precum 9i in conferintele de partid raionale regionale, s'a
remarcat cresterea simtului de raspundere al membrilor de partid, dezvol-
Yci

tarea initiativei lor.

Studierea Statutului Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a
exercitat o puternicA influent5 asupra membrilor partidului nostru. Ea s'a
manifestat in mod deosebit in intelegerea mai tiara de catre organele de
partid membrii de rand ai partidului a necesit5tii Int5ririi si dezvolt5rii
democratiei interne de partid si a unei largi desf5sur5ri a criticir si auto-
crit:cii in viata organizatiilor de partid. Se inradAcineaz5 in munca orga-
nelor de partid $i a activistilor metoda incercat5 a controlului executarii
hot5ririlor control care se exercita Inc5 sporadic si nesistematic.
In prezent, In numeroase organizatii de partid are loc primirea de
not candidati de partid. Partidul nostru, calauzindu -se de experienta istorica
a partidului lui Lenin-Stalin si tinand seama de propr:a lui experient5, cere
din partea organizatiilor de partid ca la primirea in partid sa pun5 accent
pe calit5tile profesionale 9i pol:tice ale candidatilor, s5 tins seama de nece-
sitatea de a asigura o compozitie sanatoasa a partidului, sa permits intrarea
In randurile partidului numai oamenilor verificati in munca si care si-au
al-Mat prin fapte devotamentul NO de partid, fata de statul democrat-
popular.
Studierea multilaterala a experientei partidului lui Lenin si Stalin
in rezolvarea multiplelor sarcini in domeniul economiei, culturii, construe-
tiei de stat si de partid contr:buie la ridicarea nivelului Intregii noastre
munci de partid.
Este cu neputinta sa lupti pentru victoria socialismului f5r5 o pro-
funda insusire a tot ceeace a adus tovar5sul Stalin in stiinta marxista cu
pr;vire la legile si Calle de dezvoltare socia15. Pentru partidul nostru, ca
gi pentru toate part:dele comuniste gi muncitoresti din t5rile de demo-
cratie popular5, este cu neputint5 sa abordeze $i s5 rezolve in mod just
www.dacoromanica.ro
 INTARIREA REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R P R 15

vreo problem5 a construirii economiei socialiste fAra" o adAnc5 studiere a

genialelor idei si teze noi cu care a imboggtit tovarasul Stalin economia
politica marxist-leniniSta. Studierea lucrarii tovarasului Stalin Proble-
mele economice ale socialismului in U.R.S.S." a starnit un interes puternic
In r5ndurile activistilor, ale cadrelor de partid §i de stat si ale intelectua-
lilor din tara noastr5. Ea a da't nastere unui adevarat avant In studiul eco-
nomiei politice.
Partidul nostru cere cadrelor de partid, de stat si economice sa
depun5 eforturi neobosite, sistematice, pentru studierea acestei lucrari
clasice a tovar5§ului Stalin. In fata cadrelor teoretice ale partidului, a
economistilor si a cadrelor conduc5toare d:n economie, partidul pune sarcina
de a studia temeinic lucr5rile tovarAsului Stalin si de a sti sä aplice in
mod creator ideile staliniste la conditiile concrete ale fazei de trecere dela
capitalism la socialism in Ora noastia.
C.C. al partidului chearna la ridicarea intregii munci politico-ideologice
a partidului, la educarea membrilor de partid in spiritul marxism-leninis-
mului, precum $i la ridicarea muncii politice de massy la nivelul marilor
sarcini ale constructiei socialiste. Part:dul este forta conduc5toare a
oranduirii democrat-populare. Continua Int5rire si inflorire a republicii
noastre populare sunt conditionate de grija permanenta pentru Int5rirea
organizatorica $i politic5 a partidului.

Una din tr5s5turile caracteristice ale vietii noi pe care o traesc

oamenii muncii din tara noastr5 ca §i din toate Varile lag5rului demo-
cratic es'te faptul ca ei privesc cu Incredere viitorul si Isi unesc fortele
inteun efort comun pentru a-1 f5uri cu propriile for maini.
Planul nostru cincinal prevede pentru anul 1955 sporirea productiei
industriale de 5 on fat5 de 1948, spor.rea productiei agricole de aproape 2
on fata de 1950, construirea Si punerea in functiune a numeroase mari
Intreprinderi, hidro - Si termocentrale, efectuarea unor lucr5ri de irigare si
Impadurire, construirea a numeroase asez5minte de cultur5 si s5n5tate.
Recentele hot5rIri ale partidului $i guvernului cu privire la constructia
$i reconstructia oraselor patriei, cu privire la planul general de recon-
struct.e a ora5ului Bucure§ti pi la construirea metroului din orasul Bucu-
resti au starnit un uria§ avant printre oamenii muncii.
ReaLzarea m5retelor noastre planuri nu este lucru simplu si nici
usor. Se cer eforturi din partea tuturor oamerflor muncii, din partea fie-
c5ruia in parte, o cat mai temeinic organizare a muncii In toate dome-
niile, o deplin5 constiinciozitate. Se cer un stil si metode de munc5 revolu-
tionare, o lupta darz5 Impotriva Inapoierii, rutinei pi birocratismului.
Partidul nostru In fruntea milioanelor de oameni ai muncii va lupta $i
munci neobosit pentru realizarea planurilor m5rete menite s5 asigure
victoria complect5 a socialismului In tara noastr5.
Poporul nostru este content c5 pentru succesul muncii sale construc-
tive el are nevoie de pace, ea opera de construire a noii societ5ti este indi-
solubil legat5 de cauza ap5r5rii p5cii In lumea Intreag5. Recentul Congres
National pentru Ap5rarea PAcii din R.P.R. a constituit o viguroas5 afir-
mare a hot5rIrii poporului roman de a lupta alAturi de toate fortele mon-
www.dacoromanica.ro
16 GH. GHEORGHIU-DEJ

diale care ap5r5 pacea impotriva planurilor agresive ale atat5torilor la

razboi imperialistii americani.
Acest Congres a marcat largirea considerabila a randurilor misc5rii
pentru pace din tara noastra. Aceasta miscare antreneaz5 noi si noi cate-
gorii de oameni. Sarcina noastra consta in a cuprinde din punct de vedere
organizatoric aceasta massy urias5 de oameni cu diferite credinte politice,
relig1oase, etc., avand un tel comun, ap5rarea p5cii, de a-i iidica comba-
tivitatea Impotriva celor mai r5i dusmani ai pacii si libertAtii popoarelor
imperialiptii americani.
Politica externs a Republicii Populare Romane este o politica de
ap5rare a pacii, de prietenie si alianta cu Uniunea Sovietic5 si cu iiarile
de democratie popular5, o poltica de pace si prietenie cu toate popoarele
iubitoare de pace. Niciodat5 in trecut poporul roman n'a avut prieteni si
aliati atat de puternici. Siguranta cu care el p5seste spre socialism si incre-
derea sa in victoria fortelor pacii se intemeiaz5 pe continua Infarire a
frontului pentru pace in intreaga lame, pe faptul c5 in fruntea aparatorilor
p5cii se a fla puternica Uniune Sovietic5, ca steagul de lupta pentru pace,
pentru independenta si libertatea popoarelor se af15 in mainile sigure ale
marelui invat5tor si conductor de popoare, tovarasul Stalin.
(Articol aparut In revista COMUtV1ST" Nr. 1 1953).

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R. P. R.
(16-17 lanuarte 1953)
In zilele de 16 ,si 17 lanuarie a. c. a avut loc sedmta tared a Sectiunil dd Istorie
a Academiei R. P. R.
La sedintd au participat colaboratort ai Institutelor de Istorie din Bucuresti, fart t
Cluj, membrii caledrelor de Istorie $i Filosolie dela $::oala Superioard A. A. Idanov",
dela Universitatea tejan Gheorghiu", dela Universitatea C. 1. Parhon", colaboratort
ai Muzeutui National de Antichitati, ai Institutului de Lingvistica etc.
S'au desbeitut rezultatele oblinute 14 domeniul istoriei in anul 1Y52 0r proiectul de
plan pe anul 1953.

Acad. TRAIAN SAVULESCU, Presedintele Academiei R.P.R. deschide consfatuires,

si spune printre allele :
Atat analiza muncii pe anul 1952, cAt si prezentarea planulul de munch pe anul 1953,
au loc anul acesta in conditii deosebite WA de alai precedenti. In anul acesta, in anul
1959, In sprijinul istoricilor, filosofiicr, eco: omistilor, in sprijinul tuturor oamennor de
stiinta avem geniala lucrare a lui 1. V. Stalin Problemele economice ale socialismunti
in U.R.S.S.".
Dela inceput, desbaterile trebue sA se sprijine $1 sn foloseascn invatnturile acest-i
lucrnri. Toate stiintele au de tras invntnminte din aceastn lucrare. Pentru fiecare dintr'iu-
sele s'a clndit o bazA noun, un punct nou de plecare, dar mai cu deosebire pentru Istorie
si $tiintele sociale.
Discutiile d:n anti acesta au o insemnntate deosebi+A. Activitatea noastra stiintifica
$1-a lArgit $1 mai mult orizontul prin hicrarile tovarn$ulul Stalin.
Stiintele sociale, in care intro si istoria, se deosehesc de stiintele naturii pin
obiectul lor Dar ca si $tiintele naturit, stiintele sociale cauta sn descopere st sn cunoasca
legile !until objective.
Astnzi, slinta istoricA este push in slujba clasei muncitoare, care are ca tndreptar
marxism-leninismul, stiinta cea mai cuprinzatoare. $+iinta isturiei in continua desvoltare
trebue sn sibn un permanent caracter de class, partinic.
Intrebarea pe care trebue sA ne-o punem ,u till It aceastn zonstAtutre este eceea
dacn istoricii si istoi ioarafii nostri due cu destulA vigoare lupta care trebue 55 se des In
domeniul $tiintelor sociale, pentru cucerirea de not pozitil In lupta de clash ce muncitorimea
noastrn o duce pentru construirea socialismulut.
Dechaterile care vor avea pc pi care se vor face cu siguranta T-tr'un liber schimb
de Wert $1 Intr'un spirit critic $1 autocritic, cum am inceput sA invatnm, ne vs arata
dace indepliniti sarcinile ce va revin.
In munca des Aura A in domeniul istoriei s'au realizat progrese $i progreb
insemnate. Progresele inregistrate au valoare int if ic5.
Et tin sn subliniez activitatea fecund5 din sectorul istoriei antice numnrul $antie-
relor arheologice a sporit, nurnArul colaboratorilor a sporit, probleme de cea mai mare
important5 au Post a'acate de entre colect:vele care lucreazn In domeniul arhcologiei.
Stint lucrnri de mare importantn, materializate in ev.^ozitia arbeologicn, care s'a
deschis. interesant5 pentrucn scoate lucruri inedite $1 pentrucn rnspunde la un postulat
al $llintei nol, pentrucli tinde a lamuri etnogeneza si modul de viatn al populatiel bnsti-
na.se pe teritoriul R.P.R. Si dacn ajunge sn lAinureascn acest lucru, atunci $tfinta arheo-

Stenogrami prescurtati.

2 Studii C. 213 www.dacoromanica.ro

18 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

logiPi sl-a indeplinit cu prisosinta datoria. Dar mai este de desfa5urat o activitate pentru
a ajunge la aceasta larnurire. Vor mai trebui multe saatie,re st multe sapaturi. Drum tl
este 'MA deschis.
In domeniul istoriei medii s'au publicat documente de o mare importanta, si in
aceasta privinta colectivele care s'au ocupat cu aceste lucrarl au depasiri de norms,
In domenlul istoriel moderne, s'a lucrat la documentarea privitoare Ia razboiul din
1877, rgzbolul de Neatarnare, la materialul privind Inrohirea tarii de cgtre trusturile
americano engleze, documentele privitoare la desfasurarea evenimentelor dela 23 August
pang acum si altele.
Dintre angajamentele indeplinite, unt'I pe care tin sa-1 subliriez este alcgtuirca
manualului de istoria R.P.R. pentru uzul scolilor mijlocii, opera care a ajuns la o noun
editie. Colectivul care a lucrat la aceasta lucrare a fgcut o lucrare pentru popor, pentru
construirea socialismului si a Post indrumat pe baza Invataturii marxist-leniniste. Lucrarea
aceasta a Post apreciata si de invatatut sovietic B. D. Grecov si este apreciata sl de alti
istorici din Uniunea Sovietica Editia I-a a lost tradusa si tiparita in limba rysa Ia
Moscova.
Dar trebue sa spunem ca lucrarile nu totdeauna sunt sprijinite pe temelia ideologica
marxista, pentru ca ele sä fie arme de lupta in timpul cand poporul si clasa muncitoare
construesc socialismul.
La istoria veche, in anul 1950, pe langa cele zrce santiere de sapaturi arheologic->
in care munca s'a continuat si In anii urmatori, exista o problemg foarte importanta :
pregatirea spre publicare a Repertoriului Arheologic al R. P. R. Astazi, in planul pe 1953
figureazg aceeasi problems. Suntem indreptatiti sa Intrebarn : pentru ce nu s'a publicat,
atunci cand s'a luat acest angajament ? Ce fel de lucru planificat este acesta ? Daca in
Industrie s'ar proceda In felul acesta si s'ar lasa- lucrurile dintr'un an pe altul, cu sigu-
ranta ca nu am ajunge sg terminam lucrarile din planul cincinal In patru ani. Dar de ce
ca ingaduim aceasta In *Uinta ?
Un numar de studii prevazute in planul pe 1952 no au fost realizate. Daca aceste
lucrari sunt angajamente, dar neexecutate, Inseamng cg Institutele si colectivele nu au
simtit sufficient rgspunderea lucrarilor ce trebuiau publicate st aceasta este in primul rand
vina conducerii Institutclor dela Bucuresti si Cluj, este vina Sectiunii a V-a, pentrucg nu
a urmarit ceea ce era de datoria et sa urmareasca : executarea planului de munca. S'au
multumit, si Sectiunea Academiei si Institutele, cu rapoartele trimise si le-au considerat
ca angajamente Indeplinite, fara a exercita controlul cuvenit.
Daca mergem mai departe, analizand in lumina premisei enuntate la inceput dacg
cuntem sau nu In practica pe fagasul marxism- Ieninismului trebue aratat cg nerespec-
tarea planului este una din marile slabiciuni, ca necontrolarea lucrarilor este una din
marile slabiciuni, slabiciuni care nu sunt compatibile u munca ce se desfasura intro
societate In care se construeste socialismul.
Tot o scddere care vine in sprijinul celor enuntate la inceput, este insuficienta folo-
sire a schimburilor libere de pared, nefolosirea perseverentg a criticii si autocriticii.
Sunt oameni care se cred fsrs greseli, ceea ce este sigur o greseala. Sunt oarieni,
care din fire sunt suparaciosi si iau toate observatiile care se pot face, chiar daca stmt
In sprijinul lor, ca fiind impotriva tor, ca fiind o scadere a splendoarei magistrulut care
a snug tin lucru si care trebue sa fie sacrosanct. Sigur ca aceasta no este o atitudine
stlintifica. Oamenii de stiinta, privese totul sub semnul relativitstii, fapt pe care it consi
dera o etica care 'mpune. Rolul criticii este de a slabi aceasta ingamfare, aceasta autoad-
mirajie, s ttt cerc de admiratie, care altadata era considerat la n()i ca semn de distnIctie,
de noblete a omului de stiintg, a carturarului.
Lipsa de control, nerespectarea angajamentelor, insuficienta colahorare, sunt obser-
vatil pc care trebue sa le facem pe marginea rapoartelor de anul trecut si. pe marginea
raportultti depus la Prezidiu. Lipsa de folosire a criticii si autocriticii, neincurajarea sufi-
cienta a cadrelor, este o frana pentru desvoltarea stiintei istorice.
Aceasta greseala repet Inca ()data aceasta nebagare de seams, aceasta ati-
tudine de gurg casca" este vina noastrg a tuturor si o are Intreaga Academie, si o spun
In fata dumneavoastra, pentrucg lasam cu multa, cu foarte multa usurintg sa treaca lucruri
care sunt de-a-dreptul vatamatoare progresului nostru.
Aceasta atitudine de gurg casca trebue sa o combatem fiecare dintre not pentruza
uneori reprezinta s'o recunoastem atitudinea noastra fats de greselile noastre proprii,
Fats de greselile altora si fats de stiinta noastra care trebue sa meargg inainte.
A astcpta ca lucrurile sii se rezolve dela sine, cred ca trebue respins dela inceput
Noi cerent stiintelor istorice, intregului sector al stiintelor sociale sa-5i is locul cuvenit

www.dacoromanica.ro
 CONSFARUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 19

in orice lucrari, fie c5 este vorba de un ciob dela Trusesti, de o nicovalA dela Gradistea-
Muncelul, sau de o amforA greceascA dela Histria, In toate sA se vadA pozitia omului ..le
ftlintA ca lupt5tor.
Avem azi un mare privilegiu, avem In mAna lucrarea tovarAsului Stalin. Trat.,eti
dintr'tnsa toate InvAtAmintele. Academia va face o sesiune cu desbateri In jurul acestei
lucrari.
Aveti documentele celui de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., aveti la IndernAng Indru-
mArile, sarcinile pe care vi le-a dat Partidul.
TovarAsul Gheckrghe Gheorghiu-Dej, in cuvAntarea tinuta dupa Intoarcerea sa dell
Moscova, cand a prezentat lucrarile celui de al XIX-lea Congres at Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, a dat ca sarcinA concreta tuturor celor care se ocupA cu problem
de ideologie sa aprofundeze si sa caute sA aplice, sA concretizeze In conditiile dela noi
tezele desvoltate de tovarAsul Stalin. Este o datorie de onoare sa tndeplinlm aceste coman-
damente
Scormonirea trecutului nu are scop In sine, sa satisfacA doar curiozitatea unui per.
sonaj. Scormonirea trecutului trebue sa fie dirijatA In vederea satisfacerii intereselor clasei
muncitoare, class care este mostenitoarea celor mai frumoase traditii de lupta ale poporului
nostru.
Cu aceste cuvinte pe care le -airs spas pe baza rAspundcrii pe care domniile-voastre
ati pus-o pe umerii presedintelui Academiei. Inchei cu un apel :
In anul 1953 sA dati dovadA cA, alAturi de tehnicitatea Dvs., ati fost capabili sA v3
insusiti fundamental InvAtAtura marxist-leninistA si cA yeti fi o pildA pentru celelalte
sectiuni si aceasta trebue sA fiti o pildA pentru celelalte sectiuni si colective.
AceastA recomandare o fac cAtre Institutele, colectivele si o fac cAtre Sectiunea a
V-a, ale cares slabiciuni eu nu le-am analizat cleat In treacAt In ceea ce am cAutat sA v5
spun In acest cuvAnt de introducere.
4
Acad. P. CONSTANTINESCU-1A1 da cilire aril de seama asupra indeplinirii planaluz
pe 1952.
ConsfAtuirea organizatA de Sectiunea a V-a a Academiei R.P.R. are drept scop de a
Inlesni schinihul de experientA Intre arheologi si istorici si de a da ocazie colabordorilor
stiintifici din Institutele si colectivele noastre sA-si spunA In mod critic cuvAntul asupra
intregii activitAti desfasurate In 1952, precum si asupra proiectelor de plan pe 1953.
ConsfAluirea noast16 va desbate principalele probleme ale muncii noastre de istorici
in lumina InvAtaturii marxism-leninismului si a geniatei opere a tovarAsului Stalin .,Pro-
blemele economice ale socialismului in U R.S.S.".
Aparitia aCestei clasice opere constitue o mAreatA contributie la tezaurul teoriei
marxist-leruniste, reprezentAnd unul dintre cele mai marl evenimente actuate din vista
ideologicA a partidelor comuniste si muncitoresti, avand o importantA istorica interna-
tional&
Opera genialA a mareiui InvatAtor al popoarelor I. V. Stalin, Problemele econo-
mice ale socialismului In U.R.S.S." ne invatA cum sA team In mod armonios tezele 5;
concluziile teoretice de sarcinile construiril practice a socialismului si comunismului.
De aceea, tovarAsul Gh. Gheorghiu-Dej arata cadrelor ce lucreazA pe tAramul mullet;
ideologice lucru ce ne priveste si pe noi In mod deosebit cA ,.au in fata for sarcina
de a studia problemele aplicArii invatAturilor tovarAsului Stalin la conditiile concrete ale
fazei de trecere dela capitalism Ia socialism in Cara noastrA" 1.
TovarAsul Stalin a sintetizat experienta luptei gloriosului Partid Comunist at Uniunil
Sovietice, care a urmat fidel si a desvoltat InvatAtura genialA a lui Marx, Engels, Lenin,
elaborand sub toate aspectele problemele fundamentale ale stiintel economice marxIst
leniniste, descoperind si fundamentand legea economicA de bazA a socialismului, formu-
lAnd teze programatice asupra principalelor conditii prealabile pentru pregAtirea trued/
Ia comunism.
I. V. Stalin a arAtat marea superioritate a sistemului socialist asupra celui capita-
list, a fAcut o profundA analizA marxistA a ascutiril continue a crlzei generale a siste-
mului capitalist mondial, descoperind legea economicA fundamentalA a capitalismului In
descompunere, arAthnd raportul de forte dintre lagArul socialist si cel capitalist pe areni
internationalii, In favoarea celui socialist.
StenogramS prescurtatS.
I Gh. Gheorghiu-Dej, Insemnitatea istorici mondiala a Congresului al XIX-lea at P.C.U.S., Ed. pentru
literature politics, 1952, Q. 55.

2
www.dacoromanica.ro
20 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

In noua sa opera geniala, tovarasul Stalin ne invata, fundamentand teoretic, pentru

prima data in invatatura marxist-leninista, care es'e !egea economica fundamentala a
capitalismului si legea economica fundamentala a socialismului.
Legea economica fundamentala a capitalismului, ne fevata tovartisui Stalin, ar putea
fi formulata cam In felul urmator : asigurarea profitului capPolist maximal prin exploatarea,
ruinarea $i pauperizarea majoritatii populatiei tarsi respective, prin aservirea si jetuirea
sistematica a popoarelor din alte tart, mai ales din Odle inapoiate, in starlit, prin raz-
boaie $1 prin militarizarea economies nationale, utilizate pentru asigurarea profiturilor
celor mai Inalte" l.
Leffea economica fundamentala e capitalismului contemporan explica contradictiile
imperialismului, aratand In mod star cauzele politic!! criminate agresive s statelor impe-
rialists. Actiunea acestel legi duce la adancirea crizel generale a capitalismulul, la o
crestere si o explozie inevitabila a tuturor contradictiilor societatii capitaliste.
Descoperind legea economica fundamentala a capitalismului contemporan, tovarasul
Stalin ne invata ca profitul maximal constitue motorul capitalismului monopolist. care
Impinge pe imperialistii americans, englezi, la Jefuirea sis'ematica a coloniiloi, la raz
boaiele de cotropire din Coreea, Vietnam, Africa etc., in'tu cat razboaiele asigura magna-
tilor capitalist! pos'bilitatea obtinerii profiturilor maximale.
In On contrast cu capitalismul muribund, este sistemul socialist ascendent $l
inflori'or.
De o Insemnatate exceptionala pentru desvoltarea continua a teoriei leninismului,
pentru practica constructiei comuniste in U.R.S.S. es e desconerirea de catre tovarasul
Stalin a legit economice fundameatale a socialismului. TovarSsul Stalin da o definitle
clasica a acestel legi, scoate la iveala deosebirea radicall dintre ea si legea economica
fundamental/1 a capitalismului contemporan :
Trasaturile si cerintele esentiale ale legit economice fundamentale a socialismulul
ar putea fi formulate aproximativ In felul urmator : asigurarea satisfacerii maximale a
nevoilor materiale st culturale mereu crescande ale Iniregli societati prin cresterea gt
periectionare neintrerupta a productiei socialiste pe baza tehnicii celei mai inalte- 2.
Pornind dela cerintele legit economice fundamentale a socialismului, Partidul Comu-
nist al Uniunii Sovietice a tndrumat si indrumeaza economia nationals a Wit pe drumul
avantului si infloriril neincetate. Directivele Congresului at XIX -lea al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice cu privire la cel de al cincilea plan cincinal de desvoltare a U.R.S.S.
pe anii 1951-1955 oglindeste In mod concret cerintele legit economice fundamentale a sncia
lismulul.
,.Cel de al V-lea plan cincinal se arata In directive determina din nou yl
puternic avant at economiei nationale a U.R.S.S. si asigura o continua crestere consi-
derabila a bunel stars materiale sl a nivelului cultural al poporului.
Indeplinirea celui de al cincilea plan cincinal va insemna un mare pas inainte pe
calea desvoltarii dela socialism spre comunism" 3.
Pori ind dela cerintele legit economice fundamentale a socialismulul, P PLR.. fort s
conducatoare sit statul nostru de democratie populara, Indruma Intreg poporul muncitor
pe drumul coneruirii socialismului, pe drumul indeplinirii cu succes a planului cincinal
fn patru ant, prin antrenarea si insufletirea tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea
satisfacerii maximale a nevoilor materiale si culturale a poporului nostru.
Genlala opera a tovarasului Stalin constitue pentru oamenii muncii din Cara noastra
un nesecat i7vor de lavataminie, linsufletindu-i la lupta pentru construirea socialismului
si apOrarea pacii.
De aceea, °data cu tot poporul muncitor, arheoloc,rii si istoricii din tiara noastra
trEbue st1-5 insuseasca pretioasele cuvinte ale tovarasului Gh. Gheorghiu-Del ...sa nu ne
crutam eforturile pentru a ne insusi conuiara de Invatatura cuprinsa In geniala lucrare
a tovarasului Stalin si In documentele Congresului al XIX -lea al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice" a.

*a
Incercam sa prezentam sumar activitatea din 1952, pentru ca In lumina invatliturii
tovarA5ului Stalin sa ne intocmim planul de activitate pe anul 1953.

' I. Stalin, Problemele economics ale aocialiernului In U.R.S.S., Ed. pentru literature politica, 1952, P. 43.
Ibidem, p.45
Direct vele Congreaului d XIX -lea at Partidului cu privire la cel de al 5-lea plan cincinal de desvoltare
a U.R.S.S. pe anti 1951-1955, p. 42.
Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., p. 57.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 21

In domeniul Istoriei Vechi a R.P.R., 1n anul 1952 s'a desfaaurat In cadrul planultu,
o activitate rodnica pe cele zece aantiere arheologice, activitate care a adus o contributie
pretioasa pentru fntelegerea problemelor referitoare la continuitatea aaezarilor omeneati
si a succesiunilor oranduirilor social-economice pe teritoriul tarii noastre, la civilizatia
ai cultura populatiei slave care a locuit pe teritoriul tariff noastre, a carei influents a fost
de a deosebita Insemnatate pe: tru desvoltarea poporului roman.
In general, s'au facut not paai Inainte WA de anul trecut In studierea etno-
genezei, a traiului ai a modului de viata a populatiei baatinaae locale.
Edificatoare sunt marturiile scoase la Iveala In urma lucrarilor arheologice efectuate
pe aantiere cu privire la oranduirea comunel primitive In Moldova (aantierul Truaeati),
desvoltarea fortelor de productie din perioada statului dac $i cultura dacica (aantierul
GrAdiatea-Muncelului), ca gi noile date cu privire la Infiintarea gt desvoltarea oraaulu
ceta.e ai a relatiilor cu populatia baatinaaa in oraaul grecesc (aantierul Histria). De pe
aantierul dela Moreati au fost furnizate dovezi deosebit de valoroase despre continuitatea
de vials ai de desvoltare a societatil, Inca din timpurile neolitice. din epoca bronzului
(veacurile IIII In.e.n.) ; cultura dada, secolul I-11I. ocupatia romans, precum si
dovezi cu totul Mot din secolele IV, V, VI, pans In secolul al XIV -lea. contributie deose-
blta la umplerea unui gol din istoria prefeudala a patriei noastre. La Dinogetia-Garvan,
lucrarile au dovedit existenta populatiei baatinaae In perioada ocupatiei romane ai rolul
el activ in desfaaurarea unei serif de evenimente impornte care au avut loc catre sfar-
aitul stapanirii romano-bizantine, cat gi descoperirea de not aaezarl datand din secolul
al XII-lea.
Prin adancirea studiului relatiilor de productie feudale (aantierul Suceava), a cetatli
medievale existente din secolele XV XVI din aprop:ere de Corlatenl, a numeroaselor
aspec'e de cultura materials de tip slav al vechi romanesc legate de asezarile slavo-
romane cu mai multe faze de locuire (aantierul Hlincea), s'au obtinut Insemnate realizari.
Pe langa lucrarile prevazute In plan, au lost executate o serie de cercetarl arheo-
logice In urma sezisarilor sosite de pe teren : la Spantov regiunea Bucureati desco-
per:ri care prezinta o importanta deosebita, la Gura Sutii unde s'au gasit not dovezi
despre tezaurele monetare din timpul lui Mircea cel Batran, ca si la Damaroaia, Panteli-
mon etc.
Pentru popularizarea rezultatelor arheologice, o asidua munta muzeistica a fost
depusa cu organizarea expozitiei din Bucureati al cu materialele rezultate din campania
anului 1952, care se bucura de un remarcabil succes.
In sectorul Istoriei Medii a R.P.R., tut succes deosebit al colaboratorilor noatri
este predarea la tipar a celor noun volume (fats de cele aase plan:ficate) din Documents
privind istoria Roman:6", care au Imbogatit considerabil marturiile despre lupta darza
a 'poporului nostru Impotriva exploatarii sociale ai a asupriril otomane, pentru liber-
tate gi independents nationals.
S'a Inceput lucrul cu privire la culegerea atirilor privind istoria Romaniel (secolele
XXV) din cronicile ruse, polone, b'zantine etc. $i s'a Intocmit, cu Intarziere datorita
lipsurilor toy. Conf. Barbu-Campina volumul I: Lupta poporului roman trupotriva
cotropirii otomane a, pentru indepei dents ".
Tot In cadrul sectorului de Istorie Medie, colectivul ,.Institutii feudale" a strans
material privitor la diferite institutii din trecutul evulul mediu in tara noastra, iar
colectivul de inscrip ii ai insemnari istorice privind Istoria Medie a Orli noastre a
depistat not documente ai atiri pentru Istoria Medie a R.P.R.
In sectorul de Istorie Modernd $i Contemporand a Inceput Imbunatatirea sluatiel
S'au predat la tipar doua volume, iar In timpul anului 1953 vor mai apare Inca patru
volume de documente privind razbolul national pentru independents, 1877-1878. Acestea
sunt documente de o deosebita valoare atiirtifica pentru cunoaaterea justa a luptel
eroice a poporului nostru pentru cucerirea independentei nationale, pentru cunoaaterea
ajutorului nepretuit dat noun de poporul rus.
In colaborare cu Institutul de Istorie, a Partidului Ir. acest an s'au chtinut realizari
pozitive In strargerea literaturii referitoare la lupta poporului nostru impotriva lnrohiril
tarsi de catre imperialiatii americani, englezi. etc. culegancu -se materials pentru epoca
avantului revolut'onar (1917-1993) ai a stahilizaril relative a capitalismului (1993-1929).
S'a dus munca pentru alcatuirea repertoriului cronologic al documentelor 1800
1821, a izvoarelor Istoriei Moderne (1800-1900) ca ai pentru strangerea documentelor
privind reformele revolutioriare dela 22 August 1944-31 Decembrie 19E1.

www.dacoromanica.ro
22 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Pe tangs aceste parti pozitive, exists unele probleme si teme cu care suntem to
Intarziere. Astfej doua probleme de Istorie Veche, printre care si Repertoriul Arheologlc-
care se afla to faza de definitivare si revizuire, nu au fost indeplinite In termen.
La santierul Suceava au lost lipsuri In activitatea privitoare la problemele esen-
tiale legate de sapaturile de interior ale Cetatii Domnesti (Scaun) datoritS nerespectarn
de catre I. Nestor a planului de lucru fixat de catre Sectie.
O mare Intarziere s'a pus pentru definitivarea temelor legate de problems Indict".
Lipsuri s'au constatat si Ia Institutul din Cluj cu privire Litre altele la fixarea
normelor de lucru ; Ia Institutul din Iasi repetate greseli se constata la colaboratorii
dela Documente".
O lipsa deosebit de serioasa este aceea ca un numar de term individuate propuse
pentru a fi pregatite pentru tipar In 1952, nu au fost indeplinite de catre colaboratorii
din Sectiile de Istorie Medic, Moderns si Contemporana din Bucuresti. Iasi si Cluj.

Organizarea munch' stiintifice In cadrul Institutelor, Sectiilor si colectivelor noastre

a format una din preocuparile noastre.
Pentru traducerea In vials a direckivelor sl sarcinilor trasate de catre Prezidiul
AcadenVei R.P.R. cu privire la organizatlea executArit controlului asupra realizarii pla-
nului stiintific si a ajutorarii Institutelor pentru ridicarea necontenita a nivelulul for
stiintific, Sectiunea a luat o serie de masuri concretizate In hotartrea sa din 29 lankia-
tie 1952.
S'au tinut sedinte lunare de analiza muncii, uncle colaboreorii au dat rapoarte
individuate pe baza planuitti individual de munca aprohat (defalcat din planul colecti-
vului, acesta din planul Secti,e1, apoi din planul Institutului $i acesta ultim din planul
Sectiunii).
In cadrul sedintelor lunare tinute cu directorii Sectiilor s'au comunicat rezultatele
cu colaboratorii si hotarTrile luate.
Trunestrial, in fiecare Institut, s'au tinut s edinte plenare de analizA la car::
directorii si directorii adjunct' de Sectil au prezentat rapoarte urmate de discutii si de
luarea masurlor necesare Imbunatatiri: muncii,
Rapoartele lunare in scris prezentate de Institutie Sectiunii a V-a au fost aduse
Ia cunostinta membrilor Sectiunii In sedintele acesteta. Sectiunea a V-a are un mare
neajuns : de cele mai multe on ea s'a limitat sa acceote cu mutts usurinta rapoartele
Institutelor care cuprind, nu de putine ori, o analiza formals, din birou, a muncii, lipsitA
de o temeinica orientare stiintifica (cum a fost cazul Institutului dela Iasi). Din cauza
lipset Sectiunii care nu a controlat sistematic si nu a dat un ajutor permanent Institd-
tului din lasi s'att dat lucrari de o slabA calitate stiintitica
Totusi, rapoartele de activitate ale Institutelor au furnizat Sectiunii material infor-
!natty pe care ea 1-a folosit atunci cand a organizat de altfel de putine ori con-
frolul pe +eren.
Pentru studierea pe teren a indeplinirli planului de cercetari stiintifice si orga-
carea muncii, Sectiunea a organizat conform planului sau de Tndrumare si control,
trime erea In trimestrele I si II a douS comisii la Ia.$1 si Cluj, Numai In aceasta pri
vinta a fost indeplinit planul calendaristic de control al Sectiunii, exceptand orasul
Bucuresti.
In Institute s'a rasfrant neorganizarea unut control satisfScator din partea Sectiunii
a V-a, ceea ce a avut drept urmare metode formate de control si chiar lipsa de control
din par+ea directorilor si responsabitilor de colective asupra diferitelor faze de lucru
ale culegerilor lucrarilor etc.
Uneori nu s'a urmArit aplicarea unci lint' bine prechzate in raport cu obiectivul
principal al probiemelor de lucru, iar alte or', acest control a fost unilateral cum este
cazul direc orului Institutului din Cluj, C. Daicoviciu.
Tot lipsei de control I se datoresc nivelul scazut al lucrarilor si cercetarilor (exemplu,
Institutul din Iasi), repetarea inutila a unor operatii, sau desorganizarea muncii cauzata
de elPmen+ele necorespurtatoare strecurate In Institut.
Pentrtt Intarirea muncil, Sectiunea a sezisat din timp Prezidiul Academiel R. P. R.
In vederea luarii de masuri, cum a fost numirea directrallor adjuncti stiinttfici la Bucu-
resti si Cluj, ale caror prime rezultate s'au vazut In Inviorarea si activizarea Institutelor
respective. Tntr'o coordonare $1 mai temeinica a muncii diferitelor sectii, a controlului
muncil stlintifice si a cadrelor etc.
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 23

De folos Iry vederea Imbunatatirit muncii a f6st activitatea Consiliului stiintific

de pe langa Institutul de Istorie din Bucuresti, alcatuit si din delegati ai Ministerului
InvAtAmantului si Institutului de LingvisticA. Pe baza unui plan concret, s'au tinut in
cursul anului 18 sedinte unde s'au discutat desi nu introtdeauna la un nivel cores
punzator multe dintre tezele comunicarilor axate pe plan, planurile trimestriale 51 In
general, problemele principale ale Institutulul. Consiliile 5tiintifice dela Institute le din
Cluj 51 Iasi au dus o existents mai mult formals 51 aceasta, deoarece Sectiunea a V-a
a Academiei R.P.R. nu a acordat importer* cuvenita Consiliilor stiintifice apartinand
Institute lor din provincie.
FArA indoiala ca succesele In organizarea muncii, a controlulul 5i sprijiniril Insti-
tutelor noastre ar fi fost mult mai marl daca tuturor membrilor Sectiunii nu numal
catorva li s'ar ft incredintat responsabilithti concrete in acest sens si dna Ii s'ar ii
cerut sA rAspuncla in fata Sectiunii a V-a de munca lor.
In problema colaborarii Institute lor Intre ele sau cu institutiile si unitatile interc
sate In probleme comune, Sectiunea a ajutat pentru a InlEsni aceasta colaborare 51 a
o Int Ari in vederea obtinerii de rezultate cat mai fructuoase In munt..a 5tiintifira.
Conducerea Murtului National de Antichitati din Bucuresti a inceput sd trivete
din lipsurile sale din trecut. Ea a Inceput sA ajute muzeele din provincie cu materiale,
obiecte, copti de pe colectii etc. Fats de pretentiile mereu sporite ale solicitanjilor in
procurarea de serif complete de unelte, vase inttegi Eke., lAsand pe seama personalului.
5i ale restrans al Muzeului din Bucuresti operatiile de predare a materialelor fise, et:. ,
Sectiunea se va intercsa in de apruape de luarea masttrilor necesare pentru asigurarea
conservAril materialelor predate.
De asemenea, Comitetul pentru Asezamintele Culturale in diverse ceicetAri arheo-
logice (Bucuresti, Mangalia) in campania de sapAturi a aratat o deosebitA grijA, Ca
5i Directia Generals a Canalului DunareMarea Neagra. cu prilejul descoperirii de no.
materiale arheologice datand din comuna primitiv5 5i epoca prefeudala.
Totusi, nu putem trece cu vederea unele deficiente In problema colaborAril. Astfel,
nu s'a dat atEntie deosebitA antrenArii profesorilor din Inviitamantul Mediu in mun^a
5tiintifica a Institutelor noastre. Incercarile timide facute in acest sens la Iasi si Cluj
cunt departe de a ne satisface. De altfel, abia In ultimul timp Sectiunea a luat hotArire
ca sa rezolve aceastA problema.
Nesatisfacatoare este si colaborarea Institutelor din Iasi cu eel din Cluj si cu
colectivul de Documente privind istoria Romaniei de pe Bugg Institutul din Bucuresti,
ea 51 a Sectiei de Istorie Veche (Institutul de Istorie din Bucuresti) cu Sectia de Filo.
sofie din Bucuresti situatii daunatoare, care trebue neintarziat lichidate..
Vizitarea santierelor si muzeelor arheologice, a expozitiilor arheologice (Bucu-
re5ti) sau de documente si manuscrise (Cluj), a expozitiel volante (Cluj), toate acest^
manifestAri indrumate de Sectiune au fost bine primite de oamenii muncii, de elevt,
student', unitati militare etc., vAzand In ele o contributie de seama la cunoasterea
trecutului de luptA at poporului nostru muncitor 51 la opera de culturalizare a masselor.
Recent, Sectiunea a propus Prezidiului alcatuirea unei comisii permanente, ata-
sata pe Jana Directia Metroului, care sA colaboreze la executarea lucrArilor metroului,
ocupandu-se in special de lucrarile arheologice vechi si feudale.
In general, in anul 1952, munca stihrtificA a Institutelor, Sectiitor si colectivelor
din cadrul Sectiunii a V-a a fost mai temeinic organizat5 decat in anul precedent, ca
urmare a ajutorului primit prin hotarirea Sesiunii Generale Stiintifice a Academiei R.P.R.
din 17-23 Martic a, c. si a sedintei lArgite a Sectiunii din 11 Iulie 1952.
Sectiunea a urmarit aplicarea de catre Institutele noastre a hotAririlor Sesiunii
flenerale si ale Prezidiului cu privire la orientarea stiintifica In munca cercetAtorilor.
In acest au, s'a dus o activitate mai sustinutA pentru promovarea materialismului dialectic
si istoric, a invataturii leninist-staliniste in munca stiintifica a Institutelor, In deosebt
in urma sedin+ei din 11 Iulie a. c. In urma acestei sedinte, a crescut vigilenja revolt's
tionara a cercetAtorilor care si-au dat seama ca, in conditille ascutirii luptei de clasA In
Cara noastrA, trebue intensificat5 lupta pentru asigurarea puritAtii ideologice a lucrArflor
prin sdrobrea orichrei manifestAri a ideologic' burgheze.
Preocuparile Sectiunii pentru orientarea marxict-leninista a colabora4orilor s'au
concretizat In comunicarile progi amate, fie in cadrul Sectiunii (sedinte lArgite) fie in
cadrul Institutelor, in desbeerea tezelor lucrArilor In Consiliul 5tiintific, In referate, iii
publicatii, in lucrarile care au vazut lumina tiparului.
De exemplu : cele case comunicari tinute In sedinta lArgitA a Sectiunii, cu prilejul
aniversarii a 75 de ani dela cucerirea independentei de stat. cand a fost puss in adeva
www.dacoromanica.ro
24 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

rata lumina Impotrivirea categorica a guvernelor englez, austro-ungar etc., a lui Carol
de Hohenzollern 5i a guvernelor burghezo-mosiere5ti feta de lupta eroica a poporulut
pentru scuturarea Jugului otoman. 5i eliberarea nationals. Comunicarile au ara at ca
indepcndenta cucerita a fost pierduta da'orita tradarii burgheziei si mosierImii 5i a
interventlei capitalului strain sl ca, numai In urma el;berarii tariff noastre de catre glorioasa
Armata Sovietica si a luptel chisel muncitoate condusa de Partid, a fost castigate adeva-
rata independents nationals. Comunicarile au oglindit ajutorul dat poporului roman de
catre poporul rus In trecutul nostru de lupta si apoi, ajutorul ridicat pe o treapta supc-
rioara, calitativ deosebit, ajutorul socialist primit dupa 23 August 1944 dela mares Uniune
Sovietiea.
Sunt In curs lucrari despre viata si lupta fui Nicolae Balcescu, privite sub multi-
plele aspecte, rod at straduintelor cercetatorilor istorici si filosofi de a aplica in mod
creator conceptia materialismului istoric. Volume le de documente scoase In acest an, ca
de altfel toate realizarile Irregistrate, sunt rezultate ale Indrumarii muncii 5tiintifica
pe calea ideologiei clasei muncitoare si a Partidulul el,
Cu toate eforturile serioase facute de Institute le, Sect lile 5t colectivele Thdruniate
de Sectiunea noaslra in vederea asigurarii unui malt nivel stiintific at cercetar,lor pe
baza conceptiei materialismului dialectic 5i istoric, In cursul anului 1952 s'au manifestat
iniluente ale ideologiei burgheze. Astfel, nu au lost combatutE cu toata fermitatea in
deosebi tnainte de 11 lulie pozitiile ob:ectiviste ale colectivului condus de Prof.
A. Ote'ea, scoase la iveala cu prilejul revizuirit muncii bibliografiei analitice ; atitudinea
liberalists a Corf. V. Maciu feta de politica monstrtionsei coalitii burghezo-mosiere5ti,
ca 5i pozitia antistlintifica de formalism in munca, mascata printetin exces de tehni-
citate, vadita In cadrul colectivului a anti responsabila este Prof. Laetitia Lazarescu.
La Sectia de Psihologie, la colectivul Juridic, la Muzeul National de Antichitati ca si
la Institutul din Cluj, at anti director s'a complacut In colectivele gresit indrumate
pe linia muncii pur tehnice, nu s'a valwificat in sufic:enta masura matcrialu! ducumentar
In lumina materialismului istoric si nu s'au combatut cu hotarire tezele false ale istort-
cilor burghezt.
De a-emenea, tntr'o serie de referate 51 comunicarl tinute, la Ia5i (Rodica Ivanescu
Originea sistemultil corporativ in oranduirea feudala") si Cluj (St. Pascu : Despre
mi5catea muncitorilor agricoli din secolul al XIX-lea In Transilvania"), au rabufnit
manifestari idealiste si obiectiviste.
Pentru pastrarea puritatii ideologice g1 o juste orientare a muncii stiintifice, lupta
de opinii a fost folosita in acest an pe o scars mai latgs, pe masura cresterii nivelului
ideologic 51 politic al colaboratorilor stiintifici. Tot mall multi cercetatori se conving
ca, Para lupta de opinii, Para 2ritica 5i autocritica, aceasta inrta motrice a societatil,
nici 5tiintele istorice nu se pot desvolta 5i inflori.
Nivelul comunicarilor s'a Iiinbunatatit prin folosirea curaJoasa a criticii si auto-
criticii, Invingand unele teze an istiintifice.
Feta de exigentele din ce in ce mai sporite nu s'a facut Visa tot ceea ce trebuia
In aceasta privinta.
Incepand cu membrii Sectiunii care nu toti folosesc corsecvent arma mintinata
a criticii si autocriticii si 'Ana la cercetatorul din colectivul st:intific, care f:e ca
nu intelege sau nu vrea sa Inteleaga rostul lei, mai avem Inca de luptat cu prejudecati
de soiul personalitatilor infailibile", a menajamet telor ; a amorului propriu" cu pre-
zentarea de parada a muncii unor colaboratori, ctt lipsa de combativitate (Gh. Stefan),
teams de critics 5i autocritica (la Ia51 si Cluj) sau respingerea ei (I. Nestor).
Invatand din gravele lipsuri existente 'Ana In vara anului 1952 cu privire la
problema cadrelor, Institutele noastre au avut in vedere necesitatea et e5terii cadrelor
5tiintifice, co: ditie principals In vederea Indeplinirii la tirrp si In bune conditii a planului
de cercetari stiintifice.
Pentru promovarea sl creVerea cu atentie h cadrelor tinere, In munca 5tiintific11
au fost atrasi un numar de bursieri si cercetatori stiinti!ici (peste 50) la sapaturl
arheologice sub indrumarea cadrelor In varsta, de asemenea, In munca diverselor sectii,
luandu se masuri sa fie ajutate prin dirijarea lecturilor ; organizarea cursurilor de
specialitate, de slava veche, rusa, greaca etc., prin programarea for cu referate ideo-
logica sau de specialitate si comunicari asupra lucrarilor sovietice.
Totusi, mai lainue Inca o sumedenie de lipsuri in ceea ce priveste ridicarea de
not cadre sana oase din punct de vedere politic, ideologic 5i profesional pe baza unui
plan (nu campanie, cum s'a observat) care sa cuprinda masurile concrete cu termen 51
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 25

responsabilitati precise ale unor colaboratori cu mai mita experienta asupra crested'
unui numar de tineri. Este Inca nesatisfacatoare Indrumarea data tinerelor cadre de
cercetatori de a participa la discutii, de a creea, sl mai ales de a scrie, ceca ce consti3ue
o grave lipsa a conducerii Institute lor ca si a Sectiunii. Numarul redus de comunicarl,
articole sau lucrgri publicate din partea cadrelor tinere dovedesc ea nu s'a depus destula
ravng pentru a le pregati In asa fel. !neat sa lucreze In mod independent, ca SA fie
ajutate cu rabdare (nu ca la Sectia de Istorie Moderns si Contemporana dela Institutul
din Bucuresti) si sa fie ascultate propunerile $1 initiativele lor,
Lipsuri serioase avem si in ce prives+e problema cadrelor mai varstnice, deli In
1952 s'a trecut la revizuirea compozitici cadrelor sl la curatirea Institute lor de elemente
necorespunzatoare,. la Institutele din Bucuresti, Iasi, Cluj, Muzeul National de Antichi-
tati. Pe Jana aceasta, chiar and avem de a face cu unit cercetatori stiintifici cinstiti,
nivelul lucrarilor for este Inca scazut din cauza nepregatirii tor. Lipsa de preucupare
pentru ridicarea nivelulul politico-ideologic, pentru necontenila crestere a nivelului
educatiei marxist- Ieniniste a cercetatorilor mai lass Inca de dorit. la Colectivul de
Cercetari Juridice, Muzeul National de Antichitati. Sectia de Psihologie, Institutele din
Iasi, Cluj si Bucuresti.
In anul 1952, deli s'au publicat mai multe vcdurne de documente, lucrgri, articole
si studii &cat In ardi treculti, totusi planul de publicatii nu a fast Thdeplinit. Sectiunea
a V-a a cautat sa aplice Hotaririle Prezidiului din lanuarie 1952, ca publicatiile si
cuprinda mai ales rezultatele cercetarilor stiintifice trecute. In planul de munca si sa be
fie asigurat un nivel stiintific inalt.
Buletinul S'iintific at Sectiunii a aparut numai cu primul numar, cuprnzand o serie
de comunicgri In legatura cu razboiul pentru independents din 1877-1878, tinute In cadrul
Sectiunli, apartinand slat mEmbrilor Sectiunii cat $i colaboratorilor din Institute. Am
propus Incetarea aparitiel acestui Buletin, a anti functiune este Indeplinitg de cele doug
reviste de istorie. Va apare si o publicatie pentru Institutul de Filosofie si eventual,
Colectivul de Psihologie.
Revista Studii si Cercetari de Istorie Veche" nu a aparut cleat foarte tarziu In
anul 1932, din cauza lipsei de grija a Acad. C. Balmus.
Sectiunea a propus Prezidiului o juste profilare a publicatiilor of prin contopirea
revistei Studii sl Cereetgri de Istorie Medie" cu revista , Studii" aceasta din urma
urmand a deveni o revista de Istorie Medie, Moderna si Contemporana. S'a luat masura
ca toate publicatiile Sectiunii 58 cuprincia o rubrics noug Revista Revistelor" care sa
semnaleze aparitia tuturor publicatiilor de lucrari si perioclice (articole, recenzii etc ) d;tt
ramura respective de cercetare stiintifica.
In geeral Insa, planul de tiparituri nu a fast respectat In Intregime de cgt:e comi-
te*ele de redactie ale periodicelor si Institutelor si din pricina lipsei de masuri organi7a-
torice cu privire la discutarea In Conslliile $tiintifice a lucrarilor colectivelor si lucra-
rilor individuate ce urmau sa fie prezentate la Editura.
Pc linia documentarii, materialul sovietic de specialitate a fast folosit cm succes
de catre Institutele noastre. PE baza consultgrii revistelor, a lucrarilor de baza pri -id
probleme ale istorie, a conferintelor st mai ales pe calea feferatelor asupra diverselor
lucrari sovietice, cercetgtorii nostri au luat cunostinta de cucei isle s'Entei sovietice pe
taramul is'oriei, si-au Imbogatit experienta In lucru, capatand orientare juste, un prelios
indreptar metodologic $1 un puternic Indemn mobilizator in desvoltarea luptei de op nil
fn munca sfiintifica. De un real folos este sprijinul Insti utului de Studii Roma o-Sovie lc.
De un aju'or considerabil p ntru lucrarile de istorie medie a R. P. R. a fast foto
sirea lucrarilor sovietice de specialitate.
Recenta vizita a ilustrului. savant sovietic B D. Grecov la Bucuresti, la 1, pe $an-
tiere etc. a constituit arcs un prilej minunat pentru oamenil nostri de stiintg de a-$1
tnsusi Invatgmintele $1 experienta celei mai Inaintate istoriograiii din ]time. istoriovatia
soviet,ca
La Institutele din Bucuresti $1 Muzeul National de Antichitati. In prima jumafat.
a armful, iar mai tarziu la Cluj nu s'a muncit in ritrnul cerut. Flementcle lip its de
cons'iinta patrioticg (Pascu, Pall) nu si -au Indeplinit sarcinile Ineredintate, punand
greutati In realizarea planului, iar directorul Institutului din Cluj. Prof. C. Daicoviciu a
acceptat cu o iisurinta condamnabila angajamentele for formate. La Cluj s'a incercat
tndrumarea cercetarilor pe un ragas gres.t, influentand pe director si alti colaboratori
care nu $i-alt vgzut critic slabiciunile. Elemente nesangtoase au cautat aici sa Intr t nil
intrigi, atmosferg soving si meschingrii pentru a discredits pe unii colaboratori einstIti,
www.dacoromanica.ro
26 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

dar mai putin galagiosi. La fel, la Iasi, s'a permis mentinerea in munca a unor ele-
mente straine de stiinta adevarata.
In decursul anului 1952, Inlaturarea elementelor dusmanoase 51 incapabile a dus
la Inviorarea muncii, la intarirea Increderii oamenilor de stiinta in regimul nostru de
democratie populara si cresLerea avantului In munca.
Cu not forte, ajutand cu mai multa energie cadrele tinere, activizand colaboratorii
varstnici cinstiti *i dornici de muncl, avand permanent aJutorui Partidului Muncitoresc
Roman, al Guvernului si al Prezidiulul Academiei, suntem siguri ca vom realiza Dian ul
nostru pe 1953 si-1 vom depasi, urmand pilda tntregului popor inuncitor din tara noas-
tra, care are drept lozinca cuvintele tovarasului Gh. Giteorghiu-Dej : .,Indeplinirea pia-
nului cincinal to 4 ani '
La discutii au luat cuvantul :
Conf. M. PETRESCU-DAMBOVITA arata in esenta ca la santierul Trusesti cercetarile
s'au facut pe tnaltimea Tuguleta unde s'au terminat sapaturile din 1951 si s'a cercetat o
noun suprafata.
La Trusesti s'au descoperit asezari neolitice din faza Cucuteni A.
Se face descrierea resturilor de locuinte descoperite si o incercare de reconstituire.
S'au gasit de asemenea urme de cuptoare pentru ars ogle.
Inventarul descoperit din faza Cucuteni A este compus din vase *1 fragmente de
ceramica, unelte din piatra, corn si os, si diferite obiecte din lut ars.
Triburile care au locuit aici, arata mat departe raportul, se ocupau cu cresterea
vitelor, cultura plantelor, vanatul. Ele erau In legatura cu triburile cucuteniene *1 tripo-
liene de pe teritoriul R. S. S. Ucraina.
S'au mai gasit si resturi din faza Cucuteni B. Pe latura de Sud de pe capatul
vestic al Tuguietei s'au descoperit morminte de tnhumatie dela inceputul primei epoci a
fierului,
De asemenea s'au descoperit morminte din prima epoca a migratiunilor (secolul al
IV-lea e. n.) si referentul trage concluzii es asezarile din aceasta epoch pot fi punctul
Tintirim (satul Ionaseni).
Reculioasterile arheologice presupun o locuire intensa a acestui teritoriu din epoca
neolitica si prima epoca a fierului *1 mai restransa in epoca migratiunilor *i epoca
feudala.
In ce priveste $antierul arata in continuare Conf. M. Petrescu-Darnbo-
vita, acesta ,se afla jumatate In satul Hlincea si jumntate pe teritoriul orasului Iasi.
In sapaturile din 1952 au Post scoase numeroase fragmente ceramice de factors slava
tarzie si medievale, obiecte din ardezie rosie *i de fier.
Se arata cs sapaturile au dat la iveala doua asezari : una \mai veche, in care
predomina ceramica slava tarzie si alta medievala, cu ceramica moldoveneasca. S'a dat
is iveala o asezare rurala din secolele XIXII corespunzatoare selistilor slave de pe
teritoriul U. R. S. S. Este prima asezare de acest fel cunoscuta la not Locuintele oame-
nilor erau bordtie simple In interiorul carora se a!lau vetre deschise de forma rectan-
gulara. Ceramica gasita este lucrata la roata, de factura slava tarzie si prezinta stam-
pile ale me*terilor olari. Dintre uneltele de productie de fier predomina cutitele. Obiec-
tele de ardezie de tip Ovruci atesta legaturile cu statml dela Chicv.
S'au descoperit de asemenea si resturi de locuire neolitica. Asezarea medievala este
ltestata prin monetcle descoperite si ceramica corespunzatoare cu cea dela Suceava.
Vorbind de *antierul Traian", H. DUMITRESCU spune ca aceasta este o asezare
eneolitica, cu ceramica pictata, care apartine fazei de trensitie A. B. a culturii Cw.:u-
teni Tripolie.
Printre allele, descrie resturile locuintelor, cu podcle de lut ars. Populatia era
sedentara, se tndeletnicea cu cultura plantelor, tai construla case solide si avea o cera-
mica pictata. unelte de piatra lustruita, din silex, os si corn.
S'au descoperit doua morminte de inhumatie pina acorn primele cunoscute In
epoca culturii ru ceramica pictata de tip Cucuteni-Tripolie.
Cu privire la $antierul Sarata Monteoru" I. NESTOR arata ca alaturi de asezarea
din epoca hronzului, se gasesc la Sarata Monteoru, resturile unei asezari neolitice
Cucuteni B resturi sporadice de locuire dada din a doua epoca a fierulut si In partea
de ra,litit a Cetatuil un cimitir de incineratir dela sfar*itul seco!ului al VII-lea e. n.
Ei arata urmele culturii materiale gasite in fiecare sector. In Poiana Sconusului
s'au descoperit resturile unei constructii rectangulare din piatra de rau cu pamant, sub
daramaturile careia s'au gasit resturi de schelete umane.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 27

Aceasta reprezinta un edificiu funerar" vi este o descoperire unica pentru epoca

bronzului la noi In tarn.
Cercetarile in privinta cimitirului de incineratie din Poiana Sconusului, vor teebui
continuate, deoarece aceasta corespunde peioadet secolului al VII lea e.n. care este
loarte putin documentata la noi.
Vorbitorul fsi Insuseste critica adusa si spune : Am fost pus in caurti de raportul
lovarnsului secretar Pentru un act de indiscIpling, pe care 1-am comis In conducerea san
tierului Suceava. Dace imi dati vole, am sa vä spun ca ma bucur ca in momentul de fain
am ajuns la convingerea ca Inteadevar am comis acea greseala. Chiar dace au gresit ?;
allii, nu numai eu, aceasta nu inseamna ce greseala mea este scuzabila.
Un scurt istoric : greseala mea a constat pane de curand chiar atunci cand
am respins critica in faptul ca am privit chestiunea in mod formalist. Este adevarat
ca, din punct de vedere formal, sunt acoperit, pentruca planul care prevedea o ordine
a sapaturilor a lost executat. Adevarul este ca Acad. M. Roller, Insarcinat cu controlul
sapaturilor arheologice, imi atrasese atentia dela incept't cs modul meu de a colleen,-
sursa In timp a sapaturilor dela Suceava nu es`e just. Eu nu am ascultat parerea tova-
rasului academician Insarcinat cu controlul sapaturilor, si n'a fost just.
Despre $antierul Gradistea Muncelului" vorbeste Prof. C. DAICOVICIU, care
arata ca cercetarile din 1252 au avut 2a aeon largirea gi adanclrea zunoasterii :ulturii
dacice.
S'au desvelit doua sanctuare, unul mic rotund cu un diametru de 12,5 m gi a!tul,
Datrulater, de 37,5X32 m. Sondajele racute arata en asezarile cu caracter civil si religios
sunt, mai vechi decat cele militare.
Pe terasa a VIII-a a dealului Gradistea Muncelului s'a descoperit o asezare cu
caracter civil mestesugaresc aid s'au gasit peste 300 de unelte de fierarie, tamplaric
si de caracter gospodaresc. Pe o alts terasa, s'a descoperit ceramics pictata dacice. Din
exploatarea imprejurimilor se confirms densitatea populajici dacice In aceasta regiune
.care a fost centrul statului dac.
Cercetarile au stabilit *Mutiny, diferifele soiuri de cereale vi plante furajere culti-
vate de Daci. Sapaturile dela Gradistea Muncelului sunt o dovada vie a culturii mate-
riale a Dacilor inainte de cotropirea Romanilor. Pentru largirea cunostintelor asupra
aces ei probleme se impune continuarea cercetarilor.
Vorbitorul recunoaste justa critica adusa Institutului de Istorie-Cluj.
Arata a se vor lua masuri concrete pentru o mai burin organizare a IVIuzeultti
din Cluj.
Propune, pentru o colaborare mai stransa intre colectivele Cluj si Bucuresti, pro -
.gramarea unor consfatuiri de eel putin doun on pe an, pentru a vedea mersul lucrarilor
si a Inlatura eventualele deosebiri In metoda de lucru, de tehnica etc.
Dr. AL. GHEORGHIU arata ca la Santierut Baia de Fier" cercetarile all dat In
ivealli urmele lasate de omul paleolitic, unelte din piatra cioplita si de os. S'au gasit
resturi umane Homo sapiens fossilis *i Homo primigenius.
Intr'un strat superior s'au gasit fragmente de ceramics tip Cotofeni si La Tette
dada.
Resturile faunistice descoperite vor Inlesni Incadrarea culturilor paleolitice in crono-
logia cuaternalului.
Prof. E. CONDURACHI vorbind despre campania de sapaturi dela Histria din 1062,
arata en ea a avut doun parti.
I. Cercetarea obiectivelor arheologice de pe terltoriul Cetatii.
2. Cercetarea pe o raze de 30 km a obiectivelor arheologice din regiunea vecina
eu Cetatea.
La Cetate s'au continuat sapaturile in sectorul X vi X-Z, la zidul de incinta din
valul al 3-lea, sectorul templului grec, incinta romans din secolul al III-lea e. n., casa
romans tarzie gt sectiunea aintre casa romans tarzie st terme. Sapaturile si sondajele din
zona vecina a orasului s'au facut la Baia, Tariverde, Sinde si Vad.
Aceste cercetari au dat la tveala legaturile care au existat intre ba*tinasii si cola -
nia greacii.
In continuare, vorbitorul arata ca ar fi de dorit ca gi la noi in tars colaborarea
arheologilor pe diferi4e santiere de constructii sa fie active asa cum SE tntampla in
U. R. S. S. Este de asemerea de Were sa se deschida tin santier to Oltonia.
Cere ca meenalul sovietic de specialitate sa fie tradus in timpul eel mai scud
pentru ca cercetatorii sa fie la curent cu ultimele descoperiri ale *Mittel inaintate sovietice.

www.dacoromanica.ro
28 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Cere de asemenea sä se creeze posibilitatea cadrelor tinere pentru prezentarea unor

lucrari Individuate. Prof. E. Condurachi face o autocritica asupra munch' de pe santierul
Hi tria.
S'a vorbit despre o cercetare a bibllografici sovietice. Fara indoiala ca -ajutorul
sovietic, In special in ramura noastra de activi,ate, cunstitue eel mai pretios ajutor pe-
care I-am capatat. Daca tie Inchipuim ca am facut totul, ne inselam. Suntem mai bine-
informati poate decat altt cercetatori, dar nu suricient. Sa va dau un exemplu foarte
caracter,stic : problema periodizarii, care preocupa in momentul de fat's atat de strin-
gent infreaga istoriografie sovietica si care si -a gasit tin ecou in consfatuirea din 1951,
a ajuns la urechile noastre de abia Ia sfarsitul anului 1952, adica in vremea in care
referatele arheologilor puteau sa fi folosit demult aceste incercari de periodizari ci sa
ne ft scutit intr'o anumPa masura de cercetari mai departe. De aceasta se leaga pro-
blema foarte acuta a cunoasteril d:recte a materialului sovietic si nu a asteptaril suora-
dice intamplatoare, a traducerilor, care yin, dar prea tarziu. Cunoasterea limbil ruse este
Bra Indoiala recesai si ne-ar fi scutit de a astepta un an si jurnatate ca sa cunoastem
aceste lucruri.
S'au flient o serie tntreasza de critics in cea mal mare parte juste in ze prive-,te
activitatea santierului Histria. Am avut prilejul sa arat in mai multe randurt toate condi-
title, pe care nu este locul sa le analizez aici, In mare parte obiective, din a caror cauza
n'am putut cuprinde intreaga munca a unui santier care este mutt mai mare cleat celelalte
si, din acest mulct de vedere, fac o critics condticerii sapaturilor, care observand, verificand
practic aceasta neputinta fizica de a acoperi aceasta intreaga prohlerna a &bruit totipA de
a nu mil lase si a-mi da o incredere pe care poate nu o meritam tntr'o conducere care ma
depaseste.
Despre santierul Moresti" a vorbit Prof. K. HOREDT.
Asezarea dela Moresti se afla pe malul drept al Mure.sului pe o terasa fliiviala dea
supra satului cu acelasi nume. Locuirea acestui platou si a imprejurimilor dateaza dela
inceputul neoliticului pans in epoca feudala si se continua prin satul actual sl in
prezent.
Inceputul epoch primitive se situeaza la sfarsittil mileniului al IV-lea. Locuirea
continua in faza de transitie spre epoca metalelor, In epoca bronzului, a fierultiL din
care s'au gasit resturi de ceramics scita. S'a descoperit un cimitir cu morminte de incl-
neratie din secolul at III lea sau al IV-lea e. n.
Prima faza prefeudala dateaza din secolele IVV e.n. si este indicata prin cera-
mica 1,asita cu un plan putin regulat si cu colturi rotunjite, prin fibule si un mormaqt
cu un craniu alungit (tuguiat).
Din faza urmatoare s'au gasit urmele a trel razboaie de testn Aceasta faza se
pare al apartine ser-olelor VIVII ; cercetarile trebue continuate si trehue facute sondaje
In Imp] ejurimi pentru incadrarea precisa a acestel faze. S'au mai deszoperit vetre de loc
datand probabil din secolul al VIII-lea si secolele XIXII.
Ultimul nivel prefeudal este atestat prin ceramics de factura slava si o sable de
tier. Din epoca feudala este punctul Citfalau (secolul at XII-lea) care este atestat docu-
mentar pang Ia Inceputul secolului al XVII-lea.
Conf. BUCUR MITREA arata ca sapaturile din comuna Spantov (15 km Est de
Oltenita) au dat la iveala o asezare neolitica de tip Boian A. strapunsa de un cimitir
de inhumatie din secolul at IV-lea e. n.
Mater:alele descoperite Bunt;
Sapalugi din corn de cerb, rasnite de mana, greutati pentru plasa de pescuit 111

pentru razbo'ul de tesut, topoare de piatra slefuitil si ceramics cu excizil si incrustatii

cu alb, caneluri, pictura cruda, linii albe pe fond rosu si pictura cu grafit. Epoca fierulul
es e atesta'a printrun fragment ceramic ornameniat cu i.uizil. Cimitirul prefeudal din
secolul al IV-lea e.n. cuprinde 13 morminte de inhumatie care au ea inventar margele
de sticla, fibule de bronz si ceramics S'a gSsit de asemenea, o ceased dacica, care
atatil continuitatea populatiei autohtone pentiu secolul al IV -lea e, n. El arat- ca s'a
mai drscoperit si o urrna de inc,neratie care se plaseaza dupa secolul al IV-lea e.n.
La Corlaneni spune V. RADU, s'a explorat in campania din 1952 Cetatea dela
Est de satul Corlatenl, movila din apropierea Cetatil si s'au facut sondaje si recunoas-
teri In trnprejuriml.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 29

Cetatea de forma rectangulara, tmprejmuith de valuri, reprezinta probabil o palarrA

moldoveneasca care poate fi datatA tntre secolele XIV si XVII. Se pare ch aceasta cc.tate
nu a lost folosita. In shpaturile dela MovilA s'a dat la iveal un schelet In pozitie chir-
clUi, colorat cu ocru brun-ruginiu.
Aceasta este un turnui care poate ft datat la sfarsitul epocil neolitice.
In condalele f6.7.ute in imprejurimi s'au scos la iveald resturi de cultura materiala
din paleolitic pang in perioada feudall. Sondaje s'au facut la: VIAdeni, Carasa Miclau
sent. Via Damachenilor, Corlateni-Costisea Morii. Recunoasteri s'au facut la DamAcheni-
Vaculesti. Corlateni-CaramidArie sl CorlAtenl-Siliste.
Conf. BARBU CAMPINA, vorbind despre activitatea Sectiei de Istorie Medic din
Institutul de Istorie al Academic! R. P. R., Bucuresti, aratA ca in cursul anului 1952,
activitatea sectiei de istorie medie s'a desfasurat In cele opt colective ca si in sedintele
plenare menite sti discute comunicari, referate si analiza muncii In fiecare tuna.
Colectivul care preghteste volumele colectiei Documente privind is'oria Roma-
niel" a reprezentat si in anul acesta cel mai important sector de munch al Sectiei. Au
Post predate Editurii noun volume de documente, uncle din ele fiind realizate In cola-
borare cu Institutele din Iasi si Cluj. La Bucuresti, colectivul a transcris $1 tradus in
total 4569 de documente cu 8255 de pagini ; au lost colationate si revizuite 9838 de docu
mente, cu 18903 de pagini. S'au creat corditiile pentru Indeplinirea planului pe 1953, pre-
gatindu-se Inca din ultimele luni ale anului trecut cinci volume de documente ce or
fi predate Editurii in Ianuarie si Februarie.
Colectivul este compus din 31 de colaboratori, impartitl pe subcolective duph natura
documentelor ce urmeaza a fi "prelucrate. Indrumarea st coordonarea muncii acestor cola-
boratori, precum si a celor din Iasi $i Cluj care lucreaza la aceeasi tema, sunt as'aurate
de un comitet de redactie condus de Acad. M. Roller. Problema cadrelor tinere a preocunat
In de aproape conducerea acestui colectiv si primele rezultate au Inceput sa apara ;
lucreaza astazi in cadrul colectivului cinci colaboratori recrutati din randurile studen
jilor Univeisitatii C. I. Parhon" si care sunt sau au Post preparatori ai Institutulut in
ultimii ant de studentie, primind calif:carea stiintifica necesara prin cursurl spectate
organizate tnauntrul colectivului. Sthrue Inca greutati pe taramul coordonaril muncii
cu membrii colectivelor lucrand la Iasi si la Cluj ; ele von trebui lishidate printr'o plant-
ficare anianuntita a muncii acestor colaboratori st prin Inthrirea controlului acestel
munci.
Colectivul care studiazh Lupta poporului roman tmpotriva cotropitorilor turei"
nu si-a indcplinit planul pe 1952, intru cat nu a prezentat pang la 30 Decembrie primul
volum prevAz.ut in acest plan.
Sarcina redacthrii primului volum sl deci, raspunderea neIndeplinirii In termen a
sarcinii revine directorului Sectiei de Istorie Medie.
S'a strans tntreg materialul, au Post desbatute tit colectiv tieze largite ale tuturor
capitolelor, s'au elaborat si discutat uncle comunicari privind mo'nentele mai I,ulin
cunoscute ale luptelor cu Turd!. Redactarea primului volum este in curs si trebue tnche-
iata pana la sfarsitul acestei luni. Este necesara de asemenea reorganizarca colectivului
in vederea tndepliniril planului pe 1953, and se va trece la redactarea unui al doilea
volum, cuprinzand istoria luptelor cu Turcil in veacurile XVIIXVIII.
Colectivul care studiaza Institutiile feudale" si-a propus sa prezinte o serie de
lucrart individuate de teme restranse pregatind to acelasi timp md'eriale menite sa
sprijine cercetAri mai largi to viitor, Au lost predate Editurit Academiel sau revistei
Studli" lu:rhri asupra mosiilor manastiresti din veaeurile XIVXV, despre inceputurile
rentei feudale In loam si despre rolul Genovezildr In organizarea economica si portica a
Moldovei. S'au parcurs documentele interne si o parte a izvoareloi- istoriel Slavilor de
RAsarit $1 din Sud in vederea Ihmuririi termenilor care servesc la denumirea categortilor
sociale to diplomatica slavo-romana.
Este necesaril o precizare mat limpede a planului acestut colectiv si a obiectivelor
pe care le vs urmari in cursul anului 1953, precum si un control mai sistematic al tnde-
plinlrii planului.
Colectivul tnsarcinat sa alcatuiasca un corpus al informatitlor date de cronicari
straini cu privire la istoria poporului roman to veacurile X.XVI a inceput par'urgorea
materialului istoriografic rus. blzan'in si otoman. A Post necesara la Inceput o faza de
elaborare in care s'a bibliografiat materialul de parcurs si In care s'au stabilit criteritle

www.dacoromanica.ro
30 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

de selectie a informatiilor privind tema noastr5. A inceput de asemenea extragerea si

traducerea pasajelor din aceste cronici, intr'un ritm care va trebui insa mutt MOM pain
cooptarea unor not membri In sanul acestui colectiv. Este necesar de asemenea colabo-
rarea cu Sectia de Istorie a relatiilor romano-ruse din Institutul nostru.
Colectivul care strange Inscriptii ai insemnart istorice" a incheiat In proporlie
de 90% repertorierea materialului publicat In reviste, urmand ca anul acesta lucrarea
sn-ai extind5 activitatea asupra incriptiilor $i InsemnArilor tiparite in ca: ti si sa is in
cercetare materialul inedit aflator In tarn.
Colectivul Insnrcinat sa intocmeasen Proiectul de program al cursului de istorio-
grafie R. P. R. ai izvoarele istoriei R. P. R." a inceput strangerea materialului privind
cronicile medievale romanesti. S'a realizat In proportie de 80% o lucrare pregntitoare
urmbrind s5 alatuiascA bibliografia cronicilor at a studiilor despre cronici, publicate In
diferite carti ai reviste ; a inceput de asemenea repertorierea manuscriselor vechi ann.-
toare In depozitele din Sucureati si Transilvania $i care cuprind textele cronicilor medie-
vale. Incheierea acestei lucrari va trebui urmnrita in cursul acestui an astfel incit
s5 putem obtine o evidemn a intregulut material pe baza aruia vor putea fi tipAritz
cronicile privird istoria Romaniei. Propunem includerea In planul Sectiei a acestA
lucr5ri care se va desf5aura paralel cu editarea documentelor, inscriptiilor ai a atirilor
din cronicarii str5ini.
Colectivul care alc5tue*te Indicele" (pe nume de locuri ai persoane) a principale-
lor colectii de documente a incheiat in cursul acestui an lucrarea ce-i revenea pentru
colectiile Acte at Fragmente", Uricariul", Studil ai Documente". Materialul indicelui
colectiei Hurmuzakt este strans ai alfabetizat in cadrul ficcnrui volum. Criticile aduse
modulut de alc5tuire al prime' lucrari prezentate Editerii (indicele colectiei Aote gi
Fragmente") an stilt colectivul ai conducerea Sectiei la o analiza general5 a calitnti:
munch' ; pe baza unor desbateri desfaaurate atat in aedintele plenare ale Sectiei, cat ai
in colective mai restranse, a fost elaborat un indreptar care va servi la alentuirea colec-
(lei Documente privind istoria Romaniei ", lucrare ce se af15 in planul colectivului pe
1953. In ce priveate Ittcr5rile mai vechi, se propune predarea for in stadiul in care se af15
acum pentru a fi *apirografiate ai distribuite principaleljr oiblioteci din tarn.
Colectivul care alcatueste Repertoriul cronologic' at documentelor publicate In
vechile colectii, $t -a incheiat lucrarea pentru colectlile Uricariul", Studii ai Documente.
..Acte si fragmente41. Se af15 in curs de revizie materialul privind documentele puolicate
in colectii mnrunte sau in reviste. Tinand seama de propunerile formulate in disctitiile din
Sectia de Istorie Medie, credem necesar ca acest mate' sat s5 nu fie publicat In ch;p
separat (pe colectii), ci s5 fie contopit In vederca obtinerii unui repertoriu cronologi::
general at documentelor publicate thainte de 1948 : acest repertoriu va putea fi incheiat
in cursul acestui an $i se va putea tip5ri ca o anex5 a colectiei Documente privind
istoria Romanter servind astfel ai la completarea acestei lucrgri a Institutului nostru.
Activitatea Sectiei de Istorie Medic s'a desfnaurat in cadrul colectivelor analLate
mai sus at In cele 19 aedinte plenare In care au fost desb5tute comunienri ai referate.
In aceste sedinte s'au urmarit prezentarea at discutarea unor probleme legate de planul
Sectiei ; astfel au fost analizate aspecte ale luptei poporului roman impotriva cotropirii
otomane, unele laturi ale institutiilor feudale romanesti etc. S'a utilizat 'rote° mnsurn.
tot mai mare materialul sovietic de specialitate, prezentandu-se referate asupra unor
probleme de un interes deosebit pentru cercet5torit Sectiei noastre.
In nivelul general al desbaterilor din aceste aedinte se oglindesc lipsurile semnalate
si In munca diferitelor colective ; cu bate acestea se vAdesc rezultate pozitive in efor-
turile majoritatii colaboratorilor Sectiei de a-ai insusi Eo-nceptia atiintificA a marxism-
leninismului $i de a -si Imbog5ti cunoatintele de specialitate.
Este deosebit de important5 activitatea depus5 aici de entre cadrele tinere al caror
rol In munca Sectiei devine tot mai mare, Ajutorul acordat de conducerea Academies
R. P. R si a Institutului de Istorie au facut cu putint5 antrenarea in munca a unui
nutn5r de prep-iratori In cadrul Institutului 5i absolventi ai Facultatii de Istorie ; In
*edintele colectivelor ai Sectiei ca ai in activitatea fiec5rui colectiv in parte, aceste cadre
tinere' aduc aportul crescand al vointei for de munca at al athaamentulut for in scopul
indepitnirit Planului. Este necesar ca Sectia sn mearg5 mai &parte pe drumul Incurajnrii
unor astfel de elemente si al indrumnrit for pentru trnbunntatirea ealificArii for profesionale
de specialitate ; in acest mod, ai fnrn a crea o opozitie artificial5 intre cadrele tinere ai
specialistii mai vechi ai Institutului a c5ror preg5tire este pretioasa in munca atiintifica,
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 3I

vor putea fi tnlaturate treptat lipsurile trecutului. Aceste perspective sunt tndreptatite de
unele realiz5ri obtinute chiar In cursul anului tncheiat.
Astfel, pe baza antrenArii until numAx mai mare de colaboratori, printre care .4r loc
important Il ocupa colaboratorii tineri, in munca de prelucrare a materialului documen-
tar si deei de creatie stiintificA propriu zisa, a inceput in ultimele luni elaborarea catorva
teme ce urmeaz5 a fi prezentate prin lucrAri individuate in cursul anului 1953. Includere
acestor teme In planul Institutului si realizarea for In bune corditii va insemna un pa-,
important spre tnf5ptuirea unei cotituri in munca Sectiei de Istorie Medic in sensol
indrumArilor orimite din partea Partidului Munritoresc Roman si a Prezid ului Academie'
R.P.R. ; se creeaz5 astfel corditiile pentru desvoltarea muncii de interpretare si generaii-
zare a materialului documentar alaturi de continuarea efortului de strangere si editare a
acestuia.
Potrivit planului de lucru al santieruluf Suceava, arat5 vorbitorul, s'a spat In trei
sectoare principale : I. Cetatea de Scaun, II. Campul $anturilor" ,1 III. Cetatea de'a
Scheia.
I. In Cetatea de Scaun, colectivul a cautat s5 determine fazele da constructie a
zidurilor gl clAdirilo ce se mai pot discerne in ruinile desvelite de Romstorfer cu 50 de
ant In urm5, precum si rolul Indeplinit de fiecare element al constructiei In vremea foto
sirii cet5tif.
In m5sura in care se vor obtine rezultatele urm5rite, se va putea determina n
cercetAri viitoare chipul fn care evolutia mijloacelor de asediu to veacurile XV XVII a
determinat transformarea fortificatillor dela Suceava, Paralel cu lucrarile de consolidare
a ruinilor, realizate de I.R.C. sub indrumarea colectivului, s'au piitut strange observatii
Insemnate cu privire la periodizarea activitAtii constructive to cetatea de scaun; pentru
controlul lor, colectivul a studiat stratigrafia depunerilor arheologice din curtea interioar:i
a cetAtii, trasand aici o sectiune din dreptul pivnitelor in sine paraclis, Aceast5 sectiunc
a pus /n lumin5 existenta a trei pavaje formate din piaci le mortar suprapuse. Rezult5
astfel, C%1 au fost trei epoci principale : una a constructiei si clou5 refaceri mai importantL
fn vremea folosirii cet5tii In veacurile XVXVII. Acelea5i trei etape se oglinclese de alt
fel sf in depunerile din sectorul de intrare de pe Campul santurilor" peste santul dc
ap5rare, fi Cetate. Cel mai vechi pavaj pare sA dateze din vrcmea lui Alexandru cel Bun,
dup5 o monetA de bronz g5sitA in sectiunea din Cetate.
Pertru a determina etapele de constructie a diferitelor ziduri si tnc5peri ale Cetalii
au fest studiate in mod arrignuntit resturile de zid5rie r5mase in coltul de Nord-Est, undo
apar de asemenea trei faze constructive principale, si s'a ajuns la o precizare elativ5 a
vechimii tor, uncle In functiune de altele; rezultatele provizorii obtinute In acest sector
vor trebui controlate anul acesta prin studiul allot p5rti din :15d;rea cet5tii.
Colectivul a urm5rit de asemenea uncle obiectIve mai mArunte, obtinandu-se uncle
indrept5ri ale planului s5u. De exemplu, s'a constatat c5 asa zisa cistern5" aflat to
curtea interioar5, in fata paraclisului, nu a avut in niciun caz functiunea pe care i-o atri-
buie Romstorfer.
Cercet5rile vor trebui continuate pentru 15murirea rolului pe care 1-au avut nume
roase elemente de clAdire ram:Ise nestudiate.
II. Un sector In care cercetArile s'au desfasurat mai stAruitor este asa numitut
,Camp al santurilor". Este vorba de un platou aflat to nemillocita apropiere a Cet5tii
si desp5rt't de aceasta doar prin santul de ap5rare. Pe acest platoi au fost observate
Ina din sondajele si sAp5turile din 1951, urmele unei activit5t1 stAruitoare de arena
jare a terenului, desf5.5urat5 In veacurile XVXVII, in vederea organizarii unui sistem
complex de apgrare. Lucr5rile colectivului ati urmarit sa adanceascA anul acesta obser-
vatiile stranse cu privire la rolul jucat de fiecare In parte dintre organele acestui corn,
plex, si mai cu seams la evolutia lui In cursul veacurilor de folosire a CetAtii de Scaun
pe mAsur5 ce se transcormau conditiile generale ale artei miiitare si ale politicii Moldovei.
Printre rezultatele obtinute in 1952 sunt de semnalat in deosebi observatiile facute
In punctul corespunz5tor intrArii In Cetate, S'a putut determina locul pe unde se f5ce,
trecerea peste santul de aparare, pe platou. Aici a fost g5sit un pavaj format din lespezi
marl de piatr5, aflate pe marginea exterioar5 a *antului de ap5rare, In fata portii de
intrare a Cet5tii. Dalajului acestuia ti corespunde in continuarq pe platou un drum pietruit
unde s'au gAsit monete ce par s5 dateze din vremea lui Alexandru cel Bun. Si aici, ca 5i
In interiorul cetAtii, sectiunile efectuate de colectiv, pun In evident5 trei pavaje principal

www.dacoromanica.ro
82 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

radicand trel etape de constructie $i refacere a cetatil $i de amenaJare a platoului aflat

In fata ei.
Cu ocazia sapa'urit executate pe platou, la o oarecare departare de santul de apa-
rare, au fost desvelite resturile a doua locuinte ; cea dintai avea dotta incaperi $1 a fost
construita din paianta, cu talpi de lemn ale caror urme au putut fi to parte gasite. Aceasta
clad re a putut fi datata printr'o moneta dela Baiazid al 11-lea, din anal 1481. Cea de a
doua locuinta a fost aflata pe marginea de Sud-Sud-Vest a platoului $i are fundamentul
de pintra ; ea a fost datata in mod provizoriu pe baza ceramieei In secplul al XVI-lea
0 alts prep upare fnscrisa In planul $antierului a fost sittdiul capelei si al twin
tntins cirri ir a lat in Jurul ei, a carui existenta nu a fost cunoscuia cercetatorilor mai
vechi. Cimitirul a putut fi datat pe baza monetelor gasite to morminte, to mana mortilor ;
reiese ca el a fost folosit In veacul al XV-lea $i din primele trei decenii ale celui urma
tor. Desvelirea a peste 150 de morminte din acest cimitir, a dat ocazia sa se fact, nume-
roase observ1111 In legatura cu tmbracamintea, podoahele 'I starea sociala a slujitorilor
Celatil de Scaun, a targovetilor din Suceava $i a familiilor lor.
Se constata spre sfar$itul veacului al XV-lea $1 inceputul celul urma'or, inmultirea
cazurilor in care mormintele (de obicel simple gropi in !Amain) contin obiecte de bronz
$i lucratura inferioara sau stint complet lipsite de podoabe. Dimpotriva, mormintele cu
lespezi de piatra $i cele construite din caramida, uneori cu bolti din acela$1 material, sunt
mai degraba dinainte de Stefan cel Mare. In mormintelc: din prima jumatate a veacului
al XV-lea se gasesc podoabe de argint, uneori aduse din strainatate, mortii apattinand
in chip vadit unor categorii soclale mai bogate decat eel dela sfar$itul veacului. Aceasti
imprejurare trebue puss in legatura cu aparitia, tot spre sfar$itul veacului al XV-lea, a
cladirilor modeste Intalnite pe platou.
Istoriografia are a-si pune problema raporturilor dintre aceste observatli $i evolutia
politics a IVIoldovei in vremea lui Stefan cel Mare cunoscuta cercetatorilor documentului
scris ca o cpoca in care domnia Incepea a folosi pe Warn politic $i militar elemente pro-
venite din taranimea libera $i din ora$enime (mai cu seams In a doua parte a domniei lui
Stefan cel Mare).
Amamblul porloabelor $1 resturile de imbracaminte gasite in cimitir ca $1 foarte
numeroasele fragmente de ceramics, aflate pe intregul platou, pot fi datate cu ajutorul
monetelor sau al complexului stratigrafic in care au fost gasite. Se poate astfel iteepf-
o lucrare de definire a formelor, tehnicii 41 ornamentatiei acestor obiecte precizandu-se
evolutia for secol cu secol.
Insenina'atea acestor rezultate (care vor permite de asemenea cunoasterea mai in
de aproape a productiei atelierelor me$te$ugare$ti din Moldova din veacurile XVXVII)
cere continuarea cercetaril acestor materials atat in cadriil campaniei din 1953 cat $i intre
campaniile de sapaturi. Este necesara alcatuirea colectivului care sa preia aceasta sarcina
$1 care va urmari de asemenea materialul documentar $i cronicaresc privind istoria Sueevel
In epoca urmelor arheologice studiate prin sapaturi.
III. Cetatea dela Seheta. 0 echipa a colectivului arheologic Suceava $1-a desfa$urat
activitatea in tot titnpul campaniei, la desvelirea Cetatii dela Scheia. Aceasta cetate este
total recunoscuta izvoarelor istorice de orice fel, car de pe urma sondajelor arheologice
de pans arum se stia Boar despre existenta unui turn de paza", Singura, traditia populara
a mai pastrat amintirea ei.
Noua cetate se afla la Nord-Nord-Vest de Suceava, $1 este asezata pe tin bot de deal
din aprop:erea comunei Scheia, pe margirea paraului cu acelasi nume, strajuind singurul
drum de acces din spre Transilvania care trece pe.
In urma numeroaselor sectiuni executate pe ambele pante ale dealulul s'a putut
determina forma Ce,atii, asezata calare pe coama dealului ; este forma unui romb cu o
suprafata de cca 1.000 m2, cu patru turnuri exterioare. Zidurile, din care nu se mai gasesc
asthzi decat temeliile, sunt groase de 2,50-3 m st reprezinta o marturie a puterii Ci soli
ditstit acestei cetati din vremea primilor doinni ai Moldovei.
Data la care s'a cladit Cetatea este determinate printr'o moneta dela Petru Mutt
gasite pc unul dintre ziduri. Observatiile facute in timpul sapaturii ridica o problema deo-
sebit de interesanta, privind sfar$itul acestei cetati ; ea pare a fi lost Irma din prima
Jumatate a veacului al XV-lea, fapt care ar explica $i tacerea izvoarelor istorice din vremea
lui Stefan cel Mare unde Cetatea nu este pomenita, de$1, altminteri, stirile Incep a fi
destul de amanuntite.

www.dacoromanica.ro
 CONS'. A rt.TIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 33

Pc suprafetele reduse ce au fost desvelite pane acum in futeriortil Cetatii, s a t of t

resturi de pavaj din piatra si mortar, iar ca material arheologic, este de ronarcat ca s'a
gasit foarte putin armament. In schimb, s'au aflat unelte, ca : mistrie, top r, fr d I,
all', etc. precum si fragmente ceramice.
Trebue subliniat faptul ca au fost gasite pe acest loc, pe langa urme de locrure din
oranduirea comunei primitive, unele urme din epoca feudala timpuFie (,ecolele X XIII)
Cercetarile viitoare vor trebui sa urmareasca acest nivel pentru a putea cerceta legatura
ce exists intre el si nivelul arheologic din secolul at XIV-lea. Se va putea astlel aducc
o contributie de matt importanta arheologica si istorica, intru cat se vor putea desprinde
Imprejurarile in care s'a desvoltat statul feudal moldovenesc.
Prof. D. PRODAN (Cluj) arata ca sectorul de Istorie Medie a Instituttilur din Cluj
§1-a desfasurat activitatea in colective de lucru, prin comunicari pe sector si pe terenul
formarit gl educarli cadrelor.
Colectivul de Documente a terminat pentru tipar trei volume de Documente privind
Istoria Romaniei", stria C: Transilvania, si anume v, III (1301-1320) ; v. IV (1321-1330)
st v. V (1331-1340). Concomitent s'a lucrat la strangerea si prelucrarea traducerea 51
revizia partiala -1a materialului volumelor urmatoare: v. VI (1341-1350) ; v. VII (1351-
1360) si v. VIII (1361-1370).
Pentru anul 1963 colectivul 5i-a luat angajamentul sil pregateasca pentru tipar patru
volume de documente fats de trei volume cate a facut In anul 1952 si fats de doug, div
1951. Aceasta aratil o ridicare continua a muncii din punct de vedere cantitativ.
Colectivul de organizare a arhivelor a adus la Cluj, fn deporttele arhivelor Statultd,
Arhiva Zlatnei, cuprinzand un material begat si a luat tasuri pentru conservarea In buns
stare a materialului arhivistic ramas In diferitele localitati din Aluntif Apuseni.
Colectivul a inventariat o parte din materialul arhivistic adus dela Blaj, Oradea
din alte localitati din Transilvania. Dc asemenea a aranjat mai multe fonduri din arhiva
istorica a Filialei din Cluj.
Cei mai multi din membrii sectorulu1 au avut pregatire istorIca varlata (de istorie
medie romaneasca si maghiara, de istorie generals medie si moderns. Cativa din membri
au avut pregatire filologica Eau jurldicii. Cu putine exceptii frisk membrii sectorului, indi
ferent de pregatirea for anterioara, au avut de intampinst la Inceput greutati din cauza
operatiilor specifice pe care be reclamau diferitele colective, cum a fost colectivul e e
editarea si traducerea documentelor medievale. Datorita staruintelor depuse, munca s'a
imbunatatit simtitor, membrii $i colectivele putand sa fats fats astfel sarcinilor pc care
le au de indeplinit.
Nivelul ideologic al cadrelor a fost variat, fiind mai ridicat nivelul cadrelor tinerc
care au avut ocazia all tudieze marxisni-leninismul la Facultate. Unii membrii au urrnat
diferite cursuri ideologice: Universitatea serala de marxism-leninism gl cursul de Istoria
Partidului. Pregatire ideologica slabs au aralat Gh. Vinulescu, C. Campianu st C. Suciu
In componenta sectorului s'au intamplat mai multe schimbarl In cursul anului.
Sectorul a avut opt cadre tinere, patru asIstertti 5i patru preparatori. Dlntre acestia.
Ire! asistenti si o preparatoare au lucrat in colectivul de documente, un asistent 5i Ire'
preparatori, in colectivul Hurmuzaki, iar un preparator. In colectivul de organizare,
arhivelor.
Pentru formarea 5i imbunatatirea muncii cadrelor tinere sectorul a luat mai multc
masUri.
S'au tinut exercitii de paleografie !Mina, din Ianuarie 0115 In Octombrie, doua ore
pe Eaptamana, far incepand cu 1 Octombrie zilnic. intre orele 8-9 dimineata.
De asemenea, cadrele tinere au primit Indrumari bibliografice 51 tehnice.
Studentil repartizati la sector au fost folositi la operatiunl mai usoare : to colectivul
de Documente la lucrarile de colationare ; in coieTtivul Hurmuzaki, ra sortarea cronologiz5
a fiselor etc.
Membril sectorului au folosit pe linia documeutaril 51 a orientarii in problemele
cercetate, studiile al publicatiile sovietice, in deosebi articolele privind aplicarea invata-
turf' tovarasului Stalin despre marxism st problemele lingvisticli, precum $i altele, din
revIstele Voprosi Istorii" si Izvestia Academii Nauc SSSR" seria istorie. S'au tinut 41
comunicari prezentandu-se rezultatele cercetarilor sovietice in anumite probleme, ca cca a
formelor proprietatii feudale (dupe Venedictov). In acelast tamp, sectorul a primit un
mare ajutor din partea I.S.R.S. prin materialele de specialitate traduse din limba ruse.
3 Studii C. 213 www.dacoromanica.ro
34 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P R.

In cc prive t participarea Ectorului la cursul d limba ruse, organizat de Ins itut,

acea to a fo t ati fa gtoare. Unit membri ai sectorului au reu)it sa poatA ci'i texte de
pccialitate mai usoal e.
Greutatile si lip ur'le din munca sectorului de Istorie Medic au lost numeroas,.
th a dintre de mat importante o prezinta atentia insuficient5 acordata preg5tirii ideologice
a mcmbrilr r sectorului. Dup5 cum s'a putut constata la analiza critics a Institutului, nu
'a du o lupt5 hot5rita pentru desr5dAcinarea r5m5sttelor de cosmopolitism, de obiectivism
i a alter manifestari ale idealismului, care au frar at in deosebi activitatea membrilor
mat vech, at sectorului. Lucrul adesta s'a resimtit in niNelul stiintifico-ideologic al ura..t
comunicari, precum si in faptul ce membrii sectorului nu au indr5snit se atace deck
probleme de amanunt. Nu toti membril sectorului au fo t antrenati in diferitele forme tie
InvAtamAnt ideologic. In deosebi referentii mai in varst5 ai sectorului (St. Bezdechi,
C. Sueiu) au fost trecuti cu totul cu vederea in ce priveste pregatirea for ideologic5 si
politicO.Membrii sectorului vor trebui deci, in timpul cel mai scurt, s5 depung toate
eforturile de aclai cire a invatatufli marxist-leniniste prin studierea clasicilor marxism-
leninismului, prin folosirea literaturil ideologice si a rezultatelor atinsc de stiinta sovietica.
In ce priveste participarea la cursurile de limba rusA, unii dintre membril sectorului
nu au participat decat sporadic la ele (Uh. Vinulescu, C. Camptanu). Nici referentii
stiintifici mai in varstA nu an fost cuprinsi In invAtarea limbii ruse. Manta sectorului
in general se reducea mai ales la munca colectivelor. Sedintele de analiza muncil a secto
rului de Istorie Medic, sedintele de productie au fast trecute cu vederea. Fr. Pall nu
si-a organizat in chip satisf5cator munca, nu a controlat activitatea, In sector, a mem-
brilor. Unii tovarasi, (In frunte cu responsabilul sectorului) nu an limit de mult5 vren!P
coniunicari. Comunic5rile nu au fost planificate astfel ca s1 cuprinda pe toti membrii
sectorului.
0 alt5 lips5 de ordin general e'te aceea c5 ru s'a putut ajunge la un echilibru
just intre activitatea din colective (unde, mai ales la documente, sarcinile erau dificile si
numeroase) si Intre cea de cercetare stiintific5 proprie, in vederea intocmirii tenor lucrpri
ce ar urnia s5 aparg in publicaliile Academiei R.P.R. Des] unii membri (I. Sab5u, Al.
Neamtn, S. Goldenberg) an ahordat teme dintre care uncle au si lost :ncluse in planul
de Meru al Institutului, nu li s'au treat conditiile necesare pentru studierea problemelor
abordate, pentru excerplarea materialului arhivistic, nu Ii s'au acordat de catre condu-
cerea sectorului ajutorul si /ndrumarile necesare toat5 activitatea for fiMd concentrate
la munca din colectiv (respectiv colect;vul de Documente). In acelasi timp, sarcinile
colectivelor sectorului au fAcut ca munca tehnico-stiintificA s5 angajeze, In dctrimentul
inuncii de interpretare, cea mai mare parte din timpul membrilor sectorului. In deosebi
cadrele tinere neparticipand in m5sur5 suflcienta -la munc5 stiintific5 de interpretare, exists
pericolul unei pregatiri unilaterale, inguste, lipsite de orizont. In ce priveste greutAtile
si lipsurile intampinate de colcctivele seclorulut, mention5m urmAtoarele :
Colectivul de Documente nu a putut folosi o serie de documente inedite care au
fost tatziu fotografiate (de exemplu, dela Oradea si Alba-lulia).
Exercitiile de paleografie latinA cu cadrele tinere, organizate pe langil colectivul
de documente, s'au lovit la inceput de greutatea provocat5 de lipsa unui num5r suficient
de planse sau fotocopii, care ES permit5 exercitiile in colectiv. Aceasta greutate a fost
inlAturat5 datorit5 ajutorului dat de Universitatea Janos Bolya, care a pus la dispozitia
acestui curs fotocopiile necesare.
Alte lipsuri ale colectivului de documente : Responsabilul ' ectorului, Prof. D.
Prodan, to calitatea sa de suprarevizor nu s'a ocupat in mod consecvent de tnibunAtA-
tirea munch revizorilor. Supunand mereu criticii munca de traducere, el nu a criticat
decat rar munca de revizie a documentelor. La depistarea materialului publicar (St. Pascu)
an sc5pat documente (de exemplu din colectia Theiner) care trebuiau retinute.
Trarzscriitorit (D. Roscu, H. Muresan), datoritti slabelor cunostmte de gramatie5
latin5, au transcris adeseori cu greseli textele latine din secolul al XIV-lea. La cola-
tionare, aceste greseli din priciaa grabei nu au lost intotdeauna indreptate de verifi
catori (I. Jake, Al. Neamtu).
Truducerile in general s'au imbunAtatit in cursul anului 1952. Totusi, uncle tradu-
cer!, mat ales In cazul actelor grele si confuze, au fost neclare (St. Bezdechi, H. Mu-
resan) sau greoaie ca stil (S. Goldenberg, VI. Hanga).

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA IS ORICILOR DIN R.P.R. 3

Identificcirile toponinuce (I. Jake si C. Suciu) au fost uneori grit Mute a tat du
pricina neatentiei cat si a insuficientei instrumentelor d' lucrti. Revizi le des ort au fo
superficiale (St. Pascu, D in), greoaie ca stil.
In ce priveste suprarevizurii ei nu au lucrat intotdeauna uniform, definittvand in
forme diferite aceleasi cxpresii, aceasta din cauza lipsei de colaborare suficienta si d
consultare mai stransa. Aceasta deficienta In a, a fo t i tdreptata cu ocazia ul im t
suprarevizii si a core tut ii in spalturi.
Colationewile de texte dactilografiate (D. Roscu, H. Muresan) nu au fost facute
tntotdeauna cu atentia cuvenith.
Colectivul Indicele Hurmuzaki a lost In mare parte rupt de munca sectorului. Re -
porsabilul sectorului nu a acordat nicio atentie acestui colectiv. Una din greutatile prin-
cipale a lost lipsa de leghtura a colectivului nostru cu colectivul din Bucuresti, acest
din urrna neIndrumi.ind sufictent munca colectivului din Cluj, care-i ceruse ajutor In
cateva randuri. No a existat intotdeauna un schimb de expel ienta, do metode de in nt
intre acest colectiv si cc! dela Bucuresti, In vedcrea Imbunatatirii muncii. Reducandu-se
nutnarul mernbrilor colectivului, tnunra a lost inteo oarecare masura Intarziata. In
acelasi timp, unit membri ai colectivului (Gli. Vinulescu) au dat dovada, mai ales in
prima jumatate a anului 1952, de o mare delhsare in munca, jar altii (St. Pascu) de o
munca superficiala, de slabs calitate.
Activitatea in sector s'a marginit In genere la munca In diferitele lui colective.
care nu au colaborat suficient Intre ele. Aceasta si din vina mea personals, care ca
director de sec,ie am dat pi ea putina atentie colhorarit In sectoare, 51 a sectoarclor
Intre ele, marginindu-mi activitatea mai mult la colectivul ptopriu.
In colectivul de documente am luat prea .putin parte, personal la operatille stun
tifice, marginindu-ma mai mult la reviziile ultime (definitivarea pentru tipar, revizia
Yn spalturi, revizia in pagini). M'am ocupat prea putin personal de pregatirea cadrelor
tinere din colectiv, multumindu-ma cu ceca ce au facut membrli colectivului Incredintati
cu aceasta sau a responsabilului pentru educatia cadrelor tinere pe Institut.
Prof. LAD. BANYAY (Cluj), !Eland covantul spune :
La inceputul anului 1952, sEctorul de Istorie Moderns si Contemporana (Cluj), lin
punct de vedere orgarnzatoric, dispunea de nova functionari stiintitici si trei refererti
stiintifici. In realitate insa In culectivele sectorului nu alt activat decat patru, cu norm,
Intreaga si doi, cu cate o jumatate de norms. In cursul anului au mai fost trecuti dela
Sectia de Filosofie doi funclionari. Accia care au lucrat efectiv in acest sector, In mare
parte an fost eleinente necorespunzatoare din punct de vedere politic si profesion..I.
Dintre acestia, doua elemet to dusmanoase au si lost Indepartate In luna August. Orga
nizarea nejusta, lipsa de cooducei e efectiva sf dc control precum sl lipsa de continui
tate Tn munca, a desorL,anizat munca sectorului panA la reorganizarea dela slarsitul
anului.
Cu putinele forte sanatrose de care a dispus acest sector, In colective shut r.alizat
urmatoarele
Din monografii si periodice s'au extras 3427 de Ilse privind Istoria miscari: mun-
citoresti din Transilvania, IS6/ 1918".
S'au Intocmit tabele statistice marl, cuprinzand desvoltarea Industrie' 5i cresterea
numarului muncitorilor Yet perioada 1860-1910.
Cu privire la ,.Culegeri de inscriptii 5i Insemnari din Transilvania", s'au copiat
de pe teren un nurnar de case Inscriptil din orasul Cluj, de catre membrii interni ai
colectivului si 30 de inscriptii de catre colaboratorii externi, 36 de Insumnari din tipari-
turi %tech'. registrul parohiei ortodoxe din Santimreu (Hunedoara) cuprinzand stiri din
secolele XVIIIXIX 5i cronica comunei Zimbru (Arad), cuprinzand stiri din veacur ic
XVIIIXIX.
S'au depistat regisirele dun unele parohii clujene : Bob, Biscrica din Deal 5i Cal-
varia-Manastur:
S'a Tritocmit lista inscriptiilor din nionografia Caransebe.sului scrish de N. Ghidiu
At est colectiv a lost InLadrat la sectorul de Istorie Moderns si Contemporana de I
avea mai ales preochpari de istorie medie. In planul de munca pe anul 1953, a fost
reparnzat sectorului de Istorie Medie.
Munca sectcrului a lost desorganizata. MtInca efectuata a fo t mai mutt tehni .6
si lips.ita de on contintit cu adevai at stiiritific.

3* www.dacoromanica.ro
36 CONSIATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Re ponsabilul se torului Stefan Pascu astazi scos din acest post, nu s'a preo-
cupat de munca colectivelor si nu a paiticipat Ia sedintele de lucru ale acestora, multu-
mtndu e doar cu rapoartele responsabililor.
Responsabilul Sectiei de Istorie Prof. D. Prodan nu a luat nicio m5sura
pentru rem-dierea lipsurilor observate la aest sector si nu a organizat sedinte de analiz5
pe Intreaga Sectie. La Inceputul anului, a fost reponsa')il al colectivului Miscarea Mun-
citoreasca, St. Pascu, apoi a fost Insarcinat cu aceasta munca Prof. Hi lel Kohn. Ins.1
nici acesta nu s'a preocupat de Indrumarea si controlul lucrarilor. De aceea, membrii
colectivului nu au lucrat In mod organizat, nu au urmarit o linie bine precizata a proble-
melor, ci door preferinte personale. Munca membrilor colectivului nu a fost planificat6
si nici Indrumata. Urmarea a fost ca, la un moment dat, munca a stagnat, colectivul
gasindu-se intr'un serios impas. In momentul reorganizarii dela sfarsitul anului s'a
constatat c5 lipseste o evidenta a rnaterialului, nestiindu-se ce s'a epuizat din perioada
prevAzut5 pentru cercetare sau ce parte nu a fost deloc cercetatk Responsabilul eblecti-
ttlui, a dirijat munca doar Intr'o singura directie: extragerea de fise, fora a se stradui
sa dea membrilor colectivului un fir conducator pe care sa fie axate cercetarile.
In colectivul Bibliografia istoric5 a secolului at XIX-lea, munca a fost organizatA
potrivit instructiunilor colectivului din Bucuresti si In raport cu specificul muncii din
Cluj. Responsabilul colectivului, Joachim Craciun, nu a planificat Visa munca, ceea ce a
dus la neindeplinirea planului pe 1952. In plan era prevazuta terrninarea strangerii mate-
rialului privitor la izvoarele istorice si economice ale Transilvaniel In veacul al XIX-lea.
In realitate, cercetatea nu va fi terminate decat In tuna Martie 1953, deoarece abia In
aceastil perioada urmeaza sa fie aranjat materialul. Precizatn, totusi, ca aceastA ultimo
sarcina a fost data de colectivul din Bucuresti abia In trimestrul IV 1952, iar planul
trasat pe anul 1953 va fi realizat in Intregirne.
Colectivul Inscriptii si Insemnri, nu a avut nici macar un, plan bine definil,
lucrand dupe preferintele personalc ale membrilor sal. Este adevarat ?ma ea membrii
acestui colec :tiv ate prestat munca benevola, lie c5 au lost colaboratori interni, fie
externi.
Sedintele de comunicAri s'au tinut in cadrul Sectiei de Istorie ImpreunA cu sectorul
de Istorie Medie. Din partea membrilor sectorului de Istorie ModernA si Contemporana
s'au tinut nova comunicari. Tot din cadrul sectorului s'au tinut doua Comunicgri pe Institut.
Cu ocazia referatului despre studiul lui Lenin, Desvoltarea capitalismului In Rusia".
s'a /ncercat aplicarea tezelor din acest studiu la istoria tariff noastre. In comunicarea
Moara de hartie dela Fagaras", s'a dovedit caracterul feudal al primelor manufacturi
si in Transilvania asa cum au fost si in TArile Romane. In lucrarea Rolul Ecaterinei
Varga in miscarea revolutionary din Transilvania tnainte de 1848", s'a putut lamuri
caracterul revolutionar al acestor miscari si rolul tradator al(lui A. $aguna In franarea
lor. Cu ocazia comunicarii .,Figuri de conducAtori ai muncitorimu ardelene In a doua
jurn6tate a secolului at XIX-lea", s'a lamurit care din acesti conducAtori au avut rol
pozitiv si care au stat in slujba burgheziei in scopul franArii miscarii muncitoresti. In
lucrarea Influenta revolutiei democrate ruse din 1905-1907 asupra miscarii muncitoresti
din Transilvania", s'a aratat marea cotitura pe care a reprezentat-o influents acestei
revolutii asupra miscarii muncitoresti din aceste Orli. Cu ocazia conferititei pe Institut,
Desvoltarea capitalului bancar In Transilvania in a doua jumatate a secolului al XIX-lea",
s'a lamurit accentuarea exploatarii bancare si rolul acesteia in procesul de descompunere
a taranimii.
Problema compozifiei cadrelor, nu a constituit o preocupare a conducerii sectorului.
Intr'o masura oarecare s'a urmarit desvoltarea Stiintifica si ideologica a cadrelor exts-
tente ; nu s'a urmarit insa Indrumarea cadrelor Were. De altfel, din patru preparatori,
numai unul a fost repartizat la acest sector. Responsabilul colectivului Istoria MiscArii
Muncitorestl atunci and a recomandat anumite lecturi cadrelor tinere nu a controlat
felul cum aceastil bibliografie a fost Insusit6.
In cursul anului 1952, sectorul a atras In munca patru studenti Ia colectivul Istoria
Miscgrii Muncitoresti sl vreo 20 de studenti in colectivul culegerei de Inscriptii, Irma
numai dela Universitatea V. Babes". Responsabilul sectorului, de asemenea nu a urmarit
munca lor.
In general, membrii sectorului si-au indeplinit oblic,ratille de norms, dar, In ceea ce
priveste munca individual5. rtu s'a depus stAruintA pentru a folost timpul Tiber $l a
prtgAti lucrAri stilntifice individuate. Ur caz concret, de d deosebitd indisciplInA In
munca, s'a remarcat la Gh. VInulescu.

www.dacoromanica.ro
 CONSrATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 37

La analiza muncii pe Institut din Julie 1952 a reiesit ca lipsurile cele mai mar'
sunt In ceea ce priveste nivelul ideologic, care este In deosebi scazut la loachim Craciun
si Gh. Vinulescu. Din neglijenta Filialei si a Directtunii Institutului, membrii sectorulut
care nu sunt mernbri de Partid sau care nu au avut sarcini didactice, nu an fost cuprinsi
deloc in diferitele forme de invatamant ideologice, ceea ce constitue o mare greseala.
Pentrui ridicarea nivelului ideologic al cadrelor au fost organizate unele sediute
pe Institut cu teme ideologice. Membrit sectorului au contribuit la intregirea acestct
sedinte prin referate sau prin discutii pe baza bibliografiei citite. La aceste sedinte Insi,
Pavel Apostol, element descompus, ducand o actiune foarte daunatoare, a incercat sä
infiltreze In mintea membrilor Institutului ca stiinta marxist-leninista nu poate ft Insu
tisa cleat de un cerc restrans al unor specialist'. dintre care cel mai de seams t'i
sanal Institutului era doar el.
Institutul de Studii Romano-Sovietie a fost de un mare folds membrilor eectorulu.
atat prin fisierul documentar, cat, mai ales, prin traducerea unor studii st articole ce
nu au lost Inca tiparite.
De experienta stiintei sovietice s'au mai folosit membrii Institutului prin munca
de tnsusire a limbil ruse. In anul de Int atamant 1952-1353, toti membrii seam-idly
urmeaza cursul de limha rusa.
Greuraft $1 lipsuri. In munca sa, sectorul a intampinat u serie de greutati. Inafarii
de greutatile si lipsurile amintite la analiza muncii colectivelor, cea mai mare gleutatr.
a survenit din cauza nurnarultri prea mic de cache In raport en sarcinile trasate si fata
de numarul cadrelor din celelalte sectcare. Acest neajuns va trebui remediat in victor.
0 alts lips'] este ca nn s'au facut deplasari pe teren pentru cercetarea unor periodice
care lipseau din Cluj si care sunt deosebit de necesare colectivului Istoria Miscarii
Muncitoresti.
Lipsurile si deficientele sectorului nu au fost observate la timp de catre conducere
din cauza autolinistirii acesteia. Abia in ultimele luni ale anului 1952, s'at Meat propi-
neri juste pentru completarea posturilor ramase vacante, dar nici pans In prezent acestea
no au fost confirmate, cleat in parte, de catre Acadeniie ; astfel nici pang astazi sectortil
nu lucreaza cu un efectiv corespunzator.
Credem ca Sectiunea Academiei, pe langa temele din programul sau propriu, trebti,
sa dea si anumite directive, un fel de Indreptar, pe ce linie sa se axeze anul acesta
munca stiintifica a istoricilor in general, la Institute, Facultati de Istorie si In afara
acestor institutii.
Trebue sä atragem In jurul colectivului cat mai multi colaboratori externs, nu num
dintre student' si cadrele universitar',e, ci si din alte institutii si din centre mid provit -
ciale, dintre activisti, conducMori de masse, profesori de scolj medii, precum si din alte
categorii de oament ai munch'.
Noi avem nevoie de o armata Intreaga de istoricf, o armata care sä primeasca Indru-
marl precise si un ajutor erectly dela forurile stiintifice.
Sarcinile noastre sunt de o mare diversitate. De exemplu, Transilvania care i
cursul istoriet a avut oarecum o situatie favorabila ferita de anumile intemperii, are Pt' I

multe vestigit g,le trecutului. Ma gandesc de exemplu la arhivele bogate, care asteaptd
sa fie prelucraie. Nu demult am foSt la Tg. Mures, uncle au fost gasite to conditii bunc
actele orasului cu incepere din secolul al XIV-lea. Dar asa este si in alte centre, chiar
daca alte arhive au trecut prin mai multe peripetii. Formarea arhivistilor este una dintr
sarcinile noastre primordiale. Avem biblioteci cu caracter istoric, cu zed de mit de volume
din Evul Mediu la Alba Iulia, Cluj. Tg. Mures etc. Filiala Academiei din Cluj ar treb 11
sa alba o schema de bibliotecari si arhivisti care sa desfasure ei insist o munca 5tiin
tifica. Acesti bibliotecari si arhivisti ar putea sa dea Indrumbri §i arhivistilor si biblic-
tecarilor din alte centre mai mid.
Asteptam un pas hotarit tnainte In ce priveste buna pastrare si valorificare 9
monumentelor istorice, mai ales acum, and s'a inceput tntocmirea planurilor de refacerx
a oraselor noastre. Ajutorul istoricilor in aceasta munca este indis-pensabil.
Organizarea si Indrumarea stiintifica a muzeelor istorice trebue de asemenea sa
fie o preocupare a institutelor stiintifioe. Educarea patriotica a masselor ar suferi fora
aceste muzee, care sa puna in evidenja activitatea si lupta poporului Impotriva explo.t
tatorilor si impotriva cotropitorilor strain'.

www.dacoromanica.ro
38 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Educarea patrioticg a masselor nu se poate concepe fgra o retea intreaga de con

lucAtori si colaboratori bunt de muzee istorice, cum este in Uniunea Sovietica, unde
igrijirea muzeelor si calAuzirea vizitatorilor se face d' c5tre persoane calificate avAnd
la band studii univ'ersitare la Facult5ti de Istorie, cu specializarea euvenit5 si cu o
pregAtire !deo logIca exceptionalg.
Trebue sli spunem ca vedem multe monumente de valoare istorica, arhive, biblio-
eci, Wit Ingrijire, pe tale de distrugere, sau chiar distruse in zilele noastre. din lipsa
unel munci vaste si planificate pentru pgstrtiriea si valorificarea lor.
Credem c5 este nevoie de tin plan de muncg bine pus la punct in aceasta privin,t5.
Noi avem o r5spundere nu numai WA de cercetArile arheologice ale trecutului, ci si
fat5 de monumentele si obiectele istorice din epoca medie si moderng, fat5 de intregul
patrimoniu istoric al patriei noastre.
Trebue s5 amintesc cg, in calgtoria ei de studii in Uniunea SovieticA, delegata
Comitetulut pentru Invat5mAntul Superior a fost impresionatg, pe lang5 cuceririle mgrete
revolutionarc, de grija deosebita, fall de vestigiile de valoare istoric si artisticA ale
trecutului, Credem ca In aceasta privint5 avem multe de invatat si multe de fAcut.
Prof. V. POPOVICI (Iasi) aratA c5 sectorul de Istorie Medie R.P.R. al Institutului
din last a avut ca sarcing de plan pe anul 1952, pregatirea pentru tipar a trel volume
de documente moldovenesti din primete trei decenii ale veaculul al XVII-lea (1601-1630).
Colectivul 51-a indeplinit aceasta sarcing, a inaintat Comitetului de redactie cinci volume
de documente ; al saselea este in lucru.
Pe lang5 fondurile marl de documente dela Bucuresti si dela Iasi, colectivul a
cercetat si documentele care se aflA la Biblioteca V. A. Ureche" din Galati, Biblioteca
Universitgtii V, Babes" din Cluj, Muzeul Regional din Suceava, Muzeul Raional din
Falticeni, precum si documentele elate In depozit, la mangstirile Putna, Sucevita :1
Dragomirna.
Toate acestea sunt rezultate pozitive.
Dar colectivul de Istorie Medle din Iasi a dovedit si numeroase lipsuri nu numai
In ceea ce priveste preggtirea volumelor de documente, al mat cu seama, in felul in care
51 a Inteles misiunea lui.
Volumele nu au lost prezentate Comitetului de redactie din Bucuresti la termenele
fixate, desi Meg din Octombrie 1951 in sedinta Sectiunii a V-a a Academiei R.P.R., s'a
atlas atentia asupra necesitgtii respectgrii stricte a terrnenelor stahilite.
In transcrierea sau in traducei ea documentelor s'au strequrat unele erori care ar
fi putut 11 evitate in bun5 parte printr'un control mai riguros al responsabilului colec-
thului sau atone{ and era nevoie prin consf5tu'ri cu membrii colectivului din
Rucuresti co priltjul pi edgrii volumeloi Cornaetului de redactie.
La o imbungt5tire a muncii s'ar fi ajuns, f5r5 indoialg, st prin prezentarea critic
st ainAnuntit5 in sedintele de colectiv a volumelor de documente publicate. Acest lucru
insa nu a fost f5cut decAt in parte.
Lipsuil mult mai serioase spar in insgsi orientarea colectivului : considerAnd pre-
atitea documentelor pentru tipar Ca unica sa sarcing, socotindu-si misiu ea indeplioitii
cdat5 cu terminarea lucrului la un vclum sau altul de documente, colectivul se plaseazA
In rlara preocupgrilor care frAmant5 pe medievistii nostri. Este adevgrat ca, in serrin-
tele de sectie responsabilul colectivului. a sernnalat uneori continutul urui document sau
altul, dar aceste semnathri nu au avut cleat tin caracter informativ si lipsa de leg.1-
turg face s5 scad5 mai mult inca valoarea lor. Referate, colectivul nu a prezentat decAt
ex3rem de patine, desi in sedintele de Sectie i s'a atras in repetate randuri atentia asupra
aceste lipse. In asemenea co lclitii este areu de vorbit despie ajutorul pe care 1-a dat,
de pildA, catedrei de Istorie Medie dela Universitatea din Iasi, si inc5 mai putin despre
o contributie adus5 la elucidarea vreunei probleme din isloria noastrg medic.
Colectivul de Istorie Medie dela Iasi este relativ putin numeros, cunoscgtorii de
limb5 slavA veche foar+e putini. De aceea, pregatirea unor cadre tinere este absolut nece-
sarg Incercarea care s'a fgcut in acest sens la inceputul anulut trecut, nu a fost coati-
nuatg. Este sl aceasta o lips5 care nu poate ff trecuta cu vederea.
Acestea sunt realizgrile si principalele lipsurt ale colectivului de Istorie Media
din Iasi.
Colectivul va trebui s5-si examineze critic activitatea si sA-si intocmeascA tin plan
de lucru in care s5 ting seam5 de observatiile si de sarcinile care in repetate randuri au
fost trasate de catre Sectiunea a V-a a Academiei R.P.R.
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 39

Cu privire la sectorul de Istorie ModernA si ContemporanA, colectivul lucreaz5 dela

1 Ianuarie 1951 la alcAtuirea unei monegrafii, privind ,.Atelierele de manufactura, mese-
riile vi comertul in Moldova In secolele XVIIXVIII pans la mijlocul secolului al
XIX-lea".
Lucrarea urmeazA sA fie terminata pana la I Iu lie 1953. Se studiaza pe baza mate-
rialului documentar publicat, si mai ales dui:A eel inedit, In mare parte la Arhivele
Statului din Iasi. Se urmAreste a se da o monografie care sA valorilice acest material
dandu-i-se o interpretare vtiintifice, folosindu-se ca metoda de lucru lucrarile similar
ale istoricilor sovietici.
La sfarsitul anului 1952 urma sa fie terminate lucrarea ,,,Statisticile Moldovei n
prima jumAtate a secolului al XIX-lea", de asemenea si un studiu Exploatarea sArii
in Moldova". Dar atat terminarea acestor doua lucrAri cat si strangerea complete a
materialului documentar pentru monografie nu s'a putut face in termen din cauza ca
mal bine de vase luni, colectivul a fost descompletat.
Au fost copiee principalele lucrAri statistice tntocmite In Moldova in prima jum5-
tate a secolului al XIX-lea. S'au cercetat de asemenea toate literal-0e statistice din aceasta
perioada dintr'o serie de studii.
Pentru o juste apreciere si Tntelegette a continutului statisticilor, colectivul a cer-
cetat conditiile in care au fost alcAtuite lucrarile statistice, cum a fost organizata alcA-
tuirea lor.
In ceea ce priveste exploatarea sArii in Moldova s'a strans in mare parte documen-
tarea pentru aceasta lucrare.
S'au cop:at si colectionat documente care vor intra in arrexa Documente referi-
thare la mosia si rufetul ocnelor". Atat din tema mare ,. Atelierele manufacturirre", cat
si din cele douA lucrAri mentionate mai sus, s'au tinut referate si comunicAri in, cadrul
colectivului si Sectiel, pentru a se ajunge la o juste interpretare a materialului docu-
mentar.
UrmArind modul cum chestiunea meseriilor si comertului a fost tratatS In lucrArile
istoricilor sovietici, colectivul a Intocmit referate asupra lucearilor lui Ribacov, Hromov,
Lescenco, etc , lucrari care se traduc la cererea Sect'ef de cAtre Institutul de Studii
Romano-Sovietic, Filiala Iasi. De asemenea au fost cercetate metodic, tinandu-se sf refe-
rate asupra s+udiilor care se referA la problema in lucru, din revistele sovietice de istorie,
economie, etnografie si filosofie.
0 strans5 colaborare s'a tinut cu Institutul de Studii Romano-Sovietic, Filiala Iasi
Un colaboratcr al colectivtilui a avut sarcinA specials i.i aceasta directie pentru a f
la curent cu toate publicatiile sovietice primite de Academie, precum vi cu traduceril-
aparute.
Mat in cadrul sedintelor de colective cat si al celor de Sectie s'a luptat pentru
InlAturarea rAmAsitelor idealiste care se manicest5 In activitatea Viintific5 a ur or
colaboratori, reusindu-se in parte sA se obtinA rezultate bune fat5 de anul 1951.
Totusi, si in 1952 s'au produs manifestAri nestlintifice idealiste ; citAm din acestea,
efereul Originea sistemului corporativ in oranduirea feudala" (tinut de Rodica Iva
nescu) in care fac+crii interni au fost cu totul neglijati in explicarea aparitiei breslelor,
acordandu-se toate importantai factorilor externi. AceastA manifestare de cosmopolitism
a fost criticat5 In cadrul Sectiei.
Pentru o juste interpretare a materialului istoric s'a cSutat sA se promoveze discutii
in cadrul sedintelor de lucru urmArindu-se sA se desvolte in mod constructiv lupta d
opinii pentru orientarea rauncii stiintifice.
Totusi in aceasta directie mai este mult de !Scut.
Problema cadrelor In colectivul sectorului de Istorie Moderns si Con4emporanA est,.
Inca nerezolvata. Pregatirea ineal5 din punct de vedere profesional si ideologic, put,,r-
nice rAmasite ale metodelor vechi de lucru, descompletarea colectivului Limp indelungat
Coate acestea au creat greutati In munc.A.
Problema cadrelor in general si a cadrelor tinere, In special, s'a pus mai ales in
al II-lea semestru, folosindu-se concluziile Is core a ajuns comisia dela Bucuresti, care
a analizat munca Institutului de Istorie.
A existat o permanents preocupare pentru ridicarea nivelului prolesional, ideologic
si politic, a acestor cadre, prin sedintele de lucru, prin incadrarea In linv6t6mAntul de
Partid. Dar nu putem IncA s5 fim multumiti de rezultatele obtinute.

www.dacoromanica.ro
40 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Inafarh de ace to greuthti care provin din structura actualA a cadrelor colectivului
e mai adauga *i altele, provocate de lipsa unor inventare *tiintifice Tntocmite In arhivele
noastre care sh permith urmarirea unei probleme. Necesitatea de a cerceta informatiile
documentare si In alte centre arhivistice Tnafarh de oralul Ia*1, numhrul redus de lucrhri
istorice uneori elementare In biblioteca Universithtil din Iasi, fapt care ne obligh
sh facem mereu a pel pentru completarea bibliografiei la biblioteca Academiel R. P. R.
Bucureti, antreneazh Intar7ieri In munca planificata.
O lipsh pentru care nu poate exista niciun fel de motivare este activitatea publi-
cistica redush. Aceasta situatie s'a analizat eat In cadrut Stectiei cat sl al Consilluldi
5tiintific al Institutului trasandu-se sarcini cu termene fixe pentru lichidarea acestel
lipse.
Se poate face afirmatia eh munca colectivului si a responsabilului, s'a Imbunhatit
In urma analizelor periodice Mute, In urma ajutorului primit pe linie de Partid. Tott4i,
activitatea stiintifich personals a tov. D. Berlescu a lost deficienth. Acela*i lucru se
poate spune si despre directorul Sectiei, V. Popovici.
O lipsh mare a colectivului de Istorie Modernh Si Contemporanh care se resfrange
si asupra responsabilului, este ca, de*i s'a arAtat In repetate randuri 'necesitatea Intoc
mirii unor teze provizorii asupra capitolelor din lucrare, nu s'a ajuns pans scum la
redactarea tor.
Aceste teze discutate In cadrul colectivului, deli din timp linia justh de iriterpre-
tare a materialului documentar adunat aproape in intregime, Inlesnindu-se astfel munca
de redactare.
O alth lipsh constil In faptul ca memhrii colectivului s'au multumit sh Indeplineasc.i
constiinclos norma de turn fixath, dar Area putini s'au interes-51 de chestiunile care
privesc problema In ansamblul ei persistand In gre*eala ch aceasta munch prives,te-
exclusiv pe responsabilul de colectiv.
Printr'o supraveghere mai minutioash a felului CUM se desfa*urh planul de munch,
punandu-se tot mai mult accentul pe calitatea muncii, criticandu-se la timp Si en curay
toate manifesthrile ne*tiintifice ale unor colaboratori, colcctivul va putea sh Indeplineasca
planul de activitate programat pe 1953.
Conf. V. MACIU luand cuvantul, arath ca planul de activitate pe anul 1952 al Sec-
tiei de Istorie Moderns si ContemporanA a R. P. R. prevedea :
I. Publicarea unor volume de documente referitoare Ia rhzboiul de independenth
(1877 1878) in colectia Documente privind istoria Romaniei".
2. In colaborare cu Institutul de Istorie a Partidului, strangerea literaturil cu pri-
vire Ia lupta poporului roman Impotriva aservirii thrii noastre de catre imperialismul
american, englez etc.
3. Intocmirea, in colaborare cu Biblioteca Academiel R. P. R., a repertoriului si
bibliografiel izvoarelor istoriei moderne a R.P.R, *I a unui repertoriu al actelor si docu-
mentelor privind epoca 1800-1821.
4. Publicarca legiuirilor referitoare la reformele revolutionare dela 23 August 1944
pans la 31 Deccrubrie 1951.
5. Publicarca unui numAr de cinci studii individuate.
6. Sectia a pas In planul ei pe anul 1952 sa tins care douh *edinte plenare de comu-
nicari *i referate In fiecare tuns, cu exceptia lunilor Julie si August, Si sh participe cu
comunicari la Indeplinirea planului de comunichri al sedintelor plenare ale Institutului.
Planul de mai sus a fost Indeplinit numai partial si anume :
1. Colectivul Documente 1877 a predat Editurii Academiel R. P R. trei volume de.
documente privind rhzboiul de independents. Dintre acestea, a aparut numai un volum,
deli al doilea volum a fost predat Editurii in cursul lunii Iulie, far al treilea, In tuna
Noembrie 1952.
2. Colectivul Probleme actuate a straits materiale referitoare la lupta poporului
roman Impotriva aservirii tarii noastre de atm imperialismul american, englez etc.,
Indeplinind planul.
3. Colectivul Periodice a continuat clasificarea fi*elor privind epoca 1851-1858.
excerptarea periodicelor si clasificarea fi*elor din epoca 1859-1865, organizarea si redac-
tarea phrtii a II-a si partii a III-a ale volumului II, privind epoca 1851-1858. In urma
observatiilor critice thcute de catre conducerea Academiei R. P. R. In Sesiunea de lama
1952, referitoare la planul si metodele de lucru folosite de colectiv pentru executarea
lucrarii, Consiiiiil *tiintific al Institutului a aprobat sh se opreasch predarea volumelor
ce erau sau puteau fi gata panh la alchtuirea, de chtre o comisie specials tntocmith In acest
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICII OR DIN R.P R 4I

sens, a unel scheme de clasificare noi. De asemenea, s'a hotarit, In conformitate cu planul
Sectiunii si cu hotaririle Prezidiului Academiei, sa se ceara avizul Bibliotecii Academies
asupra continutului ideologic. Desi materialul a fost trimis Bibliotecii Academiei, impreuna
cu avizul Sectiei de Filosofie a Institutului, Inca din luna fulie 1952, pana la sfarsitul
anului 1952, colectivul Periodice nu a primit Inca un raspuns, ceea ce a facut ca lucrarea
sa stagneze.
4. Colectivul Repertoriul actelor si documentelor 1800-1821 a predat lucrarea In
cursul lunii Noembrie 1952, dar fara indite, ceea ce inseamna ca du a Indeplinit planul.
6. Colectivul Bibliografia izvoarelor istoriei Romaniei in secolul al XIX-lea a predat
cinci volume, fara a termina Insa lucrarea, ceea ce inseamna cA nu a indeplinit planul.
6. Niciuna din cele cinci lucrari individuate prevazute In planul Sectiei nu a fost
prezentata Edituril spre publicare.
7. Sectia a tinut lunar, cu exceptia lunilor Iulie si August, cel putin ate doua
sedinte de comunicari si referate asa Meat s'au putut face 12 comunicari pe baza mate-
rialelor stranse de colectivc si 10 referate pe baza materialelor sovietice procurate de
sectorul roman-rus at Institutului sau de Institutul de Studii Romano-Sovietic, cu car
Secttia a colaborat si colaboreaza. In acest domeniu, Sectia a depasit planul. De ase
menea, Sectia a participat cu cinci comunicari la Indeplinirea planului de activitate stiin-
Mica a Institutului. Aceste comunicari, care au fost tinute in plenarele Institutului, au
Post facute In legatura cu preocuparile colectivelor din care faceau parte autorii tor. Datil
se refers la razboiul de independenta si una la epoca 1919-1939. Aceasta din urma a si
fost publicata In revista Studii".
In cursul anului 1952, Sectia a trecut la marl schimhAri de cadre. 0 treime din
membrii ei au fost eliberati si Inlocuiti prin elemente noi tinere. Transformarea aceasta.
buna in sensul ca a innoit cadrele cu tineri de o formatie intelectuala corespunzatoare
necesit&tii construirii soclalismului in tare noastra, a contribuit Insa la neindeplinire/
planului de activitate at unora dintre colective, deoarece a trecut destul timp pana s
se faca tnlocuirea celor eliberati si mai ales pana sA se ridice nivelul tehnic scazut to mod
firesc at elementelo: tinere angajate. Inafara de aceastta consideratie, colectivul Biblio
grafia izvoarelor istoriei Romaniei In secolul al XIX-lea nu a fa'cut un plan de lucru inte-
melat pe cunoaOterea preciss a situatiei materialului ce-i venea in lucru, asa 'Meat lucra-
rea a luat proportii mai mars decat le banuia conducerea lul si planul nu a putut Ii
realizat.
Netndeplinirea partil din planul Sectiei, releritoare la lucrarile individuate se dato
reste delasarii tovarasilor ce-si luasera angajamentul de a o duce la indeplinire, dar su
lipsei de insistentA a conducerii Scctiei si Institutului, care aveau datoria s5 cearA color
in cauza sa-si respecte angajamentele luate, chiar daca ei nu faceau parte din perso
nalul Institutului.
0 lipsa serioasa a Sectiei st5 in faptul cA membrii ei lucreaza putin pentru articole
si studii individuate menite publicarii in revista ,.Studii" sau Editura Academiei R. P. R.
Sunt totusi doua motive care impiedeca pe membrii Sectiei de a lucra in acest domeniu
1. Majoritatea rriembrilor Sectiei, paAA de curand, nu puteau da decat munca tehnica.
2. Membrii colectivelor erau si sunt ocupati cel putin opt ore pe zi in munca colecti
velor, care este In cea mai mare parte de natura tehnica. Pentruca ei mai au si activitati
sociale, este greu sa mai lucreze si IR alts directie, afara de cazul cand au o vointA si o
sanatate exceptional& Intinerirea cadrelor va permite organizarea unel munci de creatte
individuals sau colectiva, daca conducerea Institutului va admite ca tinerii, ce si iau
angajamente sa dea lucrari( personale, sa lucreze In colective numai cate patru ore.
restul de patru ore sa munceasca pentru lucrarile amintite.
Munca dusa In colective nu este intotdeauna de cea mai bung calitate. Astfel volu
mete de documpnte, predate Editurii Academiei R. P. R. spre publicare, nu sunt lInsitc
de erori, ceea ce sileste redactorul responsabil sa discute multe parti din ele cu colectivul
si sa fie nevole de multe indreptari. Nivelul ideologic al fisclor lucrate de colectivul Perio
dice nu a fost intotdeauna suficient de ridicat. Un numar destul de mare de file ale colec
tivului Repertoriul actelor si documentelor 1800-1821 au trehuit sa fie refacute, din cauz5
cif, initial, nu fusesera lucrate cu destulA pricepere si constiinciozitate. Unit tovarasi nu
sunt Conrvinsi cA trebue sA lucre4e cu tot devotamentul si In modul cel mai corect iii
putint5. In colectivul Periodice, asistcntul (azi fostul asistent) Petre Neagu s'a dedal
la acte de inselaciune, inseland buna credinta a conducerii colectivului si a magazionerei
depozitului de materiale stiintifice.
Unit tovarasi Inca nu suet convinsi c5 trebue sa si Una angajamentele luate.
www.dacoromanica.ro
92 CONSFATIJIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Desi nivelul ideologic al cadrelor Sect ei a crescut in mod simtitor to ultimul an.
totusi, majoritatea comunicarilor se resimt de pe urma nesigurantei autorilor for in
interpretarea stiintificA a fenomenelor istorice. Nu este suficient, deci sa se studieze lucrA-
r le de ideologie, ci trebue sa se faca munca temeinica de aplicare a conceptiei marxist-
leniniste la realitatile istorice din trecutul tarii noastre,
In privinta cadrelor sunt de Were sa se aplice cu hotartre colaborarea dintre
cadrele vechi, cu o tehnica mai desvoltata, cu cele tinere, Inzestrate cu mai mult elan.
Sd se aid, tuiasca mid colective, de 2 3 tineri, care sa is asupra for lucrarj menite publi-
catici si care sä-si duca munca creatoare, paralel cu cea tehnica, sub conducerea unor
re ponsabili maturi. Pentru acesti tined, sa se reduca numarul de ore prestate In colec
tivele tehlice la jumatate, astfel Incat restul orelor sa fie prestate to colectivele de crea-
tie. SA se rationalizeze pe cat cu putintA, sedintele din afara celor opt ore (ora profe-
siunii, astfel Incat membrii colectivelor sa aiba mai mutt timp pentru studiul individual.
SA se duca o politica de cadre In sensul ca niciunul dintre membril colectivelor sa nu
aiba decal o singura ocupatte profesionala. Sa se intensifice sf sa se organizeze mai
bine controlul Indeplinfrii sarcinilor si sa se sanctioneze cu severitate incorectitudinile,
cad once slabiciune to acest domeniu va tncuraJa elementele sovaelnice la abater! grave.
SS se faca o educatie temeinica, In sedintele Sectiei, ale colectivelor si Institutului, In
sensul respectarii moralei proletare, combatandu-se tendit ele spre Ins& re 5! minciuna.
Sa se clued o actiune tndelungata $i persistenta pentru valorificarea entuziasmulul pentru
creatla stlintifica.
Acad. St. M. MILCU aduce In discutie doua probleme principiale care intereseaza to
deosebi colectivul de antropologie. In primul land, colaborarea dintre istorici st antro-
pologi.
In ceea ce priveste aceasta prima problems, colaborarea dintre antropologie si !sto-
ne a Inceput din 1948 la Sarata-Monteoru st mai cu seams in 1951 si 1952 in cadrul sapa
turilor dela Baia de Fier; de asemenea, prin expertizele antropologice ale rest'urilor umane
dlntr un numar de asezari, precum si prin participarea antropologilor la expozitille arheo
logice din 1948-51-52.
Aceasta problems s'a desvoltat de altfel prin directivele trasate de conducerea Aca
demiei, de a lega cercetar4le de antropologie de cele de istorie.
Dar aceasta problems a colaborarii dintre antropologie si istorie si noul plan de
irientare s'a desVoltat sub influenta si dupe modelul antropologiei sovietice. Noi am exe
cutat intro prima etapa, to cursul principal al cercetarilor noastre, to perioadele dela
fnceput ale comunei primitive, legend cercetarile de antropologie de perspectivele istorice.
Si pe acest terei vom continua si in viitor cercetarile noastre.
Dar &Ica poi nu vom duce cercetarile noastre de antropologie cu ajutorul Istori-
cilor, pun Intrebtrea daca putem sa aducem vreo co.tributie la rezolvarea unor probleme
tori e prin cercetarile antropologice. Este vorba de utilizarea materialului antropologic ea
zvor islor c, problems In care consfatuirea etnografilor, lingvi,tilor, arheologilor si antro-
pclogilor sovi tics d'n 1951-, ne-a dat un raspuns pozitiv.
Credem ca antropologia poste aduce date folositoare nu numai din punct de vedere
hiolo ic. dar si din punct de vedere istorie In studiul populatiei actuate de pc teritortut
Republicti Populare Romane.
Uonsideam de asemenea ca cercetarile de etnogeneza nu sunt posibile f5rA ajutorul
!stone'. Si, potrivit conceptiei materialist dialectice, credem ca aceasta pozitie este pentru
not obligatorie.
Credem de asemenea c5 In problemele de istorie s'ar face o greseala daca nu s'ar
olosi materialul antropologic si materialul uman cules In sapaturi,
In legatura cu planul de munca pe anul 1953 care a fost prezentat aici, suntem
hucurosi ca s'a trecut in plan continuarea sapaturilor dela Baia de Fier si colectivul de
antropologie va depune toate eforturile ca fn campania din vara anului acesta sit °Nina
rezult ite si mai bogate si mai valoroase decat cele din anul trecut.
Ne gandim insa sa facem cateva propuneri: am vrea ca odata cu sapaturfle care vor
continua la Baia de Fier sa se faca cateva sondaje si fn terenurile vecine. De asemenea,
A se faca cerce4hri si la Ohaba Ponov, pe versantul nordic, pentru lamurirea catorva
probleme Indicate de rezultatele sapaturilor facute la Baia de Fier,
Solicitarn colectivul de Istorie sI Arheologie sa >Ze comunice ce probleme s'ar putea
rezolva din punct de vedere antropologic care sa nu se limiteze ca pans acum la cereri de
expertize de material, de mersuri umane de varsta sau de sex. Cred cs aceasta este foarte
putin s; ca s'ar putea aduce o mai mare contributie In aceasta directie.
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 43

0 ultim5 propunere, care are mai mutt caracterul de perspectiva, ar fi sA pregStim,

eventual In colaborare, baza teoretic5 ai tehnic5 a viitoarelor cercetari asupra populatiei
actuate -de pe teritoriul tarii noastre. Consideram ca aceasta problems este, alaturi de
studiul populatiei vecht, o problems deosebit de importantS, dtat pentru istorici, cat ai
pentru antropologt.
Asist. GH. DIACONU: Ptima problemA pe care o ridic este aceea a cadrelor
care au participat la sapSturile din vara aceasta pe aantierul dela Suceava. Voi insista
asupra problemei cadrelor tinere si, legat de aceasta, asupra pregStirii tor.
Trebue sa recunoastem aid ca In vara aceasta, la noi, s'a resimtlt adanc lipsa
de preocupare in alegerea ai selectarea cadrelor. Faptul a nu au ramas pe santier In
permanent5 istorici medievisti si absenta numismatilor a facut ca numeroase probleme
A, to lasSm nerezolvate spre a consulta la Bucuresti specialistii despre care am amintit.
0 a doua lipsa organizatorica a noastr5, legat5 tot de selectarea specialistilor, este
urmAtoarea : pe santierul dela Suceava nu am avut arheologi varstnici, exceptand
responsabilul, care sS fi participat la campania precedents. Acest fapt a atras dupa sine
o deficient grave, constatata la cadrele varstnice. Unii dintre acesti tovarasi au intrat
in problemA foarte greu. A fost necesar timpul de o lung de zile pentru farniliarizarea
unora cu problemele pe care le ridica aantierul dela Suceava. AceastA lips ar fi putut
s5 fie Inlaturat5 dacS tovarasii arheologi s'ar fi preatit din timp, deoarece cunoateau
santierele pentru care au fost solicitati. Problema celorlalte lipsuri ale specialistilor, ca
-atitudinea fats de cadrele tinere sau uncle comoditSti In munc5, va fi ridicat5, prohabil,
de cei in drept.
Problema central5 pe care vreau sS o ating este aceea a cadrelor tinere sl aceea
a pregStarii tor.
Problema cadrelor noastre tinere care participA pe aantiere trebue s5 ne preocupe
mai in de aproape, astazi mai mult decal oricand.
Trebue respectate cu toat5 seriozitatea criteriile de selectie si repartitie a tinerilor
Respectand cele cateva criteria care stau la baza acestui fapt vom da posilibitatea cres
tuff unor cadre sanAtoase. A reiesit din experienta campaniei din vara aceasta a acest
lucru nu a fost respectat Intocmal. Originea social5 sanatoasa, nivelul profesional ridicat
at studentilor, Imbinate cu dragostea de muna si tnclinarea pentru a -si desfasura activl-
tatea In domeniul arheologiei ; iata factorii care trebue sa ne c515uzeasca fn recru-
-tarea for.
0 altA problems nemijlocit legat5 de selectia cadrelor, In care gresim, este neres-
pectarea unui principiu just trasat de conducerea sapSturil Intr'un raport tinut cu ocazia
desbaterii planului pe 1952. Acesft neajuns se reflectA In repartitia inegala ca numar a
tinerilor trimiai de centrele Bucuresti, Iasi, Cluj. Pe aantierele Moldovei trebue repar-
tizati eel putin, 50% dintre tinerii dela Iasi, tineri strans legati prin ceitrul for univer-
sitar, de studiul-- istoriei Moldovei.
Problema cea mai arzStoare Ins in care s'au fScut putine lucruri pentru tineri,
este aceea a pregStirii tor, conform unui plan.
PregAtirea cadrelor trebue sä se desf5sure In dou5 faze.
Faza Intaia este aceea In afara campaniei.
Studentii ar trebui s5 fie grupati din timp In colectiv ai sa studieze obiectivele
si problemele pe care be ridic5 aantierul.
Este neresara organizarea unor cercuri de studii cu caracter stiintific pentru studiul
izvoarelor, documentelor, ceramicii, uneltelor, monetelor etc. Este necesar de asemenea
ca in aceste cercuri tinerii sa capete cunostinte privitoare la caracterul tehnic al
problemei. Exemplu : Intrebuintarea aparatelor, busola, rulet5, lectii de desen ai c5p5-
tarea primelor cunostinte necesare redacta'ril notelor In carnet.
Un ali aspect at pregatirii tinerilor in aceste cercuri trebue 55-1 formeze studiul
lucrarilor sovietice de specialitate.
Lipsa unor studii de specialitate la no! poate ft complerl-atA cu lucr5ri pretioase
din arheologia sovietic5, Numal tntr'un singur referat tinut In grupa tinerilor dela Sectia
de Istorie Medic, pe marginea studiului lui Cargher privitor la s5p5turile efectuate pe teri-
toriul vechiului Chiev au fost ridicate si desb5tute viu 4-5 probleme valabile sf pentru
Suceava. Aceast5 experienta ne Indeamn5 sa aprofund5m si alte studii sovietice privind
arheologla medieval. De exemplu : cele privitoare la Novgorod, Staraialadoga, acelea
privitoare Is sgpilturile din suburblile Moscovel si cele referitoare la alte zecl de statitmf
anedievale spate de cercetStarii sovieticl.
www.dacoromanica.ro
41 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Faza a doua a preghtirii cadrelor tinere trebue sh se desfAsure pe santier. Nu tot

acelast numhr de 7ile sau shpthmani fl vor consacra responsabilii pentru a introduce
pe tineri in uncle lucrhri marunte de tehnica lucrhrii, in cazul and ar exista o pregl
tire prealabila. In cazul acesta, pe teren rhmAn sh fie verificate si puse In practice
cuno.tintele insusite in cercurile de studii. Pe teren trebue insistat asupra tehnicil de
lucru, ,a observatiilor privind materialul, a problemelor dificile de stratigrafie s.a.ru.d.
Cercurile de studiu au o importanth deosebith si pe teren ; ele Irish trebue sh
functioneze conform unui plan studiat din timp. Daces la Suceava s'au fhcut In aceasth
campanie cAtiva pasi inainte privind studiul ceramicii aceasta In muzeul local in
schirnb ce rost a avut sh consacrhm ore intregi unor probleme seci ca tipologia shge-
tdor" s. a. In aceste cercuri trebue desvoltate st desbhtute probleme legate direct de
plan. Ma, bunhoarh, la Suceava, linen si vArstnici au fost pusi In fate unor cons-
tructil de pe CAmpul santurilor", sunt strans legate de vista slujitorilor mhrunti at
cethtii, pivnicieri, thrcovnici, care spar in documentele vremii. De asemenea, problema
panzei a doua de ziduri a cethtii, legates de studiul desvolthrii artileriei, precum si aceea
a cuptoarelor, privind mestesugarii timpului sau conductele si alimentarea cu apes a
cetatii, lath cateva aspecte care pe not nu ne-au preocupat.
Cu toate ca din cele expuse pans aici este vhdit faptul ca tinerii au lipsuri seri-
oase si sunt departe de a-si fi tnsusit meseria de arhcologi, am avut cazuri de cadre
linere care s'au manifestat ca atotstiutori (Popa Radu).
Tendinta aceasta neshnatoash care duce inevitabil la superficialitate in pregatire,
se da'oreste si specialistilor care nu an urmhrit si nu an controlat In modal in care
se desvolth tinerii pc *antler.
In campania din vara aceasta am f5cut personal o graves gresealh In cadrul colec-
tivului (Cetatea dela Scheia). Animat de dorinta de a demonstra specialistilbr ca se-
podle <Ape yi Ihrh ei, am lucrat numai cu studcnti. Rezultatele pozitive pe acest sector
au lost Irish in dauna ccluiialt punct Campul santurilor", deoarece cu timpul ne-am lhsat
coplesitl de complexul rezultat la punctul nostru si am lipsit cel de at doilea punct de
elanul tineresc fn munch, de /mphrthsirea rezultatelor la care not am ajuns prin intro-
ducerea unui suflu nou in lucru, chlhuziti de principiul socialist in munch.
Aceasth problernh este strAns legates de a doua parte a observatiilor mete, -deoarece
ele lipsesc din raportul prczentat pentru Suceava. Este vorba, in cele ce urmeazh, despre
munca obsteasca care stiferh, din phcate, la santierele noastre. In leghturh cu aceasth.
problemli o mare parse din rhspundere ii revine Comitetului de Institutie (sindical) care
nu a tinut o leghturh strAnsti cu cadrele de pe santier. Si pe acest thram de munch,
cadrele tinere nu au fost la inhltime. O slabh activitate a muncii noastre s'a oglindit in
articolete gazetei noastre de perete, de unde au lipsit probleme legate de munca noastri,
de planul santierului. Daces in colectiv in aceasta directie am avut o activitate slabs, in
schimb la colectivul de muncitori lucrurile au mers mai bine. Este suficient sa amintesc
organizarea pe brighzi a muncitorilor dung specificul de munch, lucru prin care Watt
InIhtUrat greuthtile sistemelor vechi de munch. Problemele organizatorice ca aceea a
imphrtiril drepturilor, phstrarea si ingrijirea uneltelor, disciplina in munch si altele de
acest fel, au lost preluate de muncitori insist. Organizarea muncitorilor pe brighzi si
educarea for prin lectii dupes un plan In care ne-a ajutat si Organizatia localfi de tineret
a dat rezultate bune. Temele prmcipale desvoltate In sedintele cu muncitorii au fost axate
pe transformarea socialisth a agriculturii, probleme privind situatia interns si interna-
tionalh, combaterea misticismului etc. In acest fel, suntem siguri ca am Mut un pas
inainte, contribuind la ridicarea nivelului tovarhsilor muncitori fhrh de care nu am putea
indeplini planul nostru de lucru. In leghturh cu munca dush pe acest thram tin sh dau
urmhtorul exemplu: dach de Sf, Ilie am avut doi muncitorl la lucru, In schimb de Sf.
Maria si in celelalte shrbhtori religioase am avut o prezenth de aproape suth la suth-
datorith muncii de Ihmurire purtath cu acesti tovarhsi. Nu mai incape discutie asupra
altor probleme In care U.T.M.-istii din mijlocul muncitorilor ne au ajutat. Munca obsteascfr
trebue intensificath pe viitor pe santierele noastre deoarece ea este un factor activ in inde-
plinirea planurilor.
Chlhuziti de directivele Comidetului Central in leghturh cu Indeplinirea planului cincinal
in patru ani, In care se atrihue un rot important organizatiilor de massh, credem c
este cazul ca pe viiter sh fie acordath importanta cuvenith acestei probleme.
UrmAnd indicatiile tovarhsului Gh. Gheorghiu-Dej privitoare la indeplinirea planului
nostru cincinal in timp de patru anl, tineril dela Sectia de Istorie Medic Tsi Iau angaja-
armful sh Inv* pentru a-sl ridica nivelul profesional, pe de o parte, Jar pe de alth
parte. de a-si insusi temeinic stiinta marxist-leninistil si invhthtura tovarasului Stalin
din noua lucrare genialh Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S.", pentrt?
www.dacoromanica.ro
 CONSPATUIRIA P,TORICILOR DIN R.P R. 4-

a duce cu succes munca, aratand in acest fel Partidului si Guvernultti ca su it demni

sarcinile cu care s'au angajat in fata Academiei R.P.R. (Aplauze).
Asist. C. PREDA : In privinta tineretului intelectual din patria noastra, care
isi indreapta pasii spre' toate dorneniile de activitate, Partidul nostru bazat pe prinzi-
piile leninist-staliniste, a subliniat in mod deosebit si In repetate randuri, grija care
trebue acordata pregatirii noilor cadre stiintif ice.
S'au trasat In acest sens sarcini precise fiecarei Intreprinderi sau institutii, ca is
Dlanul for de lucru aceasta preocupare sa fie mereu in atentia conducerilor respectiNe.
Printr'o circulars din lanuarie 1952, Academia R.P.R. a dat dispozitii Institutelor
de cercetari stiintifice, cu privire la educarea st formarea cadrelor tinere In col mat
bun spirit de munca.
Pornind pe principii juste, conducerea Sedtiel de Istorie Veche a Institutului de
Istorie a prevazut In, planul sau de lucru al Sectiei preocupari In vedcrea prega-
tirii tinerelor cadre.
In acest sens, tinandu-se seama de nevoile institutiei si de pregatirea fiecaruia,
tots cei cinci tineri ai sectiei de Istorie Veche, conform indicatiilor conducerii, au Post
Incredintati pentru indrumare si pregatire, cate unui specialist cu experienta.
In general se poate spune, cu unele exceptii, ca profesorii care se ocupa Cu prcga-
tIrea cadrelor tlnere, au acordat atentia cuvenita acestei probleme, dand ajutortii
necesar, iar noi, cei tineri, am depus eforturl pentru a ne insusi cunostintele.
De asemenea, Iiecare tartar s'a prezentat In sectie cu referate stiintifice sau ideo-
logice, din care au retesit, preocuparile si progresele facute, iar pentru trimestrul I sunt
programate doua comunicari.
Daca se poate vorbi de unele realizari in pregatirea cadrelor tinere din Sectia de
Istorie Veche, se pot face in schimb constatari sertoase de deficien(e, care decurg
dintr'un mod gresit de a privi si trata problema (atat din partea profesorilor, cat si
din partea tinerilor).
In primul rand nu a existat un plan de lucru general din partea conducerit, care
as serveasca de ghid fiecarui profesor In coca ce priveatip indicatiile bibliografice si
In ceea ce priveste principiile de lucru. Aceasta preocupare a ramas in grija profesorilor,
care au Inchegat planuri de activitate In unele cazuri, aceste planuri lipsind cu desa
varsire in altc cazuri.
Pentru a se verifica' progresele facute de tineri, profesorii nu au facia duel[
partial un control efectiv si temeinic, control care sa poata vent In ajutorul nostru,
completand anumite lipsuri si inlaturand eventuate greseli care s'ar putea strecura
In pregatirea noastra.
0 situatie cu tofu! deosebita o prezinta cazul toy Eftimie Victoria, care nu nunini
ca nu este controlata in munca sa, dar este lipsita de un ajutor permanent In prega-
tirea sa, intru cat este Incredintata spre initiere si indrumare tov. profesori care nu-si
au locul de produc(ie in Institut.
In bibliografia indicata pentru pregatireg tinerelor cadre, materialul sovietic este
indicat intr'o masura relativ mica. Ma refer la planurile de lucru pe linie de grupa
profesionalh, In care sunt indicate lucrari sovietice de specialitate. Tinand seama ca
doi dintre tovarasi au o pregatire filologica, iar acum adauga pregatirea istorica, se
impune In mod necesar si in primul rand, studierga de material sovietic, unde sunt
tratate problemele generale de Isitorie Veche, privite prin prisma marxist-leninista ca
apoi sa poata culege datele istorice din lucrarile burgheze accesibile, fara, sa se poata
strecura in pregatirea for greseli ideologice, sau sa fie influentati de asemenea lucrari.
Una din lipsurile marl care ne revine noun, tinerilor din Sectia de Istorie Veche,
este lipsa de initiativa si de curaj, in ceea ce priveste munca profesionala si chiar
munca obsteasca. Tovarasul Stalin arata ca stiinta nu se desvolta fara critica si auto-
critica. Dar tntotdeauna ne-am complacut, not finerii din aceasta Sec(ie, in tacere,
lasandu-ne intimidati de autoritatea" celor cu o pregatire tehnica serioasa si nu am
teat pozitie critica fata de unele greseli ideologice, care s'au manifestat in lucrarile sau
to atitudinea tovarasilor din Sectia de Istorie Veche.
Totodata, aceasta lipsa de curaj si initiativa a tinerilor s'a observat si in faptul
de a nu ft depastt cadrul prezentarii unor referate In cadrul sedintelor de Sectie,
pentru a trece la munca de elaborare, prin sustinerea de comunicart si aceasta, din
cauza ca lucrarile noastre stint privite si judecate ca provenind dela ()amen! cu destula
experientli si critica adusa de unit profesori, nu este uneori o critica ajutatoare, ci mai
degraba de descurajare.

www.dacoromanica.ro
46 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Dar aici mai intervene si lipsa de grije din partea conducerii care nu ne-a stimulat
5I nu ne a indrumat pe linia aceasta a cur ajului de a ataca-anumite probleme prin comu
nicari, chiar cu rtscul de a face gre5eli, care sunt inerente nu numai incepatorilor dar
chiar si celor cu experienta.
Lipsa de Incredere Sn puterea noastrh de munch se oglindeste In inihturarea tine-
rllor de cane Acad. C. Balmus dela lucrarile de pregatire ale repertoriului arheologic,
uncle am fi putut aduce contributia noastra, cel putin tot atat de bine ca unele persoane
din afara Institutului, ale caror articole au fost rcfAcute dp ate 2-3 ore, de sigur ducand
aceasta munch alaturi si sub supravegherea unui specialist.
In felul acesta, ajuthm lucrArile repertoriului arheologic pe de o parte, far pe de alth
parte, reu5im sa chpatam noi cunostinte de specialitate si sh ne initiem 5n metodele
de munca 5tiintifica.
La fel se prezinta situatia in ceea ce priveste participarea si neparticiparea tine-
rilor viitori epigrafisti, la lucrarile actuate ale colectivului Inscriptii
TovarAsii cu o pregatire filologich, tineri epigrafisti care au programul for de lucru
in cadrul Institutului, indicat si alcatuit in mod nejust, numai pentru pregatirea for stiin
tifica, n'au fost incadrati in planul de lucru al Sectiei, nu au fost repartizati Is munca colec-
tivului de Inscriptii unde ar putea participa cel putin in faza actuala, la lucrhrile acestui
colectiv, des' acesti tovarasi sunt dornici sh lucreze, mai ales a de aici vor avea numai
de invatat.
Un alt punct care lipseste din planul de preghtire al tinerilor si care pe viitor
ar trebui sa fie luat In consideratie, este initierea tinerilor In problemele generale ale
arbeologiei si nu limitarea for la o singura problemh. De pita este necesar ca cei care
fac epigrafie, sa cunoasca probleme de arheologie, necesare unei formhri temeinice,
pentru a putea participa din plin la shphturile arheologice.
In toath aceasta activitate a cadrelor tinere s'a simtit lipsa controlului in munch
din partea conducerii sectiei, controlul care s'a redus la sedintele lunare de analiza
munch'.
Niciodata conducerea Sectiet de Istorie Veche nu s'a deplasat la locul de productie
al fiecarui tartar, sh vadh ce munceste tanhrul, cum munceste, ce progrese a f5cut 5i
mai ales sa observe lipsurile, atrAgand atentia asupra lor. In acest fel, printr'o critics
char aspra, dar just54 ne-ar fi venit in ajutor.
Si, in ceea ce priveste grija pentru pregatirea ideologies a cadrelor tinere, se
observe multe lipsuri. In prirnul rand de acest lucru sunt vinovati aproape toll tinerii,
manifestand un interes regretabil privitor la problemele ideologice 5i la cele de inunc
obsteasch, in general.
Numai doi tineri dintre tinerele cadre, S. Morintz 5i C. Preda, prin grija Parti-
dului si a Organizatiei de U.T.M. a Institutului de Istorie, urmeaza cursurile-Univer-
sitatii serale de Marxism-Leninism. Ceilalti tovarasi, intru cat nu au avut o lea-tura
directh cu organizatia P.M.R. si de U.T.M. a Institutului nu-5i pot complete cunostin
tele ideologice, deoarece Sectia de Istorie Veche nu s'a Ingrijit sh creeze alte posibilitati
de pregatire ideologich.
In aceasta directie ar trebui sh avem clan in mintea noastra spusele tovarasulut
Stalin, dela Congresul al XVIII-lea, unde arath ca ..Educarea si formarea tinerelor cadre
se face de obicei la noi pe ramuri ale stiintei si ale tehnicii, pe specialitati. Aceasta este
necesar si de folos. Nu este nevoie ca un specialist in medicine sh fie totodath si specia-
list in fizica sau botanich si rovers. Existh Irish o ramura a stiintei a carei cunoastere
trebue sa fie obligatorie pentru bol5evicii din toate ramurile stiintei : este stiinta
marxist-lentnista despre societate, stiinta legilpr desvoltarii societatii, a legilor desvol-
tarii revolutiei proletare, a legilor desvolthrii constructiei socialiste, a victoriei comu-
nismului".
Un leninist continua tovarhsul Stalin nu poate fi numai specialist In
stiinta pe care si-a ales-o ; el trebue sa fie totodata om politic 5i sh participe la viata
socialh, un om care sh se intereseze In mod viu de destinele tariff sale, care cunoaste
legile de desvoltare ale societatii, care stie sa se foloseasch de aceste leg! si tinde sa
ia parte active la conducerea politics a tariff"
Partidul Muncitoresc Roman treeaza tineretului din /ara noastra toate conditiile
prielnice pentru o temeinich preghtire sid indrumeaza pe un fagas nou. Tineretul patriei

1 I. Stalin, Problemele leninismului, Ed. pentru literature politics, 1952, p. 6zz.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 47

noastre trebtte s5 slujeasca intereselor lasei muncitoare, dm sanul c5reia a ieit sf

Impreun5 cu aceasta s5 cl5deasc5 o noua societate, societatea socialists.
Prof. GH. STEFAN, Membru corespondent al Academies R.P.R , ardtd
A?ezarea dela Gary 5n, regiunea Galati, dateaza din secolul al II-lea e. n. p^n5 la
jumAtatea secolului al XII-lea.
Din secolul al II-lea s'a gasit ceramics etic5.
Dup5 dis rugerea asez5rii din cauza unui incendiu, se all un nou nivel de lecuite
din secolele IVV. In partea de Sud-Vest s'au dat la iveal5 urmele unei bazilici cu fret
nevi, din secolul al V-lea. Din aceast5 epoc5 dateaz5 si un cimitir de oameni s5raci. In
stratul de depureri arheologice din secolele XXII e. n. s'au gasit monete bizantine de
bronz $i aur. Locuintele sunt semiingropate si din inventat ul g5sit .e poate stabil! ca
locuitorii se ocupat! cu pescuitul sf cresterea animalelor. Resturile arheologice d n seco
lul al XII-lea indicA locuirea acestui teritoriu de catre o alta populatie care I $i constru
ieste locuinte de lemn la suprafata solulut.
Vorbitorul arat5 mai departe ca o serie de lipsuri care au Post fn leg5turA cu Sectia
de Istorie Veche sent juste. Spune eh' materialul pentru revista Studil si Cercet5ri de
Istorie Veche" a fost predat de Acad. C. Balmus In timp util dar la un nivel necorespun
z5tor. Ara,a cs, nivelul ideologic al personalului dela Muzeu s'a ridicat.
Crede juste propunerea asistentilor C. Preda $1 Gh. Diaconu de a se Intocmi un
plan de lucru concret in ce priveste preatirea tinerelor cadre.
Propunerea f5cutg de Acad. St. M. Milcu o g5seste de asemenea juste si arat5 c5,
colaborarea mai strans5 dintre antropologi si arheologi ar educe cele mai bune rezultate.
Colectivul Muzeului National de Antichit5ti va tine seama de criticile aduse si va
trage toate Inv5t5mintele necesare.
Este just c5 arheologii mai In varst5 nu au stat permanent pe pozitii de lupt5, c5
nu folosesc sttficient si in mod creator critica si autocritica, c5 nu au gasit metoda ce
mai bung de crestere a cadrelor tinere.
Personal ma simt dator s5 recunosc juste critica ce mi s'a adus de lips de comba
tivitate. al
Raportul tov. Secretar al Sectiunii a V-a a pus In cauza in deosehi colectivul Muzeu-
lui National de Antichit5ti caruia i s'au adus o serie de critici. Ma voi opri asupra
dou5 dintre ele, care mi se par deosebit de grave.
Prima critica este aceea a lipsei de cunoastere a Invat5turii marxist-leniniste.
Formulat5 asa, critica mi se pare lipsit5 de elemente concrete si lass impresia nejusta,
dup5 p5rerea mea, ca principial oamenii dela Muzeu sunt refractari acestel frivatAturt.
Realitatea arata ca personalul stiintific al Muzeului Isi d5 osteneala s5 sf o Insuseasca,
ca s'au realizat progrese datorita atAt studiului individual, cat si cursurilor Universit5til
de Marxism-Leninism pe care le frecventeaz5, progrese care se reflects cred, si In nivelul
rapoartelor prezentate. Este just ca nu ne-am Insusit aceast5 Inv5t5tur5 in misur5
suficienta I I
it
A doua critica se refers la ritmul muncii, facAndu-se afirmatia ce nu s'a muncit
in ritmul cerut.
S5 mi se permit5 s5 nu fiu de acord cu raportul.
Afirm aid, ca unul care am o oarecare raspundere In colectivul Muzeului, c5 la
aceasta unitate s'a lucrat $i se lucreaza intens.
Tov. Presedinte al Academiei a vorbit Mire altele de lipsa de Incurajare a cadre
for tinere, iar tov. asistent C. Preda a prezentat aid un adevArat program de crestere
a acestor cadre Critica este just5, in sensul cs Mt a existat un plan de perspectiv5 In
acest sens, dar o preocupare a existat totusi, la Sectia de Istorie Veche. Dupe pArerea
mea, .se. problema nu se rezolv5 numai prin mArirea num5ruluI de studentI bursieri.
Studentii bursieri sunt Inainte de toate studenti ai facult5ti/or noastre. Timpul pe care
11 pot tape din programul facultatilor pentru preg5tirea for In cadrul Institutului este
cu totul insuficient. De aceea, eu propun s5 se mAreasc5 num5rul posturilor de prepa-
ratorl $i asistenti.
0 lips5 foarte serioasa a raportulul prezentat de Sectiunea a V-a este aceea c5
nu a vorbit nimic despre conditiile de lucru ale arheologilor, ceea ce Inseamn5 c5
aceasta problem5 nu constituie o preocupare a Sectiei.
In ceea ce priveste proiectul de plan pe 1953, s'a inscris un num5r de zece santiere.
Parerea mea este ca din nou facem risip5 de forte. neasigurAnd fiecArtil santler nutn5rul
de specialisti necesari. Experienta sovietic5 ne arat5 ca es`e necesare concentrarea unor
forte calificate numeroase. De exemplu, expeditia slavo-histrian5 a avut dol condu
c5tori stiintifici, cinci $efi de s5p5turi, patru $efi de lucr5ri, doi arhitecti, o echip5 de
cinematograf $1 studenti practicanti.

www.dacoromanica.ro
4 CO'S.SFATUIREA ISTORICIDOR DIN R.P.R.

Practica a dovedit ca anvil treeut santierele au fost slab Incadrate. Se pare cA vrem
sa cadem in aceea,i gresealg.
S'a propus un 'antler in Oltenia. Principial, propunerea merita sa fie luatg in consi-
derare, insa personal nu pot fi de acord cu aceasta- propunere din motivul aratat mai
5 IS prea putine forte, risipite in locuri prea diverse.
In ceea ce priveste planul celorlalte sect!!, impresia cu care am ramas este ca
aceste Sectii vor avea o activitate de o variegate $i o extensiune extraordinarg. Eu inii
permit totusi sa Intreb daca tovatasii care s'au inscris cu lucrari atat de numeroase
s'au gandit bine, inainte de a anunta lucrarile respective. Mi-e teams, de pilda, ca nu
cumva sa se ajunga In situatia in care se gaseste astazi Repertoriul arheologic", care
nu poate fi prezentat la tipar.
AsiSt. SEE, MORINTZ : Problema 1-idicarii tinerelor cadre a fost discutata in
repetate randurl in Sectia de Istorie Veche. S'au facut propuneri, s'au dat sugestii, au
fost Intocmite planuri de lucru, dar facandu-se acum bilantul realizgrilor s'a vazut ca
rezultatul este sub nivelul asteptarilor.
Trebue aratat ca preocuparea a fost mai mult formals, s'a discutat In $edinte,
dar practic s'a facut prea putin.
S'a aratat In $edinta In mod just care sunt cauzele lipsurilor noastre. Ocupandu-ma
de aceeast chestiune ma vol refer! la activitatea tinerilor pe santierele arheologice.
La campaniffe de sapaturi arheologice din ultimii ani au participat numerosi tineri
cu scopul de a se pregati in acest domeniu $i a deveni cercetatori ai trecutului Indepartat
al patriei noastre.
Pentru aceasta au fost recrutati student! dela facultatile de Istorie din Bucttresti,
Iasi $i Cluj. Cu acest pritej o serie de tineri au avut posibilitatea sa se initieze In cerce-
tArile pe teren, sa -$i Insuseasca o parte din experienta celor varstnici, devenind astfel un
ajutor pretios In munca pe santiere.
El au lucrat cu ravng, atat pe teren cat $i la muzeu. Totusi, recrutarea studentilor
nu s'a facut Intotdeauna In modul cel mai fericit. Nu tot! cei care doreau sa faca arheo-
logie $i ar fi putut s'o beg, au fost luati la sapaturi, In timp ce alt!! mergeau pe *an-
tier cu gandul Alf petreaca o vacanta placuta. Asa se explica pentru ce an de an,
s'au perindat pe santiere mereu alt! stu,denti $1 numai un mic numar au ramas sa lucreze
In acest domeniu al $tiintei. Mai exists insa $i un alt motiv lipsa de interes a unora
dintre cadrele mai In varsta sau atitudinea exagerab de autoritara a altora care an
tinut la distanta pe cei tined.
Lipsa de organizare a muncii pe smiler a facut ca multi tineri sa piece dupa
0 campanie de sapaturi cu foarte putine cunostinte si probabil cu impresia ca n'au
ce cauta in aceasta stlintg. Este necesar sa se dea tanarului un sector de care dansul
sa fie oarecum raspunzator, de sigur, supravegheat In de aproape, dar lasandu-i-se
initiativa, pentru ca, in acest fel, fiind angrenat In lucru, sa se poatA forma. El
trebue sa aiba un carnet de insemnari zilnice in care sa inregistreze bate observatiile,
urmand ca apoi sa fie. discutate In colectiv.
A fost argtata In multe randuri necesitatea unor convorbiri organizate in colea'-
tive, in care sa se discute rezultatele (Minute de fiecare membru al colectivului in
sectorul sau, sa se analizeze lipsurile spre a fi Inlaturate, fapt care ar fi dus la o Im-
bunatatire a muncii colectivului $1 la lichidarea greselilor. Acest lucru insa nu
facut, far acolo unde s'a facut, a fost sporadic $i intamplator. Aceasta este o gravy
lipsa a conducerii de $antier dar $i a tinerilor care, din pasivitate sau din lipsa de
curaj, nu au incercat sa schimbe aceastA conceptie Tnvechita.
In locul unei munci organizate, se Intamplg uneorl ca cel nou venit pe *antler
sa nu primeasca o misiune precisa, sg fie mutat dintr'un sector intraltul, sau sd fie
folosit la munci care sa nu alba nicio legatura cu munca pentru care fusese trimis.
Problema tehnicil $i a tehnicitatii a fust $l este desbatuta luand diferite aspecte.
In trecut, arheologii din Cara noastra au fost preocupatl aproape exclusiv de Iatura
tehniag, neglijandtl-se concluziite istorice 1st considepatille de ordin social-economic.
In ultima vreme, unit arheologi au neglijat tehnica, $i, sub influenta ideilor gre$ite
$i antistiintifice ale lui Marr, nu au dat atentia cUvenita traregului material descoperit
care ar ft putut oferi date pretioase pentru Istoria Veche. Natural cA $1 tineri; au lost
Influentati cazand dintr'o extrema In cealaltA, In prlmul caz Wand din tehnicg scopul
arheologiet, in al doilea caz, fiind superficiali prin necunoasterea metodei *tiintilice
de cercetare.

www.dacoromanica.ro
 CONSFAWIRA ISTORICILOR DIN R.P.R. 49

Se impure ca tinerii sa-si largeasca orizontul Ideologic prin aprofundareN *Mulel

marxist- Ieniniste si a literaturii sovieticei de specialitate, Insusindu-$t in acelasi
timp tehnica, fara de care nu vor putea deveni buni specialist'.
Cred ca este necesar ca tinerii salt fad, debutul In arheologie, pe santiere care
-erceteaza oranduirea comunei primitive, pentru a invata sa respecte lucrurile In apa-
rents marunte, dar importante din punct de vedere istoric si pentru Insusi teh
nica folosindu-le si pe santierele care studiaza oranduirea sclavagista. Urmand aceasta
linie, vor fi puse In valoare urmele modeste ale cuiturii autohtone anterioare sau con-
temporane cu monumentele spectaculoase grecesti si romane.
0 lipsa a unor tineri este aceea de a crede ca Intreaga for pregatire depinde
numai de arheologul cu care lucreaza, de bunavointa acestuia de a-1 transmite mai multe
sau mai putine cunostinte. Intradevar, acesta este un ajutor necesar si indispensabil.
Dar natura muncii pe santier da posibilitatea celui care vrea sa Invete, sa acumuleze
prin efort sustinut, fiind preocupat de problemele ridicate In cursul lucrarilor si stra-
duindu-se sa le rezolve singur, un numar de cunostinte sl In special deprinderea de a
lucra in arheologie.
Inafara de cele aratate in legatura cu activitatea tinerilor pe teren, ar II necesar
sa It se dea mid lucrari asupra descoperirilor, pe care sa le prezinte In Sectia de Istorie
Veche. Oricat de modeste ar fi aceste incercari, ele ar da posibilitatea Incepatorilor sa
lege activitatea practica de santier eu munca de creatie, s'ar 'Astra continuitatea muncii
si permanentul contact cu materialele arheologice din Muzeu.
Vorbind despre activitatea tinerilor pe santier m'am ocupat probabil prea In general.
Vreau sa insist in special asupra activitatii pe care au dus-o tinerii pe santierui in care
am lucrat $i eu, si anume, la Histria $1 In Imprejurimi. Dad. In cele aratate mi-am
exprimat anele parer! $1 am dat unele sugestil asupra felului cum ar fi trebuit dusa munca
tinerilor pe santier, trebue sä arat a la Histria nu Intotdeauna tinerii au lucrat in cele
mai bune conditii. Munca, putem spune, nu a Post organizata, facandu-se adesea intam-
plator. Prea multi studenti erau ingramaditi la cetate, pe cand In sectorul rural erau
mai putini.
Totusi, in vara aceasta, pe santierul Histria, nu s'a tinut seama de acest lucru.
Din nou, studentii nu au avut carnete.
De aceea, putem spune ca in urma unei campanii de sapaturi, In care tinerii nu an
lost In de aproape supraveghiati, nu au putut invata prea mult, ca sä obtina rezultate
frumoase.
Tov. A. CONSTANTINESCU : Va rog sa-mi ingaduiti sa arat that o latura a activita.,ii
Institutului de Istorie din Bucuresti care nu a Post, cred, suficient desvoltata In discutit.
Din Indrumarea Academie! R.P.R., Directia Institutului de Istorie a Infiintatl In
anul 1950, in cadrul Institutului, sectorul Istoria Relatiilor Romano-Ruse.
Activitatea acestui sector are ca stop, studiul unui capitol important din istoria
poporuiui nostru, care a Post fie trecut sub tacere, fie deformat de catre istoriografia
burgheza.
Pentru cercetarile istorice in acest domenitt se simtea nevola unei bibliografii siste
malice, cat mai desvoltate, care sa cuprinda titlurile lucrarilor si ale izvoarelor necesare
studiului relatiilor romano-ruse.
Directia Institutului a trasat ca sarcina sectorului Istoria Relatiilor Romano-Ruse
aicatuirea acestei Bibliografii ca lucrare de baza pentru studiul problemelor multiple ale
relatiiior romano-ruse si de documentare pentru cercetari istorice In acest domentu.
In urma discutiiior din Consiliul Stiintific s'a sta bait ca aceasta Bibliogra fie sa
cuprinda titlurile de lucrari si de izvoare privitoare la relatiile popoarelor de pe ter!.
toriul R.P.R. cu popoarple de pe teritoriul U.R.S.S. din cele mai vechi timpuri pans
acum. In acest cadru intra gi studiul slavilor de pe teritoriul R. P. R. in legAtura cu
formarea poporului nostru.
13ibliografia relatiilor romano-ruse a lost inceputa $1 este continuata, completata $1
imbunatatita, filnd In planul de munca al sectorului Istoria Relatiilor Romano-Ruse.
Initial, Bibliografia a lost alcatuita alfabetic, dar acest mod de a orandui II ele
hibliografice s'a dovedit In practica nesatisfactitor. De aceea, s'a procedat la oranduirea
fiselor cronologic 5i pe probleme, cercetatorii putand astfel urmari mai uwr proble-
mele si perioadele.
Materialul adunat panii acum este cuprins in eca 10.000 de fie. Din ultimul trimestru
al anului trecut s'a Inceput cercetarea §i fi*area sistematid a articolelor din periodicele
ruse *i sovietice, privitoare la relatiile romano-ruse si romano-sovietice.

4 Studii C. 213 www.dacoromanica.ro

50 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Fisierul Bibllografiei a fost cercetat de membri si colaboratori ai Institutului de

Istorie 5I din elle Institute de cercetari stunt flee ale Academiei R.P.R., tncA din prmeie
zile ale tnceperii alcatuirii lui. A fost consultat si de colectivul Bibliografia generalA a
secolului al XIX-lea.
Dar, numitrul cercetatorilor ar putea fi mult mai mare. Cei care lucram to colectivul
sectorului trebue sit informarn toate colectivele Instituffilui de cuprinsul fisierului si sa-I
popularlam in mai mare masura decat am facut-o Orin acum. In Consiliul $tiinttfic al
Institutului aceasta sarcina revine toy. Directoare a Sectiei, V. Costachel.
Consfatuirea de productie cu toate colectivele tinutA nu demult ne-a Invatat ca mij-
locul de /mbunatatire a muncii de cercetare este colaborarea Intre colective, schimbul de
experienta si critica constructive.
Prin tntinderea lui, dela secolele dinaintea erei noastre si pane acum, fisierul poate
folosi atat sectorului ca lucrare de baza, cat si tuturor colectivelor de Istorie Veche
Medie, Moderns si Contemporana. Este de dorit ca tovarnsil acestor colective sa folo-
seascA pentru lucrArile lor, In cat mai largo masura, si materialul din cadrul Bib lio-
grafiel.
Tovarasilor student' al Facultatii de Istorie care fac pentru Examenul de Stat lucrari
cu subiecte din domeniul relatiilor romano-ruse, li se poate recomanda si folosirea Biblio-
gra fiei.
Dar activttatea' sectorului de Istorie a Relatiilor Romano-Ruse ar trebui extinsit.
Pe langii sectorul de Istoria Relatiilor Romano-Ruse functioneazA cursurile de limbi
slave si orientale : ruse, ucraineana, polona, cehA, slovaca, maghlara, sarba, bulgara,
greaca medio-bulgarii (documente slavo-romane) , greaca medie (documente bizantine),
greaca moderne, turca osmana (documente si critici privitoare la lupta poporulul nostru
tmpotriva jugului otoman) si turca moderns si armeana veche.
Scopul acestor cursurf este tnarmarea cercetatorilor nostri din domeniul istoriei cu
acest instrument de lucru si mijloc de cercetare care este cunoasterea limbii unui popor,
fie In forma veche ce se pastreaza in documente, fie In cea noun, vorbit,5 azi.
Poporul nostru s'a desvoltat In stransa legatura cu Slavii, cu popoarele slave vecine.
Influenta slava este foarte puternica si cu un caracter foarte adanc etnic, lingvistic, cultural,
politic, economic.
Studiul Istorie' patriei noastre nu poate fi facut pe baze cu adevarat stitnttfice fArn
studiul si Intelegerea istoriei popoarelor vecine.
Cunoasterea limbii ruse si a limbilor popoarelor vecine deschide cal largi de cercetare
istoricilor, le largeste cu mutt orizontul Intelegerii procesului de desvoltare istoricA.
Numeroasele lucrari, arhive, documente, inscriptil sl productiunii folkloristice pot
devenl, prin InvAtarea uneia sau mai multora xdintre limbile de mai sus, accesibile to ori-
ginal, tntelese mai bine, Interpretate just.
Directia Institutului a Inteles acest lucru.
Drept urmare, incepand cu anul universitar 1952-1953 s'a recornandat (tuturor) cerce
tAtorilor, In primul rand cadrelor tinete, preparatori sf asistenti, frecventarea cursuribr
unei limbi la alegere, orele tntrebuintate pentru aceasta Bind socotite in normA. Free-
yenta cursurilor de limbile slave si orientale este gratuitA. Cursurile sunt frecventate de
studentii dela Facultatea de Istorie, dela alte FacultAti, precum si de toti cei dornict sA
tnvete la aceste cursurl.
Ac,asta accesihilitate pentru cei dornici sA Tnvete este posibilA numai datorita
regimului nostru de democratic popularA, unde sub indrumarea si cu sprijinul Partidului
nu se precupeteste niciun efort pentru raspandirea culturii In masse.
Dar toiarasil dela Institutul de Istorie, preparatori, asistenti, conferentlart si cola-
boratori stlintifici au Inteles mai putin aceastA Inlesnire si, de aceea, numarul celor care
frecventeaza cursurile de limba rusA si mai ales de limbile slave si orientate nu este
destul de mare.
0 lipsA a acestor cursurl este cA, in cadrul celor trei sau patru ant (pentru limbile
vechi si unele moderne) nu s'a predat /ntr'o mai mare masura un curs de Istorie a
poporulul a cArui limbA se predA. Cred cA in cadrul acestui curs (in anul III sau IV) un
ioc special, mai mare, trebite sA -1 constitue sublinieiea legAturilor poporului respectiv
cu poporul nostru.
De asemenea, o lipsA este faptul cA, dupA absolvirea acestor cursurf, nu se acordA
un certificat sau alt atestat de absoivire a cursurilor pe baza examenelor date, sub eon-
trclut Academiei.
Inlaturarea acestor lipsurl ar putea face ca numarul cursistilor dintre cadrele Insti-
tutului de Istorie, dela Facultatea de Istorie si dinafarn sA creascA. As[tfel, aceste cursurf
si-ar atinge tntr'un mod mai larg scopul pentru care au fost create.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 51

Este mai mult cleat de dorit ca toti cercetatorli, atat cadrele ttnere cat 11 cele
varstnice, sa adopte o atitudine noun fats de aceste cursurl, sa 1nceapa sa le frecventeze
cat mai regulat, trivatand cu conatiinciozitate.
Lichidand lipsurile 51 desvoltand activitatea pozitiva prin punerea In adevarata
honing a legaturilor de prletenie romano-ruse din trecut pars acum, cand, cu ajutorui fn
primul rand al marelui popor rus, poporul nostru construeate societatea socialists, sectorul
de Istorie a Relatiilor Romano-Ruse va contribul al mai mutt la tntarirea prieleniei roman°
sovietice ai Ia progresul atiintei istorice In Republica noastra Populara.
Asist. I. R. NEACSIJ : Indeplinind functia de serretar al colectivului Reaertoriul
izvoarelor Istoriei Moderne a Romaniei (1800-1300Lucrari) am avut posibilitatea sa
cunosc modul cum s'a desfaaurat munca atiintifica In cadrul problemei date spre studiu
It rezolvare. Voi tncerca sa fac o critics pozitiva a muncii colectivului.
Colectivul dela Infiintarea sa, Ia Inceputul anului 1949, a avut ca responsabil pt
Prof. A. Otetea, care era atunci al direqtorul sect:ei. El a Incredintat conducerea tehnica
a colectivului lui Gh. Zane cunoscutul ecoromist burghez reactionar caruia I
lasase toatA libertatea de actiune pentru a dirija munca colectivului.
In realitate, acesta a condus munca, cu exceptia aedintelor de colectiv. Controlul In
munca era formal ai din aceasta cauzA putea fi indus in eroare Consiliul Stiintific asupr
muncii colectivului.
In urma aprobarii Consiliului Stiintific al lnstitutului de Istorie, din 23 Martie 1950, s's
hotlirtt ca materialul bibliografic cules de colectiv sa fie organizat pe perioade. Clasificarea
materialului a fost centrata pe Manualul de clasificare zecimala" editat la Bruxelles In
1927 1929 ai chiar mai rau, s'a utilizat ,.Manualul de clasificare zecimala", editia germanA
din 1935 1938, care desvolta cunoscuta tez5 sociologica fascists. Gh. Zane a propus
Pentru toate diviziunile se va folosi manualul, editia dela Bruxelles, Inafara de cumpar
timentele 3 (atiinte sociale) ai 9 (Istorle), care se vor luera dupd manualul, editia
germanA, deoarece se potriveate mai bine la realitAtile tarii noastre" (Proces- \terbal
Nr. 46 din 7 Martie 1951, f. 60).
In aceeaai aedinta, propune ca lucrarile cu continut de Istorie locals sA fie clasificate
Ia Heimat-Kunde, respectand astfel punctul de vedeie al manualului de clasificare german
Tot dansul, In altA aedinta, a spus cA is prelucrarea materialului de politics InternA a
secolului al X1X-lea s'a isbit de greutati It aratA cA a adoptat schema din manualul german
de clasificare, cu unele adaptari. Schema romfineasca nu se poate aplica, fiind o schema
lucrata pe actualitate, care nu permite aplicarea la trecut". (Proces-Verbal din 18 Septembrie
1951, f. 85). (Atrag atentia cA manualul german a fost editat In 1935 - 1938).
Folosirea materialului sovietic de specialitate s'a fAcut slab. Nu s'au fAcut eforturl
pentru utillzarea ai instruirea membrilor colectivului, prin traducerea din ruseate a anumitor
capitole ale manualului aflat la Biblioteca Academiei R. P. R.
In procesele verbale de aedinta, de mule on nu s'au luat hotartri precise, fapt care
a dat loc la confuzii li chiar la discutil interminabile, deli in aceastA privinta Conf.
V. Maciu, directorul sectiei de Istorle ModernA 11 Contemporana, a trasat ca sarcinA
secretarului obligatia sA nu se tncheie aedintele Sara a se lua hotartri precise (Proces
Verbal Nr. 33 din 19 Decembrie 1950, f. 46).
Trecand la stabilirea ordinii tnceperii pregatiril volumelor, accentuez cA s'a evita$
prelucrarea In primul rand a materialului diviziunii ltiintelor sociale care fusese initial
clasificata li s'a schimbat planul, trecandu-se la prelucrarea altor diviziuni ca : GeneralitAti
Filosofie (este vorba de filosofia burghezA a secolului al XIX-lea), Religie-Teologie ai
Istorie. Socot cA ar fi trebuit sA se lucreze mai tntai materialul care ar Si ajutat Ia reconsi
derarea istoriei patriel noas.re if anume: Stiintele sociale, Literatura ai Istoria (ultima
repetA in parte materialul dela Stiintele sociale), urmand ca diviziunile sA fie prelueritc
mai tarziu. Or, ai de data aceasta, Gh. Zane a amanat prelucrarea unel bune part! din
materialul eel mai important.
Schimbares planului a dus in nerespectarea termenului de predare.
La aceastA tntarziere, pe laugh materialul depistat ai cules ulterior, a contribuit si
faptul cA nu s'au luat In consideratle propunerile Mute, In aedinta de colectiv din
4 Octombrie 1950, and s'a cerut alcAtuirea unui catalog alfabetic cu ajutorul caruia s'ar f
evltat repetarea redactarii unui numar considerabil de file. Socot cA al aceasta a contribuit
fntr'o largA mAsurA to amanarea termenelor de predare.
Prof. A. Otetea, responsabilul colectivului, nu a coordonat suficient munca si nu a
urmArit dacA unele norme nu deveniserA prea mica, ingreunand astfel mersul lucrAril. De
asemenea o mare lipsA a constituit-o faptul cA Prof. A. Otetea nu a cAutat sA ridice nivelul
ideologic ai profesional al cadrelor tinere pentru a le da posibilitatea de ridicare In munca.

4" www.dacoromanica.ro
52 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

S'a pornit dela principiul cg tined' nou veniti tn colectiv nu sunt tn stare ss ducg o
inuncg superioarg. Ei au fost punt pe o perioada lungg de timp la mune' inferioare, care nu
puteau du e Ia calificarea profesionala.
El au trebuit ca personal sa-al tnsuaeasca tehnicitatea flirg tin spri/In concret.
Aceasta atitudine fats de o pare din tineret a dus Ia oarecare demoralizare din partea lor.
Lirhidarea acestei situatil a Intarziat, deoarece Cons' Hut atiintific nu era bine Informat
de catre re ponsabilul colectIvului.
Din cauza lips& unei conduced ferme a responsabilultd colectivultd s'a creeat 51 o
atmosferg nesangtoasil de lucru.
In concluzie, cred cg datoritg conducerii formate a munch de catre Prof. A. (*tea al
lasaril conducerii munch colectivului la discretia altor persoane au fost posibite o serie de
gresell ai abeerl dela principlile care trebuiau sg stea la baza acestei lucrgri, ceea ce a dus
la nerespectarea termenelor de predare, dar mai ales la strecurarea in lucrare a unor
infitten4e antiatiintifice, obiectiviste al cosmopolite, In ceea ce priveate soluttonarea, organi-
carea al clasificarea materialulul.
Toy. I. S1MANDAN : Mg refer la fret probleme.
Prima problemg : In unul din rapoarte s'au sublintat cu deOsebItil putere efectele
Ii fluentelor ideologiei strgine care mai doming in unele domenii, in atiinta istoriei din patria
noastra. S'au arAtat de asemenea unele masuri luate de catre forurile competente cu prileJul
descoperirii devierii de dreapta din Partidul nostru. S'a spus cg, In urma acestor masuri,
lucrurile au inceput sa meargg mai bine. PArerea mea este Insg, cs problema devierii de
dreapta ai influenta ei, influenta ideologiei oportuniste ca stare, a 'goat urme in Coate
compartimentele vietii noastre : economice, de stat gl ideologice, deci al to domeniul istoriel.
De aceea, este tncg o problemg lupta impotriva influentelor oportuniste al Partidul ne
avertizeazg tn acest sens. Atitudinea exponentulul principal at devierii oportuniste de
dreapta, a tut Luca, fatg de lupta clasei muncitoare este precizatg de cAtre tovargaul
Gh. Gheorghiu-Dej tn Expunerea sa, tinutg la ConsfAtuirea pe Ora a muncitorilor din
industria carhoniferg. S'a argtat cu acest prilej ca Luca, tncg de prin 1929, s'a situat pe o
pozitie antimuncitoreascg.
Cred ca, In lumina acestor precizgri ale tovargaului Gh. Gheorghlu-Dej, ti revin
stiintei istorlce din tara noastrg anumite sarcinl pe linia aprofundarif unei serif de
probleme, legate de istoria contetnporang a patriei noastre.
In acest an se implinesc 20 de ani dela maretele lupte ale ceferlatilor din 1933. In
legaturg cu acest eveniment de seams, In care un rol deosebit I-a avut tovargaul
Gh Gheorghat-Dej, atiinta istoriei are incg multe de fAcut. Este un prilej minunat, cu ocazia
aniversgrii luptelor, sg fie editate anumite lucrgri legate de luptele clasei muncitoare
tmpotriva razbolului, a fascismulul. Propun ca planul de muncg sg cuprindg anumite masuri
tn leggturg cu aceastg problems.
Lucrarea tovarasulul Stalin Problemele economice ale socialismului In U. R. S. S."
constitue un indrumar extrem de pretios in aceastg munca. Mg refer Ia necesitatea de a
analiza aceste evenimente in lumina legii fundamentale a capitalismului contemporan, care
dupg cum ne invata tovargaul Stalin este : asigurarea profitului capitalist maximal prin
exploatarea, ruinarea ai pauperizarea majoritatii populatiei tariff respective, prin aservirea
al Jefuirea sistematicg a popoarelor din alte tars, mai ales In tgrile inapoiate, to sfarait,
prin razboaie al prin militarizarea economies nationale, utilizate pentru asigurarea profiturilor
celor mai inalte" 1.
In lumina legii fundamentale a capitalismului al pe baza ultimelor precizgri fAcute de
cAtre tovargaul Gh. Gheorghiu-Dej, vor trebui sg fie cercetate documentele legate de eveni-
mente mgrete care s'au petrecut cu 20 de ani In urmg al care constitue una din cele mai
glorioase pagini din istoria eroicii noastre clase muncitoare.
0 altg problemg S'a sublinfat ca *Uinta istoriei tn patria noastra trebue sg meargg
In pas cu desvoltarea societatti, sg ajute In mod concret gl eficace la construlrea socialismului.
Ag vrea in aceastg ordine de idei sg mg refer la o problemg ridicata de unit dintre
eel care studiazg istoria patriei ai care cer sA dam rAspuns la o serie de chestiuni. CAtiva
stadenti din Regiunea Autonomii Maghiarg ne-au cerut sg Igmurim originea termenului
,.Secui" adicil denumirea populatiel compacte maghlaro-seculascA din Regiunea AutonomA
MaghiarA. Ar trebui studiatA aceastg problemg. De vgzut cum s'a petrecut evolutia istoricg
a Secuilor, lupta acestora algturl de poporut roman pentru o viatg mai bung, tmpotriva
-otropitorilor al exploatatorilor. Rezolvarea acestei chestiuni ar deveni o arms foarte

I I. Stalin, Problernele economice ale socialismului In U.R.S.S. FA. pentru literature politic3, 1952. P. 43-

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 63

pretioas5 In maim claset muncitoare, Indreptate Impotriva nationalismului, sovinismului

propagat de clasele exploatatoare. Asupra pericolului ce II prezinta nationalismul ne atrag
atentia si ultimele evenimente. M5 refer la descoperirea bandei de medici asasini din
U. R. S. S. care a activat sub conducerea organizatiei burgheze nationaliste Joint" precum
si la procesul Slanski.
A treia problem5 este tot o chestiune de care ne lovim eel care lucram In mu' ca
didactics si anume, este vorba de formele de proprietate feudala care au existat pe teritoriul
patriei noastre.
Tovarasul Stalin In recenta sa lucrare a lamurit ca : .... constrangerea extraeconomic5 a
peat un rel in Intarirea puterii economjce a mosierilor feudali. Totusi, nu ea a constituit
baza feudalismului, si proprletatea feudalA asupra pamantului" 1. Avem de acum publ:cate
vreo zece volume de documente, din diferite perioade ale oranduirii feudale ; cred ca ar fi
bine ca tovarasii care lucreaza in domeniul istoriei medic sa treaca la prelucrarea materia-
lului in lumira ultimelor teze ale tovarasului Stalin. Consideram cA am avea un foartc pretios
ajutor In munca didactics. Ar fi bine dacA aceasta problems ar fi desbatuta in cadrul,
olectivelor noastre de specialitate.
Asist. E. BUJOR : Din Initiativa Sectiunil a V-a a Academiel R. P. R., colectivul de
arheologi si-a luat ca sarcina alcatuirea unui repertoriu, care sA cuprindA toate punctele
topografice unde s'au fAcut descoperiri sau eercetari arheologice, problema ce urma sa fie
executata In interiorul institutiel (Muzeul National de AntichitAti $i Sectia de Istorte Veche).
In urma discutiilor prelungite, In 1949 s'a lnceput prima fazA a lucrului, aceea a
excerptarii materialului publicat on aflat In muzeele din Ora. DupA doi ani, s'a trecut la
cea de a doua fazA a lucrului, aceea a redactArii, pe baza fiselor de excerptare, operatie care
a durat aproximativ un an si jumAtate. Cea de a treia fazA InsA, a definitivaril, prin
vprificare, punere la punct, ilustrare, hart!, este In curs de lucru.
Pe lang5 partile net pozitive, acelea de a se fi strans Intreg materialul privitor is
semnalarea descoperirilor, pang la studierea materialului arheologic, existA si unele aspecte
negative, pe care gasesc necesar sA le prezint, cu scopul de a ajuta $i celelalte colective
sA lichideze eventualele ramaneri In urma.
Aceste lipsuri, pe 'Ana argumentele objective, de schimbare a principiului de lucru,
se datoresc Irma, In mare parte, conducerii problemei, responsabil Acad. C. Balmus. Din
cauza unei neparticipari la munca dusa de colaboratori, responsabilul nu a stiut niciodata
In ce stadiu se aflA lucrul la problema respectivA, multumindu-se cu sedinte de lucru, cut
caracter formal. Chiar sedintele in care se discutau fisele sau articolele, aveau ca scop
fixarea principiilor de baz5 tehnice. In schimb, timp de doi ani de zile, cat a durat excerp-
tarea, nu s'au verificat fisele, colaborator cu colaborator, tuna cu lung, ci s'au depozitat,
repartizate pe localitati, asteptand sA Inceapa redactarea.
OdatA cu Inceperea muncii de redactare s'a constatat cA fisele, ori nu erau complete,
or! nu erau suficiente, filnd nevoie de continuarea excerptAril si de revenire la lucrAri. Cu
aceastA ocazie s'a observat cA depozitul Muzeului National de Antichitati fusese omis dela
excerptare ; de asemenea, si unele publicatii importante. Cu toate ca se constatase lipsa de
control din prima fazA, totusi, nici In faza a doua nu s'a efectuat controlul atat de necesar,
asupra munch' colaboratorilor, si materialul redactat a fost depozitat, asteptand sA tnceapa
verificarea. DatoritA acestui fapt, munca de redactare a continuat pang la epuizare, consta-
tAndu-se abia and s'a terminat cA fuseserA omise anumite principii. Din cauza repartizarii
materialului In ordine alfabeticA, car nu pe portiuni teritoriale, s'au executat doua sau trei
redactari pentru aceeasi informatie, fiind nevoie ca sA se reintoarcA la unul din redactori
Intreg materialul pentru a-I contopi. Din cauza insuficientei informatiilor din ftse,
redactorul a fost nevoit sa reia publicatiile, sau sA revadA materialul.
Cu! se datoresc toate aceste lipsuri, data nu lipsei de control stiintific asupra
produsului munch! colaboratorilor ? DacA s'ar fi verificat lunar, In sedinte de lucru
practice, materialul predat de colaboratori, s'ar fi observat lipstirile, s'ar fi evitat rAminerea
to urma. Calaboratorii ar fi fost ajutati In munca, eland rezultate de o calitate superioar5.
Argumentul cA erau forte inegale, este just ',Ana la un punct ; dar dac5 s'ar fi
cAutat ridicarea nivelulul celor ce aveau nevoie, dac5 s'ar fi lucrat inteadev5r In colectiv,
s'pr fi ajuns la -diferentierl mai mid Intre produsul muncii colaboratorilor. Faptul ca exists
un colectiv de lucru, al carui membri lucrau Trisa pe cont propriu, fArA schimb de experient5,
fArA colaborare, a fAcut ca diferenta dintre ei sA se meriting tot timpul.

a I. Stalin, op. cit., p. 46.

www.dacoromanica.ro
 64 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Fdptul a nu s'a verificat materialul din punct de vedere calitativ, a facut sa se

Nina problerna normei, mai degraba pentru a o mentine, dar nu pentru a o majora. In
multe cazuri, norma era inegala, In comparatie cu materialul prelucrat, dar se cauta ca sa
se re pecte norma, chiar c,Ind era foarte usor de realizat, lipsind acea constiinciozitate de
care trebula sa dea dovada un om al mundi. S'a mers pang acolo, meat fisele ce cuptindeaa
fnformatii personale, extra.e din carnetele de note zilnice, sa fie cotate cu valoare dubla.
Materialul redactat, In uncle cazuri, cuprinde doar simple Informatii din fie de excerptate,
redactorul mul(umindu -se cu aceste informatii. Unil colaboratori nu au avut curiozitatea
stfintifica de a verifica informatiile, luandu-le err bune, si observandu-se doar la verificare
A unele Informatii aveau nevoie de a fi revazute.
Verificarea, care trebuia de fapt facutA concomitent cu munca celorlalti colaboratorl, s'a
inceput tarziu, si nici pana azi nu s'a terminat. SA fie vine doar a verificatorilor, oil nid
conducerea nu s'a interesat, pe langA argumentele objective ", ca nu toate redactarile sunt
tune, decd u$or de verificat ?
Prefata nici 'Ana azi nu a fost Intocmita, cu toate ca sarcina fusese data de multe
luni de zlle.
Aceste ramaneri in urmA se datoresc in cea mai mare parte conduceril problemel, care
nu a sacrificat" nicio ore in decurs de patru ani, pentru a sta alAturi de redactori, pentru
a le urmarl munca, a constata lipsurile $1 a cauta sA-1 ajute in munca. Conducerea s'a
rezumat numai la un control lunar cantitativ, $i aceasta In ultimul timp.
Acest Repertoriu" a fost dat In lucru, In afara normei de lucru a colaboratorilor,
astfel ca era $l retribuit separat. Retributia lunara era fixate pentru fiecare colaborator, de
catre conciucerea problemei, ru atat in raport cu norma cantitativa, ci tinandu-se seama de
considerente personale, subjective. Refacandu-se un control asupra calitatii, aceste consi-
lerenfe nu all putut fi luate in seams, iar unii colaboratori au fost retribuiti cu 50% fate de
all! colaboratori, pentru aceeasi munca cantitativa.
Termenele de predare, care se repeta la diferite date, nu stint indeplinite $i se cer not
termene. SA fie argumentele objective cauza, sau mai sunt $1 alte cauze ?
Colaboratorn coke ivului avand o alts munca de baza, aveau numeroase sarcini.
Astfel, pe langa par ictparea la sapaturile arheologfce, redactarea rapoartelor, expozitie,
comunicari, monografii, articole, se adauga peste norma, $1 participarea la Repertoriu!
arheologic". In realitate, la Repertoriu" se lucra cinci luni bune din 12, restul find lAsat
pentru celelalte probleme. Totusi, niciodata nu s'a pus Intrebarea, la fixarea termenelor de
pr dare, daca .e lu-r aza zinci luni, sau tntreg anul.
Din aceasta reiese clar ca, tot din lipsa conducerli problemei, $i planificarea s'a facut
formal, Ora sa se Una seama de material, numarul colaboratorilor necesari, timpul fiber,
calitatea muncii. Ceva mai mult, fara sa se Una seama de fortele de lucru necesare $i de
sarcinile acestora. Nici nu incepuse faza a treia la prima problema, $i s'a pus In lucru o a
doua problema (Inscriptii), nu s'a terminat prima problema $i nici nu a ajuns cea de a
doua problema in faza de desvoltare, ca a $i fost pima in lucru o a treia problemA (Textel.
Aceasta face sa e'dste un plan bogat, dar greu de realizat $i cu multe ramaneri In urmii.
Este Just ca aceiasi tovarasi trebuiau sa lucreze la toate aceste probleme, dar era
necesar ca unii dintre tovara$1 sa fi fost degrevati de alte sarcini $i sA depuna tot efortul
la prima problems : Repertoriul arheologic". Lucrul nu este usor de Indeplinit, este dreot
$1 din cauza individualismului pronuntat, care a culminat cu parerea ca tot Repertoriul"
nu poate fi dus la bun sfarsit decat de o singura persoana. Neincrederea In capacitates
celorlalt1 colaboratori, orgoliul personal, individualismul, au stat la baza munch In acest
colectiv.
In concluzfe. aceasta problema, care se afla In ultima of faza, este necesar sa fie
continua tA $i terminate cat mai curand. Pentru aceasta este necesar ca tovara$ii care vor
lucra la definitivarea .,Repertoriului arheologic", sa lucreze in mod serios $l cu abnegatle.
Activitatea sa fie dusa In colectiv, iar nu fiecare la el acasa ; suntem In faza In care
legatura dintre colaboratori trebue sa fie mai stransa, evitandu-se reventrile la acelaal
material.
Acest Repertoriu arheologic", singura opera atotcuprinzatoare a descoperirilor dintr'o
tarn Intreaga va putea fi un real lush umentr de lucru In mainlle cercetatorilor in &meniul
arheologiel $1 istorlei vechi.
Prof. V. VASILE : P.$ face douk observatii qi anume, cu privire la activitatea
Institutulul de Istorie $i Filosofje, Cluj.
In primul rand, cateva cuvinte in legaturil cu colectivul care, In cadrul Institutului, se
ocupa cu strangerea rnaterialelor care se refers la Istorla mi$cAril muncitoresti.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 65

In raportul prezentat s'a aratat ca lipsurt si anomalii au existat to aceasta privinta.

Acestea, In primul rand, au provenit din faptul ca aceasta sarcina de mare importanta s'a
dat la Cluj pe mane unor elemente necorespunzatoare, dintre care unele sunt straine de
clasa muncitoare si lipsite de simt politic si partinic.
Este interesant, a in acest colectiv, un timp Indelungat, s'a insistat asupra stray gene
materialelor, mai ales din secolul trecut si anume, foarte multe din surse burgheze. Aceasta
s'a facut sub motivul principiului cronologic, ceea ce nu era deloc just. La materialele din
acest domeniu exista o situatie specifics, care nu admite sa nu strangem In mod paralel
si materialele respective din perioada de dupa Marea Revolutie Socialists din Octombrie.
Se tie cat de pane materiale s'au pastrat in conditiile de atunci.
Au lost aratate lipsurile si greutatile. Consider insa a nu s'a aratat totul in mod
satisfacator. In primul rand cred ca nu a fost suficient subliniat faptul, si raspunderea mare
ce o are Institutul penttuca a neglijat asigurarea unei colaborari stiintifice serioase nitre
istoricil care depun o munca didactics la Facultatea de Istorie dela Universitatea V. Babes"
si deli Facultatea de Istorie dela Universitatea terms Bo lye!". Au existat relatii titre
aceste cadre in domeniul cercetarilor ytiintifice, dar pans in ultimul timp nu au lost
decat formale.
Vina acestel start o poarta anutnite manifestarl nationaliste, si circularea unor
interpretari antistiintifice st Bovine cu privire la unele probleme istorice care au mai
persistat.
Din punct de vedere stiintific si didactic, trebue subliniat si faptul ca data ar fi existat
un spirit mai sanatos in cadrul Institutului, atunci nu numai unit iStorici ar fi dat un ajutor
personal si valoros la Intocmirea manualelor despre istoria Romaniel, ci Intreaga Sectie ea
unitate stiintifica ar fi putut participa la aceasta inteo forma organizata, intr'un mod bine
pregatit si documentat.
In al doilea rand, s'a aratat aici, In raportul Institutului, ca un colectiv al Institutului
se ocupa cu strangerea materialelor cu privire la istoria miscarii muncitoresti din Romania
si s'a aratat situatia grea mostenita nn aceasta privinta. A fost o lipsa de neiertat, a au
Post Insarcinate cu aceasta munca un timp atat de indelungat, elemente absolut straine de
cauza :lasef muncitoare si chiar dusmanoase, care nu au lost controlate de conducerea
Institutului. Se stie a, pans nu demult, s'a straits mai mult material din perioada dinainte
de primul razboi mondial, neglijand strangerea materialelor asupra acestei perioade. Cred
a acorn, and se pune problema strangerii materialelor de dupa Marea Revolutie Socialists
din Octombrie, munca trebue ajutata si din afara colectivului. Trebue sa fie atrasi de
exemplu la aceasta munca si muncitori si vechii ilegalisti care au trait si activat to miscarea
muncitoreasa $i au luat activ parte In luptele dose de Partid.
Cu aceasta ocazie, se pune si Intrebarea ca afara de Filia la, care este forul ce indru-
meaza activitatea colectivului care se ocupa cu strangerea materialelor ? Acest amanunt de
mare importanta nu a fost atins In raportul Institutului. Or, problema cere o larnurire. In
acelasi timp, noul colectiv poate sa aiba in vedere faptul ca. la Cluj, se mat gasesc
manifeste, ziare ilegale si alte materiale de Partid. Cred, ca noua conducere a colectivului
ar putea da un ajutor serios pentru cei in drept la Cluj in procurarea acestor materiale
Mentionez a, de exemplu, la a 30-a aniversare a Partidului s'a organi7at la Cluj o expotitie
impozanta din astfel de materiale. In aceasta expozitie, exponatele dupa cum mi-au spur
organizalorii expozitiel, in majoritatea tor, au fost imprumutate dela persoane particulare.
In sfarsit, inca o problema. Desi probtemele cercetarilor filosofice no se desbat
totusi, fiinda la Cluj exista o Sectie comuna pentru cercetarile istorice si filosofice, tin sa
amintesc, ca colectivul de filosofie, subordonat Institutului este intro situatie foarte proasta.
descompusa fara nicio conducere sl indemnare.
In legatura cu acest colectiv se mai pune problems si sarcina revizuirit tuturor
lucrarilor facute de Pavel Apostol si intreaga sa activitate asa zisa stiintifica", filndca el
a avut In acest colectiv, pans la demascarea lui, un rol hotaritor. Si nu Incape tndoiala ca
aceasta ar trebui sa fie si o preocupare a Institutului.
V. CANARACHE : Nu sent larnurit. Cum se face a Acad. C. Balmas. to let sa
faa o autocritia in numele colectivului de conducere si at lui personal, nu a facut decat
sa dea cateva explicatii sumare asupra intarzierii acestel lucrari, servindu-se pentru aceasta
de citate din ultima lucrare a tovarasulul Stalin si sprijinindu-se pe ele, dupa parerea mea,
to chip cu totul nepotrivit.
Nu am putut Intelege cum este posibil ca Acad. C. Balmus sa ne spung ca munca
stlintifica nu este *1 nu poate ft o munca planificata. Dimpotriva, not asistam sI participam
la aceasta permanents planificare ; si nict nu se poate concepe fara aceasta planificare
n munca §tfintificA.

www.dacoromanica.ro
66 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Dar tot aici, s'a vorbit ca toate darile de seams prezentate nu au fost facute pe baza
aplicaril intocmai a acestei conceptii, care 515 Ia baza muncii noastre, nu fiecare din
sectoarele Sectiunii a V-a si-au expus rezultatele In cadrul acestel conceptii de munch
planificata.
Toata lumea trebue sa fie de acord ca nu putem lua rigiditatea absolute a sectorului
material si 51-1 punem alaturi, cu aceeasi rigiditate cu sectorul stiintific, ci acolo trebue sa
dam o toleranth de 5-10-100% daca este nevoie. Dar planul este plan.
Dar aceasta toleranta posibila si just5 nu o putem gasi in aceste 200% sau 300%
tntarziere la lucrare, fiindea, asa dupa cum am avut prilejul finteuna din sedintele noastre
sA aduc In sprijinul interventiunil mele de atuncl, cifre si fapte, deli se ajunsese la un
acord ca aceasta lucrare trebue facuta in 10 luni, intr'un an, intr'un an si jumatate sau
doi ant, cu toate acestea suntem de patru and In aceasta problems si ea Inch este departe
de a fi termlnata.
Eu cred ea, motivele intarzieril atat de grave, atat de pronuntate, neobisnuite.
complet neobisnuite ale acestei lucrarl, trebue cautate si In alt5 parte.
Bine a spus tov. E. Bujor a tovarasi1 colaboratorl al acestel lucrarl nu au pus
umarul Ia ea.
Dar Prof. E. Condurache, adjunctul Acad. C. Balmus, a fost direct implicat Ia
aceasta chestiune. In calitate de adjunct, a avut misiunea principala in calitate de salariat,
ca In aceasta chf!stiune sa lucreze la revizuirea articolelor. Or, toalA lumea stie ca Prof.
E. Condurache are 2-3 termene pierdute pentru prezentarea introducerii si revizuirea
textelor respective,
Nu este vorba de o lucrare de creatie ale!, dest ea are 3000 de articole. Cand auziti de
articole, puteti crede ca este vorba de 3000 de opere de creatie. Din aceste 3000 de articole,
trebue sA marturisim, cif numai 5% din ele sunt articole marl, care Inseamna si ele cel
mult 10-15 pagini fiecare. Restul acestor articole au In majoritatea for (60-70%) 2-3
randuri de serfs care reprezinta date sl precizarea localitatii respective In pozitia ei
arheologica justa.
Citirea lor nu poate fi chestiune de ani, asa cum s'au petrecut lucrurile pans astazi.
De aceea, cred c5 ar trebui sa se gaseasca o medie tntre prapastia situatiet noastre 5i
atitudinea atat de nervoasa a Sectiei care dA numai un termen de douA luni de zile de aici
tnainte fiindca dela aceastA anuntare nu mat sunt cleat douA luni.
De sigur, cu forte extraordinare, lucrul acesta s'ar putea face si in douA bunt ; tinand
seama de situalla de pang acum, eel 10-12 fruntasi arheologi a! nostri si-ar putea Impart'
articnlele si restul problemelor ca sA se ajungA astfel la rezultate. De sigur cA nu vs
trebul dat lucrul peste cap si dacA s'ar da termen ;Ana Ia plecarea pe santier ar fi foarte
bine, fiindcA s'ar da timp oamenilor care colaboreazA la ageasta lucrare.
In chesfiunea studentilor, care s'a discutat atat de mult aici, chiar si in vara aceasta,
s'au ivit sitaatii penibile. Am avut 12 student! si niciunul din ei nu a avut posibilitatea sa
invete suficient si sa piece cu un bagaj stiintific de acolo.
Asist. V. LIVIANU : Vreau sA ridic unele probleme care ma framanta si pe mine st
pe aiti care IucreazA in domeniul Istoriel, probleme a caror rezolvare sl raspuns le dA
aceastA sedinta.
Tovarasul Stalin spune : Fapt este cA spre no!, spre nucleul de conducere, vin In
fiecare an mil de not cadre tinere, care ard de dorinta de a ne ajuta, ard de dorinta de a
se afirma..." 1. i
I Me
Eu cred cA dorinta tinerilor 'storki de a se afirma In munca lor stiintificA personals
trebue sit fie interpretatA ca o dorinta de a participa la desvoltarea stiintel istorice In tare
noastrA ; sl aceastA dorinta a tinerilor de a se afirma trebue Incurajata de cadrele varstnice.
Or, care este atitudinea cadrelor varstnice fata de cadrele tinere, care ard de dorinta
de a ajuta sl de a se afirma ? De multe or!, se tritampla ca tovarasii varstnici sA considere
dorinta de afirmare a tinerelor cadre o lipsA de modestie, ca o tendinta a for de a-si
asuma sarcinl care Intrec posibilitAtile lor.
De sigur, se poate uneorl ca tinedi sA depaseasca limita. SA -mi permitetl tnsA sA spun
cA daca uneori tinerli vor sa-si is sborul mai sus decat pot, totusi, solutia nu este sA fie
trantiti la pamant, et sA fie ajutati sA se ridice acolo unde vor sA ajungA.
S'a spus chiar in raportul eclectivulul de Istorie Moderns sl ContemporanA ea, totusi,
tinerii not venitt Ia Institut nu au toatA priceperea si, din aceastA cauzA, s'a rAmas fn
urmA cu planul.

I I. Stalin, Problemek economics ale soc'aliamului a U.R.S.S. Ed, pentru literature 'politica, rasa, p. rs.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 57

De sigut, tineril stint Inca nepriceputi; au multe goluri in cunostintele for $i nu au

pregatirea celor varstnici.
A rezultat 'MA chiar din rapoarte ce rezultatele bune ale Institutului de Istorie se
datoresc In parte $i munch tinerilor.
Daca in timpul nostru stiinta istorica a luat o desvoltare necunoscuta in trecut
aceasta se datoreste $i contributiei tinerilor. Dar pentru a-I ridica se pune problema sa sr
dea tinerilor posibilitatea sA faca lucrari stiintifice proprii. Pentru a ridica tinerii, trebue
curaj. not cunoastem cazuri and lucrAri marl si functiuni Insemnate, politice $i admi-
nistrative, au fost date pe mana tinerilor. El au fost pusi In aparatul de conducere si de
stat. Pentru aceasta a fost Insa nevoie de curaj.
Oare In domeniul istoriei nu existA posibilitatea sa se stimuleze capacitatea de creatie
a tinerilor ? S'a vazut care este situatia In domeniul istoriel vechi ; nu am sa o mal
repet aici. SA vedem !Asa care este situatia In domeniul istoriel moderne si contemporane.
Se imputa tinerilor, $i cu drept cuvant, a nu fac lucrari proprii. Care este cauza ?
Cea mai mare parte din timpul tinerilor este dat pentru strangerea de documente.
Asa cum s'a spus, tinerii au foarte putin timp. Inafar5 de aceasta, tinerii In majoritate
au care doua sarcini $i au foarte putin timp pentru lucrari personale.
Desl tinerii lucreazA pentru strangerea documentelor, exists In randurile tinerilor
parerea di el nu au posibilitatea sa foloseasca documentele pe care le string pentru
lucrari personale. Aceasta s'a v5zut $i din raportul colectivului de Istorie Moderns $! Con-
temporanA. Acolo nu s'au prevazut lucrari proprii ale tinerilor, pe baza documentelor
stranse de el. La Istorie Medie s'au prevAzut asemenea lucrari, dar la Istorie Moderns $i
ContemporanA nu, si aceasta din cauza neincrederii In posibilitatile de a lucra ale tinerilor.
Eu propun ca In planul colectivului de Istorie Moderns $i Contemporana sa se prevada
lucrAri proprii ale cadrelor tinere, pe baza documentelor pe care aceste cadre le culeg.
De asemenea, In planul de lucru at colectivului de Istorie Yeche $i Arheologie, cred cA se
pot prevedea lucrari ale tinerilor, pe baza materialelor pe care ei le culeg. Numai astfel
vor putea tinerii sA lucreze, In timpul pe care-I dau In munca for profesionala $i la
elaborarea de lucrari proprii.
De asemenea, existA parerea, cA ajutorarea tinerilor const5 In a-i Indruma si
sprijini atunci and din proprie initiativa 1st iau o lucrare stiintifica. Eu cred Insa ca
tovarasii nostri varstnici nu trebue sA se margineasca. sa astepte initiativa tinerilor,
$i nu numal pentruca unit dintre el sunt sovaelnici $1 timizt. $tiu din proprie experient5
ca aceasta tendint5 a for de a vent cu lucrari proprii este considerate uneori lipsa de
modestie. Tocmal de aceea, exists timiditate la tineri ; tocmai de aceea, el trebue sa
fie Incurajati de cAtre conducerea Institutului, care trebue sa vinA si sA be propun5
elaborarea de lucrari proprii.
Se IntamplA In viata de toate zilele, In viata economics, ca uneori In fata Impar-
Wit unor sarcini. tinerii sa dea Napo', refuzand sa-si asume r5spunderile care li se
propun. Or, ca sa poatA creste cadrele tinere, conducerea trebue sa foloseasca posibl-
litAtile lor de desvoltare. In legAturA cu aceasta, sunt de acord cu cele spuse de Conf.
V. Maciu, de a se prevedea ca un numAr de ore din munca tinerilor sa fie repartizat
pentru lucrArl -stiintifice proprii. In felul acesta, nu numai ca se va da tinerilor mai molt
timp, Insa sarcina va putea fi considerata ca o obligatie personalA, fiinda In felul
acesta el se vor putea desvolta $i vom putea fi ajutati In desvoltarea noastra.
Daca nu se da tinerilor aceasta posibilitate, dace nu se cere din partea condu-
11

cern sa dea lucrAri personale, munca nu va putea progresa.

S'a fAcut un Inceput In acest an and revista Studii" a cerut cu stAruintA tinerilor
s5-i dea lucrAri proprii. $1 mie personal mi-a ajutat aceasta revista prin cererile $i tele-
foanele date In acest scop. Nu 5titi Ins5 dac5 $l ceilalti tineri au fost ajutati de condu-
cerea Institutului ca sa dea lucrAri personale.
Cred c5 aid s'a manifestat o delasare din partea conducerii Institutului fatA de
munca personals a tinerilor. Eu a$ vrea s5 aduc aici un citat dintr'o scrisoare a tova,
rasului Stalin In care sunt aratate cauzele care pot Impiedeca cresterea tinerilor.
Avem sute si mil de tineri capabili care se straduesc din rasputeri sa rAzbatA,
s5 se ridtce pentru a aduce obolul for In tezaurul comun al constructiel noastre. Dar
IncercArtle for r5mAn adeseorl zAdarnice, deoarere sunt striviti la tot pasul de Trzam-
farea numelor literate ", de birocratismul $i indiferenta unora din organizatiile noastre
si In sfarsit, de invidia (care n'a devenit Inca spirit de intrecere) a tinerilor $1 tinerelor
de o varsta cu ei. Una din sarcinfle noastre este de a strApunge acest zid compact sI
de a deschide calea fortelor tinere 114... I,
I. Stalin, Opere, v. 12, Ed. P.M.R., 7951, p. 124.
www.dacoromanica.ro
bb CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Din discutie a rezultat a al la noi s'au observat asemenea manifestari. Cred cA

dace tined' nu au dat destule lucrari personale, cauza a fost aceasta subapreciere, pe
care o combate tovaraaul Stalin. Rezultatul s'a manifestat prin indiferenta care a existat
la conducerea Institutului, In ceea ce priveate ajutorarea sistematica permanents gf
completa a cadrelor tinere.
Cred ca putem spune ca at In randul tinerilor se observh unele manifestart ale ten-
dintel despre care vorbea tovaraaul Stalin. Se poate constata printre ei o oarecare ten-
dinta de a persifla, de a privi cu neincredere ai uneori cu ironie pe cei care Incearci
sa se afirme, care iau cuvantul la discutii sau prezinta lucrari.
Cred ca trebue creata o tendinta in randul istoricilor pentru a Incuraja pe tineril
care se straduesc sä dea lucrAri personale.
Cred ca o alts piedeca in calea ridicarii cadrelor tinere este al parerea ca o lucrare
publicate trebue sa fie juste suta la suta. In legatura cu aceasta 1mi voi permite sii
aduc un citat din aceeaai scrisoare a tovaraaului Stalin, scrisa pentru o carte care avea
o serie de greaell grosolane. Tovaraaul Stalin arata ca, chiar cartile care cuprind greaell
grosolane, dace au o orientare generals justa, merits sa fie Incurajate si publicate.
In cartea Pe Donul liniatit" a tovarAaului $olohov, celebrul scriitor al timpu-
rilor noastre, gasim o serie de greaeli grosolane ai de date de-a-dreptul false... dar
rezulta Dare de aid ca romanul Pe Donul liniatit" nu este bun de nimic sl merits sa
fie retras din vanzare ?
...Poate fi retrasa din vanzare numai o scriere care nu are o orientare sovietica, o
scriere antipartin:ca, antiproletara"
Noi vedem ca sunt lucrari chiar ale celor mai marl scriitori care au greaell gro-
solane al, totusi, merits sa fie publicate, far autorii sunt Incurajati si pretuiti. Cred ca
$i cadrelor tinere nu trebue sa li se tears mai molt decat li se cere acestor autori
consacrati.
De sigur, la inceput cadrele tinere vor face greaeli g1 chiar greaeli grosolane. Dar,
o§a cum spune tovaraaul Stalin, totusi, aceste lucrari trebue publicate, filndca acest fapt
ca exists greaeli nu trebue sa impiedece cadrele tinere.
Se tie cs numai prin lupta de opinii pot fi lichidate ramaaitele burgheze din foto-
rie, din lucrarile noastre.
Cred ca nu este exacta parerea ca lupta. de opinii se produce numai In timpul
discutlilor verbale. Cred ca pentru a se crea climatul potrivit este necesar ca aceasta
lupta de opinii sa fie transplantata de pe planul consfatuirilor, in planul publicatiilor
stiintifice.
De asemenea, cred ca aaa cum s'a Mut al In Uniunea Sovietica, se pot publics
lucrari care au greaeli, dar cu conditia ca ele sa aiba orientare juste, partinica,
proletara.
De asemenea, repet ca prin lupta de opinii care trebue sa se manifeste nu numai
prin discutii, dar ai In domeniul presei at al publicatiilor se va da posibilitatea oame-
ntlor sa Indrasneasca si sa contribue la desvoltarea atiintei. De sigur, se vor face greaeli,
dar o activitate fare greaeli, ai mai ales la inceput, nu se poate.
Cred ca la noi exists posibilitatea ca prin munca comuna a tinerilor al a celor
varstnici, atiinta istorica din patria noastra Si prcigreseze, sa devina, aaa cum o cere
tovaraaul Stalin, o atiinta ,,...care Intelege semnificatia, imp tanta si atotputernicia
unir I slujitorilor batrani ai atiintei cu cei tineri... care de bona vole ai cu bucurie,
deschide larg portile tinerelor forte ale tarii noastre ai le permite Si cucereasca culmile
atiintei, care recunoaate ca viitorul este at tinerilor oament de atiinta" 2.
Conf. D. BERCIU arata greutatile Intampinate in legatura cu pregatirea Reper-
toriului Arheologic", greaelile care s'au facut, faptul ca nu s'a tinut seama de o serie
de fapte, lipsa de organizare ai mai ales lipsa unui control al muncii executate. 0 alts
greaeala a colectivului, a fost aceea de a nu fi antrenat cadrele tinere la aceasta lucrare.
In redactarea articolelor nu s'a tinut seama de Invatatura stalinista in aceasta directle,
ceea ce constltue o lipsa serioasa. Isi is angajamentul sa revizuiasca articolele din
Repertoriu" printr'un efort suplimentar. Colaborarea dintre arheologi si antropologi este
foarte necesara pentru laniurirea diverselor probleme. Cere sa se salveze monumentelei
din regiunea Almaa-Cotofeni (Oltenia) $1 sa se redeschicia un aantier in aceasta parte a
rii

' I. Stalin, op. cit., p. 122-124.

Stalin deapre Lenin, Ed. P.M.R, 1950, P. 56.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R P R. 59

Prof. S. STIRBU : In raportul Sectiunif, precum sI In discutii, au fost ariltate

unele rezultate obtinute In munca Institutelor de Istorie. Eu /ma, as vrea sa ma opresc
la cateva lipsuri care. dupa parerea mea, au iesit la iveala chiar to cadrul discutiilor.
La santierul Gradistea existA diferite unelte de productie. Prof. C. Daicoviciu a
vorbit insa despre uneltele de productie In raportul sau in doull fraze. Nu a lost timp
spune Prof. C. Daicoviciu. Dar a vorbit mutt mai mult despre incintele sacre. De sigur
51 t le sunt importante. Dar and problema fortelor de productie este discutata de milt
oane de oameni, care studiaza noile teze teoretice ale tovarasului Stalin, cum putera
can peste aceste lucruri ?
Tovarasul Stalin vorbeste in lucrarea Problemele economice ale socialismului In
U.R.S.S." despre o serie de legi economice specifice si de altele comune pentru fiecare
oranduire socials. Este de datoria noastra sa cunoastem care sunt acele legi comune s:
ChM actioneaza ele, care sunt acele legi proprii pentru diferite oranduiri sociale $i cunt
actioneaza ele In mod concret to conditiile tarsi noastre.
Conf. Barbu Campina, care se ocupa cu problemele feudalismului, a avut gresell to
ceca ce prIveste tratarea productiei de marfuri. Prof. B. Campina a sustinut ca un timp
bidelungat, in perioada feudalismului, nu a existat productie de marfuri. Aceasta afir-
matte este in contradictie cu teza tovarasului Stalin, ca productia de marfuri a
existat sub feudalism si 1-a deservit" I.
Legea concordantei obligatorii a relatiilor de productie cu caracterul fortelor de
productie, precum si noile teze cu privire la productia de marfuri rastoarna o serie
tntreaga de afirmatii ale unor istoricl in leghtura cu geneza capitalismului din tara
noastra si din alte tart. Cite discutii au fost in jurul intrebhrii : dacA a existat o
concorda nth deplinA, sau nu Intre relatiile de productie capitaliste si noile forte de
productie duph revotutiile burgheze. Tovarhsul Stalin spune hbtarit : In epoca de duph
revolutia burghezA... au fost incontestabil perioade... In concordanta deplina"... si ds
exemplul revoluttei franceze 2.
Tratarea genezei $i a desvoltarii capitalismului in aceasta forma nouA 5i supusA
unor cercetari serioase dacA ne vom ocupa de ea si nu ne vom limita in istoria
modernA numai la intocmirea unor indice bibliografice sl de izvoare va imbogati cu
multe fapte, date si concluzii not perioada aceasta.
Voi da un exemplu.
Volumul XX din colectia de documente Hurmuzaki, din care s'a pastrat numai un
singur exemplar (phstrat la Academie la manuscrisc) ridicA o chestiune absolut noua,
necunogcuth pana acum literaturii istorice din tara noastra.
Nu s'a stiut pans acum faptul ce o miscare revolutionarA a existat la Bucure tt
Inch In anul 1816. In conducerea acestei mischri revolutionare s'au gasit printre alto
dui cetateni rust : Nicolai Petrovici din Moghilev si Nichita Niecovici din Semlin.
Despre caracterul acestei miscari revolutionare, documentele consulatului austriac
reptoducand textul sentintei de condamnare la moarte, scriu urmatoarele : Ei... au
prupus sa organizeze aici o omorire groaznicA de boieri, atatand poporul pentru rastur
r,area totala a sistemului politic, la revoltA impotriva guvernului de aici, impotriva clerului,
a nublimii si pa rtea nobila a negustorimii, se-1 arunce In abisul anarhiei prin momeala
unci pretinse eliberAri de tribut si de iobagie si, in sfarsit, tindeau sa rupA Valahia
tripreuna cu Moldova si Serbia de imparatia atotputernici ".
Pentru Infaptuirea acestui program revolutionar au fost executati Radul Balogh
din Bucuresti si Nicolae Petrovici din Moghilev.
Asa cum se gasesc documente care vorbesc despre lupta revolutionare, la let se
gasesc si alte documente care vorbesc despre planurile marsave ale capitalistilor bra
pareti din Occident, in frunte cu capitalistii englezi . Acestia, pretinzand la dominatia
lumii intregi, au elaborat pe ascuns diferite planuri si in legatura cu tara noastra
lath ce scrie In anul 1820 unul din agentii for din Bucurestl, care elabora un astfel de
plan pentru inrobirea si mai cruntA a tArii noastre
Ceea ce se numeste oprimarea claselor de sus este singurul imbold spre industrie
la mintile recultivate... Singura oprimarea impedecA o adormire generalA.
DacA s'ar percepe dela taranime (din Valahia) numai cele 90.000 de lire sterline.
inghduite de generalul rus, nici a zecea parte, poate .nici chiar a douAzecea, din
tinuturile si asa putin cultivate nu ar fi scoasA din paragina atator secole. Thranii
ar deverd niste simpli trantori nefolositori, neinsufletitt, de abia superior( porcilor uriasl,
pentru care este renumitA tara for ".

3I. Stalin despre Lenin, p. 17.

* Ibidem, p. 56.

www.dacoromanica.ro
bll CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Dupa cum vedem, pentru unii, poporul nostru nu era aitceva, nu merita alts denu-
mire decat aceea de port urias, net merita alts tratare decat oprimarea, fiindca numai
oprlinarea poate II singurul imbold pentru industrie.
Nu este cazul sA mai dau alte exemple despre probleme importante care asteapta
sa f e cercetate. Suntem cu totii de acord ca avem multe probleme interesante nere-
zolvate. Insa mi s'a parut ca desbaterile nu au aratat pe deplin Insemnatatea muncii
i )1 re, nu au subliniat In mod indestulator raspunderea mare pe care o avem pentru
munca noastra.
Vorbind despre perioada moderns si contemporana a istoriei R.P.R., constatam
ru parere de rau cA putini participanti la discutii s'au referit la aceasta perioada. Proble-
mele de arheologie au ocupat mult timp.
Or, In domeniul istoriei moderne si contemporane se ridicA acele probleme marl si
;mportante, incA nerezolvate, care au o legatura nemijlocita cu problemele practice.
cu viata noastrA de zi cu zi. De exemplu, trebue sa fie cercetate cauzele participant
Romaniei la diferite rAzboaie si precizat caracterul rAzboaielor respective, In lumina
InvAtAturii marxist-leniniste in general ai a aprecierilor concrete date de Lenin si Stalin
cu privire la uncle din aceste rAzboaie.
Analizand caracterul rAzboaielor din 1877, din 1912, din 1913, din 1916-1918, vedem
cA dascalii proletariatului dau aprecieri precise asupra acestor rAzboaie si not lstoricii
trebue sA reconsiderAm Intregul nostru material documentar In lumina acestor aprecieri.
Despre rAzboiul din 1877, toatA lumea stie cA a fost un rAzboi just de eliberare
nationals. In schimb, rAzboiul din 1916-1918, deli In urma acestui rAzboi a fost alipita
Transllvania, a fost un rAzbol nedrept, imperialist. Nu sunt Inca folosite datele Istorice
concrete prin care putem argumenta si 'Amur' studentilor caracterul deosebit al celor
dotal rAzboaie. La fel, ai deosebirile intre rAzboaiele balcanice, trebue sA fie Inca analizate.
Pentru caracterizarea primului rAzboi balcanic literature IstoricA sovieticA foloseate
expresia : ,,un rAzboi cu caracter In mod obiectiv prdgresist, fiindcA a adus la elibe-
rarea unor popoare de sub jugul otoman". Se pune Intrebarea, putem considera acesta
ca un rAzboi just, sau intre rAzboiul in mod obiectiv progresist si rAzboiul drept exista
o deosebire ?
1nvatatura tovarasului Stalin cu privire la valabilitatea si in conditiile actuate a
tezei despre inevitabilitatea rAzboaielor dintre tante capitaliste are o important/1 deose-
bita pentru a aprofunda si tntelege caracterul rAzboaielor din perioada capitalismului.
Iata numai cateva chestiuni care cred cA ar fi fost bine sA fi fost studiate In
trecut si ar fi bine sA fie studiate In viitor.
In ce priveste problema cadrelor noastre nu sunt de acord cu acei tovarast care
dU Mut o distinctie artificialA intre tined st batrani. Cred cA nu este just de a plasa
tit opozitie cadre tinere si cadre varstnice. Astfel se da o directie gresita problemel.
Cred es ar trebui sa facem distinctie Intre cadrele cinstite, devotate, bunt specialist' care
merg inainte si asa zisit specialisti" rau intentionati, cu atitudine dusmanoasa si fata
de care unit dintre not au avut o atitudine de gura casts.
Trebue sa mai spun cateva cuvinte despre lipsurile mele. Am lipsurl destule al din
punct de vedere ideologic, teoretic, cat si organizatoric sl didactic.
Este de ajuns sa amintesc faptul ca anumite definitii, anumiti termenl nu sunt
tolositi tntotdeauna In modul eel mai potrivit in munca mea didactic', stiintifica sau
publicisttca. Voi da un singur exemplu : Nu demult, discutand Intr'un colectiv de specia-
listi problema termenului Eliberarea Nationals a Romaniei la 23 August" sau Elibe-
rerea Romaniei la 23 August" am optat pentru primul termen, deli tovarasul Gh. Gheor-
ghiu-Dej ne arata foarte clar ca ziva de 23 August nu a Insemnat numai eliberarea
nationals a tarii noastre, dar ea a treat condltiile necesare si toate premizele pentru
zdrobirea claselor dominante moaieri1 sl capitallgtii..." 1.
Deci, este uevoie de mai multA preciziune stiintifica flindca altfel superficialitatea
va Ihsa urme negative ai in munca acelor care sunt educati de`noi.
In ceea ce priveste munca In cadrul Institutului, trebue sa recunosc ca lipsesc
uneori dela sedintele Consiliului stiintific, fapt pentru care nu poate exista o motivare
tetnetnica.
In cadrul colectivului pentru publicarea documentelor cu privire la Razboiul pentru
Independents (1877-1878), nu lucrez Intotdeauna cu aceeasi initiativa cu care as putea
sa tun ez. Dace nu as fi avut uncle termene fixate pentru Indeplinirea unor sarcini, ag
1 Gh. Gheorghiu-Dej, 30 de ani de lupta a Partidului sub steagul lui Lenin 9i Stalin. Ed. a II-a P.M.R..
1952, P. 33-

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 61

fi taraganat lucrurile pans la infinit. Ceea ce este mai prost, este Insu51 caracterul de
asalt at muncii In ultimele zile din preajma termenutui fixat.
Trebue sa lichidez acest sistem de munca si va promit ca vol depune eforturi
pentru a tnlAtura Si celelalte lipsuri ale mele.
Asist. $T. $TEFANESCU insists asupra a doua aspecte din cadrul Sectiei de Istorie
Medie : primul prive5te pregafirea ideologica a cadrelor din Sectia respective, at doilea
priveste raporturile dintre cadrele varstnice sl cele tinere.
Problema unei temeinice pregatiri ideologice a cadrelor din toate domeniile muncii
se pune astazi in tara noastra cu toata acuitatea.
Construirea socialismului In tare noastra, punand sarcini mereu not, face a se simt'
din ce in cc mai mutt revoia cadrelor inarmate cu o serioasa pregatire marxista.
Pentru muncitorii intelectuali, Inarmarea for cu invatatura marxist-leninista este ec
cea mat mare important& Ea duce la largirea orizontului for In sectorul de activita:e
in care lucreaza, 11 face sa inteleaga ca ei se Inbadreaza si trebue sä se incadreze In
lupta pe care clasa muncitoare o duce pentru construirea socialismului.
Tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej sublinia in cuvantarea sa tinuta la Congresul
invatatorilor din R. P. R. ca Insu4irea Invataturii marxist-leniniste, constiinta superb°.
ritatii ei covarsitoare, da o 'Malta satisfactie spirituals oricarui om de culture dust,.
Un astfel de om de culture, chiar fail a fi membru de partid, pe masura crester1i con-
5tiintei sale si pe masura Tnsu5irii marxism-leninismului se apropie de partid deta-
oament care cuprinde elementele cele mai avansate ale societatii si devine un militant
pentru marea cauza. a lui Marx, Engels, Lenin si Stalin" 1.
Dimpotriva, lipsa de preocupare pentru Insusirea sl aprofundarea trivataturii mar-
xiste duce la manifestaii ale ideologiei burgheze.
Documentele Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist at Uniunli Sovietice
arata ca acolo unde slabeste atentia fats de problemele ideologice se creeaza un teren,
propice pentru reinvierea conceptiilor si ideilor ostile noua cad ramasitele ideologic;
burgheze nu dispar dela sine, ele sunt foarte viabile, pot sA se desvolte Si impo'riva
for trebue dusA o lupta hotArith. Din pAcate, asemenea ramasite existA Si se manifes-a
5i in cadrul Sectiei noastre. Cu ocazia comunicArilor, a discutiilor purtate pe marginza
comunicarilor, In raporturile dintre tineri si cei varstnici, ele sunt abseil/ate.
La referatul . Cu privire la unele problemeale periodizArii istoriel U.R.S.S.".
prezentat in Sectie de unul din cadrele tinere Maria Turbatu putini dintre eel In
varsta au luat cuvAntul. Motivarea adusA de Prof. Letitia LAzArescu nu iustifica cu nimic
lipsa de participare la discutii, atft a toy. LAzArescu cat 5i a celorlalti membri ai Sectiei.
Unel incercari de a face cunoscut tin material sovietic, de a aplica la realitAtile
in TArile Romane5ti rezultatele obtinute de stiinta sovieticA, care se aflA in frunte
procesului de transformare materials si spiritualA a lumii, unele dintre cadrele noastre In
varsta, specialistii" nostri nu au avut nimic de spus.
Dar cu ocazia referatului prezentat s'a mai putut observe un aspect din Seethe
noastra si anume: felul cute cadrele in varsta ajuta pe tineri. $1 din nest punct dt.
vedere, suntem se pare Inca destul de departe de cele ce spunea tovara5u1 Gh. Gheorghiu-
Dej in cuvantarea sa tinuta cu ocazia inaugurArii celei dintai Sesiuni Generale a Ace
demiei Republicii Populare Romane Ca stiinta progresistA are, ca una din trAsAturilc
el de lank conlucrarea oamenilor de *Uinta varstnici cu cei tineri. Mergand pe acest
drum continua tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej noua Academie va sti sA lege munca
de cr'eatie 51 experienta savantilor In varsta cu elanul savantilor tineri, asigurard de o
parte, continuitatea In desvoltarea stiintei, de alts, crearea de noul forte 5hintifice, de
care tare noastra are din ce In ce mai multa nevoie"
Suntem parcA mat aproape de analiza pe care o face Lenin in lucrarea sa ,.Mares
initiativa" unde' este demascatA atitudinea scepticA a unor cadre vechi fata de realizarilr
noilor elemente, ca forma a luptei de alas& ce se manifestA destul de ascutit 51 pe plan
itlIntifle.
Un thou exempfu vine a arAta ca nu aceea51 atitudine au cadrele vechi, fats de
alte probleme, care nu constitue preocupArile de baza momentane ale stiintei noastre
Istorice. Comunicarilor toy. Alexandrescu Dersca din 29 Octombrie privind Aprovizionarea
Constantinopolului cu grane Id timpuj domniei lui Mustafa III (1757-1773), 1-au urmat

Gh. Gheorghiu-Dej, Articole a; cuvantari. Ed. pentru literature politici, 1952, p. 6z9.
" Inaugurarea celei dintili Seaiuni Generale a Academiei Republicii Populare Romano din Octombrie 1948.
Ed. Acad. R.P.R., 1949, P 19-20.

www.dacoromanica.ro
62 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R

discutit In cane unele cadre In vArstA care au tacut Ia alte comunicari au 'tinut neapare
sA -$i arate cunostintele, nu totdeauna axate InsA pe principialitatea de care trebue sa
dea dovadA un cercetator In domeniul istoriel.
Tineretul din Sectia de Istorle Medic are si el serioase lipsuri. Am gres1 daa am
rede cA numai atitudinea celor In vArstA ar fi cauza upset de afirmare In Sectie a tine.
retulut ca forts menita a imprima noua linie In cercetari istorice, In discutlile purtate
pe marginea comunicArilor.
Tineretul nu s'a preocupat suricient de ridicarea Itti profesionalA gi ideologicil. Lipsa
Interventiilor la discutit nu este cauzata de timIditate". Dincolo de aceasta tintiditate"
de care se face atAta caz, se a,cunde lipsa unor cunostinte temetnice, lipsa unei Juste
orientgri In problemele discutate. Locul unei tendirtte necon'enite de ridicare a lor in
munca de cercetare stiint'fica a font lust adesea de o comoditate care nu are ce auta
nu trebue sa caracterizeze un cadru nou.
Tineretul nu a autat sufic:ent sa se apropie de cadrele in varsta cinstite, sa ape
leze Ia cunostintele lor si sa se Impartaseasca de experienta lor stiintif'ca, contribuind
in bunk' masut a Ia atmosfera de izolare care a existat in Sectie 'Mire cadrele tinere st
cele in varstia.
Este Nadit faptul cA o schimbare de atitudine din ambele parti se impune. Atmo-
sfera de mums tovaraseasca trebue stabilita. Noi, tineretul, simttm nevoia ajutorului celor
in varsta. Cerem ajutor dtn partea lor, le adresgm si dela aceasta tribuna dorinta
noastra de a colabora mai temeinic to vederea ducerit mai departe a realizarilor pozitive
obtinute de $tiinta noastra istoricA. Pentru aceasta, se cere cadrelor mat In varsta sa
depuna toate eforturile in vederea rid:aril lor ideologice, In situdierea sprofundata a
invataturii marxist-leniniste, In lumina careia sa prelucreze In mod sistematic, In spirit
autoctitic, experienta lor stiintifica pentru ca sA se poata Invata bine. Cadre le tinere trebue
sa tnteleaga cA permanenta grije pentru studiut clasicilor, pentru folosirea experientei
stiintifice 4ovietice, aprofundarea cunostintelor IR vederea calificarii lor profesionale,
constitue o datorie de seams a lor. Nici unit, nici altii nu trebue sa uite nfciun moment
cele spuse de tovarasul Malencov frt raportul sau tinut la Congresul al XIX-lea al P.C.
al U.S. Accla care ramane Irt urmA din punct de vedere politico-ideologic.., nu este
capabil sA se orienteze just In situatia interns ei externs, nu poate si nu este demn sg
stea in fruntea miscarii $i mai devreme sau mat tArziu viata II va debarca" i.
Organizatiile de massA din Institutul nostru vor trebui sA se ingrijeasca mat mutt
de ridicarea nlvelitlui ideologic al membrilor lor. Sindicatul, In toe de a pune pe. primul
plan date statistice, va trebui sA urmAreascA mai bine ca fiecare salariat sa fie Incadrat
tntr'o forma de invatamant politic, sA urmAreascA preggtirea lor din' acest punct de
vedere.
Organizatia de U.T.M. a fAcut un inceput bun in acest sens. A organizat grupele
profesionale de tineret pe Sectil, unde se acorda o atentie deosebitA ridicarii lor ideo
logico-profesio:ale. Materialul sovietic de specialitate Incepe sA preocupe in de aproape
pe tined, pe baza lui se tin referate.
Organizatiile de massA conducerea Institutulut si a Sectiilor vor trebui sA se
gAndeascA In mod serios la formele prin care salariatii lnstitutului sA studieze In adAn-
cime hotaririle istorice ale Congresului al XIX -Jea, Cuvantarea tovarasului Stalin la Congres
geniala sa opera Problemele economice social:smului In U.R.S.S.".
Ridicarea nivelului ideologic at cadrelor va duce cu sigurantA la discutit mai vii
in cadrul Sectiilor Si Institutului, va face ca lupta de opinii. fArA de care nu se post.-
desvolta nicio $tiinta, a he mai puternicA, colaborarea elementelor tinere cu cele vArst-
nice sA si alba o puternicA baza $tiirvtifics, lupta lor Impotriva opiniilor reactionare,
antiAiintifie sA fie mat hotArita.
I. FOIT, director al Muzeului din Suceava, cere ca sapaturile sa fie continuate si
in campania din 1953.
De asemenea, sA se is mAsuri pentru consolidarea $1 salvarea moriumentelor des
coperite.
Conf. E. CAMPUS arata cA : lipsurile esentiale ale colectivulut pe care tI conduc
sunt de caracter general dar si pe linia schimburilor de experienta pe care le facem
awl socotesc necesar ca aceste lipsuri sA fie comunicate, pentru ca experienta castigata
sA f:e extinsA.

G. M. Malencov, Reportul de activitate al Comitetului Central at P.C. (b) al U.R.S.S. Is Congresul sl

Xix-lea al Partidului, Ed. pentru literature politica, 1952, p so8-xo9.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R Pat a.1

Una din problemele pe care le-am studiat si din punct de vedere autocritic tin
sA spun cA nu ne-a preocupat rn deajuns a fost aceea a negfijarii sectoarelor foarte
importante de cercotAri ale colectivului si in special, a fost problema suprastructuril.
Colectivul nostru s'a ocupat de problema aceasta. In momentul de fatA ne ocu
Om de problema culegerii si exti agerii materialului pentru periaada de stabillzare a
capitalismului.
Pe linia aceasta, not ne-am ocupat de metodele folosite de imperialism.
In sensul acesta tin sA subliniez alci cA not am neglijat una din tezele esentlale
ale tovarAvlui Stalin : raportul dintre bazA si suprastructurA si infleenta pe care aceastA
idee o are asupra massei
La aceastA problemA m'am gandit mutt, mat ales In ultima vreme. Eu InsA nu
am putut sA arAt colectivului meu in ce constA aceastA problemA, in sensul cA no am
vAzut panA acum problema aceasta tntr'un mod just.
Studiind bazele staliniste, discutand cu tovarAsii care m'au ajutat In aceastA pri
vintA, mi-am dat seams, ca no am vAzut bine una din tezele foarte importante si anume
teza stalinistA despre falsul pacifism al burgheziei care s'a manifestat ?lite° forms
foarte subttla
0 alt5 problemA esentialA a colectivului nostru este cA, desi munca noastrA a fAcut
progrese in acest an not avem incA un rebut serios. $i cauzele acestor rebuturi nu
constau in faptul cA cercetarea materialului suferA. Sunt probleme care preocupA colec
tivul nostru si not cAutAm sA vedem unde se gAsesc lipsurile noastre.
Credem cA lipsa esentiala constA in readancirea juste a tezelor clasice In sensul
cA nu aplicAm tezele staliniste in mod viu pe materialul pe care it cercetAm.
De multe on ne lAsAm furati de pozitii formate, in sensul cA nu luAm teza stall-
nistA sA o discutAm pe baza materialului concret pe care II avem In fatA.
0 altA lipsA a noastrA atitudinea nejustA a unora din not fatA de munc5.
Incontestabil, colectivul nostru s'a cAznit sA tndrepte situatia aceasta de deli
sere In muncA si, ImpreunA, sA analizAm atitudinea noastrA gresitA. Dar aceastA atitu-
dine gresita fatA de muncA, cred cA corstitue un alt principiu pe :are trebue s5-1 punem
In discutie. Acesta poate forma un principiu comun de muncA pentru toate colectivele
noastre.
Atitudirf-a fatA de muncA trebue sA ne indemne sA Intelegern mai bine ce inseamna
norms. Norma inseamnA posibilitatea mijlocie a colectivului care, zi de zi, se caznest,-
sA-si ridice aceastA normA mijlocle.
$1 acum o altA problema. AceastA problemA este aceea a analizei muncii noastre,
analizA care nu trebue sA fie fAcutA formal.
NouA ne-a dat de gandit atunci cand am auzit pe tov. M. Neacsu discutand anu
mite probleme In legAturA cu munca Sectiet de Istorie ModernA si ContemporanA.
Es'e bine cA tov. M Neacsu s'a gandit sA aducA la cunostinta Dvs. aceste ches
tiunl. Dar not II IntrebAm : suntem de un an si mai bine in aceastA Sectie. Este ade-
vArat cA nu I-am cunoscut pe Zane, In ce fel a lucrat. Dar am fost acolo. In fiecare
lunA, directorul Sectiej a rid.cat prohlema greutAtil'jr pe care le intampingm in inert,
si ne-a arAtat cA existA o serie de lucruri care trebue discutate. MA Intreb insA de ce
nu Indreptat greselile la yreme si de ce not lAsAm aceste greseli ca sA se adune
pentru ca, apoi, sA ne trezim cA ne gAsim intro situatie mai gravA ?
De aceea, propun ca aceste analize ale muncii sA nu fie adunAri lunare In care
sA punem problemele spunandu-ne: Hai sA Inchidem mai repede sedirita st sA term'
nArn cu aceste probleme". Trebue sA punem in aceste sedinte esenta lucrurilor.
Bine a fAcut tov. Asist. M. Neacsu cA a ridicat aceastA problemA. (Aplauze).
C. $ERBAN : Pe marginea comunicarilor Sectiunii a V-a si ale Institutului si Sec
tlilor imi voi permite sA pun in discutie trei probleme:
Problema atitudinii juste fatA de munca manifestatA la unele din colecti
vele Institutului de Istorie din Bucuresti.
Problema popularizArii stiintei istorice in R.PR.
Problema periodicelor de istorie din R. P. R. si colaboratorii la aceste
periodice.
In sectorul industrial si cel agricol din marele front al muncii din tare noa-,tra
oamenit muncii, fruntasit In productie, stahanovistii, depAsesc normele prin not success
si Is' !au angajamentul pentru a indeplini primul nostru plan cincinal in palm an.
In domenirl stiintei istorice, colectivele Institutelor de Istorie, nu numai cA nu
si-au Indeplinit planul de muncA plea din anul 1950 dar sunt codase in opera mAreatA de
construlre a socialismului In tare noastrA Un asemenea colectiv este acela de alcAtuire

www.dacoromanica.ro
64 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

a indicelut principalelor noastre pblicatii de documente, un altul este acela de publicare

a unei bibliografii a indicelor.
Din practica de lucru la aceste colective s'au observat urmatoarele lucruri : 1,
primul, cif abia Ia sfarsitul anului 1952 s'a cazut de acord in ceea ce priveste continutul
termen lor sI criteriul de redactare a termenilor indicelui ; la al doilea, dupg 2 ani dela
inceputul activitatii acestui colectiv, abia se ajunsese Ia o prima forma aproape definitivg
in ceea ce priveste redactarea fisei bibliografice. Aid nu a existat =Ha vreme un plan
definitiv de lucru.
1.1 sectorui de productie industrial si in cel agricol, specialistul, tehnicianul, seful
unei brigazi nu-si conduce munca, din birou, numai prin sedinte de productie, prin ana-
lizarea indicilor si graficelor de Indeplinire a planului, ci colaboreazg direct cu munci-
torul si cu tam ul pe low' de productie in uzing sau pe ogoare. Inginerul mecanic sau
constructor cerceteaza Impreung cu muncitorul cauzele micl!or neplkeri ivite In procesti:
muncii, studiaza un mecanism, o metodg noun. o innvatie care sa permitg depgsirea
planului. Resporsabilul de colectiv Tusk socoteste de obicei ca munca sa constg numai
in aceea de a Tntocmt an plan de lucrtt, de a-I urmgri, de a trasa sarcini si a face
analiza muncii
Foarte rat si chiar deloc, pot afirma, responsabilur acestui colectiv a colaborat In
mod direct pe locul de productic cu membrii colectivulul, In vederea stabilirit de comun
acord a cauzelor rilmaneril In urmg In aceeastg munca stiintificg, In ceea ce priveste
greutAtile In munca, In ceea ce priveste norma de mu-cg, pentru a se evita greselile.
Dacg responsabilul de colectiv si-ar fi dus In felul acesta munca, el ar fi reusit sa
atragg membrii colectivulul, ar fi reusit sa le imbungtateasca munca si ar fi reusit sa
stabileasPg nortne de munca mai bune ; el ar fi reusit sa Indeplineasca si sa depaseasca
planul de munca. El ar fi reusit astfel sa ajute in aceasta munca stiintificg chiar pe
alti membri al colectivului, care avand munca de bazg In alt sector de productie, nu
aveau posibilitatea sa part'cipe In mod regulat Ia sedintele de analiza muncii.
Dar responsabilul de colectiv s'a multumit numai s'a facg analiza muncii 51 s'a
obisnuit cu lipsa repetatg a unora dintre membrii colectivulul dela sedintele de analiza
muncii. Aceasta, In ceea ce priveste colectivul pentru redactarea indicilor publicatiilor de
documente.
Alt responsabil de colectiv despre care s'a mat amintit, deli a fost permanent In
mijlocul colectivului pe local de productie, nu a fost totusi consecvent in trasarea sarci-
Ailor membritor colect:vului. Astfel, s'a Intamplat la ( olectivul Bibliografia cartilor din
secolul al XIX-lea. Este vorba de fostul responsabil al acestui colectiv In anul trepan
Proolc.na clasificaril meerialului pentru anumite perioade a preocupat pe respon-
sabil aproape un an sfarsitul anului 1952.
Alte aspecte din munca noastra pot fi ggsite si In rapoartele celorlalte colective ale
Institutului de Istoi le la alte Sectii atat in Bucurelti cat si in provincie.
Se cuvine dar, ca in pragul anulul 1953, an hotgritor in Indeplinirea in patru ani
al primului rostra plan cincinal sa ne revizuim atitudinea fatg munca.
In nova Constitutie a R.P.R., la articolul 77 este aratat ca cetgtenilor Republicil
Populare Romane le este asigurat dreptul Ia munca... Dreptul la munca este garantat
prin existenta si dezvoltarea format:unii socialiste a economies nationale, prin crelterea
neintrerupta si sistematica a fortelor de productie In Republica Popularg RomanA, prin
Trilaturarea posibilitgtit crizelor economice st prin lichidarea somajului".
In felul acesta munca nu este numai un drept, ci si o inalta Indatorire socialg
a fiecgrui membru al societatii socialiste care se construelte In prezent In tara noastra.
La a 30-a aniversare a Marii Revolutil Socialiste din Octombrie, tovargsul Molotov
spune cg Infatisarea spiritualg a oamenilor sovietici de astgzi se oglindeste In primul
rand In atitudinea const entg fatg de munca for ca fatg de o activitate de importanta
socialg st o sfanta obligatie cgtre statul sovietic" t.
Problema popularizgrii stiintelor istorice In tara noastra nu este o problernii noun
Acum cativa ani, Societatea de stiinte istorice de fitologie si folklor luase InitiatIva, it
colaborare cu Institutul de Istorie, de a edita o revistg de Istorie care sa se adreseze
masselor populate si cadrelor didaatice din InvAtarnantul elementar, mediu si superior
chiar.
Un colectiv de redactie a Intocmit atunct un sumar, a adunat chiar st materiale,

V. M. Molotov, Report facut to eedinta solemn5 a Sovietului din Moacova cu prilejul cetei de a 3os-
aniverairi a Marii Revolutii Social,ste din Octombrie. Ed. P.C.R., 1947, p. 40.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 65

dar revista nu a apArut nici pang astAzi Probabil cA acest colectiv de redactie a socotit
ca materialul adunat nu corespunde sarcinilor nog create de atunci sau ca aparitia ei
era prematurA.
In orice caz, el a desarmat si nu mai tntreprins de atunc( nimic.
Astfel, dupA cinci ani dela alungarea monarhiei si dela instaurarea reghnulut de
democratie popular In tara noastra, editarea unui asemenea periodic devine din ce in ce
mai necesar.A. Nu rostesc aceste cuvinte numai In calitate de colaborator al Institutului de
Istorie, ci si in calitate de profe.sor de istorie la o coal medie a Ministerului Invataman-
tului Public. In sedintele cercurilor pedagogice de specialitatea istoriel se resimte din ce to
ce mai mult lipsa unei asemenea reviste care sa Indrumeze cadrele noastre didactice Un
asemenea periodic ar popularize problemele de baza ale etnografiei actuate din R.P.R
to randurile muncitorilor indushriali, agricoll, 4i intelectuali, in randurile elevilor si studen
tilor din scolile noastre,
Problema periocEcelor de Istorie In general este o problemA nerezolvath. In prezent
sunt numai douA periodice de istorie.
Revista Studii" a Institutului de IStorie si Filosofie cu o aparitie trimestrialti
(patru numere).
Revista Studii si Cercet5ri de Istorie Veche (dour pe an).
Materialul aparut In ultimii cinci ani In aceste periodice este insuficient. Colabora-
torii in general scut mereu si mereu acelas:. Colectivele de istorie dela Bucuresti, Cluj
si Iasi nu an procurat In de ajuns material spre publicarea acestor reviste. Directorii de
Sectil si responsabliii de coleotive nu au mobilizat cadrele tinere In vederea publicarii
unei lucr5r1 monografice, 0 lipsA mare au dovedit-o uneori cadrele didactice dela catedrele
de istorie din Inv5tamantul superior care nu au antrenat In de ajuns studentii ultimului
an si pe absolventi pentru publicarea unor concluzii partiale ale lucrArilor pentru Examenul
de Stat.
In ultimii cinci ani au fost publicate mil de documente : rAscoala tArAneascli din
1907, cea din 1888, miscarea muncitoreascA dela sfarsitul secolului al XIX-lea pAna la
1916, documentele din Transilvania secolele XI-XII, Moldova si Tara RomlneascA secolele
XVI, XVII. Cu bate acestea, studii de istorie pe baza acestor documente publicate nu
avem nici pang astazI,
Colaboratorii nostri, ai Institutului de Istorie, cadrele didactice specializate In
materie de InvAtAmant de orice grad nu trebue sA se team de critica ce s'ar face unor
asemenea Incercart Critica aceasta nu va face cleat sA-i ajute to muncA pe de o parte
si va contribui, In acelasi timp, la desvoltarea si prosperarea stiintei Istorice In general.
Ei nu trebue s5 ulte cuvintele tovarasului Stalin In legAtura cu aceasta, din lucrarea
Marxismul si problemele ling-visticii".
,Este In deobste recunoscut spune tovarAsul Stalin c5 nicio stiintA nu se poate
desvolta 51 nti poate prospera fAr5 lupta de opinii, far5 libertatea criticii" 1.
Prof. LETITIA LAZARESCU: Socotesc c5 sedinta de astAzi ca si cea de ieri a fost
de cea mai mare importantA. In primul rand, pentrucA la aceste sedinte nu participa
numai tovarasi din Bucuresti, cu care ne-am obisnuit sA lucram pane arum dar pentruca
se lArgesie schimbul de experient6 cu tovarAsit din provincle.
Si eu multumesc tovarAs:lor dela Cluj, care au aratat o slabiciune a muncii
colectivului dela Bucuresti, aceea cr responsabilul nu a urmarit sA stabileascA o
turA stransA cu colectivul care lucreaz5 la aceast§ problem5 la Cluj.
Legatura aceasta a existat, tnsa ea a existat In mod sporadic si nu a fost urina-
l-it/1 in mod just, asa cum trebuia urmAritA,
Critica ce s'a adus aici felului cum s'a muncit sl cum s'a realizat Indicele
to primul volum pe care not 1-am prezentat si acest volum not 1-am prezentat in
1951 socotim ca aceastA criticA este pe deplin justificatA.
Intr'adevAr, to colectivul care a lucrat la Indice", s'a mers pe !luta unel tehni-
citAti tnguste. Nu pot spune c5 nu am combAtut aceastA tehnicitate, dar nu am combti
tut-o cu toat5 vigoarea, asa cum trebuia combatutA. M'am lAsat furata de materialul
cu totul deosebit pe care-1 prezint5 colectia de fragmente. Ne referim la documentele pe
care N. Iorga le-a gasit to arhivele strAine, unde este vorba in treacAt de problemele
legate de Tarile Romane, asa tncat In Incticele" acesta apar foarte putine nume si
nundri relative la TArile Romane si apar foarte multe numiri, care nu intereseazA direct
patria noastra.

I. Stalin, Marxiamul qi problemele Iingvisticii, Ed. P.M.R., tcost, p. 66.

5 Studii C. 213 www.dacoromanica.ro

66 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

In felul acesta, nu am prezentat un material pre:41os care interesa patria noastra.

Socotesc, ca, In parte, aceasta lipsa foarte serioasa a fost lichidata spun to parte.
La cealalta lucrare India" dela Studii si Documente, este vorba de un material de
documente Interne sl acolo apare destul de clar preocuparea si lupta noastre Impotriva
tehnicitatii. $i chiar am fost acuzati de alti tovarasi ca este a delasare, cA In sfarsit
nu suntem preocupati asa cum ar trebui de problema tehnIcitatil.
0 alta problema pe care am atins-o In treacat, este aceea a colaborarii. Nu am
reusit sti realizam o colaborare serioasa Intre colectivul dela Bucurest1 si cel dela Cluj
sau 14. Dar, sa vedem dacA am realizat o colaborare chiar rntre colectivele care lucreaza
la Istorie ? $i va pot spune ca aceasta nu s'a realizat tntotdeauna.
Alta problems este aceea a manualului, problemS de mare Importanta pe care o
are In Cara noastre aparitia nod editil a Manualului de Istorie a patriel noastre.
Manualul acesta are o large raspandire, In masse, nu se adreseaza until cerc
restrans ca de exemplu corpus-ul de documente.
Socotim a este bine ca Inca de pe acum sa se reflecteze la o editie viitoare. car
va fi necesara, tntru cat s'a epuizat destul de repede aceasta nouA editie.
Am avut cinstea sa primim In mijiocul nostru pe marele savant sovietic, acaderni-
cianul B. D. Grecov,
$edinta pe care am avut-o la Institut va ramane neuitata In mintea mea. Activi-
tatea prodlgioasa desfasuratil de savantul sovletic va este bine cunoscuta, nu este nevo:e
sa mai fie relevatil le mine. LucreazA de 40 de ani, lucrilri care sunt citate de tot ceea
ce este cinstit In lume. Dar, ceea ce m'a impresionat pe mine si pe ceilaltl tovarilsi, a
lost modestia acestui mare savant sovietic.
Acest DI 11, atat de trwatat, un specialist In ceea ce priveste feudalismul, este un
om foarte modest. $1 cred ca pentru multi dintre not au fost $1 o lectie rtispunsurile date
de marele savant sovletic.
Cred ca raportul tov. director trebuia sa arate cA la Institutul de Istorie se mun-
cote foarte serios pentru insusirea limbii ruse si cA ar trebul, poate, dupe cum am
mal spus $l altadata, sA fie mai controlath la aces tovarasi care sunt responsabill de
colective, nu numai la tovarasil care lucreaza In colective ca membri ai colectivelor.
Prof. A. ROMAN arata cA Institutul de Istorie al Academie! din Bucurest1 a reali-
zat In 1952 success importante, care au lost aratate In rapoartele prezentate, precunr
si fn discutille antevorbitorlior.
Tinand seama de faptul ca not analizam munca pe un an si cautam sA gash]] cele
mai bune metode de munca pentru a realiza pianul pe 1953, cred cA este mutt mai impor-
tant sA analizam lipsurile noastre. Vreau sA ma opresc asupra a douA din lipsurile
centrale ale mune!! Institutului nostru : problema controlului executarli munch $i pro-
blema ridicarli nivelului profesional gi ideologic.
Lenin si tovarasul Stalin, In nenumArate randuri au arAtat necesitatea controlului
executarli muncll.
Tovarasul Malencov, In raportul fAcut In fata Congresulul al XIX-lea al Parti-
dului Comunist al Uniunji Sovietice, a arAtat cA :
Numai Imbinarea controlului executaril de sus cu controlul de jos din partea masse-
lor de partid $i fArA partid va asigura iniaturarea la timp a lipsurilor din activitatea orga-
nizatiilor sl Institutiilor noastre, va crea conditii In care hotAririle $t directivele vor 11
Indeplinite la timp s! precis, In mod bolsevic" 1.
SA vedem, In ce mAsurA controlul executaril muncii a fost executat sl se executA
In Institutul de Istorie al Academiei din Bucuresti.
In decursul unui an, Directia $1 Consillul Stiintlfic au desbAtut probleme impor-
tante, au luat hotartri care au fost puse In practicA, !ma Consiliul Stiintific a executat
un control insuficient pe teren, de multe on un control formal, neexaminand temeinic
unele probleme de conceptie de principiu, probleme de Sectie $i colectiv, pentru a da un
ajutor temeinic colaboratorilor stlintifict.
Este clar cA si In cadrul Sectillor s'a manifestat o Hasa de control In munca. DouA
exemple din Sectia de Istorie Veche s! Sectia de Istorie ContemporanA sunt edificatoare.
S'a vorbit foarte molt astAzi de Repertoriul arheologic".
Vreau sA spun numai douA cuvinte. InafarA de faptul cA a fost amanat In mod netn-
temeiat, conducerea Sectiei nu a tinut seama de propriile ei directive, nu a analizat

1 G. M. Malencov, op. cit., p. 104.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 67

fisele efectuate, nu a urmArit problemele la locul de productie. SI in locul recunoageril

cinstite a situatiei si a unei autocritici deschise, conducerea colectivului in frunte cu
Acad. C. Balmu* vi o parte din colaboratori (R. Vulpe, D. Berctu etc.), au venit cu
diferite scuze: cA au muncit numai cinci luni pe an, cA vi -au schimbat metoda de lucru
etc, scuze care, in fond, sub o formA sau alts, au ocolit tocmai problema centralA.
In raportul Sectiel de Istorie Veche pe anul 1952 se aratA cA neterminarea Reper
toriului arheologic" a fost cauzatA de faptul cA tovara*ii din Bucuresti au preluat munca
celor din Cluj, cA au intervenit schimbOri in periodizare (cunoscute de specialistii"
no*tri abia dupA un an si jumAtate) gl multe alte considerente, ca mai apoi sA se
spunA in acelasi report cA nu a existat o strAnsA legAturA intre Bucuresti si Cluj.
Oricum InsA, un lucru reiese !impede: cA Repertoriur nu s'a realizat In trei ant.
0 problemA importantA la care lucreazA tovarg*ii dela Sectia de Istorie Veche
despre care nu au vcrbit antevorbitoril met, sunt inscriptiile. Lucrul a inceput din Ianua.
rle 1952. limp de un an, s'au fAcut five de enuntare, urmand ca mai apoi aceia*1 cola
boratori sA copieze textele pe care tot ei le-au semnalat.
SA vedem cum s'a executat controlul la aceastA muncA *I in acest scop sA apellm
Ia instructiunile elaborate de responsabilul colectivului, Acad. C. Balmu*.
DopA ce In instructiuni se aratA lucrurl mArunte, ca de exemplu ce mArime vor
avea hArtille etc., de abia Ia ultirna paginA existA un pasaj En care se spune cA : secre-
tarul colectivului primeste fisele de depistare dela fiecare colaborator vi le clasificA pe
localitAti, IdentificAnd numele vechilor localitAti, cu numele actuate. El va avea un regis-
tru de evidentA Ia zi a fiselor. Fisele de depistare vor fl pAstrate inteun dulap In
Muzeu sub grija secretarului respectiv. Acelea*I sarcini le va avea sl cu privire la aril-
colele de se vor redacta".
lath deci controlul fAcut de un tovarAs care are o munch tehnicA *I care Inventa-
riazii doar numeric munca prestatA. In ceea ce priveste celelalte munci nu existA foci
un control.
La Sectia de Istorie ModernA gt ContemporanA s'a !mat timp de do! ant *1 jumg-
tate la Bibliografia periodicelor *i publicatiilor Intre anti 1800-1900, care s'a intitulet
dupA Prof. A. Otetea Culegerea izvoarelor de istorie".
Vreau sA arAt, In primul rAnd, cA este vina Consiliului Stlintific, care, discutfirul
aceastA problemA, nu a reusit sA dea indicatii dare, ca inteadevAr sA se munceascA
dupA o conceptie *tlintificA. De abia la sfArsitul anulul 1952, s'a ajuns la acest lucru.
Felul In care s'a lucrat aratA o supraapreclere a fortelor istoricilor, crezAnd cA el
singurl pot face lucrAri foarte largi care ar trebui efectuate In primul rAnd de Biblioteca
Academiel. In acelasi timp, s'a fAcut un plan extrem de vast cu clasificOri oblectiviste,
necorespunzAtoare cu necesitOtile noastre stiintifice.
Intreb pe Prof, A. Otetea *i Conf. V. Maciu in ce mAsurA astfel de lucrAri constItue
lzvcare ale istorlei patriei noastre: acustica, optica, electficitatea, geologia, meteorologia,
paleontologia, chirurgia, terapeutica generalA, farmacologia, ajungand pang acolo incat se
vorbeste despre spiritism, ocultism, etc. Dace acestea sunt izvoare de istorie pentru secolul
al XIX-lea, atunci tnseamnil cA tovarA*Il au dreptate. Dar eu cred di nu au dreptate.
Neexecutarea controlului pe teren s'a reflectat foarte serlos In necunoasterea temei-
nicA a cadrelor care lucreazA la Colectivele din Sectia de Istorie ModernA vl ContemporanA.
IatA un caz tipic : la 26 Octombrle 1952, in raportul Sectiei pe anul 1952, s'a evi
dentiat printre altii, Neagu, care ,.vi -a insu*it In buna pante tehnica colectivului, face
progrese in domeniul ideologiel", pentru ca numai dupA zece zlle acesta sA fie exclus
din Institut pentru grave incorectitudini. Cadrele tinere nu au fost suficient ajutate de
Conf. V. Maciu *I, de acelea, nu este tntAmplgtor cA a existat in anli 1951 vi 1952 fuga unor
tovarAsi tineri dela Sectia de Istorie ModernA gI ContemporanA la Sectia de Istorie Media.
pentrucA nu existA un cllmat favorabil de desvoltare a tinerelor cadre din punct de vede:c
profesional vi Ideologic.
A existat o distantA intre conducerea colectivelor vi colaboratori, cazur1 de frinAbu-
*ire a critic!' sub formA mascatA. Aga a fost cazul tut Dimitrie Ionescu care a fost mutat
din colectivul Prof. A. Otetea pentru simplul fapt cA a fridrAznit sA critice.
De aceea, nu este intAmplator cA in aceastA Sectie rtu s'au realizat, In cursul anulul
1952, lucraii Individuale.
0 altA problemA ImportantA este ridicarea nivelului profesional gi ideologic.
Trebue sA spunem cA vi din vina Consiliulul Stlintific *I din vina Directiei, cat *i
a Directorilor de Sectie, *1 a responsabililor de colectiv, Inca existA nivel scAzut profe-
sional vi ideologic In Sectii, Cum s'a reflectat acest nivel scAzut profesional vi ideologic.
6` www.dacoromanica.ro
68 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

to munca de fiecare zi ? In primul rand, friteun nivel scAzut at conceptlei de interpretare

. materialului: pe de o parte tehnicismul ( Sectia de Istorie Veche dar valabil sI pent-0
Sectia de Istorie Moderns si Conternporan6), pe de alta, vulgarizarea unor tese esentiale
ale marxism-leninismului. Cadrele tinere nu au Post sulicient educate sa studieze fn spi.
'Rut marxism-leninismului istoria patriel noastre, pentru perioada In care lucrau. Acest
lucru a facut ca tinerit sA nu aibA curajul sa is cuvantul de teama ca nu cumva amA-
nuntele spuse de specialisti" sA aib5 preadere, lucru ce a contribuit si la faptul cA et
nu au avut curajul sA critice pe selii lor.
Acest lucru s'a remarcat la Sectia de Istorie Vecite, is Sectia de Istorle ModernA Si
ContemporanA si, In parte, la Sectia de Istorie Medie. De aceea, este explieabil ca, deli
avem un nuraAr de tovarasi mai vechi care luereazA de 2-4 ani, ei nu au dat panA acum
lucrAri. Asa este cazul tov. C. Bodea, Slavca Diamandi, Vladimir Diculeseu etc. NiveJul
setlzut ideologic st prolesional este mai vad.t cand vorbim de referate, de eomunicAri fn
Sectie si plenarele Institutului.
Este bine, pentru Intelegerea mai clarA a ceca ce tnseamni un referat s1 o corm-
nicare, sa apelam la materialut sovietic
IatA ce ne InvatA un articol din revista Vestnie Aeademil Naue": Prin referat
se trrtelege expunerea unei lucrari redand cu o conohizie maxima, continutul ei, date/e
frplice principale ss concliiziile autorului. Referatul trebue -deosebit de adnotatie, a cares
sareinil este aceea de a desvAlui mai mult sau mai putin eManuntit tematica luerArii. In
sfarsit, recenzia tai propune ca scop sA face o apreciere ample si argumentatd a lucrarii.
Gu alte cuvinte, referatul ne aratA ce anume confine lucrarea, adnotatia ne spune despre ce
ar.urre se vorbeste fn lucrare far recenzia ne vorbeste despre felul cum este scris6 lucrarea".
Cum si in ce mAsurA s'au reflectat fn referate, fn recenzli, In comunicArile de .Sectie
sf plenare, aceste dotdi tendinte : pe de o parte tehnicttatea, pe de alta parte o insu-
ficientil aprofundare a tezelor marxist-leniniste?
SA dam eateva exemple : to 1952, In ultimele dou5 Juni s'au tinut referate in colec-
tive, fn Sectii si plenare. Dac5 am lua un exemplu de referat dintr'un colectiv, asa
numitul colectiv at Problemelor Actuate, tov. Sotirescu, cu posibilitefi Yn interpretarea
materialului, nu a reusit totusi, din cauza insuficientei aprofundArl si studieri a mare-
rialului, sli ne dea un referat asa cum trebuia Referatele tinute in Sectie de Dersca
Bulgaru sau cele din plenare a tov, Mihordea, Sava Iancoviel etc, deli au adus fapte nol
si pretioase nu au reusit Lisa sA treacA la stadiul de generalizare a materialulul, pe baza
InvAtaturii marxist-leniniste.
In concluzie, not trebue sA spunem cA nu am Indeplinit fit total planul pe 1952
Trebue sa recunoastem ca in planul pe 1952 au fort Indeplinite anumite lucrAri, care nu
au Post incluse In plan, dar a caror realizare era ruacesara pentrucll Itusasj desvoltarea
societatil noastre impunea rezolvarea for imediata.
Acest lucru nu justificA cu nimic faptul cA nol nu am reusit sa Indeplinim toate
problemele prevAzute In plan.
Este lugs' adevdrat a, In domeniul istoriei, mai ales al istoriei patriel noastre, s'au
facut schinthari fundamentale. Dzr nici acest lucru nu scuza faptul cA not nu am reusit
sa Indeplinim planul pe 1952, pentrucA nu am depus sac/cut/I munc.A.
In 1953 vom lucre cu mai multa perseverentA. Pentru acest lucru va trehul ca mun.ca
noastre colectivd sa fie ajutatA de Sectiunea a V-a a Academiei, de Consiliul Stiintific
care va trebui sA asculte regulat dArile de seamA ale responsabililor de colectiv, ajutand
In mod temeinic pe tovarasii tineri, sA-si InsuseascA nu numai conceptia de lucru, dar
sA-si ridiee nivelul ideologic. In felul acesta, vom reusl nos crdern cA acest lucru este
derinta tuturora sA Indeplinim cu succes planul pe 1953.
Tov. G. TOAGA : Colectivul Probieme Actuate dela Institutul de Istorle al Academiel
R.P.R. InereazA la cercetarea unei probleme deosebit de importante.
De aproape doi ani, acest colectiv are sarcina de a strange materiale documentare
cu privire la demascarea tnrobirii tArii noastre de cAtre imperialistit americans si englezi.
Institutul de Istorie a Partidului se ocupA cu aceastA problemA si, din anttl trecut, are
legaturt cu colectivul Institutului de Istorie at Academie' R.P.R.
Documentele gdsite pans acum confirmd si dovedese actiunile marsave ale impe-
rialistilor americani st englezi de tnrobire a Romaniei. Totodatli, ele demaseA aspecte
si fapte, ascunse in trecut, despre tradarea nationall a burgheziel sl a mosterimil romane
si despre complicitatea for active la Inrobirea tArii de cAtre imperiallst6 americani si
englezi
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 69

Din toate acestea, reiese deosebita importantA istoricA si politica a cercetArilor Cu

care este InsArcinat 5i acest colectiv. De asemenea, reiese necesitatea de a avea Intot.
deauna In vedere Tmpletirea permanentA a punctului de vedere istoric cu eel politic.
In aotivitatea sa In a doua jumatate a anului 1952, colectivul a avut unele rezultate.
In anul 1952, colectivul a cercetat materiale documentare din perioada 1917-1923 si 4.1

bunA parte a materialelor dintre anii 1924-1929, prevazute In planub de munca.

Trecand la cercetarea materialelor din perioada stabilizArii relative a capitalismului,
In. a doua jumatate a anului trecut, s'a organizat In colectiv studierea lucrArilor tovar5-
sului Stalin In legAturA cu aceasta problemA.
In ceea re priveste problema cadrelor, numgrul membrilor colectivului s'a redus
aproximativ la jumatate fatA de situatia dela Inceputul anului. In ultimul timp au fost
atrase In munea colectivului mai multe elemente tinere. Desi elementele not mai an
lipsuri din punctul de vedere al ptegAtirii profesionale, s'au obtinut 5i succese to
cresterea lor.
Ins5, pe langA rezultatele obtinute, activitatea colectivului In general nu a fost la
tnAltimea sarcinilor sale si In desfAsurarea ei au persistat o serie de lipsuri si slAbicium
serioase.
Principala lips a colectivului consth In nivelul lui scAzut din punct de vedere idea
logic, In slAbiciunile sale mari In ceea ce privesto o orientare juste In alegerea si
aprecierea materialelor cercetate.
Din aceastA lips au decurs o serie de alte lipsuri si greseli.
In primul rand, la cercetarea materialelor nu s'a pus accentul pe principiul de bazi
cuprins si In formularea sarcinit pe care o are colectivul si anume, cA materialele
pe care le culeg si cerceteazi trebue sa aiba un caracter de demascare. Trecandu-se peste
paceastA necesitate, s'a procedat In general In asa fel Inca s'a ales once material dill
care reieseau oarecare legAturi cu imperialistii. Sau, In loc de a scoate In evidentA
anumite pasaje dernascatoare, s'a dat materialul respectiv in inregime, sub motivul
nejust, ca aceasta este o metodA stiintificA. De exemplu : s'au scos din anumite materiale
zeci de pagini, In timp ce textul legat de tema noastra a constat numai din cateva
randuri.
0 altA metoc15 inutilA si dAunatoare era aceea de a Tnlocui texteke originate ctr
rezumate redactate de cercetAtori si Tntocmite dupA aprecierea for personalg. Aceste rezu-
mate nu au putut fi folosite deloc, deoarece nefiind originate, In caz de publicare ele
nu mai po+ fi autentice si nici nu pot fi citate. Pe de alts parte, rezumatele au avut
un caracter general si nu au cuprins tocmai pArtile esentiale ale documentelor respective.
In aceast5 munci fira discernamant a fost caracteristici si tendinta si practica de
a se scoate si documente care nu aveau nicio 'catty A cu subiectui cercetArilor colec-
tivului. De exemplu, s'au scos documente care nu au nicio legatura cu Romania, sau se
refers la imperialismul german, is Austria, Ungaria, etc.
In munca a existat astfel un spirit individualist d,estul de puternic cat sl uu spirit
functionAresc. Iar WA de aceste aspecte, s'a practicat un liberalism inadmisibil. Atitu
dines de IngAduinta s'a reflectat si In rapoartele lunare despre activitatea colectivului.
Aceste rapoarte au amintit doar lipsuri tehnice, dar, in general, au oglindit un fel de
automultumire si autolinistire. In rapoarte s'a putut citi mereu c5 majoritatea cercet5-
torilor au lucrat mai bine in lurra respective. S'a putut citi cA ei au progresat, cA mate.
rialul cules ar fi avut o valoare stiintifica etc.
Obiectivismul este legat In mod fir'esc si de tendinte cosmopolite si genereaL5
greseli politice. In raportul din Martie 1952 s'a serfs, de exemplu, urmAtoarele : Textele
extrase confirm5 anumite argumente, intarindu-le prin reconfirmarea for de titre oamen'
politici importanti (Churchill)..."
DacA se va sti. sa se puns problemele In mod principial. atunci nu se vor Tritampla
astfel de abateri si se va putea deosebi clar esentialul de ceea ce este neese-lial.
Lipsa de principialitate si combativitate duce la o serle de alte greseli In munch
st la urmAri nesAnAtoase.
Scoaterea masiv5 a materialelor inutile se transform5 tntr'o piedeci serloas5 in
planificarea justA a muncii, duce la nerespectarea termenelor sf la amanarea for continua
AceastA metodA gresit5 si goana dup6 cantitate a dus In mod firesc la faptul
c5 s'a pierdut extrem de mult Huy, fapt care a lovit nu numai In colectivul tnsust, dar,
fn acelasi timp, si in activitatea colectivului dela Institutul de Istorie a Partidului.
Metoda folositi de colectivul Probleme Actuate a dus la multe cheltuieli si irosire
www.dacoromanica.ro
70 CONSFA.TUI P.EA ISTORICILOR DIN R.P.R.

de timp. Urmarile concrete ale acestei metode pot fi deduse si din faptul ea din 1303
dccumente scoase pentru perioada 1917-1922, nu au putut fi folosite cleat cca 150
de documente.
Aceste aspecte Impun o rev izuire radicals a metodelor de munca si Intarirea spirt
tului politic si partinic al colectivului.
Pe la sfar5itul anului 1952, s'au facut anumite eforturi pentru imbunatatirea muncii,
dar acestea nu ,tint Inca satisfacatoare si In munca colectivului trebue facuta o coti
tura serioasA. Tov. E. Campus, responsabila colectivului, In ultimele rapaarte lunare a
trecut la analiza critics ta muncii membrilor colectivului, dar nu dA Inca dovada de desvol-
tarea spiritului autocritic si Incurajarea criticli de Jos. Tov. E. Campus nu a reusit Inca sa
vadA munca colectivului In ansamblul ei, sa descopere rAdAcinile lipsurilor, sA arate pers-
pectivele muncii si sA mdice propuneri si masuri elective pentru ImbunAtAtirea serioasa a
situatiei.
Fara Indciala, nu o mica rAspundere Si vina revine. i colectivului del' Inslitutul
de Istorie a Partidului In legatUra cu situatia dela colectivul Probleme Actuate fiindcA nu
a urmArit In mod organizat si permanent activitatea acestuia si nu I-a ajutat la timp
si cu Inch umari concrete.
Trebue fAcute eforturi hotartt3 ca metodele de munca dela colectivul Probleme
Actuate: sA se schimbe In mod fundamental In asa fel, incat cercetArile sA urmareasca o
linie justA si munca lui sa. fie patrunsa de o Malta principialitate.
Au mai luat cuvantul Prof. Plopsor, Acad. C. Balmus, R. Vulpe, G. Florescu si altii.
In timpul desbaterilor, participantii la ConsfAtuirea Istoricilor din R.P.R. au discutat
propunerile privind planul de cercetari stiintifice din domeniul istoriei pe anul 1953.
In domeniul istoriei vechi, majoritatea a sutinut continuarea sApAturilor arheologice,
in domeniul ortIndairii primitive, la Baia de Fier (paleolitic), la Trusesti (neolitic), la Traian
neolitic)
In domeniul ordndairii sclavagiste s'a propus continuarea sApAturilor la santierele
Histria Si imprejurimi si la Gradistea Muncelului.
In domeniul epoch prefeudale s'au sustinut propunerile privind continuarea sApAturilor
lo Ivlore5ti, la GarvAn ; In ce priveste ordnduirea feudald, propunerile nu indicat continuarea
sapaturilor dela Suceava si Hlincea si organizarea unor sondagii preliminare la Cetatea
Neamtului.
Unii dintre cercetAtorii din domeniul istoriei vechi s'au angajat sA IntocmeascA lucra.-1
individuate, C,1 de pildA : Conceptia si metoda istoricA a lui Tucidide", A5ezarea DacicA
dela Costesti" si altele.
In ce priveste istoria medie s'a propus continuarea publicarii colectiei Documente
privind istoria Romanier, sase volume urmand a fi predate Editurii in continuare, anul
acesta ; In cadrul colectiei Cronici privind Istoria Romanier urmeaza a se preda Editurit
un volum continand cronicile veacurilor XV Si XVI si un volum continand opera lui Dionisie
Ecicsiarhul.
Tot In domeniul istoriei medii, s'a propus intocmirca anul acestn, pentru predare la
tipar, a indicelui volumelor din colectia Documente privind istoria Romanier (veacul al
XVI-lea). Unii cercetatori din domeniul medievisticii, s'au angajat sA IntocmcascA pentri
1953 Incrari individuate ca : Situntia tirgovetilor In secolele XV si XVI sub raportul de
,tapagire a pamantului", Tara Romfineasca In vtemea lui Vlad Tepes", Patticiparca
voluntarilor romani In rAzboaiele ruso-turce din secolul al X \'JII -lea" si altele.
In domeniul istoriei moderne si contemporane s'a propus In timpul desbaterilor,
continuarea publicArii documenttelor privitoare la razboiul pentru independents, si strAngerea
clocumentelor privitoare la rAscoala din 1821, la unirea Moldovei cu Tara RomAneascA (1859).
S'a propus totodata ss se continue si sa se intensifice lucrarea intitulatA: Lniota
poporului roman Impotriva aservirii tArii noastre de cAtre imperialistii americani si englczi"
In domeniul istoriei moderne si contemporane s'au propus Iticrari individuate ca :
Rohl! tut Nicolae Balcescu In istoriografia romaneasca din secolul al XIX-lea", Luptele
greviste din Rumania din 1918'', Politica agrara a guvernelor burghezo-mosieresti din
Romania in perioada 1929-33 dictatA de interesele monopolurilor anglo-americane", Politica
regimului burghezumosieresc de aservire a RonAniei intereselor anglo-americane in preajma
marilor 'flute muncitoresti din 1933", Politica exteina" a guvernelor burghezo-mosieresti
din Romania in ajunul celui de al doilea Cazboi mondial", Unele aspecte din activita`ea
blocului muncitoresc-t5rAnesc in preajma si In timpul crizci economice" si altele,
Deshaterile consfatuirii istoricilor s'au terminat cu urmAtorul cuva"nt de Incheiere
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 71

Acad. MIHAIL ROLLER, luand cuvAntul le tncheierea desbaterilor, se ocupA de Unele

probleme ale cercetarll in domeniul istoriei R. P. R. to lumina genlalel lucrdri a lui
I. V. Stalin Problemele economice ale socalismulul to U.R.S.S." I).
Vorbitorul anal c& o eerie de legi not an foot formulate pentru prima oars de tovarlisul Stalin. Geniala
lucrare a tovarlisului Stalin si documental° Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,
cnvtntarea tovarlisulni Stalin, la Congrea, deschid calea unui non avant stiintei to genera qi nemijlocit stiintei
istorice. Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. a desbatut toate problemele trecerii dela socialism la comuniam In
lumina genialel lucrtri s Problemele economics ale socialismului to U.R.S.S. s In care tovarlisul Stalin a des-
voltat qI ridicat pe o treaptA noull, Invlitatura marxist-leninista.
Tovarlisul Gh. Gheorghiu-Dej a arAtat ca hisemnitatee istoricli mondial& a Congresului al XIX-lea coned',
to aceea cA a marmot partidele comuniste, tntreaga omenire progresistli cu nrlasa experienta a partidului lui
Lenin si Stalin. Directivele de desvoltare economic& a U.R.S.S. oi de creltere a nivelului material qi cultural
al societlitii sovietice an Insuflatit toate popoareie din lame, care vad tot mai clar aportul aria§ pe care
aceasta desvoltare tl educe aptrArii pacil to Mine. Congresul al XIX-lea, indicAnd calla de trecere treptatA
dela socialism la comuniam, deschide drum' qi aratA tuturor popoarelor, perspective ce o deschide tntregii
orneniri construirea socialiemului si comunismului.
La baza lucrArilor Congresului spune tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej la baza
tuturor documentelor sale, a stat notra opera genialli a marelui corifeu al stiintei, clasic al
marxlsm - leninismului, tovarAsul Iosif Vissarionovici Stalin Problemele economice ale
socialismulul In U.R.S.S.". AceastA opera Imbogittote tezaurul stlintei marxist-leniniste
cu not idel, cu not teze, formulate pentru prima oara In istoria marxism-lenintsmului de
tovarasul Stalin. CreAnd aceastA lucrare, tovardsul Stalin a dat comunistilor din tntreaga
lume o nouA carte de capatai, o nouA cAlAuzA a activitatii lor" 5.

Analizand activitatea desfAturatA In anal 1952 In domeniul istoriei R.P.R., Acad. Mihail Roller mutt&
el au fost obtinute o aerie de succese, ca nrmare a etortului depus de cercetAtori.
Dar In analiza activitatii noastre spurte vorbitlorul nu putem sA ne multumin:
cu faptul cA am Inaintat fatA de nivelul lucrArllor de istorie de dinainte de 23 August
I944. Nu avem dreptul sA ne multumim cA suntem Inaintati fatA de ceea ce au fAcut
istoricil burghezi. Clasicii marxism-leninismului ne InvatA cA o nouA orAnduirta socials 1st
poate asigura victoria dace asigura un nivel superior de productivitate fatA de oranduirea
trecutA.
Stiinla istorica noun, care se plAmadeste acum In tara noastrA, poate sA se desvolte
numai dacA dovedeste cA stie sit ridice cercetarea 'storied la un n1Yel stiintific superior.
Not trebue sA rAspundem la Intrebarea : in ce miisurli munca noastrA corespunde
cu nivelul sarcinilor not pe care le ridicA construirea societal!' sociallste ; In ce mAsurA
stim noi sA luminam, sA generalizilm problemele pe care le studiem gi sA le interpretam
la un: Malt nivel stiintific.
La aceste Tr:fret:AM raspunsul nu este multumitor.
In geniala lucrarle Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S." tovarasul
Stalin aratA caracterul obiectiv al legilor economiei politice si al stiintel In genere. Marxis-
mul spune tovarasul Stalin concepe legile stlintei indiferent dacA este vorba de
legile stlintelor naturii sau de legile economiei politice ca oglindire a proceselor oblec-
tive care au toe independent de vointa oamenilor. Oamenii pot sit descopere aceste leg',
sA le cunoascA1 sA le studieze, sA tinA seama de ele In aeltiunile lor, sA be foloseascA in
ittteresul societalit, dar ei nu pot sA le schimbe sau sA be suprime" s.
Se stie cA lstoricii burghezi din tara noastrA au contestat desvoltitrea societAtii pe
baza unor legi. Istoricil burghezi au cbutat sA rapeasca cercetarli islorice caracterul de
stiinta, sa promoveze subiectivismul In domeniul istoriei.
Istoricul burghez Xenopol a sustinut cA introcmirea unel lucrArl de Istorle este o
arts yf depinde de talentul artistului pentru ca lucrarea sA fie mai buna sau mai putin
buni*.

' Reprodus dup& stenograma expunerii din 17 Ianuarie 1953.

Gh. Gheorgbiu -Dej, InsemnAtatea istorka mondial(' a Congresului al XIX-lea al P.C.U.S., Ed. pentru
litentura politica, 1952, p. 9.
a I. Stalin, Problemele economice ale socialismului to U.R.S.S., Ed. pentrn literature politica, 1952,
P. 5.
a Ietoria RomAnilor, prefata is editia I-a, v. I.

www.dacoromanica.ro
72 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Prof. N. Icrga ai-a fundamentat lucrarile pe conceptil idealiste, reactionare, in care

desvoltarea sotietittil este determinate de capetele Incoronate care fac si desfac istoria
dupe bunul for plat.
Fascistul Giurescu sustinea ce istoria nu poate ajunge la LEGI asa cum se
Intampla to atiirtele fizicii" etc. 1.
Aceasta deschidea camp fiber arbitiariului sI falsifiarilor in cercetarea istorIa.
Suslinand ca istoria nu poate ajunge Ia LEGI" istoricii burghezi negau insusi carac-
terul de stiintA cercetaril istoriei. Fiind In slujba burgheziei si mosierimii, istoricii bur-
ghezi vroiau sa rapeasca masselor populare posibilitatea de a prevedea stiintific mersul
evenimentelor in viata tariff. Ei vroiau sa ascuncla masselor inevitabilitatea 'storied a
pieirii capitalismului si sa Impiedece clasa muncitoare sa cunoasa pentru a le folosi
mai bine legile objective In lupta de doboriee a regimului burghezo-mosieresc si de
instaurare a unei oranduiri not, socialiste.
Pentru a putea asigura desvoltarea cercettril In domeniul istoriei, se impune o
lupta Inversonata de demaseare a caracterului antistiintific reactionar al istoriografiel
burghcze. Dar una din formele de manifestare a Influentei burgheze In domeniul istoriei
este Insasi claunatoarea atitudine necritia si aproape totala neglijare a demascarii con
crete a istoriografiei burgheze.
In intregul domeniu al cercetarilor de istorie la Institute, catedre si reviste de
istorie nu exists preocuparea de a combate si demasca istoriografla burghezd. Cu o
usurinta condamnabild se citeazd necritic lucrarile istoricilor burghezi Xenopol, Iorga etc.
41 se Incurajeaza ca expresie a eruditidi aprecierea unor locrifri dupa cantitatea Cita-
telor, lard a analiza conceptia lucrarii, valoarea stiintifia a concluziilor.
Conducerile Institutelor de Istorie din Bucuresti, Cluj si Iasi dau deseorl dovadd de
atitudine de Impaciultorism WA de istodografia burghea, fate de cei ce mai sunt porta-
torii unor idei" straii,e de stiiiita, de interesele poporului. In locul unei atitudini com-
bative care a desvalue falsurile st denaturdrile comise de istoricii burgliezi cu privire
la istoria Roman:ei, Intalnim t eori la Institutele de Istorie o ploconire fats de asa zisa
erudItie" a unor istorict burghezi.
Aceasta situatie se resfrange sf asupra catedrelor de istorie ale institutillor stifled-
oare de invatamant unde se predit Istoria R.P.R. MS a se trata critic istorlografia bur-
ghezd, deli ae recomanda ca dibliografie lucrdrile istoricilor burghezi.
Se cultiva iii domeniul istoriei o atitudine asa zis academia" fain de istoriografil
burghezi, menajand cu grija pe magistri". Aceastil atitudine, mascatii uneori sub frazeo-
logia valorificaril trecutului, a slabit vigilenta conducerii Institutului de Istorie din Bucu-
rest; sl a stat Ia baza conducerli Institutului de Istorie din Cluj, care a Orientat gresit
aotivitatea sa Tule° serie de domenii.
Not trebue sa vaiorifiam critic lucrarile eronicarilor, ale lul Cantemir, ale revoIu-
tionarului Balcescu etc. Trebue sa folosim cu cea mai mare prudentit materialul documentar
din lucrarile lui Xenopol, Iorga etc. si sa combatem cu Inversonare conceptide idealiste, obiec
tiviste, reactonare In diferitele forme in care ele s'au manifestat la istoricii burghezi ca
V. A. Urechia, Xenopol, Iorga, Giurescu, Panaitescu etc., data vrem a desvoltdm ;Uinta
istoria In' tare noastra.
In dtitudinea impgcluitorista si de autolinistire fatd de istoriografia burghezd
easim una din portile deschise prin care Tgi Fac loc itr cursurile si In cercetarile de istorie
puternice influente subiectiviste, cosmopolite, sovine.
Pentru a putea asigura desvoltarea stiintifia a cercetarilor de istorie, trebue sa
ne debarasam de influenta conceptiilor burgheze, trebue sa pornim to analiza fenome-
nelor istorite dela caracterul obiectiv al legilor desvoltarii economice. Trebue se studiem
cum au actionat aceste legi in diferitele perioade de desvoltare ale societatii, sa ne
fundam studiile pe atotbiruitoarea invatatura a lui Marx. Engels, Lenin, Stalin.
Pornind studiile noastre de istorie dela caracterul ob:ectiv al legilor economies
politice, trebue sit tinem seama de particularitatile acestnr legi.
TovarA-til Stalin ne Invata ca una din particularitatile legilor economies politice
coned in aceea ca ele sau majoritatea for nu sunt legi de lungs durata, ca actioneaza
In decursul unei perioade istorice determinate, dupd care ele cedeaza locul unor altor
legi economice, unor teal nob.
In stud:0e noastre trebue sa cercetam legile economice care au actionat in fiecare
formatlur e sociald cunoscuta In istoria Romaniei.- Va trebui sa cercetam conditiile in care

Istoria Romanilor, p. 5.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 73

s'au schimbat aceste legi. Pentru a ISmurt aceastll problema trebue sA tinem seama de
o and particularitate a legilor econorniei politice.
.,Spre deosebire de legile otiintelor naturale, unde descoperirea at aplicarea unel
legs noi se desfaaoar5 mai mult sau mai putin neted, fn domentul economic descoperirea
oi aplicarea unei legl noi, care atinge interesele fortelor societAtii, allate pe tale de
disparitie, intAmpina cea mai mare Impotrivire din partea acestor forte" I. Este nevoe prin
urmare de o fortS social capabil5 sa Inving6 aceasta tmpotrivire.
Noi trebue sil studiem pentru fiecare formatiune socia15, care a fost forte socialti
care s'a tmpotrivit aplicarii unor leg! noi oi care a fost forte sociala care a dus lupta
pentru a asigura victoria legilor noi.
In stransO legAtur5 cu legile economice trebue sA studiem cum s'a manifestat lupta
de elas5 al ee forme a tinbracat. Numal astfel vom vedea limpede care a fost In flecare
formatiurr socialA elast InaintatS, ce a luptat pentru progresul socte'Stii.
Studtind in mod temeinic tot re era specific fiearet formatiuni sociale cunoscute
In istoria societOtii omeneati orAnduirea comunei primitive, sclavagiste, feudale, capi-
taliste trOsAturile caracteristice ce deosebeau fiecare formatiune social5 de celelalte,
nu trebue sä aluneam to analiza unilaterala a fenomenelor istorice. TovarAsul Stalin
ne tnvata cO sunt legi economice care actioneaza de-a-lungul intregii istorii. Forte le
materialt de productie relatiile de productie sunt diferite in fiecare oranduire social/J.
Dar sunt anumite leg! comune tuturor formatiunilor sociale. De pilda legea uritatii
fortelor de productie cu relatiile de productie in productia sociala unicA ; legea unitAtii
relatillor dintre fortele de productie at relatiile de productie etc.
Prin urmare, formatiunile sociale nu sunt numai separate una de alta prin legile
for specifice, ci sunt al legate una de alta prin legi economice, comune tuturor forma-
tiunilor'" 2.
AruncOnd o privire In lumina acestor tnvAtOturi asupra unor probleme cercetate de
istorici fn diferite sectoare ale istoriei veche, medie, modernA ai contemuorana --
constatOm grave lipsuri pl greaeli.
Din multiplele probleme ae trebue cercetate, vom Incerca sl alegem cateva t
problems bezel economice a statului dac, trecerea spre feudalism In Tarile Romftne,
naoterea al desvoltarea oraoelor, aparitia capitalismului, personalitatea lui N. Balcescu,
yi unele probleme din istoria modernA ai mai ales contemporana a Romaniel.

In sectorul istoriet Oechi a R.P.R. a fost ridicatO In repetate rAndurt, atftt verbal
cftt gi In scris, de piiclO problema caracterului or.Onduiril din Dacia, problema caracterului
statului dac Unii istorici sustin c5 statul dac a avut un caracter sclavagist, dar cO trA-
sOturile care erau proprii statului dac I-au deosebit de forma clasicft a statelor sclava-
giste din Grecia sau de Imperiul Roman.
Exists InsO multe confuzit oi neclaritSti cu privire la aceast5 problems. Priu5 ar!
nu s'au eudiat tem'einic problemele economice ale oranduirit primitive de pe teritoriul
patriei naastre. Nu avem 0115 azi o lucrare care sO ISmureascS stlintific viola economicS.
baza statului dac. Prof. C. Daicoviciu s'a preocupat mult de cetatea saci5", enuntand
mat multe ipoteze asupra felului In care stujitorti zeilor dacici s'au folocit de cetatea
sacra dela Gr5cliatea Munceltilui etc. Dar cercetStorit care au Ittcrat la desvOlutrea aoe-
arilor dacice, care- au contrihuit la desvOluirea marilor construct!! monumentale ale
aaezAcii dacice, nu studiazA, tnc5 series structura social-economica a statulul dac, fortele
de productie ai relatiile de productie ale formatiunii sociale din timpul statului dac etc.
De aceea manifesta govgial5 and au de lamurit aceast5 problemA, desi pe baza or.-
zontului larg ce-I deschide InvOtatura marxist-leninistO ar putea s5 15mureasca fn com-
plexul for caracterul aoezOriler civile, politice, militare oi religioase din Dacia.
Nu este o intOmplare e5 unii redactori ai revistei Studii al CercetOrt de Istorie
Veche" au opus rezistentli publiarit unut studiu care se orupa de unellele de productie
din istoria veche a Romintei. Avem un bogat material obtinut prin strAdania arheologilor
5i care poate s5 ajete la Innurirea vietii social-economice a Dacilor Dar acest material
tea lost tocA valoriticat al generalizat In stud!! istorice, pe baza marxism-lenin:smului.
.. In geniala sa lucrare Marxismul a' problemele lingvisticii" tovarSoul S aiin a
desvoltat Inv5tOtura cu privire la rolul bazei al suprastructurii in diferitele formatiuni
1 I. Stalin, Problemele economice ale seeiatismului In U.R.S.S., Ed. pentru literaturl politick 1952
p. 55.
9 Ibidern, p. 78.

www.dacoromanica.ro
74 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

sociale cunoscute de-a-lungul desvoltArii societAtii. Dar istoricii nu aplicA Ina temeinic
aceastA tntrataturki la conditiile concrete ale tarn noastre. Nu se poate afirma cA nu s'a
chit lucrarea. Unii au buchisit-o al pot reproduce oe de rost multe pagini. Dar partidul
ne invatA cA nu In aceasta constA Insualirea conceptiel marxiste al nu In felul acesta
se poate aplica la conditiile concrete ale tarii noastre invAtatura marxist-leninistki.
Pe baza trivalkiturii marxistenOniste trebue sA studiem sl sA !umlaut problemele
privind baza economicA a orAndulrii din Dada al suprastructura el, formele concrete ale
bazei al suprastructurii In orAnduirea sclavagistA, acolo unde o astfel de orandulre a
existat pe teritoriul patriei noastre.
Trebue sA tntocmim studil de generalizare privind istoria social - economical a statului
dac, studil privind desvoltarea fortelor de productie at a relatiilor de productie In cadrul
statului dac. Studiul desvoltArii fortelor de productie tit a relatiilor de productie, masura
to care ele concordA sau nu ai lupta care se desfaaoarki pentru a asigura concordanta
tntre ele etc., ne pot ajuta sA lamurlm caracterul statului dac, inceputurile sale indepAr-
tate, desvoltarea sa In perioada preromanA ai conditiile In care s'a desvoltat yl s'a
destrAmat In timpul al dupA ocupatia romanA. Cunoaaterea acestor probleme ne ajutA sA
studiem al sA lAmurim epoca de trecere spre feudalism pe teritoriul patriei noastre.

Cu privire la epoca prefeudald de pe teritoriul patriei noastre, adicA cu privire la

epoca aparitiei at desvoltArii elementelor feudale panki la formarea cnezatelor gi constl-
tuirea statelor feudale de sine stAtatoare, s'au obtinut succe.5e. In al doilea an de activi-
tate s'au intensificat cercetkirile ai se merge spre crearea In tara noastrA a unei arheologii
orefeudale ai feudale.
Existau al triainte elemente de arheologie prefeudalA. Dar crearea unei arheologii
prefeudale ai feudale a fost al este o sarcinA pe care ai-au asumat-o institutele create de
regimul de democratic popularA al existA garantia cA aceasta ramura a gtiintei va ii
creatA prIn efortul specialiatilor din tara noastrA.
Inceputurile In aceastA directie au dat primele roade. La Moreati, de pildA, s'a pus
accentul pe cercetArile prefeudale ai feudale. Dar acolo unde se credea cA existA mal ales
o aaezare prefeudalA al feudalA, se pot urmAri asezarl omeneati din vremurile cele mai
tndepArtate, din neolitic, din epoca bronzului. din timpul Dacilor, din secolele IIll ins-
intea erel noastre, din timpul ocupatiei romane (sec. IIII e. n.). Raportul colectivulul
din Moreati aratA cA prima fazA prefeudalA sezisabilA pe Podei" dateazA din secolele
al IV-lea ft at V-lea". Un numAr de bordeie desvelite, fragmente de ceramicA, ornamente,
fibule gAsite, scheletul un cranlu deformat, o uzanta de origind vadlt rdsdrItearul,
care se manifesta In regiunile noastre la Inceputul epocil prefeudale tocmcd In pertoada
cdreia 11 aparffne cl bordeiul Inveclnat In aceects1 suprafatd", reprezintA materlalul pe
care se bizue colectivul dela Moreati in concluzille preliminare la care ajunge.
Colectivul dela Moreati considerA cA, pe lAngA materialul din secolele IVV, un
numAr de bordeie g1 materialul arheologic, fragmente de vase, ceramica cenuaie, tesAtoria,
fibule, morminte etc, dateazA din secolele VIVIIVIII.
Nu analizAm materialul prezentat de colectiv cu privire la aaezarea dela Moreati sL
nici dovezile aduse cu privire la secolele care urmeazA. Ceea ce este trisemnat, este cA
acest material fundamenteazA succestunea In tamp a aaezAril dela Moreati. DacA legkim
documentarea dela Moreati de materialul prezentat in. raportul dela Spantov, datat secolul
IV, de materialul prezentat In raportul dela GarvAn datat secolele IVX, de materlalul
din raportul Hlincea-Iasi, in care se votbeste de asezAri In TArgul Iasi, ce dateazA din
secolele IVXI etc., constatAm cA s'a pornit pe drumul strAngeril documentArit necesare
cercetArilor pentru lkimurirea desvoltArii societkitil omeneatl pe teritoriul patriei noastre in
secolele IVXII, perioadA cu totul ignoratA de istoricil burghezi.
Acesta este fail indoialA un succts al activltAtii desfAaurate de arheotogi ai istorlci.
Dar nu putem sA IgnorAm faptuj cA !usual putinul material ce a apArut, ridicA probleme
not. SA luAm de pildA problemele ce se purr la aantierul dela GrAdiatea Muncelului al la
aantierul Moreati. Putem sA le tratAm cu totul izolat, cum fac Prof. Dalcoviciu al Prof.
Horedt 1 La GrAdiatea Muncelului gAsim o aaezare, o clvilizatie relativ Inaintata s Dad-
lor Inainte de ocupatia romanA. TotodatA, Intre Grkidiatea Muncelului al Moreati gasim
aaezAri care dateazA din jurul secolelor IIIllIV e. n. Se tie cA populatia aaezArilor
dacice in epoca preromanA se ocupa cu agricultura. cu pAstoritul, ai folosea cAmpla
pentru asigurarea brand oamenilor. Acest lucru s'a trttamplat al in timpul ai dupA ocu-
patla romanA. De ce nu am folosit ca punct de sprijin de plIdA, aaezirile dela Moldove-
neati (Turda), care se gasesc Intre GrAdiatea gl Mores% pentru a vedea In ce mAsura

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

se poate asigura pe o Intindere mai mare studiul asezarilor, al vietii si al luptel popu
latiei omenesti pe teritoriul patriel noastre, /nainte si dupa prezenta Romani lor In Dada.
Nol studiem Inca izolat, localicist, problemele ce se ridica la diferitele santiere. Nu
tratarn Inca problemele la un nivel general istoric. De aceea nu s'a studiat temeinic pro-
blema asezarilor dela Gradistea spre Moresti, de o parte $1 peste munti spre Oltenia,
de alta parte, cu scopul de a urmari continuitatea asezarilor in aceasta parte a terito-
riului nostru, unde au existat trasaturi comune In dcsvoltarea lor.
Se sustine ea am avut in Transilvania, In Oltenia, In partea de Vest a Munteniei,
oranduire sclavagista, spre deosebire de Moldova si de partea rasariteana a Munteniel.
uncle a existat numai un sclavagism patriarhal. Nu s'au Intocmit Insa studil cu privire
la acest proces de-a-lungul diferitelor etape : Inainte de ocupatia romans, In timpul
ocupatiei si dupa eliberare, pentruca pe baza unei analize stiintifiC6 sa se traga concluzil
valahile nu asupra unor asezari izolate, ci asupra procesului de desvoltare a asezarilor
pe care le gasim de-a-lungul vremii.
Gasindu-se sub influenta istoriografiei burgheze, unii cercetatori n'au tnteles trisern-
natatea studierii problemei trecerii spre feudalism, dupa retragerea aureliana pang la
Inchegarea statelor feudale de sine statatoare pe teritoriul patriel noastre. Altii au 'Meer-
-cat sa intreprincla cercetari In mod superficial, fara sa aprofundeze problema, fara sa
o fundamenteze pe baze marxist-leniniste.
Tovarasul Stalin arata ca oranduirea sclavagista a fost doborita de rascoalele scla-
vilor, colonilor $1 de actiunea popoarelor In migratiune.
In Cara noastrit a Inceput sa se acorde atentie rascoalelor din Dacia. Un studiu
temeinic al rascoalelor lipseste linsa. De asemenea a Inceput sa fie luata In desbatere
actiunea popoarelor in migratiune. Un studiu complex al problemei eliberarii Daciel de
-sub stapanirea romans n'a fost Inca intreprins. Este absent studiul temeinic al probleme-
lor pe care be ridica trecerea spre feudalism.
E drept a recent isttoriografia noastra a ridicat aceste probleme. Dar nu au lost
intreprinse cercetarl spectate cu privire la baza economics de pe, teritoriul Romaniei In
veacurile ce au urmat retragerii aureliene, pans la constituirea Tarilor Romane ca state
feudale de sine statatoare.
Trebue sa studiem baza economics a enezatelor (Farcas, Litovoi, Seneslav etc.), for-
mete for de vasalitate feddala fats de statele feudale Invecinate din acea epoca. Trebue
sa cercetam si sa lainurim rolul Antilor, al Slavilor, al Slavilor de Sud $1 mai ales al
Slavilor de Rasarit neglijab sau falsificat de majoritatea istoricilor burghezi. Trebue
sa studiem si sa lamurim stiintific influenta pe care a exercitat-o asupra procesului de
formare a Tarilor Romane statul feudal din Chiev, care dupa cum spune Marx a avut 0
Insemnatate deosebita in rasaritul Europei, rolul statului feudal bulgar, al cnezatului de
Halici etc. Paralel cu intensificarea cercetarilor arheologice trebue sa cunoastem istoria
tarilor vecine si mai ales a Slavilor, pentru a putea aprofunda problema trecerii spre
feudalism dupa retragerea a ureliana.
Se stie In general ea trecerea spre oranduirea feudala s'a facut pe mai multe cal.
Cunoastem calea clasica de trecere dela oranduirea sclavagista spre oranduirea feudala.
Mai cunoastem si o al+5 forma de trecere spre feudalism. Acolo unde nu a existat oran-
duire sclavagista, unde a existat numai un sclavagism patriarhal, de pilda In Rusia, Ger-
mania etc., trecerea spre feudalism s'a Mut dela forniele mai vechi ale societatii sdrind
peste etapa sclavagista.
Prof. Horedt, care a tratat In mai multe randuri unele probleme ale sclavagismului
din Transilvania, vorbind despre secolele IV, V si VI, trateaza problema disparitiei for-
melor comunei primitive pe teritoriul Transilvaniei r, in epoca de trecere spre feudalism.
Ar 11 bine ca Prof. Horedt sa Intocmeasca un studiu In care sa combats dad, crede ca
acesta este adevarul existenta until stat sclavagist dac pe teritoriul Transilvaniei. Dar
atata timp cat Prof. Horedt vorbeste de sclavagism In Dacia, trebue sa analizeze pro-
blema trecerii dela sclavagism la feudalism, data vrea sa lamureasca epoca prezentata.
Tratarea antistiintifica, a problemei trecerii spre feudalism o gasim la unii colaho-
ratori ai Institutului de Istorie din Cluj.
Revista Studii" a primit dela Stefan Pascu on articol intitulat Taranimea arde-
leana In epoca de formare si de consolidare a relatiilor feudale din Transilvania". Arti-
colul a lost aprobat de Consiliul Stiintific si de Directia Institutului de Istorie din Cluj.
Nu analizam aici Intregul continnt al textului, dar ca exemplificare chant afirmatia auto-

1 Report preliminar, p. 34-35.

www.dacoromanica.ro
76 CONSTATUIREA 1STORICILOR DIN R.P.R.

rulul ca: in sec. XIV si XV s'a dat o luptd hotaritoare intre ordnduirea sclavagistd si cect,
feudald In Transilvania.
Astazi si elevii stiu ca in secolele XIVXV au existat pe Intregul cuprins al patriet
noastre state feudale de sine statatoare si ca oranduirea feudala Invinsese de mult pe-
teritoriul Romaniei.
Dar conducerea Institutului de Istorie din Cluj nu a organizat desbateri pentru
lamurirea problemielor, st aha asumat raspunderea unor greseli, care no fac decat se"
coboare nivelul stiinstific a1 c.ercetarilor si sä produce" confuzii.
0 tratare nestiintifica a problemelor ridicate pentru lamurirea etapelor de desvol_
tare a oranduirij primitive sl sclavagiste, a epocii prefeudale si a oranduiril feudale
gasim In materialul pregatit pentru Intocmirea unui Repertoriu Arheologic.
S'au prezentat rapoarte din care reiese c¢ s'au Intocmit sute si mai de fise. Nu ni
s'a vorbit Insa de criteriile shinlif ice care au stat la baza Intocmirii fiselor. Nu ni s'a
aratat de ce n'au Post organizate desbateri largi pentru a asigura rezolvarea stiintifica a
problemei. Continutul fiselor despre care se face valve" este foarte discutabil. Vom da
cateva exemple pentru a judeca calitatea §i nu numai cantitatea fiselor care exprimA
continutul Repertoriului Arheologic.
lath textul unor file:
1. Axiopolis. Vase de pamant ars In colectia Dr. Slobozeanu".
2. Lapusata, raion Ladesti, Reg. Valcea. Pe teritoriul satului se afla magura lut
Mircea-Voila, M. D. S. IV, 145".
3. Pe cuprinsul mo$iei Tibiine$ti s'a gasit In 1916 o sable veche preistorica".
4. Se... semnaleaza" pe locul numit Silistea, situat pe proprietatea lut Mater
Filipescu, fragmente ceramice Imprastiate prin araturi, care dateaza din epoca oranduirii
primitive".
5. Vorbindu-se de Brazda lui Novac" care strabate teritoriul satului Bacea se
spurte : In sat valul trece pe !Ana locuintele (1900) lui N. Ciobanu si a lui Stance
Cleantu sl ese din sat pe langa casele lui Stan Toma si Gh. Gdma ".
Indicatiile stiintifice" din fisele Repertoriului Arheologic se gasesc in rapoartele
privind activitatea de pe santiere. De pilda In raportul privind santierul Corlateni se spune
la p. 21 Dumacheni... pe o ridicatura plata pe care se gig... fostul conac Docan s'ait
constatat numeroase fragmente ceramice din peioada feudala moldoveneasca".
Sau in raportul privind santicrul Spantov gasim la p. 1 punctul arheologic amintit
mai sus se situeaza In margined de Sud-Vest a comunel In ograzile locuitorilor loans
Popescu si Dumitru Popescu..." etc., etc.
Va '71iintificA a acestor file si preciz5rile ' din raportul Acad. Balmus, res-
ponsabilul Repertoriului, reies suficient din textele citate. Ele dovedesc un nivel stiinti-
fic sc5zut. Pentru a putea ajunge la rezultate valabile, materialul faptic pe care cu atdta
trudd fl scot la iveald cercetatorii trebue se" fie folosit cu discernamant. Din noianul de
fapte trebue ales esenjialul, fenomenele caracteristice care oglindesc legile de desvoltare
ale societalii. 0 parte din materialul adunat pentru Repertoriu poste sluji la generalizdrI
valoroase, dace) vom patrunde continutul materialului, dace" in local saperficialitajii, al
tehnicismului ingust localicist corn da acestor materials o interpretare istorica. Dar fetid
nestiintific in care s'a lucrat Repertoriul, nu numai c5 nu ajut5, ci Impiedecl intelegerea
stiintifird a oric5ru1 proces istoric, duce la confuzii si la grave erorl.
Repertoriul si rapoartele arheologice ridica si problema unor termeni folosifi pentru
fixarea asezArilor. La o serie de santiere, unii arheologi fixeaz5 In mod arbitrar termeni,
fie c5 e vorba de conac", mosie", brazd5" sau ogr5zile locuitorilor". Dace" not vom
baza cercetarile pe puncte de sprijin care indicA mosia din Tibanesti, conacul lui Docan,
proprietatea lui Vranceanu, Popescu etc., acestea vor incurca pe cercetatorii ce vor c5uta
maine, poimaine locul asez5rii, indicat In file. Metuda de fixare a unor date stintifice
in leg5tura cu proprietatea metod5 obisnuit5 curent In trecut ne creeazA si azi difi-
cult5ji. In fisele care indicA asezari pe mosia hoierului X sau Y avem de acum greutati
In a g5s1 plasamentul asez5rilor, c5ci precum se stie, mosierti au fost expropiati in urma
reformer agrare initiate de P. C. R.
In procesul transform5ril socialiste a agriculturii nu exists indnial5 c5 din ce in ce-
mai mult t5ranl muncitori vor antra de buns voie in gospod5riile agricole colective, ceea
ce va face ca haturile existente azi s5 nu mai poat5 fi maine puncte de reper.
Trebtv. date Ind catii stiintifice, topografice, geografice etc., WA a lega aceote indi-
catii de mosia, conacul sau proprietatea lui Popescu, Novac, Vranceanu etc.
Mai gAsim In fisele si rapoartele intocmite termeni ca : S5rata-Monteoru. I. C. 1;
I. C. 2; 1. C. 3; etc., pe care www.dacoromanica.ro
le pot Intelege eel mult cativa cercetatori care au lucrat pe-
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 77

santier. In alte file si tn raportul privind asezarea dela Histria, gasim termenii sectorul
economic", zone ruralt" etc. In raportul privind sapAturile dela Suceava se foloseste ler-
met al carnpia ariturilor". In ra,poartele privind s.antierul V-erbicioara" Intilnim o ter-
minologie atat de complexa si savanta" Incat ne indoim cleat Conf. Berciu se mai des -
curcA in fazele si etapele cu toge variantele geometrice ce le tntovarasesc.
Arbitrarul gl efortul vAdit al unor cercetatori de a nascoci termeni pe care-I stre-
coarA In reviste si-i declare apoi consacrati din punct de vedere istoric trigreuiaza fnte-
legerea rezultatelor activitatiI stiintifice, reprezintA o frana in raspandirea rezultatelor
muncii stiintifice in rAndurile oemenilar muncii.
0 astfel de terminologie nu are nimic comun cu *Uinta si este o ramasita puternicA
a regimului burghez, and unit credeau a apar mai mars savanti dacA spun lucruri pe care
nimeni nu le Intelege. Suat putini eel care tnteleg de pildA ce reprezintA campul santuri-
for", Dar foarte multi tnteleg cand se vorbeste In Inc de campul santurilor" despre:
platoul ce se gaseste in apropierea zidului cetAtii Suceava". Unii cercetAtori n'au (metes
Inca, cA a fi om de stiinta tn regimul de democratie popularA tnseamnA In primul rand a
exprime un continut sttintific trite° terminologie cat mai accesibilA masselor, tnseamnA a
face cunoscute liter-trite stiintifice la un numAr cat mai mare de oameni ai muncii to limba
Inte/easa de popor si fturita de popor de a-lungul vremurilor.
Pentru a asigura un Malt nivel stiintific ra.poartelor si Repertoriului Arheclogic, este
necesar sA ne lepAdAm de balastul ideologiei burgheze si cosmopolite. Trebue sA punem
criterii stiintifice la baza tntocmirii Repertoriului Arheologic, sA valorificAm stiintific si sA
redAm In mod clar materialul adunat pentru Repertoriu.

0 problemA neglijatA de istorici este studiul desvoltArii oraselor din patria noes-
tra si rolul pe care 1-au Neat orasele in diferitele formatiuni sociale. In cercetArile noes-
Ire de isterie ne-am ciocnit, nu ()data, de interpretari false cu priv:re la originea si desvol-
tarea oraselor.
Nu discutAm aid caracterul mentor aglomerliri de populatie tn centre politico-mlli
tare din oranduirea sciavagistA. Dar orase au existat, tn feudalism, in capitalism, si capAtA
o Inflorire deosebitA In socialism.
In vremurile prefeudale, and domnea economic naturala, cand mestesugurile sl
comertul erau relativ putin desveltate, se cunosc asezari, puncte tntarite ale ct...ntrelor 111
care se aflau fruntasii militari, politici (cnejii). Din punct de vedere economic, ele
nu se deosebeau In acele vremuri En mod esential de asezarile satesti
Unii istorici burghezi sustineau cA au existat °rase, centre economice si comerciale
sl In vremurile prefeudale. Alti istorici burghezi au creat diferite teorii si sustin cA orasele
si institutiile respective s'au desvoltat fie din domeniul feudal, fie din vechile obsti libere
(marcA), din pietele care se bueurau de o serie de drepturi sau din cetatile cu privilegiile
for deosebite etc.
Istoricii sovietici (vezi B. B. Veselovskt, B. B. Cazanhaus, M. N. Tihomirov, N. B
Plattseva, L. S. Gordonov, D. E. Arkin s. a.) combat tezele istoricilor burghezi care tsi
bazeazA teuriile cu privire la originea oraselor pe principii politico -juridice si ignoreaza
ceeace este primordial si fundamental : cauzele social-economice care au determinat desvol
tarea oraselor,
Orase le, ca centre mestesugaresti si comerciale ne aratA istoricii sovietici au
apArut pe baza desvolidrii generale a fortelor de productie, a divizlunil sociale a muncil, a
separcirli mestegugurllor de agriculturd.
Populatia oraselor se recruta de obicel din Oran' lobagi mestesugari care se mutau
sau fugeau de pe proprietatea feudalA si se stabileau pe acele locuri unde puteau sA con-
teze pe o regulatA desfacete a produgelor muncii lor. Din lobagii evulul mediu spua
Marx si Engels In Manifestul Partidului Comunist" au provenit targovetii primelor
orase..." I. Aceasta nu tnseamnA cA orasele in desvoltarea for n'au cunoscut, flecare tn
parte, trasaturi proprii. Conditiile Istorice concrete ale desvoltarii oraselor sunt variate.
Unele orase au apArut la zidurile resedintelor feudale (religioase sau laice) ; altele tn
apropiere de cetAtile si castelele feudale sau in nodurile de Incructsare a drumurilor
comerciale. In anumite cazuri, un numAr de sate desvoltandu-se, s'au transformat In orase.
Stint cazuri cand orasele au luat nastere pe fondul unor vechi asezari entice.
Dar teoriile bazate exclusiv pe principil politico-juridice nu pot lAmuri problem.
Trebue sA analizAm baza social-economic& care a determinat desvoltarea oraselor. In ana-

Marx-Engels, Manifestul Partidului Comunist, Ed. P.M.R., 1949, P. 33.

www.dacoromanica.ro
78 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Liza pe care o facem trebue sa. tinem seama de tots factor'', care au actionat In conditille
locale pe care le-am cunoscut In tara noastra. Trebue studiate cauzele social-econorrace
care au determinat transformarile oraselor, rolul ce 1-au avut orasele in diferitele epoci,
procesul nasterli si ascutiril contradictillor de interese intre oras si sat si o :aerie de alte
probleme pe care le ridica un astfel de studiu.
Nu asa a procedat insa Prof. Nestor. La Suceava a fost pentru prima data desvalulta
o cetate Scheia, care. fara indoiala, in ansamblul cercetarilor istorice ale orasulul Suceava
al ale eetiltilor Mo 'dove' din oranduirea feudala ne va explica o seama de lucruri. Prof.
Nestor a considerat insa aceasta cetate ca un fenomen izolat, a contestat once legatura ctr
cetatea din apropiere numita Zamca", cu cetatea Domneasca gi cu orasul Suceava. Fad;
indoiala cs o astfel de tntelegere a lucrurilor este false el nestiintifica.
Suceava, oras de Scaun, reprezenta unul din cele mai puternice centre tntarite ale
domniei. E locul sa amintim ca in 1497 Suceava a fost asediata de o armatil de 80.000 de
estasi, si batuta in zadar 3 saptilmani. Documentele istorice vorbesc de sistemul organi-
zat de centre de aparare si de semnalizare ce existau in Moldova. Moldova spune N.
bAlcescu era inconJurata de un brau de cetati pe toate marginile sale... Afars de acea-
sta, Suceava, capitals, era tare intilrita. La toate aceste cetati era comandant cafe un
parcAlab...: tar In cetatea Sucevei era hatmanul parcalab. Aceste cetati furs multil vreme
azilul libertatil Moldovenilor. De aceea asupra for vedem tintuite toate silintele vrAjrnasi-
lor lor. Moldovenii se ilustrara in apiirarea for "'.
Domnul se bizuia in mare masurA pe cetatenli oraselor pentru Intarirea Domniei.
El se folosea de o serie de cetatt pentru a apara teritoriul tarii. Aceste cetati aveau drepi
stop sa slabeasca dusmanul, sa asigure un castig de timp in vede.ea infruntarii adver
sarului la locul stabilit de domn.
Problema cetatil Sticeava nu poate fi asa dar tratata izolat de toate cetAtile din
Moldova, si cu atat mai putin de Zamca", Scheia" si orasul Suceava. Fara indolala
ca fiecare cetate in parte a avut un rol bine determinat. Dar Suceava si toate asezarilc
din Moldova au reprezentat un sistem economic, politic, militar si civil in care se aveau
in vedere multiplele laturi ale vietli interne, printre care sl apararea tarii si a domni-
torilor care luptau pentru independentA. AlAturi de alti factor' trebue de asemenea luat
In considerare si faptul ca Suceava, Capita la Moldovei, hind mai bine aparata, era punct
de atractie pentru eel mal Instal-4i, care I§i apgrau mal bine avutia in cetatea mai depth-
tata de Constantinopol, mai putin expusa cleat la granita tar" de navala otomanil.
Necesitatea studied' problemelor in complexul for 'stone este o condltie indispen-
sabila dace vrem sa lamurim rolul cetatii Suceava gt, legat de aceasta, sl problem orasului
Suceava.
Sapilturile dela Suceava nu au numai menirea ss aseasca material nou, ci trebue
ss ne explice multe probleme : desvoltarea social-economicA a Sucevei si a Moldovei,
diviziunea socials a muncii, ritmul separarii mestesugurilor de agriculturS, adancirea con-
tradictiilor Intre oras si sat, procesul desvoltarii oraselor din Moldova ca centre politice,
mestesugaresti si de schimb, gt In leglitura cu aceasta ce rot au Jucat In desvoltarea
Sucevei fiecare in parte si toate laolalta cetatea gi orasul Suceava, complexul de cetati
si orasele din Moldova.
Fare indoiala ca si in tara noastra, la tlmpul sAu, unit locuitori fiind chiar in ora.:.
s'au ocupat o vreme mai tndelungata partial si de munca campului, imprimand oraselor
un caracter semiagrar. Dar in procesul desvoltarii mestesugului gI comertulul s'au creat
not relatii, obiceiuri not, forme not ale luptei de class. Pe baza transformArilor social-
economice, a noilor relatil sociale, s'a adancit contradictia dintre oras si sat.
Pe baza transionnarilor social-economice s'a format si un nou drept ortisenesc. Ele-
mentele Juridice trebue luate si ele in considerare. Tovarasul Stalin ne invata ca supra-
structura nu este pasivg, ci active, ca ea ajuta baza sa se desvolte si sa se consolideze.
Calauzlndu-ne In analizarea problemelor de primatul factorilor economic!, nu avem dreptul
a negliJa elementele suprastructurale In care se incadreaza si legiuirile ce s'au creat.
Desi existau deosebiri intre legiurl dela un oras la altul, acest drept orasenesc-
crea treptat cetateanul orasului. Inegalitatea social?' continua sa existe In oras. Dar
cetateanul orasului se elibera de sub tutela seniorului feudal. Dreptul orasenesc menit
sa slujeasca intereselor exploatatorilor dela orase a fost faurit in lupta IndelungatA. In
general, acest drept orAsenesc fixa reguli de comert, de credit, de mostenire, de retail'
famillare si mai ales masurile de sanctionare Impotriva celor ce se rldlcau contra noilee
privilegil ale bogatilor dela oras.

1 N. Ealcescu, Opere, Ed. Acad. R.P.R., v. I, p. 129.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 79

In lumina Invataturti marxist-leniniste aplicata la conditiile noastre concrete, ramane

abla sA studiem aparitia gb desvoltarea oraselor si rolul for In istoria TArilor Romane.
Cercetlitorii vor trebui In primal rand sA studieze baza economicA. Va trebui sA studiem
de asemenea institutiile g1 legiuirile pe care le-a creat aceasta !nail economics, rolul pe
care 1 -au avut la randul for institutiile not asupra bazet In desvoltarea oraselor gi formele
luptei de clasa In diferitele etape de desvoltare a oraselor.
Pe baza legit concordantei obligatorii a relatiilor de productie cu caracterul fortelor
de productie, va trebul studiat conflictu! Intre cresterea fortelor de productie st relatiile
de pioductie In conditiile oranduirit feudale, Intru cat acest conflict reprezinta baza
obiectiva a luptei dusil de tarani Impotriva bolerilor $i de dare oraseni (burghezi) Impo-
triva feudalilor t.
Trebue sA tinem seama cA In Tari le Romane, desvoltarea a fost tngreunatA si franata
de jugul otoman gi habsburgic. Aceasta a facut ca lupta sA He mai aprigA, bar lupta
socialA sA se ImpleteascA cu lupta pentru independenta.
Va trebui sA studiem rolul pe care 1 -au jucat orasele impotriva faramitarli feudale,
cum au ajutat pe voevozil care luptau Impotriva Jugului strain, cum au avut loc si re
urmari au decurs prin transformarea oraselor din centre me$tepigare$ti comerciale In
centre industriale cu un proletariat adicA cum s'au desvoltat orasele si cum s'au adancit
contradictiile Intre oras si sat In perioada capitalismului.
Baza economicA a acestei contradictii ne tnvatA tovarltsul Stalin In nova sa
lucrare Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S." este exploatarea satului
de cAtre oras, exproprierea tArAnimii si ruinarea majoritAtii populatiei rurale prin Intregul
mers al desvoltArii industriale, comertului, sistemului de credit In capitalism. De aceea,
contradictia dintre oras $i sat in capitalism trebue privitA ca o contradictie de interese.
Pe acest teren a apArut atitudinea dusmanoasa a satului fata de oras st WS de orlisemi"
In general".
Numai pe baza unei cercetAri temeinice vom putea InlAtura teoriile gresite si
anumite legende cultivate de unit cu intentle cu privire la originea gi desvoltarea oraselor
in Tarile Romane.
Astfel, vom putea aduce o contributie la cunoasterea trecutului tuturor oraselor
tarli $l In primul rind al Capitate' R.P.R., al orasului Bucuresti, care pe baza HotAririlor
Comitetului Central al P.M.R. si Guvernului tarii noastre. din initiativa tovarasului Gh.
Gheorghiu-Dej, au Inceput sA cunoascA transformAri corespunzAtoare societatii socialist?
pe care poporul muncitor o cladeste In Cara noastrA.
Transf,rmarea socialistA a oraselor In procesul Industrializarit socialiste a tarii,
milreste posibilitatile clasei muncitoare de a aJuta tArAnimea muncitoare In lupta pentru
transformarea socialista a agriculturiL SIntetizand experienta U.R.S.S., tovarasul Stalin
aratA :
Alutorul urias pe care orasul socialist, clasa noastrA muncitoare 1 -au acordat tara
nimbi noastre pentru lichidarea mosierilor si a chiaburimii a IntArit terenul pentru alianta
clasei muncitoare cu tArAnimea, bar aprovizionarea sistematicA a taranimit si a colhozu-
rilor ei cu ttractoare si cu alte masini de prima calitate a transformat alianta clasei
muncitoare cu tArAnimea In prietente reciprocA" 2.
In lumina invataturii tovarasului Stalin, rebese tnsemnAtatea studiului originii fi
desvoltarli oraselor din patria noastrA st a maretelor perspective ce se deschid oraselor In
oranduirea socialbstA gb comunistA.

Lucrarea tovarasului Stalin Problemele economice ale socialismului In U. R. S. S."

ajutA pe istorici sA Inteleaga ]impede problenta productiei de mArfuri si a rolulut produc-
tiet de marfuri In diferite formatiuni sociale. Aceasta ne ajutA sA studiem problema gene-
zei capitalismului In 'raffle Romane.
Exists o mare neclaritate In problema genezei capitalismului in Tarile Romane. Uni:
istorici vorbesc de aparitia capitalismului In a doua Juni/Hate a secolului al XVIII-lea,
aitii (Prof. Otetea de pildA) consider cA se poate vorbi despre capitalism numal to a
doua jumAtate a secolului al XIX-lea. Mai sunt unit care constient sau inconstlent
reediteaza vechile teze gresite ale ideologului burghez St. Zeletin.
Se pune (le obicel In nemijlocita legatura aparitia unor manufacturi In Virile
Vezi A. L. Sidoroy, i Voprost Istorii r, 1952, Nr. 10.
1 I. Stalin, Problemele economize ale socialismului In U.R.S.S., Ed. pentru literaturfi politicl, 1952,
p. 28-29.

www.dacoromanica.ro
80 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Romane cu aparitia capitalismului. Nu s'a studiat Inca temeinic procesul evolutiei manu-
facturilor in Palle Romane ; cum manufacturile asigurau la Inceput productia de mar-
furl cu mana de lucru iobaga, cu id-ant iobagi de pe moaia proprietarulut manufacturii;
cum ulterior, manufacturile Incep sa produca cu ucratori salariafi. De obicei, problema
productiel de marfuri a fost puss In legaturi nerrijlocita cu productia capitalista (Colectia
Documente privind istoria Romaniei", Prefete). Tovaraaul Stalin a subliniat teza
marxIst-leninista, ca productia de marfuri este mai veche decat productia capitalists. Ea
a existat Si In alte formatiun1 sociale care au prerters capitalismului.
Procesul de transformare a productiei simple de marfuri, in productie de marfu^i
capitaliste este o problema care trace lamurita In studiul genezei capitalismului fn
J'Arile Romane. In ultimil ani exists un interes crescand pentru studiul problemelor ce le
ridica rascoala condusa de Horia, pentru rascoala din 1821 condusa de Tudor Viadimi-
rescu. Dar In lucrarile ce se tntocmesc (vezi de pilda S. Stirbu Studil" IanuarieMartie
1952. An. V. Nr. 1) sunt neglijate problemele economice ale epoch, oricare este aspectul
tratat.
Trebue subliniata greaeala ce o comitem prin tratarea In general Si egalitarist
a desvol'Arii capitalismului in prima jumatate a secolului al XIX-lea pe intregul teritoriu
al Romaniei. In tratarea problemei trebue studiate trasaturile comune, dar Si trasaturile
diferite ale naaterii Si desvoltarii capitalismului In Moldova. In Tara Romaneasca, In
Transilvania.
De asemenea. se trateaza In general problema jugului otoman al nu se tine seama
ca urmarile acestui Jug au fost diferite, corespunzator diferitelor faze pe care le-a cunoscut
desvoltarea ai destramarea imperiului otoman.
Nu se poate trece pestle faptul ca razboaiele duse de Rusia In secolele XVIII al XIX
Si victoriiie obtinute Impotriva Turciei, au fost obiectiv progresiste pentru Tarile Romane,
au avut In mod obiectiv urmdri pozitive, binefacatoare, asupta relativei desvoltari a for-
telor de productie, a cuceriril libertatii comertului, asupra luptei poporului pentru uati-
rarea al apol scuturarea jugului otoman.
De alt5 parte, trebue studiate Si chile multiple prin care au patruns al au aservP
Tarile Romane capitalul englez, francez. german etc. Capitalul englez Si francez au avu;
un rol destul de important In prelungiea jugulul otoman, care In secolul al XIX-lea a
tnsemnat in buns parte jugul englez Sf francez sub firma otoman5. S'a vorbit mult de
interesul ce-1 purta guvernul capitalist dir Anglia graului din Cara noastra. Ar merits de
pilda sä fie cercetat In ce masura exists vreo legatura tntre patrunderea capitalului englez
al francez ai tnchiderea unor manufacturi de postav in Tarile Romane in prima jumatate
a secolului al XIX-lea.
Se sustine pe drept ca to a doua jumatate a secolului al XIX-lea, dupa legiuirea
din 1864 ai cucerirea Independentel din 1877, ritmul desvoltarii capitalismului In Romania
a fost mai viu. Dar pentru lamurirea atiintific5 a genezel al desvolthrii capitalismului la
sfaraitul secolului al XVIII-lea al In secolul al XIX-lea, trebue tntocmite studii serioase.
In ace9te lucrari trebue sa acordArn atentie studiului stdril economice dela sfar-
aitul secolulul al XVIII-lea, din timpul rascoalei din 1821 etc. Deal s'a scris mult in ultimii
ani despre evenimentele dela 1848, not nu avem azi un studiu temeinic care sa trateze
baza economicd a Tarilor Romane din anul revolutionar 1848. De asemenea va trebui studiat
rltmul relativ sporit al desvoltarii industriei In a doua jumatate a secolului al XIX-lea etc.
°data cu tntocmirea acestor studii va trebui Inlaturata confuzia care exists in pri-
vInta formnii natiunii al a statului national.
Tovaraauj Stalin ne-a dat clasica definitie a natiunii. El ne-a aratat ca elemente
care compun natiunea au existat 51 in perioada precapitalista, dar cA natittnea se formeaza
ca stare numai In formatiunea capitalists. Tovaraaul Stalin a aratat procesul de transfor
mare a natittnii, dela natiune burgheza la natiune socialists al a Indicat
- trasaturile carac-
teristice fiecarela to parte.
Cal5azindu-ne de aceasta tnv5t5tura, not trebue sa studiem procesul form5ril natiunii
burgheze to Tarile Romane, etapele pe care le-a cunoscut acest proces, trasaturile care
i-au fost propril.
In analiza acestel probleme not trebue si studiem procesul de transformare a natiu-
nil burgheze In natiune socialists care are be azi in R.P.R. In perioada de trecere dela
capitalism la socialism.

In geniala sa lucrare Problemele economice ale socialismulul in U.R.S.S.", tova-

raaul Stalin arata cg:

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 81

1. Folosirea proceselor economice, a legilor economice In interesul socletatil, are

loc tntr'o mAsurA sau alta nit numai in socialism $i comunism, dar $1 to alte formatiuni.
2. Folosirea legilor economice are tatotdeauna $i peste tot, In societatea divizath to
clase, un substrat de clasA, stegarul folosirii legilor economice in interesul societAtii fiind
Intotdeauna $1 peste tct clasa Inaintata, In timp ce clasele pe cale de disparitie se opun
acestui lucru" 1.
In lumina acestei invataturi a tovarasului Stalin, apar mai evidente greselile unor
istorici pi filosofi din tara noastrA In apt ecierea rolulul Inaintat jucat in diferite epee' de
diferite clase sociale
Aceasta greseala a iesit la iveala mai ales tntr'o serie de materiale apArute cu
prilejul comemorarii a 100 de ani dela moartea marelui purtAtor de idei revolutionar-
democrate in tara noastrA, Nicolae BAlcescu.
Tovarasul Stalin aratA cA nu numai proletariatul, ci $l alte clase care au condus
revolutii in cursul istorief, au folosit legile economise In interesul clasei tor.
Se tie cA existA o decsebite fundamentala intre revolutia burghezA $l revolutia
socialistA. Revolutia burghezA nu urmareste sA inlature exploatarea omulul de cAtre orn.
Burghezia cautA sA inloculasca exploatarea feudalA, prin exploatarea capitalistA. Fara
indoiala cA in acele vremuri aceasta reprezenta un progres, dar nu tnseamna InlAturarea
oricarei exploatafi. Numai revolutia socialistA are sarcina de a inlatura orice explodtare
a omulul de catre om. Aceasta este una din deosebirlie fundamentale intre revolutia
burghezA si revolutia socialists,
CorespunzAtor acestei sarcini istorice, rolul diferitelor clase care au sA conducA o
revolutie burghezA sau o revolutie socialistA este fundamental diferit. Dar asta nu
tnseamna cA o alta clasA decat clasa burghezA a avut misiunea sA conducA revolutilla
burgheze din secolul al XVIII-lea sau Inceputul secolului al XIX-lea. In acea vreme proleta-
riatul nu devenise Inca o clasA pentru sine". Abia la inceputul anului 1898 apare Mani-
festul Partidului Comunist" intocmit de fondatorii marxismului. Pentru intaia oarA in
istoria omenirii, a avut toe la Paris In 1848, pe baricadele din Iunie, prima ciocnire piept
la piept intre proletariat $i burghezie.
Lenin, vorbind despre periodizarea istoriel secolului al XIX-lea, aratA cA pana in
1871 capitafismul In general a cunoscut o perioada de ascensiune.
Tinand seama de toate acestea punem intrebarea : care a fost clasa care a stat
In fruntea luptei si a revolutiei care a avut loc In 1848, in tare noastrA ? DacA citim arti-
colele publicate recent cu privire la Nicolae BAlcescu, vedern cA din lipsa de aprofundare
a problemelor, din catiza nestudierii temeinice a trivataturii marxist-leniniste, unit istorici
si filosofi pun pe aceeasi treaptA, ca potrivnici at revolutiei din 1848, pe boieri $i pe bur-
ghezi, far altii nu fac deosebirea necesarA intre telurile burgheziei $1 cele ale poporului.
Bogata literatura care a apArut acum, cu privire la BAlcescu, ne-a ajutat sA cunoas-
tern mai bine viata $i opera lui BAlcescu, A fost smuls vAlul uitarii pe care burghezia It
mosierimea au Incercat sA -1 arunce asupra acestei figurl Istorice a poporului roman.
Acesta este un mare merit. Dar trebue sA ducem pang la capAt munca inceputa. Trebue
sA facem ca BAlcescu 55 aparA in toatA valoarea lui. De aceea problema trebue inca
studiata temeinic,
In 1848, clasa muncitoare din tara noastrA nu era Mai o clasa pentru sine" $i nu
putea fi hegemonul revolutiei din 1848, revolutie cu un caracter burghez $1 in Tara Roma-
neasca si In Transilvania. De aceea, In studiul fortelor sociale not nu putem trata In
general toatA burghezia romana din 1848 ca o clasa potrivnicA revolutiei. De asemenea
nu avem voie sA uitam cA burghezia $i diferitele el grupari de pe teritoriul Romaniel ersu
Inegal desvoltate in Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania. Se Impune o aprofundare
a problemei, o analizA a stratificarii sociale si a intereselor fiecarei grupArl din santtl
clasei burgheze, studierea telurilor revolutiei in diferite faze de desvoltare etc., cu
scopul de a vedea clar care au fost fortele care au franat revolutia burghezA, care au
fost fortele care au trAdat -o, $i care au fost acele forte care au vrut sA ducA la victorle
revolutia burghezA, pentru a smulge dela boieri puterea politics, pentru a folosi legils
economice In interesul clasei tor. Numai pe baza unel astfel de analize vom putea veder
clar mAsura In care Nicolae BAlcescu, luptand pentru victoria revolutiei burgheze, a depasit
epoca sa, a vAzut mai departe decat revolutia burghezA,
BAlcescu nu s'a ridicat la InAltimea socialismului stiintific. Dar BAlcescu a clepWt
ideologia burghezA si a fost in epoca sa purtatorul ideilor celor mai tnatntate din Cara
noastrA, tntrecand In uncle probleme pe socialistii utopisti din apus.
p. 55.
6 Sttflti C. 213
www.dacoromanica.ro
82 CONSFATUIRI-A IsTORICILOR DIN R.P.R.

In ce constau idelle sociali$tilor utopisti din apus, Fourier, Owen ? Acesti socialist;
utopisti, dela Inceputul secolului al XIX-lea, au vazut raul pe care-I educe societatea
capitalistA. Dar and s'au gandit cum sA InlAture raul, s'au retras In utopie, au conceput
planur1 a1 visuri nelegate de realitate.
In ce au corstat maretia si nivelul Malt al ideilur revolutionarIlor democrat! ru,i.
Herten, Belinschi, Cernisevschi, Dobrolitrbov ? El att luptat activ Impotriva puteril bole-
Hull', care trebula clartmata. Au combatut orandulrea taristA din Rusla, $i-au legat gdn-
durlle lor, atitudinea lor, de revolutia taraneasch.
Revolutionarli democrati rual au influentat dupe cum spune Lenin prin fap-
tele vietif lor $1 prin lupta lor revolutionara, toatA epoca In care au trait.
Nicolael BAlcescu, In gandirea lui, Iii cea mai mare parte a actiunilor tut $i -a legat
viata de Yezolvarea problemei agrare in Tara Romaneasca. El a dus lupta! Impotriva
boierilor boerui e boer, el nu e roman, spune BAlcescu $i a cAutat sA mobilize7e
massele pentru a submina $l lichida oranduirea feudalA. El a arAtat cA revolutie natio-
nals fArA revolutie socials nu e". El $1-a legat aetlunea lui de dinainte de 1848, de
ideea revolutlel ; el $i-a legat activitatea lui de dupA, 1848, pans la moarte, de lupta revu-
lutionara a masselor pentru preggtirea unei nol revolutil.
BAlcescu combatea pe cei ce considerau revolutia ca rezultat al dorintel unor per-
soane, El vedea revolutia din 1848 ca o necesitate istorica, urmare a 18 veacurl de
lucrare a poporului asupra lui tnsu$1. Conceptia Int de viata, activitatea lui este legatA
de lupta revolutionara a poporului $i in aceasta problemd el s'a ridicat la o treaptA supe-
rioara WA de sociali$til utopisti, care In secaul al XVIII-lea erau purtAtorii ideilor
tnaintate, din Europa occidentals.
AceastA pozitie revolutionarii 1-a dus pe BAlcescu $1 la alte concluzil deosebit de
valoroase. Gandirea lui social - politics era dialectics.
BAlcescu spune : poporul din rob se face serf, apoi proletar, apol posesor al acuin
asvarle cea mal din urma expluatatie... Si fiecare din aceste transformatii succesive a lost
un progres pe !aria starea de mai nainte $l a nAscut un progres" 1.
PAlcescu n'a vAzut clar unele probleme. El a gresit de pildA atun.ci and a cAzut
de acord sA se IntocmeascA cot/lisle agrarA. El nu s'a lepAdat de principil Idealiste In tra-
tarea unor probleme privind desvoltarea societatii. Dar el a dorit ca poporul In care
vedea In primul rand pe Orani sh devinA posesorul bunurllor materiale $1 culturale.
El n'a vAzut $i n'a putut vedea exproprierea tuturor expropriatorilor $i nici trans -
formArile revalutionare ce le faptueste ezi clasa muncitoare condusA de P.M.R. Dar fel&
In care a privit succesiunea schimbArilor sociale, aprecierea pe care a dat-o treceril dela
o taxa de desvoltare a socletatif la alta, convingerea lui cA popoarele se vor ridica al vor
matura rdmdaifele tiranilor de pe fafa pclmdntului dovedeste gandirea but tnaintatA, gar,
dire cart 1-a tnsufletit In lupta ce a dus-o in ajunul $1 In timpul revolutiei, pentru a doburi
tot ce era vechi. AceastA gandire tnaintata 1-a intarit $i 1-a mentinut un moral atat de
malt dupA 1848, Oita In ultima clips cand vedea cA i se apropte sfarsitul $i cand nu
tnceta sA gandeascA la Oevolutia pentru care a luptat $i care avea sA facA fericite tara
01 poporul lui.
Problema revolutiei, a unitatif$i independentei nationale, a fratiei tntre popoare.
BAlcescu le-a vAzut in lumina celor mai Inaintate idei cunoscute in acel timp In TArile
Romane.
El a prevAzut cA nazuintele revolutionare ale poporului roman se vor realiza.
Tiranii vor putea tndoi cruzimile, vor putea tnttebuinta puterea lor, dar nu vor izbuti
niciodata.... "
BAlcescu mal spune : Istoria omenirll nu ne infati$eaza decat lupta necontenita
a dreptului In contra tiraniel, a unel clase desmustenite de dreptul sau contra uzurna-
torilor el, lupta arzAtoare care adesea avu caracterul tine! razbunari, lupta fare star
it caci se urmeazA tnca inl timpurile de az! $i se va urma pang cand nu va mai fi umbra
de tiranle, pans cand popoarele n'or fi Intregite In drepturile lor gi egalitatea n'o domni
In lume" 2.
In legAturA cu valorificarea marl! personalitati a lui N. BAlcescu, trebue sa stn -
diem pozitia InaintatA pe care el a avut-o fats de Rusia.
K. Marx a arAtat cA la mijlocul secolului al XIX-lea tarismul era Jandarmul reactiunii
din Europa.

I N. 1341ceseu, Opere, v. I, Mersul revolutiei in istoria-Rominilor. Ed. Acad. R.P.R., 1953, p. 310.
N. Balcescu, Opera, v. I, Trecutul qi prezentul. Ed. Acad. R.P.R., 1953, p. 324-325.
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 83

V. 1. Lenin a arhtat in repetate randurt ca existau in acea vreme douh Rusit

1) Rusia tarista $i 2) Rusia popularA reprezentata de Decembriatii Herten, Belinschi, Cerni-
.sevschi, Dobroliubov. Ridicandu-se impotriva tarismului, N. BAlcescu se plasa pe pozitia
cea mai Inairttath a vremil. El se ghsea pe aceea$t pozitle de lupth cu Rusia popularh,
impotriva tarismulut $1 a Inteles Just, continutul riactionar at tarismului.
N. BAlcescu s'a inspirat problema este insuficient studiatA ni va trebui Ihmur't
clad! aceasta a avut loc direct sau indirect din gandirea Inaintath rush.
Se vorbeate de activitatea lui N. BAlcescu In Moldova, in ajunul revolutlei din 1848.
Cu tine avea BAlcescu contingents in Moldova ? Cu Negruzii si Dottiet care au avut
leghturh cu Puskin, $1 care erau inspirati de ideile inaintate din Rusia ; cu Asachl, care
pentru prima oars a tradus in limba romanh istoria Rusiel ai care a lost printre acei care
au ridicat problema ch nu putem studia istoria Romaniel, fArh a studia al prezenta legA-
turtle de veacurt dintre poporul roman $i poporul rus ; cu M. Kogainiceanu, care era
membru at Societhtilor Istorice din Rusia, care cunostea limba rush $1 se adhpa direct del,
izvoarele culturii inaintate ruse ; cu Alecu Russo, care a fost inspirat de marele ganditor
rus Belinscht in tntocmirea operei sale Cantarea Romaniei", opera cAreia BAlcescu I-a
acordat o deosebith prettlire.,N. BAlcescu cunostea Rusia popularh al In anti care au urmat
revolutlei din 1848. De pe pozitia sa tnaintath, N. BAlcescu, dare a acordat atentie rolu
but masselor In istorie, a ajuns la Intelegerea marii InserunAthti a fratiei Tntre popoarc,
pentru a dobort tot ce este reactionar $11 tiran in lume.
Dupii ee Revolutia din 1848 in Romania a asteptat In zadar ajutbrul promis di
Lamartine ; dupa ce consulul englez 1-a sfatuit" pe Magheru sh rhspandeasch pandurii
ce se preghteau In Oltenia sh porneasch lupta cu arma in mans contra nAvalet armatelor
ortomane ; dupA ce a vAzut cA guvernele din Anglia $1 Franta sprijina trupul putred St
cangrenat" at Imperittlui otoman sr cAutau cu once chip sA franeze lupta poporului roman
pentru libertate $1 tndependentA, BAlcescu aratA tuturor cA In zadar yeti ingenunchia
al vA vets ruga pe la portile Imphratilor" $1 cA singura solute este unirea in lupta a
popoarelor, fiindch Imphratii, domnii ai boieril nu dau deck ceea ce le smulg popoarele.
De aceea a militat N. BAlcescu pen,tru unirea In lupth a popoarelor, a Ruailor,
Polonejilor, Maghiarilor, Cehilor, Romanilor, etc. to vederea realizArii nAzuintelor lor.
Pozitia lui N. BAlcescu lath de Rusia popularA este 'lush insuficient studiata la
not. Este o problemh care trebue aprofundath.
Trebue sA studiem in mod creator lupta $1 opera Int N. BAlcescu.
Trebue sA luptAm cu inversunare impotriva falsifichrilor comise de tstorlclt bur-
ghezi lath de aceastA mare figurA a istoriei nationale.
SA nu uitAm cA istoricii burghezi an tncercat al dupA 23 August 1944 sA foloseasch
eele mai maraave mijloace cu scopul de a mntuneca marea figurA a but N. Bh1cesuu.
Reactionarul Zane a incercat sA reediteze o provocare initiath de reactiune acum un
veac sl pe care BAlcescu a pus-o la punct Inch In anul 1845. Aceasta se referh la atitudi-
nea pe care ar ii avut-o BAlcescu In fata organelor represive ale boierilor la inceputul
activitAtil sale revolutionare.
In Gazeta de Transilvanla" din 26 Tulle 1845 (an. VIII, Nr. 60) N. BAlcescu a
publIcat o declaratie" datatA: Bucureati 5 Julie 1845, in care, Igmurind o eroare care
s'a strecut at in lucrarea La Roumanie" a lui I. A. Vaillant, spune prIntre altele:
Viotima unor uneltiri ticAloase $1 fArA de lege a unor oameni ai guvernului trecut, cart
pentru ca sA -$1 multumeasch niate vinovate dorinti de rAsbunare particularh nu an avut
multh greutate de a gAsi mai multi complezanti ce au primit a Juca Intr'o prefAcutA
conspiratle, rola indoith $1 de conspirator at de Orator, eu uitasem suferintele ce am
imphrtlt in anul 1840 cu o seamh de finer', ni mAcar cA $1 atunct ca $1 acum as ft putut
da pe fatA toatA intriga dar nu am vrut, cAci opinia publich a protestat Indestul pentru
nevinovAtia mea $1 a arun'cat ocara asupra aceluia care abuzand de drepturile eutorithtii
sale, au uneltit acea Intrigh",
Este !impede cA burghezia sl moaierimea romanh care an falsificat al an fAcut timp
de un veac tot ce le-a fost cu putinth pentru a da uithrli pe N. BAlcescu, ar fi folosit",
n'ar fi Ihsat sA le scape un astfel de fapt pentru a lovi In BAlcescu.
Ceea ce n'a reusit burghezia 51 mosierimea, a Incercat in disperarea sa, epigonul"
Zane, cAutand sA folosesch la o aedinth a Institutulut de Istorte lipsa de pregAtire pro -
festonalA a unor tineri $1 slaba vigilenth la unit varsnici. El a fost demascat la aces
sedintA a institutului. Dar aceasta on Inseamng cA selectionatir dolarilor nu mai
incearcA sA unelteasch.
6
www.dacoromanica.ro
84 CONSFATUIREA IsToRicILDR DIN A.P.R.

De aceea, °data cu studierea In mod creator p luptel l operel lui N. Balcescu, se

cere o intgrire p vigilentei fat's de uneltirile riusmane, caN fnat Inceareg sa falsifice
istoria poporului.
In valorificarea critics a trecutului trebue sa studiem lirni le operel supuse analizei,
dar totodatg trebue sa scoatem la lumina conceptia revplutionarA, bogatia de Wei. masura
In care a ajutat personalitatea sau opera studiata lµptel poporulul, desyoltgrii societatil.
Asa cum ne I' vela tovaraaul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
Invatatorli al profesorii trebue sa cultive man,dria nationalg pentru tradltille
revolutionare progresiste ale poporuluI nostru, interesul dragostea pentru opera lul
N. Balcescu, Victor Babe$, Gh. Marinescu, Aurel Vlaicu. pentru operele realiste ale unor
scriltori $1 artiati ca Mihail Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion preapa Gh. coabuc, Th.
Amen, NIcolae Grigorescu-.

Lucrarea tovargaului Stalin Problemele econonfice ale socialismului In U.R.S.S." ne

aratii ca exists legl comune diferitelur formatiuni sociale, dar cg fiecare formatiune socialal
are legl propril care dispar odata cu formatiunea soclalg respectiva. Aceasta ne Inarmeaza
In lupta Impotriva istoriografie1 burgheze care, slujind interesele burgheziei, tncerca si
ascunda legile obiective ale formatiunil sociale capitaliste care duc la pieirea inevitabila
a capitalismului. Aceasta este una din cauzele pentru care istorLografla burgheza cauta sa
ascunda procesul desvoltarii istoriei moderne ai mai ales contemporane a tarii noastre,
mijloc prin care istoriografia burgheza Incerca ss trripleflice claaa muncitoare, massele
populare, de a folosi cercetarea 'storied ca aria de luptil impotriva regimulul burghezo-
moaieresc.
Sub masca obiectivitatir of a apolitismului" istoriogralia burgheza nu a cuprins
cu rare exceptii in cercetarile initiate, evenimentele deslawrate. In a doua jumatate
a secolulul al XIX-lea $1 cele din secolul al XX-lea. Regimul laurghezo-moaieresc a cautat
sa faisifice al sa ascunda In mod deosebit documentarea referitoare la evenimentele de
seams din aceste decenli. ocupandu-se, In masura In care trate aceste probleme, numai cu
glorificarea reprezentantilor burgheziei al mosierimii.
Deosehit de grea a lost moatenirea pe care ne-a lasat-la regirnul burghezo-moaleresc
In sectorul istoriei moderne $1 contemporane.
Dacil aruncam tnsa o privire asupra celor ce au realizat Istoricil dela eliberare
23 August 1944 pang azi, constatam cu toate realizarile reale care exists pe acest
tiiram cif sltuatia este foarte nemultumitoare. Trebue sdl recunoastem cu curd! cd lipsa
unor lucrdri temeinice in domeniul istoriei moderne contemporane se datoreste influenfei
conceptiet burgheze.
Vine noastre este cu atat mai gravy cu cat not am prima in aceastg directie, din
partea conduceril partidulul un afutor cu totul deosebit.
In Rezolutiile 51 Hotgririle C.C. al partidului, In lucrarile tavargaului Gh. Gheortrhitr-
Dej, s'a dat o fundamentare teoretica problemelor centrale ale istoriei moderne al contem-
porane a Romanies.
Documentele de Partid au desvaluit caracterul profund reactionar at monstruoasel
coalitli burghezo-moaleresti si rolul tradgtor ai antinational pe care 1-a jucat monarhia
de Hohenzollern. Era de clatoria noastre ea, In lumina acestor teze se analizgm evolutia
burghezle1 romane, sg desvaluim contradictiile neantagoniste tntre diferltele grupuri ale
burgheziel at conditlile In care burghezia romans a Incetat se lupte tmpotriva oranduiril
feudale, devenind 3 forte reart'onara al apoi contrarevolutionarg.
De o importantg deosebit este studiul desvoltgril economice a Roman lei la sfaraltul
secolului al XIX-lea $1 In secolul al XX-lea. Not nu avem incg cercetar1 temeinice cu pri-
vire la : ritmul desvoltarii industriale a taril ai Insemn,atatea pe care a avut-o fiecare
ramura industrialg In parte ; caracterul inapoiat al econorniel agrare st felul In care actio-
nau ca franc, resturile feudale ; In ce conditii au apgrut Ia pp' trgsgturi ale imperlalis-
multi( Ia Inceputul secolului al XX-lea (carteluri, conceiitrarea de capitaluri etc.), paralel
cu starea Inaporat5 a industriel $1 existenta unor resturl feudate; masura In care era aser-
vita tare capitalului american, englez, francez, german al clocnirile bhp reprezentantli
acestor capitaluri pentru aservirea economIca al politica a Romarriei, jefuirea de catre
imperialiati a bogittiilor tarn noastre etc.
Pr In astfel de studil are sil aparg clan caracterul gl formele de manifestare social-
politica a ;mantle' hurghezo-moaieresti, poPtica maraava a imperialiatilor americani, englezi
etc. precum al pozitla al formele concrete de luptg ale celorlalte forte sociale din tare noastra
al In primul rand lupta revolutionarg a clasei muncitoare.
www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 135

Pang dzi nil aVem Inca Studll pfivind lupta revolutionara a tarilnimil, cum au fost
riltetiEflele taranlibr din f88g tau marea rascoala din 1907.
Tovardsul Oh. Gheorgithi-D'el a aratat ca, Inca dela sfarsitul secolului al XIX -lea
rirdletatiatul cith Ronighia are r6lul tondbcator in lupta de transformare revolutionarll a
Larli. Noi nu atrt trilOcinit Rican be 614 acestei indrumari, studii temeinice care sa trateze
procesul de transformare a blasei muncilOare, dinteo class In sine, tntr'o class pentru sine ;
patrundereg $1 Cbntfitil1e In tare s'a raspandit marxismul in tara noastra ; procesul
contopirii sticiallsttiulul cu inisdarea muncitoreasca ; curentele social-democrate oportuniste
care au &And sa fie trirraftte pehtiu ea marxismul sa iasa victorios in miscarea munci-
toreasca dill tara hO4stra; ln?fuenta miscarii revolutionare din Rusia $i, to deosebi, influ
enta leninismului asupra miscalli revolutionare din tara noastra etc.
Clasicil marxism-leninismului au dat o definitie claril asupra caracterului diferit al
razboafelor. Tovargsul I. V. Stalin a dat In genials sa lucrare Istoria Partidului
Comunist (bolsevic) al Unlunii Sovietice Curs scurt" o definitie clasicil, cu privire
la teotia $1 tactica partidului In chestiunea razboiului. Tovarastil Stalin arata ca, atata timp
cat exists imperialismul, razboaiele stint inevitabile. Numal pe aceasta baza putem lamuri
caracterul diferitelor ritztioale pd Care le-a dl's Ora noastra. Dar not n'am Intocmit tnc4
studii temeinice privind razbdiul pentru independents (1877 1878) : nu am Igmurit
caracterul nedrept al participarii Ftbtnaniei la al doilea razboi balcanic si mai ales, carac-
terul nedrept al participaril Ron-M.116 burghezo-mosieresti la razbolul imperialist din
1914-1918. faril a mai votbi dd cotropirea Basarabiel $1 de ctiminalul razboi antisovietic.
Din aceast3 'cauza, se comit atat la catedrele universiiare, cat $1 la Institutele de Istorie,
greseli grave, nationalist-burgheze, in aprecierea caracterului unora din aceste razboale.
Analizang perioada istorica cuprinsa Mtn anii 1917-1944, Acad. Mihail Roller arata Insemnatatea
istorica mondiail pe care a avut-o Mama itevolutie Socialists din Octombrie. Vorbitorul arata cum hurghe-
zimea gi znogierimea ron-tana an transformat Romania tntr'un avantpost al imperialismului la granitele ate -
tnlui sovietic. El tnfatigeaza avintul revolutionar'din tars noastra sub influenta Marii Revolutii Socialiste din
Octombrie, gi lupta clasei muncitoare condusil de grupurile comuniste gi apoi de P.C.R., pentru apararea re -
volutionata a u.n.s.s. El aratI1 ca desvoltarea istoriei contemporane a Romaniei s'a desfagurat sub influenta
Revolutiei din Octombrie. Subliniaza formele concrete ale desvoltarii economics si ale luptei de clasli In a nii
avantului revolutionar (1J17-1023) in anii stahilizarii relative a capitalismului (1923-1929) In Umlaut erizei
generale (1929-1933) et trasaturile proprii Romaniei, uncle criza industrials s'a altoit pe criza agrarli, adan-
mita ca urmare a nerezolvarii problemei agrare; lupta din anii prernergatori celui de al doilea rlizboi mon-
dial gi In timpul erizninalului raztol antisovietic. In toti acegti ani, trusturile imperialists °serves° tot mai
malt Romania, fie ca 0 Vorba de firma americans, engleza, germana etc., a acestor trusturi.
Analizand aceste probleme Continua vorbitorul In lumina tnvataturii tovartisului
Stalin, cu privire is legea etonomica fundamentald a capitalismulut contemporan, constatam
ca privitor la prima etap5 a crizei generale a sistemului capitalist mondial, not nu am
demascat cu tarie prin studii s1 lucrari de istorie, crunta exploatare la care a lost supusa
elasa muncitoare sub regimtil bunthezb-mosieresc ; cum s'a manifestat In mod concret
pe spinarea poportdul muncitor goana imperialistilor pentru asigurarea profiturilor color
mai matte ; cum a fost faseizata $i taitta Romania In razboiul antisovietic. Not nu am
Intocmit Inca studii In care s5 se trateze : lupta clasei muncitoare organizata $i condusa
de P. C. R. cum P. C. R. a pgstrat desvoltat pe o treapta mai Malta traditia
revolutionara de lupta a tntregului popor ; cum P. C. R. a fost aparatorul inteteselor
nationale ale Romania' In lupta pe care a dus-o pentru o politica de prietenie cu U.P.S.t
si Impotriva aservtrii tarn noastre de catre imperialistil americans, englezi, germant...
cum P. C. R. a luptat pentru bol$evizarea partidului, demascand ramasitele gheriste, influ-
entele straine patron §e tit partid, burn a descopetit actiunea dusmanoasa, contrarevolutio-
nara a lui Luca, sprijinit de Packer $i Georgescu $i cum a asigurat $i asigura sub con-
ducerea C. C. al P. M. R. ftt frunte Cu tovarasul Gh. Gheurghiu-DeJ politica Marxist-leni-
nista In lupta bented dbritifttftba 3ncialisrhultd to R. P. R.
Vorbitorul arida apdi care an ftsst urmarile nefaste pentru Romania In urma instaurarii dictaturii
facciSte gi tranSforMarii Orli intetm satelit al hitlerismului. El area totodatli Insemnatatea istorica a ebbe-
'Aril Romanitli de atm glorioasti Annata Sovietica de sub jugul fascist, lupta dust[ de P.C.R. sub condueerea
tovaragulu/ Gh. Gheorghiu-Dej pentru doborlrea dictaturii antonesciene, instaurarea regimului de democratie
popularli gi etapele de desvoltare a regimului de democratie popularlt.
,,In prima
r sa etapa, regimul de democratie popularS a avut un CarEltIt antifascist,
$1 antifeudal. Sub conducerea P. C. R., clasa muncitoare a fost hegemonul
In lupta poporului muncitor pentru desavarsirea revolutiei burghezo-democratice.

www.dacoromanica.ro
86 CONSI Va.. IRE A. ISTORICILOR DIN R.P.R.

Aya Aim ne arata lovarasul Gh. Gheorghiu-Dej Congresul al V-lea al partidulul nu

a putut prevedea formele concrete pe care le va lua desavarsirea revolutiei burghezo-
democratice. La noi acest proces s'a petrecut in urma eliberarii Romaniei de catre fortele
armate ale Statului Sovietic, care a deschis in fata tariff neastre drumul desvoltarli
democratice, a dat putinta poporului roman sa-el is soarta in proprille sale main' si sa
faureasca regimul de stat in conformitate cu interesele si vointa lui" 1.
Aceastil problems atat de Importanta a revolutiei din tara noastra nu p fost Inch
obiectul unor preocupari serioase a istoricilor. Nu au lost Inca intocmIte studii nicl cu
privire la cea de a doua etapa a revolutiei din tara noastra, and dela revolutia democrat-
populard am trecut la revolutia soclalistd. Partidul nostru se calauzeste in politica sa de
legea economica fundamentals a socialismului descoperith de tovarasul Stalin, care consta
in asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale si culturale mereu crescande
ale intregii socletati, prin cresterea si perfcctionarea neintrerupta a productiei socialiste
pe baza tehnlcii celei mai inalte"2.
Lupta condusa de partid pentru construirea industriei socialiste si, in primul rand, a
industriei grele ; introducerea in tam noastra a tehnicii celel mai noi, cu ajutorul fratesc
socialist pe care ni-I acorda U. R. S. S. ; rezultatele concrete oglindite In imbunatatirea
continua a vietii materiale si culturale a poporului ; eroismul clasei muncitoare in lupta
pentru invingerea greutatilor, pentru construirea victorloasa a 'socialismului ; formele
concrete istorice pe care le-a luat in etapele revolutiei alianta clasei muncitoare cu
taranimea muncitoare ; procesul de formare a unitatif moral-politice a poporului ca urmare
a apliciirii politicii staliniste in problema nationala etc., lath numai unele din problemele
fundamentale care trebue sa devina object de studiu.

Noug, istoricilor, ne revine sarcina sa contribuim la opera de construire a socialis-

mului prin educarea tinerel generatii in spiritul patriotismului socialist si al internationa-
lismului proletar, sa contribuim la educarea masselor prin Intocmirea de studii si cercetari
care sa trateze, de pe pozitia clasei muncitoare, problemele de istorie cbntemporana a
patrlel noastre.
0 astlel de pozitie core sa avem o atitudine combativa, sa demascam fara crutare pe
dusmanii poporului muncitor interns si externs. Dupa cum ne invata marxism-leninismul, fn
perioada de trecere dela capitalism la socialism, lupta de clasa nu se stinge, ci se astute
Aceasta lege o vedem oglindita in realitatea vietii, in ascutirea luptei de clasa din tara
noastra. Aceasta lupta se desfasoara in conditii tot mai favorabile clasei muncitoare care
define puterea politica In stat si principalele parghii economice. Dar in desfasurare
acestei lupte, fortele reactionare se cramponeaza de orice mijloc pentru a impiedeca, sau col
putin pentru a intSrzia, disparitia for de pe arena istorlei.
Noi, cercetatoril din domeniul istoriei trebue sa dovedim, prin activitatea noastra
concreta, cum indeplinim sarcinile ce ne revin, in momentele acestea ale revolutiei
socialiste cea mai Malta culme pe care a atins-o p.Ing azi istorla Romanies.
LuptAnd pentru a ne ridica la inaltimea sarcinilor noi ce ne revin, putem vedea mai
limpede, de o parte luminoasele perspective ale tarilor din lagarul socialismului si pacti, ale
RomAniel, sl de alta parte gradul de descoinpunere $l de decadere a tarilor capitalist, a
ideologiel burgheze si a purtatorilor el.
Vorbitorul aratii perspective ee se deechide R.P.R. pi tilrilor'de democratic popularii-prin construirea
gootalismulai, perspectivole ce se deschid U.R. B.S. prin trecerea treptat& dela socialism la comunism ei Insem-
nittatea acestei desvoltari In lupta pentru apirarea phii. El subliniaz& mizeria °rescind& din Virile capita-
list°, criminals politic& a imperialiptilor pi mai ales a imporialismului amerioan, care au cotropit Coreea si
alit& la un nou rilzboi mondial.
In aceasta politica a imperialistilor joaca un rol de seams falsificarea istorlei si
propovaduirea uror tcorii" antistiintifice si inumane.
In Statele Unite ale Americii se falsifica cu cinisin studiul istoriei. Istor:cil vanduti
imperialismului american cauta sa demonstreze ca intrigile politiclanIste dela curiae impe-
dale, sefii militari etc. reprezinta fortele motrice ale istoriel. Intr'un manual de istorie,
intocmit de tin istoric burghez se spune ca : Ionia istoria omenirll ¢i in special etapa el
acluald vine in sprifinul ideal ca America trebue sa conducti restul lumil. Un alt istoric
american, Ralph Fleming, formuland teza dreptulul natural" afirma ca : in condifilie
Gh. Gheorghiu-Dej SO de ani de luptil a Partidului sub steagul lui Lenin pi Stalin". Ed. P. C. It.
ed. a II-a, 1952, p. 34.
I. Stalin, Problemcle economic° ale socialismului in U. R. S. S. Ed. pentru literature politic&
1052, p. 45.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R. 87

de azi multe natii mici, nu au dreptul la existents $1 trebue sd renunte la suverani-

latea for.
In ultima vreme, imperialistii folosesc din plin asa zisa teorie a lui Malthus. Marx 0
Engels, la timpul tor, au demascat caracterul antistiintific al malthusianismulul.
Concluziile stiintifice ale lui Malthus scrie Marx sunt formulate In interesul
claselor dominante, In general, si al elementelor reactionare ale acestor clase dominante In
spedal. Cu alte cuvinte, pentru aceste interese el falsifica stiinta... Ura clasei muncitoare
engleze fats de Malthus... este, prin urmare, cu desavarsire Indreptatita ; cu instinctul sau
sigur, poporul a simtit aid ca in fats nu se afla un om de stiinta, ci un avocat angajai,
un aparator al intereselor vrajmasilor sal, un nerusinat sicofant al claselor dominante" I.
Engels, la randul shu, a infierat teoria malthusiana, numind-o o teorie josnica,
o batjocorire desgustatoare a naturii st a omului" 2.
Azi, imperialist!c americani lanseaza diferite variante ale malthusianismulul. Istoricii",
filosofii" in slujba imperialistilor americani, cum este de pilda scutierul bombei atomice,
lordul englez Bertrand Russel, cauta sa convinga pe cititorii sai ca la baza comportarii
oamenilor $i a vietii ]or sociale, stau instinctele animate. In lucrarea sa Patria si individul"
el spune : Nu trebue sa ignoram instinctele". Si pentruca acest filosof" considers ca
Inteo lume in care tots se iubesc nu ar merita sa traiesti" ; el proslaveste instinctele
animalice pe care mintea omeneasca poate sa le transforme pans la proportii pe care nu
be Intalnim nici la fiarele cele mai salbatice".
Cu ce stop vrea Russel sä intensifice instinctele animalice la om ? Eu cred cu
fermitate spune Russel ca natura este aceea care impune razboaiele si alte forme de
lupta distrugatoare dintre oameni".
...Din timpurile cele mai Indepartate spune el si pang In zilele noastre, razboiul
a fost motorul principal al societatii".
Iata asa dar, secretul pentru care acest purtator de cuvant al imperialistilor cultiva
instinctele animalice. El proslaveste razboiul cu scopul de a sluji cercurile imperialiste din
America, care asasineaza femei stcopil In Coreea si care vor sa deslantue al treilea razboi
mondial pentru asigurarea profitului capitalist maximal. El declare fatis ca este pentru
razboiul atomic, pentru razboiul bacteriologic, pentru a-si atinge scopul de aservire si
jeluire sistematica a popoarelor din alte tad, prin instaurarea dominatiei mondiale a
Statele Unite ale Aniericii" 3.
Acest reprezentant al ideologiel imperialiste calca in picioare toate aspiratiile
popoarelor. El se ridica Impotriva popoarelor, care lupta pentru a-si apara sau pentru a-si
cuceri independenta nationala. Reprezentantii ideologiel imperialiste, vanduti imperialistilor
americani, spun toate acestea pentru a asigura instaurarea dominatiei mondiale a Statelor
Unite ale Americii".
In discursul tinut la Congresul al XIX-lea al P. C. U. S., tovarasul Stalin a aratat ca
hurghezia isi permitea, in anumite perioade, sa facA lux de liberalism, sa vorbeasca de
nhertate, de independenta nationala. Dar, In perioada contemporana a capitalismului a
sous tovarawl Stalin principiul egalitatii in drepturi a oamenilor gi natiunijor a fast
calcat in picioare de catre burghezie.
Acum, burghezia vinde drepturile si independenta natiunii pe dolarl. Steagul
independentei nationale si al suveranitatii nationale a fost aruncat peste Nord. Nu Incape
indoiala ca acest steag va trebui sa-1 ridicati voi, reprezPntantii partidelor comuniste fel
dcmocratice, si sa-I duceti Inainte, data vreti sa fits patrioti ai tarn voastre, dacil vrevi
sa deveniti forta conducatoare a natiunii. Altcineva nu are cine ridice".
Ian cat de profunda este deosebirea /ntre putreda conceptie imperialiste, propovaduitg
de Russel si de alti slugoi al dolarului care cheamA la razboi, care cer sa se calce In
picioare tot ce este dragoste de tail, de independenta si suveranitate nationala de o parte
si de alts parte conceptia care sta la baza politicii Partidului si Guvernului R. P. R. In
lupta pentru construirea oranduirii superioare, socialiste, conceptii dupa care trebue sa ne
calauzim In activitatea noastra In domeniul cercetarilor de istorie pentru a putea sluji activ
poporul muncitor In faurirea cu sueces a operei pe care a tnceput -o,
0 conditie fundamentals fara de care nu se poate desvolta stiinta istorica fn tara
noastra este folosirea curajoasa a armei criticii gi autocriticii.
Teoriile plusvalorii, Ed. rush, v. II, partea a II-a, p. 208-209.
K. Marx 8i Fr. Engels, Opere, Ed. rusk v. II, p. 313.
Reprodus dupi Bollevie, Nr. 9, 1952.
I. Stalin, cuvantara rostitli la Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Ed. pentru literature politick 1952, p. 7.

www.dacoromanica.ro
HS CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

In anul 1934, tovarasul Stalin, vorbind despre sarcinile ce revin activistilor de pe

tartmul munch ideologice, spunea printre altele ca o sarcina de seams a unor luptator1
este de a nu cocolo$1, ci de a critica cu Indrazneala abaterlle unor tovarasi dela
marxism-leninism.
Trebue sA recunoastem a In institutiile de Istorie, atat In cele de cercetare cat $i to
cele de tnvatamant superior, se manifests o lipsa de Indrazneala In a critica.
late cateva exemple:
Recent a aparut sub redactia Acad. Mihail Roller o editie noua a manualului Istoria
R. P. R." pentru InvatAmantul mediu $i scolile superioare pedagogice. Aceasta editie este
Imbunatatita fats de editia din 1947. Dar manualul mai tontine lipsuri $l In unele capitole
gasim greseli obiectiviste.
In periodizarea istoriei vecht, manualul foloseste Impartirea facutti de Morgan
(salbaticie, barbarie etc.). periodizarea lui Morgan a avut mare Insemnatate, in desvoltarea
istoriei, In haosul care a existat in periodizarea istoriei vecht acum 75 de ant. Dar to
decurs de 75 de ant studlul istoriei vechi a dobandit not succese, care cer o punere is
punct a problemei. Aceasta problems a fost azi puss In discutie de cercetatorii sovietici.
Dar aceasta se ignore In manual. De asemenea nu este lamurit pentru ce se fixeaza
Inceputul perioadei capitaliste In anul 1821 $i care este legatura tntre rascoala din 1821 $i
revolutia din 1848.
In manual nu se demasca cu destula tarie istoriografia burgheza $i se folosesc
instificient izvoarele marxist-leniniste, textele clasicilor marxism-leninismului care se refers
direct la problemele istoriei Romaniei.
In manual nu sunt scoase In evidenta cu suficienta claritate desvoltarea forteler de
productie $1 caracterul relatiilor de productie In unele formatiuni sociale ale istoriei
Romaniel. In tratarea unor formatiuni sociale, nu se oglindeste cum a actionat legea
concordantei obligatorit a relatiilor de productie cu caracterul fortelor de productie $1 cum
au folosit clasele inaintate aceasta lege In interesul lor.
Manua lul are goluri serioase In tratarea problemelor din secolele XVI, XVIr., XVIII.
0 problems atat de Importanta cum este de pilda lupta de clasO in aceste veacuri este
deseori tratata In mod static. Intr'o serle de capitole se repetA deseori, fare explicatie, ca
fuga taranilor este o forma a luptei de clasti.
Problema fugli are Visa multe explicatii. Ar trebui sa luam de pilda In discutie gi
urtnatorul aspect : de ce fugeau taranil de pilda din Muntenia In Transilvania, sau fn
Moldova $1 vice-versa. Adeseori not constatam fuga unor Want din Tara Romaneasca sl
Oltenia spre Bulgaria, chiar spre regiuni apropiate de Constantinopol, centru politic al
imperiulta otoman, care asuprea Tarile Romane.
Direclia fugii taranilor nu era Intamplatoare. Taranif se Indreptau de obicei spre acele
centre unde aveau loc lupte mai ascutite impotriva asupritorilor, unde existau posibilitati sa
scape de iobagie, sa se libereze. Aceasta explica $i de ce tatanii se Indreptau deseori spre
Nipru, spre cazacime. Organizarea clizaceasca scapa un timp controlului puterii centralizate.
Taranii fugari se Indreptau Intracolo tocmai fiindcA exista in acea vreme acolo o viata
relativ mai libera, pentruca vedeau cA fortele cazace.sti pot sA -i ajute In lupta for
Impotriva Turcilor pentru independents, de care taranii legau nazuinta for de eliberare din
iobagie. Thranii se Indreptau spre Rusia pi pentru faptul ca vedeau In Rusia forta care
ducea lupta Impotriva Turcilor ce subjugau Tarile Romane.
Fuga taranilor a luat In cursul desvoltarli istoriei noastre aspecte diferite, caractere
diferite, avand ecouri diferite. Problema aceasta merits sA fie studiata. Aceasta ne-ar ajuta
sA tncetam a bate pasul pe be in aceasta. problemA $1 sA vedem mai limpede cum au
crescut to general fortele sociale ce tnfruntau clasele condamnate disparitiei in acea epocii
$t ce rol a avut In acel cadru lupta taranimii si diferitele forme pe care le-a luat
aceasta luptA.
Gasim de asemenea in noua editie a manualului Istoria R. P. R." capitole cu greseli
obiectiviste. De pilda capitolele care trateazA problemele culturit.
In manual am dat la Inceput o definitie generals iusta a rolului culturil, a rolului
artei populare, litcraturil populare, folklorului etc., dar ele trebuiau sA ne fie caltluza In
interpretarea celorlalte capitole, care trateazA problemele culturii din secolul al XVI-lea,
al XVII-lea, al XVIII-lea etc. Trebuia sA aplicam principiile juste la conditiile concrete ale
Tarilor Romane. Nu am fAcut -o. Din aceastA calla nu a reiesit In evidentA rolul ideilot
inaudate in desvoltarea (storied a Telrilor Romane.
Se mai foloseste azi la catedre, programul de istorie a R. P. R. pentru Invatamantul
superior Intocmit acum cativa ani. Acest program nu a lost Inca modificat pe baza
genialelor lucrAri ale tovarasului Stalin $i pe baza documentelor de partid ce au aparut in
ultimil ani. Aceasta constitue o serloasa gresala $1 oglindeste o gravA ramanere in urmA.

www.dacoromanica.ro
 CONSFATUIFtEA ISTORICILOR DIN R.P.R. 89

Lipsa de IndraznealA In folosirea armei critic'' ea manifestat si cu privire la lucrarea

Acad. P. Constantinescu-Iasl Organizatiile de masse... ", aparuta In anul 1952. Aceasta
tlucrare cuprinde un numar de ComunicAri prezentate la Sectia de Istorie a Academies
R.P.R. Ea cuprinde date bibliograf ice utile. Dar lucrarea confine greseli serioase. Nivelul
'ci ideologic este necorespunzator. Activitatea organizatiilor de masse este ruptti de framan-
tarile social-politice ale vremii. Autorul uita uneori cA Partidul Comunist a Initiat $i
condus organizatiile de masse Si prezint5 unele probleme astfel, trick s'ar putea crede ea
organizatiile de massif au avut un rol conducAtor, ceea ce este gresit si nu corespunde
t ea 'UAW.
Presa noastre, revistele de specialitate, cercetatorli din domeniul istorie' care discut1
aceste probleme nu ne-au ajutat, n'au luaft public pozitie critics.
Trebue sA anallzam critic si autocritic continutul revistelor noastre istorice care au
-un nivel nesatisfacator.
Revista Studii 4i CercetAri de Istorie Veche" n'a reusit Inca sa devina o revistA de
istorie veche. Ea continua Inca sa fie o revistA In- care se publics material documentar,
factologic, foarte putin generalizat.
Studii" revista de istorie $i filosofie nu este Inca acel organ combativ care si
,promoveze In mod creator gandirea stiintificA din domeniul istorie', un organ care sa desbata
cu curaj problemele de istorie. Problemele Insemnate de istorie nu capAta Inca in revista
o generalizare teoretica. Tematica revistei nu oglindeste problemele cele mai actuate ale
luptet pentru construirea socialismului. Numerele de revista sunt inegale, atat ca probleme,
cat si din punctul de vedere al nivelului. Prea rar se publics articole generale care ataca la
un Malt nivel teoretic probleme de istorie ce se cer lamurite. Revista a publicat articole
neadancite (S. Stirbu), sau articole care tratau superficial unele probleme (V. Mactu) etc.
Sarcint deosebit de marl stau in fata revistelor de istorie. Ele trebue sA desfAsoare
largi desbateri critice. Revista Studii", pentru a-si Indeplini misiunea ce-I revine, trebue
sa organizeze In mod sistematic in paginile sale discutii pe problemele de Istorie si mai ales
pe problemele de istorie moderns si contemporana. Trebue create o rubrics de crated st
bibliografie, trebue publicate mai multe recenzii critice si mai ales la un nivel ridicat.
Directia Institutului de Istorie si conducatorii sectiilor trebue sa aju,te membrii
colectivelor si mai ales colaboratorii tineri sa priveasca revista Studii" ca un organ al
tor, ca o tribune unde pot pune In desbatere, unde trebue sa puns In desbatere problemele
de istorie, unde pot sa-si valoritice propria for creatie, unde pot sa se formeze si sA
devinA adevarati istorici.
Noi subestimam rolul revistelor noastre. Redactia nu mobilizeaza colectivele de
conducere ale institutelor si sectiilor respective, far directiile institutelor, directorii de
sectii si fiecare istoric in parte rill folosesc aceasta tribune pentru a destasura o mare
bAtalie, o adevArata lupta de opinil, WA de care nu putem s5 desvoltam stiinta istorice
din R. P. R.
0 gravy greseala a istoricilor este cti nu acorda suficient5 atentie ridicArit nivelulul
Ideologic si nu duc o lupta sustinuta pentru Intarirea vigilentei revolutionare In domeniul
tercetarilor de istorie.
Problemele ideologice, problemele stiintelor sociale nu stint totdeauna Intelese fn
adevarata for valoare. Unii mai subapreciaza Insemnatatea luptei pentru o juste orientare
ideologica, atat In stiintele sociale, cat si In stiintele naturii.
Se manifests Inca la not un liberalism putred si o nepAsare condamnabilA fate de
greselile st denaturArile ideologice. Asa cum a arAtat la Congresul al XIX-Iea al P.C.U.S.
lovarasuf Malenkov subaprecierea muncii ideologice poate aduce prejudicil ireparabile
intereselor partidului $1 statului, Nu trebue sa uilam niciodat5 ca once slabire a influentei
ideulogiei socialiste tnseamna intarit ea influentei ideologic' burgheze".
Fara Indoiala, CA In analiza greselilor noastre no putem sa ne oprim numai la membrii
Sectiei a V-a si al Institutelor de Istorie. Trebue sa vedem si ajutorul pe care ni I-a dat
51 mai ales pe care nu ni 1-a dat Secretariatul sl Prezidiul Academiei R. P. R. Dace
Secretariatul si Prezidiul Academie' R. P. R. ar fi avut grija sa primim un ajutor printr'o
analizA critics a aetivitatil noastre, nu sporadic ci sistematic, am fi putut vedea mai clar
si am ft putut evita din limp multe din greselile noastre.
Pentru a reusi sa InlAturam greselile noastre, pentru a ridica nivelul cercetArilor
noastre, trebue sA tntarim vigilenta revolutionary pe frontul ideologic, trebue sa studiem
temeinic marxism-leninismul ; sa studiem si sa folosim la maximum documentele de partid,
lucrarile tovarasului Mt, Gheorghiu-Dej In care se aplic5 In mod creator tnvAtAtura marxist-
leninistA la condiliile Wit noastre, sA folosim stiintific documentarea istorice, izvoarele
noastre, pe care sA le Interpretam creator, pe baza stiintei marxist-leniniste si nu dogmatic ;
ai asa cum ne Invata partidul, sa urmam exemplul tnaIntatel stiinte istorice sovietice.

www.dacoromanica.ro
90 CONSFATUIREA ISTORICILOR DIN R.P.R.

Convingerea pe care o au adevaratii cercetAtorl din tare noastrA cA datorAm In mare-

parte succesele noastre faptului cA folosim literature sovieticA de specialitate, trebue sa
ne fie de Indemn pentru a crea posibilitatile sA folosim mai intens aceastA literatura
direct dela izvoare.

Noua opera geniafA a tovarasulul Stalin Problemele economice ale socialismului In

U. R. S. S." si documentele Congresului al X1X-lea deschid perspective largi de desvoltare
tuturor oamenilor de *Uinta. Sarcina noastrA este ca, pe baza invataturii marxist-leniniste,
pe baza noilor teze descoperite de tovarasul Stalin, In genialele lucrari Marxismul si
problemele lingvisticii", Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S.", sA rezolvarn
problemele teoretice de cercetare istoricA In legAturA stransa cu problemele scoalei, ale
Inviltamantului elementar, mediu si superior, In legAturA nemijlocitA cu educarea tinerei
generatil de constructor' constienti ai socialismului, In legAturA cu educarea masselor fn
spiritul patriotismului socialist, al dragostei feta de U. R. S. S., In spiritul internatio-
naltsmului proletar.
Se cere sA depunem eforturi serioase pentru ridicarea nivelului nostru ideologic-
marxist-leninist.
SA folosim literature sovieticA $i mai din plln decat a fost folositA pans azi, pentru ca
in mod creator, pe baza Invataturii marxist-leniniste sA desvoltam studiul istoriei patriei
noastre, sA generalizAm cercetArile istoriei. In preocupArile noastre sA fim mai activi, mai
rodnicl. SA Intocmim studii, monografii, tratate originate, care sA reprezinte contributia
noastrA la lupta pentru ridicarea culturii in tare noastrA. SA desbatem aceste lucrari
tnainte de a tncepe sA le Intocmim In timpul Intocmirii si dupA publicarea for In mod
critic si autocritic, luptand Impotriva monopolului pe care unii mai varstnici sau mai
tineri vor sal impunA in cercetarea istoricA.
SA Intelegem cA munca noastrA va fi mai rodnicA, mai valoroasa dacA vom ridica
not cadre tinere de istoriei, o pleladA de istoriei tnarmatA cu InvAtAtura marxist-leninista
gi cu vigilenta revolutionara, care sA contribue activ la Inflorirea stiintei istorice In tare
noastrA. Acest lucru nu este un lucru usor, dar este posibil. AceastA actiune ne deschide
perspective et ne dA satisfactia imensA pe care o poate avea un adevArat cercetAtor, atunci
cand slujeste marea cauzA a construirli socialismului In R. P. R., marilor idealuri ale
omeniril comunismului.
Zorlle unel vietl not spune tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej s'au ridicat asupra
Pattie' noastre. Un viitor luminos se deschide In fate poporului nostru muncitor. Pentru
fAurirea acestui viitor mAret, merits sA ne dam flecare toate fortele, toate cunostintele si
tot elanul nostru revolutionar".
*
Duped expunerea Acad. Mihail Roller, lucrdrile consfdluirii isloricilor s'au inchelat.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICARILE TAR.A.NETI DIN 1899
I CLUBURILE SOCIALISTE LA SATE
DE

GHEORGHE MATEI si M. DAMASCHIN

Intre rascoalele taranesti din anul 1888 si marea rascoala taraneasca

lin 1907, se situeaza, la loc important, framantarile adanci si luptele ascutite
-de class ce au avut loc la sate, in anul 1899. Ele prevestesc pe acelea si
mai marl din 1907. Astfel, miscarile taranesti dela sfarsitul veacului al
XIX-lea constituesc un fel de punte de legatura Intre cele doua rascoale
generale taranesti, din 1888 si 1907.
Care sunt cauzele framantarilor si rascoalelor taranesti din 1899 ?
Trebue sa spunem ca sunt aceleasi care au provocat rascoala din 1888,
agravate Ins5, intre timp.
Pentru a ne lamuri asupra cauzelor puternicelor miscari taranesti din
1899, sa lasam da'tele insesi sa vorbeasd. Ne situgm in sfera concretului.
Analizand statisticile agricole dela sfarsitul veacului al XIX-lea consta-
tam o cu totul nedreapta distribuire a proprieteitii. Cca 5.000 mari mosieri,
Teprezentand 775%.,din proprietarii agricoli posedau aproape 4.000.000
hectare, adica 49% din intinderea de patnant cultivabil a lard, revenind
fiecaruia cca 800 hectare.
Cca 39.000 proprietari mijlocii, reprezentand 3,5% din proprietarit
agricoli, aveau 852.000 hectare teren cultivabil, adica 11% din intinderea
fotald, revenind fiecgruia cca 22 hectare.
Jar 921.000 de tarani, capi de familie, reprezentand 95% din proprietartt
.agricoli, stapaneau cca 3.000.000 hectare, adica 40% din intinderea totals
revenind de capul de familie cca 3,25 hectare.
Dintre ace.stia din urtna, 292.000 (32%), tarani, capi de fanzilte repre-
-zentand cca 1.400.000 de suflete, poseda sub 2 hectare de peitnant, deci o
suprafata cu totul insuficienta pentru a -9i putea scoate hrana zilnica, nici
macar in ceea ce priveste nutrimentul uscat, painea si m5m5liga 1. Din
aceleasi statisEci reiese ca aceasta aproape o treime din taranii capi de
familie produc cu 35% mai putin grail si porumb dec5t au nevoie pentru
'hrana for si a familiei de pe p5mantul pe care-1 posed5, aceasta fat5 a mai
' G. D. Creanga; Proprietatea rural6 In RomAnia. Bucure0i 1907, p. 55.

www.dacoromanica.ro
92 GH. MATEI fi M. DAMASCHIN

adauga cheltuelile pentru altfel de hrana, carne, legume etc., sau pentru
imbradminte, impozite, etc. I.
De aici rezulta pentru t5ranul din aceasta categoric o serie de neajun-
suri, care-1 fac, fie s5 ia p5mant in arena si prin aceasta sä fie in strans5
dependents de proprietarul mosiei care-1 exploateaza asa cum vrea, fie s5-si
arendeze altora propriul sau p5mant si sa -si caute alte mijloace de trai in
alt5 parte.
Deosebit de acesti tarani s5raci sau semiproletari, mai erau Inca peste
400.000 de tarani fara de p5mant, constituind proletariatul agricol, si care
erau, in majoritate, salariati ai Intreprinderilor agricole (cu ziva, cu luna
sau cu anul).
Deci, constatAm la noi: pe de o parte, semiproletariatul agricol (taranimea
saraca) si proletariatul agricol, pe de alts parte, chiaburimea sau burghezia
satelor, far Intre ele taranimea mijlocas5.
Aceast5 situatie a felului cum este distribuit5 proprietatea agricola in
Romania ne face s5 intelegem si revendicarea de c5petenie a taranimii in
toate miscarile si rascoalele ei si deci si in cea din 1899, aceca de pc-rida
Deci, cauza principals a misearii t5r5nesti din 1899 este lipsa de Omani.
M5surile pe care au lost silite sa le ia guvernele burghezo-mosieresti,
in urma framantgrilor t5r5nesti anterioare, prin modifickile legii de invoieli
agricole si vanzarea de p5manturi din proprietatea statului, au dus la
intarirea pozitiilor burgheziei satelor si la o si mai crunta exploatare
mosiereasc5.
Din statisticile fgcute de G. D. Creang5, reiese clar inlisprirea exploatarii
tcircinimii in ultirriele cloud decenii ale secolului at XIX-lea, deci in vtemea
fr5mantArilor t5rAnesti de care ne ocup5m 2. Luand ca exemplu cateva mosii
din fiecare judet, Creang5 arata ca arenda in bani a crescut, intre anii
1880-1900, dela 30 la 60 lei la hectar, adic5 cu 100% In Jud. Dambovita:
dela 24 la 36 lei la hectar, adic5 cu 50% in Jud. Vlasca; dela 24 la 60 lei
Ia hectar, adic5 cu 150% in Jud. Teleorman.
Arenda in dijma, cea mai obisnuit5 in Muntenia si Oltenia, in judetele
in care miscarea t5r5neasca din 1899 este mai puternic5, prezinta si ea o
crestere enorma 3.
Asa, la 1880, la o rnosie din Jud. Romanati data de statistica amintita,
dijma era 1 proprietarului si 3 taranului (1/3) 4, sau 25% proprietarului si
75% taranului, iar ca suprasarcini rezultate din Invoiala agricola, fiecare
Oran Invoit trebuia s5 mai luereze pentru proprietar 50 ari de grau si 50 ari
de porumb cu desharsire, apoi 2 zile cu canal, 6 zile cu bratele, sa dea 3 pui
de ggin5 si 10 oua. La 1900, pe aceeasi mosie, dijma era 1 si 1 (1/1), sau
50% proprietarului si 50% taranului, iar ca suprasarcini de persoan5
invoit5 : sa lucreze pentru proprietar 100 ari CU desAvarsire, -3 zile cu carul.
300 dublidecalitri transport Ia gar5, 2 pui de gains si 10 cid.
In Jud. Do lj, la 1880, dijma pe una din mosiile prezentate de statistics
era de I si 4 (1/4) sau 20% proprietarului si 80% taranului, iar in plus
G. D. Creanga, Prdprietatea rurala In Romania, Bucuresti 1907, p. 55.
2 G. D, Creanga, Cresterea arenzii pamantului in ban! si In dijma a pasunatului
si a pretului muncilor agricole dela 1870-1906, Bucuresti, 1908.
8 Ibidem, p. 4-16.
In raport, numaratorul feprelintil partea proprietarnlui @i numitorul partea taranului;
nu este un raport aritmetic.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MI.5CARILX TARANWPI DIN 1899 93

ca suprasarcini de persoana: 50 ari de grau si 50 ari de porumb, munciti cu

desavaisire, pentru proprietar. La 1900, pe aceeasi mosie, dijma era 1 si 1
(1/1), sau 50% proprietarului si 50% taranului, si suprasarcini de persoanA
Invoita: 150 ani de paioase, secerat, strans, cl5it, carat, 50 ari de porumb,
muncit cu desavarsire si 3,50 hectolitri transport la schela.
In Jud. Olt, la 1880, pe o mosie, dijma era 1 si 4 (1/4) sau 20%
proprietarului si 80 % taranului, iar ca suprasarcini de persoana Invoita:
sA lucreze 150 ari cu desavarsire, 4 zile cu mainile, 2 cu carul si I
transport la gall. La 1900, dijma era 1 si 2 (1/2) sau 33% proprietarului
si 67% taranului, iar ca suprasarcini: 20 ari de muncit la tarla, de fiecare
hectar luat in arena iar de persoana isrivoita 2 zile cu mainile si 1
transport la garA.
In Jud. Vlasca, la 1880, pe una din mosii aleasa de noi, nu dintre cele
mai grele prezentate de statistics, dijma era de 1 si 6 (1/6), sau 14%
proprietarului si 86% taranului, iar ca suprasarcini de persoana: 50 ari de
grau lucrati cu desavarsire, 2 zile cu carul, 4 zile cu bratele si 42 hectolitri
transport la G:urgiu. La 1900, pe aceeasi mosie, dijma era 1 si 3 (1/3) sau
25% proprietarului si 75% taranului, iar ca suprasarcini: 100 ari de grail,
muncit cu desavarsire, de persoana InvoitA, plus 25 ari, cu desavarsire, de
fiecare hectar arendat, si plus, de persoana, 4 zile cu carul, 6 cu bratele, 42
hectolitri transport la aurgiu, 5 pui de g5in5.
In Jud. Teleorman, pe o mosie, la 1880, dijma era de 1 si 5 (1/5) sau
17% proprietarului si 83% taranului, iar ca suprasarcini: 10 an lucrati cu
desavarsire la hectar, iar de persoana invoit5 : 35 hectolitri transport la
schela, 4 gaini si 20 de oua. La 1900, pe aceeasi mosie dijma era de 1 si 1
(1/1) sau 50% proprietarului si 50% taranului, iar ca suprasarcini de
persoan5 : 70 hectolitri transport la gar5 sau 105 hectolitri transport la
schela, 4 zile cu carul, 4 zile cu bratele, 4 g5ini si 20 de oua 1.
Abstractie f5cand de suprasarcini, la mosiile analizate de noi din
amintita statistiza, constatam o crestere a dijmei, Intre anii 1880 -1900:
100% to Jud. Romanati ;
150% In Jud. Doll ;
65% In Jud. Olt ;
78% to Jud. Vla§ca gi
194% In Jud. Teleorman.

De asemenea, In ultimele doua decenii ale secolului al XIX-lea, se

constata o crestere enorma a pretului pasunatului. Taranii, neavAnd islazuri,
ne mai avand voie sä-si pasca vitele nici in p5durile statului, sunt siliti s5
se Invoiasca cu proprietarii sau arendasii pentru pasunatul vitelor, acestia
fixandu-le in invoieli pretul ierbAritului, dup5 bunul for plac. Pentru a ne
15muri mai bine cum a crescut exploatarea t5r5nimii si in aceastA directie,
dam mai jos un tablou edificator :

G. D. Creanga, CreVerea arenzii pgmantulut In ban( *1 In dijm5 a p4unatulul

11 a pretului muncilor agricole dela 1870-1906, Bucure§t1, 1908, p. 28-29.

www.dacoromanica.ro
04 MATEI .1 M. DAMASCHIN

TABLOUL Nr. 1
Prelul paqunatului pe capul de vita 1

Vita mare Vita mica

Judetul 1Pi lei
1 880 1900 1880 1900

Romanati 4 6 0,50 0,50

Dolj
Olt
Vlaaca
....... . 3
2
2,50
10
5
8
0,50
0,60
0,75
5,25
1
1
Teleorman . . , . 2 5 0,50 1,50

Din tabloul Nr. 1, constat'am o crestere a pretului pasunalului, Intre

1880 $i 1900 :
1. Pe o moaie din Romanati cu 50 k de vita mare ;
pe o moaie din Dolj, cu 233 % de vita mare ai 904 % de vita mica ;
Pe o moaie din Olt, cu 150 % de vita mare al 66 % de vita mica ;
pe o moaie din Viaaca, cu 220 % de vita mare al 33 % de vita mica ;
pe o moaie din Teleorman. cn 150 % de vita mare al 300 % de vita mica.
Mentionam Ca, din statistica amintita, n'am ales mosiile unde conditiile
Invoielilor erau cele mai grele, ci pe cele mijlocii. Aproape nicaieri pretul
pasunatului n'a ramas stationar, tar preturile p5sunatului pe capul de vita
in judetele Teleorman gi Dolj au crescut uluitor de mult.
Aproape In acelasi .ritm cu dijma $i pretul p5sunatului, au crescut 5i
rusfeturile.
In schimb, pretul muncilor agricole, prev5zute in Invoieli, In aceeasi
perioada de timp, a crescut numai in foarte rare cazuri. In general, a r5mas
stationar, iar pe unele mogii, chiar a descrescut.
Tobloul ce urmeaza ne confirms Inasprirea exploat5rii t5r5nimii 5i pe
aceast5 linie.
TABLOUL Nr. 2
Prefurile muncilor agricole 2
1880 1900

Arat Pr5- Sece-

it rat 0 zi 0 zi Arat
Pra-
*it
Sece-
rat 0 zi 0 zi
Judetul cu cu
bra- cu bra ell
carul carul
Pe hectar lei tele Pe hectar lei tele

Romanati . . 10 10 10 1 2 10 10 14 1,5, 3
Do lj 10 14 12 1 2 10 14 12 1 2
Olt 14 12 12 1 1 12 12 12 2 3
Vlaaca 10 8 16 1,50 3 10 8 16 1,50 4
Teleorman . . . 12 8 12 1 3 10,20 8 1-3 3-5

G. D. CreangA, CrWerea arenzil parnantului In bani ai In dijma a paaunatului

al a pretului muncilor agricole dela 1870-1906. Bucureati, 1908, p. 51, 65, 73, 81, 85.
2 Ibidern, p. 92, 97, 98, 100, 102.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARA.NE*TI DIN x899 9.

In restul tarii, cu foafte mici deosebiri, exploatarea taranimii crescuse

in acelasi ritm ca si In judetele analizate de noi.
Analizand cloud din Invoielile agricole, mai Clare, redate de noi in text
cea din comuna Purani, Jud. Vlasca si cea din comuna Ciurari, Jud.
Teleorman, constat5m ca tar5nimea saraca, care ia p5mant In arenda,
rnunceste de fapt in pierdere. De pild5, In corn. Purani :
pranul ia in arend5 8 pogoane de pamant, adica 4 hectare, pe care le
seamana cu grau. Recolta o ia numai de pe 3 heclare, de pe 1 (land recolta
ca dijma proprietarului. Un fiectar cu grail producand in medie 13,5 hecto-
litri, taranul recolteaza pentru el 40,5 hectolitri de grau. Hectolitrul de
grau costa, In acea vreme, cca 10 lei. Deci, taranul invoit pe 4 hectare,
sem5nate de dansul cu grau, are la sfarsitul unui an de munca un venit total
de 405 lei.
Sä vedem ce d5 in schimb tgranul invoit :
1. Munca pe cele 4 hectare arendate, care it costa cca 200 lei (1 hectar
de grau necesit5, in medie, o munca de : 5 zile cu bratele $i 8 zile cu carul;
socotind ziva de munca cu bratele la 2 lei si cea cu carul la 5 lei, Inseamna
c5 munca (aranului pe 1 hectar costa 50 lei $i deci pe 4 hectare 200 lei).
2. Munca pe cele 4 hectare la tarlaua proprietarului conform Invoielii,
care II costa lot 200 lei.
3. Samanta pentru 4 hectare, socotind ca seam5n5 2 hectolitri la hectar,
care II costa 80 lei.
4. Recolta de pe 1 hectar (dijma fiind de 1 si 3, sau 25% proprietarului
si 75% (aranului) care costa 135 lei.
5. Zece zile de munca cu mainile, care costau 20 lei.
6. 4 zile de munca cu carul, care costau 20 lei.
7. Transportul a 105 dublidecalitri, costau 52,50 lei.
8. Ierb5ritul pentru 2 boi si pore, 18 lei.
1

9. Pand5ritul, 12 lei.
10. Rusfeturile, 23 lei.
Deci t5ranul d5, in schimbul celor 4 hectare pe care le-a luat In arend5,
760,50 lei. Sc5zand venitul de 405 lei, insemneaz5 ca t5ranul nostru are un
deficit total de 355,50 lei, §i c5 a avut deci o pierdere de 88,87 lei la fiecare
hectar luat in arend5.
Dad analiz5m ceralalt caz, cel din corn. Ciurari, Jud. Teleorman, vom
constata acelasi lucru.
T5ranul ia in arenda" 7 pogoane de p5mant sau 3,50 hectare, sem5nan-
du-le jumatate cu grau $i jumatate cu porumb. El primeste de pe 1,75 hectare
sem5nate cu grau, f5cand aceeasi socoteal5 ca mai sus, 236,25 lei. Mai
primeste 137,64 lei, de pe cele 1,75 hectare sem5nale cu porumb, socotind
ca un hectar de porumb produce cca 12,1 hectolitri, iar hectolitrul costand
cca 6,50 lei.
Deci, ar fi trebuit s5 primeasc5 pe recolta celor 7 pogoane, la sfarsitul
unui an de munca, suma de 373,89 lei. Din aceasta sums Ins5, el d5 ca
dijma 33% (Invoiala fiind de 1 si 2), adic5 d5 124,63 lei, r5manandu-i un
venit total de 249,26 lei.
$i iat5 ce d5 taranul In schimb :
1. Munca pe 1,75 hectare de grau luat In arend5, care if costa 70 lei
(1 hectar de grau muncit cu des5varsire in Jud. Teleorman, in acea vreme,
costa cca 40 lei).
www.dacoromanica.ro
96 GIi. MATE! 9i M. DAMASCHIN

2. Munca pe 1,75 hectare semanate cu porumb, care it costa 87,50 lei

(1 hectar porumb, muncit cu desavarsire, costa cca 50 lei).
3. Costul muncii pe cele 2 hectare grau, la tarlaua proprietarului era
de 80 lei.
4. Costul muncii pe cele 1,75 hectare porumb la tarlaua proprietarului
era de 75 lei.
5. Shia* pentru 1,75 hectare grail costa 37,5 lei.
6. Samanta pentru 1,75 hectare porumb costa 5,69 lei.
7. Dijma valora 124,63 lei.
8. 10 zile de munca cu bratele, a 1,5 lei care costau 15 lei.
9. 5 zile de munca cu carul, a 3 lei, care costau tot 15 lei.
10. Transportul, cca 30 lei.
11. Ierbaritul, cca 9,60 lei.
12. Pandar:tul, cca 10 lei.
13. Rusfeturile, 16 lei.
Deci, in schimbul parnantului luat in arenda, taranul da 575,92 lei.
Scazandu-i venitul de 249,26 lei, taranul are utz deficit total de 326,66 lei.
Aceasta insemneaza ca el a avut o pierdere de 93,30 lei la fiecare hectar
luat in arenda.
M.entionam ca in calculul facut, nu am introdus si cheltuelile taranului
pentru hrana lui si a vitelor cu care munceste, nici cele pentru imbracaminte
si unelte, care se uzeaza, si nici n'am facut scaderea suprafetei de pamant
furata de mosier sau arenda la masurare.
In toate monografiile de sate, intocmfte pe la inceputul secolului al
XX-lea, la analiza bugetelor familiilor de tarani, se constata ca Omni]
saraci $i mare parte din cei rnijlocasi au bugete deficitare, ca, an de an, ei
muncesc in pierdere. *i aceasta se vede in special la cei care au pamant
putin $i mai iau si in arenda.
ComparAnd invoiel:le agricole prezentate de noi cu cele ce se gasesc in
frun'tea volumului Waseca la taranilor din 1888", constatam ca nu s'a
facut niciun fel de imbunatatire in favoarea taranilor, ca schimbarile intro-
duse in legea din 1893 nu modificau cu nimic starea inainte existents si c5
unele din ele sunt chiar mai apasatoare cleat cele din 1888. De art. 4 din
legea invoielilor agricole din 1893, care interzicea parte d:n rusfeturi, nu s'a
tintit nic5ieri seams. *i tot asa nici de art. 3, care prevedea intinderea de
islaz pentru capul de vita si nici de art. 30, care prevedea ca Vinerea si
Sambata sä fie lasate taranului pentru a-si munci pamantul propriu.
Din invoielile agricole prezentate de noi, mai constatam ca in aceasta
vreme, era in fiinta. mai ales in Muntenia si Oltenia, un sislem de invoieli
in care se Imbina arenda in munca" cu munca in dijma" si cu dijma la
tarla", aceasta din urma reprezent5nd cea mai caracteristica ramasita
feuda15. Cu alte cuvinte, pentru pamantul luat in arenda, taranul, pe 15ng5
renta in munca (uneori in bani), mai dadea si renta in natura (dijma din
produse) si mai si muncea pentru mosier, cu desavarsire, dela arat si p5n5
la cules gi cu unelte proprii, ate o bucata de pamant pe care i-o indica
acesta (dijma la tarla)
De asemenea, la srarsitul secolului al XIX-lea, la sate, catnata era in
Documente gl m5rturii privind Istoria Republicii Populare Romane, IngrijIte de
Acad. Mihail Roller. Ed. Acad. R. P. R.. 1950.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 97

floare. Pranul sarac, muncind mereu in pierdere, nereusind nici macar

sa-si scoata hrana dela an la an, se imprumuta cu bani, pentru a-si
cumpara cele necesare traiului; se mai imprumuta pentru a-si pl5ti impozitul
sau pentru alte evenimente neprevazute, nunti, inmormant5ri, moartea unei
v_te etc. Odata Imprumutat, taranul sarac si de cele mai multe on si cel
mijlocas, nu mai reusea sa se scape de datorie zeci de ani, pans cancl era
deposedat de lotul sau de p5m5nt.
Cu alimente, taranii se imprumutau mai ales dela mosier sau dela
arendas, de cu iarna, pentru care ei se Invoiau" dupe cum hotArau acestia.
Cu- bani insa, ei se imprumutau mai ales dela taranii inst5r.ti din sat
(chiaburi), dela cArciumari, negustori, notari, preoti etc., dela asa numita
alb5strime", care forma burghezia sateasca.
Canfata ajungea la proportii extraordinare, uluitoare. lath ce scr:e Vasile
M. Kog5lniceanu despre aceasta racily : La sate ...camata bAntue inteun
chip inspAim5nt5tor. 0 anchet5 oficiala a dovedit o stare de lucruri grozavA,
din acest punct de vedere. Sunt localitati unde satenii pl5tesc la part:culari
.dob5nzi de 365 si chiar de 520 la suta" '
In schimbul banilor Imprumutati, alb5strimea" lua in arenda p5m5ntul
taranilor pe o perioad5 de mai multi ani. Neput5ndu-se achita de datorie $i
camata urias5 sporindu-i necontenit suma initial imprumutatA, tgranul se
vede silit sa -si lase p5mAntul zec' de ani in myna catratarului. Acesta say
iI cultiva singur, sau II subarenda altora in conditii mai avantajoase pentru
eI. Arendarea aceasta a p5manturilor tar5nesti pe timp indelungat nu era
in fond cleat o vanzare deghizat5. Ii zicem deg-hizat5, deoarece art 7 al
Iegii rurale, interziand Instrainarea loturilor tAr5nesti, pentru ca faranii
ruingi sa nu piece din sate si mosierul sa aib5 la indem5n5 forta de munca
necesara, taranii nu-si puteau vinde p5mantul pe fat5 si atunci o faceau pe
ascuns sau sub forma arenzii amintite.
In felul aces'ta, t5r5nimea saraca si o parte din taranimea mijlocasa era
in fapt expropriat5, deposedata de p5manturile ei, acestea concentrandu-se
In ma:nile burgheziei satelor.
V. I. Lenin a ar5tat ca masurile reactionare, care opresc circulatia
loturilor t5ranesti nil sunt in stare sa impiedece deposedarea taranilor de
pamant si concentrarea lui in mainile chiaburimii. Se infelege deci ca
faranii insteirifi concentreath pcimeintul in melinile for si ca aceasta concen-
trare isi gciseste o expresie mai puternica" in procesul arendeirii, din cauza
restricftilor medievale de care e insofitei circulafia loturilor de peimdnt
feirdne#i. <rPrietenii poporului», care se pronunfei in favoarea acestor
restricfii, nu infeleg ca aceste absurde masuri reactionare nu fac deceit sa
inrautilleascci situalia seiracirnii; fciranii ruinali .i lipsifi de inventar trebue
oricum sa dea in arenda pamantul, astfel incat interzicerea acestei arendeiri
(sau veinzari) nu va avea ca urmare deceit fie ca peimeintui va fi dat in
arenda pe ascuns si deci in condlfii mai proaste pentru cel care -1 &I in
arenda, fie Ca sa'reicimea sciteascii va da gratuit pameintul ei <robstei» adica
ac.elorasi chiaburi" 2.

' Vasile M. Koalniceanu, Legislatia agrarg si masurile luate In favoarea

4grlculturii dela 1864 p5n6 azi. Bucuresti, 1902, p. 39.
2 V. I. Lenin, Opere. Ed. P. M. R., 1950, v. I. p. 220.

I 1 Studii C. 213 www.dacoromanica.ro

98 GH. MATEI gi M. DAMASCHIN

Inteadevar si la noi, vanzari propriu zise sau vanzari deghizate sub

forma arendarii parnantului pe termene lungi sunt confirmate de stiri
oficiale. Asa, la 6 Julie 1899, Ministerul Agriculturii intervine la Ministerul
Justitiei, aratand ca, Din cattza crizei locutogii sAteni din Dobrogea vand
p5manturile cu pact de rAscump5rare la carnatari, in care pretul hectarului
este de 90 lei, cum prevede legea pentg u regularea propriet5tii in Dobrogea,
pe and in realitate ei nu plAtesc decal 20 lei, asa ca in curand vor acapara
toate terenurile", cere ca tribunalee s5 nu mai autentif ice astfel de acte.
Ministerul Justitiei c15 dispozitii in acest sens tribunalelor din judetele
Constanta si Tulcea 1.
Un asemenea sistem, de altfel destul de ingenios si de favorabil c5m5ta-
rutui, ne este semnalat si de Agricola (D.P.). Cercetand 22 de comune din
Jud. Dambovita, eonstata in toate satele acelasi procedeu. Anume: t5ranii
nevoiasi se imprumutau cu bani la negustorii din sat sau la tAran i fruntasi,
cedandu-le in schimb acestora p5mantul lor. Iat5 in ce fel : t5ranul primeste
un imprumut de 7, 10 sau 12 lei de fiecare pogon propriu, pe care-1
arendeaza t5ranului fruntas sau negustorului. In schimbul celor 7, 10 sau 12
lei de pogon, t51 anul nevoias pl5tea tot el impozitul cAtre stat pentru
pogoanele arendate, pamAntul it muncea tot el cu mijloacele lui, avand
productul in parte cu d. arendas si sunt obligat declara unul din taranii
datorn'ci a-i duce dijma la domiciliul d-sale; iar la caz de nu-1 voi munci
bine si la timp, va fi liber dl. arendas a-1 subinchiria" 2.
Evaluarea productiei anuale a unui pogon, In Jud. D5mbovita, plasa
Bolint:n si plasa Ialomita, era pe atunci, dupa socoteala lui Agricola, de
80, 90 sau char 100 lei. Uri aceasta sums 40, 45 sau 50 lei, adic5 jum5tate
revenind cam5tarului, reiese ca acesta primea o dobanda de 400-500%.
Acest procedeu era rAspandit st in Jud. Prahova si dup5 1nsasi p5rerea
lui Agricola, plaga bAntueste pretutindeni". Din cele 22 de comune
cer(cetate de dansol, In 10 comune, instr5in5rile de p5mant de natura
aceasta cuprind intre 10-35% din loturile impropriet5ritilor, in alte 6
comune, intre 5-10% si in ate 6, sub 5% 3-
In major:tatea cazurilor, p5m5ntul se arenda pe ate 5 ani. Dar nu
trecea anul si taranul se imprumuta cu Inca o sums de bani si-si agenda
acelasi p5mant, in continuare, pe alti 5 ani. astfel, unii t5rani saraci Isi
aveau p5mantul cedat pe ate 15-20 ani.
D:ntr'o statistics a Ministerului de Interne din anii 1905 1906,
privitoare la arendarea pamanturilor t5r5nesti, deci la numai cativa ani
dup5 miscarile t5r5nesti de care ne ocupam, re:ese ca :
a) Cel mai mare numar de t5rani care si-au arendat p5mantul este In
judetele Ilfov, Dolj, Ialomita, Dambovita, Teleorman, Vlasca si Romanati.
b) Din persoanele care au luat p5mant in arend5 dela t5rani, 86%
sunt tot t5rani (in mare majoritate chiaburi) 7,2% sunt carciumari si 6,8%
au alte profesiuni (negustori, notari, preoti etc.).

' Arhiva Ministerului de JuEttitie, dos. 193;99.

2 Agricola. CamAta la sate. Bucureti, 1904, p. 7.
Agticula, op. cit., p. 9-10.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE M.I$CA.RILE TARANESTI DIN 1899 99

c) Preturile arendgrii erau derizorii: Intre 1-3 lei pogonul. In unele

locuri, taranii si-au arendat pogonul de parnant chiar numai pentru o dubl5
de porumb 1.
d) Cauzele pentru care taranii si-au arendat pamanturile au fost urm5-
toarele :
1. 50% din Oran; si-au arendat p5mantul din cauza nevoii de ban;
pentru hrana in timpul iernii, avand pAmant insuficient pentru traiul for
si al familiei.
2. 8,9% din cauza lipsei de vite tr5g5toare.
3. 9,6% si-au gasit alte ocupatii.
4. 9,6% nu si-au luat lotur.le in stapanire, fiind prea depa'rtate, in alte
judete etc.
Ciftele de mai sus ne confirms Inca odat5 ca ce:e arAtate de V. I. Lenin
pentru Rusia se potrivesc aproape Intocmai si la noi. pranii saraci trec
peste restrictiile legii agrare in privinta circulatiei loturilor for de pamant
§i, din cauza mizeriei, Iii cedeaza pamanturile aproape pe nimic unii
plecand sA-si castige mizera existenta in orase, unde I i vor vinde ceea ce
le-a mai ramas, forta for de munca. Parnanturile for se concentreaza mai
ales in mainile burgheziei satelor, In crestere acum.
Iata principalele aspecte ale relatiilor de class in satul romanesc la
sfarsitul secolului al XIX-lea $i la inceputul secolului al XX-lea: un complex
de contradictii, Impilari si jafuri, care aduc taranimea muncitoare intr'o
situatie extrem de grea. Din acest complex de ImprejurAri, trebue scos In
relief acela al persistentei marii proprietAti mosieresti Si al transformarii ei
lente (si cu atat mai dureroase pentru massele de tArani saraci) intr'o
gospodarie capitalist5. Majoritatea necazurilor si suferintelor 15r5nimii
muncitoare venind dela mosieri, lupta acesteia se continua, mereu in forme
mai ascutite, pentru satisfacerea revendicArii ei fundamentale : dreptul la
pamant.

Care a fost atitudinea guvernelor burghezo-mosieresti fata de luptele

taran:mii, pentru rezolvarea pe cale revo.utionar5 a problemei agrare ?
Desigur, efortul disperat, cu toate mijloacele, pentru reprimarea sangeroasa
a rascoalelor t5ranesti, pentru salvarea pozitiilor de class ale mosierimii.
Dar singur5 aceasta cale nu se dovedea suficient5 pentru atingerea
scoputilor lor. Piedeca pe care o reprezentau puternicele ram5site feudale
in calea desvoltarii cap:talismului in genere gi in deosebi in agricultur5,
facea ca acest proces de desvoltare sa devin5 sguduitor si extrem de dureros
pentru massele exploatate din ce in ce mai crunt. Aceasta determina tot mai
marl ridicAri de masse, lupta general5 pentru lichidarea acestei piedici. De
aceea, burghezia §i mosierimea va cAuta tot mai insistent sa-si asigure o
baz5 de sprijin la sate, pentru mentinerea regimului ei monstruos si
combaterea luptelor t5r5nesti. Asa se explicA o serie de masuri ale guvernelor
burghezo-mosieresti: legile de vanzari de pamanturi ale statului, modific5rile
legii Invoielilor agricole, inalienabilitatea loturilor de p5m5n't ale taranilor,
creditul agr:col, bancile asa zise populare etc. Cele mai multe dintre acestea
G. D. Creangg. Numarul jaranilor care si-au arendat parnantul de bunil vole si
eauzete acestei arenclAri. Bucuresti, 1907, p. XI.

7
www.dacoromanica.ro
100 GH. MATEI *i M. DAMASCHIN

eau ivat de guverne liberale, care reprezentau in primul rand interesele

burgheziei si deci, erau cele mai interesate in intarirea burgheziei satelor.
Aici insa trebue subliniat faptul ca chiar si aceste masuri, care duceau la
largirea cadrului de desvoltare a relatiilor de productie capitaliste, au lost
impure burgheziei si mosierimii prin luptele continue si tot ma: ascutite ale
masselor taranesti asuprite si exploatate. Dar si aceste masuri, in conditiile
de atunci, burghezia si mosierimea le intocmea corespunzator intereselor
for de class.
Despre caractelul acestor masuri luate de guvernele burghezo-rnosieresti,
in toiul luptelor taranimii pentru pamant, graiesc urmatoarele fapte :
Intre anii 1868-1899 s'au vandut din pamanturile statului 163.561
hectare la netarani", cum spune Vasile- Kogalniceanu (carciumari,
inva(atori, arendasi, cam5tari), adica 92,75% din totalul acelor vanzari, §i
numai 22.549 hectare sau 7,25% la tarani (taranilor muncitori). In fata
evidentei faptelor, Insusi Vasile Kogainiceanu noteaza: ,.Procentele acestea
condamna mai mult ca orice politica agrara urmata cu Improprietarirea sau
mai bine zis cu nelmproprietarirea taranilor"
In ceea ce pr:veste creditul agr:col si bancile populare, acestea n'au
ajulat deck burgheziei satelor si la put!ni dintre taranii mijlocasi. Tara
nimea saraca, neavand ce amaneta, nu primea imprumuturi dela aceste
institutii. Pentru majori'tatea taranimii mijlocase, acestea au insemnat
ruinarea, saracirea, caci neputandu-si achita la vreme datoriile, li se v:ndeau
vitele si alte bunuri. In cele din urm5, I i arendau pamanturile si plecau.
Referindu-se la masuri ca cele amintite mai sus, V. I. Lenin arata ca
ele nu sunt in stare deck sa dea o ma: mare desvoltare burgheziei si s'o
intareasca"; ,,...nu va fi in stare sa se foloseasca de toate aceste credite,
imbunatatiri, banci si «progrese» de alt soi, deck acela care are anumite
«economii», pe baza gospodariei sale oranduite, solide, adica reprezentantul
unei infime minor:tati, reprezentantul micii burghezii. oricum ati reorga-
nize bznca tau aneasca si institutiile de ace:asi fel, nu yeti schimba nici cu
o iota faptul fundamental si esential ca marea massa a populatiei e
expropriate si cont:nu5 sa fie expropriate, fare a dispune nici macar de
mijloacele necesare pentru a-§i asigura hrana, si cu atat mai putin pentru
ai§i orannui o buna gospodarie" 2.
Lenin se refers apoi la faptul ca toate aceste reforme menite sa
intensifice desvoltarea economies capitaliste" in Rusia, erau franate de
puternice ramasite feudale.
Deci, pozitia burghezo-mosierimii fat5 de lupta taranimii pentru rezol-
varea revolutionary a problemei agrare se poke exprima in chipul cel mai
conc:s astfel :
Pe de o parte, gloante si prigoana s5lbatic5 impotriva masselor
taranesti rasculate.
PE' de alts parte, o politica de sprijinire a burgheziei satelor, -ca
punct de sprijin social si polit:c al regimului burghezo-mosieresc.

' Vasile M. Kogalniceanu, Legislatia agrarA si masurile luate In tavoarea

zigriculturIl dela 1864 p5n6 azi. Bucuresti, 1902, p. 23-24.
V. 1. Lenin, Opere. Ed. P. M. R.. 1950, v. 1, p. 232.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MI$CARIL,E TARANESTI DIN 1[599 lot

Sa trecem acum la un aspect din cele mai importante al problemei pe

care o studiem, la atitudinea miscarii muncitoresti, a Partidului Social-
Democrat at Muncitorilor din Romania (P.S.D.M.R.) fata de miscarde
taranesti din 1899 si infiintarea si rolul cluburilor socialiste la sate.
Se stie ca reforma agrara din 1864, deli n'a lichidat marea proptietate
mosiereasca, deci n'a rezolvat problema agrar5, a Insemnat totusi, prin
caracterul ei burghez, un punct de pornire spre o tot mai large desvoltare a
cap.talismului in Ora noastra. Odata cu desvortarea capitalismului, cu
formarea unor importante centre industriale in Cara noastra in a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, si mai ales in ultimele decenii ale acestui
secol, s'a int5rit mereu proletariatul, forta social5 care avea sa devin5
groparul capitalismulu:. Astfel, incepand cu anul 1872 si sub influenta
puternica a miscgrii revoluVonare din Rusia, ia nastere la noi miscarea
muncitoreasca. Proletariatul, dintr'c class in sine", devine tot mai mult
o clas5 pentru sr.rze", o fort5 politic5 ce se manifesta independent si ridic5
sus steagul luptei, conducand intregul popor muncitor in lupta pentru
democratie, pentru progres. M'scarea muncitoreasca creste mereu, se
intareste. Asa cum arata tov. Gh. Gheorghiu-Dej : Ii revenea deci proleta-
riatului din Romania, Inca dela sfarsitul secolului al XIX-:ea, sarcina
istorica de a duce societatea inainte, sarcina de a fi conducAtorul si cAl5uzi-
torul tiansformArilor necesare In directia Lurghezo-democratic i pe sale
revolutionary "'. In anul 1893 ia fiinta Partidul Social Democrat al Munci-
torilor din Romania. Dar, pe de o parte, lipsa unui proletariat puternic la
noi, legat de o industrie grea (precumpAnea Inca in tars mica industrie §i
se desvolta o industrie de tip colonial : extractive, de cAi de comunicatie,
alimentera etc.) si pe de alt5 parte, incercarea burgheziei de a se folosi de
marxism pentru propriile ei interese, a dus la faptul c5 o serie de elemente
burgheze au *runs in conducerea P.S.D.M.R., ajungand chiar a avea o
pozitie precumpanitoare in conducere.
0 serie de puncte din programul P.S.D.M.R. erau expresia vointei
muncitorimii de a se impotrivi regimulu: burghezo-mosieresc, deci de a
lupta pentru revendiciiri general- democratise, pentru progres; in problema
agrar5 acestea exprinrau punctul de vedere at burgheziei si nu al clasei
muncitoare. In aceasta problema, care era problema esential5 a desavarsirii
revolutiei burghezo-democratice, burghezia, prin exponentii sai ajunsi la
conducerea P.S.D.M.R., 9i -a impus propriul ei punct de vedere.
In programul revendidrilor sale imediate din 1893, P.S.D.M.R. prevedea
o serie de m5suri, care, in fond, nu se deosebeau de cele preconizate in
Rus a de prietenii poportqui", demascati sl comb5tuti 0115 la sdrobire de
Len'n. Nicaieri nu se prevedea in program exproprierea marii proprietati
mosieresti, din acest punct de vedere, programul P.S.D.M.R. r5manand in
urma chiar a programului revolutiei burgheze.
Al doilea congres al P.S.D.M.R., din 1894, discut5 si problema: Propa-
ganda la sate si S'ndicatele de farani.
Raportul Consiliteui General al P.S.D.M.R., la congresul at II-lea at
partidului, arata ca este necesar sa se fad propaganda la sate pentru a
impiedeca rascoalele, penlru a chema la respectarea legilor la sate",
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole gi Cuvfintari. Ed. pentru Literatur5 politia, ed. a III a,
1952, p. 517.

www.dacoromanica.ro
102 GH. MATEI of M. DAMASCHIN

peritru c5patarea dela stat a unor legi trebuincioase targn:mei" etc. In

rapert, se mai spune c5, daca social-democratla ar fi avut destula putere
la sate, ea ar fi impiedicat si revoltele si dureroasele si ingrozitoarele ei
urmari" i.
Dup5 inchiderea discutiei, congresul voteaza o motiune, prin care se
indeamn5 toate grupurile socialiste s5 inceapa agitatia la tars, pentru
infiintarea de bresle t5r5nesti, alipite cluburilor, carora sa li se Impart:a
gratult brosttri, incepand cu constitutia si legea electoral5 explicate ".
Amiritita In congresul al IV-lea, chest unea agrara se reia In congresul
al V -lea, tinut la Bucuresti, in zilele de 12-14 Aprilie 1898. Din desbateri,
gasim necesar sa scoatem in relief opiniile exprimate de C. Dobrogeanu-
Gherea. lath ce spunea el: daca e usor sa r_dici satele, sa faci miscare
socialists printre t5rani, nu cred c5 e tot atat de usor a domina, a StApani
o miscare uriase, care ar isbucni in urma propagandei la sate... Ceea ce
putem si trebue sä facem pentru Varanime, ar fi sa lucrim din toate puter:le
pentru a ajunge ca institutiile democratice ale t5rii s5 devie o realitate vie
5i pentru tarani... ApArand interesele taranimii in marginile institutiilor
democratice existente, socialistic vor avea tar5nimea in partea for si atunci
vor deveni in adevar o putere politic5" 2.
Deci, preconizarea tacticii legale la sate si a luptei pe cale parlamentar5,
to cadrul institutiilor existente", si nu a luptei revolutionare.
Congresul al V-lea al P.S.D.M.R. a votat apoi o motiune, subliniind
necesitatea propagandei la sate, precum si formarea unei comisiuni care s5
se ocupe special de aceasta chestiune.
Luptele muncitoresti si t4r5nesti se ascut. 0 lupt5 dus5 intre dou5
tendinte diametral opuse se duce tot mai darz si in sanul P.S.D.M.R.
De o parte erau elementele burgheze, asa zit generosi" care
asemenea marxistilor legali" din Rusia urmAreau a folosi steagul
marxismului pentru a supune si a adapta miscarea muncitoreasc5 intereselor
societ5tii burgheze"... si aruncau, afar din doctrina lui Marx ceea ce era
cel mai principal, in doctrina revolutiei proletare, a dictaturii proletaria-
tului" 3, car do alt5 parte erau elementele muncitoresti revolutionare, care
p5trundeau in num5r mai insemnat in miscare. Acestor elemente be revine
meritul de a fi pornit o actiune mAreata de organizare a masselor t5r5nesti
in cluburi socialiste, de a fi dulat sa innoade lupta clasei muncitoare cu
aceea a t5ranimii, impotriva regimului burghezo-mosieresc.
Astfel, dup5 modelul cluburilor muncitoresti, la Zimnicea se intemeeaz5
o organizatie asem5n5toare, compus5 insa in majoritatea ei din t5rani. Dup5
infiintarea clubului d'n Zimnicea si dup5 modelul lui, se mai infiinteaza si
alte asemenea organizatii in cateva sate d:n Jud. Teleorman. Elementele
de frunte ale misc5rii muncitoresti pornesc o activitate larg5 pentru
organizarea tarAnimii, pentru infiintarea de cluburi socialiste la sate. Din
sat in sat se duce vestea organiz5rH primelor cluburi t5r5nesti. Massele
Dare de seamn despre desbaterile Congresului at II-lea at social-democratiei
rom5ne, tinut la Bucuresti, to zilele de 20, 21 si 22 Aprilie 1894. Bucuresti, Tip. Noun
Gr. Alexandrescu, p. 57.
2 Lumea Noun, 14 Aprilie 1898.
3 Cursul Scutt de Istorie a P. C. (b) at Uniunii Sovietice. Ed. a III-a P. M. R.
1948, p. 32.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MI$CARILE TARANESTI DIN 1899 103

t5r5nesti fr5mantate iau calea organizarii, dup5 modelul si sub imboldul

muncitorimii, in vederea luptehir si mai grele care stateau inainte.
Asa s'a ajuns Ca, in scurt timp, pans la sfarsitul anului 1898 si to
Ianuarie 1899, sa se Inf.inteze numeroase cluburi in judetele Teleorman.
Vlasca, Romanati, Olt, ca si in judetele Dolj, Arges, Dambovita, Buzau,
dar in acestea din urma mai putine.
Din faptele aratate mai sus re:ese cat de prielnic era terenul In care se
aruncase samanta organizarii masselor t5r5nesti, aduse In cea mai neagr5
mizerie, cat de adanc resimtit5 era lipsa conducerii targnimii de eatre clasa
muncitoare.
Avantul organiz5rii masselor t5ranesti in cluburi socialiste a nelinistit
burghezia si mosferimea. Si nu numai pe acestea. Insesi elementele burgheze
d'n conducerea P.S.D.M.R. manifestau neliniste. Ele Insa nu mai puteau
st5vili pornirea generals spre organizare. Atunci, pe de o parte sub
presiunea elementelor muncItoresti Inaintate din Partid, iar pe de alt5 parte
cu gandul de a folosi cluburile t5rAnesti in interesele in primul rand
electorale ale burgheziei. asa zisii generosi" adopts si ei ideea organi-
z5rii taranimii.
Comisia agrar5 a P.S.D.M.R. se sesiseaz5 de Infiintarea c:u}surilor
socialiste in satele din Teleorman. Sunt trimisi Is fata locului delegati care
propun apo Consiliului General al Partidului aleatuirea unor Statute ale
clubului muncitorilor plugari". Linia tacticii legate, slujind interesele
burgheziei la sate, se oglindeste Insa clar in cuprinsul statutelor. Scopul
cluburilor, potriv:t acestor statute, era :
a) unirea Intre toti muncitorii si mai ales muncitorii plugari ;
b) de a lupta pe calea cea mai lin4tit' ,si legal' (sl. n.) pentru
luminarea si desteptarea tuturor muncitorilor si mai ales pentru luminarea
si desteptarea muncitor:lor plugari"; si
c) de a ajuta toate luptele Partidului Social Democrat al Muncitorilor
atat In ce priveste imbunk5tirea traiului cat si in ce priveste politica
folositoare muncitorilor in Intreaga tars ".
Statutele mai prevedeau tinerea de Intrun'ri in fiecare Duminic5, la care
sa se citeasca si sa se explice Lumea Nona", precum si brosurile 'trimise
de Consiliul General at Partidului. Clubul va lupta in alegerea consiliului
comunal, ca si in alegerile pentru Camera, pentru a se alege deputati, care
sa se ingrijeasca de Varan'rne. Apoi se mai prevedeau o serie de indruniki
tehnice de organizare.
In cluburi, se preconiza a fi primiti toti taranii, Para deosebire, $i sAraci
si bogati. Ba chiar unii conducatori ai cluburilor erau din burghezia satelor,
taranii bogati.
Astfel stateau lucrurile in privinta organiz5rii cluburilor tar5ne;;;ti.
Trebue retinut faptul ca, in timp ce elementele muncitoresti inaintate, si
taranimea nemultumit5 concepeau aceste cluburi socialiste la sate ca
instrumente eficace de lupta, accentul punandu-se in acest caz, deci, pe
Imp5rtirea p5manturilor mosieresti la Oran'. ele.mente'e burgheze din
conducerea P.S.D.M.R. le concepeau cu totul opus, ca instrumente ale
promovar:i intereselor burgheziei la sate. In acest al doilea caz, nu numai
ca nu se vorbea n'mic de impartirea p5manturilor mosieresti, dar s'a eautat
ca prin cluburi dominate de elemente burgheze din sate, s5 se abat5 atentia
www.dacoromanica.ro
104 GH. MATEI pi M. DAMASCHIN

masselor taranesti dela problema lor cea mai arzAtoare, aceea a p5man-
tului. Joan Nadejde declara ca, scopul cluburilor este de a se respecta
legile" (Adey5rui, 3420, 28 Ian. 1899).
Cluburile social:ste dela sate s'au format peste capul tradatorilor. Ele
au c5p5tat in anumita masura un caracter combativ si au pregAtit massele
pentru lupta.
Pentru felul cum au primit massele t5r5nesti apelul pentru organizare
fhcirt de muncitori, cifrele pe care le dam mai jos sunt destul de graitoare..
D.n documentele pe care le-am ggsit 01.15 in prezent, reiese ca :
a) In Jud. Teleorman, din 127 de comune sate avea judetul, in 1899,
existau cluburi in 9& de comune. ceea re reprezenta peste 75% din totalitatea
comunelor
b) In Jud. Vlasca, din 120 de comune, erau cluburi in 31 de comune,
ceea ce reprezenta peste 25% din totalitatea comunelor.
c) In Jud. Romanati, din 116 comune, in 29 de comune existau cluburi
(25%).
d) In Jud. Olt, din 102 comune, in 38 de comune existau cluburi (peste
37%) etc.
Av And in vedere timpul relativ scurt in care au luat fiint5 aceste cluburi,
2 3 luni de zile, importanta acestui numar este cu atat mai mare si
dovedeste spiritul combativ al tar5nimii care cauta sä-si rezolve problemele,
pe calea lupte:.
Din documentele pe care le-am cercetat, am stabilit in total existenta de
cluburi soealiste in 217 comune, deli, desigur, numarul lor a fost cu mult
mai mare. Nlention5m cä in unele comune existau 2-3 cluburi, in fiecare
catun Cate unul. Acestea nu se cuprind in numarul de 217.
Dar mai e semn'ficativ si un alt fapt, anume numarul mare al taranilor
inscrisi in clubul socialist d'n satul lor. Asa de exemplu, din catunul Donca,
corn. Isbiceni, Jud. Romanati, din 125 capi de familie, 70 erau inscrisi in
club, ceea ce reprezenta 56% din numarul total al cap_lor de familie; in
corn. DrAganesti, Jud. Olt, d'n 700 tarani capi de familie, 314 erau inscrisi
in club, deci peste 44% din totalul lor; in corn. Craciuneii de Jos, Jud. Olt,
din 448 de tarani capi de familie, 363 s'au inscris in club, chiar dela
constituirea lui, ceea ce reprezenta peste 81 % din numarul lor total; in
corn. Vespesti, Jud. Olt, din 139 tarani capi de familie, 131 erau inscrisi in
club, deci aproape 95% din numarul lor total, iar in Cr5ciuneii de Sus,
acelasi judet, tog taranii capi de familie erau inscrisi in clubul din sat. Si
astfel era aproape in toate comunele.
In multe p5rti ale tgrii si mai ales in acelea in care existau cluburi
satesti puternice, t5ranii se opun invoielilor dupa pofta mosierilor .si
arendasi:or, impun consilii comunale din insusi scinul cluburilor i cer
imp5rtirea p5manturilor mosieresti.
In fata acestei situatii, conducerea trAd5toare- a P.S.D.M.R. cauta ca,
Kin propagandisti trimisi dela centru, linisteascA" pe tarani, sa -i
indrepte spre lupta linistita si legal5", ca, pe calea legilor, f5r5 arme si
f5ra ciomag sA-si cAstige un trai mai bun".
Tradatorii nu reusesc ins5 totdeauna in scopurile lor. Acolo unde unii
conduc5tori ai cluburilor socialiste din sate cauta sa dea ascullare unor
astfel de amageli dela centru, sunt repede inlocuiti si massa continua lupta.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN x899 1o5-

Astfel de exemple se pot vedea din documentele pe care le publican' in

anexa.
Muncitor:mea de asemenea isi intensified actiunile ei impotriva exploa-
tarii crunte $i a bunului plac al patronilor. Luptele muncitoresti cresc.
Greve le se inmu:tesc. Semnalam pe cea mai importanta dintre ele, greva
tipografilor din Bucuresti, care are loc la srarsitul anului 1898 $i in Ianuarie
1899. Guvernul burghezo-mosieresc cauta sa inlocuiasca pe grev_sti cu
soldati. De asemenea, in Ianuarie 1899, cro:torii hotarasc sa proclame greva
genera15. Adresa for catre patroni este semnata de I. C. Frimu.
Valul de lupt5 impotriva regimului burghezo-mosieresc era in continua
crestere.
Care a fost atitudinea guvernului burghezo-mosieresc, care se afla atuiici
la carma taril si a Iradatorilor din conducerea P.S.D.M.R. in aceste
imprejur5ri?
La putere se afla, la inceputul anului 1899 deci in toiul fram5nthrilor
muncitoresti Si taranesti partidul liberal sub conducerea marelui
latifundiar D. A. Stu' dza, Ministru de_ Interne Hind Pherekyde. Guvernul
liberal, in fata perspectivei unei not rascoale t5r5neSti, de data aceasta mai
preg-atita cleat cea din 1888, trece la masuri drastice. Pe la jumatatea lunii
Ianuarie 1899. el dispune desfiintarea tuturor cluburilor socialiste dela sate,
(land ordin in acest sens prefectilor de judete. De asemenea, ordon5
arestarea capilor", pr n aceStia IntelegAnd, in genere, comitetele cluburilor.
Conservatorii se unesc cu liberalii in problema gravy si fundamentara
innabusirii rAscoalelor taranesti. Pherekyde da certircat de buns purtare"
conservatorilor, deciarand in parlament ca, in n:ciun caz, instigatorii
taranilor nu sunt t onservatorii, acestia fund un par'tid ser.os de guver-
niimAnt".
Dar cine erati instigatorii"? Si liberalii la guvern si conservatorii in,
opozitie sunt unanimi in a declara ca v.novati de noile rascoale t5ranesti
sunt munc:torii. Se iau masuri salbatice impotriva m'scarli muncitoresti.
Se recurge din nou la legea expulz5rilor, care loveste inteo serie intreaga
de fruntasi ai miscarii muncitoresti. Multi fruntasi ai misdrii social ste
sunt arestati si maltratati.
In acelasi timp, o mult:me de t5rani sunt arestati, bAtuti, schingiuiti,
purtati pe drumul judecatilor.
Ce fac in acest timp distinsii generosi", Mortun, Nadejde, Athanas'u
etc.? Ei nu mai pot stapani multimile. Luptele muncitoresti si t5r5nesti
care rup zagazurile ape!urilor for la actiune pe calea cea mai lin'stita gi
legal5", in folosul burgheziel, ii depasesc, ii Insp5imAntg. Valul revolutionar
trece peste capul lor.
Zadarnice sunt toate proclamatiile for catre taranis5 se linisteasca".
Intr'un apel facut la srarsitul lui Ianuarie 1899, catre t5iani si aparut
in Lumea Nona" se spunea intre altele :
Nu, in numele a tot ce aveti mai srant, nu v5 rasculati impotriva
legilor si autorit5tilor, caci prin aceasta yeti aduce urg'a cea mai mare pe-
capul vostru... Nu puteti pune mana pe =sine proprietarilor caci asemenea
fapta ar fi u talh5rie clup5 cum talhArie ar fi dac5 proprietarii v'ar lua
p5mAntul ce-1 aveti... Odat5 invoelile Hicute, trebue sä le respectati cu
sf intenie".
www.dacoromanica.ro
106 GH. MATEI oi M. DAMASCHIN

Ion Nkleide scrie ca ei (conducsatori burghezi ai P.S.D.M.R.) au

impiedecat miscarea" taranilor sa is proportii, n'au ajutat-o".
Vasile Mortun declar5 in parlament, la 21 Ianuarie 1899:
Vom vedea... Impreuna cari sunt vinovatii si s5 cerem pedepsirea for
fAr5 nicio mil5. Si declar dupe acum ca, dac5 s'ar putea arunca, nu numai
asupra mea, dar asupra partidulu: socialist (e vorba aici de conducerea
tradAtoare de sigur) ca a fost in tara aceasta vinovat de veri-o rascoal5
taraneasca, Imi iau angajamentul moral de a-mi da demisiunea din camera
si de a face sa nu sa mai aud5 de numele meu in politic5 cafe zile vo; mai
avea"
Camera burghezo-mosiereasca era si firesc de altfel a aplaudat
pe un asemenea socialist" si generos", dar nu cu massele exploatate. ci
cu exploatatorii acestora.
R5sturnati in calculele for de a se folosi de marxism, de influenta tot
mai puternic5 a acestuia In massele exploatate ale poporulu:, pentru
interesele de class ale acelei parti a burgheziei pe care o reprezentau,
,generosii" se pregatesc sa treac5, cu bagaje cu tot, in partidul liberal,
scontand a lichida miscarea muncitoreasca.
Tr5darea elementelor burgheze din conducerea P.S.D.M.R. se slueaza
de altfel Intr'un cadru mai larg. Perioada care a urmat In Internationala a
II -a, dup5 moartea lui Engels, a corespuns cu perioada de trecere dela
capitalismul premonopolist la imperialism.
Imperialismul aduce cu sine ascut:rea tuturor contrazicerilor interne si
externe ale capitalismului. El este, asa cum a aratat marele Lenin, capita-
lismul muribund" si epoca ajunului revolutiei socialiste".
Dar imper:alismul creeaza totodat5 in principalele tari capitaliste si
baza socials pentru oportunism (aristocratia muncitoreasca), care se
hraneste din surplusul burgheziei imperialist.
In sanul partidelor social-democrate se formeaza grupuri oportuniste
mic-burgheze, care lupta pentru cucerirea conducerii acestot partide.
In Germania, in aceasta perioadA, Bernstein pune bazele platformei
teoretice a oportunismului international, a revizionismului. El cauta sä
revizuiasca inv5t5tura lui Marx-Engels, neaga teoria luptei de claSA si a
lictaturii proletariatului, preconizeaz5 colaborarea de clas5 si propov5dueste
integrarea pasnic5 a capitalismului in socialism etc.
Bernsteinismul a devenit un curent international si s'a af:rmat in teoria
si activitatea si a altor partide (marxisti-legali, economisti etc.).
In 1899, social:stul" Millerand, In Franta, a intrat in guvernul burghez,
In care era ministru de razboi, calaul Comunei, Galifet. Acesta este cel mai
clar exemplu de punere in practic5 a tezelor teoretice ale lui Bernstein.
Manifestarea lui Bernstein si cazul Millerand au provocat discutii, lupte
adanci in sanul partidelor social-democratice.
In niciun partid muncitoresc insa, Inafar5 de cel din Rusia, in Irunte cu
V. I. Lenin, nu s'a dus o lupt5 sustinuta impotriva oportunismului si
revizionismului. Numai bolsevicii c515uziti de geniul lui Lenin si Stalin au
demascat si au dat o lovitura nimicitoare revizionismului.
In aceste imprejurat i generale din miscarea muncitoreasca internationala,
a avut loc si tradarea asa zis:lor generosi" din conducerea P.S.D.M R
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MI$CARILE TARANESTI DIN z899 107

Marxistii legali" tr5deaza deschis, iar tr5darea aceasta a lor se manifests

prin trecerea directs la partidul liberal.
Nu tot asa s'a comportat muncitorimea constient5 condusa de 1. C.
Fr:mu, Al. lonescu etc... Aceasta a ramas pe pozitia de lupta sprijinind
totodat5 lupta t5r5nimii pentru parnant. Motiunea intrunirii de protestare"
din 27 Februarie 1899, impotriva teroarei deslantuite de guvernul liberal,
ca si articolul lui I. C. Frimu Mergem inainte", publicat in Lumea Nour
din 18 Iu lie 1899 si al lui Al. Ionescu De§teptati-va" publicat fn Lurnea
Nour din 13 lunie 1899, dupa evenimentele dela Slatina, sunt gr5itoare
in acest sens.
In fata prigoanei deslantuite de guvernul burghezo-mosieresc al libera-
lilor, in Ianuarie-Martie 1899, tAranimea, organizata in cluburi socialiste
si sprijinita de muncitorii inaintati, a continuat cu darzenie lupta.
In Jud. Teleorman si mai ales in Jud. Olt, taranii s'au opus desfiintarii
cluburilor, Wand pe subprefecti si alungand organele administrative. S'a
intervenit cu armata pentru a se aresta conducAtorii cluburilor tarAnesti si
a se inn5busi rascoalele. AlAturi de cei arestati, mergeau toti raranii saraci
din sat, strigand s5-i aresteze pe toti, caci toti sunt la fel de vinovati".
Aproape peste tot unde organele guvernului desfiintau cluburile, ridicand
actele ce be aveau, arestand comitetele, chiar de a doua zi dupa ce plecau
organele administrative si armata, luau fiinta cluburi noi. pranii animati
de lupta fAceau totul pentru continuarea acestor organizatii ale lor. Ei
trimeteau pe ascuns delegati la Clubul Muncitorilor din Bucuresti, cu vesti
din satul lor si cu procesul-verbal de reconstituire a clubului desfiintat,
purtau formulare de constitu:re de cluburi din sate in sate, ascunse in
bastoane gaurite, in captuseala cojocului, in talpa cismelor etc... Ei se
indarjeau tot mai mult impotriva asupritorilor si exploatatorilor lor. bar pe
tr5d5torii dela centru, t5ranii ii numeau sarlatani".
T5ranii cer p5mant, prin impgrtirea p5manturilor mosieresti, dijma din
10 una, vot universal etc.
Sate le sunt cuprinse de o fierbere genera15, misc5rile se inmultesc.
Documentele pe care be public5m arat5 larga lor desfAsurare.
Vom atrage atentia asupra uneia din cele mai ascut:te si mai semnifi-
cative misc5ri Varanesti din 1899. Este vorba despre r5scoala dela Poiana
Dolj. Aci se pare c5 exista si un fel de traditie a r5scoalelor, caci t5ranii
din Poiana se mai r5sculaser5 si in 1894 si in 1896.
Pesle 100 de familii de t5rani saraci din sat ocupg, in Februarie 1899,
mosia proprietarului Ilariu Marian, si se muta aci cu familiile si cu ceea ce
au. In varful unei pr5jini Inalte, infipte in p5mantul pe care 1-au cucerit,
NI! die o bucata de panel ro$ie 1. Apoi, t5ranii I i impart Intre ei mosia.
Ternandu-se c5 vor fi atacati, se- organizeaz5 pentru apArare, construind
santuri adanci in jurul locului uncle se mutaserA. Dar repres:unea n'a
intarziat. Prefectul liberal de Dolj, Vr5biescu, cere interventia arrnatei.
T5ranii r5sculati s'au ap5rat clarz, n'au putut Ins rezista. A urmat cea
mai sAlbatic5 represiune. Arestatii au fost desbfacati, legati cu funii si
lanturi de chaci, in frigul iernii, si torturati sub privegherea prefectului.
Familiile lor au fost impr5stiate si intregului lor avut s5r5c5cios (hordeie
' Voir* Craiovei", 25 Februarie 1899. Nr. 102.

www.dacoromanica.ro
108 GH. MA TEI Ili M. DAMASCHIN

pluguri, carute si alte instrumente de munca, impreuna cu hainele ce le

aveau) i s'a dat foc.
Rascoalele intinzandu-se, guvernul liberal nu poate sa le fac5 fats. Ii
meaza un guvern conservator, in frunte cu alt mare latifundiar, G. Gr_
Cantacuzino. In Mai 1899, au loc alegeri genera:e, desfasurate Inteo
atmosfera de teroare inspaimantatoare, din care a fost scos un parlament
cu o majoritate conservatoare.
In Iunie 1899 are loc mares miscare 15r5neasc5 dela Slatina. Dup5 luni
de fram5nt5ri adAnci in satele din Jud. Olt, in Iunie, mii de tarani se
indreapt5 spre Slatina, unde, voind sa patrunda In oras, se ciccnesc cu
armata. Documentele in anexa ramuresc pe larg even.mentele dela Slatina
si cauzele care le-au dat nastere. Ceea ce e demn de subliniat e faptul ca.
taranii asa cum o arata documentele s'au ridicat la lupta pentru
pamant si ca cei mai multi erau din satele unde existasera sau existau Inca
cluburi socialiste.
Guvernul conservator a trebuit sa aduca forte armate din alte parti,
nefiind suf c!ente cele din Slatina. Mai ales din Craiova s'au adus trupe
impotriva taranilor. Alaturi de taranii rasculati s'au aflat muncitorii din
Slatina. Luptele paralele de WA atunci ale muncitorimii sf t5ranimii au
cunoscut in acele momente o prima imbinare. Ea era slaba deocamdata,
dar va creste mereu in viitor.
Sang-tie muncitorului Gheorghe Ilie Do nea, lucrator la gara d'n Slatina,
s'a amestecat cu s5ngele fratilor lui, tarani muncitori, ridicati la lupta
pentru pamant si libertate. Un altul, C. I. M!reanu, vopsitor din Slatina, a
fost strapuns in piept de o baioneta. In dosul documentelor oficiale, ate
alte nume de muncitori nu vor fi farnas ascunse !
Faradelegile s'au tinut apoi lant impotriva taranilor rasculati. Intr'un
ziar se relata, la 10/22 Iunie 1899:
Cavaleria aseara a ta!at o multime de oameni, sunt multi cu nasurile
ta'ate... Aceasta a provocat o indignare teribila si acum taranii sunt mai
d5rzi ca eri" 1.
Urmeaz.5 ares.tari, schingiu!ri, procese...
Dar taranimea se misc5 nu numai in judetele amintite mai sus, ci si in
multe alte:e : Vlasca, Prahova, Dambov.ta, Arges, Mehedinti, 131.17kl,
R. Sgrat, Tulcea, Iasi, Tutova etc.
Mosierii si arendasii cerusera taranilor din judetele Buzau si R. S5rat
sa smulg5 graul cu mainile, nu sa -1 secere.
Au :oc rascoale si pe domeniile monarhului, la Zorleni-Tutova si Poeni-
Iasi.

Rascoalele VarAnesti din 1899 n'au isbutit. Ca si cele anterioare, ele au

lost inn5busite in singe de burghezo-mosicrime. Problema agrar5 ramane
tot nerezolvata, ca o sarcina a viitorului.
Ca urmari imediate ale rascoalelor din 1899 s'au luat masuri pentru

' Vointa NationalA", 10/22 Iunie 1899.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN x899 109

desfiintarea cametei la sate, care insa n'au avut niciun elect gi totodata s'a
dat si o lege de intarire a jandarmer.ei rurale (!).
Care este cauza principals a nereusitei luptelor taranesti? Este lipsa
partidului revolutionar al pra!etariatului si a conducerii t5ranimi: de catre
proletariat, in lupta pentru rezolvarea revolutionary a problemei agrare.
P.S.D.M.R. avea o conducere predominate de . elemente burgheze,
trAdaloare, care in focul eel mai aprins al luptelor muncitcresti, taranesti,
in prag de veac nou, a tradat cu totul massele ce-$i puseser5 zadarnic
sperantele in ele.
AStfel, vechiul partid muncitoresc din tara noastra a fost vremelnic
lichidat.
Apoi, n!ci chiar elementele cinstite, inaintate ale clasei muncitoare dela
noi, in frunte cu Al. Ionescu, I. C. Frimu, nu se rid.casera 'Inca to intelegerea
necesitAtii crearii aliantei clasei muncitoare cu taranimea, sub conducer.2a
clasei muncitoare. Ei nu ajunsesera la intelegerea necesitatii conducerii de
catre proletariat a luptei pentru desAvarsirea revolutiei burghezo-democra-
tice, a carei esentiala sarcina este desf.intarea propriethtii mosieresti, deci
lichidarea resturilor feudale.
Abia dupe formarea P.C.R., Congresul al V-lea at P.C.R. va da un
program cu totul revolutionar, bazat pe stiinta marxist-leninista, in problema
agrara. V. I. Lenin a aratat cum, in conditi:le imperialismului, burghezia
devine contrarevolutionar5. cum ea se teme a mai chema massele la
lichidarea proprietatii mosieresti, care fr5neaza totusi desvoitarea relatiilor
capitaliste de productie, de teams ca massele nu s'ar opri la desfiintarea
proprietatii semlfeudale, ci ar merge mai departe, atentand la insasi proprie-
tatea burghez5.
Chiar gi acea parte a burgheziei, care este interesata in lichidarea
propriet5tii mosieresti, in conditiile cresterii fortei proletariatului si
.ascutirii extreme a contraz!cerilor de clas5, devine inconsecventa si in cele
din urma se indeparteaz5 de propria-i revolutie, tr5deaz5.
Singura fort5 social5 revolutionara far5 rezerve, lar5 sovaeli si far5 a
privi inapoi, in epoca imperialismului, este proletar:atul I.
Proletariatul trebue sa ducci pdna la cap& revolulia democratica, alatu-
retndu-i inasa pranimii, spre a sdrobi prin foga rezistenta absolutismului
0 a paraliza nestatornicia burgheziei" 2.
Acest fapt fundamental, lipsa conducerii de Calle clasa muncitoare a
luptei masselor largi ale poporului impotriva regimului burghezo-mosieresc,
fost cauza infrangerii acestei lupte la sfarsitul secolului al XIX-lea, in
tara noastra.
Muncitorimea constienta, dupe lovitura grea primit5 in primavara anului
1899, prin tradarea generosilof , n'a plecat insa steagul in fata dusmanului
de clasa. Ea 1 -a inAltat mai sus si s'a pregatit de organizare si de lupta
mai darz5. La inceput de veac nou, Frimu, Al. Ionescu si altii, un grup de
imuncitori inaintati, prevesteau zorile luminoase ale viitorului, declarand c5
1 V. I. Lenin. DouA tactici ale social-democratiei in revolutia democratica, 7n Opere
.alese. Ed. P.M.R., 1949, v. I, partea a I1 -a, p. 105.
Ibidem, p. 94.

www.dacoromanica.ro
110 GH. MATEI pi M. DAMASCHIN

miscarea muncitorilor nu moare". Viitorul a aratat ca miscarea muncito-

reasca din Cara noastra nu numai cä n'a murit, dar s'a infant m,ereu §i a
invins.
Ea a condus si conduce spre victorie si massele de milioane de t5rani,
batjocoriti si jefuiti salbatic in trecut de mosieri $i ch:aburi .
In multe sate, in care in 1899, 1907 si in atatea alte imprejur5ri, t5raniz
cap6tau gloante $i torturi inspaimantatoare, in loc de pArnant si dreptate,
iau fiinta in zilele noastre gospodarii agricole colective, prin care taranimea
muncitoare, condus5 de P.M.R., scutura jugul oricarei exploatari, si-si
cladeste o viata fericita.
La o jumatate de veac dela evenimentele la care se referg documentele
culese in acest volum, calea, cea mai luminoas5, a bunei stari si a progre-
sului nestavilit, se deschide inaintea tAranimii muncitoare din R.P.R., prin
transformarea socialists a agriculturii.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 111

DOCUMENTE
INVOIELI AGRICOLE IN VIGOARE PE ANII 1898-1899

Com. Purani, dud. Tlapa

Vedem ca d-nii arendasi ne-au pus niste Invoieli grele, pe care nu le mai putem
suferi. Pentru 8 pogoane ce ni le da, trebue sa-i muncim si d-sale 8 pogoane de grau pans
la sfarsit. Dar din cele 8 pogoane ale noastre, doua ni le is tot d-sa cu dijma. Din restul,
de *ease ne is padurit 20 ocale de fiecare pogon, Facem zece zile cu mainile, patru cu
carul. Ziva cu mainile Maud, ne prinde 70 de bani; nefacand, dot lei, ziva cu carul
Wand ne prinde un leu, si nefacand, 5 lei. Transportam Ia gara 105 duble, iar daci
nu trarsportam, platim 50 bani de fiecare dubla. Vitele marl tragatoare nu le putem da
la camp pans nu se ridica recolta, si totusi d-nii arendasi ne lea 7 lei noi de vita mare,
deli le tinem In curte. le marunte le tinem tmpiedecate, lac la luarea graului le
despiedecam si le dam drumul la miriste, ])1Atind 2 lei de oaie, patru lei de porcul de
CrAciun, deli ii tinem legat in curte, si Inca si limba si muschiul pe care data nu i le
dam, vi le pune cu 5 lei in socoteala. Ii mai dam si 4 aril, iar nedandu-le, ti platim 2 lei
gains; Si mai dam 15 oua, iar nedandu-le, le platim cu 3 lei noi; Ii mai dam 10 oca fasole,
iar neavand, 50 bani de oca; li mai dam 10 dovleci, iar nedandu-i. platim 20 de bani de
dovteac. Iar la aratul ogorului sau, data nu ese 12 brazde la stanjen, platim cu 20 de ban'
brazda, si de bate si ne goneste d'n mosie, fara a ne da nimic. Iar la socoteala ne scoate
datori necontenit si la dijma ne is porumburile toate, fncat nu ne alegem cu nimic.
[Lumea Noua", 14 Martie 1899]
2
Com. Btscove9i, Jud. Via§C11
Arendas D. Georgescu.
1. Dijma din 4 una.
2. La 10 pogoane Ti muncim 8 definitiv.
3. Una zi cu bratele de fiecare pogon.
4. Trei zile cu carul pe an.
5. Un pogon secera, obligatie platita cu 6 lei.
6. Transport 20 dubledecalitre de pogon, pe distantE de 2 poste.
7. Erbaritul de vita mare 3 le:, iar de cele mici cate 80 bani.
8. Cei neinvoiti cu munca, numai cu vite erbarit, lei vita mare, iar cele midi 1,20.
13

9. Una oca unt.

10. Muschiul si limba porculul.
11. Patru gain: si 25 oua.
12. Ca izlaz este miristea ce ramane dupa ridicarea graului secerat.
13. Dupa ridicarea si treerarea graului, pune foc la miristi, ramanand vitele muritoare
de foame.
14. Nu avem cu ce ara.
[Lumea Notta", 31 lanuarle 1399]
3
Com. Putineiu, dud. Vlasca
Proprietar A. D. Vrani, care locueste la Buda-Pesta: tnvoiti, locuitorii din 4 sate.
Avem Invoxala la plan patru pogoane de un timp si patru de altul, cu Inceperea dela
ogor si pan's Ia cules, iar porumbul dela arat, grapat, prasit, ralitat, cuibarit, cioplit,
eules, curatat ri dus la patul. Coceni: ti taiem si-i Warn to jumatate. Cand ducem porumnui
la patul, muncim ri noi sl bail, cbci fi suim in patul cu scr.pete!e.., Afars de aceasta mai
muncim patru pogoane, tot partea proprietarului, le aram, le samanam cu samarta noastra,
punand 5 duble la pogon, le plivim de buruien:, le seceram cu mainile, le Intindem de
cate 10-15 or:, p,ina and se earl la marina, unde le caram tot noi. Afars de acestea
mai facem $i zile cu carul, ii ducem 15 cite marl transport la gara Sal.cea Ti umplem
www.dacoromanica.ro
112 OH. MATEI pi M. DAM ISCHIN

sac( In 2 3 zile, muncind cu copii cu tot, punand la fiecare transport la gara ate 25 de
sacs. Mai dam apoi 30 de ota si trei pui. $i din toata munca noastra boierul is dotiA
parti, iar not una.
Mai platim erbaritul cafe 5 lei perechea de vite marl pentru cei invoiti cu munca.
iar ce' neinvolli platest. 10 lei de vita mare; 50 bat i oaia pentru cer Trvoiti, 2 lei pentra
eel nenvolti. tar islaz nu mat avem deajuns, fiinda si din ce este ni 1-a oprit, spre a
nu-I guni epurii de pe mos:e, iar pe miristi lass alti oameni straini, In loc sä ne lase pe noi.
[Lumea Noua", 14 Martie 14991

4
Com. Giuvaregti, Jud. Romanati
(Mosia d-lui G. Ceatalopol)
...urde ne amarim zilele. Daca ne da doug pogoane In dijma, in parte, trebue sa-i
muncim pentru ele un pogon cu desavarsire; apoi ii facem un alt pogon analoghie; It lain
3 ga.ni, 40 oua si It facem 2 zile cu mainile si 1 cu caru; pentru pandarit ne is un cos de
80 de ocale vechi, pe cand In contract se spune ca acest cos trebue sa fie numai de 20
ocale. Not, vrand nevrand, trebue sA-i dam to ce ne cere, caci daca nu-i dam, ne da
afara dupe mosie, on nu ne dijmuieste la timp, lasandu-ne bucatele pe camp sa se s rice..
Masuratoarea este rea: in loc de 2 pogoane, cat trebue sa ne dea, ne da 1 si jumatate,
;ar la arendas In loc de 1 pogon, muncim unu si trei sferturi. Erbaritul ne is pentru 2 boi
10 lei, iar pentru podul umblator pe care dl. arendas 11 are peste Olt, si de care noi n'avem
trebuinta, ne la iarasi 10 lei. Irsfarsit, traim ca vas de noi, si n'avem sa ne ducem In
altA parte sä muncim, trebue sA rabdam toate, caci d. Ceatalopul t'ne toate mo,iile de
prin Imprejurimi. Fara pamant, fare vite, farli nimic, aril dori mai bine sa vie holera on
ciuma sa ne cur* de pe fata pamantului.
[Lumea Noua", 17 Ianuar:e 1399I

Com. Ciurari, Jud. Teleorman

lea cum stem cu Invoielile In comuna noastra: Ni se da 10 pogoane de munca.
adica 5 de grau, 5 de porumb, iar Tn loc de 10 pogoane, sant 7. Pentru acestea ii facem
boierului 7 omoare negre, trei pogoane de porumb definitiv, 4 de gran definitiv. Si osebit
de acestea, 10 zile cu mainele, 5 cu carul, trei gaini, 10 calk muschiul si limba porcului
si cate o oca de unt. Neavard sa dea, omul plateste In ban:: 1 leu gaina, 4 lei muschiul
2 lei limba, 30 bani oul si 4 lei ocaua de unt. Dijma ne ie din 3 una, si cu pandarit, cu
una cu alta, re iea tot In parte cu el dijma din cele 7 pcgoane.
PanA nu facem munca definitive si toate conditiile, nu ne dijmueste. Pe vrenie
ololoasa, munca noastra putrezeste pe camp. Platim erbA:itul 4 lei de vita mare si 80 bani
de oale si islaz nu ne lase de loc. Daca 11 cerem boierului islaz, ne is la Injuraturi, zicand
ca no-I de nasul vitelor noaStre sa calce pe mosia boiereasca.
Mai ti ducem, tot pe de-asupra, ate 60 de sad la gara. Ne socoteste de doug on pe
an. odata :arna si alta data vara, and ne dijmue graul, si la caz de nu i-am indeolinii
vreo conditie din ale lui, ne is graul sau porumbul tot, si noi ramanem muritori de foame.
Un locuitor dintre noi, Radu Abagiu, fiind cu gramada de porumbi la camp si avand
un carne cu el, and veni arendasul si vazu cainele la gramada, alaturi cu omul, i-a pus
In vedere sa omoare cainele. Omul neindurandu-se sa omoare pe bietul dobitoc, la dijma
.aiendasul Ion Fulga, din comuna DrAganesti, catunu Udobeanca, i-a luat 10 cosuri de
porumb, zicand ca aceasta ie pentru ceea ce a mancat cainele cat a stat la gramada".
ELumea Noua", 14 Martie 1899:
6
Com. Segarcea, Jud. Teleorman
Pe mosia Segarcea din Vale, fosta proprietate a statului, au mai ramas 2600
pogoane, cars s'au dat to arena negustorului Filip Popescu din T. Magurele. Pe acest
rest de 2600 pogoane se Invoesc locuitorii din comunele: Segarcea din Vale, Lita, Olteanca,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1690 113

142ioasa precum si Moldoveni din Romanati. Asa !neat and vine timpul primaverii si e ca
arendasul sa Imparts pogoanele, se aduna 1000-1500 locuitori, asteptand sa se frivolasca.
'Dar din acestia de abia se pot 'frivol a zecea parte, dup5 mart stAruintl si primind toate
-conditiurile :,mpuse de arendas. Ceilalti raman cu totii fare pamant.
lata acum si Invoiala: din 2 pogoane ce i le cla omului sa 'e munceasca to parte
mai munceste unul numitului arendas, de porumb sau de grau, cu toatA munca lui, la
tarlaua destinata. Acest pogon ie, chipurile, ca pentru Invoiala, iar d:n cele douA pogoane
de mai sus, unul II da ca dijma, that arendasului Ti vine 2 pogoane si muncitorului unul
singur. Afars de acestea tot la cele 2 pogoane se obl:ga bietul om a mai face 2 zile cu
mainile, una cu carul, 2 pui de gair A, 10 ou5, 12 lei pentru perechea de boi cu care
munces'e pogoanele, un cos la 30 cosuri porumb pentru pandArit, 4 chile de porumb sau
-grau transportat la schela din T. 1Vlagurele, fara ca omului s5 I se dea vreun ban.
Iar pentru locuitorii car: n'apuca locuri e *i mai rAu, ca platesc 20 lei erbarit de
vita mare si Inca cate o zi cu mainele de fiecare pereche. Asa ca pretul cumpatarti mesiei
ti ese arendasultti numat din daraverile facute pe de-asupra de bietii oamenl tree° singura
vat* iar ce: cari n'apuca. locuri, alearga sa se Invoiasca la d. Eraele Kipa, proprietarul
mosiei Lita. Iar acesta drept raspuns spune locuitorilor c5 nu poate sa frece bine pe cei
de pe mosia lrii, ce sa faca cu ceilalti? SA-i puie ca sperietori la sidle de paie sau la
-pMulele cu porumb?
[Lumea Nou5", 14 Mart:e 1899)

C44MATA LA SATE
7
Mai antert, pe vremuri de lips5, ne-am Imprumutat la domnul I. D., negustor din
comuna P., cu bani dar far5 dobancla Dumnealui n'a vrut sa ne is dobanda, dar ne-a
-cerut s5-i dam In arena pogoanese de munca, ce le avem dela improprietarire; si de
nevoie, i le-am daft, unii cu 7, altii cu 10, al altil cu 12 lei pogonul, pe an, dupA cum am
putut scapa.
Invoiala sta asa: Una si una, cu samanta gi munca noastra Jar partea Dumnealui
i-o ducem la arie sau la magazie. Daca oprim pe seama noastra paele on cocenii, trebue
sa platm ate patru sau cinci lei de pogon. Eu am luat cinci poli si i-am arendat dou5
pogoane pe cinci ani. Pe un pogon am pus trifoi, iar pe celalalt pui, and grau, and
porumb. Din trifoiu i-am dat, an peste an, cate patru carute de nutret *1 din bucate i-am
dus, pe putin cate o ch:15, fie de porumb, fie de grau, pe fiecare an. Acum vezi si cluin
neata bine, daca cu ce mi-au mai ramas, scazand si birurile, care mi le-a pus tot mie s5
le plAtesc, pot eu sa es din iarna si sa duc toate angaralele pans la anul.
[Agricola, Camata la sate, Bucuresti 19041

JUD. TELEORMAN
8
Se comunica din Alexandria ca In urma faptului ca s'au confiscat cArtile, registrele
*i banii cluburilor din diferite comune, au sosit In oral cam 150 de Oran' spre a protesta.
Guvernul si-a pierdut capul, ordonand dizolvarea cluburilor muncitoresti. Se anunta no
miscarl.
j.,Adeverul", 26 lanuarie 1899)

9
In comunele din jud. Teleorman, toate cluburile au fost desfiintate. confiscandu-se
registrele, brosurile de propaganda, banii si tot ce s'a 'gasit. Un mare numar din fostit
membri ai acestor cluburi si cari se presupun a fi agitat pe Oran', au Post arestati.
(Universul", 28 lanuarie 18%1
10
Citim In La Roumanie": 0 persoana autorizata, mare proptietar In judetul Tele-
erman, re afirma ca flagelul socialist, care bantue cu putere to acel judet, s'a propagat
acum si in randur:le armatei.

Studii C. 213
www.dacoromanica.ro
8
114 GH. MATEI oi M. DAMASCHIN

Un foarle mare numar de soldati din regimentul 20 1 eleorman, cu garnisoana In

Turnu-M5gurele, fac parte din cluburile socialiste tgranesti.
Faptul este Ins5 si mai gray In ceeace priveste cglarasii cu schimbul. Aproape
tot! fac parte din cluburi si posed multe brosuri incendiare.
(Epoca", 3 Februarie 18991

11

Prefectul Bildirescu, inspectand saptamana trecuta toate comunele rurale, a des-

Mutat cluburile socialiste de prin urmatoarele comune: Odaia, Lita, Segarcea din Vale,
Raioasa, Pleasov, Saiele, Uda-Paciuril, Uda-Clocociov, Mandra, Elisabeta,
Basesti, Crangeni, Dorobantul, Voda-Carol, Carligati, Caravaneti si Segarcea din Deal.
...In comuna Uda-Paciurii, prefectul a Intampinat o vie Impotriv:re ; mai mug.,
tarani I-au amenintat, 1-au huiduit si 1 -au insultat. Prefectul a fost nevoit sa fuga dirt
comuna sl sä trimita o sedtle de geandarmi rural' In localitate ca sA aresteze pe mai
multi instigator'.
[..Epoca ". 12 Februarie 18991

12

Telegramd

T. Mfigurele, Nr. c/o ; 12-11, ora 4

D-lui M. Pherekyde, Ministru Interne, Bucuresti
Raspund notei dv. telegrafice de eri: In acest judet sunt urmatoarele cluburi, in
plasa Teleorman sunt II cluburi si anume in Tecuci-Calenderu, Dobrotesti, Ciol5nestii din
Deal, Ciolgnestil din Vale, Necsestii, Stoborestii, Zambreasca, Beuca, Ggrdesti, Barba si
Urluent. In plasa T5rgu sunt 13, si anume: Butulesti, Peretu, Plosca, Nenciulesti, Meri-
Gola, Sfin'esti, Radoesti, Saceni, Cglinesti, Olteni, netoti, Belitori si Orbasca de jos.
In plasa Calmatuiu-Marginea sunt tnfiintate cluburi in toate comunele printre aceste
cluburi, incetat de a mai functiona 16, adec5 acele din comunele: Cioara, FISmanda, Ma-
gurele, Odaia, Lita, Segarcea din Deal, Nasturelu, T:ganesti, Furculesti, Zimnicea, Rgclo-
esti, Peretu, Meri-Gola, Belitori, Troian si Sfintesti. In nici o Ic.calitate nu s'a produs
absolut nici o miscare; raporturile Intre comi'etul din Bucuresti si acele dela sate se
Intretineau prin membrii cluburilor din diferite comune, care corespundeau cu cen
trul si mergeau singuri la Bucuresci. Aceste raportur! con+inug Ina; astfel cativa membri
al cluburilor din comunele: Dobrotesti, Barla au fost chiar zilele trecute la Bucuresti.
Instigatorii dati In judecatg sunt: Cann T. BAdoi. Grigore Radu Mitroi, Marin Isac din
Smard oasa; Ion Burcu Musat, Stan Paraschiva Balaur si Dumitru Ion Zaharia din Tigg-
nesti; Marin B. Callan si Vasile Ion Oprea din Betica. C-tin Grigorescu, Ion Radu Udrea,
Corstantin Oprescu, Savu Iancu si Florea Barbu din Zambreasca; Constantin P. Genescu
din Seaca; Marin Seggrceanu, Florea Ciotec si Leonida R5dulescu d'n Odaia. Parchetul
a aplicat dispozitille art. 332, 333 si 334 Codul Penal. Agitarea care domina la Inceput
spiritele populatiunii rurale e In descrestere. Linisee complectg In tot judetul.
Prefect Teleorman,
Bildirescu

13

Socialismul s'a Intins din uou cu a'ata putere prin sable din Teleorman, Inca
autoritiltile nu mai indrliznesc, de Erica tgrarilor, s5 faca niciun pas.
Pr:marii din mai multe sate nu Indraznesc nici mgcar s5 anunte subprefectuiui
ce se pe'rece prin comuna.
In comuna Slavite$1i, prefectul si subprefectul au fost huiduiti si goniti din comuna.
[Epoca", 14 Februarie 18991

Docume.tele care nu au indicatia depozitului sunt din Biblioteca Acad. R.P.I-

msse neinventariate.
www.dacoromanica.ro
 DESIRE NIISCARILL TARANEST1 DIN IX9g 115

14

Telegramet
Alexandria, ?r. 544; 27-11, orele 11,20
D -Iui Ministru de Interne, Bucuresti
Timpul munce: pentru anul acesta apropiindu-se, am volt ca sa esim la camp sa
tncepem ogoarele, ins5 am fost Impiedecati in operatiunile noastre de catre actualui
domn primar 135clescu-Rosiori, care prin agentii sei a dat ordine ca nimeni s5 nu las5
is ogoare, pan5 ce nu ne vom prezenta la prim5rie, tnaintea D-sale. Ziva fixat5 pentru
a ne prezenta a fost Dum:nic5, 7 corent, cand ne-am si dus, inss d-nu BAclescu nu numai
c5 nu ne-a spus nimic, dar a refusat sa ne primeasca. Cu modul acesta cauta a ne face
.icane si a ne Iua Iocurile ce pans acum le-am ocupat de mai mutt timp, si a c5ror
arend5 am platit-o si platim in mod regulat. Singurul nostru mijloc de existents este
numai aceste locuri. Acesti domni conservatori, care caut5 sa ne opreasc5 pe toate p5rtile,
str:g5 prin gazete ca not t5ranii, suntem rAsvr5titori, lipsiti de respectul si datoriile legit
Supunem acest caz, cunostintii Dv., Domnule Ministru, si vA ruggm a ne face dreptate.
Mihai Braneanu, Pavel D. Cioat5, urmeazA !ma 54 isc5lituri.

15
Telegranui
Mfigurele, Nr. 186; 27-11, ora 4,50
Minist. Interne. Bucuresti
Raportez c5 in cateva comune s'au argtat oarecari indicii de revoli5, provocate de
instigatori socialisti, 1nsa Indat5 am lust m5suri energice cu jandarmi, in unire cu Pre-
fectut si Parchetul, aducand pe cei vinovati. Ast5zi este complect5 Eniste in judet.
Nr. 1783 Comand. Companiei de Oeandarml
Capitan Paleologu
16

Telegramd
I. urgent
Milgurele, Nr. 195; 28-11, ora 4
Prefectura Poliliei, Bucuresti
Ast5zi cu trenul de ora 1p. m. plecat din gara Papa, pt. Bucuresti 5 s5teni d:n
corn. Seriostea rn afaceri socialiste, pretextand ca merg pentru a cump5ra vite. Doi
din ei sunt membri ai clubului muncitorilor.
Roe dispozati in consecin,t5.
Nr. 1533.
p. Prefect, Nicolini

JUD. VLA,KA
17

Telegramei
Obnd ni, Nr. 17; 12-11, ora 10
Prefect si Procuror, Giurgin
In prezent prin toate comunele populatil rur0.15 este linistita. Cluburi Infi:ntate
10 comune, ar5tate in lista trimes5 cu raportul 1896 din 28. Acte de violent5 material5 nu
s'au man festat nideri ; se mar inesc a inscri aderenti cu nrecaut,uni 5i mare d:scretie ,
din cluburile infiintate, nici unul incetat; caut5 s5 le inmulteasca. Este greu de controlat
www.dacoromanica.ro
8'
116 GH. MATE1 oi M. DAMASCHIN

raporturIle cu Bucurescii; e sigur ca se Intretin pe ascuns; mai tots au trimes acolo sd

is iegistre, sig:Iii, etc. De acolo as'eapta cuvant de orientare. Pentru darea In judecata
a instigatorilor, am trimis procesele verbale cu raportul aratat. A5teptant sA le Inaintati
parchetului spre a deschide urgent actiune publics. UrmArirea trebue Indreptata contra
presedintilor cas'er:lor sl secretarilor, agent! principal!; ceilalti sunt umplutura. Avem
dreptul a crede ca o actiune urgen.A a parchetului va fi eficace. Contrariul nu exclude
temerca ca agitatiunile curand sau mai tarziu sA Ia o foimA mai accentuate si chiar
violenta.
Scopul urmarr refiind altul cleat pamantul cu dijma din 10 una.
Nr. 1245.
Subprefectul Dem. RAdulescu
18

Telegratrai
f oarte argent
Giorgio, Nr. 120; 12-11, ora 3,20
Ministru de Interne
Raspund ordinului dv4 de err; tr. cuprinsul acestui judet staiea spiritelor popu
latiunei rurale 'Ana In prezent este In general linistita si nu s'au produs violente sau
miscari mai serioase ir. nici una d:n comune, totusi 'MA s'a observat oarecare nelinista
printre locuNorii din vreo 15 comune, care mai toate sunt invecinate cu jud. Teleorman.
131 unde s'a constatat ca sunt infiintate si cluburi de care sateni; astfel sunt comunele:
Bujor, Ganjani, Magura, Babaita, TanAsas+i, FrAsinet, Gleteni, Mosteni, Talpa, Bascoveni,
Talpa-Ograzile, Buteasca de Jos, Negreni, Ferbiniti, Vida-Furculesti, Blejesti, Vida-Car-
tcjani.
In comuna Bujor si Ganjani, desfiintate aceste cluburi, iar In celelatte comune
tm luat mAsuri asemenea pentru desfiintarea for si a avea in deaproape supravegherea
pe acei cars cauta a raspandi aceasta idee. Pans in prezent, nici unul n'a fost dat Jude-
catii, Indata ins ce se vor primi procesele-verbale dela subprefecti, se vor inainte par-
chetului. In ce privesle de unde a pornit mai Intai acs ideea aceasta de inr.iintare de
cluburi, vdti binevoi a cunoaste, Domnule Ministru, dupA cum v'am mai raportat, ca a
pornit dela unii agitatori din jud. Teleorman cars sunt in legAturA cu clubul muncitorlor
din Bucuresti. Deasemenea mai ;am cunostintA, dupa cum mi s'a comunicat de Seful
Sigurantei Politiei Bucuresti, prin rapoartele 641, 685 si 703 Ianuarie curent, ca cativa
locuitori din comunele Tanasasti, Blejesti si Buteasca, probabil dupa Indemnul agentilor
din Teleorman, au lost In zilele de 28 si 30 Ianuarie la clubul muncitorilor din Bucuresti.
spre a cere autorizare de iniiintare de cluburi sl a li se da alte instructiuni. De tot ce
se va mai petrece, vom cauta a va tine la curent.
No 650 p. prefect Vlasca, Iacovache
19

Acum 3 zile s'a Infiintati un club socialist In comuna Putinei, distantA de o ora de
Giurg:u.
Peste 300 de tarani s'au inserts in club.
[Epoca", 14 Februarie 1899j.
20

Telegrams

llocurc,ti, Politic Nr. 123; 2841, ore 12,05.

D-lui Prefect Vlasca, Liturgiu
Eri s'a prezentat la clubul muncitorilor sateni: Petrache Petre, Ion DrAghici si
TAnase Radu Dumi ru. din comuna Letca Veche, plasa Calnistea, acel judett, veniti la
clubul muncitorilor cu proces verbal sl o reclamatie ascunsa Intr'un ciomag. Prin postA
trimis conic dupa Droces si acea reclamatie; comunic spre sciinta.
Nr. 1137
Selul Sigurantei, Alexandrescu

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE, TARANESTI DIN 1899 117

21

Telegramd
urgent
Giurgiu, Nr. 158; 11-III, ora 7,15.
Sectia geandarmi, Obedeni
Sunt informat c5 la Talpa Ogr5zile ar fi izbucnit revolta. Imediat porniti gean-
darmi fata locului; astfel ca maine la ora 2 p m., and voi sosi Obedeni, sit stfu
rezultatul.
Executati ordinul Intocmai.
Nr. 1953.
Comandantul Companiei Locotenent Cociu

22
Telegramd

Bueure0i, Politie Nr. 55; ,11-III.

Confidential D-lui Prefect Vlasca, Giurgiu
In ziva de 21 curent, s'a prezentat la clubul sociallstflor satenii Stancu Trancu si
Ion Dumitru din corn. Roa4a de Jos plasa Glavacioc, acel judet; li s'a luat procesele ver-
bale de constituirea clubului. Azi s'au prezereat alti feel: Dinu Aristea, Sandu Valvoi si
Ion Tra: cu, s'au prezentat cu proces semnat de sAtenii d'n Ponta de Jos, pentru a forma
club. D:nu Aristea travestit In haine nemtesti. Comuffic spre sciintil.
Nr. 1405 Seful Sigurantei,
Alexandrescu
23

Telegrams
Giurgiu, Nr. %; 23-111, ora 4.30
D-1ui Director General al telegrafului si Poste lor, Bucuresti
Manipulantul oficiului br5g5nesci comunicg c5 luni, 20/3 un geandarm a ridicat pe
sateanul Meetu Radttcu Cucuruz, sub inculpare de furt de cai, In realitate Snsg, es'e
capul socialistilor, acela care a adus acte la clubul din Bucuresti. Marti sgtenii, In num5r
cam de 300, s'au dus la S'5nesci, au liberat cif forta pe sttszisul Wean, si s'att tnapoiat
la Cucuruz, unde au voit s5 bat5 pe primar, notar si trivalttor, sub cuvant a au da'
concurs geand-rmului. T5ranil foarte agitati, au pus caraule forma'e d'n ei, spre a nu
I5sa nici sg intre nici s5 iasA nimeni din sat. Populat:a Indarjit5 contra au'oritAtel si
Inv5l5`,orului care stau inchisi in casa, cu arme de !oc, gaga a-si ap5ra viata. Pe factor
er: 1-a oprit si 1-au Intrebat pentru ce nu le aduc& jurnalul ,.Lumea Nou5" s5tenii mai
sunt- IndArjiti si contra arendasului dl. Paichide. Eri noapte, mtercuri, 22 III, sosit gem!,
darmi cu subprefectul si a ridicat 2 capi ai r5ccoalei. Azi 23. III-, s5ten'i au pus caraule
din nou In toe5 imprejurimea satului. La aceast5 rAscoalk iau parte nu numai b5rba,i1
ci si femei si copii.
Diriginte, Florescu

24

Telegramd

Giurgiu, Nr. 337; 26-I11, ora 9,10.

Personal Ministrului de Interne, Bucuresti
Cf. ordinului Dv am plecat Indat5 cu procuroru, un detasament de 42 c5lAragi st
3 oftceri, comuna Cucuruz. Ggsit Eniste. Miscarea contra autoritni provenea dirt eatiza
refuzulu: acesteia de a le da ordinul imaginar de zeciuiala; afar de cel 2 capi arestati,
www.dacoromanica.ro
118 61-1. MATE! sfi M. DAMASCHIN

de care v'ain comunicat. am gasit Inca 9 sateni, ridicati geandarmi si dusi subprefectura,
restul de rA vratiti fugiti din sat. Presupunand a fi ascunsi padurea vecina, calArasi
puss In cercetare, gasit 2, care s'au trimis subprefectura. Detasamentul ramas in comuna
pentl u gash ea lui Matei Raducu si altor 10 disparuti cl' 3 zile. Tutors cu procurorul rese-
rlinta, asta sears.
Prefect Vlasca, Christu

25

...In comuna Cucuruz, jud. Vlasca, In ziva de 15 spre 16 Martie, subprefectul Ipso-
tit de Jandarmi, dupa ce au batut si au schingiuit pe un niembru al clubulul d:n aceea
omuna au Mat cozile femeiei lui si citam vorbele bietului om: Mi-a dat D-zeu *1 o
tats si nelegiuitiii au Tritepat cu sabia sanurile ei, i-au luat o salba scumpA de la gat si
s'au dus, lasandu-ne Mutt si necinstiti".
[Lumea Noua", 28 Martie 18991

JUD. ROMANATI
26

Taranii din comuna Isvoarele s'au rAsculat. Primarul a Post crunt Mut.
Prefectul Stancescu a consemnat tutreaga jandarmerie ruralg si cutreera comunele.
In ultimul moment aflam ca rascoala a izbucnit si In comuna Islaz.
Pe ziva de azi ni se semnaleaza doua rasceale tAranesti, una in comuna Dobros-
loveni din judetul Dot) si alta In comuna DrAgtinesti din judetul Olt. In ambele localitati
a lost trimisa armata.
[ Epoca, 22 Ianuarie 1899]
27

Locuitorli din comuna Dobrosloveni Intruniti tntr'un club socialist, dupe ce au

semnat o petitie catre Tar, prin care se plang ca Regale Carol nu s'a tinut de angaja-
mentul luat de a le da pamant, au rupt Invoelile ce le aveau cu proprietarul for *i au
nelvdlit In curie, cerand sd ti se impartd moVa proprietarului.
Proprietarut cu tamilia a tugit din comuna prin uaz,
(Epoca", 22 Ianuarie 1899]

28

Miscarea s'a Intins si In judetul Romanati, unde functioneaza deja zece cluburi
socialiste.
Taranii din comuna Cezleni, proprietatea dlui Cezianu, au navalit to numar mare
fn curtea proprietAtii sl insultand pe administrator 1-au amenintat ca daca proprietarul
nu le (IA mosia de bung voie In dijmA din zece una, 'el vor intra de-a dreptul In stapa-
nirea mosiei.
In Islaz, Want! s'au pus In revolts gonind pe subpiefect. Prefectul Demetrian a
plecat imediat la fata locului, ca sA calmeze pe Went, dar abia sosit, a lost huiduit si
bruscat de catre instigatorii socialisti si nevoit sa fugs Inapoi la Caracal.
In comuna Dabli lent din Romanati, taranii nu mai respecteaza invoelile cu proprie-
tarul, deciarand ca In curand stapanirea le va impart' mosia.
In tntreg Judetul fierberea este foarte mare si teama de o rascoala generals iminenta,
cu etat mat vartos, ca Werth tataciti de catre instigatorl spun pe fata ce si cat mai
asteaptA.
(Epoca", 23 Ianuarie 1899]

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 119

29

Telegramd
Confidential J. urgent.
Caracal, Nr. 42; 6-11, ora 2,50.
Ministru Interne, Bucuresti
Din constatari reiese ca focarul tuturor instigatiilor este In Teleorman, unde iau
parte multi rnvatatori. Este nevoie absolute a se proceda la masuri energice, caci toate
masurile noastre se cred pe jumatate. Imediat dupe plecarea noastra, interpreta blandelea
noastra drept frIca de o tapanire imaginoasa, ce-i autoriza a continua In miscarea lor.
Eri am plecat din Islaz si a fnceput noua suscriptie azi, pentru trimite delegati la
Bucuresti. Aceasta pe cuvantul ca la Teleorman comitetele sunt In actiune.
Prefect, Demetrian

30

Telegramd
Foarle urgent, confidentiald.
Caracal, Nr. 83; 12-11, ora 4.
Ministru de Interne
Pe langa informatiundle din ultimul raport, pot adauga: clubur Infiintate au fost la
comunele: Is laz, Moldoveni, Giuvarasti, Garcov, Selistioara. Tiu Mare, Celeiu, Gura Padinii,
Brastavatu, Crusovu din plasa Balta ; Farcasi, Stoenesti, Cezieni, Preajma, Borostelu,
Osica de Jos, Radomir din Ocol, Os'.ca de Sus, Rusanesti, Cioroiu din Oltetu. Miscarea
cluburilor s'a limttat, fiind mai toate In formatiune, numai la instigatii nesanatoase In
scopul de a putea face Incasari si Inscrie ca ti mai multi locuitori In club. S'au supus
judecatei 16 persoane: 3 din Islaz, 2 din Moldoveni, I din Garcov, 2 din Salistioara, 2 din
Brastavatu, 1 Crusov, 3 Cezieni, 2 din Preajba si 2 agenti de propaganda, Banghereanu si
Picsanescu. S'a avut Tn vedere la darea to judecata, partea ce luase instigatorii la misca-
rile produse, antecedentele lor si pericolul ce prezentau aceste miscari, dace instigatorii
erau Matt liberi.
Calilicatiunea faptelor de parchet a fost diferita. Pentru instigatorii local' este
escrocheria, sera agentii principali Banghereanu si Ficsanescu, au fost dati judecatii pentru
Inselaciune, art. 332 Codul Penal, si crime, art. 81 cod. penal.
Toate aceste cluburi s'au desfiintat. Convingandu-se locuitorii de insanitatea propa-
gandel, nu mai au nici o comunicare cu agentii de propaganda. Am luat ca ultima masura,
fiindca Inca locuitori sub imprestunea unui vis disparut, ce le aducea foloase marl, pentru
o cheltutala usoara, ca Invatatoril, preotii, revizorul, capitanil la companlile lor, a face
conferirite asupra: patria, rege, munca, proprietate. Toti acestia la apelul facut, s'au oferit
cu Intinsa buravointa.
no. n'are.
Prefect,
Demetrian

31

Telegramd
Urgentd, conf identiald.
Islaz, Nr. 10; 14-11, ora 7,80.
Ministru de Interne, Bucuresti.
Am vizitat din nou comunele unde a fost miscare; sunt saitifsfacut ca s'a reslabilit
complect linistea, obsery Insa Ina oarecare nedumerire In spirite. Oamenii tnselati nu
spun nici azi limpede adevarul, ascund lucrul ce s'a petrecut, aproape public. fapte vazute,

www.dacoromanica.ro
120 GH. MATE1 9i M. DAMASCHIN

marturisle de altii, sunt tagaduite, denaturate. Contra opiniei d-lui Ministru de Justitle,
comunicata mie, de procuror, la care yeti bine voi a intervent.
Eu cred ca instructiunea cauta sa urmeze cat de trice; si cu multa prudenta, cele-
ritatea e chiar vatamatoare si linIstel complecte si instructiunei. Din faptele descoper:te,
e sigur ca o rasculare In masa era proectata *i e foarte grca adunarea probelor in scurt
timp si imediat dupa surprindere. Chiar In aceasta inspect:une am descoperit agent! care-
umbla pe lama locuitori a -i convince on ameninta a nu spune nimic la instruct:e de
tacutala.
no. n'are.
Prefect, Demetrian
32

Telegramd

Caracal, Nr. 115; 17-11.

Ministrul Justitiei
La judele Instructor, ert s'au ascultat martorii din Giuvaresti *I terminal afacerea.
MA voi intoarce azi Inapoi, pentru not informatiuni. S'au ascultat deasemeni martori dirt
comuna Rusanesti si Molioveni. Instructia ccnt:nua. Azi sunt la parchet mai multe gcte..
fard arestati, pe care voi Inainta instructiunei, pt. acelas fapt.
Procuror Tribunal-Romanati.
P. A. Puricescu

33

Telegramd

Caracal, Nr. 120; 18-11.

D-lui Prim Ministru
Dupa anchetele din comunile de pe marg:nea Ol'ului, in Corabia, prtmesc raportttl
Primarului din Crusova ca locuitorii comunei prin atitudinea for pun In pericol ordi; ea
publics. Tot act direo`orul Prefecturei Imi telegrafiaza ca In comunile Cezieni, Preaba..
Basoteni si Radomir sunt miscarl pentru Infiintarea de cluburi cu tendinte seditioase
Rapiditatea, cu care se propaga miscarea de3i WA per:col imediat, ma fngrijeste de
ordinea publica, mai ales ca locui:orii prin solidarizare, prin cluburi, a anihilat aproape
autoritatea comunala, deaceea voi urtnar: si aresta pe se.ii miscarii pentru excrocherie
Cu singurul aces; mijioc am reusit a restabli ordinea.
Comunele unde am trecuc sunk iinistite. Azi am anchetat In comunele Brastavetu,
Crusov, GracPni si S udir a, am arestat pe capii miscarii fara nic'o rezistent,A; am ordonat
ca subprefectul de Ocol, Insotit de comandantul jaltdarmilor *a ancheteze fn comunile-
Cezieni si altele... In plasa Oltetul se inspecteaza toate comunele de subprefect.
Prefect, Demetrian

34

Telegramd
Caracal, Nr. 187; 27-11, ora 6,20.
Ministrul Justitiei, Bucuresti
Avem onoarea a raspunde telegrame: 2206, ca prin procesul ce s'a termir at s'a
fnteles ca instruetia afacerii din Caracal s'a terminat *i conexandu-se cu toate celelalte
acte aflate la instractie, relative la miscarile taranesti din acest judet, dosatul general
ni se va inainta la reduizitoriu, dupa ce se va termina Instructia cu toate aceste afaceri.
p. Procuror Romanati,
Stefan Scriban
no. 1020

www.dacoromanica.ro
 DESI'RE MIECARILE TARANESTI DIN 1899 121

35

Telegrama
Caracal, Nr. 96; 16-111, ora 1,80.
Ministru Justitiei, Bucuresti
Ast5zi terminat definitiv instructia in afacerile tAr5nesti; dosarul venit la rechizito
definitiv.
Rog dispozati.
1550 Procuror Romanati, P A. Puricescu

JUD. OLT
MI$CARILE DIN IARNA ANUI.UI 1899

36

Afl5m c5 o gravg r5scoalg tAr5neasc5 a isbucnit in comuna $erb5nestii de Sus dirt

judetul Olt Subprefectul, C. Perieteanu, ptecum si ajutotul subprefecturei, au fost b5tuti
mar de tArani.
Din Virile laconice pe care le-am primit pAn5 acum. rezult5 c5 rascoala se dature5te
agttatiilor socialis`e, tolerate de administratia colectivistd.
Siguranta si averea proprietarilor in judetele Olt, Teleorman. Vlasca si Rornanati,
uncle agitatiile au luat un caracter periculos, sunt In f:ecare minut puse In joc.
Nelinistea este foarte mare. Mai multi proprietari au scris personal d-lui Sturdza
aratandu -i In colori desperate ticaloasa administratie a d-lui Ferechide si exprimandu-si
I-pule-tea ca o r5scoalA generala tarAneasca va izbucni In curand.
[ Epoca, 19 Ianuarie 1899]

37
Ert spre sears ministrul de interne a primit o lung5 telegram5 dela DI dr. St5ncescu,
riefectuj jud. Olt. Indata dl. Pherekidi a avut o corvorbire cu dl. Dim. Sturdza si apoi
au chemat si pe dl. Gen. Berendei, Minisrul de rgzbo:u, In urma acestei convorbir:, a d.il
ordin batalionului d-lui major Hristea sA piece imediat la Slatina. Ast5 noapte la orele 3,
batalionul a si plecat cu un tren special la Slatina. Se spune ca aceasta masura s'a luat
d'n capza ca taranii din unele comune ale jud. Olt s'au r5kculat.
(Adeverul", 22 Ianuarie h99]

38
Din Slatina primim stirea ca agitatia satenilor din judetul Olt a ajuns pretutindetti
la viole-te sangeroase.
SAter.ii din comuna Buzesti, de lAng5 gara Corbu, s'au revoltat si au b5tut de movie
pe prituar, sub pretext ca acesta reruza s5 execute ordinul pr:mit dela stapanire ca sA Ii
se dca mosia cu dijrna si s5 dea proprietarului una la zece.
[Epoca", 975-16, 22 Ianuarie 1899]

39
D. Dr. St5ncescu, prefectul judetttlui Olt, a plecat luni In comuna $erb5nesti de
Sus ca sA fats o anchet5 In privinta rAscoalei t5ranilor din aceea comuna si mai ales
to prtvinta bA.5lei suferita de subprefectul Per:eteanu si de ajutorui ski, din partea
agitatorilm so:10,U.
Prefectul nu si-a putut tndeplini Ins5 sarcina caci a fost huiduit de catre socialist'
si fiind singur, a trebuit ss fugA Inapoi la Slatina.
[..EPoca", 22 Ianuarie 1899]

www.dacoromanica.ro
1 22 GH. MA'rEl p M. DAMASCHIN

40
Agitatiile satenilor din Olt, Teleorman, Vlasca, etc., ameninta sa is proportiuni marl
Satenii car sa Ii se dea pamant, iar administratia cauta sa Inabuse cu violente aceste
miscari.
Satenii s'au Indarlit mai mult, in urma masurilor administratiel.
In Olt satenii ameninja mai serios, ca In alte judete, sa se rascoale, data nu li se
da pamant si miscarea a cuprins cea mai mare parte din satele acestui judet
Prefectul de Olt si dupa el si prefectul de Teleorman, uncle miscarea satenilor a lint
deasemeni proportiuni, au telegrafiat ministrului de interne, spuindu-i ca fortele admini-
strative de care dispun nu vor fi suficiente sä !abuse o rascoala tntinsa, care pare foarte
apropiata.
In consecinte, au cerut forte extra-ordinare.
[ Dreptatea, 22 Ianuarie 1899]

41
Ahia s'a potolit rascoala din comuna Serbanestii de Sus, judetul Olt, unde prefectul
Dr. Stancescu a fost huiduit, iar subprelectul Perieteanu g1 ajutorul ski batuti, gi s'a
produs o noun rascoala In comuna Draganesti, sub Indemnul clubului socialist. Locuitori;
din aceasta comuna s'au rasculat in contra arendasului nemai voind sa respecte Invoelile
Si au navalit In curte ca sa imparts Intre dansil mosia.
Arendasul a scapat cu fuga.
Subprefectul Incercand sä potoleasca rascoala, a fost crunt batut de catre tarani.
A trebuit sa se recurga la forta armata pentru a se potoli rascoala care ameninti
sä is proportiuni cu mult mai grave.
[Epoca", 22 Ianuarie 1899]

42
...In urma unei telegrame a d -Iui dr. Stancescu, prefectul judetului Olt, adresatil
Ferechide, asia noapte la orele 3 a plecat din Capitald la Slatina batalionul III de
vancitori sub comanda d-lui major Cristu, cu un tren special, spre a potoli rascoala care
amenint5 sa se generalizeze prin tot judetul.
[ Epoca, 22 lanuarie 1899]
43
leri si alaltaerl, parchetul din Slatina a arestat un mare [numar] de Oran' din comu-
nele Beciu, Islaz, Moldoveni, Giuvaresti, etc.
Intru cat sunt vinovati bietii tarani, Ca sä fie arestati cu sutele?
De ce nu aresteaza guvernul pe align sal, pe criminalii instigator) din Bucuresti?
[Epoca", 23 Ianuarie 1899]
44
Din comuna Vespesti ne vine *Urea cif primarul a lost batut in localul primariei de
atre taranil rasculati, cari i-au cerut sa meata cu dansil ca sa imparts mosia proprie-
tarului.
[ Epoca, 23 Ianuarie 1899]
45
Corespondentul din Slatina comunica:
Miscarea vie printre Went Inca nu s'a potolit. Miscarea cea mai mare este in partea
judetului spre Teleorman, unde sant Infiintate numeroase cluburi.
Agl+atia a Inceput Intal la Draganesti, unde au vault prefectul si cu procurorul.
Satenii au sarit asupra prefec ului spre a-1 ataca, dar procurorul a reusit sa-i poto-
leasca, arestand cativa sateni can erau in capul rasculatilor. Miscarea s'a Intins in comu-
nele Comani, Al:manesti, Comana, toate sate marl. Procurorul a linistit pe Went cu marl
greutati, dupa ce In cele din urma I-a amenintat cu armata.
[breptatea", 23 lanuarie 1899]

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANE$TI DIN 1899 123

46
Acum dupa arestarea presed. clubului, din Draganesti, locuitorii par a fi mai lin'stiti.
Oar aceasta liniste e numai aparenta, cad locuitorii asteapta primAvara, rand
spun ei vor intra cu sila in proprietafi si le vor ara. In caz de Impotrivire din rartea
autorildfllor se vor rascula toff din toata Cara, fiind siguri ca ostirea nu va trage Intr.
cad soldatii sunt fiii si fratil lor.
Proprietarii sunt foarte alarmati si multora le e Erica chiar sä iasa din case, spre
a au li se Intampla ceva. Toti au credinta ca la primavara va isbucni o rascoala mult
mai sangeroasA ca cea din 1888.
Acum Omni' asteaptA cu nerabdare ziva de 4-5 Februarie and, zic ei li se
va trimite steagul rosu din Bucuresti, semn ca a sosit timpul sd li se implineasca toate
fogdduielile.
Pana scum s'au format cluburi socialiste prin toate comunele din plasile Serbanestii
gi Mijlocu, adicii jumatate din judet.
[Epoca". 24 lanuarie 18991
47
30 lanuarie 1899
In Olt, Teleorman si Romanati, izbucnesc oarecare miscari taranesti. Ele au un
caracter destul de gray flindca prefectul si procururul de Olt au fost pusi pe goana de
rasculati. Din nenorocire (I), agitatia nu is proportil, totusf somnolerga colegului dela
Interne e primejdioasa. Desi de prin Decembrie era avizat de aceste agitatiuni, nici o
masura nu s'a luat si chiar acum se mArgineste a lucra din cabinet numai cu auto:Ratite
locale; i-am spus ca ar face bane daca ar trimite pe Moscuna si alte persoane de There
dere din Bucuresti sa caute a potoli lucrul pans cAnd persuasiunea mai poate fi de lobos.
Nimic. Din contra fara a fi fault o ancheta serioasa se grabeste a declara In Camera
ca partidul conservator si socialistii constituiti nu sunt amestecafi in miscare. Qui salt?
Eu cred ca socialistii sunt pentru cea mai mare parte in aceastA agitatie, dar si tipurilp
a la Alecu Catargiu si Filipescu no dau tndarat de a sufla In foc and simte ca se poate
11,cinge.
[G. D. Pal lade: Jurnal 1899
Acad. R.P.R. Ms. rom. 4895, f. 9
48

Telegramd

Gars Corhu, Nr. 4; 31 -I, ora 9,35.

Ministru de Interne, Bucuresti.
Mani cu procurorif In corn. Floru; aid ca si la Icoana, unde lumea era adunata
bowie multa ne-am Inteles foarte licistit chiar cunoscand violentele ce ni s'au facut I
Buzesti. La Buzesti. 'Ana la ora 6 au stat pe linie, In grupe, departati de primarie, dupa
ma 6 s'au retras In case. Nu stiu ce se va Intampla maine, si pentruca am observat atitu-
dinea for foarte inddrjitd si cu desavarsire nerespectuoasa WA de toate autoritatile, spre
a se evita conflicte mai marl, credem absoluta nevoe de armata, care numai preumblandu-se
pe !ince, var aduce liniste; lasandu-i In credinta ca nu vine armata, desigur se vor Neu-
raja. HotArTrea a luat a trimite emisari si to site sate. Calmul si prudenta nu ne va liusi.
no. 415 Prefect Olt, StAncescu
49
Telegramd
Slatina, Nr. 175; 81 -I, ora 11.
Ministrul Justitiet, Bucuresti.
Relativ la miscalea socialista din acest judet, astazi v'am expediat un rapol t despre
starea lucrurilor. Acum ml se comunica di in comuna Buzesti, miscarea a luat un caracter
mai gray sl ca primarul comunei, care vorbea taranilor a fost insultat si chiar batut.

www.dacoromanica.ro
124 GH. MATEI 4i M. DAMASCHIN

Chiar subprefectul plasel care a sosit In localitate a fost amenintat. Maine pornesc In
localitate Impreuna cu dl. Prefect cu comandantul geandarmilor gi cu dotra sectiuni de
geandarm.
nr. 167 Procuror Olt, Ionescu

50

Telegramd
Urgent.
Gara Corbu, Nr. 3; 31 -I, ora 11,25.
Ministrul Interne
Ajunsi In Buzesti, locuitoril continua a se agita; nu numai ca nu vor a vent la Pri-
mal-le, din contra, In trecerea noastra ne-a huiduit amenintandu-re cu ciomagile, far altii
chiar au dat lovituri, Irma au fost parate. Pe linie au scos femeile, copiii, care ocaraste
si tips; In vociterarile lor injurioase, spun ca legile socialistilor sunt legile lor, ca la
primarie sunt ordine a li se da pamant, gi primarul le ascunde. Astazi se vor forma
delegati din ei si porni la Bucuresci, la clubul socialist, numind pe acestia ca adevaratii
for par'n1,1. Despre arestarea vreunuia nici nu este vorba; cum starea nu se calmeaza,
tiebues'e a se s'abill act o companie, si cum soldatil din Olt sunt rudele lor, ar fraterniLa
cu el. Sunt de idee a ni se trimite din Bucuresci 2 comparii In Gara Corbu, chiar azi,
Intro ei stint dorobanti si calaras: cu schimbul. Acuff', la o departare de 500 meri de
ptimarie. sunt adunati cu ciomege peste 400, si nici Intr'un chip nu putem intra Mire el.
Dela primarie am plecat Intr'o alts comuna vecina; autoritatea comunala este amenintatA.
Prefect Olt, Stetndesdu

51

Telegramd

Gara Corbu, Nr. 17; 31-1, ora 11,30.

D-lui Stoicescu, Ministrul Justitiei, Bucuresti
Agitatiunile satenilor din in`reaga plasa Serbanesti din Olt, cum si sase comune
din plasa Mijloc, se pote caracteriza ca miscare socials izvorata din scrierile si ideile
socialist:1°r de la Lumea Noua" din Bucuresci ; agentii socialistilor se vede ca pentr.}
propagarea idellor lor lucreaza de mutt neobservati de nimeni, caci mai in toate comunele
s'au Infiintat cluburi cu comitete In regulg; In toate partile satenil cer pamant si micso-
rarea dijmei, pastrand respect si supunere au;oritatilor, a!ara de comuna Buzesti, und?
satenii In grupur: marl si pe drum, au aratat nesupunere, opuindu-se ordinilor autcrita-
tilor $i amerintand pe primar si prefect. Con`ra capilor acestor turburari, dresandu-se
cuvenitele acre de procurorul tribunalului, au fost trimisi judecatel; astazi and am plecat
din Buzesti, totul era linistit si credem miscarea potolita cu totul aici. Armata nernai hind
necesara, s'a dispozat Inapoierea.
no. n ore.
Procuror general, Stefu

52

Telegramd

Gara Corbu, Nr. 24; 3 II, ora 5.30.

Gen. Berendel, Ministru de Itazboi, Bucuresti
S'a am5nat plecarea batalionului. Este probabilitate a se rascula satul Milcoveni et
Cot hu.
no. 430.
Maior Christea

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 189g 125

53

Telegramci
roarte urgentcl
Gara Corbu, Nr. 22; 341, ora 5,30.
D-lui Ministru de Interne, Bucuresti
Desi hotartsem a parasi comuna Buzesti in momentul plecarii batalionulte s'a facut
amenintarb a dupe plecarea soldatilor vor incepe din nou a cere socoteala primarulth de
ce a adus armata. Ca urmare de precautiune, am rettaut Inca batalionul.
Prefect Stancescu
54
Telegramci
Gara Corbu, Nr. 33; 3-11, ora 5,40.
D-lui Ministru de Interne, Bucuresti
Daca s'a urmarit 20, s'a arestat numai It; instigated sunt numai 3; ceilaltt 5, dati
tie procuror in judecata pentru ultragiu si provocare la revolts. Cu tot numarul mare de
arestari, nu se face opuneri.
Prefect Stancescu
Aseara s'au, arestat doui tarani cart veneau din judetul Olt. Ei aveau cu dansti sate
an ciornag gros. Aceste ciomege erau aurae, far fn interiorul for s'au gasit procese verbale
de ale cluburilor satesti
[Universul", 4 Februarie 18991
55
Din corn. Corbu judetul Olt ni se scrie:
Iir ziva de 24 curent ne pomenim cu comuna inconjurata de soldati din batalionul
6 Vanatori, cart ne siliau sa dam pe locuitorii Ion Matei st Patin Sandu, pariti de prese-
dintele comisiei interimare ca sant capit revolutiei"...
Venind capitanul cu compania si vAzand pacea din comuna stranse oamenti, vorbi cu
dansii si, cum acestia erau foarte linistiti, lug la cearta pe primar.
In urma instigattilor primarului, capitanul ceru satenilor pe cei dol. Oamenit ras-
punsera cu tatii, ca ei merg cu tot!! la Buzesti, dar pe set dot consAteni nu pot sa-i dea
cg's nev:novati.
Aceasta propunere placu capitanului si tosta comuna fu pusa Intre baionete si trans-
portata la Buzesti, unde se afla maiorul comandant si d. Alexandru Ghirghiu, directorul
prefecturei Olt.
In feta primariel. maiorul spuse oamenilor sa se intoarca pe la casele for si sa lase
pe cei doi, ca vo:este numai sa be is interogatoriul.
Oamenii se invoira, Insa pe urma li se ceru Inca patru din el: Stan Nicula, Gh. Ille,
TrascA Ion si Ion Sandu, tot asa de nevinovati, zicand ca acestia sant chemati martori.
In momentul and va scriu, a flu ca locuitorii opriti sant batuti, schingiuiti, cu oasele
sfaramate
[ Lumea NouS, 7 Februarie 1899]
56
Telegramd
Foarte urgent&
Slatina, Nr. 60; 10-II, ors 9.
Ministru Inter ne
Comirnele Crampoaia si Serbanestii de jos se linis,tiser5; aseara au tnceput a se
agita, din nou; au bruscat pe primar, oprindu -I a intra in primar:e. Sub prefectul care se
afla pe acolo, voind a cerceta, nu I-au 15sat. Plec to localitSti cu procurorul .$t judele
instructor.
no. 583 Prefect StAncescu

www.dacoromanica.ro
126 GH. MATEI ti M. DAmAsCHIN

57

Telegram4
Foarte urgent.
Gara Potcoava, Nr. 3; 10-II, ora 10,10.
M. de Interne
Sosa cu procurorul in $erb5nestii de jos; nu s'a produs violente, oamenii pare a ne-
da ascultare, ins5 ne spun sl persist5 In pretentiunile for exorbitante, bazati pe credinta
c5 guvernul nu-1 va b5ga pe toti In pusarie. Noun nu ne arat5 nesupunere dar se open
la arest,area capilor agita(iunei, and am lua vreunul; nu am f5cut, si nici n'am putea
opera vreo arestare. Nou5 agitatie a produs sosirea in comuna a ziarului Lumea Noua,
nr. 10 venit dup5 ce plecasem not din comuna la prima venire $i pe care o citesc In atru-
pamente pe ulitele satelor. Cred c5 vom fi feriti de orice incidente.
no 491 Prefect Stancescu

58

Telegram!!

Slatina, Nr. 493; 11-II, ora 10,30.

Ministrul Interne, Bucuresti
Acum sosil din Crampoaia; persistau mutt In mentinerea clubului. Presedintele be
declara ca se lapacla; suparati afirmara ca vor alege altul. Dupa staruinte, plecai cu pro-
misiunea ca-1 vor desfiinta, dar din atitudInea for hotarita si solidara, ma face a crede
ca ascund ceva pentru vi:tor. Pentru care vom sta in supraveghere.
Prefect Stancescu

59

Telegrama

Slatina, Nr. 83; 12-11, ora 7,50.

Ministrul de Interne, Bucuresti
Am onoarea a raspunde notei D. voastre telegrafice de eri.
In acest judet miscarea a Inceput prima data in comunele Vespesti, Barsesti, Beciu
$i Dudu plasa Serbanesti, la 6 Dec. 1898. Marin Sagarceanu $1 Gelescu din cont. Odaia-
Teleorman a adus acolo brosuri, procese-verbale si un manifest apel catre toti satenti
sem7at Banghereanu. Scopul infiintarii cluburilor, li s'a spus, ca cotisandu-se ate 20 ei
SO bani ficcare, $i luptand energic straits si unlit li se va scadea In primavara dijma, din
10 una, se va reduce sau ierta rascumpararea loturilor. 1: se va permite pasunatul i^ p5clu.
rile statului fara plata, taerea lemnelor din padurile statului, usurarea invoelilor agricole,
%Gtul universal si altele, Indemnandu-i ca dupa formarea comitetului, sa trim:ta 2 sau 3.
in Bucuresti a se incredinta, dandu-le asigurari ca In judetul Teleorman in toate safele $i
catunele s'au format asemenea cluburi. Locuitorii lesne crezatori s'au pus pe lucru; corn.
Ber'u au $i trimis dot locuitori la Bucuresti, can intorcandu-se dela clubul socialist, uncle
au vorbit cu Ficsinescu si Banghereanu i-au incredintat ca toate cele de mai sus se vor
indeptinl, ca tieranii sa fie s'ransi uniti caci la toti nu le poate face nirnic stapanirea;
ca In curand le va trimile registre, peceti gi steaguri ro$ii. Dela comuna Bec:u, dupii
intoarcerea acestor doi manifestele se duceau In comune, dela unii la altii, tridemnandu-se
a face ceeace au facut si el si celelal4e judete. Subprcfectul plasei chiar in ziva de 7 s'a
$1 transportat to aratatele comune, unde au gasit pe locuitori adunati In grupuri discu-
land promlsitinile date din Bucuresti, si silindu-se a-i convinge ca stint nimicuri aceste
www.dacoromanica.ro
 DESIRE MISCARILE TARANE$TI DIN 1899 127

promisiuni, sfatuindu-i a-si desfiinta cluburile, au dresat acte pentru darea in judecata tt.
acelota ce au strans bani, au conliscat toate brosurile, plocesul verbal de constituirea
clubului si diferite manifeste gas:te pe la locuitori, si inaintandu-le prefecturii, cJre I
randu-i le-a trimis parchefului a-i da in judecata pe instigatori si Incasatorii de bani. Cii
toate acestea un Ion Radulescu din Beciu s'a dus si in alte comune, propagand formarea
si acolo de cluburi $i astfel s'au intins in comunele Dudu, Frunzaru, Gostavetu, Craciune:-
Jos, Mihaesti-Sus, Crampoaia, Serbanesti-Sus si de Jos, Dragane$ti, Isvoarele, Alimanesti,
Seaca, Daneasa, Stoicanesti, Titulesti, Billanesti, din plasa Serbanesti, si Coteana si plasa
Mijlocu.
Indata subprefeotul a pornit prin comune a lua masuri Ae desfiirrtarea cluburilor 5i
('area instigatorilor in judecata, ceeace au si Mut, ei Msg, incurajati a nu au fast pentru
moment arestati au continuat propaganda.
Dupg acesta, am pornit si noi, vititand toate comunele din plasa Serbancsti. Unde
am gasit cluburi tnfiintate, ne-am casnift prin povete a-i face sa inteleaga ca Infiintarea
cluburilor si strargerea banilor sunt mijloace de speculatiune pe socoteala lor; raspunsul
ne era a ceeace Ii s'au spus in Bucuresti ca se face in toata tare, trebue sä faca si ei,
st ca n'are nimeni dreptul sa se amestece in miscarile lor. In unele localitati sfaturile
date mi-au fost ascultate, iar in allele, ca Isvoarele, Alimanesti. Serbanestii de Sus, de&
ne fagachtise ca vor desfiinta cluburile totusi au trimis delegati la Bucuresti ; in alte commie
am intampinat rezistent5 si raspunsuri necuviincioase si totusi am putut a-i face sa inte-
leag5. Din nou intorcandu-ne la Isvoare si Alimanesti, atqudinea lor era cat se poate de
nerespec'uoasa si necuviincioasa, asa ca fiind fortati sa pronuntam arestarea capilor s'au
opus, zicand ca merg cu totii; am ridicat prin buns intelegere pe cei arestati dintre dansli
si i-au lasat, porniti unii la subprefectura, altii la Slatina. Dupa povete si fagaduinte ca
nu se vor mai agita, i-am pus in libertate; tot asemenea iii comuna Coteanca, din plasa
Mijlocu, lasand pe subprefect cu greqtate au arestat 3 cl:n capetenii, lozinca lor fiind ca
vor merge tot cu totii.
In corn. Draganesti, resedinita subprefecturii Serbanesti, miscarea luand caracter
anarhic, subprefectu voind a pane capat $i arestand in ziva de 10 lanuarie pe un Florea
Constanfinescu, care era inst:gatorul $i in age comune, locuitorii s'au adunat in fata
subprefecturii in numar de 300, cerandu-I a-I libera. In urma au facut o telegrama pe
adresa Ficsinescu-Bucuresti, prin care aratau arestarea presedintelui si celorlalti membri,
care insa nu era adevarat; Su mers la Ofic:u1 telegrafo-postal, dupa ora 9 seara, cerand
a li se transmite indata :telegrama. Dirigintele le spune ca telegrama o transmite Lisa
raspunsul nu le poate vent ast5-seara; dar s5 se duca acasa, ca 11-1 va trimite cand va
sosi. Ei n'au volt si au irceput a-I amen'nta, stand acolo timp de peste 2 ore. dup5 care
a inceput a se risipi, lasand patrule pe stradele comunei, care au stat pans dup5 miezul
noptli.
Incunostintat telegrafic de subprefect, am pornit cu procurorul acolo, si am gasit
locuitorii adunati in grupuri pe 1:nia satului, i-a chemat subprefectura unde au venit Ca
la 400; infrebai du-i ce insemneaza aceasta miscare si pentru ce umbla pe linia satului in
grupuri ne raspunse indraznet si cu semetie, ca ce face o lume, fac si ei, si unde merge
o lume, merg si ei, cerand sa 1:beram pe presedinfele din arest. Dup5 povetele si sfaturde
ce le-am dat, insa, timp de peste 3 ore, aratandu-le calea gresita si ca indemnurile ce au
primit nu sunt decat pentru nenorocirea lor, am reusit a-i linisti. Cu toate acestea, tree
dinternsii, presedintele si doi membri, aratandu-se foarte neintelegatori, nesupusl si indem-
nand pe locuitori ca nu trebue sa se dea Mar/it, caci asa le-au spus cei din Bucuresti
procurorul i-a arestat, i-a r:dicat cu geandarmi din mijlocul lor, fara a se produce vreo
opunere. A doua zi, pe seara, Banghereanu din Bucuresti da lui Longa N. Popescu tele-
grama nr. 6088, in cuprinderea urmOoare: Fiti linistiti. St5ruim pentru liberarea, ras
punde amanurvtit prin scrisoare I"
I s'a dus telegrama la arest si el a adus-o la cunostinta a lor sal, spuindu-le ca
sunt sarlatani ce: din Bucuresti.
Atunci s'a caspandit zgomutul ca subprefectul Perieteanu si ajutorul sau au lost
batuti, zgomot ce s'a intins cu repeziciune si despre care am avut grija de a va arata
si Dv. ea stint neadevaruri, caci nu fusesc nici amen'ntati. Ahia inapoiat din plasa 'Sec-
banesli subprefectul de Mijloc cu telegrama 602 din 18 lanuarie, m5 anunta ca locuitorit
comunei Buzesti, intru,'ndu-se spre a strange bani si trimite delegati la Bucuresti,
primarul ducandu-se in mijlocul lor si Intrebandu-i de scopul 1W-1-unit-el. a fost imbran-
cit si lovit, iar subprefectul amenintat si busculat. Este cu to'ul neesact5 asert'unea cum
ca primarul ar fi batut un locuitor, atunci cand a fost in mijlocul lor. In urma acestei
www.dacoromanica.ro
128 GH. MATEI gi M. DAMASCHIN

telegrame Insotit de procuror si comandantul companiei de geandarmi, avand si 12 gean-

darmt concentrati acolo, am mers to comuna Buzesti, insa ne-au fost imposibil a face pe
locuitori sa se linisteasca. Chiar dela intrarea In comuna. satul fiind situat in lungime de
2 sl jumatate kilometri, pans la primarie, intalniam in drumuri atrupamente ce stationau si
aveau a'itudne provocatoare si nerespec'uoasa. De ce inaintam In interior, grupurile se
Inmulteau; oprindu-re la unul am Intrebat de ce se strang si stau In drum, invitandu-i
sa ving la primarie sa ne spuna pgsul lor si sg le facem dreptate, unul din ei a apucat
de darlogii calului unul geandarm, s r:gandu-ne: ce ati venit sa ne omoriti? N'avem
primariel Nu mergem nicairil" Am Incercat a-i linisti procurorul, si pe cand Norbiatn,
unul fara sa auda ce ziceam, sau eu sa-1 vad, vine spre mine, in fuga mare, avand un
ciomag foarte mare, injurand si vo'nd sg ma loveasca. Zarit de comandantul companiei
de geandarmi, acesta a putut a ma apgra de loviturg, cat.d tot atunci un altul Imi veni
In fatil tot in fuga, de pe linie, vrand si acela sä ma loveasca. Si largsi asemenea am
lost aparat. Se auzeau unii dn r'Insii strigand: puneti maim pe securi si topoare si dat'
de -i omoriti ". La plecarea noastra am fost huiduiti de Intregul sat. Abia am putut parast
locul acela In care re Inchisese, si a merge la primarie. Aci am cgutat a chema vreunul
din e: st no s'au supus. Atunci am plecat catre comuna Icoana. unde si acolo, g-asind
format clubul, am vorbit cu locuitorii foarte linistiti, promitandu-mi a desfiinta clubul.
Totusi noaptea a tr:mis delegati la Bucuresti. In acelas timp v'am expediat si telegrams
414, cerandu-va forts armatg si ne-am retras in comuna Floru, unde iarasi era club for-
mat si locuitorii nu vrea sa ne asculte povetele ce le dam. Dupa plecarea noas4rg din
Buzesti, un Nila Ion Popescu, proprietar a 200 pogoane de pgmant, om de moravuri rale
dealtfel, a venit In mijlocul lor, la casa loculorului Badea Gh. Barbu, le-au spus ca bine
au Mut si noroc sa le dea dumnezeu; le-au citit brosura Desrobirea taranilor", le-au
alcatuit procesul verbal de constituirea clubului, le-au formulat reclamatiuni neadevarate,
lasandu-se sub impresiuni ca ce-au facut este bine.
In dimineata zilei 21, sosind batailonul de vanatori, am intrat cu el, Buze4-ti. Mafo-
rul, comandantul batalionului, in treacat, au inceput a strange dintre cei ce erau notati
a Ile atac:se. Unit din el s'au ascuns, far altii se opuneau, si numai and .si-au dat
seama cS In urma mai yin soldati, au inceput a se supune si au venit Ia primgrie. Asa,
sub escorts, cum se gaseau, atitudinea lor era /ma indrazneata, spuindu-ne ca: de ce
i-au luat pe el? SA lugm tot seu. De pe liniile satului Inca nu se ris:peau grupurile.
CAtre ora 4 p. m. a sosit si dl. Procuror General $tefu; am adunat cativa din ei, pe care
cercetandu-i, le-a vorb:t si d-sa. A doua zi dl. procuror general. dupa ce a vgzut pe eel
declarati arestati de procurorul local, In numar de 11, pentru rebeliune, au plecat arnan-
dol; remA,'And eu si adunand satul, le-am vorbit in fata hatalionului 2 ore, farg a vedea
la unul macar cainta; din contra, apostrofgri. Simtiserg ca vol lasa batalionul sa piece,
si pe and eu credeam cg se vor risipi, se forma deputatiune si yin Inainte, pretinzan-
du-mi ca numai asa se linIstesc, clacg dam drumul celorlalti, si mai ales lui NU'S
Popescu. A trebuit sg cer majorulul a-i risipi. Aceasta a fgcut a mai 'tine batalionul, si a
prins bine, cad primesc Instiintare ca In doua comune, Tampeni din plasa de M.ijloc si
Corbu, din plasa Oltu Vedea, locuitorii s'au rgsculat contra primarilor. Am trimis indata
In comuna Corbu o compan:e cu un cgpitan, cu recomandatiuni de a nu face alt decal
sa-1 linis'easca In mod pasnic, far eu am pornit cu 2 companii in corn. Tampeni. Act peste
500 oameni erau blocat: la primgrie. Le-am vorbit Indeajuns; si persistau ca vor sa
facg club, sa-si capete si ei dreptgti; sa opuneau a aresta pe vreunul din el, si totusi am
arestat un puternic instigator si un alt membru si pen+ruca in sat era o nunta, unde se
facea petrecere si beutura, a nu da ocazie peste noapte la scandalur: din Intalnirea sol-
datilor cu locuitorii, am pornit inapai la Buzesti. Dupg ridicarea acestor doi d:n Tampeni,
lucrurile s'au linistO In Corbu Insa, 'capifanu au fost amenintat, si cu mita d:bAcie
]e -au spus sa vina cativa la Buzesti, a-si arata plangerea lor. Ei InsA au plecat inarmati
cu ciomege, un numAr intre 3 si 900. Venind pe drum, cApitanul printr'o stratagemg !nge-
nloasa, i-au fAcut sg-si depunA ciomagile grAmadA, lasand pentru paza for dot oameni.
ImpreunA cu garda m:libara si un oficer. DupA ce s'au departat, oficerul a dat foc cio-
megelor. Ei sosind Ia primarla din Buzesti, au volt a lua dintre ei pe cinci, desemnati
-de capl al lor; toti s'au opus strigand ca merg ImpreunA si numai intervenind batalionul
s'au departat. Acel cinci s'au irimis Ia Slatina. Acilea, patru din el arAtand cgintg st
desemnand pe unul Ion Mafte!, cAruia ii strigau cA i -a nenorocit, cA el le-au adus rgul
In comuna, cA el 1i indemna a se rAscula cu totii, cif n'are ce sa facg intregil comuni,.
It s'au dat drumul retinandu-se numai Ion Matei.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MI$CARILE TARANESTI DIN 1899 129

Dad Buzestii s'au dat la violentit sl nesupunere, este cred cif subprefectul Perle
teanu, despre care se scrisese cg au fast batut, este proprietar ad, si sit dusese veste3
d. arestand pe un presedinte a fast destituit. Geandarmilor li s'au luat sgbille, si dea-
ceea locuitotil 1-au bAtut, omorAndu-1; credinta ce nici astilv nu le ese din minte.
In com, Floru gi SerbAnestii de Sus, am gasit pe primar, dad nu amestecat,
dar menajand $l ascunzAndu-mi agitatlile, pe cari I-am revocat.
In corn. BAlleni si Sinesti, din plasa Mijlocul, unde se formase cluburi, au rlimas
stationare, WA a se produce nici un fel de miscare. In tezumat, cluburile au fast In
comunele: Dudu, Vespesti, Beciu, Barsesti, Gostavittu, Frunzaru, Poiana, Craciuneii de
jos, Mihaiestii de sus, Valeni, Titulesti, DAneasa, StoicAnesti, Seaca, Crampoaia, Serb
nest': de Sus, SerbAnestii de Jos, DrAgAnesti, BA1Anesti, Comani, Isvoarele si AlimAnesti.
din plasa $erbanesti. Cotmeana, Buzestl, Tampeni, BAlteni, Sinesti, Floru si Icoana, din
plasa Mijlocu, sf umbla a se forma acuma to douA comune tot din plasa Mijlocu, Circa-
sovu si Turia, si rntr'o singuril comunA, Corbu din plasa Olt-Vedea.
Din acestea s'au desfiintat si nu mal functioneaza: Seaca, DAneasa, Stoicanesb,
Titulestl, BAlAiesti, Isvoarele, Alimanesti, Barsesti gi Vespesti din plasa 5erbanesti
Buzesti, TAmpeni, Floru, Icoana din plasa Mijlocu si Corbu din plasa Oltu-Vedea. Cele-
lalte, deli nu fac nimic, totusi pandesc factorii postal' cu insistentit a le da hArtlile ce le
aduc din Bucuresti dela club.
In general spiriteie stint linistite; tn ascuns astelptit ceva, de care nu-mt pot da
socoteala, si pentru care nu trebue sA perdem supravegherea. Arestarea lui Ficsinescu si
Banghereanu, deli unii nu o cred, zicAnd ca nu este scrisA la gazeta lor, i-a desconccn
trat I pe multi, si asteptarea for pare a fi rezultatul acestora. In arest pang astAzi sunt
20 din cari din corn. DragAnesti 3, unul pentru excrocherie, doi pentru atrupament §i ultra
giu. 3 din Coteana, pentru tnselAciune, 13 din Buzesti, din cari 11 pentru rebeliune. 2
pentru InselAciune, si unul din Corbu. pentru InselAciune.
Mai sunt date mandate de arestare pentru RAdulescu din Beciu, ca instigator, si dat
judecatei, trel din TAmpeni, pentru InselAciune, 2 din BALeni, asemenea, si unul din $erbA
nestil de jos tot pentru Inselaciune. $i parchetul de Olt a dat in judecatA pe FIcsinescu
Banghereanu, pentru excrocherie, iar Jude le instructor a lansat deja citatiunile.
AstAzi cred ca nu mai au comunicatiune cu clubul central din Bucuresti, in urma
mAsurilor luate acolo, totusi tAranii de prin diferite comune ale judetului, plead' tn Bucu
resti, pe la alte gAri necunoscute noug.
no. 660. Prefect Olt, StAncescu
60

Telegramd

Con lidenfiald.

Policia Buenre$ti, Nr. 49; 1441, ora 6,30.

Prefect-Olt, Slatina
Asti Izi au sosit la clubul muncitorilor Nicolae Ardeiu sl Ion Ardeiu, corn. Tula,
plasa Mijlocul Jud. Olt. Ei au avut un proces-verbal pentru constituirea clubului tn acea
comunA, semnat de 320 sAteni, presedinte Alex. Gh. Niculescu, procesul Rind ascuns Intr'un
ciomag; comunic spre stiintA.
no. 766. Seful Sigurantei. Alexandrescu
61
Telegramd
Politia Bueure5ti, Nr. 107; 25-11, ora 10,20.
Prefecturii Oltu- Slatina
Asttizi sosit la Clubul muncitorilor, Ion Voicu si Nicolae Ion Preoteasa, din comuna
Perietzi, plasa Mijlocul, acel judet, avand cel Intaiu un proces semnat de 194 sAteni, pt.
constituirea clubului In acea comunA, si o reciamatie contra arendasului Grigore Vas: liu;
aceste acte s'au gAsich la cel dintAiu ascunse to talpile cismelor, peste care pusese site
branturi, pentru a nu se gAsi. Actele sunt la noi.
no. 1062. $eful Sigurantei, Alexandrescu

9 Studii C. 213
www.dacoromanica.ro
130 GH. MATEI vi M. DAMASCHIN

MISCAREA DIN VARA ANULUI 1899

62

Corductorul clligentei ce a sosit aseara in Slatina dela Brebeni, spunea cA vazuse,

de o parse e?I de alta a soselei, un mare numar de tArani cazuti; ca erau morti sau rAniti,
nu pu ea sa afirme, dar de un luau era sigur, cA stau lunF,iti jos, si nu mi,..cau.
In Brebeni, dintre ranitii smith au murit patru.
(Vointa Nationall1", 9 (21) Iunie 18911

63

Intre taranil revoltati sunt foarte multi rezervisti si soldati cu schimbul. Pan
acum s'au fAcut 160 de arestari de rezervisti gt soldati cu schimbul. Arestatii fac mArtu-
risiri ca au fost ezcitati la rAscoalA.
[Tribuna", 10 Iunie 1599. Craioval

64

Slatina, 8 Iunie, urgent/I.

300 de soldati inainteazA spre Slatina. In comuna Perietii e cc mare agttatie. Taranii
din satele vecine se misca din nou. S'a trimis armata In periferie la 50 km...
Taranii ziceau cA e un ordin cu numArul 2116 prin care li se da ate 2 tarlale de gran.
Ei au declarat ca venisera sA sustie candidature d-lui Bogdan-Pitesti, cafe le faga
duise vA le va da pamard.
[ Universul, 10 (22) ILute 1899]

65

Ltnistea a fost restabilita si taranii s'au retras. In total sant 14 tArani morti sr 58
Wan' rAniti...
Astazi de dimineatA, peste 200 de tArani au venit din nou spre garA, dar armata l-a
imprastat.
Sunt arestati peste 30 de taral.i implicati ca riisvratitorr.
IatA trupele .care aunt concen rate: DouA companii din Bealionul 1 de vanatort,
3 companii dine regimentul 26 Rovine: regimentul 3 Olt; douA escadroane de calarasi; doua
baterii de artilerie calareata si un batalion din regim. 28 Arges...
(Universul", 10 (22) Iunie 18991

66

La ora 1,53 trenul cu soldati plecat din Gra:ova soseste In gara Slatina. Taranii la
vederea trenului cu soldati, erica trenul cu pari, pietre 5,4 focuri de revolver. D. General
Argintoianu comandantul Corpulut I, de armelta si d. $tefu, procuror general someiza
multimea sA se linisteasca. Totul e in zadar, soldatil cad rAniti de focuri de revolver. Se
fac 5 somatii si multimea nu se linisteste. Se trag focur: oarbe, aceiasi atitud:ne zgresiva
din partea taranilor. Se trag cloud salve si cad 14 tArani morti, 10 gray rAniti; dintre
soldati sant 30 rAniti, 4 sergenti, un capitan gl un locotenent, rAniti, Apoi cavaleria sarja
multhnea In time ree o orA, pe o distantA de 8 kilomttri.
[,,Tribuna", 10 Iunie 1899, Craioval

67

Un medic minter, care a fost prin sate sl a ingrIlit de rAniti, spunea ter!, foarte
miscat, d -luI prefect: D-voastrA stiti ce e in sate? Cavaleria a taiat o multime de oameni,
sunt multi cu nasurile Mate. Aceasta a provocat o indignare teribilA, $i acum (gratin
sunt mat darji ca ieri.
In adevAr se anunta cA tAranii din TAslAoani, TAmpeni, Brebeni sl alte sate, an
pornit In mase $i armati ca sA vie In Slatina.
(Vointa Nationala". 10 (22) Iunie 18951

www.dacoromanica.ro
 EESPRE MISCARII E TARANE$TI DIN 18o9 111

68
Cauzele rascoalei"
Nimeni nu credeam ca va putea specifica in mod absolut adevarata cauza a rascuald
Adminieratia sustine ca taranii au fost instigati, ca li s'au dat bani gi ca au n.
indemnati sa vie la Slatina.
Se poate, dar credinta multora esie ca Ina d:n principalele cauze ale miscarii, e
secea din anul acesta. Dovada despre aceasta e faptul ca sub-prefectul Munteanu, din
plasa Mijloc, a fost nevoit sa lase pe tarani, fare voia d-nei Vladoianu, proprie areasa
mosiei Curtisoara, sA-si introduce vitele in zavoiul mosiei, spre a paste. Acelas lucru 1 a
iacut, de-altfel si la propria d-sale mosie, care e alaturata de aceea a d-nei VIAdoianu
I:Jca ceva: cand a inceput fierberea, tarani: spuneau ca exista ordinul cu no. 2116
prin care vitele for au vole s5 manance dela arenda$ si proprietari ate 2 tarlale de grAti.
spre a nu le muri vitele de foame. In comuna Barcanesti, satenii s'au dus la primarii
5 ceara ordinul acela cu no. 2111$ si primarul abia a scapat cu fuga.
DupA cum se vede cauza rasvratire: e mizeria, iar instigatorii, dace au lost. .! 11

facut decat s5 toarne untdelemn peste foc.

*
Vin muscalii"
Taranil adunati in fata garii Slatina, spuneau ca asteapta pe deputatul for d. Bogdan
Pites`i, care 'rebue s5 soseasca cu un tren plin de soldati muscali s: cu fiul lui Cuza.
In zadar be spunea prefectul si procurorul ca azi suntem tarn libera, ca avem u
rege. Taranii raspundeau:
Asa e, dar tot muscalul e mai mare".

lata numele taranilor raniti:

*
Ion Gh. Ilie. In varsta de 52 ani, din comuna Coteana. Un glont i-a strapuns regiunoa
ficatului.
Ion Nicolae, in vArsta de 41 ani, din comuna Coteana. Acesta are coapsa strapunsa
de baio eta si osul femurului fracturat.
Ilie Bugiu, din comuna Coteana. In vArsta de 45 ani, are o plaga cu ba:oneta in
regiunea fesiera dreapta.
Costica I. Mileanu, din Slatina, de meserie vapsitor, in vars'a de 25 ani, are pieptul
strapu- s cu ba:onea.
Costache Stan Negoescu, de 32 ani, din comuna Dobrodinet, e impuscat sub rotila
piciorului drept.
C_Ihenrehe Botogan, din comuna Milani, In varsta de 49 ani. are o plaga penetrant I

in reg'unea claviculara stanga.

Gheorghe Ciobanu, in vArea de 60 ani, e Impuscat In pAntece.
Plorea Patru, d'n comuna Bircii, are alarm dreapta strapuns5 de glont.
Mili'aru Dumitru din comuna Dobroteni, catunul Petris, e strapuns cu baionet., in
coapsa stanga.
*
late numele catorva din cei omoriti:
Stefan Radu, dorobantu cu schimbul; Stoica Frunze, din comuna Clocociov, lase
dup5 el nevasta si doi copi'; Toma Carloveanu, din corn. Dobrodinetu, lass dupe el doi
copii mid si un al treilea militar la vAna'ori; Marin Gheorghe Dutu, din comuna Proas
petit, lass doi copii; Gheorghe Ilia Doinea, lass 5 copii. Acosta era lucr6tor 1 :..,,,ra 5i 3

trecut de partea iaranilor, Band in soldati cu un drug de Fier.

In total sunt 14 morti si 13 raniti la spitalul judetcan.
Se crede insa c5 numarul acestora e mult mai mare, cad taranii, pe and fuge-m,
luau ranitii si cadavrele. ducAndu-le In satele tor.
Se anunta nelinisti Ia Perieti si la Zaloaga.
[Universul" 10 (22) lunle 189'l
6)
...Patrusprezece tarani nurnM. oficial sAn+ morti. E vorba de mor,ii care
cunosc, sari au fost dusi la morga. Cei cari au asistat trisa Ia macelul din Slatina ne spur
ca mortli erau ascunsi prin privati, ca alaturi de Jinja ferata erau sute de fiinte cari 75cean
www.dacoromanica.ro
9
132 GH. MATEI fi M. DAMASCHIN

to nesimtire, ca localul Orli ai Imprejurimile erau cu totul saldate In sange, a Wenn

au luat cu el un mare numar de raniti ai chiar morti, ca In sfarait min sate vecinfe trag
pe Ia biserici clopotele de mort. Cat despre raniti, numarul for e necalculat Ines. Oficialii
au spus 70, acest numar Tnsti nu e, de sigur, cleat a zecea parte.
(Lumea Nou5", 13 Iunie 18991
70
A doua zi, guvernul a trimis Ia Slatina pe doctorul Demosthene. ca ss cerceteze
.fectele ce gloantele pustei Mani:cher a facut asupra taranilor Tmpuacati.
Satenii din comuna Coteana, judetul Olt, au dat foc la holdele de grau ale lui
Colibaaeanu, prefectul de trista amintire at acelui judet.
Oaricari ar fi motivul ce au Trdemnat pe Went, la acest act, not nu-I putem aproba.
[Vointa Craiover. 17 Tunic 13991
71

Procesul-Verbal al procurorului de Slatina

Sosind am glisit un numar de cateva sute de terani, cart cu totii strigau ft ante-
nintau. Dupa ce cu multa greutate am reuait a-i Rale% am Inteles, din tntrebarile ce le-am
pus, cum ca darisii au Venit spre a protesta contra alegerel d-lui Radu Radulescu gela
colegiul III de Camera, zicand ca trebue proclamat ales d. Al. Bogdan-Pitesci, candidatul
for ; ca s'ar fi combs ingerinte ai Will cu ocasiunea acelei alegeri, cu toate cs nici unul
dintrInali nu ne Meuse nicio reclamatiune. Am lute les ca ei sosisera In urma tnscintarei
tacu431 de verb until din emisarii sau agentii d-lui Bogdan, cum ca are sä urmeze o ancheLl
asupra faptelor petrecute cu ocasiunea alegerei coleglului III, si ca la venire anchetei
(aranii sä soseasca cu totii In oral spre a fi de fats. Le-am pus in vedere ca Brice plan-
gere sau reclamatiune privitoare la o alegere, In ceeace privesce nulitatea sau validitatea
ei, urmeaza sa fie adresata preaedintelui biuroului alegerel sau Camerei, singura instan;5
care se pronunta asupra operatiunilor electorate ca numai delictele petrecute cu ocasiunea
acelei alegerI sunt de competinta noastra sI ca to aceasti privinta sa ne faca reclamatfuni.
iirmand ca not sa cerce'am faptele al sa dam judecatei pe culpabili.
Dan 5ii au refuzat de a face verb -o plangere, ai au declarat ea stau In permanents
Ia barferile orasului panel la sosirea d-lui Bogdan si a anchetei. Am plecat exortamitt I sa
fie linisciti. In cursul zilei de eri aese Iunie, alte mese de terani au sosit, adaugandu-se
la cei al(i, yi ocupand gara in numar de peste o mie, impedicand pe aeful garel precum si
pe cei alti functiorari de a'ai face servictul, si Inaciintati de aceasta, ne-am dus din nou,
plat not, cat si d. procuror general, rugandu-i ss paraseasca gara si 01 se duca prin apro-
piere, daca nu vor sa piece definitiv. Toti au refuzat, ramaind In gars, unde au petrecut
noaptea prin vagoanele de marfuri, pe sub vagoare, precum si prin Imprejurimi.
Fata de aceasta multime enorma de terani, cart In tot timpul strigau al amenintati,
s'a dispus de catre d. procuror general, in unire cu d. comandant al garnizoanei si cu d.
prefect, ca alle trupe sä soseasca In oral, pentru mentinerea ordinei.
Astazi, sep'e Iunie, ne-am transportat din nou, precum ai d. procuror general Ifing';
-lark unde se aflau aglomerati teranii si 1-am rttgat sa piece, 1asand numai cativa din el,
can sa aatepte pe d. Bogdan. Cu totii ne-au refuzat, avand o atitudine foarte ameni-ta-
toare ai declarandu-nc categoric ca vor sta in permanents acolo si ca vor mai veni 5i altii.
pans ce camera se va pronunta asupra alegerel.
Am plecat In oral, si pe la orele 12 jumiltate, am fost Insciintat printr'o telegramti
de catre d. major Popovat, care comanda o parte din trupe la gara, cum ca o Tnellerare
s'ar fi Intamplat Intre terani, si cere prezenta noastra acolo. Imediat ne-am transportat
Ia gara, Impreung cu d. procuror general, d. prefect ai d. colonel Leon, comandantul
ganisoanei, am glisit gara, ai peronul al Imprejurimile In numar de cateva mil de terani,
ocupate, avand ciomege in maini si scotand str:gate amenintatoare. In garb tocmai sosis.
trenut militar, aducand un batalion de vanatori si un batalion de infanterie. Soldatii nu
puteau descinde pe peron din cauza teranilor, cart stateau pans al pe linie. l-am somat
de mai multe on sa se retraga ai n'au volt a me asculta, amenintandu-me ai scotand
striate salbatice.
Atunci trupa de vanatori a Inceput ss :ass din vagoane si EA respInga multimea.
Teranii s'au retras cati-va past, si apoi, tinii dinteenaii avand ciomege, alti( petre al att,1
revolvere, au navali+ asupra soldatilor, lovind si ranind mai multi dintre cart trei oficeri.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN x899 133

Armata gas:ndu-se In legitima aparare, a fost nevoitA sä traga focuri asupra rein
'Bor. Din 'aceasta Incaerare au esit pans In prezent tre-spre-zece Ward morti si zece
raniti gray; iar din armata trei oficeri ratan precum si doue zed si duoi de soldati
dintre care patru gray, unul din acestia rant de un glont de revolver. Cu toate focurile
trase, *anti au continual asverlind cu pietre In gara, spargand mai toate geamurile dela
ambele etage, si causand si alte stricaciuni vagoanelor. Cu mare greutate armata a putut
sa-i risipeasca. Dupe ce am tncunostiintat pe d. ministru al justitiei de cele petrecute, si
am cerut sA intervina a se declara starea de asediu In judetul Olt, am dispus transpor
tarea cadavrelor la morga spitalului, precum si a ranitilor !a spital, si am parasit gara,
ternanend a face cercetarile faptului.
De cele petrecute pane In prezent, am dresat acest proces-verbal.
Procuror, C. Ionescu
(Desb. Ad. Dep., Nr. 6 din 6 fulie 1899, p. 77-78].

72

Raportul procurorului general Stefu asupra evenimentelor dela Slating

In seara de 6 lunie soseste in Slatina d. general Argeto:anu In inspectie, pe care
i-am pus In cunosciinta de cele petrecute. A doua zi cu d-sa m'am dus la gara din nou.
Acolo am gasit ca numarul satenilor crescuse ca la 2000, Incongiurase gara, si ocupase
tot peronul Orel. Atilt eu cat si d. general nu am putut a ne Intelege cu dansii; ei
raspundeau Intr'una ca nu mai cred In nimica, ci vor sa \radii pe Bogdan-Pitesti si sa-1
aleaga deputat. Explicandu-le ca nu se poate aceasta 'Ana nu se va invalida alegerea de
camera, au declarat ca vor sta pe loc., Oa se va invalida alegerea. Du'pe cateva momeme
plecand in oras, am lost fluerati si vazut printre et oatecari agitatie; iar pe la 11 ore.
am fost informat cA au volt sA sparga cordonul ptis la gara In apararea orasului. Norocut
a fost atunci de s'a Impiedecat intrarea for in oras, cA sosise 2 escadroane de calarasi,
unul din Craiova si eel -alt din Romanati, cari Inaintand spre garA au avut puterea de a -i
opri pe loc si a nu merge mai departe.
Din nou am :omunicat atteasta d-lui Prim ministru, care mi-a arAtat cA a pus In
vedere d-lui ministru de rAzboiu a se tutelage cu d. general Argetoianu.
La ora 1 si jumAtate, procurortd tribunalului primeste o telegramA dela oliciul tele-
grafic, print care i se aducea la cunostintA, cA a Inceput certuri si betel Intre sateni
Plecand cu d. procuror al tribunalului la garA am gAsit totul In liniste nefiind nici ceartA,
nici Wale, dar, fiind peronul ocupat peste tot de sAteni, abea a avut timpul d. procuror
al tribunalului sA facA o invitatie sAtenilor a se reitrage dupe peron, invitatie, ce ramase
fArA niciun elect cA soseste In garA un tren, compus de 16 vagoane cu armata si are loc
desnodamantul nenoroc:t. Soldatil tncepand a se da jos si a-si face loc pe peron, care Bin I
ocupat de sAteni, nu cedeazA a-I pArAsi, tmpinsi, lasA peronul, InsA In apropiere gases:
pietre, cu cari asvarla In armata, respingartd-o Inapoi si (la nastere acelul conflict Intro
al mata si Went descris In procesul-verbal al procurorului tribunalului In ziva de 7 lunie
(Desb, Ad. Dep. Nr. 6, din 6 little, p. 79]

73
Lin report al colonelului Leon asupra evenimentelor dela Slatina
La ora 8 si jumAtate dimineata (8 lunie) o telegramA data de maiorul Cer-iAtescn
imi raporteazA cA cete de Oran: au venit la barierA si cer sA intre in oras, fiind tndem
naiti de primar cA azi sunt alegeri.
M'am transportat la barierA, unde am dart ordin capitanului Garlesteanu, ca a3
porneascA cu bateria calareatA si prin buns intelegere sA Imprastie pe acei oameni.
Bateria la ora 1. si 45 p.m., intrand din nou In oras, mi-a raportat cApitanul ca In
explorarea ce a Mut, a tntalnit un grup de 60 tarani, armati cu ciomege, cari au mar-
turisit cA yin In spre Slatina si cA sunk din comunele Stoicanesti sl Tampeni. Apo!, ma!
mule .grupe mid au zArit tnainte, dar cari, la vederea armate!, o luarA la fugA. In tuFA-
risul din valea Darjovului a surprins vreo 14 tarani ascunsi, din care unul a marturisit
LA stint; indemnati de Bogdan si pr!mar sA vini la oras.
Acest individ alost arestat si Inaintat parchetului.
www.dacoromanica.ro
134 GH. MATEI §i M. DAMASCHIN

La °ele 12 si 30 in., dela bariera Par litii, de catre maiorul Popovici, comandateul
,,celui detasament, mi-a fost trimes un individ d:n Par liti (Oran) care a volt sa treac.
prin linia sentinelelor si asupra caruia s'a gasit un pistol Incarcat. Si acest Oran a Fost
inaintat parchetului local.
Regimentul Olt no 3, am dat ordin ca in noaptea de 7 spre 8 Iunie, sa fie consemnat
in casarma regimentului si la penitenciarul local, deoarece oamenil erau osteniti.
Comandantul brigadei IV infanterie,
Colonel Leon
[Desb. Ad. Dep. Ni. 6 din 6 Ittlie 1899, p. 79J

74

Raporlul Gen. Argetoianu asupra evenimentelor dela Slatina

fat urma inspectiunei ce am facut regimentului 5 artilerie, la Pitesci, am sosit in
seara de 6 fume, cu trenul accelerat, in Gara Slatina, undo am gasit o mare aglomera-
t'une de terani, cari cotropisera intreaga gara. Intampinat de golonelul Leon, comandantul
brigade' a 4-a infanterie, mi-a raportat ca acea mare multime de terani, adtinata acolo,
era veni a in scopul de a face presiune asupra administratiei si intregului oras, pentru
alege, de indata, ca deputat, pe un domn, arume Bogdan Pitesci, nevoind sa Una nick
seams despre alegerile facute si nici de sfaturile date de procurorul local st de procurorul
general din Craiova, care se afla In Slatina. Niasurile luate de catre colonelul Leon, in
intelegere cu procurorul-general, erau de a Impiedica invasiunea orasului de catre acesti
rasvratiti, al caror numer crescea, pentru care stop, cu trupele de care dispunea (2
batalioane din regimentul Olt no. 3), pazea toate Intrarile In oras.
Mergand dela gara in oras, am cautat a vedea indata pe d. procuror-general, pe
arc I am gasit .foarte alarmat, spunendu -mi ca, dupe infolmaliunile ce are, numerul rescu
latilor ayes sa creases in *nod foarte considerabil in a doua zi, Luni, 7 Iunie, si ca trupele
de caw disput eau era imposibil a opri o navalire asupra orasului, si, prin urmare, o mare
nenorocire.
Prefectul lipsea din oras, fiind dus in judet pentru a imparti ajutoare la satenii r.
fusesera incendiati. Dupe intelegere cu d. procuror-general, am dat ordin telegrafic pentrn
venirea de urgenta la Slatina a escadroanelor permanente din pou §i Romanati, sf stir
raportat cazul telegrafic d-voastre.
In noaptea de 6 spre 7 thole, nu s'a in-tamp:at nimic; numerul resvratitilor, insa
crescut considerabil, asa ea nu mai era posibila circulatia in gara Slatina. Am lost de
dimineata, la orele 8, impreuna cu d. proeuror-general, la gara, pentru a vorbi satenilor
5i a 1 face sa Inteleaga a trebue sä se linisteasca, mergand pe la casele lor, spunandu-le
ca guvernul a luat act de protestarile lor, ca, in curand, corpurile legiuitoare se vor intruni
si vor decide asupra alegerilor tontestate. Cu toate incercarile ce am facut, atat eu /cat si
d. procuror-general, n'am izbutit a-i calina, fiind foarte iritati; ba, din contra, am lost
amenintati si hu;duit: de densii. Intorcendu-m in oras, am vazut si pe d. prefect al jude-
tului, care se intorsese in Slatina si conform ordinului d-voastra, m'am consultat cu densul
si cu procurorul general asupra mesurildr ce ar fi de luat pentru inlaturarea marei neno-
rociri ce ameninta sa isbucpeasca asupra orasului dlntr'un moment ,Intealtul.
Am cazut tic acold a aduce noui forte in vederea sciriler din ce in ce mai alarmanze
ce veneau din diferite comune ale judetului; am telegrafiat sa vina dela Craiova batalional
1 venatori (3 companii) si un batalion din regimentul Rovfne no. 26 si v'am cerut d-voastra
telegrafic trimiterea Inca a unui batalion dela Pitesci, care conform ordinului d-voastra,
a sosit in Slatina, Luni seara, 7 Iunie. Prin ordinul d-voastra, mi-ati Mut cunoscut ea
ati dispozat ca regimentul 4 calarasi intrand pe la sud in judetul Olt, sa exploreze toate
comunele contaminate, liana la Slatina.
Aceste masuri luate, in vederea de a preintampina raul, pe la orele 1 p.m., a plecat
la gara pefectul, procurorul general si procurorul local. impreuna cu colonelul Laon,
comanchntul trupelor, cu irttentia de a cauta sa imprastie pe rasvratitori, crezand ca voi
fi intimidati pr:n prezenta celor 2 escadroane de cavalerie, cari sosise.
Subsemnatul am ramas in oras, trimetend la garb', impreuna cu persoanele mai sus
citate, pe seful de stat major al corpului de armata, care ma frlsotea.
Atat din relatiunile verbale, date de loco+enent-colonel Gheorghiu, cat si acelea ale
colonelului Leon si ale tutulor ce au lost la gara, reese in mod clar, ca faptul s'a petrecut
dupa cum urmeaza:
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MIKARILE TARANESTI DIN x899 135

Teranii resvrAtiti, al cAror numAr crescuse cam le 4000 din ce In ce mai ir!tati,
adastau sosirea din Bucuresci a d-lui Bogdan Pitesci, pentru a face cu densul iruptiune
asupra orasului, iruptiune a caret consecintA ar fi fost mai mutt ca dezastruoasa.
Pe la ora 1 si 20 minute p.m., se anunta sosirea unui tren in gara, si 4eranit Incep
cu totii a striga: Ural, crezand ca sosesce Bogdan-Pitesci; trenul Insa era cu cele 2 bate-
Hoene dela Craiova.
La vederea armatei, strIgAtele de Ural se schimb In striate de hurdueli ameninta-
roare. teranii gramadindu-se asupra vagoanelor, pentru, a nu !Asa trupa se debarce. Procu-
rorul local someazA pe terani, in mod legal, sä se retrag5 pentru a lasa liberil debarcaree
armatei, somatiune, care repetaq de procuror in multe randuri, este acoperita cu urletele
multimei infuriate. Cu toate acestea, o companie de venatori isbutesce a debarca si urtnata
de altA companie, incepe, incet, Incet, a Impinge cu pepturile pe terani spre curie, pentru
a libera peronul gArei, fArg a atinge pe nimenea, astfel ca trupele castigand din ce in ce
teren, se putea spera ca gara sA fie deblocata, Bra ciocnire, and de °data o ploaie toren-
Haig de bolovani, buloane de cAi ferate si ciomege curge asupra trupei rAn:nd mai mutt;
oficeri, sub-oficeri si soldati, destul de serios, Mat unit au cAzut los imediat lesinat!: ceva
mai mutt un caporal cade rAnit gray de dou6 gloante de revolver. Trupa vlizandu-se atacatA
in mod atat de violent si fara veste, a dat inapoi farA a usa de arme contra saten:lor,
cari profitAnd de acest moment de hezitare at trupei, zastig6 teren si reocup5 din nou
aproape tot petonul Orel.
De °data trupa, in legitima ei apArare, din propria el initiative, useaz5 de arme,
trAgand cAte-va focuri probabil In sus (deoarece dupe primele detunAturi nici un reran
n'a cAzut).
Furia teranilor devine mai mare, asa trick silesc pe cele d'Anteiu rAnduri atacate,
a se aplira tragand focur: asupra ataca'oritor, dupA cari mai multi dinfre rebel' cad, unit
morti, altii rAniti, ceeace provoacA o panicA intre rAsvrAtiti, cari se retrag grAmAdindu-se
unit peste altii. Colonelul Leon, cu riscul persoanei sale, In invAlmAsala in care se afla,
face sa rAsune imediat incetarea focurilor, cari n'au dura: decal un minut sau un minut
si jumAtate.
RAsvratitorii sunt urmAriti de cAtre escadroanele de cavalerie si ImprAsfiati pang la
departarea de 3 panA la 4 kilometri de ores, si se procedeazA de IndatA la ridicarea rAni-
tilor, carora li se dA ajutortil medical necesar, si la transportarea mortilor la morga spi-
talului judetean. Penfru oficeri si trup6 mai usor rAniti, se improvizeazA o infirmerie In
gara Slatina dandu-se fiecAruia ingrijirile medicate necesare.
Aceasta este, domnul Ministru, purut adevAr, petrecut, parte sub ochii mei, parte sub
ochii colorelului Leon si locotenent-colonelului Gheorghiu, cari s'au gasit la garA in
momentul ciocnirei. Oficerii si trupa a fost mai mutt decat rAbelAtori, st nu au usat de arme
cleat in momentul cand viata for era in pericol pr'n furia cu care resvretitii nAvAlisera
asuprA-le. Chiar in acest moment foarte critic, trupa a dat dovada de cea mai mare disci
plinA, incetand imediat focurile, cand au observat cA rAsvrAtitii lac un pas Trapoi.
Toate autoritAtile, ant civile, cat si militare si-au fAcut datoria pe deplin, cautand
a impledeca rAul In modul cel mai uman posibil, rilu care nu cred sA fie complectamente
potolit, pe cAta vreme instigatorii acestor nenorociti terani nu vor fl trash la grea rAspun
dere pentru faptele nelegiutte ce au cords.
Comandantu( Corp. I de armatA.
General Argetoianu
[Desb. Ad. Dep., Nr 6 din 6 Iu lie 1899, p. 78-79]
75
Alt raport al colonelului Leon ,

In ziva de 27 Mai, d. prefect al judetului, impreunA cu d. director al prefecturii, mi a

comunicat, cA sunt informati positiv, cA atrupamente de terani au plecat de prin sate sl
voesc a intra Int oral pentru a asista si a alege ca deputat al colegiului III pe d. Bogdan-
Pitesti.
Am disposat, in initelegere cu d. procuror al judetutui si am dat ordin ca regimen+ut
Olt no. 3 sA ocupe barierele pe unde se asteapt6 a intra taranii, chiar in noaptea de 27
in acelasi timp d. prefect mi-a comunicat cA a lust intelegere cu d. ministru de interne s:
a intervenit pe lang6 d. ministru de rAzboiu, pentru a trimete forte armate cari se concure,
cu regimentul Olt la paza si buna ordine.
Am raportat casul dlui comandant at dtvisiel.
www.dacoromanica.ro
136 GH. MATEI oi M. DAMASCHIN

Din noaptea de 27-28 Mai, cete-cete de tArani au ineeput sii to strange la barierele
Par liti" si Brebeni", unde fiind Intampinati de detasamente postate, au aateptat la
bariere pana a doua zi de dimmeata.
A doua zi, 28, dimineata, impreuna cu d. prefect si d. procuror, ne-am transportat
la fata locului, unde, prin sfaturi si vorbe blande, am cautat sa-4 convingem ca degeaba
s'au adunat, deoarece la alegeri nu vor putea sa se duce cleat alegatorii si delegaiii
omunei. Singurul lor raspuns a fast ca ei asteapta pe Bogdan sa ulna, deoarece pe el
vrea sa-1 aleagli, cad numai el le va putea da pamant si-i va putea scoate din nevoi.
In urma acestui raspuns, ne-am retras, iar la orele 12, am fast anuntati telegrafic ca.
cu trenul de 1 p.m., 170 de tarani yin In blatina pentru alegeri.
Imectiat s'a postat o companie la gull, care a impiedecat intrarea taranilor tn oras.
Din nou ne-am transportat la fata locului, unde gas!nd-un numar mat mare de Want
can se adunau din cet In ce am volt a da drumul numai la alegatori si delegati. Inca
taranii i-a oprit strigand: cii sau trail toti In ores, sau n:ciunul; deoarece fn delegati nu
au Incredere. Procurorul gasind ca cererea lor nu este Intemeiata. si pentru buna ordine,
a hotarit a opri intrarea celorlalti, sfatuindu-i gi indemnandu-i din nou a se retrage Po
Ia casele lor. Primind In acelasi timp telegrams; dela capitanul Nedeileanu barlera
Brebeni prin care cerea forte, ne mai putand singur sa reziste, fare a trage focuri, Hind
taranil Indarflti, am dat ordin escadronului 4 din regimentul callirasi, aflat sub comanda
1

capitanului Brailoiu, de a merge la bariera Brebeni gi Ia gara, unde prin buna tntelegere,
sa caute sa imprastie si sa resiste multimei.
Catre scant parte din alegatori si delegati au intrat In oras, iar escadronul 4 alt.
raai. am dat ordin ca toata noaptea sa patruleze prin ,oraa, Hind sute de tarani pe stray.'
st in carciume. La bariera, am schimbat numai oficerii trupa ramanand.
In ziva de 29, ziva de alegere pentru colegiul III, acelasi escadron a avut ordin de a
patrula prin ores, deoarece diferitl alegatori ai lui Bogdan-Pitesti, Radulescu si Leabu,
trau gala a nelinisti buna ordIne.
Vazand cif surescitatia taranilor creste si flindu-mi teams ca reusita unirei dintre
propusii deputati sa nu dea nastere la verb() clocnire, vlizand ca gi pe la bariere oamenii
nu se retrag, detasameritele regimentului Olt fiind neschimbate de doua zile, in intelegere
cu d. prefect am cerut d -Iui comandanfr al diviziei noui forte. La orele 9 seara cu un
ben expres, au sosit doua companii din batalionul I vanatori, cu un efectiv de 50 oameni
fiecare companie. iar la 11 si 30 m. noaptea a sosit a 3 companie cu un efectiv de 82
oameni.
Am fost la garil gi pe la bariere, dispunand ca aceleasi punote sa fie Int/kite de cele
trei companii de vanatori, deoarece telegrame sosite de prin comune, anuntau ea oamenii
fiind indemnati de catre Bogdan sl oamenii lui, pornesc mereu spre Slatina. anuntand ea
pe la bariera Brebeni vor navall vro 1040 Omni, tar pe la bariera Parliti sosesc trei
comune (Vlaici, Malciar sl Optasi), inarmati cu clomege.
A doua zi (30) batalionul de varatori Bind cerut la Craiova, din ordinul d-lul gene-
t al Stoilov, am disposal sa porneasca cu trenul de 10 $i 15, dar in locul sau am chemat
escadronul I, din regimentul 2 calarast. conform ordinului telegrafic al d -Iui ministru
de rilzbol, si care escadron era pus la ordinele mete, asteptand in Piatra OIL
In ziva de 31, In intelegere cu d. prefect am trimis acest escadron ag patruleze si
sa scotoceasca padurea dela Brebeni, gi sa sfatuiasca pe locuitori sa se retraga gt sa nu
mai caute a vent spre Slatina, deoarece vin degeaba, caci le este interzisii intrarea.
Duna raportul capitanului Miclescu, comandantul acestui escadron, prin care arida
ca ,a gasit Wahl, palcuri, palcuri, stand prin ant si sfatuindu-se, Ii a Imprastlat pe la
casele !or, si au trecut In urma, din comuna in comunp, unde se petrecea acelaa lucru,
mergand astfel pang In Draganesti.
Aceasta operatic a excadronului a lost de mare elect pentru tarani.
Duna aceste faze, Mittl a trecut In tacere si linlyte, Gland astfel gl eu ordinul, ii
intelegere cu d. prefect, ca trupele sil piece prin garnizoanele lor.
Aceasta liniste a domnit pang In ziva de 5 Wilk. and d. prefect este din nou
instiintat de autoritati cg tarani: indarjitl de Bogdan si oamenii lui, care le dadeau bani
si-i tndemnau sa vie si sa protesteze contra alegerilor earl s'au Mut si sil aleagfi din
nou pe Bogdan.
In ziva de 6 Iunie dimineata, suntem din nou informati, ca cete marl de Want au
plecat spre Steins. Am ordonat regimentulul Olt no. 3, sg ocupe cu detasamente, aceleasi
puncte, iar subsemnatul, impreung cu d. prefect, d. procuror general si d, procurer at
judetului, ne-am transportat la fata locului, unde, tndemnand pe tiirani s5 se retragli,
ne-a raspuns cg asteapt5 pe Bogdan sa vie, plin5 atunci nu se miscl.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE mISCARILE TARANESTI DIN 1899 137

Spre seara din nou taranii se aglomerau. Am raportat telegrafic casul d-lui coman-
dant al divisiei; seara, sosind d. general Argetolanu si raportandu-1 cele petrecu,te In Urn
pul zilei si temerile pentru a doua zi, a dat ordin a vent clout{ escadroane de cavalerie
unul dela Cra:ova si altul dela Caracal.
In ziva de 7 lunie dimineata, stiri telegrafice de pe la comandantii de detagamente
soslau si raportau ca taranii se strang In mod considerabil si toti navalesc spre garA
Se lul statfunei, prin nota telegrafica cerea evacuarea Orel. La ora 9 dimineata am lobt
la fata locului din nou cu d. general Argetolanu, comandantul corpului I de armata, cu
d. procuror general si d, procuror al judetului.
D. general a cautat sa-i convinga prin sfaturi, ei Insa refuza si de pe la toak
barierele se aduna la gars, asteptand trenul de 1.
La orele 10, cativa tarani dau stirea di Bogdan este Inchis In eras si ca Imbue
sa-1 caute. Se deleaga 4 in$1 dinye ei, cari apol dupA ce strabate orasul, se reintorc
Inapol.
La orele 10 dimineata, d. general Argetoianu da ordin telegrafic la Craiova, pentru
a veni cu ,trenul expres, batalionul 1 vanatori, un batalion din regimentul 26 Rovine $1
120 oameni calari din regimentul 1 artilerie.
La orele 11 si 15 sosesc stiri telegrafice dela comandantul detasamentului maiorul
elescu, prin can anunta ca peste 600 de tarani sosesc si Inca vor mai veni.
Iar la orele 12, primind telegrams dela detasament ca taranii sunt alarmati si neli
nistiti, cerand prezenta d-lui procuror, am plecat Insumi la Bare. Acolo, asteptandu-se
trenul de I, am ordonat, ca un pluton de 40 oameni, din regimentul Olt, sa stea pe peron,
pentru 'a Inde Pada taranii si a pastra buna ordine. In aceste momente, peste 2000
de Want erau In gars si prin imprejurimile gArei. Trenul pleca, iar' la ora I $1 20 minute,
and trenul militar cu batalionul 1 vanatori si batalionul 26 Rovine, debarca la peron,
taranii to dau navala peste soldati. In acest moment d. procuror general si d. procuror
al judetului, impreunA cu xi. prefect, erau la data loculul. Soidatii neputand Inainta niciun
pas, d. procuror someaza multimea In numele legei" sa evacueze peronul. Multimea
riposteaza prin sgomot; procurorul In numele legei", ordonA ca armata sa respinda aglo
meratia, care navalea cu furie. Atunci compania 3 din batalionul 1 vanatori, sub comanda
clipiianului Fulgulescu, flicand ocolire la stanga, Impinge multimea cu peptul. In acelas
moment si compania 2, sub comanda capitantilul Marghiloman, facand ocolire la dreapta
§1 avand oficeri In fruntea companiei s'a varlt jn multimea taranilor, care opuneau resis
tents cu ciomegele cu cari Incepuse a da In soldati, can !nag reusira a-1 scoate afara di
pe peronul garei.
In acest moment, o ploaie de pietroaie $1 ciomege cade asupra soldatilor si.detuna-
turi se aud. Un ofiter din aceasta companie si sergentul-major cad la picioarele companiei,
scaldati In sange. Alt soldat se rostogoleste Ia plimant, lovit gray la cap. La aripa onusa
a peronulte, aceiasi ploaie de pietroaie si ciomege ?neap. Capitanul Fulgulescu ranit gray
la cap, Impreuna cu alti soldati, Jar un caporal din batalionul regimentului Rovine no.
26, cade lovit Indarat de un glonte de revolver. 'Pram' Indarjiti, navalesc cu furie; sol-
dati!, pentru un moment se retrag coplesiti de ploaia .bolovanilor de piatra si de loviturile
clomegelor; viata tuturor pentru un moment este In cea mai mare primejdie. Capitanul
MAciirescu, care se gasea pti peron, langa subsemnatul, este lovit de pietre In cap; trupa
si ofiterij fiind asediati, asomati sl loviti de taran, au deschis foc, care, pentru moment,
se trage pe deasupra.
Taranii auzind focurile, Insa Fara elect, navAleso iarasi si soldatil vazand pe camarazii
si ofitedi for cazand, scaldati In sange, trag, deli nu aveau loc din cauza Orel, a vagoa
neler si a aglomeratiei de oficeri, trupa si civili, cari nu puteau intra In actiune,
nici a se retrage hind tnconjurati de bombardamentul de pietroaie. Frontul taranilor ataca-
tod era atat de apropiat In momentul (Wei foculul, that primii morti au cazut chiar
pe peron, Ia usa restaurantului, far la aripa opus& un mart clizut In fats oficiului postal.
Cadeau morti dins ceata for sf totusi navaleau.
Batalionul 3 din reg. 26 rovine, sub comanda malorului Cernatescu, Impinge pe
Omni la aripa dreaptil, spre bariera Brebeni, unde dand peste soseaua, din nou Imple
trite, navalesc cu pietroaie asupra batalionului;_pfiteri si soldati sunt raniti, In care
moment trag foc; tararsii se retrag.
Dupe un rre.nut 30", taranii Insplimantati de aces modi In fata lor, au Inceput a se
retrage In desordire, cand am dat imedlat semnalul tricetarel foculul.
Taranii se Imprastie, fiind urmarlti la aripa dreapta de escadronul calarasi (tApi
1

tan Brailoiu), Impingandu-i spre sat iar la aripa stanga, urmariti de escadronul 4 Roma-
nati, Impingandu-i spre Brebeni (cApItan Miclescu).

www.dacoromanica.ro
 138 GH. MATE! 8; M. DAMASCHIN

Dupe aceasta, medicul batalionului de varAteri, d5 pr.:mete Ingrijiri oficerilor si

1

soldatilor raniti; se procedeaza de Indata cu procurorul gi medicul la constatarea mortilor

si ranitilor taranl de pe caufp, cars sunt rIdicati $i transportati la spitalul Jiidetului, iar
cei raniti au tost pansati In gars de medicul orasului, Metculescu, $i apoi trimisi Ia spi-
tal. S'a telegrafiat urgent autoritatilor si d-lui general Argetoianu, 'care se gasea in gar-
nisoana. Apoi pe o raze de 1800 metri, s'a stabilit cor,donul de sentinele;.am recomandat
comandantilor de detasamente de a pune cea mai mare grija $i am ordonat ca toate
excadroanele de calarasI sA Imprastle taranli earl se aflau cam Ia vreo opt sute (800) m.
la bariera Brebeni. In urma raportand detaliat, verbal, d-lui general Argetoianu, mi s'a
spus a a ordonat ca inca un batalion din regimentul 28 Radu Negru, a fost chemat tele-
grafic si care va sosi la ora 10 $i jumatate seara, precum si un regiment de calarasi
din Teleorman.,
Am ordonat ca escadronul 4 din regimentul 2 calAraSi. sub comanda sublocotenen-
tulul Schipor sa place In judet In comunele Proaspeti, Dobrotinet, Curtisoara sl Teslui,
unde In unire cu sub-prefectul respectiv, sa mantle buna ordine .si a observa atitudinea
locuttorilor.
Seara o compan'e din regimentul Olt a fost postata, sub comanda unui capitan
la temnita, iar escadronul 1 calarasi (Romanati) a fost Insarcinat cu patrularea orasttlui
yi barierlor. In acelasi timp, doua companii din batalionul 28 Radu Negru, au fost gos
ate la barierea Brebeni, si alte della companii din acelas batalion la barierea Par liti,
ode se gasea si secul batalionului, maior Popovici.
La ora 9 a sosit bateria calareata din regimentul artilerie, sub comanda canila-
1

nului Garlesteanu, caruia I-a ordonat s5 odihnea.sca oamenii si call. Am lasat ordin la
orice pericol in timpul noptir, sa flu anuntat.
Acestea fiind evenimentele petrecute dela inceput pans In present In razvrafirea
Wanner din 10 sau 12 comune din imprejurimild Slatinei, semnalez a oficeriii trupeie,
In aceste grate imprejurari, au dat dovada de discipline, devotament si barbatie $1 meritil
lauda $i atentiunea $efilor.
Cu ocasturea respingerei Wanner in ziva de 7 Iunie, cart navalesc asupra trupelor
au cazut ntorti si ramti din partea taranilor precum si raniti oficeri si trupa din acele
doull companii de vanatori, precum $i din batalionul 26 Rovine, dup5 cum se arata In
alaturatul tablou nominal penirt' oficeri si trupa si numerics pentru Oran deoarece panii
in prezent nu este constafata identitatea for
Trupa si caii, conform ordinului d-lui general, comandantul Corpului I armata, au
avut hrana imbunatatita.
Comandantul brigadei IV infanterie,
Colonel Leon

TABLOU
1 Cap. Bata lion I vanatori, Fulgulescu Th. la cap.
2 Sergent-major Averche gray la cap.
13. Sergent -adJut Grigorescu In temple.
4. Soldat ton Gh. Gheorghe Ia cap
5. Mitrescu
6 Soltescu I.
7. Lingoci M. PO

8. 8lidea I.
9. Murtea I. la degete
10 , Mutu M. la cap
II. Capitan Reg. Rovine 26 Lupescu, Ia cap
12. Locotenent 19 Mihailescu, capul spart
13. OIL Batal. 3 Leoveanu, spate, coate, genunchl
14. Caporal ot r Desrobitu, Impuscat lc le revolver In ambele fese
15. Soldat Traistaru Nicolae, calm! spart
16. OP Gheorghe Ion IV 09
Inca 1I soldati raniti user Ia cap, de pietre si ciomege total 27 raniti
total Oran'. 10 raniii, 12 morti
[Desb. Ad. Rep., Nr. 6 din 6 Julie 1899 p. 79-81)
www.dacoromanica.ro
 DESPRE 3LI,CARILE TARANESTI DIN 1899 139

76
Depesa prefectulul de Olt, Coltbdsanu
7 Iunie, ora 1.50.
La de-scinderea trupei armate cu tren expres, multimea aglomerata pe perm ul Orel
In numar de peste una mie oameni, a devemt agresiva, asvarlind cu pietre asupra trupei
si asupra garci. La somatiunile facute de d. procuror general sa se retraga, au raspuns
-din nou cu urlete si cu asvarlitul de pietre, spargand capul la mai multi soldati. Trupa.
in legit:ma aparare, a tras focuri omorand mai multi oameni si nu stiu cati raniti.
Va rog, sa dati o din sa se declare starea de asediu.
Prefect, C Colibasanu
[Desk Ad. Dep., -Nr. 7 din 8 Iulie 1899, p. 91]
77
Depesa comandantului companiei de gendarmi Olt
7 lir nie, ora 5,40.
Ast5zi dim:neata a sosit la Slatina un escadron permanent din regimentul 2 calth-
ra4i, Caracal; la ora 12 a sosit un alt escadron din regimentul 1, Craiova; la ora 41 1

jumatate a sosit cu un tren special, un batalion din regimentul Rovine no. 26 41 un ba-
talion de vanatori, Craiova. In gara, and au voit sä se dea jos, au fost atacati de tarani.
aruncand cu pietre 4i ciomege, ranind 12 soldati 4i duoi oficeri, In urma carora, Man-
du-le somatiunile legale, nu au voit a se retrage. Atunci s'a intrebuintat forta armelor
au ramas morti 11 tarani si case gray raniti.
Comandantul :;ompaniei de geandarmi Olt
Capitan Tartasescn
no. 297.
[Desb. Ad. Dep., Nr. 7 din 8 Iulie 1899, p. 91].
78
Depesa procurorului tribunalului de 011
7 Iunie 1899, ora 1,50.
Chiar de astazi de dimineata atitudinea taranilor adunati la gara, in numar de
peste una mie, era turburata 4i amenintatoare. Astfel, d. general Argetoianu, comandan
tul corpului I de Armata, vent ad pentru inspectiune, insotit fiind de d. colonel Leon
si de d. procuror general, la gara au fost aproape insultati, la ora unu 4i douazecl, cand
a sosit trerul militar, aducand batalionul de vanatori. Taranii ocupau literalmente gara
si peronul si vana oral nu puteau descinde din vagoane. Atunci, fiind acolo noi, impreund
cu d. procuror general 4i cu d. colonel Leon, comandantu; garnisoanei, 1-au somat sa
se retragd, spre a lasa peronul liber. Taranii au refuzat si soldatii vanatori ,.'au dat jos
din tren 4i au inceput sa-i impinga, spre a libera peronul.
Taranii, armati cu pietre, ciomege si unii din ei, chiar cu revolvere, au asvarli:
asupra soldatilor vanatori, lovindu-i 4i ranindu-i. Trupa gasindu-se In legitima aparare
a tras focuri asupra rtaranilor. Din aceasta incaerare au iesit 13 tarani morti 41 10 rangi
gray. Din armata un capitan rang u4or, din regimentul Olt no. 3, opt soldati vanatori
raniti, dintre care trei gray, unul din acestia ranit de glont de revolver, 13 soldati r51,11
u4or si unul gray din regimentul no. 26, plus duoi d-ni capitani raniti.
Cu toate focurile trase, taranii au atacat gara cu pietre 4i ciomege spargand mai
toate geamurile 4i causand 4i alte stricaciuni. Cu mare greutate armata a putut sa-i rIst-
peas4 Acum ni se anunta ca cei din comuna Draganesti vor sa vina din nou asupra
otastflui. Toata acea multime de taran; venise asteptand pe d Bogdan. Dintre Omni
am arestat sapte.
No. 2207
[Desb. Ad. Dep., Nr. 7 din 8 Iulie 1899, p. 91] Procuror Olt
'oneself,
www.dacoromanica.ro
 140 GH, MATEI ci M. DAMASCHIN

JU D. DOLJ
79
NI se afirma ca In untie comune din apropierea Craiovei, cum Carcea, Cosoven11.
Preajba, etc., de dare chiar slujbasl ai statului ca de pildA preotii si Invatatorii se face
propaganda socialists, Indemnandu -se teranimea la rascoala.
[Tribuna", 26 lanuarle 1899, Craioval

80
Taranii din Barca-Dolj, 2 ani au fost In grey& reftizand sa-si vanda forta de miinca
arendasului, care impunea tnvoeli agricole barbare. A adus pe pret mai mare bulgari
01 arniluti care lucreazil.
[Adeverul", 27 lanuarie 18991.

81

Craiova, 29 lanuarie. Astazi a venit Inaintea cabinetului instructor sectia I afa-

cei ea Instigatorilor care au provocat rascoalele Mire teranii din comunele Cosovenl $1
Carcea. S'au arestat zece Ward, Intre cari e si Invatatorul comunei Carcea.
[Universul", 31 Ianuarie 18991

82
Craiova, I Febr.Maine prefectura judetului Do lj va trimite la Bucuresti alai
Want implicati to revoltele taranesti.
[,.Universul", 3 Februarie 1899]

83
In urma investigatiilor facute de prefectul Vrabiescu din Craiova, s'a descoperit ca
Invatatorli Enculescu din, comuna Carcea si Serbilnescu din Preajba, aduna pe Wen' prin
carciuml Indeamna sA is la goana pe proprietari, caci proprietatea mare Hind o hotie,
se cuvine sit fie tmpartita satenilor.
Parchetul sesisat de aceste instigatll, a arestat imediat pe acesti doi Invatatorl.
(Epoca", 3 Februarie 18991

84

Telegrarnd
Urgent.
Ca last, Nr. 149; 23-11, ora 8.
D-lui Ministru Interne.
Am onuarea a comunica ca aseara cele douA companh soldati sos!t Poiana; tolusi
locuitorii care esisera la camp, au rAmas neclintiti pe portiunea de movie ocupatA de
dansii, unde ridicaserA corturi si facusera bordeie.
Considers nd cA orice alte Incercari pacinice ar fi fost inutile, azi dimineata, Insotit
de d-nii comandanti ai trupel, prim-procuror si comandant. Jandarmi si urmat de cele
douA companii soldati, am mers la fata locului, unde dupA somatiunile legate de a se
raspandi §i intra In comunA, constatand nesupunprea, atunci ordine au fost date a se
aresta agitatorii principali. IndatA dupA intrarea In acitiune Intreaga bands tnspaimantata
s'a rAspandit In toate directiunile, UrmAriti de jandarmi si soldati, vreo douilzeci ind:vizi
au lost arestati si dust la localul primariei, uncle dl. prim procuror procede la cuvenitele
cercetari. Corturile gl bordeiele ridicate de proprietatea Marincu au fost distruse. In
momentul acesta sunt fericit a vA face cunoscut cA linistea cea mai complectA domneste
fn comuna Poiana fare iA avem de Inregistrat vreun incident nenorocit.
no. 631
Prefect, VrAbiescu

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 141

85
Telegramd
Cra lova, Nr. 268,24.11 ora 1.
Ministrul /ustitiel
DI. Prefect Doljiu tmi telegrafiazA din corn. Poiana, unde se alit, c5 acolc sunt
agitatii intre sateni, ca in 1896, fiind o comuna mare, care numArli 11 mil suflete, am
crezut necesar a delega pe dl. prim procuror a se transporta la fata locului, Insotit de
comandantul companlei Jandarmilor, care cu trenul de 4 p. m. pornesc; i-a fhcut cunoszut
4s lucra cu prudentil $1 a ne tine to curent de tot.
no. 970 Procuror general,
Stefu

86
Telegramd
Craiova 2541, ora 5
Ministru de rhzbolu
Rhscoalh Poiana lini$titli, WA Incident; cap!' arestati de administratie $i parchet.
0 companie rhmash phnh la terminarea instructiei, una tutors Calafat cu cel arestati.
no. 14.563
Din ordinul Sel Stat major
It. Colonel Gheorghiu
87
Din Craiova. primim $tIrea ch o rhscoala a isbucnIt to marea comuna Poiana, din
judetul Dolj.
Rhscoala are un caracter a$a de gray. incht administratia a fost nevoith sh cearh
interventia forltei armee.
S'au trimes Is fata locului doull companli de infanterie.
fEpoca", 15 Februarie 18931

88
Raszoa la din Poiana a fost potolita, cel putin In aparentil. Spre ru5inea MO a auto
ritAtilor $1 in prima linie a prefectului Vrablescu, trebue s'o recunoa$tem ch pentru
potolirea el, bhthi $i tortur,i ingrozitoare nu au lipsit. Ba ca culme a silbgticiel din
pantea prefectului Vrablescu, din ordinul acestuia s'a dat foc toalelor, nutretulni $i
instrumentelor de munch, ale celor bhnuiti ca capi ai rliscoalel.
[Tribuna", 23 Februarie 1899, Craioyal

89
Potolirea rascoalei din Poiana
Arestatii au fost desbrhcati, legati cu funii $i cu lanturi de copaci $i torturati sub
privegherea prefectului.
Duph terminarea primei serii de torturh, toate chrutele, plugurile $i celelalte instru-
mente de munch, Impreunh cu hainele shtenilor torturati au fost stranse la un loc $i Ii s'au
s'au dat foc in fata torturaitilor.
(Epoca", 24 Februarie 1899j.

90
...Se trambiteazh ch suntem stat civilizat avangarda apusului civilizat In
orientul Europe'; $i in mljlocul Belgiei Orienf ului". prefect'', sub-prefectil, primaril
$1 tot' eel case fac parte din administratie bat, injuril $1 tortureazh pc nenorocitil Oran',

www.dacoromanica.ro
 142 GH. MATEI ,, M. DAMASCHIN

fare ca opinla publics sa se mute, fare Ca autoritAtile superioare sa -a face datoria, farA
ca tineretul cult sit se neliniateascti, farA ca, Insfarait, curentul general al lucrurlor as
se In'Terup6 catu-ai de putin din mersul liniatit gi monoton.
Ie inspAimAntatoare atmosfera noastra moralA.
Se leaga tilranii de part al se schimgiuiesc groaznic din ordinile unul prefect; II se
(la foc instrumentelor cu care tgi caatigfi o mizerabila bucatg de mambligA; gi li se a:11
vizuinile In cart tsi odih-esc trupurile rupte de povara une: vieti urgite, ai nu se tur-
burA nImenl. nu se ridicA acel curent general de protestare al stiematizare care caracte
rizeaza societatlle civilizate al progresistel Gazetele relateaza salba.Iciile faptuite cu
cilteva comentaril violente, dac5 aunt democrate, ai atAta totl
Da domnitor, fiecare dintre not trebue sa recunoaatem ca mergem cu paai gigan
lici spre progres I SA ne fie de bine I
Vas
(Lumea NotiA". 28 Februarie 18991

91
Telegramd
Cont. $i personald.
Craiova, Nr. 54; 5411, ora 12.
D-lui Ministru Interne, Bucureati

Primarul comunei Cetatea comunica ca indivlzii the Vaga ai Ion Dabg au Incercat
sá rascoale locuitoril ai sa ocupe moaia d-lut Iancu Pleaea. Ambit neizbut:nd au dispArui
din comuna, sl eri, 20 corent, numitul Ilie VagA a fost arestat In gara Craiova sl Ina lntat
ndrquetulul. Liniatea domneate acum In comuna.
Prefect,
VrAbiescu

92

Telegramd
Urgent.
Calafat, Nr. 833; 11-III, ora 8,50.
flariu Marian Hotel Central Bucureati

AsearA a intrat toti locuitorii to comuna; s'a liniatit totul; s'a astupat gropile-
(Acute, in fine, ordinea restabili.A. Per.tru capi WA moment nu luat nici o masurA.
Marincu

.IUD. ILF01-
93

Telegramd
Extra urgent.
Ferbinci, Nr. 29; 24-11, ora 1,5.
D-lul Prefect Ilfov
Sosit reaedhitA ora I. Notarul comunei DrAgoeatl, scapat cu fuga, 1mi comunicA ca
primarul DrAgoeati a fost bAtut ai es'e arestat ai pAzit de locuitori. Causa revol ei ar ft
Ca mai multi locuitor: au volt sa dea afara cu folio din`ro case pe un alt locuitor; pri-
marul s'a dus al he explica ca Fara judecatif nu se poate; din aceasta cauza s'au revoltat
contra lui; se crede ca locuitorii au putut fi ademeniti de ing'nerul care le masoara chial
acum locurile. Plec imediat localitate cu jandarmii dela resedinta. Am telegrafiat sectiel
BeleugAte le al Pantelimon sa vie localitate. Cred absolut necesar prezenta procurdrului Rt

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 14R

judelul instructor. Rog trimiteti comandantul jandarmeriei cu toti jandarmii disponibili

VA voi tine tn curent de toate.
no. 1254
Sub-prefect, Iatropoln

94

0 tncercare de rilscoalg tArgneascg a fost acum egteva zile 1111 comuna DrAgoest:
judetul IVov.
fEpoca", 24 Februarie 18991

JU D. DAM BOV ITA

95

Telegramd
Con f idential.
Giiesti, Nr. 57; 27-11, ora 12,20.
Prefectulul de Arges-*uici
Subprefectul G. Brosteanu anunt6 neliniste si la Slobozia; a restabilit linistea. La
Id In MozAcenl. La RAscgeti liniste.
no. 217

96

Telegramd
Confidential.
Tiirgoviste, Nr. 184; 25411, ora 9,30.
Gen. Candiano Popescu, sf. Vineri 11, Bucuresti
Lt. col. Budis'eanu raporteazfi, lumea pare linistitg. JudecAtorul instructiei cerce
teazg; d'ntre capii rgscoalei sunt relugiati satul Orbeasca din Teleorman, adevgratur
focar al propagandel socialiste. Crede, duminicil poate pgrAsi localitatea.
no. 244
Maior Rgdulescu

JUD. A RGE,5
97
Se semnaleazg miscgrl si tn satele limitrofe cu jud. Olt si Teleorman. Ajutorul de
subprefect tt treprinde o adevaratil goang printre siiteni, mai ales In satele : Stolnici.
Martologi, Harsesti, Coch:nesti".
[Adeverul". 6 Februarie 18991

98
AfItim ca instigatlile socialis4e au ajuns deja si In judetul Arges.
In comuna Costesti s'a Infl:ntat acum trei zile un club socialist.
Procurorul RAmniceanu din Pitesti a plecat eri In Cos.esti ca sit facg ancheta si sa
lresteze pe instigator'.
(Epoca", 14 Februarie 18991

www.dacoromanica.ro
144 GH. MATEI ci M. DAMASCHIN

99-

Telegram'
Confidential
Politle, Buonre01, No. 58; 1741, ora 11,80.
Prefect de Arges, Pitesti

Satenil Radu C-tin gi Radu N-Iae din corn. GA14e4ti, acel Judet, plasa Cotmeana-
Galasesti, acel Judet, au venit la clubul muncitorilor cu o reclamatiune contra proprie-
tarului mogIei, gi un procef. verbal de constituirea unul club in acea comuna. VA cornunte
pre *Uinta.
no. 817
$eful sigurantei, Alexandrescu

100

teiegramd

PItolt1, Nr. 864; 26-11, ora 6.

Stefan StAtescu, procuror general, Po lona 100, Bucuresti
Conform ordinulul Dv. am lost cu dl. Instructor la persoanele indicate de Dv. din
comunele Suseni, lonesti si Moziiceni, unde din cercethri rezult6 ca nu sunt amestecate
In afacere, (find acolo liniste. In comuna MozAceni, la sosirea noastrii a fost un fnceput
de miscare, dar la interventia noastrA s'a aplanat ; s'a confiscat : b lists, o copie de
proces-verbal pentru constituirea de club si cativa bani; arestari nu s'a filcut nefiind
cazul. Din cercetare reese cif copla de proces verbal a fost procuratA dela Tudor Zugravu
din comuna Uduzu, Jud. Teleorman, si ea poartA stampila clubului Muncitorilor din
Orbeasca de Jos, acelas1 Judet. Rog comunicati chiar azi, dacil mai trebue a se continua
cercetArile si in celelalte ct mune, prevazute In ordinul Dv; pentru un moment pretutindeni
liniste.
Procuror Arges, RAmniceanu

101

Telegram'

Bucure§ti, Nr. ; 26-11, ora 9.

Procurorului din Pitesti

In once comuna sunteti Informat cA s'a constituit cluburi socialiste cu locuitori

tarani, este utilli si legalA descinderea Dv. Este a tnsela, and se adund cotizatiuni de la
locultori sore a-i face sä se declare de socialisti; socialistu propaga ideia desfiint6re;
proprietatel private, pe and tAranul din contra, crede cif luptA pentru a i se mai da
peste ce are. Oricine IncaseazA pe aceastil bazA, comIte o tnselAtorie. MA refer deci la
prudenta Dv.
Procuror General, StAtescu

102

Afilim ca In comuna Slobozia, Jud. Arges, a isbucnit o gravil rAscoalA taraneascik

Prefectul ludetului, d. Manolescu, insotit de mai multi Jandarmi, precum si coman-
dantul garnisoanei, d. colonel Budisteanu, Impreun9 cu o companie de soldati, au plecat
DuminicA seara In localitate.
fEpoca", 11 Mantle 1899i

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TAR INESTI DIN 1899 146

103

7 elegram:4

Pitesti, Nr. 177; 14-HI.

Minist. Interne, Bucuresti
Nelinistea sau miscarea din Slobozia s'a manifestat si la Izvorul. Ele fns mi s'au
descris astfel de dl. Subprefect, a nu am dat importanta pentrtl a va comunica sl Dv.
...Spiritele sunt 'Misfile.
Prefect Arges, M. Manolescu

104
Telegrama

Targovi§te, Nr. 156; 21-111, ora 11,50.

D-lui Ministru Interne, Bucuresti
Dela dl. Subprefect al Plasli Cobia acest judet. am primit urmatoarea telegramA a7.1
noapte: asth seara a trecut pe aci locot. de jandarmi Pitestl, care venia ca sl fugit
dela corn. Slobozia, jud. Arges, unde a Post azi dimineata miscare, spunandu-mi cA el si
subprefectul impreunit cu 6 jandarmi au sosit seara acolo, din ordinul Prefectului ca sli
is masuri contra capilor clubului, si azi dimineata, 8 Martie incepand a lovi pe jandarmi,
care au Post nevoiti sA intre to primal-le, impreunA cu dansul si subprefectul. Acolo am
Post blocati si prin intelegere, pe fereastrA, au Post nevoiti a le revoca primarul; a le
numi pe cine au vrut si a le incredinta si pecetia, si asa linistindu-se putin, au putut
pleca. Mai spunea cA are cunostinta cA azi s'a dus si Prefectul cu Colonelul acolo, far
dansul a plecat la Pitesti. FArA a putea garanta exactitatea faptelor, lucrul petrecandu-se
in al* judo , m'am crezut totusi dator a vA comunica respectuos cele de mai sus.
Prefect Dambovita, Constantin Nicolaesci.

105
Telegramd

Pite$ti, Nr. 281; 22-III, ore 7.

Ministru Justitiei, Bucuresti
Telegramei 3513: azi la ora 11 domnul Prefect mi-a comunicat cA la 8 Martie,
subprefectul impreuna cu comandantul Jandarmilor, Hind to comuna Slobozia, au lost
tnconjurati de locuitori, cu bate; pentru ca sA libereze pe un arestat, a lovit cu bdtele
pe jandarmi. Autoritatile refugilndu -se in primarie au lost blocati, iar satenii cereau pe
primar sa-1 omoare. Pana azi la ora 11, nu am stiur nimic, ..autoritatile administrative
netiindu-ne la curent.
In urma intervenirei Domnului Prefect la Ministeru Internelor azi a plecat un
batallon de soldati, far la noapte plecAm noi, cu domnul Jude Instructor fi Prefect. VA
vum raporta la intoarcere.
Procuror Arges, Rimniceanu

106
Telegramd
Coste01-Arges; 22.111, ore 11,80.
D-lui Director General al telegrafelor sf postelor, Bucuresti
La Slobozia Bind misc5ci tfir5nesti, In mese marl, amenintfi totul. Respectuos VA
transmit textul unel depesi officiate cu no. 3, ce notarul din Slobozia adreseaz5 subpre-
fecturei locale, al cgrui continut este urrn5torul
www.dacoromanica.ro
10 Studl C. 213
146 GH. MATEI qi M. DAMASCHIN

Dlut Subprefect Costesti : Viata noaslrk pericol. Primaria inconjurat5 de cloma-

gasi. Luati tnAsuri tirgente"
Notar Slobozia. Dumitrescu
Diriginte N. Brailescu

107

I elegramd
Foarte urgent.
Cara Gite01, Nr. 10; 24-111, ora 8,20.
Ministru Interne, Bucuresti
Sosit Slobozia, impreun5 cu trupa, cu dl. Prefect si jude instructor, la ora 2 p.m
tntampinat resistenta, un soldat a Post lovit do, altii au avut armele sdrobite de lovituri
de clomag. Trupa s'a purtat cu mare .prudentA si grabnic a lost stApana pe toti cati
n'au apucat sit lug din sat, Uhl a Tntrebuinta focuri si nici chiar violentA. S'au operat
numeroase arestAri, cea mai mare parte din capi sunt prinsi. Parchetul a Incepul
rercetitrile. ordinea restabilitA.
Prefect Argesiu, M. Manolescu

108
Telegranta

GAe§ti, Nr. 60; 24-111, ora 11.

Ministru Interne, Bucuresti
Linistea continua J'n Slobozia; cercet5rile urmeaz5; cerut prelectilor de Teleorman
si Dambovita a trimete ad pe subprefectii plAsilor Teleorman si Gaesti, pentru prinderea
mai multor capi instigatori, refugiati In aceste doull judele.
Prefect Arges, M. Manolescu

109
Telegranul
Conf identiald.
Targovi5te, Nr. 75; 24.-111, ora 12,45.

Gen. Arion, Bucuresti

Comandantul Regimentului Arges, raporteaz5: sosind Slobozia insotit de Prefect.
Jude instructor si Procuror, tntampinat rezistentA . Un soldat usor lovit Ia fata, douA
arme rupte Ia uluc, din lovituri ciomege. S'a arestat parte din capli revoltei. Violente
nu s'au tntrehuintat. Trimiterea unui batalion, In loc de 2 companii a Post nemerith.
no. 243 General Candiano Popescu

110
Telegrarnd
Rode, Nr. 5; 25-111, ora 6,30.
Ministru Interne, Bucuresti
Maine dimineata plec cu trupa din Slobozia, unde linistea este complect restabilita.
la Serblinesti, unde ni se semnaleazA de subprefectura cA s'au produs oarecare miscare
?i ca doui locuitori au plecat la Bucuresti cu jelbi si acte de abonament Ia clubul
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN x899 147

muncitorilor. S'a telegrafiat politiei Capita lei, se va proceda la Serbanesti cu aceiagi

prudes td si energie, cu care s'a procedat la Slobozia, si dupd aceasta sunt sigur cn
Iinistea va domni In loath plasa Cotmeana-Galdsesti. Prefectii de Teleorman si Dambovila
nu mi-au trimis inch pe subprefectii respectivi, cart ar fi fbst foarte necesari aici. mai
cu seams ca le putem da multe detalii importante, cart le pot fi folositoare.
Prefect tie Arges, M. Manolescu

111

Telegram!!
Confidential.
Costesti-Argos ; 25-111, ora 9.30.
Dlui Dir Gen. al Telegr, si Post., Bucuresti
Respectuos va fac cunoscut ca In comuna Serbanesti s'a ivit capii revoltatori. VA
transmit cu onoare textual depep primarului din Serbdnesti, ce adreseaza adminislratiei
locale, cerand adjutor, si al carui text este: Subprefect Costesti... rog veniti urgent
localitate, ca stint multi capi revoltatori. Stau inchisi in cask nu voesc ca sa deschida
usile: sunt aproape a se revolta."
no. 293 Primar Serbdnesti, G. Stoics
Diriginte N. Brailescu

112

Telegrama
Confidential.
Costo}ti-Arm; 25-111, ora 11.
Dlui Dir. Ger.. al Telegr, si Post., Bucuresti
Cu referire la telegrama ce notaht comunei Serbanesti a adresat subprefectului
local, ad-stratia Ineurostinteazd cazul Prefectului si Procurorului ce sunt in Slobozii
cu depesi, ambele identice la text, a carui cuprindere este: Prefect Slobozia-Rociu:
Primarul Serbgnesti raporteazA telegrafic ca locuitorii de acolo sunt agitati 5i gata
a se revolta. Ei au format acte pentru constituirea unui club, pe care le a trimis la
Bucuresti prin Radu Ion Gheran, Florea Alexe Pavelescu, mai cu seams caci din Serba-
ne5ti a agitat si pe cei din Tutulesti Rog dispuneti in consecinta.
no. 2567 p. subprelect, Paunescu
Diriginte N. BrSilescu

113

Telegrama

Pitegti, Nr. 317; 25-111, ora 12.

Procuror Gen. Curtea de Apel, Bucuresti
Suhprefectul plasei Cotmeans-Giildsesti, prin telegrama 2569, raporteazd cd
locuitorii din comunele Serbanesti si Tzutzulesti stint agitati si gata a se revolta; aratil
ca a anuntat despre aceasta pe domnii procurori si prefect la comuna Slobozia. In aceasta
afacere am delegat pe subprefect a se transporta in localitate spre a linisti lucrurilc
A5teptdm ordinele d-voastrd.
no. 1246. Procuror delegal 11 Trib. Argos, Poni
www.dacoromanica.ro
10
148 car MATE! gi M. DAMASCHIN

114

Telegram!
Fourte urgent.
Rock', Nr. 8; 26-111, ora 7.
Proc. Gen., Bucuresti
Ordinului 2244 Cauza revoltei din Slobozia este tnfiintarea clubului socialist $i
cred'nta ce au locuitorii ca' numai gratie lui vor cAp5ta pAn-Aant si vor eftini diima.
Toate accstea cred dan$i a le vor vent din partea Imp 5rAtiei Rusiei.
Procuror Arge$, Al. Ramniceanu

115
Telegram?!
Hoeiu, Nr. 13: 26411. ora 9.
Ministru Interne, Bucure.5tI
Sosit SerbAne$ti, unde am gAsit situatia niult mai bung ca In Slobozia; club s'a
infiintat$i acs, luandu-se formularele dela comuna Udup din Teleorman. Cercet5rile
inceput; pang maine sper ca totul se va termina si ca linistea va domni pretutindeni.
Prefect Arge$, M. Manolescu

111
Telegram!
Urgent confidential.
Coste$ti-Arge$, Nr. 59; 20-111, ora 1.
Min. Interne
In privinta agitat;ei din Serb5nesti si Tutule5ti, transportandu-ne In localitate, are
constatat ca primarul avand informatiuni sigure ca in comuna exists un club socialist,
a inceput a ancheta in aceastil privint5, si aducand la primarie pe mai multi locuitori
banuiti, spre a le lua interogatoriile, tovarAsii lor, In numAr de peste 40. s'au opus,
APclarand cg se fac solidari cu ceilalti, 5i i-au eliberat cu forta la Tutu lesti, autoritates
omuna'A bgnnind ca In comuna s'ar fi Infiintat asemenea un club, a arestat pe 4 instigator
socialist' Wen', ceeace a provocat adunare la primarie a unui num5r de vreo 50 locuitori,
cerand liberarea celor detinuti, ordinea a fost restabilitg si locuitoril din ambele comune
plecati lini$titl pe la casele lor. Maine trece si dl. Prefect insotit de d. Procuror si Jude
instructor prin aceste comune.
Dlrectorul Prefecturii Arges, Nicu Iorgulescu

JU D. PRAHOV A
117
Telegram!
Foarte urgentd.
Ploo$ti, Nr. 47; 4-11, ora 11,40.
Ministru de Interne
Locuitorli corn. Ceptura, instigati de un act al unui comitet format sub presedentia
llui C. Porumbaru din Urlati, cum ca s'a desfiintat embaticurile Si otojnitele, au luat
primaria cu asalt si ultragind pe primar. au cerut s5 le dea ordinul de desflintare.
Se face anchet5.
p. Prefect, D. C. Popescu
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 189) 149

JUD. MEHEDIN7'1
118
Ni se vesteate ca subprefectul plgaii Motrul de Sus, din jud. Mehedinti, anume
d. Bengulescu, mergAnd inteo comung ca sg potoleasca un inceput de rgscoalg a tgranilor
si tiganilor, a fost blitut in mod Ingrozitor de cAtiva instigatori.
Sub prefectul abia a putut scapa cu viata din comuna. A doua zi o seclie de
jandarmi... a arestat pe mai multi instigatori...
Rgscoala a fost potolitg deja.
[Epoca". 26 Februarie 1899]
JUD. BUZAU
119
in ziva de 3 Febr. s'au prezentat In comuna Jugureni, plasa Tobani. din jud. Buzgu
doi socialiati, trimiai de clubul din Bucureati.
S'a Infiintat club, s'au inscris 80 membri... Instigatorii le-au vAndut unele broauri
de propagandg.
[Epoca", 6 Februarie 1899]
120
Siiptiimana trecuta un inceput de revolts tgraneascg s'a produs in comunele Gura-
SgrAtei, Dara si Mibgileati din jud. Buzgu.
D.rec orul de pre ec.urg insotit de mai multi jandarmi au plecat imediat in cde :r.,1
comune spre a restabili ordinea.
Din informatiile primite rezultg ca tgranil s'au revoltat In urma instigatiilor unor
socialiati, care le-ar fi impArtit cereri litografiate pentru darea pgmanturilor si impArtirea
mosiilor
[Epoca", 2 Martie 1899)

121
Mai multi arendaai din judetul nostru pretind dela sgtenii Invoiti cu dijmg In
movie, ca graul sii nu fie secerat ci smuts cu myna, caci, spun ei, paiul fiind scurt,
necrescut din cauza secetei, prin seceria s'ar a tinge boabele, care ar cadea jos
Delegatii de tgrani din comunele Cochirleanca, SAgeata ai Ziliateanca s'au
prezentat la prefecturg In zitia de 9 Iunle cu plAngerl.
(Universul", 17 (29) Iunie 18991

JUD. IA,51
122
AflAm cA instigatiile criminale ale socialiatilor au pgtruns si pe domeniile parti
culare ale M. S. Regelui, pe domeniile Zorleni din Tutova si Poeni, din judetul Iasi.
La Roumania afla a In aceste doug comune s'a Infiintat ate un club socialist.
Instigatorii sunt un profesor si un institutor din Vaslui, d-nli Spiridon Popescu
,si Pestle.
nela desfiintarea Cluburilor al pang azi, au fost reinflintate 68 de cluburi.
[Epoca", 15 Februarie 18991
123
la 5i, 24 Ludo
Azi a izbucnit o revoltg in cAtuna Cgneatl, din jud. Vasluiu.
PAng acum sunt 600 de tgrani revoltati.
Proprietarul moaiei de teama pericolului a dispgrut.
www.dacoromanica.ro
101) OH. MATEI §i M. DAMASCHIN

Lanurife de cereale ale proprietarului au fost distruse de revoltati.

Parchetul a plecat Ia fata locului.
Miereanu
[Universul", 28 lunie (10 Julie) 18991

124

lust, tlf; lunie

In acest moment a sosit la Iasi vestea ca In comuna Cainesti Ia o mica" departare

de gara Scanteia, a patra .statie din Iasi a isbucnit o revolts taraneasca...
Nu se stie cu preciziune care-i cauza revoltei, dar se banueste a purtarea neome-
.,oasa a proprietarului, units cu mizeria oamenilor, a dus pe tarani Ia rasvratire.
Telegrama care a sosit la Iasi spune ca_ locuitorii razvratiti sunt In numar de 400.
Se poate Insa ca numarul sa fie si mai mare, caci catunul Cainesti e foarte mult
populat...
In di urnul lor, revoltatii au incendiat toate lanurile cu cereale, asa ca proprietarul
tu mai poate scoate nimic din pamantul sat'.
Apoi, toti Inarmati cu ciomege, au asediat pe proprietar In casa, cerand o multime
de revendicari.
Putinele autoritati de acolo au intervenit; nimic Insa n'a putut ajuta, caci locuitorii
erau foarte Inclarjiti.
Parchetul a fost Instlintat telegrafic...
[Universul", 29 Iunie (11 Julie) 18991

125

In momentul cand scriu aceasta corespondents, aflu a nu departe de Iasi, in

.propiere de Podul Iloaei, taranii sunt In nemultumire si ca ar fi Incercat sa se revolte..
Miereanu
[,,Universul", 1 (13) Iulie 18991

126

...multime de locuitori din Tomesti s'au tmpotrivit pazitorilor mosiilor, si cu forta

si-au introdus vitele la pascut pe pamantul Statului si Inca pe acelea rezervate pentru
fanete. S'a tncins chiar o Wale tntre sateni si pazitori, din care functionarii statului
au iesit cu totul deprimati, unii chiar gray raniti. Parchetul nostru Indata ce a primit
vestea, a oranduit o ancheta, tnstiintand pe d. subprefect at plasii, ca sa piece la fata
locului... Se credo ca ordinea va fi foarte curand restabilita...
Miereanu
[Universul", 29 Noembrie 1899]

JUD. VASLU1
127

IsO, 11 Octombrie

Vine stirea ca satenii din comuna Popornita jud. Vaslui, sunt In plina fierbere,
din cauza unei neintelegeri cu administratia de acolo.
Subprefectul plasii, Insotit de capitanul jandarmeriei rurale Aurel R4canu, a plecat
sti faca o ancheta. Se spera ca ordinea va fi repede restabilita.
[Universul", 13 Octombrie 18991
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MI$CARILE TARANEVI DIN 1899 151

JUD. BRAILA
128

Braila. 31 filth.
In comuna Insuratei a isbucnit o revolts taraneasca. Autoritatile au luat masuri.
[Unlversul", 2 August 18991

. .
129
Atilt prin satele unde exists cluburi socialiste cat si In Capitals s'a pornit o goana
turbata In contra socialistilor.
Intro inultime de comuni taranif din comitetele cluburilor agricole, au lost arestati
si porniti sub escorts la Capita tele de judet. Asa s'a intamplat in Islaz, jud. Romanati,
fn Draganesti, Vespesti, lzvoarele, jud. Oltu, In Caravaneti, Moldoveni, Seaca, jud.
Teleorman, etc., etc.
La gara de Nord sant arestat; tali taranii can sosesc din judetele Olt Telennnan
si Romanati in Capita 111, li se face o minutioasa perchezitie si se confisca toate hartlile
ce se gasesc la dansii.
In Capita la redactia ziarului Lumea Noua." si localul clubului Muncitorilor sant
inconjurate de agenti de politie, cari privegheaza pe to i cei ce intra si es.
Un Wan care e§ise aseara pe la orele 8 din localul clubului a fost arestat si chis
Is politie. Alti tarani, cari au fost gasiti ratilcind prin oral au lost deasemenea arestati.
[Dreptatea", 23 lanuarie 18991

130
Dupa informatiunile luate de Ia ministerul de interne, linistea a fost pe deplin
restabilita In toate satele unde taranii se rasculasera. Cu toate acestea, armata e tot
consemnata si Intreg aparatul administrativ din judete veghiaza cu multa vigilentil.
[Universul", 25 lanuarie 18991

131
Politia capitalei continua deasemenea cercetarile, In unire cu parchetul. Eri a lost
ascultat d. C. Buzdugan, redactor Ia ziarul LUmea Nouil". Tot err s'au lacut mai multe
a restari de tarani la cari s'au gasit brosuri socialiste st ziarul Lumea Nouir.
'pate sectille au ordin ca se vegheze de- aproape pe taranii cart yin in Capitall
si cs raporteze politiei.
(Unlversul", 28 lanuarie 18991

132
Ministrul de interne a dat ordin ca toate cluburile socialiste de Ia sate se lie
desfiintate in pripa, spre a se preveni astfel vr'o noun incercare de agitatie.
Dupa stirile care ne yin din provincie ordinul acesta se execute cu multi strictete.
Parchetele celor trei judete, unde s'au produs agitatii Wariest', continua cu
instructia.
Mai multi sateni din judetul Teleol man au fost chemati la T. Magurele, si dupe
ce judecatorul de instructie le-a luat un lung interogatoriti, a dat in potriva for mandate
de arestare.
In capitals sosesc zilnic Wen' din judetele llmitrofe si yin la clubul muncitorilor
Acestia Insa, Indata ce es din club, cunt dusi Ia politie si trimisi la satele lor.
fUniversul", 28 lanuarie 18991.
www.dacoromanica.ro
162 GH. MATEI pi M. DAMASCHIN

133

Citim In ziarele guvernamentale cg Min. de Interne a dat ordin ca toate eluburile

socialiste dela sate sa tie destiintate in pripa, spre a se preveni astfel vre'o noun
tncercare de agitatie. Dupit glirile .cars ne vin din provinc:e, ordinul acesta se execute
cu multil stricleta... Prin urmare dacil aceasta e adevarat, fninciunile presei conser-/
vatoare aberatiile Independentei", au gasit credinciosi $i adepti in guvern. Chrio" I
[Lumea Nouii". 31 Ianuarie 1899)

134

Instigatorli agitatiunilor socialiste de prin sate, depusi pane azi in penitenciarul de

aici sunt: Leonida Radulescu, carciumar, corn. Odala, Florea Ciotec, carciumar, corn. Odaia,
Constantin Genescu, carciumar din Seaca, Marin $egarceanu, fost agent de perceptie,
Popescu, corn. Peatra, Ion B. Mwt, Stan Paraschiv Balaur Dumitru Ion Zalana din
corn. Tiganesti, Cann Tudor Badol, Marin Isac $i Grigore Radu Mitroi din comuna Smits,
dioasa, Ion Georgescu Stow din corn. Peatra, Marin Rusescu din comuna Uda-Clocociov,
:WM Ion Vespie din comuna Uda-Paciurea, Gheorghe Marinescu din Zimnicea, Dobre Ivan
Manea, Radu Ion Dinu $i Ion Marinescu, din comuna Carligati.
[ Jos reactiunea, 14 Februarle 1899]

135

Pe langii cei 17 instigatori depusi mai tnainte $i publicati in numarul trecut, in septa
mana aceasta au mai lost constatati de instructiune $1 depusi: Marin Bunescu $i Ion Lungir
din Suhain. Dumitru P. Lauda, Ion D Tacoi $i $tefan Chivu din seaca, Dumitru P
Chiritescu, Dumitru N. Ceoreanu $l Christea N. Feresteanu din Contesti, Andrei Boala
Veche din Cervenia, Dumi ru Bunescu din Voivoda, Oprea Mitroescu din Segarcea din
Vale, Constantin Grigorescu, Constantin Oprescu, Savu Iancu, Florea Barbu $l Ion Radu
Udrea Wit Zambreasca, Gheorghe St. Neacsiu din Perii-Raio$i, Stancu P. Roata din Belitori.
Petre S'roeseu "i Ion S'roe, din Peret, Florea Nicolae d:n Dragasanei, Ion Ispas Green.
PetresSto:cea $i Stan Ciupitu din Lita.
[Jos reactiunea", 21 Februarie 18991

136

Pe langii cei 43 instigatori depu$1 mai 'nainte $1 publicati In numerile trecute, au mai
fost constatati de instructiune $1 depu$I:
Marin Callan din comuna Plesovul. Stancu Pascu din comuna Uda-Clocociov. I?eagu
Pritescu (invatator) din comuna Belitori. Lambe Minea din corn. Frumoasa. Marin Dime
Ciaciu. Florea Matei $i Anghel lonescu din comuna Ciaurici. Barbu Craciun Marinescu $1 Ion
Mazilu din comuna Wisesci.
(Jos reactiunea", 7 Martie 1899)

137

La 19 Sen'emhrie a vent tn fata Curt:1 cu jurati din Cralova, procesul celor 12 Want
din Poiana. Procesul s'a amanat.
Timp de noun luni oamenii ace$tia au suterit chinurile preventlei...
[Lumea Nona", 3 Octombrie 18991

138
Taranii din Marturele, dunli ce an inffintat (.10111, scriu gazetei Lumea Nona": ,....pe
cand taranimea se lupta pe campul de rilzbolui fill de boieri steteau pe la depouri, iar azi
acestia au slujbe marl, iar not n'avem niciun deget de pamant".
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TAIIANE$TI DIN 1899 153

Cei din BabaitadVlasca, deasemenea screw legile de astazi sent facute pentru ceL
man, si ca sa ne unim spre a le face bune $l pentru not... chiar legile pe care le avem
mai huniceie. sant calcate In picioare de primari V de toti ceilalti oameni ai clocoilor"
1Lumea NouA", 17 Ianuarie 18991

139

Parchetul din Capita la a deschis o ancheta In privinta instigatiilor clubului socialist

din cap:tala.
...D1. prim procuror Caracas a constatat din scriptele descoperite, ca In judetele
Olt_Teleorman. Vlasca si Romanati, functioneaza In total 175 cluburi socialiste.
[Epoca", 23 Ianuarie 1899]
140
Existau In satele din Vlasca, Teleorman, Romanati si Olt circa 175 cluburi socialiste
(Adeverul", 23 Ianuarie 1899]

141

Din comuna Bec lu-Olt a fost arestat presedinteie clubului Ion Raduiescu si Inca un
memhru al comitetulut clubului.
(Adeverul", 23 Ianuarie 1899)

142

In comuna Floru-Olt, subprefectul cu o companie de soldati bruscheaza $i tortureaza

oamenii, feme'le $i copiii.
In comuna Crampoaia-Olt. prefectul Stancescu $1 subprefectul Perieteanu. tnjur 'lnd
$i insultand oamenii, au contiscat actele clubului. Primarul a arestat pe membrii comae-
tului clubului.
1Lumea Nola". 31 Ianuarie 1899]

143
Un ofiter, care a luat parte la Innabusirea miscarii taranilor din jud. Olt, a declarat
ca o mai mare solidaritate ca atunci, el n'a vazut. Arestand 2-3, venia tot satul (120
oameni) si se declarau arestati, spunand: on toti, on niciunul".
[ Adeverul, 31 fanuarie 1899]

144
Ministerul Instructiunii se plange Minist. de Justitie In Febr. 1899 di unii membrii at
corpului didactic cu ocazia miscarilor taranesti, au lost condamnati fare ca Minlstrul de
Instructiune sa stie, ca sA is cuventtele masuri. Se rilspunde ca s'a dat dispozitiune
parchetelor si judecatoriilor de ocoale In acest sens.
[Arhiva Minist. de Justitie, dos. 193/99]

145

Din comuna Corbu-Olt, au lost ridicati taranii, Ion Matei, Paun Sandu, Stan Nicula,
Ion Sandu, Oh. Ilie, Trasca Ion, batuti schingiuiti, si apoi cu oasele sfaramate aruncati la
Inchisoare.
[Adeverul", 1 Februarie 1899]
146

Din comuna Cosovenii de Sus -Doll, au fost arestati Nic. lonescu, invatator, Pante le
Stanescu, picher, Nita Demetrescu, comersant, Smarandache Dumitru, Radu Barbu si
Dumitru Stancu, inculpati ca revolutionari sociali".
www.dacoromanica.ro
1:54 GH. MATEI §i M. DAIVIASCHIN

Din comuna Cosovenii de Jos-Dolj, a lost arestat Invatatorul Dumitru Serbanescu.

Din comma Preajma Do lj au Lost arestati InvatAtorul losif Enculescu si alti patru
'pram.
[Adeverul", 2 Februarie 18991

147

Get dintaiu care au dat alarma in chestiunea agrara au fost conservatorii. lnaintea
tuturor pretectilor din tarn, ei au descoperit pregatirea unei rascoale generale; zi cu zi se
ocupa s8 descopere pe instigatori si aduna acte ca culpabilii sa fie dati in judecata.
[Tribuna", 3 Februarie 1899, Craiova]

148

In urma interventiei arendasilor, la 23 lanuarie este adus batalionul 6 de vanatori

In comuna 13uzesti, pentru potolirea miscarii taranilor. Ei tree si In comunele Floru,
Tampeni si Serbanesti. In acest sat din urma, taranii s'au speriat. Oamenii dupa cum
declara ei nu stiau ce este si credeau c5 a venit tirnpul zaverei".
fLumea Noua", 7 Februarie 18991

149
Din judetul Tulcea se semnaleaza agitatia socialists care se lace printre sateni, mai
ales de Invatatorii si preotul Bucur Ionescu din Meidanchioi.
[Epoca", 16 Februarle 18991

150

Taranii din comuna Poiana-Dolj se rascoala. Prefectul Vrabiescu, venit sa-i poto-
leasca, este alungat si juge la Calatat, unde este gazduit chiar de proprietarul mosiei
ocupate de tarani, Ilariu Marian. Pleaca cu 2 companii de soldati din Calafat.
(Adeverul", 16 Februarie 18991

151
Din Coteana-Olt, subpretectul a arestat si depus la Inchisoare pe satenii Ion Mazilu,
Marin Florea, Catana si Vasile 'Mladen.
[L:t.mea Notta", 21 Februarie 18991

152
0 cauza a revoltei" taranilor, dupa cum arata deputatul Poenaru-Bordea, era si
excrocheria ce s'a tacut cu legea vanzarii bunurilor, statului". In loc sa se IMproprieta-
'masa taranii, loturile se dadeau subprefectilor, revizorilor, ofiterilor de politie. Asa s'a
Intamplat In multe locuri, ca: Brostenii-Vechi, Mandresti, PlAvanesti, Belcesti din jud.
Iasi; Calarasii Vechi-Ialomita, Perisoru-Dolj, etc. In genere 3/4 ajung In alte maini cleat
ale taranilor.
...jaful, incuria si faradelegea ce domnesc, E unt cauzele.
[Adeverul-, 23 Februarie 18991

153
In comuna Stanesti-Teleorman, subpretectul tortureaza pe solia copiii unui satean,
pentru a spune unde sunt ascunse actele clubului.
Deoarece numarul jandarmilor era prea mic pentru o patrulare regulata In' toate
satele din Teleortnan, prefectul Bildirescu a cerut calarasi, lucru pe care Ministrul do
Interne I-a aprobat.
[Epoca", 24 Februarie 18991
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 15:1

154

Revoitu Vela Poiana

Joi, II hebr., subprelectul raporteaza ca: .,o parte din locuitorii comunei Poiana s'au
rasculatcerand Impartirea mosiei d -Iui 1. Marincu". Pretectul si revizorul se due la fata
locufui, la Poiana, sat mare de 1Q.000 locuitori si cam 4.200 capi de familie... 40 de locui
tori... se instalasera pe proprietatea d -Iui Marincu, unde-si sapasera bordee, facusera cosare
st prin tragerea de brazde, delimitara portiugea de teren asupra caruia credeau ca aveau
drept de proprietate. In tata acestui cantanoment ei Infipsesera o prajina mita, fn varful
careia Tanta o bucatA de panzil rosie". Pretectul Ineerca sa-i convinga pe tarani de
pericolul la care se expuneau. Totul Insa c de prisos. Pevoltatii raspundeau Intr'un singur
glas: Nu ne miscam de aci, Voim pamant".
Vineri, 12 Febr., numarul taranilor stabiliti pe mosie era de 170. Vine din nou
prefectul sf ei II inconjura si-1 ameninta. Prelectul, la randul lui, Ii ameninta cu pierderea
capeteior lor, ale sotiilor si copiilor lor, data -1 vor atinge. Taranii revoltati strigau: Puteti
sa facet' once, aduceti procurori, armata, nu vom pleca de aci, 'Ana nu ni se va da
pamant". Pretectul Vrabiescu In seara aceleiasi zile cere generalului Poenaru armata
si cheama si pe procurorul Gebleseu.
Sambata, 13 Febr.; vine Geblescu si maiorul Caplescu cu dou5 companii de soldati
din regimentul 21 Calatat, si deasemenea Intreaga seetie de jandarmi din Calafat, condusa
de capitanul Ipceanu. Emisarii trimisi de rasculatii din Poiana la alte 6 comune din Jur,
a 5i ele sa 'se raccoale, sunk prinsi ale prefect. Erau 10 ore de dimineata. Armata In linie
de Mae se atla la 50 metre distanta de revoltati. Satenti, stransi In cerc, pareau foarte
4eitati si multi din ei aveau o atitudine amenintatoare. Procurorul prefectul ti someaza
sa se linisteasca, dar ei refuza, strig5nd: Omorati-ne, dar nu ne vom misca de aci, pana
ce nu yeti Imparti acest pamant Intre not ". Procurorul lace somatiunile legate, dar taranft
in loc sa se retraga, striga toti Intr'un glas: Voim pamant". Se da ordin de arestare a
capilor revoltei. Intai Uheorghc loan tihita Lungu. Taranii nu vor sa -1 dea. Navalesc
jandarmii, taranil se arunca asupra lor, un jandarm e ranit gray. Se suns alarma si nava
leste armata, care reuseste sa imprastie pe tarani. Sunt arestati vreo 20 din el, restul
eusind sa fuga.
[Vointa Craiovei", 25 Februarie 18991

155

Dintr'o ancheta tacuta Ia Buzesti, se constata ca miscarea taranilor a pornit din

bataile, cruzimile, arestarile ilegale facute de primar si prefect". Dintre taranii Inchisi la
Slatina, Agra Popescu, a fost arestat pentruca a lacut o jaibil taranilor din sat, adresata
lui Pherekyde, Impotriva salbaticillor pretectului si primarului; Tudor Cristea a Post Mut
cu bastonul de primarul Niculescu si apol arestat; Nae Kirita, de 55 ani, a Post arestat si
b5tut. Toti facura declaratii categorice ca primarul, prefectul si it- colonelul $endrea s'au
purtat ca niste adevarati zbiri.
Au Lost batuti tiecai'e peste obraz ni gat, pana Ia sange de catre chiar It col
$endrea cu o craVasa, In corpul de garda, si pe urm5 cu chingi, Inainte de a fi predati
autoritAtilor".
fLumea Nou5", 28 Februarie 18991

156

Prin telegrama nr. 437, data In Zimnicea. Ia 27 Febr., catre Ministerul Justitiei si
catre Ministerul Instructiunii Publice, 147 de Went din Suhaia. cer cliherarea Invatatoridui
lor ..nevinovat" si bun dascal, arestat, banuit ca socialist".
In comuna GAurici-Teleorman, jandarmii au vrut sa aresteze pe presedintele, secre-
tarul si casierul clubului local, precum si pe primary' socialist, dar n'au reusit. din cauza
ca toti satenti s'au opus.
[Adeverul", 28 Februdrie 18991
www.dacoromanica.ro
166 GH. MATEI vi M. DAMASCHIN

157

In comuna Prnsinetu-Viasca, jandarmii desfiinteazn ciubul Ia 23 lanuarle. A doua

zi. Ia 24 lanuarie, 100 de Omni Infiinteazn altul.
ILumea Noun", 8 Martie 18991

158

Pretectul judetului Vlasca este anuntat telegrafic de un subprefect, ce tarnnimea

este linistitli. dar a cluburile socialiste trebuesc date in judecat5. Existh teama ca: agita
tiunile curand sau mai tarziu sa is o forma mai accentuate si chiar violentn, scopul
urmarit uefiind altul decat pnmant, cu dijma din zece una'".
Printr o cerere, Ja 8 Martie 1899, tbranii din com. Contesti-Teleorman, cer primului
ministru D. A. Sturdza eliberarea snteanului Dumitru P. Chiritescu, arestat si depus la
tnchisoarea din T-MAgurele, pe motivul c5 era socialist, cap al clubului. Tnranii aratn cn
era al 216-lea pe lista celor Inscrisi In club, deci nu era cap", si cer sn-1 elibereze.

159

Jandarmii, pAnA la urma, au reuOt sa aresteze pe capii socialisti din Gamic:. Dar
siltenii din comuna Insotesc toll pe cei 3 arestati pane la Prefecturn, cerAnd elibe-
rarca lor"
l'Adeverul", 10 Martie 18991

160

Din comuna Cucuruzi-Teleorman, este arestat pe ascuns un taran. Doug sute de

snteni pleaca sa -1 caute si gasindu-1 Ia Stanesti, curAtind grajdul subprefectului, II iau cu
el. Jandartnii Ti ataca si cauta sa-1 aresteze din nou. dar nu reusesc, bind putini. Se duc
cn Intarirl.
[Adeverul", 14 Martie 18991

161

In Peril Rftlosi-Teleorinan, subpretectul comite marl abuzuri la Indemnul arendasului

Mihalache Mihnilescu. Presedintele clubului, Ciheorghe Stan, a fost arestat $i trimis Ja
turnu-Magtirele.
In comuna Blejesti-Vlasca. membrii clubului sunt amenintati cu Impuscarea, dac5 nu
predau actele rlubulta
rLumea Noun", 14 Martie 18991

162

La 8 Aprilie 1899, se judeca procesul framnntlirilor tarnnesti, la Slatina, dintre-

larani. 28 au lost eondamnati.
ILumea Noun", 19 Aprilie 18991

163

I. Vrablescu, prelectul liberal de Dolj, care instiga pe tarani °find era In opozitie.
$i -itortura and era la putere, era el insusi un exploatator al taranilor de pe mosia sa
Tiziacu, zisa 5i Cretesti. Era camatar, dand taranilor bani cu Imprumut, cu o cantata
de 12% pe an, dar platita In niunca, ori Ia ce vom fi chemati" .... daca la caz ca nu vom
fi achitati panli la I lune, tot acest an, atunci ne obligam a-i plati dobanda de 12 la suta
pe lung. pane la achitare", declare tliranil de pe mosla amintitn.
ITribuna", 21 Mal 1899, Craloval
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 167

164
La Turnu Magurele, In 5 lunie se continua procesul celor 52 de inculpati socialisti
tarani. amestecati In rascoale. Din acestia, 15 sunt In libertate. iar 37 arestati.
Aproape toll martorii (cca 100) cu exceptia a 5 in$1, depun In favoarea inculpatilor.
Procurorul Demetrescu cere condamnarea lor.
(Universul", 9 (21) lunie 1899]

165
In lunie la Slatina, intanteria tragea la distanta mare, dupe tarani. Unii au Post
ucisi chlar la 900 m. departare de gara Slatina. Cavaleria 1-a sarjat fara crutare pang la
o distanta de 8 km. Numarul mortilor trece de 35. Erau din comunele Slatina, MI 'coy,
Ralteni, Bared, Coteana. Au lost scene stasietoare, batranti tarandu-si dupe sine fill morti
IVointa Nationalil", 11 (23 lunie) 1899]

166
Ca $i In jud. Buzau in jud. R. Sarat se cere taranilor sa smulga graul, nu sa-1 secere.
Taranil protesteaza $i vreo 300 din ei yin la Prefecture. Se dau circular' drastice In urma
acestor circulari, laranii vazand ca n'au Tncotro, s'au pus pe munca, astfel ca aproape toll
au esit pe camp la smuls.
1Universul", 23 lunie 18991

167
In vara anului 1899, se semnaleaza existenta unui club socialist In catunul Plesoi,
COM. Arcesti (Romanati), cu ramItIcatii In comuna Dranovat.
1.,Universul", 2 (14) lulie 18991

168

Procesul (aranilor din Poiana Mare

Se judeca Ia Curtea cu jurati din Craiova, in 23 Sept. 1899. Toti afirma aitceva cleat
instructia. lntrebati de ce acum spun altfel, taranii marturisesc:
roan Danciu ParvuE Ia primarie leuat $i brut; la instructie oribil maltratat, Inca,
ce i s'a spus sa declare, a declarat: _dac6 mi-ar fi zis sa spun ca am omortt pe tatal meu,
deja mort a$1 1i spus $i aceasta, numai sa scap".
Pe un Oran (Tanase Oprea Cichira) TI tac martor al acuzarii, dar la proces si el
declare ca la instructie a vorbit altfel, sub pres;unea teroarei $i suferintelor Indurate
dela d. capitan de geandarmi Ipceanu" Procesul se amana. Erau implicati 9 tarani, ca
a aentt provocatori.
[Universul", 26 Septembrie 1844]

169

motiune de protestare

In led. din 23 Ian. dela Club-Muncitorilor, s'a reclamat Muncitorii din Bucure$ti,
Intruniti In sala Clubului Muncitorilor in seara de Sambata 23 Ian., fate de nenorocita
agitatie a conservatorilor printre Want si fats cu arestarile gi torturile capetenillor clubu-
rilor West' $i a destilntaril acelor cluburi, protesteaza cu energie contra acestor fapte
$i indeamna pe muncitorii dela sate a lucra pe calea legllor pentru unlrea for pacinIca,
sure a face ca legile sa fie respectate.
lLumea Noua", 31 lanuarie 18991
www.dacoromanica.ro
15k1 GH. MATEI §1 M. DAN1ASCHIN

170

Ministrul Instructiunii Pub lice a delegat 2 inspectori (Halitza $i Kirita) sa lace

a anchetfi fn judetele cu rasculati, pentru a pedepsi pe invatatorii participanti"
1Universul", 3 Februarie 13991

171

Sambata 27 I.ebruarie 1899, Ia clubul muncitorilor din Bucureti se tine o Intrunire

de protestare. tau parte peste 300 de muncitori. Vorbesc: C. Z. Buzdugan, Al. Georgescu,
M. Moldoveanu, V. Loarna $1 Al. lonescu. In urma se citeste urmatoarea motiune:
Membrii clubului muncitorilor din Bucure$ti, Intruniti in seara de 27 Februarie,
avand In vedere nelegiulrile savarsite la sate $i la orase de cane administratiunea guver-
nului liberal;
Avand In vedere ca guvernul de fapt a suspendat Constitutia la sate, desfiintand
cluhurile muncitorilor plugari, tar Ia prase abuzand de o lege infanta, rusinoasa, a expulzat
pe o multime de muncitori $i ziaristi evrei pamanteni;
Avand In vedere ca In urma acestei nedemfie terori Consiliul general al partidului
social-democrat s'a descomplectat din cauza dIferitelor neintelegeri asupra tacticei.
Pentru aceste motive, membrii clubului muncitorilor din Bucure5ti pe de o parte prates-
teazil in contra tuturor infamiilor savar$ite de catre guvernul liberal $i administratia lui,
tar pe de alta, muncitorii romani, Incredintati ca singura for mantuire e In organizarea For
temeinica, declard cd nu pardsesc cu ntci un pret steagut social-democratiei si hotartisc
ogantzarea clubului muncitorilor acn ttucureeti $i conttnuarea propaganaei legate, atilt la
)rase cat si la sate" .
Pana Ia not dispozittuni, invitam pe membrii Comitetului Executiv de a lua condu-
cerea Intregei organizatii, Inainte pe caile legate. lasand guvernului sarcinS de a nesocoti
legile $i constitutiunea Orel".
jLumea Nona". 8 Martie 18991

172*

Parttaut muncaortior
catre saterzit am Utt, Komanatt $t I eleorman
[MAU saterul In grelele nenorociri princare trec astazi o multime de familii tat-AI-testi,
venim sa va amintim o ,datorie mare $1 sfanta pe care trebue sa o alba fiecare din voi.
$tift, lubiti sateni cat de nelegiuit s'au purtat cu vol aceia care au fost pang mai
Jeri Ia guvern. Stitt ca atunci cand voi n'ati voit cleat legea, cand ati lucrat cu liniste,
cu pace, dupa drepturile ce vi le da legile Orel, oamenii cari stapaneau tara au calcat
;Ana $1 legea legilor, $i s'au pornit cu strasnicie asupra voastra.
Astazi o multime de frati de ai vostri zac In inchisoare nevinovati. Sa nu perdeti
insa nadejdea. Judecatorii dela Caracal au achitat, dupa cum poate ati primit $tire, pe cei pc
nedrept fnvinuiti. Asta va dovede$te ca la urma urmei, tot este o dreptate, tot mai sant
oameni cart In Ia leg! Ia bine $i la adevar. Si fratil vostri cari zac In Inchisori, nu va trece
multa vreme, $i 'Hind tara vine, vor ti cu totii achitati de justitia Wei $i se vor intoarce
slobozi Ia casele tor.
Pand afunci insa vor mai trece saptamani $i poate $i luni. In acest timp, Baca
ajutorul vostru, at celor ce santeti acasa, nu ar vent, ogoarele fratilor vostri Inchisi ar
lace In parasire, nelucrate, $i famine tor, nevestele $i copilasii tor, ar ramane muritori
de foame.
A ajuta pe semerni nostri este o tapta buns tot-d'a-una; a-i ajuta cand sunt in neno-
rocire $i mat ales and pe nedrept sant loviti, este cel mai mare bine care se poate face.
$i vol. luhiti prieteni dela sate, dati ,astazi dovada ca santeti In adevar oameni de bine
51 ell rut Uitati pe aceia cari sufar In inchisoare pentru ca ati volt sa ,v5 arate drepturile

sense In legi.

' subl. noastra.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MI$CARILE TARANE.5TI DIN 1899 159

In orice parte unde un tats sau un Irate zace Tnchis pentru dreptate si nu e cine sa
lucreze campul la vreme, voi, cei earl ati ramas pe to casele voastre, unitberb puneli
plugurile voastre, arafi si semdnati ogoarele fratilor vostri inchici. Si aceasta sä se lace
numai cleat. lianditi-va ca orice Intarziere pune In primejdie avutul si viaia atator familii.
Lucrand asttel va vet! Indeplini o datorie, si rasplata o vet! avea In multamirea stifle-
teasca. ca ati Iacut o tapta buns.
Si Inca odata tit! linistiti, va plecati urechea la aceia cari va tagaddiesc lucruri,
primejdioase sau cari nu se pot Indeplini, ganditi-va ca numai cu pace si cu liniste, prin
lege, vett ajunge ca sä vi se taca *1 voila dreptate.
Cu bine 5i Cu sanatate oameni bunt!
Comitetul execuliv
at clubului muncitorilor din Bucuresti
(Lumea Notia", 9 Mai 1899]

173
Din articolul lui Al. lonescu, Desteptati-va"1 extragem:
Uri cat de Ingrozitor e macelul talharesc dela Slatina, °Hat de dureros e sa vezi
atatea fiinti nevinovate cazute sub loviturile de gloante Cl baionete, on cat de mare ti-e
plea de a vedea parinti, vacluve gi orfani, ramasl pieritori de foame, totust macelul salbatic
ai criminal de la Slatina va avea ca efect sigur ca mizerabilii din stapanire, cari an
ordonat macelul se vor convinge di nu mai merge ca taranimea sti fie vecinic batjocoritll
pi necinstita.
De acum, politicienii vor trebui sa Tnteleaga ca tarlinimea cere dreptul la via0
politica; ca ea a Inceput a Intelege ca retormele economice nu se pot obtine decat luptand
pe caile politice
1Lunlea Noua", 13 Iunie 18991

174

Extragem din art. Mergem Inainte" de loan C. Frimu, urmatoarele:

,,...Propaganda la tara, Tnceputa el dusa cu atata foc, nu a Incetat un moment si nu
vat Inceta, cu tot numarul de jandarmi pe care fl vor Inmulti. In judetele unde miscarea
statuse sau parea a a stat, a reTnceput. Sub ochii patrulelor de cavalerie cari cutreiera
satele, taranii se aduna pi se organizeaza. Lupta de clasil este bine definita in clasa munci-
torilor plugari. Astazi vad ca Intre cei cari muncesc, cari produc, si Intre arendasi, proprie-
tart si toti cei care tormeaza clasa stapanitoare, cari traesc de pe urma muncii lor, e mare
deosebire".
ILumea Noua", 18 lune 18991

1dr

LISTA
COMUNELOR IN CARE AU EXL,TAT CLUBURI SOCIALISTE

ud. Teleorman 9) Baneasa 19) Calinesti

10) Barba 20) Caravaneti
1) Adamesti 11) Basesti 21) Carligati
2) Alberti 12) Beiu 22) Cervenia
3) Alexandria 13) Belitori 23) Cat. Cetatea
4) Antonesti 14) Beuca 24) Ciolanestii din Deal
5) Atarnati 15) Bogdana 25) Ciolanestii din Vale
6) Catunul Bacillesti 16) Bragadiru 26) Cioara
7) Catunul Baduleasa 17) Branceni 27) Ciurari
8) Baltati 18) Butculesti 28) Conte5ti
www.dacoromanica.ro
160 GU. MATEI qi M. DAMASCHIN.

29) Crangeni 79) Spatarei 27) Vida-Cartojani

30) Dobroteati 80) Stoboreati 28) Vida-Furculesti
31) Dorobantu 81) Storobaneasa
32) Dracea 82) Suhaia lad. Romanaft
33) Dracaanei 83) Segarcea din Dial
34) Draganeati 84) Segarcea din Vale 1) Basoteni
35) Dulceanca 85) Tecuci-Calenderu 2) Brastavatu
36) Elisabeta 86) Traian 3) Celeiu
37) Flamanda 87) Turnu-Magurele 4) Cezieni
38) Fontana le 88) Tiganesti 5) Cioroiu
39) Frumoasa 89) Uda-Clocociov 6) Corabia
40) Furculeati 90) Uda-Paciurea 7) Cruaovu
41) Gardeati 91) Udupu 8) Dabuleni
42) Garagan 92) Urlueni 9) Cat. Donca
43) Gaurici 93) vangtori 10) Dobrosloveni
44) Laceni 94) Vartoapele 11) Dranovat
45) Lisa 95) Viisoara 12) Farcaaul de SUS
46) Lita 96) Voda Carol 13) Farcasul de j.,s
47) Magurelc 97) Voivoda 14) Farcaaul de mill.
48) Maidaeni 98) ZSmbreasca 15) Garcovu
49) Mandra 99) Zimnicea 16) Giuvaresti
501 Merii-Goia 17) Gradini
51) Nanov Jud. Vlava 18) Gura Padinii
02) Nasturelu 19) Izbiceni
I) Bilbalta
53) Necaeati 20) Islaz
2) Batcoveni
54) Nenciulesti 21) Moldoveni
3) Blegesti
55) Netoti 22) Osiea de Jo,
4) Bujoru
56) Odaia 23) Cat. Piesoiu
5) Buteasca de Jos
57) Ologi 24) Preajba
6) Cosmeati
58) Olteni 25) Radomir
7) Cucuruzi
59) Orbasca de Jos 26) Rusaneatii de Sus
60) Peatra 8) Draganeati
27) Rusaneatii de jos
61) Petrii Raioal 9) Fierbinti
28) Siliatioara
62) Peretu 10) Flamanda
29) Stoeneati
63) Pie lea 11) Frasinet
30) Studina
64) Pleaaov 12) Gaujani
31) Tla Mare
65) Plopii Slavitesti 13) Galeteni
32) Viaina
66) Plosca 14) Cat. Gugureni
67) Paroschia 15) Letca Veche
16) Magura Jud. Olt
68) Putinelu
69) Radoeati 17) Moateni
1) Alimaneati
70) RA ioasa 18) Negreni
2) 13515neati
71) Saceni 19) Putinelu 3) Balteni
72) Sae le 20) Roata de Jos A) 13/iltati
73) Salcia 21) Scurtu 5) Barsesti
74) Seaca 22) Staneati 6) Beciu
75) Scrioatea 23) Talpa-Batcoveni 7) Buzeati
76) Sfintesti 24) Tamaseati 8) Cireaaovul
77) Slobozia -Ma ndra 25) Talpa Ograzile 9) Comani
78) Smardioasa 26) Trestenicul de Jos 10) Corbu
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MISCARILE TARANESTI DIN 1899 161

11) Coteana 33) Timpeni 3) G515§esti

12) CrAciuneii de jos 34) Thu lesti 4) Harsesti
13) Craciuneii de sus 35) Turia 5) Ione*ti
14) Crampoaia 36.) VAlenl 6) Izvorul de jos
15) DAneasa 37) Vespeti 7) Isvorul de sus
16) DragAnesti 38) Viisoara 8) t4artologi
17) Dudu 9) Slobozia
18) Floru Jud. Doll 10) Stolnici
19) Frunzaru 11) Suseni
1) CArcea 12) $erbAne0
20) GostavAtu
21) Icoana
2) Co4ovenii de jos J3) Tutulesti
22) Isvoarele
3) Cowvenii de sus
23) NiAruntei
4) Poiana Jud. Buzau
24) MihAi Wii de jos 5) Preajba
1) Jugureni
25) Mihriie*tii de sus Jud. Dambovita
26) Perieti Jud. Tutova
27) Poiana 1) MozAceni
28) Seaca 2) RAscAeti
1) Zorleni
29) Sineti Jud. Arge$
30) StoicAnesti Jud. lag
31) SerbAne§tii de jos 1) Cochinett
32) $erbIne§til de sus 2) Ciste*ti 1) Poeni

www.dacoromanica.ro
11 Studii C. 213
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSII
TN LUMINA 'LUCRARILOR LUI I. V. STALIN*
D

B. A. RIBACOV

Spre deosebire de nat:uni, popoarele au lost studiate in m5sura foarte

mica de catre istorici. Or, studiul desvoltarii popoarelor prezinta un mare
interes pentru intelegerea juste a unei serii intregi de probleme.
Lucrarea lui I. V. Stalin M.arxfsmul $i problemele lingvisticii" a
deschis o era nou5 in studiul problemelor formarii triburilor, popoarelor $i
natiunilor.
$tiinta burghez5 a substituit problemei form5rii poporului rus pe cea a
,,originii Rus-ei", opunandtti pe Rusi Slavilor str5duindu-se sa-i inf5ti-
seze pe Rusi ca str5ini, cuceritori, creatori ai statalit5tii slave. F5r5 a
patrunde mai ad"nc in imensa istoriografie a acestei probleme, istoriografi
care numar5 deja o mie de ani, dintre care 200 de and ii ocupa polemica
dintre antinormanisti si normanisti, trebue s'a ne propunem urm5toarele
obiectve : in primul rand, trebue sä d5m o definitie a poporului ca forma
de comunitate a oameniior, a tx5saturilor lui distinctive $i a locului lui in
randul celorlalte comunit5ti; in al doilea rand, obiectivul nostru este
studierea teritoriului poporului rus si a schimb5rilor pe care le-a suferit in
decursul istoriei (e de dorit Ise aplicam metoda retrospectiv5) ; in al
treilea rand, ne vom ocupa cu cautarea acelui nucleu initial (a uniunii de
triburi), care a servit ca baza a poporului, ca forma lui cea mai timpurie.
Abia dup5 rezolvarea acestor trei p5rti ale obiectivului general, se va
putea trece la expunerea succesiva a desvolthrii istorice a poporului vechii
Rusii. In procesul acestei expuneri, trebue s5 se rezolve si problema despre
originea Rus-ei".

Poporul este o comunitate de oameni, istoticeste constituita, care

precedeaz5 formarea natiunii. Natiunea este o comunitate stabile de
oameni, istoricqth constituita Si care a luat fiinta pe baza comunitafii de
Articol apkut rn Voprost Istorii ', 1952, NI% 9.

www.dacoromanica.ro
164 B. A. RIBACOV

limba, de teritoriu, de viata economics §i de factura psihica ce se manifests

in comunitatea culturii" 1
Vorbind despre perioada care a precedat form5rii natiunii, I. V. Stalin
a scris : ,,...Elementele natiunii limba, teritoriul, comunitatea culturala
etc. nu au cazut din cer, ci s'au creat treptat inca in perioada preca-
pitalista" 2. Aparitia unor leg5turi economice trainice si necesare, bazate
pe diviziunea muncii intre regiuni, este tocrnai aceea care transforms
poporul (sau popoare:e) din epoca feudala in natiunea epocii capitalis-
mului ascendent" 3.
Asemanarea dintre natiune si popor consta in aceea ca ambele aceste
comunitati de oameni se constitue istoriceste. Natiunea este mai stabila
cleat poporul, deoarece is fiinta in prezenta unui semn distinctiv atat de
important pentru cimentare, cum este comunitatea economiei. De aceea,
in destinele natiunilor aproape ca nu cunoastem exemple de destramare,
inafara de emigrarea in mass5, sau, dimpotriva, exemple de contopire a
catorva natiuni intr'una singura. Un element comun pentru natiune si
pentru popor fl constitue si raportul for fats de stat si fat5 de teritoriul
statului : atat natiunea, cat si poporul, pot sa nu coincida cu statul nici
sub raport teritorial, nici sub raportul limbii. Aceasta insemneaza o mai
mare stabilitate a for in comparatie cu formatiunile ponce.
Formarea natiunii si a poporului este un proces indelungat si mai mull
sau mai putin spontan. Aparitia unor formatiuni statale trainice poate sa
influenteze in parte acest proces. Deosebirea dintre popor si natiune consta
inainte de Coate in stabilitatea mai mica a poporului care decurge din
conditiile lipsei de unitate economics din epoca precapitalista.
Noi cunoastem un numar mare de exemple, in primul rand de contopire
a catorva popoare si triburi intr'o singura natiune (cu victoria unei limb
asupra tuturor celorlalte), iar in al doilea rand, de scindare a unui singur
popor in natiuni inrudite. Faptul ca poporul este supus schimb'arilor
istorice nu iese la iveala numai la sfarsitul existentei sale, cand el (sau
o parte a lui) se transforms In natiune. In decursul intregii sale vieti
istorice, poporul poate sa se schimbe, atat pe socoteala asimilarii complete
a unor vecini de alts limb5, cat si prin scindarea lui in diverse p5rtl.
Locul poporu:ui a lost determinat de catre I. V. Stalin in enum5rarea
etapelor de desvoltare a limbii dela limbile gentilice la limbile triburilor,
dela limbile 4iburilor la limbile popoarelor si dela limbile popoarelor la
limbile nationale..." 4. Aici poporul este pus dup5 trib si inaintea natiunii.
In realitatea istorica concreta, istoricii nu sunt Intoftdeauna in stare sa
seziseze trecerea dela triburi la popoare.
Nu Incape indoiala ca, acolo unde s'au format relatii feudale, not avem
de a face deja cu popoare. Deoarece stim ca comunitatea etnica a oamenilor
nu este legata direct si nemijlocit de stat, si cu atat mai putin de unul
atat de netrainic ca statul feudal timpuriu, se poate admite ca popoarele
fncep sa se formeze inaintea constituirii statului feudal, in perioada
form5rii uniunilor de triburi.
I. Stalin, Opere, v. 2, p. 296 ; Ed. P. M. R., P. 312.
1

2 I. Stalin, Opere, v. 11, p. 336 ; Ed. P.M. R., P. 369.

3 I. Stalin, Opere, v. 11, p. 338; Ed. P.M.R., p. 372.
4 I. Stalin, Marxismul St problemele lingvisticii. Gospolitizdat, 1950, p. 12; Ed.
P.M.R.. p. 27.
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORI LUI VECHII RUSI I 165

State le entice si medievale, s5 zicem imperiul lui Cirus sau Alexandru

cel Mare, on imperiul lui Cesar sau Carol cel Mare, reprezentau uniuni
inilitaro- administrative vremelnice sl netrainice... Imperiile acestea
reprezentau un conglomerat de triburi si de popoare care isi tr5iau viata
for proprie si avea fiecare limba lui". Aceste triburi si popoare aveau o
baz5 economics proprie si o limb5 format5 din timpuri stravechi"1.
Prin urrnare, popoarele existau alAturi de triburi inca inaintea form5rii
imperiilor din perioada sclavagista timpurie si din perioada feudal5
timpurie. E posibil ca unul din semnele distinctive ale comunit5tii
constituite de triburi care formeaz5 un popor, s5 fie numele colectiv. Data
un grup de triburi inrudite capata 1 a d i f e r i t i v e c i n i unul si acelasi
nume colectiv, atunci se poate pune problema despre faza initiala a formarii
poporului. Nu este suficient ca numele colectiv sä apar5 numai la unul din
popoarele invecinate. In cazul acesta se intampl5 deseori ca numele unui
trib, care era cel mai apropiat, sa se eitinda asupra unei regiuni mai marl,
locuite, poate, chiar si de triburi netnrudite. Numai in cazul cand numele
colectiv poate fi urmarit la popoare vecine cu diferite limbi si indepartate
unul de altul si and el s'a fixat in etnonimia triburilor limitrofe ale acestui
grup, putem vorbi despre nasterea poporului. Asifel, de exemplu, numele
Venezilor apare in primele secole al erei noastre la scriitorii romani si greci
ca nume colectiv al slavilor apuseni, rasariteni si sudici. Si aproape la toate
hotarele teritoriilor slave, acest nume este fixat in etnonimie : Vinzii, si
Venzii in Potable 2, Viaticii pe Oca, Antii (dela ...BerieTbr" B A T131"
Weneti-Venti]) pe Nistru, Nipru si la Bosfor. Estortienii si Finii ii numesc
pe Rusi pang in prezent vand". In acest exemplu cu Venezii, nu avert±
de a face numai cu o mentionare Iiterara intamplatoare, ci cu intrebuin
tarea traditional5 a numelui colectiv al Venezilor pe imensul teritoriu dela
Elba pan5 la Oca si dela Baltic5 pan5 la Marea Neagr5, de catre popoare
care vorbeau diferite limbi.
Poporul este precedat de comunitatea de triburi care este desemnata
print termenul conventional de famine de limbi". Familia de triburi to
limbi inrudite nu trebue neap5tat sa alba tin teritoriu comun neintterupt.
Triburile care fac parte dintrio singur5 familie, pot s5 simta intr'o m5sura
foarte neinsemnat5 unitatea for lingvistica si sa fie slab legate intro ele.
Desvoltarea fortelor de productie, complicarea structurii sociale,
formarea si activizarea drujinelor 3, desvoltarea schimbului, eresterea
desimii populatiei toate acestea au dus, in primul rand, la destr5marea
comunit5tii gentilice si la in:ocuirea ei printeo comunitate teritoriaI5, iar
in al doilea rand, la consolidarea triburilor in uniuni. Si iat5 ca aid, a
avut-un rol vechea inrudire de limb5: 15rgirea leg5turilor fiec5rui trib se
desrasura mai des in directia triburilor invecinate inrudite; mai rare
erau cazurile de incrucisare a unor triburi cu limbi diferite si care duceau la
victoria uneia din limbi. Epoca form5rii uniunilor de triburi a fost, se vede,
epoca aparitiei initiale a acelei comunitati pe care o numim popor.
Nu trebue sa credem ca formarea poporului rus a inceput abia dup5
ce disp5ruser5 definitiv triburile" pomenite de letopisete, ad:a in secole:e
1I. Stalin, Marxismul si problemele lingvisticii. Gospolitizdat, 1950, p. 12-13 ;
Ed. P.M.R., p. 27-28.
2 Regiunea Elbei.
3 Cete de ostasi liberi.
www.dacoromanica.ro
166 B. A. RTBACOV

XI-XII. Radimicii, Drevlienii, Crivicii pomeniti de letopisete, precum pi

alti Slavi ras5riteni, nu erau triburi in sensul actual at cuvantului 1.
E suficient sa comparam datele rusesi cu cele vest-slave, pentru a ne
convinge de compo?itia complexa a triburilor" ruse. SA 1u5m ca exemplu
pe Liuticii baltici.. Uniunea de trib a Liuticilor s'a format din opt triburi
in conditii:e luptei impotriva vecinilor. Acestia an fost Ranii, Hijanii,
Cerezpenienii, Moricienii, Dolencienii, Ritarii, Gavolfenii pt Sprevanii.
Repartitia for poate fi aratata pe harts. Dintre triburile" pe care le gasim
In letopisete, s5-i 1u5m pe Radimici, care, judecand dup5 datele arheolo-
gice, ocupau o suprafata egala ca marime cu teritoriul Liuticilor. Letop:-
setul nu cunoaste niciun fel do subdiviziuni ale teritoriului Radimici"or.
insa o serie de caracteristice arheologice (de exemplu, detaliile ritului de
inmormantare, cartografiate de catre G. F. Soloviova) ne permite s5
distingem, In intericcul teritoriu:ui Radimicilor, aproximativ Base reg'uni
separate. Probabil ca ele corespundeau unor triburi mai marunte care alca-
tuiau o uniune destul de stabil5, cu particu:aritati de cultura materials
foarte onuntate pi comune pentru Intreaga uniune. Prin urmare, forma-
rea uniunilor de triburi s'a petrecut la Slavii r5sariteni mai devreme dear
la cei baltici pt letopisetul nu mai cunostea triburile initiale. In epoca
asupra careia letopisetul putea sa arunce o privire, adicA secolele IXX,
tot teritorul rusesc era deja pe de-a'ntregul Imp5rtit intre uniunile de
triburi.
Cronicarul ins din secolul at XII-lea ne-a povestit intreaga preistorie
a Rusiei Chievene si a nivelat prea mult triburile" enumerate de el.
Printre triburile" din letopisete erau pi uniuni mai mid, cum ar fi Radi-
micii, Dregovicii, Viaticii, Drevlienii, Slovenii, Ulicii, Severienii, erau $i
uniuni uriase care luasera fiinta cateva veacuri inaintea letopisetului.
Printre acestea din urma putem num5ra uniunea de trib a Crivicilor care
este posibil sä fi Intrunit pt Slavi pi o parte din triburile lituaniene, precum
si pe Volinieni pi, in mod ipotetic, pi pe Pol'eni. Uniunile marl puteau s5
se scindeze, iar numele de trib, comun pentru intreaga uniune, putea sa
raman5 pentru o parte mica, nucleul uniunii. Asa s'a int5mplat, dup5 toate
probabilit5tile, cu Polienii $i cu VolInienii, despre a caror putere s'au
pastrat reminiscente, dar plea neclare pentru a putea reconstitui istoria
for complet5.
Procesul crearii uniunilor de triburi si al conscrlid5rii for treptate,
insotit de destr5marea comunitatii gentilice, nu-i altceva decal procesut
formarii poporului.
Uniunea de triburi poate sa -$i capete numele dela unul din triburile
care fac parte d'n ea (de exemplu, Bodricii), sau poate s5 capete un nume
nou care desemneaza intreaga uniune ,data $i care are semnificafie de
nume comun (de exemplu, Liuticii). Numirea poporului provine de cele
mai multe on dela denumirea principalei uniuni de triburi pi astfel poate

I Terminologia letopisetelor nu coincide deloc cu terminologia 5tiintificit

Letopisetul: Semlnificatia actual 9:
famine
gintit" tribul initial
Pentru uniunea de triburi nu exista to letopisete un substantiv comun, Si de obicei
se tntrebuinta denumirea concretti a respectivei uniuni.
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSII 1G7

sa proving si dela numele unui singur trib, daca acesta a fost nucleul si
hegemonul intregii uniuni.
Comunitatea de triburi, care alc5tuesc timp mai mutt sau mai putin
indelungat o uniune, poate sa se mentina mints vreme, manifestandu-se
prin particularitati etnografice si in intrebuintarea unui singur dialect.
Numele uniunii de triburi poate sa devin5 cu timpul numai o numire geo-
grafic5 si s5 se p5streze ca r5m5sita foarte mult Limp. Astfel sunt, de
exemplu, numirile de Severieni gi Volinieni, cunoscute nu numai letopi-
setului din secolul al XII-lea, ci si mult mai tarziu (Severescaia Ucraina"
in secolul al XVII-:.ea, Volinscaia gubernia" in secolul al XX-lea).
Enumerarea uniunilor de trib est-slave pe care o face letopisetul din
secolul al XII-lea in legatura cu evenimentele din secolul al X-lea, nu este
in contradic-tie cu faptul c5 poporul rus a inceput sa" se formeze cu mult
inainte de secolul al X-lea. Intr'un anumit interval de limp, formarea
uniunilor de triburi si formarea poporului se desf5sura paralel, fiind urma-
rea uneia si aceleiasi cauze destr5marea oranduirii comunei primitive
in genere.

Fiind o categorie istoric5, poporul, ca si natiunea, este supus schim-

h5rilor istorice. In istoria poporului rus, se pot distinge clar urmatoarele
momente: f5r5 Indoial5 c5 poporul rus exists inc 5 in secolele XXI, avand
asemenea semne distinctive ca o limb5 unic5 cu toga existenta dialectelor,
un teritoriu unic, o cultur5 unic5 Si leg5turi economice, atat cat permitea
caracterul feudal al economiei. Unitatea statal5 a teritoriului din secolele
XXI a int5rit unitatea interns a poporului, care nu s'a destrAmat nici
In epoca faramit5rii feudale. Abia dup5 cucerirea mongol5 si separarea
politic5 a diverselor p5rti ale Rusiei, care i-a urmat, din poporul rus unic
se desprinde poporul ucrainean si poporul bielorus. Pentru a evita confuzia
este mai bine s5 numini poporul rus dinaintea secolului al XIV-lea poporul
vechii Rusii. subIntelegand prin acest termen pe str5mosii Rusilor, Ucrai-
nenilor, si Bielorusilor care tr5iau pe atunci o viata istoric5 unic5. Pentru
not cel putin, este clar procesul form5rii poporului vechii Rusii.
Sarcina articolului de fat5 const5 in incercarea do a arunca lumina
esupra etapei initiale a form5rii poporului vechii Rusii, incercare de a deter-
mina acea uniune de triburi care a devenit nucleul poporului In formare si
care i-a dat numele el. Cu alte cuvinte. sarcina liii este incercarea de a da
tin r5souns Ia vechea intrebare cu privire la originea Rus-ei.
Niciuna din problemele form5rii poporului vechii Rusii si a statului
vechii Rusii nu poate f; rezolvat5 f5r5 a examina ce se Intelege prin ..Rus",
ce se intelege prin Rusii". Istoriografia vasty si plin5 de contradictii a
acestei probleme cunoaste aproximativ vreo 20 de r5spunsuri diferite si care
se exclud unul pe altul 1. Duna cum se sate. Rusii erau considerati si Varegi
si Lituanieni si Slavi baltici si Fini si Slavi r5s5r;teni si Aorsi din Asia de
mii'oc, s;, in sfarsit, pierzandu-se sneranta dcfinirii for etnice, ei erau consi-
derati un grup social compus din diferite triburi.
' Istoriografia problemei referitpare Ia Rus merit's o cercetare special'. Incercarea
rreprins5 de V. Morin in 1931, de a da un studiu istoriografic, nu epuizeaz6 fief pe
departe Infregul material. Vezi V. Morin, Problema varego-rus5. Slavia", 1931, Nr. XI.
www.dacoromanica.ro
168 B. A. RIBACOV

In istoriografia privitoare la Rus, lupta principala s'a desfasurat intre

normanisti si adversarii lor, luand deseori forme inversunate. Aceasta nici
nu e de mirare, deoarece de rezolvarea intr'un fel sau altul a controversei
depindea stabilirea izvoarelor locale sau straine ale Statului Rus. Dupa ce
multe concluzii ale normanistilor au fost .desmintite, teoria normanista a
ramas undeva la granita intre eruditia conservatoare st pamfletul politic.
Falsificatorii fascisti ai istoriei in Germania hitlerista, in S. U. A. si in
celelalte taxi imperialists, au facut din teoria normanista drapelul lor, au
transformat legenda despre chemarea cnezilor, intr'un simbol al Intregii
istorii ruse. Ca exemplu de falsificare tendentioasa poate servi cartea lui
G. Vernadschi, Ancient Russia", care reinvie ratacirile normaniste demult
desmintite de stiinta.
Existenta indelungata a controverselor cu privire Ia originea Rus-ei se
explica in anumita masura prin contradictiile din izvoare, prin abundenta
fictiunilor $i a supozitiilor la cei mai vechi-autori. In izvoare gasim, atat
indicatii directe ca Rusii sunt Varegi, cat -§i marturii tot atat de directe
ale caracterului lor slay. Rusii sunt numiti nomazi (patriarhul Fotie), and
se spune ca nici caii nu pot sa-i duca (Zaharia). Cand sunt numiti triburi
compuse din Slavi (Ibn-Hordadbe), and ii deosebeste de Slavi si chiar
ii opune Slavilor. Pamantul Rusesc ba cuprinde teritoriul Intregii Europe
Rasaritene, ba i se atribue proportiile unei mid insule mlastinoase.
Din aceasta enumerare de contradictii nu se poate alege vreo teza, nici
nu se poate face incercarea de a impaca afirmatiile contradictorii cu aju-
torul unor compromisuri. Tnebue sa se explice cauzele ivirii cutarui sau
cutarui punct de vedere In fiecare izvor st sä se examineze totalitatea
datelor ce ne sunt accesibile.
Data fiind multilateralitatea problemelor gi dat fiind caracterul contra-
dictoriu al izvoarelor, sunt necesare atat sinteza diverselor date, cat si
aplicarea metodei retrospective care asigura o Inaintare precauta in adan-
cul veacurilor, dela cunoscut Ia necunoscut.
Pe de o parte, izvoarele au desemnat prin termenul Pamantul Rusesc"
totaiitatea teritoriilor est-slave in unitatea lor etnografica, lingvistica si
politica, atestand formarea .poporului vechii Rusii pe intinderea imensa
dela Carpati la Don si dela Ladoga la Mama Rusa". In acest sens
Pamantul Rusesc era opus Poloniei, Cehiei, Ungariei, Cumanilor, Bizan-
tului, atat sub raport ethic, cat $i sub raport statal.
In epoca faramitarii feudale a Rus-ei, In secolele XII XIII, in ciuda
existentei catorva zeci de cnezate, unitatea poporului rus era foarte bine
resimtita $i se oglindea In terminologie se faCea o deosebire Intre
intregul Pamant Rusesc gi ocinele izolate ale cnezilor invrajbiti intre ei.
Aceasta este o semnificatie a cuvintelor Rus" si Pamantul Rusesc".
Alaturi de aceasta semnificatie, in unele si aceleasi izvoare ,se Intal-
neste o determinare incomparabil mai restransa a cuvantului Rus: Paman-
tul Chieven, regiunea centrals a Niprului. 0 analiza amanuntita a catorva
date din letopisete a fost facuta de catre M. N. Tihomirov '. Dar, conclu-

M. N. Tihomirov, Originea numirilor .,Rus" PilmArt Rusesc". Sovietscaia etno-

grafla", M.-L., 1947, Nr. V1VII. Stint citate §apte exemple din diferite letopisete (p. 61).

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSH 169

iiile lui M. N.. Tihomirov $i ale predecesorilor sai au fost contestate recent
de catre D. S. Lihaciov in conientariile lui pentru Povestea anilor de alts
data" 1. D. S. Lihaciov scrie in mod extrem de neconvingator c5 semnt-
ficatia cea Mal veche, principals, a cuvintelbr Rus" $i russcht" este o
semnificatie generals care se refers la toate teritoriile ruse $i intregul
popor rus In intregimea lui-2. Aceast5 conceptie este cu desavarsire lipsita
de o tratare istorica a problemei formarii poporului. Asemenea izvoare din
secolul al XII-lea ca, de exemplu, Povestea anilor de alts data", care
arunca o lumina retrospective asupra evenimentelor din secolul al X-lea,
ne dau istori intregului Piimant Rusesc $i de aceea intrebuinteaza ter-
menul general corespunzAtor. Letopisetele din secolul al XII-lea sunt pline
de determinari geografice pentru diversele evenimente care au avut loc in
diferite colturi ale Rus-ei pi dace printre aceste determin5ri intalnim
,,Crivicii", Rus ", ,,Radmicii", trebue sa le oonsideram nu ca elemente
noi, ci ca elemente stravechi care s'au p5strat pans in secolul al XII-lea
datorita traditiei ce s'a dovedit mai puternica decal elementele geografice
cu adevarat noi contururile variabile ale cnezatelor feudale.
Ultimul studiu din punct de vedere cronologic, consacrat acestei
probleme, este cartea lui A. N. Nasonov3. Autorul analizeaza in mod
amanuntit pi foarte interesant, problema privitoare la Rus" in sensul re-
stalls al cuvAntului. Fiind do acord cu ideea principal5 a lui A. N. Nasonov,
nu prea sunt de aceeasi parere cu el in ceea ce priveste detaliile geogra-
hce: in determinarea hotarelor extreme apusene gi rasaritene $i in datatea
momentului stabilirii unit5tii P5mantului Rusesc ta Sud 4.
Importanta temei $i prezenta divergenfelor ne oblige sa ne ocupam
cu examinarea mai am5nuntita a acestei probleme, bazandu-ne pe studiul
integral si nu pe alese, al letopisetelor.
Toate letoplisetele care ni s'au pastrat cunosc bine intrebuintarea
.uvintelor Rus", P5mAnt Rusesc" cu sensul de totalitatd a Slavilor r5s5-
riteni, de popor rus unic, de Slat Rus unic. In .,Povestea anilor de alt5
data" acest sens este chiar cel predominant, ceea ce se explicA prin faptul
ca ni se descrie acolo mai ales perioada unitatii Rus-ei.
Letopiseful I din Novgorod cunoaste ambele semnificatii, dar uneori of
ataseaz5 Novgorodul de Rus, iar alteori 11 opune Rus-ei (Sudice). Letopi-
setul lui Lavrentii separ5 de cele mai multe on P5m5ntul Vladimirulul pi
Susdalului de Rus in sensul restrans at acestui cuvant. In letopisetui
dela manastirea sf5ntului Ipatii, in cronografia lui Mstislav Vladimirovici,
a Olgovicilor $i a Rostislavicilor, exists concornitent pi aoceptiunea retoric5
Povestea anilor de altA dat5, M.-L., 1950, partea a II-a, anexe, p. 238-244.
2 Ibidem, p. 241.
3 A. N. Nasonov, P5mAntul Rusesc" si formarea teritoriului statulut vechil Rusti.
M., 1951.
4 "...PAmantul Rusesc s'a format to epoca jugului cazar care a sl5bit In cursiil
secolului al IX-lea" (Ibidem, p. 42). In lucrarea sa A. N. Nasonov rezolva definitiv gi In
mod just problema tricurcatA privitoare la identificarea Rust lor cu Varegii, facut5 In
izvoarele ruse st bizantine din secolul al XI-lea, consider5nd et( Varegii erau numiti et)
termenul Rus cand au ajiins In Sud, pe PiSmantul Chievean. Dar uncoil A. N. Nasonosk
'pune In mod inutil pe primul plan pe Cazari, presupunand cii notiunea PilmSntul Rusese
tnseamnil acele triburi slave care erau supuse Cazarilor (p. 41).

www.dacoromanica.ro
170 B. A. RIBACOV

a unItStil Rus -li (Volodimer... si-a sters multa sudoare pentru Pamantul
Rusesc") si imaginea concrete a Rus-ei ca parte sudica a Intregii unitati
ruse.
Tcritoriul poporului vechii Rusii din socotele IXXIII poate fi recon-
stituit dupa o serie IntreagS de izvoare eterogene, -atat scrise, cat arheo-
logice, deli cronfcarii din secolul al XII-lea nu ne-au 15sat o descriere
sistematica a granitelor lui.
In primul rand, teritoriul P5mantului Rusesc, In sensul larg al cuvan-
tului, poate fi considerat ca suma teritoriilor tuturor triburilor est-slave,
pornind dela teza cronicarului ca, limba slava si cea rusa e una gi
aceeasi...". In al doilea rand, o oarecare idee despre granitele P5mantului
Rusesc (Pn secolele XIXII poate sa ne-o dea harta ora;:elor ruse pome-
nite in letopisete cu o ocazie sau alta f. Aceasta nu este 0 enumerare
sistematfca a oraselor ruse, si de aceea sunt posibile omisiuni, dar in linii
generale, harta oraselor ,pomenite in letopisete ne da -o idee despre teatrul
de operatiuni al Rus-ei feudale.
Date mai mutt sau mai put'n sistematke despre popoarele neruse,
vecine sau triEutare Rus-ei, cont'ne partea introductiv5 a Povestei anilor
de alts dat5": Acestea sunt cele.alte neamuri care dart tribut Rus-ei: Ciud,
meria, yes, muroma, ceremis, mrdva, perm, pecera, iam, /itva, zimigola,
tors, neroma, Pb..." 2. Dac5 vom trece pe harta toa'te aceste popoare, ele
vor desemna hotarele de Vest, Nord si Est ale teritoriului Rus-ei, hotare
care co'ned cu -orasele ruse dela granit5.
Date geografice exacte cu privire la teritoriul poporului rus sunt
cuprinse in poeticul ,,Cuvant despre pieirea PSmantului Rusesc" 3. Aici
P5mantul Rusesc este deterrninat dup5 popoarele vecine, incepand cu
Unvaria si mai departe dup5 acele ceasornicului: De a;ci pang la UpTi $i
pan5 la Liahi, pan5 la Ciahi, dela Ciahi pans la Iatviazi si dela Iatviazi
pan5 la Litvi, pan5 la Germani (ordinul teuton si rordnul livon'an), dela
Germani la Coreli, dela Coreli la Ustiuga, acolo unde erau are o5Oni
si dincolo de marea spumegandS, dela mare la Bolgari, dela Bolgari la
Burtasi, dela Burtasi la Ceremisi, dela Ceremfsi la Mordvi". Mentionarea
Cumanilor care iii speriau cooiii prin numele lui Monomah care inspira
teama, incheie descrierea vecinilor RuS-ei la Sud 4.

Vezi B. A. Rthacov. Hart's schematica a localitdtilor din Rus premongold. Istoria

culturt drevnel Rusii, 1948, v. I.
2 Povestea anilor de altli datd, p. 13.
Veil H. Lopariov, CuvSrt despre pieirea Pdmantultti Rttsesc, -monument nou easit
al literaturii secolului al XII1-lea. Pamiatnichil drevnel pismenosti", 1892, v. XXXIV.
fasc. I. 0 datare mai precisd a Cuvantului" a dat-o M. N. Tihomirov to articolul: Unde
si cand a fost scris Cuvantul despre pieirea Pdmantului Rusesc". Lucriirl ale Sectiunti
de Literature Russ Veche a Institutului de Literaturd Rusd al Academiel de Stiinte a
U.R.S.S., 1951, v. VIII, p. 243-244. Localitatea In care a lost scris este, dupa M. N.
Tihomirov, Novgorodul, far timpul anul 1225.
Mai departe este addugat to text a In timpurile lid Vladimir Monomahul, cand
Nemtli mai erau dincolo de mare, o serie de triburi rasdritene faceau apiculturd In folosul
marelui cneaz Burtasli, Ceremisii, Viadii ti Mordvii. In comentarille la Cuvant..." apiirut
In crestomatie, N. C. Gudzi considers ca Viadii" sunt Vozii (N. Gudzi, Crestomatie de
istoria literaturil ruse vechl, 1952, p. 154, nota lui G. M.). M. N. Tihomirov considers cd
este vorba despre Vattcaia mordva" de pe raul Plana, cunoscutd din documentele seco-
lului al XVI-lea. Mie mi se pare ca aid nu este vorba despre grupul mic Vattcaia
mordva" si cu atat mai putin despre Vozii pribaltici, ci despre Udmurtii din regiunea
Viatca.
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII VOPORULUI VECHII RUSII 171

Ultimul si cel mai sistematic izvor la care trebue sa recurgem este Lista
oraselor ruse, intocmita aproximativ in 1396, concomitent cu alte articole
geograf ice si inclusa in letopiset in dreptul acestui an 1. Lista cuprinde
toate orasele ruse, indiferent de apartenenta for politic5. In timpul fara-
mit5rii feudale, sand in jurul Moscovei era adunata numai o cincime 'din
teritoriile vechii Rusii, aparitia unei asemenea liste care reinvia in mod
constient unitatea poporului rus, a fost ark indoiala expresia unei idei
inaintate.
., Acestea sunt numele tuturor oraselor ruse, hidepartate si apropiate" 2.
Trecand aceste orase ruse pe hart& vedem o coincidenta aproape complet5
intre contururile generale ale P5mantului Rusesc, asa cum se prezenta el
alcatuitorului listei din secolul al XIV-lea si Pamantul Rusesc asa cum
1-am determinat dupa orasele din secolul al XI-lea pans la Inceputul seco-
lului al X1II-lea.
Ambele coRtururi coincid in toate partite principale si difer5 numai in
detalii neinsemnate. Ele nu sunt in contradictie nisi cu listele vecinilor
Rus-ei. 0 asemenea coincident5 poate atesta caracterul stabil al poporului
vechii Rusii care a continuat s5 fie constient de unitatea sa, in ciuda izo-
15rii feudale a sute de cnezate ruse din secolul at XIV-lea.
Dup5 aceste date, hotarele Pamantului Rusesc coincid in linii generale
cu totalitatea teritoriilor triburilor est-slave. Iat5 care sunt exceptiile: in
primul rand. in componenta teritoriilor ruse sunt incluse regiunile Merilor
si Vesilor de dincolo de Volga $i de pe Bieloozero; se vede ca aici s'a desf a-
surat foarte intens procesul rusificarii acestor triburi; in al doilea rand, nu
sunt incluse teritoriile de dincolo de Carpati ale Croatilor Albi; in at treilea
rand, cursul inferior al Dunarii pans la Ttrnov este numit rusesc. Acest
lucru oglindea, se vede, vechea miscare colonizatoare a Antilor spre
Dun5re gi spre Balcani.
Aparitia, la sfarsitul secolului al XIV-lea, a desemnarii exacte a intre-
gului Pamant Rusesc poate atesta c5, in epoca bataliei dela Culicovo, unita-
tea poporului vechii Rusii mai exista intre aceleasi hotare ca si ill timpu-
rile statului vechii Rusii.
La determinarea timpului formarii poporului vechii Rusii pot s5 ne
ajute asemenea fenomene arheologice ca stabilirea pentru secolele IXX
a raspandirii generale a ritului inmormantarii in tumuli, a raspandirii
unei ceramici uniforme, a podoabelor din salbe" de acelasi fel si a gate-
lilor pentru par cu variatii locale. Toate acestea coincideau in timp cu

Letopisetul dela manlistirea Voscresensc, PSRL (Culegerea completa de letopise(e

ruse). St. Petersburg, 1856, v. VII, p. 240-241. Letop:setul lui Ermolinschi, PSRL, St.
Pe'ersburg, 1911, v. XXIII, p. 163-164. Letopisetul patriarhulul Nicon, PSRL, St. Peters-
burg, 1897, v. XI. In dreptul anilor 1395 si 1396 sunt cuprInse aici articolele Acestis
sunt numele celor ce. traiesc Jana Permi" si Acestia sunt numele acelor teritorii si
Impariltif pe care le-a tnrobit Temir-Acsac", p. 158, 159, 165, 248.
2 Lista tontine 350 de orase. A lost, pare-se, Intocmitii dupii oarecare liste reglo-
nale din mill 1380-1390, probabil de origine bisericeascA. Uncle grupuri de erase oglin-
dese hotarele unor cnezatc. Astfel, de exemplu, orasele chievene" reflectA hotarele cneza-
tului lui Vladimir Olgherdovici. Locul de Intocmire a fost probabil Ulm deoarece toate
orasele din Nord -Eat sunt numite orase de dincolo de pAdure". Lista generalA putea ii
Intocmitil in cancelarla mitropolitului, de exemplu a lui Ciprian. care a trilit timp Inde-
lungat la Chiev.
www.dacoromanica.ro
172 B. A. RIBACOV

formarea unei limbi unice (cu dfalecte). Toate analogiile cu materialuf

arheologic din secolele IX-X nu se raporteaza Ia triburile lituaniene si
ugrofine care vorbeau alte limbi, ci la Slavii inruditi din Europa Centrals.

Pentru determinarea hotarelor Pamantului Rusesc in sensul restrans

Li cuvantului de Rus sudica, not fdlosim, doua metode : in priimul rand
metoda excluderii, adica vom enumera toate regiunile care nu au facut
parte din Rus sudica, iar In al doilea rand, indicatiile directe ale letopise-
tului cu privire la apartenenta la Rus propriu zisa 1.
Regiunile si orasele ruse care nu au intrat in notiunea Rus" in sens
restrans sunt: Marele Novgorod (calatoriile din Novgorod la Chiev, Cer-
niacv, Pereiaslavl erau considerate intotdeauna de Care cronicarul din
Novgorod ca niste calatorii In Rus) 2, Vladimir-pe-Ciiazma, Rostov,
Suzdal, Riazan (orasele din cnezatele Vladimirului si Suzdalului si din
cnezatul' Riazan erau excluse din notiunea de Rus in sens restrans) 3.
regiunea Viaticilor (Nerinsc, Cozelsc?, Briansc?, Dedoslavl?) (in timpul
expeditiei lui Sviatoslav Olgovici in anul 1147 impotriva DaVidovicilor yin
Ia el la Nerinsc iscoade din Rus, comunicand despre treburile din Cernigov
si Starodub); regiunea Viaticilor, conform contextului letopisetului, nu este
inclusa in Rus, ci opusa ei 4 ; Smolensc (Iziaslav Mstislavici al Chievului
Si fratele lui Rostislav Mstislavici al Smolenscului fac schimb de daruri la
Smolensc : Iziaslav a dat lui Rostislav daruri dela Pamantul
Rusesc si dela toate pamanturile Imparatesti, iar Rostislav a dat lui
Iziaslav dartni dela pamanturile de sus si dela Varegi". ,,...Veni la el
Rostislav cu toate ostirile Ruse si cu cele din Smolensc..." 5, Poltot (Mstis-
lav Vladimirovici al Chievului trimise la Tarigrad doi cnezi mici din motivul
ca nu se supun vointei lui si nu-1 asculta, and ii cheama in P a m antuf
Toate trimiterile urmAtoare Ia letopisete sunt Mute dupA editiile enumerate mar
jos: Letopisetul In copia lui Lavrentli, St. Petersburg, 1897; Letopisetul dela manastirea
sfantului Ipatii, PSRL, St. Petersburg, 1843, v. 2; Letopisetul I din Novgorod in versiune
veche si nouti. M. -L., 1950 ; Povestea anilor de altA datA, editia indicate.
2 De exemplu : In acela0 an pleacA iarna in Rus arh:episcopul Nifon cu ref m.ti
brini barbati *I gAsi pe chleveni cu cernigovteni stand impotriva lui..." Letopisetul I din.
Novgorod anul 1135, p. 24 ; vezi de asemenea In dreptul afflict- : 1132 (p. 22), 1142 (p. 26).
1146 (p. 27). 1149 (p. 28), 1156 (p. 30), 1165 (p. 32), 1167 (p. 32), 1177 (p. 35), 1179 (p. 36).
1140 (p. 36), 1181 (p. 37), 1201 (p. 45). 1211 (p. 52), 1214 (p. 53), 1215 (p. 53).1218 (p. 58),
1221 (p. 40), 1232 (p. 71), 1257 (p. 82).

3 De exemplu: In) acelasi an pleacA Ghiurghi Cu fiii lui si cu cei din Rosto4 si etr
cei din Suzdal *i cu cei din RiaTan *1 cu cnezii din Riazan In Rus..." Le4opisPtul 1111
Lavrentii, anul 1152 (p. 320), vezi de asemenea la anti: 1154 (p. 324), 1154 (p. 326), 1156 -
(p. 329), 1175 (p. 348), 1175 (p. 352), 1175 (p. 353), 1205 (p. 399-400), 1207 (p. 408), 1223
(p. 424); Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii la anit: 1154 (p. 74), 1154 (p. 77), 1174
(p. 109), 1175 (p. 116), 1175 (p. 117), 1177 (p. 119).
Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1147 (p. 30). 0 Opozitie de accst fet
e.asim sl In Letopisetul lui Lavrentii In dreptul anului 1154 (p. 324), unde sunt pomeniti
Viaticil st Cozelsc. Iuri Dolgoruchi, indreptandu-se spre Rus, nu *use la ea si se
intoarse tnapoi dela teritoriul Viaticilor.
6 Letopisetul dela mangs'irea Sf. Ipatii, anul 1148 (p. 39 si 40). Afar5 de aceasta,
vezi In dreptul anului 1155 (p. 78) si In dreptul anului 1197 (p. 151). In cazul din urmA,
se spune ca cneazul Smolenscului David Rostislavici trimise pe fiul sou Constantin In
Rus, tncredintandu-1 fratelui situ 13ittric". In timpul acela Riuric era cneaz p1 Chievului
st al PArnantului chievean.
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORM/X.11H POPORULUI VECHII RUSH 173

Rusesc in ajutor) ', Halici-pe-Nistru (Iurii Dolgoruchi merge in anul

1152 in Rus, atunci auzind Volodimerco (cneazul Haliciului) ca merge
in Rus pleaca spite Chiev 2, Vladimir-Volinschi' (in descrierea expedi-
tiei Olgovicilor impotriva lui Vladimir in anul 1144, ostirile voliniene sunt
opuse celor ruse) 3, Vrucii (Ovruci a lost domeniul princiar al lui Riuric
Rostislavici si and el pleca dela Chiev la Ovruci, cronicarul vorbea despre
plecarea lui din Rus) 4, Berilad (Andrei Bogoliubschi trimite vorbA lui
David Rostislavici al Smolenscului: Du-Ite la Berlad, iar pe P5mAnt
Rusesc nu-ti poruncesc sA fii") . Apanajul lui David in Rus era Vi'sgorod 6.
In Povestea anilor de altg data" gasim de asemenea cateva exemple
de delimitare geografica a notiunii Rus" : Drevlienii (omorandu-1 pe
Igor in anul 945, Drevlienii spun: Vom °mod pe acest c n e a z Rus; vom
lua pe nevasta lui Volga 6 pentru cneazul n o s t r u Mal..." 7,
Radimicii (dupa, victoria voevodului Volcii Hvost 8 asupra Radimicilor"
si Rus-ei se supun Radimicii..." Radimicii pi:Mese tribut Rus-ei, au obli-
gatia de a le pune la dispozitie carute si pang in ziva de azi) 9.
.Deosebit de interesanta este lista triburilor care au luat parte la expe-
ditia lui Igor impotriva Bizantului in anul 944. Igor a strans multi ostasi:
Varegi, Rus si Polieni, Sloveni si Crivici si Tiverti si Pecenegi..." 'P. In
ceea ce priveste identificarea dintre Rus si Polieni suntern informati din
aceeasi Poveste". Evident ca celelalte triburi (Slovenii, Crivicii si Tivertii)
trebue sA le recupoastem ca nefAcand parte in secolul al X-lea din compo-
nenta Rus-ei propriu zise, ceea ce este in deplina concordanta si cu datele
letopis-etelor din secolul al XII-lea (Novgorod nu e Rus, Smolensc nu e
Rus, Berlad nu e Rus). -
SA tragem cateva concluzii din .materialul disparat si intamplAtor
care este expus mai sus- Din componenta Rus-ei propriu zise, Rus-ei in
sens restrans (initial ?), nu au fAcut parte conform acestor date necomplet
teritoriile urmatoarelor triburi si urmatoarele orase. Triburile: Drevlienii,
Radimicii, Viaticii, Slovenii, Crivicii, Tivertii, Polienii?, Varegii; orasele:
Novgorod, SmoIensc, Vladimir-pe-Cliazmas Rostov, Suzdal, Riazan, Polotc:,
Vladimir-Volinschi, Halici, Ovruci, Nerinsc, Berlad.
In felul acesta, pentru Rus r5mAne regiunea centrals a Niprului cu:
Chiev, Cernigov, Pereiaslavl si P5mAntul Seversc-ului care nu e opus
Rus-ei nici macar o singurA dat5.
*
S5 trecem acum la a doua parte a problemei de care ne ocup5m deter-
Letopisetul dela mdrulstirea Sf. Ipatii, anul 1140 (p. 15).
1

2 Letopisetul lui Lavrentii, anul 1152 (p. 320), Letopisetul dela mAndstirea Sf. Ipatii.
anul 1152 (p. 66, 68, 69) ; vezi de asemenea Letopisetul I din Novgorod In drepitul anului
1145 (p. 37), Letopisetul lui Lavrentii, anul 1202, (p. 396).
3 Letopisetul dela manAstirea Sf. Ipatii, anul 1144 (p. 20).
4 Lelopisetul dela mAndstirea Sf. Ipatii, anul 1190 (p. 140), anul 1193 (p. 143).
5 Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1174 (p. 108-109).
6 Volga pentru Olga (Nota trad.).
7 Povestea anilor de alts datA, anul 945 (p. 40).
8-Vladimir Svlatoslavici (Nota trad.).
' Povestea anilor de alt5 datd, anul 984 (p. 59), Cuvintele A pAnd In ziva de azi-
atista ca si to timpurile lui Vladimir Monomahul, Rus putea fi opusa Radimicilor.
'0 Povestea anilor de alt5 datd, anul 944 (p. 33-34). E interesant c11, tot In acela§l
fragment, putin 'mai departe, toate aceste drujine sunt numite to mod eolectiv Rus.
www.dacoromanica.ro
174 B. A. RTBACOV

minarea in limita posibilit5tii a acelor regiuni si orase care in secolele

XXII erau incluse in definitia geografica restrans5 a Rus-ei. Cel rnii
vechi document rus un fragment al tratatului lui Oleg cu Bizantinii din
anul 907 (911?) defineste in modul urmator orasele principale din Rus:
',Veil:rid in Rus sä se ad5posteasc5 la sf5ntul Mama, si apoi imp5r5tia
noastra, si s5 scrie nume:e lor, gi atunci I i vor lua ceea ce li se cuvine:
mai int5i dela orasul Chiev si iar5$1 din Cernigov $i din Pereiaslavl,
si din celelalte orase"
Apartenenta fierruia din aceste trei orase la principalul nucleu at
P5mantului Rusesc este confirmata de letopisete in multe randuri. In ceea
ce priveste Chievul si regiunea Chievului avem multe date; cnezii spuneau
des: du-te in P5m5ntul Rusesc Chiev" 2. Apartenenta orasului Pereiaslavl
la Rus e confirmata in multe randuris: in anul 1132 merse Vsevo:od In
Rus in Pereiaslavl" 3. In cronografia orasului Pereiaslavl al Suzdalun,
care ne-a fost p5strat5 prin Letopisetul lui Lavrentii, Pereiaslavl-ul de Sud
este numit de opt on Rusesc (Rusfschi Pereiaslavl, Ruschii, Ruscii) 4
Apartenenta orasu:ui Cernigov la Rus propriu zis5 este confirmat5 de
letopiset si pentru secolele XIIXIII5.
Afar5 de aceasta, din componenta Rus-ei propriu tis5 fAceau parte,
conform datelor din letopisete, si alte orase care ne perntit cel putfn in
parte s5 precizAm hotarele nucleului principal al P5m5ntului Rusesc.
Acestea sunt Belgorod si Visforod. In anul 1174, and Andrei Bogoliubschi
i-a alungat pe Rostislavici din aceste orase, atunci Rostislavicii s'au
pl5ns foarte mult ca* ii priveaz5 de P5mAntul Rusesc"6: mai departe
Tortchi, Trepol, Corsum, Boguslavl, Canev. In anul 1195. Vsevolod
Bolsoie Gnezdo i-a cerut zadarn:c lui Iuric Rostislavici aceste orase si s'a
nlAns : Tar scum to te-ai asezat in Chiev si mie nu mi-ai dat aceste p5rti iii
P5m5ntul Ruses c" T. Din Rus f5ceau ratite si alte orase de pe raurilr
Ros si Stugna : Canev, Dveren, Vasiliev 8. Din p5m5nttll Rusesc f5cea
riarte si Gorodet Osterschi avantpostul urmasilor lui Monomah pe Desna.
intre Cernigov si Chiev. In anul 1195, Vsevolod tr:mise un jude In R u q
ci are5 un ofas pe Gorodet pe Vistra, reinoindu-si ooina" 9. Dispunem de

Povestea anilor de alts (lath, anul 907 (p. 25).

2 Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1146 (p. 25); vezi de asemenea anii
1141 (p. 17). 1151 (n. 58) Letopisetul lui Lavrentii, anii 1152 (p. 320), 1154 (p. 326), 1155
(o. 329), 1156 (p. 329), 1180 (p. 368) ; letopisetul i din Novgorod. anul 1135 (n. 24), 1146
(n. 27), 1149 (n. 28), 1156 (p. 30), 1165 (p. 32), 1167 (p. 32), 1179 (p. 36), 1180 (P. 36),
1181 (p. 37), 1201 (p. 45), 1211 (p. 52), 1215 (p. 53), 122.3 (p. 60). in toate mentionarile
trr,:mrilor hisericesti. cand episcopii din Novgorod, Smolensc sau Suzdal plecau Pn Rus"
scopul talatoriilor for Era scaunul mitropolitanChiev.
Letopisetul I din Novgorod, anul 1132 (p. 22) ; vezi de asemenea Letopisetul lui
Lavrentii, anul 1175 (p. 352).
Letopisetul 1,11 Lavrentii, anii 1198 (p. 3931, 1199 (p. 394), 1200 (p. 395), 1213
(p. 416), 1227 (p. 427), 1228 (P. 429), 1230 (p. 432), 1239 (P. 446).
5 Letopisetul I din Novgorod 1135 (p. 23, 24); letopisetul dela manastirlea Sf. Ipatii,
anul 1147 (p. 30); letopisetul lui Lavrentii, anul 1207 (p. 408).
6 Letopisetul d'la marastirea Sf. Ipatii, anul 1174 (p. 108).
Letopisetul dela marastirea Sf. Instil, anul 1195 (p. 144-145).
Le'opisetul lui Lavrentii anul 1195 (p. 391) ; vezi de asemenea Letopisetul dela
manastirea Sf. Ipatii, anul 1151 (p. 65).
9 Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anii 1192 (p. 141), 1193 (p. 143).
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSH 175

date cu privire la cateva orase de pe malul stang al Niprului, inalara de

Cernigov, Pereiaslavl si Gorodet Osterschi. In anul 1147, and Sviatoslav
Olgovici statea la Nerinsc, preg5tindu-se sa porneasca impotriva DavIdovi-
cilor, In ace:asi tamp, venita din R u s si ii comunicara ca Volodimer estt
la Cernigov, iar Iziaslav la Starod ].
Din .Rus in sens restrans poate fi considerat ca f5cea parte si Trubcevsc
(cand cneazul din Trubcevsc, Sviatoslav, pleca din marele Novgorod
inapoi in tara sa, atunci cronicarul spunea : «Se intoarse inapoi cneazul
Svia'toslav in R u s") 2 precum si Gluhov (in anul 1152 Ghiurghevi
m e r g a n d spre R u s ajunse la Gluhov" 3. Daca cronicarul a intre-
buintat forma ajunse", atunci fara Indoiala el considera Gluhov ca
gasindu -se in Rus. Evenimentele din anul 1139, and Vsevolod Oligovici,
abia ifIsaunat, incepu s5 ocupe cnezate, arata a in mainile lui se afla
intregul P a m ant Ruses c", inclusiv si Curs c, unde it alunga
pe Andrei Vadimirovici din Pereislavl 4.
Intru catva izolate de orasele rusesti" stau orasele din regiunea raului
Lorin, in legatura cu care exists cateva m5rturii. In anul 1152, orasele de
pe cursul superior al raului Gor;n Bujesc, Siumesc, Tihoml, Vigosev gi
Gnoinita sun numite de dou5 on orase rusesti" spre deosebire de
P5mantul Haliciului si odat5 sunt numite voloste ale Pamantului
Rusesc" E greu de Ispus data trebue sa le includem in componenta
Rus-ei propriu zise sau daca ele erau vreo cucerire a cnezilor rusi" si
consfituiau vo:osta apusean5 extrema a Pamantului Rusesc.
Trebue sa mai examin5m datele cu privire la Intregul P5mant Rusesc"
In acceptiunea cronicarilor din secolul al XII-lea. Foarte des prin cuvAntul
Rus" se desemneaza regiunile rusesti sudice In genere 6. Uneori cronicarii
vorbesc mai ,precis, incluzand in notiunea Intregului P5mant Rusesc".
regiunea Chievului Si teritoriul de pe malul stang al Niprului sau numai
regiunea Chievului. Aceasta este identificarea mentionata mai sus a
Intregului P5mant Rusesc" cu posesiunile lui Vsevolod Olgovici In anii
1139-1140, and el a devenit cneaz al Chievului. Posesiunile lui se
intindeau spre rasarit pan5 la Cursc. In dreptul anului 1145, Letopisetul
din Novgorod descrie expeditia impotriva Haliciului : a pornit intregul
PAmant Rusesc impotriva Haliciului... A pornit $i din Novgorod ajutor
cneazului" 7. Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii ne da o list5 a cnezilor
care au luat parte la aceasta campanie. Din list5, afl5m despre regiunea de
mobilizare : Chiev, Novgorod-Severschii, Cernigov 8.
Cu aceasta semmficatie de regiunea Chievului si Cernigov regiunea
Seversc-ului, termenul de P5mant Rusesc" apare gi rn leg5tur5 cu
1 Letopisetul dela manastirea Sf. 'path. anul 1147 (p. 30).
2 Letopisetul I din Novgorod, anul 1232 (p. 71 si 280).
3 Letopisetul lui Lavrentii, anul 1152 (p. 320).
4 Letopisetul lui Lavrenti, anul 1139 (p. 292); letopisetul dela manastirea SI. Ipatii,
anul 1140 (p. 16); Andrei spune lui Vsevolod: Tie, frate nu-ti ajung volostele, tinand
tntregul P a in ant Rus e s r. ".
6 Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1152 (p. 68 si 69).
6 Iata mentionarile din letopisete: Letopisettul dela manastirea Sf. Ipatii, ani; :
1140, 1141, 1144 1148 1149, 1150 1152, 1154 1155 1174, 1175 1177 1180 1187, 1190,
1195 ; Letopietit1 lui Lavrentii, anii 1139, 1204, 1205, 1249 ; Letopisetul 1 din Novgorod,,
anii 1142, 1218. 1257.
7 Letopisetul I din Novgorod, anul 1145 (p. 27).
Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1146 (p. 21-22).

www.dacoromanica.ro
176 B. A. RIBACOV

evenimentele din anul 1180. Pe Nipru, In apropiere de Visgorod au iesit la

vanatoare cu b5rcile, cnezii cu nevestele si cu drujina lor. Sviatoslav
Vsevolodici care domnea in Chiev impreuna cu Riuric Rostislavici,
gandit sa se foloseasca de aceasta vanatoare pentru a da o lovitura adversa-
rilor sai : si s'a gandit in rnintea sa, cum sa-1 am pe David, pe Riuric
11 voi culca la pamant si voi lua eu singur put ere a ruseasca si cu
Ira tele si atunci ma voi razbuna pe Vsevolod pentru obida" 1. De aci
rezult5, in primul rand, c5 teritoriul Vladimirultn si Suzdalului al lui
Vsevolod lurevici nu intra in notiunea volostei rusesti si in al doilea rand
ca, in compozitia volostei rusesti intrau : Chievul, Visgorodul, Belgorodul
(uncle stateau Rostislavicii) si teritoriile fratelui" Sviatoslav, adica
Cernigov, Novgorod-Severschi, Curse, Trubcevsc si alte orase din
regiunea Cernigovului".
SA tragem cateva ooncluzii. In notiunea geografica a Pamantului
Rusesc, sau ale intregului Parnant Rusesc", opusa Haliciului, Suzdalului,
Smolenscului si Novgorodului, erau incluse urmatoarele orase : Chiev,
Cernigov, Pereiaslavl-Rusesc, Visgorod, Belgorod, Vasilev, Treptol ; orase,e
din regiunea raului Ros : Corsun, Boguslavl, Caniev, Dveren, Tortchi ;
,,volostele Parnanthlui Rusesc" (orasele din regiunea raului Gorini) :
Bujesc, Sumesc, Tihoml, Vigosev, Gnoinita ; orasele din regiunea
Cernigovului" : Starodub, Trubeci, Gluhov, Curse, Novgorod-Severschi.
Dac5 vom trece pe hart5, in primul rand, toate regiunile mentionate in
letopisete ca nefacand parte din Rus propriu zisa, iar in al doilea rand,
regiunile Rus-ei, atunci vom vedea ca ele nu coincid, nu se suprapun, ci
sunt strict delimitate, excluzandu-se unele pe altele. Acest lucru este foarte
important pentru confirmarea autenticitatii datelor scoase din mentionarile
intamplatoare ale diferitilor cronicari.
Asa dar, regiunea Rus-ei propriu zise am schitat-o. Aceasta este o
regiune considerabil5 care acoperea cateva vechi triburi pomenite de
letopisete si multe cnezate feudale 2.
In timpul and cuvantul Rus" era intrebuintat 9n calitate de denumire
geografica, pe Acest P5mant Rusesc" existau totdeauna cateva cnezate
invrajbite Intre ele : cnezatul Chievului, ocina din Cernigov-Severschi a
Olgovicilor si allele. De aceea nu se poate nicidecum sa reducem notiunea
geografica din secolul al XII-lea de Pamant Rusesc", la vreo unitate
politita a acestei epoci. Pentru epoca lui luri Dolgoruchi si Sviatoslav
Vsevolodici, aceasta unitate nu este decal o traditie istoric5 indep5rtat5
Inainte de a trece la timpuri mai vechi, cand aceasta unitate putea sa* fie
o realitate politic5, sa facem Inca o incercare de folosire retrospective a
datelor secolului al XII-lea.
In interiorul teritoriului schitat, putern sa distingem o regiune si mai
mica Rus, in interiorul Rus-ei. Astfel, an anul 1146, Sviatoslav Olgovici
care domnea la Novgorod-Severschi, Putivl si Curse, invite pe Iuri
Do:goruchi : Du-te in P5mantul Rusesc Chiev iar eu aici (in cnezatul

Letopisetul dela manAstirea Sf. Ipatil, anul 1180 (p. 12216

2 Eu nu prea sunt de aceeasi Were cu A. N. Nasonov In ceea ce priveste
determinarea hotarelor Rus-el propriu zise: In primul Kind, eu nu includ In componenta
ei volostele de pe Gorini, far In al doilea rAnd, socotesc necesar sA includ regiunea
rAulul Seim de lAnga Cursc (vezi A. Nasonov, op. cit. harts PAmantul Rusesc" In
secolul al IX-lea).
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSII 177

Seveiscului) voi fi ajutorul tau" 1. In anul 1189, Sviatoslav Vsevolodici da

Haliciul adversarului sau coregent Riuric Rostislavici, iar pentru sine vrea
tuft eguI PAmant Rusesc de 1 a ng5 Chie v" 2. 0 asemenea intelegere

Poporul vechii Rusii in secolele

TX-XfV*i nucleul luiuniunea
de triburi din secolele VI-V11*.

Parlea hasurat6 arat5 teritoriul Rus-ei al uniunit de triburi slave in secolele VI

sl VII; cu linia punctatA este Insemnat teritoriul poporului vechii Rusii in secolele
IXXIV Mira Sud-Est).

restransa a P5m5ntului Rusesc apare si intr'o serie de definitii pe care le

dau letopisetele uniunii politice a regiunii Chievului cu Ciorrai Clobuchi 3.
Astfel "rn anul 1149 Rostislav Iurevici spune taralui : am auzit ca vrei

1 Letopisetul dela rn5tAstirea Sf. Ipatii, anul 1146 (p. 25) .

2 Letopisetul dela mAngstirea Sf. Ipatii, anul 1189 (p. 138).
3 Popor de origin6 tura, inruclet cu Pecenegii, Cazarn (Nola Red.).
www.dacoromanica.ro
12 Studii C. 213
178 B. A. RTBACOV

intregul Pamant Rusesc si Ciorniie Clobuchi" '. In anul 1154 aceasta

imbinare a Rus-ei cu Ciorniie Clobuchi se intrebuinteaza ca o formula
petrificata si a plans dupa el (dup5 Iziaslav Mstislavici) i n t r e g u l
Pamant Rusesc sl Ciorniie Clobuchi ca dup5 imparatul
si stapanul for ". Chievienii toti it intampinara cu bucurie mare pe cneazui
lor; si se bucurara intregul Pamant Rusesc si Ciorniie
C 1 o b u c h i, and Rostislav (Mstislavici) veni la Chiev" 2.
Massa principals a Ciorniie Clobuchi-Berendei a fost colonizat5 de cnezii
din Chiev in regiunea raului Ros si pe malul drept al Niprului. Ei au fost
asezati ";r1 calitate de c5lAreti mercenari printre asez5rile rusesti in partea
i,e Sud a Pamantului Chievean. Formula Intregul PAmant Rusesc sir toti
Ciorniie Clobuchi" presupune un sells si mai restrans al P5mantului Rusesc
decal cel stabilit mai sus. Acolo unde se foloseste aceasta formula, se
intelege prin Pamant Rusesc un triunghiu relativ mic, at carui varf era
Chievul, una din laturi Niprul dela Chiev la Caney, iar baza basinul
raului Ros.
Regiunea Cernigovului nu intra In nofiunea aceasta de4P5mant Rusesc
Si Ciorniie Clobuchi, ceea ce reiese din povestirea letopisetului din anul
1161. Rostislav Mstislavici at Chievului trimite vorb5 lui Sviatoslav
Olgovici al Cernigovului : trimite Ia mine copilul Olgai, ca sa eunoasca
pe Chievienii cei mai buni si pe Berendia3 sf ipe
Tor chi 14. Toate expeditiile ale Cornili Clobuchi si a Berendeilor sunt
legate de regiunea Chioveana", Ruseas5" a Niprului ca punct de plecare.
Ciorniie Clobuchi si Berendeii sunt Intotdeauna aliatii sau vasalii cnezilor
din Chiev, ei mor pentru PAmantul Rusesc dau capul", ei servesc
mereu pe cnezii din Chiev in lupta impotriva Cumanilor si in lupta tmpotriva
Olgovicilor de pe malul stang. De aci, trebue sa tragem concluzia ca, in
secolul at XII-lea a existat un inteles extrem de limitat al P5mantului"
Rusesc".
Examinarea am5nuntit5 a definitiilor contradictorii pe care le dau
letopisetele P5mantului Rusesc in secolele XIXII, ne-a dus Ia concluzia
despre existenta a trei regiuni geografice denumite in acelasi fel Rus sau
TI'mAnt Rrcecc : in primul rand, Chievul si regiunea raului Ros ; in at doilea
rand, Chievul, regiunea raului Ros, Cernigov, Pereiaslavl, P5mantul
Seversc-ului, Curse si poate partea easariteanii a Voliniei, adici zona de
silvostep5 dela raul Ros pan5 la cursul superior at raului Seim si a;
Donetului ; in at treilea rand, toate teritoriile est-slave dela Carpati pan5 la
Don si dela Ladoga pang la stepe gi Marea Neagr5 (rusa).
E posibil ca regiunile Rus-ei, enumerate mai sus sä fie etape istorice
ale desvolt5rii poporului rus dela trib la uniunea de triburi si dela uniunea
de triburi la popor.
1Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1149 (p. 41). In anul 1152, Iziaslav
a facut o expeditie, luand cu sine totl Ciorniie Clobuchi si intreaga drujina din
Chiev (p. 66).
2 Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1154 (p. 74 si 75). ,,,Torchii si
Chievenli" sunt pomeniti ca ostirea principals a cneazului Rostlslav Mstislavici In anul
1154 (p. 75). In anul 1174 Sviatoslav Vsevolodovici, pornind in expeditie Impotriva
Rostislavictlor, Chievenli au strans st pe Berendici gl pe cei de pe raul Ros 51 Intre,gut
Plimant Rusesc" (p. 109).
3 Torchii si Berendicii popoare nomade de origins tura (Nola Red.).
4 Letopisetul dela manastirea Sf. Ipatii, anul 1161 (p. 89).
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULVI VECHII RUSH 179

Pamantul Rusesc din secoleli IXXIV, in sensul larg at cuvantului,

este teritoriul poporului vechii Rusii cu o limbs si cultur5 unica si granite
de stat unite. Aceast5 notiune este pe deplin clara pentru noi. Dar ce
reprezenta Rus din regiunea Niprului, dela Chiev la Cursc, Rus in sensul
restrans ? Aceasta nu este o notiune efemera, care apare Intr'un singur
izvor. Aceasta este o notiune stabil5, tiainia, bine cunoscuta tuturor
cronicarilor rusi fAr5 exceptie, fie ei originari din Chiev, Vladimir, Halici
sau Novgorod. Notiunea Rus (in sensul. Rus-ei din regiunea Niprului) era
larg intrebuintat5 in calitate de punct de orientare geografic, conside-
randu-se c5 locuitorii din Novgorod sau cei din Suzdal nu aveau nevoie
de niciun fel de expicatie, c5nd se spunea : mergand in Rus".
Teritoriul Rus-ei din regiunea Niprului, al Rus-ei sudice, includea
Chievul cu regiunea raului Ros pe malul drept at Niprului si Desna cu
regiunea raului Seim, pe malul stAng. Granita de Sud a acestui teritoriu
este pentru noi insezisabil5, deoarece in cazurile and cronicarii pomeneau
despre incursiunile Cumanilor pe P5m5nt Rusesc", acestea erau incursiuni
in genere asupra Rus-ei si In special asupra Rus-ei sudice. Se vede c5
hotarul de Sud trecea pe acolo, unde de fapt se terminau asez5rile rusesti
in steps. Rus sudicA era pe de-a'ntregul asezata in zona de silvostep5, fAra
s'o depaseasc5.
E foarte important de relevat c5 unitatea acestui teritoriu nu corespunde
cu realitatea istorica din secolele XI-XII. In acea epoc5, and toti cronicarii
erau de acord de a distinge Rus sndica fatA de celelalte p5rti ale Rus-ei,
aceasta separare nu era prin nimic intemeiafa. Pe teritoriul vast at Rus-ei
sudice existau cAteva cnezate care apartineau Iurevicilor, Rostislavicilor,
Davidovicilor Si Olgovicilor, in permanents invr5jbiti Intre ei. Aid existau
de asemenea si centre de sine stAt5toare : Chiev. Cernigov, Pereiaslavl
Rusesc, Novgorod-Severschi, Putivl, Curse. Toate aveau dinastii proprii de
cnezi, cronografii proprii, politic5 proprie. Nici in secolul al' XI-lea aceast5
regiune nu reprezenta o unitate politic5. E suficient sa admitem eveni-
mentele din anul 1026( and Iaroslav si Mstislav ,.si -au impartit pe Nipru
Pamantul Rusesc". Chiar si in mentionarile pe care le fac letopisetele in
legIttir5 cu triburile, ...zona de silvostep5 apare impArtit5 intre triburile
Polienilor, Severienilor si Ulicilor. Nici in materialul arheologic din
secolele XXII nu gAsim o unitate a zonei de silvostep5. Aici g5sim si
morminte la suprafat5 si concomitent cu ele InhumAri in gropi adAnci $i
incinerari si morminte cu acoper5m5nt. Si inventarul tumulilor este
foarte variat.
Evident c5, pentru secolele XIXII, unitatea Rus-ei sudice nu era dec5t
o amintire istoric5, care' nu corespundea cu imprejur5rile politice si culturale
din acea epoa. Prin urmare, pentru determinarea timpului si conditiilor
alcAtuirii unit5tii Rus-ei sudice, noi trebue sa trecem peste pragul iatelor
arheologice si din letopisete, din secolele XXII, sl sa p5trundem cu cateva
veacuri mai adAnc.
Cele mai vechi monumente care in mod indiscutabil pot fi legate de
Slavi, stint cAmpurile de urne. Regiunea Rus-ei de lang5 Nipru se IncadreazA
pe deplin in regiunea- mai larg5 a cAmpurilor de urne de tip Cerniahov,
constituind intreaga ei parte sud-estic5. Civilizatia Cerniahov din secolele
IIV, pronuntat5 si bine determinate, este prin extinderea ei mult mai
large cleat regiunea Rus-ei de lang5 Nipru. Civilizatia Cerniahov est.1
www.dacoromanica.ro
12
'so B. A. RTBACOV

curroscuta pe malul stang al Niprului, pe raul Ros si mai departe spre

Vest in Podolia si in Volinia, intalnindu-se cu civilizatiile concomitente
$i foarte apropiate de ea, de pe teritoriul Poloniei 1. In interiorul
teritoriului campurilor de urne, se observe diverse particularitati locale, dar
deosebirile dintre regiuni sunt mai putin numeroase deck asem5narile.
Regiunea schitata de letopisefele noastre din secolul al XII-lea ca Rus
propriu zisa, nu se deosebeste in mod Valit de regiunea general5 a campu-
rilor de urne. Prin urmae, separarea stabile a p5mantului Rus-ei de pe
Nipru care s'a pastrat pans in secolul al XII-lea nu putea sa proving din
( poca campurilor de urne, ci trebue 55' fi ap5rut mai tarz:u.
Inteadevar, dac5 ne vom adresa unei epoci mai recente, secolele
VVII vom gasi aid, in materialul arheologic o unitate foarte pronun-
tata a regiunii Rus-ei de pe Nipru care ne intereseaza pa noi. Aceasti
unitate a fost relevat5 pentru prima oars de cunoscutul arheolog-siterna-
tizator A. A. Spitin 2 si interpretat5, istoriceste de el ca antichiCatile
Antilor". Cu ocazia .definirli civilizatiei ante, A. A. Spitin a pornit dela
aceea c5, odata ce Antii erau un trib sedentar, teritoriul for in aceasta
regiune (undeva dincolo de Marea Azovului) se determine mai mult sau
mai putin exact in zona silvostepa pe cernoziom". Ante vor fi acele
monuinente ale antichitatii secolelor VIVII, care se intalnesc pe teritoriul
for si au acelas caracter" 3. A. A. Spitin a demonstrat in mod foarte convin-
gator unitatea regiunii fibulelor digitate si a stabilit in mod just data. Intea
serie din lucrarile mele, m'am sprijinit pe concluziile la care a ajuns
A. A. Spitin si dup5 exemplul lui am legat aceast5 regiune de Anti 4.
In component a complexelor ante", intalnite aproape intotdeauna sub
forma de descoperiri Intampl5toare, intr5: fibule digitate si zoomorfe,
garnituri de cingAtori din piaci gaurite, inele de cateva tipuri, de priris in par
deasupra tamplelor, diverse podoabe si arme, o multime de obiecte dc
argent g-asite in tezaure. H5rtile intocmite ne conving de apartenenta ants
a acestei civilizatii, deoarece regiunea r5spandirii ei corespunde formulei lui
Proccipie din Cesareea, care a localizat nenum5ratele triburi ale Antilor" la
Nord de Meotida. Corespunde si cronologia complexele ante" din secolul
Vezi V. Hvoico, Campurile de urne din Regiunea Centrals a Niprului. ZRAO
(Analele sectiuniii arheologice ruse), St. Petersburg 1901, v. XII, fasc. 1-2; A. Spitin,
Campurile de urne funerare, Sovietscaia arheologhia", M.L., 1948, fasc. X; Sistema-
tizare facut5 de A. A. Spitin fn anul 1930; E. Mahno, Monumentele civilizatiei campurilor
de urne de tip Cerniahov Arheologhia", Chiev, 1950, fasc. IV ; I. Lutchevici, Materiale
pentru harta rtispandirii monumentelor civilizatiei campurilor de urne pe tpritoriul
regiunii Harc.w. ,,Arheologhia", Chiev, 1948, fasc. II ; M. Smi*co, Campurile de urne in
regiunile apusene ale R.S.S. Ucrainian5 (ibidem); M. Tihanova, Civilizatia regiunilor
apusene ale Ucrainei in primele secole ale erei noastre. M. I. A. (Muzeul Inst. de
arheologie) M.L., 1941, fasc. VI ; P. Tretiacov. Triburile est-slave. M.L. 1948 (harta deli
p. 47); II Cuharenco, Granite sud-estic5 a raspandirii triburilor vechi. Autoreferatul
disertatlei. M. 1951.
2 A. Spitin, AntichitAtile Antilor. C'ilegere in cinstea lui A. I. Sobolevschi, L., 1928.
' Ibidem.
" B. Ribacov, Antii gi Rusia Chieveana. Vestnic drevnei istorii" 1939, Nr. I.
harta dela p. 320 ; Idem, Polfenii sl Severienli Sovletscaia etnografia". 1947, v. VI-Vil
harta deli p 100, des. 8; Idem, Mete5ugirile in vechea Rusia, M., 1948, harta dela p. 51.
des. 4; Punctul de vedere at lui A. A. Spitin e sustinut pe deplin de M. I. Braicevschi
in articolul Materiale arheologice pentru studierea civilizatiei triburilor slave rAsaritene
din secolele VIVII. Arheologhia", Chiev, 1950, v. V. In acest articol, sunt urm5rite
trr mod foarte interesant leg5turile antichit5tilor Antilor" cu campurile de urne (p. 48)..

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSH 181

al VI-lea sunt contemporane cu expeditiile antilor impotriva Bizantului pe

care le-a descris Procopie. Totusi, in acest mod de a pune problema sunt
ascunse ateva contradictii.
Prima contradictie este cronologia. Antichitatile antilor" din :.ecelele
VIVII se refers la aceea perioada a vietii lor, and numele antilor
disp5ruse deja de pc scena (ultima mentionare dateaza din anul 602)
Povestirea lui Jordan despre Antii secolului at IV-lea nu poate f1 pusa in
leg5tura cu aceste antichit5ti. A doua contradictie este geografic5. Regiunea
antichitAtilor Anti lor" descoperite de Spitin ocupa coltul sud-estic al
teritoriilor slave si poate sa corespunda numai localizarii teritoriului ant,
pe care o face Procopie din Cesareea la Nord de Meotida. Dar afara de
localizarea lacut5 de Procopie, exists datele lui Jordan despre teritoriul
Anti lor dintre Nistru si Nipru, precum gi datele din legenda longobar15
care atest5 c5, inainte de anul 490, pe drumul for dela Elba in Moravia,
Longobarzii au trecut prin tinutul Anthaib" (parn5ntul Anti lor). Trebue
sa -1 caut5m undeva in partea nordica a Carpatilor, pe teritoriul triburilor
est-slave ale Croatilor albi si ale Volinienilor. Nici pe Nistru, si cu atAt mai
putin in regiunea Carpatilor nu exists antichitati ante". Aceasta pune la
indoiala identificarea pe care o face Spitin Intre civilizatia fibulelor
digitate si Antii si limiteaza asezarea Anti lor numai la o singura regiune s
cea a fibulelor digitate.
Notiunea geografic5 referitoare la Anti este mai larg5 deat regiunea
fibulelor digitate. Aria fibulelor digitate din secolul at VI-lea, ca si regiunea
Rus-ei de 1Ang5 Nipru, se incalreaz5 in intregime in regiunea Antilor, dar
ea este mai mica decal aceast5 regiune, acoperind nurnoi partea sud-estic5
a intregului teritoriu ant. Si numai in acest sens restrans comnlexele,cu
fibule digitate pot fi numite ante'.
Cane sunt deci monumentele arheologice care trebue legate .'Lle
nenum5ratele triburi" ale Antilor ? In anul 1943, am renuntat la definitia
lui Spitin si am propus o alts rezolvare a acestei probleme, legand .de Anti
civilizatia campurilor de urne2. Vasta regiune a ampurilor de time din
secolele IIV dela Carpat1 la Donetul Seversc-ului corespunde pe depliq
datelor izvoarelor scrise despre rasp5nlirea Antilor. De aceea, pentru a
evita confuzia, antichitatl ante" trebue numit5 nu civilizatia din secolele
VIVII indicat5 de A. A. Spitin, ci civilizatia ampurilor de urne care i-a,
precedat si care de mult a fost legat5 de Slavi.
Regiunea fibulelor digitate si a altar obiecte din secolele VV1I Felevatc,
de A. A. Spitin, coincide fitat de perfect cu Rus de pe Nipru despre enre
e ivorjria in letopisete, incat antichit5tile ante" ale lui Spitin trebue numite
antichit5ti ruse", recunosand ca Rusii sunt o parte a Antilor., In linii.
generale, aceast5 regiune poate fi desemnat5 ca punctul de intersectie 5ntre
basinele Nipru:ui si Donetului Seversc-ului, si larga zon5 de silvo-stepa.
Aici, undeva, in Sud-Estul lumii slave, i-a autat pe Rusii si P, N. Tretia.
zov 3. Chiev, Pereiaslavl, Cernigov, Starodub, Curse. Oscol si intreaga
regiune a raului Ros in,tr5 in aceast5 regiune. Este interesant ca qivqrs
: , ,

I Gorodistele de tip Romen din secolele VIIX care au ap5rut pe teritoriul ant,
nu pot fi puse In leg5tur5 cu Antii, din cauza intervalului cronologic considerabil.
2 Vezi B. Ribaedv. Vectied civilizatie a Slavilor 5sAriteni. Istoricescht lutnal",
1943, Nr. 11-12 p. 75, 76. "
'o Vezi P. Tretlacov, Antii sl Rus. sovietscala etnografia". 1947, Nr. 4.
www.dacoromanica.ro
182 n. A. RIBACOV

descoperiri ale antichitatilor Rusilor" din secolele VIVII s'au facut si

mai Ia Vest de regiunea principals in volostele Pamantului Rusesc",
in Miropolie pe raul Sluci.
Regiunea antichitatilor Rusilor" poate fi subimpartita dupa materialele
existente, in dona sectoate care corespund asezarii a doua triburi apropiat.:
ele. Ele au alcatuit in secolele VVII o uniune care stapanea
teritoriile dela Ros pana Ia Oscol, aparandu-se impreuna impotriva
nomazilor si facand impreuna expeditii in steps. Aceste dou5 triburi sunt
Rusii si Severienii. Lor li s'au alaturat, probabil, ceva mai tarziu, Polienii,
care p5straser5 o serie de trasaturi specif ice ale culturii materiale. Uniunea
de trib rus5 a fost, dupa toate probabilitatile, de lung5 durata si trainici
deoarece in interiorul ei s'a treat o cultura materials originals si stabila,
pastrata in parte si in secolele XIXII in inelele de prins in par deasupra
tamplelor, ale Severienilor.
Marne schimbari care au avut lac in lumea slava in secolele VVI si
care s'au oglindit in separarea diverselor regiuni arheologice, nu au trecut
fara sa lase urme pentru cercetatorii de astazi. Vechile uniuni de triburi
s'au destramet. In noile conditii au ap5rut uniuni noi. Numele for
(Venezii) scrie Jordan se s c h i m b a acum in functie de
trib si de loc".
Una din regiunile care s'au separat, a fast partea sud-estica a masivului
Venezilor, partea sud-estica a civilizatiei campurilor de urne. Aceasta cste
regiunea fibulelor digitate, regiunea antichitatilor Rusilor" care a pastrat
!Ana in secolul al XII-Iea denumirea de Parnant Rusesc. In perioada dintre
anii 550 si 560, and Jordan a scris despre schimbarea numelui venezilor Pn
functie de nasterea unor noi formatiuni de trib, in partea rasaritean5 a
imperiului Bizantin, un autor sirian anonim a amintit pentru prima oars
numele poporului Ros. In anul 555, opera lui Zaharia Retorul a fost
completata cu o descriere geografica a teritoriilor si popoarelor situate la
Nord de Caucaz : Pamantul J3azgun (Abhazia?) cif limba sa care se
invecineaza si se intinde pang la portile Caspice si pana la mare, aflate pe
teritoriul Hunilor. Dincolo de porti traiesc Bulgari cu limba for ; popor -
pagan si barbar (ei au orase) si Alanii (ei au cinci orase). Intre hotarele
Dadu (Daghestan) traiesc In munti, ei au fortarete. Auangur este un popor
care traieste in corturi, augar, sabir, bulgar, curtargar, avar, cazar,
dirmar, sirurgur, bagrasig, culas, abdel. eftalit aceste treisprez.:ce
popoare locuiesc in corturi, traiesc .din carne de vita si peste, animale
salbatice, si au arme. Mai departe de ei este poporul Amazratilor 5i
oamenii-caini ; la apus si la miazanoapte de ei amazoanele... Vec in i
cu ei poporul Hros" (Ros sau Rus) oameni inzestrati
cu corpuri uriae; ei n'au arme $i caii nu pot sa -i
duc5 din cauza proportiilor lor. Mai departe sprerasaritIn
tinuturile nordice exists Inca trei popoare negre (?)" t.
S5 incercam sa descurcam reprezentarile geografice ale autorului care
a mentionat pentru prima oars pe Rusi. Ca si multi geografi din rasarit
care au scris dup5 el in secolele IX si X, continuatorul lui Zaharia Retorul
Vezi N. Pigulevscaia. Izvcirul sirfan din secolul al VI-lea despre popoarele
Caucazuluf. Vestnic drevnel Istorii" 1939, Nr. 1, p. 114-115 ; A. Diaconov, Informatfile
lul Pseudo-Zaharia despre vechii Slavi. Vestnic drevnei Istorii", 1939, Nr. 4, p. 84-87.
www.dacoromanica.ro
 PROBLENIA FORMARII POPORULUI VECHII RUSH 183

si-a reprezentat destul de clar populatia stepelor. Acestea sunt treisprezece

triburi care traiesc in corturi de nomazi iurte. Dar popoare:e care traies:
dincolo de hotarele stepelor capata la el un colorit legendar. Noug ne este
foarte greu sä localizam in mod just ape harts terftoriile Amazratilor
(piticilor ?) si a:e oamenilor-caini. Prin amazoane, vechii autori
subintelegeau deseori pe Sarmatii condusi de femei" si ii localizau pe
Don. E posibil ca in epoca post -hung descrisa de Pseudo-Zaharia, vechea
populatie sarmato-aland fusese in parte inghesuita spre coltul nord-vestic
al stepelor sud-ruse. Dupa datele arheologice, ;se poate vorbi despre
asezarea Sarmatilor la hotarul de Sud al silvostepei, dela Donetul
Seversc-ului si mai departe spre Vest pand la cursul inferior al Niprului.
Judecand dup5 faptul c5, in afara de cele treisprezece triburi de limbs
turca (Avarii, Cuturgurii, Cazarii, Bolgarii etc.), autorul nu mentioneaza
niciun fel de popoare de limbs iranica, se poate crede ca pe nomazii de
limb5 iranica, el i-a intrunit sub numele conventional de amazoane, care
traiau la Nord si la Vest de cele treisprezece triburi ; aceasta este ne
deplin verosimil din punct de vedere istoric pentru epoca secolului al V-lea
pang la inceputul secolului al VI-lea.
Autorul nu confund5 poporul Ros, inzestrat cu o statura urias5, cu
amazoanele si nu-1 prezinta ca inrudit cu acestea, ci vorbeste numai despre
vecinAtatea lor. Din ce anume parte poporul Ros se invecina cu amazoa-
nele"? Sudul si Estul se exclud, deoarece textul vorbeste f5tis ca vecinii
din aceste p5rti erau nomazi, Amazratii si oamenii caini. R5mane sä admitem
c5 Rusii erau vecinii apuseni sau nordici ai amazoanelor" nomade. Poporul
,,Ros" este opus nomazilor aproape in acelasi fel cum sunt opusi, la Tacit,
Venezii Sarmatilor. Absenta de arme la voinicii Rusi trebue inteleasa de
asemenea numai in comparatie cu nomazii care traiau, conform cuvintelor
autorului, inteo permanent5 stare de razboi. A. P. Diaconov a indicat ca
scrierea sirian5 a numelui acestui popor de voinici poate fi pronuntata to
dou5 feluri: Ros si Rus.
Asa dar, teritoriul geografic al poporului Ros trebue sg corespunda
hotarului sud-estic al triburilor ante, unde vechii Venezi din timpurile lui
Tacit s'au amestecat cu Sarmatii. Aici, in zona de silvostep5, gasim si
Pamantul Rusesc al letopisetelor noastre si civilizatia fibulelor digitate
care ne poate ajuta la localizarea geografic a poporului Ros -Rits din
mijlocul secolului. al VI-lea.
Analiza retrospective pe care am inceput-o cu examinarea datelor isto-
rico-geografice din secolele XIV, XIII si XII si pe care am terminat-o cu
analiza materialelor istorice si arheologice din secolele IVV, ne-a dus
la urmatoarele concluzii:
1. La scriiitorii din secolele XIIXIV, notiunea Pamantul Rusesc"
avea doua semnificatii principale: in primul rand, prin ea se desemna teri-
toriul poporului !us (mai exact al poporului vechii Rusii) sau at statului
rus (pentru secolul al XI-lea). In at doilea rand, prin termenul P5mant
Rusesc" se desemna numai nartea sud-estica a teritoriilor ruse, Rus din
regiunea Mprului, care cuprindea zona de silvostepa dela Chiev pan5 la
Cutsc.
2. A doua notiune, cea restransa, numai a Rus-ei din zona de silvostep5,
era 'ntrebuintata de c5tre cronicari in mod anacronic ca o determinar'
geografic5. In secolele XXIII ea nu corespundea deloc realit5tii politice,
www.dacoromanica.ro
184 B. A. RIBACOV

deoarece pe teritoriul Pamantului Rusesc" in sensul restrans al cuvan-

tului, existau in secolele XIXIII cateva cnezate invrajbite intre ele.
3. Materialul arheologic din secolele XXIII confirms in intregime
unitatea poporului rus in cadrul geografic al Pamantului Rusesc in sensul
larg al termenului. Insa, in raport cu Rus de silvostep5 din regiunea
Niprului, materialul arheologic din secolele XXIII, la fel ca datele
geografiei politice din acea epoc5, nu ne premite sa vorbim despre vreo
separare a acestei regitmi din componenta tuturor telitoriilor ruse.
4. Stabilind lipsa de concordanta intre notiunea de P5mant Rusesc"
din letopisete in sensul ei restrans, cu realitatea istorica din secolele X
XIII, si recunoscand aceasta notiune ca anacronism pentru epoca tetopise-
telor, not am intreprins autarea unor complexe arheologice din epocile
precedente secolului al X-lea, complexe a cgror arie ar corespunde regiunii
Rus-ei de pe Nipru. A rezultat ca numai in secolele VIVII, regiunea Rus
(in sens restrans) reprezenta o unitate indiscutabil5, demonstratg prin
numeroase complexe cu fibule digitate. Aria complexelor din secolele VI
VII, care in anul 1928 au fost numite de A. A. Spitin antichit5ti ante",
coincide cu exactitate uimitoare cu regiunea Rus-ei de lang5 Nipru. Aceasta
ne permite, in primul rand, sa numim aceste antichitati, antichit54i ruse,
iar in al doilea rand, s5 raport5m separarea P5mantului Rusesc" (in sells
restrans), ca un intreg istoric determinat, la secolele VIVII.
5. Epoca secolelor VI VII, spre deosebire de epoca precedents a
campurilor de urne, este extrem de saraca in. material arheologic slay.
Pretutindeni, inclusiv si in P5mantul Rusesc", au fost deocamdata foarte
slab studiate locurile asezarilor, deoarece exists foarte putine complexe de
cimitire. Dintre toate teritoriile slave, P5mantul Rusesc" din secolele
VIVII este cel mai bogat in descoperiri arheologice. Aici, s'au g5sit
garnituri de cing5tori b5rb5testi cu piaci de argint, destinate pentru
purtarea de arme, garnituri pentru femei, bogat reprezentate prin fibule si
inele de prins in par la temple, de diferite tipuri. In chide caracterului
tragmentar al datelor arheologice, not putem sA tragem o serie de concluzii
istorice. Una din cele mai importante concluzii este aceea c5 podoabele din
secolele VI VII, pentru. femei, ne permit s5 irnp5rtim in mod distinct
, Parnantul Rusesc" in dou5 sectoare izolate: cel rAs5ritean, legat de tribul
Severienilor de pe raul Psel, Seim si Donet, si cel apusean, legat de tribul
Rusilor propriu zisi din basinul raului Ros. Unele indicii ne permit s5
clistingem si pe Polieni in jurul.Chievului.
6. Parnantul Rusesc" din secolele VI VII era compus numai din
acele teritorii care intrau in secolele IIV in regiunea vasty a campurilor
de urne. Prin urmare, Antichit54ile Rusilor" se trag din teritoriul slay
(Ar5vechi. Din punct de vedere geografic, P5mantul Rttsesc" constituia
partea sud-estic5 a regiunii campurilor de urne, indreptate spre stepele
sarmate; Studierea In viitor a campurilor de urne trebue sa-si propun5
drept saicina intre altele, scoaterea in evident5 a variantelor locale si sa
o5trund5 in adancul istoriei triburilor Severienilor si Rusilor propriu zisi.
7. Descoperirile arheologice din secolele IV-- -V in partea sucl-estic5 a
regiunii campurilor de urne, atesta expeditiile Rusilor si Severienilor spre
Sud, in regiunea Marii Negre, de. uncle au fost aduse obiecte de fabricatie
bosforica si bizantin5. Legaturile trainice eu -Stidul le atest5 si insusi
caracterul obiectelor ruse din secolele VIVII, care constitue varianta din
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSH 185

regiunea Niprului a obiectelor de pe litoralul Marii Negre din secolul al

V-lea, obiecte care s'au raspandit. larg in Europa in legatura cu marea
migratiune a popoarelor". Legaturi intre Slavi si litoralul Marii Negre
puteau exista si Intr'o epoca mai veche. Unui studiu mai aprofundat trebue
supuse semnele ruse de proprietate, care ne sunt cunoscute atat din basinul
raului Ros, cat 5i- din regiunea de pe litoralul Marii Negre.
8. 0 serie de antichitati ale Pamantului Rusesc" din secolele VI
VII, atat din regiunea Seversc-ului, cat si din regiunea ruseasca propriu
zisa, sunt legate in mod genetic cu materiale mai recente de tumuli din
secolele IXXII (inelele de prins in par la tample, ale severienilor), si au
de asemenea analogii directe cu materialul etnografic rus, ucrainian si
bielorus din secolele XVIIIXIX. Indicam, de exemplu, detaliile cocosni-
cului 1 din tezaurele d:n basinul rauiui Ros, care au analogii cu coconi-
cele ruse din Nbrd, precum si caractorul imbracamintii barbatesti din
secolul al VI-lea, care coincide in intregime cu imbracamintea etnografica
a acestor locuri (camasa cu broderie la piept, bagata in pantaloni).
Acestea sunt concluziile principale ale studierii retrospective a proble-
mei originii Rus-ei. Din cele expuse, rezulta clar ca originea Rus-ei este
o problema care nu o deloc legata cu Normanii-Varegii, ci care patrunie
cu cateva veacuri inainte de prima aparitie a Varegilor. Inaintand dela mai
z:unoscut (mai nou) la ceea ce este mai necunoscut, noi am ajuns pans in
secolul al IV-lea. Se poate ca, cercetari ulterioare sa permits o patrundere
si mai adanca.

In incheiere, este necesar sa se expung pe scurt problema originii Rus-ei

si a formarii poporului rus in succesiunea istorica a evenim,entelor si a
fenomenelor. Lucrarile tovarasului Stalin au aratat principalele etape ale
desvoltarii comunitatii de oameni, etapele desvollarii limbilor : ginta
trib popor natiune 2.
Despre Rus ca trib se pot spune urmatoarele. In legatura cu poporul
rus noi deocamdata nu putem sa punem problema distingerii, in trecutul
preistoric, a grupelor gentilice. Dar nici problema originii Rus-ei nu ajunge
'Ana' la epoca pretritalk Dar, tribul slva (ant) rus, corjcret, noi II putem
sezisa in mod ipotetic.
Amintesc ea cronicarii nisi din Sud, din secolul al XII-lea, folosind
termenul,de Pamant Rusesc" s,i in sens larg si in sens restrans, II restran-
geau cateodata si mai mult si atunci pr in cuvintele Intregul Pamant
Rusesc`.` se subintelegea numai : Chievul, regiunea raului Ros, si o parte
neinsenmata a n-ialului stang al Niprului. Tocmai aiei,. in secolele IV
VII, se poate urmari jn materialul arheologic oarecare caracter specific:
Fibule cu doua capete, antropomorfe si zoomorfe (concomitent cu fibule
digitate, mai larg raspandite), cocosnicele", imense inele de prins in par
la tample in forma de spirala si un tip stabil de Insemne de proprietate pe
cingatori.

. r GatealA la fcmeile ruse; are forma unuj, scut rotund ; ce se prinde in jurul
qapului (Nota.Vedd. . ,

2 I. Stalin, Marxismul si probleniele lingvisticii, p. 12 ; Ed. P.M.13., p. 27.

www.dacoromanica.ro
186 B. A. RIBACOV

Trecand toate aceste date pe harts, obtinem un teritoriu nu prea mare,

de 150 X100 km pe malurile raului Ros, ale afluentului sau Rossava, pe
Nipru (dela Trepol WA la Ruscaia Po liana", langa gura Tiasminului)
si, in par'te, pe raul Sul. Aceasta este marginea sudica a zonei de silvostepa.
In epoca ampurilor de urne de tip cerniah (secolele IIV e. n.) pe teri-
toriul Rusilor erau multe asezari si cimitire. Campurile de urne se intalnesc
si mai la Sud de Rusii la, Gotul Niprului, unde putem sa le legam in
mod ipotetic de Ulici. Cele mai bogate tezaure din secolele VVI au fost
ingropate 1Anga cursul inferior al raului Ros. E posibil ca tocmai aici s5
fi fost centrul tribului Rosilor-Rusilor. La gura raului Ros, dup5 toate
probabilitatile, pe locul cunoscutei gorodisti Cneajia Gora", se afla
vechiul oral Rodnia, cunoscut din povestirea letopisetului despre lupta lui
Iaropolc Svia'toslavici si Vladimir Sviatoslavici din anul 980. Orasul
Rodnia era bine cunoscut in Rus, deoarece in legatur5 cu asediul din anul
980, s'a mentinut timp de 100 de ani zicala: Nenorocire ca in Rodnia".
Nu stii oare denumirea orasului Rodnia in legatura cu denumirea enigma-
itic5 a Rusilor : Rociii numiti Rusii..." 1. Un centru mare at Rosilor-
Rusilor era de asemenea gorodistea Pasterscoe, situate in Sudul teritoriului
Tor.
Ca cea mai veche forma a denumirii tribului trebue considerat5 forma
ros", atestat5 de Jordan si de continuatorul lui, Zaharia Retmul. In cazul
acesta, r5u1 Ros avea un nume de trib, dar este de asemenea posibil ca
tribul sa fi primit numele dup5 rau, asa cum cronicarul explic5, de exemplu,
denumirea Polocicnilor dup5 rauletul Polot..." Mai tarziu, in secolele
IXX, s'a stabilit forma rus", in acelasi fel cum numele conduc5torului
ant Boza (Jordan) s'a transformat mai tarziu in Busa (cuvAnt despre
oastea lui Igor").
Fiind situat in Sudul lumii slave, tribul Rosilor nu putea sa ramaie la
o parte de tendinta spre bogatele orase sudice, tendinta comuna pentru
toate popoarele din acea epoca. Gasindu-se pe Nipru drumul principal
spre Marea NeagrA acest trib putea mai usor decat multe alte triburi
ante, sa trimeat5 mereu drujine care sa pal ticipe la expeditiile impotriva
oraselor Romei sclavagiste.
Pornind dela conditiile epocii, se poate admite ca In secolele IIIV o
parte din drujinele ruse tr5iau un timp mai mult sau mai putin indelungat
la Sud, printre drujinele sarmato-alane si gote, insusindu-si oarecare
trAsaturi ale culturii materiale sarmato-alane. E posibil ca urme ale sederii
Rosilor la Sud s5 fie acele semne enigmatice de pe litoralul Marii Negre"
care sunt identice cu semnele intalnite pe raul Ros. Rosomonii" (poporul-
ros") lui Jordan locuiau, se vede, in Sud, in apropiere nemijlocita a taberei
conduc5torului Gotilor, Ermanarich. Aceasta nu este deloc in contradictie
cu faptul c5 masivul principal at tribului se gasea Sn regiunea central5 a
Niprului: in primul rand, distanta dela teritoriul Rosilor panA la gura
Niprului era egala cu cinci zile de mers calare, si in al doilea rand, not
cunoastem o serie de exemple de scindare a triburilor in procesul inaintarii

1 P. S. R. L., v. IX, p. 13. Letopisetul patriarhulut Nicon a p5strat o variant/) foarte

veche a povesttril (secolele IXX) despre expedttia Rusilor Impotriva Tarigradului In
smut 860. in care se si Intalneste aceasta denumire interesant6 a Rusilor ca ...Rodii".

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSH 187

spre Sud: Severienii pe Desna si Severienii pe cursul inferior al Dunarii,

Obodritii la Marea Baltica si Obodritii in regiunea centrals a Dun5rii etc. '
Aproximativ, epooii tui Bus si Ermanarich ii apartin o serie Intreag5
de obiecte si morminte din regiunea centrals a Niprului, continand obiecte
nurneroase, caracteristice pentru secolele IV V, de origine bosforica
sudica. Aceasta este Inca o m5rturie a legaturilor Rusilor si vecinilor for
cu Sudul. La obiectele ruse locale din secolele IVVI se observa un stil
specific, abundenta tematicii teratologice si prezenta permanent5 a acelui
niotiv care s'a mentinut in broderia rusa pang in secolul al XIX-lea: o
figura omeneasca Intre doi cai 2. Tribul Rusilor din secolele IVV ni se
ezinta ca until din puternicele triburi ante (est-slave), care au fost legate
mai straits si mai devreme de litoralul Marl Negre. Rosomonii" constitue
drujine ruse la Sud care, ba intrau in alianta cu conduc5torul Gotilor, ba
erau tnvrajbiti cu Gotii.
Rus ca uniune de triburi se reliefeaza mai clan. In secolele IIV, In
epoca campurilor de urne de tip Cerniahov, se poate admite existenta
in randul triburilor venedo-ante, a vastei uniuni de trib a Polienilor, care
cuprindea regiunea dela Nipru la Vistula si care se crease probabil pentru
lupta impotriva Romei. Aceast5 presupusa uniune de triburi ar fi putut sä
serveasca drept nucleu al poporului slay, dar Imprejurgrile istorice au dus
prin schimbarea for la destrAmarea acestei uniuni si la formarea unor noi
uniuni de triburi. Lupta impotriva Hunilor si Avarilor pe intregul hotar
sudic al teritoriului slay, precum si marile expeditii si deplas5ri ale Slavilor
in adancul Bizantului, care au inceput in secolul al VI-lea, au regrupat
triburile slave. In secolul al VI-lea, triburile ante sud-vestice au format
uniunea Volinienilor, iar la Sud-Est, unde trebuia tnainte de toate A5 se
Una piept pericolelor din partea stepelor, s'a format uniunea de triburi
owe a cap5tat numele de Rus. Acest nume s'a mentinut pentru acest teri-
toriu timp de case veacuri.
Din uniunea de trib rusa, f5ceau f5r5 indoiala parte insisi Rusii (Rosii)
si Severienii (Sever), care alcatuiau nucleul principal al uniunii. Judecand
dupa datele arheologice, aceste triburi au trait o viata comuna nu mai
putin de dou5 secole al VI-lea si al VII-lea. E posibil ca ceva mat
tarziu sa fi intrat in uniunea rusa si Polienii Chievieni (Polienii care
acum sunt numiti Rusi") si Ulicii de pe Nipru, data ei pot fi identificati cu
tribul rus ludjaga", mentionat de Masudi. In afara de aceste triburi slave,
din Rus puteau sa fats parte si colonistii sarmati din zona de silvostep5,
asimilati de catre Slavi.
La majoritatea autorilor vechi, triburile est-slave apar In secolul al
VI-Ica Inca sub numele de Anti (forma dialectala dela Betient"
rt ATFA"). Autoriti vorbesc despre scindarea Slavilor care fncepuse, Si
despre aparitia unor denumiri noi, dar numele poporului Ros, popor de
viteji, ni s'a pastrat numai Intr'un singur izvor din secolul al VI-lea.
1 Povestirea lui Jordan despre Rosomoni prezinta un mare interes. Din ea, afIllm
ca un oarecare Ros nobil a fost aliatul sau supusul lui Ermanarich si s'a rdsvrAtit
tmpotriva lui. Atuncl conducatorul gotilor porunci ca nevasta acestui Ros, Sunilda, sfi
He ruptti de cat, dupti care fapt fratil Sunildei (Rosomoni si el) 1-au omortt pe Ermanarich
to virtutea rilzbundril de singe. Aceasta se putea tntAmpla cu conditia ca Rosomonii
a fi lost nu un trib supus ci aliati cu drepturi egale.
2 Vezi B. Rihacov, Elemente vechi in creatia populard rusa. Sovietscala etnografia",
1949, Nr. I.
www.dacoromanica.ro
188 B. A. RiBACOV

In secolul al VII-lea numele Rusilor inlatura definitiv denumirea inve-

chita a Anti lor. Uniunea de trib rusa din secolele,VI VII a luptat cu
succes impotriva Avarilor, Bolgarilor gi Cazarilor. Ne sunt complet necu-
noscute antichitati de nomazi in interiorul zonei de siilvostepa. Aceasta
constitue o marturie a faptului ca drujinele ruse nu au I5sat ca oamenii
stepei sa patrunda pe pamantul lor.
Rus era foarte activa si inafara de teritoriul ei. Cu greu ne putem :ndoi
de faptul ca triburile ruse, desemnate prin numele colectiv al Anti lor, au
luat parte la cucerirea Bizantului. Tribul rus al Severienilor a patruns in
cursul inferior al Dunarii. E posibil ca orasele ruse de pe Dunare", care
n4 sunt cunoscute dup5 insemnari din secolul at XIV-lea, sa proving dela
acea populatie rusa care se ivise aici in secolul at VI-lea. Cu miscarea
Rusilor spre Sud-Vest trebue, poate, pus in legatura si orasul bolgar Ruse
pe Dunare si Poiana Rusca in partea Sudica a Carpafilor. Autorul geor-
gian Gheorghii Mtatmindeli scrie c5, in anul 626, Rusii au asediat Constan-
tinopolul. Concomitent cu aceasta, oarecum anticip5nd marile expeditii
ale cnezilor chieveni spre Sud-Est, Rusii din secolul at VII-lea tind $i spre
Marea Caspica. Astfel, in anul 643, conducatorul Derbentului isi atribue
meritul de a opri inaintarea Rusilor razboinici. In mod ipotetic, poate fi
pus in legatura cu inaintarea Rusilor spre Sud-Est, cunoscutul mormant
din Borisovschi din secolul at VII-lea de lAng5 Ghelendjic. In cursul seco-
le!or VI VII, uniunea de trib rusa pregatea gruparea unei serii de triburi
din Europa Casariteana. Diverse descoperiri de obiecte ruse s'au lacut in
Volinia, unde in secolul al XII-lea se pomenesc voloste ale Pamantului
Rusesc". Tamga rusa din. secolul VVI o gasim pe Oca (tezaurul din
Moscinsc), obiecte ruse tipice patrund pe de o parte in Crimeea (Suuc-
Su), iar pe de alt5 parte pe Oca, pe teritoriile mordvino-murome. Se poate
ciede c5 pe Oca au 'patruns nu numai obiecte ruse, ci si oameni rust,
deoarece descoperiri de antichitati ruse s'au facut tocmai acolo unde mai
tarziu au ap5rut orasele ruse Riazan si Murom (morminte din Borosc si
Podbolotie). Teritoriile riazano-murome se g5seau la ce151alt capat al zonei
de silvostepa i aveau o comunicatie comoda prin stepe cu regiunea Rus.
Oare nu s'ar putea ca din timpul acesta sa fi inceput apropierea basinului
Ocai inferioare de catre Rusi ? Intr'a epoca indepartata. anterioara letopi,
setelor, Rusii au patruns pare-se, si in basinul Ilmenului, unde e cunoscut
orasul Staraia Rusa, care era socotit in stiinta nobilaro-burghez5 ca loc
de formare a Rus-ei.
Uniunea de trib rusa a lost o formatie de lung5 durata si trainic5,
care si-a creat o cultura proprie pe intinderea dela Chiev pang la Voronej
si care a indeplinit functiuni importante de aparare impotriva nomazilor
si de grupare initiala a triburilor est-slave. Trainicia uniunii Rusilor $i
Severienilor reiese si numai din faptul ea teritoriul for comun, unit In
secolul al VI-lea, s'a mentinut in memoria poporului p5na in secolul al
XII-lea. AtAt timp cat uniunea de trib rusa nu cuprindea toate triburile
est-slave, la strainii care au scris despre Europa rasariteana, aparea cAteo-
data o opunere a Rusilor fata de Slavi In sens etnic. Cu Rusii din secolele
VIIVIII not putem pune in legatura o serie de morminte (incinerari)
cu garnituri splendide de harnasament si arme (Voznesenscoe, Topoli,
Novo-Pocrovca etc.). Acestia erau aces Rusi despre care autorii din r5s5rit
aii spus ca ei lupta impotriva tuturor triburilor din jur si ies invingatori",
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA FORMARII POPORULUI VECHII RUSH 189

In sfarsit, datele despre Rusi ca popor pot fi expuse in felul urmator.

Uniunea de trib rusa care cuprindea triburile ante ale rusilor si severie-
nilor (iar mai tarziu, se poate, si ale Poiienilor §i Uficilor), a fost, dupa
cunt am vazut, stabila si activa. Uniunea de triburi inrudite care in virtu-
tea cutaror sau cutaror conditii istorice s'a dovedit a fi trainica si durabila,
se transform5 in mod inevitabil deja dupa 1-2 secole in popor "'. Fiind
de acord cu aceasta tezA, noi trebue sä recunoastem e5, in limitele geogra-
fice ale Pamantului Rusesc (in sensul restrans at cuvantului dela Chiev
la Curse), in secolele VIVII era in formare Inca dinainte poporul rus,
care se separa de celelalte triburi slave. Insa, aproape concomitent cu sepa-
ratea poporului rus care se nastea, se petrecea atragerea de triburi est-
slave, mereu altele si altele, in orbita uniunii de trib ruse.
Nu ne este deloc clar procesul gruparii triburilor si a uniunilor de trib
in jurul Rus-ei in secolele VIIVIII, noi nu cunoastem cleat rezultatul
final formarea in secolele IXX a unei culturi unice, a unei limbi unice,
a unui teritoriu de stat unic. Este ins clar ca acest proces se desfasura
foarte intens si peste tot. De aceea, nu prea este adecvat sa numim uniunea
de trib rusa, popor; aceasta era nucleul poporului vechii Rusii care se forma
si care a grupat toate triburile est-slave si a asimilat o serie de triburi de
alts limb5.
Formarea uniunii de trib a lost ultimul pas pe drumul formarii poporu-
lui. Pe la inceputul secolului al IX-lea notiunea de Pamant Rusesc s'a
largit pentru a treia oars acuma au inceput sa fie numite Pamant
Rusesc teritoriile tuturor triburilor est-slave stranse in cadrul statului
vechii Rusii. 'In aceasta epoca, s'a format ponorul vechii Rusii, care a
inclus pe 'strarnosii Rusilor, Ucrainenilor si Belorusilor si care avea o
limbs unica si o cultur5 unica. Fara indoiala c5 existau deosebiri regio-
nal:e in cultuira si in limb5.
E foarte important de relevat ca principalele dialecte ale limbii ruse
si limbii ucrainene pe care le-a aratat I. V. Stalin (dialectul din regiunea
Curse si Oriol si dialectul din regiunea Poltava si Chiev) coincid sub
raport teritorial cu vechea Rus din secolele VIVII, cu uniunea de trib
rusa care a ptecedat formarea statului vechii Rusii din secolul at IX-lea.
Aceasta coincident reprezinta un mare interes si necesita cercetari conti-
nue, deoarece intre vremea existentei uniunii de trib ruse si timpul sepa-
rarii dialectelor, au trecut cateva secole.
Stabilirea timpului si locului uniunii de trib ruse ne va permite s5
rezolv5m mai exact o serie de probleme importante ale istoriei statului
vechii Rusii din secolele IXX. Astfel, este de pita problema despre cele
trei centre ale Rus-ei" Cuiavia, Slavia si Artania care, pare-se, trebue
cgutate intre hotare:e Rus-ei din zona de silvostepa (poate Chiev, Pere-
iaslavl, Cernigov).
Problema despre cauzele opunerii Rusilor fat5 de Slavi se rezolv5 usor:
Ruse sunt triburi slave, membrii unei federatii anumite, strans legali
cu stepele din Sud-Est, iar Slavii" sunt celelalte triburi slave vecine,
care nu au intrat in aceasta federatie.
I B. Gornung, V Levin, V. Sidorov, Problema formgri/ $1 desvolt5rii famillilor de

limbi. Voprost iazieoznanie", 1952, Nr. 1, p. 50.

www.dacoromanica.ro
190 B. A. R1BACOV

Materialele arheologice ne permit sa completAm insuficienta monumen-

telor scrise si sa mmarim transformarea treptata a tribului nu prea mare
at RusiloT (pe raul Ros) in uniunea de trib rush, care a intrunit in secolul
at VI -lea o serie intreaga de triburi ante din zona de silvosteph, precum
$i transiormared grupului de triburi in popor, iar a uniunii de triburi
Intr'un stat extrem de puternic din Europa.
Pentru aceasta cale istorica, dela trib la popor, a fost nevoie de apro-
ximativ Base secole. Jar pentru ca poporul vechii Rusii s5 se transforms
In natiunea rush, natiunea ucraineana $i natiunea belorus5, a fost nevoie
de inch aproape 1000 de ani.

www.dacoromanica.ro
DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII
IN SECOLELE XIII-XV
DE

BARBU T. CAMPINA

Problema raporturilor dintre Moldova si Genova a f5cut obiectul unor

numeroase cercet5ri in istoriografia burghez5 din Zara noastr5. Totusi, in
ciuda public5rii unor valoroase materiale documentare, trasaturile principale
ce caracterizeaza aceste raporturi au fost tinute ascunse in Intuneric. Toate
lucra'rile speciale, inchinate problemei, au staruit in a exalta rolul pe care 1-a
jucat la gurile Dun5rii activitatea negustorilor italieni ; s'a format o
adev5rat5 scoal5" in istoriografia romaneasc5, in special in epbca dintre
cele dou5 rAzboaie mondiale, unde un rol de seams i-a revenit fascistului
Gh. BrAtianu, care de pe pozitii antipatriotice, cosmopolite, atribuia Geno-
vezilor Si drumurilor comerciale pornite din Marea Neagr5 aproape toate
meritele iprogresului economic si chiar politic realizat de societatea de pe
teritoriul Moldovei in secolele XIVXV. Este necesar sa subliniem chipul
in care, inaintand pe aceast5 cale, apologetii comertului genovez dela
Nordul Dun5rii au mers 01.15 la falsificarea material5 a faptelor 1, desfi-
gurand treptat imaginea real5 a desvolt5rii feudalit5tii rocrnanesti.

Instalarea Genovezilor in colonia Vicina dela gurile DunArii spre

sfArsitul veacului al XIII-lea si alungarea ultimei for colonii din Marea
Neagra in 1475, acestea sunt cele dou5 evenimente prin care un intreg
curent al istoriografiei burgheze a pretins sa delimiteze perioada de belsug
si putere politics a' statelor feudale romanesti. Inceputul gi sfarsitul lofts-
ririi acestor state erau astfel puse in leggtur5 cu soarta istoric5 a activitatii
unor negustori, ar5tati ca principalii animatori ai vietii feudale dela Nordul
Dungrii ; in special, desvoltarea Moldovei medievale a fost puss in funcliune
de masura in care Genovezii st5paneau viata comercial5 din Marea Neagr5.

1 0 acumulare putin obisnuita de confuzii teoretice a facut cu putinta (in unele cazuri,
explica) staruinta concluziilor gresite trase de aceste falsificari. Tocmai de aici necesitatea, in
cadrul discutiei ce incercam mai jos, a unor digresiuni mai lungi in domeniul istoriei economics
generale a Moldovei.

www.dacoromanica.ro
192 BARBU CAMPINA

S'a atribuit negustorilor italieni !Ana si meritul principal at asa-numitei

Intemeieri" a statului feudal ' pe teritoriul Moldovei. Constat5nd existenta,
in 1339, a drumului organizat de Genovezi intre Liov si Marea Neagra, Gh.
Br5tianu adapteaza" la situatii romanesti o teorie de large intrebuintare
in istoriografia fascist5 declarand : principatul (Moldovei, nota noastra)
s'a instituit ca paznic al acestei c5i incep5toare de comert si se poate spune
ca, aici, drumul a creat in adevcir un Star 2. Este usor de recunoscut aid"
o simple variants a faimoasei teorii normaniste prin care in special istorio-
grafia german5 a pretins sa explice nasterea statului feudal dela Chiev pe
baza drumului Varegilor la Greci". R5spunsul nimicitor dat de stiinta
istorica sovietic5 acestei teorii", si care inlatura de asemenea extinderea
ei ca explicatie sociologica generals, ne scuteste de a discuta mai pe_larg
fondul problemei ; ceea ce vrem sa* subliniem, este r5spandirea pe care a
avut-o la un moment dal, in istoriografia din Cara noastra, aplicarea socio-
logiei druatrilor" la fenomenele istorice romanesti.
0 adev5rat5 emulatie s'a produs in aceasta privinta in epoca dintre cele
dou5 rAzboaie mondiale, and epigonii scoalei istorice burgheze se precipitau
sa descopere", pe intrecute, not forme de manifestare a influentei drumu-
rilor de comert asupra istoriei medievale a t5rilor romane. Astfel a fost cu
putint5 pAna si incercarea de a se explica ,.De ce au fost Tara Ronzdneasca
§1 Moldova idri separate" pe baza faptului cä au existat cloud drumuri
comerciale cu directii deosebite 4. Orice inceptor in cercetarea stiintificA a
istoriei stie ca fenomenul politic al fcirdmitarii feudale (si deci, de asemenea,
al separatismului politic dintre Moldova si Tara Romaneascg) nu este posibil
decal tocmai in conditiile precump5nirii economiei naturale ; dar atotputer-
nicia istoric5 a drumurilor de comert devenise in'tr'o asemenea m5sur5 o
obsesie pentru istoriografia burghezo-mosiereasca, incai se atribuia acestor
drumuri pan5 si aptitudinea de a da nastere unor st5ri aflate in contrazi-
cere cu insasi functiunea for comerciala.
In genere vorbind, desvoltarea statelor feudale romane a lost descris5
ca un fenomen istoric determinat in desf5surarea sa' prin progresul si prin
decaderea negustorimii genoveze. In deosebi istoria epocii lui Stefan cel
Mare a fost scris5 in intregime in acest spirit, pun5ndu-se in legatura cu
cucerirea cet5tii Caffa de c5tre Turci o r5scruce in soarta istoric5 a societ5tii
omenesti pe teritoriul patriei noastre. Era atat de insemnat acest postulat
pentru nevoile de coerent5 interns ale teoriei", incat, in ciuda constat5rii
evidente ca puterea lui Stefan cel Mare lqi afla apogeul dupd disparifia
cordbiilor italiene din Marea Neagra, istoricienii burghezi nu au ezitat sa
atribue evenimentelor dela 1475 un rol plin de tragice urm5ri pentru
Moldova.
Este suficient sa cit5m aici lucrarea lui I. Ursu (principala monografie
asupra Moldovei in a doua jum5tate a secolului al XV-lea), unde se rezuma

I Studiul lui N. Iorga, Drumurile de comert creatoare ale statelor romanesti" (Bucv-
Testi, x928) cuprindea in insusi titlul sau, un adevarat program ; un program pe care 1-au inde-
plinit cu mult zel epigonii 1W Iorga, deli autorul sau si-a parasit curand tcoria intru cat II
priv-a. (Cf. N. Iorga., Istoria Romanilor, t. III, Bucuresti, 1937, p. 200-222).
1 Notes sur les Genois en Moldavie, Bucuresti, 1935, p. 6.
. Este titlul unei lucrari de P. Panaitescu, din x933, reprodus si in volumul Interpre-
tari romanesti", Bucuresti, 1947, dupa care citam.
a Ibidem, p. x35-137 si p. 14o.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GLNOVEZILOR LA GURILE DUI\ kRI I 193

tezele curente ale istoi'iografiei burgheze in chipul unm5tor : Prosperitatea

economics a Moldovei care-i dase t5ria politica si forta de aparare, provenea,
in buns parte, din leg5turile cu puternicile cet5ti genoveze din Marea
Neagr5... Pentru ca sa" dea lovitura Moldovei trebuia taie legaturile cu
cetatile genoveze dela mare si sa distruga arterele principale ale comertului
moldovean. Dupe ce se vor fi ocupat orasele genoveze... va fi usor Sultanului
ca sa aduc5 Moldova la supunere, ccici irunchiul ei va cadea dela sine, dupa
ce i se vor fi tdiat reiddcinile"' (sublinerea noastra).
Se prezentau astfel faptele 'luck se atribue pan5 si sultanului turcesc
ideile scoalei cosmopolite burgheze ; i se atribue in orice caz lui Mehmet
al II-lea o politics orientate dupa ideea c5 activitatea coloniilor italiene din
Marea Neagrei ar fi fost adeveiratul factor regulator al desvoltcirii societalii
de pe teritoriul Moldovei. Tocmai in aceast5 prezentare a rolului Genove-
zilor la gurile Dun5rii const5 caracteristica principala a explicatiilor oferite
de istoriografia burghez5 pentru mai Mate fenomenele istorice romaneti din
secolul al XV-lea si chiar al XVI-lea. P. Panaitescu a st5ruit astfel sa vada
in desvoltarea drumurilor cemerciale alimentate de negotul Genovezilor,
cauza insasi a nasterii oraselor Moldovei 2; dec5derea acelorasi drumuri i-a
explicat"... 0115 si legarea de glie" legiferat5 de Mihai-Viteazul 3.
Merit5 citat5 aici 'Inca o lucrare, ultima inspirata de tendinta pe care o
discut5m; tntr'o carte aparul5 in 1948, tratand despre luptele feudale din
Moldova dintre urmasii lui Alexandru cel Bun, autorul declar5 cu seriozitate
c5, in veacul al XV-lea, datorit5 Genovezilor, viata occidental5 p5trunsese
In tars, iar influenta ei binef5c5toare se resimtea. In aceasta situatie tdra-
rtimea ducea o viatei nzal usoarcl... Acestor legaturi se datoreste fortnarea
unui nutniir de bancheri (I) moldoveni din randurile boierilor si negusto-
Tilor" 4.
In mod vadit, In etapa descompunerii sale, istoriografia burgheza se
apropia treptat de nivelul critic al cronicarilor medieval', colportorii celor
mai absurde legende despre Genovezi. Este semnificativa aici Imprejurarea
ca Inc 5 din secolul .al XVIII-lea, marele arturar Dim. Cantemir stluse
sa r5spund5 taios naivit5tilor cronic5resti despre ispravile Ghenovezilor"
Acest feli de istorie iaste a babelor carele spun noaptea poveVi pentru ca
sa -si adoarind copiii, ales cand sint flatnanzi" 5.
Teoriile burgheze citate pana aici nu merits sa fie mai amanuntit discu-
tate deck cele sumar respinse de Cantemir; sub forma universitar5" pe
care au capatat -o in veacul al XX-lea, ele nu fac decat sa oglindeasca o
conceptie, Mule burghez5, care a fost de mult inl5turat5 de Marx si care
consta in umflarea monstruoasa a rolului jucat de catre comert, in genere.
..Corespunde de altfel orizontului burghez, uncle afacerile constitue obiectul
tuturor preocupeirilor. ca. sa nu se vada in caracterul nwdului de produc(ie
baza nzodului de schimb care ii corespunde, ci inners" 6. Dar asemenea teorii
apartin stadiului copil5riei in stiinta. Marx a arata't ca Intreaga economie
1 I. Ursu, Stefan cel Mare si Turcii, Bucuresti, 1914, p. 57.
2 P. Panaitescu, op. cit., Bucuresti, '947, p. 163-164.
a Op. cit., p. 128-129.
4 N. Grigoras, Din istoria diplomatiei moldovenesti in 1432 1457114, 1948, p. 87 88.
5 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a Romano-moldo-vlahilor, ed. Tocilescu, Bucu-
resti, 1901, p. 134.
° K. Marx, Capitalul, Ed. P.M.R., Bucuresti, 1951, v. II, p. 98.
www.dacoromanica.ro
13 Studii C. 213
194 BARBU CAMPINA

politica nu a devenit cea adevarat stiinfifica deccit atunci dind a trecut dela
observarea procesului de circulatie la a celuia de productie" I.
In ce priveste rolul negustorilor in societatile-precapitalisle, Marx a
elaborat, pe baza unui urias material faptic, o caracterizare am5nuntita a
limitelor In5untrul carora se poate desvolta influenta real a comertului.
Dac5 este adevarat ea asupra modului de productie al societatii feudale, de
pilda, activitatea negustorilor a jucat la un moment dat o acfiune disol-
vanta", rezultatul istoric al acestei actiuni a fast In intregime deterrninat.
de starea fortelor de productie Si a relatiilor de productie. Cat de departe
merge aceasta descompuvre a vechtului mod de productie, aceasta depinde
in primul rand... de propia lui structure interns. Unde va duce acest proces
de descompunere, adica ce mod de productie nou va lua locul celui vechi,
aceasta nu depinde de comer( ci de insusi caracterul modului de producfie" 2.
Pe baza indicatiilor tovarasului Stalin, istoriografia sovietica a inlaturat
formele de vulgarizare a marxismului In aceasta problema pramovate de
asazisa scoala Pocrovschi". Astfel, stiinta istoric5 marxista din U.R.S.S.
a adus un bogat material concret ilustrand rolul-precump5nitor al relatiilor
de productie feudale In desvoltarea societatii ruse din secolele IXXVIII.
Au fost nimicite cu acest prilej teoriile formulate de Pocrovschi in care
capitalul comercial" era pus s5 explice soarta statului dela Chiev, sau a
statului moscovit din secolul al XV-lea. Nu incape indoial5 cä teoriile citate
mai sus, privind rolul Genovezilor la gurile Dun5rii, reprezint5 sub aces:
aspect o simply variants care nu merrta o atentie deosebit5; inI5turate ele
Inaile adeseori prin rectificari de simpl5 cronologie 3, ele nu prezint5 nici
macar interesul de principiu pe care I-ar avea o pozitie teoretic5 nou5.
Dar. In dosul unor asemenea teorii se ascund idei a caror absurditate
este mai putin aparenta si care. tocmai de aceea continua, in parte, s5
circule 4, deli sunt gresite. Ne propunem sa analiz5rn aici, nu teoriile care
se in15tur5 singure prin propria for exagerare, ci ideile (rareori formulate
in chip explicit) pe care acele teorii le-au impins p5n5 la ultimile for conse-
cinte. Este vorba de principiul initial al tuturcr cercetarilor burgheze privind
rolul drumurilor comerciale din Moldova, principiu prin care se admite o
colaborare mai mult sau mai putin desinteresata a negustorilor italieni la
desvoltarea economics locals. Inteadevar, indiferent de gradul de efica-
citate pe care cercetatorii 1-au atribuit influentei genoveze asupra Tarilor
Romane, ei au acceptat ca un adevar dela sine inteles natura binefatatoare
a activitAtii comerciale desfasurate pe acest t5ram.
Sub forma sa cea mai moderat5, pozitia apologetilor comertului
genovez la Nordul Dunarii are o inf5tisare aparent acceptabil5; astfel, de
pild5, in formularea data de I. Nistor care se m5rgineste sa declare c5,
prin negustorii italieni, o importanta ramurA a curentului mondial de
I K. Marx, Das Kapital, ed. a III-a, Hamburg, 19i1, v. III, 1, p. 319.
3 Ibidem, p. 316-317.
3 Este suficient sA amintim cli, astazi, si copiii din invatamAntul medlu cunosc veacurile
de desvollare feudald pe teritoriul Moldovei, de dinainlea aparifiei Genovezilor la gurileDundrii;
cum ar mai putea ei crede ca statul feudal al Moldovei a fost consecinfa activitatii Genovezilor ?
Astfel, revistele sovietice de specialitate an arAtat recent ca lucrarea istoricului polonez
Malovist : Caffa, colonia genoveza din Critheea si problema orientall in 1453-1475", publi-
catli in 1947, in ciuda meritelor sale a ramas sub influents tendintei de infrumusetare a rolului
jucat de Caffa in economia Europei rasaritene. (Cf. Vizantiischi Vremennic", 1951, IV, recen-
zie de V. V. Stoclitcaia-Terescovici).
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 195

schimburi s'a revarsat asupra Moldovei, punand in valoare Para din punct
de vedere economic si comercial" '. Dar sub aceasta forma moderata",
aprecierea rolului jucat de Genovezi r5mane la fel de gresit5 c5ci ea
postuleaza pe t5cute desvoltarea solidard a doi factori aliati prin interese
comune, negustorimea apusean5 si structura economics a Moldovei,
prezentandude ca dou5 fete ale aceleiasi medalii de prosperitate.
Se redeschide astfel calea unei falsific5ri grosolane a realit5tii. o calf
cu atat mai primejdioas5 cu cat punctul s5u de plecare se afla de obicei
doar implicit in tezele istoriografiei burgheze. Socotim necesara discutarea
pe larg a unor asemenea teorii, pentru inI5turarea rgmAsitelor adeseori
inconstiente ce else au 15sat 2.

Forma moderate a pozitiei burgheze in tema noastr5 se caracterizeaz5

prin acceptarea unui fel de raport direct proportional intre intensitatea
comertului genovez in Marea NeagrA, pe de o parte, si prosperitatea
Moldovei, pe de alt5 parte. F5r5 a fi fost la drept vorbind controlat vreo-
dat5, aces{ raport aritmetic a fost admis ca si cum era stabilit de ins5si
firea lucrurilor.
Vederile generale ce p5reau atat de firesti istoriografiei burgheze suet
ins5 desmintite in modul cel mai categoric de comparatia dintre evolutia
istoric a celor doi factori pusi in relatie, de indaTh ce curba acestor dou5
evolutii este corect descris5, pe bazg de fapte.
Apogeul activit5tii genoveze in Marea Neagr5 coincide cu vremea in
care dominatia jefuitoare a T5tarilor a acumulat ruinele pe teritoriul dela
r5s5ritul Carpatilor 3. Vom vedea in cele ce urmeaz5 c5 volumul afacerilor
italiene la Nordul Dunarii scade rapid in veacurile XIV pi XV pi anume,
exact in miisura in care se accentuiaza progresul economic al Moldovei, ba
chiar ca acest progres din Moldova se consolideaz5 in funcfie de alungarea
treptat5 a Genovezilor din Marea Neagr5.
Departe de a putea surprinde, imaginea astfel restabilit5 a raporturilor
moldo-genoveze nu este decal reproducerea unui proces istoric general si
necesar, explicat de Marx in studiile sale asupra capitalului comercial al
epocii premerg5toare productiei capitaliste ¢ Cercetand in mod am5nuntit
1 I. Nistor, Handel and Wandel in der Moldau, Cernauti, 1912, p. 7. Alte formulari ale
autorului, atat in lucrarea citata, cat si in Die auswartigen Handelsbeziehungen der Moldau"
merg pe linia celei mai vulgare idealizari a rolului jucat de Genovezi.
2 Astfel, intr'o comunicare din 1951, nu lipsita de interes de altininteri, despre Comertu I
cu piei si prelucrarea for in Moldova", V. Neamtu afirma ca prelucrarea pieilor in lard a inceput
dupa 1500, caci lipsa unor produse strcrine de pe piata Moldovei sileste pe mestesugarii nostri
sd le inlocuiascci" (p. r x). Materialmente inexacta, afirmatia nu poate avea alta origins decat
obsesia drumurilor" in istoriografia noastra ; vom vedea mai jos ca inlantuirea de cauze al
urmari este prezentata aici rasturnata cu capul in jos, ca progresul economic intern al Moldovei
de pe la mijlocul veacului al XV-lea a fost mai degraba cauzd decat elect al disparitiei Geno-
vezilor dela gurile Dunarii.
Gh. Bratianu insusi a trebuit sa recunoasca in lucrarea sa La Mer Noire" (Revue
hist. du sud-est europeen", 1944, XXI), ca in general amploarea maxima a traficului comercial
din Marea Neagra a fost atinsa fn jurul lui z3oo" (p. 50), dupiri care a urmat depresiunea
din secolul al XI V-lea" (p. 58 qi urm.). Dar el pretinde ca aceasta decadere priveste numai
activitatea Genovezilor in Crimeea (unde ea ar fi fost cauzata numai de incordarea politica
dintre colonisti §i Tatari) ai cA ea ar Ji los; compensate de cresterea nego(ului genovez in Moldova
in secolele XIV XV (op. cit., p. 64-65).
K. Marx, Das Kapital ed. a III-a, Hamburg, 19x1, v. III, x, p. 312 ¢i urm.

13
www.dacoromanica.ro
196 BARBU CAMP( 1 A

particularitatile acestei epoci, Marx stabileste principalele trasaturi ale

functiunii economice indeplinita aici de neguslor, luand ca exemplu tipic
Insusi comertul de transit" efectuat de Venetieni si Genovezi. Marx
constata c5 Venetienii, Genovezii, Olandezii etc. obfineau profitul for
principal nu prin desfacerea marfurilor produse in medial lor, ci mijlo-
cind schimbul intre produsele unor popoare slab desvoltate din punct de
vedere comercial si in genere economic, asa dar exploateind pe produ-
calor ii ambelor popoare". Acest gen de comers{, cu izvorul sail specific de
beneficii, decade in aceiasi masura in care progreseazei desvoltarea econo-
mica a popoarelor pe care el le exploatase in chip bilateral si a ctiror stare
de inapoiere fusese baza propriei sale existenfe" 2. Marx studiaza apoi
mecanismul acestei exploatki, desvAluind mijloacele politice de o brutalitate
tipic colonials pe care le fplosea si a diror necesitate decurgea din insasi
natura comertului practical de Genovezi. Lamurirea xnarxista a rolului
indeplinit de astfel de negustori explic5 atat ingustarea raporturilor corner-
ciale moldo-genoveze, cat si pozitia politica adeseori contradictorie a ta'ra-
nilor, ora'senilor si domniei, fata de coloniile italiene din Marea Neagra. In
lumina acestor constal5ri si explicatii vor c5p5ta de asemenea un inteles
deplin faptele din anii 1471-1475, peste care istoriografia burgheza a trecut
foarte repede, ignorand in mod voit razboiul condus de Stefan cel Mare
imnotriva negustorilor din Caffa pentru consolidarea independentei econo-
mice si politice a Moldovei. Este vorba de unul dintre cele mai insemnate
momente ale politicii marelui domn, unde lupta dusa impotriva Turcilor
apare strAns legat5 de m5surile sale pentru nrotectia unor astfel de forte
interne, ca tArgovetimea, de pilda.
Evenimentele politice din Moldova, in a doua jumAtate a veacului al
XV-lea, corespund insa cu nivelul obiectiv at fortelor de productie si al
relatiilor de productie ale acestei vremi. Pentru intelegerea unor asemenea
procese economice (care s'au desFa'surat, in liniile for generale, in chip
analog pe teritoriul tarii noaslre si in restul Europei) este de o uriasa" insem-
natate fundamentarea teoretica geniala pe care a dat-o recent .tovarasul
Stalin cercet'arii productiei de marfuri in Evul Mediu. In lucrarea sa .,Pro
blemele economice ale socialismului in U.R.S.S.", iovarasul Stalin arata
c5 : Nu poate fi identificatci produc(ia de marfuri cu producjia capitalist&
Sunt cloud lucruri diferite" 3. Desvaluind apoi conditiile istorice in care
poa'te functiona productia de marfuri, tovarasul Stalin precizeaza ca : Ea
a existat sub feudalism si 1-a deservit, totusi, deli a pregatit unele condijii
pentru producjia capitalist& nu a dus la capitalism" 4.
In aceste teze, tovarasul Stalin concrelizeaza esenta insasi a unei Intregi
faze a ist-oriei societatii medievale. Este tocmai faza de desvol'tare a socie-

1 carrying trade" in orig. lui Marx.

2 Op. cit., p. 313.
3 I. Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R S.S., Ed. pentru literature
politick 1952, p. 16.
4 Op. cit., p. 17.
www.dacoromanica.ro
 DESPRI, ROLL". GI: \ 0\ EZILOR IA oLau_r ouNNan 197

tatii in care au fost inlaturate ultimele ramasite ale activitatii Genove

zilor si in care a ap5rut de asemenea actiunea politic5 a lui Stefan cel
Mare. Un moment glorios al istoriei Moldovei se explica astfel prin legi
objective de desvoltare puse in lumina prin invalatura stalinista despre
istoria societatii.
Mai mutt ca °Hand, sarcina istoriografiei din tara noastra consta in
demascarea pozitiilor istoricilor burghezi, care au tainuit in mod sistematic
acest moment din trecutul Moldovei §i au falsificat intreg procesul desfa-
surat pe teritoriul ei in veacurile XIIIXV. Este o sarcina de mare insem-
natate, arata tovara§ul Malencov, sa ducetn o lupta hotarita impotrivo
liberalismului si a nepasdrii laid de greselile ,si denaturdrile ideologice" 1.
In conditiile conc.cte de desvoltare a cemetarilor din tara noastra pt.
taramul istoriei xnedii a Romaniei, este necesar sa nu intarziem a arata care
a fost adev5ratul rol al Genovezilor la gurile Dunarii in veacurile XIIIXV.

II

Studiul problemei astfel enuntate are nevoe in primul rand de evalari

eantitative cu privire la amploarea comertului genovez pe teritoriul nostru,
in diferite momente ale evolutiei sale, pentru a se putea determina astfel
directia in care el a evoluat. Stadiul izvoarelor acestei epoci nu permite,
bineinteles, precizari de o rigoare absolute : lotusi ordinea de m5rime a
valorii marfurilor marmite de Genovezi poate fi fixat5 inlauntrul unor
termene de comparatie §i aceste evalu5ri definesc (de ast5 data fard nicio
aproxima(ie) sensul transformarilor suferite de activitatea negustorilor Itali-
eni, aratand anume preibuWea catastrofald a volumului sau, de-a-lungul
celor dou5 veacuri care ne intereseaza.

Se poate stabili in mod satisfacgtor ordinea de important5 a comertului

genovez la sfar§itul secolului al XIII-lea, ceea ce ne va ingadui sa cunoa--
tern evolutia leg5turilor economice studiate aici chiar dela punctul sau de
plecare. Dispunem de un material foarte pretios pentru evaluarea volumului
si naturii comertului genovez la gurile Dun5rii, indat5 dupe intemeierea
coloniei de administratie bizantina (dar de stapanire economics genoveza)
dela Vicina : este vorba de registrul tinut de Gabriele di Predono, in orasul
Pera din fata Constantinopolei, in vara anulni 12812. In acest registru,

1 G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S.

la Congresul al XIX-lea al Partidului, Ed. pentru literaturA politick 1952, p. f rt.
a Acest registru a fost publicat intr'un mod care a impiedecat pinsi azi analiza sa amanun-
tit'a: fragmentele privitoare la relatiile dintre Pera §i Vicina au fost publicate in ,,Bulletin de
la section historique" al Academiei Romfine, t. X, 1923, p. 167-189. Restul contractelor
notariale inregistrate de Predono an fost publicate in Gh. Bratianu Actes des notaires genois
de Pera et Caffa", Bucuresti, 1927, fara ca editorul sa previna in mod explicit pe cerceta-
tori ca actele privind Vicina an fost lasate la o parte; astfel, aceasta din urnia editie, singura
utilizatd de istorieii strain §i de majoritatea istoricilor romani, cad este mult mai comoda §i
mai usor de gasit, nu cuprinde §tirile cele mai pretioase pentru problema noastra. (Editorul
insusi este silit, in introducere, sa recurga la editia mai veche cand vrea sa discute comertul
genovez la gurile Dunarii: cf. Actes des notaires genlos", Introducere, p. 59, nota 9.)
www.dacoromanica.ro
198 HARBIJ CAMPINA

notarul inscrie numeroase contracte de tipul celor pe care dreptul comercial

nascand le denumeste accomendatio" I. Contractele de comandit5, permli
unor negustori 5i bancheri stabiliti la Pera s5 intre In legaturi comerciale cu
tinuturi depktate, fgr5 a se deplasa ei insisi, ci servindu-se de intermediari
imputerniciti prin contract; acesti curtieri, m5runti navigatori drora le
lipsea capitalul initial necesar negotului pe cont propriu, se insArcinau s5 se
deplaseze pan5 la gurile Dun5rii in locul (si in profitul) comanditarilor lor.
Contractele inregistrate de Gabriele di Predono prezinta avantajul
(comun de altfel practicilor notariale din secolul at XIII-lea) de a preciza
cuaritumul si obiectivul negotului ce urmeaza s5 fad diferitii curtieri trimisi
!a Vicina. Pe aceasta baza se poate calcula amploarea legaturilor de comert
!titre regiunea gurilor Dunarii 5i una dintre cele mai puternice colonii geno-
veze, cea dela Pera. Trebue subliuiat, ins5, cla cifra globala astfel obtinuta,
nu reprezint5 decal o parte foarte mica din volumul total al afacerilor reali-
zate de negustorii italieni in regiunea care ne intereseaz5.
Este suficient s5 amintim numai cateva dintre faptele de comert care,
prin natura lor, ieseau din sfera de probleme a lui Gabrielle di Predono, 5i
care deci nu sunt inregistrate de el, fara a fi pentru aceasta mai putin
insemnate in viata economics dela Dui-Ikea de Jos.
In primul rand, notarul se ocup5 numai de interesele concet5tenilor sai din
Pera, si registrul oglindeste numai activitatea acestor Genovezi in directia
M5rii Negre, las5nd la o parte pe toti Genovezii avand o alt5 resedinta
cleat Pera. Dar la Vicina erau instalati numerosi negustori ifalieni 2 care
cump5rau si vindeau in tot tinutul inconjur5tor; sediul lor comercial, fixat
chiar la gurile Dun5rii, fAcea din ei principalii agenti ai negotului purtat
de Geno-vezi in p5rtile t5rii noastre la sfarsitul secolului al XIII-lea.
Leg5tura economics nemijlocitit pe care ei o stabilesc intre localnici si ate
centre economice ale lumii de atunci 3 exclude ins5 cu des5v5rsire inregis-
trarea activit5tii lor, sub orice forma, in oficiile notariale din fata Constan-
tinopolei. In registrul tinut de Gabriele di Predono nu se oglindesc asa
dar afacerile negustorilor celor mai bine plasati pentru a intretine schimbul
cu populatia dela Vicina si din imprejurimile ei ; ad5ug5m ca registrul
odindeste tot atilt de putin leg5turile dintre aceasta populatie si alte colonii
genoveze, 'cum este Caffa de pilda 4, la fel de puternic5 poate 5i mult Mai
interesat5, de sigur, cleat Pera, in comertul dela gurile Dun5rii.
Este de retinut de asemenea faptul cä la sfarsitul secolului al XIII-lea
Vicina nu era unicul punct inaintat" al negustorilor italieni pe litoralul
1 Asupra tehnicii contractuale a comanditei" medievale, v. Actes des notaires genoia,
Introducere, p. 55-59.
a Registrul lui Gabriele di Predono mentioneaza el insu0 (dar numai prin exceptie)ase-
menea negustori rezidand la gurile Dunarii. Astfel este intamplator pomenit un oarecare
Pantaleone de V ecina" (fragm. din Bull. hist." Acad. Roum., t. X, 1923, doc. XXXVI,
p. 187) sau negustorul Toma Camariano din Ancona care locuefte la Vicina" (doc. XXXVIII,
p. 188 189).
3 Negustori stabiliti la Vicina aduceau mirodeniile .i matasurile orientale de pe coastele
Asiei Mici, prin Trapezunt etc. ; ei trimeteau produsele locale in Mediterana, spre Apusul
Europei. Nici intr'un caz, nici in celalalt, ei nu aveau de incheiat la Pera contractele ce fac
obiectn1 activitatii notariale a lui Gabriele di Predono.
4 Tot numai intamplator, cointeresarea unui negustor din Pera prilejue$te inregistrarea
de catre notar a unui transport de in adus dela Caffa spre a fi vandut la Vicina, la 23 Sep-
tembrie (1281, op. cit., doe. XXXIV, p. 186).
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVFZILOR LA GURILE DUNARII 199

Marii Negre, in dreptul teritoriului care ne intereseaza in studiul de fata.

Izvoarele mentioneaza printre punctele vizitate de corabierii genovezi, in
secolele XIIIXIV, localitati ca Licostomo (Chilia), Constanta, Mangalia
si chiar Cernavada I. Alaturi do acestea, vechea cetate Moncastru lindeplinea
tocmai functiunea economics de a inlesni patrunderea neguslorilor din
Marea Neagra pe vaile Prutului si ale Siretului; ekistenta traficului genovez
purtat prin acest port dela gura Nistrului la sfarsitul secolului al XIII-lea
este la fel de sigura 2 pe cat este de grea calcularea importantei sale 3.
Astfel, registrul lui G. di Predono pierde cu totul din vedefe afaceri
genoveze care, prin volumul lor, intrec cu mult legaturile de negot purtate
numai intre Pera Si Vicina ; dar este necesar sa aratam aici ca registrul
oglindeSte in chip imperfect valoarea globala chiar numai a acestor din
trma transactii.
Inteadevar, majoritatea contractelor de comandita lass curtierilor o
libertate destul de mare in ce priveste alegerea itinerariului pe care urmeaza
sä fructifice capitalul Incredintat for de catre comanditari. Astfel, un numar
nedeterminabil de afaceri, purtate in realitate la Vicina, apar in registrul
amintit prin mentiuni voi vinde sau voi cumpara unde dumnezeu ma
va ourta spre mai binele meu" sau uncle ma va purta... in imperiul Roma-
niei" 4 (adica in imperiul bizantin inlauntrul hotarelor caruia se afla $i
Vicina).
La aceasta se adauga un obstacol de alts nature care impiedeca registrul
nostru notarial sa inregiatreze intreaga activitate comerciala urmarila aici :
nu trebue sa uitam ca, prin insasi functiunea pe care o indeplinea, di
Predono era legat de negotul concetatenilor sal din Pera numai in mastria
(incomplete) in care acest negot este silit sa recurga la instrunzentele
juridice faurite de un notar. Contractele de comandita, carora Predono le
dadea prin transcriere putere legala formeaza unica lui preocupare, dar ele
1111 insotesc In chip obligator faptul economic in sine, adica vanzarile $i
cumpararile care ne intereseaza pe noi. In adevar, aceste fapte de comer(

I Portulanele navigatorilor din secolele XIII XIV sunt un izvor pretios in aceasta
privinta. Descrierea amanuntita a basLului Dunarii de Jos oglindeste frecventa cu care
aceste locuri erau vizitate de care negustorii pentru uzul carora se alcatuiau portulanele.
(Analiza acestor harti, cu lista mentiunilor care ne privesc, in M. Popescu - Spineni, Romania
in istoria cartografiei Bucuresti, 1938, t. I, p. 70 -83).
2 Actul datat din Caffa, 8 Mai 1290, aminteste transactia (in valoare de 800 aspri) ce
avea de efectuat la Moncastru un navigator comanditat de Enrico Salvatore din Caffa. (Act
publicat separat in Bull. hist." Acad. Roum., t. XIII, 1927, p. 31).
Ca totusi aceste legaturi erau departe de a fi fost cantitativ neglijabile, este dovedit
prin prezenta la Moncastru, Inca din 1286-1314, a principalilor auxiliari politici ai negus-
torilor genovezi: misiunile" de cdlugdri franciscani. (Asupra intemeierii la gura Nistrului
-a unei tnanastiri franciscane si a luptelor politico-reftioase purtate impotriva for de Bulgari"
ortodoxi in jurul anului 1300, cf. P. G. Golubovich, Biblioteca Bio-bibliografica della Terra
Santa, Quaracchi, 1913-1919, II, p. 72 si III, p. 65 66; cf. Gh. Moisescu, Catolicismul in
Moldova pane la 1400, Bucuresti, 1942, p. 87, passim. Despre negotul purtat aici de corabierii
Freinci" (adica italieni) la inceputul secolului al XIV-lea, vorbeste si Viata sfantului loan
dela Suceava", scrisa in 1402 1404 de Gr. Tamblac (cf. editia acestui text, in pregatire la
Institutul de Istorie al Academiei R.P.R.).
4 Astfel de mentiuni caracterizeaza majoritatea contractelor din registrul lui Gabriele
di Predono, in partea tiparita in Actes des notaires genois de Pera et de Caffa" (p. 73 -170)
si insumeaza o valoare mai mare decat a contractelor cuprinse in fragmentul editat in Bull.
Mist." Acad. Roum., t. X, 1923.
www.dacoromanica.ro
200 11111BU CAMPINA

apar in registrul notarului numai dacci ele se desfa,soard prin intermediu!

unor curtieri comanditafi ; numai in acest caz intervine necesitatea unui
contract menit sa lege pe curtier de comanditarul sail din Pera.
Este usor de v5zut, ins5, ca negustorii genovezi sez5tori la Pera puteau
sa intre in legaturi comerciale cu partite dun5rene si fAra a mai recurge la
serviciile navigatorilor (carora trebuiau s5 le cedeze un sfert, uneori juma-
tate din profituri). Ii vedem catebdata pe acesti negustori trecand prin fata
notarului, inainte de a pleca ei insisi la Vicina i'ntr'o c515torie de afaceri
fill-5 intermediari. Astfel, plecarea la Vicina a negustorului Gandulfo de
Quarto din Pera este amintita de Predono cu prilejul tnscrierii contrac-
tului prin care Gandulfo incredinteaz5 pr5v5lia lui unor croitori din oras, pe
tot timpul absentei sale I. Dar e evident c5 numai aranjamentul I5sat in
urma lui de Gandulfo prilejuise interventia notarului. Asa dar izvorul nostru
nu mentioneaz5 totdeauna asemenea deplasari si niciodata nu ne informeaz5
despre amploarea leg5turilor comerciale astfel stabilite de negustorii
din Pera.
R5mane in fine de ara'tat ea Gabriele di Predono nu era unicul natal
din Pera ; el insusi mentioneaz5 Inca 19 notari 2 dintre care mai mult de
jumatate functionau 'in acelasi timp cu el In orasul sau de resedinta 3 dar
este imposibil de stabilit cat erau de numerosi notarii pe care G. di Predono
nu ii pomeneste si care vor fi fost la fel de activi ca el in mijlocirea leg5-
turilor negustoresti pe care le studiem.
Credem ca analiza registrului Predono stabileste f5ra putint5 de.
tagada o concluzie: dac5 registrul nu este suficient pentru calculul exact at
cifrei globale de afaceri genoveze la Vicina In 1281, in schimb el precizeaz5
cu toata certitudinea un minimum, volumul transactillor reale fiind In once
caz cu mult mai mare deck cel pe care it evalu5m not pe baza contractelor
de canandita Inscrise acolo 4. Reducem o parte a diferentei dintre realitatea
economics si expresia notarial5" a acesteia, facand o presupunere, perfect
justificata de izvoare : consideram c5 transactiile neinregistrate in isvorul

1 Registrul lui Predono, partea publicata in Bull. hist." Acad. Roum., t. X, 1923, doe.
XXVI si XXVII, p. 181-182.
4 Lista acestora, in Actes des notaires genois de Pera et Caffa", Introducere, p. 33 -34-
° Este cu putinta inteadevar ca unii dintre acesti notari sit fi fost numai in trecere prin.
Pera. Este motivul, oricum, pentru care in lucrarea La Mer Noire" se foloseste intr'un
calcul analog cu al nostru numai existents a zo notari, la fel de activi ca di Predono in oficiul
for (registrul acestuia fiind socotit a reprezenta o zecime din intreaga activitate notariald a
orafului Pera). Cf. Revue hist. du sud-est europeen" 1944, XXI, p. 48 si urm.
4 Baza de calcul consta in insumarea valorii tuturor contractelor ce ne privesc inscrise de
G. di Predono (adidi a contractelor in care comanditarul obliga pe curtier sa negocieze la
Vicina) si in inmul(irea aceslui rezultal cu coeficientul zo. Este sistemul folosit in ,,La Mer Noire"
(cf. nota precedents). Il adoptam ,vi not pentrucA urmarim sa stabilim un minimum. Amintim
ea numai analiza extrem de superficiala a registrului 1-a impins pe Bratianu sa diminueze in
mod arbitrar, la jumatate, coeficientul de inmultire (printr'o apreciere arbitrary a nnmarului
de notari functionand la Pera). Se omite, intre altele, faptul ca extrem de numeroasele afaceri
genoveze dela Vicina, pe care Predono nu le inregistreaza, compensau pe larg posibilitatea ca.
unii dintre notarii pomeniti de Predono sa fi rezidat in alta parte decat la Pera.

www.dacoromanica.ro
 DI.sPRF. ROMA. OFNON EZII.OR LA GL RILE in \ \RH 201

nostru sunt in pane compensate de valoarea vanzarilor si a ctimpararilor

incheiate cu Idcalnicii dela Sudul Dun5rii (deci de pe teritotiul dobrogean 1
de care nu ne ocup5m in sludiul de fat5).
Folosind aceasta baza de calcul rezulta ca intre 1-24 Julie 1281, negus-
torii genovezi au vandal sau au curnparat marfuri in valoare de mutt peste
33.000 perperi 2 in legdturile for de negot cu populatia dela Nordul Duncirii.
Pentru utilizarea acestui rezultat, in comparatie cu dalele din secolul al
XV-lea, este necesar sa exprimAtn cifra de afaceri de mai sus Intr'o moneta
a c5rei valoare intrinsec5 nu a variat In perioada ce ne intereseaza. Este
cazul "nor nului sau al ducatului de aur italian 3. Or, la sf5r§itul secolului
al XIII-lea, perperul bizantin era echivalent cu florinul sau cu ducatul 4
reprezentand in mijlocie 1 : 1,18 din valoarea for 5. Acest din urm5 rezultat
stabilit prin evaluarea continutului metalic al perperului, poate fi conirolat
cu ajutorul unei pretioase stiri cuprinsa chiar in registrul nostru ; actul
trtanscris de G. di Predono la 24 Septembrie 1281 stabileste in adevar ca
perperul valoreaza la aceasla data cat 29,489 g argint curat 6. Aceasta
insemneaza, in functie de raportul dintre aur gi argint la sf5r§itul veacului

z Lista reprodusa mai sus a bazelor comerciale genoveze pe teritoriul dobrogean dove-
deste ca Vicina, prin pozitia sa geograficci, organiza schimburi cu populatia dela Sudul Dunarii
intro masura mull mai mica decat Constants, Mangalia pi Cernavoda, de pilda. Transactiile
inregistrate de Predono nu aveau deci, cleat foarte rareori, parteneri recrutati pe teritoriul
dobrogean.
2 Totalul contractelor inregistrate in acest rastimp de Predono, cu destinatia Vicina se
ridica la 3303 perperi gf 19 carate. Lacunele registrului pi stersaturile unor documente din
August ne impiedeca sa calculam traficul dintre Pera pi Vicina pe un timp mai lung.
3 Florinul, a carui emisiune a inceput la mijlocul veacului al XIII-lea, a pilstrat vreme
indelungata continutul sari metalic de 3,536 g aur curat. (v. Fr. Casaretto, Ifa moneta
genovese" etc. in ,,Atti della societa ligure di storia patria",--1928, LV, p. 142-143, passim).
Ducatul venetian, emis la 1284, avea 3,559 g aur, pastrandu-si greutatea ai titlul metalic mai
multe veacuri (G. Luzzatto, Oro e argento nella politica monetaria veneziana" in Rivista
storica italiana", 1937, II, fasc. III, p. 21).
4 E. Stein, Untersuchnngen fiber spatbyzantinische Verfasunngs- and Wirtschaftsge-
schichte" (extras din Mitteilungen zur Osmanischen Geschichte", 1912 -1925, li) p. 12,
socoteste perperul egal cu ducatui venetian la sfarsitul veacului al XIII-lea, ceea ce pare
putin exagerat. De altfel, ibidem, se arata ca titlul metalic al perperului scazuse la 3:4 in
aceasta vreme, constatare desigur exacta pi eare (dat flind continutul nominal al perperului
de 4,48 g aur) ne duce la valoarea de 3,36 g aur (ceva mai putin deci decat ducatul). Cf. An-
dreades, Byzantion", 1924, I, P. 76, 78, roo.
5 Fr. Casaretto, op. cit., p. 134-146, stabileste continutul metalic al perperului (folo-
sind pi o analiza chimica a monetelor lui Mihail VIII Paleologul) ; rezulta ca in veacul al
XIII-lea perperul confine 3-3,15 g aur curat. Admitem, pentru sfarsitul veacului, conti-
nutn1 cel mai slab ; in comparatie cu continutul-aur al florinului obtinem raportul der
valoare 3:3,536 (odic& :1,18).
e Actul (publicat in Bull. hist." Acad. Roum., t. X, 1923, doc. XXXV, p. 187) preci
zeaza ca M. Traverso va primi in Pera din mainile lui M. Negrino suma de 53 perperi r8 carate
in locul celor cinci libre de argint curat" pe care acesta i le datoreaza (si anume de cand Tra-
verso imprumutase la Vicina cu 51 perperi pe un asociat al lui Negrino). Este limpede ca
5 libre reprezinta o valoare egala cu 53 perperi 18 carate (adica cei 5/ perperi initiali plus
dobanda care din pricina interdictiei bisericesti asupra cametei se camufleaza in foarte
numeroase contracte medievale sub forma unor asemenea paritati monetare"). Pentru
realizarea calculului tinem seama ca libra" de care este vorba ad nu este o moneta ci
masura ponderala, reprezentand argint curat in greutate de 317 grame (Casaretto, op. cit., p.
40 -41)

www.dacoromanica.ro
202 BARBU CAMPINA

al XIL.-lea (minimum 1 : 9,06 si maximum 1 : 11 I ca moneta curent folosita

in socotelile contractelor noastre se afla, dupa propria m5rturie a acestor
contracte, in raportul 1 : 1,08 1,31 laid de florin 2.
Adoptand si de data aceasta baza de calcul cea mai coborit5, pentru a
evita orice exagerare intr'un sens favorabil tezei noastre, obtinem, c5 activi-
tatea Genovezilor la Vicina in 1281 Insuma acte de comert in valoare de
mutt peste 25.000 florini pe tuna, in, cifre rotunde 3. Este un rezultat care
explica locul ocupat de Vicina in cadrul comertului international din aceasta
vreme. Se poate determina insemnatatea acestui loc si pe o alt5 cale, daca
nna1izam volumul total at afacerilor initiale la Pera si caut5m sa determinAm
partea ce revine fiec5reia dintre principalele localit5ti cu care fac comert
negustorii acestei colonii 4; obtinem ca sumele investite in negoful cu Vicina
ocupa 20,2°/o din valoarea totalci a afacerilor purtate de Genovezii din Pera,
odic5 mai mutt chiar decAt valoarea negotului dintre Pera si Genova (18,0%)
si de dou5 on si jum5tate mai mutt decal valoarea negotului dintre Pera si
Caffa (8,7%). Este limpede ca la sfarsitul veacului at XIII-lea, regiunea
gurilor Dun5rii forma una dintre principalele baze de operatii ale corner -
tului prin care Genova Isi asigura uriasele beneficii ce caracterizau activi-
tatea negustorilor sai. Determinarea chipului in care a evoluat in veacurile
urm5toare aceasta activitate la gurile Dun5rii, cap5t5 astfel o insemn5tate
deosebita si care dep5seste cadrul istoriei poporului roman.

Un foarte pretios document din anul 1448 5 ingadue stabilirea unui

plafon maximal al activitatii genoveze in Moldova, putina vreme inainte de
caderea Constantinopolei, deci inainte de evenimentul politic pe care
istoriografia burghez5 1-a f5cut r5spunzator de inceputul dec5derii negotului

1 Legile care au reglementat in /284 emisiunea ducatului de aur venetian presUputt

raportul : dintre aur gi argint. (Cf. G. Luzzatto, Oro e argento nella politica monetaria
veneziana", op. cit., p. 23-24). Dar se admite in istoriografie ca raportul comercial, la sfar-
oitul veacului al XIII-lea, este 1: 9,06 9,45. (Este raportul pe care se intemeiaza Ii calcu-
lele din La Mer Noire" cf. Revue hist. du sud-est europeen", r944, XXI, p. 49; daci
1-am aplica xi noi, valoarea in florini a afacerilor genoveze la Vicina ar fi Inca of mai mare).
2 Aplicand la perperii imprumutati de clientul lui Predono raportul dintre aur of argint
admis mai sus, rezulta ca un perper confine 2,681 3,254 g aur curat. Or, florinul confine
dupa cum am vazut 3,536 g ceea ce duce la raportul dintre perper of florin calculat in text.
3 Cifra exacta, corespunzatoare valorii in perperi a traficului dela Vicina, este de 25,190
florini, dacil aplicam raportul de 1: 11 dintre aur gi argint la interpretarea contractului din
24 Septembrie 1281. Dar am vazut cII raportul comercial (pe care de sigur it aplicau intre ei
clientii lui G. di Predono) este mai favorabil argintului oi duce astfel la un rezultat superior
cifrei de 30.000 florini.
4 Calculul priveote tot contractele cuprinse in registrul lui G. di Predono grupand aceste
contracte dupa localitatile de destinatie ale curtierilor plecati din Pera valoarea sumelor
astfel investite de eliened lui Predono in fiecare localitate se raporteazi apoi la valoarea
totals a afacerilor inregistrata de notar. Pentru calculul cifrelor de mai jos utilizam totali-
zarile tabelului din La Mer Noire" (Revue hist. du sud-est europeen", 1944, XXI). p. 48;
este a spune ca aceste cifre trebue luate numai ca indicalii generale, far& a li se atribui exac-
titate absoluta. (Nu am putut controla in tabloul citat decat datele referitoare la Vicina;
dar ele arata ca Bratianu este la fel de certat cu aritmetica elementary ca of cu legile mai
subtile ale economiei politice).
3 Actul a fost publicat de N. Banescu in volumul Inchinare lui Iorga" Cluj, 1931, p.35.
doc. 1. Datarea, ibidem, p. 33. Ramanand pitit in aceasta publicatie putin raspandita oi
niciodata reprodus de atunci intr'o colectie cure/AA de documente, actul a ramas necunoscut
in genere cercetatorilor problemei noastre.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 203

italian in Marea Neagra. Actu1 din 1448, niciodata folosit de istorici, Ca

atare, cuprinde un ordin adresat de comuna Genovei consulului sau din
Caffa pentru instituirea unei taxe de jumatate la suta" asupra tuturor
marfurilor qi bunurilor genoveze care sunt duse (spre vanzare) sau trans-
portate la Moncastru, cat qi asupra tuturor celor care vin qi sunt aduse de
acolo pe mare" I. Taxa extraordinary hotaritg de metropola urmia sa produdi
suma necesara pen'tru implinirea datoriei de 10.000 aspri pe care comuna o
avea fats de un oarecare Antoniu de Francis.
Detaliile acestei v5muiri, pline de interes pentru istoria Moncastrului
din toate punctele de vedere2, ne privese pe not deocamdata numai prin
conditiile practice si termenele de plat5 hotarite de Genova. Inteadevar, se
ordona consulului s5 puny la Caffa in licitatie arendarea acestei taxe, fixand
arendatorului conditia sa prateasca cei 10.000 aspri lui Antonio de Francis
in case luni; beneficiarul licitatiei urma sa se desp5gubeasca apoi din
venitul v5mii atat timp cat va fi necesar pentru recuperarea sumei avansate
de el 3.
Este limpede c5 perceperea normal a taxei prin intermediul autorita-
tilor vamale obisnuite era apreciata ca insuficienta pentru acoperirea
datoriei; cu alte cuvinte, taxa de jumatate la stita" nu era capabil'a sa
produca ea ins5si cei 10.000 aspri in ,case luni", suma si termen prin care
Genova se legase fat5 de creditorii ei. Intelesul si necesitatea operatiei
instituit5 prin ordinul din 1448 consta in faplul c5 beneficiarul licitatiei urma
sa imprumute comuna cu suma ar5tat5 p5n5 ce vama dela Moncastru va
produce banii (tntr'un timp evident mai lung de case luni).
Asa dar guvernul genovez cuno.stea (si folosea in socotelile sale) limitele
traficului comercial care trecea prin Moncastru, apreciind c5 valoarea totala
a marfurilor supuse impunerii era inferioara sumei de doua milioane aspri
in Base luni: altminteri, o taxa' de 0,5% ar fi produs in acest rastimp o suma
egala sau mai mare ca 10.000 aspri si licitatia dela Caffa ar fi devenit
inutila din punct de vedere financiar, stanjenind in schimb in mod conside-
rabil activitatea organelor specializate ins5rcinale cu administratia Vamilor
genoveze din Marea Neagr5.
Pentru intelegerea valorii acestui rezultat, trebue s5 subliniem c5 la
data documentului nostru ant' in care s'au instalat la Chilia garnizoa
r.ele si po:itica lui loan de Hunedoara 4, Genovezii nu puteau face decal
numai prin Moncastru leg5tura dintre Moldova si Marea Neagr5. Pe de
alt5 parte, felul In care ordinul metropolei definea m5rfurile supuse impu-
nerii, ne arat5 c5 plafonul calculat mai_ sus se refer5 la valoarea totals a
marfurilor purtate de Genovezi in Moldova la 1448, fie c5 este vorba de

1 super omnibus et singulis rebus et mercibus Januensibus que deferentur aut conducentur
11Toncastrum et que exinde extrahentur de eo loco per mare".
2 Astfel (dupa cum vom vedea mai jos) acest ordin este semnificativ pentru raportu-
rile dintre Genovezi §i autoritatea care exercita suveranitatca politics in oras, in aceasta vreme.
3 Op. cit., De subliniat ca operatia vamalk in sine, nu putea fi realizata decat tot de
functionarii consulului ; textul nu o spune dar nici nu era nevoie, caci lucrul reieso dela sine.
Nu vedem cum ar fi improvizat un simplu particular, beneficiar al licitatiei aparatul adminis
trativ necesar urmaririi acestei taxe.
4 Se *tie ca toctnai in acest an voevedul Transilvaniei a ocupat gurile Dunarii (Letopi
setul dela Putna, in Vechile cronice mold." , ed. I. Bogdan, p. 194) in cadrul unei politici
generale care a inMturat i activitatea Genovezilor, in acest port.
www.dacoromanica.ro
204 I3ARBU CAMPINA

marfuri vandute acolo, cumparate din tiara sau chiar numai transitate
de- a- lungul Moldovei, pe drumul Liovului.
Tin And seama, in fine, de valoarea asprului lap de florinul de aur ',
inoneta de baza a calculului nostru, obtinem un rezultat extrem de gr5itor
in comparatie cu cifra de afaceri din 1281. Rezulta, in adevar, ca inca dina-
inte de cucerirea Constantinopolei de catre Turci,` niarfurile vamuite la
Moncastru reprezentau o valoare mai mica de 8.000 florini pe luna, asa dar
o valoare mult mai mica deck o treime din investitiile genoveze pe terito-
riul dela Nordul Dunarii in vremea jefuirii brutale a acestui teritoriu de
catre st5p5nirea hanilor Mari.
Este o prima aproximare, destul de palida deocamdata, a decaderii reale
pe care a suferit-o activitatea negustorilor italieni in Moldova inca din veacuL
al XIV-lea si din prima jumatate a veacului al XV-lea.

Conditiile materiale ale calculului de mai sus, nascute din natura izvoa-
relor care ne stau la Indemana, prezint5 un avantaj dar si un gray neajuns..
Pe de o parte, aceste izvoare stabilesc cu toate garantiile unei certitudini
ca ingustarea comertului genovez la Nordul Dunarii a inceput inainte de-
data la care s'au produs primele in'terventii militare otornane pe teritoriul
Moldovei si anume, in vremea in care negustorii genovezi intretineau rapor-
turi excelente cu sultanii, fiind sprijiniti in mod activ de guvernarea
turceasca 2. Aceasta concluzie, a carei insemnatate este hotaritoare pentru
inlaturarea teoriilor burgheze in problema noastra, se g5seste intarita d(
imprejurarea ca diferenta dintre cifrele calculate mai sus este cu mult mai
mica decal diferenta real5 intre volumul global al negotului genovez la
Nordul Dunarii, la 1281 si la 1448. Am vazut intr'adevar ca prima cifra
reprezint5 un minimum, amploarea afacerilor organizate lie negustorii dela
Vicuna fiind de sigur mutt mai mare la acea data; cifra din 1448 este la,
randul ei un simplu termen de comparatie, negotul genovez in Moldova
reprezentand de asta din o valoare mult mai mica.
Pe de alt5 parte, Insa, proportiile exacte ale crizei de care este lovita
activitatea negustorilor italieni in Tarile Rom5ne vor ramane ascunse in
umbra si de Imprejurari de alt5 natura, atat timp cat nu cunoastem conti-
nu'tul concret al negotului masurat prin calculele de mai sus; vor ramane
ascunse in asa masura, incat am risca sa pierdem din vedere nu numai
propor(iile ruinei genoveze dar si unele trasaturi ale naturii gi originilor
sale.- Este necesar de aceea sa trecem dela evaluari cantitative globale, la
analiza din punct de vedere calitativ a diferitelor acte de comert cuprinse
in cifrele de afaceri dela 1281 si 1448.

1 In Dalmatia si Serbia, un florin este socotit la 40 aspri (cf. asezamintele arhiepisco-

pului Paul Angelo de Durazzo din 8 Nov. 1462, in N. Iorga, Notes et extraits", IV, p. 196)
Dar Is Constantinopole asprul apare fata de florin in raportul z : 50-54 (Zinkeisen, Geschichte
des osmanischen Reiches, III, p. 798).
2 Cf. de pilda N. Iorga Privilegiul lui Mohamed al II-lea pentru Pera din I Iunie 1453"-
Bucuresti, 1914. Asupra colaborarii turco-genoveze, indeobste cunoscuta, vom reveni mai
jos in masura in care ea a atins problema rezistentei opusa de Romani agresiunii otomane.

www.dacoromanica.ro
 DESPR ROLUL (*.NO% FZILOR LA GURILL D1,NA1111 205

Nu trebue sa uitam, intradev5r, ca repertoriul manifestarilor concrete

ale comertului practicat de Genovezi la Nordul DunArii cuprinde o serie de
activitati de o Insemn5tate foarte eterogen5 si pe care totusi istoriografia
burgheza le-a confundat sistematic in aceiasi insumare. Parasind metoda"
acestor istorici, vom distinge trei infatisari principale sub care apar Geno-
vezii in Moldova, in secolut al XV-lea : a) cump5rAnd produse moldove-
nesti ; b) vanzand unor Moldoveni obiecte produse in alte tar' ; c)
transportand, in simplu transit, pe drumurile ce strabateau Moldova, marfuri
ce nu erau destinate nici vanzarii si nici cumpafarii inauntrul hotarelor ei.
Functiunea caracteristica a negustorilor de care este vorba aici, consta
in orgarlizarea schimbului dintre producalori aflati la mare dep5rtare unii
de altii. Dar aceasta functiune economics, omogena numai punctul geno-
vez de vedere, capata pentru economia Moldovei trei intelesuri sensibil
diferite in cele trei forme concrete sub care se inf5tiseazA relatiile moldo-
genoveze : caracterul acestor relatii diferA, anume, dupd masura in care
actele de comer( initiate de negustorii italieni antreneaza productia unor
marfuri locale in circuitul international at schimburilor. Intradevar, anali-
-Land continutul celor trei activitati comerciale enumerate mai sus, apare
limpede ca economia Moldovei nu se gAsea in toate `trei cazurile sau nu se
g5sea in acelai fel la unul din capetele circuitului de schimburi organizat
de Genovezi.
In cazul transitului simplu, circulatia marfurilor se mArgineste la
aspertul material at transportului §i nu da vreun prilej de schimburi propriu
zise pe teritoriul tarii; cu Ate cuvinte, negustorul parcurge tiara fiira a
slabili o legAturA economics trainic5 Intre locuitorii ei si piata interna-
tionalii.
Chiar in celelalte doua cazuri, negustorii italieni ocupg pozitii diferite
fat5 de modul de productie local §i it influenteaza deci in dou5 chipuri cu
totul distincte. C5nd un asemenea negustor cumpard marfuri locale, el infra
in legatur5 nemijlocita cu insasi produsele muncii in societatea de pe
teritoriul Moldovei si deci cu ansamblul relatiilor de productie in cadrul
cArora au fost obtinute marfurile 1. Lmportanta activitAtii anovezilor, sub
aceasta forma, este asa dar de alt5 natura cleat in cazul in care negus-
torul vinde la Dundrea de Jos produse strdine (de pild5 piperul); in acest
din urrna caz el nu is contact, de obicei, dec5t cu nevoile consumului de lux
al varfurilor societatii feudale si nu influenteaza cleat modul de viata
Darazitara al acestora (si numai in mica masura in care ospetele for nu se
pot dispensa de mirodenii).
Continutul economic foarte variat al activitatii Genovezilor pe teritoriul
Moldovei ne obliga sa studiem evolutia specifics a fiec5rui capitol comercial
amintit ; este imperios necesar sa deosebim, in orice caz, evolutia transi-
tului simplu, de evolutia celorlalte doua ramuri ale activitatii negustorilor
italieni. dac5 vrem sa cunoastem rolul adev5rat jucat de Genovezi pe terito-
riul Tarilor Romane.
De altminteri, necesitatea in sine a unor reguli metodologice at5t de
firesti, nici nu ar fi trebuit sa fie discutata dac5 ele nu ar fi fost sistematic

1 K. Marx, Capitalul, Ed. P.C.R., 1948 v. I, p. 112 rat chipul concret in care are
loc inriturirea, in aceste imprejuriiri ; vom folosi indicatiile lui Marx mai jos, cap. III, in leg4-
tura cu materialul istoric intern.

www.dacoromanica.ro
206 BARBU CAMPINA

calcate In picioare de istoriografia burghez5. Vom vedea indat5 c5, volt5

sau nu, confuzia sistematicA promovata aici de istoriografia burgheza a fost
la originea falsificarii realitatilor istorice din secolul al XV-lea prin afir-
marea unor stranse raporturi dintre Moldova si Genova" in vremea in
rare ele erau de fapt aproape inexistente. Devine necesar, tocmai din pri-
cina rolului jucat in stiinta de aceast5 confuzie, s5 ne oprim mai staruitot
asupra continutului real $i a rolului practic jucat de transit.
*
Transitul simplu al negustorilor italieni de-a-lungul Moldovei este
adeverit, prima oars la 1339, de o mentiune explicative inscris5 pe portu-
lanul lui A. Dulcerto, in dreptul Liovului I : portulanul (alcatuit pentru
nevoile marinarilor care strabateau Mediterana $i Marea Neagr5) 15mureste
corabierilor rostul Liovului spunand clitre acest ora$ merg negustorii .1
merg apoi prin marea Gothalandiei (Baltica) ctitre ptirfile Flandrei, indeo-
sebi catre Bruges".
Rolul jucat de Liov, ca extremitate nordic5 a activitAtii Genovezilor a
fram5ntat in secolele XIVXV istoria comerciala a Poloniei $i a 15sat urme
documentare numeroase,* gratie privilegiilor obtinute de acest oral pe care
Cracovia a c5utat sa le impgrt5seascA 2. Documenteleregilor poloni repet5
panA in 1472 3 clauzele dreptului de depozit" acordat Liovului pentru
marli-11e 2duse de negustorii transtnarini... prin Moldova" 4. Prin astfel de
mentiuni, privilegiile amintite oglindesc perfect situatia transitului genovez
pe drumurile Prutului $i ale Siretului.
Transitul se efectua pe calea principala care incepea la Moncastru
(foarte rar la Chilia) $i continua prin Suceava spre Liov. Negustorii acestui
din urm oral nu asteptau de altminteri, Intotdeauna, ca m5rfurile s5 ajung5
in depozitul general"; adeseori ei veneau s5 caute ei insisi m5rfurile la
jum5tatea drumului, astfel c5 privilegiile domnilor moldoveni, incepand din
1408, prev5d cazul in care liovenii vor cf,Ltnpara marfa tateireasal in
Suceava prerum... miltasuri, piper, tiitnezie, vin grecesc"5.
In acest fel s'a desvoltat rolul Sucevei caetapr a transitului interna-
tional de m5rfuri; capitala Moldovei a devenit sediul unei activitati febrile,
atr5gand aici negustori care se indeletniceau cu transmiterea m5rfurilor
orientale spre centrul Europei. Este tipic in aceast5 privint5 cazul banche-
rului genovez Dorino Cattaneo care se instaleaz5 la Suceava, pe la mijlocul
secolului al XV-lea 6; devenind curand vameq al Sucevei, el isi exercita functi-
unite cu ajutorul unor marl curtieri ai transitului international, ca lulian
Gebeletto de Caffa" pe care-1 vedem ap5rand inteun proces ca om de

1 M. Popescu-Spineni Romania in istoria cartografiel", I, p. 74 -75; harta, repro-

dusa op, cit., II, pl. 27.
5 Lupta dusa intro Liov si Cracovia pentru aceste privilegii a avut un rasunet puternic
5i asupra raporturilor moldo-polone ; cf. C. Racovita. Rev. Ist. Rom.", X, 1940, p. 306 si urm.
8 Privilegiul din 1472, ultimul dupA cote stim cuprinzand formula care ne intereseaza
a foot publicat si in colectia Hurmuzaki, II, 2, p. 215 218.
4 Hurm., II, 2, p. 217.
5 Documente moldovenesti dinnainte de Stefan cel Mare"f ed. M. Costachescu, II, p.
(33
. Era de altfel insurat cu o localnica. Acte si Fragmente, ed. N. Iorga, III, P. 43.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENO\EZILOR LA GURILE DUNARII 207

Incredere" al vamesului 1. Ei formau astfel 'o asociatie care participa pe

taram comercial si administrativ in acelas limp la organizarea segmen-
tului moldovenesc" al drumului dintre Liov si Marea Neagra 2. In jurul
marfurilor depuse de Genovezi in capftala Moldovei 3 in asteptarea achizi-
torilor lioveni, misuna astfel o lume turbulenta si pitoreasca al carei neas-
tampar 4 atrage (si inseala) privirile.
Pentru problema noastra este de cea mai mare insemnatate faptul in
deobste recunoscut 5 ca tocmai acest gen de activitate formeaza obiectul
sdrobitagrei rnajoritaii a informatillor privind raportueile moldo-genoveze
din secolul at XV-lea. Este tocmai motivul pentru care apologetii acestor
legaturi au neglijat" sa analizeze rolul specific al transitului, ca simplu
transport de marfuri, in comparatie cu celelalte forme de activitate genoveza
in Moldova. Inteadevar, daca in acest sector prezenta negustorilor italieni
se infatiseaza sgomotoasa, dand nastere la tot felul de procese si contracte,
deci de documente istorice, insemnalatea reala a activitatii for pentru
economia Moldovei este practic vorbind, atat de redusa incat o putem
considera ca neglijabila intr'un calcul de felul celui pe care-1 incercam aici.
Sa privim mai de aproape rolul unor negustori ca D. Cattaneo si I.
Gebeletto; leggura for cu economia Moldovei este absents atat timp cat
activitatea for specifics se caracterizeaza tocmai prin organizarea unui
circuit economic de marfuri straine localizat printr'o simply coincident
geografica pe teritoriul Moldovei si strabatand acest teritoriu Fara a da
nastere' aici la vanzari sau cumparari. Intre o asemenea activitate corner-
ciala si modul de producfie local nu exists, propriu vorbind, nicio atingere
si astfel dispare pana si prilejul vreunei temeinice inrauriri reciproce.
Ni se ofera de altminteri putinta sa constatam in ce masura transitul
ramane in fond indiferent fata de organismul social al tarii, intr'un caz
concret deosebit de sugestiv. Contactul dintre tara si circulatia marfurilor
transitate se margines`te la contactul material dintre purtatorii marfurilor si
sistemul administrativ al tailor de trecere prin Cara; este un.contact a carui
principals (daca nu unic5) manifestare are loc cu prilejul unor acte de
viimuire sau de transport. Tocmai de aceea este suficient sa aruncam o
privire asupra organizarii vamale din secolul al XV-lea pentru a intelege
la ce se reduce rolul istoric" al transitului genovez in desvoltarea societatii
romanesti. Inteadevar, daca Nom constata incapacitatea completa a transi-
i Actele unui proces judecat la Liov iu care apar amandoi la 16 August 1465, Cattaneo
ca impricinat si Gebeletto ca martor, cu precizarea bizarei for asociatii, (Studii si documente
ed. N. Iorga, t. XXIII, p. 296, doc. XIV).
3 Afacerile purtate la Liov de Gebeletto intre 1463-1475, ibidem, p. 295 (doc. X si XII),
p. 301 (doc. XXXII XXXIII), p. 304 (doe. XL) etc.
3 Astfel, in 1449-1450, negustorul genovez Petru de Gravaigo avea in depozit la Suceava
18 baloturi de bumbac, roo de ciciuli si douI baloturi de tafta (marf5, care ii este confiscatil
cu prilejul unui proces:Tf. reclamatia procuratorului instituit de Gravaigo, Acte si fragmente,
ed. N. Iorga III, p. 28).
4 Printre necontenitele contestatii si diferende ridicate de acesti negustori, v. plangerea
fratilor Craveotto care declara la 6 Martie 1444 cá an fost pagubiti de domnul Moldovei cu
suma de 4.500 ducati, plus cheltuelile unor zadarnice procese purtate la Suceava timp de
18 luni (Atte si fragmente, III, p. 16-2r).
6 In rarile cazuri in care istoricienii burghezi isi aduceau aminte sa vorbeasca despre
cumpa'xiiturile sau vanzArile efectiv incheiate de negustorii italieni cu locuitorii Moldovei,
ei trebuiau a. recunoascd faptul ca 4 acest cornett local (sic) era pufin lucru fafd de marele comer'
de transit io. P. P. Panaitescu Interpretari romilneqti" P. x 4.

www.dacoromanica.ro
2118 Rr RUl, cAmiq \ 1

tului de a inrauri asupra formelor de organizare a vamilor $i a transportului,

cu atat mai putin ne putem astepta la vreo influenta serioas5 exercitata
asupra bazei economice a societ5tii noastre pe t5rAmuri mai indirect legate
de viata drumurilor comerciale.
Documentele domnesti din secolul al XV-lea atest5 existenta unei insti-
tutii pe care istoriografia burgheza a ignorat-o complet e vorba de
vcimile feudale interne", cu alte cuvinte dreptul marilor feudatari de a
socoti hotarele mosiilor for drept ceea ce ar fi in conceptia modern5 un
hotar comercial de stat, cu varni si grgniceri.
Marii boieri si m5nastirile principale din Moldova si din Tara Roma-
neasca erau Imputernicite de, domnie sa v5muiasc5 orice acte de comert
efectuate pe mosia for : din toate tdrguelile, sa le fie for toatei aceasta
vama "'. Uneori dreptul de vamuire se aplic5 i asupra oric5rui transport -
efectuat de un strain care strabate mosia; astfel vAmuirea apare ca un drept
n5scut din stApanirea feudala si este asimilata cu formele rentei funciare 3.
Pe de altg parte, frecventele confirm5ri in posesiunea feudalilor a vadu-
rilor si asa numitelor poduri umblatoare" 4 reprezint5 mult mai mutt decat
simpla asigurare a unor venituri ; se instituie pe aceasta cale, in beneficlul
stapanului teritorial, un drept de monopol asupra ijloacelor materiale ale
transportului in punctele obligate de trecere, precum ,si puterile admini-
strative Si de polifie legate in totdeauna de monopolurile feudale.
Nu este necesar sa impingem prea departe cercetarea acestei teme in
fond secundara pentru problema pe care o tratam aici; faptele invocate mai
sus sunt suficiente, credem, pentru a ilustra existenta in secolul at XV-lea, pe
teritoriul nostru a unor stari considerate in chip unanim drept indicele dusk'
al inapoierii in organizarea vamilor .51 a transportului. Se tie in deajuns
ca v5mile feudale interne si implicatiile for politice-administrative nu sunt
posibile deck In conditiile unei relativ slabe circulatii a m5rfurilor, expri-
mand in fond slaba necesitate de utilizare a drumurilor intr'o societate.
Or, aceste stari de fAramitare vamal5", corespunz5nd unei vieti lipsita
de obiceiul generalizat al transportului se constata pe teritoriul Tarilor
Romane in secolul al XIV-lea, putin limp dupd apogeul comerfului italian la
Dunarea de Jos ; in schimb, cele dintAi semne ale decaderii acelor stari au

1 Documente moldovenesti dinainte de Stefan eel Mare, ed. N. Costgchescu, II, p. 324
etc. De altfel in mod curent se platea vama in sate (unde ea nu putea fi plgtitg cleat unui
stapgn teritorial, hdicg de obicei, unni boier sau unei mangstiri) ; o aratg actul din r Aprilie
147o, un privilegiu exceptional de scutiri acordate manastirii Neamtului care spune: nicgeri
sa nu plateasca, nici in tgrguri, nici in sate" (Documentele lui Stefan cel Mare", ed. I. Bogdan,
I, p. 144)
1 In Tara-Romaneasca se intareste la 3 Februarie 1507 mgngstirii Cozia dreptul de a
'incasa vcitne-sia" pentru orice se va vinde pe ocina" manastirii; de asemenea Oriccite bcirci
vor merge pe Dundre, dacd vor iesi pe ocina slintei nindstiri, ele sci pleiteascd perperul ailugclrilor"
(in colectia Documente privind istoria Romgniei", ed. Acad. R.P.R., veacul XVI, B, Tara
Romfineasca, v. I, p. 41, dot. 37).
a Numele insusi de vamd" este folosit farg deosebire pentru a desemna taxa aplicatg
unor acte de comert sau diferitele moduri ale rentei (ca vama oilor", ,,vama porcilor" etc.,
etc.).
4 Documente moldovenesti Inainte de Stefan cel Mare, ed. M. Costgchescu, II, p. 213,
p. 282 ;Doc. Iui Stefan, ed. 1. Bogdan, I, p. ro, p. 429 etc. etc. In Tara-Romgneasca o danie
fAcuta miingstirii Xeropotam dela muntele Athos, hi prima ani ai sec. XVI cuprindea bgltile
edge sunt din apa jiului... ,71 cu vadul ce se numeste at Ciobanului, unde umbld podul, sd is
cdlugclrii bald vama fi venitul podului" (Actul in Docum. Athos", ed. Nandris, p. 228-236).

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 209

inceput 55 apara in secolul al XVI-lea 1 dupa disparitia negustorilor geno-

vezi din Marea Neagrci. Este evident deci, ca unificarea vamala a Moldovei
(precum $i Insusi procesul de intensificare a folosirii drumurilor, pe card
aceasta unificare o oglindeste), nu datoreaza absolut nimic desvoltarii
transitului organizat de Genovezi. Dimpotriva, progresul material si admi-
nistrativ at drumurilor moldovene se desfasoara dupa legi interne aflate
Intr'o vadita opozitie fats de ritmurile evolutiei istorice a transitului.
Rezulta ca activitatea unui negustor de tipul lui D. Cattaneo sau at
confratilor lui, oricat de tipatoare ar fi fost si oricate procese ar fi lasat in
urma, nu a isbutit sa influenteze macar domeniul de care era nemijlocit
legata, domeniul organizarii vamilor, adica al punctelor de contact dintre
transit $i tara. Influenta transitului nu a putut sa fie deck extrem de mica
dincolo de pragul material at transporturilor care s'trabateau Moldova, de
vreme ce nu a isbutit sa modeleze dupa nevoile sale nici macar structura
organizatorica a acestui prag. Cu atat mai putin se poate admite ca drumu-
rile comerciale, in existenta for materials ca simple sleauri", ar fi putut
sa fie creatoare de forme superioare de viata social - economics.
Discutand rolul transitului ca fadtor de transformare a societatii, nu am
avea de analizat problema veniturilor pe care le trageau boierii $i domnia
din vamuirea marfurilor transitate. Intr'adevar, aceste venituri parazitare
nu puteau influenta nici modul de productie al Tarilor Romane $i nici orga-
nizarea for comerciala; lotusi Imbogatirea unor beneficiari de drepturi
vamale ar putea sa pars un fapt relativ important, macar prin urmarile
sale social-politice. Am vazut ca istorici burghezi au cautat sA explice
puterea lui $tefan cel Mare prin venitul vamilor sale.
Impotriva unei asemenea erori se ridic5 Ma'rturia directs a celor mai
luminati dintre conducatorii politici romani, contemporani cu transitul
genovez. Este suficient sa cithm scrisoarea domnului Tarii Romianesti 2, In
care Basarab punand problema activitatii negustorilor straini in tara, fixeaza
cu acelasi prilej pozitia de principiu a politicii sale ; el restrange aceasta
activitate si renunfd la veniturile vamale legate de ea pentru motivul clar
enuntat ca are nevoie de bani foarte multi ,si deci de o tara bogata.
Motivarea domneasca nu este paradoxala decal in aparenta.
Fapt este ca, dupa disparitia veniturilor vamale produse de activitatea
Genovezilor In Moldova, se constata ca domnia dispune de o cantita'te de
moneta mult superioara celei pe care o manuia in prima jumatate a seco-
1 Colectia Documente privind istoria Romaniei", veacul XVI, B, Tara Romaneasca
t. I, p. 14, p. 26-27 etc. al Prefafa, p. IIIIV (unde se analizeaza aceste acte). In Moldova
se intalnesc de abia pe timpul lui Alexandria Lapuaneanu, primele manifestari ale organizard
de cdtre domnie (deci de autoritatea centralA a Statului) a administratiei comerciale. Asupra
acestor probleme pe care nu le putem discuta pe larg aid, vom reveni intfun studiu special
unde vom discuta al neroziile istoriografiei burgheze privind activitatea organizatoare dom-
neasca.... pe timpul lui P. Muaat ai Alexandru eel Bun.
2 Scrisoarea (pe care Indira a o atribui mill Basarab Tepelua) este publicata In 99534 docn-
mente slavo-romane", ed. Tocilescu, p. 257; am vazut cu alt prilej luptele deslantuite de
protectionismul comercial nasca'nd, lupte in care se incadreazad de asemenea declaratia poli-
tica cunrinsa in scrisoarea citata si care motiveaza leettura de idei formulata acolo. Cf.
Barbu T. Cfanpina Desvoltirea economies fendale si fnceputurlle.luptei pentru centrali-
zarea statulni In Moldova li Tara-Romlneasci" (extras die Lucrarile Sesiunii Generale
Stiintifice a Academiei R.P.R." din 2 -12 Iunie 1950) p. 15 16. Tot acolo, despre faptul
ca programul enun(at £n aceastd scrisoare in chip explicit se regdsefte de asemenea, implicit,
in politica lui Vlad PIM fi ,Stefan cel Mare.

14 Studil C. 213: www.dacoromanica.ro

210 BARBU CAMPUsA

lului at XV-lea 1. Experienta vie a guverrfarii confirmase astfel ca belsugui

adev5rat (inclusiv belsugul c5m5rii domnesti) era produs de munca Vara-
nilor sf or5senilor dinlauntrul farii, c5 acest belsug nu eta produs de desvol-
tarea activitatii pe care se rezetmau veniturile vamale, ba chiar putea intra
in contradictie cu aceasta desvoltare. F5r5 a anticipa asupra forme:or si
cauzelor antagonismului evocat aid, este suficient sä retinem deocamdata
faptul in sine, adeverit de practica vietii, ca transitul organiza't de Genovezi
nu contribuia la desvoltarea resurselor t5rii.
Rezult5 din toate acestea o concluzie limpede. Daca vrem sa cunoastem
rolul efectiv jucat de Genovezi la gurile Dunarii, forma si carac'terul
inrauririi reciproce dintre activitatea for pi viata economics de pe teritoriul
Moldovei, suntem obligati sä neglijam faptele care in de transitul simplu
pentru a obtine astfel imaginea ,,purifical5" a celorlalte doua marl sectoare
de activitate (vanzarea m5rfurilor aduse de negustorii italieni la Norduf
Dun5rii $i mai ales cump5rarea de catre ei a produselor locale) cad aceste
dou5 sectoare sunt acele in cadrul carora are loc contactul viu, apt de influ-
ent5 creatoare, intre Genovezi pi economia prilor Ron-lane. Pentru a
determina sensul influentei de care e vorba, trebue asa dar sä cAut5m a
preciza evolutia istoric5 a comertului genovez fixandu-ne atentia numai
asupra transactiilor de vanzare-cump5rare efectiv incheiate la Nordul
Dungrii.
Cu alte cuvinte, in determinarea transformarilor istorice marcate prin
cifrele globale de afaceri din 1281 si 1448, trebue sA seal:1m de fiecare data
din valoarea total5 a operatiilor comerciale cuprinse in acele cifre, valoarea
mgrfurilor trecute in simplu transit. Insemnatatea practicii a acestei concluzii
(si care indrept5teste, credem, lungimea explicatiei de mai sus) reiese din
constatarea foarte simple ca transitul Genovezilor de-a-lungul Moldovei, pe
drumul Liovului a inceput in a doua treime a veacului al XIV-lea 2, in
once caz dupe data la care G. di Predono Linea registrul seiu din Pera 3.
Este a spune ca cifra global5 calculat5 pentru vrernea instal5rii coloniei
italo-bizantine la gurile Dun5rii reprezint5 in intregime Iransactii nemij-
locit incheiate de Genovezi in mediul populatiei locale.
Am v5zut ins c5, prin ins5si conditiile calculului privind m5rfurile
v5muite la Moncastru in 1448, cifra obtinut5 pentru mijlocul veacului at
XV-lea reprezint5 in cea mai mare parte m5rfuri transitate. Dac5 vrem deci
sa obtinem m5sura exacta a leg5turilor comerciale care, singure, oglindesc
prezenta efectivg a Genovezilor la not la 1448, trebue sa sc5dem cel putin
Op. cit. p. 24 26.
1 D111) a cum am aratat mai sus, prima mentiune documentary a acestui drum dateaza
din 5339. Cf. textul ei, p. 16, care aduce in acelali timp dovada ca deschiderea transitului nu
a putut fi mult anterioara primei sale atestari documentare ; inteadeviir, mentiunea de pe
portulanul ltd Dulcerto din 5339 subliniaza ca drumul Liovului" are pentru navigatorii din
Marea Neagra rostul de a face legatura dintre activitatea for circuitul comercial din Europa
centrald cdtre ptirla Flandrei, in deosebi cdtre Bruges"; dar se stie ca activitatea Hansel,
la Bruges, a atins itnportanta pe care o presupuue notita lui Dulcerto de abia la inceputut
veacului al XIV-lea H. (Pirenne, Histoire de Belgique, ed. a 5-a, v. I, p. 268).
3 Registrul Iui Predono inscrie contracte privind aducerea postavului flamand, prin
Pera, la Vicina (Bull. hist." Acad. Rollin., X, 5923, p. i8o). Or, dupa cum era firesc (cf.
not% precedents) si dupa.' cum ne va dovedi mai jos analiza documentelor interne moldove
nests, desvoltarea drumului dintre Liov si Marea Neagra a facut ca acest postav sa villa la
gurile Dullard pe caile terestre ale Europei centrale si nu pe drumul mediteranian; este o.
du. alit In plus ca, la 524j, Liovul Inca nu era legat de Vicina printr'un schimb de mcirturi.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 311

jumatate (in realitate, mult mai mult de sigur) din cifra de 8.000 florini pe
lung, calculate pentru aceasta vreme.
Rezumand rezultatele la care am ajuns 015 aici, vom avea de precizat,
in primul rand, proportiile cantitative ale decaderii activitatii genoveze la
Nordul Dun5rii. Constat5m ca este vorba de o reala ruinare a pozitiilor
ocupate aici de negustorii italieni si ca ea s'a produs inainte de interventia
turceasca in tesutul comercial at Marii Negre. Dacg la sfecrsitul veacului at
XIII-lea, Genovezii schimbau cu populafia dela Nordul Dunarii milrfuri ih
valoare de mull peste 25.000 florini pe land, aceste legaturi se reduc in
prima jumatate a veacului at XV-lea la mutt mai puffin de 15% din cifra
calculate pentru 1281.
Sub aceasta prima forma, rezultatele calculului de mai sus sunt sufici-
ente pentru a Inlatura definitiv orice Indoiala privind natura contributiei
adusa de Genovezi la progresele hotaritoare marcate de economia Tari lor
Romane dupe inlaturarea ruinelor lasate de Mari. Este imposibil de admis
c5 aceste progrese s'ar fi datorat, chiar numai in parte activitatii comerciale
a Genovezilor, atunci and faptele arata cum colaborarea" for se manifests
printr'o retragere precipitate de pe pietele dela Dunarea de Jos.
Teoriile puerile ale istoriggrafiei burgheze asupra modului participarii
negustorilor italieni la Inaintarea civilizatiei romanesti I apar Ins5 intr'o
lumina noua de Indata ce facem un pas mai departe In analiza cifrelor de
mai sus. Este decisive aici imprejurarea ca 'nivelul marcat la 1448 de
comertul genovez nu exprima atat scaderea in sine a nivelului de schimburi
dintre Moldova si pietele cu care populatia ei fusese in contact la sfarsitul
veacului al XIII-lea prin intermediul negustorilor dela Vicina ; transfor-
marea esentiala consta in faptul ca la 1448 aceste schimburi se realizeaza
prin mijlocirea altor negustori 2 in mare masur5 prin mijlocirea aparatului
comercial si de transport at ord,senilor Moldovei.
La 9 Iunie 1456 orasenri aflati sub autoritatea domnitorului Petru Aron
at Moldovei primesc din partea sultanului Mehmed al II-lea un privilegiu,
menit sa le asigure condifii administrative prielnice pentru ca ei sa vino
cu cordbille for la Adrlanopol, Brussa si Constantinopol, factind negof cu
localnicii, at& viinzdri cat si cumparciri, at& la venirea cat si la intoarcerea
lor... lar beii, subasii si spahii sa nu aducd risipd sau pagubd sufletului,
capului si marfurilor acestora" 3. Textul acestui privilegiu, ale carui semni-
ficatii multilaterale nu au fost urm5rite cu seriozitatea pe care o comport5
importanta lui, ridic5 foarte numeroase probleme dintre care uncle depasesc
cadrui studiului de fata (iar altele, facand parte din acest cadru, vor trebui
sa fie reluate, mai jos). Desprindem deocamdata dou5 informatii cuprinse
In textul istoric discutat si care ramuresc pe deplin caracterul transfor-
m5rilor suferite de comertul genovez la Nordul Dunarii.
1 Negustori care vorbeau limbi stranii i purtau costume din ta'ri deplirtate, dar care
an Mout (1) prin ridicarea economics a %aril, puterea Si stralucirea domniilor unui Mircea sau
unui Stefan ". (P. Panaitescu, op. cit., p. 137).
2 A existat, in special In domeniul importului de postavuri in Moldova, o fnlocuire a
negustorilor italieni prin negustorii din Licv ; acest fenomen pe care II vom studia mai jos
este insa mult mai putin important pentru not decat concurenta dintre Genovezi 5I orAsenii
Moldovei.
8 0 traducere romaneasca destul de aproximativa a privilegiului a fost publicata de
N. Iorga in Revista istoria." 1924, X, p. 105 (dupe Kraelitz). Folosim aici textul tradus de
M. puboglu pentru lucrArile Institutului de Istorie al Acad. R.P.R.
www.dacoromanica.ro
14
212 B kRBU CAMPIN A

In primul rand, privilegiul este categoric in a constata existents unor

legaturi comerciale directe intre Moldova fi exact acelea0 piete meridionale,
at cliror interes pentru regiunea duntireanii se oglindise in registrul lui G.
di Predono, la sfarsitul veacului al XIII-lea. Este vorba in textul nostru de
vanzari si cumpArari nemijlocit efectuate de or4enii domnului Moldovei in
mediul populatiei de pe i n Intins teritoriu aflat la mijlocul veacului al
XV-lea sub autoritatea administrativa si politica a sultanului. Usu.. Iccali-
tatilor enumerate de privilegiu nu este de altminteri limitativa in aceasta
privinta ; este vorba de localitatile in care se aflau, la data emiterii privile-
giului; beii, subasii si spahii" lui Mehmed al II-lea, dar vom vedea indata
ca prezenta orasenilor moldoveni era deosebit de activa la Pera, de asemenea,
si in alte locuri unde autoritatea administrativa interesata nu era cea
turceasca (deci unde activitatea for nu putea fi garantata de textul politic
emis de sultan la 1456).
In al doilea rand (si mai ales) privilegiul lui Medmed al II-lea ne infor-
meaza ca schimburile Intre Moldova si pietele meridionale se realizeaz5
prin mijlocirea negustorilor lui Petru Aron si ca acestia transports cu
corabille lor" toate marfurile de care este vorba, atat produsele moldovenesti
vandute pe malurile Mediteranei, cat si marfurile straine importate la Nordul
Dunarii. Importanta acestei stiri reiese din InsAsi comparatia cu Impreju-
r5rile dela 1281. In contrast cu vremea in care Genovezii detineau mono-
polul exclusiv al mijlocirii schimburilor dintre Pera si Vicina, constatam ea
la mijlocul veacului al XV-lea circulatia marfurilor dintre aceste regiuni ale
lumii este asigurata de o noun categorie de intermediari, in randurile carora
au ap5rut orasenii moldoveni 1. Este in deoSebi semnificativ pentru nivelul
activitaiii acestora din urma, faptul ca ei organizeaza atat circulatia propriu
zis comerciala (intervenind In transactiile de vanzare-cumparare) cat si
transportul marfurilor, folosind aici mijloace proprii de navigatie.
Pentru Intelegerea corecta a datelor pe care ni le transmite privilegiul
din 9 lunie 1456 este Ins necesar sa staruim pentru Inlaturarea unei
confuzii ce s'ar putea naste prin contaminare, dat fiind rolul care s'a
atribuit In genere politicei turcesti in transformarea raporturilor tmoldo-
genoveze. Este necesar sa subliniem anume ca imprejurarile descrise mai
sus nu s'au nciscut din privilegiul sultanului (si nu sunt in legatura cu
inaintarea otomana) ci sunt pur si simplu inregistrate de izvorul nostru, ca
stari de lucruri anterioare principalelor victorii ale lui Mehmed at II-lea. Nu
trebue sä uitam ca primele manifestari ale presiunii turcesti asupra pozitiilor
economice moldovene sau genoveze s'au produs in urma evenimentelor dela
1453 2 §i a celor care au provocat Inchinarea dela Vaslui din 1456 3. Or.
1 Ad si in restul studiului de fata faceM abstractie de imprejurarea cr. printre negustorii
aflati sub autoritatea domnului Moldovei se gaseau 1l negustori armeni sau de alt neam;
criteriul dripl care u grupam pe toti acestia sub rubrica de negustori moldoveni s constr. in
imprejurarea ca ei locuesc in orasele Moldovei qi exprimei interesele economice locale, fiind
legati de productia de mArfuri a Orli printr'o evidentr. solidaritate. Cercetam aici lupta for
unpotriva negustorilor genovezi ca fenomen economic si nu sub forma unui conflict etnic.
1 Nu numai ca inainte de cucerirea Constantinopolului de &Are Turd nu poate fi vorba
nici de umbra unei opozitii de interese intre Turd sl Genovezi dar vom vedea ca veniturile
acestora din urma s'au sprijinit pe colaborarea cu guvernarea otomana pang la mijlocul
veacului at XV-lea (Cf. mai jos, cap. IV).
3 Asupra imprejurArilor in care Petru Aron si marea boerime au silit Moldova sa accepte
plata haraciului, dupa prima presiune otomana, cf. datele recent discutate in revista Studii",
III, 4 (Iulie Septembrie 1952).
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DuNARii 213

izvoarele dela mijlocul veacului al XV-lea stabilesc cu toata claritatea

existenta si amploarea legaturilor organizate de negustorii moldoveni pe
pietele mediteraneene, inainte de cucerirea Constantinopolei.
Inca din 1449, stiri genoveze 1 pomenesc activitatea moldovearzului
Petruman, locuitor din Suceava", care vinde marfuri din tara la Pera,
punand s5 i se cumpere in schimb piper de catre asociatul sau I. Simicfal,
un negustor originar din Liov ; incurcaturile provocate de acesta din urma
dau nastere unui lung proces in dosarul caruia afl5m insemnate stiri privind
problema noastra 2. Ne intereseaza aid cu deosebire sentinta data la 17
Mai 1452 de guvernul Genovei si transmisa autoritatilor sale in subordine
din Colonia Pera ; hotkindu-se aplicarea unor represalii" impotriva negus-
torilor moldoveni, se ordona coloniei .s5 'pima sub sechestru marfurile
apartinand acestora 3. Actul precizeaza ca este vorba de marfurile care
vor fi gasite in Pera" §i din care se va confisca numai" at este nevoe
pentru acoperirea sumei de 4.000 ducafi. Cronologia inaintarii turcesti (in
comparatie cu datele procesului nostru) arata ca ispravile ostilor lui
Mehmed al II-lea nu pot in niciun caz sa explice activitatea lui Petruman
si a concetatenilor lui, deli aceastd activitate, Inca din 1449, se desfasoard
in condiffile prevazute in textul privilegiului din 6 lunie 1456. Este a spune
cu alte cuvinte CA privilegiul este depar'te de a fi creat, aceasta activitate,
ca el nu face deck sa inregistreze (,,s1 sd descrie mai explicit) un sistem de
legaturi comerciale care aveau o origine strains de expansiunea otomana.
Actele procesului lui Petruman fixeaz5 data acestor legaluri, dar permit
de asemenea sa ne facem o idee despre amploarea for cantitativa; ele aduc
in aceast5 ordine de idei o precizare dator,it5 careia putem trage acum
concluzii depline asupra intelesului tifrei din 1448, privind valoarea m5rfu-
rilor vandute sau cump5rate de Genovezi pe 'teritoriul Moldovei. Rezulta
inteadev5r ca Petruman si ceilalfi negustori moldoveni aveau in depozit
in orasul Pera marfuri In valoare de peste 4.000 ducafi. Comparatia cu.
marfurile apartinand negustorilor genovezi care se vamuiau la Moncastru
in aceeasi vreme stabileste asa dar raportul dintre participarea negustorilor
moldoveni f i aceea a negustorilor italieni in cadrul schimbului de marfuri
dintre gurile Duniirii si piefele meridionale ; rezulta limpede ca aceste
schimburi se realizau la mijlocul veacului al XV-lea, in mod precumpcinitor,
prin intermediul orasenilor moldoveni 4.
Drumul istoric marcat prin cifrele globale diri 1281 si din 1448-1452,
cap5t5 astfel inf5tisarea unei eliminciri treptate a Genovezilor de pe piafa
dundreand in profitul unor reprezentanfi nemijlocifi ai desvoltdrii economice
locale. Este o incheiere ce caracterizeaza insusi conlinutul catastrofei care
a lovit activitatea negustorilor italieni la Nordul Dun5rii, o incheiere ce ne
avertizeaza ca exists inteadev5r o legatura cauzala Intre soarta coloniilor
1 Acte si fragmente, ed. N. Iorga, III, p. 28.
4 Actele procesului sunt publicate, op. cit., III, p. 27 si urm.
a Ibidem, p. 3o-31.
Comparatia de care este vorba presupune ca marfurile nu rAmaneau in depozit la
Pera, mull mai mull de o lung de tile, pans la viinzarea for (in cazul unor produse moldove-
nesti) sau panne la imbarcarea for pe corabii, dupg cumpArare (in cazul unor marfuri meridio-
nale ce urmau sa fie importate la Nordul Dunarii). In acest caz rezultA. inteadevar CA
negustorii moldoveni realizeaza afaceri de peste 4.000 ducati la Pera, in timpul in care
Genovezii negociazA pentru mult mai putin decal 4.000 florini pe teritoriul Moldovei.
www.dacoromanica.ro
214 BARBU CAMPINA

italiene din Marea Neagra si aceea a economiei Moldovet, dar Ca ea consta

in exact contrariul leggturii postulate de istoriografia burgheza ca un
adevar dela sine Inteles". Impotriva teoriilor emise de apologetii colonia-
lismului genovez (si impotriva explica(iilor invocate de ei in legatur5 cu
alungarea corabiilor italiene din Marea Neagra* din pricina cuceririlor
turcesti") se inalta 'dmaginea desvolt5rii in antagonism istoric a celor doi
factori economici care se intalneau la gurile Dun5rii. Date le cifrice de mai
sus sugereaz5 din capul locului ca evolutia divergentO a economiei roma-
nesti si a comertului genovez de-a-lungul veacurilor at XIV-lea si at XV-lea
reprezinta cu totul altceva deck contrastul doar IntOmplator dintre un
progres si o dec5dere, puse alAturi printr'o simply coincidenta geografica.
Cercetarea ce urmeaza va arata ca exists, dimpotriva, o conditionare
reciproca stransa intre aceste dou5 evolutii ; explicat5 pe plan teoretic de
analiza lui Marx, ea se manifests in chip isbitor and studiem forma
concrete pe care a luat-o dec5derea negotului italian in func(ie de procesele
desfasurate concomitent in sfera economiei romdnecti. Vom constata, de
pada, ca ingustarea activit5tii genoveze inl5untrul societatii dela Nordul
Dun5rii s'a accelerat in chip inegal pe diferitele domenii de manifestare ale
acelei activitOti si anume, inteun chip care coresptthde intocmai progre-
sului la fel de inegal, in aceleasi domenii ale vietii economice locale. Anali-
zand aceste varialii concomitente ce caracterizeaza evolutia societatii
Moldovei pe de o parte si a activitOtii Genovezilor pe teritoriul ei pe de alts
parte, vom putea trage concluzia ca ele oglindesc unitatea profunda a proce-
sului istoric desf5surat in Nordul Dunarii, cä progresul unora si dec5derea
altora nu sunt cleat dou5 expresii ale unei singure si aceleasi transforme:ri
prin care raporturile comerciale s'au adaptat la noile conditii ale modului
de produc(ie local.
III

Dup5 cum s'a vazut, formele concrete ale adtivit5tii negustorilor italieni
la gurile DunOrii trebue clasificate in dou5 grupuri principale, al vanzarilor
si al cumpOrarilor, fiind bine inteles ca al doilea grup era mult mai impor-
tant cleat primul pentru desvoltarea economiei locale. Dar InlOuntrul acestor
grupuri trebue sa distingem de asemenea, in functie de caracterul m5rfurilor
ce faceau obiectul transactiilor de vAnzare-cump5rare.
In genere vorbind, Genovezii se specializasera in comertul cu mirodenii
,si miitasuri scumpe orientate fapt care explica denumirea de m5rfuri Cat5-
1 esti" ce li se d5 acestora 1 in veacul al XV-lea ; se stie c5 aces! nume
insemneaz5 m5rfuri aduse de negustorii din p5rtire t5tOresti" (adica de
negustorii coloniilor italiene din Crimeea stOpOnit5 in aceasta vreme de
Mari). Este un gen de m5rfuri pe care Genovezii ii aduceau la Vicina Inca*
dela sfarsitul secolului at XIII-lea 2 si care devine treptat obiectul exclusiv
al activit5tii tor.
Impolkanta economics a desvolt5rii importului de marfuri straine intr'o
societate ca aceea dela Nordul Dunarii in secolul al XIII-lea, este deter-
1 Marturi ca Innul grecesc", piperul, tamaia" etc. apar sub aceasta denumire (rom-
mente moldovenesti dinainte de Stefan eel Mare" ed. M. Costachescu, II, p. 633) deli, bine-
Inteles, ele nu erau aduse de TAtari em cu atAt mai putin produse de ei.
I Registrul lui di Predono, Bull. hist." Acad. Roum., t. X, 1923, doe. XX, p. 177 8,
doc. XXIX, p. 182 183 etc.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 216

minata de masura in care ele pot fi cump5rate de un cerc mai larg de consu-
rnatori. Numai a'tunci cand asemenea marfuri capata o anumita raspandire
In mediul local, devenind obiectul unor cerinte curente ale vietii, negustorii
care se indeletnicesc cu aducerea for dob5ndesc un rol oarecare (foarte
marginit de aitminteri) In descompunerea economiei naturale a acestei
societati 1. Este evident a negustorii genovezi nu au putut juca nici macar
acest rol marginit atat timp cat vindeau numai marfurile tataresti, la gurile
Dun Arii. Cu alte cuvinte, rolul pe care ei 1-au jucat in genere In domeniul
importului de marfuri straine trebue apreciat in functie de masura in care
ei aduceau si alte produse deck cele de mare lux si mai ales dupa chipul
in care aceasta masura a evoluat istoriceste.
Trebue subliniat aici faptul ca negustorii din Pera trimiteau in 1281 la
Vicina peste 1.000 suluri de postav pe lund 2 ; se pomeneste in contracte
postavul de Lombardia" sau francez" 3 ( acesta din urma fiind bine cunos-
cutul postav produs In tesgtoriile din Flandra). Desi cumpArAtorii acestor
marfuri nu se puteau recruta cleat din randurile clasei stapAnitoare, nu
este mai putin adev5rat ca macar printre ei folosirea unui asemenea postav
c5p5tase o raspandire apreciabil5, mai ales in perioada form5rii de state
feudale de sine stat5toare; In orice caz, in comparatie cu toate celelalte
marturi aduse de Genovezi la Nordul Dun5rii, de-a-lungul veacurilor
XIIIXV, postavul se apropie cel mai mult de caracteristicile unui produs
care poate face obiectul unor schimburi economiceste semnificative. Tocmai
de aceea evolutia importului de postav, prin intermediul Genovezilor, trebue
apreciata ca incercarea principal5 a rolului pe care ei 1-au jucat In domeniul
puternicei desvolt5ri generale a importului de marfuri straine pe teritoriul
Moldovei in vcacuri:e XIVXV.
Se stie ea privilegiile domnesti acordate negustorilor din Liov si Transil-
vania oglindesc fazele de crestere a unor asemenea importuri in veacu! al
XV-lea; m5rfurile aduse de ei se Inmultesc treptat, cuprinzand tot mai
numeroase marfuri maruntele" 4 de intrebuintare curenta si a caror
cerinp p5trunde uneori (deli probabil ca foarte rar deocamdatg) chiar in
mediul satesc 5. Este vorba de o 15rgire a pietii moldovenesti, in genere si
care se desrasoar5 pe baza progresului intern al fortelor de productie si al
diviziunii muncii. F5r5 a exagera amploarea fenomenului nu putem totusi

I K. Marx, Capitalul, Ed. P.C.R., 1948, v. I, p. 112 arata cum, pe aceasta cale consuma-
torii marfurilor straine devin la randul for producatori de marfuri ; am vazut di Marx subli-
niaza pe de alts parte caracterul mdrginit al actiutdi negustorului asupra modului de productie;
caracterul subordonat al acestei actiuni asupra modu/ui de productie. (Capitalul", Ed. P.M.R.
Bucurqti, 1951, v. II, p. g8).
a Contractele inregistrate de G. di Predono in cursul lunii Iulie 1281 *i care prevAd trimi-
terea de postav dela Pera In Vicina, insumeazd valoarea totald de 1.260 per peri $i 70 carate.
Tinand seama de pretul mai-Hi (op. cit. doc. IV, p. 175) aceastA suma, reprezinta peste 126
suluri de postav ; am vazut 'lima mai sus ca Predono inregistreaza cel mult o zecime din acti-
vitatea total's a concetatenilor sal din Pera.
3 Registrul lui Predono, op. cit., doc. XXIV, p. 18o, passim.
4 Lista marfurilor grupate sub acest nume in privilegiile Liovenilor In Documente moldo-
vene§ti dinainte de Stefan cel Mare", II, p. 635, p. 672, p. 792 i Doc. lui tef an", ed. I.
Bogdan, II, p. 277-278.
6 Incepand din 1455 privilegiile negustorilor vecini pomenesc extinderea activitatii lot
in /drguri ,i in sate" (0.Documente moldovene§ti dinainte de Stefan cel Mare", ed. M. Costa-
chescu, II, p. 772).
www.dacoromanica.ro
216 BARBU C XMPINA

trece cu vederea existents lui 1; In comparatie cu vremea in care hanul

Nogai (contemporanul lui G. di Predono) pustia nestanjenit teritoriul
dela Nordul Dunarii, sfera circulatiei m5rfurilor se largise In chip conside-
rabil pe acest teritoriu. Problema care se pune In legAtura cu tema noastra
consta in a determina participarea negustorilor genovezi la fenomenul
economic desfasurat In societatea Moldovei.
Izvoarele din veacul al XV-lea p5streaz5 Insa o tacere absoluta in ce
priveste aducerea macar a unui sul de postav de eatre negustorii italieni. In
schimb, si aceasta este hot5ritor pentru domeniul comercial pe care-1
analizam, privilegiile domnesti acordate Liovenilor mentioneaza alaturi de
m5rfurile m5runtele" (produse de obicei in orasul lor) locul Insemnat pe
care-1 ocupa in activitatea acestor negustori aducerea postavului eat In
Moldova 2 cat si In Tara Romaneasc5 3 ; negustorii Transilvaniei aduc si el,
alaturi de panza sasoaicelor" 4, numeroase variet5ti de postav din Ypres,
Louvain, Colonia si din Cehia 5.
Este v5dita leg5tura dintre tacerea izvoarelor privind pe Genovezi si
bog5tia informatiilor for privind importul de postav prin negustorii din Liov
si Transilvania. Aceast5 legatura este It-116HO si explicata tntr'o clauz5,
remarcabil5 in multe privinti, prin care boierii moldoveni isi iau grija sa
precizeze in toate privilegiile Liovenilor, Incepand din 1408: se va socoti
pretul postavului la Suceava ca fi la Liov" 6.
negustorii din Liov aveau temeinice motive sä accepte aceasta clauz5,
in fond oneroas5 pentru ei ; cunoas'tem Intr'adev5r avantajele foarte largi
care li se fac in Moldova pentru comertul m5runt 7 §i care vor fi compensat
de departe paguba provocat5 aici 8. Dar Ins5si tocmeala pe care o presupune
fixarea in acest mod a pretului postavului este important pentru not ; ea
dovedeste ca in cadrul circulatiei aceStei m5rfi in Moldova nu mai Inc5pea
loc si pentru intervenfia negustorilor genovezi. Intr'adev5r clauza analizata
aici pe lang5 c5 asigura obfinerea mai ieftina a postavului de c5tre boierii
moldoveni, arat5 prin insasi formularea data de acesti boieri ea pentru ei
pretul postavului coleaz5" la un fel de bursa a Liovului, cu alte cuvinte ca
ei considerau orasul vecin ca furnizorul for normal, Inca dinainte de 1408.
Se explic5 astfel nu numai dispari(ia oric5ror mentiuni despre negotul
cu postav al Genovezilor la Nordul Dun5rii, dar si aparitia termenului de
anarfuri falaresti" in veacul al XV-lea cu cele dou5 Intelesuri v5dit echiva-
lente pe care le are acest nume in vorbirea vremii ; el InseamnA, la proprm,
1 Luptele date de targovetii din BacAu, Trotu§ §i alte ora§e Inca de prin 7435, pentru
monopolul desfacerii acestor mArfuri marunte/e" (op. cit., II, p. 678, p. 695) oglindesc nivelul
acestei desvoltiiri interne pe care vom cants sa 31 determinam mai exact In functie de ansam-
blul izvoarelor, la sfar§itul acestui capitol.
1 Documente moldovene§ti dinainte de Stefan cel Mare", ed. M. Costachescu, II, p. 634.
Op. cit. §i privilegiul dat in 7409 de Mircea cel Baran negustorilor lioveni. P. Panaitescu
Mircea cel Bcitrdn", anexa II, p. 353) unde postavul este a§ezat in primul rand al marfu-
rilor aduse de ace§ti negustori in Tara RomaneascA.
4 534 docum. ist. slavo-roman ", ed. Tocilescu, p. 57.
4 Op. cit. p. 5, passim.
6 s Documente moldovene§ti dinainte de yStefan cel Mare s, ed. M. Costachescu, II,
p. 635.
7 Aceste avantaje erau in once caz mai marl cleat cele pe care le aveau, in genere, negus-
torii moldoveni In propria for Cara.
Trebue sit tinem seams de faptul ca Liovenii sunt astfel MHO sa renunte a adauga la
prelul postavului chiar costul transportului din ora§ul for pdnd la Suceava.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GE \OVEZILOR LA GUR1LE DUNARII 21,7

marfuri aduse de Genovezi dar este totodata termenul generic pentru

marfurile de mare lux ca de pilda carnha, piper, tamale, yin grecesc" 2.
Echivalenta celor doua sensuri ale cuvantului s'a format °data cu procesul
istoric datorita caruia asemenea marfuri an devenit, spre sfarsitul veacului
al XIV-lea, obiectul exclusiv al importului de produse straine in Moldova
prin intermediul negustorilor italieni. In veacul urmator chiar clasa stapa-
nitoare a Moldovei incetase de a-si satisface prin Genovezi orice alts cerinta
in afara celor atat de neinsemnate pe `Warn economic la care se adresau
marfurile tataresti" 3. Cu atat mai Straini ramaneau negustorii italieni fata
de cercul constunatorilor moldoveni din randurile orasenilor si chiar al
satenilor care incepeau in veacul al XV-lea sa cumpere marfuri straine si pe
care adtivitatea Genovezilor nu i-a avut niciodata in vedere.
Semnificatiile generale ale procesului descris aici vor putea fi mai usor
desprinse dace ne gandim Ca negustorii italieni au fost inlocuiti de Lioveni
§i Transilvaneni, adica de catre negustorii a caror forma principals de
activitate In Moldova consta in desfacerea marfurilor marunte" produse de
me.,stepgarii din propriile for °rase 4. Tocmai pe aceasta baza ei au preluat
rolul de furnizori ai pietii moldovenesti in genere (inclusiv ai pietii post&
vului), iar preturile curente In mediul for au devenit un criteriu de orien
tare valabil pentru Intreg consumul de marfuri straine in Moldova. Astfel,
Inlaturarea Genovezilor de catre concurentii for nu este un episod nein-
semnat din domeniul luptelor duse intre negustorii de neamuri diferite,
disputandu-si intaietatea pe taramul aceluiasi comers{ ; avem de a face,
dimpotriva cu etapa de trecere dela o forma de convert la una calitativ
diferita. Nu este locul sa anticipam aici asupra analizei progresului intern
al forfelor de productie care sta la originea modificarilor survenile in rapor-
turile comerciale externe ale Moldovei, Inlaturand pe curtierii marelui
transit si punand in locul for o negustorime strans legate de mestesugarii
sai. Este suficient sä constatam deocamdata ca pozitiile specifice ocupate
de Lioveni si Transilvaneni In circulatia marfurilor marunte pe teritoriul
Moldovei si al Tarii Romanesti, au lucrat ca un fel de magnet asupra itine-
rariului parcurs de postavul flamand pang la gurile Dunarii, silindu-1 sa
paraseasca circuitul mediteranean pe care-I urma la sfarsitul veacului al
XIII-lea si aducandu-1, un veac mai tarziu, pe drumurile din Centrul si
Nordul Europel. Soarta acestui itinerariu al postavului" nu este insa deck
o expresie concrete nemijlocita a procesului de decadere suferit de activi-
tatea curtierilor marelui transit In Moldova ; sub forma sa generala,
1 Cf. inai sus, p. 24, nota 1.
2 Documente moldovenesti dinainte de Stefan cel Mare", ed. M. Costachescu, II, p. 633.
a Aceasta situatie este plastic zugravita de o anecdote pe care o relateaza in 1468 consulul
cetatii Caffa. Cu ocazia trecerii sale prin Moldova, consulul genovez 11 maga pe Stefan cel
Mare sa-si exprime o dorinja, pentru ca negustorii sa-1 poata face un dar pe placul sau;
marele Domn cere sa i se dea o sabie facuta r dupd faul romdnese a si ramane neinduplecat
In aceasta din urma staruinta, spre nedazul consulului care constata ca la Genova nu se tie
cum arata o asemenea sable (Acte gi fragmente, ed N Iorga, III, p. 42 43). Este vadit ca
Inafara de sensul sax' de subliniere a unei politici de prestigiu 41 mandrie moldoveneasca,
cererea luf $tefan cel Mare oglindeste tocmai disparitia desavarsita a obifnuiniei Moldovenilor
de a cumpara dela Genovezi piina gi obiecte de oarecare lux.
4 Datorita acestui fapt, comertul Liovenilor ci Transilvanenilor se deosebeste In mod
calitativ de activitatea curtierilor marelui transit. Marx a aratat ca trasatura caracteristica
a acestora din urma consta tocmai in independenta for complete fats de producatoril din
mediul for (K. Marx, Das Kapital, ed. a III-a, Hamburg, 1911, v. III, 2, p. 313).

www.dacoromanica.ro
218 BARBU CAMP1NA

aceasta decadere se caracterizeaza prin imprejurarea ca meirfurile de consum

mai larg ies de sub controlul comercial al Genovezilor pe masura ce crecte
i se generalizeath in Moldova cerinta claselor stcipanitoare de produse
strain.
*
Ramane de analizat forma cea mai insemnata pentru not a negotului
genovez ; este vorba de evolutia cumparaturilor de marfuri produse la
Nordul Dunarii §i care formau mai mutt de jumatate din valoarea totals a
afacerilor realizate de Genovezi la Vicina in 1281 1.
Principalele produse locale de care se interesau Genovezii in aceasta
vreme erau cerealele si mierea 2. Imprejurarea este cat se poate de fireasca.
Prin insasi natitra activitatii lor, curtierii marelui tranzit nu puteau decal
sa dispretuiasca produsele mestesugaresti locale ca §i vitele care ar fi
incarcat fara profit corabiile for 3. Trebue sa mentionam insa ca nu ne vom
ocupa aici de marfurile pe care se bazau principalele beneficii realizate de
Genovezi, in calitate de vanzatori pe piata internationala a produse:or
locale"; e vorba de sclavii din traficul carora s'a nascut in cea mai mare
parte interesul ncgustorilor italieni pentru populatia de pe tarmurile Marii
Negre" 4. Inteadevar acest ,.capitol comercial" de un tip deosebit se refers
la marfuri" care, in mod evident, nu erau produse de fortele economice din
regiunea gurilor Dunarii, ci de practicile coloniale genoveze si el trebue
studiat ca atare, printre problemele pe care le ridica politica agresiv a si
cotropirile militare ale negustorilor italieni 5.
Aici, in domeniul comerlului relativ pacnic, organizat de Genovezi la
gurile Dunarii, vom avea de cercetat numai cumpararile de grane locale
cad numai astfel de legaturi comerciale pot aparea, macar principial, ca un
prilej de colaborare Intre negustorii italieni si progresul economiei roma-
nesti din veacurile XIV-XV. Nu se poate nega a priori ca, sub aceasta forma,
activitatea Genovezilor putea inteadevar sä contribue la desvoltarea produc-
tiei de marfuri in sanul economiei romanesti 6. Mai mult Inca : daca In
genere vorbind a existat o astfel de contributie, ea trebuia sa se manifesto
i In registrul lui Predono cca 40% din valoarea total& a contractelor consta in bath
trimisi in aur" sau sub forma de moneta. la Vicina. Contractele din 3 si 24 Iulie 1281 (op.
cit., doc. II, p. 168 si doc. XXII, p. 179) dovedesc deosebit de limpede ca, in genere, sensul
unor asemenea contracte consta in trimiterea de bani lichizi pentru achizitionarea la Vicina
a marfurilor produse la gurile Dunarii. Pentru evaluarea totalurilor cumparaturilor, trebue
sa adaugam insa la valoarea acestor contracte banii rezultati din vanzarea la Vicina a posta-
vului lombard, de pilda, si cu care negustorul, de sigur nu se intorcea acasa sub forma de
moneta, ci ii schimba de obicei in produse locale.
1 Registrul lui Predono, op. cit., doc. XXXVII, p. 76 inregistreaza o cumparatura de
ceara, dar in genere (cf. nota precedents) nu ne informeaza despre natura produselor
cumparate Is gurile Dunarii: Isvoarele din veacul XIV analizate mai jos intregesc insa
aceasta lacuna.
3 Se stie ca idealul comercial" al acestor negustori consta in marfuri de volum cat mai
mic si de valoare cat mai mare, cad numai acestea reduceau (sau justificau) costul transpor-
tului pe lungi distante.
6 Cf. V. V. Stoclitcaia Terescovici, in recenzia publicata. in Vizantiischi Vremennic",
IV, 1951, la lucrarea istoricului polonez Malovist.
6 Cf. lucrarea de fata, cap. V.
6 K. Marx, Capitalul, ed. P.C.R., 1948, v. I, p. 112 analizeaza modul in care schimbul
dintre comunitati contribue la desvoltarea circulatiei marfurilor inlauntrul comunitatilor
economice.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUW RII 219

in primul rand pe taramul negotului cu grane unde negustorii italieni au

investit capitaluri impoetante in jurul lui 1300, unde ei au intampinat in
_Moldova In veacul al XV-lea un proces de desvoltare ascendents mai
'puternic $i mai adanc deck toate celelalte forme ale progresului economic
local, unde, in fine, prin insasi natut a activitatii lor, Genovezii so aflau
in contact mai strans cu forte:e de productie a caror crestere o Inregistram.
Este esentiala, din acest punct de vedere, Insemdatatea pet-are granele
produse la gurile'Dunarii au capatat-o in prima jumatate a veacului al
XIV-lea pentru veniturile negustorilor italieni I. Rolul acestor grane era la
miilocul veacului relativ sufficient de mare, Inca, pentru ca ele sa devina
,obiectul unor conflicte politice dintre Genova $i Venetia; astfel, lupta dus5
de aceste °rase pe taramul foarte intins pe care se ciocneau interesele lor,
a atins la un moment dat $i regiunea gurilor Dun5rii unde Genovezii se
instalasera ca stapanilori politici Q Intarind cu garnizoane proprii cetatea
Licostomo (Chi:ia Veche). In anul 1360 ambasadorul venetian la Genova
prezinta Intr:un larg memotiu3 neajunsttrile suferite de concetatenii lui.
rela rand Intre altele chipul in care Genovezii uzeaza $i abuzeaza de pozitiile
cucerite la Licostomo... unde sunt schele de grcine" 4. Tab loll( pe care-1
infatiseaza Venetienii la aceasta data, Inlaturati de concurentii lor prin
sicane, Inselaciune $i violenta, ar putea deveni Induio$5tor daca MI am $ti
ca ei In$isi se folpseau de practici asemanatoare cand aveau mijlocul sa o
faca. La gurile Dun5rii, Insa, unde garnizoanele erau genoveze, nu le mai
ramanea Venetienilor deck sa se plang5 prin ambasadori impotriva mono-
polului instituit acolo in favoarea unit societati de cuMparat cereate"
complet domingte de Genovezi. Memoriul constat5 ca din aceasta pricing In
anul 1359, doua corabii au plecat din Licostomo... [dar] nu au putut
Incarca nisi jumatate din capacitatea lor, sere cea mai mare pagub5 a
negustorilor nostri $i a comunei venetiene".
Procedee asemanatoare sunt folosite de Genovezi pe tot rnalul dobrogean
al Marii Negre5, and na$tere unor proteste venetiene la fel de zadarnic
repetate in toata a doua jumatate a veacului al XIV-lea; astfel la 15
Februarie 1385 senatul venetian reinoe$te demersurile sale 6 st5ruind pe

1 Pretuirea care se acorda granelor dela Vicina" pe la 1335 in manualul lui Pegolotti
Prattica della mercatura oglindeste importanta acestora in expettenta COMUllet a negustorilor
italieni din prima jumatate a veacului al XIV-lea. Este sigur cra o parte nu neglijabila a celor
peste 15.000 florini pe lunzi (valoarea minima a cumparaturilor genoveze la Vicina, in 1281)
reprezinta cumpardturi de grdne.
2 Asupra imprejurarilor in care Genovezii an luat in propriile lor main sarcinile admi-
nistrative si militare ale organizarii coloniei Liccstomo (dupa ruina coloniei bizantine dela
Vicina, in jurul anului r335) cf. lucrarea de lat.& cap. V.
3 Thomas Dip/omatarium veneto levantinum", II, doe. 31, p. 57 si urm. (Pasajul
care ne priveste in N. Iorga Chula si Cetatea Albd", p. 49).
4 caricatoria frumenti" (loc. cit.)
3 Cf. N. Iorga, Venetia in Marea Neagra", I (extras din Analele Acad. Rom.,
Mem. Sec. Ist." seria a II-a, t. XXXVI, 1914) P. 9 si urm.
De'i Jerarile senatului la aceasta data (act publicat de N. Iorga, op. cit., doc. XVII,
p. 26-27) rearnintesc ea Genovezii din partite Levantului... nu ingadue corabiilor, cetate-
nilor si supusilor nostri sa mearga 9i sä faca negot," in tinutul lui Dobrotici in ciuda faptului,
ca, la staruintele mai vechi ale Venetiei, guvernul genovez ordonase el insusi supusilor sat
$6 inreteze cu aceste molestari. Trebue subliniat, ca senatul insistd asupra aplicdrii pticii dela
Turin, aratand ca procedeele incriminate sunt nepomenit de grave, et contra jormam pacts
vetere et nove" (op. cit., p. 27).
www.dacoromanica.ro
220 BARBU CAMPINA

lang5 guvernul genovez pentru a-I sili sa respecte prevederile p5cii dela
Turin in tinuturile supuse lui Dobrotici".
Apare cu toata claritatea, din confruntarea acestor date, ca izvorul
marilor beneficii realizate de negustorii italieni la gurile Dunarii, la apogeul
expansiunii lor, era in mare parte in legatura cu stapanirea unor schele de
grau" prin care ei colectau productia local5; violenfa luptei dusa de acesti
negustori pentru ocuparea pozitiilor cheie dela Licostomo, precum si locul
pe care-1 ocuoa aceast5 lupt5 in corglictul general dintre Venetia si Genova
inainte si dup5 pacea dela Turin I oglindesc in mod concludent importanta
pe care ei o atribuiau granelor produse la gurile Dunarii socotindu-le de
sigur baza unor castiguri considerabile.
Aceste constatari pun suficient in lumina amploarea in sine a corner-
tului de care ne ocupam dar ele sunt cu totul neconcludente pentru a 15muri
problema principals urmarita aici pi anume rolul jucat de negustorii italieni
fafa de populafia locale produc5toare de cereale. Nu trebue sa uitAm
inteadev5r c5 izvoarele din veacul al XIV-lea omit sa ne spuna dac5 Geno-
vezii umpleau schelele" for cu grau pe baza cump5rarii normale de mgrfuri
in cadrul unor raporturi contractuale libere dintre ei pi produc5torii acelor
m5rfuri. Tot ce stim, in schimb, despre natura raporturilor dintre Genovezi
pi populatia de pet5rmurile MArii Negre in genere 2 (ca si despre st5panirea
de tip colonial a Genovezilor la Chilia, in particular), ne oblig5 sa finem
seama de posibilitatea function5rii la gurile Dun5rii, de asemenea, a rapor
turilor aplicate pe teritoriul coloniilor italiene din Crimeea. Dar in aceast5
ipolez5 produc5torii faimoaselor cereale nu erau dec5t rareori proprietarii
produsului muncii for pi marile beneficii scontate in lupta dintre negustorii
italieni izvorau din v5nzarea unor grane produse pe un pamant care era
proprietatea coloniei 3 ; in acest din urma caz, rolul Genovezilor ar consta
in in5sprirea unor raporturi de aservire feudal5 a producAtorilor in beneficiul
nemijlocit pi exclusiv al coloniei negustoresti si nu au contribuit la desvol-
tarea productiei locale de m5rfuri, nici macar in beneficiul ingust al boierilor
p5manteni.
Ne lipsesc izvoarele directe care ar putea dovedr existenta unor asemenea
raporturi pe ogoarele coloniei dela Licostomo, dar indicafii cu atAt mai
pretioase se pot obfine indirect, analiz5nd evolufia comerfului cu grane In
veacul al XV-lea pi determinand pozitia pe care Genovezii o ocup5 fat5
de procesul desvolthrii productiei de cereale marfa deslasurat5 in
aceasta vreme in regiunea gurilor Dun5rii. Socotim ca aceast5 pozitie
constitue criteriul fundamental de apreciere al rolului pe care 1-au jucat in
genere negustorii italieni laid de desvoltarea economics local& Dac5 vom
constata de pild5 cä in veacul al XV-lea, gr5nele se ,produc tot mai mutt
in Moldova qi pentru vdnzare nu numai pentru consumul pe mosie, dar ca
totodat5 an disp5rut orice leg5turi dintre aceste grane si Genovezi va
trebui sä admitem ca interesele unor astfel de negustori nu erau deloc
1 Se stie ca in 1381 pacea dela Turin a pus cal:oft formelor militare ale luptei dintre Venetia
si Genova, elaborilnd o incercare de impartire a pietelor comerciale intre negustorii italieni,
flir5, a putea totusi impiedica reisbucnirea periodia. a luptei sub forme politice.
2 Asupra acestor raporturi gasim informatii pretioase in lucrarea istoricilor sovietici
Zevachin §i Pencicov Schife din istoria coloniilor genoveze" (publicata in Istoriceschi Zapis-
chi", 5938, NI'. 3, p. 72 si urm.).
3 Ibidem, p. 105. gi fn aceasta Incrare, infra, cap, V.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 221

solidare cu desvoltarea productiei de marfa in agricultura noastra si va

trebui sa aflam motiyul acestei opozitii. Daca vom ajunge astfel la concluzia
cä ingustarea activitatii Genovezilor nu este fortuity ci este rezultatul unei
presiuni exercitata dinauntrul societatii romanesti, va trebui sa admitem
de asemenea, ca natura activitatii for corespunde in veacul al XIV-lea tipului
colonial obisnuit caci tocmai acest gen de comert se gaseste in contrazicere
cu progresul circulatiei marfurilor inlauntrul societatii pe care o exploateaza.
Insemnatatea acestei probleme a fost presimtita si de istoriografia
burgheza si anume, sub forma aplicarii bine cunoscutei metode de a afirma,
ca si cum era un fenomen dela sine inteles, cresterea cantitatii de gram
moldovenesti cumparate de negustorii italieni in veacul al XV-lea. Dar
in afara unui ton fara de replica, istoricienii burghezi nu au putut aduce
niciodata in sprijinul acestei asertiuni mai mult decal marturia a dou5
izvoare sovaelnice; este necesar sa analizam aceste marturil cu toata atentia
intrucat ni se pare din capul locului destul de straniu ca un negot presupus
intens, sa fi-lasat atat de putine urme tocmai in epoca in care, in generr,
informafia istoricei abunda 1.
Primul dintre documentele de care este vorba aici, consta inteo scrisoare
de explicatii trimisa in 1455 de Care patru negustori din Caffa unui cores-
pondent aflat in Italia; ei motiveaza refuzul for de a se ocupa cu trimiterea
unor grane In Mediterana, aratand ca populatia din Crimeea si Tartaria
refuza sa vanda grau Genovezilor, iar in Moldova cerealele sunt mult prea
scumpe 2. Al doilea document este un raport trimis metropolei la 14 Septem-
brie 1474 de catre consulul Caffei 3 ; magistratul genovez arata ca neputan-
du-se aproviziona cu grane din Crimeea, tot din pricina unor ostilitati
politice, a trimis negustori si corabii spre Moldova unde sperei" sa poata
cumpara provizii, caci acolo sunt destule" 4.
Daca, in primul caz, avem deci o informatie negativa, aducand cel mult
explioatii pentru faptul ca Genovezii nu cumpara grau moldovenesc at-
doilea document (de astadata un raport of icial) aduce numai stirea ca Geno-
vezii se gandesc a recurge la depozitele bogate ale Moldovei. Este in aceasta
din urma constatare, o simply intarire a cunostintelor noastre despre desvol-
i tares productiei de cereale marfa in ultixna treime a veacului al XV-lea
in Moldova, dar din punctul de vedere al cumparaturilor genoveze actul nu
constata transactii efectuate In mod pozitiv ci exprima o nadejde, si nimic
mai mult. Temeiul acestei sperante si valoarea lui exacta ne sunt de altmin-
teri lamurite inteun post-scriplum" al aceluiasi raport consular : magis-
tratul genovez arata ea a trimis soli lui Stefan cel Mare pentru restabilirea
pace §i pentru a obtine ca negustorii din Caffa sa poata face comer( in
deplinei siguranfei pe intreg teritoriul tut". Solul nu s'a intors Inca, dar
consulul adauga sper ca va izbdndi" 5.
Erau aici prea multe sperante pentru un singur raport administrativ. In
fapt, dupa cum se va vedea mai jos, pacea nu s'a mai incheiat niciodata
1 Este bine cunoseut ca dela publicarea codicelui Vigna, viala coloniilor genoveze din
Marea Neagra in secolul al XV-lea este incomparabil mai bine cunoseuta deal cea din veacul
anterior.
2 Vigna Codice diplomatico delle colonie tauro-ligure", I, p. 368.
8 OP. cit., III, p. 117-124.
4 Op. cit., III, p. rzr.
6 Op. cit., III, p. 124.

www.dacoromanica.ro
222 BARBU CAMPINA

intre Moidova si aceasta colonie genoveza 1 ; starea de nadejde" a magic -

tratului Caffei este de fapt aici (ca $i in problema aprovizionarii cu cereale)
mai putin o manifestare de nefireascA exuberant $i mai degraba marturi-
sirea ocolita a neputintei sale de a aplica soluliile practice cerute unui
functionar.
Atat scrisoarea celor patru negustori, cat si mai ales rapor'tul consular
sunt deci departe de a dovedi existenta relatillor comerciale pe care istori-
cienii burghezi au vrut sa le stabileasca; dispunem insA si de marturii
directe, mai convingatoare decal simpla constatare a tacerii unor docu-
mente, pentru a tagadui importul de grane moldovene prin intermediul Geno-
vezilor in secolul al XV-lea. Deosebit de pretioase sunt aici concluziile unor
cercetari sovietice asupra coloniilor italiene din Marea Neagra : lucrarea
istoricilor Zevachin si Pencicov 2 stabileste ea adeseori, in al treilea sfert
al secolului XV, colonia negustorilor din Caffa suferea literalmente de
foame 3. De fiecare data ce intervenea un conflict intre colonisti $i populatia
producatoare de cereale din Crimeea ($i cazurile izolate se prefac dela un
moment dat in'tr'o stare cronica de ostilitate) se constata la Caffa o violenta
lipsa de grane care impiedeca nu numai rentabilul comert de dinainte, dar
chiar $i aprovizionarea negustorilor pentru trebuintele alimentarii for
curente. Gravitatea imprejurarilor care transformasera astfel, in chip radical,
ituatia zoloniilor italiene din Marea Neagra este ilustrata in special de
cererile repetate adresate de cetatea Caffa metropolei sale mediteraneene
pentru aducerea granelor din Italia in Crimeea. Se intelege ca asemenea
apeluri exclud dela sine practica unui import de grane moldovenesti, fie
chiar $i numai sporadic folosit de calre negustorii genovezi.
Plin de semnificatii in aceasta privinta este raspunsul pe care it da
guvernul genovez in 1456, unuia dintre apelurile Infometatilor din Caffa. 0
corabie cu provizii este trimisa dela Pera in Marea Neagr5, in ajutorut
coloniei, dandu-se comandantului ei urmatoarele instructiuni : dacci pe
tinzpul ceileitoriei noastre inteilniti vreo corabie cu o inalrecitura de cereale,
va ordonom sci o opriti si sk o duceti la Caffa cu forta daca nu se supune. In
caz di ea apanfine unor Genovezi sau unei nafiuni prietene nowt atunci
yeti da steipeinului corabiei o polita in numele nostru pe care not o vom
achita dupd dreptate 4.
La data la care e redactat acest ordin de curala piraterie, corabii
,.prietene" cu Genova erau destul de rare prin Marea Neagra. Ramanea insa
deschisa, dupa cum vedem, posibilitatea intalnirii unor vase neprietene $i
intre acestea trebue numarate, in 1456, coreibille moldovene ce faceau
legatura cu Constantinopole si Brussa exact pe ftinerariul urmat de coman-
dantul genovez. Am analizat mai sus privilegiul ce ele II capatasera tocmai
in acel an, dela Mehmet al II-lea 5 gi 'care nu 15sa vreo indoiala despre
prezenta acestor corabii in drumul Genovezului. Ramane s5 analizam acu
izvoare'e interne care ne incredintcaza ca si incarcatura §i sentimentelc

1 Caffa a cazut la 6 Iunie 1475, dupd ce a refuzat propunerea de alianta Indreptata impo-
triva Turcilor pe care i-o facuse Stefan eel Mare, invingatorul dela Vaslui.
1 ,,iStOriCeSeill Zapischi ", 1938, Nr. 3, p. 72 129.
3 Op. cit., P. 94 i urm.
4 Vigna Codice diplomatico delle colonie tauro-ligure", I, p. 438.
I Privilegiul publicat in Revista istorica", X, 1924, p. 505.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 223

politice ale corAbierilor Moldovei corespund semnalmentelor date de ordinul

comunei.
In confruntare cu aceste izvoare, r5spunsul adresat Caflet de guvernut
genovez oglindeste nu numai situatia obiectiva foarte grea a colonistilor d:n
Marea Neagra, dar o si explica : lipsa de grane de care se pang in chip
repetat negustorii genovezi, nu se datoreste catusi de putin unor recolte
proaste pe litoralul pontic ci imprejurarilor prin care stapdnii acestor
recolte (Moldovenii Intre altii) refuzau sl-si mai °andel granele Genovezilor
preferand sa le exporte prin mijloace proprii, pe corabiile lor. Pentru luta-
rirea si 15murirea acestei concluzii de care dopinde si intelegerea impreju
r5rilor din veacul al XIV-lea, trebue sa st5ruim a dobandi o imagine mai
clara despre desvoltarea productiei de cereale-marfa in Moldova si despre
formele exportului for In a doua jumalate a veacului al XV-lea..

Clasicii marxismului subliniaz5 ca a doua jumatate a veacului al XV-lea

si in deosebi ultima lui treime reprezint5 in toatei Europa unul dintre princi-
palele momente ale transformarii modului de productie feudal 1. Acumuliirile
cantitative ale progresului fortelor de productie din perioada precedents dau
nastere acum unor schimb5ri economice la fel de Insemnate in apusul ca si
In rasaritul Europei, desi continutul procesului istoric de care e vorba nu
era neap5rat identic pe Intregul teritoriu european; in apus principalele t5ri
lineep s5 treaca dela feudalism la capitalism iar in rasarit, In Rusia de
pilda, cercetatori subliniaz5 cotitura survenitit in istoria economical a
Rusiei la sftirsitul secolului at XV-lea si in secolul at XVI-lea 2, caracteriz5no
continutul procesului istoric cristalizat in aceasta vreme si deosebirile regio-
nale pe care el le-a cunoscut In cadrul unei desf5surAri totusi unftare in
trasaturile sale generale pe tot teritoriul dela r5sArit de Elba 3. Acad.
Grecov subliniaz5 elementul cel mai important din viaja societalii feu-
dale" In aceste t5ri si care consta in faptul ca agricultura" se transforms
Intr'un sector al economiei producatoare de marfuri, sub influenta, Inainte
de toate, a ,pietei interne" 4. Este vorba de procesul clasic de desvoltare in
cadrul c5ruia eresterea oraselor ca Centre mestesugaresti si comerciale
constitue intotdeauna indicele cresterii pietei interne" 5.

1 Pr. Engels, Decilderea feudalismului si ridicarea Lurgheziei, Ed. P.C.R. 1945, p. 15-16,
arat5. extinderea geografica si momentul istoric de aparitie al fenomenului pe care 1-a definit
analiza clasic a lui K. Marx, Capitalul, (Ed. P.C.R., 1948), v. I, p. 305 gi urm., p. 636 5i urm.
* Cerepnin (Problema periodizlrii istoriei U.R.S.S." in Izvestia Academii Nauc",
seria istorie-filosofie, Nr. 2, 1954, in reluarea acestei desbateri, in 1952, inregistreaza
in acesti termeni incheierile trace de participantii la discutie pe baza monografiilor
academicienilor Grecov Si I acov ; materialul faptic foarte bogat adunat si interpretat de
aceste monografii in domeniul istoriei agriculturii si al mestesugurilor a facut cu putintd
clarificarea procesului istoric general din ultima treime a veacului al XV-lea. Vezi B. D. Greco% ,
op. cit., p. 537 $i urm. Ribacov, Mestesugurile in Rusia veche, td.-D., 1948, p. 692 699.
s Cf. Cerepnin, op. cit., a cilrui contributie la problema periodizSrii istoriei U.R.S.S
consta in deosebi in integrarea fenomeneror istorice ruse in cadrul procesului istoric general
desfasurat pe teritoriul popoarelor neruse $i, in genere, pe teritoriul european. Cf. R. Wipper,
Ivan Grozny, Moscow 1947, p. z1 §i urm.
4 B. D. Grecov, op. cit., p. 543.
6 Ibidem, p. 545.

www.dacoromanica.ro
221 BARBU CAMPINA

Intreg procesul istoric desfAsurat in Europa r5s5rileanA incepand cu a

doua jumAtate a veacului al XV-lea apare tntr'o lumina puternica dela
aparitia genialei lucrari a tovar5sului Stalin Problemele economice ale
socialismului in U.R.S.S." Aici se dA o fundamentare teoretica precisa
studiului unei lungi perioade a istoriei medii europene in care productia de
marfuri s'a desvoltat in cadrul oranduirii feudale si care nu a dus la capi-
talism'. Tcvarasul Stallin caracterizeaza In aceste cuvinte continutul econo-
mic al raporturilor istorice din vremea pe care o studiem acum si care repre-
zintA un moment nou al oranduirii feudale. In etapa de pan5 aici, dup5 cum
a aratat Lenin, in gospodaria .,cea mai tipicd" a regimului economic nu
exists Inca deloc nici capitalism, nici productie de marfuri, nici circulafie
de marfuri" 2; de aici Inainte, dimpotriv5, principalele mosii feudale incep
sa produc5 cereale destinate vanzArii si fenomenul se generalizeaza pe
m5sura ce creste diviziunea socials a muncii 3 in primul rand diviziunea
muncii dintre sat si oras. Pe meisurci ce se transforms acest raport dintre
oral si sat societatea se transforms in intregime" 4.
Nu este locul sä discutam In mod am5nuntit aici toa'te laturile procesului
istoric desfasurat in acest cadru si pe teritoriul Moldovei. Este necesar sa
recapitul5m Ins formele de manifestare si ritmul transformarilor ce au
marcat progresul economic general inf5ptuit de poporul roman in acest
limp, pentruca ele explica desvoltarea laturii care intereseaz5 in deosebi
pi oblema noastr5, pe taramul negotului cu grane 5.
Trebue s5 subliniem din capul locului c5 izvorul si principala manifes-
tare a procesului istoric cunoscut de poporul roman ca si de popoarele vecine
in a doua jumatate a veacului al XV-lea, consta in cresterea forfelor de
producfie, legata de desvoltarea diviziunii muncii si a oraselor, cu alte
cuvinte in fenomenele clasice ale unui proces de desvoltare interns care nu
poate avea nicio legatur5 cu influentele din afar5". Cresterea amintit5 se
manifest5 atat in domeniul mestesugurilor 6 (unde se oglindeste prin des-
vO:tarea producerii in Moldova a marfurilor maruntele" Inca din
a doua treime a veacului al XV-lea )_ cat si pe tAramul productiei agricole.
In acest din urma domeniu ea a fost deosebit de puternica fiind marcata

1 I. Stalin, Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S., Ed. pentru literatura

politica, 1952, p. 17.
' Lenin, Opere, Ed. P.M.R., v. III. P. 353-354.
' Lenin arata ca. baza economiei de mdrfuri este diviziunea sociald a muncii" (op. cit.,
P. 19).
4 K. Marx, Mizeria filosofiei, Ed. P.C.R., p. 112.
' Este vorba de determinarea fazelor principale ale progresului economic romanesc In
veacul al XV-lea ; pentru a nu lungi aid inutil discutia materialului, ne vom referi la tncheie-
rile la care am ajuns in comunicarea despre Desvoltarea economies fendale... in Moldova
si In Tara-Romaneasca (extras din Lucrarile Sesiunii Stiintifice a Academiei R.P.R.",
2 12 111111e 1950).
6 Op. cit., p. 16 si. p. 29-32.
f Momentele principale ale acestui proces sunt marcate prin aparitia, in 1435 a luptei
dusa de orasenii din Bacau si Trotus pentru a impiedeca orasenii din Transilvania ue a aduce
astfel de marfuri peste munte si prin victoria, piupci 1460, a acestei lupte ; izbanda orasenilor
moldoveni se oglindeste In eforturile politicii protectioniste a regelui Matei Corvin, care inre-
gistreaza cu incepere din 1466 cucerirea pietei moldovenesti a pieilor, incaltamintei etc. de
catre mestesugarii si ncgustorii localnici (ibidem).

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE:DUNAREI 225

de o larg5 actiune de defri§5ri 1 completat5 prin intensificarea muncii

agricole pe terenurile destelenite 2,
Ansamblul progresului economic de care vorbim se exprima In tendinfa
de creftere a valorii satelor cumparate qi vandute de boieri. Vizibil in toate
cazurRe in care acelasi sat trece prin cateva transactii de vanzare-cumparare
lit rastimpul studiat aici 3, fenomenul este IncA si mai bine pus In evidenta
prin calculul pretului mijlociu pe care se negociaza satele In genere in fiecare
perioada de 5 sau 10 ani 4; rezulta CA in 1440-1450 un sat valoreazd in
medie 52,50 zlofi iar in 1501-1505 valoreazd peste 250 zlofi.
Este usor de Inteles ca in conditiile in care ea a fost calculat5, cresterea
valorii" satelor Inseamna urcarea generals a veniturilor produse de locui-
torii acelor sate in beneficiul boierilor. Este vorba aici de cresterea absolut5
a cantit5tii de grane produse pe mosie, In conditiile de sporita productivitate
a muncii pe care le oglindesc de pild5, importurile de unelte agricole din
Liov 5 In Moldova. °rick ar fi insa de Insemnata in sine, aceasta constatare
este departe de a explica intreaga urcare de preturi inregistrata mai sus.
Inteadevar, unul dintre elementele alc5tuitoare ale pretului unui sat intr'o
vanzare este desigur valoarea intind-erii de pamdnt apartinand boierului 6;
cresterea valorii acestor terenuri oglindeste ins5 un fenomen istoric mutt
mai general pentru Intelegerea c5ruia trebue sa apel5m la fapte care se
petrec in afara vietii economice de pe movie.
CercetAnd factorii care determine pretul p5mantului in orice societate
produatoare de m5rfuri 7, Marx a dovedit ca valorificarea proprietafii
asupra pdmantului... prezinta particularitatea de a depinde nu de activi-
tatea beneficiarului ei, ci de intreaga desvoltare a activita'fii sociale la care
proprietarul nu is parte si asupra careia el nu are vreo inrourire 8. Pentru
a dovedi aceasta lege, Marx analizeaza tendinfa istoricd generated de
crectere a valorii pedmantului, tendint5 care s'a manifestat In toata Europa
pe masur5 ce a progresat societatea. Este vorba tocmai de fenomenul pe
1 Barbu T. Campine, op. cit., p. 19-25.
2 Momentul hot5zitor al cresterii productivitiltii muncii in agriculturA este depAsit in
1460, cand constatAm cA unelte agricole ca seceri, coase si fiare de plug sunt cumparate dela
Liov de cAtre tarani moldoveni.
$ Op. cit.. p. 19-21.
a Calculul pretului mijlociu, pe perioade scurte, at satelor Moldovei si T5rii Romanesti
in secolele XV XVI, a fost urmarit sub conducerea autorului acestor randuri de cAtre un
colectiv compus din tov. D. Mioc, M. Turbatu, Lia Lehr, Gh. Diaconu, in cadrul Institutului
de Istorie at Academiei R.P.R. PanA la publicarea rezultatelor statistice am5,nuntite, utilizAm
aid datele generale ale lucrArii privind perioada de panA la 154o in Moldova (calcule efectuate
de M. Turbatu si D. Mioc).
I Documentele lui Stefan eel Mare, ed. I. Bogdan, II, p. 278.
Este vorba cu alte cuvinte de deosebit aici pretul pamantului formand rezerva"
boierului (si asupra cAruia el are proprietalea Wild") de pretul delnitelor tdranesti (peste
care se aseaza stdpdnirea feudald a boierului). Aceasta discriminare (neglijata de autorul acestor
randuri in comunicarea citatA mai sus) ne ingadue sá pAtrundem mai in adancime in intele-
gerea fenomenelor oglindite de evolutia valorii satelor.
Ne referim la cercetarile clasice ale lui Marx asupra rentei funciare in Das Kapital"
v. III, 2, partea a VI-a. In capitolul XXXVII se analizeazd legile generale care glivernea711,
miscarea rentei funciare gi a pretului piimantului in orice societate producciloare de mdrluri
si, in deosebi, in societatea capitalists). ; aceste legi pot fi aplicate si in cazul nostru cad boierul
ca proprietor al rezerve:", isi valorifica pamantul in cadrul productiei de mArfuri (dupa cum
o dovedeste; intre altele chiar frecventa deosebit de mare a cazurilor de vanzare-cumodrare
pe baza carora s'a putut alcAtui statistica fulosita aci).
Ibidem, p. 216.
15 Stndii C. 213
www.dacoromanica.ro
226 8ARBU CAMPINA

care-1 Intalnim desvoltandu-se cu deosebita putere in Moldova in a doua

jumatate a veacului al XV-lea concomitent cu un proces analog desfasurat
in Rusia si anume, cresterea prefurilor (agricole nota noastra) dela
sfarsitul secolului at XV-lea pand la 1560, cand in Rusia se observii un avant
al forfelor productive si succese economice" pe taramul pietii interne 1.
Acest fenomen istoric general este explicat de Marx in deosebi prin extinde-
rea luata de piafa produselor agricole" ; desvoltarea lui are lac pe masura
ce, °data cu cresterea populafiei neagricole cresta de asemenea nevoia si
cererea de produse alimentare si de materii prime sub forma de marfuri" 2.
In urcarea de peste cinci on a pretului trnijlociu al satelor Moldovei intre
1450 si 1500, trebue sa citim asa dar o crestere corespunzatoare a productiei
de cereale-marf5 pe mosiile feudale din Ora, sub imboldul cererii sporite a
acestor marfuri de catre o orasenime pe care diviziunea socials a muncii o
Indrepta tot mai mult spre aclivitatea mestesugareasca sau comercia15. Se
poate inteadevar constata In a doua jumatate a veacului al XV-lea, o cres-
tere a populafiei oraselor Moldovei, atingand in unele cazuri proportii com-
parabile cu ritmul de desvoltare al unor tari foarte Inainlate : este deajuns
sä mentionam ca in ajunul distrugerii sale de catre Turci, Chilia ajunsese la
o populafie de 20.000 locuitori 3.
Fenomenul, care se manifesta sub aceasta forma in Moldova, este in
chip sugestiv ilustrat de catre istoria targului Sire. Acest stravechi oras 4 a
carui movie forma impreuna cu ocolul Olhovatului un fel de apanagiu" al
sotiilor domnitorilor Moldovei, a trecut in veacul al XV-lea prin ateva
schimb5ri de proprietate; astfel, desvoltarea lui este mai limpede zugravita
de izvoarele noastre 5 putand sa fie puss in lumina prin comparatia dintre
diferitele acte succesive de dotare a personagiilor din casa domneasca. La
13 Decembrie 1421, Alexandru cel Bun darueste Rimgailei orasul nostru
Siret si Olhovii ful, impreuna cu satele si cdtunele... ata'rncitoare de orasul
mai sus zis si de Olhovilf"6. La 29 Iunie 1456, Insa, aceeasi movie este
descrisa in termeni care subliniaza diferentierea elementelor sale alcatui-
toare ; se enumera acum orasul Siret impreuna cu suburbia si cu satele
care atarna de el precum si satul Olhoveif impreuna cu celelalte sate care
atarna de acesta din vechime"7. Este limpede ea Intre cele dou5 acte s'a
produs pe teritoriul apanagiului" domnesc un fenomen din pricina caruia
deosebirea calitativa Intre ocolul Siretului si acela al Olhovatului a fast
mult accentuate : este vorba de aparifia unei suburbii, adica a carlierelor

1 B. D. Grecov, Taranii in Rusia, p. 559

2 K. Marx, loc. cit.
3 Dupa informatii venetiene (Acte si fragmente", ed. N. Iorga, III, p. 85). Este suges-
tiva comparatia cu numarul locuitorilor din marile orase ale Flandrei: Bruges si Gand au
avut in momentul maxiniti for expansiuni 50.000 locuitori, dar Ypres ayes sub 40.000 Iocui-
tori si majoritatea orcqelor din Tdrile de jos au avut, pdnd fn veacul al X VI-lea, o popuzatie de
10 000 locuitori. (Cf. calculul la H. Pirenne, Histoire de Belgique", I, p. 285-287).
4 Siretul este pomenit Inca din anul 1340 de cronica franciscanilor (Wadding, Annales
minorum, VII, p. 242; cf. bibliografia problemei la Moisescu Catolicismul in Moldova",
p. 87).
5 Este a spune Ca fenomenul istoric inregistrat de izvoarele targului Siret s'a petrecut
desigur si in alte orase ale Moldovei care dace n'au cunoscut vicisitudini izvorand din politics.
matrimoniala a domniei, nu erau desigur mai slab desvoltate decat Siretul.
6 Documente moldovenesti dinainte de Stefan eel Mare, ed. M. Costachescu, I, p. 145.
7 Op. cit., II, p. 781.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARIl 227

in care se strange saracimea targurilor pe masura ce se desvolt5 economia

oraseneasca '.
In conditiile desvoltarii generale a mestesugurilor pe care o constatam
in Moldova in exact aceiasi vreme 2, c.,paritia noilor cartiere din Siret repre-
zinta cresterea unei populatii neagricole a carei alimcntare presupune
cumparari de grane.: ea nu este decal o alts fata a fenomenului petrecut in
satele Moldovei, unde productia sporita de cereale este determinate de
cererea acestora, sub forma de marfa, pe piata targurilor din15untrul Orli
Astfel, noua valorificare a terenurilor agricole ce are loc in cadrul cresterii
prefului satelor este rezultatul unui proces economic multilateral pe care II
rezuma (dar in chip destul de incomplet) desvoltarea schimbului dintre
oral si sat 3.
Transformarea ce a avut loc in societatea moldoveneasca, in a doua
jumatate a veacului al XV-lea, nu a putut ramane fare consecinte asupra
raporturilor externe de schimb; in special, cresterea productiei satesti de
cereale-marfa, °data aparut5 sub imboldul pietii interne, a trebuit s5 se
reverse de asemenea in afara granitelor tarii. Izvoarele de care dispunem
inregistreaza efectiv o crestere a exportului de grane moldovenesti, in deoseb;
pe pietele mediteraniene 4, unde cumpararea lor intereseaza in chip nemijlocit
problema raporturilor moldo-genoveze. Dat fiind obiectul cercetarii noastre,
va trebui sa staruim asupra acestui din urma aspect al fenomenului oglindit
in diagrama valorii satelor moldovenesti in veacul al XV-lea.
Trebue sa retinem in primul rand ea diagrama Insasi evoc5 impor-
tanta pe care o are, In determinarea valorii" satelor, activitatea negusto-
rilor de cereale instalati in porturile Moldovei. Analizand mai in de aproape
forma miscarii de preturi in acest domeniu, constatam intr'adevar ca dup5
o laza de statornica urcare a pretului mijlociu calculat deceniu cu deccniu
are loc o brusca scadere a acestui pret dupe 1485 de abia in 1495
aparand iarasi o tendint5 de rapida crestere a valorii satelor. Astfel, in
cadrul procesului general de desvoltare oglindit in diagrama, s'a produs o
intrerupere deosebit de brusca prin intensitatea si prin durata sa in jurul
datei la care Turcii au cucerit Chilia si Akerman. Ni se pare evident ca
suntem in fata urmarilor provocate de distrugerea, in 1484, a sistemului
comercial care asigurase pana atunci exporturile moldovenesti ; inafara de
ocupatia otomana, despre care stim 'ca a intrerupt pentru un timp once
activitate comerciala in porturile Moldovei 5, nu cunoastem la aceasta data
1 Asupra semnificatiilor economice generale ale suburbiei, cf. Ribacov, Meste0igurile
in Rusia veche.
2 Este in deosebi sugestiva comparatia dintre fenomenele petrecute in hotarul targului
Siret p cele pe care le oglindeste deslantuirea razboiului vamal cu Transilvania, unde Sibienii
si Brasovenii cauta sa impiedece cumpdrarea masiva de materii prime de catre mestesugarii
Moldovei iTarii Romanesti (Hurmuzaki, XV, p. 61 .i p. 130 -131).
3 K. Marx, Capitalul, Ed. P.C.R., v. I, p. 330.
4 Singurele piete externe pe care se puteau vinde granele Moldovei erau cele nieditera
niene cad tarile vecine erau ele insile producatoare de cereale Inca in proportii superioare
celor din Moldova.
5 Se cunoaste forma brutala a cuceririi turcesti, urmata de distrugerea organizarii comer
dale a celor doua porturi. Informatii din sursa venetiana subliniaza ca dintre cei 20.000
locuitori (ai Chiliei), au rdmas ,00 de fanzilii de pescart"; desi in ajunul atacului Turcii promit
negustorilor din oras respectarea averii si a persoanelor lor, acestia vor impartasi soarta conce-
taienilor lor, vanduti ca sclavi in lupanarele constantinopolitane (Cronica lui Malipiero, in
Acte 2f fragmente", p. 85).
15' www.dacoromanica.ro
228 BARBU CAMPINA

niciun alt fenomen ce ar putea explica variatiile inregistrate de pretul satelor

in ultima treime a veacului al XV-lea. De altminteri, aceste variatii In
spasme ne indica prin insasi forma for ca avem de a face cu interventia
brutala a unui factor neeconomic turburand desfAsurarea unui proces de
adancime al carui curs se infAtiseaza mai lent, ins care sfarseste prin a
doanina fortele deslAntuite impotriva lui.
Nu este greu de identificat acest proces In mediul cAruia apar dupA 1484
ravagiile unei violente de tip militar ; reluarea cursului sari ascendent Indata
dupa aceea confirms ca urcarea valorii satelor Moldovei era, In mare parte,
in functie de exportul granelor produse pe ogoarele lor, cAci acest export
(efectiv intrerupt la data ocuparii oraselor maritime de catre Turci) ne este
aratat pe la 1500 ca desvoltandu-se din nou in conditiile determinate de
pacea dintre Moldova $i imperiu.
Nivelul raporturilor comerciale cu Turcia in primii ani ai veacului al
XVI-lea este definit 'Mire altele de cresterea brusca si foarte puternica a
circulatiei monetelor otomane la Nordul Dunarii In aceast5 vreme. Intelesul
economic al acestui curios fenomen monetar este desvAluit de izvoare trecte
ca $i de studiul conditiilor generale in care se produce. Afacerile purtate in
imperiul otoman de cAtre negustorul Stefan din Suceava sunt pomenite in
1502 1 exact la data la care hanul Mengli Ghirai afirma ca galbenii turcesti
InlocuiserA complet moneta de fabricatie genoveza (pang atunci dominant5)
ca instrument al sehimbului in Moldova 2. De altfel insgsi slaba rgspandire
a galbenilor turcesti in afara granitelor imperiului indica in deajuns ca ei
nu puteau ajunge in massd In pungile boierilor moldoveni cleat datorita
faptului ca incepuse vanzarea sistematica a produselor de pe mottle aces-
tora pe plata constantinopolitana.
Nu este cazul sA discutam in cadrul acestui studiu, fenomenele compli-
cate din pricina eArora exportul de grane romanesti in Turcia in veacul al
XVI-lea a devenit tin instrument de exploatare a muncii taranilor, transfor-
rnandu-se intr'o pricing de ruinare a intregii economii romanesti 3. Inlauntrul
limitelor cronologice pe care be implic5 studiul legAturilor moldo-genoveze
ne intereseaz5 numai constatarea in sine a existentei acestor exporturi in
jurul lui 1500 si numai pentru a pune in lumina paralelismul dintre vicisitu-
dinile comertului cu cereale moldovenesti $i variatiile marcate de pretul
satelor Moldovei. Stabilirea acestui paralelism ne indreptAteste sa admitem
cg si pdnd la 1484 cresterea valorii satelor exprima ritmul de cre#ere a
cantiteitii de grdne produse de acele sate qi vdndute prin Chilia sau
Moncastri spre pietele mediteranien.e.

) Ele sunt pomenite cu prilejul unei lichidari de datorii la Liov in 24 August 1502 (Studii
qt documente, ed. N. Iorga, XXIII, p. 329).
2 Hanul scrie cneazului Ivan al III-lea al Moscovei ca a ajutat cu bani pe solii rusi aflati
in Moldova dar a. a trebuit 0. se imprumute cAci ,,la Stefan voevod umblci <numai> banii
turcegt". (Scris. din Noembrie 1502 in Sbornic imp. ruscavo istoricescavo obscestva",
t. XI,I, p. 446). De subliniat ce astfel hanul a trebuit sd schimbe sloth tdtcirefti", adica moneta
genovezb.
s Deosebirea calitativa, survenita in prima jumdtate a veacului al X VI-Isa, a izvorit din
condiIiile de monopol in care negustorii imperiului au inceput a cumpara gran romanesti
sub scutul unui sistem comercial-militar in care garnizoanele turcesti dela Nordul Dunitrii
jucau un rol de seams.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZLIOR LA GURILE DUNNRII 229

Aceast5 interpretare este confirmata in mod cat se poate de limpede prin

m5rturia directs a contemporanilor 1. Este suficient sa reamintim printre
izvoarele externe raportul din 14 Septembrie 1474 prin care consulul cetatii
Caffa aSigura pe suoeriorii sai ca in depo2itele dela Moncastri, cereale
.,suet destule" 2. Bog5tia acestor schele de grail oglindeste insasi leg5turile
dintre negustprimea orasului si productia de cereale-marf5 pe mosiile din
Moldova ; studiul acestor leg5turi, formate in conditiile de desvoltare
economics aparute in a doua jumatate a veacului al XV-lea, poate fi mai
lesne urmarit in izvoarele interne care, pe Tanga faptul ca inregistreaz5
naslerea Tor, au darul de a preciza totodata ordinea for de importanta
inlauntrul societatii romanesti.
Cea mai veche mentiune documentary din Cate ni s'au pastrat cu privire
la organizarea productiei de cereale, sistematic indreptata in directia expor-
tului de c5tre una din mosiile feudale ale Moldovei, dateazei din 15 August
1471: este o carte de scutiri vamale pe care domnia o acord5 c5lugarilor
manastirii Pobrata la cererea acestora, pentru grout ii nzierea ce ei vor
vinde la Chilia 3.
Formularul unor asemenea scutiri arata c5 elo se acardau numai in caztri
initierii unor schimburi care nu aveau loc o singura data, ci se desfasurau
In chip sistematic. De obicei, cartile domnesti precizeaz5 chiar periodicitatea
transporturilor 9t volumul for 9i tocmai acest fapt ne ingadue sa fix5m
proportiile exacte si etapele unui proces de treptata 15rgire a circulatiei
m5rfurilor inrauntrul Moldovei.
Privilegiile vamale cerute de man5stiri precizeaza ca vor merge pe ur
anumit drum si numai odatei pe an carutele ce transports peste $i miere
inlauntrul tariff ; manastrirea Moldovita inscrie In aceste conditii doua care
pe an" la 21 Septembrie 1442 4, si man5stririle Homorul, Neamtul,
Voronetul, cer in aceias vreme privilegii la fel redactate 5. Ele sunt confir
mate deseori de-a-lungul veacului al XV-lea cu adaugarea treptat5 a sate
unei carute de transport 6. Tendinta de crestere a amploarei schimbului este
subliniata de actul prin care la 17 Martie 1490, manastirea Putna capata
scutiri pentru trei carute ce vor merge de cloud on pe an, °data toamna
ci odata primavara" 7.
Constatam asa dar ca punctul de plecare al procesului analizat aici era
la Inceputul veacului al XV-lea atat de coboril incat de sigur ca in epoca
anterioar5, proportiile schimbului intern pot fi considerate ca socialmente
neglijabile ; chiar in prima jumatate a veacului al XV-lea practicarea
curent5 in societate a schimbului de m5rfuri, deli apare in unele cazuri de
ExistA In aceasta privintii, insilsi mArturia lui §tefan cel Mare, mult desbiltutA in
istoriografia noastrA ; interpretarea absurda care i s'a dat ne obliga sa reluA.m pe larg mai jos
discutia intelesului celebrei ambasade din 1477.
2 Vigna, Codice diplomatieo tauro-ligure, III, p. 12/ (cf. discutia mai sns, p. 31-32). In
acelasi seas aduc indicatii indirecte izvoarele care pomenesc legAturi negustoresti la Pera ,Si
chiar in insula Creta, organizate de corabieri moldoveni (de sigur exportatori de grane). Cf.
Acte gi fragmente", III, p. 28, 3o-31 9i raportul rectorului Candiei (Columna lui Traian,
a. IV, 1883, P. 39)
s Documentele lui Stefan cel Mare", ed. I. Bogdan, I, p. 158.
Documente moldovenesti dinainte de Stefan cel Mare", ed. M. Costachescu, II, p. 118.
5 Op. cit., II, p. 235, p. 513 Documentele lui Stefan cel Mare", ed. I. Bogdan, I,p.168 etc.
Documente moldovenesti dinainte de Stefan cel Mare", II, P. 441 Documentele
lni tef;in eel Mare", ed. I. Bogdan, I, P. 143.
I Op. cit., I, p. 431.

www.dacoromanica.ro
230 xARBU CAMPINA

gospodarii mai evoluate, se desvolt5 incet si rginane Inca foarte marginita.

Cu atat mai Insemnata ne apare Ins cresterea cantitativa a circuiatiei
Marfutilor in a doua jumatate a veacului cand ea inainteazet" cu pa0 aproape
la fel de repezi ca ¢i valoarea satelor veindute sau cumpeirate de boieri.
Este de retinut, pe de an parte, faptul ca gospodariile feudale manas-
tiresti reprezinta, prin bogatia lor, plafonul superior pe care nu-1% putea
depasi economia celorlalte mosii feudale. In special, nevoile de conkim ale
comunitatilor calugaresti de amploarea Neamtului, Putnei etc. creiau conditii
favorabile pentru largirea sferei de schimburi si pentru stimularea productiei
de marfuri. De aces't fapt trebue tinut seama daca vrem sä apreciem corect
intensitatea desvoltarii pietei In Moldova ; ea este marginita in secolul al
XV-lea la continutul celor doua pans la Base carute de produse transformate
anual 'iri xnarfa de catre gospodariile cele mai inaintate din tare.
Acesta este cadrul Inlauntrul caruia se desvolt5 asa dar la not productia
de cereale-marfa pe mosiile feudale si care determine de asemenea conditiile
de desvoltare ale exportului de grane pe pietele Marii Negre si ale Medite-
ranei. Analiand pe aceasta baza rezultatele la care am ajuns pans aici,
socotim necesar sa desprindem doua serii de concluzii, privind dou5 aspecte
distincte ale procesului istoric de transformare a raporturilor moldo-
genoveze in veacul al XV-lea; este vorba de precizat pe de o parte fazele si
ritmul de crestere a cantitatii de grane care faceau obiectul schimburilor
dintre gurile Dunarii si. pietele meridionale, iar, pe de alts parte, trebue
precizata provenienta negustorilor care mijloceau aceste schimburi, benefi-
ciind de organizarea unui aparat comercial si de transport propriu. Aceste
doua infatisari ale problemei noastre sunt binetnteles solidare Intre ele,
dar nu putem Intelege natura acestei solidaritati deck daca avem grija sa
16 distingem mai intai, pentru a be cunoaste in parte.
Trebue sa aratam in primul rand ca Rana' la ,mijlocul veacului al XV-lea,
proportiile exportuldi de grane moldovenesti nu' puteau fi Inca deck foarte
meschine; in aceasta perioada, activitatea negustorilor exportatori nu era
alimentata deck prin vanzarile in cea mai mare parte intampleitoare ale
prodUcatorilor de grane dinlauntrul tarii I. De abia in a doua jumatate a
veacului si in special in ultima lei treirne, apar conditiile in care astfel de
exporturi puteau sä se desvolte 2, Intemeindu-se pe organizarea specifica a
unor mosii ca cele ale manastirii Pobrata, unde o parte a productiei de
grape si miere este menita sis'tematic vanzarii prin Chilia. Dace in ansamblul
acestei iperioade, productia de marfuri creste de cel putin trei on inlauntrul
Moldovei 3, ritmul desvoltarii exporturilor are o Infatisare destul de nere-
gulata. Putem preciza existenta a eel putin trei faze de desvoltare, fixand
1 Tinand seams de evolutia privilegiilor vamale acordate manastirilor (si mai cu seams
de caracterul inovator al privilegiului Pobratei din 1471) socotim Ca in perioada de care vorbim
aici, negustorii dela Chilia si Moncastru trebuiau sa mearga ei insisi in sateie Moldovei daca
voiau sa cumpere granele produse de acestea §i sä le solicite producatorilor ; deosebirea call-
tativa dintre aceasta perioada §i cea urmatoare, determinatd de caracterul productiei pe marile
tnotii din Moldova, se resfrange in mod decisiv asupra amploarei exportului studiat aici.
3 Este vremea in care se depaseste momentul principal din acea epocd al desvoltdrii mette-
tftgurilor fi in genere al °Tutelar de atunci din Moldova, fenomen din pricina caruia se desvolta
ii productia de cereale-marfa, in genere (deci gi productia de grane pentru 'export).
3 Valoarea satelor creste de cinci ori, in timp ce numarul de carule care transport& marfu-
rile produse pe mo§iile mantistiresti creste de trei ori; dar am aratat mai sus de ce urcarea
valorii sateior nu este in intregime explicate de cresterea productiei de marfuri.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 231

delimitarile for cronologice cu ajutorul indicatiilor concordante ale izvoa-

relor folosite pans aici I.
Dupd un rastimp de tranzitie (foarte insemnat ca pregatire a evenimen-
telor urmatoare, dar in care progresul este incet si in orice caz lipsit de
consecin(e decisive pe pietele externe) distingem o prima laza de crestere
puternicci a exportuliti de grane moldovenesti in anii 1465-14842: este
perioada in care marturiile contemporane se completeaza reciproc, oglindind
formarea unor legaturi sistematice de schimb intre mosiile moldovenesti si
pietele externe, precum si acumularea pe aceasta baza a unor cantitati consi-
derabile de grane in schelele" portuare dela Marea Neagra. Subliniem,
pentru nevoile discutiei care va urma, caracterul foarte constant at cresterii
exportului inlcluntrul acestei intregi perioade inainte ca si dupa anul 1475.
Urmeaza, indata dup5 1484, o intrerupere de scurta durati 3 a acestor
exporturi pricinuita de distrugerea schelelor" dela Marea Neagra si care
se oglindeste alat in scaderea veniturilor boieresti cat ssi in disparitia
privi,egiilor vamale privind negotul mAnasthilor. In fine, in ultimii ani ai
veacului al XV-lea, pornesc din nou sa creasca exporturile de grane si
anume inteun ritm care Incepe prin a fi impresionant de rapid in jurul lui
1500, tinzand sa se incetineasca insa treptat in cursul primei jumatati a
veacului al XVI-lea; puterea exceptionala a tendintei de care e vorba in
primele momente ale acestei faze se exprima prin imprejurarea ca imediat
dupd 1500, nivelul dinainte de 1484 este atins si depasit. Este vremea in
care urcarea in salturi a pretului satelor coincide cu desvoltarea cumpara-
turilor turcesti de grane produse la Nordul- Dunarii, in timp ce reaparitia
privilegiilor vamale pentru negotul masnastirilor marcheaza o canti`tate de
produse destinate vanzarii, de trei on mai mare decat cea prev5zuta la
mijlocul veacului al XV-lea.
Fara a exagera amploarea vanzarilor de gr5ne moldovenesti pe pietele
mediteraniene 4, este incontestabila tendinta generals de crestere a acestora.
Pe not ne intereseaza insa tocmai valoarea de comparafie §i nu insemna-
tatea absolute a cifrelor in care se exprima exportul de grane in diferite
momente ale veacului al XV-lea; tendinta in sine a creslerii si etapele
principale prin care a trecut, reprezinta inteadevar tin mijloc foarte pretios
de a controla informatiile istorice privind al doilea aspect al problemei
noaslre si anume, provenienta negustorilor care au beneficiat de desvoltarea
schimbului de marfuri in fazele definite mai sus. Este suficient sa procedam

1 Baza schemei cronologice pe care incercam sa o definim aici este alcatuita de indica-
tiile furnizate de diagrama valorii satelor; aceste indicatii concords de altfel, in intregime
cu toate celelalte izvoare contimporane (la care ne referim mai jos fare a le cita din nou pe
fiecare in parte).
2 Este singurul moment in care Stefan cel Mare a stap&nit gurile Duncirii; este incontes-
tabil ca evenimentele prin care Chilia a revenit Moldovei in 1465 au influentat considerabil
desvoltarea ulterioara a exporturilor ei.
8 Nu putem fixa bineinteles o limits cronologice, precise', (de pilda anul reluarii expor-
turilor) ; este probabil ca in 1490-1495 (in orice caz foarte curand dupa pacea turco-moldo-
veneasca din 1487) s'au creat conditiile in care exportul granelor Moldovei (mai cu seama
in Turcia) a fost din nou posibil.
4 Ne este imposibil sa evaluam amploarea for in cifre, in stadiul actual al izvoarelor
noastre; dar tinand seama de productia interns de cereale-marfa, este vizibil c3 Moldova nu
putea exporta mai mult de ioo a maje * pe an (admitand c5 existau 15 mo§ii la fel de puter-
nice ca Putna, fapt, de sigur, putin probabil).

www.dacoromanica.ro
232 BARBU CAMPINA

prin eliminare analizand pe rand pozitia diferitelor centre comerciale inte-

resate in expoetul granelor moldovenesti.
Trebue mai intai precizata, din acest punct de vedere, situatia negus-
torilor din imperiul 'turcesc $i care, fie ca erau Greci sau de alt neam,
reprezentau interesele desvoltarii economice ale acestui imperiu. Este sigur
ea asemenea negustori au inceput a cumpara grane din Moldova de abia in
jurul lui 1500; in rnasura in care au existat leg5turi comerciale Mire
Moldova $i imperiu inainte de 1484, ele erau reglementate de privilegiul
din 6 Iunie 1456 care chema pe negustorii lui Petru Aron sa organizeze
con:Mille !or" schimbul de m5rfuri !litre tam for si locuitorii din Brussa,
Constantinopol sau Adrianopol 1.
',cu
Este necesar s5 subliniem c5, de altfel, aria geografic5 a pietii pe care
se vindeau granele Moldovei dep5sea in aceasta vreme hotarele imperiului
turcesc. Inca din 1462 este semnalata sosirea unei corabii moldovenesti In
insula Creta 2 ; leg5turile negustoresti stabilite in aceasta regiune de c5tre
proprietarul corabiei reprezinta continuarea celor care se cifrau in 1452 In
marfuri de peste 4.000 ducati lasate in depozit la Pera 3. Ele sunt primele
manifest5ri ale unui comert care se desvolt5 ins5 mai cu seams dupei 1465
i tocmai aceasta imprejurare este concludenta pentru teza enuntata
mai sus. .

Intr'adevar, razboiul impotriva Turcilor condus de Stefan cel Mare (si

care a durat pan5 in 1487 4 exclude cu desAvarsire prezenta negustorilor
imperiului pe teritoriul Moldovei incepand cel mai tarziu din 1467, dad nu
chiar din 1465 5 ; el a stanjenit de asemenea, in cea mai mare parte a
timpului, vanzarea granelor in Turcia, chiar in conditiile prevazute de privi-
legiul lui Mehrnet al II-lea din 6 Iunie 1456. Se /ntelege lesne insemn5tatea
pe care o dobandeste in discutia noastra cresterea nestanjenita a exportu:in
de grane moldovenesti pan5 la 1484 si anume, inteun ritm care atinge
apogeul tocmai in anii r5zboiului ; rezult5 limpede ca in toata aceasta
perioad5, si incepand chiar dela 1465, principala clientele a exportatorilor
de grane moldovenesti se g5seste in afara granitelor imperiului c5ci,
altminteri, razboiul ar fi trebuit s5 dea nastere unei crize macar temporare
in activitatea acestor exportatori, pe durata cel putin a unei faze dc
adaptare 6.
Dac5 excludem asa dar din discutie pe negustorii aflati sub protectia
sultanului, ramane s5 vedem In care chip an participat la organizarea
' Privilegiul (publicat in Revista IstoricA", X, 1924, p. 505, cf. discutia mai sus) l
Post, de sigur, respectat de cAtre Turd ; nu din scrupule legaliste, ci din pricina slabei for orga
niziiri comerciale din aceasta vreme.
3 Raportul rectoruhri venetian al Candiei (cAruia i se pare foarte normal& cAlAtoria pe
aceste meleaguri a unui corabii moldovenesti) a fost utilizat de istorici numai pentru stirile
politice a duse de cornier $i transmise de Venetieni (cf. raportul publicat in revista *Column
lui Traian *, a. IV, 1883, P. 39) del este evident cA vasu] transports in primul rand mArfuri
(pi numai accidental informatii).
3 Acte Si fragmente, III, p. 3o-31; cf. discutia inai sus
3 Despre incheierea acestei pad, cf. cronicarul turc anortim, contimporan cu evenimen-
tele ltrad. rom. a cronicei in Revista TstoricA" XXIII, 1937, p. 235).
RAzboiul turco-moldovenesc a avut dupa 1473 forma unor ostilitati militare aproape
neintrerupte ; dar ostilitatile politice, incepute inca din 1465, erau suficiente pentru ca *tefan
eel Mare sa fi interzis patrunderea negustorilor imperiului in Moldova.
Exemplul din 1484-1490 arata limpede in ce chip se manifest& o asemenea fazA de
adaptare, atunci cand un rAzboiu stanjeneste activitatea negustorilor.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 233

comertului analizat aici, negustorii din Caffa, Chilia si Moncastrum. Am

vazut ca Inca din anii 1448-1452 orasenii Moldovei detineau o parte mai
Insemnata decat Genovezii In exportul marfurilor produse la Nordul
Dunarii 1. Modul In care a evoluat acest raport in anii urmatori, pe masura
ce crestea volumul marfurilor exportate, se oglindeste In contrastul dintre
situatiile celor doua categorii de negustori : in fata Caffei (a carei colonie
sufera periodic de foamete si care pentru a-si asigura alimentarea este
nevoita sa aduca paine din Mediterana) ne apare acum activitatea crescanda
a corabiilor moldovenesti care strabat, Incarcate cu grane, [Ana la Pera
sau In insula Creta. Sunt cunoscute de altminteri indicatiile furnizate de
singurele documente care pomenesc graul Moldovei In legatura cu Caffa ;
ele arata ca aceasta legatura se realizeaza in a doua jumatate a veacului
al XV-lea numai in masura in care Genovezii isbuteau sa fure cerealele in
plina mare 2, prin atacuri asemanatoare cu pirateria sau sä Induplece pe
domnitorul Moldovei cerandu-i paine prin complicate demersuri diplomatice 3
Suntem Indreplatiti a presupune ca nesigura cantitate de grane astfel
obt'nute 4 putea cel mult sa foloseasca la completarea aprovizionarii negus-
torilor italieni dar incetasera In orice caz sa fac5 obiectul unui comer]
sistematic din partea lor.
Toate aceste indicatii ale marturiilor documentare izolate pot fi acum
controlate prin date de ansamblu care determin5 etapele de desvoltare a
productiei de cereale-marfa In Moldova $i ale exportului for in a doua
jumatate a veacului al XV-lea. Deosebit de Insemnate sunt rezul'tatele la
care se poate ajunge procedand din nou prin eliminare", cu alte cuvinte
izoland in acest cadru de desvoltare general& perioada anilor 1475 -1484;
este vorba de vremea In care distrugerea cetatii Caffa si razboiul turco-
moldovenesc faceau din negustorii dela Chilia $i Moncastrum singurii
organizatori posibili ai exportului granelor tarii. Inteadevar, cresterea
puternica si uniforms a acestui export pang la 1484 si pe care nu a influ-
en(at -o, ass dar, cu absolut nimic disparifia negustorilor italieni din Marea
Neagrci, stabileste in mod definitiv ca participarea Genovezilor la organi-
zarea comertului de care ne ocupam disparuse ea Insasi mult Inainte
de 1475.
Istoriografia burghez5 din jara noastra a facut mult caz de solia trimis5
puterilor europene de catre Stefan cel Mare In 1478 5 si prin care domnul
Moldovei subliniaza importanja apararii celor dou5 porluri dela Marea
Neagr5 declarand ca ele sunt Moldova boater 6. Interpretarea data acestui
text de catre apologejii comerjului genovez la Nordul Dunarii, oglindeste

2 Cf. discutia de mai sus, prin comparatia dintre inArfurile genoveze vAmuite la Mon
castrum in 1448 si mArfurile moldovenesti confiscate la Pera in x452.
Ordinul adresat in 1456 corAbiei genoveze plecata spre Caffa (Vigna, Codice diplo
matico delle colonie tauro-ligure, I, p..438).
Raportul consular din 14 Septembrie 2474, op. cit., III, p. 121, 124 ; se vorbeste despre
trimiterea unui ambasador la curtea lui Stefan cel Mare a carui sosire este asteptata cu tot
felul de asigurari de nAdejde".
Pentru a nu mai pomeni de atacul armat (cAruia vor fi stint corAbierii moldoveni sA 1
rlispunda) este de ajuns sil arAtam ca paces nu s'a putut incheia intre Moldova si Caffa, in
duds sperantei" consulului. (Cf. stirile din Caffa, la 15 Februarie 1475, op. cit., III, p. 203
211).
Documentele lui Stefan cel Mare", ed. I. Bogdan, II, p. 343 si arm.
Op. cit., p. 346.
3 Studii C. 213 www.dacoromanica.ro
234 BARBU CAMPINA

usurinta cu care ei au putut impinge tendinta studiilor for pans la falsifi-

carea materials a unor fapte evidente. Cuvintele lui tefan cel Mare au
fost invocate ca o dovada despre... insemnatatea drumurilor de transit si, in
genere, a legaturilor moldo-genoveze, desi la data la care au fost rostite,
aceste cuvinte nu puteau deck sa dovedeasca in ce m5sura faimoasele
legaturi erau invers-proportionate fats de progresul Moldovei, in tot cursul
veacului al XV-lea. Cum s'ar putea explica altminteri faptul c5 trei ani
dup5 parasirea Marii Negre de catre corabiile italiene 1, continua sd creascei
importanta celor doua porturi WA la nivelul evocat de energica formula
a soliei ?
Este incontestabil c5 inafara de importanta for military 2, desigur
precumpanitoare, $tefan cel Marea avea in vedere si rolul for ca schele
de grail" 3, cä el era deci perfect constient de consecintele economice pe care
urma inteadev5r sa le aib5 ocuparea for de catre armatele sultanului. Am
vazut mai sus paguba efectiv suferit5 de veniturile boierilor, de indata ce
negustorii si corabierii Moldovei au lost Inlaturati din boga'tele schele.
Previziunea domneasca, deplin confirmata de evenimentele din 1484 4, arata
insa ca inl5ntuirea de cauze si urmari ce se oglindeste in diagrama valorii
satelor era suficient de puternic5 pentru a se impune intelegerii contempo-
ranilor. Domnul Moldovei constatase asa dar ,prin propria lui observatie ca
progresul puternic al exporturilor de gr5ne din anii 1475-1484 era in
functie numai de activitatea negustorilor si cor5bierilor t5rii, ca soarta
exporturilor discutate era in genere la fel de solidar5 cu prosperitatea
acestora pe cat era de indiferenta fat5 de distrugerea bazei genoveze dela
Caffa.
Imprejurarile din anii 1475-1484 cons'titue astfel un adev5rat expe-
riment critic care arunca o puternic5 lumina retrospectiv5 asupra ultimei
faze de desvoltare a raporturilor moldo-genoveze. Alaturi de celelalte
infonmatii ale veacului al XV-lea, ele dovedesc ca negustorii italieni (fostii
st5pani ai schelei de grAu dela Licos'tomo din 1360) au fost cu des5varsire
inlaturati de pe taramul comertului cu cerealele produse la gurile Dun5rii
to vremea in care ap5ruse si se desvolta rapid productia acestor cereale
sub forma de marf5 in satele tarii. Este la fel de semnificativ ea ei au lost
inlocuiti de catre or5senii localnici, cu alte cuvinte de catre reprezentantii
directi ai progresului productiei de m5rfuri a Moldovei ; Genovezii sun't
departe de a ap5rea drept autorii si principalul suport at inaint5rii civili-
zatiei mcldovenesti $i, dimpotriv5, ruinarea activit5tii for la gurile Dun5rii
se dovedeste a fi o urmare a desvoltsarii economice locale.
1 Problema este cu atat mai gravy cu cat, dupa cum vom vedea mai jos (cap. VI), Geno-
vezii nu mai comunicau cu Moldova decat prin ambasadori, cativa ani inaintea caderii Caffei.
Apare astfel ca exporturile de gram romanesti au continuat mai bine de zece ani sa creased
fare a se fi simtit turburate de desistarea negustorilor italieni.
2 Sub aceastd forma este subliniata importanta punctelor strategice cucerite in scrisoarea
trimisa de insusi sultanul Baiazid II, pentru a-si anunta isbanda la 2 August 1484 (Fontes
rerum transvIvanicarum, ed. A Veress, IV, p. 38-39).
3 Faptul reiese din contextul soliei, unde Stefan asociaza problema apararii celor dona
porturi la planul recuceririi Caffei.
4 Caracterul trecator al scaderii veniturilor boieresti, dupa 1484, nu scade cu nimic indrep-
tatirea ingrijorarilor lui Stefan cel Mare ; dimpotriva, g'andul domnesc implica o extrem de
lucid& intelegere a urmarilor (de asta data strict politice) pe care le va produce reluarea legii-
turilor dintre boierime $i negustorii celor dotal porturi in conditiile stapanirii for de catre
rurci (cand astfel de legaturi cereau men(inerea pacii cu imperiul).

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ROLUL GENOVEZILOR LA GURILE DUNARII 235

Istoria comertului genovez la gurile Dunarii trece printr'o serie de faze

ale cgror trasaturi generale trebue recapitulate aici.
Apogeul activitatii Genovezilor pe teritoriul care ne intereseaza, in jurul
anului 1300, este marcat prin veniturile obtinute la Vicina in cadrul unui
negot in valoare de mult peste 25.000 florini pe lung; aceste venituri fac
din colonia dela gurile Dunarii unul dintre principalele centre ale corner-
-tului international de transit fiind socotit de negustorii din Pera, de pilda,
ca cea mai insemnata baza comerciala de pe Intreg litoralul Mara Negro
(negotul acestora cu Vicina fiind chiar mai mare decat cel cu orasul
capitals Genova).
Decaderea comertului genovez la Nordul Dunarii a Inceput Inca din a
.doua jumatate a veacului al XIV-lea; in prima jumatate a veacului urmator
ea inainteaza cu pasi repezi astfel incat la 1448 volumul total al acestui
negot reprezenta mult mai putin de 15% din cat Insumase ca valoare un
veac si jumatate in urrna. Disparitia oricarei activitati comerciale a Geno-
vezilor in Moldova s'a produs cativa ani Inainte de distrugerea cetatii Caffa
de care Turci1.
Daca, in generej ingustarea activitatii genoveze este strains de influ-
entele inaintarii otomane in Marea Neagra, ea corespunde in schfmb cu
etapele progresului economic al Moldovei nu numai in cronologia sa
generals, ci mai ales prin formele concrete pe care le-a luat aceasta decadere
in diferitele domenii de contact ale negustorilor italieni cu economia noastra.
Este isbitor aici taptul ca Genovezii au pierdut controlul for comercial in
primul rand asupra exportului de marfuri produse in Moldova si Intr'o
masura mai mica asupra consumului de lux al varfurilor societatii feudale;
pe de alts parte, in acest din urma domeniu ies din sfera de activitate a
Genovezilor tocmai produsele relativ mai frecvent folosite, macar intre
boieri, dar mirodeniile si matasurile orientale continua in veacul al. XV-lea
sa fie legate de negustorii partilor tataresti". Aceste variatii ale ritmului
de decadere a comertului genovez, corespund Intocmai cu departarea
specifica a fiecarui domeniu de activitate a negustorilor italieni, feta de
sectorul principal al progresului Moldovei reprezentat prin cresterea fortelor
interne de productie si prin cresterea schimbului de marfuri. Modul in care
isi corespund fenomenele petrecute concomitent in sfera comertului genovez
si in aceea a economiei moldovenesti stabileste conditionarea reciproca a
celor doug serii istorice analizate separat; reiese ca activitatea negustorilor
italieni pe teritoriul Moldovei a decazut in functie de progresul fortelor de
productie si al circulatiei interne de marfuri pe acest teritoriu.
Nu a fost locul sä discutam pe larg modul in care s'a produs inlocuirea
Genovezilor din pozitiile comerciale ocupate de ei la gurile Dunarii Inca
dela sfarsitul veacului al XIV-lea si la Inceputul veacului urmator 2,
cand negustorii din Liov si Transilvania sunt principalii beneficiari pe acest
taram ai transformarilor pe care le-a produs progresul economic al Moldovei;
Indepartarea completa a Genovezilor de pe plata moldoveneasca la sfarsitul anilor
6o ai veacului al XV-lea reiese si din materialele discutate mai sus dar va aparea incA si mai
limpede in lumina razboiului dintre §tef an cel Mare si Caffa care exclude, incepand macar
din 1471, orisice asemenea negot.
2 Lipsa de stiri interne pentru aceasta perioada ingreuneaza mult discutia si astfel lAmu-
tirea pe larg a problemei ar cere investigatii in materialul polon si maghiar pe care nu le putem
face aci.
www.dacoromanica.ro
236 BARBU CA NIPI tiA

pentru tema noastra este rnult mai insemnat momentul in care, fn a dotia
treime a veacului al XV-lea 1, negustorii localnici intervin cu propriile for
mijloace comerciale $i de transport in schimbul de marfuri dintre gurile
Dunarii $i pietele meridionale.
Activitatea acestora din urma la mijlocul veacului al XV-lea, deli Ince-
patoare Inca, Intrecea ca volum total de afaceri activitatea Genovezilor In
acelasi domeniu. In anii urmatori, orasenii Moldovei desvolta rapid expor-
turile tarii gi Inlatura complet pe concurentii for de pe piata interns 2; este
esential aici faptul ca desvoltarea activitatii comerciale a negustorilor
localnici a fost determinate de legatura dintre ei si o productie de marfuri
care creste necontenit in satele $i orasele dela Nordul Dunaril Cresterea
puternica a acestei productii la sfarsitul veacului al XV-lea 3 ilustreaza pe
deplin caracterul raporturilor dintre Caffa si progresul economiei romanesti;
ea pune in lumina sa adevarata insasi alungarea Genovezilor din Marea
Neagra care s'a definitivat cu prilejul unor evenimente militare, dar care
era anuntata printr'o lungs pregatire economics anterioara.
(continuare in Nr. viitor)

' Este, de asemenea, momentul In care apare lupta dintre negustorii localnici gi cei din
Liov si Transilvania pentru cucerirea pietii interne a Moldovei ; Inceputul perioadei este marcat
de aparitia luptelor dela Bacau si Trotus din 1435 $i sfarsitul ei, prin victoria orasenilor local -
nici (pe care nu-i vedem indimpinand concurenta, cel putin In ultima treime a veacului, pe
piata pentru care luptasera). Asupra tuturor acestor imprejurari, cf. Barbu T. Campina,
op. cit.
3 Victoria acestor orAseni asupra concurentilor for din Liov yi Transilvania (cf. nota
precedents) reprezintA un material de comparatie extrem de pretios cu privire la lupta dusa.
de ei impotriva Genovezilor.
a Subliniem ca productia interns de marfuri a crescut necontenit si anume, tdrd futre-
ruperea marcata de exportul acestor marfuri dupe 1484, fiind tocmai prin caracterul sAu
continuu la originea relurtrii exportului analizat aici. Se vadeste astfel, Inca odatl, ca feno-
menele din domeniul Productiei determine forma si cursul eirculaiiei de marfuri.

www.dacoromanica.ro
 NOTE §I RECENZII
NOTE ASUPRA. SERVIClULUI SANITAR ROMAN BSI A LEGATURILOR
MEDICALE ROMANO-RUSE IN TIMPUL RAZBOIULUI PENTRU
INDEPENDENTA. DIN 1877-1878
Regimul burghezo-mosieresc, Wand jocul
puterilor apusene, a neglijat pregatirea ar
meet pentru razboiul de eliberare nationals,
deal de doi ani popoarele din Sudul Du-
nArli luptau Impotriva jugului otoman si
pentru independentA. OdatA rAzboiul decla-
rat, asa cum arata documentele 1, movie-
rimea si burghezia au profitat de jertfele
flicute de taranime si muncitorime, pentru
a-si pune la adapost averile si a se Imbo-
gAti. Intr'o corespondents, publicata In Fe-
bruarie 1878, in ziarul Travailleur" (Mun-
citorul), scos de democratul francez, geo-
graful Elisee Reclus 2, precum st Intr'un arti-
col publicat In revista Obscina" (Comuni-
tatea) a revolutionarilor rusi din Geneva',
Nicolai Petrovici Zubcu Codreanu a aratat
cum, datorita acestei nepregatiri, desechi-
librului finantelor statulul si jafurilor din
timpul rAzboiului, tarAnimea a fost ruinatA
in massa" si a fost pus ,,...tot greul pe
merit poporului, muncitorului". N. P.
Zubcu a demascat falsul patriotism sub care
clasele exploatatoare iii ascundeau afacerile
sl hotille. La adApostul legit rechizitillor, se
lua singurul cal al tAranului sArac si tot
cite un cal se lua si dela proprietarii care
aveau zeci de .cal; se luau uitimele provizil
de grane si legume dela tArani, In timp ce
arendasil st mosieril fAceau speculA cu
aceste produce pentru armatN. Au fost tri-
miai fortat In ciirau$ie, pentru nevolle ar-
matei, zeci de mil de Ward cu arutele st
vitele tor, vite care In mare parte au plerlt
din lips/3 de nutret si din cauza epidemii-
lor; cArausli s'au Intors pe jos, flan-Lanz' al
bolnavi, gAsind acasA gospodAria distrusa;
Documeate privind Istoria Rotnfiniei, R112boiul
peatruliincrpeniclle enr pi, Ed. Acad. R.P.R., 2952, V. II.
1 Mihail Roller, N Nicolai Zubcu Petrovici. Ed. P.C.R.
194:'d!.}14244 Studii", II, caul 3, April oaunie 1952.
www.dacoromanica.ro
in schimbdl biletului de rechizitie nu au ca
rAtat nimic sau, In rare cazuri, o sumA
ridicola.
Aceea$1 politicA reactionaril a fAcut ca
doctorului Carol Davila, excelent organiza-
tor, care era pe atunci seful serviclului sanl-
tar al armatei, sa nu f se pun§ la dispo-
zitie mijioacele necesare. Legal de nAzuin-
tele de eliberare ale poporului nostru, Davila
procusese hlinisterului de Razboi Inca din
l$76 un sistem complet da t i ganizare a am-
bulantelor st ceruse fondurile necesare, dar
nu obtinuse cleat sume derizorii. In 1876 al
la Inceputul lui 1877, In numegoase rapoarte,
Davila studiazA cu minutiozitate nevolle de
mateilal sanitar pentru armata terltoriala
si militil, In caz de mobilizare si reduce cere-
rile sale la stlima de 1.500.000 lei, pentru
inaterialul strict necesar. Davila recoman-
dase articolele cele mat leftine, iar pentru
multe materiale, preconizase fabricarea for
in tar13. Ca rAspuns primeste ordinul Nr. 314.
din 16 lanuarie 1877, prin care i se punea
In vedere sit nu mai facA nicio cerere,
nefiind fonduri. In acest fel, In primAvara
lui 1877, In ajunul intrArii noastre In razboi,
zestrea sanitary de care dispunea serviciul
sanitar al armatei, era rudimentarA: Intregul
material reprezenta o infimA parte din 021
cerut, in valoare de numai 290.000 lei 4.
In ajunul razboiului, Davila face la Paris
o importantA comandA de instrumentar chi-
rurgical, WA a mai astepta aprobarile care
Intarziau. Deal acest material a fost de cea
mai urgentA necesitate, permitand utilarea
spitalelor de campanie, Ministerul de Rilzboi
a refuzat plata comenzil al numai In urma
amenintArli ca va strange bani prin colectA
Dr. G. Z. Petrescu, vials pi opera lui Carol Davila,
Acad. RomAnA, Memoriile Sec-Puna *dintifice, Bern'
III, t. VI, Mem. 2, p. 54, 55.
238
public5, Davila a obtinut la sfarsitul r5z-
boiului, achitarea datoriei
La 30 Iunie 1877 a fost dat ordinul Mini-
sterului de 125zbol, ca s5 nu se mai con-
centreze medici militieni Bra autorizatia
MinIsterului de Interne. Intrigile care dom-
neau si corceptia reactionary de subestimare
a necesItbtilor serviciului sanitar militar,
reies cum nu se poate mai plastic din adresa
Ministerulul de Interne din 17 Aprilie 1877:
VA rog dar sh dati ordine Inspectorului
General al Serviciului Sanitar al Armatei
s5 nu ating5 pe niciunul din medicii civili
din cei ce au a servi ca militiani, decAt
numai daca va 11 o neapArata trebuinta gi
atunci, dupS ce se va cere deslegarea Mini-
bterului de Interne, ca pentru un caz excep-
tional, chef d. Inspector a adus desordine In
tot Serviciul medical de prin districte, ca
sh -gi fact' o armatA de medici mai mare
deck ceilaltii" 2
Dr. Constantinescu, medicul regimentului
1 Dorobanti, raporteaz5 in Ianuarie 1877, di
din pricina lipsei de echipament de iarn5, a
caz5rii mizerabile si a regimului tortat de
munch, fhrh repaus vom fi amenintati a
vedea regimentul tntreg afectat de febrh
Moldy, cu totul mortalh, caci oamenii Hind
de paza cu fortele epuizate nu vor putea re-
zista In contra dezastrelor boalei" 3. Preve
derile medicului s'au adeverit, pidemii de
febrh tifoid5 au fAcut ravagii In timpul raz-
boiului.
Medicul batalionului 2, din regimentul IV
linie, cere s5 se fa mhsuri pentru Inalzirea
camerelor in care sunt incartiruiti soldatif
care se incalzesc cu pae si semnaleazil
numeroase cazuri de bronsite generalizate,
pneumonii gi cazuri de febrh tifoida din
cauza conditiilor neigienice. Dr. I. Serb5-
nescu, medicul sef al brighzii, I Active, arath
cy Infirmeria brighzii din Calafat este v5ta-
m5toare bolnavilor, agravandu-le boala. Din
alte rapoarte reiese ch s'a cerut in repetate
rAnduri mutarea acestei infirmerii, dar fhrh
rezultat. Infirmeria era instalath in fostul
spital al orasului, spital care fusese Inchis
din pricing CA devenise un focar de febrh
tifoidA. Numerosi soldati internati In infir-
merle pentru alte boll, s'au contaminat acolo
de tifos si au murit
Lipsurile grave in inzestrarea si organi-
1 Elena g-ral Perticari Davila, Din viata ai corespon-
denta lui Carol Davila, Bibl. documentara, Buc., 1935,
P. 385.
Documente privind Istoria Romfiniei, Rizboiul
pentru independents, Ed. Acad. R.P.R., 2952, doc.
Nr. 506.
Ibidem, doc. Nr. 27.
Documente privind Istoria Romaniei, Rfaboiul
pentru independenta, Ed. Acad. R.P.R., 2952. doc.
Nr. 35, 37.
www.dacoromanica.ro
sTuDii
zarea serviciului sanitar al armatel sunt
arAtate in raportul chtre Ministerul de
R5zboi, pe care-1 face Davila In 1881. Ara--
tand c5 a adus ambulantelor toate trnbu-
natatirile cunoscute, el scrie: Aceste ambu-
lante au functional In razboiul Indepen-
dentil si dacA poate au fost insuficiente_
este ch mi s'a refuzat materialul pe care-I
cerusem cu mult tnainte $i personaiui a
care aveam dreptul". Davila arath ch numb
rul ambulantelor nu a fost proportional c.;
cel al trupelor mobilizate. Serviciul sanitar
nu a putut educe servicii cleat In proportia
personalului si materialului ce i-a fost acor-
dat. ,.Ar fi putut cu toate acestea sä aduch
mai marl foloase, dac5 I se dhdea mate-
rialul cerut, dacti medicii militieni nu ar fi
fost dispensati de datoriile militare, prlmind
diurne in loc de soldh gi dac5 nu s'ar ft
distrus unitatea de didectie" a. Acest fapt a
creat un gol pe front, unde numhrul mic de
medici, de ambulante si de spitale de cam-
panie, nu acoperea necesithtile. In aceasth .
directie este de mentionat patriotismul medi-
cilor romani ardeleni stabiliti in tarn, care
au lucrat in spitalele de zonh interioar5 51
pe front. 0 serie de medici din Ardeal s'au
angajat de asemenea de bunAvoie in servi-
ciul sanitar roman 6.
Lazaretele si spitalele din zona interioarA,
instalate in conditii neigienice, au dus lipsa,
in deosebi, de personal sanitar auxiliar_
care era compus din bhrbieri, militieni si
convalescent'.
Cu toate aceste conditii grele, serviciul
nustru sanitar a isbutit sä fach fat5 necesi-
thtilor frontului si epidemiilor, datorith ener-
giei si capacithtii lui Davila, secondat de
fostii shi elevi dela Scoala Nationald de-
Medicina si Chirurgie si de tinerii medici
si student' ai Faculthtii de Medicinh din
Bucuresti, deschish in 1870. Patriotismul si
spiritul de sacrificiu si abnegatie al subchi-
rurgilor si brancardierilor ridicati din popor,
a salvat numeroase vieti. Un sprijin de
seamy a fost dat de Societatea Romany de
Cruce Rosie, infiintat5 In 1874, din initia-
tiva lui Davila. Massele populare au con-
tribuit din plin la subscriptiile pentru am-
bulantele Crucii Roil $i trebue remarcat ch
printre ajutoarele trimise din Ardeal, c
parte au reprezentat contributiile thranilor,
mai ales ale celor din Galatii FAgarasului7.
0 lips5 important5 in organizarea servi-
ciului sanitar militar in timpul razboiului
o Elena g-ral Perticari Davila, op. cit., p. 443 44 s
Valeriu L. Bologa, Ajutorul romilnilor Ardele
pentru r8nitii r8zboiului independentei, Bib 1. Medic -
Istorick Sibiu, 1941, p. 3, 17.
Valeriu L. Bologa, op. cit., p. 19.
 NOTE $1 RECENZII 239

pentru independents; din cauza intrigilor vi vi bateriile de artilerie aveau ate un sub-
politicii antinationale a guvernului a lost chirurg.
aceea a unei unitati de conducere. S'a atri- Formatiile Crurli Ras!! Romane. organizat,
bult generalului Davila serviciul sanitar de cu fonduri stranse prin subscriptii publice.
campanie In Bulgaria, pang la_ malul Du- cuprindeau 27 de medici vi 168 oameni con-
narii, far In tarn, conducerea serviciului sa- stituind personalul auxiliar. Materialul era
nitar de zona interioara a fost IncredintatA format din saute ambulante, 6u de trasuri
doctorului Capsa, profesor de clinics obste- ambulante vi trasuri pentru furaje.
tricalA. Acest fapt a Ingreuiat mult buna Crucea Rosie a organizat spitalul Inde-
functionare a evacuarii vi ingrijirii ranitilor pendenta" dela Turnu-Magurele, un spital la
vi bolnavilor. Calafat, unul la Cetate vi un spital de re-
Indata dupg trecerea Dunarii de cAtre zerva la Craiova. In afara de acestea, a mai
trupele noastre a luat fiinta un spital tern- format mid unitati spitalicesti pe langa ma-
porar la Bucuresti, la Cotroceni vi un spital nsstiri. Sistemul de ambulante organizat de
temporar al Crucii Rosii (Independenta") Davila s'a dovedit de o mare utilitate. El a
la Turnu-Magurele; pe langA acest spital, avut initlativa practicl de a amenaja carelt_
cu 80 de paturi, s'au mai ridicat cateva de transport In carute cu tArgi pentru eva-
baraci anexe. Cel dintai mare transport de cuarea ranitilor.
raniti a sosit acolo la 2 Septembrie 1877. Serviciul sanitar de campanie a functio-
Spitalul Independenta", bine utilat, a avut nat astfel : dupa instalarea sa la Grivita,
o intensg activitate chirurgicalA, fiind condus Davila a format doug etape la Mecica si
de Dr. Kalinderu vi Dr. Fialla, chirurg pri- Muselim-Selo. De aici, dupa primele aju-
mar al spitalului Filantropia din Bucuresti. toare, ranitii gray erau evacuati prin Nico-
In timpul asediului Plevnei, Davila era pole pe podul de peste Dunare, la spitalele
instalat to ambulanta dela Grivita, uncle se din _Turnu-Magurele, care, Impreuna cu
concentrase prima Wile a serviciului sanitar; baracile vi corturile aveau o capacitate de
de acolo, el conducea Intregul camp de cca 2.000 de paturi. La Muselim-Selo, se
actiune al formatiilor sanitare militare, pre- "alto un spital de etapa, pentru ranitil care
cum vi ale Crucii Rosii. nu puteau suporta transportul pans la
Serviciul Sanitar Roman cuprindea In Turnu-.Magurele. Ambulanta dela Mecica cu-
total 706 oameni dintre care 106 medici, 36 prindea 33 de corturi mars, putand adaposti
de farmacisti, 107 oameni constituind per- cite zece oameni vi era Impartita In trei
sonalul,lazaretelor vi o companie sanitary cu sectii: pentru gray raniti, usor raniti vl bol-
4 ofiteri vi 443 de soldati. Cartierul general navi; existau de asemenea corturi spectate
avea o ambulantg cu patru sectii. Exista cite pentru bolnavii de tifos exantematic. Dupg
un medic sef la cele doug corpuri de armata, ocuparea Plevnei, s'a instalat un spital de
pe care le aveam (A. Fotino vi G. Otremba) campanie la Arcer-Palanca, condus de Dr.
vi cite un medic principal clasa I la fiecare Zaharia Petrescu vi un al doilea spital la
din cele patru divizii care operau pe front Lom-Palanca. Capacitatea acestor ambulante
(I. Vercescu, Z. Petrescu, Gh. Stavrescu vi vi spitale era de cca 2.000 de paturi. Dela
S. Georgescu). aceste spitale, bolnavii erau evacuati la
Ambulanta fiecgrei divizii avea, pe langa Turnu-Severin, Poiana vi Bailesti. Trans-
medicul principal, nouA medici vi chirurgi, portul for se facea to carute cu cite cinci
doi farmacisti vi un ofiter combatant cu 80 raniti pang la Turnu-Magurele ; aici erau
de soldati. Ca material, ambulantele de di- Imbarcati in cele doug trenuri sanitare
vizie posedau: douA trasuri ambulante, vase existente, care aveau cite 15-20 de vagoane
carute marl vi zece carute de transport, de marfa, amenajate cu targi suspendate.
amenajate dupA sistemul Lipovschi; vase RAnitii vt bolnavii erau lasati la Craiova,
carute cu podete, un butoi cu apI vi o bu- Slatina, Pitesti vi Bucuresti. In Capitals
catArie de campanie. Pentru adapostirea ra- erau repartizati la spitalele Coltea, Filan-
nitilor: zece corturi marl, patru mici vi un tropia, Colentina, Brancovenesc, spitalul de
cort de operatii; de asemenea un depozit de copii, la spitalul baracA amenajat la Co-
materiale sanitare vi spitalicesti. troceni vi In cazarmi. In aceste institutii
Serviciul sanitar regimentar avea ate trci au fost tratati raniti vi bolnavi de once
medici, un farmacist vi 24 de sanitari la nationalitate 1.
regimentele de infanterie vi cite dot medici,
un farmacist vi 12 sanitari la regimentele 1 T. C. V6c8rescu, Luptele romanilor In resbelul
de cavalerie vi artilerie. Ca material: o tra- din 1877-1878, Buc. 1887; Ludovic Fialla, Reminis-
cente din resbelul rom8no- ruso -turc, anul 1877 ai rolul
sura ambulanta cu zece brancarde, patru societatii s Crucea Rosie* In timp de pace ai resbel.
cosuri de pansamente vi instrumente vi o Buc., 1896; Gh. Sabin, Amintiri din rSzboiul inde-
pendentei, Buc 1912; Titus Fr. Mayer, Serviciu[
geantl sanitary: escadroanele de cavalerie sanitar in campania din 477 Buc., f. d.
www.dacoromanica.ro
240
Mare a lost numfirul celor cAzuti In luptele
date de ostasil roman' alaturi de ostasii
rusi la Grivita 5i Plevna. Aproape un sfert
din efectivul de lupta; au fost raniti 1.835
de oameni din trupA si 15 ()Merl, tar morti
1.176 oameni din trupA sl 41 de °Merl, dire
care reprezintIS 24% din efectivul trupelor
angajate.
Multe victime au fAcut epidemlile de febrii
tifoidA si tifos exantematic, care au bAntuit
dela cAderea Plevnei si au durat pang dup?1
evacuarea Vidinuluf. In mijlocul trupelor
ruse s'a deciarat o epidemie de febrA recu-
rentA I.
La un numar de cca 40.000 de oameni,
care au constituit efectivul trupelor noastre
pe teatrul de operatil (efectivele mobilizate
au fost: 40.353 de activi, 67.763 de terito-
riall $i 47.747 de militit, In total 155.863) au
Post 18.810 bolnavi; 74 de medic! au cAzut
bolnavi; 15 au murit de febrA tifoidg. Saul
spitalului din Arcer-Palanca, Dr. Zaharia
Petrescu s'a ImbolnAvit de febrA tifoidA si
a lost tniocuit cu Dr. Corvin; seful spitalului
din Lom-Palanca, Dr. Mihail Popescu a murit
de tifos 2. Malaria a dat un mare numAr do
bolnavi. Intr'o statistics; care InsumeazA
1 130 de cazuri de imbolnAviri, malaria tigu-
reazA cu 550 de cazuri (din care 35 mortale)
si febra tifoidA cu 290 de cazuri (din care 43
mortale) 3. Ca tratament In febrA tifoida, se
aplica atunci mai ales metoda lot Brand,
hidroterapia rece.
DatoritA lui Davila au fost organizate din
Limp spitale de izolare pentru trupele In
retragere. Personalul sanitar era foarte
redus In spitalele temporare din Bulgaria t,1
se tntampla adesea sA fie numai cAte un
medic la 500-600 de bolnavi. Multi dintre
acesti medici rAmasi anonimi, au desfOurat
o muncA uriasA In conditil din cele mai
grele.
Ambulantele organizate de Davila la Gri-
vita, Riben, Mecica si Muselim-Selo au
izbutit sA adAposteascA gi sA Ingrijeasa
peste 13.000 de rAniti si bolnavi.
Cu un adevArat eroism, care Insufletea
intregul corp sanitar, Davila In tot timpul
luptelor dirija ambulantele, cAlare, In pri-
mele lint!, sub gloantele inamicului. Asediul
Plevnel, In iarna grea a lul 1877 a arAtat
spiritul de sacrificiu al brancardierilor, sant-
tarilor sl medicilor, condusi de Davila.
Intr'o scrisoare cAtre familia sa, din Decem-
' I. Felix, Tratat de igiena publics 3f de politic
asnitara. Buc. 1889, v. II, p. 243.
T. C. Vacarescu, op. cit.
11 M. Parvulescu, Originile ai evolutia serviciului
minium militar. Bucuresti, r932.
www.dacoromanica.ro
STUDII
brie 1877, Davila scrie: N'am curajul sa
vA descriu suferintele soldatilor..."; el mai
scrie CA este ..... Infometat, trighetat, chinult
de soarta sArmanilor soldati bolnavi 51 raniti
pe care Ii cautAm prin ceata deasA".
In privinta tratamentului ranitilor, anti-
sepsia nu era Inca bine cunoscuta. Teza
doctorului N. Russel, care apare in 1877:
Asupra metodei antiseptice de tratament
In chirurgie" popularizeazA metoda lui Lister
cu acid fenic, care fusese mentionatA Is
noi, de o lucrare a lui Z. Petrescu. PlAgile
de rAzboi erau tratate mai mutt cu sesqui-
clorur de Fier, cu actiune hemostaticA si
caustics. In legAturii cu aplicarea metodei
antiseptice In chirurgia de rtzboi, mentio-
nAm cif chirurgul rus I. I. Burley, care
a introdus In Rusia, In 1870, metoda anti -
septicA cu acid fenic, a fost seful spitalului
militar rus Nr. 56 din tars noastra.
In 1877-78 5
Metoda antisepticA si narcoza In chirurgia
de rAzboi a fost aplicata pe scary largA In
spitalele ruse de campanie, de marele chi-
rurg Nicola' Vasilievici Sclifosovschi, elev
$1 colaborator al lui Pirogov. Sclifosovschi
a preconizat, alAturi de Pirogov, asistenja
medico-chirurgical5 pe terenul de lupta, prac-
tica bandajelor gipsate la raniti, formarea
In timpul vent de spitale In corturi $i masuri
de strictA igiena In spitalele militare. Scuts-
sovschi impartea personalul medical In trei
grupe: de triaj, de operatil $1 de aplicare de
gips, isbutind astfel sA trieze si sa trateze
In cateva zile. In spitalul de campanie pe
care-I conducea, 9.000 de raniti. El a criticat
lipsurile care domneau In organizarea sani-
tarA military tarista. Activitatea sa a lost
molt apreciatA de Pirogov 5.
0 muncA plinli de devotament pentru sol-
datii bolnavi a dus In timpul rAzboiului din
1877-1878 si marele clinician S. P. Botchin,
de asemenea elev al lui Pirogov'.
Institutille sanitare din zona interloarA au
fost Ifisate serviciului sanitar civil pus
sub conducerea doctorului Capsa care
avea sarcina organizArii spitalelor de rezervA
si transportului bolnavIlor In interiorul tArii.
In fiecare judet s'a constituit o comisie sani-
tarA sub presedintia prefectului, alcAtultA
din medicul primar de judet gi primarul
capitalei de judet; aceastA comisie avea
drepturi largt de rechizitie. Lazaretele au
fost Infiintate In edificiile publice, transtor-
Elena g-ral Perdeari Davila, op. cit., p. 393.
I. S. Breido, Vestnic Hirurghii", 1931, Nr. a.
I. M. Gheizer, Sovietscaia meditina", r9so,
Nr. To.
F. P. Borodulin, Terapeuticevechi arhiv", rese,
Nr. a.
 NOTE $1 RECENZII
mate ad hoc", ca de pita cazArmile vAnA-
torilor din Pitesti, Turnu- MAgurele sau
Turnu-Severin. Aceste lazarete au functionat
in conditil neigienice si au suferit de lipsa
personalului auxiliar caliticat I,
Cateva date asupra serviciului sanitar rus.
Serviciut sanitar rus a pus In functiune fn
campania din 1877-78, un numAr de 84 de
spitale de rAzboi temporare: 27 au lucrat In
Bulgaria, 13 In RomAnia si 44 In Rusia. Pe
front au functionat 75 de ambulante si 15
spitale cu o capacitate de 20.000 de paturi.
In Cara noastrA spitale temporare ruse au
functionat la Iasi, BacAu, Barlad, BuzAu,
Galati si la spitalul Pantelimon din Bucu-
resti. Aceste spitale tgi schimbau reseainta:
singurul stabil a Post eel din Iasi. Sfaturile
date de Pirogov, ca aceste spitale si mai
ales cele din zona de operatii, sA -fie Inzes-
trate cu miJloace de adApost transportabile
dup6 experienta rAzboiului din Crimeea
au lost negliJate de oficialitAtile tariste.
importanta observatiilor lui Pirogov a Post
recunoscutA atunci and au isbucnit epide-
miile de febrA tifoidA si de febrA recurentA
gl cAnd spitalele Insesi au devenit focare de
ccntagiune2. Crucea Ro$ie RusA, inviiiitatA
de Pirogov, a adus o importantA contributie:
formarca de trenuri sanitare cu vagoane
special amenajate pentru transportul rAnt-
tilor st bolnavilor, a Insemnat un mare pro-
gres. Ziarul Steaua RomAniei" din Galati,
stria, In 19 Iunie 1877: Teri au sosit In gara
noastrA vreo 20 vagoane ambulantA venite
din Rusia si destinate a transporta rAniti
In interiorul imperiului. Modul aranjamen-
tului interior al acestor vagoane este In
adevAr de admirat. Crivatele, bandajele, arti-
colele de chirurgie, farmacia, rezervoarele
de apA, etc., sunt dispuse cu atata randu-
ialA IncAt au atras admiratiunea celor ce
le-au vizitat" 3.
Un fapt demn de remarcat, care aratA
caracterul Inaintat al medicinii ruse de
atunci datorit medicilor progresisti In
frunte cu Pirogov este participarea feme-
ilor In serviciul srnitar. La spitalul tempo-
rar rus din Zimnicea au desfAsurat o mare
activitate douA femei medici, care au dove-
dit o InaltA calificare profesionalA, o felmie
chirurg a lucrat pe vasul ambulanta rus
1 Er. Odiseu Apostol ne-a dat un sprijin preoios In
coroborarea datelor tehnice privitoare la organizarea pi
fuuctionarea serviciului sanitar.
' F. Mayer Titus, op. cit. p. 105; R Kepp, Stiri
Medicale of sanitare din razboiul independentei. Teza,
C111j, 1935, P 19.
' C. A. Mycuta. Stiri din unele periodice romfinesti
ardelene, dtspre ingrijirea ranitilor in razboiul din 1877
78. Tea, Cluj, 1935.
16 Studii C. 213 www.dacoromanica.ro
241
dela Giurgiu, iar In zona frontului au tune-
tionat 117 surori de caritate.
Numeroase au lost legAturile frAtesti de
colaborare medicalA romAno-rusa, atat In
ambulantele de pe linia frontului si In spita-
lele din Bulgaria, cat si In zona interioara.
IncA din timpul rAzboiulul dintre Turcia,
Serbia si Muntenegru din 1876, s'au stabilit
legAturi medicate Intre ambulanta Crucil
Rosii RomAne si cele ale Crucil Rosii Ruse.
Pentru a veni In ajutorul SArbilor si Munte-
negrilor care luptau pentru libertate, o
ambulantA a Crucii Rosii Romane, organi-
zata de Davila si lintaritd cu opt medici
mill'ari $i material al armatei 4. pleacA din
Bucuresti spre front la 13 fulie 1876, dar este
opritA la Turnu-Severin din ordinul Ministe-
rului de RAzboi, pe baza politicii de neutra-
litate a regimului burghezo-mosieresc. Des{
guvernul turc refuza sA recunuasc5 Crucea
Rosie si nu garanteazA neutralitatea ambu-
lantei, aceasta trece DunArea si ajunge fn
20 Julie la Cladova si In 24 tulle la Negotin,
unde is legAturA cu colonelul Lesanin,
comandantul armatel din Timoc. Ambulanta
roman5 urmeazA trupele acestuia si se stab'.
leste in spitalul din Ciupria unde a functio-
nat dela 1 August la 10 Septembrie. La 19
August au sosit la Ciupria douA ambulante
ale Crucii Ro.ii Ruse, sub conducerea medi-
cilor Tauber si Suditchi, care au ocupat un
spital si o baracA. In acelasi timp, ambu-
lanta romans a lost IntAritA prin sosirea din
tarA a Base medici si un farmacist; ea era
inzestratA cu o trAsurA pentru transportul
rAnitilor gray. Personalul amhulantei noastre
a lucrat neIntrerupt In diverse localitAti,
dela 1 August 'Ana la 7 Decembrie 1876,
Ingrijind 6831 de rAniti gi bolnavi, farA deo-
sebire de nationalitate. Ambulanta romAnA
a Ingrijit In bune conditii numerosi soldati
si ofiteri rusi voluntari, precum si sarbI si
muntenegreni. Au -existat si schimburi de
materiale Intre ambulantele ruse si cea
romAnA. Asa de pita in stationarea din
localitatea Rojan, ambulanta romAnA a dat
ambulantel ruse de sub conducerea docto-
rului Molofu o cantitate de medicamente,
care au Post preluate de cAtre farmacistul
Dimitrov. La plecare, ambulanta rusA a
lAsat celei romane o mare cantitate de
materiale, aparate de fracturi, pansamente,
precum si panzArie si lingerie; acestea au
Post distribuite, parte refugiatilor sarbi si
parte lAsate autoritAtilor din Rojan, la pleca-
rea arnbulantei romAne6.
G. Z. Petrescu, op. cit., P. 54
Gazeta medico-chirurgicalA", Buc., as Martie
1877, P. 10.
242
In primAvara lui 1877, domneste o strAnsa
colaborare Tntre serviciul sanitar roman si
cel rus reprezentat de generalul Crasinschi,
inspector general sanitar al armatei ruse
care dirijeazA instalarea celor 13 spitale
militare temporare din Moldova. Influenta
organizAril sanitare Inaintate ruse se vAdeste
In ordinul de z1 Nr. 6, din 27 Aprilie 1877,
al Mare lui Cartier General Roman, privind
organizarea serviciului sanitar al armatei,
ordin semnat de colonelul SlAniceanu si de
Davila, care prevede printre altele, ca spita-
lele temporare de bolnavi sau rAniti, sA fie
instalate In barAci spectate. Este de cea
mai mare important din punct de vedere
higienic stet pentru bolnavii armatei cat si
pentru populatiunile civile, Ca aceastA ms-
sure sA fie executatA cu cea mai mare
rigoare gi pentru armata noastrg, cum s'a
procedat pentru cea RussA" t.
Pe front, serviciile sanitare ale celor doug
armate au conlucrat In chip constant. La
cucerirea Nlcopolului de catre trupele ruse,
ambulantele diviziei a IV-a romane au dat
ajutor rAnitilor rust. Dupg terminarea gre-
lelor lupte dela Plevna, medicii diviziilor a
II-a si a V-a ruse Impreuna cu medicii si
sanitarii trupelor romane, au lucrat Impre-
unA la culegerea rAnitilor gi darea primelor
ajutoare 2. I ntr'o scrisoare adresatA Jul
Davila, in care 11 felicity pentru decorarea
cu ordinul rus Stanislav, doctorul Fotino
scrie: DacA n'as avea maine foarte mult
de lucru din cauza ranitilor rusi ce am
admit azi, mi-ar face o adevArat5 bucurie
sA viu la Grivita sA-ti strAng myna" 3.
lute() inspectie fAcuta pe front, marele
savant Pirogov, Insotit de medicul sef gene-
ralul Kocher si de medicii superiori rusi, au
vizitat ambulantele romane din fats Grivitei,
laudand buna for organizare gi felicitAndu-1
pe Davila. DupA datele lui G. Z. Petrescu,
prin mAinile lui Davjla au trecut peste
11.000 rAniti si bolnavi ai armatei noastre,
Maya sute de rusi gi aproape 1500 raptti si
bolnavi turci (desi pentru acestia exista ordi-
nul superior al guvernului reactionar de a
nu-1 ingriji 4. Brancardierii rusi si romani
culegand, cot la cot, rAnitii, sub focul ina-
micului au dat dovada de mutt eroism,
trebuind sA Infrunte In acelasi timp basbu-
zuci, care mAcelAreau pe ranitii turci,
pentru a nu cAdea In mAinile ghiaurilor".
late unul din numeroasele fapte care arata
frAtia romAno-ruse, descris de P. C. Fortu-
, Docurnente privind Istoria Romaniei, Razboiul
pentru Independents, Doc. Nr. 849.
' Gazeta medico-chirurgicali", Buc., 1877, P. 67, 84.
' Elena g-ral Perticari Davila, op. cit., p. 392.
' G. Z. Petrescu, op. cit., p. 55.
www.dacoromanica.ro
sTuDiT
natov 3. Dupa un atac nereusit dat de
catre Romani si Rusi asupra redutel Grivita,
pe campul de luptA au ramas cativa rAniti
romani, care se gAseau In Wain focului
turcesc. Auzind de acest lucru, doi subofiteri
rusi Naletov gi Anisimov gi soldatii Muratov,
Osetzov si Grigorenco, cu pretul vietii au
salvat snitii romani". Turcii nu au respectat
neutralitatea Crucii Rosii.
In Bucuresti, In tot timpul razboiului,
Azilul Elena Doamna, Infiintat de Davila, a
gazduit surorile de caritate ruse, care au
lucrat cu mult devotament sub conducerea
sorei Sabinini, iar casa lui Davila a fost
pusA la dispozitia medicilor rust 6. Acesti-t
lucrau In douA marl barge' instalate in curtea
azilului, baraci, care au fost apoi transfor-
mate in ateliere de tesAturi pentru armata.
0 mare activitate au depus medicii si su-
rorile de' caritate ruse din Bucuresti, In
timpul epidemiei de febrA tifoidA; numaf
fn spitalul Pantelimon, Erau internati atunc:
peste 800 de soldati rusi, bolnavi de tiros.
Un alt fapt important de colaborare meth-
cal5 romAno-ruse s'a petrecut la sffirsitut
campaniei. Din initiativa Crucii Rosii Ruse
s'a instituit In 1878, sub Indrumarea lui
Pirogov, i comisie de asanare a campurilor
de lupta. AceastA comisie a luat mAsuri cu
caracter profilactic, antiepidemic, fn toate
fostele spitale temporare ruse sit romane din
Bulgaria si Romania, cat si In toate casele-
si curtile In care locuisera bolnavi. Adminis-
tratia sanitary civila romAstA si-a Insusit
aceastA formA organizatoria si a numit In
fiecare judet o comisie care sA lucreze In
aceasta directie, In colaborare cu comisiile
rusesti. AutoritAtile rusesti si-au luat ca
sarcina asanarea complete a localitatilor
Zimnicea gi Fratesti. DatoritA energicelor
mAsuri luate din timp de Crucea Rosie RusA
precum si colaborarii sanitare ruso romane,
s'a putut stAvili epidemia de febra titoidi
ce bantuia.
*
Un capitol deosebit al relatiilor medicate
romano-ruse din timpul rAzboiulul pentru
independents, fl constitue activitatea medi-
cilor refugiati din Rusia taristA, care au
fost luptAtori pentru libertatea si sAnAtat2a
poporului nostru: Nicolal Petrovici Zubcu-
Codreanu, Nicolae Russel si Petru Alexan-
drov. Veniti in Romania ca refugiati politici
urmAriti de ohrana tarista pentru a
5 P. C. Fortunatov, Rfizboiul din 1877 78 fi
eliberarea Bulgariei. Moscova, 195o, p. 61 (vezi ai
recenzia Studii" II, anul 5, Aprilie -lunie 1953, v. II,
P. 199)
' Ludovic Pialla, op. cit.
 NOTE $1 RECENZII
asigura legatura intre miscarea ilegala re-
volutionare din Rusia si Elvetia, unde era
centrul emigratiei revolutionare ruse, acesti
medici revolutionari s'au asimilat in totul
intereselor poporului nostru si luptei l ii
pentru progres si libertate. Activitatea cea
mai importanta In timpul razboiului a fost
dusa de Nicolai Petrovici Zubcu.
N. P. Zubcu, venit in Cara In 1874, infiin-
leaza, impreung cu studentul Eugen Lupu
si altil, primul cerc revolutionar la Iasi,
constitue un al doilea cerc la Bucuresti si
stabileste cu'ajutorul lui N. Russel, P. Alexan-
drov si Mill, centre de legatura la Iasi si
Galati, pentru transmiterea peste Prut de
tnateriale ilegale revolutionare sosite din
Geneva. Dura ce -si termina studiile la Facul-
tatea de Medicine din Bucuresti In 1876.
el merge sa practice la jars, in mijlocul
poporului, ca medic de plasa, la Puesti-
Tutova, pastrand legatura cu elementele
revolutionare. De acolo, in Mai 1877, lute()
scrisoare catre prieteni, Zubcu isi manifesta
,_intentia de a lupta pentru independenta
tarii noastre, considerand aceasta ca o dato-
rie patriotica si, in acelasi timp, ca o lupta
Impotriva autocratiilor. Impletind activitatca
de propagandist revolutionar cu munca medi-
cala. N. P. Zubcu se inroleaza ca voluntar
in serviciul Crucii Rosii Romane si functio-
neaza din Septembrie 1877, ca medic al Crucii
Rosii la Pitesti, la spitalul ranitilor de pe
langii g5ri. Acolo, cu un devotament !Ara
margini, ingrijeste pe ranitii romani si rt,i
asa cum ingrijise si pe taranii din Puesti.
Nicolae Russet, venit in tarn In 1875, a tune
tionat la inceput ca intern la spitalul din
Ploestl, infiintand acolo, Impreuna cu alti
refugiati, al treilea cerc revolutionar din
tare noastra si a lucrat impreuna cu N. P.
Zubcu Ia trecerea materialului ilegal In
Rusia. In timpul razboiului pentru indepen-
denta, a muncit cu multa abnegatie in cati-
tate de chirurg la spitalul militar din Ploesti.
Petru Alexandrov, evadat din Siberia,
ajunge la not prin 1876, locuind la inceput la
Iasi, unde a lucrat alaturi de N. P. Zubcu la
trecerea materialului clandestin pe Ia Sculeni
peste Prut; urmarit de ohrana s'a refugiat
in, Dobrogea, in satele de pescari lipoven
din delta Dunarii, tinand de acolo legatura
cu ceilalti revolutionari In timpul razboiului.
'Razboiul din 1877-1878 a constituit prile-
jul unei intensificari a propagandei revolu-
tionare ruse; Cara noastra a devenit unul din
centrele principale ale acestei propagande.
Organizatorul plin de pasiune si in acelasi
timp plin de abilitate al acestei importante
actiuni a lost N. P. Zubcu. In Mai 1877, el
16 www.dacoromanica.ro
243
vine Ia Bucuresti, unde primeste din Geneva
marl cantitati de publicatii revolutionare
Acestea au fost difuzate In mijlocul armatei
ruse, pans pe front, de clitre tovarasii de
luptii ai lui Zubcu, din cercurile secrete,
printre can multi erau medici: Lupu Ia Iasi,
N. Russel la spitalul militar din Ploesti,
C. D. Gherea pe langa spitalele ruse din
Braila, C. Staticeanu la spitalul de copii din
Bucuresti si Pi Alexandrov in Doblogca.
Depozitele principale erau la locuinta lui
N. P. Zubcu din Bucuresti, in Str. Teilor
Nr. 20 si In camera studentului In medicina
C. Stauceanu, intern la spitalul de copii.
Medicii refugiati, si mai ales N. P. Zubcu, au
stabilit legaturi cu medicii armatei ruse,
printre care acesta a gasit fosti colegi dela
Academia Medico -Chirurgicala din Peters-
burg.
Prin intermediul acestor medici democrati,
mil de publicatii revolutionare au luat dru-
mul Rusiei, cu trenurile speciale ale Crucii
Rosii. Cartile si brosurile erau impachetate
in Ilizile de pansamente cu emblema Crucii
Rosii, schimbul facandu-se in locuinta docto-
rului N. P. Zubcu din Str. Teilor t.
Se cunoaste contributia lui N. P. Zubcu
In aparitia ziarului Socialistul" si scriso-
rile lui despre exploatarea taranilor din
Romania din timpul razboiului.
In vara anului 1878, Nicolai Petrovic:
Zubcu conduce munca de organizare a unor
not cercuri revolutionare, in conditiile nemul
tumirilor taranimii, ruinate de povara raz-
boiului si datorita starii de spirit create In
multe locuri de soldatii rusi revolutionari,
care agitau problema improprietaririi Ora
nilor. El incepe a calatori prin centrele prin-
cipale din tarn, clan, urmarit de politie, se
imbolnaveste in cursul urmarirli abia isbu-
leste sa ajunga Ia Curtea de Arges, unde
moare la 31 Decembrie 1878, In bratele tova-
rasului sau de lupta Dr. Russel. Russel va
duce mai departe munca revolutionare In
Iasi, unde activeaza 'Ana in 1881, and este
arestat si expulzat de guvernul prezidat de
Bratia nu.
Munca medicala In mijlocul poporului,
pentru ridicarea din groaznica situatie in
care 11 lasa regimul burghezo-mosieresc,
inceputa de Nicolai Petrovici Zubcu
Codreanu, Alexandrov si altii, a fost conti
nuata de Stefan Stance $i de medicii pro-
gresisti, pang Ia medicina noastra de azi,
realizata cu sprijinul medicinii sovietice.
I. Gheler, B. Horodniceantt
' C. Z. Arbure, In exit, Crainva, 1896, P. 391, 401.
 TERMENUL AM (DOM) IN ACTELE SLAVO-ROMANE
Avem o serie de termeni to izvoarele noas-
tre a caror semnificatie nu a fost preclzata
sau a fost stability gresit.
Cu ocazia Comunicarilor tinute la Institu-
tul de Istorie $1 Filosofie al Academie! R.P.R.,
a Post riclicata de cateva on problema refe-
ritoare la termenii slavont prin care se
desemnau casele de locuit In Evul Mediu In
Tar Ile Romane. De obicet se credea ca ter-
menul pont Inseamna casa de locult. Se
punea fns chestiunea: daca termenul A 0 m
se referil la once del de casa, atat la cea
botereasca, cat si cea taraneasca, sau dacti
Su existat ferment deosebiti.
Am socotit a este necesar sa revizuim
aceasta traditle referitoare la traducerea
termenului Aom prin casa, adica cast( de
locuit :
Cercetarea am tntemeiat-o pe analiza izvoa-
relor noastre din secolele XIVXVI, precum
gi pe baza celor mat vechi izvoare slavone,
In special a celor juridice, ca Ruscaia
Pravda" si Zaconnic $tefana Dusana".
In actele slavone, In Moldova $i Tara
Romaneasca din secolele XIVXVI, terme-
nul Aom se Intalneste des.
In Tara Romaneasca acest termen nu este
legat de o anumita formula. In actele cele
mai vechi din Tara Romaneasca termenul
pste folosit mai ales In urmatoarea asociatie
de cuvtnte COT Aom4 momenta - ma (dela
casa domniei mele). Folosirea termenului
Aow In actele Tara Romanesti nu a
atras in mod special atentia istorlcilor.
In Moldova Ina, termenul Aom apare de
obicet Intr'o anumita formula rAt acT
AOM salt rA1 GIJA Aom Lunde -1 este
casa sau uncle i-a fost casa). Aceasta tor-
mula, demult a atras atentia istoricilor
roman' si a fost supusa unor interpretari
diferite. Intr'un studio din 1946, Formarea
beneficlului In Moldova", am Incercat sa
dam o nouil interpretare aratand ca formula
pomenita mai sus se folosea In diplomatica
romaneasca pentru desemnarea unui bene-
itctu acordat boierilor, In calitatea for de
vasali, de catre domnii roman'. Atunci Insa
www.dacoromanica.ro
nu ne-a preocupat problema tnsasi a terme-
nului $i nu ne-am oprit asupra lui.
In hrisoavele de danie a domnilor Tart'
Romanesti acordate diferitelor manastirt,
atunct and este vorba de danie facuta to
produse naturale graft, vin, ceara, miere,
branza se arata ca aceasta danie este
Muth dela casa domniei mete" (wr Amu.
rocnocrioAcrtu mu ) expresie despre care am
pomenit mai sus.
In hrisovul lui Dan I, din 1385, dat man/W-
U:1i Tismana este mentionata o danie In
produse naturale: ,,...dela casa domniei
mele, pe fiecare an, 10 burdufe de branza.
10 cascavale, 10 paturi si 10 postavurt de
mantale si 10 postave de Tncaltaminte, far
mere sl ceara pe masura cat va educe
anul" I.
In alt hrisov at but Mircea cel Batran din
1392 dat manastirii Cozia este precizat: am
adaogat putin obroc din casa mea (WT Aome)
pentru hrana calugarilor ce se afla In mai
sus ztsa manastire facuta de mine, care este
aceasta: pe fiecare an cate 300 0101 de grau
si 10 butoaie de yin sl 12 burdufe de branzt
si 12 cascavale si 12 bucati de postav" 2.
In aceste doua hrisoave ale Tart' Roma-
nest', In special In cel de al doilea, ni se
pare caracteristica Intrebuintarea termenului
obroc (obroc din casa mea (w s po Ic wr
novo Aom 6), precum si faptul ca printre
produsele naturale figureaza si graft'.
Faptul ca domnii Tarit Romanesti acorda
danii in produse naturale, care contin sf
graul, presupune existenta unei gospodarld,
until domeniu. Folosires termenului obroc,
specific pentru economia feudala, 11M-este
presupunerea de mai sus, Intru cat obrocul,
adicarenta feudala platlta In nature, a fost
primita de domnul tarn dela Oran' asezatl
pe pamantul domeniului sau $i o parte din
acest obroc a fost donat manastirilor. In act
chiar este precizat ca dania reprezinta
1 Doeumentele Tani Romarkelti, 1938, I, Nr.
1 Ibidem, Nr. io.
 NOTE $1 111..CEN7I1
putin obroc, deci acest putin presupune o
cantitate mai mare din care face parte.
De aceea credem ca termenul Aom In
actele TAM Romanesti se refers la dome-
niul voevozilor romani to sensul feudal -
domeniul senioruluicare, algturi de gospo-
dada acestuia cuprinde st resedinta Jul.
Trecand Ia actele moldovene*ti ne isbim
de formula care contine termenul 404% si
care a fost pomenita mai sus.
In primul rand trebue semnalat ca persoa-
nete In actele carora se Intrebuinteaza for-
mula cu casa sunt boieri, unit cu dregatorii,
altif fara. In perioada dintre 1409-1437, cand
formula este mal frecventa, gasim printre ei
vornici, logofeti, parcalabi si preoti. El sunt
numiti pani si slue In hrisoavele for de
stapanire, In care sunt mentionate casele for,
satele din acte le-au fost acordate pentru
dreapta *i credincioasa for slujba.
In 1414, Alexandru cel Bun tntareste bole-
rulul Craciun Belcescul *i flilor sal dons
sate. In primul sat asezat in Valea Alba
ft este casa din veac" (r4,1 MS Ha ee AOM
atirS). Belcescu stapane*te aceste sate, deoa-
rece ,,...el a servit mai inainte slant rapo-
ssitilor" tnaintasi ai1ui Alexandru cel Bun...
,cu dreapta *i credincioasa slujba *1 astazi
slujeste noun (adica lui Alexandru cel Bun)
cu dreapta si credincioasa slujba",
In hrisoavele din stapanire din timpul lui
Alexandru cel Bun, mentiunea formulei cu
casa este foarte frecventa. far and in 1429
spare termenul vIslujenia", formula conti-
nand termenul 4044 devine mai rara. De
obicel, termenul vIslujenia" apare alaturi
de formula care contine termenul.
La 1429, Alexandru voevod 11 Tntare*te
boierului Dan Uncleata ..... drept credincioasa
lui vislujenia *i i-am dat to tara noastra, In
Moldova, *ase sate, anume Po lova si Zum-
brautif, la Prut, unde este casa lui" 2.
La 1436 Ilie si Stefan voevozi tntaresc bole -
ruluj 'Dana Portarul, satele lui; t -am dat sl
I -am tntarit drept credincioasa lui vislujenia,
to tara noastra, in Moldova, la Vaslui,
anume Bruderesti unde este casa Jul" 8.
La 1437, aceia*f voevozi tntaresc boierului
Tofan ,,... drept credincioasa lui vislujenia,
5 sate la Racova, anume Pungesti, unde este
casa Jul..." .
Este foarte pretioasa seria de acte ale Jul
Popa Iuga: de danie, de confirmare si recon.
firma re.
In actul de danie din 1424 este vorba de
un singur sat acordat pentru dreapta si
M. Costicheacu, Docucnente moldoveneeti, 1930
tor I, Nr. 38.
Ibidem, Nr. 87.
Ibidem, Nr. x51.
Ibidem, Nr. zso.
www.dacoromanica.ro
246
credincioasa slujba ca sa -i fie uric cu tot
venitul. Acest hrisov nu are nicio mentiune
specials" 5.
In 1434, Stefan voevod tntare*te satul
Buciumenii cu specificare uncle este casa
lui "a si vislujenia.
lar In 1439 In hrisovul de reconfirmare
pentru 11 sate ale Jul Popa Iuga, apare din
nou satul Buciumenif cu mentiunea uncle
este casa for".
Prin urmare, to Moldova termenul Aom
este folosit In formula rm mrier Aom, In
special In perioada dintre anii 1409-1437,
far dupa riceasta data to hrlsoave de stana
nire asupra satelor, alaturi de termenul de
vislujenia".
Folosirea formulel cu 404% se referea Ia
resedinta unui boier, precum si la domenlul
until feudal. In conditiile de viata ale vremil
nu ne putem tnchipul resedinta until boier
decal ca un centru al unui domeniu, de care
depindeau satele ce se aflau In stapanirea
boierului respectiv.
Termenul vislujenia ", care apare alaturi
de formula cu 404% dupa 1437 accentuiaza
si mai mult faptul ca daniile de sate au
Post facute in schimbul serviciului prestat
WA de domnie. Termenul vislujenia" se
refers Ia beneficiul unui feudal care repre-
zinta domeniul sau In hotarele cartila se
gase*te si resedinta sa.
Un act moldovenesc din 1518 dat de Stela
nits voevod ne cla unele precizuni in ceea ce
prive*te continutul termenului.
Stefan voevod Intareste manastirii Neam
tului dania Marta de catre boierul Cozrma
Sarpe postelnic. Satul daruit are mentiunea
ca acolo a fost casa °anal". Acest Oanc5
a avut privilegiul dela Alexandru eel Bun
pentru satul'' unde a fost casa Oancal pe
Cracau, si cu o moara, In Cracau si o manas-
tire"... 8.
Acest sat a fost cumparat de tatal boierului
Cozma $arpe dela Inca °anal Marusca,
far Cozma Sarpe it darueste manastirii
Neamtului.
Deci, este vorba de un sat, unde a fost
casa, cu moats si cu manastire. Existenta
satulul presupune si prezenta taranului. Este
evident ca e vorba de un domeniu boieresc
care este pus in valoare prin munca prestata
de catre taranif asezati to hotarul mo*iel.
Ne ramane sa vedem daca termenul 4,04%
a fost folosit In actele slavone ale popoarelor
vecine.
Ibidem, Nr. 53.
Ibidem, Nr. 23.
M. Coatichescu, Documente moldoveneati, z93o
1931 IlVI.Nraosilc.heacu, Documente moldoveneeti dela
Stefanili Voda, Nr. z8.
216
Din cercetarile izvoarelor slavone rezulta
ca termenul apare In izvoarele cele mai
vechl Incepand cu secolul al XI-lea. El este
tolosit In Russcaia Pravda si in alte izvoare
rusesti, precum si In Zaconnic Stefana Du-
ana deci la mijlocul secolului al XIV-lea.
In textele codului Russcaia Pravda ter-
menul pont, apare de obicei In leg5tura cu
tapanirile boierilor asupra pamantului.
In articolul 92 referitor la mo5tenirea averii
boierului apare termenul pont In urma-
toarea formulare: Daca cineva murind
imparte casa (pom) la copiii sal vointa
lui ramane neclintita; iar daca cineva moare
lara sa lase testamentul totul ramane
copiilor tuatara de acea parte ce se va da
pentru pomenirea sufletului" t.
Istoricii rugs si sovietici care s'au ocupat
cu interpretarea acestui articol din Russcaia
Pravda" au acordat termenului 40AI Inte-
lesul de domeniu, in care intra atilt paman-
tul, taranii a5eLati pe acest pamant, inven-
tarul agricol, cat si curtea boierului al tot
cc continea.
Trebue sa tinem seama 5i de faptul ca
articolul precedent 91 trateaza despre
domeniile boierilor si drujnicilor In ceea ce
priveste dreptul de transmisiune a domeniu-
lui Ia fii $i fiice. Articolul 92, de care ne-am
ocupat mai sus, vine parca fn continuare ca
sa tntregeasca pe cel precedentaratand ce
se tntampla In cazul and a Post lasat tin
testament $i In cazul and acesta nu a
existat.
B. D. Grecov care examineaza aceste dotty
articole din Russcaia Pravda" afirma ca
ere se refers la domeniile boieresti 2.
In cereetarile sale, istoricul sovietic revine
de cateva on asupra termenului 4 e 41
aratand ca el apare cu Intelesul de domeniu
si to alte izvoare rusesti. Astfel, In croni-
cile rusesti gasim urmatoarea expresie:
Aonthi 4p8xmad Brom' H 6C18040WIFil
drujinei lui Igor si a lui Vsevolod a.
De asemenea B. D. Grecov semnaleazil
folosirea termenului pont In actele
Novgorod cu Intelesul de domeniul manasti-
resc. Expresia casa (pont) Sf. Sofia" din
Novgorod Inseamna domeniul bisericii Sf.
Sofia din Novgorod 4 de asemenea, expresia
casa Sf. Mantuitor" se refers la dome-
niul bisericii Sf. Mantuitor 5.
Autorul ne da chiar o descriere mai ama-
mintita a unui domeniu boieresc desemnat In
Russcaia Pravda" prin termenul pom...:
Russcaia Pravda, v. II, p. 633.
B. D. Grecov, Taranii in Rusin din timpurile cele
mai vechi qi pima in secolul al XVII-lea, Ed. Acad.
R.P.R. 1952, p. 209-210.
a Ibidem.
Ibidem, p. 12r.
Ibidem p. 12i.
www.dacoromanica.ro
STliDII
In centrul domeniului ,,..se atla intotdeauna
curtea stapanului". Copiii o numeau a
tatalui" parinteasca. Curtea se compunea din
casa de locuit a stapanului $i din tot felui
de acareturi. In curte, cu cat ea era mai
bogata, cu atat erau mai multe categorii de
slujitori. In dosul curtii se aflati casele de
locuit ale taranilor, ale smerzilor, riadovi-
cilor si holopilor. Mai departe se Intindeau
ogoarele lucrate de smerzi riadovici za-
cupi $i holopi, in parte pentru stapan, fn
parte pentru ei... 6.
B. D. Grecov mai semhaleaz5 folosirea ter-
menului 4045 In intelesul de domeniu si In
tratatele incheiate Intre cnezii Tverului si
cei din Moscova. Este vorba despre dome -
triile boierilor si ale slujitorilor cneazului .
Astfcl, din cercetarea izvoarelor rusesti
rezulta sa termenul pom este folosit acolo
cu intelesul de domeniu.
In Zaconnicul lui Stefan Dusan termerml
pom fl Intalnim In diferite articole. De
exemplu articolul 61, in care se spune:
cand vine un boier (a diAcT-kA II H) cu
oastea sa acasa (pontonth) sau oricare
o5tean dael II chiama cineva
(HOH1-111K6),
la judecata sa fie acasa 3 saptamani apol sa
fie Ia judecata" 8.
Articolul 66 spune: Fratii care sunt la
tin loc, intro casa (corkio), cand cineva
Ii chiama in judecata cu privire la casa
o nt care este a lor, pe acela
apuce: iar daca fl gaseste Ia curtea dcrp-
neasca sau judecatoreasca, sa mearga si sa
zica: voiu da pe frate meu mai mare la
judecata: sa fI dea, cu sila sa nu-I apuce"'.
Articolul 61 referitor la boierul care se
intoarce cu oastea lui acasa este apropiat
de articolul 58, in care se vorbeste despre
pronia si cu articolul 62 in care se arata
cs un boier nu poate fi chemat In judecata
[Ara carte de judecata. far articolul 66 se
casele refers la fratii care stapanesc pamantul
impreuna fratele cel mai mare fiind re-
prezentantul lor.
din Faptul Ca articolul 61 si 66 sunt apropiate
cu articolele care cuprind dispozitii referi-
toare la stapanirile boierilor si proniarilor
ne face sä credem ca peste tot este vorba
despre proprietatea teudalci. Termenul 4oM
care apare in articolele 61 si 66 credem
a se refera la donienifle feudalilor. In arti-
colul 66 chiar se face deosebire Intre cei
dos termeni folositi' pont $i icoricit. Ter-
menul 404% este folosit in sensul de do-
meniu, iar termenul not-rcis cu Intelesul de
B. D. Grecov, op. cit., p. 12r.
7 Ibidem, p. 5z6.
Zaconnicul lui Stefan Dugan, Bucure9ti, 29os,
p. 23.
p. 24.
 NOTE $1 RECE \ZII 247

familie, de casa fratii care stau Intr'o
casa". '4
Examinarea termenului Aom si In alte
articole din Zaconnicul lui Stefan Dusan ne
Lace s5 credem ca In acest izvor el are
acelasi continut ca si in Russcaia Pravda",
precum si in alte izvoare rusesti anterioare
Zaconnicului cu Intelesul de domeniu, prin
care se Intelege un complex economic care
asigura unui feudal existenta lui, a familiei
sale si a ostenilor sai.
Este interesant de semnalat pe baza cer-
cetarilor istoricilor sovietici ca si In Bizant
termenul grecesc o xc4, care corespunde
cu Aom, se refera la un domeniu al senio-
rului. ,1
Ne ramane sa vedem acuma daca termenul
Aom se refera numaidecat la un domeniu
boieresc, considerat ca un complex econo-
mic.
Studiul izvoarelor ne arata ca termenul
Aom cut Intelesul de un complex economic
poate sa desemneze si o gospodarie Vara-
neasca.
Intr'un act din Moldova in 1443 se vinde
o jumatate din sat"... cu toate casele (art,
ircriamo Aomm ) si jumatate din tot
iv)tarul, ce ascult5 de satul Balanesti".
Credem ca in cazul acesta este vorba de
gospodariile taranesti-delnita *i tot ce tine
de gospodarie. Pomenirea hotarului are In
vedere si tot ce era de obicei In folosinta
comuna padurea, izlazul, apele.
Intr'un alt act moldovenesc, din 1555, se
vinde un loc de trei case" ,orkeTO
TpH Aoracali", din satul 13aisesti, pe Mol-
dova. Acest loc de 3 case se vinde pentru
130 zloti tataresti 2. Acest pret platit de
boier nu poate sä se refere la acel petec de
pamant pe care se vor face trei cocioabe
taranesti. Este evident ca e vorba si de del -
ni(ele aferente celor trei case, adica de tot
complexul gospodariei taranesti In care
infra pamantul arabil, casa de locuit si tot
ce se tine de aceasta gospodarie.
B. D. Grecov semnaleaza ca, In izvoarele
rusesti, termenul Aont a fost utilizat *i cu
privire la gospodciria liinineasai 3.
Rezumand cercetarile lui B. D. Grecov pe
baza de izvoare rusesti ne sprijinim si pe
urmatoarea definitie a istoricului sovietic :
de a avea In stapanire casele ]or (Aomkt)
Insemna de a st5pani propriile for gospo-
darii 4. Termenul Aom se refera In primul
rand la un complex economic, fie ca este
vorba de economic boiereasca fie ca este
vorba de gospodarie taraneasca.
Daca din cercetarea izvoarelor romane$11
*i a celor slavone rezulta ca termenul Aom
nu se refera la o casa de locuit, sa vedem
care este termenul uzitat In perioada de
care ne ocupam.
In izvoarele noastre, Inatara de termenul
Aom cunoastem 5i cel de ram I. Bogdan
traduce acest termen prin euvantul horde',
atribuindu-i deci sensul unei case sarace,
cum ar ti unei case taranesti.
Din cercetarea izvoarelor nu .rezulta acest
lucru. Termenul via:a este Intrebuintat
de obicei cu privire la o casa de locuit $i
chiar la o lamilie. Aceasta alirmatie o
bazam pe o scrie de exemplificari:
Vrajmasii prada Ora... beau si mananc5
in caselc voastre 5), 'AST H ntioT S same,
xfia). .,Traiesc, doar fii aceluia* orn
intro casa". S (ANS xita:8 6). Visteria
furata se aila In casele voastre". s &minx
xaara)I 7)
Din aceste exemple luate din izvoarele
Torii Romanesti se vede ca termenul xtutia
se refera la o casa de locuit. Ramane sa
vedem dac5 este vorba de orice fel de casa
sau nu. Cercetarea izvoarelor ne arata ca
once fel de casa de locuit era desemnata cv
termenul de ram chiar *1 casa dom-
neasca.
Intr'un act dela sfarsitul secolului al
XV-lea (1496-1507), Radu domn at 'rani
Romanesti Intr'o scrisoare adresata parga-
rilor din Brasov comunica ca a trimis pe
3 jupan Alexi In acest oras ca sa-i cumpere"...
niste cojoace pentru casa domniei melt
atom 11316$10T S XHatS rocnoAcTsa MH si niste
postav ce mi-a ramas sa Impart curtii
(Ao Pasataam MOPS) domniei mete 8.
Alaturarea termenilor x N ac a si Aso P
detineste oarecum continutul tor: )(it al a
aoare ca o casa particulars a domnului.
iar Alt o p caruia el este dator sa Imparta
postav, este reprezentata prin o*tenii sai.
De asemenea In actele noastre termenul
pima este Intrebuintat ca sa desemneze
si bordeiele robilor. Nu odata se Intalneste
expresia x11>eli TaTapost. In aceasta
privinta este foarte interesant un act mol-
dovean din 1436. Hie voevod Intareste mana-
stirii Neamtului satul Temisesti, care este
denumit un sat tataresc" si In acest sat
se afla zece bordeie de Mari a o' ro cenlr
MCAT Xing TATAPCKHK anume Mamai cu copiii
sal, Alba* cu copiii sai urmcaza

M. Costacheacu, Documente moldovene§ti, 1930 I. Bogdan, Relatiile TArii Romineati cu Braaovul

Mr, II, Nr. 131. 3905, p
T. Man, Documente bucovinene, I, p. 48-54. Ibidem, p. 313.
B. D. Grecov, op. cit., p. 207. Ibidem, p. 270.
Ibidem, p. 526. Ibidem, p. 242.

www.dacoromanica.ro
248 STUDII

angmararea familillor din cele zece bordele1.
Prin laptul Ca acesti Wart tormeaza un
sat este evident ca fiecare are sl un petec
de pamant pe care IucreazA. lar precizarea
celor zece familil care locuesc In bordeie,
denumite cu termenul slavon pima, ne
permite ss credem ca aid termenul A o
se refers la 0 case de locuit a unei lam1111.
Cercetarea lzvoarelor Tarts Romanesti ai
a Moldovel ne duce la concluzia ca termenul
M. Costiieheacu. Documente moldovenesti, I. NT 1;5
MM a fost lolosit in actele noastre din
secolele XIVXVI si, pentru desemnarea
unui domeniu, unei curti boieresti; putea
de asemenea sa desemneze si o gospodarie
taraneasca. El se referea la un complex
economic fie curtea boiereasca fie gospo
dada taraneasca.
Termenut vac& se referea la o sass de
locuit a unei famill care putea ft a dom
nului tariff, dar putea fi si a robului.
V. Cosiachei

ISTORIA MODERNA SI CONTEMPORANA. A CHINEI. STUDIU SCURT

Traducere din limba chinezd de A. V. COTOV f i L. P. DELIUSIN. Redactare
fa prefald de V. N. NICHIFOROV.
Ed. de Stat pentru Literatura Stiintifiea, 1952, 288 p., 3 harti.
Istoria moderns st contemporano a Chinei, Un an mai tarziu, dovedind interesul Vitt
studiu scurt" a fost tntocmita de catre un pe care publicul sovietic tl acorn cunoas
grup de profesori ai Academiei Militare Po- terii istoricului luptei de eliberare a po-
litice din Dunbei (R. P. Chineza), care au poarelor Chinei, a aparut la Moscova in
participat activ la razbolul de eliberare na- cadrul Editurii pentru literatura strains, o
tionals dus de poporul chinez impotriva co- edite sovietica (traditcere) a ,aceslei lu
tropiforilor Japonezi. craft
Cartea contire un bogat material referitor Editia romeneasca a cartii este traduce
la Istoria luptei eroice dusa timp tndelungat rea editiei sovietice.
de altre poporul chinez pentru libertate si Aparand in traducerca lui A. V. Cotov sl
independentil nationals, tncepand cu rss- L. P. Deliusin, studiul este precedat, in edi-
coala taipinilor (1851-1865) si terminand L:u tia sovietica, de o prefatA apartinand lui
Infrangerea co'ropitorilor Japonezi, ca ur- V. N. Nichiforov, care, de altfel, este si
mare a ofensivei victorioase a armatelor redactorul traducerli in limba rusa.
sovietise to Manciuria (1945). Prefata lui V. N. Nichiforov are menirca
0 atentie deosebit se acorn rszbotului ca, alaturi de prezentarea critics a lucrarii
de eliberare national a poporului chinez profesorilor chinezi, sa sublinieze importanta
de sub lugul japonez (1937-1945), Base ca- teoreica deosebitA a tezelor staliniste cu
pitole din cele douAsprezece ale cart!i ocu- privire la periodizarea si importanta dife
pandu-se de aceattli perioada. ritelor etape ale luptei revolutionare anti
Autorii demascA politica trAdAtoare si anti- unperialiste si antifeudale a poporului chi
populara a Gomindanului, care slujea lute- nez.
resele imperialismului Japonez sl american, Pornind dela cunoscuta tezA stalinistA cd
subliniind In aceldsi timp faptul cA singurii victoria Mari( Revolutii Socialiste din Oc-
aparatori si organizatori al luptei pentru in- tombrie a deschis o era noun In Istoria
dependenta sl suveranitatea poporului chi- omenirii trezind la lupta revolutionary
nez impotriva imperialistilor cotropitori au massele muncitoare ale popoarelor asuprite
Post fortele progresiste revolutionare ale din Orient si antrenandu-le in lupta tmpo
Chine! In frunte cu Partidul Cotnunist triva imperialismului mondial, V. N. 'Mehl-
Chinez. forov, autorul prefetei, subliniazA faptul ca.
Fiind una din primele incercari de expu- in conditiile existentei Uniunii Sovietise st a
nere sistematica a unei perioade istorice mai crizei generale a capitalismului, revolutia
tndelungate din lupta poporului chinez im- chinezA trebuia ss paseasca st a pasIt pe
potriva imperialismului Japonez, englez si fagasul revolutlei socialiste mondiale, al
american precum si impotriva agenturii for luptei antiimperlaliste deschise, iar prin
Gomindanul 51 aducand material nou, aceasta poporul chinez a devenit un aliat
mai ales in ceea ce priveste perioada 1937- al proletariatului din Rusia sl din lumea
1945, lucrarea prezintA un deosebit interes intreagA, in lupta impotriva imperialismu-
atat pentru istorici cat gt pentru marele pu- lui" 1.
blic care se IntereseazA de istoria poporu-
lui chinez.
Lucrarea a fost publicatA pentru prima 1 Istoria modern6 qi contemporanil a Chinei. Studiu
scum. Ed. de Stat pentru literatur6 gtiinpificli, 195a,
data la Mucden, to Aprilie 1949. p. 5-6

www.dacoromanica.ro
 NOTE $1 RECENZII 249

Ca urmare a victories Marii Revo lutli din Asa cum remarch V. N. Nichiforov, dice
Octombrie, care a Insemnat pe plan ideo- gomindanistd prefera cucerirca Ord de catn.
logic, triumful leninismului falimentul In- imperialistii japonezi. unei Intelegeri anti-
ternationale' a 11-a, marxismul patrunde japoneze cu comunistii chinezi, considerand
larg in China. Cre$terea numerics a clasei ca imperialistii japonezi sunt mai putin pri-
muncitoare si a constiintei sale de clash, mejdiosi pentru interesele for de clash decal
precum si rdspandirea marxismului in China comunistii.
creeaza conditiile favorabile Infiintdrii Parti- Aceasta teza este de o insemnhtate foarte
dului Comunist Chinez si, prin aceasta, erau mare pentrucd reprezinta in fond, ebenta
create conditiile ideologice ale unei victorii politirii reactionare si traddtoare pe Cale a
depline a poporului chinez In lupta sa de. practicat-o clica gomindanis'a de-alungul
eliberare. intregii ptrioade a rdzboiului antijaponez
Un al doilea eveniment international ho- reactionarti gomindanisti spune Ni
thritor pentru desvoltarea victorioasd a mis- chifornv Insndimantati de cresterea rapida
carli revolutionare din China care atrage a fortelor lagdrului democratic-revolutionat
atentia autorului prefetei este victoria strd- din China, condus de Partidul Comunist, si
lucitd repurtath de armatele Uniunii Sovie- constrhnsi de aceste forte sh Inceapd raz-
tice to cel de al doilea rdzboi mondial' asit- boiul impotriva Japoniei, nadajduiau sh dis-
pra blocului fascist germano-japonez si ul- trugd democratia chinezd cu ajutorul baia
rndrile istorice ale acestei victorii. netelor japoheze 3.
Nichiforov subliniaza in continuare insem- Infrangerile suferite de fascistii german( $t
nlitatea exceptionalh pe plan International japonezi din Europa si apoi din Asia ca si
a victories revolutiei chineze sl a tratatuldi eroica rezistenta a ti upetor etmutilste in
de alianth ce s'a incheiat intre China popu- China conduse de Mao Tze-dun au zaddrni-
lard si Uniunea Sovietich. cit Irish aceste planuri, atht cotropitorii
Aceste doud evenimente transforma japonezi cat si clica lui Clan Kai Sek fiind
prietenia sovieto-chinezd tntr'o atht de maturati de forta revolutiei populare chi
mare sl puternica forth in opera de consoli- neze.
dare a Oct' in lumea Intreagh Incht nu are Pe Ihrigg partea pozitivh a lucrhrii, recen
$1 nu a avut egal In istoria omenirii"1. zentul sovietic observd c# Istoria modernd
V. N. Nichiforov relevd abundenth de ma si con'emporand a Chinei" are o serie de
terial nou care se observd mat ales to ca- lipsuri si gresell. Astfel: Concen4randu-s,
pitolele earth care cuprind razboiul din anii atentia exclusiv asupra istoriei interne a
1937-1945. Chine!, aut.)] ii nu au reusit sa arate pe le-
.,Spre deosebire de toate artile autorilor Dlin marele rot eliberhtor pe care 1 -a jucat
burghez1 americans si din Europa Occiden- Uniunea Sovietich In tot timpul istoriei con
talk care sle ocupd de istoria rdzboiului temporanc a Chine' si importanta pe care
chino-laponez, in aceasth scurta expunere a a avut-o, pentru soarta Chinei, Marele 125L
Istoriei Chine' remarea recenzentul to- boi pentru Apararea Patriei, dus de Uniunea
vietic autorii se ocupa in special de cel Sovieticd. Apoi autorii nu demascd pand la
mai important front al razboiului de elibe capat politica expansionistd pe care au
rare si anume de frontul din Regiunile Eli, dus-o statele imperialiste si mai ales S.0 A
berate ale Chinei" 2. In China. De asemenea, autorii nu au exa-
O altd latura pozitivd a lucrdrii obser.-A minat prima perioada a imperialismului, la
autond prefetei editiei sovietice este de- sfarsitul sccolului at XIX-lea si threputul
mascarea puternicA si de tin continut vadat celui de al XX-lea". 4
a reactionarismului si a terorii pe care o In- De asemenea, Nichiforov atrage atentia
statrrase Gomindanul in regiunile controlate asupra unor greseli teoretice. Astfel, In ce
de el. priveste periodizarea, autorii studiului nu au
Cartea cuprinde fapte not privind politica tinut seama de indicatiile tovardsului Stalin
traddtoare a clicii lui Cian Kai Sek, sange- cu privire la cele trei etape ale revolutiei
rcsul chldu al poporului chine?, care Cade chineze.
la tntelegere cu cotropitorii japonezi cedhn .,Duph ce relateazh trhdarea lui Clan Kai
du-le, farh lupth, intense teritoril ale Chinei Sek din Aprille se scrie in prefath
primal pentru a avea manh liberd in lupta ardor!' tree itnediat la trhrlai ea lui Van Tzin-
as impotriva comunistilor. vet (Julie 1927). Astfel, perioada dintre Apri-
lie $1 Julie 1927 este trecuta cu vederea. Or
' V. M. Molotov, Cuvlintare tinuti In ziva de to aceasta este o perioadd foarte importanth a
Marie x 95o la adunarea electoralA a alegatorilor circum-
acriptiei electorale Molotov" din oraoul Moscova. Ed.
P.M.R.,i95o, p. 22. $ Iatoria modernA oi contemporanA. a Chinei. Studiu
' Istoria modernA pi contemporanA a Chinei, Studiu Kurt. Ed. de Stat pentru literaturA }Uinta-la, p. it.
scum Ed. de Stat pentru literaturA ptiintificA, p. to. Ibidem p. 12.

www.dacoromanica.ro
.2.J0 STUDII
revolutiei din 1925-1927 cand, dupe tradarea
marii burghezii nationale, revolutia chineLa
a intrat In etapa a doua, etapa superioar4
to desvoltarea sa, cunoscut5 sub numele de
,,perioada Uhan" '.
In sprijinul afirmatiilor sale, Nichiforov ci-
teaza pasajul din cuvantarea tovarasului
Stalin la plenara comuna a Comltetului
Central si a Comisiei Centrale de Control
a P. C. (b) al U.RS.S., rostita la 1 August
1927, in care tovarasul Stalin face o perio-
dizare a revolutiei chineze.
Care sunt etapele revolutiei chineze ?
spune tovarasul Stalin. Dupa mine, trebue
5 trei etape:
fie
prima etap5 revolutia frontulul unit
al tntregii natiuni, perioada cantoneza. cand
revolutia si-a indreptat lovitura mai ales
impotriva imperialismului strain, far bur-
ghezia national5 sprijinea miscarea revolu-
tionarit;
a doua etapa revolutia hurghezo-demo
cratica dup5 ce trupele nationale au aju'is
la fluviul lantzi, cand burghezia nationale
a parasit revolutia, jar miscarea agrara s'a
transformat intro puternica revolutie a ze-
cilor de milioane de tarani... ;
a treia etapa revolutia sovietica care
Inca n'a venit dar care va veni" 2.
Nichiforov considera deci ca o lips5 se-
rioasa tratarea superficiala de c5tr autorii
cartii a perioadei Uhan", care coincide cu
inceputul celel de a doua etape etapa re
volutiei burghezo-democratice avaad La
ax principal in Chiria lupta pentru dobo-
sirea feudalismului si, legate straits ae
aceasta, improprietarirea taranilor.
In aceasta etapa, revolutia se largest,,
considerabil cuprinzand zeci de milioane ae
tarani. Organizati in uiiunile taranesti re-
volutionare, acestia vor fi un sprijin de nil-
dejde al Partidului Comunist Chinez in
lupta antiimperialista si antifeudala, care
urmarea concomitent eliberarea nationals si
sociala a masselor populare ale poporului
chinez de sub jugul asupritor din afara
tiff dinauntrul Writ.
Nichiforov remarca de asernenca ca o gre-
seala faptul ca, in periodizarea razbolului
antijaponez, nu se reflects momentul Trim-
perii 4arelui Razboi pentru Apararea Pa-
triei dus de Uniunea Sovietica si nici im-
portanta cotiturii hotaritoare, in desfasura-
rea celui de al doilea razboi mondial, pe
care a avut-o victoria dela Stalingrad..
Fiind scrisa in 1947, din Istoria Modc-_
ns si contemporana a Chinel" lipseste pe-
rioada victoriosului razboi popular de elibe-
Istoria moderni si contemporank a Chinel. Studiu
scurt. Ed. de Stet pentru literature atiintifica, p.12.
1. Stalin, Opere. Ed. P.M.R., v. to, p. 14-15.
www.dacoromanica.ro
-are a poporului chinez, dus impotriva hib-
perialismului american si a agenturii sale
gomindaniste (1946-1949).
In incheiere, recenzentul sovietic face o
rapids trecere in revista a transformarilor
sociale, economice, poliltice care au avut loc
in China pane la jumatatea anului 1950,
data la care apare editia sovietica.
Pentru a inlesni o intelegere judicioasa a
diferitelor evenimente, a sensului diferitilor
termeni specific chinezesti, pentru a elimina
posibilitatea de confuzii in cazul intalnirii
mai multor persoane puntand acelasi nume.
dar facand parte uneori din tabere diferite.
redactorul editiei sovietice, V. N. Nichilo-
rov, insoteste traducerea sovietica de un
aparat critic in subsolul paginilor, destul
de bogat.
Notele din subsol constitue un ajutor
pretios pentru cititor.
In ceea ce priveste continutul cartii, Nichi-
forov considera oarecum preitentios titlul
de Istorie moderna si contemporana a Chi-
ne'. chiar data este vorba de un studiu
scurt.
In realitate, este vorba de o istorie poli-
tica si militara, pe scurt, a luptei revolutio
nare a poporului chinez in epoca moderna
sl contemporana a Chinel.
Autorii folosesc date privind desvolfarei
economics, sociala si culturala a tariff. no
mai atunci and vor sä explice desfasurarea
unor evenimente tot de nature politica sat'
militara. In al doilea rand, asa cum ob-
serva V. N. Nichiforov, lucrarea sufera de
o lnegalitate in sistematizarea, in tratarea
diferitelor perioade din istoria moderna sI
contemporana a Chidei.
Numai 20 de pagini din totalul de 280,
trateaza tntr'un stil, uneori telegrafic, pe-
rioada 1851-1914.
Aceasta cauzeaza o tratare excesiv de sa-
mara a evenimentelor. Nu se spune, de
pilda, nimic precis despre razboaiele chino -
Japoneze sau despre rascoala boxerilor.
In cele 20 de pagini este redata, relativ
pe larg, rascoala taipinilor, sunt enumerate
privilegiile principale pe care le-au obtinut
strainii in China !Ana in ajunul lui 1911,
este descrisa pe scurt perioada cantone-tá
precum si desvoltarea miscarii de opinii care
cuprinde diferitele cercuri In China si care
are un rol insemnat in pregatirea ideologies
a !uptei antiimperialiste.
Pe scurt, acesta este rezumatul capito
lului I (1850-1914). Din cauza spatiutul
redus ce se acord5 epocii 1850-1914 In acea-
sta parte a lucrarii lipsesc materiale sau
date noi.
Este o parte slaba a lucrarii.
Restul, adica cea mai mare parte a cartii
(11 capitole), cuprinde evenimentele de dup5
 NOTE SI RECEVZII
eprimul rSzbol mondial. Autorii le acorda
acestora o atentie deosebit5, ceea ce se re
simte favorabil In bogAtia si noutatea ma-
terialelor prezentate, privitoare mai ales la
desfasurarea miscarii revolutionare chineze
Istoricul miscarii revolutionare, in gene-
ral si istoria miscarii muncitoresti si a Parti-
-dului Comunist Chinez (In Mai 1920 lua
fiint5 Partidul Comunist Chinez) to special,
este de altfel una din cele mai pozitive psrti
ale lucr5rii.
Mai ales aceasta parte are pentru publi-
cul nostru o valoare exceptionala, avant)
meritul ca desi contine unele greseh
ideologice, care au fost de altfel ar5tate In
prefata editiei sovietice ea aduce un ma-
terial cu totul nou In leghtur5 cu lupta po-
porului chinez pentru libertate si indepen-
dents.
De asemenea, trebue spu5 ca, to lucrarea
autorilor chinezi, se reflecia prea putin trans
formarile sl repercusiunile imediate sau de-
partate pe care le-au avut cele douS razboaie
mondiale pentru desvoltarea istoricA a po-
porului chinez.
Nu reiese, de pilda, clar c5, In urma in-
tr5rii Tn razboi a L;.R.S.S. si a inceperii
razboiului japonczo-anglo-ainerican, fortele
princitiale ale cotropitorilor japonezi sant
indreptate fie in vederea sdrohirii anglo-
americanilor, fie, mai ales, sunt massate la
frontiers U.R.S.S. In scop provocator
ceea ce a slag, temporar, presiunea japo-
nez5 Impotriva armatei de eliberare chi-
nez5. De aSemenea, In urma cuceririi Indo-
chlnel, Malaiei, Indonezici, Japonia care era
sleitA de razboiul Indelungat dus Impotriva
Chine'. pune maim pe importante rezerve
strategice In oameni si materiale pe care le
Indreapt5, de data aceasta, Impotriva Chinei
(vezi ofensiva japoneza din 1942-1943).
In afara acestor observatii generale
lucrarea cuprinde o serie de materiale
interesante, atat pentru specialistii in igto-
Tie generals modern5 si contemporanS cat
$i pentru publicul larg de cititori.
Pe baza unui material de prima mana
-ca sl a unor statistici oficiale asupra pier-
derilor suferite de cele doua tabere in pet 1-
oada razboiului antijaponez, autorii studiu-
lui demonstreaz5, Wm putint5 de tAgada
(fapt relevat de autorul prefetei sovietice V.
N. Nchiforov)', ca cei care au dus greul
razboiului antijaponez nu au fost go-
mindanisti, cum fals se afirma. Princi-
palul si eel mai important front, front pe
care japonezii au suferit de altfel si In-
frangerile cele mai severe, mai Inainte de
intrarea armatelor Uniunii Sovietice in
Manciuria, a fost frontul din regiunile el:
berate ale Chinei (regiuni eliberate In spa-
tele frontului inamic).
www.dacoromanica.ro
251
Pe baza unui sir de tabele prezentate in
lucrare, rezulta c5 64% din efectivul trupe-
lor japoneze si 95% din efectivul trupelor
marioneta (trupele guvernului nationalm
orojaponez din Nanking) au dus lupte Itm
potriva regiunilor eliberarte, deci in spa-
tele frontului principal".
In 1943, dupA datele Statului Major al
trupele japoneze expeditionare In China
trupele Partidului Comunist Chinez Pit
purtat 15.000 de lupte, aceste operatiunl
reprezentand 75ou din totalul operatiunilot
din China .
Tr5gand concluzik logics a acestei situa
tii, un autor japonez care prezenta aced
bilant conchidea : Armata imperials 1 Isi
va Indeplini importanta sa misiune numal
atunci cand va efectua operatii decisive
pentru nimicirea trupelor Partidului Comu-
nist din China de Nord".2.
F5cand bilantul celor 7 ani de rSzboi,
autorii studiului arata a In total trupele
comuniste au sustinut peste 115.000 de lupte
Impotriva inamicului. Pierderile in morti si
raniti, provocate de aceste armate to ran-
durile trupelor japoneze si ale trupelor ma-
rionetA, tree de 960.000 oameni. Au fost
luati prizonieri peste 280.000 soldati, apar-
tinand trupelor japoneze si trupelor mario-
netil; din randul trupelor japoneze multi
s'au predat, din randurile trupelor matio-
net5 au trecut de bunA vole de partea
Chinei 3 paste 100.000 soldati. Pierderile to'
tale ale trupelor japoneze si ale trupelor
marionet5 se ridicA la peste 1.360.000 oameni.
Au fost capturate dela inamic : 1028 piece
de artilerie. peste 7700 mitraliere sl peste
430.000 pusti si carabine" 4.
La aceste pierderi trebue adaugate pierde-
rife marl pe care le sufera japonezii si aco-
litii for dupa Inceperea marii contraofen-
sive din Martie 1945, ca-e se va contopi cu
Inaintarea trupelor sovietice si va duce la
tnfrangerea complet5 a cotropitorilor japo-
nezi.
In conditii grele, avand de tnfruntat marl
lipsuri, fortele comuniste au fost princlpala
forts armat5 antijaponezA de-a-lungul raz-
boiului chino-japonez.
Cu totul altfel s'a comportat clica tut
Clan Kai $ek in acest razboi. Departe de a
lupta Impotriva armatelor japoneie invada-
toare, principalul tel ai corducerii trupelor
gomindaniste a fost lovirea pe la spate si
lichidarea fortelor comuniste, adica a ace-
lora care duceau greul luptei antijaponeze.
' Japonezfi.
Istoria modernii si contemporani a Chinei. Studiu
start. Ed. de Stat pentru literatura stiintifica, p. 256
Populare.
4 Istoria modernfi 0-contemporani a Chinei, Studiu
scum Ed. de Stat pentru literatura ftiintifici,
p. 256-257.
21,2 STLDI I
In acest fel, Gomindanul, In frunte cu
Clan Kai sec comitea o dubld tradare.
In primul rand, luand trupe de pe fron-
tul japonez, frontul slabea, ceea ce permi-
tea Inaintarea Japonezilor; In al doilea
rand, In /ntelegere cu Japonezii, au desfa-
surat trei marl campanii anticomuniste
care au pricinuit marl pagube unitatii de
actiune In lupta antijaponeza. Nu odatd
Gomindanul a dus tratative de capitt.lare
cu Japunia. Numai teama de massele popu
tare care urau de moarte pe Japonezi, ca st
schimbarile survenite /n situatia Internatio-
nal/I dupe Intrangerea fascistilor germani
la Stalingrad I-au oprit pe banditii gomin-
danisti dela acest act de mare tradare. Nu
s'a realizat nici dorinta lui Clan Kai $ek
ca, In colaborare cu Japonezii, sd lichi-
daze pe cornunIsti.
Avand sprijinul nelimitat al majorltatii
populatiel, armatele comuniste au putut
tace 'eta greutatilor hnpuse de un razbol
pe cloua fronturl.
De altfel, un merit deosebit al cartit este
acela ca reuseste se arate, pc de o parte,
tzolarea politica a regimulul traddtor go-
mindanist condos de Clan Kai $ek, tar pe
de alla parte, pe baza unor argumente so-
lide si a unor date concludente, se scoate
in evidenta caracterul profund popular al
luptei antijaponeze conduse de Partidul Co-
munist Chinez.
Este scoasA In evidenta, sub diferite as-
pecte, fata hidoasa a regimului de dictators
at lui Clan Kai Sek. Propr II acestul regim
cunt coruptia, descompunerea morals si
politica, ploconirea In feta imperialistilor,
tradarea nerusinata a intereselor nationale,
jaful populatiel muncitoare, mizeria si foa-
metea rnasselor populare alaturi de luxul st
desrraul claselor sapanitoare. Pentru a da
numal un exempla, In provincia Gansu s'au
strAns impozite In valoare de trel miliarde
Mani. Dar numai 100 mtlioane au ajuns in
casierille statului. Aceasta stare de lucruri
ce reflects puternic si In armata. Armata
gomindaniste, cedand aproape farli lupte
regiunt Intinse ale tarsi In maintle Japone-
zilor, se deda la represent de o cruzime
rare, la un jaf neintrerupt al populatlei In
snatele frontulul. Transformand razboiul anti-
japonez tntr'un rdzboi de jai al propriel
sale tart, neflind patrunsd de justetea rdz-
bolului pe care-1 ducea (nu trebue se uttam
ce trupele gomindaniste se luptau cancl cu
Japonezii and, mai ales, cu comunistii), in
sanul armatel gomindaniste decompunerea
fa proportii urtase. Un rezultat direct al
acestul proces tl constitue faptul ca, la In-
ceputul anului 1943, predarea trupelor go-
mindaniste la Inamic a luat un caracter
general.
www.dacoromanica.ro
Condusi de generalii tradatori, armata
gomindaniste a Incercat in repetate -ran
dun se nimiceasca fortele armate comu
nis'e, dar a primit, de fiecare deka, o rep
lice usturatoare. De asemenea, procentut
eel mai mare de prizonicri capturati de ja
ponezi provine dela armatele gomindaniste
Astfel, In 1943, 85% din numarttl prizonie
rilor capturati de Japonezi pe frontul chi-
nez apartineau trupelor gomindaniste. Du
pa cum observil autorii cartii, treptat, ma
joritatea elementelor cinstite din sanul tru
pelor gomindaniste au &wit de partea tru
pelor comuntste, slabind st mat mult forte
de lupta a gomindanistilur.
Acest fenomen va lua un caracter de
massy in timpul razboiulut popular din
1940-1949.
Flicand un bilant al politicii gomindanis-
te, autorii chinezi trag concluzia ca, clica
gomindaniste si armatele sale, departe de
a fi constituit un sprijin real In lupta Im
potriva Japortezilor, s'a transformat, dim
potriva, tntr'o unealtd a imperialismului
japonez In lupta acestuia contra armatelor
(..omuniste, singurele care luptau pentru eli
berarea taril de cotropitorl.
Tot eta de evident reiese, pe baza ma
terialelor prezentate, caracterul cu totut
deosebit al luptei comunistilor.
Imbinand lupta pentru eliberarea natio
nala cu lupta pentru un tral mai bun pen
tru massele de oamen1 al munch, Part 'dui
Comunist Chinez a ?rails to jurul sett toa-
te fortele vii, progresiste ale Orli, formand
un front hang de lupta antiimperialist Si
antlfeudal.
Raspunzand nazuintelor fierbintl, de
veacuri, ale poporului chinez, programul
comunistilor a castigat de partea lui main-
ritatea populatiei si a mobilizat -o impotrl-
va acelora care reprczentau atunci cea mai
mare primejdie nationala, Impotriva cotro-
pitorilor Japonezi. Unfree poporulut cu ar-
meta a constituit una din glorroasele pa-
gird din istorla apArAril regiunilor elibera
to Impotriva atacurilor japoneze si gomin-
daniste. Totodata, aceasta unire va fi se-
cretul" victuriilor decisive pe care le von
repurta mai tarziu armatele comuniste In
lupta Impotriva imperialismului american
si a agenturii lui gomindaniste.
Armata populard, dand cloven de eroisrn
si abnegatie, Infruntand marl greutati st
lipsurt, a putut °Mine importante victotil
Impotrive cotropitorilor datorit5 faptului
ca fiecare soldat stia ca razbolul impo-
trive Japonezilor este un rdzbot just, de
apArare a patriel. Pe plan international,
lupta trupelor comuniste Impotriva fascis-
mului japonez a capdtat un caracter pro-
fund antiimperialist, antifascist.' Incadrin
 NOTE $1 RECENZI 1
du-se in frontul popoarelor care au luntat
i au sdrobit Tiara fascistA in Europa ca $i
in Asia.
Pentru a ne da seama de succesele deu-
sebite repurtate de trupele comuniste in
razboiul antijaponez, este deajuns sä amin-
tim ca, la tnceputul anului 1945, in regiu-
nile eliberate, numarul populatiei chireze
era de aproximativ 95 milioane de locui
tori, far In momentul capitularti Japonezl-
lor de 150 milioane de Chinezi, adica o
treime din tntreaga populatie a tarsi.
Demna de relevat este de asemenea uria-
$a =Inca organizatorica politica pe care a
dus-o Partidul Comunist Chinez In Regiu-
nile Eliberate, concomitent $1 In legatura
stransa cu razboiul antiimperiahst.
In Regiunile Eliberate, a lost instaurata
o conducere noun, democratica *i s'au or-
ganizat guverne de coalitie pe baza ce-
lor trel treimi". Cu privire la aplicarea
sistemului celor trei treimi", gasim infor-
matil pretioase to notele editiel sovietice.
In lucrarea sa Thoblemele tacticii Iron-
tului actual unit antijaponez" (1940), Mao
Tze-dun spune urmatoarele cu privire la
sistemul celor trei treimi": Componenta
organelor puterif de Stat trebue sa fie ur-
matoarea: membrii Partidului Comunist al-
catuesc o treime $i reprezinta proletariatul
*1 taranimea cea mai saraca; elementete
prouresiste de stanga aleatuesc $i ele o
treime $i reprezinta mica burghezie: ulti-
ma treime o formeaza elementele interme
diare care nu apartin nici elementelor de
stanga, nisi celor de dreapta, reprezentAnd
burghezii de mijloc $1 pe sen$1 progre-
sistl 1.
Datoritii acestei largi participari la con-
ducere a tuturor paturilor interesate in vic-
toria tmpotriva cotropitorului japonez, con-
ducerea Regiunilor Eliberate avea caracte-
rul unui larg front national de lupta anti-
japoneza.
Pentru a zadarnici blocada economics
impusa de cotropitorii janonezi, ca $1 de
Gomindan, roua putere democratica a ini-
tiat o puternica mi$care pentru sporfrea
productiel. In acest fel s'a asigurat apro-
vizionarea cu alimen+e. echipament etc.
atat pentru nevoile arma+ei i t $1 ale nc,pu-
Iatiei civile. S'au redus arenzile $i imnort-
tele taranimii ceea ce a ridicat nivelul de
trai al acestela. Acest lucru a avut o deo
sebita Insemnatate deoarece to conditlile
de atuncf ale Chine!, arenzile $1 birurile
apasau cel mai greu taranlmea saraca chi-
nezil.
Are loc o uria$5 munca de eulturalizare
care urmareste to deosebi lichidarea anal-
Mao Tze-dun, Opere alese In limbs cbinezi.
Harbin,. ig48.
www.dacoromanica.ro
253
fabetismului *1 educarea politica a popu-
latiei; apa`r not capodopere ale literaturii
chineze ca de pilda, opera Fats cu parul
carunt", Sa razbunam sangele 5t lacri-
mile" etc.
Autorii cartil redau en fragment Ma
lucrarea lui Sun luan-fan, ,,Regiunea de
granita $ansi-Ciahar-Hebel, regiune calita
in lupta", din care reiese clar, cum, ca
un rezultat at aplicari1 lucrarilor In
tura cu reducerea arenzilor, a miscaril
pentru marirea productiei $1 a intariril pu.
terii democratice, viata satelor $i a catune-
tor din regiun:le eliberate se transforms to
mod radical.
Se descrle extinderea metodel superioare
In munca agricola, metodA care cuprinsese
in ajunul eapitularii Japontei mai bine de
jumatate din numarul total al taranilor
muncitori din Regiunile Eliberate. Grupe le
de ajutor reciproc in munca, creand un
spirit nou fats de munca, erau to acela$1
Imp $1 scheletul grupelor de partizani ta-
rant care hartulau de pretutindeni expe-
ctitille de curatire" japoneze sau gominda-
niste. Seara, dupe terminarea lucrului sau
al lupte/or, se discuta critic $1 autocritic
activitatea din timpul zilei. OdatA pe sap-
tamana, avea loc o adunare generalli pe
tot satul.
In grup exists o discipline temeinica
care urmiirea realizarea planulul de munca
privind Indeplinirea sarcinilor de productie,
conducerea luptelor, tnvatamantul.
Duna dins, barbatii mergeau la *coala
popularA pentru a asculta lectii; femeile si
copii mergeau dupe amiazA.
Ca urmare a acestei activitAti, comtlinta
oamenilor a crescut mutt $i, °data cu
aceasta, fortele populare revolutionare din
Regiunile Eliberate s'au intarit considera-
bit.
Maud un bilant al acestei munci orga-
nizatorico-politice, autorii conchid: Faptul
ca Regiunile Eliberate au fost organizate pe
un teritoriu vast, ca a fost alcatuita pu-
ternica ttrmata a 8-a $1 Noua armatA a 4-a
$1 ca in Regiunile Eliberate a lost aplicat
principiul parnantul sa fie al ceior ce
muncesc" toate acestea au rezolvat o
problemA ce nu putuse fi rezolvatA de mi$-
carile populare din decursul a o sutA de
ant. Politica Partidului Comunist se bucurA
de sprijinul $l simpatia fortelor progresiste
democratice din China si din lumea in-
treagA. $i de aceea, prin lupta eroica a to
tregulul popor $1 a armatei din Regiunile
Eliberate, poporul chinez va castiga in mod
sigur independenta, pacea si democratia. 2
Istoria moderni conternporanli a Cbinei. Studiu
scurt.Ed. de Stat pentru literatura Itiiniifici, p. 288.
254
Lucru care s'a ai Intamplat, deoarece, doi
ani dupe redactarea lucrarii (1947) In anul
1949, fortele populare chineze au eliberat
Intreaga China cu exceptia Talwanului --
cotropit de imperialiatii americani, al au
Isgonit pentru totdeauna de pe pamantul
chinez pe Imperlaliati ai pe slugile for ga-
mindaniste.
Un interes deosebit II prezinta descrierea
luptelor.
Este descrisa astfel prima batalie de mare
anvergiira pc care trupele comuniste, reor-
ganizate, o poarta Impotriva cotropitorilor
japonezi, batalja cunoscuta sub denumirea
de Walla celor o suta de regimente".
In vreme ce, la inceputul anului 1940, Go-
mindanul, condus de clica tradatoare a lui
Clan Kai Sek, boicota lupta active Impo-
triva cotropitorului japonez, cedand aces-
tuia regiuni Intinse, aproape Para lupte, $1
tai pleca urechea la staturile desinteresa-
te" ale Germaniei st Hanel fasciste care do-
reau sa serveasca de intermediari" pentru
Incheierea unei pad ruainoase pentru China
(aceasta pentru a-i da mans libera Japo
niei In vederea atacarii bazelor anglo-ame-
ricane din Extremul Orient) Partidul Co-
munist Chin:ez se afirma odata mai mult
ca partizan al continuarii cu hotarire
razboiului de eliberare $i a luptei Impo-
triva capitulantilor, de apararte hotarita a
unitatii tuturor fortelor populare, impotrl-
va sciziunil pentru progres, Impotriva re
actiunii.
Pentru a zadarnici planul inamicului In
ceea ce priveate ofensiva military Impotri-
va Chinei, pentru a liniati poporul chinez
$i pentru a-I Intari increderea to victorie,
dImInuand prin aceasta primejdia capitularii
al a sciziunii, Armata a 8-a a Inceput In
spatele frontului inamic Walla celor 100
de regimente", Wane care a 1ngrozit pe
duamani" 1.
Aceasta Wane uriaaa care a durat trei
Lunt ai jumatate (dela 20 August pans to
5 Decembrie 1940) este impartita de auto-
rii studiului in trei perioade.
Datorita marilor succese din primele doua
etape ai a luptei eroice defensive din etapa
a treia ai ultima (care a zadarnicit intre
altele intentia inamicului de a Incepe o vi-
euroasa ofensiva In directiile Ciuntin, Kuu-
min Si Sian, In scopul scoaterii Chinei din
razboil inamicul $i -a pierdut Increderea In
invincibilitatea" sa al In tactica de in-
ceruire a truoelor chineze Iqtrun inel de
fier").... Japonezii au fost siliti sa renunte
la ofensiva for sere Kunmin, Ciuntin ai
Sian al sa se indrepte Impotriva bazelor de
latoria modern§ ei contemporana a Chinei. Studiu
acurt. Ed. de Stat pentru literatur§
p. 213.
www.dacoromanica.ro
STUDI1
sprijin ale Armatei a 8-a din Nordul Chi-
nei, pentru a Intreprinde o mare expedi-
tie de represalii" a.
Si aceasta campanie de represalii s'a ter-
minat cu un eaec. Japonezii nu au Isbutit
sa sdrobeasca miscarea de eliberare con-
dusa de Partidul Comunist Chinez
In aceasta Mane, Japonezii $i trupele
tnarloneta au pierdut In total, aproximattv,
100 mii de oameni, o insemnata cantitate
de material de razboi, iar principalele cal
de comunicatie au fost scoase pentru o buns.
perioada de timp din circulatie; dar, ceea
ce este mai important, Japonezii au pierdut
initiative, al capitularea pe care o prega-
teau, atat clica lui Cian Kai $ek, cat $i
Japonezii, nu a mai putut avea loc.
Una dintre cele mai grele perioade ale
razboiului antijaponez fusese depaaita.
Aceasta victorie stralucita, atat military
cat ai politica prin importanta ei, Intrece-
en mutt pierderile dureroase In oameni sb
cadre de conducere pe care be sufera tru-
pele comuniste In aceasta grea ai sange-
roasa Mahe.
Smulgand masca de pe chipul hidos at
tuturor elementielor care pregateau o tnte-
legere cu inamicul ai capitularea In fate
a lui ai a tuturor atatatorilor la un razboi
civil antipopular" 3, aceasta mare Waite
ronstitue totodata o pagina glorioasa hi-
istoria razboiului de eliberare nationals a
poporului chinez".
In vreme ce trupele comuniste erau In-
cleatate Intr'o lupta grea cu Japonezii, Go
mindanul a pornit o noun campanie atitiL
comunista provocand grele pierderi trupe-
lor comuniste care TO concentrasera princi-
palele torte Impotriva cottopitorilor japo-
nezi.
Si aceasta noua campanie anticomunista
a Gomindanului sfaraeate printr'un eaec.
Aceasta actiune maraava a treat Inca o
puternica reactie chiar in sanul unora din
cercurile gomindaniste.
Sub presiunea opiniei publice, Cian Kai
Sek a lost silit sa suspende provizoriu
campania anticomunista.
Descrierea luptelor duse cu eroism alt
abnegatie de poporul chinez sub conduce-
rea Partidului Comunist Chinez de-a-lungul
celor opt ani de razboi antijaponez, descrle-
re cuprinsa In ultimile cinci capitole ale
cartii, constitue o insemnata contributie a
cunoaaterii acelei parti din istoria natio-
nata a popoarelor Chinei.
Este una. din cele mai documentate, mai
vii, mai interesante parti a studiului.
Ibidem, p. 214.
Istoria modern§ al contemporanS a Chinei. Studio
scurt. Ed. de Stat pentru literature fftiinpficii, p. 218^
 NOTE $1 RECENZII
Fiind contemporani ai evenimentelor, au-,
torii s'au orientat cu usurinta In once pro-
blerna din framantata istorie moderna Si
mai ales contemporana a Chinei, fie ca a
lost vorba de informatii cu caracter politic,
diplomatic, militar, fie de probleme cu ca-
racter social-economic.
Istoria modernil si contemporana a Chl
nel este prima traducers aparuta la noi,
care trateaza sub diferite aspecte Si atilt
de complet o epoca atilt de mare Si de
complexa din istoria marelui popor chi-
nez.
Ea vine sa umple un gol adanc resirutit
de toti cei care se intereseaza de lupta re-
volutionary pe care a dus-o In ultimul se-
col poporul chinez, atilt Impotriva cotropi-
torilor straini, cat Si Impotriva propritior
sai asupritori.
Adresandu-se cititorului sovietic, care are
la dispozitie surse mai bogate de Intormare
privind istoria moderng gi contemporang a
Chinei, decat cititorii nostri, pretata lui
V. N. Nichitorov trec cu vederea ca ceva
cunoscut o serie de materiale interesante,
www.dacoromanica.ro
255
cu totul noi sau prey putin desbatute fi
randurile istoricilor ca Si ale cercurilor largi
de cititori din Republica Populara Romano.
De aceea, consideram ca traducerea lucrA-
rii, fora a fi Insotita de o prefata la editil
romaneasca, prefata care ar fi dat cititorilor
nostri o serie de informatli suplimentare
asupra unor evenimente sau situatii pe
care cititorii nostri, sine deosebire de citi-
torii sovietici, nu le cunmc, este o lipsa a
colectivului care a asigurat editia rom
neasca.
Faptul ca s'au strecurat Si cateva greseli
regretabile de tipar, dintre care unele mat
grave si care au fost lasate in text (ne
existand o erata), trebue sa constitue pea
tru conducerea Editurii de Stat obiectul unci
mai atente Indrumari a colectivelor care
lucreaza la redactarea unor asttel de lu-
crari.
Publicarea hicrarii constitue Inca o can-
tributie pretioasa la strangerea legaturitor
de prietenie intre poporul nostru muncitoi.
si marele popor chinez.
Traian Udrea
 JEAN BRUHAT, Istoria mifccirii muncitorefti franceze.
Editions Sociales, Paris 1952, v. I, 286 p.
Istoria miscarii muncitoresti franceze" ex-
pune In patru volume Intreaga istorie a bue scrisa in asa fel, Incat munca de cronl.
miscartl muncitoresti din Franta dela origini
Qt pant4 to zilele noastre. Volumele cupr1nd.
In ord;nea aparit ei lor, etapele urmatoare :
I. Dela origini pang In 1834.
2. Din 1834 Wit In 1871.
3. Din 1871 pang in 1917.
4. Din 1917 pang in zilele noastre.
Volumul I pe care-I recenzam se ocupa de
perioada pane la 1834, momentul Infrangeril
celei de a doua rascoale a tesatorilor din
Lyon. Lucrarea este scrisa inteo forma sim-
pia, accesibila tuturor celor ce o citesc. Ea
poate servi cu atat mai mult. cu cat abor-
deaza problemele interesante ale Inceputuri
lor miscaril muncitoresti franceze si ale evo-
lutlel ei paralel cu clasa ce a creat-o
burghe7ia irdustriala. Primul volum cuprindo
un bogat si divers material documentar, in-
terpretat stiintific pe baza Invataturli marxis-
te, materiallst-istorice, a societatii. Lucrarea
ne Infattseaza pentru prima data istorla pro-
ductitorilor de -bunuri in lupta necrutatoare
cu burghezia, proprietara mijloacelor sociale
de productie Ea desvalue o sere de aspecte
ale acestei lupte si lamureste unele problem::
lasate to Intuoeric de istoriografia burghez
mircinoasa. Lucrarea trece In revisli oamenii
si lupta acestora, legate de conditiile mate.
Hale ale epucii analizate, si pune in adeva-
tate for lumina marile figuri ale claset mun-
citoare. Ea face sa se desprinda, ca un fir
rosu calauzitor, caracterul de exp1catare al
statului burghez, contradictille ce /1 macing
dintiunru, lupta masselor si inevitabilitatea
victories proletariatului francez, condos die
P.C.F., Impotriva regimului capitalist din
Franta. impotriva ocupantilor americani ata-
Wort la un nou razboi. Istoria miscarii
muncitoresti franceze" arata ce Inseamn0
cunoasterea trecutului. Cunoasterea bataliilor
de Jeri, a cauzelor pentru care ele au fogt
and victorioase, cand Infrante, Inseamng a
pregati In conditli bune batalille de azi si ue
maine.
www.dacoromanica.ro
Lenin spune ca istoria contemporang tre-
car sa vin in ajutorul participantilor mis-
carii, proletarilor eroi. Si ea trebue scrisa
asa cum spune Lenin, pentruca lupta mun-
citorilor Impotriva capitalistilor se loveste de
organele de represiune ale acestora (politie,
roagistratura). Lupta muncitorilor devine decl
o luptil politica, care reprezinta un nivet
mai ridicat al constitute' de clasa $1 care cere
eunoasterea aprofundatg a faptelor. Pe ma-
sura ce lupta se largeste, ea nu ramble Izo-
lata, el se leagA de lupta proletariatului in-
ternational, nepierzandu.si cu nimjc caracte
rul sat' national. Legatura cu misearea mute-
citoreasc5 1nternationala se poate manifest
sub forme diferite: adeziune la organizatil Ii-
ternationale, manifestari de solidaritate in fa-
voarea muncitorilor altor tars, adaptarea ex-
perientelor castigate de miscarea muncito
reasca din afara frontierelor Frantel etc. Clue
poate ramane nepasator In fate faptelor pe-
trecute fie mai demult, fie Intr'un trecut apro-
piat ? Nu exists muncitor care, cunoscand
lupta murcitorimii, sa nu fie optimist, %/g-
rand cum organizattile muncitoresti, lovite
adesea de dusman se refac cu repeziciune,
st continua lupta, mai tars, mai puternice
Studiind ttecutul 'stork putem fl siguri. asa
cum spuneam mai sus, de triuniful definitiv
al proletariatului, constatand ca mersul mtg
cart' muticitoresti se Indreapta in sersul :s
toilet. tar victoria sa inevitabila este conditla
neap4rata a progresului umanitatii.
Istoria luptei poporului francez 41 are to-
ceputtu ile in timpuri Indepartate. Ea Meet*
cu riiscoalele repetate ale sclavilor, extrem
de numerost In Galia. Noile relatil de pro -
ductie duc la faramitarea statelor sclavagisto
$1 In special al celui roman si la instaurarea
unei rot oranduirt, bazata pe un nou sistem
de relatli de productie: oranduirea feudali.
In aceasta oranduire, munca de sclav este
Inlocuita cu munca semilibera a tobagului
legat de pamant prin servitutt personale si
reale. Exploatarea feudala, grea, apasatoare.
 NOTE I RECENZII
.a dus in tot timpul Evulut Mediu la rascoate
ciese ale taranilor francezi, marcate prin cele
ale golanilor" si prostimii". Despre ei, tru-
verul lienoit de Sain'e-More spune:
Suet ei cei ce fac sä traiasca pe altii, care
Ii hranesc... $i care Indura cele mai marl su-
ferinte. zapezile, ploile, furtunile. Si fora
aceasta rasa de oameni, eu nu stiu In ade
var cum ar putea rezista altii". Cazurile de
revoltti a taranilor sunt extrem de numeroase
vom refine pe cele mai caracterIstice.
In 1008, taranil bretoni se ridicara impo-
triva duceltn, In acelasi timp se revoltara si
taranii normanzi. 0 veche cronies ne aduce
ecoul acestor revolte :
..Cand ducele a auzit. el a trimis de indata
impotriva for pe contele Raoul, cu o multi.
me de soldati, pentru a inrabusi aceasta fero-
citate si a Trnprastia adunarea rustics ".
Din seccl iii secol, revoltele se trimultira:
In secolul al XIII-lea a avut loc miscare
pastorilor $1 mat ales, marea Jacquerie, din
1358. Revolta isbucnita spontan, Ca ur-
mare a unor suferinte de neindurat Incepu
la Compiegne, In Mal, si se intinse repede
in regiunea cuprinsa intre Paris si Amiens.
Taranii ft sira un aliat In staros'ele negusto-
rilor din Paris, Stefan Marcel, ridicat impo-
triva regelui cu negustorit marl si mici ai
orasului. Taranii aveau un sef in persoana
tut iittillatime Carle, un om intelept, bun
vorbitor cu o figura 5i o statura fritmoasa".
Jacatterra Jura duct saptamani. Represiu: ea
fu crunta. In bataliile dela Meaux si Cler-
mont-Beauvaisis, taranii pierira cu mine.
Seful tor. cazut victims unei curse, fu ucis
in torturi groaznice. Copiii si femeile Ora-
nilor furs masacrati. Miscarile taranilor fura
numeroase si In secolul at XVII-lea, In
orovincille din Vest, Centru St Sud. Mal cu-
noscuie au fost revolta Picioarclor goale"
in Normandia (1639), a Calicilor", in anii
1643-1644. Cauza imedia+5 era pe deopart.
vra impotriva fermierlior generalt BSI pe de
8115 par'e. fiscalitatea excesiva. Revoltele din
I3retania din 1675 si din Carhaix erau Indrep-
tate Impotriva seniorilor. Doamna de Se-
vigne, cu neobrazarea el de mare doamna,
putea si3 scrie ca soldatii se amtizau pu-
nand in frigare un copilas", Impotriva ex-
ploataril crunte la care era supusa tarani
mea, se vor ridica scriitorii din preaJma re-
volutiet burgheze din 1789. In secolul al
XVIII-lea, formele mestesugaresti de lucru
s'an desvoltat. Alaturi de mestesugar a apa-
rut negustorul intreprinzator ce va monopo
liza diversele categorii de produse finite si,
°data cu acumularea capitalurilor, cu creste-
rea pieta spare st manufactura. Manufae-
tura, care are Ia baza diviziunea muncii,
aduna la un toe un mare numar de munci-
tort lucrand aceeasi meseric. Nevoile pietet septembre,
17 Studit C. 213
www.dacoromanica.ro
257
in crestere cereau not metode de lucru. Odata
cu descoperirea masinii o noun etapa In-
cepea-
Nasterea proletariatului este contemporani
cu nasterea fabricii. Incepand dela revolutla
Industrials se poate vorbi de o miscare nun-
citoreasca. Din cauza condItillor grele, mis-
earl puternice incep in industria textil/i. Ele
cuprind cu iuteala toate regiunile textile :
Bruges, Douai, Tournai, Caen, Reims etc.
Miscarile acestea, care tau un veritabil ca-
racier insurectional, se apropie mai mutt de
Jacquerie, care le este contemporanti.
Desi antul greva nu exists, se poate
vorbi insa de ..taquehan" pe care un jurist
al vremii o Clefineste astfel:
.... alianta care este facuta pentru profitul
comun, and muncitorii promit sau asigura,
sau se inteleg, ca el nu vor Iticra mat mutt
la preturi mai mici decat tnainte, dar care
maresc salariile din autoritatea for propr
se inteleg de a nu mai lucra $i hotarasc
intre ei pedepsele sau amenintarile impo
triva tovarasilor care nu vor tine cu ei...".
Secolul al XVI-lea cunoaste de asemenea
o perioada de turburart. Este perioada In care
descoperirile geografice sl umanismul, pritr.il
past at capitalismului in santil fettdalitatli.
ridica pentru massele populare amenintatea
dureroasii a acumularit primitive a capitIla-
but, care se amesteca cu inceputurile centra
lizarii politice, reflexul desvoltat-1l comertului
si Industriel.
Este atacat in mOd violent sistemul eco-
nomic, social si politic al vremii, desvaluin
du-se mizeria inasselor. Se arata bunastarea
delor putini, a bo-gatilor proprietari de pa
mant, a indusiriasilor, a bancherilor. Origi-
nea 'lulu' este proprietatea individuals. Uto-
piile lui Thomas Morus si Campanella in ne-
putinta for de a gasi pentru epoca aceea
clasa care sa sfarame organi7area socials
nedreapta, ts1 gasesc rezolvarea in cadrul
unor idiiice republici, in care sa domneasca
.,fericirea pentru tor, In care proprietatea
este comung si in care sa nu existe Inierese
private care sa se opuna intereselor comu
nitatii. Munca va fi limitata Ia 6 ore st,
pentru ca nimeni sa nu Incerce sa acapareze
fructul munch' altora, productia va ft mai
mutt decat suficienta.
Utopia lui Campanella a putut scrie
Paul Lafargue este una din cele mai In-
drasnete, cele mai complete si mai frumoase
care au fost scrisa vreodata..., abGrdeaca 51
rezolva cu toata libertatea de spirit, proble-
mete sociale pe care le pune epoca sa si pe
care be pune inca secolul al XIX-Iea" 1.
Se tntelege astfel usor de ce Camparella
urmarit de ura dusmanilor sai neimpacati, a
,
Le devenir social", revue marxiste mensuene,
1895.
258 STUDII
at 27 de ani in /nchi oare. Putein intelege
de ce, tintind r.eama de conditiile istorice, Ju-
le Gue de a putut spune intr'o zi In Ca-
mera deputatilor ...noi revendicam, ca a
noa trh traditia preistoYich, marele vis cornu-
rust al tuturor acelora care, cu creierul sau
cu mana, au luptat pentru bunastarea si feri-
circa comuna. Pe aceia not ti salutAm". Sc.
cretul acestei lupte ce lua forme tot mai as-
cutite, nitre burghezul corporatiilor si mun-
citorul corporatist sau zilierul liber ni-1 des.
value Friedrich En els care spune ca dela
nasterea sa, burghezia continea in sine con-
trariul sau; capitalistii nu pot exista fara
salariati st, pe masura cu burghezul corpo-
rattilor Evului Mediu devenea burghezul mo-
dern, in acecasi masura membrul corpora-
tiilor si muncitorul zilier liber deveneau pro-
letari. lath deci ratiunea profunda a turbu-
rhrilor sociale ale secolului al XVI-lea, tur-
burari care an la bazh ciocnirea dintre cafe
*i me*teri si a acestora uniti, impotriva ne-
guslorilor. Lupta ascutith de clash se duce
u tarie in aceas s perioadh, in care mesterit
exclud dela titlul de mester pe lucrhtori, ma-
rind drepturile de reprezentare si instituind
din 1J6a, capodopera" obligatorie. Dreptul
la titlul de meter devine proprietatea unei
oli arhii. Corporatiile devin in felul acesta
un sistem Inchis, retrograd, opus desvolthril
continue a fortelor de productie. Impotriva
liar se II dreapth burghezia in ascensiune care
love*te Bra crutare In bazele sistemului Ina-
poiat corporativ. De asemenea mesterii, rui-
nett de marli antreprenori care trec la pro-
ductia manufacturiera reduc5ndu-1 la depen-
denth *i mizerie, se plang cu amaraciune de
acestia. Procesul de proletarizate a midi
burghezii es'e in curs. Din aceste motive
secolul al XVI-lea a fost o epoch de lupte.
Cea mai cunoscuth este aceea a lucratorilor
tipografl dela Lyon. Acestia an formulat re-
vendichri concrete cerand: imbungt5tirea sa
lariului varsat pentru hranh, reorganizarea
orefor de munch, cunoscut fiind faptul es un
lucrhtor lucre dela orele 2 noaptea pAnh la
orele 8 seara, limitarea numarului ucenicilor.
Greva isbucni in 1539 si a fost admirabil or-
ganizath. S'a treat o asistenta muncitoreasca
gi s'au format companii muncitoresti pentru
organizarea a ceea ce se va numi mai tar -
zlu vAnhtoarea celor galbeni" si, In cazuri
speciale, pentru lupta cu politia. AgitatiR
lyonezh nu a incetat decAt in 1572. Masuri
severe de represiune an fost luate de puterea
regalh. Privitur la greva lyonezh, Francisc
a dat ordonanta dela Vilers-Cotterets care
interzicea toate coalitille, fie ale mesterilor,
fie ale lucrhtorilor. Ca Isrmare a acestei ina-
surt se pun bazele unui larg sistem de Into-
vhrhsiri. Intovhrbsirile lupth Impotriva mono-
polului mesterilor sl corporatiilor. Ele vor
supravietui revolutiei burgheze din Franta,
www.dacoromanica.ro
dar vor dispare odath cu terminarea revolu
ttei industriale.
Accasta era situatia in preajma anulut
1789.
In anurnite regiuni se observau concentrAri
de lucrItori, ca de pilda in orasele de coasts
unde apare industria rafinariilor de zahhr,
distilerii, santiere de constructil navale, etc ,
sau in centrele miniere (Carmaux, Aniche,
Huzim), unde se constituiserh puternice corn-
panii de exploatare a chrbunilor.
Muncitorii sunt Irish relativ slabl ca numhr,
orizontul liar nedepasind In aceasta epoch
locul liar de munch. Luptele liar sunt locale,
izolate. El nu se ridicaserA la conslinta so-
lidaritatii de clash. Atitudinea $i viata for
se amestea cu cea a Orarflor. De aceea
proletarul este jumatate Oran, jumAtate
muncitor. El trAeste din ceea ce ii poate aduce
artizanatul cu mijloace de lucru rudimentare
si duce o vlath grea. Situatia aceasta per-
sisth si to mestesugurile urbane unde un
numar redus de marl negustori, eliminAnd pe
micli negustori, au ajuns sthpanii pietei gi
fac schimburile cu strhinhtatea, fixand pretul
fiecarei buchti lucrate. lath deci pentru ce
marea preocupare a lucratorilor lyonezi este
tariful sau pretul la bucath. Viata este ex
trem de grea. Preturile lucrurilor strict ne-
cesare s'au urcat cu 65 k in perioada 1785
1789, in timp ce salariile au urcat numai cu
22 pentru 1786-1789. Puterea de cumphrare
a muncitorilor este in continua scadere. Gre-
vele se inmultesc in aceasta perioadh cu
toath represiunea exercitatA de puterea re-
gala.
Este interzis muncitorilor dreptul de aso-
ciere, de Intrunire, de rezistenth to fata cere-
rilor exagerate ale patronilor. Exploatarea
muncitorilor este nemiloash. Pretutindeni In
manufacturi, In mine, muncitorii an trata-
mentul ocnasilor. Salariile sunt insuficiente.
La Saint-Grobain, in 1788, muncitorii lucrea-
zh Dumireca si In zilele de shrbgtoare. Co-
piii si femeile sunt folositi la muncile cele
mai grele. Turgot, ministrul lui Ludovic at
XVI-lea, recomandh munca copiilor in pro.
priul Jur interes" tntr'un Memoriu asupra
mijloacelor de a procura printr'o cres'ere a
munch resurse poporului Parisului", in cazul
cresterii pretului cerealelor. Salariul munci-
torului in manufacturi este foarte mic si tn.
trebuintarea masivh a copillor si femeilor
duce la schderea salariilor. Si aid, acelasi
Turgot, In a sa ,.Reflexie asupra formarii si
distributiei boghtlilor", scrie ca, dintre mun-
citori, exploatatorul burghez poate alege pe
cei mai hunt. Muncitorii surd deci obligati
de a schdea pretul din invidie unit fath de
ceilalti".
In felul acesta, burghezul hrhp'fret *1 ex-
ploatator rupe unitatea. destul de slabh In
acea epoch, a muncitorilor. Concurenth intre
 NOTE $1 RECENZII
calla sl muncitorul din manufacturi, concu-
renta intre femei si barbati, concurent5 intre
tats sf fiu. Muncitorii nu pot astfel sa for -
muleze revendicari Clare si generate in ca-
drul prezentarii Caietelor de doleante ale
State lor Generale. Foarte putin, aceste caiete
amintesc de situatia grea a muncitorului zi
tier si de salariul sau insuficient. Caietele
din Gournay -sur -Marne emit parerea ca sa-
lariul nenorocitului zilier trebue reglat in
mod echitabil, in concordanta cu nevoile co-
mune ale umanitatii". Caietul taranilor din
Chaillaud in Maine evoca viata de exploatare
nemiloasa a muncitorilor care lucreaza intro
forja. Muncitorului nu-i este asigurat drep-
tul de munca, el fiind expus exploatarii bur-
gheze sI foametei.
In preajma revolutiet burgheze din Franta
se observa In primul rand, prezenta formelor
de organizare industrials: mestesugul, intre-
prinderea (care implica dominatia comerciala
a negustorului asupra mestesugarului), ma-
nufactura, fabrica, ultimele doua avand un
caracter eminamente revolutionar.
In al doilea rand, forta muncitorilor in so-
cietatea regimului feudal nu este insemnata.
Ei nu joaca niciun rol politic si sunt adesea
nebagati in seams. Jean-Jacques Rousseau
urmareste visul utopic at unei societati de
mica producatori independenti. Ins5 Enciclo-
pedia lul Diderot spune: Societatea, res-
pectand mantle genii care o lumineaza, nu
trebue deloc sa intineze mainile care o ser-
ves". In al treilea rand, muncitorii nu au o
constiinta Clara a intereselor lor. Feudalita-
tea trebue mai Vital nimicita, pentru ca bur-
ghezia-sa-si gaseasca In proletariatul unit si
constient de misiunea sa istorica, groparul
sail. Este dificil, in perioada revolutiei bur-
gheze, sa se faca o diferentiere intre munci-
tori si massele populare cu care ei se con-
funda. Se va putea pune problema partidului
politic at clasei muncitoare odat5 cu revolu-
tia dela 1318 si cu publicares de calre K.
Marx sl F. Engels a Manifestului Partidului
Comunist. In al patrulea rand, lupta munci-
torimil in perioada revolutiei burgheze din
Franta este o lupta economics dominata de
problema hrarei. Dictinctia pe care o vor
face massele In lupta pentru o mai justa re-
partitie a bunurilor intre consumatori va
opune nu muncitorimea burgheziei, ci pe A-
rad bogatilor.
De aid, concluzia ca lupta de baz5 a ace-
stei epoci este aceea dintre burghezie $i clasa
feudala. Burghezia desvoltata mult in spec,-
lul at XVI/I-lea, stapana comertului, indus-
triei si finantelor, se lovea de feudalism in
lupta pe care o dadea pentru cucerirea pu-
tern politice. Forme le feudale de productie se
opuneau organizarii capitaliste a productiei.
Corporatille, cu sistemul for inchis, reactio-
nor, ce se opunea noilor inventil, vamile in-
www.dacoromanica.ro
* 17
259
terioare care franau comertul, diversitatei
sistemului de greutati si masurl, sisternul
fiscal care asigura privilegiatilor o viata pa-
razitara sf, in sfarsit, regalitatea, ca instru-
ment si pazitor al acestor forme, trebufau
distruse. Masud le administrative luate de
Turgot in 1774, prin care se admitea libera
circulatie a gra! elor si suprimarea corpora-
tiilor din 1776 nu opri mersul istoriei. Dar
rezolvarea problemet nu o putea educe
Turgot, ci o revolutie care sa poata aplica
programul burgheziei in raport cu cresterea
fortelor de productie si desvoltarea mijloa-
celor de productie in noile conditii fstorice.
"Pe o anumita treapta de desvoltare a
acestor miJloace de productie si de schimb
spune Mar ifcstul Partidulu: Comunist"
relatiile In care societatea feudala pruducea
facea schimb, organizarea feudala a agri-
culturii si manufacturii, Intr'un cuvant rola,
title feudale de proprietate nu mai corespun-
deau fortelor productive care se desvolta-
sera. Ele stanjeneau productia, in loc sa-i
dea imbold. Ele se prefacusera In tot atatea
catu$e. Ele trebuiau sfaramate. Ele au cost
sfaramate" 1.
Revolutia care se anunta va fi deci o re-
volutie burgheza, dar ceea ce va distruge
feudalitatea va fi asaltul masselor populare,
atata cat este adevarat ca nu exists nimic
sub soare care sa apartina numal burgheziei
chiar insasi revolutia sa", a spus Jean
Jaures.
Revolutia burgheza din Franta nu a fost
opera ideilor unuf pumn de conspiratori, cum
a inrercat sa o prezinte istoriografia mind-
noasa si venala burgheza, ci a masselor
populare. Lupta lor, eroismul lor, sangele for
a fost factorul decisiv chiar at victories revo-
lutiei din 1789-1794, in care burghezia a foot
clasa conducatoare.
Revolutia s'a nascut din conflictul intre
desvoltarea fortelor productive si relatiile de
productie 2. Revolutia, distrugand relatiile
feudale de productie si de proprietate, a pus
capSt la 1000 de ant de domina tie feudala.
Dar burghezia nu putea invinge fara spri-
jinul masselor populare. Tratand problema
revolutiei burgheze din Anglia din 1648 $1
Franta 1789, K. Marx a obscrvat ca in aceste
doua revolutil, burghezia a tost clasa carp s'a
gasit in mod real in capul miscarii. V. I.
Lenin a spus ca revolutia franceza a fost o
revolutie in care massa poporului, majori-
ta4ea sa, paturile sociale inferioare cele mai
profunde, coplesite de jug $1 de exploatare,
se ridicaser5 spontan si au imprimat asupra
intregului curs al revolutiet pecetea revendi-
I Marx-Fngels. Manifestul Partidului Comunist. Ed.
P.1VI.R., 1049, p. 37.
' Jean Bruhat, Istoria mizcirii muncitorezti &sneeze.
Lel. Sociales, 19,52, v. I, p. rot.
260 STUDI I
carilor lor, a Incercarilor de a construi dupa
felul lor o noun societate In Iocul celei vechi
pe care ele o di trugeau.
Este deci clar ca massele populace au [scut
sa iasa viclorioasa revolutia, ca massele au
alvat Franta de invazie, cerand pedepsirea
tradaforilor ai Incercand s5 realizeze o revo-
lutle burghezo-democratica. Massele popu-
lare erau nemultumi'e de conditiile in care
se zbateau. Redeventele feudale, recoltele
proas e din 1788 ai 1789, pretul urcat al pai-
nil, aomajul In createre in oraae, comecinta
a tratatului comercial delavorabil incheiat cu
Anglia In 1786, care luase painea la 500.0(0
de muncitori ai distrusese 10.000 de case de
corned, erau cauze care contribuiau din Phu
la ridicarea masselor.
Asaltul feudalismului a fnceput la 5 Mai
1789, prin deschiderea Statelor Generale.
dupa o odihna de 175 de am. Burghezia cre-
dea ca victoria va It uaoara si corsidera
declararea Adunarii Constituante la 9 lane
1789 ca o victorie decisiva. In timpul acesta,
regirnul feudal reactoneaza. Se straw tri-
pe la St. Denis, Saint-Cloud, Ia Sevres $i
chiar pe Campul tut Marte. Cuvintele burghe-
ziei nu pot nimic In fata regimentelor ai
numai intervenfia masselor populare va fi
decisiva. Rastilia cade la 14 tulle ai caderea
et, scrie Marat, se (12 toreate, In cea mai
mare parte. celo 10.000 de muncitori saran
din cartierul St. Antoine. La 15 Iulie, trupele
stint rechemate. In Octombrie, femeile Pari-
sului it aduc pe rege in capitals. Miacari de
masse au loc la Lyon, la Rouen, la Marsilia.
Taranll nemultumiti se rascoala. Jacqueria
Incepe. Ea este cunoscuta sub numele de
Mama teams ", Jacqueria aceasta se Intinde
in toata Franta. Ea nu Le ridica Impottiva
cetelor de borfasi" asa cum atirma istorio-
grafia burgheza, ci impotriva exploatarii feu-
dale.
Infhptuirile din noaptea de 4 August, rea-
lizate prin interventia taranilor, suprima ser.
vitutile feudale personale, in timp ce servi-
tutile reale pot fi rascumparate in conditii
grele pentru tarani. Cateva zile mai t5rziu,
Adunarea Constituanta vota Declaratia
drepturilor omului al cetateanului". Dreptul
de proprietate devine baza noului regim. In
perioada ce urmeaza, conditiile de via +A s!
agraveaza. Ziarele populare In frun +e cu
Prietenul poporului", tai deschid coloanele
corespondentelor muncitoreati. In 1790, apare
Clubul Cordelierilor", In care se face edu-
catta politica a muncitorilor. Muncitorimea
nu are nici aef, nici program. Ea urmeaza pe
acei sect ai burgheziei, care, ca Robespierre,
cer unirea fortelor populare ai votul univer-
sal. In acest timp, marea burghezie. stapa
na Adunarii Constituante, vrea o monarhie
constitutionals, un regim electoral care .s5
www.dacoromanica.ro
acorde drepfuri numai proprietarilor. De
aim, interzicerea organizatiilor rnuncitoreati,
lupta impotriva republicanilor. In 1791, corpo-
ratiile sunt desfiintate, fiind fiecare liber de
a face acel negot sau de a exercita acea
profesie, arta sau mealeaug, pe care o va
gasi buns ". In privinta muncitorilor, Constl-
tuar to nu a facut nimic. Ca urmare a acestd
situatii, rascoale munaoreati isbucnesc In
St. Etienne In 1790 $i la Lyon. Broaura mun-
citorului lyonez Lange, intitulata Plangeri
ai repro5uri ale unui cetacean decretat pasiv,
catre cetatenii decretati activi", denunta en
vigoare egoismul bogatilor ai arata ca produ-
sele nu au valoare" deist prin mainile
muncitorilor. Muncitorii se organizeaza.
Dupa 1789, manifestarile pur muncitoreatl se
Inmultesc. La 3 Ianuarie 1791, muncitorii de
goblinuri au impus o noun reglementare.
17.000 de someri In Montmartre insra in
actiune. Garda nationals intervine. La 22 Oc-
tombrie 1789, Adunarea Constituanta voteaza
legea martiala, care interzice adunarile. Lege
de represiune a hurgheziei, lege de clasa,
folosita adesea in lupta contra muncitorilor.
Agitatia muncitoreasca create. Ea caatiaa pe
murcitorii constructori, care creaza Unittnea
ti ateasca a muncitorilor din arta construe-
tiei". Burghezia reactioneaza, votand la 14
lunie 1791 legea antimuncitoreasc5 Le Cha-
pelier.
Impotrk a acestei legi, ce se va aplica nu
mai muncitorilor, Marat publics In ziarul
sail, Ia 12 Iunie 1791, scrisoarea a 340 de
muncitori impotriva burghezilor. In scrisoa.
re se spune:
,.4ceati oameni laai care... nu au adus nici-
odata vreun serviciu natiunii, s'au ascuns In
subterane in allele de 12, 13 al 14 tulle.
Atunci cdnd au vtizut ca, clasa sarmanilo
facuse singura revolutia, ei au ieait din vi-
zuina lor, pentru a ne trata ca pe hoti... ci
beau vinurile cele mai delicate, se culcS pe
puf, sunt plimbati in trasuri ai uita, in abun
dents t placeri, nenorocirile noastre, refu-
z5nd adesea families unui muricitor ranit sau
ucis Ia pranz. salariul Inceputului zilei..."
Legea Le Chapelier este un document fun-
damental pentru Intelegerea revolutiei Iran-
ceze ai pentru studiul miacarli muncitoreati
franceze. Ea arata ce Inseamna libertatea
burgneza ai felul grosolan de Incalcare a
principiilor lui 1789. Lege de clasa, care pia-
seaz5 pe producatorii de bunuri la cheremul
patronilor ai satisface pofta de castig a bur-
gheziei, prin stoarcerea muncitorilor obligati
de foame sa-ai vanda 'elfin forta de munca.
Lege care jefuieate clasa muncitoare de drep-
tul de asociere pe care aceasta it zucerise cu
greu, priveaza pe muncitori de singurul mij-
toe pe care It au de 'a-ai ameliora situatla
In regimul capitalist: organizarea luptel.
 NOTE $1 RECENZII
Niel chiar regimul teroarei nu a atins cu
nimic aceas'a lege $i, ceea ce este demn de
amintit, teroarea l-a ghilotinat pe Le Cha-
pelier ca suspect si nu ca organizator al
legii antimuncitoresti. Constitutia IW 1791
indep5rteaza dela conducerea statului pe
adev5ratil actionari ai marii antrep:ize
soclale" (Sieyes) transformandu-i in ceta-
teni pasivi $i d5 conducerea unui pumn pie
cet5teni activi", detinatorii averilor, ari-
stocratiei argintilor.
La 21 lunie 1791, regele fuge. Marea bur-
ghezie nu dorete republica, care este cerut5
de masse. Regele devine garantul proprie-
tatii burgheze. La 17 Iu lie, garda nationals
burghez5 trage asupra republicanilor ce ma-
nilesteaz5 pe Ca mpul lui Marte. Cluburile
populare sunt inchise.
Dupl atAtea acte care marcheazA pas cu
pas politica de class a marii burghezii, Adu-
narea Constituant5 se separ5 la sfar,?Itill lul
1791, pentru a da locul Adun5rii Legisla-
tive. Nu era cleat o minciuna. Lupta
masselor este in crestere, pe mAsura ce
pretul vietii se urea. Speculantii acumuleaza
stocuri gi fac avere pe spatele masselor
inflamAnzite. La sate, tAranii nemultumiti
de mentinerea regimului feudal se rAscoa15.
Situatia se agraveaza in 1792, odat5 cu
inceperea r5zboiului. Nobilimea se agit5 la
Coblenz. ()Medi nobill dezerteaz5 la Ma-
mie. Armatele monarhiilor absolute inva-
deaei Franta. Adunarea Legislativ5, dupe
ce ezitase indelung, proclama la 11 lulie
1792 patria in pericol.
Impotriva IncercArii de tradare a revolu-
tiei $i de intelegere cu regele de titre
girondini, la 10 August poporul intrA din
nou In scene Si aruncA la p5mant mo-
narhia. Lenin a al-Mat importanta acestei zile
in comparatie cu 14 Julie 1789. Atunci bur-
ghezia a mers la asaltul feudalismului irn-
preun5 cu muncitorii, ear la 10 August
1792, marea burghezie, temAndu-se de popor,
s'a apropiat de feudal]. Victoria se datora
contederatilor ce sosesc la Paris din depar-
tamente, micii burghezii progresiste, in
frunte cu jacobinii cei mai decisi, antrenati
de Robespierre $f, In al treilea rand, sec-
tiunilor muncitoresti ale Parisului. In noap
tea de 9-10 August, comisarii sectiunilor
pariziene, adunati la Prim5rie, formeaza
Comuna insurectionalA, preiau comanda
G5rzli Nationale si atac5 palatul Tuilleries,
pe care pan st5pAnire. Regele este declarat
decAzut din functiile sale si Inchis In Mehl-
soarea Le Temple. Adunarea LegislativA
decide convocarea unei adun5ri alese prin
vot universal. Pentru prima dat5 in lstorie,
muncitorii francezi obtin dreptul de vot,
smuts prin lupta de combatantil zilei de
www.dacoromanica.ro
261
10 August. Redeventele feudale sunt des-
liintate firs indemnizatie. Dup5 cateva sip
15m5ni, urmeaza victoria dela Valmy. Con
ventia, care urmeazA Adungrii Leg'slativL.
nu cuprinde decal doi muncitori. Burghezia
mijlocie $i mica burghezie detin puterea. De
asemenea marea burghezie a gAsit instru
mente docile In Girondini, partizani ai
compromisului cu reactiunea, tradatori ai
revolutiei. Ei sunt Invinsi In cursul a douA
tile, 31 Mai si 2 Tunic 1793, zile In can
rolul important fl au din nou massele
populare. Conventia trimite la esafod pe
fruntasii girondini. Parnantul emigrantilor
tradAtori de patrie este impartit In mici
parcele $i vandut fAranilor pe preturi mici.
Mate redeventele feudale sunt desfiintate,
chiar $i acelea ce sunt fundate pe titluri
strdvechi. Constitutia anulul II al Repu-
blicii este votata la 24 Iunie 1793. Aceasta
constitutie afirmA dreptul la invAtAturA
pentru toti cet5tenii gi proclamA ca stop al
societatii, fericirea comunA. Muntenii sunt
victuriosi. Lenin, r5spunzand lui Plehanov,
a spus ca, In adevAr Conventia reprezintA
precis o dictaturA a p5turilor inferioare ale
claset sAracilor dela orase al sate. Ea fu,
intr'o revolutie burghezA, o institutie
caret putere era nelimitatA si care era In
intregime $i unit dominatA, no de marea
sau millocia burghezie, dar de ceea ce noi
numim proletariat" $i Oran". Sub con-
ducerea jacobinilor, aceastA dictaturA a Coo
ventiei a sdrobit pe dusmanif interni $i ex-
ternl. Muncitorii depun eforturi foarte se-
rioase pentru obtinerea armelor necesare
victories, ai ap5r5 linia Comitetului Sal-
varii, sdrobind cu fermitate incercarile de
trAdare ale girondinilor. DatoritA mAsurilor
luate de dictatura jacobinA, inamicul este
invins. Apar noi raporturi de clasA. De o
parte muncitoril, mestesugarii, mica bur-
ghezie, de cealaltA parte, marea burghezie.
dispusA la un compromis cu nobilimea $l
chiahurimea, care a profitat de pe urma
1;anzArii bunurilor nationale. Este votat
maximul pe cereale $i salarii. Se pune In
vigoare legea suspectilor. Armata intfirit5,
repurteazA victoria decisiv5 dela Fleurus.
Coalitia antirevolutionar5 a marii bur-
ghezii se organizeazA $1 loveste de moarte
revolutfa. La 9 Thermidor (27 Tulle 2794)
Robespierre cade. Faza ascendentA a revo-
lutiei luate sfArsit.
Vulcanul din 93", a spus Eugene Pottier.
poetul Comunei din Paris, a luminat mult
timp druniul istoriei muncitorestl franceze.
Ceea ce a fAcut mAretia revolutiei frau-
ceze a fost faptul a ea a distrus detinitiv
feudalismul, cu toate formele insotitoare
a a eliberat fortele productive, Inlesnind
rapida desvoltare a noii clase burghezia
si a clasei ce se desvoltit paralel cu ea, ca
262 STUDII
gropar al burgheziei, clasa muncitoare. Un
nou regim social, democratia burgheza, a
luat nastere. Dar ceea ce nu poate fi trecut
cu veaerea, este rolul masselor populare,
care au intervenit in momentele hotarttoare
se au dus la capdt revolufta. Masse le popu-
are au lost acelea ce 1-au imptedecat pe
rege sd disolve Adunarea Constituanta, ele
au fost acelea ce au dat prima lovitura feu-
dalismulul, la 14 Julie. Ele au obligat Adu-
narea Legislativd sd declare desfilnfatti mo-
narhla $i au contribult din p1M la alstru-
gerea girondtntlor, desflinfand cu total ultl-
mele rdma$ite ale drepturilor feudale $1
sdrobind armatele interventtoniftilor externl.
Dar revolufla burghezd, ca atare, este 11m1-
rata la scouurile clasei ce a inttiat-o. La a
lnlocult o exploatare, exploatarea feudald,
cu alta, mai nentiloasa, exploatarea bur-
ghezd.
Poporul francez a dat dovada de clarvi
ziune sl de curaj. El a stiut sa dejoace pla-
nurile inamicului $1 sa se bats cu eroism.
Nu le-a fost insa dat jacobinilor sa repur-
teze o victorie complete, pentruca bazele
materiale ale socialismulul, bancile, sindi-
catele capitaliste, industria mecanica, alto
ferate le-au scapat.
Burghezia trece imediat la organizarea
statului burehez, instrumentul necesar ex-
ploatarii sangeroase a masselor. Trecand
peste oscilarile reactiunii thermidoriene,
epoca de sangeroasa represiune antijaco-
bina, de desmat $1 afaceri veroase, burehe.
71a va gasi In Napoleon omul ce-I va Intarl
sl legaliza puterea.
Faptul acesta a fost mult inlesnit de sdro-
birea rascoalelor jacobine din 12 Germinal,
anal ill (I Aprilie 17)5) $1 I Prairial.
anul III (20 Mai 1795) si a Conspiratiei
Egalilor" a lui Grachus Babeuf.
Babeuf a fost un om al poporului, obis-
nuit cu mizeria, nAscut pe parnantul Picar-
diei, care cunoscuse numeroase mIscari Ora-
nesti. El a lucrat pentru stabilirea titlurilor
senioriale sl, fn praful arhivelor senioriale,
descoperit Inspaimantatoarele secrete ale
uzurparii comise de clasa nobililor. El cri-
tica abuzurile burgheziei si 1st dA seama ca
nu pot fi apArate interesele poporului fara
a duce o lupta politica. UrmArit pentru arti-
colcle din Jurnalul libertAtii presei" si
Tribunul Poporului", este arestat Si Inchis
6 luni la Arras. Aid ajunge el la concluzia
ca numai comunismul este remediul raului
existent, rau ce rezidA In proprietatea
privatA. El pune problema proprietatli co-
lective asupra mijloacelor sociale de pro-
ductie. Pentru a ajunge acolo, el organi-
rea76 In Martie 1796, Conspiratia Egalilor
cc urmeazA sA instaureze dictatura masselor
populare. AlAturi de Babeuf se grupeasA
www.dacoromanica.ro
comunistul Sylvain Marechal, Felix Lepel le-
tier, Antonelle, Darthe, Buonarotti, Debon.
Ei formeaza Comitetul director secret. Du-
cand o intense activitate clandestine prin
press: brosuri, pamtlete si agitatie orals
dela om la om, ei castigara repede sim-
patia masselor In regiunile cu puternica
concentrare muncitoreasca dela Lyon. Pas-
de-Calais, Nord si Nord-Est. Miscarea in-
surectionala a lui Babeuf lua legatura cu o
alts miscare insurectionala de traditie jaco-
bina $1 de nuanta mic- burghezA, condusa de
conventionalii Javognes, Ricord, Laiglenot.
Babeuf reusi sa stabileasca o Intelegere
'nitre cele doua curente. In fiecare arondis-
ment activa un revolutionar, care organiza
muncitorimea impotriva Directoratulul. Altii
activau in randurile armatei. Printre acestia
se strecura agentul politienesc Grisel.
Babeuf decise ca. dupe victorie, conducerea
sa fie luata de o adunare compusa mat
/Mai din reprezentanti ales( de Egali (unul
pe departament) $i apoi de vechi constitu-
tional! munteni. PrIntre primele masuri ce
urmau sa fie luate, erau: obligatia de a
munca pentru toti oamenli valizi, confisca-
rea bunurilor tuturor emigrantilor sl rebe-
lilor, educatia generals cu orientare profe-
sionala, monopolul Statului asupra transac-
tiilor externe. Directoratul veghea Irma.
Avertizat de tradatorul Grisel, el trecu la
10 Mai 1796 la arestarea tut Babeuf sl a
unora dintre tovarasii sal. De frica ridicarii
cartierelor muncitoresti ale Parisului, Direc-
toratul transports pe acuzati In timpul noptil
la Vendome. Procesul babeuvistilor Incepu
Ta 20 Februarie 1797. Babeuf avu o atitudine
plinA de calm si curaj. El spuse:
Sunt alti oameni in afara judecatorilor
nostri care ne asculta. Poporul este de ase-
menea interesat de tot ceea ce vom spume
nos. Trebue sA vorbim aici ca si cum el ar
fl prezent. Inaintea lui, in totalitatea sa.
trebue sA ne justificAm" 1. La 26 Mai 1797.
Babeuf $1 Darthe sunt condamnati la moarte.
Babeuf sia tras ideile sale din utopism
dar, spre deosebire de altii, s'a ridicat panti
la constiinta importantei istorice a luptei de
clasa. Ce este revolutia franceza? LIO
rAzboi declarat Intre patricieni sl plebe',
Intre bogati si saraci". Babeuf no distinge
In mod net pe muncitori din massa sara-
cilor" pe care s'a sprijinit inainte de toate.
El s'a gandit la comunitatea pamanturilor,
dar a observat ca fapt nou sl Importanta
industriei moderne si structura capitalistA
care o caracterizeaza. Pentru ce primii
agenti, aceia care tac munca creatoare,
munca esentiala, au incomparabil mai pu-
Jean Bruhat, Istoria miacArii muncitorezti franceze.
Ed. Sociales, 1952, V. I, p. 145
 NOTE $1 RECENZI1
tine avantaje deck negustorii care, In ochii
inei, nu fac decat o munca inferioara, munca
de distributie". Inainte de Fourier, el de-
l/mita consecintelc dezastruoase ale concu-
rentei, care duce la monopol $i provoaca
crizele. Contrar utopistilor, Babeuf si-a dat
seama de caracterul progresist al masinis-
mului, cu conditia ca el sä fie pus in ser-
viciul asociatiei.
Babeut a omis ideea dictaturii pe care
Buonarotti, prietenul sau, a definit-o asttel:
O autoritate extraordinai a, prin care o
natiure sA poata fi pusa In posesia liber-
tatii este necesara". Aceasta idee avea la
baza experienta istorica a Comitetului Sal-
varii publice. Babeuf a aratat cum trebue
sa fie un conducator al clasei muncitoare $i
sfarsitul lui eroic constitue astazi mai mutt
decat oricand un exemplu pentru proleta-
riatul trancez in lupta cu exploatarea cres-
canda a imperialismului american, care a
invadat teritoriul Frantei. In perioada In
care traeste Babeul, desvoltarea economics
is aspecte ingrijoratoare. Daca pe de o park
o mans de speculanti se imbogalesc pc
seama masselor, pe de alts parte, mizeria
acestora sporeste. In randurile armatel,
nemultumirea creste. Directoratul, incapabil
de a rezolva situatia interns grava, la care
se adanga $i infrangeril militare, este
rasturnat. La 18 Brumar (9 Noembrie) 1799,
burghezia thermidoriana, doritoare de paoe,
pentru a putea sa -$i mareasca in tihna ave-
rile, aduce la putere pe generalul Bonaparte,
omul care nu fusese Inca atins de coruptia
secolului ski $i care srlrobise la sfar-Atul
Conventiei, insurectia regalistA din 13 Veit-
demiaire.
Statul modern, instrumentul dominatlei de
class a burgheziei, impotriva caruia mi$-
carea muncitoreasca trebuia sa angajeze o
lupta care nu se poate termina cleat prin
distrugerea acestui stat, s'a nascut cu Con-
sulatul $i Imperiul. Napoleon a lucrat achy
la consolidarea statului burghez. El a folosit
rn acest stop $i biserica, pe care a atras-o
de partea clasei sale prin Concordatul sem-
nat in 1801.
Napoleon, a subliniat Karl Marx, a creat
In interiorul Frantei conditiile datorita ca-
rora se poate desvolta libera concurenta,
exploata. proprietatea parcelara a solului $)
utiliza fortele productive libere ale natiunli,
in limp ce, In exterior, el mAturA toate insti-
tutiile feudale. in masura In care aceasta
era necesar pentru a crea societatii bur-
gheze din Franta mediul de care ea avea
nevoie pe continentul european. Napoleon a
pus totul In miscare pentru consolidarea cu-
ceririlor burgheze ale revolutiei. Codul civil
devine baza legala a proprietatii private hur-
gheze, pe care o apara impotriva neposedan,
www.dacoromanica.ro
2G8
tilor. Lonceput In functie de interesele bur
gheziei spune G. Lefebvre In Napoleon".
[Codul civil] se ocupa inainte de toate sA
consfinteasca dreptul de proprietate. In
restul tarii, regimul napoleonian a sprijinit
taranimea instarita care era pentru regtm
un element de ordine.
Napoleon sprijina activ desvoltarea indu-
striei. Pe masura ce burghezia se intareste,
sunt luate masuri pentru supunerea munci-
torilor, introducandu-se livretul care con-
tine semnalmentele precise ale fiecarui mun-
citor. Legea din 12 Apt ilie 1803 confirms
legea Le Chapelier. Ea aduce pedepse severe
pentru muncitorii grevisti.
Blocada continentals impusa de Napoleon
popoarelor Europei Invinse face sa creasch
mizeria triasselor. Masurilor de represiune
luate de Napoleon, muncitorii le raspund
organizandu-se in asociatii secrete. Criza
din 1810 arunca pe drumuri zeci de mii de
muncitori.
Nemultumirea tierbe to centrele industriale,
far in cartierele pariziene, cavaleria patru-
leaza cu sabia scoasa. Aceasta criza econo-
mics $i Infrangerile sulerite pe campiile
Rusiei din partea armatelor ruse$ti au lost
hotaritoare pentru caderea lui Napoleon. In
plus, tradarea burgheziei, speriata de masu-
rile autoritare luate de Napoleon, duse In
1814 la tradarea generalilor, oamenilor de
afaceri, a guvernului. La Bordeaux, primarul
Lynch, conte al imperiului, preda orasul
Englezilor. Erontierele sunt fortate. Solul
Frantei este invadat. impotriva inamiculut
se ridica din nou massele. Taranii, e \as
perati de violenta ocupantilor $i nedorind
intoarcerea feudalismului, se bat In Chain
pagne $i In Est. Franctirorii din Vosgi fac
sa tremure detasamentele inamice. La 29
Martie, dkatii sosesc In tata Parisulut
Muncitorii ter arme pentru a apara capitala.
Totul este zadarnic. Cieneralul Marmont, gi-
nerele financiarului Perregaux, 11 tradeaza
pe Napoleon $i semneaza armistitiul. Napo.
leon, speriat in fata eventualitatii de a
deveni conducatorul unei miscari de masse,
abdica. Monarhia se reintoarce in furgoanele
strAlnilor. Feudalii au aratat ca nu au vrut
$i nu au Invatat nimic din lectia data de
Revolutie. Ei restabilesc drapelul monarhiei
absolute. Se vorbeste de reintoarcerea la
corporatii. Muncitorii someaza. La Martie.
1
Napoleon, debarcat in golful Juan, se in
dreapta spre Paris. Napoleon poate devenl
conducatorul masselor, dar el refuza din nou
sa preia conducerea Jarqueriei. E to Invins
$i la 22 Iunie 1815 abdica pentru a doua
oars $i este trimis In insula Sf. Elena. Bur-
ghezia, In deosebi cea financiara, se bucurA.
Revolutia $i imperiul au creat conditiile
unei desvoltAri masive a capitalism ului,
264 STUDII
desvoitare ce nu mai putea fi oprita de
reactiunea feudala a celei de a doua restau-
ratii. Restauratia a Insemnat un compromis
hare marea burghezie si nobilime, cu con-
ditia tridepartarii din viata politica a masse-
lor populare si promovarea unei politici
economice care sa dea satisfactie si agra-
rienilor si unei parts dintre manutacturisti.
Tretme tinut seams de faptul ca recensa-
mantul din 1826 atata, 'Ia o populatie de
.31.850.000 de locuitori, 22.250.000 de tarani
si ca marea proprietate funciara juca Inca
un rot considerabil. Legea din 1825, prin
care se acorda 1 miliard emigrantilor, resta-
bilea vechea proprietate nobila, is care se
adauga marea proprietate burgheza de pa-
manturl, Ca In Normandia spre exemplu.
In perioada restauratiel, desvoltarea indu-
strict este lenta. In asemenea conditii, pu-
terea politica apartine vechii nobilimi si
marii burghezii. Constitutia este Charta
din 1814, care (la puterea executive regelui
si imparte pe cea legislative cu o camera
a pairil6r, numita de el si cu o camera a
reprezentantilor, aleasa printr'un sufragiu
cerrsitar restrans. Muncitorii, tarartimea,
mica burghezie si o parte din cea mijlocie
este eXclusil din viata politick
Legile nu dau dreptul de a Invata, copii-
lor muncitorilor si taranilor. Matchizul dr
Foucault putuse sa spun& la tribuna Adu-
Constituante, In 1790, ca pentru a fi
muncltor nu este necesar sa stiff se scrii
si se citestf.
Este epoca In care contele Claude-Henri
de Saint-Simon, elev suspectat al ha D'A-
lembert, Miter al lul La-Fayette, colonel In
armata americana, pune In Franta, Impreuna
cu Fourier, bazele socialismukui utopic.
Saint-Simon admite ca fiecare forma de
proprietate a dat nastere unei structuri po-
litice diferitt'. Istoria este o fizica sociala",
scrie er. EI pune accentul pe productie si pe
desvoltarea ei, accrrciand cea mai mare im-
portanta industriasilor, ale caror interese,
dupe el, stint ale natittnii Intregi. De aid,
el trage concluzla necesitatii luptei Impo-
triva patazitilor rentei (nobill proprietari
funclara, acordarea puteril industriasilor
desvOltarea concentrarii capitaliste si, In
particular, concentrarea industrials si finan-
ciara. Saint -Simon este un utopist. El se
ridica Impotriva Mizeriei masselor. Dar el
nu a observat si nu a analizat contradictia
fundamentals dintre procesul de productie
devenit social si proprietatea privata capi-
talistA asupra mijloacelor de productie. El
nu a sezisat ca proletariatul In crestere era
singura forts socials capabill sa instaureze
regimul socialist. Saint-Simon a crezut ca
poate asigura fericirea tuturor prin buna-
www.dacoromanica.ro
vointa" unui pumn de industriasi exploa-
tatori, al caror interpret s'a faeut prin uto-
pismul sau. K. Marx a remarcat ca, Inatara
de Noul crestinisrn-", In care Saint-Simon
lua apararea clasei muncitoare, toate scrie-
rile sale anterioare nu sunt In total decat
gloriticarea societatti burgheze, opusa socie-
tatii feudale, sau Inca, a industriasilor si
bancherilor Impotriva maresalitor sl legisla-
torilor napoleonieni.
Alt utopist, Charles Fourier, credea ca
oaza comunk, falansterul, creat pe baza pro-
prietatii colective a unei duzini de familii
In mijlocul societatii burgheze, ar putea re-
zolva situatia. El crede ca burghezia trebue
sa-1 ajute sa creeze asemenea falanstere.
Ceea ce a ramas din teoriile sale a fbst cre-
dinta in progresul contimm al societatli sl
critics viguroask la adresa societatri timptv
lui sau.
Socialismul utopic, spune Lenin In studiul
sau asupra surselor marxismului, nu stie sa
explice- nici fondul sclaviei salariate fn
regimul capitalist, nici sa descopere legile
desvoltarii sale, nici sg gaseasca torta so-
data capabila de a crea societatea atlas.
In perioada pans Ia 1830, grevele muncito-
rilor au lost destul de numeroase. Criza
economics sa accentueaza si, °data cu ea,
creste si agitatia muncitorilor. Aceasta va
fi una din cauzele esentiale ale revolutiei
din 1830. Agitatia muncitorilor is aspectul
insurectiei armate. La 19 si 20 Noembrie
1827, la Paris, muncitorii si studentif se bat
pe baricadele strazilor Saint-Denis sf Saint-
Martin. Sunt morti si raniti. Mica burghezie
este iovita de criza. Dupe 1827, bugetul
este In deficit continuu. Criza agraveaza an-
tagonismul dintre aristocratia funclara si
marea burghezie. In alegerile din 1827,
marea burghezie face bloc : ultraregastil
stint Invinsi. Criza politica este deschisk.
Ministrul ultraregalist Villele este Inlocuit
cu moderatul Martignac, cartaa Ii urmeaza
ministerul readionar al emigrantului cdnte
de Polignac. Camera este disolvata. Se inter-
zice aparitfa oricaruf jurnal fare autorizatle
prealabila, reInnoita la fiecare trei lunl si
se suprima pentru caiculul censulul electoral
patentele platite de industriasi, comercianti,
avocati, medic!, excluzand astfel dela vot o
importanta parte a burgheziei. Scopul era
clar: asigurarea puterii numai marilor pro-
prietari tunciari. Muncitorimea intervine din
nou. In cele Trei glorioase" zilele de
27-28-29 Tulle poporul Parisulul ras-
toarna pe Burboni.
Burghezia profits ca de obicei de lipsa
de organizare a muncitorilor si aduce la con-
ducere ramura de Orleans, reprezentata prin
Ludovic-Filip. Odita cu ea, oligarhia finan-
 NOTE SI RECENZII
tiara preia conducerea. Lalitte, regele ban-
cherilor si bancherul regilor" si Casimir
Perier, fiul unuia din fondatorii Bauch Fran-
tei, se instaleaza la guvern, iar alaturi de
ei, Guizot, istoricul si teoretioianul burghe-
ziei si 1hiZrs, catgut de mai tarziu al
Comunei. Echipa este completa. Domnia ban-
cherilor poate Incepe. Cortina despre care
Lafitte credea ca poate cadea peste farsa
jucata, nu putea fi insa trasa. Lupta con-
tinua si, timp de patru ani, dela 1830 la
1834, muncitorii se vor bate, de data aceasta
pentru contul lor propriu.
Muncitoril se prganizeaza. Auguste Blanqui
organizeaza studentii: Lupta muncitorilor
creste si pe masura desvoltarii lor creste
si nivelul constiintei lor. Muncitorii cer mic-
sorarea zilei de munca si marirea salariilor.
Lupta dintre burghezie si muncitorime is
forme mai ascutite.
In 1831, o noua laza se deschide fn istoria
miscarii muncitoresti franceze, odata cu ras-
coala tesatorilor lyonezi din 1831. Tesatorit
s'au ridicat Impotriva unei exploatari san-
geroase.
Lupta se cla pentru fixarea tarifului care
sa acorde muncitorilor minimul de trai.
Dupg o manifestatie a 6.000 de muncitori
tariful este aprobat de industria$i; el nu, va
fi insa respectat. Presedintele consiliulul de
ministri, burghezul Casimir Perier, da brdi-
nul de nerespectare a lui.
La 17 Noembrie, afire de mana chearna pe
muncitori sa se adune. La 21 Noembrie,
lucrul Inceteaza. Muncitorii, in randuri de
ate patru, inainteaza spre cartierele din
centru.
Pretutindeni, baricadele apar cu iuteala.
Grenadierii primei legiuni a Ora nationale
burgheze dau Inapoi. Pe drapelul tesatorilor
apare celebra inscriptie: A trai muncini
sau a muri luptand". Prefectul si generalul
Ordoneau sunt facuti prizonieri. Armureriile
sunt devastate. Cazarma Bon Pasteur este
cucerita. La 23 Noembrie, ramasitele invinse
ale trupelor parasesc Lyonul. Muncitorii se
organizeaza. Un stat major provizoriu",
sub conducerea lui Lacombe, din volun-
tarn Rhonu11.6", este format. Lipsiti de matu-
ritate politica, muncitorii Incep tratative cu
burghezia, dandu-i posibilitatea sa se orga-
nizeze si sa Innabuse cu forta revolts.
Rascoala muncitorilor lyonezi dela '1831
observa istoricul sovietic Velghin a lost
semnalul prin care clasa muncitoare, cu
toata lipsa sa de organizare si cu toata
slabiciunea sa ideologica, apare ca o forta
sociala independents. Aceasta rascoala des-
chide un nou capitol in istoria omenirii:
impotriva' burgfteziei, se ridicase viitorul sau
gropar.
www.dacoromanica.ro
265
Fr. Engels arata ca lupta de clasa Intre
proletariat si burghezie trece pe primul plan
al istoriei celor mai avansate tad ale Euro-
pei, proportional cu desvoltarea marit Indus-
trii pe de o parte, cu noua dominatie politica
cucerita de burghezie, pe de alta parte. Peri-
oada care urmeaza poate fi caracterizata
ca o petioada de crestere a luptei Impotriva
exploatarii nemiloase a fabricanttlor. Grevele
se tin lant. Ele cuprind Intreaga Franta.
Cu ocazia funeraliilor generalului Lamarque,
antiregalist, la 5 Iunie 1832, muncitorimea
manifesteaza impotriva grelei ei situatii.
Alaturi de muncitori Ian porttie republi-
canii mic-burghezi. Ei fac front comun cu
muncitorii impotriva monarhiei din Iulie.
Cand, in Octombrie 1833, se organizeaza
Societate4 republicana a drepturilor omului"
(care urmeaza Societatii prietenil poporu-
lui"), in comisia de propaganda alaturi de
intelectuali se gasesc si muncitori, ca: tipo-
grafii Lemonier si Pasquier-Labruyere, cis-
marl ca Efrahem, lucratorul de mobile de
abanos Royer si altii.
Advocati republicani asigura apararea
muncitorilor si jurnalele repubricane publica
petitiile lor. G.uvernul este insa hotarit sä
se opuna cererilor muncitorilor de sporire a
salariului. In 1833, la lucrarile de constructii
din Paris sunt intrebuintate trupe in locul
muncitorilor grevisti. La 25 Martie 1834 este
votat proiectul de desfiintare a asociatiilor
care cuprind mai putin de 20 de persoane.
Ca urmare isbucnesc revolte..Semnalul este
dat tot la Lyon. Greva generala a mes-
tesugarilor isbucneste la 12 Februarie 1834,
fara a avea insa rezultate practice. Dar
nemultumirea creste. In noptile de 8 si 9
Aprilie, trupele ocupa principalele ediflcii. 1.a
Lyon la 9 Aprilie greva devine generala.
Apar primele baricade. Ele sunt distruse cu
lovituri de tun. Dela 9 la 12 Aprilie, Walla
face ravaje. ,;Foc asupra oricui va aparea
pe strazi", se ordonase soldatilor. Forturile
bombardbaza orasul. La 12 Aprilie, trupele
luara ofensiva. Ultimii rasculatl sunt !lupins!
sure centrul orasului si ttnpuscati In bise-
rica Cordelierilor. Prefectul Gasparin, fiul
unui conventional, si locotenentul-general
Aymard, colonel al lui Napoleon si nepot al
unui conventional, au lnnecat In sange ras-
coala lyoneza. Dar miscarea grevista con-
tinua. La 11 Aprilie are loc o manifestatie
la Saint-Etienne. In mine inceteaza lucrul.
La Arbois, rasculatii ocupa primaria. Mani-
festatii puternice au loc la Grenoble, Mar-
silia, Clermont-Ferrand. La Paris, barica-
dele apar In cartierul Marais si pe strazile
Beaubourg, Aubourg-le-Boucher si Transno-
nain. Trupele care intervin masacreaza nu-
mai Intr'o casa din strada Transnonain 14
persoane. Thiers,' pre$edititele consiliulul 5i -a
260 STLDII
inceput cariera sa de criminal. Generalul
Bugeaud spusese trupelor: Trebue totul
ucis. Prieteni, fiti necrutatori". 2000 de sus-
pect! sunt arestati. Un proces monstruos
Incepe, proces In care se refuza acuzatilor
apararea si In care multi sunt condamnati
la deportare si Inchisoare.
In Septembrie 1835 sunt votate legi spe-
dale de represiune. Astfel se termina, prin-
tr'o Infrangere aparen'a, aceasta serie de
lupte care nu fac in realitate decat sa imbo
gateasca experienta si combativitatea clasei
muncitoare franceze. Clasa muncitoare fran
ceza devine din ce In ce mai constienta de
forta sa. Ea continua si astazi, fara crutare,
si In mod consecvent, sub conducerea P.C.F.,
lupta pentru eliberarea Frantei, sugrumata
de planul Marshall $i de exploatarea nemi-
loasa a burgheziei franceze.
Astazi mai mult cleat oricand ne apare
clar faptul cli tesatorit lyonezi si, alaturi de
ei, toti muncitorif Frantei, nu s'au luptat
zadarnic. De-a-lungul istoriei sbuciumate
poporulul francez, cuvintele ziarului munci-
toresc lyonez Ecoul Fabricii", care evoca
amintirea tesatorilor lyonezi cazuti pentru
libertate sunt un memento pentru ocupantii
neo-fascIsmulut american.
Dormitl In pace, victime ale lui Noem-
hriel SA va fie tarana usoaral... Sangele
vostru a fecundat pamantul din care trebue
sa creasca arborele emanciparii proletarilor".
Arborele emanciparii proletariatului creste
invincibil pe pamantul U.R.S.S. si al tarilor
de democratie populara. Sub steagul tut
Lenin si Stalin, victoria proletariatului inter-
national apare ca un fapt dela sine inteles,
caci nu este In puterea nimanui de a opri
In lac mersul istoriei.
J. Bruhat, un luptator dart pe frontul
ideologic, da o lovitura necrutatoare calom-
niatorilor burghezi ai miscarii muncitore$ti
franceze sl arata rolul hotarttor al acestefa
in lupta pentru libertatea Frantel.
El redA etapele desvoltarii miscarti munci-
toresti franceze si apnea la etapele acestei
desvoltari, geniala InvataturA creatoare a
marxism-leninismulut.
J. Bruhat, reprezentant al poporulul mun-
citor francez, membru at P.C.F., a reusit ss
redea In putine pagini problemele esentiale.
www.dacoromanica.ro
Lucrarea are insa si lipsuri. Printre altele,
autorul ar fi trebuit sa insiste mai mult,
atunci cand vorbeste de revolutia burgheza
din Franta asupra caracterului limitat at
acestei revolutil in comparatie cu Marea
Revolutie Socialists din Octombrie sl sit
arate mai !impede acest lucru pe baza obser-
vatiilor asupra proiectului manualulul de
istorie moderns de I. V. Stalin, S. Chirov
si A. Jdanov, care spune ca Trebue aratat
ca revolutia burgheza franceza (ca si oricare
ana revolutie burgheza), eliberand poporul
de lanturile feudalismului si ale absolutis-
mului, i-a impus alte lanturi, lanturile capi-
talismului si ale democratiei burgheze, In
timp ce revolutia socialists din Rusia a sftl-
ramat toate lanturile de once fel si a ell-
berat poporul de toate formele de exploatare;
aceasta idee trebue sa constitue firul rosu al
minualului de istorie moderns.
De aceea, nu se poate admite ca revolutia
tranceza sa fie numita pur si simplu mares
revolutie", ea trebue numita si tratata ca o
revolutie burgheza" I.
Asupra acestei probleme trebula st se
insiste mai mutt in lucrare.
De asemenea credem ca trebuia insistat
In mod deosebit asupra perioadei Mai 1793
Julie 1794, perioada revolu(iei burghezo-demo-
cra'ice, cum o denumeste V. I. Lenin, asupra
caracterului ei deosebit fats de restul revo-
lutiei, tocznal pentruca ea poarta In mod spe-
cific amprenta initiativelor populare, a mun-
citorimit pariziene, eat de des amintita de
tribunul" poporulul, Marat. Lucrarea ar fi
putut fi mai vie daca ar fi lost actualizata,
fn deosebi acolo unde se vorbeste de Neer-
carea de tradare a intereselor nationale ale
Frantei de catre burghezia gironding In
etapa 1791-1793 si de lupta partizanilor In
momentul invaziei Frantei In 1814. Autorul ar
fi putut arata lupta eroica a P. C. F. In
perioada ocupati'ei hitleriste si lupta actual/I
a masselor populare conduse de P. C. F.,
Impotriva ocupantilor neo-fascisti americans.
Cu toate aceste lipsuri, lucrarea este meri-
toasa si contribue Is cunoasterea trecutului
glorios de lupta a poporulul francez.
D. Trandatirescu
' Studii", Revista de istorie oi filosofie, Nr. 1, anul
3, Ianu3ri, 195o, p. 8.
 DIN PARTEA REDACTIEI

Redactia revistei Studii" aduce la cuno#inta ca

sta la dispozi(ia colaboratorilor # cetitorilor revistei, in
toate zilele lucratoare, intre orele 17 fi 20.
In prima sambotei a fiecarei luni, intre orele 17 ,ii
20, au loc discu(ii critice cu privire la con(inutul revistei.
Toti colaboratorii # cetitorii revistei stint invitati ceildu-
ros so participe la aceste desbateri critice.
Sediul redacfiei se aflei in Bucuregi, Bulevardul
Generalissimul Stalin Nr. 1, tel. 2.87.43.

www.dacoromanica.ro
 '41 4 't
1,4

it
INTREPRINDEREA
1 'at A
POLIGRAFICA Nr. 4
DUCIIREgTI '.. 4'

4' IRS .
44

i .
,

1 213. LEI 5.- A

www.dacoromanica.ro
t
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro