ACADEMIA REPUBLIC!!

POPULARE ROMANE
Institutul de Istorie si Filosofie

Revista de istorie i filosofie

I
ANUL 5
OCTOMBRIE DECEMBRIE 1952
EDITURA ACADEMIBI REPUBLICII POPULARE ROMANE
www.dacoromanica.ro
 s.S TUDI I" REVISTA DE ISTORIE SI FILOSOFIE
APARE TRIMESTRIAL
COMITETUL DE REDAC/E
ACAD. P. CONSTANTINESCU - IASI, CORR, UNIV. BARBU CAMPINA, CONF. UNIV. V. MACIU,
PROF. UNIV ION ioNmilcu, PROF. UNIV. D, PRODAN. PROF. UNIV. S. STIRBU,
ACAD. MIHAIL ROLLER: REDACTOR RESPONSABIL
BUCURESTI, B-DUL GENERALISSIMUL STALIN NR. 1, TEL. 2.27-43
ABONAMENTE: CENTRUL DE DIFUZARE A PRESEI, BTR. SARINDAR IA, TEL 8213110, 91
LIBRARIA ACADEMIEI R. P, R. CALEA VICTORIEI 27, TEL. 4.011150

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANE
INSTITUTUL DE ISTORIE $1 FILOSOFIE

STU DII
Revista de istorie si filosofie

IV
ANUL 5
OCTOMBRIE-DECEMBRIE 1952
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMANE
www.dacoromanica.ro
 ,,S TUDI IR REVISTA DE ISTORIE SI FILOSOFIE
APARE TRIMESTRIAL
COMITETUL DE REDACTIE
ACAD. P. CONSTANTINESCU - IASI, CONF. UNV. BARBU CAMPINA, CONF. UNIV. V. MACIU,
PROF. UNIV ION IONASCU, PROF UNIV. D. PRODAN. PROF. UNIV. S. sTIREILIt
ACAD. MIHAIL ROLLER: REDACTOR RESPONSABIL
BUCURESTI, 5 -DUL GENERALISSIMUL STALIN NR. I, TEL. 2-I37.43
ABONAMENTE: CENTRUL DE DIFUZARE A PRESEI, BTR. SARINDAR 141. TEL. 5-28-90, SI
LIBRARIA ACADEMIEI R. P. R. CALEA VICTORIEI 27, TEL. 4-011.80

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
I. STALIN, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S 5
I. STALIN, Cuvantare rostita to Congresul at XIX-lea al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice . . . . . . . 61

*
GH. GHEORGHIU-DEJ, Insemnatatea istorica mondiala a Congresului al
XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice . . . . . 64

*
GH HAUPT, Despre Nicolae Balcescu si cercurile revolutionar-deinocratice
din Rusia 94
Scurt dic(ionar filosofic (Extrase) 109

*
DOCUMENTARE, NOTE $1 RECENZII
Cuprinsul manualului de Istorie a R.P.R 119
'Documente privind istoria RomAniel. Veacul XVI, A. Moldova, vol. IV (1591-
1600) ; veacul XVI, B. Tara Romaneasc5 vol. III (1551-1570) ; veacul
XVI, B. Tara Romaneasca, vol. IV (1571 -1580) . . . . . . 126
M. C. Carger, Chievul gi cucerirea mongols. Sovietscaia Arheologhia",
1949, Nr. 11; N. I. Pavlenco, Contributii la problema pietei fortei de
munca pentru manufacturile metalurgice in deceniile 3-5 ale secolului
at XVIII-lea. Voprosi Istorii", 1952, Nr. 3, p. 99-123 (Gh. D.) . . 133

*
Tab la de materii a anului 1952 (Studii, anul V, 1952, Nr. I, II, III, IV) . . 140

www.dacoromanica.ro
 COAEP/ICAHHE
Grp.

14. CTAJIHH, 3HoHomw4ecHne npoonemm couHannama B CCCP

H. CTAJIHH, Pm, npoHatiecemiaar Ha XIX c-beane KOMMyHHCTHReCKOft Hama
COBeTCK0r0 Coma. 61

*
Hamm Col:len icor° Colon. .....
F. FEOPFHY-TIE>K, Milposoe HcTopHaecHoe 3HatieHHe XIX rbeana KommyHticTwiecHori

*
64

F. FAYF1T, 0 Htuconae 53nnecxy H o pesonwaHoHHbix aemoxpaTHaecHHx xpyrax

B POCCHH. . 94
KpancHil (1minoco4cxHil cnoHapb (smaepanui) . . . . 109

*
,LIOKYMEHTbI, 3AMETKI4 H PEU,EH3H14
Coaepniantie y4e6HHaa HcropHH PHP 119
floxymeHTm B CBR3H C ncTopHefi PyMbIHHH. XVI sex, A. MOJUIHBHR, TOM IV
(1591-1600) ; XVI sex, 5. Banaxna, TOM III (1551-1570) ; XVI sex,
B. BanaxHa, TOM IV (1571-1580) 126

*
M. K. Kaprep, Kites H moHronbcxoe aaaoeaamie. CoBeTcHaa apxeo.norHH, 1949, 11 ;
manylmxTyp B 20-40 ronax XVIII sm. Bonpocm HCTOpHH, 1952, 3, cTp.
99-123 (F. fi.). . . . .
lipe,nmembia yxaaaTenb (CTyn,H, Ton V, 1952, I, II, III, IV)
. ....
H. H. Ilasnewco, K aonpocy o pblHKe pa6o4eci alma Ansi meTannyprimecxxx
. . .

,
.
.
133
140

www.dacoromanica.ro
 I. STALIN
PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI
INU. R. S. S.

Catre participanlii la discutia economic?'

OBSERVATII CU PRIVIRE LA PROBLEMELE ECONOMICE

LEGATE DE DISCUTIA DIN NOEMBRIE 1951

Am primit toate documentele privitoare la discutia economics care

a avut loc in legatura cu aprecierea proiectului manualului de economie
politica% Printre a:tele am primit Propuneri pentru imbunatatirea pro-
iectului manualulUi de economie politica", Propuneri pentru Inlatu-
rarea greselilor si inexactitatilor" din proiect, Nota despre chesti.unile
litigioase".
Socotesc 'necesar sa fac urmatoarele observa4ii cu privire la toate
aceiste materiale, precum §i la prolectul de manual.

1. PROBLEMA CARACTERULUI LEGILOR ECONOMICE IN SOCIALISM

Unii tovara§i neaga caracterul obiectiv al legilor §tiintei, indeosebl
al legilor economiei politice in socialism. Ei neaga faptul ca legile eco-
nomiei politice oglindesc legile care stau la baza unor procese ce se
desfasoara independent de vointa oamenilor. Ei socotesc ca dat fiind
rolul deosebit pc care istoria 1-a rezervat statului sovietic statul
sovietic, conducatorii lui, pot sa suprime legile existente ale economiei
politice, pot sa formeze" noi legi, sa creeze" noi legi.
Acesti tovara§i gresesc profund. Dupa cat se vede ei confunda legile
§tiintei, care oglindesc procesele objective ce au loc independent de vointa
oamenilor in natura squ in societate, cu acele legi care sunt create de
guverne, sunt create din vointa oamenilor §i nu au decal o putere juri-
diet. Ele nu trebue insa nicidecum confundate.
Marxismul concepe legile §tiintei indiferent daca este vorba
de legile stiintelor naiurii sau de legile economiei politice ca o oglin-

www.dacoromanica.ro
6 I. STALIN

dire a pToceselor obiective care au loc independent de vointa oamenilor_

Oamenii pot sa descopere acete legi, sä le cunoasca, sä le studieze, sa
tina seama de ele in actiuniie Tor, sä be foloseasca in interesul socie-
tatii, dar ei nu pot sa le schimbe sau sa le suprime. Cu atat mai mult
ei nu pot sä formeze sau sa creeze noi legi ale stiintei.
Inseamna oare aceasta ca, de pilda, rezultatele actiunii legilor
naturii, Tezultatele actiunii fortelor naturii sunt in genere de neinLa-
turat, ca actiunea destructive a fortelor naturii se produce pretutindeni
si intotdeauna ca o forta elementary, implacabila, care nu poate ti
influentata de actiunea oamenilor? Nu, nu inseamna. Dace facem abstrac-
tie de procesele astronomice, geologice si de alte cateva procese analoage,
In care oamenii, chiar daca au ajuns sa cunoasca legile dezvoltarii
acestora, sunt inteadevar neputinciosi sa le influenteze, apoi in multe
alte cazuri oamenii sunt departe de a fi neputinciosi in ceeace priveste
posibi:itatea de a influenta procesele naturii. In toate aceste cazuri oa-
menii, cunoscand legile naturii, tinand seama de ele si sprijinindu-se
pe ele, aplicandu-le si folosindu-le cu pricepere, pot sa limiteze sfera
de actiume a acestora, sa dea fortelor destructive ale naturii o alts di-
rectie, sa intoarca fortele destructive ale naturii in folosul societatii.
Sa luam un exemplu, Intre malte altele. In timpurile stravechi revar-
sarea marilor fluvii, inundatiile, distrugerea locuintelor si semanatu-
rilor provocate de acesteo erau socotite o calamitate de neinlaturat
Impotriva careia oamenii erau neputinciosi. Dar cu timpul, odata Cu.
dezvoltarea cunostintelor omului, cand oamenii au invatat sa con-
stnuiasca diguri si hidrocentrale, a devenit ca societatea sä
fie ferita de calamitatea inundatiilor, care inainte pareau de neinlaturat_
Mai inult, oamenii au invatat sä pima frau fortelor destructive ale
naturii, au invatat, ca sa zicem asa, sä be struneasca, sa intoarca forta
apei in folosul societatii, s'o foloseasca pentru irigarea ogoarelor, pentru
dobandirea de energie.
Inseamna oare aceasta ca oamenii au suprimat astfel legile naturii,
legile stiintei, ca au creat noi legi ale naturii, noi legi ale stiintei? Nu,
nu Inseamna. Adevarul este c5 toata aceasta procedur5, de preintampi-
nare a actiunii fortelor destructive ale apei si de folosire a lor in inoe-
resul societatii, se desfasoara Fara vreo calcare, schimbare sau suprimare
a legilor stiintei, Fara sa se creeze noi leg: ale stiintei. Dimpotriva,
toata aceasta proceduia se realizeaza in mod riguros, pe baza legilor
naturii, a legilor stiintei, caci once calcare a legilor naturii, cea mai
mica calcare a lor, n'ar face decat sa strice treaba, s5 zadarniceasca
aceasta procedure. Ace las lucru trebue spus si despre legile dezvoltarii
economice, despre legile economiei politice indiferent daca e vorba de
perioada capitalismului sau de perioada socialismului. aci, ca si in
domeniul stiintelor naturale, legile dezvoltarii economice sunt legi objec-
tive, care oglindek procesele de dezvoltare economics ce se desfasoara
independent de vointa oamenilor. Oamenii pot sa descopere aceste legi,
sä be cunoasca si, sprijinindu-se pe ele, sa be foloseasca In interesul socie-
tatii, sa dea o alts directie actiunii destructive a unor legi, sa limiteze
sfera for de actiune, sa dea camp fiber alter legi care-si croesc drumul,
dar el nu pot sa be suprime sau sa creeze noi legi economice.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 7

Una dintre particularitatile economiei politice consta in faptul ca

legile ei, spre deosebire de legile stiintelor naturale, nu sunt legi de
lungs durata, ca aceste legi sau in orice caz majoritatea lor actioneaza in
decursul unei perioade istorice determinate, dupa care ele cedeaza locul
unor noi legi.
Legile acestea, insa, nu sunt suprimate, ci isi pierd puterea datorita
unor noi conditii economice si parasesc scena pentru a ceda locul unor
noi legi, care nu se creeaza prin vointa oamenilor, ci apar pe baza unor
noi conditii economice.
Unii se refers la Anti-Diihring" a lui Engels, la formula lui care
spune ca, °data cu lichidarea capitalismului si cu socializarea mijioa-
celor de productie, oamenii vor capata puterea asuipra mijloacelor lor
de productie, ca ei se vor elibera de sub jugul relartillor social-economice,
vor deveni stapanii" vietii lor sociale. Engels denumeste aceasta liber-
tate necesitate inteleasa". Dar ce poate inisemna necesitatea inte-
leasa"? Aceasta inseamna ea oamenii, cunoscand legile objective (nece-
sitatea"), be vor aplica Intr'un mod pe deplin constient in interesul
societatii. Tocmai deaceea spune Engels tot aci ca:
Legile propriei lor activitati sociale, care li se impuneau 'Ana
acum oamenilor ca niste legi ale naturii, legi straine si care ii dominau,
vor fi aplicate de acum inainte de oameni in deplind cunostinta de cauza
si, prin urmare, vor fi dominate de dansii" 1.
Precum se vede, formula lui Engels nu pledeaza deice in favoarea
acelora care cred ca in socialism pot fi suprimate legile economice
existente si create alt' e noi. Dimpotriva, ea cere nu suprimarea, ci
cunoasterea legilor economice si aplicarea lor cu pricepere.
Unii spun ca legile economice au un caracter spontan, ca actiunea
acestor legi este de neinlaturat, ca societatea este neputincioasa in fata
lor. Aceasta nu este adevarat. Aceasta inseamna a face din legi fetisuri,
a accepta sa devii sclavul legilor. Este dovedit ca societatea nu este
neputincioasa in fata legilor, ca societatea, cunoscand legile economice
si sprijinindu-se pe ele, poate sa limiteze sfera for de actiune, sa le
foloseasea in interesul societatii si sa le struneascr, asa cum se in-
tampla cu fortele naturii si cu legile lor, asa cum se intampla in exem-
plul de mai sus, privitor la revarsarea marilor fluvii.
Unii se refers la Talul deosebit al Puterii Sovietice in opera de con-
struire a socialismului, Tol care, chipurile, ii da posibilitate sa suprime
legile existente ale dezvoltarii economice si s5 formeze" altele noi. Nici
aceasta nu este adevarat.
Rolul deosebit ail Puterii Sovietice se explica prin dou5 imprejwrari:
in primul rand prin aceea ca Puterea Sovietica trebuia nu sa inlocuiasca
o forma de exploatare prin alts forma, asa cum s'a intamplat in revo-
letiile din trecut, ci sä lichideze orice exploatare; in al doilea rand, prin
aceea ca, dat fiind ca in Cara nu exista niciun fel de embrion gata pre-
gatit de economie socialista, ea a trebuit sa creeze, ca sa zicem asa, pe
.,loc gol" forme noi, socialiste, de economie.
' F. Engels, Anti-Dilhring", Ed. P.M.R., 1952, editia a 11-a, p. 333.
illota Red.
www.dacoromanica.ro
8 1. STALIN

Sarcina aceasta este incontestabil o sarcina grea si complicata, Bra

precedent. Cu toate acestea, Puterea Sovietica a indeplinit cu cinste
aceasta sarcina. Dar ea a indeplinit-o nu pentruca ar fi suprimat legile
economice existente si ar fi format" altele noi, ci numai pentruca s'a
bazat pe legea economics a concordanfei obligatorii a re:atiiilor de pro-
ductie cu caracterul fortelor de productie.
Forte le de productie din tara noastra, mai ales in industrie, aveau
un caractor social, pe cand forma de proprietate era particular5, capi-
talistA. Bazandu-se pe legea economica a concordantei obligatorii a rela-
tiilor de productie cu caracterul fortelor de productie, Puterea Sovietica
a socializat mijloacele de productie, le-a facut proprietate a Intregului
popor $i in felul acesta a desfiintat sistemul exploatgrii, a creat formele
socialiste de economie. Daca n'ar fi fost aceasta lege si data nu s'ar fi
bazat pe ea, Puterea Sovietica n'ar fi putut s5-si indeplineasca sarcina_
Legea economics a concordantei obligatorii a relatiilor de productie
cu caracterul fortelor de productie demult iii croeste drumul in tarile
capitaliste.
Dac5 ea nu si-a croit Inc i drumul si n'a capatat camp giber, aceasta
se datore'te faptului ca Intampin5 cea mai mare impotrivire din partea
fortelor societatii care stint pe tale de disparitte. Aci ne lovim de o alts
particularitate a legilor economice. Spre deosebire de legile stiintelor
naturii, uncle descoperirea si aplicarea unei legi noi se desf5soar5 mai
mult sau mai putin neted, in domeniul economic descoperirea si apli-
carea unei legi no care atinge interesele forte!or societatii aflate pe cage
de disparitie intarnpin5 cea mai mare Impotrivire din partea acestor forte.
Este nevoie, prin urmare, de o forta, de o for socials capabila sa
Inving5 aceasta impotrivire. 0 asemenea for s'a gasit in tara noastra
sub forma aliantei clasttai muncitoare cu tarAnimea, care reprezinta majo-
ritatea covarsitoare a societatii. 0 asemenea forta nu s'a g5sit Inca In
alie tall, in tarile capitaliste. Aci este secretul faptului ea Puterea Sovie-
tica a reusit s5 zdrobeasc5 fartele vechi ale societAtii, tar legea economics
a concordant& obligatorii d re:atillor de productie cu caracterul fortelor
de productie a capatat la noi camp pe deplin liber.
Unii spun c5 necesitatea dezvoltarii planificate (proportionale) a
economiei nationale din tara noastra da Puterii Sovietice posibilitatea
sä suprime legile economice existente si sa creeze altele noi. Aceasta este
absolut Pals. Nu trebue confundate planuriie noastre anuale $i cincinale
cu legea economica obiectiva a dezvoltarii planificate, proportionate, a
economiei nationale. Legea dezvoltarii planificate a economei nationale
a aparut ca o lege opusa legii concurentei si a anarhiei productiei sub
capitalism. Ea a aparut pe baza socializArit mijloacelor de productie,
dupa ce legea concurentei si a anarhiei productiei ti-a pierdut puterea.
Ea a intrat in vigoare pentruca economia nationala socialists nu poate
exista deck pe baza legii economice a dezvoltArii planificate a econo-
miei nationale. Aceasta inseamna ca legea dezvoltarii planificate a eco-
nomiei nationale (15 organelor noastre de p:anificare posibilitatea sa
planitice just productia socials. Dar posibilitatea nu trebue confundata
cu realitatea. Acestea sunt doua lucruri diferite. Pentru a transforma
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE soCrAusmuLui IN U.R.S.S. 9

aceasta posibilirtate In realitate trebue sa studiem aceasta lege economics,

trebue sa ne-o insusim, trebue sa Invatam s'o aplic5m in deplina cu-
nostint5 de cauza, trebue sa alcatuim asemenea planuri care s'a oglin-
deascg pe deplin cerintele acestei legi. Nu se poate spune c5 planurile
noastre annale si cincinale oglindesc pe deplin cermtele acestei legi
economics
Unii spun a une1e legi economice, inclusiv legea valorit, care
dctioneaza la noi in socialism, stint legi transformate" sau, chiar ra-
dical transformate" pe baza economiei planificate. Nici aceasta nu este
adev5rat. Nu se pot transforma" legi si cu atat mai putin in mod
radical". Dacg am putea s5 le transform5m, am putea sä le si suprim5m,
inlocuindu -le cu alte legi. Teza despre transformarea" legilor este o
r5m5sit5 a formulei gresite a suprim5rii" Si form5rii" legilor. Desi
formula transforrn5rii legilor economice a devenit demult uzuala la
noi, va trebui totusi sa renuntam la ea In interesul exactit5tii. Se poate
limjta sfera de ,actiune a cut5ror sau cut5ror legi economice, se poate
preintampina actiunea for destructive, dace, fireste, o asemenea actiune
exists, dar ele nu pot fi transformate" sau suprimate' .
Prin urmare, and' vorbim de supunerea" fortelor naturii sau a
lortelor economice, d'e dominarea" for etc., prin aceasta nu vrem deloc
sa spunem ca oamenii pot s5 suprime" legile stiintei sau s5 formeze"
aceste legi. Dimpotriva, prin aceasta vrem sa spunem doar c5 oamenii
pot sä descopere legi, s5 le cunoasc5, s5 le insuseasca, sa invete sä le
aplice In deplina cunostint5 de cauza, sa le toloseasca in interesul
societalii si in felul acesta sa be supuna, sá obtin5 dominatia asupra lor.
Asa dar, legile economiei politice in socialism sunt legi objective,
care oglindesc legile ce stau la baza proceselor vietii economice ce se
desf5soar5 independent de vointa noastr5. Oarmenii care neag5 aceasta
tez5, neag5 in fond stiinta, jar negand stiinta neaga implicit posibilita-
tea oric5rei previziuni, prin urmare neag5 posibilitatea de a conduce
viata economics.
Tar putea spune ca tot ce s'a spus aici este just si indeobste cunos-
cut, dar ca nu confine nimic nou si c5, prin urmare, nu face s5 ne pier-
dem timpul cu repetarea unor adevaruri indeobste cunoscute. Desigur,
aci Inteadevk nu este nimic nou, dar ar fi gresit s5 se creada ca nu
face sa ne pierdem timpul cu repetarea unor adevaruri cunoscute nou5.
Fapt e cä spre noi, spre nucleul de conducere, vin In ljecare an mii de
noi cadre tinere, care and de doninta de a ne ajuta, and de dorinta de
a se afirma, dar ele nu au suficient5 educatie marxista, nu cunosc
multe adevaruri binecunoscute notta si sunt nevoite sa bajbaie in Intu-
neric. Ele sunt uluite de realiz5rile colosale ale Puterii Sovietice, succe-
sele extraondinane ale oranduirii sovietice be ametesc si ele Incep sa-si
inchipue ca Puterea Sovietic5 poate once ", c5 pentru ea nimic nu este
prea greu", c5 ea poate sa suprime legile stiintei, s5 formeze legi noi.
Ce 65 facem cu acesti tovarAsi? Cum sä-i educarn in spiritul marxism-
leninismului?
www.dacoromanica.ro
10 I. STALIN

Eu cred c5 a repeta sistematic asazisele adev5ruri Indeobste cunos-

cute", a le ramuri cu r5bdare constitue unul din cele mai bune mijloace
de educare marxista a acestor tovar5si.
2. PROBLEMA PRODUCTIEI DE MARFURI IN SOCIALISM
Unii tovarasi afirm5 ca partidul a procedat gresit mentinand pro-
ductia de mArfuri dupe ce a luat puterea $i a nationalizat mijloacele de
productie in tara noastra. Ei socotesc cä partidul ar fi trebuit chiar
atunci sa inrature productia de m5rfuri. Ei se refers aoi la Engels,
care spune:
Prin luarea in stipanire a mijloacelor de productie de c5tre socie-
tate, productia de m5rfuri este in15turata $i, prin aceasta, este inlaturata.
;1 dominatia prodUsului asupra producatorilor" (vezi Anti-Diihring")i.
Acesti tovar5si gresesc profund.
S5 analiz5m formula lui Engels. Formula lui Engels nu poate fi
socotita pe deplin clar5 5i precise, deoarece ea nu arata dac5 este vorba
de luarea in st5p5nirea societatii a tuturor mijloacelor de productie sau
numai a unei parti din mijloacele de productie, adica daca toate mijloa-
cele de productie au fost trecute in proprietatea intregului popor sau
numai o parte din mijloacele de productie. Prin urmare, aceasta formula
a lui Engels poate fi inteleas5 si intr'un fel, si in altul.
Intr'un alt pasaj din Anti-Dtihring" Engels vorbeste despre luarea
in st5p5nire a tuturor mijloacelor de productie", despre luarea in st5p5-
fire a totalitciiii mijloacelor de productie" 2 Prin urmare, in formula
sa, Engels are In vedere nationalizarea nu a unei p5rti din mijloace:e
de productie, ci a tuturor mijloacelor de productie, adica trecerea in
proprietatea intregului popor a mijloacelor de productie nu numai dirt
industrie, ci si din agriculture.
De aici rezulta cä Engels are In vedere t5ri In care capitalismul si
concentrarea productiei sunt destul de dezvoltate nu numai in Industrie,
dar si in agricultur5, pentru a se putea expropria toate mijloacele de pro-
ductie ale Orli si a le trece In proprietatea intregului popor. Prin urmare,
Engels socoteste a in asemenea tari ar trebui, °data cu socializarea
tuturor mijloacelor de iproductie, sa se inlature productia de marfuri.
Yi aceasta este desigur just.
0 astfel de tars la sfarsitul veacuiui trecut, in momentul aparitiei
lucrarii Anti-Diihring" a lost numai una singur5, Anglia, unde dez-
voltarea capitalismului 5i concentrarea productiei at5t in industrie, cat
sl In agriculture atinsesera un asemenea grad, Trick era posibil ca In
cazul 1u5rii puterii de catre proletariat sa se treaca toate milloacele de
productie age Valli in proprietatea intregului popor 5i 's5 se inlature din
uz productia de m5rfuri.
Eu fac abstractie in cazul de fata de chestiunea importantei pe care
o are pentru Anglia comertul exterior, cu enorma lui greutate specific&
F. Engels, Anti-Diihring". Ed. P.M.R., 1952, editia a II-a, pag. 333.
Nola Red.
2 Op cit., p. 330-331, 347;
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. Ii

trl economia nationala a Angliei. Cred ca numai dupa ce se va fi studiat

aceasta chestiune s'ar putea solutiona definitiv chestiunea soartei pro-
ductiei de marfuri in Anglia dupa luarea puterii de catre proletariat si
dupa nationalizarea tuturor mijloacelor de productie.
Dealtfel, nu numai la srarsitul veacului trecut, dar si in prezent
nicio jars n'a atins Inca acel grad de dezvoltare a capitalismului si de
-concentrare a productiei in agricultura pe care it vedem in Anglia. In
-ce priveste celelalte tari, in acestea, cu toata dezvo:tatrea capitalismului
la sate, mai exista Inca In sate o class destuil de numeroasa de proprie-
tari-producatori mid si imijlocii, a caror soarta ar trebui sa fie hotarita
in cazul luarii puterii de catre proletariat.
Se pune Insa intrebarea: ce trebue sa face proletariatul tsi partiduil sau,
dac5 intro jars sau alta, inclusiv tara noastra, exista conditii favorabile
pentru luarea puterii de catre proletariat si rasturnarea capitalismului,
data in aceste tari capitalismul in industrie a concentrat intratata mijloa-
cele de productie, incat ele pot fi expropriate si trecute in proprietatea so-
cietatii, pe and agricultura, cu toata cresterea capitalismu'ui, este Inca
atat de faramitata intre numerosii proprietari-producatori mid si mijlocii
'eat nu e posibil sä se pund problema exproprierii acestor producatori?
La aceasta chestiune formula lui Enge!s nu da raspuns. Dealtfel, ea
nici nu trebue sa raspunda la aceasta chestiune, deoarece aceasta formula a
aparut pe baza unei alte chestiuni, si anume: care trebue sä fie soarta pro-
ductiei de marfuri dupd ce vor fi socializate toate mijloacele de productie.
Asa dar, ce-i de facut dace nu toate mijloacele de productie sunt
socializate, ci numai o parte din mijloacele de productie, dar conditii
favorabile pentru luarea puterii de catre proletariat exista trebue oare
proletariatul sa la puterea si trebue el sa desfiinteze imediat- dupa aceasta
productia de marfuri ?
Nu poate fi, desigur, considerata drept (Aspuns parerea unor pseudo-
marxisti, care socotesc ca in asemenea conditii ar trebui sa se rentmte la
luarea puterii si sa se astepte [Ana and capitalismul va reusi sa ruineze
milioanele de producatori mici si mijlocii, transformandu-i In arg-ati, si
sä concentreze mifloacele de productie in agricultura, ca numai dupa
aceea s'ar putea pune problema luarii puterii de catre proletariat si a
socializarii tuturor mijloacelor de productie. Se inteleg-e ca marxistii
-nu pot sa accepte o asemenea solutie", dace ei nu vor sä se face corn-
pled de rusine.
Deasemenea, nu poate fi socotita drept raspuns nici parerea altor
pseudo-marxisti, care cred ca ar trebui poate sä se is puterea si sa se
treaca la exproprierea producatorilor mici si mijlocii dela sate si la
socializarea mijloacelor for de productie. Nici aceasta cale absurda si
-crim:nala n'a pot accepta marxistii, caci o asemenea ca:e ar submina
orice posibilitate de victorie a revolutiei proletare, ar arunca pentru mult
-limp jaranimea in lagarul dusmanilor proletariatului.
Raspunsul la acelsta Intrebare 1-a dat Lenin In lucrarile sale despre
,,impozitul in natural` si in celebrul sau plan cooperatist". Raspunsul
www.dacoromanica.ro
lui Lenin se rezuma pe scurt la urmatoarele:
12 1. STALIN

a) sä nu scapam conditiile favorabile pentru luarea puterii; pro-

letariatul sa is puterea, fara sä astepte momentul cand capitalismul va
fi reusit sa ruineze populatia de multe milioane de Droducatori indivi-
duali mici pi mijlocii;
b) sä expropriem mijloacele de productie in industrie ¢f sa le trecem
In proprietatea intregulfui popor ;
c) an ce priveste pe producatorii individuali mid si mijlocii, sa-i
unim treptat in cooperative de productie, adica in marl intreprinderi agri-
cole, colhozuri;
d) sa dezvoltam prin toate mijloacele industria pi sa dam colhozu-
rilor baza tehnica moderns a marti productii fard a le expropria, ci,
dimpotriv5, inzestrandu-le dim belsug cu tractoare gi alte masini de
prima calitate;
e) pentru o stransa legatuia economics intre oral si sat, intre in-
dustrie ¢i agricultura, sa fie mentinuta catva timp productia de marfuri
(schimbul prin cumparare-vanzare) ca singura forma de legaturi eco-
nomice cu orasul acceptabila pentru tarani si sa se dezvolte la maximum
comertul sovietic, comertul de stat gi cooperatist-colhoznic, eliminand din
circulatia de marfuri pe toti capitali§th de orice fel.
Istoria constructiei noastre socialiste arat5 ca aceasta cale de dez-
voltare, trasat5 de Lenin, s'a dovedit a fi in totul justa.
Este in afara de orice indoiala ca pentru toate tarile capitaliste care
au o cbasa de producatori mici pi mijlocii mai mult sau mai iputin nu-
meroasa, aceasta cale de dezvoltare este singura posibil5 ai indicata
pentru victoria socialismului.
Unii spun ca productia de marfuri trebue tot-11$i, in orice conditii,
sa duc5 pi va duce neaparat la capitalism. Aceasta nu este adev5rat. Nu
intotdeauna 5i nu in orice conditii ! Nu poate fi identificata productia
de marfuri cu productia capitalist5. Sunt cloud lucruri diferite. Productia
capitalists este o forma superioar5 a productiei de marfuri. Productia
de marfuri duce la capitalism numai data exists proprietate particu:ara
asupra mijloacelor de productie, dacd forta de munca apare pe plata ca
o manf5, care poate fi cumparata de capitalist pi exploatata in procesul
de productie, daca, prin urmare, exists in tars sistemul de exploatare
de catre capitalisti a muncitorilor salariaji. Productia capitalists Incepe
aco:o unde mijloacele de productie stint concentrate in maini !particulate,
iar mundtorii, lipstitti de mij!oace de productie, sunt rbeivotti s5-si vanda
forta de munca ca o marfa. Fara aceasta nu exists productie capitalists.
El. dar dac5 nu exists aceste conditii care transforms productia
de marfuri in productie capitalists, daca mijloacele de productie nu mai
sunt proprietate particular5 ci proprietate socialists, daca nu exists
sistemul muncii salariate si forta de munca nu mai este marfa, daca
sistemul exploatarii este demult lichidat cum ramane atunci: putem
socoti ca productia de marfuri va duce totusi la capitalism? Nu, nu pu-
tem socoti astfel. Or, societatea noastr5 eite tocmai o societate in care
proprietatea particulars asupra mijloacelor de productie, sistemul muncii
sallariate, sistemul exploatarii nu mai exists demult.
Productia de marfuri nu poate fi socotita ca un :ucru de sine sta.-
tator, independent de www.dacoromanica.ro
conditiile economice inconjuratoare. Productia de
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 13

marfuri este mai veche deat productia capitalists. Ea a existat sub

oranduiTea scaavagista si a deservit-o sf totusi nu a dus la capitalism.
Ea a existat sub feudalism si 1-a deservit, totusi, deli a pregatit unele
conditii pentru productia capitalists, nu a dus la capitalism. Se pune
intrebarea : dece n'a'r putea productia de marfuri sa deserveasca pentru
o anumita perioada si societatea noastra socialists, fare a duce la capi-
talism, dace tinem seama de faptul ca productia de marfuri nu are la
noi o raspandire atat de nelimitata si atotcuprinzatoare ca in capitalism,
a la noi productia de marfuri este restransa la un cadru strict, datorita
unor conditii economice atat de hotaritoaTe ca proprietatea sociala asupra
mijloacelor de productie, lichidarea sistemului muncii salariate, lichidarea
sistemului exploatarii?
Unii spun a dupe ce a fost instaurata la noi in tars dominatia
proprietatii sociale asupra mijloacelor de productie, iar sistemul muncii
salariate sf exploatarii a fost lichidat, existenta productiei de marfuri
pierdut sensul, ca deci, din aceasta cauza, ar trebui inlaturata productia
de m5rfiuri.
Aceasta deasemenea nu este adevarat. In prezent exists la not doua
forme fundamentale de productie socialists: de stat a intregului popor
sf colhoznica, aceasta din urma neputand fi numita a intregului popor.
In intreprinderile de stat, mijloacele de productie si produsele pro-
duct& sunt proprietatea intreg-ului popor. In iintreprinderile colhoznice
insa, deli mijloacele de productie (pamantul, masinile) apart:n statului,
produsele productiei sunt totusi proprietatea fiecarui colhoz in parte,
deoarece munca in colhozuri, ca si semintele, sunt ale for proprii, iar de
parnAnt, care a fost predat colhozurilor in folosinta vesn:ca, colhozurile
dispun de fapt ca de o proprietate a lor, deli nu pot s5-1 vends, s5-1 cum-
pere, sa-1 dea in arenda sau s5-1 ipotecheze.
Aceasta situate face ca statul sa poata dispune doar de productia
intreprinderilor de stat, in timp ce de productia colhoznice dispun numai
colhozurile, ca de o proprietate a for
Dar colhozurile nu vor sa instralneze produsele lor altfel deal sub
forma de marfuri, in schimbul carom ele vor sa primeasca marfurile de
care au nevoie. Alte legaturi economice cu orasul dec5t prin marfa, deat
schimbul prin cumparare-vanzare, colhozurille nu accepta in prezent.
Deaceea, productia de marfuri si circulatia de marfuri sunt la 110i, In
prezent, tot atat de necesare cum erau, sa zicem, cu 30 de ani in urma,
atunci and Lenin proclamase necesitatea dezvoltarii pe toate caile a
circutatiei de mai-full.
Bine inteles ca atunci c5nd in locul celor doua sectoare de productie
fundamentale, sectorul de stat si cel colhoznic, va apare un singur sec-
tor de productie atoteuprinzator, av5nd dreptul de a dispune de intreaga
productie de consum a Orli, circulatia de marfuri cu gospodaria ei ba-
neasca" va dispare ca un element inutil at economiei nationale. Dar atata
vreme cat aceasta nu exists, cat raman doua sectoare de productie funda-
mentale, productia de marfuri si circulatia de marfuri trebue sa se men-
Una, ca un element necesar si deosebit de folositor in sistemul economiei
noastre nationale. In ce fel va avea loc crearea unui singur sector unit:
pe calea simplei absorbiriwww.dacoromanica.ro
a sectorului colhoznic de catre sectorul de stat,
14 I. STALIN

ceeace este putin probabil (caci aceasta ar fi luat drept o expropriere

a colhozurilor), sau pe calea organizarii unui organ economic unic at in-
tregului popor (cu o reprezentanta din partea industriei de stat si a col-
hozurilor), avand mai intai dreptul de a tine evidenta Intregii productii
de consum a tarn, iar cu timpul si a repartiza produsele, sub forma, sa
zicern, a schimbului de produse aceasta este o chestiune aparte, care
necesita o discutie separata.
Prin urmare, productia noastra de marfuri nu este o productie de
marfuri obisnuita, ci o productie de marfuri de un fel deosebit, o pro-
ductie de marfuri Para capitalisti, care are de-a-face mai ales cu marfurile
producatorilor socialisti uniti (steal, colhozurile, cooperatia), a carei
sfer5 de actiune este slimitata la obiectele de consum personal, o produc-
tie de marfuri care evident nu se plate dezvolta nn niciun caz in produc-
tie capitalists si care, Impreuna cu gospodaria ei baneasca", este sor-
tita sa deserveasca cauza dezvoltarii pi intaririi productiei socialiste.
Deaceea, nu au deloc dreptate acei tovarasi care declar5 c5, intrucat
societatea socialists nu lichideaza formele de marfa ale productiei, ar
trebui, chipurile, restabilite la not toate categorille econornice propnii ca-
pitalismului : forta de munca ca marfa, plusvaloarea, capitalul, profitul
la capital, rata mijlocie a profitului etc. Acesti tovarasi confunda productia
de marfuri cu productia capitalists pi socotesc ca °data ce exists produc-
tie de marfuri trebue sa existe i productie capitalista. Ei nu finteleg ca
productia noastra de marfuri se deosebeste radical de ,productia de mar-
furl in capitalism.
Mai mult cleat atat, eu cred ca este necesar sa renuntam si la alte
cateva notiuni 1uate din Capitalul" lui Marx, in care Marx s'a ocupat
de analiza capitalismului, notiuni lipite artificial la relatiile noastre soda_
liste. Am in vedere, Intre alte:e, asemenea notiuni ca munca necesara"
si supra"-munca, produsul necesar" $i ,,plus"-produsul, timpul ne-
cesar" si timpul suplimentar". Marx a analizat .capitalismul pentru a
lamuri origina exploatarii clasei muncitoare, plusvaloarea Si pentru a da
clasei muncitoare, lipsita de mijloacele de productie, o arms spirituals
In vederea rasturnarii capitalismului. Se Inte lege ca pentru aceasta Marx
foloseste notiuni (categorii) care corespund pe deplin relatiilor capita-
liste. Dar este mai mult decal straniu sa fie folosite astazi aceste notiuni,
cand clasa muncitoare nu numai ca nu este lipsita de puterea de stat gi
de mijloace de productie, ci, dimpotriva, are in mainile sale puterea si sta-
paneste mijloacele de productie. Astazi, in aranduirea noastra sung des.
tul de absurd cuvintele despre forta de munca ca marfa pi despre tauga-
jarea ca salariati" a muncitorilor : ca si cum clasa muncitoare, care
ztapaneste mijloacele de productie, se angajeaz5 singura ca salariata si
isi vinde ei insesi forta el de munca. Tot atat de straniu este sa vorbim
astazi despre munca necesara" pi supra"-munca : ca si cum, In condi-
title noastre, munca muncitorilor data societatii pentru largirea 7produc-
tiei, pentru dezvoltarea Invatamantalui, a ocrotirii sanatatii, pentru orga-
nizarea apararii tarii etc. nu ar fi tot atat de necesara clasei muncitoare,
aflata astazi la putere, ca $i munca cheltuita pentru acoperirea nevoilor
personale ale muncitorulalwww.dacoromanica.ro
si ale familiei lui.
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 15

Trebue notat ca Marx, in lucrarea sa Critica programului dela

Gotha", in care nu mai cerceteaza capitalismul, ci, Intre altele, prima
faza a societatii comuniste, socoteste munca data societatii pentru lar-
girea productiei, pentru invatamant, ocrotirea sanatatii, cheltueli admi-
nistrative, formarea de rezerve etc. tot atat de necesara ca si munca
cheltuita pentru acoperirea nevoilor de consum ale clasei muncitoare.
Cred ca economistii nostri trebue sa puns capat acestei neconcor-
dante intre notiunile vechi si noua stare de lucruri din tara noastra so-
cialista, Inlocuind vechile notiuni cu altele noi, corespunzatoare situa-
tiei noi.
Noi am putut tolera aceasta neconcordanta catava vreme, dar acurn
a sosit timpul and trebue in sfarsit sä punem capat acestei neconcor-
d ante.

3. PROBLEMA LEGII VALORII IN SOCIALISM

Uneori se pune Intrebarea : exista oare si actioneaza oare la noi,

in oranduirea noastra socialista, legea valorii ?
Da, exista si actioneaza. Acolo unde exista marfuri si productie de
in oranduirea noastra socialista, legea valorii ?
Sfera de actiune a legii valorii se extinde la noi, In primul rand,
asupra circulatiei de marfuri, asupra schimbului de marfuri prin cum-
parare-vanzare, asupra schimbului, In special, al marfurilor de consum
individual. Aid, In acest domeniu, legea valorii Isi pastreaza fireste,
In anumite limite rolul de regulator.
Dar actiunea legii valorii nu se margineste la sfera circulatiei mar-
futilor. Ea se extinde si asupra productiei. Este adevarat ca legea valoril
nu are un rol regulator in productia noastra socialista, dar ea actioneaza
totusi asupra productiei, $i de acest lucru nu (putem sa nu tinem seama
In conducerea productiei. Fapt este ca produ,sele de consum neceQare
pentru compensarea fortei de munca cheltuite in procesul de productie
se produc si se realizeaza la noi ca marfuri, supuse actiunii legii valoril.
Tocmai aci se manifesta actiunea legii valorii asupra productiei. In le-
gatura cu aceasta, In intreprinderile noastre au o importanta actuala
astfel de probleme ca : problema gospodariril chibzuite si a rentabilit5tii,
problema pretului de cost, problema preturilor etc. Deaceea, Intreprinde-
rile noastre nu pot si nu trebue sa renunte de a tine seams de legea
valorii.
Oare este bine aceasta ? Nu e rau. In conditiile inoastre actuale aceas-
ta Inteadevar nu este rau, deoarece aceasta Imprejurare educa cadrele
noastre din economie In spiritul conducerii rationale a productiei si le
disciplineaza. Nu e rau, deoarece Invata cadrele no...stre din economic sa
calculeze unitatile productive, sa le socoteasca exact, precum si sa tins
seama tot atat de exact de lucrurile reale in productie, Si sa nu se Inde-
letniceasc5 cu palavrageala despre date de orientare" supte din deget.
Nu e rau, deoarece invata cadrele noastre din economie sa caute, sa ga-
searsca si s5 foloseasca rezervele ascunse care exista In sanul produc-
tiei, si nu sa le calce In picioa.e. Nu e rau, deoarece Invata cadrele noa-
:Are din economie sa Imbunatateasca sistematic metodele de productie,
www.dacoromanica.ro
 _
16 I. STALIN

sa micsoreze pretul de cost at productiei, sa realizeze gospodarirea chib-

zuita si sa obtina ca intieprinderile sa devin5 rentabile. Aceasta este
o buna scoala practica, care accelereaza cresterea cadrelor noastre din
economic si transformarea for in adevarati conducatori ai productiei so-
cialiste in actuala etapsa de dezvoltare.
Nenorocirea nu este c5 legea valorii actioneaza la noi asupra pTo-
ductiei. Nenorocirea este ca cadrele noastre din economie si planifi-
catorii nostri, cu putine exceptii, cunosc prost actiunile legii valorii, nu
le studiaza si nu stiu sä tins seams de ele in ca:culele lor. Prin aceasta,
propriu zis, se explica acea confuzie care mai domneste la not in pro-
bl e m a pol t ic Di prejuridor. Iata unul din humeroase:e exemple. Ac um catva
limp s'a hotarit ca, In interesul culturii bumbacului, sa se puns la punct
corelatia preturilor la bumbac si grane, sa se fixeze preturile la granele
care se vand cultivatorilor de bumbac si s5 se ridice preturi:e la bumba-
cul care se preda statului. In legatura cu aceasta cadrele noastre din
economie si planificatorii au f5cut o propunere care n'a putut s5 nu, rui-
measea pe membrii Comitetului Central, deoarece, potrivit acestei pro-
puneri, pretul la o tona de grane urma s5 fie aproaipe acelas ca si pre-
tul la o tons de bumbac, iar pretul la tona de grane era echivalat cu
pretul la o tona de paine. La observatia membrilor Comitetului Central
ca pretul unei tone de paine trebue sa fie mai ridicat decat pretul unei
tone de grane, dat fiind cheltuelile suplimentare pentru mor5ritul si coa-
cerea painii, ca bumbacul costa in general cu mult mai mult decat gra-
nele, fapt pe care-1 arat5 si preturile mondiale la bumbac si grane, autorii
propunerii n'au putut sa spun5 nimic convingAtor. Din aceasta cauza Co-
mitetul Central a fost nevoit sa is aceasta problem5 in mainile sale, sa
micsoreze preturile la grane si sa ridice preturile la bumbac. Ce s'ar fi
Sntampllat .dac5 propunerea acestor tovar5si ar fi capatat putere de lege?
Am fi ruinat pe cultivatorii de bumbac si am fi ramas f5ra bumbac.
Inseamna oare toate acestea ca legea valorii are la noi acelas camp
l "rg de actiune ca si in capitalism, ca legea valorii este la noi regulacto-
rul productiei? Nu, nu inseamna. In realitate sfera de actiune a tegli
va!orii In oranduirea noastra economics este strict limitata Si restransa
la un anumit cadru. Am mai spus ca sfera de actiune a productiei de
marfuri in oranduirea noastra este limitata si restransa la un anumit
cadru. Ace las lucru trebue spus si despre sfera de actiune a legii valorii.
Este neindoielnic ea inexistenta proprietatili particulare asupra mijloace-
lor de productie si socializarea mijloacelor de productie atat la orase, cat
si la sate nu poate s5 nu limiteze sfera de actiune a legit valorii *i m5-
sura in care ea actioneaza asupra productiei.
In aceeasi directie actioneaza si legea dezvoltarii planificate (pro-
portionale) a economiei nationale, care a that local legit coneurentei *i
anarhiei productiei.
In aceeasi directie actioneaza planurile noastre anuale si cincinale
*i in general intreaga noastra politic5 economics, care se bazeaza pe
cerintele legii dezvoltarii planificete a economiei nationale.
Mate acestea laolalt5 fac ca sfera de actiune a legii valorii sa fie la
noi strict limitata, iar legea valorii sa nu poata juca in oranduirea noa-
stra rolul de regulator al productiei.
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 17

Prin aceasta, propriu zis, se si explica faptul uimitor" ca, in ciuda

cresterii necontenile gi vijelioase a productiei noastre socialiste, legea
valorii nu duce la noi la crize de supraproductie, in timp ce aceeasi lege
a valorii, care are o larga sfera de actiune fin capitalism, in ciuda ritmu-
lui lent al cresterii productiei in tarile capitaliste, duce la crizele periodice
de supraproductie.
Se spune ca legea valorii este o lege permanents, obligatorie pentru
toate p,erioadele de dezvoltare istorica, ca chiar daca legea valorii iii va
pierde puterea ca regulator al relatiilor de schimb In perioada celei de
a doua faze a societatii comuniste, ea iii va pastra In aceasta faza de
dezvoltare puterea ei ca regulator al relatiilor intre diferitele ramurt de
productie, ca regulator al repartizarii muncii Intre ramurile de productie.
Aceasta este cu desavarsire gresit. Valoarea, ca si legea valorii, este
o categoric, istorica legata de existenta productiei de marfuri. Odata cu
disparitia productiei de marfuri va dispare si valoarea cu formee ei, si
legea valorii.
In a doua faza a societatii comuniste, cantitatea de munca cheltuita
pentru productia produselor se va masura nu pe cal ocolite, nu cu ajutorul
valorii si al formelor ei, cum este cazul In producVa de marfuri, ci direct
st nemijlocit, prin cantitatea de timp, prin numarul de one cheltuite pen -
tru productia produselor. In ceeace priveste repartizarea muncii, aceasta
repartizare a muncii intre ramurile de productie v- fi reglementata nu
de legea valorii, care iii va pierde puterea (in acest timp, ci de cresterea
nevoilor de produse ale societatti. Aceasta va fi o societate in care pro-
ductia va ii reglementata de trebuintele acestei societati, iar evidenta tre-
buintelor societatii va capata o importanta primordiala pentru organele
de planificare.
Este deasemenea absolut gresita afirmatia dupa care in oranduirea
noastra economics actuala, In prima faza de dezvoltare a societatii co-
muniste, legea valorii ar reglementa proportiiie" repartizarii muncii
intre diferitele rarnuri de productie.
Daca aceasta ar fi exact, atunci este de neinteles pentruce la noi nu
se dezvolta cu toata puterea industria usoara, care este cea mai rentabila,
cu preponderenta fata de industria grew, care adesea este mai putin ren-
tabii15, iar uneori nu este deice rentabila ? Daca aceasta ar fi exact, atunci
este de neinteles dece nu se inchid la noi o seine de intreprind,eri ale in-
dustriei grele care deocamdata nu sunt Inca rentabiile, (in care munca
muncitorilor nu d5 efectul cuvenit", $i nu se deschid intreprindeni noi
ale industriei usoare, care este absolut rentabila, In care munca munci-
torilor ar putea sa dea un elect mai mare".
Daca aceasta ar fi exact, atunci este de neinteles dece la noi nu
sunt mutati muncitorii din Intreprinderile putin rentabile, chiar daca sunt
foarte 'necesare economies nationals, In Intreprinderi mai rentabile, potri-
vit legii valorii, care reglementeaza, chipurile, proportiile" repartizarii
muncii intre ramurile de productie?
Evident ca, daca am merge pe urmele acestor tovar41, ar trebui sa
renuntam la primatul productiei mijloacelor de productie In favoarea
productiei mijloacelor de consum. Dar ce inseamna a renunta la primatul

www.dacoromanica.ro
18 L STALIN

productiei mijloacelor de productie? Aceasta insearnna a nimici posibi-

litatea cresterii neintrerupte a economiei noastre nationale, deoarece
este imposibil sa realizam cresterea neintrerupta a economic' nationale
fare a realiza in lacela$ tirrtp primatul productiei mijloacelor de productie.
Acesti tovara5i uita ca legea valorii poate fi regulatorul productiei
numai in capitalism, In conditiile existentei proprietatii private asupra
mijloacelor de productie, in conditiile existentei concurentei, anarhiei pro-
ductiei, crizelor de supraproductie. Ei uita ca sfera de actiune a legii va-
lorii este limitata la not de existenta proprietatii ob$te$ti asupra mijloace-
lor de productie, de actiunea legii dezvoltarii planificate a economiei na-
tionale este limitata, prin urmare, $i de planurile noastre anuale si
cincinale, care sunt o oglindire aproximativa a cerintelor acestei legi.
Unii tovarasi trag de aci concluzia ca legea dezvoltarii planificate
a economiei nationale si planificarea economiei nationale suprima princi-
piul rentabillitatii productiei. Aceasta este cu totul neadevarat. Lucnurile
stau toomai inners. Dace 1u5m rentabilitatea nu din ,punctul de vedere
al unor intreprinderi sau ramuri de productie $i mu pe o perioada de un
an, ci din punctul de vedere al intregii economi: nationale si pe o pe-
rioada, sa zicem, de 10 15 ani, si aceasta ar fi singura abordare juste
a problemel, atunci rentabilitatea vremelnica si nestabila a diferitelor
Intrepiinderi sau ramuri de productie nu poate fi nicidecum comparata
cu acea forma superioara de 'rentabilitate stabile si permanents pe care
ne-o da actiunea legii de dezvoltare planificata a economiei nationale $i
planificarea economiei nationale, scutindu-ne de orizele economice pe-
riodice, care distrug economia nationale si aduc societatii colosale pa-
gube materiale, $i asig,urandu-ne cresterea neintrerupta a economiei na-
tionale cu ritmul ei rapid.
Pe scurt : nu poate incapea indoiala ca in actualele noastre conditii
socialistede productie legea valorii nu poate fi regulatorul proportiilor"
in 'repartizarea muncii Intre diferitele ramuri de productie.

4. PROBLEMA LICHIDARII CONTRADICTIEI DINTRE ORA$ $1 SAT,

DINTRE MUNCA INTELECTUALA $1 CEA FIZICA,
PRECUM $1 PROBLEMA LICHIDARII DEOSEBIRILOR DINTRE ELE
Titlul acesta se refers la o serie de probleme care se deosebesc in
mod esential unele de altele, totusi eu le unesc intr'un sirugur capitol
nu pentru a le amesteca una cu alta, ci exclusiv pentru a scurta expu-
nerea.
Problema lichiclarii contradictiei dintre ora$ $i sat, dintre Industrie
$i agriculture este o problems cunoscuta, puss demult de catre Marx $i
Engels. Baza economics a acestei contradictii este exploatarea satului de
catre ora$, exproprierea taranimii si ruinarea majoritatii populaTiei ru-
rale prin intreg-ul mers al dezvoltarii industriei,comertulmi, sisternului de
credit in capitalism. Deaceea, contradictia dintre oras $i sat In capitalism
trebue privita ca o contradictie de interese. Pe acest teren a aparut ati-
tudinea du$manoas5 a satului fats de ora$ $i fate de oraseni" in general.
Nu incape (indoiala ca odata cu nimicirea capitalismului $i a siste-
mului exploatarii, odata cu Intarirea oranduirii socialiste in tara moastra,
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 19

trebuia sa dispara $i contradictia de interese dintre oras si sat, dintre

industrie si agricultura. Asa s'au intamplat lucrurile. Ajutorul urias
pe care orasul socialist, clasa noastr5 muncitoare 1-au acordat taranimii
noastre. pentru lichidarea mosierilor si a chiaburimii a intarit terenul
pentru alianta clasei muncitoare cu taranimea, iar aprovizionarea siste-
matic5 a taranimil si a colhozurilor ei cu tractoare st cu alte masini de
prima calitate a transformat alianta clasei muncitoare cu taranimea In
prietenie reciproc5. Bine inteles ca muncitorii 5i taranimea colhoznica al-
atuesc totusi dou5 clase, deosebite intre ele prin situatia lor. Dar aceasta
deosebire nu srabeste cAtusi de putin prietenia lor. Dimpotriv5, interesele
lor merg pe aceeasi linie comuna, pe linia int5ririi oranduirii socialiste si
a victories comunismului. Deaceea nu este de mirare c5 nici urm5 n'a mai
ramas din fosta neincredere cu atat mai multi din fosta ur5 a satului
fats de oral.
Toate acestea inseamna ca terenul pentru contradictia dintre oras
$i sat, dintre industrie $i agricultur5 a Post deja lichidat de actuala noas-
tra oranduire socialist5.
Aceasta, desigur, nu inseamna ca nimicirea contradictiei dintre oral
si sat trebue sä duc5 la pieirea oraselor marl" (Vezi Anti-Diihring" de
Engels). Orase le marl nu numai c5 nu vor pieri, ci vor mat apare not
orase mars, ca centre ale celei mai marl dezvoltari a culturii, ca centre
nu numai ale marii industrii, dar si ale prelucrarii produselor agricole si
ale dezvolthrii puternice a tuturor ramurilor industriei alimentare. Acea-
st5 imprejurare va usura inflorirea culturala a tarn si va duce la nive-
larea conditiilor de trad la oral si sat.
0 situatie analoaga avem si in problema lichidarii contradictiei
dintre munca intelectual5 cea fizica. Aceasta problem5 este dease-
rnenea o problem5 cunoscuta. pus5 demult de Marx si Engels. Baza
economics a contradictiei dintre munca intelectuala si cea fizica este
exploalarea oamenilor muncii fizice de catre reorezentantii muncii in-
telectuale. Toat5 lumea cunoaste ruptura care exista sub capitalism
intre oamenii muncii fizice din intreprinderi si personalul de conducere.
Se $tie ca pe baza acestei rupturi s'a dezvoltat artitudinea dusm5noas5 a
mancitorilor fat5 de director, de maistru, de inginer si de alti repre-
zentanti ai ipersonalului tehnic, ca rata de dusmani ai lor. Se Intelege
c5, odat5 cu nimicirea capitalismului $i a sistemului exploatArii, trebuia
sa ddspar5 si contradictia de interese dintre munca fizic5 $i cea inte-
lectual5. Si inteadev5r ea a disp5rut in orandairea noastre actual5,
socialist5. Ast5zi, oamenii muncii fizice si personalul de conducere nu
sunt dusmani, ci tovar5si prieteni, membri ai unui colectiv de pro-
ductie unic, vital interesati In prosperarea $i Imbunatatirea productiei.
Din fosta diusm5nie dintre ei n'a mai ramas nici urma.
Cu totul alt caracter are problema disparitiei deosebirilor dintre oral
(industrie) $i sat (agricultur5), dintre munca fizic5 si cea intelectual5.
Aceastg problem5 n'a lost pus5 de clgsicii marxismului. Este o problem5
nova, pus5 de practica constructiei noastre socialiste.
Nu este care aceasta o problem5 nascocit5, are ea pentru not vreo
Insemn5tate practic5 sau teoretic5? Nu, aceasta problem5 nu poate ti so-
cotit5 nascocita. Dimpotriv5, ea este pentru not o problema cat se poate
www.dacoromanica.ro
20 I STALIN

de serioasa. Dace 1u5m, de exemplu, deosebirea dintre agriculture si in-

dustrie, ea se reduce la noi nu numai la faptul ca conditiile de munca in
agriculture se deosebesc de conditiile de munca din industrie, ci, inainte
de toate, si mai ales, la faptul c5 in industrie avem proprietatea intregu-
lui popor asupra mijloacelor de productie si asupra produselor productiei,
pe and In agriculture avem nu proprietatea intregului popor, ci pro-
prietatea de grup, colhoznica. S'a sous mai sus ca aceasta imprejurare
duce la mentinerea circulatiei marfurilor, ca numai odata cu disparitia
acestei deosebiri dintre industrie si agriculture poate sä dispara produc-
tia de marfuri cu toate urm5rile care decurg de aci. Prin urmare, nu se
poate nega ca disparitia acestei deosebiri esentiale dintre agriculture
si industrie trebue sa alba pentru noi o insemnalate primordiala.
Ace las lucru trebue spus si ,despre problema Ilichid5Tii deosebirii esen-
tiale dintre munca intelectuala si munca fizia. Aceasta problems are
pentru noi deasemenea o importanta primordia15. Pena and a inceput sa
se desfasoare intrecerea socialists de masse, lucrurile scartalau la noi in
ceeace priveste cresterea productiei, dar multi tovarasi puneau char che-
stittnea incetinirii rilmului de dezvoltare a industries. Aceasta se exotica
mai ales prin faptul ca nivelul cultural-telmIc al muncitorilor era prea
scazut si ramanea cu mult in urma nivelului personalului tehnic. Situa-
tia s'a schimbal ins5 radical dupe ce intrecerea socialists a capatat la
noi on caracter de masse.
Tocmai dup5 aceea industrIa a pornit inainte in ritm ,accelerat. Dece
a capatat intrecerea socialist5 un caracter de masse ? Pentruca printre
muncitori s'au gasit grupuri intregi de tovarasi care nu numai ca si-au
insusit minimul tehnic, ci au mers mai departe, s'au ridicat la nivelul
personalului tehnic, au inceput sa corijeze pe tehnicleni si ingineri, sä
slarme normele existente, ca fiind invechite, sa introduce norme noi, mai
moderne etc. Ce s'ar intampla dace nu diferite grupuri de muncitori, ci
majoritatea muncitorilor si-ar ridica niveiul cultural-tehnic la nivelul per-
qonalului de ingineri si tehnicieni ? Industria rroastra s'ar ridica la o
inaljifne inaccesibila industriei celorlalte tari. Prin urmare, nu se poate
nega c5 lichidarea deosebirii esentiale dintre munca intelectuala si cea
fizlca prin ridicarea nivelului cul'ural si tehnic al muncitorilor la five-
iul personalului tehnic nu poate sa nu alba pentru noi o insemnatate
primordiala.
Unii tovarasi afinma ca cu tirnpul va dispare nu numai deosebirea
esential5 dintre industrie si agricultu,ra, dintre munca fizica si cea inte-
lectual5, ci ca va dispare si once deosebire intre ele. Aceasta nu este
actevarat. Lichidarea deosebifrii esentiale dintre industrie si agriculture
nu poate sa duce la lichidarea anicarei deosebiri &tire ele. 0 oarecare
deosebire, deli neesentiala, va ramane incontestabil, date fiind deosebi-
rit:e dintre conditiile de munca din industrie si din agriculture. Chin si
in industrie, dace avem in vedere diferitele ei ramuri, conditiile de munca
no cunt pretutindeni la fel : conditiile de munca, de pilda, ale minerilor
se deosebesc de conditiile de munca ale muncitorilor dinteo fabrics Tneca-
nizata de incaltarninte, conditille de munca ale muncitorilor din minele'
de minereuri se deosebescwww.dacoromanica.ro
de conditille de munca ale muncitorilor din
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 21

industria de constructii de ma5ini. Dace aceasta este adevarat, apoi cu

atat mai mult trebue sa ramana o anumita deosebire intre industrie ai
agricultur5.
Aoe: a 5 lucru trebue spus despre deo seb ire a dintre inn uca intelctuala
si cea fizica. Deosebirea esentiala dintre ele, in sensul unei rupturi in
mvelul cultural-tehnic, va dispare incontestabil.
Dar o oarecare deosebire, de5i neesentiala, se va mentine totu5i, fie
chiiar datorlita faptului ca conditiile de munca ale persona:u:ui de condu-
cere din Intreprinderi nu sunt egale cu conditiile de munca ale mun-
citorilor.
Tovara5ii care afirma contrariul se bazeaza probabil pe cunoscuta
formulare din unele din cuvant5riie mele in care se vorbe5te despre ni-
micirea deosebirii dintre industrie si agriculturA, dintre munca inte:ec-
tuala 5i cea fizic5, fare a se mentiona c5 este vorba despre nimicirea
deosebirii esenfiale, ai nu a oricarei deosebiri. Tovara5ii au initeles toc-
mai asa formularea mea, presupun5nd ca ea Inseamna nimicirea oricarei
deosebiri. Dar aceasta inseamna ea formularea era neprecis5, nesatis-
f5c5toare. Ea trebue abandonata 5i in:ocuit5 cu o alta formulare, care
vorbe5te de nimicirea deosebirilor esentiale 5i de menitinerea deosebirilor
neesentia:e dintre industrie $i agricultur5, dintre munca inte:ectuala lP
cea fizica.
5. PROBLEMA DESTRAMARII PIETEI MONDIALE UNICE
$1 A ADANCIRII CRIZEI, SISTEMULUI CAPITALIST MONDIAL
Drept cel mai important rezultat economic al celui de at doilea
r5zboi mondial 5i al urmarilor lui economice trebue socotita destr5-
marea pietei mondiale unice atotcuprinzatoare. Aceasta Imprejurare a
determinat o nou5 adancire a crizei generale a sistemului capitalist
mondial.
Al doilea r5zboi mondial a lost- el insusi generat de aceasta criza.
Fiecare din cele dou5 coalitii capitaliste care s'au incaierat Intro ele In
ttrnpul r5zboiului conta sa atrobeasca pe adversar 5i se cucereasc5 domi-
natia mondia15. In aceasta ele au cAulat o ie5:re din criza.
Statele Unite ale Americii contau sa scoat5 din lupt5 pe cei mai
periculo5i concurenti ai lor, Germania 5i Japonia, sa puna m5na pe pie-
tele din strAinatate, pe resursele mondiale de materii prime $i s5 cuce-
reasa dominatia mondia15.
Dar r5zboiul nu a indrept5tit aceste nadejdi. Ce-i drept, Germania
Japonia au lost scoase din lupta ca concurenti ai celor trei t5ri capi-
taliste prIncipale: Statele Unite ale Americii, Anglia, Franta. Dar pa-
ralel cu aceasta s'au desprins din sistemul capitalist China Si celeigte
an de democratic popular5 din Europa, care, Impreun5 cu Uniunea So-
vietica, au format lagarul socialist, unit 5i puternic, opus lagarului ca-
pitalismului. Rezultatul economic' at existentei ce'or dou5 lag5re opuse
a lost ca piata mondial5 unic5 atotcuprinz5toare s'a destr5mat, ceeace
a dus la rezultatul ca not avem astazi dou5 piete mondiale paralele, opuse
5i ele una alteia.
Trebue notat ca S.U.A. 51 Anglia impreun5 cu Franta au contribuit
ele Insele, desigur, f5r5 voia lor, la formarea si int5rirea neii piete mon-
www.dacoromanica.ro
diale parale:e. Ele an supus unei blocade economice U.R.S.S., China 51
22 1. STALIN

tarile de democratie populara dim Europa, care n'au intrat in sistemul

dplanului Marshall", crezand ca prin aceasta le vor sugruma. In realitate
insa a rezultat nu sugrumarea, ci intarirea noii piete mondiale.
Totusi, esentialul este ad, fireste, nu blocada economics, ci faptul
ca in perioada de dupa razboi aceste t5ri au realizat din punct de vedere
economic o strans5 legAtur5 intre ele $i au organizat colaborarea econo-
mics si ajutorul reciproc. Experienta acestei colabor5ri arat5 ca nicio
tar5 capitalist5 n'ar fi putut sä acorde tarilor de democratie popular5 un
ajutor atat de efectiv $i tehniceste calificat ca acela pe care 11-1 acorda
Uniunea SovieticA. Important este nu numai faptul c5 ajutorul acesta este
cat se poate de ieftln Si este de prim rang din punct de vedere tehnic.
Important este Inainte de toate faptul c5 la baza acestei colabor5ri sta.
dorinla sincer5 de a se ajuta reciproc si de a obtine un avant economic
general. Drept urmare avem ritmul rapid de dezvoltare a industriei in
aceste t5r1. Se poate spume cu certitudine cA, in conditiile acestui ritm
de dezvoltare a inclustriei, se va ajunge in curand la situatia ca aceste
tari nu numai c5 nu vor avea nevoie s5 importe marfuri dirt Barite ca-
pitaliste, dar vor simti ele inse'.e nevola de a desface In alte p5rti mar-
furile excedentare din productia proprie. De aid urmeaza insa ca sfera
desfOsurArii eforturrilor principalelor jari capitaliste (S.U.A., Anglia,
Franta) in ceeace priveste resursele mondiale nu se va 15rgi, ci se va
/estrange, c5 pentru aceste t5r1 conditiile pietei mondiale de desfacere
se vor inraut5ti, iar 'utilizarea necomplect5 a capacit5tii Intreprinderilor
in aceste t5ri se va agrava. Tocmai in aceasta consta, propriu zis, adan-
cirea crizei generale a sistemului capitalist mondial in legAturA cu destra-
marea pietel mondiale.
Lucrul acesta it simt capitalistii Insisi, c5ci este greu sa nu simti
pierderea unor pie(e ca U.R.S.S., China. Ei se straduesc sa biruiasca
aceste greufati prim planul Marshall", prin razboiul din Coreea, goana
InarmOrilor, militarizarea industriei. Dar asta aduce foarte mult cu st-
tuatia unora care se inneaca si se agat5 de tin pal.
In leg5tura cu aceasta stare de lucruri, in fata economistilor s'au
pus dou5 probleme:
a) se poate afirma oare ca cunoscuta teza a lui Stalin cu privire la
stabilitatea relativ5 a pie(elor in perioada crizei generale a capita:ismu-
lui, teza emisa inaintea celui de al doilea razboi mondial. continua sa
fie valabil5 ?
b). se poate afirma oare ca cunoscuta teza a lui Lenin, emisa de el
In prim5vara anului 1916, teza potrivit careia, cu loath putrezirea ca-
pitalismului, capitalismul in ansamblul sau creste incomparabifl mai
repede decal inainte", continua sa fie valab115?
Eu cred ca nu se poate afirma nest lucru. Date flind noile conditii
ap5rute in leg5tur5 cu eel de al doilea razboi mondial, trebue considerat
:5 amandou5 aceste teze $i -au pierdut valabilitatea.
6. PROBLEMA INEVITABILITATII RAZBOAIELOR
INTRE TARILE CAPITALISTE
Unii tovar5si afirmA ca, in virtutea dezvoltarii noilor canditii dn-
ternationale, dupa cel dewww.dacoromanica.ro
al doilea razboi mondial razboalele intre Odle
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 23

capitaliste au incetat de a fi inevitabile. Ei considers ca contradictlle

dintre lagarul socialismului si lagarul capitalismului sunt mai puternice
cleat contradictiile dintie tarile capitaliste, ea State le Unite ale Americii
si-au subordonat in masura suficienta celelalte tari capitaliste pentru a nu
le 15sa sa. clued razboi intre ele si sa se slabeasca reciproc, ca oamenn
de frunte ai capitalismului au tras destule invataminte din exper.enta
celor dou5 tr saztxm e mondiale, care au pricinuit wn serios prejudiciu in-
tregii lumi capitaliste, pentru a-si permite sa atraga din nou tarile capi-
taliste inteun razboi intre ele ca, date fiind toate acestea, razboaiele
intre tarile capitaliste au incetat de a fi inevitabile.
Acesti tovarasi gresesc. Ei vad fenomenele exterioare, care licaresc
la suprafata, dar ei nu \Tad fortele din adanc, care, deli deocamdata ac-
tioneaza pe nebagate de seams, vor determine totusi mersul evenimen-
teloi
In aparenta totul pare a fi In regula": State le Unite ale Americii
au pus la iegim" Europa occidentals, Japonia si alte tari capitaliste:
Germania (occidentals), Anglia, Franta, Italia, Japonia, care au cazut in
ghiarele S.U.A., execute docil ordinele S.U.A. Ar fi insa gresit sa se
creada ca aceasta situatie favorabild" poate sä se mentina in vecii
vecilor", ca aceste tart vor rabda la infinit dominatia si jugul Statelor
Uniteale Americii, ca ele nu vor incerca sa se smulga din robia ameri-
cana si sa porneasca pe drumul unei dezvoltari de sine statatoare.
Sa luani in .primul rand Anglia si Frantz. Nu incape indoiala ca
aceste jari sunt tari imperialiste. Nu incape indoiala ca materiile prime
ieftine si pietele de desfacere asigurate au pentru ele o importanta pm-
mordia15. Se poatte crede oare c5 ele vor rabda la infinit situatia actuala,
cand Americanii, sub paravanul. ajutorului" pe linia planului Marshall",
patrund in economia Angliei si Frantei, cautand s'o transforme intro
anexa a economiei Statelor Unite ale Americii, and capita:111 american
acapareaza materiile prime si pietele de desfacere In coloniile anglo -fran-
ceze si in felul acesta pregateste o catastrof5 pentru profiturile mari ale
capitalistilor anglo- francezi ? N'ar fi mai just sa spunem ca Anglia ca-
pitalista si dupd ea si Franta capitalists VOT fi nevoite in cele din urma
sa se smulg5 din stransoarea S.U.A. si sa intre In conflict cu ele pentri.
a-si asigura o situatie de sine statatoare si, fireste, profituri mari?
SA trecem la principalele tari invinse, la Germania (occidentals) si
Japonia. Aceste tari duc astazi o existents jalnic5 sub calcaiul imperia-
lismulta american. Industria si agricultura lor, comertul lor, politica lor
interns si externa, intreaga lor viata este incatusata de regimul" ame-
rican de ocupatie. Or, ieri Inca, aceste tart erau marl puteri imperialiste,
care zdruncinau temeliile dominatiei Angliei, S.U.A., Frantei in Europa,
in Asia. A crede ca aceste tari nu vor incerca sa se ridice din non in
picioare, sa sfarme regimul" S.U.A si sa se smulga din el, iesind pe
drumul unei dezvoltari de sine statatoare, inseamna a crede in rninuni.
Se spune c5 contradictiile dintre capitalism si socialism sunt mai pu-
ternice decat contradictiile dintre tarile capitaliste. Din punct de wdere
teoretic, aceasta este desigur just. Aceasta este just nu numai acum,
in epoca actual5, aceasta a lost just si inaintea ce!uii de at doilea razboi
mondial. Lucrul acesta, intro masura mai mare sau mai mica, 11 intele-
www.dacoromanica.ro
24 1. STALIN

geau conducatorii tarilor capilaliste. $i totusi cel de al doilea razboi

mondial a Inceput nu printr'un razboi impotriva U.R.S.S., ci printr'un
razboi intre tarEe capitaliste. Dace? Pentruca, in primul rand, un razboi
cu U.R.S.S., ca tars a socialismului, este mai periculos pentru capitalism
deck un razboi intre tarile capitaliste, caoi daca un razboi intre tarile
capitaliste pune numai problema predominarii cutaror sau cutaror tari
capitaliste asupra celorlalte Ord capitaliste, apoi un razboi cu U.R.S.S.
trebue neaparat sa puns problema existentei capitalismului Insusi. Pen-
truca, in al doilea rand, capitalistii, deli fac zarva in scopuri de propa-
ganda" pe tema agresivitatii Uniunii Sovietice, el Insisi nu cred in agre-
sivitatea ei, deoarece ei tin seama de politica de pace a Uniunii Sovie-
tice si stiu ca, in ceeace o priveste, Uniunea Sovietica nu va ataca tarile
capitaliste.
$1 dupa primul razboi mondial s'a crezut ca Germania a fost deli-
nitiv scoas5 din lupta, dupa cum astazi unii tovarasi cred ca Japonia si
-Germania au fost definitiv scoase din lupta. $i atunci se spunea si se
facea zarva in press cum ca S.U.A. au pus Europa la regim", ca Ger-
mania nu se mai poate ridica in picioare, ca de acum Inainte nu vor mai
avea loc razboaie Intre tarile capitaliste. Dar, cu toate acestea, Germania
s'a ridicat In picioare ca mare putere numai la vreo 15 20 de ani
dupa Infrang-erea ei, smulgandu-se din robie si pornind pe calea unei dez-
voltari de sine statatoare. $i caracteristic este ca nimerri altul deck An-
g:la si S.U.A. au ajutat Germania sa se ridice economiceste si sa-si ridice
potentialul militaro-economic. Fireste, ajutand Germaniei sa se ridice
eoonomiceste, S.U.A. $i Anglia aveau in vedere sa luidrepte Germania
restabEita impotriva Uniunii Sovietice, s'c foloseasca impotriva Tarii
socialismului. Dar Germania si-a indreptat fortele In primul rand impo-
triva blocului anglo-franco-american. far and Germania hitlerista a de-
ciarat razboi Uniunii Sovietice, blocul anglo-franco-american nu numai
ca nu s'a alaturat Germaniei hitleriste, ci, dimpotriva, a lost nevoit sa
intre In coalitie cu U.R.S S. impotriva Germaniei hitleriste.
Prin urmare, lupta tarilor capitaliste'pentru piete .i dorinta de a-si
inneca concurentii s'au dovedit a fi In practica mai puternice decat con-
tradictiile dintre lagarul capitalismului si lagarul socialismului.
Se pure intrebarea : ce garantie exists ca Germania $i Japonia nu
se vat- ridica din nou In picioare, ca ele nu vor incerca sa se smulga din
robia americana si sa inceapa a trai o vials de sine statatoare? Eu cred
ca asemenea garantii nu exists.
Dar de aici urmeaza ca inevitabilitatea razboalelor intre tarile ca-
pitaliste continua sa existe.
Unii spun ca teza Iui Lenin potrivit careie imperialdsmul geniereaza
inevitabil razboiul trebue socotita ca Invechita, intrucat in prezent au
crescut puternice forte populare, care use ridica in apararea pad', impo-
triva unui nou razboi mondial. Aceasta nu este adevarat.
Miscarea contemporana pentru pace are drept scop sä ridice massele
populare °la lupt5 pentru mentinerea pactii, pentru preintampinarea unui
nou razboi mondial. Prin urmare, aceasta miscare nun urmareste teldl do-
boririi capitalismului si instauraril socialismului, ea se limiteaza la
telurile democratice ale luptei pentru mentinerea pacii. In aceasta privinta
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 25

miscarea contemporana pentru mentinerea pacii se deosebeste de miscarea

din perioada primului razboi mondial pentru transformarea razbo:ului im-
perialist in razboi civcl, deoarece aceasta din urma miscare mergea mai
departe $i urmarea teluri socialiste.
Este posibil ca, inteun anumit concurs de imprejurari, lupta pentYu
pace sa se dezvo:te pe alocuri intr'o lupta pentru socialism, dar aceasta
nu va mai fi mlscarea contemporana pentru pace, ci o miscare pentru
rasturnarea capitalismului.
Cel mai probabil este ca in caz de succes miscarea contemporana
pentru pace, ca miscare pentru mentinerea pacii, va duce la preintam-
pinarea acestui razboi, la amAnarea lui vremelnica, la mentinerea vre-
melnica a acestei pad, la demisia unui guvern razboinic $i la inlocuirea
lui cu un alt guvern, care sa fie gala sa ment:tria vremelnic pacea. Aceas_
to este, desigur, bine. Ba chiar foarte bine. Dar aceasta Inca nu este
deajuns pentru a desfiinta inevitabilitatea razboafef or in general intre
tarile capitaliste. Nu este deajuns, deoarece, cu toate aceste succese ale
pentru apararea ,pacii, itmperialismul se mentine totusi, continua
sä existe, prin urmare continua sa existe $i inevitabilitatea razboaielor..
Pentru a inlatura inevitabilitatea razboaielor trebue klesfiintat im-
perialismul.

7. PROBLEMA LEGILOR ECONOMICE FUNDAMENTALE

ALE CAPITALISMULUI CONTEMPORAN
$1 ALE SOCIALISMULUI

Dupe cum se stie, problema legi:or economice fundamentale ale ca-

pitalismului si socialismului s'a pus de cateva on in cursul diccutiei.
Au lost emise diferite pareri in aceasta privinta, inclusiv pareri dintre
ce:e mai fantastice. Ce-i drept, majoritatea *participantilor la discutie au
reactionat slab la aceasta chestiune si nu s'a ajuns la nicio hotarire In
aceasta privinta. Totusi nimeni dintre participantii la discutii n'a negat
existenta unor asemenea legi.
Exists oare o lege economics fundamentala a capitalismului ? Da,
exista. Ce lege este aceasta, care sunt trasaturile ei caracteristice? Le-
gea economics fundamentala a capitalismului este o lege care determine
nu vreo latura oarecare sau diferite procese de dezvoltare a productiei
capitaliste, ci toate laturile principale si toate procesele principale ale
acestei dezvollari prin urmare, determine esenta productiei capita-
liste miezul ei.
Nu este oare legea valorii legea economics fundamentala a capi-
talismu:ui ? Nu. Legea valorii este Mainte de toate o lege a productiei de
marfuri. Ea existat inainte de capitalism si continua sa existe, ca si pro-
ductia de marfuri, dupe rasturnarea capitalismului, de pilda, in Cara
noastra, ce-i drept, cu o sfera de actiune limitata. Desigur, legea va'orii,
care are o large Qfera de actiune in conditiile capitalismului, joaca un
mare .rol in dezvoltarea productiei capitaliste. dar ea nu numai ca nu
determine esenta productiei capitaliste si bazele profitului capitalist, dar
www.dacoromanica.ro
26 I STALIN

nici macar nu pune asemenea probleme. Deaceea, ea nu poate fi legea

economica fundamentala a capitalismului contemporan.
Din aceleasi considerente nu poate fi legea economics fundamentala
a capitalismului nici legea concurentei $i a anarhiei productiei sau legea
dezvoltarii inegale a capitalismului in diferite tars.
Unii spun ca legea ratei mijlocii a profitului este legea economica
fundamentala a capitalismului contemporan. Aceasta nu este adevarat.
Capitalismiul contemporan, capitalismul monopo:ist, nu se poate mul-
tumi cu un profit mijlociu, care pe deasupra are o tendinta de scadere,
datorita ridicarii compozitiei organice a capiitalului. Capitalismul mono-
polist contemporan cere nu un profit mijlociu, ci maximum de profit, nece-
sar pentru a realiza mai mult sau mai putin regulat neproductia largita.
Cel mai rnult se potriveste pentru notirunea de lege economica funda-
mentala a capitalismului legea Lphisva:orii, legea nasterii pi cresterii pro-
fitului capitalist. Ea detenmina inteadevar trasaturile fundamentale ale
productiei capitaliste. Dar legea plusvalorii este o lege prea generala,
care nu atinge problemele ratei superioare a profitului, a carei asigurare
constitue o conditie a dezvoltarii capitalismului monopolist. Pentru a
complecta aceasta lacuna, trebue concretizata legea plusvalorii ll dezvol-
tata mai departe, potrivit cu conditiile capitalismului monopolist, tine-n-
du-se seams, totodata, de faptul ca capitaliismul monopolist cere nu
orice profit, ci toornai un profit maximal. Aceasta si este legea economica
fundamentala a capitalismului contemporan.
Trasaturile $i cerintele pnincipale ale legii economice fundamentale a
capitalismului contemporan ar putea fi formulate cam in felul urmator :
asigurarea profitului capitalist maximal prin exploatarea, ruinarea It
pauperizarea majoritatii populatiei Orli respective, prin aservirea if
jefuirea sistematica a popoarelor din alte Oh, mai ales din Wile Ina-
poiate, in sfarsit, prin razboaie si prin militarizarea eoonomiei nationale,
utilizate pentru asigurarea proliturilor celor mai tnalte.
Unii spun ca profitul mijlociu ar putea totusi sa fie considerat ca
fiind pe deplin suficient pentru dezvoltarea capitalista in conditiile de
astazi. Aceasta nu este adevarat. Profitul mijlociu este limita inferioara
a rentabilitatii, sub care productia capitalista devine imposibila. Dar ar
fi ridicol sa se creada ca magnatii capitalismului monopolist contempo-
ran, acaparand coloniile, subjugand popoarele pi punand la cale razboaie,
cauta sa-si asigure martial un profit mijlociu. Nu, nu profitul anijlociu pi
nici supraprofitul, care de regula nu reprezinta decat o oarecare depasire
a profitului mijlociu, ci tocmai profitul maximal este motorul capitalis-
mului monopo:ist. Tocmai nevoia de a capafa profituri maximale Impinge
capitalismul monopolist la pasi atat de riscanfi ca subjugarea pi jefuirea
sistematica a coloniilor $1 a celorlalte taxi inapoiate, transformarea unei
serii de taxi independente in tali dependente, organizarea de not raz-
boaie, care sunt pentru magnatii capitalismului contemporan cel mai bun
business" pentru obtinerea de profituri maximale, in sfarsit, Inoercarile
tie a cuceri dominatia economica mondiala.
Insemnatatea legii economice fundamentale a capitalismului consta,
intre altele, in faptul ca ea, determinand toate fenomenele cele mai impor-
www.dacoromanica.ro
 PROBLEIN.I.ELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R S.S. 27

tante in domeniul dezvoltarii modului de productie capitalist, perioadele

lui de avant pi crizele lui, victoriile pi Infrangerile lui, meritele pi cusu
rurile lui, intregul proces al dezvolt5rii sale contradictorid, da posibilita-
tea de a le intelege explica.
'Ma unul din numeroasele exemple uimitoare".
Toata lumea cunoas'te faptele din istoria gi practica capitalismului
::are demonstreaza dezvoltarea furtunoasa a kehnicili sub capitalism, and
eapitali1lii apar ca stegari of tehnicii inaintate, ca revolutionari in dome-
niul dezvoltarii tehnicii productiei. Dar se cunosc, deasemenea, si fap-
te de alta nature, care demonstreaza sistarea dezvoltarii tehnicii sub
capitalism, cand capitalistii apar ca reactionari in domeniul dezvoltarii
tehnicii noi si nu arareori tree la munca manual5.
Prin ce se explicA aceasta contradictie flagranta ? Ea nu po8te fi
explicate decat prin legea economics fundamentals a capitalismului con-
temporan, adica prin nevoia de a capata profituri maximale. Capitalismul
este pentru tehnica noua atunci cand ea ii promite profiturile cele ma:
marl. Capitalismul este impotriva tehnicii not i pentru trecerea la munca
manuala atunci and tehnica noug nu crnai promite profiturile cele mai
maxi
Asa stau lucrurile cu legea economics fundamental5 a capitalismului
contemporan.
Exist5 oare o lege economics fundamental5 a socialismului? Da,
exista. In ce constau trasaturile pi cerintele esentiale ale acestei leg! ?
Trasaturile pi cerintele esentiale ale legli economice fundamentale
a socialismului ar putea fi formulate aproximativ r felul urmator : asi-
gurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale pi culturale mereu
crescande ale intregli societ5ti prin cresterea pi perfectiorrarea neintre.
rupta a productiei socialiste pe baza tehnicii celei mad inalte.
Prin urmare: in locul asigurarii unor ,profituri maximale asi-
gurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale si culturale ale socie-
tatii ; in locul dezvoltarii productiei cu intreruperi dela avant la criza
dela criza la avant cresterea neincetata a productiei; in locul intre-
ruperilor periodice in dezvoltarea tehnicii care sunt insotite de distru-
gerea fortelor de productie ale societatii perfectionarea neincetata a
productiei pe baza tehnicii celei mai inalle.
Unii spun ca legea econom:ca fundamentals al socialismului este
legea dezvolt5rii planificate, proportionale a economiei nationale. Este
inexact. Dezvoltarea planificate a economiei nationale, pi, prin urmare,
pi planificarea economiei nationale, care este o ogilindire mai mult
sau mai putin Meta a acestei leg!, luata in sine nu poate s5 dea nimic
dace nu se stie in numele care! sarcini se realizeaza dezvoltarea pla-
nificate a economiei nationale sau dace aceasta sarcina nu este clara.
Legea dezvoltarii planificate a economiei nationale nu poate da efectul
cuvenit decat in cazul cand exista o sarcina in numele infaptuirli careia
se realizeaz5 dezvoltarea plan:Beata a economiei nationale. Aceasta
sarcina nu o poate da legea dezvoltarii planificate a economiei natio-
nate. Cu Mat mai putin o poste da planificarea economiei nationale
Aceasta sarcina este cuprinsa in legea economics fundamental5 a

www.dacoromanica.ro
28 I. STALIN

socialismului sub forma cerintelor sale expuse mai sus. Deaceea, actiu-
nile legii dezvoltkii planificate a economiei rationale pot capata ,un
camp larg de desfasurare numai In cazul tend se hazeaza pe legea eco-
nomics fundamental5 a socialismului.
Cat priveste planificarea economiei nationale, ea poate obtine
rezultate pozitive numai dac5 se respects dou5 conditil: a) dac5 ea
reflects just cenintele legii dezvoltkii planificate a economiei natienale;
b) dac5 se conformeaza in totul cerintelor !egii economice fundamen
tale a socialismului.
8. ALTE PROBLEME

j) Problema constranzerii extraeconomice in conditiile feudal's-

muliu.
Design", constrangerea extraeconomic5 a jucat un rol In intkirea
nuteEnii economice a mosierilor feudali. To tusi, nu ea a constituit bags
feudalismului, ci proprietatea feudal5 asupra pAimantulni.
2) Problema proprietatii personale a gospodariei colhoznicului.
Ar fi gresit sä se spuna in proiectul de manual c5 fiecare gospo-
darie de colhoznic are In folosint5 personal5 o vacs, vice marunte si
paski de curte". In realitate, dup5 cum se stile, vacs, vitele marunte,
pasarile de curte etc. se g5sesc nu in folosinta personals, ci In proprie-
tatea personals a gospodariei colhoznicului. Expresia in folosinta per-
sonala" este luat5 probabil din Statutul-model al artelului agricol. Dar
Statutul-model al artelului agricol confine o gresa15. In Constitutia
U.R.S.S., care a fost elaborat5 cu mai mruilta meticulozitate, se spune
altceva, si anume:
Fiecare gospod'arie de colhoznic... are in proprietate personals o
gospodArie auxilliar5 pe lotul de p5mant de lang5 case, case de locuit,
vile productive, p5ski de curte si inventar agricol mgrant"
Aceasta este design'. just.
Ar trebui, in afar de aceasta, sa se spun mai arn5nuntit ca
fiecare colhoznic are in proprietate personals intre si atalea vaci,
1

in functie de oanditiile locale, atatea oi, capre, porci, indicandu-se

(deasemenea nurngrul for dela *a la, in functie de conditiile
locale) si tin num5r nelimirtat de pAsgri de carte (rate, gaste, g5ini,
curcani).
Aceste amAnunte suet de o mare insemnatate pentru tovarAsii
nostri din strAingtate, care von sA tie exact ce a camas gospodariei
colhoznicului in proprietate personial5 dupe ce a lost infAptuit5 la not
colectivizarea agricultunii.
3) Problema valorii arendei pratite de tkani mosierilor, precum
si a valorii cheltuelilor pentru cumpkarea die p5mant.
In proiectul de manual se spune ca in uirma nationalizArii p5man-
tului t5ranimea a fost eliberat5 de plata arendei catre mosieri, in
sums total5 de vreo 500 de milioane de ruble anual" (trebue spus
In our "). Aceasta cifr5 ar trebui precizat5, deoareoe ea insumeaa
dupe p5rerea mea, pl5tile pentru arenda nu pe intreaga Rusie, ci carnal
din majoritatea guberniilor Rusiel. Trebue avut aci in vedere cá inteo

www.dacoromanica.ro
 PHOBLEMELE LCONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 29

serie. de periferii ale Rusiei arenda se pratea in natura, ceeace, se pare,

n,afost tinut in seams de autorii proiectului de manual. In afara de
aceasta, trebue avut in vedere ca tasanimea a fost scutita nu numai
de plata arendei, ci si de cheltuelile anuale pentru cutrapararea p5m5n-
tului. S'a tinut seams de aceasta in proiectul de manual? Ml se pare
ca nu s'a tinut seams; or, ar trebui luat In seams.
4) Problema contopirii monopolurilor cu aparatul de stat.
Expresia contopire" nu se potriveste. Aceasta expresie exprima
superficial $i descriptiv apropierea dintre monopoluri si stat, dar nu
scoate la iveala sensul economic al acestei apropieri. Fapt este ca in
procesul acestei apropieri are loc nu pus si simplu o contopise, ci 4)
subordonare a aparatulai de stat monopolurEar. Deaceea, ar trebui sa
InI5turam cuvantul contopire" si sa -1 inlocuim cu cuvintele: ..subor-
donarea aiparatului de stat monopolwrilotr".
5) Problema folosiTii tmas.nilor in U.R.S.S.
In proiectul de manual se arat5 cä In U.R.S.S. masinile sunt
folosite in toate cazurile in care economisesc munca societ5tii". Aceasta
nu este deloc ceeace ar trebui sa se spunk. Intai, in U.R.S.S., ma§inile
economisesc intotdeauna munca sooletatii. asa incat nu cunoastem
cazuri in care ele, in conditiile U.R.S.S., nu ar fi economisit munca
societatii. Al doilea, masinile nu numai ca economisesc munca, dar
ele totodat5 usureaza munca celor ce muncestc, asa incat, in conditiile
noastre, spre deosebire de conditiile capitalismului, muncitorii folosesc
cu multa voie bona masinile in procesul munoii.
Deaceea, trebuia spus ca nicAieri nu se folosesc cu atata voie bunA
rms.:rifle ca in U.R.S S., cad masinile economisesc munca societatii
si usureaza munca muncitorilor, $i, intruc51 nu exists somaj In
U.R.S.S, muncitorii folosesc cu multa voie bursa masinile in economia
nationala.
6) Problema situatiei materiale a clasei munoitoare in Varile
capitaliste.
and se vorbeste de situatia material5 a clasei muncitoare, se
are in vedere de obicei muncitorii ocupati in productie si nu se tine
cont de situatia mateniala a asa zisei armate de rezerva a somerilor.
Este care justra o asemenea atitudine NA de chestiunea situatiei ma-
teriale a clasei muncitoare? Cred ca nu este justa. Daca exists o
anmata de rezerva a somerilor, ai Casei membri n'au din ce trai decat
din vanzarea fortei bar de munca, somerii nu pot sa nu intre in corn-
pozitia clasei muncitoare, dar dac5 intra in compozitia clasei munci-
toare,. situatia for mizera nu poate sa nu influenteze asupra situatiei
materiale a muncitorilor ocupati in productie. Deaceea cred ca la carac-
terizarea situatiei materiale a clasei muncitoare din tarile capitaliste
ar trebui sa se tiny seams si de situatia armatei de rezerva a municitori-
lor someTi.
7) Problema venitului national.
Ea cred ca ar trebui neapdrat ca In proiectul de manual sa se
IncludA un capitol non despre venitul national.
8) Problema unui capitol special in manual despre Lenin si Stalin,
ca creato'ri ai economiei politice a socialismului.

www.dacoromanica.ro
30
L STALIN

Eu cred cä capitoltrl Invatatura marxista despre socialism.

Crearea de carte V. I. Lenin si I. V. Stalin a economiei politice a
socialismului" trebue scos din manual. El este absolut inutil in ma-
nual, deoarece nu d5 nimic nou si nu face decal sa repete palid ceeace
s'a spus mai amanuntit in capitolele anterioare ale manualului.
In ce priveste celelalte chestiuni, eu nu am nicio observatie la
,.propunerile" tovarasilor Ostrovi'tianov, Leontiev, Sepilov, G.artovschi
si altii.

9. INSEMNATATEA INTERNATIONALA A UNUI MANUAL MARXIST

DE ECONOMIE POLITICA

Eu cred ca tovarasii nu iau in consideratie intreaga importanta

a unui manual marxist de economie politic5. De acest manual are
nevoie nu numai tineretul nostru sovietic. De el .au o deosebita nevoie
comunistii din toate tarile si oamenii care simpatizeaza cu comunistii..
Tovarasii nostri din strainatate vor sa stie cum ne-am smuts noi din
robia capitalists, cum am transformat noi economia tarii in spiritul
socialismului, cum am obtinut noi prietenia cu taranimea, cum am
obtinut noi ca Cara noastra, nu demult Inca saraca si slabs, sä se
transforme intr'o tars bogat5, puternica, ce anume reprezint5 coiho-
zurile, dece noi, cu toate ea mijloacele de productie au lost socializate,
nu lichidam productia de marfuni, banii, comOrtul etc. Ei vor sa stie
toate acestea si multe allele nu din simpla curiozitate, ci spre a Invata
oda noi si spre a folosi experienta noastra pentnu tiara lor. Deaceea,
aparitia unui bun manual marxist de economie politica are nu numar
o insemnatate politica interns, ci si o mare insemnatate internationals.
Avem, prim urmare, nevoie de un manual care sa poata sluji drept
carte de capatai pentru tineretul revolutionar nu numai din interiorul
tarii, ci si de peste hotare. El nu trebue s5 fie prea voluminos, deoarece
un manual prea voluminos nu poate n o carte de capatai si va fi greu
(le Invatat, de biruit. Dar el trebue sa comin5 tot ce este esential, atat
do ceeace priveste economia tariff noastre, cat si in ceeace priveste
economia capitalismullui si a sistemului colonial.
Unii tovarasi au propus in timpul discutiei sa includem in manual
o serie intreaga de capitole noi, istaricii din domeniul istoriei,
oamenii politici din domeniul politicii, filosotii din domeniul filo-
sofiei, economistii din domeniul economiei. Aceasta ar face Insa ca
manualul s5 capete proportii imense. Bineinteles ca acest lucru este
inadmisibil. Manualul foloseste metoda istorica pentru a ilustra pro
blemele de economie politics, dar aceasta Inca nu inseamna c5 trebue-
siI transformam manualul de economie politica trite° istorie a rela-
tiilor economice.
Avem nevoie de un manual de 500, maximum de 600 de pagini
nu mai mult. Aceasta va 11 o carte de capatai de economie politica
marxisda un dar bun pentru tinerii comunristi din toate tarile.
Dealtfel, dat fiind nivelul insuficient de dezvoltare marxist5 a
majoritatii partidelor comuniste din Wile strain, un asemenea ma-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S 31

nual ar putea sa aduca un mare kilos Si cadrelor comuniste netinere

din aceste tart.
10. CAILE DE IMBUNATATIRE A PROIECTULUI DE MANUAL
DE ECONOMIE POLITICA

In cursul discutiei, unii tovarasi s'au intrecut cu zelul, facand

piaf" proiectul de manual, trecandu-i pe autorii lui pentru greseli
Si lipsuri, afirmand ca proiectul nu este reusit. Aceasta nu este drept,
Bineinteles ca rnanualul are greseli si npsuri ele exista aproape
totdeauna inteun lucru mare. Oricum ar fi insa, majoritatea zdrobl-
toare a participantilor la discutii au recunoscut totusi ca proiectul de
manual poate servi ca lona pentru viitorul manual, avand nevoie doar
de unele indreptari si complectari. Inteadevar, e deajuns sä comparam
proiectul de manual cu manualele de economic politica aflate in circu-
latie, pentru a ajunge la concluzia ca proiectul de manual sta cu un
cap mai sus decat manualele existente. Aceasta este un' mare merit
all autorilor proiectului de manual.
Cred ca pentru a imbunlitati proiectul de manual ar trebui insti-
tuita o comisie restransa, In care SA intre nu numai autorii manualului
si nu numai partizanii majoritatii participantilor la discutie, ci gi
adversarii majoritatii, criticii vehementi ai proiectului de manual.
Ar fi bine ca in comisie sa intre deasemenea un statistician cu
experienta, ,care sa controleze cifrele si sä cintroduca in proiect not
materiale statistice, cat si un jurist cu experienta, care sa controleze
exactitatea formtflarilor.
Membrii comisiei ar trebui &á fie eliberati vremelnic de once alta
munca, sa fie pe deplin asigurati din punct de vedere material, pentru
a se putea consacra pe de-a'intregul muncii pentru manual.
Afara de aceasta, ar trebui instituita o comisie redactionala, alca-
tuita, sa zicem, din 3 oameni, pentru redactarea definitive a manna-
lului. Aceasta mai Pste necesar si pentru obtinerea unei unitati de
stil, care, din Vacate, nu exista in proiectul de manual.
Termenul prezentarii la C.C. a manualului terminat este de 1 an.
1. STALIN

1 Februarie 1952

www.dacoromanica.ro
 RASPUNS TOV. NOTCHIN, ALEXANDR ILICI

Tovarase Notchin I
Nu m'am grabit cu raspunsul deoarece am socotit ca intrebarile
puse de d-v. nu sunt ,urgente. Si aceasta cu atat mai mutt cu cat sunt
alte prob:eme care au un caracter urgent si care, fireste, sustrag- atentia
dela scrisoarea d-v.
Raspund pe puncte.
La punctul intai.
Observatiile" contin cunoscuta teza dupa care societatea nu este
neputincioasa in fata legilor $tiintei, dupa care oamenii, cunoscand
iegile economice, pot s5 le foloseasca in interesul Societatii. D-v. afir-
mati c6 aceasta teza nu poate fi extins5 asupra celorlalte formatiuni
sociale, ca ea este valabila numai in socialism si comunism, ca carac-
berul spontan al proceselor economice, de pilda, sub capita!ism, nu da
societ5tii posibilitatea sä foloseasca legile economice in interesul ei.
Aceasta nu este exact. In epoca revolutiei burgheze, de pilda, In
Franta, burghezia a folosit impotriva feudalismului cunoscuta lege a
concordantei obligatorii a relatii:or de productie cu caracterul fortelor
de productie, a rasturnat relatiile de productie feudale, a creat relatii
de productie noi, burgheze, si a facut ca aceste relatii de productie sa
corespund5 caracterului fortelor de productie, care se dezvoitasera in
sanul oranduirii feudale. Burghezia a facut acest lucru nu in virtutea
capacifatikr ei deosebite, ci pentruca ea a fost vital interesata in
aceasta. FeUdalii se impotriveau acestui lucru nu In virtutea caracte-
rului for obtuz, ci pentruca ei au lost vital interesati in a impiedica
rea!izarea aces'tei legi.
Ace la§ lucru trebue spus si despre revolutia socialists din tara
noastr5. Clasa muncitoare a folosit legea concordantei obligatorii a
relatiiior de Iproductie cu caracterul fortelor de productie, a r5sturnat
relatiile de productie burgheze, a creat relatii de productie noi, socia-
liste, $i a f5cut ca ele s5 corespund5 cu caracterul fortelor de product:e.
Ea a putut sa faca acest lucru nu in virtutea capacit5tilor ei deosebite,
ci pentruc5 a lost vital interesat5 in aceasta. Burghezia, care din forta
inaintata, cum fusese ea in zorile revolutiei burgheze, avusese timpul
sa se transforme inteo forta contrarevolutionara, s'a opus in toate
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 33

chipuTile traducerii in viata a acestei legi, s'a opus nu din cauza

faptului ca n'a lost organizata sau pentruca caracterul spontan al pro-
ceselor economice o facea sa se impotriveasc5, ci mai a:es pentruca ea
a fort vital interesata ca aceasta lege sä nu fie tradus5 in viata.
Prin urmare:
1. Folosirea proceselor economice, a legillor economice in interesul
societatii, are loc inteo masura sau alta nu numai In socialism s:
comunism, dar si in alte formatiuni.
2. Folosirea legilor economice are intotdeauna s: peste tot, in
societatea divizata in ease, un substrat de class, stegarul folosirii legi-
lor economice in interesul societatii fiind intotdeauna sf peste tot clasa
inaintata, in timp ce clasee pe cale de disparitie se opun acestui lucre.
Deosebirea ad intre proletariat, pe de o parte, si alte dase, care
In decursul istoriei au savarsit vreodata revolutii in relatiile de pro-
ductie, pe de alta parte, constA in faptul ca interesele de clasa ale pro-
letariatului se contopesc cu interesele majoritatii zdrobitoare a socie-
tatii, deoarece revolutia proletariatului insearnna nu nimicirea cutarei
sau cutarei forme de exploatare, ci nimicirea oricarei exploatari,
in timp ce revolutiile altor clase, nimicind numai o forma de exploa-
tare sau alts, se margineau la cadrud intereselor for inguste de clasa,
care erau in contradictie cu interesele majoritatii societatii.
In Observatii" se vorbeste de substratul de clasa al folosirii legi-
1or economice In interesul societatii. Acolo se spune ca spre deosebire
de legile stiintelor naturii, unde descoperirea st aplicarea unei legi noi
se desfasoar5 mai mull sau mai putin nested, In domeniul economic
descoperirea $i aplicarea unei legi noi care atinge interesele fortelor
societatii, aflate pe cale de disparitie, inUmping cea mai mare impotri-
vire din partea acestor forte". Dar d-v. n'ati dat atentie acestui lucru.
La punctul al doilea.
D-v. afirmati ca depl;na concordant a re:atiilor de productie cu
caracterul fortelor de productie poate fi atinsa numai in socialism si
comunism, pe and in conditiile altor formatiuni nu poate fi atinsa
decAt o concordanta partials.
Aceasta nu este exact. In epoca de dup5 revolutia burgheza, and
burghezia a nimicil relatiile de productie feudale si a stab:lit relatii
de productie burgheze, au fort incontestabil perioade and relatiile de
productie burgheze erau in concordant5 deplina cu caracterul fortelor
de productie. In caz contrar capitalismul nu ar fi putut sa se dezvolte
cu repeziciunea cu care s'a dezvoltat dupa revolutia burgheza.
Mai departe. Nu trebue intelese in sens absolul cuvintele concor-
dant:5 deplina". Nu trebue sa le intelegem in sensul ca in socialism
nar exista nicio r5mOnere in urrna a re!atii'lor de productie fata de
cresterea fortelor de productie. Forte le de productie sunt fortele cele
mai mobile si mai revolutionare ale productiei. E:e merg incontestabil
inaintea relatiilor de productie si in socialism. Numai dupa un anumit
timp relatiile de productie se 4transform5 potrivit cu caracterul fortelor
de productie.
v. Svuddi de ithazotie
www.dacoromanica.ro
34 I. STALIN

Cum trebue In acest caz sá intelegem cuvintele concordanta de-

plin5"? Trebue sä le inteleg-em in sensul ca In socialism lucrurile nu
ajung de obicei pans la un conflict intre relatiile de productie si for-
tele de productie, ca societate are posibilitatea sä intervina la timp
pentru a lace ca relatiile de productie ce rAman 6n unma s5 lie In coin-
cordanta cu caracterul fortelor de productie. Societatea socialists are
posibitatea sa Ned acest lucre, .pentruca In sanul ei nu exists clase
pe cale de disparitie, care ar putea sa* organizeze o irnpotrivire. Desi-
gur, si in socialism vor exista forte care raman in urm5 sau inerte,
care nu inteleg Inecesitatea unor schimbari in relatiile de productie,
dar, desigur, nu va fi greu sä le infrangem Para a duce lucrurile pans
la conflict.
La punctul at treilea.,
Din rationamentele d-v. rezult5 ca considerati drept marfa mijloa-
cele de productie si, in primul rand, uneltele de productie fabricate In
intreprinderile noastre nationalizate.
Putem oare considera mijloacele de productie in oranduirea noastra
socialists drept marfa? Dupa mine, nicidecum.
Marfa este un produs al productiei, care se vinde aricarui cum-
par5tor; la vanzarea marfii posesorul de marfa iii pierde dreptul de
proprietate asupra ei, jar cumparaltanul devise posesorul marfii si o
poate revinde, ipoteca, poate s'o lase sa putreveasca. Mijloacele de
productie se Incadreaz5 oare In aceasta definitie? Este limpede ca nu
se incadreaea. Intai, mijloacele de productie nu se vand" oricAnui
curnparAtor, ele Du se vand" nici an'acar colhozurilor, ele se repar-
tizeas5 numai de catre stat intreprinderilor lui. In al doilea rand, po-
sesorul mijloacelor de productie statul (predanclu-le cutarei sau
cutarei irutreprinderi nu pierde catusi de putin dreptul de proprietate
asupna mijloacelor de productie, ci, dimpotriva, 41 p5streazA irn Intre-
gime. In al treilea rand, directorii de intreprindere; care au 61)a-tat
din partea statului mijloacele de productie, nu numai ca nu devin pro-
prietari ai lor, ci, dimpotriva, sunt confirmati ca Imputerniciti ai sta-
tului sovietic pentru folosirea mijloacelor de productie conform planu-
lui dat de start.
Precum se vede, mijloacele de productie In oranduirea noastra nu
pot fi Incadrate in niciun chip In categoria marfurilor.
Deoe atunci se vorbeste de valoarea mijloacelor de productie, des-
pre pretul de cost, despre pretul for etc.?
Din dou5 motive.
!Mai, aceasta este necesar pentru calculare, pentru socoteli, pentru
stabitlirea rentabilit5tii si pierderilor Intreprinderitlor, pentru verificarea
si controllul Intreprinderilor. Dar aceasta nu este decat latura formals
a chestiunii.
In al doilea rand, aceasta este necesar pentru ca, iin interesul
comertului exterior, sä se realizeze vanzarea mijloacelor de productie
catre state straine. Aci, in domeniul oomertugrui extenior, dar numai in
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 35

acest domeniu, mijloacele noastre de productie sant inteadevar marfuri

s, se vend intr'adevar (Fara ghilimele).
Rezulta in felul acesta ca In domeniul comertolui exterior mijloa-
cele de productie fabricate in Intreprinderile noastre pastreaza pro-
prietatea de marfuri atat in fond, cat $i formal, pe and in domeniul
eircuiatiei economice din interiorul tgrii mijloacele de productie isi
pierd proprietatea de marfuri, inceteaza de a fi marfuri Si les In afara
sferei de actiune a legii valorii, pastrandu-si nurnai ivelisul exterior
de marfuri (calcularea etc.).
Prin. ce se explica acest specific?
Chestiunea este ca in condirtiile noastre socialiste dezvoltarea eco-
nomica are loc nu prin revolurtii, ci pnin schimbari treptate, cand
vechiul nu se ,desfiinteaza pur gi simplu complect, ci iii 'schimba na-
tura potrivit cup noul, mentiandur-si numai fonma, iar noul nu nimi-
ceste purr si simplu vechiul, ci patrunde fin el, ii schimba natura, func-
tiile, Fara a-i sfarama forma, ci fo:osind-o pentru dezvoltarea noului.
Asa stau lucruritle nu numai ou marfurile, ci si cu banii in circulatia
imastra economics, ca si cu bancile, care, plerzandu-si vechile functii
si capatand altele noi, .pastneaza forma veche folosita de oranduirea
socialists.
Daca privim lucrurile din punct de vedere formai, din punct de
vedere al proceselor care se desfasoara la suprafata lenomenelor, putem
s;:"! ajungem .la concluzia gresita ca categoriile capitalismului ar ramane
valabile in econom:a noastra. Daca Insa abordam lucrurile prin prima
unei analize marxiste, care face o stricla deosebire intre continutul
procesului economic si forma lui, intre procesele de dezvoltare care se
desfasoara in adanc si fenomenele de suprafata, putem sa ajungem la
singura concluzie justa, sf anume ca dela vechile oategorii ale capita-
lismului s'a pastrat 1.2 noi mai ales forma, infatisarea exterioara, dar
ca in fond de s'au schimbat rla noi in mod radical, potrivit cu nevoile
de dezvoltare ale economiei nationale socialiste.
La punctul al patrulea.
D-v. afirmati ca legea valorii exercita o actiune reg-ulatoare asupra
preturilor ., mijloacelor de productie" care se produc in agricultura si
se predau statulni la .pretui de colectare.
D-v. -aveti aci in vedere asemenea mijioace de productie" ca
materiile prime, de pilda bumbacul. Ati putea adauga la acesta inut,
Lana si alte materii prime agricole.
Trebue sa relevam In primul rand ca in cazul de talc agricultura
produce nu mijloace de iproductie ", ci nul din mijloacele de produc-
tie, materiile prime. Nu ne putem juca cu cuvintele mijloace de pro-
ductie". Cand marxistii vorbesc de productia mijloacelor de product:e
ei au in vedere in primul rand productia uneltelor de productie, ceeace
Marx denumeste mijloacele mecanice de mina a carol- totalitate ar
putea fi denumita scheletull si sistemul muscular al productiei" care
formeaza trasaturile distinctive caracteristice ale unei anumite epoci
P productiei sociale". A pune pe pic:or de egalitate o parte din mijloo-
www.dacoromanica.ro
36 I. STALIN

ccle de productie (materiile prime) si mijloacele.de productie, inclusiv

uneltele de productie, inseamn5 a pkatui impotriva marxismului, caci
marxismul porneste de:a rolui determinant al unellte:or de productie in
comparatie cu toate celelalte mijloace de productie. Oricine tie c5 ma-
teriile prime in sine nu pot sa produce unelte de productie, deli unele
feluri de materii prime sunt necesare ca material pentru roducerea unel-
!elor de productie, pe cand niciun fel de makerie prima nu poate fi
nrodusa far5 unelte de productie.
Mai departe. Este oare actiunea legii valorii asupra pretulut mate-
rigor prime care se produc in agricultura o actiune regulatoare, asa
cum afirmati d-v., tovargse Notchin ? Ea ar fi regulatoare daca ar
exista la noi jooul liber" al preturilor materiilor prime agricole, daca
ar actiona la not legea conourentei si anarhiei productiei, daca n'ar
exista la not economia planificata, daca productia materiilor prime n'ar
fi regulata de plan. Dar deoarece toti acesti daca" nu exista in siste-
mut economiei noastre nationale, actiunea legii valorii asupra pretului
materiilor prime agricole nu poate in nician chip sa fie regulatoare.
Intai, pretunile materiilor prime agricole sunt la noi fixe, stabilite d'
plan, $i nu sunt preturi libere". In al doilea rand, proportiile produc-
tiei de materii prime agricole nu sunt stabilite in mod spontan si de
oarecare elemente intamplatoare, ci de plan. In al treilea rand, uneltele
de productie, necesare productiei de materii prime agrico!e, nu sunt
concentrate in mainile diferitelor persoane sau grupuri de persoane,
ci in mainile statului. Ce Tamane atunci din rolul regulator al legti
valorii ? Rezult5 c5 insasi legea valorii este regulata de faptele ar5tate
mai sus, fapte inerenie productiei socialiste.
Finn urmare, no se poate nega ca legea valorii inraureste formarea
oreturilor materiilor prime agricole, ea ea este unul din factorii tor-
m5rii preturilor. Dar cu atat mai malt nu se poate nega faptul ca aceasta
actiune nu este si nu poate fi regulatoare.
La punctul al cincilea.
Vorbind diespre rentabilitatea economiei nationale socialiste, am
lacut obiectii in Observatiile" mete la adresa unor tovarasi care afirma
c5, intrucat economia noostr5 nationale planificata nu d5 mare ,prefe-
Tinta intreprinderilor rentabile si admite, al5turi de aceste intreorin-
deri, existenta si a unor intr-prinderi nerenkabile, ea ar suprima Insusi
principiul rentabilitatii in economie. In Observatii" se spune ca renta-
bilitatea !Hata din punctul de vedere at intreprinderilor izolate sau al
ramurilor de productie izolate nu poate fi deloc comparata cu rentabi-
litatea superioara pe care ne-o da productia socialists, debarasandu-ne
ale crizele de supraproductie si asigurandu-ne o orestere necontenik5 e
productiei.
Dar ar fi gTesit sa tragem de aid concluizia ca Tentabilitatea dife-
ritelor intreprinderi si ramuri de productie n'ar avea Area mare valoare
i n'ar merita sa-i acord5m o akentie serioasa. Aceasta, idesigun, nu este
just. Rentabilitatea d,iferitelor intreprinderi si ramuri de productie are o
importanta enorma din punctul de vedere al dezvoltarii productiei
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULLTI IN U.R.S.S. 37

-noastre. De aceasta ren'tabilitate trebue sa se tins seama atat la piani-

ficarea construetiei, cat si le planificarea productiei. Acesta este abece-
darul activitatii noastre economice In etapa actuala a dezvoltarit.

La punctul al saselea.
Nu este clar cum trebue sa" intelegem cuvintele d-v. referitoare la
-capitalism: productia largita intr'o forma foarte deformata". Trebue
spus ca asemenea productie, si Inca 15rgit5, nu exists In lume.
Este evident ca dupa ce plata mondiala s'a scindat si sfera efor-
turilor principalelor tari cpitaliste (S.U.A., Anglia, Franta) in ce pri-
-ve§te resursele mondiale a inceput sa se restrAng5, caracterul ciclic sl
dezvoltarii capitalismului, cresterea si restrangerea productiei trebue to-
tusi s'a se mentinA. Dar cresterea productiei In aceste tar[ se va realize
pe o baza ingustata, deoarece volumul productiei in aceste Bari se va
.restrange.

La punctul al §aptelea.
Criza general5 a sistemului capitalist mondial a inceput in perioada
-primuluirazboi mondial, mai ales ca rezultat el desprinderii Uniunii
Sovietice din sistemul capitalist. Aceasta a Post prima etapa a crizei
generale. In perioada celui de al doilea razboi mondial s'a desf5surat
cea de a doua etap5 a crizei generale, mai ales dupa ce din sistemul
capitalist s'au desprins ta-ile de democratie populara [din Europa $i Asia.
Prima criza din perioada primului razboi mondial si cea de a doua
-criza din perioada celui de al doilea razboi mondial trebue privite nu ca
crize de sine st5t5toare, izolate, rupte una de alta, ci ca etape de dez-
voltare a crizei generale a sistemului capitalist mondial.
Este <Are criza general5 a capitalismului mondial numai o criza
politica sau numai o criza economics I) Nici una, nici alta. Ea este o
criza genera15, adica atotcuiprinzatoare, a sistemului [mondial al capi-
talismului, cuprinzand atat economia, cat si politica. Se intelege c5 la
baza acestei crize st5 descompunerea mereu crescanda a sistemului
economic mondial al capitalismului, pe de o parte, si iputerea economica
-crescand5 a tainilor care s'au desprins din capitalism U.R.S.S., China
51 celelalte t5ri de democratie populara pe de alt5 parte.
I. STALIN

.21 Aprilie 1952.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE GRESELILE TOV. IAROSENCO

Recent, toy. Iarosenco a trimis membrilor Biroului Politic al C.C_

dl P.C. (b) al U.R.S.S. o scrisoare, datata 20 Martie a. c., cu privire
la o serie de probieme economice care s'au dezbatut in cadrul cunoscutel
discutii din Noembrie. Scrisoarea confine o plangere a aubirLtlui ei cu
privire la faptul ca in principalele documente de sinteza referitoare la
discutie, ca si in Observatiile" tovarasului Stalin, nu si-a gisit niciuri.
fel de oglindire punctul de vedere" al toy. Iarosenco. Scrisoarea contine
deasemenea o propunere a toy. Iarosenco ca sa i se permits sä alcatui2sc5
o Economie politica a socialismului" in decurs de un an sau un an.
si jumatate, dandu-i-se in acest scop doua ajutoare.
fired ca vor trebiii examinate in fond atat plangerea toy. IWO--
senco, cat si propunerea !W.
Vom incepe cu plangerea.
Asa dar, in ce consta punctul de vedere" al toy. Iarosenco care
nu si-a gasit riiciun fel de oglindire in documenitele mentionake mai.sus?.

I
PRINCIPALA GRE$ALA A TOV. IARO$ENCO

Daca ar fi sa caracterizam in doug cuvinte punctul de vedere al

toy. Iarosenco, ar trebui sa spunem ca este un punt de vedere .nemar
xist, prin urmare, profund gresit.
Principala gresala a toy. Iarosenco consta in aceea ca el se de-
parteaza de marxism in problema rolului fortelor de productie Si 21 re-
latiilor de productie In dezvoltarea societatii, exagereaza peste masura
rolul fortelor de productie, micsoreaza tot peste masura rolul relatigor
de productie si terming prin a declara ca in socialism relatiile de pro-
ductie sunt o parte a fortelor de productie.
Toy. Iarosenco este de acord sä recunoasca run oarecare rot at re-
latiilar de productie in conditiile contradictiilor de clasa antagoniste ",
intrucat aici relatiile de productie sunt in contradictie cu dezvoltarea
fortelor de productie". Acest rol el 11 limiteaza insa la tin rol negativ, la
roiul de factor cane franeaza dezvoltarea fortelor de productie, care-
incatuseaza dezvoltarea lor. Alte functii, functii pozitive ale relatigor de
productie, toy. Iarosenco nu vede.
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULIYI IN U.R.S.S 39

In ceeace priveste oranduirea socialists, unde nu mai exista con-

rlradictii de class antagoniste" si unde relatiile de productie nu mai
:tsunt in contradictie cu ezvoltarea fortelor de productie" tov. larosenco
t.considera ca aid orice rol de sine statator al relatiilor de productie
dispare, relatiile de iproductie inceteaza de a mai fi n factor serios
de dezvoltare ai stint inghitite de catre fortele de productie, asa cum este
Inghitita partea de catre intreg. In socialism relatiile de productie
,dintre oameni, spun tov. Iarosenco, fac parte din organizarea fortelor
de productie ca mijloc, ca moment al acestei organizari". (Vezi seri-
..soarea tov. Ianosenco afire Biroul Politic al C.C.)
Care este dar. In acest caz, principala sarcina a Economiei poli-
tice a socialismului ? Tov. Iarosenco raspunde : Deaceea, principala
problems a Economiei politice a socialismului consta nu in a studia
-relatiile de productie dintre oameni in societatea socialists, ci in a ela-
`bora gi dezvolta teoria stiintifica a organizamil fortelor de productie
'Ira produttia socials, teoria planificarii dezvoltarii economies nationale".
(Vezi ouvantarea toy. Iarosenco la Plenara discutiei.)
Prin aceasta se $i explica, propriu zis. faptul ca toy. Iarosenco nu
se intereseaza de asemenea probleme eoonomice ale oranduirii soda -
lisle ca existenta unor forme diferite de proprietate In economia noastra,
drculatia de anarfuri, legea valorii etc., socotindu-le probleme secun-
dare care nu fac decat sa provoace discutii scolastice. El declard de-a-
dreptul ca in a sa Economie politica a socialismului discutiile cti pri-
vire la olul uneia sau alteia dintre categoriile economies politice a so-
cialismutui valoare, marfa, bani, credit si allele --, discutii care la
;nod capata adeseari tin caracter scolastic, stunt inlocuite prin rationa-
mente sanaloase cu privire la organizarea rationala a fortelor de pro-
ducti in productia socials, la fundamentarea stiintifica a acestet orga-
rnizari". (Vezi cuvantarea tov. Iarosenco la Seotia lenarei discutiei.)
Prin unmare, o economie politica fora probleme econamice.
Tov. Iarosenco crede ca este suficient sa se puns la mulct o orga-
'-nizare rationala a fortelor de productie", pentru ca trecerea dela so-
cialism la comunism sa se face Para dificutati deosebite. El considers
ca acest luctru este absolut suficient pentru 'trecerea la comunism. El
declare de-a-dreptul ca in socialism principala lupta pentru construi-
rea societatii comuniste se reduce la lupta pentru o juste organizare
a fortelor de productie ai folosirea for rationala inn tproductia socials ".
(Vezi cuvantarea la Plenara discutiei). Tov larosenoo iproclama in mod
solemn ca comunismul inseamnd cea mai ialta organizare stiintifica
a fortelor de productie in productia socials ".
Rezuttal deci ca esenta oranduirii comuniste se reduce la orga-
.nizarea rationala a fortelor de productie".
Din toate acestea tov. Iarosenco trage concluzia ca nu poate exista
-o singwra economie politica pentru toate formatiunile sociale, ca trebue
sa existe doua econoanii polilice: una pentru formatiunile sociale
presocialiste, al canon object este studierea relatiilor de productie dintre
oameni, si aita pentru oranduirea socialists, al carei object trebue
-sä fie nu studierea relatillor de productie, adica a relatiilor eoonomice,
t.sci studierea problemelor organizarii rationale a fortelor de productie.

www.dacoromanica.ro
40 T. STALIN

Acesta este punctul de vedere at toy. Iarosenco.

Ce se poate spune despre acest punct de vedere?
In prirnul rand, nu este exact CA rolul relatiilor de productie in
istoria societatii se limiteaza la rolul de frana care incatuseeza dezvol-
tarea fortelor de productie. Cand marxistii varbesc despre rolul de fra-
nare ai relatiilor de productie, ei au In vedere nu orice relatii de pro-
ductie, ci Inumai relatiile de productie vechi, care nu mai corespund dez-
voltarii fortelor de productie si, prin urmare, franeaz5 dezvoltarea lor.
Dar, in ,afara de relatiile de productie vechi exists, dupa cum se stie,
relatii de productie noi, care tau gooul ce:or vechi. Se poate srpune oare
ca rolul nob:or relatii de productie se reduce la rolul de !rand a tortefor
de productie? Nu, nu se poate spune. Dimpotriv5, noile relatii de pro-
ductie sunt acea fort5 principals §i horanitoare care propriu zis deter-
min5 dezvoltarea continua o dezvoltare puternica a fortelor de
productie $i f5ra de care fortele de productie stint condamnate la Ian-
cezire, cum este caw' astazi In tarif:e capitalliste.
Nimeni nu poate nega uriasa dezvoltare a fortelor de productie ale
industriei noastre sovietice in decursul cincinalelor. Dar aceasta dez-
voltare nu ar fi avut loc dac5 noi nu am fi in:oeuit in Octombrie 1917
relatiile de productie vechi, capitaliste, cu relatii de productie noi, socia-
liste. Fara aceasta revolutie in relatiile de productie economice din tara
noastra, fortele de productie ar fi lancezit la noi asa cum lancezesc
astazi in tarile capitaliste.
Nimeni nu poate nega dezvoltarea calosara a fortelor de productie
In ag-ricuilturanoastra in ultimii 20-25 ani. Dar aceasta dezvor.tare
nu ar fi avut lac daca noi nu am fi inlocuit in perioada de dupa 1930r
vechile relatii de productie capitaliste la tara cu relatii de productie
noi, colectiviste. Fara aceasta revolutie in productie, forte:e de pro-
ductie din agricultura noastra ar lancezi, la fel cum lancezesc astazi
in tarile capitaliste.
Desigur, none relatii de productie nu pot ramane si nu Taman
vesnic noi, e:e incep sa se invecheasca si yin in contradictie cu dezvol-
tarea continua a fortelor de productie, eie incep sa nu mai aiba rolul de-
motor principal al fortelor de productie si se transforms inteo frand
a lor. Atunci, In locul acestor relatii de productie, care s'au invechit,
apar relatii de productie noi, al caror rol consta in a fi princi,palul mo-
tor al dezvolthrii continue a fortelor de productie.
Acest caracter specific at dezvolt5rii re:atiilor de productie dela
rolul de fran5 a fortelor de productie la rolul de motor principal al
mersului lor inainte si dela rolul de motor principal la rolul de frana
a fortelor de productie, este unul dintre e:ementele principale ale dia-
lecticii materialiste marxiste. Acest lucru II stiu acurn tot[ dncepatorii
in ale marxismului. Acest lucru nru 11 stie, dup5 cum se vede, toy. Ia-
rosenco.
In at doilea rand, nu este exact ca rolul de sine statator al rela-
tiilor de productie, adic5 al relatiilor economice, dispare in socialism,
ca relatiile de productie sunt ing-hitite de fortele .de productie, ca in so-
cialism productia sociala se reduce la oirganizarea fortelor de productie.
Marxismul considers productia socials ca un tot intreg, care are dou'i
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 41

laturi straits legate Intre eve: fortele de productie ale societatii (repor-
Atirile societhtii fat de fortele naturii, in lupta cu care ea obtine bu-
nurile materia:e necesare), si relatiile de productie (relatiile dintre
oameni in procesul de productie). Acestea sunt doua laturi diferite
ale productiei sociale, deli stint inseparabil legate intre ele. tocmai
pentruca ele sunt laturi diferite ale productiei sociale, ele se pot in-
fluenta reciproc. A afirma ca una dintre aceste laturi ,poste fi inghitita
de cealalta si transformata intr'o parte components a ei, inseamna a
D ac atui in mod foarte servos impotriva marxismului.
Marx spune : In productie oamenii nu actioneaza numai asupra
-naturii, ci actioneaza si un4i asupra altora. Ei nu produc cleat coope-
rand Intr'un fel anumit si facand intre ei schimb de activitati. Pentru
a produce, ei intra in anumite legaturi si relatii intre ei, Si numai in
-cadrul acestor legaturi si relatii sociale are loc actiunea for asupra
naturii, are loc productia". (Vezi K. Marx si F. Engels, viol. V, p. 429) I.
Prin urmare, productia sociala .are doua laturi, care, desi insepa-
nabil legate una de cealalta. reflects totusi doua siruri de relatii di-
ferite : raporturEe oamenilor fats de natura (fortele de productie) si
relatiile dintre oameni in procesul de productie (relatiile de productie).
Numai existenta ambelor laturi ale productiei ne da productia sociala,
indiferent data este vorba de oranduirea socialiista sau de alte forma-
tiuni sociale.
Toy. Iarosenco. de bunaseama, nu e in totwl de acord cu Marx. El
consRlera ca aceasta leza a lui Marx nu este aplicabila la oranduirea
socialists. Tocrnal deaceea el reduce problema Ecorbomiei po:itice a so-
,c,:alismului la sarcina organizarii rationale a fortelor ,de productie, la-
sand la o parte relatiile de productie, economioe, si rupand de ele for-
tele de productie.
Prin urmare, in locul unei Economii politice marx:ste, la tov. Ia-
rosenco sezulta ceva in genul organizatorice generale" a lui
Bogdanov.
Astfel, land ideea justa ca fortele de productie sunt fortele cele
mai mobile si mai revolutionare ale productiei, tov. Iarosenco duce acea-
sta idee pans la absurd, 'Ana la negarea roluiui relatiilor de productie
economice in socialism, far in locul unei productii sociale pline de
viata, apare la el tehnologia unillaterala si anemia a productiei
ceva in genul tehnicii social-organizatorice" buhaniniste.
Marx spune: In productie sociala a vietii for, (adica in productia
.bunurilor materiale necesare pent.nu viata oamenilor I. St.) oamenii
Intra In relatii determinate, necesare, independente de vointa lor, In re-
tatii de productie care corespund unei anurnite trepte de dezvoltare a
,fortelor lor materiale de productie. Toitalitatea acestor e:4i de pro-
,ductie constitue stnuctura economic& a socieratii, baza reala pe care se
ridica o suprastructura" juridica" si politica si earela ii corespund anu-

Karl Marx, Munca salariata §i capital. Ed. P.M.R., 1951, editia a IV-a,
s. 29. Nota Red. www.dacoromanica.ro
42 I. STALIN

mite forme de constiinta socials ". (Vezi prefiata la cartea Contributiii

la critics economies politice ")'.
Aceasta inseamna ca fiecare formatiune socials, inclusiv isocieta-
tea socialists, tsi are baza sa economics. alcatulta din totalitatea trela-
tiilor de productie ale oamenilor. Se pune intrebarea : cum stau ilucrurile
11 tov. Iarosenco cu baza economics a oranduirii socialiste? Dupa cum
se stie, toy. Iarosenco a si lichidat relatiile de productie in socialism, ca.,
domeniu mai melt sau mai putin de sine statator, irbcluzand putinul
care a ramas din ele in organizarea fortelor de productie. Se pune In-
trebarea : oranduirea socialista are ea oare baza sa economics proprie'?'
Este evident c5, intrucat In socialism relatiile de productie ca for ,mai..
mutt sau mai putin de sine stataloare au disparut, oranduirea socialist&
ramane Fara baza sa economics.
Prin urmare, oranduirea socialists fara baza sa economics. Se
ajunge astfel la o istorie destul de nostima...
Este posibila oare, in general, o oranduire socials fara o baz5 eco,-
nomica a sa ? Tov. Iarosenco considers de bun5 seams ca e
El, dar marxismul considers ca asemenea oranduiri sociale nu exist&
pe lume.
In sfarslt, este inexact ca comunismul Inseamna organizarea ratio
nal5 a fortelor de productie, c5 esenta oranduiTiii comuniste se reduce-
la organizarea rationale a fortelor de productie, ca e deajuns a orga-
niza rational fortele de productie pentru a treoe la comurrism Vara
dificultati deosebite. In literatura noastra exista o .alts ,definitie, o all&
formula a cotnunismului, si anume formula lui Lenin Comunismul este.
Puterea Sovietica plus electrificarea intregii tart". De buns seams to--
varasuful Iarosenco .nu-i place formula lui Lenin st el o inlocueste cu'
propria lui formula, de labricatie proprle: Comunismul este cea mai
inalta organizare stiintifica a fortelor de productie in productia so-
ciala".
In primul rand, nimeni nu sile ce reprezirrta aceasta cea mai
Thalia" organizare stiintifica" sau rationala" a fortelor de productie,..
careia ii face reclama tov. Iarosenco, care este continutul ei conoret? Tov._
Iarosenco repeta de zed de on aceasta formula Tnitica in cuvantarile
sale la Plenara, in sectiile discutiei, in scrlsoarea sa adresata mem-
Mica- Bircului Politic, dar riicaieri, prin niciun cuvant, nu incearc5 sa,
explice cum anume trebue Tnteleas5 organizarea rationale" a fortelor-
de productie, la care, chipurile, s'ar reduce esenta oranduiril comuniste_
In al doilea rand, daca e sä alegem intre cele doua formule, ar
trebui sa respingem nu formula lui Lenin, care este singura formula,
justa, ci asa zisa formula a tov: Iarosenco, vadit n5scocita psi nemarxista,
luata din arsenalul Stiintei organizatorice generale" a luti Bogdanov-
Tov. larosenco crede ca e suficient sa realizarn organizarea ratio-
nala a fortelor de productie, pentru a obtine ur1 belsug de produse si a
trece la comunism, pentru a trece dela formula : fiec5ruia dupa munoa,
sa" la formula fiec5ruia dupa nevoile sale". Aceasta este o mare eroare-

I K. Marx si F. Engels, Opere alese in dou5 volume, vol 1, p. 36L..

Nota Red. www.dacoromanica.ro
 PROBLEM= ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S 43

-care clezvalue o totals neintelegere a legilor dezvoltarl economice a

-socialismului. Tov. larosenco prezinta prea simplu, cop115resc de simplu,
eonditiile trecerii dela socialism la comunism. Tov. larosenco nu ante-
lege ca nu se poste obtine nici belsugul de produse care sa poala aco-
Teri 'toate nevoile societatii, nici trecerea la formula fiecaruia dup5
' nevoile sale", lasand in vigoare asemenea fapte economice ca proprie-
tatea colhoznic5 de grupg circulatia mkfurilor etc. Tov. Iarosenco nu
Intelege cä iinainte de a trece la formula fiec5rula diva nevoile sale"
trebue sä parcurgem un sir de etape de reeducare economics sf cultu-
-Tara a societ5tii, in cursul cArora munca se va transforma In ochid so-
-ciet5ti dintenn simplu misjloc de sustinere a viertii in (prima necesitate
-vita15, jar proprietatea socials In baza de neclintit *i intangibil5
a existerrtel societatii.
Pentru a pregati o trecere rea15, nu unal declarative, la comunism
' rebue sa realizAm eel Rutin trei conditii preliminare principale:
1. Trebue, In (primul rind, sa asiguram temeinic nu mitica orga-
niLare rationale" a fortelor de (productie, ci cresterea neincetata a in-
productii sociale sf cu precadere cresterea productiei mijloacelor
de productie. Cresterea cu precadere a productiei mijloacelor de pro-
z!tictie este Tbecesng nu niumai fiindc5 ea trebue sä asigure utilarea
-atat a propriilor intreprinderi, cat si a Intreprinderilor tuturor celorlalte
-ramuri ale econorniei nationale, ci si pentruc5 f5r5 ea, in genere, nu
-este posibila realizarea reproductiei rargite.
2. Trebue, In al ddilea rand, ca prin 'treceri treptate, infaptubte In
-mod avantajos pentru colhozuri. $i, prin urmare, pentru intreaga socie-
'tate, proprietatea colhoznica sa fie ridicata la (nivelui propriet5til Intro
popor, iar circulatia marfurilor sa fie inloouita, tot prin treceri
'treptate, cu sisternul schimbului de produse, pentru ca puterea central5
'sau vreun alt centru social-economic s5 poat5 cuprinde totaditatea pro-
uselor productiei sociale In interesul societ5tii.
Tow. Iarosenco g,reseste afirmand ca in socialism n'ar exista nicio
contradictie Intre relatiile de productie si fortele de productie ale so-
wcietatii. Desig-ur, actualele noastre relatii de productie tree prin pe-
zioada In care ele, corespunzand pe deplin cresterii fortelor de productie,
le misc5 Inainte cu pasi de 7 poste. Ar fi Insa nejust sane multumim
cu aceasta gi s5 credem c5 nu exista niciun fel de contradictii Intre
fortele noastre de productie si relatine noastre de productie. Contra-
(dictii, .161 Indoia15, exista gi vor exista, intrucat dezvoltarea relatiilor
ode productie r5mane In urm5 si va ramane in unrri5 fats de dezvoltarea
'fortelor de productie. Cand politica organelor conducatoare este juste,
.aceste contradictii nu se pot transforrna in antagonism si lucrurile nu
pot .ajunge aci la am conflict inure relatiile de productie si fortele de
productie ale societatii. Altfel vor sta lucrurile dace vom duce o poditica
gresita, de fel'ul celei pe care o recomanda 'toy. Iarosenco. In acest cat
conflictul va fi Thevitabil, iar relatiile noastre de productie se pot trans-
forma i'ntr'o foarte senioas5 franc a dezvoltkii continue a fortelor de
,,productie.
Deaceea sarcina organelor conducatoare este de a sezisa la time
www.dacoromanica.ro
kconitradictiile care se dezvolta si de a lua din timp masuri pentru Invin-
44 I. STALIN

gerea for prin adaptarea relattiilor de productie la cresterea fortelor de-

productie. Aceasta se refera, in primul rand, Ia fenomene economIce ca
proprietatea colhoznica-le grup, circulatia marfurilor. Desigur, in mo-
mentul de fata, aceste fenomene sunt folosite de not cu nieces pentru
dezvoltarea econorniei socialiste Si ele sunt de tun indiscutabil folds
pentru societatea noastra. Fara indoiaQa ea ele vor aduce folds si in
viitorul aproplat. Ar fi ins5 o onbire de neiertat s5 nu vedem ca, totodata,
aceste fenomene incep chiar de pe acum sa franeze puternEca dezvol--
rare a fortelor noastre de productie, deoarece ele creeaza obstacole in
calea cuprinderii depline a intreg-li economii rationale, in special a .agri-
culturii, de catre planiflcarea de stat. Nu incape indoiala ca cu cat va
trece timpul, cu atat aceste fenomene vor frana mai mu :t cresterea con-
tinua a forte:or de productie didri tars n.oastra. Prin urrnare, sarcina
conga in a lichida aceste contradictii prin transformarea trepteta a
proprietatii colhozn:ce in proprietate a intregultti popor si prin intro-
ducerea schimbului de produce deasemenea treptat in locui eir-
culatiei marfurilor.
3. Trebue, in al treilea rand, s5 ajungem :a o asemeneta crestere
a nivelului cultural al societatii care sa asigure Minor membrilor so-
cietatii dezvoltarea mu:tilaterala a aptitudinilor for fizice si intelectuale,
pentru ca membrii societatii sa aiba posibilitatea de a capata o cul--
tura Indestulatoare ca sa devin5 militanti activi ai dezvoltarii sociate,.
pentru ca ei sa aiba posibilitatea sa-si aleag5 liber profesiunea si s5
nu fie tintuiti pe toata viata, in virtutea diviziunii existente a munc:i,.
de o slngura profesiane oarecare.
Ce se sere pentru aceasta ?
Ar fi gresit sa se creada ca se poate atinge o Mat de serioas:a cres-
tere a nivelului cultural al membrilor societatii, fara schimbari se-
rioase in situatia actuala a muncli. Pentru aceasta trebue, inainte de
toafe, sa se reduca z:tua de munca eel puti pana la 6, iar apoi gi pana
Ia 5 ore. Aceasta este necesar pentru ca membrii societatii sa obtind
destul timp liber, necesar pentru obt:nerea unei culturi multilaterale.
Pentru aceasta trebue, opoi, sä se introduca invatamantul poktehnlc ge-
neral obligator, necesar pentru ca membrii societatii sa aiba posibili-
tatea sa-si aleaga liber profesiimea si sa no fie tintuiti pe toata viata
de o singura profesiune oarecare. Pentru aceasta trebue apoi sa se im-
bunatateasca in mod radical conditiile de 'coil:A §i sa se ridice salariul
real al muncitorilor si functional-4:0r cel putftn de doua ord, dace nu mai
mult, Mat prin sporitrea directs a salariului in bani, cat si, mai ales,
prin continua reducere sistematica a preturi:or lea obiectele de larg
consum.
Acestea sunt principale:e conditii pentru pregatirea treceril Ia co-
mutnlsm.
Numai dupa indeplln:rea tuturor acestor conditii prelirninare, in
ansamblu, se va putea spera ca munca se va transforma in ochli mem-
brilor societatii dintr'o povara in prima neoestate \Maid" (Marx, c5
munca se va transforma dintr'o povar5 gra in placere" (Engels), ca
proprietatea obsteasca va fl considerate de catre toti membrii societatii:
drept baza de neclintit si intangibil5 a existtentei societatii.
www.dacoromanica.ro
 PRGBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S 45

Numai dupa Indeplinirea tuturor acestor conditii preliminare, In

ansamblu, se va putea trece dela formula socialist5 dela fiecare dupa
capacitati, fiecaruia dup5 munc5" 1a formula comunista de:a fiecare
dupa capacit5ti, fiec5rtria dup5 nevoi".
Aceasta va fi o trecere radical5 dela o econornie, dela economia so-
cialismului, la o alts economie, superioara, la economia comunismului.
Diva cum se vede, In ceeace priveste trecerea dela socialism la
comunism lucpurile nu stau ajar atat de simplu cum si le inchipue
tov. Iarosenco.
A incerca sa reduci toata aceasta problem5 complex5 si variatA,
care necesita serioase transformki economice, la org-anizarea ratio-
na:a a fortelor de productie", asa cum o facetov. Iarosenco, inseamna
a inlocui marxismul cu bogdanovism.
II

ALTE GRE$ELI ALE TOV. JAROSENCO

1. Din punctul sau de vedere g,resit tov. Iarosenco trage si conclurti

gresite cu privire la caracterul si obiectul econom:ei politice.
Toy. Iarosenco nags necesitatea unei econo,mii politice unice pen-
tru toate formatiunile sociale, pornind dela faptul ca fiecare formatiune
social5 are legile ei economice specifice. El nu are Insa deloc dreptate
si este in divergent5 aci cu marxisti ca Engels, Lenin.
Engels spune c5 economia politic5 este sti:nta conditillor $i forme-
lor in care s'a efectuat productio si schimbul dee! si a repartitiei
produselor In cadrul diferitelor societciti omenesti" (Anti-Diih-
ring")'. Pr In urmare, economia politic5 studiaz5 legile dezvoltarit
economice nu a unei singure formatiuni sociale, oricare air fi ea, ci a
diferitelor formatiuni sociale.
Cu aceasta, dupa cum se stie, este intru totul de acord Lenin, care,
in observatiile sale critice asupra carol lui auhaTin Economia perioa-
del de tranzitie", a spus c5 Buharin nu are drepttate atunc: c5nd lirni-
teaza sfera de actiune a economiei politice la productia de m5rfuri si,
In primul rand, la cea capitallistA, observand totodat5 c5 Buharin face
aei run pas Inapoi fat5 de Engels".
In dep:ina concorclanta cu aceasta este definitia economiei politice,
dat5 in proiectul manualui:4 de economie politic5, in care se spune c5
economia potitic5 este stiinta came studiaz5 legile productiel sociale si
ale repartitiei bunurrilor ma.teriale pe diferitele trepte de dezvoltare ale
sac:eta-0i omenesti".
Aceasta $i este de Inteles. In dezvolitarea for economics, difertele
formatiuni sociale suet supuse nu numai legilor .lor econcmice specifice,
si acelor 4egi economice carne sent comune pentru toarte formatiundle,
de pild5, legi die felul legii unitAtii fortelor de productie cu relatiile de
productie in productia socials unica, de felul legii unit5tii relatiilor
&nitre fortele de productie si reilatiile de productie In procesul dezvol-
l F. Engels, Anti-Dal-1ring". Ed. P.M.R., 1952, editia a 11.a, p. 175.
Nola Red.
www.dacoromanica.ro
46 L STALIN

tarsi tuturor formatiunilor sociale. Prin urmare, formatiunile sociale nu

sunt numai separate una de alta prin legile lor specifioe, ci sunt si le-
gate una de alta prin legi economice, commie tuturor formatiunilor.
Engels avea perfecta dreptate spunand : Pentru a face o critics
complecta a economiei burgheze nu era suficienta ounoasterea formei
capitaliste de productie, schimb si repartitie. Mai trebuiau cercetate
si comparate, oel putin In linii generale, si farmele care au precedart -o
sau care mai exista in ecelas timp cu ea In tale mai ?rutin dezvoiltate"
(Anti-Dfihring") 1,
Este evident c5 aici, in aceasta chestiune, toy. Iarosenco se face
ecoul lui Buharin.
Mai departe. Tov. Itrosenco afirma c5 in a sa Economie poli-
tica a sociaiismului" categorille economiei politico valoarea, rnarfa,
banii, creditul etc. sunt inlocuite prin rationamente s5n5toase des-
pre organizarea rationale a fortelor de productie in productia socials ",
c5, prin urmare, obiectul acestei economii politice II constitue nu re-
latiile de productie ale socialismului, ci elaborarea si ,dezvoltarea
unei learn stiintifice a organizarii fortelor de productie, a unet teorii
a planificarii eoonorniei rationale etc.", ca in socialism relatiile de pro-
ductie isi pierd insemngtatea for de sine st5tatoare si sunt absorbite de
fortele de productie ca parte components a aoestora.
Trebue sa spunem ca- asemenea bazaconii stupide n'
debitat Inca
la not niciun marxist" scrantit la cap. Cad ce Inseamna o economie
politica a socialismului rar5 probleme economice, de productie? Exist5
oare o astfel de economie politica ? Ce inseamna a inlocui In economia
politic5 a socialismului problemele economice cu probleme de organ,-
zare a fortelor de productie? Aceasta inseamn5 a lichida economia po-
litica a socialismulthi. Asta si face tov. Iarosenco erl lichideaza eco-
nomia politics a socialismului. Aid, el se aratur5 in, totul lui Buharin.
Buharin spunea ca odata cu suprimarea capitaliismului trebue sl fie
suprimata si economia politics. Tov. Iarosenco nru spne aceasta, dar
o face, lichidand economia politic5 a sochalismului. Ce-i drept, facand
aceasta, el vrea sa lase irnpresia ca nu este In totul de acord cu Bu-
harin, dar aceasta este un viclesug si Inca urn viclesug ieftin. In reali-
tate el face ceeace propovAdui Buharin si ceeace a oombAtut Lenin.
Tov. Iarosenco se tAr5ste pe -urmele lud Buharin.
Mai departe. Tov. Iarosenco reduce iproblemele economiei politice
a socialismului la problemele organizarii rationale a fortelor de produc-
tie, la ,problemele plarifica.rii economiei nationale etc. Dar el groseste
profund. Problemele organizarii rationele a fortelor de productie, pro-
blemele planificarii economiei nationale etc. constitue ruu obiectul econo-
miei politice, ci obiectul politicii economicegaanelor, or, can d uc a to a re.
Aoestea sunt dou5 domenii diferite, care nu not fi confundate. Tov. fat-
rosenco a confundat aceste ou5 lucruri diferite si a ajuns ih imp as.
Economia politica studiaza legile de ,dezvoltare a Tclatiilor de productie
dintre oamerri. Politica economics trage din aceasta concluzii practice,
le concretbeaza si isi cladeste pe aceasta baza munca sa de zi cu zi.
' F. Engels, Anti-Dilhring". Ed. P.M.R., 1952, editia a II-a, p. 176.
Nola Red,
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULTR 1N 17.R.S.S. 97

A inarca economia politica cu problemele politico economice Inseamna

a o desfiinta ca stiinta.
Ohiectul economiei politice it constitue relatiile de productie econo-
mice dintre oameni. D'n acestea fac parte: a) forrne:e de propnietate
asupra mijloacelor de productie; b) situatia diferitelor grupuri sociale
Grp productie si relatiile reciproce dintre ele care decurg de aici
sau, cum spune Marx : schimbul Teciproc in activitatea for"; c) tor-
mete de repartitie a produselor, intru total dependente de ele. Toate
acestea la un loc constitue obiectul economiei politice.
Din aceasta definitie lipseste cuvantul schimb", care figureaza
inn definitia Iwi Engels. El iipseste fiindca de obicei multi inteleg prin
schimb" schimbul de marfuri, propriu nu t'uturor, ci numal unora din
formatiunile sociale, ceeace provoaca uneori neintelegere desi prin
cuvantul schimb" Engels inte!egeea nu numai schimbul de marfuri.
Dar, (1110 cum se vede, ceeace Engels Intelegea prin cuvantul schimb"
st-a gasit locul In definitia amintita ca o parte componerrth' a el. Prin
urmare, prin continutul sau aceasta definitie a obiectului economiei po-
litice coincide pe deplin cu definitia lui Engels.
2. Atunci and se vorbeste despre legea economics fundamentalA
a unei formatiuni sociale sau a alleia, se porneste de ohioei dela faptul
ca aceasta din urrna nu poate avea cateva legi economice fundamentale,
ca ea poate avea doar o singura lege economics fundamentala oarecare,
tocmai ca lege fundamentals. In caz contras, em avea cateva legi eco-
nomice fundamentale pentru fiecare formation social5, ceeace este in
contradictie cu insasi notiunea de lege fundamentata. Dar tov. Iarosenco
nu este de acord cu aceasta. El considers ca port exista nu une, 01 ca-
teva legi economice fundamentale ale socialismului. E de necrezut, dar
este fapt. In euvantarea sa !a Plenera discutiei el spans:
Marimi:e sf corelatiile fondurillor materiale ale productiei si repro-
ductiel sociale sunt determinate de existenta si perspectiva cresterii
fortei de munca iantrenate In productia sociala. Aceasta este legea eco-
nornica fundamentala a secietatii socialiste, lege care determina struc-
lure productiei i reproductiei sociale socialiste".
Aceasta este prima lege econom:ca fundamentala a socialismului.
In aceeasi cuvantare, tov. latrosenco deelara: Corelatia dintre
sectii:e I si II este determinata in societatea socialists de nevoia de a
produce mijloace de productie in proportii neoesare pentru antrenarea
in productia socials a Tntregii populatii apte de munca. Aceasta este
legea economics fundamental5 a socialismului si, in aceles timp, aceasta
este o cerinta a Constitutiei noastre care decurge din dreptul la munch
al oamerulor sovietici".
Aceasta este, ca sa spunern asa, a doua lege economics fundamen-
tals a socialismului.
In sfarsit, in Saisoarea se adresatia membrilor Biroului Politic, toy.
larosenco declara : Ponnind de:a aceasta, trasaturile si cenintele esen-
tiale .ale legii economice fundamentale a socialismului pot fi formulate,
cred, cam in felul urmator : productia In continua crestere si desavar-
iTe a conditiilor materiale si culturale de trail ale societatii".
Aceasta este a treia lege economics fundamentala a socialismului.
www.dacoromanica.ro
48 I. STALIN

Oare toate aceste legi sunt legi economice fundamentale a:e socia-
lismului sau numai una dintre ele este legea fundamentala, iar daca nu-
mai una dintre ele, alunci came anume la aceste intrebari, tov. Ia-
rosenco nu 4:15 raspuns in ultima sa scrisoare adresatA membrilor Birou-
lui Politic. Formuland, in scrisoarea sa adresata membrilor Biroului
Politic, legea econornica fundamentala a socialismului, el a u:tat" pe
semne ca, acum 3 luni, in cuvantarrea sa la Plenara discutioi, el mai
formulase Inca alte doua legi economice fundamentale ale socialismului,
socotind, se pare, Ca aceasta combinatie mai mutt decal dub:oasa va fi
trecuta cu vederea. Dup5 cum se vede, tinsa, socoteljle sale au dat grey.
SA presupunem ca primele doua legi economice fundamentale ate
sooialismului formulate de tov. Iarosenco nu mai exists, ca de acurn
Inainte tov. Iarosenco considers ca lege economica fundamentala a
socialismului a treia formulare a sa, expusa In scrisoarea adresata
membrilor Biroului Politic. SA ne adresam scrisorii tov. larosenco.
Tov. Iarosenco spune in aceasta scrisoare ca el nu este de acord
cu definitia legii economice fundamentale a socialismului data in _Oh-
servatiile" tovarasului Stalin. El spune :
Principalul in aceasta definfIrtie 11 constitue <casigurarea satisfacerii
maximale... a nevoilor intregii societati). Productia este arataita aci ca
un mijloc pentru atingerea acestui scop principal satisfacerea nevoi-
lor. 0 astfel de definitie da temei sa se presupuna ca legea economics
fundamentals a socialismului, formulata de Dumneavoastra, porneste
nu dela primatul productiei, ci dela primatul consumului".
Este evident ca tov. Iarosenco nu a inteles deice esenta problemei
5, nu ved' ca referirile la primatul consumului sau al productiei nu au
absolut nicio legatura cu aceasta chestiurne. CAM se vorbeste despre
primatul unora sau altora dintre procesele sociale asupra ceiorla4te pro-
cese se porneste de obicei dela faptul ca ambele aceste procese sunt
mai mutt sau mai putin de aceeasi natura. Se poate vorbi si trebue sa
se vorbeasca despre primatul productiei mijloacelor -de productie asupra
productiei mijloacelor de consum, deoarece atat intr'un caz, cat si in
celalalt avem de-a-face cu productia, prin urmane ele sunt mai mutt sau
mai putin de aceeasi natura. Dar nu se poate vorbi, am fi gresit sa se
vorbeasc5 despre primatul consumului asupra productiei sau al produc-
tiei asupra consumului, intrucat productia si consumul constitue doua
domeniii absolut diferitP, ce-i fdrept, legate .unul au celalalt, dam totusi
domenii diferite. Tov. Iarosenco, pesemne, .nu intelege ca aici este vorba
nu de primatul consumului sau al productiei, ci despre problema :
care este scopul pe came-I fume societatea in fata productiei sociale, ca-
rer sarcini 3i subordoneaza ea productia sociala, Ibunaoara, in socialism.
Deaceea nu au ,absolut nicio legatura cu aceasta chestirutne nici afir-
matiile Iui Iarosenco ca baza vietii societatii socialiste ca si a oricarei
alte societati o constitue productia". Tov. Iarosenco uita ca oamenii
produc nu pentru productie, ci pentru satisfacemea nevoilor lac. El uit5
ca productia rupta de satisfacerea nevoilor societatii se ofileste Si piece.
In general se poate vorbi oare despre scopurile productiei ca-
pitaliste sau socialiste, despre sarcintle camora lie ege sUbordanata pro-
ductial capitalist5 sau socialista? °red ca se poate gf trebue.
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S 49

Marx spun :
Scopul nemij:ocit al productiei capitaliste it constitue productia
nu a marfurilor, ci a plusva:orii sau a profituqui in forma sa dezvoltata ;
nu a produsuluti, ci a piusprodusu'ui. Din acest punct de vedere insasi
munca este productive numai in masura in care creeaza capitalului pro-
fit sau plusprodus. In masura in care muncitorul nu le creeaza, munca
sa nu este productiva. Massa munch productive folosite reprezinta deci
pentru capital interes numai in masura in care multumita ei sau co-
respunzator ei creste cantitatea de supramunca ; numai in aceasta
masura este necesar ceeace am numi't r of timpul de munca neoosar.
In mamma in care munca nu da acest rezultat, ea este inutila si trebue
sincetata.
Scopul productiei capitaliste consta intotdeauna in a crea max:-
mum de plusvaloare sau maximum de plusprodus cu minimum de ca-
pital avansat ; atunci and acest rezultat nu este realizat prin munca
excesiva a muncitorilor, apare o tendinta a capitalului, care consta in
dorinta de a produce nrodusul dat cu cat mai putind cheltuiala posibil
in dorinta de a economisi forty de munca si cheltueli...
In aceasta conceptie, muncitorii insisi apar drept ceeace sunt de
fapt in productia capitalists numai ca mijloace de productie, iar nu
-ca soap in sine si Rid ca scop al productiei ". (Vezi Teorii asupra plus-
valorii", vol.. II, partea a II-a).
Aceste cuvinte ale lui Marx sunt remarcabile nu numai pentruca
definesc concis si exact scopul productiei capitaliste, ci si pentruca
-ele indica scopul de baza. sarcina principals care trebue puss in fata
productiei
Prin urmare, scopul productiei capitaliste este obtinerea de pro-
fituri. In ceeace priveste consumul, el este necesar capitalismului nu-
mai in masura in care asig-ura obiectivul obtirrerii de profituri. Fara
asta problema consumului isi pierde pentru capitalism once sees.
-Omul cu nevoi!e sale dispare din carrupul vizual.
Care este deci scopul productiei socialiste, care este sarcina prin-
-cipala, indeplinirii careia trebue sa-i fie subordonata productia socials
-in socialism?
Scopul productiei socialiste nu este profitul, ci omul cu nevoile
-sale, adica satisfacerea nevoilor sale imarteriale si culiturale, scopul pro-
Auctiei socialiste este, dupe cum se spune in Observatiile" tovarasului
"Stalin: asigurarea sattisfacerii maximale a nevoilor materiale si cul-
-turale mereu crescande ale intregii societati".
Tov. Iarosenco crede ca are de-a-face aici cu primatul" consumului
:asupra productiei. Aceasta este, desigur, o ineptie. In realitate, aci avem
de-a-face nu cu primatul consumului, ci cu subordonarea productiei so-
.citalitste scopului ei principal asigurarea satisfaceriii maximale a ne-
voilor materiale si cultura:e mereu in erestere ale intregii societati.
Prin urmare, asigurarea sattisfacertii maximale a nevoilor materiale
si csulturale mereu in crestere ale intregii societati aoesta este scopul
productiei socialiste ; cresterea si perfectionarea neincetala a produc-
tiei socialiste pe baza tehruicii celei mai inane acesta este millocu/
pentru atingerea scopului.
www.dacoromanica.ro
50 L STALIN

Aceasta este legea economics fundamentals a sociallismului.

Dorind sa pastreze asa numitul primat" al productiei asuprai
consumului, tov. Iarasenco sustine ca legea economics fundamentals
a sociallsmului" consta in cresterea si iperfectionarea neintrerupta a.
productiei conditiilor rnateriale si culturale ale sooietatii. Aceasta este
absolut gresit. Tov. Iarosenco denatureaza Pn mod groso:an si stalceste
formula expusa in Observatiile" tovarasului Stalin. La el productia,
se 'transforms din mijloc in scop, iar asigurarea satisfacerii maximale
a nevoilor materiale $i oulturale mereu crescande ale societatii este!
exclusa. Rem' cresterea productiei pentru cresterea productiei, produc-
tia ca iun scop in sine, iar omul cu nevolle sale dispare din campul vi-
zual a0, tovarasului larosenco.
Deaceea, nu-i de mil-are ca, odata ou disparitia °mugm ca scop ai
productiei socialiste, dispar, in conceptia" tovarasului larosenco, $i ul-
tirnele ramasite de marxism.
Asa dar, la tov. Iarosenco a rezultat nu Iprirmatul" productiei asu.-
prra consumului, ci un fel de primal" al ideologiei burgheze asupra
ideologiei marxiste.
3. Un loll deosebit it ocupa problema teoriei reproductiei a lui Marx.
Tov. larosenco sustine ca teoria reproductiei a lui Marx este o teorle:
numai a reproductiei capita:istes ea ea nu contine nimic care ar putea
II valabil pentru alte formatiuni sociale, inclusiv pentru formatiunea
sooiald socialists. El spume:
Transpunerea schemei reproductiei a iui Marx elaborate de
el pe.ntru, econornia capitalists asupra productiei socia:,e socialiste,,
este produsul unei intelegeri dogmatice a invataturii lui Marx $i e con,
trara esentei invataturii lui". (Vezi cuvantarea tov. Iarosenoo la Pie--
nara discurtiei.)
El sustine, apoi, ea schema reproductiei a lui Marx nu corespunde
legilor economise a:e societatii socialiste si 111u poate servi ca baza pen-
tru studierea reproductiei socialiste" (ibid.).
Vorbind despre ,teoria reproductiei simple a lui Marx, care sta-
bileste o corelatie determinate intre productia mijloace:or de productie-
(sectorul I) si productia mijloacelor de consum (sectorul II), tov. Ia-
rosenco spune:
In societatea socialists core:atia (Entre sectoarele I si II nu este
conditionota de formula lui Marx V-l-P din sectorul I si C din sec-
tore. II. In conditii:e socialismului, susmentionata legatura reciproca.
In dezvoltare, intre .sectoarele I $i II nu trebue sa existe" (ibid.).
El sustine ca teoria elaborate de Marx despre corelatia dintre
sectoarele I $i II este inac,ceptabila in conditiile rioastre socialiste, de-
oarrece teoria lui Marx are la baza economia capitalista cu iegile ei"...
(Vezi scrisoarea adresata de tov. Iarosenco membrilor Biroului Politic.)
Asa face praf tov. Iarosenco teoria reproductiei a lui Marx.
Des:gar, teoria reproductiei a lui Marx, elaborate pe baza sludierir
legb:or productiei capitaliste, oglindeste specifioul productiei capitaliste
si, fireste, imbraca forma relatiilor de valoare marfaro- capitaliste. Altfer
nisi nu se putea. Dar a vedea in teoria reproductiei a lull Marx numai-
aceasta forma si a nu observa baza ei, a nu observa continutul el prin-
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE ROCIALISMULITI IN 1T.R.S.S. 51

cipal, care este valabil nu numai pentru formatiunea social5 capittalista

inseamnd a nu intelege nimic din aceasta teorie. Daca tov. Iarosenco
.2T fi inteles ceva In aceasta chestiune, el ar fi inteles si acel adevk evi-
dent c5 schemele reproductiei ale 1:ui Marx nu se limiteaza nicidecum
la oglihdirea specificului productiei capitaliste, ca ele contin totodat5
o serie intreaga de teze fundamental.e ale reproductiei, valabile pentru
toate formatiunile sociale, inclusiv $i indeosebi pentru formatiunea so-
ciala sociallsta. Astfel de teze fundamentale ale tteoriei reproductiei a
lui Marx ca teza impktirii productiei sociale iin productie a mijloacelor
<le productie si (productie a mijloacelor de cons= ; teza cresterii cu
;prec4,cleTe a productiei mijloacelor de productie in condittiile reproduc-
tiei lArgite; teza corelatiei dintre sectoarele I si II; teza plasprodusului
ca unic5 sursa a acumul5rii ; teza formarii si destinatiei iondurilor so-
ciale; teza acumularii ca tunica isurs'a a reproductiei largite toate
aceste teze fundamentale ale teoriei lvi Marx asupra reproductiei sunt
-toemai acele teze valabile nu numai pentru formatiunea capitalista, iar
de ap:icarea acestor teze nu se (poate lipsi nicio soc;etate socialists in
-planificarea economiei nationale. Este caracteristic ea tov. Iarosenco
nsusi, care stramb5 din nas cu atata trufie fats de schemele repro-
ductiei" ale lui Marx, este nevoit sa trecurg5 la fiece pas la ajutorul
: acestor scheme", alumi cand discut5 problemele reproductiei socialiste.
Dar cum priveau aceasta chestiune Lenin, Marx?
Sunt indeobste cunoscute observatiile critice ale lui Lenin asupra
..drtii lui Buharin Economia perioadei de tranzitie". In aceste obser-
vartii, Lenin, dup5 cum se stie, a admits ca formula lui Marx, a corelatiei
dintre sectoarele I si II, formula impotriva caeia se ridic5 tov. Ia-
rosenco, ramane valabila ratat pentru socia:ism, cat si pentru coma-
nismul pur", adicA pentru faza a doua a comunismului.
Iiv ceeace-1 priveste pe Marx, se stie ca lui truuri placea sa se abatta
dela studierea legilor productiei capitaliste si ca in. Capita:u1" nu s'a
ocupat de chestiunea valabilitatii in socialism a schemelor sale de re-
productie. Totusi, in capitolul 20 al voi:umlui II al Capitalului", la ru-
'brica Capitalul constant al sectorului I", (uncle trateaza despre schimi-
bul produselor sectorului I in cadrul ,acestui sector, Marx remarca,
oarecum in treacat, ca in socialism schimbul produselor in acest sector
s'ar desfasura in mod tot atat de constant ca si in productia capitalista.
Marx spune :
Dac5 productia s'ar face in comun si nu petbaze capitaliste, este clar
ca aceste produse ale sectorului I ar fi repartizate ca mijloace de pro-
ductie in mod- tot atilt de continuu, in vederea reproductiei, inure ra-
murile de productie ale acestui sector, o ,parte ramanand direct in sfera
de productie din care a iesit ca produs, iar cealalt5 parte trecand in alite
locuri de productie; ar rezulta astfel o circulatie continua intre diferi-
-tele locuri de productie ale acestui sector" (Vezi Marx Capitalul ",
-vol. II, editia a 8-a ipag. 307) 1.
Print urmare, Marx nu considera deloc ca teofia sa asupra repro-
ductiei este valabila numai pentru productia capitalista, desi el s'a ocu-

' K. Marx, Capitalul, vol II. Ed. P M.R., 1951, p. 350.

www.dacoromanica.ro Nola Red.
52 1 STALIN

pat cui cercetarea legilor productiei capita:iste. Dimpotriv5, dupa curry

se vede, el pornea dela ideea ca teoria sa asupra reproductiei poate fi
valabila $i pentru productia socialists.
Trebue sa mentiona ca Marx, in Critica programului dela
Gotha", in analiza economiei socialismului si a perioadei de trecere
Ia comunism, porneste dela tezele fundamentale ale coriei sale asupra
reproductiei, considerandu-le, dup5 cum se vede, obligatorii pentnu
oranduirea comunista.
Trebue deasemenea s5 mention5m Ca Engels, in rail sau Anti-
Daring", critiand sistemul socialitar" al lu? Daring- si caratterizand
economia or5nduirii socialiste, porneste $i el dela tezele fundamentale
ale teoriei reproductiei a lui Marx, considerandu-§le obligatorii pentru
oranduirea comunista.
Acestea suint faptele.
Rezult5 ca si aici, in problema repronctiei, tov. Iarosenco, cu tot
tonul sau arogant fat5 de scheme:e" lui Marx, s'a imptmolit din nou.
4. Tov. Iarosenco terming scrisoarea adresat5 de el membrilor Bi
roului Politic cu propunerea de a i se da insarcinarea de a tatocmi o
Economie politica a socialismului". El scrie:
Pornind dela definitia obiectuali stiintei economiei politice a so-
cialismului, expusa de mine Ia sedinta plenarsa, la sectie si in prezenfa
scrisoare, eu as putea, folosind metoda dialectics marxista, s5 elaborez
in decurs de un an, cel mult un an $i jumAtate, cu ajutorul a doi oa-
meni, so:utiile teoretice ale problemelor fundamentale ale eccnorniel po-
lit'ce a socialismului, sa expun teoria marxista, Leninist-stalinista, a eco-
nomiei politice a socialismuf:ui, teorie care va transforma aceastA stiinta
intro arma eficace a luptei poporului pentru comunism".
Nu se poate sa nu recunoastem ca tov. Iarosenco no sufer5 de mo-
destie. Mai mult, folosind stilu. anumitor literati, s'au putea spune ba
din contra".
Mai sus s'a spus c5 tov. Iarosenco confunda economia politica a
socialismului cu politica economics a organe:or conducatoare. Ceeace el
considers ca fiind obiectui: economiei politice a socialism-la:at organi-
zarea rationale a forte:or de productie, planificarea economiei nationale,
formarea de fonduri sociale etc. nu este obiectul ecomomiei politice
a socialismului, ci obiectul politicii economice a orgarnelor conducatoare_
Nu mai vorbesc de raptly: ca greselile grave comiise de tov. Iaro-
senco si punctul sau de vedere" nemarxist nu pot fi un indemn de a
da tov. Iarosemco o asemenea sarcina.

Concluzit
1) Plangerea tov. Iarosenco impotriva conducatorilor discutiei este
lipsita de sens, deoarece conduc5torii discutiei, fiinid marxisti, nu puteatt
sa oglindeasca in documentele lor de sinteza punctul de vedere" ne-
marxist al tov. Iarosenco;
www.dacoromanica.ro
 PRORLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R S.S 53=

2) Ingamintea toy. Iaroenco de a i se da insarcinarea de a scr'.e.

o Economie poli1:c5 a socialismului nu poate fi considerata serioasa,
fi'e §i numai penta-u motiyul ca ea dulme§te a hilestacavistrn 1.

1. STALIN

22 Mai 1952.

Hlestacovism laudarosie usuraticii gi mincinoas5, dusa pana la nerusinaret.

(Dupa numele Iui Hlestacou, personaj din comedia Iui N. V. Gogol Revizorul").
Nola Red.
www.dacoromanica.ro
 RASPUNS TOVARASILOR SANINA A. V. SI VENJER V. G.

Am primit scrisorile d-v. Dupa cum se vede, autoril acestor scri-

sori studiaza profund si serios problemele economiei tarii noastre.
Aceste scrisorl contin multe formulari juste si consideratii interesante.
rotusi, pe longs aceasta, ele contin si unele serioase greseli teoretice.
.In Taspunsul de fats vreau sa ma opresc tocmai asttpra acestor greseli.
I. PROBLEMA CARACTERULUI LEGILOR ECONOMICE
ALE SOCIALISMULUI
Tovar5sii Sanina si Venjer afirma ca numai datorita actiun!i con-
stiente a oamenilor sovietici, care se ocupa cu productia materials, apar
legile econamice ale socialismului". Aceasta eza este cu totul g,resita.
Exists oare legile dezvoltarii economice In mod obiectiv, in afara
noastra, independent de volinta si de constiinta oamenilor ? Marxismul
raspunde la aceasta intrebare afirmativ. Marxismul considers ca legile
-economiei politice a socialismului sunt o oglindire in apetele oamenilor
a legilor objective, care exista in afara noastra. Dar formula tovarasilor
Sanina $i Venjer raspunde la aceasta intrebare negativ. Aceasta In-
seamna ca acesti tovarasi se situeaza pe (punctul de vedere at teoriei
gresite care sustine ca In socialism legile dezvoltarii economice sunt
,.create", transformate" de orgaiele de conducere a societatii. Cu alte
-cuvinte, ei rup cu marxisanul si se situeaza pe pozitiile idealitsmului
subiectiv.
Desigur, oamenii pot sa descopere aceste legi objective, pot ea ie
cunoasca si, sprijinindu-se pe ele, sa le foloseasca In interesul societa-
tii, Dar el nu pot nici sa le creeze" nici sa de transforme".
SA presupunem ca ne-am situa pentnu un moment pe punctul de
vedere at teoriei gresite care neag-a existenta legilor objective In viata
economica sub socialism si care proclama posibilitatea crearii" de legi
-economice, transformarii" legilor economioe. Ce Tezultat ar avea acea-
sta ? Aceasta ar avea ca rezultat ca am cadea sub Impericti haosuhti
pi Intamplarilor, ne-am trezi inteo dependertta (de rob fats de eceste
intamplari, tne-am lipsi de posibilitatea nu numai de a Intelege, ci pur
si simplu de a ne descurca in acest haos de intamplari.
Aceasta ar avea ca rezultat faptul ca not am lichida economi po-
litica ca stiinta, caci stiinta nu poate sa fiinteze si sa se dezvolte fora
za recunoaste legile objective, fall a stadia aceste legi. Lichidand Insa
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 55-

*Uinta, ne-am lipsi de posibilitatea de a prevedea mersul evenimentelor

in viata economics a 15rii, adica ne-am lipsi de posibilitatea de a orga-
niza chiar si cea mai elementary conducere economics.
In ultima instants, am ajunge sa Ern la cheremul bunului plac al
unor aventurieri economici", care sunt gata sä suprime" legile dez-
voltarii economice si *A creeze" leg: noi fk5 a fintelege si fAra a tine
seama de legile objective.
E,ste indeobste cunoscuta formularea clasica a pozitiei marxiste in
aceasta problems, formulare data de Engels in al saw Anti-Diihring" :
Forte le sociale, la fel ca gi fortele .naturii, actioneaza in chip orb,
violent si nimicitor, atata timp cat nu le cunoastem $i mu tinem seama de
ele. Dar, din clipa in care le-am cunoscut, din clipa in care am inteles.
activitatea, sensui si efectele lor, nu mai depinde deck de noi ca s5 le
supunem tot mai mull vointei noastre si s5 atingern print ele scopurile
noastre. Aceasta se refers, mai ales, la uriasele forte de productie de
astazi. Cat timp refuzAm cu Inc5p5t5nare sä intelegem natura si caracte-
nul for $i acestei intelegeri i se impotrivesc modul de productie capi-
talist si aparatorii lui, aceste forte actionelaza in ciuda vointei noa-
stre, Impotriva noastra, si ne doming, dup5 cum am aratat -arnanuntif.
Dar, odat5 ce am Inteles natura lor, ee pot fi transformate in mainile
producatorilor asociati, din tirani demonici in servitors docili. E vorba de
aceeasi deosebire ca intre puterea destructive a e:ectricitatii din traz-
netul furtunii si electricitatea Imblanzita a te:egiafului si a arcu:ui vol-
taic, aceeasi deosebire ea intre incendiu si focul pus in slujba omului._
Printeo astfel .de folosire a fortelor de productie moderne potrivit
naturii lor, in sfarsit, cunoscute de noi produlia sociala anarhica
este inlocuit5 cu rproductia social5 planificata potrivit nevollor colectivi-
tatii ca si ale fieckui membru al ei in parte. In felul acesta, modul de
Insursire capitalist in cadrul caruia produsul II robeste mai intai pe-
producator, tar apoi si pe acela care si-1 insuseste va fi in:ocuit prin
acel mod de Insusire a produselor care se bazeazA chiar pe natura
mijloacelor de productie moderne: pe de o parte, prin finsu0-ea direct
socials, ca mijloc de mentinere si de dezvoltare a productiei, pe de-
alta parte prim insusirea direct individual5, ca mijloc de existents *i de
satisfacere a nevoilor".
2. PROBLEMA MASURILOR IN VEDEREA RIDICARII PROPRIETKI 11
COLHOZNICE LA NIVELUL PROPRIETATII INTREGULUI POPOR
Ce masuri sunt necesare pentru a ridita proprietatea coIhoznic5,.
care, desigur, nu este proprietate a intregului popor, la nive:ul proprie-
tatii intregului popor (nationale") ?
Unii tovarasi cred ca trebue ipur si simplu nationa:izata proprie-
tatea colhoznica, declar5nd-o proprietate a intregului popor, asa CUM s'a
procedat la timpul sau ou proprietatea capitalists. Aceas15 propunere
este cornplect gresita si absolut inadmisibil5. Proprietatea colhoznica

' F. Engels, Anti-Dilhring". Ed. P.M.R., 1952, editia a II-a, p. 328 -329.
Nota Red.
www.dacoromanica.ro
56 1. STALIN

este proprietate socialists, si nu putem nicidecum s'o trat5m ca pe pro-

prietatea capitalists. Din faptua cá proprietatea colhoznica 'nu este o
proprietate a intregului popor, nu rezulta in niciun caz ca proprietatea
colhoznica nu este proprietate socialists.
Acesti tovarasi cred cä trecerea proprietatii .unor persoane sau gru-
puri in proprietatea statului este unica sau in orice caz cea mai buna
forma a nationalizarii. Aceasta nu este adevarat. In realitate, trecerea
in proprietatea statului nu este nici unica forma si nici macar cea mai
buna form5 a nationalizarii, ci forma initial5 a nationalizarii, dupd
cum foarte just spume despre aceasta Enge:s in Anti-Diihring". Fara
indoiala ca atAta timp cat exists statul, trecerea in ,proprietatea sta-
tului este cea mai lesne de inteles forma initiala a nationalizArii. Dar sta-
tul nu va exista in vecii vecilor. Odata cu largirea sferei de actiume a
soCialismului in majoritatea tArilor din lame, statul va dispare treptat
desigur cä in legatura cu aceasta, va cadea problema trecerii avutu-
lui unor persoane si grupuri in proprietatea statului. Statul va dispare,
iar societatea va ramane. Prin urmare, succesor al proprietati intregu-
lui popor nu va mai fi statul, care va dispare, ci societatea Insasi, re-
prezentata de organul ei economic central de conducere.
In acest caz, ce trebue sa intreprindem pentru a ridica proprietatea
colhoznicA la nivelul proprietatii intregului popor ?
Drept principala masura pentru o asemenea ridicare a proprietatii
colhoznice, tovar5sii Sanina si Venjer propun urmatoarele: sa se vanda
colhozurilor si sa se treac5 astfel in proprietatea acestora principalele
mijloace de productie, concentrate in statiunile de masini si tractoare,
sa fie descarcat in felul acesta statul de investitiile capitale in .agricui-
tura si sa se obtin5 astfel ca insesi colhozurile s5 poarte raspunderea
pentru intretinerea si dezvoltarea statiunilor de masini si tractoare.
Ei spun :
Ar fi gresit s5 se creada ca investitii:e facute de colhozuxi vor trebui
sa fie folosite mai ales pentru nevoile de cultura ale satului colhoznic,
in timp ce pentru nevoile productiet agrico:e cea mai mare parte a in-
vestitiilor va trebui sa le faca ca si pans acum statul. Oare n'ar fi mai
just sa fie elirberat statul de .aceasta povara, ,dat fiirud ca conozurile sunt
pe deplin in stare s5 is aceasta povara in intregime asupra lor? Statul
are destule domenii pentru investirea mijloacelor sale spre a crea in
Cara un belsug de obiecte de consum".
Pentru a motiva aceste propiuneri, autorii propunerii aduc cateva
argumente.
In primul rand. Referindu-se la cuvirutele lui Stalin Ca mijloacele de
productie nu se vand nici macar colhozurilor, autorii propunerii pun la
indoiala aceasta tez5 a' lui Stalin, ideclarand'ca statul vinde totusi mij-
loace de productie colhozurilor, si anume mijloace de productie ca in-
vet.tarul m5runt, de pilda coase i secere, motoare mici etc. El soco-
tesc ca daca statul vinde colhozuri:of aceste mijloace de productie, el
ar ,putea sa le vanda si toate celelalte .mijloace de productie ca, de pildA,
masinile S.M.T.-urilor.
Acest argument este inconsistent. Desigur, statul vinde colhozurilor
Inventar marunt, dup5 cum se cuvine conform Statutului artelului agri-
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S 57
col Si conform Constitutiei. Dar se wale oare pune pe acelasi plan in-
ventarul marunt si astfel de mijloace de productie principale din agri-
cultura, ca masinile S.M.T.-urilor, sau, sa zicem, pamantul, care este
doar si el unul din principatele mijloace de productie In agricultura
Este !impede Ca nu se poate, dat fiind c5 inventarul marunt nu hota-
raste in nicio mascara soarta productiei colhoznice, in timp ce mijloacele
de productie, ca masinile S.M.T.-urilor $i pamantul, hotargsc in totul
soarta agrioulturii in conditiile noastre actuate.
Nu este greu de inteles cá atunci cand Stalin a spus ca mijloacele-
de productie nu se vend colhozurilor, el a avut in vedere nu inventarul
marunt, ci principalele mijloace de productie ag,ricol5 : masinile S.M.T.-
urilor, pamantul. Autoril se joaca cu cuvintele mijloace de productie" §I
confund5 doua lucruri deosebite, far5 a-si da seama ca ajung in impas.
In al doll:ea rand. Tovarasfi Sanina Yi Venjer se mai refera apoi
la faptul ca in perioada inceputului misc5rii colhoznice de masse :a
sfarsitul anului 1929 si inceputul anului 1930 C.C. al P.C. (b) at
U.R.S.S. a fost el insusi pentru trecerea statiunilor de masini si trac-
toare in proprietatea colhozurilor, cerand colhozurilor sa amortizeze va-
loarea statiunilor de masini si tractoare in 3 ani. Ei socotesc ca, deli
pe atunci acest lucru a esuat pentruc5 colhozurile erau sarace", acunr
ins5, cand colhozurile au devenit bogate, am putea sa revenim la aceasta
politic5 la vinderea S.M.T.-urilor c5tre colhozuri.
Acest argument esfe si el inconsistent. La C.C. al P.C. (b) al
U.R.S.S. s'a t,uat intr'adevar la inceputul anului 1930 o hotarire cu pri-
vire la vinderea unor S.M.T.-uri catre colhozuri. Aceasta hotarire a lost
adoptat5 la propunerea unui grup de colhoznici udarnici cu titlul de ex-
perienta, cu titlul de prob5, urmand ca peste foarte putin timp aceasta
problema sä fie reluata si examinata din Tiou. Dar chiar primul control
a aratat ca aceasta holarire nu era potrivita si, dup5 cateva luni, anume
la sfarsitul anului 1930, s'a revenit asupra acestei hotariri.
Cresterea uliterioara a miscarii colhoznice si dezvoltarea constructiei
colhoznice au convins definitiv atat pe colhoznici, cat 'i cadrele de con-
ducere ca concentrarea principalelor unelte de productie agricol5 in
mainile statului, in mainile statiunilor de masini si tractoare, este sin
gurul mijloc de asigurare a unui ritm malt de crestere a productlei col-
hoznice.
Ne bucurg pe toti cresterea colosal5 a productiei agricole a tariff
noastre, cresterea productiei de cereale, a productiei de buimbac, de in,
de sfecla etc. Care este izvorul acestei cresteri ? Izvorul acestei cresteri
este tehnica modern5, marele numar de masini moderne, care deservesc
toate aceste -ramuri de productie. Nu este vorba aici numai .de tehnica
in general, ci de faptul ca tehnica nu poate sta pe loc, ea trebue sa se
pertectioneze necontenit, ca tehnica veche trebue sa fie scoas5 din func-
tiune si in1locuit5 cu una noua, ear cea noua cu cea mai noua.
F5r5 aceasta este de neconceput progresul arioulturii noastre so-
ciailiste, nu suriit de necionceput nici recolte bogate, nici belsugul de
produse agricole. Dar ce inseamn5 a scoate din functiune sate de
mil de tractoare cu roti si a le inlpcui cut tractoare cu senile, a
inlocui zeci de mil de comlYne invechile cu altele inoi, a crea ma§ini
www.dacoromanica.ro
_58 I. STALIN

noi, sa zicem pentru plante!e industriale? Aceasta inseamna a face chel-

tueli de miliarde, care se pot recupera abia peste 6-8 ani. Pot colho-
zurile noastre sä suporte aceste cheltueli, chiar daca sunt milionare?
Nu, nu pot, pentruc5 ele nu aunt In stare sa is asupra for cheltueli de
miliarde, care se pot recupera deabia peste 6-8 ani. Aceste cheltueli
poate sa le is asupra sa numai sitatul, caci el $i numai el este in stare
sa suporte pierderile care provin din scoaterea din functiune a masinilor
si numai el este in stare
vechi si inlocuirea for cu masini noi, caci el
sa" suporte aceste pierderi timp de 6-8 ani pent-Ilea dupd expirarea
acestui termen sa recupereze cheltuelile f5cute.
Ce inseamna daps toate acestea a cere ea S.M.T.-urile &A fie vandute
.colhozurilor, sä fie trecute in proprietatea acestora ? Aceasta inseamna
a impinge colhozurile la pierderi man si a le ruina, a submina mecani-
zerea a g-rieulturii, a incetini ritmrul product iei colhoznice.
De aici concluzia: propunarvd vinderea S.M.T.-urilor, trecerea for to
proprietatea colhozurilor, tovarasii Sanina si Venjer fac un as inapoi
sere starea de Inapoiere gi incearca sa intoarca inapoi roata istoriei.
SA presupunem pentru un moment ea am acceptat propunerea tova-
rasilor Sanina si Venjer si am inceput sa vindem in proprietatea colho-
zurilor principalele unelte de productie, statiunile de masini ii tractoare.
.Ce ar rezulta din aceasta?
Din aceasta ar rezulta, in primul rand, c5 colhozurile ar deveni
proprietari ai prinepalelor unelte de productie, adica ar ajunge sa aiba
o situatie exceptionala, pe care nu o are nicio intreprindere din Sara
noastra, cad, dupa cum se stie, chiar intreprinderile nationtalizate nu
sunt in Cara noastra proprietari ai uneltelor de productie. Cum s'ar
putea motiva aceasta situatie exceptionala a colhozurilor, prin ce con-
siderente ale progresului, ale mersului inainte? Se poate spune oare
-ca" o asemenea situatie ar contribui la ridicarea iproprietAtii colhoznice
la nivelul proprietatii intregului popor, ca ea ar grabi trecerea societatii
noastre dela socialism la eomunism? Nu va fi oare .mai just sa spunem
-c5 o asemenea situatie ar putea numai s5 indeparteze proprietatea
colhoznica de proprietatea intregului popor $i ar duce nu la o apropiere
de comunism, ci, dimpotriva, 1a o indep5rtare de el ?
Din aceasta ar rezulta, in al doilea rand, o largire a sferei de
ac4iune a circulatiei marfurilor, caci o enorma cantitate de unelte de
productie agricola ar ajunge in orbita circulatiei marfurilor. Ce cred
tovar5sii Sanina $i Venjer : ar putea oare o largire a sferei circulatiei
-marfurilor s5 contribue la mersul nostru inainte spre comunism? Nu
este oare mai just sa spunem c5 ea n'ar putea decat sa franeze mersul
-nostru inainte sere comunism ?
Gresala .principala a tovar5silor Sanina si Venjer consta in faptul
ca of nu inteleg rolul gi insemnatatea circulatiei marfurilor in conditiile
socialismului, nu Inteleg c5 circulatia marfurilor nu este cormpatibila
cu perspectiva trecerii dela socialism la comunism. Ei cred, pe semne,
ca $i in conditiile circulatiei marfurilor' se poate trece dela socialism
la comunism, ca circulatia marfurilor nu poate impiedice aceasta
trecere. Aceasta este o gresala profunda care s'a ivit pe baza nein-
marxismului.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE ECONOMICE ALE SOCIALISMULUI IN U.R.S.S. 591,

Criticand comuna economics" a lui Diihring, care functioneaza in

conditiile circulatiei marfurilor, Engels, in lucrarea sa Anti-Diihring",
a demonstrat in mod convingator ca existenta circulatiei marfurilor tre-
bue sä duca in mod inevitabil asa numitele comune economice" ale lui
Diihring la renasterea capitalismului. Dupa cum se vede, tbvardsii
Sanina $i Venjer nu sunt de acord cu acest lucru. Cu atat mai rau
pentru ei. Noi insa, marxistii, po.nim dela cunoscuta teza marxista po-
trivit careia trecerea dela socialism la comunism si principiul comunist
al repartitiei produselor dupa nevoi exciud once schimb de marfuri, prin
urmare Si transformarea produselor in marfuri, si totodata transfor-
marea for In valoare.
Asa stau lucrurile cu propunerea si argumentele tovarasilor Sanina
si Venjer.
Ce trebue la ,urma urmelor sa intreprindem pentru a ridica pro-
prietatea colhoznica la nivelul proprietatii intregului popor ?
Colhozul nu este o intreprindere obisnuita. Colhozul lucreaza pe un
parnant sf cultiva un parnant care nu mai este demult proprietatea col-
hozului, ci proprietatea intregului popor. Prin . colhozul nu este
proprietarul pamantului pe care-1 lucreaza.
Mai departe. Colhozul lucreaza cu ajutorul principalelor unelte
de productie care nu sunt proprietatea colhozului, ci proprietatea intre-
gului popor. Prin urmare, colhozul nu este proprietarul principalelor
unelte de productie.
Mai departe. Colhozul este o intreprindere cooperatista, el foloseste-
munca membrilor sai si repartizeaza veniturile printre membri dupa
zilele-munca, colhozul avand iotodata seminte proprii care sunt reinnoite
Sn fiecare an si tree in productie.
Se pune intrebarea : ce are propriu zis in stapanfrea sa colhozul,
uncle este acea proprietate colhoznica de care el ,poate dispune cu totul
liber si dupd aiprecierea sa? Aceasta proprietate o constitue productia
colhozului, produsele rezultate din productia colhoznica: cereale, carne,
grasimi, legume etc., Para a socoti cladirile si g,ospodaria personals a
colhoznicilor de pe lotul lor. Fapt este ca o parte insemnata a acestei
productii, surplusurile productiei colhoznice, ajung pe plata si intra
astfel in sistemul circulatiei marfurilor. Tocmai aceasta imprejurare
ne impiedica in prezent sa ridicam proprietatea colhoznica la nivelul
tproprietartii intregului popor. Deaceea, tocmai dela acest capat trebue des-
fasurata munca in vederea ridicarii proprietatii colhoznice la nivelul pro-
prietatii intregului popor.
Pentru a ridica proprietatea colhoznica la nivelul proprietatii intre-
gului popor, trebue sa eliminam surplusurile productiei colhoznice din.
sistemul circulatiei marfurilor st sa le includem in sistemul schimbulni
de produse dintre industria de stat si colhozuri. Iota miezul problemei_
La not nu exists Inca un sistem dezvoltat de schimb de produse,
dar exists germeni ai schimbu:ui de produse sub forma schimbu.:ui de
marfuri industriale" a produselor agricole. Dupd cum se stie, productia
colhozurilor producatoare de bumbac, de in, de sfecla si a allor col -
hozuri Inca demult se schimba pe marfuri industriale"; ce-i drept
,,se schimba pe marfuri industriale" nu in intregime, ci partial, dar
www.dacoromanica.ro
0 I. STALIN

totusi se schimba pe marfuri industriale". In treacat fie zis, expresia

schimb pe marfuri industriale" nu ecte fericita, ea ar trebui inlocuita
cu schimb de produse. Sarcina consta in a organiza acesti germeni ai
schimbului de produse in toate ramurile agriculturii si a-i dezvo:ka in-
tr'un sistem larg de schimb de produse, pentru ca co:hozurile sa pri-
measca pentru productia for nu numai bani, ci, mai ales, produsele ne-
cesare. Un astfel de sistem va cere o luriasa sporire a productiei pe care
orasul o livreaza satului, din aceasta c,auza el va trebui sa fie introdus
fara a ne prirpi prea mult, pe masura acumularii produselor fabricate in
°rase. Dar el va trebui introdus cu fermitate, fara sovaire, reducand pas
cu pas sfera actiunii circulatiei marfurilor si 15rgind sfera actiunii schim-
bului de produse.
Uri astfel de sistem, redhcand sfera actiunii schimbului de marfuri,
va in):esni trecerea dela socialism la comunism. Im, afara de aceasta,
va permite a se incadra proprietatea principala a colhozurilor, produsele
productiei colhoznice, in sistemul general al planificarii pe scara na-
lionala.
Tocmai aceasta va fi in condirtiile noastre actuale mijlocul real si
hotaritor pentru a ridica proprietatea -:olhoznica la nivelul proprietatii
intregului popor.
Este oare avantajos un astfel de sistem pentru taranimea colhoz-
nica ? Fara indoiala ca este avantajos. Este avantajos, deoarece tara-
nimea colhoznica va primi din partea statului mult mai multe produse
si la preturi mult mai ieftine decat in conditille schimbului de marfuri.
Este indeobste cunoscut ca colhozurile care au contracte cu statul in
-vederea schimbului de produse (schimbui de marfuri industriale") obtin
incomparabil mai multe avantaje cleat colhozurile care nu au astfel
de contracte. Dac5 sistemul schimbului de produse ar fi extins asupra
tuturor colhozurilor din tars, aceste avantaje iar deveni un bun al
intregki noastre taranimi colhoznice.
I. STALIN
.28 Septembrie 1952.

www.dacoromanica.ro
 I. STALIN
CUVANTARE ROSTITA LA CONGRESUL AL XIX-lea
AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE
Tovarasi
Permiteti-mi, in numele Congresului nostru, sa exprim multum:ri
tuturor partidelar si grupurror frale.ti ai carar reprezentanti au onorat
Congresul nostru cu prezenta for sau care au trtimis Cangresului mesaje
de salut, pentru saluturile prietenesti, pentru urarile de succese, pen-
tru Incredere. (Aplauze furtunoase, prelungite, care se transfortna in
ovatii.)
Pentru not este deasebit de pretiaasa aceasta Incredere, care in-
seamna hotArirea de a sprijili partidul nostru iry lupta sa pentru un
viitor luminos al popoarelor, in lupta sa impotriva razboiului, in lupta
sa pentru mentitnerea pacii. (Aplauze furtunoase, prelungite.)
Air fi gresit sa se creada ca parhidul nostru, care a devenik o fora
puternica, nu mai are nevoie de sprijin. Aceasta nu este just. Partidul
nostril si tara noastra intotdeauna au avut si vor avea nevoie de in-
crederea, de simpatia si de speij:nul popoarelor fratesti de peste hotare.
Specificul acestui sprijin este Ca orice sprijin dat nAzuintelor de
pace late partidului nostru de catre price partid fratesc inseamna lot-
odata sprijinirea prapriului popor in lupta pentru mentinerea pacii.
Cand muncitarii englezi, in 1918 1919, in petrioada atecului armat
al burgheziei engleve impotriva Uniunii Sovietice, au organizat lupta
impotriva rgzbohilui sub lov:Inca Jos m5inile de pe Rusia", aceasta
a fost sprijinirea, sprijinirea in primul rand a luptei prapriului
popor pentru pace, iar apoi si sprijinirea Uniunii Sovietice. Cand tova-
r5sul Thorez sau tovarasul Togliatti declar5 ca popoarele for nu von
lupta impotriva poptoarelor Uniuriii Sovietice (iaptcluze furtunoase),
aceasta Inseamn5 sprijikfirea, sprijinirea in prarnui rand a munoita-
rilor si taranilor din Franta si Italia, care lupta pentru pace, iar apoi
si sprijimirea in5zuintelor de pace ale Uiunii Sovietice. Acest specific
al spnijiinului reciproc se explic5 prim faptul ea interesele partidului
nostru nu numai ca nu contrazic interesele popoarelor iubitoarede pace,
-ci, klimpotritv5, se contopesc cu aceste interese. (Aplauze furtunoase.)
In oeeace priveste Uniunea Sovietica, interesele ei in general nu pot fi
desparttitte de cauza pacii in Inkreaga lume.
www.dacoromanica.ro
62 L STALIN

Se intelege c5 partidul nostru nu poate sä ramana dator partide-

lor fratesti si ca el insusi, la randull sau, trebue sa" le Slprijine atat pe
ele, cat si popoarele for in :upta for pentru eliberare, in lupta :or pentnu
mentinerea pacii. Dupa cum se stie, el chiar asa procedeaza. (Aplauze-
furtunoase.) Dup5 ce partidul nostru a luat puterea in 1917 si diva
ce partidul a luat masuri reale pentru lichidarea asupirir: capital:ste
si mosieresti, reprezentantii partidelor fratesti, admirand curajul si
succesele partidolui nostru, i-au .dat titlul de brigada de ,§oc" a mis-
carili revolutionare si muncitoresti mondiale. Prim aceasta ei i§i expri-
mau speranta ca" succesele brig5zii de soc" vow usura sitivatia po-
poarelor care lancezesc sub jugul cppitalismului. fired ca partidul nos-
tru a indreptatit aceste sperante, indeosebi in perioada celui de al doi-
lea rOzboi mondial, and, zdrobind Urania fascists germanA $i japo-
nezg, Uniunea Sovietica a salvat popoarele Europei si Asiei de primej-
dia robiei fasciste. (Aplauze furtunoase.)
Fireste c5 a fost foarte greu de a indeplint acest rol de c:nste-
atata timp cat brigada de soc" a fost una singura, si atata timp cat
ea a trebuit sä indeplineasca acest roil de avangarcla aproape singura._
Dar asta a fost °data. Acum, lucrurite stau au totul altfel.
Acum, and din China si Coreea pans in Cehoslovacia si Ungaria.
au aparut not brig5zi de soc" tarile de democratie populara
acum partidului nostru ii este mai usor sa lupte, tar munca a ,parnit si
ea mai cu spar. (Aplauze furtunoase, prelungite.)
0 atentie deosebita merita acele partide comuniste, democratice sau
muncitoresti-tOranesti care nu au vent Inca ta putere si care continua
sa -si duo5 munca sub cAlcalul draconicelar legi burgheze. Loa- le este-
desigur mai greu sa -si duc5 munca. Totusi, bar nu le este atat de greu
sa -$i ducg munca cum ne-a fost noua, comunistilor rusi, in vremea ta-
rismu!ui, and si cea mai mica miscare intaiinte era declaratO cea mai
2,-ravA crIma. Totusi, comunistii rusi au rezistat, mu s'au speriat de greu-
tati $i au cucerirt victoria. La fel va fi si cu aceste partide.
Dece acestor part:de nu be va fi totusi artat de greu sa-si duca
munca, in comparatie cu comilnistii rur§i din penioada tarismului?
Pentruca, in primul rand, ele au in fata ochilar asemenea exemple
de lupta si de succese ca cele existente in Uniunea Sovietica si in tOrile
de democratie populara. Prim urmare, ele pot Inv 5ta din greselile §i
succese:e acestor tad, si astfel sa-si usureze munca.
PentrucA, in al dol:ea rand, insAsi burghezia principallul dusrnan
al miscaii de eliberare a deven:t alta, s'a sohimbat In mod se-
rios, a devenit mai reactionaTO, a pierdut legaturile cu paporul $i s'a
slabit pe sine ins5si. Se intelege ca si acest fapt trebue sa usureze
munca partidelor revolutionare $i democratice. (Aplauze furtunoase.)
Inainte, burghezia isi permitea sa fac5 parada de liberalism, apara
libertatile brghezo-democratice si isi area astfel popularitate in papar..
Acum, din liberalism nu a rOmas nici urm5. Nu mai exiSta asa numita
libertate individual5", drepturile individului isunt recunoscute acum
numai acelora ca-c au capital, tar toti ceilalti cetsateni sunt considerati
material uman brut, bun numai pentru expboatare. Principiul egalitAtif
in drepturi a oamenilor $i natitmilor a lost calcat in piciaare, Hind in-
www.dacoromanica.ro
 CUVANTARE ROSTITA LA CONGRESUL AL XIX-lea AL P.C. AL U. S 63

lteuit cu princippiul drepturilor deptline ale rn!noritatii exploatatoare si

211 lipsei de drepturi a majoritAtii exploatate a oeratenislar. Steagul li-
bertatilor burghezo-democratice a fost aruncat peste bard. Cred ca acest
steag va trebui s5-1 ridicati voi, reprezentantii partidelor comuniste
klemocratice, si sa-1 duceti inainte, daca vreti sa strang-eti in jurul vos-
-tru majoritatea poporului. Altcineva nu are tine sa-1 ridice. (Aplauze
jurtunoase.)
Inainte, burghezia era socotita drept capul natiunii, ea apara drep-
turile si independenta natiunii, punandu-le mai presus de orice".
Acum, din principiul national" nu a ramas nici unma. Acum, burghe-
zia vinde drepturile i independenta natiunii pe dolari. Steagul inde-
vendentei nationale si al suveranit5tii nationale a lost aruncat peste
'bord. Nu incape Indoiala ca acest steag va trebui sa-1 ridicati voi, re-
-prezentaintii partidelor comuniste si democrat ice, si sa -1 duceti Inainte,
daca vreti sa fiti patrioti ai tairii voastre, daca vreti sa deveniti forta
4-Jonducaloatre a natiunii. Altcineva nu are cine sa -1 ridice. (Aplauze
furtunoase.)
Asa stall lucrurile un prezent.
Se intelege ca toate aceste imprejur5ri trebue sa usureze munca
partidelor comuniste si democrat ice care nu au ventit Inca la putere.
Asa dar, exista toate temeittrile sa cont5m ipe succesele si victoria
-partildelor fr5testi lii tarille in care st5paneste carritalul. (Aplauze fur -
ttunoase.)
Traiasca partidele noastre frAtesti! (Aplauze prelungite.)
SA traiasca ani multi conducatorii partidelor fratesti ! (Aplauze
4prelungite.)
Tr:aiasca pacea intre popoare! (Aplauze prelungite.)
Jos atatatorii la razboi! (Toll se ridica in picioare. Aplauze fur-
lunoase, care nu contenesc vreme indelungato, transformtindu-se in
-ova fit. Aclamatii: Trdiascci tovara4u1 Stalin!", Tovareisului Stalin
ura !", Traiascei marele conducator al oamenilor muncii din lntreaga
fume, tovardsul Stalin !", Marelui Stalin ura !", Tratasca pacea
intre popoare !". lJrale.)
34 Octombrie 1952.

www.dacoromanica.ro
 GI-1. GHEORGHIU -DEJ
iNSEMNATATEA ISTORICA MONDIALA
A CONGRESULUI AL XIXlea AL P. C. U. S.
EXPUNERE FACUTA IN FATA ADUNARII ACTIVULUI COMITETULUI CEN1RAL
AL P.M.R. SI AL COMITETULUI ORASENESC P.M.R. BUCURESTI
25 Cctombrie 1952
Tovara§i §i tovara§e,
Lucrarile celuri de al XIX-lea Congres at Partidului Comunist al
Un:arnii Sovietice au fort unmarite cu un imens linteres §i cu cea mai
mare atentie de intreaga lume.
Privirile iintregii lumi erau indreptate spre Congresul partidului
lui Lenin Si Stalin, ca spre un eveniment epocal, ca spre unul dirt
ace:e evknimente care au un rol de searna in istoria intregii omeniri.
Partidul nostru a avut manea einste de a tirilnlite o delegatie a
sa la Congresul Partidului Comunist at Unkiniti Sovietice. In ouvantul
nostru de sa:ut am antat s5 exprimam dragostea nernanginita a oameni-
lor muncii din Republica Populara Romana pentru eiiberatoarea noastra,
Uniunea Sovietic5, pentru gloniosul Partid Comunist at Uniunii Sovie-
t:ce, pentru prietcrral ce: mai qcurny at poporului roman, tovarra§ul Stalin..
(Adunarea se ridica in picioare si ovationeazd furtunos minute in sir.)
In numele poporului muncitor roman, delegatia ,noastrA a exprimat Co-
mitetului Centra: at P.C.U.S. Si personal tovarasului Stalin adanca re-
cumostinta pentru ajutorul si spridVuul mare *i dezinterel,at in opera de
construire a socialicrnu!ui in Cara noastr5. (Aplauze prelungite.) In salu-
tul salt delegatia noastrA a argtat c5 pentru comunisbii romani Si pentru
oamenii muncii din Republica Poptfar5 Roman5 ore§terea fortei Parti-
dubui Comunist at Uniunii Sovietice si a Statulrui Sovietic constitue urt
izvor de energie revolutionar5, intartnd hotaritea poporului muncitor al
taint inoastre de a merge inainte pe drumul lurninat de piltda P.C.U.S.
pe drumul social smulu:.
Impreund cu delegatia noastr5, la Congnes au asistat numeroase a;te
delegatii, reprezentand 44 de partide comuniste §i muncitore§ti d:fft in-
treaga lume din t5rile de democratic popular5, din tar:1:e capita:iste §i
din t5ri coloniale. Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietise a
pTidejuirt astfel o demonstratie de neuitat a intennationalismului proletar,

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATA TEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.0 U.S. 65

a tariei crescande a miscarii ccmuniste internationa:e, a solidaritatii si dra_

gostei °amen:I:or munch dim toate tarile fats de lin:Ix-tea Sovietica, fata
de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice avangarda miscarii munci-
internationale, o manifestare de neuitat a unitatii partide:or co-
torestd
muniste in jurul drapelului marxism-leninismulud, in jurul tovarasului
Stalin. (Aplauze furtunoase.)
Coingresul al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
s'a tinut in imprejurari ;Internationale cornplexe, in conditiile 5Iabirii
continue a sistemului capitalist mondial, care este sguduit de contradictii
profunde si merge spre o pieire inevitabila, In conditiile gravarii situalied
internationale, datorita amenintarii unui nou razboi din partea blocului
agresiv americano- englez, in conditii:e cresterii si largirii luptei popoa-
relor pentru pace
Imprejurari:e interne in care s'a tinut Cong-resull Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice se caracterizeaza prin marete succese obtinurte de
poporul sovietic in toate domen6ile, succese care au creat conditiile tre-
cerii treptate dela socialism la comunism. In actuala etapa de dezvoltare
a Uniunii Sovietice, lawrirea bazei tehnico-materiale a comunismulai, ire-
cerea treptata spre faza superloara a comunirsmului se afla la ord:inea
de zi.
Preocuparille atotoupninzatoare ale partidului lui Lenin si Stalin si
sarcinile mairete care ii stau in fats si-au gasit expres:a in materialele
Congresului al XIX-.!ea al partidului: Raportul de activitate al Comite-
tului Central al Partidului Comunist al Unilurnid Sovietice, prezentat de
tovarasul Malencov, care a infatisat in toata amploareia ei gigantica ac-
tivitate organizatorica, economica si educatilva desfasurata de partid in
cei 13 ani care s'au scums dela Congresuil ail XVIII-lea, cat si plaramile
de viitor ale partidului ; Directivele celui de al 5-lea plan cincinal ;
noul Statut al pant:da:ui, rapoartelle si cuvantarile canducatarilor Par-
tidu:fui Comunist si ai Statului Sovietic.
Inseimnatatea istorica moiddiala a celui de al XIX-ilea Congres al
Partidului Comunist arl Uniunii Sovietice consta in aceea ca, facand
bilantul victoriilor epocale repurtate de partid in rastimpul dintre Con-
gresele al XVIII-lea si all XIX-lea, a imbogatit partidele fratesti, pe oa-
mann muncii din intreaga lume, intreaga omen:re progresista, cu uriasa
experienta a partidu:ui comunist, luminand omen:rii drumul progresului,
al fericirii si a.l bunei stki.
Camunistii din toate tarile vor studia cu nesat documentele Congre-
su:ui, gasind in comoara inepuizarbila a experientei partidului lui Lenin
si Stalin o calauza sigara pentru propria ]or activitate, o demonstratie
de netiagaduit a superioritatii istorice a soofalismalui asupra capitalis-
malui, o confirmare luminaaski a adevarului ca victoria socialismului in
tintreaga lume este inevitabila. (Aplauze prelungite.)
Insemnatatea istorica mandiala a acestui Congres consta, mai de-
parte, in aceea ea ell a tragat perspeotivele mkete ale continuei dezvol-
tari economice a Unianii Sovietice si ale rid:earn neintrerupte a nive:u-
ltk 'material si cultural al societatii sovietise. Omenirea progresista si iu-
biltoare de pace prniveste cu &rept cuvant politica Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice politica de intarire continua a Statului Sovielic, a
www.dacoromanica.ro 5
6 GH. GHEORGHIU-DEJ

economiei si a culturii sae drept un aport hotaritor la cauza apkarii

pacii si libertatii popoarelor. Asa cum a aratat tovarasul Stalin Ln isto-
rka sa auvantare rostita la Congres, interesele Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice nu numai ca nu contrazic interesele popoarelor iubi-
toare de pace, ci, dimpotriva, se contopesc cu aceste interese. In ceeace
prive#e Uniunea Sovietica", interesele ei in general nu pot fi desparfite de
cauza pacii in intreaga lume" 1.
Uriasa insemnatate istorica a celui de al XIX-lea Congres al Par -
tidulwi al Uniunii Sovietice consta in aceea ca el a indicat
caile construirii societatii comuniste In Uniunea Sovietica, prin trecerea
treptata dela socialism la comuinism, croind astfel drumul spre comu-
nism pentru intreaga omenire. (Aplauze furtunoase.)
La baza lucrarilor Congresului, la baza tuturor documentelor sale, a
stat noua opera geniala a marelui corifeu al stiintei, clasic al marxism-
leninismului, tovarasul Iosif Vissaionovici Stalin Problemele eco-
nomice ale socialismului in U.R.S.S.". Aceasta opera imbogateste te-
zaurul stiintei marxist-lentaiste cu noi idei, cu noi teze, formulate pen-
tru prima oars in istoria marxism-leninismdlui de tovarasul Stalin.
Creand aceasta lucrare, tovarasul Stalin a dat comunistilor din intreaga
lume o noua carte de capatai, o mina calauza a lactivitatii lor.
Pe baza tezelor fundamentale ale lucrarii tovarasului Stalin Pro-
blemele economice ale socialismului in U.R.S.S.", o comisie in frunte
cu tovarasul Stalin, aleasa de Congres, va avea sarcina de a elabora
proiectiul noului program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Pe fiecare dintre noi, membri .ai delegatiei Partidului Muncitoresc
Roman, ca si pe ceilalti delegati ai partidelor fratesti, ne-a impresionat
in mod deosebit atmosfera de mketie in care s'a desfasurat Congresul
Partiddlui Comunist al Uniunii Sovietice, inaltul nivel al dezbaterilor,
ascutitul spirit critic si autocrilic, caracteruil profund democratic al lu-
crarilor Congresului.
Congresul a aratat marea forte a partidului, unitatea de fier a ran -
durilar sale, coeziunea sa de moncilit. 0 expresie a ,acestei unitati si
coeziuni a fost puternicul entuziasm si unanimitatea cu care Congresul
a ales null Comitet Central al partidului, in frunte cu acela care allturi
de Lenin a faurit Partidul Comunist al Uniunii Sovietice si 1-a condus
in lupta pentru victoria Tevolutiei, pentru cordstruirea victorioasa a socia-
lismului, acela care conduce Uniunea Sovietica pe drumul construirii
comunismdlui, acela pe care oamenii simpli II numesc in toate limbile
globalrui pamantesc stegarul pacii, parintele celor ce muncesc, conduc.a-
tor itbit al popoarelor tovarasul Stalin. (Aplauze ci ovatii care nu
inceteaza vreme indelungatei.)
Congresul a lost o mare* koala, o koala de neuitart, pentru re-
prezentantii partidelor comuniste si muncitoresti fratesti, care au avut
cinstea si bucuria de a asiSta la quicrarile lui.
Cu nemarginita emotie, cu dragoste fieTbinte si entuziasm, au ascul-
tat delegatii Congresului si noi, oaspetii din alte jari, cuvantarea rostita
I. Stalin, CuvAntare rostita la Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice. Editura pentru literature politica. 1952, p. 4.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C. U. S. 67

la Congres de tovarasul Stalin mares program de tlupt5 si de viotorii

Dentru pa rt i dele cornvni ste si muncitoresti, pentru oamenii munc pen-
tru popoarele itubitoare de pace de pretutindeni din Uniunea Sovietica,
din tarile de democratie populara, din tAri unde oamenii munch mai
poartA jugul capitalist, din tail coloniale asuprifte de imperialisti.
Cuvantarea istorica a tovarasuluti Sta:in intaripeazA pe cornanistii
dim Coate tarile in lupta for nobila pentru binele popoarelor lor, pentru
binele omenirii, pentru triumful cauzei lui Marx-Engels-Lenin-Stalin.
I

In cele ce urmeaza ma voi opri pe scurt tasupra catorva grope de

probleme principale, pe care le-a analizat in luerarfe sale Congresul al
XIX4lea at P.C.U.S.
Cong-resul a fAcut o profunda analiz5 a schimbArilor petrecute in
situatia internationalg in perioada care s'a scurs dela Congresul al
XVIII-lea al P.C.U.S.
Asa cum se arata in raportul prezentat de tovarasul Malencov, cel
de al doilea razboi mondial a zguduit din temellii viata mu'ltor popoare
$i state si a schimbat fata lumii. RAzboiul acesta, pregAtit de fortele
reactiuniii imperialiste internationale, a dills la trezulltate neprevazute
pentru imperiauisti, datorita luptei eroice a poporului sovietic.
In locul nimicirii sau slabirii Uniunii Sovietice spune tovarasul
Malencov a rezultat intarirea U.R.S.S., a crescut prestigiul international
at Uniunii Sovietice. In locul slabirii si zdrobirii democratiei a avut loc
desprinderea de capitalism a unei serii de tail din Europa centrala si de
Sud-Est Si statornicirea regimului de democratie populara in aceste tari.
In locul inrobirii tot mai adanci a popoarelor din faille coloniale 0 de-
pendente a avut loc un nou si puternic avant at luptei de eliberare nra-
tionala din aceste tari, s'a agravat criza sisteniului colonial al imperia-
lismului. 0 grea lovitura a dat intregului sistem imperialist mondial
victoria istorica a marelui popor chinez. Astazi a treia parte a omenirii
a ci fost smulsa de sub jugul imperialismului, a fost eliberata din lan-
turile exploatarii imperialiste" 1.
In felul acesta s'a adeverit geniala previziune 15cuta de tovarasul
Stalin Inca acum 25 de ani. TovarAsul Stalin spanea atutnci cg in cursul
evo:utiei istorice se vor forma in lume dou5 centre: centrul socialist,
care va atrage spre sine tArEe care g-raviteaz5 spre socialism, $i centrul
capitalist, care va atrage spre sine tarile care graviteaza spre capitalism.
Mersul evenimentelor a confirmat in mod stralucit previziunea stalinist5;
iar in perioada de dup5 cel de at doilea razboi mondial centrul socialist
devine tot mai puternic, puterea sa de atractie tot mai mare, in tirrip
ce sisternui capitalist mondial este cuprins de un proces de slAbire con-
tinua.
Cat de profunde au fost schimbkile determinate in viata popoarelor
de cel de al doilea rAzboi mondial, $i Indeosebi de victoria Uniunii Sovie-
G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.0 (b)
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Editura pentru literature politica,
1952, p. 5-6.
www.dacoromanica.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

tice in acest razboi, putem judeca din propriul nostru exernplu. In mo-
mentul in care se Linea Congrestil al XVIII-lea Romania era o lard cu
un regim capitalisto-mosieresc, cu o economie inapoiata, o tars in plina
fascizare, vasala a puterilor imperia:iste si avantpost al ag,resiunii anti-
sovietice. In anii care s'au scurs de atunci s'au petrecut multe in viata
poporu:ui nostru. Agresorii imperialisti si slugi]e for fascisto-antones-
c:ene au suferit o grea infrangere. lmprejurarea istorica ca fauritorul
victoriei a lost Statul Sovietic socialist, ea pe parnantu: Patriei noastre
au pasit fortele armate e:iberatoare ale Statului Sovietic, a avut un trol
hotaritor pentru soarta tarii si a poporului nostru. Sub conducerea parti-
dului, ou neintreruptul ajutor al UnAinii Sovietise, Romania a parcurs
in cativa ani un drum mare, bogat in prefaced revolutionare. Pentru a
ne da seama de profunzimea acestor prefaceri, ajunge sa comparam
situatia politica si economics, interns si international:a a Romaniei de
acum 13 ani cu cea a Romanic' de azi, sand Cara a devenit un sanftier
imens al construirii socialisnaului, o [oda active a luptei popoarelor pen-
tru pace, urea din acele tad care poartg cu mandrie denumicea care le-a
lost data de tovarasul Stalin, aceea de noua brigade de soc" a mis-
carii revolutionare si muncitoresti internationale. (Aplauze, urale puler-
dice limp de minute in sir.)
Profundele deosebiri in situatia lagarului capitalist si in aceea a la-
garului socialist sunt determinate de actiunea legii fundamentale a ca-
pitalismului pe de o parte, a legii fundamenlale a sccialismului, pe de
alts parte legi descoperite si formulate pentru prima oars in istor:a
invataturii marxist-leniniste de tovarasul Stalin. Asa cum arata tovara-
sul Stalin trasaturile si cerinjele principale ale legii economice funda-
mentale a capitalismului contemporan ar putea fi formulate cam in
felul urmator: asigurarea profitului capitalist maximal prin exploatarea,
rtanarea si pauperizarea nzajorita fii populaliei (aril respective, prin aser-
virea si jefuirea sistematica a popoarelor din alte fart, mai ales din Virile
inapoiate, in sfeirsit, prin reizboaie si prin militarizarea economiei na-
tionate, utilizate pentru asigurarea profiturilor celor mai inalte"1.
Acestei legi fundamentale a economiei capitaliste i contrapune
legea economica fundamentals a socialismului, ale c5rei trasaturi si
cerinte esontiale ne Inv* tovarasul Stalin ar putea fi formulate
aproximativ in felul urmator : asigurarea satisfacerii maximale a ne-
voilor materiale si culturale mereu cresca'nde ale intregii societati prin
c, esterea si perfecfionarea neintrerupta a producfiei socialiste pe baza
tehnicii celei mai Matte" 2.
Drept elect al actiunii acestor legi avem de-a-face in prezent In
situaitia economice mondiala cu cloud linii de dezvoltare: linia avantului
necontenit al economiei in U.R.S.S. si in tarile de democratie populara
si linia economiei capitaliste, ale carei forte de productie stagneaza si
care se zbate in ghiarele crizei generale a capitalismului in continua
a dancire.
Existenta acestor doua linii de dezvoltare economice ce oglindeste
I. Stalin, Problemele economice ale soolalismului in U.R.S.S. Editura pentru
literatura politica, 1952, p. 43.
2 Op. cit., p. 45.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C.U.S. 69

tin cifrele comparative privind evolut:a productiei industriale in U.R.S.S.

i In tarile capitaliste, citate in raportrul prezentat de tovarasul Malen-
.cov si in cuvanitairille altar tovarasi. Ast fel volumul productiei industriale
.a Uniunii Savdetice in 1951 depasea de aproaipe 13 ori pe eel din anal
1929, tin limp ce in State le Unite, fin aceeasi perioada, productia n'a eres-
.cut decal de 2 ori, si aceasta exclusiv datorita goanei inarmarilor si cri-
minaluilud raziboi impotriva poporuilui coreean.
Nu mai putin convingatoare este urmatoarea comparatie. In timp ce
`Uniunea Sovietica, in eel 35 de ani de existents a Puterii Sovietice, si-a
sporit productia de 39 de ori, Anglia pentru o crestere analoaga a pro-
ductiei a avut nevoie de 162 de ani. far State le Unite in acesti 35 de
ani nu si-au sporit productia decat de circa 2 ori sl jumatate. Aceasta
este o ilustrare stralucita a imensei superioritati a oranduirii socialiste
si a ecanomiei el.
La cele de mai sus s'ar mai putea adauga date privind rapida dez-
woltare a tarilor de democratic populara. Daca iluam, de pilda, Cara
.noastra, volthmal productiei noastre industriale s'a dublat fata de 'live-
lul dinainte de razboi, iaT Intr'o serie de ramuri hotaritoare ale indus-
triel aceasta crestere este en mult mai mare. Fats de 1948, numai
in deans de 4 ani productia noastra industrials, tinand seama de rea-
1izarea planului pe 1952, creste la 300%. Aceasta in timp ce econom'a
tarilor mici din lumea capitalists se afla in stare falimentara, rezultat
al faimosului ,.ajutor" care le-a Post impus de imperialismul american
sub forma planului Marshall.: plan de inrobire economics, de amestec
Mutat in treburile interne, de totals aservire si rapire a independentei
-nationale si suveranitatii`de stat a acestor tgri.
Acesta este rezultatud existentei celor dona linii de dezvoltare in
.v at a economics contemp or an5.
Rezultatul economic eel mai important al celui de al doilea razboi
-mondial ne Inv*" tovarasul Stalin in lucrarea sa Prolnemele econo-
mice ale socialismului in U.R.S.S." este destreinzarea pielei mondiale
.unite atotcuprinzatoare, imprejurare ewe a determinat o nouil adcincire
a crizei generale a sistemului capitalist mondial.
Azi exists dou5 piete mondiale paralele, care se dezvolta in directii
%use: plata tarilor aagAruilui democratic, pasnic, si plata tarilor la-
garuilui imperialist, agresiv.
Ceeace earacterizeaza relatii:e in interiorul pietei lagarului demo-
cratic este colaborarea economics si ajutorul reciproc.
Experienta acestei colaborari scrie tovarasul Stalin arath ea
nicio tars capitalists n'ar fi iputut sa acorde tarilor de democratie popu-
lara un ajutor atat de efectiv si tehniceste ca:ificat ca acela pe care 1:-1
acord5 Uniunea Sovietica, ajutor de prim rang din punct de vedere
tehnic, si totodata cat se poate de ieftin. Important este inainte de toate
subliniaza tovarasul Stalin ca la baza acestei colaborari sta dorinta
sinters de a se ajuta creciproc si de a obtine un avant economic general.
Aratand ca datorita acestui fapt in tArile de democratie populara industria
s'a dezvoltat in ritm rapid, tovarasul Stalin prevede ca se va ajunge in
curand la situatia ca aceste tari nu numai ea nu vor avea nevoie sa
www.dacoromanica.ro
70 GH. GHEORGHIU.DEJ

irnporte marfuri din tarile cartaliste, dar var simti ele insele nevo:a de
a desface in alte parti marfuri excedentare d:n productia ,proprie.
Iir ouvantarea sa da Ganges tovarasul Micoian a dat Cara measure
drept pilda a Tezultatelor colabararii fratesti a Uniunii Sovietice si tari-
lor de democratic populara. El a aratat cu drept cuvant ca Republica
Populara Romans, dand avant productiei petrolifere, a organ,izat la
acelas timp o industrie a constructiei de masini in plina dezvoltare si,
sprijitnindu-se pe ajutorul frartesc al Uniunii Sovietice, produce singtara
aproape intreg utilajul pentru extractia petrolului si a trecut la productia
de aparate complexe pentru nafinarea petrolului. Acesta este singurul
exemplu din lame cand un stat mic ce poseda bog-atii petrolifere are-
in acelas timp o industrie proprie de fabricare a utilajului petrolifer.
Cresterea continua a schimbului de marfuri intre tari:e lagarului
democratic, trecerea la acorduri economice de luinga durata, voile forme
de colaborare economica intre tarile acestui lager, putinta de a coordona
planurile lor, si indeosebi uriasul ajutor acordat de Uniunea Sovietice
tuturor celorlalte tart ale lagarului democratic, Coate aoestea joaca un
rol de insemnatate deosebita in dezvoitarea economica a tarilor demc,cra-
tice, zadannicind incercarEe imperialistidor de a pane piedici dezvoltarif
lor, de a le submina economia prin blocada economica.
Cu totul alta este situatia pietei lagarului imperialist si natura re--
latiilor dintre tarile cuprinse in aceasta piata.
Aceasta piata se ingusteaza tot mai malt din cauza crizelor econo-
mice, somajului, saracirii masselor, scaderii, consumului populatiei, dire
cauza pierderii pietei tarilor care fac parte din lagarul democratic.
Imperialismul american cel mai hraparet si cel mai agresiv im-
perialism cauza sa scape de greutati economice pe cailea cuceririi
depline a domiruatiei pe piata mondiala; aceasta el o face pe socoteada
$i in detrimentul aliatilar` si prietenidor" sai, incepand cu Anglia_
Faptele arata spunea tovarasul Malencov ca niciun dusTnan at
Angliei nu i-a dat lovituri atat de grele $i nu 1-a luat bucata ou bucata
imperiud, cum o face priefenul" ei american. Dace aceasta este situatia
trufasei Anglii cea mai mare putere imperialists a Europei este-
lesne de inteles ce soarta au Wile mici, vasale ale Statelor Unite, din
Europa, America de Sud, Asia, a carer independents, suveranitate.
interese economice gi politice sunt cu cinism calcate in picioare de sta-
Ipanii monopolisti din America. Tovarasui Malencov a caracterizat con-
ceptia imperialistifor americani asupra relatiilor ou aliatit" for in felud
unmator: Intai ma yeti duce voi pe mine in spinare, iar apoi va vol'
calan eu ipe voi" 1. (Rasete in saki.)
Profitand de slabirea concurentilor sai adica a celorlalte tart
imperialiste imperialismul american a acaparat o parte insemnata
a pletei capitaliste rnondiale. El distruge in interesul lui relatiile econo-
mice istoriceste Inchegate intre tarile capitaliste, inlocuindu-le prin
relatii unilaterale cu State le Unite. In acest fel imperialismul american
' G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. (b)
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Editura pentru literature politica,.
1952, p. 23. _ _

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C. U S. 71

aciioneazd ca o ford care dezorganizeaza economia celorlalte state ca-

pitaliste.
americani incearca sa lichideze dificultatile economise
prin goana inarmarilor si militarizarea industriei. In anul bugetar in
curs cheltuelile militare directe ale State lor Unite au crescut de aproape
60 de on fop' de anul bugetar 1937-38. Dar milttarizarea economiei
nationale n'a reusit sa inlature difieult5tile economiei capitaliste, ci dim-
potriva, adancind disproportia intre, posibilitatile productiei si puterea
de comparare a masselor, creeaz5 conditiile pentru o nouti V adancti
criza econotnicd.
Salbatioull jaf imperialist din t5rile coloniale sf dependente, wide
economia, mai ages agricultura, use an in stare de decklere, itar zeci de
-tnilioane de oameni sunt infometati in permanenta, procesul adanc de
-destramare a sistemului colonial al imperialismului, care a cuprins nu-
meroase tgri coloniale, apasa tot mai greu asupra economiei capitaliste.
Toate acestea inseamila ca in economia capitalists au aparut con-.
tradictii si mai adanci decat inainte, iar sistemul mondial al economiei
-capitaliste in .ansamblu a devenit mull mai ingust gi mutt mai nestabil
deck inainte de cel de al doilea razboi mondial.
Pentru monopolurile capitaliste goana InarmArifior, exploartarea san-
geroasa a altor marl, infometarea propriului for ipopor, constitue sunsa
unei knbogatiri fAra precedent. Chiar dupa date oficiale, veniturile
monopolurilor capitaliste din State le Unite au crescut fats de 1938 de
13 ori. Totodat5 la ceralalt (poi al societatii in ilumea celor ce man-
-cese dommeste mizeria cea mai neagr5. Numai in State le Unite se
num5ra 13 millioane de someri totali si partiali. Impozitele asupra popu-
latiei au crescut aproape In aceeasi proportie in care au crescut gi veni-
-turlle monopdurilor, de peste 12 ori. Costul vietii in State le Unite a
crescut de aproape 3 ori. Si mai grea este situatia oamenilor muncii In
.celelalte tari capitaliste, jefuite si exploatate de imperialistii americani
in Franta $i Italia, in Belgia si Olanda, in Germania occidentals si
Japonia.
Inr5utatirea situatiei materiale a masselor largi populare duce la
intensificarea luptei for impotriva scaderil nivelului de trai, impotriva
politicii militariste, duce la aseutirea contradictiilor de clasa dintre bur-
ghezia imperialista si oamenii muncii, la cresterea valului de greve in
larile capitaliste.
Visand sa cucereasa dominatia asupra altos popoare, imperialistii
.americani due o politica de subminare a p5cii si de pregatire a noului
razboi, stiind ea pe cale pasnica, f5r5 dezrantuirea ,unui nou razboi,
-cucerirea dominatiei imondiale este cu neputint5. Aceste preg5tir1 razboi -
nice sunt indreptate impotriva bastionului principal al p5cii, adversarul
,principal al r5zbaiului Uniunea Sovietica impotriva tarilor de de-
mooratie popular5, ablate credincioase ale Uniunii Sovietice in lupta pen-
-tou mentinerea p5cii. State le Unite ale Americii imping sipre razboi
-celelalte t5ri capitaliste inainte de toate cele care fac parte din blocul
Atlantic, cat $i tarile invinse in cel de al doilea razboi mondial Ger-
mania apusean5, Italia, Japonia. Mascandu-si adev5ratele imtentii sub
steagul anticomunismului si apargrii libert5tii", State le Unite jefuesc
www.dacoromanica.ro
72 :H. GHEORGHIU-DEJ

celela:te state capitaliste, acapareaza colcmille lor, pietele lor de desfa

oere, sursele for de a-naterii prime.
In ce priveste strategia military a imperialismului american, Con
gresul al XIX-lea al Partidniui Comunist al Uniunii Sovietice a subliniat
ca particularitatea acestei strateg-ii consta in aceea ca trakatorii lui de
sfori urzesc planurile for de razboi, contand pe folosirea unor teritorii-
straine ci a unor armate strciine, in primal rand pe folosirea teritoriului
sc a artnatei Germaniei occidentale si Japoniei, precum si ale Angliei,
Frantei pi Italiei, pe folosirea altor popoare, care, potrivit intentillor
strategilor americani, trebue sa serveasca drept instrument orb si carne
de tun in vederea cuceririi dominatiei mondiale de catre monopolistic
americani" 1.
In acest scop imperialistii americani, pregatindu-se de un nou
razboi, introduc un salbatic regim fascist nu numai in State le Unite,
dar si in alte tail, in special acolo unde fortele pacii si democratieL
suet mai puternioe (Fran(a, Italia, Japonia). Imperialisanul american
apare astazi nu numai in rolul de agresor, ci si in rolul de fandarm
mondial, care cauza sa sugrume libertatile democratice si sä instaureze
fascismul.
Impotriva acestei jandarm mondial se ridica tot mai muit ura sl
impotrivirea popoarelor °primate de el. Creste si se intensifica lupta
popoare:or pentru independenta nat:onala. Aceasta slabeste pozitii:e-
imperialistilor si duce la ascutirea luptei dinauntrul lagarului imperia
list, intre fortele teactiunii fasciste si fortele democratice ale popoarelor
din tarile imperialiste. Aceasta situafie, a subliniat tovarasului MaIencov,
poartci in sine consecinie extrem de serioase pentru atatatorii la razboi_
Planurile agresive ale lagarului imperialist, in frunte cu imperia-
1:smul american, indreptate Impotriva Uniunii Sovietice si tarilor d de-
mocratie popuilara, reprezinta o primejdie reala pentru cauza pacii. Dar
nu este just sa credem ca razboiul poate fi indreptat numai Impotriva
Statului Sovietic si a statelor democrat-popul:are. Teza cu privire la ine
vitabilitatea razboaielor intre larile capitaliste, ne Inv* tovarasuI
StaCin, ranzane in picioare.
Analizand contradictiile care sfasie lagarul imperialist, tovarasul
Stalin trage concluzia ca ar fi gresit sa se creada ca Anglia si Franta,
Germania occidentals $i Japonia vor rabda la infinit dominatia si jugul
Statelor Unite ale Americii si nu vor incerca sa sa smnl.ga din robia
americana, pentru a porni pe drumul unei dezvolitari de sine statatoare...
Contradictiile interne ale lagarului imperialist, care se ascut incontinuu,_
creeaza posibilitatea unui razboi intre statele capitaliste.
Evenimentele internationale ne aduc in fiecare zi not confiran5ri ale-
ascutirii contradictiilor intre tari:e capitaliste, intre Statele Unite si
Ang!ia, intre State le Unite $i Franta, intre Franta si Germania de Vest,..
Intre Anglia si Japonia etc.
Tinand seama 'de aceasta, Uniunea Sovietica lupta pentru praintarn
l G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. (b)
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Editura pentru literature politica,
1952, p. 25.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C.U.S. 73

:pinarea oric5rui razboi intre state, pentru reglementarea- pasnica a con-

Alictelor si divergentelor internationale.
In infaptuirea politicii sale de pace, Uniunea Sovietica se ea In
deplin acord cu celelalte state democratise, fubitoare de pace Republica
"Populara ChinezA, tari:e europene de democratie popular5, Republica
Democrat5 Germans, Republica Democrat5 Popular5 Coreeana, Repu-
blica Populara Mongols cu care Uniunea Sovietica are legaturi de
stransa prietenie si c5rora le acorda, pe baza tratatelor de asistenta
vinutual5, ajutor gi sprijin in opera for de dezvoltare si intarire.
Politica externs .a Uniuii Sovietice se bazeazA pe teza le.ninist-
stalinista a posiblit5tii coexistentei pasnice a capitalisrrnilui si comu-
Inismului, a ,posibEitatii colaborarii pasnice atunci nand exists de ambele
p5rti vo:nta de a-si indeplini obligatiile asumate, de a respecta princi-
piul egalitatii si neamestecultui in treburile interne ale actor state.
Asa cum se arat5 in Raportul de activitate al Comitetului Central
al P.C.U.S., prezenitat Congresului, exists cloud' perspective ale evolu-
tiei relapor internalionale. Cercuri:e ag-resive americano-engleze afirm5
in mod micinos ca singura posibEitate pentru preintampinarea unor
zguduiri economice si asigurarea comenzilor pentru industrie este goana
Inarm'arilor. Cu alte cuvinte ei se ipronunta pentru perspectiva razhoiu-
lui. Acestora trebue sa li se reaminteasca invatamintele trecutului. Po-
porul sovietic, a a'ratat tovar5sul Malencov, are experleata luptei impo-
triva agresorilor si este obianuit sa-i bat5. El ii va bate pi pe viitor, dacd
vor indrazni sa atace Patria sovieticti. (Aplauze puternice timp de minute
in sir.) Cat despre rezultatele razboaielor, se tie ca in urma primului
r5zboi mondial, din sistemul capitalist s'a desprins Rusia, car in urma
celui de al doilea razboi mondial un sir intreg de tari din Europa si
Asia. Exists toate tnotivele pentru a presupune ca un al treilea razboi
mondial va provoca prcibuVrea sistemului capitalist mondial" 1.
Dar afara de perspectiva r5zboiului si a urmarilor sae, exists gi o
alt5 perspectivA, perspectiva pastrarii pacii, perspectiva dezvoltarii si
15rgirii relatiilor cotnercia:e intre toate statele, independent de deosebirea
dintre sistemele for sociale ceeace poate asigura pe multi ani comen-
zile necesare industriei tarilor dezvoltate, poate ajuta ila ridicarea econo-
-mica a tarilor slab dezvolltate si ila ,asigurarea nei colaborari eco-
nomice de lung5 durata. Pentru realizarea acestei perspective este ne-
-cesara" interzicerea propagandei r5zboidui, interzicerea armei ,atomise
§i bacteriologice, treptata reducere a fortelor armate ale marilor puteri,
"Incheierea unuii pact al p5cii intre marile puteri m'asuri care pot
salva pcipoadVe de teama ipericoldui unui nou r5zboi, pot ,puree cap5t
irosirii barbare ,de resurse materiale in vederea pregatirii unui nou
razboi distrug5tor si pot face posibilA ,tutiiisaree acestor resurse spre
1.01106111 popoarelor. Pentru o asemenea politica, care corespende celor
mai vitae necesitarti ale indregii omeniri, se iprorrunta Uniunea So-
vietic5, ,pentru o asemenea politica se pronunta si statul roman demo-
G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. (b)
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Editura pentru literature politica.
61952, p. 36.
www.dacoromanica.ro
74 GH. GHEORGHIU.DEJ

carat - popular si celealle state detmooratice din Europa si Asia. (Aplauze

prelungite.)
Sub steaguil luptei pentru realizarea acestor cerinte se desfasoara
in intreaga lume miscarea de lupta pentru apararea p5cli. La Congresul
Partidului Comunist al Uniunii Sovietise aceasta large miscare de apa-
rare a pacii a font definit5 drept o coalijie antirazboinicii a diferitelor
clase si paluri sociale interesate in incetarea incordarii internalionale si-
in preintampinarea unui nou razboi mondial.
do lucrarea sa, tovarOsul Stalin a dart o profunda analizO a carac-
tecrului acestei miscOri.
Miscarea contemporana pentru pace are drept scop sa ridice mas-
sele populare la lupta pentru tnenlinerea pacfi, pentru preintampinarecr
unui 0ou razboi mondial. Prin urmare, aceastli miscare nu urtnare0e
telul doboririi capitalismului si instaureirii socialismului ea se limi-
teaza la felurile democratise ale luptei pentru menfinerea pacii"1.
Succesul acestei miscAti dernecratice Fara de partid, miscare care
cuprinde azi in randurile sale mute cute de milioane de oameni din in-
teaga lume, ar duce la mentinerea pacii si la ipreintampinarea unui
nou razboi, ceeace ar insemna in coriditiile istorice actuale o victorie-
urias5 a cauzei democratiei si p5cit.
De aci trebue trasa concluzia practice cu privire la ,necesitatea de a.
intari neobosit miscarea de lupta pentru pace, de a-i da un caracter
cat mai larg, cat mai cuprinzArtor, ipentru a cuprinde in randurile ei pe
tcti oamenii cinstiti care voiesc sa apere paoea, sa preintampine uria-
sele p:erderi de vieti omenesti $i de valori materiale pricinuite de
razboi, sa asigure popoarelor putinta unel trnunci creatoare asnice.
Connmistii se afla in toate tOrile in primdie randuri ale celor care-
lupta pentru apararea pad).
In nume:e apOrOrii pAcii ei stmt gala sa colaboreze cu toti aced ca-
re-si manifests in mod sincer vointa de a ,1:upta pentru pace, fare deose-
bire de vederi politice sau credinfe religioase, c.onsiderand c5 asigurarea
infrangerea si izolarea aventurierilor din lagOrul iagresorilor dm-
periadisti, care de dragutl profiturilor for se strOduesc sä rtarasca popoa-
rele intr'un macel sangeros, reprezint5 in prezent sarcina principalci
a intregii omeniri progresiste si iubitoare de pace.
TotodatO comunistii stiu ca succesu: IITLIFgrii de lupta pentru pace
nu este deajuns pentru a nimici inevitabilitatea rOzboaielor, nu este
deajuns, deoarece, cu toate aceste succese ale tn4carii pentru apararea
pica arata tovarOsul Stalin imperialismul se menfine totu,si, con-
tinua sa existe, prin urmare continua sa existe si inevitabilitatea raz-
boaielor.
Pentru a inlatura inevitabilitatea razboaielor ne dinvatO tovarasur
Stalin trebue desfiinfat imperialismul" 2. (Aplauze furtunoase.)
In luipta impotriva imperialismului o ina!t5 misiune revine partidelor
comuniste, democratise saw munoitoresti-taraneti, care Inca n'au venit.
' I. Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S. Editura pentru
literatur5 politic5, 1952, p. 40.
2 Op. cit., p. 40-41.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C. U. S. 75

la putere si care continua sa $i clued munca sub calcadul draconfceloT

legi burgheze. In epocala sa ouvantare rostita la Congres, tovarasul
"Stalin a aratat in ce consta aceasta misiune, tragand concluzii geniaile
cu privire la caie si metodele de imunca .alle partidelor comuniste fra-
ieti, cu privire la peTspective!e luptei for si a viotoriilor filar. Subliniind
-ca burghezia contemporana a calcat in picioare principiul egalitatii oa-
menilor si a natiunilor, a aruncat peste bord steagul libertatilar bur-
ghezo-democratice, drapelul independentei nationale si al suveranitatii
nationale, tovarasul Stalin a spus: Nu incape indoiald ca acest steag
va trebui 01-1 ridicafi voi, reprezentanfii partidelor comuniste pi demo-
,cratice Si sa -1 ducefi inainte, dacd vrefi sa fifi patriofi ai fora voastre,
dacd vrefi sa devenifi forfa conducatoare a naliunii. Attcineva nu are
erne sa -1 ridice"1.
Cuvitee tovarasului Stalin ca exists incite temeiurile sa contain
,pe succesele 0 victoria partidelor frafe#i in fdrile in care stdpane0e ca-
,pitalul" 2, inflacareaza pe luptatorii pentru pace, democratie si socialism
din tarige capitaliste, Intariesc nestramutata lor incredere In victoria cau-
-zei lor drepte. (Aplauze prelungite.)
II

Congresul P.C.U.S. a analizat pe larg Tealizarile dobandite de

-poporul sovietic in perioada care s'a sours dela Congresul al XVIII-lea
al partidului in domeniul constructiei economice si culturale. Con-
gresuI a relevat ca aceasta ,perioada se caracterizeaza prin consollidarea
-continua a situatiei interne a Uniunii Sovietice, fpri cresterea intregli
economii nationale si a culturii socialiste.
munca pasnica a oamenilor sovietici a fast intrerupta de agresiunea
fascists impotriva Uniunii Sovietice. In cursul razboiului poporul sovie-
tic, sub conducerea Partidului lui Lenin si Stalin, si-a mobikizat toate
fortele i toate resursele, asig,urand istorica victorie in Marele Razboi
pentru Apararea Patriei.
Razboiul a ri ntarziat ou aproximativ 8-9 .ani dezvoltarea industries
sovietice. In cunoscuta sa cuvantare 'dela 9 Februarie 1946 tovarasull
'Stalin a trasak planul organizaTii unui nou gi iputernic avant al econo-
miei nationale in vederea ridicarii nivelului industriei sovietice aproxi-
mativ de 3 on fats de nivelul .dinainte de razboi. Acest program gran-
dios se realizeaza cu deplin succes. Voi da =mai cateva dire pentru
-a ilustra ritrnul furtunos de crestere a prodUctiei industriale a Uniunii
!-Sovietice.
Daca luam de pilda productia de fonts, ea va atinge, in 1952, 25
-millioane de tone, aproximativ cu 70% mai mult decal inainte de razboi.
Numai in decuTs de 3 ,ani produckia de fonts a crescut cu 8 milioane de
lone. Productia de petrol se va ridica in anul in curs la 47 milioane de
`tone, cu 50% mai milt decal inainte de razboi, oresterea pe 3 ani fiind
de 13 milioane de tone.
1I. Stalin, Cuvantarea rostita la Congresul al XIX-le-a al Partidului Comunist
;al Uniunii Sovietice. Editura pentru literature politica, 1952, p. 7.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
76 CH. GHEORGHIU -DEJ

Vo lumul total al productie: indmstriale va fi 'la sfaT0tma anului 1952'

de 2,3 on mai mare deck in 1940.
Un mare avant a luat produc4ia m5rfurilor de larg consum. In 1952
se vor produce peste 5 miliarde metri de panzeturt, 250 milioane perechi
de incalt5m!nte de piele, 3,3 milioane tone de mbar etc.
PaTtidul si guvernul se caaauzesc dupe indicatiile tovar5sului Stalisx
cu privire la insemnatatea util5rii iudustriei cu tehnica cea mai even_
sate. Numai in ultimii 3 ani industria sovietic5 de construire a masinilor-
a creat aproape 1600 de not tipuri de masini si mecanisme.
Un rol de .seams In lupta pentru progresul tehnic it are stiinta
sovietica. In aceasta perioada a aratat in raportul C.C. tovarasul
Malencov cea mai importanta realizare a stiintei sovietice o consti-
lue descoperirea metodelor de produaere a energiei atomice. Prin aceas--
ta, stiinja si tehnica noastra au lichidat monopolul S.U.A. in acest do-
meniu si au dat o loviturez serioasa atelfatorilor la razboi... Dispunanct
de posibilitati reale pentru producerea energiei atomice, Statul tSo-
vielic este profund interesat ca acest nou gen de energie sa fie folosit
in teluri pasnice, pentru binele poporului, caci o astfel de folosire a
energiei atomice extinde nelimitat puterea omului asupra fortelor ele-
mentare ale naturii, deschide in fata omenirii posibilitati uriase pentra-
cresterea fortelor de productie, pentru progresul tehnic si cultural, pen-
tru sporirea avutiei sociale"i.
Succese marl au fast repurtate in opera de e:ectrificare, in opera de.
dezvoltare industriala a unor reg-:und 1;ps'te Inainte de industrie.
La Congres s'a sublin:at in mod deosehit necesitatea organizArii:
titmice a productiei f5ra asalturi" la sfarsit de Luna; necesitatea strictei
respectari a 9:mului pe sort:mente si a norme:or din oeeace priveste ca-
litatea produselor; a folosiriq intense a tuturor Tezervel:or in vederea con-
tinuei cresteri a productivit4i muncii si a fd:osirii deplime a minunatei.
tehnici de care dispun intreprinderile ov let ice ; a bunei organizari a,
normar:i tehnice.
Este semnificativ ca in Raportul de activitate al Comitetului Cen-
tral al P.C.U.S., prezentat de: tovarasul Malencov, an capitol special'
este consacrat regimului de ec.onom:i, ca parghie de cea mai mare 10-
portanta pentru avantul continuu al econom:ei nationale.
Pentru not este de cea mai mare actua,litate indicatia Congresuati
Cu cat vor fi folosite mai din plin si mai rational resursele din pro--
ductie, cu cat vont gospodari mai cu grija si mai cu chibzuinja, cu atat'
vor fi obtinute succese mai marl in dezvoltarea tuturor ramurilor eco-
nomiei nationale, cu atilt mai man vor fi rezultatele obtinute in ridi--
carea nivelului material si cultural de trai al poporului"2.
Pentru a ilustra cu cats mAestrie descopera si mob:,1!'zeaz5 oameniil
sovietici rezervele interne a:e intreprinderilar, ajunge s5 cit5m mcm5-
toaree dou5 fapte:
1. Din proeentul total de orestere a productiei idustriale tata de-
' G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. (b).
al U.R.S.S. la Congresul at XIX -Iea al partidului. Editura pentru literature
1952, p. 45.
Op. cit., p. 69.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.0 U.S. 71

1940 aproape 3/4 70% s'au objinut pe contul cresterii produc-

fivitati; munch. 2. Directivele planului cincinal prevad c5, in timp ce
volumul total al investitiilor de stat pentru constructii in 1951-55 va
reste cu 90%, surne.e destinate pentru aceste constructli vor creste
numai cu 60% in comparatie cu planul cincinal precedent, urmAnd ca
restul de 30% s5 fle acoperit pe contul scaderii pretului de cost, ridi-
carii productivitalii munch, reducerii chelluelilor neproduotive etc.
In ceeace priveste planurile de viitor, in domeniul industriei se pre-
vede, :a sfarsitul celui de al 5-lea plan cincinal, o crestere a productiei
industriale cu 70% rata de 1950.
Productia industriala se va tripla fat5 de 1940, lucru care fare
indoial5 va trebui sa dea de gandit tuturor amatorilor de aventuri
r5z,bo!nice.
0 mare atentle se acorda cresterii productiei in industria ward-
si a:imentar5, crestere care va fi deasemeni de 70%. In cuvantarea sa
la Congres, tovarasul Micoian sublinia ca : Succesele obtinute in spo-
rirea producfiei produselor alimentare si a tuturor marfurilor de larg
consum, cat ci avantul continuu ci rapid al bunei stiiri a masselor popu-
tare prevazut de noul cincinal sunt un rezultat al grijii permanente a
tovaracului Stalin pentru omul sovietic si pentru fericirea lui" I.
In :ucrarea sa Problemele econotnice ale socialistnului in U.R.S.S."
fovarasul Stalin relev5 deosebita insemnalate a cunoscutei formula
lenlniste comunismul este Puterea Sovieticci plus electrificarea intregii
Orr argland ca aceasta este singura definitie juste a comunismulrui,
Calauzindu-se dup5 aceasta idee .:eninist-stal!n,ist5, Partidul Comunlst
al Uniunii Sov!etice acorda o atentie exceptionala construirii de not
centrale electrice uriase. Directivele planu:ui cin&nai, aprobate de Con-
gres, prev5d punerea in functiune a unor statiuni hidroelectrice marl,
printre care statiunea hidroelectric5 ChiubAsev de 2.100.000 kw., precum
si a mai multor alter centrale hidroelectrice, cu o putere total5 de aproape
2 mi,lioane kw. Totodat5 Directivele prev5d larga desf5surare a con -
struirii centralelor hidoelectrice Stalingrad, Cahovca, Novosibirsc si a
aCtor constructii care paarta pe dTept cuvAnt denurnfirea de marl con-
structii ale comunismu:ni.
In domeniul agr:ouliturii poporul sovletic a repurtat deasemeni in
anii de dup5 rkboi succese cu adev5rat grand:case, a continuat cu pasi
repezi mecanizarea agriculturii. In ,prezent in Uniunea Sov:etica ex:sta.
c:Tca 9.000 de staliun! de masini si tractoare de d!fer:te feluri cam
atatea statiuni ate tractoare avem la not in tiara'. S'a inf5ptuit o munca
\Testa de grupare laolalt5 a colozurilor mai mici. In locul a 254.000
-de colhozuri exists in prezent in Uniunea Sovietic5 97.000 de colhozuri,
lucru care permite mai buna organlzare a muncii colhozurilor 51 mai
rapida lor dezvoltare.
In fruntea lunui mare num5r de colhozuri se afla presedinti avand
ctudii superioare agronom'ce. In satele sovietioe creite si se inmulteste
repede numkul de specialisti de tot felul.
°data cu creslerea svprafetelor cultivate cu 5,3 milioane ha lata
A. I. Micoian, Cuvantarea rostita la Congresul at XIX-lea al P.C. (b) at
U.R.S.S. Editura pentru literature politica, 1952, p. 17.

www.dacoromanica.ro
78 GH. GHEORGHIU-DEJ

de nivelul dinainte de razboi, in Uniunea Sovietica are loc continua

ridicare a productiei la hectar si a productiei globale a tuturor cultu-
rilor. Inca inainte .de razboi tovarasul Stalin. a puss sarcina ridicarii
productiei de cerealeipand la 7-8 antliande de pudiuni pe an (tin pud este
egal cu 16 kg.) In 1952 recolta globala de cereale este de 8 rniliarde
de puduri, iar recolta de gran a crescut NO de 1940 cu 48%.
Congresul a putut sa constate astfel ca problema cerealelor, care
inainte era socotita drept cea mai acutd $i serioasif problem& a fost
rezolvatil cu succes, rezolvatd definittv $i irevocabil.
°data cu aceasta are loc o furtunoasa crestere a iproductiei de cul-
turi tehnice si industriale, precum si o continua dezvoltare a cresterii
vitelor. Productia de carne, lapte, tint, oua, lane, depaseste in prezent
nivelul dinainte de razboi.
In Uniunea Sovietica se infaptuesc uriase itucrari de transformare
a naturii, irigari, impadurirl.
Intregul Congres a salutat cu aplauze cuvintele ca drept urmare
a infciptutrii marilor lucrdri prevazute pentru adezvoltarea irigafiel, pentru
crearea de perdele forestiere de proteclie $i asararea terenurilor mle4ti-
noase, agricultura noastrci se va ridica pe o treaptd inaltei pi fara va
fi asigurata" pentru totdeauna impotriva intemperiilor"1.
Riclicandu-se impotriva preocuparii excesive a unor tovarasi pentru
infaptuirea rirPteun ritm fortat a concentrarii satelor in magi asezari
colhoznice (agro-orate), Congresul a subliniat ca sarcina principals a
organelor de partid, sovietice si agricole este si acorn grija pentru dez-
voltarea gospodariel obstesti si a productiei obstesti la colhozurilor,
care reprezinta ,princrpala torta a colhozurilor si singura baza trainica
pentru ridicarea continua a bunei start materia!e a colhoznicilor.
Congresul a atras atentia asupra necesitatii de a acorda o nesla-
bita atentie apararii avutului obstesc al colhozurilor, bunei organizari
a muncii im colhozuri, inradacinarli in agricultura a cuceririlor stiintei
s a experientei inaintate.
Pentru viitor, Directivele celui de al cincilea plan cincinal prevad
cresterea neintrerupta a productiei agricole. Productia de cereale va
creste cu 40-50%, productie de 1)=bn cu 55-65%, productia de
sfecla de zahar cu 65-70% etc. Aceasta ,urmeaza sa fie obtinuta In
dedsebi pe calea aresterii productiei la hectar. Astfdl productia aned'e
de cereale 8n Ucraina de Sud va fi de 20-22 de chintale la ha, iar pe
terenuri frigate, 30 !Ana la 34 de chintale. Planul cincinal prevede
deasemeni o mare iporire a productiei in domeniul cresterii de vite.
Planul stabileste sarcini grandioase In domeniul impaduririlor. In
decors de 5 ani se vor planta in total circa 5 millioane ide hectare de per-
dele de paduri. Pentru comparatie voi ream'nti ca totalul suprafetelor
paduroase din Cara noastra este de 6.100.000 de hectare.
In urma intrarii in frunctiune a noilor centrale hidroelectrice si
crearii de canaluri de irigatie, terenuri intinse vor fi irigate gi transfor-
G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. (b)
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Editura pentru literature politica,
1952, p. 60.

www.dacoromanica.ro
 1NSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C. U. 8. 79

mate in pgmanturi roditoare. Construirea centralelor hidroelectrice si a

sigtemelor de irigatie pe Volga-Don, Nipru si Amu -Dania va asigura
ivigarea permanents a 6 milioane de hectare de parnant arabil si irigarea
periodic a 22 milioane de hectare de pasuni. Se ideschid largi perspective
pentru electrificarea agriculturii, pentru introducerea de pluguri elec-
trice, combine electrice si alte masini agricole electrice.
Avantul mecanizarii agriculturii va permite sa se mecanizeze aratul
Si semanatul cerealelor, culturilor industriale si culturilor de nutret In
oropocrtie de 90-95%. De pe acum in Cuban mecanizarea principalelor
lucravi agricole la cereale a atins un procent de aproape 100%. Investi-
Ole de stat pentru agriculture vor creste mai mutt deck de 2 ori.
Acestea sunt prindipallele prevederi ale pl:anului cinchna; in ceeace po-
geste productia ag-ricola.
Directive le Congresului al XIX-lea al P.C.U.S. (pentru cel de al
5-lea plan cincinal de dezvoltare a Uniunii Sovietice acorda o der,
sebita atenlie problemelar ridicarii bunei start materiale, a s'anatati:
oublice si a nivelului cultural al poporului.
Analiz5nd caracteristicile legii fundamentale a socialismului,
tovarrAsul Stalin spune: .,Scopul producfiei socialiste nu este prof itul, ci
omul cu nevoile sale, adica satisfacerea nevoilor sale materiale $i cul-
turale"I.
Si mai departe: Prin urtnare, asigurarea satisfacerii maximale a
nevoilor materiale $1 culturale tnereu in crectere ale intregii societati
acesta este s c op u l producfiei socialiste; crecterea p1 perfeclionarea nein-
cetatd a producfiei socialiste pe baza tehnicii celei mai inalte acesta
este tnij lo cu l pentru atingerea scopului.
Aceasta este legea economic& fundamental& a socialismului"2.
Planwrile cincinale sovietice sunt o oglindive a acesrtei laturi esen-
-tiale a legii fundamentale a socialismului. Acest lucru se ,poate vedea
inainte de toate din cresterea necontenita a venitului national, care in
perioada 1940-1951 a sporit cu 83%. Spre deosebive de tarile capita-
liste, unde cea mai mare parte a venitului national este insusita" ae
clasele exploatatoare in U.R.S.S. intregul venit national este un
bun al celor ce muncesc. Circa 3/4 din venitul national merg pentru
satisfacerea nevoilor materiale si culturale personale ale oamenilor
trruncii, iar restul pentru rargirea producfiei socialiste si pentru alte
nevoi de stat si obstesti.
Veniturile reale ale muncitori!or si functionarilor au atins In 1951
run nivel de 157% fat5 de 1940, iar ce!e ale taranilor 160%.
Until din mijloacele principale ale sporirii veniturilor reale sunt
reducerile periodice de prefuri. In perioada de dwp5 razboi guvernul
sovietic a redus .preturile in 5 vanduri. Nivelul general .al preturilor la
mkfurile de larg consum a scazut de 2 ori. Astazi consumatorul sovie-
tic poate cumpara cu 50 de ruble tot atata marfa cats cumpgra acum
5 and cu 100 de ruble.
I. Stalin, Probleinele economice ale socialismului In U.R.S.S Editura pentru
literature politica, 1952, p. 85.
2 Op. cit., p. 86.

www.dacoromanica.ro
80 GH. GHEORGHIU-DEJ

Merits mentionat cu acest prilej ea in State le Unite preturile

mentelor au crescut in aceeasi perioada cu 10-30%. Pretul painii a
crescut in acest rastimp in State le Unite cu 28%, in Anglia cu 90°0,
in Franta cu peste 100°,, in limp ce in Uniunea Sovietica pretul painii
a scazut in acest timp de 2 on si jumatate.
Aceeasi sirtuartie este cu carnea, Iaptele, zahgrull etc.
In timp ce in U.R.S.S. consumul populatiei creste conti.nuu, iu
t5rile capitaliste are loc scaderea n'eintrerupta a consumului la cele
mai importante marfuri de larg consum.
In Uniunea Sovietica sunt alocate fonduri uriase pentru constructia
de locuinte, pentru asigur5ri sociale si sanatatea publics. Ca rezultat
al cresterii nivelului de trai si al progresului in domenite. sanaltAtii pu-
blice, Gn U.R.S.S. sc.ade necontenit mortalitatea. In ultimii 3 ani papa-
latia Uniunii Sovietice a crescut cu aproape 10 milioane de oameni.
In ceeace priveste inv5tamAntul public, cheltuelile statului in acest
compartiment au crescut fata de 1940 de 2 on si jumatate. NumArul de
studenti si elevi este astazi in Uniunea Sovietid. de 57 de milioane de
oameni, aproape cu 8 milioane mai mult decal. 3n 1940.
In raporitul C.C. all P.C.U.S. tovar5sal Malencov s'a ocupat ipe larg
de problernele actuate ale dezvoltarii literaturii gi artei in Uniunea
Sovietica. Noi recomandgm scriitorilor si artisti:or nostri s5 studieze
M mod aprofundat aceasta admirabila analiza marxista a problemelor
literaturii si artei.
Raportul a aratat ca, in operele :or, scriitorii si aotistii sovietici
trebue sa biciuiasca viciile, lipsurile, fenomenele nesanatoase care se
inta:neNc in societate, sa dezvalue in imagini artistice pozitive chipul
omului de tip nou in toata maretia dernnit5tii flui omenesti, si astfel sa
contribue la cultivarea in oamenii societatii sovietice a unor caractere,
deprinderi gi obisnuinte libere de plagble si viciile generate de cap:-
talism.
Directive le nou:ui plan :incinal fixeaza obiectivul ccntinuei sporiri
a nivelului de trai al oamenilor muncii, al infloririi culturii, stiintei si
artei. Venitul national al Uniunii Sovietice va creste cu cel putin 60%;
salariile reale vor spori cu eel putin 35%, iar veniturile colhoznicilor
ou cel putin 40%. Directive le prev5t1 dublarea investitillor pentru con-
struirea de locuinte, trecerea la inv5tamantul meJiu de 10 ani in toate
orasele importante si pregatirea conditiilor pentru generalizarea inva-
tamantului de 10 ani in intreaga taro; sporirea aproximatm de 2' on a
numarului de specialist' care vor termina scolile superioare pentru ra-
murile principale ale economiei ; sporirea cu 50% a investitiilor pentru
sanatatea paned, invAt5mAnt, stiint5, asezaminte culturale.
Un exemplu stralucit al grijii Partidullui Comunilst $i al Statului
Sovietic pentru ridicarea nivelului de trai al poporului it constitue reali-
z5rile dobAndite de republicile .unionale, datorita polidicii ,nationee
(eninist- staliniste.
Dac5 1u5m o republics sovietica cum este Ucraina, ea .a dep5sit
cu mult si din punctul de vedere al dezvoltkii economice, si din cel al
nivelului de trai mite dintre tlride cele mai puternice economiceste ale
lumii capitaliste. Ucraina Sovietic5 produce acum cu mult mai multg
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX -lea AL P.C.U.S. 81

5'onta deck Franta si Italia laolalta, mai mutt cite' si laminate dccat
Franta, de odata si jumatate de on mai muf.t carbune deck Franta si
Italia laolalta, de 3 on mai multe tractoare deck aceste doua tari capi-
-taliste laolalta si cu mult mai mult grau, cartofi, sfecla de zahar. Cat
despre republicile sovietice din Asia Centrals, din Caucazia Tadji-
-chistanul, Azerbaidjanu!, Tarcmenia si altele, ind mai vorbim de faptul
ca, din punct de vedere al dezvoltarii economice si culturale, ele au
depasit de mult Write capitaliste invecinatte cu-ele. Dar ele au lasat in
arms si tkile din Europa occidentals. Creste si se desvolta productia
industrials a acestor republici, Infloreste cultura lor. Pe and in Franta
la 10.000 de oameni exists num: 36 de studenti, in Republica Soviet:ca
Tadjica la acelas numar de locuitori exista 58 de studenti, iar in Azer-
bakljan 93. In timp ce in Franta nu exist deck un medic 1.000 de
locuitori, in Republica Sovietica Uzbeca exists cate un medic la 895
de oameni.
Directive le planului cincinal cuprind numeroase prevederi in ye-
derea asigurarii si pe viitor a dezvoltarii economice rap:de a republi-
.eilor unionale: a republicitor sovietice baltice, a republicilor sovietice
turcmena si uzbeca, a republicilor sovietice ucratneaina, bielorusa, mo:-
doveneasca si altele.
Dele,0-artii republicillor unionale au vorbit la Congres despre spri-
jinul, solidaritatea si ajutorul fratesc primit .din partea clasei munci-
toare ruse, despre rolul poporu:.ui rus, al natiunir ruse, ca cea mai
proeminenta dintre natiunile care fac parte din Uniunea Sovietica, ca
forts care cimenteaza prietenia popoarelor Uniunii Sovietice.
Sub conducerea partidului, poporul sovietic munceste neobosit
pentru traducerea in viata a prevederilor planului cincinal pe anii
1951-1955. Asa cum se arata in Directivele aprobate de Congresul al
XIX-lea : Actualul plan cincinal (al 5-lea) demonstreaza din nou in
fafa intregii lutni marea foga vita /a a socialistnului, avantajele funda-
mentals ale sistetnului economic socialist fafa de sistetnul capitalist.
Acest plan cincinal este un plan de constructie economics si culturala
pasnica, succese cu care ne tnandim acum, daca am fi admis slabirea
econotni9e dititre Uniunea Sovieticci sl tarile de democratie populara
Si la dezvoltarea relatillor economice cu toate tarile care doresc sa dez-
-voile conzerlul pe baza de egalitate in drepturi st avantaje reciproce"1
Realizarea celui de al eine:lea plan cincinal va insemna un nou
pas important pe drumul construirii comunismului in Uniunea Sovietica.
(Aplauze.)
Un rol hotaritor in obtinerea succeselor grandioase ale poporului
sovietic 11 are Stactul Soviet:c. Partidul Comunist al Un:unii Sovietice
este in permanents preocupat de intarirea continua a orandu:rii sociale
i de start sovietice.
Tovarasul Malencov a relevat rolul important pe care 1-a avut
Directivele Congresului al XIX -Iea al partidului cu privire la cel de al
5-lea plan cincinal de dezvoltare a U.R.S.S. pe anii 1951-1955. Ed. P.M.R..
1952, p. 45.
www.dacoromanica.ro 6
82 GH. GHEORGHIU.DEJ

zdrobirea teoriilor putrede si damanoase care cereau slabirea si dispa-

ritia Statullui Sovietic in conditlile incercuirii capitaliste.
Noi nu am fi avut succesele pe care le avem in construcfia noastret
pcisnicei, succese cu care ne mandrim acum, dacei am fi admis slairecit
statului nostru. Noi ne-am fi &sit dezarmali in fafa dumanilor 0 in-
dacci n'am fi intarit statut
fella pericolului unei infrcingeri militare,
nostru, armata noastra, organele noastre de pedepsire sl de informafie_
Partidul a trans format Tara Sovietica lntr'o forteireafei de nebiruit cr
socialismului, pentrucci el a intarit si inta're0e prin toate mijloacele-
statul socialist"'.
In perioada de dupa razboi s'a dczvoltat si s'a intarit si mai mult
functiunea economico-organizatorica si culitural-educative care este in.
prezent functiunea fundamentals a Statului Sovietic. Se intare0e si se
consolideaza prietenla intre popoarele Uniunii Sovietice. Statul Sovietic
apnea in mod consecvent principiile idemocratilsmalui socialliist, care stair
la baza Constitutiei staliniste.
In acelas timp, tinand seams de existenja imperialismulni gi a,
planurilor sale agresive, Partidui Comunist si Guvernul Sovietic pout&
grija intaririi capacitatii de aoarare a Uniunii Sovietice.
In cuvantarea sa la Congres, tovarasul Bulganin sublinia ca lagarul
pacii $i democratiei, care se intinde dela E:ba ipana la Oceanul Pacific,.
este cuprins de elanul construcjiei pasnice si de nazuinta de a pastra
pacea ni indelungati. Dar este important sa se sublinieze ca, pentru
caz de nevoie, el poseda forte armate moderne sl indeajuns de puternice..
Referindu-se la amenintarile i ancercarile de irrtimidare a Uniunii
Sovietice din partea atatatorilor la razboi, tovarasul Butarun a spus:
Prea va omorili cu firea, domnilor imperiali0i! Mare le popor sovietic-
na este dintre cei ce se sperie, pe el nu-1 poll intimida cu ameninfeiri..
Ei, dar &mei lucrurile vor ajunge la o Mica, poporul nostru va sti sa
se apere, sa apere interesele Patriei sale. .5i, daca va fi nevole, Forte le-
Armate sovietice vor sti sa dea riposte orcceirui agresor, dupa toate regu-
tile artei militare sovietice"2. (Aplauze furtunoase.)
Uniunea Sovietica este iin prezent mai tare idecat oricand din punct
de vedere economic si politic, cat si din punct de vedere al capacitatit
siale de aparare, si este mai mult cleat aricand capabila s5 face feta
oricarei incercari si sa apere cu succes cauza pacii, democratiei si so-
ciailismului. (Aplauze prelungite.)
III

Reallzar:le marete °Minute de poporul sovietic, victoriile istoric

nepurtate de el sunt rod all politicri juste a Partic Comunist al Uniunii
Sovietice, rod all activirtatii sale de mobilizare a .poporu:ui in vederea_
traducerii im via a acestei politici, rezultat al faptului ca in intreaga.
' G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. (b).
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Editura pentru literature politica,
1952, p. 83.
2 N. A. B'ulganin, Cuvantare rostita la Congresul al XIX-lea al P.C. (h)
al U.R.S.S. Editura pentru literature politica, 1952, p. 27.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C. U. E 83

sa activitate Partidul Comunist al Unlunii Sovietice este c515uzit de

cunoasterea legilor de dezvoltare a societatii, de stiinta marxist-leninista.
,,Victoria istorica a poporului sovietic in Mare le Razbol pentru
Apararea Patriei, indeplinirea inainte de termen a celui de al 4-lea plan
cincinal, dezvoltarea continua a economiei nafionale, cre#erea bunei
starii materiale pi a nivelului cultural de trai at poporului sovietic, in-
Jarirea unitaf ii moral-politice a societtifii sovietice pi a prieteniei dintre
,popoarele farii noastre, gruparea in jurul Uniunii Sovietice a tuturor
,forfelor lagarului pacii si democratiei acestea sunt principalele rezut-
tate care confirms justefea politicii partidului nostru"I spumea in
qraportul C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice tovafasul
-M a lencov
Toate aceste rezultate au putut fi °Minute ,datorit5 uniratii de fier
.a Tandurillor partidului, datorita coeziunii sale in jurul Comitetului Cen-
. Aral ail spartidului in frunte cu tovrAsul Stalin.
Meritul principal in Caurirea acestei unit5ti it are conducatorul st
inv5tatorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si al poporului
-sovietic, tovar5sull Stallin.
Acum, in lumina InvatAmintelor r5zboiului, apare deosebit de clara
vriasa Insemnsatate mondial5 a luptei necrutt5toare pe care Partidul
Comunist at Uniunii Sovietice a dus-o impotriva tuturor dusmanilor
marxism-leninismului, impotriva trotchisto-buharinistilor si altor capi-
tulanti 11 tradatori.
Zdrobirea de. eatre Partidul lui Lenin si Sta:in a dusmanilor
:marxism-leninismullui din Tandrille sale constitue un merit nepieritor
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice in fata intregii miscari
-comuniste internationale, in fata omen intregi.
Toate partidele comuniste invata" dela P.C.U.S. sä pAzeasca ca
lumina ochilor unitatea partidului, sa se cA:auzeasca in ipermanenta
dupa indicatia lui Lenin $i Stalin cä partidul este lunitatea de vointa
incompatibil5 cu existenta orickei fractuni, sä combala fora crutare
price manifestare de oportunism, once ideviere dela limia partidului, sä
int5reasc5 randurile partidullui, izgoniud din el elementele str5ine si
.dusm5noase.
Este necesar sä reamintim cu. acest prilej uTiasul ajutor acordat
de Lenin si Stalin, de Partidul Comunist al U.R.S.S., in toti anii de
up`a victoria Marii RevotArtii Socialiste 'din Octambrie, partidelor comu-
niste fralesti, printre care si partidului nostru, in opera de int5r1re a
'unit5tii randurilor tor. Este necesar indeosebi sä relev5m rolul Parti-
dului Comunist al Uniunii Sovietice si personal al tovarasului Stalin in
-descoperirea pi demascarea bandei de tr5d5tori, spioni Si ,provocatori
ceeace a t5cut posibida zadknicirea com;plotului imperialist im-
-potriva t5rilor de democratie popular5, impotriva misCarii comuniste In-
ternationale. Demascarea bandei titoiste este un merit istoric at Parti-
duluii Comunist at Uniunii Sovietice.
G. M. Malencov, Raportul de activitate at Comitetului Central al P.C. (b)
-al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea at partidului. Editura pentru literature politica,
1952, p. 89.
www.dacoromanica.ro
84 GR. GHEARGHIU-DEJ

Taria Partidului lui Lenin si Stalin sta in legatura sa !nd:solubi:a.

cu massele. Aceasta legatura i i gaseste expresia in cresterea randurilc,r
partidului. In tIrnpul Marelui Razboi pentTu Apararea Patriei, in ran -
tlurile partidului au intrat peste 1 milion 600.000 de membri de partid_
In prezent P.C.U.S. numara aproape 7 milioane de membri si candidati
de partid, fata de t:rca 2 milioane 500.00, cat numara in per:oada Con-
gresului al XVIII-lea al partidului.
In raportul prezentat de tovarasul Malencov, in raportul tovara§ului
litrusciov si in dezbaterile la aoest raport au Post examinate temelnic-
toate problemele principale ale vietii interne de partid si ale activi-
t5tii partidului. Act!vistii part!dului nostru vor gasi in rnaterialele Con-
gresului Partidului Comunist al Uniunii Sovietice o nesecata comoara.
de invataminte pentru intarirPa muncii noastre de partid gi 1:chldarea
lipsurilor pe care :e avem in domeniul constructlei de partid.
Partidul Comunist al Uniunii Sovlet:ce si Comitetul sail Central.
acarda o exceptionala atentie imbunatalirii cornpozWei calitative a part:-
dolui. Deaceea Com:Itetul Central al Partidului Comunist al Uniunii
Soviet:ce a cons:derat necesar sa nu forteze ritmul de crestere a ran-
durilor partidului, ci sa concentreze atentia organIzatiilor de partid
asupra ridicarii n:velului politic al membrilor sf candidatillor de partid,
sä fie mai exigent fata de cei care intr5 in randurile Ipartidului.
Partidul Comunist al Uniunii Sovletice este deasemeni in perma-
nenta preocupat de ridicarea nivelu:ui muncii organ:zatorice de part:d
si a muncii ideologke, combatand once tendinta de folosire in actfvita-
tea de partid a metodelor administrative de conducere care duc la b:ro-
cratizarea muncii de partid si slabesc initiat:va massei membrilor de
part:d. Dupa cum a aratat in raportul C.C., tovarasul Malencov, mcisu-
rile infclptuite de partid in ceeace priveste desfei.surarea democrafiei in-
terne de partid si a autocriticii au ajutat organiza(iile de partid sa
lichideze in considerabila masurei lipsurile in ceeace prive#e starea
muncii polilice de partid, au jucat un important rol in ceeace priveste
aveintul ei. Pe aceasta bazei a crescut activitatea sl inifiativa membrilor
de partid, s'au intarit organczafiile de bazei ale partidulul din intreprin-
deri, colhozuri .,si institu(ii, s'a inviorat munca lor, s'a intarit controluf
masselor de partid asupra activiteitii organelor de partid, a crescut rolur
plenarelor comitelor de pallid ci al activului de partid "".
Raportul asupra activitatii Comitetului Central al partidului subli-
niaza c5 este necesar ca fin toate organizati:le de partid autocritica si
indeasebi critica sa joace pe de-a'ntregul rolu: sau de imetoda principals
au ojutorul careia trebue idezvalu.:te si 1:eh:date greselile si
Este necesar, arata raportul, de a se duce o ilupta necrutatoare ca im-
potriva celor mai inraiti 1:111smani ai partidului, impotriva celor ce-
inalaua critica si perseourta pe cei care critica. Ar fi grecit sci se creadif
subliniaza raportul ca critica de jos se poate dezvolta dela sine,
pe calea mersului dela sine. Critica de jos poate sa se dezvolte si sei-
se lcirgeascei numai cu condifia ca once om care face o critics sand-
' G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. (b)o
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Ennura pentru literature politiOt
1952, p. 94.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C.U.S. 85
ioasci sci fie convins cd va gasi sprijin in organizafiile noastre si cu
lipsurile aratate de el vor fi efectiv inlciturate"1.
Raportul a acordat deasemeni mult5 atentie intaririi discfplinei de
partid si de stat, si mai ales traducerii in viata a indicatiei marelui
Lenin c5 elementul principal al muncii organizatorice este alegerea justa
a oamenilor si controlul executgrii.
La Congres s'a aratat c5 indeplinirea sarcinilor in domeniul munch
de stat si de partid se asigura nu prin num5rul mare de liotariri si
directive, ci prin modul in care se controleaza aplicarea in viata a hota-
ririlor luate. Deaoeea sunt necesare intarirea conisiderabila a controlu-
lui pe linie de partid, oonoentrarea atenjiei organe:or de partid asupra
ow-Aro:11M exeoutkii hotaririlor partidului si guvernului, buna organ:-
zare a acestui control de catre organele de partid cu sprijinul masselor
largi ale °amen:nor mina, al organizatiilor de partid, sindicale gi corn-
somoliste, al activalui Sovietelor locale.
Atat in raportul asupra activitatii Comitetului Central, cat §i in
euvantkile numerosilor delegati, s'au dethatut pe larg problemele munch
ideologice. ,,Munca ideologicd spune raportul asupra activitatii Co-
mitetului Central. este o obligafie primordiald a partidului, si subapre-
cierea acestei munci poate aduce prejudicii ireparabile intereselor parti-
dului si statului. Nu trebue sa uitam niciodatci cd once slabire a in-
f luenjei ideologiei socialist inseamnd intarirea influenfei ideologiei
burgheze...
Ace la care ramatte in urtnii din punct de vedere politico ideologic,
care trdieste cu formule invajate pe de rost si nu stinte noul, acela nu-
este capabil sa se orienteze just in situajia interns si externs, nu poate-
si nu este demn sd stea in fruntea miscarii, si mai devreme sau mat
tefrziu viala it va debarca. Nutnai un conduccitor care munceste nein-
cetat pentru a-si ridica nivelul, care isi insuseste in mod creator marxistn-
leninisnzul, care isi formeazd si perfectioneazci insusiri de activist de.
tip leninist-stalinist, poate fi la incilfimea sarcinilor partidului nostru"2.
Adoptarea noului Statut al Partidului Comun:st al Uniunii Sovietice-
constitue un eveniment de seams in istoria partidului lui Lenin si Stalin.
Statutul adoptat de Congres corespunde noilor imprejurari istorice,
schimbarilor petrecute in structura societ5tii sovietise, rdlului si sarci-
nilor partidului In etapa de trecere dela socialism la comunism. Nour
Statut va fi un fmijloc de intkire si mai mare a unin5tii Partidului Co-
munist al Uniunii Sovietice, de ridicare a oombativitatii organizatiilor
de partici, de intensificare a educatiei ideologice a comunistilor, a cadre-
lor de partid si de stat in spiritul leninismului, de larg5 ,desi5surare a
democratiei de partid, a autocriticii si a criticii de jos.
Principalele elemente not ale Statutului sunt f5r5 inflo:a15 curios-
-cute. Statutul d5 o mug definitie a partidului, aratand ca Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice este uniunea de lupt5 liber consimtit5 a
G. M. Malencov, Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C. 01
al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului. Editura pentru literatura politica_
1952, p. 97.
Op. cit. p. 105-106.
www.dacoromanica.ro
*36 GH. GHEORGHIU-DEJ

comunitilor, tovarasi de idei, organizat5 din oameni din randurile clasei

muncitoare, t5ranimii muncitoare pi intelectualitatii muncitoare. Statutul
1:15 definitia stiintifica a calitatii de membru at partidului, aratand c5
membru at P.C.U.S. poate fi once om al muncii care nu exploateaza
munca strains cetacean at Uniunii Sovietice §1 care recunoaste
programul pi Statutul partidului, care contribue activ la realizarea lor,
care activeaza intr'una din organizatiile partidului si care Indeplineste
toate hotaririle partidului.
Statutul defineste in mod magistral indatoririle .unui membru de
partid : de a apara ,prin toate mijloacele unitatea ipartclului ; .de a Ii
lupt5tor activ pentru indeplinirea hot5ririlor partidului ; de a fi exemplu
in munca; de a intari zi de zi legatura co massele; de a munci. pentru
-ridicarea constiintei sale si insusirea bazelor marxism-leninismului; de
a respecta disciplina de partid si de stat, deopotriva obligatorie pentru
k41 membrii partidului; de a dezvolta autocritica $i critica de jos; de
a semnala organelor conducatoare de , ipana la Comitetul Central
al partidului lipsurile fn mina far5 a tine seama de persoane; de a
fi cinstit to fata partidului, de a nu admite ascunderea gi defonmarea
adev5rtlui; de a ,p5stra secretul de ipartid $i de stat si a ,da dovada
de vigileruta politica; de a traduce in viata indicatiile partidului cu pri-
-vire la justa ,selectionare a cadrelor ,pe baza calit5tilor Ion polirtice §i
profesionale. Statutul considers calcarea Indatoririlar de baza ale mem-
brullui de partid drept incompatibila cu ramanerea in r5ndurile
partidului. -
Statutul prevede unele modificki, cu caracter organizatoric, Indeo-
sebi inlocuirea Biroului Politic prin Prezidiul Comitetului Central si
desfiintarea BiTOU'Illi Organizatoric sarcinile de conducere a muncii
curente, indeosebi in ceeace ipriveste organizarea controluli indeplinirii
Iot5ritilar partidului st selectionarea cadrelor, contentrandu-se la Secre-
tariatul Comitetului Central.
Prima plenary a Comitetului Central care a avut .loc ,clup5 Congres
a ales organele executive ale )partidului Prezidiul pi Secretariatul,
.av5nd in frunte pe tovarasul Stalin. (Aplauze furtunoase care dureaza
minute in sir.)
Statutul partidului stabileste sarcinile principle care stau In pre-
-zent in fata Partidului Comunist al Uniunii Sovietice: de a construi
societatea comunistei, pe calea trecerii treptate dela socialism la comu-
.nism, de a ridica incontinuu nivelul material si cultural al societcifii,
de a educa pe membrii societeifii in spiritul internalioruzlismului si stabi-
lirii relafiilor freifesti cu oamenii muncii din toate feirile, de a intari
prin toate mijloacele apcirarea activel a Patriei Sovietice impotriva acliu-
nilor agresive ale dustruinilor.

Din cele de mai sus se desprinde imensa importanta a documentelor

Congresului al XIX -Iea nu numai pentru Partidul Comunist al Uniunii
Sovletice, dar pentru toate partidele comuniste. Tinand seama de con-
di`tiile concrete si imprejurarile istorice in care actioneaza, fiecare partid
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C. U. S. 87*

oomunist gaseste in documentele Congresului al XIX-lea al P.C.U.S.

tirt adeva'rat indreptar in opera .de educare a mernbrilar de partid in
spiriiul conoeptiei leninist-staliniste asupra partidului, un indreptar in
opera de intarire a randurilor partidului, in opera de consolidare a re-
gimului de democratie populara si construire a socialismului.
In ceeace ipriveste partidul nostru, fiecare dintre mai, dela cadrele-
conducatoare de partid 'Ana la membrii de rand ai partidului, trebue sa
oonsideram drept o sarcina centrals, de cea mai mare im,portanta stu-
dierea geniadei lucrari a tovarasului Stalin, opera clasica a marxism-
leninismului Probletnele economice ale socialismului in U.R.S.S.",
studierea cuvantarii tavarasului Stalin la Congres, tprecum si a rapor-
tului prezentat de tovarasul Makenoov asupra activirtatii Comirtetului
Central al P.C.U.S., a Directivelor pentru cel de al 5-lea plan cincinat
al Uniunii Sovietice, a noului Statut al Partidului Comunist al Uniunii.
Sovietice si a altor materiale si documente ale Congresului.
Sarcina cadrelor noastre de partid si de stat, sarcina tuturor mem-
brilor partidului, este de a-si insusi in mod profund amnia magistrala
a situatiei internationale facuta la Congres. Aceasta analiza, Orland
seams de importanta .pe care o au in viata popoarelor problemele inter-
nationale, si Indeosebi problema luptei pentru pace, va sluji drept fir
calauzitor pentru toate domeniile de activitate ale partidelor comuniste-
si muncitoresti.
Cunoasterea acestor probleme va constitui un sprijin pretios irr
munca organizatiilor ,noastre de partid, a crganizatii!or de massa,
oomitetelor de lupta pentru pace. Tabloul maret al raporturilor de forks
pe taram international, pe care I-a Matt Congresul Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, spulberand in mod necrutator iluziile elementelor
dusmanoase din interiorul tarii noastre, arata fiecarui om cinstit si de-
buna credinta Carla crescanda a lagaru:ni pacii, oresterea continua a
fortelor care actioneaza impotriva atatatorilor la razboi si lupta pentru.
zadarnicirea planurilor lor.
Membrii nostri de partid si in primul rand cadree de partid si de
stat trebue sa studieze cu temeinicie realizarile grandioase, de o imensa
valoare politics, oulturala si morals, repurtate de poporul sovietic pre-
taramul industriei, agriculturii, cresterii nivelului de trai al poporului.
CunoasteTea profunda si multilaterala a editor pe care a mars
poporul sovietic sub conducerea partiddui qui Lenin $i Stalin pentru
a dobandi aceste succese, cunoasterea felului in care Partidul Comunist
al Uniunii Sovietice a rezolvat multiplele sarcini complexe in domeniul
economiei, culturii si oonstructiei de start, va ridica pe o treapta mai
inalta activitatea practica-politica, organizatorica si gospodareasca a
organelor noastre de partid si de stat.
0 atentie deosebita trebue data studierii tezathrului de experienta a
Partidului Comunist a.l Uniunii Sovietise an idomeniul vietii de partid,
,experienta care .s'a °Olinda In mod straluctt in ilucrarile Congresului si
in idocumentele elaborate de el. Invajand dela partidul lui Lenin si
Stalin, organele si organizajiile noastre de partid trebue sa dezvolte
si sd Intel's-eased democrafia interns de partid, trebue sa inrcidacineze
cu perseverenfei si curaj autocritica ¢i critica de jos, trebue sa se pre-
www.dacoromanica.ro
88 Car. GHEORGHIU_DEJ

ocupe in permanenla de intarirea disciplinei de partid, de consolidarea

unitafii de nezdruncinat a randurilor partidului.
In viata interns a partidului nostru au avut loc in cursul anului
acesta evenimente importante. A Post zdrobit5 devierea de dreapta care
constquia o primejdie pentru interesele partidului, ale statului demo-
cratiei populare gi poporului muncitar. Carauzindu-ne dup5 experienta
Partidului Comunisct al Un'unii Sovietice, dupa inv5tAmintele Cong-re-
sului al XIX-lea, trebue sa continu5m neobosit munca de lichidare a
unmarilor devierii de dreapta, s5 p5str5m pi sa interim vigilervta impo-
triva tuturor abaterilor dela linia
Mai sunt la noi cazuri de calcare si deformare a liniei partidului
in domeniul transfonm5ril socialiste a ag-riculturii, cazuri de OalCaTe a
unuia dintre principiile fundamentale ale , noastre de organizare
a agriculturii socialiste principiul liberu:ui consimtAmant al 01-A-
n:mil muncitoare, cazuri de cal.care a politicii partidului nostru de ail!ant5
au taranul mijlocas, cazuri de abuzuri pi exager5ri in ap:icarea politicii
juste a statului nostril in domeniul colect5rilor. Nu este deloc surprin-
zator c5 in Coate aceste cazuri abaterile de dreapta I i dau mana cu
abateri cu caracter stangist". Documentele Congresului al XIX-lea al
Partidului Comunist al Unfunii Sovietice trebue sa inarmeze organiza-
Vie noastre de partid in vederea intensifickii luptei impotriva or!carei
cAlc5ri $i deform5ri a liniei partidului. Un rol hotaritor trebue sa-1 joace
si in viata partidului nostru controlul executArii sarcinilor pi se:ect:o-
narea cactrelor. Sunt la noi uncle comitete regionale care au luat in
decursul anu:ui curent multe zeci de hot5Tiri. Dar efectul acestor hota-
riri a fast slab, deoarece aceste comitete de partid n'au analizat sufficient
lucruri:e, au elaborat hotariri care nu cuprindeau Coate aspectele pro-
blemei examinate, nu au studiat c5nd si cum trebue luata o hotarire,
$i indeosebi nu au avut griia sa controleze Indepr,!nirea propriKor lot
hot5riri.
Hot5ritor nu este numgrul de hot5riri, tovar5si, ci controlul asupra
indeplinirii hotanirilor partidului, stricta respectare a hotarlailor orga-
ne:or conducatoare de partid, a hotgririlor guvennului $i a propr!ilor
hotariri !
lntr'un nurn5r de organizatii regionale ale partidu:ai nostru sunt
in curs de pregatire conferinte de partid. La baza muncii de organizare
pp
acestor conferinte trebue puss aplicarea consecventa a democratiei
interne de partid, trebue stimulate in fapt autocritica si in deosebi cri-
Interne

tica de jos. Conferintele de partid pi alte masuri pe linia vietii interne

a partidului trebue sa contrilme la cresterea initiativei $i a simtului
de r5spundere al organelor de partid dela comitetul regional pan5
la org,anizatia de !Dna a initiativei $i a simtului de raspundere al
fiec5rui membru de partid. Ele trebue sä contribue Ia in:Aturarea meto-
delor administrative, birocratice, in munca de partid, la intarirea muncii
politice de massy a activitatii de organizare pi mobilizare ,politicA a
-oamenilor 'munch, a activitalii de ridicare a nivelului ideologic al mem-
britor de partid.
In prezent in numeroase organizatii de partid are loc primirea de
iuoi candidati de partid. Sa ne calauzim si in aceastA privinta de expe-
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.C.U.S. 831

rienta istorica a partidului :ui Lenin $i Stalin. Nu avem nevoie de goana

dupa nutneir. Trebue pus accentul pe calitate, pe compozitia sanatoasa
a partidului, pe intrarea in randurf,:e partidului a minor de oameni ai
muncii verificati In munca, care $i-au aratat prin fapte devotamentul
fata de partid, fata de statul democrat-popular.
Nu incape indoiala ca pe masura ce cadrele noastre de parted vor
.aprofunda pi i$i vor insu$i uria$a experienta a Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice pi experienta proprie a Partidului nostru, in aceea$i
masura vom repurta noi pi noi succese in intarirea partidului, in imbu-
natatirea muncii organizatorice, a muncii politico-ideologice a activitatii
$colilor de partid $i a presei de partid pi vom face ca partidul nostru,
sa-$i indepl:neasca cu cinste misiunea sa da forta conducatoare a con-
struirii socialismului in Republica Populara Romana, misiunea sa in-
ternationalista de forta conducatoare a uneia dintre brigazile de $oc"
ale mi$carii revolutionare pi muncitore$ti internat:onale. (Aplauze furtu-
noase.)
IV

Dupa cum am aratat, la baza lucrarilor Congresului $i a documen-

telor elaborate de Congres a stat geniala iucrare a tovara$ulu-i Stalin
Probletnele economice ale socialismului in U.R.S.S.".
Taria Partidului Comun:st consta in aceea ca planurile sale, care
+Jetermind perspeotivele $i caile mersului inainte, se bazeaza pe cunoa$-
terea legilor economice, pe $tiinta construirii societatii comuniste, elabo-
rata de tovara$ul Stalin.
In recenta lucrare a tovara$ului Stalin Probletnele economice ale
socialismului in U.R.S.S." sunt studiate :egile productiel sociale $i alc
repartitiei bunurilor materiale in societatea socialista, sunt definite
bazele $tiintifice ale dezvoltarii economiei socialiste, sant indicate ca:le
trecerii treptate dela socialism la comunism, caile lichidarii contradic-
tiei dintre ora$ $i sat, dintre munca fizica $i intelectualg, cat $i ale
lichidarii deosebirilor esentiale dintre ele.
In aceasta lucrare tovara$ul Stalin a elaborat pentru prima oara
geniala sa teza cu privire la principalele conditii prealabile in vederea
trecerii spre comunism.
Tovara$ul Stalin ne invata: Trebue, in priniul rand, sa asigurcitn
temeinlc... crecterea neincetata a intregii produclii sociale si cu precci-
dere cre ,cterea productiei mijloacelor de produclie...
Trebue, in at doilea rand, ca prin treceri treptate, infaptuite in
mod avantajos pentru colhozuri si, prin urmare, pentru intreaga socie-
tate, proprietatea colhoznicci Ai fie ridicata la nivelul proprietaiii intre-
gului popor, iar circulatia mcirfurilor sa fie inlocuita, tot prin treceri
treptate, cu sistemul schimbului de produse, pentru ca puterea centrala
sau vreun alt centru social-economic sa poata cuprinde totalitatea pro-
duselor producjiei sociale in interesul societcifii...
Trebue, in al treilea rand, sa ajungetn la o asemenea creVere a ni-
velului cultural al socielcifii care sa asigure tuturor membrilor societa(ii
iiezvoltarea multilaterala a aptitudinelor- for fizice pi intele:tuale, pentrx
www.dacoromanica.ro
'90 GH. GHEZMGHIU-DEJ

ca membrii societatii sa alba posibilitatea de a ceipdta o culturd indestu-

latoare ca sa devind militanfi activi ai dezvoltdrii sociale, pentru ca ei
sa aibei posibilitatea aleaga liber profesiunea si sa nu fie fintuifi
,pe toata viala, in virtutea diviziunii existente a muncii, de o singurd
profesiune oarecare "L.
Pentru realizarea acestui ultim soap, ants tovarasul Stalin, este
necesar sa se reduca ziva de munch eel putin pan5 la 6 ore, iar apoi
pan5 la 5 ore, pentru ca membrii societatii sa alba desbul limp liber ne-
-cesar obtinerii unei culturi multilaterale. Trebue apoi sa se inbroduch
inv5Vamantul politehnic general, pentru ca membrii societalii sä-si poata
alege in mod liber profesiunea sa se ImbunatAteasca conditiile de locuit
si s5 se ridice salariul Teal al muncitorilor Si functionarilor cel putin
de 2 ori. Numai dupd indeplinirea tuturor acestor conditii preliminare
in ansamblul for se va putea trece dela formula socialists ,,dela fiecare
dup5 capacit5ti, fiecaruia dup5 munch ",, la formula comunista dela fie-
care dup5 capacitati, fiechruia dupa nevoi".
In felucl acesta, tovarasul Stalin traseaza cane concrete de construire
a societatii comuniste, chile infaptuirii visului de our al omenirii co-
munismul. Sub inteleapta conducere a tovarasului Stalin, visul acesta
este transformat in realitate in Uniunea Sovietica, deschizand o noud
.er5 in istoria amenirii. (Aplauze prelungite.)
Inv5t5tura marxist-leninista, lucrarile tovarasului Stalin lumineaza
pentru intreaga omenire chile de dezvoltare ale civilizatiei mondiale. In
eta4pa actual5 a istoriei, este cu nepoutinta sa tuptii si sa construesti far5 o
profunda Insure a tot ceeace a adus tovar5sul Stalin in stiinta marxist-
leninist5 cu privire la legile si chile de dezvoltare social5.
Pentru partidele comuniste si muncitoresti din tarile de democratic
populara este cu neputinta sa abordeze si sa Tezolve in mod just vreo
problem5 a construirii economiei socialiste fara o adanc5 studiere a
genialelor idei gi teze not cu care a imbogatit tovaTasul Stalin econornia
politica marxist-leninista prin lucrarea sa Problemele economice ale
.socialismului in U.R.S.S."
Cadre le noastre de partid, de stat si economice trebue sa depuna
eforturi neobosite, sistematice, pentru insusi din plin, in toata pro-
funzimea ei, inVathtura tovar5sului Stalin cu ,privire la astfel de pro-
blame de !ma ale economiei politice marxist-leniniste cum sunt : carac-
terul legilor economice in societatea socialist5, legea economics funda-
mentals a socialismului, legea dezvoltkii planificate (proportionale) a
economiei, legea concordantei obligatorii a caracterului fortelor de pro-
ductie si a Telatiilor de productie, productia de marfa si legea valorli in
socialism etc. Cadrele noastre, cele care lucreaza pe thrhmul .muncii
ideologice, ca si cele ce muncesc pe taramul conduceril practice a eco-
nomiei, au in fata for sarcina de a studia problemele aplicarli Invata-
turilor tovarasului Stalin la condijiile concrete ale fazei de trecere dela
capitalism la socialism in Ora noastra.
Tovar5sul Stalin sublinia tovaT5sul Malencov Iin raportul pre-
t I. Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S. Editura pentru
literatura politica, 1952, p. 73, 74, 75.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CCNGRESULUI AL XIX-lea AL P.CU. S. 91
zentart Ia Congres previne (in mod staruitor impotriva unei usuratece
luari ineinte si a trecerii la forme economice superioare, fara crearea
preliminary a premizelor necesare pentru o asemenea trecere.
Aceasta punere ins garde se adreseaza din plin unora dintre tova-
rasii nostri, care sunt nerabdatori sä porneasca pe druninl celectivi-
zarii totale", ale deschiaburirii" etc., igerand linia Clara a iparti-
dului 'nestru, hotaririle si directivele sale cu privitre to necesitatea unei
munci rabdatoare in vederea larrluririi masselor muncitoare si asigurarii
condiltitler materiale si organizatorice ,pentru orearea de not gespo-
(larii colective sans intovarasiri agricole si treptata atragere a masselor
largi ale taranimii muncitoare pe fagasul agriculturii socialiste.
Irb ducraree sa, tovarasul Stalin manifests o deosebita grija pentru
ridicarea nivelului ideologic al cadrelor comuniste din intreaga lume.
Vorbind despre manualul de economie politica, care este in pregatire
in Uniunea Sovietica, tovaraval Stalin subliniaza Ca el este inecesar nu
numai pentru tineretul sovietic; el este deosebit de inecesar comunisnlar
din toate jarile si oamenilor care simpatizeaza cu comunistii, care vor sa
stie cum s'au smuls oamenii sovietici din rabia capitalists, cum au trans-
format economia Orli in spiritul socialismului, cum a fost obtinuta
prietenia cu taranimea si a Post transformata Tana Sovietica intr'o lard
begata si puternica.
Avem, prin urtnare, nevoie scrie tovarasul Stalin de un ma-
nual care sa poatei sluji drept carte de cdpatdi pentru tineretul revo-
lutionar nu numai din interiorul jarii, ci qi de peste hotare... Dealtfel,
dat fund nivelul insuficient de dezvoltare marxistd a majorittifii parti-
delor conzuniste din farile straine, un asemenea manual ar putea sa aducci
un mare fobs si cadrelor comuniste netinere din aceste WO.
Acest minunat apel stalinist la Invatatura trebue 'urinal de toate
cadre:e partidului nostru.-
In tana neastra s'au editat in sute de mil de exemplare lucrarea
tovarasului Stalin Problemele economice ale socialisnzului in U.R.S.S.,.
cuvantarea tovarasului Stalin la Congres, raportul prezentat de tova-
rasrul Maiencov si alte materiale ale Congresului. Comitetul Central at
Partidului a adoptat recent un plan de intensificare a muncii ideologice,
avand Ia baza stu'dierea lucrarrii tovarasului Stalin si a materialelor
Congresului.
Combatand once tendinta de subapreciere a muncii ideologice, si
indeosebi a muncii individuale a comunistilor pentru largirea cunos-
tintelor for in domeniol marxism-leninismului, sa nu ne crutam efor-
t'urile pentru a ne insusi comoara de invatatura cupninsa Iry genialla lu-
crare a tovarasului Stalin si in documentele Congresului al XIX-lea
al Partidului Comunist al Uniuniii Sovietice.
Twat-4i si tovarase,
Partidul nostril este angajat in momentul de NO intr'o largo si
serioasa actiune politica actiunea ,de pregatire a alegerilar pentru
I. Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S. Editura pentru
literature politica, 1952, p. 50-51.
www.dacoromanica.ro
92 GH. GHEORGHIU-DEJ

Marea Adunare Nationala, primele alegeri care au loc pe baza noii Con-
stitutii a Republicii Populare Romane. Noua Constitutie consacra rea-
lizarile marete obtinute de poporul muncitor roman, sub conducerea par-
tidu:ui, in opera de raurire a regimului de democratie populara §i de
construire a socialismului, de asigurare a celor mai largi drepturi §i
lib rtati (temperance cum n'a cunoscut poporul nostru muncitor in in-
treaga sa istorie. Economia tariff noastre a p5sit pe drumul dezvoltArii
si infloririi. Recentul comunicat cu privi're la Tezultatul indepliniTii pla-
nului pe trimestrul al III-lea al anului in curs este o noua si graitoare
dovada a faptului c5 am asigurat economiei nationale o continua dez-
voltare pe linfe ascendent5, Para crize si Fara somaj, c5 in Cara ncastra,
inapoiat5 in trecut, se dezvolta in rritm rapid ramurile horaritoare ale
industriei, se produc noi si noi genuri de masini si masini-une:te; c5,
in ciuda dificultatilor pe care :e mai avem, nivelul de viat5 material si
-cultural al populatiei creste, aprovizionarea populatiei se imbunatateste
treptat, invatamantul §i cultura au devenit un bun al intregu:ui popor.
Ca Tor fapte le datoram toate aceste succese? Le datoram politicii
juste a partidu:ui nostru, calauzit de invatatura marxist-leninista si de
experienta istorica a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Le dato-
ram ajutorului fratec pe care ni-1 dau in toate domenire vietif noastre
de stat si economice, Partidul Comunist al Uniunii Sovience, Statul So-
vietic socialist, le datorAm grijii pkintesti pe care o manifests la fie-
-one pas pentru interesele $i nevofie poporului nostru mareCe
(Aplauze furtunoase timp de minute in sir.)
Le datoram avantului §i abnegatiei in munca, de care da dovada
minunatul popor roman, minunata noastra class muncitoare, Varanimea
noastra muncitoare, intelectualitatea legata de popor. (Aplauze pre-
lungite.)
Cu toate succesele marl pe care le-am dobandit, exists Inca lipsuri
i slabiciuni care trebue inlaturate. Indatorirea noastra, ca si a aricArui
partid marxist-leninist, este de a recunoaste curajos greselile atunqj
nand se comit, de a analiza adanc cauzele lor, spre a putea elabora ast-
fel masurile necesare pentru inraturarea greselilor si a mobiliza massele
de oameni ai muncii pentru indreptarea lucrurilor.
Prezentandu-se in fata oamenilor muncii, comunistii i§i vor lua an-
gajamentul sa lupte cu aceeasi darzenie pentru Rntarirea si inflorirea
Republicii Populare Romane, pentru fericirea poporului muncitor. Par-
tidul nostru si celelalte organizatii ale oamenilor muncii din Frontul
Democratiei Populare vor chema poporul muncitor sa munceasca cu un
.avant crescand pentru construirea socialismului, pentru intgrirea patriei,
pentru asigurarea bunei stki a celor ce muncesc, pentru intkirea, prim
succesele noastre, a frontului mondial al luptei pentru pace.
Noi vont chema oamenii muncii s5-si sporeasc5 vigilenta impotriva
du§manilor fericirii peporului dinauntrul tarsi, impotriva sugrumatorilor
liberratii popoarelor, dusmani ai independentei si libertAtii poporului
nostru, atatatorii criminals ai unui nou razboi imperialistii americani
$i eng41ezi si a haitei de slugi nemernice ale imperialismului, dela so-
c'al-democratii de dreapta pang la titoisti. Noi vom muncl pentru luta-
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUI AL XIX-lea AL P.0 U.S. 93

riTea $i mai mare a sentimentelor de dnagoste fierbinte si recunost:nta

pe care le nutresc ce'.e mai :argi masse ale poporulu: nostru Dentru
Uniunea Sovietica, pentru tovarasul Stalin.
Tovar5si si tovarase,
In munca sa partidul nostru si oamenii muncii din patr:a noastra
suet insufletiti de pilda luminoasa a poporu:ui sovictic, de grandioasele
sale victorii, de perspectivele nemargimite pe care el le deschide ome-
nirii. Impreuna cu noi, popoarele celorlalte Vari de democratie populara,
marele popor chinez, poporu: Republicii Democrate Germane, popoarele
tgrilor capitaliste, popoare:e core mai gem sub jug coiloniel, toti cei ce
.doresc fericirea pentru ei si pentru copiii for au ochdi atintiti cu nemar-
ginifta incredere spre Uniunea Sovietica, spre Part:dui Comunist ad Uniunii
Sovietice, spre marele sau conducator, tovarasul Stalin.
Pentru noi a spus in cuvantarea sa :a Congres tovarasul
Stalin esle deosebit de pretioasa aceastei incredere, care inseanznii
hoteirirea de a sprijini partidul nostru in lupta sa pentru un viitor lunzi-
nuts al popoarelor, in lupta sa impotriva reizboiului, in lupta sa pentriii
vzentinerea pacii" 1.
Istoria a incredintat Partidului Comunist al Uniunii Sovietice un
rol de cinste, Tolul de far calauzitor al miscarii comuniste mond:ale, ro-
lul de prima si cea mai puternica brig-adA de soc, de brigada de soc
conducatoare a Tnisearii revolutioruare internationa:e. Partidul lui Lenin
Si Stalin a indrepratit din plin sperante:e omenirii muncitoare si a inde-
plinit cu cinste misiunea sa. Popoarele lumii stiu ca partidul lui Lenin
si Sta:in Isi va indeplini si pe viitor papa la capat misiunea sa istorica.
(Aplauze furtunoase.)
S'a tirimitem de aci un infrackat salut fratesc Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, Comitetului sau Central, genialului conducator at
popoarelor, stegarul luptei pentru pace, democratie si socialism, tovarasul
Stalin. (Aplauze, urale puternice cure nu contenesc timp indelungat.)
Traiasca pacea rintre popoare!
Jos atatsatorii la razboi!
TrAiasca" glIoniosul Pantid Comunist ad Uniunii Sovietice, partidul
lui Lenin si Stalin!
Traiasca genialul inVatator al oamenilor muncii din intreaga
lame, care lumincazA prin geniul sau drumul omenirii spre un viitor
Insorit marele STALIN! (Adunarea se ridica in picioare si 1st mani-
testa prin aplauze furtunoase. ovatii si urale, care nu contenesc time
indelungat, dragostea inflacarata pentru Uniunea Sovietica, pentru glo-
riosul P.C.U.S. si pentru marele Stalin.)

1 I. Stalin, Cuvantare rostit5 la Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist

al Uniunii Sovietice. Editura pentru literatura politica, 1952, p. 3.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE NICOLAE BALCESCU
SI CERCURILE REVOLUTIONAR-DEMOCRATICE DIN RUSIA
DE

GH. HAUPT
ASPIRANT LA UNIVERSITATEA DIN LENINGRAD

In cursul veacurilor, poporul din Tarile Romane, subjugate de im-

periul otoman, a vazut in Rusia forty cu ajutorul cafeia isi va cuceri li-
bertatea. Aceasta credinta se baza, in primul rand, pe multilateralele
legaturi politico-economice si culturale, care isi aveau inceputul iI vre-
murile cele mai vechi, si pe ajutorul pe care marele vecin ni 1-a dat in
vremuri grele si sumbre.
Paralel cu trupele rusesti care au pasit pe pamantul Moldovei si al
Tarii Romanesti, pentru a-i alunga pe asupritori, au venit la not carti
si tipografii, sculptori si pictori, care au adus cu ei un nepretuit ajutor
cultural si moral din partea marelui popor sus.
Ceea ce caracterizeaza gandirea social-politica a Moldo-Valahiel din
secolul al XVII-lea si al XVIII-lea si dela inceputul secolului al XIX-lea,
este faptul ca ganditorii si oamenii iprogresisti din aceasta perioada au
legat de Rusia soarta tarilor lor, desvoltarea lor viitoare, fiind convinsi
ca eliberarea de sub jug-ul strain se va face cu ajutoa-tal Rusiei.
Nine de optimism rasunau versurile invatatului Dosoftei dela sfar-
situl secolului al XVII-lea : Dela Moscova rasare lucoare".
Dupg cativa ani, in 1700, mitropolitul Teodosie din Bucuresti spu-
nea intr'o scrisoare: Scaparea si ajutorul impotriva Turcilor si a ca-
'tolicilor (adica a Austriacilar Nota Autorului) ipoate veni numai dela
Moscova".
Aceste randuri au lost scrise in' perioada in care Rusia lui Petru se
afirma ca o mare putere.
Invatatul Dianitrie Cantemir a legat soarta Valli de Rusia. In con-
ceptiile sale socuial- politice isi gasesc oglindirea, atat ideile si speran-
tele premergatorilor sai, cat si, desvoltarea impetuoasa din perioada lui
Petru. In timpul cat a trait in Rusia la curtea lui Petru, D. Cantemir
a incercat sa fundamenteze teoretic sperantele si dorintele Moidovenilor
si ale Muntenilor, care vedeau in Rusia pe eliberatoarea lor. Ceea ce
caracterizeaza conceptiile si activitatea sa a font credinta catre stat
www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT 95

§i imparat", adica NO de Rusia si fats de Petru, dupa cum a observat

-1a timpul sau num:nista' rus N. NOVit0V1.
In 1714, D. Cantemir i a prezentat lui Petru tratatul Cerretare
.asupra naturii monarhiei" 2, in care el dovedea caracterul natural al
infloririi si al desvoltarii imperiului nordic, si-si exprima credinta pra-
funda ca desvoltarea viitoare a omenirii in general, si a popoarelor asu-
prite de Turd, in special, este legata de Rusia, in fruntea careia sta
Petru, care, prin reformele sale, a creat un imperiu puternic si inaintat3.
In acest imperiu, condus de Petru, care a fost un am cu adevarat
mare" 4, dupa cum it apreciaza Engels, D. Cantemir a vazut un sprijin
-puternic pentru poporu'l nostru.
Evenimentele din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea au dovedit ca
D. Cantemir avusese dreptate. Eliberarea Moldovei si a Tarii Romanesti
se datoreaza in mare imasura razboaielor Rusiei impotriva Turaor.
In cursul acestor razboaie, poporul de jos, massele largi taranesti
au vazut in soldatul rus pe eliberatorul lor, conceptie care $i -a gasift
oglindirea si in cantecele populare. In aceste razboaie, s'a intarit prie-
tenia frateasca de arme dintre ostasii rust §i romani. Rusia a dat un
mare ajutor la organizarea regimentelor de voluntari moldoveni si mun-
teni, care au luptat sub comanda lui Suvorov, a lui Bagration si a lui
'Cutuzov. Eroul irrational roman Tudor Vladimirescu, in 1811 locotenent
in armata rusa si comandant a 6000 de pandusri, a fost decorat pentru
vitejia sa.
Opinia publics romaneasca a urmarit cu emotie lupta poporului rus
impotriva invaziei lui Napdlean. Unitati de panduri s'au retras in Ru-
siia, Impreurta cu armata lui Outuzov, pentru a iparticipa Ala lupta two-
triva lui Napoleon. Proclamatiile, care indernnau la apararea Rusiei, au
lost traduse in limba romans. Numeroase brosuri, stampe si harti au
popularizat victoria armatei ruse asupra cotropitorilor straini. Toate
acestea arata ca poporul roman a vazut in Rusia pe eliberatoarea sa,
pe salvatoarea sa de sub jugul strain. Aceste sperante s'au realizat In
-cursul secalului al XIX-lea, in urma victoriei armatelor rusesti, la care
au participat si trupele roman. Sangele varsat de soldatii ru§i pentru
-eliberarea poporului roman de sub jugul otornan a Intarit temelia prie-
teniei nesdruncinate a poporului nostru cu marele popor rus.
Dar trebue sa subliniem ca oamenii de frunte ai Romaniei, si in
primul rand Nicolae Balcescu, nu au legat $i nu au putut sä lege soarta
tarii de autocratia tarista. Tarismul a fost un bastion al reactiunii euro-
pene gi Jan.darmul Europei" cum II numeau clasicii marxismului.
Faptul ca fruntasii miscarii revolutionare romane din anii 1840-
1850, in frunte cu N. Balcescu, au infierat $i au urit autocratia tarista
re arata maturitatea lor. Aceasta pozitie ii apropia ideologic de oa-
menii inaintati din Rusia acelui timp, care, prin Radiscev, prin decem-
Nicolai Novicov, Experienta dictionarului istoric asupra scriitorilor ru§i. 1772,
p. 76-81.
2 Manuscrisul se pastreaza in asa numita biblioteca a lui Petru, in sectia de
inanuscrise a Bibliotecii Academiei de *Write a U.R.S.S. din Leningrad.
3 Vezi articolul din .,Studii" Nr. 1, 1951, p. 210-218.
4 K. Marx si F. Engels, Opere, v. IX, partea I-a, p. 246.
www.dacoromanica.ro
96 DESPRE NICOLAE BALCESCU

bristi; Herzen §i Belinschi, ridicasera steagul luptei impotriva autocra-

tici tariste.
Prima generatie de revolutionari rusi decembristii au urmarit
cu multa atentie si simpatie lupta popoarelor asuprite din Balcani, deci
si a Moldovenilor si a NIunterillor. Cand, in Ianuarie 1821, taranii romanf
s'au rasculat, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, decembristii au
urmarit cu multa simpatie §i atentie aceasta lupta. Din ondinul genera-
lului P. D. Kiseleff, locotenent-colonelul Pestel a plecat de trei on nr.
Moldova, la inceputul anului 1821 (MarteAprilie), pentru a cerceta
miscarea eteristilor si pentru a strange infoTmatii despre rascoala din_
Moldova. Din rapoartele lui Pestel, se vede nu numai simpatia fats de
aceasta lupta, dar §i tendinta de a-i ajuta pe rasculati, dorinta de a le-
asigura posibilitatea sa fuga in Rusia in caz de necesitate si sa gaseasca
acolo un adapost1.
Dar decembristii n'au stiut sa analizeze just evenimentele din NIol-
do-Valahla. Avand legaturi organizatorice cu Eteria si o atitudine plina.
de entuziasm pentru miscarea de eliberare a Grecidor, ei inclinau sa
considere rascoala lui Tudor Vladimilescu drent o parte organics a mis-
carii eteriste. Ei nu au tut sa vada elementul ei esential : lupta tara-
nilor romani impotriva jugului social si national.
In Martie 1821, Puschin scria plin de entuziasm, din Chisinau,_
unuia dintre prietenii sai, Davidov: Ili aduc la cuno4injei intamplare
care vor avea urmeiri itnportante, nu numai pentru jara noastra, dar sc
pentru toata Europa. Grecia s'a rasculat si si-a proclamat independenja._
Teodor Vladimiresco, care a servit ceindva in artnata defunctului print
Ipsilante, a iesit, in Februarie anul curent, din Bucure4i, impreunei cu o
ceatei mica de arnaufi inarnzati si a declarat ca Grecii nu mai pot su-
porta asupririle si jafurile seftlor turci, ca ei au hotarit sei se elibereze
de sub jugul nelegiuit, ca ei nu vor sa plateasca dealt &wile impuse
de guvern. Aceasta proclamat io a alarmat toata Moldova. Prin(ui Sutzo
st consulul rus au incercat zadarnic sa impiedece lcirgirea rascoalei
pandurii sl arnaajii fugeau de pretutindeni la curajosul Vladimiresco,
,ci in ceiteva zile el s'a aflat in fruntea unei armate de 7000 de oanzeni" 2.
Oamenii prog-resisti din Rusia au vrut sa-i ajute cu arma in 'nand
For; rasculati. Dupa parerea profesorului BarzanicAr3, genera:Ill decembrist
f Unul din memoriile lui Pestel adresate lui P. D. Kiseleff a lost publicat de-
A. P. Zabolotchi-Desiatovschi, Contele P. D. Kiseleff si epoca sa, v. IV, (publicat ha
Hurmuzachi, Documente v. IV, supl. I, p. 314-318).
Credem ca este neintemeiata ipoteza Prof. S. Stirbu cu privire la faptul ca mi-
siunea lui Pestel nu a Post oficial primita dela P. D. Kiseleff, ci ar fi lost intre-
prinsa din initiativ a decembristilor. Aceasta ipoteza este contrazisa de fapte. P. D..
Kiseleff, raportand lui Alexandru I evenimentele din Moldova, arata ca ele sunt
extrase din notele locotenent-colonelului Pestel. Acest raport a parut foarte lirn-
pede chiar imparatului (N. Pavlov -Silvanschi, Decembristul Pestel in fata JustitieU
penale, p. 171-173). Tot in aceastri lucrare, a Post publicat memoriul lui Pestel asu-
pra acestei misiuni, adresat comandantului Wittgenstein (p. 173-174).
2 Se crede Ca scrisoarea lui Puschin a lost scrisa lui S. D. Davidov si nu lua
Raevschi, asa cum s'a aratat in traducerile romanesti. Vezi A. S. Puschin, Opere
complete. Ed. Acad. de $tiinte a U.R.S.S., M-L., 1949, v. X, p. 22.
3 V. Bazanov, Decembristii la Chi§inau (I. F. Orlov §i V. F. Raevschi). Chisi
natl. 1951, p. 53.

www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT 97

M. F. Or lov, a c5rui divizie stationa la frontiera cu Romania, se pre-

gatea sa participe la eliberarea Greciei de sub jugul turcesc. Dar, in
primavara anului 1821, decernbristii nu au putut sa exercite o influenta
serioasa asupra miscarii lui T. Vladimirescu. Ei erau foarte departe de
popar", scrie V. I. Lenin'. Chian in Rusia, era foapte ingust cercul
de oameni, care s'au resimtit de pe urma influentei for revolutionare
Inainte de manifestarea din plata senatului (XII, 1825).
In prima jumatate a secolullui al XIX-lea, ideile eliberatoare ruse
pAtrund in Tara Romaneasca $i in Moldova prin raspandirea literaturii
progresiste ruse si, in primul rand, a operei lui Puschin. Primii tradu-
catari ai poeziilor lui Puschin, poetul 54. amid §i C. Negruzzi, 1 u cu-
noscut personal pe marele poet rus, iar opera for poarta amprenta clara
a influentei sale.
Dar numaru: Romani lor care stiau ca inalar5 de Rusia lui Mura-
viev care spanzura, exista 5i Muraviev-i care sunt spanzurati" 2 era mic,
extrem de mic. Revolutia din 1898 si, mai ales, evenimente:e din perioa-
da urmatoare au facut ca Europa, deci si Moldova si Tara Romaneasca,
sa cunoasca existenta Rusiei progresiste §i revolutionare, care lupta
Impotriva autocratiei, dandu-le pas:bilitatea s5 se convinga ca impotriva
tarismului se ridica ipoporul rus care, cu tot jugul ingrazitor care-1
apasa, nu a cedat in fata tiraniei. Cel care a dechis ochii Europei,
aratandu-i ca exista dotta Rusii, a fost Herzen. El a venit la Paris in
1847 si a ramas toafa vista in emigratie, pentru a putea servi poporul
rus ai pentru a lupta pentru eliberarea lui. Dar, la Paris, el a putut
sa se conving5, In ce:e cateva luni ale revolutiei din 1848, ce este
democratia burgheza.
Herzen intors fata cu desgust dela purt5torii libera:ismului
burghez care au innecat in sange revolutia muncitorilor din Iun:e 1848.
El 'a suferit profund din cauza infrangerii poporului. Dar, deoarece el
nu a inteles caracterul revolutiei din 1848, deoarece nu a vazut rolul
istaric al clasei muncitoare, el a cazut prada, pentru un timp, dispe-
ranil $i unui pesimism profund. Falimentul spiritual al lui Herzen,
scepticismul si pesimismul lui profund de dup5 anul 1848 a fost falimen-
tuil iluziilor burgheze in privinta socialismului", scrie Lenin 3. Dar, de-
parte de a sdruncina credinta sa in viitorul poporului rus, evenimentele
d'n 1848 dimpotriva au intarit-o. In acelasi tiny, Herzen si-a dat seams
ea Europa are idei Aline de ignoranta despre Rusia $i despre poporul
rus. Drept urmare, Herzen a ajuns la conc:uzia l Intr'adevar este tim-
pul sa faoem Europa sa cunoasca Rusia. Europa nu o cunoaste; ea
cunoaste guvernul nostril, fatada noastra, $i nimic mai mult. ...Acum
von cunoaste mai bine poporul" 4.
Dela Herzen, prin operele lui si dela el personal, emig-rantii revoln-
tionari romani intre care si N. Balcescu au aflat c5 exista doua Rusii.
1 V. I. Lenin, In memoria lui Herzen, Opere, v. XVIII, p. 14.
2 A. I. Herzen, p. 459.
3 V. I. Lenin, Opere, v. XVIII, p. 10.
4 A. I. Herzen, Colectie de opere, v. V. p. 390. Dupa cum scrie un con-
temporan 5i prieten de al lui, Herzen a inceput cu curaj sa faca Rusia cunoscutal
strainilor, pe care o cunosteau atat de putin". Fragmente din amintirile lui M. C.
Reichel si scrisorile lui Herzen adresate ei. Moscova. 1909, p. 119.
7. Studil de Pilosofte. www.dacoromanica.ro
98 DFSPRE NICOLAE BALCESCU

Artcolele si brosurile :ui Herzen, scrise in franceza si in germana,

au fost larg raspandite in Europa, iar schita sa De pe celalalt mal"
a atras atentia tuturor cititorilor progresisti din Europa. Dupa aceste
lucrari, conducatorii revolutiei din 1848 din Tara Romaneasca au inteles
multe fenomene, pe care, Inainte, nu le putusera explica. Ei au bagat de
seamy ca, chiar in armata tarist5, care venise sa innabuse revolutia
dela 1848, erau larg raspandite ideile rezistentei fats de autocratie. Un
contemporan i§i aminteste ca, in 1848, la Bucuresti, multi dintre ofi-
terii $i chiar dintre apitani (ai armatei ruse Nota autorului) au con-
spirat cu wnii dintre prizonierii romani, transmitandu-de scrisori si asigu-
randu-i ca, in caz c5 ungurii vor fi intr'adevar putennici si vor rezista
catava vreme, o buns parte a armatei va trece in tabara ungurilor". Ace-
lasi contemporan scrie : Multi (Entre romani au mai vazut cum plangeau
soldatii ru§i atunci and au foist adusi sä lupte rimpotriva ungurilor",
Oamenii progresisti romani au inteles cat de mare era cercul Pusilor
care erau de partea revolutiei rornane $i ungare, impotriva autocratlei
tariste2.
Pe and se afla in emigratie, Herzen a intretinut legaturi de prie-
tenie cu multi dintre conducatorii miscariti revolutionare din diverse tad,
siliti sa -$i paraseasca patria in urma infrangerii revolutiei, si, inc in
1849, casa sa a devenit until dintre centrele emigrantilor revolutionari.
Pe Herzen, care s'a bucurat de simpatia generals a oamenilor progre-
si§ti din timpul sou, I-au cunoscut la Paris si emigrantii romani .dupd
1848. 0 scurt5 analiza a acestui fapt este necesara, cu atat mai mutt,
cu cat ne aduce mai aproape la desv5:uirea importaritei .probleme a
legaturilor dintre Balcescu si cercurile revolutionare ruse.
Nu afl5m decat foarte putin despre relatiile lui A. I. Herzen cu
emigrantii romani, din corespondenta si din operele sale. Numai in
opera sa Biloe i dum,I"3, el aminteste numele liberalului D. Bratilanu
(ulterior reactionar inveterat) $i anume, in legatura cu activitatea Co-
mitetului democratic central al Europei", in 1852. Dar Herzen nu 1-a
cunoscut numai pe D. Bratianu, ci si pe alti conducatori si participanti
ai revolutiei din 1848. Astfel, in 1870, organul conservatorilor Pressa",'
care ducea o campanie impotriva fruntasului burghez roman C. A. Ro-

1 C. A. Rosetti. Rusia, 1852, In Scrierile lui C. A. Rosetti, v. I, 1887, p. 70-85.

2 Remarcam c5 si Bacunin urmarea cu atentie Si simpatie evenimentele revo-
lutionare din Valahia, in parte datorita faptului ca ele intrau in planurile sale pan-
slaviste. In Mai 1849, cand a fost arestat la Dresda, i-a fost luat manuscrisul Ras-
.coala valahilor si interventia Rusiei", scrisa In limba franceza In Februarie-Martie
4849 (Materialele pentru biografia lui Bacunin. Ed. de Stat, M.-P., 1923, v. I, p. 22-25
si de asemenea, M. A. Bacunin, colectia de opere gi scrisori... 1935, p. 379-381).
Sunt indicatii precum c5 si la mijlocul lui Iulie 1848, Bacunin ar fi scris un oarecare
articol cu privire la Valahia (... p. 542-543). In depozitiile sale, Bacunin, printre
cunostintele sale dela Dresda, numeste si pe Vasile Ghica din Valahia. V. Ghica este
Infatisat in raporturile politiei ca un opozitionist, ca un cap Infierbantat, ca un om
bogat. In August 1848, el se g5sea la Viena de unde pleac5 dup5 revolutia din Oc-
tombrie. La Dresda, el Ikea parte din cercul democratilor, 5i It cunostea pe Ba-
cunin. Dup5 ce au Inceput turbur5rile din Dresda, el a plecat prin Munchen In Elve-
tia gi apoi la Marsilia (Informatiile Comenduirii orasului Viena din 19 Iulie 1849).
. M. A. Bacunin, Opere gi scrisori alese, Moscova, 1935, v. IV, p. 527 (Adnotari).
3 A. I. Herzen, Colectia de Opere, v. V, p. 15, 281, 287.
www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT 99

setti, 1-a invinuit pe acesta de o conspiratie republicana si a citat ur-

mAtorul fragment din articolul unui oarecare Gustav Rasch, publicat
in ziarul Der Hausfreund" din Berlin (Nr. 10, Ianuan:e 1870) : La
cateva zile dupa sosirea mea la Bucuresti m'am dus la Rosetti, pe
care-1 cunoscusem la Paris, in casa lui A. I. Herzen, pe vremea cand
exam amandoi in emigratie in Franta. Rosetti si-a primit educatia de
conspirator si agitator la scoa:a superioar5 a Parisului" Des:gur,
aceste din urma cuvinte sunt oarecum exagerate. Rosetti era departe
de a fi revoluttionar. Dar pentru not este important faptul ca el I-a
cunosout pe Herzen, lucru confirmat de ace:asi G. Rasch 2, care-1 cu-
noscuse pe Herzen din 1848 3. In articolul sat', Alex. Herzen", SICT S
pentru Neue freie Presse", ou pridejul mortii dui Herzen 4, Rasch vor-
beste cu simpatie despre el si despre ajutorul pe care Herzen 1-a dat
emigrantilor revo:utionari din Paris, in 1849. Casa lui a fost locul de
adunare al ostracizatilor de cele mai diferite nationa:itati : aici se in-
talneau Nemti i ltalieni, Polonezi si Romani, Unguri si Sarbi ; in fie-
care zi, in casa lui Herzen se punea masa cu 12 tacamuri pentru erni-
granti... Fiecare dintre aceste persoane a fost prim:t cu caldura in casa
lui Herzen".
Enumerand cateva per'oaiie, care au fost martore ale acestei atitu-
dlni fats de emigranti in casa lui Herzen, G. Rasch aminteste si despre
,,ministru roman" Rosetti 6.
Exists si alte date care atesta legaturile dintre Rosetti $i Herzerr.
Astfel, in Noembrie 1851, P. D. Kiseleff, arnbasadorul Rusiei la Paris,
cornunica, intro not5 secrets, c5 Herzen isi transmite brosurile revo-
tionare In Rusia prin intermediul emigrantilor romani 6. Partidul slay
mi-a facut impresia de a fi mai descurajat (cleat partidul lui Czarto-
riiski Nola autorului) §i de a voi s5 actioneze asupra populatiei prin
foi subversive. El a incercat sa raspandeasc5 .pairnflete in principatee
Moldovei pi Valahiei, ca si in provitnale de Sud ale Imperiului"
arata Kiselleff.
$i mai departe, el scrie: Herzen pi Golovin la Nisa, C. Za-
lessohi la Bruxelles, Rosetti, H. R5dulescu s' Kisch In Londra sunt con-
ducatorii acestui partid. Cartile patrund : 1) fie prin Konisberg, unde
un oarecare Rausmitz serveste ca intermediar al lui Zaleschi
din Bruxe:iles, 2) fie prin Bucuresti, unde un oarecare Paladi (conte)
are leg5turi cu Rosetta, autoruil catorva lucrari i&u limba romans, in
slarsit, 3) prin Marsilia si Constantinopol.e".
Dar Intre Herzen si Rosetti nu s'au stabilit legaturi mai stransez.,
Pressa", anul III, Nr. 17, 1870, p. 66.
2 G. Rasch, scriitor democrat german a murit in anul 1878. O placere deose-
bit5 mi-a produs G. Rasch" scrie in anul 1877, Engels lui Liebknecht In lega-
tura cu faptul ca Rasch a tiparit in Nr. 20 al revistei Vorwarts" o declaratie care
arata c5 el s'a convins de coruptia ldi Karl Vogt in urma demascarii acestuia de
atre Liebknecht. Arhiva lui Marx si Engels, Partizdat, Moscova, 1932, v. IV, p 149
3 A. I. Herzen, Opere, v. XXI, p. 559, Comentarii de M. Lemke.
4 Neue freie Presse", 1870, Nr. 1944, citat din A. I. Herzen, Opere, v. V,
p. 269-270.
Ibidem.
6 Arhiva centrals istorica (Moscova).

www.dacoromanica.ro
103 DESPRE NICOLAE BALCESCU

Explicatia acestui fapt nu trebue eautata numai In faptul c5, dup5 scurt
timp, Rosetti nu a mai avut n,mic comun cu miscarea revolutionara, dar
in primul rand si in aceea ca Herzen avea o atitudine foarte critics fata
de oamenii din jurul sau. El stia sa vada marginirea national5 a unora,
oportunismul gi liberalismul altora, frazeologia goals $i metodele de a
arunca prof in ochii a:tora...- 1, trasaturi pe care Herzen nu putea sa
nu le observe repede la Rosetti.
C. A. Rosetti, unul dintre conducatorii burgheziei liberate, care, dupa
earacterizarea precis5 a lui Balcescu, f5cea agitatie de dragul agitatiei",
nu a raspandit idelle lui Herzen.
Totusl, aceste relatii personale cu Herzen 1-au influentat Para Indo-
lala pe Rosetti, si, in scurta perioada cat a ramas in emigratie, au 15sat
unele urme In anumite actiuni ale sale. Astfel este probabil c5, $i sub
influenta acestei leg5turi, el a scris, in 1852, la Paris, o carte despre
Rusia, in care Rosetti demasca autocratia tarista, aratandu-$i simpatia
pentru asupritul popor rus 2.
. Nicolae Balcescu, cu toarta atitudinea critics fat5 de Rosetti, a avut
leg5turi stranse cu acesta si a putut prin el sa fac5 cunostinta daca nu
personal cu Herzen, cel putin cu operele gi activitatea marelui revo:utio-
nar democrat rus.
Pe de alts parte, tineretul progTesist roman Si emigrantii romani,
in primul rand B51cescu, care se eflau atunci la Paris, au pultut sä ca-
noasca lucrarile lui A. I. Herzen Si au avut posibilitatea sa faca lega-
tur5 personal5 cu el $i prin intenmediu,1 istoricului francez I Michelet.
Tot prin intermediul lui Michelet, Herzen si cercurile revolutionare
ruse au avut posibilitatea sa faca cunoscuta activitatea lui N. Balcescu.
E cunoscut faptul c5, intre Michelet si ernigrantii romani, s'a
o leg5tur5 strans5, putem spune chiar prieteneasc5, Inca din 1848 3.
Istoricul francez simpatiza, de pe pozitii democratice, cu milscarea de
eliberare a unor t5ri asuprite, cum erau Polonia, Italia si Romania.
Imediat dup5 infrangerea revolutiei, Michelet a inceput sa lucreze la
Legendele democratice", in care trebuiau sa intro schite din istoria
mi5carii de eliberare a acestor tari. Unii dintre ernigrantii romani 1-au
ajutat la alegerea materialelor.
In cadrul acestei cautari de material, el a avut prilejul s5-1 cunoasc4,
in 1851, pe Herzen. Michelet I-a simpatizat pe Herzen si a devenit prie-
tenul gi admiratorul sau. ...Atata timp cat mai exits in Europa ase-
menea oameni, nu aveam niciun motiv s5 firn disperati" scria Michelet
despre Herzen, In 1852 4. Michelet a contribuit Ala r5s.pandirea lucr5rilor
lui Herzen $i a fost unul dintre adeptii sal Infocati. Ei recomanda tutu-
ror lucrarile lui Herzen, gl, deci, este natural sä le fi recomandat 51
Romanilor pe care-i cunostea.
I F. Levin, Herzen si Europa. Pravda din 6 Aprilie 1937.
2 Scrierile lui C. A. Rosetti, 1887, v. I, p. 1-140. Rosetti scrie ca autocratia
se sprijina In Rusia numai pe subjugare, robie, ignoranta si teroare", p. 125 ; ca
epigraf la aceasta carte sunt citate cuvintele lui Pestel.
3 I. Breazu, Michelet si Romani. Cluj, 1935
4 J. Michelet, Pologne a Russie Legende de Kosciusko, 1852, p. 130. Cite. dupa
A. I. Herzen, Colectia de opere, v. VI, p. 675 (Adnotari).

www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT 101

Pe de alta parte, in cartea sa, aparuta In 1854, care continea schite

din miscarea de eliberare a Italiei, a Romaniei, a Poloniei si a Rusiei I,
existau nu numai referiri la Iscandev (adica Herzen), dar se simtea $i
folosul criticii severe, pe care Herzen i-o facuse Jul Michelet Inca In
18512. Trebue subliniat ca in aceasta carte, Michellet 11 aminteste des
si pe N. Balcescu.
Pe vremea aceea, cartea lui Michelet a fost cunoscuta atat de citi-
torii progresisti romani, cat si de cei rusi. Ea a fost adusa in Rus.ia pe
cale i1egala. In aceasta carte Michelet vorbeste despre Balcescu cu multa
consideratie. Balcescu, a fost un erudit de primul rang, gi, totodata o
minte practica, foarte dreapta, foarte luminoasa" scrie Michelet. El
a fost un mare istoric al tarii sale $i, este inafara de once Indoiala, until
dintre conducatorii el cei mai intelepti. Nu cunosc pans acum nimic
mai bun in aceasta tema (adiica problema agrara Nota autorului), 'li-
me mai instructiv, decal aceasta brosura, intitulata Chestiunea econo-
mica in Principatele Dunacrene- 3.
In cartea sa, cunoscuta de Herzen, Michelet a folosit larg aceasta
lucrare a lui Balcescu.
Toate aceste fapte ne pot servi ca indicatii pentru cercetarea mai
adanca in viitor, cu scopul de a lamuri problema legaturii dintre
Balcescu $i Herzen. Pe de alta parte, dispunem si de alte date, mai
graitoare deck cele de mai sus, care dau posibilitatea de a afirma ca in
1849-1850, Balcescu a cunoscut lucrarile lui Herzen $i ca ele i-au in-
fluentat eventual si activitatea lui revolutionara.
N. Balcescu, conducatorul lagarului revolutionar democratic din
Tara Romaneasca, ura autocratia tarista. In articolele si in scrisorile
sale, el a demascat nu numai acest bastion al reactiunii europene, dar
si pe toti cei care se orientau spre el. Aceasta pozijie atesta maturitatea
conceptiilor revolutionare ale lui Balcescu. Dar trebue sa subliniem ca
Balcescu nu a fost numai dusmanul autocratiei ruse, dar si dusmanul
'tiraniei in general. El a demascat cu pasiune pe Napoleon al III-lea, 1-a
infierat ca pe cel mai pericu1os dusman al libertatii gi i-a prevenit pe
oompatriotii sal sa nu caute ajutor la acest tiran 4.
Balcescu a demascat pe Palmerstoni, pe Napoleoni, pe Romanovi,
tiranii popoarelor", cum le spunea el. Credo-ul democratului revolu-
tionar reiese din randurile, pe care le indreapta Impotriva liberalilor
lasi: In zadar yeti ingenunchia si va veti ruga pe la portile Impara-
tilor, pe la usile ministrilor lor. Ei nu va vor da nimic, caci nici nu
vor, mci nu pot. Fiti Bata dar a o lua vol, fiindca Imparatii, domnii si
boierii pamantului nu dau numai aceia ce be smuilg popoarele" 5.
Balcescu era ferm convins ca poporul roman poate scapa de asu-
prirea nationala 0i sociala numai luptand in alianta cu toate popoarele
asuprite. Acestea erau idei utopice, pentruca numai proletariatul a fost
I Les Legendes democratiques du Nord. Paris, 1854.
2 A. I. Herzen, Poporul rus gi socialismul. Scrisoare adresata lui Jules Mi-
chelet, Opere, v. VI, p. 433-462.
3 Les Legendes democratiques... p. 305-306.
4 Vezi scrisoarea lui Balcescu I. Ghica, Amintiri din pribegie.
5 N. Balcescu, Opere, v. I, partea a II-a, p. 107.

www.dacoromanica.ro
102 DESPRE NICOLAB BALCESCU

in stare s5 cucereasa eliberarea de sub orice jug. Dar in conditiile

istorice de atunci, Balcescu nu putea sa-si dea seama de acest lucru.
Visurile sale spre o societade liber5 de exploatare au lost expresia dra-
gostei sale pentru popor, iar dernocratismul sat' revolutionar 5i -a gasit
expresia in visul unei aliante in lupta a popoarelor.
Balcescu nu s'a an5rginit numai sa scrie despre aceast5 alianta
sa o doreasc5, dar el a luptart cu abnegatie pentru infaptuirea ei, ara-
tandu-si in fapte atitudinea cinstit5 $i devotat5 farts de cauza revo:u-
tiei. In acest scop, el a plecat, in 1848, in Ungaria, ultima fortareata a
revolutiei, pe de o parte, pentru a-i convinge pe acei Romani din Tran-
siivania, care erau grupati in jurul lui Avram Iancu, sa nit lupte impo-
triva Ungurilor, ci impotriva dusmanului for comun, imperiul habsbur-
gic. Pe de alt5 parte, el c5uta sa influenteze pe Kossuth, care ducea o
politica nationals daunatoare revolutiei.
In conceptiile lui Balcescu despre crearea unui comitet care sä fie
statul major de actiune al popoarelor asuprite din Europa de Sud-Est,
se disting net dou5 perioade: prima este aceea dinaintea sosirii sale la
Paris, in 1849. In aceasta perioadA, el s'a str5duit s'a creeze o alianta
intre Romani, Ungml, Turci si popoarele derpocratice slave": Polonezii,
Sarbii 5i Bulgarii. Ascutisul acestei aliante era indreptat impotriva
Rusiei tariste, care a intervenit impotriva revolutiei ungare. Pe atunci,
Balcescu nu isi d5dea seama de existenta Rusiei revolutionare, $i era
inclinat sa identifice Rusia lui Nicolae I cu Rusia in general. 0 dove-
de$te scrisoarea sa din 29.XI1.1848, cand pe drumul din Ungaria spre
Belgrad, el a luptat pentru o aliant5 cu popoarele slave cu scopul de
a le smulge de sub influenta Rusiei 1. Aceasta pozitie a lui Balcescu
nu trebue sa ne mire. El nu stia nimic sau Area putin despre Rusia
decembristilor $i a lui Herzen. El personal cunostea numai doi Rusi,
pe istaricii $i filologii Grigorovici $i Nadejdin, cu care racuce cunos-
tinta in timpul trecerii for prin Tara Romaneasa, in 1845 2. Dar, dela
ei, el nu putea sa afle nimic despre exisrtenta tunei misc5ri de eliberare
in Rusia.
A doua perioad5 incepe in 1849, cand, sosirt Ca Paris, el s'a davit,
chin din primele zile, de articolele lui Herzen din ziarul Ecrits du
peuple" $i a auzit despre Herzen dela diversi emigranti straini si.
desigur $t dela Rosetti.
Aid la Paris, Balcescu a depus toate eforturile pentru a crea Comi-
tetul de actiune al tuturor popoarelor dunarene $i din Estul Europei.
Infaptuirea acestud Comitet a intampinat Intai tot felul de greut5ti, create
1 Ghica, Amintiri din pribegie (Scrisoarea din 29.X11.1848).
I.
1. Grigorovici, profesor at Universitatii din Cazan (1845-1876) a fost t'i-
2 V.
mis In misiune in anul 1845 si a trait 4 luni In Valahia. A vizitat orasele Targo-
viste, Campulung, Curtea de Arges, Buzau si pans la 15 manastiri unde se gaseau
monumente slave. In timpul cat a stat In Valahia a aparut primul numar at re-
vistei Magazinul istoric pentru Dacia unde s'a tiparit corespondents lui Stefan
cel Mare (publican' In Rusia de catre Grigorovici, v. I, p. 277). Grigorovici invata
limba romans si acorda o mare atentie elementului slay" at limbii romane, Vezi
Scurta non asupra calatoriei magistrului dela Universitatea din Cazan Grigoro-
vici. Revista Ministerului Instructiunii Iunie 1847, p. 27-40. Nadejdin In calatoria
sa in Note stiintifice ale Universitatii din Cazan, 1848.
www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT 103

de elementele liberate si de dr: apta din randurile emigrantilor romani. In

lipsa lui Balcescu, liberalii reusisera sa puna mana pe conducerea emi-
gratiei romane. Ei se temeau de revo:utie, mai mutt decat de °rice si,
designer ca nici nu s'au gandit sa intreprinda ceva pentru a strange
forte:e in vederea luptei viitoare. Intre timp, e:ernentele progresiste ce-
rearu sa se stabileasca si sa se intareasca cat mai repede legaturile cu
reprezentantii altor popoare. Ce relatii ati stabilit intre not si cei-
lalti emigranti ?"1, intreba cu insiistenta Cesar Bolliac pe conduca-
'11

torrid aripei de dreapta Eliade, in scrisoarea din 30.11.1849, salsa irutrun

ton foarte critic la adresa conducerii emigrantilor. Pe vremea aceea, in
urma unei lupte indelungate a lui Balcescu, canducerea de dreapta a
emigratiei romane a Post inlaturata si s'a creat un nou Comitet pentru
conducerea emigratiei, din care a facut parte si Balcescu 2.
Balcescu nu s'a xnultumit numai sa stabileasca legaturi stranse
cu conducatorii diferitelor grupuri nattionale de emigranO, dar a pus
si bazele unei organizatii revolutionare secrete a popoarelor din Estul
Europel. Ceea ce este foarte important este faptul ca In acest Comitet
infra si un reprezentant al Rusiei.
- In scrisoarea din 26.1.1850, Balcescu ii comunica led Ghica la
Conistantinopol : Am constituit la Landra un Comitet, in care vor intra
cate trei reprezentanti a 6 natiuni : Romanii, Ungurii, Po:onezii, Rueli,
Boemienii si Moravii, Turcii, Slavii de Sud" 3.
Sarcina Comiketului era realizarea muttuala a ajutorului si a solida-
rit5tii seciproce in miscarea acestor popoare, pentnu a cuceri, pe cale
revolutionara, o confederatie liber5.
Balcescu a subliniat caracterul secret al Comitetulul.
Ideea trebue propagate, char existenta Comitetului si a membrilor
sal trebue sa tie secrete 4. Acest caracter conspitrativ explica faptul
cá, Inafard de cele comunicate in aceasta sorisoare, nu stint nirnic des-
pre activitatea acestui Comitet. Dupd cum comunica Balcescu, au in-
trat in acest Comitet : din partea Romanilor, el ; din partea Ungurilor :
Klapka, Teleky, Pulsky ; doi reprezentanti polonezi, si, in sfarsit din
partea Rusiei, Golovin.
I Este foarte interesanta scrisoarea lui Bolliac in care se' explica pe larg ne-
cesitatea unor miscari revolutionare unite ale Romanilor cu Ungurii. 20 Mai 1873
Trompeta Carpatilor, an. XI, Nr. 1066 (Biblioteca Acad. R.P.R., P. III, 1500, v. IV).
Acest numar al ziarului este dedicat aniversarii nasterii scriitorului Cesar Bolliac.
2 Ion Ghica, Amintiri din pribegie, p. 214.
3 Idem, p. 459.
In legatura cu aceasta trebue sa amintim tendinta emigratiei ungare din
1850-1851 de a Intari colaborarea revolutionara cu Polonezii Si Pup. Spionul po-
litiei austriace a comunicat in anul 1851 din Paris ca, in ultimul timp, s'a observat
o inclinatie a emigratiei ungare catre revolutionarii polonezi si rusi. Ei vor sa
atate turburarile din Rusia gi sa conspire Impotriva tarului". Tabor! KOrnel Titkos
rendorseges Kamarilla: Aktak a becsi titkos rendorseg leveltarabol Budapest,
1921, p. 177.
Ambasadorul dela Viena, Meiendorf, a comunicat la tnceputul anului 1851 ca.
...emigratia maghiara a hotarit, cu scopul de a continua propria sa cauza, sa-si
Tege actiunile cu propaganda revolutionara in general si cu Polonezii In
special,
pentru a exercita influents asupra populatiei slave din imperiul Turc". Arhiva cen-
trala istorica (Moscova, Fondul sectiunii I-a, expeditie 84, 2.1 1851, p. 17).
4 I. Ghica, Idem, p. 461.
www.dacoromanica.ro
104 DESPRE NICOLAE BALCESCU

Cine a Post acest Golovin ? In Biloe i dumi", Herzen a caracterizat

in mod strAlucit aceasta figura negativ5 gi monstruoasa, care s'a dat
drept revolutionar si emigrant politic rus, n.umindu-1 un Nozdrev si
un Hlestacov autohton".
La fel ca multi dintre contemporanii ssai de dup5 1850, B5Icesca
a Post indus in eroare de cartile, in fond slabe, ale lui Golovin, care
craw (indreptate impotriva odiosului Nicolae I. Necunoscandu-1 in de aproa-
pe, Balcescu a luat Gn serios declaratiile tipatoare ale 10 Golovin des-
pre revolutionarismul" sau, etc. In plus, In aceasta perioada, Golovin
a reusit sa -$i cneeze, deli numai temporar, o aureola de revolutionar rus,
iar in 1849 1851 lumea mai avea impresia c5 ei intretine legaturi.
stranse cu A. I. Herzen 1. Temeitil acestei pareri nu era numai faptul ca
ei s'au intalnit de cateva on si ca erau in corespondents& dar si in fap-
tul ca, deli Herzen avea fats de el o atitudine negativa, tocmai in acest
an, numele sau a figurat impreun5 cu numele lui Golovin, pe cateva
apeluri. Tot ce face el (adic5 Golovin Nota autorului) lumea crede ca
s'a fAcut din indemnul sau..." ii scria lui Herzen sotia sa, in 1851 2.
Numai prin aceasta se explaca faptul ca Balcescu 1-a considerat
pe I. G. Golovin drept un reprezentant al miscarii revolutionate ruse si
a stiabilit cus gel un contact strans. Golovin a cAp5tat chiar Insaroinarea
de a scoate uin ziar in limba francez5,.pentru a raspandi ideile comi-
tetului secret 3. Din acest ziar nu s'a ales nimic 4.
Dna Coate probabilit5tile, Comitetul nu a inceput sä functioneze
gi leg5tura dintre Balcescu gi Golovin a sl5bit. Astfel se explica faptul
ca, incepand din vara anului 1850, democratud revolutionar roman na
mai aminteste de aceste relatii in corespondenta sa.
Este greu sa raspundem !a intrebarea, data Golovin i-a vorbit
lttt Herzen despre existenta Comitetului si data ia incercat s5-1 atraga
la activitatea acestuia 5. Din corespondenta lui Herzen, nu putem ex-
trage informatii.
Dar este fun f apt incontestabil interesul profund pe care opinia
publics progresist5 din Romania, in fruntea careia se gasea Balcescu,
1-a manifestat pentru Rusia revolutionara, dup5 1848. Oamenii pro-
gresisti din Romania, in frunte cu Balcescu, mu au laflat numai des -
pre existenta celor dou5 Rusii, din lucr5rile lui Herzen care emu larg
raspandite in Europa, dar au inceput chiarsa saute in randiurile demo-
cratilor revolutionari rt1§1 un aliat in lupta impotriva timan:lor, pentru
libertatea poporului roman. Cu timpul, acest interes al opiniei publice
1 Arhiva Rt4e, 1937, v. II, p. 211.
2 A. I. Herzen, Opere, v. VI, p. 43
3I. Ghica, Amintiri din pribegie, p. 461.
4 In Octombrie. 1850, Golovin impreun5 cu G. Motie a fnfiintat la Nisa ,.O re-
vista pentru un sezon". Vezi, Memoriile lui Ivan Golovin, Leipzig, 1859, p. 131,
Aceasta insa nu putea fi revista pe care o dorea Balcescu, ceea ce se poate vedea
din caracterul gi continutul acestui jurnal.
5 La 26 Martie, 1850, Balcescu a anuntat in scrisoarea sa: cunoVintele mete
din Londra au plecat cu treaba in Elvetia" (I. Ghica, p. 507). Se crede ca ar fi
vorba de Golovin, care a petrecut iarna anului 1849-1850 la Londra, primavara la
Geneva, iar In August, a trecut prin Turcia §i Nisa. Aid el 1-a Intalnit pe Herzen,
(Trecutul, cartea a V-a, 1907, p. 283). Herzen a venit de asemenea la Geneva la
Reichel (Vezi Amintirile lui M. K. Reichel, p. 67).
www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT 105

-progresiste din Romania creste mereu. Colaborarea cu miscarea revo-

lutionard rus5 se intareste tot mai mult in cursul deceniilor care or-
mela
Trebue mentionat ca numele $i ideile lui Nicolae B5loesou devin
bine cunoscute cercurilor democratice ruse, in perioada ascutirii luptei
poporului roman pentru unirea Moldovei 5i prtii Romanesti. Aceasta se
.clatoreste, revistei Sovremennic" condus5 de Cernisevschl, revista,
care, cum este stiut, a militat in favoarea unirii. In paginile re-
vistei Studii", s'a vorbit despre un studiu intitulat Principatele duna-
rene Moldova si Valahia" publicat in numerele Odin Febnuarie si Iu:ie
1858 ale revistei Sovremennic", ar5tandu-se ca acest anticol a contri-
Wit foarte mult atat la ap5rarea direpturilor poporului roman, cat si la
,opera de cunoastere a Romaniei In Rusia. Trebue mentionat faptul im-
portant ca stiudiul din Sovremennic" exptine ideile lui Nicolae B5ilcescu.
Aoest studiu aminteste si de numele trnarelui revolutionar democrat ro-
man N. B51cescu.
Ideea fandamental5 a articolului din Sovremennic" este reali-
zarea de jos a unirii, pe calea democratica in interesul poporului. Atat
prin continutul lui, cat si prin felul cum punea problema, articolul din
Sovremennic" era in opozitie radicala, atat cu conceptiile presei ofi-
ciale din Rusia, cat si din Apusul Europei.
Era foarte greu sa scrii un asemenea articol in conditiile de atunci
ale Rusiei tariste, fAr5 s5 mai vorbim despre conditiile aspre ale cen-
zurii, care sileau revistele revolutionar-democrate sa recurga la lim-
bajul lui Esc:111)2.
0 alita dificultate important5 a constituit-o faptul c5 revista a
lost silit'a" sa desvalue adevaratul continut al revendicarilor de unire
emise, nu de liberalii romani, ci de poporul roman, pe baza unor ma-
teriale extrem de sarkacioase, de c,aire putea sa dispund cercetatorul
Tus al istoriei si al situatiei sociale din Romania. Aceste materiale se
Teduceau la cateva InsemnAri ale unor c515tori care vizitasera Moldova
si Tara Romaneasc5 la sfarsitul secolului al XIX-lea. Dar aceasta lite-
ratura oferea putin material despre problema award $i arata prea pu-
tin situatia reala a claselor i lupta maselor tAranesti. Pe de alt5 parte,
-chiar in literatura istoric5 a Romaniei, aceste probleme au inceput sa
fie tratate abia intre anii 1840 1850, fenomen legal, in primul rand,
de activitatea democratului revolutionar N. B51cesou3.
Dar 1ucr5rile scrise In limba francez5 de emigrantii romani cu
pnivire la problemele sociale dupa 1848, nu puleau panunde in Rusia,

1 Studii", 1949, Nr. 4.

2 Numai in anul 1858, cenzura a ters din Contemporanul", 45 pagini ti-
parite. Vezi V. Evgheniev Maximov, Studii asupra istoriei jurnalisticii socia-
liste din Rusia secolului al XIX-lea, Leningrad, 1927, p. 111.
3 N. Balcescu arata intr'o serie de lucrari ale sale ca ...istoria nu trebue sä
=ne faca cunoscute numai anumite personagii privilegiate, ci trebue sa infati§eze po-
porul roman cu institutiile sociale, ideile, sentimentele §i obiceiurile sale In decursul
secolelor". N. Balcescu, Opere, v. I, partea I-a, p. 107. In anul 1846, Balcescu a scos
tminunata lucrare Despre starea sociala a taranimii muncitoare din cnezatele ro-
.mane§ti in epoci diferite", Opere, v. I, p. 185-188.
www.dacoromanica.ro
106 DESPRE NICOLAE BALCESCU

deoarece figurau pe lista cartllar straine interzise de sectiunea a III-a1.

Aceasta explica lipsa de material. Acesta este moti'vul pentru care arti-
colul din Sovremennic" este impartit in cloud parti in ceea ce pri-
veste fondul. Prima parte este o schita istorica (pans la revolutia dela
1848) si reprezinta, in fond, o traducere prescurtata a cartii lui R. Reg-
nault : Histoire sociale et politique des Principautes Danubiennes"
aparut'd la Paris in 1856, $i pe care autorul studiului nu o citeaza deloc.
In schimb, partea a dowa, care examina situatia Moldovei si a Tarii
Romanesti, dupa 1848, este o cercetare originals, atat prim problemele
pe care le ridica, cat si prin modal in care le trateaza.
0 trasatura importanta a IntTegului articol este aceea ca, atat in
tratarea istoriel cat si in tratarea situatiei sociale din Moldova $i din
Tara Romaneasca, el reproduce aprecierea democratului revolutionar
roman N. Balcescu. Cauza acestui fapt este aceea ca luararea lui Reg-
nault expune ideile lul N. Balcescu.
Istoricul francez reproduce pagini intregi din diferite lucrari ale lui
Balcescu, citand numai Question economique...."
Cartea lul Regnault a fost foarte cunoscuta in Occident. 0 cunos-
tea si Marx, care, in analiza Regulamentului Organic din Capitaluil" 3,
se neferea la aceasta carte. Dar un fapt extrem de important este ca
Marx a folosit din cartea lui Regnault numai datele lui N. Balcescu.
Este interesant sa men(ionOm felul in care autorul studiului din
Sovremennic" a folosit cartea lui Regnault.
Au fast lasate la o parte toate consideratiile lui Regnault si fobo-
site numai pantile case corespundeau conceptiei autorului. Rezultatul
fost ca schita istorica a studiului din Sovremennic" a coincis cu apre-
cierile si cu explica(iiLe lui N. Balcescu. Asemenea lul Balcescu, So-
vremennic" ants ca : 1) Proprietatea feudala din Moldova si din Tara
Romameasca s'a nascut din instrainarea pnin violenta a pamanturilor
taranilor liberi, care se intemeiau pe principiile obstei ; 2) el ii demasca
pe boieri si errata ca atat in trecurt, cat si in pnezent, ei s'au manifestat
ca elemente ostile intereselor nationale;, si in al treilea rand, pe baza
datelor statistice ale lui N. Balcescu Sovremennik" arata starea Ingo-
zitoare d taranilor i uriasa povaa-a a obligatirlar pe care Regulameraul
Organic le impunea taranrilor.
Deoarece atat Balcescu cat si Sovremennic" rezolvau problema de
pe pozitii democratice, conceptiile for in problema uniriri principartelor
intr'u'ni slingur slat au coincis pe deplin.
Dar autorul articolului de care ne ocupam nu cunostee ideile lui
Balcescu numai prin intermediul lui Regnault. Astfel, in ianaliza istoriel
hranilor, el nu se rezuma la cartea lui Renault, iar and descnle re-
formele lui Mavrocordat, autorul foloseste si citeaza materlale tiparite-

Arhiva Central5 Istoric5 din Moscova, fondul, dosarul 426-184') p. 139-145

1

Indice alfabetic de carti in limba franceza absolut interzis de cenzura straina"_

Sanct Petersburg, anul 1852.
2 Contemporanul", 1858, Nr. 4.
3 K. Marx, Capitalul, M. 1949, p. 242 244.
v. I,
www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT 107

nn Tevista Magazinul istoric pentru Dacia" 1, dand aceeasi apreciere

defevorabila acestei reforme, ca si democratul revolutionar roman.
Analizand propunerile roman in problema eliberaxii taranilor si a im-
proprietaririi lor, Sovremennic" aminteste numele lui Nicolae Bal-
cescru 2 si expune cu multa simpatie propunerile sale, pe baza brosurii
Question economique des princip a utes de n ietnnes".
Este important sä relevarn faptul c5 Sovremennic" nu se m'argi-
neste numai la mentionarea numelui lui Balcescu in text, dar se Tefera lr
lucrarea lui de mai sus si in notele fdela subsol. Lucrarea lui Balcescu a
ap5rut anonim la Paris, in 1850 3, iar Regnault, care se refera ades la
aceastA lucrare si reproduce din ea pagini intregi, nu arat5 nicaieri ca
autorul acestei lucr5ri este N. Balcescu.
Este extrem de greu sa raspundem la intrebarea, de uncle au putut
afla cercurile progresiste din Rusia tine este autanul brosurii, data
-tinem seama de regimul riguros al cenzurii din acea vreme. Acest
lucru este cu atat mai grew, cu cat nu cuncestern nici numele autorului
studiului din Sovremennic". Chiar in lista Evidenta onorariilar", a
revistei Sovremennic", nu figureaza nici numele autorului, nlici onora-
riul care i s'a platit. Dar desigur, autorul necunosaut al studiului a 'mat
cunostint5 de numele automulur brosurii ,Question economique..." din car-
tea susmentionata a lui Michelet.
Din lipsa materialului, deocamdat5 trebue sg ne m5rginim la con-
statarea laptului ca cercurile progresiste si in primul rand, revolutio-
-narii democrati nusi din Rusia eunosteau numele si ideile revolutionaru-
lui roman N. B51cescu. Acest lucru este valabil, in primul rand, pe langa
Herzen, pentru N. G. Cernisevschi. El trebuia sa cunoase5 acest articol,
eel putin pentruc5, incepand din 1856, el a condus anumite rubrici ale
revistei, pentru care citea corecturile in paging si participa la preg5tirea
anaterialului $i Ia redactarea reviste14.
Totodat5, se tie c5 marele iluminist revolutionar rus se interesa
interns giprofund aproape de toate problemele vietii potitice din epoca
sa, si c5, luenu extrem de important, el ena specialistul revistei So-
vremennic" pentru problema balcanicA, ca si pentru problema t5r5neas-
"cg, adica pentru problemele de care se ocupa articolul in disartie.
I Contemporanul" citeaz5 denumirea acestei reviste si a articolelor folosite
de ea, In limba franceza ; Archives de Ia metropole de Bucarest. Magasin historique
de la Dade", II, 1846, p. 284 (Cartea obstestii adunari a Tarii Romanesti pentru
desrobirea tuturor taranilor, 1847). Urbarium de Mavrocordat, ibidem, p. 243. (Ur-
bariul sau punctul facut de domnul Constantin Nicolae Mavrocordat. Magazinul
istoric pentru Dacia", II, 1846. Nu este lipsit de interes c5 in acelasi fulmar al re-
vistei Magazinul istoric pentru Dacia" se publicau fragmente din Istoria Rusiei, a
lui Caramzin, care refereau la istoria Moldovei.
2 Contemporanul", 1858, Nr. 4, p. 295.
3 Aceasta este cea mai ascutita gi cea mai coapta lucrare a lui Balcescu. In
.aceast5 lucrare, el tinde sa desvalue situatia ingrozitoare a taranilor, sa rezolve
chestiunea agrara gi totodat5, dup5 cum scrie el Insusi, sa dea o lovitura hotarl-
toare Regulamentului (adica iobagiei Nola aulorului) §i boierilor...." Vezi I. Ghica,
Amintiri din pribegie, p. 507.
In acelasi timp, Question economique..." reprezinta o sinteza a tuturor lucra-
rilor premergatoare ale lui Balcescu.
4 Vezi, Mostenirea literara. Editura Academiei de Stiinte a U.R.S.S., Moscova,
1950, v. 53-54, p. 246.
www.dacoromanica.ro
108 DESPRE NICOLAE BALCESCI7

Nu este lipsit de interes sa mentionam Ca N. G. Cernisevschi s'a

ocuipat in paginile revistei Sovremennic" atat de problema agrara din
Moldova din 1858, cat $i de lupta pentru afire 6n 1859. In Nr. VII al
rev' te1 Sovremennic" Tecenzand articole publicaite in revista Selscoe
blagoustroistvo ", intre care figura si articolul Despre sithuatia clasei
taranesti in Moldova $i despre discutille actualului divan din Moldova
despre eliberarea taranilor", reprodus din Revista Ministerului de In
terne" 1. N. G. Cernisevschi citeaza nota redaotiei revistei Selscoe-
blagoustroistvo" la acest articol : Credem ca putem scoate, din acest
articol, unele invataminte si avertismente folositoare pentru not ".
Este) interesant sa mentionam ca din acest articol, N. G. Cerni-
sevschi trage tirmatoarea concluzie despre criza economies feuda11e din
Moldova, aratand ca, in situatia actuala : taranii nu pot dispune liber
de munca lor, jar mosierii, de pamantul for ". Drept care, si unii si altii
suit nemultintiti de situatia lor.
Cernisevschi a aratat ca, In Moldova, problema este una singura :
in ce fel sa Tascumpere obligatiile taranilor si cat pamant sa se dea
in proprietate taranilor ?" Si tocmai aceasta este problema careia ar-
ticolul anonim din Sovremennic", care manifesta simpatie fats de pro-
punerille lui N. Balcescu, ii acorda cea mai mare atentie.
Toate acestea dovedesc, daca nu participarea directs, cel putin
cunostintele foarte amanuntite pe care le avea marele democrat revo-
lutionar rus In legatura cu acest articol, care prezenta publicului ru-
sesc numele lui Balcescu Si programul sari.
Revista democratiei revolutionare ruse a aparat rezolvarea demo-
cratica a problemei unirii, nu numai in opozitie tau fortele reactionare
si conservatoare dim apus, dar 5i In opozitie cu fantele iliberale din apus
si din Rusia, care se ridicau Impotriva solutionarii de jos, ,democratice
a acestei probleme.
Din datele sumare de mai sus reiese c5 studierea problemei rela-
tiilor dintre N. Balcescu si revolutionarii democrati rusi, va aduce la-
muriTi insemnate privind epoca in care a trait $i a luptat N. B51-
cescu, dela a c5rui moarte se implinesc acum 100 de ani.

I Sovremennic" (Contemporanul) 1858, cartea a 7-a si de asemenea, N. G.

Cernisevschi, Opere, 1949, v. V, p. 818-820. Articolul recenzat de Cernisevschi
Post tiparit mai Intai in numgrul din luna Mai al Revistei Ministerului Afacerilor
Interne" din 1858, (v. XXIX, sectia a II-a, Cercetari 5i Descrieri, cartea a 4 -a,
p. 141-154). Acest articol inafara de revista Selscoe blagoustroistvo" a Post
retiparit In revista liberalawww.dacoromanica.ro
Sin Otecestva" 1858, Nr. 20 din 18 Mai.
 SCURT DICTIONAR FILOSOFIC
Publiccim in traducere romaneascli
extrase din lucrarea Scurt Di..fionar
Filosofic" de M. Rosenthal si P. ludin,
aparut la Moscow in anul 1951, in
edilia a 111-a.

MATERIALISM ISTORIC, sau conceptia materialists a istoriei

invatatura marxist-leninista despre legile de desvoltare a societatii ome-
nesti. Materialismul istoric este extinderea consecventa a tezelor mate-
rialismului dialectic la studiul fenomenelor sociale. Inainte de Marx. in
stiinta domina conceptia idealists a istoriei. Crearea teoriei materialis-
mului istoric este legate de marea descoperire facuta de Marx in inter-
pretarea istoriei si a evenimente:or istorice. Dupd cum Darwin desco-
perise legea desvoltarii naturii organice, tot asa Marx a descoperit
legea desvoltarii istoriei omenesti: faptul simplu, ipana acuma acuns
sub buruienile ideologiei, ca oamenii trebue In primul rand sa manance,
sa bea, sa locuiasca ai sa se imbrace, inainte de a putea sä se indelet-
niceasca cu politica, stiinta, arta, religia, etc.; ca, prin urmare, pro-
ductia mijloacelor materiale nemijiocite .de trai pi odata cu aceasta
treapta respective de desvoltare economics a unui popor sau a unei
epoci alcatuesc temelia din care s'au desvoltat oranduirile de stat, con-
ceptiile juridice, arta si chiar religia oamenilor, temelia prin care tre-
bue lamurite acestea, $i nu rovers, cum s'a procedat pans acum" (En-
gels) . K. MarxF. Engels, Opere alese", Ed. P.M.R. 1952, v. II,
p. 152). In desvoltarea mijloacelor de productie a bunurilor materiale
necesare pentru existenta omului, materialismul istoric vede principala
forta care determine Intreaga viata socials a oamenilor si conditioneaza
trecerea de:a o oranduire socials la alta. Niel° societate nu poate sa
existe Fara a produce bunuri materiale. Cu ajutorul uneltelor de rnunca,
al tehnicii, omul exercita in procesul de productie o influents asupra
naturii si ()Mine cele necesare pentru trai. De desvoltarea productiei ma-
teriale depinde progresul societatii. IstoTia societatii omenesti Incepe d'n
momentul and omul s'a ridicat pan:a la folosirea uneltelor $i a devenit
un animal care confectioneaza une:te". Cu cat fortele de productie ale
societatii (vezi) sunt mai desvoltate, cu atat este mai puternica domi-
natia omului asupra naturii. °data cu desvoltarea fortelor de produc-
tie se schimba si a doua latura necesara a productiei materiale
www.dacoromanica.ro re-
110 STUDI1

ladle de productie (vezi) se schimba randuie:ie social-economice. In-

locuirea )orrnatidor social economice (vezi) in istorie (oranduirea pri-
miliva, sclavagist5, feudala, burghez4, socialists) este in primul rand
inlocuirea unor relatii de productie prin altele (mai progresiste. Aceasta
inlocuire este intotdeauna urmarea necesara a desvoltarii fortelor de
productie ale societatii. Statornicirea noilor relatii de productie se face
de obicei pe calea rasturnarii revolutionare a vechilor relatii de pro-
ductie. Meritul teoriei materialismului istoric a lui Marx constia, prin
urmare, in faptul ca, in primul rand, ea a ,acordat atentie legilor eco-
nomice ale vietii societatii, conditiilor obiective ale productiei mate-
riale, care constitue baza intregii activitati istorice a oamenilor. Da-
torita teoriei lui Marx, haosul si arbitrarul care domnisera pans atunci
in conceptiile asupra istorle! §i politIcii au lost inlocuite cu o teonie
§tirntifica ulmitor de unitara si de armonioas5, care arata cum dintr'o
oranduire de viata socials se desvolta, ca urmare a cresterii fortelor
de productie, o alts oranduire superloara cum se desvolta, de pilda,
capitallsrmul din feudalism" (Lenin, Trei izvoare si trei parti consti-
tutive a:e marxismului", Ed. P.M.R., 1948, p. 8-9). Materialismul
istoric a pus pentru totdeauna capat teariilor idealiste, care priveau
istoria societatii ca o activitate haolich, arbitrary a indivizilor. Drupd
cum arata Lenin, conceptia materialists a istoriei a redus pentru intaia
oara actiunile indivizilor la actiunile claselor, a caror lupta deter-
mind desvo:tarea societatii ". Descoperirea faptului c5 procluctia mate-
riala este adev5rata baza a intregii vieti si a evolutiei societatii a
permis pentru intaia oara s5 se inteleag5 maretul rol creator at masse-
lor popu'are, muncitoare, in istorie. istoria evdrutiei socia:e a lost
pentru intaia oars inteleasa ca istoria a insisi producalorilor de bunuri
materiale, istoria masselor celor ce muncesc, care sunt fortele funda-
ment-11e ale procesului de productie si care produc bunurile materiale
necesare ex1R,tentei societatii.
Prin urmare, stiinta istoriei, daca vrea sä fie o adevArat5 stEnta, nu
mai poate sa reduce istoria evo!utiei sociale, la actiunile regilor si se-
filor de armat5, la actiunile ccuceritorilor» si ale «subjugatorilor» de
state, ci trebue, inainte de toate, sá se ocupe cu istoria produatorilor
de bunuri rmateriale, cu istoria masselor celor ce muncesc, cu istoria
popoarelor" (Stalin, Despre materialismul dialectic si materialismul
istoric", ed. de lux, P.M.R., 1951, p. 57). In functie de modul de productie
existent, de existenta material5 a societatii, se formeaza si caracterul
istoric determinat al intregii oranduiri sociale, al institutiilor politice,
modul de gandire al oamenilor, conceptiile, ideile si teoriile !or. Exis-
tenta socialci deterrnitui corWiinta sociaa Nu putem intelege in mod
just esenta institutiilor, ideilor si teoriilor politice, .dac5 ult5m de baza
materiale a aparitiei for oranduirea economice a societatii. Nu pu-
tern inte:ege de ce intr'o epoca apar unele institutii si idei, iar in alt5
epoca altele, daca pornim dela ele insile, si nu der:a baza economice.
Contiinta socials conceptiile politice, juridice, artist:ce, filosofia, re-
ligia si ce'elalte forme ideologice depind de relatiile de productie do-
minante dintre oameni si se modified fundamental odat5 cu modifIcarea
bazei economice. Explicand originea si dependenta institutiilor, ideilor
www.dacoromanica.ro
 SCURT DICTIONAR FILOSOFIC 111

Si teoriilor politice, de baza, teoria materialismului istoric nu neaga

deloc marea lor Insemnatate in viata sociala. Materialisanul istoric, spre
deosebire' de materialismul economic (vezi), care reduce rolul oamenilor
la zero, dimpotriva, sfubliniaza uriasul lor rol social. Odata aparute,
institutiile si ideile sociale si politice devin ele Insele o forta, care exei-
cita o influenta asupra condiliilor care le-au dat nastere. Ele sau fra-
neaza desvoltarea sociala ca forte reactionare oare servesc paturile si
clasele inapoiate ale societatii, sau fac ca aceasta desvoltare sa mearga
inainte, servind clasele inaintate, revolutionare. In teoria materialismului
istoric sunt strans si indisolubil imbinate materialismul cons,event i
istorismul. Tocmai de aceea, °data cu descoperirea teoriei materialismului
istoric, stiinta sociala s'a transformat pentru intaia oara Intr'o ade-
v5rata stiinta a legilor de desvoltare a societatii omenesti. Marx a dat
o genial formulare a esentei materialismului istoric in prefata la cartea
Contributiuni la critica eco,nomlei politice". In productia sociala a
vietii lor, oamenii intra in raporturi determinate, necesare, independente
de vointa lor, in raporturi de productie care corespund unei anumite
trepte de desvoltare a fortelor lor materiale de productie. Totalitatea
acestor raporturi de productie constitue structura economics a we:e-
ta-0i, baza reala pe care se ridica o suprastructura juriclica si politica
si careia ii corespund anumite forme de constiinta social5. Modul de
productie a vietii materiale determina procesul vietii sociale, politice $i
spirituale in general. Nu constiinta oamenilor le determina exist-Ma, ci,
dirnpotriva, .existenta lor sociala be deeming constiinta. Pe o anumita
treapta a desvo:t5rii lor, fortele materiale de productie ale societatii vin
in contrazicere cu raporturile de productie existente sau in termeni
juridici cu raporturile de proprietate inlauntrul ckora ele se anis-
casera pan5 atunci. Din forme de desvoltare a tortelor de productie,
aceste raporturi se prefac in catuse ale acestora. Atunci se deschide o
epoe5 de revolutie sociala. Schimbarea bazei econoanice provoac5 pre-
facerea mai inceat5 sau mai rapid's a tntregii uriase suprastructuri. In
cercetarea iunor astfel de prefaceri trebue sa se face totdeauna deose-
b ire rintre prefa cere a m a ter la 1 a a con d itt i i.lor coo nom ice de productie,
prefacere care poate fi constatata cu precizie ipe calea stiintelor natu-
rale, si intre formele juridice, politice, religioase, antistice sau filoso-
fice, cu un cuvant ideologice, sub care oamenii devin constienti de ace-A
conflict si it solutioneazg prin lupt5. Dup5 cum un individ nu poate fi
apreciat dup5 ce:e ce gandeste el despre sine, tot astfel o asemenea
epoc5 de prefacere nu poate ii apreciat5 dupe constiinta ei. Dimpotriva,
aceast5 constiinta trebue explicate prin contrazicerile vietii materiale,
prin confilictul ce exists intre fortele de productie ale societatii si ra-
porturile de productie. 0 formatiune sociala nu piere inainte de a se fi
desvoltart toate fortele de productie pentru care este destu: de larga,
iar raporturile de productie not $i superioare nu le iau locul niciodat5
inainte de- a se fi maturizat conditiile lor materiale de existenta, in
chiar sanul vechii societati. Deaceea amenirea isi pune totdeauna numai
sarcirii pe care be poate rezolva, c5ci privind mai de aproape, vom g5si
totdeauna c5 problema InAsi se iveste numai cold unde conditiile ma-
teriale ale rezolv5rii ei exists sau, cel putin, se afla in proces de de-
www.dacoromanica.ro
112 STUDII

venire" (K. Marx F. Engels, Opere alese", Ed. P.M.R., 1949, p. 361-
362). Teoria materialismului istoric oreata de Marx si Engels a lost des -
volt'ata si Imbogatita de catre Lenin si Stalin pe ban analizei noilor
conditii de desvoltare ale societatii in epoca imperialismului si a revo-
lutiilor proletare, in epoca construirii socialismului. In lucrarea lui I. V.
Stalin Despre materialismul dialectic i materialismul istoric" (vezi)
sunt expuse cu 0 minunata claritate si profunzime bazele materialismu-
lui istoric, sunt elaborate in mod creator o serie Intreaga de probleme
conditiile vietii materiale ale societatii, particularitatile productiei, con-
cordanta deplin dintre relatiile de productie .si fortele de productie in
oranduirea socialists, rolul ideilor In desvoltarea societatii etc. In lu-
crarea lui I. V. Stalin, Marxismul §i problemele lingvisticii" a lost
desvoltata mai departe cu profunzime problema fundamentals a mate-
rialismului istoric, problema bazei i suprastructurii (vezi).
MATERIALISM ISTORICO-NATURALIST (materialism stiintilico-
naturalist, materialism spontan) convingerea instinctive, neajunsa
la constiinta, difuza, intuitive din punt de vedere. filosofic, a sdrobi-
toarei majoritati a naturalistilor asupra realitatii objective a lumii exte-
rioare, ce e reflectata de constiinta noastra" (Lenin, Materialism si
empir'ocriticism", Ed. P.M.R., 1948, p. 391). In Materialism si empi-
Tiocriticism" Lenin da ca pilda pe materialistul spontan E. Haeckel
(vezi), autorul cartii Enigmele universului", care nu se considers
materialist, dar cu toate acestea, credincios stiintei, ajunge la concluzii
materialiste, dovedind prin aceasta imposibilitatea de a e3ctirpa mate-
rialismului istorico-naturalist" (Op. cit., p. 395). Convingerea ca luimea
este materia:a si ca ea exists in afarii si independent de constiinta noa-
stra este o convingere practice (experdmentala) fireasca, a oricarui om
cu judecata sanatoasa. Dar materialismul stiintifico-naturalist incon-
stient, spontan, daca nu devine constient. cade in empirism si pozitivism
vulgar, devine usor prada idealismului si metafizicii. Idealistii se folosesc
de s'abiciunea materialismului stiintitico-natural pentru a-1 abate pe po-
zitiiie idealismului filosofic. In Materialism si empiriocriticism" Lenin
a aratat ca una dintre cele mai importante cauze ale crizei stiintelor
naturli a lost nepriceperea de a Intelege din punct de vedere filosofic
voile cuceriri ale stiintei, si ca aceasta criz5 poate fi biruita numai pe
calea trecerii dela vechiul materialism stifntifico-naturalist metafizic, me-
canicist la materialismul constient, dialectic. In articolul ,,Reflectiuni a-
supra insemnatatii materialismului militant", Lenin cerea materialisti-
for dialecticieni sa intareasca alianta cu reprezentantii stiinteior mo-
derne ale naturii care incline spre materialism" (Lenin, Marx, Engels,
Marxism, Ed. a II-a P.M.R., 1949, p. 492), sa ridice materialismul vtiin-
tifico-naturalist al naturalistilor pang la nivelul materialismului dialec-
tic. Lenin arata ca Para o solids fundamentare filosofica, niciun fel de
stiinta a naturii, niciun fel de materialism nu va putea rezista in lupta
impotriva asaltului ideilor burgheze si a restabilirii conceptillor burgheze
despre lume. Pentru a rezista In aceasta lupta si a o duce cu deplin
succes la bun sfarsit, ,naturalistul trebue sa fie un materialist modern, un
adept constient al materialismului reprezentat de Marx, trebue sa fie
www.dacoromanica.ro
 SCURT DICTIONAR FILOSOFIC 113

adica un materialist dialectic" (Op. cit., p. 493). Dar a fi un materialist

dialectic constient inseamna sa-ti Insusesti bazele teoretice ale marxism-
leninismului caci nu poate fi socotit cu adevarat leninist acela care,
zicandu-si leninist, se margineste numai la specialittatea sa, de pilda,
la matematica, botanica sau chimie, dincolo de care nu vede nimica"
(Stalin, Problemele leninismului", Ed. a II-g P.M.R., 1942, p. 127).
CULTURA este totalitatea valorilor materiale gi spirituale
create de omenire in procesul practicii de munc5 istorico-sociale. Valo-
Tile materiale, Inn primul rand foliate de productie, tin de domeniul cut-
tuTii materiale. RealizaTi'le Stiintei, artei etc. alcatuest domeniul cul-
turii spirituale. Cultura materials si spirituala sent in mod strans legate
Mitre ele. Cultura spiritual5, gradul de desvo:tare a el depind de nivelul
culturii materiale a societatii. Cultura spirituals a societatii impartite
in clase are un caracter de class. Dicrectia desvoltarli ei este deterrni-
nata de interesele clasel dominante. Pro letaTiatul, faUffindu-si cultura sa,
foloseste tot ceea ce este valoros, ceea ce a Post creat in domeniul
culturii de catre generatiile procedente, prelucrand In mod critic si con-
troland totul in lumina practicii sale sociale istorico-mondiale. Cultura
proletara trebue sa fie desvoltarea fireasca a acelui baraj de cunostinte
pe care le-a elaborat omenirea sub jugul societatii capitaliste, a socie-
tatii mosierestt, a societatii biTocratismului" (Lenin). Proletariatul, In-
deplinindu-si misiunea sa istorica, desfiinteaza impartirea in clase a
societatii si totodata se desfiinteaza pe sine insusi ca class si creeaza
societatea socialists fara clase. Cultura proletard de class este in ace-
lasi timp cultlira Intregii omeniri a societatii comuniste. Astfel, cultura
proletara se deosebeste radical de cultura tuturor celorlalte societati
Impartite in clase, cultura proletar5 se deosebeste de asemenea prin
caracterul sau de masa national. Ea este un bun al masselor largi a:e
proletariatului si al altor pgturi de oameni ai munch care merg dupa
pro!etariat. Procesul de insusire a culturii de catre massele oamenilor
muncii constitue o intreaga revolutie revolutia culturala. Meuse-
vicii afirmau ca revolutia culturala trebue s5 preceada In mod obliga-
toriu trecerea Iputerii in main:le proletariatului, dat fiind ca allfel, pro-
letariatul Invingator s'ar dovedi, chipurile, incapabil sa conduca statul.
Lenin a sdrobit aceasta teorie tradatoare; practica construirii social:s-
malui In U.R.S.S. a aratat in mod evident deplina inconsistenta a ace-
stei teorii, esenta ei reactionara de class. In conditiile societatii explos-
tatoare, spunea Lenin, unde actioneaza cu toata forta puternicul me-
canism al inrobirii economice, politice si ideologice, massele nu stint in
stare Ali Insuseasca cultura. Revolutia culturala poate avea loc numai
atunci and, dupa instaurarea dictaturii sale, proletariatul invingator
creeaza conditiile corespunz5toare pentru aceasta. Tocmai asa s'a in-
tamplat in U.R.S.S. Lund puterea in mainile sale, proletariatul din
U.R.S.S. a folosit toate bogatiile materiale si spirituale ale tarii pentru
bine:e poporului. Lichidarea analfabetismu:ui, Invatamantul general o-
bligatoriu, inarmarea oamenilor sovietici cu cunostinte tehnice, atragerea
p5turilor celor mai largi ale oamenilor muncii la activitatea socials si
de stat, intrecerea socalista, toate acestea au lost elementele componente
www.dacoromanica.ro
S. Stud11 de Filosofie.
114 STUDII

a,e maretei revolutii culturale care a' avut loc in tara noastra. Princi-
palu: rezultat al revolutiei culturale in U.R.S.S. este crearea unei not
intelectualitati sovietice, o inteiectualitate pe care nu a cunoscut-o si nu
putea s'o cunoasca intreaga istorie precedent5 a omenirii. Desvoltarea
culturii in Cara noastra are loc pe baza infloririi culturii nationale in
forma $i socialista in continut. Lenin si Stalin au aTartat singura cale
justa de desvoltare a culturii dupa victoria pro:etariatului cale care
duce la cultura comunista mondial5. Partidul a sdrabit teoriile anti-
marxiste care, sub aspectul construirii culturii internationale, au fast
indreptate impotriva desvo:tarii culturii nationale in forma si socialiste
in continut. Partidul a respins intotdeauna conceptille burgheze cos-
mopolite care ignoreaza interesele desvoltarii cifturii nationale. Meritul
tovarasului Stalin consta in elaborarea profunda a problemei ou pri-
vire la laptul c5 desvoltarea maxima a culturii nationale in forma si so-
cialista in continut este acea baz5 pe care create viltoarea cultura mon-
diala unid a societatii comuniste. Proletara in continut, nationals in
forma iata cultura universals spre care merge socialismul. Aura
proletara nu desitinteaza cultura national5, ci, ii da continutt. Si invers,
cultura nationala nu desfiinteaza cultura proletard, ci ii (la forma"
(Stalin). Numai Puterea Sovietica, care se conduce dup5 invatatura lui
Lenin $i Stalin, a facut din cele mai bune valori culturale istorice, create
de fiecare natiune care face parte din U.R.S.S., un bun al intregului
popor munciitor. Un rol deosebit sub acest raport it joaca cu:tura Ina-
intata a marelui popor rus, cultura legata de nume ca Puschin si Tol-
stoi, Bielinschi si Cernisevschi, Cehov $i Gorchi, Secenov si' Pavlov,
Mendeleev $i Butlerov, Docuceaev si Viliams, Timiriazev si Miclurtin,
Ceaicovschi 5i Glinca, Suricov si Repin si multe alte nume cunoscute,
de clasici ai stirintei si art& ruse. Cu ltura socialista sovietica desvolta
pe o lioua baza ce'e mai bune traditii a:e acestei culturi inaintate, ca
si cultura nationals inaintata a abtor popoare. Victoria socialismului
in U.R.S.S., succesele revolutiei culturale, caracterul, profund ideologic
progresist al literaturii sovietice au facut din ea centrull culturii inain-
tate a lumii intregi. Cultura socialista creata in U.R.S.S. este o culture
de tip nou, superior, cum mu a cunoscut omentirea. Ea este pentru inr
treaga omenire prototipul culturii viitorului, sand socialisanul va invinge
in lumea intreaga. Cultura socialista exprima raporturile dintre oamenii
intre care sunt desfiintate raporturile de exploatare $i de asuprire.
Aceasta este o cultura cu adevarat litbera, cu adevarat popit:alra. Cul-
Atura sovietica este opusa, culturii" In descompunere, comp:et putreda
a imperialismului!, $i este o fort5 atnactiva pentru cei mai buni repre-
zentanti ai culturii din Coate tarile. Perspective le desvoltarii ulterioare
a culturii socialiste sovietice sunt marete. Tovarasul Stalin arata ca
partidul t5i traseaza ca sarcina faca pe toti muncitorii 5i taranii
culti, sa ridice nivelul tehnic 5i cultural al muncitorilor 'Ana :a nive-
lul inginerilor si tehnicienilor, nivel necesar pentru desfiintarea deose-
Yrilor dintre munca fizica $i munca intelectual5. Invatamantul general
obligatoriu de 7 ani, succesele revolutiei cu:turale, desvoltarea intrecenii
soc'aliste, succesele constructiei comumismului tn U.R.S.S.. deschild
ca'ea spre desfiintarea compl:eta a deosebirilor dintre munca fizica si
www.dacoromanica.ro
 SCURT DICTIONAR FILOSOFIC 115

munca intelectuala, spre desvoltarea multilaterala a tuturor capacitati'or

fizice 5i spiritua:e ale omului. Victoria socilalismului tTansforma abpec-
tul satului. In locul vechiului sat a crescut si se desvolta un sat nou,
bazat pe tehnica socialists, pe cultura sovietica inaintata. Ramasitele
vechiului contrast dintre oral 5i sat se sterg- tot mai mult. Cu fiecare
succes nou in constructia comunist5 va creste cultura poporului sovietic,
caci comun:sm inseamna nu numai o abundenta de produse de consum,
ci pi inflorirea multilaterala a culturii spirituale.
MARXISMUL $I PROBLEMELE LINGVISTICII" geniala opera
a marxismului creator, scrisa de I. V. Stalin in 1950 in legatura cu dis-
cutla din Pravda" cu privire la problemele iingvisticii. In aceasta opera
tovarasul Stalin a criticat cu profunzime teoria antimarxita a lui Marr
despre limbs, teorie care orientase lingvistica sovietica intr'o directie
fals5. Pornind dela tezele fundamentale ale materialismului dialectic
si materialismului istoric, tovar55111 Stalin a fundamentat $i a des:
vciltast in mod mul:ti:ateral teoria marxigt-leniinista a lingvisticii, a adus
o noua contributie de seams la tezaurul stiintific al marxismului, a creat
singura baz5 teoreticii 5tiintifica pentru desvoltarea mai depute a pro-
b:emelor arzatoare ale lingvisticii 5i ale constructiei lingvistice in
U.R.S.S., pi a imbogatit cu not teze teoria marxist-leninist5 a desvoltarii
limbii 5i a culturii nationale in conditiile socialismului si comunismului.
Principalele teze ale lui Marr si anume, ca :imba ar fi o suprastructura
a hazel economice, ca limba are un caracter de clas5 gi ca desvoltarea ei
s'ar face sub forma de explozii periodice, ca limba nu este un mijloc
de comunicare intre oampni, ci un instrument de liupta al unei clase
impotriva alteia, si alte teze nemarxiste, vulgarizatoare, de felui acestora,
Impiedecau sa se rezolve In mod just problemele fundamentale ale
lingvisticii. Tovara5u1 Stalin a arratat ca limba nu este o suprastructura.
Spre deoseb're de suprastructura, care se modific5 Impreuna cu baza
economics $i este produsul unei singure epoci, limba traieste incom-
parabil mai mult deck orice baz5 5i once suprastructura" (Marxismul
i problemeile lingvisticii", Ed. de lux, p. 20), ea este produsul unei in-
tregi serii de epoci, In decursul carora ea capat5 forma, se imbogate;te,
se desvolta $i se.51efueste" (Op. cit., p. 19 20). Spre deoseb're de su-
prastructur5, care este legata de productie numai indirect, Kin interme-
diu1 bazei, limba, ne invata I. V. Stalin, reflect5 schimbarile d'n pro-
ductie imediat $i nemijlocit, f5r5 sa astepte schimbarile in baza" (Op.
cit., D. 24). In lumina acestei definitii singura stiintifica a esentei
limbii, devine absoluit limpede cat de gresit5 5i de daunat are este ince-
drarea limbii printre fenomenele cu caracter de o'asa. Incercarea lui Marr
si a elevilor lui de a declara limba drept o cat(g rie de clasa este in
contradictie cu conceptia marxista despre natiune, deoarece una dn
trasaturile caracteristice ale natiunii este comunitatea de limb5. Tova-
r55u! Stalin a descoperit 5i a fundamentat legile de desvoltare ale
limbii. I. V. Stalin a respins teoria stadialit5tii a lui Marr, teorie lipsita
de valoare 51 in contradictie cu faptele, potrivit careia pe o treapta sau
alts, vechea 11mba dicDare brut, pe calea exploziei, iar in locul ei apare
o limba noua, care ar corespunde noii haze economice. Marxismul
www.dacoromanica.ro
116 STUDII

ne invata tovarasul Stalin nu admite explozii brusce In desvoltarea

limbii, moartea brusca a limbii existente si construirea brusca a unei
limbi nol" (Op. cit., p. 58). I. V. Stalin a descoperit legile actiunii reciproce
dintre diferitele limbi in trecut $i a aratat cum se va desfasura procesul
de contopire a limbilor intr'o singura limbs comuna In viitoarea socie-
tate comunista. Lucrarea lui I. V. Stalin cu privire la lingvistica a
indicat o cale clara lingvisticii sovietice $i a dat o profunda temelie
learetica practicii constructiei lingvistice din tara noastra, constructie
care reprezinta una dintre ce:e mai importante verigi ale construirii oul-
turii sovietice socialiste. El a spulberat parerile daunatoare despre ati-
tudinea fati de mostenirea lingvistica si a aratat ca teoria" lui Marr,
care neaga succesiunea in desvoltarea limbii, este o varietate de vulga-
rizare in spiritul celor dela proletcult" si R.A.P.P.". Elaborand bazele
marxiste ale lingvisticii, tovarasul Stalin a desvdtat in mod creator o
serie intreaga de probleme ale materialismului dialectic si materialismu-
ltti istoric. Tovarasul Stalin a dat o definitie extrem de precise si clara
a bazei ca oianduire economics a societatii intr'o etapa data a desvol-
tarii ei. Definind suprastructura ca fiind conceptiile politice, juridice,
religioase, artistice, filosofice ale societatii si institutiile politice, juri_
dice si celelalte, corespunzatoare lor, tovarasul Stalin caracterizeaza,
pentru prima oars in literatura marxista intr'o forma atat de ampla,
particularitatile suprastructuril: in prinuil rand, °data cu moditicarea si
lichidarea bazei se modifica si se lichideaza suprastructura care ii co-
respunde, in al doilea rand, fiind generate de baza, suprastructura ii da
un sprijin activ, ajuta noii oranduiri sä se consolideze $i sa invinga
vechea oranduire, in al trei:ea rand, suprastructura nu este legata direct
de productie, de fortele de productie, ci este legata de ele indirect, prin
intermediul bazei economice. Caracterizarea bazei economice si supra-
structurii si a corelatiei dintre ele, facuta de 1. V. Stalin in lucrarea
M.arxismul si problemele lingvisticii", constitue o pretioasa contributie
la teoria materialismului istoric. Ea da criteriile care ne permit sa solu-
tionam limpede problema : ce trebue sa inc:udem In suprastructura si
ce nu putem considera ca suprastructura. Ea arata adevaratul raport
dintre productie, baza economice 6i suprastructura gi ajuta sa fie invinse
conceptiile vulgarizatoare, care mai circula Inca, despre aceasta proble-
ma. 0 uriasa insemnatate are indicatia tovarasului Stalin cu privire
la problema legii dialectice a trecerii dela o veche calitate la una
noua. Criticand teoria marrista a desvoltarii limbii pe calea exploziei,
tovarasul Stalin arata ca legea trecerii dela o veche calitate la una
noua prin explozii este inaplicabila nu numai desvoltarii limbii ; ea
nu este intotdeauna aplicabila nici altor fenomene sociale ale bazei sau
sunrastructurii" (Op. cit., p. 60). Saltul ca explozie brusca a or5nduirii
existente gi inlocuirii ei prin una noua este obligatoriu numai pentru so-
cietatea formats din clase antagoniste, de pilda perioada de trecere dela
oranduirea capitalists la oranduirea socialista. Dar saltul sub forma de
exnlozie, ne invata 1. V. Stalin, nu este deloc obligatoriu pentru socie-
tatea in care nu exists clase dusmane (Op. cit., p. 60). Tovarasul Stalin
da ca exemplu de salt in desvoitarea soc:etatii sovietice, colectivizarea
revolutie care s'a produswww.dacoromanica.ro
pe calea trecerii treptate dela vechi la nou. Din
 SCURT DICTIONAR FILOSOFIC 117

aceast5 teza a tovarAsului Stalin trebue s5 tragem concluzia c5, in con -

diiile societatii sovietice, salturile in trecerea dela o veche, calitate la una
nou au un caracter specific, care le deosebeste profund de salturile din
vechea societate antagonists. Acest caracter specific const5 In faptul ca
in U.R.S.S. trecerea dela vechi la nou a pierdut forma de explozie, de
revolutie politica. In lucrarea lui I. V. Stalin Marxismul si problemele
lingvisticii" este desvoltata mai departe si problema trat5rii din punct
de vedere istoric a realit5tii. Aceasta lucrare da o lovitura- dogmatismu-
lui si talmudismului in analiza fenomenelor sociale. Marxismul nu
admite arata tovarasul Stalin formule si conclUzii imuabile, obli-
gatoril pentru toate epocile gi perioadele. Marxismul este dusmanul
oric5rui dogmatism" (Op. cit., p. 117). I. V. Stalin ararta ce insemnatate
are in teorie tratarea nu in mod dogmatic, ci creator, dirt punct de vedere
istoric, a fenomenelor. Tovar5sul Stalin dä ca pita problema construirii
socialismului intr'o singura Cara si a soartei statului dupa victoria socia-
lismului intr'o singur5 tail in conditiile rnentinerii incercuirii capitaliste
si arata cum trebue s5 fie puse aceste probleme, tratandru-le din punct
de vedere istoric. Aceeasi tratare istoric5, arata I. V. Stalin, este nece-
sara in intelegerea incrucisarii limbii (in epoca dinainte de victoria so-
cialismului pe scars mondiala) si a problemei contopirii limbilor (in
epoca de dup5 victoria socialismului pe scars rnondial5). Lucrarea lui
I. V. Stalin Marxismul si problemele lingvistice" are o urias5 Insert'.
natate pentru teoria marxist5 a cunoasterii. Tovar5sul Stalin a ar5tat
ea nu se poate rape, asa cum f5cea Marr, limba de gandire. A conoepe
gandirea in afara limbii inseamna a cadea in mocij-la idealismului.
LiTnba este materia naturals" a gandirii, gandirea neputand sa existe
decant pe baza limbii. Realitatea gandirii se manifest5 in limbs. Numai
idealistii pot vorbi despre o gandire nelegata de materia naturals" a
limbii, despre gandire f5r5 limba" (Stalin, op. cit., p. 85). Aceast5 teza
a tovar5sului Stalin ne inarmeaz5, atat in lupta impotriva idealistilor
care transform5 gandirea intro fantom5 goa15, o izoleaz5 de realitatea
dbiectiv5, a c5rei reflectare de fapt este, cat si impotriva idealistilor
care transforms limba in ceva de sine statator si escamoteaza in mod
constient faptul ca limba este strans legata de gandire, inregistreaza
si fixeaz5 activitatea gandirii. In filosofia anglo-americana contemporana
reactionary, are o larg5 raspandire asa numita teorie semantics, care
reduce opozitia fundamentals dintre conceptiile despre lume si dintre
ideologiile de class, opozitia dintre materialism si idealism la limba, la
inexactitatea" termenilor $i expresiilor lingvisticii etc. Printr'un aserne-
nea procedeu reactionarii burghezi din filosofie incearca sä sustina cauza
disperata a idealismului. Teza tovar5sului Stalin ca nu exists gandire
f5r5 limbs, c5 limba inregistreaz5 si fixeaza in cuvinte si In imbina-
rea cuvintelor in propozitii rezultatele activit5tii gandirii, demasc5
trucurile sarlatanesti ale filosofilor burghezi. In lucrarea lui I. V. Stalin
este aratata stransa leg5tura dintre teoria filosofica a cunoasterii si
lingvistic5, insemn5tatea limbii pentru teoria cunoasterii. In lucrarea sa,
tovarasul Stalin a subliniat insemn5tatea discutiilor si a luptei de opinii
in desvoltarea stiintei. Este indeobste recunoscurt arata I. V. Stalin
c5 nici o stiinta nu www.dacoromanica.ro
se poate desvolta si nu poate prospera fara itipta
118 STUDII

de opinii, Fara libertatea criticii" (Op. cit., p. 66). Aceasta" teza este o
concretizare si o aplicare a legit generale care actioneaza in_societatea
savieticg legea desvoltarii. pe calea criticii si autocriticii, la cu-
noasterea gtiintifica. Experienta desfa'surarii discutiei filosofice, a discu-
tiei ou privire la problemele teoriei lui Pavlov, a discutiei despre limbs
si alte:e arata ce rodniCa metoda este pentru desvoltarea stiintei lupta
de opinii, libertatea criticii. Lucrarea lui I. V. Stalin Marxismul si pro-
blemele lingvisticii" a inarmat pe savantii sovietici In lupta for pentru
not succese in stiinta si cultura sovieticg, a luminat calea desvoltarii
culturilor gi limbilor nationale ale ipopoarelor din ttoate tgrile.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENT ARE, NOTE $1 RECENZII

ISTORIA R.P.R.
CUPRINSUL
Recent a apdrut o editie noud a manualului Istoria R.P.R. sub redactia
Acad. Mihail Roller. In numerele viitoare vom reveni cu recenzarea
lucrarii. Publicam in aces! numar cuprinsu!
Pag.
Prefafa III
Introducere

Partea I-a
PATRIA NOASTRA IN VREMEA ORANDUIRII COMUNEI PRIMITIVE
Cap. I. Orlinduirea comunei primitite 12
1. Vremea salbaticiei
(paleoliticul) 12
2. Treapta superioar5 a epoch: salbaticiei si epoca barbariei (neolitica) 14
3. Sfarsitul epocii barbariei. Bronzul si inceputul culturii fierului. Des-
compunerea comunei primitive si aparitia Statului 20

Partea a II-a
ORANDUIREA SCLAVAGISTA PE TERITORIUL PATRIEI NOASTRE
Cap. I!. Form area statului sclavagist dac r 24
1. Tracii gi Dacil 24
2. Organizarea social-politic5 si cultura Dacilor 28

Cap. III. Cucerirea romana in Balcani. Cucerirea Daciei 35

1. Dacia sub conducerea lui Burebista
2. Cucerirea Daciei de catre Romani
gi Decebal . .. :45
36
Cap. IV. Stapdnirea romans in Dacia 90
1. Hotarele Daciei sub ocupatia romans. Starea populatiei 40
2. Lupta de eliberare a poporului din Dacia 93

Fartea a III-a
INCEPUTURILE FEUDALISMULUI (EPOCA PREFEUDALA)
Cap. V. Migra(iunea popoarelor 99
1. Ocupatia populatiei gi organizarea socialA dupa eliberarPa Daciei 50
2. Slavii 53
3. Crestinismul pe teritoriul
www.dacoromanica.ro
Romaniei 57
120 STUDII
Pag.
Partea a IV-a
ORANDUIREA FEUDALA (I)
Cap. VI. Caracterul general al oranduirii feudale. Formarea statelor feudale
in Tarile Romane 61

1. Trasaturile esentiale ale oranduirii feudale 62

2. Organizarea de cnezate si voevodate pe teritoriul patriei noastre 64
3. Rascoala sub conducerea lui Asan gi Petru 67
Cap. VII. Formarea statelor feudale de sine steitaloare: Moldova, Tara Roma-
neascci, I ransilvania 6(1
1. Desvoltarea organizarii feudale in Moldova, Tara Romaneasca
gi Transilvania 69
2. Moldova stat feudal de sine statator 75
3. Tara Romaneasca stat feudal de sine statator 78
4. Institutiile 1eudale in Moldova si Tara Romaneasca. Imunitatea feudala 81

Cap. VIII. Tara Romaneasca ii Moldova la sforfitul veacului al XIV-lea si

gnceputul veacului al XV-lea 89
1. Mircea cel Batran 89
2 Moldova spre mijlocul veacului al XV-lea. Alexandru eel Bun . . 95
3. Moldova pand la Stefan cel Mare 101
4. Tara Romaneasca in a doua jumatate a veacului al XV-lea
Vlad Tapes 102

Cap. IX. Transilvania pcingi la anul 1437. Rascoala jaranilor dela Bobci lna 105
1. Starea economica sI socials a Transilvaniei pang la anul 1437 . 105
2. Rascoala taranilor dela Bobalna (1437) 108
3. Victoriile lui loan Corvin Hunyadi impotriva Turcilor 118

Partea a V-a
ORANDUIREA FEUDALA (II). LUPTA PENTRU INDEPENDENTA
IMPOTRIVA JUGULUI TURCESC
Cap. X. Lupla contra pericolului otoman 121

1. Moldova pe timpul lui Stefan eel Mare 121

2. Luptele cu Turcii. Legaturile cu statul din Moscova 131
3. Cultura in a doua jumatate a veacului al XV-lea 136

Cap. XI. Moldova ¢i Tara Romaneasca sub jugul Turcesc in veacul al XVI-lea,. 140
1. Crunta asuprire a poporului sub jugul turcesc 140
2. Framantari gi lupte taranesti in Moldova si Tara Romaneasca in
veacul al XVI-lea 146
3. Domnitorii Moldovei gi Tarii Romanesti. Legaturile cu Rusia . 148

Cap. XI(. Transilvania in veacul al XVI-lea. Rascoala de sub conducerea

lui Doja (1514) 158
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTARE, NOTE $1 RECENZII 121
Pag.

Cap. X111. Incercarea de constituire a unui stat centralizat 165

1. Mihai Viteazul 165
2. Luptele cu Turcii 170
3. Cucerirea Transilvaniei $i Moldovei 175
4. Cultura in veacul al XVI-lea 179

Cap. XIV. Moldova, Tara Romtineasca si Transilvania in veacul al XVII-lea 184

1. Situatia internationals. Ltipta impotriva jugului otoman 184
2. Starea economica §i sociala a Tarilor Romane in veacul al XVII-lea 187
3. Lupta taranilor impotriva exploatarii feudale in veacul al XVII-lea 192
4. Domnitorii din veacul al XVII -lea in Moldova §i Tara Romaneasca 198
5. Cultura in veacul al XVII-lea 214
Cap. XV. Transilvania in veacul al XVII-lea 226
Cap. XVI. Moldova si Tara Romeineasca in veacul al XVIII-lea. Descompunerea
feudalismului si inceputurilP capitalismului in a doua jumatate a yea-
lui al XVIII-lea 232
1. Desvoltarea social-economica 233.
2. Forme ale luptei de class in veacul al XVIII-lea 243
3. Domniile. Intarirea relatiilor cu Rusia 246
4. Domniile fanariote" 251

Cap. XVII. Razboaiele ruso-turce qi insemnatatea for in lupta contra jugului

otoman 253
1. Ajutorul primit dela Rusia in lupta pentru independents a Tarilor
romane 253
2. Cultura in veacul al XVIII-lea 258
Cap. XVIII. Transilvania in veacul at XVIII-lea 264
1. Dominatia habsburgic5. Situatia taranilor . . . ... 264
2. Rascoala taranilor sub conoucerea lui Horia, Clo§ca §i Cri§an 268

Partea a VI-a
DESCOMPUNEREA FEUDALISMULUI $1 DESVOLTAREA CAPITALISMULUI
Cap. XIX. Rascoala poporului sub conducerea lui Tudor Vladimirescu . , . 282
1. Situatia economica §i sociala a Tari lor Romane In ajunul anului 1821 . 282
2. Cultura la inceputul veacului al XIX-lea 286
3. MiFarea revolutionary in Rusia §i in Sud-Estul Europei, la Incepu-
tul veacului al XIX-lea 289
4. Rascoala poporului sub conducerea lui Tudor Vladimirescu . . . 292

Cap. XX. Desvoltarea economica' i sociala in Tara Romaneascci si Moldova

dela 1828-1848 299
1. Desvoltarea relatiilor capitaliste In prima jumatate a veacului
al XIX-lea 299
2. R5zboiul ruso-turc din 1828-1829. Regulamentul organic" 305
3. Desvoltarea culturala 313
4. Mi§cari premerg5toare anului 1848 in Moldova, Tara RomAneasca
gi Transilvania 319
www.dacoromanica.ro
122 STUDII
Pag.
Cap XXI. Anal revoluftonar 1 48 in Moldova, Tara Romaneasca vi Transit -
vanta. Nicolae Ba lce cu 323
1. In Moldova 324
2. In Tara Romaneasca 326
3. In Transilvania 338

Partea a V!! -a
DESVOLTAREA CAPITALISMULUI IN ROMANIA IN A DOUA JUMATATE
A VEACULUI AL XIX-LEA. FORMAREA STATULUI NATIONAL ROMANIA
Cap. XXII. Unirea Moldovei ci Tarii Roma ne0i. Constituirea statului nafional
Romania. rurala din 1864
Legea 347
1. Desvoltarea economics si sociala a prilor Romane dupa 1848. . 347
2. Unirea Moldovei si a Tarii Romanesti 353
3. Domnia lui Alexandru Ion Cuza 363
4. Legea rurala din 1864 373
5. Lupta coalitiei monstruoase" contra lui Al. I. Cuza 377
6. Cultura. 379

Cap. XXIII. Razboiul pentru independenfa na(ionala 384

1. Desvoltarea capitalismului In Romania in perioada de dupa 1864. . 384
2. Viata social-politica. 389
3. Razboiul Rusiei st Romaniei Impotriva Turciei. Cucerirea indepen-
dentei de Stat a Romaniei 396
4. Desvoltarea miscarii revolutionare 408
5. Cultura. 410

Cap. XXIV. Romania burghezo-mwiereascli panel la 1900 414

1. Desvoltarea economics a tarii. Dependenta fats de capitalul strain. . 414
2. Rascoala taranilor din 1888 420
3. Miscarea muncitoreasca intre 1881-1900 ....... . . . 426
4. Cultura. 431
5. Transilvania Dana la 1900 433

Partea a VIII-a
ROMANIA IN EPOCA IMPERIALISMULUI (PANA LA MAREA REVOLUTIE
SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE)
Cap. XXV. Romania la inceputul veacului at XX-lea 443
1. Starea social - economics a Romanies la tnceputul veacului at XX-lea 443
2. Miscarea muncitoreasca intre 1900-1907. Influenta primer revolutii bur-
ghezo-democraticedin Rusia (1905) In Romania 454
3 Rascoala taranilor din 1907 45g

Cap. XXVI. Romania Mire 1908-1914. Razboaiele balcanice 474

474
1. Legiuirea agrara burghezo-mosiereasca dupa 1907
2. Romania In timpul razboaielor balcanice 47b
muncitoreasca (1907-1914) 479
3. Miscarea
4. Transilvania intre 1900-1917 481

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTARE, NOTE ST RECENZII 123
Pag.

Cap. XXVII. Romania in anii primului razlioi mondial 489

1. Anii neutralitatiL 489

2. Participarea Romaniei la razboiul imperialist 494
3. Mi$carea miincitoreasca dela 1914 - Octombrie 1917. . . . 499
4. Cultura (1900-19171. 301

Paden a IX-a
ROMANIA DUPA VICTORIA MARII REVOLUTII SOCIALISTI3
DIN OCTOMBRIE. PANA LA 23 AUGUST 1944

Cap. XXVIII. Romania in perioada avanntlui revolufionar treat sub influent°

Marii Revo lufii Socialiste din Octombrie (1917-1923) 505

Octombrie. . . . . . ..... .
1. Insemnatatea istorica mondiala a Marii Revolutii Socialiste
. . . .
2. Interventia imperialists impotriva revolutiei socialiste din Rusia . . .
. . . .
din
. 505
506
3. Situatia economics- socials a Romaniei dupe ra'sboiul imperialist
(1914-1918). 509
4. Lupta clasei muncitoare intre 1917-1920 524
5. Greva generals din 1920 529
6. Crearea Partidului Comunist din Romania 533
7. Congresul al II-lea al Partidului Comunist din Romania 536

Cap XXIX. Romania in perioada slabilizarii relative a capitalismului

(1923-1929). h 38

1.1. V. Stalin despre stabilizarea relative a capitalismului 538

2. Situatia social-politica din Romania in perioada 1923-1929 544
3. Lupta Partidului Comunist in anii 1923-1929. Congresul III $i Con-
gresul IV al Partidului Comunist din Romania 553

Cap. XXX. Romania in perioada crizei economice din 1929-1933 567

1. Criza economica din Romania 569

2. Accentuarea aservirii Romaniei imperialismului american, englez $i
francez. 577
3. Lupta Partidului Comunist din Romania pentru iesirea revolutionara
din criza. 581
4. Congresul at V-lea at Partidului Comunist din Romania $1 insemna-
tatea sa istorica. 587
5. Marea lupta a ceferi$tilor $1 petroli$tilor din Ianuarie-Februarie 1933. 396
6. Eroicele lupte din 15-16 Februarie 1933. Procesul conducatorilor
luptelor din 1933 in truntc cu Gheorghe Gheorghiu-Dej 601

Call XXXI. Romania in perioada fascizarii feria i a pregatirilor ra'zboiului

antisovietic. 60R

1. Situatia internationara. 608

2. Viata economica. Cre$terea capitalului monopolist ..... 610
3. Politica burghezo-mosiereaqca de fascizare a tariff 619

www.dacoromanica.ro
124 STUDII
Pag.
4 Lupta Partidului Comunist din Romania pentru crearea frontului
popular antifascist. 621
5. Dictatura regala (1938-1040). 627
G. Partidul Comunist din Romania NO de dictatul dela Viena 532

Cap. XXXII. Participarea Romiiniei burghezo-maFiere#i la razboiul criminal

antisovietic. Lupta Partidului Comunist din Romania impotriva razboiu-

....... ,
lui hitlerist (1941-1944). 638

1. Dictatura fascists legionara-antonesciana . . 638

2 Platforma de lupta a Partidului Comunist din Romania Septembrte
1941. 644
3. Colaborarea trusturilor anglo-americane si a burgheziei romanesti cu
imperialismul german in timpul razboiului antisovietic 651
4. Infiintarea diviziel Tudor Vladimirescu" 653
5. Lupta fortelor patriotice sub conducerea Partidului Comunist din Ro-
mania impotriva razboiului hitlerist 659
6. Jaful hitlerist . 665
7. Pregatirea actului dela 23 August 1944. .. 667

Partea a X-a
ELIBCRAREA NATIONALA A ROMANIEI DE CATRE GLORIOASA ARMATA
SOVIETICA. LUPTA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PENTRU INSTAURAREA
$1 DESVOLTAREA REGIMULUI DE DEMOCRATIE POPULARA

Cap. XXXII!. 23 August 1944. Luofa pentru statornicirea democrafiei populace

in Cara noastrd 669
I. Semnarea armistitiului. 672
2. Participarea Romaniei alaturi de Uniunea Republicilor Socialiste So-
vietice la razboiul drept antihitlerist 671
3. Lupta Partidului Comunist Roman contra guvernelor Sanatescu si
Radescu. Realizarea unitatii sindicale 676
4. 6 Martie 1945. Instaurarea guvernului democratic In care clasa mun-
citoare are un rol precumpanitor 682
5. Reforma agrara. Lichidarea mosierimii ca clasa 684
6 Conferinta nationala a Partidului Comunist Roman 669925

7. Ajutorul economic dat de Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. . 695

8. Conferinta dela Paris. Tratatul de pace. Ajutorul diplomatic dat Ro-
maniei de Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice 699
9. Propunerile Partidului Comunist Roman pentru Imbunatatirea situatiei
economice si financiare a tarii 704
10. Izolarea si sdrobirea partidelor burghezo-mosieresti si a social-demo-
cratiei de dreapta. 711

Cap. XXXIV. Proclamarea Republicii Populare Romane 30 Decembrie 1947. . 719

1. Inlaturarea monarhiei 719
2. Congresul Partidului Muncitoresc Roman 719

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTARE, NOTE RI RECENZU 125
Pag.
3. Nationalizarea principalelor intreprinderi industriale. Crearea formati-
unit socialiste a economiei nationale 722
4. Planul de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1949 si planul
de Stat pe anul 1950 726
5. Rezolutia edintei Plenare a Comitetului Central al Partidului Munci-
toresc Roman din 3-5 Martie 1949 asupra sarcinilor Partidului in lupta
pentru intarirea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare si
pentru translormarea socialists a agriculturii 728
6. 70 de ani dela nasterea lui 1. V. Stalin. 733
7. Crearea Sfaturilor Populare, organe locale ale puterii de Stat 735
8. Lupta pentru intarirea vigilentei revolutionare .... .. . 737
9. Planul de electrificare a twit 741
10. Planul Cincinal at Republicii Populare Romane 742
11. 30 de ani de lupta a Partidului sub steagul lui Lenin Si Stalin. 746
12. Faurirea culturii noi, nationale in forma, socialista in continut. . . 748

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMANIEI,
Veacul XVI
A. MOLDO\ A, VOL. IV (1591-1600)
Prefain
Volumul de tats cuprinde 371 do-
rumente din Moldova (anii 1591-1600),
mstrate mai ales in Biblioteca Aca-
letniei R.P.R. *i la Arhivele Statului
lin Bucure*ti si la*i. Din numarul
de 371 documente, 231 sunt traduceri
dupa originale in limba slava, 26 dup5
c ,pii slave; 19 traduced dupa origi-
nale 5i copii grece*ti ; 20 sunt Iran-
scrieri dupa originate iar
romane*ti,
75 sunt transcrieri de echi traduceri
si rezumate romane*ti dupa originate
ce nu s'au pastrat. La sfar*itul volu-
mului se publica 4 documente de au-
tenticitate indoelnica.
I lltima parte a volurnulu; cuprinde
tsn numar de 91 fotocopii dup5 origi-
nate slave, 6 dupa cele grece,ti *i 14
dupa cele romanesti.
Acest volum cuprinde un grup de
documente din arhiva lui Petru Vo(15
Seim:put care, dupa cum se *tie, s'a
retras din domnia Moldovei de teama
Turcilor *i a framantarilor tarane*ti.
(Petru Schiopul, stabilit in Tirol. a
murit In anul 1594).
Printre aceste documente se gase*te
catastihul din 20 Februarie 1591 (Doc.
Nr. 5) cel mai vechi izvor statistic
demografic *i fiscal pana azi cunoscut
pentru istoria Moldovei dela sfar*itul
veacului al XVI-lea. El cuprinde nu-
mele tinuturilor *i numarul locuitori-
'or for pe categorii de birnici: tarani,
36 941 printre care sunt mentionati
368 tarani «siraci»; apoi 4983 curtem:
574 «vata*i»; 1350 popi; 120 «saigai»
ocupati cu extragerea sarii de la «sa-
int Ocne» (viitorul Tg. Ocnei), *i 3211
nemisi. In numaratonrea celor 36.941
www.dacoromanica.ro
tarani se aminte*te de tarani «siraci»
star nu se precizeaza componenta ce-
lorlalti, tarani dependent' (vecini), ta-
rani liberi, care stapaneau in cite
(drujine) un hotar indiviz si isi lucrau
singuri pamantul devalma*esc, adica
raze*ii pe care istoriOgrafia burgheza
ii considera aparand cu aceasta de-
numire numai in sec. XVII. Dar in
colectie s'a publicat un document din
19 Septembrie 1585, mentionand un
vataf si «raze*ii sal» (cf. Documente
privind istoria Romanies, veacul XVI,
A. Moldova, vol. III (1571-1590) p.
291); alte doua documente care vpr-
besc de raze*i se gasesc in prezentul
volum (Doc Nr. 324 din 13 Iunie 1599
*i Nr. 345 din 19 Februarie 1600).
Acela*i document aminte*te atsa
cum s'a vazut *i de «neme*», pe
care vechea istoriografie it considera
sinonim cu «dazep. Insa un act din
20 lulie 1586 relateaza plangerea la
domnie a unui «neme* anume Mihaila
din Halase*tiv asupra pererubtilor din
tinutul Neamt, cum ca «i s'a luat o
vara pentru sulgiu, cum s'au luat
vacile *i dela tarani», iar domnul po-
runce*te dregatorilor sa caute in ea-
tastiful respectiv *i de-I vor gasi
scris «voi dati-i un taler sau lasati-i
un om pentru lucru, (A. Moldova.
vol. III (1571-1590), p. 329). Neme*ii
stapanesc individual pamantul (cf.
ibidem, paginile 339-40, 397-8), au ta-
rani in dependent5; se ciocnesc cu ma-
rea boierime acaparatoare de drega-
torii, mo*ii 4i privilegii etc. Trebue
lamurit intru cat neme* corespunde
cu boierii Para dregatorii sau ar fi
tot una cu razesii. In cazul din urma
 DOCUMENTARE. NOTE $1 RECENZII
ar reiesi c5 la sfarsitul veacului
XVI taranii vecini (serbi) reprezen-
tau un procent de 90°0, tar taranii li-
beri 10 o.
Alt
*
document dela Petru Schiopul
din 12 Mai 1591 cuprinde socoteala
gostinei oilor pe tinuturi, sumele pe
care le primea domnia in aspri vechi
sau not dela gelepii gi casapii turci,
dar mai ales greci, cum si indicatia
ca darea se platea in natura si in
bani. Actul desvalue jefuirea nemi-
loasa a taranimii prin exercitarea mo-
nopolului turcesc asupra produselor
noastre. Se ridicau Inteun an de ca-
tre oamenii Sultanului, pe pret de ni-
mic, 141.400 oi; care ieseau din Cara
istovit5 de dajdii pe Ia Focsani sail
Isaccea. Numarul oamenilor inscrisi in
catastihul visteriei fiind de 47.198, re-
zulta ca fiecare birnic trebuia sa dea
domniei sau sa vanda, presat de dari.
cute trei oi anual. Actul citat (Doc.
Nr. 24) este urmat de un altul, din
12 Mai (Doc. Nr. 25), cu numele ca-
sapilor 5i gelepilor Si numarul oilor
cumparate.
Din marturiile date de un diplomat
polon, de negutatori greci din Tara
Romaneasca 5i mai multi boieri mart
moldoveni, rezulta ca vama se arenda
la 15 August 5i numai pe un an; dom-
nul lug '-'dijma din oi, anual, 150.000
capete, care treceau granita fara a
plati vama, iar dace nu se aduna
aceasta sums, vamesul era obligat sa
dea domniei cute trei aspri de fleee
oaie, pans la implinirea sumei de
150.000 oi (Doc. Nr. 91-95).
Dintr'o lista a lui Petru $chiopul
cuprinzand insirarea averii lui in bani
si lucruri pretioase (Doc. Nr. 123)
culegem informatia ca pentru vama
Iasilor (vama cea mare), domnul in-
casa arenda (in anul 1583) 4000 ta-
leri pe lung sau 48.000 taleri anual,
o suma importanta avand in vedere
raritatea monetei. Inventarul mentio-
nat aratA ca domnul poseda suma U-
chida de 59.000 galbeni gi ohiecte pre-
tioase de our si argint (lantisoare,
inele, cercei, figurine, sabii, hangere,
cupe, tipsii, pahare, linguri, sfesnice,
etc.) in valoare eel putin echivalenta
cu banii curati. In perioada respective.
media pretului de cumparare a unul
sat moldovean era 3000 galbeni, deci
domnul mazil mai poseda la trei ani
dupe detronare o bogatie in bani 5i
bijuterii echivalenta cu valoarea a 40
d? sate. Cifrele ne dau o idee clara
www.dacoromanica.ro
127
de intensitatea cu rare d)mnui num t
de boieri «matca Fara ac , a e.pl atat
5i a jefuit taranimea incat sa poata
umpte pantecul turcesc nesatios 5i sa 5'
asigure lui si familiei axeri atat de
mari.
Din analiza transactiilor bunurilor
funciarc, din aceasta decada, care se
fac mai toate in bani, rezulta ca eco-
nomia de schimb creste gi ca econo-
mic naturala incepe sa se destrame.
Cifrele care nu pot fi concludente pen-
tru intreaga economie, dar care stint
totusi indicatoare se evrima astfel
in ace,te d icumente: transactiile in
moneta reprezinta 89°0, iar cele in
produse 11°0 La plangerea calugari-
lor dela m-rea Tazlau, Stefan Voda
Razvan mustra pe dregatorii tinu-
tutui Tigheciu, unde se alla satul
Tatareani at manastirii: «...voi nu luati
dela ei bani, ci-i manati Ia munca sa
lucreze» si be porunceste «voi sa luati
dela ei bani pentru lucru, cum vi s'a
dat povatuiala» (Doc. Nr. 155). incepe
a se afirma deci renta in bani.
Din analiza documentelor dip volum
se constata ca asprul turcesc circula
tot mai rar pe piata interna; dour
6,50o din transactiile actelor sunt in
asprii, fata de 28 °o din perioada
1571-1590. Acest fapt, fireste si ca
urmare a falsificarii oficiale a aspru-
lui turcesc, dictata de Sultan in 1584,
cand galbenul (zlotul, sultaninul, un-
ghiul) si talerul si-au dublat valoarea
fata de asprul nou batut din argint
prost; dar fenomenul editarii asprului
depreciat nu se observa in documen-
tele corespunzatoare cronologic din
Tara Romaneasca, ba dimpotriva,
aici doming asprul, ceea ce dovedeste
ca in acea vreme in Moldova, incer-
carile de a scapa de controlul otoman
erau mai pronuntate.
*
Dela Petru Schiopul, obisnuit sa-;i
tins grijuliu socotelile uneori cu
neintelese greseli de calcul s'a pas-
trat 5i insemnarea localitatilor stra-
batute din Moldova prin Polonia, Ce-
hia, Austria pang in Tirol, cu preci-
zarea distantelor in mile si notarea
unor cheItuieli (Doc. Nr. 84).
De asemenea, se gasesc printre a-
ceste documente scrisori ale unor boieri
din tagma lui Petru $chiopul. Ele aju-
ta la intelegerea relatiilor politicianiste
5I de intriga dela curtea Sultanului,
care slujeau la mentinerea gf indepar-
tarea unor domnitori.
128
Sunt mai multe scrisori din partea
lui Andronic Cantacuzino, a Patriar-
hului Eremia de Constantinopol si a
altor binevoitori ai domnului mazil,
prin care it anunta de incercarile fa-
cute la Poarta pentru reinscaunarea
lui (Doc. Nr. 85-88; 102, 113, 119-21).
In aceste scrisori se vorbeste $i de
propunerea facuta lui Petru Schiopul
de a se aseza la Chios, dupa indica-
lia Sultanului gi marelui vizir (Doc.
Nr. 110-111), propuneri pe care nu
le-a prima deoarece se temea de soarta
fiului sau care ar fi putut fi supus re-
presaliilor imperiului otoman.
Desvoltarea economica a oraselor din
aceasta epoca face ca feudalii laici $i
eclesiastici sa incerce prin diferite
mijloace sa is in stapanire partial
sau integral hotarele targurilor. In
unelc cazuri, domnia e nevoita sa
dea curs cerintelor boierimii sj bisericii
renuntand uneori la dreptul adomnesci>
ce-1 avea asupra celor mai multe tar-
guri.
Aceasta este situatia pe care o ilus-
treaza doc. Nr. 239 din 19 Septem-
brie 1597 in care domnia renunta
la drepturile sale in favoarea unat
manastiri incuviintand oamenilor aces-
teia de ca-si ara si a semana gra-
nele si a cosi fanul, in Carina tar-
gului, in Carina Sucevei, uncle le place,
ca yi oamenii tArgoveIi...,. Tot In acest
document, leremia Movila, domnul
Moldovei, defavorizeaza meseriasii o-
rasului «domnescl. lipsindu-i de scuti-
rile largi pe care le acorda mestesu-
garilor aceleiasi manastiri (cojocari,
ciuhotari, curelari etc.).
Insasi domnia rasluieste din hotarul
targului vanzandu-i pamanturile (Doc.
Nr. 127 din 28 Martie 1594) in care
Aron Voda vinde un sat unui mare
\tames; t care sat au lost din hotarii1
targului ca sa-si faca si is sat>>.
* triei noastre.
B. TARA ROMANEASCA,. VOL. III
Acest volum cuprinde 446 documen-
te ale Tarii Romanesti din perioada
1551-1570; dintre acestea, 349 docu
mente dupa originate redactate in lim-
ba slavona. In anexa se reproduc foto-
copiile a 155 documente originate.
*
www.dacoromanica.ro
STUDII
Documentele din acest volum vorbesc
si de actul lui Mihai Viteazul care
unete pentru cateva luni cele trel
Tari Romanesti inteun singur sistem
politic unitar. In documentele din Mai
1600, se vorbeste de unirea Moldovei.
Capeteniile bisericii moldovene, la feli
ca marii boieri care nu voiau sa
si
existe o putere politica centralizatoare
care ar fi atins puterea tor, se ridica
impotriva lui Mihai gi pregatesc peste
hotare interventia polona.
Mihai Viteazul. care se lnstituleaza
.rdomn al Tarii Romilnesti, al Ardea-
lului si Moldavieb> (Doc. Nr. 252 din
27 Mai 16001 cauta sa asigure o putere
politica stabila in Moldova. El pune
boieri care-i erau atasati, in fruntea
treburilor civile. Apoi numeste si in
toate dregatoriile bisericesti oameni de
incredere. In realizarea scopurilor sale
politice el ceuta sa se sprijine gi pe
biserica. In acest scop el pune 3i in
fruntea bisericii oameni devotati poli-
ticii sale. La 2 Iunie 1600 a convocat
la Iasi un sinod care a infierat cape -
teniile care au tradat si
bisericesti
4 4iara'si nu contenesc 9.-,andindu-se la
lucrarile rele $i casunand scandaluri
vor sa starneasca rasboi impotriva
evlaviosului Mihai Voevod, se ostenesc
sa1 scoata de De tronul Moldoveb>.
La sinod, toti monahii fugari sunt
declarati ccazuti din scaunele lorx, ca
uneltitori si tradatori si se numeste un
nou mitropolit al Moldovei credincios
lui Mihai. Acesta capata imputerni-
circa cu inlocuirea imediata a episco-
pilor, ceea ce se face pentru Roman,
la 15 lunie (Doc. Nr. 357), iar pentru
Radauti la 19 Iunie (Doc. Nr. 358).
*
Dupa cum se vede, documentele din
volum ating mai multe probleme nele-
gate intre ele. Toate laolalta slujesc
Ins-a la lamurirea complexelor probleme-
'pe care le ridica istoria medie a pa-
(1551-1570)
Prefafa
Studiul documentelor cuprinse In
acest volum va Inlesni lamurirp unor
probleme legate de desvoltare for-
turilor feudale pe teritoriul TL,P. Ro-
mane§ti la mijlocul sec. al XVI-lea.
In aceste documente se oglinde§te
 DOCUMENTARE, NOTE 51 RECENZII
procesul cresterii schimbului in
cai unele consecinte ale acestui proces.
Documentele aduc cea mai veche
*tire despre marimea birului, cuprin-
sa in izvoarele pana azi cunoscute. Se
arata ca rudele taranului Vladul din
Sarhi «au platit 20 ani birurile lui
Vladul si au dat pentru acele biruri
1200 aspri», devenind coproprietari pe
ocina taranului. Rezulta de aici CS bi-
rul platit de acest taran, proprietar de
ocina, era de 60 aspri anual (cca un
galben) (Doc. Nr. 109 din 17 Ianua-
rie 1559).
Merita sa fie studiat in ce masura
birul (dupa unii gresit interpretat de
anumiti istorici ca avand functiunea
exclusiv de «impozit» era platit gi
sub numele de «dajdie» stapanului te-
ritorial, fie ca era vorba de domn. de
boier sau de manastire, a*a cum ar
trebui lamurita *i problema Atigant-
lor, pand azi nelarnurita. Astfel la 9
Ianuarie 1570 (Doc. Nr. 389) se arata
ca egumenul manastirii Bistrita trimt-
-sese pe o slugd lui, anume Aldea
a
din Barlui, in satele sfintei manas-
tire, sa strange si sa is venitul din
porci si din stupi si dajdiile Atigani-
lor»; egumenul se plange ca din aces-
te dajdii, Aldea «a ascuns 900 asprt»,
ceea ce arata ca clajdiile erau in cazul
de NO incasate in bani.
Trebue studiat in ce masurd dajdii-
le platite proprietarului feudal, domn,
boier sau manastire, existau paralel
5i intru cat se deosebeau de birul
pe care iI plateau *i oamenii liberi,
din care se implinea haraciul Turcilor.
Clasa stapanitoare organiza asttel
strangerea birului, Meat el apasa in
cea mai mare parte pe umerii masse-
lor exploatate. Cazul iscat cu prilejul
repartitiei birului in satul de tarani
liberi Turceni ajuta la studierea acestei
probleme (Doc. Nr. 162). Din
ment reiese mecanismul de impunere a
birului de catre organe domne*ti («au
umblat Rosca 5i Arsenie rabojari in
judetul Gorju») care au lucrat cu aju-
torul unui localnic pe nume Draghici
Draghici, se spune in document, «a
facut socoteala satului) (adica a re-
partizat intre taranii liberi din sat
suma globala fixata de rabojari). Dar
a fost plangere ca a nedreptatit
unii In favoarea altora. Se spune
as Draghici pe Dan la tree biruri,
tar niste oameni din sat, el i-a pus
ca aci; iar ei nb erau saraci ci
erau cu avert».
Tot in legatura cu birul, documen,
9. Studil de Mosofle www.dacoromanica.ro
129
bani tele din acest volum arata cum nume-
ro*i tarant, uneori chiar nuct buten.
erau siliti sa-si vanda ocina din pri-
cina neplatii birului (Doc. Nr. 15, 112...,
etc.). Actele redactate de
domnesti,
obicei a*a cum cereau interesele bo-
ierilor, sustin ea ei au facut-o cde
buna vole»; in 1569-1570, se pretinde
chiar ca «a cazut Naica singurd la
Stoica logofat sa-i dea ei aspri, pentru
ca a fost sa plateasca birul cel mare...
iar ei n'a avut odihna nict zi nici
noapte dela Naica... apoi... I-a trimis
insa*i Naica pe fiul ei, anume Buta,
de a pus semne *i pietre acestui toe
*i 1-a dat la mana lui Stoica logofat»
(Doc. Nr. 377).
In realitate este vorba de rutnarea
*t aservirea unui numar de Want
liberi, uneori chiar gi mici boieri. care
pierd pamantul impotriva voii for si
sub presiunile birului care ar indeplint
*i alte functiuni decat cea a impozitu-
lui, problema care merita sa fie stu-
diata.
Cu veacuri In urma apar «targun-
le), locul de intalnire pencilled. at
celor care faceau schimb de oroduse.
Astfel de targuri Intalnim In toate Tarile
Romane, uneori In centre (ora*ele) de
pe mogiile domnului, boienlor sau
manastirilor. Documentele cuprinse in
acest volum arata ca in secolul al
XVI-lea !fleece 55 apard tot mai nu-
meros organizarea de prdvalii in
principalele ora*e, strazi sau cartiere
ca sediul stabil de convert.
Cartea de judecata data la 13 Mai
1563 de catre autoritatile ord*ene*tt
din Bucuresti (Doc. Nr. 212) arata
desvoltarea luata de pravaltile negus-
torilor si existenta unui cartier spe-
cial (numit «bazar») in care ele erau
docu- grupate. Actul intarind vanzarea unet
pravalii arata ca asemenea transactn
trebuiau incheiate ccu stirea tuturor
negustorilor... din bazar». Din aceasta
reiese ea o grupare negustoreasca (pe
care o vom Intalni mai des in ac' ie
de mai tarziu sub numele de «breasla
negutatoriloro, cu cstarostele» ei) are
a-si spune cuvantul. Actul nu este
redactat ca de obicei numai in numele
pe sudetului *i celor 12 pargari ai ot a-
ca" *ului; in locul unui al 12-lea pargar
se citeaza «negustorii din bazar». Fap-
tul ca reprezentantii «bazarului» att
a-si spune cuvantul in transarea lttt-
giilor privind uneori chiar hecare pra-
valie in parte, arata ca organizaren
130 STUDII
negustorimei is atare forme, incat
poate chiar tngradi concurema pe ca-
lea unor reglementari corporative
Aceasta organizare a negustorilor
exclude tot mai mult dependenta per-
sonala fata de boier, creand Intr'un
proces indelungat, obiceiul ca un oras
in care exista un «bazar» nu poate
sta in servagiu fata de un stapan
teritorial, ci trebue sä He oras doin-
nesc.
Merit5 s5 he studiat procestil Tor-
marii bazarelor, formele for de orga-
nizare, caracterul stabilitAtii for in time,
relatiile for cu autoritatea domneasca
si masura in care au ajutat la cres-
terea puterii domnesti. In legatura cu
aceasta ne poate ajuta si studie-
rea caracterului proceselor pe care
le poarta pentru ap5rarea mosiei lor
agricole unele orase ca Argesul (Doc.
Nr. 105, 154, 159, 167), Pitesti (Doc.
Nr. 147) sau Gherghita (Doc. Nr. 170).
Aceasta nu inseamn5 Ca in societa-
tea de pe teritoriul Tarii Romanesti
nu se tntalnesc la mijlocul secolului
al XVI-lea numeroase manifestari ale
st5rilor mai 'echi de economie natti-
rala care se ciocnesc cu tendintele noi
de largire a pietii.
Dar elemente noi apar si ele trebue
urmarite cu atentie pentru a cunoaste
procesul desvoltarii schimbulul.
Merit sa fie studiate si ciocnirile
care au avut loc intre negustorii turci
5i cei localnici, ca un aspect al luptei
impotriva jugului otoman.
In Bucuresti, de pilda, se vede mai
clar cum se oglindeste atat lupta ain-
tre nou si vechi in desvoltarea econn-
miei feudale. cat si lupta impotriva
reprezentantilor imperiului otoman care
voiau sa mentina in mina for schim-
bul. «Bazarulx. din Bucuresti era mai
ales in mana negustorilor veniti din
imperiul otoman care pastrau legaturi
stranse cu stapanirea otomana (nume-
le trisusi de «bazar», ca si numele re-
prezentantilor negustorimii, ca Oxotie.
Gheorghe Grecul, etc., arata acest
lucru).
Reprezentantii Portii, sau pur si sun-
plu Turcii. se bucurau de avantajele
ce le oferea situatia de asupritori. Fe-
lul to care ienicerii puteau, indepen-
dent de judecata, s5-si faca dreptate
cum be convenea mai bine reiese din
doc. Nr. 191, datat 14 Nov. 1561.
Documentul arata ca dupa moartea
lui Ivan «barbirx. (e vorba de unul
dintre frizerii care in Evul Me-
www.dacoromanica.ro
diu indeplineau si functia de medic)
cele trei «duglienez ale sale sunt
rapite mostenitorilor, caci vaduva lu)
Ivan «s'a maritat dupa un ienicer care
t-a luat dughenele cu sila». Desi mi-
tropolitul si boierii tariff hotarasc ca
macar cloud dintre aceste dughene sa
fie restituite mostenitorilor firesti, ac-
tul constata ca fiul lui Ivan. anume
Petriman, este silit la randul sau
sa-si vanda dugheana lui «Pana_
Grecul».
Dupa cum se vede. In condithle
existentei jugului otoman, negustorti
imperiului, prin abuz, isi rezolva liti-
giile in favoarea tux
Aceasta atitudine a ienicerilor este,
cu atat mai brutal5 in acea vreme. cu
cat documentele din :volum oglindesc-
consolidarea stapanirii turcesti asupra
Tarii Romanesti in anii 1551-1570.
La 15 Septembrie 1557, domnitorut
Patrascu cel Bun aminteste inscauna-
rea lui prin cuvintele «vremea in care
m'a daruit domnul dumnezeu si sta-
panul nostru. cinstitul imparat, cu mo-
sia parintilor domniei mete, Tara Ro-
maneasca) (Doc. Nr. 84), La aceasta.
dat5, unii domni nit afirma in actele
interne. vreo oretentie de independen-
ta si suveranitate.
In aceste conditii, actele de violenta
brutala ale unor feudali turci indrep-
tate impotriva locuitorilor tarsi, erau
mult inlesnite. Documentul din 20.
Nov. 1569 ne informeaza despre in-
deletnicirile lui Hasan, «un turc din
Belgrad». Se arata ca Dragul din
Manesti c5zuse rob in mana Tatarilor;
Hasan II «rascumpara» dela acestia
pe o sums totala de 10.000 aspri,
silind apoi pe mama Dragului sa-si
vanda pamantul pentru a obtine cei
14.000 aspri cat cerea de data aceastt
Turcul. Documentul povesteste cum
«Stana, mama Dragului a adus aces
aspri si i-a dat toti in mana lui Hasan
Turcul, de si-a scos pe fiul ei Dragul
din lanturi, din temnitav (Doc. Nr.
385). Se vede 'impede cum Turcul
realiza castiguri enorine pe spinarea
familiilor acelora pe care ii tinea in-
temnitati Para viva.
Ura poporului impotriva jugului oto-
man se manifesta puternic in aceasta
vreme; firmanele Sultanilor (in copie
si traduceri la Biblioteca Academie'
R.P.R. vor intra in alt volum al
Colectiei «Documente privind !storm
Romaniei») oglindesc ingrijorarea gu-
vernului otoman fat5 de cresterea re-
zistentei populare si a unor actiunii
 DOCUMENTARE, NO TE $1 R.ECENZII
haiducesti prin partite baltilor Dunarii,
ajungand chiar la Targoviste, la incen-
dierea pulberariei turcesti.
Aceste fapte, ca $i toate celelalta
B. TARA ROMANEASCA VOL. IV
Volumul de fata cuprinde 489 do-
cumente din Tara Romaneasca (anii
1571-1580), pastrate mai ales in Iv-
blioteca Academiei R.P.R. si la Arhi-
vele Statului din Bucuresti. Din nu-
inarul de 489 documente, 363 sunt
traduceri dupa originate in limba sla-
v; 42 dupa copii slave; 4 sunt tran-
scrieri dupa originate romanesti, iar 8
sunt transcrieri de vechi traduceri
rezumate romanesti dupa originate ce
nu s'au p5strat. In anexa se reproduc
fotocopiile a 124 documente originale.
* mare de vecini»; alte documente tor-
Documentele publicate in prezentul
volum arata cä in aceasta epoca se In-
tareste asuprirea turca care jefueste o
parte tot mai insemnata din bunurile
Orli. ()data cu aceasta se intareste
exploatarea taranimii.
Una din masurile potrivnice tarani-
lor este confiscarea, prin diferite mij-
loace, de catre boieri a pamantulm
taranilor. Mizeria crunta, pricinuita de
exploatarea turco-boiereasca, in care
se sbat in aceste timpuri massele ta-
ranesti, este folosita pentru a grain
ritmul procesului de deposedare a tara-
nimii de pamant. Documentul Nr. 103
din 4 Apri lie 1573 arata :
mai sus zisi oameni au vandut si au
inchinat toate mai sus zisele ocine,...,
unii pe timp de foamete rea; iar adii
si-au Vandut copiii la Turci, iar altii
au murit de foame pe drumuri...v. A-
ceeasi situatie e descris5 si in docu-
mentele 205, 212, 294, 481, etc.
Mijloacele iolosite de boieri
a pune mana pe pamantul taranilor,
pe care le gasim pomenite in documen-
tele prezentului volum, sunt intre al-
tele: vanzarea silita a pamanturilor;
folosirea violentei (Doc. Nr. 303, etc.);
confiscarea pentru neplata amenzilor
(Doc. Nr. 70, 303, etc.), etc. Un factor
important at acestui proces este si ne-
putinta taranimii de a face tata cres-
terii nemasurate a birului, aceasta mai
ales in conditiile unei asupriri tiscale
salbatice exercitat5 de boieri insarci-
www.dacoromanica.ro
131
aspecte ale desvoltarii societatti pe
teritoriul Tarii Romanesti, trebue stu-
diate in vederea luminarii problemelor
..din istoria R.P.R.
(1571-1580)
Prefafei
nati cu strAnsul birului in iudete. n.
cumentele pomenesc in unele locuri de
hoierii a( birario care dupa ce jetuesc
populatia fug peste hotare cu banii
birului (Doc. Nr. 90, 405, etc.).
Se agraveaza procesul aservirii ta-
ranimii. Tot mai multe documente po-
menesc de «rumani» si de «vecino,
ca de un element care insoteste in
Si chip firesc actele de danie sau de in-
tarire a proprietatii satelor. In unele
locuri procesul de aservire incepe sa
devina general; se vorbeste, de pilda,
intr'un document (Nr. 94) de un «sat
muleaza in chip obisnuit «...din nein%
din vecini...e, Para a mai preciza numa-
rul, ceea ce indica generahLarea pro-
cesului (Doc. Nr. 62, 127, 164, 254,
341, 345).
Documentele scot la iveala in
acest proces fenomenul ruperii, da-
torita exploatarii boieresti, a vecinitor
de pamanturile Ion cu care cazusera
impreuna in starea de veciniitate. Din
cauza taptului ca in multe cazuri pa-
mAntul si taranul vecin nu mai alca-
tuesc un tot indisolubil, documentele
precizeaza despre uncle pamanturi ca
sunt «cu rumani, sau «fara rumanei
(Doc. Nr. 312, 448, 450, 454, etc,).
acesti Massele taranesti, libere sau aservi-
te, nu intampinau cu indiferenta acest
proces. Unele documente arata opozitia
tot mai inversunata manitestata de
cetele taranesti in infatiskile for In
divanul domnesc si mai ales in revolta
impotriva asupritorilor (Do^. Nr. 103.
224, etc.).
pritru
Se ascut ciocnirile dintre domnie si
marea boierime pentru partea de venit
ce-I scoteau de pe spinarea poporolui,
dupa jaful turcesc. In cadrul acestor
ciocniri, domnia se straduia sa inta-
reasca gruparea boiereasca care o
sprijinea, grupare pe care o folosea
impotriva restului marii boierinu. In-
tro alte prilejuri alese de domnie pen-
tru aceasta sunt cazurile de chicleniev,
de tradare fata de domn. In chip
132
obisnuit, ca o trasatura aproape cons-
t anta vechiului
a drept romanesc,
averile hiclenilor erau confiscate in
folosul domniei. Documentul Nr. 352
din 14 Septembrie 1578 formuleaza
foarte precis acest lucru : (...Si au ra-
nias domnesti toate averile 51 satele,
pentru hiclenia lui,.
Aceste averi in deobste confiscate
pentru tr5dare erau in parte acordate
(le catre domnie unor boieri pe care
in acest mod Incerca si-i organizeze
pe o pozitie favorabila intereselor ei.
Documentul pomenit mai sus, referin-
du-se la acest domnesc, spune
obicei
in legatura cu averile confiscate dela
un boier «hicleanv: «...iar cu celelalte
sate raposatul Vlad Voevod a miluit
pe multi boierio.
Aceast5 . practica domneasc5 este
ilustrata de numeroase documente. Ast-
fel, in documentul Nr. 25 din 1 lunie
1571 se spune : «Fiindca a fost acest
sat al lui Stanciu al Bengal, astfel,
Stanciu al Bengal el I-a pierdut dela
domnia mea cu rea hiclenie iar Florea
postelnic, el 1-a dobandit cu dreapta si
credincioasa slujba dela domnia mew>.
In acest document se intrevad clar
pozitiile pe care se situeaza gruparile
clasei stapanitoare, reaua hiclenie pe
de o parte, dreapta si credincioasa
slujba pe de alts parte.
Certurile si luptele feudale dintre
tooled. sunt mai de lunga durata. Do-
cumentul Nr. 162 vorbeste de o cearta
.are se desfasoara sub trei domnitori
cu aproape zeceinfatisari. Stint ca-
zuri and boierii folosind violenta 1st
cotropesc pamanturile (Doc. Nr. 13o,
428, etc.). Aceste documente oglindesc
certurile din sanul clasei stapanitoare.
Documentele publicate in acest
lum aduc de asemenea gi unele date
in legatura cu desvoltarea schimbulut
in aceasta epoca, in lupta contra in-
gradirilor otomane. Numeroase
orasenesti, incheiate si Intarite de
toritatile orasenesti, au ca object tran-
sactiuni priviloare la pravalii si locuri
de pravalii (Doc. Nr.' 75, 308,484, etc.).
Trebue retinut ca si o parte a bole-
rimii este interesata in schimb, si achi-
iitioneaza pravalii (Doc. Nr. 330, 454,
etc.). Unii boieri erau Si ei nemultu-
miti de stapanirea turca. Astfel, In do-
cumentul Nr. 454 din 12 Martie 1580,
emis de cancelaria domneasca, se arata
ca vornicul Dragomir is In stapanitke
18 pravalii Si cu acest prilej a avut
www.dacoromanica.ro
STIJDII
ciocniri cu negustorii turci (acela4i
document).
De asemenea unele aspecte ale situatiei
juridice a oraselor reies din documen-
tul Nr. 31 din 14 Iunie 1571. In acest
document, in care orasenii se opun
fara succes la rasluirea mosiei orasu-
lui de catre boieri, se spune: «Si asa
au parat sudetul si 12 pargari ca
acest sat... n'a fost de mostenire a lui
jupan... ci a fost sat domnesc. Si au
vrut sudetul si cei 12 pargari sa taca...
satul... oraseni ca si alti oraseni, sa-i
alipeasca cu °reseal.", ceea ce denota
ca locuitorii pamanturilor domnesti din
vecinatatea oraselor puteau fi trans-
formati in oraseni, In cazul. bineinte-
les. cand reuseau in eforturile de lar-
gire a privilegiilor orasului.
Desvoltarea schimbului trebue legata
si de prezenta in aceste documente a
unor forme ale rentei monetare. Astfel
documentele Nr. 86, 98 indica existenta
pe lunga «vinariciul domnesc Si «vina-
riciul boieresc7A (amandoua dari in na-
tura) si a «perperilm4 (dare in bani).
Documentele mai indica date referi-
toare la preful pdmantului. (Doc. Nr.
369. 461, 462. 464, 466, 469, 472, 476,
etc.), la preful animalelor (Doc. Nr.
127, 363, 413, 435. 444, 448, 454), la
preful mainii de lucru (Doc. Nr. 130),
etc.
Documentele din acest volum arata
ea In aceasta vreme jugul turcesc
apasa tot mai mutt. Turcii nu-si in-
cusesc numai bunuri. Ei i5i creeaza
marl surse de venituri banoase si din
Inrobirea locuitorilor Tarii Romanestt
(Doc. Nr. 67): iar... ea a avut
niste fii ai ei in Tara Turceasca si n'a
avut bani ca sa-i plateasca dela Turci
vo- ci a vandut aceasta mai sus zisa
ocina... de si-a platit fii ei... si i-a scos
dela Turci,.
Regimul dominatiei otomane in epoca
acte in care sunt emise documentele pre-
au- 7.entului volum, incepe a fi considerat
ca un regim de stat al Tarii Roma-
nesti. De aceea, in doc. Nr. 197 un
hoier tradator nu e considerat numat
achiclean fata de domn ci Si fata de
eimparatx. (adica sultan), ceea ce arata
ca riomnii se considera simpli repre-
zentanti ai Portii Otomane.
Malik suferinte produse de jugul
otoman Si lupta poporului pentru a se
scutura de acest jug reprezinta o pro-
blema deosebit de insemnata care ra-
mane a fi studiata.
 DOCUMENTARE, NOTE $.1 RECENZIE
M. C. CARGER, Chievul gi cucertrea M011gold.
1949, Nr. 11.
Autorul studiului Chievul gi cuce-
rirea mongola" incearca pe baza de
elemente arheologice s5 lumineze unele
aspecte din istoria Chievului dela 'slat:-
situl secolului al X111-lea gi inceputul
secolului al XIV -lea.
Pentru aceasta, Carger face un scurt
istoric al discutiilor care au inceput
in a doua jumatate a secolului at
XIX-lea, reprezentate fiind de filologul
M. Pogodin. Interpretand gresit o se-
rie de pasaje din cronica lui Nestor,
Pogodin ajunge la concluzia ca Chie-
vul a fost locuit de Velico-Rusi si nu
de Malo-Rusi. Dupa teoria lui M. Po-
godin, aservirea mongola determine
deplasarea populatiei vechiului Chiev
(velico-rusa) spre Nordul Rusiei. Dup5
invazie, regiunea a fost populate de
Ucrainenii veniti din regiunea Carpa-
tilor.
Atitudinea lui Pogodin este criticata
mai tdrziu de reprezentantii stiintei
ucrainene : A. Maximovici si A.
Cotlearschi. Acesti reprezentanti ai
stiintei ucrainene critica pe Pogodin,
dar cad in extrema cealalta ajungand
la concluzia ca: Rolul cuceririi mon-
gole Chievului
a este neinsemnat,
Chievul nu a fost pustiit niciodata".
Mai tarziu, istoriogralia burgheza na-
tionalibta reia discutiile cu privire la
rolul cucerirti mongole a Chievului.
In revista Trecutul Chievului", a-
pare un studiu al lui V. B. Antonovici,
intitulat Chievul, soarta si impor-
tanta lui in secolele XIV XVI ".
Stiri putin numeroase 5i fragmentare
privind manastirea Pecersca si cate-
drala Sf. Sofia, mentionate in croni-
cite secolelor XIIIXIV, ii cleterrnin5
pe Antonovici sa-si insuseasca teoria
ca orwil Chiev nu a avut o perioada
de decadere la sfarsitul secolului at
XIII-lea 5i inceputul secolului at
XIV -Iea.
Ideea aceasta este reluat5 de M. S.
Grusevschi, unul dintre cei mai de
seama reprezentanti ai istoriogratiei
burghezo-nationaliste.
Grusevschi combate ideile lui Pogo-
din privitoare la stramutarea popu-
laliei chievene, criticand in acelasi time
gi pozitia istoricilor burghezi polonezi,
care sustineau ca devastarea Tatarilor
a atras o colonizare cu populatie no-
lona a Chievului. C5utand sa de-
monstreze aceste fapte, Orusevschi lace
5i greseli grave. El atribue Tatarilor
www.dacoromanica.ro
133
Sovietscaia Arheologhia",
un rol pozitiv in desvoltarea poporulut
ucrainean.
Carger reda parerea lui Grusevschi
in legatura cu invazia Tatarilor In ur-
matoarele cuvinte Populatia a fost ni-
velata datorita pauperizarii si emigrar:i
clasei avute. Aceasta nivelare a contri-
buit la democratizarea mai temeinica a
relatiilor sociale si invers, i -a gait
sprijinul in oranduirea o4tii democra-
tice".
lnterpretarea catorva stiri privind
monumentele arhitectonice amintite in
cronici it apropie pe Grusevschi de
parerea lui Antonovici, Si anume ca
Chievul nu a avut o perioada de deca-
aere serioas5
M. C. Carger face observatia ra
materialul arheologic privind istoria
orasului Chiev a fost neglijat de isto-
ricii secolului al XIX -lea, cu toate ca
Inca din at doilea sfert al secolului
al XIX-lea au avut loc sapaturi mart
in orasul Chiev
Autorul constata ca acest material
imprastiat pe la diverse muzee din
U.R.S.S. nu a fost studiat temeinic
si nu a fost intrebuintat pentru lumi-
narea unor aspecte din viata orasulut
vechi.
Acest tactor negativ se adaug5 la
faptul ca sapaturile au fost facute de
oameni far5 o pregatire $tiintifica, de
obicei amatori, care de cele mai multe
on transformau cercetarile arheologice
in surse de venituri, cautand tezaure.
etc. Printre acestia sunt citati Annea-
cov, Tunianov g.a. Cercetatorii de
tipul lui Tunianov au dat lucrurilor
un caracter ingust. Obiectele rezultate
din sapaturi au fost rupte de stiinta
istorica, pe care aveau sarcina sa a
completeze. Anii 1907-1908 schimba in-
trucatva infatisarea lucrurilor prin sa-
paturile intreprinse de V. V. Hvoica.
Acest cercetator a reusit sá redea,
bazandu-se pe rezultatele sapaturilor
efectuate, o imagine a vechiului oras cu
resedinta marelui cneaz.
Carger atrage atentia ca aceste re-
zultate au fost importante cu toate -
surile din pregatirea lui V. V. Hvoica.
Inafara de acestea, au mai fost greu-
si de alts natura, de pilda restric-
tAti
din partea proprietarilor de locuri
tulle
unde se executau lucrarile, sau sara,a
fondurilor destinate sapaturilor care
s'au faCut cu mijloace particulare.
In urma acestor sapaturi cu rezul-
134
tate foarte importante, ca descoperirea
resedintei marelui cneaz, a locuintelor,
a atelierelor mestesugaresti, a monu-
mentelor, etc., istoricii au inceput sa
acorde importanta materialelor desco-
perite.
In anul 1908, comisia arheologica in-
treprinde lucrari mari in Chiev. Planul
de sapaturi se intindea pe o perioada
de 10 ani, prevazand in acest scop
materiale si tehnicient pregatiti.
Marea Revolutie Socialista din Oc-
tombrie da un suflu nou lucrarilor ar-
heologice dela Chiev,
Prin inlaturarea piedicii puse
proprietatile particularilor, s'a putut
trece la o noua metoda si tehnica de
lucru.
Sectiunile inguste din trecut au Lost
inlocuite cu sapaturi pe suprafete in-
tinse, pentru a putea prinde problemele
In intregimea lor,
Factorul esential care a deosehit sa-
paturile not de cele vechi a Post acela
ca, dupe Marea Revolutie Socialista din
Octombrie, cercetarile arheologice au
Post subordonate stiintei istorice, pro-
punandu-si ca scop lamurirea multor
probleme pe baza materialelor.
Sapaturile dela Chiev desleaga multe
probleme privitoare la apararea orasu-
lui din Decembrie 1240.
La Chiev, Inca din anul 1938, a fost
observata o stratigrafie caracteristica,
neintalnita de arheologii care au sä-
pat in orasele din Nordul Rusiei: Nov-
gorod, Pscov, Staraia Ladoga, etc.
Carger arata ca cercetatorii oraselor
din Nord descopereau la fiecare pas
straturi de cultura materiala reprezen-
tand faze succesive ale constructiei si
vietii oraselor din acele regiuni. Este
citata sapatura din strada Holonia din
Novgorod, unde au Post gasite 19 stra-
turi ale parajelor de lemn incadrate In-
tro viata de 8 secole a orasului.
S5paturile dela Chiev au avut ca
rezultat o stratigrafie mai contuza,
explicate in parte prin fazele prin care
a trecut orasul in timpul reconstruc-
tiilor de-a-lungul veacurilor.
cercetarile de pans acum, a Post
In
prins stratul vechiului ores, la o adan-
cime de 1,50-2 m imediat sub stratul
asezarii secolelor XIX-XX. Un strat
intermediar, bogat in materiale nu a
lost prins, cu toate ca obiecte izolate
databile din secolele XIV - -XVI aii
Post gasite In timpul lucrarilor.
www.dacoromanica.ro
STUDII
Pentru aceste secole, lipsesc si ur-
mele de constructii din piatra, resturi
de morminte. etc. in aria cercetarilor
intreprinse pans acum. In schimb, in
alte raioane, stratul de cultura mate-
riala a secolelor XVII XV1II, datat
precis, este deasupra stratului vechiu-
lui Chiev, despartit numai de un strat
de pamant subtire, aproape steril.
Carger face observatia ca sub stra-
turile secolelor XVIIXVIIIXIX, cer-
cetatorului i se infatiseaza o imagine
a ruinelor de constructii din piatra,
palate, biserici, case, ateliere, morminte
pline de schelete. Toate acestea oglin-
desc sugestiv o distrugere provocata
de un dezastru.
de Aceasta situatie a Post prinsa in mai
multe raioane ale orasului de sus,
ceea ce demonstreaza ca distrugerea a
avut un caracter general.
In continuare, autorul studiului ana-
lizeaza cateva cazuri de gorodisti ti-
pice pentru exemplificarea disparitiei
intro asezare.
Gorodistea Borsevscoe pe Don.
perasita de locuitorii ei, a lasat cer-
cetatorilor resturi de ceramica si pla-
nul locuintelor, peste care, de-a-lungul
veacurilor, s'a depus un strat gros de
pamant, Majoritatea gorodistilor sa-
pate, unde a lost continuitate de viata,
demonstreaza ca straturile se succed
treptat pe perioade, bine pastrate, ex-
ceptand interventia reconstructiilor care
au deranjat straturile. In cazul acesta
stratigrafia devine mai putin compli-
cata si comporta un studiu compara-
tiv. Cazuri de acest fel au Post intalnite
la sapaturile din Nord, Staraia La-
doga, Novgorod, etc. Un at treilea tip
de asezari it avem in cazul cand o ase-
zare infloritoare, lovita de o catastrota,
se translorma intruna de proportii mai
mici. Exemplu : satul devine seliste
sau orasul gorodiste.
Tipica pentru acest caz este goro-
clistea Raichi din Ucraina. Oraselul a
suferit la inceputul secolului at XIII-lea
o mare catastrofa care a distrus zi-
durile tortaretei, plata, etc.
Pretutindeni, cu ocazia sapaturilor,
au Post prinse schelete omenesti cu
maini, picioare taiate, varfuri de sageti
Infipte in oase. Sapaturile dela Chiev
au dus la concluzii asemanatoare cu
cazul gorodistii Raichi.
*
In partea a treia a studiului sau,
M. C. Carger expune rezultatele sapa-
turilor dela Chiev, din anul 1939, IS-
 DOCUMENTARE, NOTE $1 RECENZII
mute in preajma bisericii Mihailovschi
Zlatoverhii. In jurul bisericii, au fost
gasite urme ale locuintelor si ateliere-
lor me§tesugarilor din secolele XII
XIII. Opt locuinte descoperite cu de-
pendintele for sunt situate in secolul
al XII-lea, dupa inventarul materialu-
lui descoperit: un buzdugan, ceramics,
o moneda bizantina din secolul al
XII-lea si altele.
Problema puss in fata cercetatorilor
a fost stabilirea incetarii din viata a
acestei asezari, la distrugerea careia
a contribuit un mare incendiu.
In bordeiul Nr. 8, denumit de cerce-
tatori, al pictorului, au fost prinse in-
Ilicii mai sigure sub arsura. de exern-
plu un buzdugan, o truss cu instru-
mente de dulgherie, vase cu vopsele,
etc. Concluzia la care au ajuns cerce-
tatorii este aceea ca proprietarii bor-
deiului nu au fost prezenti in timpul
catastrofei. Usa bordeiului a lost incu-
lath", asa cum arata lacatul usii, care
-se petrecea prin doua belciuge.
Sapaturile campaniei din 1946 din
strada Jitomirscaia au dat la iveala
doua locuinte de tipul semibordeielor.
Inventarul gasit aci a contribuit la
'completarea cunostintelor asimilate in
campania 1938, demonstrand ca incen-
diul a lost insotit de o lupta inver-
-sunata.
Locuintele descoperite in 1946 lac
parte din tipul de locuinte, cunoscut
regiunii chievene (semibordeiele) de
forma dreptunghiulara sapate jumatate
in sol, iar deasupra, peretii lucrati din
lut batatorit.
Materialul gasit in aceste locutnte
s'a pastrat in intregime, incepand cu
obiectele de uz casnic pans la tesa-
tura carbonizata.
0 descoperire caracteristica semna-
lath de autor este aceea a doua sche-
lete gasite intr'un cuptor al locuintei
.11, asezate intr'o pozitie neobisnuita.
In locuinta I-a au fost prinse de
asemenea cateva schelete in pozitii
-ciudate. In urma unei atente analize
s'a ajuns la concluzia ca doug cranii
dintre acestea erau de tip mongol.
Aceste doua locuinte se gaseau in
centrul orasului, in preajma fortilica-
tiilor de langa portile lui Batii, porti
care uneau orasul lui Vladimir, cu ora-
sul lui Taros lay.
Alta descoperire legata de catastrota
-asediului din 1240 o reprezinta camera
secreta, prima sub ruinile bisericii
1Desiatinnaia. Forma acestei gropi este
;pastrata plina cu materiale ale con-
www.dacoromanica.ro
135
structiei, var, nisip, placi, cuie, etc.,
la o adancime de 20-30 cm.
La o adancime de cca 1 m au lost
descoperite urme dintr'un edificiu din
secolele XXI. Aci au lost gasite de
asemenea materiale de constructie, in
cepand dela fragmentele de var, arde-
zie, marmora si terminand cu resturi
de piese confectionate, ca blocuri de
tencuiala cu fresca, un capitel, etc. La
o adancime de 1,50 m au lost prinse
forme de turnat pentru diverse biju-
terii.
La numai 20-40 cm de acestea,
s'au gasit scheletele a 2 oameni ma-
turi si al unui adolescent. Sub acestia
au fost prinse un palos, un coif de
Fier, un topor s. a.
La o adancime de cca 4,50 m sub
un strat de cenusa si carbuni, au tost
gasite doua schelete, unul atribuit unei
femei batrane, iar cel de al doilea
unui copil de 17-18 ani.
Pe langa primul schelet au fost ga-
site numeroase podoabe si resturi de
tesatura scumpa, precum si o moneda
venetiana din secolul al XII-lea.
Sub aceste schelete, in loessul afanat,
au lost descoperite alte cateva unelte,
un topor, doua lopeti de lemn cu mar-
ginea de tier. etc
La 4,60 m fats de nivelul podelei
vechi a bisericii Desiatinnaia, a fost
prins pamantul viu in fundul gropii.
Constructia descrisa a dus pe cerce-
tatori la concluzia ca aceasta repre-
7inta n camera secreta pentru pastra-
rea obiectelor pretioase din biserica.
0 serie de elemente lac pe autor sa
creada ea majoritatea obiectelor gasite
de cercetatori, din cele enumerate mai
sus, apartin secolelor XIIX111, cu ex-
ceptia materialului de constructie re-
zultat din daramarea bisericii.
C.arger face o apropiere intre camera
secreta si o groapa comuna plina de
Schelete descoperita de V. V. Hvoica
la rasarit de biserica, langa palatul
cnezilor.
In aceasta groapa, scheletele aveau
o pozitie nenormala. La tinele din ele
au lost gasite resturi de podoabe. Ma-
joritatea craniilor erau despicate de
lovituri secure. Printre cranii a
de
Post gasit si unul atribuit unui mon-
gol. In fundul gropii a fost gasita o
cruce. Pe cruce este scris numele Sf.
Theodor in limba greaca.
Dupa V. V. Hvoica, crucea ar fi
apartinut altarului bisericii si ar fi
reprezentat un obiect sacru pe care a-
136
paratorii 1-au ascuns de teama de
nu cadea in ma inile paganilor.
Sapaturile din orasul Chiev au scos
la ivea 15 numeroa se asezari distruse
de incendiu. Situatia in care au lost
prinse aceste asezari, demonstreaza ca
proprietarii for le-au parasit pentru
scurt timp si nu au avut vreme sä se
Intoarca sa-si ridice macar
mai de pret.
In urma ultimelor sapaturi, au lost
scoa se materiale not diverse ra-
din
ioane ale Chievului, datate din secolele
XIIXIII. Ele yin sa sprijine afirma-
pa de mai sus.
In continua rea studiului s5u, M. C.
Carger incearc5 o reconstituire a eve-
nimentelor din istoria Rusiei meridio-
nale din aceasta vreme.
Amintind de nimicirea statului bulgar
(1236-1238) de catre Tatar!, autorul
urmareste drumul parcurs de invada-
tori prin Riazan, Vladimir-Suzda 1. In
stepele cumane, hoardele tatare stau
aproape un an cu scopul de a preg5ti
fortele Impotriva Chievului. Cu ocazia
unor raiduri prin Sudul Rusiei, una din
hoardele tatare conduse de varul -
nului ajunge la portile Chievului, care
impresioneazd pe noii veniti prin ma-
rat:a sa.
Incercarile de patrundere in Chiev
prin viclesug, nu reusesc Tatarilor,
care pornesc imprejurul orasului.
Tronul Chievului ramane fiber In
urma fugii cneazului Mihail Vsevolo-
dovici. Urmeaz5 Rostislav Mstislavuci,
care la randul lui este fugarit de
Daniil din Galici, care sprijina pe
Dmitr.
In toamna anului 1240, hoarda con-
dus a de Batu ajunge la portile Chievu-
lui.
Pasagiile de cronica releritoare la
faptele asediului sunt sguduitoare. Cer-
cetatorul cronicii are impresia ca auto-
rul In descriere se tradeaza ca martor
ocular al faptelor descrise. Dup5 Car-
ger, cronica s'a dovedit a fi
ment foarte important prin cuprinsul
§tirilor sale privitoa re la asediu, El face
o scurta analiza a pasajului privitor
la asediu, confruntand cateva cronica
si ajunge la concluzia ca cucerirea
Chievului a avut loc la 6 Decembrie
1240, tire mentionata in cronica Sus-
dalscaia gi acceptata de majoritatea
specialistilor. 0 serie de cronici din
Nordul Rusiei dau alte date si infor-
matii care completeaza tabloul asediu-
STUDII
a lui. De retinut stirea din cronica Avra-
omca, In care este relatata prindereal
tatarului Tovrul care a furnizat chie-
venilor stiri in legatur5 cu. capacita-
tea de lupta a Tatarilor.
Batu a concentrat atacul In partea
de Sud a orasului la portile Leadschie-
unde au fost Intrebuintati berbecii ca
lucrurile instrumente de asediu.
Dupa strApungerea Lidurilor sunt de-
scrise faze de lupta corp la corp cu.
sulite si sbgeti. Acum este scos din.
lupta gi cneazul Dmitr.
Tatarii trec peste zidurile orasului lui
Iaroslav, dupa care Intrerup atacul pen-
tru un scurt timp.
Chievenii organizeaza ap5ra rea pe t)
noua linie, iar °data cu aceasta, ora-
senii se grupeaza /nth-rind punctul dim
jurul bisericii Ma icii Domnului.
Carger face o precizare in studiu,.
In legatura cu locul intarit dup5 pri-
mul asediu, sustinand c5 este vorba,.
nu de un sant, ci de un val de aparare.
Locul intarit de chieveni facea parte
din orasul lui Vladimir aparat de niste.-
turnuri care au lost distruse fn seco-
lul al XVI I-lea. In mijlocul acestei
fortificatii, se gasea biserica Desiatin-
naia. Atacul Tatarilor inceput a doua
zi strapunge noua linie de rezistenta.
Chievenii nu cedeaza insa, transformand
In puncte de rezistenta fiecare strada
gi casa.
Carger afirma ca sapaturile din 1946
din strada Jitomirscaia au scos la ivea-
la materiale care demonstreazA luptele-
din acest sector.
In acest cartier au fost prinse pe su-
prafete, cl ad iri acoperite de schelete..
In ultima parte a studiului sau, M .
C. Carger, pe baza materialelor rezul-
tate din sapaturi si aceea a informa-
tiilor din cronici gi calatori, cauta sa
dea o just5 cronologie a faptelor, corn-
batand af irmatiile nestiintifice privind.
problema tratata.
Interpretarea nejusta a faptelor de
un docu- catre Antonovici, Crusevsclu gi altii,_
care intrebuintau in argumentarile teo-
riilor for pasaje de genul fi au ucis
cu paloele toata" lumea, atilt ye copii-
e& i pe cei vdrstnici ", nu sunt vala-
bile pentru cazul orasului Chiev.
Autorul citeaza cazul oraselului Coz--
lec unde populatia a lost nimicita corn-
plet dup5 o eroica gi darza rezistenta
de 7 s5ptamani.
Cronica relateaz5 c5 Tatarii au can-
tat timp indelungat capetele celor 3.
www.dacoromanica.ro
 DOCIINLENTARE, NOTE $1 RECENZII
conducatori ai orasului printre cadavrele
asediatilor.
Din partea Tatari lor au cazut 4000
de ostasi, fapt care i-a determinat s5
numeasca oraselul Cozlec oral rau".
Chievul este descris dupa asediu, de
c5lug5rul Italian Plano Carpini in tre-
cere spre curtea hanului tatar.
Carger atrage atentia asupra unui
pasaj din descrierea lui Carpini, refe-
ritor la 200 de case ramase in urma
distrugerii orasului.
Stirile calatorilor din secolul al
XVI-lea completeaza fragmente de stiri
din cronici privitoare la perioada de
dupa asediu.
Numeroase stiri din diferite cronici
amintesc de acte de ceremonie reli-
gioasa, ca hirotonisiri de biserici sau
numiri de prelati in Chiev.
0 informatie de acest gen ne aduce
stirea Ca biserica Desiatinnaia cu hra-
mul Maicii Domnului, a servit ca loc
de refugiu luand ca element de corn-
paratie catedrala Uspenia din Vladi-
mir care cu 3 ani in urma service pen-
tru acelasi scop.
De Frick orasenii impreuna cu vat--
furile bisericii s'au urcat pe zidurile
bisericii si au cauzat prabusirea ei.
Carger crede ca biserica Desiatinnaia
a fost un ultim punct de rezistenta al
Chievului
Biserica a fost supus5 unui asediu
cu berbecii, care au produs daramarea
ei. Desigur ca, in momentul ultimelor
clipe de vietuire a bisericii. oamenii
au cautat galerii, firide si tot felul de
locum ascunse pentru a se feri de
furia navalitorilor,
Asa explica Carger si faptele pri-
vitoare la camera secreta, de existenta
careia stiau numai cateva varfuri bi-
sericesti.
Ea a adapostit probabil persoane din
elita orasului, dovada ea In preajma
scheletelor de aici au fost gasite nu-
meroase podoabe.
Din aceasta camera secreta, autorul
presupune ca refugiatii au Incercat sa-
parea unui tunel pentru a iesi spre
partea de Nord a orasului. Aici au fost
gasite lopeti, franghli, o galeata si alte
obiecte de lucru cu care se facea eva-
cuarea pamantului la suprafata.
www.dacoromanica.ro
137
Aceasta operatie a lost Insa Intre-
rupta de prabusirea bisericii sub lovi-
turile berbecilor.
Printre materialele care furnizeaza
stiri privitoare la viata orasului de
dupa asediu sunt descrierile lui Sigis-
mund Herberstein, Alexandru Guaqui-
nin, Erik Lasote s. a.
Din aceste descrieri, se desprind In-
formatii privind urmele fortificatiilor si
monumentelor vechi din spre partew
veche a orasului.
Carger citeaza lucrarea lui Reinold
Heidenstein privitoare la istoria Polo
niei in care sunt rezervate cateva pa-
saje Chievului.
Heidenstein descrie cateva din monu
mentele vechi, printre care Portile de-
aur si catedrala Sf. Sofia.
Trecand la descrierea orasului proprtu.
zis, autorul recunoaste ca acesta a fost
candva foarte populat si se intindea pe
o suprafata foarte mare.
Orasul contemporan lui Heidenstein
se Intindea In spre apa Niprului si era
dominat de un castel de lemn de tip.
lituanian.
Carger atrage atentia ca voevoz11
moscoviti In 1654 au avut conflicte in
Iegatura cu restaurarea fortificatiilor,
preferand pe cele de piatra ale vechiu-
lui Chiev, care erau in proprietatea
mitropolitului.
In secolul al XVII-lea incep restau-
rarile orasului de sus pe locul ruine-
lor vechiului oral. Aici a avut sedtul
garnizoana moscovita, Aici au fost ta-
cute incercari de reconstructie a unor
biserici din perioada lui Vladimir si
Iaroslay.
An de an, pans In secolul al XVIII-
lea, partea de sus a orasului ruinata
a fost folosita ca teren de catre nou
constructori.
Pe timpul lui Petru I, regiunea ye
chilor fortificatii a Lost parasita, pen
tru ca o noua fortareata pe dealul
Pecersc s5-i is locul.
Ruinele vechiului oral au lost pas-
trate pans in a doua jumatate a se-
colului al XIX-lea, cand reconstructia
orasului dupa un plan nou le-a sters.
urmele.
Gh D
138
N. I. P &VLENCO, Contribulii la problema piefei forfei de munca pentru manufac-
4dile metalurgice in decenitle :1.5 ale secolului al XVIII-lea. Voprosi Istorii', 1952,
Nr. 3, p. 99-123.
Problema nasterii clasei muncitoare Si
a burgheziei si formarea oranduirii ca-
pitaliste in Rusia atrage in ultimul
timp tot mai mult atentia istoricilor
sovietici, preocupati sa rezolve aceasta
-chestiune atat de importanta din isto-
ria Uniunii Sovietice.
N. I. Pavlenco precizeaza ca in
plicarea formarii pietei fortei de munca
a analizat doar iniluenta exercitata de
export si de statul absolutist rus, cu
privire speciala la manufacturile meta-
lurgice, uncle Droblema este mai corn-
plexa.
Razboiul Nordic dintre Rusia si Sue-
dia (1700-1721) a marit nevoile de
metal ale Rusiei, determinand statul rus
sa creeze o regiune metalurgica in
Ural, care dupa incheierea razboiului,
a putut satisface Coate nevoile pietei
interne si a permis vanzarea fierului
rusesc pe piata europeana. Exportul
de fier a determinat statul rus sa spri-
jine desvoltarea manufacturilor metalur-
gice, create mai ales in vederea schim-
burilor comerciale cu strainatatea, deoa-
rece piata interna nu putea absorbi In-
treaga lor productie.
Concentrarea industriilor exportatoare
de fier era destul de mare, deoarece,
arata autorul, din cantitatea de 10,4
milioane de puduri de fonts (cca
170.352 tone) turnata in Rusia intre
1720-1739 de intreprinderile particulare,
^900/0 a fost produsa de catre industriasii
exportatori; dintre ei, locul intai II o-
cupa A. Demidov, ale carui manufac-
turi au furnizat 62 o din productia a-
mintita.
Autorul subliniaz5 o contradictie a
manufacturilor metalurgice din aceasta
perioada, aratand ca desvoltarea lor,
-determinata de cererea fierului rusesc
pe piata externs, a fost mai rapids de-
cat cererea de forta de munca libera,
nascuta prin procesul intern al descom-
punerii feudalismului Si al desagregarii
laranimii, deoarece a fost necesara to-
losirea muncii fortate si legarea lucra-
torilor calificati de intreprindere. Lega-
rea lucratorilor de intreprindere a fost
consacrata printr'o serie de decrete din-
tre 1722-1736, care au transformat pe
' 1 pud=16,38 kg.
www.dacoromanica.ro
STUD II
lucratori intr'un iobag al manufac-
turii".
Inafara de masurile luate de stat,
insisi patronii jucau un rol activ in
legarea muncitorilor de manufacture,
prin imprumuturi inrobitoare acordate
acestora, prin neachitarea salaritlor gi
alte procedee. Uneori, pentru a-si crea
mans de lucru, proprietarii de manu-
factura atrageau prin momeli pe lucra-
ex- tort' dela alte intreprinderi sau chiar
ii rapeau.
Pavlenco arata ca relatiile feu-
N. I.
dale din Rusia au fost o piedica in pro-
curarea fortei de munca pentru manu-
facturi, deoarece iobagul fugit dela
mosier si angajat la fabrics putea 1i
revendicat de stapanul sau, c5ruia tre-
hula sa i se plateasca o despagubire,
fixate la 50 de ruble prin decretul din
1724, pentru omul pe care-1 pierduse.
Din aceasta cauz5, proprietarii de ma-
nufacturi preferau sä lege de intreprin-
dere oameni liberi, care nu puteau fi
revendicati de cineva.
Autorul arata ca procurarea forte)
de munca se facea in conditiile existen-
lei a doua fenomene contradictorii ale
epocii: intensificarea asupririi feudale,
concretizata prin inasprirea urmaririi
iobagilor fugiti, care limita forta de
munca pentru manufacturi, si desvolta-
rea relatiilor marfa-bani, care a deter-
minat pe multi tarani s5 se angajeze
la intreprinderi pentru a plati feudalu-
lui renta in bani.
Slaba desvoltare a tehnicii, care cerea
un mare numar de brate in procesul
de productie si piedicile feudale, care
limitau procurarea fortei de munca, au
determinat pe proprietarii de manufac-
turi sa lupte pentru obtinerea dreptului
de a cumpara sate cu iobagi, pentru
a-i folosi in intreprinderi. In 1721, ei
au obtinut dreptul de a cump5ra sate
cu iobagi, decretul din acest an spe-
cificand c5 acele sate sä ramana tot-
deauna neinstrainate pe Tanga acele
uzine".
Profitand de acest drept, proprietarii
de manufacturi au cumparat numeroase
sate cu iobagi, necesare Intreprinderilor
lor. N. I. Pavlenco face o comparatie
intre conditiile de procurare a fortei de
munca din cele doua regiuni metalur-
gice ale Rusiei : regiunea centrala
 DOCUMENTARE NOTE $1 RECENZII
(Moscova), unde proprietarii de manu-
facturi puteau sa angajeze forta de
munca libera din cauza desimii
marl a populatiei, regiunea metalur-
gs
gica din Urali, unde populatia fiind
rara, fabricantii duceau lipsa de mana
de lucru. Pentru a permite desvoltarea
industriei din Urali, guvernul a adults
ca proprietarilor de manufacturi de
acolo sa li se atribue tarani iobagi ai
statului, care sa lucreze in intreprin-
{lerile for. (Decretul din 1734).
Inafara de aceasta, statul le-a acor-
dat o serie de avantaje, concesionan-
{1u-le gratuit pamanturi si materie pri-
mA, ceea ce a permis o desvoltare apre-
ciabila a industriel metalurgice din
Urali.
In incheiere, N. I. Pavlenco trage
urmatoarele concluzii :
a) interventia statului in asigurarea
manufacturilor metalurgice cu forta de
munca a permis pastrarea unor relatii
leudale, existenta' proprietarilor de ma-
nufacturi posesori de sate cu iobagi,
care lucrau in intreprinderile stapanu-
lui for, $i legarea muncitorului de fabri-
ca, analoaga cu a serbului de mosie.
www.dacoromanica.ro
,
139
b) eliberarea fortei de munca prin
descompunerea feudalismului n'a mers
mai tot atat de repede ca desvoltarea ma-
nufacturilor, conditionata de cererea
tierului rusesc in strainatate.
c) particularitatile specifice ale regi-
unii metalurgice din Urali s'au men-
tinut mai mutt decat in regiunea
metalurgica centrala, unde relatiile ca-
pitaliste s'au desvoltat mai intens.
In ultimele pagini, N. I. Pavlenco
combate teza Iui E. I. Zaoziorscaia, care
in studiul sau: Contributii la pro-
blema naturii si a etapelor principale
ale perioadei moderne in Istoria Ru-
siei", este de parere ca perioadele des-
voltarii manufacturilor pot constitui
etape ale periodizarii istoriei Uniunii
Sovietice; autorul arata ca, desi manu-
facturile au o mare importanta in isto-
ria moderna a U.R.S.S., ele singure
nu pot servi ca jaloane pentru periodi-
zare. Aceasta din urma trebue sa tina
seama si de alti factori, in special de
lupta de clasa.
Gli. D.
 STUDII
REVISTA DE ISTORIE SI FILOSOFIE
APARE TRIMESTRIAL

TABLA DE MATERII PE ANUL 1952 *

(Nr. IIV)
PROBLEMELE ZILEI
I. STALIN, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S. 5/IV
I. STALIN, Cuvantare rostita" la Congresul al XIX-lea al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice 61/IV
GH. GHEORGHIU-DEJ, CuvAntul rostit la alegerea sa ca
Presedinte al Consiliului de Ministri al R.P.R . . 19/11
GH. GHEORGHIU-DEJ, Ouvantare rostira la Congresul Invata-
torilor din R.P.R 22/11
GH. GHEORGHIU-DEJ, Statul de Democratie Populard instru-
mentul construiril vietii not 5/111
OH. GHEORGHIU-DEJ, Insemn5tatea iistorica mondiala a Con-
gresului al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice 64/IV
P. N. POSPELOV, Raport prezentat la Sedinta Solemna de dolt'
dela Moscova, cu prilejul celei de a 28-a comemorArii a
mortii luit V. I. Lenin 5/I
GHEORGHE APOSTOL, Despre Proiectul de Constitutie a Re-
publicii Populatre Romane 13/111
Sedinta Plenary a C.C. el .P.M.R 5/11
* *
Pentru continua intarire a Partidulati 8/II
Telegramele schimbate cu, prilejul sgrbatoririi zilei
de 9 Mai 1952 20/11
* Cifrele arabe din dreapta indica pagina unde se gaseste articolul; Cifrele
laline, care urmeaza dupa cele arabe, indica numarul revistei In care se gaseste
articolul.
www.dacoromanica.ro
 STUD II 141

STUDII $1 ARTICOLE
Istorie
TRAIAN SAVULESCU, Barbu Lazareanu 21/1
MARIA BANU$, Actualitatea operei lui Ion Luca Caragiale. 84/1
GH. CALINESCU, Despre Al. Odobescu si Rusia . . . . 137/I
S. STIRBU, Uneltirile agentilor burgheziei engleze impotriva
rascoalei conduse de Tudor Vladirnirescu . . . . . 30/1
A. G., $tefan cel Mare v5zut de o cronica rrusea sea . . . 142/I .

G. HAUPT, Despre atitudinea cercurilor revolutionare din Ro-

mania fats de r5zboiul de independents din 1877-1878 40/1I
alg
° * Muzeurl relatiilor militare romano-ruse de-a-lungul
veacurilor. 73/11
MATEI DUMITRU, R5scoala de pe cuirasatul Potemchin" gi
actiunea muncitorilar din Romania pentru ajutorarea
Potemchinistilor. 105 II
P. CONSTA1NTINESCU-IASI, Uniunea Demooraticr. . . 117/11
G. FISCHER, Uneltirile diplomatiei americane in jurul unei con-
cesiuni acordate de cAtre C.F.R. tnl anal 1932-1933 . . . 124/11
ELIZA CAMPUS, Despre politica externs antinational5 a guver-
nelor bunghezo-mosieresti din Romania, In tin pul politicii
imperialisrte de asa zis5 nerinterverutie" (1936) . 24/111

. ......
. . .

E. I. SPIVACOVSCHI, Avantul misckii muncitoresti din Ro-

mania in anii 1905-190e . . 58/111
C. $ERBAN, Intreprinderea manufacturier5 de postav dela Pocio-
va:iste $i Bucurest 86/III
MIHAIL ROLLER, Cu privire la unele probleme din domeninil
cercerkilor .istorice 148/111
O. ILIESCU, Despre rtezarurele monetare si viata economics in se-
oolele IIIXIV pe teritoriul srii noastre 178/111
A, ° A Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunerea
Moldovei la tributul turcesc (Vaslui 1456) ..... .
. 187/111
GH. HAUPT, Desipre Nicolae B51cescu si cercurile revolutionar-
democratice din Rusia . . . .
Cuprinsuil [rnanualului de Istorie a R. P. R., de sub redactia
. ....... .
94/IV
Acad. M. Roller 119/IV
Filosotie
A. I. OPARIN, Importanta genialelor lucrki ale tovarasului
Stalin in domeniul problemelor ling-visticii pentru desvol-
tarea c rea toa re a b iol og lei sov iet ice 93/I
LEONTE RAUTU, 0 nepretuira army ideologid 34/II
M. CAMMARI si F. CONSTANTINOV, Locul gi ro:ul stiintei
in desvoltarea societ5til. 134/11
.*

*
*
stitutul Politehnic din Bucuresti
Scurt dictionar filosofic .
...... .
Asupra activit5tii catedrei de marxism-leninism dela In-
.
. . .
151/11, 156/111,
106/111
109/IV
M. RALEA, Aspecte din psihologia canibalica americans . . . 122/111

www.dacoromanica.ro
142 STUD II

DOCUMENTE
S. CALLIMACHI, Pagini despre Joan Vocla zis cel cumplit",
scrise in secolul XVI de istoTicua francez de la Popeliniere 175/11
* ,
in ziva de 9 August din anul 1831 . .
0 inscrIptie despre Mirced cel Batran (1408).
. ......
Is'toria Tascoalelor si cruvitmilor sal/dr-Site la Hluknavit
199/111
. . .210/111

DIN VIATA STIINTIFICA

* Program de activitate pe anul 1952 al Sectiei si Insti-
tutelor de Istorie si Filosofie ale Academiei R.P.R. . . . 16/1
* * Prezentarea Hotaririi Sesiunii Generale Stiintifice a
Academiei R.P.R., din 17-23 Martie 1952 . . . 136/111
V. STOLETOV, Unele prableme
superior. . . ..... ale muncii

MIRCEA MALITA, Pentru imbunatatirea activitatii bibliografice 76/1

in Invatamantul
60/I

* *
Din viata Institutului de Istorie si Filosofie Cluj. . .162/I
* * Discutii cu privire Ca cursul de Istorie veche a Romaniei,
predat la Facultatea de Istorie a Universitatii C. I. Par-
lion" din Bucuresti, 1950-1951 . . 115/1, 116/I, 120/I, 132/I
186/11, 176/111

NOTE SI RECENZII
E. DIAN, Eva Haraszti, Politica externs engleza impotriva
KOzoktatasiig.r,yi Kiadcihivatal .. ....... .
luptei pentru libertate a Ungariei", Budapesta, 1951. Ed.
RADU MANOLESCU, In legatura cu problema specificului si a
. 145/I

sarcinilor stiintei istorice", Vaprost Istorii" Nr. 6, 1951 . 149/I

Tab la de materii a anului 1951 (Nr. IIV) . . . . . 165/I
..... .
* *
C. ALEXE, Asupra rezulltatelor discutiei problemelor ,de logics in
Uniunea Sovietica . . . . . 189/11
SEBASTIAN MORINTZ, Expozitia arhedogica 1952 . . . 192/11
N. N. CIACHIR, P. C. Fortunatov, Razboiul din 1877-1878
si eliberrea Bulgariei" 197/11
P. C.-IASI, Inscrierea lui Hristo Botev ca student al Facultatid
de Medicina din Bucuresti 213/111
C. S., Anglia si Rusia in perioada oglui de al do /flea razIlaoi im-

GH. DIACONU. M. C. Carger, Chievul $i cucerirea mongols ",

. ........
potriva Turciei (1787-1792)" (Voprosi Istorii", 1948,
Nr. 11, p. 26-49) . . . 215/111

133/1V
Sovietscaia Arheologhia ", 1949, Nr. 11 . . . . . . .

N. I. Pavlenco, Contributii la problema pietei 'fortei de

munca pentru manufacturile metalurgice in deceniile 3-5
ale secolului al XVIII-lea". Voprosi Istorii", 1952, Nr. 3 138/IV

www.dacoromanica.ro
 CTYg14
liCYPHAA HCTOPHH H cDHA000cDHH
ilaPHAJI BbIXO,LIVIT LIETIDIPE PA3A B ron

IIPEAMETHbIH YKA3ATE Ab 3A 1952r. *)

(om I IV)

COBPEMEHHbIE BOHPOCbI
H. CTAJIHH, 3KoHomm9ecithe npoftembi couHammma a CCCP 5/IV
14. CTAJIHH, Pe4b, npon3HeceHHasi Ha XIX c-be3,ne KOMMyMICT14-
ilecKoff napTHH COBeTCK010 C0103a. . . . . . . 61/IV
F. FEOPFI4Y-11E)K, Peqb no carialo ero H36paHHH npeaceaaTe.nem
COBeTa MHHFICTOOB PHP . . . . . . . . . . 19 II
r. FEOPFHY-E1E)K, Peqb Ha c-be3ite ytrre.nell PHP . . . . 22/11
F. FEOPF14Y-)1EK Focyaapc-rBo Hapo,n,Hofi ,a,emoKparHH HHcTpy-
MeHT TIOCTpOeHIM HOBOil 1K1-131-114 . . . . . . . 5/111
r. rEoprily-LtExc, MnpoBoe HcTopHtlecRoe 3Fiatiefnie XIX c'bewka
KOMMyFIFICTligeCK011 napTHH COBeTCKOTO C0103a . . . 64/IV-
H. H. HOCHETIOB, ,Llox.riaik Ha Top?KecTBeHHo-TpaypHom BaceBAHHH

.....
B MOCKBe, 110CWILIteHHOM 2841 ro,amminme CO Ann cmepTH
B. H. JleHHHa . . . . . . . . . . . . 5/I
FEOPFE AHOCTOJI, 0 npoexTe KOHCTliTyll,Fili PyMbIHCKOil Hapo,a-
HOR Pecny6nnicH . . . . 113 III
*
«
* 1-1.neHym 11,K PyMbIHCKOR pa6ogeil napTHH . . . 5 II
*
* * 3a Aa.nbHeilmee ycHnenHe napTHH 8 II
«
* * 06meH TanerpammamH no c.nyqaio npa3A,HoBaHHH AHH
9 maH 1952 . . . 20 II
* Apa6caHe umcpphi yaaabwalor crpatnty, Ha KOTOpOrf HaX0,3,HTCH CTaTbH. PHMCKHe
ItHCI:Ipb1 ylia3b1BalOT Homep )HypHana, B KOTOpOM nomemeHa CTHTE,H

www.dacoromanica.ro
144

CTATb14 14 HCCJIE,L10BAH1451
HcropuR
TPARH CABYJ1ECKY, Bap 6y /1333pHHy . . . . . 21/1 '
MAP1451 BAHY111, AKTyaJIbHOCTb npoH3HeaeHnil Ho Ha 113/1{H Ka-
pan>ma.ne . . . . . . . . . 84/I
r. KATIPIHECKY, 06 A. 0,zto6ecxy H POCCHH . . . 137/1
C. IIITI'IPBY, FIPOHCKH aFICJIHrICKHX 6yp}Kya3Hux areHros TIPOTHB
BOCCTaHHH Tyaopa Boa,r(HmHpecKy . . . . . . /I
A. r., CTe(paH Be.rumil B cHere pyccKoil XPOHHKH . . . 14211
F. rAynT, 06 OTHOLLIeHHH pyMbffiCKFIX PeBOJHOLLHOHHbIX Kpyros K
BOrIHe 3a He3aBHCHMOCTb 1877-1878 rr. . . . . . . 40/11
a
Pymbmo-pyccime BOeHHbIe CBH3H Ha npoToKeHHH BeKOB . . 73/11
*MATE14 ,II,YMHTPY, BoccTaHne Ha xpeficepe <<II0TeMKHH>> H .rteH-
Te.1113HOCTb pyMbIHCKHX pa609mx AJnA FIOMOILLH noTemxinmam . 105/11
n. KOHCTAHTHHECKY-R111b, caemoKpaTmiecKoe o&beAHHeHne 117/11
F. (1314111EP, ripollcxif amepHxaHcmoi1 ILHHJI0J4aTHH B CBH3H C KOH-
IleCCHeri, npeaocTaaneHHoti PYMbIHCKHMH }KeJIe3HbIMH AODO-
rama B 1932-1933 rr. . . . . . . . . . 124/11
3JIH3A KAmnYc, 06 aHTHHaulloHa.nbHoil 3HeinHe13 BOJIHTHKe 6YP-
mcya3Ho-nomeuniqbnx npasHreabcTH PyMbIHHH B nepHoa Hmne-
pHanHcTmecmoil ITOJIHTHKH TaK Ha3mHaemo13 HeHHTepHenu.HH
(1936) . . . . . . . . - . . . . . 24/111
E.14. Cill4BAKOBCK1411, lloizbem pa6cgiero zu3lomeHHH B PYMbIHHH
B 1905-1906 r r. . . . . . . . . . . . . 58 /III
K. IJJEPBAH, TeKCTHJIbHbIe npez(npHsrHsi B 110,-10BaJIHLUTe H Byxa-
86/111
mmxAnn POJIJIEP, 0 HexoTopba Honpocax B o6.nacrH HcropHge-
CKHX HCCJIelI0BaHlii1 . . . . . . . . . . . 148/111
0. PIJIMECKY, 0 MOHeTHbIX KJIa,aax H 3KOHOMHIleCK0R )Kil3HH B
IIIXIV Hexax Ha TeppwropHH PHP . . . . . . . 178/111
.* ° * K Honpocy HCHOJIb30BaHHH HCTOHHHKOB OTHOCHTeJIMO
HeHHH MOJI,11aBliH Typxamll (Bacayi1 1456) . . . . . 187/111
r. FAYFIT, 0 Hincanae B3atiecKy H 0 peBOJTIOLIHOHHbIX .aemoxpaTH-
Liecxxx Kpyrax B POCCHH . . . . . . . . . . 94/IV
Cop,eptcaHHe pleanixa l'ICTOpHH PHP noa peaaKuneil aKaaemillca
M. Pwi.nepa . . 119/IV

OunocoribuR

A. 14. 01-1APHH, 3Ha4ieHHe reHHaabHbix pa6oT Tosapinua CTa.ruma

no nonpocam H3bIKO3HaHlIFI .a.ng THopnecicoro Pa3BHTHH COBeT-
CKOA 6Ho.norHH
. . . . . . . . . 93/I
J1EOHTE PaYTY, HeoueHumoe HAeo.norHilecxoe opymme . . 34/11
M. KAMMAPH H KOHCTAHTHHOB, MecTo H pain, H ayicH B
Pa3131ITHH oauecTe.a . . . . . . . . 134/II
* 0 pa6ore Ka(i)e,apbi MaPKCH3M-IIeHHHH3Ma B ByxapecTcKom,
nanHTexHntiecxom IIHCTHTYTe ........ 106/I!!
* ° * KpaTicnii ilmnococimmil caoHapb . . . 151/11 156/111 69 /IV
M. p.A.rig, ACIIeKTbI amepincaHcxoil KaHHH6aJIbCKOri TICHXOJIOFHH . . 122/II1

www.dacoromanica.ro
 145

ROKYMEHTb1
C. KATIJIHMAKH, CT1WaH11ll,b1 o rocnoKape Hoax He «rpo3Hom». Ha-
IlliCaHHble B XVI Beve 44:IpaHH,y3cKtim HCTOPHKOM Re .na Hone.n-
J1111114ep . . . . . . . . . . . 175 II
*
* * 14CTOPHST BOCCTaHEri H }KeCTOKOCTerf, COBePLIIeHHblX B FJIYK-
Hamu 9 aBrycTa 1831 r. . . . . 199/111
* * Ha,1111HCb o MHp4e CTapom (1408) . 210 III
HAY4HA51 )KH3Hb
* * * IlporpaMMa ,I1eFITe1bHOCTI-1 Ha 1952 r. OTReJleHHH H HHCTI1-
TYTOB HCTOPHH H CPHJIOCOCIMH AKaJleMHHPYMbIHCK011 HaP0A-
H011 PeCrlY6.11HKH . . . . . . . 16/I
110CTaHOBJleHHe 06L1.1,e1-0 CO6paHHF1 Har1H0r1 CeCCHH AKa-
Remim PHP 17-23 mapTa 1952 r.. . . . . 136 III
B. CTOJ1ETOB, HeKoTopbte B011p0C131 pa6oTbi Bbictueil IIIKOJIbl . 60 I
MHPLIA MAJ1HLI,A, 3a wiyinneHne 6H6.1HorpacImplecKoti pa6oTbi 76/I
* * * B KJIPKCKOM FIFICTFIT/Te HCTOPHII H (IMJIOCOCPHH . . . . 162 I
*
* * flo noBoAy Kypca ,LIFCBHer1 HCTOpHli PYMbIHHH Ha Hc TopH-
mecKom clJaKyAbTere ByxapecTcKoro yimBepcHTeTa HmeHH
K. H. FIapxoHa-3a 1950-1951 rie6Hbul roil. . . . . 115/1
. . . . . . 116/I, 120/I, 132/I, 186/11, 176/111

3AMETKH H PELI,EH3141/1
E. 211/1AH, EBa rapacTH, AHNIIIIICK351 BHeLLIHHH no.nHTHKa TIpOTHB
60pb6bi 3a cso6oKy BeHrpnH, Byilaneurr, 1951, H3AaTeJlbCTBO
KOzoktatsfigyi kiadohivatal 145 I
PAAY MAHOTIECKY, K Bonpocy o cnewlmiKe PI 3a,Lia4ax HCT0p1,1-
14eCKOri HayKH. B01-1p0CbI HCTOPHH, 1951, 6 . . . . . . 149 I
° ,, lipeamembni yKa3a-re.Kb 3a 1951 rojl (N9N9 1-4) . . . 165 I
K. K. AJ1EKCE, 0 pe3y.nbTaTax AHCKYCCHH, nporie,n(enHort B COBeTCKOM
C0103e no Bonpocam JIOFHKH . . . . . . . . . 189/11
CEBACTHAH MOPHHLI Apxeo.normecKaH 3KCI-103HRHH 1952 r. . 192 II
H. H. LIAKHP, 11. K. (13opTyHaToB, «Bohm 1877-1878 rr. H ocrio-
6wKaeHHe Bo.nrapHH» . . . . . . . . . . . 197/11
H. K.-smib, 3armcb Xpncio Boresa c-ry,geHTom ByxapecTcKoro me-
,LunnuicKoro cpaKyAbTe-ra
. . . . . . . . . . 213 III
K. HI, AM:1MT H B nepHoA BTopoil TyperiKoil BOilHbI
POCCHSI
(1787-1792 rr.) («Bonpocbi VICTOpHH», 1948, 11, cTp. 26-49) 215/111
r. TI,HAKOHY, M. K. Kaprep, «KHes H moHro.ribcKde3aBoeBaHHe».
CoBeTcKaK apxeo.KorHH, 1949, 11 . . . . . . . . 133 IV
**,,, H. H. IlameHKo, K Bonpocy 0 pbIHKe pa601161 CH./1131 AAA
meTa.n.nyprHvecKHx maHycl)awryp B 20-40 ro,c(ax XVIII BeKa.
Bonpocbi HCTOpHH, 1952, 3, cTp. 99-123 . . . . . 138/IV

www.dacoromanica.ro
 DIN PARTEA REDACTIEI

Reda Oa revistei Studii" aduce la cutioVinta cc!,

stti la dispozitia colaboratorilor si celitorilor revistei, in
toate zilele lucratoare, intre orele 17 V 20.
In prima sdinbata a fiecarei luni, intre orele 17 si
20, au loc discutii critice cu privire la continutul revis-
tei. Toti colaboratorii si cetilorii revistei stint invitati
calduros sa participe la aceste desbateri critice.
Sediul redactiei se af I'd in Bucuresti, B-dul
Generalissirnul Stalin Nr. 1, tel 2.87.43.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro