NOTIUN1

,PSICHOLOGIE
t(1. 0 INTI6)1/0"i'll'NE 1..`, ACI'lvITATLA F11,001.1c...1
SI
,
0 SCIIIrCk DIN PEDAGOGIE.

Editia a 2-a
1111'1'1'11(7 fi 11() 11 ; (1111)(L I 17)11 )00110')Ip,

I(iAN POP F-LORANTIN,

pl.,&sor do
univor.,(Li liii

(iALATI
(;. 1).

Preil 4

www.dacoromanica.ro
 NOTIUN1
DE

PSICHOLOGIE
"CII 0 INTRODECTIENE LA ACTIVITATEA FILOSOFICA,
F 0 SCRITri DIN PEDAGOGIE.

Editia a 2-a
lucratei din nou ; dupd ftiintele moderne.

DE

IOAN POP FLORANTIN,

profesor de fflosofie,
premiat la Ecspositiunea universall din Paris, 1889,
pentru Atli de educatiline.

GALATI
TIPOGRAFIA ION G. NERUNELI

www.dacoromanica.ro
 DE ACEL./t.4 AUTOR:
Luerdri PEDAGOGWE mai, nMe:

Metodei Mud de Abecedar. Aprobat, i pre4mi5 t.

Luerat in parte in colaborare cu profesorul 11.ceal
Stefan I.-Cerchez.
Aritmetica p. cl. I primarg. AprobatA,
Metoda .N6uei de a invèta Desemnul linear, p.
cl. I si II primarä. Aprobatl, si premiatä.
Jocuri froebeliane pentru scó15, familie.
Recreafiuni froebeliane, pentru scólA ì familie.
Aprobatl si premiata.
Greidina de copii, sau institutul froebelian, pen-
tru inv6t1mêntul secundar, si pentru grAdinile de
copii. Premiatrt.
Estetica generalei, sau filosofia frumosului. Pre-
Estetica specialei, sau artele. Premiat5.
Reforma metodului in studiu i pedagogie.

In colaborare cu d-1 profesor V. Ionescu : U-

send Cetitoriu" (Abecedar mural).
In colaborare cu d-I institutor si director N. D.
Arbore : Aritmetica p. cl. II HI si IV primare.
Premiate.
NOVELE ISTORICE :
Decebal.
Tinereta lui Stefan-cel-Mare, etc.
ROMINURI ISTORICE :
Horea.
Avram Iancu, regele Carpafilor.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA.
Drept prefatä, la acéstil Psichologie, s'ar
put6 considera schita, ce am publicat in anul
trecut sub titlul de Reforma metodului in
studii .?i pedagogie."*)
In acea schitä, am indicat adânea §i gene-
rala necesitate a studiului vietei psihice pentru
toti cetätenii; i totodatä superioritatea pro-
cedärii heuristice sau inventive, cu aplicarea
seriilor complete de graduri, in cercethrile ti-
intifice. Am relevat tot acolo nemärginita in-
tindere a dorneniului psichologic; i la urrnä
am anuntat curênda publicatiune a lucrarii
prezente.
Planul acesteia este urmätorul :
Am incercat a schita o introducere gene-
ralä in chestiunile filosofice ; §i anume, la in-
ceput, am arätat legea consecutiunii, sau con-
secutizatul, ca prineipiu fundamental ab-
solu t universal.
*) Bucurelti. 7g. Haimann.

www.dacoromanica.ro
Il
Am incercat, dupa ac4sta, a cAuta, in sen-
sul stiintelor moderne, locul omului in naturd,
precum si raportul lui cätrá univers.Am a-
tins erorile principiale geo-centrizmul" si an-
tropo-centrizmul",dezvoltarea speciilor de or-
ganizme,faza actualei a evolutiunii sistemu-
lui nostru solar sau planetar,chestiunea de-
spre stingerea vietei organice pämêntesti,
problema ceiuteirii unei fiinte supreme,si o-
biectul filosofetrii sau al filosofiei in general.
Pe lAnga aceste, am atins cateva notiuni de-
spre sistemul nervos omenesc, de asemenea
despre organele nervóse ; etc.
In acelas timp am pus pe tapet chestiunea
despre esenfa fericiril, §i, in consecintA,
despre mijlocul general, prin care ni-o putem
procura, chestiunea despre starea absolut
normalet",despre metamorfozele complecsului
7)

numit individ" organic ,am considerat con-

ditiile fizice ale vietei crierului,importanta
omului,dack el e individ", li permanent,
forma corpului omenesc,aptitudinile omului,
perfectiuneau lui ; etc.

In cursul acestei lucrari, s'au dat multiple

impulzuri la studiul vietei mintale, sentimen-
tale si volitive, tratandu-se si despre Umbel"
§i vorbire in m6sura mult mai dezvoltata, de-

www.dacoromanica.ro
 III
ctt s'a facut, de erdinar, in asemenea lucrari.
La urn* am atras atentiunea asupra intin-
sului fenomen al alternantei.

Ca apendice, am adaus o scurta schitare

de notiuni psichologico-pcdagogice, urmata de
un rezumat al materiei, care pOte servf ca
memoriu pentru recapitulatiune i repetitie a-
supra punctelor principale.
Cuncluziunea acestui manual sau schira de
psichologie este indicarea campului imenz de
cercetâri psichologice, cari siint de fdeut Ana,
câmpul Psichologiei din viitor.
Urmând dupa legea universalit a consecuti-
zmului, s'au cercetat fenomenele psihice peste
tot ca actíuni, sau cursuri, iar nu ca lucruri
sau entitNi perzistente, i s'au evitat, pe at
posibil, espresiunile metaforice, cari provóa
atâta obscuritate in unele tratate.

Pentru a usura trecerea inainte dela schitele

ezistente, m'ana- incercat a face o punte con-
duatóre la câmpurile cele n6u6 ale Psicho-
logiei, formulând, mai la fiecare pas, ate o
serie de chestiuni si de probleme pen-
tru observatiuni, pentru studii, i chiar espe-

www.dacoromanica.ro
IV

riente; in totul peste cinci bute de -hesti-

uni i probleme.

Parte din aceste observatiuni i esperiente

se pot face si de eAtra pers6ne singuratice ;
un consideribil contingent dinteinsele Ansii nu
se pot efectui de eatril parti se ePrP,
*dark de acésta, material propriu, si chiar
multiple aparate speciale pentru esperipn-
Çele [siehologice.

Considerand acuma, ea scopul studiului vie-

tei psihice este de o importantei capitala
imperiósei pentru culturà i viata in general,
(asa, pentru servicitil pedagogic, judiciar, me-
dical; nu mai putin in adminibtratie, in ar-
mata, in politieb, industrie, etc.),este evi-
dentä necesitatea, ea stain!, i, in spe-ial,
academia() sa adopte acébta eauzA in mod
serios, desvolte ate o seetiune" sau
ramurei psichologice i; ori, la caz, sà be consti-
tue cat mai multe sociehlti particulare fiziolo-
gico-psichologice.S'ar puté ocupa pe a,iest
teren insusi societatile de medici
dezvoltate Anal cat se póte mai mult.
Pe acésta cale, e necesar, sa se formuleze
bogate chestionare" sistematic;e, i indrurneiri

www.dacoromanica.ro
 V

amenuntite, s'i se respândés(qi in intréga so-

sA, se alégft respunsurile de valke, si
cietote,
sA se utflizeze in scopul respectiv, spre a con-
tr:bui Mt mai mult la cresterea si intinderea
psichologiei adevèrate.
Pentru acest scop !Ate semi, in bunà parte,
materialul din cabinetele si laboratoriile stiinti-
fice i practice ezistente. Nu avem, deck a
le adauge ramurile speciale pentru esperientele
escluziv psichologice.

Obestionarele, observatiunile E;i i esperientele

nu trebue sá se milrginéRca numai la fpecia
omului; ele vor avé a cuprinde si pe celelalte
viehti animale.
La acéhta ramurk de psichologie generala
pot, prin urmare, sA contribue cu folos, de
es. microbiologii, vêndtorii, pescarii, agricultorii,
sportsmenii, dresorii de animale, prisacarii,
pdstorii de tóte categoriile, veterinarii, etc.

In particular pentru psichologia omenéscei,

va trebuí WI cuprindem in Thercul observatiu-
nilor si al esperientelor: s.'óla, intrunirile, a-
dundrile, armata, mai cu sémà instructia re-
erutilor, edintele cu diferitele dezbateri, peni-

www.dacoromanica.ro
IrI
,te iciarele, casele de seineitate, inbtitutele de orbi,
de surdo-muti, oyanotrofiile, azilurile; etc.
Se pot face importante esperiente psicholo-
gice in fabrici, in internate, in cazarme, in
ateliere, in colonii de deportatiune; etc.
Considerabil material se póte adauga in a-
césta direetiune prin auto-biografii, prin de-
scrierea visurilor, si a ori-atror intêmpläri in-
teresante din viatä si istorie; de asemenea,
prin descrierea desteptarii succesive a copiilor
mici, incepAnd chiar dela ziva nasterii lor.

Bine inteles, acéstä espunere nu este, decat

punerea idealului. Pentru realizarea lui
se cere colaborareanu a cativa psichologilti,
ci a mii de ómeni din tóte categoriile ; si a-
césta in timp de mai multe zecimi de ani.

Ca studiu obligatoriu, trebue sä se introducd,

Psichologia si pedagogia in seminarii, in scolile co-
merciale, militare, de agricultura qi de industrie ;
in cele tehnice, de tóte categoriile; de asemenea,
in scolile de arts, precum conservatorie, etc. ; cu
un cuvênt, in tóte scolile secundare si superióre
In particular in licee e nesuficient dóud óre I
septämttnä, si incl in un singur semestru. Treb
eel putin 'an an, si ha cate trei óre pe se,
ruing,. S'ar puté incepe chiar din clasa a cin

www.dacoromanica.ro
 PARTEA I
Despre locul omului in Univers.

www.dacoromanica.ro
 Principiul cercetärilor.
Propunêndu ne, sh facem cercethri asupra
victei universale, §i, in special, asupra vietei
mintale, psichice, sau consciente, a omului, tre-
bue, mainainte de töte, s ne lämurim asu-
pra bazei, pe care sh se póta internee just
orice cercetare ; 0 mai cu deosebire, cerce th-
rile generale sau filosofice asupra lumii peste
tot, si asupra omului in particular.
Chestiunea eea mai fundamentala aei este
urmätórea :
ConsiderAnd lumea sau universul, adecti
totalitatea lucrurilor, ce se pot observa, ori
eel putin se pot presupune ca esistente, inte-
legem upr, ca nimica n'ar putó esista, daca
n'ar fi, unde, in ce sh esiste; daca n'ar fi
/oc, sau spcgiu, in care sA-vi pcith avé
esistenta.
Prin urmare, e evident, ca tot ce esisth,
ocupa ate o portiune din spafiu. Dach Ansa
spatiul este ocupat de atilt diferite substante,

www.dacoromanica.ro
 4

in parte, el are si regiuni neocupate, adeca

deserte ; asanumitul vid. Acésta se peobéza,
prin faptul, ea, daca vid n'ar esista, mirarea
nu &ex puté efectui. Dar miscarea o vedem ;
sau, vorbind mai riguros : vedem lucrurile
miscAndu se. Prin urmare esista spatiu desert,
sau vid.
Noi putem vedé lucrurile, ce ocupa o mica
portiune din spatiu ; precum peimentul nostru,
alte planete, cu lunele lor, comete, stele, etc.
Ansa mai departe, in profundimile nemarginite
ale spatiului nu putem patrunde nici cu cele
mai perfectionate instrumente telescopice; sau,
mai just vorbind, orice actiune vine de acolo,
slabeste, din cauza departarii, si nu ne p6te
face nici o impresie perceptibila. Spatiul pro-
priu zis nu ni-1 putem imagina, cleat feird
onice margini in t6te directiunile.
Ori cat lucrunile din spatiu fluctuéza per-
petuu, din un moment intr'altul, el insusi, spa-
tiul in sine, nu póte fi considerat decAt ca in
totul imobil, nesohimbator, i etern.
Daca Ansa el e invariabil, pentru acésta nu
incetéza de a-si continua esistenta in mod
consecutiv ; adeca, el, care a esistat in un mo-
ment dat, continua a esista si in momentul
imediat urmator ; si asa mai departe, in seria
de momente consecutive.
Ac6sta serie neintrerupta de momente ne

www.dacoromanica.ro
 5

face, sa ne formam idea de time sau de

consecutiune.
Ansa nu numai spatiul, ci tóte lucrurile
esistente tot in mod consecutiv isi urméza atät
esistenta substaWi lor, cât si modificatiuuile
sau actiunile lor.
Trebue sä adaugem aci, cä, dupa descope-
ririle sciintelor positive, fizico-naturale, etc.,
nu numai particelele corpurilor in stare ga-
zeiforrnä sau gazósä, §i licida, dar i acele ale
corpurilor in stare zisa solida se afia in o
perpetuei mifcare, in neintrarupta serie de acti-
uni consecutive ; §i tot asemenea si corpurile
mari, celeste, soli, nebulóse, etc.
Prin acéstä descoperire se confirma si se
generaliséza constatarea, ea nu numai spatiul
permanent, dar i substantele" esistente in-
tr'insul, si cu atäta mai mult Arica, neintre-
ruptele modificatiuni, sau actiuni ale lor tre-
bue considerate in sensul consecutiunii ; qi c.
nimic nu se póte considera ca redus la un
moment, ori la o completa fixitate farä con-
secutiune in o serie de momente temporale.
Si, inteadevër, pe cat diferitii invètati le consi-
dera pe unele din aceste elemente ca fixe, per-
manente, ca pe lucruri", nu ca pe actiuni, ei re-
Meese, ajung la concluziuni false, ori arbitrare, la
dificultAti, i contraliceri, la puncte inexplicabile,
la probleme nerezolubile.

www.dacoromanica.ro
 6

De ordinar, 6menii cred, ca esista un aqa

numit timp prezenta, care ar fi avênd 6re-
care permanentei, sau duratd" actualda .
Meditand ânstt riguros, ne vom uni cu prt-
rerea unui mare cugetator, care a zie: Pre-
zentul nu e decAt o pórtet deschisei, prin care
viitorul se precipita catra trecut. A (lea in
loc de un timp propriamente prezent, perma-
nent ca actual, nu este decât c succeclare de
momente, Ara duratd efectivei unul câte unul;
analoge cu a§iazisul punct matematic, fára in-
tindere.
Din aceste motive urméza, sa consideräm
orice chestiune in general in sensul consecu-
tiunii ; fie ea relativa la spatiu, la substan-
tele din el, ori li la actiunile acelor sub-
stante.
Mai e de notat apoi, ca nu putem observa,
esenta substantelor, ci numai aqiunile lor; §i
orice se p6te observa, se constatá a pre-
zinta o aqiune, sau, o serie de actiuni. Din
aceste cauze, de cate ori nu gandim la spa-
tiu, ci la cele ce se petrec in el, acele tot-
deauna trebue ea le consideräm numai ca
aqiuni, §i serii de aqiuni. Numai astfel ne
vom pazi de a luneca in retaciri.
De esemplu, un orn e, in realitate, un curs de
actiuni; analog cu cunoscutele cursuri de apa, de
esempla riuri, etc. Numai astfel studianda-1, fula-

www.dacoromanica.ro
 7

tem pe calea adev6rului; altfel nu. Asemenea,

viata gândirilor omenesti, a simtirilor si a vointei,
sau poste tot asazisa viat1 mintald sau sufletéscei",
vi ea este un curs, sau o set* de cursuri, o serie
de actiuni; nimic cu totul fix qi permanent; ase-
menea cursurilor de ape, cu perpetuele lor fiuctua-
tiuni, necontenitele lor variatiuni.

Omul in univers.
Din diversele clase de fiinte, cu cari omul
vine in diferite raporturi, ingeneral specia o-
nzului ii Fite face eel mai mult réu, fi cel mai
malt bine ; din achat cauet, §i altele, pentru
el ac6sta specie e cea mcti importantei. Studiul
ei se impune, prin urmare, in m6sura pre-
ponderantä.
Studiul omului AnA nu p6te fi just, nici
complet, daeä nu-1 vom considera in seria lu-
erurilor, din care face parte, qi cari vin in
raport catrei el.
Il vom urmb,ri dara in legtitura §i rapor-
tul lui aka lume sau chtra, univers in ge-
neral.

www.dacoromanica.ro
 Pentru ca sA justificAm acéstA procedare mai
vuternic, vom arAta mai ântAi pArerile unora din
cei mai mari cugetAtori asupra acestei chestiUni.
Iatä, ce zice fisiologistul filosof Huxley, in opal
seu Locul ontului im natura", (pag. 169) :
Chestiunea supren0 pentru omeni re, problema,
care se afiA la baza tuturor celorlalte probleme,
care ne interesézA mai profund dealt oricai e altal
este, de a determina locul, pe care il ocupl omit-
in naturei ; a arAta in ce relatiuni stä el catra to-
talitatea lucrurilor din lume. Care este oriyinea
nóstra ? Care este scopul i destinatiunea nóstrA
LAI intrebAri, pe cari si le pune necontenit fie.
care orn.... Cei mai multi ingroziti de y reuta tile
pericolele, ce il amenintA pe acela, care cautA sl
rezolve aceste enigme, se rezignA a româné in ne-
eunoscintA asupra lor".
Astronomul filosof C. Flammarion se esprimA
astfel, in opul seu Astronomia Popularei" :
Iatl-ne, infine, sositi la era scientifica, doritl
de atâta timp de cdtrA toti amicii progresulai.
Lumea a inceput a simti, cl era nedemn de noi,
a träi in mijlocul universului, fara de a-1 cun6;te;
a inceput a intelege, cA cunostintele asupra uni-
versului siInt cele d'antai notiuni, ce trebue BA do .
bândim, dacl instructiunea nóstrA are ambitiunea
de a fi serióstc... Umbrele noptii dispar. Lumina se
face. Spiritele tind cAtrA adevrata stiintà, stiinta
pozitivl ; cAtrA adevérata filosyie : filosofia
fica . i apoi nu e cel putin util a ti, ce e
cest plinkt" ; ce loc ocupAm in univers ?"
In un alt loc zice acelas autor :
Printre miriadele de stele, WI un globnpr, per-
dut in spatiul cel nemArginit, pintre nenum6rabile

www.dacoromanica.ro
 9

globuri incomparabil mai mari. Pe acest neinsem-

nat globusor furnica la 1,450 milióne demolii re-
zunabile", ómenii... Acésta sermana omenime a
rezolvit problema de a nu trAi fericita, ci de a
suferi neintrerupt, turmentându-se vesnic cu am-
bitiuni fantastice,... (5menii tot mai urméza intre
altele si cu resbóiele... Când ei vor cundsce mai
just micimea pamentului intreg, and vor sti, cat
de neinsemnatà e positiunea lui in univers, atunci
nu vor mai fi atat de retciti1 vor träi in pace
unii cu altii, i vor fi mult mai fericiti...."
Buckle, citat de Büchner, zice intr'un loc :
Istoria spiritului omenesc na póte fi intelései de-
ceit atunci, &Ind ii vom adaugi istoria si fenome-
nele universului natural".
C. Flanzmarion se esprimä intr'alt loc asupra a-
cestui punct in modul urmAtor : -

Studiul, macar cat de elementar, al universului

este indispensabil pentru instructiunea generala ;"
si apoi zice : e lucru straniu, e de neinteles, el
locuitorii planetei nóstre au putut träi pana acuma
j'eirei de a sti macar, uncle se gäsesc. E de necre-
dut, sä se OM gag anca astäzi nóu6-zeci si n6116
de elmeni la sutä, cari nu cunosc locuinta, in care
se gäsesc ; cari nu stia, uncle treiesc! i cari in nici
un chip nu-si dau serial despre situatiunea pätnên-
tului in spatiu ; cari pot vedé in fiecare nópte ce-
riul instelat desfäsurandu-se deasupra capetelor
lor, fära de a fi invetat vreodatä numele unei sin-
gure stele. Ei träesc ca in stare de orbie volun-
tara, in mijlocul unui univers maret, a cärui sim-
pl contemplatiune face, ca bucuria vietei sä fie de,
zece, de o sutä de ori mai mare, cleat este.......
Acest fapt este pur si simplu uimitor. Cetäteni

www.dacoromanica.ro
 10

ai ceriului, noi trlim strlini in patria nóstral Un

om, care nu e informat despre starea päinêntului,
e ca si un orb, care priveste ceriul, färä 814 vada !...
ca i un surd in mijlocul unui rnäret concert!..."
Iar in alt loc inoheie astfel :
Astronomia, sau cunoscinta despre lume, .,si Psi-
chologia, sau cunoscinta despre fiintele cugetAtóre,
se unesc astlzi, pentru a stabili singura bazti, pe
,care al se pótl constitui filosofia definitiva".
Inceputul instructiunii generale trebue A, fie
cunoscintele astronomice ;..." cici Astronomia
moderna a operat o revolutiune filosoficei in stiinta
omenescei".
....Astronomia ne póte scelte din unele iluzii
vulgare (in bazele qtiintelor), si a ne redica pe
adevérurilor principale."

Erori principiale.
Colosale dezastre i nenorociri au urmat, (si
tirmézei ducet" §i astäzi !) din cliteva rgteiciri
omene§ti, cum sant : lupte qi nzaceluri, rezbóie,
subjugeiri, sclavaj, §i altele.
Milióne de 6meui risipesc forte i materialuri
pentru obiecte nefolositóre, ba i distructive.
In vederea acestor rele incaleulabile, este
invederat, eh santem datori a ne sill sa 81)111-
bertim mai inainte de tóte r&eicirile j erorile
cari provódi Slick acel noian de suferinte in
sinul omenirii.

www.dacoromanica.ro
 11

Erorile numite geocentrixmul" 0,

antropocentriamul".

Una din erorile cele mai dezastróse a fost,

si este Ancä, credinta, cA, sub o asanumitä.
n boltä cerésc" sau ceriu", extranatural, 00.
natura s'ar fi intemeiând pe acest pament, ca
pe un fundament universal si fix ; cä tótA la-
mes." naturalä s'ar fi rezumand in pärnênt.
Acéstä r6tacire se nurnesce geocentrizmul.
0 micA parte dintre ómeni au recunoscut
deja, O. acésta e o erdre ; si au revenit dela
ea ; recunoscênd, cgt pamêntul pluteste liber
prin spatiu, ca o neinsemnatä faramktura din
univers. Am:A tot a mai remas si pânâ astäzi
un colosal procent dintre ómeni adâncit in
acésta eróre, ps langit multe altele.
0 altá rêtAcire si mai dezastrósá se mán-
tine Arica pe o scara mult mai intinsti. Acésta
este credinta O., pe acésta lume, omenimea
este o clasa de fiinte cu o naturá esceptionalet ;
o clash de fiinte supreme in lumen de sub
ceriu, ca ornul este idealul fi perfeetiunea ul-
timet fi definitivei a fiintelor in general, dup.
care n'ar mai urma alt progres, altá dezvol-
tare. .
A.césta eróre se numesce antropocentrizmul;

www.dacoromanica.ro
 12

si se ved luneand intr'insa adeseori pânâ

unii din eei mai mari inv6tati.
Conseein(ele nenorocite ce decurg atât din
erórea geocentrizmului, at mai cu sénaii din
aceea a antropocentrizmului, stint fórte adânci,
fórte intinse. Deci este o datorie din cele
mai imperióse si mai urgente, a conlucra pen-
tru a se libera omenirea, cu o óra, mai ina-
inte, de inspähnêntM6rele suferinte si neajun-
suri ocasionate dP crttra ele cum stint urnaA-
törele : rezbóie intre natiuni 0 state, ucipn-
du-se milióne si milióne de ómeni pentru am-
bitie, hegemonie, posesiune, resbunare, fana-
tizm religios, subjugare, sclavaj, colosala in-
drzierea progresului spre fericire ; si multe
Sa cercetam dark si st eäutAm, a ne ori-
enta asupra adevP,ratei naturi a pamatului
a omului, in imensul concert universal, dupl
rezultatele stiintelor moderne.

DesfA5urarea problemei.

Ce e peimiintul ? Ce e o»tul?
Aceste stint chestiunile, ce ne interesk4
mai de aprópe.

www.dacoromanica.ro
 13

Iatg., min se esprim5, asupra acestui punct ui

insemnat autor (Adolphe d'Assier, 1881. Filosofia
naturala : ceriul, pArn'entul, ornul p 58) :
SA abordAm , in fine, infricoptul senzn de
intrebare, care face obiectul acestei cArti. Ce
este outul ? Acéstá intrebare, redicatá ancá de
cand reflecsiunea fllosofica s'a desteptat in Grecia,
n'a incetat de atunci a fi subiectul meditatiunii
tuturor cugetatorilor. A venlvi, intr'adevër, acéstl
problenA nu insemnézá óre acésta, a redica ylul,
care ne ascunde secretul destinurilor nóstre ? Ansá,
cu tóte perseverantele cereetari ale atator inteli-
gente de elin, enigma lasatit de cAtrâ filosofia Gre-
ciei ca mostenire, nu se al ea si astazi, dacg pot
sl-mi permit a zice asa, pe punctul, unde au lei-
sat-o fundatorii acelei scoli filosofice ?"
Fara indoiala acésth chestiune nu pare o
enigma decat intru atâta, intru, cat ne Wain
dominati i retaciti priu cateva prejuditii ; de
esemplu, ca lucrurile, in general qi in parti-
cular pamêntul si omul, sant cu necesitate
cum stint jar altfel n'ar puté fi ; i Cate alto
asemeuea prejudi0i.
Indata ce Lisä cercetam cauzele cele ade-
vèrate, cari au ocazionat formarea lucrurilor
ago/ cum le vedein, usor putem intelege
deslega enigma. Remane, se intelege, toto-
data, ca unde cauzele se gasese altfel corn-
binate, altfel se forméza acolo i lucrurile, co
depind de ele.

www.dacoromanica.ro
 14

Ca sg, ne fie mai usor a ne emancipa de sub

prejudiciile relative la aceste chestiuni, sg, desvol-
tgm problema in cAteva intrebgri", i propuneri,
silindu-ne, a le resolví, in mod liber, sub formg
de rspunsuri" sau desleggri, opiniuni, coniecturi,
etc., dupg nature problemelor, si a puterii mistre
mintale.
De esemplu :
Ar put() esista spatial universal fArg sg esiste
inteinsul lucruri ? adecg desert sau vid peste tot ?...
Ar puté esista lucrurile, un singur lucru ma-
ear, dacg n'ar fi spatiu, in care sl esiste ?...
Ar puté esista spatiul, in parte ocunat,
in parte desert ?..
S'a putut intampla, ea odatg el nu fi esistat
spatiul, si apoi sg fi inceput a esista ?...
- S ne punem east/ intrebare i despre /74-
crurile din spatiu...
-S ne silim a ne imagina spatiul universal
Crt nrginit sau
Sg, ne imagingm, cg spatiul nemgrginit ar fi
ocupat in intregul de cgtrg lucruri
Sg, ne silim a ne imagina, cg odatg spatiul
ar inceta de a mai esista, Antgiu in parte, apoi in
total...
Ar puté omul impgrti spatiul, si a designa
pgrtile in mod durabil ?...
S'ar puté m4ca spatiul ?
S'ar puté schimba spatiul ?...
Spatiul e palpabil?
Ce proprietati ii putem recunóste spatiului
Incetézg a esista spatiul, când e ocupat de
Treo substantg, ?...
Putem cugeta spatiul universal ca avênd
forma determinatg ?...

www.dacoromanica.ro
 15

Ne am puté imagina, ca lucrurile din lume

A fle 1) on totul incapabile de cea mai mica acti-
vitate ; 2) capabile de activitate, ânsa de fapt in
totala neactiune ; 3) parte in neactiune, si parte
in actiune ; 4) tóte in neintreruptA activitate.
SA no imaginAm asemenea cazuri 1) esistând
in tot spatiul nemArginit un singur element mini-
mal, fie acela asazisl materie, atom sau monadA
substantialA, otaterialei", fie un element sau mo-
nab. virtualci sau dinamicti, asazisil putere" . SA
urnakim in cugetare, ce consecinte ar urma in tóte
aceste casuri...
Putem admite, a odatA ar puté inceta acti-
vitatea lucrurilor, 1) in parte ?... 2) in total in in-
treg universul ?...
Putem admite, cA, ea chiar va inceta odatA
in realitate ?...
Putem admite, cA odat5 ar putt') inceta a.
esista chiar substratul activit4i, materia, sau sub-
stanta cozmicA ? 1) in parte... 2) in totul ?...
Putem admite, cl odatA ea va inceta chiar
a esista in realitate ?...
Putem admite, cA spatiul universal ar puta
inceta odatA a esista ?...
SA, facem comparatiune intre punctul mate-
matic si intre spatial universal, desert. . SA le a-
ducem pe aceste dóue obiecte de cugetare in di-
ferite r4orturi until cu altul...
SA cugetAm, ce consecinte ar urma, când
ióte lucrurile din spatiu ar remâné etern neactive...

www.dacoromanica.ro
 16

Nofiuni fundamentale din vtlinfele

IL:40e astronomie, aplicate la che-
stiunile filoscfice.
Sit vedern, ce s'a descoperit in domeniul
acestor punete prin stiintele moderne.
S'a descoperit, ck lucrurile, pe cari putem
sa le observam, n' au fost totdea una asa, cum
sllnt in actualitate. In particular, pangnt ut n'a
avut totdeauna volumul , pe care il are astazi,
nici densitatea, nici varietatea partilor sale. El
n'a continut totdeauna organizme. Aceste nu
s'au format totdeauna, pe pamênt si in pa-
mênt. Asa, fireste, nici 6»zenii n' au esistat tot-
deauna pe acdsta, planeta.
S'a constatat, afara de aceste, ca plan-
tul n'a esistat totdeauna, format, si separat
de lima, de sóre, si de celelalte planete, cum
esista astAzi t6te aceste izolate si depariate
unele de aftele ; ba, ea chiar tot sistemul
solar, ell s6re, cu planete, cu luni cu tot, nu
stä nici o secunda in acelas loc, ci zbóra prin
spatiu ;.... infine, ca nici ceialalti sori dep4r-
tati, asanuuntele stele, cari se num'éra cu mi-
li6nele, nici ele nu reman imobile ; ci ca, din
contra, in nemarginitul spatiu universal tóte
luerurile, mari i mici, fara esceptie, se misca
in un neintrerupt zbor,, in directiuni diverse ;

www.dacoromanica.ro
 17

in o perpetua schimbare ; ca un nemësurat

furnicar, ca un vtrtej neinteles de mintea orne-
nésa.
Specialistii admit, a in spatiu se afla in-
tins un nemarginic ocean de o substanta ne-
simtita, un fluid imponderabil, numit eter.
In acest imens ocean innóta eelelalte sub-
stante, si se configurdza, succesiv in diferite
moduri, dupà cantiteitile masselor mai apro-
piate unele de altele, i dupa gradul i direc-
tiunile apropiarii partilor lor, dupà gradurile
asanumitei atractiuni i repulziuni reciproce a
masselor ; apoi si dupa alte influente, precum
calurice, electrice, magnetice, i altele.
Din cauza unor asemenea varietati de im-
prejurari, unele din aceste insule si arhipela-
guri de substante ajung in unele epoce la o
transformare mai mare, pe and altele se afla
Ana la un grad mai mic de formatiune. Unele
se afla abié in stare de nebulóse gazeilorme,
pe când altele tree prin epocele de configu-
ratiuni in forme sferice, inelare, lenticulare,
spirale, eliptice, etc. etc.
Cu timpul, massele lor se apropie unele de
altele, si ajung in stare licidei ; apoi, prin
cresterea apropiarii elementelor lor, ajung in
stari tot mai apropiate de starea numith solidei.
Acelefi substage active sau agenti pot sa
trée.a, si treo, conform variatiunii influentelor,
2

www.dacoromanica.ro
 18

cand in stare gazeiforma, când in stare li-

cida ; apoi, treptat, pAna la starea zisa solida ;
tot asa si in sens invers, iarasi in esacta con-
forrnitate cu totalul diverselor influente, ele
tree in stare licida, si in sturi gaz6se, in di-
ferite graduri de densitate si rarefactiune ;
si asa mai departe.
Diferitele influente par a nu puts ajunge
la repaos ; si, din cauza acésta, transforma-
rile se urméza, fan, limite.
Inteo epoca, luata ca initiala, diferitele
masse de substante cozmice gasindu-se in stare
gazeiforma, sau respAndite prin profundimile
spatiului, se apropie unele de altele, se atrag
reciproc, se condensézei, i, int'elnindu-se unele
cu allele se ciocnesc, se comprime i ; §i atunci,
totalul ciocniturilor lor provoca intrinsele o
mipare termicei sau caloricei crescânda, sau
crgterea temperaturei bor. Ele produc in ace-
las timp fi mifcare luminósd. Cu alte cuvinte,
prin ciocnire f i fricliune, ele devin incandescente.
Astrele, adeca massele mari de substante,
in acésta perióda, in care adeca produc cal-
dun si lumina proprie, se numesc sori sau
stele.
In diferitele lor faze de stare gazeiforma,
diversele WO ale unor asemene corpuri, ne-
avtind peste tot acelas grad de consistenta,
Did fiind distribuite eu totul uniform, ori ma.

www.dacoromanica.ro
 19

car simetric, se rup cu timpul, i se despart

unele provincii din ele. Aceste, la rândul lor,
se sonfigurézti aparte se mipti, separat. la
órecare distantâ dela massa, din care s'au
rupt Ansâ tot atrase" de dinsa, ca i când
ar fi legate de ea.
Asemene provincii cozmice se numesc pla-
nete.
Din acelqi cauze, citate aci, uneori i din
planete se rup unele pârti ; i se constitue
aparte, la órecare distantâ AnsA, atra,o de
catra planete in grad preponderant, ele se tin
in apropierea lor, i se mira dependente
de ele.
Asemene provincii ale planetelor se nu-
mesc satelitii lor, trabantii lor, sau lunele lor.
Planetele lunele, fiind mai mici, se re
i
cesc mai repede de citt sorii se condenséza
mai curênd; devenind, treptat, in parte in
stare licida, gi peurmh, tot treptat, in stare
tot mai solida, i mai fitrA vadith, micare a
phrfilor lor.

Faza actualci a sistemulul nostr a

solar sau planetar.
St arunam o ochire fugitiva imprejurul nostru,
ea s6 vedem, in ce fazI se glsesce coltisorul din
TJnivers, in care ne-am trezit F;i noi ca Comeni.

www.dacoromanica.ro
 20

Ce e painêntul? Ce e sórele? Ce stint plane-

tele, luna, i stelele?.. Unde e cerul?
Rimentul din care facem parte, e o simpla pla-
avênd un volum de vre-o 1,000 de miliarde
chilometri cubici, cu o suprafata de 500 milióne
chilometri pátrafi ; intelegênd aci numai Ambit-
rele solid si licid.
El este mult mai mare, déca il intelegem in-
treg, adeca impreuna cu partea gazeiformä, ocea-
nul aerian de la suprafata planetei.
El zbóra, rapit de o tendinta centrifuga, si de
atractiunea sórelui, ea noi ca tot, ca un fir de
praf eozmic cu nisce microbi pe dénsul ; i intr'in-
sul, indeplinind un cerc imprejurul sórelui in tim-
pul, in care se invêrteste imprejurul acsei sale de
365 de ori si ceva; ceea ce numim un an pamên-
tesc.
Sórele e un glob, in epoca de incandescenta, a-
vênd un volum aprópe cat 1,300,000 pamênturi
impreuna. El se invêrteste imprejurul acsei sale
in 25 de zile paméntesci, si zbórti, cu ea tot,
inspre o grupa aparenta de soli sau stele, numita
constelafiunea Hercule, facênd pe an la vr'o 500
milióne chilometri. Acest drum il urmam dimpre-
una cu tóte planetele i cu roiurile de faramaturi
planetare din imperiul sórelui nostru.
La o distanta de 52 milieme chilometri de la
sóre, pluteste planeta Mercur ; care e cât a 20-a
parte din pamênt. El isi indeplineste drumul su
imprejurul sórelui in 88 zile pamêntesci; si, dupa
constatarile mai m5ue, tot in acelas interval se in-
varteste odata imprejurul acsei sale. Astfel, o he-
misfera a lui Mercur e totdeauna cu fata spre
sóre, avênd ziva continua; iar ceealalta, hemisfera

www.dacoromanica.ro
 21

e cu fate totdeauna in ceealalta parte, avênd con-

tinua nópte.
Inteo distanta aprocsirriativ de 80 milióne chi-
lometri de la sóre, circula imprejurul lui in 225
zile parnênte;iti, planeta Venus, sau Vinerea, (lu-
céfeirul", uneori de sera, alte ori de diminéta). A.
césta planeta are marimea aprópe cat a pam6ntu-
lui nostru. Relativ la rotatiunea planetei Venus
imprejurul acsei sale, s'a constatat, ca ea se afle
in acele0 conditiuni, ca i planeta Mercur. Actu-
almente (August, 1890) planeta Venus e lucéfer
de séra.
In privinta distantei de la sóre, urméza, dupe
Venus, pamêntul no9tru, care se afla aprocsimativ
la 150 milióne chilometri de la sóre.
La distanta de aprocsimativ 288 milióne ehilo-
metri de la sóre se afle planeta Mars, sau Marte,
facând cercul seu in un an 0 322 zile pame'n-
tesci. El are doug mici lune sau sateliti, cari se
invâxtese imprejurul lui in tot zborul seu, precum
luna sau satelitul nostru se invêrtqte imprejurul
pamêntului. Actualmente planeta Marte straluceste
sera pe partea de la sud a cerului, aratind o lu-
mina ro0etica.
Planeta cea mai mare din sistem' ul nostru solar
sau planetar, Jupiter sau Joe, mai bine de 1,000
de ori ca't pâmêntul, i0 face sborul imprejurul só-
relui, aprópe in 12 ani pamêntesci, in departare
api oximativ de 700 milióne chilometri de la sóre.
El numera 10,455 de zile d'ale lui in un an de
ai sei. Acésta planeta are patru lune, cari circula
imprejurul ei. Actualmente, planeta Jupiter resell)
séra, 0 straluce0e mai tóta nóptea pe partea de
sud a cerului cu o forte lumina alba.

www.dacoromanica.ro
 22

Mai departe, la 1,038 chilometri de la sóre, plu-

teste imprejurul lui, in 29 de ani pamêntesti, pla-
neta Saturn, avand rnarimea cat vr'o 800 de pia-
mênturi. El are opt lune formate deja sferic, tz,ii 2
brie de corpuscule mörunte, aprópe gazeiforme
Saturn numöra 25,217 zile intr'un an d'ai lui.
Planeta Uranus, cat 69 de pamênturi, inóta im-
prejurul sórelui, la distanta de 2,700 chilometri,
in 84 ani pamêntesti, impreuna cu cele patru lune
ale sale.
Cea mai departata planeta cunoscuta, numita
Neptun, cat vro 80 de pamênturi, isi face imensul söu
drum imprejurul sórelui la distanta de 4.600 mili-
óne chilometri, o data in 165 de ani pamêntesti
Si acósta planeta are un satelit
Mara de aceste opt planete mai mari, s'au mai
descoperit, intre Marte si Jupiter, la 300 alte pla-
nete mai rnici, cum si intregi roiuri de fdramaturi
planetare, din cari cad pe pamênt mai multe mi-
liarde pe fie-care an.
Pe sóre, nópte nu este ; ci ziul continua, ; iar
pe Neptun, de e zilele stint mai slab luminate,
de cat pe pamant ; si noptile sant mult mai in-
tunecóse, de cat noptile nóstre.
Chiar pe pamênt, zilele si noptile nu stint pe
tóte partile tot asa, cum siInt pe la noi, qi in ge-
neral pe zonele temperate si pe cea calda. Pe la
amandoi polii ziva duréza ease luni, si nóptea tot
sase luni ; asa, ca pe ambele regiuni polare nu se
vöd de cat o zi si o nópte pe an Pe la ecuator
e tot-d'a-una vara, iar pe la poli tot-d'a-una iarna.
Sórele eel mai apropiat de sórele nostru, stéua
numita Alfa din constelatiunea Centaur, se al la
o distanta de 40.000 de miliarde kilometri. Misca-

www.dacoromanica.ro
 23

rea luminósa (care se propagg la 300,000 de chi-

lometri pe secunda), nu ne soseste de la Alfa din
Centaur, de cat in patru ani ptimêntesti.
De la sórele enorm numit stéua polara (din Ursa
mica)", lumina ne soseste abia in 42 de ani ; find
distanta de 400,000 de miliarde chilometri.
Fiind-ca, luna se invitteste abia o data impre-
jurul acsei sale, in timp ce isi face drumul im-
prejurul pgmêntului, de aceea, pe fie-care punct
al ei e ziug, aprópe 15 zile pgmantesti, si alte 15
zile e nópte. Astfel, pe lung stint numai cate 12
zile si 12 nopti in fie-care interval de un an.
De pe lung, pamatul se vede cam asa, cum
se vede luna de pe pilm'ent ; numai cat de vro 14
ori mai mare, F,3i de colóre albastrie, din cauza ae-
rului pgmêntesc.
Cum vedem noi fazele lunei, tot asa s'ar vedii
de pe lung si pgmAntul, adicg cu fazele lui.
In imperiul fieearui s6re, inspulzul de viapi,
adecA de mipare i simtire, in tóte sensurile,
vine dela el, dela acel sóre. FAra asemene
impulz, spatiul este, pentru noi, intunecos qi
glacial ; o continua apte neinchipuit de ge-
r6sA.
Dissipându-se qi stingându-se iniscarea lu-
minósA, calorica, etc. a unui Ore, in impe-
riul lui miparea viatalA se reduce.
Astronomii au constatat, ett in spatiul ne-
mArginit se petrece un imenz zbor complicat
de sori sau stele, planete, comete, luni, färä-
maturi stelare si nebulóse confuze, de princi-
pii dinamice, etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 24

In acest neinchipuit furnicar, in acéstii ne-

m6suratil viltóre, pintre nenumërabili Boni, etc.,
dela o distanta mica incepAnd, nici nu se mai
pot vedé planetele ; si cu atáta mai putin
lunile.
Una din aceste planete, neobservate in ma-
rele virtej universal, este planeta numitä de
noi peiment. lit5u6, microbilor formati pe din-
sul, sau mai bine, inteinsul *), nise pare
mare si insemnat , el Ansa e asa de mic, ca
deja de pela marginile sistemului nostru pla-
netar, nici nu se mai vede ; e perdut si uitat
in vëzduhurile eteriane, printre nem6suratele
imperil ceresti, a caror totalitate in general e
o adtmca népte", siimAnata Mae rar cu lu-
mini si licitriri stelare.
Daca sorii ar avé natura de a se mantiné
in perpetuitate in curs de incandesce*, ei
ar lumina si incalzi in perpetuitate. Insa in
*) Marele oce in de aer sau oceanul atmosferic, care im-
brad. stimburele Rolid si licid al pamêntului, face parte
esentiala din totalitatea acesti.i astru, prin faptul, cii aerul,
in general, e d , aceeat origine ; ba, ca massii gazeiformg,
are constitutia mai originalti chiar, deck pirtile devenite
licide si solide
Din cauza acésta, adevcrata suprafata a pamCmtului este
suprafata sferei aeriane, cam la o distanta de vro ateva
sute de chilometri mai sus, sau mai bine zicttnd, mai ina-
fart de suprafata siimburelui licid i solid.
Astfel apoi, precum zicem. cit diferite vietiiti triiesc pe
fundul mArilor, tot asa vom sti, ea, riguros vorbind, eanenii
si alte vietAti, trAese in pamènt, intelegiind, cii in fundui
oceanului aerian sau atmosferic.

www.dacoromanica.ro
 25

realitate se intemplA contrarul ; adecA sorii,

cu dinii corpurile dependente de ei, se re-
cesc, treptat, si se sting cu timpul. Din a-
cestrt cauet, miscarea vitalä sau viata din
imperiul lor se stinge cu timpul treptat, in
interval de mili6ne de ani. Asa se va intam-
pla, intre altele i cu viata, care e in curs
actualminte pe pament, sau in pâmênt.

Stingerea vietei pamêntului.

Viafa actuala de pe pimnt se póte stinge
mai curênd ; de esemplu prin ciocnirea
miintului ea un alt astru prin ceildurei, apro-
piându-se de sóre cu repeziciune, ceqind
pe el ; apoi prin explosie. Tot asa, viata pa-
mânt4scA, se póte stinge prin apropierea vre-
unui astru, care ar opri pâmentul din calea
lui, si prin acésta ar puté face se se aprindei
arda. S'ar puté intâmpla, ca pâmentul
se se departeze de sóre ; si atunci totul de pe
el ar puté Afara de aceste, nu e
neimaginabil, câ, póte se vinit de la sóre o
ori de altà na-
formidabilà loviturei, electricei,
tun, un trAsnet, ori altà Mile* distruetiver.
Apoi, 80 'mite opera in sóre o eruptiune mare,

www.dacoromanica.ro
 26

prin care s'ar puté azvirli pe 'Ambit enorme

mase de corpuri, ca niqte intregi astre , iar
aceste, ciocnindu-se on el l'ar puts sfeirdina,
ori incendia. In fine, pAmêntul se póte altera
in mod radical i prin alte intAmplAri.
SA ne intrebhm acuma, dacä mártea va fi
eternA.
Niei de cum. DacA lumea ar fi de naturA
a se puté incuiba mórtea intrinsa, irevocabil,
avea pentru acesta timp mai mult de cat su-
ficient, in trecutul cel infinit. Ea insA e de
naturA, cA, prin cioenire qi prin alte intêm-
plarl póte, astrele iarAli se pot preface in
nebulóse, din cari se formézA din nou sori,
apoi planete, etc., qi din aceste se retnoeqte
viata, analóga en cea actualä.
AcéstA schimbare qi trecere de la viatA la
mórte, gi de la mórte iar4i la viatA se urmSzA,
cu WM probabilitatea, inainte, la nesfAr§it.
Mórtea universalA nu póte domina in etern.

Care e starea norma1Ut sau

preferabilá ?
In vederea acestei perpetue transformAri,
ni se deltdptA intrebarea, eA óre care e sta-

www.dacoromanica.ro
 27

rea normalit, ori definitivei a lucrurilor, óre

cursul de viatd, ori starea mortalei ?"
Definitiva e numai perpetua trans. ormatiune.
Dar care stare e preferabile ? Acésta atêrn6,
dela subiectul, catra care se rapórta lucrul
din chestiune. In particular omul in cele mai
multe cazuri preferâ cursul vietei sale ; se in-
têmpla Ansa cazuri, când el preferâ mórtea
la caz, si-o da chiar singur.
Dar óre elementele singuratice ale lucruri-
bor, un atom, o monada, etc., ce stare am putd
presupune, cä ar prefera ? 6re starea organi-
zata, vitala, ori starea neorganizata, izolata,
lib ?
anul fuge de starea legata, captiva, neli-
bera ; si prefera a remânó liber. Dupa acésta
ni s'ar putó phré, cá orice elemente de lu-
cruri ar prefera a esista izolate, nelegate, ne-
captivate libere.
Dupa natura lor MIA ele par a nu puté
remânó cu totul libere ; cad in tóte lucrurile
in general se constata o tendinta spre apro-
piere unele de altele, panâ la o 6recare
si in acelas timp si o tendintei spre in-
departare, asa numita atractiune" §i re-
pulsiune" ; in scurt, necesitatea sau legea gra-
vitatiunii universale.

www.dacoromanica.ro
 28

Legi naturale.
170And aceste fenomene, apropierea si in-
departarea lucrurilor unele dP altele, admitem,
ch. imediata calla, a lor ar fi o atractiune"
si repulziune"; iar acéstti imprejurare ne face
sit zicem, ca. motorul, agentul, sau cauza a-
propiarii sau atractiunii ar fi o misteridsh asa
numita putere" sau aptitudine atraotivk iar
motorul, agentul sau cauza repulziunn ar fi
o misteriósä putere repulzivk sau tendinta de
repulziune.
Atractiunea, sau apropierea, coheziunea si
combinatiunea nu se produc totdeauna In mod
uniform intre oricari grupe si elemente de lu-
cruri ; unele elemente si grupe par a se pre-
fera ; ele par a fi animate, in anume con-
dit;iuni, de o tendintA omogenk armoniatóre,
tendinta de a se grupa si combina impreun4 ;
manifestând crtträ alte grupe tendinta de re-
pulziune, ori cel putin indiferenta.
Prin acest fenomen particular, numit in ge-
neral afinitate, se prov6cA difenitele grupári
de elemente, in diferite sensuri, in diferite
forme.
Unele elemente si grupe de lucruri active

www.dacoromanica.ro
 29

sau agenti lucréza mai constant in unele for -

me si sensuri, iar altele in alte forme.
Cauzele generale ale acestor secvente sau
urmäri constante le numim legi naturule. Spe-
cii de fenonzene.
Fenomenele mai elementare i principale
observate de chtrh 45meni stint urmrdórele :
apropiere, indepartare, miscare mecaniA mi;care
luciferei sau lunzinósit, calorica, electricá, magne-
tica apoi: contractiune i contrarul seu, dila
tatiune, coheziune, combinatiune, absorptiune, asi-
nzilatiune, desasimilatiune, decompositiune,.... a-
poi mai complicate sau derivate : iritabilitate,
reactiune, organizatiune §i dezorganizatiune,in
fine, sensatiune, simtire, cugetari, tendintei sau
nefzuintà constiutei , vointei, etc.

Diferentiarea speciilor.
In virtutea legilor naturale dominante, se
intêtnpla, ea unele portiuni de substante se
constitue uneori in forma de germini de cor-
puri iritabile §i reagente, cari se transtormézit
iji celule, unitati sau fiinte cu capacitate si
aparate de nutritinne, de asimilatiuue si desa-

www.dacoromanica.ro
 30

similatiune, si astfel de crestere .regulatA ; apoi

cu aparate de respiratiune, circulatiune, etc.
A semene organizme se numesc plante sau
vegetale ; si se deosebesc pe paniênt la mii
de specii.
Realizându-se, cu timpul, treptat, diferite
conditiuni naturale, se constitue, dela celule,
organizme tot mai complecse, la cari, afar&
de aparatele vegetative, se mai desv(51t4 trep-
tat, aparate de loconzotiune si de simlire, de
cugetare si voint4, si alte fenomene fisiolo-
gico-psichice ; sau, cu un cuvênt, aparate de
relatiune sau de animatiune.
Asemene fiinte organice cu viat4 distinctl
se zic, pe trépta incepät6re, protozoare ; apoi,
pe treptele mai desvoltate si mai complecse,
animale de diferite specii.
Pe piimlint s'au deosebit la mii de ase-
menea specii.
Ark plantele si animalele formate in mod
distinct, cât si fiintele pe treptele de transi-
tiune dela corpurile brute, neorganice, la plante,
cresc si träesc ca atari numai panä la o li-
mild ; iar dela acésta se opresc au cresterea,
apoi, se desorganiséz4 ; si reapar iarAsi ele-
mentele, din a caror asociatiune s'au fost
constituit.
Acelesi elemente pot srt intre, cu timpul,
in m5ue combin4iuni, si s4 constitue astfel,

www.dacoromanica.ro
 31

succesiv, diferite fiinte, cand neorganice, când

iaräsi organice, bra limite.
listfel s'au format, cu tót4 probabilitatea,
dela simple celule, in milióne de ani Oink-
testi, protozoare, etc., panA, la vertebrate ; si
acésta, bine inteles, nu numai pe pämênt, sau
mai bine zis, din substanOle constitutive ale
pämêntului, dar si din substanOle celorlalte
planete, duph gradurile de aldurh, de atiac-
tiune, si altele.
Intre cele mai complecs desvoltate astazi
pe pAmênt sAnt moniferele. Din ele, dupit
desvoltarea aparatului innervator sau a siste-
mului nervos, tii in particular a crierului, este
grupa ómenilor, genul omenesc, sau specia omu
/ui; in neinsemnatul nume'r de vro 1,450
milióne de indiviqi.
Ómenii Out interiori altor specii in pri-
vinta unor proprietäti speciale ; ânsA ei sh.nt
mult superiori prin inteligenX, din cauza multi-
plei desvoltAri a crierului lor, care este in m6-
surti, cu totul preponderanta, dirigentul viqei.

Metamorfozele complecsului
numit individ.
Prin resultatele geologiei, si a altor ramuri ale
stiintei, s'a format convictiunea, cä in cursul tim-

www.dacoromanica.ro
 32

purilor, câte o parte din clasele inferióre de ani-

male s'a desvoltat in mod particular, in grad mai
inalt; si urmându-se tot astfel, s'a desvoltat, trep-
tat, succesiv, o insemnatA scarei de specii" animate.
e de notat, c constitutia initial& a tiecArui iii-
divid, chiar i din speciile cele mai superióre,
sémäng mai ântäi cu constitutia tot initialâ a in-
dividului din specii inferióre ; dupa acésta animalul
desvoltându-se, sémâng cu specia imediat superiórâ;
si tot astfel, el, in epoca sa embronarâ percurge
in mod individual, o serie de metamorfoze, semit-
nând succesiv cu specii intermediare ; pânI ce
ajunge de se configurézA i constitue complet in
specia pArintilor sei.
Pe când seria de specii sträbune s'a desvoltat
diferitele aparate in mod treptat, in epoce mari,
prin uzul necontenit, individului i-se forméza
asemene aparate, tot treptat, cu repejune, in tim-
put formatiunii sale ca individ.
Ca alto cuvinte individul nou, prin metamor-
fozele sale, repetézâ, intr'un timp scurt, fazele in-
delungate de metamorfoze, pe cari le a percurs sue-
cesiv specia phintilor sei in epoce indelungate.

A p aratul innervator.
Pe OM scara formatiunilor de specii ani-
male, ea aparat simtitor, nervos bau inner-
vator, dela cele mai inferióre palm la cele
mai superióre din cele ce cund§tem, pAna la
bimane sau ómeni, aparatul inner valor este
singurul, sau cel putin principalul organ de

www.dacoromanica.ro
 33

sinitire, de Ore §i mizuin(ei constiutä. T6te

celelalte aparate ii servesc in definitiv lui, i
in particular crierului. El singur simte inteun
mod mai invederat ; el are diterite interese ale
sale, de cari celelalte aparate si parti corpo-
rale nici nu par a visa macar ; si de aceea
töte, câte se petrec in cursul vital al corn-
plecsului numit animal in general, (inclusiv
omul), t6te ajung la rezultate siratite, cu-
noscute, in aparatul innervator, si mai cu
deosebire in crier; care pare a avé singur
aptitudinea de a sin*, de a sti, si de a
dispune.
El pe töte celelalte aparate le tratéza ca
aservite lui , se ingrijeste Ansä si de ele, pen-
t ru ca deteriorarea si inconvenientele ce la
lovesc pe ele, tot numai el le simte. Ac6sta
o face el ca pria un agent concentrator, uni-
tar. Acest ipotetic agent se numeste de ordi-
nar suflet sau spirit. Substratul lui nemijlocit
pare a fi pAtura superi6ra a crierului. Eset4a
Ansa sau fiinta proprie a asa zisului sufiet nu
este Mica esplicata *).
*) Pe cdt de noesplicath este esents." asanumitului suflet
Pau spirit, tot atilt de neesplicatit este pretinsa esentti sau
asanumita putere de atractiune, puterea de repulziune ; cum
si multe alte cauze, cari prov6ca activitate ; de es. pute-
rea" de transformare a elementelor brute in germine de or-
ganizme ; de asemenea puterea" de dilatare prin influenta
calorich, puterea do luminl, electricitatea, magnetizmul, etc.
La t6te aceste specii de fenomene, nu e vdditd, cleat
snifcarea..
3

www.dacoromanica.ro
 34

Deja in primele septamâni ale formatiunii

mului, inceputul sistemului seu nervos se de-
termina si se constitue treptat cu deplina cla-
ritate in tóte !ALIN sale principale.
In decursul acestui interval i se eonstituo
si desvólt4 diferite aparate, din cari unele ii
servese deja in aasta epoch.

Conditiile neeesare pentru

viafa erierului.
Yiata individului omenesc e o complicat&
serie de fenomene: Din töte elementele ei,
erierul, cu preponderanta lui simOre, póte
fi considerat ea scop pentru individul respee-
tiv ; si t6te celelalte organe si aparate se pot
considera mai mult uumai ea mijlóce ; dela
concursul lor Ansä atArnh in mod strict sim-
tirea agentului activ din crier ; fie esenta a-
cestui agent de orice natura ar fi, si oricum
s'ar numi, (spirit, suilet, ori monada consci-
enttt ; monada sirntitóre, ori eelula centralii li
simtitóre , molecula sinititóre, ori atom sim-
titor sau eonscient, etc).
Conditia caloricii, termisA, sau de tempera-
tura pentru viata erierului este, ea li pentru

www.dacoromanica.ro
viata corpului omenesc in general, 370 centi-
grade temperaturá internei, atât in un mediu
cald, cat si in unul rece. Acésta conditie e
atAt de imperiósh, cä indatà ce temperatura
lui interna se urcA ori se soolArà eu 7-8
grade, copilul incetéza a träl. Mäntinêndu-ose
ansh la acéstk temperaturà, cursul lui vital
urméza inainte.
Indatà drip nactere, daa, aparatul respira-
tor n'ar functiona, ori n'ar avé aer de respi-
rat, aparatul innervator sau sistemul nervos
nu s'ar puté continua cursul vital ; si din cauza
acésta, copilul ar inceta imediat de a trai.
Data Auk din acele momente, aparatul respi-
rator incepe a functiona, ci astfel aparatul sim-
titor se afla in o stare, care serveste la con-
servarea cornplecsitatii sale ca individ oine-
copilul isi continua cursul vital, si se
desvélta.
In caz, când omului i ar lipst dela serviciu
ósele craniului, crierul s'ar puté distruge prin
lovituri etc, ; avêndu-le Ansit, el e protejat
prin ele i conservat.
Wert un timp nu i ar veni crierului de-
mente nutritive, cu cari sh i repare neconte-
nitele desintegraliuni, sit se re integreze, viata
lui s'ar stinge ; venindu-i ânsk prin sange, a-
Bemene elemente, dela organele alimentare, el

www.dacoromanica.ro
 36

si le asimiléza necontenit, le incorporSzá in

sine, si astfel isi restauréza tesaturile si energia.
Daca s'ar Antêmpla sa nu i villa crierului
&Inge arterial, functiunea lui s'ar stinge ; el
ar muri imediat. Pe cat Ansa aparatul circu-
lator ii aduce necontenit asemene sAnge, el
isi mantine temperatura necesara, si, in ace-
Iasi timp, se nutreste ; se re-integréza. Astfel
iqi continua cursul vital neimpedecat.
Presupunând acuma, in special, ca vrodata
papilele limbei, ori membrana, care imbraca
pe dinauntru paretii cavithtilor nasale, s'ar a-
trofia cum va, ori s'ar vatama in mice chip,
in asemene caz, agentul cerebral al indivi-
dului nu s'ar puts ajuta la distingerea gustului
material ; tot asemene i s'ar intêmpla si in pri-
vinta mirosului.
Cui ii stint vatámate aparatele auzului, ori
acele ale azului, acela nu se 'Ate orienta in
privinta sunetelor, ori, dupa caz, in privinta
lumii vizibile.
Omul surd dela nastere, neputênd audí, nu
OW inv'eta a vorbí bine, a canta, etc.
Cel fait, -brate nu p6te lucra, decât cu gura
si cu piciórele *).
Lipsindu-i cuiva, dela nastere, aptitudinea
de a vedé fi audi, adeca fiind orb si surd,
*) Aimee Rapin, nitscutif f6r1 brate, e eminentlt desena-
tire, in Paris, lucriind cu piciorul drept, ca ifi altii ou mana.

www.dacoromanica.ro
 37

until ca acela remâne i mut. El nu se 'Ate

orienta, deal prin pipait, miros, miscare si
simtirea generala *).
Fiind cineva lipsit, in un moment dat, de
stomac, ori de inima, simtirea i-se impedeca
si chiar firul vietei de om i se curma.
Infine, daca vrodata, din contra, unei per-
sóne omeneti i-ar lipsi crierul, atunci, tara
indoiala, inzadar ar esista intreg complecsul
compus din celelalte organe. Un asemene com-
plecs n'ar puté simti, nici cugeta, nici voi in
modul uzitat la om. El, pur si simplu, n'ar
fi om ; ci un conglomerat indiferent de aneese,
fara constiinta unitara.
In resumat, conditiile prineipale pentru cur-
sul de viata omenésca a crierului, sant urma-
tórele : temperaturei interna de + 370 centi-
grade, respiratiunea de aer curat, circulatiunea
sang elui, aparatele alimentare, tesaturile nir-
v(5e ; etc.

SA ne punem aci câteva intrebâri speci4le asu-

pra naturel paméntului i a omalui ; de esemplu :
Daca dela sóre n'ar veni la pamênt cantitatea
i gradul de micare termica sau caloria, i luci-
ferà sau luminósä, care ii vine, ci ar veni mai
mu/0 ori mai putinei, daca massa peitnentului, §i,
*) Laura Bridgman, (in America), órbei i surdo-mutei
e profesora, la suAlo-muti, bine inteles.

www.dacoromanica.ro
 38

prin urmare, si atractiunea" lui, ar fi alta, dead

aceea ce este, mai mare, ori mai micA, când
sórele si pámêntul vor ajunge in alte ale
epoce
evolutiilor lor, ne intrebAm : pot fi organizmele,
ineluziv ómenii, yi atunci tot asa, cum stint astAzi,
in conditiile actuale ?...
Dux& odatl s'ar apropia de pâtura superficial&
a pämântului alte specii de agenti, decht aceia, pe
cari ii contine, cu alto proprietAti, yi s'ar amesteca,
si ehiar combina cu substantele aflátóre pe IA-
mint, óre si atunci, ómenii, si tóte organizmele
planetei, s'ar puté forma tot aya, eum se forméz1
astäzi ?...
Evident, di nu ; aci atunei s'ar forma in esactä
eonformitate cu totalul conditiilor din acea situa-
tiune.
In particular, duel ar vent asupra plinântului
o miscare calorifidi fórte mare, el, eu tóte elemen-
tele sale organice si neorganice, s'ar dilata, ei, la.
caz, ehiar ar arde. Dacl, din contra, nu i-ar vent
miyeare calorificA, total s'ar condensa ; ei actuala
miscare vital& s'ar reduce.
Daca pämêntul ar ezereita o atraqiune mai mare,
dead esercit& actualminte, translatiunea pe supra-
fata lui ar fi mult mai grea ; ei din cauza acésta,
organiamele, tóte, ar lua .alta fatâ, decât cea de
azi. Iar dacit dincontra, el ar esercita o atractiune
mai mica, translatiunea ar fi mai usórei, gi tóte orga-
nizmele s'ar abate in sensul contrar.

www.dacoromanica.ro
 39

Importanta omului.
Ce importanfd are ornul in univers ?
Peutru univers in general, importa4a omu-
ui zero. Chiar pentru piment, el,
cel mai complecs organizin al acestui astru,
are importanta nu departe de zero. E pro-
babil, ch parnêntul ca astru, in totalitatea lui,
sau in unitatea lui, nu se resimte de ome-
nime in un grad considerabil.
Dar pentru organizmele, pe cari omul le
distruge? Pentru aceste, omenimea e o clash
de ucigqi.
Pentru om, el are cea mai mare mai
multipla importanta ; din cauza, eä, precuin
s'a mai zis, el ii 'Hite face si reu gi bine
considerabil.
Chnd o parte din omenime dispare din viap,
prin orice m6rte, o parte din ea, un numèr
din cei remagi vii, plange. Presupunênd Ansk,
odath s'ar intêmpla sa dispara intréga ome-
nire, sk ne intrebam, cine ar plânge pen-
tru acésta, afarh de nobila rash a chnilor
altor animale domestice ? de jubilat Ansà,
ar avé motiv sit jubileze speciile, cari deor-
dinar stInt victirnele omenimii.
C. Vogt zice in opul seu : LecEiuni asupra omu-
lui": De sigur, nu ezistà un obiect de cercatitriv

www.dacoromanica.ro
 40

de observatiuni sau de studiu, care st ofere mat

mult interes, decât insusi omul. Ori('are ar fi na-
tura studiilor nóstre, noi consideräm cunoscinta
omuluí drept baza, dela care trebue s pledm;
drept mäsura, la care trebue s raportärn tóte feno-
Inenele, pe cari le observärn in naturä".
Putem sa adaugern aci, cä acósta o facem, intre
altele si din motivul general, ca si noi facem parte
din acea clasä; si e natural, ca fiinta nóstrii säne
intereseze inainte de tóte.
Sa repetam dara intrebarea :
Ce este onata ?
Unii, din cei mai mari inv6tati chiar, tot
mai luneca ânca uneori i intrebuintézo unele
espresiuni, din cari se vede, cà dinsii ar con-
sidera pe orn drept suprema §i cea mai per-
fecta tréptA a creatiunii ; cà omul ar fi desti-
nat a esista in etern ; cA, el ar fi ca ceva unic
in natura un incoronament al creatiunii.
Voind a ne orienta cu totul just asupra
pozitiunii genului omenesc in sirul sau pe scara
flintelor eunoscute in general, BA arunctim o
privire asupra acelui Bir, asupra acelei sari
de diferite trepte.
Iata acel tablou, acea serie sau scan de
fiinte :
1) Atom, 2) moleculei, ca asociatie corn-
binata din atomi, apoi, asociatiuni tot mai
complecse din cele mai simple : 3) celulei,
4) organ, 5) organizm, plantä,

www.dacoromanica.ro
 41

7) animal, 8) OM, 9) omenire,... 10) pd-

mént, 11) sóre, 12) sistent planetar sau
solar, 13) nebulósd de sisteme solare, 14)
nour de nebuldse, 15) arhipelay de nouri
siderali, 16) ocean de arhipelaguri siderale,
17) univers de oceane siderale, 18) com-
pkcs indeflnit de universuri,... 19) nemärgi-
nita naturei, conOnênd in sine totalitatea
necuprinsului imperiu al lumii indefinite
Asttel, nu putem sA nu ne unim cu Bdcliner,
and zice, cA omul e o parceld, adeco o mica
si neinsemnatA parte integrantA a marelui tot
al naturei".
Cum am puts darä admite, cA in acest
imenz si neinchiput univers general, mica tréptei
intermediarei, reprezintatA prin clasa de 1,450
mili6ne de microbi ai firului de praf cozmia
numit pAmênt, ca ea ar fi trépta cea mai prin-
cipald, cea mai insemnatA si mai supremA, din
lume ?!
Nicidecum, o asemenea Were nu se p6te
sustiné. Dincontra, omenimea n'are imp ortanta
esceptionala si suprema, cleat pentru ea in-
sari ; pentru ómeni.
SA cercetAm darA aastA omenime ceva mai
de aprópe.

SA ne intrebOm, mai Antäi de tóte, ce este

esenfa omului?

www.dacoromanica.ro
 49

Il Omul este aceea, ce el manâncii" a zis

un invëtat. In general putem BA ne unim en
.a céstà Were, rectifiand o ânsA, cam in mo-
dul urmAtor :
Omul este aceea, ce el ii asimilézei.
El se constitue, si se reconstitue, treptat,
din cunoscutele elemente materiale", din cari
se constitue fi alte specii de organizme.

Un om este un individ?
SA luAm in consideratiune asanumitul in-
divid" omenese ; si sA ne intrebAm : este el
un adevërat individ ? Nu e cumva un com -
piece, o asociafiune?
Inteadevèr, el e o asociafiune ; §i Mick corn-
pusa din un colosal numèr de miliarde de ele-
mente ; fie ele molecule materiale", fie mo
nade dinamice. Aceste trAesc sub prepdinfa
erierului. La rândul seu, si crierul, aparte, e
e asociafiune de miliarde de elemente. Tao
celolalte organe si teseturi ii servesc lui ; aci
in domeniul individului, ele stau in raport
strict Mil el, cAtrti. crier. Ele tóte se pot
considera ca neste aparate si anecse subordi-
pale dominatiunii lui.
Deci. : fiecare ont e o colosal4 asociafiune ;
in special, un enorm imperiu.
Ca sk ne fornam o intelegere qi mai minutiósa

www.dacoromanica.ro
 43

s aeestui fapt. sA vedem, ce zic specialitii rela-

tiv la el.
Gadin (citat de C. Flammarion) zice, ct atomii
corpurilor stau probabil in o distantá de 1,0010,000
de milimetru unul dela altul, apoi cá intr'un eorp
de un milimetrn (cub) trebue sa fie 4 seestilidne de
stomi ; asa, at, chat am voi, numerám, si am
numera câte un miliard pe fiecare secunda, pe toti
atomii dintr'un milimetru abié i-am puté numera
in 150,000 de ani !
Dupa asemene evaluatiuni, incerce-se ori cino a
ealcula, care este, cu aprocsimatiune num'érui uni-
tátilor cari se gäsesc asociate formând un indi-
vid" omenesc.
Natura lucrézá cu un infinit de mare num6r
de elemente infinit de mici".

ne punern iutrebarea, daca individul o-

menese, asociatiunea, sau imperiul numit un
orn, se mantine in timpul vietei personale
permanent, ori nu.
De ordinar vedem pe om tratat aqa, ca qi
eAnd el ar fi permanent pAna la definitiva in-
cetare a miseärii i simtirli sale, pinA la in-
cetarea vietai sale.
Observându-1 Ansa riguros, il gAsim altf el.
pentru ca srt ne putem face. mai urr
idee justa asupra acestui punct, sà faeem &ate-
va consideratiuni premergatóre.
In co sens reprezinta o unitate, de es. un

www.dacoromanica.ro
 44

izvor, tin pArtiu, un fluviu, un eurent aerian,

un curent maritim, un lac, o mare....? ori
alte lucruii, precum : o natiune, un ném sau
semintie, un stat, un guvern, o academie, un
regiment, un oras, un sat, o Odure....? ori
si altele, precum un discurs, o bucata de mu-
zich, o poemä, etc.
Tóte aceste unitäti relative, si altele nenu-
mérate, se constitue drept serii de fenomene.
Ele se distrug treptat, succesiv, si se recon-
stitue iaräsi treptat din alte elemente ; repe-
tándu-se acésta in mod indefinit.
Fiecare asemenea asociatiune este in rea-
litate o serie de asociatiuni temporale, care se
sueeedézei papa la disolutiunea celei de pe
sern.
Nu gasim altfel Dici pe individul omenese.
Dincontra, stiinta constatk pozitiv, ca si el e
o serie de asociatiuni cari se succedeza, drep-
tat, sub presedinta unui principiu sau agent
dominant.
Acestui principiu sau agent nu i s'a putut
Mica recunOste eu siguranta un substrat per-
manent distins de elementele de substante flue-
tuante, ce constitue asociatiunea numita corp
omenese ; dar s'a aflat, ch, prin pìeschiìnbarea
succesivti a substantelor, in fiecare interval de
eateva luni mai tot coipul individului s'a pre-
schimbat, constituindu se treptat din alte ele-

www.dacoromanica.ro
 45

mente, in locul celor desasimitate si descor-

porale din eL
Apoi, in ori ce caz, färA miscare
el nu p6te träi. Astfel, atilt la o temperaturA
esteri&O. de 400 centigrade, cat si in un
mediu de + 600 centigrade dildurä, el nu
trtieste decAt sub conditiunea, ca temperatura
interiorului seu sA, fie la + 370 centigrade.
Schimbe se ac6stk temperaturA cu 7-8
grade, si omul rm mai póte träi.
Din asemene consideratiuni se vede, cri, pa
cAt ne vora sili srt cunóstem pe om conside-
rândul ca ceva unitar si permanent, prin a-
césta vorn rhtaci ; dincontra, numai asa
ne vom timi in dorneniul adevèrului, dacA il
vom considera drept o serie de abociatiuni con-
secutive ; cu alte cuvinte, nu in sensul prin-
cipiului perrnanentei sau al stationizmului, ci
dupä principiul consecutizmului.

Forma corpului omenesc.

Se crede in general, eti corpul omenese e
idealul formei perfecte.
Pentru a ne lamuri asupra acestei chestiuni,
s. ne punem intrebarea urmatóre :

www.dacoromanica.ro
 4A

Care este cea mai perfecta forma geome-

trica ? forma cea mai asigurata in contra va-
riatiunilor, si astfel incontra poiibilitatii ori-
eAror imperfectiuni ?
Evident, ca acösta este formA primitiva si
universald, forma liniei drepte.
Din formele derivate, forma sferica pare a
li cea mai perfectA.
Dar öre in sens mecanico-inatematio, care
forma ar puté fi considerata ca normalei sau
fundamentalk ? .

SA observatn, in ce formA yin in echilibriu

si prin urmare in liniste, grupele mici de mo-
lecule licide lasate libere, si vom intelege, ea
a cesta se intêmpla, in forma sjericei, din cauza
reciprocei lor atractiuni umforme, simetrice.
Astfel vedcrn glohnlele de diferite materii
licide, preeum si marea majoritate a astrelor.
Portiunea vizibila din spatiul oeupat de sub-
stante e limitata in forma sfericei.
Daca putena atribui atomilor singutatici vrea
forma, aceea nu 'Ate fi alta, deck acea sfe-
rica , si tot astfel, spatiul nemarginit nu ni-1
putem imagina in o alta forma, deck cel mult
in o sferei cu diametrul infinit.
Cdula, sau organizmul primitiv in general
are forma aprópe sferia.
Infine, in particular, chiar orntd, la incepu-
tul jormatiunii sale ca individ, tot in aces

www.dacoromanica.ro
 47

formA se prezintA, adech in forma aprocsima-

tiv sfericd.
Dupt acésta, ce e drept, catra sferele
se asociaz O. diferite grupe de elemente,
drept organe, luAnd, ca timpul, forme diferite,
dupti ereditate, si dupA modurile uzului lor.
Acést4 forrnatiune Ans4 se face toemai din
asemene cauze.
Astfel, la ora, configuratiunea totalului de
organe i anecse corporale se determina
prin ereditate si prin diferitele ramuri de uz.
Si tot astfel, se intêmpla in sensul contrar ;
lipsindu i cuiva de es. miscarea luminósa, ii
lipseste uzul vederii ; si, din cauza acésta i-se
redue organele vizuale ; lipsindu-i miscarea
senora, i ar lipsi uzul auzului, i prin urmare
i s'ar reduce organele auditive. Si tot asa mai
departe, cu uzul altor organe.
La configuratiunea corpului omenesc con-
tribue gradul de atractiune a pamêntului, gra-
durile de temperaturei si de luminei, cari na
influentéza ; si alte imprejuräri, fie dinamice,
fie asazise materiale.

Massa si volamul corpului

omen esc.
In privinta massei i a volumului, ce pre-
zintä corpul unui om, el este intrecut cu mult

www.dacoromanica.ro
 48

de catra alte animale ; nu stAin altfel nici in

privinta fortei meeanice a individului, si a nu-
mgrului individilor, ce constitue intr6ga specie
a omului, (1450 milióne). Chiar dela incepu-
tul probabil al formatiunii speciei mistre, s'a
evaluat, eh abia ar fi putut sa esiste mai multi
6meni cleat la cateva sute de miliarde in
totul.

Frumuseta persónei ome-

nesti.
Se zice adeseori, cA persóna omenéscl o
incorporatiunea Jrunzuse,lei ideafe" .
FatA cu asemene asertiuni trebue mai Antai
ett. ne intrebam, ce sä fie acel ideal de fru-
museta ? daca nu forma, care ne p6te aduce
in cel mai placut joe de emotii estetice. Ei
bine forma unor pers6ne indeplineste, inteade-
vèr, aceste conditiuni 00 la órecare grad.
Nu e de uitat ansä, cä otrt frumuseta mai
mult numai 6menii o considerá ca attire ; si
nici decum nu se póte lua cu necesitate in
Bens general, ideal, sau abstract. In tot cazul,
ea nu e frumuseta cleat atunci, când ne aduce
in miscare de joc, liber si vioiu, begat, variat
qi armonic ; i daca corespunde cu idea, ce

www.dacoromanica.ro
 49

tûntem deprinsi a ne face.despre natura per-

sónei omenesti.
Afarh, de ac6sta, trebue sh relevtim impre-
jurarea, ch nu toti 6menii stint frumosi in
acelasi sens, nici in acelasi grad.

Aptitudinile ornului.
Aptitudinile si facultätile omului, luate in
total, intrec mult pe acele ale celorlalte ani-
male. In parte Ansä, in unele calithti il in-
tree animalele pe oin. Apoi chiar eu cele mai
sublime" calitati si dispositii, 6menii nu in-
cetézh, a se psi fórte pe jos, dach le com-
parhm cu idealurile superi6re de asernene
calitäti.
Dar, ce e mai mult, chiar unele din apti-
tudinile cele mai serbhtorite stint numai apa-
rente , neste strhlucite iluzii. De esemplu, ve-
derea in profunclimile spatiului, in dephrthri
de miliarde si miliarde de chilometri, e o purà
iluzie , chci in strioth realitate, astronomul nu
vede stelele , el nu vede, decât miscarea lu-
minósh din-crierul seu. Dach ar vedé inteade-
vér stelele, pe mai nici una n'ar ved6 o acolo,
unde i-se pare, at o vede.
4

www.dacoromanica.ro
 50

Organizatiunea" corpului omenesc e, in-

teadevër admirabila. Dar nu e 6re cel putin
tot atAt de admirabila si organizatiunea unui
microb ? ori a altui animal, planta, etc.
Apoi chiar i acésta perfectie de organiza-
tiune, nu corespunde cu un ideal ; ci e su-
peri6ra" numai in comparatiune cu altele mai
simple, mai inferióre.
Prin activitatea sa mintalä, intelectualei, etc.,
omul indeplineste, inteadevèr, lucruri admi-
rabile ; idei, sentimente, fapte, stiinte, opere
raärete, sublime".... Tot dintre 6meni Ansa,
unii coma fapte detestabile, oribile. i e de
notat, ca cele de'ntai nu stint admirate, dectlt
de catra 6meni; si celelalte pot sk fie detestate
atAt de catra 6meni, cAt si de alit animalele,
pe cari ei le ataca.
Urméza acuma sa ne intrebam, daca cele
rnai marete opere omenesti se pot compara
macar cu actiunile pamêntului ca astru ? cu
ale sórelui ? etc. ; in general cu actiunile fi-
intelor mari cozmice ?
Departe de una ca acésta. Noi nici nu pu-
tern visa, de ce natura intima stint animate-
corpurile mari din lume ; de ce natura stint
fenomenele enorme, ce ele ne prezinta ; palpi-
tatiunile magnetice, electrice, lumin6se ; uimi-
t6rele eruptiuni, zboruri, danturi si ciocniri
cozmice, etc. etc. Noi nu putem sa ne incer-

www.dacoromanica.ro
 51

crtm macar, a intelege in fond asemene lu-

cruri.
Originea dmenilor nu difera de a altor spe-
cii animale.
Dar p6te prin destinatiunea" lor au 6menii
o val6re esceptionala ?
Sa ne dam bine sémä, la ce destinatiune,.
definitivet §i permanentd póte ajunge omenimes.
fata cu perspectiva, cä, dacà nu mai curênd,
cel mult peste câteva mili6ne de ani pämk-
testi, ea inevitabil trebue sh se distruga, ori
sa se dezorganiseze.
Dupa, acésta Ansa rernâne deschisa posibi-
litatea, ba chiar probabilitatea, ea, pria n6ue
formatiuni connice, sa inviie alte organizme,
póte chiar si 6meni, si sa se repeteze acésta
alternare in infinitatea timpurilor, fara defini-
tiva oprire.

Dupà aceste cercethri urrnéza, sa conside-

ram omenimea drept aceea ce este in reali-
tate; avênd importanta ei esceptionala, Anal
in general numai pentru ótneni, qi in parte
pentru unele animate inferióre lor.
Omul paniêntén e ava, cum il vedem, din
cauza conditillor pdmentefti etc.; iar nu din
cauza vreunei necesitäti ideale cunoscute.
Substantele din alte astre, planete, etc., se

www.dacoromanica.ro
 52

Tor fi formând, fara indoialä, si ele, in mod

organic" ; Alma nu uumai deck ava, cum se
forméza cele pamênteqti ; ci ap, cum le in-
fluentéza. §i le determina conditiile de acolo,
gradul de temperatura, de atractiune qi re-
pulziune, de lumina, etc.
Nu cun60ein nici o necesitate superióra
determinanta, care BA faca sa se formeze
undeva cutari anume lucruri organizate, ori
altele.

Perfecaunea omulut
Adeseori vedem atribuindu se omului o aa
zisti per/ectiune" . A asta nu póte fi deck re-
lativa sau comprativet. Unul pi:Ste sä fie mai
perfect decdt altul. Si, in tot cazul, de orice
grad ar fi perfectiunea cuiva, ea nu e per-
fectiune, deck in general pentru ómeni ; i a-
poi qi ac6sta nu p6te sá fie permanenta, din
oauzli cá pentru omul cel mai perfect vine
odata un timp, in care el se distruge cu tóta
perfectiunea lui.
Dar 6re general 'Rite fi vreodata macsimul
perfectiunii ? Cu greu am put6 spera una ca
acósta, din cauza scurtimii vietei omene;iti,

www.dacoromanica.ro
 53

din cauza nurner6selor neajunsuri de t6tA na-

tura, 0 din cauza tardivitNii progresului in
graduri de perfectiune.

Libertatea.
Când omul i0 perde libertatea, atunci oftéza
dupa ea, numind-o ideal al vietei ornene0i ;
cAnd Ansa o posede, n'are motiv de a o dori.
SA presupunem, cA nici un om nu e sub-
jugat , libertatea originala, naturalk nu e su-
grumata; i atunci nirnene nu va ofta duph ea.
Libeitatea e un ideal original §i necondi-
tionat ; o stare originala a omului , un ce,
care nu i se póte disputa cu ratiune nici
unui om.
Prin urmare, se cuvine, sâ combatem sela-
vajul, §i subjugarea de ori ce naturA.

CAutarea unei flinte su-

preme':
SA privirn cu microscopul o picAtura de
aria statuta in anume conditiuni; li vom ved6

www.dacoromanica.ro
 ,54

intr'insa o intr6gA lunae", fórte populatA cu

fiinte organizate si animate in seus multiplu.
Acesta este un intreg univers pentru minimele
fiinte dintr'insul.
Noi putern sA ne inchipuim, at unul din
locuitorii acelui mic univers ar incepe odatA
a face o predicA la adresa concetAtenilor sei,
indemnAndu-i, sA se la.,Ae odatA de copilAria",
de a crede, cA esistA vreo fiintA superióra
lor ; si cA ar sustind, din convictiune", cA
nu esistA nici o fiintA superi&A clasei lor.
DeodatA s'ar puté intêmpla, ca un verme,
ori o pAsArieä, un copil ori un orn adult si,
sfärArne inteo clipA acel nuniversa creslut sta-
tornic. Acésta ar puté convinge pe increslutul
microb, cA nu specia lui e clasa supremk de
fiinte din lume.
SA ne aducem aminte, dupá acésta, cA un
intreg orar locuit de milióne de 6meni, se
p6te distruge dinteodatà, de esemplu prin o
eruptiuno vulcanicA, ori prin alt eveniment
supravenit in cursul vietei planetare a pamên-
tului. Apoi se póte intArnpla, ca intreg pei-
mentul susOnut de cAtrA s6re sA, se distruga,
prin o intglnire cu un alt astru ; ori sA fie
atras, si Ea cadA pe el. Tot asa, mai departe,
sórele nostru, in al chrui imperiu trAim, face
parte, la rAndul sea, din o colosalA nebulósä,
compusA din nenumèrati sori, si pré usor 'Ate

www.dacoromanica.ro
 -55

'fi sustinut, si distrus, prin o toga" incom-

parabil superiórrt lui.
AcéstA scarei hierarhicei de trepte in seria
fiintelor se p6te continua si mai departe, f/r§,
sfarsit determinabil pentru noi.
[SI revedem ad cele de pe pag. 40, 41. etc 1.
Care om, care din acesti microbi ai pärnên-
tului, póte sA sustinii, O. el este in conditii,
de a se pronunta, in cunoftint'd de cauzet, crt.
specia lui e clasa suprema de organizme in
lume, li a alta fiintI mai superiórA nu esista?
Dar chiar daca oraul ar fi cel mai com-
pleas organizm din t6t 6. lumea, remâne si a-
tunci intrebarea, cA 6re o mass/ de substantri.
atunci e mai superióre 1, dud e constituitá in
zrupare zish organic( t?
Din ce punct de vedere ar ulna una ca
acésta ?
Póte pentru cA. numai in asemene consti-
tuire p6te av6 parte de fericire, si p6te face
bine i pentru altii ?
Dar tot atilt de usor 'Ate avid si in sufe-
rintä ; p6te ajunge la desperare, pAnit la si-
nucidere ; qi tot asernenea, póte face si altora
tele mai mari rele.
Noi póte numai din cauza deprinderii con-
siderrim, in órecare sens ca mai perfecte"
massele in stare organizatrt. i niai acésta n'o
facem fitril. esceptie. De esemplu, clack in ma-

www.dacoromanica.ro
 56

joritatea cazurilor, omul prefera, ce e drept,

sh-§i continue cursul vietei, nu e mai putin
adevèrat, ck vin i imprejurkri, in cari ne
'este mai nepläcuth viata cleat m6rtea sau
desorganizarea ; dud apoi chiar noi insine ne
curmam firul vietei.
Pkeentul e considerat ca o massk neorga-
nich. Dar care din noi ar puté uita, ch
mêntul esecuth niste actiuni generale f6rte
vi6e ? apoi ck el ne duce cu sine, ca pe niste
neinsemnate fire de praf aflktóre pe la supra-
fata lui I
El, ce e drept, nu are nobila" form& a
omului. E aprópe sferic. Dar gam, ct omul
numai din anumite cauze eficiente, din eredi-
tate, din uz, etc., a ajuns la forma actual&
a Ortilor sale ; cari stint ea niste aneese
organe aservite monarhului numit crier. Aoesta
Ansä, crierul, nu e departe de forma sferieä.
Jumkktile lui, lobele, chiar hemisfere se si
numesc.
Observkm, mai departe, ch i sórele 'Arta
forma apr6pe 8/erica , tot din cauze mecanice;
tot astfel e si marea majoritate a celorlalte car_
puri cozmice, son sau stele, planete, lune, etc,
Unele dominézei" asupra celorlalte, in
inläntuire hierarhiccl" , in Bens mecanic, elec-
tric, magnetic, chimic, termic, luminos,

www.dacoromanica.ro
 57

si, fära indoialä, si in alte sensuri, neintelese

de chtra mintea onzenéscei.
Dach fiintele cozmice mai mari nu se pre-
zinth in formele corpului omenesc, de aei nu
urmézh BA zieem, eh ele nu pot fi vii, nici
superióre ; presupunênd acésta nu numai cleat
in sens omenese, ci in sensul lor, bine inteles.
In tot cazul, considerând starea de cornbi-
na0e zish vitaltt, si starea anorganich, fiber&
de lanturile" vietei, liberh de ineonvenientele
cursului vital, nu putern decide in mod absu-
lut si general, care din done sthri e mai per-
feeth sau superiórh.

Fericirea.
Multumirea, plhcerea, sau momentele" de
fericire nu sant momente simple, unitare ; ei
stint cursuri, sau serii de momente ; si, in
realitate, fiecare om tinde A ajunga in o se-
rie de momente fericite, care sh dureze in tot
cursul vietei sale.
Astfel, in loc de a zice, eh omul are sco-
pul de a ajunge odatd fericit, e mai just sh.
zicem, ch el are seria de scopuri de a fi feri-
cit in tóth continuitatea cursului seu vital.

www.dacoromanica.ro
 58

Importanta este §i observatiunea, ca, pe

cat omul .ie afirt in o stare sau dispositiune
unifornui, sau in acelaq grad de mu4umire,
el f6rte curand ajunge a nu-1 mai sinzti ea
placut, ori cat de tare a fost acea placere la
inceput.
Pentru ca cineva sa simtei un curs de fe-
ricire, trebue sa trécä dela o stare la alta
mai apropiata de macsimul fericirii. Transi-
tiunea in acea directiune, sau transitiunea ascen-
dentei in acest sens provOca in orn mipare de
simtire fericit6. i tot astfel, vice versa, tre-
cerea in sensul opus, transitiunea descendenta,
provóca simtirea de durere, de suferinta, de
nefericire.
Prin urmare, de eke ori voim, sá simtim
o miqcare pläcutti, sa avem un moment de
fericire, n'avem deck sa provocam in simti-
rea mistra o transitiune ascendentii, adeca sa
trecem dela o stare la alta inspre macsirnul
de fericire.
In caz de nemultumire actuala, putem provoca
in simtirea nósträ acésta transitiune, ascendenta
mimai prin forta cugetgrii, dindu-ne adeca,
pent u cateva momente, la o stare mai nefericitei ,
apoi trecand dela ea la starea nóstra efectivä
mai putin nepläcutä.
In caz de stare actuala multumitI, voind sA a-
vem o nótiä miqcare de fericire, n'avem dead 85,
trecem mai antai la o stare inferiórA, fie prin o

www.dacoromanica.ro
 59

achimbare a imprejurärilor efective, fie qi numai

in gdnd ; qi atunci indatA avem deachisl calea,
de a efectui transitiunea ascendentd necerarI pen.-
try. fericirea doritA.

Stares, sau mai bine, faza de astäzi a orne-

nimii nu e definitivd. Progresul e in plin curs.
Unele WO ale omenimii au ajuns pe trepte
mai inalte, pe eand altele au remas mai pe
jos. Ori cAt de ineet AnO, omenimea in ge-
neral inaintéza ; i âncâ eu o repejune din ce
in ce tot mai mare.
Criminal itatea, §i starea selbaticd in general,
se póte combate si reduce, treptat, prin apli-
carea muncei numai la scopuri intr' adevër
folositóre ; redicându se, prin acésta, nivelul
economic, intelectual i moral al societ4ii orne-
nesti generale, fárà intrerupere.

Ce e Filosofie
Cugetatorii se silese a aduee omenirii foldse
generale; si aduc, ocuptindu-se cu eugetarea
despre originea lumii i scopul ei, despre spa-

www.dacoromanica.ro
 60

titd universal; despre baza esentiala a sub-

stantelor si a fenomenelor, ce intAlnim in el ,
apoi despre succesiunea fenomenelor sau asa
numitul timp ; despre cantiteiti, §i natura esen-
tialä a lor , despre natura fun lamentalà a sub-
stantei sau a materiei". Ei cercetéza, mai
departe natura leghturei determinante a unor
fenomene relativ la altele, determinate prin
ele, asanumita cauzalitate ; de asemenea, ei
studiazA valórea lucrurilor si a vietei, precum
si multe alte chestiuni de asemenea naturá
tundamentalà si generala.
Resultatul unor asemene lucräri intelectuale
se numeste Metafizica". Acésta este Filosofia
in intelesul cel mai strict al cuvêntului.
A lucra cu cugetarea, spre a lamuri ase-
mene chestiuni, se zice a filosoja ; iar chestiu-
nile de acéstä naturA se zic chestiuni sau
probleme filosofice. Tot asemenea si insAsi
activitatea acésta, sau si pärtile sau elemen-
tele ei se numesc lucrari filosofice. Infine, se
constitue un compled scientific din asemene
cercetäri , si acesta se zice stiinta cea mai
fundamentala, mai inaltà si mai generala. Ea
se numeste Filosofia ; .iar persónelor ca-ri se

www.dacoromanica.ro
 61

ocupri cu succes vadit cu acésta stiintl, li se

zice filosofi".

Cu cnv'entul filosofie nu totdeauna au aso-

ciat 6menii unul si acelasi inteles ; si nici
astäzi nu toti silnt de acord asupra acestui
punct.
Mai antäi SQ numia intelept, (sofos), orice
cugetiitor, care s'a distins de ceialalti mud-
tori prin natura activitatii sale intelectuale,
si prin o conduitA intehiptä.
Modestfa Ans h. a indemnat pe adearatii in-
telepti s4 se numésc h. numai douitori de inte-
lepciune, (filo sofoi), filosofi ; si, in consecinta,
silinta de a se intelepti s'a numit filosofia.
Cu timpul s'a numit tot cu acest nume 0
fructul sau rezultatul activitätii filosofice, adecii
totalitatea diferitelor ramuri de stiinta. Asa,
se numf. filosofie §tiinta generala de pe atunci,
cu t6te ramurile ei.
InOtatii Ans4 au desvoltat, in cursul seco-
lilor, ramurile filosofiei" ; si, de atunci in-
ace aplicarA numiri particulare fiedireia din-
tr'insele. Asa, ramura de filosofie, in care se
studiaz% legile vietei mintale sau coViente, se
numeste Psichologia. Apoi o ramur li. a
psichologiei, acea, in care se determinA, cum

www.dacoromanica.ro
 62

e mai just sa lucreze omul cu cugetarea, spre

a gasi adearul, in ori ce imprejurari, se
desvólta separat, si se numeste Logica ; iar
o ramura a acesteia, acea relativa la canti-
tati, sa desvólta apaite, sub numele de Mate-
matica.
Cercetarile asupra idealului celei mai per-
fecte concluite omenesti se constitue iu o ra-
mura particulara de filosofie ; si se numeste
Morala sau Etica.
Tot asemenea, principiile si legile frumu-
setei se constitue in forma de stiinta filoso-
fica ; si adsta se numeste Estetica.
In fine, complecsul de norme dezvoltate
pentru a dirige arta educatiunii de asemenea
se constitue ca stiinVi filosofica aparte, si se
mumeste Pedagogia, cu diferitele sale ramifi-
es Ouni, numite Metodologia, Didactica, etc.

In actualitate, relativ la lucrarile de naturti

Elosofica putem imparti pre ómeni in o scat%
sau serie de mai multe categorii ; §i antime:
O parte din ei nici nu viséza despre ase-
mile lucruri in tota viata lor.
O alta categorie, aulind cuvêntul de filo-
sofie, isi imaginéza ceva vag §i obscur , apr6pe
de idea de farmece.

www.dacoromanica.ro
 63

A treia categorie considerä pana si astäzi,

strict ca filosofie tóte ramurile atinse aci mai
sus ; adecá : Metafisica, Psichologia, Logica,
Morala, Estetica, Pedagogia, etc.
0 altit categorie deja de pe acuma denégA
cuvêntului Filosofie ori ce cuprins", zicând,
asa, in general, fait distinctiune si rezerva,
a Metafizica e o fantaziare desartâ ; iar cele-
lalte ramuri de stiintä pretinsA filosofica BMA
tot atâte stiinte sau discipline particulare.
In fine, acei, earl, lucrând asupra chestiu-
nilor metafizice, isi intemeezd operatiunile in-
telectuale pe ftiintele pozitive, fisico-naturale, si
le desvóltà in esactà concordantä cu bazele re-
ale, aceia fac aceea ce se numeste astäzi in
modul cel mai propriu, cu numele de Filo-
sofie.
Ilemâne iimpurilor viitóre a o ramifica si
pe Basta qi mai departe.

www.dacoromanica.ro
 64 .

Obscuritatea unor lucräri

filosofice.
Unele opere asupra chestiunilor filosofice siInt
greu de inteles; ba, uneori e chiar imposibil a le
patrunde. Despre asemene lucrAri se zice, a stint
obscure".
Acésta deriva dela mai multe cauze. Vom atinge
aci pe unele dintre acele, cari se par mai prin-
cipale.
1) Am aratat mai sus (pag. 3-7) legea univer-
sala a consecutizmului, 0 in special a actionizmu-
lui, dupa care, tóte fenomenele, fara orice escep-
tie, urmézä in mod succesiv sau consecutiv ; 0 tot
ce se petrece in univers, si se póte considera ca
obiect de cugetare, e un curs de actiuni, respec-
tiv o serie de asemenea cursuri. Autorii consi-
derati ca obscuri nu tin sémà de acésta lege fun-
damentalà si universall ; ci se sfortéza a cunóste
si a arlta diverse cursuri consecutistice de actiuni
drept obiecte, sau lucruri cu esistentl ficsatà.
Acuma, e nediscutabil, cä acele materii de cu-
getare nu stint obiecte perzistente, ci stint actiuni
curgatóre, nu lucruri, ci lucrari ; din acéstA cauzA,
lacarile citatilor autori ies gresite, false ; ;4. nu.
pot fi intelese", nici aplioabile la realitg,tile din
lume.
2). Am arAtat eu alt1 ocaziune, *) cl, fenome-
tiele psichice nefiind obiecte, ci actiuni, ele prin
limbei nu se pot comunica, ci numai a se dqtepta
in agentul conscient al altora; ca prin vorbire nu.
*) Fundament de Filosofie", etc. 1871.

www.dacoromanica.ro
 65

putem decât sa facem, ca i altii sg-si formeze acte

psichice analóge cu acele, pe cari le efectuim noi.
Fata cu acest adevgr nediscutabil, unii autori,
in filosofie i alte ramuri de stiintg, fiind con-
dusi de opiniuni abgtute dela legea consecutizmu-
lui, ii inchipuesc, el actele psichice in gene-
ral, si astfel ideile" lor, (find, dui:4 credinta lor,
neste lucruri cu esistentg aparte), s'ar fi putênd
esprima", incorpora", i comunica prin cuvinte ;
deci, ei insirg cuvintele respective, si spera, el
ele vor transmite ideile in mintea altora.
Ele ânsa, precum s'a aratat *) nu se pot trans-
mite, neavênd esistentg aparte ; i, din acéstg cauzg,
cetitorii roman adeseori farà resultatul dorit ; re-
inân un mare desert.
In asemene cazuri apoi, cei mai severi imputa
autorilor greu de inteles" obscuritate ; iar cei mai
indulgenti se esprimg, asa, cg, autorul e pré inalt",
ori profund".
In tot cazul, prin asemene procedare, scopul
propus nu se atinge ; folosul dorit nu se realisézg.
De aici resulta, ca trebue sg studiam orice chestiu-
ne in sensul legii universale a consecutizmului,
ori ce fenomen in sensul actionizmului ; iar când
voim sg, comuniceim altora cugetgrile nóstre, sg cgu-
tgm a-i conduce, sg-si formeze si ei cursurile de
cugeteiri cel putin aprópe egale cu ale nóstre.

*) A. se ved6 i brosura autorului: ,Reforma nietodulia

is atudii Ø pedagogie", pag. 11-20.
5

www.dacoromanica.ro
 67

CHESTION AR
asupra cerceteirilor precedente.

1). S'ar puté forma fenomenele din lume,

dach n'ar esista spatiul ?...
2). Spatiul este ocupat peste tot ?...
3). Ce ar urma, clack spatiul ar fi ocupat
peste tot ?
4). Ne putem imagina spatiul ca mArginit?..
5). Care este legea cea inteadevër univer-
saki ?...
6). Omul este ceva ficsat, neschimbiitor ?
ori e un curs de fenomene consecutive ?...
7). Pentru ce ómenii se intereskä in grad
suprem de specia omenésa ?...
8). Cum e mai stientific a studia pre ona ?
numai in sine singur, ori in raport cAtra lume
in general ?...
9). In ce constà erorile numite : geocen-
trizmul" , si antropocentrizmul" ?...
10). Parnêntul si omul, sant ele cu necesi-
tate aya, cum le cunOtem ? ori numai intru

www.dacoromanica.ro
 68

atâta, intru cdt un numk de anumite cauze

eficiente le face sa fie asa ?...
11). Totdeauna pamêntul si organizmele lui
au fost astfel, cum stint astazi ?...
12). Totdeauna ele isi vor pastra starea lor
de astazi ?
13). Dach odata viata actuala din sistemul
sórelui nostril se va stinge, nu se mai p6te
renoi un asemene eurs de viata, ori un altul?...
14). Ce stare !Ate fi considerata ca nor-
mala", ori preferabild?...
15). Stint superiori ómenii in töte privin-
tele, in comparatiune cu celelalte specii de
fiinte ?...
16). Care aparat e superior in organizmul
oricarui animal ?...
17). Póte träi ornul fará unele organe?...
18). Dar ford crier ar putó trai ?...
19). Dacii pe pamênt conditille fizice ar fi
altfel, decât sisint astazi, tot ap ar fi §i atunci
organizmele pàmêntesti, si in particular 6me-
nii?...
20). Putem noi proba, ca omul ar fi orga-
nizmul cel mai perfect din univers?...
21). Un orn este un individ in sensul pro-
priu al cuvêntului ?...
22). Fiecare om e un ce permanent in tótli
viata lui?...
23). Forma corpului omenesc e o forma nor-

www.dacoromanica.ro
 69

mala sau idealk ? ori-e configurat5, dupä anume

cauze eficiente?...
2 4). Diferitele aptituclini ale omului slant
perfecte i ideale, ori stint numai relative?...
25). I se p6te disputa omului libertatea?...
26). Omul are o naturà esceptionalet?...
27). Patera noi cunqte, cA nu este vreo
fiinta superi6rit, ori chiar supremli ?..,
28). Fericirea in ce constà? in anume stare,
ori in o trecere, sau in general in o miqeare?...
29). A ajuns omenirea la starea cea mai
perfectk de care e capabila, ori e in o faz1
de progres treptat?...
30). Ce fel de chestiuni siint in sensul cel
mai propriu elemente de Filosofie?...
31). Din ce cause luerärile unor filosofi
stint obscure ?...

www.dacoromanica.ro
 71

Orientati astfel asupra directiunii, in care

se póte cu mai multa esactitate afla pozitiu-
nea cea adevkatA, realei a peimentulul 0 a or-
ganiznzelor lui, incluziv omul, vom cerceta in
cele urmittóre, mai de aprópe :
Baza materialet a vietei psi-
chice,
InseW viafa psiehieet sau min-
talei ; §i, infine :
Se vor face unele aplicafiuni
pedagogice.

Xl

www.dacoromanica.ro
 P.AR TEA II.
Baza materiala a vietei psichiche.

www.dacoromanica.ro
 Imp ortanta crieruluï.
ConsidertInd viata omenésett drept scop, iatk
cum se esprimA Bachner despre crier :
Corpul animal ajunge la macsimul perfectiunii
sale in crier. Acesta este organul cel mai impor-
tant pentru viata animall Crierul omenesc este
creatorul tuturor lucrurilor sublime i mari, pe cari
le a produs omul pe pAmênt".
Un alt autor se esprimI asupra aeeluias object
in modul urmAtor
,,Crierul esta sediul intereselor mistre celor mai
Chiar sórta omenimii se MO de acéstä massb.
cerebrala de 1.450"10; si istoria omenimii e sà-
patá in el. Crierul e organ esential pentru esistenta
omenésca. El e sediul unic i esclusiv al sufle-
tului". Orice idei ii fac ómenii, tóte se nasc in
crier ; nici o specie de sensatiuni nu se formkg,
deck in el; nici o clasl de acte voluntare si de
miscare spontanee nu procede decit din el".
In fine, un alt cugetAtor zice asupra acestei
chestiuni urmätórele
Crierul-este templul lucrurilor celor mai inalte
din cele ce ne interesézà. Tóte multumirile nóstre,
corporale i intelectuale, in crier g5sesc solul con-

www.dacoromanica.ro
 76

venabil pentru a se dezvolta ; si tóte actiunile

nóstre, tot ce e mare si nobil, precum si tot ce e
mic si rbt, intr'insul isi ved incoltind primele lor
rädticini. Da ; fiirl indoialä; destinul intregului gen
omenesc este strins legat de o massa cerebrala de
aprocsimativ 1.500e'ne ; si istoria omenimii este in-
scrisä intr'insa.... In fiecare incretiturä, a enormei
mantii, in care planeta nóstrà este invelitä, se aratä,
intipäriturile aeestal organ ; care este fructul ultim,
si in acelas timp eel mai inalt, care e ineorona-
mental evolutiilor desvoltärii sale".

Sistemul nervos.
Formafiunea sistenzului nervos. Deja
din primul sta iu al formatiunii individului mile-
nesc, sistemul iliu nervos incepe a se distinge,
desvoltându-se destul de curbnd.
Primele faze de formatiune ale acestui sistem
siint asemänätóre la tóte animalele vertebrate ; ast-
fel, ca in mod anatomico-microscopic, un asemene
rudiment de sistem nervos al unui om, nu se póte
deosebi de acela al oriclrui alt animal vertebrat.
Deosebirea lor trebue sà constea in proprietätile
sau dispozitiile lor fiziologice, biologice, si psibice.
illateria sistemului nervos. Sistemul
nervos este constituit dintr'o materie rmile, necon-
tractilA; de o asa natal* cum stint ciierii si mt-
duva animalelor cunoscute in general.
Spre a ne face o idee mai clarl despre ea, sA

www.dacoromanica.ro
 77

observtim, cu ochii liberi i cu mieroscopul, in stare

naturalà, crierii i meduva diferitelor animale. SA
le esarninAni, in tóte chipurile posibile, colórea,
gradul de consistentà, structura phrticelelor lor, ete
Unele regiuni ale sistemului nervos siint mai
bogate in celule ; i aceste pärti se infatisaz4 ill
colóre cenuste ; altele stint mai bogate in fibre; si
stint de colóre
Locul si intinderea sistemului
nervos prIncipal. Sistemul nerves
superior ocupa tota cavitatea cutiei osóse supe-
rióre a capului (care se numeste craniu, tidvk
si tivga, testa, scafa, ori i scafarlfe). Acest
corp netvos se numeste encetal sau crier.
Prin deschiz4tura infero posterióra a cra-
niului, massa nervOsa se Continua, prelungin-
du-se prin cavitatea tubulara a colónei verte
brale, ocupand intreg acel tub. Acest corp
nervos, de forma a própe eilindrica, se MI-
me§te mdcluva spinald, waduva spinarti, sau
si maduva rachidiand.
Aceste stint principalele dOue centre ale
sistemului nervos, encetalul i mdduva spinal&
Atast din crier, cat i din maduva spinala,
ii iau originea, si se continua inafara de ele,
un num'er de mdnunche de filamente, cam de
aceeas materie, ca i centrele. Aceste se pre-
lungesc in diferite Ali ale corpului ; si se
desfac in mai multe regiuni, in ramificatiunile
br componente. Aceste apoi, la randul lor,

www.dacoromanica.ro
 78

se continuit, separate ; §i se desfac mai de-

parte, in fibre §i mai elementare. Prelungin-
du-se astfel, ele pkrund mai töte phqile cor-
pului, sfat*ndu-se en estremitätile sau cape-
tele lor esterióre, san periferice, unele pela
diferite organe interne ale corpului, pela
etc. iar altele pela diferitele organe perife-
rice sau est,rióre, cum sant : urechile, mem-
brana olfactivei de pe pare0i cavitOtilor na-
zale, membranele gustuale de pe lirnbt, palat,
qi partea superiórh a canalului alimentar ;
de asemenea la ochi, §i la suprafata corpului.
Acest sistem nervos 4i are baza in crier
§i in méduva spinalei ; §i de aceea se numete
in particular, sistem. nervos cerebro-spinal,
cerebro-vertebral, (encefalo rachidian, sau axa
cerebro-spinalo.
ststeinla lt,eruos slinpatic" san visceral.
Afaril de sìsternul nervos cerebro-spinal, se mai
formé7a in con un sistem nervos. Acesta se
constitue tot cam din asemene substantl, ca i cel
de 'ntrii. Baza lui este asezata pe pArtile esterióre
ale colónei vertebrale ; de aici el se ramificl prin
mAnunchese de fibre nervóse ; mai cu sémà inspre
orgauele interne ale corpului, cum sant stoinacul,
inima, pleonanii, organele respiratiunii, ale eircula-
fiunii, ale seeretiundor ; etc.
Acest de pe urmA sistem se numeste sistemul
(nervos) simpatie", sau marele simpatie".
Diferitele WO ale lui se constitue in numg-
rOse regiuni in formA de noduri qi nodulete, cari.

www.dacoromanica.ro
 79

se numesc ganglióne ; 0 din cauza acésta el se

mai nume0e 0 sistemul nervos ganglionar.
Volumul ft pondul crierului. Crierul
sau encefalul se afig invëlit in trei membrane supra-
puse ; t,3i, cu ele cu tot, ocupg tótg, cavitatea cra-
niului. Astfel, capacitatea caviteitii craniane repre-
zintg aprópe volumal crierului; cgci dintr'insa se
scad numai la 157,, care reprezintg, aprocsimativ
volumul m embran el or.
Encefalul ajunge la dezvoltarea sa aprópe coat-
pletti mai curend, cleat tóte celelalte pgrti ale
corpului ; i anume pela anal al 8-le al etrttii co-
pilului. Vol/mu/ acestui organ ansg nu e egal la
tóte persónele; ci variazg, de ordinar de pe la
1,300cmc pang pe la 1,500cmc, i mai mult.
Pondul lui este la unii 1,300 grame, iar la altii
mai mare ; pang pe la 1,500 grame, i mai mult.
Cu cat specia animalg e mai sus pe scara dezvol-
tgrii inteligentei, cu atata enctfalal seu reprezintg
o mai mare portiune din pondul total al corpului
intreg. Astfel, de es., encefalul elefantalui, fiind
de 41/e pang la 5 chilograme, e, cu tóte aceste,
numai 1/500 parte din pondul corpului seu intreg ;
pe &and pondul encefalului omenesc nu e, de or-
dinar, de cat 11/2 chilogram maximum, 0, cu tóte
aceste, reprerintg. aprocsimativ 1/37 parte din pon-
dul corpului intreg.
Dupg aceste date, dad, encefalul ar trebui sg
reprezinte la om acela4 raport cgtra, corpul intreg,
ca gi la elefant, ar trebui sg se intêmple una din
demo; adecg, ori sg, se reducg encefalul lui ceva
mai jos decal la 1/10 parte din ceea ce este; ori,
phstrandu-se mgrimea ordinarg a encefalului, el

www.dacoromanica.ro
 80

fie corpul omului in total de 10 ori mai mare de-

atTeste ; ba 'Ana ceva mai mult.
Unii ómeni cu o inteligent6, sau forta mintal
estraordinarà au avut si encefalul dezvoltat in m6-
Burl corespu00óre ; de es encefalul celebrulu
naturalist francez Cuvier avu pondul de 1,830
grame, iar al marelui poet englez Lord Byro,
chiar, 2,238 grame
DuO, etatea de 50 de ani, encefalul omului in-
cope 'a scdé.

Formatiunea de organe
nervöse.
Deja in epoca formatiunii sale, sistemul nervos
incepe a se constitui in diferite organe distincte ;
si astfel, in epocele urmätóre se gäseste divizat in
urmätórele pArti principale :
Crierul mare. Acest organ nervo.,
ocupa t6t6 partea superi6r4 a eraniului, sau
a capsei sau cutiei craniane, in adâneime cam
de 121/2 .centimetri. Diametrul mare, longi .
tudinal, este in directiune antero-posteriórb,
la 16 centimetri, iar cel mai mic, latitudinal,
la 14 centimetri.
Pondul crierului mare e 7/8 parte din to-
talul encefalului.
Pe linia sa medianä antero-posteriórit, crie-

www.dacoromanica.ro
 81

rul male e despartit aprópe pe tóta adanci-

mea, astfel, ca reprezinta dóuè jumatati late-
rale, asazise lobe, sau hemisfere Deregulate.
Suprafetele amênduror acestor lobe sAnt
brazdate de numer6se adáncituri Deregulate,
in forma, de val. Une le din aceste brazde se
adâncesc considerabil in interiorul lobelor ;
astfel ele impart regiunile lor esterióre in un
mare riumèr de proeminente cu forme lunga-
rete neregulate.
Aceste serpuituri ale massei Dervóse in di-
ferite forme se numese circumvol
Din cauza acestor numeróse i adânci
turi si indoituri a paturei superficiale, acésta
turi, in tóte intinderile ei, este de vro 10 ori mai
mare, decât e simpla suprafata sumara a crierului.
Crierul ut le. Sub partea occipitala
sau posterióra a lobelor crierului mare se ga-
seste un parete membranos ; iar sub el o
massa nervósa mult mai mica decat crierul
mare ; si din acébta de pe urma cauza, acest
corp cerebral distinct se numeste crierul mic,
sau crierasul ; (cerebelul).
(La adulfi, pondul !Au se rapórta la pondul
arierului mare ca 1 la 8%).
Ca si crierul mare, si crierasul este despartit
in &Sue lobe ; fiind si aceste brazdate in diferite
forme.
1116cluva alungita. Dela partea
6

www.dacoromanica.ro
 82

infero-pesterióril a encefalului se incepe un

corp nervos in fornah lunghréth, continuandu-
se pana in afara din craniu inspre colöna
vertebralh. Acest corp se numeste vaduva
alungitei sau medula oblungata. Ea prezinth,
la partea sa superióra ca o bulbuchturh, de o
configuratinne particularä ; si acésta se nu-
meste bulbul rachiclian.
illecluva spinalci. 1116duva alun.
gith continuata pe sub crieras qi iesind din
craniu, dela prima vertebrh cervicalh injos se
suptikti, si se prelungeste, in formh apr6pe
cilindrich in tot tubul colónei vertebrale; pana
la inceputul vertebrelor lumbare. Acest corp
nervos se numeste naduva spinald, sau mh-
duva spinArii.
Encefalul §li naduva spinalci constitue bazele
sistemului nervos ; si din acéstä cauzh, se nu-
mese centre nervóse principale.
Pentru mAntinerea. cursului vietei prin respi-
ratiune, cel mai principal organ cerebral e
mk/uva alungitei. Din cauza acésta, ea se mai
zice si nodul vital.
Alte corpuri celebrale. Mara
de crierul mare si cel mic, si de mkluva a.
lungith, encefalul mai prezinth Mich si alte
WO cerebrale distincte, avênd diferite forme.

www.dacoromanica.ro
 83

Coloratiunea substantei
nervöse.
Unele regiuni ale centrelor nerv6se, qi mai
cu sénatt struetura interióret a encefalului, p6rth,
in mësurh preponderantä, coloratiune albei.
Tot astfel se inflitosaei colorate si pIturile
esterióre ale meiduvei spinale. Alte regium ¡Ant
de col6re cenusie. Aceste stint peiturile dela
suprafata crierului, adânci de 2112 milimetri
aprocsimativ. Acéotb: de pe urnatt colorqiune
se mantine si in paturile din brazdAturi si
adâncituri involtate chiar precum i in par-
tea interiórei a meiduvei spinale.
Membranele, ce invèlesc cen-
trde nerv6se. Fiecare lobâ a crieru-
lui mare si a celui mic, i fiecare semicilin-
dru al mhduvei spinale, se aflä indite in ate
trei membrane particulare.

Calule 0. fibre nervóse.

71.12=10.

Substanta nervósä este constituitri din o

teshturä compusä din niqte corpuscule de dife-

www.dacoromanica.ro
 84

rite forme rotunde, si cari se numese celule.

Ele au diametrul aprocsimativ dela 0..03 pfina,
pe la 0.1 din milimetru.
Dela celule porneso niste prelungituri ner-
TtSse, in forma de firis6re ; si se numese fibre.
Ele tree dela o celula la alta, precum si la
alte parti ale corpului. Grosimea lor variaza,
de la 0.0011 papa pe la 0.02 din milimetru.
Substanta cenufie e, in nfésurii preponde-
rant4, celu1ó.0, iar cea alba mai mult fibrósei.
Unii fiziologi evaluéza numkul celulelor din
patura eorticala cenuie la 500 milióne, §i mai
bine ; iar fibrele din crier la un miliard ; alOi
dau numk duplu pentru fibrele cerebrale.

Nervit7.11721:132172C

Fibrele nervóse pornesc dela centre eke mai

multe impreuna, in diverse cantitati strinse
in forme de anopisbre, impletituri, sau ma-
nunchese ; si la unele distante dela centre se
des part in grupe subdi vizionare.
Cilte un asetnene cordon sau manuncheq de
fibre se numeste nero ; ,i s'a constatat, ca, la
eonstituirea crt e uuui nerv se intrunesc in
formá de manunchiu mii de fibre singuratice;

www.dacoromanica.ro
 85

qi alth dath zeci de mii ; Ansa, farh de a se

contopi ori confuziona in o massa omogena.
Ele, dincentra, de 0 se afla asociate, par a 0
pastra, aparte fieeare, individualitatea sa, ne-
confundath cu celelalte.
In special, dela diferite regiuni ale crierului,
isi iau radacina sau originea cate 12 peirechi de
nervi, se continua, iesind in directiuni diverse, si
prelungindu-se inafarA spre periferie, pima la di-
ferite organe corporale speciale
Din meiduva spinalei i din prelungirile ei infe-
rióre asemenea isi iau radhcina sau origine in to-
tul 31 parechi de nervi; si anume, prin desehii--
turile laterale dela vertebre se afla iesite, pe de-
adrepta cite o pareche, si pe de a stânga dease-
menea cite o pareche de rädäcini nervóse ; cite
o reiacinal din laturea anteriórei, iar una din la-
turea posteriórei. Nu departs dela iesirea lor din
colóna vertebrala, cele deme rádacini se intalnesc,
se asociaza, si se &en asa continuate n ni de-
parte, cite un asemene nerv colectiv la k-tangs,
iar altul la drépta; ramificându-se in alte locuri
in grupe si cordonete subdivizionare.
Ramifickqiunile nervilor cerebro spinali se in-
tilnesc in mai multe locuri cu acele ale siste-
mului simpatic sau ganglionar; si prin acésta,
cele dónè sisteme de nervi vin in ra .1 orturi
unele eu altele , ei se influentéza reciproc in
mai multe sensuri.

www.dacoromanica.ro
 86

Funetiunile sistemului
nervos.
Crierul mare. Mai multi invètati
specialisti *) au facut obdervatiuni si esperi-
ente asupra diferitelor organe nervóse, i au
gasit interesante date, cari probéza, cum di-
versele acte mintale depind de acele organe.
De esemplu, dacä unui animal ii lipsesc amân-
d6u6 lobele crierului mare, ori stint vatamate, com-
primate, etc., animalul póte urina a face miscgri,
chiar a le coordon a ; timsä nu arat5, capacitate de
simfire, de intelegere ; nici nu 'Ate da impulz pen-
tru inceputal m4cArilor.
In particular, la ómeni cu simfirea 0 inteligenta
anormali, turburatA, ori lipsitei cu totul, dupa dis-
secatiune, s'au glsit in stare anormald lobele crie-
rului inare ; fiind tóte celelalte pArti ale corpului
inti cg in stare normarei.
Din asemene constatAri, si altele, nu nu-
mai ca se p6te conchide, ca crierul mare este
organul principal si dominant, ba chiar esen-
tial ; dar se vede un lucru de o categorie
particulari) , si anume aceea, a crierul nici
nu póte fi considerat numai ca trépta supe-
rióra din aceeas scara cu celelalte aparate ;
se !Ate zice, ca el constitue o fiintet de o
categorie (leosebitd. El e singur o fiinta a parte;
*) 1 ourens, Bell, Maudsley, Bastian, etc.

www.dacoromanica.ro
 87

§i celelalte organe anecsate, asazise prop ale

corpului, servesc ca mijlóce in raport catil el
ca scop.
In acest sens unnéza, sà-1 consideriim mai
de amènuntul.
Crierul, singly.. Sa presupunem, cA in-
tr'un moment dat am considela crieiul, sin-
gur, cu totul separat, ffträ comunicatiune sau
raport fiziologic, nici macar in raport anato-
mic, cu restul corpului, si cu celelalte organe.
In asemene stare de totalà izolatiune, sim-
tirea lui generalA n'ar puts fi specializatà prin
nici un alt organ ; dar capacitatea de simtire
probabil nu i-ar lipsi cu totul. Supus Ansä la
neintrttrupta descompozitiune, 0 la influentele
esterne, fOrte curAnd i s'ar turbura capacita-
tea de a simti ; si, in total s'ar afla redus la
disolutiune, la incetarea functiunilor sale cere-
brale. El ar trece prin transformatiunea nu-
mitä n2órtea.
Pe cand crierul se a-flà imbracat cu reténa de
vase sangvine nutritive numita pia mater, el isi 'Ate
oontinua viata ea crier omenesc.
Daca un crier ar fi lipsit de ósele craniane, ori
de membranele, ce-1 imbracA si-1 protejazà, (arach-
noida i dura mater), la zguduirile de 6re care vio-
lenta, el s'ar puté dezorganiza Prin ele Ans5., el
isi conservä constituirea sa normalA.
Cand inima, ori vasele conducatóre de stinge in
conditii favorabile ar lipsi, ori ar fi dezorganizate,

www.dacoromanica.ro
 88

crierul, lipsit de caldura, si nutritiunea, ce-i con-

vine, móre instantaneu, in loc de a functiona.
(V. aci 4 i pag. 34-37).
Crlerul mix si nzeiduva spi mild. Dupa
diferitele cercetari si esperiente, s'a védut, ca, (lama
lipseste crierul mic ori m&luva spinaltz, ori stint
turburate, lezate, etc. inat nu pot functiona in
modul uzual, normal, atunci Inzhdar crierul mare-
stie, ce fel de impulz sa deo pentru miscare, si
chiar da asemene impulz, caci miscarea nu se póte
coordonct si indeplini. Avênd Ansa omul la dispo-
aitiunea sa asemene organe nervós , ele pot coor-
y

dona miscarile intentionate.

Meiduva alunglki fl bulbul rahldian.
CAnd ar lipsi maduva alunyita, cti bulbul ra-
hidian, ori s'ar afla in stare anormala, atunci a-
paratele respiratorie n'ar avé, cine sa le reguleze
miscarile respiratiunii ; si astfel, sAngele vênos,
nefavorabil, neputêndu-se transforma in shuge arte-
rial, favorabil vietei, orierul móre imediat. Avên-
du-le Ansa la servicia, el isi continua viata in mod
normal.
Nervli ntotort. Unii nervi, cum de es.
acei celi iau radacinile dela partea de dinainte a-
macluvel spinale, par a conduce mai cu sérna im-
pulzurile pentru micare a unor parti sau organe
periferice ale corpului ; caci, fiind turburate in ori-
ce mod, asemene miscare nu se 'mite aduce la in-
deplinire.
Din cauza acésta, asemene nervi se numesc nto-
tori sau miscAtori, centrifuyi sau centrifugali.
Nervii senxitivi. Deosebit de nervii mo-
tori, eentrifugali, esista o clasa de nervi, cari, fl-

www.dacoromanica.ro
 89

ind escitati la capetele lor esterióre, periferice, con-

duc iritatiunile inspre organele nervóse eentrale ;
in special la crier. Acesta. apoi, in urma sosirii
iritatiunilor, simte, i distinye modul excitatiunii
provocate in el.
Nervii de acéstä categorie se numese senzitivi,
centripetali. Unii dinteinsii isi iau rädäcinile lor
din partea posterióni a mäduvei spinale.
Sistemul nervos al marflul simpatic.
Intêmplându-se vreodatä, sä crierul la dispo-
zitiunea sa sistemul nervos simpatic sau ganglio-
nar, in asemene caz, n'ar avé eine BA diriyei func-
funea diyestiunii, a circulatiunii, etc , si astfel el
ur muri in scurt timp. Pe eat Awl are la dispo-
zitiunea sa pe acest administrator al Au in amin-
titele ramuri, el póte sá trléscA inainte in mod
normal.
Din cauza acestui raport al simpaticului cu sis-
temul viscerelor, el se mai zice si sistem nervos
visceral

Rezumat asupra sistemului

nervos.
Organul adev6rat psihic este crierul »tare.
Crierul mic sau orierasul functionézá ea un
subaltern al seu, mijlocind regularea miscárilor in
genera Meiduva alungitei, on bulbul rahidian,
se yoke considera ea alt subaltern, care regulézi
in special misc6rile rispiratiunii. Mäduva spi-

www.dacoromanica.ro
 90

nalei coordonézA miscarile in general, operand si.

nzijlocire dela escitatiuni la miscAri.
Sistemul nervos simpatic sau visceral coordo-
IAA, functiunea nutritiunii si a circulatiunii.
Nervii sensitivi propaga iritatiuni dela periferie
inspre centre; iar cei motori conduc inafarà, im-
pulzurile pentru miscare.
Celelalte organe, precum : muschii, 6sele, etc.,
stint subordinato crierului, mai strict, cleat niste
sclavi. Ele simt ca niste adev6rate proprietati, de
cari el pare a dispune in mod autocratic.

Lupta pentru viatA.

Un conglomerat de substante necapabil de

iritatiune nici de simtire remttne nepasator
fatà cu atacurile esterne si cu alterärile in-
terne.
Insä un complecs de substante constituite
in formä de organizm, dotat cu aptitudinea
de iritatiune, dispus a efectuf reactiuni, indatä
ce se simte atacat de vreun agent mecanic,
chimic, electric, etc., ori simte opertmdu-se
in interiorul sëll o alteratiune eontrarä inte-
resului vietei sale, prin acésta, indata se pro-
vóca inteinsul o reactiune defenzivä sau re-
paratóre in contra intêmplärii nefavorabile ;

www.dacoromanica.ro
 91

ori o dispozitiune de a se acomoda el mediului

ambiant i conditiilor momentane, ce-1 ating.
Unii din agentii atacatori sau escitanti a-
ting capetele periferice esterne ale nervilor
senzitivi, iar altii capetele lor periferice in-
terne, viscerale.
Iritatiunea se conduce prin acesti, nervi
in meiduva spinalei ; ac4sta, adusä in actiune
nervósa, escita nervii motori ; iar dinsii aduc
in miscare diferitele organe interne si esterne,
prin cari apoi se indeplineste actul sau raisca-
rea defenzivä ori acomodatiunea, fa ta. cu reul
amenintator.
De esempla :
Crescand lumina incidentit in ochifi, in detrimen-
tul lui, irisul se dilata inspre centrul seu, facilnd
prin acésta, ca pupila sA devina mai restrinsa; ffi
astfel, interiorul ochiului sit fie protejat.
Cresterea temperaturei face, ca atractiunea" re-
ciproca a elementelor de tesàturi e scadl, crescând
repulziunea" lor reciprocA Prin acésta, funotiu-
nile lor se dissociazA, si se pot dezorganiza i e
de insemnat, cii hipertermia, sau aldura escesivit,
face, ca sistemul nervos sa se dezorganiseze mai
curênd decât ori-care alt organ eau aparat.
aceste cauze, la un atac prin asemene in-
fiurlita distructivd, organizmul respunde prin acte
contrare, prin impedecarea atacului, ori prin fuga
sau depArtarea din local nefavorabil
Apropitindu-se un lucru de ochii nostri, se face
cu tepejune miscarea de a inchide pleópele.

www.dacoromanica.ro
 92

Cand un corp irita aparatul respirator, se pro-

velcA miscarea espulzandu-se corpul nefa-
vorabil, ce s'ar fi gasind in acele regiuni.
Vérmii intestinali miscandu-se in interiorul cor-
pului, se provóca o micsre generala convulziva,
ca in scop de apärare.
Substantele alimentare gilsindu-se in contact cu
partile interióre ale gurei, provóca com-
plicate ale deglutitiunii (inghitirea); a ceste, la rân-
dul lor, ocazionézg o altá serie de miscari in di-
feritele pärti ale aparatului alimentar, contractiuni,
secretiunif etc.
Prin iritatiunea laringelui, ori si a altor organs
interne, se provoca uneori o miscare complicata a
mai multor aparate, producând vomatul. Prin al-
tele se provócil miscArile clscatului, stränutatul,
sughitul, etc.
Un animal decapitat, find escitat, esecutá unele
misari ca adaptate la scopul defenziunii sau con-
servitrii sale.
111ifeCtri, refleese. Corespondenta
de asemenea mi§Thri se face fárá stirea, Pal
judecata agentului cerebral sau mintal ; si lard
vointa lui. Ele se indeplinese imediat dupä esci-
tatii, cu repejunea curentului nervos (25' 50'
pe secunda . E de observat, ca ele se aduc
la indeplinire chiar Ø in contra vointei per-
s6nei respective.
Asemene corespondenta de acte centripeto-
centrifugale se numesc acte sau miscdri re-
fleese, i actiuni reflecse.

www.dacoromanica.ro
 93

IJneoii, v6dénd unele fenomene, ori, in gene-

ral, gândind la niste intêmpläri particulare, acéstA,
actiune a nóstra ne aduce unele organe in miscare
reflecsA ; cum, de es. vedem pe altul asand, ori
gilndim la ascatul altora, i ne vine si nim6 esci-
tatiunea de a cAsca; vedem pe altii plângând ori
ri4ind, etc , i imediat se provóca si in noi dispo-
zitiunea de plans, Hs, etc Când ne superlm de
ceva, ni se aduna sângele in fatl ; ne sp5riem
de ceva, si sángele dispare din fata nóstrl. Ne
loveste ceva colóna vertebralâ, si noi' ii miscâm
partea de mijloc cu repejune inainte.
Se intêmplti, de numai gândim la ceva repul-
ziv, si ne vine si m5u6 dispozitiune de aversiune ;
gándim, CA ne aflâm pe marginea unei prApâstii,
si ne vine dispozitiune de ametéla sau virtej
Ne surprinde o intêmplare cutremurâtóre, i noi
tresärim. Gândim la o intêmplare miscAtóre, i ni
se provócA vOrsare de lacremi.
Alta datil, ni se causézà, o emotiune de bucu-
rie, i noi esciamam, cântäin ; ba, ince-
pem a si salta.
Cazurile, in cari miscärile stint provacate,
s'ar puté numi actitnn reflecse imperative sau
pozitive.
Afara de aceste ânsä, imeori activitatea ner-
vbsä se ezereitä in senz negativ, inhibitiv ;
adecä opreste unele mirari sau funetiuni anu-
mite. De esemplu : emotia tare, spairna, etc.,
turburä i impedecei secretärile gastrice oprind
astfel digestiunea. Ele opresc si secretarea sa-
Evora. Vointa tare pOte impedeca momen-
tan tusa, cäscatul, vomatul, stränutatul, etc.

www.dacoromanica.ro
 94

Varietatile actelor reflecse.

Aetele reflecsé variazei dupâ mai multe puncte
de vedere. Si auume :
Uneori ne vine o escitatiune mai energica,
mai indelungata ; alteori ea este mai slabâ,
de o durath mai scurth ; uneori, ea ne vine
cu o repejune mai mare ; alteori inteun mod
mai lent.
In unele cazuri ni se aplicâ o singurà a-
tingere ori lovitura ; alteori aceste se repetà.
De alai parte, unele celule atinse stint mai
usor escitabile ; altele nu se escitti eu aceeas
facili tai e.
Din aceste puncte de vedere, rè'spunsul de
tnipare provocatà in mod reflecs corespunde
cu escitatiunile si cu celelalte conditii, in cari
ea .,e produce ; si anume, ea va fi cu attita
mai considerabilil, cu cat escitatiunea inci-
dentà va fi mai energicA, mai indelungata, si
mai repecle ; si eu cAt celula,care va primi
escitatiunea va fi de un grad mai mare de
iritabilitate.
De ordinal., miscarea rèspundkóre durézà
mult mai mult decât escitatiunea provocatóre.
Ea apoi, la rândul ei, percurge dOue periOde
distincte. Primul period, dupa eseitatiune, e
periodul cresterii sale, si e mai scull ; aldoile
e periodul descresterii, si durdzA mult mai
rnult.

www.dacoromanica.ro
 _95

Din punctul de vedere al consecintelor lor,

actele reflecse variaza in modul urmAtor :
ITnele escitatiuni incidente nu aduc in mig-
care reflecsa, decal pe unele elemente imediat
adiacente, propriu vecine. Aceste se pot numi
acte reflecse simple, locale. La altele, mai
forte, migearea provocata se propaga in tóte
directiile in forma radianta, pana la o limita
órecare. Aceste se pot caracteriza de mirari
irradiante.
0 specie de escitatiuni provócri zguduiri
prelungite, in tOte partile corpului; din acéstä
cauza, ele s'ar puté numi niirAri reflecse
totale.
In fine, alte specii de escitatiuni provoca
migcarea mai multor grupe de organe, cari se
afla departe unele de altele, gi fara connecse
sau legatura anatomicA imediata unele cu
altele.
Ele vin in miscare, ea dupa un plan ; qi
de aceea s'ar puté numi coordonate.
Actiuni instinctive. In curgerea
timpurilor se intêmpla, ea animalele in gene-
ral, gi aga in special omul, repetéza unele serii
gi grupe de actiuni reflecse de nenumèrate
ori ; gi prin aceste repetfri, in curs de nenu-
nArate generatii, se face o deprindere, eredi-
tata gi perzistenta, de a ezecuta, asemene serii

www.dacoromanica.ro
 96

qi grupe de actiuni reflecse, apte de a servi

la un scop ; si cu bite aceste, tot fArri dal%
cunostintA, si bit o pliinuith vointa din par-
tea individului, in care se ezeouth:
De es. La escitatiunea numita fórne" anirnalul
cautei substante nutritive ; si, gasindu-le, le ocupti,
si le consuma
Ca esenzple mai variate, sa urmarim in activi-
tatile lor, albinele, furnicile, paiagenii, castorii, an-
dunelele, si alte paseri migran e sau calátóre, etc.*).
Cine tine un ane, care il cunóste de stapân,
si ii este devotat, and ridica un baston asupra
lui, cu amenintare de a-1 lovi, póte observa, ca
animalul incepe a treinura.
Noi, címenii, a,nd ne vedem atacati pe neastep-
tate, fie de catra o ilinta viie, fie de catra un corp
brut, care cade spre noi, ridicam, WI reflecsiunea
si decisiunea ordinara, bratul nostril in fata agen-
tului amenintator.
Tot asemenea, când se intêmpla, de cadem jos,
pe neasteptate, intindem milna inainte, cu repe-
june, sprijinindu-ne pe ea.
Copilul nou-nascut, escitat prin gme, incepe a
esecuta miscari refiecse in asa grupare, a inde-
plineste in regula actiunile necesare pentrn a suge.
Astfel s'au format deprinderile complecse
s'au mostenit, s'au adaugit si modificat im curs
de epoce neinchipuit de lungi, in generatii
nen nférate; inat astazí ni se par a fi coor-
donate cu inteligenta, si voite ea determinatä
* A so vedé Romenes, Ba tian, Lubbock, Richet, etc.

www.dacoromanica.ro
 97

precisa deciziune ; cu tóte eh aceste de pa

urmh conditii nu se pot constata.
Asemene specii de aete se numesc de or-
dinar acte instinctive.
Distingem, prin urmare, pe de o parte, acte
reflecse simple, sau de graduri inferióre, i, pe
de alth parte, grupe i serii de actiuni reflecse
mai complicate, cu aparenta de coordinare in-
teligenta si vointa efectiva, sau fapte in-
stinctive.
Ainênd6u6 aceste clase de mischri se pro-
v(Sea adesea prin niste escitatiuni cu totul ne-
inbeinuate. Sistemul nervos Ansa prezinta par-
ticularitatea, ca escitatiunea initialh pare a
destepta sau pune in libertate i actiune o ener-
gie mare, care sta de altmintrile neactiva, ca
latenta ; in asemhnare cu un depozit de substante
esplozibile ; cari, la o minima provocare, izbuc-
nesc eu o violenta 1.urprinzatóre.
In rezumat, vedew, ea dela periferia esterna
si dela cea internh, dela viscere, vine la ma-
duva spinala un neintrhrupt flues de escita-
tiuni ; aduchnd-o in o continua activitate ner-
vósh. La rAndul ei, ea mijloceste intre irita-
tiile venite prin nervii senzitivi i intre misca-
rea nervilor motori. Acest complecs de miscari
se póte zice un reflucs nervos ; desteptAnd di-
feritele orgaue, i aducAndule in activitate.
Dela maduva spinala se due curenti nervosi
7

www.dacoromanica.ro
 98
..."-",.-v.,

vi la crier ; stabilind astfel o comunicatiune si

corespondentd generald.
Prin asemene sistem de fines nervos §i re-
fines motor, se ingiatine o continuä legaturA
viie intre diferitele organe ale corpului ; si
astfel, se asigurei unitatea cursulni vietei lui7
pant la limitea numitA. mórte.
Acest total de fines si refines, parte vegetal,
0 parte animal, constitue fundamentul general
al vietei omului.
Pe acésth baza se intemeézil, si. se dezvi5ltii
un nou complecs de fenomene : acte, eari se
indeplinese eu ennostintei liimurità din partea
agentului mintal dominant in persöna omenésc&
respectivä.
Aceste de pe urmA fenomeue sAnt misc6.-
rile cerebrale elementare, cari re numesc sen-
zatiuni.

Senzatiunile,
In sistemul nervos se prov6c5, eseitatiuni
in general prin influenta diferitelor WO ale
corpului, când aceste vin, din ofice cauze, in
diferite stäri de miscare, ori de ficsatiune mai
indelungatli.

www.dacoromanica.ro
 99

Acésta se ocazionézA prin schimbarea tern-.

peraturei, prin alterarea respiratiunii, a cir-
culatiunii §i nutriiunii, i mai cu gniA prin
micari musculare, involuntare §i voluntare ;
apoi prin abaterea sistemului nervos insqi dela
stArile si functitmile lui ordinare sau normale.
Senzatiunile termice sau calorice. TTn e
specii de escitatiuni se prov&A in sistem
nervos prin schimbarea temperaturei corpulu ,
in intregul, ori in parte.
Când temperatura sangelui, ori a altor el--
mente corporale interiOre ori i a tegumen-
tului dela suprafatA, scade, ori crefte eu 1, cu
2, cu 3, 4... grade, asemene schimbari
nervii senzitivi in senz corespundkor ; provo -
cand iritatiuni specifice, alteratiuni
moleculare. Aceste se propagA apoi, ca un cu
rent nervos, panA la crier, i prov6cA
sul curente cerebrale corespunpóre. Inteinsul
se causOzA apoi, prin aceste, o repercusiune,
care pro vt5cA in agentul simtitor o emolinne
specifica rezultauta. Pe acésta el o simte drept
senzatiunea sa termich, de rece", ori de eald",
in diferite graduri.
Se intêmplA uneori, ca respiratiunea sA fie
impedecata, ori cA omul sit nu aibä aer
curat si sufieient pentru respiratiune. Prin a-
semene imprejurAri se provócii in nervii sen-
zitivi o escitatiune specificA ; i, prin inter-

www.dacoromanica.ro
 100

mediarea crierului, se destépta in agentul sim-

ptor o senzatiune corespunytóre a lui.
Aparatul alimentar ajunge, in unele cazuri,
din órecare cauza, in stare de turburare sau
alterare a functiunilor sale ; pri e lipsit de
substante nutritive, (av'end de rezultat senza-
tiunea de fórne", nsete", etc.) ; ori ca,
din contra, aparatul e pré inchrcat, (satiare,
suprasEqiare, etc.). Alta data o cauza órecare
aduce in o energica mipare involuntani, pa-
sivh, ori ce wirp ale corpului ; alterand, prin
acésta, pozitiunea murhilor, §i a altor ele-
mente corporale, (cum de es. la oftat, la
suspin, sughitat, stranutat, tusk cäscal, etc.).
In asemene cazuri, se provOca in ageutul
simtilor eke o senzatie particulara.
Adeseori ne aducem corpul noi inOne, in
mod voluntar, in mipare ; §i anume, cand
mergem, ori alergain, facem gimnastica, mun-
cim, ne luptam, vorbini, cantam, etc. ; când
apol urmézà, ca rezultanta mintalä, senzati-
unea de placuta dispozitie, respectiv oboséla,
durere, etc.
Pe langa. tOte aceste moduri de escitatiuni,
se intampla alte dati, ea. ni se aplica asupra
unor parti sensibile, adeca provNute cu nervi
senzitivi, lovituri, ori raniri, presiuni, tensiuni,
sfaqieri, ruperi, intepaturi ori persecatiuni,
f;1 i leziuni ; ori ni se aplica n4te lovituri de

www.dacoromanica.ro
 101

curenti electrici ; uneori se intêmplä de ni

se inflarnézh unele organe, se dezorganiz6zA,
se contuzionézä, se ard ori se congelézh, sau
ingliétä ; ori ch se tin ficsate timp mai inde-
lungat.
Prin asemene afectiuni si Witämäri se pro-
vokä in agentul simtitor, diferite senzatiuni,
mai adesea nepläcute, dureróse, in diferite
graduri de intenzitate.
Infine, se póte intêmpla, sä se altereze, in-
tr'un sens ori intealtul, functionarea ordinarä,
'normalA, a insusi organelor nervóse ; de es.
prin temperaturà nefavorabilà, prin accelera-
rea curentelor nerv6se, prin tiezordonarea de-
cursului lor ; prin lipsa de sAnge, prin deve.r-
sarea de sAnge in materia cerebralä, prin pre-
siunea aceleias masse ; prin leziunea ori zgu-
duirea ei, etc.
Asemenea alteratiuni prov6ch in agentul
simtitor, pe dine cunoscute, diferite senzatiuni
specifice, durere nerv6sä sau nevralgie, obo-
s616, in diferite graduri de intenzitate ; etc.
In rezumat, in agentul simtitor se pot pro-
voca senzatiuni specifice, prin stäri termice
musculare, prin circulatiune, respiratiune, nu-
tritiune ; de asemenea, prin vaMinkri, turbu-
räri, si alte dispositii corporale ; prin stäri
nervöse, etc.
Aceste ramuri de fenomene stint, in parte

www.dacoromanica.ro
 102

ocazionale pentru sistemui nervos si agentul

simtitor ; cAci ele servesc, in mod principal,
si imediat, la scopuri materiale in favórea
vietei corporale ; si numai in *mod aditional
ocazionézA desteptarea de senzatiuni, fenomene
propriu psihice.
Se gaseste ânst un nunAr de adev'érate
aparate, cari servesc in mod principal la destep-
tarea diferitelor specii de senzatii.
Aceste siint in ordine ascendentii inspre
cele mai importante si mai distinse, apara-
tele i organele apte pentru a servi la gustat,
la mirosit, sau olfaetiune, la pipetit, palpat sau
tact, la auz i la vedere.
Ele se numesc, cu un termin special pro-
priu organe senzoriale.

Organele senzoriale.
Dezvoltarea lor.. Diferitele organe ani-
male s'au format, fara indoiala, treptat ; in curs de
nenum6i ate generatiuni ; in timpuri neinchipuit de
lungi Ele s'au dezvoltat in mare parte prin uz.
Animalul primitiv, o mica sferä, fOrA ()rice or-
gane, fArä cap chiar, manifesta tendinta de a se
adapta mediului, in care se gaseste format.
Fata cu continua sa distructiune treptatl, el

www.dacoromanica.ro
 103

nanifesta tendinta de a se re-integra ; tendinta de

a se nutri. Acésta tendinta il face sa se silésca a
se misca.
Irenind el in repetat contact cu alte corpuri,
i-se forméza inceputul ensului tactil ; i i-se dez-
vóltà apendice tactile. Tendintele de a se misca
de a pipAí spre a se nutri ii de0épta sensul gustual.
Uzul organelor rudimentare le face, in general,
sa se desvate Astfel, in animalul fara oshi, fara
vedere Anal, impresia luminóski a t .ebuit sa pro-
vice o speciala reactiune, o particulara dispozi-
tiune maleculara; o tendinta de a se adapta in-
fluentei eterice luminóse. Prin acéstl nema dispo-
zitiune moleculará s'a concentrat o substanta spe-
cifica, formând o pata oculara ; un precurzeriu;
din care, prin uz, s'a dezvoltat, in cursul timpu-
rilor, ochiut actual
In general, tot in acest mod trebue sa, se fi
dezvoltat i celelalte organe senzoriale ; precum :
membrana olfactivei odorifica, sau a mirosului; se-
ria i complecsul aparatelor auditive ; 0, in gene-
ral, dispozitiunea de sensatiune tactilei, formata pe
tota intinderea suprafaciala a corpului.
Papilele tactile. Nervii tactili, (ai palpa-
tului, tactului sau pipaitului), se termina, in par-
tea periferica, prin niste mici proeminente, afla-
-Ore in epiderma, adech in 'Attire esterna, cormisA,
a pielei. Aceste proeminente se zic papilele tactile.
Ele stint mai dese la buze, la virvul linzbei, qi la
virvul clegetelor dela mâni.
Producerea senzatiunii tactile. Când un corp
Zrecare atinge, proemibentele ce contin papilele,
imprimându-le un corent de miscai e, aceste sufer

www.dacoromanica.ro
 104

o micA alteratiune moleculará ; ceea ce se numeste

escitatiunea lor.
Curentul de miscare nerviísl, sau curentul nor-
vos, specific tactil, se propagg inspre organele cen-
trale, pe calea nervilor escitati, crescând in ener-
gie. Sosind la crier, el provóca intr'insul o esci-
tatiune cerebralA cor6spundaóre
Prin repercusiunea specificii in massa crierului,
eurentul de miscare tactdA escitti pe agentul sun-
ito i conscient, in modal, care rezuitti din tóte
aceste elemente.
Acest agent, fie atom, molecul, monadit d na-
ori ce agent cu constitutie specificti, inde-
plineste actul simtirii sau a sensatiunii ; si il simtet
ea pe un fenomen psibic sau mintal al lui.
Aparatul olfactiv, odorifie, sau al mt
Xervii olfactivi se termina cu estre-
initatea lor esternh san perifericl ramificatà in
Ineinbrana olfactiva, care imbracl suprafata intern4,
a plretilor, ce cuprind cavitatile nasale ; precuni
regiunile interne vecine acelor cavittiti.
Producerea senzatiunii odorante sau a miromluf.
Membrana olfactiva fiind untal, dacl, un nou-
rusor de corpuri gazóse plutinde prin aer se de-
pune in umórea ei, proveicl intr'insa o alteratiune
molecularà specificl; escitatiunea olfactiva. Ac6sta
prove.a iritatiune in ramificatiunile nervilor olfac-
tivi. Curentul nervos se propaga, apoi prin acestia
inspre centrul cerebral, crescând in energie. El
provóa, in crier o escitatiune cerebrall corespun-
t;16tóre, zisA olfactivl. Prin repercusiunea general
provocati in crier se simte apoi rezultanta in a-
gentul central simtitor, drept o senzatiune de mi-
res, sau senzatiune olfactivA a lui.

www.dacoromanica.ro
 105

Organele gustlA ale. Estremitatile esteri-

(ire, periferice, ale nervilor gustuali se terminA,
parte in papilele din membrana de pe suprafata
superióra a limbei, parte in membrana de pe su-
prafata palatului sau a ceriului gurei, si la estre-
mitatea superióra a canalului alimentar.
Producerea senzatiunii gustuale. Când un corp
órecare se solveste in saliva de pe limbA, etc se
produce in amintitele organe o particulara escita-
tiune sau alteratiune moleculará. Prin acésta se
provócil in estremithtile nervilor un curent nervos
specific gustual. Acesta, propagându-se spre cen-
tru, cu energie crescânda, imprima crierului o co-
respunptóre escitatiune cerebrala. Produchndu-se
o repercusiune generala, agentul cerebral central
simte miscarea rezultanta drept senzatiune gustu-
ala a
Aparatele auditive sau acu-
stice. Estremit4ile periferice ale nervilor
acustici sau auditivi se termina in deschizá-
turile laterale ale craniului; fiecare in urechea
interai respectiva, ,inotând intr'un corp licid,
ce ocupa un complecs de cavithfi, care corn-
plecs se nume§te labirint.
Urechea interna este in cornunicafiune cu
ureehea medie, iar acésta eu conductul auditiv,
§i en urechea esternA.
Producerea senzatiunilor acustice. Când
un corp, un mediu órecare, gazos, licid,
ori i solid, de ordinar aerul, aduce in vi-
bratiune membrana timpanului din ureehe,

www.dacoromanica.ro
 106

astfel ii imprima o escitatiune mecania dre-

care, acésta, la rândul ei, atinge si escita
elmentele interióre vecine, piste mici osisóre,
etc. PropagAndu se escitatiunea, prin o fe-
restuicil, si comunicându-se lichidului din ure-
chea internk, pria acésta i se imprimA, estre-
mitatii nervului acustic respectiv un curent
de iritatiune ; si se provóa in el o altera-
tiune molecularä.
Pe calea nervultii, acest curent se propaga,
cu energie crescandA., pânii la centrele ner-
vOse, comuniandu-se i crierului.
Diu cauza repercusiunii, agentul central
iiimte, ea rezultanta dela acest lant de irita-
tiuni succesive, o senzatie specifla sonora",
acustich sau anditiva a sa.
Afarà de acést5, cale, ordinara, se pot provoca
sensatiuni acustice si fái L atingerea membranei
timpanului din ureche ; i anume prin ciocnirea
sau frictiunea aplicata asupra dintilor, ori asupra
diferitelor regiuni ale cutiei osóse a craniului.
Senzatiunile acustice fonice sau auditive,
sunetele, se produc prin vibratiunea corpuri-
lor, de ordinar a aerului, când acesta eze-
.cuta minimum 14 vibratiuni pe secundà, si
macsimum 40,000 vibratiuni in aceeas unitate
de timp. (Preyer).
Cu at num&ul vibratiunilor pe secundä e
mai mic, adea vibratiunea e mai incétà, mai

www.dacoromanica.ro
 107

ran, cu atata suuetul sau tonul e mai bas,

sau mai profund ; i, dincontra, cu cât num'é-
rul lor pe secunda e mai mare, cu cat adeca
vibratiunile se succedéza mai des, mai repede,
cu atAta tonurile stint mai inalte, mai ascu-
tite, sau suptiri.
Astfel e seria, dela tonurile mai j6se la
mai inalte, numite : Do, (c), Re, (d),
.Mi, (e), Fa, (/), Sol, (g), La, (a),
Si, (h), Do, (c), numita octave ; dupa care
urméza, in aceeas directie, alta octavk ;
mai multe octave.
Tonuri determinate (curate"), muzicale, se
produc numai prin cursnri uniforme regulate,
de vibratiuni ; adech unul çi acelaq nunAr in
fiecare unitate de timp.
Când numèrul vibratiunilor nu se succe-
clézä uniform, regulat, atunci se produce sen-
zatie de zgomot, vuet, etc., iar nu de tonuri
curate.
Taria sau intenzitatea senzatiunilor acustice
variazh in sens direct dupâ märimea sau am-
plitudinea mai mare ori mai mica a vibratiu-
nilor corpului escitant.
Aparatele tonice sau muzicale stint parte
naturale, voci, etc., parte artificiale,
instrumente muzicale, c6rde, tuburi, lame,
membrane, col6ne de aer, ete.
Când ele stint aduse in vibrare, unele din-

www.dacoromanica.ro
 108

teinsele efectue unele moduri dP vibrare, al-

tele se misca in alte moduri; duo, constitu(ia
bor mulecularà, etc. Acésth varietate de vibra-
funi eauséza varietatea de diferite timbre ale
sun etelor.
Aparatut optic sau vizual.
Organele esterne ale vederii sant globurile ocu-
lare asezate in cele ch.Suè cavitati craniane,
cari au forma de piramide neregulat patrun-
ghiulare, asezate cu bazele inafara, si cu creste-
tele inlauntru.
Globul ocular are diametrul la 24 mili-
metri. El e cuprins in o membrantt sau c6je
fibrósa, alba i netransparenta ; solida, ânsA
fl e csibilä. Acésta se numeste sclerotica ; (albuV
ochiului).
Partea anterióra a scleroticei, in forma cir-
oulara, este iesita inainte mai convecs, cu
raza sa mai mica, deck raza principala a glo-
bului. Ea e cu totul transparent4 ; i se nu-
meste cornea.
In pozitiune posterióra corneei se g5se0e
un spatiu, o cAnahruta ; iar dupa acésta o
inembrana circulara., de o structurá musculara,
contractila ; apzatä cu fata inainte. La dife-
rite persóne, ea e colorata diferit, precum in
albastru, albastruverziu, etc. AcéstA
membrana se numeste curcubeul ochiului sau

www.dacoromanica.ro
 109

'iris. Ea nu e continuil pe WA aria cercului,

ce inchide ; ci prezinta in interiorul seu o in-
treruptiune , un interstitiu circular. Acésth
desehizaturA se numeste pupila.
Pupa iris §i papila se gase§te un corp so-
lid transparent, in forma unei HO bicon-
vecse, asezat cu aesa in pozitiune antero-poste-
rióra. Acesta se numqt f. lentila cristalincl, san
cristalinul.
Cavitatea sau camilruta dintre cornee i crista-
lin este ocupata, de ebtril un corp apos transpa-
rent. A cesta se nume0e umórea apóset.
Fata interiórA a seleroticei este imbracatA
eu o fina membranA vascularä, de colóre ro0.
inchisa. Ea se numeste coroida sau coroidea.
Pâtura ei esterióra este formata din vase vê-
nóse ; iar cea interiórà din vase arteriale.
Irisul se p6te considera ca o continuare a
coroidei.
1Vervul optic, venind din interiorul era-
niului, trece prin paretele scleroticei si a co-
roidei, si intra, in cavitatea ocularti. Aici,
el e resfirat, si intins, ca o pánzei alble, in
forma de semi-supratatei sfericei, pe fata inte-
rióra a partilor posterióre si laterale ale co-
roidei , terminandu-se nu departe de margi-
nile cristalinului.
Acésta pânza nervósa se numeste retina.

www.dacoromanica.ro
 110

Ea e constituitA din nótul diferite phturi su-

prapuse ; continênd fibre, celule, baqtonase
sau betis6re cilindrice, coltisori conici, etc.
In interiorul globului ocular se gäseste o
cittnara, miirginitA in päiIile ei posteri6re
laterale de Writ fata interi6r . a retinei; apoi,
mai inspre partea anteri6ra, de cAtra o zona
a coroidei ; iar in partea anteri&A de dita
fata interióiA a cristalinului. AcéstA cArnara e
ocupata de ciltra un corp gelatinos, transpa-
rent, asemauMor cu albuul de on, ori cu
steclä topitil. El se numeste corpul sticlos, (cor-
pul vitro ), sau unzórea stichisd sau vitrósel.
Acest corp reprezinta la 2 3 din globul ocular.
Linia dréptil, care trece prin centrul corneei al
cristalinului 0 al globului sticlos, se zice acsa o-
Acsele celor (16E16 globuri. oculare stau do
ordinar in pozitiuni paralele una cu
Linia dréptl care reprezintit inìfitimea pirami-
dei arnintite mai sus, se póte lua drept pozitiunex
itormahï a acsei ochiului.
La fiecare glob ocular stint aplicati cate ffcse
muphi ; prin cari el póte fi rnicat in mod rotativ,
imprejurul centrului s6u, in diferite directii ; ve-
nindu-i acsa in diferite unghiuri can't pozitiunea
ei normalI; fAra ca globul ocular sil se 1)&1 in-
v4rti i imprejurul amintitei sale acse (principale).
Acsele, imprejurul cilrora ochiul se like invirti,
stint diantetrii, cari tree prin eevatorul globului o-
cular.
Cei doi nervi optici merg dela ochi inlciuntru

www.dacoromanica.ro
convergent ; i intr'un Joe se gilsese ehiar reuniti.
Din 100111 acela se desfac in &me, si vin inafard
divergent, pâma, la globurile oculare.
In rezumat, aparatul vizual ecstern se
compune din un /ant de corpuri transparente,
insirate cu centrele pe o linie dréptil, (cornea,
umórea apósa, cristalinul, globnl sticlos) ; a poi
din retina (nerv6sh), care este imbracata
esteriormente de catra coroida, (vascularn),
iar acésta de catra sclerotica (fibr6sh).
Productiunea senzafiunii optice. Razele
luminóse venite dela un corp órecare la cor-
nee, trec prin ea i prin umórea apósa, prin
pupiln, cristalin i unuSrea sticlósa ; i lormkn.
pe retina o imagine redusa, inversa, despre
fata privith.
Nervul optic, escitat prin acésta incidenA
vine in miscare sau modificatiune moleculart
numita curent nervos ; care e determinat prin
natura incidentei i prin sensibilitatea acestui
nerv.
Prin el se propaga curentul nerves pant la
crier ; provocAnd inteinsul un curent cereb)al
corespunOtor. Acesta apoi se repercutézh,
provOca in agentul simtitor, ca rezultanta, o
senzatiune vizualä a lui.
Senzatinnea vizuall nu e egala cu imaginea geo-
metric inversa de pe retina; caci nervul optic nu
propaga forma imaginii. El nu propaga, decat iri-

www.dacoromanica.ro
 112

tatiunea nervósa specifica ; iar in agentul intim,

siintitor, se constitue rezultanta in conformitate ca
tóte aceste elemente determinante.
Irisul e contractil si dilatabil. Cre0erea tariei
luminei il face sa, se dilateze ; si atunci pupila de-
vine mai restrinsa. Slabirea luminei provóca, din-
contra, contractarea largindu-se prin acésta
pupila. Astfel, diametral pupilei creste si scade in
raport invers catra intensitatea luminei incidente.
Retina are forma unei bolte sferice, cu fundul
inspre crier.
Imaginile obiectelor v61ute in distantele co-
respund'elóre se fotogrqfiazet pe campurile boltei
retiniane.
Câmpul dela fundul boltei pórta eoloratiune
galbie ; si de aceea se numeste pata galbina. Figu-
rile fotografiate pe acest camp agentul simtitor le
vede cu claritate mai mare cleat pe acele de pe
celelalte câmpuri retiniane.
Pata Órbä. Câmpul de pe retina
aflator in dreptul inträrii nervului optic in ca-
vicatea orbitara, in forma de elipsa neregu-
lata, cu un diametru de 1.5 milimetri, nu are
constitutia de a puté functiona in mod vi-
zual ; (ii lip3esc betiOrele cilindrice, qi colti-
orii qi de aceea se numeqte câmpul
orb, sau pata órbei.
Pentru a ne forma cunostinta despre ezistenta
petei órbe, s facem urmatórea esperientli :
avem pe o fata de colóre uniforma (parete,
tabelä, cóla de hârtie, bolta atmosferica, etc.), o
mica figura circulara, de o colóre continua, ânsa

www.dacoromanica.ro
 113

contrara colorii câmpului. S inchidem un ochiu,

ea luAm cu celalalt ochin o distanta de mini-
mum 14 ori diametrul figurei, i apoi suí ficsAm cu
el un punct de dinaintea oebiului celui inehis, la
distanta de centrul figurei ca de 41/9 ori diame-
trul ei, ânsa mai sus, cam cu un diametru. St
observam, daca imaginea acelei figuri se va mai
gAsi in câmpul nostru vizual, adeea tot o vom mai
zAri, ea 0 mai nainte, ori va clispeiré din vederea
nóstra.
Figura celui mai inalt orn va disparó intr6gA
din câmpul nostru vizual, daea o vom privi, in
asemene coiidiffl, clela o distanta de minimum 26
me
Acesta espetienta se póte face eel purin in pa-
tru modui i prineipale ; si anume : 1.) privind. eu.
ochiul drept, pe (Amp negru, fiind pe el o figura
alba ; 2 ) fiind o figur6 négra, pe camp alb ; 3 )
privind eu ochiul sta'ng avend dinainte-ne o figura,
alba, pe ctimp negru ; si 4.) tot ea ochiul stang,
avend o figura négra pe camp alb.
Pentru imbogarirea si completarea esperientei,
putem face asemene incercari ea figuri de diferite
colori, pe câmpuri de colori diferite.
Voind sA facem asemene esperiente cu figuri la
orice distante, sa indeplinim condiriile aratate aci,
cu adausul urmAtor :
consideram linia drépa, ce duce dela cen-
tral ochiului la central figurei din chestiune, qi
linia drépta dintre ochiu si punctul ficsat sau pri-
vit ; i sa indreptam ochiul cu ficsatiunea sau pri-
virea, pedinaintea ochiului inchis, la un punct ales
.asa, ca amêndóu6 aceste lin.ii sa formeze in ochiu
un unghiu de vro 20 grade.
8

www.dacoromanica.ro
 114

Astfel putem face esperienta, land ca figura

orice punct depdrtat, de es. ()nice planeta vizibila,
luna, o sté, ete.
Durata senzafiunii optice. SA privim un
punct luminos in repede iniscare, de es. in
forma circulara ; si vom vedé un cm ; cu téte
ca punctul luminos nu se multiplica. Acésta
probéza, eA senzatia vizuala nu dispare in-
stantaneu ; ci se continuei sau durézd un timp
apreciabil.
Sorginfi fi, mediu de miscare luci-
ferd, sau luminósd. Fara escitafiuni speci-
fice, senzatiuni determinate nu se provóca.
Prin loc vid, miscare fonica, acustica sau au-
ditiva, nu se propaga.
Tot asa s'ar intêmpla si cu sensul vizual.
Lipsind miscarea lucifera, ori negasind mediu,
prin care sA se 'Nita propaga, senzatiune optic&
nu s'ar provoca. Si chiar esistand asemene
mediu, pe unde nu infAlneste substante pon-
derabile, nu provócA senzatie opticA determi-
nata. El, singur, e invizibil.
DacA miscarea lu(ifera pro, ocata de Mr&
nenumèratii sori la departari de zeci si sute
de trdiéne chilometri, se propagh prin spa-
tiul invizibil, pana qi pe la noi, acest fapt
contribue a proba esistenta fluidului elastic li
imponderabil, a asa numitului eter.
Pentru a se produce escitafiuni optice, con-

www.dacoromanica.ro
 115

ditia esternA este, ca diferife substante BA

ezercite nik4te actiuni sau infiuente specifice
asupra fluid ului universal imponderabil, asu-
pra eterului, acesta sa fie pus in vibratiuni
fórte repedi, sute de trilióne *) de unde vibra-
tive sau oscilatiuni in fiecare unitate de timp
de o secunda, i asemene m4cMi s se pro-
page prin cornee, prin umórea apósa,
corpul sticlos, panr,t la retina.
Cele mai lente vibratiuni produc senaqiunea
colorii rope (la 400 trilióne vibratiuni pe se-
fiind fiecare undA de vibratiune atât
de scurtA, CA pe un milimetru ar incikpé zeci
*) In scare treptelor de numere mari, autorii franceji
nume-c bilion imilia-d) suma de o miie de milióno ;
tot asa, trilion, o miie de biliOne sou miliarde ; cvadrilion,
o miie de trilióne, etc.; adech inmultind tot cu o julie pe
fiecare asemene tróptii, rpre a da trépt% urmatóre mai mare.
In diferenta de actIsta, in aceeas scara de trepte, autorii
yermani, in loc de a immulti eke cu o miie, immultesc cats
cu un milion. Astfel un bilion german insemmizit un trilion
francez, dupa care urmam i noi, ronulaiii; si apoi, un
trilion german e un evintilion francez ; etc.
Ar ti de don't, sit se vina si in acest punct la o uni-
formitate, spre a se evita posibilitatea oricitror ambiguitäti
ori confuziuni.
Eu cred, ca avem motive de a prefera rnaniera fran-
cc.,a ; nefiind molive contrare.
Un caz de confuzie, in acest punct, este in o traductie
franceza a Fiziologiei omenqti' de Wundt, (18721, p. 4b6,
unde gasim cuv'entul bilion", care in uzul german insem-
mSza un milion de milióne, sau un trilion francez (si
pa cand in uzul francez (si rom.), el (,,bilion") insemnézgi
de o miie de ori mai putin (!), deck a inteles autorul ; a-
deca numai un miliard, 14iu o miie de milióne, in loc de un
milion de milióne

www.dacoromanica.ro
 116

de mii de asemene unde) ; cele mai repedi

cari produc senzatia colorii violete, (la
770 trilióne vibrltiuni pe secund9, inoapênd
pe un milimettu mai multe zeci de mii).
Orbia de colori. Unele persóne (vro 30/o),
n'au organele vizuale constituite asa, ea st pótl
distinge &Ste cele septe colori ; ci sûnt aPrÓpe ca
orbi pentiu unele colori ; mai des pentru ros si
verde.
Asemene defect se numeste daltonizin, dela nu-
mele invOatuiui englez Dalton, care a suferit de
asemene defect *).

Observatiuni generale asupra

senzatiilor.
Senzatiile variazá in energie pe o scarA
de diferite graduri de inlenzitate. In grad uri
aprópe de zero ele reman neobseivate. Dela
unele graduri inalte insus, incep a deveni
contrare dispozitiei ordinare F au normale a
agentului simtitor. Atunci zice, c`a ele stint
dureróse.
*) Fath en frecventa acestei specii de defects, ar trebui
esaminate sau controlate prealabil din acest punet de vedere
tóte acele persóne, citror este al, li-se incredinteze vreun
oficiu, ori ocupatie, in care nedistingerea unor colori póte
aduci inconveniente, ba, uneori si mari nenorociri ; cum
do es. la caile ferate, in marinct, etc.

www.dacoromanica.ro
 117

Senzatii le provocate prin temperatura corpului

si a mediului ambiant,, cele musculare, cele rela-
tive la respiratie i nutritiune, senzatiile de somno-
lentei , de durere, generali, a corpului, si specialg,
ner'vósei, aceste specii de senzatii se prov6c4, in
mod mai apropiat, prin mijlóce mai mult interne,
ca i sant mai greu de determinat ; de aceea, ele
se pot caracteriza de ordinar de subjective.
rIn diferentrt de aceste, senzatiile tactile, cele
olfactive i gustuale, i mai cu sama cele acustice
cele optice, se destépt6 prin diferite specii do
mijlóce mai accesibile de a puté fi apreciate si
determinate in mod esterior ; asR sûnt corpurile so -
lide, substantele chimice, corpurile sonore, feno-
menele vizibile, etc.
Aceste de pe urmg clase de mijlóce se pot ca-
,racteriza de objective.
Periodicitatea senzatiilor a miscdrilor.
In cursul vietei, cele mai multe specii de
desteptari §i escit4ii senzitive se redue, sau
intrdrup periodic, pentru anumite interv...e ;
§i alto nézci peri6de de deteptare §i activitate
reguiatA, cu perióde de adormire" , some,
bibernare, etc.
Speciile de escitatii subjective se reduo in dife-
rite grade ; iar cele objective s reduc periodic
aprópe cu totul ; adea, in acesto p3rióde; agen-
tul simtitor nu simte in mod tactil, gustual ;
nici póte audi ori Tec. ; Oe aseale.1 . q, el nu-si
pOte aduce corpul in in
El se zice, in acesto ;eii de, al3rmit, sau a-
dâncit in somn.
Intervalele de activitate aa desteptare variazI

www.dacoromanica.ro
 118

in senz direct in raport cu etcitile omului. Copilul

nou näseut nu se deWptâ, in curs de câteva septl-
mini, decit pentru a se nutri ; cel de 6-7 ani
póte sta de#ept, periodic, la 60 -62% din timp ;
alternând desteptare de 14-15 óre, cu sornn de
9 10 óre Ornul adult stâ deOept la 700/e din
timp ; alternând la el trezie de 17 óre, cu soma
de 7 óre
La betrânetâ periódele de deOeptare stint
mai lungi ; devenind mai scurte periódele de somn.
Cursul de activitate, in trezie, ocazionézâ in
diferite tesaturi procese de combustiune sau ardere.
Prin actista, o parte din teseturi se deteriorézà, se
dezasimiléza, se descorporézâ din complecsul lor ;
eliminézâ i transpórtâ, prin fluesul sangvin, etc.
Aceste continue deperditiuni i dezintegrâri in
substante i energie se repara cu alte substante
prin respiratiune, nutritiune qi somn.

Metamorfoza radieala a orga-

nizmului (mórtea).
In cursul vietei organimului animal in ge-
neral, simOrea, miparea, §i schimbul de ma-
terii (dezasimilatiunea §i asimilaOunea) se con-
tinuA.
Uneori Ansä se ivesc diferite intêmpläri,
cari fac, ca acest curs RA se suspende ; de es.
se intênipla lipsa de stinge ; intraruperea civ-

www.dacoromanica.ro
 119

,culatiunii, a respiratiunii, a nutrifiunii ; cade

asupra organizmului o lovitura electricei ; il
ajunge o turburare ori intraruperea functiu-
nilor cerebrale, fie in intregul (aponlecsie cere-
bralii), fie in o singura loba sau jumëtate
(hemiplegie) ; alte dati, organizmul degerd ; ori
e sugrumat ; se innécei ; inspirit gazuri dezor-
ganizatóre; ori i se administréza alte substage
distructive ; etc.
In asemene cazuri, functiunile vitale se re-
duc la minimum; parte chiar la o adevërata
pauzei sau incetare.
DacA, in asemene cazuri, tiinta, ,5i arta pot
face, ea organizmul sa §i reineépa functiunile
din nou, atunci se zice, ca a fost numai o
mórte aparenta, ori o IAA.
Vin ânsä timpuri, and legea generala a
limithrii vietei orgAnizruelor, ori o cauza efec-
Eva determinata, intrarup cursul vital al omu-
lui, fie treptat, fie in"stantaneu, astfel, ea nu
se mai 'mite readuce la functionare, la sim-
tire, mipare, ;i schimb, re de substante prin
continuarea asimilatiunii. Atunci, acel individ
se discompune in mod definitiv. Partile lui Ansa
urméza inainte cu metamurfozele. Ele se in-
corporéza in complecsul altor organizme; de-
vin parti integrante de plante, de animale,
thiar i de ómeni, etc.
In caz de metamorfoz1 numita mórte naturals

www.dacoromanica.ro
 120

din cauzI de 136trânete, adecI numai din cauza

legii limitatiunii organizmelor, precum si la alte
moduri de nufrte treptatei, simtul auzului se stinge
mai tcirziu, deal celelalte ramuri de sensatii.
In caz de otrIvire, viata cerebro-psihicei se stinge
mai cur-end ; crierul fiind, fata cu oträvurile, or-
ganul cel mai debit 0 mai fragil dintre tóte apa-
ratele, ce constitue un individ omenesc.

www.dacoromanica.ro
 121

Recapitulatini si eserc4if
asupra bazei materiale a vie(ei psihice.

1). In ce fel de raport 60, crierul catrA

celelalte organe ale individului omenesc ? (pag.
32, 75, 86, 89).
2). Ce numim centre nervóse ? (pag. 77).
3). Care este raportul activithtii mintale
sau psihice cAtra proportia, dintre pondul ence-
falului si al corpului intreg ? (pag. 79).
4). Carl stint organele neiviSse principale ?
(pag. 80 85).
5). Cari stint principalele functiuni ale crie-
rului, si ale celorlalte organe nervOse ? (pag.
86 90).
6). Carl stint influentele contrare vietei ?
(p. 90).
7). Cum se luptei organizmul in contra lor,
pentru a si mantiné cursul vital ? (p. 91-92).
8), Cari stint principalele miscAri reflecse?
(p. 91-95).
9). Ce stint miscttrile instinctive ? (p. 95 98).

www.dacoromanica.ro
 122

10). Cum se prov6ert sPnza(iile de tempe-

ratura, de respiratie, nutritiune ; ,enzatiile
musculare, de durere, etc. ? (p 99-102).
11). Cari stint aparatele senzoriale spec,ale ?
(p. 102-112).
12). Cum se produc senzatide tactile, ol-
factive, gustative sau saporifice ; cele acu-
stice i cele optice ? (p. 103-112).
13). Cum se p6te cunóste pata órba de pe
bolta retiniank ? (p. 112-113).
14). Care e conditia esternit pentru a se
produce tonuri curate sau muzicale? (p. 107).
15). Ce e daltonizmul? (p. 116).
16). Producerea sensatiilor e continua WA
viata, ori e periodic intermitenta? (p. 117).
17). In ee sens variam, lungimea perióde-
lor de activitate destépta, in raport enträ eta-
file omului (p. 118).
18). Crescand (ori scadAnd) temperatura or-
ganelor nervóse, a crierului, a nervilor, etc.,
curn ar vdria escitabilitatea i activitatea lor?...
19), Lipsindu-le aceloras organe sangele, ori
sccqênd acest element, treptat, cum ar varia
activitatea lor ?...
20), Variând temperatura §i densitatea me-
diilor, a aerului, etc., ce influenth ar avé a-
césta asupra conducerii undulatiunilor acustice
zise sonore ?...
21). Gnsindu ne in un loc, in care srt fie

www.dacoromanica.ro
 123

maesimul de 1inite, adeca minonul de mipare

a aerului si a eterului, profund intunerec
adancil Were, (de es. in funelul unei pivnite,
la mezul noptii), sä facem observatiuni cii
auzul i cu vkul, si sa vedem, nu se va pe-
trece in crierul nostru nimic sunetal sau au-
ditiv, nici un cireeare haos optic sau vizual ?--
auzirea unei vijiituri confuze, i vederea unui
difuz camp de figuri, luand diferite forme ne-
regulate si variabile ; in diferite grade de ce-
nusiu, de coloratiuni, etc....
22). Sti, observäm unul si acelq corp, de es.
o pan, un mar, o portocala. etc. prin tóte
sensurile, Antài succesiv, pe urmá simultaneu,
precum prin v6z, miros, pipait, temperature,
greutatea auzul, gustul, etc.
23). Repetându-se escitatiunea unor organe
nervóse, iritabilitatea lor va creste, ori va
scAdé ?...
24), Ce se pOte vedé din lantul conditiuni-
lor necesare la producerea sunetelor ?...
25). Se póte aucli ceva din lantul condi-
tiilor pentru vedere ?...
26). Orice substanta saporifices sau gustosa
odorificei , olfacticä, sau mirositóre ?...
27\ Substantele odorante sant vizibile ?...
au4ibile ?... palpabile ?... gustabile ?...
28). Sä observam diferitele senzatii acus-
tice, etc., pe cari ni le ar deltepta ticai-

www.dacoromanica.ro
 124

tul unui ornic de es., tinêndu 1, alternatiT

lângä ureche, apoi lipit de ureche, apoi suc-
cesiv, intre dinti , lânga dinti, lipit de
frunte, i lipit de partea posteriórä a capului....
29). Sä observäm, ce sensatii tactile, muscu-
lare, etc., póte provoca un corp senor in mo-
mentele, in cari vibrézä....
30). Sa cereäna a efectui sau a s mti sett-
zatii de orice naturä, gird escitatiuni.
31). La ce feluri de inconveniente e espus
omul. orb ?...
32). Ar puté sti el, când, si cum sâ se
apere incontra Ion ?...
33). Dar un orn surd ?...
34). Dar unul orb fi surd ?...
35). Dar until farä uzul saporic sau gustual
al papilelor gustative ?...
36). Dar unul WA, uzul palpativ al papi-
lelor tactile ?...
37). La ce ar fi espus cmul lipsit de sim-
tul termic sau caloric ?...
38). La ce ar fi espus omul lipsit de sim-
tul gmei ; al setei ; de simtul satietatii, de
cel muscular ; de sirntul oboselei, al durerii?...
39). Care este metamos foza radi-
calci a organizroului omenese ? (p. 118 120).

www.dacoromanica.ro
 PARTFA HI.
Fe 110ffielle psihice sau mintale.

www.dacoromanica.ro
 Pragul vietei psihiee.
Considerand fenomenele din naturA, distin-
gem diferite graduri sau trepte de activithti;
§i anume: pe o tréptä deoseloim activitAti me-
canice, mipciri in diferite forme; fenomene
termice, electro-n2agnetice, miscAri lucifere ; co
hcziune, combinatiune, descompozitiune, etc. etc.
Asemene fenomene se numesc fizico chimice,
sau simplu fizice.
Pe o altA, tréptA, vedem, cA, pe lângh fe.
nomenele de acésiUt categorie, la unele com-
pleese de substante se adauge iritabilitatea §i
reactiunea, asimilatiunea. respiratiunea, dezasi-
milatiunea,... discompozitiunea, etc.
Fenomenele de acésth tréptà se zic fiziolo-
gice.
Pragal dintre ienomenele fizice si cele fi-
ziologice este, deci, iritabilitatea, reactivitatea,
qi formarea de organigme.

www.dacoromanica.ro
 128

Diferite organizme Ans4 ajung, in dezvoltii-

rile lor, la o tréptä, pe care li se destépth o
aptitudine speciald anume: capacitatea, ea
unele actiuni ale lor BA se pith reflecta in-
tr' insele, pentru dinsele, in un mod wiitar, ast-
animalulsi omulia act, simtire sau
stire despre ele, ca printr'o vedel e sau infele-
gere internd a sa.
Arederea, simtirea, sau internd §i ime-
diatei a animalului in general, si in special,
a omului, se numeste constiintd.
Acésta capacitate, sensibilitatea, stirea, sau
constiinta in sens general, constitue pragul
organico-dinamic dintre viata fiziologica çi cea
psihicd , constientd, sau mintald.

Alfabetul vietei psihice.

In conditiile fizice respective, individul."
observa si stie, c. sirnte cald ori rece, cä simte
oboséla ; simte durere, apasáre, m4care, ci o-
prirea miscAril; simte fóme, sete; simte 'dife-
rite atingéri, mirosuri, gusturi; aude sunete,
tonuri ; vede diferite colori, figuri, etc.
Actele de observare intima a acestor specii
de reflectari interne specifice constitue elemen-

www.dacoromanica.ro
 129

de, sau alfabetul vietei psihice, sau min-

tale.

Senzw,iile termiee sau ealorice.

.Z:ZfOrMt

Cu cat temperatura sisternului nervos si in

special a crierului, precum si aceea a obiec-
telor, ce ne ating, e mal j6sei," deck nor-
mala nóstrh momentanä, cu atata agentul nos-
tru simtitor apreciazA senzatia provocata prin
ea ca fiind de o recéld" mai mare; simte o
9enza0une de mai rece; si acésta pAnh la un
macsimum de recélA, dupa care ii este impo-
sibil a mai sirntf, ori a mai suferf.
Cu cat, din contra, acelesi elemente au tern-
peratura niNj inaltA deck acel macsimum, ca
atka senzatia provocata e de mai putin rece;
ptina ce, la un grad dat, agentul nu niai dis-
tinge senzatie de ac6st5. naturii.
Acest grad s'ar put6 numf zero senzafie ter-
micii.
CrescAnd temperatura, senzatia provocatti se
ilistinge ea senagie de cald," ... de ferbinte,"...
de ardere," etc.
Temperatura de gradul zero termometric pro-
vdott senzatie de f6rte rece. i pentru ca, un
9

www.dacoromanica.ro
 130

media sh prov6ce senzatiunea zero, trebue itl

aibh temperatura de mai multe graduri pozi-
tive.
Un media, care are pe la +600 chldurh,
de §i suferibil un timp, dezorganiskti consti-
tuLia corpului omenesc. De asemenea, in un
media mai jos de 40°, rec61h, ()Mar daoh
e suferibilä, senzaLia provocata de el reduoe
mi§carea vitalh, desorganizAnd individul orne-
nese.
Se p6 e intêmpla, ca unele regiuni ale nor-
palui nest 'a sa, fie atinse de nite me lii eau
obiecto le cutari graduri de temperaturh, iar
altele do a te graduri; fhra ca, (pe nevelute),
fig. put in distinge esaet limitele acelor diferite
regiuni.
La senz tide termice, aparte, färli alto spe-
cii de sei z itii, nu se p6te distinge 'Iva' o di-
ferenth de caliteiti specifice. Cu orice fel de
obiec e ori medyi, efectele termiee elementare
sAnt aprocsimativ egale in ( a,lit a . Se deose-
bese ansa i i graduri de intenzitate, iu durata,
in amplitudine sau intindere; acésta de pe
q.i
urmh, in raport drept cu intinderea regiunilor
afectate; dela minimum, 1 pullet, 2. 3. 4....
vim, e, la o suprafath de 1mm pktrat, la 2,
3, 4.... etc. pAnh la totala suprafaLa a cor-
pului, ca macsimum de amplitudine.

www.dacoromanica.ro
 131

Ezercitii. 1), Care e pragul sau transitiunea

dela fonomenele fizico-chimice la cele fiziologice?
2). Care e pragul dintre viata fi^icg si cea psi-
hied, constienth sau
3) Ce numim senzatie?
4) Zero-senzatia termicA corespunde la gradul
zero termometric?... Si dacl nu, atunci ce senrttie
termicA corespunde la zero termometrie ? .
5) Ce graduri ale mediului provóea zeto sen-
zatie terrnica" ?
6) De ate specii de caliteiti sûnt senzati le er-
mice ?..
7). SA t eo.ale sezatiile de (Wet ite amplitudini?
Sant echivalente ?...
8) Sant egale senzatiile provocate p in difer'te
parti a e corpului ?

Pi oblem pentru esperiettfe 1 . Macstmum

cat praf (ori licid etc.) de diferite su stante, la
eke graduri de diferenta termica, in ce duratei se
póte aplica pe diferite regiuni ale cor ului, Ong
a nu s incepe a se distinge acésta prin senzqie
termicA?
2). Care e minima diferenta de grade termice
distingibile, incep6nd dela difer te grade ca
iale?.. Dela zero . dela +1°, +2, 3, 4... dela
3,_4..
3) Minimum cAt tinip se cere, pentru ca, la di-
f rite refuni ale corpului, sa pi tem observa,
nt m ti pri i senzatie termia,diferite gradurI de
schimbal e in aces sens;yi acésta in diferite me-
suri sau intinderi?..
4). CAt durézei senzatia termich de diferite grade
i amplitudini, la diferite regiuni ale corpului?...

www.dacoromanica.ro
 132

5). Relativ la diferite regiuni ale corpului, mi-

nimum la ce distante trebue 85, fie atingerile, pen-
tru ca sa' putem distinge (Mae senzatiI de diferite
graduri termice,fie aceste imediat consecutive,
fie la diferite departari graduale unul de altul ?...
6). Macsimum cate senzatii termice de diferite
graduri am putó distinge deodata?...
7). Dupa Ate repetitii, minimum de ce durata,
am puté recunó0e direct, prin memorie, gradul de
temperatura al unui media, al unui obiect ? ori
num6rul gradurilor de diferenta a &Sue obiecte ori
medii?...
8). Trecdnd dela senzatia termica provocata de
un mediu, de es de +300.. la o alta provocata
de unul de es. de +200 .., yi apoi trecAnd dela
zero tot la +200 ..,in amêndeme cezurile senza-
Ode nóstre provocate prin mediul cu 200 tempe-
ratura vor fi egale?... Ori, daca nu, co diferent6
vom simti intre cazul Antliu qi aldoile?...
9). Be póte realiza temperaturei negativä?...
10). Dar senzatie termica de natura negativa?...

Senzatii respirative.
Prin necontenitul proces al respiratiunii se
provoca nite senzatii generale moderate, a-
deseori atât de slabe, ea nici nu se observä
totdeauna pozitiv.
Retinendu ne respiratiunea ca la 50-60 se-
ounde, simtim o slabire generala. Reluand apoi

www.dacoromanica.ro
 133

cursul respiratori i, ue simtim restanrându ne,

treptat.
Senzatia respirativh e unitarä. Ea nu sei
póte recunóste de complecsa, compusa din
phrti. Ea variazh dupa diferitele calitati ale
aerului, dupa diferitele lui graduri de tempe-
raturei yi denzi(ate.

Ezercitit ft probleme. 1). Am puté no

opri pentru chtva timp functionarea organelor re-
spiratorii ? .
2). Am puté prelungi ori scurtu inspiratiunea ori
respiratiunea ?..
3). La actul respiratiutiii, simtim noi atingerea
aeruluI
4) La ce graduri de temperaturii aerul ce in-
spirhm ne este mai pleicut?
5) Schimbându-se temperatura ori denzitatea ae-
rului de respirat, putem noi observa acésta numai
pe calea respiratiunii ?...
6) Ce calitate de aer am preferu sh respirhm
niai constant ?..
7) Pntem pAstra in memorie senzatia despre vreo
specialti calitate de aer P.

SenzAiile motile, museulare.

Când s'ar Intêmpla sa nu simtim niei
miqoare, am puté ziee, c. sûntem in caz de

www.dacoromanica.ro
 134

zero senzatie motilA ; fie a am fi tinuti in ne-

miscare iu contra vointei nóitre, ori eA ne
ain abtimS noi insi-ne dela miscAri.
Aasta de pe urnal n'am put6-o continua
timp indelungat.
Prin cireuhttiune, respiratiune, digestiune
nu ni se prov6a senzatii motile, deck atunci,
and aoeste procese se indeplinesc in mod
neuzitat anormal, ezagerat; ori atunci, and
stint impedecate.
Cu unele párti ale corpului, si anume ou
mánile, ou organele vocale, cu ochii, etc. pu-
tem ezeouta miveiri in numenise forme, cu
diferite graduri de energie ; cu alte pärti nu
putem ezeouta deck putine.
Prin simple miseAri si senzatii motile nu
putem m6sura cu ezaetitate diferite distante,
nici a efectuf anumite forme geometrice, deck
dupä un órecare ezercifiu. De asemenea se in-
tAmplii si cu nAsurarea pondarilor, a fortelor
active, rezistente, ete.

Pentru a se put6, la un moment dat, repeta e-

feetuirea unor anumite miecari ei serii determinate
ou preoizinne, mai ueor, mai eigur, mai fidel eau
nealterat, ei dupa intervale mai indelungate,tre-
bue el se fax& misearile mai des repetate, mai i-
dentice eau egale, ei mai de multe ori. Astfel efint
mieolrile manilor, a degetelor, ale organelor fonale,
eau vooale ; pentru mieolri in lucrari tehnice, si

www.dacoromanica.ro
 135

artistioe, recitative, muzicale ; la vorbit, saris, de-

semn ; la mitnuirea diferitelor aparate, preoum :
masini, erme, instrumente muzicale, etc.
Problente pentru esperienfe. 1). Care e
-minimal pond, pe care sa-1 putem distinge prin
senzul muscular, ca adaus la greutatea bratului ti-
nênd un minim aparat pentru atêrnarea noului
pond ?...
2). Care e minimul pond adaus in asemene con-
ditii la o unitate ponderall, la 2 unitay,, la 3, 4, 5, 6...
unitAti ?...
3) S. facem asemene esperiente pentru a glsi,
tot numai prin senzul muscular, minimele ponduri
scads/to ..
4). Cum variaz& tóte aceste ponduri.adause si
soldute,in raport cltr& diferite durate ale tinerii
pendurilor imediat precedente ?...
5) SI facem asemene esperiente, cu adaugere
de piedeci la rupere, la ridicare prin tractiune pe
planuri inclinate sub diferite unghiuri att.& planul
orizontal, dela 10... 10°... 200... 90°.
6) Macsimum ce distant& putem percurge pe-
destru WA senzatie de obosallcu celeritatea mi-
nim&;...cu celeritatea macsimä ;... pe plan ori-
zontal ;... apoi urcând pe planuri inclinate, sub un-
ghiuri tot mai mari ()WA planul orizontal ..

Senzatil viscerale, nervöse, ete.

Diferitele dispozitii speciale ale viscerelor,
ale inimei, plarattailor, intestinelor, etc.,-0

www.dacoromanica.ro
 136

chiar ale sistemului nervos instill, provóca a-

numite senzatii corespondente , caii variaza in
diferite graduri de intenzitate ; yi se continua
in diferite intervale de timp.
Cele mai intense dintre aceste senzatii stint
dureróse, in diterite graduri de violenta , pu-
tênd Hjunge Oita la punctul de a fi mortale.
Senzatii circulatorii. Circulatiunea, E. decit
flucsul qi reflucsul sangvin ordinar, nu deq-
tépta senzatii specifice.
Accelerându se Auk pulzatiunea, §i devenind,
cu ac6sta ocaziune, mai vehementa, prin a-
asta se dqtépta senzatii circulatorii particulare.
Senzatii electro-nmsculare. Conducându-so
prin corpul nostru un curent electric, acesta
produce o zguduitura, prin care se prov6cii o
senzatiune musculara speciala.
Taria zguduiturei §i intenzitatea senzatiunii
variaza in Benz direct duph forta loviturei e-
lectrice ; papa la gradul de a pro voca dezor-
ganizatiunea sau mórtea.
Senzatii fono musculare, mimico musculare.
Când vorbim, soptim, canteim, strigam, tipeim,
ori ezecutam mivcari mimice, gPsturi, etc., mig-
carile organelor fonale sau fonice, §i a celor
mitnice, ne provoca senzatii specifice, fono-
tnusculare qi tniinico musculare.
Aceste variaza in diferite calitati, intenzitate

www.dacoromanica.ro
 137

durata; duph variatiunile mirhrilor, ce le.

au provocat.
Exereili fi probleme. 1). Ni se form&I
ate o senzatie paralel cu liecare moment al mis-
carilor, ori numai la urma cate o senzatie rezul-
tanta? .
2) Ce miscari se efectue in mod inconscient?...
3). In ce forme putem misca diferitele parti ale
corpului, si cat timp pe fiecare ?...
4). Cate miscari putem efectui deodata ?
5). Minimum in cat timp le am puté efectui suc-
cesiv pe tóte, la niacsimul lor de amplitudine ; an-
tai cu celeritate ; apoi cu macsimum in
acésta, privinta ?..
6). Putem streinata voluntar ?... Dar a cgsca',
a sughita, a voma, a tusi, a plange, a ride ?...
7). Putem impedeca prin vointa asemene mis-
earl ?..
8). Putem modifica ori varia forma cursului lor ?...
9 . Ni se destépta totdeauna senzatii muscolare
prin clipire" ?...
10). SA numëram, aprocsimativ de ce frecv6n0
e clipitul neintentionat, de es. pe minuta, pe óra...
11). Cam cat timp ne putem abtiné de a clipi,
fArit senzatie neplacuta ?...
12) Care e diferenta intre frecventa
normal, la intunerec, i intre cea intêmplati1 la lu-
mina ?..
13). Putem impedeca vomatul, sughitatul, etc.,
numai prin vointa ?
14). Putem provoca, modifica, ori impedeca, vo-
luntar, intinsorile, tresaltatul, suspinul, oftatul, zga-
duirile nervóse, fiorile ?.

www.dacoromanica.ro
 138

15). Putem imita ezact, dupa o singura auslire,

oriee sunet, de es. din diferite limbi?...
16). Ctite feluri de miscari fonale, maesimum
dupa ce intervale, le putem imita ezact ?...
17) Dupa ce intervale le 'dram? ..
18). Macsirnum cdte ciocnituri, ori sunete de du-
rata tnininari, dupa ce intervale le putem numéra,
incepênd cu num6rarea dupa cea de pe urma, nu-
mai din memoria imediatä, din senzatiile ulterióre,
concomitante ?..
19). Sa facem acésta esperienta cu sunete, cari
se succedézl dupa diferite intervale...
20). Deasemenea, cu sunete de diferita duratei
fie-care...

Ostenéld i repaus.
Prin m'rari incordate, ori continuate timp
mai indelungat, teseturile organizmelor se dez-
iritegréza treptat; qi odata ajung in imposi-
bilitate, de continua activitatea. Acésta
stare de0éptä senzatii de ostenéle ; care va-
riazá in calitate, dupa partile ostenite; qi in
graduri, dupa intenzitatea ostenelei.
In asemene stare simOm necesitatea de a
inceta ea activitatea ; avênd trebuinta de re-
paus.
Pentru a puté reincepe mai pe urma mig-
oarile cu energie, i a le continua in m6surk

www.dacoromanica.ro
 -I-
139

macsimä, trebue sh strina in repaus cu atáta

mai indelung, cu cAt activitatea precedentA s'a
indeplinit cu energie §i repejune mai mare,
qi ea cat a durat mai mult.
Daca s'ar intêmpla '7 reodatil, din contra, sli
fim tinuti timp mai indelungat in stare de
imobilitate, acésta ne ar provoca senzatii spe-
oiale despre acea ficsatiune. Aceste senzatii
stint de naturA., nep1cu0.; fi i variazh in dife-
rite calitati, diva ptirtile corporale imobilizate ;
apoi in nsuri de amplitudine, (Imp& intinde-
rea ficsatiunii, si, in fine, in diferite graduri
de intenzitate, de ordinar in report direct ou
durata acelor stAri de nemivcare.
Ezercifit .1?i, probleme. 1). La trecerea dela
miqcare la repaus, se def,3tépta o n6aci senzatie, ori
numai se reduce senzatia motill curentl P...
2). Cresceind activitatea si oboséla, senzatia de-
vine mai placut-I, ori mai neplácuta P...
3). Prelungindu-se repausul, cum variaz1 pli-
urea si neplIcerea ?
4). La cari grupe de pitrti corporale se póte
dieting() ostenéll si repaus separat ?...

Somnul.
La intervale regulate (v. pag. 118), orga.

www.dacoromanica.ro
 140

uizmul oboseste, ajar i fara de a munci.

Diferitele functiuni animale, precum miscarea,
gustul, mirosul, vederea, auqul, etc.,
i§i suspenda cursurile obi§nuite. Se distinge
o senzatie particulara de ilaLura negativa, nu-
mita sownolenta.
Completându se aeésta ineetare de activität1r
zicem, c animalul a adormit ; s'a adâncit in
somn.
Procesele vegetative se continuá si in timpul
somnului ; ast fel: respiratiunea, cireulatiunea,
digestiunea, absorptiunea, asimilatiunea, deza-
similatiunea, secretiunea, ete.
Organizmul nu se adânceste in somn in mod
instantaneu, ei treptat; i unele sensuri adorm
mai curênd, altele mai târziu. Intre cele ce
adorm mai pe urmit este semiul auditiv.
Adormirea se póte facilita si accelera si in
mod artificial ; prin cântece mono-
tone; prin vorbire Leinteresanta; prin milcare
uniforma, iinitità, domola; care conduce un
curs neinsemnat de mi§eare cerebrala; etc.
Oboséla esagerata §i agitatia nervósa intârzie
si impededi posibilitatea adormirii.
Putem adormí si fiind mipati ; de es. in
trasura, in tren, etc.Morarul se deprinde a
dormí in zgornotul morii; si i se turbura eco-
nomia fiziologiea a somnului, când móra i se
opreyte.

www.dacoromanica.ro
 141

Adormirea naturab, ordinarA, se face in-

voluntar ; k;i nu se p6te provoca prin forta
vointei. Ea 'Ate fi ingreuetA 1?i intarzietd prin
senzatii de temperaturA pré inaltA ori pr6 j6sA;
prin turburAri sanitare, prin mipAri voluntare
qi involuntare, prin sunete tari, prin asprimea
substratului; prin dureri ii emotiuni intense;
etc.
In cursul somnului nu putem fty6 senzatii
despre faptul, cA dornim. El reprazintA totala
lipsei sau pauzh a tuturor speciilor de senza-
tiune.
Cu cat de§teptarea e mai greu de provocat,
cu atAta somnul se z.ce mai adAnc, mai greu;
li vice versa.
Faza Anthie e adAneirea in stare de somn;
faza a d6ua e somnul adAnc, la urrnA, som-
nul devine tot mai upr; pAnA cAnd el se re-
duce la zero, qi a( ésta este deqteptarea.
Redefteptarea, sau reinceperea aetivitiltilor
animale ,i a senzatiilor se indeplinqte cu
repejune mai mare, decAt adormirea. EA nu
se p6te provoca prin foi ta voinfei; ci se pro-
duce totdeauna numai in mod involuntar, prin
dispozitiunea inconseientä a organizmului; ori
prin mij16ce esterne, precum: lovituri, zgudui-
turi, suuete viulente, temperaturit esageratA,
etc.

www.dacoromanica.ro
 142

Probleine pentru esperienfe. 1). Destep-

andu-ne prin intrkuperea prematurii a somnului,
sA observAin, in ce raport va sta gradul de deg-
teptare i aptitudine de activitate, atra durata
somnului intrkupt..
2). Se pot prelungi, ori scurt% dupa vointit pe-
riódele de somn si de desteptare ?...
3). Care e diferenta intro conseeintele repausului
in stare de trezie si de somn ?...
4) Se póte produce somn partial, adecri, ador-
mirea numai a unor sensuri, urmând celelalte a fi
active ? .

5). Póte ezista negativul somnului?...

6). Dupl, cât timp am adormi stând h picióre?...
dar sedênd? ori culcati, ânsa au capul ridicat
de es. pe o nattia, fiind késta rezennatit pe cot?...
7). Macsimum in cari si câte miscari, de ce re-
pejune si energfe, F e póte aduce corpul diferitilor
dmeni adormiti, fara sà se destepte?...

Senza iile alimentare. Fórnea

setea.
Dupit asimilatiunea snbstantelor alimentare
se, deqtépta senzatia safidrii ; care du 'ézã uni-
form de ordinar un intervq1 proportional cu
grad u I saturatiunii.
Dupa acest interval, incepe o aerie conti-
nuä de senzatii, de form, §i de Bete; crescand

www.dacoromanica.ro
 143

in intenzitate in proportie cu curgerea timpului,

pttna la un macaimum.
Senzatiile de Rime, i cele de Bete, silnt de na-
turä unitarà, nedescomponibile in elemente.
par a depinde mai Inuit de aparatul alimentar.
Dupa un interval Ansa, ele au influent4 oi asupra
celorlalte prirti ale corpului in general ; cici aceste
släbesc, i provóc6 senzatii de slabiciune, inani-
tiune, debilitate.
La senzatia fómei, si a setei, se pot distinge
doue peri&le ; prima e perióda oreoterii intenzitatii ;
a dótia e perióda descresterii prin alimentatiune.
Ea se reduce la zero ; &Tit care urmand cu ali-
mentatiunea, senzatia. urmAtóre ajunge odata la
negativul fómei, la aversiune.
Aceste senzatii se prodac involuntar. Cu vointa
nu putem influenta asupra lor direct, nici in sens
pozitiv, ad ca intru a le provoca, nici in sons ne-
gativ, ad ca intru a le reduce.
Afara de senzatia generala de fóme, oi de sete,
se produc uneori unele animatiuni specifice, pofte'
particulare dupa cutari anume substant determi-
nate, (solid , licide, etc ). Sting&ndu-se ânsa fómea,
chiar oi numai prin alimente ordinare, se reduc
totod t i poftele specifice relative la cutari anume
substant .
G adul de placere ocazionata prin alimentatiune
variazä in s z direct dupa gradul de intenzitate
a fómeI, si tot in senz direct dupg, lungimea mt r-
valelor Ele variaza in senz invers cu frecventa
repetitiilor in acelao interval de timp.
Dispozitiile memoriale pentru diferite senzatii des-

www.dacoromanica.ro
 144

pre gusturi speciale perzista timpuri fórte inde-

lungate.
Ezercifti. 1). Dupa ce conditii variaza dii-
rota starii si a senzatiei de saturatiune ?...
2). In ce sens variaza cu timpul senzatia fómei
qi a setei ?..
3). Putem not impedeca numai prin voint/ cre-
eterea senzatiei de inanitiune ?...
4). ITariaza in calitat, in diferite imprejurari sen-
zatia fómei qi aceea a setei?..

Senzatii de durere.
Senzatil duren5se ni se provdca prin diferite
fenomene, din cari cele mai multe Ant con-
tra'? e conservatiunii nóstre. A.stfel Ant urma-
tórele: temperatura pr inalta ori j6sA, lovi-
turi, leziuni, vatamari, presiuni, pei secOuni,
tensiuni, rupturi, sfAqiäri, inteptituri, .zguduiri,
eto.
Ele variaza in diferite califöf i, dup. regiu-
nea corpului, dupa forma turburarii, dupit in-
tinderea ei, dupa durata ei, cte. Dupa forta
escitatiilor, senzatia variaza in diterite grad uri
de intenzitate ; dela zero, sau indiferenp, Omit
la Tiolenta, in care ne este imposibil a le su-
ferf fiträ turburare.
Agentut simtitor nu p6te distinge multe senza-

www.dacoromanica.ro
 1.45

tii simultaneu. Ele nu se confunda unele in altele

spre a forma o rezultantri ; ci se disting succesiv.
Dela 'momentul escitatiei periferice trece un Limp
apreciabil, ptiaâ, ce iritatiunea sose5te la crier, gi
age Aul central se resimte de ea.
Dupâ inceputul senzatiei urmézâ perióda, in care
intenzitatea ei deserete prinâ ajunge la zero. Du-
rata acestei perióde st â. in raport direct ea ampli-
tudinea ai inten7itatea eseitatiunii.
Când ni se fac (Mile ori mai multe escitatiuni
unele imediat contigue ca altele, agentul nil le
distinge pe unele de altele cu tótä ezactitatea. Pen-
tru ea ail le distingil ea total sepat ate trebue, ea
escitanti sit opereze separatT, fie in spatiu, fie, mai
en sóma, in timp
Distanta loca1 a. minima intru a distinge Bite sen-
zatii variaz1, duo diferitele regiunl ale corpulni.
Er.Trcifit i prob eme. 1). Retinem noi in
memorie specia sau calitatea durerii, ai gradul ei
de intenzitate ?
2). Pe cari regiuni ale corpulni, care e distanta
minima, pentru distingerea de dríne senzatii dure-
róse ?

Senzatii de plAcere.
Sceiclend senzatiile dureróse in amplitudine
intenzitate, acésta ne detópt à. o senzatie
placutei ; de es. când, dup. o stringere, ten .
siune, presiune, ori alia vatAinare de órecari
lo

www.dacoromanica.ro
 146

graduri considerabile, dupä ferbintéla ori ger,

trecem la graduri mai mici de asemene tur-
burari; mi departe, când, dupa o stare a-
própe indiferenta, treeem in o stare mai fa-
vorabild conservatiunii i dispozitiunii astre
actuale,' de es. dela frig la caldura ; dela fer-
bintdla la recóre ; dela oboséla la repaos dela
vegliere la somn;când dela starea de Mine,
ori sete trecem la satisfacerea acestor trebu-
into dela o indelunga imobilitate trecem la
miscare libera dela intunecime la lumina
dela sugrumare la respirare libera, etc.
In asernene cazuri, satisfacerea fiziologica
provoca in agentul simtitor o miscare armo-
pica, si o senzatie despre acésth miscare, sen-
zatia multumirii, denzatia placerii.
Dupa varietatea escitantilor, senzatia plä-
cerii valiaza in diferite calitati ; iar dupa in-
tinderea escitatiilor, precum si dupa forta lor,
ea se petrece in diferite graduri de amplitu-
dine .?i intenzitate.

Senzatiile tactile.
In somn, senzatiile tactile se reduc la zero.
In trezie Ansa, asemene senzatii ni se provóch.
pecontenit, si anume: prin atingerea imbrà-

www.dacoromanica.ro
 147

camiutii, a piimantului, §i a lucrurilor, ce ti-

nem, ori purtam cu mânile, etc.
Dupa modurile atiugerilor, ele variaza in
diferite ealitäti qi forme. Dupa intinderea su-
prafetei atinse, in mèsuri de amplitudine ; iar
dupa durata contactului, in diferite intinderi
Succe si v e.
Cea mai simpla senzatie tactila se prováca
)rin minima atingere simtitA, prin atingerea
unui punct" ; 0 cu cat se ating punete mai
multe, cu atAta senzatia creste in amplitudiue.
In caz, rand contartul se continua in mod
uniform, fics, dela un timp, senzatia tactila se
reduce treptat tot mai mult; si odata ajunge
a zero.
Escitatia crescâni in energfe, la un grad
6re care incepe a provoca senzatie durerósä.
Regiunile cele mai escitabile pentru a pro-
voca senzatii tactile, sfult: virvul degetelor
dela mani, buzele, si virvul limbei.
Prin senzatii tactile, parte si cu senzatii
termice, musculare, si de auz,putem distinge,
daca lucrurile silk licide, moi, cleióse, solide;
daca stau ficse, ori sfint mobile; daca sant
de un material, ori de altul; de es. de hAr-
tfe, de lemu, de Ora, de metal; daca sant
tesaturi, pulberizate, blocuri; daca supraf+le
lor BAIA lucii, aspre, coltur6se; daca sant as-
cutite, têmpe, etc.

www.dacoromanica.ro
 148

_Mxrcift, probleme de esperienle.

1). Sa cautitim, macsimiun co pond de corpnri, mac-
simum dela ce inaltime putem primi sit cada (pe
nov6slute), pe corpul nostru, fara de a ni se de-
tepta senzaii tactile ?..
2). SI cercam pe diferite regiunI ale suprafetei
corpului nostru, care e distanta minimtt, in care
putem distinge &Sue atingeri simultanee...
3). Pe cari din aceste regiuni, care e minima
figu geometrica, pe care sa o putem distinge nu-
mai plia sensul tactil, ca cerc, triunghiu, pittrat,
etc....
4) Minimum in cat timp am puté distinge nu-
mai prin palpat, 10,... 20 obiecte, clupa suprafata,
forma, material, marime, etc., antai cu mama in-
tréga, apoi cu mai putine dPgete ; apoi cu unul
singur ?...
5). Ce feluri de senzatii tactile minimum dupii,
cate repetitii ni le putem asigura prin memorie pen-
tru un timp ; pentru duplu ; triplu ; etc. ?...
6). Putem face, prin cleturnarea atentiei, ca sit
ni e reducii senzatiile tactile la zero ?
7) Macsimum pentru cat tirup ?
8). Putem distinge negativul senzatiilor tactile?...

Senzatiile gustuale.
Uneori nu distingem nici o senzatie gus-
tualt specificA. Asemene stare am puté-o numi
zero senzaVe gu8tua1a. De es. dud D'am aplica

www.dacoromanica.ro
 149

pe organele gustative nimica, ori am aplica

niste materii nesolubile in saliva. In acest de
pe urina caz am simtf atingeri tactile, ternzice,
apasari si senzatii musculare ; eventual chiar
dureróse.
Solvindu se in saliva niste zahar, miere, pe-
lin, chinink, ori alte materii saporifice sau
gustOse, vorn simti senzatii specifice, dulci",
amare, ori de alte calitetti gustuale.
0 cantitate minima simtibilä dinteo sub-
stanta sau agent chimic saporific, aplicata la
minimul num'Or de papile gustuale, prov6ca,
senzatia gustuala de minima intenzitate si du-
rata.
Acésta so va puté numi unitatea de sen-
zatie gustualA.
Cresceind cantitatea substantei aplicate, cres-
câncl, deasemenea, terenul, sau numërul pa-
pilelor atinse, energia aplicarii, i durata ei,
va creste in raport direct si intenzitatea, qi
durata senzEgiei gustuale.

Ezereifti ft probleme. 1). Senzatia gus-

tuala se simte deodata cu atingerea agentilor chi-
niici solviti, ori duo un timp óre-care?...
2). Senzatia gustuall e continua, ori e intermitenta ,
adee6 un sir de pulzatiuni ?
3). Se p6te distinge, numai prin gust, dupl icarea,
triplicarea... eantitalii agentilor saporifiin aplicati
deodatà pe organele gustative ?...

www.dacoromanica.ro
 150

4). Macsimum cate specii de diferite gusturi putem

distinge aprocsimativ ?...
5). Macsimum cat timp trebue, ea sg póth dispcwé,
sau reveni la zero, o anumitg senzatie gustualg, ?...
6) In ce raport stg acest timp cgtrg, intenzitatea si
durata senzatiei precedente P...
7). Senzatiile neplIcute se pot considera ca negati-
pul celor plgcute ?
8). Putem distinge simultanen deuie ori mai multe
specii de senzatii gustative ?...
9). Amestecand, in diferite proportii, de es agenti
dulci" eu agenti amari", senzatia provocatg prin
micstura lor va fi o medie, o rezultantg. ?...
10). E precis distingibilg limitea sau tranzitia dela
o senzatie gustualà la una de o altà calitate ?...
11) Putem noi, prin atentie la alt ceva, reduce la
zero o senzatie gustualg determinatg, ?
12). Ce se retine astfel in memorie ? calitatea speci-
ficg ? ainplitudinea ? gradul de intenzitate? durata ?..
13). Ce senzatie vom provoca prin trcznzitia la ceva
duicerg" 1) dela ceva amar, 2) dela ceva fórte
dulce ?...
14). Ce senzatie vom provoca prin tranzitia la ceva
anulria 1) dela ceva forte amar, 2) dela o va dulce ?...

Senzatiile olfaetive sau ale

mirosului.
Când inspiram prin eanalul nazal aer curat,
Ara orice parfum, mirodenie", sau substanO,

www.dacoromanica.ro
 151

-odoranta, nu avem senzatii olfactive, ci numai

tactile, si cel mult termice. Senzatia olfactivei
Bau odorantk e zero. Ace las este cazul si a-
tunci, and esmitem pa aceeas .cale aerul din
plamâni.
Dacri Misr], inspiräin, pe calea amintita, nite
substante gazeiforme specifice, mirositóre sau
odorante, ni se destépta si senzii corespun-
dAtóre olfactive.

Asupra agentilor odoranti mai nu putem opera

pe cale directa ; ci mai mult numai pe cAi indi-
recte.
Intenzitatea senzatiei olfactive stà in raport drept
Cu forta substantei odorante, cu cantitatea si den-
zitatea ei.
Calitatea acestor senzatii atArna dela specia a-
gentilor odorantì. Unele dintr'insele stint placute,
altele neplilcute.
Senzatia olfactivit e de natura unitara; cel pu-
-tin nu se póte discompune in elemente distincte.
Prin cre0erea fortei ori denzitatii escitantului, ea
póte cre0e in graduri de intenzitate, pang la un
macsinlum, in care, prelungindu-se, devine nepili-
cuta.
Organele olfactive stint de o fineta estrema. 0
cantitate fórte micA de escitant olfactiv le póte a-
duce in iritatie specificit de acéstä, natura.
Cantitatea minima de substante odorante, prin
cari se pot provoca senzatii de acéstà specie, stint,
din unele materii, de es. urmAtórele, (dupa Valen-
lin, cit t de Wundt) :

www.dacoromanica.ro
 152

hidrogen fosforat : 0 02 miligram ;

hidrogen sulfurat : 0.002 miligram;
brom: 0.0016 miligr. ;
escntä de rozri, chiar 0-00005 miligr.
Nervul olfactiv obosege fórte repede, astfel, cl,
dela un timp, devine nesensibil pentru substanta,
ce continuá a-1 escita.
Mare numr de substante comestibile sau ali-
mentare detépt i senzatii olfactive ; i e de ob-
servat, cä, materiile favorabile ca alimente destóptä
de ordinar i senzatii olfactive placute; si, din con-
tra, cele nefavorabile nutritiunii proveca miros ne-
pläcut Din acéstä cauza, multe specii de animale,
ómenii, controléA prealabil, prin sensul odora-
tului, materiile destinate pentru alimentatiune; si
le constatä pe acéstä cale ca favorabile ori nefa-
vorabile guatului i nutritiunii.
Br"ercifit ft probleme. 1). Se cere un limp
apreciabil, pentru ca escitatia periferica sri, se pro-
page pana la crier, si sä, provóce iritatiunea cere-
brala olfactivä, Rau senzatia odorativä?...
2). Aprocsimativ cht timp se cere minimum, pen-
tru ca agentul simtitor sa póUí trece dela o setae-
tie olfactivä la o alta, diferita ?..
3). Cât timp se cere, pentru ca sä dispara o sen-
zatie olfactiva?...
41. Acest tiny in ce raport stri, okra täria si
denzitatea substantei, i atra durata actiunii sale?...
5). Ceite specii de diferite mirosuri putem dis-
tinge ?...
6): Sä. amestPclm &Sue, trei specii de substante
odorante, i sa observam senzatia rezultanta.
7). E precis distingibil inceputul i incetarea u-
nei senzatii olfactive?

www.dacoromanica.ro
 153

8). Prin atentie la alt ceva putem noi reduce

senzatie olfactiva la zero?...
V) Póte ezista negativul senzatiei olfactive ?...
10). Cat timp se póte retiné in memorie o sen-
zatie olfactiva?... Dar o aerie de asemene senzatii?,..
11). Ce se retine astfel in memorie ? calitatea ?...
amplitudinea?. intenzitatea? durata?. .
12). Macsimum cdt timp nervul olfactiv e sea-
sibil la o iritatie continua? adicaf minimum la cat
timp devine insensibil ?...
13) Minimum eat ii dur ézd insensibilitatea ?..
14). SA aplicam la cele dóue jumoWiti ale orga-
nului alfactiv simultaneu cliSue diferite specii de
agenti odoranti, ori &me diferite graduri de inten-
zitate din aceeas substanta,si sá observám sen-
zatia, ori seuzatiile, ce, se vor puté distinge...

Senzatiile acustice.
In timpul de trezie, senzul auditiv pare a
nu puté ajunge la o completa neactivitate cáci
in situatia cea mai tácuta, agentului mintal i
se póte phr cá ,laude" o continuá vij itura
confuza, dar uniformh, neintermitenth.
Astfel, la corn pleta zero-senzatie acustica nu
póte venf, decat in adânc somn.
Diferitii escitanti acustici, voci, instru-
mente muzicale, etc. difera unii de altii in
privinta structurei qi a miqcarilor lor. Din

www.dacoromanica.ro
 154

cauza acésta diferA si formele ondulatiunilor

sonore ale aerului escitat de cA.trA unii si al-
din acesti agenti. In consecintA, apoi si
senzatiile acustice determinate prin diferitii es-
eitanti difea unele de altele in privinta
lor elementare. Acdsfa se numeste di-
ferenta de timbru, sau de timbre.
Se zice apoi, cA, de es. vócea unui copil are
timbrul ascntit, a altuia are timbra dulce, gingas,
ori aspru. Vócea unui om adult are timbru plin,
a altuia timbru adânc. "Vócea unor persóne are tim-
bru sonor, metalic, etc. Cântecul privighitórei are
timbru limpede, dulce, argintiu; timbrul flautului
e móle, plin; al violinei e sonor, piltrundkor.

Unele miscArI acustice se fac in mod ne-

regulat, confuz, neuniform. Aceste determin6,
in agentul auditor senzatii acustice neregulate,
turburi, confuze, numite zgomote, vuete.
Alte undulatinni, de mice timbru, urmézil
in mod vegulat, cu celeritate i duratri, uni-
form4 in fiecare unitate de timp. Asemene os-
cilatii acustice determina niste senzatii cores-
pundétóre regulate, uniforme. Aceste se zic
apoi tonuri curate, sau muzicale.
Calitatea touurilor variazA, dupa celeritatea,
§i in consecintA, numérul oscilaiilor efectuite
in o unitate de timp anume, au cat acésttt
celeritate sau uumér va fi mai mic in uni-

www.dacoromanica.ro
 155

tatea de timp, en atata tonul i senzatia to-

nich va fi mai jósei, sau bassa ; §i cu cat, din
contra, acea celeritate, sau numòrul osci-
aerului in unitatea de timp va fi mai
mare, cu atata tontil i seuzatia acusticA va
fi mai inalt(i.
Calitatea senzal-iei acustice variazA, in cunoscu-
tele septe note muzicale: Do, Re, Mi, Fa, Sol, La,
Si ; urmand in aceeas directie si ordine mai de-
parte, la note mai inalte.
Senzatiile acustice variazA, in diferite graduri de
intenzitate, dela cele mai slabe, treptat panA la cele
mai intense, mai tari, sau forte.
AcéstA variatiune atarnit dela volumul, intinde-
rea sau amplitudinea oscilatiilor aerului ; i anume
cu cat oscilatiile vor fi mai voluminóse, cu atata
senzatia tonica va fi mai tare ; sivice versa. Ca
alte cuvinte, tAria tonurilor variazA in sens direct
cu amplitudinea oscilatiilor.
Se póte face o graduare regulatil asupra inten-
zitgtii tonurilor sau a sunetelor ; o asa numitA, fo-
nometrie.
Sunetul, si in consecintA, senzatia tonicA póte
sA, urmeze cont nug, ; si póte sl fie si insiratA in
formA intermitentA, pulzantA.
Cantand 2, 3, 4... aparate tonice egale, acelest
tonuri, egale in tóte privintele, rezultanta va fi o
senzatie for4ficatei
Ezereifit t probleme. 1). SA cercAm o-
datA a veni, in stare de trezfe, la zorp-senzatie a-
custicA... de es. in fundul unei pivnite adAnci, la
mezul noptii

www.dacoromanica.ro
 156

2). Putem noi respira fár i auclint zgomotul

provocat de cAtra acéstil functiune?...
3). SA apasAm o mana a9upra miei urechi
sA observAm variatiile senzatiei acustiee provocate...
4). SA facem acésta esperionti simultaneu cu
smêndóue urechile
5). SA ne astupAm ântai o ureche, spoi pe a-
indndóut, ; i ea observAin, ce fenomen acustic ni
so va arAta
6). Care e m tcsimul de lungime a colui mai OA-
cut ton, plina a nu deven ifidiferent, ori chiar
IneplAcut?
7). SA cercam, (ire schimb trea dist nit i póte cow-
pensa schimbarea intenzitAtil tonului ?...
8). SA cercAm a constata numai prin auz, mini-
mul de distante adawe (si svAdute), intre escitan-
tul sonor si intre noi
9). SA eeram a evalua, numai prin auz, adArt-
girile scaderile) la numtrul escitantilor sonori...
10) Care e celerit ttea macsima in distingerea
diferentei sunetelor ?...
11) Care e macsimul de frnp, in care putem
retiné in menwrie o senzatie tonica ?... Dar 2, 3,
4 .. senzatii de acéstA naturà?...
12). Putem noi deturna atentia dela un Anton
astfel, ca sa nu-I mai observAin ?..
13). Putem noi sA ne desteptam, numai cu forta
Tointei, serii de senzatii tonice P.
14). Se 'mite realiza negativul senzatiei acustice?...
15). Macsimum pâni la ce numtr putem distinga
drferite instrumente muzicale cântkind uniform?...

www.dacoromanica.ro
 357

Senzatiile optiee.
Pe cat substanta eterului nu e adusa in
mirare luciferö, nu produce escitatii optice.
Ea nu produce asemene escitatii nici atunci,
cánd e adusa in mirare, daca nu intellnefte
mai ântai vreo substanta ponderabila. In m5p-
tea seninh, privind afara de conul de umbra
a ptimêntului, imenzele regiuni eterale miscate
de catra sori nenurarabili, nu vedera decâ
profund intuneric", intru cat mirarea ete-
liana nu se reflectä prin suprafata vreunei
stele, a vreunei planete, comete, lune, etc.
Putem, deci, repeta, eh eterul e
qi ea el numai influentat de &Ara substantele
ponderabile provóca iritatiuni si senzatii op-
tic(); eând apoi se zicenu c vedem eterul,
dar ea vedem obiectele; ái, mai just, ne for-
mm senzalii vizuale despre obiecte.
Senzatii optice de lumina póte provoca
trecerea de curenti electrici prin craniu; de
es. dela frunte i têmple la partea occipitala
sau posterióra a craniului.
Loviturile i presiunile aplicate asupra glo-
bului ocular de asemenea escita nervul optic,
provóeâ senzatii de lumina.
Aceste senzatii se sting momentan.
Intenzitatea. pupa intenzitate, son-
zatia optica cea mai inferika, cea mai

www.dacoromanica.ro
 158

sau mai slabii, este aceea de intunerec", de

negru. Acésta se póte nutni minimul dinamic
de senzatie optica, sau limitea dinamo-optica
ntinimalA.
Scara aseendentä in asemene graduri de sen-
zatie s'ar constitui, dach am incepe dela sen-
zatia de complet intuneree, de es. la mezul
noptii celei mai intunecóse, si am urma in
treptele de setidere a intunerecului, sau de
cretere a luminei, pAna la senzatia provocata
de eMra stalueirea solara, ea macsimum de
intenzitate a senzatiei optiee.
Cresterea intenzitritii escitatiei luminóse deter-
minând dilatarea irisului (inspre centrul pupilei),
slAbeste aptitudinea dinamicA a ochiului astfel, eä
in asemene caz trecând inteun loc mai putin lu-
minat, in momentele ânthie el vede mai slab, cleat
mai peurmä, cand, contractandu-i-se irisul, spre
periferie, se largeste pupila.
Scadênd intenzitatea luminei incidente, creste
atria eau aptitudinea dinamicA a ochiului. In ase-
mene caz, el vede, in aeelas loc, luminä mai tare,
sau mai mare.
Gradatiunea gottelor pe cdmpul viznal. Ima-
ginile fotografiate pa carnpul galben sau pata gal-
bena a boltei retiniene le vedem en macsimul de
putere vizualii. Din acéstg, cauzh, and voim 85,
vedem ori ce suprafatA eu maesimul do ezactitate,
indreptAm globul ocular asa, ea imaginea autatá
sq, se fotografieze pe acel amp.
Aptitudinea vizualI a zonelor dimprejurul chi-

www.dacoromanica.ro
 159

pului galben scade in raport cu distanta lor dela

el, luat ca post central al câmpului vizual.

Estenziunea senzatiilor optice. Li-

mitea minimal4 in tasuiile de estenziune op-
ticA este asazisul punct", sau, in rigurósit
realitate, minima suprufata distingibilà. Duplul
ei, triplul... destépta senzatie de duplii, tripla...
suprafata.
0 suprafatei de o lungime apreciabilb, ânsh,
de leititne minima, se numeste linie" ; intele-
gAndu-se linie opticA, vizibilft. Mai multe a-
semene linii jucstapuse constitue o suprafatà
in senzul uzual.
Stând craniul cu cavitatea orbitarit ficsà, jocul
total al vederii cu ochiul, intors in tóte directiile
posibile, cuprinde mice Orti de suprafat4, ce se
gäseste in un spatiu nu departe de forma unui
con cu creOetul in interiorul globului ocular, avênci
inaltimea conica indefinita; afara de suprafetele,
ce ar sta in directii paralele cu raza vizualà. Ast-
fel intinderea suprafetelor vizibile variazA in sens
direct cu distanta lor de ochiul respectiv. Adeck
ea cAt ne uitilm mai departe, cu atâta mai mari
suprafete putem vedé ; si vice versa. De asemenea,
cu at o suprafata de dimenzii constante va fi mai
aprópe de ochiu, cu atâta mai mare câmp va o-
cupa ; yi, deci, cu athta mai mari dimenzii va in-
fAtosa ; pan/ and, crescând apropierea, odatà mar-
ginile ei vor ieyi in laud din conul vizual ; vor
deveni invizibile.

www.dacoromanica.ro
 160

Cu eat, dincontra, o suprafatä se va depArta de

ochiu cu athta ea va subtinde un unglik mai mic ;
si, deci, va infosa dimenzii mai reduse; in at,
cresand acea distantà la indefinit, odaM imagi-
nea suprafetei se va reduce la zero ; va disparc;
cu totul din câmpul vizual; si, in consecintg, Ben
zatia opticd corespondenti va ajunge si ea la zero.
Pentru ca, la mice schimbäri ale distantei, sen-
zatia opticì sá prezinte acelei climenii, trebue, e t
dimenziile suprafetei Rau a figurei v6dute
modifies a4a., ca, dela orice distantii sà, subtinda iii
ochiu acelas unghin.
Senzatia despre o linie minimt nu e simplä ;
e compusa. Senzatia de suprafatci e de o amplitu-
dine sau intindere mai mare.
Limitarea suprafetei v'edute determina limitare.i
senzatiei despre ea. VOdênd un sir de asazise puncte,
separate prin spatii diferite, ni se destéptit o serie
succesivii de senzatii minime pulzante, sau inter-
mitente

Calitatea senzatiei optics.

de distinctie calitativa il putem observa
senzatia de negru.
Calitätile fundamentale, dupä cari varian
senzatiile ootice, stint colorile ros, verde,
violet, (vioria), galben, albastru,' portoraliu,
tóte in diferite graduri sau nuante ; a poi lipsa
de colori sau negrit, totalul de Itimink com-
binatA, sau alb; i rezultantele amestechtu-
rilor acestor de pe urma estreme in diferite
proportii gradate, nuantele de cenufiu, suriu,...

www.dacoromanica.ro
 161

dupit cari urméza infinitele combinatii si gra-

datiuni de t6te aceste, cu diferitele graduri de
inchise" sau intunease, si ,, deschise" sau /14-
71

minóse.
Tóte aceste se pot infatiqa in tranzitiuni mi-
nime, insensibile.
Imaginile consecutive sau comitante. In-
chiendu-ne ochii, dupa vederea unei imagini,
peal iritatia retiniana specifica se continua,
se efectue diferite alterari in figura v6c,luta
duph inchiderea ochiului; Ef i anume, in unele
conditii, regiunile lumin6se din figura se pre-
schimba reciproc cu cele intunecóse ; apoi se
face in aceeaq figura perzistenta o serie de
tranzitii dela unele colori la altele... pana la
totala ei estiuctiune.
Succesiunea complementard a senza-
tiilor coloriale. Daca vedem o figura de o
colóre 6recare, si imediat privim un camp fan
o coloratiune speciala hotarita, de es. alb,
cenuqiu, etc., atunci vedem figura precedenta,
ansa, in o altei coloratiune, gi anca mai putin
intensa.
Din oricare asemene doime de diferite co-
lori se recompune lumina generala sau alba ;
de aceea ele se zic colori reciproc complemen-
tare.

In special, dupg, ro vedem verde-albeistriu qi

11

www.dacoromanica.ro
 162
-V\--
vice versa, duph verde-albhstriu vedem ros. Deci,
aceste deluA colori, ros si cu verde-albastriu, sunt
col ori complementare.
Dupa portocalia, vedem albastria ; dupa albastriu,
portocaliu. (Complementare).
Duph galben, vedem albastria de indigo (sinilin),
si vice versa. (Complementare).
Dupa galben-verzia, vedem violet (vioriu), si vice
versa. (Complementare).
Din aceste cauze, dach ne uithm Antiii la o su-
prafata de o colóre, yi apoi trecem imediat la o
alta suprafath cu colórea complementarl celei pre-
cedente, senzatia nósträ despre acOsta a (Mu& co-
Dre e fortificatti.
Contrarul trebue sh se intêmple, cand, duph o
colóre, privim una necomplementara. Senzatia cea
nóuh se formOzh turburath, modificata prin misca-
rea complementarh
Iradiatiunea. Influenta luminei albe se yes-
petndeste in aparatul nostru optic ceva peste mar-
ginile figurilor v61ute. Acéstä ecspanziune se nu-
meste iradiatiune. Astfel, privind dóue figuri, de
es. cercuri, egale, unul alb yi unul negru, in ve-
derea nóstrit, cel alb va fi mai larg dealt cel
negru.

Generalitatea iritatiunilor optice. Dupl

constatarile fâcute, la senzatia fiecarei colori
particulare, stint in activitate tóte elementele
seuzoriale ; numai cât, la unele escitatiuni e-
teriane lucifere vin unele in mirare prepon-
derantd, reminênd celelalte in activitate ne-
considerabila ; ei atunci se simte cutare anume

www.dacoromanica.ro
 163

colóre, nesimtindu-se celelalte de loc; la alte

escitatiuni se simte a1t4 colóre in lasur a. pre-
ponderanta, remânênd celelalte nesimtite; §i,
in tot cazul nedistingibile.
_Form ele vizuale. Elemeniul imaginilor
optice este o supra f ata circulara minima vi-
zibila. In uzul practic, acésta se numeste
punct." Nu e Ans4 punctul matematic.
Imaginea de 2, 3, 4 Tuncte" optice
juestapuse in serie se nume§te linie; bing in-
teles, linie optica.
Eleinentul liniar universal e linia dréptit,
constituita numai din d6u8 puncte contigue.
Ac4ste. Imagine, linia drépta minima, se
epetä, in t6te directiunile ; i constitue linif
drepte de diferite dimenzii longitudinale, §i
nii frânte" unghiular, sau unghiuri in di-
ferite graduri, combinatii i complicatiuni, fr
formand figuri liniare, constituite.,t6te
din linia elementaia si universala, diu repe-
tirea liniei drepte.

Un regulat cu un num6r infinit sau in-

definit de latur i unghiuri, conseand fie care la-
ture din cat() o minimà linie dréptà, se zice o
circonferenta.
Prin un áre-care numgr de linii, formând ori-ce
numtir de unghiuri, fie distingibile, ori nu, se in-
congiorà o suprafatA ; se determinA, si se ficséza
figura sau forma.

www.dacoromanica.ro
 164

Privind o suprafatd, cu anandoi ochii, acésta se

numeste privire binOcularci. Cele doue imagini,
provocate prin fie-care ochiu aparte, se acopèr de
ordinar in parte; remânênd cat') o regiune mar-
ginal1 separata a cite until ochiu.

In rezumat, un punet, sau mal just, o

suprafata minimä distinsk prin vedere, ki i sen-
zatia provocata printr'insa, póte fi considerattt
dupa distautef colori, graduri de intenzitate,
mutare, directiunea acesteia, celeritatea ei, etc.
Ea 'Ate fi privita cu un ochiu, si cu amên-
doi, deodatä.
Doue puncte pot fi considerate dupa dis-
tanta lor reciproca, coloratiunea lor, gradurile
de intenzitate a luminei lor, directiunea aces-
teia, celeritatea ei, etc.
Ele de asemenea, pot fi privite cu un sin-
gur ochiu, si cu amêndoi de odatä.
0 linie póte fi consideratá dupa lungimea
el, forma el, directiune, distanta, coloratiune,
intenzitate luminósk, miscare, directiunea a-
cesteia, celeritate, etc. Linia póte fi privitrt
cu un ochiu, si cu amêndoi ochii deodatä.
0 suprafart pOte fi considerata dupa formá,
dimenzii, dispozitia pärtilor ; dupa distanta,
coloratiune, graduri de intenzitate luminOsa ;
dupa misatri, directia si celeritatea lor, etc.
Ca si punocul li linia, suprafata, de ase-

www.dacoromanica.ro
 165

menea póte fi privith cu Ufl singur ochiu, §i.

cu arnêndoi doodatit.
Ezercifit. 1). Vedera noi obiectele, farg
miscarea lueifera a eterului ?...
2). Vedern noi eterul, macar atunci, când eze-
cuta miscari lucifere, nóptea, in spatiul eterat, in
afara de umbra pamêntuluI, la distanta, (le es. de
la 2 milióne chilometri in afara ?...
3). Prin ce ne putem noi provoca senzatii de
lumina, fara mijlocirea eterala ?...
4). Când putem noi vedé cresterea intenzitatii
lurainóse pe intrega scara de graduri, dela mi-
nimum liana la macsimum ?. . si apol dela macsi-
mum pana. la Minimum P.
5). Ce diferenta este intre punctul i linia ma-
tematicl, i punctul si linia optica sau vizibila?
6). De ce forma e spatiul, in care ii are jocul
vederea unui ochiu, stand capul fics ?...
7). Cum variuza marimea unei suprafete vOute,
in raport catra distuntele dela ochiu ?...
8). Stand cu capul fics, am puté noi vedé in
intregul un cerc cu o raza de un chilometru, a-
vênd centrul seu la distanta de un metro dela
ochiul nostru P...
9). Dela ce atârna, sà avem senzatiT despre di-
ferite colori P. .
10). Vedem noi câte o singurti colóre ?...
11). In sens riguros, ce e in realitate aceea, ce
se zice colóre?... §i uncle se gaseste ?...
12). Incetand escitatiunea esterna, dispare din
vedere imediat imaginea odata formata ?...
13). lmaginile persistente consecutive se infati-
saz1 totdeauna in lumina si colofile primei ima-
gini ?..

www.dacoromanica.ro
 166

14). Ce numim senzatie de colori complementare?...

15) Ce e negrul, si ce e albul ?...
16). Care e forma elementarg si universalg ?...
17) Ezistit zero-calitate opticg ?...
18). Ezistg negativ optic ?...
19). In câte forme se pot dizloca &me puncte ?...
Dar 3, 4, 5... puncte ?...
20). 0 linie dréptg eke forme póte avé ?... Cite
directii ?
21). Un unghiu câte forme póte avé ?...
22) Câte forme póte lua o linie curbg ?...
23). Se póte privi o linie tétg in mod nmmentan,
ori in mod consecutiv ?...
24). Stint pe obiecte colorile ?...
25). Ceea ce vedem, sAnt obiectele?...
26). Putem noi evalua distanta unui obiect nu-
mai dupg coloratiunea lui ?
Problente pentru (variety(a. 1). Imp6rtind scara
de progresiune dela negru, sau dela intunerec
pâng la alb si la lumina solarg in macsimul nu-
pier de graduri minime distingibile, minimum in
cat timp am puté recunóste tranzitiile dela unul
la altul imediat consecutiv ?... Dar la altele mai
distante, de es. eu 1. cu 2, 3, 4, 5... gradurT ?...
2). Macsimum cât timp putem privi o supra-
fata, fics, pana a nu se ivi vreun inconvenient?..
3). Macsimum dupg cat timp putem recunOte
din memorie o colóre, o figura ?...
4). Dela ce atêrng lungimea sau scurtimea a-
cestui timp ?...
5). Minimum cat timp trebue sit tréch, pentru
ca dupg privirea unei colori sit dispara senzatia
comitantg sau oonsecutivg, fie identica, fie contrail,
ori ei complementara ei ?...

www.dacoromanica.ro
 167

6). Dela ce aternd scurtimea ori lungimea aces-

tui timp ?... Cu ce varia7A el in raport direct ori
invers ?
7). Minimuin cât timp se cere, pentru a puts
observa trecerea dela o calitate vizuall la alta,
departatit, ori apropiatil ?...
8). Dela ce atêrna lungimea acelui timp ?..
9) SA facem esperiente, cu diferite zone, secon-
dare si laterale, h diferite distante dela ochiu ;
autând a distinge, si a numera, diferite figuri, de
diverse dimenzii si colora(iuni, la diferite distante
unele de altele...
10). SA privim fiacAra unei lumAnAri, lampe,
discul sórelul, etc., de es. pe o zonl depArtatA de
câmpul ga1bn, s inchidem echi, i sA, observAm,
ce fete, ce coloratiuni va schimba imaginea con-
secutivA, intorchnu-ne cu ochii inchisi, spre direc-
tiuni lurninóse, in spre locuri intunecate, etc...
11). Spre a puté numtra 10.. 100. figuri cu
ceteritatea macsimA, care e distanta cea mai favo-
rabilA dupa mArimea lor, forma, dizlocatiunea lor
SA facem si esperientele urmatóre :
12) SA tinem un fir de ata, ori alt corp suptire,
atknat in aer, in pozitiuriea medianA dinaintea
ochilor, in 'macsima apropiere. (la 1, 2 . centime-
tri) ; i al observAm, ceite imagini ni-se vor forma
despre acel corp in vederea nóstrA, privind ca a-
mândoi ochii inainte..
13). II vom puté privi cu ochii direct in acea
pozitiuno ?...
14). Se va desemna imaginea sa pe câmpul
galben? II vom avé noi in vederea direced P...
15). SA inchidem Uil ochiu, si sa observAm, care
imagine va dispare; i ce schimbare va suferi cea

www.dacoromanica.ro
 168
-NM^
perzistent6 ;... apoi sA, inchidem celalalt ochiu,
BA facem aceeas observatiune..
16). SA, incepem a cleparta carpul privit incet
drept inainte, i sA vedem, la co distan0 il vom
puté privi direct, cu amêndoi ochii...
17) SA privim (Milo asemene obiecte, ori dente
discuri, monede, etc. de coloratiuni diferite, tinênd
until imediat dinaintea unui ochiu, iar altul di-
naintea celuialalt. SA observAm, câte imagini vom
vedé ;... si, inchidênd succesiv câte un ochiu, care
imagine va disparé?...
18).SA incepem a le departa, incet, drept ina-
inte ; i EA, observam, ce schimbeiri vor suferi..
19). Ce par(i vor deveni transparente? eari
regiuni vor remâné opace P...
20). SA facem tóte aceste esperiente, cu niste
obiecte, de es. rigle, linii... avênd littimea de 1
centimetru, de 2, 3, 4... centimetri ; i sl obser-
vAm, nu cumva imaginile lor ne vor pAré, in u-
nele pozitii transparante, iar in altele, acoperin-
du-se, opace..
21) SA cercAm a dispune ochii in directiuni
convergente; ai sit observAm, nu cumva tóte imagi-
nile vOute de noi se vor duplica, pornind in IA-
turi...
22). SA observAm, dacl aceste duplicate vor fi
transparante..
23). SA facem asemene esperiente, asezând d6u1
rigle, linii, etc., de o ultimo de 1-2 centimetri,
de coloratiuni diverse, vertical, in pozitiune me-
dianA, una la distant/ de vro 20 centimetri mini-
mum. Sit privim, alternativ, child pe una, And
pe alta ; i sit observAm, dacA, privind-o pe una
dintr'insele, imaginea celeilalte se thplic; ai vica
versa...

www.dacoromanica.ro
 169

24). Sa observäm, daca imaginile duplicate nu

sAnt transparente...
25) MiscAndu-se ochiul nostru, se mipei ceea ce
vedem, adica imaginea vizuala. ?
26). Obiectele stiute fiese pe pamânt, s'au mis-
cat si ele in aseinene cesz ?
27). Vedem noi, prin urmare, oblectele?...

Senzatii generate $i speciale.

Parnêntul ezecuta o uniforma serie de repedi
miseAri nemiilocit consecutive; o continua transla-
tiune, prin intinsele spatii eterate ; si tóte lucru-
rile, ce fac parte dintr'insul, efectue, deodata cu
el, aceeas linie de miscdri.
Acésta s'ar puté numi miscare fondalei, saa ge-
neralei, pentru cele de pe pamAnt.
Pe cat ânsa lucrurile nu etectue o miscare di-
feritd de acea fondala, noi nici odata nu observam
direct miscarea lor ; adeca acea fondala, continua;
zicem, e obiectele stau ; ca siint nemiscate,
ficse, pe pdtrant.
In consecintil, pentru ca un lucru sa ne
faca efectul unei miscAri, trebue sa ezecute,
ori sit ezecutkm noi, o miscare diferita
de cea fondalk, ; fie diferitk In directie, fie in
celeritate; ori ar trebui sk se oprésca in spa-
tin; sIt steie, in realitate, frIt ca sk ne oprim
si Doi.

www.dacoromanica.ro
 170

Ceea ce e adevlrat relativ la mice obiecte, ea

-pärti ale prunêntuilui, in raport cátrl el ea totali-
tate de sstru plutitor,tot aceea se p6te zice des-
pre ori care object se glseste in ori si ce aparat
de translatiune particular ; fie el in pavilionul ori
barca unui balen aerostat, fie pe un vas, ce plu-
feste pe apii, etc.
Distingem, deci, o miscare fondala constantl,
neobservabilil direct ; i, afar/ de ac6sta, alte rnis-
elri, specials.
Pe eat corpul nostru se mantine in o tempera-
turd invariabill, nu ni se provócI senzatie ter-
micl distingibill ; i pentru ea sá ni se prowiee
asemene senzatie, trebue BA ne atingl un corp a-
vend o temperaturil diferita de cea actuala, fie
mai inaltá sau mai caldá, fie rnai jésl sau mai
rece ; i ast-fel, el ne schimbe senzatia termicl
fondall, sau precedentl.
De asemenea, pe cat respirostia nóstrl, eircula-
tia, starea musculará, visceralk alimentará, sta-
rea de durere ori si de pllcere, etc., se mantine
in o modalitate órecare in mod invariabil, cum
am zice, in mod fondal, intru atâta nu se des-
tóptl senzatii distingibile ; i pentru a ni se face
asemene destept/ri, trebue sá Be efectue o schim-
bare in amintitele rmstre dispozitiuni ; o schimbare
in respiratia fondall, in eiroulatia de acóstA na-
turá, in starea rmstrl museulará, in cea viseerall
si alimentará; de asemonea si in senzatia nóstrl
de durere si de plácere ; etc.
Nu e cazul alt-fel niei in privinta senzurilor
specials.
Tnteadev4r, pe ct dispositiile Eau senzatiile tac-
tile generale, olfactive, gustuale, se continul in
mod uniform, fórte repede ajungem a nu le mai

www.dacoromanica.ro
 171

distinge ; si daca voim 86, simtim o atingere, o

a.romA, un gust, trebue sA provoam o schimbare
in escitatiile si in senzatia asträ. aorespondentg.
Cu totul asemene pare a fi cazul i cu serfile
de senzatii acustice si optice. Si anume.
Când stäm in un loc, unde dominA cea mai a-
ancit tAcere, in nemiscarea cea mai deplinà po-
sibila, ori i atunci, and ne gAsim in imprejurAri
ordinare, in virtejul vietei, in auzul nostru se pe-
trace, flrg intrArupere, in mod uniform si continuu,
o resunare fuzionatA ; o vijiiturä, amorfA ; pe care
ânsA, in imprejurArile ordinare, permanente, nu o
observAm.; ca si and nici n'am audi-o de loc. Si
pentra ea sä, audim un sunet special, trebue BA ne
escite anumite serfi de vibratiuni speciale ; cari sA
provóce iritatiuni acustice particulare, desteptând
senzatiile tonice determinate.
R6sunarea confuzA, generalA i permanentA s'ar
puté nurai senzatie acusticA fondalA, sau amorfl ;
in diferentä de ea, sunetele particularesenzatii
acustice speciale.
Cu totul clar ni se prezintä, in acest Benz, ca-
zul cu senzatiile optice.
InteadevOr, inchigêndu-ne ochii, ori stand in un
loc intunecos, ni se infatisazet in vedere, ca un
camp haotic aprópe uniform ; pe care parcA jócl
uneori nenumerate puncte i figuri in completA
confuziune.
De altA parte, dad, privim un amp cu total
uniform, de ezemplu, un pArete intins, fie alb,
negru, orice colóre uniforml, ni-se destéptä, o sen-
zatie uniformei, o senzatie optic& fondalä, sau ge-
neralei.
Presupun'end acuma, el cineva ar desemna pe
acel camp vreo figurä, ânsä cu un material cu

www.dacoromanica.ro
 172

totul de aceeas colóre, ca si fondul ; adeca, ar de-

semna alb pe alb, negru pe negru, Fos pe ros,
verde pe verde, etc n'am distinge nimica, afara
de fata fondala ; n'am vede pe ea nici o forma.
Si pentru ca sa putem vedé i distinge o senzatie
optica formala, trebue sa se desemneze ca o co-
lóre diferied de acea a fondului sau campului; de
ezernplu, pe camp negrucu alb, ori cu o cob:ire
deschisa ; pe camp albca negru, ori cu o colóre
óre-care, cte.
Senzatia fondala e haotica ; senzqtia formala,
diferentiata, e, dincontra, distingibila in mod par-
ticular.
Astfel, dach un pictor ar desemna pe un camp
(panza, parere, tabela, etc.), o figura in o colóre
diferita; i apoi cineva ar acoperi, tot cu acésta
colóre, tóte spatiile dimprejurul flgurei, noi n'am
puté-o distinge ca figura. Ea sr r6mane cufundata,
nedistingibila; pana eand pictorul n'ar departa
dimprejurul ligurei colórea adaugita ; and apoi,
iaräsi ar iesi la ivéla ezacta diferentet a figurei de
catra fondul, pe care an fi desemnata.
Daca am avé o tabla, pe care ar fi intinsa sau
dispusa peste tot o materie de o colóre uniforma
adica nici o figura distinsa ; si ar yeni un geo-
metru un desemnator, un pictor,... el si numai
prin stergerea partilor superfine, turburatóre, ar
puté mijloci ea distingem diferite figuri determi-
nate ezact; imagini, ori elliar tableau, cari ne ar
destepta diferite senzatii si idei.
Ezaet acelas lucru se póte sti despre materialu-
rile de sculptitra si de arhitecturei; si orice arts
tehnice ; de es.
Un bloc mare de péträ, de metal, de lemn, etc.
nu ne destépta idei determinate depre vreo figura

www.dacoromanica.ro
 173

mai mica deck el ; despre vre-o constructiune,

aparat, masing, etc.; cruel e uniform, nediferentiat.
In marginile dimenziunilor sale, el confine ori-
ce figuri, aparate, maini, constructiuni, ete. Sa,
vina un sculptor, un arhitect, un constructor, etc ;
si sl indeparteze diferitele parti superflue, dupa un
plan determinat ; sl prov6ce prin acésta, diferen
tiarea figurilor, in comparatie cu blocul anterior ;
indatä vorn avé figuri, ori statue, aparat, con-
structiune, de ezemplu o cash, etc. ; si prin ele,
senzatii i idei determinate.
In rezumat : la t6te speciile de fenomene
psihice elementare, se petrece o permanent&
senzatie generald, fondala, uniformA, qi, in
iiiferentet de ea, diverse senzatii speciale,
formale ; senzatii determinate qi variabile.
Ezercitii. ]). Ce se joke numi senzatie gene-
fondall, si senzatie speciall.? la miscare, tern-
peraturA, miros, gust, sunete, imagini v6c,lute, etc...
2). Care e conditia generalei pentru a se puté
simti senza0i speciale

Treptele de ideatiune.
La escitatii de mice specie, pe timpul in
care iritatiunea e in curs, senzatia e de gra-
dul Antai ; gradul efeetiv, in macsimul de viol-
eiune i claritate.

www.dacoromanica.ro
 174

Incetând escitatia, stadiul imediat urmAtor

al senzatiei e de gradul al doile.
De ezemplu, imediat dupei o atingere ne
miscA Arica senzatia contactului; dupd gus-
tarea unei substage, ii simtim Audi gustul ;
dupd mirosirea unei arome, ii simtim Ana,
mirosul ; dupei sunarea unui ton, ii audim âncA
resunetul in agentul nostru mintal ; dupri pri-
virea imaginii, ii vedem Ana+, colorile, iden-
tice, contrare, complementare, etc , conturele,
figurile, etc.
Aceste s'ar puté numi imagini imediate,
subsecvente. Ele stint mai slabe, si mai putin
precise, cleat senzatiile din cursul iritatiunilor.
Impresia iritatiei conduse pânä in crier
provocand cursul senzatiei, ezercità si o per-
cusinne asupra massei acestuia ; si prin acésta
provócâ o serie de percusiuni in cercuri si
sfere tot mai mari, insa tot mai putin per-
ceptibile.
Aceste percusiuni si repercusiuni cerebrale,
simtite in mod constient, in graduri tot mai
atenuate, constitue un inceput si o faz4 de
fenomene din ce in ce tot mai pur psihice,
mai ideate.
Acest altreile grad de senzatii s'ar puté numi
senzatii ideate ; elemente ideale, intuitii, sau
idei elementare.
Tot astfel se produc diferitele graduri de

www.dacoromanica.ro
 175

senzatii termice, respiratorii, musculare, visceral()

§i .1 onetice; de asemenea celo gustuale, cele
dureróse, i cele placute, etc.
Ezercitii. 1). Citte graduri principale de sen-
zatii putem distinge P...
2). Ce diferentit este intre unele si intro altele P...

Asociarea ideilor, sau

memorizarea.
Duptt efectuirea unor mipari cerebrale, ce-
lulele si teshturile nervóse tind a reveni la
starea lor anteriórii, normalà, sau indiferent4,
si uneori revin ezact la a cea stare; alteori vin
atât de aprópe de ea, ca alteratiunile si mis-
chrile moleculare, ce se continuit inteinsele,
stint imperceptibile, latente, astfel, ca, incer-
andu-se, a le pune din nou in curs, teslitu-
rile nu Ant in stare a le continua singure.
Despre asemene fenomen se zice, cli ageu-
tul conscient sau simtitor n'a retinut nimica
in memorie.
Prin eZecutarea unor actiuni cerebrale insa
se produce in tesätura nerv6sA o alteratiune
moleculará in asa grad, oh ea se manfine, sau
perzistä, in calitate de plecare sau tendinfd de

www.dacoromanica.ro
 176

a efectut din, nou aceles actiuni ceiwbrale, in-

data ce i-se lasa liber curs, ori chiar i-se
impulz in acel senz prin vointa constiutä.
Uneori, acéstA. alteratiune sau preparare se
indeplineste printeo singura efectuire a actin-
nilor respective; alte dati numai prin repetirea
lor.
Celulele si tesAtura cerebralk îi mantin a-
mintitele alteratiuni, si tendintele fizico-psihice,
ori-cAt massa lor nervós4 e scAldat4 in valuri
sangvine ceea ce e si mai insemnat,
ori-cAt ele se dezasimilézä, treptat, si se re-
integrézä prin asimilatiune, succesiv in intre-
gul, prin materii nóue,- altele, cleat cele dez-
asimilate si eliminate.
Acésta se póte admite ca posibil sub conditia,
fórte probabilA, eg, nu We pArtile unei eelule sau
a unei molecule se dezasimilkä deodata ; ci trep-
tat ; deodat6 unele, i apoi altele ; si cele ce se
asimilézI, se prind in tendinta sau virtejul acelora,
pe cari le gAsese acolo, si de cari se 160, in mod
organic. In analogie cu acésta, pgrtile nóue puse
la un aparat, se prind in jocul celorlalte. PArtile
nóue unite eu un organizm in general se prind in
cursul, in animatiunea i jocul acelora, de cari se
lega.

Prepararea i repetirea ei se numeste de

ordinar nasociarea" ideilor, sau memorizare.
Ea se pastrizei pentru diferite intervale,

www.dacoromanica.ro
 177

dupa forta sau energta preparatiunii, dupa nu-

ndrul repetirilor, i dupa alte imprejurari.
Icésta peistrare de preparatiuni qi anima-
tiuni se nume§te memorie.

Ezercifii. 1). Ce numim asociarea ideilor eau

memorizare?...
2). Ce numim memorie?...
3). Dela ce atêrnä durata pastrarii memoriale?...
4). Cum se póte esplica memoria, fat/ cu schim-
barea substantei cerebrale ?...

Reminiseenta sau reamintirea,

5i cugetarea.
In baza aratatei preparatiuni, numite aso-
ciarea ideilor, §i din cauza perzistentei acelor
dispozitiuni qi tendinte de a reefectui,--fie
pasiv, fie in mod activ, prin impulz de vointa
conqtiut4,agentul psihic p6te da asemene
impulz, i a-1 continua, provocand, prin el,
ezecutarea miqcarilor cerebrale numite senzatii
de diferite graduri.
Prin asemene preparatiuni moleculare, qi cu
ajutorul perzistentei, a tendintei fizico-psihice,
agentul simtitor, conoient, e in stare a pro-
-voca i prepara diferite senzatii in mod gru-
pat; ezecuandu-la, parte simultaneu, parte
12

www.dacoromanica.ro
 178

succesiv, din diverse ramuri de senzatii. Se

provóch formarea unei senzatii ideate combi-
Nate, sau rezultante.
Astfel se efeetue, in mod grupat, ale un
numèr de senzatii din diferitele specii i ra-
muri.
Esemple. 1). Idea", sau cursul de cugetare
despre o linie, un unghiu, un triunghiu, un cero,
un pltrat;un ton, o melodie, o bucatä de mu-
zic1;un ac, un plug ;o rótti, un car, un tren;
un parete, un acoperemênt, o usP, o ferésträ,
2). Idee, sau, mai just, un curs de cugetare com-
hinat din senzatii termice cu senzatii tactile.
3). Ace las curs repetat dar adegogit cu senzatii
vizuale; apoi, adriogit cu senzatii acustice i tot asa,
adilogit cu senzatii olfactive, ori si senzatii
gustuale. Tóte aceste in diferite imprejurari ale
vietei.
4). Un curs de senzatii respiratorii combinate
cu senzatii termice, i dureróse, etc. (Idea", sau
cugetarea despre actul de respiratiune).
5). Un curs de zenzatii viscerale, alimentare,
adlogite cu altele, olfactive, gustuale, si de
cere ; de esemplu, despre ,,sederea la masà". (I-
d e a", sau cugetare despre o ospiitare).
6). Un curs de senzatii electro-musculare, cu al-
tele, optice, tactile; de esemplu despre o esperientl
eu lovituri electrice.
7) Un curs de senzatii provocate prin o actiune,
ori prin o eerie de actiuni ; prin o serie de mif-
art: ; de esemplu un dant, o productiune, salt,
alergare, etc.

www.dacoromanica.ro
 179

Ezercitii. 1). Ar fi posibilg reamintirea, fgra

preparatiune asociativg ; fgra perzistenta numitg
memorie ?...
2). Ce este reminiscenta sau reamintirea ?...
3). Am puté noi cugeta despre anume lucruri,
fgra reamintire P...
4). SA analizgm t6te esemplele de aci mai sus,
cgutând, din ce specii de senzatii i cugetari se
iOrti ,,ideile" indicate prin ele...

Curentii eugetativi.
In enormul labirint numit crier omenesc, cu-
rentii cerebro-psihici se combing si complicg in di-
ferite trepte, graduri sau mtsuri ; de la cele de
gradul 6,ntgiu, dela senzatiile efective, la cele de
gradul aldoile, imediate sau secvente, la altele,
comitante ; si asa mai departe, la altele, conco-
mitante ; si tot asa la altele, din ce in ce tot mai
atenuat efectuite ; tot mai ideate.
Pe cele efective le prov6c1 impulzurile date de
catra diferiii escitanti. Animat apoi prin aceste,
agentul cerebral general urméza de efectue sen-
zatii secvente ; animat de acest curs, el efectue
dupg aceste alte i alte actiuni psihice.

Simplieitatea $i ângustimea
constiintei.
Capacitatea de sicatire qi con0iinta pare a

www.dacoromanica.ro
 180

fi una eingura ; ast-fel, agentul 'central, in

care adectt se unifica diferitele repercusiuni
cerebrale, nu póte simti sau intelege mai
multe deodata. Din acésta cauza, el le ob-
ser va succesiv, una edte una.
De esemplu, vedem o pagina intréga de o-
data ; ansa, cu cugetarea atintita nu o pu-
tem cuprinde, deck pe rand, luand etite un
cuvAnt deodata ; si asa tot elite unul pana la
efarsit.
Acésta reductiune a constiintei la unitate
si marginire se numeste unitatea ti elngustimea
constiintei.
Din mai multi curenti cerebrali, cari tind
simultaneu a provoca percusiuni centrale, cu-
rentul eel mai 1 orte preponderéze i ; §i se im-
pune ast fel constiintei momentane ; devenind,
din acésta cauza, imposibil, a se avé, tot a-
tunci, simultaneu, stire, senzatie, sau act de
constiinta fi despre alti curenti.
De esemplu, la vederea unei multimi, in
care am zarí ceva de importantii esceptionall
pentru moment relativ la noi, acésta impor-
tanta pentru noi ne-ar captiva atentia si con-
stiin ta momentana, asa, cä n'am observa mai
nimic din téte cele ce s'ar fi petrecand di-
naintea nóstra, sub ochii nostri ; fie acele in-
têmplari ori cat de importante pentru altii.
Cand ansa, nici unul din curentii cerebrali

www.dacoromanica.ro
 181
*-^----w

actuali nu ne captivéza in grad preponderant,

atunci agentul nostru constiAnt si dominant se
pdte dispune in conformitate cu unul din acei
curenti , impediandu-se, prin acésta, efectul
celorlaltl asupra lui.
Aeésta insemnéza, and se zice, a agen-
tul nostru constient ili indrepteazet eau a tin-
teste atentia asupra unui lucru determinat.
Acésta atintire sau dirigere a atentiei sau ob-
servatiei agentului nu este identica cu vederea di-
recta a imaginilor, ce se desemnézA pe ampul
galben de pe bolta retiniana.
Intr'adevr, se intêmp1 6. uneori, cA pe acel amp
se fotografiazi unele imagini in mod di rect, on
macsimul de vivacitate ; pe când, cu tóte aceste,
atentia psihicâ se like ocupa cu alte partidi din
ampul vizual ; cu fenomene de pe zone distante
eau depeirtate de câmpul galben central.
Astfel e cazul, când, de esemplu, cineva ob-
servä ceva cu atentia cea mai incordatá; purtin.
du-si ochii, in mod intentionat, on ficsatinnea pe
alte locuri, distante la zeci de graduri dela looul
observat.
Ezercitii. 1). Constiinta e inultiplit ori totitarii P...
2). Cum se póte purta atentia la o multime de
obiecte de cugetare ? simultaneu, ori succesiv ?...
3). Isi póte dirige agentul constient atentia ?..
4). Atentia la nova vOut coincide totdeauna
nu câmpul galben de pe bolta retinianti,?...

www.dacoromanica.ro
 182

Faze le preparatiunilor
eugetärii.
AncA din anul Ant Aiu al vietei sale, copilul in-
cepe a se deprinde cu efectuirea diferitelor sen-
zatii; ântAi cu totul izolate, nesecvente unele dup,
altele ; si apoi, treptat, an cu an, se preparl a le
efectui tot mai mult in mod secvent, asociat ; pe
unele du A, anume altele.
In cursul timpurilor, el incepe a observa, el
unele serii de senzatii sau simiiri se provócA prin
niste escitatiuni venite din una si aceea sorginte ;
de esemplu, vede undeva ceva alb; pipe cu m'ana
acolo, unde vede albul ; si simte atingere, recélA si.
rezistenta Pe acéstA aerie de simtiri o considerà
apoi drept idea" despre prete ; sau, mai just :
cugetarea despie acel object. Adaugând la asemene
ougetare, de esemplu, senzatia gustului dulce se
efectue seria de cugetare despre o bucatA de zAhar.
Din senzatiile si cugetitrile de alb, curgAtor, din
cele termice, de cAldicel, din cele tactile, de atin-
gere, gi din cele gustuale, de dulcóg, el se de-
prinde a-0 in&a tin curs de cugetare, care se
numeste idea despre lapte, sorgintea comunA a a-
cestor seril de diverse senzatii.
Cu timpul se formézA intre órneni o mare diver-
sitate de cugetäri ; si acésta, parte din cauza ere-
ditAtii, parte din cauza mediului ambiant, natural
i social, si din aceea a modului educatiunii, si a
speciilor de ocupatiune.
Astfel apoi, despre aceles sorginti de senzatii,
(numite obiecto"), unii se preparA si se deprind
a efectui unele cursuri de actiuni psihice seal cu.-
getari, altii altele, diferite de ale color d'antai.

www.dacoromanica.ro
 183

Cam in modul acesta, agentul constient se pre-

pall in cursul anilor a efectui cugetAriidei",--
de diverse trepte.
De esemplu: un punct, dóu6 puncte, trei, pa-
tru... puncte...
0 linie, o figurA, o suprafatA ;o fóie verde ; o
ramurä cu mai multe foi ;un arbore, un tufis ;
o padure ; un codru ;un punct" verde ; un fir
de iarbg ; un tapsan ; camp 1vale ; dél ; munte ;
colibl ; bordeiu ; casA ; curte ; stradA ; sat ; oral ;
tinut ; plasä sau plaiu ; district sau judet ; provin-
cie; tarA ;o picAturA de apA ; izvor ; parAu ; riu ;
fluviu ; iaz ; lac ; mare ;continent ;ocean ; flint&
viie sau vietate; copil ; om ; familie ; sAteni ; ora-
seni ; locuitorii unei teri; omenirea ; pAnAntul ;
sórele ; sistemul planetar sau solar ; nebulósA ; nour
de nebulóse ; universuri ; lume....
Ezercitii. 1). De and incepe omul a se de-
prinde s cugete ?...
2). 0 idee e ceva cu ezistentA aparte, ori e un
curs, o cugetare ?...
3). Toti ómenii se deprind a efectui egale ea-
getAri despre aceles obiecte, sau sorginti de esoi-
tatiuni ? .
4). Dela ce atarnA, diversitatea in acest punct ?...
5) SA cercetAm, cam ce fel de cugetAri ar eze-
cuta despre cliferitele obiecte" enumerate in esem-
plele precedente, si altele,un copil, un cioban, un
invétat, etc....

www.dacoromanica.ro
 184

Acte mintale pasive $i

voluntare.
-Miele senzatii provócg miscgri secvente neplei-
cute, pe cari agentul simtitor tinde a le opri Ele
insg urmézli uneori inainte, chiar contra tendin-
tei lui.
Asemene senzatii secvente si comitante s'ar put&
numí pasive, involuntare ; did agentul simtitor se
ggseste nevoit a le suferi, chiar si contra vointei
sale. Dar se póte intAmpla, ca agentul simtitor sg,
prefere a efectuí, in acele momente, altg lucrare
mintalg, sg tindg a-si oprí unele senzatii indi-
t1,3i

ferente ori chiar 0 plgcute; si ele, cu tóte aceste

ii urmózg cursul lor, in mod involuntar, pasiv.
Agentul mintal are si aptitudinea de a da im-
pulz, in mod activ, spontaneu, voluntar, pentru a
se efectuí, fie de cgtrg diferitele organe subalterne,
fie chiar de cgtrg agentura cerebralg centralg, uni-
ficatóre, diferite cursuri de miscgri concomitante,
ideate, adecg cu totul atenuate, devenite mai mult
n4te tendinte, decât actiuni efective.
El póte sg diriga, in mod voluntar, efectuirea
unor asemene cursuri de cugetgri, trecând dela
unele serii la altele, cari sfint contigue in prepa-
raliile lui; pentru cari adecg are in crier prPpa-
ratiuni de tranzitie; dar nu póte face salturi dela
unele la altele cu totul feirii orice dispozitii eau
animatiuni de tranzifiune ;cum s'ar intêmpla, bu-
niórg, când s'ar scrie pe buchti de hârtie separate
diferite cuvinte, si le am lua dintr'o urna, pe ne-
vNute, la intêmplare "
Intrgrupêndu-se uneori dirigerea voluntarg, agen-
tura centralg trece dela o actiune la alta; la care

www.dacoromanica.ro
 185

se gAse0e preparatiunea sau dispozitia de tranzi-

tiune ; iar dupg acésta, agentul dominant póte re-
lua conclucerea sau dirigerea la efectuirea actiuni-
lor, pent! u cari este animat sau dispus.
Ezercitii. 1). Bite agentul mintal opri, dupa
placul lui orice curenti de actiuni mintale?...
2). Bite el da impulz, ai a dirige unele serii de
asemene actiuni ?...
3). Póte el face salturi dela unele milciiri la
oricari altele?...
4) Sub ce conditie se pot face tranzifiuni dela
unele cugetgri la altele?...

Simplitatea cursului cugeta'rii.

Duprt cum se zice. despre cursul timpului",
ca e o continuitate simpler', in mod grafico-
simbolic asemanat cu o linie, färit multiplici-
tate simultanee,tot -ast-fel, activitatea een-
tralit cerebropsihich nu !Ate urma, decAt in
o succesiune simplá. Astfel agentul psihic cen-
tral, cugetator nu póte efectuí deodatil, mo-
mentan, un intreg curs de cugetare, o iutr4gtt
af;la zisa idee" ; ci numai in mod succesiv, e-
fectuindu-i parOle, sau partiile, consecutiv,
una dupd alta.
Din cauza acésta, cu cit o idee", adecg o cu-
getare despre un lucru, sau despre o sorginte de

www.dacoromanica.ro
 186

impresiuni, va fi mai intins, adecA se va forma

din ptirti mai numeróse, cu atata mai mult timp
ii va trebui agentului cugetator, pentru a o efec-
tuf intrégd .

De esemplu : un punct, o linie, o figurA, un om,

o familie, o societate, un ora, o tarii, omenimea,...
p4mêntul,... lumea,.. idee despre o intêmplare, o
operatie, o poveste, o biografie,... etc.
Mid voim sg, gandim sau sit cugetAm la tóte
pìirtile unui lucru, nu avem alt mod, deck sit tre-
cem cu cugetarea, pe rand, tóte pgrtile sale im-
portante; adecA, sit efectuim, pe cale cerebro-psi-
succesiv, toti curentii de senzatii.
Ezercitii 1). Póte agentul conqtient efectui
mai multe cugetAri deodata P...
2). Cand are de efectuit o lucrare mintalit corn-
plecsa, cum póte efectui tóte pàrile acelei lucrrtri P...

Directiunea cursului memorial.

La reezecutarea seriilor de acOuni psihice,
nu se p6te trece dela o partie a seriei ducat
la partia imediat secvenM in ordinea prepara-
tiunilor facute mainainte, de esemplu, in seria
,,alfabetuluiu, dela senzatia m la senzatia n,
dela n la o, etc.
Astfel nu se póte face salt dela una la
alta, care ar fi distanth, sau separata prin
ceva de cea precedenta. Nu se p6te lucra ca

www.dacoromanica.ro
 187

discontinnitate; i cu atata mai putin in or-

dinea inversei.
Acésta s'ar puté numf consecu(iunea progre-
sivei a cursului reminiscentei sau a reamintirii.
Din cauza acésta, aceia, cari memorizézk
ceva numai dupit o ordine a elementelor, (de
es. alfabetul, o rugaciune, un vers, un dis-
curs, etc.) daca se intêmplä st uite un ele-
ment, nu pot trece la cel urmator ; ci se ved
nevoi0 a reincepe mai din urma ; uneori chiar
dela inceput.
Daca am voí sa putem trece cu reamintirea dela
,0 parte la o alta, care ar fi distanta de ea, sepa-
rata, ori chiar in ordine inversa, pentru acest scop
ar trebuí sl ne prepartwa crierul i pe agentul ce-
rebro-psihic sau mintal si in acea consecutiune ; de
esemplu sa ne prepardm a efectuí seria de senza-
tii alfabetiane in consecutiunea doritA, de es 1).
4-2). c-3). b-4). d 5). 6). o .. etc ori chiar
in ordinea urn:W(5re : 1). z,-2). g,-3). x,-4). v,
5). u, i asa mai departe; in ordinea, ce ne am
propune, fie chiar si ordinea cu totul opusA, in-
versä sau contrara celei uzuale
Pentru unul ca acela, cursul cugetativ in acéstei
ordine e preparat ; prin urmare, pentru cazul re-
spectiv, acésta e ordinea lui naturala, si unicA po-
sibilà de urmat.
Ezercifii. 1). In eke directli se face de or-
dinar preparatiunea memorialA P...
2). Póte face agentul constient salturi dela un
element la altelo distante, sau separate de el in
eeria preparatiunii P...

www.dacoromanica.ro
 188

3). Se pot reefectui lucrärile psihice in ordine

invers5.?...
4). Ce trebue sä facem, ea ea putem efectui di-
ferite elemente ale unei serii de eugetari si in or-
dine diferita ori chiar inversa, in comparatie eu
preparatiile precedente ?...

Memoria $i uitarea.
%

Prin combustiunea vitalii, diferitele elemente

ale massei cerebrale continua a se dezasimila
qi dezintegra; dupa care ele se reintegrka ne-
contetfit, asimilandu-i alte elemente, §i susce-
pêndu-le in complecsul lor. Ceva analog se
petrece cu noile elemente a§ezate in o malina
prin reparatie; i tot cam astfel, de esemplu
cu pers6nele intrate intr'o hora", etc. in lo-
cul celor ie§ite.
Elementele nou venite in crier, se pome-
nesc prinse in curentul cerebro psihic al ele-
mentelor ce se aflau pe loc; i;ii, prin aceste,
li se imprimei fi lor animatiunea celor gásite
acolo ; astfel, ca, cu t6ta schimbarea de ma-
terie, animatiunile, sau dispozitiunile cerebro-
psihice se continua un timp 6recare.
In virtutea acestei mantineri a dispozitiu-
nilor preparate, daca odata, vine vreun impulz,

www.dacoromanica.ro
 189

fie de afara, fie dela agentul central, in mod

activ, pentru a se incepe una din seriile de
actiuni preparate, sirul eurentilor se continua
mai departe, in ordinea in care s'a bent pre-
paratiunea actiunilor, asanumita asociatiune a
ideilor.
Consecinta psihica este apoi, cà in agentul
mintal se operéza reflectarea centrala, unitarrt,
simtirea, stirea, uau constiinta succesiva des-
pre acele cursuri, sau curenti ideativi.
Diversitatea preparatiunilor fizico-psihice (me-
morizari, invëtaturi, studii, deprinderi, ezer-
citii) ocazionéza un fenomen in parte contrar
asociatiunii ideilor ; si anume :
Cu cat, dupa prepararea unor serii de cu-
getari, agentul psihic continua mai mult a-si
prepara alte serii diferite de ele, cu atâta dis-
pozitiile precedente se 'wine, treptat, tot mai
mult; si, la un moment órecare, unele partii
dinteinsele nu mai sfint in acele graduri de
dispozitiune sau animatiune, in cari sa OM
mijloci tranzitiunile necesare; lanful seriilor de
aetiuni ideative sau de cugetari se afla infra-
rupt; 'Ate pe mai multe locuri ; si astfel, clan-
du-ise agentului mintal impulz animator pen-
tru inceputul §irului in directia respectiva, el
nu mai este in conditiuni de a puté continua
§irul de cugetari in acea serie si ordine.

www.dacoromanica.ro
 190

Acest fenomen, negativ memoriei, se nu-

meste uitare.
Uitarea, adecb, slhbirea sau reducerea ani-
matiunilor cerebro-psihice odatä preparate, este
un fenomen involuntar.

Cine s'ar sili reducg cutari anume anima-

tiuni pentru determinate serii de cugetgri, sau idei,
prin silinta lui, el ar provoca efectul diamentral-
mente opus intentiunii sale ; chci, silindu-se a le
uita chiar pe acele, anumite, si nu pe altele, cu
acéstg ocazie, i spre acest scop, el ar fi silit
tot repeteze efectuirea lor ; ceea ce ar face, ca
massa lui cerebrala sä-si fortifice tot mai mult dis-
pozitiunea sau animatiunea de a le efectuí cu u-
surint5, i sigurantA, cresciindI, si de a urma cu
aceste cursuri chiar si flrA vointa lui.
Ezercitii. 1) Cum se póte esplica memoria ?...
2) Se pästrézg, preparatiunile in completa viva-
citate timp indefinit ?..
3). Póte omul uita ceea ce vra ?...
4). Cum e posibilA uitarea, voluntar ori invo-
Juntar ?...

Directiunile curentilor
cerebro-psihici.
Unii cure)* se prepara (se invat6, se de-
prind, se memorizén) ineepAnd dela periferie,

www.dacoromanica.ro
 191

dela organele senzoriale, §i mergand inspre

centrul psihic sau mintal ; adeca in directie
centripetalei.
Alti curenti stint porniti prin un impulz
psihic central, §i merg inafara, inspre perife-
rie ; in directiune centrifugald.
Se forméza ansa si unii curenti cerebrali,
cari urrnézil diferite directii intermediare, in-
tre centru §i periferie ; o specie de directii a-
naláge cu cele circulare, rotative, sau cel pa-
tin arcuiforme, i altele neregulate.

Ezercitii. 1). De câte clase stint directiile cu-

rentilor cerebro-psihici P...
2), SI cercgm, a simboliza sau indica acésta
prin niste forme vëdute, grafice...

No duri memoriale.
Curentii cerebrali cu diferite directiuni se in-
tretae in diferite puncte in drumurile lor.
La interseetiunile lor se forméza adevèrate
noduri memoriale, in forma, anal60, cu for-
mele stelate, in cari, razele indica diferitele
directii circumvecine.
De esemplu, mergand cu o scrisóre spre
mta, ne infélnim cu un amic ; ne oprim eu

www.dacoromanica.ro
 192

el, si convershm despre diferite lucruri, in di-

ferite sensuri. Ori, intr'un discurs, eitánd, de
esemplu, pre Stefan cel-Mare, siintem animati
a trece la diferite idei, de esemplu despre
lui, despre faptele lui, adversarii lui,
locurile luptelor, etc. cari silnt tot atate raze
ale nodului memorial distracti v.
lun curent sau sir de miscAri cerebrale so-
sind la centrul unui asemene nod" memo-
rial, nu-si va continua de acolo neconditionat
directiunea sa proprie; ei va porni dela cen-
trul nodului steliform in directia razei aceleia,
en care sau spre care ii va fi leptura sau
preparatiunea mai forte.
Fortificarea mnemonicA se póte face prin repe-
tire, ái prin alte operatiuni ajutatóre, prin tegatwri
innemonice cu diferite senzatii, idei, i cugetari
ajutatóre, precum despre semne aditionale, cuvinte
repetate, note scrisel figuri, nod la batistA, etc.
Ezerc4ii. 1). Ce s'ar puti numi nod memo-
rial ?...
2). In ce formA graficA s'ar puté infAtosa un a-
semene nod?...
3). AjungAnd cu cursul reamintirii pinA la un
nod, in care directie e mai probabil, cá vom trece
eu reamintirea ?...
4). Prin ce mijlóce putem sA ne ajutAna, ca
urmAm si dupa nodul mnemonic tot in directia
scopului propus ?...
5). SA cercetAm urmAtórele idei sau cugetAri,

www.dacoromanica.ro
 -193

ea noduri memoriale, eluttind, inspre ce cugetari

ar conduce pe diferite persime :
Adam, cruce, paradis, potop, Bucefal, lupóicl,
Marea-Rosie, Pilat, Capitol, Coriolan, Carnot, ursu,
Kepler, Edison, Campu1 LibertAtii, 1789, Babel,
Horea, 1848, Waterloo, Cuza, Elba, Atena, S-ta
Elena, BrutuR, Tepes, Noe, Ianou, Eiffel, Bismarck,
Alba-Iulia, Atila, Sinan-pasa, Aleesandri, Ierusa-
lim, telefon, luda, Paris, Mesia, Purice, Pasteur,
Eminescu, vulean, Jeana d'Arc, Koch, Academie,
politicá, omul fericit.

Curentii incidenti.
Cand un guvern pornelte n4te armate in
4) espeditiune, comandantul acestora trimite
superiorului seu, la tot pasul mai insemnat,
cAte o ftire, un raport despre faza momen-
tanrt a mersului lucrurilor.
Cam astiel se petrece lucrul cu diferitii cu-
renti nervo§i sau nervali, ce se tes in marele
labirint al organelor cerebrale. Inteadev6r, cu-
rentii cerebrali, in general, fac eke o serie
de percusiuni generale, cari se propaga fi la
centru; qi de§téptä in agentul psihic o serie
de ftiri despre fazele succesive ale curentilor
astfel escitati.
13

www.dacoromanica.ro
 194

De esemplu, un profesor, un orator, un autor,

luptator, artist,.. ei, in general, oricare om, in cur-
sul lucrgrilor sale, isi simte, pe cale moto-senzorie,
miscArile mânei, a organelor fonale sau ale vor-
birii, miscArile mimice ale fetei sale, etc.; isi awie
cuvintele, 41 vale mânile ezecutând miscarile
gesturile respective.
Asemene curenti s'ar puté numi incidenti, 0 a-
vizatori.
Flues si reflues de incidenti. Sosind curentii
cerebrali incidentali avizatori la centru, aici, agen-
tul psihic indeplineste, intr'un mod misterios, cu
rapiditate, o elaboratiune psihicrt apreciativel, apoi
decizivei, 0, in fine, imperative ; urmand a da im-
pulz special la anume organe alese de el, pentru
modul determinat tot de el, in care sâ se continue
luerarile mai depai te ; respectiv, sA se opréscg.
Astfel se indeplineste un adevOrat curs duplu
constând in un flues de curenti accesorii, avizatori,
si un reflucs de ordini psihice, când imperative,
când prohibitive, pâna la incheerea sau termina-
rea operatiunii proiectate.
Flucsuri simultanee. Uneori vin la centru, si-
raultaneu, mai multe percusiuni cerebrale, i chiar
se repetet astfel intregi serii complecse de asemene
incidente centrale.
In asemene imprejurtiri agentul psihic se espune,
cu incordare atentà, sau cu atentiune, and u-
nele incidente in parte, când la altele; face o ehib-
zuintà, sau apreciare i judecare; se decide apoi
in sensul incidentelor, eari stint mai forti in ra-
port catra el ; §i dei impulz activ in conseeintä eon-
formA cu acea deeiziune a lui.
Ezereitii. 1). Co putem numi curenti
denti ?...

www.dacoromanica.ro
 195

2). Ce consecinte provód, eurentii incidenti ?...

3). Se intêmpll i fluesuri simultanee de mud-
den0 ?...
4). Ce rol are agentul psihie in mijlocul unor
asemene fluesuri ?...

Senzul v6zului, ea principal

subsidiar mnemonic.
Din tóte mediile cunóscute, substanta eterala
are agilitatea macsimA, §i, in consecinta, pe
cât mi§carea lucifera iqi urmézA cursul seu,
efectuirea senzatiilor i cugetArilor optice sau
vizuale prezinta macsimul de f acilitate. De alta.
parte, i carnpul de senza0i §i idei optice si-
multanee prezinta macsimul de intindere, bo-
gatie sau amplitucline ; i totodatá §i o varie-
tate fOrte multipla in calit4i, colori, figuri,
grupe, etc.
Afará dP aceste pre ferente, escitantii optici
esterni, obiectivi, se mai pot §i peistra neal-
teratI cea mai mare durata sau indelnngare ;
operând, prin eter, neeontenit, ftträ necesitate
de munck omenOsca.
TOte aceste imprejurAri fac, ea escitautii vi-
zuali, sau figurile vizibile, Ed fie un esceptio-
nal sistem de mii16ce subsidiare sau ajuteitóre

www.dacoromanica.ro
 196

pentru memorie si reminiacenth sau amintire.

Din aeeste motive intrebuint4m semnele"
vizibile, (ilustratii, figuri, tablouri sinoptice,
semne de diverse forme, ba i obiecte), drept
escitanti ocazionali subsidiari pentru a ne
provoca curentii trebuitori la redesteptarea
eugetarilor intentionate, de eke ori avem in-
tentiunea de a face s ni se puna in curs
niste curenti cPrebro-psihici, pentru csri n'a-
vem escitanti imedíati in seriile preparate.
Ast-fel siint urmatórele specii de semne : semn
pus in carte ; indoirea filei ; cruce ori alt semn in
tecst ; sublinierea cu creion, negru, ros, albastru ;
subiiniere dupla, cerc, cruciulita, ori alt semn"
la numele unei persene ; incrustare cu unghia ori
eu alt ceva ascutit ; punerea unui obiect intreg in
anume loc ; signalconvenit de mainaintecu foc,
cu lampióne, cu fanar, cu stég, etc. De asemenea:
o movila, o pétra comemorativa ; portretul unei
persóne, figuri esplicative ; harti ; tablouri sinoptice,
globuri i aparate cosmografice, colectii de esem-
plare preparate, atlasuri, figuri in relief ; efigii in
lemn, in gips, lut, pétra, bronz, etc. De asemenea,
bust; statua; monument, etc.
Ezercitii. 1). Pentru ce sensul vAzului e eel
mai principal subsidiar memorial ? P...
2). SA cereetam, eari alte sensuri, ce avantaje
neajunsuri prezinta pentru reamintire... gustul,
mirosul,tactul,auzul..
8). SI facem eomparatie, din acest punct de
vadore, intre sensul v6zu1ui si al auzului, de e-

www.dacoromanica.ro
 197

semplu, scrisul 0 vorbitul, in ce feluri de cazuri,

care, ce mijlóce memoriale prezintä, relativ la di-
ferite distante, pentru diferite graduri de grIbire,
etc....
4). Ci Ind ii lipseste cuiva unul ori altul din a-
ceste deme sensuri, la ce neajunsuri memoriale este
espus P...

Preparatia memorialA
raportativA.
Uneori, ale o aerie sau grupit consecutiva
de cugetari se insirh ava, ea dela uncle faze
yi pn.qi ale el se stabilesc diferite raporturi
mintale MO, celelalte, yi Mx% cugetarea su-
mail sau rezultanta in raport Mt% totalita-
tea grupei.
De esemplu mergAnd pe un drum, si au;lind
un tipet omenesc in urma nósträ, dupa espe-
rienta si preparafille memoriale din viattt, in-
data vorn trece la curentul cerebro-mintal al
eugeteirii despre un om; stiind di tipetul se
rapórtd la orn, ca efectul la eauz6.;alth datik,
vedênd eh eineva face prezent un lucru pre0os
unui copil bun, indatit vom trece la curentul
cerebro-mintal al cugetdrii despre bucuria a-
celui copil , stiind, ctt facerea unui prezeut

www.dacoromanica.ro
 198

meritat se rapóra la bucurie, in calitate de

cauzt raportata la efectul seu.
Cugetându-ne, din vren cauzg ocazionalg, la niste
rgdacini ce s'ar fi ggsind in pgmênt, agentul min-
tal imediat trece la cugetgri despre celelalte parti
ale unei plante. De la cugetarea despre flori trece
la cugetarea despre fructe, ori frunze, crengi, rg-
dacini, etc. De la luciul argintiu trece la cugetarea
despre celalte proprietgti cunoseute ale argintului.
De la cetirea unei table sau firme asezate sus la
fata unei case mari de esemplu cu cuvintele:
Sag primarg", trece la idea despre o asemene
institutiune ;vOiOnd pe un diumet pedestru so-
sind in un oras, ros la fatit, si eurgându-i sudori
pe frunte, ne reamintim" oboséla lui, setea lui.
Dela albéta zgharului, trecem la gustul lui; pri-
vind ninsórea, gândim la sanie ; gandind la colórea
all.* trecem cu gândul la obiectele cele albe, pre-
cum: var, crin, lapte, fging, zghar, hârtie ; dela
rosla sânge, la fiori ;dela negre, la corb, la
horn, la cgrbune, tus, negrélg, postav, doliu, mórte,
nópte, pivnitg, ternnitg, robie, etc ;dela dulce,
trecem la miere, la zghar, etc ;dela croitori, la
ciobotari sau pantofari, la sepcari, pglgrieri, bla-
nati, etc.dela tren, la vapor, la trAsurà de postg,
la balon aerostat; dela piramide, la celelalte zi-
diri inalte; dela meridian, la ecvator.
In alte sensuri, cum e contrastul i opozifitmea,
trecem, de esemplu: dela resgritul sórelui, la a-
pusul lui; dela nópte la zi; dela strâmbgtate la
dreptate ; dela crimg la virtute; dela robie la li-
bertate, dela ceva feirte adânc, la ceva fórte inalt;
dela pitic, la urias ; dela polul nord, la polul sud.

www.dacoromanica.ro
 199

In rezumat,agentul constient trece dela unele

cugetAri la altele, cari se prezintA in órecare ra-
port cAtrA ele; precum : ca peirti cAtrit intreg, peirfi
cAtrA parti ; cauzl cAtrA efect, ei viceversa, efect
cAtrA cauzA ;apoi, in raport de simultaneitate, de
succesiune, de asemanare esterna, de asemAnare de
destinatie, de provenientA, etc.; ori de corelafiune
tlii de contrast sau de opozitiune, etc.
Ezercitii 1). In eke moduri principale se
stabileste memoria raportativei ?...
2). La ce alte cugetAri trecem, de esemplu, dela
urmAtórele :
ceriu, diamant, sange, mAr, chininA, co-
china sau limfa Koch, epidemie,-1784,-1789
1821,) 848,-1866
3). SA meditAm, si sA conjecturgin, la co alto
cugotäri e probabil cA ar trece dela aceste, per-
sóne diferite, precum: un matematic, un filosof, un
poet, un cersitor, un milionar, un medic, un far-
macist, un clerical, un comerciamt de chimicalii,
un coralamnat la mórte, un turmentat de alcool,
un bolnav, un istoric, un tiran, un subjugat, un
sublocotenent, un general, un liferant pentru ar-
matA, etc.

Preparatiunea meeaniel
De cate ori nu ne putem ajuta la prepa-
ratiunea memoriala cu nici un tel de rapor-
turi dela unele faze ale seriei sau grupei con-

www.dacoromanica.ro
 200

secutive de cugetäri la altele, atunci ne Osim

redusi a prepara curentii cerebrali, i mintali,
prin simpla repetire a acelor serii de curenvi
in mod consecutiv, in ordinea sau ordinile, itt
cari avem necesitate de a-i reefectui la o o-
cazie órecare din viitor.
Acéstà procedare de asociare se numeste
preparatiune meanie&
Astfel se prepará copilul a efectuf in sir
alfabetul, o rugAciune, o poezie, ori altceva,
ce el nu ii4elege, numele numerelor, numele
zilelor, a lunelor; etc.
La caz, putem s fortificam i aceste preparatii,
prin inmultirea seriilor corespondente; precum
fonetic sau acustic, cu sirul Buis si v6dut ; alte
dati 1 cu sirul de miscari musculare; de esemplu
cugetand un num6r, pronuntandu-1, scriindu-1 pe
cetindu-1; si eventual, scriindu-1 i cu mama
prin aer; etc.
Ezercitii. 1). Cu ce ne ajutam, in lipsä de
preparatiune raportativa ? .
2). Cum putem numf acest mod de preparare ?...
3). Cum il putem fortifica i pe acesta?...
4). Sa facem ezercitii comparative, inceroand a
asocia diferite serii de cugetari, in diferite lungimi,
in diferite insirAri ; cu alternante regulate si ne-
regulate ; spre a vedé, cari din aceste serii, mini-
mum in cat timp, dupa &Ate repetiri, i macsimum
pe cat timp se pot pastra usor reproductibile; de
esemplu: alfabetul in ordinea inversa, ori alta; un

www.dacoromanica.ro
 201

sir de silabe ori cifre diferite, urmând neregulat,

0 urmánd dui:t anume regule; etc

Transformarea curentilor
con$tiuti in mi$cari refleese,
automatiee.
Cu al tesätura nervósä ezecutä unele serii
de miscäri mai de multe ori, cu atAta mai
mult alteratiunile moleculare devin mai vioi,
si eurentii se repetk cu o mai mare uprintei
§i volubilitate. Atentia si imboldirea din par-
tea agentului mintal se reduce proportional
tot mai Dinh; organele nervóse subalterne di-
rig si ezecuta aceles miscäri si actiuni tot mai
precis, si mai independent de impulzurile cen-
tral e.
In modul aeesta, se reduce tot mai rnult
atAt atentia agentului central cat si dirigerea
curentilor principali de actiuni centrifuge, si
de asemenea si avizurile curentilor incidenti ;
incta, dela un stadiu inainte, acei curen0 de
actiuni ajung a se efectuf curat in mod refiecs,
automatic ; adech fail stirea agentului domi-
nant si fail interventia lui activa.
Ei devin, din ce in ce tot mai mult actiuni
refiecse, automatice.

www.dacoromanica.ro
 202

A.stfel, de esemplu, copii ajung a zice alfabetul,

tâte o rugaciune, num6ratu1, etc.; aristii ezecuta
astfel intinse bucà.ti de muzica; i de asemenea,
altii alte miscAri si actiuni.
Ezercitii. 1). Ce modificare se indeplineste in
tesatura cerebrala prin multimea repetirii aceloras
sera de lucrari P...
2). S'ar puté ezecuta bine o bucatä de muzicl,
fara asemene preparatiune P..

Treptele claritatii in lantul

memorial.'
Senzatiile efectuite sub escitatiunea actual6,
se pot numí actuale, sau efeetive; subsecven-
tele dupa ele, mai reduse in intenzitate, s'ar
puté zice repefrile lor, i mai reduse, i tot
mai recluse ; repeOri senzalionale ideative, con-
comitante, sau §i numai comitante. De esem-
plu : vgd o peurtna, ne mai vèclênd-o,
imi imaginez formele ei, colórea ei, cu vioi-
ciune mai apoi mi-le imaginez tot mai palid,
tot mai insensibil, tot mai ideativ.
Agentul nuintal p6te efectuí §i singur trep-
tole ideative ale senzatiilor, adech cele mai
insensibile dar nu p6te, cu aceliq grad de
vioiciune chiar ved6 adevëratele ei colori.

www.dacoromanica.ro
 203

Cu cht crierul e mai tintr, in stare mai completii,

mai bine nutrit, imbrAcat in valuri de sânge mai
abundante, mai odihnit si reparat prin somn, en
atâta mai bine !Ate functiona in miscari de reefec-
tuire sau roproduetiune memorialä.
Cu cat, dincontra, criorul va fi suferind, fie de
bad, fie de inanitiune, obosélei, de o violenta esci-
tatiune ori de Ntrdnetd, eu atâta reefectuirile me-
moriale vor fi mai turburate, mai impedecate.
Asociarea, in general, se operéza mai adânca si
e mai durabilA, daca s'a intemplat ail se facg in
niste momente de emotiuni mai vióie ; cu atentie
mai ties incordatä ; si, dacii s'au repetat mai de
tnulte ori.
Ezerci(ii. 1) Câte trepte principale de clari-
tate si vioiciune putem deosebi la repetirea si re-
efectuirea actiunilor mintale ?..
2). Ce diferenta este intre cele mai imediate si
intre cele mai târzie ? ..
3). Dela ce conditii, fizice si psibice atârnii, ca
intiplirirea, asociarea, eau prepararea EA fie mai
energicA si mai durabilA ?...

Limba, graiul sau vorbirea,

ea mijloe memorial.
Preparafiunea (asociativii"),inv'étarea, ca baza
a limbei vorbite. Dacl toti (nnenii ar fi muti,
ori, daa, dispun'end de tóte aparatele vorbirii in
deplinl dezvoltare, ar Ulf, dela nastere, fArA con-
tactul uzual cu ómeni, s'ar puté deprinde a efectuf

www.dacoromanica.ro
 204

senzatii de kite speciile, in tóte ramurile, pe tóte

treptele ; ar puté, do asemenea, inveta a efectuf
ori-ce nzi,scari orice curenti de cuyetare ; afarei nu-
niai de senzatii i cugetäri despre grail" omenesc
vorbire. De MO parte, asemene perseme nu s'ar
puté prepara, n'ar avé, cum, prin ce mij'éce sub-
sidiare, sä se ajute cu sto:ces considerabil, intrn
destepta cu usurintl, claritate i rapiditate mai
mare decât prin semnele vizibile, diferite serii de
curenti cerebro-mintali, senzitivi, i ideativi, nici
senzatii efective si cugettiri ideatie, i comitante.
Pe cat vorbirea s'a dezvoltat, treptat, i copilul
dotat cu au i organe fonale, creste intre ómeni,
pe cari ii aude vorbind, el are ocazie de a se fo-
losi si de acésta deprindere de o utilitate nem6-
suratà. El, in special, se deprinde, pe de o parte,
a intelege", ceea ce vorbese altii; i, de alta parte,
a vorbi si el, in conformitate cu cugetarile, simti-
rile si actele sale de tendint6 si voint5,.
Duplicitatea limbei". Sa vedem, ceva mai
minutios, in ce mod so face acea preparatiune,
numita invgarea vorbirii sau a limbei, I anume.
intelegerea vorbirii altora, (chiar neavênd si sin-
gur facultatea de a vorbi), si, in acelas timp, vor-
birea din partea sa, (abstragând cu totul dela auz).
Dela inceputul vietei sale, copilul dotat cu tóte
facultatile, aparatele i organele, senzoriale, mus-
culare, fonale, etc., invatä, .sazisa limba" in mod
bilateral, pe ch5u6 cäi coordonate, in realitate in
(MO' serii parti sau cursuri, in parte chiar inde-
pendente una de alta i anume: pe de o parte,
se invata a intelege sensul vorbelor altuia ; iar
de alta parte, chiar si in mod independent de A-
oésta, se deprinde a vorbi 0 el; a pronunta anurne

www.dacoromanica.ro
 -205

sunete si cuvinte, cu scopul de a face, sd Ole si

altii, ce gandeste el, ce simte el, ce voeste el.
Ezercitii. 1). La ee inconvenient ar fi espusi
ómenii, clacA, ar fi muti ?...
2) S'ar puté destepta reciproc curentii de cu.-
getari cu repejunea si varietatea macsima ?. .
3) Cate laturi se deosebese la intrebuintarea
vorbirii ?...

Invètarea intelegerii vorbirii.

Incepênd din primul an al vietei sale, co-
pilul continuä a primi qi suferl escitatiuni de
tóte speciile, precum : termice, respirative,
musculare, viscerale, nerváse, fonomusculare,
alimentare, escitatii de durere, de placere; es-
citatii tactile, gustuale, olfactive, acustíce qi
optice.Crierul lui, §i agentul sèu mintal, se
deprinde a efectuf diferitii curenti senzationali;
senzatii subsecvente, senzatii comitante, ide-
atiuni, apzise intuiOuni, reprezentatiuni , cu
un cuvênt, actiuni cugetative ; de asemenea,
curente emotionale, ajective, sau sentimentale
de durere ei placere, curente de mi§cari, in-
volontare §i volontare.
Acésta insemnéza, dad se zice, cli copilul
incepe ali forma cuncqtinte, idei, etc.

www.dacoromanica.ro
 206

Dach Ans h. el n'ar si aucli pronuntandu-se

cuvinte, aceste acte psihice ale lui n'ar con-
stituí elemeut de nlimbh." Dar in timpul, in
care isi formézh, cunostinte, el aude, de re-
petite ori, pronuntându-se si diferite siruri de
cuvinte.
Nici acésta &lash, n'ar fi de ajuns pentru a
mijloci intelegerea seusului" cuvintelor, dad%
crierul lui, si agentul seu mintal nu s'ar de-
prinde, nu s'ar prepara, sau inv6ta" a
trece dela idea sau cugetarea cutárui anume
cuvênt, imediat, dela sine, la cutare cugetare,
idee, sau cunostinth, la cutare anume emotiune
Fentimentalh sau afectivP, la cutare anume
miscare, curent volitiv sau tendinth, vointh,
etc. Cu espresiunea uzualh, dach in miutea
copilului idea fieehrui cuvênt nu s'ar aso-
cia" cu idea eutarui anume object, a eutarei
auume actiuni, calittqi, etc.
Deprinderea sau invelarea de a trece dela
idea acustich, etc. a cuthrui cuvênt la idea
obiectivei despre cutare lucru, lucrare, sau
calitate, etc. se numeste inv'etarea intelesului
cuvintelor.
Acésta este o lature, o parte din totalita-
tea de acte relative la lira* adecá numai
inv6tarea de a cunóste, de a intelege, limba
auqitä; dar nu i aptitudinea de a o vorld;
§i Ana de a o vorbi cu intelegere. Ac 4sM de

www.dacoromanica.ro
 207

pe urmirt constitue a dóua lature sau parte

din totalitatea limbei.
Ezercitii. 1). De and incepe copilul a-si for-
ma cugetari i cunostinte ?
2). Ar fi elemente de limba aceste, dacl copilul
ar auqi i cuvinte ?...
3). S'ar forma cunlistere de limbg, daca copilul
nu s'ar prepara a trece dela eke o anume cuge-
tare la o anumit1 idee acustic1 despre cutare cu-
vênt ?...
4). Cari sfint cele dóue laturi sau pArti ale lim-
bei sau vorbirii ?..
5). Care din aceste dóuë laturi s'ar puté consi-
dera de pasivei, 0 care de act iva ?

Laturea a clema a limbei:

inv6tarea a vorbi eu inteles.
Fluctuatiunile perpetue de curenti muscu-
lari, motili, imboldesc pe agentul dominant al
copilului, sä indeplinés0 diverse miscAri de-
ductive, desaratóre de energie muscularä. 0
parte din aceste miscari descArattóre se deduc
se indeplinesc prin grupa de musculi, cari
'Arta un complecs de organe, dela cari se produc
diferite serii de percusiuni §i vibratiuni ae-
riane : organele fonale. Aceste apoi, la randul

www.dacoromanica.ro
 208

lor propagate mai departe, prov6ca in orga-

pole respective ale alt or persóno senzatii a-
custice, serii de curenti acustici, numite au-
zire de cuvinte.
Cu cuvintele limbajului din uz, copilul se
invata a vorld.
Dacá copilul este condus, dirijat just, el se
deprinde, cu timpul, a fti,. cä pronuntând cu-
tare ir de sunete, sau cuvênt", el va de-
§tepta in mintee acelor, cari il vor audi,
cutari anume actiuni psihice sau mintale. Cu
alte cuvinte, el se invata a pronunta pe acele
cuvinte, cu a clirora senzatii acustice corespon-
dente el §tie, sau presupune, el si altii
,,asociat" idei egale cu acele idei... ale lui,
pe cari ar dori sa le comunice" i lor.
In rezumat, invètarea integrald, adecä ambi-
laterala, a limbei se constitue pe de o parte
diii formarea de cunostinto, iclei objective sau
reale,ceea ce p6te face si copilul sau ornal
rant; in parte chiar i cel surdo-mut,pe de
altá parte, din deprinderea de a vorbi ; pro-
nuntand cutari anume cuvinte, i defteptând
prin ele cutari anume actiuni psihice pe acele,
adeca, cu cari s'au fost asociat" de maiina-
inte,ceea ce p6te face i copilul sau omul,
care nu intelege sensul cuviutelor, cetind pa-
pagaliceqte", numai laturea sau elementul no-
minal eau oral, fara de a cugeta, fara de a

www.dacoromanica.ro
 209

qti sensul obiectiv sau intelesul real al ea-

vintelor.
Ezercitii. 1). In ce consta laturea activa a
invätarii Umbel ?...
2). Care lature a limbei ar put6 sä urmeze ina-
inte a o ezercita omul devenit mut? cea activa, ori
cea pasiva ?...
3). Dar omul devenit surd?... .
4). Ar poseda omul in inteles just si complet
capacitatea de a intrebuinta vorbirea, dacl in min-
tea lui nu s'ar opera preparatiunea de asociare",
pentru trecerea dela ideile de cuvinte la ideile de
cunotinte objective, yi viceversa ? ..
5). Sa presupunem cä un inventator ar fi con-
struit un aparat nou, o combinatiune nciul de
substante, etc , dar nu i-ar fi ales ancA nici un
nume" ; revizuind dinsul inventiunea, care lature
sau element il ezecuta?.. cel nominal sau verbal,
limb'stic, ori cel obiectiv, real ?...
6). SA presupunem, cA ar intra intre noi un chi-
nez, cult, dar care n'ar fi invätat" limba misträ;
adeca nu s'ar fi asociat" ideile objective sau reale
cu ideile acustice despre cuvintele din limba nóstrei.
Audindu-ne dinsul vorbind, care element sau la-
ture limbistia ar fi ezecutând-o ? cea obiecrtivä, ori
cea nominalä ?...
7). Presupunênd, el l'am inväta a ceti." in
limba nóstra; si el ne ar cetí corect un discurs,
tratat, etc., ce elemente limbistice ar ezecuta el
atunci? si ce elemente am ezecuta noi audindu-l?...
Ce elemente i-ar lipsí lui?...
8). Ce ar trebuí sä mai faca dinsul, pentru ea
sl-si completeze conditiile pentru integrala intre-
buintare a limbei nóstre in tóte elementele ei?...
14

www.dacoromanica.ro
 210

9). Ce face vorbitorul, oratorul, inv6tatorul? Le

cla el ascultAtorilor ideile sale, ori numai detéptei
cursul de cugetare in organul cerebro-mintal al
lor?...
10). Din ce cauze un copil, ori un simplu cio-
ban, totalmente neinstruit, n'ar puté sä-si fac5, i-
deile respective, la un curs de Oiint6?...
11). Sa analizAm minutios procedarea fizico-min-
tab., ce indeplineste omul, cAnd invalA o limb&
néuel...
12). SA, analizlim si determinäm rolul vocabula-
rului .. rolul gramaticei .. rolul dialogurilor" relit-
tiv la o limb& strAinti, pe care o invetam...

Limb a scris A'

Cuvintele odata rostite dispar, si nu se pot
pcistra pentru viitor ; nici se pot transporta la
cei depärtati.
(5menii Ansä au simtit necesitatea de a
7.1
transmite" vorbirea si la cei depärtati in
spatiu, ori in timp; si de aceea au dezvoltat,
treptat, arta, de a asocia" senzatia cáte unul
sunet auzibil cu aceea a unui semn vizibil, cu
senzatia unei litere ; au dezvoltat arta scrisului,
eau limba scrifA, tiparul, etc.
Pe baza acestei asociatiuni" adeca prepa .
ratiuni de tranziliune optico-fonetico-psihick de

www.dacoromanica.ro
 211

cate ori vedem literele in ir, imediat ne de-

§teptrim senzatiile sunetelor, a cuvintelor, in
serie analkli; si apoi, aceste serii de senza-
tii ne destépta cugeWile asociate cu ele de
mainainte.

Tahigrafia. (Stenografia"). Pentru rapiditatea

scrisului, ómenii fac in parte, conventia, sA nu in-
semne tóte particelele vorbirii, ci numai attaa,
asa, cum, la vederea lor cetitorul deprins sa-si póta
reamina atâtea i acele sunete, dupa cari se de-
Oépta curentii cugetarii necesare ; adeca
ceti" numai atâta, citt e indispensabil, pentru a
il4elege ezact, ceea ce a vroit vorbitorul sg, intelégg
cetitorul.
Acest mod prescurtat de a aerie se numeste
tahigrafle, scriere rapidti ; i stenografie, scriere densl
sau condensatä.
Telegrcffia Pentru a comunica la distante mari
cu rapiclitatea cea mai mare posibila, se stabileste
legAturn, de conducere a electricitafii intre amên-
d6u6 punctele, se face conventie asupra unor semne
hotArite pentru cutari anume sunete ; si, la timp
de trebuinta, se operéza comunicatiunea prin elec-
tricitate.
Acest mod de desteptare a curentilor de cuge-
tare despre cuvinte, se nume0e telegrafie.

In rezuniat: limbajul, sau limba se intre-

buintéza in scop bilateral, §i anurne, pe de o
parte pronunpind noi cuvintele, dqtepteim in
aIii curenti psihici analogi cu ai noqtri ceea

www.dacoromanica.ro
 212

ce este un rol pur activ ;pe de alta parte,

audind cuvintele altuia, ni se destépta in crie-
rul nostru, si in agentul nostru mintal, cu-
renti psihici, cu indicafiunea, i intelegerea, cá
asemene curenti s'au petrecut, qi se petrec in
crierul si agentul psihic al vorbitorului. Acesta
de pe urmá e un rol pasivo-activ.
Cu cuvintele limbajului uzual, audind vor-
birea altora, ni-se ck(eptcl acele acte psihice,
pentru cari ne am preparat de mainainte, sau
pe cari le avem asociate cu ideile acustice des-
pre acele cuvinte; iar vorbincl noi adeca avAnd
de scop a comunica" altora ideile, sentimen-
tele i tendintele mistre, alegem, i pronuntam
pe acele cuvinte, cu cari ftim, ct votn putó
deftepta in altii asemene actiuni psihice, avên-
du-le ei asociate" de mainainte.
Ezercitii. 1). Pentru ce trebuinta ómenii au a-
doptat semnele viibile, scrisul, tiparul, etc. ?...
2). Mid scriitorul, tipograful, telegrafistul, etc.,
asaza, pe hârtie semnele fizice, depune el in acelas
timp pe acea bailie, etc., si vreun element pro-
priu psThic, idei, cugete, sentimente ?...
3). Se póte cu drept cuvênt zice, ca ideile, cu-
getärile, sentirnentele, etc. se esprimei i se transmit
prin semnele audibile ori vidibile ?...
4). Ezista in cartile, in bibliotecele de pe tot
pamêntul continute idei, sentimente, adeca actiuni
proprii psibice ? ori sant numai materiale simplu
fizice, distribuite in anume forme, pentru a puté
dqtepta in cetitori cursuri de actiuni psihice ?...

www.dacoromanica.ro
 213

5). Cu ce feluri de mijlóce si semne ii pot a-

socia actiunile psibice ómenii surcli?... Dar cei.
surdo-muti?.. Cei orbi?... Cei surdo-muti orbi?
6) Care din &me, .cetital ori scrisul, e de o ne-
cesitate mai yenerara?...

Sens imediat, direct, 5i inteles

mijlocit, indirect.
Avênd intentia de a deqtepta in mintea al-
tora o idee, un sentiment, un act de vointa,
uneori nu spunem cuvêntul prin care le am
dqtepta imediat, direct, pe acele actiuni psi-
hice, la cari tintim, ci, fiind cA credem eh
am puté face, cu aceastä ocaziune, sh se pro-
vóce in agentul lor (si at nostru) o emotiune
mai vide, mai pläcu0 ; spre acest scop eau-
tam, §i alegem alte acte psihice, pe cari de-
Etepttindu le prin cuvintele relative la ele, spe-
ram, ch ele, la rAndul vor dqtepta actele
intentionate in mod final, definitiv.
De esemplu : voim sk desteptAm actiunile
psihice, cari stint asociate cu urmatdrele ca-
vinte : cash, azil, suparare, nesimtitor, etc.
In loc sh intrebuintam cuvintele aceste, a-
decA in sens direct, imediat, alegem pentru
fiecare eke o altA idee, despre care ftim, cA

www.dacoromanica.ro
 214

la rândul séu, va destepta idea intentionata

astfel: inloc de a zice azil,zicem : port ; in
loc de supArare,ranä ; in loc de se opreste"
(cântecul), zicem: móre ; in loc de céta,-0/;
in loc de mort,rece; ;;;i tot asa de esemplu:
flórea natiunii ; stégurile nóstre; Ciceronii par-
lamentelor sägetile cuvintelor ; focul cuvêntä-
rii; _Hercule al adunarii; leii n6mului; sórele
natiunii; zborul eugetarii; erpele intrigei ; o-
trava sufletului; adversarul a devenit miel ;
idolul poporului.

Tot in sens indirect se aplic/ de esemplu espre-

siunile urmatóre:
Parnasul nostril dramatic;X e un nou lucéfir
pe orizontul poeziei nóstre ;Y. e o nóua sté pe
ceriul artei;ziva se lupta cu nóptea;viata se
lupti cu mórtea;trAdAtorul e un pipe ;négra
ingratitudine;o pétra de módi a cat,lut de pe pep-
tul meu;primavara e tinereta anului;juneta
primeivara vietei;iarna cu septe cojóce ;iarna
vietei;profunt,limile gandirii;idea imi sta pe
limb; o am pe
Asemenea aplicare a cuvintelor se zice in-
trebuintare in sens impropriu, sens indirect,
mediat.
Când a vem interesul si intentia, de a pro-
voca emotii de pläcere, fir interes de cuno-
stinte, acésta maniera de intrebuintare e fo-
lositóre.

www.dacoromanica.ro
 215

De cAte ori AnsA luneeärn a ne servi de ea

in cursul desvoltArilor de euno0inte, de idei
sau cugetki flee, nude se eere a recu-
n6§te eu siguran0 adearata idee, adev6rata
cugetare ; farà de a o confunda cu alta, in
asemene caz, intrebuintarea cuvintelor in sens
impropriu e cleiuniitóre ; fiindeA ocasionézA re-
teleirea adevèratei idei ; ori, in cazul eel mai
upr, anibiguitate, nesigurang confuziune.*)

SchimbArile seculare in formele

vorbirii.
Din punct de vedere psichologic, (si practic na-
tional), este fórte insemnat faptul, c generatiile
de natiuni, cari se succedózà, nu vorbese in per-
petuitate in unul i acelas mod ; ci in moduri din
secol in secol tot mai mult alterate
Intre cauzele, cari ocazionézA aceste alterAri pro-
gresive, mai invederate stint urrnAtórele
1) Negligenta i mai cu séml greibirea ; din cari,
din am'endeme rezultä neingrijirea de a-si da tot-
deauna completa si1int motora pentru efectuirea
integrala a miscrailor fonifere sau sonetale. Acéstg.
*) Intrebuintarea cuvintelor in sells impropritc fiind (Mu-
Mitóre in ftiinta i in practicarea pedagogiei, este de dorit,
sa se evite, pe cat este posibil; reducilndu-se numai la ca-
zurile, in eari nu o putem evita, negAsind, in hit& limbs.
respectivA termini, sau cuvinte, prin cari am puté degtepta
dirtet sensul, intelesul sau cugetbsile intentionate.

www.dacoromanica.ro
 216

imprejurare negativl, ocazioneazA fenomenul, cg,

unele parti din cuvinte se neglijaz5, se usurézA
modificg treptat tot mai mult, Ong, ce, cu timpul,
unele nu se mai pronunt& de loc. Efectul general
este apoi, scurtarea succesivà a cuvintelor.
Esemple mai invederate pentru Doi cuvintele
moderne romttne, franceze, engleze, etc. in compa-
ratie cu formele vechi, dupa cari s'au modificat.
2). Prin nepronuntarea unor peirti intermediare
din cuvinte urméza a se pronunta imediat conse-
cutiv alte sunete, dealt urmau in epocele integri-
tAtii aceloras cuvinte ; si din acéstà intêlnire sau
consecutinne nouà, asociatà cu perpetua imprejurare
a negligentei, si a greibirii, au rezultat nóue al-
teräri in modurile pronuntarii sunetelor intentio-
nate; si de aici neme serii de modificári in formele
cuvintelor.
De neglijat, se neglijazei mai ântai naturalminte,
partile cele mai neinsemnate, P i 1 ab el e neaccentuate,
cari urméza &Tel cea accentuatl; sunetele finale;
pe urma i silabe cad preced celei accentuate.
Schimbarea urméza din generatie in generatie
numai in sens progresiv ; adecil copiii din genera-
tia subsecventa isi asociazei ideile obiective cu
deile despre cuvintele in acele forme, in cari le
aud dela crescAtorii lor, deja modificate in corn-
paratie cu modurile de vorbire a strAmosilor ;
apoi, generatia nóua, la rândul ei, continul, in a-
celas mod, dupa aceeas lege, a-si schimba, pe ne-
simtite, modul de a pronunta. Astfel se vede, cl
modificarea in directie regresivei, retrograda, nu e
posibila.
Respândirea limbei scrise influentéza intru a sceidi
celeritatea alterkilor ; mijlocind, ea modifiekile de

www.dacoromanica.ro
 217

un secol sA nu se opereze decht in interval de

mai multi secoli.
Cu timpul, ennenii se v6d constrinsi, a-si modi-
fica modul scrierii in conformitate cu maniera vor-
birii.
Ezerci(ii. 1). Cari stint cauzele fenomenului,
el formele vorbirii se alterézA din secol in secol ?...
2). In ce moduri principale si directiuni se face
acésta alteratiune succesivA ?...
8). E posibil a opri acestA tendint6 de saim-
bAri P.
4). Ce influentA ezercitA asupra ei resptindirea
lucrurilor tipArite in intreg poporul respectiv ? ..
5) La ce lucru constringe acésta lege cu tim-
pul pe scriitori?...

Divergentele teritoriale.
Dad): in un moment dat, tóte pArtile unei na-
tiuni ar vorbi ezact in una si aceeas formA, si a-
poi in secolii urmAtori s'ar modifica modul vorbirii
in mesurA integralA in Ott intinderea ei, fArA es-
ceptiune, ea ar remâné numai cu inconvenientele,
de a fi constrinsg, din secoli in secoli, all con-
forma punctele intârziete din scrisul national cu
starea cea nóuA a vorbirii sau a graiului viu.
ModificArile acestui grain tinsl de ordinar, nu
se operézA in mod uniform peste tot; ci in parte
in unele directii divergente, dura provincii ; mai cu
sémg, dupA diferite teritorii inohise si izolate unele
de altele panà la órecare grad.

www.dacoromanica.ro
 218

Aceste divergente teritoriale, provinciale, etc.,

progresózg, in cursul secolilor, fiecare in directiu-
nea sa odatg apucata ; i stInt de naturg a dez-
membra natiunea.
Acest gray pericol se 'mite inliltura prin continua
respAndire de luerAri tipärite in o limhä uniformg,
bine inteles, la tóte pgrtile napunii ; lucru, prin
tare, intre altele, se póte mantiné unifor»zitatea
vorbirii timp mai indelungat.
Ezercitii. 1). Modificarea formelor vorbirii se
operkg uniform la ate o natiune mai numerósá,
.si impArtitil in teritorii izolate P...
2). Ce fel de pericol prezinta divergenta de vor-
bire in diferitele tinuturi sau teritorii izolate ?...
3). Ce mijloc prezervativ se póte intrebuinta ea
succes incontra acestui pericol?...

Preseurairile in seris $i in tipar.

Prescurteiri in tecste curente. Precum negligenta
i greibirea ocazionézg preseurtAri in vorbirea oralg,
in graiul viu, tot aceste motive influentéza si asu-
pra procedgrii in scris si tipar ; si, naturalminte in
acelas sens, si cu aceles rezultate ; adecg scriitorul
negligent, ori greibit, nu dezyóltä complete, si co-
recte, formele literelor ; si, afarg de acésta, el pre-
scurMzei cuvintele.
, pe and prin grgbirea in vorbirea orall se
face econtomie in energie si in timp ; ori se ajunge
scopul yorbirii mai curênd ; prin prescurtgrile in
limba scrisg, tipgritg, etc , pe langa economia de

www.dacoromanica.ro
 219

energie si de timp, se face si economie de spatiu ;

si, prin acésta, si economie de mijlóce materiale,
de valori, etc. Din asemene *motive de celeritate
economii, vedem prescurtarile sistematice in Dio-
tionare, etc.
Aritmo-ideogralict, i aritmo-stenolocvia. Cuge-
trile despre diferitele cantiki ale lucrurilor ocu-
pa weincetat pe toti ennenii, mai fail esceptie.
Pentru usurarea lor in aceste ocupatiuni, ei s'au
format idea sau cugetarea despre unitate, sau mt;,-
surà" fundamentala si generala; si prin repetirea
sau multiplicarea unitatii s'au format idei sau ca-
getàri de numere, idei numerice sau numerale.
Pentru scopul de ecspeditivitate sau celeritate,
s'a format conventia generall, de a se scrie, in
loe de cuvintele numerice, niste semne ideo-yrafice,
scurte la macsimum; asazise cifre; prin cari se
face o economie mai mare Anca, deck s'ar face
prin scrierea stenografica a numelor acelor idei nu-
merale.
Acéstti procedare se póte numi aritmo-ideografle;
este de o neinchipuita utilitate.
PerfectionarJa de gradul urmator este aceea,
inmultirea cantitatilor de prima decada prin zece,
prin potentele lui, adeca prin 10, 100, 1000, etc.
in seria decimala erescanda, se indica pur i sim-
plu prin pozitiunea aceloras zece care in spatiu in
raport catra locul antaiu, locul unitatilor de prima
decada; dela drépta spre stânga ; si tot astfel, im-
ptirtirea sau diviziunea lor prin aceeas serie 4eci-
malií, prin potantele lui 10, se inuica tot prin po-
zitinnea lor in spatiu, dela stânga spre drépta.
Acésta directiune in scrierea cifrelor, (orizontall,
spre stânga i drépta), nu s'a impus prin conside-

www.dacoromanica.ro
 220

ratiuni stiintifice ; ci s'a, preferat direcfiunii verti-

cale, din aceles motive practice, ca si scrisul tec-
stelör de cuvinte; adeet din cauza functionArii mai
comode a oehilor ái a mtinei.*)
Stenogrofia, i stevotipia. Ancrt din timpurile
antice, ómenii s'au gandit si s'au imaginat metóde,
de a puté scrie cu repejane L vorbirii ; si au rezol-
vit acéstà mare problema perfectionand tot mai
mutt arta stenografiei, adecA a scrierii condensate
prin prescurtari, care astfel devine, ceea ce se ce-
rea si se cere, adecil tahigrafie, scriere rapt ;
egalând rapiditatea vorbirii.
Folósele stenografiei stint colosale.
In progresiunea unor asemene imbunAtätiri, pa-
aul, care urmézrt neaparat, este de mult deja in-
ceput. El consta in silinta i practica prescura7rilor
in scris, ái in tipat.. Remâne numai, sà 1 desvoltain,
*) Nu ni se pare ea s'ar fi inchis acf posibilitatea de a
se mai face vreun pas de perfectionare in acésta directie.
Din contra, esact acccas prescurtare, (le o utilitate f6rte mare,
se p6te traduce, i aplica si la indicarea prin grain, prin
curinte rostitc; i anume in sensul urmator
1). a nu se prenunta intregi numele color zece numere
unitare i universale, ci cu prescurtarea macsimd (de es.
cum deja o practica unii, u-du-ti-pa-ci-sa-se-o-n6-ze).
2). a nu se pronunta de loc cuvintele prin cari se indicit
pozitiunea cifrelor val6rea lor relathil ; cflci, precum la
i

eerie, acésta se intelege perfect din pozitiunea lor vlutd,

in spatiu, tot atilt de perfect se intelege area pozitiune
valOre, dupit ordinea in timp, in care le pronuntrim, dupit
ordinea, in care ele se and.
Practice proceditrii in acest de pe urma pullet am aratat-o
in Romania" din August, 1890; si mi s'a comunicat din
cilteva putri, cli acéstit prescurtare,care s'ar put6 numí
aritmo-stenolocria,foloseste in mesura considerabil6.; mai
eu sémit pers6nelor, cari au a lucre mai mult cu cifre;
dar in 6recare mesurii simtitil si in mai multe sensuri, chiar
tuturor cetatenilor.

www.dacoromanica.ro
 221

si intindem pang la macsimum posibil, färä incon-

nniente; adecA sä traducem principiul si sistemul
prescurtarilor de la stenografia specialä, la scrierea
ordinaril, prefäcând-o in brahiargfie, scriere pre-
scurtata ; si, de agemetwa, ha mai cu sémä âncA,
la tipar, prefäcându-1 in stenotipie, sau, mai just :
brahitipie, tipeirire prescurtatei.
Precautiunea esentialii ar fi de luat in sensul,
ca st ne oprim la akita prescurtarP, ctà sä nu
proveice dificultilti la cetire si intelegere; i cu
atâta mai putin srtprovóce a1nbiguitAi ori chiar
confuziuni i falsificäri de sens.
Folósele generaliz'a rii stenotipiei cred, ar fi fórte
mari ; atilt in punctul material, cht si, in consecintä,
in diferite puncte intelectuale ; cAci ori s'ar econo-
mist un considerabil procent din miliónele si mi-
liardele costului tipririturilor ; ori s'ar tipäri in a-
ceeasi unitate de timp si cu acelesi mijleice, mai
mult material ; s'ar respandi mai multe opere inte-
lectuale ; si, ceea ce e de o mare importantä, munca
cetirii ar devení mutt uimratei ; adecä : ori s'ar puté
cetí si astfel profita intelectualminte mai mult, cu.
aceles sacrificii, ori acelas profit luat ca normal
s'ar puté c4tiga cu mai putine sacrificii de ener-
gie, de timp si de igienri.
Ezerci(ii. 1). Se peite destepta uneori complet
cursul unei cugetári, chiar daca cuvintele respec-
tive se gäsesc prescurtare panä la un grad óre-
care ?...
2). Ce fel de folos se face prin prescurtarea cu-
vintelor in graiul viu, i ce fel prin prescurtarea
in scris si tipar, de esemplu in dictionare P...
3). Scrierea oifrelor uzuale e o forml de steno-
grafie, ori de ideogrcffie?...

www.dacoromanica.ro
 992

4). Calcularea, i tóte operatiunile matematice

constau in scrierea i vederea cifrelor qi a sern-
nelor, pe hrtie, pe tabelil, etc., ori in lucrarea
psilficA, minta1 6 ?...
5). (Je folos educe scrierea qi vederea cifrelor
a altor semne matematice ?...
6). Cum s'ar puté traduce la cetirea sau rosti-
rea cifrelor i a numerelor, prescurtirile aplicate
la scrierea lor 0 la in0rarea lor in diferitele po-
zitiuni relative ?...
7) Cum s'ar puté traduce la scris 0 la tipar
prescurnrile aplicate cu Uil atAt de imenz folos
prin stenografie ?...
8). Phn a. la ce limite am puté desvolta asemene
prescurtári in serfs §i tipar ?...
9). Ce fel de folóse s'ar puté realiza prin dez-
voltarea i generalizarea acestor prescurtari ?...

Formarea cunostintelor
originale, $i a celor derivate.
Independent de vorbire si de intelegerea
vorbirii altora, copilul dotat eu tóte aparatele
senzoriale observet mersul lucrurilor din tóte
punetele de vedere, pentru cari e apt si, prin
acésta i.,si forinézei, §i fait uzul limbei, ele-
mentele cunoOntelor, sau cuno0intele elemen-
tare originale.
Dupet asociarea ideilor obiective c cele a-

www.dacoromanica.ro
 223

custice, despre cuvinte, incepe rolul

anume prin cuvintele audite (cetite, etc.),
se defteptel", adecit se pun in curs, curentii
de cunqtinte, de idei obiective; ace§tia se
combina unii cu constitue cuno0inte
derivate, relativ m5ue.
In spurt, prin observatiune, omul ii formézit
cunoOntele prime, originale i elementare ; a-
poi,forã de a inceta vrodatO cu observatiu-
nea,condus prin limbà, el le combinh pe
acele# cuno0inte, i isi formézA din ele grupe
çi combinatii inSue.

Ezercitii. 1). Prin ce mijloc sau procedare

ii forméz1 copilul cunostintele originale despre
lucruri ?...
2). Ce rol are limba la formarea cunostintelor
nóts'é ?...
3). puté insusí un copil cunostintele despre
lucruri numai prin totalmente feirei observa-
tiuni sensuale asupra naturei lucrurilor ?...

Pereeptia.
Animatiunile cerebro psihice grupate, in for-
mit de idei" sau cugetari despre anume o-
biecte, lueràri, calitäti, fenomene, etc. se pà-
strézit qi perzista timp nedefinit. Pe baza a-

www.dacoromanica.ro
 , 224

cestei perseverari a animatiunilor grupate, de

câte ori ni se aplicii o escitatiune partialA, §i
De pune in curs un inceput de curent de o
senzatie ôrecare, acesta provócii efectuirea gru-
pei intregi de cugetare. In aiemene caz se
zice, ca am perceput acea escitatie; ca perce-
pem cutare ton, outare atingere, cutare miros
sau aroma, cutare gust particular; ori un ton
determinat, o melodie tiuta, o linie, un un-
ghiu, o colóre, figura, etc.
Acésta proprietate cerebro mintala se nu-
Diete aptitudinea perceptivä; jar actiunea in-
sao percep(ie sau perceptiune.
Ezercitii. 1). Efectuindu-se miscarile cerebro-
psihice, incetéza cu totul tóte animatiunile pentra
aceste miscari, ori continua a se efectuí, ca ani-
matiuni spre asemene miscri P...
2). Pe cât asemene animatiuni perzista, ia agen-
till psihic tire continua despre ele, ori ele urtnéza
a se opera in mod intra-celular, ori intra-molecu-
lar, si latente pentru constiintä P...
3). Faciindu-se o escitatiune pentru ineeputul cur-
sului unor actiuni senzationale, nu se continua a-
ceste mai departe dupa animatiunile pastrate P...
4). Cum se nume0e de ordinar acest fenomen.
psihic?...

www.dacoromanica.ro
 225

Inmultirea cuno5tinte1or.
A perceptiunea.
Inmultirea cuno0intelor se face pe (Mud
clii; i anume, pe de o parte, primim diverse
escitatiuni esterióre, diferite de cele precedente ;
iar pe de alth parte, neavênd accesibile insu0
obiectele reale, ni se adresézil diferite serii
de cuvinte, ilustratiuni, figuri, §i ori-ce feluri
de semne, prin cari ni se deytépth anumite
cursuri de cuno0inte nóue ; §i noi le grupäin
in moduri n(Sue ; stabilim raporturi nóug intre
unole §i altele.
Prin aceste procedari ne formdm cunoltinte
aue."
De es. dela cugetarea : un ungliiu, (d6u6
laturi), qi cugetarea de trei, combinam cuge-
talea de triunghiu. Adhugind la acésta cuge-
tarea de patru, cugethm patrulater ; acésta
cu cugetarea de egalitate a tuturor ungbiuri-
lor i laturilor : peitrat. i tot a§a mai departe.
In limbajul uzual asemene procedare se 1111-
me§te apercep(iunea unor idei mitre", prin al-
tele vechi", ca aperceptive sau. ca organ
aperceptiv."

Ezercitii. 1). Prin ce mijlóce ne putem in-

mulfi cunoqtintele P...
2). Se pot da, cu ajutorul diferitelor mijlóce Um-
15

www.dacoromanica.ro
 226

bistice, tablouri, etc. elemente eu toha mine de

idei?...
3) Ideile zise apereepute sûnt materiale n6u6
de cugetare, ori numai conzbigatii nbue din ele-
mente si materiale anterióre ?...

Atentiunea.
Tesaturile massei nerv6se sfint fórte agile ;
si din cauza acésta curentii cerebrali se pro-
v6ca reciproc cu multa usurinp. CAnd ii la-
sam, urmeze cursurile lor, farà interven-
tie activh din partea agentului dominant, ei
se insira unii dupa altii, cu o varietate con-
siderabila ; tree dela fiecare nod memorial in
diferite directii, adeseori cu totul neasteptatet
surprinc1t6re.
In asemene caz se zice, cA am dat liber
curs cugetarilor nóstre; farei atenfie la cutare
anume obiect, la cutare anume cugetare.
Uneori Ansa avem interesul do a cugeta
sau a efectuí cutari anume curenti de cuge-
tare, pe cari ne qtepteim sa ni-i puna in curs
cineva, prin cuvinte, semne, ori anume ac-
tiuni ; atunci, agentul nostru constient si do-
minant intervine, antai in mod prohibitiv, sau
opritor, in contra curentilor cerebro mintali,

www.dacoromanica.ro
 227

ce ar put4 succeda momentului respectiv; si

apoi, in mod inhibitiv sau imperativ, efectuind,
cu WM energia momentanh, curentii sau ac-
tiunile eerebro-mintale, pe cari ii conduc, fie
escitatiunile venite dela 6recari obiecte sau
fenomene esterne, fie, in fine, propriile nóstre
calcule, meditatiuni, rezonamente, sau alte
procese psihice.
Acésta activitate constiuta a agentului do-
minant, activitate negativa si apoi positiva,
se numeste atintire sau atentiune.
Cu WA energica atintire sau atentie a a-
gentului psihic, cu OM sfortarea lui inhibitiva,
vin uneori unele valuri de curenti cerebrali
centripetali, mai puternici, ori mai interesanti
prin legaturile sau asociatiunile lor cu altii,
cunoscuti de mainainte ; preponderéza prin ve-
hementa si impetuozitatea lor; deturna pe a-
gentul atentiv in alta directie, cleat aceea, in
care era atintit. Dupa acestia, se !Ate intêm-
pla, ca din perpetuele fluctuatinni si complecse
torente cerebra le, altele sit succedeze cu pre-
ponderarea lor; si aim mai departe ; reinân6nd
abia la intervale agentul reintrat in sirul ani-
matiunilor initiale.
Astfel, in unele cazuri, agentul psihic abie
in mod intermitent e in stare a-si continua a-
tentiunea in o directiune alésä de el; ceea ce

www.dacoromanica.ro
 228

in mèsurä mai insemnatk se nume§te distrac-

fiune, sau debilitate de atentie.
Cu eta Ansk agentul mintal se ezercitei mai
mult in a §i dirige i mantind atentiunea fie-
sata in anume directiuni cu atata mai mult
acésta ii devine din ce in ce tot mai u§or.
Acésta se numeqte domina cursul cuge-
tarii.
Procedarea generalli ineontra distractiunii
este, a inlatura, pentru momentele respective,
pe cat se póte, t6te influentele distractive de
esemplu, la ascultarea unei productiuni muzi-
cale, a inehide ochii, si a sta in completit li-
nite; la privirea unui tablou, a inchide calea
de a zAri fenomenele incungiuratóre, ori de a
ausii lucruri straine ordinii de ciigetari i e-
motii de§teptate prin tabloul privit. Peutru a
nu fi turburati in lucrarile n6stre mintale, ne
retragem in singurellale ; unde p6te sa fie tei-
cere co nipleta.

Ezercitii. 1). Ce se int'emplà cu curentii ce-

rebrali, cand le lAsAm liber curs ?...
2). Ii póte dirige, atintí agentul psihic atentiu-
nea in anumite directii totdeauna, feirci escepfie?...
3). Ce fenomen cerebro-mintal se nume;ite dis-
tracfiune?...
4). Se póte fortifica agentul mintal in contra
distractiei ?...
5). Ce mijlóce putem intrebuinta pentru a ne

www.dacoromanica.ro
 229

apara incontra curentilor distractivi in diferite ca-

zuri speciale ?...

Generalizatiunea, $i determi-
natiunea,
Uneori efeetuim niste cugethri, de ezemplu,
ea urmktórele: acéstä carte a mea; acest con-
deiu al men, cartea fratelui meu, casa nóstra
pikrintésckcasa vecinului nostru,casa pri-
milriei nóstre,Alecsandru Macedon, Capito-
lul din Roma, turnul Eiffel, stéua polarii, etc.
In asemene cazuri, prin atentia agentului no-
stru mintal, cugetarea nóstrá e tinuta sii eze
outs cutari anume curente de acOuni mintale,
conforme cu obiectele determinate in mod in-
dividual.
Alteori efectuim piste cugetAri, in cercuri
mai intinse; precum de esemplu, urmiltórele:
casele din orasul nostru;casele din Roma;
din Paris,casele din orase,casele din
sate ,... casele mici,casele mari,... casele,...
zidirile de utilitate practicrt,... zidiri,... con-
structiuni,... opere omenesti,... opere sau pro-
ductiuni de arte,... producOuni sau opere min
general." .

Ori, in o altii formit, de esemplu: profilul

www.dacoromanica.ro
 230

turnului catedralei St. Petru din Roma; pro-

filurile turnurilor din Roma; profilurile tur-
nurilor din Italia... profilurile turnurilor...,
profilurile opurilor arhitectonice; profilurile o-
purilor de arta... profilurile,... contururi,...
forme liniare,... forme, »in general."
In asemene serii de progresiuni, in care a-
deal agentul cerebro-mintal are de efectuit din
ce in ce tot mai putini curenti determinati,
zicem, ch ideile sau cugetarile devin din ce
in ce tot mai generale.
Asemene procedare mintala se numeste ge-
neralizatiune.
Cu cAt agentul cugetätor are de efectuit
mai putini curenti de detaliu determinati, eu
atAta rolul seu devine mai mult numai o ten-
dinta, o dispozitiune, sau o animatiune de a
efectuf orice curenti partiali, pe !gaga curentii
cei principali si esentiali ; astfel, ca curentii
diferiti si variabili se impedeca reciproc; asa,
ca nu se efectue mai de Ion; si astfel, in to-
tal, eugetarea generalizatO consta din niste
cut enti sau actiuni mintale ea atata mai re-
cluse, cu cat generalizativaea e mai inaintattt;
cu cat adeca idea sau cugetarea, ce voitn a
efectuf, e mai generalei, intinsä la mai multe
clase si indivili.
Astfel vedem, cii. in fiecare Belie gradata
de generalizatiune, limitea inferióra e cugeta-
,

www.dacoromanica.ro
 231

rea cea mai Merminatti, qi care se rapórtä la

un singur individ ; sau macsimul de determi-
natiune i minimul de individi. Dupa mai multe
cugethri de trepte intermediare, tot mai purin
determinate, i raportate la indiviqi tot mai
multi, ajungem la limitea superiórii; care
este cugetarea, ce Orta minimul de determi-
naliune, An't se rat:Arta la macsimul de clase

Dan. *cam dela o cugetare cu macsimul

de generalitate, si minimul de determinatiune,
trecem la altele tot mai putin intinse, dar mai
mult determinate, si ajungem la cea mai de-
terminata, Ansä redusa la un singur individ
acest fel de operatiune intelectuala e inversul
generalizatiunii, qi se numeste determinatiune.
Ca esemple, st luttm mai Antrti cele dóuZi
esemt, le de mai sus, (casele, profilurile,) sä le
efectuim in directiune inversa; si vom opera
prin acésta tot atate determinatiuni ; contrarul
sau inversul generalizatiunilor.

Ezercitii. 1) Ce fel de operatiune intelectualg,

numim generalizatiune ?...
2). In ce sens se face acést4 operatiune in mod
serial, in privinta gradurilor de determinqiune,
in privinta numërului de indivisli, la cari se ra-
pórta P...
3). Ce diferente sAnt intre limitele unei sari de
generalizatiune?...

www.dacoromanica.ro
 - 232

4). SA completAm pe eta posibil schrile de ge-

neralizatiune, plecAnd dda ate una din urn:WC,-
rele cugetari determinate, ea limite inferióre, s4u
individuale : Dámbevita... palatul Al eneului din Bu-
curesti... mórtea lui Mihai- Vitézul... Ed, son .. Tu-
dor Vladirnirescu .. stejarul lui Horea... Koch.. Ga-
lati... Stefan-cel-Mare...
5). SA efectuim tóte aceste, oi alte serii de ase-
mene cugetari, in directiune invers'd ; efectuind ast-
fel tot atAte determinatiuni.

Abstractiunea, $i sensibilizarea.
SA efectuim niste serii de cugethri insirate
de esemplu cam in modul urmktor:
Asteidi mama mea e bunä, sau e ca bunh-
tate chtrh, mine ;apoi: mama mea e cu bu-
natate ehtrh ?rune (totdeauna);mama mea e
cu bunhtate;mamae cu bunbtate ;fapta
cea cu bunätate a mamei;bunhtatea ma-
mei;bunhtatea rudelor mele;bunktatea ru-
dolor sau familiarh;bunhtatea omenésch;
bunhtatea unor animals, de esemplu a anilor,...
bunhtatea animalelor,in fine in mod abetras
dela flini,ele cele cu bunätate, pur si simplu:
bunatate;ori: et cugethm, de esemplu ur-
mAtórea serie: fapta cea bunA si drépttt a lui
Aristid,fapta cea drdptit a lui Brutus;ju--

www.dacoromanica.ro
 233

decata cu dreptate a lui Traian,... dreptatea

judeciltorilor ;... dreptatea 6menilor; dreptatea
animalelor7... si, in fine, abstraydnd cugetarea
dela fiintele cele cu dreptate,numai pur si
simplu: dreptate.
In asemene gradatiune de cugetäri, ultimul
ourent, care adeca nu se rapórt6, la nici o fi-
intä in parte, ci mimai la o anume proprie-
tate a ori-crtror fiinte, se numeste idee, cup-
tare sau notiune abstractii, in diferentâ de li-
mitea opush a seriei, cugetarea cea mai hota-
AO., mai apr6pe de escitatiuni senzoriale, mai
vizibila; mai palpabila, etc.; ,care, la rândul
ei, se zice coneretei sau sensibill
De es.: Câmpul Libertâtii (din Blaj), in
stare de verdéta;apoi: câmpuri verli,... lu-
cruri verli,... verdéta lucrurilor,... verclétä.
Proprietatea Campului Libertatii de a fi
verde ;proprietatea campurilonproprietatea
lucrurilor,... proprietate.
Românii liberi;libertatea românilor ;li-
bertatea 6menilor;libertatea vietätilor,... li-
bertate.
Meridianele egale... liniile egale... intinde-
rile egale... egalitatea cantitätilor... egalitate.
Patria românilor, patria 6menilor, locul fi-
intelor, looul sau spatiul ocupat, spatiul ne-
ocupat... spatiul.
Inul curent, secolul actual; evul modern;

www.dacoromanica.ro
 234

timpurile ezistentei omenimii, timpul trecut,

timpul viitor... timpul.
In operatiunea intelectualä abstractivei , cu-
getarea cea cu totul ficsata, concretei sau sen-
sibilk reprezinta o lucrare efectiva bogata in
parti intelese in un singur sens.
Trecênd ansa la tr4pta abstracter', cugetarea
nu efectue mai nimic ficsat qi cunoscut in de-
tailii. Ea e mai mult o animatiune, o dispo-
zi(iune in anumit sens, in o anumita direc-
Vune sau forma; la ocaziuni ivite, care, se
póte, dupa cazuri, aplica la mice obiecte sau
lucruri concrete; in lipsa de ocazimii ansä,
ea singura nu e raportata la nimica in mod
imperios qi esclusiv.

Etercitii. 1). Ce fel de operatiune intelectualg

este abstractiunea P._
2). Ce diferentA este intre o cugetare concret1
sau sensibilg, si intre una abstractä ?...
3). S5. efectuim operatiunea abstractiunii plecâncl
dela cugetarile urmg,tóre, si. altele : Columna lui
Traian, cu f orma sa ;... dorinta lui Brutus pentru
libertatea romanilor ;... diferitele zone pAmhtesti,
ea diferentele lor climaterice ;... Cesar rivalizelnd
cu Antoniu ;... Socrat cel intelept ; .. pämêntul gra-
viteind cAta sóre;... cresterea misarii termice eau-
And dilatatiunea corpurilor ;... Socrat cel virtuos ;
Cesar cel ambitios ; .. esemplele de generalizare ; ..
esemplele de cugetitri abstracte ...

www.dacoromanica.ro
 - 235

Judecata.
lndoiala. In cursul vietei adeseori se
intêmpla, ck agentul nostru cugetator, ori al
ahora, nu se gaseste dispus si ammat cu ho-
tarire, a efectuf dóue, ori si mai multe, cu-
getari (idei, notiuni...) in armonie, in concor-
dansk, nici in discordanp, opozitiune, sau
contrarietate decisa, stabilita; ci e in o faza
de animatruni in sensuri diferite; in cele mai
multe cazuri in (Wire directiuni divergente, ori
chiar opuse.
De esemplu: amicul ori e acask, ori nu e
acasä;acuzatul ori a comis fapta ce i se
imputh, ori n'a comis-o; etc.
.A.semene curs de animatiune in &Sue, ori
si mai multe direcOuni se numeste stare de
indoialä.
Intrebarea. In asemene stare sau faza
de nedeciziune, adeseori propunem unei altei
pers6ne, srt-si forrneze asernene serie sau grupa
de cugetari, si sei se decidei, cu ajutorul cu-
getarilor ei, care sens e adevgrat, adeck con-
form cu cugetarile provocate prin starea sau
dispozitia realk a lucrurilor,si care nu e
adevèrat.
Afkmene propunere se numeste intrekre,
chestiune sau cestiune.

www.dacoromanica.ro
 236

Data persóna intrebatä nu este in condi-

Ouni cerebro-mintale. de a se put6 decide in-
tr'un sens ori intealtul, ea remâne, ca si noi,
tot cu starea de indoiald ; tot cu dispozitia
de intrebare. DacA tinsh cel intrebat se gri-
seqte in conditiuni psihice de a se puté decide
inteo parte, intr'un sens,fie eh grtsqte ra-
port de concordanth ori de opoziOune intre
cugetarile din chestiune,atunci prin activi-
tatea sa mintalA, formulézA asemene raport;
ceea ce se numeste dezlegarea indoelei; rezol-
virea chestiunii ; si dacA ne face cunoscut a-
césta prin orice semne, acéstä serie de semne
se zice rgspuns la intrebarea propusA sau fAcutA.
Judecata. In unele cazuri efectuim
ate o idee sau curent de cugetare; de es.
cugetarea despre spaOul cozmic si cugetarea
despre intindere continuA, si mArginire ;a-
gentui mintal, si lucrare, vizibilitate;--pamên-
tul, si stare ;s6rele, si ficsitate;omul, si
perfectiune... spatiul este continuu ; spatiul nu
este mArginit;agentul mintal lucréza; agen-
tul mintal nu e vizibil ,pAmAntul stA, si pii-
mêntul nu stä;sórele stA, qi sórele nu stk;
omul este perfect; omul nu e perfect...
Asemene curs de curenfi cugetativi se nu-
meste judecatä, (judiciu).
Unele judecAti constitue ate o inyirare de
eurenti eu tendintd de concordanfd, precum:

www.dacoromanica.ro
 237

omul e muritor ; omul e perfect; pamêntul se

mi§ch; pilmAntul sta;... sórele sta; sórele se
mira.
Asemene judecati se zic afirmative.
Altele constitue ale o inOrare de curenti
cu tendintd de discordan(ei, ri au opozifinne ;
de es. omul nu e muritor ; omul nu e perfect;
pamêntul nu sta ; pamêntul nu e fics; sórele
nu sta ; skele nu e fics ; punctul nu e simplu ;
linia nu e compush...
Asemene judecati se zic negative.
Orice fel de judecata consta in aducerea a
minimum (Mid engetari in un raport órecare
una Mtn. alta. Aceste (MO cugetäri se nu-
mesc terminii judecatii. Terminul considerat
drept baza sau temeitil judecatii, pe care o
cercetarn mai cu deamênuntul, se nume§te
subiect ; iar celalalt, adecä ceealaltä cugetare,
pe care o aducem in raport catra cugetared
de baza sau cAtra subiect, aceea se zice pre-
dicat.
Nu vom uitá, ca precum ori ce act psihic
e o act inne, iar nicidecum un object perma-
nent, o entitate cu ezistenta, tot astfel, mice
judecata e o doime de actiuni ; pe cari agen-
tul mintal le efectue ; tii tot atuuci le rapor-
tézei una catra alta.
Ezercitii. 1). Ne putem noi totdeauna decide,

www.dacoromanica.ro
 238

in ce sens (34 aducem denie cugetäri in raport una

atrà alta ?...
2). Ce numim indoialei?...
3). Ce numim chestiune, i intrebare?...
4). Ce se numeste judecatä?...
5). Minimum MO termini, sau Cale cugetAri con-
stitue o judecatà?...
6). 0 judecatà e un lucru, ori e o lucrare?...
7). Efectuind cineva o singurA cugetare, un sin-
gur termin, s'ar puté zice cu drept cuvênt, cA a
efectuit o judecatei ; póte defectiv4, ansl judecatl?...
8). In câte forme fundamentale se pot constitui
judecritile?...

Judecki adevèrate 5i judecAti

neadevèrate.
SA consideram judechtile cu forma afirma-
tive omul e nemuritor;omul e perfect; ph-
mêntul sat ,s6rele stA ;linia e simplà ;
pAmatul e simplu sau necompus din
sh considerhm i judecaOle negative; omit
nu e organic;panAntul nu se misch; sórele
nu se misch ;linia nu e compush; panlêntul
nu e compus...
Dupli suficiente cercethri i cunostinte, nu
putem efectuí complet si permanent asemene
grupari sau raporthri de curenti mintall; nu

www.dacoromanica.ro
 239

putem mantiné si admite asemene judeati.

Ele se numesc judechti neadev6 ate, sau pe
scurt, neadev&uri ; cugetari false, erori; fie ca
stint judechti in formei afirmativii, ori si in
formft negativA.
Din contra, se numesc adevg'rate, sau ade-
vöruri, judecAtile, cari constitue niste curenti
mintali concordan(i, armonici, fie ele afirma-
tive, ori negatIve ; cum de es. omul e muri-
tor, sau omul nu e nemuritor;omul nu e
perfect, sau omul e neperfect;pamêntul nu
st5, sau prtmêntul se miscil,sórele nu stä,
eau sórele se miscii;linia nu e simpla, sau
linia e compusa,pämêntul nu e simplu, sau
piimAntul e compus.

Ezercitii. 1). Putem noi aduce ate deme cu-

getari in ori-vi-ce feluri de raporturi ? si le pu-
tern efectui cu usurintil macsima, ori si de cat()
ori?...
2). Ce fel de judecati se zic adev'erate ; i ce alt
fel se zic neadev6rate P...
3). Atgrna dela cugetarea ori vointa nóstrei, el
consideräm pe ori-si-cari judecAti de adev6rate
ori de neadev6rate ? oi duel nu, atunci dela ce a-
térna adevërul ori falsitatea oricarei judecati?...
4). SI form5m judeati, de forma afirnzativ4 si
de forma negativd, adearate si neadev&ate, efec-
tuind diferite predicate, in diferite forme de rapor-
turi catra urmatórele cugetäri considerate de baze,
sau subjects: temperatura... punctul matematic...

www.dacoromanica.ro
 240

linia aerul... gimnastica... omul

buna condnita... aeronautica... etc.

Rationarea.
In cursul luerarilor stiintifice, si in alte im-
prejurari, avem ate odata interesul de a cu-
n6ste, sau de a sti, in ce fel de raport se
pot forma si efectuí dhe cugetari, una ca su-
bject (S), qi alta ca. predieat (P).
De es. voim sà afleim, daea S e P, adeca
dactt cugetarea P se p6te aduce in raport de
concordanta catra cugetarea S.
Pe cât sûntem animati de indoiala asupra
chestiunii date sau propuse", judecata se e-
fectue in conditii de indoiald ; e o judecata
indoelnicei ; sau problematica e o chestiune ; o
problema, sau o intrebare. Astfel: S e P?...
In caz, and n'arn puté forma alte opera-
tiuni de cugetare, cu ajutorul carora sa pu-
tern decide, rezolvf sau dezlega problema, ea
remâne i mai departe tot problema, judecata
indoielnica; chestiune nerezolvita.
De esemplu: Omenimea va ajunge odata a
se hucura de o perpetud pace universald (?)
Viata de pe pamênt se va dezorganiza prin

www.dacoromanica.ro
 241

recélh(?);...prin caldurä(?).Românii se vor

puts uní odath toti, formand un stat etc.
Alte dAti ni se intêmplh, de putem forma
ale o 3ugetare (M) in aqa raporturi attrit su-
biectul problemei (6), qi ctrâ predicatul ei
(P), eh putem constituí terminii problemei in
forinti. de judecMi cu terminul cel nou (M) ca
mijlocitor.
De esemplu S e P. (?)
Top Al sant P.
Dar S
Deci S e P.
Asemene operafiune intelectualá se numete
rationfire silogizm.
Ezercitii. 1). Putem noi decide sau rezolvi tot-
deauna orice probleml sau chestiune 9 ..
2). Ce fel de termin sau cugetare a e necesi-
tat , sh gasim, ea sh, putem, cu ajutorul e., re oll-f

p blema sau chestiunea, ce ne ocuph 9..

Aparenta $i iluzi .

Cu ajutorul sensului vizual, i a c 1 ui the-

t" 1, copilul se deprinde, a desoope i si a sti,
crt eeea ce el vede, sfint n te lucruri", ni§te
obieete, distinse de el. El crede, oh tóte lu-
*) I. P. Florantin. Psiohologia ; ed. II.
16

www.dacoromanica.ro
 242

crurile stint aprópe, i accesibile ; si de aceea,

care luna, si alte lucruri neaccesibile si ne-
admisibile. In crierul lui col neformat Arica
se formézä curenti de cugetäri, cA, de esem-
plu, ceriul e plecat pana os la virvul d6-
lului" ; si apoi se insirk mai departe tot ase-
mene cursuri de cugetäri eh, de osemplu,
stelele stint niste lucruri m6runte1e, etc.
Chiar omului adult, adeseori i se intampla,
c. curentii sei cerebrali actuali sau efectivi
provóck niste curenti mintali comitanti sau
concomitanti, crtrora in lumea estornA, obiec-
realA, nu le corespunde nimica in mod
ezact, in mod congruent, adev6rat.
De es. OA niste munti stiuti ca verdi, ori
albi; dar mi-se produce cugetarea de munti
nalbeistruP ; v6d d6u6 siraguri de arbori, cari
ar fi tot mai aprópe unul de altul, cu cAt pri-
vase partidi mai departate. In realitate, oele d6u6
Oraguri p6te silnt paralele.
din contra, v6d d6ue siraguri do lucruri
ca ,,paralele" ; cu töte cA ele pot fi divergente.
Asemene r6taciri se numesc de ordinar a-
mAgirea sensurilor, sau aparenle, iluzii. Ele se
rectified atunci, cand 6menii gAsesc probe con-
vinglit6re, cä curentii comitanti respectivi n'au
fost decât niste deductii grefite, eronate.
Astfel e o aparentä, eh primêntul e fics, ea
a6rele, luna i stelele descriu zilnic ate un

www.dacoromanica.ro
 243

are relativ la pamênt; c nourii ar fi um-

bland pe imprejurul lunei, a s6relui,... cà un
stejar mare ar fi stând in totala neactivitate,
etc..,.
1). De câte ori ni se desté 1)0, di-
ferite senzatii efective, totdeauna (leducenz noi dela
el e prin ougetare creclinte adevé'rate, corespun ç 6-
tare cu starea obiectivl, reall, a lucrurilor ? .
2). Iluziile sau aparentele sûnt rötäciri ale s en -
surilor, ori sant erori in deductiunile nóstre prin
cugetare ?...
3). Ce ingrijire trebue s aplicám, pentru a nu
fi astfel indusi in eróre si retaciri ?...

I maginatiu nea.
In caz de iluzie, i aparenp, agentul min-
tal se !Ate considera ca tinênd un rol mai
mult neactiv, sau apr6pe pasiv ; cel putin ac-
tivitatea lui e redusa la un minimum, la
efectuirea unor cure* cugetativi concomitany;
la niste usdre çi repedi concluziuni, aprópe
involuntare.
Se ivesc Ansa cazuri, cAnd ni se fac piste
escitatiuni dezvoltate i energice, cari ne ani-
mézi in diferite sensuri i directiuni astfel,
ca agentul nostru mintal se porneste si se a-

www.dacoromanica.ro
 244

vAntà a efectuf cursurile de actiuni mintale,

imaginative; dezvólth o considerabila amplitu-
dine de particularitati concordante cu anumite
serii de escitatiuni reale; i astfel i cu anu-
mite dispozitii sau proprietriti" de ale unor
asemene agenti escitanti. De es. cand ni se
povesteste o scet0, o intêmplare, noi ne pu-
tern imagina, adeca putem efectuf diferitele
idei i ougettiri secvente §i coneomitante, in
macsimul de concordanta cu acele scene si in-
têmplari.
Asemene cursuri de curenti mintali se zic
acte de imaginatiune, sau inchipuire.
De esemplu : discutia intre Coriolan si mama
sa mórtea lui Cesar; mórtea lui Decebal ;
Stefan-cel-Mare la Rêsbnieni ; arderea Romei;
distrugerea Troiei, a Cartaginei ; luarea Gri-
v'tei, a Plevnei ; naóttea lui Mihai-Vitézul ;
etc.
I plivinta acésta, ómenii diferA (Sae mutt
de altii. Unii mai nu stint in stare sa-si
'nch.puéscä sau imagineze ceva cu óreeare dez-
voltare; iur altii, dincontra, ajung a-si ima-
gina panl, i dimenziile, formele si colorile o-
biectelor iespective, altii particularitati de ac-
tiuni, de idei, de sentimente, imagini, tonuri,
forme, porniri de vointik, fapte, etc. Altul i-
maginéz 6. diferite combinatiuni de elemente sti-
intifice, ipoteie" astronomice, combinatiuni

www.dacoromanica.ro
 245

chimice, procedeuri medicale, construcOuni me-

canice, arhitectonice, etc.
Astfel distingem imaginatiune pictorescd, poe-
tied, muzicald, retoried, dramatied, plastieä,
arhitectonicd, tehnicd, iinfificà, inventied, etc.
Ezereitii. 1). Ce fel de activitate este imagi-
natiunea ?...
'2). Se creéz1 ceva nou prin imaginatiune, ori
numai se fac combinatii nente cu elemente de ac-
tiuni deja formate ?
3). Toti innenii au egale dispozitiuni de inchi-
puire sau imaginatiune ?...
4). Cali sant principalele sped?: de imaginatiune?...

Fantaziarea.
Prin cursurile imaginative ne tinern in ow -
cordantk cu legile intêmplarilor naturale.
Se intêmplit AnsA, uneori, cl ni se destéptä
o dispozitiune de a efectuf niste serii sau cur-
suri de actiuni imaginative despre lucruri cari
ar fi emancipate de sub dominatiunea acelor
legi, efectuind diferite elemente de cugetare
deprinse, invAtatecombinandu-le in raporturi
cu totul libere, in parte si in abatere dela
consecventa en legile naturale, de esemplu dela
legea gravitatiunii, a vietei speciale a diferi-

www.dacoromanica.ro
 246

telor clase de organizme; alAtute dela legile

miisurei fortelor naturale din cursul uzual real
al lucrurilor, etc.
De esemplu, ea, vedem balauri, nazdravani,
zburktori,crestere intro zi cat intr'un an ;
poduri de aur cari resar din piimênt la o
vorbä a lui rét-Frumos",porti, cari se de-
schid dela sine; uriesi pitici cu dimenzii
i
forte nenaturale ; grupari i serii de sunete ;
flori vorbitóre; Creatorul" universului i alte
11
spirite" inchipuite sub forme omenesti, me-
tamorfoze de unele organiztne, de es. ómeni,
in altele, de es. in alum de, in plaute, in
stânci, etc.
Asemene activitate literd a agentului min-
tal Se zice fantaziare ; iar câte o partie, grupä
sau serie de asemene actiunifantazie.
Ea e mai vii:Se in amutg ori in obscuritate,
in locuri pustii, strkine; dupa consumare de
opium, de belladonna, hasis, chinitA, alcohol,
etc.

Ezerci(ii. 1). Totdeauna imaginatiunea ur-

méz 5. a inchipui lucruri conforme cu legile natu-
rale ?...
2) Ce se numeste lantaziare?. .
3' Ce diferenp este intre imaginatiune si fan-
taziare ? .
4). Insusi actul fantazidrii este o lucrare totdca-

www.dacoromanica.ro
 247

una conform& cu legile naturale, ori póte urma

cu abateri dela aceste legi?...
5). In ce imprejurari fantazia e mai vióe?...

Evolutiunile intelectuale.
Pe cht organizmele au trait si traese farh func-
tiuni de relatiune, adeca fàr g. mi.scare spontanee
conscientä, frà simtire si stire in general, au trait
adec& i traesc stare de plante sau vegetale, ele
isi urmóz trainI, paná la inevitabila lor desorga-
nizare; si nu par a visa macar despre lume nici
despre ele insesi
Substantele si massele neorganice visézA cu a-
thta mai putin despre ezistenta si natura lumii qi
a lor
Animate le isi formózil simtiri ezact pe aeata, pe
cât simturile, ce posed, siint escitate. Cele dotate
numai cu simturile inferióre, cel tactil, cel visce-
ral, cel nutritiv, isi formózA lumea" lor numai din
aceste specii de senzatii ; far& sa viseze despre lu-
mea acustica, muzical& ; i cu aatta mai putin de-
spre cea vizibilà. La cele dotate cu auz, i vez li
se adauge si lumea acustica i, respectiv, si lumea
Nu stà altfel lucrul relativ la ow
Lumea de afara de agentul cugetAtor, este, in
sine, cu totul necunoscibila Ea ânsa il escita pre
aratatul agent, pe caile respective; si el isi for-
méza diferite cursuri de curenti sau actiuni min-
tale, conforme cu escitatiunile, i cu natura lui ;

www.dacoromanica.ro
 248

nu tinsl necesarminte conforme cu lumea esterna

in starea ei obiectiva.
Omul lipsit de auz i vedere, nu stie ca lumea
aibA dispozitiuni de natura acustica, nici de na-
tura vizibila. Lumea lui e o eternA, nópte muta,
adeca cu totul tAcutA."
Celui dotat i en capacitate de a midi' si a Tech;
i-se forméza o lume inbogAtita cu tonuri si cu mi-
nunileu luminii, a vPderii; cAci despre lumea lui
acusticA i vizuala, el crede, cA, e identica cu lu-
mea esterna obiectivä.
Copilul nou nAscut, fArA esperientit tactila nici
muscularA, apoi omul nascut orb, cApAtând facul-
tatea vederii, (inainte de a-0 combina senzatiile
vizuale cu cele tactile si musculare), nu stie ni-
mic despre (lepartarile dintre lucrurile v6zute
dintre el.
Precum atunci, child simtim escitatiuni tactile,
credem, ca lucrurile ne ating, tot astfel, pana cand
fenomenele vëdute nu ni-se probéza, prin sensul
tactil, muscular, etc , ca distante dela noi, nu le-am
puté considera ca departate; am crede el se afla
in situatiune imediata langA, noi, contigue cu noi.
Si chiar aa e cazul cu copilul nou nAscut, i cu
orbul din na0ere, capAtându-si, prin operatie, ve-
derile; phA, cand nu se deprinde, pe urma, prin
repetite cazuri, cu ajutorul sensului tactil, muscu-
lar, etc., a stí, cà lucrurile se afla la diferite di-
stante dela el.
Ézercitii 1). &Ant egal dotate dela natura
töte animalele in privinta dispozitiilor intelectuale?...
2). Din ce elemente intelectuale se constitue lu-
mea interna a omului surd ?.. a omului surdo-
mut... a celui orb... a celui orb 0 surdo-mut?...

www.dacoromanica.ro
 249

Treptele cuno5tint el or.

Luerurile noi nu le vedem; ci numai ni se
formézk diferite senza tii vizuale, duo eseita-
tiile, ce ele ne produc ; si apoi, agentul no-
stru cugetator combindnd senzatiile vizuale cu
cele tactile, musculare, etc., eu cugetarea de-
spre rezistenta, ce intimpinAm in lupta cu ele,
ne formtim, tot numai in agentul mintal, pre-
supunerea si credinta, ca afarä de noi, ezistk
ni§te sorginti de diverse escitatii si senzatii;
qi apoi pe acelemisterióse, si necunoscibile
sorginti de escitatii le nurnim obiecte" ;
portiuni de diferite substante, de diferite ma-
terii; le numim corpuri.
Agentul mintal cand isi vede qi simte di-
feritele senzatii, optice, combinate cu tactile f i
musculare, etc., isi formézA formula de On-
dire, ca ar fi vëdênd obiectele. In aastà apa-
rentä, iluziune, §i chiar credintà el se i ntrt-
reste prin faptul, cä, dupà esperiente i de-
prinderi suficiente, vèdênd in o anume direc-
tiune si pozitie sau situatie cutari .fenomene
vizuale, controland cu sensul tactil si cu eel
muscular, el, inteadev6r, simte cola, §i con-
statä chiar o rezistentd.
Deprinc,Iêndu-ne astfel, dupa nenumèrate ca-
zuri, a crede, ca vedem lucrurile esterióre (in-

www.dacoromanica.ro
 250

oluziv si corpul nostru), si gAsind asemene

opiniune coroboratii in majoritatea cazurilor,
ne adttacim tot mai mult in credinta, ca ve-
dem lucrurile, obiectele de afarri. de Doi, si nu
senzatiile si concomitantele agentului nostru
mintal.
Tot treptat no deprindem in acest mod a
crede, cA ceea ce, in realitate, e un curent
de actiuni psihice, ar fi calitatile" obiectelor.
Pe calea acósta apoi ajungem cu timpul a
ne inthrí in iluziunea, ca totalul cunosti*lor
nóstre e identic cu proprietAtile obiectelor ; cA
noi cundstem luerurile; cunóstem lumea" de
afara de noi.
Gino AIDA nu vrea BA se lase dui si purtat
ca in un vis amilgitor, acela va sti, ch noi
lucrurile nu le veclem ; esenta lor nu o putem
cunóste; si cu atat mai putin o putem inte.
lege ; c4 cunostintele nóstre se märginesc la
aceea, eh, afläm, ce feluri do senzatii, do idei,
sinatiri si alte acte psihice ele ne pot provoca
0 mijlocí, venind in diferito raporturi oktrii,
noi.
Noi putem face comparatiuni intre lucruri,
determinândule pre unele prin altele, li reci-
proc ;le putem nAsura" pe uneleprin al-
tele ; fiIrA de a avé 0 Ingsurk" absolutä. Noi
putem numiira" qi calcula" asupra obieote-
lor,finch sti le vedem,luand un ceva psihic,

www.dacoromanica.ro
 251

drept temeiu al numèrarii oi calculului; care

temeiu luat, repetandu-se, figuréza drept mi-
nima repetata, sau aoaiisä imitate."
Despre corpul nostru, de es. despre infinite
nóstre, ne facem cunoltinta priu vedere inso-
Oa de sin4u1 tactil, de cel termic, de cel cir-
culativ, oi de cel muscular ; precum oi de cal
acustic, etc.
Cele dóue dimeuzii suprafaciale, lungimea
oi latimea, le putem cunóote oi numai prin
vedere, prisind" oriee asazish suprafata. Di-
menzia a treia Ansa, in seuoul departarii dola
noi, (adâncimea, grosimea, sau inaltimea), o
putem mai de ordinar i mai uoor, descoperf,
cu ajutorul sensului muscular ; facând, de e-
semplu, o sfortare, oi o senzatie musculara,
apropiând, ori departând de noi un lucru, fara
de a-i schimba mult dispozitia suprafaciala v6-
(PO, adeca lungimea oi latitnea constatate prin
vedere.
Dimeuzia a treia se pOte deseoperi sau con-
stata oi prin ajutorul sensului vizual, ajutân-
du-ne, pe urma cu judecata ; i anume, când
un fenomen se vede dispeirend, ea ascuns sau
acoperit de catra un alt fenomen vizual, cars
nu incetkik in acele momente, de a fi tot vi-
zibil ; atunci ni se forméza judecata, ea, daca
un fenomen vèdut a putut dispeiré, a trebuit
sa gasésca conditiune spatialei de ezistenta in

www.dacoromanica.ro
 252

alta directie, deckt cele di:Sue stiute, cari stint

lungimea si Ihtimea, sau sensurile suprafaciale.
A trebuit sit gas6sch o a treia dimenziune de
spatiu, adâncime, inaltime, etc.
Cuno$inta nástra despre lume, despre lu-
mea de afara de agentul cunoschtor, e, in
mare parte, numai un fel de transpunere, ten-
dinà spre esteriorare; sau mai just o substi-
tuire. Noi ne deprindem a considera lumen
nóstrei mintalä, drept lumea esterna, obiectiva.
Astfel ni se continuh cursul vital de trezie,
constand din o serie de variate credinte, com-
binate din realiiiiti interne, subjective interca-
late si ca tesute cu iluzii", adech cu curenti
tot interni, Ansh considerati drept realittiti e-
sterne; duph cari se interealézh uneori, in
somn, adevèrate casuri de pure visuri aprópe
cu totul subiective.
In special, de esemplu, observain diferite sor-
ginti prorocatóre de diferite seuzatii ; i apoi zieem,
cunóstem" sorgintile (m'sterióse), drept cutari
obieete de stiinte naturale, fizico-chimice, geogra-
fice, astronomice, etc. Ne formam eugetari despre
unele semne actuale, monumente istorice, docu-
mente, tecste, prelectiuni istorice zicem, c cu-
nóstem sau stim, cele petrecute in trecut, cu sute
mii de ani in urma. Facem comparatiuni intro
cite o cantitate minima, luand-o ca mesuratóre, ca
unitate"; i apoi operam cu cugetarea nóstra de-
spre o asemene irnsuratóre sau. unitate; dezvoltam

www.dacoromanica.ro
 253

diferite idei sau eugethri de multipli, sub-multipli,

gi pârti relativ la ea; opeT gan cu asemene eugetari ;
&;i zicem, cà avem idei sau cunoytinte matematice.

In general, dela aetele si fenomenele nóstre

psihice, facem deductiuni §i conchidem,
adeseori eu deplina siguranta, la sthrile, si
cursurile fenomenelor ecsterne, si chiar si la
legile cursurilor bor.
Ezercitii. 1). Putem noi cunóáte esenta obiec-
tivk a lucrurilor ?...
2). Stim noi, dad, lumea esternii, obiectivl, e
egall cu lumea nósträ interná, psihicli, subiectivh?...
3). Dispunem noi de o mësurä absolutil, psihica,
pentru lucruri, 'ori le raportam pe unele catra al-
tele, le trtsurAm pe uncle prin altele?...
4). Cum afliim noi a treia dimenzie a lucrurilor,
diatantai ea lor dela noi, ái intinderea lor divet-
gentA de câmpul nostru vizual ? ..

Deductiunea.
Prin procedarea deducerii i a con I ic r *,

dupa datele memoriei, ne orienttim printrc o

biectele invizibile; printre lucrurile sí feno-
menele necunoscute. Caci, de si nu vedem o-
biectele; dar ni se destópta senzatii vizuale;
si noi conchidein, adeseori en deplina sigurantO,

www.dacoromanica.ro
 254

la esistenta lor; (incä in cutari anume dis-

i
pozitiuni ; astfel ne orientain relativ la ele.
Simtim a tingere si rezistenta, si ne pAzim, sa
nu venirn in coliziuni violente cusorgintile
rezistentei.
Conclusi i orientati prin senzatiile nóstre
vizuale, tactile, musculare, acustice, etc., apli-
cam, prin activitate musculara, corpul, ce pur-
thin i dominäm, (asazisul corpul nostru), a-
supra diferitelor misteridse sorginti provoca-
Ore de senzatii, (asazise corpuri esterne, ma-
terii), le prelucram, parte direct, parte pre
unele prin intermediarea altora, (unelte, in-
strumente, aparate, masini). TOte aceste le
facein fan sb. vedem 1ucruri1e; fa.ra EA le cu-
nóstem esenta, si ne multumim (de nevoe) eu
rezultatele, pe cari, de asemenea, nu le ve-
dem, nu le cunóstem; prin deductiuni
concluziuni dela senzatiile nóstre provocate prin
ele, intelegem i tim, ce feluri de rezultate
psihice ne produc.

Dacil in comunicatiunile nóstre sociale am cAuta

de rigóre, art espliam ai dezvoltrim tóte idei'e, tóte
cugetrtrile, in completa lor intindere, i totdeauna
in mod direct ai riguros, in adevérata lor eonsti-
tutiune, cerutri de natura conditiilor din situatiu-
nea momentului, atunci ne am vedé pré adeseori
obligati a dezvolta unele partieularitAti in nisurì
disproportionat de intinee; de es. ar trebui si cu-

www.dacoromanica.ro
 255

getAm si sä zicem : ocsigen combinat cu idrogen",

voind a destepta cugetarea de apA", etc.
In nenum6rate cazuri Ansä nici n'am sti, ce sä
zicem, in mod cu totul riguros, in sens propriu,
clarificat si ficsat; de e.emplu in privinta miste-
rióselor cauze ale gravitatiunii, atractiunii si repul-
ziunii, a afinitAtii, a germinatiunii, a miscArii lumi-
nóse, termice, electrice, magnetice ; de asemenea
relativ la cauza iritabilitAtii; in privinta diferentei
celeritMilor miscArii; in privinta constiintei, a sen-
sibilitátii, a afectivitätii sau simtirii, a miscArii vo-
luntare, a dezorgank:atiunii periodice radicale (a
mortii), asupra ereditAtii; asupra memoriei ; de a-
semenea asupra enormei energii esplozive a massei
nervóse ; in privinta dominatiunii unui agent in e-
normul imperiu complecs numit individ omenesc;
etc.
In vederea acestor inconveniente, si in parte
ehiar imposibilitati, ne ajutAm, prescurtand, pe de
o parte, espresiunile; si, pe de altä parte, multu-
mindu-ne, a ne indica, pe cat se póte, reciproc,
dupa conventie tacitä, lucrurile, in m6sura macsima
pc»ibilA a cunostintelor. Acésta, e e drept, se in-
témplA totdeauna numai provizoriu ; pang, când
progresul descoperirilor ne pune, pas cu pas, in
conditiuni, de a rect¡fica, respectiv de a dezvolta
completa cunostintele nóstre, in mod succesiv.
Astfel, cu clause conventionale, stim,cel putin
in mod aprocsimativ i provizoriu,ce intelegem,
de esemplu, la cuvêntul suflet omenesc" ; ce in-
telegem la cuvântul ceriu" ; la cuvintele : astro-
nomul vede cutare sté, cutare nebulósa" ; painêri-
tul e afros de catra sóre" ; dela cutare celulä
gerriinézei un organizm de cutare specie" ; cutare
individ organic a ereditat cutari dispozitiuni" ; etc.

www.dacoromanica.ro
 256

Tot astfel stim, in mod conventional, ce itgele-

gem, and zicem de esemplu despre un volum
scris, litografiat, stenografiat, ori tipArit, cg e cu-
tare op muzical, cutare antec, cutare simfonie,
concert, operA, - eg e eutare dramA, cutare roman,
eutare poema,... el volumul cutare cuprinde dez-
baterile parlamentare ; cA, cuprinde Constitutia te-
rei; di cuprinde evenimentele interesante din A-
merica; cuprinde cälkoriile lui Gulliver, cAlAtoriile
lui Jules-Verne ;viata si fapti- le lui Alecsandru-
cel-Mare, ale lui Napoleon I, stalucirea si Ode-
rea imperiului roman, Arderea Troiei; cAlätorii
imprejurul lurnii.
CA volumul celalalt cuprinde moravurile caniba-
lilor antropofagi; c5, cuprinde cérta dintre Stanley
si Emin-pasa; ca', cuprinde intunecimile Africei;
cuprinde Rezboiul de 30 de ani;detronarea lui
Napoleon, Viitorul", Traian." Columna lui
Traian."Operele complete ale cutarui autor
Goethe, Schiller, completi, Alecsandri, Eminescu.
,,Barba lui btefan-cel-Mare" ;Mórt.a lui Cesar ;
etc
Si eu tote aceste imperfectiuni parti de, cipaci-
t itea intelectualá omenése5, pleat id dek yero, dela
'mica, a ajuns fórte departe ; a i.'uns la o inal-
'me uimitóre ;sau, ca s;), ne espi imam cu tcrmini
111 sens propriu,incepAnd unii de a ze .o, dela ni-
i lica, trechnd seriile intermediare 1 r'n trepte me-
diocre si prin altele din ce in ce to mai insem-
ate pentru omenime, au ajuns unii n cei mai
tilizii, cei actuali, la aptitudini compipcse si re-
zultate demne de mirare ; au izbutit de esemplu
astronomii, a sti in ce directie s'au «flat cutari
stele, nebulóse, etc., in depArtgri neinchipuite, in
trecut, inainte eu mii si milióne de ani pámêntesti,

www.dacoromanica.ro
 257

si ânc6 fail 81 le fi v6dut odatg macar !au is-

butit a cunóste constitutia climia a unor corpuri
imenz de depgrtate ; nev6Ondu-1e !vèd'end numai
efectele luminóse provocate pe loc, aici pe pl-
mênt ;au izbutit a cunóste, si a verifica chiar,
prin realizarea faptului,strtrile a numeróse corpuri
cozmice, inainte de a se indeplini faptele ! fla,
de a le vedé vrodat5, in realitate !
In Hurt, aotivitatea omenéscii intelectualei a
ajuns la rezultate admirabile pentru ómeni ;
si acésta, multämita capacitätii retentive sau
M e mor i al e , capacitiqii judicative, 0
deductive sau concluzive ; prin cari agen-
tul mintal ounenese e in stare a-si forma eu-
nostinte nóue, pe baza cunqtintelor sale an-
terióre.
E:ercitii. 1). Ce folóse putem aye, dela capa-
citatea de a face deductiuni, tiii de a conclude dela
unele semne la cutari realitati ?...
2). Ezistând intre noi diferitele colventiuni, de
a intrebuinta anume espresiuni scurte, pentru a
destepta sensuri improprii, intelesuri si cugetlri
mijlocite, avem noi vreun folos dela aceste con-
ventiuni si moduri de espresiune ?...

Scapa gradurilor 5i speciilor

inteligentet
Ori cat de stralucite dispozitii intelectuale
17

www.dacoromanica.ro
 -258

ar eredita un individ omenesc, el nu 'mite a-

junge a indeplini lucräri intelectuale conside-
rabile, daca remâne nedesteptat, neinstruit,
needucat.
Se pare Ansà, a constitutia moleculara a
tesaturei nervóse diferä dela individ la indi-
vid pe o scara fórte mare; fie cA, moleculele,
ori atomii au pozitia normala in distante di-
ferite ; mai apropiati ori mai depärtati unii
de altii ,ori se grisesc in combinatii si dispo-
zitii grupale diferite, in numere, pozitiuni ori
energii.
Astfel, pe un órecare procent din num6rul
6menilor e apr6pe cu totul imposibil a-i de-
Oepta, si instruf; aplicandu-li-se chiar cele
mai juste procedtiri didactice. Ei se numese
idioti. Cateva specii de animale zise inferióre
(de esemplu: albinile, furnicile, momitele, ca-
storii, vespii, paiagenii, vulpea, cânii, elefan-
tii, etc.) ii intrec cu inteligenta.
Se gäsesc altii, cari, dac4 sttnt bine con-
dqi, se dest6pta, si se perfectionézh in mo-
durile activit4ilor intelectuale in un grad con-
siderabil.Aasta este clasa celor bine dispusi
dela natere. Ei se caraoterisézà de inteligenti.
Dacd li se aplica procedeurile favorabile,
la unii dinteinsii se deltéptà unele dispozi-
tii native, si, pe baza acestora se dezv6ltà u-
nele aptitudini speciale pank la ni0e graduri

www.dacoromanica.ro
 259

distinse, superióre. Dupa specialitatea, in care

se disting, se zice apoi, cá au talent particu-
lar ; astfel: talent muzical, talent pictoresc,
talent plastic ; de asemenea, talent la mate-
matici, la limbi ; talent poetic, talent drama-
tic ; alii au talent de mecanici, talent peda-
gogic, talent de judecata sau logic; talent
retoric ; tehnic ; de alta parte, talent financiar,
gimnastic, talent militar, talent de organiza-
tor, politic, etc.
Dupà ce talentul se de§tépta, se dezv6ltä,
se cultiva i produce fapte qi opere impuna-
t6re, il numim capacitate ; iar persOna capabila,
distinsa prin fapte marete §i opere admirate,
se zice un om superior, o somitate.
Unii, in fine,procentul col mai mic,par
a fi inastrati dela natura cu o constitutiune
cerebrala esceptionale i ; caci, chiar §i fara, multa
cercetare, ajung de formuléza unele cugetari
eke odatti cu o rapiditate u§urinta i promp-
titudine, care sendinei cu saltul, sau cu o in-
telegere supra-umana intelegere de a§azise
spirite sau genii ; niVe eugetari nóuè, sur-
prinptóre pentru inteligentele inferi6re lor ;
pentru a ctirora intelegere, adeca aperceptiune,
ei nu sant áncei preparati ; n'au preparate gra-
durile de cugetari, din cari descoperitorul b au
inovatorul le-a tesut sau formulat. Din cauza
acésta un asemene om multora li se pare a

www.dacoromanica.ro
 260_

fi un retAcit, un vizionar sau visator ; un ne-

bunk , ori un sarlatan; si il considerä i tra-
tkä in consecintä. Rar se intêmpla, sä se gä-
séscä si ómeni cari sä fie in conditii de a-i
puts urmari de odatä gradurile i fazele dez-
voltärilor lui, i cari, in consecintä, il admirä.
Asemene esceptionali individi se zic feno-
mene, genii. Procentul lor nu se urch, deck
until la zece ori chiar la sate de milióne.
Raritatea lor, i uimitórele lor opere fac, el,
indatà ce siint recunoseuti ca atari, multimea se
cutremurl in fata lor ; ii admirä cu prosternatiune,
ii ridicA mai pe sus de macsimul normal al inäl-
timilor omenesti. La ocaziuni ii ridieä pe umere,
Ora asa, in ecstaz de bucurie si modestie ;
iar la ocaziuni mai insemnate, in loc de a-i lAsa
purtati de simple animale, isi dau liber curs respec-
tului i umilintei, purtându-i cu mânile proprii in
car triumfal.
Uneori geniii nu pot fi intelesi de nimene, zed
zeei de ani ; mor in mizerie ; ba, dupa diferite
lupte, perzecutati, asasinati; remânênd ca posteri-
tatea Bà le ridice statue, dui:4 zeci i sute ori mii
de ani.

Defectele talentelor mari fi ale geniilor.

Talentele mari, capacitaVile, i geniile &ant in
stare sä concépti i dezvólte iu ale o spe-
cialitate, opere marete, strälucite, uimitóre.
Prin acésta Auk energia lor cerebro-mintalä,

www.dacoromanica.ro
 261

este mai in total absorbitä, in acele lucrari.

De aici urméza cu rig6re, ca pentru alte spe-
cialitäti, si pentru oeupatiunile si grijile ma-
teriale, ordinare, ale vietei, ei nu pot fi tot
add de apti si deprinsi. Astfel se esplicä fe-
nomenul, eä somithtile, mari in unele specia-
HMO, reman cu lacune si chiar cu defecte,
adeseori cu defecte mari.
Unele specialitäti stint atât de contrare ea
altele, ca geniul, care e dotat in sensul uneia,
este, chiar prin acésta, incapabil, de a se o-
cupa just si cu succes si in sensul celeialalte ;
de esemplu geniul financiar e incompatibil cu
geniul artistic, poetic, filosofic; cel artistic cu
cel simplu tehnic ; etc.
Ezercitii. 1). Pe ce scar4 de graduri princi-
pale si de speeialitAti am puté distribui pre ómeni,
dupa dispozitiile lor, chip/ instructiunea gi capaci-
tätile lor intelectuale speciale P...
2). Ce diferenta mai adancA se póte recunúste
intre capacitätile cele mai distinse P. .
3). Pot fi somitatile speciale fara lacune si de-
fecte P ..

Interesul subieetiv sau

emotional.
Emotiile termice. Gradurile de so zafie

www.dacoromanica.ro
 262

termica variaza, incepênd dela zero, in &Sue

directii opuse, in senzatie de cald,... qi in sen-
zatie de rece...
In report catra noi, catra agentul nostru
simtitor, starea de zero-senzatie ne este indi-
ferenta ca atare. Pornind dela acest grad sen-
zational, un órecare num6r de graduri, atAt
in cald cAt i in rec6re, sant favorabile con-
servarii vitalitatii nóstre ; stint in concordanta
eu acest scop ; forma ei gradurile de repercu-
siuni i curente cerebrale, ce provocä, ne sûnt
conveniente, acceptate cu favore, cu multu-
mire , cu atractiune, cu aerizisa pldcere ; ne
sant plcicute, binevenite.
TrecAnd Ansa la graduri de temperatura, in
ferbinte, ori in geros... senzatiile termice, re-
percusiunile i curentii cerebrali concomitant."
stint nefavorabili conservärii vitalitii n6stre;
siint in contrarietate cu acest scop ; forma ei
gradurile de repercusiuni yi curente cerebrale,
re prov6ca, ne stint contrare; respinse cu re-
pulziune,cu nemultumire, cu apzisa nepla-
cere; ne stint nepldeute.
Emotiile termice variaza in meaura consi-
derabila dupa variatiunile senzatiilor termice,*)
dupa graduri de intenzitate, dupa regiuni, am-
plitudine, duratd, qi ordine a succesiunii lor ; etc.
*) V. pag. 129, 130.

www.dacoromanica.ro
 263

Dar nu numai cu ocaziunea senzatiilor termice,

miscarea psihicA, ca act de constiintl sau inteli-
genta, senzationala, provócit i o emofiune sau un
curent de agitafiune interesantd, care adeca ne in-
tereeizti in raport cAtra fiinta agentului nostru sim-
fitor. Numeróse alte specii de motive provóca a-
semene emotiuni, aditionale, cand placute, când
neplacute, pe o mare intindere de varietAti calita-
tive ; variând fiecare pe scara gradurilor de inten-
zitate, dela gradul minimal, pAnA la un grad es-
trem sau maesimal.
SA le considerAm i pe acele motive ocaziona-
Ore de emotii, ceva mai de aprópe.

Emotii viscerale, nervale. Uneori dispo-

zitiile nóstre viscerale, alimentare, ori tservale,
etc. stint ezagerate, ori impedecate ; si astfel
ne provóca curenti contrari interesului conser-
vatiunii si pldcerii n6stre ; &id oi se earn-
teriz6za de nepleicute. Altedäti acele dispozitii
stint, din contra, de naturfi, a ne provoca niste
curenti favorabili amintitului interes, i tot-
odata placerii. In asemene caz, ele se carac-
teriz6za de pleicute.
Emotiile de aceste specii variaza, in diferito
graduri de intenzitate, dupa regiuni, dupa am-
plitudine qi duratei, dupa ordinea, continuitatea
ori intermitenta lor ; dupa .intinderea intervale-
r, dupti diversitatea periódelor lor ; etc.
Emotiile respirative. Barificandu-se aerub
de inspirat, prin cresterea temperaturei lui, ori

www.dacoromanica.ro
 264

prin alta imprejurare, doza inspiratiunii nor-

male se reduce. Progresând acésta reductiune
a massei aerului inspirat, ori aerul nefiind cu-
rat, acésta este un mijloc control. conserva-
Vilna nOstre ; si totodata provOca tin curent
cerebro-mintal respins de agentul simtitor, de-
testat ; ceea ce se numeste nepleicere, durere,
suferinta. Ea e o intêmplare contra interesuluf
nostril tot asa, precum e contra aceluius in-
teres departarea temperaturei corpului nostru
si a mediului ambiant dela gradurile normale.
Si de alta parte, precum trecerea nóstra del&
o temperatura contraià la alta favorabila con-
vine interesului conservatiunii i dispozitiunii
astre ; ne e placute ; tot astfel este favorabil
aceluias interes, a trece dela inspiratia de aer
nesuficient, ori infect, la inspiratia de aer a-
bundant, curat, dens §i rècoros, ceea ce, pe
lânga acésta, ne provOcii in acela§ timp, si
curentul mintal de pleicere.
Adéstä ramurà de placere i neplacere va-
riaza dupa gradurile de intenzitate, dupa di-
ferite calitâti, dupa duratei, dupa recventa in-
termitentei ; etc.
Emotiile tactile. Precum senzatiile de cla-
sele precedente, asa senzatiile tactile, pot sa
provdce uneori niste curenti cerebrali placuti
alteori nepläcuti, dupa diversitatea suprafetelor
atinse, si dupa alte conditii.

www.dacoromanica.ro
 265

Emotiile tactile pot varia clupa gradul de

asprime i netedime a suprafetelor atinse, dupa
gradul de rezistentei, (solide, moi, licide), duprt
modul i decursul atingerilor, dupa gradurile
de presiune, chip amplitudinea atingerilor, si
complecsitatea lor, duprt duratà, continuitate si
intermitentà, dupa ordinea i frecventa atin-
gerilor.
Daca se face atingere us6rà (titilatiune) pe
epiderma talpilor, la unii ómeni se provoca
prin acésta o speciala zguduiturb. nerval6. (ga-
dilitul); a careia vehemenjA e maesimà atunci
and presiunea e usóra.; i viceversa; cu cat
presinnea e mai forte, ca atAta zguduitura e
niai redusa; astfel putern zice a in acest caz
intenzitatea si amplitudinea zguduiturei variaza
in Bens invers cu intenzitatea atingerii.
(Acésta contribue a confirma opiniunea, cA si-
stemmi nervos se constitue ai se pAstrézA astfel,
cA, in general, la escitatiuni mici, el reagézI cu
energie i amplitudine considerabilA, in diferite
graduri i m6suri; in analogie cu alte depozite de
substanto esplezibile).

Acéstà iritatiune nervOsa escita muschii e-

spirativi, i muschii diafragmei; iar acestia, la
randul lor, provódi misarile espirative si
miscarile citatei membrane, a diafragmei; ceea
ce se numeste ris mecanic, mayinal, farà e-

www.dacoromanica.ro
 266

motiune u§6ra ; ba, chiar qi in timp de emo-

tiuni din cele mai durer6se.
Emotiile musculare. Daca sistemul nostru
muscular e tinut, timp indelungat, in stare
de ficsitate, ori in incord4ri ezagerate, obosi-
t6re, prin aceste se consumli o parte din te-
akturile musculare, §i se prov6ca ni§te curenti
de agitatiune neplacutei. Pe când, din contra,
mi§chrile moderate provócii, curenti favorabili
conservatiunii , fl i in acela§ timp, o agitatiune
cerebro-mintala pla eutei .
Emotia rauscularlt variazd dupa regiuni, dupa
gradurile de intenzitate, dupa forma', amplilu-
dine, duratei, ordine, frecventd, continuitate li
intermitentei ; dupá celeritate, complecsitate ; etc.
Esemple: preumblare, salt, mar§, alergare,
urcat, cavalcadk ezercitii §i productii gimna-
stice, innotat, velocipediare, mimick danturi,
patinatul, vislirea in luntre, declamatiunea, can-
tul ; etc.
Pliicerea va fi cu atAta mai mare, mai ne-
turburatk mai durabilk cu cfit seria de mi§ckri
musculare va fi mai bogatk mai energica §i
mai variata, WA de a fi disproportionatk nici
violentA ori disarmonick
Emotiile gustuale, ci olfactive. Senzatiile
gustuale 0 cele olfactive, ale mirosului, pot,
de asemenea, EA ne provóce uneori curenti de
interes, pleicuti, ori neplacuti ; dupi calitatea

www.dacoromanica.ro
 _
267

lor, si dupa gradurile de intenzitate ; apoi si

prin faptul, c6, stInt n6ue, si astfel mai phi-
cute, ori eh s'au repetat de multe ori si des ;
ceea ce contribue a face curentii provocati
neplacuti.

In special, de esemplu, dupl senzatia de amar,

senzatia de dulce e plAcutà; prelungindu-se Anal
acésta, devine indiferentl, si apoi chiar nephlcutl.
Amar e mai neplAcut dupa dulce, dectit dupá a-
mar.Acriu, picant, destéptä senzatia placuta ; daol
tifistt devine pré intens, destéptä nepläcere. Ali-
mentele, in general, cu at sant mai solide, cu
atâta mai putine papile gustuale ating si escità de-
odatii; qi astfel stint mai putin in conditii de a
destepta senzatii ; fie ele de altfel cele mai bune
la gust dupa calitatea lor gustuall ;si, dincontra,
ea cat substantele sant mai licide, (mai sum-
lente"), cu atata mai repede pot opera ; escitä mai
multe papile gustuale deodatl; qi astfel slant in
conditii de a de#epta o mai mare emotie gustuall,
plheuth, ori neplleutit.

Emotiile gustuAle pot sit varieze duph di-

fei ite calitciti, graduri de intenzitate, complec-
sitate sau combinatiuni, duratei, ordine, free-
ventec, intermitenta si intervale de pauzä, etc.
Emofiile optice sau vizuale.
Aceste sûnt de naturh a provoca niste curenti
de oscilatiuni cerebrale, and delicate si plei-
cute, and forte, acute, si neplacute.

www.dacoromanica.ro
 268

Lipsa de miscare lucifera perceptibila, si

rezultauta sa optica, senzatia haotick de asa-
zis intunerec, provóck minimul de curent e-
motional. Acesta pentru sine, e apr6pe indi-
ferent.
Cu a senzatia 1umin6sa e mai intensa,
de asemenea, cu cAt câmpul vizual va fi mai
intins, si placerea provocata de catra el va fi
de o mai mare amplitudine.
Constituind elementele vizuale in anumite
forme, aceste destépta emotii de placere
neplacere zisa. esteticei. In special in natura.
si in arta picturei, a sculpturei, arhitecturei,
decoratiunii, etc.
Pentru asemene scopuri se intrebuintéza ur-
mat6rele specii de materiale: lumina, foc, apa,
materiale pulberizate, tórse, moi, fluide, frun-
sari i flori, omul si animale in stare de fie-
sitate, (,tablouri vii"), si in miscare, lut, por-
telan, lemn, ivoriu, pétra, metal, etc.
Emotiile optice variazei dupa colori §i gra-
duri de intenzitate, dupa forme, amplitudine,
duratei, ordine, proportiile i dispozitia partilor,
cum si dupa numé'rul lor, dupa frecventa re-
petitiei lor, etc.
Din aratatele specii de materiale se con-
stitue opuri optice; cum de esemplu, urmat6-
rele: diadema, i alte obiecte decorative; ta-
blouri ; productii cu foc, cu ape; figuri plan-

www.dacoromanica.ro
 269

tale in grAdinkrfe ; danturi §i alte productiuni

gimnastice ; statue; bust, cariatidk, atlant, co-
lumnk, templu, palat, pod, turn, teatru, foipr,
portal, glorietil, halk, panteon, mausoleu, fon-
tenä, monument, castel, catedralk, etc.
Pleicerea estetick specialk optick e cu atâta
msi mare, cu ct imaginile vNute constitue
un total mai bogat, mai energic, §i mai variat ;
fará de a fi disproportionat, violent ori disar-
monk.
Miscarea optick urinatä timp disproportionat,
ori violentá, ori disarmonick, provócá curenti
emotionali neplacuti; chiar durero§i.
Emotiile acustice, muzicale.
Senzatiile' acustice sau auditive pot sk prov6ce
piste curenti cerebrali, cari, când stint nere-
gulati, haotici, pun in curs nite ogitatiuni
mintale neplacute.
klte dkti, din contra, ele prov6cA piste cu-
renti regulati, muzicali ; si atunci destéptk cu-
renti mintali
Etnotiile acustice variazei dupá timbru, dupá
&teatime, graduri de intenzitate sau piano-forte,
dupa amplitudine, durata, ritm, insotire simul-
tanee, ordine, continuitate qi intermitentei, repe-
tiri, frecventa lor, etc.
Ricerea profundä, i rezultanta ei
senzatia acustick fondalei, lasit simtirea in óre-
care

www.dacoromanica.ro
 270

Zgomotele confuze, cu cat vor fi mai intense,

mai tari, si mai indelungate, cu a tâta ne vor
provoca un curent mintal mai neplacut.
Din tonurile curate. muzicale, unele timbre
ne stint mai pläcute, altele mai putin placute
acésta póte din cauza unor afinitäti intre
formele miscârilor cerebrale in raport chtrá
unele forme de miscari sonetale sau aero-vi-
bratile.
Gradurile de intenzitate, sau de piano-forte,
de asemenea inriureste asupra gradurilor
chiar speciilor de efecte ernotionale, placute
sau nepläcute ; si anume, vioiciunea, intenzi-
tatea curentului sau a emotiunii pläcute va-
riaza in sens direct cu gradul de intenzitate-
a tonurilor audite.
In ceea ce priveste celeritatea schimbeirilor
tonice, fie in calitate, adeca in diferite tonuri,
mai jóse ori mai inalte, fie in cantitate, in
tempo", scurt ori mai bine vioiciunea emotiei
variazh in Bens direct cu celeritatea schimba-
rilor.
Prin aplicarea de tonuri in artei omenéscä
se constitue diferite opuri muzicale, precum :
Cântec, Mary, muzica, de dant, Yariatiune,
Fantazie, Cor, Sonatá, Simfonie, Oratoriu, Con-
cert, etc., prin cari se provóch in agentul as-
cultätorilor agitatiuni muzicale pläcute.
Placerea esteticei specialk acusticti e cu atilt

www.dacoromanica.ro
 271

mai mare, cu eitt jocul muzical e mai bogat,

mai energic, si mai variat; färti de a fi dis-
proportionat, nici violent, ori disarmonic.*)
Miscarea acustich repetath neintrarupt timp
disproportionat, pré violentä, ori disonanth,
prov6ch curenti emotionali neplacuti; chiar
durerosi, pAnä la adev6ratä, tortura nesuferi-
bilä.
Curenfii de emofii poetice.
Agentul simtitor se póte aduce in emotiuni
placute iii numai prin efectuirea de actiuni
ideative, cugetatri, actiuni imaginative, §i chiar
numai jocuri si zboruri de fantazie ; in gene-
ral, prin activitate poetich; sau, pe scurt, prin
poezfe.
In asemene emotiuni el póte fi adus, pe de
o parte prin impresiunile, ce-i vin dela na-
tura I ; asazisa poezie a naturei; iar pe de alta
parte se formézà si se ezecutà poezie si prin
arid omenésch; poezia artistia.
Poezie naturald ne destéptä diversele rapor-
turi si scene petrecute intre 6meni ; infátosh-
rile phmêntului, luptele cu elementele din na-
turà, viata sociala ; istoria; contemplatiunea
universului, in märetia sa, si in negraitele
sale faze, cataclisme si metamorfoze.
Poezia artisticat consta in curenti ideativi,
desteptati prin serii de cuvinte, in prozh si
*) v. Eatetioa autorului; 2 volume.

www.dacoromanica.ro
 -272
vers; prin gesturi, mimich, si alte semne ;
grupându-se in diferite forme. Aceste pórth
numiri corespunçIetóre, preeum: chntec, elegie,
oda, imn, epigrama, naratiune, novelii, roman,
poema, epopee, baladh, romanta, fabula, basmh,
poveste; comedic., farsa, drama, tragedfe, etc.
Mai t6te bucritile de muzica siint opuri mu-
zico-poetice; de asemenea, cele de picturh, sculp-
turá qi arhitectura silnt opuri optico-poetice ;
pentru ca t6te aceste destépta, si ânca in mè"-
sura considerabilii, si emotii de poetie.
Emotiile poetice pot sa varieze dupa speciile
curentilor cugetativi, emotionali si volitivi sau
tendentiali, dupá gradurile de thrie sau inten-
zitate, dupa combinatiunea de curenti, dupl du-
rata, freoventa, ordine, intervaluri, repetitii, etc.
Pleicerea poetica, si cea micsta, acustico-
poetica, optico-poetica, ete., va fi cu atAta mai
mare, cu cat curentii poetici, etc. vor fi mai
bogati, mai energici, qi mai variati ; fail de a
fi disproportionati gi obositori, nici violenti
ori disarmonici.
Orice mijloc, care e in conditii de a de-
stepta curenti de joc estetic pleicut, se carac-
teriséza de frumos.
Dezvoltându-se in mod sistematico-stiintific
conditiile si principiile frumosului si ale artei
de a-1 realize, prin acösta se constitue stiinta
numitá Estetica.

www.dacoromanica.ro
 273

Sentirnente provocate prin curenfi de cugeteiri.

Afara de curentii emotionali primi sau
-nemijlociti, se mai provka asemene curenti li
in mod mijlocit ; §i anume prin unele cursuri
de cugeteiri; precum de esemplu: Cineva qtie,
crede, (ori chiar numai viséza), ca a gasit, a
primit, (ori a perdut) o cantitate mare de lu-
cruri pre06se pentru dinsul;ori ca e inain-
tat (ori degradat) in autoritate, in titluri, in
rang;ca a reuOt (ori a &cut fiasco) in o
opera insemnatä;ca i-s'a &cut un bine, un
ajutor (ori o stricaciune); ca a descoperit (ori
nu) un mare adevèr, ce chuta; a in o_cauza
importanta i s'a facut un act de dreptate (ori
de nedreptate); ca a indeplinit un act demn
de laudli, (ori de blam); etc.
Cineva are un amic devotat, (ori e tradat),
ori vede, ea cineva se bucura de suferinta
sau caderea altuia; t4a-numita bucurie sata-
nica sau rèutaciósa.
Motivele favorabile interesului ski ii pro-
v6cä curenti emotionali placuti, contrarul cu-
renti neplacuti ; variand intenzitatea amAndu-
ror acestora in sens direct cu tária sau im-
portanta motivelor.
In particular, de esemplu, muncim, in za-
dar, spre a dezlegau sau rezolvi o problemei,
fie intelectuala, fie artistica, tehnica, ori de
alta natura. Sfortarea crierului nostru prov6ca
18

www.dacoromanica.ro
 -I-
274

inteinsul o agitatiune convulziva, haotica, de-

primatóre ; iar acésta provóca in agentul sim-
titor o emotiune neplacuta.
In momentul Ansä, când ajungem a rezolvi
problema, acésta activitate mintala, intelec-
tualä, etc. provOca o repercusiune generala,
liberatOre, vióie , o agitatiune de emotie pla-
cuth.
Cand ne vedem atacati de o loviturrt con-
trara conservatiunii qi rnultumirii nOstre, pier-
dem ceva pretios pentru noi, rude, amici, a-
vere, ori sanatatea, ori ne vedem impedecati
in silintele nOstre sincere; ne vedem detrac-
tati, Calonaniati, disconsiderati pe nedrept, ori
amenintati de un pericol sau inconvenient de
ori-ce natura,eugetArile astre la asemene
imprejurari ne provOca niqte curenti de agi-
tatiune nepleicute i, in diferite graduri de inten-
zitate i durata.
De cate ori, din contra, ni se intAmpla sa
izbutim in lucnirile nOstre, dispozitia agentului
psihic se inviopza ; §i astfel el simte emotii
de bucurie, in graduri de intenzitate propor-
lionalei cu importanta, ce dam succesului ob-
tinut.
Emotiile sentimentale, sau sentimentele pro-
vocate prin ori-ce cursuri de cugetari, variazci
dupa calitatea folosului ori a suferintei, dupa
gradurile lor de valóre, pretiozitate sau im-

www.dacoromanica.ro
 275

portant5, dup. durata §i ordinea lor, dupä

celeritatea qi frecventa lor in unitatea de timp,
dupa gradurile de transifiuni, (ascendente ori
descendente), la cari ne aduc; in fine, dupA
complecsitatea qi nzodurile combinatiunii lor.

Ezercitii. 1). Din gradurile de temperatura a

corpului propriu si a mediului ambiant, cari stint
favorabile si nefavorabile conservArii nóstre ?... cari
ne stint pleicute, si cari neplacute ?...
2). Dar din senzatiile viscerale nervale ; din
s,3i

cele tactile,. . musculare, gustuale,... olfactice...

3). Ce fel de emotii se provócit prin somnolentil ?...
4). Cari stint pläcute din cele optice, si ce arte
se ocupa cu provocarea acestor clase de emotii ?...
5). Din senzatiile acustice, cari stint mai pläcute?...
6). In ce consta in esential poezia ?...
7). Ce feluri de mijlóce se pot intrebuinta, pen-
tru a destepta emotii poetice ?...
8). Cari siint conditiile esentiale pentru ca emo-
tiile optice, acustice, poetice, etc. s& destepte mac-
simul de placere ?...
9). Se pot destepta prin cugeteiri curenti de e-
motii interesate, pläcute ori nepläcute ?... prin muncii
intelectualä ?... prin suferinte, pericule, ori succese?...
10). Dup. ce conditii pot sä varieze diferitele
specii de curenti -emotivi ; in special cele termice,
cele viscerale, cele respirative, tactile, musculare ; cele
poet ice ; cele provocate prin cugetari ?...

www.dacoromanica.ro
 276

Evaluarea sentimentelor.
Fiecare mu are in ori-ce moment dat un órecare
total de valori sau avere, materiala i ideal. sau
nematerialA adeca intelectuala, morala, considera-
tiune ce ii dau altii ; onóre, nume bun, repute-
tiune, etc.
Acest total de valori nu remâne in totdeauna
acelasi, neschimbat; ci se póte schimba in phis ori
in minus, din secuncla in secunda.
Uneori afläm si stim, cà s'a schimbat, ori cä se
schimbl acuma ; i chiar &Ica nu se schimbä, noi
credem, adecil ne facem cugetarea, cä s'a schimbat.
La asemene ori cel putin convictiune, nu
putem remlné cu simple cugetare ; ci acest curent
provócä un curent emotional, sentimental ; si anume
idea despre schimbarea ascendentd, adecl la plus,
provócI curenti pleicuti ; iar aceea despre schim-
barea descenclentd, adecl in minus, curenti nepleicati.
Este invederat apoi, cá dupa neesura acestor schim-
bari evaluate in raport critrá totalul precedent, atât
dupa calitPti i putere sau valóre cât si dupa can-
titate, se va constitui i schimba curentul nostru
emotional.
Cine astig5. (ori perde)
200% etc., calculand dupá tote-
lul averii sale, am puté credo in primul moment,
cä emotia sa (placerea, ori, la caz, neplacerea) va-
riazI, in conformitate matematica cu diferitele pro-
cente câstigate, respectiv perdute.
Dar in ori-ce moment, omul nu se intereskä de
cele trecute in acelas grad, in care BO intereséza
de viitorul sea. Din acest motiv, mai curênd pu-
tern admite, cl gradul emotiei variazá in raport

www.dacoromanica.ro
 277

cu cantitatea cea nouü, cu averea, ce i-a remas ;

acésta 'Ana in raport catra minimul de trebuinte
strict esentiale pentru continuarea cursului vital.
Apoi si pe acest minimum unii ómeni il pun mai
jos, iar altii mai sus ; dupe diferite imprejurari si
pareri personate.
Dace vom insemna minimul strict necesar, cerut
de OW, un om simplu, eu litera M; i daca el
ajunge in un curent de afect de bucurie, când
castiga si in afect de suplrare, &and perde tot
atâta ; milionarul considera 100 31, 1000 31 drept
minimul seu de strict necesar." Când el câstig4
10 31, 100 M, nu se emotionéza in grad insemnat;
dar când incepe a perde, i remâne eu 10 31, eu
20, 30 31,el desperéza.
Astfel, dupa acest esemplu-tip, se póte intelege
ca la evaluarea emotiilor vin in calcul matematic
diferite motive de diferita nature ; influentând unele
in sens pozitiv, in sens plecut, iar altele in Bens
negativ, neplacut,
Tot astfel, fluctuatiunile imprejurArilor ideale,
subiective, i sociale, determine proportionale mo-
difieatiuni sau oscilatii in sentimentele dependente
de ele.
Inteadev6r emotia, plâcutä ori neplacute., va-
riaza in graduri i durata, dupa cum, de esemplu
ne lauda ori blaméza 500/0.., din publicul,
sau societatea respective ; dupe importanta ono-
rurilor ori gravitatea nedreptatilor, ce ni se fac; etc.
Când ne despartim de persemele, ce ne stint pre-
intristarea nóstra este proportionala ea in-
tenzitatea de simpatie, cu distanta i cu timpul oe
are a ne desperti. Din contra, când ne revedem

www.dacoromanica.ro
 ---
278

ca acelaq cere de persóne, bucuria nóstra este pro-

portionala cu acelet;) imprejurAri.
Ezercitii. 1). Dupg, ce consideratiuni se pot
evalua emotiile si sentimentele ?...
2). Cantitatea absolutá a cá,qtigului §i a perderii
ne póte ajuta in evaluarea emotiilor provocate ?
ori trebue ea considerAm procentul relativ la mi-
nimul strict necesar ; ri acesta dupa diferite per-
vine ?...
3). SA presupunem, de esemplu, cA intr'o capi-
tall doi soti au invitat o suta de persime la un
ospAt. Sofia e o persema, care ar doll, sa villa toti
invitatii ; sotul un avar, care ar dori sa nu villa.
La timpul respectiv, presupunem : 1). CA vin toti
invitatii;
2). CA vin numai 90, ori 80... 70... 40... 20,..
3). CA nu vin, cleat 10, 9, 8..
Ori cl o trupa de arti0i, un orator, etc. a invitat
un public" intreg ; i la órele respective vin de es.
4004, 300/0 .. 100/0 .. 2, 10/0 din cei asteptati.
Sentimentele avarului, a persemei ambitióse, ale
artifitilor, ale oratorului, etc. vor varia in propor-
tie matematica dupa procentul din num6rul persó-
nelor venite.

Emotiunile asociative.
Fenomene interesante. Uneori se intêmplA,
de se stabileqte o tendintà de a provoca enlo-
.pni, placute ori 0 neplacute,pe calea ala-

www.dacoromanica.ro
 279

numitei asociatiuni" ; sau, mai just, pe calea

preparatiunii unor lanturi de curenti cerebro-
mintali ; de es., fie casa pdrintescei frumósä,
ori contrarA formelor estetice perfecte, vederea
ei, ne redqtéptci emotiuni de cea mai intensa
plOcere ; cAci pune in curs un bogat complecs
de curenti cerebro-mintali pretiosi pentru noi
in grad suprem. Din contra, fie tot ce putem
vede incimitir urit, indiferent, ori si de o
frumuse i splendóre perfecta, cugetarea mi-
strt acel loe ne va dqtepta, i rede-
stepta, emotiuni de cea mai adânc4 mai f;i i

intinsO durere. De asemenea ne va misca si

cea mai perfecta compozitiune i ezecutare a
unui mars funebru...
Parfumul unor flori redeOcipt5, plIcerile, ce a
simtit cineva preumblandu-se printr'o grAdinä. Gu-
stul unui articul de vênat ii redetéptIvênäto-
ruluiplAcerile, ce a simtit la vênAtóre.
Timbrul vorbelor mumei rede0éptl in agentul
mintal al copilului un intreg concert de emotiuni
plAcute, dulci, scumpe pentru el.. Muma, simtind
atingerea copilului seu, simte un curent de ply,-
cere ; precum i copilul, ce ea tine in bratele sale,
simtind atingerea mamei lui, se simte ca in pa-
radis.

Relatiunile sociale. Atat copiii, cat si 6-

menii adulti, simt, de ordinar, pläcere, sau se
bucurà, vèlênd pe fratii i surorile lor, etc.

www.dacoromanica.ro
 280

In general rudele sau conseingenii se bucura

and se lied; si, se intristézâ, adea simt
, du-
rere, and se despart.
.Parinfii simt placere, când ved pe copiii
lor prosperând; si se intristézti, and ii ved
loviti de vreun inconvenient de ori-ce natura.
Amicii se bucura, and se v6d, ii and stiu
unii despre altii, a prospereza. Ei se intri-
stézii, and se despart ; ori and aflt unii
despre altii, a i-a lovit vreo nenorocire.
Connafionalii se considera, in un grad 6re-
care, toti, ca niste amici; si simt unii pentru
altii ca amicii.
In gradul cel de pe urmii, toti ómenii se
considera, in general, de amici, inteun grad
órecare, de concetateni asemtmatori; si simt
reciproc, unii pentru altii, in órecare mesura,
in mod analog ea amicii.
In singurätate, si färit ocupatiune, ne cuprinde,
de ordinar, un curent de emotii nepläcute, depri-
matóre.
Dincontra, un eurent plIcut ne indulceqte, &And
ne vedem eliberati de sub aceste torturi confuze,
fie prin societate, fie si numai prin niste mij16ce
de ocupatiune ea órecare ordine ; asanumitt di-
stractie."
Vederea copiilor mici. and intêlnim un ora
adult, vederea lui destéptä, in general, cugetari si
emotiuni micste, ori nehotärite, vacilante ; adeseori
de naturl contrariatóre ; ori eel putin o indoiali

www.dacoromanica.ro
 281

relativ la bunItatea lor ; si acésta este aprópe de-

primAt6re.
Din acéstg, cauzg, dad int6lnim pe un copil mic,
despre care atim sigur, cg. e inofensiv, inocent ;
debil, cu sufletul senin ; nu se teme de nimene ;
se increde in toti ; o lume Bening, absolut sincer
si de bunà credintà,ne simtim ca liberati de sub
niste nouri ; uaurati de niate apletri ; ceea ce ne
provkl un vioiu curent de emotiuni libere, placute.

Sentimentele provocate sau de§teptate prin

mijlóce asociative variazeí dupa natura li pro-
priethtile acelor mijlóce relative la noi, din
töte punctele de vedere; duph cugethrile qi
sentimentele, cu cari erau asociate in viata
nóstrh cerebro-mintala ; duph dispozitiile nó-
stre actuale, etc.
Ezercifii. 1). Ce fel de curenti emotionali
pune in joc sau in curs vederea casei pärintesti ?
vederea cimitirului ?... aulirea unui mare funebru ? ..
vederea unui amie.., a unui inimic... vederea mu-
mei... vederea unui orn necunoscut... vederea unui
copil mic ?...
2). Ce fel de emotii ne ar destepta vederea Ce-
atii Alba-Iulia ?... vederea câmpiei Tutlii... Cara-
pul-Libertätii din Blaj... ampia, CAluglrenilor... lo-
calitátile Rezboienilor... CetAtuia-Némtu ?...
3). Dar Grivita P... Plevna?...
4). Sá facem un rezumat din speciile de motive
reale, cari provócl emotii interesate, plhcute si
neplacute...

www.dacoromanica.ro
 -282

5). Dupa ce motive variazd aceste clase de cu-

renti emotivi P...

Emotiuni provocate prin 'magi-

natiune, fantazie, vis.
Emotii se pot provoca nu numai prin fe-
nomene reale; dar qi prin imaginatiune qi fan-
taziare despre niste lucruri neezistente. Acdsta
atArnä dela gradurile de vivacitate si energie
a imaginatiunii. Ne astepOm la un viitor plA-
cut, indata, ni se pune in curs un curent de
emotiune placuth; care AnsA se inträrupe prin
momente de indoiala. Acéstä alternarip de cu-
renti se numeste speranfd.
Alte dliti, din contra, ne asteptäm la ceva,
contrar ; acéstä cugetare si imaginatiune ne
provdca, un curent de emotie neplacutk ; care
se numeste fried, temere, témä. T6ma provo-
catii subit, fail gradatiune premergrd6re, se
zice spaimd.
In cursul unui vis, de asemenea, se p6te
intêmpla, srx fim condusi a efectuí niste cu-
renti de cugetare, de es. ca ne reint6lnim cu
un amic, ori cu o ruda, etc., ce credusertina,
cti nu mai e in viatä ; ca am avut un mare

www.dacoromanica.ro
 283

succes inteo intrâprindere; ori si cli am su-

ferit cutare lovitura din partea sortii, ori din
partea unei anume persóne;ca am perdut
cutate lucru pretios; pe cutare ruda ori a-
mic, etc.
Seriile de cugetari din cursul visului ne provoca
curenti de emotiuni sentimentale, ca qi in stare de
trezie ; si anume, dupa nature cugetarii provoca-
Ore, emotii de placere, speranta, ori emotii de
neplacere, frica, etc.
Uneori, in visuri favorabile, ni se destOpta cu-
rentul de cugetare, pria care ne indoim, claca ceea
ce cugetam e bazat pe realitate, in trezie, ori pOte
nu e decat un desert vis.
Aceste clase de emotii si sentimente variazá dupa
natura curentilor imaginativi, ai fantaziei si ai vi-
sului, cari le proviica.
Ezercitii. 1). Se pot provoca emotii si nurnai
prin imaginatiune, prin iluziuni si fantazii ?...
2). Ce numim sperinta ?... Ce numim temere ?...
3). Se pot destepta emotii si prin cursuri cuge-
tative urinate in stare de adormire sau somn ?...
4). Se continua pang qi la desteptare curentii
emotionali inceputi in faza de somn ?...

Gradurile simtirior 1 ale

sentimentelor.
Când agentul nostru psihic apreciazâ un

www.dacoromanica.ro
 _284

curent de senzatie, de cugetare, etc. numai

in raport catrit alt asemene curent,(fara de
a efectuf §li o emotiune, pe care sa o apre-
cieze in mod interesat in raport WI% el in-
su0,)atunci zicem, ca simtim senzatia ; dar
nu simtim nimic de interes pentru noi ; placut
ori neplacut ndue ; simtirea sau curentul e-
motional ne lipsWe ; sau avem zero-sinitire e-
rnotionald.
Miparile senzitive Ansa provóca qi curenti
emotionali, sau interesati. Aceqtial in graduri
mai mid de intenzitate se numese multumiri ;
respectiv nemultumiri; in graduri ceva mai
mari de intenzitate, pldceri; respectiv neplei-
ceri, supeirdri.
Cand o emotie pläcuta duréza mai indelung,
se zice veselie, voiqie ; in tin grad mare de
intenzitate, esaltatiune ; iar când cea neplacuta
e durabila, se nume§te intristare, sau tristeld,
durere sufletésch, depresiune.
Miquarea emotionalä provocata prin curenti
de cugetdri se numeqte sentiment; fie placut,
fie neplacut.
Agitatiunea sentimentall variaza in diferite
graduri de intenzitate §i vehementa ; §i a junge
uneori a provoca niqte torente chiar violente ;
ori, dincontra, depresiuni escesive. In asemene
graduri, emotia sentimentala se zice afect, i

www.dacoromanica.ro
 285

ecstaz ; de bucurle, ori de supeirare ; de sfd-

iere sau de durere sufletdscâ.
EmoOile si sentimentele se pot aprecia
in raport catrà binele omenesc in general ; si
astfel se clasifica, dupà gradurile de pretiozi-
tate, ce li se pot recumiqte, unele ea inferi-
(Sre, altele ea mai distinse; i, in fine, altele
ea sentimente cu totul pretióse, nobile, si in-
nobilatóre. Aceste stint sentimentele favorabile
binelui moral, onorii, adearului, i altor ase-
mene principii importante.
Din aceste stint: modestia, sinceritatea, sau
iubirea adevèrului si respectarea lui, cainta,
respectul pentru semenul sèu, recuno§tinta,
dreptatea, märinimia, sau favorarea dusmanului,
demnitatea, sau rospectul persónei sale proprie.
Tot astfel, se aprecian in sensul contrar,
emotille nefavorabile i opuse binelui moral al
omeuimii. ura, invidia, sau pärerea de reti
pentru binele altuia ; bucuria satanicti sau rëu-
taciósa pentru suferinta altuia; vanitatea ; a-
roganta, sau inaltarea de sine pe nedrept ; ser-
vilizmul, sau injosirea de sine; ingâmfarea, sau
despretul altuia, care nu-1 meritA.
Ezercifii. Dupl ce puncte de vedere va-
riazA emotiile ?...
2). Cam se numesc emotiile de difelite graduri
intenzitate i durat1?...
3). SA clutAm, prin ce mijloe ne am puté in-

www.dacoromanica.ro
 286

cerca a nl'esnra" sau determina, macar indirect, de

esemplu gradatiunea dela minimum la macsimum
a emotiilor termice P... a celor musculare ; a calm
olfactive... gustuale... optice... acustice... relative la
suferinte... la avantaje... la impedecarea somnului..
la oboséll..

Emotiuni totale, sau generale.,

Uneori emotiile par a ne cuprinde si de-
terwin tóla fiinta psihicA in directie de ve-
Belie, ori de intristare; adeseori fAra, sii cu-
nóstem un motiv determinat, care O. ne fi
adus la asa animatiune generali. In asemene
caz se zice cit ne gisim inveo fazA de bunà
dispozitiune, (bunrt umóre), respectiv rea dis-
pozitiune, sau indispozitiune, (rea unióre).
Asemene faze si serii de stiri sau acordur
s'ar puté numf dispozitii emotionale totale, in-
tegrale sau generale.
Ele influentézit asupra modului de a ne face
cugetiri despre viitorul nostril; i anume, cel
ce e perpetuu bine dispus,ceea ce il ajutit
sit lucreze cu energfe crescândii,e miscat cu
vioiciune ; astfel usor isi imaginkA tot a-
ceea ce el doreste ; i ncb, cu atata vivacitate,
cit imediat el speri, cit asa se va intêmpla in

www.dacoromanica.ro
 287

realitate; adecA tot ce e mai bine. De aceea,

asemene pers6ne, mai de multe ori tinere, se
zic
Dincontra Btà lucrul cu individul mai con-
stant rèti dispus. El totdeauna se gäseste cu
viaa cerebro-mintalà deprimatti; nu-si póte
magina usor ce e bine; si astfel remâne cu
imsginatiuni despre lucruri nefavorabile ; 1111
spera nimic bine; se astéptà tot la r6u ; nil
se sileste a coopera pentru imbunätätí s6r-
ta; si ast-fel, in parte cu drept cuvênt, se a-
stépta tot la mai reu, isi imaginézA, cä cineva
trebue O. fie vinovat qi responsabil pentru su-
ferintele din lume; si in special pentru sufe-
rintele lui; dar e desperat, et se simte in
imposibilitate, de a-si satisface ; de a se rez-
buna. Din aceste cauze, el vede t6te in co-
lori mai intunecate, decurn stint. El e pesimist,
desperat de ori-ce bine ; devine invidios, mi- _.

zantrop, si in cazul estrem sinucigas.

Ezercitii. 1). Ce se numeste bung dispozi-
tiune ? rea dispozitiune ?.
2). Ce influenta ezercitS posedarea asanumitului
temperament vesel, sau burià dispozitiune constantä,
asupra caracterului cugetArilor ?...
3). Ce influents ezercità asupra gradurilor de
vioiciune i energfe a activitgtii individului

www.dacoromanica.ro
 288

Motivele variatiunii.
Dupa cum senzatiile, astfel f;1 i efectele lor,
emcrtiile qi sentimentele, percurgand faza au-
die, mai scurta, faza cre0erii, fyl i trecând in
faza a d6ua, a descre0erii, scad, treptat, in
gradatiune insensibila, pAna la zero. Unele a-
jung la acésta trépta in timp mai scurt; al-
tele nu ajung la ea, deck dupa intervale mai
lungi.
Daca agentii esterni urméza inainte a ne
escita, fie emotiunea ori sentimentul ori cat
de placut, agentii cerebrali obosind, noi dela
un timp nu vom mai put6 simti placere ; qi
dupa zero-emotie vorn incepe a simti displa-
cere, apoi nemultumire; apoi, treptat, durere
din ce in ce tot mai violenta ; pama la sfa.-
§iere.
Din asemene cauza, dupa momentele de
zero-placere, sau indiferenta, e necesar sa fa-
cem o pauza, pentru reintegrarea teseturei ner-
v6se, i apoi o schimbare, dupa care escitantii
urmatori sau modul urmator de escitatie, ne
face impresia de ceva nou ; ne pune, probe-
bil, in joc unele partiqi n6ue de organe ce-
rebrale, celule, fibre, etc.
Tranzifict, aseendentei si des
-cendentei. Pe eta timp o dispozitiun,

www.dacoromanica.ro
 289

emotie ori sentiment, fie plAcut, fie neplamt,

se perpetuä, in mod uniform, ajungem cu tim-
pul, a n'o mai simtí de loc; ajungem, precum
s'a mai zis, la zero-emotie, sau zero-sentiment ;
o nóuh fazá de asemene simtire nu se póte
provoca, deck prin o tranzitie dela o stare
la alta ; sau, mai just, dela o emotie la alta ;
si anume:inchipuindu-ne o linie gradatA, dela
macsimul de neplacere, trecând pela zero,
ninsus", pttná la macsimul de placere,dacit
tranzitia se face insus", adech in sens as-
cendent inspre macsimul de pläcere, acéstä tran-
zitie ne provódt placere ; chiar clack nu s'a
facut, deck schderea gradurilor de neplacere
si,, dack dincontra, tranzitia se face injos",
adecä in sens descendent, inspre macsimul de
neplacere,chiar dacá nu s'a fäcut alta, cleat
s'au scAlut gradurile de pläcere,ni se pro-
Tócá o emotie nepleicutd.
Pe scurt, in acest sons : tranzitia ascendentei
prov6cA, pleicere m5ub.; tranzitia descendentä pro-
vócii, din contra, nep(aere.
.Ezercifii. 1). Emotia i sentimentul, odatä puse
in ours, durézä ele la indefinit, in acelas grad de
intenzitate, farä (mice schimbare ?...
2). Se póte reinoi placerea ori neplIcerea, frog.
o schimbare, färá o tranzifie dela un fel de miscare
'la altul diferit ?...
19

www.dacoromanica.ro
 290

3). In ce sans fgandu-se tranzitia ne eauzézg.

plAcere, si in ee sens neplacere P...

Efectele emotiunilor si a sen-

timentelor.
Efectele intristeirii. Emotia nepläcuttt e-
zercit6 o depresiune asupra activitätii cerebro-
raintale; astfel, cä, in asemene fazä, lucrarile
cugetative se fac gre6e ; 0, la eaz de durere
potentiatit, de scArbire sau intristare estremk
aceste functiuni se opresc pentru moment eu
totul.
Efectele celelalte ghat, crt murhii faciali
sllibesc, se relacsézä, gi fata eade alungith in-
jos. Lacrimele se pornesc; circulatia devine
vehement6., räritk. §i neregulatrt ; respiratia se
face cu greutate; pieptul se simte ca apAsat,
qi se provóch sfortAri ca pentru a indeprata
o greutate sugrum6,t6re ; astfel se profer ti. va-
luri vehemente de inspiratiune, qi de asemene
de espiratiune ; se produc tipete; qi incepe
plansul. Ochii tind a se inchide; muphii mac-
silei inferi6re se relacskrt, vi o las6. A cad
injos; remtuAnd astfel gura deschisb, ; bratele
cad inerte injos ; capul cade pe umere ; pició-
rele slikbese, la caz, pânä la gradul, de a lttsa
tot corpul sA, cadri la prunênt.

www.dacoromanica.ro
 291

In asemene faze, activitatea intelectuala e

ingreuiatä si impedecatit in graduri proportio-
nale cu gradurile de vehementa a durerii. Si
anume : atentiunea e redusa, uneori chiar la
zero. Ochii se opresc, ca si cand ar ficsa ceva ;
fail at fie actista ficsatiune atentivrt; memoria
se intrarupe ; judecata inclina spre tot ce e
nefavorabil, pâna la nedreptate ; rationarea nu
se póte indeplini in mod normal. Sentimentul
de simpatle cedézit celui de antipatie.
In asemene curent, omul se dispune mai
curênd a face reu ori cui ; a distruge chiar
obiecte ; fie chiar ale sale proprii. Judecata
despre altii inclina a fi nefavorabilä, chiar in-
justa ; viitorul e considerat ca prin o prizma
intunecatóre. Pesimizmul e in plina dezvoltare.
In grad de afect esagerat, escesiv, durerea
ezercita zguduituri violente in tesatura cere-
brala, prováca congestiune de sange, alterari
adânci, si astfel, zmintire, alienatiune; la caz,
chiar sfasieri si rupturi mortale.
Efectele bucuriei. Cu cat emotia placuta
creste in graduri, cu atAta si sistemul nervos
se agita cu o forrt din ce in ce crescanda ;
escitând si alte orgaue si WO corporale ;
anume : Antai escita, pe cele mai apropiate de
encefal, muschii buzelor, ai fetei, ai ochilor ;
apoi inima, si prin ea, circulatiunea ; de ase-
meuea si organele respiratorie, si prin de,

www.dacoromanica.ro
 292

functiunea respiratiunii; se produce rtsul; dupa

aceste se agita estremitAtile ; genunchii se bat
unul de altul ; manile se agita, si se bat, ca
la aplause... Organele respirative si cu cele
fonale sau vocale produc strigate, si chiar in-
cep a ante,. La bucurie escesiva, piciórele
stint aduse in miscare de mars, si chiar in
miscari de salturi. Cand miscarea risului a-
gita diafragma in gradul cel mai violent, mu-
schii respectivi pldca trunchiul si taa partea
superiora a corpului, alternativ, inainte si ina-
poi, in forma pendulara; iar and prin vio-
lenta si durata risului acesti muschi sAnt adusi
la obosire, atunci corpul se stringe ghem, si
se rostogoleste pe jos; efectuindu-se gesturi
convulzive, lovire cu maim asupra pamêntului,
lovire ea piciórele, etc.; pana la obosOla, sla-
bire si depresiune corporala generala.
In decursul unui curent de emotii de bu-
curie, organele cerebrale ajung in curente de
miscare vide 0 energica ; functionarea cere-
bro-mintati se urméza cu o incordare pater-
pica. Atentiunea creste in putere de ficsatiune ,
0 luerlirile musculare siint inviosate si forti-
ficate. Sentimental de milli, de simpatie, si
chiar iubire atilt óraeni in general, creso in
intenzitate.
Omul imbueurat e dispus a ierta, si a face
bine oricui; tuturor. Optimizmul lui crelte.

www.dacoromanica.ro
 293

Când (Mat bucuria ajunge la gradul de a-

fect, de agitatiune cerebrala esageratii, atunci
activitatea mintalei, cugetativii, judecata, si ra-
tionarea nu se pot indeplinf in mod normal;
cugetarea face salturi, dela unele elemente la
altele; fara rigurósit lega.tura; astfel aluneca
si se precipita in greseli.
Ezercitii. 1). Ce fel de efecie provód, in ac-
tivitatea agentului psihie cursurile emotionale ne-
plIcute ?...
2). Ce efecte provód. intr'insul emotiile placute ?...
3). Se pot evalua sentimentele dupA efectele, ce
provócg P. .

Torturile uritului.
In massa crierului se indeplinesc necontenit
diferite functiuni vegetative, circulatiunea, a-
similatiunea, dezasimilatiunea, etc. Catra a-
ceste se adaug perpetue miscari generale sau
fondale, auditive, viouale, etc.
Pe cat duréza asemene cursuri de diverse
mipari haotice, confuze, s'ar puté zice: con-
vulzive, in cuprinsul crierului se int&mpla mul-
tiple coliziuni si compresiuni interióre ; ceea
ce cauzéza o durerósa depresiune; o specie

www.dacoromanica.ro
 294

de sugrumare psihich. Aceste stint torturile

zise a monotoniei, a uritului" ; in care timpul
ni-se pare lung; si ne propunem a-I scurta."
De alth parte, pe cat individul sth neocu-
.pat, fat% o activitate sau munch, particele de
materii, se aglomerézh in diferitele tesaturi ale
corpului; si ezercith, de asemenea, depresiuni
nesuferibile.
Copilul mic deja, se plange la caz de ne-
ocupatie, arAtându-si nemultumirea prin cu-
vintele : N'am ce sA fac!"
Omul adult, condenmat la neocupatiune, se
simte ca torturat ; si cauth, cu ori-ce pret,
all ocupa organele si fortele, in órecari forme,
zise distractive" ; si astfel, a si-le elibera de
convulziunile si coliziunile haotice deprimatóre.
and acésth distractie se face prin muncei,
(diferith de cea eventual precedentA), prin n6ua
munch, individul respectiv isi mai adauge bu-
curii aditionale; jar cAnd se face prin mijl6ce
nefolositdre, (jocuri, etc.), atunci i se póte
cauza o n6uh turburare, si n6u6 neplAteri.
?tiintele 0 artele. Cele mai preti6se sen-
timente de placere fericitóre se prov6ca prin
ocupatiunea cu ftiin(ele qi aplicatiunea lor in
folosul omenimii ; afarh de acésta, prin cultiva-
rea artelor, atAt ca autor, ca artist, cat si ca
gustator", amator.
Emotii artistice se prov6ch 1) prin mireiri

www.dacoromanica.ro
 295

corporale, 2) prin muzieä, 3) prin artele re-

lative la vedere (pictura, sculptura, arhitectura,
orhestica, sau miscArile vNute, dant, etc.);
si 4) prin activitate podia. Combinand apoi
aceste patru ramuri de propriu material este-
tic, in ate dóue, ciite trei, i. tóte patru im-
preunä, avem in totul eineispreizece ramuri de
material estetic.
In privintA formalei, glut dóuézeci fi fan
categorii de diferite specii de urit", i o sin-
gurei eategorie de frumos din tOte punctele de
vedere.
Multipliand acuma 15 cu 27, avem in to-
tul 405 diferite categorii principale de feno-
mene estetice; cari tOte variazei in diferite
graduri, in diferite combinatiuni i dispozitiuni
simultanee ; precum si in diferite serii conse-
cutive.*)

Ezercítii. 1). Ce stare e aceea, despre care

zicem, cA ste e urit" ?
2). Cari siint probabilele cauze, pentru cari uri-
tul, monotonia, ne de0éptA curenti de emotii du-
Teróse?...
3). De ale specii fundamentale pot fi mijlócele
intrebuintate pentru distragiune", petrecere, sau
emotiuni estetice plAcute?...
4). Cum gustAm" noi opul muzical, opul orche-
stic, adecA dantul propriu, opul poetic (gAndit, ce-
*) Y. Estetica citatd.

www.dacoromanica.ro
 296

tit, ascultat); in mod momentan, ori in mod suc-

cesiv?...
5). Dar opul optic, v'eVut, (in pictuni, sculptuni,
arhitecturei, orhesticA, dant, baletezecutat de al-
tii, ei v6dut de noi) etc., le gusthm" in un mo-
ment, in mod simultaneu ori tot in mod succesiv ?...
6). SA clasificeim diferitele ramuri de opuri este-
tine, in serii, a). dupa gradul lor de energie intru
a ne mitica mai lin ori mai vehement;.., b). dupa
gradul de uprinta f,ii. greutate de a le inventa sau
,crea", ei de a le infiinta ; c). dupa modurile si
mijlócele reale, tehnice, de a le realiza ; d). dupa
gradurile duratei lor ; ei e). dui:A bogatia de mi-
ecari psihice, ce ele pot sa ne provóce in o uni-
tate de timp; f) dupa ramurile de m*Ari psihice,
es ele pun in curs.

Unitatea 5i generalitatea
emotiunii.
ErnoTia de ori-ce specie, de ori-ce clas, e
o mifeare sau agitatiune integralei a agentului
psihic; unitarei, fara de a se puté discompune
in elemente constitutive. Afara de ac6sta, ea
este 0 generale i ; pentru ca in un moment,
dud agentul psihic e agitat in un Bens, simte
o emotie ori sentiment, nu 'Ate tot in aceliq
moment ea eimtli, ell aceeal vioiciune, §i un
alt curent emqional. Cel mult, póte s6, alter-

www.dacoromanica.ro
 - 297

neze, cu 6recare celeritate, dispunêndu-se, in

mod succesiv, and in sensul unui curent, când
iarNO in sensul altuia qi altora.
Ezercitii. 1). Se Ole discompune emotia ori
santimentul in elemente sau pArti P...
2). Un curent emotional ocupl pe agentul psi-
hic in ori-ce moment in mèsurg generard integral% ?...
3). Póte urma acelas agent cu &Sue ori si mai
multe emotii in mod simultaneu, ori numai in mod
succesiv ?...
4). Cum se póte admite cg se petrece lucrul,
cand ni se pare, 0 siintem miscati simultaneu de
cltrà dóue ori mai multe emotii ori sentimente ?...

Observatiuni generale asupra

emotiunilor.
Emotiile nu se pot provoca in mod arbi-
trar, prin vointa. Ele stint agitatiuni pasive.
Nici a le opri ori modifica nu putem prin
vointä. Spre a inceta, ele trebue säli per-
curga peri6da de temperare, de reductiune piturt
la zero. Cel mult indirect §i temporar, putem
al mijlocim, prin provocarea de alte specii de
miscAri, ca agentul psihic sä nu urmeze a se
ocupa de ele.
Emotia cre0e in vioiciune prin abundarea

www.dacoromanica.ro
 298

massei de sange in crier, prin cresterea tem-

peraturei, prin consumare de café, de alcohol
in mésurg, moderata ; etc.
Din contra, vioiciunea emoliilor se tempe-
rézO si se reduce, prin scaderea temperaturei,
prin inanitiune, anemie, alcohol abundant, o-
travuri, etc.
Despre fiecare act de emotie, agentul psi-
hic isi forméza cate o idee, adeca un curent
de cugetare ; qi in virtutea retentivitAtii sau a
tenacitOtii animatiunilor moleculare pentru re-
efectuirea curentilor cugetativi in viitor, el e
capabil de a retine in memorie aceste idei sau
amintiri despre emotiunile si sentimentele o-
datà percurse.
Se mai pot face observatiuni speciale, spre
a se determina minimul si ma csimul de du-
ratei a diferitelor specii de ernotii, placute si
neplacute ,a se studia diferitele faze si pe-
rióde ale decursului emotiilor ;a se afla, cari,
minimum dupa ce intervale se pot repeta pu-
tand avé macsimul de efect ;a se vede, in
ce moduri ele variazei cu timpul, cu etatea,
etc., avênd aceles motive ;a se vede, cum,
diferite animatiuni, si diferiti curenti emotivi
pusi simultaneu in curs, nu se contopesc spre
a da o rezultantä diferita de fiecare ; ci se e-
fectue alternativ, fiecare in mod distinct.

www.dacoromanica.ro
 299

Stäri pasive, si eurenti aetivi.

Agentul cerebral psihic reprezintä mai multe
specii sau moduri de dispozitiuni deosebite u-
nele de allele; si anume:
1). El primeste, in mod pasiv, impresiuni
din partea curentilor fizici centripetali, cari il
aduc in diferite dispozitiuni psihice ; in curenti
de senzatii si cugetari constiute; in emotii in-
teresate, sentimente, etc.
2). Din partea lui, el considerá si apreciazà,
prin activitate interná psihich, diferitele sale
dispozitii, senzatii, cugetari, unele in raport
cAtra allele ; de asemenea, el apreciazei diferi-
tele lor efecte emotionale afective si sentimen-
tale, in raport eatrA el insusi.
3). Agentul central, psihic, impulzat de
eatra curentii cerebrali centri-petali, dà impul-
zuri organelor nervóse vecine, in directiuni
conforme cu sensurile dispozitiilor sale interne.
Prin organele impulzate se propagA asemene
curenti in directie centrifuga ; aducAnd anu-
mite pArti si organe in diverse mi.scari.
Altedati agentului psihic nu-i convin uncle
stAri si dispozitii ale sale , f i atunci el (IA im-
pulz prohibitiv, pentru a oprí curentii, ce-i
displac.
In rezutnat : agentul psihic e adus, in mod

www.dacoromanica.ro
 300

pasiv, sit sitntä, senzatii, emotii afective, sen-

timente, etc. ;el elaborézä, prin activitale
internä, psihick, immanentli, tot in mod pasiv,
diferitele senzatii ; efectuind curenti de cuge-
tare ; si, in fine, el e adus a da organelor
subalterne impulz prin proprie activi-
tate in directiune centrifugd.
Acest de pe urm 6. mod de functionare se
zice pornire, plecare (spre o faptk 6recare),
imboldire, tendintä , neizuintO, silintk.

Ezercifii. 1). Tóte dispozltiile i inicgrile ce-

rebro-psihice sAnt pasive P. .
2). CAtr5, ce le raporteazg agentul psihic pe u-
nele, i cAtrl ce alta pe altele P...

Gradurile tendintelor, $i
specille lor.
Tr6pta pornirilor celor mai simple este a-
ceea a mischrilor innhscute, impulzive, cum e
strigktul copilului nou nhscut ; ale deglutitiu-
nii, (inghitirii); apoi miscArile reflecse, micä-
rile suctiunii, (ale sugerii); miparile organe-
lor alimentare, a celor respiratorii, a celor
circulatorii ; .clipirea; cen tracthrile i dilatkrile
irisului; Tomarea, strAnutarea, sughitul, tusea,

www.dacoromanica.ro
 301

inchiderea ple6pelor ; in fine, diferitele actiuni

instinctive. (v. pag. 90-98).
Când temperatura mediului ambiant se schim-
ba cu un numèr mare de graduri, and tesa-
turile s'au dezintegrat, prin dezasimilatiune,
in nAsura considerabila, §i se simte fólne, sete,
and omul a stat indelung nemiscat, i s'au
aglomerat in tesaturile corpului seu materii
superfine, and se vede singur timp mai in-
delungat, and se vede tinut mai mult in pc-
zitiuni qi conditii invariabile ; cand se vede a-
tacat in integritatea sa, ori chiar in ezistenta
vietei sale, in asemene cazuri, qi din asemene
cauze, nnmite escitatiuni, stimuli, imbol-
diri, bolduri organice, etc. organizmul se dis-
pune, si iinde, in me'sura mare, in mod aprópe
irezistibil, a se sili, sa-§i satisfacei aceste lip-
suri ; anume : sk tréca la o temperatura, ce-i
convine ; Bali ocupe substante alimentare, §i
totodata si apa suficienta; sa incépa a ezecuta
diferite mireiri ; sa intre in raporturi de ami-
citie cu altii ; sa faca dupa unele intervale,
variatiuni, schimbari, in t6te sensurile ; 0,
in fine, la caz, Bali apere §i asigure viata ti
integritatea BA.
Asemene impulziuni qi stimuli aduc pe a-
gentul conqtient apr6pe in mod irezistibil in
activitate ; mijlocind prin el provocarea unor
milcari §i lucrari, fara multa judecata preala-

www.dacoromanica.ro
 302

bilb, prin cari el tindo a-0 satisface arAtatele

necesitoti.
Prin satisfacerea stimulilor si a boldurilor
eau pornirilor organice indicate, si prin pro-
vocarea emotiunilor pleicute, ce ele prov6cA in
agentul cerebro-psihic, in tesAtura cerebral&
se operdz& o fortificare a tendintelor stimulare
originale, insotite de curentii cugetativi despre
plhcerea, ce a urmat dupA satisfactiunea lor.
Asemene tendinte fortificate, insotite de cu-
rentii cugetativi despre anume satisfactiuni de-
terminate se numesc pofte dupii culari anume
satisfactiuni.
Tendinte negative. Putem distinge si ne-
gativul stimulilor si a poftelor; si anume, in
general, de ate ori agentul simtitor ajunge
in dispozitii contrare conservArii sale in mod
placut, ori macar suferibil, de esemplu e lo-
Tit de o temperatura pré departat& de nor-
mala convenientA, ori e in stare de inanitiune,
Rime ori Bete, and respiratiunea ii este tur-
buratA, de asemeuea, când circulatiunea ii este
impedecatA, când e lovit in mod dureros, and
i se pro vdcA senzatii gustuale, olfactive, ori
auditive contrare, nesuferibile, and e tinut la
intunerec, ori la luminA violentA, când se gA-
seste in indelungatA nemiscare, in singurAtate,
in pré obositóre si indelungatä miscare si in-
cordare muscularA ori nerv&A, in pré inde-

www.dacoromanica.ro
 _303

lungat nesomn, ori in ori-ce dispozitiuni uni-

forme, fall variatiuni sau schimbitri, in finer
dud se vede atacat in siguranta sa, in inte-
gritatea sa, ori chiar in vitqa sa ; in asemene
cazuri, el se animéza de tendinta negativa de
a face, sa inceteze asemene curenti.
In t6te cazurile de acéstä natura putem di-
stinge deci negativul stimulilor qi a poftelor,
sau stimuli qi pofte negative.
Ezercitii. 1). Co trepte distingem la diferitele
specii de tendinte ?...
2). Ce fel de impulzuri stint inngscute, cari stint
instinctive, si cari siint castigate, ca servind pentru
satisfacerea unor necesitAti F..
3). Dupa ce odatg necesitltile se satisfac, so
sting ele pentru totdeauna ?...
4). Aprocsimativ dupa ce intervale se reinoeF,3te
de esemplu fómea, setea ?...
5). 'Rite tendintele sil.nt pozitive, ori se produc
si tendinte negative ?...

Dorintele.
Se intêmplA uneori, a in agentul nostra
con§tient se efectue ni§te eurenti de cugetûri,
cari prov6el inteinsul anume animatiuni i
tendinte insotite de cugethri despre cutari lu-

www.dacoromanica.ro
 304

truri particulare determinate, considerate ea

favorabile agentului nostru.
Tendintele de actista natura, insofite de cu-
getari despre lucrurile creçlute favorabile, se
numeso dorinte ; zicem, ca dorim cutare anume
lucruri. De esemplu, copilul mic doreste, sa-i
deie mamä-sa clopotelul, lampa, luna... cand
e mai märipr, doreste, sa se vada si el en
taca, qi O. mérga la qe616.; apoi doreste, sa
ajunga inaintat in liceu, apoi bacalaureat ; a-
poi doctor, apoi inventator, premiat, inspector
general, eto.
Altul doreste, in frageda copilarie, sa a-
jungajandarm, ori eapitan ; intrand apoi in
scóla militara, doreste timp de ani intregi, sa
se vada sublocotenent ; apoi treptat, pana. la
general. Elevul de róla comerciala doreste sa
ajunga, treptat, pana la milionar ; seminari-
stuldoreyte sa ajunga pana la trépta cle mi-
tropolit ;--si tot astfel pe tóte carierele.
Precum se póte vede din esemplul dat, a-
asta clasa de tendinte, asa numitele dorinte,
stint de natura progresia Odata ajuns agen-
tul constient a-si vede realizate unele, imediat
urnadza a fi animat de tendinta &al% altele,
in sens de tranzitiune ascendentet sau progre-
siva.
Tendinta acestei progresivitäti este atat de
imperativa, decisa si irezistibila, ea starea pe

www.dacoromanica.ro
 305

loc, si mai cu sdmä regresul e simtit ca o

lovitura cruda, adeseori ca neacceptabila chiar
cu pretul vietii ; drept ceva mai oribil deck
mórtea. De esemplu, rinanciarul, dud nu reu-
seste in combinatiile de a clistiga alte milióne,
pe langa acele, pe cari le po.iedii, militarul,
magistratul, artistul, etc. când e trecut cu ve-
derea la avansare, chid drepturile lui de ina-
intare se dau altuia; când, póte, milionarul
perde eincizeei procent din miliónele sale, când
militaral e degradat, and magistratul, artistul
e retrogradat, unii ca acestia se considera crud
loviti; altii se zic perduti, desperézä, si une-
ori isi curmä firul vietei.
Adeseori noi dorim, ca altul, ori intemplä-
rile impersonale, sa indeplinéscit ceva, ce noi
credem favorabil m5u6; de esemplu pArintii
doresc, sä-si vada copiii norociti ; copiii, de
asemenea, doresc ca pärintii lor sa fie fericiti;
ori sä, li se faca cutari lucruri favorabile; etc ;
loteristul doreste sa jasa la lot numerele lui ;
comerciantul doreste, sä-si vada coräbiile so-
site in port cu noroc; amicul doreste sii-si
revadá cat mai curênd pe arnical s6u; cetä-
ténul doreste sa fie ales deputat, senator; ri-
valul si concurentul doreste ea rivalul seu
sä cadà, si sa i se deie lui local dorit de a-
mêndoi ; dusmanul doreste, ca antagonistul ski
sti se nimicéscii, etc.
20

www.dacoromanica.ro
 306

Dorinte negative. Afará de dorintele cu

tendinta pozitiva, se pornesc uneori i dorinte-
in sensul, ca aceea ce ne este nefavorabil, sii
nu se intêmple; cum de esemplu, copilul mic
dore8te, ca mama lui sit nu se duck de acasit;
ca 84 nu-i iee din mAn4 lumanarea aprinsri,
ori clopotelul, etc. ; elevul dore8te 84 nu fie
dojenit ; etc.
In aseinene cazuri, e evident, eh dorinta e
o tendinth negativei.

Ezereitii. 1). Ce numim dorintei ?...

2). Implinindu-i-se cuiva un órecare grad de do-
rintii, se opreste el la gradul acela, ori trece la
alte graduri mai inalte, mai insemnate?...
3). Ce efect ii face omului, and, in loc de a
progresa, retrogradézei ?...
4). Se pot forma si dorinte relative la lucräri
de ale altora ?...
5). Se pot forma dorinte negative?...

Dispozitiuni $i apleeAri.
Constitutia nervo-molecularet nu pare a fi e-
gala la toti ómenii; ci diferitet dela indivici
la individ ; 8i apoi fiecare individ se gäse8te
preglitit sau dispus" dela natur4 pentru u-
nele specii de lucruri mai mult deck pentru
altele.

www.dacoromanica.ro
 307

De esemplu, deja din copilärfe, unii se a-

ran, mai mult organizati pentru muzicfi,
pentru picturtt, altii pentru armata, altii pen-
tru arta dramaticA, altii pentru stiintele na-
turale; pentru medicina ; iar a1ii pentru pe-
dagogle, poezie, etc.
Despre constitutia nervo-psihicI astfel spe-
cializata zicem apoi, ca e o animatiune dispusei
inspre cutare anume specie de ocupatiune ; sau,
pe scurt, cä e o dispozitiune naturalet speciala.
Dispozitiunea particulara aduce cu sine, ca
individul sa se gäsésca mai cu usurintg, §i
prin urmare mai constant plecat a indeplinf ac-
tiunile de ramura aceea, pentru care este ast-
fel mai dispus; de esemplu in muzick in pic-
turh, in pedagogie, arta militark stiintele na-
turale, medicinä, chirurgie, arta dramaticA, etc.
Tendintele speciale, cari rezulth din dispo-
zitiunile naturale de acésta specie, se numesc
inclinatiuni sau apleceiri naturale.
Dispozitiuni si apleceiri negative. Daca
shut unii individi dispu0 in mod esceptional
pentru cutari anume directiuni si specii de o-
cupatii, se gAsese, in aceliq tirnp, i dnieni
ca dispozitiuni speciale contrare unor ocupa-
Ouni determinate, de esemplu, unii individi
stint dispusi incontra ocupatiunii cu anatomia
umana; altii evitá ocupatiunile numai cu ci-
fre ; iar altii ocupatiunile cu ucideri qi dise-

www.dacoromanica.ro
 308

catiuui de animale; de asemenea, unii n'ar

puté servi ca ezecutori la ocne penitenciare ;
in serviciu la infirmerii i spitaluri; la arg4-
sitorie (dubtalirie), ca agenti secreti, in ma-
rinA, ca fochisti, ca chirurgi, ca pescari, ori
ciobani, la case de alienati, la ezecutiuni de
criminali, la cimitire, ca mineri in minere de
plumb ; etc.
Dispozitiile i animatiunile contrare unor
specii determinate de ocupatiuni s'ar puté numi
apleceiri negative, sau dispozitiuni aversive.
Fiind Ansä cineva silit, a se ocupa un timp
in sons neplacut, dispozitia nerve-molecular&
se trans formézei, treptat, in acel sens ; i ast-
fel ocupatia festa neplacuta, póte sä-i devinei
plhcutä ; de predilectiune chiar.
Ezereitii. 1). Se wise toti ómenii ca egale
dispozitiuni nervo-moleculare ?...
2). Se dWeptei la toti ómenii aceleái specii de
aplecari in cursul vietei ?...
3). Dispozitiunile innlscute i apled.rile formate
in cursul vietei sûnt de egal4 intenzitate sau tärie
la toti ómenii ?...
4). Se deátépt& la unii ómeni dispozitiuni ái
pleari negative sau de repulziune ?
5). Nu se transforinézei dispozitiile nervo-mole-
culare ale unor ómeni in sens favorabil pentru o-
cupatiuni, ce le au fost mainainte nepläcute ?...

www.dacoromanica.ro
 309

Pasinni.
Gradurile aplecarilor. Cu cat unii
repetézit mai de multe ori satisfacerea u-
nor stimuli si aplecrui determinate, cu attita
mai mult dispozitiile tesâturilor lor nervóse
se transformii in Bens fizico-chimic, i dinamico-
psihic, treptat, tot mai mult in sensul acelor
aplecari; i astfel, nesatisfacerea lor ii 1as6.
in o pornire de agitatiune tot mai vi6e si mai
neplacuta: iar satisfacerea lor, dincontra, le
destéptii tot mai viie piacere. Astfel, cresand
cu timpul aceste animatiuni devin tot mai ve-
hemente; tot mai imperióse, mai dominante.
Ele se zic predilectiuni, deprinderi, sau obi-
ceinri ; si, la treptele cele mai mari de impetuo-
sitate : Pasiuni. Când nesatisfacerea lor ne cau-
zéfa suferinte, atunci se zic, de ordinar, patimi.
Astfel se desvoltä i fortificA, treptat, pre-
dilectiunea, deprinderea sau obieeiul, eventual,
pasiunea sau chiar patima de esemplu, pentru
urmatórele specii de ocupatiuni: in copiltirie
si tineretä : jocurile, invqatura in anume ra-
muri; apoi: vînatul, gustarea de substante
esciiante, cum siint: alcohol, cafdua, fumul de
nicotinA, opium, hasis; apoi: arta muzicalii,
arta teatrala, circul, jocul de chili, jocul de
lac, adunarea de bani, ambitia gloriei, a de-

www.dacoromanica.ro
 310

yeti pre altii, gandirea cu iubire, de esemplu

la rude, la natiune, respectiv cu ura ; a se
gati; a canta a-vi rezbuna in contra cui-va
pentru un motiv órecare ; a munci, in gene-
ral, pe un teren Itiintific, tehnic, ori artistic, etc.
Ezercitii. 1) Pân5, la ce graduri macsime de
vehementä sau impetuozitate se dezvóltâ la unii
ómeni unelo apleari ?...
2) Cum se numesc ele in gradurile de intenzi-
tate, in cari devin dominante?...
3). Cari specii de pasiuni si patimi se v6d mai
frecvent?...
4) and e mai usor a opri o pasiune? child e
fortificat6, ori la inceput, când nu e incl domi-
nantà?...

Vointa, näzuinta.
Individul dominat de anumite aplecari, pre-
dilectiuni, obiceiuri, ori chiar pasiuni kii pa-
timi, nu [Ate ezercita o ini(iativei proprie, su-
biectivii cu succes, incontra lor ; ori cat ar dori
BA pót a. face acésta.
Individul Ana, care nu e astfel dominat
in mod special, de nici o dispozitie constanta,
intensa qi imperidsa, ci e in conditii liniltite,
astfel, ea póte aprecia cu judecata diferitele

www.dacoromanica.ro
 311

porniri cazuale de cugethri, emotii, sentimente

.ori si dorinte, :p6te face imediat evaluari,
si coniecturi relativ la diferitele urinkri, ce ar
putd rezulta din cutare sau cutare both:ire qi
lucrare.
In asemene cazuri, el alege calea 0 fapta
-de indeplinit; se decide pentru ea; si dci un
special impulz de aetiune la adresa unor a-
liume organe psihico-cerebrale, subalterne ime-
diate. Aceste apoi, la rândul lor, coordondzit
mischrile ordonate de chtril agentul dominant ;
le dirig .1i le propaga panh la organele mu-
-sculare respective; aceste apoi, la randul lor,
ezecutä §i indeplinesc ordinal agentului cen-
tral, in modul si sensul, in care a fost pro-
vocat; si anume, child in sens imperativ, pen-
tru ezecutarea activa sau pozitiva a unei lu-
crAri determinate, child iartiqi, in Bens prolii-
bitiv, negativ, sau opritor, pentru impedecarea
unor actiuni, cari altfel ar fi in curs de eze-
cutiune activa.
Child agentul psibic cugeth la o tinta, la
un sfársit sau scop dorit, si apoi det impulzul
les de el Ark invederath presiune sau con-
stringere din partea unor animatiuni inclina-
tive ori pasionale, acéstä dare de impulz in
spre scopul ales de chtrh insusi agentul con-
fient, se numeste volifiune, act volitiv, sau act
de vointii.

www.dacoromanica.ro
 312

Prin actele volitive putem modifica o mi-

scare; putem izola d6u6 miscari; le putem
combina, fortifica, relenta, accelera, i impe-
deca sau oprí.
Actul volitiv simplu sau normal se indepli-
neste, de ordinar cam in urmat6rea serie de
momente:
1). Agentul psihic simte un curent de ono-
thine ori de sentiment, plAcut i dorit, ori
neplacut, i detestat.
2). El efectue o elaborafiune intern6, inte-
lectuala ; imaginându-si curentul donit; adeca
continuarea sau repetirea celui actual, daca
acesta ii este placut; ori, in caz contrar, un
alt curent ; un curent ce i-ar conveni mai mult,
decht cel actual.
3). Agentul psihic cauth in giftnd, i cugeta
la seria de mijlóce, prin cari ea se incerce a
face, sa i se provóce, continuarea sau repe-
tirea curentului actual, respectiv incetarea lui,
si inlocuirea lui prin un altul, diferit, ales de
eatra el.
In caz, când se convinge, ca nu póte gsi
ori aplica asemene mijlóce, el se opreste aci.
Remâne numai cu curentul de donintet; fara
sa indeplinésca un act volitiv, un impulz de-
vointä.
4). In. cazul contrar Ansti, când adech nu
se convinge, ea n'ar puts gasi si aplica mij16-

www.dacoromanica.ro
 313

cele proprii pentru realizarea scopului dorit,.

&Ind adech speréza cel putin, c va r. uté re-
aliza acel scop, atunci el, animat de tendmta
chtril acea tintä, se decide, §i dei impulzul ne-
cesar, pria care pune in curs seria de acte
mijlóce intermediatóre in sens circual, pan6. la
realizarea scopului seu subiectiv, fie impede-
carea cauzelor, cari i-ar fi turburând sau
numai amenintând curentii sei actuali phicuti
ori preferati, fie, din contra, realizarea unor
curenti de emotiuni a4ii, dap alegerea lui,
pe cari ii crede el preferabili pentru dinsul.
Ezercitii. 1). Cari stint preparativele si fasele
actului volitiv saa de vointä ?...
2). Care este elementul volitiv
3).. Uncle se propune scopul, telul sau tinta ac-
tului volitiv ?... i unde mijlócele?... cari din aceste
elemente se petrec inafarl de persóna, care voe0e
sl realizeze un scop? cari se petrec in interiorul
cari chiar in agentul psihic ?...

Gradul de independentä.
Agentul psihic e in stare a-si aprecia cu-
rentii de emotii in raport cAtra el insusi. A-
nimatiunile de aplecari i dorinte din momen-
tele respective nu-1 impulskA cu forta irezi-

www.dacoromanica.ro
 314

-Salta ci el póte s tnediteze un 6recare in-

terval de timp ; el p6te rezista acestor ani-
matiuni adeseori timpuri f6rte indelungate.
Chiar atunci, and il asediazti (16116, ori mai
multe cursuri de cugetari, i animatiuni de
dorinte opuse ori numai divergente, el p6te
rezizta tuturor, fórte indelung; pana la zecimi
de ani ; chiar o viatá intrégti.
El se póte abtind cu totul de a le urma;
vi and se decide §i dà, impulzul, un nou
17
motiv", un nou curent de animatiune ori o
autt apreciare a lui influentandu-1, el póte da
contra-impulz, pentru impedecarea seriei de
curenti pu§i in curs de ezecutare.
In trasura acestor semne de independentä,
el se crede in general inteadevèr independent
gi imputabil in darea impulzurilor volitive,
responsabil de ele ; in loc de a se considera
drept ceva inert si prins ca in jocul i virte-
jul maqinal al valurilor cursurilor i torentilor
cerebrali.
nut indoiall, independenta agentului psi-
hic nici inteun caz nu póte contrazice le-
gea cauzalitäti adea el nu póte da impulz
volitiv farà vre o cauzti; MIA, in asemene caz,
cauza dárii impulzului nu e motivul cel mai
tare." Ori care ar fi lupta tnotivelor, ele nu
rapesc pe agentul psihic in mod imediat, orb,
mecanic, gi irezistibil; i nu-I pun imediat in

www.dacoromanica.ro
 315

curs de actiune. El i§i póte pastra neactivita-

tea ; se póte abtind; si, in tot cazul, Antai a-
preciaza si cumpanqte fortele cugetarilor mo-
tivante relativ la el ; si numai dupa ce a gel-
sit, care motiv ii pare cel mai favorabil, ori
cel mai putin nefavorabil, dupa apreciarea lui
subiectiva, numai atunci el se decide pentru
cutare Bens, ales de el. Atunci apoi, tot el da
impulzul formulat de dinsul, la adresa acelor
organe imediat subalterne, pe cari le §tie el,
prin elaboratiune intima, ca ductitóre spre sco-
pul preferat.
Când se pun in curs doi, ori si mai multi
curenti emotionali ori cugetativi, cari tind a-1
motiva in sensuri divergente, ori chiar opuse,
atunci agentul psihic solicitat astfel apreciaza
§i compara diferitele motive, pima dud ajunge
a puté alege ori gasi pe unul, dupa care A-
li diriga darea impulzului volitiv.
Acéstä elaboratiune de studiu, de apreciare,
de comparatiune i cumpanire, se numelte de-
liberare, sau deliberatiune.

Ezercitii. 1) Se /Ate indeplini vreun efect farl

*rice cauza ?...
2.) Asazisele motive" pentru vointa stint ele
niste puteri afarl de agentul constient, ori stint
curenti peihici, cugetativi, etc., ce se petrec cu el
insusi ? moduri de a urma ale lui insusi ?
3.) Motivele il impulzkä pe agentul psihic ca

www.dacoromanica.ro
 316

forte ecsterne irezistibile, ori agentul psihic le póte

rezista? .
4.) Ce fenomen se numeste deliberatia?
5.) Se crede agentul psihic dus, räpit de cAträ
motive, ori se credo independent in órecare m6-
surl ; imputabil, i responsabil de actele sale vo-
litive date in imprejurAri normale ?...

Chestiun ea libertatii.
DupA ce la actul volitiv am considerat mo-
mentul antecedent, cercetând chestiunea despre
mèsura independentei, (pe care uneori o vedem
numitä libertate"), urtnézä sA, consideräm §i
momentul subsecvent, care constitue chestiunea
despre impedecarea sau nelibertatea vointei ;
respectiv despre libertatea sau neimpedeca-
rea ei.
Considertind acest moment, inteadevèr se
pare, cA, in cursul vital ordinar sau normal,
odatä alsä i decisa, actiunea darea
impulzului din partea agentului psihic la adre-
sa subalternilor imediati de ordinar se póte
indeplini, fArtt impedecare, adecl liberei, in sen-
sul corect al acestui cuvênt.
Se intêmpla, inteadev6r, in unele cazuri,
cä nervii motori sä fie lipsiti de capacitatea
de a se propaga printeinqii curentul nervoa

www.dacoromanica.ro
 317

ordonat de call% ogentul psihic ordonant; ori,

ca alte parti ale corpului sa fie impedecate
si in imposibilitate de a ezecuta actiunile or-
donate ; de esemplu, din cauza de paralizie,
pré jósa temperatura, lanturi, ziduri, si alte
piedeci.
Asemene piedeci Ansa stint esterne ; i nu
impedeca, decal seria de actiuni si fapte ester-
ne; iar nici decum darea impulzului intern
positiv volitiv.
ConsiderAnd tóte cazurile posibile, cele or-
dinare sau normale, si cele anormale eau es-
-ceptionale, se pót. in mod teoretic sau gene-
ral, distinge, in acésta actiune, urmatórele cla-
se de cazuri :
1.) relativ la momentul antecedent, se p6te
-ca agentul psihic sa fie imboldit si adus, in
mod imperios, irezistibil, in Retinue volitiva ;
atunci se !Ate zice despre dinsul, ea e ma-
sinal, dependent ; i p6te, in momentul sub
secvent, sa fie impedecat de a efectuf actiunea
volitiva ; sau, pe scurt ; relativ la momentul
antecedent, póte sa fie dependent, iar relativ
la momentul subseevent, impedecat, sau ne-
liber ; el p6te fi :
2.) tot dependent, Ansa liber ; s poi :
3,) independent, AnsA neliber ; §i, infine:
4.) independent, si totodata si liber.

www.dacoromanica.ro
 318

Ezercitii. 1.) Momentul antecedent actului vo-

litiv, se confund& cu momentul subsecvent, ori siint
eu totul distincte unul de altul ?
2.) Din aceste dóue momente, la care se con-
sider& dependenta sau masinalitatea, ori indepen-
denta, sau subiectivitatea, si la care impedeca-
rea sau nelibertatea, ori neimpedecarea sau liber-
tatea ?...
3.) In totul eke diferite cazuri se pot conside-
ra pe de o parte (momentul antecedent) in chestiu-
nea despre dependenta sau masinalitatea agentu-
lui psihic, ori independenta sau subiectivitatea lui ;
de ceealaltl, parte, (momentul subsecvent), in
chestiunea despre impedecarea sau nelibertatea lui,
ori neimpedecarea sau libertatea lui ?
4 ) In imprejurärile ordinare, normale", agen-
tul psihic se crede masinal i neresponsabil, ori
independent si responsabil ?

Legea alternantei sau intermi-

tentet
Cursuri intermitente, alternante, sau peri-
oclice. Fiecare act de respiratiune se con-
stitue in mod ritmic, din cate o inspirare
o espirare circulatiunea se tine in curs
prin impulziuni ritmice din partea inimei si
fiecare cursä circulara intriga consta din fluesul
centrifug urmat de refluesul centripetal, in

www.dacoromanica.ro
 319

raport cu inima, ca centru al mu. Fiecare

act de nutritiune e urmat de actul contra'. ;
dupa asimilatiune succedéza, tot ritmic deza-
similatiunea. Nu alternéza altfel intusceptiunea
de substage alimentare cu elirningiunea sau
emisiunea; tot astfel, tot in mod alternant,
se produc sunetele, provocandu-se prin osci-
latiuni sau undulatiuni duple ale aerului si
altor corpuri ; de asemenea si vederea se mijlo-
ceste tot prin oscilatiuni ; miscari duple din
partea mediului lucifer, al eterulni.
Chiar si fenomenele psihice se prezinta, in
órecare mèsura, tot in forma duplä, ritmica,
alternanta ; senzatiile, emotiile, si miscarile
in general constau din cat() chine peri6de, a-
deseori ezact distingibile.
Senzatia saturatiunii alternéza cu aceea a
vacuitatii si inanitiunii ; etc.
In intervale si serii mai intinse, pe picior
mai mare, gäsim alternantá radicala in succe-
siunea inecsorabila a dezorganizatiunii dupa
perióda vietei organice, sau na6rtea dupa viga.
Fara indoialä, acésta se petrece fi in viata
mai inalta, in epoce cozmice, siderale.
Aci Ansä ne impórta mai de apr6pe o al-
ternanta psichologica speciala ; si anume to-
tala interruptiune periodica a vietei psi/ace a-
nimale, si in particular omenesti; frecventele

www.dacoromanica.ro
 320

perióde de adormire sau somn, succedAnd pe-

riódelor de activitate psihica sau trezie.
SA considerilm ac6stA importanta intermi-
-tentA sau alternantA ceva mai de apr6pe.
Trezia i somnul. Dupä fiecare peri6dA
de 1-19 6re de trezie sau activitate psihich
destéptcl, omul cade, chiar farA obosélA, fàrä
muncii, in mod neinlAturabil, in stare de a-
dormire sau somn ; care durézA, dupa etate,
la 5-23 6re aprocsimativ
Adormirea se acceler&A si se provdeA
inainte de termin, prin anemie, prin satura-
tiune, prin scAderea temperaturei, prin con-
sumarea de alcohol, qi alte narcotice ; prin
inhalatiune de cloroform, vapori de eter, etc.;
de asemenea si prin reducerea activitätii psi-
hice, prin ascultarea de vorbiri neinteresante
lente, prin ascultarea de muzia lentA i mo-
notonä, i prin alte mijl6ce.
In stare de adormire, in somn complet,
sau adânc, se crede, cA nu visAm nimic. In
somn mai usor AmsA, animatiunile nóstre ce-
rebro-psihice, functiunile vegetale interne, si,
la caz, unele escitatiuni esterne, prov6c4 pe
agentul mintal sA efectue unele serii de lu-
crAri mintale, vizuale, auditive, ideative, sen-
timentale, volitive, ap, ca i cand, in acele

*) V. pag. 117, 118,

www.dacoromanica.ro
 -321

momente, ar fi vèdênd, si auqind, niste feno-

mene, imprejuari si intêmplari reale, efective.
Sti, cercethm acest fenomen ceva mai de
aprópe , spre a intelege, pentru ce poi si in
cursul acestor serii de activitate psihicA, ore-
dem, eä ne gAsim in realitate in imprejurarile
obiective, chror ar corespunde actele Ili:Satre
psihice din acele momente.
Ezercitii. 1.) Cari functiuni din viata orne-
'Asc se indeplinesc in consecutiune intermitentg,
.

ritmicl, periodica saa alternann ? ...

2.) La ce intervale, minimum si macsimum, func-
tionarea animalo-psihicl a omului, trezia, sufere
inecsorabile interruptiuni prin adurmire ? ..
3.) Cat duréz 5. fiecsre periódá de adormire sau
somn in diferitele eteitl ? ..
4.) Prin ce mijlóce se póte accelera adormirea ? ...
5.) Ce feluri de aetivitAti si fenomene psihice se
pot petrece in agentul psihic pe timpul somnului P...
6.) Stie sgentul psihic in timp de somn, ca fe-
nomenelor vOute atunci nu le corespunde o rea-
litate esternA ?...
7.) Vederea si celelalte acte psihiee petreeute
in cursul somnului, sant acte psihice reale, ori nu? ..

Cunósterea si visul.
In ori-ce moment, omul se conduce dupa
21

www.dacoromanica.ro
 _322

complecsul senzatiilor sale actuale, O. dupa i-

deile si cugetarile secvente comitante aces-
k4i

tora ; astfel, el judeca dupei aceste situatia

sa din fiecare moment; credênd cà sAnt reale
acele fenomene, carora corespund actele sale
psihice momentane, ca efectele lor.
Acuma, uneori se intêmplk 0, se vede un
timp in o aerie de cutari anumite imprejuräri
mai mult mitre, diferite de cele precedente,
si apoi, la un moment dat, imprejurarile cre-
zute ca reale, ezistente, dispar din vedere
deodatA, cu totul ; ne vedem in rnijlocul unui
complees de alte imprejurari, despre cari ne
aducem aminte imediat, ca ne am mai gäsit-
in cercul lor si rnaiinainte, de mai multe ori,
ca si in moinentele actuale; pOte puOn schim-
bate, prin anume cauze stiute; imprejurari, a
etiror realitate o putem controla si constata
prin diferite sensuri ; ba, ni-le confirmil, tot ca
atari, si alti indivicli, asemeni cu noi ; pe and
despre imprejuritrile anteriOre, ocazionale, cari
au disparut, nu avem nici o probii convingit-
tdre si perzistentä, cà ar fi fost corespundênd
unor adevèrate fenomene reale; ba aflam, cit
in momentele precedente, noi nici nu eram cu
sensii nostri, vederea, etc., in stare de acti-
vitate ordinara, ci eram in completá neactivi-
tate, nesimOre; crt eram adormili, sau ad4n-
citi in somn.

www.dacoromanica.ro
 . 323
_

Acésta descoperire ne face sa stim, ca cele

vNute, aulite etc. in stare de somn, n'au co-
respuns la o realitate obiectiva ; ci au fost,
cel mult, numai niste acte mintale concomi-
tante, repetate, qi combinate in mod cu total
liber ; neconduse de catra asemene sera de
complete escitatiuni esterne.
Asemene serii de fenomene psihice, armate
in timp de somn, se numesc visuri.
Dijerenta intre faza de trezfe skim destepta-
ciune si intre vis este in esenial urmatórea :
Starea deftéptei ne arata de ordinar repeti-
rea fidelei a nenum6rate cazuri de asemene
stári anterióre ; pe dad fenomenele, ce viscim,
variazei inteun mod fórte vioiti ; nu constitue
repetirea seriei anterióre de imprejurarl ; si se
pOte recun4te qi proba 0 in mod testimonial,
cá aceste de pe urma s'au petrecut in noi in
stare de somn. .
In acésta stare, unele siliqe de a se mil-
ca, li de a vorbi se operdzit la unii ómeni
cu atata energie, ca ei efectue, in rea litate,
asemene miqcari ; vorbesc, striga; si prin a-
césta isi provóca uneori desteptarea; intraru-
perea somnului.
Ezercitii 1.) Dup. ce se orientézá omul in ori-
ce moment al vietei relativ la chestiunea despre
lume ?...
2.) Prin ce consideratiuni descoperim, ca feno-

www.dacoromanica.ro
 324

menele, ce am *tut i petrecut in mod psihic pe

timpul somnului, n'au corespuns imprejurlrilor
presupuse de noi in acel timp; ei au fost numai
niste vederi, fantazii, halucinatiuni" ?
3.) Care este diferenta si criteriul intre vis
intre cunostinta in trezie?
4,) Prin ce consideratiuni ne putem decide si
convinge, in periódl de trezie, c siintem intea-
devAr in asemene stare, iar nu in vis ?
5.) Putem noi visa and voim?
6.) Putem visa ceea ce voim ?
7.) Ne putem intritrupe visul, cand voim ?
8.) tim noi totdeauna, in stare de vis, c ne
aflam intr'adevër in asemene stare, si nu in stare
de trezie ?
9.) SA ne observätn visurile si sä Ie consemnäm,
totdeauna in legraurl cu intêmplärile si lucrArile
nóstre anteridre ; mai cu sémä cu cele din ziva si
órele imediat precedente si cu acele din insusi
cursul somnului ; spre a se puté afla tot mai mult,
cari elemente din viata psihia se pot kola unele
de altele, si ce fel de modificeiri se operéz1 intr'
insole, dela cursul lor in trezie, plinä la repetarea
lor in stare de somn

Caracterele.
Formatiunea lor. Ómenii se nasc cu di-
verse constituOi organico psihice ereditate ;
iar dupa nastere mediile i educatiunea le for-

www.dacoromanica.ro
 325

méza aplecari, obiceiuri, i chiar pasiuni, prin

cari ei se deosebegc unii de altii si mai mult.
Consecinta din acésta diversitate este, ea
in viata, ei difera fórte mult in privinta spe-
ciilor i gradurilor de senzatii, de cugetitri,
macsime sau regule i principii de conduita,
de emotii, sentimente, aplecari, obiceiuri si pa-
siuni.
Se pOte zice, ca dupa totalitatea acestor
momente, mai fiecare individ isi are complecsul
seu propriu de animatiuni ; configuratiunea sa
individuala, modul s6u particular de infatosa-
re; ceea ce se zice : caracterul seu, distinct ;
ne-confundat cu al altuia sau altora.
Di/ere* dupei inteligenfli. Dupa modurile
cugetitrilor sau ale inteligentei, se disting in-
diviA cari in nici o chestiune nu-si iau tim-
pul i ostendla, de a cumpani si rationa ; ci
ii inaprovizOza judecata in mod cu totul su-
derficial si nerationat. (Temperament usor),A.Itii
dincontra, cumpanesc i ration4za suficient ;
iar alii mai mutt; esagerAnd neincrederea in
sine insusi.
Dupa acest punct de vedere, gasim o serie
gradata de temperamente' si de caractere
intelectuale; dela cel mai pripit mai distras,
mai confuz, mai superficial, mai desert si in-
crelut in capacitatea sa inchipuita,.... la o-
mul cu inteligenta judiciósä, circumspectd, cum-

www.dacoromanica.ro
 -326

panitóre, omul rational... prin mai multe trepte,

piinti la individul en o esageratä fricii si ne-
incredere in prevederea sa , perpetuu nesigur
pe ratiunea sa.
Diferente sentimentale. Dupa punctul de
vedere al ernotiunilor, deosebim de asemenea o
serie gradatei de temperamente si caractere sen-
timentale, dela omul eel mai greu de miscat,
apatic, inimii de 1)&11" sau impetritii", 6-
meni, cari nici nu rid in viata lor, nisi nu
plang, prin mai multe graduri intermediare,
pe la omul cu emotionalitate medie, normale,
la altii cu tesatura organica si constituirea
psihica tot mai usor escitabilii, tot mai debilA,
tot mai mobila, mai putin rezistenta ;pela di-
ferite alte graduri in acest sens,... 0114 la
individii cu dispozitiuni nerv6se, aplecrtri si
animatiuni sentimentale de cea mai mare agi-
litate, 6meni cari la cele mai mici escitatii,
vin in iritatii si agitatiuni de gradurile mac-
sime: caractere sentimentale, hiperestezice, su-
prairitabile, 6meni, cari la WA uimica rid,
la t6tA ninstica plAng."
Dupil direetiunile simpatiilor 0 a antipatiilor,
distingem, cleasemenea, 6meni, cari nu simt
bucurie, deck gAndindu-sela propria lor scumpti
persona; adoratori sau idolatratori de sine in-
susi , purandu-se cu animatiune de neplacere
si ura in respect catra altii,apoi 6meui pe

www.dacoromanica.ro
 327

trepte intermediare in acest sens ; i infine,

6meni cu emotii contrare, adecit nepasatori pen-
tru sine ; dartremurând pentru !Arta altora,
de esemplu, pentru copiii lor; idolatrand pe
altii; divinizandu-i cu pornire aprins, entuziasti-
c6, de esemplu pe un filantrop, pe un mare
patriot, pe un artist; etc.
Diterenfe volitive, etc. Dupa punctul de
vedere al gradurilor de agilitate activa, de a-
semenea distingem o serie de trepte, dela o-
mul de cea mai micà dispozitie sau animatiu-
ne spre fapte, omul las, care se teme si de
umbi a lui",la trepte intermediare in acest
sens, pAnA la caracterul usor decis si pornit
spre activitate fermâ, asiduk febrilà ; spre fapte
energice, fapte marete.
Dupâ consideratiunea sensului si a directiu-
nii activithtii, ómenii difera unii de a4ii,
se pot considera tot in serii, dela omul egoist,
care nu vr6 sA muncéscit dectlt escluziv in fa-
v6rea sa proprie, nedreptiItind i despoiând
pe altii ; ruinându-i ca cea mai mare ne-
pasare, cu crudime de tigru; amAgind
lAnd pe ori i cine, Mrà turburare sau scru-
pul de con0iinth ; dela perversi absurdi, cari
comit nedreptâti i crudimi chiar i atunci,
cAnd din aceste nu profit& nimica in nici un
sens ;prin graduri intermediare ; la caracte-
re animate de respect pentru dreptate... pin&

www.dacoromanica.ro
 328

la dmeni, cari, sad totdeauna animati a sa-

crifica dintr' al lor, a se sacrifica pre sine in-
susi, a si da viata chiar, in interesul altora,
al familiei lor, al natiunii i patriei lor, al
6menimii ; earactere mari. inalte, gener6se; ca-
ractere mArinim6se, eroice, sublime.
Unii respectéza cu sfintenie adevkul i cu-
vAntul dat drept lucruri same ; i Ant gata
a si sacrifica mai bine si viata, decAt sA tra-
deze constiinta, adevkul, prin neadevk ; decAt
sA-si desmintésca i calce cuvêntul de onóre
odatA dat, sau angajat.
TrecAnd peste trepte intermediare, sau me-
dii, de caractere nehoteirile in acéstä privinta,
gäsim pe altii, cari, dincontra, isi dau si an-
gajazA cuvêntul, sau parola de on6re", in-
tincl inadins curse altora, ii amAjeso cu mira-
juri sau arätäri false; ii pandesc, umblA dupA
dinsii cu momele sau vorbe dulci, dar perfi-
de, cu fapte seducAt6re; spre a le scóte sutra-
tul ; i apoi, la momentul sosit, isi tradézei
parola; tradézA pe altul ; il calomniazä, pe
de asupra ; 9i drept adaos, il i mai ecspun
deriziunii i dispretului altora ; il dezonor6zA
il asasinéza moralminte.
Din punctul de vedere al variatiunii, de a-
semenea putern cum:5sta cAte o serie de gra-
duri. Un i cari isi formén odatA carac-
terul, dupti macsime, regule i principii mo-

www.dacoromanica.ro
 329

rale, ori nemorale, egoiste, ori altruiste, corn

binate p6te dupti, diferite elemente sau linea-
mente caracterale ; i apoi urm6a. consecvent,
§i fara oscilatiuni eau sovairi, in t6te tendintele,
deciziunile i faptele lor mai considerabile,
constant in conformitate cu acele norme.
Asemene procedari constiute si constante
se zic caractere statornice, ficse, solide, crista-
lizate ; atat cele bune, nobile, sau morale, cat
si cele rele imorale, injosite sau degradate.
Altul, cbiar clack isi propune sit urmeze
constant duptt cutari anume norme, nu e destul
de forte in animqiunile principiale; in cAt
pornirile senzuale, i diversele dispozitii emo-
Oonale momentane adeseori preponderkk si
influent6a, la deciziune, spre a face, ca a-
gentul lui dispuitor ea dee impulzuri volitive
and in un sens, dud iari intr'altul, diver-
gent, ori chiar contrar.
Asemene caracter se zice variabil, necon
stant.
In uzul curent se numeste caracter in sens
propriu numai caracterul bun, moral; t;)i, in
consecint§, relativ la un caracter imoral ori
numai variabil, se zice, c4 pers6na respec
tiva n'are caracter, sau e fär caracter.
Caracterologia. Diversele elemente sau linea-
mente caracterale nu se gAsese grupate in mod u-
niform la tqi ómenii ; ei la unii in cutari combi--

www.dacoromanica.ro
 330

inatiuni, la altii in altele, si altele, diferite, atkt

dupg calitgti si numgr, cât si dupg diversele lor
graduri de intenzitate, durabilitate si variatiune.
Se pot face cercetgri speciale asupra acestei
chestiuni ; asupra motivelor si cauzelor particula-
re a diferitelor lineamente si animatiuni caracte-
rale, asupra totalitatii diferitelor lor varietgti, si
-variatiuni in curaul timpului ; precum si asupra
consecintelor speciale, provocate prin diversele ca-
litati si conditii caracterologice ; infine, asupra
mijlócelor si modurilor de a influenta asupra lor,
spre a face, sg se modifice in bine.
Un asemene studiu, o asemene ramurd special&
de Psichologie, s'ar numi Caracterologia.
Azercifii. 1). Diferiteje caractere stint formate
definitiv dela nastere, ori se formózg in cursul
vietei P...
2.) Ce specii mai principale de caractere putem
distinge P...
3.) Caracterele diferg numai in calitgti, ori cele
de aceas naturg diferg si in graduri de energie
sau tgrie P...
4.) Ce se intelege de ordinar la espresiunea de
.om de caractera P... si ce la espresivaea de om
fgrg caracterm ?...

Morala.
Pe eit eineva nu e liimurit si instruit a-
qi mijlócelor apte de a
-supra conditiunilor

www.dacoromanica.ro
 331

mijloci innaltarea §i fericirea omenimii in ge-

neral, i a fiecarui individ in particular, el
n'are acumulate dispozitii qi animatiuni cerebro-
psihice de natura, a-1 conduce numai la fapte
bune i salutare in consecintele lor. De aci
se iveqte necesitatea, de a lumina §ti instrui,
daca s'ar puté, pe tosi (Smenii asupra acestor
principii ; spre a §ti fiecare, pe de o parte,
ali forma normele conduitei sale, iar pe de
alta parte, spre a cun6qte criteriile, sau nor-
mele i principiile, dupa cari sá póta intele-
ge just, §i aprecia drept ori ce faptit sau
chestiune cat de complicatei.
Se recunOte, deci, necesitatea, de a cu-
t:1(50e fiecine acele norme §i principii rafiona-
le, cari acumulandu-se in forma de cugetari qi
cungtinfe, in totalitatea animatiunilor cerebro-
mintale, sa determine pe agentul activ ezecu-
tiv totdeauna, i cu o iortä preponderantd, nu-
mai in Bens bun, salutar, favorabil ounenimii
in general; mai cu séma daca s'ar aplica la
toti (Smenii in unanimitate, spre a face ca o-
biceiul sau moravul ideal de fapte bune sit
devina cu totul general.
Acest complecs sistematic de principii mo-
rale constitue o ramura a Psichologiei generale ;
vi se numeqte Etica sau Morala.
Ezercitii. 1.) Póte ori-ce om, fan% instructiune,

www.dacoromanica.ro
 -332

aprecia 0 judeca just natura 0 valórea faptelor ei

atunci, and motivele acestora sítnt complicate ?. .
2 ) Nu se pare folosit6re instructiunea principi,
alei qi completa, asupra natarei actelor de vointa
dupa diversele lor motive?...

Pedagogia.
Ori Mt filantropul ar dori, sa reformeze o-
menimea in un timp cat mai scurt, cu o ra-
piditate cat mai mare, acésta remane impo-
sibil.
Dificultatea provine, intre altele, din cauzli
cii, tesätura cerebro-mintalä a ómenilor in e-
tate adulta se gasqte deja pornita in nenu-
mèrate valuri de animatiuni particulare ; li
ancii eu o tenacitate fórte mare ; astfel, ea e
imposibil a-i imprima, pe calea prineipiilor,
§i-a teoriilor morale, o directiune generala
miva ; ori cat ar fi acésta de salutara.
Pentru ca animatiunile spre bine sa devina
preponderante in general, in mod constant, tre-
bile sa incepem din copilarie, a mijloci s4 se
acumuleze in organele cerebrale animatiunile
spre bine, i BA devina, prin ezerciOu repetat,
deprinderi, obiceiuri, adótia naturii, sau dispo-
z4iuni constante, preponderante numai inspre
conduita bunk morala.

www.dacoromanica.ro
 333

Trebue si cunóstem, deci, principiile i pro-

cedeurile, prin cari se póte mijloci, sti se
acumuleze in crierul copiilor asemene anima-
tiuni arleck mijlócele si modurile de a dirige
rcresterea" sau educafinnea copiilor.
Acéstit ramurA special& de Psichologie a-
plicatà se numeste Pedagogia.
Educatorii de bite categoriile si de ¡Cote gradele,
fie invéritori de profesiune, fie parinti, au in mod
absolut esential a face cu agentul cerebro-psihic
al tinerimq de tóte etatile. De aceea, daea nu-1
vor cunóste pe acesta ctit se póte maT just si maT
.complet, nu vor put& deal a schiopata in misiu-
nea lor, a retaci, si chiar a neooroci pre tineriI
incredintatT conduceril lor.
Prin urmare, studiul Psichologiei moderne e de
cea mai imperitisa i rata generala necesitate pen-
tru toti cetkcnii. El e absolut indispensabil pentru
toti invgtatorii i profesoriT, far& orice esceptiune.
Pentru dinsii Ansa, in rolul lor de educatori, apli-
catiunile pedagogice ale psichllogiei se impun in
mod special.
Ezercitii. 1) Ii modifiel agentul cerebro-psi-
hie dispozitiunile ì preparatiunile nefavorabile cu
uurin i rapiditate, eri e tenace in privinta a-
césta ? .
2,) Ce necesitate ni se arata fata cu acest fapt
nefavorabil pentru fericirea omenésca ?...
3.) Dela ce etate trebue sa incépa educatiunea P...

www.dacoromanica.ro
 PARTE A A 1V-a
Cate-va observatiani pedagogicel

*) In parte (Dupi J. J. Rousseau, Diosterweg, Froebel,

Klauwell, Compayré, eto )

www.dacoromanica.ro
 Observatiuni pedagogice.
Copilul se cuvine sA fie considerat drept o
fiinta sacra. Inkrijirea pentru educaOunea lui
treptatA trebue BA o incepem chiar din primul
an al vietei sale ; oferindu-i BA vadit lucruri
cit mai variate, in diferite sensuri ; sit le ob-
serve repetat ; fArit de a pune vreo grabire in
preschimbarea lor.
IncepAnd din anul aldoile, trebue BA audit
copilul vorbindu-se, in limba maternA, cu pro-
nuntare at mai clarit qi mai corectA.

Ceea ce se numeqte juarie" copilArésa,

nu e numai distracOe pentru copii; ci e mai
vtrtos, un act de studii pentru dinqii ; e te-
meiul deOepthrii §i culturei lor. Noi trebue
sA-i conducem intru a se njuca", adecit a face
studiile lor, pe cale practicA, cu lucruri cat
mai variate, far& ori-ce impunere Omsk qi. fArti
grabire in schimbarea materialului.
22

www.dacoromanica.ro
 338

Este indispensabil, pe langa acésta, ca in

totdeauna, copiii sa pa& fi vese/i; acésta nu
numai ca drept al lor la fericirea actuala, dar
si in respectul educatiunii caracterului lor.

Copilului fiindu-i fiziologic imposibil a sedé

linistit, ea nu ne sfortam a-i impune una ca
acésta; ci, neincetand a-I supraveghia, sa-i
dam diferite lucruri, cu cari sa se ocupe (sa
se rjóce"). Prin acest mijloc, el, pe de o
parte, se va distra, iar in acelas timp va con-
tinua indispensabilele sale studii asupra lucru-
rilor din natura.

Baza dezvoltarii psihice fiind cursul vietei

fizice, prima ingrijire trebue sa se dee ace-
steia. .ifer carat, innoit at mai des; tempera-
tura si lumina convenabila.
Copiii trebue ea feel mifcdri corporale, mai
des, dealt se intêmpla deordinar ; i anume,
la fiecare jumétate de óra ; mai cu soma co-
piii mici.
Trebue sA le dam copiilor ea se ocupe cu
lucruri manuale; cu jocuri gimnastice ; dar nu
in spirit acrobatic si de producliune, ci numai
in sens igienic.

www.dacoromanica.ro
 339
WSJ--

E förte salutar, ca copiii sh se ezercite in

capacitatea de a suferi.
In clash, nu trebue sh-i lashm eh gadh strâmbi;
nici sh se uite pró de aprópe la carte, la Mr-
tie, plach, etc.
Miqcarile corporale, jocurile, k; i ezercitiile
gimnastice trebue sh fie /Ore, libere qi pla-
cate ; §i MI varieze destul de des.

Sa-i conducem pre copii, sa observe ei in-

saki lucrurile, cu töte sensurile lor, ca sa le
cumisch in mai multe privinte.
Sa tinem totdeauna soma de gradul de ce-
leritate a activithtii mintale; §i sa nu ne gra-
him in eursul instructiunii cu nimica; nici co-
piilor sa nu le pretindem sti se grabésch.
Sa i eonducem pre copii, Bali de§tepte töte
sensurile, §ii sh le esercite, sprP a qti ea apre-
cieze cu ajutorul lor lucrurile in mod just;
sit distingh aserneinarile, diferentele, gi ori-ce ra-
porturi ale unora in comparatie eu altele.
Sensul vederii fiind de importanth princi-
pala,*) trebue sit ne silim a-i da educatiunii
acestuia cea mai mare ingrijire.

) V. pag. 1M-189 ili 195-197.

www.dacoromanica.ro
 340

Atenfiunea find indispensabild pen-

tru ori-ce grad de invqatura, sa ne ingrijim
a deprinde pre copii sa fie totdeauna atenti
la ceea ce li se arata, ori li se spune. Ca
sit ajungem acest scop, trebue sa ne ingrijim,
ca fiecare lucru, la care voim sá atragem a-
tentiunea copiilor, sa-i intereseze, sa le destepte
o asteptare; sa simta ei insusi un interes, o
curiozitate.
Intro altele, un mijloc general si permanent,
care ne duce la acest scop este, dupa espe-
rienta, urtnatorul:
Sa prevenim pe copii chiar de la inceputul
anului scolar, sa stie, ca ori-ce intre-
bare in general se va adresa elasei in-
tregi ; ca astfel fiecare elev, fará esceptie
sä se qtepte, in perfecta liniste, (care se face
atunci clela sine), cA va fi invitat stt-si dee re-
spunsul. SA le lasAna timp suficient, pentru a-si
forma in minte acel respuns, si apoi sa de-
seninam pe unul din to0, sa ne spunA re-
spunsul, ce si-a format.
Esperienta a probat, cA acesta e ca un
mijloc magic pentru a mantind atentiunea ficsa,
pentru a escita activitatea mintala plink de
vioiciune, apoi, ca rezultat, a face, ca elevii
sa progreseze in m6sura macsima, iar ca e-
feet accidental, nu Ansa de valöre secundark
*) V. pag. 226-229.

www.dacoromanica.ro
 341

a mantiné tacerea i liniftea perfecta, precum

pleicerea la munca intelectualL
Tot astfel, de cate ori unii lucrdza la ta-
obligam pe toti ceialayi, 0 faca a-
celefi lucritri in caetele respective de ezercitii
(brulidne", etc.) La urmá sit controllim cA-
teva caete.
Foldse le acestei procedari stint aceleqi, ca
qi cele indicate mai sus.
Pe de alth parte, cAnd esamindm oral pe
unul din elevi, toi ceialalV srt fie tim4i ca
in ori-ce moment sit. Itie, ce s'a zis in mo-
mentul precedent.
CAnd voim sá espliciim" o chestiune, sh
chilthm, prin intrebtiri i propuneri, a face eh
afle insufi elevii adevdrurile cele mine, de
cAte ori acdsta e posibil. Asemene procedare,
numith heuristicä, sau inventiva, va deOepta
in elevi pläcere, activitate proprie, progres mult
mai real, decAt procedarea dogmatica eau ecs-
pozitivá" ; i va educe cu sine i pe celelalte
foldse, precuEu: indemn i zel pentru munch,
thcere, i simpatie pentru invdVitor.

CAnd vorbim eleviler, sh nu procedäm in

mod negligent, cum se face din nefericire, f6rte
adeseori, ci sa ne china ingrijirea de a pro-
nunla rar, sonor i ezact tdte cuvintele, tóte

www.dacoromanica.ro
 342

silabele; chiar tóte sunetele, ark esceptie; cal-

culdnd asa, ca sri fim convimi, ck ne a aulit
in mod distinct cel mai departat elev. De a-
césta eri inem samk la tot pasul.
Sri ne conformana in tot momentul cu ade-
vèrul psichologic, ca prin cuvinte nu se pot
comunica ci numai se def(éptd activi-
tatea rnintala, si se pune in curs ; stiind, eh
in general nici un fenothen psihic nu e ceva,
o entitate cu ezistentk, ci e un curs de ac-
fiune.
apoi, din acésta cauza, trebue set le dam
auditorilor timpul necesar pentru a ezecuta ac-
tiunile mintale intentionate, pentru a puté
intelege", ce le am vorbit.

Elevul péte afla si intelege multe lucruri

prin obiervafiunea obiectelor reale, apoi prin
reflecsiune i judecata asupra celor observate.
Din asemene lucruri sa nu i spunem nl-
mica; ci sk-I conducem sk le observe el, sri le
afle el, sh le judece si deducii el insusi. Spu-
nêndu i-le noi, adeseori copilul nu profitit ni-
mic. Deasemenea, ceea ce póte face eleval, sk
nu-i facem noi, ci sa-1 conducem sri facd el.
Astfel, de ate ori e posibil, sk conducem
pre elevi, sk observe diferitele obiecte de sti-
*) V. pag. 203-223.

www.dacoromanica.ro
 343

intk, Ea reflecte asupra lor, sk le judece; a-

césta asupra unui numr ctit mai mare de ca-
zuri; la urma sa-i invitkm, sa deduca ei con-
secintele, qi sa formuleze ei insuqi regula.
Cartile didactice, in cari diferitele capitole
se incep.prin definitiuni", stmt o nenorocire
pentru scolari.

Pentru a provoca prima desteptare generala

a copiilor, (de la etatea de 3 ani) si aniline
atilt spiritul de observatiune si de judecatii,
cat si sensibilitatea §i activitatea spontanee,
mijlócele constituite sub forma greidinei de
copii" stint acele, cari corespund acestui scop
..ou ezactitate ; qi se intelege dela sine, di ele
sAnt unice in aastä privintti.*)

In interesul dezvoltarii li innobiletrii senti-

mentelor, ell privighiam pre copii, sk nu con-
tracteze viciul de a fi Depäsätori si orwp at-
trá animale; dincontra, stt-i deprindem a le fi
-mild de ori ce vietate; prin ¡taste vom ajunge
la scopul de a face, sk le fie milk apoi li de
45meni.
Un mijloc puternio pentru dezvoltarea son-
*) A. se ved4, in rornâneFte, cartaa autorului ,Greidina
do copii."

www.dacoromanica.ro
 344

timentelor gingaqe qi nobile, este esemplul. Co-

piii sk weld pe altii indeplinind fapte frum6se,
gener6se, nobile, qi ei se vor sill a le imita ;
vor sini0 o satisfactiune de nobila mandrie, 4
dud vor puté face qi ei fapte frum6se de a-
cele, de cari au völ;lut ca fac altii.
Sit ne päzim cu multi% ingrijire de erórea,
de a crede, crx copilul ar fi dela natura tlu",
ca ar fi avand spiritul röului."
Copilul nu ftie, ce e rëu" , qi, pintre mij-
lócele de satisfaetiune §i petreceri e f6rte u-
§or sä facii, ceva Mu, fail srt aibrt plecarea
speciala spre distructiune sau malitie.
Dach il vom trata cu realit li asprime, con-
siderandu-1 de röutacios, f6rte uqor se póte
intêmpla, ea chiar prin acésta a nóstrei gre-
phi, sa-1 impingem pe calea röutiltii.

Inainte de a pronunta vreo 1,pedépsä", eh

facem totdeauna conqtiinci6se qi repetate cer-
cart; qi reflecsiuni asupra caracterului indi-
vidual al copilului, asupra tuturor motivelor
qi imprejurarilor, cari l'au impins sa faca fapta,
pentru care este inculpat, pentru ea sit nu
luneciim a precipita cazul, gi a dicta o ape-
dépsä" nemotivata; qtiind, oh pedépsa, sau
ori-ee mösura de represiune, odata pronuntatä,

www.dacoromanica.ro
 345

nu se mai p6te revoca, fara slabirea presti-

giului i autoritatii n6stre.
Mu lt mai logic este i mai salutar, a nu
considera drept rdutate ori-ce act de grepld,
provenita adeseori din slabaciunea i nesufi-
cienta copilardsch; 0, in consecinta, in loc de
a ne grabf totdeauna numai a aplica pedepse,
sit ham mai bine din timp, mdsuri de pre-
cautiune, de prevedere, spre a prevent greve-
lele si agravarea lor.
In general, sä le fim elevilor, in realitate, ca
parinti binevoitori, i sinceri prietini. Cuno-
sand ei acdsta, se vor silf, in tóte sensurile,
a se purta aka, ca sa ne faca multumire.
Prin eseesivii, severitate ii facem sit devina
nesinceri ; prin precipitare plinti la diferite gra-
duri de injustitie, ii impingem sa comita chiar
acte de insubordinatiune" ; si in asemene caz
nu ei, ci noi amtem vinovatii.

Sa nu perdem nici o ocazie, in care putem

stt indemnttm pe eopil sh se ezercite in a ob-
serva qi a face distinctiune intre ceea ce e
frumos, i ce e urtt; cad eultura estetied con-
tribue in mod esential la inobilarea caraeterului.

In interesul culturei vointei, trebue sà-i de-

www.dacoromanica.ro
 346

prindem pe copii a face fapta bunk in mod

spontaneu, (liber"); nu in mod masinal dupa
ordin sau impunere din partea altuia.
Sa-i deprindem a se supune la vointa su-
periorilor din conviefiunea, ct totul e inV)lep-
teste, si in special spre binele /or, iar nu in-
diferent, din causa capriciului nostru.
SA le desteptam de timpuriu nobila ambi-
hiune de a sti si a puté face ceva ei dela sine;
vom vede, a ei isi vor da tóta silinta a-
tilt la munch, citt si la bunk conduith.
Cel mai gresit copil nu e un criminal; ci
e o debila fiinta azutei in erori; in consecintA,
in caz de vicii, ori de rea purtare in general,
eh aplicAm cu solicitudine parintéscei, mijlóce
de indreptare, iar nu numai deck pedepse,
acte de adevëratk represiune, ori chiar de rez-
bunare; chci prin aceste ne espunem a pierde
simpatia si consideratiunea copiilor; lucru, din
care ei vor suferi fórte gray.
De altà parte, pe cat e posibil, sk facem,
ca la caz de greseli, consecintele neplacute
(pedépsa") sh le vink chiar din insu0 fapta
lor. Prin acéstä procedare ii vom cur,' de re-
theiri mai usor, i mai radical.
Din partea nóstra, noi sä nu ne arätäm nici-
odatä posomortti; ci BA fim totdeauna ca bunk
dispozitie, veseli, i ctr simpatie in raport oa-
t% elevi.

www.dacoromanica.ro
 _.
347

Invètarea scrierii nu este ceva nou pentru

topii; ea este numai o aplicatiune particularh
a clesemnului practicat ca ocupaOune" in grh-
dina de copii.
Copiii trebue tinuti sA nu copieze in mod
masinal modeluri de caligrafie; ci totdeauna
sa scrie, treptat, bine inteles, cuvinte, a cii-
ror inieles il cunosc.
De alth parte, nu trebue lhsat, sti copieze
(linteodatrt figura total& a literelor in mod
simplu mecanic; ci ea fach fiecare parte a li-
terei in un mod inteles ; mai inainte de a scrie
BA f tie, cum va face cutari si cutari pcirti a
fiecArei litere; iar nu numai asa, cum ii va
11
venf la nittnh", ori la condeiu.

Inceputul invOttirii cetitului trebue sh

fie a jutat prin figuri de lucruri cunoscute
copilului, cu numele scurt, ufor de scris F,;i de
cetit. Cetirea literelor trebue BA fie insotitä
de scriorea lor (procedarea lego-graficei ; pe care
unii o numese scripto-legie").
Fall figuri in partea Anthe a Abeceda-
ruluia, copiii se torturezei luni intregi, páná eh
izbutésch, in fine, a cetf; torturându-se odath
cu dinsii si invOltorul in qc616., qi crescätorii
lor acash. Figura &Lisa le ajutd copiilor la tot

www.dacoromanica.ro
 348

pasul, de cate ori uitd a ceti vreo litera, ori

a recun6§te litera unui sunet.
Cetirea nici-odata sa nu o facit copilul in
mod pur mecanic; ci totdeauna insotitä de
cugetare ; eh fie Omit la tot pasul a inchide
cartea, i a ne spune cu propriile sale espre-
siuni, ce a cetit, ce a inteles din ceea ce a
cetit.
La Basta gandire paralela cu cetitul il vom
deprinde pe elev mai uor, punêndu-1 des ski
oetésca numai cu privirea i cu gdndirea, feirei
sei zicd fi din gurii cuvintele ; i apoi, inchi-
Ond cartea, su ne spuna, ce a cetit, ce a
infeles.

Mult inainte de a pune pe copil la eetit

la scris, trebue sa continutim cu dinsul obser-
vatiunea lucrurilor, qi apreciarea lor cu jude-
catd, din töte punctele de vedere, dupa cum
s'a inceput in gradina de eopii; ap-numitul
invqamAnt intuitiv. Acéatti observatiune §i ju-
decare trebue aà se continue paralel cu ceti-
tul §i scrisul; la töte obiectele in tóte clasele,
primare i secundare.
Pe lânga observatiunea, §i invèpinêntul in-
tuitiv trebue sà urmeze copiii a §i face tot
aceea ce se p6te uní cu invAtatura km; tre-
bue stt se deprindit tot mai mult cu activita-
tea spontanee, cu munca in töte sensurile.

www.dacoromanica.ro
 349

Pe lAngtt t6te aceste nu trebue sa neglijam

niciodata deprinderea copiilor de a pronunfa
töte sunetele curat, just qi sonor ; sà se ezer-
cite, la tóte obiectele de studii, in asazisa dic-
fiune curata, totdeauna fns6 naturala qi fArà
esageratiuni, bitie inteles.

SA nu omitem niciodatii a conduce pe copil

dela cunoseut la necunoscut ; acösta in
tóte ramurile de invWturA, farit esceptie; de
asemenea dela upr la mai greu, dela parti-
cular la general, dela concret la abstract.
SA fack totdeauna rezumate, din cele tratate;
s4 se ezercite a face rejlectiuni §i deducfiuni
dintr'insele; §i, la urcoa o concluziune din total.

Desemnul sii nu-1 faca dupa modele desem-

Bate, ci diva obiecte reale simple qi regulate,
trecand treptat la altele tot mai putin simple;
pentru ca sali ezercite la Limp ochiul li a-
preciarea.*)

Nu trebue BA procediim altfel cu Geografia.

(Jopilul trebue eh pornósca dela camera, pe
*) Ir. Metoda n5ure de a inv4a Desemnul (liniar), de
autorul.

www.dacoromanica.ro
 350

care o cunqte, dela casa plirintéscA, §i dela

claim lui din cc(51h; BA tréca apoi la casa in-
tr4gA, la curte, la gradina, strada, sat ori o-
res, urmand apoi cu chmpul cunoscut lui, co-
muna 'cunoscutd, plasa sau plaiul, etc.

La invètarea limbei si a gramaticei, trebue

sh plece dela vorbirea auditä i cunoscutd !Ili.),
EA filch numerdse si repetate observaliuni prac-
tice, li dintr'aceste sà deducd singur regulele,
co el insu§i a descoperif. Numai dupd acésta
sh filch aplicatiuni qi ezercipi asupra regulelor.

Cu aritmetica trebue sh procedem tot ale,

conductind pe copil sa observe lucrurile, sa
compare un lucru cu dóue, cu trei... lucruri de
ace* fel ; astfel sh-ci formeze, cu timpul, idea,
notiunea, eau mai just: cugetarra despre dife-
ritele repetiri qi adaugiri ale unitNii, despre
saderi si imprirtiri, etc.
La operatiuni, BA I conducem treptat, Bit le
feted el insugi, §i numai duph repetite literati
practice, facute de el,sA-1 invithm §i ajutlim,
el formuleze regula respectivh. Dupa acésta
apoi sti fach diferite ezereitii §i probleme.*)
*) V. Metoda n6ult de a invèla Aritmetica", p. 01. L
primarit de autorul; jar p. ceielaite claim primal, de auto-
rul in colaborare eu d. inetitutor gi director N. D. Arbors.

www.dacoromanica.ro
 351

Nu sttntem redusi la imaginatiune, fArA

nici la invèthmêntul istoriei.
aici, trebue sh pleceim cu copiii dela o-
biecte i fapte cunoscute /or din actualitate';
numai apoi sä impletim conversatiunea, in mod
familiar, mai departe, i sh o conducem la e-
pocele trecute.
SA facem i aici, la tot pasul repetitii
rezumate, apoi rellectiuni, apreciliri i aplica-
tiuni asupra prezentului si viitorului; caci a-
cesta este scopul constant al invbtamêntului.

Muzica trebue inv6tath tot in mod practic

factindu-se Anthi, ezercitii practice; trecAnd pe
urmA la tratarea formala sau teoreticA.

Ca ginmasticel nu trebue sa he feat miscAri

acrobatice, nu figuri destinate pentru produc.
tiune ; ci numai miscArile igienice, pe bazele
anatomiei qi fiziologiei corpului copiilor, si in
-vederea trebuintelor general e ale vietei.

www.dacoromanica.ro
 REZUMAT
On ttoucTivitte activitatect ftitofices.
Legea consecutizmului este absolut univer-
cuprindênd in sine chiar §i spatiul. Le-
gea fundamentalli, a realitittii este actionizmul.
(par. 3-7).
1 ,ntru ómeni, specia omului e cea mai im-

portantA. Apreciari despre acésta specie. (p.

7-1 0).
17Geocentrizmul" §i antropocentrizmula sant
dezwróse erori principiale. (p. 10 12).
Ina ortanta cozrnica a pitmêntului e aprópe
de ze, o.
Im rtanta omenimii pentru un eventual
subiec superior e, de asemenea, aprópe nuki.
In ualitate, diferitele parti §i elemente
ale Pik, nu1ui planetar, din care facem parte,
i4i urr diferitele lor faze de transforma-
iuni. ( 12-25).
Cursi de viata, ce se urmdzit actualminte
23

www.dacoromanica.ro
 354

la partea suprafaciala a parnêntului, se va

stinge prin uuele din diteritele cauze de dezor-
ganizare : temperatura nefavorabila ; (pré jósa,
ori pré inaltä), sfaramare, etc. (p. 25-26).
Nu gasim un criteriu absolut, dupa care sa
fie decis, pe cari stäri sa le consideram ca
normale. In locul unui asemene criteriu decid
preferentele relative. (p. 26-27).
EzisteNa pare a se conduce dupa fatale legi
naturale. (p.28-32).
Orgauizmul numit aparat nervos ezercita un
rol dominant (p. 32-34).
Viata si rolul acestui aparat pare a atitrna
de conditii fizice: termice, ocsigen, nutritiune,
circulatiune, etc. (p. 34-38).
Omul este un organizm social, o triplet' in-
termediara pe scara dela atom pAna la inde-
finita lume de universuri. El este o asociatiune
de organ's; un imenz imperiu, care isi duce
viata drept un curs continuat, sub dominatiu-
nea agentului corebro-mintal. (p. 39-45).
Forma corpului omenesc nu e perfectitr
nea" , ea e provocata prin ereditate, prin mr
diu gi prin seriile de uz. Teoretic, forma cea
mai apropiata de perfectiune este cea sferica.
Din cauze mecanice, acésta forma (globul) e
cea mai frecventa realizata in mod concret,
astfel stint, celulele, corpurile cozmice in ge-

www.dacoromanica.ro
 355

neral etc. Atomii nu se pot admite ca avênd

o forma diferita de cea sferica. (p. 45-47).
Massa corpului omenesc e fórte neinsem-
nata frumuseta omului nu are raport, deal
pentru ómeni. Destinul, ce-1 ast6pta pe om,
este inevitabila dezorganizatiune. Cazurile de
distructiune ansa alterndzii, in epoce cozmice,
cu cazuri de reorganizatiune, reinvieri, in forme,
cari nu se pot precalcula. (p. 47-53).
Omul nu póte gag i eun60e o fiínVi su-
prema determinatä. In cereal, ce putem ob-
serva, fiintele mici stint dominate de cAtrii cele
mai mari, pe o scarà hierarhica, dela atom
'Ana la nebulóse, si mai sus, la indefinit. (p.
53-57).
A§aziaa fericire i nefericire simlitit se pro-
vócti. numai prin tranzitiune ; intaia prin tran-
zitiune ascendentet (spre mai bine), cea de a-
china prin tranzitiune descendenta, in sensul
opus. (p. 57-59).
Cugetarea asupra problemelor celor mai i-
nalte ale Itiintei se numeqte filosofare i filo-
sofie.
Ramura stiintelor naturale, in care studiam
legile vietei conOiente, se numeste Psichologia.
Unele lucrari filosofice" stint neintelese,
mai cu séma din eauzii, cä autorii lor se si-
lesc a trata drept lucruri cu ezistenta perma-
lienta, ni0e actiuni, cari nu au decit un de.

www.dacoromanica.ro
 356

curs, dupa care nu mai au esistentk; si, afara

de acésta, ei cred, ch cuvintele" transmit
ideile" la cetitori; pe dud, in realitate, prin
71

ele nu se p6te transmite nici o cugetare (p.

59 65.)
Chestionar. (p. 67-69).

Notiuni fiziologice asupra

sistemului nerval sau a siste-
multi! nervos.
Crierul este organul dominant (p. 75-76).
La inceputul formatiunii sale, crierul omenesc
nu se pOte tleosebf de al altor vertebrate. El
e constituit din celule si fibre nervóse. Cen-
trele nervóse principale: crierul si militiva spi-
nala, stInt divizate in vale d6u6 jumètriti, si se
afil inv6lite in câte trei membrane (p. 76-84).
Nervii Ant de dduè feluri: sensitivi (cen-
tripetal°, si motori (centrifugal° (p. 84-85).
Crierul mare prezida la simtire, cugetare si
voinp.. Crierul mie §i mAduva spinala mijlo-
cese si coordonézri miscrtrile in general, mrt-
duva alungita, cu bulbul seu rahidian, dirige
miqcririle respiratiunii. ,

Sistemul nervos visceral sau marele simpa-

www.dacoromanica.ro
 357

tic dirige m-ischrile organelor alimen tare,

gestiunea, circulatiunea, etc. (p. 86-90).
Sistemul nervos dirige lupta pentru viatei a
individului, provocAnd i dirignind reactiunile
in contra influentelor nefavorabile, prin
reflecse, i altele instinctive, §i chiar prin
actiuni cotWiente (p. 90 98).
Senzatiunile &tint: musculare, nervale, ter--
mice, sau calorice, respirative, alimentare, sen-
zatiuni electrice, de obosélä, de durere, de
placere ; altele stint gustuale, olfactive sau o-
dorative, tactile, aeustice i optice (p. 98-102).
Organele senzoriale au inceput a se forma
probabil din cauza tendintei spre uz ele s'au
dezvoltat apoi, treptat, prin uz. Aceste stint:
papilele tactile, membrana olfactivá, organele
gustuale, aparatul auditiv, si aparatul vizual.
Senzatiunea este miscare constienta efectuitN
de catra agentul cerebro-mintal. Pata órb/t pe
bolta retiniana este un câmp nesensibil pentru
vedere. Senzatiile se provoat in mod alternant,
prin oscilatii, miscári ritmice. Activitatea trOza,
de asemeuea alternéza cu somnul ; si cursul
de viata omendsctt alteraet cu totala sa dez-
organizare, sau cu mórtea (p. 102-120).

www.dacoromanica.ro
 358

Fenomene psihice.
Pragul vietei psihice este coViinta ; prin
ea se disting actele psihice de cele simplu fi-
zice, necoWiente. Alfabetul vietei psihice stint
sengatiunile constiente, cele termice sau calo-
rice, cele respirative, motile, viscerale, ner-
v6se, de osten616, de somnolenta ; senzatiunile
alimentare, de durere, de plAcere; apoi cele
tactile, cele gustuale, cele olfactive, acustice
§ii cele optice. Töte aceste variazä dupa can-
titate, energie, qi calitate (p. 127-169).
Unele senzatii stint generale sau fondale,
altele speciale. Aceste nu se pot deosebí deck
prin diferenta lor de cele fondale (p. 169 173).
Pe baza senzatiunilor se formén diferite
trepte de ideatiune (p. 173-175).
Asociarea ideilor este preparatiunea organe-
lor cerebrale pentru a efectui serii de actiuni
psihice (p. 175-177).
Reamintirea este reezecutarea actiunilor min-
tale preparate.
In fiecare moment, contiinta e simpla, u-
nitarti, indreptatA, numai asupra unei actiuni
psihice (p. 179-181 qi 185-186).
Capacitatea de a cugeta se dezvolta treptat.
Ori-ce act psihic este un curs de actiune (p.
182-183).

www.dacoromanica.ro
 359

Unele actiuni psihice se provócä in mod

pasiv, pe altele le efectue agentul mintal in
mod activ, voluntar (p. 184-185).
Cursul memorial este unul singur ; el co-
respunde cu ordinea, in care actiunile respec-
tive au fost preparate sau memorizate (p.
186-188).
Memoria este perzistenta preparatiunilor a-
sociative. Reductiunea lor se zice uitare (p.
188-190).
Unii curenti de actiuni cerebro-psihice merg
in directie centripetalh, altii in directie cen-
trifugh iar altii iau diferite directii combinate.
In imele posturi se intêlnesc diferiti curenti
preparati ; asemene puncte s'ar puté numi no-
duri memoriale (p. 190-193).
Dela diferite faze de curenti se pornesc piste
curenti centripetali avizatori (p. 193-195).
Sensul vèslului este principalul subsidiar
mnemonic, din cauza boghtiei sale simultanee
(p. 195-197).
Preparatiunea memorialh se pöte face in sens
rapoctativ, sau combinat, si in sens simplu
mecanic, prin repetitiune (p. 197-201).
Prin repetire indelungath, curentii de ac-
tiuni constiute se transfórmh in actiuni reflecse,
neconstiute (p. 201-202).
Din cursurile memoriale, unele se efectue

www.dacoromanica.ro
 3qQ

cu claritate mai mare, altele in mod mai ob-

sour, mai putin sinitite (p. 202-203).
Limba vorbita o invata copilul prin asociare.
El invata pe de o parte a intelege vorba al-
tors, iar pe de alta, a vorbi qi el.
Forme le cuvintelor se modifica in cursul se-
colilor ; si anume, pc) unele regiuni in un fel,
pe altele in alt fel (p. 203-222).
Din unele cunoOnte primitive ne formam
altele, derivate (p. 222-226).
Atentiunea este espunerea agentului mintal
la anume impresiuni, asteptAnd- efectul, ce este
sa i se faca (p. 226-2.29).
In generalizatiune incepem dela cugetari cu
caractere mai multe, dar raportate la cazuri
mai putine, trecAnd la alte cugetari cari au .

caractere mai putine, Ansa se rapórta la in-

tregi clase de cazuri. Procedarea inversa se
numeste determinatiune (p. 229-232).
CAnd cugetarea se rapórta la niqte obiecte
eu calitati sensibile, ficsate, se zice sensibila,
sau concrete i ; qi clack din contra, cugetarea e
lipsita de sensibilitate, qi nu se rapörta la o-
biecte, se zice abstracta (p. 232-234).
Efectuind o cugetare ca predicat, raportAnd-o
la alta, luata ca subiect, zicem, ca judeceim,
sau efectuim o judeeata. Judecatile pot fi a-
firmative, negative ; apoi adevërate gi neade-
vërate (p. 235-238).

www.dacoromanica.ro
 361

Uneori operttm cu mai multe judechti, spre

a ajunge, en ajutorul lor, la cunósterea sigua
a unui adevèr nou. Asemene operatiune min-
talit se zice rationare (p. 240-241).
In unele cazuri provocAndu-ni-se unele Ben-
zatii, noi deducem dinteinsele eke o conclu-
zie gresitä, (aparentA, si iluzie); alte dtiti ur-
natim a efectuf niste cugetari, imagini, etc.,
necondusi de cAtrá impresii efective actuale ,
aeest mod de aetivitate mintalä se zice ima-
ginatiune (p. 241-245).
Se intêmplit uneori, sit efectuim unele serii
de cugetäri ca in sous emancipat de sub le-
Ole naturale. Asemene luerare mintalit se zice
fantaziare eau i fantazie (p. 245-247).
Capacitatea intelectualà s'a dezvoltat prin
o evolutiune treptata ; qi tot asa se formézá
qi diferitele grade de cunoqtinte (p. 247-253).
Dela unele cunostinte noi putem ajunge ea
sigurantä la stabilirea altora ; ceea ce se zice
in general decluctiune (p. 253-257).
Speciile de inteligente si gradurile puterii
lor variazh, dela idiot, Oa, la geniu (p.
257-261).
In unele cazuri, miscarea nóstrá psihica ne
de0épttt un interes subiectiv, de pliicere, ori
neplacere. Asemene fenomen se zice emotiune,
simtire, sentiment. Motivele emotiilor Ant :
senzatii de tóte speciile, cugethri, acte de ima-

www.dacoromanica.ro
 362

ginatiune, de fantazie, etc. (p. 261-275 si

278-283).
Emotiile variaza, in calitati, graduri de in-
tenzitate si durata (p. 276-278 si 283-287).
In emotii se simte necesitatea schimbdrii
(p. 288-290).
Emotiile provdca diferite Ode in dispozitia
persónei miscate. Aceste efecte se zic espre-
siunea emotiilor (p. 290-293),
Uritul sau lipsa de emotiuni in órecare re-
gula ne causka torturä. Contra lui ne apa-
rlim prin emotii artistice (p. 293-296).
Ernotiunea pare a fi o miscare generala a
agentului cerebro-mintal ; ea are un decurs
unitar, fail de a se contopf mai multe acte
emotionale in o rezultanta diferitä de fiecare
din ele (p. 296-298).

In viata psihica, unele procese Ant provo-

cate, sii decurg in mod pasiv ; iar pe allele
agentul psihic le efectue in mod independent,
subiectiv. Tendintele variaza in diferite gra-
duri ; si unele Ant pozitive, iar altele nega-
tive.
Uncle animatiuni si tendinte se refera ca,-
tra anume lucruri cunoscute; si se numesc
dorinte. Ele pot fi pozitive si negative (p.
303-306).

www.dacoromanica.ro
 363

Ómenii mostenesc diferite dispozitiuni pen-

tru anume tendinte constante. Aceste se nu-
mesc plechri. In graduri mari de vehementa,
ele devin dominante, si se numesc pasiuni, §i
patimi (p. 306-310).
Agentul constient isi p6te propune unele
scopuri, si a le urrnärf in mod activ, chutand
chile si mijl6cele cele mai apte, si punêndu-le
in lucrare en hothrire. Asemene decisiune, si
punerea ei in ezecutiune se zice act de vo-
infá. In raport ektrh inceputul actiunii voli-
tive, agentul psihic p6te O. fie dependent ori
independent, si fiber ori neliber (p. 310-318).
F6rte numer6se fenomene se petrec in mod
alternant, intermitent, ritmic. Astfel, intre al-
tele, agentul cerebro-psihic alternkä trezia cu
stares de adormire sau somn (p. 318-324).
Totalitatea animatiunilor perzistente ale u-
nui agent psihic ii constitue caracterul lui,
dupa inteligenth, duph emotionalitate qi dupa
tendinte (p. 224-230).
Pentru a se forma caractere morale, e fo-
lositor a respAndí cunostinta principiilor ra-
tionale, cari constitue moralitatea. Stiinta de-
spre conformarea vointei cu acele principii se
numeste Etica sau Mora la (p. 330-332).
Cunóstereamodurilor si a mijlócelor celor
mai practice intru educarea copiilor si forma-

www.dacoromanica.ro
 364

rea inteligentei earacterulni moral, se

§i a
nume§te Pedagogia (p. 332 333).
Observatiuni din Pedagogie
(p. 337-352).

Psichologia viitorului.*)
Studiul naturei in general il urmeazei invqatii cw
un interes din ce in ce cresctind.
Fiziologia, in particular, ocupa pe .specialisti in
Un grad fórte
Sistemul nervos al seriei animalelor este in plinei
cercetare, de la speciile cele mai inferióre, in pro-
gresiunea lor, ptinei la trépta cea mai desvoltatei din
cele cunoscute noue ; la sistemul nervos al speciei
omului.
Preyer, Perez, Taine al(ii a inceput a ob-
serva din punct de vedere psichologic pre copil ; prin
acésta au inaugurat, era propriu metodica a stu-
diului. vietei psihice, sau a stiintei Psichologiei.
Trebue dug, ca odatei, in viitor, omenimea set
completeze stiinta Psichologiei in tóte ramurile
ramificatiunile sale. Pentru acest scop trebue set ur-
mint a face observatiuni asupra tuturor specii-
lor de cazuri; adecei sei observeim, in serii com-
*) Reprodus din citata schitts a autorului.

www.dacoromanica.ro
 365

plete, de la zero /a macsima, pre copii, pre adulti,

pe beardni, pre muribunc,li de beitrdnefe ; in scurt,
trebue set observeim pe om in tede etafile.
In alte sera sec' ureuirn cu asemenea observatiuni
de la shlbatici, i semiculti, pdnei la coi mai culti ;
adecei in seria gradurilor de culturl; i aceste ia-
reisi in tóte etatile.
De altet parte iareisi, tot in asemenea serii, set
observcim pre ómeni in diferitele graduri de avere,
dela cersitori plat la milionari si miliardari.
In tóte aceste sera de etate, de cu1tur5, de avere,
sei-i observam in starea ordinarl sau normalä", si
in, diferitele sera de sari estraordinare sau anor-
male'.
De altd parte, in tóte aceste serii de etate a-
vere, culturA, si diferite stäri, dela robi, sclavi,
Si simpli suptisi ptinei la suverani.
ApeI, in tóte seriile, dupec etate, avere, culturei,
stare si graduni de libertate, dela idioti" pcind
la genii, inventatori si reformatori.
Tot asa, in bite aceste seni, dela criminalT pdnet
la filantropi.
Si tot asa, dela fericiti Find la desperati si si-
nueiqi; dela condamnati kind la triumfatori; etc.
etc.
Trebue sei observeim pre diferiti ómeni in dife-
rite imprejurAri situatii, ca frati, ca pArinti, ca
copii, amici, adversari, ca oficiali i particulari,
critici Si autori or artistT; etc. in stare de liniste,

www.dacoromanica.ro
 366

si in casuri de escitatiune i agitafiune in tóte foe-

mele posibile.
.Pre toti trebue observeim .,si studilim atdt in
cdte o singurei stare, sau situafie, cdt i in tran-
eitiunea din unele stiri in altele ; cum de esemplu:
guvernatorul devenind particular, criticul devenind
director, revoltantul ajuns la cdrmei, ministrul de-
venind particular, asupritul devenit asupritor, cer-
fitorul clevenit bogat, milionarul devenit sdrac ; etc.,
etc.
Acctolemtile ori societAti private speciale, tre-
bue s adune inaterialul, succesiv, prin diferi,tii lor
membri i corespondenti; sistematiseze, fi
formuleze concluziunile respective ; publicand, suc-
cesiv, in limbile principale ale peimentului, atdt stu-
diile particulare, cdt i concluziunile.
Pe acéstä cale, adecei prin. perfectionarea Psicho-
logiei, s'ar perfectiona in cel mai mare grad posi-
bil atett liedagogia educativl In general, cdt si Di-
daotica i Metodologia in particular.
In tot cazul e bine, ca atat in cercetitri tiisi-
fice, ad pi in instructiune sei urtniim dupei proce-
darea intuitivì, heuristicA sau inventivA, in serii
complete.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIEI
PA RTEA I
Despre locul oinului in Univers
Peg.
Principiul oercetArilor 3
Omul in Univers 7
Erori principiale 10
Erorile numite geocentrizmul" si antropocentrizmul" 11
Desfttsurarea problemei 12
Notiuni fundamentale din stiintele fizice si astronomie,
aplicate la chestiunile filosofice 16
Faza actuall a sistemului nostru solar sau planetar 19
Stingerea vietei piimêntului 25
Care e starea normalA sau preferabil0 26
Legi naturale 28
Diferentiarea speciilor 29
Metamorfozele complecsului numit individ 31
Awatul innervator 32
Conditiile necesare pentru viata crierului 34
Importanta omului 89
Forma corpului omeneso 45-
Massa si volumul corpului omeneso 47
Frumuseta persónei omene§ti 48
Aptitudinile omului 49
Perfectiunea omului 52
Libertatea 53.
Clutarea unei Elute supreme" 58
Ferioirea 57
Ce a Filosofia" 59
Obsouritatea naor luorári filosofica 64-

www.dacoromanica.ro
 368

Pag.
Chestionar asupra cercetärilor preeedente 67

PARTEA II
Baza Ilicii a viefei psihice
Important& crierului 75
Sistemul nervos 7g
Formatiunea de organe nervóbe
Coloratiunea substantei nervóse
Celule si fibre nerváse 83
Nervii 84
Functiunile sistemului nervos d6
Rezumat asupra sistemului nervos 89
Lupta pentru viatä 90
Miscitri reflecse 92
Actiuni instinctive 95
Senzatiunile 98
Organele senzoriale 102
Observatiuni generale asupra senzatiilor 116
Metamorfoza radical& a organizmului (mórtea) 118
Recapitulatiuni si ezercitii asupra bazei materiale a
vietei psihice 121

PARTEA III
Fenomene psihice sau mintale
Pragul vietei psihice 127
.A.lfabetul vietei psihice ' 12E
Senzatiile termice sau calorice l 2!
Senzatii respirative 132
Senzatiile motile, musculare 133
Senzatii viscerale, nervóse, etc. 135
Ostenélet q. i repaos 13
Somnul 13'
Senzatiile alimentare. Nmea; setea 14'
Senzatii de durere 14.
tonzatii de pläcere 14
Senlatii tactile 1,.
Senzav-ge gustuale
Senzatiile olfactive, Mu ale mirosului Ct

www.dacoromanica.ro
Senzatiile acubtice
-369

Pag.
153
Senzatiile optice 157
Senzatii generale ¢i speciale 169
Treptele de ideatiune 173
Asociarea ideilor sau meniorizarea 175
Reminiscenta, sau reamintirea, ¢i cugetarea 177
Curentii cugetativi 179
Simplicitatea tzi ttngustimea con¢tiintei 179
Faze le preparatiunilor cugetärii 182
kcte mintale pasive ¢i voluntare 184
Simplitatea cursului cugetitrii 185
Directiunea cursului memorial 186
noria ei uitarea 188
Directiunile curentilor cerebre-psihici 190
Noduri memeriale 191
Curentii incidenti 193
Senzul vezului, ca principal subsidiar mnemonic 195
Preparatia memorialii raportativit 197
Preparatiunea mecanicl 199
TranPformarea curentilor conitiuti in mi¢citri refleese,
automatice 201
Treptele claritätii in lantul memorial 202
D'art, graiul eau vorbirea, ca mijloc memorial 203
Invëtarea intelegerii vorbirii 203
Laturea a delta a limbei: inv6tarea a vorbi cu inteles 207
Limba scrig 210
Sens imediat, direct, ¢i inteles mijlocit, indirect 213
Schimbiirile seculare in formelo vorbirii 215
Divergentele teritoriale 217
Prescurtisrile in scris ¢i in tiller 218
Formarea cuno¢tintelor originale, ¢i a color derivate 222
Perceptia 223
Inmultirea cuno¢tintelor. Aperceptiunea 225
Atentiunea 226
Generalizatiunea ¢i determinatiunea 229
Abstraetiunea gi sensibilizarea 232
Judecata 285
Judecliti adev6rate qi judeciti neadev6rate 238
Rationarea 240
Aparenta ¢i iluzia 241
TataginaOunea 243
Fantaziarea 245

www.dacoromanica.ro
 370

Peg.
Evolutiunile intelectuale 247
Treptele cunostintelor 249
Deductiunea 253
Scare gradurilor si speciilor inteligentei 257

Interesul subiectiv sau emotional 261

Evaluarea sentimentelor 276
Emotiunile asociative 278
Emotiuni provocate prin imaginatiune, fantazie, vie 282
Gradurile sinitirilor si ale sentimentelor 283
Emotiuni totale, eau generale 286
Motive le variatiunii 288
Efectele emotiunilor si ale sentinientelor 290
Torturile uritului 293
Unitatea si generalitatea emotiunii 296
Observatiuni generale asupra emotiunilor 297

Sari pasive si curenti activi 299

Gradurile tendintelor, si speciile lor 300
Dorintele 303
Dispozitiuni si aplectiri 306
Pasiuni 309
Vointa. Nazuinta 310
Gradul de independentA 313
Chestiunea liberatii 316

Legea alternantei sau intermitentei 318

Cundsterea, si visul 321
Caracterele 324

Morals 330
Pedagogia 332

PARTEA IV
Observatiuni pedagogice 337
Resumat 353

www.dacoromanica.ro
 371

Peg:
Introductiune 353
Notiuni fiziologice 356
Penomene psihice 358
Psichologia viitorului 364

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro