A AD

E M IA R E I P U BL I CA E PO P U L A R I S D A CO R O MAN A E
IN STI T U T U M AR CHAE OL O GI CU M
1!= D:{
1E P U B L I C I I P O P U L A R E R O M I N E
IN STITUTUL DE ARHEOLOGI E

F ONT E S A D H I STOR IA M I Z V OA R E
D A CO R OM AN I A E P ER TI N EN TE S P R I V I ND I STOR I A R OM IN I E I
I I
Ab Hesiodo usque ad Itinerarium Antonini De la Hesiod la Itinerarul lui Antoninus

EDIDERUN T .
COM ITETUL DE REDACTJE
VLADIMIR ILIESCU VIRGIL C. POPESCU
VLADIMIR ILIESCU VIRGIL C. POPESCU
GHEORGHE TEFAN
GHEORGHE TEFAN

_,:, .-

(_/ -
..... .
-
l_f'.:,

: I

I?\ AEDIBUS ACADEMIAE REIPUBLICAE POPULARIS DACOROMANAE

ED ITURA A CAD EM IE I R EPUBLICI I P OP U L A R E R O M!N E
B u c u r c ,t i -19 6 4

Redactor responsabil prof. GHEORGHE TEFAN,
membru corespondent ill Academiei R.P.R.
Autorii latini - VLADIMIR ILIESCU
Autodi greci - RADU HINCU'i VIRGIL C. POPESCU
Comentariul - VLADIMIR ILIESCU
Biografiile - HARALAMB MIHAESCU,
Au mai colaborat la acest volum:
I
ARAM FRENKIAN, HARALAMB MIHAESCU, NICOLAE MARINESCU j,
ADELINA PIATKOWSKI, TEOFIL SIMENSCHI, TOMA VASILESCU.
--------
IN TR O D U C E R E
Volumul de faFi este eel dint!i dintr-o lucrare mai vasta menita sa publice
izvoarele narative ale istoriei vechi i medii a Rominiei.
Ordinea adoptatli este cca cronologicii. Primul volum cuprinde izvoarele
greceti i latineti de la Hesiod pinii la sfiritul secolului al III-lea e.n. S-a
fixat ca limita sflritul secolului al III-lea tinind seama de faptul cli aceasta
data reprezintli un moment foarte important 1n istoria Daciei: retragerea stlipi-
nirii romane i crearea premiselor trecerii la o orinduire mai avansata, ortn-
duirea feudalii.
Dei colectivul Institutului de arheologie al Academiei R.P.R. care a
tntocmit aceasta lucrare sa striiduit sli. descopere i sii lnregistreze toate informa-
tiile pe care antichitatea greco-romanli. ni le-a transmis . asupra populatiilor
de pe teritoriul tiirii noastre, nu este exclus ca unele mentiuni sa fi scapat.
Speriim, totui, ca omisiunile slnt minime i neesentiale.
Volumul cuprinde i unele tiri care nu privesc direct pe gcto-daci, ci se
refera fie la traci in general, fie ]a sciti sau la alte grupuri etnice care a u trait
in vecinlitatea nemijlocita a Daciei i uneori au patruns chiar pe teritoriul
acesteia. Prezenta acestor tiri in luerarea de fatli este deci justificata de faptul
ca multe realitati din lumea sud-tracica, scitica, _celticii etc. sint valabile i
pentru. geto-daci, avind tn vedere fie inrudirea, fie legli.turile strinse dintre
acetia i grupurile etnice vecine, fie interdependenta culturala i nivelul
apropiat al dezvoltarii social-economice ale tuturor populaiiilor din bazinul
carpato-dunarean. Totui, este cazul sli mentionam ca s-a procedat la o sclec ic,
tn sensul cli din aceastii categorie de tiri sau re1inut numai textele cu coninu t
mai larg, de caracter etnograficl.
Caracterul i valoarea informaiiilor antice asupra regiunilor carpato-duna-
rene diferii de la epoca la epoca. Se poate uor observa cum numarul i
valoarea lor crete pe miisurli ce trecem de la epoca arhaica i clasica la epoca
elenisticii i apoi la cea romanii. Trebuie sii iinem seama desigur de faptul ca
noi nu dispunem decit de o parte infima a operelor ce s-au scris in antichitate.
Totui, din examinarea lucrarilor ce ni s-au pastrat, ne putem da seama ca
la lnceput teritoriile nord-duniirene erau slab cunoscute i ca sfera de cuno tin1e
sa marit lnceplnd cu secolul al IV-lea te.n.,, adicii pe masura ce acele teritorii
au intrat 1n zona de interese economice i politice ale statelor din bazinul Marii
Mediterane. Acesta este i motivul pentru care 1n introducerea de fa ii
vom tmparii prezentarea iz;voarelor antice tn trei perioade: 1. izvoarele
epocilor arhaice i clasice ; 2. izvoarele epocii elenistice ; 3. izvoarele
epocii romane.
1 Pentru izvoarele scrise ale istoriei vechi a pa trioi noastre a se consulta i acad.
C. Daicoviciu, D. M. Pippidi i Gh. tefan, lzvoarale scrise, in lstoric1 Rorniriiei, Edi tura Acade-
miei R.P.R., Bucureti, 1960, p. LII-LXIII.
VI INTRODUCERE
1. Scriitorii greci din epoca arhaica i epoca clasica aveau putine cuno
tinte despre situatia geografica i etnografica a bazinului carpato-dunarean.
Referintele lor asupra acestui tin ut au un caracter intimplator i, de multe ori,
legendar. 0 cunoatere mai veridica a regiunilor din jurul Mlirii Negre incepe
de abia fn secolul al VI-lea i.e.n. ca urmare a colonizarii tlirmului acesteia de
clitre greci. Insa lucrarile primilor logografi sint in cea mai mare parte pier-
dute. De aceea opera lui Herodot ramine lucrarea de baza pentru istoria acestor
tinuturi. Valoarea tirilor lui:fl:erodote desigur inegala, dar in multe privinte
informatiile lui sint pre ioase:-xst.Ter, Dunlirea, asupra cursului careia circulau
versiuni legendare, ca aceea a viirsarii ei atit in Marea Adriaticli, cit i in
Pontul Euxin, fi gasete la Herodot cea dindi descriere mai apropiata de reali-
t.!!_te, Herodot este primul scriitor antic carene=afransmis -numele unor afluenti
ai marelui fluviu de pe teritoriul tarii noastre: Porata (Pyretos), Tiarantos,
Araros, Naparis i Ordessos ( IV, 48). ldentificarea unora prezintli incli dificul
tati (V. Parvan, Nume de rturi daco-scitice, in An. Acad. Rom., Mem. sect.
ist. , s. III,t.I), dar, chiar aa, tirile ii pastreazii o certa valoare. lnforma-
tiile ample asupra sitilor din regiunile de stepa i de silvo-stepli nord-pontice
constituie baza cunotintelor noastre asupra acestei populatii. Dar daca Herodot
este, incontestabil, eel mai important izvor pentru istoria scitilor i a altor
populatii nord-pontice, grupurile etnice din spatiul carpato-dunlirean ti stnt
mai vag cunoscute, cu exceptia agatirilor pe care istoricul grec ii situeaza
intr-un tinut prin care curgea riul Maris. Considerind cli M aris este cea mai
veche mentiune a numelui Mureului, avem motive sli situlim pe agatiri tn
podiul Transilvaniei i sli le atribuim o serie de descoperiri arheologice din
prima epoca a fierului. Mai irnportantli ni se pare informatia cli grupul agatir-
ilor prezintli multe asemanliri cu tracii, ceea ce pare a fi rezultatul convie-
tuirii lor cu populatia majoritarli hitina e (IV, 104). Indirect se confirmii
astfel existenta autohtonilor traci, in masa clirora scitii agatiri, daca ei nu
vor fi fost chiar traci, vor sftri prin a se contopi.
Cunotintele lui Herodot, remarcabile in ceea ce privete pe scitii nord-
pontici, stnt foarte neprecise i nesigure asupra teritoriilor situate la apus de
Prut. Herodot afirma de pildii (V,9) cli nimeni nu tie cine locuiete -dincolo
de Istru i adauga: se pare ca dincolo de Istru este un deert nemarginit t.
E posibil sli fie vorba de ceea ce Strabon numete pustiul getilor &. Cu mult
mai exacte i mai reale stnt tirile safe asupra etografiei Traciei dintre Dunare
i Marea Egee. Poporul eel mai numeros, dupli indieni, tracii trii.iau despartiti
in numeroase triburi. Obiceiul de . a deplinge pe eel ce se nate i de a socoti
fericit pe eel ce moare, poligamia i--obiceiul de a se ucide pe mormtntul sotului
cea mai iubita dintre sotii, tatuajul, vinzarea copiilor, libertatea acordata fetelor
i cumpararea sotiilor, tiri pe care le vom gasi i la a}ti scriitori, au fost tnre-
gistrate mai tntti de Herodot. Tot de la el afllim ca aristocraiia traia din
rlizboaie i prlizi, in mare cinste la traci (in faza democratiei militare), pe ctnd
agricultura era o ocupatie desconsiderata. Credintele religioase, ca i obiceiu-
rile de tnmormintare sint de asemenea descrise. Descop.eririle . arheologice
confirma multe din informatiile istoricului grec. Astfel, el aratli (V, 8) ca cei
boga:ti erau incinerati sau inhumati i cli se ridica pe mormtnt o movilli (tumul).
Numero i tumuli funerari descoperiii tn Tracia, printre care citlim cunoscutul
mormtnt de la Kazanllik (R. P. Bulgaria), confirma informatia lui Herodot.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI VII
Un mormint analog s-a descoperit i pe teritoriul R.P.R., la Hagi-Ghiol,
raionul Tulcea i apar1inea unui ef militar trac. Numele Cotys fiul lui
Ecbaios, plistrat in inscrip1ia de pe un vas de argint ce face parte din
tezaurul descoperit in acest mormint tumular, arata originea tracica a celui
!nmormintat acolo.
Pentru prima datli este mentionatii de istoricul grec popula1ia getica <lin tre
Balcani, Duniire i Marea Neagrli ( IV, 93). Aceastli prima inregistrare a geilor,
despre care Herodot scrie in alt loc (V, 3) ca fac parte din ncamul tracilor, dar
ca se deosebesc de acetia prin obiceiurile !or, este de cea mai mare impor-
tanta pentru kxarea in spa1iu a celor mai tndepartati stramoi cunoscuti ai
poporului roufn. Este !impede cli, in secolul al VI-lea, gctii se diferentiasera
din masa tracilor i locuiau pe un teritoriu bine precizat, uncle ii vom afla i
in veacurile urmlitoare ca populatie sedentarii de agricultori i cresca-
tori de vite.
In adeviir, veracitatea informa1iei lui Herodot se confirmii prin izvoarele
ulterioare. Astfel, Tucidide aratli cli getii faceau parte, catre sfiritul sccolului
al V-lea t.e.n., din -statul tracilor dris ;}\!J; au la uord de muntele
Haerrius, ca erau vecini cu sciiii i 1era1rar . " _. (II, 96, 1). Cinci veacuri .
mai tirziu, poetul Ovidiu ii inregistreazli ca populatie de baza a Scitiei
Minore.
In afara tirilor Jui Herodot, informatiile cu privire la geto-daci, in izvoa-
rele greceti din perioada care precede ridicarea Macedoniei la situatia de
principala putere in regiunile tracice, sint extrem de sarace. Meniionarea de
cli.tre Sofocle a unui rege al geilor, numit Charna-bon, altfel necunoscut,
nu se confirmii din nici o altii sursii. Mai semnificativa este apariiia numelor
de Daos = dacul i Geta = getul, cu care autorii comediei neo-atice ii numesc
adesea sclavii din piesele lor. Este o indica1ie asupra aprovizionarii pietii gre-
ceti cu sclavi procurati din Dacia, operatie in care coloniile greceti din Dobrogea
au jucat un rol important.
Scriitorii din perioada clasica, poeti, istorici, filozofi, au acordat o atentie
deosebitii credintelm:: religioase ale getilor. Astfel legenda despre Zamolxis,
povestitii pe larg de Herodot (IV, 94-95), a format obiectul a nuineroase alte
meniuni, mai rnult sau mai putin amanunti te. Se pare ca toate rela Uirile pornesc
de la textul lui Herodot. Credin}a in nemurire era consideratli drept principala
caracteristicli a religiei getilor. Dupii Hellanicos din Lesbos (BcxpcxpLxO:
v6Lcx} tmparta eau aceeai credin ii. i terizii i crobizii, triburi vecine i,
probabil, inrudite cu geii. Scriitorii greci, impresiona1i de a gasi la nite
barbari asemenea credinte religioase, au recurs la explica ii rationaliste,
cautindu-le originea tn filozofia greaca, mai exact in invlitiitura lui Pitagora,
cu care aveau cele mai numeroase contingente. In consecinta, s-a compus o
biografie a omului-Zamolxis - considerat mai apoi zeu - expusa mai intii
de Herodot i reprodusii. ulterior, aidoma sau cu modificari, de to i autorii
antici care s-au oprit asupra religiei geto-dacilor. Conform acestei biografii,
Zamolxis ar fi slujit ca sclav lui Pitagora de la care ar fi prins esenta filozo-
fiei sale, pentru a 0 raspindi apoi, dupa eliberarea i tntoarcerea sa acasa, printre
gei, recurgind la inelatorii menite sli-i convingli pe acetia de valabilitatea
invatiiturii. Amanuntele pe care le glisim la Hellanicos din Lesbos, cum ca
Zamolxis corespunde Jui Cronos al grecilor, nu sint de naturii si'i aduca lamuriri
VIII INTRODUCERE
in aceasta problem . eodt .. He!lanics. i-au dat ei .inii sema delipsa d
consistenta a explicat1e1 on1pn1 p1tago.r1c1ene a .credmte1 etice, aratmd ca
Zamolxis ar fi trait inaintea Im P1tagora 1, in consecmta, n-ar f1 putut imprumuta
elementele religiei sale de la acesta.
In legatura cu .creintele .i practiile religioase ale getilor, izvoaele acest!
epoci ne-au transm1s 1 alte mforma1. Astfel rodo (IV,. 94) tie ca unu.
dintre geti H numsc pe zeul lo suprm. Gebelezl,8, de1 ar f1 vorh!I de .aceea1
divinitate Zalmoxis sau Salmoxis. Oh1ceml get1lor de a trage cu sli.get1le spre
cer in timp de furtunli (Herod., IV, 94), trimiterea catre zeul suprem a
unui sol din cinci In cinci ani, practica singeroasa ce reprezinta, tn realitate,
ecouri aie sacrificiilor umane, practicate cindva, au retinut de asemenea atentia
scriitorilor antici. Platon insui ( Carmide) aduce in sprijinul conceptiei sale
idealiste conform clireia totul deriva din suflet, exemplul rezolvarii de
clitre ivatatura lui Zamolxis a problemei interdependentei dintre suflet
. basis), locuiau geti. Este cea dintfi meniiune literara asupra getilor din cimpia
i trup. pe care l-a trz; t 1a cn1toru antim . m acea . pr10a a e igia
getilor, ca fenomen pe c?r .e1iicons1dera. ca eel ma1 caractenst1c .cestu1 gr?p
tracic, ne lipsete de pos1b1htatea de a ne forma asupra dezvoltal'!-1 econom1 e
i politice a societlilii blitina lnformat1ile concrete dspre eve1m?tele dm
stinga Dunarii sint de o sarac1e exasperanta. Este ca 1 cum ter1tor1ile aflate
la stinga Dunarii ar fi fost o tera incognita. Tot.ce e scria despre geti in acea
perioada se referea la grupul dm dreapta fluVIul.':11. . mai importante, aparati prin fortificaiii, pe care au torul o numete ora
Retinem insli faptul ca in secolul al YI-lea etu se .conturasera prec1s ca un
grup etnic ce se deosebea de restul tracilor '?a1 ales dm punctul de :ved.ere al
suprastructurii religioase, fata de care green nutreau o mare adm1rat1e. In
legatura cu aceasta sa mis iotez uni mn?teism .sau. henoteism
getic. f nsa nici textele, 1 cu at1t ma1 put1 urmarirea stad1ulu1 d.e dezvoltae
social-economic!i a getilor, nu ne ingadme o asemenea concluz1e. Zamolx1s
reprezinta numai divinitatea prncipall a .unui panteon din..car fac pare i
alte divinitati de caracter htoma . Insa1 legenda retrager1 lw Z1!_molx1s n
incaperi subterane, anume pregat1te pentru a aprea oall?-emlor ca mtors dm
alta lume, este de considerat ca un element relig1os htoman.
2. Odaia cu tntinderea staptni.rii macedoniene asupra teritoriului tracic,
intreaga Peninsula Balcanica, pina la Dunare, i1:1epe .sa fi.e.atrasa in sfera ine-
reselor puterilor mediteraneene. Contactul P?lit1c 1 m1 ar cu po lanle
situate pina la i chiar di.ncol d marele fluVIu treze te 1 meresul sc:1tor1lor
pentru acele populaii 1 regium, ceea ce ar drep consecma apar1y1a unor
tiri din ce in ce mai frecvente asupra ,acelor tmutur1. Pe masura ce polisul grec
era inlocuit de monarhiile elenistice,l,in! care, alaturi de greci, traiau numeroase
alte grupuri etnice ce cltiga o.. tot mai mr ill?-l?ortan_tli eco.no i l??litic ,
se l!irgete i cimpul observatnlr..Exped1tn m1 tare m regtUillJl spat1 Pt1
cunoscute mai inainte oferli prileJul cunoateru unor populain cu obice1UP1,
organizare i mod de viaill. ce trez.ec interesul lumii elenistic; Reult9:tul acestei
largiri a orizontului este apar1p.a a numeroase memorn, lucrar1 generale
i speciale.
Geograful Strahan, acuzind de ignoranta pe cei mai mulii dintre predece-
sorii sai tn ceea ce privete geografia i etnografia regiunilor 11ituate la nord
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI IX
de Dunare (II, 1, 41), observll ca Alexandru ne-a descoperit regiunile nordice
ale Europei ptna la Istru, iar romanii locurile de dincolo de Istru, pina la fluviul
Tyras (I, 2,1). Teritoriul locuit de geto-daci 1ncepe, in adevar, sa fie mai bine
cunoscut abia de pe la jumatatea secolului al IV-lea i.e.n. ca urmare a unor
evenimente militare ce s-au petrecut pe acest teritoriu. Astfel luptele purtate
intre grupul sciiilor nomazi condus de regele Ateas i populatia batinaa
de la Dunare inregistratii de Trogus Pompeius-Iustinus sub numele de
lstriani , lupte care au atras i interventia lui Filip al Macedoniei, prilejuiesc
primele tiri asupra stadiului de organizare a acestei populatii, prohabil
o uniune de triburi, prin mentiona rea un\Ji conducator anonim: rex
Istrianorum .
e.
Cttiva ani mai ttrziu (335 t. n.), expediia condusa <le Alexandru Macedon
impotriva trihalilor ajunge ptna la Dunare. Pe malul sting al fluviului, dupa
memoriile generalului Ptolemeu, fiul lui Lagos, rezumate de Arian (Ana
munteana. Unii in'Vataii moderni au crezut ca pot explica prezenia gelilor la
acea data ln stinga fluviului printr-o deplasare a lor din dreapta Dunarii.
V. PArvan a demonstrat falsitatea acestei teze {Getica). La acea data geiii erau
sedentari, practicau agriculture., posedau herghelii de cai i erau tn masura sa
concentreze un mare numar de luptatori. Demonstratia militara a regelui
Macedoniei a durat numai o zi i s-a limitat la cucerirea i darimarea unei aezari
(7tOAc;, in sensul de oppidum) i din care macedonenii au ridicat prbi. Datele
transmise de Ptolemeu, fiul lui Lagos, ne permit tnsa sli formulam ca foarte
probabila concluzia ca, la acea data, getii din cimpia Munteniei formau o
uiliune de triburi, tn organizarea specifica etapei de descompunere a comunei
primitive, numita democra#e militarii, corespunzind nivelului dezvoltarii fortelor
de produciie din cea de-a doua epoca a fierului, cunoscut noua pe cale
arheologica. .
Aceastll concluzie este cu atit mai indreptatita cu cit numai citeva decenii
tnai tirziu, in cursul luptelor geilor de sub conducerea lui Dromichaites tmpo
triva lncercarilor de cucerire ale lui Lisimah, regele elenistic al Traciei, apare
clar din izvoarele antice ca getii erau organizai intro uniune puternica, capa
bila sli: suporte cu succes un riizhoi de aparare contra cotropitoriior.
Evenimentele din cursul acestui rlizhoi sint povestite de mai mulii autori
antici: Diodor din Sicilia, Straban, Pausania. Relatarile celor trei izvoare
diferii in unele detalii, ceea ce a provocat 'i interpretari diferite. Astfel, Diodor
faoe din Dromichaites un regeal tracilor, iar Polibiu (la Suidas), rege al odri
silor, ceea ce ar insemna ca actiunea s-ar fi desfaurat in dreapta Dunarii (XXI,
12, 1). Straban, mai hine informat, il numete rege al ge#lor (VII, 3; 8), ceea ce
ni se pare mai veridic. In adevar, din descrierea desfaurarii evenimentelor i a
caracteristicilor terenului tn care au tnaintat trupele lui Lisimah - Straban
plaseaza te!ltru} de lupta in pustiul geiilor l) ( TiilV re-r(;iv P'IJ(oc
VII, 3, 14) - reiese ca expedilia a avut loc in stinga Dunarii. In lipsa unor
tiri mai precise, istoricii moderni, urmtnd fidel pe Straban, care situeazli acel
pustiu al getilor de la Dunare la Tyras (Nistru), cred ca expeditia lui Lisimah
sa efectuat tn stepa dintre Prut i Nistru. V. Parvan a demonstrat insa ca
singurul teritoriu care corespunde descrierii izvoarelor este stepa Baraganului
 INTRODUCERE
x
(Getica, p. 61). Recent, C. Daicoviciu a sutinut a s.tpin_irea lui Dromi-
cbaites se intindea pe Arge . Argumentelor Im C. Da1cov1cm h se poate aduce
un puternic sprijin arheologic. In aevar, cimpia ?intre Olt i.Ialomita, .avin
ca axa intermediara valea Argeulm, este putermc populata m epoca f1erulm
geto-dacic. Cum era firesc,_ Baraganul, stepa situata la est de I.aloita, ve
conditii mai putin favorab1le pentru .o asemeea dez;:oltre. Tr1torm unu11
de triburi de sub Dromichaites cuprmdea ma1 ales c1mpm rod1toare 1 straba-
tutli de ape curgatoare de la vest de. I_alomita, la rasarit de acast ncei;iind
tpY)foc, loc de rfugiu al ocalmc1lor, n caz ?e mare pr1meJ dte?. 1. e
pieire a celor ce nu-1 cunosc caile. In acelat pustm s-au retras getn 1 m
anul 335 (ti; 't"cX tp'l)(oc, cum scrie Ari_:i.n), in fata }ui !-lex dru Macedo?
In acest sens pare a avea dreptate V. Parvan, propunmd 1denttf1carea acestma
cu Barliganul nostru. Localitatea Helis, centrul stapinirii lui Dromichaites,
este de cautat de asemenea la vest de lalomita, deoarece cercetarile arheologice
au dat la iveala In acest teritoriu numeroase aezari cu o cultura materiala foarte
dezvoltatii, cu surplusuri de produse i rlatii de schimb atit cu_tribu:ile .trace
sud-dunarene, cit i cu oraele grecet1 de la area Neagra. rm . mte-
mediul acestora getii primeau produse grecet1 - amfore cu vm 1 ulc1,
i
ceramica, vase alte obiecte de metal - i vindeau cereale, vite, miere,
sclavi etc.
Contactul inceput mai de mult, cu negustorii greci i cultura greacii
a exercitat o influenta creatoare asupra dezvoltarii societatii batinae, contri-
buind Ia cresterea fortelor de productie lo9ale i grabind procesul de descon:i-
punere a reltiilor_ genilice, prin adi?cirea d!viziunii so?ietatii .tribale i_ntr-_o
aristocratie gentilica, dm ce in ce _mat putermca econom1ce te, 1 masa trtb a..
In izvoarele scrise nu se reflecta, dm pacate, modul cum s-au dezvoltat relatule
comerciale dintre oraele greceti i triburile batinae care procurm7, pe <le
0 parte, materii prime i ijloace. d hrana nece_sare aceor glomerlirt urbane
i comertului lor cu sudul 1 const1tmau, totodata,, una m pttele de ?e.sfacere
a produselor. meteugareti di acle o:ae. Istor1ograf1a ant1ca a.prtVIt colo
niile grecet1 umlateral, ca pohsuri ce mteeseaza lmea greceasca conceput!l
ca o unitate ideala, fara sa tma seama ca existenta 1 dezvoltarea lor era cond1-
tionata de relatiile cu conducatorii triburilor hatin e. P!n cauza acesei
orientari, relatiile cu populatia autohtona se reflectii. msuf1c1ent in relatarile
scriitorilor antici. . lptei. o.r?elor eceti, cond1;1s.e de Callatis, impotriva lui Lisimah, ctnd Diodor
Dar chiar i asupra dezvoltii interne a oraelor pontice Histria, Tomis,
Callatis, informatiile scriitorilor antici ce ne-au parvenit sit extrem de sarace.
Aristotel este singurul autor care mentioneaza un evemment cu adev_arat
important petrecut la Histri . ( Poliia, III,,. 5, ) : trecerea la rgimul
democratiei sclavagiste. Dar met el, nte1 altt scrutor1 nu ne-au transm1s vreo
insemnare despre clasele i paturile sociale din aceste orae i raporturile
concrete dintre ele.
Legenda argonautilor, cu atitea elemente fantasice, reflect.ind, f?robabil,
amintirile primelor calatorii in Marea Neagra, ca t legenda Isul Leuce,
legata de salii.luirea lui Ahile acolo, ?cupa un l?c exagera la scr1torn e s-au
ocupat de navigalia In Pontul Euxm. In sch1mb, descr1erea. 1armulm .stin[5
al Pontului, a gurilor Dunarii cu faimoasa inula Peuce, det1e un _Joe J USt1
ficat in lucrarile antice, deoarece urmii.rea sa mformeze pe navtgator1. Despre
--
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI XI
;ealitlilil?.din. dosul perdelei d? rae greceti ce se intind de-a lungul 1armului,
mforma111Ie smt insa sarace 1 hps1te de consisten11i.
irile uprinse n oera lui sedo-Scymnos ne fac sa regretii.m pierderea
luc1:ar1lor lu1 Demetrios dm Call.at1s _dm care el s-a informat i care par a fi fost
un tzvor d mar prel_ p.entru .1s;or1a! geografia i etnografia 1armului de vest
a Pontulm. E1;1xm .. Gas1m . c1 mreg1strate toate oraele greceti fundate pe
1arul trac1c 1 get1c.l Marn !'lege, cu aanunt asupra datei intemeierii lor,
ca_ 1 asupra ppul_atulor _ Iocumd. m aprop1erea f1ecaruia dintre ele. De reiinut
tuea ca i ter1torrnl vecm cu D1onysopolis locuiau crobizi i sciti, dar i greci
ameste.ca!t (Ly8t.:; dEAA"l)Vt.:;}, adica nlisculi din casatorii mixte, tire
deosebtt de pre10asii. pentr1;1 ara?terizrea relaliilor dintre greci i localnici.
. . Daca descrt?rea Istrulm i a msulet Peuce - numitii. aa dupa multimea
pmlor care a f1 cresct acolo -:-- nu adce nimic nou fata de cele scrise mai
tnau e, in SCtmb prec_t_zarea ca. t1:1 ula Im_ Ahil _(Le,1;1ce) se aflii la patru sute de
stadu de gur.1le Dunarn d.a. pos1btht8:tea 1d.enttftcarn e1. Este de re1inut de ase-
menea men110narea carpmlor (carpi?) prmtre populatiile tracice de Ja nord
de pnare8: de. Jos, aminili i de .Ephoros!ca i aceea a agatirilor, ca locui-
tr1 at spa11?lu n_or-ont1 . Daca mormat1a este exacta, tnseamna cii agatirii
it plistrau mca md1v1duahtatea etmca In vremea lui Demetrios din Callatis
de la care a preluato Pseudo-Scymnos.
C eva date pretioase pentru _via1a. economicii ni se pastreaza la Polihiu
( Istom, IV, 38, 4). El arata ca din regmnile pontice se exportau vite i sclav:!
in.nuar f arte mae i de o calitate m.artrisitli de toti ca excelenta . Acelea1
regium pont1ce -.c?1a daca autorul nu md1ca anume tinutul de la gurile Dunarii
- procuru rec1e1 m1ere, ceara, pete siirat i primeau in schimb ulei i tot
felul de vnut .PY! 38, 5). In comeriu! cu pe te sarat, judecind dupii dirzenia
cu car h1str1enu 11. vor. apara .drepturle de pecut tn elta Dunlirii fa1a de
romam (c. Horothesta lui aertus !Jaximus), H1trrn de1mea un loc important.
_Polibm .ne-_a trasm1s 1 alte mfoma111 pre110ase asupra regiunii Pontului
Euxm. Menj1ona, prmtre alele! ecrterea fenom?n.ului formarii barei de nisip
care avea. sa inch1.a golf1;1I H1ti:e1 1 sa sufoce act1V1tatea portului. In general,
valoarea mforma1ulor Im Polibm este foarte valoroasa.
. pn loc cu totul minor. tn izvare!e antice ti ocupa colahorarea militara i
poht1ca a oraelor grecett cu tr1burile batinae. Colaborarea trebuie sii fi
fost mult mai strinsa i mai organizatii decit ne lasa sa tntrezii.rim momentul
m SlClha tnregistre.azli coah11.a aestor or e cu tracii i scilii ( XIX, 73, 1
1 u;matoarele). Rez1sent8: ero1ca 1 drmat1ca a oraului Callatis, ca i coalilia
in sm, a avut ?onsecm! 1portante 1 pentru populalia b!l.tinae. Caci lupta
acete1a impotrtva acelua1 monar a fost uurata, farli nici o indoiala, de
actIUnea oraelor grecett ale caror mterese economice erau legate de indepen-
denia localnicilor.
_ . Migralia cel1 Ior, care a atis i teritoriul triburilor geto-dace i a cauzat
s.er1oase tulburar1 in lumea tracilor, este insuficient documentata de izvoarele
hterare in ceea ce privete tinuturile norddunarene. fn adevar daca urmarile
a_cestei .:'11igra1ii pentru regiunile balcanice - intemeierea statlui de Ia Tylis
1 re!a1ule acestma cu oraele greceti i cu tracii, pina la desfiintarea lui de catre
b!l.tmai - au relinut aten!ia scriitorilor antici (de ex. Polihiu}, tn schimb
......_ _
XII INTRODUCERE
efectele ei asupra populatiilor getice din stinga Dunarii se reflecta extrem de
putin In lucrarile lor. Singurul eveniment cncret este anecdota hi Trogu.
Pompeius - Iustinus cum ca r.eg e Oroles (circa .200 i.e.n.) a pedeps1t.pe getn
sai deoarece nu luptasera cu VIteJie contra bastarmlor. Despre acetla dm urma
se tie ca erau o populatie, pobabil, germanica, locu?d in te_rito iil.e de la nord
de Carpati, care, pentru. a aJu?ge in contact. cu getn,_.trebuie sa 1_fost an tr-
nai de unul din grupur1le celt1ce, ce au ocoht Carpatn pe la no.rd 1 u coho;1t.
in Moldova ciitre Dunarea de Jos. Geograful Ptolemeu va ment10na m adevar,
in regiunea dinspre Prut i Nistru, tribul celtic al bitolaglor. B8:starD;ii au Iii.sat
i urme arheologice in Moldova, ca, de exemplu, la Po1enet1-Vaslm (vez1 R. Vulpe,
M ateriale arheologice privind istoria veche a R.P.R., vol. I, p. 213 i urm.).
In cele din urmii s-au stabilit in regiunea de la gurile Dunhii, unde s-au
mentinut mult timp sub numele de peucin.i, upii n.um.ele insulei Peuce,_ i au
dezlan\uit atacuri asupra oraelor grecet1 1 a regiumlor trace. Atacurde lor
au contribuit la decaderea Histriei, ale ciirei interese in apele deltei Dunlrii
au avut, desigur, de s?-ferit i au. obliga ap.oi P.e romani a ia miisuri de sigu-
rantii ce se vor inche1a cu cucerirea tentormlm Dobroge1.
Istoria triburilor geto-dace de la Dromichaites la Burebista este absenta
din izvoarele literare antice. Se pare ca dupa o perioada de framintari provocate
d e migratia celtilor, peri da in care au patruns in cultura getJca o srie de
elemente celtice, geto-dacu s-au refacut, pentru ca in vremea lm Bureb1sta sii
asistam la aparitia statului sclavagist incepator dac.
3. Inainte de a ne opri asupra istoriografiei epocii romane sint necesare
citeva cuvinte despre evenimentele din Peninsula Balcanica, evenimente care
au inriurit i istoa geto-dacilo.r .. 1 adevar, pli.trunde_rea romailo_r in Peninsula
Balcanicii cucer1rea Macedome1 1 transformarea e1 in provmc1e romana au
avut urmiri deosebit de importante, mai intli pentru neamurile illire i trace,
apoi i pentru geto-daci. Prezenia unei mari puteri extra-balcnice in spaiiul
tracic a rupt echilibrul de forie din aceast!I. parte a Europe1, a provocat o
regrupare a geto-dacilor direct ameniniaii i a dat loc la o serie de lupte
cr1ncene care s-au tncheiat, nu fihli. dificuhati chiar pentru formidabila putere
romana, prin cucerira i icluderea terit.oriil?r acest?r populai in sta.tul r?man.
Evenimentele dm Penmsula Balcamca i-au giis1t un ecou putermc in izvoa
rele antice. Spaiiul de la nord de Dunlre, locuit de. populatii viguroase, active
din punct de vedere militar, punind in primejdie poitia romanil?.r tn a_lcani
prin incursiunile lor de prada, incepe sa intereseze 1 el pe autoru antl< 1, eel
putin din punct de vedere etnografic. Inteesul fa} .de aeste populaiii era cu
atit mai viu cu cit ele au fost antrenate m coalip1 ant1romane, aa cum se
constata de pildii, in timpul lui 'Mitridate. In . acest sens apare justificatii
afirmati lui Strabon ca romanii au descoperit locurile de dincolo de lstru
nu ca urmare a unei preocupari 9tiiniifice, ci ca rezultat al intereselor politice
ale imperiului. Astfel, razboaiele cu Mitridate pun pe romani in situaiia de a
veni, pentru prima datl, tn contact direct cu orael greeti de pe iarmul
tracic i getic al Marii Negre, aliate cu regele Pontulm. Otile romane supun
aceste orae tn anul 71 i.e.n. (Apian). 0 inscriptie gll.sita la Callatis coniine
un fragment din tratatul de aliantl dintre aceasta i romani. In curind, tnsa,
oraele grece9ti, silite sa suporte alianta romana , se rascoala sub conducerea
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI XIII
Histriei i reui;esc sa infrtnga, in lupta din 61 te.n., pe guvernatorul C. Antonius
Hybrida. Foarte important este faptul ca histrienii au fost ajutati de hastarni
(Dio Cassius) i de geiii dobrogeni, cum pare a rezulta din informtia ca, in
28 te.n., steagul capturat de la romanii hiruiii 1n anul 61 se pastra la Genucla,
cetate a regelui get Zyraxes (Dio Cassius).
Dupa infringerea. lui Mitridate, in timp ce in Occident roma nii c.ucereau
Galia, geto-dacii reueau sa creeze in Carpati prima orga nizatie statala care,
sub conducerea lui Burebista, a devenit in cWva ani o forta exceptional de
puternica tn sud-estul Europei. Este de la sine h1teles interesul pe care I-a
trezit acest eveniment i explicabila intentia lui Cezar de a nimici primejdia
ce aparea la Dunare (cf. Apian, XVII, 13, 36).
Din fericire, istoriografia antica a consemnat evenimentele din Dacia
din aceasta perioada i ni le-a transmis prin opera lui Strabon. Lucrarea geogra-
fului Strabon este un izvor de o valoare exceptionala pentru istoria geto-dacilor,
atit prin seriozitatea informatiei, cit i prin amanuntele _de ordin etnografic i
geografic, ca i;i prin incursiunile pe care le face in is toria mai veche a popu-
laiiilor de la Dunarea de Jos. Opera reprezinta un rezumat critic 9i inteligent
al istoriografiei mai vechi, la ca re, se ad-a uga contributia personala a marel ui
geograf antic asupra dacilor din vremea sa, cu precizari extrem de pretioase intr-o
serie de probleme.
Conform relatarilor lui Strabon, geto-dacii se invecinau cu suebii, teri-
toriul locuit de ei marginindu-se la sud cu lstrul, iar la apus cu muni!i Padurii
Hercinice (VII, 1, 3; VII, 3). Ei erau de neam trac i locuiau pe ambele maluri
ale Dunarii, ca i moesii, numiti mai de mult misi, inregistraii i de Homer (VII,
3, 2). Despre "traci in general, i despre ge}i in special, Strabon arata cli ei trliia u
in poligamie, reproducind un text al comicului Menandru. Ramine neclar claca
poligamia era practicatli. de toti sau numai de aristocraie, lucru ce pare mai
probabil. Combiitind piirerea ell. termenul de abioi , folosi t de Posidoniu
pentru o categorie a misilor numiti i ctiti i capnoha}i (= evlavioi),
r s-ar datora faptului ca .acetia n-ar avea leglituri cu femei, Strahon il explica
prin religiozitatea cunoscuta a geilor, cll.reia i s-ar datora epitetul de evlavioi .
Chiar dacli argumentarea Jui Strabon nu este suficient de convinga toare, ea
arata, totui, ca. 9i in aceastii problema, ca i in altele, el a lncercat sii-i spuna
parerea.
'' Deosebit de valoroasa din punct de vedere istoric este precizarea (VII, 3,12)
ca dacii i getii formau un singur popor, cele doua denumiri referinduse numai
la aezarea lor ill spai.rl dunarean: geti - cei ce locuiau catre Pontul Euxin ;
daci -cei ce locuiau spre apus, catre Germania i izvoarele Istrului. Informatia -
Jui Strabon, confirmata indirect i;i de Criton, care i-a intit ula t lucrarea sa
Getica, dei se referea la daci, ca i de Dio Cassius, este menita a preciza tirea
mai vaga a lui lustin: Daci quoque soboles Getarum . . . . Este clar cl\ grecii
au folosit termenul de geli, deoarece ei se refereau la tribu rile . din rasaritul
tarii noastre, inclusiv cimpia Munteniei, in timp ce scriitorii de limba latina
folosesc, de preferinla, termenul de daci; interesul fiindu-le relinut de triburile
din vestul Daciei, ca unele care ajunsesera sii ocupe un loc proeminent in peri-
oada expansiunii romane la Dunare. Nu lipsete insa termenul de getae nici
la scriitorii latini, ceea ce insemneaza ca ei aveau convingerea identitatii dintre
cei doi termeni.
.. --- --
XIV INTRODUCERE
Este greu sii precizam in ce miisura grecii cunoteau triburile din vestul
Daciei. Singura mentiune a lor, in izvoarele anterioare epocii romane, este numele
de Daos, folosit ca denumire de sclav, alaturi de acela de Geta, in comedia
atica (Menandru) i la Terentiu. Discudnd provenienta sclavilor daoi, Strabon
se pronunta, pe buna dreptate, impotriva piirerii cii ei ar fi provenit din Scitia
( V II, 3, 12), pe motivul ca daii scifi a r fi trait prea departe de lumea greaca
pen tru a se fi adus de acolo sclavi.
Informatia ca prin teritoriul dacilor curge riul Marisos (probabil Maris
al lui Herod ot, Mureul de azi) ne ajutii sii. intelegem i mai precis aezarea
dacilor. Problema apar tenentei etnice a dacilor nu s-a pus pentru istoricii antici
decit in momentul cind dacii au preluat conducerea triburilor norddunarene,
observinduse in acel moment cii ei apartin u nei populatii tracice, locuind pe
ambele maluri ale Dunarii, insii mai ales la nord ul fluviului, i putind fi denu-
miti fie geti, fie daci - numiri sub care se intelege toatii. masa triburilor trace
din regiunea carpatodanubiana. Principala indicatie a identitatii dintre daci
i geti o constituie unitatea limbii: Dacii au aceeai limbii ca i getii , spune
Strabon (VII, 3, 13).
Informatiile referitoare la alte populatii ce locuiau teritoriul actual al R.P.R.
sau teritorii vecine - tirageJi (getii de la Tyras), bastarniipeucini, tribali,
besi, troglodi/i (sub troglodi/i sintem inclinati a intelege nu numele unui trib,
ci o populatie care triiia in locuinte siipate in piimint, adica in bordeie) locuind
pe teritoriul ce se intinde mai sus de Callatis , iliri, celti din vecinatatea Daciei
(scord isci i teurisci) - fac din lucrarea Jui Strabon eel mai pretios izvor
istoric asupra Daciei antice, ajuns pinii la noi.
Straban n-a neglijat nici descrierea tii.rmului Miirii Negre. In aceastii.
problemii el a folosit bogata informae anterioarii., dar a adiiugat unele preci-
ziiri importante. Asdel, despre Istros, colonie milesiana situata la 500 de stadii
de Gura Sacra , el arata ca este un orael . Termenul folosit de Strabon
dovedete ca Histria pierduse tn vremea lui August insemnii.tatea i inflorirea
de odinioara, realitate confirmata i de siipiiturile arheologice. Tomis este men-
tionat de asemenea ca un orael , spre deosebire de Callatis care continua a
fi o 7t6ALc;. Despre celelalte aeziiri greceti dintre Callatis i Byzantion, glisim
la Strabon numeroase amli.nu nte, fie cu privire la originea numelui !or - cum
este, de exemplu, etimologia cuvintului Mesembria, in componenta ciiruia el
aratii. ca intra cuvintul trac bria, insemnind ora -, fie de ordin istoric i
topografic sau la fenomene naturale.. Aflii.m, de exemplu, ca templul din Apol-
lonia ponticii. a fast prii.dat de romani i ca statuia zeului, sculptata de marele
Calamis, a fost transportatli. la Roma de M. Lucullus i aezata pe Capitoliu,
ca o parte din oraul Bizone s-a scufundat tn urma unor cutremure, i alte
tiri importante cu privire la oraele greceti de pe tarmul Miirii Negre.
Opera lui Strabon este deosebit de pretioasii pentru tirile referitoare la
evenimente istorice petrecute in decursul veacurilor pe teritoriul rii noastre.
Numele de Scitia Minorii, cu care se desemna tinutul dintre Dunarea de Jos
i mare, este explicat de geograful antic prin aezarea dincoace de Tyras i
lstru a unor populatii scitice (VII, 4, 5).
Expeditia lui Alexandru din anul 335 i.e.n., conflictul dintre Lisimah i
Dromichaites detin de asemenea un Joe important tn lucrarea lui Straban,
care aduce i unele infor matii ce nu apar in alte izvoare.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI xv
r
I De 0 valoare inestimabilii stnt tnsa informatiile privind pe dacii din vremea
lui Burebista. Fara Strabon i fli.rii cunoscutul decret al dionisoplitanilor h
onoarea lui Acornion, reconstituirea istoriei dacilor din. a?ea per10ada a.r f1
de-a dreptul imposibila. In lumina .celor douii izvoare amt1te, .f ptele dacilo,
ca i personalitatea conducalorului lor, ap!tntr- lumma u hcient. de clar:
Este !impede ca tocmai in acea epoca dacn au atm una di culmle putern
!or. Antecedentele marii arhii dacice realizatii in ympul Im Bure.lnst nu ne
sint destul de clare. Conditii interne favorabile tnburilor ce locu1au m. sud-
vestul Transilvaniei, dezvoltarea fortelor de productie, lega:a, probabil, de
metalurgia fierului care avea aci posbilitati mai m.ri, .c?. 1 d.e exloatrea
aurului, dublatii de dezvoltarea relatiilor cu. populatnle hrce celt1ce i .e
intensificarea comertului cu oraele greceti de la Adriatic.a cu roanu,
ale ciiror monede au circulat i se gli.sesc in tezare pe eritorml Dacie1,_ au
fast factorii care au favorizat dezyoltarea intr-un ritm mai accentuat a tr1bu-
rilor respective, avtnd cenrul in untii Orii iei. . .
I Este probabil sii. sc Ii alciitmt, tncii. tnamte de Bureb1s a, o unmne de
.h
r
triburi destul de inchegatii. care a constituit miezul statulu1 incepiitor dac.
I In acest sens exisia ctteva idicii. lnregistrarea unui conducli.tor cu numel de
Rubobostes (Trogus Pompeius, prologul cii.rtii a XXXI-a), pe .car C. Dico-
viciu ii considerli. anterior lui Burebista, ca i aceea a tatii.lm. Im ureb1sta,
ca predecesor al acestuia, in decretul care cinstete pe Acormon, smt fap.te
deosebit de semnificative, care ne permit, i chiar ne obliga, sa postulam. ex1s
tenta unei organizatii onterioare lui Burebista i care ia se!v1t acestu.1 ca
intrument al actiunilor sale. Calitiiti exceptionale de orgamzator! o .v1zmne
clarii a necesitatii comolidarii statului tncepii tor dac .in fruntea crma aJ unsese,
poate prin motenire, fac i Burebista o personahtate puerncli: rocedeel
folosite de el, anume exerc1tule la care supune pe luptiitor1.' d1sciplina .nece
sarli. unui stat, pe care o realizeazii cu colborarea mrelm p;e?t Decameos,
reprezentantul zeului dar i membru proemment al aristocraei ce se trans-
forma tn clasa domiriantii, se soldeazli. cu rezultate excelen.te (VII, 3 11). In
adevar, prin atari procedee Brebista ia pregiitit o bazii. mtera soh?a,. care i-
a permis sa porneascli. la marile c?cerm ce !au .facut cll:noscut m ant1ch1tate.
Cuceririle sale s-au tntins in rii.sarit pina la Olbia (cf. D.10n .Chrysosto os), tn
I
sud-est pinli. la Blcani i Marea ..Neagr unde a1;1 supus triur1le locali;iy orael
l
greceti. In vest 1 su-vst. dacn ay dstrus . r1bur1 e cel1.c, pe bn condu 1
! de Critasiros, pe teurisci 1 alte tribur1 stab1hte prmte ilm. 1 trc .(Straban,
V II, 5, 2). Rezultatul acestor actuni a f?st creare? unei mri stli.pm I (e""(&.Al)
&px), Burebista devenind pr1mul 1 eel mai . are dmtre egu tr.aci e
dincolo si de dincoace de Dunare , cum se expr1ma decretul Im Acormon dm
Dionysopolis. . . . . .
Se intelege ca cuceririle din dreapta Dnarii, chi; dacii nu atmsese.ra
.l
'r
direct posesiunile romanilor, reprezentau mauve de .ingrJ rare pentru ceti.
Crearea unei mari puteri in iinutul dunarean, comparabila c aceea m M1tri-
date, era de naturii s fie privita ca un perico de clasa domatii. dm Roa,
i cu atit mai mult cu cit incercind sa se apropie de Pompei prm rntermedml
- aceluiai Acornion din ' Dionysopoli8, Burebista manifesta tendinta de ? se
amesteca in conflictele inlerne ale statului roman. De .aceea, prepaativ.ele
lui Cezar impotriva dacilor, meniionatc de izvoarele ant1ce, apar exphcabile.
XVI JNTRODUCERE
Moartea Jui Cezar (44 i.e.n.) i, nu mult dupa aceea, a Jui Burebista insui,
ucis i el in urma unei riiscoale sau, mai degraba, a unui complot din sinul
aristocraiei, urmatii, la Roma, de alte lupte civile, iar in Dacia de dezmem-
brarea arhiei Jui Burebista, au aminat pentru mult tirtJ.p ciocnirea decisivii intl'e
daci i romani, care piirea inevitabilii.
Asupra morii marelui conduciitor al geto-dacilor, Straban ne informeaza
ca ea a fost cauzata de nite riisculaii, fara sa dea alte amanunte de natura
sli defineasca caracterul rlizvratirii 11. Probabil ca uciderea Jui Burebista a fost
opera unei conju raiii, in care rolul principal I-au avut efii unor triburi obligate
sli. suporte o dominatie impusli cu armele. In adevli.r, unirea realizata cu forla
era intempestiva i nu putuse desfiinla particularismele tribale. Moartea violentli.
a Jui Burebista a fost urmatii de dezagregarea arhiei pe care o crease el.
Dupii relatarile lui Strabon (VII, 3, 11), in deceniile urmi'itoare geto-dacii tri'iiau
impiirti i in patru, apoi tn cinci grupiiri distincte -in stinga Dunli.rii, iar in
dreapta, pe teritoriul Dobrogei de azi, in trei, fiecare cu conduciitorul sliu (Roles,
Dapys i Zyraxes, dupii cum ne informeazli Dio Cassius).
Ar fi deosebit de interesant de stabilit ce s-a tntimplat cu formatiu nea mote-
nita de Burebista de la tatal sau. lntrucit aceasta avea o vechime mai mare
i reprezentase stmburele organizatoric al arhiei Jui Burebista, considerlim cl ea
a diiinuit mai departe, consolidindu-se neintrei'upt sub o serie de conducli.tori,
a cliror ordine de succesiune nu rezulta clar din izvoare, ptnli. la Decebal 1,
Chiar in epoca dezmembrarii, dei puterea !or declzuse din pricina dezbi-
nli.rii interne i a acliunilor romane din timpul Jui August, Strabon arata
ca dacii erau tn .stare sli puna pe picior de luptll. patruzeci de mii de oameni
(VII, 3, 12). Ei continuau sli constituie un pericol pentru stapinirea romanli
la Dunli.re i o preocupare serioasli. pentru conducerea imperiului. Poelii, printre
care i Horaiiu, se lac adeseori ecoul acestor preocupll.ri. lzvoarele vorbesc
de acliuni ale unor regi, cum stnt Cotiso i Comosicus, tn zona roma na de la
sud de Dunare, aciiu ni militare sau diplomatice, care tulburau tihna clasei
dominante din Roma.
De o valoare unicli pentru aceastli. perioada este informaiia lui Horatiu
cu privire la obtea geticli. (Ode, III, 24, 11-15). Poetul vorbete de o proprie-
tate comunli asupra pli.mintului ( inmetata iugera) i de obiceiul gelilot de a
nu lucra doi ani la rind acelai ogor. Este vorba, probabil, de proprietatea
obteasca asupra solului arabil, cu hnpll.rliri periodice. Se pa re deci ell. geto-
dacii trecuserii la tipul de obte sateascli..
Crearea provinciei Moesia marca stabilirea granitei romane pe linia Dunli.rii.
Aceasta a dus la asculirea conflictului dintre daci i romani. Dacli tncearcli sli.
aciioneze, ca i in trecut, prin atacuri la sud de fluviu. Astfel L. An. Florus
( IV, 12, 18) scrie ca dacii din munli (montibus inhaerent) tree peste Dunli.rea
inghelatli i pustiesc teritoriul din apropierea fluviului. El adauga ca imparatul
( August) i-a respins pe malul celalalt, punind sii se fortifice granila i tnta
rind garnizoanele militare. Romanii, la rtndul lor, urmaresc sii. sllibeascli. puterea
de luptit a dacilor, organizind in teritoriul inamic expedilii care se soldezli
1 C. Daicoviciu, L'li:tat et la culture de.9 Daces, in Nau11ellea itudes d'hiatoire, ed.
Acad. R.P.R., Bue., 1955, p. 137, propune dupa lordanes (Dion Chrysostomos) urma toarea
ordine: Decaineor, Comosicus, Coryllus (Scorillo), Duras, Decebal.
_ _L--- -
lZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XVII
cu infringeri partiale ale dacilor i cu stramutiri de populalii intregi pe malul
drept al Dunll.rii. 0 asemenea acliune este expedilia Jui Aelius Catus in primii
ani ai erei noastre (Straban), care s-a incheia t cu stramutarea silita a cincizeci
de mii de daci pe teritoriul imperiului. Impliratul August insui inregistreaz!i
printre faptele sale memorabile infringerea i supunerea unor triburi dacice ( Res
Gestae, V, .30, 47-49). La aceste acliuni se referii i C. Suetonius Tranquillus
in biografia J ui Augustus (Dil'us Augustus, XXI, 2).
Perioada care se tntinde intre data morlii lui Augustus (anul 14 e.n.) i
refacerea statului dac sub Decebal se caracterizeazii prin consolidarea treptata
a staptnirii romane asupra teritoriilor din dreapta Dunarii, iar din partea dacilor
prin atacuri iniliate de ei sau de alte populalii, ca bastarnii i sarmalii. Aceste
actiuni aveau i un caracter de prada, dar ele urmlireau in primul rind, eel pulin
in ceea ce privete pe daci, slabirea presiunii romane, intretinind ln acela!ii timp
spiritul de rezistenlli. al populaliilor trace i ilirice de la sud de Dunare, supuse
de romani. .
Primii geli care i-au pierdut libertatea au fost cei din Scilia Minora.
Asupra conditiilor infringerii i desfiiniarii de catre M. Licinius . Crassus, in
anii 29-28 1.e.n., a organizaiilor conduse de catre Dapyx i Zyraxes nu ni se
pi'istreaza nici un izvor contemporan. 0 de1criere amaurq.ita chiar d.talllf!.tica
a acestor evenimen:te n-a llsat istoricuLOi.Q "'G,asSius, _tnsl nu cunoatem sursa
sa -de in1ormalie. Teritoriul gelilor supu\il atunci n-a fost anexat la imperiu,
ci a fost inglobat in statul clientelar al tracilor odrisi. Asupra situaiiei din acest
colt de iarli., in perioada stapinirii odrisilor, dispunem, din fericire, de un izvor
extrem de pretios: po.eziile din exil ale lui P. Ovidius. Naso ( Tristia i Ex
Ponto). Informaliile Jui Ovidiu, dei conlin unele exagerli.ri, sint cu atit mai
pretioase cu dt ele se datorese unui martor ocular. Deosebit de valoroase sint,
de exemplu, tirile Jui cu privire la etnografia acestui linut. Dill ele rezulta ca
masa populatiei sedentare l'urale o formau getii, ca i in vremea lui Herodot.
Aliituri de ei sint inregistra)i i bes.i traci, scifi, sarma;i 11!1.valitori, iar in
oraele de pe litoral grecii. Intre toli insa, geiii erau cei mai numero;;i i
+! locuia u nu numai pe teritoriul rural, ci chiar i in oraul Tomis.
Poetul a descris cu multa simpatie i cu aeceate patetice viata deosebiL
de grea a taranilor l>li.tinai. Era o. viall plina de nesig1uania, venic amenin-
lat.8. de primejdiile ce Vel;leau de dineolo de Dunare, navaliri furtunoase i cu
+I
efecte distrugli.toare ale sarmailor, gelilor nord-dunareni i bas.tarnilor, carora
;tatul' odrisilor nu le putea lace fata. Ovidiu este de 41senie:nea unicul scriitor
,
I
are inregistreazli luptele singeroase purtate In anii 12 i 15 e.n. peQtru stapi
I
I nirea cetalilor Aegyssus (Tulcea) i Troesmis (Igliia, rai1:mul Macin). Rumami
I au fost nevoili sa angajeze atunci propriile forte pentru a restahili situatia.
Mai tirziu, tn anul 46 e.n., ei au pus capli.t acestei stari de lucruri, anexind
i teritoriul Sciliei Minore i tnglobtn.du-1 tn provincia Moesia. Este qn eveniment
I
(
de o mare tnsemniitate pentru istoria poporului nostru. Teritqriul dintre
Dunarea de Jos i Marea Neagrl a dennit un puternic bastitm al imperiului
i s-a mentinut ca atare pina la inceputul secolului VII e.1\.
!. In deceniile urmatoare, puterea romani s-a consolidat de-a lungul D.u:narii,
reuind sa respingi\. at<acurile sarmailor ale dacilo.r. Guvernatorii prQv.inciei
- Moesia se ilul!treaza prin fapte de arme sau pri.n. ma1rnri m:ganizatorice despre
caFe izvoarele literare voPbesc destul. de putin. Denciena aces.tei categorii de
I
i
 XVI II INTRODUCERE

izvoare este, din f ericire, suplinitli de iz voarele epigrafice. Pe aceastli cale aflam
j IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI
XIX

de exemplu, ca legatul T. Plautius Silvanus Aelian us a executat, in timpui

domniei lui Nero, o operaiie similara aceleia a lui Aelius Catus, strlimutind
I la1 Du_nare,,
- -
1-i-T
infringeri i vic torii alternative, urma te de exiJeditiile de
fl - l .
. -ra-1an,_ _ se re ecta m ucrar1
. . cucerire
1 e ant1ce, aJ unse pina la noi,r in mod cotra-

pe teritoriul Moesiei o suti'i de mii de transdanuhiani . d1ctorru. Poetn contemporani cu Domitian cind fac simple aluzir" la e
t l d I D x ( f S'l' I . ' venunen-
Asupra luptelor din Tracia, care au dus la infringerea ultimelor rezisten e t e e e a . u.
impaatulm 1 .re c . . 1mssa1
generahlor _tah cus),
( P. .d_uc laud
Papmrus excesive
Stalms faptelor de
i in deoseb" C aV
rmeI a.le.
ale populatiei locale, istoricul P. Cornelius Tacitus ne-a Iii.sa t o descriere de o
I II D , ' , 1 r pr11n1

Historiae (I, 79 i I ll, 46, 6) glisim douli episoade din lupta pentru sti'ipi- I
. ar+y1a I) J u decm d dupa- ce Ie scr1se de Mar t.ial dacii infrinti ar r 't
for tli i un dramatism impresionant ( Annales, IV, 46-51). De asemenea, in M r ' , a er ms
J ugu . pe grmzu_ o:, iar om11a ar fi fost aclamat de Roma ca neinvinsul i>,
nirea Dunlirii. Dar atit invazio: roxolanilor din anul 69 e.n., cit i aciiunea dacilor, dac1cul 1 mvmgatorul lstrulm . Laudele exagerate aduse de acest
care, profitind de slabirea apiirarii Moesiei in cursul razboiului civil izbucnit la ) sm t msa contraz1se d e a l tc l e. In acest caz istoricul este obliaa t 8x e 1zvoare
lli E l' "' a proce deze cu
moartea lui Nero, trecuseri'i Dunlirea, luasera cu asalt taberele trupelor auxiliare mu t pecall. sle unl?ee ca el Lr.ebuie sa elimine expresiile hiperbolice
i se pregi'iteau sli fa.ca acelai lucru cu taberele legiunilor, au fost respinse i I a.le po_eltlor sa acorde pr10:1tate altor rzvoare, punind temei pe cele care infa-
linia Dunlirii a fost fortificatli din nou prin grija lui Vespasian, cliruia i se ''1' l19eaa ve.mmetele cu mat m ltii. sobrietate. Totu9i, informatiile poeti}<>r nu
datorete i infiin1area flotei moesice: classis FlaPia M oesica. pot f! ehmmate 111.bloc, unel:dm ele conlinind tiri veridice, verificahile rin
Unul din cele mai import.ante izvoare din seeolul I. e.n. este opera lui alte rzvore. Martial, de p1lda, poveste le despre solia Iui Diegis (D P. )
Pliniu eel Batrin, I fratele
D b IIm Decehal, la Domitian ( Epigrame V 3 1-6) . care r ecunoa9 tegrs '
fiee, istoriee, ca i oa adevli.rati'i
plantelor din eneiclopedie a cunotinielor
Moesia i soiurilor de petietnografice,
ce traiau ingeogra-
Marea ece a ca:ege al
dacrlor, pun
Y nd. cunun pec' pul
fratelui
' acestuia (VI,e 10,
pe
Neagri'i. Deserierea Pontului i a oraelor de pe lirmul sting al acestuia ( IV, ? 7-:-8). E.vmmcntul este povest1t -111 de D10 Cassrns, izvor care n u e favorahil
12, 76), a Istrului cu gurile i populaiiile respective ( IV, 12, 78), a cerealelor i I 11 D.qrtrn, cea ce .aratli cii nformatia est .exacta. Cind insii. poetur adau a
plantelor ce se cultivli in Tracia -griul de trei luni (XVIII, 7, 63), meiul (XVIII, ca D1grs 1-ar r exprmat sentrmentul de fericrre deoarece vedea fata z.euluf
10, 100), castravelii din Moesia, care cum magnitudine excessere, pe pones
Pocantur (XIX, 5, 65) - i a petilor din Marea Neagra (IX, 15, 49), ale cliror l - adrca a tmparatulm - pe care Decebal l-ar fi cinstit de departe este clar ca
el flos.ea un procedu. obinuit adulatorilor i ca atare amanuntul tr;buie res ins

denumiri este insa greu sli fie echivalate cu numele actuale, este de mare pre1.
Trebuie sli men1ionam in chip deosebit informaliile despre Scythae araiercs
(scilii agrieultori) din vecinatatea oraului Callatis, despre Pettcini, Basternae,
vecini cu dacii , ca i cele care privesc pe dacii din spre Tisa, care, dupa ae-
zarea iazigilor sarmaii in cimpie, au fost impini de acetia in munti i paduri,
pinli. la rtul Pathissus ( IV, 12, 80). Slipliturile arheologice ale lui M. Parducz
au dovedit ca in adevlir iazigii au gasit in momentul stabilirii lor in esul
r
ca hps1t de valoare rstor1ca. p
Statius,. la. rindul u, atriuie clementei imparatului faptul ca dacii n-au
.'> ost alungt1 dm mun11.lor. t1rea este absurda, mai ales cind 0 serie de alte
rzvoa.r, prmtre care Pliruu eel Tinar, Dio Cassius 9i allii arata ca dimpotriv"
Dom1l1an a suf it infrlngei, ca pacea a fost cumparata, ca daii ajunseser
sa trateze pe p1c10 de egahtate cu romanii i cii. numai Traian a schimhat
t caractrul rapor.tun.lo.r cu dacii (Pliniu eel Tinlir, Panegiricul, XXX, 11, 4).
. . L1psa. e 1eet11tae .se ma fsta insa n numai la adulatorii lui Domitian,

l
Tisei o populalie daca. Din aceasti'i cauza s-au iscat motive de conflicte intre
iazigi, sprijinili de romani, i daci. Pliniu tnregistreazli i faptul cli dacii se Cl 1 la scrutoru parllzam a1 opozr1e1. Nu trebute sa uitam ca de p1'ld" Pl' . I
Tinar, . a I 1 . T . a f st un1;1I, . .. .. ' .., 1n1u ce
tatuau. Caci numai aa putem interpreta tirea cli dacii ii faceau semne pe corp am1c ut . ra1an, dm scrntorncare a contribuit foarte mult
cu anumite plante pentru tnfrumuseiare (XXII, 1, 2) 9i ca ei piistreaza pina la roa_sta. reputai1 creata lm. Dom1iian. Ist.oricul ce folose te izvoarele trehuie
la a patra generatie semnele facute pe hral (VII, 11, 50). deer, sa fie ctt mar atent la mterpretarea J usta a informatiilor . El trebu' !
i Pomponius Mela este important pentru tirile pe care le da despre Pontul m+ye 1eaga J1:1st pa1?nile poht1ce, sau de alta natura, ce se asY cund tn apreci1eeresaa
Euxin - mai de mult Axeinos -( despre sarmati, traci (vinzarea fetelor la faptelor lu1 Dormi1an sau ale al tor impi'iraii. Dupa parerea noast a
ez1t au s".. ix..rgeasc.". 1rm1te I e imperr.u I m. dm
. colo de Dunll.re i de aceera ,Do
romm'fanu )
licitatie, sacrificiul femeilor pe morin1ntul soiilor) etc., ( II, 2, 16-21) 9i despre I
tnce cat sa rezolve problema relaliilor cu dacii intr-un mod onorabil pe
obiceiul tatuajului la agatiri (dupa consideraiia de care se bucurii. fiecare de
pe urma stramoilor sai ). f rmperru. Pacea tnche1ata cu Decebal era departe de a fi o pace ruinoasa -ll
Deosebit de preiioasa pentru lingvistica i botanica este lucrarea lui Dio- I deoarce pune Dci:'- tn situatie cientelard. pecebal devenea socius et arnicu Ii
scorides Pedanius tn care stnt tnregistrate numiri de plante medicinale in limha P.opuh Rom?m 1, r aceast cahtate, el pr1mea ajutoare tehnice i financiare ii
dacicii. cu echivalentul grecesc i latinesc. Cele 35 de numiri dacice, la care se dm part e 1.mpermlu1. olt1a nu .convene insa clasei dominante, deoarece dI'
vor adauga altele de catre Pseudo-Apuleius, constituie un lot important de aceasta .11 f1xase ca. ob1ectiv .cucer1rea Dac1ei, sperind sa rezolve astfel criza 1:
,I
cuvinte ce pot servi la studiul limbii dacilor. modulm d product1e sc vag1st care tncepuse. . II
Seria luptelor dintre daci i romani a fost redeschisa in timpul lui Decebal -ntre rzvorele .epo?n asupr geto-dacilor, Dion Chrysostomos, ca unul ce I:
9i Domitian. Luptele purtate tn timpul lui Domitian reprezintii. preludiul ulti- ? trait fara vo1a lm prmtr.e gei1, este vednic de amintit pentru ctteva tiri
mului act al indelungatului conflict dintre daci 9i romani. Atentia scriitorilor rmpo.rtante. Astfel el inreg1streazll. cucer1rea oraului Boristene de cii.tre gef
antici a fost din nou atrasa de problema Daciei. Evenimentele ce s-au succedat eemmen pe care ti plaseaa cu o sut cincizeci de ani tn urma, adicii. tn vreme /I
li,1 Bureb1sta. Tot el meni10neaza ex1stenia, la geti, a clasei aristocra!:ilor sub
Ii
iIi
---_J__ _ _ j
xx INTRODUCERE
numele de pilo phoroi - tire reprodusa i de Iordanes -, ca i obiceiul tatua-
jului la femeile gete. . . . . .
Din nefericire, unul din momentele hotaritoare ale istone1 Dac1e1, cucerire:i-
acesteia de catre romani este vaduvit de documentarea ampla pe care evem-
mentul 0 merita. lntimpiarea a!ii.cut c8: lucrarile .capitae ce.s-au scris .supr
acestui subiect sa nu fi ajuns pina la no1: Ne referim ma1 h:tu la me1?oule lm
Traian, intitulate, .Pro?a?il, De bello Dacico, desre care aflam nua1 dmtr-un
searbad ci tat al Im Pr1sc1anus (V I, 13), reprodus m culegerea de faia sub numele
lui Traian.
Tot aa de regretabila este piererea Geticelo; lui Criton. u_torul. a .insoi1t
pc Traia n in expeditiile sale, in cal ate de !ed1c personal, 1, JUdcm upa
puinele fragmen te piistrate in scolii, el ea. rnetrat cu un cut1_t spm de
observatie. Lui Criton ii datoram citeva tm pnv1toare la poz1i1a pilo phori-Ior
(= pile ilor), in fruntea cii.rora se . gsea Dch.al, i s_tatul <lac. Tot e ata
(Suidas, s. v. 8e:o:8otlLovCot) cre era rlul rehgie1, a1 hm .e sps al preoilIDll, in
mentinerea autor1tat11 regelm, generahzare a unm fapt mreg1strat de Straban
in legatura cu Decaineos. .
Din cauza lipsei izvoarelor conteporane!eel. ma aplu 1zvor al 1stne1
Daciei din epoca lui Decehal ramine. D10 Cassrns! 1stonc dm vrema ev ilor,
chiar iinind seama de faptul ca nu d1spunem dec1t de rezuatul 11. X1p1hnus.
. .
Dio Cassius istoric constiincios, corect, fara multa fantez1e, a ut1hzat izvoare
pe care noi 'nu le mai aem la dispoz.iii. Cu _ajuto;ul tiilor tansmis_e de el,
i8toricul are posibilitatea .sa reconsttme, m ar m lnu mri, desfaurare.a
conflictului care s-a inche1at cu cucerirea Dac1e1. Tot D10 Cassms ne-a transnus
singurul portret al lui Decebal din literatura antic.a, .Pecum i o descriere a
pod ului de la Drobeta, pe care autorul pare-se a-1 f1 v1z1tat pe clnd era guver-
nator in Panonia.
in secolele I I- I I I e.n. gen ul istoric cunoate o mare decadenta. Chiar in scrie-
rilc de alt caracter evenimentele din Dacia ocupii un loc neinsemnat. lmprejurli-
rile grele pentru imperiu de la inc.eputul doID:niei 111:i Hadrian -: rzboiul d_in
Dacia a tacurile iazigilor i roxolamlor - voP f1 inregistrate de ab1a m lucrlirile
din s:colul al IV-lea. Singurul scriitor din secolul al II-lea care meniioileazii
aceste evenimente este M. Cornelius Fronto. El atribuie insa lui Hadrian nu
numai intentia de a parlisi provinciile cucerte de T.r8:.ian, ar afirma car ::-
greit, dacli nu intentionat fals -: cli Hadria ar f1 ma01at _aceste. te_r1torn,
Dacia i regiunile pierdute de part1 . nfor1;1at1a ese cu a1t ma1 surpr1zaoare,
cu cit Fronto a trait in epoca ntom:i;ulor, cmd D_ac1 cotmua.sa !ll?art1 a 1mp_e-
riului. Daca autorul s-a refent la aJustarea tentorrnlu1 provmc1e1 damce prin
renuntarea la ocuparea efectiva a cirnp}ei Munteniei i stabilirea de catre Hadrian
a limesului Daciei pe riul Olt, el a avut 1 parte drepate. Formll:lare.a este sli
de aa natura incit se poate pune la ind01ala autent1c1tatea pasaJulu1 respect1v.
Importate,
mentelor din Daciadar in extrem
timpul de sum?r.e
domme1 lmsit tirileAurelius
Marcus lui D:i? Casius asupra eveni-
1 Commodus.
boiul cu marcomanii a avut repercusiuni i asupra situatiei din Dacia, insli din
pacate ele se rflecta pra aneic in rezumatul lui Xiphilinus. .
Invazia Im Tarbos m Dacia {LXXI, 11, 1), colomzarea unor grupur1 de
barbari (LXX II, 11, 4), apariiia a_singilor care atacl pe . ostob?ci . -povoa !->
serie de tnlburari la hotarele Dac1e1 (LXXI, 12, 1), relatule cu 1az1gn 1 permlBl
-- -" - l_ _
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI XXI
.
t unea acordata aesora de a face comer cu roxolanii prin provincia Dacia
(LXXI, 19, 2), pr1mirea, probabil in calitate de coloni , pe teritoriul provinciei
a.12 000 d.a?i liberi, in timpul domniei lui Commodus (LXX II, 3, 3), sin t prin-
t I
c1palele tm pe care le gasim la Dio Cassius.
Din opera lui Pausania ne intereseaza relatarea despre invazia costobo-
cil.or, din :vremea omniei Jui M. Aurelius, cind au ajuns pinli in Grecia, trecind
prm Moesia lnfer10r unde au provocat, cum afllim din inscriptii mi cari ale
dacilor supui i exploataii de romani. '
i
. Singura lucrare vaoroasa din _seolul al II-lea este geografia lui Claudius
? Ptolemae1;1s ..Opera erud1tii., sobrli, hps1ta de agrementele pe care le dau acestui
gen _descr1er1le sau anecdotele ce insotesc alte lucrari ale epocii, ea este foarte
p_ret1oasa pcntr gografia i et1ograia J?aciei. Lucrarea prezintii insa lipsuri
i 1 unel cohtrad1ct11. Defectele e1 provm dm faptul cii. autorul a fost un invaiat
de cabmet, care n-a cunoscut realitatile de la Dunlire decit din lucrarile prede-
cesorilor sai Agrippa, Maximos din Tir i altii. Ptolemeu ne-a transmis totui
cea mai completa listii. a trihurilor de pe teritoriul Daciei, ca i o bogata lis ta
. .
* I
I
a localitiitilor mai de seama - 7t6Aetc; - nu numai din provincia romanli, dar
i din teritoriile neocupate. Situatia triburilor corespunde evident Daclei prero-
mn.. lista oraelo_r gasim numai citeva care apa rin sigu r perioadei
stap1mr11 romane. In sch1mb numarul de localitati dacice este foarte mare. Hota-
1 rele estice ale Daciei sint puse o data la fluviui Tyras, iar altli datli la Hierasos
(Siret). ste evident ca in primul caz el vorbete de Dacia preromana, in sens
enoi:_af1c,_ir in ?ellilalt de h.otarul estic al provinciei romane. Cu toate lipsurile
.i
'
?1 df1culta_t1 e e1, opera Im Ptolemeu rlimine un izvor nepretuit pentru
1stona Dacie1.
lstoria provinciei Dacia in secolul al III-lea e. n. este lipsita de o litera
I tura contemporana. Din aceastli cauza, una din perioadele cele mai zbuciumate
ale istoriei romanitatii de la Dunarea de Jos nu poate fi reconstituitii decit cu
autorul _izvoarelor epigrafice i arheologice. Pina i retragerea stapinirii romane
t dm Dacia, u moment capital pentru soarta populaiiei daco-romane trebuie
urmaritii. de abia in izvoarele serbede ale secolelor urmiitoare. Scriitorii di secolele
II-II I, cu exceptia celor deja mentionati, dau multe informatii disparate
despre epocile mai vechi ale istoriei dacilor, despre religia geto-dacilor, despre
obiceiuri ale tracilor i scitilor, extrase din autori mai vechi. Ei nu aduc, in -I
fi esenta, nimic nou decit cite un detaliu necunoscut din alti autori. Lucrlirile lor
sint pline de eruditie. Se cunosc i se reproduc tirile gasite la predecesori, dar
nu se prou.c ni.ci o opera de mare suflu. Astfel rian interesant pentru descrie-
I re exp?1te1 lm Alexandru la uare, este folostor 1 pentru d.escrierea tlirmu-
I lm mlirn 1 a bratelor Dunlirn dm al sau Penplus. Descrierea insulei Peuce
'I contin,uii sii. rlimina fantasticli i legendarii.. La Lucian gasim tirea cl sciiii se
I impart in P_ilopori i octapodes (=cei u opt picioare, m1;1ltimea celor care poseda
Rllz- + o clirut 1 .101.
Fanta.st1cii. c8:1).de
hps1t Dupli el Zamolx1s
valoare era aceluiai
este tirea un sclavautor
dm Samos fugit
ca dacii la traci.
(getii) au
i fost d1stru 1 de Tra1an in aa mlisurii inclt. n-au rlimas decit patruzeci de oameni.
Interesant amii.nuntul lui Polyainos ca un fals dezertor cu nurnele de Seuthes
a atras pe macedonenii lui Lisimah in locuri neprielnice, din care cauzli au fost
. J . infrinti de Dromichaites, dar cifra de 100 000 de oameni cazuti prizonieri
I impreunli cu Lisimah este de domeniul fanteziei.

XXII INTRODUCEHE
Din opera lipsita de valoare a lui Claudius Galenas cu pnvire Ia cauzele
deosebirilor fizice intre diverse pop ulatii, nu retinem decit tirea, copiata de la
predecesori, despre sclavii daci i geti din comedia neo-atica.
Claudius Aclianus este interesa nt pentru detaliile asupra soiurilor de pe ti
i asupra pescuitului in Dunare (pescui tul cu boii? pe gheaa). Vorbind de traci,
el 1i califica de betivi i arata ca n u cu nosc scnsul.
Problema scrisului Ia traci se pu ne i pentru geto-daci. Informatia lui
Claudius Aelia nus, ca i a izvoarelor pe care le-a utilizat acesta, are nevoie de
corective. In adeva r, tracii nu dispuneau, dupa toate probabilitat.ile, de un
alfabet propriu, ceea ce nu insemneaza insa di nu foloseau scrisul. lnscripiia de
pe inelul de la Erzerovo ( R. P. Bulgaria) dovede te ca ei intrebuintau alfa-
betul grecesc, iar inscriptia pe piatra gasi ta in sap1i. Lu rile de la Seuthopolis
( R.P. Bulgaria) aratli ca scrierea greaca era folosi ta la curtea Jui Seuthes. Este,
prin urmare, probabil ca ari tocratia tracica i, indeosehi, preotimea sli fi
cunoscut i folosit scrisul.
in ceea ce privete pe daci, siLua ia pare a f i i mai complexa. Dio Cassius
ne informeaza cli burii au trimis Jui Traian un mesaj scris pe un burete , in
limba latinli. 0 stampila irnprimata pe un dolium descoperit in cetatea dacli de
la Grliclitea-Muncelul ui poa1-Lii. inscripia DECEBALUS PER SCORILO, tot
in caractere latine. Se poatc deduce din aceste douli exemple ca unii daci cuno-
teau scrisul cu caractere latine i chiar limba latina. !?i in acest caz este vorba
de clasa aristocratilor. Amhele tiri se refera lnsli la epoca lui Decebal cind
influenta culturala i 0litica romana asupra dacilor ajunsese la apogeu. in
epoca Jui Burebi a nu este excl us sa sc fi utiliat, ca .i la tr cii balcanic . scrierea
greceascli. Apar1tia u nor consonante grecet1 pe p1etre dm constructnle de la
Gradite ar constitui dovada cunoaterii alfabetului grec. Cezar a inregistrat
o situatie analoga la gli ( De bello Gallico, V I, XIV, 3) ara tind ca ace\)tia publicis
priPGtisque rationibus, Grciecis litteris utantur . . . . Speram ca adunarea i publicarea la u n loc a 9tirilor disparate din operele scrii-
Herodian ne informeaza ca poporul dac se ma1 numete p daos , iar
Danubis, i Danusis. La Artemidoros gasim tirea ca getii avea u sclavi care
erau tatua1i, in timp ce la traci se tatuau copiii de origine nobila, tire ce vine in
contradic1ie cu alte izvoare, care vorbesc de tatuarea f emeilor nobile i la geli,
ca i la traci. Onomasticonul Jui Poll ux vorbe te de o categorie de sclavi vin-
duti pe sare >.
Dexip este valoros pentru m:en1ionarea atacului gotilor in Tracia, in
timpul lui Decius.
C. Julius Solinus reproduce, dupa alte izvoare, de exemplu dupa Pliniu
eel Biitrin, o serie de tiri despre traci, in legliturii cu credin\a !or in nemurire,
cu sentimentele de tristete la natere i de bucurie la moarte, vtuzarea fetelor,
cumplirarea de soti de catre cele urite, betia cu seminte aruncate in foe etc. Este
o lucrare de compilatie din care retinem mai ales 9tirea ca piimintul
Moesiei fusese numit de striimoi, pe drept, ha mbarul lui Ceres 1>, din cauza
fertilitatii Jui.
La Porphyries giisim etimologia cuvintului Zalmoxis de la Zalmos = piele
de urs. Autorul men ioneaza i un al doilea sens aratind ca unii il traduc prin
blirbat strain .
Paradoxographtts Vaticanus ne tra nsmite informatia cli getii intimpina
cu lovituri de toba tunetele lui Zeus i ca ii ameninta pe zeu trligind cu arcul
.. ---- ----
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI XX III
spre ccr. Sensul acestui obicei getic, mentiona t i de Herodot, ar pu tea constitui
subiectul unei cercetliri etnografice.
Printre ultimele lucrari incluse in volumul I al culegerii noastre se gasete
9i Tabula Peutingeriana deoarece, dupa C. Daicoviciu i Eug. Manni, ea reflecta
situatia de pe la anii 251-260 e. n., data apropia ta de evenimentul cu care se
incheie o etapa importanta din istoria veche a poporului nostru, retragerea
stapinirii romane din Dacia.
La capatul acestei introd u ceri, rezulta ca isLoria Daciei preromane, ca i a
r. provinciei romane n u se poa te inlocmi numai pe baza izvoarelor narative ajunse
pina la noi. Nici unul din popoarele locuind in spa tiul carpa to-d unlirean n-a
l
avut o litcra turii proprie. Din aceasta cauza, informatiile privitoare la aceste
populaii sint, in cea mai mare masura, intimplatoare, mai abundente in momen
tele cind statele elenistice sau Imperiul roman au interese i actioneaza in 1inu-
turile respective, aproape inexistenlc pcntru celelaltc perioade. Chiar dupa
incadrarea Daciei in Imperiul roman, aceasta fiind o provincie situa ta Ia peri-
q feria celui mai vast stat creal in antichitate, referin ele asupra evenimente.lor
inter!1e lipsesc aproape cu totul din izvoarele vremii ..
lntr-o atare situa1ie, istoricii trebuie sa recurga Ia izvoarele inepuizabile
l
de caracter epigrafic i arheologic. fl; umai aces Lea din urmli ii pot ajuta sli recon-
stituie liniile 9i ritmul de dezvoltarc a societii.tii bati11a9e, viata reala in aspectele
ei m ultilaterale i cu detaliile specifice conditiilor istorice locale.
Nu vrcm sa spunem, firete, ca din cauza lipsttrilor semnalate izvoarele nara-
tive devin de prisos. Dimpotriva, u tilizate c t1 discernaw!::t i spirit critic, ele sint
foarte pretioase. Pentru a le pune insii in valoare, tirile ajunse pina la noi
l'
trebuie sa fie cunoscutc in toLali ta tea lor, analizate i comparate unele cu altele.
In al doilea rind, ele se ccr confirmate sau iuf irmate de celelalte categorii de
izvoare. Numai utilizarea tut uroisurselor existente duce la concluzii definitive.
torilor anLici va contribui la cunoaterea mai prof undli a istoriei vechi a patriei
noastre i va da prilej celor ce se in tereseazli de aceasta epoca sa descopere fapte
I noi 9i sa aduca interpretari mai juste in ceea ce prive9te evenimentele oglindite
\ de multe ori insuficien t in scrierile celor vechi.
I
I Prof. GH. TEFAN
.!l Mombru corespondent al Academiei R.P.R.
1
i
I,.
I
-----------"'"------
 \ '.

ABREVIERI

DAICOVICIU, Tran- C. Daicoviciu, La Tra11sylvanie dans l'antiquit8, Bucarest,

,I
sylvanie. 1945.
FGrHist Die Fragmente der griechischen Historiker herausgegeben ;-on
Felix Jacoby. Weidmann, Berlin i Brill, Leiden, 1923 -.
FHG Fragmenta hiatoricorum Graecorum. . . indice plenissimo instruxe-
mnt Car. et Theod. Miilleri. Vol.I-V, Firmin Didot, Paris,
1841-1870.
GGM Geographi Graeci M inores e codicibus recognoYit . . . Carolus
Miillerus. Vol. 1-Il, Firmin Didot, P ris, 1855-1861.
lstoria Romlniei. I. Comuna primitivii. Sclavagismul. Perioada
IZVOA R E
ls!. Rom.
de trecere la feudalism, Editura Academiei R.P.R., Bucure ti, 1960. P R I V I N D IS TOR IA R OM IN IE I
PATSCH, Beitrd ge C. PATSCH, Beitriige zur Viilkerkunde von Sildosteuropa.
V. Aus BOO Jahren vo1riimischer und .romisc/ie1 Geschichte S udost-
wropns. I. Teil: Bis zur Festsetzung der Romer in Transdanubien, I
Viena, 1932 ( Akademie der Wissenschaften. Philos.-hist. KL,
Sitzungsberichte . Z14. Bd., 1. Abh.).
PATSCH, Kampf C. PAT SCH, Beitriige zur Viillrerkunde van Sudostcuropa. V. 2.
Du Kampf um den Donaurattm unler Domitian und Trajan.
Viena, 1937 ( Akademie der Wissenschaf ten. Philos.-hist. Kl.,
SiLzungsherichte $, 217. Bd., 1 Abh.).
PARVA N, <Jetica V. PARVAN, Getica. 0 protoistorie a Daciei, Bucureti, 1926
( Academia Romina. Mem. seci. ist. , III, t. III, mem. 2).
PCGF Poetarum comicorum Graecorum fragmenta post Augustum Meineke
recognovit et Latine transtulit F. H. BoLhe, Firmin Didot,
Paris, 1855.
PIPPlDl, Co11tribu/ii D. M. PIPPIDI, ()011tribu/ii la istoria veche a Rorn1niei, Editura
:;> tiintifica, Bucureti, 1958.
Real-Encyclopiidie der classischeii Alterlttmswissenscha ft begriindet
RE
von A. Pauly, neue Bearbeitung von G. Wissowa, W. Kroll
u.a., Stuttg{rf1 1896 -.
RUSSU, Rel. dac. I. I. Rusau, Refigia geto-dacilor, in ,.Anuarul Iustitutului de
Studii Cla1ice''., Clu j, V (1944-1948), p. 61-139.
SCIV Sludii f i cercetari de istorie veche, Bucureti, 1950 -.
Scriptores historiae Augustae edidit Ernestus Hohl. Vol. -II.
SHA
Teubner, Leipzig, 1927.
STEIN, Leg. Moes. A. STEIN, Die Legaten van Moesien, Budapesta, 1%0 (Disser-
tationes Pannonicae, I, 11).
VULPE, Dobroud ja R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucureti, 1938
(Academia Roumaine. Connaissance de la terre et de la pensee
rouruaines. IV: La Dobroudja, p. 35-54).
 I. H E S I O D

.I
I
Originar din Cyme, situat pe tarmul egean al Asiei Mici, Hesiod a trait
!ndidactice,
Ascra din Beotia, Teogonia
intitulate probabil in
'i Msecolul
unci i al VIII-lea l.e.n. A fost in tinerete
zile.
pllstor ti a cunoscut de aproape viaia agricolll. Este autorul a doua poeme

Editia: Hesiode, Thiogonie. Les travaux et les jou.rs. Le bouclier. Texte

etabli et traduit par Paul Mazon. Les Belles Lettres, Paris, 1928.

TEOGONIA
.1
0EOI'ONIA
Nilul, Alfeul, Eridanul eel adinc,
337-339. Tethys 1 a nascut Oceanului fluviile cu valuri agitate:
I
337-339. TY)01'c; 8' '.Q J.ocv0 Il o't'c.couc; 't'exe 8we'V't'occ;,
Ne'i:A6v ,... 'Al-cpeL6v 't'e xoct 'HpL8ocvov oc0u8(v'Y)v, Strimonul, Meandrul i Istrul care curge frumos. 5
5 L't'pu6voc Moclocv8p6v -re xocl ''Ia-r pov XCJ.AAL pte0 pov.

:I
I

1 Fiicil. a lui Uranos i Geea, Tethys sa cil.slitorit, potrivit mitologiei, cu fratele ei

Oceanul 'i a dat natere tuturor riurilor din Jume. -I
II. A P K T I N 0 1 II. A R C T I N 0 S

Poet fari\ importania, despre care nu Lim in ce timp a trait. I se atribuie

douii poeme din ciclul epic homeric (Etiopia i Cucerirea llionului) , precum i
epopeea Titanomahia. De fapt elc sint opere anonime, pe care mulii scriitori
antici le citeazi\ f url\ au tor.
Ediiia : Epicorum Graecorttm Fragmenta collegit Godofredus Kinkel, vol. I.
Teubner, Leipzig, 1877, p. 32-33.

A I0 IOIII ET IOP IA

. A_mazoana Pentesilee_a, .fiica lui Ares, de neam trac, sosete in ajutorul

tro1emlor. Ea se lupta v1teJete. Dar este ucisa de catre Ahile i troienii 0
inmorminteaza. Ahile omoara pe Tersit, deoarece este certat i ocarit de acesta 6
pentru u?ir a sa fat de Penesilea. De ceea, intre ahei se isca o neinlele-
gerc, prrcmmta de uc1derea Im Ters1t. Apo1 Ahile pleaca pe mare spre Leshos
uncle aduce jertf e in cinstea lui Apolo, Artemidei i a Latonei i este purificaf
pentru omorul sau de catre Odiseu. . . 10 -
. Dpa ce Ahile .pune pe fu.ga pe t.roieni i patrunde in ora, este ucis de
Paris 1 Apolo.- in Jurul leulm se bicmge o lupta inverunata. Aias il ia i-l
duce la corabi1, in vreme ce Odiseu line piept troienilor. Apoi ei 11 inmormin-
teaza e Antilol 1:x,ru1! cadavr1l lui Ahile. Sosind Thetys 2, 1nso1ita de 15
Muze 1 de suror1le e1, 11 phnge copilul. Dupii aceea Thetys rape te de pe rug
pe fiul sau i-1 poarta 3 in insula Leuce ' Aheii, fadndu-i mormint prin ingra-
madirea pamintului, rinduiesc in cinstea lui o intrecere, iar pentru armele sale
se isca o ceartii intre Odiseu i Aias.

1 Fiul lui Nestor.

2 Ma ma lui Ahile.
3
Vezi Pindar, nota 20.
4
Vezi Arian, notele 31 i 32.
 III. l:: I M Q N I L\ H 1: 0 K E I 0 1: III. SI M0N IDE DIN CE0S

Nliscut ln anul 556 te.n. In insula Ceos, Simonide a venit la Atena, apoi a
petrecut un ii.mp in Tesalia 'i a murit in Sicilia, in anul (.68. Este unul
dintre cei mai rnari lirici greci. Din opera Jui nu ni s-au pi!.strat dectt fragmente.
Ediia: Th. Bergk-Ed. Hiller, in Poetae Lyrici Graeci, vol. Ill, Teubner,
Leipzig, 1914.

Fr. 114 (64). 'HeplYJ I'epcX.veLo:, x.o:x.ov At7to: , &'>cpeAEV "lcr't'pov Fr. 114 (64). 0, Geraneia, tmpresuratll. de neguri, stincl'l aducl'ltoare de neno-
-rliA.e x.o:! ex 1:x.u!Mruv .o:xpov opav Ti:X.vo:w. rociri, de ce n-a izbutit el sa vada 1 Istrul
eel lndepl!.rtat i Tanaisul eel lung, care _ vine de la scili?

\
I

1 Literal: de ce nu a vazut >. Aceasta epigrama funerara este inchinata unui naufra-
giat, pe care poetul il deplinge pentru c1Hatoria lui nefericita pe mare.
 IV. E K A T A I 0 IV. HECATEU

De neam nobil, Hecatcu a trait aproximativ intre a nii 550-470 i.e.n. i a

luat parte la ri\scoala ioniana impotriva per ilor. A facu t cii.liitorii lungi i a
scris opere de istorie i geografie, din care nu ne-au ri'imas decit putine
frinturi.
Ediia : FGrHist I, p. 28.

Apud STEPH. BYZ. s. vv. La STEPHANOS D IN BIZANT, sub cul'intele:

170 s. K p6uoL 0voc; 1tpOc; v6"ov &.v&ou Fr. 170 sub crobizi : Neam 1 la miazazi de Istru. Hecateu, in Europa :
De unde pamintul crobizilor. 5
"ou "lmpou. 'Excxw.:'Loc; Eu pW1tTI Fr. 171 sub trizi: Nearn 2 la rniazazi de Istru. Hecateu, in Europa.
5 t ou Kpou Lx ylj. Fr. 172 sub Orgarne : Cetate 3 linga Istru. Hecateu, in Europa.
171 s. TpL oL 0voc; ?t poc; v6"ov ''lcr"pou.
'Excx"cxfo::; EupW1tTI
1n 3, 'Opyct'fj' ?t6ALc; t?tt --ci> ''lcr--pcp. 'Excx-
"cxfo; EupW1tTI

1 Trib getic din Dobrogea.

2 Alt trib getic din IJobrogea. .
a .1'.'?.babil localitatea Argamum, de la capul Doloiman, ca re aparc i la Procopius,
De aed1f1ctts, IV, 11, 20, ( vezi !st. Rom., p. 259). Pentru si'ipi'i lurile arheologice efectuate aici
i care au <lat la ivea!r1 doar materiale tirzii, bizantine, vezi P. Nicorescu, tn J n ./Wemoria
lui Fasile Pdrvan, Bucure ti, 1934, p. 222 i urm.
 V. A I X 1A O V. E SC H IL

t
t
I
Primul mare poet tragic atenian, Eschil s-a nascut in jurul anului 525
i.e.n. i a murit pe la 456. A luat parte la luptele de la Maraton (480) i Sala-
mina (479) impotriva pe1ilor i a scris numeroase tragedii (66 de titluri cunos-
cute), din care nu ni s-au pllstrat dectt apte.
Edi\ia : Tragicorum Graecorum Fragmenla recensuit Augustus Nauck.
Editio secunda. Teubner, Leipzig, 1926.

Fr. 73. Tov "foqJ ov <p'YJalv h. -r&v '17tep opec.uv ,,
XIX."t'0tc:pt pecr60tL, XIX.L "t'WV 'Pmoc(c.uv op&-v ou-rcu
8e &!7te-v &xol-ou6&-v "t'c;'> Atax.61-<p tv
A.uot-v<p IIpo1JOet Myov-rL ni}ro.
5
Fr. 155. "fo't'poi; "t'OLIXU't'oc<; 7tocp6evoui; EeUJ:e't'ocL
't'pt<ptLV.
Fr. .198. 'AA.t-'l7t7tcXXY)<; pcu't' pei; euvooL xu6ocL.
Fr. 73 Spune cli Istrul de la hiperboreeni
i din muntii Ripei 1 coboara. Aa
zicea el, urmind pe Eschil,
care afirmase aceasta in Prometeu descdtuat. 5
Fr. 155 (din tragedia Niobe ). Fluviul Istru se lauda ca pe malurile lui cresc
asemenea fecioare 2,
Fr. 198 (din tragedia Prometeu descdtat). Scitii ce1 cu pliuni frumoase,
minclitori de brinza din lapte de iapa.

1 1n antichitate se credea ca mun\ii Ripei se af!li in nordul Europei, _ pe teritoriul

hiperboreenilor. Aceti muni legendari - a cllror localizare variazll dupll autor - par a
se fi intins, tn tradi\ia antica, in spatiul dintre Ural i Britania. ln fragmentul de fata regasim
vechile informa\ii ioniene (Hecateu) despre izvoarele Istrului, care s-ar gasi la neamurile
celtice din Britania, considerate ca popula\ii hiperboreeane. Vezi RE, IA, col. 883-'1.
Amazoanele.
 VI. II I N Ii A P 0 1 VI. P I '..'i D A R

Cel mai de seamii. poet liric al Tebei, Pindar a trliit intra anii 518 i 438
l.e.n. Crea \ia su poetic cuprinde lirica corala cu subiecte foar te varia te: imnuri,
c.in1 ece de lauda in cinstea zeilor, glorificiiri ale invingiitorilor la lntrccerile
panclenice (epinicii) etc. Nu ni s-au P'istrat declt Epiniciile, rinduite in 4 carii:
Olimpicele, Piticele, Nemeenele i Istmicele.
Ediii: Pindare, [Oeuvres]. Texte tit abli et traduit par Aime Puech,
vol. I-IV, Les Belles Lettres, Paris, 1931; Scholia vetera in Pindari
carmina recensuit A. B. Drchma nn, vol. I -III, Leipzig, 1903-1910.

0.AYMTIIONI KQN OLIMPICELE

r', 11-17 (19-29) . . . Kpcd\IC.U\I eqiE-rIX II I, 11-17 (19-29) . . . Indeplinind poruncile l

'Hpocx.:Afo 7t p o-r poci; slravechi ale Jui Heracles,
5 &-rpr::x. i; 'E!-:AocvoSlx.oci; y:Ar::qi&.pwv At- dreptul Hellanodicas 2 din E tolia 5
-rw:Ao &v p utji60r::v deasupra pleoapelor i in
jurul parului aceluia pu ne
&qi! x.6ocLcn &.:A YI y!-ocu- podoaba verdc de maslin, pe care
x.6:x. pooc x.6crov t:Aocloci;, -r&.v 7tO't'E de la izvoarele umbroase ale Istrului
''fo-r Fou &7t o crx.Loc pav 7toc- odinioara o adusese fiul 10
yav gvr::Lxr::v 'Acp L-r puwvLcf.8<Xi;, Jui Amfitrion 3 - amintire stralucitii. a
10
va<X -rwv 'O:Au7tl x&.!-:ALcr-rov &ee:Awv, intrecerilor din Olimpia -, i incluplecase prin vorhele sale norod ul
hiperboreenilor 4, slujitori ai lui Apolo.
S&wv '1'7tr::p opecuv 7tdcrrxLi; 'A7t6J..:Acu-
"O ,&r;: pOC7t0\l't'O': A6ycp'
II I, 25.-28 (45-48). Atunci i Inclemna inima 5
sa piece spre Iara istriana 6 , unde-1 primi fiica 7 Latonei, 15
r', 25-28 (45-48). Ll -r6-r' t yoc!ocv 7to pr::6r::v .&uoi; & poc zei1a cea priceputa la mlnat ul cailor ;
15 'fo-rpl1Jv vw veoc Aoc-roui; el venise din Arcadia . . .
l7t7tocr6oc &uycf."t'"f) p
Seoc-r' n.eov-r' 'ApxocSl<X . VII I, 48-49 (61-63). . . [zeulJ 8 se indrept1i spre Xan thos,
I duc1ndu-se la amazoanele cele dibace la cal1irie i spre Istru.
H', 48-49 (62-63) . .t..:....a,.v lJ'j.7tEL'(E\I X.(XL' 'A oc.-,..o,voci; EU"L7t- 1 Dupi'l lcgendii jocurile olimpice a u lost ins ti tu.ite de Heracles.

e ov
7tOUI; xocl E "fo"t'pov EAocuvcuv. Judeciitor la jocu rile olimpice.
Heracles. Cf. scolia respectivii.
4 Popula tic mitica din nordul Europei, ca re apare in multe legende din cic!ul
lui Apolo.
5 Pe Heracles care, urmil.rind cerhoaica cu cuarnele de aur - cea de-a patra mundl a
eroului -, se indrcpta spre hipe1boreeai.
Adica iinutul rle unde izvora te Du nai:ea (vezi Eshil, no ta 1, dar cf . i sculia
respeclivii).
7 .. Arten1is.
n-opt'Jtv A (= Ambrosianus C 222) : -e:v cett. 8 Apolo fiicuse o profetie privitoa re la T1acia.
 14 PINDAH
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 15
IT Y0ION I KQN
PITICE
I 200 ...-206 (361 -366) !:uv NO't'OU o' IX tJ poctc; E:n' 'A d-
IV, 200 . . .-206 (361-366). Condui de suflarea vintului Notos 9,
\IOU a't'6!J.oc 7ttn6evoL ei lO au venit la gura 11 marii neospitaliere 12
J.u6ov ev.&' &-yvov II oaeiSckwv oc; eti a- Aici au inchinat un laca9 neprihiinit
5 aocv-r' tvoc);(ou 't'e&V oc; , lui Poseidon, zeul marii.

.-
i:polviaaix 8 0p1Ji:x(cov &ytl.IX 't'IXupcuv
un1X pzev
xa.l ve6x't'La't'ov /i.Lecov oo'Lo .&t'lla.p.
In locul acela au gasit o cireada roie de tauri traci
i temelia de curind cliidita a unui altar de piatrii.

NEMEENELE
NEMEON IKQN IV, 45 . . -50 (78-81). . . Aia sare Salamina motenire de la tatii.l sau. 10
fn Pontul Euxin, Ahile locuiete intr-o stralucitoare ia
10 Ii' 45 ...-50 (78 -81) ... insula.

SCOLII LA PINDAR

La Olimpice, III, 25a. De Ia, izvoarele umbroase ale Istrului. Izvoarele

SCHOLIA IN PINDA R! CARMINA Istrului sint presupuse in inutul hiperhoreenilor 14 h. Fluviul Istru curge prin 15
inuturile multor neamuri ale Europei i ii are izvoarele in tara hiperhoreenilor.
El se numete acum Danubis. c. Poetul numete umbroase izvoarele, fie pentru
cli sint adinci, fie pentru cli slnt umhrite de vegetatia maslinilor din jurul Ior.
La Olimpice, III, 45e. II indemna inima. De aceea Heracles dorea sa ajunga 20
pe pamintul fluviului Istru in Scitia 15 unde I-a primit Artemis, cind Necesi-
tatea, careia se supunea tatal sau, tl fii.cuse a da ascultare poruncilor i solilor
lui Euristeus, spre a duce cerboaica inchinatii odinioara de catre Taigeta 16
zeitei Artemis Orthoia. 25
La Olimpice, III, 46a. 'IO"rp(ocv vv: dacli scriem cu doi vv, 'fo't'p(ocv vw
trebuie sii intelegem Scitia, unde istriana Artemis I-a primit pe Heracles. Artemis
este numita istriana, fie dupa Istru, in jurul caruia locuiesc amazoanele, care o
cinstesc mult pe zeita, fie dupa tribul scitic al taurilor 17 , care locuiesc in preajma 30
Istrului i care, de asemenea, o cinstesc pe Artemis 18. Unii citesc istriana,
inelegind in iara istriana l).
a Vint de sud.
10 Argonautii. Cf. Apollonios din Rodos, IV, 298 i urm.
11 Bosporul.
11 Marea Neagrli. - Cf. Straban, VII, 3, 6.
U Leuce, vezi Arian, notele 31 i 32.
1' Vezi nota 4.
u Aceasta este o interpretare tirzie, vezi nota 6.
1e Fiica titanului Atlas, una din Pleiade.
17 Populaie din Crimeea. Reprezentau resturi ale cimerienilor sau poate r4maite
preindoeuropene (vezi N. N. Pogrebova tn Cocmo11Hue npo6AeM c1Cu0-capMamcKou apxeoAozuu
K 1COHepeH11u11 HHcm. Hem. Mam. KyAm., MoCJClla, 1954) la care s-a pAstrat obiceiul jert-
felor umane.
18 Un cult barbar local, cu sacrificii umane, care a fost asimilat de greci cu eel al zeitei
Artemis.
 16 PINDAR IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 17

e:L'c; 't"'Y')V X.UV LOCV 0' Cvluo'c; CW,'t"O'V 7toc pwI p'Y)cre:v. 'A pLIO''t"OC pxoc; e:L'c;
(l l lnima ii indemna spre Scitia. Aristarh 19 explica astfcl: Sa mearga in plimin-
-rv yv tf.8e:iv, 57t ou i:xo-rov 'fo-rp(oc ' Ap-re:Lc; tme:8eoc-ro. 8Y)f.oi tul unde I-a primit istriana Artemis. Poetul aratli din nou sosirea la hiperboreeni,
la izvoarele Istrului, caci in chipul acesta Artemis este cinstitli indeosebi acolo
o"e'': 7t0C,.r.,LV 't"'Y')V e:L'c; ' Y7te:pl"(."). ope:ouc; e:m 't"OCt; 't"OU"1cr-r pou 1t'Y)YIX'S <l!1.(flL<I:,LV"
, I -
de clitre tribul scitic al taurilor. Unii scriu cu doi w i explicli expresia poetului 5
tx.d- yp oihwc; 't"L.i-rocL ''Ap-re:Lc; chL cf.ALO''t"IX tx.e:i &7to Tocu pwv astfel: Atunci inima 1-a indemnat pe Heracles sa se ducli in tara istriana.
Cl
6 't"OU X.UVLX.OU e:vvouc;. E
- >l ( l '
:VL OL o'1>e1: X.OCLI I"' vv ypoccp oucrL XXLI 't"OI V "rI.oyov
(J .I I I
La Nemeene, IV, 79a. in Pontul Euxin poetul cinta tot neamul egineWor,
&7te:u8uvoucrw o\.J-rw -r6-re: 8 o 8uoc; 7toc pw p'Y)cre: -rov 'Hpixx.Mix pentru ca a staruit in multe locuri. Existli o insulli in Pontul Euxin numitli 10
fosula Alba, unde se pare ca a fast transportat trupul Jui Ahile de catre Thetys 20.
t7tl. 't"V 'fo-r pLOCV yv 1t0pe:ue:cr8ocL. Unii arata i nite locuri de alergare pentru exercitiile gimnastice ale eroului.
Ad. Nern. IV, 79a. 'Ev 8'Eoe:lvcp 7te:Mye:i 7tav -ro yevoc; -r&v Jar Pindar a numit in chip metaforic insula Alba - insula cea striiluci toare,
AtyLv't"(l)V uvd, 8-rL 7tOAAWV 't"07t(l)'J U7t p e:v. fon 8 't"Lc; t7tl. 't"OU deoarece culoarea alba este stralucitoare. Ea poartli numele de Alba din pricina
10 Eo e:Lvou 7tov-rou xocf.ouev'Y) Ae:ux vcroc;, de; v 8oxe:i -ro 'AXLAAe(l)c; multimii paslirilor [bitlani], care ii fac acolo cuiburi. Caci navigatorilor le
c;woc U7tO 0hL8oc; e:-rocxe:xo(c;8ocL" xocl. 8p6ouc; -rLvocc; 8e:Lxvuoum apare alba. Alta explicatie: tarmul numit alb, din Pontul Euxin, pe care apar 15
multi bitlani, face insula sa para navigatorilor alba. Ea se mai numete i
8Loc -roc -rou p(l)oc; yuv&moc. o 8 Il(v8ix poc; cpixe:vv&.,, vcrov -rv Ae:ux. v Locul alergarii Jui Ahile 21 Ahile voia sii ia de sotie pe Ifigenia i aceasta
e:-ro:'A'Y)7t't"Lxwc; 8 cpYJcrL cpoce:wov yoc p o;o J.e:ux.6v tcr-rL. Ae:ux. 8e x.ocJ.e:i-rocL fusese adusa pentru el in Aulida, dupa ce grecii nu avusesera conditii prielnice
8Loc 't"O 7tA8oc; ":W'I twe:ocrcre:u6V't(l)V 6pve(l)V [ 't"OL t pw8LWV]. cpocvo;cx- de navigaiie spre Ilion i voiserli. s-o tnjunghie 22 pentru o bunli. plutire ; Artemis 20
15 ()LOCV yocp 't"OLIXU't"YJV o;otc; 7tAkouO"L 7toc pexe:L. &f.f.wc;. 't"V ')..e:yoev'Y)V tnsa a rli.pit-o 23 i a dus-o in Taurida, regiune a Sciiei ; iar Ahile, care o iubea,
A e:UKY\)V O,CX.'t"'Y')V e,:v 't"CJl EU'<!:,'e:Lvcp 7tOV't"cp, e:v f l 7tr.e:L""c' r't"OL e':p(l)otL' OL' CjllXLVO-
I I ..,. I a insotit-o pina tn aceasta insula numitli Alba.
e:voL tx.e:We:v -r oic; 7tAeoum 'Y)vuoucrLv oco-r v. oc \.J-r'Y) x.ocf.e:i-rcu x.ocl.
'AxLf.'Afoc; 8p6oc;, bm8 v'Y)crnuovou -rou 'AxL'Af.ewc; ... v 'lcpiye-
vm;;v &x8e:fo&v -re: 8Loc 't""V OCU't"OU 7t p6cpocO"LV de; Auf.L8oc, ye:voevY)c;
20 &7tf.o(occ; -roic; ''E'A'A'Y)crtv de; ''If.Lav et.. "fJcrocv crcpocyL&crocL u7te p e:07tAOLocc;,
xocl. 6jc; 'Ap'teL8oc; odi-r v & p7toccr&cr'Y)c; xixl. t7tl. Ti:xu pouc; -rc; Lx.u8Lcxc;
't"07t o'1 &yocyoucr"f)c; bte:8(wx:::v tpwv b 'AxLAl.e:uc;, xocl. c;uv'Y)x.o/..ou8'Y)O"e:
zpL 't"OCUT"fJc; 'tc; vh.cr ou -rc; /..e:yoevYJc; Ae:ux. c;. . ....... -.,
---- -_:

19 Celebru filolog alexandrin din secolul al II-lea l.e.n.

10 Dupii legendele posthomerice, eroul grec a fost raspliitit pentru cura jul Jui sll trlliascii
fericit pe insula Leuce, unde se c11satore te cu Ifigenia, Medeea sau Elena.
11 Conf uzie cu AxAAtc.l 8p6o, o peninsulll de la gurile Niprului, vezi Arian, nota 30.
.. Spre a indupleca pe zeita Artemis care, de suparare impotriva Jui Agamemnon,
oprise v!nturile.
2s Fiindca nu fusese de aeon!cu aceastll jertfa.

2 - c, 1414
 VII. 0 <I> 0 K A E 0 T VII. S0F 0CL E

Al doilca mare tragic grec a trait la Atena intre anii 497 i 405 1.e.n.
Sofocle a luat parte activii la via la statului, fiind i strateg intre anii lo41-439.
El a imbunatli.it tehnica tragediei, sporind numarul actorilor i al participan-
lilor la cor. Din tragediile lui s-au pastrat in tntregime apte.
Ediii: Sophocle, [Oeu11res]-Text etabli et traduit par Paul Masqueray,
vol. I-II, Les Belle Lettres, Paris, 1929-193lo ; Tragicorum Graecorum Frag-
menta recensuit Augustus Nauck. Editio secunda, Teubner, Leipzig, 1926.

O III101':E Tl'PANNOk ED IP REGE

1227 -1229. O ocL y&.p o't''&.v "fo't'pov o't'e: <l>iiO'w &.v
v(ocL xoc6ix pcil 't'v3e: 't'V O''t't"('YJV, 5Gci
6 xe:06e:L . . ,
Fr. 432. xu6LO''t't xe:tp6ixx't'pov ex3e:3ix pevoc;
Fr. 503-508. KT0AI.
Fr. 523. ''H}.te:, qnAlmtoLc; e pri;t 7t pEG LO''t'O\I Q'e/..ixc;.
Fr. 547. Ka.l X(X p\l(X(;)V"t'Ot:; oc; re:'t'&v PXEL "t'OC \IU\I.
1227- 1229. De buna seama, cred ca nici Istrul, nici Phasis-ul nu ar putea
spala, purificind-o, aceasta casli 1. At1t de multe (nelegiuiri]
ascunde ea. 6
Fr. 432. (din tragedia Oinomaos). Cu pielea capului jupuita cu par cu
tot, ca tergar, dupii chipul scitic 2
Fr. 503-508. (din tragedia :) Scitii.
Fr. 523. (din tragedia Tereu '.) 0, Soare, lumina prea cinstita de tracii
iubitori de cai !
Fr. 547. (din tragedia Triptolem'.) i Charnabon, care In timpurile de faa
domnete peste geii 6.

l
t\
1 Familia Labdacizilor, din care facea parte Edip.
J a Cf. Herodot, IV, 64.
3 Rege mitologic trac, care trece drept fiul Jui Ares.
Rege mitologic din Eleusis, care primise de la zei Demeter un car tras de doi dragoni
inaripaii, cu care cutreiera lumea semanind pret1J tindeni boabe de grlu.
a Pasajul consemneaza cea mai veche meniu ne a geiilor. Nu putem ti ins11. daca
este vorba despre triburi de la nordul sau sudul Dunarii.

2*
 VIII. E A A A N I K 0 Y VIII. I-I E L L A N I C 0 S

S-a _ nascu t la '.\Iitilene i a trr1it in prima jumr,tate a secolulni al V-lea

i.e.n., !iind ceva mai tinrir decl t Herodot. Hellanicos a od u na t mitu ri i legende,
pe ca re le-a rindui t In mai multe scrieri, fie d up<i gcnealogii, Cie dupa tinuturi
i cpoci. Gn loc deosebit, pentru istoria ti\rii noastre, il are opera sa numita
Obiceiuri barbare, In care a cules tfri despre traiul popula tiilor negrece ti. Din
tna te scrierile sale s-a u pi\st ra t <loar citeva CrintUl'i
Edi ia : FGrHist, I, p. 125-126.

KTI::EED.: E0NQN KAI noAEON iNTEMEIER I DE NEAMUR I $1 ORA$E

E!::_ 66, Athenaios X, 47. S

ellanicos in .opera lntemeieri spune ca
b:r:a .s p?'eglt tc t dm riid. cnn, scrund astfel : Ei beau here facuta din nite
radacm1, mtocma1 ca tracu care beau here pregatita din orz .

OBICEIURI BARBARE
BAPBAPIKA NOMIMA
. r. 73. PHOT. SU ID., la Zarr!olxis ( ET. M. 407, 45). Scitul fiind robul
lm P1agora :- cum n:
pv;stete Hero?ot in cart a IV-a (95)
la el m tara a dat mvaiatur1 oamemlor cu pr1v1re la nemur1rea sufletului.
inapoind u- e

Mna seas sp.unc ;a la _ge1i e.ste cinstit .Cronos i ca el poarta numele Zarnolxis 1. 10
Hella1?1cos n Obic?iur_i bm:b?e ice _c [Zamolxis] a fost un grec care a
ar?t9:t geVo m 1:rac1a r1tul 11?11rn rehg1oase. El le spunea ca nici el i nici 4

ce1 dm tovaraia Im .nu vor mur1, c1 vor avea parte de Loate bunurile. In vreme
ce spu nea. acesi? 1-a_ construit ?. ca_sa sb piimint, a_l?o.i. - disparind pe!1ea-
tepta tc dm ochu tacilor. - a . rait mlrmsa. lar getn 11 duceau dorul. In al 15
patrulea an, a repaut 1 trau credeau tot ce le spunea.
Poves.tesc u nn ca Zan_10lx1s a fost ro la Pitagora, fiul Jui :VInesarchos, din
Samas. hb.erat, a _nacoc1t aceste lucru n. Dar mi se pare ca ZamoJxis a trait
cu. mul t .mamtea Im P1tagra .. Cred in nem urire i terizii i crobizii. Ei spun ca
ce1 mort1 pleacli _la Zarnolx1s 1 ci\ se vor reintoarce. Din totdea una ei au crezut 20
ca aceste. lucrur1 slnt ade varate. Ad uc jertfe i benchetuicsc ca i cum mortul
se va remtoarce.

1 Vezi Russu, Rel. dac., p. 84 -102.

 IX. <I> E P E K Y H :E 0 A 0 H NA I0 :E IX. FE R ECIDE DIN ATEN A

A fost unul dintre primii prozatori atenieni ; in jurul anului 454 l.e.n. a
scris a lucrare, in zece car, numita Genealogii, in care lnfatia miturile privi-
toare la na terea zeilor i a familiilor nobile. Din aceasta opera plina de fantezie s-
au pastrat numai citeva frlnturi.
Ediia : FGrHist, IA, p. 102.

Fr. 174 Clem. Alex. Strom. V, 8, 44. (2). cpoccrl youv xcd '!Socv6oopocv Fr. 174. Clem. Alex. Strom., V, 8, 44; (2) Se spune ca i Idanthuras 1,
't'WV LKue&v occrtMoc, &c:; tcr-r ope: Cl>e:pe:KUO'YJ<; o :EopL oc:;, apdM regele sciiilor, dupa cum poveste te Ferecide din Syros 2, a trimis ca simbol,
lui Darius, care trecuse Istrul i ameninia cu razboi, tn loc de scrisoare, un
OLoc&V't'L 't'O\I "fo't'('O\J 7t61.e:ov &.7te:L/.ounoc 7tetJiocL cr6 o:f..ov &.v't'l oarece, o broasca, o pasare, o sageaUI. i un plug 3 (3) Toii erau incurcaii - cum 5
5 't'WV ypix&'t'w\J uv &'t'pocx. ov 6(:lvL6oc oLmov lX(:l o't'pov. (3). &7to(:l(occ:; era i firesc - in privin1a inelesului acestor simboluri ; eel mai mare general,
Orontopatas, spunea ca scitii vor preda puterea, talmacind oarecele prin locuinie,
oe odc:nic:; o!oc dxoc:; Erd 't'o6't'oLc; '0(:lOlft'07tct't'iX<; ev 6 X,t/..(o:px.oc:; fl/..e:ye:v broasca prin ape, paslirea prin aer, sageata prin arme i plugul prin 1inutul lor.
7tocpixowaeLv cx>u't'ouc:; 't''Y\JV o>cpX,"1)V, 't'tXcxL poe:voc; C>X7tlo. i;;v 't'OU
I I I -
uoc; (4) Xiphodres, tn schimb, a dat alt hileles. El a spus: Daca nu ne vom inalia 10
\ > - ( .). >
I ) I \ )
I l 't"'YJ<:;
't'CX.<:; o tx"1)cre:Li:;, CX.7to oi;; 't'OUt--IX't'pocx.ou -ra. uooc-roc, 't"ov cx.e:poc 't't X7to in vazduh ca pasarile, ori nu ne vom ascunde ca oarecii sub pamint, ori ca
broatele in apa, nu vom putea scapa de sligetile lor, caci nu sintem stiipini
O(:l\ILeoi:; Kotl cX7t0 't'OU OLG't'OU 't'ii &tAo:, &7t0 oe 't'OU &p6't'pou 't"V xci> po:v. in aceasta iara -
10 (4.) 8Lcp6op1Ji:; oe 7tcx/..tv pve:uae:v. cpo:axe:v yiip i:av <1li:;
('Vt6e:c; &.voc"Tr't'We:v &c; ue:c; )(OC't'd: 't'c; yc; &c:; o! eX't"(:lOCXOL
Kotav Uoot't'oc; ou'we:v, OU'K r.:J..V cpu' yoLe:v 't"IX' e,:Ke: (vwv tf.'>E. ,/\""Y) " 't""Y)<; yoc'f>
' ,, , ,
X.Wf>oci:; OUK e:cre:v KUf> t OL .

1 Cf. Herodot, IV, 126.

s Ferecide din Syros a trait i a scris pe la mijlocul secolului al VIlea i.e.n. Autorul
11confundll ln cazul de fa\a cu Ferecide din Atena.
a Cf. Herodot, IV, 131.
X. H P O OTOY X. HE R 0 D 0 T

Niiscu t la Halicarnas, in Asia Mica, in jurul anului t,g1, i.e.n., IIerodo t a

trait un timp in Samos, apoi la Atena, unde I-a cunoscu t de aproape pe Sofocle.
A luat parte in anul 111111 IA in temeierea coloniei Thurioi din sudul ltaliei i se
pare ca a murit chiai acolo, cam pe la anul 1125. F.xistii insi\ i a1gumente
care indcamna sii se creada cii Herodo L s-a intors tolui Ju Atena. Pentru opera
sa de istorie, el s-a pregatit multil vremc, prin cercetiiri i cii.liltorii indepii.rta tc.
A strabiltu t Asia pina la Echa tana, in Persia, i Egiptul pimi .la Elefantina ; a
cunoscu t coasta rllsilriteanil a .Mediteranei pinii la Gaza i Tir, iar cea de sud
pimi la Cirene ; in non! a ajuns pin>1 la Olbia i chiar pinil in Bosporul cime-
rian. Astfel Herodot a lost unul diutre primii istorici greci care a av u t prilejul
sa se informeze direct i ue-a transmis tiri foarte pre ioase despre tinu turile
locuite de truci i sciti, despre felul !or de lupta, precu m i despre traiul i
credintelc !or. Istoriile sale, care numi'1rii. 9 ciirti, sint rezulta tul unor cercetari
ln linse i de aceea se i intituleazii in original : 'Ia-rop(1) a7t61l L, adica E xpnnere
asupra cercetiirilor (iiwte. Dintre logografii mai vechi el a folosi t pe Hcca Leu,
Xanthos i Hellnnicos.
Editia : Herodo te, Histoires. Texle etahli ct trad"i' nar Ph.-E. Legrand,
vol. I -X + index, Les Belles Lcttres, Paris, 1932-nJtitl.

n:TOPIAI ISTOR II

II, 33. Nilul. . . pornete de la aceeai departare ca i Istrul 1. Caci fluviul

acesta din urma izvorate din tinutul cellilor, de linga oratil Pyrene 2, i
curge taind Europa prin mijlocul ei. . . Istrul sfirete prin a se varsa in mare, 5
in Pontul E,uxin - dupa ce a strabatut toata Europa -, acolo uncle sc afla
!stria, colonie a milesienilor 3.
II, 34. Istrul este cunoscu t de multi, caci curge priu tinu turi Iocuite. . .
Sinope se gasete in fa ta Iocului uncle Istrul se varsa in mare. 10
IV, 1. Dupa cucerirea Babilon ul ui 4 , insui Darius porni cu o expedi tie
impotriva scitilor 6 Cum Asia era in tr-o stare infloritoare, datorita numarului
ei mare de Iocuitori i se strinsesera acolo bogatii numeroase, Darius a clorit
1 Afirmatia este greita deoarece Nilul are o lungime de 6324 k m, pe cind Dunilrea
a1e doar 2850 km.
Herndot face o con[uzie cu mun \ii Pirinei. Aceasta localizare a izvoa rclor Dunarii
( vezi i notele 31 i 32), care cunstituie un u or progres fatii. de Hecn teu ( vezi Eshil,
nota 1), a preclomina t pina la Eratostcne, vezi RE,IA, col. 884-5.
3 Localizarea este a proximativii, deoarece ceta tea se afla cle fa p t ca m la 60 de km
distantil de bratul Sf. Gheorghe.
4 In anul 521 i.e.n. Ba bilonul, care se riisculase pentru a doua oa rii lmpotriva J ui
Darius, a fost recucerit de peiii.
5 Expeditia pare sa fi avu t Joe in anul 511 i.e.n. (cf. Ctesias, Ir. 17 ; Ps.-Scymnos,
v. 742 i Cornelius Nepos, M iltiade, III, 1).
26 I IE RO DOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMtNIEI 27

mult sa pedepseasca 6 pe sciti, fiindca ei cei dintii calcasera drepta tea ; navalisera
in Media i biruiser1i intr-o lupta pe cei care trebuia sa le tina piept. Dupa
cum am mai spus-o mai sus 7 , scitii stapinisera Asia de Sus vreme de douazeci
i opt de ani. Ca sa-i urmareasca pe cimerieni s, ei au navalit in Asia i au pus
capat domniei mezilor. lntr-adevar, inainte de venirea scitilor acetia fusesera 5
stapinii ei. Scitii au lipsit de acasa douazeci i opt de ani, i cind s-au intors
- dupa atita vreme - au dat peste un necaz tot atit de mare ca i razboiul
cu mezii, gasin d acolo o armata destul de numeroasii care li se impotrivea.
Ca ci sotiile sci tilor - intrucit barbatii !or lipsisera atita timp - au trai t cu
sclavii. 10
IV, 2. Scitii orbesc pe toti sclavii lor, pentru a-i folosi la mulsul laptelui
pe care il beau . . . Dupa ce I-au muls, ii toarna in ciubere adinci de lemn, ae-
z1ndu-i pe cei orbiti in jurul vaselor, ca sa bata laptele i sa scoata din el partea
care se ridica deasupra i pe care o pretuiesc mai mult ; iar ce ramine dedcsubt 15
e socotit mai putin bu n. Ca sa indeplineasca aceasta slujba, sciii ii orbesc pe
toti prinii de razboi 8 lntr-adevar, ei nu sint plugari, ci nomazi.
IV, 8. Aa povestesc scitii despre ei inii i despre tinuturile de la miaza-
noapte de ei. Dar grecii care locuiesc pe tarmurile Pontului Euxin iata ce
spun. . . 10
IV, 10. Iar ea 11, cind copiii pe care-i nascuse au devenit b1irb4i, i-a 20
numit pe u nul din ei Agathyrsos, pe eel nascut dupa acesta Gelonos, iar pe
eel mai tinar Scythes 19 $i aducindu- i amintc de indemnul lui Heracles, a
ldeplini t cele cerute de el. Doi dintre tineri, Agathyrsos i Gelonos - neputind
b1rm la intrecere 13 - au plecat din tara alungati de mama lor. Fiul eel mai mic 25
insa, Scythes, izbutind sa indeplineasca ce i se poruncise, ramase in tara. Din
Scythes, fiul lui Heracles, au coborit toti acei regi ai scitilor care au .urmat.
$i de la acea cupa [a lui Heracles] s-a statornicit la sciti un obicei ce dainuie inca
i in z.ilele noastre: obiceiul de a se purta la cingatoare o cupa 14. Numai atit a
savir1t pentru Scythes mama sa. Aa spun grecii a care locuiesc pe tarmurile 30
Pontului.
IV, 11. Exista i o alta tradiiie pe care o voi tnfatia mai jos i eu mii
alatur ei, intrucit este cea mai riispindita. Sciiii nomazi, care locuiau tn Asia,
8 Cu privire la caracterul expeditiei, vezi discutia la Petre Alexandrescu, Jzyoarele grecBfli
despre relragerea lui Darius din expedi1ia scilicii, in SCIV, VII (1956) , 3-4, p. 319-342.
1 Herodot, I, 106.
8 In realitate este vorba despre triburi de saci , care insa n-au nil.vii.lit pe urmele
cimerienilor. Penetratia acestora din urma in Asia Mica i luptele pe care le-au purtat
acolo incep in ultimul deceniu al secolului al VIII-lea t.e.n. i continua aproape in tot
veacul urmutor.
8 Aceastll. informatie, care apare numai la Herodot, este atit de absurda, tncit este
posibil sii lie vorba despre neintelegerea unui cuvint scit de catre istoricul grec, in spetil.
mu_lgi!. ort, cum sugeeaa. Stein n .omentariul sll.u (ed. Weidmann). Vezi lnsll. i
exphcatia propusli de P1pp1d1, Contribu/u, p. 79.
10 In legenda care urmeazil., Heracles este infatiat ca parinte al neamului scitic.
Aceasta aratA tendinta grecilor de a greciza genenlogia neamurilor barbare vecine.
11 Fiinta legendara, jumatate femeie, jumatate arpe, care a avut trei copii cu Heracles.
H Snt trei grupuri de triburi: agatirii din Transilvania (vezi mai jos nota 75),
gelonii dmtre Don i Volga i scitii propriu-zii.
13 Intrccere propusa de Heracles pentru alegerea celui mai vrednic.
14 Este adevAr.at ca In reprezentarile plasticc apar cupe, dar nu la briu, ci in mlna.
15 Cl. Diodor, II, 43.
28 llER<.111( T IZYOARE PRIVIND ISTORfA nmrlNIEI 29

copleiti de catre masageti 16, au plecat trecind peste riul Araxes 11 in Cimeria 1s
- tara in care traiesc in zilele noas lre sci tii se zice ca in vechime era a cime-
rienilor - ; iar cimerienii, la sosirea scitilor, dindu- i seama ca otire m ulta
ii ataca, tin ura sfat. Parerile lor se impartira - era u doua pareri sustinute
cu tarie - cea a regilor 19 fiind mai bu na. Multimea era de parere ca a r fi fost 5
mai potrivit ca ei sa piece, decit sa rumina in tara i sa <lea piept cu vraj mai
mnnero i, pe ci t.a vreme regii ccreau sa se porneasca o ba talie inverunat5. cu
navalitorii, ca sa fie aparata nea tirnarea ta rii. Dar nici multimea Ill! dorea Sa
asculte de regi i nici regii nu au dorit sa dea ascult.are mul imii. Atunci mul timea
hotari sa plece, lasind f ara lupta tara in miinilc celor care navaleau. lar regii 10
au luat hotarirea sa moara in tara lor luptind, decit sa fuga impreu na cu mul-
timea. Se gindeau de dte bunatatiavusesera parte pina atunci i cite nenorociri
ii ateapta - f ara doar i poate - daca ii vor parasi patria. Cum s-au hotarit
la acestea, ei [regii], s-au impartit in douu tabere, dcopotriva de mari i au incepu t
sa se hata unii cu altii. Pe toti acetia, care i-a u <lat moartea u n ul altuia, 15
poporul cimerienilor i-a inmormintat Hnga fluviul Tyras - se poate Inca vedea
mormintul.lor ; i dupa ce i-au ingropat, cimerienii au ieit din \ara 20 Iar scitii,
cind au sosit, au pus stapinire pe o tara pustie.
IV, 17. Dupa t1rgul horisteni,ilor primii locuitori slut calipizii, 21 care sint
scito-greci, iar deasupra lor un alt neam, numit alazoni 22. 2. Acetia i calipizii 20
se comporta in toate ca scitii, grlul lnsa ei ii seamana i maninca, ca
i ceapa, usturoiul, lintea i meiul. 3. Deasupra alazonilor locuiesc scitii
plugari 22 bi.
! '1, 33. Despre [hiperboreeni] 23 spun delienii cu mult cele mai mulle 25
lucruri : ei povestesc cum ca ni te ofra nde, in faurate in paie de griu, ajung
de la hiperboreeni la sciti, iar de la sciti sin l duse mai depar te - purtate din
vecin in vecin - la toate nea murilc, cit mai spre apus, pina la Adriatica 24.
De aici of randele sint trecute spre miazazi i le primesc mai intii grecii din
Dodona. De la acetia coboara, apoi, pina la Golf ul Maliac, de unde tree in 30
Eubeea, fiind trimise din ora in ora pinii la Carystos - f ara sa mai ajunga
la Andros, caci locuitorii din Carystos le poarta la Tenos, ia r tenienii la Delos . . .
Dar cu m delegatii lor nu se mai in torcea u la ei in tara, hiperboreenii au fost 35

16
Ei lac pa r te, ca i scitii, din grupul de not'd al ra mu rii irnniene a indo-eu ropenilor.
17 De irlentifical: mai probabil cu Volga i nl'erioa rii.
lB Cup1indea aproximaliv regiunile de la nordul Miirii Negre, dintre Don i Du ll>t re.
19 Es te probabi\ vo1ba clespre pit t.n r aristocrn tica, sau clespre o reproclucere de r.f1tre
m1lor a impa r tirii sciti\01 in reguli ;, nom u.i i sciii agriculto1i . Vezi no ta 52 bis.
20 Du pa Parvan (Getica, p. 2 i 727), Rostov\ev ( Iranians and Greeks in South R""in
Oxfol'd, 1922, p. 35) i D. Berciu (/.vi. Rom., p. 142), se pal'e cii cimetienii a u tl'ecu t pe I
nui, pe clnd alti savan \i con testfi lurrul acesta (cf. Strabon, I, 3, 21 i Ps.-Scymno;, ,-, 772) .
21 Ila formr1 pentru <' carpizi , er. Ephn ros, fl'. 15.
2o Probabil tn t trn neam de Ol'igine t racica, vezi R E, I, col. 1299.
32 bis Probabil triburile din Podolia. Vezi uota 52 bis.
23 Popula \ie legenda1-il HP<:1111oscu t<i. In acest pasaj a u torul se referit la /.ti bu rile
cal'e locuiau in va\ea cursului superior al flu viului Boristene.
u Pent ru al t ilinera r al o trandclot', c L Pausania, I, 31, 2. E posibil cu povcst.ea
acasta sa relec t unele legiHlll'i cconomice. ln t te .regiunile noastre i Aclria tica , pl'ecu m i
ex1stenta umu sclumb de m;irl u rt ce vcneau de la not sa u treceau pe la not. Desp re comcitul
din aceste pihli, in p1ima epocit a fieru!ui, \'ezi Eca terina Dunareanu-Vulpe iu EpliPmeris
Dacoromana ;, III (1925), p. 58 -108.
 80 llERODOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 31

&.7tocr"t'eAAOV"t'OCc; Tj &7toOexe:crElocL, oiJ't'w O cpep OV't'tX.c; le; 't'oOc; Oll pouc; foarte necajii, g!ndinduse ca li sar putea intimpla ca niciodata delegaii lor
"t'OC\ : <t e>:va"'e:a"e':e:Ivoc e>:v rtu pw
-
v XtX."/>\tXI ."fi 't'OL-crt 7tA">"t)O'L O;(WI pOL<n e>:rtLcrxY)rt- J
sa nu se intoarca. De aceea au dus ofrandele - invelite in paie de griu - pina
poc\
"t'e:Lv xe:l.e:oov't'tX.c:; rt porterte:Lv cr cpfo &rto twu't'&v le; &J..J...o Elvoc;. la hotare i leau incredinat vecinilor cu rugamintea fierbinte sa le trimita
tX.7tLxe:e:cr etX.L > mai departe, la alt neam. i aceste daruri, trimise astfel mai departe, ajungeau
xocL ":'OW't'Ot e:v O U't'W 7t pom:rtoe:vtX.
\ fl I ' I
\
1-e:youcrL e:c:; I
- dupa cum se spune -la Delos 201. In ce ma privete, tiu urmatorul obicei, 5
5 Li AOV . or8cc Oe cc1hoc:; 't'OU't"OLCH -roi:cn ipoi:<n -r6oe 7tOLe:ue:vov care seamana foarte mult cu aceste ceremonii : femeile din Tracia i din Peonia,
rtpocrcpe:pf:.c:;, 't'OCc:; 0p'Y) LO"crocc; x.xl. 't'tXc:; Il.xL OVLOl)(c; yuvtX.i:xtX.c:;, lrte:ocv euwcrL cind j ertfesc zeiiei Artemis-Regina 25, indeplinesc ritualul folosind totdeauna
T?j 'Ap-reLoL -r?i Bccm/...d"fl, oux &vo:u rtu p&v x0tM'Y)c; lxoocrccc; -r<X. lp&. paie de gdu.
Iv, 46 'O oe': II o'v-roc; o' E u''c!,:e:woc;, e':rt 'ov e':cr-r p0t-re:u'e:'t'o o uA0t pe:L-oc:;, IV, 46. Linga Pontul Euxin, catre care i-a indreptat Darius expediia
sa, locuiesc, in afara de scii, cele mai inapoiate neamuri din cite exista in vreo 10
xw pewv 7toccrewv rtoc peze:-rccL w 't'OU LXUElLxou eve:Ot &0t6Ecr't'l)('t'I)(" iara. Caci dintre neamurile de dincoace de Pont nu putem aminti pe nici unul
10 Oll't'e: y<X. p Elvoc:; 't'WV l'f't'oc:; 't'OU Il 6v-rou oooE:v x.oe:v rt po0tAea61)( L care sa i dat dovada de intelepciune i nu cunoatem pe nici un invatat, cu
aocplY)c:; 7tE pL o(he: &vop(X A6yLov olo(Xe:v ye:v6e:vov, mf pe: -rou Lxu- excepia neamului scit i a lui Anacharsis 26 Neamul scit, intre toate neamurile
ElLxou 6ve:oc:; X(Xl. 'AvtX.X,cX pcnoc;. -rcj) oE: Lxu6Lx(j) yeve:'C v ev 't'O eyLcr't'OV 't'WV pe care le cunoatem, a descoperit, cu nespus de multa cumintenie, eel mai
- >
C(V e
pw7t'l'J LWV 7t p'Y)y0t't'CUV crocpW't'l)('t'(X 7t0tV't'WV 't:'
I t ...,
e:c,e:U pYj't'OtL 't'WV "/)etc:;
I I I I ..., insemnat lucru pentru viaa bine orinduita a oamenilor. Celelalte descoperiri 15
>I<;- \ L l!" \ "> > I <;-I I l( I '1 ' pe care le-au facut scitii nu le admir. Datorita acestui Jucru foarte insemnat,
L oe:v, 't'C( e:V'C'OL fJ../\/ \IX OlJX or;yl)((XL. 't'O oe: e:yLO"t'OV O U't'Ctl crcpL Otve:u- aflat de ei, nici un navalitor nu le scapa, iar cind nu vor sa mai fie gasiti, este
15 p'Y)'t'OtL o"ocr-re: 0'trtocpuye:L-v -re YJ"0'E'v0t E ':7tE:"/\'86v-r0t e,:m' crcpe:tX.c;, YJ Rt- I cu neputinia ca vreun om sa dea de ei. Caci sciii nu au nici cetati, nici ziduri
'ou/...o-
evouc:;
1 J.
't'e:
I
le:u pe:ElI
v0tL xoc-r0tAtX.
>
e:i:v
I
ot6v
'" > "> \
-re: dvtX.L
I
-ro'l:crL
> I
yocp 't'e: J
intarite ; ci toti ii due casele cu ei i sint arcai calari, traind nu din agricultura,
fJ..O''t'E:C( 'Y)'t"E: 't'E:LXE:Ot .:S:,:i E :X't'Lcre:v0t, Ot/\/\Ot cpe:pe: OLXOL e:ov-re:c:; 7tl)(V't'e:c; ci de pe urma dobitoacelor ce le au. lar locuintele !or sint in carute. i atunci
,,E:WO'L 'L7t7tO't'Oc1,:6't'C(L, )s"W ' -O\l't'e:c; fLY'J C'(7t '.x, po-.pou Ot/\/\ X't'Y)VLe:Wv, O LXY,)- I .. . . . ..
cum sa nu fie de nebiruit aceti oameni i cum sa te poi apropia de dinii? 20
omo '

IV, 47. Au nascocit acest mijloc de viata pentru ca pamintul le este

oc-roc Te : crept r i e> :m\ )s"e' :uyeL:cuv, xw-c; ou> x a"'v e':1Y)aocv ou'>-rot 0:0t;< o 't'e:
' I :}

,
>I
prielnic, iar riurile le vin intrajutor. La ei pamintul este o cimpie, acoperita
?O x0tl. &rtopoL rt pocrlaye:Lv ; cu pauni i bine udata, iar cursurile de apli care o strabat sint aproape tot atit
IV, 47. E;e:u p"t)'t'O'.L oe crcpL 't'IZU't'C( 't'c; -re: y-Yjc:; looo c:; lm't'"l)Otl)c:; de multe ca i canalurile din Egipt. Voi pomeni doar pe cele care se bucura de 25
xocl. -r&v rto't'tX.&v t6v't'wv crept cru&zwv 'Y) -re: yocp y-tj loucr0t 7te:otocc:; renume i pe cele navigabile, d aca un corabier patrunde in ele de pe mare:
lstrul eel cu cinci guri 27 , apoi Tyras, Hypanis, Boristene. . . lat!!. amanunte
0ti5't'YJ 7tOLWOYJc:; -re: xod e:lSuop6c; fon, 7tO't'0toL 't'e: oi' 0tO-r c:; pfoucrt oo in legaturii cu felul in care curg.
7tOAACj) -re:cp & pLElov lMcrcrove:c; -r&v EV AlyUrt't'<p Otcu puzwv. 8crot oe IV, 48. Istrul, care este eel mai mare dintre toate fluviile pe care le cunoa
,
20 ovooccr't'OL -re: E:LO'L OCU't'WV XIXL 7t pOC>7t/\W't'O OC7t0
, , , , - , ... 1 , , l)(j\l)(Q'C>Yjc:;, 't'OU't'ouc:; e ... , , tern, curge mereu cu acelai debit, vara i iarna. E eel dintii fluviu din Scitia 80
ovotX.ve:w. cr-r poc:; e:v 7tEV't'IXO''t'Ooc:;, e-roc oe: upY)c:; -re: xocL' ''"'V.i'7tocvLc:;
' ''I I ' T ' I \ ' venind dinspre apus ; el ajunge fluviul eel mai mare, deoarece primete apele
Xl)(L Bo pucrElEvYjc:; . . .. pfoucrt oe otoe: Xl)('t'OC -.&oe:. . mai multor altor riuri. Printre acelea care 11 fac sa fie mare sint cinci mari
IV, 48. ''fo-r p oc:; E:v twv eytcrToc:; 7to-rocwv 7t&v-rwv -r&v e:ic:; cursuri de apii care curg prin Sci1ia ; unul numit de scii Porata, iar de eleni
, ,,
LaE: J, LO'Oc:; OC LE:L O(U't'Oc:; E
1
\
pe:e:L XOCL()Le:peoc:; XOCL\ ze:Lw...,voc:;, 7t pW....'t'Oc:;
' \
. ..,
' ' I \
Pyretos, apoie Tiarantos,
aceste riuri Araros, Naparis
mare i, curgind i Ordessos
el spre riisiirit, 28. Ce! dintii amintit dintre 35
ii unete apele cu ale Istrului.
:WU't'ci>
30 o 't'O &7t'crrtZ p"l)c; 't'WV EV -r?i LxuElix7), pewv XCC't'OC 't'OL6voe yLcr't'oc:; Al doilea, caruia i se spune Tiarantos, curge mai spre apus, fiind i mai mic.
yeyove, 7tO't'ocwv XtX.1. &t./...w le:; IXO't'OV hoto6 J't'WV. dcrl. oe orne ol 1
J 1 Araros, Naparis i Ordessos curg intre aceste doua riuri 29 , varsinduse i ele
eytX.v OCU't'O'\I 7tOLe:uv't'e:c:;, OLOC ev ye -r!/jc:; Lxu0tKYjc:; zw p'ljc:; 7tE J't'e: E:v 1 in Istru. Acestea sint riurile care izvorasc din Scitia i care isporesc apele.
e:y&/...oL pfov-re:c:;, -r6v -.e: LxuEl(XL TI 6 po:-riX xo:/...foucrt, ''El.A"l)Ve:c:; ot Riul Maris izvora te in lara agatirilor i se varsii i el in Istru. 40
II u pe:-rov, xa:L ot/\/\Oc; TLtX. pocv-roc; xa:L ''A pcx.poc:; 't'e: xcct N tXI .7toc ptc:; xoc
I \ ,, . . . .. I \ I I I
14 bis Un indiciu ca grecii importau de mult (sec. VI sau chiar VII i.e.n.) g:rine din
85 'Op3"1Jcrcr6c;. 6 ev rt p&-roc:; t.e:x6dc; -rwv rto-roc&v eyocc; x.(Xl. rt poc:; w bazinul pontic.
pewv avccxotvou-ra:t 't'cj) "fo't'pcp 't'O iJow p, oe:lm:poc:; /...e:xEldc; o oe u Zeita traca Bendis.
u Seit de neam regal, despre care tradiia pretinde c11 a studiat filozofia la Atena,
T LtIX.pCCV't'oc; rt po\c; e:crrteI:pfjc; 't'E: fLO-.C../\../.\0\1 X.CCL' ...1\.IXC>O'WV, 0 o<:e-': O<:-"I1) "A pCCIJ 6 c:; 't'S: pe vremea lui Solon, i ca a uimit pe greci prin intelepciunea i comportarea sa.
X<XL\ 0 N CIC7toc ptc; )(.l)(L0'O po""'l)O'O'oc:; OLOC e:crou "t"OU't'W'J LOV't'E:c:; EO'jRJl)(,./.\./.\.O
I . I
UQ'L , I '
s1 Pentru riurile
18 Adica, problema
de la gurilor
nord deDuniirii in antichitate, vezi Pliniu eel Batrin, nota '18.
Dunifre.
e':c:;, 't'O,'IJ "I, cr-r pov.
, 'A
OU"'t'OL e:'"Y ()(\)MLye:ve:
, e:c; XU, LX.OL
e, ., 7t0TCY.OL e
, crurt/\ Y_j ,,UOUO'L ' "' e ' , ... e 19 In realitate cele trei riuri, indiferent care ar fi ele, curg dupa Prut i Siret. Avem
de-a face cu una din numeroasele greeli ale Jui Hcrodot, datora te informa\iilor insuficiente
40 ocu-rov, e:x. oe yoc u pe>W'J (X pLc:; rco-rtX.oc:; pewv cruLcrye-r.xt -rep 1cr-r p( . despre regiunile noastre din interiorul continentului.
 32 11ELWDOT IZVOARE PRlVl:"ID ISTORIA HOM I N!El 33

IV, 49. 'Ex OE -r ou Arou TWV xopu tpE(t)v -r pe:Lc; &J..i\oi e:y&/..oL IV, 49. Alte trei mari riuri - A tlas, Auras i Tibisis ao coboara de pe
pfov-:e:c; 7t poc; opE'Y)\I &ve:ov foxAAOUO"L ic; o:u-r6v, ''A-ri\o:c; xo:t Au po:c; culmile muntilor Hacmus i, luind-o spre miazanoapte, se varsa in Istru. Prin
xo:t T(Lcnc; oia e
OE p'Y)LX"f)c; xo-.t 0 P"YJ LXWV TWV K po U(t)V pfov-re:c;
''Anv puc; xo:L' NO,"t)c; xo:L' 'P'A'1>pTo,:vl)c; e,:x'1o> w'1>ou-aL e:c; TO'V ''IO"Tpov e':x o'1e>':
Tracia [i anume] pe la crobizi tree Athrys, Noes i Artanes, care se varsa in
Istru. Din inutul peonilor i din mun1ii Rodope [vine] riul Scios care taie 5
5 aiovwv XO:L ope:oc; Oo 07t"f)c;
\ ,,
XLOc; 7t O'riX{J- O
c; e:cr O'I O"'J}sWV '!'OV I ' ') " \
mu ntii Haemus pe la mijloc i se varsa in Istru. Din par tile ilirilor curge spre
TI

I.. '
'I/\/\U pLW
-V O
"'E' p.e:wv np oc; tA-'o pe:'Y)V rl.!J.VEov miazanoapte riul Angros, iese in cimpia tribalilor i se varsa in riul Brongos,
Ar fLO'I e':xo'1>W'1>O-L e,:c; OW' 't'OV. e:ct..:,
I \
I
ia r Bl'ongos in Is tru. Ast fel Istru pri me te amincloua aceste riuri mari. Izvorind
''Ayy poc; 7tOTo:oc;\Be:al-'a/\/\EL
' A e:c; 7te:o'1L>' ov -r o\ T pLAt-'O:/\/\LXo\ v XCl.L\ e':,...,, 7tYroi:: o\ 1 din \ara afla t a mai la nord de umbri, se varsa in el riul Carpis i un altul, Alpis 31, 10
B peiyyov, o oe
I
: pr,yyc e:c; -r ov ''I crTpov ou-rw cxcp o-:e:pouc; e:ov-ro:c;
' ' I ' fl ). I '
acesta curgind spre miazanoapte. Denarecc Istrul izvorii lc din tinuturilc

e:yo:,"Aouc; o. ''Ia-r poc; o'1>e:xe:-roi:L. e,:x o'1>e': 't'"t)c; xo:-ru,7te:p e: zw pf)c; 'O 1A-' pL- e , celilor - care sint locuitorii cei mai dinspre apus ai Europei -, dupa cine i 32 ,
el strabate toa ta Europa i patrundc in Scitia printro latura a ei.
10 x&v Kccpmc; noo:oc; I
O:A/\Oc; ''A/\me; 7t po'c; 1A-' o pe:"t)'I o:ve:o'1 xcu
' ,, '
IV, 50. Prin u nire cu apele riurilor amintite mai sus i cu multe altele, 15
xo:L \

OO't'OL pEwre:c; exOLOOUO"L ec; wh6v. pEe:L ya p o OLa 7t&O"'Y) 6jc; Eu pwit"f)c; Istru! ajunge eel mai de seama dintre flu vii. Da! daca il asemuim pe el singur
O' ''I O"TpOc;, o,:pct.:,cIce:voc; S':X K EA 't'W-V OL" E,,O"X,O:TO L 7t po'c; "f) /\LIOU uI:U' O"fl-EWV I
cu N1lul, acesta din urmii ll intrece ca ma rime. Intr-adevar, in Nil nu se varsa
1
' KU''l'Y)":O:c; o'Lx'e:oum 't'W .... V E' 'I Tf..l., Eu' pW7tfl ' p:wv nici un riu i nici u n izvor, care sa-i sporeasca apele 33. Iar Istrul curge avind
e:"t'IX e O
E O LOI: 7tO:O""Y) c; I ,, '-' ' I
rnereu acela i debi t , .vara i iarna - dupa parerea mea pentru motivul pe care-I 20
-r c; Eu pwm;c; ic; TeX rr /..&yw: -r c; I:xu8Lx'ljc; fo&f.Ae:L. voi arata mai jos. ln timpul icrnii, are debit ul J ui obinuit sau ajunge pu in
15 IV, 50. Tou-rwv i:J,, -rwv xo:-roi:"Ae:x_8b1-r(t)v xo:t &/.."Awv 7toHwv cruo:"A- mai mare declt este in chip firesc. Caci iarna tinu tul acesta are foarte
i\oe:vwv -ro acpe:-re:pov uow p yw
' \
e:-ro:L o "IO"Tpoc; 7t o-raw-v e:yLaToc;,
I fl , ' I pu tin parte de a.pa de ploaie, insa atunci ninge fara incetare. Ziipada cazuta
iarna in cantitati mari, se tope te vara, iar apa rezultata din topirc se varsa 25
e7te:l 6owp ye: E\I 7t p0c; E'/ au&AAELV b Ne: /..oc; 7tA8e:'i &7tox pot't'EEL' din toate partile in Istru. Aceasta za padii [topilu], ce se scurge in el, impreuna
e:c; yo\:p oI:Y J -rou--rov o u-re: 7to-ro:uc; ou>"I t'e: xpr,v"f) ou'Io:e' Lo: e:xoLooumx ec;
'\ >I I I ' \:' \:' - )
cu ploile dcse i imbeJuga le, care se pornesc vara, ii fac sa creasca. $i cu cit
7t'A'Yj86c; ot au&i\i\e:wi. fooc; OE aid pEeL v -re: 8Epe:'i xo:t iv ze:LwvL soarelc ii atrage mai rnultii apa vara dccit iarna, pe a til apele ce se unesc cu
\I 6c; S':u't"L
ale lstrului sin t mai i111bel ugate iu timpul verii decit iarna. De pe urma acestor
20 b ''JcrTpOc; XIX't'OC 't'OW I:' <
'IO n, w e; E:f1.0L
' \ \
OI:'OXS:EL 't'OU fl.EV X,Lf1.W
I I - \ -
11 ac\iuni con trarii se ivete n compensa ie, care face ca Is trul sii para totdeauna
I
gaoam:p ECi't'L, OAL'(C}J 't'E e:<..,W\I 't'"l)c; E ' I I )'
WU't'OU cpucrL oc; '(L\IE"t'Ol:L UE"t'IX. ' ,,..,, I I ti
I egal ca debit. 30
yiX p YY1 l)(. J't'"Y) 't'OU x.e:L&voc; 7t&r.ocv 6/..[ycp, VLqJE:"t'<!> OE 'TCtX\l't'CC zpiforn
1 I IV, 5D. [Scitii] au din belug l ucrurile cele mai insemnate pentru existenta.
Apoi, ia ta care le sint ohicei urile. Se inchina numai la urmatorii zei : inainte de
't'OU OE 8Epe:oc; X,LWV iv T X.ELf.LWVL 7tECioucroc, eoucra &qni\o:cp c;,
't'"Y)XO{J-E,V"I) 7t0,:V't'OVnEV e':xIo:' wI:'m- e':c; 't'O'V ''Icr-r pov. O:U "'t'Y) -re: O"''Y'J 'Y'J X,Le'uV \
i
orice la Histia, apoi la Zeus i la Geea, pe care o socotesc sotia lui Zeus ; apoi la
Apolo, Afrodita cereasca 34 , Heracles i Ares. Pe aceti zei ii recunosc toti sci tii. 35
25 ex.SdSoucro: ec; au-r ov au7tAr,0ue:i xd o pOL 7tOAAo[ 't'E XO'.t A& poL lar sci ii numiti regali aduc sacrificii i lui Poseidon. 1n limba scitica, His Lia
Ci\JV WJ'rfl" ue:L ya p OY) 't"O QveI:poc;. oticrcp OE\ 7t/"\'lEOV e:7t E(t)U"t'OV uow p 0
1 ) ""' ' \ \ \ I ) C \ ff ' se spune <r Tabi t i ; Zeus poar ta n u mele de Papaios , care, dupa socotinta mea,
AL oc; e7tEAXETOl:L EV -r0 8E: pe:"i EV 1'0 XEL{J-WVL, 'rOCiOU't'c.p -riX cruLcr-
y6e:va 1'c'.i> ''fo-r pc.p 7t OAAa7tA-f,mcf. Ecr't'L 't'OU 6E:pe:oc; rce:p '!OU ze:Lwvoc; 1
&v't"L'rL e e:e:va oe: 't"rf..U'rOC Cl.V't'LCiYjX.(t)CiL::; '(LVS:'t"CX:L, (t)O"'rE LCi O'i iv r/..LS:L
l \ , .. ) d I I '1 ) \
I
30 cpa[ve:-raL EOV"t'O:. i.
1

IV, 59. Ta fLE\I o-fi E:yicr-ra O U't"W cr cp L e:l>7t op& Ecr't'L, 't'cX OE
/, omd<. v6aLOC Xrf..Ta -r&o<: CicpL OLrf..XEE't'rf..L. 0e:ouc; f.LZV fLOUvouc;
't"OUO"OE t"A&crxov-ro:L, ' lcr-r [ J h c1."ALCi't'OC, erct OE .6.(a 't'E: xat
r '-Y)V, v or'"1. ','OV't'Ec; 't'"f)'i Y)V 't'OlJ uAL o'c; e:r.vct.L yuva-Lx , e:'t'a' r- ol:'.-l-. 3o ln realita te este vorba despre riuri din stlnga Dunarii.
35 Tou-rouc; 'A7t6'A/..wv& -re: xat Ou pavl'YJ'I 'Ai:p pool-r"Y)v xcxL 'H pcxxi\Eoi: 31 An toml contunda cele dona iru ri de n1un i cu ni te riuri neidentilicabile (c. con[uzia
X.CY.L' ,'Ape:a. T ouI-rou::; fl-E\ 'I 7tlXV't'<:c; -'"XU'6aL ve:v oLXO':O"L, O L oe: XCX".I/\EO- I I "'' I
cu Pirineii).
32 0 populatie iberic:i. Da torilii migratiei unei popula \ii celtice din Bretania in Spania,

e:v oL rJ..CiLAfiL oL I:xu6cx:L xat 't"c'.i> TI OO'ELOEWVL 6uoucrL. ov o&e:'t'O.' L OE in secolul al VI-lea i.e.n., s-n mocliticat i localizarca izvoarelor Duni\rii, vezi nota 2.
e ,
xu icr-rL ' Icr-r ,L'YJ e,:v Tal-A'L't'L,, e:ui:; oe: o p o't"a't"oc xa-ra yvwf)v yz 't'Y)V
z , "'' , e , , , , ss A firma ie inexactii, in trucit Nilul a1e aflu en\i.
H Luna.

3 - . 1414
 HERODOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROllI!NIEI 85
34

i se ptri.vete f?arte bie. Geei i s zice . Api , lui Apolo - Goitosyros ,

Afrond1 e1 ceret1 - Arg1mpasa , lm Poseidon - Thagimasadas 35. Statui
altare 1 ez:iple nu au obiceiul sa inalte declt Jui Ares ; doar pentru el exist
acest ob1ce1 36.
IV, .>O. La toti scitii, jertfa este la fel clnd este vorba de oricare dinlre 5
crmonn. Ea e fce cum ".o.m arata. Vita de jertfit sta in picioare, legata Ia
p1c1oarele de dmamte. Sacr1f1catorul, care se afla in spatele victimei i tracre
spre el de capatul unei fringhii, doboarii la pamint vita. Cind ea cade el cheaia
u glas rasniior diviitatea in cintea careia aduce jertfa. Apoi'. arunca in
J Urul gitulu1 ammalulm un lat ; cu aiutorul unui bat, pe care il vira i-I rasu- 10
cete in acel lat,"il strine pi_n ce .ugrumii vita. Nu se aprinde foe, nu se aduc
ofrade prernergatoare 1 mc1 hbatu. Dupa ce sugrumii i jupoaie vita, se apuca
sa fzarba carnea.
IV, 61. ernnul fiind .nespus de rar in Scitia, locuitorii ei au niiscocit
urrnatorul m1J.loc de "a ga.ti .carnea .. Dupa ce jupoaie victimele, curata oasele 15
de c:irne. Apo1 arunca bucat1 e!n mte cazane 37 , cum e fac prin,partea Iocului
- cmd le au -, foarte asemanatoare cu craterele lesbiene numai ca sint mai
mari. In acetea arnca bucatile de carne, pe care le fierb, 'facind foe dedesubt
cu oasele amrnalulm. Daca n-au la !ndemina un cazan ei arunca toate aceste
ciirnuri ale animalului sacrificat ii; burta_lui i, ameste!ndu-le cu apa, dau foe
oaselr dedesubt. Oasele ard de mmune. In burta incape uor carnea care a fost 20
desprmsa de pe oase, in fel ca un hou. e fierbe s.ingur ; i celelalte animale,
1 fel. Dup_a e sa pr.egatrt c,rne_a, sacri1catou ia o. .parte. din ea, .ca i
dm. maruntie, aruncmdu-le uiaunea lm. Sc1t1 sacr1f1c1i. 1 alte ammale,
ma1 ales ca1. .
25
. IV, 62. .Iatii, P,rm u are, cum sacrificii celorlalti zei i care sint animalele
de Jertfa. Lm Ares,_ isa, 11 .Jertfesc cum vom arata. In fiecare tinut al domniilor
pe care le.au! este r1d1cat 1?1 Ares un sanctuar n felul urmlitor. Se string grarnada
miinunchmr1 de vreascur1, pe o suprafatli. cam de trci stadii as lungime i de
aceeai ltie, ia hliltime:i ste ai mi?a Deasupra gramezii se afla [un fel de] 30
platforma patrata, maccs1bila, dm tre1 laturi, doar una fiind uor de urcat.
Ingrama?esc .acolo, tn f1ecare an, incli.rcatura a o suta cincizeci de care de
yrea..scur1, cac1 platform?- se afunda rnereu din pricina neajunsurilor pricinuite de
iarn. fn virful acest1 i;norman, fiecare neam [scitJ lmplinta o sabie vech e
f1er 39 Aceasta '.inlcu1ete chipul lui Ares. Sabiei ii aduc anual jer tfa cai 35 1 alte a1male, in a
mare numar decit .celorlali zei. Pe prinii de razboi ii
J ertfesc cite unul dm f1ecare sutii de oamem, nu in felul in care sacrifica anima-
lele,, ci altcurn. Dupa ci;-l stropesc cu vin pe cap, ii taie celui jertfit gitul deasupra
unu1 vas, pe care apo1 ii due pe grli.mada de lemne, iar stngele il varsa peste
30 Pentru sensul diFeritelor radacini din numele zeita\ilor scitice vezi Mnx Vasmcr
Untersuchungen ii.her die iiltesten Wohnsitze der Slawen, I. Die Iranier in Si.idrussland, Berlin:
1923, p. 7-23.
16 Cf. infr, IV, 2: Penru!nformaiii e Jui Herodot despre religia sciti]or 'i tracilor
vez1 I. Darnel, Rehgieus histonsche Studie over H erodotus, Antwerpen-Nijmegen, 1946.
-espre cazanele de bronz de la noi, vezi PArvan, Getica, p. 9-11 'i H.. Vulpe,
Les fouilles de Calu, tn Dacia , VII- VIII (1937-1940), p. 59-62.
18 Aproximativ 550 m.
89 Puronal scitic cu antene la miner, care apa re in citeva exemplare i la noi in iara
( Ist. Rom., p. 154).

-- ---- --
3G H ERODOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!:H
' EI
37

I
sabie. Pe cind singele este adus pe gramada - sus - iata ce t l"
1 tep u.
mga
I U
l?"ru
I d l '
ret a tuturo_: oamenlor je tfiti este taiat cu min
se m imp a J OS
cu tot, fund ap01 aruncat m aer ; dupa ce s-a 1sprav1t si cu celelalt t.
aco o1 dundle a
e1 serve t a3g. AMIlla _rame Z?t, iar trupul) zace in alta e v1c ime, 5
parte.
. _m vau .cum se a uc a sc1t1 J ertfele. Dar acetia nu tntrebuin-
teazaI:V,mc1odata
64. Vom porc1, 1 nu vor de loc sa-i creasca in tara Ior.
arata acum in ce fel sint orinduite lucruri'le care pr
b l C' d 'd d' . 1vesc
a om . l Itn t un sci _uc1 l ce 1 mtu duman al sau, bea din singele lui. El
aie capu u uror vraJma 1 or pe care i-a omorit in luptii Ca t I I d
t I
regelui, d" J I . pe. care a fiicuto Altp1n
par e caci pra a tunci i se dii capuo parte din prada em.e teen,.e n-are
uce 10
.a a. poa1e astfel. Sc1tul ta1e pielea d e jur imprejur pe du a
ureh1, o apuca 1 o smulge de pe teastii. Apoi o razuie de carne c ' t p l
ueJ coaste de bou. 0 framint in miini i, dupii ce a izbutit sa 0
dm ea un fel de tergar 0. Sc1tul pune acest tergar la friul cal I
iur::o:l'. r:e 1
l - . f" l 1 c T u Ul pe care- 15
mca ec, 1 se a ete .cu. e . 1e are n:1ai multe asemenea tergare [de iele)
e socot:t om_ul eel ma1_ v1teaz. Numero 1 sciti fac din atare piei chiar matale
pen.tru ibracat, vemmte pe care le cos in felul blanilor ciob1ineti De pe le i
vraJ.ma 1or multi jupo ie piele miinii drepte, cu unghii cu tot, ;i fac din a 20
u n. mveh pent_ru t_?la. I.ar i:1ele omul1:11 este groasa i stralucitoare, fiind
aprnape ce 1:ia! al.ha .1 m1 sraluc1toare dmtre piei. Multi jupoaie intreg trupul
dumanulm 65 1,Amlmzmdu-1
t 1
p1elea
b' pe. 1bucati de lemn' 0 poarta pe cau .. - oIr.
IV
. , . ces e e sint o icemri e. Iar cu capet.ele - nu ale tu t uro
numa1 ale celor rna1 tnvertmati dumani - fac aa . dupii ce taie [f r], ci
ferastraul teasta mai jos de sprincene o curata Sarcii o invel iecae - cu 25
piele
acest de bou1 neargiisita,
d .l folosindu-se
. . d ea .chiar fn felul acesta
. . Be g cain,
ma1pe iuunga?
mve I e pie e neargas1ta, ma1 pole1esc teasta i cu aur pe dinii.untru i
o foloscsc ca pe u poc.al 41, c sa bea din ea. Tot aa fac chiar i cu testefe
rudelor, da? 2se .1sca _mtre -1 .reo ceart? i daca i-au hiruit potrivnicul in 30
fata regelu1 . m vm stramn pe care-1 cinstesc mult, le arata testele si-i
lam uresc .um a mte r?de aRro.P.iale s-au gtlcevit cu di'nii i ca i-au i'nfrtnt
pe oa menn aceia -: nunund?- 1 e1 isprava o fapta vitejeascii .
.- 1,.V, 66. 0 data p an, 1ecar c?nducator de tinut -in tinutul siiu _ ames-
tec mt;-un . crater vm cu apa 1, dm acest amestec, beau acei sciti care au ucis
J os
rli.Jde aC.e1
, mai.
t d' + <::'
op r care n-au faptuit esteopentru
asemenea
ei ceaisprava
mai mare gusta !d'in v1n,
nu ocara c1 stau 35
1spre1.mt1. .,,1 lar dintre sciti,
cl care.a ucs .un foarte mare numar de dumani are doua cupe pe care le goleste
dmtr-o mgh1i1tura, pe amtndoua. 7
40

: !. 1 ocbl, f_r . 43 ?in ragerlia Oin?maos i Hesychios, Le.1icon, sub )(CLp60<x-rpov.

So
ce a1 ice 11 gasm 1 _Ia neamur1.le germanice.
42
Care detme p funct1a de 1udecator, m fa a ell.ruin sc rlez bo.t toatc pricirule.
 38 II F.ROJ 1(rr
IV, 67. Mch"t"Le:i:; oe xu6fo.>v e:tcrl. 7tOAAo(, ot ocv"t"U0\11'0CL piXOQL(jL
t-re:tv"(lcrL TCOAA?jcrL woe: tm:<X.v qict:x.e),,ouc; p&.owv e:y&.A.ouc; evdxwvrocL,
ee:\l't'e:c;
' '
x.ococL oLe:c!:,'e:L"I/.\L'(j(jQU(jL ocu-rou'c;, XOCL'e:7tL' Loc.\I i!:.;J<O'C(;'t'"t)\I pix'A.1-"'o'O\I 't'L 0e':\l"t"e:c;
"-'
ee:crm1.,oucrL, ococ -re: "M1. 1..yov"t"e:c; 't'OCU't'IX cruve:L.,/\e:oum 't'oc,.c; pocAl-"'o'ouc; o'm'crw
'Y .,
5 XIXL' OC"Ur"t"Lc; XIX"t"()(\. ( ocv (jU\l't'L e e:-LcrL. OC,U, 't'"t) e:v crept "tJ oc\l"t"LX"t) 7tOC't'pCUL"IJ
I \
tcr"t"(, ol oe 'Ev&.pe:e:i:; o t &.vop6yuvoL 1'\I 'Aqi pool't'"l)\I crcplcrL AEyoucrL
tJ.OCV"t"LX."t)\I o"-' OU-\llXL cptl"I\.U' p"t)c; W
,.V cpl"I\.OL<"p' fJ.IX\l't'e:U
' O\l't'IXL' e>:7te:rt\;\l 't'"'t)V (j)L"/I.\U' p"t)V "t"p)'..a;
crx_(cr"(l , OLC1;7tAexwv ev 't'Oi:a'L OOCX"t"UAOL<n 't'Ofot t(l)U t'OU xo:l. OL<XAUWV XP
IV, 68. 'E7te:.Xv oe occnA.e:ui:; b xu9c.w x.ck:n, e:1'ot7tE7te:'t'OCL -rl:Jv
10 ocv't'fo>V &vopocc; 't'pe:c; 't'OUc; e:UOOXLfl.EoV't'otc; &.ALcr't'oc, ot 't'p67tcp 't'cj>
r \ " I. < \
e: l P"IJ!J.e:Vcp ocne:uov't'c:CL :v..ocL /\e:youcrL OU't'OL we; 't'O e>:m7tocv ot "/I\.LO''t'oc
I f .,.
..&.oe:, &c; "t"OCc; OC(;LA "IJ LOCc; tcr..occ; emw pX"t)Xe oc; xocl oc;, Mywre:c; 't'WV
o
&:<r't'WV 't'OV !iv /\eycucn. T<X-c; oe occnA"t)locc; [cr"t"(otc; v6oc; xu01Jm
"t"IX ocALcr"t"IX e:O''t'L ovuvr ocL "t"O"t"e: e:7te:()(.\I 't'OV ..rL(j'C'OV u!!pxov e: e:/\CUO'L
I f ' ' f ' \ \ / ... .,
15 ovuvocL. OCU'C'LXot oe OLotA.e:"Aocevoc; &ye:'t'OCL OO't'oc; 't'OV i1.v <flWO'L
e':mo px"l)cror.t, o'c7ttyiL:;vov o
"'e
': i.!:.";Il.\e
':yx_oucrt OL o'cv't'Le:i:; (U c; e ':mopx"t)crix.c; I
cpotL'Ve:'t'OCL e':v 't'-fl ocv't'LX"(l 't'()(.c; A1-'0C(jLJ"\I.'YjLOCc; L(;'t'toci:; x.oc l. o"L'OC'. 't'OCU-'t'OC. O'"CI../.\ye:e:L
I aceasta fapta, reg_ele cheamii ali prezicatori - un numar 1ndoit. Cind i acetia, 20
b OCO'LAe:uc; b oe & pvee:'t'otL, OU cp&.e:v oc; tmo px.ljO'otL, xocl. Oe:LVOAO-
yfototL, &.pve:oevou Ot 't'OU'rOU o ct.crLAe:Uc; e:Tot1tE(J.7te:"t"otL
20 OL7tA'Y)O"LOUc; &.v't'Lc;' x.ocl. \I ev x!Xl. OO't'OL tao pl:Jv't'e:c; ec; 't'\I otV't'LX\I
Xot't'otO Q"(U(jL emopxljaoct, 't'OU oe Uh:cuc; 't'V xe:cpotA \I &7to't'avoum
xod 't'OC XP oc-roc otU't'OU OLoti\or.yx.&.voucrL ol 7tpW't'OL 't'W'I or.v't'fo>V' v
Ot ot t7te:J..06vre:i:; &.v'C'Le:c; &.7tOAUO'(i.)O'L, &/..AoL 7ta pe:LO'L ante:c; xo:f.
&"Ao: &"A:t..ot v 6Jv ol 7tA.fove:c; 't'OV &v9pw7tov &7toAUO'(J)Q'L 7 oeoox't'otL
25 'C'OO'L 7tpW't'OLO'L 'C'WV (.LotV"t"lcuv ctU1'0foL &7t6AAU0'61X L.
IV, 69. 'A7to"AMouaL oToc ccoTouc; Tp67tcp 't'oti;'>oe: bte:<X.v &ocotv
xoc&.p'Y)c; cp puy&.vcuv 7tAcrcum xocl {11toe:u wcrL (3ou<;, e7too(crotv't'e:c;
't'OU<; iiv't'Lc; xocl ;:e:i:pocc; 01'CLO'CU OcrotV't'e:c; xocl crTowcrotV'C'e:<; XIX't'e:L p-
yvucrL ec; foot 't'OC i:p puyocv!X, U7t07t pcrocvnc; oe oc01'0C &me:i:crL qio mxvnc;
30 'C'OUt; ouc;. 7tOAAOl. ev O crU"(XOC1'0CXotovrocL 't'OfoL &.v1'LcrL 6e:i:;,
1tOAAOt oe 7tE:pLxe:xocuev m cX?toi:pe:uyoucrL, t7te:OCv OCO'C'W\I b puoc; Xot't'O(-
xocu07j. xoc't'otXO(LoucrL 8e 't'p6mp Ti;'> e:t p11evcp xocl 8L' &"A"Aoc.c; ocMccc;
't'OUc; &.v't'Lc;, e:uoo&.v't'Lt; XO(Ae0'J1'e:c;, 't'OUc; o' OCV cX7tOX't'dV"(l otcrLA.e:uc;,
't'OU'C'CU\I ouoe 't'OUc; 7toc.'i:ootc; )..e:bm, cXAAOC 1'Ca\l'C'OC 't'OC E:pa:e:\10( X'C'e:(ve:L, 't'OC
s5 oe eA.e:oc oox &oLx.ee:L.
IV' 70. '0pXLIX 8e 7tOLe:U\l'C'otL l:xMlocL woe: 7t p oc; 'C'OUc; i1.v 1tOLe-
(l.)V'C'OC.L. 'e:c; XU/\LXIX e:yC1:'"/\I'.Y)V xe:pot(J.L'\l'Y)\I o.w.. ov e:yx.e':otv't'e:c; oc7oc. crutcr-
youcrL ..--cuv 't'u1 ofl pxrnv 't'ccvoiL:;vwv, "t'U','fI,Cl:V't'e:c; u'7te:O f
C't'L .'Y.j e:m't'ccovre:i:;
C1:yoctp"(J O'(.LLX p 0\1 't'OU (j{t.)(.LOC't'Oc; XOCLI !i:l;1te:L't'OC (1;7tA00,:,',f,OCV't'Ec; i.:!;.c; 't''l'JV
' \ - I
40 XUALXIX &xLVtXX'Yj\I xo:l orcr't'ouc; xotl. crifyo:r w xo:l. &x6vnov E7te:<X.v oe
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 39
IV, 67. Exista la sciii numeroi proroci, care spun mai dinainte cele ce au
sa se intimple. Pentru aceasta ei intrebuinteaz1i mai multe nuiele de salcie'a, in
urmatorul fel. Aduc leg1ituri mari de nuiele, le aeaz1i jos i}e dezleagl:i ; rostesc
1
cuvinte care ajutii la ghicit i pun fiecare nuia una ling1i alta. In vreme ce vorbesc,
I
aclun1i din nou nuielele, pentru ca .iariii sa le depun1i una cite una. Acest 5
mete ug al prezicerilor I-au motenit din stramoi. Enareii 44 androgini spun
ca !or Afrodita le-a dat harul prorocitului. Prezicerile, acetia le fac cu ajutorul
scoar1ei de tei. Dup1i ce despica in trei scoarta, [ghicitorul] i-o infaoar1i pe
degete, o desface i apoi prorocete.
IV, 68. Cind s-a imboln1ivit regele scitilor, trimite dupa trei ghicitori care 10
sint cei mai renumi i. Acetia prezic tn felul are.tat mai sus. Mai totdeauna spun
despre cutare sau cutare ca a jurat strimb pe vatra regelui i rostesc numele
f f
aceluia dintre cetateni despre care vor sii vorbeasca. La sciti este obiceiul sa se
fa9a juraminte mai ales pe vetrele regelui, daca scitul vrea sa faca juramintul
eel mai mare. Fiind prins indata, acela care - spun aceia - a jurat str:tmb 15
e este adus in fata regelui, uncle prezicatorii il invinuiesc, sustinind ca Ii s-ar fi
f "I.
aratat, multumita me teugului lor de proroc, cum ca omul jurase strimb pe
o vat ra regelui - i din care pricina regele este suferind. lnvinuitul tagaduiete ca
ar fi jurat strimb, protesteaza i se plinge zgomotos. Daca el spune ca n-a savirit
folosind mijloacele i meteugul lor de proroc, il dovedesc sperjur, primii trei
J../..ouc; ghicitori ii taie imediat capul i ii impart averea. Iar daca ghicitorii veniti in
urma spun cii este nevinovat, vin alti prezicatori i din nou alW. Daca cei mai
multi dintre ei U gasesc pe om nevinovat, se ia hot1ir1rea ca cei dintii ghicitori
sa fie osindii la moarte. 25
IV, 69. latii acum in ce fel sint omortii. Dupa ce umplu un car cu vreascuri,
injuga la el boi. Vrajitorii avind piedici, miinile legate la spate, iar in gura un
calu, sint aezati pe vreascuri. Dau apoi foe vreascurilor i in felul acesta sperie
boii, pe care-i pun astfel pe fuga. Adeseori boii ard impreuna cu vriijitorii, dar 30 .
multi altii scapii doar pirliii, dupii ce fliicarile au mistuit oitea. Jn chipul aratat,
sci1ii ii ard pe ghicitori i pentru alte pricini, numindui proroci mincino i.
Regele nu cruia nici pe copii celor osindi1i la moarte ; ei ucid pe toti bliictii,
dar fetelor nu le fac nici un rau. 85
IV, 70. Scitii se leagii astfel prin juriimint, fata de cei ciitre care fl fac: varsa
vin intr-o cupa mare de lut, tl amesteca cu singele celor ce fac juramintul -in}e-
pindu-se cu o sula sau f1icindu-i cu un cu1it o mica taietura. Apoi, rnoaie in
vas o sabie, siigeti, o secure i o suli1a. lndeplinind toate acestea, rostesc o 40
" Cf. Tacit, Germania, X 'i Ammianus Marcellinus, XXXI, 2.
" ln realitate sint vraci cu o. infll.ii,are femininll, pe care, dupll tradi\ie, zeiia Afro-
dita i-ar fi pedepsit sa arate ca nite femei.
 II ERO DOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 41
40

;ugaciune lng i: la _urmii, bea din cupa, atit cei care s-au legat prin
J Uramint, c1t. 1 ce ma1 de yaza dmtre oamenii care ii insotesc.
. IV, 7 . M.ormmtele reg1lor se afla in tara geri1or'5 unde Boristene incepe
s fie nav1ga1l. Acolo,. cinwd _regele a murit, se sai: in pamint o mare groapa 5
patr ta. Dupa ce s-a .1sprav1t cu sapatul, oamenu transporta pe raposat, al
crm trup este acoper1t cu un strat de ceara ; iar pintecele leului - desfacut
\' curaat -..e umpl t cu caprior to?at, cu tam1ie, cu seminte de telina salbatica
1 anason, fund apOI cusut la loc. E1 il d ue pe mort intr-un car la un alt neam. 10
Ce.i care primesc cadavrul ce li s-a adus fac acelai lucru ca i scitii regali: i9i
:ll:ie o ucatica din .ureche, ii rd parul in jurul capului, ii fac taieturi la braie,
i1 zg1r1e fruntea 1 nasul 1 i\'1 strapung mina stingil cu sageti. De aici, sciii
transporta in car trupul regclui la un alt neam dintre cele care le dau ascultare
iar pe mor il urmeaza cci din neamul pe unde a trecut mai intii. Ducind u-i 15
pe acesta 1 trecind pe la toate popoarele, ajung in sfirit la geri - cei din urma
asura carora i\'i exercita ei au toritate -, precum i la mormintele amintitc.
A01, .dupa ce aeaza leul ,in. groapa, p un aternut de iarba, infig in jurul
Im suhte, deasu.pra acestora mtmd Jerone 1 le acopera cu o '.tmpletitura de nuiele.
In loul ce ma1. ramin in mormin ei ingroapii - dupa ce i-au sugrumat - pe 20
una d1 ?oncbmele li,_ un pahar 1c, un b.uciitar, un rinda la cai, un slujnic,
un cra1mc, cat, cum 1 cite ceva dm to t ce avea regele, i, de asemenea, vase de
aur. Nu foloses.c nici argint i nici arama 46 lndeplinind acestea, aninca cu totii
iarina multa 1, pe intrecute, se straduiesc sa faca o movila cit mai mare. 25
Y. 7.2. crn.d s-.a in:ilinit Ul n, i.ta ce n:ai fac ei. Iau dintre sclavii ramai
P.e ce1.ma1 folos1or1,. sc11 localmc1 - fnndca e1 nu au robi cumparati pc arginti,
c slJes.c ca ro.b1 ce1 crora le poru ce\'tc regele. Sugruma cincizeci dintre ei i
ClllC!ZeCl de Ca! deosebt d frumo 1, carora le SCO t marunlaiele, le curata pinte- 30
celc, le umplu cu pa1e 1 le cos la loc. Apoi, aeaza pe doi pa1i o jumatate
de rati'i cu i:area rot unda tn jos, iar cealalta jumatate a rotii pe aJti doi pari.
Dupa ?e au mhpt -.m felul acesta - un mare numar de pari, strapung caii
cu pa1 in toatii .lungune trupurilor, pina la git, i ii urea pe aceste jumata ti 35
de rot Juatat1le d rot1 din fata susin partea de sus a picioarelor de dinainte
al.e. cador, iar ele dm .spte pinte.cele in drepul coapselor. $i in felul acesta
p1c1oarelc - a1t cle dmante cit \'I cele dinapo1 - ramin atirnate in aer. Dupa
ce au pus, apo1, cailor friu 1 z11bala, trag friiele inainte i, apoi; le leaga de nite 40

0 Este vorba to t de scitii regaJi, iar teritoriul respect iv se aflil cam in regiunea
Poltavei. Asemenea movile se mai lntilnesc la noi in tart\. i in Bulaaria (de ex la
Hagighiol i Kazanlak). "
48 In inventar.ul ormintelo_r llpate s"au g:asit obiecle de argint i de arama. Pentm
problema rezente1 sc1t1.lr.la no1 m tart\, vez1 D. Berciu, 0 descoperire traco-scilica din
Dobrogea problema s.cttca l Dunare de .Jos, in SCIV, .X (1959) , 1, p. 7 -48 i Dorin
Popescu, Problema sciJ1 lor din Transilvama In opera lm Vasile Pdrvan in SCIV IX
(1958), 1, p. 9-38. ' '

------- ..,.1&ii11.Fi111c...,..
 42 HERODOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROll!INIEI 43

0(7t07tE:7tVLye:Ivc.uv 't'W...,V 7tE:V't'"tI)XOV't'Ot: ed:vat: e:xat:<:r't'OV CXVCXlf"J"'.Ll"(")'C. Xl'J1.," 0U<:n, e:m\

rf
-ruv bt7tov, c.uoe: or.vat:l""'fLJ..l"'"'I'''"ov-re:i;, 'e:7te:at:v ve:x.pou.... e':xat:a"C'OU 7tat:po\c "C''Y\ )V
' ,.
&xC1.v60t:v UAOV op6ov OLEAOCO'WO"L ezpL "C' OU "C' pC!.)'., Aou x&Tcufle:v
'1-1 ] < I: I "), \ >
[oe: U7te:pe:x.e:L "C'OU 1.,U/\OU "C'OU"C'OU, "C'O e:i; "C'o pov 1t'YJYVUOUO"L "C'OU E:"C'e:pou
I - I I I I
5 UAOU TOU OLa TOU imtou. O""C' O"Cf.V're:<; SE: xux'Acp (7te:pl.) TO aat:
lmtE<X<; 't'OWU"C'OU<; &7te:AocuvouaL.
IV, 73. 06't'CU E:v 't'OU<; <XO'LAE<Xc; 6oc7tTOUO"L, 't'OUc; oE: &'A'Aouc;
kx.U6oc;i;, erre:ocv &7toflocvW<:n, 7tE:pLocyouaL o t ii"(f'.O't'cX't'Ct.l 7tp00' XOVTE:<;
Xot"C'O\( 't'OU' t; <p,L.,/\OUt; 'e:v otoltls;'YJO'L xe:Le':vouc;, 't'W -V "oe: ir:t:XOCO""C'Ot; U
10 x6e:voc; e:0cux.eo.L 't'ooc; bt0evouc; xotl. Tei> ve:xpci> mf.v't'wv 7t<Xpoc't'L6e:'L
.,.<:Jv xat:l. 't'OLcrL &J,f..otcrt epocc; SE: 't'e:crcre:pcf xovTct. ot5Tcu ol l8Lw't'ct.L
7Ce:pto,r.yo'll't'ctL, e":7te:LTOC 6C'(7t't'OV"C'O(L. e'''t'"IXV'te:c; "oe': OL ...:.ixu'6OCL XIX6IXL'pOV't'O(L
"'P 6it<}> "C'OL-cp"oe: a'Y)O'OCfLE:VOL "C'at:i:; xe:cpoc/\occ; Xct.L S> :Xit/"\\.UVat:e:voL i'tOLE:UO'L
I \ ' \
7te:pl. To a&oc Tocoe: 7te:av UJ,oc crTcrcuat -r p(oc ec; &/...).,YJAat: xe:xAtevoc,
15 7te:pl. "C'cx.\hoc 7tL AOUc; dpwfoui; 7tE:pL't'dvoucrL, crucp pcf CXV't'e:i; . oe &i;
oc).,LQ"'t'OC J..le ouc; EX 7tU poi:; OLoccpocveocc; eaOCAAOUO"L E<; !JXOCCfH)V XS:LfLE'll'Y)V
ev focp -rwv o'Acuv Te: xo:.l. 't'WV 7tLAcuv.
IV, 74. "Ea"t'L oe acpL x&vvoc Lc; cpuoev"fJ Ev 't''?j x_ pYJ 7tAv 7tazu-
"C'"l)'t'O<; xal. e:y&.6e:oi; "C'c;, J..lvcp e<pe:pe:cr't'tX't'"/) TIXU't'fl SE: 7tOAAcl> U7tE:p<pepe:L
0
pari. Cit despre cei cincizeci de tineri sugrumati -pe fiecare dintre ace;itia ti
urea pe calul sau, factnd aceasta dupa ce au strapuns vertical cadavrul cu o
prajina pe lingii ira spinarii, pinii la git. Partea de jos a parului, care ramtne
afarii, o vira intro gaura a parului ce striipunge calul. Ei aaza astfel pe calii-
- e
retii acetia in cerc, in jurul mormintului. Apoi se indeparteaza. 5
IV, 73. Iatli, prin urmare, cum fac scitii tnmormintarile regilor'7 Pe sciii
ceilali, dupii ce inceteaza din via1a, rudele!or cele mai apropiate ii poarta culcati
in care, pe la prieteni. Acetia ospiiteazii pe insotitori i pun inaintea mortului
toate minciirurile of erite i celorlalti. Oamenii de rind sint plimba i in chipul 10
acesta vreme de patruzeci de zile. Urmeaza inmormintarea. Dupa ce-i ingroapa,
7tOo"e:- scitii se purifica in felul urmator: cu o alifie ii freacli i ii spala bine capul.
lar cu trupul procedeaz1i. astfel: dup1i. ce inclina trei prajini, sprijinindu-le una
de alta, tntind deasupra lor o patura de Una i - acoperindu-le bine - aeazii 15
o albie la mijlo'C, 1ntre. prajini i sub plitura, albie in care aruncii apoi pietre
inroite tn foe.
I
IV, 74. In tara lor crete c!nepa, care seamanli nespus cu inul, numai cli
este mai groasli i mai inaltli. In aceastli privinta, tntrece cu mult inul. Crete
i de la sine i semanata. Iar din ea tracii ti fac imbracliminte, foarte asemii- 20
nlitoare cu cea de in. Cind nu eti un bun cunoscator, nu poti sa-i dai seama dacli
aceste haine sint din in sau din cinepa. Omul care n-a vlizut niciodata cinepa
va crede ca haina este flicutli din in.
IV, 75..Luind scitii saminta acestei cinepe, intra sub corturile de patura i
o arunca pe pietrele inroite in foe. Zvirlite, boabele scot furn ; raspindesc 25

20 'Y) XO('llVOCl"R"'Lc;. OC,.U, T"t) XOCL\ OC,U"r OfLIX't'"11 '<7.a7te:L poi::V"/) cpue:"C'o:.L, XIXL\ e':?i;:, IXU
f: I I ' ' ....
't'"t)<; aburi atit de dei ca nici baile de aburi greceti nu dau aburi mai puternici.
0pLxe:i; ev xocl. e:(or.'t'ot 7t0LE:UV't'OCL 't'OLcrL ALVEoLO"L ooL6't'O('t'IX. ouo' &v, fnctntati de aceasta baie de aburi sciii scot, de placere, strigate. Transpiraia
gcr"C'Lc; x&.p't'ot 't'p(wv d"I) otO-r c; oLcxyvol"t) J..lvou xoc:w& t6c; tcr't'L tine lac de baie la dinii, caci ei nu-i spalli trupul cu apa. lar femeile sciilor,
dupli. ce toarnli. apa pe o piatra zgrunuroasa, sfii.rima prin frecare pe ea lemn de 30
Be; oE: doe xcu 't''ll xawoc totX., f..(ve:ov SoxO'E:L dvocL 't'O e: oc. chiparos, de cedru )l.i de tamiie. Apoi, facind o pasta groasa, ii ung cu ea tot
IV, 75. Tocut"'tJc; wv ol kxu6oct 't'i; xocvvoc toi; 't'o <me poc 7te:av trupul i fata. Aceasta le da un miros placut, i, in acelai timp, cind de pe fa a
25 ./.\.IXIl"R"'C.UO'L, U7tOoU,VOUO'L U 7tol't'OUc; 7tL/\OUc; XIXLE:7tEL't'OC i1::.7tLl"R"'OCI "/\\./.\..OU(jL 't'O\
I .., , \,
<meI :pa ti iau cataplasma, a doua zi, pielea lor ramine curata i proasplita.
btl. 't'OU<:; OLaq11zveocc; )..eoui; ['t'c'j} 7tU pl]. 't'O oE: 6uLaTocL &mocA.A6e:vov IV, 78. Foarte mul}i ani dupa aceea, Scyles, fiul lui Ariapeithes, avu parte 35
de o soarta asemanatoare '8 (cu a lui Anacharsis). Caci Ariapeithes, regele scii
xocl. &'t'LOoc noc pexe:'t'OCL 't'OO"OCU't"'t)V &a't'e: 'EAA"t)VLX ouk(oc &v w lor, pe llngli ali copii avea i un fiu, Scyles cu numele, de la o femeie din 1:stria,
7tU PL"I) IX.7t0X pOC't'"t)O'E:te:. OL "oi:i; ...:.ixuleOCL ayo:e:voL 't'"(j 7tU pLYJ c>u pUIO.'ll't'OCL"
1 I ' I
i nu din partea locului. Mama ii invata ea insai pe baiatul ei limba i literele
't'OU't'O ai:pL O:V't'L/\OU't' poue:O"'t'L . OU')' O:p O"IJ /\OUOV't'OCL 'U'"o"lX't't 't'O1 1t0CpOIC7tOCV
- I \ " ), -' ' \ .... I '\
greceti. Dupa citva timp, Ariapeithes a murit, caci ia curmat zilele printr-un
30 "t'O a&oc cd SE: yuvoc'i:xe:c; ocO't'&v 6acu p noc poczeouaca xocncrwzoucrt 7te:pt vicleug Spargapeithes, regele agatirilor, iar Scyles a preluat domnia i s-a 40
A.W ov TP"IJXOv 't'c; xu7toc p(crcrou xcd xopou xocl At&vou u:A ou, xocl. foe:t't'IX
't'O' XOC't'OC<1Ct.lX 6 e:vov 't'OU-'t'O 7t1XXU, e,:o, v XOC't'OC7t./..\."/,)O"GOV't'OCL 7r0-<.V 't'O' aw....oc XIXL\ 't'O'
7tpOaW7tOV XIXt a:oc i:::v UUlOL"IJ acpe:oc 0:7t0't'OU't'OU taxe:t, IXfLIX Oc
0 I \ 11>;1. '
,
o
:rrocipc:-
,,

.
ouaL 't''ij oe:un p1J Ep1J 't'V XOC't'<X7tAOCO"'t'U\I y(voV't'OCL xocfloc pocl. xrt.l AIXfL7t pocL
35 IV, 78. Il oAAOLcrL SE: x& p't'OC e't'e:cn 6a't'epov LXUA"t) 0 'ApLoc-
7tE:l6e:oc; 7tocfle: 7toc poc7tA. cr toc 't'OU't'cp. 'Aptoc7te:We:r yd:p T kxu6tcuv l
ocatAei ylve:'t'oct e:'t'' &:A).,(t)v 7tcd8wv kxUA"l)c; E: 'fo't'pL'1)v i; Se yuvoc txoi:;
OO't'O<:; ylve:'t'OCL xocl ouoocwi; encup("t)c;, 't'OV "'t''Y) p oc6't''1) y)..wcra&v
"t'C: 'E J..M ooc xocl. ypaocT<X E:otooc e. fLE:'t'tX oe xp6vcp 6a't'e:pov 'ApLtX-
J " Sapaturile arheologice au confirmat In general ritualul funerar descris de Herodot,
ca de exemplu inventarul tumulului de Ia Certomlik pe Nipru (vezi E. H. Minns, Scythia11s
and Greeks, Cambridge, 1913, p. 155-165).
40 7td6"1)c; ev 't'e:Ae:u't' 86A.cp D7to 7toc pyam:We:oi:; 't'ou 'Ayoc8u pcrcuv '" Aceste evenimente s-au petrecut catre mijlocul secolului al V-lea !.e.n.
 44 H P.ROllOT
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!?ilEI 45

ixcrL"Atoi:;, :L:xoA'f)i:; oE: TV Te: occn"A 'Y)L.fl\I 7tOC peA!X e: xocl TV yuvoc!xoc TOU casatorit cu sotia tatalui sau, pe nume Opoia. Aceasta Opoia e1a ba tina a
7t1X't"p 6i:;, Tjj otlvooc fiv 'OTCol'f). fi 'J oE: oc\.ITYj '07tol"t) OCcrTfi, t c; i Ariapeithes a avut cu ea un fiu, Oricos. Dei domnea peste sciti, Scyles nu
v ''OpLxoc; 'ApLtimd6e:i: 7ttx!c;. OCQ'LAEUWV oe
1:xu0ewv 0 :l:xo:Aric; ow::kn era multumit de loc cu felul de viata al scitilor, ci, mai degraba, datoritii creterii
oooocwi:; pfox.ETO 1:x.u0Lx.jj, ocAM 7tOAAOV rcpoc; TIX. 'E:AAYJVLX.OC CX.J.:Aov Jimite, era inclinat sa urmeze obiceiuri greceti. i iata ce a facut Scyles. Ducea 5
5 T"e:'t'pocevoc; fiv &:7to 7tlXLOEOcrLOc; Tc; tm:7tocloe:uTo, 11:ole:e Te: 't'ornuTov armata scitilor la oraul '9 boristeni ilor - boristenitii prelind ca sint milesieni
- i obinuia, cu acest prilej, so lase in imprejurimile oraului. Iar dupa ce se
e:U't"e: &yi:X.yoL 't'v crTptxTL v ..-v xu6ewv &c; 't'O Bopucr0Eve:c-rewv &crTu afla inauntrul zid urilor i inchidea portile, dezbraca haina scitica, ii punea
(OL oe
Bo pucr0e:ve:hocL oihoL Myoum crcpeocc; 'XO't'ouc; e: vocL MLA."fjcrlouc;), vemint grecesc i, invemintat astfel, se infatia in agora fara pazitori sau
&c; TOOTOUc; 5xwc; neaL b XOAY)c;, TV ev <JTPIX't"L V XJtTiX Alne:crxe: vreun alt insotitor, aezind sLraja la porti, ca sa nu-1 vada scit-ii cu asemenea 10
tv Tc;> 7t poocmdcp, OCO't'Oc;. oE: 5xwc; A0 0L ti:; TO ntxoc; X"X.L -r<X.i:; 7tOAoci:; rnbracaminte. i in celelalte privinte el urma felul de viata al elenilor, oferind
zeilor sacrificii cum cere la eleni datina. Apoi, dupa ce petrecuse o luna i mai
10 tyx.:Arilcre:Le:, 't'v cr-roAv &:7to0ee:voi:; "'" kxu6Lxv Ai:X. e:oxe: &v 'EJ..).ri- bine la boristeniti, hnbraca iar haina sciticii. i o pornea spre casa. Fll.cea lucrul 15
vf.ooc fo0-roc, lxwv o' OC\I TOCUT"Y)V i)y6poce: ohe: oopu cp6 pwv hoevwv acesta deseori i ii zidise chiar o casa la Boristene, aductndu- i nevasta acolo
O 't'e: &AAoU OOoe:voi:; ('t'oct; Oe 7t0AOC<; tq:.t.'1. /..occrcrov, fi di:; fLW kxu0ewv o femeie din partea locului.
LuOL e,,:xonoc TDtu
"
T'Y)V 't''Y\)V <JTO"AI 'l)'J , xca
, I )
't'G7t-J"l.I.f"\IOC e':x pocTO OLIXLT71 'El\A"I'f)VLX7)
\ I
IV, 79. Cum trebuia, insa, sa ise inttmple o nenorocire, iata care a fost
XIXL\ 6 E:OL-<JL tL po\t '7tOLe:e: XOCTIX 'J 6 oui:; Touc; 'E/\J')\.'f)VWV. OT'
I \ I
II oe\: OLIXTfJL',tI'e,:Le:
I I
prilejul. Scyles voise sa patrunda i el in misterele lui Dionysos-Bacchos. i,
pe cind era gata sa purceada la intiere, o mare minu ne se petrecu. In oraul 20
15 voc r:Afov 't'oo-rnu, &:nrx'AMcrcro:To tvoui:; -rv xu0Lxv a't'o:A v. boristenitilor, el avea un palat mare, pentru zidirea caruia S_!l facuse foarte multa
Tocuu TtoLee:axe: 7t o:A J..&xLi:;, xoct o tx(oc -re: todoc't'o tv Bo pua6eve:i: xocl chcltuiala - aa cum am amintit cu pu\in mai inainte. In jurul palatului se
yuvoc!xoc y'f)e: ti:; ocuToc mzcu plriv. aflau sfinci i grifoni, din marmura alba. Asupra acestui palat zeul aru nca o
IV, 79. 'Em:(TE 8 gso:e ol xocxwi:; ye:vfo6!X L, &yeve:TO OC7t 0 7t po- sageata i totul f u mistuit in fliicari. Dar Scyles '"'."' in ciuda intiinarii pe care, 25
cp&arni:; TOL croo: er:e:eu'YJCE LOVUcrcp Bocxx.dcp Te::Ao:a6 vOC L. eAAOVTL in felul acesta, o primise - a urmat ritualul initierii. Sciii le aduc mustrari
elenilor pentru cultul lui Bacchos. Caci - spun ei - nu e lucru cuminte sa-ti
20 8e O L ti:; )'.,Et potc; &ye:a61X L TV TEAETV tyeve:TO cpcf aoc eyLCTOV. 'Hv inchipui ca este zeu acela carei scoate din minti pe oameni. Dupa ce Scyles
ol tv Bo pucr0e:ve:i:-rewv T?j 7t OAL o txlYJi:; e:y&A'YJ<; xotl 7t OAU't'e:Moi:; 7te:pL- a pii.runs in misterele lui Dionysos, unul din boristeniti se duse in graba la sciti
oJ..fi, Tc; xocl o:Alycp TL 7tpOTe:pov TOU't'WV vfiYJV dxov, TV 7tepL1; i le spuse: Rideti de noi, scitilor, ca praznuim pe Bacchos i ne lasam stap1niti 30
AEUXOU )..(f}ou acp(yye:i:; 't'E XIXL y pu7te:i:; foTOCvlX'I" tc; ";IXOT'Y)V 6 ee:oc; de el. Iata acum, insa, ca zeul acesta 11 are in puterea sa i pe regele vostru, care
i s-a dii.ruit. $i zeul il scoate acum din mini. Dacii. sinteti neincreza tori, urma-
. .. , ' , ,
t v fox'Y) o/e: eAoc;. XIXL ev XIXTS:XOC"f/ 7tCX.croc, x Ul"fjt; oE: ouoE:v TOO't'OU dve:xoc
e
25 YJ vO'OV E7tTeA0' T"IJV TAS:"t'YJV. ""XU IXL oi:; TOU- 1rJ-.'IXXXEU,S:LV 7tS,:pL ''E.f\J.\'Y)O'L
tima i am sa vi-I arat. L-au urmat frun laii sci}ilor. Conducindu-i, boristenitul
i-a pus la pinda, in taina, pe un turn. Cind Scyles trecu pe acolo cu ceata sa,
ove:LS( oucrL' oO y&.p cpiXaL otxoi:; e:!vocL 0e:ov t;e:u p(cnmv TOUTOV gO'TL<; scitii 11 vazura cuprins de nebunia lui Bacchos i luarii aceasta drept o foarte 85
oc[ve:creocL tv&.ye:L &:v6 pC:mouc;. sr:d't'e: 0 t-re:J..ecr0YJ "<;> Bocx.xe:lcp 6 mare nenorocire. Dupa ce ie;;ira din ora adusera la cuno\ltinta intregii otiri
xUA'Y)c; 8Le:7t cele ce vaz usera.
J..ywv 'Hiv Q'ppficrnucre: -rwv TL<;
xoc-rocye:A.i't"e:, Bo pucr8e:ve:i't'ecuv 1tpoi:; -roui:; :kxueocc;
& kxo8ocL, <Sn ocxxe:uoe:v xocl toci:; IV, 80. Cind, mai apoi, Scyles a plecat acasa, scitii Sau razvratit impotriva
< e l "I (J . ' 'r l ( I
BO e:ui:; .f\ctl-'ocve:L V\JV OUToc; octLcuv X.IXL T UV u e:'t'e:pov (1J-.''<JLAEOC
C I \ '). I
lui, aezind in locui pe fratele sau, Octamasades, nii.scut de fiica lui Teres 50

0
.f\E.f\l:X'(l)-',YJXS:, XOCL, r1J.-'ocxxe:u,e:L 't'S XOCL,
0
1J1t,0 't'Q-\) ee:ou- ocw,E't"OCL. EL oe,: fL OL
Cum afla de aceasta rascoala i de pricina din care pornise, Scyles f ugi in Tracia. 40

'
IX' 1tLO''t"e':e:Te:, E "7tS:_uave:, XIXL' U 'fLL-V e':yw :,W. L
' OS:'L!< "7tOVTO TW -V ""XU6e':wv O'L
1tpoe:cr't'e:w-re:c;, xocl. oco-roui:; &vocyocywv 6 Bopucr0e:vo:kYJ M0 p1J t7tl.
0
85 fLLV 1(J-. 'ocxxe:uI ovToc O <L "4"'X\Jr e C<.L, xocI p-roc aucpo p'Y\)V e:yi:xIA'YJV E> 7t OLYIJO'OCV't'O,
7tOpyov XO:Te:ive:. E7te:ke: 8E: mc p Le: auv -rc;l 0Laacp kXUA"l)i:; xocl e:!S6v
e>:<l:o;'e:J"Il. e 6vnc; oS.i-:l; r>::a11ocwov 7tOC0'1J -rn a-r poc't'L71 't'IX >LI So,>OLe:v.
I I - \

IV, 80. ( Oc; oe e:-riX 't'IXUTIX ti; J..ocuve: 0 :L:xuAYJ<; &c; 8s:oc TOC
twuTou, a t Lx.ueocL 7t poa-r'Y)aoce:voL Tov &.Se:).cpe:ov oco-rou 'Ox-rococ-
crocS"l)v, ye:yov6-roc EX 't'i:; Tfi pe:w euyoc-r poi:;, E7tOMO'TelXTO -rci> xo:A17. '" Olbia.
40 0 ' oe\ : oc8W\ V TUl "(LV 6e:VO'J e':7t"SWU't'Cf-> X.OCL\ T'fjV IX'L't'LYJV OL "f)V E7t0LlL>E't'O,I " ' ,
60 Teres I, lntemeielorul statului odri<l, cam de la 470 - pe la 440 i.c.n. (cf. Tucidide,
H, 29,2).
 Ii
I,
I
"
46 HERO DOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROllf!NIEI 47

XOC't'OC cpeuye:L E:c; 't'V 0p1J LX.1J V. 7tU06evo<; 6 'Ox.n:occrcf o"fj<; 't'OCthoc Vestindu-i-se intimplarea, Octamasades porni sa se razhoiasca in Tracia. Ajuns
e':cr't'pOC't'e:U,E't'o e':7t l 't''Y')V 0" p1JLX."f)V' E7tEL't'E oe: e:7t 't'Cj> "Icr't'p<p e':ye:ve:'t'o,
I ' I " '' ' I la Istru, I-au intimpinat tracii. i trebuind sa dea batalia, Sitalces 61 a trimis
la Octamasades un crainic care a cuvtntat astfel : De ce trebuie sa ne masuram
">Y)'J't'LGCCiOC\I L1 oL 0" p"Y) LXe:-,,, e:/'\I1>\0\l't'WV oe: OC>U't'W
I I C I -
V CiUVc./x_ 7t't'ELV
, .- I
E>! 7te:',fI,e;
" ''

puterile in lupta ? Tu eti fiul sorei mele i il ai in zniinile tale pe fratele meu 62, 5
mlAX'YJ <; 7t:x pcX. 't'Ov 'Ox.'tococcrcf o11v Mywv 't'oLif oe ..t oe:t eocc; &."J..."Afi"Awv Da-mi-1 pe acesta i eu il dau pe Scyles. Astfel nu ne vom pune, nici tu, nici
5 7te:L p"Y)6-Yjv:x.L ; de; ev eo 't'-Yj<; &.oe:/....cpe:-Yjc; 7tOCt<;, exe:Lc; OE e:o che:Acpe:6v. GU eu, otile in primejdie . Iata cei propusese Sitalces prin crainicul pe care 1-a
' t ' ' tol &7t6ooc; 't'OU't'OV xocl tyw aol -rov crov XUA1JV 7toc poco0wi a-r poc-rL?j trimis. Caci se afla Ia Octamasades un Irate al lui Sitalces, care fugise de acesta.
"'l. Octamasades primi tnvoiala i, predind pe unchiul sau dupa mama lui Sitalces,
I
OE 'Yj't"e: O'UXLV oUV1J0'1)<; 'Y)'t' > e>:yw. "t'OClJ"t'G( 0 L 7tE'f
I "' I tI ,I,
occ; 0
t
""L'T:(X.f\X"f)t:; e> :m:x'Y) pu-
I I I I '\

puse mina pe fratele sau Scyles. Cind Sitalces 1-a avut in puterea lui pe frate- 10
xe:Ue:'t'O' v yoc p 7toc pcX. 't'ctJ 'Ox:rococcr&o 11 &.oe:/....cpd>c; 1:-riX"Axe:w 7te:cpe:uyci.ic; sau, s-a retras. lar Octamasades taie pe loc capul Jui Scyles. Aa ii apara scitii
't"OU"t'OV. b oE: 'Ox't'ococcrcf.O"f)<; XOC't'OCL\IEEL 't"OCU't'OC, E:xo ouc; oE: "t'OV EWU"t'OU datinile i asemenea pedepse dau celor care imbratieazii obiceiuri straine.
10 fi't'pcuv L't'cXAX.1) ).oc e: 't'O\I ' &.oe:Acpe:ov LXOA"l)\I. xocl L't'cXAX'Y)<; E:v IV, 81. Despre mulimea locuitorilor Sciiei n-am putut sa aflu lucruri 15
7t0C pXAOC W\I 't'OV &.oe:"Acpe:ov &.7tfiye:-ro, xoJ..e:cu oE: 'Ox't'OCfLOCO'cXO'Yjt:; OCU't'OU precise, ci am auzit vorbindu-se in fel i chip cu privire la numarul lor. [Unii
mi-au spus ca] exista acolo o populatie foarte numeroasa, iar aJtii ca scitii
't'OCU't'Tl o>cm:mt.e: 't'"l)\I xe:cpOC/'\I"fJV. OU't(J) e:v 7tE:pLO''t'EL'\/\
I I \
/ 'O
I
UO'L 't'O\t crcpe:'t"E:poc
I d I

propriu-zi i sint putini la numar 52 bis

voocLOC x.u6ocL, 't'OfoL Oe 7t0C pOCX't'CUfLE\I OLO'L E:LVLX.OUt:; v6ouc; 't'OLOCU't'OC IV, 82. Aceasta tara nu infatieaza lucruri care sa trezeascii uimirea, afara
16 E7tL't'LfLLOC OLOOUO'L.
IV, 81. IT l.6oc; oz -ro xu6ewv oux or6c; -re: tye:v6'Y)v chpex.ecuc; - doar de alta
dedt in imprejurarea
parte. Dar,cainsint acolo
afara riuri cu
de riuri mult mai
i cimpii mari
foarte i maiiati'i
intinse, numeroase
ce mai 20
e, e ,., ., , "' , ., ,
7tU EO' r.<:L, Ot/\/\ OC o Loccp o pouc; / \O youc; rce:pL 't"OU cc pL 6ou- JJj.><OUOV. XOC,L , - , este vrednic de mirare . . . Pe o stinca de Unga fluviul Tyras oamenii arata
urma lui Heracles, urmi!. ce seamana cu talpa piciorului unui om, dar este lungi!.
yocp xap-roc 7tOAAouc; dvcc crcpe:occ; xocl 6J..youc; w<; xu6occ; e:!vocL . . de doi co\i. Aa stau lucrurile in privinia acestora. Acum ma voi tntoarce
IV, 82. 0cuacrLOC oE: xw pri ociS't'"Y) oux e:x,e:L, xw plc; 6n 7t O't'OCfLOOc; la faptele despre care la inceput mi-am pus tn gind sa vorbesc 63.
-re; 7tOAAcj> e:ylcr't'ouc; xocl & pL6ov 7tAELcr-rouc;. "t'O oe cbto6wcfoocL IV, 89. Raspliitindul pe Mandrocles H. Darius trecu in Europa. El porunci 25
20 &LO'I xocl 7tapz -rwv 7to-rocwv x.ocl -rou e:ye6e:oc; -rot> m:o(ou 7toc pe- ionienilor sa-i duca navile in Pontul Euxin, pina la fluviul Istru ; iar, de vor
xe:-rocL, d pficre:'t'OCL . . txvoc; 'Hpocx./....eoc; cpocLVOUO'L . tv 7thp1) tve:6v, aju nge la Istru, el le cerea sa-1 atepte acolo, i sa dureze un pod peste fluviu.
Flota o conduceau ionienii, eolienii i helespontinii. Trecind printre Stincile
't'O oLx.e: ev -oc-rL &.vop6c;, fo-rt oe TO eyocf> oc; ol7t1JXU, 7tet.: pcX. 't"Ov Cianee, corabiile se tndreptara spre Istru. Dupa ce au: mer.s cale de doua zile in 30
Tu p'Y)V 7t OTOC6v. 't'OU't'O ev \IUV "t'OLOU't'O Ecr't'L &vcc+icrora oe c; 't'OV susul fluviului, de la mare, oamenii au construit un pod peste fluviu, acolo unde
xoc't'' ocpx<Xc; LOC AE CU\I J..6yov. se despart gurile Istrului 55. Iar Darius, dupa ce a trecut Bosporul, pe podul
25 IV, 89. /)..oc pe:toc; oe ow primxe:voc; Mocvo poxAEOC OLEOCL\le: E:c; "t'V de vase, ii croi drum prin Tracia, ajungind la izvoarele riului Tearos. Acolo
el a facut popas vreme de trei zile. 35
Eupw7t1JV, 't'ofot ''Icucrt m pocyyd/.,occ; 7tAee:w c; -rov IT 6v-rov exp IV, 92. Pornind de acolo Darius sosi la un alt curs de apa, numit Artiscos,
"ICi"t'pOu 7tO"t'OCfLOU, m:cX.v oe cX7tLXWV't'OCL E:c; "t'OV "fo-rpov, h16ocu"t'oc OCU"t'Ov care curge prin iara odrisilor. . .
7te:pLe:ve:LV, -,e:uyvuv't'OC<; 't'OV 7t0"t'OCov 't'U1 yoc' p O "''Y
'j \IOCU"t'LXO l' I .3,'.,. yov "'Iwve:c;
I '.)" ' I I
IV, 93. Inaintc de-a ajunge la Istru, hiru mai tntii pe ge1i 66 , care se cred
't'E: x.ocl Ato"Aee:c; xr.<:l < EAA'Y)Ci7t0\l't"LOL. 0 ev oE: VOCU"t'LX.Ot:; Ci"t'poc-roc; < -rd.c; > nemuritori. Caci tracii, locuitorii din Salmydessos i cei care ocupa tinutul aezat
30 Kuocveocc; OLEX7tAWO'OC<; E7t/....e:e; mu "t'OU "fo"t'p ou, OC\IOC7tAWO'OCt:; oE: &.vcl: '1Fiul 'i urma ul Jui Teres, ca m 440-421 i.e.n. (cf. Tucidide, II, 96-101).
7to-rocov ouwv epEtcuv 7tA6ov oc7to OocMcra'Y)c; 't'ou 7tO'tocou 't"ov U Cu numele Spura<locos (cf. Tucidide, IV, 101,5). Privitor la problema succesiunii la
- "I
tron in aceste regiuni, vezi R. Vulpe, Prioritatea agnaiilor la succesiunea troniilui ln M acedonia
ocuzeI:voc, E'X 'tOU -
GXLI.'..),"e:'t'OCL 't'G( O''t'oI oc-roc "t'OU cr-r pou, e'::>.".,e:Iuyvue:. uAo:. pe-:toc; i Tracia, In /n memoria lui Vasile Pdrvan, Bucureti, 1934, p. 313-323.
oe: cue; o"L' <I-rP-'Y
, J 't'O
'V B 0I0'7tO pOV X.X"t'OC' 't''Y')V axe:o"'\''Y)Y, E':1t0pe:UIE:'t'O o"t'GC' 't'"fJ<;: H bi Informatia aceasta pare sa fie confirmata de cercetarile iecente (vezi Arta-
monov, Bonpocw ucmopuu cKurjjoB 8 co!lemcKoil HayKe, in BecrHKK Al>eBHeR licropIDI,
0 p'Y),LX.'Y)t:;, c'cmxoe:vo<; oe: e:m TElx.?OU 7t O't'ocou -rec 7t1J"(IXt:;e:cr-r poc-ro-
I \ ' \ I - \ ,
1947, 3; N. Grakov, CKuifju, Kiev, 1947 'i Bonpocu cKu(/Jo-capMamcKoil apxeo11ozuu, Moscova-
Leningrad, 1954) dupa care avem de a face cu o diversitate etnicil. De aceea trebuie
35 7t"000'0C't'O ipoc<; 't'pe:tc;:. deosebiti scitii nomazi (,.regali" 9i nomazi propriu zi,i") veniti din Asia, de cei sedentari
IV, 92. /)..oc pe:toc; oE: &v6e:u-re:v op"1)6e:lc; OC7tLXE't'O E7t' &"A"A ov 7tO"t'OCOv i loealniei (,,agricultori" 9i ,,plugari") Cf. IV, 17 ; 19; 20.
18 Despre expeditia lui Darius impotriva scitilor.
'tl-p o /u( vooc 'A pn1crxoi; e:Ci"t'L I
uc; oLIX'Oilo-pucrewv pee:L
' "' ' I I 64 Arhitectul care a construit podul peste Bospor.
1

6OOL e:m, 't'OV L H Prohabil la lsaeeea, eel mai important Joe de trecore la Dunarea de Jos, folosit
, oe:ll-' GC7tLXECi
pLv , , , ,,1cr-r p ov, 7t pW't'OUt:;
, ()(. L pEe:C-
Iv' 93. IT ulterior i de alte expedi Iii.
ft-rocc; -rouc; &eocvoc't( ov'tocc;. a t ev ycX.p -rov oc"J...uo'Y)acrov x ov't"E:c; 66 C. Tucidide, II, 96.

I
_ _,_Ji.oo;;a.., ,.,,. -..
48 HERODOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI
49

mai sus de or'.3- ele :\-polonia i Mesembria - pe nume scirmiazi i ni seeni _

sauf preat lui Dan1:1 fara lupta. Getii, insa, fiindca s-au purtat n!chibzuit
ad1:1 ost mata inrob1t1, macar ca ei stnt cei mai viteji i cei mai drepti
mtre trac1 57. r r
. IV, 4. Iata cum se cred nemuritori getii: ei cred ca nu mor i ca acel care
6
d1spare. m 8lumea noastra. s duce la eu Zalmoxis. Unii din ei 'ii mai s un i
Gebele1z1s . _'J'.ot la al cmc1lea an e1 tr1mit la Zalmoxis un sol, tras la Psor
cu yorunca sa:1 _faca cunoscute lucrurile de care de fiecare data au n
. . ' ' ev01e. t'
Ia ta cum ii tr.1m1t r.e so1. U nu.. d.m e1 pnmesc porunca sa tina trei sulit [
virf ul m si:sJ, _1a ltu, apucind de miini i picioare pe eel ce urmeaza sa fie t:ii
la Zalmox1s 169nd1cti:i_du-l in sus, il azvirle in sulite. Dacii - strapuns de sulite _ 10
aceta. I?oare : gtu socot ca zeul le este hinevoitor. Iar daca nu moare aduc
invmmi:_1 s]u1;11, z1cind ca .e _ui:i m- ti los i, dupa tnvinuirile aduse, triit un
altul, _carma u dau tsarcmar1 mca fund. tn vita. Aceiai traci, cind tu na i 15
fulgera, trag cu saget1le m sus, spre cer, 1 amenmta divinita tea (care provoada
_aceste ,fenomene), deoarece ei cred ca nu ;cista un alt zeu tn afara de al lor eo.
.n.' 95. Aa cum '.3-m aflt eu de la Jenn care locuiesc pe tarmurile Helespon-
tulu P ale Pontulu1 Euxm, Zalmo;x:1s despre care vorbesc - fiind doar un 20
muritor - a fost rob 81 in Samos, 1 anume al lui Pitagora care era fiul Jui
Mnesa:cos. Dupa aceea, aj.ungind. liber, strinse bogiitii mri i dupa ce 8 0
lmbogat1, se intoase in patria lui. Intrudt tracii erau foarte neviai i siiraci
cu d_uhul,_ Zalox1s a;eta - cunoscator al felului de viata ionian i al unor
epn en mai cumpamte d_ect cele trace, intrucit avusese legaturi cu grecii 26
cu _ 1tag.ora, un tnsemnat gmd1tor al acestora - a cladit 0 casii petru aduna
rile..h r ilor,!n car_e se une]!i _primea .i ti punea sii benchetuiasca pe frun
ta 11 arn, 1va mdu-1 ca mc1 el, mc1 oaspetu sai i nici unul din urma;iii acestora
nu vor m un, c1 voi:_ i:ie.rge intr-un anume loc unde vor triii pururi i vor avea
parte de toate bunata 1le. n vrme ce siivirea cele amintite i spunea Iucruri so
de fe!uJ acesta, el a porUllClt Sa I Se cladeasca O Jocuinta sub " t " c d
a fost g t [Z l J d. - d" .. . t pamm eana. m
. a a, a.mox1s - isparut m m1ilocul. tracilor i, coborind el fa Iocuinta
m. de sub p!immt, a trait acolo vreme de tre1 ani. Tracii doreau mult sal aiba
Jelmdu-l ca _ pe un mort. In al patrulea an, el le-a aparut i astfel Zalmoxis
fac;i ve.dmce. de crezare invataturile lui. Iatii ce se ;ovestete despre 36
nfaptumle Im. '
IV,_ 96. in privinta lui Zalmoxis i a locuiniei sale subpiimintene nici eu
nu respng cele suse! _?ar. nici nu e dau crezare prea mult ; mi se pare, insa, ca
el a trait cu multi am mamte de P1tagora. Fie Zalmoxis om ori vreo divinitate 40

" . ge"I . . B a Imu , o apreciere a lui Herodot asupra getilor

67
in B let'Pentru
i
id
ealiz
T area ,1
or, vez1 C
p. 25 _,"._ 29'.n ' nn,11c, .,ecmnea de ,t. f1lozof. i econ. jurid., Acad. R.P.R. , III (1!}S 1);
antic:: a s9 4, l'1f9 P 103-112 i R. Pettazzoni, La reliigione nella Grecia
Dir1d;: ; 1 ira sVcrif3i2c1)i, Vid .la inte1
r0v3ale de patru ani, sint men\ionate i la celti de
60 ez1 1 nota .
t . ten [u a:tli1iAterpretare
,
a pasajului, vezi C. Daicoviciu, Herodot i pretinsiil mono
eism
1
:z ge1t or, n pulum , Ir (1943-1945), p. 90-94 'i [ft Rom 331
Pentru afluxul de sclavi din regiunile noastre, vei Mena.ndru, o 2.

' - o. 1414
 I
\
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 61

d.e-a batinailor, sii ne multumim u cele ifiitiate 62. Aceti [geti], a ciiror
fire era astfel, dupa ce au fast supu1 de per 1, urmara restul armatei.
IV, 97. Dupa ce ajunse cu pedestrimea pe care o avea la Istru, uncle trecurii
cu totii, Darius dlidu porunca ionienilor sa strice podul i sa-l inso}eascii pe el 5
in launtrul iarii ; el a poruncit sii faca acelai lucru i ostaii de pe corabii. Pe
c!nd inienii se pregii.teau sa strice podul i sa indeplineasca porunca, Coes 6s,
fml Im Erxandros - care-i conducea pe mitilenieni -, ii vorbi lui Darius cele
ce. urmeaza, incredinti.?du-se n?-ai intii ca regele va primi cu pliicere parerea
cmva. care dorete sa i-o infa}1eze: 0, rege, - spuse el - eti gata sa faci 10
riizbo1 pe un pamint unde nu ai sa intilneti nici ariiturii, nici cetate locuitii.
De aceea, nu strica podul acesta, ci lasii ca piizitori ai lui pe cei care I-au durat.
Astfcl daca vom da piept cu sci}ii - aa cum dorim - podul ne slujeste la
intoarcere, iar daca nu vom putea sa-i ajungem, ne este inlesnita o intorcere
fiirii primejdii. Nu mi-e teamii cii vom fi invini de sciti in luptii, ci mai degrabii 15
cii -neputind sii ne intilnim cu ei -vom avea de suferit in cutreierarile noastre.
S-ar crede cii spun acestea pentru binele meu, ca sii riin1in aici. Dar, rege, i}i
infiitiez parerea ce mi s-a aratat mai folositoare decit toate. Eu, unul, te voi
urma i nu dorcsc sii fiu lasat aici . Mult se bucurii Darius de sfatul lui Coes i
ii riispunse astfel: Striiine din Lesbos, daca voi ajunge teafiir i neviitiimat 20
acasa, vino negreit la mine, ca sli. rli.splatesc cu binefaceri minunata-ti
pova tii .
IV, 98. Rostind aceste cuvinte, facu aizeci de noduri la o curea, chema la
sfat pe tiranii ionienilor i le spuse urmiitoarele: Barbati ionieni, sli. nu mai
luiim 1n scama parerea pe care v-am infii}iat-o mai inainte, tn privinta podului.
Luati aceasta curea i faceti ce vli. voi spune. De indatii ce vedeti ca am pornit 26
impotriva scitilor, incepeti sii i desiaceti ctte un nod in fiecare zi. Dacii n u
sosesc in rastimpul acesta i tree zilele ctte sint insemnate prin noduri, ridicati
pinzele i intorceti-va in patria voastrli.. Dar pinii atunci, aa este noua mea
hotiirire, ramineti de straja la pod. Dati-va toata osteneala, ca sii pastrati neva- 30
tiimat i sii piiziti podul. In felul acesta imi ve}i aduce mari foloase . Dupa ce
le vorbi astfel, Darius porni la drum.
IV, 99. In fata piimintului scit, spre mare, se intinde Tracia. Scitia incepe
acolo de unde acest tinut formeaza un golf. Istrul se varsli. in mare, indreptin-
du-se spre sud-est. Voi infiilia iarmul Sci}iei de }a lstru in sus i voi arata 36
cit de mare ti este intinderea. Indatii dupii Istru, vine Scitia veche 64,
aezatii catre miaziizi i ajung 1nd p1na la cetatea numita Carcinitis 65.
I

I i
l
82 Privitor la religia getilor, vezi Russu, Rel. dac., p. 61-139 iar pentru influenta
traca tn religia scitilor vezi L. Elnitchi tn ConeTCKIUI ApxeonorHll>;, 1960, 4, p. 46-55.
88 Originar din Mitilene, Coes va deveni mai tirziu tiranul acestei ceta\;i.
e& Aceasta este leciunea da ta de toate rnanuscrisele i pe care am pastrat-o i noi.
Lectiunea propusa de Ph. Legrand &x-.a.(1) I:xu.lhx, litoralul Scitiei nu pare convingatoare.
H Ora aezat probabil la apus de Eupatoria.
* W<-.a.(1) non sine dubitatione temptavi: cipx.a.t'l) codd., quod vix intelligitur.

( ,.
_ .1..... ---
52 HERO DOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 53

. IV'.100 : . De la . s ru in sus, spre launtrI contin.entului, Scitia este margi-

mta rnai intu de agatir1, dupa aceea de neur1 66, ap01 de androfagi 67 i tn cele
din urrna de melanhleni ss.
IV, 101. Scitia, avind forma unui patrat cu douii laturi ce se tntind d-a 0
lungul marii, inainteaza spre interiorul continentului pe o distanta perfect egala
cu intinderea sa la mare. Caci de la Islru pina la Boristene este cale de zece zile
j de la oritenc pi!:11i. la Lacul. Meotic, cale de alte.zece zile ; iar de la tarmul mar ii
spre mter1orul contment:iim pina la melai:ihiem, care Iocuiesc Ia nord de sciii,
avem un drum de zece z1le. Drumul de o z1 ii socot cam de doua su te de stadii. 10
Astfel, in latime, Scitia s-ar intinde pe o distania de patru rnii de stadii iar
in lungime, spre inima tarii, ar avea tot attte stadii 69, Iata aadar mariea
acestei tari. ' '
. IV, 1.02. S?itii i-au dt earn ca ei iguri D: pot. rspinge in luptli. deschisa
otirea. lui Darius 1 au trmu soh la vec1m. Regn vecm1Ior se a.dunara i tinura 16
sfat pentru a vedea. ce trebuia facut, deoarece se temeau de atacul unei arma.te
n_umer ase. egii care -au trtns laolala era_u acei ai taurilor, ai agatirilor,
a1 neur1lor, a1 androfag1lor, a1 melanhlemlor, a1 gelonilor 70 ai budinilor 71 i ai
sarmatilor 12. '
IV, 104. Agatirii sint lipsiti de energie i foarte gingai. Ei poartii, cei mai 20
muli, podoabe de aur: A':1 in de"'.a!I? ie. nevstele; .ca s fie .frati cu totii i,
inrudmdu-se, sa nu ma1 ex1ste la e1 mc1 p1zmuire, mc1 vriiJin8. 1e. Cit privete
celelalte ohiceiuri, se apropie de traci .
. . IV, 118. soind la ad_unarea regilor din .neamurile mai SUS amintite, trimiii 26
sc111tor le-au spus ca Darms, dupa ce a subJugat toate neamurile de pe celalalt
continent -f acind un pod, construit de el peste strimtoarea Bosporuiui -, a trecut
pe celiilalt continent i, supunindu-i pe traci, a durat alt pod i peste Istru in
dorinia de a-i supune i inutul !or, Voi sa nu priviti de loc nepasatori -zicau 30
ei - stind de o parte, cum sintem nimiciii, ci, uni i in simtiri sa mergem impo-
triva .navalitorului. Dacii nu ve1i face aa, 'a trebui ca noi, 'eopleiti, ori si'i ne
paras1m tara, ori, ramtnind pe Joe, a primim condi!iile ce ni le va pune duma-
nul. Intr-adevlir, cum am putea sli ie1m la caplit, daei'i voi nu vreii sii ne veni1i
tn ajutor ? Purtindu-vli aa, soarta nu vii va fi mai uoarii, intrucit regele perilor 35
nu merge u .n!mie mai _m?It impotrva noastrii decit impotriva voastra. Dupii
ce ne va mm1e1,, n-are sa fie mullum1t doar cu asta - fara sa se atinga de voi.
Iata o dovadii hotritoare in sprijinul celor ce va spun. Daca regele perilor
venea doar impotriva noastrli, dorind el sii riizbune rohia in care i-am tinut
neamul 73 inainte vreme, atunci el trebuia sli-i lase in pace pe toi ceilali i sa
mearga numai impotriva ti'irii noastre. Aa stind lucrurile, ar fi aratat tuturora 40
68 Popula\ie care pare sa fi locuit in regiunilc Ucrainei apusene.
61 Aa-numiii antropofagi, despre care nu se tie nimic p1ecis se pare ca au trait
in valea Niprului. '
68 Despre aceti oameni in veminte negre a u fost emise cele mai contradictorii pllre1i
69 Aceasta distan\a reprezinta 793 km, ceea ce ar corespunde suprafetei teritoriului
Ucrainei, filra tinuturile apusene. '
10 Nii despre geloni, pe care unii ii plaseaza tocmai lingi1 muntii Ural, nu se 'tie
mnuc prec1s.
71 Populatie Ioca!izata de unii cercetatori tot in regiunea Uralului.

111 A ezati atunci intre Don i Volga.

13 Cf. Herodot, IV, 1.
 54 HEllODOT
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI
55
e:7tL' "L",j}(.\)(rV' oOCc; e:/.\.O, CU'VS:L XOCL' ou,x e':7tL' 't'ou'c; o}(t.../, \./.\, OUc;. N-UV oe': e':7te:l 't'e: 't'OC')'..LO''t'OC
oLcL;(tJ-'.11 e:c;\, 't'"fI jV"o'e: 't'"f\jV I,J.17te:L po, 't'ouc; oct>e:L\ e>:7t oo(.t\)V ywoe:Ivouc; 1<1e:-
cii face
t riizboi
t scitilor
b inu
d altora. De fapt insii 0 data ce a p 1

con men , a su J Ugat rm pe rind toate neamurile ' us p1c101u
care-i stiiteau in cale peElacest
pou't'OCL 7tOCV't'OCc;. 't'OUc; 't'e: 0.,\.. {}(]...J,\./.,\OUc; e>:I:x,e:L U< 7t >e<;(.t)U't'Cfl 0 pYjLX.occ; XOCL O'Y
I I \ \
acum in puterea S_?- pe tr.ci .i pe geti, vecinii notri . . are
J
' 6 ..,
XOCL -rouc; "t]LV e: V't'occ; 1t/\ "t]O'LOX,(.t) f)OUc;
\ \ t - I r '
e:'t'occ; )}. IV? 11.9. Dupa ce.solu sc*lor fiicurl'l. cunoscute aceste pretentii re!rii sos'f 5
5 IV, 119. Toc\hoc Lx.uEle(.t)v l7tocyye:)..)..oev(.t)v lou)..e:uov't'o o t ocaL- de la. d1fer1te amm:i au sta sii chibzuiascii i parerile s-au impatit Reu:l;
ge!mlor, budm1lor 1 s.ari;nat1lor, nvoindu-se, au fagaduit sa vina in ajut rul
/\c;e:c; OL' OC7t0 't'(.t)V e):v),ve:(.t)V 'YJXOV't'e:c;, X.OCLacpe:(.t)V 0')'.,LO_Va'Y.JO'OCV IX'L )'V(.t)OCL.
9 \. L ti , ' I
sc1t; or. Dr regele agat1r7ilor, neur1lo , androfagilor, al melanhlenilor ?i al tauri-
0 ev re:A(.t)VOc; xocl 0 Bou8rvoc; x.ct.l 0 Lau potX't'"t]c; XOC't'OC 't'@)'C'O lor au rasl?uns n .urmat.oarele _cuv1 te: Dca n-ati fi savir?it voi cei dintii 10
ye:voe:voL u7te:oe:xov-ro ..x.uIvQ1JO'L 't'L(.t) p'Y)O'e:Lv,
I - '' ..... I
o oe: 'Ayct.vu pcroc; xocL
\ 10 \
nedreptate . 1 n-at1 1 pormt cu .razbo1 mpotriva perilor, am i indeplinit ceea
Ne:u poc; xocl 'A'>Opocp&.yoc; x.ct.l o t -rij,v Me:P.a:y:x,P.oc(v(.t)v xocl Tcx.u p(.t)v -rocoe: ce. e ceret ; cererea v?astrl'l. m s-ar f1 parut dreapta i am fi lucrat mina in
7tE:X pLVOCV'C'O" E' 1.-."."i.'v fL"\fj ue:L-c; e,,:ocn O L 7tflO't'e:poL OCOLX.'YJO'OCV't'e:c;
nun u v.01. ar navahn? In tara lor -:- Iara ca noi sa vii fi sprijinit -, ati fost
10 ..x.u1v07JO'L U
I I
vreme acit v.-a ingadu1t zeul . Cind tot el st1
I
stap.1mitor1 tat1ta
. ' rnet e acum pe
IUpaocc; x.ocl &pOCV't'e:c; 7tOAeou, 't'OU't'(.t)V oe:6e:voL 't'ij,V vuv 8ee:a6e: ac1a mp.o r1va v_ostr , e1. va pl esc up.a i:nrit. In ceea l
l
ce ne prive?te,
> l 15
)..,/,_-,1e:w 't'e: c"x' .v e> :cpocwe:crQve: ut L-v o> pv0oc, XOCL "tt]e:L-c; ut7tocxoucIrocv't'e:c; 't'(.t)U
I I \
't'o no1 atun?1 n:am, ".:tamat pe oamenu ace1a 1 mc1 acum nu vom tncerca sl'l. le
CJ..v u.i:v E7t p O'O'Oe:v. vuv oe u.e:i:c; 't'e: le; 'C'-YjV Ex.dv(.t)V laocA6v't'e:c; y!fjv f cem no1, ce1 d1t11, vren rl'l.u. Daca, insii, Darius atacll. ?i tara noastra pornind
&ve:u (.Lt(.t)V t7tE:XflOC't'te:'t'e: IJe:pO't<.t>V gO"OV X,f)OVOV u.'f:v 0 Ele:oc; 7tOC pe:- sa ne aa rlizbo1, atunc ne vom asur i noi puterile cu el, ca sa-1 repin em.
15 oloou, X.!Xt xe:i:voL, TC&l acpe:occ; <.t>U't'Oc; 6e:oc; tye:l pe:L, 't'V o.ol"t]v ui:v Da_: pma ce nu vede1 ca ne ataca, rammem la noi. Caci socotim ca perif nu
se mdreaptii impotnva noastra, ci impotriva celor ce s-au facut vinovati de 20
&7toOLOOUO'L. e:i:c; ot O tJ't'e: 't'L 't'O't'E: OLXmx.e:v -rouc; &vo pocc; 't'OU-rouc; nedreptate 11. r
ouoev OtJ't'e: vuv 7t p6-re:poL 7te:L p'YJO"O(.Le:6oc cXOLXte:Lv. V .tv't'OL e7t(1J IV, 120. Cind rasr1;1z:sul..acesta fu. adus la cuno tinta scitilor, ei se hotarira
xocl e7tl 't'-Yjv .e:'t'tp"t]V &pTI -re: &8Lxtwv, xocl i).e:i:c; oo 7te:L p'Yj0'6e:6oc. sa nu dea o lupt!i ds?h1sa, fnndca nu-1 aveau pe aceia aliati ci sii se retrag" _
tX,pL oe 't'OU"C'O 8(.t)e:v, .e:veo.e:v mt.p' i:v OCU't'Of:O'L" Xe:LV yocp ooxe- s d.ea mereu inap?1- 1 sii astupe fintinele i izvoarele pe und ar trece peri: sa
mm1ce scli. toatli. 1arba de pe pamintul (d;-::oloJ i sa se despartii in dua 25
20 o.e:v oux e7t'eocc; Ilepaocc;, &P.A't7tl 't'ouc; oc:Mouc; 't'!fjc; ocoLxl'Y)c;ye:vo.evouc;. grupun. . .
IV, 120. Tocu't'OC <lie; cX7te:'JE:LX,EleV't'oc &7ro6ov-ro ot Lx.uElocL, eou- . IV, 121. uin acete ?otariri, scitii intimpinarii oastea lui Darius i repezirii
AE:UOV't'O teu.oc:x,('Y)V ev fL"t]Oe:.lcx.v 7tOLte:0"6ocL ex. 't'OU e.cpocveoc;, g't'e: tnamte pe, .ce1 ma1 bn dmtre iilii.retii lor. Iar carutele in care traiau co iii i
l: 8 O'qlL oihol ye: cru.ocx,oL o0 7t poae:y(vov-ro, U7te: L6v-re:c; oe xcx.l U7te:- toate femeile lor le tr1m1serli ma1 departe, 7i o data cu acestea toate turmefe l
<,,/"\\.CX.UVOV't'e:c; 't'OCI cp pc;JO. C't'OC 't'OC\ 1t0Cfl<,,LOLE:V OCJ.U't'OL\ XOCL\ 't'OC\ .c; X p'1)VOC.c; O'U"'(XOUV,
l :I I -
aara de cite e_era_u de:rebuintii pentru a se hrai, clici numai atita i-au pasta:. 30
1 le porunmra a se mdrepte mereu cll.tre m1azanoapte.
25 -r-Yjv 1tO('YJV 't'E: ex -r!fjc; y!fjc; EX't'ple:w, OLX.OU acpeocc; 0Le:A6V't'E:c; .
IV, 121. Tocu't'oc o t LxuElocL ouA.e:uaa.e:voL U7t'YJV't'(oc ov 't'v A..oc pe:lou IV,.122. in t1mp ?e carutele erau duse [spre miazli.noapteJ, scitii care alerga
sera iname [du7mamlo), de .indatli. ce au descoperit ca perii se afla la 0 depar-
O'"t'fllX't'L"t]V, 7tp0o poouc; (].7t00'"t'e:L/r\.O., CV't'e:c; 't'(-.t)V Lmte:(.t)V 't'ouc; o>cpLO"t'Ouc;.
I }. f I I
tare de tre1 zile de Istru, 1-au tmut tabara la o zi de mar7 infata perilor nimicind
-rocc; oe &oc;occ; Ev "t'?ja( O"cpL OLOCL't'CX't'O 't'Ot 't'txvoc -re: x.cd ocl yuvoci:x.e:c; toate roadele. pamintului. Vzind ca s ivete calarimea scitilor, perii '0 urmara 35
7tCXO"OCL, x.ocl 't'OC 7tp60C't'IX 7ttXV't'OC, 7tAV gO'OC acpL ec; cpop v tx.ocvoc v, pas cu p m ret erea e1. In sfir1t, luindu-se dupa o singura par te din
oasta smt1lr, per 1-au urmri spre rasarit, drept spre Tanais. Scitii trecura
30 't'OO"ocuu U7tOAL7t6e:voL 't'Ot &t..P.oc &.ix: -r?jm &&.;7Jm 7tpot7te: ocv,
fluvml Ta.na1s. Per711 trec.u a 1 e1 dupa ace7tia, strabatind tara sarmailor pina
ev-re:LM.e:voL odd -ro 7tpoc; opt(.t) e:Muve:w. ce au sos1t tn cea a budmilor.
o
IV, 122. Tocu-roc ev 7t poexo.le:-ro, 't';;,v ot Lx.uElewv ot 7tp6-
o"'pom (.Uc; e:'uT pov TouIc; II e:pcrocc; oaov -re: 't'flL(.t)V J1. .e:piL:;wv o' o'o'v o'cm:-
I " I
40

X,OV't'OCc; O'C7tO 1
't'OU- "Impou, OU'T't'OL cl;.v 't'OUI't'ouc; 1.lfl OV't'e:c; 'YJfLS:p"fjc; OoCj>
I I

35 7tflOEX,OV't'e:c; eO"t'pOC.'t'07t0UOV't'O 't'OC ex 't'!fjc; y1jc; cpu6e:voc )..e:oclvov-re:c;. o t

oe ITt pO"OC.L <lie; e:!oov emcpocve:i:O"ocv 't';;,V LxuElecuv 't'V (7t7tOV, e7t LO'OCV XOC't'OC
G't't OV ocle:l {)7tocy6v't'(.t)V. xocl 7tL't'OC (7t poc; yoc p 't'V .locv 't'WV fLOLpt(.t)V
teuaoc.v) ot Ilt pO'OCL eolc:uxov 7tpoc; & 't'E: x.ocl tau Tocva'Looc;. OLOCOCV't'(.t)V 8e
't'OU't'<.t>V 't'OV Tavoccv 7tO't'OC.fLOV ot IIt pO'OC.L bmOLOC OCV't'e:c; e8lwx.ov, ec; 't'OO\I a
40 Locu pooc't't(.t)v -rv :x,<i> p'Y)v oLe:e:t..El6V't'E:c; &7tlxov't'o tc; 't'v 't';;,v Bouolv(.t)v. 74
Populatie situatA atunci in Crimeea. Vezi Pindar, nota 17.
IIERODOT IZVOARE PnIVIND ISTORIA ROMtNIEI 67

IV, 1.25: . ;Tulbuin -i [i e neuri], scii.-in rtage:ea lor - s.e indreptara

spre agat1r1. Cmd agatiru 1-au vazut pe [neuru] vecm1 fugmd inspa1mintati din
calea scitilor, inca inainte sa fi navalit [acetia] la ei, au trimis un crainic care sai
opreasca de a pune piciorul pe pamintul lor i i-au prevenit ca, daca vor incerca 6
sli navlileascli acolo, mai intii vor avea de infruntat o stranica lupta cu ei. Dupa
ce le-au spus din capul locului acestea, agatirii i-au adus oastea la hotare hota
riti sa-i respinga pe navalitori . . . Iar scitii nau mai intrat in tara aaatiriiilor 75
deoarece acetia nu le-'au dat voie. ' "' '
. IV, 26. Fiinca aesta stare de lucruri se prl:ingea multa vreme i nu se
1:1a1 termma, Darius trim1se un calliret la regele sc1t1lor, anume ldanthyrsos, i 10
h spuse cele ce urmeazli: Om de neinteles, de ce tot fugi, ctnd poti face din
doli ma. Daca te sooti in_eajun de tare ca sa te lmpotriveti puterii mele,
sta1 p luptate, curmmdut1 rlitlic1rea. Daca recunoti tnsa ca eti mai slab
atunci inceteaza de a mai fugi ; aducindu-mi [mie], stll.pinului tau pamint i apa 7S 16
ca daruri, vino sa stem de vorha . '
IV, 127. La acestea, Idanthyrsos, regele scitilor, a rlispuns: Iata cum stau
lucri:rile cu mine, persanule N-am .fuit nicioata de frica vreunui _om i nici
de tme nu fug acum. Nu saVIresc mm1c deoseh1t fata de ceea ce ob1nuiam sa
fac.in vremea p ci. D c.e ni: a idata. bii.Uiia cu tine, iti voi arll.ta i aceasta. 20
No1 nu avem mc1 cetat1, ruci pammtur1 cultivate, pentru care sa ne temem sa
nu fie cucerite ori nimicite - i sa [ne vedem nevoiti] a intra cit mai repede
in lup;a cu voi. Dal!. vreti c tot dindinsul yi in ha sa ajungeti aici, avem
mormmtle strm?1lor otr; merget1 de le cautat 1, aflindu-le, tncercati sa le
rl!.sturnat1. Yeti t1atunc1 daca vom da sau nu bataha pcntru a ne apara mormin- 25
tele. N-o sli ne masuram puterile cu tine atita vreme cit mintea noastra nu ne
va hotl!.ri so facem. In ce privete blitalia, multumetete cu acest raspuns. Ca
st1ip1ni, eu recun?sc numai pe Zeus, stramoul meu 77, i pe Hstia, regina sciti-
lor. ln Ioc de .at1 t.rimte in dar pamint. i ap, iti trimit darurile <:,are se potri-
vete sa le pr1me t1. 1 la aceea ca te-a1 num1t stapinul meu iti raspund ca tu 80
trebuie sli plingi . Aceasta este o vorba a scitilor.
IV, 2_8. Cra!nicul se intorse cu rll.spu sul aesta la Darius. Iar regii 78 scitilor,
cmd azira cuvmtul d rob1e tare se m1 mlmarli. Ei trimisera acea parte a
ara lor asupra care1a domnea Scopas1s - rinduita alaturi. de sarmati - la 86
10menu care plizeau podul de peste Istru, avind porunc!i sa intre in vorba cu
ace ia. Iar a_ca din_ ei a:e.ramliseserli asira de cvinta sa nui mai lase pe
per.1 sli tot rataceasca, c1 sa-1 mfrunte, or1 de cite or1 vor merge dupa merinde.
Dec1 cind bagu de seama. ca osta. i.i lui Darius se ducea u dupa provizii, faceau
cum era hotar1t. Iar calar1mea sc1plor punea pe fuga mereu pe cea a periior, 40

15 Adie robab!l. in Trans.ilvani . Pentru problema mult dezbatuta a a partenentei

etmcc a agat1111lor (sc1t1 sau trac1), vez1 expunerea celor doua puncte de vedere la C. Daico-
viciu In Steaua . 5, 1956, p. 113 i urm. .i A. Meliukova, Mamepua11bl u ucwieiJoBaHUll no
apxeo11omu CCCP, 64 (1958), p. 101-102.
18 Simbolul supunerii (cf. Aristotel, Retorica, II, 13, 18).
77 Aluzie la legenda dupil. care neamul sciiilor se tragea din Zeus i fiica fluviului Bori
stene (Nipru).
18 Conducatorii celor trei otiri: ldanthyrsos, Scopasis 'i Taxacis.
68 HHQl10T
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI
69

r care fugea i dadea peste pedestrimea lor ; aceasta ii sprijinea intotdea una. Dupii

l
/
ce respingeau cavaleria, scitii se retrligeau de frica pedestrimii 79. Asemenea
atacuri ale
IV,
130.scitilor
Vlizindauscitii loc .itulburare
avutmarea in timp ul noptii.
in care ajunseserli perii - pentru a-i 5
face sa zaboveasca cit mai mult in Scitia, fiind astfel chinuiti prin lipsa tuturor
celor de trebuintli - iatli ce au facut : paraseau treptat cite o parte din turmele
!or de oi, cu plistori cu tot, i se retrligeau intr-alta regiune. lar perii, care venea u
<lin urmli, luau turmele i astfel prindeau inima. 10
IV, 131. Aceasta se intimplase deseori i pinli la urmli Darius ajunsese
foarte tncurcat. Regii scitilor ii dadurii seama cum stau lucrurile i tri miserli
u.n rainic. care i.a adus daruri lui Darius o paslire, u oarece, o broasca i
cmc1 sliget1. Pern '.ll intrebarli pe eel care a adus darur1le: ce inteles au toate
acesta lar trimisul ii.spunse cli nu. i s-a poruncit nimic altceva decit sli le pre- 16
dea 1 sa plece cit ma1 repede. Dar i-a indemnat sli talmliceasca ei - daca sin t
intelepti - ce vor sa spuna aceste daruri. Auzind acestea perii au stat la sfat.
IV, .132. Piire:ea lui par.ius era cli scitii se daruiati pe sine, idaruiau pli-
mintul 1 apa. El 1-a inchipu1t aceasta, deoarece oarecele se nate in pamint - 20
hranindu-se cu aceleai roade ca i omul -, broasca in apli, iar paslirea sea
mlinli foarte mult cu un cal so. Prin slige\i - credea regele - scitii ii predau
puterea. Acesta tilcuire u infatiata de Darius. Dar i-a fost pusli impotriva
parerea lui Gobryas, unul din cei apte carel rlisturnasera pe mag s1. Dupii
socotinia Jui darurile aveau urmatorul tile: Perilor, dacli nu va vei preface 25
tn piisiiri, ca sa zburaii in vazduh, daca nu veti ajunge oareci, ca sli va ascundeti
tn plimtnt, sau - prefacindu-vli in bro te - nu veti sari in balti, atunci nu va
veti mai intoarce in ara voastrii, ci vet1 pieri de sli.geWe noastre .
. IV, 13p. latli, deci, cum au talmacit perii darurile. Iar parte dintre sciti a2, 30
Cel carora .le fusese.incredintata paza imprejurimilor Lacului Meotic i carora
h se porunc1se a lunc1 sli mearga la lstru, ca sli stea devorbli cu ionienii, indata
ce sosira la pod, le-au grait acestora aa: Barbai ionieni, venim sii vii. aducem
neatirnarea, daca vreti sii vii plecati urechea la vorbele noastre. Am aflat ca
Darius v-a poruncit sli paziti podul numai aizeci de zile, iar daca el nu se 35
ivete pina atunci, puteti sa mergeti acasli. Slivirind aceasta acum, veti fi in
.afara oricarei invinuiri - i din partea lui i din a noastra. Ramineti aici numar\rl
de zi1e care s-a hotlirit i, dupa aceea, puteti pleca 11. Ionienii fligliduirli ca v.or
face intocmai, iar scitii se intoarsera in graha la ai lor. 40

79
Deonrece ei nu aveau unitll.ti de infanterie {cf. totui cap. 13t.) .
80 Prin iuteallL
81 Uzurpatoru! Smerdis.
Bl De sub comanda Jui Sc0pasis.
 60 HERODOT
J IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 61

IV, 134. IlE:paYJcn 8 e:-riX. -riX. ow poc [-riX.] A86v-roc Aoc pd<p &.v-re:- IV, 134. Dupa ce Darius primi darurile, scitii ramai se aezara in linie de
-r&x.81Jaocv ot U7tOAwp6E:v-re:c; Lx.u8oct 7te:Cj) xocl fa7totO'L we; cruocA.E:- hataie in fala perilor - i pedestrimea i caliirimea, ca i cum ar fi avut de
gind sii lupte. Pe cind scitii erau astfel rindui1i; un iepure a sarit tntre cele douli
ov-re:c;. n-rocye':votat Ot\!l;.; 't'O LO'L ""x.u'6 YJO'L ",l. ocyo\ c; e>:c; -ro\ e:aov o!;\t1)tcI.:",e: I f
otiri. Scitii il v!l.zurli i incepurii cu totii sal urmareasca. fn vreme ce ei se
"C'WV oe &c; exoc<r't'OL & pwv 't'OV A.ixyov EOLWXOV. 't'p.xx6E:v-rwv oe 't'WV invalma eau i scoteau strigate, Darius intreba care este pricina neorinduielii 5
6 Lxu6E:wv x.ixl o?i x pe:c.uE:vwJ e:t pe:-ro 0 Aoc pE!:oc; 't'WV &.v-rL7tOAe:(c.uv d;la vrlijma i._Aflind el c.aceti fug dupli un ipure, grai elor cu care obinuia
't'OV 66 pu ov 7tu66e:voc; 0$ acpe:occ; 't'OV "Ar1.yov otwx.ov-rocc; d7te: &poc sa stea de vorba : Oamenn acetia au pentru 1101 un mare d1spret. imi dau acum
seama ca obryas a talmlicit bine darurile scitilor. i, fiindcli aa mi se pare ca
7t poc; -rouc; 7te:p &wee:e: x.rd -r<i &AA.ex. Mye:w O?i"Tot c':lvope:c; E:c.uv stau lucrunle, trebuie sli luiim o hotlir1re inteleapta, ca sa ne putem retrage
rtoAAOV x.oc <p povfoum, xocl at vuv cptt.lve:-rtt.t f opU"t)c; dne:tv 7te:pl nevlitlimati . Auzind acestea, Gobryas spuse: Rege, eu tiam din auzite de 10
'rW -V 4JX.UV Cl LX.CUV oc.u pcuv o 'pvcicuc;. cue; ('.i!)' V OU "'t'CU 1101) oox.e:o'v-rcuv X.OCL ' OCU't'<p saracia acestor oameni. Dar am inceput sli. cunosc mai bine lucurile cind am
. 10 oL x_e:w, ouA.-Yjc; &.yoc6Y.<;' oe:"i: 5x.wc; focpocf....ecu<;' x.o:.ltO tv <r-roct -ro venit aici i am vazut cum ii bat joc de noi. Cred ca trebuie ca, de indatli ce
se va fi la.sat noaptea, sa aprindem focurile - aa cum obinuiam i alta data -
b7t(ac.u )) . 7t poc; 't'OCU't'IX rw pu1)c; d7te:" T Q OCO'tAe:U, &yw crze:oov ev apoi sa-i amagim pe solda\ii care sint cei mai slabi\i i nu mai pot sa tnf runt 16
xoct---A6ycp 1tLO''t'ii1)V 't'OU't'C.UY 't'WV &.vopwv 't'V &.7to pt"t)V, EA66.iv oe greutii.\ile, sii. priponim toli mligarii i sa pleclim mai tnainte ca sciii s-o por-
a:AAOV E:oc6ov, opE:wv OCU't'OUc; 7tocL OV't'OCc; rv. vuv WV oL neasca in graba spre Istru i sli taie podul i inainte ca sli le vina ionienilor
ooxE:e:t, E7tEOCV -r&.x.LO''t'iX vu; E7teA61J, tx.x.ocucrocv-rocc; 't'OC 7tU pOC &c; &weoce:v in gind ca ar putea sa ne aducli pieirea .
16 x.ocl &A'/..o-re: 7tOtE:e:w, 't'WV a-r poc-rtco't'twv -rouc; &.aBe:ve:m&-rouc; &c; -rocc; .IV, 135. Acestea u fost sfaturile Jui Gobryas. Dupa ce se facu noapte,
Darms urma pova1a Im. Lasii. acolo in tabara pe ciamenii istoviti i pe aceia de 20
't"IXAIX.L7tCU pL(IX.<; e1:1c:.",OC7t0CT1)I0"0CV't'OC<; X.OCL\ -rouc; ovouc; 7t0CI V't'IX<; X.X't"IX01I)0' 1XV't'OCc;
>f
a caror pierdere ii pasa eel mai putin, precum i toti magarii, pe care i-a priponit.
&.mx:J.A&crae:aBoci, 7tplv x.ocl htl 't'Ov "Icr-rpov teucroci l:x.u6occ; Mcrov-rocc; Llisase in tabil.:a magarii i ostaii slabiti, din urmatoarele pricini: magarii sa
't1)V ye:cpu pocv, lJx.oct 't'L ''Iwcrt ooc'I.:,I"XL 't'O' 1)e:occ; m
\ , I I y6v 'tt e,,:a-roct e'I::c".,e:pyoccroco-v1OlCt )) .
I
scoatli rligete, iar oamenii furli plirasiti din pricina slabiciunii lor. Rostul era
IV' 135. rw ptr c; ev 't'OCU't'OC cruve: ou}.e:ue:, e:-roc oe vu; -re: acesta : in imprejurarea ca Darius, cu ceea ce ramasese zdravlin din armata 26
20 &yE:ve:-ro x.oct Aoc pe:'foc; ex.pifro -r?j yvc{) Yl 't'OCtkrl" 't'OU<; ev x.ocOC't1) pouc; ar fi ataca t pe sciti ei vor trebui sli pazeasca Labara. Lasindu-i acolo cu acest
't'WV &.vop&v x.ocl -rwv v tMxLc;-roc; &.7t oAAuE:vwv :A6yoc;, x.ocl -rouc; lamuii i aprinznd focurile, Dari1. porni cit. ma repede spri; . stru. Magarii
paras1t1 de cea ma1 mare parte a otirn rareau 1 ma1 tare. Jar sc1t11, care auzeau 30
ovouc; 7t&v-rocc; X.OC't'OCOljo-occ; X.IX'rEAL7te: OCU't"OU 'tlXU't'YJ tv -rcj> <r-r pOC't'07tE8c.p. ragetele magarilor, ii tnchipuiau ca perii sint mereu in tabara 83.
x.oc't'tAme: oe -rouc; "Te: ovouc; xocl 't'oUc; &.a6e:vE:occ; 't'-Yjc; cr't'pOC't't !fjc; 't'wvoe: IV, 136. Ctnd s-a luminat de ziua, cei ce fuseserli lasati in urmli, vazind
e:(ve:x.e:v, (voc of ev 0\IOL OV 7t0C pt)'..COV't'IY.L" ot oe &v8p<.u7tOL &.a0e:ve:(1)c; ca Darius ii tradase, intinsera miinile catre sciti i le spuseserli ceea ce se intim-
plase. Indata ce scitii au aflat cum stau lucurile, ccle doua parti ale scitilor -
25 ev e:(ve:xe:v X.IX't'&AdrtOV't'O, 7tpocp&crLO<; oe 't'-Yjaoe: 01)AOCO , (&c;) IXU't'O<;
despre care am vorbit - se unira in graba cu cea de-a treia, care.se afla alaturi 36
ev at.iv 't'cj> xoc6ocpcj> 't'OU cr't'poc't'oU t7tt6 cre:a0xL E:AA.ot 't'Ofot LxU61JcrL, de sarmati i, impreuna cu budinii i gelonii, ii urmarirli pe peri, mergind drept
oi5't'Ot
, oe , U7te:p !;;e:voc;
't'O <r-r p 1X't'07 te :Oov A't"OU't'OV 't'OV, Xp6vov
eL 0 uoc pe:Loc; , XOCL 7tU pot Lo;x.XIXUO"IX<; pu otoc-ro. 't'!XU't'IX tofor. spre lstru. Dar cea mai mare parte din oastea perilor o alcatuiau pedestra ii
U7tOAe:moe:votcrt ,
't'1)\I 't'OCXt<T- cai:e..nu cun te.au. drum.urile, - i nimeni nu deschisese drum uri pe acolo.
't''f)V lJ7tEL"(E't'O e:m 't'O
I '
V
' ' I Ci't'pov . . Ot
L oe: O YOt
>I
e:pl]wve
' a.
:vI
't'e:c; 't'OU
.... (
oL/\OU
' '\
Sc1t!1 erau .c.lar.1 1 se_ pricepeau sa scurtee calea, pe cind [perii] se rlitacira,
ao oiS't'cu '8 ii.).).ov 7t OAA<j> te:aocv 't'c; cpwvc;, &.xouov't'e:c; OE ot x.u8oc1. aa mc1t sc1t11 aiunsera la pod cu mult tnamtea lor. Aflind ca peqii nu sosisera 40
't"(l)V OV(J)V 1tOCYXU XOC't'OC. x_c.u p1)Y J,t,,/'\\m..,... ,. ov 't'OUc; Il e':paocc; S:1L'VIXL.
>I I \ I I

IV; 136. 'HE:p"IJ <; OE ye:votv'Y)c; yv6v't'e:<; ot U7toAe:tcpOE:vnc; &c;

1tpOo'>E' "o"oe:vot e:L'>'e:V 1<J1t0\ uAocpe:iou, x.e:Lpocc:; 't'E: 1tp0!;;L't'S:LVOV 't'OL-O't ..:.XU'811m.
I I - f

<
xocl !!;!;"/\Ie"(OV 't'OC \ I
XOC't'Y)X.OV't'IX'
I
I t
- O L oe: we:; ,,xouaocv Cl L 't'OCU't'OC,
l
\
' 't'1)V 't'OCXL
\
I
' 'O''t''Y)\t
35 O'UO''t'potcpe:v't'e:c:;, IXL 't'E: ouo oLpotL 'tCUV ""xuve:CUV X.OCL 1) e:'t'oc -"IXU po-
I

r .., ,
oc't'e:'UlV XIXL, BOUO-LVOL XOCL, E: A WVOL, e:otwxov 't'OU<; ITe':pcrocc;!WClU' 'tOU- ,
"fo't'pou. 1he: oe 't'OU Ile:pcrLx.ou ev -rou 7tOAAOU 6v't'oc:; 7te:ou
O''t'pot't'OU XIXL 't'cX<; 00ouc; oOx. E7tLCi't'IX(LtYOU C,a-re: OU 't'S:'t'(L l]E:vwv ['t'WV]
o'8wv, 't'OU OE Lxu6txou t7t7t 0"';'S:(t) x.ocl ..ac. O'UV't'ooc 't'c; ooou &mcr't'IX-
sa Cf. Frontinus, I, 5, 25 i Polyainos, VII, 11, 4.
40 E:vou, &.oc p-rov't"e:c:; &.P.A. P.cuv, cp6ricrocv 7t OAA<j> ot xu6oci 't'ouc:; IlE:pcrocc;,
62 HERODOT
I IZVOARE PRIVI:'ID ISTORIA R011NIEI 63

'.inca, scitii spusera ionienilor, care se afla u in corabii: Barbati ionieni, zilele
in care trebuia sa ateptati s-au implinit i nu faceti bine da ca mai zaboviti.
Daca mai inainte ati di.mas aici de teama, acum desfaceti podul i cit mai repede.
Bucur:indu-va de neatirnarea voastra, aratai-va recuno tinta fata de zei i 5
fata de sciti. Ch despre eel care fusese mai inainte stapinul vostru noi n vom
aduce in asemenea stare, inc1t sa-i treacli pof la de a mai porni cu riizboi impo-
triva cuiva .
IV, 137. Cu privire la cele spuse, ionienii tinurli sfat. Parerea atenia nului
Miltiade, conducatorul i tiranul chersonesitilor din Helespon t, era sa Ii se <lea 10
ascultare scitilor i Ionia sa fie eliberata. Histiaios din Milet se impotrivi, insli,
acestei piireri. El sustinea ca fiecare dintre d:lnii se bucura de autoritatea sa in
cetatea pe care o cirmuiete datorita lui Darius. lar daca se va prabu i stapinirea
Iui Darius, nici el nu va fi in stare sii porunceasca milesienilor i nimeni nu are
sa mai fie stapin undeva. Caci oricare cetate va dori sli fie cirmuit11. in felul 15
democratiilor i sa nu mai fie supusli unui tiran. Dupa ce I-Iistiaios i-a infatiat
acest gind, toti se aliiturarii de indatii parerii lui, cu toate ca mai inainte erau
pentru ceea ce propusese Militiade.
IV, 139. Deci, dupli ce se aliiturarli. pli.rerii lui Histiaios, acc tia hotar:irii
astfel: sa desfaca podul in partea dinspre sciti, cit poate ajunge sageata, ara 20
tind scitilor ca au siivirit ceva, cind de fapt nu f liceau nimic ; [voiau ca] scitii
sii nu incerce a piitrunde cu sila i sa treac1i. lstrul pe pod ; dar sa spuna ca, des-
facind partea podului dinspre Scitia, fac in toate pe placul sciiiior. Acestea se
mai adliugara la sfatul de mai inainte, apoi, in numele tuturor, Histiaios rlispunse 25
dupa cum urmeaza: Scitilor, ati venit cu sfaturi bune i vli grabiti la reme
potrivita. Ne arlitati un drum cuminte, iar noi vii vom sluji cum n u se poate
mai bine. Precum vedeli, am i inceput sa desfacem podul i ne vom da toaa
silinia, caci vrem sli fim neatirnaii. Dar, in vreme ce noi desfacem podul, este 30
nimerit lucru sa-i cliutati voi pe peri i, dupa ce veii fi dat de ei, sa-i pedepsiti
aa cum trebuie, atit pentru binele nostru, cit i pentru al vostru .
IV, 140. Incredin\ati pentru a doua oarii 84 ca ionienii nu-i ineala, sc1t11
se intoarsera sa-i caute pe peri, dar nu izhutirli citui de pulin sa afle drumul
cel urmasera aceia in retragerea lor. Vinovati au fost chiar scilii, caci nirnici- 85
sera toate paunile de acolo, trebuincioase calarimii, astupind i toate fintinile.
Daca nu faceau asta, le era uor, daca voiau, sa dea de urma perilor. De fapt,
chiar ceea ce li se piiruse a fi hotarirea cea mai nimerita, fu pricina rlitacirii
lor. fntradevar, scitii ii. cliutau pe vrajma i prin acele plirti ale Sci\iei unde 40

1
j

/
) s4 Cf. cap. 133.
lI
1.

_J__ _, ----
64 HF.RODOT
IZVOARE PRIVI D ISTORIA ROM!NIEI 65

erau pii uni pentru cai i apa, incredintati cii pe acolo vor fugi aceia. insa perii
se tinura de urmele pe care le facusera la venire i mersera pe acolo. Dar chiar
i in felul acesta de-abia nimerira podul. Sosind noaptea i g1isind podul desfacut,
ii cuprinse o 1!1are spaim1i i se grndeau ca nu cumva ionienii sai fi parasit. 5
IV, 141. In preajma Jui Darius era un egiptean, care avea - dintre toti
oamenii - eel mai rasuniitor glas. A ezind u-1 pe malul Istrului, Darius ii porunci
sa strige pe Histiaios din Milet. Ceea ce el i f acu. Dind el ascultare poruncii,
Histiaios de la primul strigat pme la indemina toate coriibiile pentru trecerea 10
tru pelor i lega podul la Joe.
IV, 14.2. Astfel scapa ra perii. Iar scitii, cauttnd u-i, le-au pierdut urma
pentru a doua oarii . . . 85
V, 2 . . . . Dupii ce a cucerit Perintul, Megabazos 86 ii duse armata prin Tracia,
aducind sub ascultarea regelui fiecare cetate i fiecare neam care locuia in 15
aceastii tarii, caci aa ii poruncise Darius, sa cucereascii Tracia.
V, 3. Neamul tracilor este eel mai numeros din lume, dupa ace! al inzilor.
Dacii ar avea un singur clrmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el a r fi
de nebiruit i cu mult mai puternic decit toate neamurile, dupa socotinta mea. 20
Dar acest lucru este cu neputinta i niciodata nu se va ifiiptui. De aceea sint
acetia 11labi. Tracii au mai multe nume, dupa regiuni, dar ohiceurile sint cam
aceleai la to1i, afara de geti, trausi87 i de acei care locuiesc la nord de crestonai 88. 26
V, 4. Despre obiceiurile pe care le au getii, care ii spun nemuritori, am
vorbit. La trausi gasim aceleai datini ca i la rest ul tracilor - in afara celor
legate de natere i moarte, clnd ei fac ceea ce vom arata. Rudele stau In jurul
noun1iscutului i piing nenorocirile pe care va trebui sa le indure nou-nascutul,
o data ce a venit pe lume. Sint pomenite atunci toate suferintele orneneti. 30
Cind moare cineva, trausii il ingroapa glumind i bucurindu-se. Cu acest prilej
ei amintesc nenorocirile de care scapa omul i aratii cit este el de fericit l:n toate
privintele.
V, 5. Cei ce locuiesc mai sus de crestonai iata ce obiceiuri au. Fiecare tine
in ciisiitorie mai multe femei. Cind unul din ei a murit, se iscii intre femeile
[mortului] mari neinielegeri, iar prietenii ii dau toata 6steneala i arata. o 35
nespusa rivna ca sa afle pe care din neveste a iubit-o mai mult eel decedat.
Femeia socotitii vrednica sii primeasca cinstirea este laudata de barbati i de
femei ; apoi e injunghiata de ruda ei cea mai apropia ta. i dupa aceea trupul
acesteia este inmormintat impreuna cu eel al barbatului ei. Celelalte femei
socot o mare nenorocire aceasta, caci Ii se aduce astfel o foarte mare ocara. 40

85 Cf. cap. 136.

"' Generalul pe care Darius ii lasase in Europa cu o arma ta de 80 000 de ostai,
87 Populaiie din muniii Rodope.
88 Populaiie din regiunea izvoarelor riului Echedor din Macedonia.

5 - c. 1414
I
--- _J _
 6G

V, 6. Twv 3e 3 &'A'Awv 0p"t]lxwv forl 58e: '160::; 7tw"Afoucn

"t'OC "t'exvoc t7t't;ocyc.uyfi. "t'X.::; 8e 7toc 6f.,1ou::; ou ff>U'A&.crcroucn, &.i..'A'twcrL
IJEROD<n'
I
r
l
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI

V, _6. Iata .i datinile c.elor al1.i :_raci. Ii ind so strainilor copiii, iar pe fete
le pazesc, c1 le dau v01e s ab.a legatun trupeti cu barbatii care le plac.
I}
67

"t'orcrL ocu"t'ocl ou"A ov"t'ocL &.v3poccrL lcrye:cr6ocL. TeX.::; 3e yuvocrxoc::; i'.cr:x,u pw::; I1 paesc insa nevestele cu stramc1e, cumparind u-le cu multi bani de la pa t 1'
Tatu aJul Do et e soc. t1t senu J i:ieamu lu1 ales, eel netatutat fiind considnenrat t 5
ff>U/'\OCI O"O"OUO"L' XOC \L W'VEOV"t'OCL "t'OC::; yuvct LXOC::; 7rOC poc "t'(J}V "(OVEl uN :X.P"tJ flOC"t'(J}V
1 -. \ \
I

5 e:yoc/\WV. XOCL "t'O e:v EO""t'LX. OCL wye:ve: ::; xe:x pL"t'OCL, "t'U o'Mo;. IAO""t'LX"t'OV
\ ' I
\

e ' \ I
\ I

>(
I

om
a de t rmd.
I I 111 ochnl lor, dtrmdiivia
trece
. drept cea mai mare cinste A
P ucru ce m e ru. cind traieti de pe urma . munc1
&.ye:wf.::;'. ocpy ov d'llX.L xci'A:ALcrTov, y-Yj::; 3E: epyoc"t'"t]V &.n6"t'oc"t'ov, -co !111;1 .u 1 me, 1ar riizboiului i a
pr dc11;1nilor - spun .e1 - fac1 un lucru cit se poate de bun. Acestea sint
)" -
"'1JV O>C7t\0 7tO/\e:ou XOCL A"f]LO"'t'UIO::; XOC/\/\LO""t'OV.
"\ I \ "\
OU '>'
"t'OL e:v O"ff>EWV 0 <L I " \ "\ I -
ob1cemrile lor cele ma1 vrednice de luare aminte.
e:mcpocve:cr"t'OC"t'OL vooL ELO"L.
I I I
.. V, 7. Singuyii z.ei p: car.e ii. slavesc sint Ares, Dionysos i Artemis 91. Dar
V, 7. 0e:ou::; 3E: crf. ov't'ocL ouvou::; Toucr3e:, "Ape:oc xocl 11L6vucr ov regn or, f ara cela.lt1 ceta em, cmstesc dintre zei indeosebi pe Hermes i jura 10
10 XctL' "A p't'E:flLV' O L Rt-'ctO'LA...EE::; ctU"t'W
numa1 pe el, sustmmd ca se trag din acesta.
V, 7tocpe:ct.:, "t'W -V Il!" A/\\./.\.WV 'TtO./.\.L"t'EWV,
I ' - I I
. ' 8. lata cum se. ac inmormintarile oamenilor boga1i. Expun timp de
oe':
crf. OV"t'OCL 'Ep"t]V ocAL<r"t'OC 6iwv xocl ovooucrL ouvov "COU"COV xocl re z1le cadavr;il_; apo1 Jertfesc tot felul de anirnale i, dupa un mare ospiit,
J\<;"(OUO"L ye:yovEVOCL OC7t0 ' E pe:w EWU"t'OU::;.
-. L I ' I ,
iante de.ca re i J lec. [pe mrt], ii imominteaz pe eel riiposat, fie arzindu-1, 15
V ' 8. T OCff>OCL' oe\: 't'O-LO"L e:u> ooc!ocrL CC>U"t'(l)V EL>O"L\ llt Loe: "t'pe:L::; e:v 1<je:poc::; \ I fie m?_opmdu-l. 1 r1d1ca apo1 o mov1la 1 statormcesc felurite intreceri, la care
raspla11Ie celc ma1 tnsemnate se dau luptelor in doi - cum este i firesc lucru
7tpoTL6e:rcrL Tov ve:xpov xoct 7tOCV"t'oroc crcpoc;ocVTe:::; tp oc tw:x,f.ovTocL, 7tpo- Aa se fac tnmormintarile tracilor.
lo x:Aocucrocv"t'e:::; 7tpw-ro'1' t7te:L"t'oc 3E: 6oc7t"t'oucrL xocTocxocucrocv-ce:::; &/..Aw::;. V, 9. Clt privet.e partea dinsre miaziinoapte a acestei tari, nimeni n-ar
Y?i x pul)iotv"t'e:::;, :x.woc 3E: :x.f.ocv-ce:::; &.ywvoc "t'L6e:LcrL 7tOCV't'OLoV, ev "t'<f> 'TOC putea spune. cu eacttate ce o:imem o locuiesc, caci tinutul de dincolo de Istru 20
yLcr-coc &e:6"Aoc -ct8e:"t'OCL xoc-rcX. A6yov ouvooc:x,l"t]::;. "t'OCff>OCl E:v 8-Yj se arata a f1_rust u 1 c o intmdere nesfir itii. Singurii oameni despre care am
e P"tJ LXWV dcrt a.me:. pu tut afla ca triiesc dm?olo de Jstru sint un neam cu nwnele de sigini 92. E'
se folosec de ham c 1 ale mezilo:. C_?-ii lo -:-- ice-se - au pe tot corpul u
v, 9. To 3E: 7t pO::; op&w t"t'L 't'-Yj::; x.w p"t]::; "t'OCU't'"f]::; aMe:l::; EL par des 1 lung e cmc1 deg e. Acet1a smt m1c1 1 cu bot scurt, nefiind in stare 25
20 cp poccrocL To hpe:xE:::;, ahLVe::; e:tcrL &v6 pw7toL a txf.ovTe:::; ocu"t'v, &."AJ..a sa P?art oi:iem. fnhamat1 msa la car, alearga cit se poate de repede. De aceea
..a 7te p"t]v 8'YJ 't'au "foTpau t p'Y)o::; :x,w p'YJ ff>OClve:TocL taucroc xoct &7te:L pa::;. batman. calatoresc in .ca:e. Acst nem e raspindit pina tn regiunea ene1ilor &a,
c e loc1esc Unga _:\dr.1atica. E1 sus\m ?a sint coloniti mezi. Cum s-au aezat
auvau::; 8E: 3uvococL 7tu6fo6ocL a txfovui; 7te p'YJV 't'au "lcr't'pau &.v6 pw- a1c1 mez11 u pot .sa-1 dau seam.a, da mtr-un rastii_np foarte indelungat totul 30
7tau::; TaLcrL a6vaoc e:T.vocL Lyowoc::;, fo6'Yj-cL 8E: x_ pe:<Uf.vau::; M'YJ8Lx'ij. este cu utm\a. L1gurn, care locmesc dmcolo de Massalia dau num.ele de sigini
't'au::; 3E: L7t7tOU<; OCU"t'WV dvocL Aoccrlau::; fJ.rcocv 't'O crwoc, t7tl 7teV't'E 3ocx't'U'Aau::; negustonlor cu amiinuntul, iar ciprio\ii lancilor. '
25 't'O ci6o::; Twv TPL'J..WV, crLx pau::; 3E: xocl crLau::; xoct &.3uvoc"t'au::; &v8poc::; V, 10. Tracii spun ca 1inutul de dincolo de lsiru e ocupat de albine i din
ff>Epe:LV, ...,e:uyvue:vou::; oe: U< Tt > oc pOC't'OC EL1V' OC L oc.l,:U' "t'<X."t'OU::;' o<c pOC't''YJ "A\ OC"CEELV
I )" I \ '1 I I
cauza lor nu se poate piitunde mai depar;e: Cei c.are po".'estesc aa ceva, dupa 35
> parerea_ mea! spun lucrur1 de necrezut. Caci se tie cii v1eta1ile acestea indurii
01;; 7t pa::; "t'OCU"t'ct "t'Ou::; ETtL)'..W pLou::;. XOC't'"f]XELV oe: "t'OU"CWV 't'ou::; au pou::;
l I ]I_
g.reu f1gul ? iar eu sint de parere ca 1inuturile de sub constelatia Ursei nu pot
I - I I I \ I

'<X."(X 01-) 'EVE't'W -V 't'(.-t)V e':v 1'."-(l 'AopqJ. ELVOCL oe: 'YJOWV crcpe:oc::; <X.TtOLXOU::; I ,. M I I I
1 locu1t dm cauza frigului. Iata, prin urmare, ce se spune despre aceasta 1ara,
MyaucrL' 6xw::; 3e OO"t'OL M3wv &7t0LXOL ye:y6votcrL, tyw E:v aux t)'..C.U ale care1 coaste le-a supus perilor Megabazos.
I e
30 e> :mcp pacroccr IXL, "(EVOL"t'a 0 OCV 'TtOCV e>:v 't'Cj> otxpq> :x.povq>. crLyuwoc::; 0> W
I .. ,.
V I

xoc"J..foucrL Alyue:::; o t &vw U7tt p Moccrcroc'Ahi::; otxfovn::; Tau::; xocrt Aau::;,

Kurcp LoL 3E: Toc 86poc-roc.
V, 10. 'Q::; 3e 0p LXE<; /..eyaucrL, e/..LcrO'ctL xoc-rexaucrL 't'OC rcep"f]V
I
't'aU ''fo-cpau, xoct U7t0 "t'OO't'WV aux dvocL 3Le:'A6e:rv rt pocrw't'epw. eot
85 e:v WV 't'OCU"COC /\e:yovn::; 0 oxe:aucrL /\E"(ELV au> x 0 >LXO't'OC. 't'ot yot <..,Cj}OC
"\ I I " \ I I \ \ )" 89
Vezi discuta. ea acest.ui pasaj - folosit de unii cerceta.tori ca al'gumen t pentru
p
TOCU"COC cpocLVE"t'OCL ETWotL ouIcr pL"(OC. OC/\/\OC oL "t' U
I <
rtOI "t''YIJV otX p't'OV O>COLX1J't'IX.> "\ " \ I \ >I I
ex1stenia unor relau sclavagiste avansate ti in societatea daca - la Pippidi Contribuii
I ' '
3oxee:L e:!voc.L 3LOC "t'OC IJ.iux.e:oc. 't'OCU't'IX. ev vuv 't''Yj::; X,W p'Y)::; "t'OCU"C"f]::; 7t& pL p. 267-8. ..,
90
Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.
ru:;ye:-c L, "t'<X,. 7tot pct 8OC./.\.OC,O'O'LIX.
... !. <TUV ctU"t''YJ::; M e:yoc,t-R'oc..y., o::; rr e:pcre,:wv X:x.'t''Y,JXOIX. . ii
Zei tracA Bendis.
11
12
Trib iranic, al cllrui nume Plrva n (Gclica, p. 231) ti apropie de acela al localjtAii
0
Smgidunum. '
E> 7tOLEE. I
18
Populatie iliricA ce locuia In regiunea Venetiei de astllzi.

6*
_ _j_ ---
 68 JIEHODOT lZVl'ARE PRJVJND ISTORIA ROMINJEI 69

V, 27. . . . 't'oui; 8e ('O't'ocV"I)<; v8prmoo( e:'t'o . . . , ocl't'Lwe:v ai;) crlve:cr- V, 27. . . . Iar pe ali (elcni] (Otanes 94 i-a robit . . ., tnvinuindu-i) ca au
6ocL 't'OV ocpdou O't'pOC't'OV 't'O\I &.7to xu6ec..iv onfoc..i &.tcoxoL- pricinuit pagube otirii Jui Darius, pe dnd acesta se tntorcea de la sci1i 95
6e:vov. VI, 40. Miltiade acesta, fiul Jui Cimon, sosise de curind in Chersones i,
abia sosit, fu copleit de necazuri i mai mari decit pinli atnnci. Cu trei ani 1n 6
V I, 40. 0i5't'oi; ot b Kcuvoi; ML/moco"l)i; ve:cucr't'L ev tkl)M6e:e: urma 96 , trebuise sa fuga i:n fata scitilor. Caci scitii nomazi, minia ti de [venirea
6 ti; 't'V Xe:pcr 6v"l)cr OV, XOC't'e:Aif ocve: ol: w t/..86\l't'OC tJXAoc 't'WV XIX't'e:- Jui] Darius, ii adunasera toate puterile i ajunserli pina in Chersonesul din
x 6\l't'Ci.lV 7t p"l)y&."t"c..>V XtX).e:7tW't'e:poc. -rpt't'<p ev yd:p 't'd 't'00't'(l)V x06oci; prea jma noastra. Miltiade nu le-a 1inut piept celor care navaleau, ci a parasit
txq>E:oye:e: xp6ocL ya p ol vo&.oe:i; epe:Otcr6ev-re:i; {mo OCULAoc; Aocpdou Chersonesul pinli la retragerea scitilor. Doloncii 1-au adus inapoi. Acestea se 10

c1.;m 6V't'rt.c; ou' x u7toe:w

01Jve:cr't'p&.cp"l)ifocv xoct I oci; o M L'.rI.'t'LO
:Aoccrocv E:.zpL
l 'l ' 't'1jc; Xe:pcrov crou
Co"t)i; 1I;!; cpe:uye: x
o'mo' -rocO-r'Y)i;. -rou-roui;
e:pcrovYJcrOu e:i;
petrecusera cu trei ani tnainte de irnprejurarile care s-au ivit atunci. . .
V I, 84. Spartanii pretind ca. . . avind legaturi cu scitii, Cleomene 97 ar
10 8 ot -re: xo6oct &7toc:AMx611crocv xocl w ot 6:Aoyxot xoc't'yocyov fi deprins obiceiul sa bea vin curat i de aici i s-ar fi tras nebunia. Mai sustin ci.'i,
o1t(crc.u. 't'OCU't'IX S'J 01) 't'phcp -re:c 7t p6't'e:pov eye:yove:e: 't'WV -ro't'e: fLLV dupli ce Darius le-a invadat tara, scitii nomazi doreau grozav sa se razh une, 5
trimitind la Sparta delegati ca sii incheie o aliantii i invoindu-se sa urce pe Unga
XIX't'EX OV't'C.U'\I . . . . riul Phasis i sa patrunda in Media, in vreme ce spartanii ar fi pornit din Efes ;
VI, 84. . . . 7tocp't'Llj't'oct cpoccrt . . . K:Ae:oE:.woc, xo9ricrt oe ot:A - i - dupa ce ar fi inaintat in podiul Asiei - urmau sli i uneasca otile cu
aceia intr-un anumit punct. Cleomene, povestesc [spartanii], cin<l scitii venisera 20
Cl'IX'\l't'OC [LLV ocx p1j't'01tOI't'1jV ye:vi:;LcrJv:Ot.CL xocl e':x 't'OU,'t'OU !LOCVY)'\llXL. ""'xuIvQoci;
N
pentru incheierea tra tatului, avu mult prea rnulte legaturi cu ei i el, trecind
15 yO:p 't'OU<; vo&ooci; E1teL't' crept Aocpe:fov eoc/..e:tv ti; 't'V xG:i p'Y)v, e:'t'cX. peste cuvenita masura, impruinut!'I de la acetia obiceiul sli. bea vinul neamestecat.
't'IXU't'IX e:ovtVIXL w 't'dcroccr6oct, 7tf.ocV't'IX<; oe ti; 7tcX p't''Y)V O'UfLtJ.IXXhJV Din aceasta pricina - spun spartanii - ar fi inebunit Cleomene. Tot atunci -
't'E 7t OLte:cr6oct xocl ouV't'l6e:cr6oct &i; xpc ov e:11 OCO't'oui; e 't'OU(,; x66oci; dupa cite mai spun ei - cind vor sa puna mai putinli apa in vin, zic toarna
ca la sciti ! 1>
7tocpcX. 4>.iaw ?to't'ocov 1mpav ti; TYJV M11otx'1jv fo&t.:Ae:tv, ucpfai; Se 't'oui; V II, 10. Presupunerea 98 pe care o fac nu se bizuie pe intelepciunea mea, 26
mic p't'L't'IXc; xe::Ae:Ue:L'J t 'Ecpfoou opcuevoui; &\lococ(ve:w xocl fue:L't'IX dar mli glndesc ce nlipastli era sa se ahatli asupra-ne odinioarli., cind tatal tau -
20 ti; 't'<.UU'TO &.7tocVtiiv. KAe:oeve:oc oe /..eyvUCl'L XOV't'CUV 't'WV xu6t(l)V t7tl unind malurile Bosporului tracic printr-un pod i aruncind un alt pod peste
't'IXU't'IX O(l.LAtE:LV crqn e:6v(l)i;, O(l.LAtOV't'OC oe .iA.A.ov 't'OU txve:oevou Istru - merse impotriva scitilor. Atunci scitii au facut totul ca sai induplece
oc6e: v 't'YJV &xp1j't'07tOO'( 1]V 7t1X p' IXU't'W'( ex 't'o6't'ou oe ixv1jvoc( w vo(- pe ionienii ce se ingrijeau de podul Istrului, cerindu-le sa-1 desfaci.'i. Dacli Histi-
aios, tiranul din Milet, nu s-ar fi impotrivit p!'lrerii celorlalti tirani, . puterea 30
oucrL 7toc p-rL1j't'oct. ex 't'e: 't'6crou, &i; IXU"tol A.eyoucrL, t7te:O:v cu p6-re:pov perilor se prii.buea. i c un lucru groaznic - chiar numai daca-1 auzi - ca
oo/..aV't'ocL me: v, 'Emcrxofhcrov A.eyoucrt. puterea intreaga a regelui sa atirne de vointa unui singur om .
25 VII, 10. 'Eyoo oe OUOE:!J.LTI aocplri olx'Y](TI IXU't'Ot; 't'IXU't'IX VII, 75. Tracii luptau avind pe cap caciuli din piele de vulpe, pe trupuri
O"Uoc:A- A.ooct, &_).,,).,' o ov XO't'e: f.ixi; bJ..(you e8e'Y)cre: XOC't'OCAOC e: v tunici i, deasupra, mantale lungi, impestritate. Purtau incaltaminte i pulpare 35
7t&6oi;, (S't'e: acute din piele de caprioara. Era u inarrnati cu sulite, scuturi uoare i slihii
mici. Acetia au trecut in Asia i s-au nurnit bitini. Mai inainte - dupii cite
7tlX't' p < O> croi; e:6oc B60'7topov 't'O\I 0p'1]LXLOV, ye:cpu pwcrocc; ae: 7tO't'OCfLOV spun ei - purtau numele de strimoni, fiindca locuiserli pe malurile Strimonu
''Impov 8Le'1] btl x60oci;. 't'6"te: 1tOCV"tOfoL kyevOV't'O Lx66oct oe:6!J.e:VOL Jui. Au fost SCOi - zic ei - din ara lor de catre teucrii i misieni 99. 40
'Ic:N(l)V t-ucroct 't'OV 7t6 pov, 't'OLcrt t7te:'t'hpix1t't'o cpuJ..ocx 't'ii;v ye:cpu pl:cuv
so 't'OU"Impou. XOCL''t'O
N I
'tt ye: 'I(j't'LOCLoi; 0M L'.rI.lIj't'OU -.uIpocwai; e:t c1;.1teI:Cl'7te:'t'O 't'CUV
N

&/..f...c.uv ..up&wcuv -r1j yvG:iri 'Y)8e vocV"ttw6"'), 8Lepyixmo &.v 't'0: ITe:flCl't(l)V
I > l ' 6 > > o].r.vol' ptI
7t p"t)yoc't'OC. XOCIL't'OL xocl A.oycp OCXOUCl'OCL oe:tv v, e:1t ye: e:vL 7tOCI V't'IX
f \

... occrLl..toi; 7tpyoc't'IX ye:yev cr6ocL

VII, 75. E> p txe: 8E: t7tl ev "ncrt xe:cpoc/..1jcrt &.f...cu7te:xf.oc o\l"t'e:i;
36 tO''t'flOC't'eUOV't'O, 7te:pt 8e 'TO crW!J.OC XLflwvoci;, &7tl 8e e:LpiXi; 7te:pte:A"fj- " Gene1al persan lnslircina t cu reprimarea rliscula iilor.
evoL 7tOLXtJ..oci;, 7te:pl Se 'TOU<; 7t63oci; 't'E: XIXl 't'OCt; XV!J.OC(,; 7tt8LJ..oc Ve: pC>V, 96 Rascoala unora dintre supuii greci ai Jui Darius este cea mai bunli dovadli a insuc-

7tp0i; oE: &x6v't'Lik 't'E: xixt 7ttA't'OC<; xocl kyxe:tp(otoc crtxpoc. OO'TOL Ot cesului expediiei conLra sciilor i mai ales a zvonurilor care. circulau probabil despre
distrugerea intregii armate persane.
8tocne:i; E:v ti; 't''ljv 'Acrl'Y)V tx/..61J<rOCV Bt6uvo(, 't'O 8E: 7tp6-n:pov btoc- 91 ln anul lt95 i.e.n.
91 Rege spartan (520-li.88 i.e.n.). .
f...l:oV't'o, &i; OCU't'Ot /..tyoucrL, L"tpu6vtoL, otxl:ovni; e11:t L't'pu6w 98
Artaban, unchiul Jui Xerxes, se adreseazl!. nepotului silu (cf. IV, 137).
40 e'?';:ocV1Xcr't''l'jVOCL o'l'e-1: cpocm e't:: 'Y> JQVEI:(l)V U

7t0' Te:uxpcuv 't'e: XIXLl MUO'(-l)V. H Cf. Straban, VII, 3, 2.
70 H EHO LJOT IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 71

V II, 111. [Satrii] 100 . . . sint singurii dintre traci care pina in zilele noastre
iau pastrat libertatea . . . Ei au un oracol al lui Dionysos. . . Dintre satri,
besii sint cei care talmacesc oracolele din acest templu. Oracolele le rostete
o preoteasa mai mare, ca la Delfi . . .
IX, 119. Tracii apsintieni,101 prinzlndu-1 pe Oiobazos 102, care fugise in 0
Tracia, ii jer tfira Jui Pleistoros - un zeu local - aa cum era la ei datina 103 ;
iar tovaraii Jui au fost ucii intr-alt chip.

lOO Populatie din valea riului Nestos (cf. Suetoniu, August, XCIV, 7).
101 Populatie din sudul Traciei, de linga golful Melas.
lot Persan, care fugise in anul 479 i.e.n. din ora,ul Sestos, asediat de greci.
ioa Pentru sacrificiile umane la traci, vezi G. Kazarow, Zalmoxi.s, in t Klio , XII (1912),
p. 361 'i Russu, Rel. dac., p. 116-20. Pentru urme ale acestui obicei Ia get;i cf. IV, 94.
 XI. E 1P 1TI I 01 XI. E U R I P I D E

Ultimul mare tl'agic gl'ec s-a nascut pe la anul '180 i i-a petrec ut viata
la Atena, mmind in anul 406. PoeLul n-a lua t pa1te activii la viata politicii,
dar a cunoscuL de apl'oape via a cul turalii a vremii. Din cele 92 de dra me ale
sale s-au pastrat doar '18, 1ntre care Aridromaca i I(igeiiia in Taurida.
Editii: Emipide, [Theatl'e ], Meridier, L. Par;nentier i H. Gregoil'c,
vol. l-IV, Les Belles Lettres, Pal'is, 1923-1927 ; Scholi11 in Euripidem,
J ed. E. Schwarz, vol. I -II, Berlin, 1887-189'1.

I<I> IrE NE IA H EN TATPOU: I figenia in Taurida

407 . . . 7t6no . ef.oc 408 . . . marea . . . neagra 2,

430-438 ["H] '7tA"l)aL<1'tfoLcrL 7tV oocr, 430-438 [Sau] cu pinzele umfla te in blitaia vintului 2 ,
cind }iuie la pupa,
5
.,, ,
pL..., OV't'CU\I xix:
' ,
sub apa, cirmele
5
(j1j roc '7t puVIXV
fie ca sufla Notosul
e:uvoclcuv 7t"IJ8ocJ.lcuv sau briza Zefirului, [cum au putut sa pi1trunda e1 aici],
IX6 pOCLO'LV V O't'l:XL 435 atingind plimtntul eel cu multe pasari,
mi::ooccn Zi::upou, 1armul eel alb, 10
uncle - in marea neospitaliera 3 -se aflli
435 't'etv 7to)..u6pvL6ov t7t'octocv Alergarile > stralucite ' ale lui Ahile ?
10 Ae:ux<Xv &x-rocv, 'AxLJ.!fi o
8p6ou xocAALcr"t"oc8(ou , Andramaca
&i::w ov xoc't'a 7tOV't'ov ; 1257-1262 Apoi, impreuna cu mine i;, in salaul Jui Nereu,
iti vei petrece restul timpului ca zeu alaturi de o zei1a. 15
De a colo, sco1}nd din mare piciorul tau neumezit,
ANPOMAX H 1260 vei_zari pe mult iu bi tul nostru fiu, Ahile,
1257- 1262 K&7tL't'OC N"l)pecu EV 86oL sou e"t"tX caretarm
pe locuiete
ul de intro
argint 6insula,
, in interiorul Pontului Euxin.

15 /\OL'l'tO'V 1J..)
' '
"t"O ' 'YJ u0 cruv otX'YJO'EL
Q \
e;
I e1-
v6ev x.ol cuv 'Y)pOv tx 7tOV't'OU 7t68.:x Scalii la Andromaca 20
1260 '
't'OV (f'/\'t'OC't'OV aoL \ 7tOC-L1o1- e, oL "' 'AXLA
I ' 'I '
/\EOC 1262 Leuce : Insula Leuce, uncle ii petrece ti m pul Ahile, in mijlocul
o'f 7J o6ou vocl ov-nx V'YJO"LCU't'LXOU Pontului Euxin ; de aci [vine i numele] Alergarilor 7 Iui Ahile ,
EU'1C."oELV OU 7t 6 pou. despre care sa vorbit in Ifigenia En Taurida.
AEUX"I\JV XIX't', o,tX't''Y'JV i1:.;V't\'O
I

1 Calificativul acesta, intl'ebuintat de toate populatiile vecine cu Marea Ne""''''

(vezi L. Elnitchi, in BecrBHK Al>esllelt HcropHH ;, 1950, 1, p. 194) reda notiunea expri-
mata de Le1menul scitic, care a sLat la baza formei grece ti, vezi Strabon, nota t18.
20 SCHOLIA IN ANDROMACHAM 2 Corul vorbete despre naviga\,ie.
3 Vezi Straban, nota 48.
' Vezi nota 7.
6 Vorbete zeia Thetis, adresindu-sc lui Peleu.

Vezi Arian, notele 31 i 32.

' Vezi Pindar, nota 21.
xn. e o r K r 6. 16. o r XII. T U C I D I D E

S-a uascut in Atica, cam pe la 4GO l.e.n., dintr-o familie aristocratica i a

murit in jurul anului 396. Tucidide a luat parte activa la luptele politice i
friimlntiirile vremii i a ocupat !unciuni de seam;i. A sprijinit demarraiia
atenianii condusa de Pericle i a fost un timp conduclltor militar. ln opera sa
lsloria rii.zboiului peloponesiac, in 8 carti, autorul face la inceput un scurt
istoric al grecilor, apoi descrie luptele dintre a tenieni i lace.demonieni din
perioada 431-411.
Editia : Thucydidis Hislnriae recognovit C. Hudr, vol. I -Il , Teubncr,
Leipzig, 1930-19a8.

lTO PIAI ISTORII

II, 29, i. in aceeai varli 1, atenienii - voind sa-i faca aliat pe fiul Jui
Teres 2 , Sitalces 8, rege al tracilor - chemara i f acura proxen " pe u n om
socotit de ei mai tnainte vreme duman, i anume pe Nymphodoros, fiul l ui
Phythes, un cetli!ean din Abdera. Sora acestuia era tinuta in caslitorie de Sitalces, 6
la care [Nymphodoros] se bucura de mare trccere. 2. Sus-amintitul Teres,
tatlil lui Sitalces, este primul care le-a alclituit odrisilor un regat cu mult mai
mare decit restul Traciei. Caci exista i o mare parte de traci independenti.
II, 96, 1. [Sitalces] porne te 6 aadar de la odrisi, punind in micare tntii 10
pe tracii ce locuiesc intre muntii Haemus i Rodope i care se aflau sub stlipi
nirea sa pina la mare (la Pontul Euxin i Helespont), dupa aceea pe getii peste
care dai daca treci muntii Haemus, i toate celelalte populatii stabilite dincoace
de. Istru, mai ales in vecinatatea Pontului Euxin. Getii i populatiile din acest 16
tinut se invecineaza cu scitii, au aceleai arme i sint toi arcai calari... 4. Dins pre
partea tribalilor, care sint i ei neatirnati [Sitalces] ii marginea [autoritatea] cu
trerii i tilataii. Acetia sint aezati la miazanoapte de muntele Scombros, intin-
zindu-se spre apus pina la.fluviul Oescus. 5. El izvorate din acelai munte ca 20
i Nestos i Hebros. [Scombros] este pustiu i inalt, continuind mun ii Rodope.
II, 97, 1. Ca dimensiuni, statul odrisilor se intindea spre mare, de la cetatea
Abdera i pina la Pont ul E uxin, i (anume) pina la (ace! punct) unde se varsa
Istrul. Pe calea cea mai scurta - cu o corabie negustoreasca i av1nd mereu
In spate vintul - navigatia de-a lungul coastei acesteia dureaza patru zile 25

1 In anul 431 l.e.n.

i
I 1 Vezi Herodot, nota 50.
a Vezi Herodot, nota 51.
' Cetaean care repPezinta in patria sa interesele 'i drepturile locuitorilor unei alte cetliti.
I 5 Impotriva dumanilor Atenei, in anul 429 i.e.n .. Cf. Diodor, XII, 50, 3.

I
l.
--- _ _] ---..
 TUCIDIDE IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 77
76
i tot atita nop1i. Iar pe usca t - pe drumul eel mai scurt -, un om sprinten
strli.bate d1stanta de la Abdera la Istru in unsprezece zile. . . 3. Tributul adunat
din toate tarile barbare i din toate oraele greceti pe care le stapineau [odrisii]
pe vremea lui Seuthes 6 - care, urmind la tron lui Sitalces, a sporit acest
bir foarte mult - se ridica la suma de aproape patru sute talanti ', platita in 6
moneda de aur i argint. Se aduceau, nu intr-o mai mica masura decit bani,
daruri din aur i argint, farii sii mai socotim stofe brodate i simple i alte obiecte.
i acestea se aduceau nu doar regelui, dar i nobililor odrisi, care se bucurau
i ei de autoritate aliituri de rege. 4. Caci la odrisi, spre deosebire de Imperiul
persan, era statornicit obiceiul - pe care-I intllnim i la ceilalti traci - de a 10
primi mai degraba decit de a da ; era la ei o mai mare ruine sa nu dai cind
ti se cere, decit cerind, sa nu capc1i. Este adevarat, insa, ca ei, datorita puterii
lor, trasera foloase mai mari de pe urma acestui obicei ; caci nu . era posibil la
ei sa izbute ti ceva Iara daruri. Prin urmare, regatul ii spori mult puterea.
5. Caci dintre statel din Europa situate intre Golf ul Ionic i Pontul Euxin, 15
acesta a fost eel ma1 mare multumita veniturilor in bani i altor bogatii. In
ceea ce prive te puterea militara i mulimea trupelor insa, [regatul odrisilor]
era cu mult mai prejos decit stapinirea scitilor. 6. Nu existli. in Europa
nea muri care sa se poata asemui cu scitii ca putere, dar nici in Asia nu
se afla vreun neam in stare, singur, sa se impotriveascli tuturor scitilor,
,daca s-ar intelege intre ei s. Dar in privinta chibzuielii i a '.!n\elepciunii
cerute de feluritele imprejurari din viata, [scitii] nu ajung celelalte neamuri. 20
IV, 101, 5. In timpul asediului de la Delion 9 , a murit i Sitalces, regele
odrisilor, facind razboi impotriva tribalilor i fiind 1nvins in lupta. Seuthes 10,
fiul lui Sparadocos 11, nepotul sau, ajunse regele odrisilor i al restului Traciei
pe care o stapinise acela.

,I
I

a Cf. IV, 101, 5.

1 Cf. Diodor, XII, 50, care indicA o cifrA mult mai mare, poate fiindcA a pus la soco-
tealil i darurile.
8
Tuciide polemizeazA probabil aici cu Herodot {V, 3), care afirmase acelai lucru
despre trac1.
9 ln noiembrie 42ft i.e.n.
10 Seuthes I {ft2ft -ft10 l.e.n.).
11 Cf. Herodot, IV, 80.
XIII. I IT IT 0 K P A T 0 Y :I: XIII. H I P 0 C R A T E

S-a nl\scut in insula Cos in amt! 460 i.e.n. i a murit cindva intre anii 377-
359 i.e.n. Hipocrate a practicat medicina tn insula sa 'i apoi in Grecia de
notd, mai ales ln Tesalia. A fost lntemeietorul cercetllrilor !ltiiniifice ln domeniul
medicinii la g1eci 'i a exercitat o influenl- considerabili\. Sub numele si'tu ni s-a
pilstrat o culegere de 72 scrieri, care de fapt apa1iin mai multor coli medicale
din secolul al IV-lea i.e.n. Opera aceasta a fost studiatii 'i comental.it de multe
generaiii de medici din antichitate 'i a jucat un mare
rol in istoria medicinii. ln ea ril.zbat i citeva. ecouri despre traiul populaiiilor
negrece ti din jurul Istrului i din Sciiia.
Ediii: Gh. Lit tre, Les amvres d'Hippocrate, vol. I-X, Paris, 1839-1861;
Hipporr fllis Opera recensuit Hugo Kuehlwein, _ vol. I, Teubner, Leipzig, 1895.

IlEP I AEP!lN TMT!lN TOil.ON

Despre aer, ape i locuri

17. . . . in Europa se afla un neam scitic, care locuiete in jurul Lacului

Meoti.c'i se deosebe te de celelalte neamuri. Sint aa-numi\ii sarmaii. Femeile
!or cl\.Iaresc i, cl\.lare, trag cu arcul i arunca suliia. Se luptli cu dumanii c1t 5
timp sint fecioare. Nu se mlirita pina n-a omorlt fiecare trei dumani i nu
a u legaturi cu barbatul inainte de a face sacrificiile rind uite de lege. Dacii
ii ia barbat, femeia inceteazli a mai cl\.ll\.ri - cita vreme o nevoie nu silete
intreg neamul sl\. porneascli la lupta. [Femeile] n-au sinul drept. in copillirie,
dnd sint incli foarte mici, mamele lor inroesc in foe un instrument de arama 10
f rtcut pentru scopul acesta, il pun in sinul lor drept i U ard ; astfel acesta ii
pierde puterea de a crete, transmi1ind umarului i bra1ului drept toatli. tliria
i vlaga.
18. Cit prive te faptul ca scitii ceilalti se aseamlinli intre ei la infa\iare,
deoebindu-se insa de orice alte neamuri, aceasta are aceeai explica1ie ca i 15
ln cazul egiptenilor. N umai cl\. la unii imprejurarea despre care vorbim este
determinata de caldura cea puternicli, pe citli vreme la ceilalii de frig. Aa-
n umitul $ pustiu al sci\ilor este o cimpie bogatl\. in piiuni, flirli copaci, udatli
cu masura, clici fpe acolo] se aflli fluvii mari, care ii scot apele din ctmpie.
Acolo ii petrec scitii viata, purtind numele de nomazi, pentru cl\. .nu au case, 2o
ci locuiesc in care. Carele cele mai mici au patru roate. Altele au ase. Sint
acoperite cu pila, fiind construite in felul caselor, unele cu o incapere, al tele

-. .. i -- --
.
 80 HIPOCRATE
-rcb; E:v ooo, -rocc; oe -rptoc OW\I x.epwc; &-rep. OU yocp x.oucn x.epOC"t'OC
U7t0 't'OU uxe:oc;. ev -WOCU't''()O"L ev oov 't'?iO'LV &oc1;1JO'LV <OC b yuvocixe:c;
OLOCL"t'S:U\l"t'OCL, OCU"t'Ot 8' ecp'fam:.>'J O)'..UV"t'IXL (ot &vope:c;]. E!7tOV't'OCL oe rtthoic;
X.OCL\ 't'O\C 7tfl0tf-'(I)X, TOC <"t'O\C> >0I\l't'OC X.OCL\ OC tL (t-)',6e:c; X.OCL\ O'L rf7t7tOL. eI:voUO'L 0'e:v
5 "t'<'i'> oc1h<i> 't'OuOU"t'OV x.p6vov, 5aov &.v cX7tOXP?i ocu't'oim -roic; x.'t've:aLv
OX,Ofl't'O<:;' Ot:X.O't'OC\I oe: 'f)X.E:";"L, e:c; S:'t'e:pocv 'X,hlfl'f)V e:-riL:;pJ:OV't'OCL. OC'U't'm\
' I I ' I ' ' I I
oe:mwum xpe:oc e:ep e o'c xoc\t mvoucrL yoc.11.oc
'' I I t I
L7t7t(t)V. I " \_ r1
19 TO\C i.:l;.v e:c; 't'Y')V oLOCL't'OC\I OCU't'<:WV OU't'Wc; EX.EL XOCL 't'OUIc; V 6ouc;
f ' '
7te:pl oe ";WV w ptwv xocl 't'c; opipc;, ll";L 7tOAO cX7teAAocX.'t'OCL 't'WV Am7tWV
10 &v6p&lmov -ro x.u0Lx.cw ykvoc; xcd oLx.e:v ctU't'O &wu't'c;> C>0'7te:p 't'O Al.y07t-
't'LOV XOCL' '1)XLO''t'OC 7t0/"\1U/ yovov e>:cr't'L XotL\ 'YC] XWIP'YJ i.:!;.."111.0CX.L<J't'OC Cv'lYj p l oc 't'pe:cpe:L
f f
xix:roc eye:6oc; x.ocl 7t"A6oc; . .. oct y&.p e:-roc oNt.t -rwv & ptwv oi.lx
elm e:yoc'Aoct oooe O"X,U potl, a/...'A' ooioct xocl o/...lyov e:-roc"AAacrc:rouc:rocL'
OL6't'L xoct d. e:toe:oc ooiocL rthrol twu-roi:c; e:tcrL crhcp 't'E: xpe:6e:voL &d
15 ootcp ea6-rl -re: -rn ctu't''(i xocl 6pe:oc; xocl xe:twvoc; ...6v 't'e: poc uooc-
't'e:L\10\1 /...xov-re:c; xocl 7tocx.uy 't'OC "'e: 5ooc't'oc 7tlvov't'e:c; &.tto X,L6voc; xoct 1totye:'t'wv
't'ou 't' ";otAOCL1tpou &.7tti'J"t'e:c;. ou yocp ot6v 't'e: -ro cr&oc -roc/...ocmc.u pe:i:cr6ocL,
ouoe 't'\I t!iu:xv, OX.OU e:-roc o/..oct ytyvo\l't'otL tc:r:xu poct. OLcX ";OCU't'otc;
-rocc; &.v&.yxocc; -rCX. e:oot ocu't'wv 7trt.xf.oc tO"';L x.oct croc px&ioe:oc x.cd &vocvopoc
20 XOCLuy poc XOCLcx't'OVOC, u... 't'S: XOL/\LOCL uypo"ot't'OCL 7t0CO'<L;(.t)\I XOL/.\.LW\I IX. L X.cx't'(I),
' ' !( d . , I N
ou yocp o 6v 't'e: v11ouv &.votC:1Jpoclve:cr6cu v 't'OLotO't'7l xw p"(J xoct (j)Ucre:L
xotl & p'Y)c; Xot't'otcr"&cri::L, &/...M OLOC 7tLe:J..-fiv 't' xocl <.jlLA v "'v cr&.pxx,
-rcX. [n] etoe:oc foLx.e:v &.'/..'A AoLm 't'cX "'e: &pc:re:voc 't'oi:c; &pcrecrt xoct "cX.
8Ae;oc 't'Oic; f}J..e:O'LV. 't'WV yocp ci> pfo>V 1tOCpoc?tA'Y]Ofo>V fo.>crewv cp6opotL
26 oux eyy(vov't'OCL ouoe xocxwme:c; EV -r'1j 't'OU y6vou U[J.7t e:L, \I -fi 't'LVOc;
&.v&.yx'Y)c; toclou -ruxrl v6aou. . trupuril; aJ ung m:i-1 zdaee, ma1 vl?J,?as 1mai puernic articulate. [Trupu-
20. Meyoc 8e . 't'e:x-fi pLO\I &c; "'" uyp6't''Y]'t'!X: 7tOC pe1;ooci. xueec.uv
yocp 't'ouc; 1toJ..l.ouc;, &1.iO"t'oc 6c:roL No&.8e:c;, p1icre:tc; xex!X1.levouc;
-rouc; 't'e: c':>:.1.ouc; xotl 't'oUc; pocxlovocc; xoct 't'OU<; xoc p7touc; -r:wv XS:Lpwv
30 x.ocl "a cr-r:-fi6e:ot (xoct TeX.) raxlot xoct 't'V oc:repuv OL' &,/,,).,' ouoev 8Loc 't'V
uypo't''Y)'t'OC 't'YJ<; ipuP c:rwc; XotL\ 't'Y\J'V o"\.-cXLotV. OU yocp OUf\llX\l't'OCL OIJ't'S: 't'OL..,<. ;
' I I 1
't'omc; u'V't'e:lve:w O U't'e 't'<;'> <Xxo\l't'[Cf> t7t(7t't'L'V 't'fi> i:>cp 1'.>7to uyp6't'YJ't'Oc;
x.ix.l (hov('Y)c;. ox6"otV 8e xocu8ecocrw, &.voc;epoc(ve:'t'IXL EX 't'W\I &p6pwv.
't'O 7to:Au 't'ou &ypou, t &v-r:ovw't'e:poc a.t.'/..ov y(ve:TocL xotl 't'poqnw,..e;poc
36 xoct p6coevoc 't'oc crwoc't'oc a.J..t..ov. po'ix.!X 8e y(ve-roci xoct 7tAot1iot, 7tpw't'Ov
ev lhL OU 0'7tlX.pyocvou\l't'otL i:>0'7tep EV Aty67t't'cp ouoe vo( OUO'L 8toc
't'v bmocc:rl11v, 6xc.uc; &v s:iSe:8poL lcocrw 7te:L't'IX 8Loc -r:v oplJV' 't'cf 't'e:
"(oItp 1'. pcrevot; e":W<; r":t'.'V OI>JX OOC 't'S:eqi 7t7t0U O'f.S-:-oLvlIXL, 't'O\ 7t0/"\IUI 't'OU- XPOVOU
'l' f ' " '
x&.6'Y)'t'OCL EV "TI &.&.7) XotL pocxu 't'TI oco(c:reL xptonocL OLOC 't'!ic; e:"oc-
40 'VOC<J't'OCO'LOC<; xocl 7tS:pLS:AaO'LOC<;' 't'OC 8e eAe:oc 6ocuocmov o!ov po'Cx.oc EO''t'L
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMtNIEI 81
cu trei. Avind acoperi, sint aparate de ploaie, zapada i vinturi. Ca rele slnt tr:i-
se e oua sau trei perechi de boi fara coarne. Boii n-au coarne din cauza fr1gluI.
1n aceste cre i:;;i, au .sal_ ul!emeile. [Barb ii] merg calari, dupa ei
venmd turmele de 01, vac1le 1 can. Ramin in acela 1 loc cita vreme vitele au 5
iarba lndeajuns. Cind nu mai au, ei se mu tii In alt lac. Drept hranli acestia
foloscsc carnea fiarta. Beau lapte de iapa. '
.19. Aestea sint obieiurile i eul or de viaia. [Ramine sa vorbim] despre
anotmptn, despre mrile dec:sebm .dmtre infaiiarea scitilor i a celorlalti 10
'' '
oamem \H despre asemanarea dmtre e1 -,-- cum seamanli intre ei i ecriptenii -
ca i espr faptul ca slnt 1:'n neam foar te. J?lll!n prolific despr:' fap tul cii
a:easta regune lrline9te ammale foarte m1c1 1 foa rte putme. . . Deosebirile 15
f dmtre anotnnpuri nu sint mari, ci neinsemnate. Trecerile nu au caracter brusc
i se f c pe nesimtite. Datoit.a acesei 1mprejurari. i .inf1i1iarea scitilor este
aceea1. Folosesc mereu - 1 iarna 1 vara -acela1 ahmente i imbracliminte
re_spira n aer urned i ceios, beau apli [provenita] din zlipada i din gheata'.
Et nu tm ce inseamna stradanie. Caci nici nu e posibil ca trupul i sufletul sa
indure mult. o unde m xista. insemnate .schimbari l [ale anotimpurilor]. 20
Aceste condtn ll fa p s_c1 1 sA fie indsat.i 1 carnoi, lipsiti de barhatie, cu
o conformat1e umeda 1 fara forta. Cav1tat1le lor sint foarte umede mai ales
aceea a pintecelui. Caci nu e cu putint;a sa cxiste pintece uscat intr-o 'asemenea
oe trli, atura [inco.i;jurato;eJ Ji cli.i:nat. Din p_rici.na gra.simii i a pielii fara
par, c1 seamna unu cu alt.n, harbatu cu blirba-t;1i 1 feme1le cu femeile. Caci 26
./ . anotimpurile fiind aproape la fel, nu se ivete nici o altcrare sau schimbar
in coagularea lichidului seminal, daca nu prin violenta Sau vreo boala.
20. Voi iniatia o dovada puternica a umezelii [trupurilor acelora]. Majo-
ritatea sci ilor, mai ales cei nomazi, ii vei gasi avind cauterizari la umeri
brate, .ncheieturile miinilor, pe picpt, pe olduri, pe .9ale, nu pentru altcev 80
decit fundca natura lor este umeda i moale. Caci din pricina umezelii i a
lipsei de tll.rie, ei nu pot sa lntinda arcul, nici sa sprijine cu umarul aruncarea
sliei. Cnd -a f acu cauterizarea, _ui:ie.zeala e prisos de la tncheieturi dispare
rile lor] s11!t mo.latice 91 aarete, mai mti1 pentru ca n-au fost infliati in 35
scutece, ca m Eg1pt ; dar mc1 nu socotesc cli, la calarit, e [necesar] sll. stea frumos
[pe cal] ; apoi i din cauza vietii sedentare. Baietii pina ce nu sint in stare sa
calareasca, stau in care, cea mai mare part.e din timp, i merg puiin pe jos, 40
'
I
1
f n conceptia lui Hipocra te, deterrninisrnul geografic ocupil un Joe foarte im portant.
6 - c. 1414
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 83
HIPOCRATE
82
doar cind se stramutii sau in tim ul . 1 .
xocl. poc8e<X. -roc e:i8e:oc. 7tU ppov 8 't'O yevoc:, fo..t -ro xu6Lxov 8Loc 't'o umede i domoale. Neamul scitic esfe roc i 1erar1 or. .Feme1l sin_t .uimior de
deoarece [la ei] soarele nu-i destul de p t . [la1 at1ar] .m pncma fogului,
ux.oc:,, oux btLyLyvobou 6eoc:, 't'ou fi/..(ou. u7to 8 't'ou ux.e:oc:, fi devenind roie. u ermc. eata p1el11 este arsii de frig,
/..e:ux6-r'Y)C:, btLxoc(e:"t"OCL 7tU pp.
21. no/..UyO'IOV 8 ouxxocl.
ot6vytye:'t'!X.L
't'E: EL'llXL cpumv 't'OLIXU't''Y)'I. o{S't'e: yocp 21. 0 asemena naturii nu poate fi rolif a L h .
femeia] nu e mare din pricina ume li' p IC
a arhat1 dorita unirii [cu 6
6 -r{j'l &.v8pl. fi tm6u('Y) 't'!fjC:, d LOC:, y(yve:'t'ocL 7tOAA 8Loc 't'V uy p6't''Y)'t'IX i racelii pintecelui. Din aceste ricir Ipe care o re natu.ra l?r 1 a moliciunii
d
sii aiba placerile iuhirii . ha ina fi' nd este .cttu1 de putm. f1resc ca harhatul
-rljc:, cpucnoc:, x.oc:l. -rljc:, XOLAl'Y)C:, 't'YJV oc:/..oc:x.6q-r&. -re: x.ocl. ['t'V] ux.p6't'OC't'OC, neputincio i. . . ' m z runcmati necontemt de ciilarie, ajung
&.cp'-rwv x.La"t"oc: dxoc:, &v8pix ot6v 't"e: f..a."('>e:um xocl. 't'L U7to 't"&v fo7twv
Of.EL' X07t't"0'\10L O'f_.Oa"VELV-C:, ":(Lr "(VOV't'IXL E:L'C:, 't''Y')V !J.E/ :tL:LV . . . 22. Apoi, in afara de acestea printr 'f f c scopm. . 1. ce1. mai multi 10
indeplinesc trehuri de femei trll.id c fsc1 I.e
22 "E't'L 't"E: 7t po'c:, 't'OU't"E':OLO'W e:u,vOUX,LO'CL y(yvoV't'OCL OL' 7t "..'..... LO''t"OL <}_:.V poartli. numele de moleiti . Localnicft eme1 e,, 1 vorhesc l_a fel c ele. Ei
10 x0011cn xocl. fuvocLxe:
8Locf..k--(ov't"ocl oc tpy&.t;oV't'OCL
-re: oo(wc:, x.ocl 6>c:,
xoc/..e:UV't'OCt ['t"e:]octot yuv<X. xe:c:; (8LOCL't'e:uv-rocL)
't"OLOU't'OL Avoc pLe: c:,. ot v :ama unui zeu'. iar pe oamenii acetia Ii ci sr f1:ea i!a se\ neputmte) pe
iecare pentru sme [de o asemenea hoal ) E' d c m or, t_emtndu-se
ou'l'v ,e:mx.w' pLOL 't",,},,'J OC L't'L'Y)'V 7tpOO"t'L e e';OCO'L e e:c-p XOCL\ O'O':R.t--O'V't"IXL 't"OU't'OUC:, f a de zeul pe care-I tnvinuiesc de na :st . .1 re. ell. au lll.ctu1t cu .ceva
dmdu-se pe fata ell. sint neputincio i p[D lr ' ]1 e1:'?hraca. hame feme1e ti, 16
't"OOC:, &.v6p6mouc:; xocl. 7t tJOO'XUVkoUO"L, 8e:8oLx6-re:c:, 7te:pl. tCilU't"WV xlXcr't'OL .. . dedau .acelorai indeletniciri ca i ac;stea eDa bnc\ tra1 s .P:m!re fee i .s
vo(o-IXV't"EC:, 't"L fioc p't''Y)X.EVIXL 't"{j'l 6e:{j'l, &v t7tOCL't"LWV't"IXL, tv8UoV't'OCL O"'t'OAYJV [hogat1) - nu cei de rind -, oamenn .. . . . e oa a am1mtlta smt lov11 sc*1
ce1 ma1 de neam ,.1 l
1li "(U'VOCLXd'Y)V XIX't'OC"(V6V't'e:C:, tCilU't' &.vWJ8pe:bjV. "(UVIXLX( OUO'L 't'E: XIXL tpya- aceasta pentru ell. merg calare Cei sar . f ll. T c_u 'I.I mu ta avere ;
rece nu cll.lll.resc. aci su er . intr-o ma1 mICa masura, deoa-
t;oV't'OCL e:-roc 't"wv yuvocLx&v & xocl. x.e: vix.L. -roG-ro 8 7tctO"'f. oucrL xueewv
[ot 7tAOUO"LOL,) oux. ol x&.x.LO"t'OL, &./../..'ol E:Uj'EVEO"'t'OC:'t"OL x.ocl. to-xu-v 7t/..e:(a-
\ \ < l.
I :J, > \ t I
't''t)V XE:X't''t)!J.E'VOL OLOC 't"'Y)'V L7t7tlXO'LIX'V, 0 o<:. 7tEV'Y)'t"e:C:, ,,crcrov OU yo cp L7t7tOC-
L DESPRE BOLi 20
t;OV't'IXL.
IV, 51. Aceasta se aseamanll. f . .. .
i toarna laptele in vase de lemn adtnci cr.1ceaact ac i5cit1 dm lapte de iapll..
IIEPI N011:0N 1 se desparte. Partea grasa _ agit apte e ag1tat produce spumll.
20 fiind mai uoara Partea grea i 'pde ce o numesc unt - se ridica deasupra,
ei o usuca i dua ce s-a inche gat susset aazll. la fundh" Punind-o de o parte, 26
rll.mtne la mijloc. 7 ca 0 numesc $ ippace . Zerul laptelui

6
 XIV. C T E S I A S
XIV. K T H 1: I 0 Y

ln perioada 404-387 i.e.n. a fost medic de curte al regelui persan Arta-

xerxes Memnon. Ctesias a scris Persicelc, Indicele i un Periplu, care nu prezinta
declt un interes documentar minor, deoa1ece autorul nu a consemnat fapte
p1ecise i semnificativc, da1 in schimb a pus in ci1culaie tot felul de pove ti
i de lucruri n5.stru nice despre Orient. Din aceste lucrari au ajuns pint\. la noi
doar clteva fragmente.
Edi!ia : CtMiae Cnidii Fragmentq, edidit C. l'tiiiller, Firmin Didot,
Paris, 1872.

PERSICELE

Fr. 17. Scytharbes 1, regele scitilor, s-a ruiniat i i-a scris cu trufie lui Darius,
iar acesta i-a raspuns la fcl. Adun!nd o armata de opt sute de mii de oameni,
Darius construi un pod peste Bospor i [altul peste] Istru i trecu la scii, dupa
ce strii.batuse o cale de cincisprezece zile. Ei i-au trimis unul altuia s1igei.
Oast{lll sciilor era mai puternic1i ; de aceea Darius a luat-o la fuga, trecind
podurile i desfacindu-le in grab1i, inainte ca intreaga armat1i sa fi trecut dincolo.
i pierir1i [uci i] de Scytharbes -cei lasati in Europa, optzeci de mii 2. 10

1 Probabil o varia ntii. a copitilor pen Lru :Exu&:JCIJ conduciitorul sci tilor >). J,a
Herodot (IV, 126) i in alte izvoare antice apa re nu mcle Jdanthyrsos.
2 Vezi Herodot, notn fi.
 XV. C A L L I A S
XV. K A A A I A

Cont.emprn cu ristofan, Callias a scris comedil in care ataca pe Pericle,

Socrate t Eur1p1de. Dm opera lui nu ni a-au pil.strat decit fragment
Editia : PCGF, p. 279-283. e.

Fr. 3. Soliastul lui Aristofan (Pdsdrile, 31) : In ceea ce prive te oezia

Fr. 3. Scholiasta Aristophanis, Av., 31. e:lc; 8 't'V 7tOL"l)O'LV OLU't'OV
xe::;:Ae:u&>tOLO'L, Koc).f,(occ; &v bl Ile:8-rocLc;'
Ka.i &xa.v ol :x,opot !J.LO'OUO'Ll).
6 Photius, p. 496, 18. iXxcx.c; tmxoc/..e:'t'o o 't"pcx.ycp8o7tOLOc;
,Axea't"cu p cc; evoc; xoct &pcx. poc;. ol yocp ocxo::L !:xu0Lxov yevoc; .
tl luau m der1dere [pe Acestor], bunli.oarli. Callias in Scla11ii cei rdi . p '
Pe ,,sac" 1 corurile tl urli.sc
Photios .la 496, 18. ".Sac" .ra numit autorul dramatic Acestor, deoarece 15
era strii.m 1 barbar. C!c1 ,,sacu" stnt un neam scitic .

1 Cf. Teopomp (comediograful).

 XVI. A P I T 0 $A N 0 Y XVI. A R I S T 0 F A N

Ce! mai de 8eamit au tor de comedii a tcnian, Aristofau a trait tutte anii
40 -385 i.e.n. Tata\ sau pl'imise un lo t de prtmint la Egina, dar viata fiului,
! cit o cunoa tem, s-a 1\esf.'.t urat la Atena. Opera sa poctica este de o mare
I bugi't ie de idei i de o tleoseLi ti't frumuseie artisticii. Ni s-au .prtstrat 11 comedii
! lu tregi, iar din prime!" clouii, Be11chetuitorii i .. Babilonienii, au ramas numai
d tva [1agmen te.
Ji Editii: Aristophane, [IEuvres), Tex1.e etabli et traduit par V. Coulon, Les
Belles Let ttes, Pat'is, 193!,; llesychii Ale.-r;andrini Lexicon recensuit Mauricius
chmid t, Icua, 18li0 ; Arislo phanis Co111oediae cum scholiis edidit Immanuel
Hekkel'lls, Lon,\Qn, 1829.

AXA PNH ACAH.N IENII

I
134- 160 K !fj p u : IIpOCJL/"t'{!) 0E'(t} p oc; O< 7tCX pCXI .i::.L"t'C/ 'X\ /. \XOUt;. 134 Crainici:t : Sa intre Theoros i, solul nostru pe linga Sit alces 2
0 e (J) p o c; oat. J Theoros: S!nt aici.
135 Dicaiopolis : Alt 3 l audaros ne mai aduce crainicul ! 6
5 135 fl L x cx L 6 7t 0 A L c; ' E-ro. poc; &"AocUiv OU\ oc; dcrx t] pu"t'"t'&"t'IXL. Theoros : N-am fi ramas mul t timp in Tracia . . .
0 e (J) p o c; : X(J 6vov Ev aux 1;"1.v 1...]tv s:v e" pC./.fX(l
' Dicaiopolis : Nu, pe Zeus, daca n-ai fi avut plata b una.
140 T heoros : . . . daca nu cadea alita zapada in toata Tracia i IHI ingheau 10
7toAUv.

'
riu rile.

7toMv.
10 E> e w p o c; : Ma /l' oox &v, d La06v yo. 'cpe:pe:c; Dicaio polis : Tocma i i n limpul dnd aici, la voi,
d XOC"t'tVO.L O. zt6VL "t'V 0p4X'f)V 8A'l'JV. Teogn is 4 eoncura pentru tragedie.
Theoros : In acest timp, eu am baut impreuna cu Sitalces. 15
xcd "t'OUt; 7tO"t'1Xouc; 1t'Yl', - Regele arata nespus de mare dragoste pentrn atenieni,
140 u7t' OCO"t'OV "t'OV xp6vov 0 adevaratii inflacarare. Aa fel ca
g,.'&vecxal. 0eo-r,Lc; ycuv( e:"t'o. Scria pe pe1e i : Atenienii cci nobili .
145 Iar fiu l sau G, pe care I-am fac\)t cetaiea n a lenian, 20
Ardea de dorinta de a se inf rupta din . cirna ii apaturiilor e
T ou"t'ov e:'t'cx' .i::.L't'CX/\xouc; Emvov "t' O'J
'9 l ,, '
9i-l implora pe tatal sii.u sa dea ajutor [noii] sale patrii.
zp6vov.
15
Kocl. a!f)"t'OC cpLArt.6- VIX.LOc; v U7te:pcpu&c;
u&v 't''E pcxcr'T c; <iii; oc"A118wc;, wcrn xotl.
EV "t'OLaL "t'O(X a te; ypoccp' 'A61JvlX.foL
XOCAOt >) .
20 1li5 o au i6c;, 8v 'A6r;vcxfov E7tE7t0t E0oc, 1 Adula lot' al celeLrului Cleon.
Reg-ele o(\ioisilnr incheie iu a nul 4:31 i.c.u. uu t.rala l. cu a tenienii (cf. Tucidide, 11, 29).
poc cpocyEtv &"A:Acxv't'IX.<; E 'Anoc't'ou p((!)v, 3 l\Iai ina inte apinuse un Lrimis al regelul persa n 1are Hir.:use HHHi pr01nisiuni atenienilor.
' .A utor lragir, p11\iu l'llnuscul.
xocl. "t' ov 7toc't'ep' ns: 6AE ori6e:tv "t' 5 Saclacc1g.
7t&.."t' pt:f. a Srlrbrt1oa1p a tf'niana 1 la carP n Yeau loc nsp {.. publicP.
 ARISTOFAN IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 91
90

o 3' t>ocre: 0"1tev3wv Ol)6crm xwv Acela, facind libatie, a jurat ca 1va veni atenieni
, incit in ajutorul
sli. notru
spunli :
'AO l)VOCLOU<; Cu o ar:mat!i th de numeroasli
cr-r p1x:noc'v 't"OO"OCU't"l)V (J.tI). O"'t' I
150 Ce ma1 mult1me de lacuste a vemt .
pe:"Lv D icaiopolis: Sa mor, dacli sint convins de ceva
din ce spui, in afara de lii.custe >.
6

150 "Ocrov -ro XP!fioc 7trt.pv67twv 7tpocrep- Theoros : i acum ne-a trimis [in ajutor] neamul 10
"J.C.'t"rt.L eel mai riizboinic din Tracia.
5 Dicaiopolis: Acum, lucrul e !impede.
A L K oc L 6 7t o /.. L <; : K&.KLm' &7to/..o( l)V, e:t 't"L 106-rc.:N
7tE:6 O(J-OCL 155 Crainicul : Veniti mai aproape, tracilor adui de Theoros.
Dicaiopolis : Dar ce este pacostea asta? 16
WV c.!7toc<; v-rocu6o cru 7t'(.v -roov Theoros: Ei sint armata odomantilor s. . .
7tOC pv 07tWV. Dicaiopolis: Care odomanti? Dar, spune-mi ce s-a intimplat ?
Cine a taiat pielea de pe membrul 9 odomantilor ? 20
0 e <il p o c; : Koct vuv IS7tc.p ocxL!J-6>-roc-rov 0pcpc.wv Theoros : Daca le dii cineva o simbrie de douii drahme,
10 160 se vor ni!.pusti cu scuturile lor uoare peste Beotia intreagli.
6vo<; 7te:.c.v U(J- V.
A L x co 6 7t o /.. L c; Tou-ro .&v y' 3YJ cretcpec;.
Ol 0pKc.<; he: 3c.u p'oC>c; 0ew po<;
155 K !fj p u l; : BABILONIENII
yye:v.
Hesychios la articolul Istriene. Aristofan numete istriene figurile scla- 26
15
A L X OC L 6 7t O A L <; Tou-rt -rt cr-rL 't"O xx6v ; vilor din Babilonienii, deoarece sint tatuati. Caci locuitorii de pe lingii Istru
0 e <il p o c; : . 'Q80(J-cXV't"(l)V O"'t"prJ.-r6<; se tatueazli i se tmbracli in veminte colorate. Dionisiu 10 afirmli ca atunci
A L X llCL 6 7t O A L <; : TI otwv '08o.&.v-rwv ; e:t7te .oL, -rou-rt cind cineva mai mare la istrieni este numit eel alb , aceasta ise spune in
mod ionic, ca 'i cum ar avea fruntea curatli i alba ; trebuie, dimpotrivli, sli
-rt v ; intelegi cli este tatuatli u. 30
Ttc; -roov '08o!J-&.v-r<ilv -ro mo<; oc7to-re:-
6p(e:v ;
20
To6-roL<; Mv TL<; Mo 3pocxiXc; .Lcr6ov
3L8Cj>,
xoc-roc7tc./.,'t"&.crov-rL -rv BoL<il-rtocv IS/.."l)V.
160

BAB IAON IOI

' Cf. Diodor, XII, 50, 3.

8 Trib trac care locuia tntre Strimon 'i N estos 'i avea faima de a fi eel mai crud intre
to1i tracii. Ei erau 'i mai pu1in civilizai, plhtrind multe obiceiuri arhaice.
1 Prohahil aluzie la practica circumciziei.
10 Personaj necunoscut. Posibil sa lie un comentator al Jui Euripide, vezi RE V
col. RS-6. ' '
11 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.

_i_ _ _
 XVII. M ETA rE N 0 Y XVII. META GEN ES

Unul dintre ultimii poe i comici ai nchii comedii alice (1150-38:5) , a fost,
se pare, Iiul unui sclav, care a doblndit mai tlrziu cet5.enia ateniani\. A obtinut
doui\ victorii la intrecerile <le comedii i s-a bucurat de Oal'ecare succes. A
scris, intre allele, comedia lt1biton<l de je1t fe. Dill opera sa nu s-au pastrat
decit cltea fragmente.
Ecliiia: PCGF, p. 287-290.

<I>IA00YTH IUBITORUL DE JERTFE

/

Fr. 2. Q nof."LnL, 3&w<.X. rc&.'w. B. -.li; rcoAkl)<;

7
ta--.t vuv Fr. 2. 0, cetateni, sufar ingrozitor ! B. Dar cine oare e acum
1tAv &p &.xocc; o Mucroc; xoct -.o Kocf.f.(ou v60o'J ; cet11. ean 1 dac1.i. nu ,,sacul" din Misia i bastardul lui Callias ?

Scoliastul lui Aristofan (V iespile, 1221). Poeii comici il iau In deridere pe 5

5 Scholiasta ad Aristophanis Vesp., 1221. 'Axecr-.opoc evov xwcp- strainul Acestor, autorul tragic, care este denumit sacuh. Teopornp, in Tisa
3oucrL ,c;J -.pi:xy"c6v 8.:; kxa/.d-rcu :l:&.xoc.:;, 0&6'lto.'1toc; 1\aocevcp ou menos, nu-] nume te!n chip generic striiin , ci << misian . La fel i Metagenes
xow&i;' evov, &i./.&. Muaov. oot<.Uc;' M&-.ocyl:wic; <l>LA0.&&r71. in I ubitorul de jert f e.

lCf. Teopomp (comediograf ul), fr. 1.

 XVIII. e E 0 II0 M n 0 L XVIII. T E 0 P 0 M P
(comediograful)

Autor de cnmedii, con temporan cu Aristofan, Teopomp a atacat pe Euri-

pide i pe Any tos, acuzatorul lui Socrate. Din opera lui s-au pastrat putine
fragmente.
Editia: PCGF, P. 303-313.

XIX. T I L A M E N 0 L XIX. TISAMEN 0S

Fr. 1. <1 L-a convins i pe misianul Acestor l sa-1 1nsoteasca .
Fr. 1. -Tov 3 MocrLov
Axfo't'o p' &.voc7te7te:Lxe:v &.xo/..ou0e:tv &oc. Scoliastul lui Aristofan ( Piisiirile, 31). [Acestor] era numit sac deoarece
era strain. Caci sacii sint traci. Teopomp a numit sac , 1n Tisamenos, i pe
5 Schol iasta Arist., Av. 31 . xoc:Ad't'o 3 Lckxocc; 3Loc 't'O tvoc; e:!vocL' tatal aceluia. I-a mai dat i porecla de misian 2.
, e-, e, , , , , , -
Locxe:c; yocp PCfXEc; el:crL. " e:o7to7toc; oE xocL 't'OV 7tOC't'e:poc ocu't'OU Laxocv
7t pocr"f)y6pe:ucre:v TLc;ocevcp. 'O 3 oc?i..oc; xocl Muc;ov &x&:Ae:o-e:v.

1 Cf. Callias i Metagenes.

Probabil ca este vorba de un f sac .din regiunile dunlirene de la noi: cf. Sacidava
(vezi PArvan, Getica, p. 15; 119; 271-2). Pentru sfiitul secolului al V-lea l.e.n., cind relatiile
lumii grece,ti cu tracii erau destul de dezvoltate, nu este exclus ca un trac din Moesia
sA se fi aclimatizat la Atena, unde sa fi primit cetAtenia 'i all fi 1cris piese tn grece,te. In
ce prive,te sacii din Asia, legaturile !or cu grecii se extind abia dupa Alexandru
eel Mare.

,-
 XIX. 3 E N 0 <D .Q NT 0 L 1
l XIX. X E N 0 F 0 N
j
j

l
1 S-a niiscut pe la anul 434 l.e.n. dintr-o familie nobila i a fost un discipol

al Jui Socrate. ln 401, Xenofon a luat parte la expeditia Jui Cirus impotriva
fratelui sau Artaxerxe, iar dupa lupta de la Cunaxa i moartea lui Cirus, a
condus trupele greceti (in numar de aproape zece mii de oameni) la intoar-
cerea lor spre Pontul Euxin. Putin mai tirziu, comandantii acestei armate au
vizitat curtea regelui trac Seuthes, care se afla nu departe, spi'e nord-vest, de
Bizant. Xenofon descrie aceste peripetii in cunoscuta sa opera Anabasis, unde
ne infiitieazii i obiceiuri trace, care ne poate ajuta sa cunoatem prin analogie
i moravurile daco-getilor.
Editia : Xenophon, Anabase. Texte ctabli et traduii par Paul Masqueray,
vol. I -II, Les Belles Lettres, Paris, 1930-1931.

ANABA I ANABASIS

VI, 1, 5, 'E7td 3: 1movoocl n:: &ytvono xocl tnocavcao:v, &vfo- VI, 1, 5. Dupa ce s-au facut libatii i [grecii] au cintat peanul, s-au ridicat
"t''t)O'et.v 7tpW't'OV :v 0pxe:c; xoct 7t poc; OCUAO\I cp;:(O'OC'J't'O auv "t'OLc; mai intii tracii i au dansat, tnarmati, tn sunete de flaut. Ei faceau sarituri rnari,
cu agilitate, i [totodata] se foloseau de cutite. In cele din urma, unul dintre 6
6 0II7t/"\OI Lc; xocI '<t)l /"I\/"\IO\l"t'O Ut ,I, ) "/\'j''Y
I I
I II I
CX. "t'e: XIX.Lxoucpwc; XIXL"t'OC Lc; ocxocLpoccc; e:xpc.uV't'OCL'
dansa tori se love te de celalalt, in aa fel ca sa Ii se para tu turora. ca omul
"t't"Aoc; 3: 6 Enpoc; "t'OV E't'epov mxle:i, c; 7taow e86xe:i 7tE:7t'A'Y)ytvOCL a fost strapuns ; iar acesta cade cu dibacie.
"t'Ov &.vopoc & o'7teae: nzvLxwc;. 7twc;. VII, 3, 21. Dupa ce intrarll. la ospat fruntaii tracilor de fata, strategii
VII, 3, 21. 'E7td 0: dcrf.Oov e7t -ro oe:'i:mov "t'Wv Te: 0px.W'J i ofiterii grecilor 1, precum i solii trimii de la vreo cetate, oaspetii se aezara 10
ot xpocw;'t'oi -rwv 7rrt.p6v't'wv xoct o!. a"t'prt.'t''Y) j'Ot x.tZt o! ).oxocyot 't'wv la masa in cerc. Apoi fura aduse tutul'or masute cu trei picioare. Acestea, cam
douazeci la numar, erau incarcate cu bucati de carne i piini mari dospite
10 ').).vwv xoct e:t rn; 7tpe:crdoc 7toc p-Yjv &7to 7t6"Ae:wc;, 't'O oe:i:7tV ov ev erau tnfipte cu o frigare in bucaile de carne. 22. Masutele erau rtnduite de
v xoc6't)evoLc; X.UXA<p ' 7tL"t'OC oe "t'pL7t OOe:c; dO''tJVtx6"1Jl11X.\I 7taot OO't'OL obicei '.In faia oaspetilor. Exista urmatoarea datinii. de care Seuthes s-a slujit
o'lfoov e:txoaiv O'OC\I x.pe:wv ecr-rot ve:ve:71evwv, x.oct &.p't'OL Wfl.L't'Ca eel dintii: a luat piinile ce se aflau in fata sa, le-a rupt in bucati mici i le-a 15
e:ycX."Aot 7t p00"7tE7te:povrievoi O'!X\I 1Cpoc; 't'OLc; xpeoccrL. 22. McX.ALcr"t'1.. o'oc t aruncat cui a socotit de cuviinta. Acelai lucru 1-a facut i cu carnurile, oprin-
' IQ
't'pcx.I7te:...),"ocL x.oc-ro\c -rou\ c; .?_: ,Ie:vouc; o)ce:L\ E :"t'Lve:no v oI oc; yoc\.p 7'l1' v - XOCL\ 7tpw-'t'oc; du-i numai atit cit sa guste. . . 24. [Paharnicii] de jur imprejur aduceau cornuri
16 't'OU't'O t7tOtet Le:u971c; &.veA6evoc; 't'ouc; eocu"t'c;> 7trt.poc)mevouc; &.p-rouc; umplute cu vin, pe care toti le luau. . . 26. In toiul biiuturii, a intrat un trac
OLEI:X./"\OI C X.OC't'()\(. txpo1v X.OCL\ et:p pm/ 't'e:L oTtc; OCU't'<j> e>:ooIx.e:L, X.:X.L\ 't'()I(. x.pe:Ioc
J
cu un cal alb i, apucind un corn plin, a zis: Beau in sanatatea ta, Seuthes, 20
i ii daruiesc acest cal. Calare pe el, vei inde pe cine doreti, iar in caz de
(l)O'OCU't'Wc;, OIIO'OV oI vov ye:uOI'OCo_vnOCt e:ocu't'cp XOC't'Ct./"\IL'TCWIV . . . 24 . K eI: ?OC't'OC retragere, nu ai sa te temi de dumani . f.:17. Un altul aduse un sclav tinar,
oe: owou 7te:pLe:cps:p ov, XOCL 7tGW'!'e:c; e:oi;;x 0\l't'O . . 26. 'E7tEt01') oe\:
,, I ' I
1
pe care il of eri in acelai fel, inchinind in sana tatea lui Seuthes. In sfirit, alt-
7tpouzw pe:L 0 7t6't'oc;, dcr-YjA0e:v &:-J p 0pq.; (7t7t0\I 'f.WV AE:UX0\1 7 x.oct cineva dlirui haine pentru so1ia Jui. $i Timasion 2 a bli.ut in sii.nli.tatea lui Seuthes,
20 "I"ocf.ll-. 'wI I \
v xe:pocc; e:cr't'O'J e:me:'> ( 11pom/vw crot, '.\' IQ \ \ ti
aducindu-i in dar o cupli de argint i un covor in valoare de zece mine s.
Q ""e:Uv'f),. xoct -.ov m7tov
't'OU't'O ow pouoct, tcp' OU x.ocl OLW X.W\I 8v av 8el.ric; octpm:tc; X.OCL &7to-
'f.<U pwv OU oe:lcrric; 'rO\I 7tOAetov. 27. ''A"A"Aoc; 7t0CLOOC daocywv oihwc; l Scriitorul se iefera la participan ii la celebra retragere a celor zece mii , care in
to{l)p croc-ro 7tp6mv(J)v, xoct &."Af.oc; f(hw; "TI yuvocLxL Kocl Ttoccrl(J)v anul 400 l.e.n. au intrat in serviciul regelui odrid Seuthes II, nepotul lui Seu thes I.
Capetenie greaca.
7t pomIvwve:ow p"lI)O'ot't'O (f LOlC"1I11J V "t'S: o>c pyu pocv x.iu\ -roIcmooc o>cc1.:,1iocv oeI:xoc Aproximativ 4,366 kg de argint.

7 - c. 1414
 XENOFON
ISVOARE PRIVIND ISTORIA ROil!lN!EI 99
98
28.. U;i anume nesipp s din tena s-a ridicat i a spus ca exista un minunat
\IWV. 28. rvcmmoc; 8 -rLc; 'A6l)VOCfoc; &.vocO"-rd:.c; Efoe:v 6-rL &.pxoci:oc; d"fj ob1ce; sta".ech1, potr1v1t ca:ma cei avuii trebuie sli faca daruri regelui pentru
"6oc; x&A./.La-roc; -rouc; E:v ov-rocc; oLo6vxL -r(i'> f3occrLl.e:t -rL!fie; gvEX.oc, a-1 cmst, ia7 regle - la rmdul sau - sa daruiasca lucruri celor ce nu a u.
't'Oc; oe xouaL OL06vocL -rov {3MLAoc, tvoc xoc1 eyw, (fl'YJ, xw O'OL ingadu1e-m1, dec1 -spuse acesta - sa-1i daruiesc i eu ceva i sa te cinstesc
"o'cu pe:L ' 'rL!J.O:V . . . 32. 'AVOCO''rtx'.c; 0 "
--avolcL XOCL ..".Eu'6 "fjc; Q'UVEt1:o'e:me: XOCL ' (jl)"(XOC- astf el ? '. . 32. Dupa ce s-a ridicat In picioare, Seuthes a bliut cornul sau in
5 -re:axe:ooccroc-ro e:-rocu-rou -ro xe: pocc;. me:-roc oe: 't'OCU-roc E LO'"fj/\ ov xi:L:poccr
"' , . ' I 'l\1T \ > - ' \ e cela1 tu_r:ip [cu Xenofon] i a vlirsat pe el ' [ceea ce mai ramasese]. Apoi au 5
mtrt un!-1 care suflau in. cor_nuri asmaatoare celo cu care se dau semnale,
't'E ofoLc; a'Y)oc(voucrw ocul.ouv-ri;:c; xoc1 a&J.my!;Lv &ii.of3odoc c; pu6ooc; muzcan1 cu trmp e dm p1ele .netablic1ta, mulum1tii ciirora 1ineau masura,
't'& xoc1 otov ocyocooL O'OCA7t ov-re:c;. 33. Keet ocu-roc; l;e:u6"fjc; &.vocO''t'OCc; ca 1.cun; sar f sluJit de.maa.d1s 5 Seut.hes 1nsui se ridicli, scoase un striga t
&vxpocy& 't'& 7tOAe:LxOv xocl 1; /.oc-ro c':>cr7t& p (31.oc; <puA.ocn6e:voc; e razb1 1 sa1 cu multa ag1htate, ca 1 cum s-ar fi ferit de o sligeata. Au
fJ.cXAOC 1.occp pwc;. Eta7jmxv oE: xocl ye:ACU'r07tOL O. mtrat 1 bufom.

I
'
' Cl. Platon, ugile, I, 637 d.
1 Un fel de harpa cu 20 de coarde.

- , ---J. - -------.
 XX. I1A A T Q N 0 XX. PLA T 0N

S-a nascut dintr-o familie aristocrata i a trait la Atena intre anii 427-347
t.e.n. Platon a primit o educa{ie aleasii, studiind temeinic operele filozo-
filor 'iinsu,indu-,i multe date ale tiintelor ; a avu t inclinare spre literaturd
i ,i-a exprimat ideile intr-o formil. foarte aleasll. Este tntemeietorul colii filo-
zofice numita Academia. A scris 42 de dialoguri'i 13scrisori, in care ,i-a dezvoltat
sistemul si'lu filozofic idealist. Acesta a avut o mare influentii asupra elevului siiu
Aristotel i a intregii filozofii de dupli el. In oper;i lui Piaton gasim informaiii pre-
tioase privitoare la societatea greaca ,; la raporturile ei cu popula{iile negrece,ti.
Editia: Platon, Oeuvres compltes, Texte etabli et traduit par Alfred
Croiset, Les Belles Lettres, Paris, 1920 -1956.

XAPMI HZ:: CARMIDE

156d . . . Tornu-rov 't'o(vuv tcr"t'(v, w Xoc p(o'Y), xoct "t'o 't"oc1h'Y)c; 't"-Yjc; t7tcp- 156d . . . Tot aa stau lu crurile, Carmicle, i cu acest desclntec. Eu [Socrate]
o-Yjc;. "Eoc9ov o'ocO't'V yw exe:!bd O''t'pocnac; 7tx p& 't'Lvoc; 't'WV 0px&v 1-am invaiat acolo in oaste, de la uri medic trac, unul din ucenicii 1 lui Zalmoxis,
!i 't'WV Zoc/..6;Looc; LIX't'p&v, ot :Myov"cu xv:l &7toc9ocvoc'de:Lv. ''E"Ae:ye:v oE: b despre care se zice cli ii fac pe oameni nemuritori. Spunea tractil a"cesta ca 5
0pocci.:, OU..'t'Oc; o!!'t'L 't'IXU 'IX't'pOL'] O'L "E./,\/\."
-'t'IX z'v [L , l)VE:c;, o"r. VUVO"I'J e':yw' e,,:.r,.e:yov, [medicii] greci aveau dreptate sa cuvinteze aa cum v-am aratat adineauri.
'- z
xoc"Awc; /..e:yoLe:v O>CAA'\OC\ OC/\or.I,L' c;,
I' /1.
l'.fl"f), '/\\e:ye:i o J.ie:n poc; t-'OCO"L/\e:uc;,
t I ( ).
ve:o\ '\ I CJ
Dar Zalmoxis, adauga el, regele nostru, care este un zeu, ne spune 156e ca
dupa cum nu trehuie sa incercam a ingriji ochii flirli sli inem seama de cap,
c;
tflv 156e. lhL ifl(17tE:p oi:p6ocAouc; &ve:u xe:i:poc/.. c; OV oe:!E7tLXE:L pe: v nici capul nu poate fi ingrijit netininduse seamli de corp, tot astfel trebuie 10
tadeocL oOoE: x.e:r.pocA V &ve:u O'WfJ.OC't"oc;, o\hwc; ouot a&oc &veu tjiux=fic;, sa-i dam ingrijire trupului dimpreuna cu sufletul i iata pentru ce medicii greci
nu se pricep la cele mai multe boli: [anumeJ pentru ca ei nu cunosc intre15!1l
10 &"A/..ti 't'OU't'o xocl ocfrLov e:'YJ 't'ou oLocr.pe:uye:Lv 't'ouc; m pdt 't'o c; ''E"'A/.."l)aw pe care-I au de tngrijit. Daca acest 1ntreg este bolnav, partea nu poate fi
loc't'pooc; 't"tX 1t'OAAtX v ocr11:roc, 5't'L 't'O 5/.ov &yvoo ev o?.i oeoL 't'V sanatoasa. Caci, zicea el, toate lucrurile bune i rele - pentru corp i pentru
> I N _L \ .. \ /I.
'\ > I >I \ I
e:me:Ae:LOCV 7t'O LE:LCJVIXL, O U 'Y) XIX/\(t)c; xov't'oc; aoUVOC't"OV E:L'YJ 't'O e:poc; om in intregul sau' - vin de la suflet i de acolo curg [ca dintr-un izvorJ ca
e:o 1-xe:w. Il&v't"oc ytip r.p'YJ Ex "t'-Yjc; <fuxc; & pa8ocL xocl "t'OC xocxti xcd <le la cap la ochi ; 157a. Trebuie deci - mai ales i tn primul rind - sa tamli- 15
't'OC &yoc9oc "t'cj) awoc't'L xocl 7t'ocv't'l 't'cj) &v8pw7tcp, xocl txeWe:v Em p pe:!v duim izvorul raului, ca sa se poata bucura de sanatate capul i tot restul trupului.
Prietene, zicea el, sufletul se vindeca cu desdntece. Aceste desdntece sint
15 lflcrm:p ex 't'c; xe:i:pocA.=tjc; e7tl 't'OC opoc't'OC' 157a. oe: v oov exe: v o xocl
vorbele frumoase, care fac sa se nasca in suflete intelepciunea. Odata ivita
rt p&'t'ov xocl oc/...La't'oc 9e:poc7te:ue:w, e:t e/."Ae:t xocl 't'&. 't'c; xe:cpoc"A c; xocl aceasta i daca staruie, este uor sa se bucure de sanatate i capul i trupul. 20
't'Ot 't'OU &"A'Aou awoc't'oc; xix.A.we; X,e:LV. 0e:poc7te:Ue:afJocL OZ 't'V \jiuxv 157b. Cind ma invata leacul i desctntecele, spunea: Sa nu te tnduplece nimeni
I!.
cp'YJ, w'I' ocxapLe:, e>:7tcpo"o'cLc; "t'LcrLv' 't"o\cc; oe:7tcpooc\c; -rocu,i:occ; i:ou\c; '/\\oyouc;
I I
sa-i tamliduieti capul cu acest leac, daca nu-1i incredin1eaza mai intli sufletul,
dvocL 't"OO<::; xoc/..01k EX oE: 't'WV 't'OLOUT@I J..6ycuv EV i:oc c; uzoc c; aw r.p po- ca sli i-1 tlimaduieti cu ajutorul descintecului. lar acum - zicea el - aceasta
1 > I (1 '>' > I \ I t I
20 crUV"l)V e :yywe:cruocL, ric; e :yye:voe:v'Y)i:; XOCL 7ti.( p0UO'"t)c; pq.oLOV '101) e:'J!X L
.It, "f e cea mai mare greeala a oamenilor : ca unii medici sa caute in chip deosebit 25
"t'V uy(e:LOCV xocl "t'TI xei:poc/..?j XIXL 't'cj) &A/..cp O'W(.LOC't'L 7top(e;LV. 157b.
ALoocaxcuv oov e: 't'O "t'e: r.poc pocxov xocl 't'lic; E7tcpMc;, 57t<iJ<::;, r.p'YJ,
't'& r.poc pcX.xcp "t'OU"t'cp 'Y)odc; ae: 7tdae:L 't''I ocu"t'ou xe:c:pocf.. v
epoc7te:Ue:w, 8c; &v 't'V uxv 7tpW"t'OV 7tOC poccrxri 't'TI E7tcp07j U7t6 O'OU 1 Pentru cuno,tintele medicale ale dacilor vezi V. Bologa, Elements de mdicins
25 6e:poc7te:u99ivocL. Kocl ytip vuv, Er.p1), 't'ou't''fo't'LV 't'O &.oc p't''1)oc 7te:pl "t'ouc; hieratique et empirique du La Tene Dace, Montpellier, 1958.

------'- ------
 102 PLATO:'> IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 103

o vindecare sau cealaltii [a sufletului i a trupului]. i mii povatuia foarte

staruitor sa nu ma las induplecat de nimeni - oricit de bogat, dintr-un neam
ales sau oricit de frumos ar fi - sa fac altfel. Deci eu, 157 c pentru ca i-am jurat
i sint nevoit sa-i dau ascultare, ti voi da intr-adevar ascultare. i dacii 6
vrei -potrivit povetelor strainului - sa-mi incrediniezi mai intii sufletul tau,
pentru a -I vraji cu descintecele tracului, iti voi da i 1eacul pentru cap. Daca nu,
nu-ti pot ajuta cu nimic, scumpe Carmide.

LEGILE

I, 637d. Vorhesc 2 nu de folosirea in general a vinului sau de ahtinerea t6ta1li, 10

NOMOI ci de betia propriu-zisa: daca trebuie sa se bea aa cum beau scitii i perii i
apoi cartaginezii, celtii, iberii i tracii - toti acetia fiind neamuri razboinice -
10 I ' 637d . A e:yw 0> ou> x OLVOU 7te:pL 7tOO"e:wc; 't'O 7t0C p1X7tlll.V 'j 'tj, e:v"l)c;
l >I \ I \ I I l {l
sau ca voi. Caci voi, dupa cum spui, sinteti foarte. cumpatati, pe citii vreme
scitii i tracii beau vin neamestecat de loc [cu apa], atit femeile cit i barbatii, 16
oE: ocu-rY'jc; 7tpL, 7t'6't'e:pov C>cme:p l:x.uOocL :X.PWV't'OCL x.ocl IlE pO'IX.L XP'tjO"- i n 1mpratie pe hainele lor, socotind ca este 0 deprindere frumoasa i aducatoare
't'eov,
7tOAe:Lxoc x.ocl O'U7tocv-roc
-rL Koc p:x,'1j06vLoL xo:lyvYJ,
OV't'IX 't'IXU't'OC Ke:)..-rol xocfltfae:p
xocl "I'l) pe:c; xocl ue:rc;
ue:rc; 8px.e:c;, ev de fericire.
VII, 795a. Aceasta s ne-o arata obiceiul scWlor, care nu tntind arcul numai
I ..,.
I ' I ) _ l
I e
yocp, 07t p /\e:ye:Lc;, 't'O 7t1X p1X7tOCV ocm: x,e:ove:, XU OCL O t : XOCL pq.xe:c;
r! ..... .
\_ ' e- cu mina stinga i trag sageata numai cu dreapta, ci se slujesc deopotrivii de
15 &.xp&.-rcp 7tocv't'&.7trx.O"L :x,pd>evoL, yuvocrxec; 't'e: xocl ocu't'o(, xocl xoc't'cX 't'wv amindoua mtinile, pentru o aciiune i pentru cealaltli. 20
loc't'(wv xoc't'ocxe:6e:v m, xix.A.av xocl e:uoocLov E:m-r oeuoc tm-r'Y)OWe:Lv VII, 804d,e. i;ii femeilor legea mea le-ar statornici aceleai porunci ca i
biirbaiilor, ca femeile sli faca aceleai exerciiii [ca i biirbaiii]. i a spune -
ve:oLXIXO'L. . fiirii sii mli tern - acest lucru i despre ciilarie i despre gimnasticii, miicar
VII, 795a. ''Eoe:L e:v oe 't'OCU't'OC 0 -r&v xuO&v v6oc;, oux tv &.pLO'- ca [dupa unii] aceasta s-ar potriv1 barbatilor, i mi femcilor. Mi-am facut aceasta
't'e:p ev -r6ov &mxywv, tv oe:L oe otO"t'OV 1tpOO'OCy6e:voc; 6vov, convingere auzind nite vechi roituri. Cit despre vremurile noastre, bunaoara, 26
20 &,).).,' oo(cuc; b<oc-rt pOL<; * t7t' &cp6't'e:pcc X, pwe:voc;. tiu ca in jurul Pontului se afla o multime nenumaratii de femei, care se numesc

'!/ f! \
o
VII, 804 d, e. T<X OCU't'cX oe xocl m;pl 01]AE:LWV 0 E:v E:oi; v6oc;
\ - ) '!/ e"l)AE:LOC<;
-,.
sarmatide, i carora li s-a rtnduit, ca i barbatilor, sli ia parte nu numai la
calarie, ci chiar la mlnuirea arcurilor i a celorlalte arme, exerciiii pe care le
:!\
\I e:moL 1tlXV't'OC, oO'OC1te:p XOC L 1tE:pL -rwv oc p pe:vwv,
I I
croc XOCL\ 't'IX<;
\ I
fac i ele deopotrivli cu biirhaiii.
&crxei:v oe:i:v xocl ouo$v cpo'Y)Oe:li; e:fooL' &v 't'OU't'OV 't'O\I Myov . o\he: V II, 805d, e. Dintre felurile de viaia cunoscute ptna astlizi, pe care sii-1 30
t7t7tLXY'j<; O U'rE: yuvOC<J't"LX <;, <tlc; &vopOCO'L ev trpt1tOV &v e:fY}, YUVIXL l alegem in locul acestei comunitiiti, prescrisa acum de noi femeilor? Oare felul
'A , , , , ,e
25 Ot: oux IXV 7t pE:1tOV. x.ouwv e:v yoc p O'Y) u ouc; 7t0C/\OCLOU<; 1tE:7tLO'ocL,
.\_ ,, .. , . ,. , , . de viaia pe care-I due tracii i multe alte neamuri, care pun femeile sa lucreze
piimintul, sa pasca vacile i oile i sa slujeascii fara a se deosebi intru nimic
-roc oe \IUV we; 1t0<; d7te:i:v o!ooc 6't'L upLaoe:c; &'JOC pLO'Y)'t'OL yuVOCLXWV de sclavi? Vom alege poate orinduielile vietii de la noi din tara i din tinutul
dcrl 't'WV 7te:pl 't'OV II6v't'ov, &c; l:ocu p o&'t'Loocc; xocl.oucrLV, octc; ou:x, vostru '? 35
fo7twv 6vov &.1.f...oc x.ocl -r6wv x.ocl TWV lil."Awv g7tAwv xotvwv(oc xocl
&vopocaw fo'Y) 7t pocr-.e:-rrx.yE:v'Y) fowc; &.crxe: 't'ocL.
30 VII, 805 d, e. Tlvoc otiv trpoO"Oe:v -r&v vuv &.7tooe:oe:Lylvwv
Oe:i:e:v &v 't'Y'j<; xmvwv(occ; 't'OCO't''Y)<; v vuv ocu't'oc!c; e:i:1; 7t pOcr't'&-r't'oe:v ;
7t6't'e:pov v 8pxe:1; 't'oci:1; yuvocL lv :x,pwv-rocL x.ocl 7toAM h-e:poc yv"I),
ye:w pye: v 't'e: xocl ouxo"Ae:i:v x.ocl 7totodve:Lv xocl otocx.ove:rv 'Y)Oev oLoc-
cpe:p6v't'WI; -r&v ooo"Acuv ; xoc8oc7te:p e:i:c; &7tocv't'c; -re: ol m:pl 't'Ov
35 -r67tov &xe:i:vov ; a Un atenian se adreseazll. niacedoneanului Megillos.
S Necesitatea de a-i deprinde pe copii sll foloseasca deopotrivi\ ambele miini.
' Atica i Macedonia.
 XXL E <I> 0 P 0 XXL E P H0 R 0 S

Nascut la Cyme, in Asia Mica, intre anii 408-405 i.e.n., Ephoros a trait
la Atena ,; a scris, intre altele, o opera istorica vasta, un fel de istorie gene-
rala a vremii, in 30 de carti. Aici infa ti,eazli evenimentele de seama ale grecilor,
inti-un cadru mai larg, incepind de la tntoarcerea legendara a Hraclizilor pini'I
I la asediul cetaW Perint din anul 34.0. EI folosete pe toti istoricii mai vechi,
tndeosebi pe Herodot, ia atitudine impotriva miturilor, pe care le interpreteazll
rationalist, i cauta sa adune cit mai multe fapte concrete, dei le prezinta
intio lorma retoricii. Din opera sa ni s-a piistrat numai fragmente.
Edi\ia: FGrHist; IIA, p. 91.

Fr. 158 (78). 11pW"t'OIJ1; ae 7toc pa. "t'OV "fo"t'pOV dvocL Koc p7tl3occ; Fr. 158 (78). Primii [locuitori] de Unga Istru sint carpizii 1 - a spus
Ephoros- , apoi scitii plugari 1, iar mai tncolo neurii, pin!I. tn tinutul de
etp't)xev "Ecpopoc; ehEV 'A po't'!/j pocc; 7tp6ow Neu pouc; n :x pL yc; asemenea pustiu din pricina gheurilor.
7tOCAW tpou 3La_ 7tocywv.

1 Uniune de trihuri dacice din regiunile .pontice (cf. Herodot, IV, 17 ; Ps.-Scymnos V 841
i Strabon, XII, 3, 21) care se a,aza. mai tirziu in Moldova, vezi Ptolemeu, nota 31.
t Vezi Herodot, nota 22 bis.
 XXII. A P I T0TEA0 Y
IIOAITIKA
- IV ( VII), 2, 5. . . . ''E-n 8'v 't'O'i:c; evs:m nciaL 't'O'i:c; 8uvocevoLc;
nJ..s:ovzx't's:'i:v 't'OLOCU't''fj 't'S:'t'(p.'t)'t'OCL Mvocp.Lc;; o!ov &v k60ocLc; xoct
6 IlepcrocLc; xoct 0pq# xoct Ks:A't'o'i:c; . . . 6 ... 'Ev 8e Lxo6ocLc; oux . eYjv
n(vs:w &v eop't'fl 't'Lvt crx6q;i ov ns:pLq;is: p6p.s:vov 't'(j> p."1)8evoc &nzx't'ocyxo't'L
7toAep.rnv.
VIII (V), 2, 11. . . . Kod 'Ano/..AcMrl't'OCL o t &v 't'(j> Eu;dvcp nov't'cp
enolxouc; E7tocy6s:voL tcr't'OCO"loccrocv . . .
10 VIII (V), 5, 1. At 8' OALyoc px.(ocL p.s:'t'oc &.AJ..ouo-L 8La Mo &.).La't'oc
't'p61rnuc; 't'ouc; epocvs:pw't'&'t'ouc;. voc S:v Mv &8LxwcrL 't'O 7tA 6oc; (7t01c;
I
yCX. p lxocvwc; yvs:'t'ocL n poa't'OC't''t)c;, &./..LO"'t'oc 8'6't'ocv &;'ocu't' c; au?i 't'Yjc;
OAtyoc px.for:c; y(vs:o-8iu 't'OV ye:6voc, xoc0chrs:p ev N& cp Auy8ocLc;, 8c;
xoct E't'U pcXW'fJO"S:V 6a't'S:pov 't'WV Noc;twv). 2. XEL 8e xocl e; 11..J..J..oov.
15 &.px O"'t'cXCrEWc; 8Loccp op&.c;. lhs: ev yCX. p e IXU't'WV 't'WV s:un6pwv, OU
't'WV <Sv't'CUV 8'ev u'i:c; &.pxoci:c;, YL"(VS:'t'IXL XOC't'&.AvcrLc;, 15't'IXV bJ..(yoL crcp68pcx
I.
l'lcrLV ot &v 't'OG'i:c; 't'Loci:c;, o!ov &v Ma:acroc"A(q: xocl ev ''IO"'t' pcp xocl &v. 'Hpoc-
XXII. A R IST 0TE L
S-a n!1scut la Stagira din Calcidica in anul 384 i.e.n. Tatlil sliu Nicomah
n fost medicul regelui Amyntns al III-lea al Macedoniei. Aristotel a studiat la
Atena cu Platon i s-a interesat nu numai de filozofie, ci i de tiinie i reto-
rica. Dupa moartea Jui Platon (347) s-a mutat la Assos in Misia, a trllit citva
timp in Mitilene (344-342), apoi a fost invitat de Filip al II-lea ca profesor
al Jui Alexandru Ji a activat trei ani in Macedonia. Dupli anul 335, Aristotel s-
a mutat la Atena, unde a deschis o 'coala p1oprie, in Lyceion, numitll apoi
peripatetic11.. A murit tn Chalcis in anul 322. Stngiritul este unul din cei mai
de seama ginditori ai antichitatii ,; a !asat o impunil.toare oper11 9tiintificll,
care cuprinde informatii pretioase din domenii foarte variate. A adunat mate-
riale bogate cu privire la istoria naturii 'i le-a descris 'i clasificnt in chip
magistral. S-a interesat de aspectele cele mai variate ale 'tiintelor sociale i ne-
a Iii.sat asupra lor lucrliri monumentale.
Ediii: Ds mirabilibus auscultationibus edidit Otto Appelt. Teubner, Leipzig,
1888 ; De animalibus historia recognovit L. Dittmeyer. Teubner, Leipzig, 1907 ;
Politica edidit F. Susem.ihl. Teubner, Leipzig, 1894; De generatione animalium
edidit J. Bekke1-, Berlin, 1831; M steorologica edidit J. Bekker, Berlin, 1831;
Problemala edidit J. Bekker, Berlin, 1831.
STATUL
IV (VII), 2, 5. . . La toate neamurile puternice i capahile sa domine, este
tn cinste aceasta aptitudine 1, de exemplu Ia sciti, peri, traci i ceW. . . 6. . . .
La sciti, nu era ingli.duit acelor care nu omodsera nici un duman sa hea la
sarbatori din cupa trecutli din minii in mina. 6
VIII (V}, 2,11 . . . Apoloniatii, care locuiesc pe malul Pontului Eu:xin, au
cunoscut r1iscoale, pentru ca adusesera pe straini in mijlocul lor 2
VIII (V), 5, 1. Schimh!l.rile de regim au loc in oligarhii mai ales tn douli.
chipuri foarte evidente: unul, cind se fac nedreptiiti multimii, (caci atunci orice
cetatean poate deveni ef [al unui partid], mai ales cind se intimplii sii ajungii 10
conducli.tor al cetiitii unul dintre membrii oligarhiei, precum s-a inttmplat cu
Lygdamis a din Naxos, care a fost dupa aceea tiranul naxienilor). 2. Dar, in
functie de cei care incep o astfel de riiscoalii, ea prezintii deosehiri: uneori rascoala
se face chiar de ciitre cei hogati care nu iau parte la magistraturi, deoarece foarte
putini sint cei care ocupli demnitati. Aa s-au petrecut lucrurile la Massalia, 15
1 Capacitatea de a cuceri i supune priO: razboi.
1 Probabil ca acetia reclamasera mai multe drepturi decit era dispusa BA le dea oli-
garhia conducil.toare. Vezi i nota 6.
8 Lygdamis a ajuns tiran al insulei Naxos cil.tre snr,itul sec. VI i.e.n., cu ajutorul lui
Peisistrates, tiranul Atenei.
 108 AIUSTOTEL IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 109

x./..e:(Cf x.cd &v &/../..octc; 7t6/..e:crt aue'1)x.e:v. o[ yoc p e:..exone:c; "t'wv
ocp;:wv h(vouv, twc; e:'t'tAoc ov o [ 7tpe:a un:poL 7tp -re:pov 't'W'J oc8e:f..cpwv,
ufla't'e:pov o,OL' ve:cuTe:p:n 7tr:t.ALV' oi> yr:\t.p r:t. pxoumv e:vtoc;:oue:v r:t.ix 7tlX't''YJP
I I " \ t i ' - \ fl
"t'e: x.oct u <toc;, e> :vtocxou- oi.:I;. o< 7t pe:al!"J.'uI Te:poc; x.oc\t o( ve:cI.u-re:poc; o>coe:'>Acpoc;
f f
5 x.ocl vfloc ev 7t a/..vnx.c.uTt Foc Eyeve:"t'o o:Atyoc p;:(oc, &v ' I<1't'p<p 8'dc;
a'Y-jOv O'C7t't'e:.A, 1J't"'YjCTe:v, e:v ' H piXX.A, e: q: 0e:rt..', EA.,OC't''t'O'VCUV e:tc; e't:..',,ocx.oaL'ouc;
1)i.6e:v.
VIII ( V), 5, 5. . . . Koct g'lt ou 't'OC 8txoca"t' ptoc h "t'ou 7tOAL-
't'e:uoc't'6c; dm (81Jocyc.uyouvnc; yiX p 7tpoc; ..a.c; xp(cre:tc; e:TococAf..oum
10 't'-Yjv 7tOAt't'docv, 6m:p x.od Ev 'Hpocx/..dq: tyl:.ve:'t'o -r?i tv -rc'!> Il6v't'cp).
. . . 7 o't'e E:v oov l:.mxe:Lpoucn xwe:Lv . "t'L, o"t'e 8 x.A.e1t'Toucn "t'Oc
XOL\IOC, lSfle:v npoc; ocO't'ouc; (j"t'OCO'LOC OUCTLV OU't'OL ot 1tpoc; 't'OU't'OUc;
oc;:6e:voL XAt7t't'O\l't'OCc;, 6m:p ev'Anof../..cuv(q: (j1)Vt ri 't'TI EV 't'<j} n6v't'cp.
Histria , Heracleia i in alte cetati. Intr-adevar, cei ce nu participasera la
magistraturi au provocat tulburari, pina cind au fost admii la ele, la inceput
I
fratii cei mai mari i, apoi, i cci care erau mai tineri. In unele locuri, tatal
i fiul nu exercita puterea in acelai timp, iar tn altele, fratele mai mare cu
eel mai mic. Acolo, oligarhia sa apropiat mai mult de un regim constitutional, 5
la Histria sfirind prin a deveni o democraiie 5 La Heracleia, de la un numar
mai mic [de oameni investiti cu autoritate] sa ajuns la ase sute.
VIII (V}, 5, 5. . . . La fel se intimplii i cind acei care alciituiesc tribunalele
nu sint la cirma statului. Acetia, incercind sa dobindeasca bunavointa poporului,
prin chipul in care impart dreptatea ajung sa schimbe intocmirea cetatii, 10
cum sa petrecut la Heracleia in Pont . . . 7. CiteodaU unii incearca sa producll.
tulburari, altii fura banul public, de unde se ivesc dezbinari intre primii sau
lupte impotriva jefuitorilor, precum s-a intimpla t in Apolonia Pontului 6
ISTORIA ANIMALELOR

VI, 12 (556b,. 6). . . . Delfinul nate de obicei un pui, citeodata chiar doi. 15
ITE PI TA zmA ILTOPIAI Balena, de cele mai multe ori doi, sau citeodata i unul. La fel cu delfinul
nate i marsuinul. Seamiina cu un delfin mic i traiete in Pontul Euxin.
15 VI, 12 [566 b, 6]. . . . Tlwm 8' b kv 8e:i.cplc; "t'oc ev VI, 22 [576a, 21]. . . . Sci\ii cii.lii.resc pe iepele insiircinate tnda ta ce minzul
7to:A/..oc lv, tv(o"t'e: 8 xocl Mo 8$ cpocl-ocwoc Mo 't'oc 7tAE:LO'"t'OC din ptntece s-a micat i spun ca in felul acesta le uureaza naterea. 20
xocl 7tA.e:ovocxtc;, lv. oo(cuc; 8$ 't'<j} 8e:AcpLVL xocl cpcXOCLVIX.' xocl yoc p Ecr"t'L\I V III, 6 [595a, 26]. Tracii ingraa [porcii] dindu-le prima zi sa bea 7, apoi
lSotOV ii lasii [Cara sa bea], mai \ntii o zi, dupa aceea doua, apoi trei, patru, pina la
8e:i.cp!vt tx.p<j), y(ve:'t'OCL 8'tv Tc'il Il 6v-rcp. apte.
VI II, 12 [596b, 30]. . . . Unele [animale] gasesc mijloacele de aparare 8 25
VI, 22 [576 a, 21]. . . . a t 8 x.ufloct bme:uoucrt "t'oc'i:c; xuou- chiar tn aceleai locuri in care sint obinuite [sii. traiasca], altele emigreaza.
20 art.Le; 7t7tOLc;, lS't'otV fl<i't''t'OV a't'poccp7j "t'O puov, xoc( cpOCO'L ylyve:crfJocL Dupa echinoctiul de toamna, pleaca din Pont i din tarile reci, evit1nd
OC'U't'OCc; EU''t'OX.(J)'t'e':pocc;.
\ iarna care se apropie, iar dupa eel de primavara, pleaca din regiunile calde spre
VIII, 6 [595 a, 26] Ot 8 0p,Z.xe:c; moc(voucrt 't'TI ev 7tp"t'fl tarile reci, intrucit se tern de calduri arzatoare. Unele ii stramuta aezarea 30
din locuri apropiate, altele - ca sa zic aa - de la marginea pamtntului. De
me:'i:v 8t86v't'e:c;, e:hoc 8tocl-e:btoucrw epocv (ocv 't'O 7tpw't'ov, e;Toc Sil: exemplu, cocorii. Ei merg din cimpiile Scitiei in mlatinile Egiptului-de Sus,
't'OCU"t'ot Mo, e:hoc "t'pe:'i:c; xocl 't'tnocpocc; ex_ pL "t'wv t7t't'oc. de unde izvorate Nilul. . . 9i pelicanii ii schimM aezarea. Ei zboara de la
25 VIII, 12 [596b, 30]. . . . Kocl 't'OC ev tv otO't'o'i:c; 't'o'i:c; auvfle:crt
't'07tOLc; s:u' pL'O'XS:'t'lXL 't'eti; A1"' 01){)S:tLctc;, "t'OC 0e':x.'t'om's'Is':L, fLS:"t'r:t. s:v ...,v cpovLV0- fluviul Strimon la Istru i acolo nasc pui. Pleacii in cirduri i cei din faia a teapta
7t(l) pLVV ta11e:p(av &x. "t'ou II6v't'ou xoct "t'wv uxpwv 't'6muv cpeuyov't'oc pe cei din urma, pentru ca - dacii ar trece peste un munte -cei din urma nu 35
i-ar mai vedea pe cei din faia. 9i petii, la fel, unii pleaca din Pont sau intra
't'OV tmov't'oc xe:Lwvoc, e:'t'oc 8e 't'V toc pw-Yjv tx "t'WV fle:pwv de; -rouc;
't'o'1t0ui; 't'ouc; .'t1'.u;:pouc; cpolA"'ouevoc 't'oc xo:uIoc"t'ct, -ro\c i::v e:x 't'cuv '(YU I
c;
30 T 67tWV 7towuIevoc 't'e\ti; e:"t'o!Jc. l"'>'o 1.
i;, "t'O\C oi:: xr.<L\ eI x 't'W-V e':crxocTcuv w'i;
d7te: v, ofov oc t ye pocvoL 'lt OLOUO'L\I' e:"t'OCOCAQU(jL yocp tx "t'WV x.u- ' Aluzie la prima fazil.a framintarilor politice 'i sociale din secolul al V-lea i.e.n., ctnd
fltxc7w 7te:olcuv de; 't'oc AlJ -ra &.vw 't'i; A tyU7t't'ou, <Sfle:v o Ne:'i:/..oc; pe:'i:. . . are loc o largire a numarului restrins de membri ai oligarhiei
p. 175. conducatoare, vezi !st. Rom.,
XOCL\ O <L 7tE:'>/\e:xocve:c; 0e> :x't'01t'Ll'fs' OUa!, XOCLI 1te:'t'OV't' L O> C7t0 't'OU
f -
"-''t'pu6voe; a ln laza a doua, care are Joe la sflritul sec. V i.e.n., se constituie la Histria un regim
democratic sclavagist.
'TCO't'otou e7tl "t'OV ' fo-r pov, xocxe:'i: 't'e:X\101t OLOU\l't'OCL' &6 p6oL o'oc7tt p- . Starile de lucruri din Histria, Heracleia i Apolonia prezinta multe ascmanliri
35 X,OV't'OCL, ocvoce:vovnc; O <L np 6npoL 't'OUI<; 1rlJO''t'S: pov, OLOC 't' 6' IfU't'OCV u< ne:p-
I
cu cele din Callatis 'i Tomis. De aceea este probabil ell acelea'i schimbari au avut Ioc i
in aceste cetllii, la o datll apropiata, vezi Isl. Rom., p. 176.
'TC't'W\l't'OCL 't'O 6poc;, &o /...ouc; y(yvecreoct 'Touc; npo't'epouc; 't'orc; Da't'ep oLc;.
x.ocl ot lx.8us:i; oe TO\/ OCUTOV -r p67tOV ot kv EX 't'OU Il6V't'OU >ad de; Dupa stote!, .P.orcul pus la ingrliat trebuie mai tntii sli filiminzeascll trei zile.
a Impotnva vanat1ilor de temperaturll:
 110 AHISTOTEL
I IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI

in Pont, al1ii vin iarna din largul marii ltnga iarm, cautind caldura. Iar vara
pleaca de linga litoral in largul marii, fugind de caldura.
111

VIII, 25 [605a, 21]. . . . Cel mai friguros dintre animalele de acest fel este
[magarul]. -De aceea nu se nasc magari In regiunea Pontului i 1n Scitia. 5
VIII, 28 [606a, 18]. . . . In Libia, berbecii care au coarne se nasc cu coarne
i nu numai herbecii, precum spune Homer 9, ci i oile. In Pont, prin preajma
Sci\iei, lucrurile stau invers: se nasc fara coarne. . . Adesea, temperatura e
pricina deosebirii. In Iliria, in Tracia i in Epir, bunaoara, magarii sint mici, 10
iar in Scitia-i 1n tara celtilor nu exista de loc magari, caci aceste regiuni au
ierni geroase.
IX, 33 [619h, 18]. In scWa exista un neam de pasari nu mai mici declt
dropiile. Pasarile acestea nasc doi pui, farli. a cloci insa ouale, pe care le lasa
ascunse hi piele de iepure sau de vulpe. Vegheaza 1n vlrf ul copacului, cind nu 1.5
se intimpla sa vineze, i daca se urea cineva acolo, n ataca i-1 Iovesc cu aripile -
ca vulturii. "

NA$TEREA AN IMALELOR

V, .3 (p. 782). . . . Au par drept [vietatile] cu umiditate multa. Caci la 20

acestea lichidul curge, nu picura. Din aceasta cauza sciiii din Pont i tracii au
par drept, caci atit ei inii cit i aerul care-i inconjoara sint umezi.
IIE PI z.c;mN rENELEOL
v, 3 (p. 782). . . . Eo60-r p9::oc o'5croc Gyp6ni-r'XL 1t0AAv pfov METEOROLOGICELE
\
20 yocp, ct.AAOU O''t'OC<.,OV, 7t poi:; p;('t'IXL ev 't'IXU't'OCLc; 't'U.I. u ypov. Kocl oLor\;
, . . , ..,, ' .,,. L '

't'ou-ro ot ev Ev -rcj> II6.-rcp Lx.o6ocL x.oct 0p xo: o:oo-.pLxec; x.oct y&p I, 10, 6. Roua se ivete pretutindeni c1nd bat vtnturile din sud, nu cele
> \ > \
OCU't'O L uypoL X.IXL0 1Cptex(i.)v OCU't'OUc; OO) p uypoc;.
\ f \ \ t I t I
din nord, afara de regiunile Pontului. Acolo, dimpotriva: c!nd hat vinturile 25
din nord, apare roua, iar c1nd bat cele din sud, nu apare. Cauza acestui fenomen
este aceeai pentru care apare roua pe vreme calda i nu rece. Vintul din sud
METEQPOAOI'IKA produce caldura, iar eel din nord frig. Este aa de rece, tnclt cu frigul sau anihi-
lead. caldura vaporilor. 7. In Pont, vintul din sud nu aduce atita caldura, tncit
I, 10, 6. I'Lvew:L o' 8p6croc; '7tlXV't'OCXOU VO't'LOLc;, oo o pdotc;, sa se produca vapori. Dar vintul din nord, apasfod - cu frigul sau -intreaga 30
regiune, aduna caldura i inlesnete o evaporare mai abundenta.
25 1tA'Y)V e'v 't'C
'\ \ -j> II ov-rcp exeL oe 't'OUVIXV't'WVR'l"'ops:wtc; i:.I;.v y(/\.p y yvs:-rr.a,
I ' \ ' I I
I, 13, 19. Din Pirinei (munti ce se aflii 1n tara celtica spre apusul echinoc-
VO't'LoLc; o' oO yyve-roct. A't'L OV o' oolwc; c',)0'1tep 5-rL euolocc; S:v ylyv<:'t'OCL, tiului) curg 10 Istrul i Tartessos. Acesta din urma [se varsa] dincolo de Coloa-
:XE:Lwvoc; o' o{) 0 ev ya p v6't'oc; eOOLIXV 1tOLS:i:1 0 Ot optocc; xeiwvoc nele [lui Heracles], iar Istrul 'fcurge] prin toatli Europa, [pentru a se vlirsa]
in Pontul Euxin. 35
ljJuxpoc; ycf. p, Ci>cr't''tx 't'OU xeiwvoc; 't't:; &voc6uL<crewc; O'tVVUO'L
' e '
't''Y)V epO't'1J't'OC. 7 . 'Ev og1 't'Cf.l II O'V't'Cfl 0 e'v v 6't'Ot:; ou x OU,,'t'CO
30 1tOtd eooCocv i:>O"t's: yyvo:cr6oct. chLOoc, 0 ae opeocc; OLOC 't'V ljJuxp6-
t"Y)'t'IX &v-rtm:pLtcr't'occ; 't'O 6s:p.ov &e pol o:t , &crn 7tAei:ov oc't'lo:iv ci/..l.ov.
I, 13, 19. 'Ex oe
't'c; IIu pv'Y)c; ('t'OU't'O 8'0'-rlv lS poc; 1Cpoc; 8ucr.v
tcr'Y)epw v Ev -r'ij Ko:/mx'ij) peoucriv o 't'" fo't'poc; xoct o Toc p't''Y)0'0'6c;
1

I
I

OO't'Ot:; .ev oov cu O''t''Y) AWv, 0 o"'fo't'poc; 8i'5'A'Y)c; 't'ljc; Eop6>7t'Y)c; de; !

35 't'OV Ei5ewov Il 6v-r ov. Odiseea , IV, 85.

10 Cf. Herodot, II, 33 i vezi mai jos.

I
I
_ _j_ ------
 112 ARISTOTEL
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI
113
TIE PI 0AYMA mN A KO'f l:MATON
POVESTIR I MINUNATE
\ 105' 112 m OE XIXL1 't'O \I ''Icr-rp 0\1 pEOV't'IX e':x 't'C-U\I 'E pxuvt'wv
""OC(J'L' .1..

xoci.ouitvwv 8pUf.LWV crx(e:'t'OCL, xocl 't'?j ev de; 't'O\I O\l't'O\I pe:tv, 't'TI n 105 (112). Se spune ca Istrul izvoriite din Piirlurea Hercinica 11
tn doua 1 o parte se varsli in Pont, iar cealalta 12 tn Ad . t' D ' s despart
8'dc; 't'_o'I 'A3p(ocv b<.&A'Ae:tv. l:'Y)e:tov 8'ou 6vov .v 't'otc; vtiv xoct potc; fapt este ceea ce am vlizut nu numai in vreme ;ia ca. ova a acestu1
6 e:w prxxoce:v, OC/\r.OC xtu e:7tt't'CU\I c.>c pxoctoov c.cr./\ov, oT ov 't'c.\t e':xe:t t;J;7t'f\OO't'IX
< I .. . . . . \ \' I - . .. .. . ! ( . ..
constataJ mai ales in timpurile mai vechi cum c: ioasfa<lc1 [cea ce s-a putut
e:tvoct xocl yO:p 'I&crovlX 't'Ov ev e:'l0"1t"/.-ouv xoc't'OC Kuocvertc;, 't'ov &x. 't'Ou gabile. Se spune ca fason ar fi intrat ' . ocuri ; e aco.o .erau .nenavi- 5
ar fi plutit ia pe Istru: se aduc mai m t:o i pe 1ml5'.. Stmrle C1anee i
II6v-rou x7t'i.ouv xoc'Toc -rav ''foTpov 7t'ot rrocaEloc!. i:poccrt, xlXl i:pep ouaw arata altare construite in ace1 Joe de Iason, iar tntr- aSPJ!Jm! prl1nltre alel s.
....... > .!.. \ (J_
f7./\/\0C 'C'S: 't'e:x'Y) ptOC OUX 01\tyoc, XIXL XOC't'O: c;v 't'"IJ'Y XC.U prtv t'cuouc; U7t'O
I ' ".I I \ \ I < I I
un templu al zeitei Artemis inaltat d M d m msu e e Adrzat1cu
'I&crovoc; &.vocxe:tevouc; 8eLxvooucnv, &v Se t 't'wv vcrrov 't'oov &v 141 (153) - ' Y : e eea. 10
la - e ispdune ei inmoaie sagetile se ia de
10 't'cj> 'A3p(q. le:pov 'Ap't'tf.LL8oc; D7t'O M"IJ8e:!.occ; l3puevov. viperli S - ca otrava c1tica, m care ce sint gata s" ' a
L . P n esc,
141 ( 153). . <I>ocai 't'O xu6txov cp&: pocx.ov, cj) &.7t'o &mouat 't'ouc; . 1 le Clyll
e prmd precumdteva
lasli sli putrezeasca se pare,
zile. viperele
Ctnd socotesc ca viperele\nasc t pu!.
O.L.O''t'Ou,c;, O'U\l't'L1V0EG_VnIX.t EX.LI OV1)c;. T'YJ POU-CrL oc;,
, I: , ,, f '(l
!. we; e:otxe:v, o ..:..xu 't'O\Cc; d e tot, toarna singe de om i:ntr-o ulcicii i o in o " u pu rez1t
E>., IXL
8'11 . cpo't'oxoucrocc;, x.ixl t.oc 6v't'e:c; ocu't'occ; 't'xouaLv epocc; 't'wcic;. 11 amesteca cu veninul viperei i astfel fac o otravar : it
Dupli ce i acest singe a putrezit, lichidul asemanfto apa, .auata, in balegar: 15
e easupra singelm
0't'ot.V 3' tx.ocvwc; ocu't'otc; 3ox?i crc:a cp6oct .,..a_v, 't'O 't'oti &:v6p<!i7tou ixtoc
r:he: ( If
1
'

15 de; :x,u p't'8tov EYJ'.eoV't'e:c; de; 't'ctc; xo7tplocc; xoc"t'o po't''t'ouat 7tcu&.crocv't'e:c;. lip li i gu il r r ;tl!a e en::ca l r siine !
1
' 0't'IX\I 3e xocl 't'OU't'O O'OC1t'1j, 't'O Ocptcr't'&:EVov .7t'cXVCU 't'OU octoc't'oc;, 3 Err"t'L\I a dpie. m, iar oamenu pot trece calare, ca i cum ar fi o 20
6a1X't'w3e:c;, tyvooum ..cj> "c; S:xlov't)c; txw pt, x.cd ou't'cu 7t'mouat 6ocv&:crtov.
168 ( 182). 'P'ljvoc; xocl ' fo't'poc; ot 7tO't'1Xol OTC' &px't'ov peoucrw,
1

0 ev re:po:vouc;, 0 oe IIo:lov1Xc; 7tOC pocdwv xo:l 6epouc; ev vocu- PROBLEME

20 a1t'opov gxoucrt 't'O pe:tB pov, 't'oti 3e x.:twvoc; 7tocyev.-e:c; u?to xpoouc;
E\I m:olou axoc-:L xoc6mm:oovTOCt. XIX, 28. De ce se numesc legi unele c!ntece ? O - cunoa
era Iiterelor, legile se c ntau, ca sa nu se uite, r:t t: :: i ei
1
IIPOBAEMATA he ;; i el t e : a ; [n:t ec= .au fost compuse dupa aparitia 25
X?CIII, 6. De ce. este ma1 alba apa marii din Pont decit cea din E ?
<:?are dm cauz.a refract1ei luminii din mare in aer? In jurul Pontului aerul esfeea
E,LW, e-rouc;
XIX, 28. 6.Lii
'Ayoc
tnfo-roco-Oo:.L o , 't't v6ot
yp&oc't'oc xoc/.ouv-r1X L o\}c; ooucnv ; "H 6-tL 7tplv
vupcroLc; cll;-rtfJ8ov occrw ;v6ouc;, g7tcuc; tmM6cuv"t'IXL, 1 alb strli.luc1t?.r, aa incit i suprafata marii apare la fel. Cel din E eea t e:

25 w11.c. r1t'e:p -V vcr-r.:pwv ouTv c,pocuv

KOCL, 't'W refl ta I . 'i c pu acesta, marea care 30
um pare . Sau poate pentru
,
e:v
este albastru, fundca e curat pina in departare si in hi I g ns
ec . pna, astfe ca Iacurile sint mai albe 'decit
't'iic; 7tpW't'OCc; 't'O OCU't'O ex&.J,e:crocv 81t'Ep ..ac; 7t pwuc;.
XXIII, 6. 6.L&: -rt 6&1.ocaax i.e:ux6"t'e:poc tv 't'cj> II 6ncp ev "t'cj>
}};?' iar ontu are 1nfat1area de lac, din pricina ca se varsl'i in el multe
Atyoclcp ; II O"t'E pov SLOC 't'V &.vaXAIX<JLV .. c; oe:wc; "t'V yLvoev1)V cX7tO aeruliV, 6. De ce tn Pont. stat i geruri i z1idufuri ? Oare din pricina desimii 3
.. c; 6ocM.'t"t''1)c; de; 't'ov &.epo:; l 6". Iev yiX:pt i, pl 't'ov II 6V't'ov &. p 7t'ot.xuc; . Iar nu pote.l\. fie striih1itut de clildura, iar vara ctnd se infierbinta "
\ . .. I JI. I I I I arde d m pr1cma des1m11. '
30 XIXL /\EUXOc;, wcr't'e: XIXL 't'"l)c; v_OC/\O:.'t"'t'"IJ c; 'Y) e:mcpo:.ve:Loc 't'OLOCU't'"IJ cpocwe:-roct,
\

o 8' t'I 't'cj> Atyoclcp xuo:voi3c; 8L0: 't'O expL 7t6p pw e:!vocL xoc0oc p6c;, cr't'e:
XIX''. 1J QuocIAOC't''t'OC ot'l"t'OCUyoucrlX 't'OLIXU, 't''t) cpoctve:'t'OCL. H uIi't'L 7tlX
-
O'IXt IX t ./\L,v1X t
..

o
t.e:ux6npocL 't'-tjc; 6ocM't''t'1Jc;, 8e II 6v't'oc; fo-.l ALvwo"l)c; 8Loc 't'O 7t'oAl.ouc;
7t'O"t'ocouc; de; ocu't'OV pev ;
35 XXV, 6. 6.Ld:. 't'l tv "t'cj> II 6v't'cp x.o:! .'.ix"'l a:>..Lcr't'oc xocl m(y1J ;
' H 8Loc 't'v 1tOCXU't''1)'t'oc -!au &e poc; ; "t'oi3 sv yocp x.:L&voc; au Mvoc't'ocL A
Vce sPtali'.tire al B
fost luatll din alt izvor decit eel folosit pentru Meteorologice

:.f.
, ez1 ruu ce atr!n, nota 2. '
3Loc0.:poc(v.:cr6ocL, "t'OU 8e 6epouc;, lhocv 6epocv6?j, x&.e:t 8Loc 't'\I 1tOCXO't''Yj't'OC,
. - Apoll.,;oo din Rodoo, IV, 298 1i
0

XXIII. !::.. H M 0 :2: 8 E N 0 Y :2: .
ITPO AEITTINH N
[466], 31. "IO"t'e: yoc p 87t01J . 't"Ou6'' 5't"L 7tAdO"t'cp 't"WV 7t&.V't"(l)V
&.v6 pqmcuv i)e: t; t7te:Laocx.'t"cp a('t"cp x_ pwe:6ix. 7t poi; 't"o(vuv &.7tocnoc
6 't"OV tx. 't"WV &/.../...cuv t7to p(oov &.cpLx.vouevov o tx 't"OU II6v't"ou a 't"ot;
e:la7t/...toov tO"t'LV. dx6't"oot;' oO ycip 6vov 8Lci 't"O 't'OV 't"67toV 't'OU't'OV
a 't'OV Xe:LV 7t/...e: O"t'OV 't"OU't"O y(yve:'t"OCL 1 &.J...f...<X. X.IXL 8L0t 't"O XU(JLOV V't"ot
't'OV Ae:uxcuv' ocO't"oU 't"o t; &youaw 'A6voce: &.'t"tAe:Locv 8e:8cux.vocL, xoc1
x"l) pune:w 7tpw't"oui; ye:le:a6ixL 't"oui; wi; iic; 7tA.tov't"ixt;. lxcuv yocp
10 txe: voc; &ocu't"Cj) xix1 't"Oit; 7tOCLO'L 't"V &.'t"tAELIXV &7t1XO'L 8e8cux.e:v ui:v.
ITPO AAKPITON
[935], 35. . . . Ye: c; 8'' c1 &v8pe:t; 8LXIXO"t'OCL, tv6ue:i:a6e: 7t pot; uoct;
O't'oui;, et 't"LVOCt; 7tW7tO't"1tO"t"e: xouaoc't"e: o vov 'A6voce: tx 't"OU
II6v't"ou xor.'t''t7to p(ocv e:La&.yonocc;, oc/../,cui; 't'S: xoc1 Kc;> ov. 7tocv yocp 87tou
16 't"oOvocv't"(ov de; 't"OV TI 6v't"ov o voc; dmxye:'t"ocL Ex. 't'WV 't'67toov 't'wv 7te:pl i)iii;,
Ex. l1e:7toc p6ou xocl Kw xocl 8&.aLot; xixl Mev8or.i:oc; xocl t &A.A.cuv
7t6/...e:oov 7tlXV't'o8oc7t6c; tx 3 't'OU 116v't'ou 't"e:p&. ta't"LV & da&.ye:'t"IXL 8e:u po.
XXIII. DE M 0ST EN E
S- nasut la Atena in anul 384 i.e.n. Tata! siiu a fost strateg 'i proprictar
al u11u1 atelier de arme, dar a murit de timpuriu, cind fiul siiu avea numai
opt ani, a,a tncit acesta a luptat in conditii grele spre a-i forma o cultura i
a. 'i ocroti avutul. Demostene a luat atitudine impotriva tendintelor de exp.a1 -
smne ale statului macedonean sub Filip al II-lea 'i Alexandru eel Mare 'i a
cllzut jertfa acestei lupte, fiind nevoit sli-,i curme zilele, in anul 322. Opera sa
curin?e 60 de discursuri, 56 modele de introducere la discursuri politice i 6
scr1sor1.
Editia: Demosthenes [Orations], with an English translation . . . vol. I-VII,
Heinemann, London, 1949-1958.
I
DISCURSUL iMPOTRIVA LUI LEPTINES
. [466], 1. tii, fara tndoiala, ca noi folosim griu importat mai mult decit
to11 ame?11. Cant1tatea de griu adusa din Pont este mai mare decit tot ceea ce
ne vme dm celelalte por.turi comerciale 1, i nu trebuie sa ne mire. LucrO.ri!e 5
se pet_rec astfe! nu numa1 pentru ca acest iinut produce cea mai mare cantitate
de gr_m, dar 1 pentru. cli Leucon 2,_ domnitor?l de acolo,..a iertat de impozit
pe c.e1 ce transp.or gr:ne,,Ia Atea 1 a pounc1t ca oamenn ce plutesc spre voi
a- incarce mi:rin c abule..Caci -in sch1m>UI scutirii de contrihuiii pe care
1-at1 dat-o Im 1 copnlor sa1 - el v-a dat 1 voua tuturor privilegiul acesta. 10
DISCURSUL IMPOTRIVA LUI LACRITOS
(935], 3. . . . udecatori, ginditi-va i voi, fiecare in parte, daca v-a fost dat sii
aIai1 sa at1.auz1t v!eodatii ca un om sa fi adus la Atena vin din Pont, spre a-I
vmde, 1 m.a1 a.Jes v1i;i de Cos. Lucrurile stau cu totul altfel : se transporta in 16
Pont VI.n dm imutu1Ie. de lingii noi, din Peparethos, din Cos ; [apoi] vin din
T.aos 1 de Men?e z dm alte orae t ot felul de vinuri ; iar din Pont se aduc
a1c1 alte marfuri 3,
1 Comertul cu regiunile din Pontul Euxin era de o lnsemnatate vita!a pentru Atenn ,
C8;l'C,
B1zantulu1 l;ientru alt cetat ale lumi grece,ti, regiunile pontice reprezentau 'i
dm ceatll cauza, se lupta pentru libera trecere prin striitori i se preocupa de soaita
In
dels 1m alten Gr1echenland , Hamburg, 1929, p. 59, urm.
: Rege al Bosporului cimerian (393-353 !.e.n.).
'i
sec. V gnna , lor. Vez1 E. Ziebarth, Be1trage zur Geschichu des Seeraubs und Seelian-
Cf. Polibiu, IV, 38,.
a
I XXIV. E S C H I N E
X XIV. A I L X I N 0 Y

Niiscut in anul 390 l.e.n. l!l Atena, Eschine a luat parte activa la viaia
paliticii a cetii\ii. A lost rivalul lui Demostene, iar dupa lupta de la Ghera
neea din anul 338 a lost trimis ca reprezentant oficial al Atenei pe linga regii
macedoneni Filip al II-lea i Alexandru eel Mare. In anul 330 a fost silit
sa se exileze in Efes, apai in anul 323 in Rodas ,i, in sfirit, in Samas, unde
a i murit. Din opera sa ni s-au plistrat numai 3 discursuri.
Edii11: Eschine, Discoun. Texte etabli et tr11duit par V. Martin et Guy
de Bude, vol. II, LesBelles Lettres, Paris, 1928.
KATA KTHl:I<MlNTO

DISCURSUL IMPOTRIVA LUI CTESIPHON

III, 128. Ceilali amficiioni 1 se adunara la Termopile ; a facut excepiie o

singura cetate 2, al carei nume nici nu-l voi pomeni. 9i fie ca nenorocirile ce
au dat peste ea sli. nu se abata niciodata asupra vreunuia dintre greci ! Adu- 5
nhidu-se, votara sa se trimita o armata impotriva locuitorilor Amphissei i
il aleserii. strateg pe Cottyphos din Farsalia, care atunci prezida votul, in
vremea in care Filip nu era in Macedonia i nu se afla nici macar in Grecia,
ci plecase la scitii ce locuiesc atit de departe 3 Fara indoiala ca, indatli.
[dupa ce am vorbit eu], Demostene nu va cuteza sa sustina ca eu I-am adus 10
pe acesta impotriva grecilor.

1. Membrii confedera\iei de state greceti grupate In jurul sanctuarului din Delfi.

ITeba.
a Aluzie la campania impotriva regelui scit Ateias (anul 339 !.e.n.). Cf. Trogus
Pompeius, IX, 2,1.

_ _ _l_ _
 XXV. A N P 0 T I0 N
Fr. 54 (36). a) AELIAN. V. H. 8, 6: -rwv & px.octwv cpoccrt 0pocL-
xwv 'Y)8voc bdcr-roca6ocL y pococ-roc, &J..Aii. xoct tv6L ov ocfoxLcr-rov
e:tvocL 7tOCVTEc; ot 't'V Eu pw7t'Y)V otxouvnc; ocpocpoL xp7jcr0ocL y pococcrLv
5 ot 8 kv 't'7jL 'Acr(ocL (&c; t-6yoc;) txpwv-ro ocO-ro'i:c; iXl-1.ov. E:v6e:v 't"OL
xoct -roA.wcrL t.ye:Lv Y)8 't'ov 'Opcpoc aocpov ye:yovw1.L 0piXLxoc 6v-
roc, &At.' &A.I.we; 't'ouc; u6ouc; oco-rou xoc-roc e:ucroccr0ocL. Tocu-roc 'Av8po-
't'L'WV 1-eI:ye:L, el:l 't'WL 7tLO"t'ul.c; U< 7lt.p 't"'Y
-
jc; o>cy pococ-rLoI cc; XOCL\ O>C7tOCLoe:UcrLOI Cc;
0pOCLXWV 't"e:X Y) pLoocrOCL, .
l 1 ln realita te tiacii au ajuns sli cunoascll scrierea, pcntru care se foloseau de caracterele
_ J --
XXV. A N D R 0 T I 0 N
Discipol i admirator al lui Isocrate, Androtion a luat parte activll. la viaa
politica a Atenei. A fost acuzat de Demostene in 354 i a sprijinit in 346
decretul in cinstea regelui bosporan Leucon. fn timpul ctt a lost exilat Ia Megara
a scris o lslorie a Alicii, din care ni s-au pllstrat doar citeva fragmente.
Editia: FGrHist, IIIB, nr. 324.
Fr. 54 (36).a) La Aelianus, Felurite istorioare 8, 6. Se spune ca dintre vechii
traci nimeni nu tia carte 1. Ba chiar to1i barbarii din Europa socoteau lucru
foarte ruinos sa foloseascl\. literele. Dar cei din Asia, (zice-se), se serveau de ele 5
intr-o mai mare masurli. De aceea, tmii indrliznesc sli afirme ca nici n-a existat
un in1elept Orfeu, de origine traca, ci ca mituri1e au nascocit despre el pove
ti. Acestea le spune Androtion, daca el poate fi pentru cineva un martor
vrednic de incredere cu privire la necunoaterea scrisului i lips a de inva
iaturli a tracilor.
greceti (vezi inelul de la Erzerovo la D. Decev, Die thraldschen Sprachreste, Wien, 1957, p. 566).
 /

XXVI. 0 E 0 TI 0 M TI 0 r T 0 r x I0 r XXVI. T E 0 P 0 M P
(ISTORIOGRAFUL)

S-a nascut ln anul 376 in Chios. Teopomp a lost exila t la Atena, de unde
s-a intors in patrie la virsta de 45 de ani. Din pricina simpatiei sale fatll. de
Macedonia a fost insa din nou surghiunit. i-a fll.cut educa!ia de retor pe lingll.
Isocrate. A scris doull. mari lucrll.ri: Elenicele, in 12 cll.r!i, cuprindnd eveni-
mentele dintre anii 410-394, i Jstoria lui Filip, in 58 carti, infll.ti,ind domnia
lui Filip al II-lea, cu numeroase digresiuni. Din opera sa nu ne-au ramas decit
fragmente.
Editia: FGrHist, IIB, p. 545, fr. 45 (51).

<I>IAIIlIIIKAI rnTO PIAI ISTORIA LUI FILIP

45 (51). Hesych. s. bmocx."f)' l::x.ufhx.ov p&.x t lmt<e:l> ou 45 (51). Hesychios, sub [cuvintul] hippace : m1ncare scitica din lapte
de iapli ; dupli altii, lapte acru de iapa, pe care il consumli. scitii ; se bea i se
yoc/-ix.x't'oe; ot 3e 66yix.'Aoc bt7tdov, cIH xpwv't'ocL l::x68ocL 7tlve-rocL 3e man1ncii [1ntarit] ca brtnzli., dupa cum ne spune Teopomp in cartea a III-a
b x.ocl fo{He:'t'IX.L 7t'Y)"(VUe:vo'J, w 0e:6TCo.TCo tv y OCU't'OU f..6you. a lucrllrii sale. 5

- -------
 - XXVII. K A E A P X 0 L 0 L 0 A I 0 L
. Fr. 8. (FHG II, p. 306). Ko:t m:pt Liw6c7>v o'e'Yjc; o KA1fo.:pxoc;
't'cXOe: tG't'ope:'i (( M6vov oe v6otc; xotvo'ic; 7tpc7>'t'OV l6voc; expcrO:'t'O
't'O x.u6wv e:!'t'tx 7tcXALV &yvo\l't'O 7t0C\l't'CU\I &61..LW't'OC't'OL fjpO't'WV M:
6 't'v 5fjptv. 'E't"pUi:p"IJc:i-otv ev yiXp c; oooeve:c; 't"e:pot, 't'ruv 7toc\l't'wv
e:opo(c; x.ocl 7t/.,ou't'ou xocl 't"!f')c; /.,om'Yjc; otO't'oUc; xop't)y(occ; xot't"otcrxoua"flc;.
Tou't'O oe o!f)/..ov E:x ''t"Yjc; 't'L xixl \IU\I U7tOML7tOUO'"fJc; 7te:pl 't'ouc; ye:6-
vixc; IXU't'c7>V 0'6-Yj't'6c; 't'E xotl OtlXl't"'flc;. Tpui:p ao:vuc; oe xixl fLcXAALO'T()C; o
xo:l 7tpfil't"ot 7'cX\l't'CUV 't"filV &:v6pW7t<i>V tnl 't"O -rpui:piiv opO'l1.V't'e:c; e:!i,;
10 't'OU't'O 7tpo-YjA.6ov 5[3pe:cuc; C>cne: 7tOCV't'WV 't'c7>v &v6 p6>ncuv de; ot'ic; &i:p(-
X.OLV't'O "!)X pCU't''Y) pLIXy1,,0\I 't'o\tc; p,.w,. ixc; ix'i:p'CU
I 1' t 6
\/ 0 t <X.7t yovot e:'t'otO''t'<X.V't'e:c;
I
'C't x.o:l VU\I &7to 't'OU 7tcX6ouc; lxoucrt 't'V t7tci>vu(otv. At oe yuvix'ix.e:c;
IXU't'W\I 't'cX<; 0pxwv 't'WV 7t poc; ec:mepotv xixl ocpx't'O\I 't'WV 7te:pto(xcuv
yuvix'ixctc; S7tolx.tA.A.ov 't'cX mot't'ot, 7te:p6vottc; ypot i:pv &ve:'icrott. "06e:v
16 7tOAAotc; t'e:ow iSCT't"e:pov ex t u ptcr6e:'iO'otL TW\I 0pxc7>v yuvot'ixe:c; 8lcuc;
E:'Y)Adocno """ aui:popcfv, 7tpoO"Xoct'oty pococe:vot 't"cX A.om -rou
XPW't'Oc;, tv' 0 't'ljc; iSfjpe:cuc; xocl 't'ljc; oc tcrxliv'Y)c; e7t'otUTIX'ii; xoc pctX.t' p de;
7totx.tA.locv xoc-rot pt6'Y)6e:li; x6aou 7tpOO'"tJ"(O p( -ro15ve:tooc; &riJ.e:L Yl
ITcfv-rcuv oe oiS-rwc; \me:p'Y)cp&.vcuc; 7t pOfo't''Y)O'ot\I &>a-re: ou8vwv &oocxpuc;
20 't'lic; oou/..e:locc; unou pylot ytyvovY) Otyye:tJ.e:v de; 't'OUc; tmytyvo-
evouc; 't'v &:no xu6c7>v paw o!<f -rte; v. AtcX 't'O 7tA.6oc; oOv -r&v
xamxcrxouawv ocu-rouc; aucpopwv, t7te:l OLcX 't'O 7tev6oc; &oc 't'6v Te: 'rWV
fj(cuv 6/..fjov xocl -rocc; x.6occ; 7te:pte:c:m&:a6Y)O'OCV 7totv't'oi; l6voui; ot lcu
't'v &cp'5 pe:t xou pcX\I &7te:O"Xu6(0"6oct 7tpocniy6 pe:uaocv (Athena:ios, XII,
25 p. 524 c -).
.
XXVII. C L E A R H D I N S 0 L 0 I
Nascut la Soloi (Cilicia), a trail in a doua jumatate a secolului al IV-lea
i.e.n. A fost elevul Jui Aristotel. Clearh estc autorul operei Vie# i al unor
scrieri etice i despre istoria naturii. A cules i proverbe i ghicitori, dar din
toate nu ne-au rllmas decit fr!nturi.
Edi\ia: FHG, II, p. 306.
Fr. 8 (FHG II, p. 306). in continuare, Clearh poveste te urmiitoareJe despre
ci1ii: Scitii, la inceput, au fost singurul neam care se folosea de legi comune tutu-
ror. Apoi, iarai au ajuns cei mai nenorociti dintre muritori, din pricina lipsei lor de
masura [i a silniciei]. Caci ei s-au desfrinat ca nimeni altul, avind din bel ug
tot felul de hogatii i putindu- i procura orice. Aceasta se poate constata dupa 5
vemintele i felul de via1a pe care-I au incl!. i astazi efii lor. TraiL1l imbelugat
i faptul ca dintre to1i oamenii ei s-au dedat mai intii desfrinarii i-au adus la
attta nelegiuire, incit taiau virful nasului tuturor oamenilor pe care ii intilneau.
Stranepotii acestora din urma, dei i-au schimbat aezarile, au inca i astazi
o poreclii care le vine de la aceastli. pli.tanie. Nevestele scitilor au tatuat trupurile 10
femeilor trace -ale acelor [traci] care locuiesc in vecinatate, la vest i la nord -
fac!nd un desen cu ace. De aceea, dupa muli ani, femeile trace care fusesera
hatjocorite au ters [urma) nenorocirii lor intr-un fel special, gravind 1 desene
i pe restul pielii, pentru ca semnul insultei i al ruinii ce se aflau pe ele, fiind
socotit ca intra in desenul [ornamental], sl teargl ocara prin calificativul 16
de podoahl 1. [Scitii] au poruncit tuturor cu atita trufie, inctt serviciul de sclav,
atit de jalnic pentru to1i, s-a transmis urmailor cu un cuvint scitic, aa cum
era el. Astfel, din cauza mul1imii nenorocirilor care s-au ahii.tut asupra lor,
doliul suprimase atit huna starea cit i piirul tuturor popoarelor [vecine) -
neamurile de lingii sci1i au numit scitism taierea parului fiicutl prin silnicie 20
(Athenaios XII, p. 524c-f).
1 Cf. Herodot, V, 6; Aristofan, Babikmienii; Strabon, VII, 5, 4; Mela, I, 1, 10; Plu tarh,
JJes pre razbunarea tirzie a divinildfii, 12 ; Pliniu eel Bii.Mn, VII, 11 (10), 50 i Artemidor
din Daldis.
1 Vezi T. Kauapos in ,,36op. BDJir. Alta'A.", I, 72.
 X XVII I. K A A A I L G E N 0 Y L XXVIII. P S E U D 0 - C A L I S T E N E

Calistene, nepot al lui Aristotel, s-a niiscut la Olint i a murit in Asia,

unde ii inso\ise pe Alexandru eel Mare. A scris int1e altele o I storie a grecilor,
precum i Via/a i faptele lid Alexandru M acedon, djn care, in secolul al II-lea
i.e.n., s-a format un fel de roman istoric despre ilustrul personaj macedonean, cu
lntlmplari supranaturale. Scrierea a trecut prin prelucrari in primele secole
ale erei noastre, pentru ca, in secolul al IV-lea, s!I. fie tradusa in limba latinli
de clitre Julius Valerius. Romanul lui Alexandru, cunoscut sub nume!e Jui Pseudo-
Calistene, s-a bucurat de o largii circulatie in evul mediu i se ar!ii totodatii la
baza Alexandrici noastre.
Editia : Reliqua Arriani et scriptorum de 1ebu.s Alexandri M agni frag-
men1a . . . Pseudo-CallistheniJI liistoriam fabulosam ... Itinerarium Alexandri . . .
edidit C. Millier, Firmin-Didot, Paris, 1877.

BIO:I: AAEE:AN6.POY TOT MAKE6.0NO!: KAI IIPAE:En:: I VIATA I FAPTELE LUI ALEXANDRU MACHEDON
1
I, 23. 'E;l)J..6e: 8e 'AJ..k ocv8poc; x-xl e:'t''ocOToi3 TpLocxov't'oc )'LALoc- I, 23. Alcxandru a pornit cu treizeci de mii de oteni tineri i s-a dus sa se
8e:c; ve:ocv(crx.wv, xocl & p.'YJO'S: Lxo0occ; 7t'of..e:e:iv. Kocl fi E:v Lxu6wv razboiascli cu sciii. Oastea sciilor era nenumlirata, insa norocul lui Alexandru 6
D 7toc pct't'oc Lc; &.voc p(6:Y)'tOc; v, 8e wvi 'Ai..e:;ocv8pou OCXOC't'OCYWVLO"tOc;. f nu putea fi tnfrtnt. Luind cu sine ciiiva oteni i urcindu-se pe o inaliime, el
a
Kocl AIXfL cX.ve:L e:6' OCU't'OU o/.lyouc; rwO:c; x<.d XIX't'IXAIX. i:X.ve:L 't'V a privit spre muliimea dumanilor, ca sa caute un loc potrivit pentru ai sai,
't'-YJv &:xpw pe:Locv, xoct 'tO 7tA1j6oc; -rwv 7toA.e:(cuv xoc'tocvo&v &m't' 8e:Lov
ax7t'te:-rrx.L -r67tov, 8c; .8uvoc't'o<; v ocO'toic;, 'toic; 8e Lxo0octc; &yvcua'to<;.
Kocl a'tpoccpe:lc; xoc-rocJ..oc &.ve:L e:0'eocu-roi3 &mxv 't'O 7tf..1j6oc; xrx.l 8tLO''t''Y)O'L
I dar netiut de sciii. Apoi s-a intors i a luat cu sine toata oastea, iar in timpul
nopii a aezat-o din Ioc in loc in jurul aniului care-i inconjura pe scii. Intrun 10
loc, unde cu greu se putea ajunge, a pus oameni la ptnda i a rinduit acolo,
tn ascunzatoare, doua mii de hlirbati alei. Tuturor celor din jurul an}ului
1o -r)pw6e:v -r pu 't'Wv Lx.u6wv cpouaoc-rou (fossati) XOC't'rX -rov xoct pov -rljc; le-a poruncit sa aprinda focuri, pe grupuri de cite douazeci i opt {de oteni]
wx-roc;. 'Ev 8 -rlj> 8uacX.Tcp 'T67tcp &v8pocv "TW'Y)aocv (cod. &oe:Locv sau mai multi. Dupii ce facura astfel, sciiii privira 1n toate partile i vazurii
&.cphiaw) . tTCLAeX'tOU<;' &voocc; we; OLcrx,Lf..louc;"l &v OCO't'Cj> (cod. -rlj>) xpu7t- ca in locul uncle Alexandru pusese pindari nu erau focuri de care sa se teama 15
'te:u_vQlXL 7tpoai;;L'toc rt;:,e:v e>:xe:Ae:ucre: oe: -rouIc; XU'XA
1 -.
(J)v0e:vTnc.t,vTocc; c>.tvoc TpLo
I I
t- (autorul a Prut Sa spuna ca: pentru dumani locu} nu inspira teama, deoarece
OU'tOU oe: ye:voe,:vou,

acolo nu erau aprinse focuri) 1. Vazind mulimea macedonenilor, se inspaimtntara
X.OVTOC O' X't'WI XOCL' 7t/.\..E:LOu.c; xocLvouc; c.tVc.t7tTS:W.
I , I
i hotarira sa fugii de acolo in timpul noptii, ca sa scape cu viaia. Parasira 20
e , e ,
16 7t0CV't0 e:v 0 L "")(\) OCL 7tS:pLCiX07t'Yja.'.XVTe:c;
.- , - ,
Op(J)CiL e:v Tep T07t'cp, OU 0 .. . toate lucrurile i incepura sa fuga. Alexandru baga de seama i ii urmari in
'AJ..k;ocv8poc; 'tO ve:opov t7tOL"f)CiS:V, we; o'tj0e:v &oe:LIXV 'tW'I AOCfLitcX8cuv mare linite, cu toate otile sale. Ctnd ajunserli sciii tn locul tn care erau ascuni
macedonenii, Alexandru suna din corn - la spatele lor -, iar otenii sai scoaserA
(dicere voluit auctor: opwcrL . . . &oe:Locv e:!vocL &.7t'o TWV 7t'OMfLlcuv, strigate de lupta. Scitii incepura sa se imbrinceasca unii pe altii. Cei care
6>c; 81j0e:v J..ocmt8cuv &xe:i oO XOCLoevwv), xocl we; d8ov 't'O 7tAlj6oc;
TWV Mcx.xe:86vcuv <p O'YjetV'te:c;, oo;e:v IXO't'OL<; we; OLO: VUXToc; cpuyn
20 XP1JacX.e:v oL he:i6e:v 8Locaw0wcrLv. Ilocpocxp1joc 8 xocTOCAL7t6VTr::c; 't'v
7tOCO'IXV OC7t00"X.S:U V de; cpuyY)v & p.'Y)O'IXV. 'Ai.k;ocvopoc; oe 0e:ocaiXe:voc;
&.ocplj rt.UTWV xo'A.00B71 (&. ocp'Y)TL ocu't'oic; xo)..o661)ae:) r::-rO: itOCVT<.t>v
> - t("\ I > - I I > <e \ -
'tW'I O''t'fllX't'eUOC't'(l)IJ OCU't'OU ' :.z.c;' oe: e:v 't'Cj) 't07t(j) e:ye:voVTO O L "'XU IXL XIXL 't(j)
I
1 Comentariul acesta este o parafrazii a editorului.
 126 P5EUDO-CALISTENE
x.wve:uoc't'L (scr. cpw/...e:oocn) dcr&vnc;, crix/...7t( e:L 6ma6e:v IXU't'WV 'A/...l:.-
;ocvopoi;', :x.od oc'.;im Mocxe:06ve:c;, xocl xu6ocL &.A/... A.ouc; xoc't'w6oum, :x.ocl
't'O ve:opov tx -r&v 7tpoa6e:v -07te:l:.pxe:'t'oc xoct &vw6e:v dcr&/.../...oucrL,
xoct fo't'IXV't'O o t xu6ocL "f)Oe'J &/...J..o d 't'OV 6.iv1X't'OV txoe:x.6e:v OL.
5 Hwiw, voc\c; oc'>;. !LXE't''YJ pLoct; '1t pocre:cpe:pov XIXL 1t'O:V't'e:t; o>coe:w-c; e):crcpo:c,OV't'O U1t'o'>.
f I \ f f 'f '
't'W-V Mocxe:o'ovwv. 'E7ttxoc':rt't'e:'t'ocL 't'OUr 't'oLc; 'A'/I\E'cl.:,,IXVo poc; xoct 7toc pe:u0vu'c;
oc7tx_e:a6oct 't'OU 7t o/...eou 7t pocre't'oc;e: 7tOCV'r1Xt; oE: e:fae: oe:61jvoct xo:l
i,x,ye:u.vJlIXL el.:v "Cf> cpOUO'IX't'Cf> IXU't'OU, W t; I.X.\/ 7te:pt IXU I'
,'t'(.t)\/ crxe: 't''1 )'t'OtL.
o OC7te:/...66vnc; tv -r(j) xe:/...e:ua6ev"t'L 't'01tcp, ,At-l:.ocvo pot; 't'OUt; 7tpo0-
10 x.OV't'IXt; IXU'TW\I 7t1X pLO''t'OCVIXL txl:.1-e:ucre:. Ilocp(O"t'IX\l't'O oE: -rpl:.ovnc;, XIXL
cp'Y)crt 7tpoc; ocu't'ouc; 'AMocvopoc; "l8ocn c; 7tp6votoc 7tocpl:.owxe:v
uiic; de; x.d pocc; 't'W\/ Mocxe:o6veuv, xoct oux ouv6'YJ't'E OCV't'L(j't'!fjvcx:L -.a
o
"LX.V'YJ -rw-v 7tOoW-V u w-v. 'EO"t'e': oL oOU-./.\.OL 'J ou' I) ; L oe: e:'TIX cpo'fl-.'ou ' . . I, 26. Numarind pe toti cei de fatli i pe cei pe care-i avea de la tatlil sli.u,
e:foov Aou/...o( crou tcrE:v, ofortO't'IX, XIXL oou/...e:ucrol:.v O'OL de; 't'OV
15 ix.t&voc xoc't'ct. 't'O O'OL oUA'YJ't'6v Koct 7t p'f)ve:'Lc; 1te:a6v't'e:c; de; yv 7tpO(j-
e::x.uv11aocv IXU't'cj). 'A/..l:. ocvopot; oE: Wt; iiv 1) cpLAO<p povoue:voc; IXU't'OLt;,
txe/..e:u(je; 't'WV oe:(jwv occpi::61jvocL :x.oct aUV IX.U'Tcj) de; 'rV 7t6ALV cl>tA.(1t-
1tOU i::tcrl:.px.e:cr6ocL, we; E7tLVLXLOV emodoca61XL v(x7Jc; (v'Lxoc; cod.), 7tE:L't'OC
oe XIX.t O'U"'(XCU p1)61jvotL dm;)..f}e:LV de; 'tct_ lOLIX XIXl cp6 pOUt; t't'"f)(j(QUt;
20 't'e:/...e:'Lv &:x.l:.A.e:uae: 7t poc; -rouc; Mocxe:Mvocc;.
I, 26. uvoc pL6 O'IXt; oe 7tOCV't'IXt; 't'OUt; 1tocp6ncxc; CXU't'cj), ot>c; e: xe:v
&7to -rou 7t1X't'poc; ocu't'ou <I>LA.(7t 1tou, e:i'.i pe: x.Lt-L&oixc; too xovi-oc t7t"t'a
:x.ocl 't'o6't'occ; tOLXLCXLALOUc; 7tE:V't'IXXOO'LOUt;. ,A7tfo't'ELAE oe xocl 7t poc;
:x.6eocc; ocyye:/..ov, wcrav, d OUAOLV't'O, t/...e:OO'OV't'IXL 7tpoc; IXU't'OV e:tc;
25 cruoc:x.(ocv. ...l:.J../...oucn oe 7t pOc; IXU't'O\I :x.u6oct &vopocc; l7t7te:'Lc; 't'o;o..(;)v
X.LALOCOIXt; tooxoV't'OC 1 7tOCV't'IXt; ve:ocv(crxouc; e:x.Al:.x't'OUt; . .
. . . Me:'t'OC oE: 't'O -07to't'otj'1jVOCL OCU't'O\I 't'\I 0e:O'(jlXAOV(xriv, 't'V
1tOpELIXV E7tOLEL't'O e:m 't'OLt; c>x'.'V(.t) ""XU1V0IXLc;. KIXL' 't'pLW-V '1 )e:pw
I ' - ' ' .. -v 7t1X pE:'/I\-
6ouac;lv, 7tpfoe:Lt; XIXO'L\/ tX xu6(cxt; cp<fcrxov't'e:t; OOUALXWt; OU.txe:i-
30 a6ocL IXO't'cj>, xocl [oe:6i::vOL] cruyx.cu pe:'Lv 't'OU em-Yjvcx.L IXU't'OLc;.
,A/...l:.ocvop6c; c:p'1)GL 7tpoc; IXO'tUt;' ,,Am't'e: ev 't'?j YTI -O&v, xoct OC7tO-
O''t'ELAOC't'l:. oL ocvopocc; 't'0 6't'oct; em:(pouc; de; cruocx(ocv )'.LALococc; O'CX.t;
a.v ou/...e:a6e:. Koc1 tOou eyw 7tpoc; Aocx.e:oocLov(ocv &7tl:.px.oocL. 'EJ..e:u-
crov't'ocL oe OL Oe:'t'ipoc (jl)ocx.(oc oL'e:p(;)v e XOV't'IX. 't'<; 8
85 7tpovel:crtocc; 7toc pe:/\
I 'leoocr'1)c;, xcx".'v l)1tCU OtL 7t p ocroox.we:voL '1)lc:;,(l)crtv,
I I
e>:c:p ,.uoc-c; E> :7tX't'E\l(-I) 't''Y\)V <plXI'/\IX"'(YIX, XIXL\ OU> E:'t'IXG't'plXc:p'flIO'OIXL I). QIL oe'>:.
kxt'.leixt (jUVe:'t'cX IXV't'o 7tcXV't'o: 't'a 7tpoa-ro:x.6l:.no: oouJ.txfilt; note:iv. Ko:!
&.necr't'e:LA.e:v rxu't'ouc; cp'LA.o<p pov'f)cr&e:v ot; de; -roc otoc.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 127
stliteau la pinda le ieirli. inainte i ii lovirli. de sus. Scitii nu puteau sli. se
atepte la altceva decit la moarte. Ei cereau iertare, caci ei puteau fi macela-
riti cu totii - fli.rli. nici o primejdie pentru macedoneni. Alexandru se intoarse 6
spre ei i porunci sii!nceteze indatli. lupta. El spuse sa fie luaii cu tolii i sli. fie
adui in tabli.ra sa, spre a chibzui in privinla lor. Cind ajunsera in locul unde
poruncise el, Alexandru dadu porunca sa vina la dinsul conducatorii acelora.
Tremurind, acetia i se tnfaliara. Alexandru le vorbi astfel: Vedeti ca soarta 10
v-a dt 1 miini.l.e mcedonenilor ca n-ati fast In tare sa vli fmpotriviti.
KIXL' Sintet1 vo1 sclavu me1 sau nu ? Ei raspunserli. ingroz1ti: Sintem sclavii tli.i
staptne, i iti vom sluji .fntotdeauna aa cum doreti . Apoi cil.zura cu fetel
la piimint i i se inchinarli.. Fiindu-i milii de dinii, Alexandru porunci sli. Ii se 15
scoatli catuele i sli mearga cu dinsul ptnli in cetatea Filipopoli, ca sii le arate
cum Ii sli.rbatorete izhinda. Apoi, le ingMui sa se intoarca la casele lor i le
porunci sii. pliiteascii. macedonenilor un tribut anual. 20
Fi.hp.' a giisit apte:-ci i apte de mii, iar arcaii erau ase mii cinci sute. A
tr1m1s un sol la sc1t1, ca sli mearga cu dinsul ca tovariii de arme i ca sa-i
fe aati, aca vor. Scitii i-au trimis aptezeci de mii de calareti arcai, toti 25
tmeri ale1. . .
. . . Dupa ce a supus Tesalonicul, a pornit impotriva scitilor 11, care locuia:u
ai spre interior: Dupa .tri zile venira soli din Scitia, care fli.giiduirli. ca vor
f1 pentru el ca mte rob1 1 n rugarli si!. nu meargli. impotriva lor. Alexandru so
le-a as.puns: Mergeti tn tara voastra i trimiteti-mi barbati arcai priceputi,
sam1. fie tovarai de lupta., ctte mii doriti. Jar eu voi porni impotriva Lacede-
monei. Ajutorul vostru sii-mi vinli. tn aizeci de zile. Daca ajutoarele ateptate
nu vor sosi in ziua statorniciti!., voi porni cu oaste tmpotriva voastra i nu 35
mii voi abate din drumul meu t. Scitii se intelesed sli 1ndeplineasca cele porun-
cite, tntocmai ca nite sclavi. lar el iitrimise la casele lor, aratindu-se binev.oitor
fatli de ei.
o E:
1 Autorul confunda pe tribali cu scitii (cf. Arian,. Anabasis, I, 2).
- ------
 XXI X. 0 E 0 <I> P A 1: T 0 T XXIX. TE 0FR A ST

S-a nascut la Eresos, In insula Lesbos, i a trait mai mult la Atena,

intre anii 372-287 l.e.n. A fost elevul lui Aristotel, a condus un timp coala
aces tuia eyf a facu t cercetari importante in domeniul tiintelor nat urii. Dintre
lumarile Jui Teofrast ni s-au pil.stra t: / storia plantelor, in 9 cari, Cauzele
plantelor, in 6 cllrti, i Caracterele, lucrare foarte cunoscu ta i populara, care a
intrat in litera tura universalii.
Editia: T/Ulophrasti Eresii Opera quae supersunl ornnia graece recensuit,
la tine intcrpretatus est.. .. Fridericus Wimmer, Firmin Didot, Paris, 1866.

IlEPI cI>1TilN Il:TOPIAl: ISTOR IA PLANTELOR i

IX, 15, 2. A spune ca toate regiunile produc plante medicinale, tntr-o

mai ma re sau mai mica masura. Tinuturile de la miazanoapte, rniazazi i de
la ragarit nu plante cu puteri minunate. Astfel, in Etiopia exista o rada.cina 6
cu ajutorul careia sint unse age ile care aduc moartea . .L scili, cr te aceastii
[radacinaJ i multe altele, care omoara imediat pe cei care au de-a face cu veninul
!or, altele intr- un rastimp nu prea 1ndelungat, altele dupa multii trecere de vreme,
incit oamenii se sting pe incetul.

CAUZELE PLANTELOR 2 10
10 IlEPI <I>!TilN AITinN
III, 23, 4. E huna i zll.pada, deoarece dospete pamintul i-l inmoaie ;
ii da hrana i, acoperindu-1,ii sporete cald ura i intarete riidacina. Astfel
III 23 4. 'Ayr1.6ov 8e xocl XLWV 8n &.wi.u.ot xocl .ocvot -.v se lamure te i intrebarea de ce iinuturile reci i caldc produc [deopotriva]
l l I \ J-., 'I. I \ 0 \ >I I:
:;,v xocl -rpocpv n 7tOC(JE:"'f.EL
Y., tavue:w 7tOLe: 't'YIV' pL.,_ocv. XOCL
( ,,., TH xocL "' l r.OC't'OCX/\ELQ\j(j(t;
\ -ro ' pouI.e:vov't'Oou'xve:occpa.ve
' omo p.ov ocu
\ e:L 't'E: cereale, cum ar f i Tracia, Pontul, Libia i Egipt ul. 16
xoct :c; oLo\c 't'L,
a I I I aI 0 I '
h
ix t tliux.e:woct :x,&pocL.,xa.t <X. L ue:p.ocL aL-rocpopoL xocuoc1te:p 'Yj PlfX'Yj xoctH

16 o II6vnc; xixt ALU'YJ xix.t Atyu'lt't' oc;.

1 Este o lucrare sistematicll, cuprinzlnd i reparti ia gaografica a plantelor.

i Este un !el de fiziologie 11. plantelor, care t1ateaza despre cauze.le dezvol ta rii acestora.

jj - c. 1414

-- --- - _J_ _
XXX. H P A K A E I H 1; 0 TI 0 NT IK 0 1;
I
I
XXX. H E R A C L I D D I N P 0 N T

j
NAscut la Heracleia din Pont, elev al Jui Platon i Aristotel, Heraclides a
rait pe la mijlocul secolului al IV-lea i.e.n. A scris lucrllri filozofice, astllzi
pierdute, i s-a remarca t ca astronom sus;inind sistemul heliocen tric. Sub
numele sll.u s-a pllstrat o colectie de excerpte, dupa const itu\ia lui Aristotel.
Edi\ia: Aristotelis Fragmenla edidit W. Rose, Teubner, Leipzig, 1870, p. 370

Fr. XXV III. Fiecare se cii.s11.tore te cu trei i patru femei. Sint unii care
au i treizeci de soii i. Ei le folosesc ca pe nite sclave. Au legaturi [trupeti]
cu numeroase [femei] i se unesc cu ele pe rind. [Femeia] spal11. i servete (pe
barbatul cu care a trait). Cele mai multe, dupa tmpreunare, se culca pe pamtnt.
Dac11. vreuna dintre femei este nemuliumit11., p11.rin ii ti pot lua fnapoi fata, 6
dup11. ce restituie ceea ce au primit pentru ea. C11.ci oamenii ti marita fetele .
in schimbul unui pre 8 La moartea barbatului, femeile sint motenite, f ntocmai
ca i celelalte lucruri.

1 Poligamia c11racteriea7.a orga ni>area patriarhala a Lracilor (cf. Me11and1u).

er. Mel", II, 2, 21.

11

.
_ _.
I
L_ _,_
 xxxr. L K l A A K 0 !: K A p l A N !:::.. E nL XXXI. S C Y L A X D I N C A R I A N D A

S-a nliscut in Carianda din Caria i a trctit in secolul al IV-lea i.e.n.,

indeletnicindu-se cu alcatuirea de discursuri pentru aWi (logograf ). Scriel'ea
plistrata sub numcle lui Scylax. dateaza de pe la mijlocul secolului al IV-lea i.e.n.
Editia: G GM, I, p. 15-96.

nEPIITA01'2: TH 0AAA1::E m: TH'Z OIKOYMENH 'Z E!P.QilHZ: CAL.A.TOR IE PE MARE DE-A 1LUNGUL TARMURILOR LOCUITE ALE
KAI A:EIA:E KAI AIB H:E EUROPE!, ASIE I I LIBIE I

67 ( I, p. 54). .!:::..Lxe:L SE: 0p4x'fl &ri;o L-r pu6'V oc; ri;o-rocou
5 ex?L "fo-rpou 7to-rocou -rou t\I . -r(j) Eu;e:l'Vc.p Il6'V-rcp . . . (p. 57).
Et<il. o't\I -r& Il6'V-rcp Tt6f.1w; 'E/..A'fl\llae:c; ocoe: t\I 0p4:x rr 'Ano/../..wvtoc,
Me:er11 ptoc,. '00Y)<i<i67'0AL!;, KocAAOC't'LC: xocl 7tO't'OCoc; "fo-rpoc;. Ilocpoc-
7tA01JC: oe 't'YJC: E> pcf,x'f)c; &7to L-r pu6'V oc; 'TCO't'OC(J.OU expL L"t)<i't'OU Mo
e:p<7>'V xocl. \IUX't'W\I Mo, &.no oe L"f)O"'!OU ex_ pL <i't'6oc-roc; 't'OU TI 6\l't'OU
10 Mo e:p&v xocl. \IUX't'W'I Mo, &no oe <i-r6oc-roc; expL 't'OU ''fo-r pou
7tOW.ou e:pwv 't'('LWV xrt.l \IUY.'t'WV -r pt<7>\I. LO(J.7tOCc; 7tOC('OC'ltAOUC: &7to
0pcf.x'flc; xocl. no-rocou l:-r pu6'V oc; expL -rou ''fo-r pou no-rocou 6x-rw
-i)e:p<7>'V xocl. ox-rel> vux-r<7>v.
68 (p. 57). Me:-roc oE: E>114x'flV d<i!. !:xo6oc1. e\loc; xrt.l. 7t6Ae:Lc; e\I
15 ocO-r o c; 'EAA"t)\ILoe:c; . . Tioc poc7tAOU!; e:u6uc; &7to ''fo-r pou e7tl. KpLOU
e-rc.u7to\I 't'pLwv e:p&v xocl. 't'fitW'I \11JY.'t'WV, o oe 7t1X poc yYiv omM-
moc; fo-rt yoc p XO'A7tOc;. 'Ev o.I_ -rep XO'"A"7t<p 't'OU't'C\) \l'Y-j<iO c; E,:<i't't,
I
67 ( I, p. 54). Tracia se tntinde de la fluviul Strimou pina la fluviul Istru
din Pontul Euxin. . . (p: 56). fri Pont acestea sint oraele grece li din Tracia: 5
Apollonia, Mesembria, Odessos, Callatis i [cetatea de la] fluviul lstru i. Cala-
toria pe mare de-a lungul Traciei, de la fluviul Strimon pina la Sestos, se face
in doua zile i doua nopli, iar de la Sestos pin!i. la intrarea in Pont in doua zile
i dou1i nopti. De la intrarea in Pont i pina la Istru, in trei zile i trei nopti. 10
ToaU aceastl callitorie pe mare de-a lungul Traciei, de la riul Strimon pinli la
fluviul Istru, este de opt zile i opt nopti. 2
68 (p. 56). Dupa Tracia vine neamul scililor i oraele greceti de Ia ei. . .
alatoria pe mare de la Itru pina la Ciumtopon 3 ese _de trei zile i trei nopi, 15
1ar de-a lungul tarmulu1 de doua ori ma1 lunga. Caci acolo se afla un golf.
in interiorul acestui golf exista o insula pustie, numita Leuce ', care cste ;in-c-hi-
nata lui AhHe..
69 (p. 58) . . . . Ce1e mai mari fluvii din Europa stnt Tanais, lstrul i Ronul. 20

\l'l)<ioc; oe t p 'Yj, fl /)\looc Ae:ux , te:poc 't'OU 'Ax_Lf..Af..(J)c;.

69 (p. 58) . . . Meyt<i't'oL oe no-rocot e:lcm e\I -rn Eupw7tn o
20 TOC\IOC'(c;, O' ''I0-'t' poc;, 0( 'P OO
1:-IX\IO
Ic;.

1 Ora,ul Histria.
s De fapt totalul distantelor indicate de au tor este numai de 'apte zile i apte nopii.
a Fruntea berbecului o - este virf ul sudic al Chersonesului tauric.
' Vezi Arian, notele 31 i 32.
 XXXII. M E NA N A P 0 T XXXII. MENAND RU

'
(,I

A triit la Atena lntre anii 343-292 i.e.n. ,; a fost eel mai de eama autor
de comedii dupa Aristofan, fiind apoi imitat i prelucrat de poetii latini Plaut
i Terentiu. A scris peste 100 de comedii, din care nu s-au pistrat decit
fragmente.
Editia: Menandri quae B!t persunt edidit A. Koerte, vol.I-II, Teubner,
Leipzig, 1938-1953.

rEnPrm.: AGRICULTORUL

31. . . Myrina 1: Din intimplare vine spre noi

v. 31. . . - (Mu) oo-roc; XCX.'t'dr. -r(O;(V] 7tpOO't px_e't'CX.L de la chnp sclavul acelora, Daos. ll
e
[cx.u't'wv] 0 6epcX7tC.UV &.ypou Aiioc;.

FABULA INCERTA
Fr. 794- 795. Ilciv-rec; ot 8pq.xec;, .&.f..LO''t'CX. 8'ot r&-rocL etc;
&:7t&.v-rcuv (xcx.t ydr.p cx.u"C"oc; ei>x_ocx.L xe0ev e!vcx.L -ro yevoc;), ou a<p68p'
eyxpcx.-retc; ea.ev.
rcx.et ydr.p .wv ou8& etc; et . 8x' v8excx. yuvottx.cx.c;, 8w8ex'
10 7tf..etouc; -rw&c; &v 't't"C""C"ot pcx.c; 8' 7ttv-re yeycx.. x.wc; "C"OX."11' xcx.-rcx.a-r po-
<p.:rjc; 't'Lc;, &.vu&vcx.Loc;, &0/..rnc;, &vu.<poc; OO't'oc; emxcx./..et-r'&v -rote; xe!.
PIES.A. NESIGURA 6
Fr. 794-;- 795. Aa sfntem noi, tracii toii, i mai ales geii - ma mindresc
ca a r!lg dm eamul cest?ra dn urma : nu. sintem din cale afara_ de cumpa-
tai1. N1c1 nul.hnt.re n?1 nu.1a o smgra femeie s, ci zece, unsprezece sau doua-
sprezece, 1 unu ch1ar 1 ma1 multe. Cmd se intimpla sa moara cineva, care n-a
avut decit patru sau cinci neveste, oamenii din partea locului spun: Bietul 10
de el n-a fost insurat, n-a cunoscut iubirea '

1 Matroani saraca.
1 Alaturi de produse agricole, grecii 'i in special atenienii importau i sclavi din regiunile
noastre. Numirul !or pare sii fi lost destul de mare, astfel ci numele de get sau e dac
. ajunge un numc tipic de sclav tn comediile lui Menandru (cf. Strabon, VII 3 12).
1 Cf. Heraclid din Pont, fr. XXVIII. ' '
' Fragmentul acesta este citat de Strabon, VII, 3, 4.

i
_J _
 /

XXXIII. A 1K 0 cI> P oN 0 XXXIII. L I C 0 F R 0 N

Nascu t in Chalcis din Eubeea intre anii 330-32.5 t.e.n., Licofron a trait
la Atena i Alexandria. A scris indeosebi tragedii. Ni s-a pastrat pocmul s!\.u
Alexandra , in care Dunarii i se spune fluviul celtic - De altfel numele flu-
viului estc de origine celticil.
Editia: Lycophronis Alexandra edidit G. Kinkel, Teubner, Leipzig, 1880.

AAEEANdPA H KA ANdPA ALEXANDRA sau CASANDRA

186-189. "Hv o uvs:uvo Loc/..u81Jc;(oci; &Mi; 186-189. Logodnicul 1 ei cii.Uta pe marea

de linga Salmydessos 11 pe aceea care taia 8 capetele grecilor ;
evroi; ot't'S:UCU\I 'EA:t..&8oi; XIX.fllX."t"6ov el va locui apoi - indelungli vreme - in insula sttncoasa,
3oc pov !plX.A'Y)flLWO"IX.\I otx O"S:L 0"7tLAO\I, albita ' de spuma marii, la gurile apelor de mlatina ale v
[fluviului] celtic 5
Ke/..Tpov 7t poi; h o/..oci:c;L /..Lvoc(cu'll 7tO't'&v ..

1 Ahille, logodnicul Ifigeniei.

1 Regiune pe coasta tracicll a Pontului Euxin, cunoscutil. pentru salbaticia locuitorilor.
8 Aluzie la faptul ell in Taurida, unde se afla lfigenia, strainii, respectiv grecii, erau
ucii de localnici. Vezi Pindar, nota 18.
' Leuce. Vezi Arian, notele 31 i 32.
6 Dunllrea, care izvora din tinuturile celtice.

- ---- ........
 XXXIV. A IT 0 A A 0 N I 0 Y y 0 Y P 0 L\. I 0 Y
APrONATTIKA
IV, 282-293. ' Ea-rL 8 -rLc:; 7to-roc6c:;, U7toc-ro'll x.epocc:; 'Ox.e:oc'll ofo
dipuc:; -re: 7tpoocec:; -re: x.oct ot..x.&8L "'1Ji 7te:p(jocL
5 "fo-rpov tv x.oc'Movnc:; h&:c:; 8Le:-re:x pocv-ro
285 8c:; 8 -roL -re:tcuc:; ev &7td povoc 'tive:-r' &pou pcx.v
e:!c:; o!oc:;, 1nryoci yp {.nrep motc:; Bopeoco
'PLmxtoLc:; bi 6pe:cr(jtv &7t67t po6L .opu pou(jtv '
&:>.,!..' o7t6-rcx.v 0 PTJXW'll x.u6ecuv -r'tm cre:-rocL o p ouc:;,
10 v6ot 8Lx7i, 't"o .ev vecx. e:8'e:-rep11v &t..cx &t..'Ae:t
290 Tri8' u8cu p, 't"o 8'6mcr6e: oc6uv 8tlX x.6'A7ro'V tlJ(jL'V
axt6e:v oc:; 7t6'V't"ou TpLvocxplou e:lart'Vt;(O'V't"oc,
yoc(Tl 8c:; ue:-rt pTJ 7t1X p1XX.tXAL't'CXL 1 d he:ov 8
ue:np,'1)c:; "(otL,1)c:; 'AX,E:.../\CUtoc:; E:<t,:CXVL,l)O'L'V )) .
I '
10 IV, 298-328. I''1)66awot 8, Aux.ot o x.oc-r'od1't"60t 7toct8oc 'Am6v-re:c:;,
t..octcpe:at 7tE:7t't'oc&v maw u7td p &/..ix vow-rt/..'Aov-ro
300 ope:ot Iloccp/..cx.y6vc.>v 81)e:Ue:voL. ou8e Kocpcx. LV
yvoc't,'fc,x.v, e> :ne:\t 7t'VOOCt 't"E: XotL oupot'VtOU 7tU poc:; ot !/y/\'l'Y)
f f \ I f \
tve:v cue:; "fo't'poto eyocv p6ov daoccptx.ov-ro.
:oo K6J..xot 8'oto-r' &Al.ot ev &-rwatoc oca-re:uo'V't"e:c:;
XUOC\le:,otc:; II- 6'J't'OLO ote\:x. 7teI:-r pcxc:; E':7tEI
p1)(jot'V,
XXXIV. A P 0 L L 0 N I0 S D IN R 0 D 0 S
S-a nil.scut in Alexandria sau Naucratis in anul 295 l.e.n. 'i i-a petrecut
cea mai mare parte a vietii in insula Rodas, unde a murit In anul 215 l.e.n.
Apollonios a scris, intre altele, poemul epic Argonaulicele, in carti, In care
poveste,te peregrinarile argonautilor pe baza vechilor mituri grece ti. Poemul
este monoton ,; sec, dar plin de informatii, mai ales geografice. Poetul a urmat
o veche legenda, dupa care eroul Iason s-ar fi intors In patrie plutind din Pont
pe apele lstrului, pentru a patrunde apoi in Adriatica.
Edi\ii: Apollonii Rhodii Argonaulica recognovit. . . Hermann Frankel,
Oxford, 1961; Apollonii Rhodii Argonaulica ex recensione Rich. Fr. Phil.
Brunckii, vol. II, Leipzig, 1813 i Sc/wlia in Apollonium Rhodium velera
recensuit Carolus Wendel, Weidmann, Berlin, 1935.
ARGONAUTICELE
IV, 282-293 Exista un fluviu, [forntlnd] eel mai indepartat brai al Oceanului,
lat, foarte adinc i puttnd fi strlihil.tut de corlibii de transport ;
[egiptenii] 1-au numit Istru i I-au facut cunoscut din depli.rtare. 6
285 Acesta strabate singur cttva timp o regiune imensa ; izvoarele
sale murmura departe in muniii Ripei i,
dincolo de suflarea lui Boreas 2.
Cind intra tn inutul tracilor i al sciilor se desparte in doua:
o parte ti varsli. acolo, din departari, apa in marea noastra, 10
290 iar alta - in urma celei dintii - se aruncii printr-o deschizatura
adincli. 3 aflata deasupra Marii Siciliei,
care este linga iara voastra, dacli. intr-adevar
Acheloos ' izvorate de la voi din arli. .
IV, 298-328. Veseli, [argonauii} lli.sara pe fiul lui Lycos 5 acolo pe [arm] 16
i cu pinzele tntinse pluteau pe mare, privind la munii
300 Paflagoniei. Ei nu inconjurarli. [pr.omontoriul] Carambis,
pentru ca_ vintul i lumina focului ceresc stliruira, pina cind
ajunsera la marele fluviu Istru e.
0 parte din colhidieni - tntr-o cautare zadarnicii - ieira 20
din Pont printre Stincile Cyanee.
1 Vezi scoliile la
1 Vintul de nord.
IV, 284.
3 Marea Adriatica. Grecii au crezut multi vreme ca Istrul se varsa in golful Adriatic
'Ii In Pontul Euxin, c[. Strabon, I, 315.
' Ce! mai mare riu din -Grecia.
& Rege al mariandinilor din Bitinia, care daduse argonaullor drept ciiliiuza pe fiul
siiu Dascylos.
Vezi Pliniu eel Batrin, nota 2.
 140 APOLLONIOS DIN RODOS
305 lX/..Aot o'oco 7tO't'OCov e't'ex(oc6ov, ofow Clvoccrcrev
"Au p't'oc;, KocAbv 0: otd: <r't'6oc 7tt pe: l.toc<r6e:k
eI I (J. '" \ I I
't'Cj> XOCL um:cp "IJ 't'OUO"jE: t-'IXA(uV um:p IXUXF;;VOC jlXt Yjc;
,,.. \ f t \ ) De aceea sosi inaintea argonautilor, trednd peste grumazul
x6/..7tov fow 7t6vroto rr.ocvrry,_r1.'t'ov 'IovloLO.
5 ' I<r't'pcp yocp rn; V'Y
I
JO"Oc; eepye:'t'oct ouvoCG IItUX"IJ
- ,,
310 't'ptjAWXLV, eu poc; ev ti:; oclytocf..ouc; ocvtxouaoc,
O''t'ltLVOV o'ot6't'' &.yx&voc 7tO't'L p6ov, &.qil. oe Ootocl
axlov't'oct 7tpoxooc( 't'v lv xocAt ouat N&p'Y)xoc;,
't''V o'07tO 't'TI vechrJ Koc/..ov O''t'6oc T1joe OLOC7tp6
10 "Ar.fu p't'oc; K6/..xm TS: 6ownpov w p-fi6'1JO'IXV,
315 a t o'u OU v-fiaoto XOC't' ocxpo't'if't''Y)c; tvfoV't'O
niA66ev. Efocev1jm o'tv &<17tE:'t'IX 7tWEIX /..e 7tOV
7totve:c; &ypocUAOL VYjW\/ c:p6cp, otiX 't'e: 6pocc;
6crcr6evot 7t6V't'o\J tyocx-fi't'e:oc; tocvt6v't'occ;
ou ydc p 7tW &.J..locc; ye 7tiX poc; ?toel. \rijocc; oo"V't'o
320 olh'ouv 0p-fittv tyocoec; xoeoct oooe l;(yuwot,
oih'oco r pocuxvtot, ol>6'ot 7tepl. Aocopwi1 o'Yl
l:lvoot tp'Y)o: ov 7tE:OLOV tyoc 'VOCt&'C'OCOV't'e:c;.
ocu't'Oc p t7te( T"'Ayyou pov lS poc; xocl. &7tcu6ev Mv"Toc
0
20 'Ayyoopou 6pe:oc; ax67tef..o-v 7tocp0c Kocuf..to:xo!o,
325 (i'> ?te:pl. o ax(<Uv "l<l"Tpoc; p6ov veoc xrd lv6ct
iXJ..1.e:L &:A6c;, 7ttolo-v Te 't'O Aocu ptov 1)e:locv'C'o,
o-fi poc T6't'e Kpovhiv K6J..xot &t--o:o'tx7tpoo/..6nec;,
nlfv't'Yj, -fi arpe: M6otev, u7te-r-fi ttv"to xeAe:66ouc;.
26 SCHOLIA IN APOLLONII ARGONAUTICA
IV, 259. . . . Ttocy"l)'t'oc; oe tv oc' rce;il. N.ev<Uv (fr. 1, FHG
IV, 519) . . . Tov "fo"tpov cp'Y)al. xoc't'oc rppea6ocL tx 't'WV t Kef.."TLXWV
t bp&v . ., et't'oc ixotMvrt.t de; Ke:f..'t'txv /..lv"IJ"V, e't'Oc ?E: 't'OCU't'OC
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 141
305 Altii insa s-au ind reptat spre fluviu. in fruntea acestora era
Ahsirt 7, care se abatu din drum ;;i trecu prin braul Cel frumos1>.
pamintului, In golf ul eel mai retras al Marii Ionice 8, caci Istrul
inconjoa ra o insula cu numele de Peuce 5
31 in forma triunghiulara, intinzindu-\\i la imea catre tarmul
0
marii, iar Yirful eel ingust spre fluviu. In jurul ei se despart
doua bra e.
Unul se numete bra\ul Narex, iar eel din partea cea mai de
jos : Cel frumos 1>. Pe aiei se mi;;cara mai repede Absirt \\i
()olhidienii. 10
315 [Argonautii] insa pluteau in larg, departe de meleagurile cele mai
de sus ale insulei.
Pastorii de pe cimpii l\\i parasira turmele nenumarate de oi
pe paunele umede, de teama corabiilor, \\i privira spre (navigatori)
ca spre ni\\te fiare, clnd ace\\tia .aparura de pe marea plina de
cetacee.
Ei nu mai vazusera niciodata, inainte vreme, corabii care slrabat
_ marea, 16
320 [dupa cum} nu viizusera nici scitii cei amestecaii cu tracii, nici
siginii,
nici graucenii,. 9 nici sindii 10
care locuiesc in jurul vastei cimpii pustii Laurion.
Deci, dupa cc trecura de muntele Anguronll i pe Unga sttnca tnalta
Cauliac a - aflata dcparte de muntele Anguron - 20
325 In jurul caruia Istrul ii despar te apel in doua brate
7i se varsa in mare, pe o parte i pe cealalta, i pe Iinga cimpia
Laurion ;
atunci colhidienii ieira in marea lui Cronos 1a i dcupara
pretutindeni trecerile., ca nu cumva sa le scape [cei urmiiri i].
SCOLII LA ARGONAUTICELE LUI APOLLON IOS 25
IV, 259 . . . Timagetos 14 in cartea I a lucrarii sale Despre porturi (fr. 1,
FHG IV, 519) . . . spune ca Istrul coboara din Muntii +
Celtici +
H. . . , apoi
da in Lacul Celtic ; dupa acea ii desparte apele in doua hra e: unul se varsa
7 Fratele Medcei i fit1!Jui Aetes, de la care se furase lina de aur.
s Golful Adriatic..
9 Ul timele doul\ populatii rnenlionate erau neamuri scitice aezate la nord de gurile
Duniirii.
lo Sindii locuia u in regiunea Marii de Azov.
11 Muntele Angurou i slinca Cauliac tin de geografia mitica, insll nu este imposibila
localizarea !or in regiunea Portilor-de-Fier.
18 Stlnca ar putea fi situatl\ in apro;iierea locului de vl\rsare a Dravei in D unare.
13 Marea Adria tica.
u Timagetos a trait pe la mijlocul secolului al IV-lea i.e.n. 9i a scris o carte Despre
por{uri . (II&pl t.tvoov) din care ni s-au pbtra t numai apte fragmente (vezi RE, VI A,
col. 1071-1073).
u Cf. Herodot, II, 33.

142 APOLLONIOS DIN RODOS
de; Mo ax(e:TL TO f58Cil p, xl. Tov Et>!;e:ivov 7t6vTov e:lcrcXAAe:tv, TO
8e etc; 't'\I t Ke:A.'t'Lxv t tMJ..crcrotv 8t&. ae 't'oo't'ou 't'ou <1't'6otToc;
7t)_e:t:icrocL 't'ouc; 'ApyovotU"t'occ;, xotl tA6e:'Lv de; Tup p'l)VLocv. xoc-rocxo/..ou6e:'L
8e ot1hcj) xotl. 'A7toAJ..cii vtoc;.
o IV, 284. "fo't'pov tv xoc/..dovnc;> : TOV ''fo-r pov cp1Jcrl.v tx 't'WV
'!7te: p o pfo.>v XotToccpepe:<J6ocL xocl. -r&v 'Pmot(wv op&v oihw 8e d7te:\I
cho:t..ou6wv AtaxuJ..cp ev t-uoevcp Ilpo-ri6e:L (fr. 197 Nauck ) J..eyoVTL
'rOlJT01 ye:v6e:VO\I 8 fLETot!;U l::xu6&v XIXL 0p&v, <JX(e:TotL 1 XIXL 'rO
.ev de; "t'v xoc6'c; 6&/..occrcrocv tx&.:t..!-e:tv pe:!epov, "t'O 8e e:te; "t'v
10 IIovnxv 6cD,otcrcrocv ex7t(7t't'e:w ["t'O 8e de; "t'OV 'A8pt1XTtxov x6A.7tov].
'Pl7tocLoc 8e P'IJ 7t p oc; "t'ot'i:c; &voc"t'oMi:c;, c; Kix.t..A.Lotx.oc; (fr. 215
Schneider).
"PL7totL,OU 7tiL:;7tOUUL\I ot7t 'ou,,pe:oc;, z1.X.L ot,/.\,LUTot . . .. Epot"t'Oo_vIlel:v'l)c;
8e ev -r p(-rcp (fr. III B 99 Berger) re:wyp_ot <ptxwv, epwv "t'67twv
10 pe:i:v, 7te:pLcXAMLV 8e VO'OV fle:OXYJV. l::xuiJ.voc; 8 ev 't'TI [t]c;' 7te:pl
Eu pcii?t'Y)c; ocu't'o 6vov cp'YJal.v ci.7to pwv cpepe:a6oct Tov "fo"t'pov.
Ou8e:l.c; 8e tcr-ro pe:t 8t<i "t'ou-rou -rouc; 'Apyovo-rocc; e:tcr7te:7t/..e:uxevoct de;
"t'v e:-repv 0&.t..ocaO"ocv, l!;w Ttocy't'ou (fr. 1, FHG IV, 519), (j'l.
xoJ..06611cre:v 'A7toA/..<iivL oc;. o ev y<ip xuvoc;, ocuTouc; M. Tocv&.L-
rn 8oc; 7trnl-e:uxevotL t7tl. 't'v .e:yi:XA'IJV 6&.Mcrcrotv, txe!6e:v 8e de; 't'v e:-
-r& potv 6cXAotO'Got\I tA"/')AU6tvotL . . . o 8e "fo"t'poc;, Xot"t'1X cpe:p6tvoc;:
t i; '17te:p optC1>V 1 g"C'IXV cp0cXcrrJ ml. "C'OV e:Toc!;u l::xu6t<Xc; xotl. 0px1) t;:
T67tov, c;x(e:TocL de; Mo xocl. TO ev ocuTou de; TOV EG!;mov 7t6vTov
cit-A.e:t, "t'O 8e inpov de; "t'v Tu p p'Y)vtxv 6ciA.crcrocv.
rn IV, 306. Kocf..ov 8e cr"t'6oc : "t'p(oc cr"t'6otTot fy_e:t 6 "fo"t'poc;, wv
v t..fye:"t'IXL Koc/..ov GT6oe, C>c; cp1Jcrt Tt&.y1J"t'oc; tv cj) Ile:pl. ALevwv
(fr. 2 FHG IV, 519) de; g <'fl'YJUL 7tAe:ucrocL TOV "Au p"l'ov.
IV, 310. "t'ptyf..&x.tv : 'EpotTocr6ev'Y)c; v y' re:wy pocqitx&v (fr. III
B 98 Berger ) \l'crov e:lvott tv "l'cj) "fo't'p<p cp'YJO'L 'Tp(y(l)vov, l0"1JV 't'ij:
ao 'P68cp, v Ile:ux11v t-fye:cr6ocL 8t<i TO 7to/..MxLe; xe:w Tte:oxocc;.
IV, 311. 'Acpl. 8e 8moe( : Ile:pl. "t'ov m pl. Ile:ux'Y)v &yxwvoc Mo.
e:!voct <p'l)crl O"'t'6oc"l'oc Toti "fo"t'pou, wv "t'O ev xocA.e:i:"t'ocL NocplJxoc;, "t'O
3e Kocl.Ov <1"C'Ooc ev <il 'rrXX,LOV ol K6/..:x;oL (JU\I 'Aop't'Cf> l7tAe:ucrocv.
IV, 320. oG"t'' oov 0pLL : "t'oi:e; E7tt "t'c; Eu pcii7t'Y)c; 0p l.v 5.opot.
35 e:Lcrtv o t !:xu6oct.
IV, 321 sq. Ou6' o t m:pt Aocu pLov : Aocu ptov 7te:8lov "t't; l::xu6locc; ..
Tt; Se l::xu6occ; 6v11 ve:' Tiwvoc &vocy p& <'fl&L tv oc' Ile:pt !:xuewv
(fr. 1, FHG IV, 522). < > Xot't'<i 8E: "l'&v !:Lv8wv 7te:8lov crx.(-.
e:TocL b 7to't'ocoi; "fo"t'poc;, xoct TO E:v ocu"t'ou pe:uoc e:tc; "t'Ov 'A8ptocv 1,
40 't'O 8 di; 't'ov E61;e:Lvov 7t'6v't'ov dacf t../..et.
I
I
j IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEi 143
in Pontul Euxin, iar celalalt in Marea + Celitcii +. Argonautii au navigat
prin aceasta gurii i au ajuns in Marea Tirenianl!.. Dupl!. el se ia i
Apollonios.
IV, 284. L-au numit Istru &: [Autorul] spune ca Istrul coboara de la 5
hiperboreeni i din mun\ii Ripei ; el s-a exprimat astfel, urmind pe Eschil, care
spune acest lucru 16 in Prometeu eliberat (fr. 197, Nauck) ; apoi, cind ajunp; in
regiunea dintre sciti i traci, [apele fluviului] se despart. Un brai se varsa in
marea dinspre noi, altul in Marea Pontica, [iar altul in Golf ul Adriatic]. Muntii 10
Ripei sint la raslirit, cum ne informeaza Calimah 17 (fr. 215 Schneider):
Trimit de la mun\ii Ripei, unde mai ales . . . & Eratostene 1 [spune] in
cartea a I II-a a Geografiei sale (fr. III B, 99 Berger) ca lstrul curge din locuri
pustii i inconjoara insula Peuce. Scymnos, in cartea a [X] VI-a a lucrll.rii sale 15
Despre Europa, spune numai ca lstrul curge dintro pustietate. Nimeni nu
poveste te ca argonautii au plutit pe acest fluviu spre marea no1tstra in afara
de Timagetos (fr. 1 FHG, IV, 519), pe care il urmeaza Apollonios. Scymnos
[este de pl!.rere] ca ei au navigat prin Tanais pina la marea cea mare i de rn
acolo au mers la marea noastra . . . Istrul coboara de la hiperboreeni 19 i, cincl
apucii sa ajunga in regiunea dintre Sciiia i Tracia, se desparte in doua : un brat
se varsa in Pontul Euxin, iar cellilalt in Marea Tirenianli.
IV, 306. Bra,ul Ce! frumos : Istrul are trei brate 20 Unul din ele se 25
n umete Cel frumos &, precum zice Timagetos in lucrarea sa Despre porturi
(fr. 2 FHG IV 519). Spre acesta se spune ca a venit Absirt cu corabia.
IV, 310. f n forma triunghiulara : Eratostene afirma in cartea a Ill-a a
Geografiei (fr. III B, 98 Berger) ca in Ist.ru se afla o insula triunghiularli, deopo
triva ca marime 21 cu Rodos. Ea poarta numele de Peuce, intrucit are multi
pini maritimi. SO
. IV, 311. In jurul ei se despart doua brate : Imprejurul cotului [format
de] Peuce, se zice ca sint douli brate ale Istrului, dintre care unul se cheama
bratul Narex, iar celalt Cel frumos . In acesta din urma au intrat mai repede
cu corabia colhidienii impreuna cu Absirt. 35
IV, 320. Nici cu traci : scitii sint vecini cu tracii din Europa.
IV, 321 i urm. Nici cei din jurul [cimpiei] Laurion : Laurion este o cimpie
a Scitiei. Timonax 22 descrie cincizeci i cinci de ne1t muri ale Scitiei tn
cartea I a lucrlirii sale Despre sciJi (fr. 1 FHG, IV, 522) . . . hi cimpia sindiilor
fluviul lstru se desparte. Un brat al sau se varsa in Adria ti a, iar altul in
Pontul Euxin. 40
11 Vezi Eschil, nola 1.
11 Celebrul erudit alexand1'in (cam 310-240 i.e.n.).
u Celebru filolog 'i matematician grec, lntem ietorul geograJiei 'tiiniifice, caN a trait
cam intre anii 275- 195 i.e.n.
u Vezi Eschil, nota 1.
ao Vezi Pliniu eel Batl'in, nota 18.
, 11 Cf.. Ps.Scvmnos 789.
II u Timonax trait !nainte de Apollonios din Rodos i a scl'is o lucrare Despre sciJi,
din care sau pastrat numai clteva c1lmpeie, strinse in FHG IV, p. 522.
_ __L_
 144 APOLLONIOS DIN RODOS

IV, 324. 'Ayyou pou 6pe:oc;: ID.'t)o-lov "fo't'pou 1wrotou fJ.'l't)o-

ve:u::L oe OCU't'OU TLocy"l)'t'Oc; tv ALfot (fr. 3, FHG IV, 520).
'O 8e Kocu:ALocx.oc; ax6?te:Aoc; -r!fic; 'xu6(occ; 7tA't)o-lov 't'ou ''fo-rpou,
I IZVOARE JiRIV:rND ISTORA ROM!NiEI

IV.' 324. Muntele Anguron : In apropiere de fluviul Istru. Pomene. te

de el Tmagetos in lucrrea sa f!espr J?Orluri (fr. 3 FHG, IV 520).
Stmca inalta Cauhac 2s, . dm Sc1t1a, este in apropiere de Istru. Despre ea
145

o3 v't)ove:ue:L Ti oAE:wv tv K't'(cre:ow 'hocAtxwv xoct LLX&ALxwv ?t6).e:wv pomene te Polemon 24 In lntemeierile cetdtilor italice i siciliene > (fr 38 FHG
III 1.26). . I '
5 (fr. 38, FHG III, 126).
yp&:cpe:-rotL ("Ayyou pov 6poc;] xott "Ayyupov 6poc;, xotl 'Ayyupou s Serie muntele .Anguron i untele Angyron 25; i al muntelui Angv- 5
ron , m oc de Cauhac : cauca:ian. El spune ca Hngii. acest munte Istrul e
6pe:oc; &v"t'L oe 't'OU KotUALotxofo KocuxotO'LOLO. rtl't)O'L 8e XIX"t'cX 't'OU"t'O desparte m dou brate: unul se mdreapta spre Marea Adriatica iar celalalt
't'O 1$poc; -rov "fo't'pov 8L11.crx_L 6e:vov 't'o ev de; -rov 'A8plotv, -r?i ()E: spre Pontul Euxm. '
de; 't'OV E{) e:wov pe:r0 pov do-ocAAe:L\I,
SCOLII DIN COD. PARIS. LA ARGONAUTICELE LUI APOLLONIOS 10
10 SCHOLIA EX COD. PARIS. IN APOLLO NII ARGONAUTICA
IV, 284. Expresia I-a facut cunoscut din departare [este] in Joe de
IV, 28( 't'O oe ex.ac; nx potno; cb-rt 't'OU ccxp66e:v gyvwcroc ?u cunoscut e d.eparte.!J.';lvtu.l .. [Autorul]- spune cii. Istrul curge din regiunile
hiperboree e !dm unn R1p_e1,_ urminu-l pe Eschil, care afirma aceasta
't'ov 7tO't'ot6v. in rometeu. Cud Istru aJ unge !n regiunea dintre scili i traci, se desparte in 15
ae ex
Tov "fo't'pov 't'W\I '17te:p opfo:iv rpz pe:a8ocL rp't)crt xod 't'WV doua : o parte dm ape se varsii in Golful Adriatic, iar alta in Pontul Euxin
'Pmixlcuv opwv &xo/,,ou6 mx.c; Atcrx_uf..cp '>.f:yov":L otS't'wc; E:v TI po 1)8e:t Scymnos,!n crtea a .XVI-. a lucrarii sale Despre Europa, spune numai ell
15 y e:v6e:vov a e :_ 't"OV ''fo"t'pOV tv 't'(fi e:-rot U xu6C>v XIXL 0pir.xwv crxl- Istrul curge m locu.r1 pu 11'. J?e asmene , i Eratostene ne informeaza ca
)"' , ,-ouo. 1.ik' 't'O' e:v' 't'WV
'oe:'t'OCL e:Lc; - ' pe:ie pcuv e:w;, 't'O\I
' 'AopLIX't'LKO'\I g.tX,l(-.')I.X,./,\./.\,e:L Istrul curge dn Iocur1 pustu 1 mconJoarii msula Peuce. 20
x.6A7t'O\I, 't'O ()E: de; 't'OV E{) e:L\IOV 7t6V"t'OV. o
oe 'x6voc; E:v Le;' 'T:W\I IV, 306 1 .urm. Cum Istrul are doua brate, dintre care unul se nurnete
Ce! ,
frumo iar celalal t. al lu_i Ares sau al Jui Arex, prin bratul Cel
rte:p1 Eu pw7t'Y)c; 6vov cp"f)crl 't'ov "fo"t'pov cbto E: pcuv 't'67tcuv cpepe:crfiocL. frumos . mtrat cu corabia Abs1rt i tovaraii sai, iar prin eel al lui Ares
'Qcroc1hwc; ot cp'l)cn x!X,l 'Eptxrocr8ev't)c; cpepe:c:r8otL 't'OV "fo"t'pov &7to argonaun.
. IV, 30 i urm. Insula Peuce este numita triunahiulara fiindca alcatu- 25
20 -r67tCUV E: pcuv, xoct 7t pL&:A/..e:w VO'O\I Ile:6X't)\I.
IV, 306 sqq. uo O'"t'6oc't'C( XO\l't'Oc; 't'OU "fo-r:pou, WV 't'O .ev iete. un trmnghi., Virful t;iughiului, care se afla catre"'cursul fluviului, a primit
numir a de cot, 1ar aze1 dmspre mare ise spune Iatime.
KotAO\I MyoUO'L O''t'6ot, 't'O ae ''Ap't)OI; ' Ap'l)xoc;, OLiX ev 'T:OU Koc/,,ou $1 i:;:ratostene a1rma in cartea a III-a a Geografiei sale ca Istrul se varsa in
cr-r:6oc-roc; daTC/..e:uaott -r:ouc; 7t1t pt 't'OV ''Aq;u p"t'ov 8LcX 3e 't'OU "Ap'l)oc; mare prm doua gur1, pe linga insula triunghiularii Peuce. [Ca marime] insula 30
-r:ou..; 'Apyovoc6-rtxc;. este egala cu- !l-odos. Se nume$te Peuce, fiindca are multi pini maritimi.
25 IV, 310 sq. TpL)'AWX.LVOC al: (fl't)O'L 't'"V Tie:ux't)V vc:rov, 3tiX 't'O .. d IV, 321 $1 urm. Cimpia Laurion a Sciiiei . [Autoru1] spune ca este pustie
f nn ca este cu totul nelocuita de oameni. '
't'pl ywvov dvocL. Kcd -r v ev xopucp v "t'OU 't'pLy6vou 7tpoc; -.o pe:uoc D Sindii , o P?P':11aie a Sitiei, despre care amiutete Hellanicos in lucrarea 35
oDcrocv -r:ou 7to"t'oc.ou &yxwvoc tx&/..e:crocv "t' v 3E: &crLv 't'v npoc; 't'v sa . espre neamn, 1ctnd: me plutete prin Bospor (ii are tn fai peJ sindi.
8&:/..occrcrocv e:\i p oc; Akye:t. Mai sus de acet1a (smt) rneotn.
<l>YJO'L 3e xoct ,Epocncr6evr;c; kv -r<fi y' 't'WV re:cuypocqnxwv, 7te:pl
30 TI e:UX.YJV \l't-)O'OV "t'pL, ycuvov o"UcrL' O''t'O(,.LOCO'LV e':xo"LoO
, "VIOCL 't'O'V ''IO''t' pov e:L'c;
't'V 66:/..occrcrocv fo'Y)V 3e dvocL 'r'I \lO'OV 't'(fi 'P63cp XO:Ae:icr6ocL 3
TI e:UIX.'t)\I oLIX\ 't'O\ 7t\JpXIXc; iCOf\N-,X\!; "e:'J..&L\I.
IV, 321 sq. Aocu pL OV 3e 7te:3(ov 'xu0locc;. 'Ep"f)!J.OCfoV OS cp'l)O'LV
, , " ,
IXU't'O, l
otoc 'T:O ,"IJ 7tot\I
, ,,
-- U7t e , .
oc pw-;ccuv OLX LEO'.., L,. e
35 }:;(vooL OE 6V'I) X.UvLocc;, OU e:V'l)'t'OCL /\/\OC\ILXO<; kv -.cjl ne:pl 13
Vezi nota 12.
&Svwv J..eywv B6a7to pov oLe>:7tAe:uc:rotv-r:L lv8m. 't'OUTcuv oe- &vc.u't'l:pw
24
'Polemon din .II!on, zi_s 'i Periegetul, a trliit aproximativ intre anii 220- 160 t e n
a .esfa,';'rat o act1v1tate hterarl!. bogat1\ i multilaterala (vezi RE XXI col 1288 13.57 ).
Moctc;'hoct. 1
- Vez1 nota 11. ' ' '

10 - c. 1414
 xxxv. Hp n NA 0 r XXXV. HER 0N DA S

Mimogra, care a triiit pe la mijlocul secolului al III-lea i.e.n. In opera

sa, Herondas ne infii\ieaza scene realiste din viata de toate zilele.
Edi\ia: Herondas, M imes, Texte tabli par J. Arbuthnot Nairn et traduit
par Louis Laloy, Les Belles Lettres, Paris, 1928.

ZHA0Tl'P01: GELOASA

V 1 67-68 . . . . . . . . . . . . . . . XIX.'t'1)P't' cr6w V, 67-68. . . .. .. ..... . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . ... . . . Sa fie sptnzurat

de botnita, aa precum merita un Daos 1.
o\Ytoo xix.'t'<X [J-UO<; am:p A&.ou 't'LfL

1 Cf. Menandru.

10

-i-...-
 XXXVI. A N T.I r O N O 1 XXXVI. A N T l G 0 N O S

Nliscut la Carystos '(Eubeea), lntre anii 295-29J i.e.n., Antigonos a trait

.., . .'
o :reme la Aena, ca. sculptor, i apoi s-a stabilit la curtea regala din Pergam.
Dm opr lu1 n-a aJuns pina la noi decit o Culegere de poY B81iri uimitoare.
! ._ ; . . 1 ,, : .
Ed1\1a: Rerum naturalium scriptor88 Graeci minores recognovit Otto
Keller, vol. I, Teubner, Leipzig, 1877, p. 1-(.2.

CULEGERE DE POVESTIRI UIMITOARE

ITOPinN rrAPAosnN YNArnrH '
.: ,,i .
1,22 (13)'. Se povestete i despre insula Leuce 1 ca nici una dintre pasari
122 (134). 'I o pe'iOC 3k xocl nu s-e poate r1d1ca In zbor deasupra sa:nctuarului a 11.!-i Ahile. 1 ,
Urte:?OC @ev 3Uvrxa6ocL 'rf:lv Op'.l iW'J "t'
: \1 , '. j

,,,
' \1 ': .. .1

1 Vezi Arian, nota 31.

1
Vezi Arian, nota 32,
 XXXVII. Cl> 1'.' A A P X 0 T
I I:TOPIAI
20 (19). Athen. XII, 51, p. 536 D: <l>uA.oc pxoc; 8'tv 't'L t' 't'&v
'fo't'opL&v 0pocLxli'>v cpl)O'L '!WV xotf..ou!J.evcuv Kpoucuv ocO"LAeot y.:vfo-
6 6oct 'focfv6'Y]v, 't'pucp t mfv-rot<; 't'OU<; xix6'tocu't'Ci'>V um:pocA:f..6..:vov.
8E: xocl 7t'AOUO"toi:; xocl xocl.6i:;.
83 (69). Zenob. Prov. VI, 13 (Suid. s. AeuK epoc) : Cl>(f..oc p-
x6c; <pl)O'L 't'OU<; KU6oci:; ef-f..oV't'<Xt; x.oc8e63ew &yew 't'V cpoc pe't'pocv,
xocl d E:v OCAU7t'CUt; TUXOLEV 't'V epocv &x.dV'YJV 8tocyocy6v't'Et;, xoce-
10 tevoct di:; .. v qiocpe't'pocv 'YJ <p!aoc 1-euKv d 8 bx.l-lJ p&i:;, ef..ocwocv.
b:l 't'o(vuv ..&v oc7t'o8vl)O"K6v't'cuv &x.qiepetv 't'OCt; cpoc phpoci:; xocl & pt8etv
Toce; qi ouc; x.ocl et U p"IJ6EL'YJO'OCV 7t'Adouc; ocl ' AEUXIXL, eu8ix.Lov( etv
'!ov oc7t'oyev6evov IS8ev 7tixpottoc0"81jvix.t 't'V &yoc8v wv epocv
"Aey6v't'wv &x. 't'c; cpoc pe't'pocc; eivoct, x.ocl Mevocv8poc; 8 <p'YJO"LV Aeuxoc8(ocr.
16 ( III 90, 315 K) 't'V &yoc6v fLepocv /..eux. v xixt-eto-8ixt.
XXXVII. PHYLA RCH 0S
A tril.it in secolul al III-lea i.e.n. a alcli.tuit un tratat de istorie in 28
de carti, in care s-a ocupat cu evenimenteJe din perioada 272-220. Din opera
sa, care a servit ca izvor lui Plutarh, n-au ramas declt vreo clteva fragmente.
Cunoatem lnsa conceptia Jui PhyJarchos despre istorie muJtumita Jui PoJibiu,
care poJemizeaza cu el, tn Istorii, cartea a II-a.
Editia: l<'GrHist, IIA, p. 166, fr. 20 (19) 'i p. 188, fr. 83 (69).
ISTORII
20 (19). Athen. XII, 51, p. 536 D: Phylarchos spune in cartea a X-a
a Istoriilor sale ca peste tracii numiii crobizi sa flcut rege lsanthes care-i
intrecea in desfriu pe toii cei din neamul sau. Era hogat i frumos. '
v . ..83 (9). Zenob. Prov., V, 13 (Suid. la Zi alba ): Phylarchos spune cli 5
s1iu, inamte de a se culca, i1 aduc tolba i, .daca sa intimplat cii au petrecut
zma acea fiirii supiiriiri, aruncii in tolbii o pietricicl!. alba, iar dacl au avut
necazur1, una neagra. Ctnd cineva moare, ise ia tolha i i se numiira pietricelele. 10
Daca. i.nlauntru gasesc mai multe pietricele albe, 11 socotesc fericit pe raposat i.
D aic1 proverbul ceor care spun cl ziua bun! ne vine din tolhii. i Menandru
a firma cl in Leucadia ( III, 90, 315 K) ziua huna se numete zi alba. 10
'
1 Se pare ca acesL obicei a existat i la traci (cl. Pliniu eel Batrin, VII, 40 (41), 131).
 X XXVIII. N I K A N A P 0 Y XXXVIII. N I C A N D" R U

Cunoscutul poet didactic Nicanclru s-a nascu t la Colofon la sfi1itul seco-

lului al III-lea sau la inceputul secolului al II-lea l.e.n. i a scris numeroase
lucrari, atit in versuri, cit i in prozii, diu tre cu1e ni s-au piistrat douii cu con inu t
medical: Theriaca i Alexi pl1armaca. Nicandru a fast mult citit i folosi t de
poeiii latini Vergiliu i Ovidiu.
Editiu: Nicandrea edidit 0. Schneider, Teubner, Leipzig, 1856.

METAMOR FOZE
ETEPOIO!MENA
Fr. 58 Schneider (Antoninus Liberalis, XXV II. Poveste te "Nic1n1dru !n
Fr. 58 Schneider (Antonin. Liberali.s XXVII. 'fo't'o pe:Z't'ocL Nlxo:v- carta a _IV- a M etamo_rfoze or) . . . Cu recerea timpului [Artemis] a s.tramutato
cpoi; he:po oueVCiW 8') Koc't'd: 8E: . Xp6vov txvoue:vov cbtWXLcre: pe Ifi_gema, aJ uns11. (acolo), tn msula nurruta Leuce l , pe linga Ahile $i. schimhindu-i 5
0 't'V IcpLyeve:Locv e:tc; -r v Ae:ux v Ae:yoev't)v 7ttX pci 't'OV 'Az.tAAkoc xoct nfa!area1 a faut-o zei\ ve?'nic tinara i farii. de moarte. $i in foe de lf igenia
&Af..&.1.Io:occroc e>:7tOLYJcre:v OC>U't'Y\JV c)xyri pwv XOC L ex ecJ;.t\JCCTO\J OOCL(J.0\JOC
\'
I I \ I \ > I
1-a z1s Ors1locheia. Ea a vieiurl dar alaturi de Ahile.
XOCL w vo-
occre:v &.v't't "T9'jc; 'lqnye:'ldoci; 'OpcnJ..6xe:Lccv. 'Eyve:'t'o 8E: 'AxtJ..)i.
c:Nvcrtxoi;.

1 Vezi Aria n, no t.ele 31 i 32.

XXXIX. I:A T 1P 0 I: XXXIX. SATYR 0S

Grama tic grec originar din Calla tis, a triiit la Oxyrrhynchos (Egipt) , in a
doua jumiitate a secolului al III-lea i.e.n. i a scris o carte de biografii, din
care s-au piistrat doar clteva f rinturi.
Editia: FHG, III, p. 159-166.

Fr. 5. (Athenaios, Xlf, p. 557B). [Filip} a mai primit [ca zestreJ i regatul
molosilor, luind in ciisatorie pe Olimpiada - de la care a avut pe Alexandru
i Cleopatra. lar cind a cucerit Tracia, 1 veni la el Cothelas, 2 regele tracilor,
aductndu-i pe fiica sa Meda i daruri multe. A luat-o in ciisAtorie i pe aceasta, 6
<iuctnd-o sub acelai acoperamtnt cu Olimpiada.

1 In anul 341 1.e.n.

1 Probabil un rege get de la sudul Dunarii, vezi Parvan, Gelica, p. 55.
 XL. M N A :E E A :E
_ 23.. Ph o t"ius Lex.: zoc of.'.>t'v..,
I
Mvoccrfav.., oe 7t0C l'la . re'Toctc; 'TOV
Kp6vov (:x p6vov Et. M.) "TtifoeocL xoct xoc:Aet:creocL Zoc?/.. w.
36. Harpocratio : :Eoco 6."1jocr6vl)c; '!7te p' K't'YJO"L i;w't'o<;
0 ( 260). Ot ev :Eocouc; MyeOocL 't'ouc; 't'e/..ouivouc; "Tcj> :Eococlcp,
't'OU't'G't'L 't'Cj) uALOVU,O"cp, XOC e O,C7tp 't'OU,<; 't'(-J} BO,CXXCj) B0,'.XXOU<;. T O' V o'I::
ocu't'OV dvocL :EococL ov xoct 6.t6vucr6v q1occrw &:A/.oi 't'e xocl 'AcpWeoc;
W ilepl 'H pocxJ..docc;. 05-rw 3 cpoccrL xoc t -r ouc; ' EAJ..rivocc; -rwec; ('t'wv
'EAJ..vwv -rivac; Suid.) 't'OUc; BiXxx.ouc; :Eocouc; XIXAV. Mvoccrocc;
10 0 Iloc't'pe:uc; utO'i dvocl Cfl"IJGL 't'OU 6.toVOOLOU :EococLOV.
XL. MN A SEA S
Originar din oraelul Patrai, l\Inaseas a trait in prima jumatate a seco-
lului al II-lea i.e.n. i a fost elevul marelui geograf Eratostene (275- cca. 195).
A scris un Periph i citeva Periegeseis, in care infa \ia tot felul de intimplilri
miraculoase din diferite tinuturi. Din acestea ni s-au pastrat numai citeva
fragmente.
Editia: FHG, III, p. 153 i 155.
Fr. 23. In lexiconul J ui Photios,. Zamolxis . . . Mnaseas [spune ca] ge1ii
cinstesc pe Cronos l (= Limpul , Et: M.), ' numindu-l _Zamolxis_.
Fr. 36. Harpocration, <1 Saboi . Demostene, in Apararea l1_i _ t;;_tesiplwn
( 260), spune di sahii slnt numiti cei iniiiati in cultul Jui Sabazios 2, -adica al 6
J ui Dionysos, precum sint numiii bacchi cei ini1iat:i in cultul Jui Bacchos. Ca .
Sabazios i Dionysos sint unul i acelai, ne spune i Amphitheos 3 incart.ea
a II-a a operei Despre Heracleia. Aija spun i unii (d_intre greci Suidas),
ca bacchi se numesc sabi, dar Mnaseas din Pa trai afirma ca Sabazios este fiul 10
Jui Dionysos.
o
1 Cronos era unul dintre zeii cei mai vechi, !iind socotit fiul Jui Uranos i tatal lui
Zeus. Exista credinta cii pe timpul siiu a fos t epoca de aur a omenirii.
Zeu de origine traca, al carui cult s-a extins apoi in Frigia, i, incepind din secolul al
V-lea, in Grecia, ca zeu al vegetaiiei ; ca i Dionysos, el era sarbatorit cu ceremonii orgiastice.
a Scriitoi din seco!ul al III-lea sau al II-lea i.e.n., originar din Heracleia pontica.
 XLII. II 0 A T B I 0 l'
I:ETOPIAI
I, 2, 4. Mocxe:86ve:i:; 't'c; ev Eu p6m"l)c; p ocv &7to -r&v xoc't'iX 't'OV
'A8p(ocv 't'6nwv cue; t7tl 't'OV ''IO"'t' pov 7tO't'oc6v . .
li III, 2, 3. 'E i:; 8 't'OU't'OLc; 7tE:L poccr6e:0oc 8toccroccpe:iv we; . . . 5.
'P63toL 8 xocl IIpoucr(oci:; &voc)..oc 6v't'e:c; 7t poi:; Buocv't'loui:; 7t6J..e:ov
v&.yxoccrocv ocu't'oui:; &.7tocr't' voct 't'OU 7toc pocycuyt&. e:w 't'oui:; 7tJ..fov't'occ; de;
't'OV II 6v't'ov . . .
IV, 38, 4. II poi:; ev yi:X p TiXc; &.vocyxrxloci:; 't'ou lou xpe:loci:; 't'oc 't'e:
10 0 poc't'oc xocl 't'O -r&v de; TiXc; 8ou)..doci:; &.yovcuv crcuoc't'cuv 7tA6oi:;
o t xoc't'iX. -rov II 6v't'ov iv 't'67toL 7toc prxcrxe:u&. oucrL 8oc LAecr't'OC't'OV xocl
X P't)<nW't'fX't'OV ooJ..oyouvcui:; 7tpoi:; 8 7tE:pL OUO"LfXV AL, X'Y) p6v,
't'OC PLXOc; &.cp06vcui:; iv xop"l)youcrw. 5. 8xov't'ocl ye: v 't'WV tx 't' oic;
7toc p'rv 't'67toLi:; 7te:pLTie:u6v't'cuv /..ocLov xocl 7tav o(vou yevoi:; crl't'cp
15 8'&.e:( ov't'ocL, 7tO't'e ev e:uxoclpcui:; 8L86vni:; 7tO't'e 8 Aoc &.vov't'e:c;.
IV. 41, 1. Tou yiX.p "fo't'pou 7tf..e:locrL crT6ocmv &.7to 't'c; Eupw7t"l)c;
de; 't'O\I II 6v-rov dcrocAAOV't'Oc;, cruoclve:L 7t poi:; 't'OU't'O'J crxe:8ov t7tl
XLII. P0LIBIU
S-a nascut la Megalopolis, in Arcadia, cli.tre anul 200 t.e.n. Dupl cucerirea
, Macedoniei de clltre romani (168), Polibiu a fost trimis ca ostatic tn Italia,
unde s-a tmprietenit cu reprezentanti de vazil. ai aristocraei romane 'ia cunoscut
de aproape realitli.tile de acolo 'iforta statului roman in cre,tere. 8-a retn-
ton in patrie in anul 150 ti a ocupat funcuni tnalte. A fil.cut numeroase
cilltorii 9i a murit pe la anul 118 t.e.n. A eerie mai multe lucrlri mlrunte
care a-au pierdut. Opera sa de cil.petenie, In de cii!1i, expune iatoria lumii
CUDoscute pe atunci, de la al doilea rlzboi punic (220-202) plnli. la cuoerirea
Corintului (146). Autorul judecl evenimentele din punctul de vedere al aristo-
craliei ti al statului roman. Opera lui Polibiu nu ni s-a pbtrat In tntregime ;
avem lntregi primele cinci ciJ1i, iar din celelalte numai fragmente,
Editia: PoLybii Historiaa edidit Theodor Biittner-Wobst, vol. 1-V,
Teubner, Leipzig, 1888-1904. ,
ISTORII
I, 2, 4. Macedonenii i-au tntins stliptnirea tn Europa, de la Marea Adriaticli
pinii la fluviul Istru 1,
III, 2, 3. . .. Apoi voi incerca sl limuresc cum . .. 5. Rodienii i Prusias 5
(tmpreuni) pornirii rizboi B lmpotriva bizantinilor i ti silirii sa renunie la taxa
de trecere pe care o impuneau navigatorilor spre Pontul Euxin ..
IV, 38, 4. In privinta celor necesare vieiii, linuturile pontice ne dau vite
i sclavi 8, tn numlr foarte mare i de o calitate miirturisiti de to ca excelentlL 10
Dintre articolele de lux, ne procurii din belug miere, cearll., pete siirat. 5.
f n schimh primesc din prisosul regiunilor noastre ulei 9i tot felul de vinuri '
Cu grtu facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori iau dinii
de la noi . 16
IV, 41, 1. Cum Istrul care vine din Europa se varsii tn Pont prin mai multe
guri, din mtlul adus de braiele sale s-a format tn Pont (i se men\ine i acum)
1 Cf. Strabon, I, 2, 1; Curtius Rufus, IX, 6, 20; Arian, Ezpedilia Lui Ale.:iandru, I, 3, 1;
I, 4, 6.
Rllzboiul din anii 220-219 l.e.n. la care participll 'i regele Prusias I al Bitiniei (cf.
IV, 4.7, 1 ti urm.) .
1 Cf. Menandru. Pentru comeriuI dintre tArmul apusean al Miirii Negre 'i lumea
't
greceascll vezi Histria, I, Bucureti, 1954, p. 363-431 Chr. Danov, Zur antiken
Wirtscha.ftsguchichle der wutLichm PontuskiJste bis WI' NUduLaanmg der RomN, In
.,Bulletin de l'Institut Arheologique Bulgare", XII (1938), Sofia, p. 188-194.
' Cf. Demostene, Discursul lmpolriva Lui Lacritos, 35.
6 ln ciuda hinterlandului bogat coloniile grece,ti din Pontul Euxin - datoritii atlt
evolutiei interne cit 'i UDor factori externi .- au adesea, in secolele III-II 1.e.n., greutllti de
aprovizionare. Nici Histria 'i Callatis n-au fost acutite de aceste tncerclri, -chiar dacll ultima
aYea o situaiie mai bunii .,- cum ae poate vedea din documentele epigrafice care mentioneazil.
institu1ia sitoniei (vezi Pippidi, Contribu/ii, p. 30 i 62 ti Isl. Rom., p. 196 - 7). De altfel In
sec. III 'i II t.e.n,, regiunile pontice lnceteaza de ma1 fi grlnarul Greciei (vezi Demostene,
nota 1), locul lor fiind preluat de Egipt.
11 - o. 1414
XLII. II0 J\. T B I0 l' XLII. P 0 L I B I U

S a niscut la Megalopolis, tn Arcadia, catre anul 200 i.e.n. Dupl cucerirea.

Macedoniei de catre romani (168), Polibiu a lost trimis ca ostatic in Italia,
, unde aa tmprietenit cu reprezentanti de vazii ai aristocratiei romane fi a cunoscut
de aproape realitatile de acolo fi lof1a statului roman in o::re,tere. Sa rein- .
tors In patrie ln anul 150 'i a ocupat f unctiuni lnalte. A fiicut numeroase
cAlltorii ti a murit pe la anul 118 i.e.n. A scris mai multe lucrlri mlirunte
care s-au pierdut. Opera sa de clipetenie, tn 40 de clirti, expune istoria lumii
cunoacute pe atunci, de la al doilea rlizboi punic (220-202) pin! la cuoerirea
Corintului (H6). Autorul judecl evenimentele din punctul de vedere al ariato-
cratiei'i al atatului roman. Opera Jui Polibiu nu ni s-a plstrat tn tntregime;
avem lntregi primele cinci clirti, iar din oelelalte numai fragmente.
Editia: Polybii Hiatoriae edidit Theodor Bftttner-Wobst, vol. 1-V,
Teubner, Leipzig, 1888-19-04.

I TOPIAI ISTORII
I, 2, 4. Macedonenii i-au intins staptnirea in Europa, de la Marea Adriatica
pinli la fluviul Istrul...
III, 2, 3. . .. Apoi voi tncerca sa lamuresc cum ... 5. Rodienii ;ii Prusias 6
(tmpreunl) pornirli rli.zboi t impotriva bizantinilor i ti silirli sl renune la taxa
de trecere pe care o impuneau navigatorilor spre Pontul Euxin . .
IV, 38, 4. In privinta celor necesare vietii, tinuturile pontice ne dau vite
i sclavi 8, in numar foarte mare i de o calitate marturisitl de toli ca excelenta. 10
Dintre articolele de lux, ne procurl din belug miere, cearl, pete sarat. 5.
In schimb primesc din prisosul regiunilor noastre ulei i tot felul de vinuri '
Cu grtu facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori iau dlnii
de la noi 6, 16
IV, 41, 1. Cum Istrul care vine din Europa se varsa tn Pont prin mai multe
guri, din mtlul adus de braiele sale s-a format in Pont (i se meniine i acum)
1 Cf. Straban, I, 2, 1; Curtius Rufus, IX, 6, 20; Arian, Ezpedifia lui Ale.:i:andru, I, 3, 1;
I, 4, 6.
Rlizboiul din anii 220-219 t.e.n. la care participl ti regele Prusias I al Bitiniei (cl.
IV, 47, 1. 9i urm.}.
8 Cf. Menandru. Pentru cotnertul dintre ta.rmul apusean al Mlrii Negre 'ilumea
greceasc4 vezi Hiatria, I, Bucure ti, 1954, p. 363-431 'r Chr. Danov, Zur antiktn
Wirtscha.ftageachichte der westlichm PontuskUste bis sur Niederlaawng der Romer, In
,,Bulletin de l'lnstitut Arheologique Bulgare", XII (1938), Sofia, p. 188-194.
Cf. Detnostene, Discursul tmpotri11a lui Lacritos, 35.
1 1n ciuda binterlandului boga.t coloniile grece,ti din Pontul Euxin - datoritl atit
evolutiei interne ctt i unor factori externi - au adesea, In secolele III-II l.e.n., greutliP, de
aprovizionare. Nici Histria 'i Calla.tis n-au fost scutite de aceste tncerci!.ri, -chiar dacl ultimo.
aYea o situape mai bunli - cum se poate vedea din documentele epigrafice care mentioneazli
institutia sitoniei (vezi Pippidi, Contribu#i, p. 30 i 62 'ilst. Rom., p. 196 - 7}. De altfel tn
sec. III ti II t.e.n., regiunile pontice tnceteazll. de mai fi grlnarul Greciei (vezi Demostene,
nota 1), locul lor fiind prelua t de Egipt.

11 - o. HU
 162 POL!BIU
XLA(rx. O''t'OCOLot O'UVS:O'"C'OCVIX.L 't'IX.Lv(ocv epocc; op6ov &7texouarx.v -r i; y!fji;
[ -ni; vuv auveO"t'11xe:v] x 't'ljc; -ro'i:c; a't'6oc.aw dcrcpe:poev11i; lMoc;.
2. q/ v ...L 7te:MyL m -r pexov-re:i; o t 7t"Aeov-re:i; 't'OV II6v-rov "Aocv6ocvouaLv
t7toxe"A"A oV't'e:i; VUX't'Oi; t7tl -roui; -r67touc;. XOCAOUO'L o'otu-roui; ot VOCUTLXOL
6 "C'61'). 3. -rou oe li 7toc p'rx.u-rliv O"Uv(moccr6ocL 't'V yv, &"A"A't7tl -ro
7t0/"\"U' 7t pow 6EL-O' 6otL 't"O,V xou-v, 't"OC,U't"'t)V VOfLLO''t"iL;;OV e:Twrx.L 't''t,JV IX,.LTL,OCV.
4. tcp'6aov ev ydc.p ot l poae:Lc; -r&v 7to-rot&v OLOt -rv (rx.v 't'!ijc; cpo piic;
t7tLx.pcX:t'OUO'L x.ocl. OLC.U8ouv't"OCL 't'V 8ocA!XTIOCV 1 enl. 't'OO'OU't'O xocl. 'rlJV yljv
XotL' 7tO'(.V't'ot 't'OC'. cpe:p 6 e:vot 't'OL-c; p'i;:'uocmv ocvo'cyx't) 7t poc.u e EL-O' eOC.L XOCL, 't,J
10 "Aococve:Lv ovv 110E: O''t'OCaLV &7t:A&i;. 5. 6't'otV oE: OLOt -.o oc6oc; 01')
xotl 7tAlj6oc; -rljc; 8otAOC't"'t"'t)c; tXAU'l')'t'IX.L 't'Ot pe:oct't'ot, 't'6't''e:lxoi; 01') Xct't'Ot
cpoow cpe:p6e:vov xchc.u ov xrx.l. O"'C'OCO'LV Aoc ocve:LV 't'OV j,ouv. 6. oL'&
ol] 't'WV E:v "AOC pwv xocl e:y&./.cuv 7tO't'ot&v 't'Oc. ev XWfLIX.'t'ot ocxpOc.v
cruv(O"t'ot't'OCL 't'Oc. oe 7totp0c. 't'liv xepaov tO''t'W &yxLcx6!ij, 't'WV o'EAot't"t'OVCU\I
16 XotL 7t pq:c.vc;
1 I
pe:OV't'CU\I
t ' > > \
7tCX p otU't'otc; > (.). "l. \
't'ct.c; ELO'l-'O/\!Xi; O L ' e-we:i; O'UVO"t'OCV't'OCL.
I
7. ocALO''t'OC o'lx.o't) AOV y(ve:'t'OCL 't'OU't'O XCX't'Ot 't'Oti; 't'WV () pc.uv t7tl. cpopoci;
xcxI yc_t\.p 't'CX ' 't'UXO ' \l't'X 't'O -V p'e:L'6 pwv, e':7te:L'1o
''t'e: 't'W > otv e:7tLX pOC't''tJIO'C.UO'L 't'OU-
xorx.'t'oc; XIX't'Ot 't'liv da OAv, 7tpow6ouO'L 't'OV XOUV e:lc; 6ocACX't"t'CXV t1d
't'OO'OUTOV i:>a't'e: 7tpoc; A6yov tx&.a-rou y(ve:a6ocL 't'\I &7t60"t'IXO'LV 't'TI (q:
20 't'WV tm7t't'OV't'C.VV pe:uoc't'C.UV. 8. 't'(j> oe e:ye6e:L 't'!ijc; 7t poe:L p'l')ev'Y)c;
't'IXLVLrx.i; xrx.l xrx.661.ou 't'cj) 7tA6e:L 't'Wv dacpe:poevwv "AWwv xrx.t u"Acuv
xrx.l. ylji; 07tO 't'Wv 7tO't'IXwv ouoot&i; &.mO"t''l')'t'eov - e:G116e:i; y0c. p
IV, 45, 10. Il poae:mye:voevcuv oe rrx.AOC't'WV IX.U't'o'i:c; TWV 7te:pt
Koov't'o pL ov de; 7ta.v "A6ov 7te:pLa-rocae:c.ui;.
26 IV, 46, 1. Oo't'OL o'tx(V'YJO'OCV ev &rx. 't'otc; 7te:pl Bpevvov tx Tljc;
otxdocc;, OL!X cpuy6v't'e:i; oE: 't'OV 7te:pt e:/.cpouc; x[vouvov xcxl 7t1X pcxye:v6-
e:voL 7t poi; -rov 'E"A'A a7tov't'ov, de; ev -rliv 'Aalrx.v oux t7te: pocLw6't)acxv,
otU't'OU oe XOC't'EfLELVCXV OLOt 't'O <pLAO"J..C.V PlJO'CXL 't'otc; 7te:pl. TO BuOCVTLOV
't'67tOLi;. 2 . OL xcx L xplX't''l')O'otvnc; 't'CUV
\\ I I - e pq:xw- v, XOCL' xa:rotcrx.e:uocaocI e:voL
30 otal:Ae:Lov TV Tu"Aw, de; o"A oaxe:p!ij xlvouvov yov 't'OOc; BuOCV't'louc;.
3 XIX.'t"o't il;. v ou.,.v 't'cxc; cx pxcxc; e':v 't'CXLc; 'e:cp 6'1O> OLc; otU'TC-UV 't'ot-Lc; XCX'ro't K oov-
't'6pLOV 't'OV 7t pW't'O\I OCO'LAEOO'OCV't'IX, o& poc OLe:..i-.ouv ol BuOCV't'LOL
OL06V't'e:c; &vOc. 't'pLO"XLALouc; xocl 7tEV't'otXLO"XLA(ouc;, 7t O't't oe xotl. up(ouc;
xpucroi.ic;, tcp'(j'> l) Xot't'otcp6d pe:w -rv xw pocv otu't'wv. 4. -rei-.oc; o'tvcxy-
35 xoccr61')0'1XV oyooX.OV't'CX 't'OCAIXVTIX. aurxw pljcrocL cp6 pov -re::Ae:tv xoc-r'tvLCCUTOV
e":c.uc; e:L'c; K ocu,oc pov, e':cp 'OU,. XOCTS":"/\0'6'tJ i;l;v 'Y 'J rl.">.CXO'L"/"\ELOC, 't'O
' 1I;;Q ye:voc; otU'TCUV
te:cp6& p'YJ 7tiiv, &7to 0pq:x&v tx e:'t'oc o"Aljc; tmxpot't'1')6ev. 5. tv otc;
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 163
un bane de nisip de aproape o mie de stadii e lungime, la departare de uscat cale
de o zi. 2. Cei care plutesc in Pont, fiind incii in plinii mare, dau de acest obstacol 7
i ii lmpotmolesc coriibiile acolo, in cursul nop,ii, flira sli bage de seama.
Corabierii ii dau numele s de Piepturi . 3. Cauza pentru care aceastli tngrlimli- 5
dire nu se formeaza chiar lingli uscat, ci este impinsa mult tnainte, trebuie
considerata urmlitoarea . . . 4. Atita vreme cit curentul fluviului, cu repezici
unea Jui, biruie 'i indeparteaza apa marii, plimintul i tot ceea ce-i adus de
valuri este in chip necesar impins in larg i nu- i glisete nici aezare, nici odihna.
5. Dar o data ce puterea curentului este nimicita de adincimea i volumul apei 10
mlirii, atunci firete cli. aceste aluviuni cad la fund i rii.min cu statornicie acolo.
6. De aceea, zagazurile ce le alcatuiesc fluviile repezi 'i mari sint departe de
tarm, iar linga uscat apa e adincll. Dimpotrivli, acele [bancuri] ale cursurilor
de apii. mici i domoale se formeazli chiar linga gura lor. 7. Acest lucru se poate 16
observa mai ales cind au loc ploile cele puternice. Caci atunci riurile pu1in
insemnate, dupa ce resping valurile mii.rii de linga varsarea lor, imping aluvi
unile in mare pinli. la o departare ce variazli proporiional cu repeziciunea curen-
tului. 8. Marimea bancului despre care am pomenit, cantitatea importantli de 20
pietre, lemne i plimint ce o aduc fluviile e verosimila i ar fi o naivitate sli ne
miram de ea . . .
IV, 45, 10. Dupli ce au mai nii.viilit 9 i galii lui Comontorios, (hizantinii]
au ajuus la o nespus de mare incurcaturli.
IV, 46, 1. Aceti gali ii plirlisiserii iara impreunii cu Brennos. Scapind 26
din nenorocirea de la Delfi 10 i a jungind pina la Helespont, n-au trecut in Asia,
ci s-au stabilit acolo, fiindca le-au pllicut locurile din jurul Bizantului. 2. Dupa
ce i-au invins pe tra,ci i au aezat reedinia regelui la Tylis u, i-au pus pe bizan- so
tini intr-o primejdie cumplita. 3. La inceput, cu prilejul incursiunilor (in teri
toriul Bizaniului], {acute de Comontorios, primul rege al galilor, bizantinii
plateau trei, patru, uneori chiar zece mii de piese de aur 12 ca sli. nu le pustiascli
iara. 4. In cele din urma, fura sili1i sli plliteascli un tribut anual de optzeci de
talanti 13, pinli la [urcarea pe tron a lui] Cavaros, pe timpul caruia regatul lor 86
a fost distrus, iar galii, biruiti la rindul lor de traci, furli nimiciti pinli la unul 14.
de realitate cala-
6
toriei InAproximativ 167Eu:i:in,
jurtil Pontului km. Cifra
24, aceasta este desigur
2, care indicii. o cifraexageratll.
mult mai Cf. Arian, Descrierea
apropiatll. pentru
distanta de la Histria la gura Sf. Gheorgbe.
' Formarea unui fel de dig izola tor, intre gura Sf. Ghcorghe i gura Buazului, a contri-
buit la decaderea Histriei, in secolul al III-lea i.e.n., deoarece a fllcut sll scadii treptat traficul
maritim. Pentru toatll problema vezi Pippidi, ContribuJii, p. 17.
a Cf. Strabon, I, 3, 7.
1 1n cadrul marii migratii din anul 280 i.e.n.; ctnd celtii inundll Balcanii (cf. Trogus
Pompeius, XXV, 2-3).
10 In timpul atacului galilor asupra sanctuarului din Delfi, a avut Joe un cutremur
de pilmint i o furtunll puternica, ceea ce a contribuit la lnfringerea !or (279 t.e.n.). Resturile
armatei s-au impiirtit in trei grupuri, care s-au aezat apoi In diferite regiuni (Asia Mica,
Serbia, Tracia). Cf. Trogus Pompeius, XXXII, 3, 6-8.
11 Nu se cunoate exact locul regatului eeltic din Tracia (poate Tulovo de astiizi), care
a fost infiintatll In anul 278 i.e.n. Cf. i Trogus Pompeius, Prologul, XXV. Pentru o even
tualll influen a noului regat in Dobrogea, vezi datele toponomastice la Vulpe, Dobroudja,
p. 84-85.
u Stateri de aur.
18 Aproximativ 24 000 stateri de aur.
u Evenimentul pare sii fi avut Joe cii.tre anul 218 i.e.n.
11
 164 POLIFll U IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 166

)V i:popwv me:1.,oue:voL 't'O e:v 7t pCU't'OV e7t pe:crfJt.'. e:uov 7t po\c;

xocL po ,L..c; ue 7to\ %
- I , .. . I \ \ ' I
5. In acest rastimp, bizantinii - copleiti de biruri - trimisera mtii o
't'oOc; ''EA.Al)voci::;, oe:6evoL cri:plcn o"1)6e: v xoct O"Uy:( op"l)ye:iv de; 't'oOc; delegaiie in Grecia, ca sa cearli ajutor i bani in primejdia care-i amenin}a.
7te:pLe:O"'t'W't'IX<::; XIX L pourc;. 6. 't'W -V o\;'eI 7'C"\/\eLO"'tWV 7t0C pO AL"'(W pOUIV't'WV e':ve:-
I '\
6. Fiindca cei mai multi greci le nesocotira cererea, bizantinii au fost silii sa
punli o taxa de trecere pentru cine voia sa intre 1n Pont. 6
zeLp'"l)CJOCV O'C7t0CVOCYXOCO" e E':V't'ec; 7t0C pOC"'(Ul"(LOCI 'o;.!'':LV 't'OU<I::; !':L<::; 't'OV IlO'vt'OV IV, 47. 1. Ctnd bizantinii au impus o taxa pentru marfurile exportate din
6 7tA. OV't'OC<::;. Pont - obligatie grea i suplirlitoare -, acest lucru a fost socotit de to1i o
IV. 47, 1. Mey&A.1Jc; SE: ye:voev11c; 't'-Y)c; &A.ucrm:A.e:locc; xoct oucrx,p11cr- napasta. Toti corabierii ii tnvinuiau pe rodieui, fiindcli erau crezuti pe atunci
Tlocc; 7taO"LV EX 't'OU TSAoc; 1tpOC't"'t'E:LV "t'ouc; Buocv-rlouc; TWV eocyoe- stap1nii marilor. 2. Iata pentru ce s-a iscat razboiul d1.,spre care vom istorisi acum... 10
V(J)V ex TOU- II 6v-rou, oe:wov youv-ro, xoct 7t&.v't'e:c; EVS:XOCAOUV 0 t 7tA0- IV, 50, 1. Bizantinii se luptau la mceput cu stranicie . . .
>..."6 e:voL
c; 't'OL p OoLOLc; O 0:L
- CX
\ . 't'O o
0:O
I - X.E:L
-V TOU't'OUc; 7tpoe:crrocvocL 't'W
I
V XOC"t'OC
- \
IV, 51, 9. Cind se vii.zura inelati in sperantele lor, fiind din toate partile
apasati de urgia rlizboiului, bizantinii au cliutat sli iasli cu fa ta curata din aceasta 15
10 6&.A.ocnocv. 2. e; oo (J'\)1:"1J i:p:aoct -ro 'Tt' )A.e:(l)1, u7tep o?> vuv e: c; situatie.
to--ro pe: v ef.:Aoev. IV, 52, 1. Cind Cavaros, regele galilor, veni la Bizan1, facindu-se mediator,
IV, 50, 1. Ot ae:Bu&.V't'LOL 't'O b 7tpWTOV eppwevwc; E7tO- s-a straduit din rasputeri sa puna capat razboiului 15. Iar Prusias i bizantinii
i-au primit indemnurile ie . . . 20
Mouv . . VIII, 22 (24), 1. Cavaros, regele galilor stabiliii tn Tracia, avea o fire vred-
IV, 51, 9. Ot SE: ButXV't"LOL 't'WV O"<j)E:'t't p(l)V eA.1doc.uv Et.j.ie:uo-evot, nicli de un rege i era miirinimos. 2. El ii fiicea sa fie foarte siguri pe nt;gustorii
16 -rc'j'l 7tOASfL<i> 7tOVOUV't'e:c; 7tOCV't'IXX 66e:v, eocywyv 7te:pLe Ae:7tOV e:ocrx,- care naviga u spre Pont i a adus mari servicii bizantinilor in razboiul lor cu
ovoc -r&v 7tpocyoc't"wv. trucii i cu bitinii. 26
IV, 52, 1. Kocu& pou 8 't'OU 't"WV rocAOC't'WV etm/..ec.uc; 7tOC pocye:vo- XXVI, 6, 12. In tratat 17 fura cuprini, diutre domnitorii marunti din Asia ...
13. iar dintre cei din Europa, Galatos sarmatul 18
evou 7t poc; Bu&v't'rnv, x.oct cr7toua& ov't'oc; OLocMaocL 't'OV 1t'OAe:ov xoct XXVI, 9, 1. Cind sosirii 11 delega}ii din Rodos, senatul le asculta declara-
OLSX av-roe; 't'Otc; xdpocc; cpLAOTlwc;, O"Uve:zw p'Y)O"IXV 't'O!c; 1t'OCpocxocA.ouevoLc; tiile i aminii raspunsul. 2. Venira i dardanii 20 i vorbirii despe multimea 80
20 g 't'e: IIp oucr(occ; o( n Bu&v't'LOL. . . bastarnilor, despre trupurile lor mari i despre indrazneala lor in lupte ; 3. dadura
VIII, 22 (24), 1. ''OTL Kocuoc poc; 0 occrLA.euc; 't'WV EV 0p4xn roct..oc- lamuriri despre aliana dintre Perseus i galati, spunind cii se temeau de acesta
TWV oco-Lf..Lxoc; Cl7t& pxc.uv 't'"ij i:poae:L xoct e:yocA.6i:p pc.uv, 7toAAv E:v mai mult dedt de bastarni i de aceea cereau sa-i ajute ; 4. iar tesalienii care 36
erau de fata au confirmat i ei prin marturia Ior spusele dardanilor i au cerut
&:mp&Ae:Locv
't'OV, 1t'ocpe:O"Xe:6oc
2. e:yocAocc; e: 't'o c; 7tp00'7tAeoucn
8 7t1X pe:xe:TO 't'WV t7t6pwv
x pdocc; 't'O!c; BuIXV't'Lotc; EVde; II 6v-
-rov7te:pt
't'oic; sa fie ajutai. 5. Senatul a hotarit sli trimita pe cWva care sii vadii cu ochii
lor, spre a fi martori ai celor rela tate. 6. f?i pe data au hotarit sa-1 trimita pe
e- '
25 't'OU<::; pq.xor.c; XOCL BL euvou'c; 7t0A..E.:,fLOLc;. Aulus Postumius, 1mpreunii cu ciiva tineri. 40
XXVI, 6, 12. Ile:pLe:f.. i:p6"1JO'OCV 8 't'oc!c; cruvBxocLc; 't'WV E:v xomx
't'V 'Ao-tocv OUVIXO''t'WV. . . 13. 't'WV SE: XIX't'Ot E6pW7t'Y)V rocAOC't'O<; 0
1:ocp&-r'Y)c;. . .
XXVI, 9, 1. ''On crUVXA"IJ't'O<;, noc pocye:voevc.uv 't'WV ex 't"c;
so 'P68ou 7tpe:ae:u't'wv, oLocxoucrocaoc -r&v A6ywv u1t'e:pe6e:To Tv &.7t6x.ptcrLV.
2. x6vTWV oe TWV Aoc poocv(wv xocl m:pl TOU 7tA0ouc; TWV BocaTocp-
v&v xccl 7te:pl TOU e:yt0ouc; -rwv &.v3pw'J xrd -rc; tv Tai:c; xLv8UvOLc; 16 Yazind situaiia grea in care se afla Bizan1ul, ultimul rege celt de la Tylis a intervenit

-r6f.."l)c; emouevc.uv, 3. xoct OLO:O'OCCf> OUV't"WV 7tt::pL "t"<; fle:pcrfo.ic; x.owo-
7t po:ylocc; xoct TWV rocAOCTWV, x.ocl rpoccrx6V't'6.lV TOU't"OV &:yc.uvtiiv ii/./..ov
35 TOU<::; BoccrT& pvocc;, x.ocl 3tdc TOCUTOC oe:oevc.uv O'tpLO'L O'l)Be:i:v, 4. 7t0C p 6v-
TWV oE: xcd 8E:'T't'OCAWV xocl cruve:mocw pLOU'JTWV Tai:c; Aoc p3ocv(oLc;, XIXL
7t1X pOCX.OCAOU,V't"WV X.OCL' 't'OU,'t"WV e':m' (tJ'O. "IJ'0S:LOCV, 5. e"0:o:-o'->i:e: 't'"1-) auyx.)..1'')T<p
ca mediator, de frica, probabil, de a nu pierde tributul pliitit de vecinii slii greci. Pentru
natura raporturilor dintre celi i bizantini, care aruncli. o luminli. concludentli asupra rela-
\iilor pe care ceta1ile dobrogene le-au putut avea cu aceiai ce11i i le-au avut tn orice caz
cu diferi1i dina,ti traci, vezi observaiile Jui Pippidi, ContribuJii, p. 2{.-26.
10 Pacea s-a incheiat in anul 219 te.n. cu condi1ia ca Prusias sil restituie teritoriile
lua te de la bizantini, care se obligau sll nu mai perceapli. taxe de trecere.
17 Tratatul de pace dintre Eumenes II, Ariarathes Y'i Prusias II, pe de o parte, fi

Oe:vwv. 6.
Pharnaces cu Mitridate al Anneniei de cealaltll parte, incheiat in anul 179 te.n.
m:',fI, oc \ -rwoc\ c; -rou\ c; ocu'T07tTOC<; e>:aoe:vouc; -rcuv 7t pO<>OC'('(C:AA
I I " \ "\ I
18 Men\iunea acestui 'ef sarmat arata ell sarma\ii au trecut Donul, probabil inca din
x.ocl 7toc pocu"t'(xoc xocTO:.O'"t' aocvTe:c; AoA.ov fl oa't'ooL ov S: ocnfo-re:Lf..ocv, xocl secolul al Ill-lea i.e.n., fi s-au rllsptndit spre vest.
19 In anul 175 i.e.n. Cf. Titus Livius, XLI, 19,4 i Apian, Macedonia, 11,1.
40 auv 't'O'J-rcp -rLv<Xc; -rwv vkwv. lo Cf. Titus Livius, XL, 57, 5.
 166 POLll3IU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 167

XXI X, 9, 12. . . . 0 o
't'OU OOUVIXL 7t0CV't'IX mc0c:rv xoct 7taV XXIX, 9, 12. . . . Acesta insa era de acord sa uporte oriice i sa treaca
peste toate, numai sa nu dea ceva. Ca urmare, Perseu [s-a purtat la fel]
U7tE pLOELV U7tec:vc:v. &.xo)..ou0wc; oe 't'OU't'OL<; ITepcreuc; xoct 't'OC 7tpoc;
faia de gali 21 i fata de Genthius.
rocM't'occ; xoct -roc 7t poc; revnov.

FRAGMENTE DIN CART! NESIGURE

RELIQUIAE E X INCE RTIS LIBRIS.
Fr. 102. R e t r a g e r e. Sa avem o retragere asigurata, pentru cazul ca 6
Ii 16 (16). 'A v IX 0 p 0 ] &.vocopo y(vOL't'O, xd O'Cf>IXAAO(- vom fi tnfrin1i. . . Astfel actinnile cele mari se prabu esc din pricina neso-
e
c: IX. . OU't'(t) 7t1X p '0>1".I\L' ywv O'Cf>IXI'/\/"\.EI 't'IXL 't'IXI eIyLO"t'IX 7t pocyoc'It'CUV 't'CUV
'1
cotiniei conducatorilor . . . expeditia 22 Jui Lisimah impotriva lui Dromichaites,
youevcuv &.x pLa( n AurrLocx.ou o-Tptt't'doc oLoc 't'c; 0pcfX'Ylc; regele odrisilor 2a, tn Tracia i multe alte greeli asemiinatoare.
1
1ti dpoLX,ttl't''Y)V 't'OV occrLMoc 't'WV 0opucrwv, xoct 7tOAAOC 't'OU't'otc; o
't'epa. 7tOC pa.7tA.+imoc.

11 Cf. Titus Liviue, XLIV, 26,2.

II Cf. Diodor, XXI, 12,1.
11 Odrisii sint confundai aici cu getii de la nordul Dunarii. Pentru o alta interpretare
n pasajului vezi C. Daicoviciu, Tara lui Dromichaites, in EmMkkiinyv Kelemen Lajos, Cluj -
Bucureti, 1957, p. 180-181.
 XLIII. A N Q N 1' M 0 1' XLIII. P S E U D 0 - S C Y M N 0 S
(1: K 1' M N 0 1' x I 0r nL <I> E p E T A Il

Scymnos s-a nliscut tn Chios i a trl'i.it tnainte de Apo!lonios din R-0dos,

aproximativ intre anii 250-180 i.e.n. El a scris tn prozl'i. o Periegesis a celor
trei continente cunoscute pe atunci. Din aceastll. lucrare ni s-au pll.strat numui
citeva !rtnturi. !n ultimul patrar al secolului al II-lea i.e.n. sau in primii ani
ai secolului I, un autor anonim a alcUuit o Periegll8is in 980 de versuri
iambice, inchinata Jui Nicomedes din Bitinia. Aceastll. opera, fiind greit
atribuita geografului Scymnos, este citata de obicei sub numelc de Pseudo
Scymnos.
Ediiia: GGM, I, p. 196-237 'i Diller Aubrey, The tradition of the Minor
Greek Geographers, Oxford, 1952.

TI EPTHf H 12: DESCRIEREA PAMiNTULUI

664-665 T 'J U7te:p&\lcu XW filX\I oe
txpL 't'O U Il o\l't'LX.OU 664-665. Tinutul mai de la nord 1 pina la lstrul
5 "lcrTpou 7t1Xpe:xTdvou1n 0pxec:; \le6e:\IOL pontic este locuit de tracii care se intind de-a lungul [fluviului] . . . 5

718-721 Me:TtX 't'IXU't'IX 3'fo6' b Il 6noc:;, OU o 't'\I 0fow 718-721. Dupa acestea 2, vine Pontul a carei aezare
o descrie Demetrios din Callatis s
o Kixf..AocTL1Xvoc:; cruyy p&cpcuv L\."f) TpLoc:; 720 i se pare ca el s-a informat cu foarte multa grija.
720 OLXE\I tme/..ecrTOCTCilt; 1tE7tUO'e\loc:;. Noi vom infalia pe rind i in amanuniime locurile acelea . . .
Ktx.TtX poc:; IXUTOU Touc:; TO'ltOUc:; od:;Le:v.
728-796. Urmeaza promontoriul Thynias cu un port prielnic, 10
10 728- 796 e:!T' eu)..(e:voc:; &xplX 01.>v<fme:L @uvL&c:;, locul eel mai de la margine al Traciei, ocupat de ati 4,
T'ijc:; 'Acr't"tx'ijc:; 0pX'r)<; umx pxoucr' EaXOCT"I'), 730 iar dupa el se afla oraul imediat vecin Apolonia.
Cu cincizeci de ani tnainte de
730 e:6' v 7t6AL<; tcrTL o-Uvopoc:; 'A7toAAW\ILIX" domnia lui Cirus &, au fundat oraul acesta
Ttx.UT"f)V oe 7tp6Te:pov ncrt 1tE:V't'XOV't'OC 7tOU milesienii, venind [din patria lor] in aceste locuri; 15
;c:t'L oucrt Tljc:; Ku pou ixcnt.dixc:; T\I r:6f...tv caci ei au trimis cele mai multe colonii din Ionia 8
15 de:; -rouc:; Tonouc:; tA06vTe:c:; d MtA<not . 735 in Pont, pe care ti numeau mai inainte neospitalier ,
i:: 'I
.. . I '
1t/\E:LcrTIXc:; IX
I
yocIp Et.,
7t0LXLIX<; c.uvtocc:;
I
1 De la Bospor lnninte pe malul sting al Pontului.
735 fo't'E:LAIXV de:; 't'O\I Il 6v't'ov, 8v 7t pLv & e:v ov B Dupll localitlitile din Propontida i Bospor.
a Demctrios se n scuse, probabil, in Odessos, dar primise mai pe urma cetlltenia oraului
Callatis. Cam pe la nnul 200 1.e.n., el a scris in versuri Despre Asta vi Europa (20 de clirti)
In care lnfatia istoria oraelor de pe coasta Pontului Euxin, ln ordinea!or geografica. Aceasti1
operll!ntinsll a fost una dintre cele mai bune scrieri -de geografie fi etnografie asupra tinuturilor
amintite. Autorul avea o conceptie proprie i li !uase informatiile din izvoare directe
(vezi RE, IV, col. 2806-2807, i M. Rostoev, Skythien und der Bosporus, I, Berlin,
1931, p. 27 ,; urm). .
' Regiunea locuitll de tracii astai, intl"0 oraele Apolonia i Perint.
Cirus a domnit intre anii 559-529 i.e.n.
6 Numai puiine colonii - cum sint Heracleia pontici1, Chersones, Mesembria 'iCallatis
- sint de origine doricll.
 170 PSEUDO-SCYMNOS
8Ld: "t'tXc; Em6foe:Lc; /..e:y6e:vov "t'i:lv oc p&.pcuv
7t pOcr'1)yo p(ixc; t7tOL l)CilXV eOdvou 't'UXe: v.
7tE:pt 't'v D7tw peLxv 8e 't'ou xix/..ouevou
Atou 7t6ALc; ttni A.eyotv'l) Me:al) pl,
6 740 "t'"(j 0px( re:"t'LX"(j "t' auvo p( OUCiot y7i
KotAX"l)86vL oL "t'IXU"t''YJV 8e Me:yix pe: c; 't'' cj'ixicrocv
6...' t7ti xo6ixc; Aix pe:!oc; ea't'pix't'e:oe:To.
Atoc; tyLcr't'ov <8'>fo't'w 07tep 1xhrv c>poc;,
T(j> KlJ..LxL Tcxopci> 't'O fye:6oc; 7tpocre:cpe:p c;
10 745 Tyj 't'e: XCC't'tX -Yjxoc; -r:&v 't'6muv 1t'1X pe:x-r:1foe:t
&7to yocp Kpoo(l)v "t'W v -rt IIov-nxwv <S p(l)v
&xpL -r&v 'A8pLoc't'ixwv 8Le:x&.A.A.e:L 't'67t(l)V.
('08'Y)crcroc;, 7t6J.1.c; ) MLA O'LOL
x't'loumv 'AO"t'U&."('Y)t; lS't'' pxe: M'l)8(ixc;
16 75-0 0pifxixc; Kpooouc; kv xuxA.ci> 8' ocon-Yjc; xe:L.
( ALovucr67tOAL<;) 7tpW't'O\I c!.ivocXe:-ro
Kpouvot 8id: -rtic; -r:wv fyyuc; 6M (l)V xpuae:ic;
AiovuaLixxou 8e 7tpa0'7te:cr6vToc; iSO"t'e:pov .
tx 't'ljc; 6ixM't"t''Y)t; 't'a c; -r:67t OLt; &y&.A.ot't'Ot;,
755 ALOvua61t'oALV 1.fyoucri xi.'1')6voct 7t&.l.iv.
'Ev e:6op(oLt; 8e Tljc; Kpoo(l)v xocl xu6wv
x6> pocc; Ly&.8oc.; ' EA.)..'Y)VIX<; otx'Y)'t'tXt; Xe:L.
( Bi6>v'Y) 7t6/..c;) cpixcrlv 't'tve:c; ev otp&.pwv,
't'Lvec; 8' &.1t'oLxov ye:yovl:vocL Me:a'Y) p(oc.;.
26 760 ( K&.i.Aot't't<; 1t'6ALc;) . 765 In jurul lui, din toate plr\ile, se aflli sciti.
OC7tOLXlot <-ri:lv> H potxAe:w"t'i:lv ye:votv'Y)
xoc't'd: X P't)cr6v lx't'Laixv 8e -rrtU't''YJV v(xix
't'v Mixxe:86v(l)v &pxv 'Auv't'otc; 7tot pl:Aix e:v.
(TofoL 7t6AL<;) &7toLxoL ye:v6e:voL MLA'Y)O'((l)v,
30 765 07tO xu6wv xoxA.cp <8e 7te:pt> o!xoo;i.e:vot.
("fo't'poc; 7t6ALt;)
oc?to -rou 7to"t'otou A.oc ouaocv <"fo"t'pou ToiJvorx.>.
MtJ. crwi x-rl ouaw vlx:x. xuewv
- ! _
IZVOARE PRIVIND lSTORlA ROMlNIEI 171
din pricina 7 atacurilor slivirite de barbari.
lar apoi i-au dat numele de <1 ospitalier .
La poalele muntelui cu numele de
Haemus se afla un ora zis Mesembria,
740 care vine tn imediata vecinltate a inutului getic i tracic. 6
Acest ora a fost colonizat de megarieni i chalcedoni,
pe vremea cind Darius a pornit cu razboi tmpotriva scilor 8
Deasupra oraului se ridicli, foate inalt, muntele Haemus,
asemanator, ca marime, lungime i extidere a locurilor,
745 cu [muntele] Tauros din Cilicia. 10
Caci el se tntinde din \inuturile crobizilor pontici
ptnli. in regiunile adriatice.
.. . [Urmeazl] (oraul Odessos), intemeiat de milesieni
pe vremea cind domnea tn Media Astiages .
750 Acest [ora] are tn jurul sliu crobizi traci. 15
Dionysopolis s-a numit la inceput
Crunoi, din pricina izvoarelor din apropiere io ;
dar mai tirziu fu aruncatl din mare pe iarm
o statuie a lui Dionysos
755 i [locuitorii] i-au spus apoi Dion ysopolis. 20
La hotarele crobizilor i scililor
meleagurile [de acolo] au ca locuitori greci amesteca}i.
(Oraul Byzone). Unii spun cli a apar\inut barbarilor, 11
iar altii cli a luat fiin\a ca o colonie a Mesembriei.
760 Oraul Calla tis a fost 26
o colonie a heracleo\ilor is, ce aparu la porunca
datli de un oraco} 18, (Heracleo}ii) au intemeiato pe vremea cind
Amyntas 1' a preluat domnia peste macedoneni.
Oraul Tomoi a fost o colonie ia a ntilesienilor.
30
Oraul Istros
i-a luat numele de Istros de la fluviu.
L-au tntemeiat 16 milesienii, pe vremea cind
? Cf. Strabon, VII, 3, 6.
1 In anul 514 i.e.n.
Astiage a domnit probabil lntre anii 584-550 l.e.n.
10 Vezi Vulpe, Dobroud ja, p. 66.
11 Adica crobizilor, vezi Vulpe, Dobroud ja, p. 64-65.
11 Locuitorii din Heracleia ponticll {Bitinia) ; aceasta era o colonie a Megarei prin
intermediul Bizanului.
u Probabil sanctuarul de la Delfi, vezi D. Pippidi, Inscription oraculaire de Callatis,
In f Bulletin de Correspondence Hellenique , LXXXVI (1962), p. 520.
u Amyntas I, care a domnit cam lntre anii 546-498 t.e.n.
11 lntemeiatli probabil In secolul al VII-lea i.e.n., cam tn aceea'i vreme cu Histria,
vezi I. Stoian, La cina pontica di Tomis, tn c Dacia 1, N.S., V (1961), p. 238-9.
u Evenimentul acesta pare sl fi avut Joe clndva tn secolul al VII-lea i.e.n., la o data
greu de stabilit. Pentru c cronologia scurta t (la finele sec. VI, dupe Scymnos), vezi S. Dimitriu
,;M. Coja, La ceramiqus arc/ia(qus et les debuta de la cit pontique d'Histria, In c Dacia t, N.S.,
II (1958), p. 78 ti 118, iar pentru t cronologia Jung1l 1 (657 /6 t.e.n., dupa Eusebiu), vezi
P. Alexandrescu, Autour de la fondalion d' Histria, tn t Studii clasice t, IV (1962), p. 64-66.
 172 PSEVDO-SCHIXOS IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 173

de, -r1Jv 'Ao-CtXv o--r piXnutX OLt"1) tX p&.pwv
770 -ro KLe:p(ouc, OL&xov tx -rou Boa1t'6 pou.
(''fo-r poc, 7t0Tot6c,)
&7to -r&v <b> t<11te:plc..w -r6muv xix.-repxe:'t'oc,,
6 -r-fiv tx.(3oA.1iv 7ttne: M6occrL 7tOLoue:voc,,
OU(Vi ot 1te:pl oXL 6i\IOC, e:tc, 't'OV ,Aoplrxv
775 &.1..e:L oe XPL -r!/jc, Ke:A.-rLx!/jc, yLvwaxe:-rrxL,
xrxl -r(ji Oe1m -rov 7t&.v-ro: otixevwv xp6vov
xe:t&vt ev yQ:p oc;e:-rocL 7tAYJ pou1.n:voc,
10 't'Oi:C, ywotVOLC, () pOLO"L\1 7 tV oe T{ji 6tpe:t
&7to -r!/jc, :;(t6voc,, C>c, q:>tXcn, emppucmc,
780 -r&v -r"1)x.otv(t.)v -re: A.x&.vwv &.d mf ycuv
-ro pe:te pov &;("1)aw &O"o:o-rcuc,
>
tO"ov.
e>I:xe:t orl:;. xo:L\ YYJO"ouc, &V
I
ocut -r<i> xe:tr:L;vo:c,
16 7tol.A&.c, -re: xu.l e:y&./..occ, e:ye6e:o-w, wc, A6yoc,,
&v e:-roc;u -rc, 6ocMT't'"1JC, >mtv"I)
785 x.ocl -r&v a-ro&.-r(t.)v oox fo-.' A&.ncuv ev 'P6oou
Ile:ox"I) 8e /..tye:-ro:t otiX -ro 7tA.lj6oc, &v i!xe:t 7te:ux.&v
7te:t6't oihcuc, e:-r' ocu"tv 7te:l..ocyloc
20 'AxtA.Mwc, v!/jcr 6c, <tcrTL>
xe:ttv"I). gXe:L oe 7tA'9j6oc, XE:L p6'1)6e:c,
bpvtcu\I
790 6fav kpo1'pe:7t!/j -re: -roi:c, &.cptxvouevotc,.
OU) O\l>UVIX't'OIV e>:O"'t' ) g_11te:Lpov o)mol 't'O:U't'"l
I 1 \l >
)C, LOE:tV,
X.OCL7'e:p cX7te::x.ooO""l)C, O"TOCOLCX. 't-YjC, xC:)pOCC, &7'o
26 -re:-r pocx6m' we, o o-uyy p&.cpe:t A"fJ-rprnc, . . .
0pxe:c, -re: Boccn&. pvixL "'' t7t A.uoe:c; . neurii, ptna tn tinutul de asemenea pustiu din pricina gheturilor 18
795 (Tu pocc, 7to-:oc6c,)
842-844 rtpw't'ouc, oe 7toc piX -rov "la"t'pov e:lvoct Kocp7t(oocc;
e:tp"fJxe:v "Ecpopoc,, dnv 'A po"t'!/j pocc, 7tp6o-cu
30 Ne:u pouc; Te ex.pt y!/jc; 7t&.ALV epou OLll 7t&.yov
armata sciiiior harbari a trecut tn Asia,
770 urmiirindu-i pe cimerieni, care fugeau din Bosfor 17
Fluviul Istru
vine din tinuturile care se afia la apus
i se varsA prin cinci guri ia. I>
El se desparte tn dou. 'i curge [cu un bral] spre Adriatica 19.
775 Desigur este cunoscut ptni tn tara celilor.
El ramine acelai [ca debit] tn tot cursul verii;
Intr-adeviir, sporete iarna, umfltndu-se
din pricina ploilor, iar vara 10
din pricina zipezii. Caci - precum se spune -
780 [fluviul] crete datoriti ghe\urilor ce se topesc netncetat,
iar volumul apelor pe care le poarta ramtne mereu acelai.
Se povestete cl are tn mijlocul lui multe insule 16
mari. Dintre acestea, una aezatll. tntre mare
785 'i gurile lui nu este mai mica so decit Rodos
9i se numete Peuce, din pricina unui tnsemnat numar
de pini. Apoi dupl ea - tn mare -
e a,ezatl insula lui Ahile u. 20
[lnsula] are o multime de plisari domestice
790 fi oferi celor ce vin acolo o privelite vrednicil. de un loc sftnt 22
De pe ea nu poate fi viizut uscatul,
dei se afla - fata de pimtntul ce-i sti tnainte -la o depll.rtare
de numai patru sute de stadii sa, cum scrie Demetrios t4 . 26
[Ace,ti] traci \Ii bastarni sint veniti aici Bl din alte pirti ...
795 Fluviul Tyras
842-844. Primii [Iocuitori] de lingii Istru stnt carpizii,
a spus Ephoros, apoi sci\ii plugari, iar mai tncolo
30
11 Ciitre anul 613 t.e.n.
u Vezi
Este oPliniu eel greitll.,
pll.rere Batrtn, care
nota apare
18. la mai multi autori antici, fiind pusl tn legl!.turii
11
cu drumul 1trlbltut de argonauti pe Dunire, din Marea Neagrll. plnll. ln Mediteranll., vezi
Pliniu eel Bll.trin, nota 2.
10 $i aceasta apreciere complet gre,itl 81'atl caracterul cu totul aproximativ al 'tirilor
despre gurile Dunbii lnainte de eucerhea romanl. Cf. acolia la Apollonios din
Rados, IV, 810.
11 Insula Leuce, vezi Arian, nota 30.
u Vezi Arian, nota 81.
111 Aproximativ 74 km. Cf. Pliniu eel Bll.trtn, IV, 13 (27), 93.
14 Toata coasta tracicl este descrisa dupii. Demetrios din Callatis, vezi mai
sus, nota 3.
11 In regiunea de la nordul gurilor Dunirii. Bastarnii a-au a9ezat aici cll.tre sfir,itul
secolului III t.e.n. (cf. Strabon, VII, S, 15 'i 17 i Trogus Pompeius, XXXII, 3, 16). Vezi
discutia la Vulpe, Dobroudja, p. 90 9i urm. 9i Pippidi., Contrib!Alii, p. 20-1.
11 Cf, Ephoros fr. 158 (78).
 174 PSEUDO-SCYM.\05 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 175

>
85.3-860 vooco r.xoc 0 e>:mXOC"A\ OUe:'J > ' ElJjEt-''fJ
I (.l. -
7tO C'JU,
I
853-860. Oamenii
i, dintredin
ei, [neamurile) numite
nimeni nu ar face nomade
vreun raus1ntunei
foarte evlavioi
fiin"te insuflei-ite.
llv ovoe e:T ituxov cXOLxf,acx.L 1ro-r'&v,
855 otxocp6poc o' , 6Jc;' e:tprixe:, xocl ar."t'ooe:voc 855 Ei ti poartii casele [pe ciiru1e], cum zice Demetrios.
Si se hranesc cu lapte, mulgind iepele scitice.
yoc:Aocxt'L Tcx.i: !:xu8Lxoc"W;v 1'Tt'Tt'oo:AylocLc;' Traiesc lasind sa se vada ca intreaga lor agoniseala 6
6 c';;aw oe "t'\I 't'E x-r'f.crL v civocoe:oe:Lz ln: i legaturile de neam sint comune.
XOL\IY\)\I OC7tOC\l"t'Cll\I "t''f)\I (vI> !O!"A\'f)V <m>V>OUO" (OCV.
I
[Demetrios] spune ca i ini-eleptul Anacharsis 1
xoc! 't'O\I cro-qiov o' 'Av&:xoc pcrLV tx 't'W\I NoocOLXW\I 860 11-a nliscut intre nomazi, care sint cu mult cei mai cucernici
860 ql'YJO"L\I ye:vcr6ot L "t'W\I acp6op' EUO"E EO"'t'OC't'Cil\I. [dintre oameni).

863-865. [Demetrios sus1ine] ca neamul eel mai vestit este 10

863 -865 EU'<i'Y) 6't'ot"t'O\I e:L..VOCL, Cfl'YJ<iL OE' al sarmaiiJor 2s. Urmeazii eel al gelonilor i in al treilea rind
10 't'O otu pooc"t'WV xotl 't'WV re:J..&ivCilV xoc! 't'pl't'ov neamul aa-numililor agatiri 29
't'O -r&v 'Ayoc86pcrcuv mxoc:A o6e:vov yevo.;.

11 Seit despre care traditia pretinde ca a trait pe vremea Jui Solon ; numele lui
apare la multi autori antici care U citeazli drept model de intelepciune.
18 Vezi Polibiu, nota 18.
n Vezi Herodot, nota: 75.

------- ---
 XLIV. M. T U L L I C I C E R 0 N I S XLIV. C I C E R 0

S-a nll.scut la Arpinum in anul 106 i.e.n. 'i a murit asasinat, tn anul
t,,3 t.e.n. Cicero a fost eel mai de seama orator roman 'i a contribuit mult la
formarea limbii literare latine. A scris discursuri, opere de popularizare In
domeniul filozofiei 'i retoricii, precum i scrisori, care sint un izvor pretios
pentru cunoaterea epocii. Scrisorile clitre Atticus au fost scrise tntre anii 68-
44 t.e.n.
Editii: M. Tulli Ciceronis Opera omnia edidit C.F.W. Mueller, Teubner,
Leipzig, 1878-1905; M . Tulli Ciceronis, Ad Atticum epi1tolarum libri aedecim
recensuit H. Sjogren, vol. III, Erans Forlag, Uppsala, 1932.

EPISTULAE AD ATTICUM SCR ISOR I CATRE ATTICUS

IX, 10, 3. . . . Me, quem non nulli conservatorem istius urbis,
quern parentem esse dixerunt, Getarum et Armeniorum et Colchorum
Ii copias ad eam adducerP ;: me meis civihus {amem, vastitatem inferre
Italiae?
IX, 10, 3. . . . Eu, care am fost numit de unii salvatorul i plirintele acestui
ora, sli conduc inspre el trupele getilor, ale armenilor, ale colhilor? Eu sli aduc 6
concentaenilor mei foametea, iar Italiei prapadul l ?
IMPOTRIVA LU I PISO

IN PISONEM 35, 85. Sanctuarul foarte vechi al lui Jupiter Sbelthmdus , care este
foarte venerat de barbari, a fast pradat de catre tine [Piso] 3,
35, 85. A te Jovis [S]velsur[d]i fanum antiquissimum barba-
rorum sanctissimumque direptum est.

1 Scrisoarea dateaza din luna martie anul l,,9 l.e.n. Cicero incerca sa medieze intr&

Caesar i Pompei i arll.ta ell nu voia sli se alature partidului senatorial, care stringea aliaii
'itrupe din toate plirile, inclusiv din regiunile noastre (vezi Apian, notele 52 'i 53),
IForma Uirru din ediie trebuie tndreptatll i citita Svelsur(d )i. Manuscrisele prezinta
forma Velsuri, sub care se ascunde zeitatea tracll. Sbeltlmrdru. Pentru emendatie 'i de1pre
aceastll. divinitate, vezi Klio &, XVI, p. 283 'i Russu, Rel. dac., p. 107.
L. Calpurnius Piso Caesoninus, guvernator al provinciei Macedonia tn 57 -56 i.e.n.;
Cicero vorbise tntr-un discurs din anul 56 (De provinciiB consularibru} desp1e abuzurile lui
Pisa, care i-a rll.spuns. Acum este iarai rindul lui Cicero sa vorbeascll.. Discursul dateazl
din anul 55 I.e.n.

12 - e. H14
 XLV. C. I U L I I C A E SA R I S
DE BELLO GALLICO
VI, 25, 1. Huius Hercyniae silvae, quae supra dmons_trata .et
latitudo novem dierum iter expedito patet ; non emm ahter fmir1
5 potest, neque mensuras itinerum noverunt. 2. Oritur ab . elvetioru
et Nemetum et Rauracorum finibus, rectque flumms Danub1
regione pertinet ad fines Daorum t nartmm ; 3. hmc se fle.ct1t
sinistrorsus diversis a flumme reg1.0mbus multa:umque gent1m
fines propter magnitudi em att.in_gt ; 4.. neq.ue qm_squam est _hums
10 Germaniae, qui se aut ad1sse ad m1tm ems s1lvae d_1cat, cum dieru
iter LX processerit, aut quo ex loco oriat?r ceper1 ; 5: multaqu.e m
ea genera ferarum nasci constat, quae rehq1s m loCis sa non smt ;
ex quibus quae maxime differant a ceter1s et memoriae prodenda
,videantur, haec sunt. . . . Ca m!l.rime stnt ceva mai mici decit elefantii ; ca tnflitiare, culoare i conforma-
15 VI, 28, 1. Tertiutn est genus eorum 9u1 ur1 appellatur. H1 s.unt
magnitudine paulo infra elephantos, specie et colore et.f gura tauri. 2.
Magna vis eorum est et magna veloc1tas ; ?eque hm1m neqe fer.a,
quam conspexerunt, parcunt. 3. Hos stud10se fove1s captos mte:1c-
unt hoc se labore durant adulescentes atque hoc genere venat1oms
20 exe;cent ; et qui plurimos interfecerunt, relatis in publicum cornibus,
'
-. -_J_ -----
XLV. C E Z A R
Cezar s-a nllscut la Roma in anul 100 i a murit asasinat in anul 44 t.e.n.
ln perioada 58-51 a cucerit Galia 9i a descris aceste lupte tn Commentarii
din Galla 'i
de bello Gallico. In aceastll operll se gllsesc ttiri pretioase despre popula\iile
Germania, ca fi unele aluzii referitoare la neamuri mai tndepllr-
tate. 1ntre anii 49-45 Cezar a purtat rllzboi tmpotriva lui Pompei ti a parti-
zanilor Jui, consemntnd unele tiri in lucrarea Riizboiul civil. tirile date de
Cezar stnt informalil fie directe, fie luate din izvoare contemporane, demne de
tncredere.
Editia: C. Iulli Caesaris Comentarii edidit Alfred us Klotz, vol. I-II,
Teubner, Leipzig, 1950-1952.
RAZBO IUL DIN GALIA
VI, 25, 1. Lltimea acestei plduri, numit!I. Hercinia, despre care am vorbit
mai sus, este cale de nou!I. zile pentru un drumet farii. baga jc ; altfel nu se poate
preciza distanta, caci [germanii] nu cunosc unit!l.tile de mil.sud. pentru masuratul 5
drumurilor. 2. Padurea tncepe de la hotarele helvetilor, nemetilor vi rauracilor 1
i se tntinde tn linie dreapta, paralel cu Dunarea, ptn!I. la hotarele dacilor II i
anariiiorS. 3. De aici o ia la sttnga, tn direciia opusa fluviului, i, datorit!I. marimii
ei, atinge tinuturile multor neamuri. 4. Nu exista nimeni din aceast!I. parte a
Germaniei care sa poata spune fie ca a dat de capatul acestei piiduri, chiar 10
daca ar fi mers cale de asezeci de zile, fie ca a aflat locul de unde tncepe. 5.
Se tie cl tn aceasta padure . trii.iesc multe specii de animale salbatice
care n-au fost vazute prin alte locuri. Animalele care se deosebesc foarte
mult de cele cunoscute i pe care cred ca trebuie sa le menionez s1nt
urmltoarele.
VI, 28, 1. A treia specie este aceea a animalelor care sint numite houri. Hi
iie stnt ca taurii. 2. Puterea lor este mare i mare le e i iuteala ; ei nu cruta nici
oamenii, nici animalele, de tndata ce i-au zarit. 3. Sint prini cu truda, tn gropi
i apoi omort1i. Tinerii se ciilesc prin aceastli tndeletnicire anevoiasa i se antre-
neaza tn acest gen de vtnatoare. Cei care au omorit mai multe animale de acest 20
1 Helve\ii, un neam celtic, locuiau aproximativ pe teritoriul Elvetiei de azi; nemetii,
de neam germanic, se aflau pe malul sting al Rinului, iar rauracii, de origine celticll, trlliau
cam prin Alsacia de astllzi.
1 Este. prima men\june a dacilor la un autor antic, dacll facem abstrac?e de numele
de sclavi Daos 'i Davus d.e la Menandru 'i Terentiu. Pentru identificarea lor cu ge\ii, cf.
Strabon, VII, 3, 12 ; Dionisiu Periegetul, v. 304-305; Apian, Prefa/a, 4, 15 ti Dio Cassius,
LXVII, 6, 2.
a Populatie celticll din nord-vestul Daciei (vezi Plutarh, nota 14).
12
 180 CEZAR
quae sint testimonio, magnam ferunt laudem. 4. Sed assuescere ad
homines et mansuefieri, ne parvuli quidem excepti, possunt. 5. Ampli-
tudo cornuum et figura et species multum a nostrorum boum cornibus
diff ert. 6. Haec studiose conquisita ab labris argento circumcludunt
6 atque in amplissimis epulis pro poculis utuntur.
DE BELLO CIVIL!
I, 18, 5. Eo triduo legio VIII ad eum venit cohortesque ex nov1s
Gallia dilectibus XXII equitesque ab rege Norico circiter CCC.
J
_
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 181
fel primesc laude mari dacii aduc coarnele, ca dovada, tn faa tuturor. 4. Bourii
nu se pot obinui cu oamenii i nu pot Ei imhlinzii, nici chiar prini de mici.
5. Ca marime, conformaiie i infaiiare, coarnele lor se deosebesc mult de cele
ale hoilor notri. 6. Ele au multa cautare, clici pe dinafa.ra stnt tmbracate in
argint i servesc drept cupe la marele ospeie. 0
RAZBOIUL CIVIL
I, 18, 5. In acele trei zile au venit la Cezar legiunea a VIII-a, 22 de cohorte
din noile recrutari facute in Galia i aproximativ 300 de calareli trimii de regele
Noricului 5
' Cele trei zile de asediu al oraului Corfinium.
Stnt acei taurisci din Noricum care nu fusesera distrui de daci (cf. Straban, VII,
3, 11) i se retrlisesera in Noricum, vezi M. Ml1l<p11, EytJB6ucma u KM b111bl Ha cpeoueM
J!y11ae, tn Dacia , N.S., II (1958), p. 148 i 153.
 XLVI. C. S A L L U S T I C R I S P I
HISTORIARUM RELIQUIAE
III, 65.. . Utque ipsum mare Ponticum dulcius, quam cetera . . .
69... Primum Graecorum Achillem.
6 76.. . Scythae noma des tenent, quibus plaustra sedes sunt.
III, 79. Nomenque Danuvium habet, < q>uoad Germanorum
terras adstringit.
III 80... Gellius X, 7, 1: Omnium fluminum, quae in maria, qua
imperim Romanum est, fluunt . . . maximum esse Nilum consentitur.
10 Proxima magnitudine esse!strum scripsit Sallustius.
IV 18. Serv. ad Aen. VII 604: Getarum fera gens etiam apud
maiors fuit ; nam ipsi sunt Moesii ; quos Sallustius a Lucullo <licit
esse superatos .
19. Bizone.
XLVI. SA L U ST I U
Nascut la Amiternum, in \inutul sabinilor, ln anul 87 l.e.n., Salustiu,
primul mare istoric latin, a ocupat magistraturi inalte, cu ajutorul carora s-
a tmbogiitit ; apoi s-a retras din via ta publicii, dedicindu-se istoriografiei. A
scris Despre conjura/ia lui Catilina, putin dupll anul 44, apoi Ribboiul cu
lugurta i lstorii, cuprinzind evenimentele dintre anii 78-64 i.e.n. Din aceastii
din urmil lucrare, in 5 carti, n-au ajuns pinil in zilele noastre declt fragmente.
Salustiu a murit la Roma tn anul 35.
Editia: C. Sallusti Criapi Historiarum reliquiae edidit Bertoldus Mauren-
brecher, vol. I -II, Teubner, Leipig, 1891-1893.
FRAGMENTE DIN ISTORII
I II, 65 *. i dupli. cum tnsai Marea Ponticli este ma1 dulce declt cele-
1alte [mari] 1.
III, 69*. Primul ll dintre greci a fost Ahile.
III, 76*. [le] s stlipinesc sciii nomazi, care au drept locuinta carele lor. 0
III, 79. $i are numele ' de Dunlire pe tot parcursul in care imbraiieazli
cu apele sale pliminturile germanilor.
III. 80*. Gellius, X, 7, 1: Toti sint de acord cli dintre toate fluviile care
curg tn mli.rile pe. unde se intinde Imperiul roman . . ..eel mai mare este Nilul.
Sallustius a scris ca al doilea ca mlirime este Istrul . 10
IV, 18*. Servius 1 la Eneida, VII, 604: Neamul salbatic al ge1ilor a existat
i pe vremea strlimoilor ; ciici ei 'sint moesi ; Sallustius spune ca ei au fost
invini de Lucullus. .
IV, 19. Bizone s.
1 Fragmentele pinll la III, 79 (inclusiv) cuprind o descriere a Pontului Euxin.
Potrivit legendei, Ahile a fost primul care a intrat in Pontul Euxin.
IProbnbil tinuturile din nordul Pontului Euxin.
' Istrul.
Celebrul comentator al Jui Vergiliu, din secolul al IV-lea e.n.
Unul din oraele de pe coastll, cucerit de romani ln cursul campaniei din anii 72 -
71 i.e.n., ctnd Lucullus a ocupat toate cetlltile greceti de pe tilrm pinii la gurile Dunllrii
(cf. Florus, I, 39, 6),
 XLV I I. C 0 R N E L I I N EP0T IS
LIBER DE EXCELLENTIBUS DUCIBUS EXTERARUM GENTIUM
M IL T I A D E S
III, 1. Eisdem temporibus Persarum rex Darius ex Asia in Europam
0 exercitu traiecto Scythis bellum inferre decrevit. pontem fecit in
Histro flumine, qua copias traduceret. eius pontis, dum ipse abesset,
custodes reliquit principes, quos secum ex Ionia et Aeolide duxerat,
quibus singularum urbium perpetua dederat imperia. 2. Sic enim
facillime putavit se Graeca lingua loquentes, qui Asiam incolerent,
10 sub sua retenturum potestate, si amicis.suis oppida tuenda tradidisset,
quibus se oppresso nulla spes salutis relinqueretur. in hoc fuit tum
numero Miltiades [cui illa custodia crederetur]. 3. Hie cum crebri
afferent nuntii male rem gerere Darium premique a Scythis, hortatus
est pontis custodes ne a fortuna datam occasionem liberandae Grae-
15 ciae dimitterent. 4. Nam si cum iis copiis, quas secum transportarat,
interisset Darius, non solum Europam fore tutam, sed etiam eos,
qui Asiam incolerent Graeci genere, liberos a Persarum futuros domi-
natione et periculo. id facile effici posse : ponte enim rescisso regem
vel hostium ferro vel inopia paucis diebus interiturum. 5. Ad hoc
20 consilium cum plerique accederent, Histiaeus Milesius, ne res confi-
ceretur, obstitit, dicens non idem ipsis, qui summas imperii tenerent,
expedire et multitudini, quod Darii regno ipsorum niteretur domina-
tio ; quo exstincto ipsos potestate expulsos civibus suis poenas daturos.
itaque adeo se abhorrere a ceterorum consilio, ut nihil putet ipsis
XLVII. C0RNELIUS NEP 0S
S-a nascut In Galia Cisalpina In prima jumatate a secolului Ii.e.n. i a
murit dupa anul 32 l.e.n. Cornelius Nepos a fost proprietar funciar in$tarit
'i a dus o viaii>. retrasa. A scris numeroase lucra1i de erudiiie UOara, astlzi
pierdute. Ni s-a pastrat numai o colectie de 22 de biografii ale unor oameni de
seamll, greci i romani. tirile transmise de Nepos prezinta importanta, deoa-
rece provin din izvoare care nu ni s-au pbtrat.
Editia: Cornelius Nepos, <Eurea, Texte etabli et traduit par Anne-Marie
Guillemin, Les Belles Lettres, Paris, 1923.
CARTE DESPRE CONDUCATOR II DE OTI A I NEAMUR ILOR STRAINE
M ILTIA D E
III, 1. In aceeai vreme regele perilor Darius i-a trecut armata din
Asia in Europa i a hotarit sa porneasca razboi tmpotriva sciiilor 1. A flicut 5
peste fluviul Istru un pod, pe unde sa-i treaca trupele. In timpul absenei sale
a lasat pazitori ai acestui pod pe fruntaii adui cu el din Ionia i Eolida, carora
le daduse stapinire pe viata peste cite un ora de acolo. 2. Inchipul acesta, tncre-
dinitnd priet!milor sai grija oraelor, a crezut ca va putea tine foarte uor in 10
puterea sa pe cei care vorbeau grecete \Ii locuiau in .Asia. Caci in imprejurarea
ca ar fi f,ost tnfrtnt, acestora nu le raminea nici o nadejde de scapare. In rindul
acelora [cii.rora le-a 1ncrediniat paza] se gasea atunci i Miltiade. 3. Sosind
mereu veti ca Darius o duce prost i ca este tncoliit de sciii, [Miltiade] a tndem-
nat pe plizitorii podului sa nu scape prilejul dat de soarta spre a elibera Gracia.
4. Caci daca Darius ar pieri cu toate trupele pe care le-a adus cu sine, nu numai 16
Europa ar fi in siguranta, ci i locuitorii de neam grecesc din Asia ar scapa de
stapinirea perilor i de primejdia lor. Acest lucru e uor de facut. Dupa distru-
gerea podului, regele va pieri in ctteva zile de sabia dumanului sau din pricina
lipsurilor. 5. Multi s-au alaturat acestui plan, dar Histiaeus din Milet s-a tmpo 20
trivit sa se facii aa ceva, spunind ca cei care au puterea suprema nu au acelai
interes cu multimea, caci staptnirea lor se bizuie pe domnia lui Darius; murind
el, ei tnii vor fi alungali de la putere i pedepsiti de catre concetateni. Prin
urmare, el este attt de potrivnic parerii celorlali, !nett socoate ca nimic nu poate
l ln anul 514 i.e.n. (ct Herodot, IV, 1 i 97).
 CORNELIUS NEPOS
186
tilius quam confirmari regnum Persarum. 6. Huius cum sententiam
;lurimi essent secuti, Miltiades non dubitans tam multis consciis
d regis aures consilia sua perventura, Chersonesum reliquit ac
:ursus Athenas demigravit. uus rati etsi !1-on va.luit, tamen magn.o
6 opere est ludanda, cum am1c1or ommum hbertat1 quam suae fuent
dominatiom.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 187
fi mai prielnic pentru ei decit intarirea stapinirii perilor . 6. Deoarece parerea
acestuia a fost urmata de cei mai muli, Miltiade, neavind nici o indoiala ca
sfaturile sale, cunoscute de attiia, vor ajunge la urechile regelui, a parasit Cher
sonesul i s-a dus sa se stabileasca din nou la Atena. Dei planul sau na avut
trecere, totu'i este vrednic de toata Iauda, deoarece libertatea tuturor i-a fost 6
mai scumpa decit puterea sa personala.
' Cf. Herodot, IV, 137.
 XLVIII. fl I 0 fl Q P 0 Y T 0 1 I K EA I QT 0 Y
/ rAmine pentru noi o sursll. importanta, iindcA s-au pierdut cele mai multe din
BIBA I00HK H rnTOPlK H
I, 94, 2. Ilo:poc &v yocp 't'o'l:c; 'Aptocv o'l:c; Zoc8pocucr81J'I ia't'o poum
't"OV &yoc6ov ooclovo: 7tpocrnoL1jcroca6ocL -rouc; v6ouc; IXU't'ci> otS6vocL, 7tocpoc
5 Se -ro'l:c; bvaoc ouevotc; re't'octc; 't'a'l:c; OC7toc80C'JIX't'L OUat Z&.oA LV ti>-
alXU't"Wc; Tv x.otvv 'Ea-rl1Xv, nlX poc Se 't'a!c; 'Iouo1X lotc; Mcouer1jv Tov
'loc& bttx.oc/..ouevov 8e6v . . .
II, 43, 4. "t'OU't'wv 8' bttcp1Xve c; 7tp& etc; X.IX't'e:pyocaevcov x.1Xi Ste-
1.oevoov 't'V ocat/..docv, &cp' ex.oc-repou 't'OUc; Aocouc; 't'auc; ev Il&./..ouc;,
10 "t'OU<; oe Ncho:c; 7tpoaocyopzu61jvocL. e:'t'oc 8 "t'LVOC<; xp6vouc; 't'OU<; &no-
yo'vouc; 't'OIJr 't'(l)V "t'(l)\I flJ"I.XO"L "/:\IE:WV I>Xvo pet XIXL a't'plX't''YJYI ote:veyx 6'\l't'OC<;
I I \
7t 0AA'\I ev mf: pocv 't'OU Tocv&.t8oc; 7tO't'IXf.LOU xwpocv X.IX"t'tXa't'pe oca8oct
expt 't'1ic; 0pX1)c;, t7tt OE e&.npoc tp'Y) a't'plX't'tUcrtXV't'IXt; 8ttX't'e'l:voct 't'TI
ouv&.e:t expt 't'OU X.IX't"' Atyun-rov Ns:(J.ou.
15 II, 46, 1. .6.tocoeocevl)v 8e -rv 't"ocl'.i't''Y)c; 8uyrx't'epoc 't'v occrt:Ae(ocv
'1)ANC11XL &v 't'\I &pe:'t''\I 't'-Yjc; 1)'t'p6c;, {17te:p!XAfo6ocL oe -roc!c; XIX't'OC fJ.E poc;
7t po'tc:'e:crL . . . 2. <r't"p1X't't1Jarxaocv o e:tc; 'r'Y)V 7ttI prxv -.ou- Tocvo,cfooc;
7tO't'IX(J.OU XW prt.v X.IX't'IX7tOAS:(J.9jaocL mXV't"IX 't"OC 8V1) 't"OC auve:x1i pL
't'1ic; 0px.1)c;.
XLVIII. D I 0 D 0 R D I N S I C I L I A
S-a nascut la Agyrion in Sicilia i a trait pina dupa anul 21 i.e.n. Diodor
a calatorit vreme de trei decenii, pregatindu-se pentru marea sa opera Biblio-
leca, in 40 de cil.ri, care cuprind istoria lumii de la origini pina la razboiul
lui Cezar din Galia (58-51). Din ea ni s-au pil.strat ca11ile I-V, fragmente
din cArtile VI-X, ciirtile XI-XX 'i frlnturi sau scurte extrase din celelalte
ciirti. Pentru istoria Orientului, Diodor a folosit lndeosebi pe Hecateu 11i Ctesias,
pentru istoria grecilor pe Ephoros, Teopomp, Cleitarchos 'i Timaios, pentru
istoria romanilor pe Fabius Pictor i Polibiu, iar pentru istoria Galiei pe Posi-
doniu. Defi a valorificat inegal aceste izvoare, 'i chiar superficial, Diodor
izvoarele f olosite de el. Ci!.t1ile XI-XX, care ni s-au pil.strat in intregime,
cuprind evenimentele dintre anii 480-301 1.e.n.
Edi\ia: Diodorus of Sicily, [ Library of History ], with an English tran-
slation by C. H. Oldfather, in ten volumes in (twelve], Heinemann, London,
1933-1959.
BIBLIOTECA ISTORICA
I, 94, 2. Intr-advar, se povestete ca la ariani Zathrausthes a fa.cut sli se
creada ca o zeitate buna i-a dat legile intocmite de el. La aa-numitii geti,
care Se cred nemuritori, Zamolxis sustinea i el ca a intrat in legatura 6
cu zeita Hestia, iar - la iudei - Moise, cu divinitatea careia i se spune
Iahve . . .
II, 43, 4. Dupa ce ei au slivirit multe fapte stralucite, i-au impartit dom
nia 11 iar popoarelor lor li sa spus, dupa numele unuia i al celuilalt, pali i napi.
Trecind oarecare vreme, urma ii acelor regi - deosebii prin curajul lor i des- 10
toinicia de comandani - au cucerit un intins tinut - dincolo de fluviul
Tanais, pid tn Tracia. Apoi, au facu t o expediiie inspre cealalta parte [a lumii]
i au ajuns cu armata lor pina la Nilul din Egipt.
n,46, 1. Fiica sa i-a urmat 9 la domnie, dorind mult sa imite virtutea mamei 15
ei, pe care a intrecut-o ln anumite privinle . .. 2. A facut o expediie dincolo de
Tanais i a biruit toate popoarele, ajungind astfel pina in Traca.
1 Fratii Palos i Napes, urma i ai legendarului Scythes, i-au impll.itit domnia acestuia
(cf. Herodot, IV, 10).
t Regina amazoanelor, care, dupa legenda, intemeiase c.etatea Themiscyra din
Asia Micd.
 190 DIODOR DIN SICILIA
IV, 56, 7. Ou 7t1X pocf..e:'lt't'eov o' i)rv &.ve:e/..eyx.TOV TV taTo p(ocv
-.:wv &.7t O <p1JV1Xevwv TOU<; 'Apyovoc1hocc; &.vci TOV "foTpov 7tAe:OaocV't'occ;
expL TWv 7t"f)y&v xocTe:ve:x6-1jvocL otiX T-1jc; &.vn7t poaw7tou puae:wc; 7tpoc;
TOV 'A8pLocTLXOV x6/..7tov. 8. T00Touc; yiX p o :xp6voc; A.e:yt;e:v D7t o/...oc-
6 6vTocc; TOV EV T(j> II6v-rcp 7tf..e:(om aT6ocaw ee:pe:uy6e:vov "foTpov xocl
't'OV de; Tov 'Aop(ocv &x.&./../..ov-roc Tv pumv xe:Lv tbto 't'W'J ocuTwv T67twv.
, pc.uoc(wv yiXp x.ocToc7t o/..e:"f)a&.v't'Ct.w To Twv ''foTpwv Ovoc;, e:u p61) TiXc;
7t"f)yiXc; xwv 0 7t OTococ; &.7to Te:noc p&.x.oVTOC (j't'OCOLWV T-1jc; 6ocM't"t'"f)<;.
&.f../..iX yiXp -.ore; auyypoccpe:uatv ct Mcc:" T-1jc; 7tMv"f)c; cpaL yvecr6ctt Tv
10 owvu(ocv TWV 7tO't'IX.wv.
XII, 50, 1. Ile:pl. 3e Touc; ocuTouc; :xp6vouc; l::t-r&./..x.'1)c; b Twv 0p4-
xwv ctaLf..e:uc; 7t1X pe:LA cpe:L ev ocat/..docv 61..(y"f)v xw pcc:v, OLcX oe TV
t8(ocv &.vope:locv xocl cruve:aw E7tt 7t0AU TV 8uvocaTdocv YJ<re:v, &me:L-
x.filc; ev & p:xwv Twv 1'.i7to't'e:Tocyvwv, &.vope:!oc; 8' Cf:Jv E.v 'tctLc; &.xocLc;
15 x.ocl crTp1XT"fJYLx.6c;, TL Se Twv 7t poa68wv e:y&./.."f)v 7toLoue:voc; E.me-
/..e:tctv. 't'O oe 'tL\oc; E7tL TOO'OUTOV Suv&.e:wc; 7t po-Yj/...6e:v, O'Te: xw pctc;
& pt;ocL 7tA.daT"f)c; TWV 7tpo ocOTou ocaL/..e:ucr&.vTWV XIX't'OC TV 0pX"f)V.
2. ii ev yiX p 7tpct6cc:MTTLoc; ocuTc; &.Tto t"Yjc; 'Ao1J pL't'wv :x<tl pocc; Tv
1
&. p:X:-flv X,O\JGIX 3teT&Lve: ex_pL 't'OU ' foTpOU 7t 0Tctou, &7to 3e 6ocf..cXT-
20 't'"f)c; de; 't'o e:a6ye:L ov 7tope:u ov'p 't'ocrouTov e: :xe: oL&.crT'Y)oc, 6G't'e:
7te: ov e:uwvov o80L7to p'ij<rocL epocc; Oexoc 't'pe:Lc;. 't'"f) ALX.IXUT"f)c; 8e XW pocc;
occrLf..e:uwv E.M ocve: 7tpoa68ouc; xoc6' Xctcr't'ov evLctUTOV 7t/..e:(w XLA(wv
't'OCMVTWV. 3. XIX't'cX oe TOUc; U7tox.e:tevouc; XOCL pouc; lxov 7t6/..e:ov - vrednic1i de luat in seam1i. 9i cum il privea cu dumlinie i pe Perdicas, SO
6 pmcre:v Ex T-1jc; 0pX"f)c; G't'plX.TLW't'occ; 7te: ouc; E:v 7tf..e:(ouc; TWV o6.i8e:xoc
25 upt&.ocuv, [mte:ri: aa: ev 7tC:'i't'IXXLau plouc;. &.vixyxixrov 8' ta't'i TOU
7tOf..e:ou TOU't'OU 7tpoe:xve:crv1X L '!IX., IX't' occ;, WIX croccp"f)C: 0c n:e:p \t OC,UTOU-
, , {1 1 - 0 ,,., ' ( \\
A6yoc; u7t&.pt;ri -ro!:c; &vctytvwcrxoucn. L-r&./..x"f)c; To(vuv 7t poc; 'A6'Y)vtx(ouc;
e ]_
cptALIIXV auvv0e1:e:voc; wo""o> yI'Y)ae:v oc>u-rotc; cruocx'Y)Icre:Lv Tuv e> :m\ " pq;x"f)c;
C
7t6f..e:ov . 8t67te:p ouA6e:voc; -rouc; Xocf..x.Loe:Lc; auv -rorc; ,A6"f)VIXLOLc;
30 XIX't'IX.7tOAe: crocL, 7tct pe:crxe:u&. e:'t'O OUVIX.fJ.LV &.L6:Aoyov. &oc oil: )(!XL 7tpoc;
IIe:pS(xxocv Tov amMoc -rwv Mctx.e:o6vwv &/..:A o-r p(wc; OLocxe:(e:voc;,
x.oc-r&.ye:LV E7tL -rv Mocxe:8ovtx v oimf..docv 'AuvTocv Tov cl>tf..l7t7tou.
XVII, 8, 1. 'AMocv8poc; 8e Toce; xocToc Tv 'E/..M8oc Toc pocx<Xi;
xocToc7tocucrocc; tG't'p&.Te:uae:v e7tl -rv 0p'1Jv, xocL 7tof..Aa ev l0v"f) 0p4xtoc
35 TIX.pocn6e:voc XOCTIX7tA"f) &.e:vo<; U7tOTocy vocL x.oc-r'Y)v&.yxoccre:v, e7tA6e:v 8E:
)((XL 't V IIocLOVLIXV xctl TV ,l/../..u pl3oc xocl 't'cX<; o6 pouc; TIX.U't'IXL<; xG.i pocc;,
XIXI 7tOAAOU'<; 'rW-V XIXTOLXOUV't'WV (t.'Io. c pt(.I'o. cI pWV o>ccpe:aT'1)X 6TIX<; J:e:t pwcrocI e:voc;
U7t"f)x.6ouc; 7t&.v't'occ; Touc; 7tA"f)O"LOXW pouc; ocp&.pouc; t7tOL aocTo. 2. Ile:pl.
Totihct o' OV't'O<:; IXO't'OU 7t1X p-1jaocv twe:c; OC7tocyye/..f..ovre:c; 7t0AAOU<; 't'filv
40 'E:A:Avwv ve:wTe:p( e:w x.ocl 7to/,/..0Cc; 't'c; 'E!.M8oc; 7t6Ae:tc; 7tpoc; &7t6-
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 191
IV, 56, 7. Nu trebuie s1i nesocotim respingerea istorisirilor celor ce sustin
ca argonaut-ii ar fi plutit pe Istru tn sus, p!nli la izvoarele lui, i ca ar fi coborlt
pe un brat opus [pornind din acelai izvor] in Golf ul Adriatic. 8. Timpul a dat
pe fatli aceastli greealli a celor ce socoteau cli Istrul, care se varsli prin mai multe
guri tn Pontul Euxin, i acela ce se varsli in Marea Adriaticli ii au izvoarele 6
tn acelai loc 8 Intr-adevar, atunci cind romanii au tnvins neamul istrienilor ', s-
a descoperit cli fluviul de aci ti are izvoarele la patruzeci de stadii deplirtare
de mare. Ei bine, pricina ratacirii istoricilor se zice cii ar fi fost omonimia acestor
douli fluvii. 10
XII, 50, 1. In aceeai vreme 6, Sitalces, regele tracilor, moteni un regat
putin tntins, dar - multumita barbatiei i cuminteniei sale - i-a marit cu
mult staptnirea, domnind plin de blindete peste supuii slii. In blitlilie era
viteaz i vadea frumoase tnsuiri de ctrmuitor de oti, avtnd totodatll. multi!. 16
grija de veniturile statului. In cele din urmli puterea lui a sporit tntrattt, tncit
a ajuns ctrmuitorul unei tll.ri mai tntinse decit a oriclirei domnii tnaintea lui
pe meleagurile Traciei. 2. Litoralul regatului sau se tntindea de la linutul abde
ritilor ptna la fluviul Istru. De la mare ptnli tn inima tarii, pentru eel ce strli
be.tea regiunea, era un drum atit de lung cit putea face un calator destoinic tn 20
treisprezece zile. Stliptnul unui regat atit de tntins, Sitalces avea tn fiecare an
venituri ce intreceau suma de o mie 8 de talanti. 3. Cam in vremea intlmpl1i
rilor ? pe care le-am amintit, purtind el un rlizboi, izbuti s1i adune din Tracie
o armata mai mare de o sutii doulzeci de mii de pedestrai i cincizeci de mii 26 "I
de clillireti. Este trebuincios lucru ca chtr.rul mai tntti sa cunoasc1i pricinile I
acestui razboi ca sli tnteleagii temeinic tmprejurarile. Sitalces era aliat cu atenie
nii i avea o tntelegere cu acetia slii ajute tn razboiul de pe teritoriul Traciei.
De aceea, voind sli atace pe calcidieni, alaturi de atenieni ti preglitea o armat1i
regele Macedoniei, hotart sli aduc1i pe tronul Macedoniei pe Amyntas, fiul
lui Filip.
XVII, 8, 1. Alexandru, dupli ce puse cap1it tulburarilor din Elada a, porni
cu rlizboi tmpotriva Traciei i, rlispindind groazli printre semintiile trace - care
erau prad1i neorinduielilor - , le fiicu sa i se supunli. El strabatu Peonia, Iliria 86
i tinuturile tnvecinate cu acestea. Aduse sub ascultarea sa multe neamuri
barbare batinae, care se rlisculasera, i-i supuse ' pe toti barbarii vecini. 2.
Pe ctnd el se tndeletnicea cu aceste lucruri, sosirli ctiva soli, vestindu-i ca multi
dintre greci pun la cale o rlizvratire i cli numeroase cet1iti din Elada - Teba 40
pLve:
a Vezi Pliniu eel Bd trln, nota 2.
' In anul 167 t.e.n. .
1 In jurul anului 440 l.e.n. (cf. Tucidide, II, 96 i urm.).
I 1 Cf. Tucidide, II, 97, 3.
' Din anul 429 i.e.n. (cf. Tucidide, II, 95-101)
a In anul 335 l.e.n.
1 Aluzie la campania impotriva tribalilor (cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4) .
 192 DIODOR DIN SICILIA
O"t'IXO'L\I cu p'Y)XE''.\llXL, f.l.IX'.A..LO''t"IX o"'e' Ct. 'YJRt-'IXLOUC,. &'7tL\ o'ti':l; 't"OU,'t'OLC, 0 tR-'IXO'L/..\.&UC,
1t0cpoC:uv6s.:lc, e7tocv1j:A6ev d e, 't'V Mocxe8ovtocv, 0'7t&u8wv Tcb; XIX't'ct "CV
'E/..A&8cc 7tlXUO'IXL Toc pocx&.c,.
XVIII, 3, 2. Koc't"Oc 8e 't'YJV Eop6>7t'Y)V Auat&.x:cp S:v $366Yj
5 0p4xYJ xcci -roc cruvop( ov-rix -r&v E:6v&v 1t'Dt pcX 't'YJV TI O\l"t'tX \I
6&1.occrcrocv . i s-a intors in tabara 1arii ca vreunul din ei sa fi obiinut izbindii 1s. 4. Atunci 10
XVIII, 14, 2. . . . AuO"locxoc, 8' E:mocl-&v -ro!c, xoc-ra -rYiv 0p4x1JV
't'07tOLC,, xoci XIX't'IXAIX v e09YjV 't"OV OC<rtAeoc XX't'E'.O"t'fllX't'07te:8 eux6't'oc .
auvljt.jie: OCX'YJV 't'O!C, IX pOC pOLC,. 3. . . e7tOCVljl..6ev d e, 't'YJV O"t'flCC't'0-
10 7te:8eocv &cp(8oc;ov XW 't'YJV VX'Y)V. 4. 't'6't'e ev OOV excu pa6'Y)O'IXV
lx 't'Wv 't'67toov ix t 7tix p' &cpott potc, 8uv&e:tc, xoci 7t1X pocaxe:u0cc, el-
ouc, t7tOLOUV't'O 7t p0C, 't'YJV 't"WV 81.wv t7tlee:crtv.
XIX, 73,1. T&v 8e XIX't'Oc 't'OU-t-ov 't"OV tVLIXU't'OV 7tpcfC:s.:wv 't'tAOC, exooowv
'AS1rniaL ev 7totpe/..a. e -r v &pxYiv Eh:6cp pcxO"t'oc,, E:v 'Pcf>-n 8' i57ta.-
11> 't"OL XIX't"S.:O"t'cf61)0'1X'V Mli pxoc, IT67t/..Loc; xoct nhoc, OUA7tlxLoc;. t7tt
8e -rou-rcuv Ka./../..oc-rLa.vot xa.'t'oLxoGv-rec; lv -roi:c, lv & pLa't'e:p(f epe:cn -roG
II6v-rou xa.t cppou p&.v xovnc, 7ta.p&. AucrL&x.ou 't'IXU't'1JV E:C:ea./..ov
XIXI 't"'YJC, IXU'"C'OVOLIocc; IX'V't"E:ILXO\l"C'O. 2 . <.UO'IX,U't'cuc; o!:e'' "C''YIJV 't'E'. "C'CU\I 'IO"'C'flLIX-
'VWV -r;6A.w xa.t -riX.c, &A.A.occ, 't"d:c, 7tA'YJcrLox.6> pouc, E:A.eu6ep6>aocV't'ec, auve-
:!O 6ev't'o auocxlocv &c, xoLv1j 7toA.ee'i:v 't' 8uv&cr't'TI 7t poaeM ov't'o
8' d e, 't"Yiv cptl.locv "C'WV 't"e: 0px&v xa.t xu6wv 't'OUC, 6opouv't'occ;,
&O"t'e 't'O 7tiiv dvocL aUO"'C''YJ!.LIX & poc; xov xoct 8uv&evov &8poc c, 8uvoc-
eaLv cXV't'L't"OCO"aea6ocL. 3. o 8& Aua(ocxoc, 7tU66evoc, T<i 7tt7tpocy(J-lvo:
e't'cx)... 't''YJC, o"'uvo,tecuc, w "- p'Y)crev s'.:m ' 't"o_u\c; cxcpe:cr't''Y)XO''t"IXC,. 7tOLou,e:voc; o'ti':l;
25 't"Yiv 'liopdocv 8Ldc. 't'l)c, 0p4x1Jc, xoct 't'Ov Atov U7tepocA.wv xotnaTpoc-
"t'07tt8s.:uae 7tA"fJO"Lov 't'ljC, '08'YjcrO'OU. 7tOALO flXLIX\I 8e O'UO''t''YJO'&.evoc; 't'IXXU
't'OUC, lv8ov xoc't"rnA. C:oc't'o xoct 8t' 6ol..oy(otc, 7tot peJ..oc e 't"Yiv 7t6J..w.
4 fJ.t't"C_J\; o"'e' "C'IX-U-.IX 't'<-j> 7t1X fllX1tA..Y. )O'L,CJl 't'fl0'7t<j> 't'OUC, 'Im pLIXVOUC, OJ_f.\llXX't''Y)-
O"cfevoc; &.veeuC:ev bd KotMIX"t'LIXVo6c,. xoc6' &v 8 x p6vov XO\I o(
ao "C'e xu6a.t xoct 0pxs.:c; a-Uv 7tol..l..ji 8uv&.e:t o'Y)6 aov't'e:c; 't'o!c; au-
o'tx OLC, XIX't'IX' 't'IX'C, OU\IVC'lY)XIXC,. 5. OTC, IX'7t1XV't''Y)O'OCC, A UO'L' IX;( OC, XIXL\ cru-
IXAWV &C: &<p68ou, 't'oUC, E:v 0pxa.i:; XIX't"IX1tA'Y)C:cfe:voc, 7t&LO'e: e't'ot-
6E:0'6oci, Toui:; 8E: x66occ; tx 7tot poc't'&C:e:wi:; vLx aocc; xocl 7to:A:A oui:; &ve:Awv
-rouwv ev "t'ouc; U7to:Aeiip6ev't'oti:; &8(oo ev tx-roi:; Twv 8pwv, "C'v 8E:
35 TWV Koc:Al..oc-rtocvwv 7t'6ALV 7tt pLmpot't'07te8s.:6aoct; auvecr-r O'IX't'O 7t OALop-
xa.v, qnl-o-riouevoi:; tx nocvToc, 't'p6?tou xol-aaoct 't'ouc; oc hlouc, 't'C,
&7tomeaecui:;. 6. 7tept -rixu-ra 8' 5V't'oi:; ocO-rou -r;ocpa&v 't'Lvec; &7ta.y-
yel../..ov't'e:c; 5-rL Mo 8uv&etc, . &7tfoTa.J..xev 'AV"'t'lyovoc; t7tt o6etocv
oe
't'o!c; KotAAIX't'LIXVO'i:i:;, 't'V ev 7t'tfl, 't'V XIX't'Oc 6&:Aa.cmotv, xtti ot6n
40 ev aT6:Acp Auxwv o cr't'po:niyoc, 7toc pa7te7t:Aeuxev di:; -rov IT6V't'ov,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 193
mai ales - au pornit sii se riiscoale. Aflind aceasta, regele fu cuprins de o cum-
plita minie i se intoarse in Macedonia, fiindca se griibea sa sflr7easca odata
cu neorinduielile din Elada.
XVIII, 3, 2. In Europa, Lisimah primi 10 Tracia i neamurile ce se nveci- 5
neaza cu Marea Pontica . . .
XVIII, 14, 2.. . . Lisimah, navalind 11 in iinuturile din Tracia i intilnindu-1
pe regele Seuthes iz, ca:i;e- ii aezase tabara . . . a dat o batalie cu barbarii. 3. . .
s-au retras din locurile acelea otile amindurora i fiiceau pregatiri mai mari
pentru lupta definitiva 14,
XIX, 73, . 1. Sfirindu-se intimplarile acestui an, in Atena ajunse arhonte
Teofrast, Ia Roma fiind alei consulii Marcus Publius i Caius Sulpicius. In 16
vremea aceea 15, cellatienii, care locuiesc partile din stinga 16 Pontului,
au alungat o garnizoanii a lui Lisimah - pe care o aveau la ei - i au dobindit
neatirnarca. 2. Eliberind in acelai fel cetatea istrienilor i celelalte cetati vecine,
incheiara intre dinii o aliantii, ca sii se razboiascii laolalta tmpotriva stapini
torului [macedonean]. Mai dobindira i prietenia neamurilor vecine, ale tracilor 20
i ale scitilor, incit toii acetia - legati prin alianta lor - sa insemne ceva i
sa fie in stare sa se impotriveasca unor oti numeroase. 3. Lisimah, aflind de cele
intimplate, porni cu armata lui impotriva razvratitilor. El a strabatut Tracia
i, trecind peste Haemus, ii aaza tabara in apropierea oraului Odessos. Ince 25
pind asediul cetatii, indata Lisimah inspiiimtntfi. pe locuitorii inchii inauntru
i ajunse stapinul cetiitii prin buna intelegere. 4. Apoi, el a izbutit sa aduca sub
stiipinirea sa - in acelai chip - pe istrieni, pornind sa atace cetatea calatie
nilor. In acea vreme au venit i sciiii i tracii cu oti numeroase, pentru a-i
ajuta pe aliatii !or potrivit intelegerii. 5. Lisimah i-a intimpinat i, lovindu-i 80
cu totul pe neateptate i uluindu-i, i-a silit pe traci sa se predea. lar pe sciti
ii birui in linie de biitaie, maceliirind pe multi. Pe acei care scapasera cu viatii
ii urmii.ri dincolo de hotarele tarii lor. inconjurii cetatea Callatis cu trupe i
incepu asediul, straduindu-se in tot chipul sa pedepseasca pe cei ce se facusera 35
vinovati de razvrii.tire. 6. Pe cind era ocupat cu asediul, sosira nite soli, care-i
vest1::au ca Antigonos trimisese 11 douii oti in ajutorul calatienilor, una pe
uscat i alta pe mare, pentru care pricinll. generalul Lycon patrunsese cu flota 40
10 Dupa moartea Jui Alexandru eel Mare in anul 323 i.e.n., urmaii lui ,i-a.u impariit
administratia diferitelor ptovincii ale imperiului (cf. Trogus Pompeius, XIII, 4,16 'i Arian,
Jstoria urmQf ilor lui Alexandru, 7).
11 In anul 322 t.e.n., Lisimah tncepe actiunea de recucerire a teritoriilor care, in urma
dezastrului Jui Zopyrion, din anul 326 i.e.n., ie,isera de sub strapinirea macedoneanli.
12 Cf. Curtius Ruf us, X, 1, 45.
13 Cf. Arian, Istoria urilor lui Alexandru, 10.
u Pina in cele din uimu Lisimah reu,e9te, pare--se, sa-1 supuna pe Seuthes (XXI, 12,
8), la fel cum readuce sub stiipinirea macedonean;l 'i cetaile grece9ti din Dobrogea (XIX,
73, 1). Procesul acesta era probabil terminat in anul 314. i.e.n. (vezi articolul Lysimacl1os,
in RE, XIV, col. 3).
15 In anul 313 i.e.n. cetatile grece,ti s-au rasculat cu sprijinul - daca nu chiar la
indemnul - lui Antigonos, care era in luptii cu Lisi.mah ?ncA din anul 316 i.e.n. (vezi articolul
lui G. Saitta, Lisimaco di Tracia, in KOKAAO:E, I(1955), p. 62 i urm.
10 CC. Strabon, VII, 7, 1.
11!
n vara anului 312 i.e.n.
1s - o. au
 DIODOR DIN SICILIA IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 195
194

sa in apele Pontului, in vreme ce Pausanias - cu mul1i ostai - ii statornicise

tahara l'.!ngli aa-numitul .Monument Sacru 18 7. lnspliimintat 19 de aceste veti,
Lisimah llisa pentru asediul cetlitii un numlir indeajuns de mare de solda, iar
el - luind partea cea mai de nadejde a otirii - se grlibea sli lupte el insui
cu du manii. 8. i, preglitindu-se el sli treacli mun!ii Haemus, se intilni cu Seut- 5
hes 20, regele tracilor, care il sprijinea acum pe Antigonos. Seuthes pliea
treclitorile cu un numlir mare de Oteni. 9. Dind o batlilie care a durat multli vreme,
Lisimah pierdu rnul1i oameni, chiar dintre Otenii lui, dar mlicelliri un mare
numar de dumani 9i trecu cu de-a sila printre rlndurile barbarilor. 10. lvindu-se
l!ngli ostaii lui Pausanias, care se refugiase in nite treclitori, luli cu asalt defile- 10
urile i ilucise pe Pausa nias. Iar dintre ostai, pe unii ii slobozi -pentru riiscum-
plirare -, iar pe altii ii aduse in rindurile armatei sale. Iatii starea in care se
afla in acea vreme Lisimah.
XX, 25, 1. [Eumelos] 21, fiirii incetare, copleea cu binefac.eri pe bizantini, 15
pe locuitorii din Sinope i majoritatea grecilor ce locuiesc in Pont. Locuitorii
din Callatis fiind asediati 22 de Lisimah iapiisa1i 23 de lipsa celor necesare traiu-
lui, Eumelos primi o mie de locuitori, care cedaserli foametei. Acestor calatieni
nu numai cii le oferi deplina sigurania a refugiului, dar le dlidu voie sli-i inte-.
meieze o cetate. in afarli de acestea, le diirui localitatea numitli Psoa i le hnplir i 20
plimint.
XX, 112, 2. Cfnd insli Pleistarchos 2' ajunse la intrarea in Pon t, glisi impre-
jurimile ocupate de dumani. El renunta de a mai trece [in Asia] i se indreptli
spre Odessos, cetate care se aflli intre Apolonia i Callatis 25, in fata Heracleiei, 25
&ezatli de cealaltli parte a miirii - i unde se gaseau o parte din trupele lui
Lisimah.
XXI, 11. Tracii, care il flicuserii 26 prizonier pe fiul regelui, pe Agatocles,
I-au trimis cu daruri tnapoi s7 la tatal siiu, preglitindu-i astfel o sclipare impo-
triva intimplarilor nepreviizute ale soartei. In acelai timp ei nadajduiau sii.-i 30
recapete prin aceasta binefacere plimintul 28 pe care il ocupase Lisimah. Ei

18 f Monumentul Sacru se afla po coasta Asiei Mici, la intrarea in Bospor.

10 Se pare ca atunci i-a ascuns Lisimah tezaurul la CapuJ CaJiacra. (Cf. Straban, VII, 6, 1).
10 Vezi nota 13.
21 UnuJ din cei trei fii ai regeJui Parysades din BosporuJ Cimmerian. In artul 310
i.e.n., dupii moartea tatAlui!or, cei troi frati ii disputau domnia 'i 1,i cl!.utau aliati in acest
scop.
11 Autorul se refera, se pare, la un al doilea asediu al orauJui. Primul a fost ridicat
la incheierea pacii generale din anul 311 i.e.n., de care au beneficiat desigur 'i cetil.iile pon-
tice - rasculate din nou, la tndemnul probabil al Jui Ptolemcu, cum presupune G. Saitta
in articolul citat, p. 71-72 'i 115-116. .
23 Pina la urmA izbute,te sl!. cucereasca oraul, farii sa se poatA fixa momentul, deoarece
In anul 309 t.e.n. cetatea mai rezista.
M Fiul Jui Antipatros 'i fratele Jui Casandru. El comanda o armattl trimisa in ajutorul
Jui Lisimah ,i, gasind strimtorile ocupate, a incercat sA-,i transporte oastea cu corabiiJe.
16 Aceste evenimente se petreceau In anii 302-301 i.e.n., inaintea luptei de la lpsos.
Este .probabil ca la Callatis sA fi revenit o garnizoanl!. macedoneanl!., ca sii. se poatA face
transportul trupelor de la Odessos la Heracleia.
18!n timpul primei campanii a Jui Lisimah impotriva Jui Dromicha.ites, dupA lupta
de la Ipsos (aprox. 300 i.e.n.). Cf. Pausania, I, 9, 7.
17 Data la care a avut Joe acest eveniment e g1eu de stabilit, posibil este anuJ
297 i.e.n., propus de G. Saitta (p. 84 'i 117).
'l'oo:VK<X.lJT x11 Madvig, approved by Fischer in apparatus: 'l'6cx.11 xcx.L TV. 18 Probabil regiuni!e din stinga DunArii {cf. Pausania, I, 9, 7).

lS*
 196 DIODOR DIN SICILIA IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 197

8Uwxa0otL xpoc't"-YjcrcXL -rcj> 7to'"Atcp crum:cppOV'Y)XO't"CUV &mxv-rwv crxe:Sov
't'W\I oUVot't'W't'ot't'(J)V f1J-.'otO'L/\E(l)V Xott auotxou
- I ' I -
ncuv o'"t >/\/">\'l)'">/\OLt;.
XXI, 12, 1. ''0-rL {mo crt-roSdotc; me: oevric; -r-Yjc; Toti AucrL&xou
mpot't'Lac;, xotl. TWV cp(A.(l)v otu't'cj> auf3ouA.e:u6v-rcuv awe:Lv 5rcwc; rco-cl:
6 Mvot't'ott xcx.l. "1)8elcx.v xe:w A.'ltl8ot crcu't""t) plocc; &v 't'cj) O"'t pot't'o7teocp,
't'OU't'otc; &.'!te:xpWri SlxotLov dvoct x<x:-rotl.m6noc 't'v Mvoctv xo:l 't'oui:;
Cf> I'A\ OU<; >to<1tool t\I O'CU't''l) pLI ot\I oc >tc;x_ pocv 'ltOpL'>c",0' eotL
2. ' On 6 ApoLxcx.l nii:; 6 't'wv 0pCfx&v (3cx.crLJ..eui:; xoc-coc rc&v't'cx
't'ov Aucrlotxov -.ov (3otcrt/..fu Stetwcr&e:voi:; x.otl qn).. croti:;, 't't Se 7tot't'epo:
L >
10 'ltpocrotyopeuaoti:;, O:TC"t)j'IY..j' f?. e:-rot 't'CUV 't'X.VCUV e:L<; 7t0ALV 'T"t)V ovoix-
oeV'Y)V 7Hf.w.
3. "O't't e-.ixI 't'"t)V cx..A. CUO'W 't''l)<; AtJ(notxou ouvo:e:wi:; cruvo pocov-
-rcuv 't'C-UV 0" P<tXW -V xoct 1f'J-.' ocuv-rwv cx.yetv
I I l
e!c; 't'o e:aov 't'OV 'l)AWxo-coc
>(
1-'!XO'LAEIX 7t poc; 'C'"f)V X.OACXO'LV' oL\I ycxp 't''Y)\I e>:r!..:,OUO'Lot\I e>:I xeLV 't'Ol 't'CUV XLV-
f J. '\ I / '). - I
15 Mvwv e:'t'E:OJ.lJxoi:; 7tA.1j6oc; (3oul.e:ucroca0ott 7twi:; XPlJcr-ceov tO"'Cl 't'oi:i:;
A.(l}x6crtv 6 ev ApotxocktJi:; 7te:pl 't':rjc; rtcu plo:c; -rou occrtA.ecui:;
&vnmwv &Sl8oce 't'OU<; O''t'pot't'LW't'occ; 5-rL O'\.)cptpe:L O'WO'otL 't'OV &vopix.
'Avo:t pe:6ev-roc; ev yocp o:u-rou (3ixcnl.e:C:c; &)..J..ouc; xoc't'otA e:aOo:L 't'v
AucrL&xou Suvotcr't'd.xv, cpoe:p<U't'epooc;, av 't'UXY), 't'OU 7t pOU7tcX pl;.xv-roc;
20 OtotcpuA.ocx0ev-roi:; oe x& ptv le:LV b!peLA.oev'Y)V 't'OL<; 0p<tl. mx poc 't'OU
crcu ev't'oi:;, xott "' !ppou ptix 't'OC 7t po't'e:pov Ur 7tot pr.I.:,1XV't'ot 0pifXW
e l \ -V i)xrco"lJ-
I
e:aOoct xcu plc; xwMvwv. 4. auyxcx't'ot6el:vou Se -rou 7t/..6ouc;, 6
A potx.xkl)c; &.vcx l)'t'crocc; ex 't'W\I ot lxcxA.W't'CUV 't'OU<; cplA.oui; 't'OU AucrL-
ocxou xotL -couc; rce:pt 't''Y)V ave:pot7te:tocv e:tcuav o,'t'cx.c; otot't'pt'tP-'.e:w, o'trc"t)yotye:
' I I
25 7tpoc; 'TOV Acux.6't'ot (3(XO'LAfa. fLE:'t'OC SE: 't'(XU't'!X O'UV't'e:Afootc; eucrlotv, 7tot pe-
'A\ !XtP-.'e:v e
':m't''1JV E:O''t'totcrtv 't' 6\I 't'e AucrLocx 0\1 e:'t'ot 't'WV CXU't'OU. Cj)LAWV
I ' I \
xcxl. -r&v 0pCfXWV 't'OU<; E7tL'rl)OLO"CcX't'OU<:;. OLO'O'OC<; oe XALcrloci; XOC't'otcrxe:u-
ix'mxc; 'TOL-<; v m:pL' 't'O'\I Aumot)'..OV e:cr't'pcucre: 'T'1JV otAOUO'otV P1-.'IXO'L'A\
I "
LX"f\)\I
O"t"pwvv, tlXU't'cj> Se xotl. 't'OL<; cplA.oLc; e:u't'e:A!fj O''t'L(3&Sot. 5. oo(cu<; SE:
30 8Lnwv t't'otoca0ev-rwv od7tvcuv, txdvo<; ev 7totV't'OOot7tWV 7tOAU-reA.e:totV
(3pwa't'(J.)v 7tot pe61Jxe:v &7tl 't'poc7te"f)i; &:pyu pai:;, 't'o'i:c; 8e 0pq:l A&.xocvoc
XOCLI xpe:oc e:'t'pLcuc; .!.crxe:uai:O"e:voc, e> :mI O'IXVLooc; E:U
I f >
't'E:'A\ OU-<; e> :mxe:LLV"f)<;
I f 't<
otu-ro <; 't'7)c; 't'pot7te lJ<;. 't'O 8e n/..e:u't'ot'i:ov 't'o'i:i:; E:v tvexe:L 't'OV otvov
v &.pyu po!c; xai:l. x pucro!:i:; 7tO't'1J ploLc;, 't'o'i:i; Se e:6' totU't'OU xe:pOC't'LVOL<;
35 xixl UALVOL<;, xa6&7te:p \I l6oi:; -roC:c; rt-rixLi:;. 7tp01XLVOV't'Oc; Se 't'OU
7tO't'OU, 7tA"f) fl(l}GIX<; 't'O e:ytO''t'OV 'TCUV xe:pai:-rcuv, XIXt 7t p00'1Xj'O pe:u1acx<;
I '\ \ I
7t<X't'E poc -rov Aucrlcxxov pW't'"f)O'e rc6npov ocu't'cj> 8oxe'1: 8e: 7tVov (3act-
A.txw't'epov, -ro Mocxe:oovL ov TO 0p4xrnv. 't'oiJ Se AuaL&:xou 't'O
Mot:xe8ovLxov e:i7t6v't'oi:; . .
nu sperau de loc sa poatii citiga razboiul, de vreme ce aproape tot.i regii cei
mai puternici s-au inteles 29 intre ei i se ajutau unul pe celiilalt.
XXI, 12, 1. Armata lui Lisimah 30 era chinuita de foamete. Prietenii il
sf atuiau pe rege sa scape cum va putea i sa-i mute gindul ca oastea lui 1-ar 5
putea salva. Lisimah le riispunse insii cii nu era drept sii-i pariiseasca ostaii
i prietenii, asigurindu- i Jui o sell.pare ruinoas1i.
2. Dromichaites, regele tracilor, dupa ce primi cu multa prietenie pe regele
Lisimah, numindu-1 i tatii, tl canduse impreuna cu capii sai intra cetate 10
numitii Helis s1.
3. Ajungind otirea lui Lisimah in puterea tracilor 32, acetia se strinserii la
un lac -alergind in numar mare - i strigara sii le fie dat pe mina regele pri-
1 I '
zonier, ca sa-l pedepseasca. Caci - spuneau ei - paporul, care luase parte la
primejdiile [razbaiuluiJ, trebuie s5. aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum
I
sii fie tratati cei prini. Dromichaites fu impotriva pedepsirii regelui i-i liimuri 16
I l '\ I
pe oteni ca este bine sii-1 crute pe barbatul acesta. Daca 1-ar omori pe Lisimah-
spunea el -, al!i regi au sa-i ia damnia i se prea poate ca regii acetia sa
I
fie mult mai de temut decit inaintaul lar. Dar crutindu-1 pe Lisimah, acesta
- cum se i cuvine - are sii se arate recunoscator tracilor, care i-au daruit
viata. Iar locurile intarite, aflate mai inainte vreme in stiipinirea tracilor, aa 20
ei le vor dabindi inapoi fiirli nici o primejdie.
4. Cu incuviintarea muWmii, Dromichaites ciiuta printre prizanieri pe
prietenii lui Lisimah i totodata pe sclavii care obinuiau ca sa-1 slujeasca i-i
aduse in fata regelui prizonier. Saviri apoi jertfa i il pofti pe Lisimah la ospat 25
-impreuna cu prietenii sai i pe tracii cei mai de vaza. [DromichaitesJ pregati
M
'\ I
mese [deosebiteJ. Pentru cei din jurul lui Lisimah, intinse un cavor regal, luat
in luptli, iar pentru sine i prietenii siii aternu doar paie.
5. De asemenea fura prl'gatite doua ospete: pentru acei macedoneni, Dro-
michaites rindui tot felul de mincaruri alese, servite pe o masa de argint, iar 30
tracilor le dii.du sa mll.nince zarzavaturi i carne, dar pregatite cu masura, ae-
zindu-le pe nite tablite de lemn, care tineau lac de masa. In cele din urma, puse
- .. .
sa le toarne macedonenilor vin in cupe de argint i de aur, pe cltii vreme el i
tracii lui beau vinul in pahare de corn i de lemn, aa cum obinuiesc getii.
Pe cind bautura era in toi, Dramichaites umplu [cu vin] carnul eel mai mare, ii 35
.,
spuse Jui Lisimah tata > i ii intrebii care din cele doua ospete i se pare mai
vrednic de un rege: al macedonenilor sau al tracilor. Lisimah ii raspunse cii al
macedonenilor 3'. . .
H Acest scurt armistiiu dintre diadohi devine pentru G. Saitta - ca1e situeaza
evenimentul in 297 i.e.n. - un criteriu pentru datarea eliber11rii Jui Agatocles.
ao Probabil in anul 291 i.e.n. Lisimah il atacase din nnu pe Dromichaites.
a1 Nu s-a putut identifica locul acestei aezari, care se aflil. situata undeva in cimpia
Dunii.rii. Dupa C. Daicoviciu, J'a1a lui Dromichaites, ln EmWekiinyv Kelemen Lajos, Bucure,tir
Cluj, 1957, p. 18'1-182, Helis n-ar {i declt un centru secundnr, pe cind adevarata capitalil.
ar fi Argedava, situatil. pe cursul superior al Argeului.
I \
as Pentru conflictul dintre Lisimah 'i Dromichaites cf. Strabon, VII, 3, 8, VII, 3, 14;
Pausania, I, 9, 7 'i Polibiu, fr. 102.
Trogus Pompeius, XVI, 1, 19; Plutarh, Demetrios, 39 'i 52 ; Polyainos, VII, 25 ; Memnon, 5;
SS Posesiuni din dreapta Dun11rii (Ist. Rom., p. 229) sau regiuni din stinga Dun!irii
(vezi nota 28).
M Vezi PArvan, Getica, p. 56-65.

_ _ _J_
 198 DIODOR DIN SICILIA
6. ''On 't'OU L\ poL)'/ltL't'OU 't'OV Aucrlccxov E7tl oe:i:mov XEXA'Y)x6-
't'Oc;, )((XL\ 7tp0l"f'J(.X LVOV't'Oc; 't'OU 7tO"C'OU, 7t/"\'IY) pwcrac; 't'O e:yLO"'t'OV 't'CtlV xe:-
- I I \
pcc't'WV xaL 7t pocrccyo pe:ucrccc; 7ta't'e:pa 't'ov A ucrLax ov, "lJ PW't''Y)cre: 7tO't'e: pov
' \ I \ I I
OCU't'cj) ooxe:i: 8e:i:n:vov e: vocL ocmALXW't'e:p ov, 't'O Mocx.e:OOVLXOV
5 0pxLOV' 't'OU oe: Aucrtcixou 't'O Maxe:OOVLX.OV d7t6V't'Oc;, Tl ouv, cp"f),
voLIX 't'OL(JtU't'IX xou lR"'L'O\I "/\ICCf1.TC pov CC7tO"/I\L7tCtlV, t1;l't'L o<el'': e':7tLcpocve:cr-re:pcxv
I - I I
ocmJ.e:loc.v, t7te:6ue:Lc; de; &:v6pwn:ouc; 7toc. poc.ye:vfo6ocL oc.p& pouc; xoc.l
&noc.c; 6't)pLWO't) tov xixl xw pocv oucrxde:pov xoct crTCocv( oucrixv
'Yje:pwv xoc p7twv, e':Rl"'Loccrw o\l'tl.;. mxpix\ cpu,crLv o,cyccye:w oll-uvocLv e:L'c; 't'07touc;
I - I I
10 't'OL OU't'Ouc; tv otc; e:VLX ouvoc.Lc; {l7tccl6pLoc; OU Mvoc't'CCL OLcccrw e:cr6xL ;
e:tn:6v-roc; oe 7ttX ALV n:poc; 't'OC.U't'OC. 't'OU Aum&xou OL6't'L 't'O ev 7te:pl
't'CCU't''Y)V 't'"f)V cr't'pCC't'ELOCV 'Yt JYVO"f)X.e:v, e: t c; O\l'l.t_; 't'Ul._ "/\IOL7tO\V 7tS:L poccre:'t'CCL cptL-/,\Oc;
I I
t.:iv cruoc.xe:r:v xcxl x<XpL't'Oc; cX7t006cre:L ALcp6-ljvcxL 't'WV e:u 7tE7tOL Y)X.6-rwv,
&.n:ooe:&e:voc; cxu't'ov cpL/..ocp p6vwc; 6 L\ poLxoc.T'YJc; 7toc.peJ.cx e: ..&v xw-
15 plcuv 't'Ot 7tcc pcxL pe:6v't'cc {mo 't'Wv 7te:pl Aucrlcxxov, xocl m:pL6elc; ccu't'c;>
8L(XO'Y)f1.Clt tcx7teO"t'e:LAe:v.
. XXX, fr. 19. "0't'L 6 Ile:pcre:uc; 7tu66e:voc; tm/..ex't'ouc; rcxM-rcxc;
7te:7te:pocxevocL 't'ov "lcr't'pov t7tt crucxxqt, m:ptxocp c; ye:v6e:voc; &.7te-
.O"t'S:L"/I\EV e:Lc; 't''Y\jV
MOCLllo'LXY\ JV, 7tpO't'p7t 6e:voc; 'Y,jXS:LV 't''YjV 't'OCXL(j't''YJV. 0
20 oe 't'W\I rocACX't'OO\I yooe:voc; cruqiwv crcxc; Lcr6ov 't'e:L 't'CXX.'t'6v, 't'OU
cr07tocV't'oc; X,p oc't'oc; de; 7tEV't'ocx6crLoc 't'OCAOCV't'OC yLvoevou. 't'OU oe
Ile:pcrewc; 60).oymXV't'oc; ev owcre:Lv, OU 7tOLOU\l't'Oc; oe 'C'O crucpcu-
V'Y)6tv OLOt cp LAcxpyu plcxv, E7totV!fjJ.6ov de; 't'V otxe:lcxv 7ttXAL\I o t rcxAOC't'CXL.
XXX, fr. 20, 3. "O't'L 6 'AMcxvopoc; oux 6o(cxv foxe: Tei> Ile:pcre:i:
25 't'c; i.Jiuxc; OLtX6e:crLv, . 0 oe OLOt 'C'\I crLx.po/..oy(ocv -ro6c; 't'!;; Ke:/..-rouc;
cX7tO't'pL!.JitXe:voc;.
XXXI, fr. 14. . . . 'Ex.e:i:voc; y0tp OLcru p(cuv rocAOC't'WV 7t0Cpccyr;;-
voevwv de; 't'OV n:p oc; 'Pwcx(ouc; 7t6/..r;;ov, &7tr;;'t'pli.Jicc't'o 't'v 't"YJ AL-
xoco't''Y)V cruocxlcxv, LV(Jt cpdcr'Y)'t'OCL 'C'W \I XP1JtX't'CU\I,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 199
6. Dupii ce pof ti la masa pe Lisimah i bliutura era in toi, Drom ichaites
I
umplu [cu vin] cornul eel mai mare i spuse lui Lisimah tatii i apoi il intreba
I care dintre eele douli ospete i se pare mai vrednic de un rege : eel al macedoneni-
lor sau eel al tracilor . La care Lisimah ii riispunse cii eel al ma cedonenilor 35.
't'O Atunci -zise Dromichaites - de ce ai l!isat acas!i atitea deprinderi, un trai 5
cit se poate de ademenitor i o domnie plinli de straluciri, i te-a cuprins dorinia
I
sli vii la nite barbari, care au o viata de salbatici, locuiesc intr-o tarii bintuitii
de geruri i n-au parte de roade ingrijite ? De ce te-ai silit, impotriva firii, sa-ti
duci otenii pe nite meleaguri in care orice caste strliinli nu poate afla scapare
sub cerul liber ? Luind din nou cuvintul, Lisimah spuse regelui ca nu tia ce 10
riizboi poarta, dar ca pe viitor va fi prietenul i aliatul tracilor ; iar - cit despre
recuno tinta datorata - nu va ramine vreodatii mai prejos decit binefiiclitorii
sai. Dromichaites primi cu un simtamint de prietenie spusele Jui Lisimah. El
I capiitii inapoi de la acesta toate intiiriturile ocupate de oamenii lui Lisi.mah.
Apoi ii puse pe cap o diadema i ii ingadui sa se intoarca acasa. 36 15
XXX, fr. 19. Aflind ca sosesc in ajutorul sau soldati alei - dintre galati
- i ca au trecut lstrul, Perseu s-a bucurat nespus de mult i a trimis [oameni]
in Maedica s7, pentru a-i indemna pe aliaii sa vina cit mai repede. Capetenia
galatilor - care clizuse la o intelegere cu Perseu - ceru plata statornicita, 20
intreaga suma ridicindu-se la cinei sute de talanti as. Deoarece Perseu se obli-
gase sa plateasca solda, dar nu se iinuse de cuvint, caci de felul siiu era avar,
I galatii se intoarsera la ei acasii.
XXX, fr. 20, 3. Alexandru avea un suflet cu totul diferit de al lui Per.se . . .
acesta, din cauza zgirceniei, a respins ajutorul celtilor ae. 25
XXXI, fr. 14 . . . Caci acesta, dei douiizeci de mii de gali se aflau la inde-
mlna pentru razboiul impotriva romanilor, a respins o aliantii atit de impor-
tantii pentru a-i cruia banii.
.
35 Repetitia se datorete diferentei diritre manuscrise.
81 ln rea!itate erau bastarni (cf. Titus Livius, LIV, 26, 2.
87 Regiune din vestul Traciei, din valea rtului Axios (Vardar) .
as Cf. Apian, Macedonia, 18, 2.
u Cf. Apian, Macedonia. 18, 3.
I
__J
 XL IX. P. V E R G I L I I MA R0N I S
GEORG ICA
II, 495-497. lllum non populi fasces, non purpura regum
flexit et infidos agitans discordia fratres
5 aut coniurato descendens Dacus ab Histro.
III, 349-383. At non, qua Scythiae gentes Maeotiaque unda
350 turbidus et torquens flaventes Hister harenas
quaque redit medium Rhodope porrecta sub axem.
Illic clausa tenent stabulis armenta, neque ullae
10 aut herbae campo apparent aut arbore frondes ;
sed iacet aggeribus niveis informis et alto
355 terra gelu late, septemque adsurgit in ulnas:
Semper hiems, semper spirantes frigora Cauri.
Tum sol pallentis haud umquam discutit umbras,
XLIX. V ER GIL IU
Cel mai lnzeslra t poel lalin, s-a nascut l!ngli Mantua, in nord ul It11liei,
in anul 70 i.e.n., intr-o familie modestli de agricultori i n murit in anul 19
i.c.n. la Brundisium, In Calabria. In stihurile pastornle, numite Buco/ice sau
Egloge, in Georgice, poem didactic inchinat ridicarii agriculturii, i in epopeea
Eneida, Vergiliu a oglindit in chip admirabil natura patriei sale precum i
aspectele cele mai caracteristice ale societatii vremii i ne-a pastrat citeva
'tiri despre traiul 'i conceptia de viatii a striimoilor notri. Comentatorul
antic al ope1ei sale, gramaticul S. Marius Honoratus Servius, a trllit la
Roma in a doua jumatate a secolului al IV-lea.
Ediii: Virgile, Oeuvres, Texte etabli et traduit par Henri Goelzer,
vol. I-III, Les Belles Lettres, Paris, 1933-1935 ; Servii Grammatici qui
ferzmtur in Vergilii carmina comentarii recensuerunt G. Thilo et H. Hagen,
vol. I-III, Teubner, Leipzig, 1878-.1902.
GEORGICELE
II, 495-497. Pe acela 1 nu-1 abat din drumul sau nici inaltele demnitati
puhlice acordate de popor, nici purpura regalli ; nici vrajba 2
care agita pe fratii lipsiti de credinVi i nici dacii care coboarli
de la Istrul ce conspira hnpotriva noastril. a. 0
III, 349-383. Nu-i la fel acolo unde locuiesc populatiile scitice, unde se afla
apa meoticl't,
350 unde Istrul ti involbureazii apele cu nisipul galben i unde
muntele Rodope cotete inapoi, dupli ce s-a intins ptnli. la juml't-
tatea drumului spre polul [nord].
Acolo oamenii tin cirezile inchise in staule.
Nu se vlid nici ierburi pe clmp, nici frunze in copaci. 10
Cit vezi cu ochii se intinde plimintul, care este de nerecunoscut
355 din cauza nlimetilor d e zapada i a ghetii groase care se inalta
de apte coti.
Acolo venic e iarna. Venic sufla Caurii ' aducli.tori de frig.
Soarele niciodata nu-i in stare sa impratie umbrele palide,
l Pe agricultor.
s Rllzboaiele civile.
3 Nu putem fti daca este o aluzie la un eveniment istoric sau un exemplu intimpliltor.
' Vinturi reci din nord.
 202 VERG!LIU
nee cum invectus equis altum petit aethera, nee cum
praecipitem Occani rubro lavit aequore currum.
360 Concrescunt subitae currenti in flumine crustae
undaque iam tergo ferratos sustinet orbes,
5 puppibus illa prius, pat ulis n u nc hospita plaustris ;
aeraque dissiliunt vulgo, vestesque rigescunt
indutae, caeduntque securibus humida vina,
365 et totae solidam in glaciem vertere lacunae,
stmaque impexis induruit horrida barbis.
10 Interea toto non setius aere ningit :
intereunt pecudes ; stant circumfusa prmms
corpora magna bo um, confer toque agmine cervi
370 torpent mole nova et summis vix cornibus extant.
Hos non immissis canibus, non cassibus ullis
16 puniceaeve agitant pavidos formidine pinnae ;
sed frustra oppositum trudentis pectore montem
comminus obruncant ferro graviterque ru dentes
375 caedunt et magno laeti clamore reporta nt.
!psi in defossis specubus secura sub alta
20 otia agunt terra congestaque robora totasque
advolvere focis ulmos ignique dedere.
Hie noctem ludo ducunt et pocula laeti
380 fermento atque acidis imitant ur vitea sorbis.
Talis Hyperboreo Septem subiecta trioni
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 293
nici cind, dus de cai, se inal!ii pe cer, nici cin<l
ii scalda in apa inroita a oceanului carul lui grabit sa alunece
in jos s.
360 Repede se prinde. coajii peste apa ce curge
i valurile fluviului sustin pe spatele lor roi de car ferecate
cu fier.
Pe unde mai inainte pluteau corabii, acum merg care largi. 5
Acolo, oriunde obiectele de aramii. crapa de ger i hainele ingheaa
pe trup. Vinul, nu de mult incli lichid, se taie acolo cu securea
365 i lacurile sint prefacu te . pina la fund in blocuri compacte
de gheatii.,
Picaturile de apa respinga toare 6 din nepieptanatele barbi inghea ta
i se prefac in turturi.
i tn timpul acesta ninge mereu. 10
Vitele pier. Boii, cu trupurile lor mari,
l:ncremenesc, acoperi!i de zlipadii., iar cerbii, strini grlimada,
370 sint tintuili pe loc sub povara de nea proaspat clizuta. Ahia
iese deasupra virful coarnelo lor.
. ... Oamenij nu-i vineazi cu haite de ciini, nici nu le mai intiud
Iaiuri,
nici nu baga spaima in ei cu o sperietoare cu pene roii. 15
Cerbii acetia zadarnic se trudesc sli spargli cu pieptul muntele
de zapada ;
In timpul acesta oamenii ti izbesc cu fierul de aproape ; i i
omoarii cu tot
375 mugetul !or groaznic. Vinatorii ii due cu ei in mari strigate de
veselie.
[Oamenii] ii due viaia lini titl!. i sigura in bordeie
sapate adinc tn plimtnt ; adunli trunchiuri de stejar i ulmi intregi 20
pe care ii rostogolesc pe vatrli i-i pun pe foe.
Locuitorii petrec la joc lu nga noapte de iarn!i. i le face placere
sli prepare,
380 din orz fermentat i din fructe acre de sorb, o bliutura ce seamana
cu vinul.
Un asemenea neam de oameni neinfrina i s al luiesc sub cele
apte stele 7 ;
1 Legendele antice reprezentau soarele ca un zeu care calatore,te pe bolta ceru\ui,
urcind i coborlnd lntr-un car tras de cai.
RespingAtoare, deoarece curg din nas.
7 Sub constelaia Ursei Mici, s.dicil la nord.
 204 VERGILIU IZVOA:RE PRIVIND ISTORIA ROMlNIE.I 205

gens effrena virum Riphaeo tunditur Euro sint biituti de vintul de rasarit din muntii Ripei
Et pecud um fulvis velatur corpora sae t.'is. i ii acopera trupurile cu blanuri galbene de animale 8

III, 461-463. Bisaltae. q o more solent acerque Gelonus, III, 461-463. in acest fel D procedeaza de obicei bisaliii i aprigii geloni
cum fug1t m Rhodopen atque in deserta Geta rum cind fug in muniii Rodope i in deertul getilor
5 i beau laptele inchegat amestecat cu singe de cal io.
Et lac concretum cum sanguine potat equino. ' 5

IV, 460-463. .At chorus acqu?lis Dryad um clamore supremos IV, 460-463. lar corul driadelor 11,de o virsta cu ea, au umplut cu
1mplerunt mont1s ; flerunt Rhodopeiae arces strigatul lor
altaque Pangaea et Rhesi Mavortia tellus in1il1imile muntilor ; pllng virfurile muntilor Rodope
atque Getae atque Hebrus et Actias Orithyia. i culmea Pangeului i tara lui Rhesus, lacaul ia zeului
Marte ;
pllng i getii i Hebrul i Oritia 13 din Atica.
10 AE NEIS

ENEIDA 10
I II, 34-35. Multa movens animo Nymphas venerabar agrestes
Gradivumque patrem, Geticis qui praesidet arvis.
III, 34_:35: <:u sufletul riiscolit de multe ginduri ma ruga m 14 nimfelor
!. cimpeneti i
IV, 143-146. Quais ubi hibernam Lycia m Xa nthique fluenta biitrinului Mars Gradivus 16, care 'Ocrotete ogoarele getilor.
?eser1t ac Delum maternam invisit Apollo
15 145 msta uratq ue choros, mixtique altaria circum IV, 143- 146. Ca atunci cind Apolo prlisete Licia, unde sta in timpul
Cretesque Dryopesque fremunt pictique Agathyrsi. i iernii, i valurile riului Xanthus,
i revine sa revada insula' mamei sale, Delos,
145. reincepe dansurile i in jurul altarelor, amestecinduse unii 15
cu altii,
fream1it1i cretani, driopi 16 i agatirii cei vopsiti.

s Descrierea aceasta sumhra a regiunilor noastre cste comuna mai tuturor scriitorilor
antici i mai ales poeiilor, cum se poate vedea i la alii autori din prezenta lucrare, chiar
daca n-au suferit rigorile climatului nostru, ca in cazul Jui Ovidiu. Regiunile noastre erau
adesca confundate sau prezentate ca nite paminturi de la marginea lumii. In legatura cu
aceasta, vezi concluziile 'i materialul prezentat de Stephan Borszak, Die J(entnisse des
Altel'lums iiber das Karpatenbecken, in DissertationeR Pannonicae, 1936.
e Adica luind singe oilor, cind acestea au febril.
10 Autorii prezinta acest obicei drept scitic.
11 Driadele erau nimfele padurilor care jeleau pe soiia Jui Odeu, mu ca ta de un 'arpe.
12 Tracia.
1s Dupa legendli, era fiica regelui Erehteus, devenita mai ttrziu regina tinuturilor
nordice.
1' Vorbe,te Eneas.
1s q Care pliete la lupta . Vezi Russu, Rel. dac., p. 83.
ie Populaiie din Epir.
 206 VERGILIU
V II, 603-605. Roma colit, cum prima movent m proelia Ma rtem,
sive Getis inferre manu lacrimabile bellum
60.5 Hyrcanisve Arabisve pa rant seu tendere ad Indos.
SERVII GRAMMATIC! COMMENTARTI
5 GEOR G. II, 497. Aut coniurato ab H istro, id est non eum sollicitat
coniuratio barbarorum. Hister autem fluvius est Scythiae. Et aliter:
Aufidius Modestus legisse se affirmabat hunc morem esse Dacorum,
ut cm ad bella proficisce1entur, non prius rem capesserent, quam
de H1stro certum modum haurientes ore in mod um sacri vini iurarent
10 non se ad patriae sedes regressuros nisi hostibus caesis ; 'et idcirco'
Vergilium familiari sibi hypallage usum divisse Histrum coniuratum
apud quern Daci coniurare consuerunt.
A EN .. III, 35. Geticis . . . arPis. Getae autem populi sunt Mysiae,
quae, qma Iata est, multas continet gentes.
16 AEN. IV, 146. Pictique Agath yrsi populi sunt Scythiae, colentes
Apollinem hyperboreum, cuius logia, id est responsa, f eruntur.
Picti autem, non stigmata habentes, sicut gens in Britannia sed
pulchri, hoc est cyanea coma placentes. ' EN. VII, 604. Neamul salbatic al getilor a existat fi pe vremea stramoilor:
AEN. V II, 604. Getarum fera gens etiam apud maiores fuit:
20 nam ipsi sunt Mysi, quos Sallustius a Lucullo dicit esse superatos.
-----'---- - ---.,-
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 207
V II, 603-605. Roma il rcspecUi 17 atunci cind il imping pe Marte Ia lupta,
fie ca se pregatesc sa duca razboiul aducator de lacrimi
geilor,
605 fie hircanilor, fie arabilor, sau ca sint gata sa se indrepte
'lmpotriv inzilor 18,
COME NTARIILE GRAMATICULUI SERVIUS 19.
GEORG. II, 497. De la Istrul ce conspird mpotriva noastrd, adica pe el 6
nu-1 tulbura conspiratia barbarilor. lstrul este un fluviu in Scitia. Alta explicaie:
Aufidius Modestus 20 susiinea ca a citit cum ca dacii au obiceiul ca, atunci
ctnd pornesc la razboi, .sa nu se apuce de treabli. inainte de a bea cu gura din
Istru o anumita cantitate de apa ca pe un vin sacru, i inainte de a jura ca
nu sc vor intoarce la lacaurile parinteti decit dupa ce vor ucide pe dumani. 10
De aceea Vergiliu s-a slujit de o [figura] obinuita, numita hypallage 21, i
a spus lstrul care conspira , adica Istrul linga care dacii obinuiesc sa conspire.
EN: III. 35. Ogoarele ge( ilor. Geii slnt triburi din Misia, care, fiind tntinsa,
are multe neamuri.
EN. IV, 146. Agatir fii cei vopsifi s!nt triburi din Sciiia, care se inchina 15
lui Apollo Hiperboreanul, ale carui vorbe; adica oracole, circula la ei. Sint
vopsiii, dar n-au semne pe trup, ca neamul care locuiete in Britania, ci sint
frumoi, adica plac datorita parului lor vopsit 1n albastru.
caci ei stnt moesi, care, spune Sal ustiu, au fost invini 22 de Lucullus. 20
--
11 Obiceiul de a deschide portile templului lui Janus tn caz de razboi.
18 Aluzie la campania din vremea poetului. Opera a fost compusil intra anii 29- 19
i.e.n., dar nu putem 'ti exact cind a fost scrisa cartea a VII-a.
19 Servius Marius Honoratus, care este autorul unui celebru comentar Ia Vergiliu,
a trait la s!ir,itul secolului al IV-lea e.n.
ao Gramatic din secolul I e.n., care a scris comentarii la opera lui Vergiliu 'i Horatiu.
11 Figurli de stil: acordarea adjectivului cu un alt substantiv decit eel al carui atribut
este dupa sens.
H Cf. Salustiu, Istorii, IV, 18 'i 19.
 L. Q. H 0 R A T I I FLACCI
SERMONES
II, 6, 51-53. Quicumque obvius est me consulit: 0 bone (nam te
scire, deos quoniam propius contingis, oportet),
6 numquid de Dacis audisti ?
CARMINA
I, 35, 9. Dacus asper, te profugi Scythae . . . metuunt . . .
II, 16, 5 Otium hello furiosa Thrace . . .
II, 20, 17-19 Me Colchus et qui dissimulat met um
Marsae cohortis Dacus et ultimi
10
nos cent Geloni . . ,
II I, 6, 13-16. Paene occupatam seditionibus
delevit urbem Dacus et Aethiops,
hie classe formidatus, ille
16 missilibus melior sagittis.
111, 8, 17-24. Mitte civiles super urbe curas.
Occidit Daci Cotisonis agmen,
L. H O R A T I U
S-a nascu t la Venusia in anul 65 i a murit la Roma in anul 8 i.e.n.
Alaturi de Vergiliu, Horatiu a fost eel mai reprezentativ poet latin. Operele
sale pot fi datate cu aproximatie in felul urmator: Epode, anii 42-30 ; Satire
I-II, anii 42-35; Ode I-IiI, anii 35-23; Ctntul secular, anul 17 ; Ode IV,
anul 13; Epistole I-II, in ultima parte a vietii.
Editii: Horace, Oeuvres, vol. I-III, Texte etabli et traduit par Franois
Villeneuve, Les Belles Lettres, Paris, 1927-1934 ; Pseudoacronis scholia in
Horatium vetustiora edidit 0. Keller, vol. I-II, Teubner, Leipzig, 1902-1904.
SATIRE
II, 6,51-53. Oricine imi iese in cale ma intreaba : ,,Hei ! bunule,
(tu trebuie sa tii, pentru ca eti in rela1ii mai strinse cu zeii) 1
cc-ai mai auzit despre daci ?" 2. 6
ODE
I, 35, 9. De tine se tem dacii cei aspri i sci1ii .ratacitori 3
II, 16, 5. Linite [cere] Tracia, cuprinsa de furia razboiului '
II, 20, 7-19. Ma vor cunoate colhii i dacii, 6
care vor sa para ca nu se tern de cohortele marsilor, 6 10
ca i gelonii de la capatul lumii.
I II, 6, 13-16. Putin a lipsit ca Roma, sfiiata de lupte interne,
sa fie nimicita de catre daci i etiopieni :
15 acetia sint de temut prin flota lor, iar aceia
se pricep mai bine decit to!i la aruncarea sageilor 7. 15
III, 8, 17-24. Lasa grijile obteti despre Cetatea noastrli..
Armata dacului Cotiso a pierit s ;
1 Aluzie la Mecena i August.
Aluzie la zvonurile care circulau in iarna anului 31 i.e.n. ca dacii, aliatii lui Antonin,
intentionau sa invadeze Italia (cf. Dio Cassius, LI, 22, 8).
3 Oda dateazli din anul 27 te.n.
' Aluzie la campania lui Crassus ; oda este aproximat1v aiu anul 27 i.e.n.
1 Nu se cunoate data exacta a odei, probabil 30 l.e.n.
Popula iie italicit, vestita prin vitejia ei.
' Vezi nota 2.
8 Armata lui Cotiso a fost lnf rlnta in timpul campaniei lui Crassus (cf. Dio Cassius,
LI, 23, 2). Oda dateaza din anul 29 l.e.n.
 210 HORATIU
Med us inf estus sibi luctuosis
20 dissidet armis,
servit Hispanae vetus hostis orae
Cantaber sera domitus catena,
5 iam Scythae laxo medita ntur arcu
cedere campis.
I II, 24, 9-24. Campestres melius Scythae,
10 quorum plaustra vagas rite trahunt domos,
vivunt et rigidi Getae
10 inmetata quibus iugera liberas
fruges et Cererem ferunt
nee cultura placet longior annua
15 defunctumque laboribus
aequali recreat sorte vicarius.
15 Illic matre carentibus
privignis mulier temperat innocens
nee dotata regit virum
20 coniunx nee nitido fidit adultero ;
do est magna parentium
20 virtus et metuens alterius viri
eerto foedere castitas,
et peccare nefas aut pretium est mori.
IV, 14, 41-46. Te Cantaber non ante domabilis
Medusque et Indus, te profugus Scythes
25 miratur, o tutela praesens
Italiae dominaeque Romae ;
45 te, fontium qui celat origines
Nilusque et Rister . . .
IV, 15, 17-24. Custode rerum Caesare non furor
30 civilis aut vis exiget otium,
non ira, quae procudit enses
20 et miseras inimicat urbes.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 211
mezii 9 dumanoi se sfiie intre ei
20 cu arme care le pricinuiesc nenorociri lor inii ;
cantabrii, vechii dumani de pe tarmul -Spaniei,
au fost in sfirit inlantuii i ne slujesc pe noi,
iar scitii stau cu arcul destins i se gindesc 5
sa se retragii de pe cimpiile lor.
III, 24, 9-24. 0 viata mai huna due scitii din stepli,
10 care au ohiceiul sa transporte pe care casele lor :ratacitoare,
la fel i geiii cei aspri,
ciirora pamintul nehotarnicit 10
le dii roade i cereale lihere.
Nu le place sli cultive acelai ogor mai mult de un an,
15 iar dupli ce au indeplinit toate muncile, aliii, care le urmeaza
in aceleai condi1ii, le iau locul.
Acolo femeia nu se face vinovata fata de 15
copiii vitregi, ci poarta de grijii celor lipsiti de mama,
iar sotia cu zestre nu ajunge stapina barhatului
20 i nici nu se increde intr-un amant chipe.
Zestrea cea mai de seama este cinstea :::iiirintilor
i vir tutea femeii pentru care legamintul casiitoriei ramine
trainic; 20
ea se teme de alt bli.rbat.
Piicatul este un sacrilegiu pe care U pliitete cu moartea.
IV, 14, 41-4.6. Pe tine 10 te admirli cantahrii, pinii acum nesupu i,
i mezii 11 i inzii 12 i sciii ratli.citori,
o, tu, pavli.zli. neclintitii 25
a Italiei l a Romei, care-i stiipina peste tot !
De tine [ascultli] Nilul i Istrul. . .
45 care ti tainuiesc locul de izvor ia.
IV, 15, 17-24. Cit timp Cezar [August] vegheaza asupra statului,
nici furia razhoaielor civile, nici samavolnicia nu ne vor tulhura 30
linitea
i nici mtnia care ascute sabiile
20 i invrajbe te nenorocitele orae ;
' In realitate partii.
1o Oda dateaza din anii 14-13 i.e.n.
u Vezi nota 9.
u Vezi nota 18.
13 Cf. Seneca, Problems de istorie naturala, IV, 1.
 212 HORATIU JZVOARE PRIVJND ISTORIA ROMINIEI 213

Non qui profundum Danuvium bibunt nu vor ell.lea in picioare hotarlrile iulice 14
edicta rumpent Iulia, non Getae, nici cei care beau apa din Dunli.rea adinca,
non Seres infidique Persae, nici geii, nici serii, nici perii 15 perfizi
non Tanain prope flumen orti. i nici cei nascuti linga fluviul Tanais 18

5 CARMEN SAECULARE C iNTUL SECULAR 5

55-56. lam Scythae responsa petunt, superbi 55-56. Acum scit.ii 17, pina de curind trufai,
nuper et Indi. i inzii 18 cer rli.spunsuri ca de la un oracol.

SCOLIILE LUI PSEUDO-ACRO 19

SCHOLIA PSEUDOACRONIS
I, 35, 9. De tine dacii (V). Un neam care traiete Unga acest fluviu
I, 35, 9. Te Dacus (V) Gens iuxta hi,rnc fluvi um degens aspera [i care este] salbatic in lupte. De tine sci#i ratacitori. 10
10 bellis. Te Profugi S( c)ithae Ab orbe sepositi et rn Departe de lume i a ezati la caps.tu! eel mai indepartat al
mundi extimo constituti. pamintului.
II, 20, 18. M ars( a)e cohortis Pro Italiae militibus dixit, ut osten II, 20, 18, De cohortele marsilor. A spus (marsi) in loc de soldai din
deret solos Romanos Dacis esse terrori. Italia, ca sa arate cli doar romanii ii inspaiminta pe daci. l5
III, 6, 15. III, 6, 15. Unii sint de temut prin flota lor. Este un lucru dovedit ca
Hie classe formidatus Classe (A)ethiops, Dacus sagittis, etiopienii sc folosesc de flota, iar dacii de sageti, care, pe deasu-
15 quibus etiam venenatis uti firmatur. pra, mai sint i veninoase.
I II, 8, 18. Occid it Daci Cotisonis Agmen Cotiso nomen regis III, 18, 8. Armata dacului Cotiso a pierit. Cotiso este numele unui rege
Dacorum, quo victo suadet . . . al dacilor, care fiind invins, autorul sfatuiete. . . 20
III, 24, 9. Campestres M elius Scythae Campestris dicti ideo, quod III, 24, 9. 0 Yiafa mai buna due sci,tii din stepd. De aceea a u fost numi!i
din stepa, deoarece traiesc in stepe, fara acoperi (deasupra
in campis sine tectis sub tentoriis vivant, quae capului), in corturi care sint purtate pe care.
20 carpentis moventur. 11. Gefii cei aspri 20. Zdraveni, aspri din cauza regiunii friguroase.
III, 24, 11. Rigidi Getae Fortes, asperi, propter frigidam regionem.

" Hotaririle lmparatului August, care fiicea parle din familia Iulia.
15 Vezi nota 9.
1a Oda datcaza probabil din anul 13 i.e.n.
17 Se poate traduce i acum inzii, plna de cmind trufai, i scifii o.
1s Clntul dateaza din anul 17 l.e.n. ; Cf. Fa ptele impdratului August , V, 52-53, uncle
sc mentioncaza aceeai solie, i Suetoniu, August, 21.
io Sub numele comentalorului Aero, din secolul al III-lea e.n., s-au transmis o serie
de scolii ale unor autori necunoscuti.
so Sau duri .

- _i _
 LI. N IK 0 A A 0 Y T 0 Y A A M A L K H N0 Y LI. N I C 0 L A 0 S D I N D A M A S C

foar te ingrijitil.. A avut legll.turi strinse cu Herodes eel Mare 'i

S-a nil.scut din pil.rinti bogati in jurul anului 61, l.e.n. i a primit o educatie
a luat apii.rarea
evreilor in fata romanilor. A sc1is o lstorie a lui August, precum i o lstorie
1miversalii. tn 11,I, de cilrti, in care a folosit ca izvoare indeosebi pe Xanthos,
,Ctesias i Ephoros. lntre lucrilrile sale ni se citeaza i un Compendiu despre
moravuri. Din toate aceste opere n-au ajuns pinil. la noi decit fragmente.
Editia: FGrHist, IIA, nr. 90, p. 388 ,; 391.

COMPEND IU DESPRE MORAVURI

EGON 1: NArOrH
104 (123). loan. Stob. Anth. III, 1. ( Despre virtute} 200: Din Compendiul
, 10j: (123)., 10;\N. STOB., Anth., III, 1 [IT, &.pe't' c;], 200: despre moravuri al lui Nicolaos. Galactofagii, un neam scitic 1, nu traiesc in case -
Ex t""Yjc; NtXOAOCOU E0wv Luvocywy-Yjc;. roc:>..ocx't'o<p&.yot xu6txov evoc; precum cei mai multi dintre scili - i hrana lor o alcatuiete numai laptele 5
6 riotx.ol 't'E dcrlv, &crn:ep xoct ot 7tAE:Lcr't'Ot xu6&v, 't'po<pv 8' lxoucrt de iapa, din care ii fac brinzii, folosindu-l atit ca mincare, cit i ca bautura.
ylf )..oc 6vov (7t7t&LOV 1 e 00 't'U p07tOLOUV't'&c; fo6(oucrt xocl 7t(voucrt xoc( Din aceasta pricinll. stnt foarte greu de infrint in h.ipte, ca unii care ii due
&LO't otoc 't'OU't'O oucrOC"f.W't'OC't'OL O'UV OCeU't'O""t"c; 7tOCV't''Y) t 't''Y)V 't'pO<p'Y)V fxoV't'ec;.
) \ .... f \ I \ \
cu ai pretutindeni hrana. 2. Acetia I-au pus pe fugll. i pe Darius. 3. Sint insli.
(2) oo't'ot xocl Aocpefov t't'pbpocv't'o. (3) dcrl 8e xcxt 8tx.oct6't'cx't'ot x.otv<X i foarte drepti, avind in devalmll.ie bunurile i soliile. Astfel fiind, pe cei mai
f'VJI.OV't'e:c; 't'OC
\ I \ \ - JI. l. batrini dintre ei ii numesc tati, pe cei mai tineri copii, iar pe cei de o virstli., 10
't"t X't''Y)OC't'OC XOCL 't'CXc; yuvcx tx.occ; WO''t'E: 't'ouc; i::v 7tpecrU't't-
I
frati. 4. Dintre acetia a fost i Anacharsis, socotit unul dintre cei apte intelepli.
10 pouc; ocuT&v 7t'OC't't pocc; vo( etv, 't'ouc; 8 ve:w-r& pouc; 7tixWocc;, 't'ouc; 8' - El a venit in Grecia ca sli. cerceteze obiceiurile altora.
:>..tx.occ; &8e::>..cpooc;. (4) c':'lv v x.ocl 'Avlfxot pcrtc;, e:Lc; 't'WV t7t''t'cX crocp&v 125 (99). E xe. de irt., I, 353, 13:. . . ti numesc panoni i daci pe toli
votcr0dc;', 8c;' /..6ev de; 't'V 'E:>..M8cx, (voc lcr't'op O''Y) t 't'cX 't'WV &:>..:>..wv cili locuiesc dincoace de fluviul Rin i deasupra Golf ul ui Ionic i;;i a nea mu-
v6tot. rilor ilirice. 16
125 (99). Exe. de virtut. I, 353, 13: . . . ll7t'6crot tV't'Oc; 'Pvou
16 7tO't'otou xoc't'otx.oucrtv {l7t'ep TE: 't'Ov 'I6vov 7t6v't'ov x.otl 't'OC 'I:>..:>..u pt&v
yev'Y) - Ifowov(ouc; cxu't'ouc; xocl AiXx.otc; xot:>..oucrtv . .

1 Cf. Herodot, IV, passim.

 LIL T PA B Q N0 Lii. S T R A B 0 N

S-a nllscut in Amaseia din Pont in anul 63 i.e.n. i a trait pina in anul
19 e.n. ln anul 29 t.e.n., Strabon a fllcut o clllatorie la Roma, apoi a vizitat
Egiptul, intre anii 24-20, i alte tllri, pentru a reveni in Asia Mica. A scris o
istorie in 43 de carti, in care, continuind pe Polibiu, descrie evenimentele din
secolele II-I l.e.n. Din aceasta opera ni s-au piistrat numai fragmente.
Principala Iucrare a Jui Strabon, intitulatii Geografia, in 17 cari, terminata
in anul 18 e.n. 'i pilstratli in cea mai mare parte, folose te izvoare literare de
prima mina - Eratostene, Artemidor, Apolodor, Megastene, Nearh, Posi-
doniu, pe care autorul le pune in valoare in chip inteligent. Fiind adept al
stoicismului, el considerii geografia ca o parte a filozofiei ; nu se miirgine te
numai sli descrie locurile, ci nratli i importanta factorului uman i valoarea
trecutului istoric. Astfel Geografia sa ne apare astllzi cea mai completll i mai
competentll . scriere de acest gen asupra lumii vechi, cuprinzind i informatii
importante referitoare la regiunile locuite de strli.moii notri.
Ediia : Strabonis .Geographica recognovit Augustus Meineke, vol. -II ,
Teubner, Leipzig, 1852-1853.

rEnrPA<I>JKA GEOGRAFIA

I, 1, 10 (C. 6). 'O 7t0LYJ't' c;; . evYJ't'ocL, x.cxt Eq>e: i:;; 't'wv I, 1, 10 (C. 6.). Poetul [Homer]. . . amintete apoi i de _1inuturile din
7te:pt IIp07tO\l'tL8oc x.oct 't'OU Eu e:vou . . yvcu p( e:L ae x.cxt 't'O\I ''fo't'pov, jurul Propontidei i ale Pontului Euxin. . . . .El are cunotm1 1 depre Istru,
caci '.ii citeaza pe misi - un neam trac vecm cu acest fluvm. Mar cunoate 6
5 e:vYJevoi:;; ye: Mucr&v, 6voui:;; G pq;x(ou 7tcx poixounoi:;; Tov "foTpov. 1 i coasta marii ce vine apoi dupa Istru, i anume cea traca pina la Peneu, deoa-
xoct v XIX.L 't'\I e; i:;; 7tCX poc/....ocv otae:, 0pq;x(cxv oOcrcxv e:x,pi Ile:ve:rnu, rece pomene te pe peoni, (muntele) Atos, riul Axios i insulele aezate in faia
IICXLO\locc;; 't'S: ovooc-,cuv XIX.L "A6w XCX \L 'A!c:,',L O\ \I X.CXL\ To\ce; 7t pOxe:Li:;vLoci:;;
I
I I ' , ., \
acestora . . .
1 I
't'OU"t"CU\I VYJO'OU<; . . . I 2 1 (C. 14). . . (Alexandru eel Mare) ne-a fa.cut cunoscut . . . in nordul
Euroei,' tot 1inutul pina la Istru. Iar romanii . . . locu rile de dincolo de Istru 10
I, 2, 1 (C. 14). . . . 'O ev yiX p (sci!. '-t\.Azav8poi:;;) . . . &ve:- pina la fluviul Tyras. . .
10 xif /....u e:v iv . . . Twv opdwv Tc;; Eu pW7tYJi:;; &.7tcxv""' expL Tou I, 2, 10 (C. 21) . . . . Cei de pe atunci [pc vremea Jui !:Iomer] socoteu Mare
''fo't'pou 0 L ae 'PcucxioL . . . 't'tl 't'E: 7tepocv ''lO't'pou -riX xpi Tu pcx Pontului un al doilea Ocean i erau de parere ca oamenu care veneau m corabu
7tO't'CXfJ.OU . . . pina acolo calatoreau tot atit de departe ca i acei care depaeau Coloanele
I, 2, 10 (C. 21) . . . 'A7t/....&i:;; 8' oi 't'6't'e: 't'O 7tEAC(yoi:;; 't'O Il ov't'LXOV lui Heracles l, Caci dintre marile cunoscute azi, Pontul Euxin era socotit cea 15
W ,,
a7te:p rJJ("./\\/-\,OV 't'Lvoc cuxe:av uv U'7te:./,\cxtf-J". ocvov, xcxL\ -roui':;; 7t/.\S,:O\l't'occ;; e':xe:L-cre: mai mare i de aceea ii dadeau prin excelenta numele de Pont 2 - tot a a
cum '.ii ziceau lui Homer poetul . Poate i din aceasta cauza a mutat Homer
15 o< oLwI i:;; S> :X't'07tL1'oyE:L\I e'':1o-6XOU\I W0'7tE:p 't'OUc;; il:!;ci;,,'CU G't'"f) -/\,CUV e> :m\ 7t0 -/\,U 7tpo-
'1 \ I
catre Ocean '.intimplarile din Pont, socotind ca lumea .- din pricina prejude-
r6\l't'cxc;; xoct yiX p eyLcr't'ov 't'wv xcx6' ai:;; &vole:To, xoct 8tiX 't'ou't'o di1ilor - va primi mai uor aceasta . . .
XIX.'t'' E ox.Y)v lalwc;; 7t6'J't'O\I 7tpO<H)y6 pe:uov, we; 7'CW1J't'Yi\I ''O"f) pov.
LO'CU t; OU\I xcx OLOC't'OU't'O {J.E:'t'"f)\IE:yxe: 't'CXe:x 't'OUIIO'\l't'OU 7t po'i:;; 't'O'\I c'uxe:oc-
, , ., ' - I ' ' -

I '1- "' \ \
\10\1 cue; C:U7toc pocoe:x-roc OLOC 't'"f)\I XCX't'S::X. OUO'OC\I 0 Oc,,OC\I . .
l < > I "' I i;' 1 Strimtoarea Gibraltar.
s Adicli. mare adincii.
 IZVOARE PRIVINO ISTORIA ROM1NIEI 219

I, 2, 27 (C. 33) . . . . Pomenesc parerea elenilor din vechime, caci ei denu

meau toate neamurile cunoscute de la miazanoapte cu un singur nume: sciti
sau nomazi - cum le zice Homer . . .
I, 2, 39 (C. 43) . . . Unii cred ca cei din preajma lui Iason au strabli.tut
cu corabiile i o buna parte a Istrului, iar altii zic ca [au ajuns] chiar pina
la Adriatica : dupa unii, deoarece nu cunoteau locurile, iar dupa cum spun 6
alii, un bra\ al Istrului se desface din marele Istru i se varsii in Adriatica a.
Ei spun acestea cu buna tiinta i cu deplina tncredintare.
I, 3, 4 (C. 50). . . . In Pont se varsa multe ape mari, de la miazanoapte i
rasarit. Coastele acestei mari se umplu cu niimol, pe cttii vreme cele ale celorlalte 10
ti piistreaza adincimea lor mare. Apa din Pont este din aceeai pricina foarte
putin saratl i existii un curent care merge prin acele locuri unde malul coboara.
I se parea 'ca pe viitor tntreg Pontul se va umple cu namol, daca apa va continua
sa curga astfel. Chiar i tn zilele noastre -spunea el -tarmul sting al Pontului
se tnfatieaza ca o mlatina : este vorba de Salmydessos, locurile din veciniitatea
Istrului, ciirora marinarii le spun piepturi . i cele de lingli pustiul scitic. . . 16
I, 3, 7 (C. 52) ... Se depun straturi mari de n!i.mol la gurile riurilor. De pildii,
la gurile Istrului aa numitele piepturi , apoi pustiul scitic i Salmydessos . . .
I, 3, 15 (C. 57). . . . Dar Istrul nici nu izvorate din partile Pontului, ci 20
porne te dintrun punct opus, [adica] din muniii ce se afla deasupra Mlirii
Adriatice: nici nu se varsa t cele doua mliri, ci numai tn .Pont i se desparte
[in brate] numai catre varsarea sa. [Hiparh] 6 savtrete aceeai greealii ca i
unii tnainta i ai siii, care ii inchipuiau ca exista un fluviu cu acela i nume ca .
i Istrul i care se desface din acesta, pentru a se varsa in Marea Adriatica 7 25
De la el i-ar fi tras numele i neamul istrienilor, al caror teritoriu ii strabate. . .
I, 3, 21 (C. 61). . . . Lucrarea pe care o scriem este plinii de pildele unor
astfel de stramutari. Unele exemple stnt la tndemina majorita\ii oamenilor.
Dar migratiile carilor, trerilor, galatilor, cum i striimutarile cele mari facute SO
de unii comandanti, cum ar fi Madys scitul, Tearco a etiopianul, Cobos trerul, egip-
tenii Sesostris 8 i Psammetichos 10 sau [regii} peri de la Cirus ptnli la Xerxe,
nu stnt cunoscute Ia fel de toti. Cimerienii, ce poarta uneori i numele de treri 11 35
- sau vreo semintie a lor -, au facut in mai multe rtnduri incursiuni prin
provinciile de Ia dreapta Pontului i prin cele din vecinatatea lor, dtnd navala
uneori in Paflagonia, alteori in Frigia, cam pe vremea ctnd - zice-se - Midas u
i-a pus capll.t zilelor, bind el singe de taur. Lygdamis 13, tn fruntea cetelor
sale, a tnaintat pina in Lidia i Ionia i a cucerit Sardes, pierztndu-i viata 40
a Cf. infra, I, 3, 15.
' Lui Eratostene.
Cf. Polibiu, IV, 41, 3.
1 Ce! mai mare astronom al antichitaiii, care a trait in secolul al II-lea i.e.n.
' Cf. Pliniu eel Blltrtn, III, 18, 127.
8 Ultimul faraon din dinastia a XXV-a etiopianii, care a domnit in secolul al VIII-lea i.e.n.

Faraon din secolul al XIX-lea t.e.n., care a purtat lupte In Siria. Atribuindu-i-se
i faptele sll.virfite de omonimul sliu, din veacul anterior, Sesostris a devenit In tradiiia
greacll. tipul faraonului egiptean.
lO Aluzie, probabil, la cei doi faraoni eu acest nume, care au domnit in sec. VII- VI t.e.n.
11 In realitate erau o populalie tracll., aliatll. doar cu cimerienii, care trecuse In Asia
MicA, In secolul al VIII-lea (cf. Herodot, IV, 11). -
11 Ultimul rege frigian, din jurul anului 700 i.e.n. (cf. Herodot, I, 11.).
21 Rege al cimerienilor.
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 221
STRABON

oL KLc':pLoL xocI O'L T p'Y-) pc:c; C

':7tOL'Y')O'IXV't'O 't'o\cc; 't'OLIXU,Totc; 1c:<p'o"o'ouc; TouIc; in Cilicia. Atit cimerienii, cit i trerii au porfnit adesea lad_astfe e :U:
8e TpYjpocc; x.oc1. Kw ov i'.mo Mtf8uoc; 't'O 't'e/..eu't'oc'Lov E:e/..ocfl1jvoc <poccn treru 1 regeIe Cobos -:-- se p .o
1
. vesut.e te - au ost m ce e m ur .,, r
't'ou 't'Cw x.uflwv ocm/..ecuc;. clitre Madys capetema sc1tlor . . h 16 E t
II 1 41'(C. 93) . . . . $i acum trebuie sa spunem cli T1most e_nes , . a ?s
II, 1,41 (C. 93). . . . Koci. vuv 8' dpcrflcu 6't'L xoc1. TLocrfltv'Y)c; tene i ci dinaintea lor nu cunoteau aprope d lo_c .geograf1a Iberie1 ! 5
6 X.IXL' 'Epot't'OO' fl C':V'Y)c; XIX I 0 L C,,:TL TOU,TCUV 7t pO't'C: pOL 't'C:AC:Wc; 'YJYVOOUV 't'IX
I ., ' I I
Celtict . si inca i mai putin pe .a Ge_rmani?i 1 a _B1tam1; de jsef enrd tru
't'IX pc:T't'IXVLXCX:, we; 0 IX.U, 't'Wc; TO,C 't'C-UV rC:'t'C-UV X.IXL, BoccrToc pvc-u'J. 1C:7tL, 7t0A.,U,

't'C:
, B'l'Y)pLXcX x.oc1.
, 't'tX
"'' KeA't'LX.cX, uplcp 8e /X/../..ov TeX repocvLXcX x.oc1. geilor i\ a bastarnilor. Erau 1 ma1 nepr1cepu11 ctt pr1ve te ta ia, r1a ica,
Pontul i 1inuturile de la miazlinoapte care urmeaza. .. 6 .

ocyvoLIotc; C':'t'U,YXOCVOV ot<p tyc:IvoL X.OCL' 't'CUV X.OCT ' I't'ot ./,\ ocv XCXL\ 't'O'V 'A"o' pw/ :v
"''0 t
II 7 (C. 114). . . Dincolo de Boristene locuiesc roolanu 1 , ultnnu dmtr 10
sci1ii;un'oscuti, care traiesc mai spre miazai:ioapte ?ec11 pdpor e elor ma1
xot1. 't'Ov II6v't'ov xoc.1. 't'&v t<pc:!/)c; 7tpoaot px.'t'cuv c:p&v. . . departate 1inuturi despre care avem vreo tire -_dmd c? o . rt tmaj . Mai
10 II, 5, 7 (C. 114). . . . Otxouc;L 8' 07tEp 't'OU Bopucrflivouc; 6a't'otToL Re unile ce se intind mai departe sint nelocmte m_ pr1cm.a rig UL
't'&v yvcu pcuv xufl&v 'Pcu o/..ocvol, vo't'LW't'e poL gv-rec; 't'&v i'.mep 't'!/)<; la sud fe ei, locuiesc sarma1ii i scitii de deasupra Laculu1 Meot1c ptna la scttu
Bpe't"'t'ocvtx.!/)c; Eo-x&'t'cuv yvcu pt ovwv 81J 8e -r&7ttxmoc 8tci uxoc; orien;li5 12 (C. 118)) . . . . Mai ales oamenii din zilele oasre ar putea_ sli v?r 16
&olx.'Y)'t'& tcr't'L vo't'twn pot 8e To&rcuv x.oc1. o t i'.me p 't'!/)c; Moct6m8oc; as a'mi bine des re locuitorii de pe malurile Istrulu, a_t1t depe ce1 de m-
ocu po&w:L x.oc.1. x.ufloct ixpt 't'&v tcflcuv x.ufl&v. :ac cit i despre ei de dincolo de fluviu, adica get1, l.l'aget1 1 bastarni_-
16 11, 5, 12 (C. 118). M&./..tO"'t"ot 8' o t vuv <Xewov xotev <Xv 't'L 1'1 5 22 (C. 125) . ... Partea dinspre apus a Pont:iiu1 Eu:cm _are o_ Iung1m
/..iyew 7tc:p1. 't'WV x.oc.'t'cX. . x.cx1. 't'OU<; 7tep1. 't'OV "fo't'pov Touc; 't'C: tv't'oc; d ' '.. t te de stadii de la Bizant p1na la gur1le fluviulm Boristene, 1
x.ot1. -rouc; EX.Toe; rt't'otc; 't'C: xot1. Tu peyt't'otc; xot1. Botcr't'tf pvocc; . . . e1 r.e1 meoao: mii de statlii. In ea se aflli insula Leuce 17. Partea rli.sli.rite nli. 20
pJ lui Euxin este lunguiata i .se _ter:iinli intr.:in _golf tgus acel _al J?.10
II, 5, 22 (C. 125). . . . 't'O ev oov 7t poc; tcr7tt pocv 7te/..ocyoc; !/)x6c; curiadei. Are o lungime de peste cmc1 mn de stadu,
ta't'Lv &7to BuotvTou e;(PL 't'wv tx oi.wv 't'ou Bopoofl evoui;' O"'t'ot8lcuv .. I l intreaii mliri aJ'unge la vreo douli.zec1 o_
sta d u. nconi uru
1 11 1e e .rei mu -
1 cmc1 de mu de stadu.
,,,. .. 'f c tncordat a 26
20 't'PLCfXL/..(wv /,.'t'ocx.oc;((J}v, rtMToc; 8e 8LO"XLAcuv E:v TOU't'<p 8' Aeux v!/)a6c; Forma acestui perimetru este asemuitli de 1;1nu cu .'1 arc scl l . t '
tcrTL. TO 8' Hi>6v ecr't'L 7totp&'Y)Xec; de; O''t'C:VOV 't'C:AC:U't'ctlV uxov 't'OV X.otTcX arui coardii ar fi partea dreaptli. a Pontulm - (ad1ca rmu e a m rare
::narii pinli in f undul Dioscuriadei, caci, in afara de Caram_hs, t re u)l tr
L\toc;xoupt&8ot t7t1. 7tC:>TotXLCfXLAL0Ui;' txpcj> 7tf..douc; GTot8louc;, 't'O 8 are c o 1 me
7tAtX't'oc; 7tep1. 't'ptcrxt/..(ouc; 8e 7teple't'poc; 't'ou cru7totVToc; 7tc:Myouc; artenumai ie ituri
e asemuta cu uni arc,
intrinduri
care ar mici, semanind
avea douli. incovo1etur1: reap
cea de .ea
sus ma1 ro_tun _
tcr't'1. 8tau p(wv 7tou x.oc1. 7tev't"otx.LcrXLi.cuv cr't'ot8cuv. dxef oucrL 8 -rwec;; l\ cea de semanind mai mult cu o linie dreapta. Astfel - spun acet1a -- 80
26 TO crx!/)oc 't'-Yjc;; 7tC: pLtT pou 't'ot&r'Y)c; EVTc:Totivcp xufl txcj> 1'6cp, 't'V i cea par{e a Pontului formeaza
05
doua golfuri, dintre care eel apusean este
ev vc:u pciv tootouv't'ec; 't'o'Lc; 8eto'Lc; xoc/..ouevoLc; epecrL Tou IT6v't'ou cu mult mai rotunjit decit celalalt. . . . li. a t
(TocuTot 8' tcr't'1.v
't'OU xoc't'iX o 7totpt&8oc
L\.LOcrxou p&7t/..ouc; o &7to
7tAv yiX 't'ou
p T!/)c; cr't'6ocToc;
Kocp& LOc; expL Toti uxou
ye &f..i.1) 7tacr()'.
II 5 30 (C 129) Dupii Italia i Galia, au ma1 ramas plirtile dmspre r s r1
ale Euoei pe 'care ie tmparte in doua fluviul Istru. Acesta curg de la ai;uJ 86
la riisiirit s' re Pontul Euxin. El lasli in stinga t.ntre ga G;ermame, 1nep n .
I \ "
71c\uv txpot\c; C>I:XC:L C:)Lcroxocc; 't'C: XOC L C't::<',OXo\tc; (.\)(j't' )
eu'flC:L(f C> :O LXC:VOCL , T ,,v
f )
de la Rin i toate meleagurile ge1ilor is, tinutur1e t1.raget1lor, bastamlor 1
30 8 /..omv Tcj> x.ipot't'L 't'OU 't'6ou 8Lnv XOV't'L 't'v tmcr't'po<p v, 't'V v sarmailor pinli la fluviul Tanais i Lacul Meot1c ; iar la dreapta mtreaga 40
&vw 7tC:pL<pepecnepocv 't'V 8e X.cX't'CU euflu't't pocv OU't'CU 8e x.&x.elV'Y)V &7tc:pyef- Tracie, Iliia i partea Eladei cu care se sfir te Europa.
ecrfloc t 8uo x6/..7touc;, i1v o tcr7tt pLoc; 7tOAU flo:'t't pou 7tept<pepfoTep6c; tcr't'LV.
II, 5, 30 (C. 129). MeTiX 8e 't'v 'hoc/..locv x.oc1. 't'v KeA't'Lx v
't'cX 7t poc; w /..om& tcr't'L 't'-Yjc; Eu pw7t1Jc;, & 8lxoc 't'tvc:'t'oct 't'cj> "lcr't'pcp
36 7to't'ocCj). cpe pe't'oct 8' ou't'oc; &7to 't'-Yjc; fo7tepixc; t7t1. 't'v cu x.oc1. 't'ov E<.l- : gr 1
; foleta i! d secolul al III-lea i.e.n., autor a numeroase lucrliri astllzi
<l:'oewov 7tOV't'OV c>:v o>t pLcr't'c:pq: "A>. L7tW\ V 't''Y)V 't'C: repocvtocv O>'A">.'Y)V o>t p<!:,'ocev'Y)v
f I
0
f f
pierdtein vremea autorului o parte dintre sarmatii care cu doua secole _in urml -rectso:
l (cf Polibiu XXVI 6 13) i anume iazigii, se indreptau spre gurile P,uiiru _ (c . 1
&7to 't'OU 'Pvou x.0:1. 't'O rc:TLX.OV 7tCXV x.oc1. 't'O 't'&v Tu peyeTWV x.oc.1. D
onu . ' . .' , ' ' . ) . d astf el in contact cu bastarnu t ma1 a1es cu
Boccr't'ocpv&v x.oc1. ocu pooc't'wv expt Tocv&i:8oc; 7to't'ocou xcx:1. TYjc; Mixt- Cas. ius,.
getu _ mcaLIVdin0,3 P. Ov1dmN._
regmnea ispru
tass
ml..'.., vp
e1ind roxolanii. ' o altii
. ramurii sarmatii, ocupa
VII 3 17)
W' 't'L"o'oc; .A,L,'J'Y)c;, 1c:v O
"'C:<
!:,'L-(f o
"c
'': 't''Y
,)V 't'C: a PC'fX.'Y)V C"X:7tlXO'IXV X.O:L' 't''Y')V 'I./,\/.\,U- tinuturile dintre Don 'i Nipru . (cf. II, 5,30 ; VII, 2,4 1 ma1 ales
11 Vezi Arian, notele 31 1 32.
40 p8oc, i.ot7tv 8e x.r1.1. 't'ei.eu't'oclocv 't'v 'E/..M8oc. 18 ln cazul de fatii, teritoriul daci!or.

ll
l
1...

222 STRABON
III, 4, 17 (C. 165). . . . KoL\l<X oe xocl 't'OCU't'ot 7tpoc; "' Ke:A't'LX<X
e\l"fj xocl "' e p Lot xocl LxueLxoc, xow<X oe xocl ["'] 7tp oc; &.\10 pdot\I
't'\I -re: 't'W\I &.\lo pwv xocl 't'-lj\I 't'W\I "(U\lotLXW\I. ye:(u pyoucrw otU't'OC L nxou-
mx( 't'E OLotXO\IOUO'L 't'O!c; &.\lopoccrw txe:l\louc; &.ve' eotU't'W\I Xot't'OCXAl\lotO'otL.
5 't'e: 't'o!c; pyoLc; 7to/...A.iXxLc; otu't'ocl xocl A.oooucrL xocl cr7toc pyoc\loucrw
&.7tOXAL\IOCO'OCL 7tp6c; 't'L pe:W pov.
IV, 6, 10 (C. 207) . . . . 7tOAe:Lc; o'ocu't'N\I MhouAO\I 'Apou7t!VOL
Mov-f/'t'Lov Oue\lowv. e:e' otic; Lye:cr't'Lx 7t6"ALc; Ev 7te:olcp, 7tocp' \I
b Lcfoc; cx.1hoc; 7tocpcx.p pd 7to't'cx.oc; txoLoouc; de; 't'Ov ''IO"t'po\I, xe: 't'cx.L
10 oe 7t6f...Lc; EUqiuwc; 7tpoc; 't'OV XCX.'t'cX. 't'WV !l.cx.xwv 7t6AE(.LOV' o' ''Oxpcx.
't'O 't'OC7tEL\IO't'OC't'(i.)\I epoc; 't'WV "AA7tEWV fo't'L xcx.e' 8 cruviX7t't'OUO'L 't'o c;
Kct p\IOLc;, xcx.l oL' o u 't'cX. Ex t"Yjc; 'Axu/.."f) toti:; qio p't'(oc xolroucrLv &.poc-
oc cx.Lc; de; 't'ov xcx"A ooe:vo\I Noco7to p't'ov, cr't'cxolwv ooov oo 7toM 7tAe:L6-
vw\I 't'E't'potxocr(oo\I EXE ee:\I oe 't'o c; 7tO't'cxo c; XCX.'t'OC"(E't'CX.L fLtxPL 't'OU
15 "fo't'pOU x.cxl 't'WV "t"ot&t-7) xcu ptW\I. 7w.pcx ppE!yiip o-li 't'O\I NocU7tO p't'OV
[Kopx6 pcx.c;] 7to't'cx.oc; Ex 't'c; 'lf...).u plooc; qie:p6e:voc; 7tf...w-r6c;, Ex.&./...-
/\EL 0 EL><; 't'O\ V .".-..'.O./t..OV, (iI.)O''t'> e:u> ocFW-<; EL><:; 't'"f\)V ."."..'.e:ye:cr't'LX1i'J XOC't'CXI ."(e:'t'CXL
..
xcx.l 't'OUc; Ilcx.WO\ILOU<:; xcx.l Tocu plcrxouc;. cructAAEL o' de; 't'O\I LrXO\I
XCX.'t'cX. 't'V 7t6/..w xo:l 0 K6J.cx.mc; &.cp6-re: poL o' E tal 7tAW't'OL, ptOUO'L
20 o' .:-&"'o 't'w\I "AJ.rcEcuv.
V, 1, 6 (C. 212). To E:v oo\I &.pzoc!o\I, iJlaTCe:p cp'YJv, urco KEA.-rw\I
7tE pL<pX.E!-t-o 't'W\I 7tAe:lO"t'WV 0 7tO't'CX.6c;. &{Lcr't'CX. o' \I 't'NV KEA't'&\I ev'YJ
Bo'LoL xcx.l "l\lcrou poL xcx.l ot -r-li\I 'Pwoc(cu\I 7t o-re E tcp6oou x.cx.-rcx-
/...cx. 6\l't'ec; Lt\IO\le:c; e:-ra rcx.Lcrot't'W\I. 't'OO't'ouc; \I OQ\I E tcpeEL pCX.\I i'.5a-re:-
25 pov 't'EAtcuc; 'Pwoc!OL, 't'OUc; oe Botouc; t-1/"Aoccrcx.v EX. -r&v -r67tWV.
(C. 213) e:'t'CXVoccr't'oc\l't'Ec; o' e:lc; -rouc; 7te:pl 't'O\I "fo't'pov 't'07touc; e:-rcX.
Tcx.u plcrxw\I <fixouv 7t oA.Eoune:c; 7t poc; !l.cx.xooc;, lwc; &.7tw"Aov-ro 7tocv-
e:8\le:l 't'-liv oe 'f.W pCX.\I OQO'CX.\I 't'<:; 'Jf...J.u pLOoc; fL"f)AO O't'OV -ro c; 7te: pLO L-
X.OUO'L XCX.'t'tAL7t O\I,
30 Vll, 1, 1 (C. 289). Etp1jx6crL o' \I 7te:pl -r'Yjc; 'l"f) p(occ; x.cx.l -r&\I
Ke:/...w1.&\I E8\IW \I xod 't'W\I 'l't'cx.J.LAW\I crU\I -roc c; 7tA"f)crlov \1-f/GoLc; E tpe:'Yjc; &\I
e:tYJ "A&{ELv "' "Ae:m6e:vcx. .... c; Eopw7t"f)c; ep"f), oLe:"AoucrL 't'O\I e\loe:x6e:\lov
't'07t 0\I. /...e:l7tE't'CX.L -r!X oe 7tp0<; 1fo* ev 't'<X 7ttpoc\I 't'OU 'P\IOU t'f.pL 't'OU
Tcx.\loctooc; xcx.l -rou a't'ocx.'t'oc; 't'c; MocL6mooc; 'At\IY)<;, x.cxl 6<rcx. e:'t'OCU 't'OU
35 ,Aop(ou x.cd 't'W\I &.pLG't'e:pwv 't'<; IloV't'LX c; eocAOC't''t''YJ<; e:pW\I &.7to"Acx. ocvEL
7t poc; v6't'O\I expL 't'<; 'Ef...Mooc; xcx.l 't'<; Ilpo7tOV't'LOO<; 0 "fo't'poc; OLCX.LpE!
ycX.p ou-roc; &rccx.crcx.v we; E"('(U't'OC't'W olxcx. 't'V J..e:xeE O'CX.\I "( \I, eyLMO<;
't'&v xoc't'cX. -rv Eu pW7t'YJV 7to-roc&\I, pewv 7t poc; \16't'ov x.cx-r' &. px&c;,
E1L''t'' 'e:7t'LO''t'pe:tpW\I e:u eulc; Ot.7t 0\
I
't"Y-J <; OUIO'EW<; e:7t'L\ 't''Y')\I ('J.VOC't'O "/I\ tj\I xcx.I 't'U1V
40 IIOV't'O\I. & p):e:'t'OCL E:v OQ\I &.7to -r&\I rEpocvLXWV &x.pcu\I 't'W\I Scr7te:p(wv,
JZVOARE PRIVIND ISTORIA RO!lllNIEI 223
I II, 4, 17 (C. 165) . . . , Aceste obiceiuri 19 sin:t ?mune i ele cliilo, trailot;
i scitilor. Sint aceleai i cele in legatura cu v1te11a - at1t a barbat1l?r c1:- 1
'eilor Femeile muncesc i ele la cimp i de indata ce au nascut, 11 slu3e_sc
a e e rbaii, punindu-i sa stea culca\i in locul lor. Adese:le asc la munc1le
tm ului. Spala copilul, ezind pe vine linga apa vreun:m m, 1-l .tnfa li. 6
PIV, 6, 10 (C. 207) ... . Oraele lor sint Metulon? Arupmo.1, onet1on, Vend n.
Du a acestea, urmeaza in cimpie oraul Segestca,_ pe hnga care urge riul
saJos, afluent al Istrului. Oraul are o aezare prilca_ pentru. razbo11:1l ipo-
triva dacilor so. Muntele Ocra este partea cea ma1 1oasa a Alp1lr, n ime1a.ta 10
vecinatate a carnilor i pe unde se transportli tn caru\e marf":ri dm Aquile1a,
entru a se ajunge la aa-numitul Nauportos, cale nu mult. m .a1 lunga de pa.tru
ute de stadii. De acolo [marfurile] sint coborite pe rtur1 pmli la lstru 1 la
iinuturile de acolo 21. Caci de-a lungul lui Nauports cur_ge [orcoas], un riu 16
navigabil ce vine din Iliria i se varsa tn Savos,_ inc1t [m?:rfur1le] sm co.bortte
u or la Segestica, la pannoni i la taur!sci..In :i;ire1ma ceta\n, Savs ma1 .pr1me te
{ e Colapis. Ambele [riuri] s1nt nav1gab1le 1 i1 coboara af ele din Ap1. , 20
p v 1 6 (C. 212). in vechime, dupli cum spuneam, in .Jurul fluvmlu1 [Padl
locuia ei mai mul\i celti [din Galia cisalpina]., Cel ma1 umeroae neamu 1
dinte celti erau boii, insubrii 'i senonii ; [acetia dm urma] s-au mvlira t
cu esatii _ ca i odinioara cind, printr-un atac nea tpat, au oc';l:i;iat oma
Maf tirziu romanii i-au nimicit pe senoni i pe gesat1, iar pe b01 i-au ,alunat
.
dm acest e '1ocuri. (C 213) Stramutindu-se ts tn rea,,i.u..nea de Undga Istru, ed1' locuiaua 25
acum amestecaii cu tauriscii, rlizboir..du-se cu dcn,_ pma cin acet1a m ur-;f
le-au ters neamul de pe a1a pamintului H, Teritorml lor, .care flica parte rn
Iliria, a ramas un loc de paunat pentru turmele neamurlor vec1e. . .
VII 1, 1 (C. 289). Dupa ce am descris Iberia, iaracelj1lor, lta1a 1 mulle 30
din veciiitate, urmeazli sli vorbim despre restul Em:ope1, imp!i\m reg!uml e1
cum se cere. R"amin [de cercetat] \inutul care se intmde spre rasarit, dmco o
. M 'le care
de Rin ina la Tanais i gura Laculm eot1c 1 - apo1 - regium .
se afla iJtre Adriatica i \lirmul sting al Pontulm,. in. sudul strulu1 pma 35
in Grecia i Propontida. Istrul tmparte acest regium in. dCua - ap; ap.
in toata lungimea lor -, fiind eel mai mare fluvm al Europe. ';lrg; m8:1 nu
spre m1az..zi" . A poi, deodata ' se tndreaptii. d e la apus spG re rasarit, m dd1reciita 40
Pontului. Izvorul sliu este in part.ile cele mai de la apus ale ermame1, nu epar e
11 Printre obiceimile iberilor era i acela de a-,i ucide udele sau pe compa triotii
captivi pentru a nu-i !Asa in mina du,manilor. . .
10 'Straban se referil Ia situaia din timpul Im August, cind se pregiltea a campame
impotriva dacilor (in anul 35 te.n. cf. VII, 5, 2).
u Vezi Titus Livius, nota 7.
n ln jurul anului 390 i.e.n.
18 Cf. Trogus Pompeius, XXIV, 4, 1-6.
114 Vezi nota 65.
224 STRABON IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 226

de punctul eel mai adinc [in continentJ al Adriaticii - la o depli.rtare cam de

o mie de stadii. El ajunge in Pont nu prea departe de varsarea lui Tyras i
a lui Boristene, dupa ce s-a indreptat pu}in spre nord. Aadar, la miazanoapte
de Istru sint tinuturile de dincolo de Rin i de regiunea celticli. Este vorba de
neamurile celtice i germanice -pina la bastarni, tirage}i i fluviul Boristene -, 0
precum i de acele [popula\ii) care se intind spre interiorul uscatului intre acesta,
Tanais i gurile Lacului Meotic, pina la Ocean - mlirginite fiind de apele
Marii Pontice. La miazazi de Istru - pinii in Elada - sint neamurile ilirice,
tracice, ca i cele celtice, ori altele care s-au amestecat cu acestea. Sa vorbim 10
mai tntii despre Jocurile ce se afla dincolo de Istru ; descrierea lor este mult mai
simplli decit a regiunilor de dincoace.
V II, 1, 3 (C. 290) . . . . Numai ca unii din suebi locuiesc, dupli cu m am
spus, in Padurea [Hercinica], al}ii in afara ei - invecinindu-se cu ge}ii.
V II, 2, 4 (C. 294). . . . Dar faptul cli acelora care merg in sensul longitu-
dinii spre rlisarit li se tnfli}ieaza regiunile de lingli Boristene i }inuturile nordice 15
.ale Pontului se explica prin climaturile i distanlele paralele 25 Nu e uor de
spus ce se alla dincolo de Germania i ce se aflii dupli celelalte neamuri din
veciniitatea imediatih Trebuie sii credem ca acolo triiiesc bastarni - cum ii
inchipuie cei mai muW autori - ori al}i oameni, pe care i-am intilni 1naintell.
!or, fie _iazigi, fie roxolani, fie vreun alt neam dintre acelea care ii au locuin}ele 20
In care. . .
V II, 3, 1 (C. 294). Part.ea de miaziizi a Germaniei, de dincolo de Elba,
este -'- eel put-in acolo unde se tnvecineazii cu fluviul - in stapinirea suebilor.
(C. 295) Apoi, lndatii urmeaza teritoriul geilor 26, la lnceput tngust - mli.rginit
la sud cu Istrul, in partea opusa cu muniii Plidurii Hercinice i cuprinzind 26
i o parte din mun}i. Apoi se llirgete i se intinde spre nord p!nii la tirage}i -
fruntarii pe care nu le putem descrie precis. Fiindca nu sint cunoscute aceste
locuri, sint luaii in seama fiiuritorii de mituri ce vorhesc despre munii Ripei
i despre hiperboreeni 27, crezindu-se minciunile lui Pytheas masaliotul 28 30
despre iinuturile din jurul Oceanului, lucruri nascocite pe care el le iniruia
sub cuvtnt ca face tiinia astrouomica i cercetari matema tice. Dar miir turia
acestora trebuie nesocotita. Nu ne intereseaza nici daca Sofocle spune intr-o
tragedie ca Oritia 2s a fost rapita de Boreas ao i dusii dincolo de Pont, la
capiitul lumii, unde sint izvoarele nopiii i unde cerul este luminat de o lumina ce
abia mijete a1, vechea gradinli a lui Febus 11; aceasta susiinere, neputind intari 35
spusele noastre, trebuie lasata la o parte ca i ceea ce ne spune Socra te in
Fedru as. Noi sa afirmiim numai lucruri care se intemeiaia pe cercetiirile vechi
i contemporane.
VII, 3, 2 (C. 295). Astfel elenii i-au socotit pe ge!i de neam tracic. Aceti
geti locuiau i pe un mal i pe celalalt al Istrului, ca i misii, care sint i ei 40
26 DiFerite zone gcografice.
aa Teritori ul dacilor, cf, Pliniu eel Batrtn, IV, 12 (25), 80.
11 Vezi Herodot, nota 23.
2a Un grec din secolul al IV-lea 1.c.n., care a vizitat Insulele Britanice 'i regiunile
invecina te.
u Fata regelui Iegendar Erechteus din Atica.
30 Personi!icarea vintului de nord.
31 Orientul (cf. fr. 655).
32 Dialog al Jui Pla ton.

15-. 1414

- - __ L
 22G STRABON
MUO"OL\ C\ pqcxe:c:; u}[ ne:c:; XO:\t IX,U't'OI XIX\t ouc:; vu-v M or.aouIc:; X()("/\IOU-O"W, IX,<p CTi.lV
<1l p 61J cr'v x'l. o t vuv e:'t'oc;u Au8wv xal. <l> puy&v xal. Tpwcuv otxouv-
Te:c:; MucroL xotl IXO't'ol. 8' o ( <l> p6ye:c; Bp(ye:c:; dcr(, 0pxL6v TL e:6voc:;,
xoc6chre:p xal. Muy86ve:c:; x'l. Bepuxe:c:; xal. Mc.cL8o L6uvol. xc.cl. Bt6uvol.
5 xc.cl. 0uvo(, 8oxw 8e _xo:l. 't'ouc:; MocpLixv8uvo6c:;. oo't'oL ev oov nAkCllc;
h/..e:/..ol7totcrL 7tOCV't'e:c; 't'V Eopwmiv, 0 t 8e Mu<rnl. cruvee:LVIXV. xc.cl.
"011pov 8' op6wc:; e:lxoce:LV oi 8oxe:t Ilocre:t8wvwc; 't'OUc; l:v 't'n EO-
pW7t7) Mucrouc:; xc.c't'ovoocr.e:w (Mycu 8e 't'ouc; l:v 't'?i 0px71) 6't'c.cv cp?i,
c.cJu't'o\c; oe: 7tCX/ "AILV 't'peL:n_e:v o>Iocre: cpoce:wcu, vocrcpw e:cp tm7t07toA1C"IUV c._ p71-
I I '
10 xwv xc.c6opwe:voc; 1X!ocv Mucrwv T' &rxe:.<fxcuv . 'E7te:l. e:( ye: 't'ouc;
x<X'toc 't'v 'Acr(o:v Mucrouc; 8fy_oi't'6 't'Lc;, &.7t"t) p't'1Jevoc; v e:t1J o A6yoc:;.
't'o yoc p &,,.o 't'Wv TpwCi.lv 't'pei.jiocv't'oc .. v 6pixcrw l:7tl. 't'v 0pxwv yljv
cruyxcxTIX't'cxMye:iv 't'O:U't'TI 't'v 't'WY Mucrwv, 't'i:Jv ou v6crcpw 5V't'(l)V,
&/../..' o6 pCllv 't'?i Tpcpoc8L XIXL 6mcr6e:v oc.0..-Yjc; - t8puevCi.lv xixl. txcx't'e-
15 pcu6e:v, 8Le:Lpyoev<i>v 8' &7t o 't'ljc; 0pX1Jc; 7tAIX't'e:t 'EAA1JG7t0V't'Cf>, cruy-
XtoV't'Oc; v e:t11 't' 7.e:(pouc; xcxl. &oc Tljc:; cp poccre:(l)c; oox &xoooV't'oc;.
't'O yocp 7t0CALV 't'pbte:v ocALG't'()( ev fo't'LV de; 't'OU7ttcr(i}" 6 8' &.7to
't'wv TpwCllv e:t"oc.cpep<.Uv 't'v l)i.jitv t7tl. 't'ouc; 6mcr6e:v ocO't'wv 'fi l:x
7tA.cxyfow l)v't'cxc; 7tpoacu't'epcu ev e:Totcpepe:t, de; 't'OU7tla(I) 8' ou mf vu.
20 (C. 296) xcxl. 't'O l:mcpe:p6e:v ov 8' ocu't'ou 't'OO't'ou ixp-N ptov, 6't'L 't'ouc;
hrn1JoAyouc; xexl. yix/..cxx't'ocpocyouc; xcxl. &.(ouc; auvlji.jie:v exO't'otc;, o(7te:p
O <L o<cIXi1;:,' OLXOt
1
e:?ow\
XUle IXL XO:I ixpcx't'O:L. XIXL yoc.p vuv o>cvoce:tx't'o:
I \ \ -
't'otu't'oc 't'oc e:ev11 't'otc; 0pqc l. xixl. 't'oc Bo:crTot p'nxoc, iiA.A.ov ev 'tote;
tx't'oc; "lcr't'pou, &t..Aa xoc.l. 'tote; &v..6c;. 't'OU't'oLc; 8e xixl. 't'oc Ke:/mx<f,
25 o( 't'e: Bofot xo:l. xop8(0"XoL xo:l. To:u pfoxot, 't'ouc; 8e xop8crxouc;
E:vtot xop8(cr't'occ; xix/..ouaL xixl. 't'ouc; Tixu p(crxouc; 8e Te:u plcrxouc; xo:l.
Tixu p(cr't'ixc; cpixcrL
VII, 3, 3 (C. 296). Aeye:L 8e 't'ooc:; Muaouc:; o Ilocre:t8cilvrnc; xo:l.
l:i.Jioxcuv &.7tfy_e:cr6oc.t xoc.'t'' e:ucree:Lixv, 8Loc 8e 't'ou't'o x.ixl. 6 pEoc't'Cllv
30 tALt"L 8e )'..p-Yjcrfloc.L XIXL J'cXAIXX.'t'L XIXL t"U p{j'> WV't'IXc; xoce' GUXL1XV 1 8Loc
8 't'OU't'O XIXA.e:tcr6o:t f1e:oae:e:tc; 't'E: xix.l. X()(7tVO ef't'o:c; e: VIXL 8e 't'LYotc; 't'WV
0pqcxwv ot )'..Ci.l pl.c; yuvo:Lxoc; i:Jcrw, o\'Jc; X't'Lcr't'o:c; xo:/..e:tcr6ixt, &.vLe:-
pwcr6ix( 't'e: 8toc nv xod e:Toc &8dix.c; -Yjv 't'OU't'ouc; 8 auA.A. 81Jv
&7tix.YTixc:; 't'Ov 7tOL7J't'v d7te:tv &yomouc; L7t7t1JoA.youc; yixf.ocx't'ocp<fyouc;
'R' , e, 'R' .1 , ,.,
35 O:t-'Louc; 't'e:, OLXIXLO't'Ot"C'OUc; OC.V pC.U7tOUc;. Ott-'Louc; 01;; 7tpocrixyo pe:ueLV otl\LG"C'IX
6't'L xcu ptc; j'\JVIXLXWV, yooevov LTEA-Yj 't'LVOt (ov 't'OV x-Yj pov, xoc6&7te:p
i. ,
oe: 't'ouc; M , ., , , e 6, , e I .,
XIXt 't'OV o!xov fJ.L"C'E:A 't'OV Il pCll't'E:O'LAOCOU 8L6't'L :x.-Yi poc; &rxe:rfxouc;
ucrouc;, O't'L ot7to p 1)'t'OL1 xoc. 0t O L 0ty0t o 7tO/\E:fJ.Lcr't'IXL. oew
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 227
traci -acum ei se numesc moesi ; i de la ei au pornit i misii statornici1i tn zilele
noastre printre lidieni, frigieni i troieni. Frigienii nu sint atlceva decit brigii)
popor tracic, ca i migdonii i bebricii, medobitinii, bitinii, tinii i - socot
eu - mariandinii sa. Aceia au pliriisit cu to1ii Europa. Misii tnsa au ranias pe 5
Joe. Pe buna dreptate crede Posidoniu u. cii aceti misi din Europa Jvi-eau
sii spun cei din Tracia) ia pomenit Ho.mer in versurile sale: El ia intors
privirea tndarat, uitinduse la tara tracilor tmbllnzitori de cai i a misilor riizboi-
nici, priceputi in lupta de aproape & 35 Dael!. cineva ar intelege aceasta ca pri- 10
vindu-i pe misii din Asia, pasajul nu s-ar lega de context. A sustine ca [Zeus]
nu i-a fntors ochii de Ia Troia spre pamintul Traciei i ca nu a imhrl!.1iat
dintr-o privire - o datli cu Traci - i Misia, care este aproape, ci s-a uitat
spre tinuturile vecine cu Troada, aezate in spatele ei i pe ambele ei laturi,
despiirtite fiind, insa, de _ traci prin toata liitimea Helespontului, tnseamnii. a 15
confunda continentele i a nu pricepe ce vrea sli spunli Homer. Caci aci expresia
ia intors inseamna, fllra indoialii, spre partea dinapoi. Oricine iar intoarce
privirea de la troieni spre cei ce nu stnt tn spatele lor sau la dreapta i la stinga,
inseamnli ca ar privi inainte, nu indarlit. {C. 296) Cele ce spune - mai departe -
Homer confirma pli.rerea noastra, ciici acestor misi el adaugli pe hipemolgi, 20
galactofagi, ahii, care sint sciti, i pe sarmatii cei due traiul in care. Aceste
neamuri, ca i bastarnii, sint chiar astiizi amestecate cu tracii -..,. mai ales cu
cei de dincolo de Istru, dar i cu acei de dincoace, care sint amestecati ,i
cu neamurile celtice, boii, scordiscii, tauriscii. Totui pe scordisci unii ti numesc 25
scorditi &, pe taurisci teuriti i tauriti .
VII, 3, 3 (C. 296). Posidoniu afirmli ca misii se feresc, din cucernicie, de a
minca vietiiti ; i iatii deci motivul peutru care nu se ating de carnea turmelor
I
lor.
care Se hrinesc
pricina tnsli.numiti
au fost cu miere, i brtnza,
laptE'
theosebi ducind un
ae i capnobati 37.trai linitit
Unii spune 30
traci--pentru
acesta -ti petrec viata fli.ra sii aiba legaturi cu femeile, numinduse ctiti 88 ;
ei sint onorati i socotiti sacri traind, aadar, feriii de orice primejdie. Pe toti
acetia poetul i-a numit striiluciii mulgiitori de iepe , cei care se hranesc
cu lapte , cei care due viata saracacioasa i oamenii cei mai drepti . Ii
numete abii 39 mai ales pentru cii triiiesc departe de femei, f iind incredin aii 35
ca o viata singuratica, de om necasatorit, e o viata numai p_e jumatate, ca i
casa lui Protesilaus, numai pe jumatate casa, pentru cii [acesta murind] este
vaduviti de el .a. Iar epitetul de luptatori din apropiere 1> 1 dat misilor se dato-
rete faptului ca nu pot fi biruiti -ca nite buni riizboinici ce sint. De aceea, in
13 Populapi originare din Tracia, care au trecut in Asia llfi9a in doua valuri ; primul vine In
sec. XII t.e.n., sub presiunea ilirilor,care pil.trunsesera in Balcani, iar al doilea, compus mai ales
din bitinieni, se deplaseazil. tn sec. VII i.e.n. (cf. Arian,Fragmente, 60). Vezi R E, V II A, col. 417.
Celebru filozof stoic, care a trllit lntrc anii 135-51 l.e.n. -
15 Iliada, XIII, 5-7.
_u ln romine,te adoratori ai zeilor .
" Cei care umbla in furn , termen folosit in comedia greaca cu inielesul cei care se
hranesc numai cu aer
, _
propune lecpunea axla-ra.L cu sensul de cei care se abin de la placerile lumeti (Charakte-
_
 as Interneietorii (cf. Josephus Flavius, Antichita fi iudaice, XXVIII, 1,5). D.
Decev
ristik der thrakiachen Sprache, Sofia, 1952, p. 85).
89 Strllini de plllcerile vietii o.
'o Cf. lliada., II, 701.
o De neinvins t.

L_ 16*
228 STRABON IZVOARE PRIVIND ISTORU ROM1NIEI 229

cartea a XIII-a (a lliadei) trebuie scris moesii care luptli din apropiere in
loc de misii care luptli din apropiere .
VII, 3, 4 (C. 296). Ar fi de prisos, poate, sa schimbam un text acceptat
de atitia ani. Mult mai probabil e ca, in vechime, acetia au pur tat numele de
misi i cli -[cu timpul] - s-a schimbat in ace! de astazi H, iar cuvintul abii 6
nu ar trebui ineles in leglitura cu abinerea de la pllicerile trupului, ci, mai
degrabli, ar trebui luat in sensul cii aceia n-au vetre i triiiesc in care. Deoarece de
cele mai multe ori neintelegerile izvoriisc din invoieli i stiipinirea bunurilor, e
drept ca pe acetia, care due o viatii atit de modesta i folosesc atit de putine
lucruri, lumea sli-i nu measca cei mai drep'i . Caci inteleptii, nefiicind aproape
nici o deosebire intre dreptate i cumpli.tare, au urmiirit in primul rind multu-
mirea cu P.Uin i simplitatea. lata pentru ce au mers uneori cu exagerarea pinli. 10
la cinism. IDar imprejurarea de a triii lipsiti de femei nu aratli. o conceptie
de felul acesta, tndeosebi la traci i - intre acetia - mai ales la get.i. lata ce
spune despre ei Menandru, desigur fiirli a plasmui ceva, ci respectind realitatea
istorica : Aa sintem noi, tracii toi, i mai ales getii (ma mindresc ca ma 15
trag din neamul acestora din urma) : nu stntem din cale afarli de cumpata\i ,
i puiin mai departe d!i. exemple de necumpli.tare in privinta femeilor : Nici
unul din noi nu ia o singura femeie, ci zece, unsprezece sau douasprezece, dacli.
nu mai multc. Cind se intimplli. sli. moarii cineva care a avut doar patru sau cinci
neveste, cei din partea locului spun despre el: bietul om, n-a fost insurat, n-a
cunoscut iubirea . Sustinerile acestea sint intiirite i de altii. Nu este lucru 20
firesc - prin urmare - ca oamenii ce socot nefericitli viata fara multe femei
sli. creadli in a'fd!ii timp ca ar fi un om destoinic i drept acel caruia ti
lipsesc femeile. \ Socotindu-i adoratori ai zeilor i oameni care umbla
in furn pe cei f ara femei, [ge\ii] s-ar ridica impotriva parerii obteti. 25
De buna sea ma, intotdeauna s-a pus pe seama femeilor indemnurile in cele
ale cucerniciei, caci ele imping pe barbati la o prea mare slavire a zeilor, la
serbari in cinstea lor i la acte de adora\ie. . . lata ce mai spune acelai poet,
aducind pe scena un sol suparat de cheltuielile pe care le fac femeile cu jertfele.
Cuvintele [sotului] sint : Ne prapadesc zeii, nu altceva, mai ales pe noi cei 30
casatoriti. Caci mereu e nevoie sii se faca o serbare>. Pe misogin ilpune sa aducii
aceleai invinuiri: Jertfeam de cite cinci ori pe zi. Cinci sclave loveau chimva-
lele, stind in cerc, iar altele scoteau urlete . Ar fi, aadar, o absurditate sa se
creada cli la geti sint socotiti evlavioi tndeosebi cei necasatoriti. Nu ne putem 35
indoi - din cele spuse de Posidoniu, i [de asemenea] bizuindu-ne pe tntreaga
istorie a getilor - cli. tn neamul lor rivna pentru cele divine a fost un lucru
de clipetenieJ
V II, 3, 5 (C. 297). Se spune ca un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul
lui Pitagora i ca ar fi deprins de la acesta unele cunotinte astronomice, iar
o altii parte ar fi deprins-o de la egipteni, cl!.ci cutreieriirile sale 1-ar fi dus ptna 40

I
n Forma uoo( a devenit oLooL Deosebirea este mai mult de ordin grafic decit fonetic,
deoarece in vremea Jui Straban cele doua forme &e rosteau aproape la fel.

,)
I)
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI
231
230 STRABON

1 I i ara s-ar fi bucurat de o mare trecere la condua:

tmxve:J..66v't'oc 8' e:tc; 't'v o txe:(ixv mtou8ixc;(:)1jvoct 7tix p&. 't'orc; ye:6crt aco}o-. Irorcmduein r ci \ntmeiat pe semnele cereti, el_ facea proro 1r1.
xo:L 't'(i} l6ve:L, 7t po/..eyov't'OC 't'&.<; tmO'l'jO:O'LIX!:;' 't'EAEU't'c7lV't'IX 8e ne:rO'IXL tori 1 a_ popor .' e sli-l faca parta la domme, spunindu-1 ca
't"O\ V At--IXO'LAS:IX XOLVCUVOV 't"'Y)!'.; txflX'YJ!'.; IXU't"OV A!X At--S-:LV, CU!:; 't'IX\ 7t1X flO\C 't'CUV
"). I \ }. ' ' " ).
ln cele dm urm 1-a conms p r: ilor Mai int1i [Zamolxis] s-ar i flicut preot
1sli-1 vesteasca vomya
ste in 1stare . ' . . I d (C 298) 6
6e:&v &ixyyef..t..e:w lxixv6v xixl xix't'' &px&.c; ev le:peix xoc't'oca't'oc61jvixt e zeu .
al l" 't la ei iar dupli aceea a prim1t 1 nume e . e z:u,
UI ce .ID?15 vi ' e care a ocu ato el, i unde ce1lal1 nu pute?u
5 't'ou &.f..tO"t'oc 't"tc.uevou 7tix p' ixu't'orc; 6e:ou, e:..a 't'ocu-rix 8e xixt 6e:ov petrecmdu- 1 v1aa mtro :ped terlif,apa cu excepfa regelui i a slujitorilor acestu1a.
7tfl00'1Xyope:u61jvocL, (C. 298) XIXL XIX't'IXAIX 6V't'c.c cXV't'p&8ec; 't'L xc.u p(ov &IX't'OV tr a Se intilnea rar cu ce1 m a frii ' d dear cli oamenn.. aJ unsesera" [dat or1't"a
m
't'orc; &At..otc;' &nixueix 8tixL't'O.aeixt, arr&.vtov tVTUy:x&.vov't'oc -rorc; &x't'6c;, 7tf..v Regele lucra in in\eleger_e cu.e ,1 _n ca Ce . u ii lui credeau cli [regele] da
1
't'OU- At-'IXO'"L). /L\ cuc; XOCL\ 't'W-V (:) S:fllX7tOV't'CUV' O'Ufl7tfl0C't't'ELV oe: 't'OV At--OCO'L"/)\. EOC, OflC.UV't'IX
I I \ \ I
lui] mlt mai a_sctatoi :e f :ta lii tiuat pina in zilee noa_stre, 10
porunc1le sfatu1t e zei. . t ii-I sflituiasca pe rege - 1 acelUI om
't'OU!'.; &v6pC:mouc; 7t flOO'tXOV't'IX!:; &ocu't"(i} 7tOAU 7tf..eov 7tp6't'e:pov, we; pentru ca mereu se gasea cmeva dga a sfla e tera] a fost socotit sfint i s-a
10 &xcpe poV't'L 't'a 7tflOO"t'OCYfl1X't'IX XIX'!&. au ouf..v 6e:&v. 't"OU't"L 't'O 8e 6oc; geii. ii spueau eu. un i oui as eta r!st i numele riului care curgea pe
8te't'e:we:v &xpt xoct e:tc; iic;, &d 't'tvoc; U ptO"Koevou 't'otou't'ou 't'o 1!um1t aa. edz1dea og ra gelilor Burebista - tmpotriva caruia s- pre- 15
6oc;, 8c; 't'<i> ev IXO'L/..e:r gu ouf..oc; U7t1jpxe:, 7toc p&. 8e 't'orc; re't'IXL!'.; h a e_L Pe cm a d ne c:::r '3 - cinstirea mai sus amintitli o avea Decmeos.
wvo&.e:'t'O 6e:6c; XIXL 't'O lS poc; U7te:A cp67J te:p6v, XIXL 7t fl00'1Xyope:UOUO'LV a
1 u1 e :i 0 !1i l pitagorei , adus lor de Zamolxis, de a nu se atmge
O't'CU!:;' lSvooc o' OCU't'ci> Kcuyix(ovov, owvuov 't'ci> 7t0Cfl1X p peoV't'L 7t0- de cIr3ai l2 . . . . La inceputul cariii a doua Des pre cor ii . . /Polod 20
16 't'IXfl<i> XOCL 8 5't'e: Bu pe:(O"t'occ; pxe: 't'WV re:'t'WV, &cp' 8v 87) 7t1Xpe:- ' ' [mtre 8IteIe] ca . Homer nui
axe:u&.O'IX"t'O Kocfooc p o 6e:oc; O''t'poc't'e:Ue:tv, Ae:xixlve:oc; e: xe: 't'IXU't'7JV 't'v dor u a1rml'l 1 f pomene
b" tec"peelsc1 a i1 - n scom
cunoscut "l pe
't'Lv xix( 7tc.u<; 't'O 't'wv &xcuv &7texe:c;(:)ixt Ilu6ocy6 pe:Lov 't'ou Zoc6t..- 1 .. h' Igi ga acto ag1 1 a 11 -, " Y
populalii..c. sr u e t:1eo cei re vizi;
Jll meindu-se pe cele povestite de aserli
to<; le:tve: 7toc poc8o6ev. paflagonu m n er1or - dar ca nu cuno tea Paflagonia marit1ma ; - . 9:sta
acele meleagur1 pe usct ' 47 nu utea fi strliblitutii de:uorlibn 1 se
VII, 3, 6 (C. 298). . . . 'A7tof..A68cu poc; tv 't'Ci) 8e:u't'epcp 7te:pl este 'i firesc. e a.tunc1,d ceasa,marclimei aspre iii a cruzimii populaiiilor din
20 ve:wv 7t pooLtoc 6e:voc; . Op.6v cp'YJO'L . . Lxu6&v ev e:- numea neosp1tahera. . m P:Xma e strliini i-i mtncau iar de 1-estele lor 26
v1ja6ixt, 7tMTie:Lv 8e &.yocuouc; 't'tvix<; L7t7t7Jof..youc; xixt yixf..ixx't'ocp&.- jurul ei, mail albe!at sc(C
1\1lr9.9)EAi t::trziu dupi ce ionienii tntemeiara orae
au "' . ' I' a. &e
youc; &.(ouc; 't'e:. Iloccpf..ixy6vix<; n 't'OU<; &v 't'7j e:aoyoc( lO"t'O p7JxevocL se foloseauil a . marea a fost num1tii osp1ta ier . . . . . . , . . .. .
7t1X pii 't'WV 7te:n 't'Otc; 't'67tOL!:; 7tA7JO'LIXO'OCV't'CUV, 't'V 7t1X p0CALIXV 8e &.yvoe:rv pe Vllur3 e7e1(,C 300) Acetia &s susin ell [Homer), dm pr1cma net1 nie1
' ' :: nu amintete de cruziinea lor fa\a de stram1, pe 30
xoct e:tx6't'cuc; ye:. Of.7tf..ouv y&.p e: vixt 't'6't'e: 't'V 6&.f..ixTiixv 't'IX6't7JV xixt f1 ..
sale, .n e e
pomen SCIl du-se la baut de \estele lor. i el nu spiine c
25 xoc/\e:fo6ixL "A.e:vov 8Lii 't'O 8ucrxde:pov x.oct 't'v &.ypt6't'7J't'IX 't'WV 7te:pLoL- cre-1 e.rtfeau 1-1 nnndai sd':1f area numele de neospitalierli. Mai adaug e
xouV't'cuv &evwv, XIXL &.ALO''t'IX 't'WV Lx.u6Lx.wv e:v o6U't'OUV't'CUV X(XL crix p- dm pricma a.cestora a o n l. m ar i straluciii hipemolgi, galactofag1 1
x.ocpixyouv-rc.uv KIXL 't'orc; xpixvlotc; EX7tWfllXO'L xpcuevcuv (C. 299) ca Homer nlicocete neaur1, cu nu au trait nicliieri. Dar atunci cum de i s-a
abii.- oamedm foarte d tep lpr;;c:l nu cunoteau cruzimea .celor de acolo, ori 85
O"t'e:pov 8' E e:tvov xe:xf..:rjc;(:)ixL, -rwv 'Iwvcuv &v 't'7j 7tocpixf..( 7t6Ae:Lc; dat numele e neosp1 a ie ... '
X't'(O'IXV't'C.UV . .
30 VII, 3, 7 (C. 300). . . . Lx.u6&v v yoc p [] e:v1jc;(:)ocL x.oc-r' &a Cf. Suetonius, Caesar, XLIVr ,
" Cf. G. Katarov, 3aJIMOICCUe&, 1n ouuuiHWC Ha 'I'
Co"-ucrcuR YHUfepcumem, III (1906-1907),
&yvoLOCV cpocaL, 'Y)8e 't'1j<; 7te:pt 't'OU<; evouc; w6't'7J't'O!:; ciu't"wv, XIX't'IX- P 156. . A trait lntre anii 180-109 i.e.n., a HI.sat lucrl!.ri de
6u6V't'cuV XIXL O'IX flXOcplXyouncuv XIXL 't'orc; xpixv(ot<; &xm::iocaL xpcue- " Apollodor dm tena, care a
vc.uv, oL, ouc; "Atc:.',,e:voc; c'uvooci,,e:-ro o II ov't'o<;, 7tAOCTie:w o ocyixuouc;
l 'JI ' I "). I , istorie 'i filozofie.
'" Asia Mica.
't'LVIX!'.; tL7t7t'Y)flOA"l..YOU<;, "(IX"/)\.OCX't'Ocpocyouc; O'CAt--L' OU<; n, OLXIXLO't'OCI't'OU<; r}x. v (:) pcu-
I
u Pontul Euxin. . . . . . . il rea sub forma !'lo a termenului irani3:n
35 7tOU<;, 't'OU<; ou8ixou y1jc; <Sv't'IX<;. Ilwc; oOv "Ae:vov wv6ix ov, e:t &a Numele grecesc imt1al provn e .dm ai171 d a ota 1) folosit de sciti, care mai tirziu

r.v:; :il,
1
axaena - de culoare lncisa (v:; ' EAnpi 8 timolo-;i popular! a pilrut verosimilil in
. it
(jOELO'IXV 't' 'IV o'cypLOI't''Y)'t'IX, 'YJO OC>U't'OUI!'.; 't'OUI <; ocI/\"L). O"t'OC 't'OLOUI't'OU<; j O U'l''t'OL a f'?st .inlocuit cu contranul sllu a f e furtunoasa, iar populatiile. de pe ti\.rm se
ant1ch1tate, .deoar.ece Mai:_ead N.eaftirziu 'i obiceiul jertfelo-r umane. ln real_1tate s-a. produs
) ocupau cu J?rat?n , pilstrm P
fenomenul hngv1s!1c cnoscT
1
b d cinterdictie de vocabulart. Cf. Pindar, Pitice.,IV,
u t su 'dnur;:e1 Pes -Scymnos 735. Ovidiu, Trislele, IV, 4,56 I V,
204 i Euripide, I fi.genia tn auri a, 37 ' . ' '
l
I _ ___L__ _
10 13 Pliniu eel Batrin, VI, 1(1),1.
' ,9 Eratostene 'i Apollodor.
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMtNIEI 233
232 STRABON

pe cei care mai ales se arii.tau cruzi? Acetia nu puteau fi decit scitii. Sau, po51te,
pe atunci cei ce locuiau dincolo de misi, de traci de geti, nu erau nici hipemolgi,
nici galactofagi, nici abii? Dsr i in ziua de azi se gasesc pe meleagurile acelea
]ocuitori numiti hamaxoici 50 i nomazi , care traiesc din ce produc turmele
lor, din lapte i brinzii., mai ales de iapa. Ei nu tiu sii stringii. bogii.lii sau sa
faca negot decit dind o marfii. in schimbul alteia. Cum se poate, aadar, sii nu-i fi 5
cunoscut el pe sciti, cind doar vorbete de hipemolgi i de galactofagi ? Caci
pe atunci scitii er_a u numiti hipemolgi, precum ne aratii i Hesiod in versurile
citate de Eratostene: Pe etiopieni, pe liguri i pe scitii hipemolgi . De ce tre-
buie, prin urmare, sii ne rniriim daca, din pricina deselor inelii.torii care se fac 10
la noi - cind este vorba de invoieli -, Homer i-a numit cei mai drepti pe
nite oameni care nu ii petrec ci.t de cit viata indeletnicindu-se cu tnvoieli i
cu agonisirea banilor, oarneni care nu posedii. nirnic afarii. de sabie i de cupa?
Caci totul este in devalmaie la ei, i, tn primul rind, femeile i copiii - aa
cum concepe Platon. De altfel i Eschil se arata a fi de partea Jui Homer cind 15
spune despre sciti: (C. 301) Scitii care maninca brinzl din lapte de iapii. i au
legi bune . Aceasta este piirerea grecilor i in ziua de astazi. Noi socotim pe
sciti ckept oameni cu viata cea mai simpla i cei mai fiirii. vicle ug, cu mult
mai putin pretentio i decit noi i de o mai mare cumpiitare. Cu toate acestea,
felul nostru de viatii. s-a riispindit aproape la toti, corupind moravurile i intro- 20
ducind la sciti viata foarte imbelugatii i traita in desfl!.tari, izvorul tuturor
rautiitilor, prin care ei urmareau sa-i multurneasca nenumaratele !or pofte.
Vicleniile acestea au patruns in mare parte i la barbari, printre altii, la nomazi.
Incumetindu-se a porni pe mare, ei s-au corupt ; au priidat i au ucis pe straini.
Dupa ce au ajuns In legatura cu tot soiul de oameni, au lmprumutat de la acetia 25
Juxul _ i obiceiurile negustore ti. Macar ca acestea par sa ajute la imblinzirea
deprinderilor, de fapt le strica i inlocuiesc simplitatea - despre care tocmai
am vorhit - cu vicleugul.
VII, 3, 8 (C. 301). Sciiii care au trait lnaintea noastra - mai ales cei de
pe vremea Jui Homer - au fost socotiti de cltre eleni aa cum spune Homer
ca au fost i cum au i fost de fapt. Vezi ce povestete Herodot despre regele 30
scit impotriva caruia pornise cu razboi Darius i ce raspuns i-a trimis acela 6 1.
Vezi de asernenea ce spune Crisip &B cu privire la regii Bosporului, printre care
este i Leucon 53. Epistolele persane i CuY intele Yrednice de amintire, care s-au
plistrat de la egipteni, babilonieni i inzi, sint pline - i ele - de aceasta simpli-
tate, despre care am pomenit. Din aceastii pricina i Anacharsis i Abaris H 35
i ciiiva altii, la fel cu ei, erau vestii printre eleni, pentru felul lor deosebit -
specific neamtilui din care faceau parte -, intrunind bunavointa, simplitatea
i dreptatea. Dar ce sa mai spunem despre cei vechi? Se zice cii Alexsndru,
fiul lui Filip, cu prilejul expeditiei sale tmpotriva tracilor de dincolo de Ha.emus, 40

ao!n rominete cei care-,i au locuinie in care o.

n Cf. Herodot, IV, 127.
H Celebru filozof stoic din sec. III l.e.n.
&a Leucon a domnit tn Bosporul cimerian cam intre anii 389-31,8 i.e.n.
' Personaj semilegendar, despre care se spunea ell era hiperborean. I se atribuie un
' despre Apollo la hiperboreeni.
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI
235
234 STRABON

dup!i ce a nav!ilit in tara tribalilor 55 - despre...care tia c!i se intindeau pin!i la

Istru i insula Peuce, din Istru -, cunoscind de asemenea i c!i iinutul de dincolo
de fluviu se aflli in puterea getilor, ar fi tnaintat pinli acolo i nu ar fi putut
s!i debarce in insulli, din lipsa corabiilor. (Acolo se refugiase Syrmos, regele
tribalilor, i se impotrivea incerc!irii Jui [Alexandru] de a debarca). Atunci acesta,
dup!i ce intra in linutul gelilor, cuceri o cetate i se intoarse -cit putu mai repe- 5
de - la el in lara. A primit daruri de la semintiile de acolo i de la Syrmos.
Ptolemeu, fiul lui Lagos, spune c!i in cursul acestei expedilii au sosit la Alexan-
dru celtii 56 de ling!i Marea Adriatica, pentru a stabili cu el leg!ituri de prietenie
i ospitalitate. Regele, primindu-i cu multa bunlivointa, ii tntreba - in timpul
-osplilului - de ce se tern ei mai tare ; credea ca vor rosti numele lui. lar ei au 10
raspuns cli de nici un om ; ziceau doar cli le este frica s!i nu se prabu easc!i peste
ei cumva cerul. Dar - au adiiugat acetia - pun mai presus de orice prietenia
unui om atit de insemnat. Iat!i, prin urmare, caracteristicile simplit!itii barbare.
Unul din ei n-a ingiiduit debarcarea in insula, ins!i a trimis daruri i a legat priete-
nie cu eel care-1 atacase. Ceilalti pomenili, suslinind c!i nu se tern de nimeni, au 15
spus totui cli preiuiesc mai mult dectt orice prietenia oamenilor mari. [Inca
un exemplu]. Pe timpul urmailor lui Alexandru, rege al gelilor era Dromichaites.
Acesta - dupii ce l-a prins pe Lisimah, care pornise cu riizboi impotriva lui - i-a
ar!itat mai 1ntii slirlicia lui i a neamului s!iu, precum i traiul lor cumpiitat.
I-a indemnat apoi s!i nu mai poarte rlizboi impotriva unor oameni de soiul lor, 20
ci [mai degraba] sa caute a se imprieteni cu dinii. Iar dup!i ce 1-a cinstit ca pe
61
un oaspe, a legakprietenie cu. el i 1-a Iii.sat sii plece
VII, 3, 9 (C. 302). In cartea a IV-a - Europa - a istorisirii sale, Ephoros,
dup!i ce strabate acest continent pinii la sciii, spune - la sfirit - ca felul de
vialli al celorlalli scili se deosebete de al sarmali!or. Caci pe ctnd unii sint atit 25
de cruzi tncit mlinincii oameni, ceilalli se ablin i de la animale. Ceilalli scriitori
-ne mai liimurete acesta - vorbesc despre cruzimea lor, fiindc!i -tiu cli sufle-
tele sint uluite de povestirea unor lucruri groaznice i vrednice de mirare. Ar fi
trebuit mai degraba - adauga el - sli se infalieze virtulile care se opun acestor
vicii i sli se faca din ele nite pilde. De aceea, el va vorbi despre cei CU deprin- 30
derile cele mai drepte. Spune cli sint unii sciti nomazi ce se hranesc cu lapte de
iapa, deosebindu-se de toli ceilalli prin spiritul lor de dreptate. i poelii amin-
tesc de ei ; bunaoarli Homer 58, acolo unde zice ca Zeus privete spre lara galac-
tofagilor i a abiilor, oamenii cei mai drepti . Iar 9 Hesiod, in poemul sau inti- 35
tulat Inconjurul pdmntului, spune ca Fineus & e dus de Harpii eo in tara
galactofagilor, care ii au locuinta in clirule . Pe urma Ephoros caut!i sli lamu-
reascli i cauzele: . deoarece ei due o viala simplli i nu cautli citigurile, au legi
bune i proprietatea este la ei in deviilmaie ; chiar i soiile, copii i toate rudele
le au tot in comun. (C. 303). Iar cei din afarli nu se razboiesc cu ei, caci nu-i 40

H Cf. Arian, Anabasis, I, 1,4.

M Cf. Arian, Anabasis, I, 4,6.
s1 Cf. Diodor, XXI, 12, 2.
H lliada, XIII, 6.
H Rege trac legendar.
IG ln mitologie, montri cu chip de femeie.

. J _
236 STRABON IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIE! 237

pot birui, fiindcii nimic nu i-ar indemna sii primeascii robia. [Ephoros] tl mai aduce
martor i pe Choirilos 61, care spune urroiitoarele in Trecerea podului [de cdtre
Darius] , pod pe care Darius 1-a construit din coriibii: i vin la rind sacii, pl'lstori
de oi, din neamul scit. Ei locuiau teritoriul asiatic,!mbelugat in griu, coloniti 6
din patria ncimazilor i oarneni drep1i . Tot Ephoros, numindu-1 pe Anacharsis
tn1elept, zice ca se triigea din acelai neam, ca a, fost socotit printre cei apte
tn1elep1i, multumitii desiiviritei sale curopatari i intelepciuni ; ell. a niiscocit
foalele de atitat focul, ancora dubla i roata olarului. Eu citez acestea, tiind 10
bine cii nici Ephoros nu spune intotdeauna lucrurile cele mai adeviirate, precum -
de pildii - chiar in pasajul acesta despre Anacharsis. Desigur, cum ar putea
fi roata olarului o nascocire a aceluia, cind a cunoscut-o Homer, care este mai
vechi decit el ? Dar am voit sii arl'lt ell. din pricina unei tradi1ii comune s-a crezut,
atit de catre cei vechi, cit i de cei care au venit dupa acetia, cli, dintre nomazi,
cei ce locuiesc la cea mai mare. departare de restul oamenilor se hranesc cu lapte, 16
sint nevoiai i foarte drep'i ; i ca aceasta nu e o nascocire a lui Homer.
V II, 3, 10 (303). i cu privire la misi trebuie sa i se ceara socoteala lui
Apollodor, pentru ceea ce spune despre ei Homer in versurile sale. Nu cumva ii
crede i pe ei nite nascociri, atunci ctnd poetul zice: a misilor care luptii corp 20
la corp i a stralucitilor hipemolgi ? Vede in ei pe aceia din Asia ? Daca in1elege
sii vorbeasca despre cei din Asia, atunci nu desluete bine pe Homer, dupa
cum am ariitat mai sus. Sustinind ca ei nu sint decit niiscocirea poetului, intrucit
n-ar fi existat misi in Tracia, [el contrazice] realitatea. 1ntr-adeviir, chiar in zilele
noastre Aelius Catus a striimutat 62 din teritoriul de dincolo de Istru in Tracia
cincizeci de mii de oameni luati de la geti, neam vorbind aceeai limbii cu tracii. 26
i acum ei locuiesc acolo, iar numele lor este moesi. Se poate ca i mai inainte
li se spunea astfel, iar in Asia nurnele lor s-a prefacut in misi. Sau, mai inainte,
cei din Tracia se numeau misi, ceea ()e sc potrive te mai bine cu istoria i cu
cele ce pretinde poetul. Dar despre aceasta s!nt de ajuns cele de roai sus. Acum 30
ma intorc la explica1iile ce trebuie sa vina la rind.
V II, 3, 11 (C. 303). Lii.sind la o parte trecutul indepartat al getilor, intim-
plarile din vremea noastrii sint urmatoarele: Ajungind in fruntea neamului siiu,
care era istovit de razboaie dese, getul Burebista 63 1-a iniiltat atit de mult
prin exercitii, abtinere de la vin i ascultare fata de porunci, (C. 304) incit, 35
in citiva ani; a fiiurit un stat puternic i a supuR geilor cea mai mare parte
din populaliile vecine. Ba inca a ajuns sa fie temut i de romani. Caci trectnd
plin de f ndriizneala Dunarea i jefuind 64 Tracia -pinii in Macedonia i Iliria -, 40

61 Autor grec din secolul al V-lea l.e.n., care a descris luptele dintre greci i per i
in epopeea Perseida.
61 Aceasta actiune, n ciirei datare este controversata, pare sii. fi avut loc in a nii 11-12
e.n., o data cu operatiunile lui Lentulus, guverna torul Panoniei (vezi Florus, nota 15). Ea
urmarea apararea frontierei romane prin crearea unei zone nelocuite de-a lungul malului
sting al Dunllrii de Jos. Cercetarile arheologice inregistreaza, catre inceputul erei noastre,
o incetare bruscll a vietii in statiunile getice din Cimpia Munteniei, cum slot cele de la
Zimnicea, Popeti i Piscul Crii.sanilor. Vezi R. Vulpe, Les giltes de la rive du Bas Danube
et les romains, in Dacia . N.S., IV (1'960), p. 318.
6S ln realitate Burebista a fost un rege dac, care a domnit probabil intre anii 70-44
i.e.n. (Isl. Rom., p. 286).
SJ. Cf. Sueto niu, Cezar, XLIV.
238 STRABON
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 239

a pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii i cu ilirii i a nimicit 65 pe de-a

intregul pe boii 88 aflati sub conducerea lui Critasiros i pe taurisci 67. Spre
a tine in ascultare poporul, el i-a luat ajutor pe Deceneu, un arlatan care rata-
cise multa vreme prin Egipt, invatind acolo unele semne de prorocire, multu
mita carora sustinea cli talmlicete vointa zeilor. Ba incli de un timp fusese f>
socotit i zeu, aa cum am arlitat cind am vorbit despre Zamolxis 88, Ca o dovadli
pentru. ascultarea ce i-o dlideau [getii], este i faptul c!i ei s-au Iii.sat induplecati
sii taie vita de vie i s!i traiascii. farli vin. Cit despre Burebista, acesta a pierit
din pricina unei rll.scoale, mai inainte ca romanii sli apuce a trimite o armata
impotriva lui 69 Urmaii acestuia la domnie s-au dezbinat, faramitind puterea
in mai multe piirti. De curind, cind impli.ratul August a trimis 70 6 armata 10
impotriva lor, puterea era implirtita in cinci state. Atunci 11, insa, stapinirea
se impartise in patru. Astfel de implirtiri stnt vremelnice i se schimbli cind
intr-un fel, cind intr-altul.
VII, 3, 12 (C. 304). A existat i o alta impartire a teritoriului chiar din cele
mai vechi timpuri: cll.ci pe unii ii denumesc [autorii] daci, iar pe altii ge\i. Getii lf>
sint cei care se intind spre Pont i spre ras"!rit, iar dacii cei care locuiesc in partea
opusli, spre Germania i spre izvoarele lstrului. Socot di ei se numeau in vechime
davi. De aici i numele de sclavi, Geta i Davos, obinuite la atici 72. Aceasta
presupunere ' merit! mai multii crezare decit aceea potrivit ciireia numele ar 20
veni de la scitii dai , care locuiesc prea departe, lingii Hyrca.nia ; i nu pare
de crezut sa se fi adus de acolo sclavi in Atica. Intr-adevar, atenienii ii numeau
pe sclavii lor dupll. numele neamurilor de unde ii aduceau - cum ar fi Lydos
i Syros -, sau ii numeau cu acele nume care erau mai obinuite in tara lor
de batinli, bunlioarli: Manes ori Midas, pe cei din Frigia, i Tibios, pe cei din
Paflagonia. Neamul getilor, care se inaltase atit de mult sub Burebista, a decll.zut 25
[apoi] cu totul din pricina dezhiniirilor lii.untrice i din pricina romanilor. Totui,
ei sint incii in stare i astazi sa trimita la luptli patruzeci de mii de oameni.
VII, 3, 13 (C. 304). Prin \ara lor curge riul Marisos, care se varsli in Dunare. 30
Pe aceasta ii fliceau romanii aprovizionarile pentru rli.zboi 1s. Ei numeau
Danubius partea superioara a fluviului i cea dinspre izvoare pi1iii la cataracte.
Tinuturile de aci se aflli, in cea mai mare parte, in stapinirea dacilor. (C. 305)
Partea inferioarii a fluviului, pina la Pont -de-a lungul cli.reia triiisc getii -,
ei o numesc Istru. Dacii au aceeai limbli ca i getii. Acetia sint mai bine cunos- 31>

G& Evenirnentul s-a petrecut in jurul anului 60 i.e.n. (cf. Cezar, Razboit1l civil, I, 18). Vezi
M. MaKpJ1.,Eype6ucma u K1Abm1>1 Ha cpeoHeM ,ayHae, in Dacia , N.S., II (1958), p. 143-155.
" Neam celtic care de curind (110. i.e.n.) venise din Boemia in sudul Slovaciei de asLazi.
n Alt nearn celtic, care locuia In rnun\ii Slovaciei. Cf. V, 1, 6; VII, 5,2 'i Cezar,
Riizboiul civil, I, 18, 5.
" Cf. supra: VII, 3, 5.
. Cf. Suetoniu, Cezar, XLIV.
o Nu se poate 'ti la cate dintre ac\iunile irnpotriva dacilor din timpul lui August se
refera autorul (cl. Dio Cassius, LI, 23,2, LIV, 36,2 ; LV, 30,4; supra: VII, 3,13 'i Anonim,
M !ngiiere pentru Livia, v. 387-8; . supra: VII, 3,10, infra: Vil, 3,13; Faptele lmpa-
ratului August , V, 30, Florus, II, 28,19 'i Suetoniu, August , XXI, 1). Vezi Fr. Miltner,
At1gt1Slus' Kampf um die Donaugrenze, in Klio XXX (1937), p. 200-226.
11 La moartea lui Burebista.
n Ct Menandru. Pentru accep\iunea acestor denurniri cf. 'i Dio Cassius, LXVII, 6,2.
" Probabil o aluzie la campania Jui Vinicius din Dacia (vezi Miltner, art. cit. supra),
ln anii 10-9 i.e.n. Cl. Anonim, M!ngliere pentru Livia, v. 387-8.
y ,
 240 STRABON IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 241

Ovt'OCL a.:t..A.ov OLOC 't'O cruvXe:r:c; 't'occ; e:'t'OC\IOCO"t'OCCmc; ei:p' ExOC't'e:poc 't'OO
"lmpou 7tOLe:i:cr6ocL xoct 't'oi:c; 0p;t xod 't'oi:c; Muaot:c; &voce:i:xeocL
xocl 'TO "t'&v TpLoc).,A.wv 8' l6voc;, 0pxLxov 6v, 'TO ocu't'o 7tl7toV"t'e:
't'OO't'O. E'TIXcr't'OCO'e:Lc; yocp 8t8i;;x'rocL, 't'W\I 7tAl)crLO:;(W pwv ec; 't'OUi:; &cr6e:-
6 ve:cr-rt pouc; e;ix.voccr"t'OCV"t'W\I, 't'W\I &v ex -r'i)c; 7te:poc(ix.c; xuewv xocl Boccr't'OC p-
v&v xod ocupowv t1't'LXFOC't'OOV't'C.UV 7tOAAOCXLc;, <fla-re: xocl emoLoc-
oe(ve:Lv "t'Oi:c; e;e::t..a.6e:t:m xocl XOC't'otve:Lv 't'LVOCc; OCU"t'W\I ev -roci:c; VO'OLc;
ev "t'TI 0pxrr -rwv 8' ex 6ocTtpou pouc; im' 'D.J..u pLwv ocl.Lcr't'oe
XIX't'Lc;xuot'Jwv. ocu;l)6Me:c; 8' oov e7tt 7tAEi:O"t'O\I o( n r"t'ocL o( 'TE
10 ocxol, &lO"t'e: xocl e:txoaL upL&.8occ; ex.7t7te:Lv crTpoc.nloc.c;, vov l>cr ov
de; 't'E't"t'ot potc; upLOCOIXc; cruve:O"t'otAtvoL 't'U'(XOCVOUaL x.a:t eyyuc; tv xoucrL
-roo u7tocx.oue:Lv 'PCiloe(Cilv oiSrr::w 8' dalv U7tO:;(et pLoL -re::f..twc; 8Loc 't'occ;
ex -rwv re:pocvwv el.rr::t8occ;, 7tol.e:lwv 6vrwv 't'oi:c; 'Pwoc(oLc;.
VII, 3, 14 (C. 305). MeTOC;u 8& 't'!/)c; IT oV't'Lx'ijc; eoeM"t"'t'l)c; -r'i)c;
16 IX7t0' "Impou e':m' Tu'pocv XIXL1 "IJ "t'(l)\I ri;;"t'(-l)\I e:pl)!J.LO'C 7tp 6XE:L't'OCL, 7tEoLoc,c;
rr:;a.croc xocl &vu8poc;, ev fl pe:i:oc; &rr::ol."1J i:p6e:t:c; 6 'Tcr-roc0'7te:w, xoc6'8v
XOCL pov 8Ll) 't'O\I "IO"t'pov e7tt TOUc; x66oc.c;, emxwMve:uae: 7tOCVa't'pot-
't'L/f 8ltJi n 8Loc:f..u6 vocL, cruvxe: 8' btJi& xocl &v0"t'pe:tJie:. Aucr(ocxoc;
. 8' OO"t'e:pov a-rpoc-re:uaocc; t7tl rt-rocc; xoct 't'OV ocaLl.oc
20 oux EXLVOOve:ucre: 6vov, -lAAOC xocl MA.cu wyp( 7t&.ALV o' fowel),
TU:;(Wv e:uyvwovoc; -roo oc p&.pou, xoc6&.7te:p e: 7tov 7t p6't'e:pov.
VII, 3, 15 (C. 305). IT poc; 8& 't'oti:c; Ex OAoti:c; i;;yocAl) v'i)cr6c; eO"t'L\I
"IJ IT E:'UX.l)' XOC'C'otcrx 6vnc; 0 OC,U't'"I,JV BotcrTocIpvocL IT E:UXL-\IOL 7tpOcrYiyo pe:u,-
e"IJO'OCV'. e:LIcrL' oe': XOCL' E'J.A'\A'\OC\ V"IJO'OL 7t0/'\\U' E,'/\OIC't"t'OUc;, IX L e;v o,cvwnpcu
25 't'ocU-r"l)c;, oc. t 8e 7t poc; -r7i 6ocMnn. t7t-r&.a-rooc; y&. p eO"t'L tyLcr't'ov
8& -ro te:pov cr-r6oc xocA.oue:vov, 8L' oo O"'t'ocolcuv &voc7t:f..ouc; e7tl 't'v
IT e:UX.YJV E< XOC't'O1V e:LxOcrLV, Z'l.e; XOC't'OC\ 't'O\ XIX't'(l) e:poc; i.!:_;n-OL"IJO'E: 't'O -,,e:uyoc
JI I I I \
oc pe:i:oc; 0U'J0C\'t'O 8' . &v e:uxe'i)vocL xocl XOC't'OC 't'O &vcu. 't'OO't'O oe xo:l
7tpw-r6v fon O''t'6oc ev &pLO'Te:p d0'7tAitov't'L e:Lc; 't'O\I II6v-rov 't'OC 8' k c;
1 T'
30 e,:v 7t1X pfJJ..7tA
\
'\ <p -rep e
I
,:m' 't'O\I upocv OLO
I f
L
:)'..E:L 0TOC7t OCU't'OU \
-
't'O
..., E
1 "( . ) .
7te:pL 't'pLocxoaLouc; cr-rocoLouc;. yLvov-rocL ouv e:-roc"'u 't'Wv a-roo:-rcuv Vl)-
at:oe:c;. "t'OC tv o 't'ptoc O'T6oc't'oc 't'OC ei:pe:'i)c; -r<i> le:pci> cr-r6.oc-rt Ecr't'L
Lx pa':'t'IX' oIIe'': '/\\OL7t0C' 't'OU - e:v 7t0/'\\U' e':'\1\0C't''t'OVIX, 't'W-V o IIe'': e:L '>-,',ovoc "E i:popoc;
cuii de eleni, deoarece se muta des de pe o parte pe alta a Istrului i totodata
muliamita faptului ca s-au amestecat cu tracii i cu misii. Acelai lucru s-a
petrecut i cu tribalii, ei fiind de neam trac. Caci i ei au primit imigrari, intruclt
vecinii lor ii cotropeau, fiind mai slabi. Ba chiar, acei de dincolo de Istru - i
anume sciii, bastarnii i sarmaiii -, dupii ce ii invingeau, treceau i fluviul o 5
data cu cei alungali de ei, statornicindu-se chiar, unii dintre acetia, fie in insule,
fie in Tracia. Cei care locuiau de cealalta parte a fluviului erau biruii m'.:li ales
de iliri. Cit despre geli i daci dupa ce numarul lor crescuse neinchipuit de mult,
lntr-atit incit puteau sa trimita la luptii pina la doua sute de mii de oameni 73 bis, ei
s-au tmputinat i au ajuns in zilele noastre cam la vreo patruzeci de mii i sint 10
acum pe cale de a se supune romanilor 74 Nu se afla tnca de tot sub stapinirea
lor, pentru ell ti mai pun nMejdea tn germani, dumanii romnilor.
VII, 3, 14 (C. 305). Intre [geii i] Marea Pontica, de la Istru pina la Tyras,
se intinde pustiul gelilor, care e in intregime es i fara ape. Cind Darius, fiul
lui Histaspe, a trecut Istrul impotriva sciiilor, a fost in primejdie sa piara de 15
sete impreuna cu toata otirea sa. Intr-un tirziu, a tnieles cum stau lucrurile
i s-a retras. Mai ttrziu, pornind la razboi impotriva gelilor i a regelui lor Dromi-
chaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii i, mai mult fnca, a fost luat fn
captivitate. Dar a scapat, deoarece a intilnit un barbar bun la suflet, dupa cum 20
am aratat mii,i SUS 75.
VII, 3, 15 (C. 305). La gurile [Istrului] se aila o insula mare, Peuce 78
Pe aceasta au ocupat-o bastarnii, motiv pentru care au fost numiii peucini 77
poL:;(OC('t'"IJV Mai sint i alte insule, mult mai mici, unele mai sus de ea, altele Unga mare.
[lstrul] are apte guri. Cea mai mare este aceea numita gura sacra 1s, de la 25
care sint o suta douazeci de stadii de plutire in susul 79 fluviului pina la insula
Peuce. In partea inferioara a acestei insule, a durat Darius podul so sau, cu
toate ca s-ar putea face lucrul acesta i tn partea de sus. Aceasta e prima gurii,
I
[a Istrului] dnd intri in Pont, lintnd malul sting. Gurile care urmeazli se intilnesc
calatorind cu corabia de-a lungul coastei spre Tyras. Gura a aptea se afla la o 80
departare de trei sute de stadii de acel fluviu. Intre gurile de mai sus ale lstrului
tntilneti nite insule marunte. Trei guri, dupa gura sacra , au puiina insemna-
)
tate. Celelalte [trei] sint cu mult mai mici decit gura sacra , dar mai mari decit
cele [dintii]. Ephoros a pretins ca Istrul are numai cinci guri 81 De la Istru
la Tyras, care e navigabil, sint noua sute de stadii. (C. 306) Pe acest interval se
a!lii doua lacuri mari dintre care unul se deschide in mare, in aa fel ca oferll. i 36
tJooov O'TO'oc
I un port. Celalalt este fara ieire.
7' bis De'i cifra pare exagerata, foria Jui Burebista Ii s-a parut romanilor periculoasa.
Vezi Daicoviciu, Transylanie, p. 47-48.
7t Vazind farimi\area forma\iunilor politice din Dacia contemporana cu el 'ivictoriile

' I
oe: 7te:'J't'O:G't'Oov e:Lpl)X.E 't'OV O''t'pov. E:V"C'e:Uve:v 0 e:m - a <:-> ' 1 T /
u pOC'JMo 7t0't'OCJLO generalilor Jui August, Strabon ajunge la aceasta concluzie in,elatoare (cf. insa supra:
1.lvocLV
/ ,, 1 1
36 7tAW't'OV evvizx60'LOL (j't'OCOLOL' (C. 306) EV Ot -r<i> e:Toc;u VII, 1&
3, Cf.
12. VII,
'i Suidas,
3, 8. s.v. H y pedexanto, care vorbe,te de supunerea a 3 000 de ge\i).

i;;yocAOCL, "IJ e:v o>cve:cpyo:Lv"I) 7t poc; 't'"IJV

I '\ \ \ e OCAIX't'W.:v, wO"t'e: XOCL ALfLEVL
I '\ J'. \ '\ I 78 Probabil partea de sud a deltei Dunarii. Pentru insula Peuce i a gurii cu acelai
nume, vezi uticolul Peuce in RE, XIX, col. 1382-1390, nr. 1.
X PO''t'OCL, o' &O"t'ooc;. 77 Vezi altii interpretare in articolul Pe.ucini din RE, XIX, col. 1392.
78 BraiuI Sf. Gheorghe.
7 Pentru aceastA contradiciie, care se opune identificilrii gurii sacre cu Sf. Gheorghe,
vezi in RE, VIII, col. 1530-1535.
80 Cf. Herodot, IV, 89.
s1 Cf. Pliniu eel Batrln, IV, 12, 79.

16 -o. Hl4
 242 STRABON IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 243

VII, 3, 17 (C. 306). . . . 'H 8e u7te:p)mtv'Y) 7tcxcr1X :x6> poc 't'ou
"AEX,Oev't'oc; e:'t'oc u Bopuo-Bevouc; xcd ''I<n pou 7t p6>'t''Y) ev tcr't'LV
't'WV re:'t'WV t p'Y)loc, 1te:L't'OC o t Tu pe:ye't'OCL, e:O' oCic; o t 'Muye:c;
"'"'oc pIX't'OCL XIXL OL BOCO"L/\ELOL /\e:yoe:voL XIXL *0"u pyoL, 't'O' e':v 7t'/\EOV
"" ' I \ 1- . '\ I \
5 v o11X'1o'e:c;, Q> '/\\lI j'OL o'1e'\: XIXL\ ye:cu pytoI cc; e> :me:/'\\ouIe:voL' 't'OUI't'OU<; c:poccrL\ XIXL\
7t0C p1X' 't'O\ V II cr't'pOv O L!Xe:L-V, i:;)lOI('t'e:poc 7t'O/'\/\'O\ lIXL<;. e:v o'1i'l:.;. 't'n e:crOj'IXL
N
e:c:p '
Boccr't'&.pvocL ev ''t'OL<; Tu pe:ye't'OCL<; ISo poL xocl. re:piXvo'Lc;, crxe:o6v 't'L
xocl. OtU't'OL 't'OU re:pocvLXOU yevouc; OV't'e:c;, de; 7tf..dcu cpu/..oc 8Ln p'Y)evoL.
1
xocl. j'cX p ' A't'flO\IOL "Aeyov't'etl nve:c; xcd 1:L06ve:c;, O L oe 't'V Ile:UX'YjV
10 XOC't'OCGX 6V't'e:c; 'r'Y'jV e':v 't'<-jl '1lG't'p<p V-'Y)GOV II EUXL-VOL, 'P w..i,,:o/\O -. LVOL' '1''
0 <X p-
X't'LXW'r:Ot't'OL -r:<X. e:'t'ocu 't'Ou Tocv&.c8oc; xocl. Bopuo-Bevouc; ve:6e:voL
7te:8loc. yCl:p 7tpocrtk px't'L Oc; 1tCXO'OC cbto re:pocvlocc; expL 't'c; Koccrnlocc;
7tEO'1L' IX<; e>:cr-r:LV, "<f\)V >LI Ge:v UC 7ti:: p o'1e'\: 't'W
I -
V ' P <.uc!.:,O/\'O\ CVC-U\I e>:/ 't'LVE<; O >LXOUO"LV N
aux foe:v. o t oe 'Pw;of..ocvol. xocl. 7t poc; 't'OU<; ML0 pL0&.'t'OU 't'OU Eumx-
15 -r:o poc; cr't'plXT'Yjyouc; kitoMouv XOV't'E:<; ye:6voc T&.crLOV' xov oe
IlocA&.xcp Guocx-ficr ov't'e:c; 't'(i> l:xL"Aou pou, xocl. t06xouv ev e:!v1X L &.-
XLoL, 7t. poc; ev"T' oL cruv-r:e:'t'0tyev11v cp&./..ocyyoc xocl. W7tALcrev'Y)v xx"Awc;
CPOV CJIUAOV o>m_Dve.:ve\:c; 7t'IXV e>:cr-r:L XOtL\ 'TO\ yuv'f)"TLXOIV. e>:xe:L-VO L
't'o)._ 1(.-)'.IXI Pl(-.'IO
youv 7te:pl. 7tev"Te: upL&.oocc; 7t poc; ocxL<>XLl-(ouc; -r:ouc; L ocp&.v't'cp,
20 -r:(i> 't'OU MLO pLo<f.!-ou Cl"'t'pOC't'Y)Yci>, crurroc pOC't'oc;ocvouc; oux a'f't'ecrxov,
&AA.' ot 7tAELcr't'OL SLe:cpO&. p11crocv. xpwv't'ocL Se c!lo otvoLc; x p&.ve:crL XtXl.
I !: I > I I \6! :
0wpetc.,L, ye:p poc:popoL, <XUV't''f) pLOC 0'1'> e>I:xov't'e:c; XIXL\ /\OY'J..Ot<; XOt L 't' c.,OV
xo:l. ;lc:p oc; 't'OL OU't'OL oe xocl. 't'WV &."A"Awv oi 7tAE:t ouc;. (C. 307) 't'WV oE:
vo&ocuv oc t crw!Jvocl. mw't'ocl. 7te:7t1iyoccrw t7tl. -r:tX!c; &.;ocLc;, ev oc c;
25 o'1L' O(L't'CUV't'O(L. 7tEpL\ o'1e'\: -rcx\.c; Cl"X'Y)VCX\.c; 't'CXI.<; (1.I-. 10crx'f)IX't'OC, IX> (fl > W1'V 't'pe:cpOV't'IXL
I I
){O(L "(cX AIXX't'L xcd TU P<i> XO(L xpfocrLV ' &xo).ouOo::cri oe 't'OCL<; vo1X!c; e:'t'OC-
AIX(.l. &.vov't'e:c; 't'07tOU<; &.e:l. 't'OU<; xov't'occ; rr.6av, xe:Lwvoc; ev tv 't'OL<;
)..e:crL 't'o!c; 7te:pl. -r:v MatW't'Lv, Oepouc; Se xocl. ev -r:o'Lc; 7te:loLc;.
VII, 3, 18 (C. 307). . . . 'A't'eocc; 8e ooxe:t 't'WV 7tAdcr't'WV cxp ('J.L 't'WV
30 't'e<U't'1) aptk pc.uv 6 7t poc; <I>ll.L7t7tOV 7to/..e:-ficret.c; Tov 'Auv-r:ou.
VII, 4, 5 (C. 311). . . . Kal. EXIXAEL't'O xw poc 7t'CXC1('J. 1X6't'Y), axe:-
00') U T L xcx.l. f w 't'ou tcr8ou e)'.pL BopuaOavouc;', LxpiX l:xuOlcx.
otOc. Se TO 7tl.O oc; 't'WV &vOevoe: 7te:paL ouevcuv -r:6v n Tu pav xocl. 't'Ov
"Im pov XOCL\ e':7tOLXOl),'J't'(.l)V 't''f\)V "(Y-)V X('J.L' 't'<XU,'t''Y) t:; ou'x O'/\LYY) Lxpa I '
V II, 3, 17 (C. 306) . . . . Prima parte a intregii regiuni ce se intinde la nord
intre Istru i Boristene este pustiul getilor. Apoi vin tiragetii, iar dupa ei
sarmatii iazigi i cei care se numesc regali, apoi urgii. Cei mai multi dintre ei sint
. 1
nomazi, doar putini indeletnicindu-se i cu agricultura. Se spune ell. acetia 5
locuiesc linga Istru, adeseori i pe un mal i pe celalalt. lnauntrul tarii se aflau
hastarnii, care se invecineaza cu tiragetii i cu germanii. i ei sint un fel de neam
germanic i se impart in mai multe triburi. Unii poarta numele de atmoni i sidoni ;
altii, acela de peucini i locuiesc in insula Peuce din Istru. Roxolanii sint cei mai 10
de la miazlinoapte dintre acei care locuiesc in ctmpiile dintre Tanais i Boristene.
Caci toata regiunea de la mi,azanoapte, cuprinsa intre Germania i Marea Caspicli,
este cimpie - in masura in care o cunoatem. Nu avem insa tiinta daca dea-
supra roxolanilor locuiesc alte neamuri 82 Cit despre roxolani, ei au luptat
impotriva generalilor lui Mitridate Eupator, avindu-1 in fruntea lor pe Tasios.
Au venit in ajutorul lui Palacos, fiul lui Sciluros 83, i ei se bucurau de faima 15
unor oameni viteji. Dar inaintea unei falange orinduite i cu arme grele, orice
semintie barbara - ostai uor inarmati - vadete slabiciune. Aceia, opunind
ca m vreo cincizeci de mii de oameni celor ase mii ai Jui Diofant, generalul lui
Mitridate, nu au putut tine piept, ci majoritatea lor au fost ucii. Se folosesc 20
de coifuri i plato e facute din piele de bou netlihlicita, poartli scuturi tmpletite
din nuiele i au drept arme de atac lanci, arc i sahie. Seamans cu ei cei mai
multi dintre barbari. (C. 307) Corturile nomazilor, facute din pisla, sint bine
fixate pe carele uncle ei ii petrec viata. fn jurul corturilor se afla turmele, al
caror lapte ei tl folosesc drept hrana, facind din acesta i'brinzli, iar carnea anima- 25
lelor o mlinincli. Ei le urmeaza la paune, schimbind mereu Iocurile, dupli. cum
au iarba. In timpul iernii stau prin mlatinile de linga Lacul Meotic, iar vara
in cimpii.
V II, 3, 18 (C. 307) . . . . Ateas, care a luptat 1mpotriva lui Filip, fiul lui
Amyntas, se pare ca a domnit peste cei mai multi barbari de prin locurile acelea. 30
VII, 4, 5 (C. 311) . . . . Toatli aceasta tara 84, a zice chiar i tinutul de din-
colo de istm - pina la Boristene - se nu mea Sci\ia Mica. Datoritli. multimii
locuitorilor de acolo - care au trecut peste Tyras i Istru i sau aezat 1n tinutul
de dincoace -, o buna parte din Traeia 84 bis s-a numit i ea Scitia Mica. Tracii
le-au <la t pamlnt, fie cedtnd fortei, fie pentru faptul ca piimlntul era nefo-
lositor, o mare parte din el fiind mlatinos. 36
V II, 4, 6 (C. 311). . . . Aceiai [scitiJ sa erau numiti - cu un nume numai
al lor - <c agricultori pentru a fi deosebiti de nomazii care locuiau la nord de
ei. Hrana lor erau carnuri - lntre altele i carnea de cal -, brinza, lapte
dulce i acru de iapa (acesta din urma, pregatit intrun anumit fel, este pentru 40

35 7tpOcrY)yo pe:u9'Y) l:xuOliX, 't'WV E> p&v 't'cX ev TTI l cruyxw pouv't'wv
't'Ot Se ..?i x1X xl T!fic; xw p1Xc; &t..wo"Y)c; y&. p Ea't'L\I 7to/\t.. 1Xu-r:c;.
vn,' 4, 6 (C. 311). . . . Ot a' O:O't'Ol O O't'OL X('J.l ye:cu pyot txa-
Vezi nota 16.
81
Probabil un rege scit din Olbia (sec. II-I i.e.n.).
88
/..ou-v-r:o >L'o1'L1 cuc; o'1L ' \
oc 't'ol TouIc; UO 7te:pxe:LeI :vouc; vooc1o'1o'cc; eT:vocL, -r:pe:cpoeI:- 84lntre Bosporul cimerian i Boristene.
14 b!e Adicll Dobrogea (cf. P!iniu eel Biltrin IV, 11,44). Vezi discutia la Vulpe,
vouc; xpi:L:acrLv l( /\A'\OL<; 't'e: x.aL\ t7t7te:Lotc;, L7t7te:LIcp o'1e'': XOCLI 't'U p<p xcx.L\ YIXA..O. CJ<.'t'L
I
Dobroud ja, p. 57.
40 XIXL\ O'c!.,:U')'OC /\IXX't'L 't'OU't'O o'1e'': XO:L\ O1',fJ,Y)fLOC e:cr't'LV IXU't'O c; XIX't'IX()XE:UC(()VQE:IV
l "l ( - I ' N
85 Cei din Chersones Vezi Herodot, nota 52 bis.

16*
 244 STRABO:'\
r ei o mincare favorita), ceea ce 1-a facut pe Homer sii le spuna galactofagi
7tWc;) oL o7te:p o7tOL'Yjt''Yjc; <X7tlXVTocc; e:p'Yjxe: t'ouc; TOCU't'TI yocA OCX't'O <pcx-
I f \ rf ,, \ "'>. .
youc;. o t ev oov vo&3e:c; 7tOAe:tcr"t'oc1. iX/..A6v dcrLv A.ricr't'pLx.ol,
7to:Ae:ouat 8e u7te p -r&v c:p6 pwv. &m"t' pe'iicxvnc; yocp xe:w "t'v Y''
Toi:c; &6e:Aoum ye:(t) pye:i:v &:V't'1. 't'CXU't''Yjc; &:yoc7t&crL c:p6 pouc; :Acx&.vovnc;
5 "t'ouc; O'UV't'e:'t'ocye:vouc; e:TpLOuc; "t'LVocc;, oux e:Lc; 7tEpLOUO'LtXV O'1l..J.\"A\ > e:L'c;
\ f I I ' '
tc:p e:po: x.0:1. "t'OC &vcxyxcxi:oc -rou lou 3i86n(t)v 8e ex1hoi:c; 7to/..e:oucrtv.
VII, 4, 8 (C. 312). ' l8iov 3 't'ou x.ufhx.ou xcx1. 't'ou I:o:po:'t'Lxou
7t<XV"t'oc; 6vouc; 't'o 't'ouc; (7t7touc; &x't'eve:Lv e:u7te:t6e:lcxc; :x.&.ptv' Lx.po1.
ev y&.p dcrw, be:i:c; 8e ac:p63pcx xo:1. 8ucr1m6e:k epOl.L 3' dcr1.v EV
10 ev t"oi:c; l:Ae:crLv tA&.c:pwv x.cx1. cru&.y pcuv, tv 8e t"oi:c; m:3totc; bv&.y pwv
XCXL\ o\l' opxcxI \ol' t l\ l'
LOLOV oeI: "t'L XOCL\ 't'O\ OCE:'t'O\ V "1\) ytvI e:av_<flXL e;V 't'O-Lc; 't'07tOLc;
' I
wv.
't'OUTOtc;. fo't'L 3e "t'&V 't'E:Tp0:7t03(i)V 0 XO:Aooe:voc; x6:Aoc; e:'t'cx u tA&.-
c:pou x.oc1. xptou 't'O tye:Eloc;, /..e:ux6c;, &u,e:poc; "t'OUT<UV t"cj) 3p6cp,
7tlvcuv Toi:c; pwElwmv de; 't'YJV x.e:c:pcx/..-fiv, e:t't'' tv't'e:u6e:v e:tc; epcxc; TCX-
15 te.U(J}V 7tAe:touc; &cr-r' EV 't'TI &:vu3pcp vee:cr6cxL p3((J)c;. 't'OLOl.O't''Yj ev
Ex't'oc; "fo't'pou 7t&mx e:'t'cxu 't'OU Pvou xcxl 't'OU Tocwh8oc; 7tO't'O:-
ou kx_ pt t"1jc; II ovrn6jc; 6o:Mn"l)c; xo:l. t'c; Moctcim3 oc;.
VII, 5, 1 (C. 312). Aom 8' tcr't'1. 't'c; EiJ pc[i7t'Yjc; tv't'oc; "fo't'pou
x.oc1. T1jc; xux.:Acp eo:Mn"Y)c;, &poctV"f) &7to "t'OU uxou "t'OU 'A8pt<X't'LX.OU
20 expL TouMte:pou aT6ocToc; Toti,H"lcrTpou,- Ev fl taTLV n 'E:AMc; x.oc1.
't'OJ.t_. 't'WV O:X.E:oOV(i)V XOCL't'CUV 7tEL pCU't'(J)'J 11.eV'Yj X.OCL, , U 7te,: p 't'OU,'i'CUV
ll ' , ,
M
e; 'tot
7tpoc; Tov "fo"t'pov x.ocEl-fixov't'oc xor.1. 7tpoc; 't'v tc:p' tx&.Te:poc Elcf:Aor.nocv
-rljv n 'A3no:'t'tx v xex1. (C. 313) Tv II ontx-fiv, 7tpoc; e\I Tv 'A3ptor.Ttx v
Toc 'l:AAu ptx&., 7tpoc; 3eTv "t" pocv exfn Il po7tovTl8oc; xcx1. 'El.A7Ja7to\l-rou
25 't'OC 0pxLo: xcx1. e:t Ttvo: TOUToLc; &:vo:eLxTor.L I:xuf.hxiX. Ke:/..Ttx.cf .
VII, 5, 1 (C. 313). . . . Aey(J)e:\I 3 TiX. 'D./..u pLxiX 7t p6ho:, au-
Vo'r.7t't'OV't'O: 't'C-/) TE ' IO''t'pcp xor.L't'otLc; "AA7tEO'L'J, OC L xe:t-v't'or.L e:'t'ot<,,U 't''Y-jc;
I N
'he<ALOC<; XOCL 't'c; re:pccv(ccc;, &p ct.e:VotL &.7to -.c; ALV'Y)<; 't'c; XIX't'iX_
t"ouc; Outv3oA.Lx.ouc; xixt 'Po:LTouc; xix& 'E/,.oue-.louc;.
ao VII, (), 2 (C. 313). Me poc; ev 8-fi 't't Tc; xw pixc; 't'o:UT'Y)c; p(!)-
crocv ot 6.o:xot wx't'ot'lt oAe: aocV't'e:c; Bolouc; xixl Tocu p(crx.ouc; 6v'Yj Ke:t..-
't'LXIX' 't'o\t Ut
7t 0\ K
fJL't'OCO'Lp<p, ({'OCO'XOV't'E<; LVIXL t''YjV X(i) pot'I O'Cf>E'lt'e;pccv,
I I ,. . ' I
xa7te:p 7tO't'ccou 3Ld pyov't'oc; 't'OU IIocp(crou, peov-.oc; &.7to t:&v op&v
7tL 't"O\I ''fo't'pO\I Xot1' 't'oOc; xop(crxou<; xoc/..ouevoui; rccMTot<;' XIXL
35 yd:p oo't'ot 't'oi:c; 'lAAU ptxoi:c; 6ve:crt x.a1. Toi:<; 0pq:xloLc; &\lccl <f>x11-
aocv &./,./..' txe:lvouc; ev o L 6.'.X.xot xoct"tA'Jao:v, TOU't'OL<; 8e xixt au-
&.xot<; &x p-fiao:vr o 7toA.MxLc;. To 3e l.omov :x_oucrt Ilixw6vLaL expL
e:yo:a't'Lx c; xocl "foTpou 7t poc; &pxTOv xo:l lw 7t poc; 8e Tii/..J..oc ep'YJ
E7t1. 7tAtov 3LcxTe:lvoucrw. 3e eyecr't'tx 7t6/..ti; tcrTl Ilo:wovlwv Ev
40 a'U o:An 7tO't'O:(J.WV 7tAL0\l(i)V 1 &:7tcXV't'(i)V 7tA(J)T&v, SU(f>US<; op'Yj't'1jptov
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 245
I
oamenilor care locuiesc pe aceste meleaguri. Nomazii se indeletuicesc mai degraba
cu razboiul, decit cu jaful i se riizboiesc pentru a capata tributurile. Pamintul
ti incredin1eaza celor care vor sa-1 munceasca, mul\urni\i sil ia - in schimb - o
dijma nici prea mare, nici prea mica, statornicita nu pentru a se imboga\i de 5
I
pe urma ei, ci pentru a-i indestula nevoile zilnice ale traiului. Cind [cei ce le
datoreazii birul] nu platesc, ei le fac razboi.
VII, 4, 8 (C. 312). Un obicei specific al intregului neam scit i sarmat este
castrarea cailor, ca sa fie mai uor struni\i. Caii acetia sint mici, dar tare iuti
i niiravai. Cit privete vtnatoarea, ei vineazii cerbi i mistre\i in mlatini, iar -
in cimpii - magari salbatici i gazele. 0 particularitate a rii for este aceea ca, 10
prin partea locului, nu se gAsesc vulturi. Dintre patrupede, e:-ista aa-numitul
colos 89, are este ca mil.rime intre cerb i herbee, e alb, mai iute dectt acetia
la fuga, asp1rind apa, 1n cap, pe nari, o pastreaza ca intrun rezervor mai multe
zile, incit poate sa triiiasca lesne in locuri lipsite de apii. Aia se in{atieaza 15
- in intregul sau - acest inut de dincolo de Jstru, tntre Rin Tanais, pinii la
Ma rca Ponticii i Lacul Meotic.
V II, 5, 1 (C. 312). A mai riimas in Europa partea de dincoace de Istru i
de dincoace de rnarea din jur. Aceasta parte incepe din lundul Adriaticii i se
intinde pina la gura sacra a Istru J ui. fn ea sint cuprinse Grecia, neamurile 20
rnacedonice i epirote i acelea care se afla la nod de ele 1i ajuog pina la Istru
i la mare - care le miirgine te de o pa rte i de alta: Adriatica IC. 313) i Marea
Pontica. Spre Adriatica sint nearnurile ilirice, iar spre cealalta mare - pina
la Propontida i Helespont - locuesc semintiile trace, precum 1i unele neamuri
scite, sa u celtice, amestecate cu ele. 25
V II, 5, 1 (C. 313). . . . Sa vorbim mai l'ntii de tinuturile ilirice. Ele ating
Istrul i Alpii, care i;e afla intre Italia i C e-rrnania, i incep de la ace! lac alaturi
de care locuiesc vindelicii, retii i helvetii.
VII, 5, 2 (C. 313). 0 parte din teritoriul amintit dacii J.au prefacut intr-un 30
pustiu, in urma riizhoiului in care i-a biruit pe hoi ipe taurisci 87 - semintii
celtice de sub stapinirea Jui Critasiros. Dacii pretind ca acest iinut ar fi al !or,
cu toate ca este despartit de ei prin rtul Parisos sa - care vine din munti i se
varsii In Istru, prin partile galilor numiti scordisci.!ntradevar, acetia locuiau
amesteca\i cu ilirii i cu t.racii. Dar pe cei dintii i-au nimicit dacii, pe cita vreme 35
cu acetia din urma adeseori ei au fiicut alianta. Restul \inutului, spre miaza-
noapte i rasarit, '.il ocupa panonii, pina la Segestica i lstru. Spre celelalte
piirti, se intind mai mult. Oraul Segestica aparpne panonilor, liind aezat la
confluenta mai multor rluri, toate naviga:bile. El a1ciituiete o lntaritura foarte 40
88 Un!el de cepra Iarii coarne.
87 Vezi nota 65.
8s er. Pliniu eel Batrin, IV, 2 (28) , 81.
 246 STRABON
...c;> 7t poc; Aoc.x.ouc; 7toMcp 07to7tmc.ux.e: y<X p Toc.!c; ''Af..7te:cnv, oc.l 8Loc.-
...dvoucrL expL "t'wv 'loc7t68c.uv, Ke:A"t'Lx.ou n &oc. xoc.I. 'D,/..u pLx.ou 6vouc;
(C. 314) Evnu6e:v 8e xoc.I. 7tO"t'oc.ol. peoucrL 7toMv xoc.Toc.c:pepovnc; de;
otU'
"t'Y)V "t'OV "t'E otN\OV XotL "t'OV e:x "t'"t)c; 'I"t'ot/.\.L.otc; c:pop"t'OV. e:Lc; yoc.p Noc. u-
I . .. ' ' ' I ' '
5 7tO p't'OV E 'Ax.uf..'YJ (oc.c; i'.mep"t'L6e: crL "t'v "Oxpoc.v e:lcrl. cr"t'&.8LoL "t'pLoc.x6crL oL
7tEV't'"tI)XOV"t'ot 1 E'Lc; 'Y(\JV ot L o't pfJ.otfIJ.OC.<?,:o' tL XC1."t'o,tYOV"t'otL 1 "t'(.t)V TotU pLIO'X(.t)V
oocroc.v xoc."t'oLx(oc.v vLoL 8e 7tEV"t'otxocr(ouc; c:poc.cr(v. 8' "Oxpoc. "t'ot7tEL-
v6"t'ot"t'ov epoc; 't'WV 'AA7tEWV Ecr't'L "t'WV 8Lot"t'ELVOUO'WV &7to "t'c; 'PotL"t'LX c;
fJ.oL;X pL 'ICl7t 6oC.UV 1 EV"t'EU-V
aEV o11> E<t=,c.tLpE"t'otL "t'OC u!lpl) 7tot,A
1
LV EV "t'OL-c; 'Io't7t OO'L
..
10 xod Xc.tA&L"t'OCL "AJ..Lot. oo(c.uc; 8e xoc.I. EX Tepyfo"t'E xwl)c; . Koc.pvax c;
i'.me p6ecr(c; Ecr't'L 8t0: T9jc; "Oxpoc.c; de; lf..oc; Aouyeov xcr./..ouevov. 7tAlJcr(ov
8e "t'ou Nau7t6 p...ou 7to"t'oc.6c; Ecr't'L Ko px6pac; 6 8ez6evoc; ...a c:p o p"t'loc.
oo"t'oc; ev ouv de; "t'Ov Lif ov EfJ.&.J..).eL, Exetvoc; 8' de; "t'OV Ap&. ov,
0, o11>e': &Le; "t'O'V No,oc. pov Xot't'o't .....),,v ...ey&O'"t'LX'Y'JV. o1;.V't'&U
-av&V 0 I1J1.0'l-'YJ 0' No'oc.poc;
* .. '
15 7t'A'YJVEL 7t p00 " 1-1W '\ -R ' ' <:-
V "t'OV OLOC "t'C.UV OC7t'O o(.t)V pe:ov-roc e'x "t'OU- 'A./\.1R-1L' OU o,,pouc;
I '<:-
K6/..ocmv cru&.f..f..eL "t'cj) Aocvou(cp xoc.TO: "t'ouc; Lxop8lO"Xouc;. 6 8e 7t'Aouc; ... a ca 9i toate neamurile ilirice i trace.
7t0AA0: "t'OLc; 7tO"t'ocorc; E7t'L "t'O:c; &px'rnuc; &o...tv o8oc; 8'&7to Tepyfon E7tL "t'OV
uA.otVOUILOV O""t'oto'LI-CI.UV oflO'OV XL 'A\LIC.UV XotL\ oLotXOO'LCI .UV. e> yyuIc; o<l>ol.;. "t'l)c; ...eye:cr"t'LX-l)c;
Ecr't'L xocl. ii LLcrx(oc. c:p pou pLOV XIXL LlpLov EV o8c;> xele:votL "t'?j de; 'hoc.f..loc.v.
20 VII, 5, 4 (C. 315). . . . Koc.-r&.cr"t'LX"t'OL 8' oo(c.uc; "t'OLc; &/..AOLc;
'If..f..u pLxotc; xocl. 0pCf L
VII, 5, 9 (C. 317). . . . 0e67tof17toc; 8e. . Mye:t . . . xocl. 't'ov "fo"t'pov
e'JL "t'WV O'"t'OfJ.&."t'C.UV elc; "t'OV 'A8p(ocv &&./..'Am.
VII, 5, 11 (C. 317). Au't'ot pLiX.'t'otL ev ouv 't'O eyLO''t'OV xoc.I. ot pLO''t'OV
25 "t'WV 'If..J..u pLWV 6voc; i'.m9jpev, a 7tp6n pov ev 7t pOc; Ap8Lotlouc;
cruvexwc; E7t0AefJ.&L 7t& pl. &f..wv &v e:6op(oLc; 7tl)yvuevc.uv E 68ot"t'Oc;
ptov"t'oc; 07to &yxeL -rtvl. Tou oc poc; &pucrocevotc; yO:p xocl. &7to6efow
epcxc; 7tev"t'e: E&7tYVUV"t'O 0t &f..e:c;. cruvexe:L"t'O 8e 7tot p0: epoc; XP9i-
u_v1otL "t'<p otA'\ 01t'YJYIL'll, 7tot pot1-R1IXLI VOV"t'e:c; o'loe: "t'OC cruyx. e:LI e:va e:7tO'/\\eI :ouv
30 (C. 318) Xot't'OC.O''t'pe &e:voL 8e 7tO"t'E ot Au"t'ot pLiX."t'otL TpLCXAAOUc; cho
'AypLif vc.uv e:x,pL Tau "fo"t'pou xaTxov't'occ; epwv 7te:V"t'e:xal8e:xoc.
o8ov E7t9jp otv xocl. "t'WV r.J.f..f..c.uv 0pCfXWV 't'& XotL 'IAf..u pLWV' XIX"t'e:AU6Y)-
O'OCV 8' 07t o Lxop8lO"Xc.uv 7t p6"t'e:pov, dcr't'e:pov 8' 07t o 'Pc.uotlc.uv, ot xix!.
"t'OUc; Lxo p8crxouc; IXU"t'OUc; XCX"t'&7t'OAe'Y)O'IXV 7t0AUV xp6vov LO'J'..UO'otV't'CXc;.
35 VII, 5, 12 (C. 318). "(hx'Y)O'OCV 8' OO"t'OL 7t'a p0: "t'OV "lO"'t' pov 8LTI-
pl)e:voL o!1>t1:x,a, o <L e\:v e:yaI/\'\OL ...xopo\lL-1O'XOL xoc'/\\oue:voL, o <L o\loe\: Lx poLI ,
ot ev fJ.&"t'IXU 8ue:rv 7tO"t'CX!J.WV taf..A6v"t'C.UV de; 't'OV "fo"t'pov, "t'OU
8e No&.pou Tou 7tot p0: "t'v Le:yecr"t'Lx v pe6v't'oc; xal. -rou M&.pyou
II> ' B I
('t'LVe:c; o& a pyov c:potO'LV ) . OL oII>e': fJ.LX pOL' 't'OU"t'OU 7teI:pav, (j\)VotI7t"t'OV't'&c;
40 TpLcxf..J..otc; xix!. Muaok e:I:x,ov 8e xoc.I. "t'WV vcrc.uv "t'LvO:c; o t Lxop8lO"XoL'
IZVOARE PRIVIND ISTORIA RO.MlNIEI 247
potrivita pentru razboiul 89 impotriva dacilor, caci se afla la .Po.al_e Alpilor, care
se intind pina la iapodi - ace9tia fiind un amestec de cel1. 91 ilm. (C. 14) De
a colo curg riuri care .dc multa marfii. la [ora9ul] -acesta, prm
.tre altle 1m:arf_a
din Italia. De la Aqmle1a la Nauportos, trecmd peste Ocra, smt tre1 sute cmc1- 5
I
zeci de st.adii - unii spun cinci sute -, iar pe drumul acesta ca le pot merge
pinii. ]a Nauportos, veche colonie a taurisci or. era este cea ma1 ,ioasa parte. a
Alpilor care se intinde din Retia pina la iapod1. De acolo, muniu se malia dm
nou la iapodi, purtind numele de Albi. De asemene.a, i de la ergeste - sat al.
carnilor - este 0 trecatoare prin Ocra, cii.tre mlatma c se chian:a Lgeon. In 10
apropiere de Nauportos, intilnim riul Co;coras, cae pr1mete marf urile aduse
plna la Nauportos, i se varsa tn Savos, iar acesta i Dravos - ace! afluen al
lui Noaros ce se varsa linga Segestica. De acolo, N aros - cu apel.e spor1te,
deoarece n primete apoi i pe Colapis, care curge dm muntele Alb10 , pe la 15
iapodi - se varsii in Dunli.re, la scordisci 90, Riurile despre care vorb1m curg
mai mult spre miazanoapte. De la Tergeste la D.unare.se .face. u dm de vre
mie doua sute
Sirmium de pe
aezate stadii. Yn care
drumul apropiere
ducede Segest1ca
spre Italia. int1lmm p Siscia, un fort, P.
VII,' 5, 4 (C. 315). . . , [Locuitorii de lingii Adriatica] se tatueaza 91 intocma1 20
VII, 5, 9 (C. 317) . . . . Teopomp
.
92
. . . afirmii. . . . ca Istrul s-ar varsa, prm
una din gurile sale, in Adriatica
V II 5 11 (C. 317). Autaria\ii au fost eel ma1 mare 91 ma1 viteaz neam al
iliribr. Ei duceau f ara incetare rll.zlJoi cu aridaii, pentru o alina care se.afa 25
la frontiera cristalele de sare formindu-se din apa ce curge dmtr-o vale, pr1ma-
vara. Acetia luau apa i o IS.Sau s se depuii cinci.zile, iar sa:ea s.e cristaliza.
Se facuse invoiala ca sa fie intrbumtata _salua c rmdul, dar.mv01ala r.cal
cata, ceea ce ii f acea pe acet1a sii. se .razboiasca. (C .. 31.8) c:nd autariatu au
supus pe tribali, al caror teritoriu se intmdea de la ariam pm la .lstru. -: I 30
de cincisprezece zile -, ei au incepu s domnesca 1 pest.e ce1lalt1 trac1 1 hr.
Dar au suferit mai intli jugul scord1sc1lor, apo1 al romamlor - care au b1ru1t
i pe scordisci, multa vreme puternici. . . ..
VII, 5, 12 (C. 318). Scordiscii louia ltnga lstu 1..iml?a.r1t1. in. d?.ua: nu 35
purtind numele de scordiscii mari, ce1lalt1 de scord1sc1 m1c1. e1 dmtu lcma
intre douii riuri care se varsa in lstru : Noaros, curgmd pe hnga Segestca, 1
Margos (numit de unii Bargos). Scordiscii mici locuiu incolo d acesta 1 erau
vecini cu tribalii i cu misii. Scordiscii au stapimt 1 citeva msule. Puterea 40
so Cf. Apian, lliria , 22, 65 i. 2 , 6_7. . . . . , ..
al :
to Pentru solulionarea contrad1c\nlor de ordm eograf1c pasaJ ulm, ez1 comentarule.
i conjectura lui Wolfgang Al y, Strabonts Geographika, vol. l"V , Bonn, 19<>7, p. 295-299:
.Segestica und Umgebung (IV, 6, 10 und VII, 5, 2).
Dl Cf. Clearh din Soloi.
DI Vezi Pliniu eel Bii.trin, nota 2.
 248 STRABON
t7tl. ToaouTO\I 8' 1p) 6"1)mxv, &an xocl. xpt TW\I 'Ii..J..uptx&v
xocl. TW\I IlixtO\ILXW\I xcd. 0pXLCU\I 7t po1)J..6ov op&v XIXTE<J;(OV 00\1
XIXL\ T<X '
c; \l'l)IO"OUc; T<X\ c; e:v Tei> "IO"TP'!> TIX\ c; 7tA... ELI ouc;, .3j:O"IX\I OEl XIXt\ 7toAe:tc;
IXOTo!c; 'E6pT1X xocl. Koc7tt8ouv ov. e:Toc 8 TYjv TW\I 1:xop8lcrxcuv z6:i pixv
5 7tocp&. \I TOV "IaTpov TW\I Tptoci..Awv xixl. Mucr&v EO'TLV, llv tv-
cr67Je:v 7tp6Te:pov, xcxl Toc A1J Toc T=i/c; Lxpcxc; xoci..outv7Jc;
T=i/c; Ev't'O<; ' IO"T pou xoct 't'OUTCU\I tvcr6"f/EV. D7te:pOLXOUO"L
TE xal. Kp6uot xocl. ot Tpcuy/..oM-rocL /..EYoe:voL Tw v 7te:pl. Krf"AAocTLV
xocl. ToE:oc xixl. "IMpov T67tcuv. d6' ot 7te:pl. Tov Atov xa.l. ol tl7te p
10 ocOTou o txou\l't'e:c; xpL Toti I16vTou K6 poci..i..ot xocl. Bfoaot xocl Moct8c.uv
Twee; xocl. Aocv67J A1JT&v. mxVt'oc ev oov Tocu't'oc. A1JaTpLxWTIXToc ev'YJ,
Bfoaot 8, o(7te:p TO 1rJ...eov Tou pouc; vE:ovTat Toti Atou, xocl. {mo
TWv A1JaTW\I A7JO"T1Xl. 7tpocrocyo pe:uovT1XL, XIX Auhoc( Ttve:c; xal Aunp6-
LoL, O'U\lrX7t't'OVTec; T?j Te 'Po867t7) xal. 't'o!c; Ilafoat xixl. TWV 'I/../..u pt&v
15 To!c; Te Au't'o::ptcfTatc; x1Xl. To'i:c; Aoc p8ocvloLc;. e't'ocu 8 TOOTwv n xocl.
Twv 'Ap8oc(wv oi Aocaocp TLot dcrl. XIXL 'Ayptcxvec; xocl. &/../..oc &a'1)oc
e>:l{vlv7J, oc e>:7topvCol 1J\I O <L "
I
'"'xo poLO'XOL e::x.pL l>)p'1)waocv Tl)\I :x.wp1Xv xocL
"t ' I I I \
>
opucuv or.1-'or.Tcuv e:cp l<)e:Ip1X <; 7tA
> I > "\ I
e:touc; lt;nO ('1JO'IX\I e:aT'YI)\I.
VII, 6, 1 (C. 318). AoL7t 8' foTl. T!fic; eTa u ' foTpou xocl. -r&v
20 op&v 't'W\I tcp' ex&Te:poc -r!fic; IlaLOVLIXc; IIOV't'tX 7t1X p1X AtlX, cX7tO
Toti te:pou m6o:Toc; Toti ''fo-rpou ex.pL T!fjc; 7tepl. TOv Atov 6pmc;
xocl. ex.pt -rou O"'t'6oc oc; Tou xocToc BurXV't'Lov. xoc6r7te:p [8] TYiv
'D..Au ptxYjv 7t1X p1XALIX\I btt6vnc; lxpL "C'W\I Ke:pocuv(wv op&v 7t po6 'Y)-
e:v lcu 't'!fic; 'Jf..Au pLX <; 7tL7t't'6\l't'Cil'I ope:Lv!fjc;, tz6vTCil\I 8 TL otxe:fov
25 7tt pocc;, 't'oc e:a6yocf.IX 8' 6Vl) Too-rote; &cpcu p(ae6oc, vo( ov-re:c; a'1)e:t-
1
cuoeme:pocc; EllO"EO'V
I
IXt 't'IX\ c; 't'OLIXUITIXc; 7te:ptyp1X cpo\cc; XIXL\ 7tpo\c; 't'CX\ : VU
7tpoc; Toc {)(J't'e:pov, of5Tcu x&v-rocu-roc 7ta po:/..loc, x dtv / u7te:p7tt7t't'TJ Tv
ope:wv ypoc v, gwc; de; otxe:'i:6v. TL 7tt pocc; TEAEUT O'EL TO Toi>
rr O'\ITOU O''t'O' oc XIXL' 7tpo'c; TIX' V-U\I XIX't 7t po'c; TIX' e':cpe:.i:.:l-)<;. (C . 319) i"::O'TLV
30 ouv &.7to TOU te:pou cr-r6ot-roc; TOU "fo-t'pou -&v 8e:L XOV't'L TV O'U\1):'
?to:po::l.lo:v ''fo-rpoc; 7tOAtXvtov &v 1t'EV't'O:xoalotc; <rT1X8t otc;, Mt Al)crtc.uv
x-rl<ro: e:fox T6Lc;, he:pov 7tOALXvtov lv 8totxocrloLc; 7tE\ITxovToc
O"TIXototc; e:TIX 7t0Atc; KIX'A...l\OC.TLc; e':v OLIXXOO'tOLc; oyoOYJXO\ITIX, 'Hpo:-
,.. ., . .. I I
XAECilTW\I &7toLxoc;. e:tT' 'A7to/../..wvloc &v )'..LA(oLc; TpLo:xoaloLc; mot8loLc;>
35 &7totxoc; MLA'1)cr(cuv, To 7tAtov Tou x.T(crotToc; t8puevov
v"t)alci> ml, [57tou] te:pov Tou 'A7t6A.:Acuvoc;, t oo M& pxoc; Ae:uxo),/..oc;
Tov x.o:Aoaaov pe: xocl &:.ve6'1)xe:v tv 't'(j) Ko:7te:TW A.l<p Tov Toti 'A7t6.A-
J..cuvoc;, Ko:ML8oc; pyov. v Tcj> e:To:u 8 8totO"TocTL 'tcj> &.7to Koc"A-
ArXTL8oc; de; 'Am)J...f..wv(ocv BLWV'1J Tt tcrTLv, c; xocn7t66'1J 7tOAU ep oc;
40 U7t o cre:Lcrwv, XIXl Kpouvol xocl '08'Y)aaoc; MLA'Y)crlwv &7toLxoc;, xotl
IZVOARE PRIVIND lSTORIA ROM1NIEI 249
lor crescu atit de mult, incit s-au intins pina la muniii Iliriei, Peoniei i Traciei.
Luara chiar tn stapinire i cele m8:i i:iulte .insule din Istr':1. A? av.ut etayi
Heorta i Capedunum. Dupa scord1sc1, de-a lun l Istrulm, -y1 tna !1 1. 1!11sn, !>
pe care i-am amintit mai sus. Urmeaza mlat1.mle a-umt!Sc*.1 . 11, de
dincoace de Istru. i despre acestea am pomemt. Tr1bal11, m1s11, crob1z11 1 aa-
ziii troglodi1i locuiesc pe teritoriul ce se intinde mai sus de Callatis, Tomis
xu6lixc; i Histria. Apoi cei care locuiesc de la poalele mun\ilor Haemus pina la Pont :
a oihol coralii besii o parte din maidi i dantele1i. Toate aceste neamuri se indelet- 10
nicesc 'intr- foarte mare masura cu jaful, Iar besii, care ocupa cea mai mare
parte a mun1ilor Haemus i sint nu1!1i}i tilhari . chiar de tt.lhari, tra s in c?libe
i due o via\ o. osita. Ei sin. vecm1 cu m.un!u l_loope 1 cu peonn, .a r d1?tr
iliri cu a utar1a\11 1 cu dardann. intre acetia 1 an?.a se gasesc a:are\n, agn.ai:iu 15
i alte neamuri necunoscute, a caror \ara - pustuta de scord1sc1 - a devemt,
in cele din urma, un \inut fara popula1ie, o padure greu de strabatut, pe un
interval de mai multe zile de drum.
V II,- 6, 1 (C. 318). Din regiunea cuprinsa. intre Istru i munii ce se intin
de o parte 9i de alta a Peoniei ramtne de tnfii.t19at partea de J?e 1armul Pont_ulm, 20
de la gura sacra a Istrului pina la irul de munii Haemus 1 strimt?_area B1zn:
\ului. Dupa cum, descriind 1armul iliric, am tnaintat pina Ia Mun111 Ceraumc1
I \
aezaii in afara irului de mun1i a.Ilirei i care alcatuiesc un hotr na.tal --
datoritli lor am delimitat popula\ule dm launtrul acestora, tncredm\a\1 fnn ca o
asemenea delimitare da mai multa Iimpezime expunerii noastre, atit cit pr1vete 25
descrierea de faia, cit i cea de mai tirziu - Ia fol i aci: re!liiunea de pe coasta
marii cu toa te ca depaete linia pe care o formeazii mun1u, o vom fa ce sa se
sfir9esca Ia gura Pontului, delimitare care se potiv te i cu desh irile de aci
i cu cele urmlitoare. (C. 319) La o depii.r tare de cmc1 sute e sti1:?11 e gura
sacra a Istrului, merg1nd neinceta t de-a lungul rmulu_1 n:ar1 -1?- aa fe
ca sa-l ai Ia dreapta -, se afla oraelul Istros, colome a miles1 mor. me n po.1. 30
Tomis, alta cetate -tot micii. -, la o departare de duli sute nc1zec1 de s.tad1
de cealalta. Apoi, la un interval de doua sute. optzec1 de t.ad n d la Tofr!-1s, n
-
\/ XIXL\ se infil.ieaza oraul Callatis, care este o colome a Heracle1e1. A p?1, la o m1e tre1
sute de stadii, gii.sim Apollonia, colonie a milesienilor, cea. ma1 rr;are parte a
ei fiind cladita tntro insulii, [unde] gasim un temlu inchmat .Iu1 Apo.Ho 94 ; de 35
aci Marcus Lucullus 93 a Iuat statuia uriaa a zeului - opera Im Calamis -,
pentru a o aeza in Capitoliu. f ntre Callatis i Apollonia lntllnim .Bizone -
din care o mare parte s-a scuf undat in urma cutremurelor -, Crunot, Odessos, 40
I
xouao: h
' 13 Vezi Floru , nota 1L
H Sculptor din secolul al V-lea l.e.n. (cf. Apian, lli1ia 30, 85).
 250 STRABON
NocuJ..oxoc; Me:cr'Y)[3pLOCVWV 7tOALXVLOV" e:hoc 't'O Atov opoc; expL -ri}c;
oe:u po 6ocAcX't"'t''Y)c; OL i}x.ov e:!'t"oc Me:a'Y) ptoc Me:yoc pewv lfaoLx.oc;, 7tp6-
't'e:pov oe *Me:ve: po:, o!ov *Mevoc rt6J..Lc;, Toti X.'t"tO"IXV't'oc; *Mevoc x.oc/..ou-
evc.u, 't' oe rt6!..e:cu<;' pocc; xoc/..ouev'Y)c; 0 px.Lcr't'(" we; x.ocl
5 L/..uoc; 7t6AL<; Le:/..u p(oc 7t pOcr'Y)y6 pe:u.roc, n Atvoc; Il ohu p(oc
7tO't'e wvo& e:'t'O. . . e:h' 'Ayyy!t..J..Yj 7tOALXVLOV 'A7tOAACUVLOC't'WV x.ocl
OCU't' 'A7tOAACUVtOC. ev oE: 't'OCU't'7) 't'7j 7tOC poc)..[ tcr't'LV T[pLLc; &x.poc,
xcu p(ov epuv6v, cl> . 7t0't'S: x.ocl. Aucr(oc;:oc; e.xp<10C't'O yoc or:pu)..ccx.lcu.
' - 'A ... ... ' 'K I I ,.
7tOC,..A,,LV oll- OC7to 't''Y)c; 7tOA AWVLOCc; X.OCL uo:ve:occ; O"'t'OC oLoS:L<JL 7te:pLXLALOuc;
l \l<
10 xocl 7tV't'OCXOO"toUc;, tV oe 't'cj) e:'t'oc;u' 't"e: 8uvLd:c; 't'WV 'A7t0AACU-
VLO:'t'WV y_w poc, xocl <I>Lv67to/..Lc; x.ocl 'AvopLocx , cruv&7t't'oucrocL 't'cj) Loc/..u-
O'Y)crcr(j) .
VII, 7, 1 (C. 320). Td: ev ouv &.r:po pL 6e:voc e6v'Y) -r(j) 't'e: "lcr't'pcp
x.ocl. 't'oic; 'lAAUflLX.oic; 6pe:aL x.ocl 8px.[OLc; 't'OCU't'' tcr't'LV l'>v &LOV v'Y)-
15 a6vocL, xoc't'xov-roc 't'v 'AopLomxv 7toc poO..ocv rramxv &.rro 't'ou uxou
'P<oi1:X(J.VOC, X.OCL 't"'Y)V 't'OC oc pLO"'t"e:poc 't'OUIT O'V't'OU /..\.e:yoo;VL'Y)V O'C7t\0 ''IO't'flOU
I \ ' -
7to't'ocou e:;:pL Buocv.. ou. . .
X, 3, 17 (C. 471). 'Arro oe 't'OU eA.ouc; xocl -rou pu0ou xocl
't'WV opyocvcuv x.ocL 'Y<) oucnx.YJ 7tcx.mx c.pefx.L'oc x.cx l 'AcrLO-C't'L<; ve:v 6-
- ' I I I
20 La't'CX.L. /::..Yj)..ov o' x. 't'e: 't'WV 'r67tW\I e 6Cc; ex t MoucrocL 't"E't'LfL'Y)V't'OCL.
Il Le:p[oc yp x.cx.l ''OA.urroc; xocl Il(7tAOC xocl. Ad'1)0pov 't'O 7tOCAIXLOV
x.covoc X.IX 0L,e:pruaocv 't'OCNL<; MOU'O"OCL<; c.pq-:x.e:c; O L 't'Y,)V BOL<il't'LO, CV e:7tOLX.'l,)-
v 0p4x.Loc xw pux x.o:l O p'l), \IU\I oe txoum Mc:<xe:o6ve:c; TO\I oE: 'E:t..L-
cr<XV't'e:c;, ofae:p x.ocl. To ..c;:,,, Ae:L'YJe pL&ocuv Nur:pwv &V't'pov x.oceLe-
25 pCUO"IXV. o( 't'' tme:J..'Y)etv't'e:<; 't'<; cXfl)'.,OCLOC<; f1.0U<1Lx. c; 0px.e:c; AtyOV't'OCL,
'O pr:.pe:u'c; 't"E X.\J.LMOUO"\J.LO<; X.OCL c.o'cu pLc;, XOCL\ 't'C-j> EU'f1.0.A... 7t<p oe\: '.t'O 1u'.vooc
I N \
ev6evk . .
o
XI, 6, 2 (C. 507). . . . '.'A7tccv-rocc; ev 't'OU<; 7tp0a 6pouc; X.OL-
v&c; oi 7tocJ.ocwl 't'wv 'EA.i..vcov cruyypc:<cpe:i:c; Lx.u6occ; xocl Ke:/,'t'oaxu6occ;
30 e':XIX, ./,,\OUV' O L 0'l-' e,:n 7t po-re:pov O
I 'l-
L/..\.OV't'e:c; 't'OU<; o;v u m:p 't'OUEU'<i:,EL\IOU
N
1
x.oci ' fo't' pou x.ocl -rou 'Aoplou x.oc-roLx.ouV't'occ; 'T7te:p opeouc; A.eyov
x.ocl ocu po&..ac; xocl 'ApLrt.O'i'tOOc;, 't'OUc; 8e rrepocv 't'c; Ki:x0'7t(occ;
8ocf..&'t''t'Yjc; -rouc; v &x.occ;, 't'OUc; 0 MocaO'ocye't'cxc; ex.&./..ouv, oux )(O\l't'e:c;
&x.pLwc; )..lye:L\I m:pl ocu-rwv ouoev, xoc[7te:p 7t pOc; Mocaai:xyhocc; 'rOU
35 Ku pou 7t6A.e:ov ia-ropouvnc;.
XII, 3, 2. Eic; o -rov "Eu eLVOV 7t6V't'OV dcm:Mouatv ex
Il p07tOV't'tOoc; ev &pLcr't'e:p ev -ra 7t poae:x -re;> BuocV't'lcp KEL't'OCL,
ePtf.X.WV 8' ea-r l , xo:i..er't'OCL 8 -rd: 'ApLa't'ep&: 't'OU n6V't'oU.
* locus corruptus,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 261
colonie a milesienilor, Naulochos, un orael al mesembrienilor. Vin la rind mun}ii
Haemus, care se intind ptna la iarmul marii de acolo ; apoi Mesembria, colonie
a megarienilor, [numita) mai inainte Menebria - cum ar fi oraul lui Mena,
deoarece intemeietorul sau purta numele de Mena, iar cetate se zice in limba
't'OU traca bria, tot aa precum oraului lui Selys i se zice Selymbria i cum odinioara
Ainos se numea Poltymbria. Ni se ina1ieaza, apoi, Anchiale, cetatea apolonia- 5
tilor i Apolonia insai. Pe tarmul de aici gasim promontoriul Tirizis, loc intarit,
folosit odinioara de Lisimah pentru pastrarea tezaurului 95 Apoi, de la Apolonia
pina la Cianee sint cam o mie cincisute de stadii fii, pe intervalul acesta, se
' . afla Tynias, tinut al apoloniatilor, Phinopolis i Andriace, care se invecineaza 10
cu Salmydessos . . .
VII, 7, 1 (C. 320). Iata neamurile cuprinse intre Istru i muntii Iliriei i ai
Traciei, neamuri vrednice sa fie amintite i care ocupa tot tarmul Adriaticii,
incepind din fundul Golfului (Adriaticii) i locuind pe tiirmul din stinga 96 15
al Pontului, de la Istru pin5. Ia Bizant . . .
X, 3, 17 (C. 471). Muzica tntreaga, privita attt ca melodie ctt i ca ritm, i
cuprinztnd (in noiunea ei] i instrumentele, e socotita ca fiind de obirie traca
i asiatica. Aceasta se vede i din locurile uncle muzele sint cu deosebire cinstite. 20
Intr-adevar, in vechime, Pieria, Olimpul, Pimpla, Leibethros erau localitati i
munti ai tracilor, pe cita vreme acum pe acestea le staptnesc macedonenii.
Heliconul a fost inchinat muzelor de citre tracii care locuiau in Beotia i care
au consacrat nimfelor petera din Leibethros. Se spune ca cei care s-au ocupat 26
in vechime cu muzica - Orfeu, Musaios i Tamiris - sint traci. i numele lui
Eumolp 97 tot de la traci vine . . .
XI, 6, 2 (C. 507) . . . . Vechii istorici greci numeau cu un termen comun
toate populaiile de la miazanoapte: sci1i sau celto-sci1i. lntr-o vreme i mai
de demult se facea o deosebire intre numele de hiperboreeni, sarma1i i arimaspi,
date popoarelor care locuiau la miazanoapte de Pontul Euxin, de Istru i de 30
Adriatica ; iar cei de dincolo de Marea Caspica erau numi1i, unii, saci, altii
masageti, f ara sa se poata spune tnsa ceva precis despre ei, macar ca se istorisea
despre razboiul dus de Cirus impotriva masage1ilor. 35
XII, 3, 2. Cind se intra din Propontida in Pontul Euxin, pe partea stingli
se afla regiunile tracice, vecine cu Bizan\ul, care slnt numite Tarmul Sting 98
al Pontului.
ln timpul asediului oraului Callatis (vezi Diodor, nota 19).
-rc;
05
ff Numele acesta, ca1e la inceput se intrebuin a pentru tot tllrmul, de la Bizan
la Istru (cf. i XII, 3, 2), mai tirziu pare sii se fi aplica t (vezi Vulpe, Dobroudja, p. 58)
mai ales regiunii de la nord de Balcani. er. Diodor, XIX, 73, 1; Ovidiu, Triste, I,
8, 39; II, 197 ; IV, 10, 97 i V, 10, 14.
e1 Eumolp, adica eel care cinta bine * personaj legendar trac, despre care se spunea,
ca a instituit misterele de la Elusis.
98 Cf. VII, 7, 1.
 252 STRABON
XII, 3, 6 (C. 542). 'H ev oi5v 'Hp&x"Aew.: 7t6"AL<; fodv e:u"A( oc;
xixt &"A"A@; &.L6"A oyo<;, ye: xixt &.7toLxlix<; fon"A"Ae:v he:lV"Y)<; yoc p 1}
TE Xe:pcr6v'Y)cro<; &7toLxo<; xixt K&"A"Aix't'L<; . . .
XII, 3, 21. . . . Tau<; ev !:xu6ix<; 'A"A)..ix wvix<; qiocO'K ovn<; i'.>7te p
5 't'ov Bopucr6v'Y) xoct Kix"A"A m(8a<; xixt &"AJ..ix bv6ocTix, &7te:p . . . 'H p6-
8o't'o<;. . . KOC't'IX(jlAUcXf>'Y)O'IXV wv.
XV. 1, 35 (C. 702). . . . "0-rL ev yoc p eyLa't'o<; (scil. o r&yy'Y)<;}
't'WV v'Y)ove:ucroctvcuv xo:-roc -roc<; -r pe:'i:<; 7te:l pou<;, xixt e:-r' OtU't'Ov o
'Iv36<;, -rpho<; 8 x0tt -r-r0t p-ro<; o "IO"t'po<; x0tl o Ne:!"Ao<;, lx0tvw<;
10 cruqicuve:'i:'t'OtL .
XVI, 2, 39 (C. 762). . . . xoct a t ocvnL<; hLwv't'o CilO"t'e: x0tt
IXO'LAE(Ot<; &toucr6i:xL, . . 't'OLOU't'O<; . . [o] 'Opqie:u<; KOtt 0 Moucr0t'i:o<;
' ' - r' e z ' ..<;
rr e '
KOtL 0 7t0t pi:x 't'O L<; E:'t'OtL<; e: 6 c;, 't'O' e:v 7tOt ./\.OtLO \l ocO/\ < ,t:L' u 0tyo-
pe:L6c; 't'L<;, x0t6' iic; 8 o 't'cj'> Bu pe:(cr-r 6e:0'7!(cuv L\e:xi:x(ve:oc; .
15 XVII, 3, 24 (C. 839). . . . Tv ev Eu pw7t'Y)V crxe:Mv 't'L
7tiicr0tv xoucrL (scil. o l 'Pwoc!oL) 7tAv -r-Yj<; w 't'OU ''lcr-rpou x0tl -rt:Jv
E't'0t U.
-rou 'Pvou x0tl -rou T0tv&t8oc; 7t0t pwxe:ocvL't'WV . .
_L
IZVOARE PRIVIND ISTORIA Rm!INIEI 253
XII, 3, 6 (C. 542). Cetatea Hr?cleiei 99 .are un por bun, fiind vre.dnica e
amintit i pentru alte motive. De a1c1 au pormt colomzari. Chersonesul !il Callatis
fiind coloniile acesteia . . . . . .
XII, 3, 21. . . . al\ii spun ca sint scitii alazo?1, de deasupra lm Bonstene,
i calipizii ioo i alte nume de acest fel, pe care m le-a povest1t nou1i Herodot. 5
XV, 1, 35 (C. 702) . . . . Domne te o hdeajuns .e mar.e i.ntel;gere (intr
autori) in legatura cu imprejurarea ca - dmtre fluvule ammtie m eel? tre
continente - [Gangele] este eel mai mare. Dupa el vine lndul, iar al tre1lea 1
al patrulea sint lstrul i Nilul. ......................................................................................... 10
XVI, 2, 39 (C. 762) . . . i profe1ii erau cinstiti, incit erau so.cotit1 vrednc1
de domnie, . . . astfel . . . Orf eu, Musaios. i zeul .la geti, in vechme Zanolx1s,
un pitagoreu iar in vremea noastra Decameos care proroce te lm Bureb1sta
XVII 3' 24 (C. 839) . . . . [Romanii] au in stapinirea lor aproape toata 15
Europa, af arA de partea de. dincolo de lstru i regiunea de linga Ocean, care se
intinde intre Rin i Tana1s . . .
te Heracleia Pontidl.
100 Cf. Herodot IV, 17.
 L I II. T I T ! L I V I
A B U R B E CO N D ITA
.XXXIX, 35, 4 . . . Interim per speciem auxilii Byzantiis ferendi,
.e ipsa ad trrorem rcgulis Thrac um iniciendum profectus, perculsis
5 us uno proeho et Amadoco duce capto in Macedoniam rediit missis
ad adcolas Histri fluminis harbaros, ut in Italiam inrurr:perent
sollicitandos.
XL, 5, 10. Redierant forte, quos miserat in Bastarnas ad arcessenda
auxilia, adduxerantque inde nobiles iuvenes et regii quosda m generis
10 quorum unus sororem suam in matrimonium Philippi filio polli
cebatur . . .
XL, 34, 2. Aquileia colonia latina codem anno in agrum Gallorum
est deducta.
XL, 57, 2. Peropportuna mors Philippi fuit ad dilationem et ad
15 vres hel? contrahenas. na.m post paucis diebus gens Bastarnarum,
d1 1 solhc1taa,. ab. sms sed1bus .mag?a peitum equitumque manu
H1strum tra1ec1t. mde praegress1, qm nunba rent regi, Antigonus et
LUI. T I T U S LIVIUS
8-a nascut la Patavium {Padovlj de astilzi), in anul 59 i.e.n., 'i a murit
in anul 16 e.n. Livius a studiat retorica 'i filozofia 'i a scris citeva tratate
retorice m11.runte, care s-au pierdut. i-a lndreptat din vreme interesul spre
istorie, propunindu-,i sa scrie o opera istoricil. vastii, care sa cuprindii toata
istoria romanii de la origini i plna in vremea sa. Aceasta lucrare monumentalA,
care se intituleaza De la ntemeierea Romei, cuprindea 142 de carii, din care au
ajuns ptnii la noi numai 35, 'i anume I-X (pina la anul 293 l.e.n.) fi XXI-XLV
(anii 218-167 l.e.n.). Din celelalte ne-au rlimas doar fragmente i scurte
rezumate (periochae), acute de alii autori. Livius a folosit de aproape analistica
romana 'i pe Polibiu. ln opera sa, care are tendinte retorizante, el a vazut un
mijloc de indreptare sociala 'i morala pentru contemporani, incercind sa idea-
lizeze trecutul spre a-1 pune in contrast cu prezentul.
Editia: Titi Livi Ab Vrba condila libri ediderunt H. Muller et W. Weissen-
born, Weidmann, Berlin, 1880-1910.
DE LA INTEMEIEREA ROMEI
XXX IX, 35, 4. . . . lntre Jimp 1 [Filip al V-lea], plecat sub pretextul de a
ajuta pe bizantini, tnsa in realitate pornit sa bage groaza in regiorii tracilor, i
nimici pe acetia f ntr-o singura batalie, prinse pe eful !or Amadocus i se rein- 5
toarse in Macedonia, dupli ce trimisese soli la locuitorii barbari 2 de pe linga
fluviul Istru, ca sii-i indemne sa navaleascli in Italia.
' XL, 5, 10. Tocmai atunci 8 se intorseserii solii pe care Filip ii trimisese la
bastarni dupli ajutoare i adusera de acolo tineri de nearn nobil i chiar ctiva
de vili regeascii. Dintre acetia unul fagaduia de solie pe sora sa fiului lui Filip '... 10
XL, 34, 2. In acelai an 6, pe teritoriul galilor 6 a fost intemeiatii Aquileia 7,
avind statutul unei colonii latine.
XL, 57, 2. Moartea lui Filip 8 a fost foarte binevenitli pentru aminarea
operaiunilor i pentru stringerea de fore in vederea razbciiului. Caci ctteva 15
zile mai tirziu, neamul bastarnilor, instigat de multli vreme, ti plirasi locurilc
de hatinii i trecu Istrul 9 cu un mare corp de infanterie i de cavalerie. De aici
1 ln anul 184 i.e.n.
1 Bastarnii care vor fi pomeniti mai jos ('cf. XLII, 11,4 i Trogus Pompeius,
Prologul , 32).
a In anul 182 i.e.n.
Perseu, viitorul rege.
6 ln anul 181 i.e.n.
' Este numele cu care romanii desemnau pe celtii din nordul Italiei i regiunile invecinate.
7 Ora,ul va reprezenta de la inceput un puternic centru de expansiune economica
roman&, atit spre nord, cit i spre est (cf. Strabon, IV, 6, 10). Pentru pene tratia panicll
in rcgiunile dunllrene, vezi V. Parvan, Dacia, Bucure ti, 1937, p. 155-6. ln schimb,
expansiunea politica a romanilor spre Dacia - pornind din aceasUl regiune - va incepe
mult mai tlrziu, abia pe vremea Jui August (cf. Straban, VII, 5, 2 i Apian, lliria , 22, 65).
B Survenitl1 in toamna anului 179 i.e.n.
' Poate in regiunea Durostorului, cum sugereaza Patsch, Beitriige, p. 1'l.
 256 TITUS LIV!US
Cotto ; 3. Cotto nobilis erat Bastarna, Antigonus iam prius cum
ipso Cottone legatus ad concitandos Bastarnas missus. haud procul
Amphipoli fama, inde certi nuntii obcurrerunt mort u um esse regem ;
4. quae res omnem orclinem consilii turbavit. compositum autem sic
5 fucrat, transitum per Thraciam tutum et commeatus Basta rnis ut
Philippus praestaret. id ut facere posset, regionum principes donis
coluerat fide sua obligata, pacato agmine transituros Bastarnas.
5. Dardanorum gentem delere propositum erat inque eorum agro sedes
fundare Bastarnis. 6. duplex inde erat commodum futurum, si et
10 Dardani, gens semper inf estissima Macedoniae temporibusque iniquis
regum inminens, tolleretur et Bastarnae relictis in Dardania coniugibus
libcrisque ad populandum Italiam possent miti ; 7. per Scordiscos
iter esse ad mare Hadriaticum ltaliamque, alia via traduci exercitum
non posse. facile Bastarnis Scordiscos iter daturos - nee enim aut
15 lingua aut moribus aequales ahhorrere - et ipsos adiunct uros se,
cum ad praedam opulentissimae gentis ire vidissent. 8. inde in omnem
eventum consilia accommodabantur : sive caesi ab Romanis oren t
Bastarnae, Dardanos tamen sublatos praedamque ex reliquiis Bastar
narum et possessionem liberam Dardaniae solacio fore ; 9. sive pros-
20 pere rem gessissent, Romanis aversis in Basta rnarum belluni recupe
raturum se in Graecia, quae amisisset, haec Philippi consilia fuerant.
XL, 58, 1. Primum ingressi sunt pacato agmine, digressu deinde
Cottonis et Antigoni et haud mul to post ad famam mortis Philippi
neque Thraces commercio faciles erant neq ue Bastarnae empto
25 contenti esse poterant aut in agmine contineri, ne decederent via.
2. inde iniuriae ultro citroque fieri, quarum in dies incremento bellum
exarsit. postremo Thraces cum vim ac multitudinerri sustinere hostium
non possent, relictis campestribus vicis in montem ingentis altitudinis
- Donucam vocant - concesserur.t. 3. quo cum subire Bastarnae
30 vellent, quali tempestate Gallos spoliantes Delphos fama est peremptos
esse, talis tum Bastarnas nequiquam ad iuga montium appropinquan-
tes oppressit. 4. neque enim imbre tantum eff uso, dein creberrima
grandine obruti sunt cum ingenti fragore caeli tonitribusque et fulgu-
ribus praestringentibus aciem oculorum, 5. sed fulmina etiam sic
35 undique micabant, ut peti viderentur corpora, nee solum milites,
sed etiam principes icti caderent. 6. itaque cum praecipiti fuga per
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 257
Antigonus i Cotto au luat-o inainte ca sa anunte pe rege. 3. Cotto era un nobil
bastarn, iar Antigonus - un sol [macedonean[ trimis incii de mai inainte
impreuna cu acest Cotto sa atite pe bastarni. Nu departe de Amphipolis ii
intimpina zvonul, apoi veti sigure ca regele a murit. 4. Aceasta intimplare a
rasturnat tot planul. lntelegerea fusese ca Filip sa asigure bastarnilor libera
trecere prin Tracia i aprovizionarea. Ca sa poatii face acest lucru, Filip citi 6
gase prin daruri pe fruntaii regiunilor trace i-i luase personal obligatia ca
bastarnii vor trece cu oastea !or in deplinii ordine. 5. El avea de gind sii distrugii
neamul dardanilor i apoi sa stabileasca pe bastarni in tinutul acestora.
6. De aici urma un folos indoit : pe de o parte sell.pa de dardani, un neam intot-
deauna plin de dumanie faa de Macedonia, i care pindea momentele grele 10
pentru regii ei ; iar pe de alta, bastarnii, dupa ce ii vor fi lasat soiile i copii
in Dardania, puteau fi trimii sii devasteze IO Italia. 7. Drumul spre Adriatica
i Italia trecea prin ara scordiscilor 11 i nu exista posibilitatea ca o armata sa
fie dusa pe altii cale. Scordiscii vor permite cu Uurinta trecerea bastranilor,
cu care se aseamanii ca limba i moravuri 12, i ei inii se vor alatura acestora 16
dupa ce vor vedea ca merg sii prade teritoriul unui popor atlt de bogat. 8. Apoi,
oricum ar fi fost rezultatul, aceste pla nuri tot urmau sii aducii foloase : daca
bastarnii ar fi fost macelariti de romani, regelui tot ii riimlnea ca o consolare
faptul ca dardanii au fost tnlaturaii, prada luata de la ramll.itele bastarnilor
i stiipinirea nestinjenitii a Dardaniei. 9. Daca ei ar fi izbindit, in timp ce 20
romanii erau ocupai in riizboiul impotriva bastarnilor, el putea redobindi
posesiunile pe care le pierd use in Grecia. Acestea fusesera pla nurile
lui Filip.
XL, 58, L La inceput bastarnii au mers in deplina ordine. Dar d upa pleca-
rea lui Cotto i Antigonus, i. nu mult dupa ce sosi ves tea mor ii lui Filip, nici
tracii nu se aratau prea dispui sa faca comer i nici bastarnii nu erau muliu 25
mii de cumparaturi i nu puteau sa-i pil.streze rinduiala i sa nu se abatii
din drum. 2. De aici sau produs i dintr-o parte i din alta acte de violen ii,
care au devenit din zi in zi mai numeroase i au dezlan uit razboiul. In cele din
urmii, tracii, deoarece nu puteau iine piept fortei i mulimii duma nilor, i-au
parasit satele din cimpie i s-au retras pe un munte foarte inalt, pe care-I numesc 30
Donuca 13. 3. Cind bastarnii au vrut sa-i urmeze intr-acolo, o furtuna, asemenea
aceleia despre care se spune ca i-a nimicit pe galii porniti sa jefuiascii Delfi 14,
ii surprinse i pe ei in timp ce cautau zadarnic sa se apropie de v!rf ul muntelui.
4. Asupra lor se abatu nu numai ploaia care cadea in ropote, insoita de o grin-
dina foarte deasa i de un zgomot infernal al cerului, produs de tunetele i de
fulgerele care iti luau vederea, 5. ci i trazne te, care tineau parca de pretutindeni, 35
astfel incit se parea ca ele anume cautli trupuri omeneti ; i ciidea u loviti nu
numai soldaii de rind, ci i ciipetenii. 6. In timp ce fugeau in debandada la
10 Cf. infra XLII, 11,4 i Trogu Pompeiu, Prologul, 32.
11 Ba.tarnii populau regiunea dintre Sava i Morava.
11 In realita te scordiscii etau cet ti, iar bastnrnii germani. Pentru problema mut t
-Oezblituta a originii i apartenentci ct.nice a bagtarnilor, vezi R. Vulpe, Le probleme des
BaslarM s a la lumi1irc de. dBcoiworlos archologiq,.es en Moldavie, in Noiwelles eludes
d' histoire, Bucure ti, 1955, p. 103, 119 i a rticolul lui T. Za wadzki, Bas/arnowie, in Slowaik
starot.ytno/ci "ilnwia1hkich, I, Var ovia, 1961.
13 Actualul munte Rita.
H In nnul 279 l.e.n. (d. Polibiu, IV,'15, 1).
17 - c. 1414
 258 TITUS LIVIUS
rupes praealtas inprovidi sternerentur ruerentque, instabant quidem
perculsis Thraces, sed ipsi deos auctores fugae esse caelumque in se
ruere aiebant. 7. dissipati procella cum tamquam ex naufragio pleri-
que semermes in castra, unde profecti erant, redissent, consultari
5 quid agerent, coeptum. inde orta dissensio, aliis redeundum, alii
penetrandum in Dardaniam censentibus. 8. triginta ferme milia
hominum Clondic6 duce in Dardaniam, quo profecti erant, pervene-
runt ; cetera multitudo retro, qua venerat, Aquilloniam, mediterra-
neam regionem , repetit. 9. Perseus potitus regno interfici Antigonum
10 iussit ; et dum firmaret res, legatos Romaro ad amicitiam paternam
renovandam petendumque, ut rex ab senatu adpellaretur, misit.
haec eo anno in Macedonia gesta.
XLI, 19, 4. Belli Macedonici subihat iam cura, miscete Perseo
inter Dardanos Bastarnasque certamina et legati, qui missi ad res
16 visendas in Macedoniam erant, iam reverterant Romam, renuntiave-
rantque bellum in Dardania esse. 5. simul venerant et ab rege Perseo
oratores, qui purgarent nee accitos ab eo Bastarnas nee auctore eo
quicquam facere. 7. Dardani, cum Bastarnas non modo non excedcre
finibus suis, quod speraverant, sed graviores fieri in dies cernerent
. l
20 submxos Thracum accolarum et Scordiscorum auxiliis, audendum
aliquid vel temere rati, omnes undique armati ad oppidum, quod
proxirnum castris Bastarnarum erat, conveniunt. 8. hiems erat et
id anni tempus elegerant, ut Thraces Scordiscique in fines uos
abirent.
25 XLI, 23, 12. Bastarnas primum ad terrorem omnium in Dardaniam
misit ; qui si sedem earn tenuissent, graviores eos accolas Graeciae
habuisset, quam Asia Gallos habcbat.
* Apolloniam meridianam regionem (M o g u n t i n u s IX s a e c u I i) Apolloniam
Mesembriamque W. H e r a e u s.
-----
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 2&9
vale, printre stlnci uriae, cazind i repezindu-se orbete, i dupa ce erau attt
de ingroziti, ii mai atacad. i tracii. Insa ei inii spuneau ca zeii i-au pus pe
fuga i ca cerul s-a napustit asupra lor. 7. Risipiti de vijelie ca nite naufragiai,
cei mai mulli dintre ei, fiind doar pe jumlitate tnarmaii, s-au reintors in lagarul
de unde plecasera. Aici au tnceput sa se sfatuiasca, sa v:ada ce-i de lieut. De
aici a ieit o mare neintelegere, unii socotind ca e bine sa se tntoarca acasa, iar 6
altii ca trebuie sli patrunda in Dardania. 8. Aproximativ treizeci de mii de oameni
au ajuns in Dardania, !ncotro pornisera sub conducerea lui Clondicus. Restul
muliimii fiicu calea tntoarsa spre Apollonia 'i Mesembria ia, o regiune din interiorul
!iirii, pe drumul pe care venise. 9. Perseu, care pusese mina pe putere, porunci
ca Anti'gonus sa fie omorft. Apoi, pinl1 sa-i tntareascii puterea, trimise soli la
Roma sl1 ceara tnnoirea tratatului de prietenie incheiat de tatal si'lu 16 i recunoa - 10
terea sa ca rege de catre senat. Acestea se petreceau tn acel an in Macedonia.
XLI, 19, 4. Lumea 17 tncepea sli se preocupe de razboiul din Macedonia,
din cauza lui Perseu, care alita neinlelegerile dintre dardani i bastarni. De
altfel i cei trimii tn Macedonia, ca sa vadli la fata locului cum stau lucrurile,
se intorsesera la Roma i relatasera ca in ara dardanilor se desfa oara un razboi is. 15
5. fn acelai timp venisera soli i din partea regelui Perseu 19 ca sa se dezvino
vateasca, aratind ca bastarnii nau fost chemati de rege i ca nu fac nimic din
ordinul acestuia . . . 7. Vaztnd cli bastar.nii nu numai ca nu mai pleaca din tara
lor, lucru pe care ti sperasel\i, dar ca pe zi ce trece devin tot mai greu de suportat
datorita sprijinului i ajutoarelor pe care acetia le primeau de la tracii tnvecinati 20
i de la scordisci, dardanii au ajuns la convingerea ca trebuie sa tncerce o fapta
indrazneata, chiar daca ar fi primejdioasa. Venind din toate partile s-au tnarmat
cu totii i s-au adunat linga cetatea cea mai apropiata de tablira bastarnilor.
8. Era iarna 20 i ei au ales acest anotimp, ca tracii i scordiscii 21 sa se inapoieze
la ei tn iara as.
XLI, 23, 12. Pentru 2a a tngrozi pe toata lumea (Perseu) a trimis mai 25
int!i pe bastarni impotriva Dardaniei. Acetia daca s-ar fi statornicit H, ar fi
fast pentru Grecia nite vecini i mai periculoi dectt erau galii pentru Asia.
15 Textul este controveraat. Manuscrisul Moguntinus (sec. IX) prezintll lectiunea :
Apollonia, o regiune de miazllzi , iar editorul H. I. Muller propune: Aquillonia, o regiune
din interior&. Noi am urmat lnsa emendatia Jui W. Heraeus Apolloniam Mesembriamque
care a fost In general acceptata de cercetUori.
la ln anul 197 te.n., dupll al doilea rllzboi macedonean.
17 La Roma, in anul 175 1.e.n.
15 La pllngerea dardanilor, senatul trimisese o comisie sub conducerealuiAulus Postumius,
(cf. Polibiu, XXVI, 9, 5).
10 Cf. Apian, Macedonia, 11, 1:
10 Iarna 175/174 i.e.n.
11 Aliatii bastarnilor.
u Dupll descrierea !nccputu.lui luptei, urmeazll o lacunll .tn .tet. Victo.ria are s fi
fost de partea dardanilor, cum re1ese dn fragmentul urmator '1 dm mformat1a u1.Orsms?
IV, 20, 34, care poveste te ell, bastarrui trecind Dunlirea, s-a rupt gheaFi sub e1 1 ce1 ma1
multi au pierit. .
11 Vorbete strategul Callicrates - dumanul lui Perseu - la adunarea ligii aheene.
din toamna anului 174 i.e.n.
" Reiese ell bastarnii nu s-au putut mentine !n Dardania, ci au fost nevoiti s11. s&
lntoarcli acasa.
17 .
---
 260 TITUS LIVIUS
XLII, 11, 4. . . . Bastarnarum gentem excitatam sedibus sms,
quorum auxiliis fretus in ltaliam transiret.
XL IV, 26, 2. Sed et ante Genti regis parata societas et tum Gallo-
rum eff usorum per Illyricum inaens oblat um auxiliu m avaritia
6 di1:iissum et. 3. ve?ieba nt decem milia equit um, par numerus peditum
et 1psorum ungentmm cursum equis et in vicem prolapsoru m equitum
vacuos capientu m ad pugnam equos. 4. hi pacti erant eques denos
praesentes aureos, pedes quinos, mille dux eorum. .
XL IV, 27, 1. A pparebat omnibus mercedem in multitudine timere
10 nee quicquam aliud ; sed cum sua dere consul en ti nemo auderet
remittitur !'-ntigonus, qui nu ntia ret quinque milium equitum oper
tan um ut1 reg?m, non tenere multitudincm aliam. 2. quod ubi
aud1vere brbar1, _ceteror m quid7m fremitus fuit indigna ntium se
frstra exct.os scd1bus sms ; Clond1cus rursus interrogat, ecquid ipsis
16 qumque m1hbus, quod convenisset, numeraret ? 3. cum adversus id
quoque misc.eri ambages cereret, inviolato fallaci nuntio, quod vix
spera"."erat 1pse . J?Osse conmgere, retro ad Histrum perpopulati
Thracrnm, qua v1cma erat viae, red ierunt.
XLV, 4, 3. . . . qui pa ulo ante ncH content us regno Macedoniae
20 Darda nos Illyriosque oppugnasset, Bastarnoru m excivisset auxilia . . .
XLV, 29, 3. . . . Paulus Latine, . . . pronuntiavit 4. . . . tribut um
dimid.ium ius, quod pepe disent regibus, pendere populo Romano.
5. demde m quattuor reg10nes dividi Macedoniam.
PERIOCHAE
25 LXIII. C. Porcius consul in Thracia male adversus Scordiscos
pugn_avi t . .: .Cirnbri, gens vaga, populabundi in Illyricurn vencrunt ;
ab his Papmus Carbo consul cum exercitu fusus est. Livius Drus us
I
I H Consul in anul 114 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 4).
j
-- ---..' ...&..--
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 261
XL II, 11, 4. . . . Neamul bastarnilor 25 a fost stirnit din locurile in care
traia, pentru ca, increzindu-se in fortele lor, sa treacii in Italia.
XLIV, 26, 2. Dar din pricina zgirceniei, regele a pierdut i alianta oferita
mai inainte de Gentius 26, cit i ajutorul imens of erit ,de galii 27 raspinditi atunci
prin Iliria. 3. Venea u zece mii de calarei i un numar egal de pedestra i ; acetia 6
din urma se iineau in goana pe linga cai, i in toiul luptei incalecau pe caii Jiberi
ai calare1ilor ciizuti 28 Galii se intelesesera cu Perseu sa primeascii de indata
cite zece galbeni 29 de fiecare calarei, cite cinci de fiecare pedestra i o mie
pen tru eful !or.
XL IV, 27, 1. Era clar pentru toti so ca regele se temea sa plateasca un
numlir atit de mare de oameni i ca nu avea frica de altceva ; cum insa nimeni .
nu indraznea sa-i dea parerea celui care le cerea sfatul, Antigonus fu trimis din 10
nou sa comunice galilor cii ajutorul a numai cinci mii de calare\i este suficient
pentru rege i ca nu mai retine restul trupelor. 2. Cind auzira barbarii acest
lucru se isca un freamat printre oarnenii infuriati cii au fost adui degeaba din
locurile !or ; Clondicus intreba din nou dacll. eel putin acestor cinci mii de oameni
le poate plati suma cuvenitlL 3. Vazind cii i in aceasta chestiune [Antigonus] 1&
da raspunsuri indoielnice, fara sa se atinga de solul care cautase sa-1 inele, lucru
pe care nici chiar acesta nu indraznise sa-1 spere, dupa ce au devastat regiunile
din Tracia care se gaseau in calea lor, ei s-au intors inapoi spre Istru.
XLV, 4, 3. . . . acela 31 care, tnca cu putin timp inainte - nefiind multumit
doar cu regatul Macedoniei -, atacase pe dardani i iliri i chemase in ajutor 20
pe hastarni.
XLV, 29, 3. . . . Paulus [Aemilius], vorbind in limba latina, a facut cunos
cut 39 4. . . . ca [macedonenii] vor plati poporului roman jumat.ate din darile
pe care le platisera regilor ; 5. apoi, ca de acum inainte Macedonia va fi impartita
in pa tru regiuni ss.
SCURTE REZUMATE
LX II I. Consulul C. Porcius 34 sa batut farii succes in Tracia impotriva 25
scordiscilor . . . Cimbrii, un neam care ratiicea de colo colo, au venit sa devas-
teze Iliria ; ei au risipit oastea de sub comanda consulului Papirius Carbo. Consu-
11 Vorbete in senat Eumenes al II-lea al Pergamului, care ii reproeaza defonctului
Filip el V-lea eciuni indreptate impotriva1omanilor (cf. supra, XXXIX, 35, 4).
16 Regele ilirilor.
17 Bastarnii au revenit in primi!vara anului 168 tot sub conducerea Jui Clondicus ( cl. Poli-
biu, XXIX, 9, 12 ; Diodor, XXX, 19 ; Apian, Macedonia, 8 ; Plutarh, Paulu.s Aemili1u,
9 ; 12 ;13).
SB Pentru felul acesta de luptii al germanilor, vezi Cezar, Riizboiul di11 Galia, I, 48, 5
i Tacit, Germania, 6.
19 Stateri de aur.
80 ln consiliul care dezblltea numarul mercenarilor bastarni care trebuiau sii fie angaja\i.
31 Perseu.
12 La congresul de la Amphipolis, din anul 167 i.e.n., dupii infringerea lui Perseu.
88 Formal insll Macedonia a devenit provincie romanil abia in anul 146 i.e.n., dupil.
rascoala lui Andriscos. Dupi\ crearea provinciei .Macedonia va incepe expansiunea politicll
romanli spre regiunile duni\rene (cf. infra Sctirte rezumale i Florus, I, 39, 1; II, 26, 13).
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 263
262 TITUS LIVIUS

lul Livius Drusus 35 .s-a luptat cu succes '.In Tracia impotriva scordiscilor, un
consul adversus Scordiscos, gentem a Gallia oriundam, in Thracia neam de origine galica.
feliciter pugnavit. LXV . . . . Proconsulul M. Minucius 36 a luptat cu succes impotriva tracilor.
LXV. ...M. Minucius, proconsul adversus Thracas prospere pugnavit. XCI. . . . Proconsulul Ap. Claudius 37 i-a invins pe traci in mai multe
XC I. . . . Ap. Claudms proconsul Thracas pluribus proeliis vicit. lupte. . . d . 1 l l . C . as i T
XC II, 5. . . . Cartea ma1 cuprm e ac\mm e proconsu u m ur10
.
n rac1a o
0 XC II, 5. . . . praeterea res ab Curione proconsule in Thracia
impotriva dardanilor. . . . . . .
gestas adversus Dardanos . . . XCV. C. Curio in cahtate de proconsul a mvms pe dardaru in Trac1a.
89
XCV. C. Curio proconsul Dardanos in Thracia domuit. XCVII . . . Proconsulul M. Lucullus i-a supus pe traci.
XCVII. . . . M. Lucullus proconsul Thracas subegit. CIII. . . Proconsulul C. Antonius 40 a intreprins in Tracia o ac\iune lipsita
C III. ... C. Antoniu.s proconsul in Thracia parum prospere rem gessit. de succes.
CXVll. C. Octavius 41 a venit din Epir la Roma, ciici Cezar, care avea 10
10 CXVI I. C. Octavms Romam ex Epiro venit - eo enim Caesar de gind sa poarte razboi in Macedonia, il trimisese inainte intr-acolo.
praemiserat bellum in Macedonia gesturus. cxxn. M. Brutus H se lupt!i cu foarte pu\in succes impotriva43tracilor.
CX II. M. Brutus a dversus Thracas parumper prospere rem gessit. CXXXIV . . . . Se poveste te despre rizboiul dus de M. Crassus impo
CXXXIV. . . . bellum adversus Bastarnas et Moesos et alias triva bastarnilor, a moesilor i a altor popula\ii.
gentes a M. Crasso gestum ++ referuntur. CXXXV. Se poveste te despre razboiul dus de M. Crassus impotriva 15
lo GXXXV. Bellum a M. Crasso adversus Thracas... gestum ref ertur. tracilor. 44
CXL. Thraces domiti a L. Pisone . . . ref eruntur. CXL. . Se poveste te despre tracii infrin\i de L. Piso .

l
f

II Consul in anul 112 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 5).

16 Consul in anul 110 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 5).
11 Proconsul in Macedonia in anii 78-76 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 6) .
as Proconsul in Macedonia in anii 75-73 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 6).
" Cf. Florus, I, 39, 6).
4o Cf. Dio Cassius, XXXVIII, 10.
n Cf. Suetoniu, August , VIII, 4.
u Cf. Dio Cassius, XLVll, 25, 6.
63 Cf. Florus II, 26, 15 'i Dio Cassius, LI, 23, 2.
'4 1ntre anii 13-11 i.e.n. ii supune pe besi (cf. Tacit, Anale, VI, 11; Florus, II, 27, 17
'i Dio Cassius, LIV, 34, 6.
 LIV. S E X T I AULI PR 0PE RTII LIV. P R 0 P E R T I U
I\
11

A tiait la Roma intre anii 54-16 i.e.n., facind parte din cercul Jui Mecena,
Vergiliu i Hora\iu. Proper\iu a scris 4 car\i de elegii intre anii 28 i 16.
$tirile cuprinse in opera sa reprezinta bagajul obinuit de cunotin\e al unui
roman cult. !\i
Edi\ia: Properce, Elegies, Texte etabli et traduit par D. Paganelli, Les
Belles Lettres, Paris, 1929.

ELEGIARUM LIBRI IV ELEGII

Pe tine l de curind bactrienii te-au vazut pentru a doua oarli.
IV, 3, 7-9. Te modo viderunt iteratos Bactra per ortos, IV, 3, 7-9. in Orient,
te modo munito Sericus hostis equo te-au v!:zut erii 2, dumani cu eavalerie in zale, apoi gelii
hibernique Getae pictoque Britannia curru. la care e mereu iarna, i britanii cu caruie pictate. 5
6 Ci mai degrabii [sa-ii placa} Thais cea luxoasa din comediile
IV, 5, 43-44. Sed potius mundi Thais pretiosa Mena ndri, IV, 5, 43-44. elegantului Menandru,
3
cum ferit astutos comica moecha Getas. o curtezana care ineala pin-i pe geiii cei irei

\i
!

j'
1 E vorba de un so\ care pleaca in nenumal'ate campanii, in Joe sa stea linga tinara
sa so\ie.
2 Popula\ii din Asia rasariteana, de unde se aducea.matase .
s Sclavii ge\i 'i daci din comediile lui Menandru 1 Terentm.
 1 11

11:
LV. !:J.. I 0 N Y I 0 Y AA I KAPNA EO LV., D I O N I S I O, D I N H A L ICA RN AS 1![

11
I'
:1

S-a nascut hi' Halicarnas (Asia Mica) 'i ln anul 30 i.e.n. a venit la Roma,
unde a tntretinut relatii cu cercurile senatoriale i i-a desfaurat activitatea
de retor, scriind mai multe tratate de retorica. ln opera 1a de istorie Anticl1it/ili
I
romane Dionisiu din Halicarnas a folosit analistica romana, iar discursurile .,I,
le-a lnventat el lnsui. Nu a lnteles totdeauna relatiile juridice din statul roman, 11:
totui lucrarea lui contine multe informatii interesante 'i a fost utilizata de iii
Plutarh, Apian, Dio Cassius. i
1:
Editia: Dionysii Halicarnassensis Antiquitalum Romanaruni quae supersunl p:
edidit Carolus Jacoby, vol. I-IV, Teubner, Leipzig, 1885-1905.
. J1

"1,
:J
POMAIKA APXAIOAOr IA ANT IC HITATI ROMANE
,,
11

. XIV, 1, 1. Tara celtilor. . . se marginete. . ._ la .miazan?.apte .c neamul

scitic, cu eel tracic i cu fluviul Istru, care coboara dm mun\u Ap1 1 este eel
mai mare dintre fluviile din aceste iinuturi. El strabate tot contmentul de la 6
li
nord i se varsa In Marea Pontica. 2. . . . [Tar9: cellilor]_ este taia.a la mijlo
de fluviul Rin, ce pare a fi, dupa Istru, eel mai mare dmtre fluviile Europe1. If
3. Partea de dincoace de Rin se numete Germania, care se margiuete cu !1
sci\ii i cu tracii. Se intinde pina la Padurea Hercinica i mun\ii Ripei. . . 10 1 I.
i''
il
ti
"
I'
 LVI. R E S G E S T A E D I V ! A U G U S T !
v, 26, 9 Omniu m provinc[iarum populi Romani],
quibus finitimae fuerunt
5 10 gentes, quae non p[arerent imperio nos]tro,
fines auxi.
V, 30, 44 Pannoniorum gentes, qua[s a]nte me principem
populi Romani exercitus nun -
45 quam adit, devictas per Ti. [Ne]ronem,
10 q ui tum erat privignus et legatus meus
.
46 imperio populi Roma ni s[ubie]ci protulique'
fines Illyrici ad r[ipJam fluminis
47 Dan[u]i. Citr[a] quod [D]a[cor]u[m tr]an[s]gressus
exercitus meis a[u]sp[icis vict]us profliga -
15 48 tusque [es]t, et pos[tea tran]s Dan[u]vium ductus ex[er
citus me]u[s] Dacorum
49 gentes im[peri]a p[ opuli] R[ omani perf erre coegit].
V, 31 . . . 51 Nostram amic(itiam appetive)run[t]
52 per legat[os] B[a]starn[ae Scythae]que et
20 Sarmatarum qui su[nt citra fl]umen
53 Tanaim [et] ultra rcg[es, . . .
LVI. F A P T E L E 1M P A R A T U L U I A U G U S T
tmparatul August s-a nascut la Roma in anul 63 i.e.n. i a fost fiul adoptiv
al lui C. lulius Caesar. Dupil. ce a invins pe M. Antoniu! la Actium in anul
31 i.e.n., a ramas singur la citma statului roman pinll la moartea sa (14 i.e.n.).
ln anul 27 a primit titlul de Augustus. Spre sfir,itul vietii a alclltuit un scurt
rezumat al faptelor sale mai de seami!., care a fost sapat in piatrll ,; expus in
diferite pii.rii ale imperiului. Acest text a ajuns pinil la noi in doull mari inscripiii
g1eco-latine, din Ancyra i Apollonia, cunoscute sub numele de Monumentum
Anc yranum 'i Monumen.tum Apolloniense.
Edi\ia: Res Gestae Divi Augu..li. Kritische Textausgabe von Hans
Volkermann, Teu bner., Leipzig, 1942.
V, 26, 9. Am Hi.rgit hotarele tuturor provinciilor poporului roman, care avea
10 ca vecine neamuri ce nu ascultau de stiipinirea noastrii. 6
V, 30, 44. Neamurile panonilor, pe care niciodata tnainte de domnia mea nu
45 le infru ntase vreo armata romanii - fiind definitiv tnvinse 1 de
Tiberiu Nero 2 , care pe atunci imi era fiu adoptiv i lociitor -, 10
46 le-am supus stlipinirii poporului roman i am impins hotarele
Iliricului pinii la malul fluviului
47 Du nlirea. Otirea dacilor, care trecuse dincoace de acest [fluviu],
a fost invinsli i alungata sub
48 comanda mea suprerna s, ia r apoi armata mea a trecut dincolo de 15
Duniire i
49 a silit neamurilc dacilor sa indure stapinirea poporului roman '
V. 31. . . . St Prietenia noastra au cer u t-o
52 prin solii bastarnii, sci\.ii i regii sarmaiilor 5 de dincoace 20
53 i de dincolo de fluviul Tanais. . .
1 Luptele au avnt loc intre anii 12-9 t.e:n. i inLre anii 6 -9 e.n., cind panonii au
fost de!initiv 11p11 i (cf. Suetoniu, Tiberiu, 17 i Velleius Paterculus, II, 39, 3).
Viitorul !mplirat Tiberiu.
s Sub i mperiu, generalii romani comandau trupele in numele lmpllratului, care era
cc ma ndant.ul suprem.
Aluzic la campania din anii 11-12 e.n., cundusa de Cornelius Lentulus (cf. Florus,
II, 28, 19), l!'uvernatorul Pannniei, i de generalul Sextus Aelius Catus (cf. Straban,
VII, 3, 10\. Pentru alte expediiii impotriva dacilor vezi Strabon, nota 70.
5 Cf. Hora\iu, Cin.tul secular, 55.
 270 IMPilRATUL AUGUST IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 271

v, 26, 2. Ale tuturor provinciilor poporului roman, care aveau ca

3 vecine neamuri nesupuse stapinirii noastre,
4 le-am sporit hotarele.

V, 30, 7 Neamurile panonilor, pe care inainte de domnia mea

V, col. 30, 7. 8 nu le infruntase armata romana, riipuse de Tiberius 5
5 8. 9 Nero, pe atunci fiu al meu adoptiv i lociiitor,
9. 10 le-am supus stapinirii poporului roman, iar ale Iliricului
10. 11 fruntarii impinsule-am pina la fluviul Istru.
11. 12 Deoarece trecuse dincoace multii otire a dacilor, sub aus
13 piciile mele, a fost infrinta, iar ma tirziu armaa mea a . 10
12. 14 fost stramutatll. dincolo de Istru 1 pe ale dacilor neamur1
10 13. 15 le-a silit sll. asculte de rinduielile poporului roman.
14.
15. v, 31, 18. . . . Prietenia mea au cerut-o
19 prin solii bastarnii i sci1ii i ai sarmaiilor
V, col. 31, 18. 20 regii, de dincoace de fluviul Tanais 15
19. 21 i cei de dincolo. . .
10 20.
21.
 I LVI I. p u B L I I 0v ID I I NA s0N I s
ARS AMATORIA
II I, 332. . . . Pater vafri luditur arte Getae.
TRISTIA
5 I, 2, 81-86. Quod faciles opto ventos - quis credere posset -,
Sarmatis est tellus, quam mea vela petunt.
Obligor, ut tangam Iaevi fora litora Ponti ;
quod que sit a patria ta m fuga tarda, queror,
85 Nescio quo videa m positos ut in orbe Tomitas,
10 exilem facio per mea vota via m.
I, 2, 94. Adspiciat vultus Pontica terra meos.
I, 3, 61-62. Deniq ue Quid propero ? Scythia est, quo mittimur ,
mquam,
Roma relinq uenda est : utraque iusta mora est !
1 1
1 atinge . . . &.
__ L
LVII. 0VIDIU
S-a nilscu t la Sulmo, in Samnium, in anul 43 i.e.n. din lr-o fa milie instiiritil
de cavaleri. Ovidiu a studiat i i-a petrecut viata la Roma tn lumea aris to-
cratiei. lnainte de a fi exilat a scris printre altele Ars amatoria.
In anul 8 e.n. poetul a fost surghiunit la Tomis, Constanta de astazi, din
motive pe care uu _le cunoa tem p1ea bine, ci doar le biinuim. Aici poetul i-a
scris ultimele opere, i anume: Tristia, Ponlica 'i Ibis, in care gasim numeroase
informatii, deosebit de preioase, despre Dobrogea antica. Ovidiu s-a stins la
Tomis in anul 17 e.n:
Editii: P. Ovidii Nasonis Tristia, Ibis, Ex Ponto libri, Fasti ediderunt
R. Merkel - R. Ehwald - W. Lewy, Teubner, Leipzig, 1922 ; Ovide, L'art
d'aimer. Texte etabli et traduit par H. Bornecque, Les Belles Lettres, Paris,
1929; P. Ovidii Nasonis Ibis ex novis codicibua edidit, scholia vetera, commen-
tarium cum prolegomenis appendicc indice addidit R. Ellis, Oxford, 1881.
ARTA DE A IUBI
III, 332. . . . Ca tatii.l este inelat de nii.scocirile iscusitului Geta 1,
TR ISTELE
I, 2, 81-86. lmi doresc vinturi prielnice (cine ar putea crede?), 6
dei pinzele mele se indreapta spre pii.mintul sarmailor !
Sint silit 2 sa ating tarmurile salbatice ale Pontului Sting.
Ma pling ca fuga mea din patrie este atit de inceata.
85 Spre a vedea pe tomitanii aeza\i in nu tiu ce colt al lumii,
Caut sa-mi fac dru mul mai scurt prin rugaciunile mele. 10
I, 2, 94. Sa vada plimtntul pontic fa\a mea.
I, 3, 61-62. In sfirit de ce ma grabesc !mi spun: Sciia [e iara] in care
1>,
stnt trimis ;
trebuie sii. pii.rii.sesc Roma ; din amindouli aceste pricini intir-
z1erea mea este tndreptlitita .
ISe
Un sclav get, aluzie la Menandru (cf. Terentiu).
poate traduce i ma oblig (atii de zei) , adica: o le [ac promisiuni, ca sri pot
18 - . uu
 OVlDIU
274
I 5 61-62. Nos reta sideribus totis distantia mensos
' ' detulit in Geticos Caesaris * ira sinus.
I, 8, 37 -40. Non ego te genitum placida reor urbe Quirini,
Urbe mea, quae iam non adeunda mihi,
5 sed scopulis, Ponti quos haec habet ora sinistri,
40 nique f eris Scythiae Sarmaticisque iugis.
I, 10, 13-14. Nunc quoque tuta, precor, vasti secet ostia Ponti,
quasque petit, Getici litoris intret aquas !
I, 10, 37-42. Inde Mesembriacos portus et Odesson et arces
10 praetereat dictas nomine, Bacche, tuo,
et quos Alcathoi roeroorant e moenibus ortos
40 sedibus his profugos constituisse larero.
A quibus adveniat Miletida sospes ad urbero,
off ensi quo roe dctulit ira dei !
15 I, 11, 31-42. Barbara pars laeva est avidaeque adsueta rapinae,
quam cruor et caedes bellaque semper habent.
Cumque sit hibernis agitaturo fluctibus aequor,
pectora sunt ipso turbidiora mari. . lacome:
35 Quo magis his debes ignoscere, candide lector,
20 si spe sunt, ut sunt, inf eriora tua.
Non haec in nos tris, ut quondam, scripsimus hortis,
roec, consuete, meum, lectule, corpus babes.
!actor in indomito brumali luce pofundo,
40 ipsaque caeruleis charta feritur aquis.
l sec. a ln , manuscrisul M, mai vechi (din sec. XI) decit eel adoptat de edilie (din
_ l_.
\ 1 Megara, a c1lrei colonie era i cetatea Callatis.
Caesaris ira D sarmaticos (que add. in e a d.) M = C, s e d c f. I, 10, 4.2.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA RO;\llNIEI 275
I, 5, 61-62. Dupa ce am strabatut - mari lndepartate, pe sub atitea stele,
am fast adus pe meleagurile indepartate ale getilor de m1nia
cezarului 3
I, 8, 37-40. Nu cred ca te-ai nascut in blinda cetate a Jui Quirinus,
in oraul meu Roma, de care nu-mi mai este ingaduit sa ma
apropii,
ci intre sttncile de pe malul sting al Pontului 5
40 i pe culmile salbatice din Scitia i Sarmatia.
I, 10, 13-14. Ma rog i acum sa treaca 4 in siguranta prin gurile Pontului
celui intins
i sa intre in apele getilor, catre care trebuie sa se indrepte.
I, 10, 37-42. Apoi sa treaca pe Unga porturile Mesembria i Odessos i cetatea 0
care poarta numele tau, o Bacchus, 10
i pe llngii. aceea in care se spune ca i-au aezat larii
40 cei care au parbit zidurile Alcathoei 6 i erau r1itacitori.
De la ei sa ajungii nev0.tamat3. la cetatea milesianii ',
unde ma trimis in surghiun mtnia unui zeu ofensat.
I, 11, 31-42. Tarmul sting [al Pontului] este barbar i deprins cu priidaciunile 15
omorul, miicelurile i riizboaiefo sint venice aici.
Marea este agitate de valuri in timpul iernii,
dar inima-mi din piept este i mai tulburatii declt insai marea.
35 De aceea, cititorule nevinovat, trebuie sa mii ierti i mai mult .
ca versurile acestea sint '
mai prejos de ateptarile tale, cum i sint de fapt. 20
Acestea nu le-am scris in gradinile mele, ca odinioara,
i nici tu, patUOrul meu drag, cu care eram obinuit, nu-mi odih-
neti trupul.
Sint aruncat incoace i incolo deasupra unei genuni salbatice,
cu neguri i lumina putina,
40 unde insai hirtia este batutii de apele tntunecate ale miirii,
-------
XIII) apare lec\iunea: 9i ale sarma\ilor .
. ' Corabia c!1 care a.utorul venise dn Italia i pe <lare a p1lr1lsit-o tn Tracia, continutn-
d u-p drumul pe JOB, tn tunp ce aceasta mtra tn Pontul Euxin pe la Bizani
' Dionysopolis. .
' Tomis.
1s

276 OVIDIU
Improba pugnat hiems indignaturque, quod aus1m
scribere se rigidas incutiente minas.
II, 185-206. Mitius exilium si das propiusque roganti,
pars erit ex poena magna levata mea.
6 Ultima perpetior medios eiect us in hostes,
nee quisquam patria longius exul abest.
Solus ad egressus missus septemplicis Histri
190 Parrhasiae gelido virginis axe premor ;
lazyges * et Colchi, Mctercaque turba Getaeque
10 Danubii mediis vix prohibentur aquis.
Cumque alii causa tibi sint graviore fugati,
ulterior nulli, quam mihi, terra date est.
195 Longius hac nihil est, nisi ta ntum frigus et hostes,
et maris adstricto quae coit unde gelu.
16 Hactcnus Euxini pars est Romana sinistri :
proxima Basternae Sauromataeque tenent.
Haec est Ausonio sub iure novissima vixque
200 haeret in imperii marginc terra tui.
Unde precor supplex ut nos in tuta relege , .
20 ne sit cum patria pax quoque adempta m1h1,
ne timeam gentes, quas non bene submovet Hister;
nevc tuus possim civis ab hoste capi.
205 Fas prohibet Latio quemquam de sanguine natum
Caesaribus salvis barbara vincla pati.
26 II I, 2, 1-2. Ergo erat in fatis Scythiarn quoque visere nostris,
quaeque Lycaonio terra sub axe iacet ?
Cizige M O W.n u n c (P I i n. n. h. VI 19 C i 7. i
c i ) . . . Iaziges D Iazyges
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 277
Furtuna neinduplecatii. se luptii. cu mine i este inf uriatii. cli
indraznesc
sli scriu sub amenin1arile ei napraznice.
II, 185-206. Dacli imi dai un exil mai blind imai aproape pentru mine, ruglitor,
o mare parte a pedepsei mele va fi uuratli.
Suflir ingrozitor, aruncat fiind in mijlocul unor dumani. 6
Nimeni nu este surghiunit mai departe de patrie decti mine.
Numai eu am fost trimis la gurile lstrului cu apte brate
190 9i mli chinuiesc in zona inghetatli a fecioarei din Parrhasia s.
lazigii 9, colhii, gloata meterilor io 9i getii
cu greu pot fi opriti de apele Dunlirii. 10
Au fost i altii surghiuniti de cii.tre tine pentru vinli mai grea,
dar nimlinui nu i s-a dat un Joe mai indeplirtat decit m1e.
195 Dincolo de locul acesta nu-i al tceva decit frig, dumani
i apa mlirii, care ingheatli, intepenitli de ger.
Pina aici se intinde stlipinirea romana 11 pe tarmul 12 sting al
Pontului Euxin 16
tinuturile vecine le stlipinesc bastarnii i sarmatii.
Rcgiunea aceasta a intrat foarte de curind sub jurisdictia auso-
nic1i i cu greu
200 se men}ine la marginea impliriitiei tale.
De aceea, te rog, te implor, trimite-mli intr-un Joe mai sigur,
sli nu-mi fie rapitli 9i lini9tea 0 data cu patria, 20
sa nu mli tern de neamurile pe care abia le poate opri Istrul,
sli nu fiu luat prizonier de clitre du9man, eu ceta}eanul tau.
205 Legile sfinte nu ingiiduie ca cineva nliscut din singe latin
sli indure lanturile barbarilor, cit timp trliiesc implira ii.
III, 2, 1-2. A9adar mi-a fost sortit sli vlid Scitia 13 26
9i }inuturile care se glisesc sub axa lui Lycaon.
a Sub constelatia Carului Mare.
9 Textul editiei prezinta lectiunea * cizigii , adoptatii dupii manuscrisul M. (Lauren-
tian us) din sec. XI, iar varianta adoptata de noi se gasete in manuscrise din sec. XIII.
10 E posibil sll fie o grafie greita a denumirii unei ramuri a iazigilor, i anume sarmatii
metana.stae (cf. Ptolemeu, III, 7 ; VIII, 6, 2).
11 Litoralul dobrogean facea parte din prae fectura orae maritimae, care la inceput tinea
de provincia Macedonia (vezi no ta 94). Nu se poate ti insa data precisa cind au procedat
romanii la aceastil anexiune. In orice caz ea a avut Joe cu putin inaintea sosirii Jui Ovidiu
la Tomis, cum reiese din aceste versuri, scrise probabil in anul 9 e.n. ( Isl. Rom., p. 481).
11 Cf. Tri.ale, V, 10, 14.
13 Pentru tirile poetului cu privire la regiunile noastre, vezi. N. Lascu, Pamlnlul i
vechii locuitori ai farii noastre In opera din exil a lui Ovidiu..s in Publius Ovidius Naso,
Hucurcti, 1957, p. '119-191 i Vulpe, Dobroudja, passim.
M e r k.
i
_ _ _J
 278 OVIDIU
II I, 2, 8. Vstus ab adsiduo frigore Pontus habet.
II I, 3, 1-14. Haec mea, si casu miraris, epistula quare
alterius digitis scripta sit : aeger eram.
Aeger in extremis ignoti pa rtibus orbis,
5 incertusque meae paene salutis eram.
5 Quern rnihi nunc animum dira regione iacenti
inter Sauromatas esse Getasque putes ?
Nee caelum patior, nee aquis adsuevimus istis,
terraque nescio quo non placet ipsa modo.
10 Non domus apta satis, non hie cibus utilis aegro,
10 nullus, Apollirtea qui levet arte malum,
non qui soletur, non qui labentia tarde
tempora narrando fallat, amicus adest.
Lassus in extremis iaceo populisque locisque,
16 et subit adf ecto nunc mihi, quidquid abest.
I II, 3, 61-64. Nam si morte carens vacua volat altus in aura
spiritus, et Samii sunt rata dicta senis,
inter Sarmaticas Romana vagabitur umbras,
perque feros manes hospita semper erit ;
20 II I, 4, 45-53. Nasonis qui tui, quod adhuc non exulat unum,
nomen ama ; Scythicus cetera Pontus habet.
Proxima sideribus tellus Erymanthidos ursae
me tenet, adstricto terra perusta gelu.
Bosphoros et Tanais superant Scythiaeque palud es
25 50 vix satis et noti nomina pauca loci.
Ulterius nihil est nisi non habitabile frigus.
Heu quarn vicina est ultima terra mihi !
At longe pat ria est . . .
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 279
HI, 2,8. Pe mine ars de un frig netntrerupt, Pontul ma are in puterea lui.
III, 3, 1-14. Dacii. din inttmplare te miri de ce aceasta scrisoare a mea,
e scrisa de mina altuia: shit bolnav.
Sint bolnav pe meleagurile indepartate ale unui inut necunoscut
i nu sint sigur daca voi ajunge sii ma fac sanatos. 5
5 Te gindeti care este starea mea sufleteasca, cind zac tntr-un
1inut aspru,
printre sarmati i geli?
Nu suport nici clima, nu mam putut obinui nici cu apa
.) i, nu tiu de ce, nici pii.mintul nu-mi place 1',
N-am o locuintl!. potrivitl!. i nici hranll. folositoare unui bolnav. 10
Il
10 Nu exists. nimeni aici care sa-mi uureze suferina cu ajutorul
N-am un prieten care sa ma mingiie i
artei lui Apollo 16.
sl!.-mi povesteascii ceva, inellnd timpul care trece atit de incet.
Zac istovit, la capatul pamintului, intre neamurile i in locurile
cele mai indepartate
i acum cind sint holnav, imi vine in minte tot cemi lipsete. 15
III, 3, 61-64. Daca sufletul nemuritor zboara in sus prin vazduh
i sint adevarate spusele biitrinului din Samos [Pitagora],
umbra mea romana va riitiici printre umbrele sarmatice
i va fi mereu strainll. printre manii for salbatici.
III, 4, 45-53. i iubete numele lui Naso al tau, singurul lucru care n-a fost 20
exilat,
caci toate celelalte ale sale se afHi. tn Pontul scitic.
Ma gisesc intr-un tinut foarte apropiat de Carul Mare,
pe un piimint ars de ger napraznic.
Mai incolo se afla Bosporul, Tanais, mlatinile Scitiei
50 i alte citeva nume ale unor locuri abia cunoscute 25
iar dincolo de aceasta nu-i dedt frig, unde .nu e poat trai.
Vai ! Cit de aproape de mine este capatul pamtntului !
Jar patria mie departe. . .
H Dei uneori poetul exagraz in nemultumir.ile sale fatA de clima dobrogeanA, pe
eare o comparll cu aceea a Italie1, 1 pntru a indu1. a pe cei de la Roma, totui datele
prezentate sint In general In concordan cu observat1ile moderne (vezi C. Brlitescu Clima
Dobrogei, in o Analele Dobrog:iei , IX (1928), p. 67). '
IJ5 Medicina.
l_
 280 OVIDIU
II I, 8, 17 -23. Si preeer hoc - neque enim possum maiora rogare
ne mea sint, timeo, vota modesta parum.
Forsitan hoc olim, cum iam satiaverit iram,
20 tune quoque sollicita mente, rogandus erit.
6 Quod minus, interea est instar mihi muneris ampli:
Ex his me iubeat quolibet ire locis.
Nee ea elum, nee aquae faciunt, nee terra, nee aurae . . .
III, 8, 27. Ut tetigi Pontum, vexant insomnia . . .
III, 8, 37-42. Cumque locum moresque hominum cultusque sonumque
10 cernibus, et quid sim quid fuerimque, subit,
tantus amor necis est, querar ut cum Caesaris ira,
40 quod non off ensas vindieet ense suas.
At quoniam semel est odio eiviliter usus,
mutato levior sit fuga nostra loco !
15 III, 9, 1-10. Hie quoque sunt igitur Graiae - quis crederet ? -urbes
inter inhumanae nomina barbariae ;
hue quoque Mileto missi venere eoloni,
inque Getis Graias constituere domos.
5 Sed vetus huie nomen positaque antiquius urbe
. 20 constat ab Absyrti caede fuisse loco.
Nam rate, quae cura pugnacis facta Minervae
per non tcmptatas prima cucurrit aquas,
inpia desertum fugiens Medea parentem
10 dicitur his remos adplicuisse vadis.
25 I II, 9, 33-34. Inde Tomis dietus locus hie, quia fertur in illo
membra soror fratris consecuisse sui.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM INIEI 281
III, 8, 17-23. Daca il rog acest lucru 16 - caci nu pot sa-i cer [imparatului]
mai mult -
ma tern ca nu cumva dorin1ele mele sa para ca stnt prea putin
modeste.
Poate cindva imi va fi dat sal rog cind ii va potoli minia,
20 dar i atunci inca voi fi cu grija in suflet.
Eu ii cer eel pu1in, i lucrul acesta pentru moment este o mare
hinefacere, 5
sa-mi porunceasca sa plec din aceste locuri oriunde in alta parte.
Nici clima, nici apele, nici pamintul, nici aerul nu stnt pentru mine ...
III, 8, 27. Din clipa Incare am pus picioul in Pont, ma chinuiesc insomniile...
III, 8, 37-42. Cind vad locurile de aici, obiceiurile oamenilor, limba i felul
.I lor de via1a,
i cfod ma gindesc ce sint i ce am fost, 10
un atit de mare dor de moarte ma cuprinde incit ma pllng ca minia
40 imparatului nu-i razbuna jignirile, ucigindu-ma cu sabia.
0 data ce a dat curs miniei sale cu ajutorul legilor,
sa mi se tndulceascli exilul, sa fiu mutat in alt loc.
III, 9, 1-10. i aici aadar exista orae greceti - cine ar credeo ? - 15
intre popula1ii necivilizate, cu nume barbare.
i aici au venit coloni trimii din Milet
i au construit locuin1e greceti printre ge1i.
I 5 fnsa se tie ca numele acestui loc, mai vechi dectt aezarea ceta1ii,
a venit de la uciderea lui Absirt 17. 20
Caci pe o corabie flicutli. prin grija rli.zboinicei Minerva ,
:\ cea din tii a strabatut ape neumblate
II nelegiuita Medeea, fugind de tatlil ei parlisit
10 i se zice ca a vislit pe aceste valuri.
III, 9, 33-34. De aceea acest loc a fost numit Tomis 81, fiindli, spune povestea, 25
in acest Joe sora i-ar fi taiat in buca1i fratele.
16 Re!ntoarcerea.
17Dup/i legendll, Absirt a fost ucis de sora sa Medeea, taiat in bu cati i aruncat in
mare, in felul acesta, uciga a incetinea urmarirea argonautilor, care furasera lina de aur .
Cf. i Biblioteca !ui Apolodor.
18 Apropierea cle grecescul '1"6o taietura, bucata este o etimologie popularll, lllrll
nici o valoare tiintifica. 1n realitate denumirea provine de la localnicii traci (vezi discutia
la Vulpe, Dobroud ja, p. 62, n. 1J ; I. Stoian, Tomitana. Contribttfii epigra fice la istoria cetiitii
Tomis, Bucureti, 1962, p. 13-17. Despre situatia oraului In vremea poetului, vczi
R. Vulpe, Tomi al tempo di Ovidio, in Studi romani, VI (1958), p. 629-648.
 282 ovmru
III, 10, 1-78. Siquis adhuc istic meminit Nasonis adempti,
et superest sine me nomen in Urbe meum,
suppositum stellis numquam tangeritibus aequor
me sciat in media vivere barbaria.
5 5 Sauromatae cingunt, fera gens, Bessique Getaeque,
quam non ingenio nomina digna meo !
Dum tamen aura tepet, medio defendimur Histro:
ille suis liquidus bella repellit aquis.
At cum tristis hiems squalentia protulit ora,
10 10 terraque marmoreo est candida facta gelu,
+ dum patet et boreas et nix iniecta sub arcto
tum patet, has gentes axe tremente premi.
Nix iacet, et iactam ne sol pluviaeque resolvant;
indurat boreas perpetuamque facit.
15 15 Ergo ubi delicuit nondum prior, altera venit.
Et solet in multis bima manere locis.
Tantaque commoti vis est aquilonis, ut altas
aequet humo turres tectaque r,apta ferat.
Pellibus et sutis arcent mala frigora bracis,
20 20 oraque de toto corpore sola patent.
Saepe sonant moti glacie pendente capilli,
et nitet inducto candida harba gelu ;
nudaque consistunt formam servantia testae
vina, nee hausta mari, sed data frusta bibunt.
25 25 Quid loquar, ut vincti concrescant frigore rivi,
deque lacu fragiles effodiantur aquae ?
Ipse, papyrifero qui non angustior amne
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 283
lll, 10, 1-78. Daca cineva ti mai amintete inca de Naso, care a fost smuls
de acolo,
i daca numele meu ,mai este pomenit la Roma in lipsa mea,
sli tie acela cli eu trl!.iesc in mijlocul unei lumi barbare,
aezat sub nite stele care nu ating niciodatli marea 19,
5 Ma inconjoara sarmalii, neam de oameni slilbatici, besii i getii, 5
nume atit de nedemne de a fi pomenite de talentul meu.
Ctta vreme sufla un vint mai cald, lstrul care ne desparte, ne
apiirii de ei ;
ctnd curge, respinge cu apa lui navala acelora.
Cind insli trista iarna ii arata hida ei fatli
10 i pamintul s-a flicut alb de gerul ca marmura, 10
cind se dezlantuie i Boreas to i se aterne zapada sub Ursa,
popula1iile acestea par strivite de axa polului care tremura.
Peste tot e zlipada ; nici soarele, nici ploile nu o pot topi pe
cea care a clizut ;
Boreas o int8.rete i o face sa dainuiasca venic.
15 Inca nu s-a topit una, cade alta 15
i de obicei, in multe locuri, zapada ramine de la an la an.
i puterea criva1ului, cind e dezlaniuit, este atit de mare,
incit face una cu pamintul turnurile i duce departe acoperiu-
rile pe oare le smulge.
Oamenii se feresc de gerurile grele tmbracind piei de animale
i pantaloni cusuli 11;
20 numai fala Ii se vede din tot trupul. 20
Deseori auzi sunind firele de par cind sint micate din pricina
ghe1ii ce atirna de ele
i barba cea alba le stralucete din pricina gerului care a patruns-o.
Vinul plistreazll. forma vasului i ramine solid atunci cind ti
. scoii din el ;
aici nu este baut ca vin curat, ci in buclitele pe care i le tree
unii altora.
25 Ce sli mai spun ? Cum se intaresc riurile cind frigul le une te 25
\armurile, inghe\tndu-le apele,
i cum din lac, cind spargi gheata, iese deasupra apa in hucati ?
Chiar Istrul, care nu-i mai ingust decit fluviul producator de
papirus u
19!
ncredinta populara, Ursele nu atingeau niciodatll. marea, ca alte atele.
80 Crivatul.
11 Romanii nu purtau pantaloni.
as Nilul.
 284 OVIDIU
miscetur vasto multa per ora freto,
caeruleos ventis latices durantibus, Bister
30 congelat et tectis in mare serpit aquis.
Quaque rates ierant, pedibus nunc itur, et undas
5 frigore concretas ungula pulsat equi ;
perque novos pontes subter labentibus undis
ducunt Sarmatici barbara plaustra boves.
35 Vix equidem credar, sed cum sint praemia falsi
nulla, ratam debet testis habere fidem !
10 Vidimus ingentem glacie consistere pontum,
lubricaque inmotas testa premebat aquas.
Nee vidisse sat est ; durum calcavimus aequor,
40 undaque non udo sub pede summa fuit.
Si tibi tale fretum quondam, Leandre, fuisset,
15 non foret angustae mors tua crimen aquae.
Tum neque se pandi possunt ddphines in auras
tollere - conantes dura coercet hiems.
45 Et, quamvis boreas iactatis insonet alis,
fl11ctus in obsesso gurgite nullus erit ;
20 inclusaequae gelu stabunt in marmore puppes,
nee poterit rigidas findere remus aquas.
Vidimus in glacie pisces haerere ligatos,
50 sed pars ex illis tune quoque viva fuit.
Sive igitur nimii boreae vis saeva marmas,
25 sive redundatas flumine cogit aquas,
protin us aequato siccis aquilonibus Bistro
invehitur celeri barbarus hostis equo,
55 hostis equo pollens longeque vola nte sagitta
v1cmam la.te depopulatur humum.
30 Diffugiunt alii, nullisque tuentibus agros
incustoditae diripiuntur opes,
ruris opes parvae, pecus et stridentia pla ustra
60 et quas divitias incola pauper habet.
ts Aluzie la. legenda Jui Hero 'iLea.ndru. Acesta din urmii s-a inecat in apele strlmtorii
Bosporului.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 285
i care ii amesteca apele cu marea cea intinsa prin mai multe guri,
deoarece vtnturile fac sa se intareasca undele albastre ale marii,
30 ingheata i el i se scurge in mare cu apele acoperite.
Pe unde mersesera corabiile, mergi acum cu piciorul,
i copita calului izbete undele incremenite de ger ; 5
pe aceste noi poduri de gheata, pe sub care se scurge apa,
boii sarmatici trag carele barbare.
35 Cu greu voi fi crezut l Dar, pentru ca nu-i nici o rasplata pentru
eel ce depune mlirturie mincinoasli,
trebuie sa accepti ca martorul este de buna credinta.
Am vazut cum marea, cit este de mare, sta nemi cata din 10
pricina inghetului
i cum un acoperi lunecos ii apasa apelc care nu se mai pot
mica.
Nu numai ca am vazut, am calcat pe apa intarita
40 i nu s-a udat piciorul de apa marii.
Daca odinioara tu, Leandre, ai fi avut parte de o astfel de strim-
. toare,
n-ar fi fost vinovata de moartea ta o apa atit de ingustll. 23 16
Atunci nici delfinii cu spinarea incovoiata nu mai pot face
sarituri in aer ; aspra iarna ii oprete cind incearca ;
45 i, dei crivaul uierli cu aripile lui intinse,
pe apele impresurate ale marii nu se micii nici un val ;
corabiile prinse de ger stau ca in marmura 20
i visla nu mai poate spinteca apele incremenite.
Am vazut peti stind prini in gheaia ;
50 unii din ei mai erau inca in viatli.
Ca urmare, cind pu terea salbatica a lui Boreas
fixeazli pe Joe apa mlirii sau pe cea care curge in fluvii, 25
pe data - tocrnai pentru ca vinturile' uscate au facut Istrul
la fel cu pamintul -
dumanii barbari navalesc pe caii lor iu i ;
55 dumanii sint clilll.re i destoinici, trag bine cu sligeata
i pustiesc pina departe tot iinutul vecin.
Localnicii fug in toate partile ; nimeni nu mai pazete ogoarele 30
i avutul lor nepazit cade pradli jafului ;
boga\ii mici, ca la tarli : vite i care ce sciriiie,
60 i avutul ce-1 are un locuitor sarman.
 286 OVIDJU
Pars agitur vinctis post tergum capta lacertis,
respiciens frustra rura laremque suum,
pars cadit hamatis misere confixa sagittis :
nam volucri ferro tinctile virus inest.
5 65 Quae nequeunt secum ferre aut abducere, perdunt,
et cremat insontes hostica flamma casas.
Tune quoque, cum pax est, trepidant formidine belli,
nee quisquam presso vomere sulcat humum.
Aut videt aut metuit locus hie, quern non videt, hostem ;
10 70 cessat iners rigido terra relicta situ.
Non hie pampinea dulcis latet uva sub umbra,
nee eumulant altos fervida musta lacus.
Poma negat regio, nee haheret Aeontius, in quo
scriberet hie dominae verba legenda suae.
15 75 Adspieeres nudos sine fronde, sine arbore campos :
heu loea felici non adeunda viro !
Ergo tam late pateat cum maximus orbis,
haee est in poenam terra reperta meam.
I II, 11, 7- 14. Barbara me tell us et inhospita litora Ponti
20 cumque sub borea Maenalis ursa videt.
Nulla mihi cum gente fera commercia linguae :
10 omnia solliciti sunt loca plena metus.
Utque fugax avidis cervus deprensus ab ursis,
cinctave montanis ut pavet agna lupis,
25 sic ego belligeris a _gentibus undique saeptus
terreor, hoste meum paene premente latus.
II I, 11, 35-36. Pendimus, en pro.fugi, -satia tua pectora !-poenas
exilioque graves exilliique loco.
III, 12, 1-2. Frigora iam zephyri minuunt, annoque peracto
ao longior antiquis visa Maeotis " hiemps.
* Tomitis L a c h m a n n
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 287
Unii s1nt dui ca prizonieri cu miinile legate la spate
i zadarnic mai privesc 1napoi la tarinele i casele lor.
Altii cad, nenorocitii, strapuni de sageti cu ctrlig la virf,
ciici i fierul zburator e uns cu otravii.
65 Ceea ce [navalitorii] nu pot lua i duce cu ei, distrug ; 5
i flacara dumana mistuie nevinovatele colibe.
Chiar cind e pace, lumea tremurii de groaza razboiului
i niroeni nu mai brazdeazli pamintul, cu mtna pe plug.
Aici, fie ca il vezi, fie ca nu-I vezi, tot te temi de duman s.
70 Tarina piirasitii i nelucratii. ajunge ptrloaga. 10
Aici nu sta ascuns la umbra viiei de vie strugurele dulce,
iar mustul ce fierbe nu se adunii in cazi tnalte.
Nu stnt fructe tn acest iinut. Acontius 25 nu ar fi avut
pe ce sii scrie cuvintele pe care sa le citeasca stliptna inimii lui.
75 Cit poii vedea cu ochii, numai ctmpii goale fara frunzi , fara arbori ; 15
locuri pe unde nu trebuie sii vina un om fericit.
Deci din tot pl!.mtntul, cit se intinde el de mult,
un astfel de loc a fost .gl!.sit ca pedeapsl!. pentru mine.
I II, 1.1, 7-14. Piimintul unor barbari i llirmurile neospitaliere ale Pontului,
Ursa din Mena! impreunli cu Boreas al ei ma privesc zs. 20
Nu ma pot inlelege la .vorbil. cu oamenii salbatici de aici.
10 Toate locurile sint pline de o teama . nelinititoare.
Ca cerbul fugar, ctnd e prins de lacomii uri
sau cum se teme mielul impresurat de lupi in munli,
aa i eu ma ingrozesc, tnconjurat din toate parlile de populalii 25
razboinice,
dumani care aproape cii stau in coasta mea. . .
III, 11, 35-36. Am platit vina cu pedeapsa alungiirii - fie-li inima muliu
mitii ; pedeapsa-i
grea, pentru cii sint exilat i pentru ca ma aflu tn acest iinut.
III, 12, 1-2. Frigul tncepe deja sa scadii sub aciiunea zefirului i la
sfiritul acestui an
iarna pare sa fi fost mai lunga tn Meotida '
7 so
------
K Vezi nota 29.
Ill Eroul unei celebre poezii mitologice a Jui Calimah, care a trimis un mlir pe care
era scrisli o declaratie de dragoste cli.tre o preoteasil a zei1ei Hera.
le Constcla1iile Carului Mare fi Carului Mic. Dupli legendll, pe muntele Menal din
Arcadia domnea Areas fiul nimfei Calisto. Pe amtndoi Jupiter i-a transformat tn constela1ii.
I'/ K. Lachmann a propus corectura Tomis pentru forma Maeotis. Indiferent fnsil de
varianta adoptatll, poetul are in vedere condi1iile climatice din Dobrogea.

288 OVJDIU
I II, 12, 13-16. Quoque loco est vitis, de palmite gemma movetur:
nam pro cul a Getico litore vitis abest ;
15 quoq ue loco est arbor, turgescit in arbore ramus :
nam procul a Geticis finibus arbor abest.
5 II I, 12, 27- 44. Et mihi sentitur nix verno sole soluta,
quaeq ue lacu durae non fodiuntur aquae ;
nee mare concrescit glacie, nee ut ante, per Histrum
30 stridula Sauromates plaustra bubulcus agit.
Incipient aliquae tamen hue adnare carinae,
10 hospitaque in Ponti litore puppis erit.
Sedulus occurram nautae dictaque salute,
quid veniat, quaeram, quisve quibusve locis.
35 Ille quidem mirum ni de regione propinqua
non nisi vicinas tutus ararit aquas.
16 Rarus ab Italia ta ntum mare navita transit,
litora rarus in haec portubus orba venit.
Sive tamen Graeca scierit, sive ille Latina
40 voce loqui, - certe gratior huius erit ;
fas quoque ab ore freti longaeque Propontidos undis
20 hue aliquem certo vela dedisse noto -
quisq uis is est, memori rumorem voce referre
et fieri famae parsq ue grad usque potest.
II I, 12, 51-52. Ei mihi ! iamne domus Scythico Nasonis in orbe est,
iamque suum mihi dat pro lare poena locum ?
26 II I, 13, 25-28. Si tamen est aliquid nobis hac luce petendum,
in loca ne redeas amplius ista, precor,
dum me terrarum pars paene novissima, Pontus,
Euxinus falso nomine dictus, habet.
II I, 14, 37-50. Non hie librorum, per quos inviter alarque,
30 copia : pro libris arcus et arma sonant.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 289
III, 12, 13-16. Mugurul odraslete tn locurile pe unde crete vita de vie,
caci ea se afla departe de tarmul getic.
15 Ramurile cresc pe arbori acolo unde sint arhori,
caci ei se afla departe de hotarele getilor.
II I, 12, 27-44. Eu nu simt alta pliicere decit zapada care se topete la soarele 6
primaverii
i apa care nu mai este scoasa inghetata din lac.
Marea nu mai tngheata i nici ca rnai inainte
30 boii sarmatici nu mai trag peste Istru carele care scirtiie.
Incep atunci sa se indrepte incoace citeva corahii,
care vor fi oaspeti pe malul Pontului. 10
Ma grabesc i eu sa-1 intimpin pe corabier i, salutindu-1,
il intreb de ce a venit, cine este i din ce loc.
35 Nu-i de mirare ca el vine din locuri apropiate i fara primejdii,
a strabatut doar apele vecine in sigurantii.
Rareori striibate marile pinii aici vreun coriibier din Italia, 15
rareori vine el pe aceste tarmuri lipsite de porturi.
Fie ca tie grecete, fie ca vorbete latinete,
40 desigur latina imi face mai multii placere,
e cu putinta ca de la gurile Propontidei celei lungi
cineva sa incredinte.ze pinzele [corabiei] vintului Notus eel sigur ; 20
deci oricine ar fi, el imi poate aduce o veste, cu un glas plin
de amintiri,
i poate ajunge o parte, o treapta spre glorie.
III, 12, 51-52. Vai mie ! Oare casa lui Naso se afla tn lumea scitica,
oare mi se dii ca pedeapsa acest Joe drept camin ?
III, 13, 25-28. Daca trebuie sii cer ceva tn lumea aceasta, 25
te rog nu mai reveni in aceste locuri,
cttii vreme ma retine o parte a lumii aproape necunoscuta,
Pontul,
care pe nedrept poartii numele de Eu xin 28.
III, 14, 37 -50. Aici nu-i belug de carti care sii ma atraga i din care sa-mi
hranesc
mintea ; in Iocul cartilor rasuna arcul i armele 2 9 , 30
18 Ospitalier . Cf. Strabon, VII, 3, 6.
HAluzie la invaziile ge\ilor, bastarnilor i ale sarma\ilor, care treceau pe nentepLate
Dunlirea i apareau in_fa\a oraului (cf. III, 10,69 i V, 10, 17-24).
19 - o. 1414
 290 OVIDIU
Nullus in hac terra, recitem si earmina, emus
40 intelleeturis auribus utar, adest..
Non quo secedam, locus est : custodia muri
summovet infestos clausaque porta Getas.
6 Saepe aliquod quaero verbuni nomenque locumque,
nee quisquam est, a quo certior esse queam.
45 Dicere saepe aliquid conanti - turpe fateri ? -
verba mihi desunt, dedidicique loqui.
Threicio Scythicoque fere circumsonor ore,
10 et videor Geticis scribere posse modis:
crede mihi, timeo, ne sint inmixta Latinis
50 inque meis scriptis Pontica verha legas.
IV, 1, 19. Me quoque Musa levat Ponti loca iussa petentem.
IV, 1, 45. Ille nee exilium Scythici nee litora Ponti.
16 IV 1 57-62. Vere prius flores, aestu numerabis aristas,
'. ' poma per autumnum frigorihusque nives,
quam mala, quae toto patior iactatus in orbe,
60 dum miser Euxini litora laeva peto.
Nee tamen, ut veni, levior fortuna I?alorum est :
20 hue quoque sunt nostras fata secuta vias.
IV 1 67-96. Vivere quam miserum est inter Bessosque Getasque
' ' illum, qui populi semper in ore fuit !
Quam miserum est porta vitam muroque tueri,
70 vixque sui tutum viribus esse loci !
26 Aspera militae iuvenis certamina fugi,
nee nisi lusura movimus arma manu ;
nunc senior gladioque latus scutoque sinistram,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 291
Nu-i nimeni ale carui urechi ar putea sa-mi ineleagli poeziile,
40 daca i le-a citi.
Nici nam un loc potrivit unde sii ma retrag. Paznicii de la zid
i poarta tnchisli deplirteazli pe dumanoii gei.
Adesea tntreb despre vreo vorbll. de un nume sau loc, 5
dar nu-i nimeni care sii ma poatii lamuri.
45 Cind tncerc sa spun ceva, deseori tmi lipsesc cuvintele ;
mi-e ruine s-o marturisesc - mam dezvlitat sii vorhesc.
ln jurul meu glasuiesc aproape numai guri tracice i scitice.
Imi pare ca a putea aerie tn versuri getice. 10
Crede-mii, mi-e teamli cli s-au strecurat printre cele latineti
50 i ca in scrierile mele vei citi cuvinte pontice.
IV, 1, 19. i mie, caruia i s-a poruncit sli plece in Pont, tot muza hni
aduce Uurare.
IV, 1, 45. [Spiritul meu nu simteJ nici exilul, nici tlirmurile Mlirii Scitice.
IV, I, 57-62. Vei numlira mai uor florile primaverii, spicele verii, 15
fructele toamnei i fulgii de zapada rn timpul frigului
dectt necazurile pe care le-am suferit, aruncat de colo colo
prin toatli lumea,
60 cind mli tndreptam, ca un nenorocit, spre tli.rmul sting al
Pontului.
. Nici dupli. ce am sosit, necazurile date de soartli n-au fost
mai mici.
i aici destinul mi-a urmli.rit ciirarile ! 20
IV, 1, 67 -96. Ctt e de nenorocit sii. trliiasca tntre besi i geti
acela al clirui nume a fost mereu pe buzele poporului.
Ctt de nenorocit lucru este ca viata sii. i-o apere poarta i
zidul cetlitii,
70 iar siguranta sa-i fie cu greu pli.zitli de fortele locale 110. 26
ln tinerete am fugit de asprele lupte ostlieti;
i doar pentru joc am pus mtna pe arme.
Acum, la batdnee, 1in la old sabia, 1n stinga scutul
10 Tomisul, care la data aceasta era numai un orael (cf. Straban, VII, 6), dispunea
probabil de pu\ini apArAtori permanen\i, chiar daca numarul acestora va fi crescut fatil. de
cei 40 de soldati pomeniti pe vremea Jui Buerebista (vezi E. Condurachi, Burebista ,i orele
pontice, In SCIV, IV (1953), 3-4, p. 520 i I. Stoian, Tomitana. Contribulii epigrafice la istoria<
cettflii Tomia, Bucure ti, 1962, p. 78-90).
19*
 292 OVIDIU
camt1em ga leae subicioque meam.
75 Na m dedit e specula c ustos ubi signa tumultus,
induimus trepida protinus arma manu.
Hostis, habens arcus imbutaque tela vene nis,
5 saevus anhelanti moenia lustrat equo ;
utque rapax pecudem, quae se non texit ovili,
80 per sata, per silvas fertque trahitque lupus :
sic, si quern nond um portarum saepe receptu m
barbarus in campis repperit hostis, habet :
10 aut sequit ur captus coniectaque vincula collo
accipit, a ut telo virus habente perit.
85 Hie ego sollicitae lateo novus incola sedis :
heu minium fati tempora lenta mei !
Et tamen ad n umeros antiquaque sacra reverti
15 sustinet in tantis hospita Musa malis !
Sed neque, cui recitem, quisqua m est, mea carmme,
nee qm
90 auribus accipiat verha Latina suis.
Ipse mihi - quid enim facii:im ? - scrihoq ue legoque,
20 tutaque iudicio littera nostra suo est.
Saepe tamen dixi Cui nunc haec cura lahorat ?
An mea Sauromatae scripta Getacque legent ?
95 Saepe etiam lacrimac me sunt scribente profusae,
umidaq ue est fletu littera facta meo.
25 IV 4 55-66. Frigida me cohibent E uxini litora Ponti :
, ' dictus ab antiquis Axenus '11 f m.t.
e
Nam neq ue iacta ntur moderatis aequora ventis,
nee placidos portus, hospita na vis, adis.
Sunt circa gentes, quae praedam sanguine quaerunt ;
30 60 nee minus infida terra timetur aqua.
Jlli, quos audis hominu m ga udere cruore,
paene sub eiusdcm sideris axe iacent.
Nee procul a nobis locus est, ubi Taurica dira
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 293
i-mi ascund sub casca parul ell.runt,
75 caci 1ndata ce-a dat semnalul de alarma paznicul din locul
de straja
repede punem mina tremuratoare pe arme.
Dumanul crunt, care are arcuri i sageii unse cu otrava, 5
da tircoale zidurilor pe calul in spume ;
intocmai cum lupul hraparei ia i tirate
80 peste semi:ini:ituri i prin paduri vreo oaie care nu s-a adapostit
in iarc,
aa face barbarul duman, daca prinde pe cineva pe cimp, 10
care nu s-a refugiat inca 1n dosul poriilor ;
aceluia i se arunca Iaiul de g1t i e dus rob
sau piere de suliia inveninata.
85 Aici stau eu, Iocuitor de curind al acestui loc zbuciumat.
Vai ! Soroc hotli.rit de soarta mea, de ce vii atit de domol? 15
$i totui muza, musafira mea chiar in mijlocul unor necazuri
atit de mari,
ma indeamna sti:iruitor sa ma intorc la versuri i la vechiul
ei cult.
Nu e lnsa uimeni pe aici caruia sa-i recit poeziile mele ; 20
90 nimeni care sa asculte cu urechile lui vorbe latineti.
Scriu i-mi citesc mie insumi ; caci ce sa fac ?
Scrisul meu este deci asigurat ca are cine sa-l judece.
Adesea mi-am zis: de ce sa ma chinuiesc cu aceasta grijii ?
Citi-vor oare poeziile mele sarmatii sau geiii ? 25
95 Deseori am varsat lacrimi cind am sens
i am udat scrisul cu plinsul meu.
IV, 4, 55-66. Sint tinut pe loc de friguroasele tarmuri ale Pontului Euxin,
numit de cei vechi Axenus a1,
ci:ici apele sint batute de vinturi aspre 30
i tu, corabie care vii in vizita, nu gaseti aici porturi
linitite.
Sint imprejur populatii care cautl!. prada prin varsare de singe.
60 Deci uscatul nu este mai putin de temut decit apa ineliitoare.
Acei de care auzi ca le place singele de om 35
t raiesc aproape sub acelai cer cu mine.
Nu-i departe locul in care altarul tauric sz
11 Neospitalierul . Vezi Straban, nota 48.
12 Altarul zeitei Artemis, careia i se adueeau jertie omeneti. Vezi Pindar, nota 17.
 294 OVIDIU
caede pharetratae spargitur ara deae.
65 Haec prius, ut memorant, non invidiosa nefandis
nee cupienda bonis regna Thoantis erant.
IV, 6, 45-48. Urbis abest facies, absunt, mea cura, sodales,
5 et, qua nulla mihi carior, uxor abest.
Vulgus adest Scythicum bracataqua turba Getarum ;
sic me, quae video non videoque, movent.
IV, 8, 15-16. Non ita dis visum, qui me terraque marique
actum Sarmaticis exposuere locis.
10 IV, 8, 25-26. Ternpus erat nee me peregrinum ducere caelum,
nee siccam Getico fonte levare sitim.
IV, 8, 41-42. Vita procul patria peragenda sub axe horeo,
qua maris Euxinis terra sinistra iacet ?
IV, 9,17. Quod Scythiis habitem longe submotus m oris.
15 IV, 10, 93-98. lam mihi canities pulsis melioribus annis
venerat, antiquas miscueratque comas,
95 postque meos ortus Pisaea vinctus oliva
abstulerat decies praemia victor eques,
cum maris Euxini positos ad laeva Tomitas
20 quaerere me laesi principis ira iubet.
IV, 10, 109-114. Tacta mihi ta ndem longis erroribus acto
110 iuncta pha re tratis Sarmatis ora Getis.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 295
al crudei zeite lnarmate cu tolbii. se hranete cu singe
varsat acolo.
65 Se spune ca aceste locuri erau iubite de cei nelegiuiti,
dar nu erau dorite de oamenii cumsecade ; ele se aflau tn
staptnirea lui Thoas aa.
IV, 6, 45-48. 1mi lipsete chipul Romei, !mi lipsesc prietenii, grija mea,
i ceea ce mi-e mai scump ca orice, tmi lipsete sotia. I'>
Este de fatll. norodul scitic i multimea getilor tmhracaii
cu pantaloni.
Astfel mil. tulburll. i ceea ce vll.d i ceea ce nu viid.
IV, 8, 15-16. Nu aa au gii.sit cu cale zeii, care, dupll. ce m-au gonit
pe mare i pe uscat, m-au parll.sit tn tinuturile sarmatilor.
IV, 8, 25-26. Ar fi timpul sa nu tndur "un climat strain mie 10
i sll. nu-mi asttmpll.r setea uscatii dintr-un izvor getic.
IV, 8, 41-42. Trebuie sami petrec viata departe de patrie, sub polul dela
:miazanoapte,
unde sii aflii tll.rmul sting 34 al Pontului Euxin.
IV, 9, 17, Deoarece locuiesc exilat departe de Roma, pe til.rmurile scitilor.
IV, 10, 93-98. Cei mai buni ani ai mei trecuserli, imi sosise vremea plirului 11'>
c1i.runt,
care se amestecase cu vechile fire de par.
95 De la naterea mea ciilareul victorios, tncoronat cu cununa
de maslin la Pisa,
luase de zece ori premii as,
ctnd mtnia tmparatului ofensat mi-a poruncit
sa ma indrept spre tomitanii aezati pe t1irmul sting 36 al 20
Pontului.
IV, 10, 109- 114. Dup1i. lungi r1it11.ciri am atins, in sfirit,
110 tarmul care unete s7 pe gei i sarmatii purtatori de tolbe.
a Rege legendar al taurilor, care jertfea pe toii strilinii veniii tn Taurida (Crimeea
de astii.zi). .
" Cf. Triate, V, 10, 14.
H ln oraul Pisa din Elida aveau loc lntreceri sportive, din pa tru ln patru ani, la care
tnvingl!.torul cApil.ta o cununil. de mii.slini. Trecusera deci 40 de ani de la na,terea poetului.
" Cf. Triste, V, 10, 14.
17 Locul de intilnire 'i de interpl!.trundere a celor doul!. neamuri.
 296 OVIDIU
Hie ego finitimis quamvis circumsoner armis,
tristia, quo possuin, carmine fata levo.
Quod quamvis nemo est, cuius referatur ad aures,
sic tamen absumo d ecipioque diem.
5 IV, 10, 119. Tu dux et comes es ; tu nos abducis ab Histro.
V, 1, 1-2. Hunc quoque de Getico, nostri studiose, libellum
litore praemissis quattuor adde meis.
V, 1, 13-14. Sic ego Sarmaticas longe proiectus in oras,
efficio, taciturn ne mihi funus eat.
10 V, 1, 21-22. Sed dedimus poenas, Scythicique m finibus Histri
ille pharetrati lusor Amoris abest.
V, 1, 45-46. Quod probet ipse, canam, poenae modo parte levata
ba rbariam rigidos effugia mque Getas.
v, 1, 72-74. Non sunt illa suo barbariora loco,
15 nee me Roma suis debet conferre poetis :
inter Sauromatas ingeniosus eram.
V, 2, 31-32. Barbara me tellus orbisq ue nov1ss1ma magni
sustinet et saevo cinctus ab hoste locus.
v, 2, 61-72. Arva relegatum iussisti visere Ponti,
20 et Scythicum profuga scindere puppe fretum.
lussus ad Euxini deformia litora veni
Aequoris, - haec gelido terra sub axe iacet -
65 nee me tam cruciat nunqua m sine frigore caelum,
glebaque canenti semper obusta gelu
25 nesciaque est vocis quod barbara lingua Latinae,
Graecaque quod Getico victa loquella sono est ;
quam quod finitimo cinctus premor undique Marte,
70 vixque brevis tutos murus ab hoste f a'cit.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 297
Aici, dei aud zanganind in juru-mi armele,
pe cit pot imi uurez soarta trista cu poezia.
Dei nu am pe nimeni cui sii i-o citesc,
totui astfel imi petrec i imi inel timpul.
IV, 10, 119. Tu imi eti calauza i tovaraii ; tu [muza mea], ma indepartezi 5
de Istru.
v, 1, 1-2. Aceasta carte, care vine i ea de pe tarmul getic, cititorule
preocupat de mine,
adaug-o la cele patru pe care ii le-am trimis mai-nainte.
v, 1, 13-14. Aruncat departe pe tarmurile sarmatice,
imi dau osteneala ca moartea mea sii nu treaca nebiigatli in
seama.
v, 1, 21-22. Dar am fost pedepsit, iar cintaretul lui Amor 10
cu tolba se aflli acum departe, la gurile Istrului scitic.
v, 1, 45-46. Voi cinta tot ce va fi pe placul lui, numai sa-mi uureze o
parte din pedeapsii,
sii pot sclipa de barbarie 9i de geiii salbatici.
v, 1, 72-74. [Poeziile] nu sint mai barbare ca locul [in care au fost scrise].
Roma nu trebuie sii ma compare cu poetii ei, 15
dar intre sarmati sint un poet de mare talent.
V, 2, 31-32. Ma aflu pe un p1i.mint barbar la caplitul lumii noastre mari,
un loc care este inconjurat de duma ni cruzi.
V, 2, 61- 72. Surghiunindu-mli, mi-ai poruncit sa vad regiunile Pontului
9i sa despic cu nava marea sciticii. 20
Supunindu-ma poruncii am venit pe tlirmurile urite ale Euxi-
nului.
Tinutul acesta se afla sub polul eel inghetat.
65 Nu ma chinuie te atit clima mereu friguroasii
9i pamintul venic ars din pricina gerului alb,
nici faptul ca barbarii nu cunosc limba latina, 25
iar limba greacii a fost 1nvins1i. de limba getica,
dar ma ingroze9te faptul cli sint amenintat din toate pariile
de Marte, care se afla foarte aproape de mine,
70 iar zidul mic cu greu ne poate apara de duman.
 298 ovmru
Pax tamen interdum est, pacis fiducia numquam.
Sic hie nunc patitur, nunc timet arma locus.
V, 3, 7-12. Quern nunc suppositum stellis Cynosuridos Ursae
iuncta tenet crudis Sarmatis ora Getis.
5 Quique prius mollem vacuamque laboribus egi
10 in studiis vitam Pieridumque choro,
nunc procul a patria Geticis circumsonor armis,
multa prius pelago m ultaque passus humo.
V, 3, 21-22. Nee patria est habitata tibi, sed adusque nivosum
10 Strymona venisti Marticola mque Geten.
V, 4, 1-2. Litore ab Eu:icino Nasonis epistula veni,
lassaque facta mari lassaque facta via
V, 5, 27-28. Nil homini certum est : fieri quis posse putaret
ut facerem in mediis haec ego sacra Getis ?
15 V, 6, 19-21. Spiritus hie, Scythica quern non bene ducimus aura,
quod cupio, membris exeat ante meis,
quam tua delicto stringantur pectora nostro.
V, 7, 1-2. Quam legis, ex illa tibi venit epistula terra,
latus ubi aequoreis additur Hister aquis.
20 V, 7, 9-20. Turba Tomitanae quas sit regionis et inter
10 quos habitem mores, discere cura tibi est ?
Mixta sit haec quamvis inter Graecosque Getasque,
a male pacatis plus trahit ora Getis.
Sarmaticae maior Geticaeque frequentia gentis
25 per medias in eq uis itque reditque vias.
15 In quihus est nemo, qui non coryton et arcum
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMf NIEI 299
E totui i linite din cind in cind, dar niciodati'i nu exista
siguranta ei.
Aa sint Iocurile acestea : sau tndura razboiul sau se tern de el.
V, 3, 7-12. Sub stelele Carului Mic, ma tine acum pe Joe
tarmul care unete pe geti cu cruzii sarmati.
Eu, care mai-nainte am dus o vialii uoarli i lipsitli de oboseala 5
10 in studii i in corul Pieridelor ss,
acum mil aflu departe de patrie i aud in jurul meu zanganind
armele getice,
dupa ce am indurat multe, pe uscat i pe mare.
v, 3, 21-22. Tu n-ai ramas in patrie, ci ai venit pina la Strimonul plin
de zlipada
i la getul care se inchina lui Marte. 10
v, 4, 1-2. Eu, scrisoarea Jui Naso, am venit de la tarmul [Pontului] Euxin
obosita de drumul facut pe uscat i pe mare.
V, 5, 27-28. Nu exista nimic sigur pentru om: cine s-ar fi putut g!ndi
cl!.!ntr-o zi eu voi serba aceasta aniversare In mijlocul getilor ?
V, 6, 19-21. Aceasta suflare, pe care abia mi-o trag din pricina climei 16
scitice,
mai curind sa-mi iasa din madulare, cum 0 i doresc,
decit sa-ti copleesc inima cu vinovatia mea.
V, 7, 1-2. Scrisoarea pe care o citeti iti vine din aeel tinut
uncle Istrul eel larg se unete cu apele marii.
V, 7, 9-20. Eti curios sa tii ce populatie se afla in 1-inutul tomitan 20
10 i ce obiceiuri au oamenii prinire care locuiesc?
Dei in acest loc sint amestecati greci i geti,
1armul tine mai mult de getii nedomoliti.
Sarmatii i getii sint mai numero i.
ii vezi calari, venind i duclndu-se prin mijloc;ul drumurilor. 25
15 lntre ei nu-i nici unul care sa nu poarte tolba, arc
as Muzele, care locuiau in Pieria (Tesalia).
 300 OVIDIU
telaque vipereo lurida f elle gerat.
Vox f era, trux vultus, verissima Martis imago ;
non coma, non ulla barba resecta manu.
dextera non segnis fixo dare vulnera cultro
5 .
20 quern iunctum lateri barbarus omnis habet. '
V, 7, 41-60. Quid potius faciam desertis solus in oris
qamve malis aliam quaerere coner ope ?
S1ve locum specto, locus est inamabilis et quo
; ese nihil. toto tristius orbe potest,
10 4v s1ve hommes, vix sunt homines hoc nomine digni
quamque lupi saevae plus feritatis habent.
on metuunt leges, sed cedit viribus aequum,
v1ctaque pugnaci iura sub ense iacent.
Pellibus et laxis arcent mala frigora bracis,
15 50 oraque sunt longis horrida tecta comis.
In paucis extant Graecae vestigia linguae,
haec quoque iam Getico barbara facta sono.
Unus in hoc nemo est populo, qui forte Latine
quaelihet e medio reddere verba q ueat.
20 55 Ille ego Roma nus vates - ignoscite, Musae ! -
Sarmatico cogor plurima more loqui.
En pudet et fateor, iam desuetudine longa
Vix subeu nt ipsi verba Latina mihi.
Nee dubito, quin sint et in hoc non pa uca libello
25 60 barbara : non hominis culpa sed ista loci.
V, 10, 1-52. Ut sumus in Ponto, ter frigore constitit Hister,
facta est Euxini dura tcr unda maris.
At mihi iam videor patria procul esse tot anms,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 301
i sage1i ingalbenite de veninul viperei.
Au glas aspru, chip salbatic i sint cea mai adevarata intru-
chipare a lui Marte.
Parul i barba !or n-au fost tunse niciodatii..
Mina lor dPeapta e totdeauna gata sa infiga cu1itul,
20 pe care il are legat la old orice barbar. 5
V, 7, 4'1-60. Cea putea face mai bun eu, care sint parasit aici pe tarmuri
singuratice?
Ce leac sa incerc pentru a-mi uura necazurile?
Daca privesc acest loc, el imi apare neprietenos i nicaieri,
' in toata lumea, nu poate fi altul mai trist.
45 Daca privesc oamenii, caci abia sint vrednici de acest nume, 10
vad la ei -mult mai cumplitli slilbaticie decit la lupi.
Nu se tern de legi, ci dreptatea cedeazli tn faia forei
i zace la plimint invinsli de sabia cu care se due luptele 39,
Se apara impotriva frigului nlipraznic cu piei de animale i
cu pantaloni largi,
50 iar f eiele lor aspre sint acoperite cu par lung. 15
La puiini dintre ei se mai pastreaza urme ale limbii greceti,
iar aceasta a devenit i ea barbara din pricina accentului
ei getic.
f n aceastli muliime nu-i nimeni care intimplator sa tie
latinete
i care sa poata rosti macar citeva cuvinte.
55 Chiar eu, poet roman - iertai-ma Muzelor ! - 20
sint silit sa vorbesc de cele mai multe ori dupa obiceiul sarmatic.
Iatli, rnie ruine, dar marturisesc : din cauza dezobinuintei
indelungate,
chiar mie imi vin cu greu in minte cuvintele latine.
Nu ma indoiesc cli in astli clirtulie sau strecura t multe
60 din limba barbarilor : nu-i vina omului, ci a locului. 25
v, 10, 1-52. De cind mli aflu in Pont, de trei ori ingherul a 1intuit pe loc
Istrul,
de trei ori valurile Marii Euxine au incremenit.
Dar mie mi se pare ca sint departe de patrie de at!tia ani
Pornind de la versurile 47-48 i de la 10, 43_41,, S. Lambrino ajunge la con
duzia cil. la ge\i se practica duelul judiciar (T omes, cite greco-grle, chez Ovide in Ovidiana.
Recherche. sur Ovide, Les Belles Lettres, Paris, 1958, p. 379-390).
 302 OVIDIU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 303

Dardana quot Graio Troia sub hoste fuit.
5 Stare putes, adeo procedunt tempora tarde,
et peragit lentis passibus annus iter.
Nee mihi solstitiu m quicquam de noctibus auf ert,
5 efficit angustos nee mihi bruma dies.
scilicet in nobis rerum natura novata est,
10 cumque meis curis omnia longa facit.
An peragunt solitos communia tem pora rnotus,
suntque rnagis vitae ternpora dura meae,
10 quam tenet Eu xini mendax cognomine Iit us,
et Scythici vere terra sinistra freti ?
15 Innumerae circa gentes fera bella mina ntur,
quae sibi non rapto vivere turpe putant.
Nil extra tutum est : tumulus defenditur ipse
15 moenibus exiguis ingenioque loci.
Cum minime credas, ut aves, densissimus hostis
20 advolat et praedam vix bene visus agit.
Saepe intra muros clausis venientia portis
per medias legimus noxia tela vias.
20 Est igitur rarus, rus qui colere audeat, isque
hac arat infelix, hac tenet arrna manu.
25 Sub galea pastor iunctis pice cantat avenis,
proque lupo pavidae bella verentur oves.
Vix ope castelli defendimur et tamen intus
25 mixta facit Graecis barbara turba metum.
Quippe simul nobis habitat discrimine nullo.
30 barbarus et tecti plus quoque parte tenet.
Quorum ut non timeas, possis odisse videndo
pellibus et longa corpora tecta coma.
citi a stat Troia dardanicii sub amenintarea dumanului grec 4o.
5 Crezi ca vremea stii pe loc, aa de incet trece
i anul ti strabate calea cu pai domoli.
Nici solstitiul nu scurteazii cu ceva nopile,
nici iarna nu-mi face zilele mai scurte. 5
De bunii seama tn mintea mea lucrurile se tnfatieaza altfel
10 i o data cu grijile mele toate par lungi.
Oare vremea, aceeai pentru toti, se micii ca de obicei
i numai pentru viata mea este mai aspra,
pentru mine pe care ma tine aici tarmul, cu numele mincinos de 10
Euxin '1
i pamintul marii scitice 42 in adevar sinistru ? '3
15 In jur ne amenintii cu razboaie pline de cruzimi nenumarate
neamur1,
care nu cred cai ruinos sa trliiasca din jaf.
In afara cetatii, imic nui sigur : colina tnsai e apara ta
de tntarituri slabe i de aezarea locului. 15
Cind te ate.pti mai putin, dumanul in numar mare vine tn zbor
ca o pasare
20 i nici nu 1-ai vazut bine, c!i a i '.tnhiitat prada.
Deseori, macar cii sint portile inchise,
culegem de pe strazi, dinauntrul cetatii, sageti otravite, venite
pe deasupra.
Aadar rar vezi pe cineva care indraznete sli cultive tarina i 20
acesta,
nefericitul, cu o mtna ara, cu cealalta tine arma "
25 PAstorul cinta din fluierele lui lipite cu smoala, tinind coiful pe cap,
iar fricoasele oi se tern (aici) de riizboaie, nu delup.
De-abia sintem aparati de tntaritura facuta i chiar tnil.untrul cetaii
gloata barbarilor, amestecatl!. cu greci, provoaca teama ; 25
caci ei locuiesc imprunii cu noi, farii deosebire,
30 i ocupli cea mai mare parte din case.
Chiar daca nu tiar fi frica de ei, i-ai putea uri, vaz'.tndule
trupurile acoperite cu piei i parul lung.

'o Zece ani.

u Ospitalier Cf. Strabon, VII, 3, 6.
ct AceastA denumire a Marii Negl'e nu apare decit la Teocrit, 16, 99 cu scolia respectiva.
" Re_giunile dobrogene se mai numeau i T!irmul sting o (al Marii Negre). Cf. Strabon,
VII, 7, 1. In latinete sinister inseamna sting o, dar i ,,sinistru", de aici jocul de cuvinte
al poetului.
" Vezi nota 29.
 304 OVIDIU
Hos quoq ue, qui geniti Graia creduntur ah urbe,
pro patrio cultu Persica hraca tegit.
35 Exereent illi soeiae commereia linguae :
per gestum res est significanda mihi.
5 Barbarus hie ego sum, qui non intellegor ulli,
et rident stolidi verba Latina Getae ;
meq ue palam de me tuto male saepe loquuntur
40 forsitan obiciunt exiliumque mihi,
utquc fit, in me aliquid, si quid dicentihus illis
10 ahnuerim quotiens adnuerimque, putant.
Adde, quod iniustum rigido ius dieitur ense,
dantur et in medio vulnera saepe foro.
45 0 duram Lachesin, quae tam grave sidus hahenti
fila dedit vitae non breviora meae !
15 Quod patriae vultu vestroque caremus, amici,
atque hie in Scythieis gentihus esse queror ;
utraque poena gravis ! merui tamen Urhe carere,
50 non merui tali forsitan esse loco.
Quid loquor a ! demens ? ipsam quoque perdere vitam,
20 Caesaris offenso numine dignus eram.
v, 12, 10. Solus in extremos iussus abire Getas ?
V, 12, 17-20. Ut veniant patriae, veniant oblivia vestri,
omnis et amissi sensus abesse queat :
at timor officio fungi vetat ipse quietum ; .
:25 20 cinctus ab innumero me tenet hoste locus !
V, 12, 51-62. At, puto, si demens studiu m fatale retemptem,
hie mihi praebebit carminis arma locus.
Non liber hie ullus, non, qui mihi commodet aurem,
verbaque significent quid mea, norit, adest.
:30 55 Omnia barbariae loca sunt vocisque ferinae,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 305
i acei pe care ii crezi ca se trag din orae greceti
se imbraca cu pantaloni persani, in loc de portul strabun.
35 Ei vorhesc intre ei o lirnba pe care o inteleg ;
dar eu trebuie sa mii inteleg prin semne.
Eu sint aici barbarul, caci nu sint inteles de nimeni: 5
cind aud cuvinte latineti, getii rid proste le ;
cu siguranta ca deseori vorbesc rau despre mine pe fa}a ;
40 poate imi reproeaza ca sint un surghiunit ;
i daca, aa cum se intimpla, eu fac vreun gest de dezaprobare sau de
aprobare,
cind vorbesc ei ceva, il rastalmacesc impotriva mea. 10
Mai afla ca ceea ce numete nedreptate devine dreptate pentru
eel care biruie cu sabia
i deseori se ranesc biitindu-se in mijlocul pietii 45.
45 0 nemiloasa Lachesis 46, care nu mi-ai taiat mai scurt firul vieiii,
ca unuia care sint nascut sub o grea zodie.
Ma piing ca sint lipsit de chipul patriei i de al vostru, prieteni, 15
i ca mii aflu aici, intre neamurile scitice ;
amindoua pedepse sint grele ; am meritat sa fiu alungat din Roma
50 dar poate n-am meritat sa fiu [exilat] intr-un astfel de loc.
Ah ! ce vorbesc eu ? Sint nebun ? Meritam sa m1 se ia chiar viata,
fiindcii am ofensa t divinitatea cezarului. 20
V, 12. 10. Eu caruia i s-a poruncit sa plec singur Ia 1ndepartatii geti.
V, 12, 17. Chia r de-a uita de patrie i de voi,
chiar de-a putea sii nu mai simt ce am pierdut,
totui frica ma va impiedica i eu nu-mi pot face datoria f n tihn!l:
20 sint reiinut intr-un loc care este impresurat de un duman numeros. 25
V, 12, 51-62. Fara tndoiala tnsa, daca a incerca iarai, ca un nebun, indeletni-
cirea 47 care mi-a fost fatal!i.,
tinutul de aici va oferi arme poeziei a mele.
Nu-i nici o carte pe aici, nu-i cine sa-i apiece urechea
i sii tnteleaga cuvintele mele.
55 Peste tot, numai barbari cu glasul lor salbatic, so
' Vezi nota 39.
ti Una dintre cele trei Paree ( Ursitoare).
'7 lndeletnicire poeticii.
n Voi fi rapus de ea , adica ima YOi lecui de patima nrsurilor o.
20 - . 1414
 OVIDlU
306
omniaque * hostilis plen9: iore sni.
Ipse mihi videor iam ded11c1sse Latue:
nam didici Getice Sarmaticeque loqm. . cii.ci am invii.tat sa vorbesc limba getica i sarmaticli.
Nee tamen, ut verum fatear tibi, nostra teneri
60 a componendo carmine Mus potst.
Scribimus et scriptos absum1mus igne libellos:
exitus est studii parva favilla mei.
v, 13, 1-2. Hane tuus e Getico mittit tibi Naso salutem,
mittere si quisquam, quo caret ipse, potest.
10 V ' 13' 5-6 . P erque dies multos lateris cruciatibus. uror. ;
saeva quod inmodico frigore 1aes1t hiemps.
EPISTULAE EX PONTO
Naso Tomitanae iam non novus incola terrae
I, 1, 1-2.
hoc tibi de Getico litore mittit opus.
Inque locum Scythico vacuum mutabor ab arcu.
10 I, 1, 79 . . .
I, 2, 15-28. Hostibus in mediis interque pericula vesr,
tamquam cum patria ax sit adcmpta m1hi:
qui, mortis saevo .gemment ut. vulnere causas,
omnia vipereo sp1cula fell.e hnunt: . cei de aici ung vtrfurile cu venin e viperll..
His eques instructus perterr1ta moema lustrat
20
20 more .lupi clausas circuentis. oves: .
at simul intentus nervo levis arcus equmo,
vincula semper habens inresoluta, aet,
tecta rigent fixis veluti vallata sag1tt1s,
portaque vix firma summovet arma sera. .
25
25 Adde loci faciem nee fronde nee arbore laet1,
et quod iners hiemi contiuatur hiems.
Hie me pugnantem cum fr1gre cuque sagittis
cumque meo fato quarta fatigat hiems.
1
Qmniaque hosti!is M e r k omnia sunt gethici plena timore soni m D K
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 307
toate locurile sint pline de teama glasului duman 49.
Eu insumi am impresia cii. m-am dezvatat de limba latina ;
Totui, ca sii-li marturisesc adeviirul,
60 muza mea nu se poate ah}ine de a nu mai compune versuri, 5
scriu i ard in foe car}ile pe care le scriu :
rezultatul muncii mele este un pie de cenuii..
V, 13, 1-2.Din tara getilor ili trimite Naso al tau urliri de slinlitate,
dacii cineva poate sii. trimita ceva de care el insui duce lipsa.
V, 13, 5-6. De multe zile simt cum ma arde in coastll., 10
deoarece iarna crudll. cu frigul ei nemll.surat m-a vlltamat.
SCRISORI DIN PONT
I, 1, 1-2. Naso, care nu mai este un nou venit pe pll.mintul de la Tomis,
ili trimite aceasta opera de pe iarmul getic.
I, 1, 79. . . . Poate voi fi mutat tntr-o lume in care nu se gasesc arcuri scitice &o. lo
I, 2, 15-28. Trll.iesc tn mijlocul dumanilor i al primejdiilor,
ca i cum mi-ar fi fost rii.pitll. i linitea o data cu patria.
Ca rana sii. fie mai groaznica, spre a princinui moartea pe douii. cii.i,
Cii.lare pe cal i cu astfel de arme ei dau tircoale zidurilor, intre care 20
domnete groaza,
20 ca lupii 1n jurul ocoalelor unde sint tnchise oile.
Arcul lor tntins cu o vina de cal
nu trage numai o singura datii., ci este totdeauna tncordat.
Sagelile se tnfig in acoperiurile caselor, formind parca o palisada,
iar poarta solida cu greu ne mai poate apl'ira de Q.rmele din depii.rtare. 25
25 Adaugii. i faptul ell linutul de aici nu are nici arhori, nici frunze
i cii. iarna grea tine ptnli la cealalta iarnii..
Pe mine, In luptli cu frigul, cu sagetile
i cu soarta, mii. chinuiete acum aici a patra iarnii..
69 1n unele manuscrise: o toate locurile stnt pline de teama glasului geilor
IO Adicll.: voi muri t.
20

808 OVID IV
I, 2, 43-48. At, puto, cum req uies medici.naque publica curae
somnus adest, solitis nox venit orba malis.
45 Somnia me terrent veros imita ntia casus,
et vigilant sensus in mea damna mei.
6 Aut ego Sarmaticus videor vitare sagittas,
aut dare captivas ad fera vincla manus.
I, 2, 59-60. Saepe precor mortem ; mortem quoque depreeor idem,
ne mea Sarmaticum eontegat ossa solum.
I, 2, 73-94. Nescit enim Caesar, quamvis deus omnia norit,
10 ultimus hie q ua sit condicione locus.
75 Magna tenent illud numen molimina reru m ;
haec est caelesti pectore cura minor.
Nee vacat, in qua sint positi regione Tomitae,
quaerere, finitimo vix loca nota Getae :
15 aut quid Sauromatae faeiant, quid Iazyges acres,
80 cultaque Oresteae Taurica terra deae :
quaeque aliae gentes, ubi frigore constitit Hister,
dura meant celeri terga per amnis equo.
Maxima pars hominum nee te, pulcherrima, eurat,
20 Roma, nee Ausonii militis arma timet.
85 Dant illis animos areus plenaeque pharetrae
quamque libet longis eursih us aptus equus,
quodque sitim didicere diu tolerare famemque,
quodq ue sequens nullas hostis habebit aquas.
25 Ira viri mitis non me misisset in istam,
90 si satis haec illi nota fuisset hu mus.
Nee me, nee quemquam Romanum gaudet ab hoste,
meque minus, vitam cui dabat ipse, capi.
Noluit, ut pote1at, minimo me perdere nutu.
BO Nil opus est ullis in mea fata Getis.
I, 2, 103- 114. At tu tam placido, quam nos q uoque sensimus illum,
iudice pro lacrimis ora resolve meis.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 309
I, 2, 43-48. Dar, eel putin, cind vine linitea i sonmul, acest Ieac obtesc al grijilor,
am eu noapte lipsitli de obinuitele chinuri ?
45 Mli ingrozesc visurile care mi-arata intlmplliri reale,
iar simiurile mele stau de veghe spre a mli chinui.
Mi se pare cli mli feresc de sligetile sarmatice 5
sau imi intind miinile spre a fi legate in clituele aspre
ca prizonier de razboi.
I, 2, 59-60. Adesea imi doresc moartea i tot eu pe data ma rog sli nu mai vinli,
ca nu cumva oasele mele sa se odihneasca pe pamint sarmatic.
I, 2, 73-94. Caci imparatul nu tie, dei un zeu le tie pe toate,
care este situatia de aici, in acest loc de la caplitul plimf ntului. 10
75 Persoana lui divina se ocupa de lucruri mai mari,
iar aceasta este o grija prea mica pentru sufletul Iui ceresc.
El n-are ragaz sa fntrebe in ce tinut se aflli tomitanii,
un loc abia cunoscut getului din vecinatate ;
nici sa tie ce fac sarmatii, ce fac cruzii iazigi 15
80 i plimintul tauric 61 inchinat zeitei lui Oreste 52
i r.elelalte neamuri care, 'lndata ce Istrul a incremenit de ger,
alearga cu caii !or iuti pe spinarea tare a apei.
Cei mai multi oameni de pe aici nu se sinchisesc de tine,
prea frumoasli Roma, i nu se tern de armele soldatului ausonic sa. 20
85 Le dau inima arcurile i tolbele lor pline cu sageti
i caii lor in stare sa suporte curse oricit de lungi,
deprinderea de a indura indelung setea i foamea
9i faptul cli dumanul care i-ar urmari nu va glisi apa.
Minia blindului blirbat nu m-ar fi trimis in acest loc 25
90 daca 1-ar fi cunoscut indeajuns. '
Lui nu-i place sa fie prins de duman vreun roman
1 cu a tit mai putin eu, cliruia el mia daruit via ta,
N-a vrut sa ina distruga cu un simplu semn flicut cu capul, 9i putea
s-o faca.
Deci nare nevoie de geti pentru implinirea detinului meu. 30
I, 2, 103-114. Dar tu 54,
fata de lacrimile mele, deschide gura 9i vorbete
judeclitorului
atit de blind - aa cum I-am simtit i eu ca este.
-------
n Crimeea de astazi.
82Artemis.
03 Italic, roman.
" Poetul se adreseaza prietenului sau Maximus, un favorit al impllratului August.
 310 OVIDIU
105 Non petite, ut bene sit ; sed uti male tutius, utque
exilium saevo distet ab hoste meum :
quamq ue dedere mihi praesentia numina vitam,
non adimat stricto squalidus ense Getes :
5 denique, si moriar, subeam pacatius arvum,
110 ossa nee a Scythica nostra premantur humo,
nee male composites, ut scilicet exsule dignum,
Bistonii cirieres ungula pulset equi:
et ne, si superest aliquis post funera sensus,
10 terreat et manes Sarmatis umbra meos.
I, 3, 35-38. Nescio qua natale solum dulcedine cunctos
ducit et inmemores non sinit esse sui.
Qud melius Roma ? Scythico qui frigore peius ?
Hue tamen ex illa barbarus urbe fug1t.
16 I, _3, 47-60. At, puto, qua fueram ge?tus, tellure carenti
in tamen humano cont1git esse loco.
Orbis in extremi iaceo desertus harenis,
50 fert ubi perpetuas obruta terra nives.
Non ager hie pomum, non dulces e?ucat herbas,
20 non salices ripas, robora monte v1rent.
Neve fretum laudes terra magis, aequora semper
ventorum rabie solibus orba tument.
55 Quocumque aspicies, campi cultore carentes
vastaq ue, quae nemo vindicet, arva iacnt. .
26 Hostis adest dextra laevaque a parte t1mendus,
vicinoque metu terret utrumque laus.
Altera Bistonias pars est sensura sar1ssas ;
60 altera Sarmatica spicula missa manu.
I, 4, 31-32. Iunctior Haemonia est Ponto, quam Roma sit Histro ;
30 et brevius, quam nos, ille peregit iter.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 311
105 Nu-i cere un bine ; ci, daca-mi merge rau, sa fiu in mai mare
siguranta i,
in exil, sa-mi fie la adapost din partea dumanului
viata pe care mi-a daruito divinitatea lui prielnica, iar
nu sa mi-o smulga cu sabia getul eel. hidos.
In sfirit, cerei ca, daca voi muri, oasele sa-mi fie ingropate intrun 5
loc mai linitit,
110 sa nu fie apasate de iartna scitica,
iar cenua prost ingropatii, cum de buna seaml se cade unui
surghiunit,
sa nu fie calcata de copitele calului bistonian 55
i nici umbrele sarmatilor sii. nu ingrozeascli. aici manii mei,
daca mai supravieuiete ceva dupa moarte. 10
I, 3, 35-38. Nu tiu de ce pamtntul natal ne atrage prin dulceaia sa
i nu ne lasa sa-1 dam uitarii.
Unde-i mai bine ca la Roma ? Cei mai rlu dectt gerul scitic?
Totui din acea Roma am fugit incoace ca un barbar.
I, 3, 47 -60. Dar, poate, lipsit de locul in care am fost nascut 15
mi-a fost totui dat sa ma aflu intr-un tinut civilizat ?
Nu ! Zac parasit la capatul lumii intr-un loc
50 unde plmtntul r.lmine mereu acoperit de.zli.pada ;
aci, pe ogor, nu cresc roade i nici strugurii cei dulci;
pe ripe nu inverzesc salcii, nici stejarul pe munte. 20
Iar marea nu-i mai de laudli. ca plimintul;
apele mereu se umfla din pricina vinturilor turbate i sint lipsite
de soare.
55 Oriiunde i-ai intoarce privirile, vezi cimpii necultivate
i ogoare tntinse pe care nu le revendica nimeni.
Acolo e dumanul de care trebuie sli te temi i din dreapta i din 25
stinga ;
din amindoua partile ne ingrozete teama de vecini ;
dintr-o parte poi sa simti suliile bistoniene,
60 din cealalta lancile sarmatice zvtrlite cu mina.
I, 4, 31-32. Tesalia e mai aproape de Pont declt Roma de Istru,
i el [Iason] a strabatut un drum mai scurt ca al meu. ao
H Populatie traca de la sud de muntii Balcani, mentionatli de poet ca nume generic
pentTu t1aci.
 812 OVIDIU
I, 5, 12. Nee venit ad duros Musa vocata Getas.
I, 5, 49-52. Moris a n oblitus contendere discam
50 Sarmaticos arcus, et trahar arte loci ?
Hoc quoque me studium prohibent adsumere vires,
5 mensque magis gracili corpore nostra valet.
I, 5, 61-66. Cur ego sollicita poliam mea carmina cura ?
An verear, ne non approbet illa Getes ?
Forsitan audacter faciam, sed glorior Histrum
ingenio nullum maius habere meo.
10 65 Hoc, ubi vivendum est, satis est, si consequor arvo,
inter inhumanos esse poeta Getas.
I, 5, 71-76. Nee reor hinc istuc nostris iter esse libellis,
quo Boreas pinna deficiente venit.
Divjdimur caelo ; quaeque est procul urbe Quirini,
15 aspicit hirsutos comminus Ursa Getas.
75 Per ta ntum terrae, tot aquas vix eredere possum
indicium studii transiluisse mei.
I, 7, 1-14. Littera pro verbis tibi, Messaline, salutem
quam legis, a saevis attulit usque Getis.
20
lndicat auetorem locus ? an, nisi nomine lecto,
haee me Nasonem scribere verba latet ?
5 Eequis in extremo positus iacet orbe tuorum,
ne tamen excepto, qui precor esse tuus ?
Di procul a eunetis, qui te venerantur amantque,
25 huius notitiam gentis hahere velint.
Nos satis est inter glaeiem Seythieasque sagittas
10 vivere : si vita est mortis hahenda genus.
Nos premat aut hello tellus, aut frigore caelum,
truxque Getes armis, grandine pungat hiems :
30 nos haheat regio nee porno f eta nee uvis,
et cuius nullum eesset ah hoste latus.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 313
I, 5, 12. Ctnd chemi muza, ea nu vine la getii cei salbatici.
I, 5, 49-52. Sau uittnd de obiceiurile din patria mea, sa invat a trage
50 cu arcurile sarmatice i sa ma las atras de meteugul de aici?
Puterile mele ma opresc sa ma tndeletnicesc i cu aceasta,
iar mintea mi-e mai zdravana decit firavul trup. 5
I, 5, 61-66. Pentru ce atita grija ca sa iasa cit mai lefuite poeziile mele ?
Ma pot teme oare ca nu le vor aproba getii ?
Poate sint cam tndrli.zne , insa ma mindresc ca Istrul
nu are un talent mai mare ca mine.
65 in acest loc, unde trebuie sa-mi due viata, este destul daca nu 10
urmaresc mai mult decit
sa fiu poet intre aceti geti lipsiti de omenie.
I, 5, 71-76. Nu cred ca scrisul meu poate strabate drumul de aici ptna acolo.
Chiar Boreas ajunge cu aripile frinte.
intinsul cerului ne desparte ; i departe de cetatea lui Quirinus,
Carul Mare privete. de aproape pe getii pleto i. 15
75 La aa de mare distanta, peste atitea ape, abia pot crede ca
ajunge acolo vestea despre tndeletnicirea mea.
I, 7, 1-14. Aceasta scrisoare, pe care o citeti, Messalinus sa, in locul cuvintelor
mele,
iti aduce urliri de slinlitate tocmai de la geiii cei cruzi.
Locul ei nu-ti arata i autorul ? S-au trebuie sa citeti numele 20
spre a afla ca aceste cuvinte sint scrise de Naso ?
5 Cine dintre ai tai se afla plirasit la capatul plimintului,
afara de mine, care, rogu-te, sint dintre ai tlii ?
Binevoiasca zeii sli tina departe pe toti care te adora i te iubesc,
ca sa nu cunoasca felul acesta de oameni. 25
Este destul ca traiesc eu intr-un Joe inghetat i intre sagetile scitice,
10 dacii. trebuie sa socotesc viata un soi de moarte.
Sa ma ucida doar pe mine, fie pam!ntul cu razboiul, fie clima cu
frigul ;
sa napadeascli asupra mea getii cei cruzi cu armele, iar furtunile
cu grindina.
Doar eu sa vietuiesc intr-o regiu ne ce nu-i bogatli nici in roade, nici 30
1n struguri
i care din nici o parte sli nu aibli linite de duman.
156 M. Valerius Messalla Messallinus, fiul Jui Messalla Co1vinus.
 314 OVIDIU
I, 8, 5-20. Vivimus assiduis expertes pacis in armis,
dura pharetrato bella movente Geta.
Deque tot expulsis sum miles in exule solus :
tuta, neque invideo, cetera turba latet.
5 Quoque magis nostros venia dignere libellos,
10 haec in procinctu carmina facta leges.
Stat vetus urbs, ripae vicina binominis Histri,
moenibus et positu vix adeunda loci.
Caspios Aegisos, de se si credimus ipsis,
10 condidit, et proprio nomine dixit opus.
15 Hane f erus, Odrysiis inopino Marte peremptis,
cepit, et in regem sustulit arma Getes.
Ille memor magni generis, virtute quod auget,
protinus innumero milite cinctus adest.
15 Nee prius abscessit, merita quam caede nocentum
20 se nimis ulciscens, exstitit ipse nocens.
I, 8, 27-28. Ut careo vobis, Scythicas detrusus in oras,
quattuor autumnos Pleias orta facit.
I, 8, 49-62. Pro quibus amissis utinam contingere possit
20 50 hie saltem prof ugo glaeba colenda mihi !
Ipse ego pendentis, liceat modo, rupe capellas,
ipse velim baculo pascere nixus oves.
Ipse ego, ne solitis insistant pectora curis,
ducam ruricolas sub iuga curva boves,
25 55 et discam Getici quae norunt verba iuvenci,
adsuetas illis adiciamque minas.
Ipse manu capulum pressi moderatus aratri
experiar mota spargere semen humo.
Nee dubitem longis purgare ligonibus herbas,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 315
I, 8, 5-20. Traim Iipsi}i de pace, in mijlocul armelor,
caci getul eel cu tolbli stirnete necontenit razboaie grele.
Dintre at!}ia surghiuni}i, eu singur s!nt un soldat i un exilat ;
Multimea celorlalti se afla in siguran\a, totui nu-i invidiez.
i ca sa fii mai ingaduitor fata de cartuliile mele,
10 afla ca poeziile pe care le cite;;ti le-am scris tncins de lupta.
Aproape de tiirmul lstrului cu doua nume 67 sta o cetate hatrtna,
de care cu greu se poate apropia cineva, din cauza tntariturilor i a
aezarii locului.
Caspianul Aegisos - daca credem ce spun locuitorii despre ei!n ii -
a intemeiat acea cetate i a dat propriul slu nume operei sale. 10
15 Salbaticul get, dupa ce a nimicit pe odrisi 118 intr-un riizboi la care
acetia nu se ateptau,
a cucerit-o i a ridicat armele tmpotriva regelui '9
Amintindu- i de mareata sa obirie, pe care o sporise prin vitejie,
acesta sosi pe data tnconjurat de nenumarati soldati eo,
nu s-a retras ptna ce na omortt pe vinovati 15
20 i, razbuntndu-se crunt, s-a facut el tnsui vinovat.
I, 81 27-28. De c1nd sint lipsit de voi, aruncat pe tiirmuri scitice,
Pleiadele 91 rlisarind au fa.cut sa treaca patru toamne.
I, 8, 49-62. Pentru aceste bunuri pierdute es ce bine ar fi sii pot
50 miicar aici cultiva piimintul ca exilat ! 20
Sa-mi fie ingaduit sa pasc eu insumi caprele, care se catiira pe stiuci.
. A dori sa pazesc oile, sprijinit pe un toiag.
Spre a nu fi niipii.dit de grijile obinuite,
a mina eu insumi boii de la plug sub jugurile lor incovoiate,
55 a tnvata cuvintele cunoscute de boii getici 25
i a adauga i !ndemnurile cu care sint ei obinuiti.
Tinind cu mina coarnele plugului apasat pe brazde,
a !ncerca sa tmpratii eu insumi sliminta in pamintul rascolit.
N-a sta la indoiala sli curll.t ierburile cu sapele lungi
17 Istros i Danubius.
68 Formal Dobrogea nu fusese incii anexa tii. la imperiu, dei iii.rmul dobrogean se
gllsea sub supravegherea unui prae fectus orae m'lrilirn'.JB (vezi nota 11), ci fAcea parte din statul
clientelar al odrisilor, ceea ce ex.plicil. prezena unor trupe trace, i nu romane, in anul 12 e.n.
as Probabil tinarul Cotys, care motenise de curlud (ln anul 12 e.n.) partea dobrogeanli
a regatului de la tatal !Au Rhoemetalces (cF. Ponticele, II, 9, 38 ?i Tacit, Anals, II, 6).
o Luptele au avut loc in anul 12 e.n., iar cetatea a Cost cuceritA cu ajutorul romanilor.
Vezi notele 88 'i 91.
81 Constelatia Cloca cu puii.
H Bunurile pe care le avusese poetul in Italia.
 316 ovroru
60 et dare iam sitiens quas bibat hortus, aquas.
Unde sed hoc nobis, minimum quos inter et hostem
discrimen murus clausaque porta facit ?
I, 9, 45-46. Hoc est, quod possim Geticis tibi mittere ab arv1s :
5 hoc solum est, istic quod liquet esse meu m.
I, 10, 31-32. Non epulis oneror : quarum si ta ngar amore,
est tamen in Geticis copia nulla locis.
I, 10, 35. Unda locusque nocent . . .
II, 1, 3. Nil fore dulce mihi Scythica reg10ne putavi.
10 II, 1, 19-20. Gratia, Fama, tibi, per quam spectato triumphi
Incluso mediis est mihi pompa Getis.
II, 1, 63-66 . Hunc quoque carminibus rcforam fortasse triumphum,
sufficiet nostris si modo vita malis ;
65 imbuero Scythicas si non prius ipse sagittas,
15 abstuleritque ferox hoc caput ense Getes.
II, 2, 1-4. Ille domus vestrae primis venerator ab annis,
pulsus ad Euxini Naso sinistra freti,
mittit ah indomitis hanc, Messalinc, salutem,
qua m solitus praesens est tibi ferre, Getis..
20 II, 2, 67-68. Exigua m ne me praedam sinat esse Getarum,
detque solum miserae mite, precare, fugae.
II, 2, 93-96. Felices, quihus o ! licuit spectare triumphos
et ducis ore deos aequipcrante frui.
95 At mihi Sauromatae pro Caesaris ore videndi
25 terraque pacis inops undaque iuncta gelu.
II, 2, 111-112. .Mite, sed iratum merito mihi, numen adora,
e-ximat ut Scythici me feritate loci.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 317
60 i sa dau de haut gradinii insetate.
Dar cum sa pot cind lntre mine i duman este
o distanta atit de mica, un zid i o poarta 1nchisa ?
I. 9, 45-46. Aceasta este tot ce-1i pot trimite de pe ogoarele getice,
numai aceasta mie ingaduit sa am aici as.
I, 10, 31-32. Nu sint ingreuiat de ospe1e ; chiar dacii. a avea pasiu nea lor,
n-a gii.si nicaieri in \inuturile getice belug de mincare.
I, 10, 35. Apa i locurile de aici imi fac rau . . .
II, 1, 3. N-am crezut cii poate exista un lucru dulce pentru mine in regiunea
sci1ilor.
II, 1, 19-20. Da torita tie, Faima, eu, care traiesc in mijlocul geWor care 10
m1i. inconjoara,
am putut vedea alaiul triumf ului 84
II, 1, 63-66. Voi sliivi tn poeziile mele i acest triumf,
dacli voi supravietui nenorocirilor ;
65 dacli nu voi inroi mai intii cu singele meu siigetile scitice
i un get salbatic nu-mi va taia capul cu sabia. 15
II, 2, 1-4. Cel care din primii sai ani a venerat famiiia voastra,
Naso eel izgonit pe tlirmul sting al Pontului Euxin,
iti trimite, o Messalinus, de la getii cei nesupui, acest salut,
pe care obinuia sli \il prezinte in persoanli.
II, 2, 67-68. Roagal sli nu ingaduie sa fiu o prada uoarii a getilor 20
i sli-mi dea un pamint mai blind pentru exilul meu nenorocit.
II, 2, 93-96. Fericiti cei care au putut sli asiste la triumfuri
i au avut bucuria sli vada un comandant deo seama cu zeii.
95 Dar eu, in loc de chipul lmp1i.ratului, sint silit sa vad sarmati,
un pamtnt lipsit de linite i ape inghe\ate. 25
II, 2, 111-112. Roagli zeitatea blinda, dar pe drept miniata pe mine,
sii ma scoata din acest Joe salbatic al scitilor.
H Durere, suferintil, plictiseala.
u Triumful Jui Tiberiu din anul 13 e.n., lmpotrirn panonilor i a <lalmatilor.
 ilIB OVIDIU
II, 4, 1. Accipe conloquium gelido Nasonis ab Histro . . .
II, 5, 9 Missaque ab Euxino Iegeres cum carmma Ponto . . .
II, 6, 1-2. Carmine Graecinum, qui praesens voce so]ebat,
tristis ab Euxinis Naso salutat aquis.
6 II, 7, 1-2. Esse salutatum vult te mea littera primum
a male pacatis, Attice, missa Getis.
II, 7, 31-32. Nulla Getis toto gens est truculentior orbe:
sed tamen hi nostris ingemuere malis.
II, 7, 63-74. Mitius exilium faciunt Ioca : tristior ista
10 terra sub ambobus non iacet ulla polis.
65 Est aliquid, patriis vicinum finibus esse :
ultima me tellus, ultimus orbis habet.
Praestat et exulibus pacem tua laurea, Caesar:
pontica finitimo terra sub hoste iacet.
16 Tempus in agrorum cultu consumere dulce est :
70 non patitur verti barbarus hostis humum.
Temperie caeli corpusque animusqu& iuvantur:
frigore perpetuo Sarmatis ora riget.
Est in aqua dulci non invidiosa voluptas:
20 aequoreo bihitur cum sale mixta palus.
II, 9, 1-6. Regia progenies, cui nobilitatis origo
nomen in Eumolpi pervenit usque, Coty !
Fama loquax vestras si iam pervenit ad aures,
me tibi finitimi parte iacere soli:
26 5 supplicis exaudi, iuvenum mitissime, vocem,
quamque potes, profugo - nam potes - adfer opem.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 319
II, 4, 1. Primete o convorbire cu Naso de la lstrul eel inghetat ...
II, 5, 9. .. . Ctnd vei citi poeziile trimise din Pontul Ewcin . .
II, 6, 1-2. Cu o poezie il saluta pe Graecinus 85
eel care obinuia sal intimpine
in persoana,
Naso eel trist de la apele [Pontului] Euxin.
II, 7, 1-2. Scrisoarea mea, o Atticus 66, trimisa de la geii care n-au fost supui 6
pe deplin,
vrea mai intii sa te salute.
II, 7, 31-32. Nu este tn toata lumea un neam mai salbatic dectt gelii ;
totui i ei au pHns de suferin\ele mele.
II, 7, 63-74. Locul face ca exilul sa fie mai blind ; nu exista tinut
mai trist dectt acesta sub cei doi poli. 10
65 Este lucru preiios sa fii aproape de hotarele parinteti,
dar eu stau la capatul pamtntului, la capll.tul lumiL
Laurul tau, o cezar, asigura pacea unor exilati,
dar tinutul pantie sta sub amenintarea dumanilor, care s!nt foarte
aproape.
Este placut sa-ti petreci timpul cu agricltura, 15
70 dar aici dumanul barbar nuti tngaduie sa lucrezi pamtntul.
Trupul i sufletul !!6 bucura de un climat temperat,
dar tarmul sarmatic sufera de frig netntrerupt.
Apa dulce ne da o placere prea mica pentru a fi de invidiat,
dar aici se bea apa din mlatina, amestecata cu sarea marii. 20
II, 9, 1-6. Urma de vita regeasca, a carei origine nobila
merge ptna la numele lui Eumolp 67, Cotys,
daca a ajuns la urechile tale vestea, care
sa-ti spuna ca eu ma aflu tntr-un tinut vecin cu tine,
5 o, tu, eel mai blind dintre tineri asculta glasul 25
celui ce te roaga i da ajutor unui surghiunit, cit poti,
caci eti puternic.
II C. Pomponius Graecinus, protector i prieten al poetului, a foat comul suffectUI in
anul 16 e.n.
H Un prieten al poetului.
H Vezi Strabon, nota 97.
 320 OVIDIU
II, 9, 37-38. Tu quoque fac profugo prosint tua castra iacenti,
o Coty, progenies digna parente tuo.
II, 9, 51-54. Carmina tcstantur ; quae, si tua nomina demas,
Threicium iuvenem composuisse negem.
5 Neve sub hoc tractu vates foret unicus Orpheus,
Bistonis ingenuo terra superba tuo est.
II, 9. 65-68. Ad vatem vates orantia bracchia tendo,
terra sit exilis ut tua fida meis.
Non ego caede nocens in Ponti litora veni,
10 mixtave sunt nostra dira venena manu.
II, 9, 79-80. Hae quonim careo, tua nunc v1cmia praestet,
mv1so poss1m tutus ut esse loco.
II, 10, 30. Eheu, quam dispar est locus illis Getis.
II, 10, 49-50. Hie es, et ignoras, et ades celeberrimus absens ;
15 Inque Getas media visus ab urbe venis.
II I, 1, 1-30. Aeq uor lasonio pulsatum remige primum,
quaeq ue nee hoste fero nee nive, terra, cares,
ecquod erit ternpus, quo vos ego Naso relinquam,
in minus hostili iussus abesse loco ?
20 5 An mihi barbaria vivendum semper in ista,
inque Tomitana condar oportet humo ? .
Pace tua, si pax ulla est tua, Pontica tellus,
f initimus rapido quam terit ho'stis equo ;
pace tua dixisse vclirn : tu pessima duro
25 10 pars es in exilio, tu mala nostra gravas.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 321
II, 9, 37-38. Fa i tu sii fie de folos unui surghiunit neputincios taberele tale,
o Cotys 68, urma demn de parintele tau.
II, 9, 51-54. Poeziile tale s!nt o dovada ; daca ai indeparta de pe ele numele tau,
a spune ca nu le-a compus u n tinar trac.
In acest tinut Orfeu nu mai este singurul poet, 5
iar tara bistonia na este mindra de talentul tau.
II, 9, 65-68. Intind bratele rugatoare catre tine, ca poet catre poet :
tara ta sli fie prielnicli exilului meu.
N-am venit pe iarmurile Pontului vinovat de omor,
iar miinile mele nu au amestecat otravuri nimicitoare. 10
II, 9, 79-80. Deoarece sint lipsit de ea 69 , vecinatatea ta sa faca in aa fel,
incit sa pot fi in sigurania in locul acesta pe care-I urasc.
I I, 10, 30. Din pacate dt de mult se deosebete locul acela 70 de tara getilor.
II, 10, 49-50. Eti 71 aici farli ca s-o tii i de multe ori te afli aici, tu care
esti absent,
Am impresia ca tu vii din mijlocul oraului la geii de aicr. 15
III, 1. 1-30. Mare, lovitli intiia oara de visla lui Iason,
i tu, pamint, care nu duci lipsli nici de dumani cruzi nici de zlipadli,
veni-va oare timpul cind eu, Naso, sli vii pariisesc,
primind porunca sa locuiesc departe de aici, intr-un loc mai putin
dumanos ?
5 Sau va trebui sa traiesc mereu in aceasta lume barbara 20
i sli fiu inmormintat in pamintul tomitan ?
In buna lntelegere i pace cu tine, pamint pantie, daca tu ai
vreodatli pace,
caci pe tine dumanul vecin te calca neincetat cu calul lui iute,
fara suparare, a vrea sa-ti spun : Tu cti partea cea mai rea
10 In viatami aspra de exilat ; tu-mi ingreuiezi nenorocirea. 25
es Vezi nota 59. Pentru raporturile tinlirului rege cu cetatea Callatis vezi inscripiiile
publicate de Th. Sauciuc-Saveanu in Dacia>, I (1924), p. 139, cu observaiiile lui Pa rvan,
ibidem, p. 363, i in Dacia * N. S., II (195B), p. 207.
89 De patrie.
70 Sicilia, pe care poetul o vizitase odinioarli in tovarii. ia prietenului caruia ii este
adresata scrisoarea.
11 In mintea i in inima poetului.
21- e. 1414
 822 OVIDIU
Tu oJleque ver sentis cinctum florente corona,
tu nequc messorum corpora nuda vides,
nee tibi pampineas autumnus porrigit uvas :
cuncta sed inmodicum tempora frigus habent.
15 Tu glacie freta vincta tenes, et in aequore piscis
inclusus tecta saepe natavit aqua.
Nee tibi sunt fontes, laticis nisi paene mar1m,
qui potus dubiu m sistat alatne sitim.
Rara, neque haec f elix, in apertis eminet-arvis
10 20 arbor, et in terra est altera forma maris.
Non avis ohloquitur (nisi silvis siqua remotis
aequoreas ra uco gutture potat aquas) .
Tristia per vacuos horrent absinthia campos,
conveniensque suo messis amara loco.
15 25 Adde metus, et quod murus pulsatur ab hoste,
tinctaque mortifera tabe sagitta mad et ;
quod procul haec regio est et ab omni devia cursu,
nee pede quo quisquam nee rate tutus eat.
Non igitur mirum, finem quaerentibus horum
20 30 altera si nohis usque rogatur humus.
I II, 2, 37-48. Hie quoque Savromatae iam vos novere Geta eque.
Et tales animos barbara turba probat.
Cumq ue ego de vestra nu per probitate referrem -
40 nam didici Getice Sarmatice ue loqui -
25 forte senex quidam, coetu cum staret in illo,
reddidit ad nostros talia verba sonos :
,,Nos quoque amicitiae nomen, bone, novimus, hospcs,
quos procul a vobis Pont us et Bister ha het.
45 Est locus in Scythia, Tauras dixere priores,
ao qui Getica longe non ita distat humo.
Hae ego sum terra - pa triae nee paenitct - ortus:
consortem Phoebi gens colit illa <learn".
ll l, 2, 97-102. Fa bula narrata est postqua m vulgaris ab illo,
lau darunt omnes facta pia mque fidem.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 323
Tu nu simti primavara incinsii cu coroanii de flori,
tu nu vezi trupuri goale de seceratori,
toamna nu-ti ofera strugurii viiei de vie,
i 1n toate anotimpurile te stapinete acelai frig cumpli t.
15 Tu tii apele incatuate din pricina ghetii, iar petele 0
inoatii in mare inchis de uu acoperi de apa.
N-ai izvoare cu apa de baut ; cele care sint au apa aproapc
asemiiniitoare cu cea a marii 12;
Nu tii dacii iti potolesc setea sau tio aprind.
Rar se tnalta pe deschisele ctmpii vreun porn
20 i nici acesta roditor ; iar pamintul este aici o alta falii a marii. 10
Nu auzi ciripind nici o pasare decit doar dacii unele, piirasind piidurile,
beau cu gitlejul lor raguit apa din mare.
Cimpiile goale sint acoperite de tristul pelin ;
seceri amar potrivit cu astfel de loc.
25 Adaugll. teama i faptul ca zidul e izbit de duman 10
i siigeata lui c umedii, unsii cu otravii aduciitoare de moarte ;
adauga faptul ca acest!inut este indepartat i in afara oricarui drum ;
nu-i sigur nici pentru eel care vine cu piciorul, nici pentru eel ce
merge cu corabia.
Aadar nu-i de mirare cu rog mereu un sflrit pentru
30 a ceste nenorociri i alt pamint de surghiun. 20
III, 2, 37-48. Aici vii 73 cunosc acum armatii i getii,
iar gloata !or barbarii aprobii o astfel de atitudinc.
Cind, odatii, le vorbeam despre cinstea voastrii,
40 ciici am inviitat sii vorbesc limba getica i sarmaticii,
un batrin, care intlmplator se afla in acea adunare, 25.
riispunse vorbelor mele astfel:
i noi, hunule oaspe, cunoatem numele prieteniei ,
noi, care locuim departe de voi, la Pont i la Istru.
45 Este un iinut in Sciiia - stramoii !-au nu mit Ta urida -
care nu-i aa departe de pamintul getic. 30
f n acea tara m-a m niiscut eu i nu mie ruine de patria mca.
Oamenii de acolo adora ca zeita pe sora 74 lui Febus .
I II, 2, 97-102. Dupa ce cunoscuta legendii (a zei\ei) a fost poveslitii de acel batrin,
toti au liiudat faptele i pioasa lor credinta.
' Cf. supra II, 7, 73-74.
73 Pe prietenii lui Ovidiu, care n-au uita t de el.
7< Zeita Artemis.
 324 OVIDIU
Scilicct hac etiam, qua nulla ferocior ora est ,
100 nomen amicitiae barbara corda movet.
Quid facere Ausonia geniti debetis in Urbe,
cum tangu nt diros talia facta Getas ?
6 I II, 3, 25-26. Hue quoq ue venisti, pax est ubi tempore nullo,
ct coit astrictis barba rus Hi.ster aquis ?
II I , 4 , 2 . . Tomitana . . . ab urbe . . .
I II, 4, 91-92. Nee mea verba legis, qui sum summotus ad Hi.stru m ,
non bene pacatis flumina pota Get.is.
10 I II, 5, 1-6. Quam legis, uncle tibi mittat u r epistula, q uaeris ?
Hine, ubi caeruleis iungitur Bister aquis.
Ut regio dicta est, succurrere dcbet et auctor,
laesus ab ingeni-0 Naso poeta suo.
5 Qui tibi, quam mallet praesens affere salutem ,
15 mittit ab hirsutis, Maxir:::e Cotta, Getis.
I II, 5, 27-28. Quern q uonia m fatum vobis patriaquc- rclictis
inter inhumanos maluit esse Getas . . .
II I, 5, 45. Ipse quidcm Ge tico peream violat us ab arcu . . .
III, 5, 56 . . . a Styge nee longe Pontica distat humus.
20 III, 6, 2. Mittit ab Euxinis hoc breve carmen aquis.
Ill, 7, 19. Venimus in Gcticos fines. Moriam ur in illis !
Ill, 7, 29-30. Cur ego conccpi Scythicis me posse cnrcrn
finibus et terra prosperiore f rui ?
I II, 7, 40. Forti ter Euxinis immoriemur aqui:s.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 325
De buna seama chiar pe acest arm, decit care altul mai salbatic nu-i,
100 numele prieteniei mica inimile barbarilor.
Ce trebuie sa faceti voi, cei nascuti in cetatea ausonica,
daca astfel de fapte imblinzesc pe geiii salbatici ?
III, 3, 25-26. i aici ai venit, uncle niciodata nu-i pace, 5
iar Istrul barbar ii incheaga apele intepenite de ger ?
II I, 4, 2 . . . Din cetatea tomitana . . .
III, 4, 91-92. Tu nu citeti cuvintele mele, eu care sint surghiunit la Istru,
fluviu din care beau geiii cei nesupui pe deplin.
I II, 5, 1-6. Intrebi de uncle iii trimit scrisoa;ea pe care o citeti ? 10
De aici de uncle Istrul se unete cu apele albastre ale marii.
Indata ce 1i s-a spus numele tinutului, trebuie sa-i vina in minte
i eel ce a scr1s-o:
e poetul Naso, care suferii din pricina talentului siiu ;
5 salutarea, pe care ar fi preferat sa ti-o aduca el insui,
ti-o trimite, o Maximus Cotta 75, de la zbirliiii geti. 15
II I, 5, 27-28. Deoarece soarta a vrut s!i triiiesc departe de voi i de pa tria mea,
printre geii barbari . . .
II I, 5, 45. lar eu sa pier str!ipuns de un arc getic . . .
II I, 5, 56. . . . p!imintul pontic nu se aflii departe de Stix 76,
III, 6, 2. EI trimite aceasta scurta poezie de la apele [Pontului] Euxin. 20
I II, 7, 19. Am venit pe meleagurile getice. Sa mor acolo !
III, 7, 29-30. Cum mi-am inhipuit eu c!i voi putea fi scutit
de tinuturile scitice i m!i voi bucura de un loc mai prielnic ?
III, 7, 40. Voi muri cu curaj pe iarmul apelor Euxinului .
.76 C?ratorul i poetul Cotta Maximus, prieten intim al poetului, era fiul rnai mill al
celebrulm M. Valcrms Messalla Corvinus.
76 Est aroape d infern. ln acest vers, ca i in alte numeroase pasaje, poetul, ()are
s1tueazli. regmmle pont1ce la capiltul pilmlntului, cau til sll. induio,eze pe cititorii sili de la
Roma, i mai ales pe impilratul August.
 326 OVIDIU
Ill, 8, 1-22. Quae tibi, quaerebam, mcmo;"em teslantia
dona Tomita nus mittere posset ager.
Dignus es argento, fulvo quoq ue dignior auro :
sed te, cum donas, ista iuvare solent.
6 5 Nee tamen, haec loca sunt ullo pretiosa metallo :
hostis ab agricola vix sinit illa fodi.
Purpura saepe tuos fulgens praetexit amictus.
Sed non Sarmatico tingitur illa mari.
Vellera dura ferunt pecudes et Palla dis uti
10 10 arte Tomita nae non didicere n ur us.
Femina pro lana Cerialia munera frangit,
suppositoque gravem vertice portat aquam.
Non hie pampineis amicit ur vitibus ulm us,
nulla premunt ramos pondere poma suo.
16 15 Tristia deformes pariunt absinthia campi,
terraque de fructu quam sit a mara, docet.
N i1 igitur tota Ponti regione sinistri,
quod mea scdulitas mittere posset, erat.
Clausa tamen misi Scythica tihi tela pharetra :
20 20 hoste precor fiant illa cruenta tuo.
Hos habet haec calamos, hos haec habet ora libellos.
Haec viget in nostris, Maxime, Musa locis !
I II, 9, 3 -4. Nil, nisi, me, tcrra fruar ut propiore, rogare,
Et, quam sim denso cinctus ab hoste, queri.
26 III, 9, 31-32. Vixque mihi videor, faciam quod carmina, sanus,
inque f eris curem corrigerc illa Getis !
III, 9, 37-38. Quid, nisi de vitio scribam regionis amarae,
utque loco moriar commodiore, precer ?
IV, 2, 1-2. Quod legis, o vates magnorum max1me regum,
30 vcnit ab intonsis usq ue, Severe, Getis.
ISVOARE PRIVIND lSTORIA ROMlNIEI 327
cura m I II, 8, 1-22. Ma intrebam ce dar ar putea s1Hi trimita glia tomitana,
spre a-ti dovedi grija mea staruitoare pentru tine.
Argintul e vrednic de tine, iar aurul galbeu este i mai vrednic ;
dar tie iti place sa diiruieti aceste metale altor persoane.
5 De altfel aceste Iocuri n-au nici un metal de pret ; 5
dumanul abia dli rligaz agricultorului sa sape piimint ul.
Purpura stralucitoare deseori tivete imbriica mintea ta ;
dar ea nu- i capll.tll. culoarea tn marea sarmatica 77.
Oile au aici Una asprli, iar arta zeitei Pallas 78
10 femeile tomitane nau invatat s-o foloseascii. 10
Femeia nu lucreazll. Una, ci piseazli darurile 19 [zeitei] Ceres
i pe virful capului duce urcioare grele cu apa.
Aici vita de vie nu se impletete pe ulm
i ramurile pomilor nu sint ingreuiate de roade.
15 Cimpiile sint urtte i nu produc decit tristul pelin. 15
Prin rodul siiu aratli piimintul cit e de amar.
Nu existli, aadar, nimic in tot tinutul Pontului Sting
ce-a putea sli-ti trimit, oricit m-a stradui.
Ti-am trimis totui siigeti inchise intr-o tolbii .
20 i ma rog sli se inroeasca cu singele dumanuiui tau. 20
Acest tarm are astfel de condeie, are astfel de carti.
Aceasta e muza, o Maximus so, care are trecere aici, in aceste Iocuri !
I II, 9, 3-4. Eu nu fac altceva decit sa ma rog pentru un loc mai prielnic
i sa mii piing de multimea dumanilor care ma tnconjoara.
III, 9, 31-32. Ahia mi se pare cii stnt intreg la minte, deoarece scriu poezii 25
i am grijii sll. le corectez in mijlocul getilor salbatici.
III, 9, 37-38. Ce sli scriu dedt despre neajunsurile acestui 1inut amar ?
Ce sll. marog decit sa mor intr-un tinut mai pliicut ?
IV, 2, 1-2. Ceea ce citeti, o, eel mai mare poet dintre regii cei mari,
vine, o Severus 81, de Ia getii cei netuni. 30
11 Sc.oica din care se scoate vopseaua de purpurll. nu se aflii in Marea Neagra. De
retmut ep1tetul sarmatic * pe care il intilnim numai la Ovidiu (cf. Ponticele IV 10 38)
78 Dupil. legendil., zeita Ateua ia invil.tat pe oameni me,te,ugurile. ' ' '
" Cerealele.
80 Maximus era unul dintre favoritii impil.ra tului August i Ovidiu spera sll. fie
ajutat de el.
81 Poetul Cornelius Severus.
 328 OVIDIU
IV, 2, 21-22. Siquis in hac ipsum terra posuisset Homerum,
esset, crede mihi, foetus et ille Getes.
IV, 2, 37-38. Hie mea cui recitem nisi flavis scripta Corallis
.
quasq ue ahas gentes barbarus Rister habet ?
' blonzi i celorlalte triburi pe care le are Istrul eel barbar ?
5 IV, 3, 51-52. ,,Litus ad Euxinum", siquis mihi diceret, ,,ibis,
et metues arcu ne feriare Getae" . . .
IV, 4, 7-8. Ecce domo patriaque carens oculisque meorum,
naufragus in Getici litoris actus aquas . . .
IV, 4, 22. asperitas huius iniqua loci . . .
10 IV, 6, 5. In Scythia nobis quinquennis Olympias acta est.
IV, 6, 45-46. Et prius, heu nobis nimium conterminus Rister
in caput Euxino de mare vertet iter.
IV, 7, 1-30. Missus es Euxinas quoniam, Vestalis, ad undas,
ut positis reddas iura sub axe locis,
15 aspicis en praesens, quali iaceamus in arvo,
nee me testis eris falsa solere queri.
5 Accedat voci per te non irrita nostrae,
alpinis regibus iuvenis orte, fides.
Ipse vides certe glacie concrescere Pontum,
20 ipse vides rigido stantia vina gelu ;
ipse vides, onerata erox ut ducat Iazyx
10 per medias Histri plaustra bubulcus aquas.
Aspicis et mitti sub adunco toxica ferro,
et telum causas mortis habere duas.
25 Atque utinam pars haec tantum spectata fuisset,
non etiam proprio cognita Marte tibi !.
15 Tendisti ad primum per densa pericula pilum,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMl IEI 329
IV, 2, 21-22. Daca cineva 1-ar fi aruncat in aceasta tari.'i pe Homer insui,
crede-ma, i el ar fi devenit get.
IV, 2, 37-38. Cui a putea citi aici scrierile mele dedt coralilor 82
IV, 3, 51-52. Dacli. mi-ar fi spus cineva : Vei merge pe tarmul [Pontului] 5
Euxin
i te vei teme sa nu fii lovit de arcul uni get 83
IV, 4, 7-8. Iatli.-mli. lipsit de casa, de patrie i de privirile rudelor mele,
un naufragiat adus in apele tarmului getic . . .
IV, 4, 22. Asprimea nedreaptli. a acestui tinut . . .
IV, 6, 5. In Scitia am petrecut cei cinci ani ai unei olimpiade . . . 10
IV, 6, 45-46. Mai de graba Istrul, care din pli.cate este prea aproape de mine,
ii va schimba cursul de la Marea Euxina spre izvoare 84,
IV, 7, 1-30. Fiindca ai fost trimis, o Vestalis 85, cli.tre apele Euxinului,
ca sli. imparti dreptate 86 in locuri aezate la pol,
iata tu insuti vezi pe ce fel de pli.mlnt traiesc 15
i imi vei fi martor ell. eu nu am obiceiul sa ma pling degeaha.
5 Tinere nascut din regi alpini, chezaia ta
sli. se alature cu folos vorbelor mele.
Tu insuti vezi in mod neindoios ell. marea s-a prefacut in gheatli. ;
tu insuti vezi cli vinurile stau nemiCate din pricina gerului care le-a 20
inghetat.
Tu insuti vezi cum sii.lbaticul caruta iazig mina
10 carele incarcate prin mijlocul apelor Istrului.
Vezi otrava care este trimisa pe fierul incovoiat
i ca arma are douli. posihilitli.ti sa te omoare.
0, dacli. tu n-ai fi decit un simplu spectator in fata acestora 25
i nu le-ai fi cunoscut, luind tu insuti parte la lupta !
15 Doar dupa multe primejdii se ajunge la rangul intii 87,
81Probabil o populaiie tracicil. (vezi Vulpe, Dobroud ja, p. 85).
ea o Nu I-a fi crezut .
84 Decit sll.-i uite poetul prietenii.
86 Despre acest personaj vezi RE, VIII A,, col. 1776-B.
88 ln calitate de praefectus orae maritimae .
87 Gradul de centurion de rangul intii, pe care Vestalis 1-a ocupat poate in IegiuDP.a
IV Scythica, vezi RE, XII, col. 1557.
 330 OVIDIU
contigit e:x merito qui tibi nuper honos.
Sit licet hie titulus plenis tibi fructihus inO'ens
ipsa tamen virtus ordine maior erit.
" ,
Non negat hoc Hister, cuius tua dextera quond am
5 20 puniceam Getico sanguine fecit aquam.
Non negat Aegisos, quae te suheunte recepta
sensit in ingenio nil opis esse loci.
Nam, dubium, positu melius defensa manune,
urbs erat in summo nuhihus aequa iugo.
10 25 Sithonio regi ferus interceperat illam
hostis et ereptas victor habebat opes ;
donec fluminea devecta Vitellius, unda
intulit, exposito milite, signa Getis.
At tibi, progenies alti fortissima Dauni,
15 30 venit in adversos impetus ire viros.
I V, 7, 47 Ense tuo factos calcabas victor acervos,
impositoque Getes sub pede multus erat.
Pugnat ad exemplum primi minor ordine pili,
50 multaq ue fert miles vulnera, multa facit.
20 Sed tantum vi1tus alios tua praeterit omncs
ante c1' tos quantum Pegasus ibat equos. ' Dar vitejia ta ii intrecea pe toti, aa
Vincitur Aegisos, testataque tempus in omne
sunt tua, Vestalis, carmine facta meo.
IV, 8, 83-86. Litora pellitis nimium subiecta Corallis
25 ut tandem saevos effugiamque Getas:
85 clausaque si miscro patria est, ut ponar in illo,
qui minus Ausonia distet ab Urbe, loco. . .
IV, 9, 1-2. Undc licet, non unde iuvat, Graecine, salutem
mittit ab Euxinis ha nc tibi Naso vadis.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMl:lilEI 331
iar cinstea obtinuta de tine acum de curind este meritata.
Cu toate ca acest mare titlu iti aduce m'ulte foloase,
valoarea ta intrece titlul.
Istrul nu tagaduiete ca nu eti viteaz i ca odinioara mfna ta dreaptii
20 nu a inroit apa cu singele getic. 5
Nici cetatea Aegisos nu neaga aceasta ; cucerita as de indata ce ai
sosit tu,
a priceput ca nu i-a fost de nici un folos aezarea ei prielnica.
Caci nu tia daca e mai bine apiira ta de pozitia ei sau de ostai ;
cetatea era pe virf ul unei culmi deopotriva cu norii.
25 Un duman salbatic o cucerise de la regele sitonilor 89 10
i, invingator, stllp:inise bogliliile cucerite,
pina ce Vitellius 90, aducind trupe pe apa fluviului,
dupli ce le-a debarcat, a purtat razboi contra ge1ilor.
Iar tu, urma viteaz al blitrtnului Daunus 01,
30 ai pornit navalnic la atac impotriva for1elor dumane. 15
IV, 7, 47. Tu calcai invingator peste gramezile de cadavre!acute de sabia ta
i erau mul1i geii sub picioarele tale.
Centurionul de al doilea rang lupta ca i eel dintii,
50 iar soldatul primea i pricinuia multe rlini.
20
precum pegasul tntrecea caii cei iuti.
Aegisos a fost infrinta, iar poezia mea este o marturie pe veci,
o Vestalis, a faptelor tale.
I V, 8, 83-86. Ca sa scap in sflrit de Firmurile prea apropiate de coralii
imbracati in pm
i de getii cei cruzi ; 25
85 iar daca patria imi este interzisa mie, nenorocitul, atunci
sa fiu pus intrun loc mai apropiat de cetatea ausonica . . .
IV, 9, 1-2. De undc ii este ingaduit, nu de uncle ii place, Graecinus 92,
tti trimite Naso un salut de pe iarmurile joase ale Euxinului.
as f n anul 12 e.n. Vezi nota 60.
BQ De fapt Cutys, regele odrisilor.
to Unchiul \"iitorului lmparat a sosit cu o legiune din Moesia 'i a folosit !Iota romana
pe Dunil.re.
11 Vestalis era probabil nepotul acestui iege din Alpi. Cf. supra vel"Sul 5.
91 Vezi nota 65.
 332 OVIDIU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 333

IV, 9, 75- 108. Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus ; et ilio
ripa ferox Histri sub duce t uta fuit.
Hie tenuit Mysas gentes in pace fideli:
hie arcu fisos terruit ense Getas.
5 Hie raptam Trosmin celeri virtute recepit,
80 infecitque f ero sanguine Danuvium.
Quaere loci faciem Scythicique incommoda caeli,
et quam vicino terrear hoste, roga :
sintne litae, tenues serpentis felle sagittae,
10 fiat an human um victima <lira caput :
85 mentiar, an coeat duratus frigore Pontus,
et teneat glacies iugera multa freti.
Haec ubi narrarit, quae sit mea fama, require,
quoque modo peragam tempora dura, roga.
15 Non sumus hie odio, nee scilicet esse meremur,
90 nee cum fortuna mens quoque versa mea est.
Illa quies animi, quam tu la udare solebas,
ille vetus solito perstat in ore pudor.
[Sic ego sum longe, sic hie, ubi barbarus hostis,
20 ut fera plus valeant legibus arma, facit,]
95 Rem queat ut nullam tot iam, Graecine, per anno&
femina de nobis virve puerve queri.
Hoc fa cit, ut misero faveant adsintque Tomita c ;:
haeu quoniam tellus testificanda mihi est.
25 Illi me, quia velle vident, discedere malunt ;
100 respectu cupiunt hie tamen esse sui.
Nee mihi credideris : extant decreta, quibus nos
laudat et inmunes publica cera facit.
Conveniens miseris et quamqua m gloria non sit,.
30 proxima dant nobis oppida munus idem.
IV, 9, 75- 108. Graecinus, in aceste locuri a fost comandant de curind Flaccus 93
i sub conducerea Jui siilbaticul iarm al Istrului s-a aflat in sigura nta".
El a men\inut populatiile din Misia 95 intr-o pace care a fost respectatii.
Cu sabia a ingrozit pe geii increzatori in arcul lor.
A recucerit iute prin vitejia lui cetatea Troesmis, 5
80 care fusese luatii, i a inroit Dunarea cu singele oamenilor salbatici.
Intreahiil de infil.ti area locului i de neajunsurile climei scitice ;
cere-i siiti spunii cit sint de ingrozit de vecinul duman ;
saii spuna el daca siigciile lor uoare nu sint unse cu otrava de arpe
sau daca aici nu se saviresc crude jertfe omeneti ; 10
85 daca mint eu i nu-i adevarat ca Pontul sta incremenit de frig
i gheaa se intinde in mare pe multe iugare.
Dupa ce va fi povestit despre acestea, intreaba care e renumele meu ;
cere siiti spuna in ce chip imi petrec aici vremea apiisiitoare.
Nu ma uriite lumea de aici i desigur nu ar avea pentru ce. 15
90 0 data cu soarta nu miam schimbat i sufletul.
Arn aceeai fire linititii pe care t u obinuiai sa o lauzi ;
pe faia mea, ca de obicei, staruie aceeai veche sfiala.
[Astfel de multii vreme i in acest loc, unde barbarul duman
face sa aiba mai multa putere armele decit legileJ, 20
95 eu traiesc in ap fel inc!t nimeni, nici barbat, nici femeie, nici copil,
nu s-ar putea plinge in aceasta vrcme de mine in nici o privinta,
Graecinus.
Aceasta face ca tomitanii sa fie binevoitori fata de un nenorocit i
sa-mi fie de ajutor,
fiindca eu trebuie sa dau marturii despre acest tinut.
Ei zic ca ar fi mai bine sa plec, fiindca vad ca eu vreau aceasta, 25
100 dar, pentru interesul lor, ei doresc sa ramin aici.
Poti sa nu ma crezi : exista decrete 1n care
sint laudat i e o tablita de cearii care ma scutete de sarcini.
Pentru un nenorocit o astfel de glorie nu-i potrivita,
chiar daca i cetatile vecine 96 imi acordii un privilegiu asemanator. 30

93 L. Pomponius Flaccus, frate cu Graecinus ( vezi nota 65), a fost pref ect al tarmului
marii ., calitate in care a recucerit cetatea Troesmis in anul 15 e.n.
s La aceasta a con tribuit desigur i crearca provinciei Moesia - la incepu tul domniei
Jui Tiberiu (cf. Apian, lliria, 30) - de care va dcpinde prefectul tarmului marii >, chia1
daca interiorul Dobrogei ramine in statul clicntelar al odrisilor. Vezi Pippidi, Contri-
butii, p. 194.
ea De fapt Moesia. Adesea intilnim grafia J\ fysia penLru JHoesia, chiar atunci cind
nu se face confuzia, ca in cazul de fat!!.. Cele doua forme asemani\ toare se confundll uneori
num ai grafic, iar alteori, mai ales la autorii tirzii, i ca noiiune (cf. Pliniu eel Batrin, V, 125).
" Poate ca intre acestea s-a numarat i Callatis, cum crede Th. Sauciuc-Sllveanu,
Arist on, Aristons Sohn mis Ifollatis, in Dacia , N.S. II (1958), p. 222.
 334 OVIDIU
105 Nee pietas ignota mea est, videt hospita terra
in nostra sacrum Caesaris esse domo.
Stant pariter natusque pius coniunxque sacerdos,
numina iam facto non leviora deo.
5 IV, 9, 113-120. Tota - licet quaeras - hoc me non fingere d icC't
officii testis Pontica terra mei.
115 Pontica me tellus, quantis hac possumus ora,
natalem ludis scit celebrare <lei.
Nee minus hospitibus pietas est eognita talis,
10 misit in has siquos longa Propontis aquas.
Is quoq ue, quo laevus fuerat sub praeside Pon tus,
120 a udierit frater forsitan ista tuus.
IV, 10, 1-2. Haec mihi C:immerio bis tertia ducitur aestas
litore pellitos inter agenda Getas.
15 IV, 10, 29-46. Qui quamq uam dextra regione licentius erra nt,
30 seeurum latus hoc non tamen esse sinu nt.
Hie agri infrondes, hie spicula tincta venenis :
hie freta vel ped.iti pervia reddit hiems,
ut, qua remus iter pulsis modo focerat undis,
20 siccus contempta nave viator eat.
35 Qui veniu nt istinc, vix vos ea credere dicunt.
Quam miser est, qui fert aspcriora fide ! .
Crede tamen : nee te causas nescire sinemus,
horrida Sarmaticum cu r mare duret hiems.
25 proxima sunt nobis plaustri praebentia formam
40 et quae praecipuum sidera frigus ha bent.
IZVOARE PRIVIND IS.TORIA ROM1NIEI 335
105 Pietatea mea este cunoscuta ; piimintul care ma are ca oaspete vede
ca in locuina mea exista altarul Jui August.
Stau alaturi chipurile piosului sliu fiu [Tiberiu] i al so}iei sale
[Livia], care este preoteasli,
divinitliti nu mai putin puternice decit zeul care a fost de curind
creat 97
IV, 9, 1:13-120. Pori sli intrebi tot inutul Pontului ; it.i va spune ca nu sint 5
vorhe goale ;
el imi este martor ca-mi implinesc datoria.
115 Pamintul pontic tie ca eu celebrez prin jocuri ziua de natere a
zeului,
atit cit e posibil pe acest tarm.
Pietatea mea e cunoscutii i unor straini,
care vin in apele noastre din intinsa Propontidli, 10
Poate chiar fratele tau, sub a ciirui comandli a fost Pontul Stlug 98 ,
'120 sa fi auzit acestea.
I V, 10, 1-2. Iata a asea iarnli care trece i pe care trebuie s-o petrec pe tarmul
cimmerian, intre getii imbrlicaii in piei de animale.
IV, 10, 29-46. Dei barbarii rlitlicesc mai liberi in linutul din dreapta, 15
nu lasa totui nici tlirmul acesta in siguran1a.
Aici ogoarele sint flirli arbori, aici sagetile sint unse cu otrava ;
aici iarna face din mare drum pentru eel care merge pe jos,
incit drumetul merge farli sli se ude i fara corabie,
pe acolo pe uncle mai-nainte ii croia visla drum, dtnd apa
Ia o parte. 20
35 Cei ce vin de aici ne spun ca voi cu greu pu teii crede acestea ;
ce nenorocit este deci eel ce suporta necazuri atit de aspre, inc it
sint de necrezut !
Crede totui ! Nu te voi liisa sii nu tii cauzele
pentru care ingrozitoarea iarna invirto eazli marea sarmatica 99
Este foarte aproape de noi o constela1ie in forma de car 25
4.0 i care aduce un frig cumplit.
& A ugust murise in 1lt e.n. 1n anul u.rmlltor, au avu t lo.cereonii in.amiutirea impil-
rol.ului, cu care ocazie Ovidiu a fost 11um1t agonotet al cetii\.11 Tom1s. Cf. mfra versul 115.
11 Vezi nota 93.
11 Vezi notn 42.
 33G OVIDIU
Hine oritur boreas oraeq ue domesticus huic est,
et sumit mores a propiore locus.
At notus, adverso tepid um qui spirat ab axe,
est procul, et rarus languidiorque venit.
5 45 Adde quod hie clauso miscentur flumina Ponto,
vi mque fretum multo perdit ab amne suam.
IV, 10, 57-70. lnnumerique allii, quos inter maxim us om nes
cedere Danuvius se tibi, Nile, negat.
Copia tot laticum, quas auget, adulterat undas,
10 0 nee patitur vires aequor habere suas.
Quin etiam, stagno similis pigraeque paludi,
cacruleus vix est diluiturque color.
Innatat unda freto dulcis, leviorque marina est,
quae proprium mixto de sale pondus habet.
15 65 Si reget haec aliquis cur sint narrata Pedoni,
qi.tid ve loqui certis iuverit ista modis ? .
Detinui, dicam, tempus curasque fefelli.
Ht:nc fructum praesens attulit hara mihi.
Afoimus solito, du m scribimus ista, d olore,
20 70 in mediis nee nos sensimus csse Getis.
IV, 12, 33-34.Sed prius huic desint et bellum et frigora tcrra c,
invisus nohis quae duo Pontus habet ;
IV, 13, 17-23. Nee te mirari, si sint v1t10sa, decebit
carmina, q uae faciam paene poeta Getes.
25 A ! pudet, et Getico scripsi sermone libellu m,
20 structaque sunt nostris barbara verba modis,
et placui, - gratare mihi - coepique poetae
inter inhumanos nomen habcrc Getas.
Materiam quaeris ? l aucles de Caesare dixi.
80 IV, 13, 33-4.0. Haec ubi non patria perlegi scripta Camena,
venit et ad digitos ultima charta meas,
35 ct caput et plenas omnes movere pharetras,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 337
De acolo se ivete crivatul, iar pe tarmul nostru e ca la el acasa
tinutul de aici ii capiitli. deprinderile dintr-o regiune apropiata'.
Dimpotriva, Notus 100, ce sufla caldut dinspre celalalt pol,
este departe i vine la noi rar i mai domol.
45 Adaugli faptul ca aici in Pontul tnchis se varsa fluvii 5
i ca marea datorita riurilor ii pierde puterea.
IV, 10, 57-70. i multe alte ape se varsa in Pont, intre care cea mai mare
este Dunarea, care nu se lasa mai prejos decit tine, Nilule.
Tot acest belug de ape dulci sporete apa marii i o schimbll.;
60 nu-i ing!l.duie sa-i mentina puterea ei s!l.rata ; 10
mai mult, e asemenea unul lac i unei M.lti linitite
i culoarea ei este spalacit!I., fiind de-abia azurie.
Apa dulce plutete deasupra, caci e mai uoara ca cea a marii ;
aceasta din urma are greutatea ei specificii, din pricina sarii cu care
e amestecata.
65 Dacii. ar intreba cineva pentru ce am povestit toate acestea lui Pedo 101 15
i la ce folosete ca le spun in versuri,
voi rii.spunde: sa treacii. vremea i sii. pac!l.lesc necazurile ;
acesta-i rodul pe care mi-I di!.. clipa de faa ;
cind scriu acestea, am i scapat de durerea obinuita
70 i nu mai simt ca ma aflu tn mijlocul geilor. 20
IV, 12, 33-34. Ci mai curind er putea sa lipseascli. acestui pamint razboiul i
frigul,
aceste doua [neajunsuriJ pe care le are Pontul eel nesuferit.
IV, 13, 17-23. Nu trebuie sli. te miri, dacii. versurile mele sint cumva rele:
eu care le scriu am devenit aproape un poet get.
Ah ! Mi-e ruine: am scris o carulie in limba getica, 25
20 in care cuvintele barbare au fost aezate dupli. ritmul versurilor
noastre.
Le-au pl!l.cut - felicita-ma - i am inceput sa am
faima de poet printre neomeno ii geti barbari.
Ma intrebi de subiect ? Am adus laude imparatului . . .
IV, 13, 33-40. Cind am terminat de citit aceste versuri inspirate de o muzii. straina, 30
cind sfiritul hlrtiei 102 a trecut prin degetele mele,
35 toii au dat din cap i i-au micat tolbele pline:
100 Vint cald de la miazi!zi.
101 Poetul Albinovanus Pedo, prieten cu Ovidiu.
lOS In antichitate se scria pe un fel de sul.
22 - c. 1414
 338 OVIDIU
et longum Getico murmur in ore fuit.
Atque aliquis : Scrihas haec cum de Caesare , dixit
Caesaris imperio restituendus eras .
Ille quidem dixit ; sed me iam, Care, nivali
5 40 sexta relegatum bruma sub axe videt.
IV, 14, 7 -16. Nulla mihi cura est, terra quo muter ab ista,
hac quia, quam video, gratior omnis erit.
In medias Syrtes, mediam mea vela Charybdin
10 mittite, praesenti dum careamus humo.
10 Styx quoque, si quid ea est, bene commutabitur Bistro ;
siquid et inferius, quam Styga, mu ndus habet.
Gramina cultus ager, frigus minus odit hirundo,
proxima Marticolis quam loca Naso Getis.
15 Talia succensent propter mihi verba Tomitae,
15 iraque carminibus publica mota meis.
IV, 14, 23-30. Sed nihil admisi: nulla est mea culpa, Tomitae,
quos ego, cum loca sim vestra perosus, amo.
25 Quilibet excutiat nostri monimenta laboris:
littera de vobis est mea questa nihil.
20 Frigus et incursus omni de parte timendos
et quod pulsetur murus ab hoste, queror.
In loca non homincs verissima crimina dixi.
30 Culpatis vestrum vos quoque saepe solum.
IV, 14, 45-48. Adde, quod Illyrica si ia m pice nigrior essem,
25 non mordenda rnihi turba fidelis erat.
Molliter a vobis mea sors excepta, Tomitae,
tam mites Graios indicat esse viros.
IV, 14, 53-56. Solus adhuc ego sum vestris immunis m oris,
exceptis, si qui munera legis habent.
so 55 Tempora sacrata mea sunt velata corona,
publicus invito quam favor imposuit.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 339
un murmur lung sa auzit din gura geiilor,
Jar unul din ei spuse : Deoarece scrii astfel de lucruri despre imparat,
ai fi trebuit sa fii trimis inapoi sub stapinirea imparatului .
El a grait intocmai ; dar iata, o Carus 1, pe mine acum
40 a 9asea iarna ma gasete sub polul acoperit de ziipada. 5
1V, 14, 7 -16. N-am altii grija decit sii ma mut din aceasta tara,
fiindca oricare alta imi va fi mai placuta decit cea pe care o vad.
Trimiteti corabia cu mine ln mijlocul Sirtelor, ln mijlocul Caribdei,
10 numai sii nu mai am parte de piimintul din fata ochilor.
l?i cu Stixtil - daca exis ta - voi schimba bucuros Istrul ; 10
sau cu altceva, dacfl se afJA, mai in fundul pamintului decit Stixul.
Ogorul cultivat ura9te mai putin buruienile, i rindunica frigul,
decit urate Naso locurile acestea vecine cu razboinicii geti.
15 Din pricina unor astfel de vorbe, tomitanii
se vor minia pe mine i se va sttrni ura tuturor irnpotriva poeziilor 15
mele.
IV, 14, 23-30. Dar n-am facut nid un rau, n-am nici o vina, tomitani,
pe voi vii iubesc, dei urasc pam:intul vostru.
25 Sa cerceteze oricine vrea cu de-amflnuntul operele muncii mele,
prin nici o litera nu m-am plins de voi.
Ma pllng de frigul de aici, de navalirile de .care trebuie sa ma tern ca 20
pot veni din orice parte ;
ma pling, fiindca zidul de aparare este izbit de durnan.
Locurilor, nu oamenilor, le-am adus invinuiri prea indreptatite.
30 i voi in9i9i invinuiti deseori pamintul vostru.
l V, 14,' 45-48. Mai tine seama de faptul ca i daca a fi fost mai negru la
inima decit smoala ilirica,
tot nu trebuia sa vorbeasc de rau poporul care e cumsecade. 25
Tomitani, soarta mea a fost primita de voi cu bunavointa ;
faptul ca sinteti atit de blinzi arata ca sinteti greci.
IV, 14., 53-56. Pina acum, pe aceste tarmuri, sint singurul scutit de sarcinile
publice,
afara de acci care au primit favoarea aceasta prin lege.
. 55 Timplele mele au fost lncununate de o coroanll. sfinitii., 80
care mi-a fost impusii. de favoarea publicului, dei eu nam vruto.
lOS Poet care a avut in grija sa educapa copiilur lui Germanicus.
22*
 840 OVIDIU
IV, 14, 59-62. Tam tnihi cara Tomis, patria quac sede fugatis
eO tempus ad hoc nobis hospita fida manet :
di modo fecissent, placidae spem posset habere
pacis, et a gelido longius axe foret.
6 IV, 15, 35-36. Seu tamen eff ectus habit ura est gratia, sc u me
dura iubet gelido Parca sub axe mori.
IV, 15, 39-40. Audict et caelo posita est quaecumque sub ullo,
transit nostra f eros si modo Musa Getas. . .
IBIS
10 137-139. Pugnabu nt arcu dum Thraces, Iazyges hasta,
dum tepidus G anges, frigidus Hister erit . . .
Tecum bella gera m.
Aut ut Amastriacis quonda m Lenaeus ab or1s
329-330.
nudus Achillea destit uaris humo.
15 637-638. Denique Sarmaticas inter Geticasque sagittas
his precor ut vivas et moriare locis.
SCHOLIA IN IBIN
329. Aut ut Amastriacis. Lenneus rex Amalfricum capt us a
Mithridate in Ponto insula solus derelictus fame interiit. G.
Lenneus rex Amastriacum a Mithridate Paphlagon um rege
20 [socero] Achillis in insula, quae est in Ponto nomine Andugenes,
solus est relictus [et ibi f ame periit et frigore, quia deserta erat]. . .
C. Ask .
Lempneus rex +
Amastriacu m a Mithriclate rcge Paphlagonu m
raptus et in insula +
eschina deserta rclictus frigore et fame perii t.
25 M ure.
Lepneus Amastriacum rex a Mithridate paflagonu m rege et
socero Achillis in insula, quae est in Ponto, solus relictus est et ibi
fame decessit, quia locus d esertus erat P.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA RO.M[NIEC 841
IV, t4, 59-62. Atlt imi e de drag Tomis, care pentru un alungat din patrie
60 ca mine pinli tn momentul acesta rlimine. gazdii credincioasa ;
numai sa fi ii.cut zeii aa ca s!'I poata avea i tomitanii nadejde intr-o
pace 104 netulburatii i sa fie mai departe de friguroasa axii polara !
I V, 15, 35-36. Dar fie ca trecerea de care te bucuri va avea un efect 105, fie ca 5
Parca lO& cea cruda porunce te sa mor sub polul inghe at. . .
IV, 15, 39-40. Toate cite sint sub cer vor auzi de el,
numai daca muza mea va trece dincolo de cruzii geti . . .
IBIS
137-139. Cit timp vor fopta tracii cu arcul, iazigii cu suliia, 10
cit va Ci Gangele cald, Istrul lnghetat . . .
voi duce rli.zhoi cu tine 107.
329-330. Sau, ca odinioara Lenaeus 108 de pe tarmurile amastriace,
sa fii aruncat go! pe pamlntul Iui Ahile.
637-638. In sfirit, printre sageti sarmatice i getice 15
iti doresc sa traieti i sa mori in aceste locuri.
COMENTAR II LA IBIS
. 329. Su _de pe _[tarmuri!e] amastriac . Lenneus, regele amalfricilor, fiind
pr ms de M1tridate 1 lasat smgur intr-o msula din Pont, a murit (acolo) de
foame. G.
Lenneus, regele amastriacilor, a fost lasat singur tn insula lui Ahile cu
n1;1 mele de_ Andugen s, care se afla in on_t, de Mitridate, regele paflagonilor 20
[1 socrul sau. A mur1t acolo de foame 1 frig, deoarece insula era nelocuitaJ.
C. Ask.
. Lmpnes, reele +
amasticilor, fiin prins de Mitridate, regele pa flago-
mlor 1 pll.ras1t in msula nelocmta +
eschma, a murit de frig i foamc. M ure. 25
Lepi:ieus,. regele matracilor, fot 111.sat singur de Mitridate, regele
paflagomlor 1 socrul sau, m msula Im Ah1le, care se afla in Pont. A murit acolo
de foame, deoarece era un loc par!l.sit. P.
10 Pasajul ncesta aratu o intiirire a stapinirii romane iu regiunile <lobro"'ene In anii 15-
0
16 e.n., dupA crearea provinciei .Moesia, vezi no ta 9lt. '
106 Voi fi rechemat de aici .
106 Zeita destinului.
107 Poetul se ad1cscazii dumanului siiu de la Roma, impotri va c.i111in estc indrrptatA
1nt1eRA lucrare.
1oe Yezi comentariul an tic ca re unneazli.
 842 ovroru
Imprecatur miseram mortem Lenei, qui cum rex esset Amas-
tricorum populorum in Scythia expulsus a Mithridate in Achillis
dromon aufugit atque ibi a suis desertus periit. Achilleos
dromos i.e. Achillis cursus, quern locum Ovidius nunc appela t Achil-
& learn humum, insula est quae dicitur + Armigenis. Amastris vero
urbs est in peninsula habetque ex utraque parte portus, dicta ab
Amastride, filia Oxathris et uxore Dionisii tyranni, unde hie Dionisius
Leneus est appellatus. Reg. 2061.
Dionisius tirannus Heracliensis expulsus a Mithridate aufugit
10 in locum, quern cursum Achillis appellant, ubi a suis desertus periit
omni destitutus ope. Pal. 1709.
637. Denique Sarrriaticas. Post haec omnia mala praecedentia
sequatur tibi hoc pessimum : vivere inter Getas . . . C.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 343
[Ovidiu] ii dorete [dumanului sll.uJ moartea nenorocita a lui Leneus,
regele triburilor amastriace din Scitia, care, fiind expulzat de Mitridate, s-a
refugiat in Alergarea lui Ahile i a murit acolo, pl'lrasit de ai sai. Achilleos
dromos, adicli Alergarea lui Ahile , Joe io9 pe care Ovidiu il numete acum
Pamintul lui Ahile , se aflli in insula numita +
Armigenis. Oraul Amastris 0
se aflli in peninsula i are porturi de ambele parii, fiind numit astfel dupa
Amastris, fiica lui Oxathres i soia tiranului Dionisiu, din care pricina Dionisiu
a fast numit Leneus. Reg. 2061.
Dionisiu no, tiranul din Heracleia, fiind expulzat de Mitridate, s-a refugiat
in locul numit << Alergarea lui Ahile , unde a fost parasit de ai slii i a pierit, 10
lipsit de orice ajutor. Pal. 1709.
637. In sfirit [intre sageti} sarmatice. Dupli toate a ceste nenorociri amintite
mai sus sa ti se inttmple i aceasta, cea mai grozava: sa traieti intre geti . . . C.
io Comentatorul face confuzia, lntllnitll i la alti autori, datoritii asemiinarii nume-
lor, lntre insula Leuce (erpilor) i Alergarea Jui Ahile (peninsula sa u mai exact limba
.de pamint nisipos de la gurile Niprului) . Cf. de ex. Pindat', Scolii la Nemeene, IV, 79
i Arian, Descrierea cdlatoriei In jurul Pontului Euxin, 21,1. Pentru aceastii problema
incilcitii - de fapt se pare ell numele de Insula Jui Achile inWal ii purta Leuce, iar apoi
Borysthene (Berezan), -vezi RE, XXII, .col. 4-8.
110 Personjul acesta, din a doua jumlltate a sec. IV t.e.n., este con!undat probabil
cu nepotul Jui Mitridate, care s-a sinucis in insula Lemnos, dupii ce a fost fa.cut prizo-
nier de romani. Pentru elul cum s-a ajuns la crearea figurii lui Lcnneus, prin contami
narea dintre diferitele nume i calificative ale personajului amintit, vezi Latlov, Scytliica
et Caucasica, in <<BecTlllK eB!leH licTOpmD>, 1949, 1, p. 245, n. 4.
 LVIII. P O E T A E A N O N Y M I
CONSOLATIO AD LIVIAM
379-391. Nata quod en alte es, quod f etibus aucta d uobus,
380 Quodque etiam magno consociata lovi,
Quod semper domito rcdiit tibi Caesa r ab orbe,
Gessit et invicta prospera bella manu,
Quod spes impleru nt maternaque vota Ncroncs,
Quod pulsus totiens hostis utroque duce
385 ( Rhenus et Alpinae valles et sanguine nigro
10 Decolor infecta testis Isargus aqua,
Danuviusque rapax et Dacius orbe remoto
Appulus (huic hosti perbreve Pontus iter)
Armeniusq ue fugax et ta ndem Dalmata supplcx
390 Summaque dispersi per iuga Pa nnonii
16 Et modo German us Roma nis cognitus orbis ) . . .
LVIII. U N P 0 E T A N 0 N I M
f n manuscrisele Jui Ovidiu ni s-a pastrat o poezie de 474 versuri, intitu-
latll. M lngtiere penlru Livia, alcatuitil de un poet anonim din primul piltrar
al secolului I e.n.
Editia: Aem. Baehrens, Poetae Latini minores, vol. I, Leipzig, Teubner,
1879, p. 117-118.
M iNG IERE PENTRU LIVIA 1
379-391. [Adu-ti aminte] ca tc-ai nascut din neam mare, ca ai avut doua
viastare
380 i ai fost maritata chiar cu marele Iupiter 2,
ca imparatul s-a intors totdeauna acasa, venind din tinuturile pe 5
care le-a supus,
i a purtat razboaie fericite cu mina sa neinfrlnata,
ca [fiii lui] Nero s au implinit speraniele i dorintele mamei !or,
ca dumanul a fost de atitea ori alungat de cei doi comandanii
385 (Rinul, vaile Alpilor, riul Isargus,
care amestecat cu singele negru i-a schimbat culoarea, stau mlirturie, 10
apoi Dunarea repede i, la capatul pamintului, dacicul
Appulus ' (acestui duma n Pontul i-a fost un drum foarte scurt),
apoi armeanul fugar, dalmatul care se roaga supus,
390 panonii imprlitiali pe virfurile muntilor
i lumea germanica, abia de curind cunoscuta romanilor) . . . 16
1 Livia Drusilla, nllscutil. in a nul 58 l.e.n., s-a maritnt ru Ti. Claudius Nero, apoi cu
imparatul August. Din prima cas1\ torie a avut pe Tiberiu, viitorul impiira t, i pe Drusus.
Ea a murit In anul 29 e.n.
1 f mparatul August.
a Tiberiu i Drusus.
' Probabil aluzie la oraul Apulum i la campania din anii 10-9 i.e.n., clnd roma ni;,
sub comanda generalului M. Vinicius, au pil.truns adinc In Dacia (vezi Ist. Rom., p. 293).
Pentru problema tribului dac al apulilor, vezi !. I. Russu, Daciu.JJ Ap pulus: Conlrib/ie
la 011omastica tracodaca ,i ilirii , In Acta Musei Regionalis Apulensis , IV (1961), p. 85-95.
 LIX. C. V E L L E I P A T E R C U L I
HISTORIAE ROMANAE AD M. VINICIUM CONSULEM LIBRI II
II, 8, 3. Tum Cimbri et Teu toni tra nscendere Rhenum, multis
mox nostris suisque cladibus nobiles. Per eadem tempora clarus eius
5 Minucii, qui porticus, quae hodieque celebres sunt, molitus est, ex
Scordiscis triumphus fuit.
II, 39, 3. At Tib. Caesar, quam certam Hispa nis parendi confes-
sionem extorsera t parcns, Illyriis Delmatisque extorsit. Raetiam autem
et Vindelicos ac Noricos, Pannoniamq ue et Scordiscos, novas imperio
10 nostro subiunxit provincias.
II, 59, 4. E t patratis bellis civilibus, ad erudiendam liberalibus
disciplinis singularis indolem iuvenis, Apolloniam eum in studia
miserat, mox belli Gctici, ac deincle Pa rthici habit urus commilitonem.
L IX. V E L LE IU S PA TE R CU LU S
S-a nuscut din pllrin ji bogati, originari din Campania, in anul 19 i.e.n.
i a fast un timp tribun militar in Tracia i Macedonia. ln anul 3 e.n., C. Vel
leius P11 terculus I-a insu it pe Tiberiu in Panonia i Germania, iar in anul
15 a ocupat demnitatea de pretor. Spre sfiritul vietii, probabil in jurul anului
30 e.n., a scris o scurtii lstorie romanii in 2 carti: in prima a infiitipt intimpliirile
mai vechi din timpul republicii plni! la caderea Cartaginei (146 l.e.n.), iar in
a dona a dezvoltat pe larg evenimentele mai recente, in deosebi cele contem-
porane i mai ales cele din timpul rlomniei lui Tibcriu, pe care le-a cunoscut
din proprie experieniL
Edi\ia: C. Ve/lei Paterculi E x Hisloriae Romanae libris duobtta quae
supel'sunt appatatu critico adiecto erlidit Carolus Halm, Teubner, Leipzig, 1909.
ISTOR IE ROMA NA t N DO U.A. CA RTI,
DEDICATA CONSULULUI M. VINICIUS
II, 8, 3. Cimbrii i teutonii treceau pe atunci Rinul, devenind curind
cunoscu i atit prin numeroasele noastre infringeri, cit i prin ale !or. In aceeai
vreme a avu t Joe stralucitul triumf asupra scordiscilor 1, repurtat de catre 5
Minucius, acela care a construit porticul inca i astazi celebru.
II, 39, 3. Insa Tiberiu Cezar, care smulsese spaniolilor recunoa tcrea defi-
nitiva a supunerii !or, smulse aceea i mart urisire ilirilor i dalmaiilor. Raetia 2,
1in u tul vindelicilor i noricilor s, Panonia 4 i tinutul scordiscilor s au fost pro-
vinciilc noi 6 pe care el le adaug!i stapinirii noastre. 10
II, 59, 4. i dupa citigarea razboaielor civile 7 , [Cezar] il trimisese [pe
Octavian} la invatii t ura in Apollonia, pcntr u ca linarul sa-i dezvolte deosebitele
lui insuiri, prin studiul tiin elor ce se potrivea u unui om liber. [Cezar] avea
de gind sa-1 ia ca tovara de arme in razboiul ce urma sal porneasca mai intii
impotriva ge\ilor 8 i apoi a partilor.
l Cf. Ti tus Livius, Periochae, LXV.
3 !n anul 16 i.e.n.
3 In anul 15 i.e.n.
4 Dupil a dou n se1ie <le lupte grele din anii 6-9 e.n.
6 In anul 15i.e.n. a avu t Ioc o cxperli\ic de pcdepsire lmpotrivu scordiscilor (cf. Eusc bin,
Ct"onica , 248, 24).
a Provincia Moesia a lost infiin\a ta probabil in anul 15 e.n. (cf . Apian, Iliria, 30) .
7 lntre Ceza1 i optima\i.
B 1n anul 44 i.e.n. (ci. Suetoniu, Cezar, XLIV, 6).
 L X. V A L E R I I !II A X I .M I LX. V A L E R I U S MA X IM US

A trai t in prima jumi\ ta te a secolului I e.n., fiind contemporan cu C. Vel

leius Paterculus. Valerius Maximus a scris Fapte *i cuvinte vred nice de luare
aminte in eure a aduna t vorbe de duh, anecdote, scur te povestiri, intimplari
etc. Lucrarea, inchina t11. imparatului Tiberio, pe care autorul I-a adulat, are o
valoare red usa, fiind scrisii in graba.
Editia : l'alel'ii A!a:rimi Factorwn et dictorum memol'abilitt111 libri I X . ..
iterum recensuit Carolus Kempf, Teubner, Leipzig, 1888.

FACTA ET DICTA ME:\IORABILIA FAPTE $I CU VITE VRED.N ICE DE LUAR E AM LNTE

II, 6, 12. Thraciae vero illa natio mcrito sibi sapientiac lau dcm II, 6, 12. Pe buna dreptate neamul tracic a pretins pentru sine fai ma de
vindica verit, quae natales homin um flebiliter, exequias cum hila- intelepciune, praznuind eu plinsete zilele de natere ale oamenilor i cu veselie
5 ritatc celebrans sine ullis doctorum praecepti verum conditionis. lnmormintarile 1: fara povetile invatatilor, el a vazut bine adevarata stare a 5
nostrac habitu m pervidit. .conditiei noastre (umane).

1 Cf. Mela, II, 2, 18.

 LX I. P 0 :M P E I I T. R 0 G I
HISTORIAE PHILIPPICAE
II, 3, 1. Imperium Asiae ter quaesivere ; ipsi perpetuo ab alieno
imperio aut intacti a ut invicti mansere. 2. Darium, regem Persarum,
5 turpi ab Scythia submoverunt fuga. 3. Cyrum cum omni exercitu
trucidaverunt. 4. Alexandri Magni ducem Zopyriona pari ratione
cum copiis universis deleverunt. 5. Romanorum audivere, non sensere
arma.
II, 5, 8. Post haec pax apud Scythas fuit usq ue tem pora Ianthyri
10 regis. 9. Huie Darius, rex Persarum, sicut supra dictum est, cum
filiae eius nuptias non obtinuisset, bellum intulit. 10. et, armatis
septingentis milibus hominum, Scythiam ingressus, non facientibus
hostibus pugnae potestatem, metuens, ne interrupto ponte Histri
reditus sibi intercluderetur, amissis LXXX milibus hominum, trepid us
15 ref ugit ; 11. quae iactura abundante multitudine inter damna nume-
rata non est. 12. Incle Thraciam et Macedoniam domuit ; Ionas
quoque navali proelio superat.
V II, 3, 1. Cum interim Darius, rex Persarum, turpi ab Scythia
fuga submotus, ne ubique deformis militiae damnis haberetu r, mittit
20 cum parte copiarum Megabazum ad subigendam Thraciam cetera que
eius tract us regna, quibus pro ignobili rnornento erat accessura Mace-
donia.
IX, 1, 9. In Scythiam quoque praedandi ca usa profectus est,
more negotiantium, impensas belli alio hello refecturus.
LXI. TR 0GU S P 0M PEIU S
Originar din Galia, dintr-o familie care primise cetaenia romana pe
vremea Jui Pompei, scriitorul Trogus Pompeius a alcatuit in primele decenii
ale erei noastre o istarie generala in 44 de car\i, din care ni s-a pbtrat rezu-
matul ficut de Justin pe la mijlocul secolului al II-lea e.n.
Ediia: M . luniani luslini Epitorna liisloriarum Pllilippi.caium Pompei
Trogi. Accedunt pralogi in Pompeium Tragum. Post Franciscum Ruehl
edidit Otto Seel, Teubner, Leipzig, 1935.
ISTOR IA LUI FILIP
II, 3, 1. De trei ori au pus [scilii] stii.pinire pe Asia ; ei inii n-au fost atacati
niciodata de vreun imperiu sau, daca au fost, au ramas neinvini. 2. Au alungat
din hotarele Scitiei pe Darius, regele perilor, silindu-l la o fuga ruinoaslL 3. Pe 5
Cirus l-a ucis cu intreaga lui armata ; 4. la fel 1 au distrus pe Zopyrion, un general
al lui Alexandru eel Mare cu toate trupele sale. 5. Au auzit de armatele
romanilor, . dar nu le-au simtit puterea.
II, 5, 8. Dupa aceea 9, a fost pace la sciti pina tn vremea regelui Ianthyrus 3
9. Impotriva acestuia a pornit rii.zboi Darius, regele per;;ilor, pentru ca refuzase 10
sa-i dea de sotie pe fiica sa, aa cum am spus mai inainte. 10. Darius a navalit '
in Sciia cu o armatli de apte sute de mii de oaineni. Dumanii insa nu-i
dlideau prilej de luptii. Temindu-se ca nu cumva sli-i fie tiiiat podul de peste
Istru i sa i se tnchida retragerea, el se retrase in graba, pierztnd optzeci de
mii de oameni. 11. Fata de multimea atit de mare pe care o avea, aceastli 15
pierdere n-a fost socotitli drept o paguba mare. 12. Apoi a supus Tracia i
Ma cedonia, i i-a bii.tu t i pe ionieni tntr-o luptli navalii.
VII, 3, 1. In vremea aceasta, Darius, regcle perilor, pus pe fugii in mod
ruinos de sciti, ca sli nu rii.mtnli dezonorat in ochii lumii din pricina infrtnge-
rilor in riizboi, trimise pe Megabazus cu o parte din armatii sli cucereasca Tracia 20
i celelalte regate din acea regiune, la care urma sa fie alaturatii. Macedonia,
ca un adaos lipsit de importana.
IX, 1, 9. [Filip al II-lea] 5 a plecat in Sciiia dupa prada, oo gindul sli-i
recupereze 8, dupa obiceiul negustoresc, cheltuielile unui razboi prin alt rii.zboi.
1 Cf. infra XII, 2, 16.
1 Dupii Iegenda, sclavii scitilor s-ar fi rasculat in lipsa stapinilor, plecati intr-o expeditie,
i au fost readuvi la ascultare dupi intoarcerea acestora (cf. Herodot, IV, 1).
' Cf. Herodot, IV, 126.
' Cf. Herodot, IV, 89 ti urm.
5 Dupi ce a supus mai lntli toata Tracia, Filip ataca In anul 339 l.e.n. pe scitii care
trecusera Dunarea ti incepuser11 sli se af eze tn Dobrogea (cf. Straban, VII, 3, 18, Frontinus,
II, 4, 20 i Clemens din Alexandria, CoPoa.re, V, 5, p. 240).
e In realitate pentru a stabili granitele regatului sliu la Dunire, politici!. cu tatul fireasca
dupa cuceri1ea Traciei, urmarind controlul rmului sting al Pontului. Taate marile puteri
din antichitate var urmiiri acelati iel, at!t regatul macedonean al lui Alexandru fi regatul
elenistic al Jui Lisimah, cit ti imperiul roman, respectiv eel bizantin, care li urmeaza.
 352 ' TROGUS POMPEIUS
IX, 2, 1. Erat eo tempore rex Scytharum Atheas, qui, cum hello
Histria norum premeretur, auxilium a Philippa per Apollonienses
petit, in successionem eum regni Scythiae adoptaturus ; 2. cum interim
Histrianorum rex decedens et metu belli et auxiliorum necessitate
5 Scythas solvit. 3. Itaq ue Atheas rernissis Macedonibus nuntiari Phi-
lippo iubet, neque auxilium eius se petisse neq ue adoptionem man-
dasse: 4. narn neque vindicta Macedonum egere Scythas, quibus
meliores forent, neque heredern sibi incolumi filio deesse. 5. His
auditis Philippus legatos ad Athearn mittit impensae obsidionis
10 portionem petentes, ne inopia deserere bellum cogatur 6. quod eo
promptius eum facere debere, quod missis a se in auxilim eius mili-
tibus ne sumptum quidem viae, non modo officii pretia dederit.
7. Atheas inclementiam caeli et terrae sterilitatem causatus, quae non
patrimoniis ditet Scythas, sed vix alimentis exhibeant, respondit
15 nullas sibi opes esse, quibus tantum regem expleat ; 8. et turpius
putare parvo defungi quam totum abnuere ; 9. Scythas autem virtute
animi et duritia corporis, non opibus censeri. 10. Quibus inrisus
Philippus soluta obsidione B yzantii Scythica bella adgreditur, prae-
missis legatis, quo securiores faceret, qui nuntient Atheae: dum
20 Byzantium obsidet, vovisse se statuam Herculi, 11. ad quam in
ostio Histri ponendam se venire, pacatu m accessum ad religionem
dei petens, amicus ipse Scythis venturus. 12. Ille, si voto fungi vcllet,
statuam sibi mitti iubet, non modo ut ponatur, verum etiam ut
inviolata maneat pollicetur ; exercitum autem fines ingredi negat se
25 passurum. 13. Ac si invitis Scythis statuam ponat, eo digresso subla-
turum versurumque aes statuae in aculeos sagittarum. 14. His
utrimque inritatis animis proelium committitur. Cum virtute et animo
praestarent Scythae, ast u Philippi vincuntur. 15. XX milia puerorum
ac f eminarum capta, pecoris rnagna vis, auri argentique nihil. Ea
30 primum fides inopiae Scythicae f uit. 16. XX milia nobilium equarum
ad genus faciendum in Macedoniam missa.
IX, 3, 1. Sed revertenti ab Scythia Triballi Philippo occurrunt ;
negant se transit um daturos, ni portionem praedae accipiant. 2.
Hine iurgium et mox proelium ; in quo ita in femore vulneratus est
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 353
IX, 2, 1. In acea vreme era rege al sciilor Atheas. Fiind strimtorat de
razboiul cu istrienii 7 , acesta ceru, prin mijlocirea cetatenilor din Apollonia,
ajutor de la Filip [al Il-leaJ, spunind ca ar avea de gind sa-1 lase urma la domnie
in Scitia. 2. Murind intre timp conducatorul 8 istrienilor, scilii au scapat) i de
teama razboiului ;;i de nevoia de a mai cere ajutor. 3. Prin urmare Atheas porun- 5
ce;;te macedonenilor, pe care-i trimite inapoi, sa-i spuna lui Filip ca nici nu i-
a cerut ajutor, nici nu i-a fagaduit ca-1 va lasa urma\l, 4. ;;i ca scitii n-au nevoie de
ocrotirea macedonenilor ; caci ei sint mai buni decit macedonenii, iar el, Atheas,
nu-i lipsit de motenitor, deoarece are un fiu sanatos i teafar .
5. Dupa ce a auzit aceste veti, Filip trimise soli la Atheas, ca sa-i ceara o parte 10
din cheltuielile asediului 9, spre a nu fi nevoit sa inceteze razboiul din pricina
lipsei de bani ; sai mai spuna lui Atheas ca este dator sa faca acest lucru cu atit
mai gtabnic cu cit solda\ilor care i-au fost trimi;;i in ajutor nu numai ca nu le-a
platit pretul serviciului, dar nici macar cheltuielile drumului. 7. Aruncind vina
pe clima aspra i pe sterilitatea solului, care nu ar da bogaii scililor, ci abia
le-ar oferi cele necesare pentru hrana, Atheas raspunse ca el n-are cu ce sa 15
muiiumeasca pe un rege atit de mare i socot'ete ca e mai ruinos sa-i tndepli-
neasca obligaia in parte decit de loc ; 9. ca scitii sint apreciaii pentru vitejia
i virtoenia trupului, iar nu pentru averile lor . 10. Filip, vlizindu-se luat
in ba taie de joc, a renunat la asediul Bizaniului i a pornit cu razboi impotriva
scitilor, trimi\ind inainte soli care sai liniteasca pe acetia i sa vesteasca
pe Atheas ca in vreme ce el, Filip, asedia Bizantul, fagaduise o statuie lui 20
Hercule 11. i ca vine sa o a;;eze la gura Istrului; el vine ca prieten al scitilor
i ii cere acces netulburat, ca sa indeplineasca ritualul fata de zeu. 12. Acela
insa ii ceru sa-i trimita Jui statuia, daca vrea sa-i indeplineasca fagaduinla,
promitind ca o va aeza la locul ei i ca va avea grija sa ramina acolo nevata-
mata. Nu va ingadui insa ca armata macedoneana sa-i incalce hotarele. 13. lar
daca Filip ar aeza statuia fara invoirea sciiilor, dupa plecarea lui o va ridica 25
i din bronzul statuii va face virfuri de sageti. 14. Astfel au fost aitiate spiritele
de ambele parii ;;i s-a pornit rlizboiul. Dei scitii intreceau pe macedoneni in
vitejie ;;i curaj, ei au fost totui invini 10 de viclenia lui Filip. 15. Au fost capturati
douazeci de mii de copii i femei i un mare numar de vite ; aur i argint insa
de loc. Pentru prima oara Filip sa incredinat ca scilii au spus adeviirul cind 30
au afirmat ca sint saraci. 16. Au fost trimise in Macedonia douazeci de mii de
iepe de rasa pentru prlisilii.
IX, 3, 1. Pe cind Filip [al IIleaJ se intorcea din Scitia, tribalii i-au linut
calea i au ref uzat sa-i dea libera trecere, daca nu le da ;;i lor o parte din prada.
2. Din aceastii pricina s-a iscat cearta i apoi lupta in regula. Filip a fost ranit
7 In tncercarea lor de a se stabili - probabil sub presiunea sarmailor - pe xnal ul
drept al Dunarii, triburile scitice s-au lovit de rezistenp gelilor autohtoni.
a q Regele acesta era probabil 'ef ul unei uniuni de triburi getice (vezi P!rvan,
Getica, p. 56-65).
a Regele Macedoniei - care, In lupta sa cu Atena, urrnarea ea tntrerupa legaturile
vitale ale acesteia cu Pontul Euxin -!ncepuse asediul Bizaniului. Pentru razboiul cu
'i
sciiii vezi A. Momigliano in ,,Athenaeum", XI (1933) , p. 341 9i urm. 'i idem, Fili ppo
it Macedone, Firenze, 193lt, p. 151 urm.
lo nsui biitrlnul rege Atheas a lost ucis cu acest prilej (cf. Lucian, Oameni cu 11ia/d
. lunga, 10).
2S - 1414

TROGUS POMPEIUS
864
Philippus, ut per corpus eius equus interficeretu . 3. Cum omnes
occisum putarent, praeda aroisa est. lta Scyth1ca velut devota
spolia paene luctuosa Maced.0?1b.us .fuee. . , .
XI, 1, 1. In exercitu Ph1hpp1 sicut1 .aria gen:tc.s eiant, ,it.a eo
5 occiso diversi motus aniroorum fuere. 2. Alu, qu1ppe.rnmsta ser v1tute
0 ressi ad spero se libertatis erigebant . . . 5. Aro1cos quoque tam
sita utatione rerum haud roediocris roetus ceperat, reputntes
nunc provocatam Asiaro, nunc Europm nondum perdoro1t ro
6. nunc Illyrios, Thracas et Dardanos cetera:qe babaras e.ntes i?e
10 dubiae et roentis infidae ; qui crones popuh s1 panter def1c1ant, s1st1
nullo roodo posse. . . . d
XI, 2, 7. . . . Demosthenem ora torem extit1 se, 8. m Mace onu
deletas omnes cum rege copias a Triallis adfirroavrit,. producto 1D
contionero auctore, qui in eo proelio, m quo rex cec1der1t, se quoque
lf'> vulneraturo diceret. . . M d
XII, 1, 4. Dum haec aguntur, ep1stulae Antipatr1 a . ace oia
ei redduntur, quibus belluro Agidis, rgis Sparthanoru.m,.m Graecia!
bellum Alexandri regis Epiri, in Itaha bellum Zopyr1oms, praef ect1
Scythia cntinebatur. 5. Quibus varia adfectus, plus tame.n
ems! n . . 'b d l ro reguro quam dolor1s
20 laet1t1ae, cogmt1s roort1 us .uoruro emu oru , eel Mare il lasase guvernator al Pontului, a socotit ca e ruinos sa stea degeaba
amissi cum Zopyrione exerc1tus cep1t. . i sa nu intreprinda el ceva ; de aceea aduna treizeci de mii de soldali i porni
XII 2 16. Dum haec in Italia aguntur, Zopyrion quoque,. pr.a-
fectus Poti ab Alexandro Magno relict.us, otiosum se ratu , s1 mhil
et ipse gessisset, adunato XXX milium exercitu, Scyt1s b.ellu
25
intulit, 17. caesusque cum omnibus copiis poenas temere rnlat1 belh
O'enti innoxiae luit. . .
"' XIII, 4, 16. Leona to minor Phrygia evemt ; Thracia ct reg10nes
Pontici maris Lysimacho . . . . .
XV I 1, 19. Lysimachus q uoq uc cum hello Drom1chaet1:, eg1s
80
Thracu, premeretur, ne eodem tempore advrsus eum d11care
necesse haberct, tradita ei altera parte Ma?edomae, quae Antipatro,
O'enero cius obvenerat, pacem cum eo fcc1t.
"' ' in octombrie 331 t.e.n.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 8f'>f'>
in coapsii de o sageata, care trecu prin trupul sau i-i omori calul. 3. Fiindcii
toti credeau pe rege mort, prada a fost pierdutii.. Prii.zile luate de la sciti parca
fusesera blestemate, atit de mare jale au pricinuit macedonenilor.
XI, 1, 1. in armata lui Filip [al II-lea] erau felurite neamuri, de aceea, dupa
moartea lui, i reacliile lor sufleteti au fost diferite. 2. Unele apasate de o 5
nedreaptii sclavie, ridicau capul sperind sa se elibereze. . . 5. 0 atit de neatep-
tata schimbare a situaliei provocase i in sufletul prietenilor [Jui Alexandru
eel Mare] mare ingrijorare, fiindca se gindeau cind la Asia, care fusese provo-
catii. 11, cind la Europa, inca nu indeajuns de supusa, 6. cind la iliri, la traci, la
dardani i la celelalte populatii barbare de o indoielnica credin1ii i cu ginduri
de nesupunere ; daca toate aceste populatii i-ar parasi deodatii., ar fi cu neputin\ii 10
sa fie oprite.
XI, 2, 7. . . . I se anun\ase [lui Alexandru eel Mare] ca Demostene a afirmat
ca 8. toate trupele macedonenilor impreuna cu regele lor au fost distruse de
tribali 12 i ca el a adus in mijlocul aduniirii pe aduclitorul tirii, un soldat care
declara ca el insui a fost ranit in lupta in care dlzuse regele. 15
XII, 1, 4. ln timp ce se intimplau acestea 13, ii sosira [lui Alexandru eel
Mare] scrisori din Macedonia, de la Antipater, prin care acesta tl anun\a despre
riizboiul din Grecia, al lui Agis 1 , regele spartanilor, despre eel din Italia, al lui
Alexandru 16, regele Epirului, i despre eel din Scitia, al lui Zopyrion, lociiitorul
siiu, 5. [Alexandru eel Mare] a fost impresionat in chip diferit de aceste veti ;
astfel, bucuria pe care a simlit-o aflind de moartea celor doi regi, rivali ai sai, 20
a fost mai mare decit durerea pentru armata pierduta o data cu Zopyrion.
XII, 2, 16. In timp ce acestea aveau loc in Italia, Zopyrion, pe care Alexandru
cu razboi impotriva sci\ilor. 17. A fost insa omorit cu intreaga lui armata,
ispaind astf el vina de a fi pornit necugetat razboi 1mpotriva unui neam care 25
nu-i f acuse nici un riiu 16,
XI II, 4, 16. Frigia Minora a revenit lui Leonatus; Tracia i regiunile Marii
Pontice au fost date 17 lui Lisimah. . . .
. XV I, 1, 19. i Lisimah, deoarece el'a strimtorat de razboiul 18 cu Dromi-
chaetes, regele tracilor, ca sii nu fie nevoit sii lupte in acelai timp i contra 80
acestuia 19, i-a cedat partea din Macedonia care revenise lui Antipatros
. ginerele sliu i a facut pace 20 cu el.
11 Prin declara\ia de razboi adl'esata peilor.
19 In timpul campaniei din prim!l.vara anului 335 i.c.n. (cl. Arian, I, 1, 4).
19 Pe cind Alexandru eel Mare imp!l.r\ea bani trupelor sale.
14 Acesta se ridicase impotriva dominat.iei macedonenilor, dar a fost infrint 'i ucis
16 A murit probabil iu iarna lui 330 i.e.n.
18 De !apt Zopy1ion a fost distrus, in timpul retragerii sale, de catre geii de la gurile
Dnnurii, in anul 326 i.e.n. (cf. Curtius Rufus, X, 1, 44 i mai jos XXXVII, 3, 2). In leg!l.-
tura cu misiunea acestuia tn regiunile noastre 'i cu eventualele planuri ale Jui Alexandru
de a transforma Marea Neagr!I. intr-un lac macedonean, .vezi Pippidi, Contribu#ii, p. 101.
11 Cf. Diodor, XVIII, 3, 2.
ls Cf. Diodor, XXI, 12.
19 Dcmetrios Poliorcetes.
10 1n anul 294 i.e.n.
2s
 356 TROGL'S POMPEIUS
XXIV, 4, 1. Namq ue Galli ahundanti multitudine, cum cos non
caperent terrae quae genuerant, CCC rnilia horninum ad sedes novas
quaerendas, velut ver sacrum, miserunt. 2. Ex his portio in Italia
consedit, quae et urbem Romanam captam incendit, 3. et portio
5 Illyricos sinus ducihus avihus ( nam augurandi studio Galli praeter
ceteras callent), per strages barbarorum penetravit et in Pannonia
consedit ; 4. gens aspera, audax, bellicosa, quae prima post Herculem,
cui ea res virtutis admirationem et immortalitatis fidem dedit, Alpium
invicta iuga et frigore intractabilia loca transcendit. 5. Ihi domitis
10 Pannoniis per multos annos cum finitimis varia bella gesserunt.
6. Hortante deinde successu, divisis agminibus, alii Graeciam, alii
Macedoniam, omnia ferro prosternentes, petivere, 7. tantusque terror
Gallici nominis erat, ut etiam reges non lacessiti ultra pacem ingenti
pecunia mercarentur.
15 XXV, 1, 1. Inter duos reges, Antigonum et Antiochum, statuta
pace cum in Macedoniam Antigonus reverteretur, novus eidem repente
hostis exortus est. 2. Quippe Galli, qui a Brenna duce cum in Grae-
ciam profisceretur, ad terminos gentis tuendos relicti fuerant, ne soli
desides viderentur, pcditum XV milia, equitum tria milia arma-
20 verunt, 3. fugatisque Getarum Triballorumq ue copiis Macedoniae
imminentes legatos ad regem miserunt, qui pacem ei venalem offerrent,
simul et regis castra specularentur. 4. Quos Antigonus pro regali
.1' m unificentia ingenti apparatu epularum ad cenam invitavit. 5. Sed
l Galli, expositum grande auri argentique pondus admirantes atque
25 praedae ubertate sollicitati, infestiores quam vencrant revertuntur.
XXXII, 3, 5. Nam et Gallos Scordiscos ad belli societatem perpu-
lerat, fecissetq ue Romanis grave bellum, nisi decessisset. 6. Namque
Galli, hello adversus Delphos infeliciter gesto, in quo maiorem
vim numinis quam hostium senserant, amisso Brenna duce, pars in
30 Asiam, pars in Thraciam extorres fugerant. 7. Inde per eadem vestigia,
qua venerant, antiquam patriam repetivere. 8. Ex his manus quaedam
in confluente Danuvii et Savi consedit Scordiscosque se appellari
I.
voluit.
' u In jurul anului 390 l.e.n.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 357
XX IV, 4, 1. Galii se inmulisera foarte mult i pamintul pe care se nascusera
nu-i mai incapea ; de aceea au trimis trei sute de mii de oameni sa-i caute altii
aezare ca jertfa de ispaire 21 adusa zeilor. 2. 0 parte din acetia s-au aezat
In Italia ; ei au cucerit Roma i i-au dat foe 22 3. Alta parte, conducindu-se
dupa zborul pasarilor (caci galii sint mai priceputi ca altii in a se orienta dupa
pasiiri), au patruns m golfurile ilirice, facind prapad in populaliile barbare 5
intilnite in cale, i s-au aezat in Panonia. 4. Ei sint un neam de oameni aspri,
indrazneti i riizboinici, care au trecut peste culmile nepatrunse ale Alpilor
i prin locuri inaccesibile din pricina frigului. lnaintea lor doar Hercule mai
trecuse pe acolo i acest lucru a fiicut ca lumea sa-i admire curajul i sa-1 creadii
nemuritor. 5. Galii au supus 13 pe panoni i timp de mai multi ani au dus razboaie, 10
cu sorii schimbatoare cu vecinii lor 21 6. lncurajati de succes, s-au despartit
in doua : unii navalira in Grecia, ceilalti in Macedonia, pustiind totul in
cale 25. 7. Insui numele de gali inspira atita groaza tncit chiar regii care nu
erau atacati de ei le cumparau pacea, din proprie initiativa, cu un pret
foarte mare. 15
XXV, 1, 1. Se incheiase pacea intre cei doi regi, intre Antigonus ]Gonatas]
i Antiochus. Pe cind Antigonus revenea tn Macedonnia, deodata s-a ivit in
contra lui un nou duman. 2. Brennus, conducatorul galilor, plecase- in Grecia,
iar pe cei care li lasase sa apere hotarele neamului lor, ca sa nu parii ca numai
ei stau degeaba, au inarmat cincisprezece mii de pedestrai i tt'ei mii de cala- 20
reti', 3. au pus pe fuga trupele getilor 2e i ale tribalilor i, amenintind Macedonia,
au trimis soli la rege, ca sa-i ofere pacea pe bani i totodat!i s!i spioneze tabara
regelui. 4. Pe acetia Antigonus i-a invitat la un osp!i pregatit cu un lux deosebit
cu darnicia sa regala. 5. Galii insa s-au minunat de marea cantitate de aur i de
argint aratata!or i, aFtai de bogatia prazii, s-au intors mai dumanoi de cum 25
venisera.
XXXII, 3, 5. [Filip al V-lea] atrlisese i pe galii scol:disci 27 ca aliai de rlizboi
de partea lui i, dacli n-ar fi murit, romanii ar fi avut de suportat un r!izboi
greu. 6. Caci galii, dupli ce au dus un razboi nenorocit impotriva oraului Delfi zs,
razboi in care au simtit mai tare puterea zeului decit a dumanilor, pierzind 30
i pe comandantul !or Brennus, au fast alungai i au fugit unii in Asia, alii In
Tracia. 7. De aici, pe aceleai drumuri pe care venisera, s-au indreptat din nou
spre vechea lor patrie. 8. Un gr:up dintre ei s-au aezat la confluenta Savei cu
Dunarea i i-a placut sa fie numit scordisci.
2 1 rer sacrmn era un vechi obicei care cousta in jertfiiea tuturor f iinielor nli.scute
prima vara. Aceasta se fiicea pentru !mpacarea zeilor, dacli. se ahli.tea o ncnorocire mare asupra
comunita\ii. ln epoca istoricll. erau jertfite numai animalele, iar oamenii erau alungai din
\ara. Pentru expansiunea celiilor cf. Plutarh, Marius, 11.
11S Procesul acesta a inceput, probabil, in primele decenii ale seco!ului al IV-lea
i.e.n. Vezi RE, IX Suppl., col. 527.
:u Spre sfiritul secolului al IV-lea t.e.n., sau inceputul secolu!ui al III-lea i.e.n. cel\ii
au ajuns pin. in Transilvania ( Ist. Rom.,_ p. 234-235).
u In anii 279-278 i.e.n.
18 0 parte a acestui grup a ! ntemeiat regatul de la Tylis (cf. Prologiil, XXV i Polibiu
IV, 46, 1-2).
17. Cf. Titus Livius, XL, 57, 7.
28 ln anul 278 i.e.n. au incercat s;l jefuiascii sanctuarul Jui Apollo.
 S68 TROCUS POMPEIUS
XXXII, 3, 12. Ex gente Tectosagorum non mediocris populus,
praedae dulcedine, Illyricum repetivit spoliatisque Histris, in Pannonia
consedit. 13. Histrorum gentem fama est originem a Colchis ducere,
missis ah Aeeta rege ad Argonautas, raptores filiae, persequendos ;
5 14. qui, ut a Ponto intraverunt Histrum, alveo Savi fluminis penitus
invecti, vestigia Argonautarum insequentes, naves suas umeris per
iuga montium usque ad litus Hadriatici maris transtulerunt, cognito
quod Argonautae idem propter magnitudinem navis priores fecissent ;
15. quos ut avectos Colchi non reppererunt, sive metu regis, sive
10 taedio longae navigationis, iuxta Aquileiarn consedere Histrique ex
vocah ulo amnis, quo a mari concesserant, appellati.
XXXII, 3, 16. Daci quoque suholes Getarurn sunt qui, cum,
Orole rege, advers us Bastarnas male pugnassent, ad ultionem segni-
tiae, capturi somnum capita loco pedum ponere iussu regis coge-
15 hantur ministeriaque uxoribus, quae ipsis ante fieri solebant, facere.
Neque haec ante mutata sunt quam ignominiam hello acceptam
virtute delerent.
XXXV II, 3, 1. Ad regni deinde administrationern cum accessi-
sset, statim non de regcndo, sed de augendo regno cogitavit. 2. Itaque
20 Scythas invictos antea, qui Zopyriona, Alexandri Magni ducem, cum
XXX milibus armatorum deleverant, qui Cyrum, Persarum regem,
cum CC milibus trucidaverant, qui Philippum, Macedonum regem,
fugientem ceperant, ingenti felicitate perdomuit.
XXXVIII, 3, 6. Post haec Mithridates, intellecto quantum helium
25 suscitaret, legatos ad Cimbros, alios ad Gallograecos et Sarmatas
Bastarnasque auxilium petitum mittit. 7. Nam omnes has gentes,
Romanum meditabundus bellum, variis beneficiorum muneribus iam
ante inlexerat. Ab Scythia quoque exercitum venire iubet omnemq ue
Orientem adversus Romanos armat.
so XXXVIII, 7, 3. Scythiam duos umquam ante se reges non
pacare, sed tantum intrare ausos, Darium et Philippum, aegre inde
fugam sibi expedisse, unde ipse magnam adversus Romanos partem
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 359
XXXII, 3, 12. 0 mare parte dintre tectosagi, impini de pof ta de prada,
au niiviilit tn Iliria i, dupa ce au jefuit pe istrieni, s-au aezat 29 in Panonia.
13. Se spune ca istrienii se trag din colhii trimii de regele Aeetes sii urmareascii
pe argonautii care-i rapisera fiica. 14. Colhii au intrat din Marea Ponticii pe
cursul lstrului i, mergind pe urmele argonautilor, s-au dus ptna departe pe albia 5
riului Sava ; de acolo au transportat corabiile pe umeri peste culmile muniilor
pina la tiirmul marii Adriatice, dupa ce aflasera ca la fel facuser!l mai tnainte
i argonautii din pricina marimii corabiei lor. 15. Insa cleoarece colhii plecasera,
nu i-a mai gasit i fie de frica regelui, fie ca erau scirhili de o navigatie atit
de lunga, s-au aezat Unga Aquileia i au fost numili istrieni, dupa numele 10
Istrului pe cursul caruia veniserii de la mare ao.
XXXII, 3, 16. i dacii sint o mladila 31 a gelilor. in vremea regelui Oroles aa,
se luptara fara succes impotriva bastarnilor 33 i de aceea, ca pedeapsa pentru
sl!ibiciunea arlitatl, au fost silii, din porunca regelui, ca atunci ctnd voiau sii
doarma, sa punli capul in locul picioarelor 'i sa faca sotiilor lor serviciile pe
care mai inainte acestea obinuiau sii le facii lor. Aceastii pedeapsii a fost inla- 15
turata numai dupa ce prin vitejia lor au ters ruinea pe care i-au atraso in
riizboiul de mai tnainte.
XXXVII, 3, 1. Dupa ce [Mitridate] a luat in miinile sale conducerea regatu-
lui, sa gtndit indata sa-1 mareasca, nu sa-l conducli. 2. De aceea a atacat
pe scii, neinvini pina atunci, i care distrusesera pe Zopyrion, un general 20
al lui Alexandru eel Mare impreuna cu douazeci de mii de soldati, care 11
prapadisera pe Cirus, regele perilor, impreuna cu doua sute de mii de
oameni i prinsesera pe regele macedonenilor, Filip [al II-lea], 1n timp ce
acesta fugea ac.
XXXVIII, 3, 6. Dupa aceasta, Mitridate 1ntelese cit de mare va fi riizboiul
pe care ti provocase i trimise soli, pe unii la cimbri, pe altii la galo-greci, la 26
sarmaii i la bastarni, s!l. le cear!i ajutor. 7. Intradev!il', el atrasese tnca de rnai
inainte de partea lui toate aceste populaii prin felurite binefaceri i daruri,
ca unul care se gtndea la un razboi contra romanilor. Ceru slii vina trupe i
din Scilia i tnarma 1ntregul Orient impotriva romanilor ss.
XXXVIII, 7, 3. lnaintea lui 36 numai doi regi au indriiznit, nu sli supunli SO
Sciia, ci doar sa patrundii. pe teritoriul ei ; acetia au fost Darius i Filip [al
II-lea], care insli abia au seapat 37 cu fuga de acolo de unde el insui luase o
39 Acest de al treilea val celtic este contestat de istorici, vezi R E, IX Suppl., col. 527.
so Vezi Pliniu eel Batrin, nota 2.
si Textul fiind trunchiat 'i prelucrat nu putem ti despre cine a mai fost vorba cil
sc trage din geii; in privina traducerii, dei s-ar potrivi mai bine ,; ne-am a'i'tepta la un
cuvlnt care sa insemne ramura o, totui il giisim pe soboles, care inseamna descendenti,
urmai, progeniturll o. Vezi i Daicoviciu, Transilvanie, p. 46, noti.
aa Acest rege, care a domnit probabil In Transilvania de rasarit in jurul anului 200
i.e.n., a dus lupte cu 1ezultate schimblltoare cu bastarnii (vezi Daicoviciu, Tranai!Panie,
p. 45-6 i Isl. Rom., p. 243).
33 Vezi nota 43.
H In realitate Zopyrion a fost invins de geii, iar Filip de tribali {cf. supra IX, 3
9i XII, 2).
16 ln anul 89 l.e.n. ( cf. Arian, Mitridalc, 13, 44 i 15, 53).
88 Vorbe9te Mitridate.
a7 In 1ealitate Filip ia invins pe scii, dar a fost atacat de tribali (cf. supra IX, 2 i 3).
 360 TRocus PQ) PEIUS
;irium haberet. 4. Multoque se timidius ac dif fidentius bella Po ntica
mgressum,. c':m ipse rudis ac tiro esset, Scythae praeter arma virtu-
temque amm1 locorum quoque solitudinibus vel frigoribus instructae
per que. denuntiaretur ingens rnilitiae periculum ac labor. 5. Inte;
6 quas d1ff1culta es ne spes quidem praemii foret ex hoste vago nee
tantum pecumae, sed etiam sedis inope.
Prolo : libri IX. . . . Byzantii origines, a cuius obsidione sum-
motu.s, Phihppus Scythiae bellum intulit. Repetitae inde Scythicae res
ab his temporibus, in quibus illa prius finierant, usque ad Philippi
10 bellum, quod cum Athea, Scythiae rege, gessit. Uncle reversus Grae-
ciae bellum intulit . . .
Prol?gus libri XV I. . . .Ut Lysimachus in Ponto captus ac missus
a rom1chaete rursus in Asia civitates, quae sub Demetria fuera nt,
et m Ponto Heracleam occuparit.
15 Prologus lib.ri XXV . . .:Ut ?alli tra nsierunt in Asiam bellu mque
cum rege Ant1ocho et B1thyma gesserunt: quas regioncs Tyleni
occuparunt.
Prologus libri XXVIII. . . .Ut, mortuo rege Epiri Alexandro
Laodarniarn Epirotae occiderint. Dictique in excessu Basternici
20 motus.
. _Prologu.s libri .XXXII. . . . Regis Philippi propter ablatas sibi
c1;itates.ahenatus m Romanos animus, et ob hoc alter filiorum Deme-
trms c01sus, concitatique ab eo Basternae transire conati in Italiam.
Ide m excessu dctae res Illyricae: ut Galli, qui occuparant Illy-
25 ;1cum, rursus redierunt in Galliam ; originesq ue Pannoniorum et
mcrementa Dacorum .per Rubobosten * regem.
* Burobusten e B o. Rubobusten R e c c. Rubobosten A m b r. p a r. G i8 8, L e i d.
Ruboboten A s h b.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 361
mare parte din fot1ele sale impotriva romanilor. 4. Incepuse riizboaiele pontice,
cind era mult mai putin indraznet i cu mai putinli incredere in sine, fiindcli
atunci era un incepator fiira experientli, iar sciii, in afarli de arme i vitejia
lor, mai erau aplirati de locurile pustii i de ger ; de aceea era u or de previizut
ca rlizboiul cu ei este primejdios i anevoios. 5. Inmijlocul unor astfel de greutr1ti,
nu putea sli existe nici mlicar speranta de a ohiine prazi de la nite dumani 6
ratacitori, lipsii nu numai de bani, ci i de locuinte.
Prologul cartii a IX-a. . . Originile Bizanului, al clirui asediu 1-a ridicat
Filip [al II-lea] i a plecat sii poarte riizboi cu Sciia. Apoi e reluata istoria sciilor,
din timpurile in care ei au terminat luptele acelea vestite din trecut i pinii la
razboiul pe care Filip 1-a purtat cu Atheas ss, regele scitilor. Intorcindu-se de 10
aici el a dus razboi in Grecia . . .
Prologul carii a XVI-a. . . . Se poveste te cum a fost prins Lisimah m
Pont i eliberat s9 de Dromichaetes i cum a ocupat din nou cetatile din
Asia, care fusesera sub stapinirea lui Demetrius, i a pus mina pe Heracleia
din Pont.
Prologul cartii a XXV-a.. .. Cum au trecut galii in Asia i cum au purtat 15
rlizboi cu regele Antiochus [I] i in Bitinia, regiuni pe care le-au ocupat cei
din' Tylis (O.
Prologul cariii a XXVIII-a. . . . Cum, dupli moartea regelui Alexandru
[al II-lea] al Epirului u, epirotii omoarli pe Laodamia '2. Intr-o digresiune se
vorbete de micarile bastarnilor 63 20
Prologul cli.rtii a XXXII-a . . . . Regele Filip [al V-lea] a prins ciudli pe romani
din cauza cetii1ilor pe care le luaserli. ";din aceastli pricina a omorit pe Demetrius,
unul din cei doi fii ai sli.i, i a aitat pe bastarni u, care a incercat sli
treacli. in Italia. Apoi s-a vorbit, facindu-se o digresiune, despre situaia din
Iliria: cum galii, care ocupaserii Iliria, s-au intors iara i in Galia. S-a mai 26
vorbit despre originea panonilor i creterea puterii dacilor sub regele
Rubobostes 46
18 tn anul 339 i.e.n. (cf. snpra IX, 2).
89 Cf. Diodor, XXI, 12, 1.
o Vezi nota 26.
41 Fiul sau Pirus i-a urma t la tron in anul 272 i.e.n.
" N epoata Jui Pirus.
43 Citeva decenii dupa invaziilc celtice, spre sfiritul seco!ului al III-lea i.e.n., se produce
i aeza1-ea bastarnilor la gurile Dunarii (cf. Ps.-Scymnos, 797).
" De fapt Filip a trebuit sa le evacueze in favoarea Jui Eumene, regele Pergamului.
" Cf. Li:vius, XXXIX, 35, 4.
a Manuscrisele con\in forme!e Rubobosten, Ruboblt8ten, Ruboboten. Totui filologii i
istoricii au considerat ca autorul se refer11 la regele Bu1ebista i au introdus in text forma
Burobosten. C. G. Brandis a contestat conjectura i a pledat pentru pastrarea lec\iunii
Rubobosten din manuscrise, presupunind un rege anterior Jui Burebista, pe care!-a identificat
cu Oroles, vezi RE, IV, col. 1955-1956. Lec\iunea tradi\ionalll Rubobosten, pe care am adoptat-
o in lucrarea de fa\li, este apll1atii cu argumente noi de C. Daicoviciu, In articolul Noi
conlribulii la problema statului dac, SCIV, VI (1955), p. 50.
 LX II. Q. CU RT II R U F I
HISTORIA ALE XANDR! MAG NI MACEDONIS
V II, 7, 3. Ceterum Scytharum gens haud procul Thracia sita
ab oriente ad septentrionem se ver tit ; Sarmatarumque, ut quidam
5 credidere, non finitima, sed pars est. 4. Reeta deinde regionem aliam
ultra Istrum iacentem colit.
V II, 8,17. Dona nobis data su nt, ne Scytharum gentern ignores,
iugum boum et aratrum, sagitta, hasta, patera. His utimur et cum
amicis et adversus inimicos. 18. Fruges amicis da mus boum labore
10 quaesitas ; patera cum isdem vin um dis libamus. Inimicos sagitta
eminus, hasta cominus petimus . . . 22 . . . numq uam tarnen consequeris
Scythas. Paupertas nostra velocior erit quam exercitus tuus, qui
' 'I praedam tot nationum vehit. Rursus, c um procul abesse nos credes,
! videbis in tuis castris. Eadem enim velocitate et sequimur.et fugimus.
16 23. Scytharum solitudines Graecis etiam proverbiis audio eludi ; at
nos deserta et humano cultu vacua, magis quam urbes et opulentos
agros sequimur . . . 29. . . .Nee tibi amico opus est, de cuius benevo-
lentia dubites. 30. Ceterum nos et Asiae et Europae custodes habcbis:
Bactra, nisi divic1at Tanais, contingimus; ultra Tanain et usque ad
20 Thraciam colimus ; Thraciae Macedoniam coniunctam esse fama fert.
Utrique imperio tuo finitimos, hostes an amicos velis esse, considera .
IX, 6, 20. Orsus a Macedonia, imperiurn Graeciae teneo, Thra-
ciam et Illyrios subegi, Triballis Maedisque imperito . . .
LXII. C U R T I U S R U FU S
A trait la Roma in timpul imparatului Claudiu (41-54 e.n.) i a scris
o istorie a lui Alexondru eel Mare, in 10 carti. Curtius Ru!us n folosit izvoare
greceti, intre altele pe Cleital'chos, precum i o scriere in care se manifesta o
atitudine dumanoasa fa de Alexandru. Din opera Jui Q. Curtius Rufus
lipsesc astil.zi carleI-II, sftr,itul carii a V-a i inceputul ciirtii a VI-a i o
parte din cartca a X-a.
Ediiia: Quinte-Curce, Hisloires. Texte etabli et traduit par H. Bardon,
vol. I -II, Les Belles Lettres, Paris, 1947-1948.
ISTORIA LUI ALEXANDRU CEL MARE MACEDONEANUL
VII, 7, 3. De altfel, neamul scitilor, care se afla aezat nu departe de Tracia,
se intinde de la riisarit spre miazanoapte, i nu sint invecinai cu sarmatii,
cum au crezut unii, ci formeaza o parte a aceluiai neam i. Apoi, in linie 5
dreapta, ocupa alta regiune dincolo de Istru.
V II, 8, 17. Ca sa cunoti 2 neamul scitilor, afla ca noua ne-au fost date in
dar jugul boilor i plugul, sligeata, sulita, cupa. De acestea ne folosim i cu
prietenii i impotriva dumanilor. 18. Prietenilor le dlim roadele strinse prin
munca boilor ; tot cu ei hem vin din cupli in cinstea zeilor ; pe dumani ii infrun- 10
tam cu sageata, din departare, i cu sulita din apropiere 3 22. ... dar pe sciti
nu-i vei putea ajunge niciodatli. Saracia noastrli face sli fim mai iuti dectt
armata ta, care duce cu ea prlizile atitor neamuri. Dimpotriva, cind vei crede
ca sintem departe, ne vei vedea in tabiira ta. Noi urmiirim dumanul cu aceeai
repeziciune cu care fugim de el. 23. Am auzit cli pustiurile scitilor au ajuns 15
proverhiale pentru greci ; dar noi cliutam mai mult deerturile i tinuturile
lipsite de oameni dectt ceu.iile i ogoarele bogate .. . . 29. . . . Tu n-ai nevoie de
un prieten, de bunavointa cliruia sli te tndoieti. 30. De altfel pe noi ne vei
avea drept scut aUt!n Asia cit i tn Europa. Am atinge Bactriana, dacli nu near
desplirti [fluviul] Tanais. Locuim dincolo de Tanais i pinli in Tracia ; iar despre
Tracia se spune ca se aflii. linga Macedonia. Deci judeca daca vrei sii. ai ca prie- 20
teni sau ca dumni pe vecinii celor douli impliraiii ' ale tale &.
IX, 6, 20. Mi-am inceput 5 stlipinirea in Macedonia, detin Grecia, am
supus Tracia i pe iliri, stlipinesc peste tribali i mezi 6
1 Textul este confuz i preteazii la dublll. interpretare. Traducerea noastra urmeaza 26
textul editiei folosite, dei sarmalii erau considerali ell. slnt un neam scitic, iar nu invers.
cf. Strabon VII, 3, 9.
1 Autorul pune aceste cuvinte in gura unei pretinse ambasade a scililor.
a Cf. Herodot, IV, 5.
4 Din Asia ti din Europa.
a Vorbete Alexandru.
Este vorba de un neam tracic din Europa i nu de mezii din Asia, care sint ira111em.
1n unele edilii i traduceri mai vechi s-a inlocuit mezi o cu geli . probabil fiindca acetia
i-au ajutat pe tribalii cu care Alexalndru a dus lupte tot atunci (cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4).
 364 CURTIUS RUFUS
. X, 1, 43. lsdem fere diebus litteras a Coeno accepit de rebus
m Eu.ropa et As!a gestis, dum i.pe Indiam subegit. 44. Zopyrio,
Th:ac1ae prae os1tus, c_um expd1t1onem in Getas faceret, tempes-
tat1bus procelhsque sub1to coort1s, cum toto exercitu oppressus erat.
6 45. Qua cognita clade Seuthes Odrysas, populares suos, ad defec-
tionem conpulerat. Amissa propemodum Thracia . . .
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 366
X, 1, 43. Cam in acelai timp a primit o scrisoare de la Coenus 7 , cu privire
la cele petrecute in Europa i in Asia, in vreme ce [Alexandru] supusese India.
44. In timpul unei expediii tmpotriva geiilor, Zopyrion, guvernatorul Traciei,
fusese zdrobit cu toata oastea 8 din pricina unor furtuni mari i puternice, iscate
pe neateptate. 45. Cind a aflat de aceste nenorociri, Seuthes 9 i-a aitiat la rascoala &
pe odrisi, concetli enii sai. Tracia era aproape pierduta . . .
' Unul din prietenii i generalii lui Alexandru ; cf. lnsa IX, 3, 20, unde se vorbete
de moartea sa.
a Cf. Trogus Pompeius, XII, 2, 16; XXXVII, 3, 2 'i Macrobiu, Satumale, I, 11, 33.
1 Acela'i rege odrid se va lupta 'i cu Lisimab, cind acesta va lncerca sA. reintroduca,
mai tlrziu, stllpinirea macedoneana in Tracia. er. Diodor, XVIII, 14,2.
 LXII. L. A N N A E I SEN ECA E
DE PROVIDENTIA
- IV, 14. mnes c?nsier gcnts in quibus Romana pax desinit,
Germanos.d1co e qmcqud circa H1strum vagarum gentium occursat :
5 perpetua Il.los h1ems, tr1ste caelum premit, maligne solum sterile
sustentat ; imbrem c.ulmo. aut fronde defend unt, super durata glacie
sagna perslant? m abmentum feras captant. 15. Miseri - tibi
v1dent r ? N1:111l m1serum .este 1quod in naturam consuetudo perduxit ;
pulatm .e1m voluptati sunt quae necessitate coeperunt. Nulla
10 il!1s. dom11ha nullaeque sedes sunt, nisi quas lassitudo in diem posuit ;
v1lhs et hie quaerendus manu victus, horrenda iniquitas caeli, intecta
corpora : hoc quod tibi _ calamitas videtur, tot gentium vita est.
AD HELVIAM MATREM DE CONSOLATIONE
VII, 1. A caelestibus agedum te ad humana converte: videbis
16 gentes populosque universos mutasse sedem. Quid sibi volunt in
mediis barbarorum regionibus Graecae urbes ? Quid inter Indos
Persasque Macedonicus sermo ? Scythia et totus ille ferarum indomita-
rumque gentium tractus civitates Achaiae Ponticis inpositas lito-
LXIII. SE N ECA
Nascut la Cordoba (Spania), in anul 4 e.n., Seneca a fost profesorul Jui
Nero i s-a sinucis din 01dinul acestui lmpiirat In anul 65. Seneca a fost unul
dintre principalii reprezentanti ai stoicismului roman i a avut a activitate
bogatii i variatii. A scris Dialoguri filow fice, in 12 carii, Proble1ne de istorie
naturalci, tn 7 ciirti, Scri.M ri ctUre Luci!iu, 9 tragedii, precum 'i alte lucriiri.
A Iolosit izvoare mai vechi, indeosebi scrierile lui Posidoniu (135 -51 i.e.n.)
i a cunoscut bine literatura greceasca.!n tragedii a imitat pe Sofoc.le i Euri-
pide, iar in privinta stilului pe poetii latini Vergiliu, Horaliu, Ovidiu.
Editii: L. Annaei Senecae Opera quae 81tper.mnt recognovit Fridericus
Haase, vol. I-III, Teubner, Leip>:ig, 1871-1884: Seneque, Quutions naturellu.
Texte etabli et traduit par Paul Oltramare, vol. 1-11, Les Belles Lettres, Paris,
1929; Seneque, Tragedi.e8. Texte etabli et traduit par Leon Herrmann,
vol. I -II, Les Belles Lettres, Paris, 1924-1926.
DESPRE PROV IDENTA.
IV, 14. Uita-te la toate neamurile la care se oprete pacea romana 1, vorbesc
de germani i de neamurile nomade care se intilnesc tn jurul Istrului. Ii apasa
o iarna venica, un cer mohorit. Solul steril ii hranete prost. Se apar!i. de ploaie 5
sub un acoperi de paie sau de frunze, alearg!i. prin mlatini inghe}ate de ger,
iar pentru hrana v1neaza animale salbatice. 15. Ti se par nenoroci}i ? Ceea ce
prin obinuinta devine firesc nu este o nenorocire. Ceea ce la inceput se face de
nevoie ajunge cu vremea o placere. Ele n-au locuinie i aezliri decit doar cind
poposesc pentru o zi, ca sa se odihneascli. Hrana lor e simpla i trebuie cuceritli 10
prin lupta, clima este de o asprime inspaimtntatoare 2 , iar trupurile lor stnt
goale. Ei bine J Ti se pare o nenorocire ? Aceasta e viaa de toate zilele a atitor
neamuri !
DESPRE M lNGlERE, PENTRU MAMA MEA HELVIA
VII, 1. De la cele cereti intoarce-te acum spre cele omeneti. Vei vedea
ca seminii i neamuri intregi i-au schimhat aezarea. Ce urmaresc oraele 15
greceti in mijlocul unor inuturi barbare? De ce se vorhete limba macedoneana
intre inzi i peri? Sciia i tot inutul acela cu neamuri salbatice i
nesupuse arata privirilor noastre cetai greceti aezate pe armurile Pontului:
l Sti'iplnirearomana.
s Vezi Vergiliu, nota 8.
 368 SENECA
ribus ostentat : non perpetuae hiemis saevitia, non hominum ingenia
ad similitudinem caeli sui horrentia transferentibus domos suas
obstiterunt. 2. Atheniensis in Asia turba est ; Miletus quinque et
septuaginta urbium popul um in diversa eff udit . . .
QUAESTIONES NATURALES
<Praefatio> . . . 9. 0 quam ridiculi sunt mortalium termini! Ultra
Istrum Dacos <nostrum> arceat imperium, Haemo Thraces includat ;
Parthis obstet Euphrates ; Danuvius Sarmatica ac Romana dister-
minet . . . !
10 III, 22 . . . Indicant quidam flumina quoque, q uorum inenarra-
bilis natura est, cum ipso mundo traxisse principia, ut Histrum, ut
Nilum, vastos amnes magisq ue insignes quam ut dici possit eandem
illis originem quam ceteris esse.
III, 27, 8. Flumina vero suapte nat ura vasta et tempestatibus
16jl'apta alveos reliquerunt. Quid tu esse Rhodanum, quid putas
Rhenum atque pan uvium, quibus torrens etiam in canali cursus
est, cum superfusi novas sibi fecere ripas ac scissa humo simul
excessere alveo ? 9. Quanta cum praecipitatione volvuntur, ubi per
campestria fluens Rhenus ne spatio quidem languit, sed latissimas
20 velut per angustum aquas impluit ; cum Danuvius non iani radices
nee media montium stringit, sed iuga ipsa sollicitat f erens secum
madefacta montium latera rupesque disiectas et magnarum promon-
toria regionum, quae fundamentis laborantih us a continenti reces-
serunt, deinde non inveniens exitum - omnia enim sibi ipse praeclu-
26 serat -, in orbem redit, ingentemque terrarum ambitum atque
urbium uno vertice involvit !
IV, 1, 1. . . . Quaeram enim tecum, id quod libro superiore
distuli: quid ita Nilus aestivis mensibus abundet. Cui Danuvium
similem habere naturam philosophi tradiderunt, quod et fontis ignoti
30 et aestate quam hieme maior sit. 2. Utrumque apparuit falsum. Nam
et caput eius in Germania esse comperimus, et aestate quidem incipit
crescere sed, adhuc manente intra mensuram suam Nilo, primis calo-
Dacos e g o II < nostrum > arceat e g o II non exeat Iib r i.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 369
nici asprimea iernii venice, nici obiceiurile inspiiimintiitoare ale localnicilor,
croite pe miisura climatului, nu i-au putut impiedica sii-i schimbe locuiniele.
2. ln Asia se afla o muliime de atenieni, iar Miletul i-a raspindit populatia
in aptezeci i cinci de cetai 8 din diferite pari . . .
PROBLEME DE !STOR IE NATURALA
< Prefa pi> 9. Cit de ridicole sint granitelc dintre oameni ! Imperiul nostru
sa-i opreasca pe daci 'de a trece Istrul 6 i pe traci sa-i tinii inchii in Haemus ;
iar Eufratul sa fie o barieril. pentru parti ; Dunarea sa desparta teritoriile sar-
matilor 8 de cele ale romanilor . . . ! .
III, 22 . . . Unii cred cii i fluviile, a ciiror natura nu poate fi explicata, s-au 10
nascut o data cu lumea, ca de pilda Istrul i Nilul, fluvii imense i prea impor-
tante spre a se putea spune ca au aceeai origine ca celelalte.
I I I, 27, 8. Iar fluviile, vaste prin natura lor, umflate de ploi au ieit din albie.
Inchipuie te-ti cum arata Ronul, Rinul i Dunarea, care sint torente chiar i in 16
albia lor obinuitll., atunci dnd se revarsli i ii fac noi maluri, spintecind pamin-
tul i ieind, in acelai timp, din albia lor. 9. Cu ctta repeziciune nu- i arunca
ele valurile: Rinul, ctnd curge peste cimpii, nu-i sliibete forta nici macar pe
marele intinderi, ci ii Impinge apele acum largi, ca i cum ar curge printr-un
canal ingust ! Sau cind se abate Duniirea, nu pe la poalele sau pe la mijlocul 20
muntilor, ci chiar peste culmile lor i duce cu sine povirni urile spiilate ale
acestor munti, stincile desprinse i iniiltimile unor iinuturi intinse, care au fost
zdruncinate din temelii i s-au desfiicut din locul lor. Apoi, negll.sindu- i Dunil.rea
o ieire, ciici i-a inchis ea insll.i toate ciiile, face un cero i acoperii intr-un singur 25
virtej o poriiune imensa de pamint i de orae 7 :
IV, 1, 1. . . . Voi discuta cu tine un lucru pe care, in cartea trecuta, 1-am
aminat : de ce se revarsa Nilul s In lunile de vara ? Filozofii au sustinut ca Dunarea
este de aceeai naturii ca i el, deoarece i izvoarele ei slnt necunoscute, iar
in timpul verii este mai mare decit iarna. 2. S-a aratat insa ca ambele afirmatii
sint false. Caci, pe de o parte, am aflat cii Dunlirea ii are izvorul in Germania, 80
iar pe de alta parte, e adevarat ca [Dunarea], incepe sa creascll. in timpul verii
- cind Nilul ii mai piistreazii incll. nivelul obinuit - adicii in timpul primelor
1 Intemeiate de milesieni. Printre acestea se numarau i HisLria i Tomis.
' Aces!a este textu] edi;iei noastre; celeJalte dau altil Jec;iune: f DacuJ sil nu treaca
Istrul. Chiar dacii pe vremea autorului (lucrarea a fost scrisii lntre anii 61-64) dacii erau
relati". Jini tiii, <laloritil ponte unor cauze locale i poJiticii romanilor, exprimata prin
masuri ca !1ansplantarea celor 100 000 de transdanubieni, pe care o intreprinde guverna-
torul , M siei Tib. Pla utius Silvanus Aelianus, c!ndva tn anii 57-67 (vezi Pippidi,
Contribu,11, p. 137-170) , amintirea incursiunilor dacice din trecut a diiinuit desigur. De
altfel evenimentele din anti i deceniile urmll.toare au confirmat temerile autorului.
s Duniirea de jos.
Este vorba despre iazigi, care se a,ezaserll. de curind lntte Duniire i Tisa (cf. VI,
7, 1; Pliniu eel Biitrln, IV, 12 (25), 80 'i Tacit, Anale, XII, 29).
7 Este o descriere exageratll a inundatiilor pe care le sufereau uneori riveranii
maiilor fiuvii.
8 Problema Ni!uJui (revllrsllri ,;izvoare) a fost mult dezblitutll tn antichita te.
24 - c. 1414
 370 SENECA
ribus, cum sol vehementior inter extrema veris nives mollit, quas ante
consumit quam tumeseere Nilus ineipiat ; reliquo vero aestatis minuitur
et ad hibernam magnitudinem redit atque ex ea dimittitur . . .
IV, 2, 20. Nee Rhenus, nee Rhodanus, nee Rister, nee Hebrus
Ii subiacens Haemo aestate proveniunt . . .
IV, 2, 29. . . - ob hoc Pontus in infernu m mare assid ue fluit
rapidus, non, ut cetera maria, alternatis ultro cito aestibus, in unam
partem semper pronus et torrens - ; quod nisi faceret his itineribus
<ut > quod cuique deest redderetur, quod cuique superest emitteretur,
10 iam aut siccata essent omnia aut inundata.
VI, 7, 1. . . . Aliubi perpetui amnes, quorum navigahilis etiam
sine adiutorio imbrium magnitudo est ; hinc Nilus per aestatem
ingentes aquas invehit ; hinc, qui medius inter pacata et hostilia
fluit, Danuvius ac Rhenus, alter Sarmaticos impetus cohibens et
15 Europam Asiamque disterminans, alter Germanos, avidam gentem
belli, repellens.
THYESTES
627 -631. Quaenam ista regio est ? Argos et Sparte, p1os
sortita fratres et maris gemini premens
20 fauces Corinthos, an feris Rister fugam
630 praebens Ala nis, an sub aeterna nive
Hyrcana tellus, an vagi passim Scythae ?
HERCULES OETAEUS
621-624 Cupit hie gazis implere famem
26 nee tamen omnis plaga gemmiferi
suffieit Histri nee tota sitim
Lydia vincit . . .
1279- 1282 Quid non possit superare dolor ?
1280 Quondam Getieo d urior Haemo
so nee Parrhasio lenior axe
saevo cessit membra dolori.
IZVOARE PRIVlND ISTORIA ROMlNIEI 371
calduri, atunci cind un soare mai puternic catre sfiritul pr1maverii inmoaie
zapezile, pe care le topete cu totul, inainte ca Nilul sli. 1nceapa sa se umfle,
dar in restul verii [Dunarea] scade i revine la debitul de iarnli., coborind
chiar sub el . . .
IV, 2, 20. Nici Rinul, nici Ronul, nici Dunli.rea i nici Hebrul, care se aflli.
sub Haemus, nu cresc 1n timpul verii . . . 5
IV, 2, 29. . . . Din cauza aceasta 9, Pontul curge repede i fli.rli. intrerupere
fn marea inferioara [Mediterana], nu ca alte miiri, uncle alterneazli. fluxul i
refluxul, ci ca un torent mereu inclinat in aceeai direc}ie. Dael n-ar face astfel
i n-ar da pe aceastli cale acolo unde lipsete i n-ar lua de unde prisosete,
de mult timp toate regiunile ar fi secate sau inundate de prea multa apa. 10
VI, 7, 1.. . . Exista tn unele locuri r1uri care curg tot anul \ri sint navigahile
datorita marimii lor chiar fli.rii ajutorul ploilor. Intr-o parte e Nilul, care vara
duce cu sine cantitati uriae de apii, iar in cealalta parte Dunarea i Rinul,
care curg la mijloc intre tinuturile in care domnete pacea i intre cele ale duma
nilor : unul oprete niivalirile sarma}ilor 10 i desparte Europa de Asia, celalalt 15
impinge inapoi pe germani, un neam dornic de rli.zhoi.
TIE STE
627 -631. Ce tinut este acesta ?- Argosul i Sparta, sortite
celor doi fraii dragi u, i Corintul, sprijinit pe strimtorile a doua mari,
sau Istrul, care da putintli. de fuga salbaticilor 20
630 alani i2, sau pli.mintul acoperit de zli.pezi venice
al Hyrcaniei 13, sau sciii care ratacesc de ici colo ?
HERCULE PE MUNTELE OETA
621-621t Altul dorete sa-i asUmpere pofta de bogaii :
i nu-i ajunge tot inutul bogat in nestemate 25
al Istrului i nu-i potolete setea
nici intreaga Lidie . . .
1279-1282 Ce nu poate riipune durerea ?
1280 Odinioara [Hercule], mai aspru decit geticul Haemus
i mai neinduplecat decit polul nordic, 30
a fost infrint in madularele sale de cruda durere.
a Fiindcii la no1d se gase te multii apa i fiindcii lichidele tind spr locuri uscate pentru
restabilirea unui echilibru.
10 Probabil o aluzie la incursiunile triburilor de geti, bastarni i sarmaii de la gurile
Dunarii, de care se plingea Ovidiu, i nu la iazigii din clmpia Tisei, care venisera de
curind, vezi nota 6.
U Dioscurii.
12 Vezi Pliniu eel Bii.trin, nota 29.
13 Aici Caucazul.
 372 SENECA IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NJEJ 373

PHAEDRA FEDRA

nefasque quod non ulla tellus barbara
commisi t unqua m, non vagus campis Geta
6 nee inhospitalis Taurus aut sparsus Scythes ;
expcllc facinus mente castifica horridum
170 memorque matris metue concubitus novos.
i crima pe care n-a savirit-o niciodat!i vreo regiune barbara,
nici getul care r11.t11.ce te pe cimpii,
nici taurul 14 neospitalier i nici scitul razieiit [in trihuriJ ; 6
cu suflet curat, gonete groa:mica faradelege:
170 g1ndete-te la mama ta i teme-te de legaturile de dragoste
neobinuite l&.

u Locuitorii din Taurida (Crimeea), care aveau faima uno1 oameni foarte c1uzi. Vezi
Pindar, nota 17.
16 Legiiturile incestuoase ale Fedrei cu Hipolit, fiul ei vitreg.
 LXIV. M. A N N A E I L U C A N I LXIV. LU CAN

Nascut la Cordoba (Spa nia), in a nul 39 e.n., Lucan a fost adus la Roma,

unde a primit o e<lucatie lngrijitii, studiind o vreme i la Atena. Ca nepot al
filozofului Seneca, s-a bucurat la lncepu t de multa trecere la curtea impiira-

j
tului Nel'o, dar mai tirziu a fost biinuit de complot 'i silit sii se sinucida in
anul 65. A fast un talent precoce i a scris mult. Nu ni s-a piistrat decit
epopeea Farsalia, in 10 ca1ti, in care a descris razboiul civil dintre Cezar i
Pompei. Poetul a folosit a izvor, in primul rind, opera lui Titus Livius i a
cli.utat sii iufaticze tn culori Irumoase personalitatea lui Pompei ; prin aceasta
a aratat in chip imlirect ca nu iubea dictatura lmpiiraWor.
Editii: Lucaiu, La G11erre civile (La Pharsale ). Textc ctahli et traduit
par A. Bourgcry et Max Ponchon t, vol. I-II, Les Belles Lettres, Paris, 1926-
1929 ; Adnotaliones super Lucarium primum ad vetustissimorum codicum
!idem edidit Joannes End!, Teu lmer, Leipzig, 1909.

PHARSALIA FAR SA L IA

I, 430-431. Et qui te Iaxis imitantur, Sarmata, braeis, I, 430-431. i cei care te imita pe tine, sarmatule, prin pantalonii lor largi,
Vangiones, Batavique truces . . . vangionii i batavii razboinici . . .

II, 47 . . . 50. Zei cerel'ti, nu va cerem pace. Dati gloatelor, minie . . .

o II, 47 . . .50 Non pacem petimus, superi ; date gentibus iras . . .
Istrul scitic sa nu-I mai tina pe Joe pe masaget .
. . .Massageten Scythicus non adliget Hister.
II, 52-54 Faccti sa fim dul'maniti
II, 52-54 . . . omnibus hostes de toate neamurile, dar indepartati razboiul civiL
reddite nos populis : civile avertite bcllum ; Dintro parte sa ne apese dacul, din alta getul 1
hinc Dacus, premat inde Getes . . .
II, 295-297. . . . Zei cere?ti, tineti departe de mine aceasta nebunie, 10
10 II, 295- 297. . . .Procul hunc arcete furorem, i;i anume ca, printr-un dezastru care i-ar pune in mi9care pe daci 2
o superi, motura Dahas * ut clade Getasque, - i pe geti,
securo me Roma cadat. Roma sii cada, iar eu sa ramin linitit 3

l Ponte i o aluzie la participarea dinatilor ge(.i i <luci la rilzboiul civil (vezi Apian,
notele 52 i 53).
11 Lectiunea adoptati\ de editor Dahae (un neam scitic din regiunea Turchestanului
de astli.zi) este putin probabil, cum reiese din versurile citate mai sus i mai jos.
1 Vorbe le Cato, vrind sa arate cli. soarta Romei nui este indiferentll..
dacos V dacas UG.
 376 LUCAN
II, 418-420. Non minor hie Histro, nisi quod, dum permeat orhem,
Rister casuros in quaelibet aequora fontes
accipit et Scythieas exit non solus in undas.
II I, 93-95. Di melius, quod non Latias eous in oras
5 nunc furor incubuit nee iuncto Sarmata velox
95 Pannonio Dacisque Getes admixtus . . .
I II, 199-203. Deseritur Strymon tepido committere Nilo
200 Bistonias consuetus aves et barbara Cone,
Sarmaticas ubi perdit aquas sparsamq ue profundo.
10 multifidi Peucen unum caput adluit Histri,
Moesiaque et . . .
V, 436-441. Sic stat iners Scythicas a dstringens Bosporus undas,
?urn glacie retinente fretum non inpulit I-lister,
mmensu.mque gelu tegitur mare ; comprimit unda,
15 deprend1t quascumquc rates, nee pcrvia velis
440 aequora frangit ;:;ques, fluetuque latenti sonantem,
orbita migrantis scindit Maeotida Bef;si.
V II I, 220-221. . . . lmpletc pharetras
Armeniosque arcus Geticis intendite nervis
..
20 VIII, 422-425. . . .Incurrere cuncti
debuerant in Bactra duces et, nc qua vacarcnt
arma, vel arctourn Dacis Rhenique catervis
425 imperii nudare latus, dum pedida Susa . . ,
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 377
II, 418-420. Acesta [Nilu!J nu este mai mic decit Istrul, decit doar ca Istrul,
strabatind plimintul,
primete izvoare gata sa se verse in orice mari
i nu se varsli singur ' in undele scitice.
III, 93-95. Zeii ne-au ferit ; pe 1armurile Latiului, Riisaritul f urios
nu s-a aezat incii, iar sarmatul sprinten, 5
95 intovliriiit de panoni a, na nlivlilit i nici getii amestecati
cu daci.
III, 199-203. Este pliriisit 6 Strimonul, obinuit sa trimita Nilului cald
200 pasarile bistoniene 1, [este parasita] Cone locuitli de barbari,
unde ti pierde apele sarmatice
Istrul cu mai multe guri, dintre care una udli pe Peuce cea aruncata 10
in mare,
apoi Moesia i . . .
V, 436-441. Astfel stli nemicat Bosporul [cimerian) care ii stringe undele
sale scitice,
cind Istrul nu-i impinge spre mare apele oprite de ger,
iar marea imensli se acopera cu gheaia. Valurile inciitueazii
toate cod.biile pe care le prind. CalareiuI nu fr!nge apele 15
440 strabatute de visle, j pe deasupra valului tainuit
urma besului ratacitor despicli Lacul Mecitic, care rasuna s.
VIII, 220-221. . . . Umpleti tolbele
i intindeti arcurile armeniene cu vme getice 9
VIII, 422-425. . . . Toti conduciitorii de oti 20
ar fi trebuit io sa niiviileascli in Bactria i, spre a nu lasa armatele
sli lincezeasca, ar fi trebuit sau sii goleasca latura de miazanoapte a
425 tmpiiriiiei, inspre daci i inspre cetele de pe Rin, pina ctnd Susa
cea perfida . . .
' Poateo aluzie la vilrsarea Siretului i a Prutului, inainte de formarea deltei
Dunarii.
e Aluzie la recenta venire a iazigilor in Panonia, vezi Seneca, nota 6.
Sint enumerati aliatii Jui Pompei cate veneau din toate parliJe.
7 Cocorii care plecau in fiecare an.
a Vezi Vergiliu, nola 8.
' Vorbete Pompei, adresindu-se Jui Deiotarus, care urmeazil sa ceara ajutor de la
pnrti, dupil infringerea de la Pharsalos.
10 Raspunde Cornelius Lentulus Crus (consul in anul 49 i.e.n.), care vrea s!I. arate ca
nu se poate cere ajutor partilor, ci dimpoLriva, acetia ar trebui infrinti cu pretul oricaror
sacrHicii din partea romanilor.
 378 SENECA
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 379
COMME NTARII SCOLI I
II, 50. M assageten gens Thraciae. II, 50. Pe masaget : neam din Tracia.
Rister autem fluvius Scythiae est, qm per Thraciam II, 54. lstrul este
Dintr-o parteunsdfluviu dindacul
ne apese Sciia, care de
: neam curge prin de
dincolo Tracia.
Dunare.
5 II, 54. Rinc Dacus pre mat gens ultra Danuhium. tendit. Gettel : numele unui neam ; dupa ce acetia au fost tnvin i, in comedii n 5
sclavii au fost numiti gei , in semn de disprei 12
Getes gentis nomen, quibus victis ad invidiam servi II, 296. Care iar pune tn micare pe daci: pe ace9ti daci i pe aceti geti ,
Getae dicti sunt in comediis. [autorul] a pus acuzativul.
II, 296. M otura Dahas hos Dahas et hos Getas accusa- III, 200. Cone 13 locuitd de barbari: regiune aezata in cele mai
tivum posuit. departate tinuturi ale Europei i in teritoriul sarmaiilor.
10 III, 200. Barbara Cone regio in ultimis Europae partibus et III, 201. Unde 4i pierde apele sarmatice: e bine spus ii pierde ,
apud Sarmatas. deoarece ii varsa apele tn nite mlatini ; altii spun ell. 10
III, 201. fluviul este inghitit acolo i ca merge pe sub pamint.
Si;irmaticas ubi perdit aquas hene perdit , quia diff un- III, 202. Cu mai multe guri. . . pe Peuce: ora 14 din Europa la marginea
d1tur per paludes ; alii dicunt sorberi ibi fluvium et Pontului, pe care iiuda cu apele sale una din cele apte
ire sub tcrras. guri ale Istrului. Caci are apte guri. De aceea il uda un
10 III, 202. M ultifidi Peucen oppid um Europae in fine Ponti bra [al lstrului] cu mai multe guri . 15
q uod alluit unum caput Histri ex septem capitibus'. V, 437. lstrul n.Ui mpinge, aceasta inseamna: atunci cind insui
Istrul intepenit din cauza gerului inceteaza sa-i impinga
Nam ora habet septem. Ideoque multifidi caput apele.
v, 437. alluit.
N o.n impulit Rister hoc est : cum et ipse I-lister glacie V, 438. M area imensa se acoperd cu gheatd : nu ca Istrul ar fi o
mare, ci este comparat cu o mare in privinta marimii. 20
20 str1ctus return cessat impellere. V, 44L [La] <1 urma , ordinea [este] : iar pe deasupra valului ascuns, pe Lacul
v, 438. lnmensumque G.T.M . non quod Rister mare sit sed Meotic rasunator tl despica urma [lasata de rotile] besului
rlitacitor ; (< rataci tor , adica ratacete dintr-o regiune
mari magnitudine comparat ur. ' tntr-alta. Caci besii is se aflii in Sci\ia.
v, 441. Orbita ordo: et latente fluctu sonantem Maeotida scindit j VIII, 425. Latura in\elesul este acesta : era de mare prei sa se ia 25
orhita _migrantis Bessi ; migra ntis a regione scilicet armata care acum ti oprete pe daci, sa se goleasca de aceti
26 ad regionem aliam. Nam Bessi in Scythia sunt. oteni latura imperiului nostru, numai sa fie strtni toti
VIII, 425. Latus sensus hie est : tanti erat auf erre exercltum qui soldaii spre a-i alunga pe parti.
nunc Dacos prohibet, nudare his latus imperri nstri,
dum tamen omnes ad expugnandos Parthos colligc-
rentur.

u Cf. Menandru i Terentiu.

12 Mai exact, ca sA se arate ca sint prost privi1i .
ia Localitate neidentificatli ; alt s.coliast (cf. Scholia in Lucani Bellum civile, ed.
H. Usener, Commenta Bernensia, Leipzig, 1869) spune cA este un ora intr-o insulll. a
Istrului t.
1' In realitate insula Peuce.
111 In poezie, populatia aceasta tracicll, care a opus o rezistentll invcruna t.i romanilor,
simbolizeaza o populatie nordica nedeterminatll (daci, ge\i, sci\i, sarmati).

_ _ l_
_
 LXV. IT E A A N I 0 r A I 0 !: K 0 r p I A 0 r
A N A Z A P B E Q I; ' LXV. D I 0 S C 0 R I D E

Origina1 din Anaza1ba in Citicia, Dioscoride a fost medic militar sub

impliratul Claudiu (41-54, e.n.) 'i a trliit la Roma sub urmaul acestuia, Nero
(54,-68). Utilizind lucrlirile Jui Crateus, medicul lui Mitridate al VI-lea
Eupator (120-63 i.e.n.) 'i acelea ale lui Q. Sextius Niger, din a doua juma-
tatc a secolului I l.e.n., Dioscoride a scris opera Despre materia medicalii, in 5
clh-ii, care trateazli despre aciiunile tuturor remediilor medicale cunoscute pe
vremea autorului (substanie de origine vcgetala, aniinalli i mineralli). Cartea
aceasta s-a bucurat de multli autoritate, n fost tradusli in limba latinli in
secolul nl V-lea 'i a fost foarte cliutatil in tot evul mediu pinli la inceputul
ep'ocii moderne. ln textul grecesc autorul a dat echivalentul unor nume de
plante in mai multe limbi, !ntre altele 'i limbn daca. Valoaren documentara a
acestor nume nu este prea mare, deoarece vechii greci excelau in stilcirea numelor
straine, dar totu'i ele merita sil fie luate In considerare.
EdiW: Pedanii Dioscuridis Anazarbaei De materia medica libri V edidit
Max Wellmann, vol. I-III, Weidmann, Berlin, 1906-191"' ; Pseudo-Apulei
Platonici Herbarius in Corpus Medicorum Latinorum. Vol. IV . . . ediderunt
Ernestus Howald et Henricus E. Sigerist, Teubner, Leipzig, 1927, p. 15-225.
Cf. D. Decev, Die thrakischen S prachresle, Wien, 1957, p. 54,1-565.

ITEPI AH IATPIKH
DESPRE MATERIA MEDICALA.1
6 cod.I ' 1;_7.7 r.-rov . . . 'Pcua.'i:ot Al't'ou, Aocxot I.le; ( A&x.ot "Ac;t
II, 117. talpa-gitii. . . romanii [o numesc] blitum, dacii 2 blis (dacii hies,
11,
P 124.
A &.vSpocx.v'YJ
1 &.vo(a, p - ' pa.. A&xoL
1 cod. C, p. 77). Ii
A a. s. pu 4 ' ' cua. ot e:f.e:xe: II, 124. andrachne salbatica . . . r omanii elecebra . . . dacii lax ; Ps. Apuleius
10
104 ,
' ems (p. 187) herba portulaca, Daci lax. (p. 187) iarba grasa, dacii lax.
II ' 126. &nv6v"'l cucr....o" ' .1. '

n' \ ) Ps A 1 . 1
(p. 25 pla ' ' " v ' O L Ot; xuvoyf.cucrcrov II, 126. limba oii [patlagina] . . . sau limba ciinelui, Ps. Apuleius 1 (p. 25}
' . pu plantago lata, dacii spioax (scinpoax y}.
lO ntago lata, Daci sipoax (scinpoax ) ems II, 167. dracontia marunta. . . dacii curionnecum. 10
8CX.XOV't'(a. tp& . . .. Acfxot X U pt JV'Y)XOU.
II, 178. cebarea din Fenicia . . . romanii macia . . . dacii cercer, africanii
' ,, . a.vexya."AJ...lc; 'YJ cpotv(x'YJ. . . 'Pcua.'i:ot ocxta.. AocxcL atirsisoei.
xe:pxep, Acp pot &'t't pcrtcroe:L
II, 180. ai de padure, sau paionia sau crataia . . . romanii fabrum . . . dacii
-II, 1, x[e:AJL86vLOV fya. OL 8E: Ila.Lovfo:, O L 8E: x pa."C'a.t& 'Pcu crustane. Ps. Apuleius 74, p. 134 iarba _celidonia . . . dacii ebustrone. 16
a.bOL tpa.t:'pou _ AixoL x pouO'"t'&V'YJ ; Ps. Apuleius 74" 134 III, 7, 1. dioc marunt, sau limnesion . . . romanii febrifugia . . . dacii
16 h er a cehdoma. . . Daci ebustrone. ' P tulbela ; Ps. Apu leius 35, p. 80 dacii stirsozila.
r.l
III, 7,
1
1. Xe'J't'CX.Untr
ov 't'O 11Lxp6v
r
f .1. ., '
, 0 Ot; 11LV'Y )O'tov. . 'Pcua.'i:oL
1 Vezi K. I. Basmadian, L'identification des noms de plantes du Codex Constantino-
sL yLa.. . . A&x m 't'OUA 'YJ ACX. ; Ps. Apuleius 35, p. 80. Daci politanus de Dioscurides, in $ Journal Asiatique . 130 (1938), p. 577-621 i D. Decev,
op. cit.
1 Pentru elementele de medicina la daci vezi V. Bologa, Elements de medecine hieratique
et empirique du Latene dace, Montpellier, 1958 i idem, Ober ein vermutlic/ies Wundstreupulver,
gefunden in der Instrumentkassette eines dakischen Priesterarzles, ca. 106 u.Z., Dubrownik, 1959.
 382 DIOSCORIDE IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 383

III, 11, 1. otljiocxov. . . 'Pwoci:oL Ml3 pou. . . A&xm mwx p'IJ ; II I, 11, 1. maciuca-ciobanului . . . romanii labrum . . . dacii sciare ; Ps.
Ps. Ap uleius 35, p. 66 Daci sciare. Apuleius 25, p. 66 dacii sciare. .. . .. .
III 21 1. scaiul-dracului . . . romanu cap1tulum caradus . . . dacn s1cupnux.
III, 21, 1. punLov. . . 'Pwoc'LoL xoc7tt-rou:A ou x&.poouc; . . . 35
In' i. izma sau osmitis . . . romanii mentastrum . . . dacii teudila ; 5
A&.xm cnxoumouE;. Ps. Apu'leiu 91, p. 16S herba mens?rum, dacii tanidila;. .
6 II, 35, 1. xocAoclv6"1) ' ot ae 6cr -rLc;. . . 'Pwoci:oL e:v-r&.cr-r pou. . . III, 36, 1. cimbru . . . romann thymum . . . dacu m1zele (mizola A H,
A&.xoL -re:uoLAOC ; Ps. Apuleius 91, p. 165 herha menstarum, Daci mozula Di). ..
III, 58. marar comestihil. . . romanii anethulum . . . dacu poltum (pol- 10
tanidila. polum, propus de Tomaschek,..Thraer, p. 28) . ..
III, 36, 1. 6uoc;. . . 'Pwoc!oL 0ouou. . . A&.xoL l'IJAOC III 112. salbie . . . romann tuss1lago . . . besu asa.
(lo:Aoc AH, 6ouAoc Di.). III'. 113. pelini A cu o singura tulpina . . . romanii valentia, sau erpullz:i,
10 III, 58. v"t)Elov -ro fo(Me:vov. . . 'Pwoci:oL &v0ou:Aou . . sau h-erha regia, galii ponem, dacii zuuster ; Ps. Apuleius 10, p. 43 herba artem1sia 15
A&.xoL n6/..-rou (7t6A7to).ou coni. Tomaschek, Thraker, p. 28). cu o singura tulpina . .. dac.ii zired. .. . . ..
III 129. salbie domest1cii., romann gemmahs, dacu hormea. .
III. 112. !3:X.Lov !3xLov . . . 'Pwoci:oL 't'oucrcrLA&.yw . . . BfocroL &cr&. III: 138. maghiran . . . romanii solis oculus . . . dacii duodela ; Ps. Apuleius
III, 113. & pn:Lcrloc ov6x:Awvoc;. . . 'Pwoci:oL oooc/,.ev-rLoc, o t 8 89, p. 160 herba millefolium, dacii dioela. .. . ..
crtp7tOUAAou, ot oe pl3oc fiyw., roc:AAOL 7tove, AocxoL OUOUO"t'"fj p ; III, 141. lithospermon, sau aetomon . . . ron:anu colum. ma, dacn guolet 20
16 Ps. Apuleius 10, p. 43 herba artemisia monoclonos . . . Daci zired. III, 137. mueel, sau romanila ; Ps. Apuleius 24, dacn amol ta. (Dacu
III, 129. 15 pwov e:pov 'Pwoci:oL ye:woc/.Lc;, A&.xoL 15pe:oc. apiana Ha V, abiana ' abiano C, amolusta LC, amalusta Ca, aln amolusta
III, 138. &&.pocxov. . . 'Pwoci:oL cr&AL<; 6xou:Aou. . AocxoL Ha V, amulusta ).
III, 153, sparceta . . . romanii optata . . . daii aniarsexe. . . 25
oouwO"l) AOC ; Ps. Apuleius 89, p. 160 herba millefolium, Daci diodela. III, 158. jugarel. . . dacii chodela ; Ps. Apuleius 26, p. 67 herba camep1t1s,
III, 141. AL66cr7te:pov ot oS: &e:'t'WVLOV . . . 'Pwoci:oL xo:A ou- dacii doctila (dordila Orib., docdila y, doctila om. Sex) . . . . ..
20 !3<Lv>oc, A&.xoL youoAlj-roc. IV, 16. dedetel, sau neuroeides . . . romanu veratrum mgrum . . . dacn
III, 137. &v6e:lc; at aS:. . . :x,ococlp f)Aov ; Ps. Apuleius 24, Daci dacina . . . moesii mendruta. 30
IV, 22. stinjenel-puturos . . . romanii . ladiolus, sau iri arestis, dacii apus.
amolusta. ( Daci apiana Ha V, abiana 13, abiano C, amolusta L C, IV, 29. pir sau epamelotos . . . romann gramen, sau as1fohum, sau sanguma-
amalusta Ca , alii amolusta Ha V, amulusta 13). . lis, sau viniola . . . dacii cotiata. .. .
III, 153. 6vo13pu:x,tc; . . . 'Pwoci:oL 67t't'oc't'oc. . L\&.xoL &vLoc pcre:. IV, 37. mur!i. salbatica, sau cynosbaton, romann sent1x . . . dacii mantia ; 35
25 III, 158. xococlm-ruc; . . . AocxoL :x.6oe::Aoc ; Ps. Apuleius 26, p. 67 herba Ps. Apuleius 87, dacii mantia. . .. . .
C'amepitis, Daci doctila ( dordila Orib., clocdila y, doctila om. Coc13) . . . IV, 42. cinci-foi . . . romanii quinquefollum . . . dacu propodil.a (propd1la
IV, 16. ALfLWVLOV' o t oe ve:u poe:Laec;,. . 'P(t}OCi:oL OO'Y) pOC't'pou<> N, propedila Di H, propedula A}. Ps; Apuleius 2, p. 27 herba qumquefohum,
dacii procedila (propedila Ha V, procila ). . .. . .. .
vLy pou<>. . . UOCKOL OOCXLVOC. . . M1)(j'QL\ e :vo pou-roc.
I A
I I
IV, 49. tap, sau tragion, sau cornul tapulm . . . romanu cornulaca, dacu saha. 40
I IV, ,, 22. ;u plc;. . . 'Pwoci:oL y:AocaL6Aou, ot ae tpL &ypfon,
30 A-xxoL OC7t pouc;.
IV, 29. &ypwcr-rL<; t7tOC[J. A(l.)'t'O<;. . . 'P(t}oci:oL y poce:v, o t oe
OCO'LqJ O'">A. LOU, O tL 0\ crocyyuwoc{\e:, O <L 0\ OULVLOl\OC. . . UAOCXOL KO't'LOC'rOC.
1 -, I '\ . I I

IV, 37. !3choc; ot oe xuv6crl3oc't'OV . . . 'Pwoci:oL creV't'L . . . A&.xoL

ocv-rloc ; Ps. Apuleius 87, Daci mantiam.
35 IV, 42. 7te:v't'&.cpu"-Aov . . . 'Pwoci:oL xLyxoue:qi6:A/-Lou. . . Aocxor.
7t po7t6aL:Aoc (7t po7teOLAoc N, 7t pom:oouM Di. H, rrpo7te:oouf.oc A).
Ps. Apuleius 2, p. 27 herba quinquefoliurn, Daci procedila (propedila
Ha V, procila ).
IV, 49. -rp&yoc; ol oe -rpocyLov, ol o 't'pocy6xe:pcuc; . . . 'Pwoc OL
40 xopvouJ.ocxoc. . D.&.xm croc>.toc.
 384 DIOSCORIDE
Iv, 68. u ocrxu,xoc; . O 'L oi:: uAL o\ c; xuo:oc;. . . 'P cuIXLOL tvcrotvot . .
N
A&x.ot OLt/../..e:Lvo:v {ote/..e:Lotv H ) ; Ps. Apuleius 4, p. 33 Daci dielinam.
IV, 72. &/..tx.&xx.o:(3oc; at oe At pxo:!ov. . . 'Pcuor:!oL 'A7tOAAL-
vor:pLc; t'vop, O t' oe': i!!:.:pt(J).o: ou'o:nx'Lvo:, O t
' oi:::!;. OU
'o
't't'e:, U
AOC
'XOL XOLXOAt'o
to
't
5 {xotxool:f..ot C) ; Ps. Apuleius 22, p. 61 herba Apollinaris. . . Daci
coecolida (colida Ca Ha V, codila B e (3).
IV, 78. xc.ilve:tov at oe o:tytvoc;. . .'Pcuor:'LoL X.LX.OU't"O: . . . A&x.oL .:rjvoc.
IV, 93. xv cpl) x.vlo"I) . . . 'PcuocroL ou p't'(xo:. . . Aifx.oL ouv.
IV, 100. 7tO't'o:oye:('t'cuv &e:poc;. . . A&xoL x.oo:Mo:.
10 IV, 103. q:;A6oc; &'t'e:poc;. . . Aocxot otem:o: ; Ps. Apuleius 72,
p. 129 herba verbascum, Daci diessathel.
IV, 105. & pxnov, Ps. Apuleius 37, p. 82 Galli betilote, Daci riborasta.
IV, 119. &.mp 'A't''t'Lx6c; . . . 'PcucxfoL lyyLv&:ALc;, A&x.oL po:fh loo:.
IV, 127. (3ouy:f..cucrcrov. . . 'Pcuot'foL /..(yyouot (36(3ou. . . A&xot
15 (3ouM0:t..o: ; Ps. Apuleius 41, p. 89 bovis lingua, Daci buda ma.
IV, 127. xuv6y/..cucrcrov . . . 'Pcuoci:oL :t..lyyouo: XCXVLc;, ol oe /.(yyouoc
xo:vlvo: ; Ps. Apuleius 97, p. 176 lingua canis, Daci azila.
IV, 131. XOC.'t'O:Vcfyx."I) ot oE: oocvo:evl). . . 'Pcuixi:oL & p(3ix tpLAL-
x/..o:. . . Ach:m xoc pcu7t!e:f..o:.
20 IV, 134. XOCAAL't'PLXOV' ot oE: 7t0AU't'ptxov. . . 'Pcuoti:oL XLYX.LV-
vcf /\Lc;, o t oE: 'Tt'L'IOt.AIX, ot oE: 't't p pixt X.IX7tLAAOUc;, OL oE: O'OU7te:px.LAL ou
-reppo:L, A&x.m cpL:t..ocpeeee::t..ix ( cpt:Aocpeotrne:Aix CN).
IV, 162. e/\/\e(3o poc; e/..occ; ol oe Me:/\ix7t6otov, o! oe 7toM p-
pt ov. . . 'Pcuotfot e:pe-r pou vly pou, O L 8 XOVO'LAlycu, O L oe 0'1Xp p&xix,
25 A&xoL 7tpoolix pvix.
IV, 173. &.x.-r O L oe oevopov &px-rou, o t oe e:pov; 'PcuixfoL
O"ix oux.ou, I'cf /..:AoL O"X0(3L , Acfx.ot O'toc.
IV, 173. XotfLIXLcXX.'t'l)' a t oe Ae:toc; cX.x.T.:rj, OL oE: &.yp(oc &.x.-r , O L
oe Euor:x. , 'P(t)ocfoL iou/..ou. . . L\&x.oL o/..oc.
30 IV, 176. x.o/..oxuv0(c; o t oe O'LX.UIXV mx.p&v, o t oe x.o/..6xuveoc;
&yptoc; . . . 'Pcuoci:ot x.ouxou pt-roc O"L/..cf-rLxoc, Acfxot -rpou-r poccr-r poc
{var. -rou-r p<iO'-r po:).
IV, 182. Bpucuv(oc /..e:ux . . . 'PcuotfoL v6noc. . . A&xot x.wou(3oLl.oc.
IV, 183. Bpuwv(oc efi.ocwcc o! oe &7te:/..oc; e/..o:wo: . . . 'Pcuo:foL
85 oo: 't'<ltfLLVLOC, O L oe oo: -ro:vou't'o:, O L oe L't'Lc; &:Ao:, A&xoL 7t pLcfOL/..o:,
O L oE: 7t1X't'p(vo: (7tpLo:O AIX H Di, 7t pto:ol/../..o: A, 7te:y plvo: N H Di).
Ps. Apuleius 14, p. 48 herba dracontea, Daci adila.
Ps. Apuleius 67, p. 124 herba brionia, Romani uva taminia,
Daci aurumetti (var. Daci discopela o:).
40 Ps. Apuleius 78, p. 141 herba gramen, Daci parthia.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 385
IV. 68. maselariia, sau bobul-lui-Zeus, romanii insana . . . dacii dielleina
(dieleia H) : Ps. Apuleius 4, p. 33 dacii dielina.
IV, 72. zlrna sau dircaion . . . romanii Apollinaris minor, sau herba vaticina,
sau vates, dacii coicolida (coicodila C) ; Ps. Apuleius 22, p. 61 herba Apollinaris . . . Ii
dacii coecolida (colida Ca Ha V, codila B e ).
IV, 78, cucuta, sau aiginos . . . romanii cicuta, . . . dacii zena.
IV, 93. urzica . . . romanii urtica, dacii dyn.
IV, 100. vecina-riurilor, varietatea a doua . . . dacii coadama.
IV, 103. luminiiricii, varietatea a doua . . . dacii diesema ; Ps. Apuleius 10
72, p. 129 herba verbascum, dacii diessathel.
IV. 105, brusture, Ps. Apuleius 37, p. 82 galii betilote, dacii riborasta.
IV, 119. steaua atica . . . romanii inguinalis, dacii rathibida.
IV, 127. limba-boului . . . romanii lingua bouum . . . dacii budathala ; Ps.
Apuleius 41, p. 89 bovis lingua, dacii budama. 15
IV, 127. limba-ciinelui . . . romanii lingua canis, sau lingua canina ; Ps.
Apuleius 97, p. 176 lingua canis, dacii azila.
IV, 131. catanance, sau imblinzitoarea . . . romanii herba filicla . . . dacii
caropithla. . .. . . . .
IV 134. callitr1chon, sau paroasa . . . romanu cmcmnahs sau pmnula, 20
sau te;rae capillus, sau supercilium terrae, dacii philophthethela (philo-
phthaithela CN). . . ..
IV, 162. mierea ursului, sau melampod1on, sau polyrrh1zon . . . romanu
veretrum nigrum, sau consiligo, sau sarraca, dacii prodiarna.
IV, 173. soc, sau copacul nordului, sau domestic, romanii sambucus, galii
scobiem, dacii seba. 25
IV, 173. socul pitic, sau soc de mlatina, sau socul salbatic, sau din Eubeea,
romanii ebulum . . . dacii olma. .
IV, 176. dovleac, sau dovleac amar, sau dovleac salbatic, romanii dovleac 30
siilbatic, dacii trutrastra (var. tutrastra).
IV, 182. bryonia alba . . . romanii notia . . . dacii cinubila. . .
IV, 183. bryonia neagra, sau strugure negru . . . romanu uva tai:nm1 , au
uva tamnuta, sau vitis alba, dacii priadila, sau patrina (priadela H D1, prrad1lla 35
A, pegrina N H Di).
Ps. Apuleius 14, p. 48 iarba balaurului, dacii adila.
Ps. Apuleius 67, iarba brionia, romanii uva taminia, dacii aurumetti (var.
dacii discopela ex).
Ps. Apuleius 78, p. 144 iarba-pa ji te, dacii parthia 3 40
a Dupli plirerea Jui D. Decey, op. ci}., p. 564, dintr.e .numele. de plnte ?itate de
Dioscoride, doar 26 slnt daco-trac1ce, pe cmd 7 smt grece,t1 1 10 iatmetI, iar dmtre cele
citate de Ps.-Apuleius, 14 eint daco-tracice, 8 greceti i 9 latineti.
26 - . 1414
 LXVI. P 0 M P 0 N I I M E L A E
DE CHOROGRAPHIA
I, 3, 18. G entium p1ima est Scythia, alia m quam dicta est ad
Tanain, media ferme Pontici lateris, hinc in Aegaei partem pertinens
5 Thracia, huic Macedonia adiungitur . . . Ha dria tici latus Illyris occupat.
. I, 19, 102. Hie iaz:i sese ingens Pont us ape'rit, nisi qua promun -
tuna sunt, hue atque illuc longo rectoque limite extentus, sinuatus
cetera, sed quia contra minus quam ad laevam et dextram abscessit
n:iollibusque fastigiis donec angustos utrimque angulos faciat inflec
10 t1tur, ad formam scythici arcus maxime incurvos. Brevis, atrox
nebulosus, raris stationibus, non molli neque harenoso circumda tu
litore, vicinus aquilonibus, et quia non profundus est fluctuosus
atG_ ue fervens, olim ex colentium saevo admod u m ingenio Axenus,
post commercio aliarum gentium mollitis aliqua ntum morih us dict us
15 Euxinus.
II, 1, 7. Asiaces proximus inter Callipida s Asiacasque descendit.
Hos ah Histricis Tyra separat ; surgit in Ncuris, qua exit sui nominis
oppidum adtingit. 8. At illc qui Scythiae populos a sequentibus dirimit
apertis in ermania fontihus, alio quam desinit nomine exoritur'.
20 Na m per irnma nia ma gnarum gentiu m diu Da nuvius est , deinde
LXVI. P 0M P 0N IU S M E LA
S-a nascut la Tingentera, in Spania, i a trait in prima jumatate a seco
lului I e.n., fiind contemporan cu Seneca (4-65 e.n.). Pomponius Mela a alcii-
tuit o Descriere a Piimintului, pe tinuturi, in 3 carti, cea mai veche scriere de
acest fel din lumea anticli. Autorul n-a facut ce1cetari personale 'i nici cali1-
torii, ci i-a adunat materialul din carti 'i a folosit un stil retoric. Pomponius
Mela nu s-a mllrginit numai sa descrie localitlitile i tinuturile, ci a dat i
informaii desp1e obiceiurile 'i viata de toate zilele a locuitorilor. El a fost
folosit pe alocuri de clitre Pliniu eel Batrin in lsloria naturala.
Editia: Pomponii Melae De chorographia libri I II recognovit Carolus
Frick, Teubner, Leipzig, 1880.
DESCR IEREA PAM INTULU I
I, 3, 18. Primul dintre aceste neamuri 1este eel scitic, altul decit eel de linga
Tanais despre care am vorbit mai sus. Scitia tine 2 cam pina Ia mijlocul tarmului
pontic ; de aici, se intinde Tracia, care ocupa i o parte a tarmului Egeei i
care se leaga de Macedonia . . . lliria ocupa o parte a 1armului Adria ticii. 5
I 19 102. Aici se deschide marele Pont a bi. In afara de citeva locuri unde
sint pom'ontorii, tarmul este in general lung i drept, iar pe alocuri erpuitor ;
dar fiindca in partea din fata tlirmul se indeplirteazii. mai putin decit pe stinga
9i pe dreapta, marea se incovoaie prin inclinari domoale pina face de ambele
parii unghiuri adinci 9i foare incovoiat in forJ?ii. de arc. sc.itic. Mare ese
putin adincii, furtunoasa, plma de negur1, cu putme portur1 1 faril sit a1ba m 10
jurul ei un tarm Jin i nisipos, ea este aproape de vinturile de miazanoapte
i nefiind adinca are valuri multe i clocotitoare. Din pricina firii deosebit de
crude a locuitorilor de pe tarmul ei, a fost numitii odinioara Axenus 8, dar mai
ttrziu, prin contact cu alte populatii, locuitorii i-au imbllnzit puin obiceiurile
i marea a fost numit Euxinus . . ,.......................................... 15
II, 1, 7. in aprop1cre 5 coboarli Asiaces, curg'lnd mtre cahp1z1 6 1 as1a.c1. Pe
acetia din urmli ii desparte de istrieni [fluviul] Tyras, care izvorate din mutul
neurilor, iar la vilrsarea sa atinge un ora cu acelai nume ca al sllu. 8. Dar
ace! fluviu, care desparte populaiile Sciiiei de ale care urmeazli i ale
carui izvoare din Germania sint bine cunoscute, izvorlite sub un alt nume
decit eel pe care il are la viirsare. intradevar, prin inuturile intinse ale unor
populaii de seama, el se numete mult timl'.' Dunare, apoi este numit altfel 20
1 Din Eutopa.
1 De la riul Tanais, comide1at d. despa < te Europ1 de As'a.
1 bis Pentru toate problemele Nal'ii ciegre i ale tarmurilor ei vezi recentul arlicol
al Jui Ch. Danov in R E, Suppl. IX, col. 866-1175.
s Neospitaliera .
' Ospitalierll ' Vezi Strabon, n Jta 48.
1 De riul Hypanis.
Vezi Herodot, nota 21.
25'
 388 POMPONIUS MELA
alite em;i adp:llantibus accoli . fit Hister, acceptisque aliquot
ammbus, mgens iam et eorum qm m l"f ostrum mare decidu nt ta ntum
Nil mi.n.or, totide quot ille .ostiis, sed tribus tenuibus, reliquis
nav1ga b1hbus efflm t. 9. Ingema cultusq ue gentiu m differunt. . .
6 .10. Agahyrsi or artusq ue pingunt, ut quique maioribus praestant,
1ta magis aut mmus: ceterum isdem omnes notis et sic ut ablui
nequea nt.
. II, 2, 16. His Thracia proxima est, eaq ue a Pontici lateris fronte
usqu.e .in Jllyris penitus inmissa, qua latera agit Histro pelagoq ue
10 contg1tur. Reg10 .nc caelo laeta nee solo, et nisi qua mari propior
est,. mf ecunda, fr1g1da, eo;umque quae seruntur maligne admod um
patiens, aro u quam pom1feram arborem, vitem frequentius tolerat :
sed n:c ems qmdem fructus maturat ac mitigat, nisi ubi frigora obiectu
frondrn n_i ultores arcuere: Viros benignius alit, non ad speciem tamen,
15 nam et 1lhs asper atque mdecens corporu m habitus est ceternm ad
f eroc1.am et numerum, ut multi immitesque sunt ma' xime ferax.
17. Pa ucos amnis qui in pelagus evad unt, verum celeberrimos Hebrum
et Neston et Strymona emittit. Montes interior adtollit Haemon
et Rhodopen et Orbelon, sacris Liberi patris et coetu Maenadum
20 Orpheo primum initiante, celebratos. E quis Haemos in ta ntum alti
tudinis abit, ut Euxinum et Hadrian ex summo vertice ostendat.
18. Una gens Thraces habitant, aliis aliisque praediti et nominibus
et moribus. Quidam feri sunt et paratissimi ad mortem Gctae
u.tique. .d vria opinio pcrf icit ; alii redituras putant anima obeun-
26 tium, alu ets1 non redeant non .extingui tamen sed ad heatiora tran-
sire, alii emori quidem, sed id melius esse quam ivere. ltaque lugentur
apud quosdam puerperia natique dcflcntur funera contra festa sunt
et v 1ut1.. sacra cantu lusuque celebrantur.' 19.Ne feminis quidem'
segm.s mmus est ..Sper mortuorum virorum corpora interfici sirnulque
30 sepelm :'otm .ex1mmm habe:it,. et quia plures sim ul singulis nuptae
sunt, cums id sit decus apud 1ud1caturos magno certamine adfectant.
Moribus datur estque moxime laetum, cum in hoc contenditur vincere.
20. Maerent aliae vocibus, et cum acerbissimis planctibus eff erunt.
At qibus conso.lai eas animus est, arma opesque ad rogos deferunt,
36 paratiq ue, ut d1ct1tant, cum fato iacentis, si detur in ma nus, vel
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 389
de clitre riverani i devine Istru 7 ; dei e acum mare, mai prime te citiva afluenti
i, dintre toate fluviile care se varsli in Mediterana, e mai mic doar decit Nilul.
Se varsii in mare prin tot atitea guri ca i Nilul, insli trei din ele sint mai mici,
iar celelalte sint navigabile. 9. Firea i obiceiurile neamurilor difera intre ele . . .
10. Agatir ii ii tatueaza ata i miidularele, mai mult sau mai put.in, dupii
considera ia de care se bucurii fiecare de pe urma stramoilor slii : de altfel 6
toti au aceleai semne i ele sint de aa naturli, incit nu pot fi terse prin
spiilare 8
II, 2, 16. Unga acetia 9 se giisete Tracia. Ea se intinde de la tarmul
pantie i pina departe de iliri, mlirginindu-se dintr-o parte cu lstrul i din alta
cu marea. Tinutul nu are nici climli placutli i nici sol bogat i, cu exceptia 10
tinuturilor din apropierea marii, este neroditor, friguros i suporta destul de
greu semlinliturile ; rareori ingiiduie plimintul sll. creascii pe alocuri pomi fructi-
feri ; mai deasa e vita de vie, insa nici rodul ei nu se coace i nu se 1ndulcete,
dacii cultivatorii nu-I ascund de frig sub frunze. Tinutul acesta are mai multa
grija pentru bll.rbati ; totui, nu in ceea ce privete aspectul lor, caci ei au infli- 16
liarea aspra i uritii, ci doar in privinJa cruzimii i a numiirului [tinutul fiind
plin de bll.rbati], pe cit de multi pe at1t de salbatici. 17. [Tracia] are pu\ine ape
care se varsa in mare" insa ele sint foarte cunoscute ca Hebrul, Nestos i Strimon.
In interior se tnaltli muntii Haemus, Rodope i Orbelos, vestiti datorita siirbii-
torilor lui Bacchus 10 i cortegiilor de menade 11, pe care .le-a instituit pentru 20
prima oarll. Orfeu. Dintre aceti [munli], Haemus urea atit de sus, incit din
vi:rf ul lui se poate zll.ri Pontul Euxin i Marea Adriatica. 18. Tracia este locuitll.
de un singur neam de oameni, tracii, avind insa fiecare alt nume i alte obiceiuri.
Unii sint salbatici i cu totul gata sa infrunte moartea, mai ales getii. Acest
lucru se datorete credintelor lor deosebite ; unii cred ell. sufletele celor care mar 25
se. vor intoarce pe pamint, iar altii socotesc ell., dei nu se var mai intoarce,
ele totui nu se sting, ci merg in locuri mai fericite 18 ; altii cred ca sufletele
mar negreit, insll. ca e mai bine aa decit sa traiascll.. De aceea, la unii sint
deplinse naterile i jeliti noi-nasculii ; dar dimpotrivll., 1nmorm1ntarile sint
prilej de sarbiitoare i le cinstesc ca pe nite lucruri sfinte, prin c1nt i joc 13
19. Nici femeile nu au o fire slaba. Ele doresc din cale afara de mult sa fie omori:te
deasupra cadavrelor bll.rbatilor morti i sa fie ingropate impreuna. Deoarece
un biirbat are mai multe so ii, pentru a dobindi aceastll. cinste, ele dau o mare
luptii in fa\a celor care trebuie sa hotiirasca aceasta. Ea se acordii aceleia care 30
are moravurile i conduita cea mai bunll., iar cea care tnvinge in aceasta intrecere
este in culmea bucuriei a. 20. Celelalte jelesc cu glas tare i ti aratii. deznadejdea
prin pltnsete foarte puternice. Iar cei care var sa le liniteascll. aduc linga rug
arme i daruri, spunind ca sint gata sa trateze sau sa se lupte cu sufletul celui
mart, [spre a ti] dacll. acela permite casiitoria. Daca nu se dll. o luptii i nici 36
7 Cf. Strabon, VII, 3, 13.
s Cf. Clearh din Soloi.
9 Scitii.
1o Mai exact parintele Bacchus o, acesta fiind epitetul zeului.
11 Femei care sarbatoreau pe zeul Bacchus, alergind In delir prin paduri.
ia Vezi Russu, Rel. dac., p. 112-116.
13 Cf. Herodot, V, 4.
u Cf. Herodot, V, 5.
 390 POMPONIUS MELA
pacisci vel decernere, ubi nee pugnae nee pecuniae locus sit . . .
manentque dominas proci. 21. Nupturae virgines non a pa rentibus
viris trad untur, sed publice aut locantur ducendae aut veneunt.
Utrum fiat ex specie et moribus ca usa est. Probae formosaeque in
6 pretio sunt, ceteras qui habeant mercede quaeruntur. Vini usus
quihusdam ignot us est: epulantibus tamen ubi super ignes quos
circumsident quaeda m semina ingesta sunt, similis ebrietati hilaritas
ex nidore contingit. 22. In litoribus Histro est proxima Histropolis,
deinde Milesiis ded ucta Callatis, tu m Tomoe et portus Caria et Tiristis
10 promunt urium, quod praetervectos alter Ponti a ngulus acc1p1t,
adversus Phasiaco et nisi amplior foret similis. Fuit hie Bizone,
motu terrae intercidit. Est portus Crunos, urbes Dionysopolis, Odcssos,
Mesembria, Anchialos, ct intimo in sinu, atque ubi Pontus alterum
sui flexum a ngulo finit, magna Apollonia.
16 II, 3, 57 . . . et Danuvius qui iam dictus est Rister . . . per Histros
Hister emittit ur . . .
II, 4, 63. Incle tam citus prosilit, ut discussis fluctihus diu qualem
emisit undam agat, suumq ue etiam in mari alveum scrvet, donec
eum ex advcrso litore Histriae eodem impet u profl uens Rister amnis
20 exciiiiat.
II, 7, 97. Paucae sunt in Maeotide, inde enim videtur commodis-
simum incipere ; neque omnes tamen incoluntur, nam ne pabula
quidem large ferunt. Hae re habitantibus caro magnomm pisciu m
sole siccata et in pollinem usq ue contusa pro farrc est. 98. Pa uca e
26 et in Ponto, Leuce Borysthenis ostio obiecta. parva admod um, et
quod ibi Achilles situs est Achillea cognomine . . . Sex sunt inter Histri
ostia : ex his Peuce notissima et maxima.
III, 4, 33. Sarmatia intus quam ad ma re latior, ab his quae
secuntur Vist ula amne discreta, qua retro ahit usq ue ad Histrium
30 lumen inmittitur. Gens habitu armisque Parthicae proxima, verum
* a n t e manentque I a c u n a m s t a t u i.
- --"-- --
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 391
nu are loc o plata is . . . le ateapta pe femei petitorii. 21. Fetele de maritat nu
sint date bii.rbatilor de catre parinti, ci in mod public, sint cumparate spre a fi
luate in casatorie sau vtndute [cu zestre]. Se face intr-un fel SaU in altul, dupa
cit sint de frumoase i de cinstite. Cele cinstite i frumoase au prel bun 16.
Pentru celelalte se cauta cu bani cineva care sa le ia de soiie. La unii traci folo- 5
sirea vinului este necunoscuta ; dar [la ospee] se arunca in focurile in jurul
carora se ade seminte, al caror miros provoaca comesenilor o veselie asemana-
toare cu beiia. 22. Pe tarm, aproape de Istru, se afla Histropolis, apoi Callatis 17,
intemeiata de milesieni, apoi Tomi, portul Caria i promontoriul Tiristis. Dincolo
de acesta este celalalt unghi al Pontului, in partea opusa unghiului dinspre 10
Phasis, cu care ar fi asemanator, daca nu ar fi mai mare. Aici a fost cetatea
Bizone, daramata de un cutremur de pamint. Acum exista portul Crunos i
oraele Dionysopolis, Odessos, Mesembria i Anchialos, iar in fundul golf ului,
chiar acolo unde Pontul ii incheie cea de a doua curbura a sa printr-un unghi,
se afla Apollonia, ora mare.
II, 3; 57 . . . Dunarea care acum se nume te Istru ... Istrul se varsa printre 15
istrieni 18
II, 4, 63. Apoi [Padul] se varsa cu aa de mare iutealii, tncit prin impriitierea
indelungata a valurilor ti mina propriile-i ape - pastrindu- i alhia chiar in
mare - ptna cind 11 primete fluviul Istru, care vine cu aceea9i putere de pe
celalalt ma! al Istriei. 20
II, 7, 97. Sint putine [insule] in Lacul Meotic, caci de aici mi se pare ca e
eel mai nimerit sa tncep, 9i totui nu toate sint locuite, caci ele nu produc din
belug nici miicar hrana pentru vite. De aceea drept faina le servete locuitorilor
carnea petilor mari, dupa ce a fost uscatl la soare i pisatii marunt. 98. i
in Pont sint puine. Leuce, aezata la varsarea fluviului Boristene, destul de 25
mica, purtind i numele lui Ahile, fiindca aici a fost ingropat Ahile 19 Sint
9ase insule tntre gurile Istrului: cea mai cunoscuta 9i mai mare dintre ele este
Peuce.
I II, 4, 33. Sarmaia, mai lata in interior decit spre mare, este desparitii
de cele ce urmeazll. 2o de apa Vistulei 9i se intinde in jos pina la fluviul Istru.
Populaia sarmatica este foarte apropiata de neamul par ilor in ceea ce privete
imbriicii.mintea i armele; insa dupa cum 9i clima lor este mai aspra, tot a9a ao
u 1naintc de a le ateapta * editorul a stabilit o lacuna ; de altfel textul e neclar. Se
pare di autorul vrea ail spunil cii in general vaduvele se reciisatoresc.
is Cf. Herodot, V, 6.
11 Geograful roman face o conuzie intre Callatis i Tomis, dupa cum se vede din
ordinea enumerarii lor 'i din originea milesianll greit a tribuitii ota,ului Ca!la tis. Aceas ta
este singura cetate din Dobrogea care n-a fost intemeiatll de milesieni, ci de coloniti din
Heracleia Ponticil., o colonie a Megarei (cf. P,;.-Scymnos, 761).
18 In,irlnd riurile din Iliria, Mela enumera i Dunarea ; apoi vorbind de varsarea !or,
reproduce vetsiunea greitil. (vezi Pliniu eel Batrin, no ta 2) , deii la II, 1,7 aratase
situaiia realii.
11 Confuzie cu insula Borysthenes (Berezan) sau cu 4 Alegerea lui Ahile t. Vezi Ovidiu,
nota 109.
10 Autorul inainteazil. cu descrierea spre apus.
 392 POMPONIUS MELA
lZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 393
ut .aeli asp_:rioris ita_ in enii. 34. Non se urbibus tenent et ne statis le este i firea. 34. Ei nu locuiesc in orae i nici nu au locuinie statornice. Cind
qui m. sed1bus. Ut mv1tavere pa bula, ut cedens ut sequens hostis ii atrag intrun loc paunile, dnd urmiiresc un duman sau cind fug de el, tirasc
egit, ta res ?pesque secum tra hens semper castra habitant . bellat cu ei toate lucrurile lor i astfel locuiesc totdeauna in tabere. Sint razboinici,
I er. a, mdom1ta et usq ue eo inmanis atque atrox ut f .' - _nx, liberi, neinfrinaii i pina intr-atit de salbatici i cruzi, incit i femeile merg
6 b II emmae et1am la razboi impreuna cu barbaiii ; i ca sa fie mai indeminatice, indata ce nasc, li 6
e a. cum v111s m:ant, atque ut habiles sint, natis statim dextra se arde sinul drept. De aceea pieptul lor devine ca la barbaii, iar mina nu e
;.ur1tur m m , mde expedita in ictus man us quae exeritur virile stinjenita, cind o intind ca sa loveascii. 35. Datoria tinerelor fete este sa traga
I .pectus. . rcus tendere, equita re, venari, puellaria ens sunt cu arcul, sa calareascli i sli vineze. Cind ajung mari se indeletnicesc sa strlipungli
fer1re hostem adultarum stipendium est adeo ut no p ' dumanul, lucru atit de important incit faptul de a nu fi ucis pe nimeni este
fl h b . ' n percuss1sse pro
ag1t10 a eatur, s1tque e1s poenae virginitas. socotit o necinste ; iar ca pedeapsli fata nu se mai mliritli.

i
.'
 LXVII. L. I U N I M 0D E R A T I C 0 L U M E L LA E
DE RE RUSTICA
V II, 2. Tum etiam casei lactisque abundantia non solum agrestes
saturat, sed etiam elegantium mensas iucundis et numerosis dapibus
6 exornat. Quihusdam vero nationibus frumcnti expertibus victum
commodat ex quo Nomad um Getarumq ue plurimi YiXAIXX't"07t6TOC
dicuntur.
_l
LXVII. C 0 L U M E L L A
S-a nascut la Gacles in Spania i a trait in Italia lntre 20 -70 e.n. Colu-
mella a fost eel mai de seama agronom latin i a scris lucrarea Des pl'e agri-
cultwd in 12 carii.
Ediia : L. ltini l\fodel'ati Columellae opera qu.ae exstant recognoverunt
V. Lundstrom et A. Josephson, vol. I -VII, Eranos Forlag, Uppsa!a, 1897-1955
DESPRE AGRICULTURA
VII, 2. Apoi [oile] nu numai ca-i satura pe arani prin belugul brinzei
i al Iaptelui, ci acopera i mesele bogaiilor cu mtncllruri numeroase. 9i pacute: 5
Iar unor neamuri lipsite de griu le procura toata _hrana, de aceea ce1 ma1 mul1
dintre nomazi i dintre geji se numesc bautor1 de lapte .
 LXVIII. C. P L I N I I S E C U N D I
LXVIII. PLIN IU CEL BATR IN

S-a nascut la Novum Comum (Italia de nord) !n anul 23 e.n. i a venit

'i
de timpuriu la Roma. Pliniu a ocupat diferite demnita\i in armata, petrecind
o vreme in Germania Spania ; a murit in anul 79 la erup\ia Vezuviului, pe
cind se atla la comanda flotei <le la Misenum. A facut studii temeinice 'i a
avut o bogata activitate literarll i 'tiin\ificll. Dintre numeroasele sale lucra ri
nu ni s-a pllstrat in intregime decit lstoria Naturala, in 37 carii, dedicatii in
anul 77 viitoru\ui imparat Titus. Pentru aceasta opera vastll, autorul a citit 'i
excerpat numeroase lucrari de specialitate, greceti 'i latineti, pe care le
enumera in cartea intii. Lucrarea sa depae,te limitele istoriei naturale, caci
cuprinde in cartea a.II-a o descriere fizica a lumii, in cllrtile III-IV o geogralie 'i
o etnografie, in cllriile XXXIII-XXXVII o istorie a artei. Concepiia sa despre
lume are la bazil. filozofia stoicll. Lucrarea Jui fiind in bunll masura o compila\ie,
judecarea faptelor nu este totdeauna independentll i sigurii, iar stilul sufera de
intluen\a retoricii ; totu'i valoarea informa\iei este incontestabilll i autorul a
ramas o autoritate in tot evul mediu pinll in pragul epocii moderne.
Edi\ia : C. Plinii Secundi Naturalis historiae libri X X X VII post Ludovici
Iani o.bitum recognovit et scripturae discrepantia adiecta edidit Carolus
Mayhofr, vol. I-V, Teubner, Leipzig, 1892-1909.

NATURALIS HISTORIA
ISTORIA NATURAL.A.
.I, (III, IH I) 47. L. IHI CONTINENTUR i
Dac1ae, Sarmatiae, Scythiae (iS) . S tus: gentes . . . (16). I, (III, IIII) 47. Cartea a IV-a cuprinde aezarea geografica, neamurile . . .
5 III, 18 (22) 1?7 .Q msu 1a.rum Ponti. . (16) Daciei 1, Sarmatiei, Scitiei (18), a insulelor din Pont.
in Hadriam efflunt; e. Danu m cognommatam a flumine Histro, III, 18 (22), 127 . . . Cei mai mulli i chiar i Nepos, care este din partile 5
Padi fauces, contrario eorum ioe:c se eode1!1-gue istro exadversum Padului, au afirmat in mod greit 2 ca aceasta regiune [Istria] a fost denumita
dupa fluviul Istru, care, ieind din fluviul Dunii.rea, denumit i Istru, se varsa
pleriqu e dixere falso et Nepos pet' .ari mtenecto dulcescente, in Adriaticli in fala gurilor Padului ; iar prin ciocnirea celor doua ape, se indul
ex D.anuvio amnis i mare Hadri un a tcco.Ia ; 128. nullus enim cete marea aflatii intre ele. 128. [E greit] ciici nici un du nu se varsa din Dunare
10 quomam Argo navis flumine 1n mare 1 1:d1ur. Deceptos .credo, in Adriatica. Ei au fost inelali, cred, de faptul ca corabia Argo a 10
procul Tergeste, nee iam con t t fl a iat1cum d.escend1t non cohorit in Adriatica, nu departe de Tergeste, pe un riu, i nu se tie
N .
Alpis diligentiores tradunt .a quo umH1?e. Umens travectam precis pe care anume. Autori mai exacli afirma cli peste Alpi corabia a
auporto, nomen ex ea ' su isse autem istro dein S d . fost trecutii. pe umeri i a plutit pe Istru, apoi pe Sava i pe urma pe
cm causa est inter Emon Al
' . avo, . e1 Nauportus, care ii trage din aceasta tmprejurare numele i care izvoriite intre
am p1sque exor1ent1. Emona i Alpi.

1 Aceasta este prima mentiune a Daciei in izvoarele antice (vezi Tacit, nota 39).
1 Este vorba despre acea versiune a legendei care afirma ca argona,u\ii au trecut de pe
Dunllre in Adriatica, pe apll. Versiunea aceasta a fost intllritll de apropierea intimpllltoare
dintre numele Dunllrii i eel al peninsulei lstrin (cf. Apollonios din Rodes, IV, 300 'i urm. ; Ps.-
Sc ymnos, v. 776; Strabon, I, 2,39 ; I, 3,15 i VII, 5,9). Vezi 'i I. O. Thompsons, H
istory of Ancient Geography, Cambridge, 19t.8, p. t.8.
 398 PLINIU CEL B..\TR!:'lf
III, 25 ( 8) 14.8 . . Mons Claudius, emus rn fronte Scordisci
In tergo Taur1sc1. . . ' in spate tauriscii . . .
II I, 26 (29), 149. Pannoniae i u ngitur provincia quae Moesia
appellatur, ad Poi:tu m usque cum Dan u vio decurrens. Incipit a
5 confI:icnte supra d1cto. Jn ea Darda ni, Celegeri, Triballi, Timachi,
Moes1, .Thraces Pontoquc contermini Scythae. Flumina clara e
Darda ms Margus, Pingus, Timach us, ex R hodope Oescus, ex Haemo
Ut us, Asa mus, Ieterus.
IV, 1, 3, Epiros ipsa, ad Magnesiam Macedonia mque tendens
10 a tergo suo Dassaretas supra dictos, Iiheram gentem mox fera
Da rd.anos ha bet. Dardanis . laevo Triballi praetend unur latere et
Moes1cae gentes, a fronte mngunt ur Maedi ac Denselatae quibus
Thraces d Pontum usqu pertinentes. Ita succinta R hodoes, mox
et Haen11, vallatur excels1tas.
15
. IV!11 .(18), 41 . . . Haemi excelsitas V J passu um subit ur. Aversa
ems .t m Hist.rum devexa Moesi, Getae, Aedi, Sca u gdae Clariaeque' ct
sub is .Arrae1 Sa ma.tae,, qu?s Areatas vocant, Scythaeq ue et circa
P nt1 ltra .Mor1sem S1touque, Orphei vatis genitores, optinent.
4 . I ta f1mt H1ster a septentnone, abort u Pont us ac Propontis a meridie
20
ea um Ma:e : 44. Na mq ue Thracia altcro latere a Ponico Iitore
mcipiens, ub1 _Rister mns imergitur, vel pulchcrrimas in ea pa rte
urb s.ha bet, H1stropolm Miles1orum, Tomos, Callatim, quae antea Cer-
bat1s voca btur, Herclea m. Habuit ct Bizonen terrae hiat u ra pta m ;
25 nu nc hahet D1on ysopohm, Crunon antea dictam ; adluit Zyras am nis.
Totim eum tr c.tum ?c.ythae Aroteres cognominati ten uere. Eorum
opida Aph1:odlSl s, L1b1stos, Zygcre, R hocobae, Eu menia, Partheno-
pohs, Gerama , ub1 Pygmaeoru m gens fuisse prodit ur Catizos barba ri
voca ba nt, cred.un:q ue a gru ibus fuga tos. 45. In or'a a Dion ysopoli
es. Odessus M1 es1or . . b Histri ostio ad os Pon ti passu um D
30 alu f ecere, Agrippa L X a d1ecit.
I pregiltit o harta a Imperiului roman, ca re, dupii moartea sa, a fost terminatd i afiatih
J_ _
Cerbetis R acervetis va. 1.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 399
III, 25 (28), 148 . . . Muntele Claudiu 3, in fata c1i ruia se afla scordiscii, iar
II I, 26 (29), 149. De Panonia se leagii provincia numitii i\'f'oesia, care
coboara pe Duniire pinii in Pont. Ea incepe de la confluenta amintit1i
mai sus ' In ea [locuiesc) dardani, celegeri, tribali, timahi, moesi, traci 5
i scitii vecini cu Pontul. Rluri bine cunoscute sint de la dardani Margus,
Pingus i Timachus, din Rodope - Oescus, din Haemus - Utus, Asamus
i Ieterus.
IV, 1, 3. Epirul propriu-zis se lntinde pina in Magnesia i Macedonia,
avind in spat pe desaretii amintiti mai sus, un trib liber, apoi pe dardani, un 10
trib sii.lbatic. In partea stinga a dardanilor se intind tribalii i triburile nioesice ;
in Cata, se lnvecineazii cu ei medii i denselatii, iar cu acetia, tracii, care merg
pinii in Pont. In chipul acesta inaltimea Rodopei este tncinsii i ocrotitii ca o
cetate, iar apoi, i cea a muntelui. Haemus.
IV, 11 (18), 41. . . . Culmea muntelui Haemus urea pina la ase mii pai s. 15
Partea opusii 8, inclil)ata spre Dunare, este locuita de moesi, geti, aezi, scaugdi
i clari, iar mai jos, de s!irmatii arei, numiti area i, de sciti i, linga tarmurile
Pontului, de moriseni i sitoni, din care se trage poetul Orfeu; 42. Astfel [Tracia]
are ca hotare: la miazanoapte Istrul, la riisarit Pontul i Propontida, la miaziizi
Marea Egee . . . 44. Caci, din cealalta parte, Tracia lncepe de la malul Pontului, 20
uncle se varsii fluviul Istru, i are in acea parte cetatile cele mai frumoase, ca
Histropolis, colonic a milesienilor, Tomis, Callatis, nu mita inainte Cerbatis, i
Heraclea 7. A avut i ceta.tea Bizone, inghilitii de un cutremur de pamint ; acvm are
cetatea Dion ysopolis, numita mai-nainte Crunon ; pe linga ea curge ri.ul Zyras.
Tot tinutul acela I-au stiipinit scilii porecliti plugari s. Ora ele !or 25 sint :
Aphrodisias, Libistos, Zygere, Rhocobae, Eumenia, Parthenopolis 9 i
Gerania io, uncle se spune ca a fost neamul pigmeilor ; barbarii ii numesc
catizi i cred ca au fost alungaii de cocori. 45. Pe coastii, lncepind de la Diony-
sopolis se aflii Odessus, colonie a milesienilor . . . De la gura Duni'irii pinii la
intrarea in Pont unii au socotit cinci sute de mii de pa i, 11 iar Agrippa 12 a
adaugat asezeci de mii de pai 13. 30
s Pentru incercarea de localizal'e a acestuia, nerezolvatil. incii pina acum, vezi RE Suppl.,
IX, col. 526-7.
' De la varsarea Savei In Duniire.
5 Un pas = 1,48 m. Cifra aceasta de 8800 m este vadit exagerata, deoarece vil'f ul eel
mai inalt are 2385 m.
s tn alineatul precedent autorul inirase toate nenmurile tracice de pe versantul sudic.
Localitate neidentificala. Ponte o colonie a Herucleei din Pont, vezi Vulpe,
Dobroudja, p. 66.
a in opozitie cu cei obinuiti, care erau pastori nomazi, vezi Vulpe, Dobroudja, p. 57,
iar pentru noile interpretari date termenului Isl. Rom., p. 155-159. De aici i-a primit.
Dobrogea numele de Scitia Micil. , cf. Straban, VII, 4, 5.
D Pentru toa te aceste a,ezilri neidentificate - dintre care unele poar tii nume grcceti,.
iar altele autohto11e -, vezi Vulpe, Dobroudja, p. 63.
to Ora,ul cocorilor
11 Aproximativ 740 k m.
U M. Vipsanius Agrippa, colabora torul apropiat i ginerele !mpiira tului August, a
la Roma.
13 Ap1oximativ 88 km.
 400
PLINIU CEL BATR! N
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 401
IV, 12 ( 2 4), 76. Dein vastum mar p .
quondam Axenus, longe refugientes occu at ; , ontus Euxms, qui IV, 12, (24), 76 . . . Apoi o mare intinsa, Pontul Euxin, numita odinioara
fluxu retro curvatus in cornua a b .. .P eri as magnoque htorum Axenus 14, imbra!ieaza paminturi care se pierd in departare. Ea intra adinc
arcus Scythici forma Medio fl us utnmq ue p orn,gi't ur, ut sit plane in maluri i de ambele pari, la capete, se incovoaie inapoi pe o intindere atit
. . .
6 rius Bosporus id os. vocatur c i i t tostio Maeotii lacus. Cirnme- de mare, incit are intocmai forma unui arc scitic. La mijlocul indoiturii se leagil.
cu intrarea in Lacul Meotic. Deschizatura aceasta se nume te Bosporul cime-
77. At inter d uos Bosporos Thraciurn get trurn .assuum latitudine. rian i are o laime de doua mii cinci sute de pai. 77. Iar intre cele douii. strim-
ut auctor p l b - irnmenum derecto cursu tori, Bosporul tracic i eel cimerian, sint in linie dreaptii. cinci sute de mii 5
est o y ms, D mtersunt. Circuitus vero totius Po t" . . '
semel L, ut auctor est Varr f n i v1ciens de pai, cum afirma Polibiu. Circumferinta intregului Pont este de doua milioane
adicit, Artemidorus vicies o esee:ee erneos.v Nepol. Cofrnlius CCCL o suta cincizeci de mii pai, dupa cum sustin Varro 15 i aproape toti cei vechi.
10 )-XXV/ - . em mi ia acit Agrip Cornelius Nepos adauga trei sute cincizeci de mii ; Artemidor 16 o ridica la doua
, XL , M u c 1 a nus jXX IV1 XXV s T d d ' pa milioane noua sute nouasprezece mii ; Agrippa la doua milioane cinci sute
mensur rv-TD/
l" , , im1 1mo o e Europae latere
/XI1 patruzeci de mii, iar Mucianus 17 la doua milioane patru sute douazeci i cinci
ad hun
am a n 1X IV, , LXXV I III, determina vere alii
d ' "-LI
78M Varro de mii. Tot aa i tn privinta coastei europene, unii au calculat un milion patru
. c m um met1tur: ab ost:io Ponti ApoUoniam CLXXXVII. sute aptezeci i noua de mii, iar altii un milion o suta de mii de pai. 78. M. Varro 10
D. p., Callat1m tant undem, ad ostmm Histri CXXV d B h masoara in felul urmator: de la intrarea tn port pina la Apollonia, o suta opt
CCL Ch 'a oryst
, erronesum Heracleotarum oppidum CCCLXXV d Penem. zeci i apte de mii cinci sute de pai ; tot atita ptnii. la Callatis ; pina la gura
15 CCX I Im, D quod aliqui Bosporum vocant ' extremum . pE., a ant1- Istrului o suta douii.zeci i cinci de mii; pina la Boristene doua sute cincizeci de
, quae summa efficit jX III/. D A in uropa ora' mii ; ptnii la Chersones, oraul heracleotilor, treisute aptezeci i cinci de mii
ad fluL1<>n Hi - . XXXVII . . de pai ; pina la Panticapaeum, pe care unii ilnumesc Bospor, oraul eel mai
. grippa a Byzantio indepartat pe coasta Europei, doua sute douasprezece mii cinci sute ; la un loc 15
IV 12 2 stum DLX, md.e Pai:it1c paeum DCXXXVIII.-. . .
H! ( 4), 18 . Accolae sinus ems m mentione Th d" face un milion trei sute treizeci i apte de mii cinci sute. Agrippa socotete de
.sui:t istrpolin usque. Incle ostia Histri. 79. Ortus hie inraGc1ae ic.t1 la Bizant la fluviul lstru cinci sute asezeci de mii, iar de aici la Panti-
20 rna1s montis Ab d . . ermama capaeum ase sute treizeci i opt de mii . . . .
Alpes milibus ac :er e7o Raurici GaIliae opidi, .multis ultra IV, 12 (24), 78. . . Locuitorii acelui tarm sinuos au fost pomeniti in
a . . s apsus gentes 0anuv1 nomme inmens descrierea Traciei pina la oraul Histria. De acolo tnainte shit gurile lstrului.
Lkarum - uctu et tnde pn;'11um Illyricum alluit Hist er a'ppellat o 79. Fluviul acestea izvorate din lantul muntilor Abnoua, in Germania, in 20
amm us recept1s, med10 ferme eorum . .. s fata oraului Rauricum din Galia i curge multe mii de pai dincolo de Alpi,
v1gapb1h, m printre nenumarate populatii, sub numele de Dunii.re. Apele sale sporesc imens.
Pont um vastis sex fluminibus evolvitur Pr roo w m euces, Din locul unde intra in Iliria se numete lstru, prime te asezeci de r!uri, din
s
care aproape jumii.tate navigabile, i se varsa in Pont prin ase brate 18 enorme.

u Neospita!iera
15 Celebrul polihistor roman din secolul Ii.e.n. a fast unul dintre principalele izvoare
ale Jui Pliniu.
15 Artemidor din Efes a trait la sfiitul secolului al II-lea !.e.n. 'i a scris o lucrare
geografica In 11 carii, din care s-au pastrat doar citeva lragmente.
17 C. Licinius Mucianus, principalul consilier al lui Vespasian, a fast i autorul unor
Jucrari de geografie.
18 1n tradiia greaca (Herodot, IV, 47) Dunarea avea cinci brate. In epoca romana
slnt inregistrate ppte brate (Straban, VII, 3, 15), probabil prin adaugarea 'i a celor dou5.
ie,iri ale Dunavaului (Portia 'i Sinoe). Pliniu yi Ptolemeu (III, 10, 2) - ultimul fiind
urmat de Solinus 'i Ammianus Marcellinus - meniioneaza numai 'ase guri, dar a aptea
apare la ei sub forma unei balti, care comunica de fapt 'i ea cu marea. Despre gurile
Dunarii ln antichitate vezi articolele Jui Kiessling, Halmyria Lacus (RE, VII, col. 2 276-78)
'i Hieron Stoma (RE, VIII, col. 1530-35), dar 'i parerile deosebite ale lui H. Treidler, expri-
mate in recentele articole Pseudonstomon (RE, XXIII, col. 1386-90) 'i Psilon stoma (RE,
XXIII, col. 1400-5).

26 - c. 1414
 402
PLINIU CEL BATR1N
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 403

:ox ipsa teuce insula, in qua prornixus alveus appellatus XIX -p Primul 19 bra este al Peucei, numit aa din cauza insulei 20 Peuce, de care e
.aga pa ude sorbetu r. Ex eodem alveo et super Histropolim lacu eel mai apropiat ; el este absorbit de o mlatina mare de nouasprezece mii de
gmt ur LX II Ipass um a mbitu ; Halmyrin vaca nt. Secu ndum ostium pai. Din albia 21 sa, mai sus de Histropolis, se formeaza un lac cu o circumfe-
5 . aracustoma appellat ur, tertium Calon Stoma iuxta insula m Sarma- rinta de asezeci i trei de mii de pai, numit Halmyris 22 Bratu! al doilea se
t1ca;m, qSua rt um Pseudostomon etsinsula Conopon Diabasis postea n umete Naracustoma 2s ; al treilea Calonstoma 23, linga insula Sarmatica ;
B orion toma et p 1 Stoma. m gula a utem ora sunt ta nta ut a l patrulea Pseudostomon 2s, cu insula Conopon Diabasis 26, apoi Borion Stoma 2 7 5
. s1 on i Psilon Stoma 10. Toate gurile sint insa adt de mari incit se spune ca marea
I cl' '
hprodatur m _XL p assum ngitu i ms vmc1 mare d ulcemque intellegi este invinsa [de fluviu] pe o lungime de patruzeci de mii de pai i se simte ca
austum. (_2a), 80. A _b eo m plenu m quidem omnes Scytharu m sunt apa este dulce. (25), 80. De acolo inainte, in general, stnt in adevar triburi de
sciti, totui regiunile apropiate de tlirm au fost ocupate de diferite populatii,
io nt es, r.ar1e a men ht ori a dposita tenuere, alias Getae Daci Romanis cind de ge\i, numiti de romani daci, cind de sarmai, numiti de greci saurornai,
a ic i, a I.as . armatae, Graecis Sauromatae, eorumqe Hamaxobii \'i dintre ei de hamaxobi sau de aori, cind de sciti degenerati i nliscuti din 10
ut {51'. ahas Scythae degeneres et a servis orti aut Troglodytae sclavi sau de troglodii, apoi de alani 29 i de roxolani so ; iar in partile mai de
ox a m et Rhoxolani ; superiora autem inter Danuvium ct Hercy sus, intre Dunare i Plidurea Hercinica, pina la lagarele de iarna de la Carnun-
1 h'b C . tum din Panonia i la hotarele de acolo cu germanii ; ctmpiile i 1>esurile stnt
'b.um saf tu. m usque ad Pa nnom.ca I erna arnunti Germanorumque
m stliptnite de sarma\ii iazigi, iar muntii i plidurile de daciu, impini de primii
15 at I?mb . a1po eJ clan? Iazyges Sarmatae, mantes vero et pina la riul Pathissus 32. 81. Pornind de la [riul] Marus sau de la Duria care ii
1 a us ac1 a ath1ssum amnem, 81. a Maro, sive Duria
est S b despart de suebi i de regatul Jui Vannius 33, regiunile din spatele lor 34 sint 15
alii .a d ueue.is regnoq V
annano mmens eos,d'aversa
Basternae tenent sUptnite de bastarni i apoi de al\i germani. Agrippa spune cii tot tinutul acela,
que m b Germa n.I. Agrippa totum eum tractum ab Histro ad de la Istru pina la Ocean, are cam douli milioane de pai in lungime \'i patru
0ceanum 15 ad dec1es centenurn miliu m passum in longitudinem
le Numit ,; Hieron Stoma. ura sfintli , cum aratll. Ptolemeu (III, 10, 2), era actualul
brat Sf. Gbeorghe. In general gu rile Dunlirii ,i-au plistrat lnfAti,area din antichitate, ceea
ce permite o identificare destul de probabilli a principalelor guri. Vezi C. Brlitescu, Analelc
Dobrogiei , II (1921), p. 227-241 'i Buletinul Soriet4tii Regale de Geografie , XLI (1922),
p. 3-39, precum 'i Gh. Vilsan, Buletinul Societatii Regale de Geogrnfie o, LIV (1935)
p. 32-37. .
10 Ostrovul pinilor , vezi articolul din RE, XIX, col. 1 383-89.
21 Probabil Dunavlitul (al ,aptelea brat), care di\ in lacul Razelm 'i comunicA astfel
cu marea (prin Portita).
H Lacul Razelm. DupA autorul articolului din RE (Kiessling), distanta de 63 de mile
reprezintli dear lungimea tArmului, inclusiv a lacului Since.
u Stoma, ogurli o ; naracu, probabil cuvlnt tracic sau iranic (cf. osetul nariig = ingustl.
Vezi M. Vasmer, Die lraner in Sadrussland , p. 61. Probabil unul din canalele actualului Sulina.
" Bratu! frumos . Probabil tot unul din canalele actualului brat Sulina.
16 Bratu! fals . Probabil unul din canalele actualului brat Chilia, vezi articolul
respectiv din RE.
H o Vadul tintarilor .
17 Bratu! de la nerd Probabil unul din canalele actualului brat Chilia.
18 Bratu! gol t. Probabil unul din canalele actualului brat Chilia. Vezi art. din RE.
19 Populatie sarmaticA, stabilitli. In Caucazia (cf. Arian, Ordinea de lupta tmpotriva
alanilor), din care au ejuns grupuri in vremea eceasta pinli la Duniire (cf. Seneca, Tieste,
v. 630 'i Dionisiu Periegetul, v. 305). Ei reprezintll. al treilea ,; ultimul val al sarmatilor,
care trliiesc la rlisiidt de roxoloni (cf. Ptolemeu, III, 5, 7 'i 9) plnil in secolul el III-lea e.n,.
cind iau locul acestora 'iincep sli se aeze in regiunile noastre, cum eratli descoperirile arheo-
logice. Vezi lat. Rom., p. 675-680.
80 Reprezinta al doilea val al sarmaWor (Vezi Straban, nota 16), care, dupa mutarea
iazigilor, au luat locul ecestota la Dunllrea de Jos.
81 ln timpul lui Tiberiu, pe la anul 20 e.n., iezigii au fost edu'i de romeni tn cimpia
dintre Tisa 'i Dunlire (cf. Seneca, Probleme tk istorie naluralii, Prefata 9 'i Tacit,
Germania, I, 1). Vezi lat. Rom., p. 26li-265.
11 Tisa.
88 Cf. Tacit, Anale, XII, 291.

I 14 Mei exact t aezate in directia opusli !or &.

_ L_ 26*
 404
PLINIU CEL BATR IN
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 405
quattuor milibus minus CCCC in latitudinem, ad flumen Vistla m a
sute de mii farll. p t:u .. 'me de la pustiurile Sarmatiei pi.nli la fluviul
desertis Sarmatiae prodidit. Scytharum nomen usq uequaque tra nsiit mu in la11 ' tindeni la sarmati i germam, dar vece
in Sarma tas atque Germa nos. Nee aliis prisca illa dura vit appelatio Vistula. Numele sc1t1lor a trecut prtu t la marginea acestor nearnun 1
. - listrat decit la ace1a care. s1
qugaumnt.q ui extremi gentium harum, ignoti prope ceteris mortalibus,
5 de
num1re nu s a P . . d ilalti mur1ton. f 5
traiesc aproape net1t1 c te se aflii oraele Cremniscoe, Aepol umd ;nm 1
(26), 82. Veru m ab Histro oppida Cremniscoe, Aepolium, montes (26) 82 Iar de la stru nam d" numele i oraului, nmmt o m10ara
Macrocr mni, vestitul fluvi Tr:a.s,t ;:lcuitll. de tirage1i, la o dplirtare d
Macrocremni, clarus amnis Tyra, oppido nomen inponens ubi antea Ophiusa. Tot acolo este o ms adm b t ,l Pseudostomon al lstrulm. Urmeaza
Ophiusa diceba tur. In eodem insulam spatiosam incolunt Tyragetae ; o sutli treizeci de mii de pa 1 e .rad lo de acetia crobizii, riul Rhode,
abest a Pseudostomo Histri ostio CXXX. Mox Axiacae cognomines apoi cei numiti dupa riul AXIace 1, m toa douazeci de' mii de pai de Tyras, 10
golful Saggarius, portul Ordesos !1 la o sl . nume i un ora la cincisprezece
10 flumini, ultra quos Crobyzi, flumen R hode, sinus Saggarius, portus
fluviul Bon.stene, l acu l ri. near
mu .cM u 'laecteopol1is pe 'nur mele l or vec h.1. 88 D.e
Ordesos et a Tyra CXX flumen Borysthenes lacusque et gens eodem mii de pai de mare, Olb1opo is 1 I c auhetii la care izvorate Hypams,
nomine et oppid um ab ma ri recedens XV passu um, Olbiopolis et la Taphrae in interiorul uscatuh 1, locmes I .. tiagetii budinii, basilizii i
.. l 'care [izvorate] Bor1stene, ge onn, , 15
Miletopolis antiquis nominibus . . . 88. A Thapris per continentem
introrsus tenent Auchea te, apud quos Hypanis oritur, Neu roe, apud
neuru, a
agatil : (27),
1 lb
. e ;!;;
acea:tae sstr! e r!! e ns
. 1
t fi
15 quos Borysthenes, Geloni, Thyssagetae, Budini, Basilidae et caerulco
capillo Agathyrsi. a apoloniaiilor, la optzec1 de m1Cde pal d36 A!
ariitat pe.cele 37 situate a gur1le
a adus statuia lui Apo!lo d pe .ap1to ihii Boristene, a fost amintita ma1 sus ; ea
IV, 13 (27), 92. . . Citra Histrum Apolloniatorum una, LXXX Istrului. 93. lnsula Im Ahle, dm fa\
C lculele actuale o aazii la o sut ptru: 20
se rnai cheama i euce 38 1 Macron .ta adouazeci de mii de Tyra i la cmc1zec1
p. a Bosporo Thracio ex qua M. Lucull us Capitolium Apollinem zeci de mii de pa 1 de Bor1sten , a o. su t de circa zeci mii de pa 1 . . . .
advexit. Inter ostia Histri quae essent diximus. 93. Ante Borysthenen d .. de Peuce 40 ; circumferm1 e1 es e . d
e mluV , 14 (28) 99. . . Sint cinc1. ean:iur.1 . rmam.
. 100. Rarnura a cmcea :
20 Achillea est supra dicta, eadem Leuce et Macaron appellata. Hane . d e g
ammt1t 1 ma1 sus .
temporum horum demonstratio a Borysthene CXL ponit, a Tyra peucini 4t bastarni, vec1m cu aci [ r" a] ca din Europa au vemt. moes1, 25
V 32 (41), 145. . . Slnt auton care a i ienii i bitinii 2.
r1::1
cxx; a Peuce insula L; cingitur circa X, p . . .
IV, 14 (28), 99, . . Germanorum genera quinque . . . 100. Quinta
brigi i tini, de la care i-au I1;1at nun le ili :
lxinu s din pricina ll.!haticiei
V I, 1 (1), 1. Ponul uxm, nu:1 i oel intre Europa i Asia, din P.r1cu:a .:au-
pa rs Peucini, Basternae, supra dictis contermini Dacis , . . sale neprielnice oasI?.et1lor .' e_Hiteareeste binevoitoare fata de.lacom1a rnari. . .
tatii specifice naturn, care f?r1! If t . doua guri este locmt de srrnat ? . . . 30
25 V, 32 (41), 145. . . Sunt a uctores transisse ex Euro.pa Moesos V I 7 (7), 19. . . . apo1 rIU ana1s .cu oi costobocii 44 t1saget11 . . .
et Bryges et Thynos, a quibus appellentur Mysi, Phryges, Bithyni.
VI, 1 (1), 1. Pont us Euxinus, antea ab inhospitali feritate Axin us "" , ';j 9rlii"'.'.'. .:::: ; :i:.f;:r:,:;,; 1
::
1
i.
!
l;
apellat us, peculiari invidia naturae sine ulla fine ind ulgentis avidi- cercuri,' iar grecii pa:alele . . . 18. Para ts istene, Tomis, Trac.ia_ poster1oara,
ta ti ma ris et ipse inter Europa m Asiamque funditur . . . l M iirii Caspice cuprmde Callat1s, osp A' 1 . 219 Pina a1c1 am prezen- 35
a '
II' m mai dintre
30 VI, 7 (7), 19.. . . dein Tanain amnem gemino ore influentem p cercet a ee1,de
M a ra vec h'I. C er ctatorii
Adr1at1ca cei
qm eia au
incolunt Sarmatae, . . . ipsi in multa genera divisi . . . dein Costoboci . . . taet trluibcarulir,ilreestul t ce1 exacti ce1 no1
Thussagetae ...
35 Probabil cl! la data aceasta nu se mai poate vorbi de 0 popula \ie distineta cu
acest nume. 39
VI, 33 (39), 211.. . . plura sunt autem segmenti mundi, quae ae Cf. XXXIV, 7 (18)_,
nostri circulos appellavere, Graeci parallelos . . . 218. Septima divisio
35 ab altera Caspii maris ora incipit, vadit super Callatim, Bosporum, &7
38 Este volb rb-a dDespr.1eplm assaurleea. m. su 1e1. es te gre'ita ' distantele sint corecte.
Cea a a . . .e.
Borysthenen, Tomos, Thraciae aversa, Triballos, Illyrici reliqua, A notele 30-32. f'
6) actuala
Hadriaticu m ma re, Aquileiam . . . 219. Hactenus antiq uor um exacta ae * A celor fe:1c1t1 . Vez ;8-n'(aprox. 74 km ; cf . i Ps.-Sc mnos 79 ( Strabon
celebravim us. Sequentium diligentissimi quod superest terraru m supra distan'o D
(4if6ek
rem
n)tapodam
tetrdea aocidaeset decs1prrae . v1't eza de inaintare a uscatulm in mare c . '
I, 3, 4 i ?). 3 15 VII 3
n
'2 Cf Strabon,
Pntru tribun
VII, unor
emigrarea sia Mica' cf. Strabon,
. trace m ,9.
u Vezi Strabon, nota 48.
u Cf. Ptolemeu, III, 8, 3.
 406 PLINIU CEL BATRl!'."
tribus adsignavere segmentis, a Tanai per Maeotim lacum et Sarmatas
usqe Boryst?e en atque ita per Da cos pa rtemque Germa niae,
Galhas oceam litora amplexi.
. .
VII, 11 (10),
50. lam illa vulgata sunt : varia ex intearis
0
truncos
5 g1gm, ex tr.unc1 mteros ; eadem prte truncos, signa quaedam nae-
vosq ue et c1catr1ces etiarn regeneran, quarto partu Dacorum * originis
nota in hrachio 1eddita.
V II, 26 (27), 98. Triumphi vero, quern duxit . . . praefa tio haec
fuit ; EX ASIA . . . SCYTH IS. . . BASTER N IS ET SUPER
10 HAEC DE RE GE M ITHR IDATE . . . TR IUMPHAV IT
V II, 40 (41), 131. Quid, quod nemo mortalium omnibus horis
ap.it ? Utina mque falsum hoc et non ut a vate dictum qua m plu rimi
rnd1cent !
Vana mortalitas .et ad ?ircumscrihendam se ipsam ingeniosa
15 conptat more .Thracia .gnt1s, quae caculos colore distinctos pro
e::cper1mento cmusque d1e1 m urnam cond1t ac supremo die separatos
dmuerat atque ita de quoque pronuntiat. 132. Quid, quod iste
calculi candore illo laudatus dies originem mali habuit ? . . .
[ , 15 (_19), .49. Piscium genus omne praecipua celebrit3.te
20 adolesc1t, max1me rn Ponto. Causa multitudo amnium dulces infe-
entiu aquas. Amiam vocant cuius incrementum singulius diebus
rntelleg1tur. Cum thynnis haec et pela mydes in Pontum ad dulciora
pabula intrant gregatim suis quaeq ue ducibus, et primi omnium
scomri, q.uibus est in aqua.sulpureus color, extra qui ceteris. Hispaniae
25 ceterias h1 replent, thynms non commea ntih us.
(20), .50. Sed in Pontum null&. intrat bestia piscih us malefica
praeter v1tulos et parvos delphinos. Thynni dextera ripa intrant
exeunt laeva . . . 52 . . . Intrantium Pontum soli non remeant trichiae
G.aecis enim .pleri.sque nominibus uti par erit, qua ndo aliis atque
30 alns eosdem d1vers1 appellavere tract us -, 53. sed hi soli in Histrum
amncm subeunt et ex eo subterraneis eius venis in Had riaticum
mare efltmt, itaque et illic descendentes nee u mq ua m subeu ntes
e ma r1 v1suntur.
* Dacorum (aco-Ft), aliquorum B.
i
_ _ _L __ _
IZYOARE PRIYIND ISTORIA ROMlNIEI 407
impartit restul piimintului in trei segmente : unul care porne te de la Tanais,
trece peste Lacul Meotic i peste sarmati pina la Boristene, iar apoi cuprinde
pe daci, o parte a Germaniei, Galiile i tarmurile Oceanului.
V II, 11 (10), 50. Este lucru indeobte cunoscut cli din indivizi flirli cusur
se nasc uneori copii cu defecte, iar din indivizi cu def ecte fizice, copii fara cusur ; 6
de asemenea se reproduc defectele, unele semne, petele i cicatricele ; insemnarea
de pe bratul dacilor '6 se transmite pina la a patra generatie.
VII, 26 (27), 98. Cuvintele introductive 46 ale triumfului. . . pe care I-a
repurtat au fost urmatoarele: a triumfat asupra Asiei. . . . a scitilor . . . a bastar-
nilor i a Jui Mitridate pe deasupra 47 10
VII, 40 (41), 131. Apoi se mai adauga faptul ca nici un muritor nu este
totdeauna intelept. Ce n-a da sa ma inel in aceastii privintli i citi mai multi
sii socoteasca cele spuse de mine ca fiind o prorocire neadevaratii. Deertiiciunea
omeneascii, metera sa se inele pe ea inslii, socotete i:n felul tracilor, care pun
in urna pietre de culori diferite, dupii cum o zi este bunii sau rea, iar in ziua 15
mortii le numiira i astfel tl judecli 48 pe fiecare. 132. Dar ce-i de facut daca
ziua insemnatli cu o piatra alba a fost cumva inceputul unei nenorociri? . . .
IX 15 (19), 49. Petii cresc cu mare repeziciune, mai ales in Pont 49, Cauza
este multimea riurilor i fluviilor, care aduc apli dulce. Petele numit amias ao
crete tn fiecare zi vazind cu ochii. fmpreunli cu tonul i cu piilamida, el piitrunde 20
in bancuri tn Pont, dupli o hranli mai dulce, fiecare grup cu conduciHorul siiu, i
cei dintii dintre toti intra scrumbiile, care in apii au culoarea sulfului, iar afara
sint ca i ceilalti 51 peti. Ei umplu golf urile !or speciale din Spania, dar tonul
n u-i insotete 82
(20), 50. In Pont nu patrunde nici un animal vatiimiitor pentru peti in 25
afara de foci 5S i de delfini mici. Tonii intra de-a lungul tarmului drept i ies
de-alungul tarmului sting. . . 52 . . . Dintre petii care intra in Pont, singurii
care nu se intorc stnt trihiile H_ caci de cele mai multe ori se cuvine sa ne folosim
de nume greceti, deoarece in diferite regiuni, acelorai peti Ii sau dat nume
deosebite -. 53. Acetia sint singurii care urea fluviul Istru i de aici, plutind 80
in jos prin apele lui subterane aa, intra in Adriatica, astfel ca, dei coboara in
mare, nu sint niciodata vazui ieind dintr-insa.
H Este lec\iunea adoptatll de editor ; in manuscrisul B apare iorma aliquorum, unora
{cf. Clearh din Soloi, fr. 9).
'G Inaintea generalului care triumfa se purtau tabli\e cu numele du,manilor 'i descri
erea regiunilor cucerite, portrete sau chiar statui ale celor lnvin'i etc. Cu ocazia triumf ulu i
<lin anul 61 i.e.n. sint pomenite popula\iile invinse ln campaniile orientale ale lui Pompei.
" Cf. Apian, Mitridale, 69, 291.
48 Cf. supra : Phylarchos.
" IdentiCicarea pe,tilor s-a fllcut cu ajutorul dr. Banarescu, de la Institutul de biologie
al Academiei R.P.R., caruia ti mul\umim 'i pe aceasta cale. Pentru unele amanunte am
Iolosit ,;lucrarea Jui J. Cotte, Poissons et animaux aquatiques au temps de Pline, Paris, 1944.
to Probabil scrumbia-albastra (Scomber scombrus ).
u Este adevarat ca in apa culoarea !or pare mai deschisa, batind spre galben, iar pe
uscat ei ii recap!ltll nuan albil.struie. .
GI Dimpotrivll, tonul este pescuit 'i in Spania.
u Specia de foci mediteraneene ( Monachus albiventer ), astllzi destu! de rara.
&t Probabil scrumbiade-Dunllre ( Alosa pontica).
" Versiunea aceasta ar putea i ea sll fie o incercare de explicare a legatu1ilor econo
mice vechi i strinse lntre Pont 'i Adriatica (vezi RE, IV, col. 2 126).
 408
PLINIU GEL BATRIN
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 409
XI, 53 (115), 279 Scyth . . i
humano sanguine . in ediabil e - ag1tltas. tmgunt v:i;ierina sanie et XI, 53 (115), 279 . . . Scitii ii inmoaie sagetile in venin de vipera i in singe :

tactu. ' 1 see us mortem ihco adfert levi de om ; acest amestec blestemat n-are leac i la cea mai uoarii atingere produce ,;,1
"!

moartea instantanee. i
XVIII, 7 (12), <i >, 63. Tritici I XVIII, 7, (12) <1>, 63. Exists. mai multe specii de griu, dupii locul in care i
5 Terti um pond us erat Thracio Ggenee p upra, qae f ecere gentes . . .
. I 1 . . raecia etd 'ff ont1cum . laudav"t d sint prod use . . . Ca greutate griul din Tracia ocupii locul al treilea . . . Grecia a 5
m ta iam non p . ervenit <3 > ' 69 E st l erentia et cal i ' quo apreciat i griul din Pont, care n-a ajuns insii. pina in Italia ... <3 >, 69. Griul se
s1or .qmppe mehoris est generis. Plurimis tunicis Thrac. a\ .cras- deosebete i in privinia paiului, ciici e de calitate mai bunii. cu cit acesta e mai
vestitur ob nimia frigora illi I . . ium r1 icum greu. Gr1ul din Tracia este imbrii.cat in mai multe camlii din pricina frigurilor
trimenstre invenit detinentibus e: ae i;x.ims1tum. Ead:m ca usa et mari din acel iinut. Din aceastii cauzii, i fiindcii ogoarele sint acoperite de
zii.pada, a fast descoperit gdul de trei luni, numit astfel pentru faptul ca, 10
10 mense, cum et in reli b s Illv1 us, quod tert10 fere a satu
XVIII ( quo ?r. e, met1tur . . . dupli aproape trei luni de la semiinat, este cules o data cu griul din
d"d ' 10 24 ), 1.00. ilho Ca mpania praecipue gaudet It restul lumii . . .
can I am ex e fac1t. Fit et panis praedulcis. Sarmata ru1::: emque XVIII, 10 (24), 100. Meiul crete mai ales in Campania Ji din el se face o
gentes hac max1me pulte aluntur et cruda eti f . . quoque fierturii groasii, alba. Se mai face i piine foarte bunii la gust. :;;i triburile sarma-
vel. sanguine e crucis venis admixto , , , (25)
15 qu1dem, praecipue Aq uitania utitur p
iQi
.'
a;,ma.' equmo Ia?te
, amco et Galhae
tice se hriinesc in foarte mare miisurii cu acest terci i chiar cu fiiina crudii, pe 15
care o amestecii cu lapte de iapa sau cu singe din vinele de la picioarele
cailor; . . (25), 101. Meiul este folosit in Galia i mai ales in Aquitania . . . Triburilc
praeferunt cibum . . . onticae gentes nullum panico pontice nu pun nici un alt aliment mai presus de mei . . .
XIX; 5 (23), 65. In Italia sint aprecia!i castrave!ii verzi i mici de tot, iar
XIX, 5. (3), 65. In Italia virides et quam minimi . .. in provincii cei mari i care sint de culoarea cerii sau negri. Cei mai productivi 20
quam max1m1 et cerini aut . I C . . . . , m proVIncus
dissimi Moesiac Cum 1gr1. p acent. op10s1ss1m1 Africae, gran- sint in Africa, cei mai mari -in Moesia. Cind tree de o anumita miirime,
20 XX II 1('>) .2 E dagmtudme ecessere, pepones vocantur . . . se numesc dovleci . . .
XXII, 1 (2), 2. Intr-adevar, observ ca unele neamuri straine folosesc anu-
corporibus' suis'"' ' aliquas
qm ext em et formae gratia . r1't usque perpetm Ill mite plante pentru infrumusetare, cit i din pricina unor obiceiuri practicate
errarum
ad verto animo. Inlinunt certe aliis al' f . gentmm uti herb.s "b d din totdeauna. La popula!iile barbare femeile ii ung una al teia fata, la daci i 25
. .1 qm us am
f eminae ; maresque etiam a d D iae aSc1em m popuhs barbarorum sarmati pinii i biirbatii ii fac semne 56 pe trup . . .
hunt . . . pu acos et armatas corpora sua inscri- XXXII, 11 (54), 152. La acestea vom adauga animalele citate de Ovidiu,
care nu se giisesc la nici uri alt autor, poate pentru faptul ca traiesc in Pont,
25 XXX II, 11 (54), 152. His adiciemus ah Ovidio posita . 1 unde poetul i-a inceput aceastii opera 57 in ultimii ani ai vietii, i anume :
quae apud neminem al" . amma 1a boul-de-mare ss, cercirul 59, care triiiete printre stinci, orful 60 , eritinul rou 61, 30
u bi id volumen supreirs 7t: :;:ntu se fotasss in Ponto 1iascenti; iulul 82, mormirul 83 cu diferite culori i hrisofrinul auriu 84, apoi perca as, tapul-
in scopulis viventem, orphum ru?e ;e us me oaVI : bovm, cercyrum de-mare66, melanurul 67 , care place pentru coada sa, i epodele 88, o specie foarte
mormyras aureique coloris chr so hrmque .erythm um, mlum, pictas
30 et placentem ca ud I y p yn, pr aeterea percam, tragum "' C!. Clearh din Soloi, fr. 8.
a me anurum, epodas lati generis . 153. prae t er a 7 H alieutica.
as Ar putea sii fie vorba de una din cele doua specii de raide care trlliesc in Maren
Neagrll, pisica-de-mare ( Trygon pastinaca) sau vulpea-de-mare ( Raia clavata}.
u Ar putea sii fie o specie de stelute (familia Labridelor).
o Este greu de precizat despre ce pete este vorba. Dupii descrierca altor autori antici
ar putea!i lua L in considerare lavracul (M arone labrax).
61 Probabil o specie de barbun (M ullus barbatus ponticus ).
n Probabil sp.ccia Goris iulis.
63 Probabil specia Pagellus eryth1inus.
64 Probabil dorada ( SpartlS surat11S ).
H Probabil bibanul ( Perea fluviatilis}, care se intilnete doar in apele indulcite ale
J\Iiirii Negre, cum ar i gurile Dunarii. J. CatLe crede ca autorul se refera la specia Serramis
scriba.
"' Pentru identificarea acestui pete vin in considerare boul de mare ( Uranos copus
scaber } , rindunica-de-marc ( Trigla himndo} sau smaridul ( S picaria smaris).
87 Ar putea sii fie o specie inrudi.tli cu Boops hoops.
es Calcanul ( Rhomb19 maeotic11S } sau cambula ( Pleuronectes flessus).
 410 PLINIU CEL Bli.TR!N
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 411

haec insignia piscium tradit : cha nen ex se ipsam concipere, glaucum Jata. 153. Intre alte observaiii privitoare la peti, el spune ca channa 89 se
aestate numqu.am appa ee pon_ip1lum, qui semper comitetur navium autofecundeaza ; ca glaucul 70 nu apare niciodata vara ; ca pompilul 71 totdeauna
?ursus,. chromu, qm mdif1cet m aquis. Helopem <licit esse nostris !nsotete corabiile in timpul navigaiiilor ; ca chromisul 72 ii face cuib in apii.
m?omtum .und1s, ex uo appa rent falli eos, qui eundem acipenserem Despre helops 73 ufirmii ca este necunoscut in apele noastre, de unde se vede ca
5 ex1st1mavermt. Helop1 palmam saporis inter pisces multi dedere. greesc acei care I-au identificat cu ipul 74 f ntre peti, muli au dat intlietate 5
carnii gustoase a helopsului. .
xxxrv, 7 (18), 39. . .moles quippe excogitatas vid em us statu- XXXIV, 7 (18), 39 . . . Vedem ca au fost imaginate statui enorme, care
arum, quas colossaeas voca nt, turrihus pares. Talis est in Capitolio sint denumite colosale, Ia fel ca nite turnuri. Astfel este pe Capitoliu statuia lui
Apollo, tralatus a M. Lucullo ex Apollonio Ponti urbe. - Apolo, adusa 75 de M. Lucullus din Apollonia pontica.

H O specie hermarodiLa de Serranus cabri/la.

10 E greu de precizat despre ce pete este vorba. Print re cei care vin in considerare
se afla i chromisul de mai jos.
11 Probabil specia Naucratus ductor.
11 Probabil milacopul ( Sciaena cirrosa).
78 Nisetrul (Acipenser guldenstaedti), care seamiina foarte bine cu ipul sau pll.struga
(Acipenser stellatua ).
" Specie de sturioni mediteraneana (Aci penser sturio).
10 Cf. Strabon, VII, 6, 1.
I

l. -
 L XI X. <f> A A 0 Y I 0 Y I !2 H II O y
LXIX. I 0 S E P H U S F L A V I U S

S-a nliscut ln anul 37 e.n., la Ierusalim. n anul 64, Iosephus Flavius a

Ill.cut o calatorie la Roma spre a apara pe evrei in fata lmpliratului. A lua t
parte la rlizboiul impotriva romanilor, a cazut prizonier i a fast eliberat mai
tirziu de impil.ratul Vespasian. Scriitorul a trait multll. vreme la Roma, unde
i-a scris operele istorice, dintre care ni s-au pl'l.strat: 1. Rii.zboiul iudaic, In
7 carti, traduse de el lnsui din aramaica in greacll, lntre anii 77-79;
2. AnlichitiiJi iudaice, ln 20 de cllrti, de la lnceputul lumii pinli la impllratul
Nero, in care se sprijinii. in deosebi pe Dionisiu din Halicarnas, scrise intre
anii 93-94 ; 3. o autobiografie, unde se aparli impotriva celor care II atncau
pentru atitudinea sa in timpul rlizboiului i 4. lmpotriva lui Apion.
Editia : Flavii Iosephi Opera omnia post Immanuelem Bekkerum reco-
gnovit Samuel Adrianus Naber, vol. I-VI, Teubner, Leipzig, 1888-1896.

ANTICHITATI IUDAICE
IX, 1,4 <17 >. [Iosaphat] era prieten i cu eciorul lui Achab 1, care domnea
peste israeliii, i s-a intovarait GU el Ca sa-i pregateasca corabii Ca sa pluteasca
tn Pont i la emporiile din Tracia. Dar nu a avut parte de citiguri, intrucit 6
<:orabiile acestea s-au scufundat, fiind prea mari. Pentru care pricina - de
aci inainte - n-a mai nutrit vreo ambiie in legatura cu flota.
XVIII, 1,5 <20 > ... [Esenienii] au bunurile in devalmaie, iar bogatul nu se
bucurii intru nimic mai mult de cele ce are decit acela care nu are nici un fel
de avere. i aa se poarta oameni in numar de peste patru mii. < 21 > Ei nu- i 10
iau neveste i nici nu obinuiesc sa aiba sclavi, pe de o parte socotind ca robia
.d uce la nedreptate, pe de alta dindu-i seama ca se ivete astfel prilej de rlizvrli-
tire. Acetia traiesc prin ei inii i se folosesc de serviciile pe care i le pot
face unii altora. <22 > Aleg - prin vot - un fel de perceptori ai veniturilor
"i ai roadelor ce le produce pamtntul, aceia fiind nite barbati cumsecade, iar 16
preoiii iau asupra !or pregatirea griului i a alimentelor. Nu traiesc acetia
intr-un fel deosebit de al celorlali oameni, ci traiul lor seamiina cu al aa-numi-
1ilor polistai 2 de la daci.

RAZBOIUL JUDAIC
IlEPI TOY IOTi:iAIKOY IlOAEMOY
II, 16, 4 <363> . . . Intr-adevlir (romanilor) nu le-a ajuns sa aiba ca hotar

56
:a,
II, <33> . . , Ou,yiip t PX,E<1V O:U't"Ori:; {i. e. 't"OL<; 'Pcu oclo )
Euf ratul 1n rasarit, Istrul la rniazlinoapte . . . <366 >. . . De ce trebuie sa mai
vorbesc 3 'de heniohi, colhi, de seminia taurilor, de bosporani, de neamurile
20

20 < >. 't' oei U7t0

Euqi pT1J_<; T"IJVHvt6x
/..f:yew ,1:1.w1.ro/..'t't::
oui:; v, xo:t
oue K6:Ax.oui:;
TWV 7tpOaO:pX't"LCUV "fooi:;.
x.ocL 't'O 't'Wv Tocu-. l
A domnit intre anii 875-854 i.e.n.
Ilo/..tcr-roct Scaliger, IIJ..dcr-rot' vlg., x-r!cr-roct' Orteliu ex Strabane VII 296 ; s Leciiunea 7tOAta-rixl a fost propusa de Seeliger. Manuscrisele nu 7tAE:tcr't"Ot cei mai
mulii . Strabon {VII, 3,3) vorbete despre existenta unor 11.'t!cr-roc la daci.
a Discursul acesta atribuit regelui iudeu Agrippa al II-lea a fost rostit in anul 66 e.n.
 414 IOSEPI!US FLAVIUS
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NJEI 415

din jurul Pontului i de neamurile din regiunea IacuJui Meotic, <367 > care odini-
oara nu-i recunoteau nici chiar propriuJ lor stiipin, iar acum sint supui unui
numar de trei mii de soldali ' greu inarmali, ale d.ror patruzeci de corabii
lungi fac sa domrieasca pacea pe mare, cu toate ca - inainte vreme - nu se
putea pJuti pe ea i furtunile o btntuie. <368> Cite nu au de spus Bitinia, Capa- 5
docia, poporuJ din Pamfilia, licienii i cilicienii cu privire la independenta lor
i totui platesc bir, flira constrtngerea armelor? Dar ce? Tracii, care stapi-
nesc un tinut ce se intinde in laiime cale de cinci zile de drum i in lungime
cale de apte - avtnd o fire mai asprii. i fiind, astfel, mult mai UOr de apii.rat
dectt piimintul nostru s, iar striinicia gerurilor stii.vilind OtiJe care-I atacli -nu
ascultii, oare, tracii de douii mii de oameni din garnizoanele 6 romane ? < 369 > 10
Apoi, ilirii 7, care vin dupa ei i locuiesc regiunea strlibatuta de Istru - ptnii
in Dalmalia -, nu se supun autoritlilii doar a doua Jegiuni s, alaturi de care
ei respi11g atacurile 9 dacilor ? <370> Iar dalmalii, care adeseori ti scutura
jugul ca sii ajunga slobozi i mlicar cli biruili aproape de fiecare datli - i-au
adunat, pe vremuri, din nou puterile i sau rlizvrlitit, oare i acetia nu stau 15
acum linitili ascultind de o singurii lO legiune a romanilor ?
III, 5,7 <107 >. Ce-i de mirare . . . ca oamenii ale ciiror Oti sint atit de tntre
prinziitoare i puternice au la miazanoapte hotare ale tmparaiiei lor IstruJ
i RinuJ ? . . .
IV, 10,6 <619>. LegiuniJe din Moesia i din Panonia, care cu putin
tnainte se agitaserli vlzind cutezanta Jui Vitellius, au jurat 11 cu o hucurie 20
sporita sa -dea ascuJtare Jui Vespasianus.
IV, 11,2 <633>. in aceastii vreme Antonius Primus, Juind Jegiunea 12 a III-
a, dintre ceJe care se aflau in Moesia, [al ciirei guvernator 13 se intimpla sa
fie], se grahea sa dea batalia cu Vitellius 14,
VII, 4,3 <89>. In aceeai vreme cu pomenita rascoalli a germanilor, avu 25
loc i o tndriizneatli incercare a scitilor de ai ataca pe romani. <90> Dintre
25 &.7t Ocrt"cfoe1. ' Aluzie la garnizoana romanii din Crimeea. La aceastii dati'i (In anul 66 sau in timpul
'Pc.u.oclou<; Jui Vespasian, cind scria autotul?) se giiseau la Chersones detapmente ale armatei din
Moesia 'i vase din flota romanA (Classis Pontica}. Ele aparau de sciti cetAWe din Crimeea
ti totoda La asigurau comunicatiile din Marea Neagr;\ (vezi Pippidi, ConlribuJii, p. 168).
6 Agrippa incerca sa-i convinga pe conceta\enii slli si1 nu se ridiee impotriva stil.pi-
nirii ron1ane.
NumA1ul restrins de trupe, care de altfel erau formate din unitati auxiliare, se
explica atit prin recenta supuuere a Traciei, cit ,;prin prezen\a, tn momentul acela, a douil.
legiuni ,; anume a VII-a Claudia 'i a VIII-a Augusta de la Novae.
7 Provincia Panonia, 'i nu Moesia, cum s-ar putea crede datoriti!. mentiunii ntacu-
rilor lntreprinse de daci (vezi in RE XII, col. 1261- 1262).
s Legio X III Gemina la Poetovio 'i X Gemina la Carnuntum.
9 Aluzie la evenimentele din anii 69-70 (cf. infra, ca ,; Tacit, Istorii, I, 79 ; III,
46). De,i datele despre provincijle balcanice corespund situatiei din anul 66 e.n., oele despre
Germania se potrivesc mai bine tot cu vremea Jui Vespasian, ceea ce II face pe Ritterling
art. cit. sa creadll. ca Josephus Flavius a folosit o listll. cu situatia din timpul Jui Vespasian,
cind 'ia scris opera.
io Legio X I Claudia la Burnum.
u Vezi nota 11..
11 Legiunea a Ill-a Galica, care venise de curind din Siria (cf. Tacit, lstorii, II, 74).
:&a ln realitate el era doar comandantul unei legiuni de curlnd venite din Panonia

I (legio VII Galbiana Gemina).

i. Pentru toate 11.ceste evenimente, cl. Tacit, Istorii, III, passim .

. l_
 416 IOSEPHUS FLAVIUS
cruve8poce:v. <90> ot y<Xp xoc).oue:vot :Ex.uewv l:oc p&"t'oct, 7toM 7t:t..eoc;
/)v"t'c;, &8"1):1..ot b -rov "fo"t'pov bte:po:tw0 crcxv de; "t'V Muo-loc:v, l1m"t'rx
8e tto:t..:t.. i xocl xoc t-rnol 8ta To mt.v"t'&rr:occrtv &.ve/-mcr-rov -rc; Ecp6-
8ou 7tpocrm:0"6v'te:c; 7to:t..:t..ouc; ev -rwv Err:l 'tc; cp pou piic; 'Pcucxlcov
5 o'cvoctpo-ucn, <91> X.OC:\t 't'O'V tt pe:crtJ(.e). :U"t'"f'l V -ro'v U'7tOC't'tKOV "'V"OV't'"fJ,LOV 'Aypm
I -
mxv 07tOCV"t'tcXcrocnoc xoc pnpwc; ocx6e:vov x't'dvoum, -rv 8' 07toxe:t-
ev"1)v xw piXv li.7tiXcriXv xoc'te't'pe:x ov, &yoV"t'e:c; xocl cpepoV"t'e:c; g-rcp m:pt-
7tfoote:v. <92> 00e:<J7tOCO'tocvoc; 8e -roc ye:ye:v"f)evoc xocl 't'V rr:6 p6"f)<:nv
't'c; MuGlocc; 7t1J06f1.e:voc; 'Pouptov r&:t..:t..ov 1bme7te:t 8lx"1)v im6-
10 O'OV't'OC -rote; :Ecxpchoctc;, <93> vcp' 00 1tOA/..ol E:v OCO't'WV EV 't'<XLc; cixoctc;
&.7t'eeocvov, -ro 8 7te:ptGcof:lev e:...a 8fouc; e:lc; -rv olxdocv 8tecpuye:.
<94> '>OU"t'O 8e 't'ci>- 7t'o/..tcp 'tt:l..oc; tmedc; 6 cr't'pOC-r"Y)yoc; xc:xl 't'c; e:tc;
TO e:t..:t..ov &.Gcpoc/..docc; 7tpouv6'1)Ge: 7t/..doGt yocp xocl e:loGt cpu:t..ocxcxrc;
Tov T67tov 8t:A.oc e:v, &c; e:tvoc t Tore; i:xpocpotc; Tv 8t&a:Gw n/.cuc;
15 &.Mvcx:t'Ov. <95> o ev oov 7te:pl 't'v Mucrfor.v 7t6:t..e:oc; 'tocxe:rocv oihcoc;
l:t..oce: -rv x pfow.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 417
sciti, aa-numitii sarmati, popor foarte nmex:_os!.trecura 16 peste . Istru i
Moesia fad. sa se fi bii.gat de seamii. Apo1, navalind cu o mare v10lenta ;
zdrobid totul tn cale fiindca incursiunea era cu totul neateptata, uc1sera
nenumarati soldati roi::iani, care erau de strajii. <91> i luarli viata bii.trinului 5
(legat] consular Fonteius Agrippa 16, care, ieindu-le tn intimpinare'. se!uptase
cu stranicie. Ei pustiirii tot tinutul care se. glisea in ,puterea lr,. Jefu1nd ot
ce intilneau. <92 >. Aflind de cele petrecute 1 de pustea Moes1e1, Vespasian
trimise pe Rubrius Gallus 17 sii pedepseascll pe sarmt1. <93> Acesta facu sii 10
piarli tn luptii. multi dintre sarmati. Iar restul - cl s-au. puut salva - au
fugit, infrico'a, la ei acasi.(94). Puntnd astfel caplit .azboulu1, C?andantul
[roman] se gtndi si!. ia masuri de siguranta ,pentru vntor 1 tntii.ri tmutul de
acolo cu straji mai multe is, aa tnctt harbaru si!. nu poatii de loc trece lstrul. 15
(95). Astfel rlizboiul din Moesia sa terminat repede.
ia Invazia are Joe in iarna anului 70 e_.n. (cf. Tacit, lstorii, IV, 54, 1). .
11 Guvernatorul acesta al Moesiei fusese de curlnd num1t In locul Jui Aponius Satur-
ninus (cf. Tacit, lstorii, III, 46,3).
11 N oul guvernator care urmeazli. . .
18 De fapt s-a procedat la o reorganizare a.fortelor navale prm crear;a une1 Claaats
Flavia M ouica, iar num1irul legiunilor din Moes1a aiunge la patru (I Italtca, V Alaudae,
V Macedonica i VII Claudia).
21- . 1414
 LXX. S I L I I ITA L J C I
PUNICA
I, 319-326. Ante omnes ductor, patriis ms1gms m armis
320 Nuno picea iactat fuman tem Iampada flam:na
5 320 acum aruncll. torie fumeginde cu smoala aprinsii,
Nunc sude,. n unc iac1;1lo, nunc saxis impiger 'instat
Aut hyd.ro imbutas, bis noxia tela, sagittas
Contend1t nervo atque insulta t fraude pharetrae:
Dacus ut a rmiferis Geticae telluris in oris
325 Spicula qui patrio gaudens acuisse veneo
10
Fundit apud ripas inopina binominis Histri.
II, 73-76. Quale Threiciae Rhodopen Pangeaeque lustra nt
Saxos1s n.emora alta iugis cursuque fatigant
75 Hebrum. mnupta manus spreti Ciconcsque Getaeq ue
Et Rhes1 domus et lunatis Bistones armis.
LXX. S I L I U S I T A L I C U S
Titus Catius Silius ltalicus a trllit inte anii 25 i 101 e.n. A fost consul in anul
68, npoi s-a retras din Yia1a polit.ica i a scris Punicele, o epopee despre al doi!ea
riizboi punic, pe care a terminat-o in primii ani ai domniei impiiratului Traian.
Edi\ia: Si!ii ltalici Punica, edidit L. Bauer, vol. I, Teubner, Leipzig, 1890.
PU NICELE
I, 319-326. Intrecindu-i pe toi, comandantul [HanihalJ, care se deosebete
prin armele specifice ale patriei sale,
acum atacli neobosit cu iarui, llinci i pietre &
sau sloboade din arc siigei inmuiate in venin de vipera i care
sint de doua ori viitamll.toare,
pe care le scoate mereu din tolba sa perfidii,
intocmai ca un dac din \inuturile razboinice ale pamintului getic,
325 care, bucuros c11. i-a ascu1it sageile cu veninul din patria sa, le
arunca pe neateptate la 1iirmurile Istrului cu doua nume 1 10
II, 73-76. Dupa cum in Tracia otirea fecioarelor 2 strabate Rodope i Pangeul
cu culmile lor inalte acoperite de paduri i trece mereu
75 Hebrul, dispreiuind pe ciconi, pe geti,
palatul lui Rhesus 3 i pe bistonii cu armele in formii de semiluna.
1 Dunare ti Istru.
9 Amazoanele.
s Rege lgendar in Iliada.
27*
 LX X I. P. p A P I N I STAT I
LXXI. ST A T I U S

Ni\scut la Neapolis intre anii 40-45 e.n., ca fiu al unui poet i profesor
de retoricil, P. Papinius Statius a trllit multa vreme la Roma in conditii
materiale destul de precare i a murit In ora,ul natal, in anul 96 e.n. Poetul a
scris Thebais in 12 carti, infatiind lupta celor ,apte impotriva Tebei ; poemul
Achilleis in 2 clirti, compus in anul 95, in care descrie momcnte din viata legen-
darului Ahile, i Silvae, o culegere de poezii ocaziouale, in 5 cllrti, cu subiecte
foarte variate, in care apar personalitati i evenimente contemporane ; primcle
4 cii.rti au fost editate in anii 94-95 e.n., iar ultima dupll moartea poetului.
Editii: P. Papini Stati Silvae recensuit Aldus Marastoni, Teubner,
Leipzig, 1961; P. Papini Stati Thebais cum Ottonis Miiller tum aliis copiis
usus edidit Alfredus Klotz, Teubner, Leipzig, 1908.

SILVAE
SILVELE
I, 1, 5-7. Ante Palladiae talem, Germanice, nobis
effecere manus, qualem modo frena tenentem I, 1, 5-7. Sau mtinile [zeitei] Pallas, o [Domitianus] Germanicus 1, te-a u
5 Rhen us et attoniti vidit domus ardua Daci ? plamiidit 2 pentru noi, precum te-au vlzut de cur1nd, cu Miele
f n miini,
I, 1, 25-27. Dicit et .e vultu, quantum tu mitior armis Rinul i casa aezatli. pe tnll.ltimi 8 a dacului tngrozit ? 5
qm nee n extrnos facilis saevire furores '
das Catt1s Dac1sque fidem. I, 1, 25-27. [Julius Caesar] ti dll. seama i dupll. fata ta cu cit eti mai
blind in riizboi,
I, 11 79-81. Tu hella Iovis, tu proelia Rh tu care nu te tnfurii uor nici chiar tmpotriva tncercarilor
10 80 . . en1, nebuneti de peste hotare ;
tu c1v11e nefas, tu tardum in foedera montem i acorzi un tratat chatilor i dacilor '
longo Marte domas.
I, 1, 79-81. Invingll.tor in rll.zboaiele Jui Jupiter, in bll.tll.liile de pe Rin
I, 2, 178-181. Iamq ue pa L . i tn luptele nelegiuite
f . . rens atms, . cums praenoscere mentem
as m1h1, purpureos hab1tus iuvenique curule 80 dintre cetlleni, tu supui muntele care tntfrzie 10
sll. tncheie un tratat 5 dupa un riizhoi tndelungat 6

I, 2, 178-181. i tn curind [Domiiian] parintele din Latium, ale carui ginduri

mi-e ingiiduit sa le ghicesc, va acorda acestui tinar 7 hainele
de purpurii
1 Titlu luat de Domitian dupli riizboiul ! mpotriva chati!or din anul 83 e.n.
E vorba de o statuie ecvestrl!. a impl!.ratu!ui.
De fapt Domiian n-a fost in Dacia, ci numai in Moesia 'i Panonia.
' In toamna anului 89 e.n.
I In toamna anului 89 e.n.
Din iarna anilor 85-86 e.n. pinil in toamna lui 89 e.n. (cf. Dia Cassius, LXVII,6- 10).
7 Pe nume L. Arruntius Stella.
 422
STATWS
180 ind ul_gebit ebu r, Dacasque (et gloria maior)
exuv1as la urosq ue dabit relebrare recentes.
I, 2, 254-255. ; nee tristis in 1psis
Naso Tomis .. . .
5 I, 4, 89-93. Non. vacat Arctoas acies Rhenumque rebelle m
90 capt_1vaeque i:ireces Veledae et, quae maxima nu er
glor1a, depos1tam Dacis pereuntibus Urbem p rliscolit, 5
pa ne1e, cum ta nti lectus rectoris habenas
Galhce, Fortuna non a dmirante subisti. '
10 III, 3, 115-118. Nee vulga re gen us . fa
f, . ' sees summamq ue curulem
ater et .Ausomos enses mandataque fidus
1gna .t uht, cum prima truces amentia Dacos
impuht et magno gens est damnata triumpho.
III, 3, 167- 171.
15 . . . Hut miru.m,. d uctor placidissime, quando
haec eist quae v1ct1s parcentia foedera Cattis
170 quacq ue suum Dacis donat clementia montem
uae modo Ma rcomanos post horrida bella Va D'osue
a uromatas Latio non est dignata triumpho.
- -----
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI
428
180 i fildeul curul ; ii va permite chiar (,i aceasta este o cinste
mai mare)
sll. sll.rblitoreascli prll.zile dacice i laurii 8 unei victorii mai
proaspete.
I, 2, 254. . . nar fi fost trist 9
Ovidiu chiar dacii sar fi aflat la Tomis.
I, 4, 89-93. N-am timp sli vorbesc pe larg de armatele din nord, de Rinul
90 de rugll.mintile captivei Veleda lO i de gloria supremii,
ob\inutil. de curind, ca i sa dat in miini oraul, intr-un
moment cind dacii pier
i cind tu ai fost ales, Gallicus 11, sli primeti fri:iele din
miinile unui conducll.tor atit de mare,
fli.rll. sll. uimeti soarta.
III, 3, 115-118. Iar neamul ei nu era de rind. Fratele 13 ei a avut fasciile 10
12
i cea mai inaltll. demnitate curula.
El a comandat armatele ausoniene i i-a dus stindardele,
date in seama sa, _ llt unci cind nebunia i-a impins pe dacii
j cei cruzi
I sll. porneasca la atac ; dar neamul lor a fost condamnat sli
ne dea prilejul unui mare triumf
I
I III, 3, 167-171. . . . Nu trebuie sa ne miram, prea hllndule conduclitor.
14
Aceasta este clemen\a 16 care acorda chattilor invini un tratat
I plin de cru\are, 15
care lasli dacilor muntele lor,i care acum nu demult, dupll. lupte
I 170 crincene, na binevoit sll. smulgll. de la marcomani
i sarmatii is nomazi prilejul unui triumf latin 11.
f vzi nota 1'
Cu ocazia nuntii unui personaj important din Roma cu o vil.duvll. bogatil. din Neapole.
I
10 0 preoteasa care a riisculat neamurile germanice, dar a fost prinsll. de romani.
11 Q. lulius Cordinus C. Rutilius Gallicus a fost prefect al 01a,ului Roma in anul
89 e.n., cind Domitian era in campanie lmpotriva dacilor. ln timpul evenimentelor care
au dus la prinderea Veledei, Gallicus f usese comandant de o'Li pe Rin.
12 E vorba rle Cl11udia Etrusca, mama celebrului Claudius Etruscus, ,ef ul finantelor
(a rationibus).
J.a Tettius E t ruscus este probabil una 'i aceea'i persoanil. cu Tettius Iulianus, fost
consul in anul 83 e.n., care i-a invins pe daci (cF. Dio Cassius, LXVII, 10, 2).
u Triumful tie la sfi11itul anului 89 e.n. (cf. Martial, VI, 10, 8).
u Cf. supra I, 1, 27.
u Respectiv ia?.igii, alia\ii marcomanilor.
17 Luptele din Panonia incep In 88 (cf. Dio Cassius, LXVII, 7) 'i dureazl probabil plnil.
In 93, cind are loo doar o ova\ie (Cf. Marial, VIII, 15, 5).
,_ _ --
 424 STATIUS
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 426

IV, 2, 63-67. Qua mihi felices epulas mensaeque dedisti
sacra tuae, talis longo post tempore venit
lux mihi, Troianae qualis sub collihus Albae,
cum modo Germanas acies modo Daca sonantem
6
proelia Palladio tua me manus induit auro.
V, 1, 89-90 .. . quid vagus Euphrates, quid ripa binominis Histri,
quid Rheni vexilla ferant . . .
V, 1, 127- 129. . . . tecum gelidas comes ilia per Arctos
Sarmaticasque hiemes Histrumque -et pallida Rheni
10 frigora . . .
V, 2, 132-137. Quasnam igitur terras, quern Caesaris ibis in orbem ?
Arctoosne amnes et Rheni fracta natabis
flumina, an aestiferis Libyae sudabis in arvis ?
135 An iuga Pannoniae mutatoresque domorum
16 Sauromatas quaties ? a n te septenus habebit
Hister et umbroso circumflua coniuge Peuce ?
IV, 2, 63-67. In clipa cind miai ingaduit sii iau parte la fericitul tau banchet
i sa stau linga masa ta sfinta, a venit pentru mine, dupa atitia ani,
65 ziua in care sub colinele Albei, de origine troiana,
cintam razboaiele germanice sau luptele cu dacii,
iar mina ta imi incingea timplele cu frunzele de aur ale 5
zeitei Pallas 18.
V, 1, 89-90. [Sa afle Domiian] . . . ce veti trimite Eufratul ratacitor, malul
lstrului cu doua nume 19,
90 trupele de la Rin ? . . .
V, 1, 127-129. . . . Ca 1nso1itoare a ta, ar fi suportat 1mpreuna cu tine
90,
nordul inghe1at,
iernile sarmatice, Istrul i frigurile palide de la Rin . . . 10
V, 2, 132-137. In ce 1iuuturi, in ce parti ale lumii cezarului vei 21 merge ?
Vei inota 1n fluviile nordice i in valurile biruite ale Rinului ?
Sau vei asuda pe ogoarele dogorite de soare ale Libiei ?
135 Vei face sa se cutremure muntii Pannoniei i sarmatii nomazi?
Sau te va retine Istrul cu apte guri 16
i Peuce, inconjurata de apele solului ei, pe care-1 umbrete 22

THEBAIS
TEBA IDA
I, 1, 16-22. Limen mihi carminis esto
I, 1, 16-22. . . . Cuprinsul poeziei mele sa fie
Oedipodae confusa domus ! Quando Itala nondum
lntimplarile familiei tulburate ale Iui Edip, deoarece nu
20 signa nee Arctoos ausim spirare triumphos
indraznesc 'Inca sa cint
bisque iugo Rhenum, bis adactum legibus Histrum
stindardele italice, triumfurile de la nord, . 20
20 et coniurato deiectos vertice Dacos
Rinul subjugat de doua ori, Istrul supus Iegilor noastre in
a ut defensa prius vix pubescentibus annis
doua 23 rinduri,
hella lovis . . .
20 dacii alungali din mun1ii care conspirl!. impotriva noastra
sau riizboaiele purtate in anii copilariei sale
de Jupiter [Domiian] . . .
1s Domiian organizase intreceri poetice anuale la care invingil.torul prirnea o cuuu n>1
de maslin.
1t lstru i Dunl!.re. . .
llO Priscilla, soiia defuncta a libertului Flavius Abascantus, eful btroului coresp11u-
denei Jui Domitian (ab epistulis). .. . . . . .
11 Intrebarea retoricii e adresatii lu1 Cr1spmus Bolanus, f1ul lu1 Vettus Bolanus, ca1 e a
Juptat in Armenia impreunll cu Corbulo. . . .
u Aluzie Ia Iegenda despre dragostea dintre Istros 1 Peuce (cf. Valerrns Flaccus, v III,
217-219). . , D VI 1)
aa Probabil aluzie Ia campauiile impo triva sarmailor (cf. uetonrn, om1f ia11, ,
 LX X I I. C. V A L E R I I F L A C C I LXXII. V A L E R I US F L ACCU S
f
/!
!,:,
:!

;1,
S-a nliscu t la Patavium in anul t,5 e.n. i a murit la Roma, putin inainte '1: :
de anul 96. C. Valerius Flaccus a scris o epopee neterminatil, in 8 cilrti, despre !II I,
riltacirile argonauilor, in care a imitat pe Apollonios din Rodos. Scriitorul I
latin a adus unele modificari, dar a adoptat punctul de vedere al Jui Apollo- '
' '
nios ca eroul Iason s-a lntors in patrie, naviglnd din Pontul Euxin tn sus pe
apele fluviului Istru, pentrn a trece apoi, pe un a fluent al acestuia, in Adriatica. t!
Editia: C. Valeri Flacci Argonautica recognovit Aemilius Baehrens, Teubner, I II !
1I
Leipzig, 1875.
:
i!
ARGONAUTICA ARGO NAUT ICELE .I
,\, i
IV, 711-728. Tum freta, quae longis fueran t inpervia saeclis, IV, 711-728. Atunci valurile acestea, pe care nu se putea calatori de veacuri .I
ad subitam stupuere ratem, Pon tique iace ntis au r!i.mas inmiirmurite in fata corabiei 1 ivite pe neateptate. .1 :
5 omne solum regesque patent gentesq ue repostae. ln fata acesteia se deschidea to_t plimintul Pontului, regii i 5
Non alibi effusis cesserunt longius undis triburile indeparta te.
715 litora ; nee tantas iunct us Tyrrhenus et Aegon Nicaieri in alta parte tarmurile nu s-au retras in fata unor .,,i,
volvat aquas, geminis tot desint Syrtibus undae. intinderi mai mari de apa ; I!
Na m super hue vastos tell us quoque congerit amnes. 715 Nici Marea Tirenia nii, impreuna cu Marea Egee, nu framinta :' i
10 Num septemgemini memo1em quas exitus Histri, atitea ape,
quas Tanais flavusq ue Tyres Hypanisque Novasq ue Nici Mediterana cu cele doua Sirte nu au atitea valuri, i' 'I
720 addat opes, quantosq ue sinus Maeotia laxent Caci pe deasupra mai varsa i pamint ul fluvii imense.
(, ',

aequora ? Flumineo sic agmine fregit ama ri E nevoie sa mai amintesc de gurile Istrului cu apte brate, 10 'i
vim salis hinc Boreae cedens glaciantibus auris de apele care le adue Tanais, Tyras eel galben, Hypanis i Novas ? ,
15 Pontus et exorta facilis concrescere bruma. 720 Sau ce golf mare deschid apele meotice ? 1;1

Utque vcl inmo tos ursac rigor invenit amnes
725 vel freta versa vadis, hiemem sic unda per omnem
au t campo iacet aut tumido riget ard ua fluct u ,
atque hac Europa m curvis anfractibus urget,
20 hac Asia rn Scythicum specie sinuat us in arcum.
725 sau valuri rascolite : apele stau nemicate toata iarna
Pontul, cu ajutorul acestui ir de fluvii, a frint puterea siirata
a apelor amare ;
de aceea el cedeaza in fata vinturilor inghetate de la miazanoapte
i ingheata cu uurinta la i:nceputul iernii. 15
Dupa cum asprimea nordului gasete aici ape linitite
ca o cimpie sau inepencsc pe inal imile falnice.
intr-o parte Pontul love9te cu apele sale Europa cu tarmurile
ei sinuoase,
iar intr-alta Asia, fiind incovoiat in forma de arc scitic. 20

1 Argonauiilor.
 428
V.4.LERIUS FLACCUS
VIII, 185-191.
Raud procul hinc ingens. Scythici ruit exitus Ristri,
fundere non uno tantum quern flumina cornu
ac?ipimus ; septem exit aquis, septem ostia pandit.
Illms adversi nunc ora peta mus et undam
5
ue latus
190 1psms ?n.Iaevum ponti cadit ; inde seqemur
arums 1ter, donec nos flumine certo
perferat inque aliud reddat mare.
VI II, 217-219.
Insula Srmat cae Peuce stat nomme nymphae,
10
orvus ubi et r1pa semper met uend us utraque
m freta per saevos Rister descendit alumnos . . .
VIII, 255-256. Gramineis ast inde toris discumbitur olim
Rister anhelantem Peucen quo pressrat antro.
VIII, 291-294. Ra ud Iongis ia distat aquis, sequiturque volantem
harba ra Pallad1am puppem ratis ostia donec
15
Danuhii viridemque vident ante stia Peucen
Ultimaque adgnoscunt Argoi corn ua mali. ' VIII, 291-294. Flota barbarilor 4 nu mai este departe i ea urmare te corabia
V II I, 375-378. . . . Latus inde sinistrum
adversamque procul Peuces dcfert ur in oram
cum sociis ; gemino nam cingitur insula flexu
20 Danubii . . .
I
_ _ _j _
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 429
VIII, 185-191. Nu departe de aici se arunca tn mare, printr-o
ieire imensli, Istrul sc1t1c.
Noi tim ca acesta nu- i varsa apele printr-un singur brat,
2
ci se varsa prin apte hraie i ii deschide apte guri.
Sa ne indreptlim acum spre gurile i apele sale,
care vin In fata noastra, pe tarmul sting al Pontului. Apoi vom 5
!nainta
190 pe fluviu tn sus plna cind, plutind pe un alt rlu,
vom ajunge tn alta mare 8
VIII, 217-219. Exista o insulii. Peuce, dupa numele unei nimfe sarmatice.
Acolo Istrul eel incruntat i cu ambele iarmuri primejdioase,
coboara spre mare printre locuitori salbatici. . . 10
VIII, 255-256. Iar (argonautii] se tntind apoi pe paturi de iarhli,
in pe tera tn care odinioara lstrul imbratiase pe Peuce, care
rasufla din greu.
uoarii. a Jui Pallas, ptna ce zaresc gurile Dunarii,
iar In fa ta !or [insula] verde Peuce 15
i recu nosc vlrfurile catargului de pe Argo.
VIII, 375-378. Apoi el & este lmpins lmpreunli. cu tovaraii sai pe tarmul sting,
spre malul tndepartat din fata insulei Peuce,
caci insula este incinsa din doua parti de apele sinuoase
ale Dunarii . . . 20
I
11i
11,
Vezi Pliniu eel Batrln, nota 18.
s Este vorba despre Iegenda dupa care argonautii au treeu t din Pont ln 11farea Adria-
tica, ureind pe Istru i pe un afluent al sau ( vezi Pliniu eel il.trln, nota 2).
' Adiea a eolchidienilor careii urmareau pe argonaut1.
a Absirt, eonducil.torul urrnaritorilor.
 LXX II I. SE X T I IU L I F R 0N T I N I
'
\

LXXIII. FR 0N TIN US

A fost prelor in anul 70 i.e.n., apoi de mai multe ori consul i guvernator
in Britania pinii in a nul 78. ln anul 97, Scxtus Julius Frontinus se afla ln fruntea
administratiei apeductelor din Roma, cu titlul de curator aquarw11. A murit
prubabil in a n ul 103. A scris o lucrare despre agrimensura, astazi pierduta, alta
despre apele oraului Roma, in 2 car\i, i o opera cu subiect militar, in It
carti. Cuprinsul ei estc naiv i nu aduce fapte remarcabile, fiind v01ba doa1
de o culegere de stratageme pe ca1e le-au fo!osit diferiii comanda nti in cursul
istoriei.
Editia: Sexti lulii Fronti11i Strategemalico11 libri IV edidi t C. Gunder-
mann, Teu bner, Leipzig, 1888.

STRATEGEMATA
STRATAGEMELE
I, 5, 25. Darius, ut falleret Scythas discess u, canes atque asinos I, 5, 25. Spre a !nela pe sciti in priv!nia retrage:ii sle, Da rius a lasat
in castris reliquit : quos <'U m latrantes rudentesque hostis a udiret, in tabara ciini i maguri. Deoarece ii auz1a latrind t zbterind. dtqmanul a
5 rema nere Darium credidit. crezut ca Darius continua sa stea pe loc 1. 5
I, 10, 4. Scorylo d ux Dacorum, cum sciret dissocia t um a rmis I 10 4. Scorylo 2, conducatorul dacilor, tiind ca poporul roma n era
dezbiat din pricina razboaielor civile i socotind ca nu-i nimeri t sa-i atace,
civillih
traretur,us qma
po.pulum Roma
externo num
hello neq ue
posset tamen sibi
concordia intertemptand um arbi-
cives coalescere deoarece datorita unui razboi cu u n duman din afara sar pu tca resta bili

d
. uos canes m . conspectu popularium commisit iisque acerrimc inter'
10 ipsos pugna ntibus lupum ostendit, quern protinus canes ommissa
inter se ira adgressi sunt : quo exemplo prohibuit barbaros ab impet u
Roma nis profuturo.
II, 4, 3. Min ucius R uf us imperator, cum a Scordiscis Dacisque
premertu r, quibus inpar erat numc rn, praernisit fratrern et paucos
15 una eqmtes cum aeneatoribus praecepitque ut, cum vidisset contra ctum
proelium, subitus ex diverso se ostenderct iuberetque concinere
a:n.eatores : <re > son ntibus rnontium iugis species ingentis multit u-
duus offusa est host1bus, qua perterriti dedere terga.
II, 4, 20. Atheas rex Scytharum, cu m adversus am pliorem Tribal-
20 lorum exercit um confligeret, iussit a feminis puerisq ue et omni inbelli
turba greges asinorum ac bo um ad postrema m hostium aciem admo-
veri et erectas hastas praeferri ; famam deinde diff udit, ta mq uam
intelegerea intre ceLa eni, a pus in fata conce tatenilor sa!doi .ci.i.ni i pe cind
se luptau in t re ei cu indlrjire, le-a ara t.at .un !up. Imdiat. ci11111 .s-a u a runca 10
asupra acest uia, uitind de cear ta lor. Prm ?ceasta p1lda 1-a opr1t pe barbari
de la un atac care ar f i adus foloase romamlor.
II, 4, 3. Fiind strimtora t de catre scordisci i daci, care erau rnai m ulti
la numar, gcneralul Minucius Rufus 3 l-a trimis inainte pe fratele sau, i in
acelai timp c!tiva calare}i cu trimbitai, i i-a ponncit. ca, in "clipa" cind va 15
vedea angajata lupta, sa apara pe neateptate dm directia op.usa 1 sa. ordone
ca trimbita ii sa sune din trimbi}e. Deoarece rasunau culm1le muntilor, s-a
raspindit intre dumani impresia ca au de-a face cu 0 mul}ime imensa : !ngroziti
de aceasla, au luat-o la fuga.
II, 4., 20. Lupt!nd !mpotriv unei . arrna te .. mai .nmero. se a .tr!balilor,
Atheas, regele scitilor, a porunc1t femeilor, copnlor 1 rntregn mult1rn1 nelup- 20
tatoare sa mine tu rme de magari i de boi spre ariergarda dumanilor i sa
tina in miini lanci ri<licate in sus. Apoi a raspindit zvonul ca ii sosesc ajutoare
l Cf. Herodot, IV, '135.
a Rege dac, probabil din timpul r>izboaielor civile dintre August. i Antonius. E posibi ,
du pa cum propu ne C. Daicoviciu, si\ fie ins:i vorba despre .tti\I !m.Decebal, ca re a trai t
pe la mijlocul secolului I e.n. Cf. Iordat es, Getica, XII,, 73 1.mscr1pt1a DECEBALU PER
SCORILO, gasitil pe un vas de la G1ad1 tea :VIu ncelulu1 ( vez1 Isl. Rom., p. 2%-29<>).
3 Consul in anul 110 i.e.n. (cf. F!orus, I, 39,5).

- _J
 432 FRONTINUS
auxilia sibi ab ulterioribus Scythis adventarent: qua adseveratione
avertit hostem.
I
II, 8, 14. Philippus veritus, ne impetum Schytharum sui non
sustinerent, fidelissimos equitum a tergo posuit praecepitque, ne
6 quem commiitonum ex acie fugere paterentur, perseverantius
I
abeuntes truc1darent : qua denuntiatione cum effecisset ut etiam
timidissimi mallent ab hostibus quam ab suis interfici: victoriam
adquisivit.
II, 11, 3. Alexander devicta perdomitaque Thracia petens Asiam,
10 vcritus, ne post ipsius discessum sumerent arma, reges eorum prae-
fectosque et omnes, quibus videbatur inesse cura detractae liher-
tatis, secum velut honoris causa traxit, ignobiles autem relictis
plebeiosque praefecit, consecutus, uti principes beneficiis eius obstricti
nihil novare vellent, plebs vero ne posset quidem, spoliata principibus.
__i
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIE! 433
de la sciiii din interiorul iarii. Prin a cest zvon staruitor, i-a indepartat
pe dumani 4
II, 8, 14. Temindu-se ca soldatii sai nu vor putea rezista atacului scitilor 5,
Filip al II-lea a pus In spatele armatei pe cei mai credincioi dintre calareti
i le-a poruncit sii nu ingiiduie niciunui tovara de arme sa fuga din luptii, 6
iar pe cei care ar starui sa plece, sa-i ucida. Anuniind aceasta roasurii. i
factnd astfel ca i cei mai fricoi sa prefere sa fie ucii de dumani dectt de
camarazii lor, a citigat victoria.
II, 11, 3. Alexandru, dupii ce a invins i a supus Tracia, urmind sa piece
in Asia i temindu-se ca ei sa nu pu na iarai mina pe arme dupli plecarea 10
sa, a luat cu el - ca i cum le-ar face o cinste -, pe regii i comandanii
acelora, precum i pe toi care pareau ca se preocupii de libertatea pierduU. 6
In fruntea celor rii.mai acasii. au pus oameni de rind i f iira rang. Astfel a
izbutit ca fruntaii, legai de binefacerile sale, sa nu doreasca nici o schimbare,
iar muliimea sa n-o poa ta f ace, deoareceii f useserii rapiii conducatorii.
4 Cf. Polyainos, VII, 44, 1.
Cf. Trogus Pompeius, IX, 2-15.
e Printr.e acetia se aflau probabil i efi traci din Dobrogea.
28 - c. 1414
 LXXIV. M. V A L E R I I M A R T I A L I S
EPIGRAMMATA
I, 22, 1-6. Quid n u nc saeva fugis placidi, lepus, ora leonis ?
frangere tam parvas non didicere feras.
6 Servantur magnis isti cervicibus ungues
nee gaudet tenui sanguine tanta sitis.
5 Pracda canum lepus est, vastos non implet hiatus :
non timcat Dacus Caesaris arma puer.
v, 3, 1-6. Accola iam nostrae Degis, Germanice, ripae,
10 a famulis Histri qui tibi venit aquis,
laetus et attonitus viso modo praeside mundi,
adfatus comites dicitur esse suos :
5 Sors mea quam fratris melior, cui tam prope fas est
cernere, tam longe quem colit ille deum .
16 V, 19, 1-4. Si qua fides veris, preaferri, maxime Caesar,
temporibus possunt saecula nulla tuis,
LXXIV. MAR TIAL
S-a niiscut la Bilbilis ln Spania, ln jurnl annlui 110 e.n., i a venit la Roma
la 24 de ani. In Italia, Martial s-a remarcat prin talentul sau i a primit
diferite distincii, intre al tele titlul de tribun militar i de cavaler roman. Cule-
gerile sale de poezii intitulate X enia i Apophorela au apiirut intre anii 83-86
iar cele 12 carti de epigrame, intre anii 86-102. 1n anul 88 poetul a fost i
Galia, iar in a nul 98 a revenit la Bilbilis, unde a i murit in anul 104. Aliituri
de Iuvenal, a fost eel mai de seami! poet satiric al Romei i a biciuit fiirii
cru\are moravurile vremii.
Ediiia: Martial, Epigrammes. Texte etabli et traduit par H. J. lzaac,
vol. I-II, Les Belles Leitres, Paris, 1930-1933.
EPIGRAME 1
I, 22, 1-6. Iepure, de ce fugi acum de gura nemiloasa a leului care stii linitit.
Ea nu sa deprins sa sfiie animale atit de mici.
Ghiarele sale sint pastrate pentru grumazurile mari, 5
i setea lui teribila nu se bucura cu aa de putin singe.
5 A clinilor prada este iepurele ; el nu poate umple gitlejurile mari ;
copilul <lac sa nu se teamii de armele imparatului.
V, 3, 1-6. Diegis 2 , locuitor de pe armul care acum ne apartine,
a venit sa te vada, o Germanicus, tocmai de pe apele Istrului, 10
care se afla sub stapinirea ta. Bucuros i uimit cind a vazut pe
stapinul lumii,
se zice ca ar fi spus celor ce-1 1nsoteau :
5 Soarta mea este mai buna decit a fratelui meu, fiindca mie imi
este ingaduit
sa privesc atit de a proa pe zeul pe care ii cinstete atit de departe 3.
V, 19, 1-4. Daca adevaruf e de crezut, prea marite imparate, mai presus 15
de vremurile tale nu pot fi puse nici un fel de alte timpuri.
1 Primele. douii .carti u fot publicate mai intii impreuna, Ia sl'lritul anului 84 sau
la mceputul Jui 85, 1ar ma1 tirz1u separa t.
Solia!a R< rna a fratelui Jui Decebal a avu t Joe in anul 89 e.n. 1n urma acestor
lratat1ve s-a mche1at pacea prin ca re Dacia devine un sta t clientelar al romanilor (cf. Dio
Cassius, LXVII, 7, 2-4).
3 Cartea a V-a a fost publicaH1 la sliritul anului 89 e.n.
 436 MARTIAL
Quando ma gis dignos licuit spectare triumphos ?
quando Palatini plus meruere dei ?
V J, 4, 1-2. Censor maxime principumq uc pnnceps,
cum tot iam tibi debeat trium phos . . .
5 V I, 10, 7-8. Talis supplicibus tribuit diadema ta Dacis
et Ca pitolinas itque reditque vias.
VI, 76, 1-6. Ille sacri lateris custos Martisq ue togati,
credita cui summi castra fuere ducis,
hie situs est Fuscus. Licet hoc, Fortu na, fateri:
10 non timet hostilis ia m lapis iste minas ;
5 grande iugum domita Dacus ccrvice recepit
et famulum victrix possidet umbra nemus.
V II, 2, 1-2. lnvia Sarmaticis domini lorica sagittis
et Martis Getico tergore fida mag{s . . .
16 V II, 6, 1-10. Ecq uid Hyperboreis a d nos convcrsus ab ons
Ausonias Caesar ia m parat ire vias ?
Certus abest auctor, sed vox hoc nu ntiat omms :
cred o tihi, verum dicere, Fama, soles.
5 Publica victrices testantur ga udia chartae,
) cinstea Jui Fuscus (vezi Petsch, Kampf, p. 19-20).
l_
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 437
Oare cind am putut asista la nite triurnfuri 4
care sa fie tot
atit de meritate ?
Clnd au binerneritat zeii de pe Palatin mai mult decit acum ?
V I, 4, 1-2. 0, eel rnai mare dintre cenzori i principe al principilor
caruia ti se datoresc atitea triumf uri 5 .
VI, 10, 7-8. Aa-i el, cind da diademe 6 dacilor care U roaga, 6
i urea i coboara caile capitoline 7
V I, 76, 1-6. Fuscus s, care a fast pazitorul unui personaj sfint, al zeului
Marte imbriicat in toga 9,
caruia i-a fast incredinatii tabara comandantului suprem,
odihnete aici. Putem so spunero cu glas tare, Eortuna,
lespedea aceasta nu se mai terne de amenintiirilc d umanului. 10
5 Dacul a primit pe grumazul sau infrlnt un mare jug,
iar umbra victorioasa stapinete piidurea inrobiU io.
VII, 2, 1-2. E de nepatruns plato all stapinului nostru pentru sagetile sarmatilor
i mai sigura decit scutul getic al Jui Marte . . .
VII, 6, 1-10. Oare cezarul, intorcindu-se de pe \armurile hiperboreene spre noi, 15
se pregate te acum sa strabata drumurile A usoniei ?
Nimeni n-a afirmat-o cu siguranii, dar toate gurile vestesc acest
lucru :
ma incred in tine, Faima, i tiu cii ai obiceiul sa spui adevarul.
5 Buletinele victoriei dau marturie de bucuria obteasca
' Printre ele figureazli 'i triumful dacic (cf. Suetoniu, Domi/ian, VI, 1).
& Cartea a VI-a a fost publicetl!. in vara sau toamna anului 90 e.n. Referinta este tot
generala.
6 Aluzie la ceremonia la care Domitian a pus coroaua pe capuJ Jui Diegis (cf. Dio
Cassius, LXVII, 7, 2).
7 Cu ocaziH triumturilor. Cartea a VI-a a fost publicata in vara sau toamna lui 90.
Este probabil o alu1.ie la cele <loud triumfuri asuprn chatilor ,i dacilor, din anul 89 e.n.
Cf. V, 19, 1-4; VI, 4, 2 ; Suetoniu, Domilian, VI, 2 ; Statius, Silvele, III, 3, 118 i Dio
Cassius, LXVII, 7, 4.
8 Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, a condus armata romanl!. in cursul campa-
niei din anul 87 e.n., cind ,i-a gi\sit moartea dincolo de Dunllre, undeva In Dacia. Cf.
Iuvenal, IV, 111; Suetoniu, DomiJian, VI, 1; Dio Cassius, LXVIII, 9, 3; Eutropiu, VII,
23, 4 ; Iordenes, Getica, XIII, 77.
ln calitatea sa de comandant suprem al armatei 'i ,er al statuJui.
10 Versurile Jui Martial lasl!. sa se lnteleaga ell. Fuscus a fost tnmornilntat pe teritoriu
roman, fie intr-o regiune recent cuceritli, la nord de Dunlire, fie In vecbea Moesie. Cerce-
tlitorii care inclina pentru ultima ipotezl!. vad In altal'U! de la Adamklissi un monument In
11 Cuirasa pe care Domian a purtat-o in cursul campaniei impotriva sarmaiilor
(vezi note 25) din anul 92 e.n. Cartea a VII-a a fosl publicnta in decembrie 92.
 438 MA RTIAL
Martia la urigcra cuspide pila virent.
R urs us, io, magnos clamat tibi Roma triumphos
INV ICTLT Sque tua, Caesar, in urbe sonas ;
sPd iam laetitiac quo sit fiducia rnaior,
5 Sarma ticae lau r us n untius ipsc veni.
V II, 7, 1-4. Hiberna q uarnvis Arctos et rudis Peuce
e t u ngularu m pulsibus calens Hister
fractusq uc cornu iam ter improbo Rhenus
teneat domantem regna perfidae gentis . . .
10 V II, 8, i-4 . N unc hilares, si q uando mihi, n unc ludite, Musae :
Yictor a b Od1')'sio reddit ur orbe deus.
Cer ta facis populi tu primus vota, December :
iam licet ingenti dicere voce : Venit !
V II, 30, 1-2. G. Das Part his, das Germa nis, <las, Caeliu, Dacis,
15 nrc Cilic um spernis Cappadocumq ue toros . . .
nee te Sarmatico transit Alam-' ,; '"''Iuo . . .
V II, 80, i-'12. Qu atcn us Odrysios iam pax Roma na triones
tcmperat et tetricae conticuere tu bae,
hunc l\farcellino poteris, Faustine, libellum
20 rnittere : iam chartis, iam vacat ille iocis,
5 Sed si parva t ui mu nuscula q uaeris amici
commen dare, ferat carmina nostra pner :
non qualis Geticae satia t us lacte iuvencae
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 439
i suli!ele luptiitorilor se acoperli la virf cu verdeata Iaurului.
lo ! Roma ii . striga din nou maretele triumfuri
i tu, cezare, eti aclamat in oraul tau; fiind numit Neinvinsul ;
dar pentru a avea mai multii incredere in bucuria noastra
vino tu insuti i vetete-ne victoria sarmaticli 12, 5
VII, 7, 1-4. Dei ursa ingheta ta i salbatica Peuce,
Istrul inciilzit de Ioviturile copitelor
i Rinul cu coarnele obraznice i pinii acum de t1ei ori zdrobite
in riizboi
ii retin acolo pe eel care supune rega t u! unui neam perfid 13.
VII, 8, 1-4. Fiti vesele acum, dac1i ati fost vreodatii pentru mine, 10
o Muzelor:
zeul se intoarce invingator din tinutul odrisilor 14.
0 Decembrie, tu primul vei face 15 ca poporul sii fie sigur ca
i s-au implinit rugile.
Putern spune de pe acum cu glas tare: Vine !
V II, 30, 1-2. . . . 6. Tu, Caelia 16, te dai partilor, germanilor, dacilor
i nu dispretuie ti dragostea cilicienilor i capadocienilor . . . 15
i nu trece alanul 17 pe calul Jui sarmatic fiirii a intra Ia tine.
VII, 80, 1-12. Avind in vedere cii pacea romanii a domolit pe odrisii nordici,
iar trimbitele de rlizboi a u amutit,
ai putea, Faustinus 18, sii trimi ti lui Marcellinus 19 aceasla ciirticicii.
El are acum timp Iiber pentru scrierile mele, pentru glume. 20
5 Dar dacii vrei ca micile daruri ale prietenului tau
sli aibii trecere, sli le duca un sclav tlniir,
insa nu de felul celui care, satul de lapte de vacii getica,
12 Vezi nota 25.
1 Aluzie la campania impotriva sarmaiilor din Panonia. Vezi nota 25.
H ..Sub .numee o.drisilor, neam tracic foal'te h'.1 cn.osut de romani, autorul tntelege
populat1ile dm reg1umle dunarene, ln spepl sarmau 1az1gi dm Panonia. Vezi nota 25.
16
Ve tile referitoare la in toarcerca impara tului in decemhrie s-au adeverit ceva mai
tirziu {vezi nota 25).
16 Curtezana.
17 Vezi Pliniu eel Batrin, nota 29.
18 Poet amator, prieten cu Martial, caruia autorul ii inchina cartea a III-a.
19 rieten al lui Martial, care luase parte la campaniile de la Dunare (cf. IX 45).
Textu.l und abiguu, se poa te inelege atlt campanii !mpotriva dacilor i sarmatilor, 'c1t i
numa1 1mpotriva unora.
 440 MARTIAL
Sarmatica rigido ludit in amne rota,
sed Mitylenaei rose us ma ngonis ephchus,
10 vel non caesus adhuc matre iubente La con.
At tibi captivo famul us mittetur ab Histro,
qui Tib urtinas pascere possit aves.
V II, 84, .l-4. Dum mea Caecilio forma tur imago Secundo
spi1at et arguta picta tabella manu,
i, liber, ad Getica m Peucen Histrumquc iaccutern :
haec loca perdomitis gentibus ille tenet.
10 V III, praef. IMPERATOR I DOM ITIA NO CAESA R! A U G U STO
GERMA N ICO DACICO VALER IUS MA RTLAL IS S.
V r lI, 2, i-4. Fastorum genitor parcnsque Ianus
Victorem modo r u m videret Histri,
tot volt us sihi non satis putavit
15 optavitque oculos habere plures . . .
VIII, 8, 1-6. Principium des, Jane, licet, veloci bus anms
et renovcs voltu saccula longa tuo,
te primu m pia tura rogent, te vota salutent,
purpura te felix, te colat omnis honos ;
20 5 tu tamen hoc mavis, Latiae q uod contigit urbi
mense tuo reducem, Iane, videre dcum.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 441
e joad1 pe fluviul inghetat, cu un cerc 20 sarmatic,
ci efebul imbujorat al unui negustor de sclavi din Mitilene
10 sau un laconian care na fost inca biciuit 21, la ordinul
mamei sale.
Iar tie iti va fi trimis un sclav de la Istrul inrobi t,
care sa-ti poatii pa te oile pe Tibru. 5
V II, 84, 1-4. in timp ce chipul meu, destinat lui Caecilius Secundus 22 ,
capata forma
i micul tablou pictat de o mina indeminatica respira,
dute carte, 1n [insula] getica Peuce i la Istrul care zace
1nvins.
Aceste locuri cu populaiii supuse le stapirtete el.
'
l. V II I. pref. Valerius Martialis saluta pe 1mparatul Domitianus 10
Caesar Augustus Gcrmanicus Dacicus 23,
VIII. 2, 1-4. Janus, creatorul i parintele calendarului,
vazindu-1 de curind pe cuceritorul Istrului,
a socotit ca nu-i ajung atitea feie 21
i a dorit sa aiba mai multi ochi. . . 15
VIII, 8, 1-6. Dei tu, !anus, dai posibilitatea anilor repezi sa inceapa,
i reinnoie ti cu chipul tau lungile veacuri,
ciei pe tine te roaga mai intii tamiia cucernica, te saluta rugaciunile
noastre,
te cinstete purpura glorioasa i toji magistratii, 20
5 totui tu nu doreti decit un singur lucru, i anume,
ca in cursul lunii tale, o Ianus,
sa aiba loc reintoarcerea zeului 26 in oraul latin.
ao Se poate trad uce i cu u n a r ; fluviul. e Dua;e.. ..
n Un laconian foarte tlnilr, cac1 la spartam sc b1cmiau adolescent11, care era u deja
robuti.
12 Probabil ca poetul nu se referll la Pliniu eel Tinllr.
S3 Domitian n-a purtat acest titlu in mod oficial. Autorul vrea doar sll.I
lingueasca. . . .
u Aluzie la lemplul cu pa tru fete al Im !anus Quadr1frons. Cartea a VIII-a a fost
scrisll. in anul 93.
'" Domitian s-a 2ntors in ianuarie 93 din campania panonica impotriva sarmati}or iazigi
(cf. VII, 2, 1 ; 6, 10 ; 7, 4 ; 8, 2 ; 80, 1; VIII, 11, 4 ; 15, 1), care durase opt!uni (cf. IX,
31, 3). Vezi Patsch, Kampf, p. 40.
 442 MARTIAL
V I II, 11, 1-4. Pervenisse tuam iam tc scit Rhenus in urbcm ;
nam populi voces a udit et ille tui :
Sarmaticas etiam gentes, Histrumque, Getasque
laetitiae clamor terruit ipse novae.
5 VI II, 15, 1-8. Dum nova Pannonici numeratur gloria belli,
omnis ct ad red ucem d u m litat ara lovem,
dat populus, dat gratus eques, clat tura senatus,
et ditant Latias tertia dona tribus :
5 hos quoq ue secretos memoravit Roma triumphos,
10 nee minor ista tuae laurea pacis era t,
quod tibi de sancta credis pietatc tuorum.
Principis est virtus maxima nosse suos.
lX, 31, 1-6. Cu m comes A rctois haereret Caesaris armis
Velius, hanc Marti pro duce vovit avem ;
lo luna quatcr binos non tota peregerat orbes,
debita poscebat iam sibi vota deus :
5 ipse suas a nser properavit laetus ad aras
et cedidi t sa nctis hostia parva focis.
IX, 35, J -6. Ar tibus his semper cenam, Philornuse, mereris,
20 plurima dum fingis, sed quasi vcra refers.
Scis, quid in Arsacia Pacorus deliberet aula,
1
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 443
V I II, 11, 1-4. Rinul tie acum ca tu ai ajuns in oraul tau,
caci i el aude aclamatiile poporului:
doar strigatul bucuriei proaspete a ingrozit
chiar i neamurile sarmatice, Istrul i pe geti.
VIII, 15, 1-8. In timp ce se adauga la socoteala gloria proaspata a razboiului 5
din Pa nonia,
iar toate altarele aduc jertf e i sarbatoresc intoarcerea Jui
Jupiter al nostru,
in timp ce poporul, cavalerii recunoscatori 26 i senatul dau
ofrande de tamiie
i, pentru a t reia oarii, darurile tale imbogaesc triburile latine 27
5 Roma a vorbit 9i de acest triumf secret 2s,
iar Iaurul acesta, simbol, al pacii tale, nu era mai putin glorios, 10
pentruca te increzi in tine in privinta pietatii pe care o
inspiri supuilor tai.
Cea mai mare virtute a unui imparat este sa-i cunoascii supuii.
IX, 31, 1-6. Pe cind se gas"" ca tovara de arme alaturi de cezar, in lupte
ce aveau Joe spre miazanoapte,
Velius 29 a fagaduit Jui Marte aceasta pasare, pentru coman-
dantul sau.
Luna Inca nu strabatuse opt 30 cicluri l:ntregi, 15
cind zeul i-a cerut cuvenitele fagaduinte:
5 hucuroasa, gisca 31 sa grahit singura spre altar,
i mica victima a pierit pe vatra cea sfinta.
IX, 35, 1-6. Cu aceste mijloace, Philomusus 32 ,
tu iti citigi totdeauna un
prinz.
Inventezi multe de tot, dar le spui parca ar fi adevi'irate. 20
tii ce delibereaza Pacorus 33 Ia curtea ArsaciziJor,
2a Pentru respcctarea privilegiilor lor. . .
21 Cu prilejul celei de a treia victorii , Domitian a dis tribuit un congiartum. . .
Domitian a ref uza t triumf ul i sa mul\u mit sii ofere doar o ra murii de lauri lui
Juppiter Capitolinus (cf. Suetoniu, Domi in. _YI, 2 i Statius, III, 3,, 170). . .
Velius Paulus, fost proconsul al B1t1me1, a luat parte la luptele 1mpotr1va sarma 1lor.
Ca!'tea a IX-a a fost publicatil in vara anului 94 e.n.
30 Vezi nota 25.
31 Gisca era socotitii simbol al salvi\ rii Romci.
a2 Parazit care intretinea comesenii.
33 Rege part care a domnit, singur, intre anii 93-110 e.n.
 444 MARTIAL
Rhena na m numeras Sarmaticamque ma num ;
5 v:rha ducis Daci chartis mandata resignas,
v1ctricem lauru m qua m venit ante vides . . .
IX, 45, 1-4. Miles Hyperboreos modo, Ma rcelline, triones
5 et Gctici tuleras sidera pigra poli :
ecce Promethei rupes et fabula montis
quam prope sunt oculis nunc adeunda tuis !
IX, 101, 17-18. Cornua Sarmatici ter perfida contudit Histri,
sudantem Getica ter nive lavit equum.
10 X, 13 (20) 7-8. Tecum ego vel sicci Gaetula mapalia Poeni
et poteram Scythicas hospes amare casas.
X I, 3, 1-4. Non urbana mea tantum Pimpleide gaudent
otia nee vacuis aurihus ista damus,
sed meus in Geticis ad Martia signa pruinis
11\
a rigido teritur centurione liber.
X II, 8, 1-10. Terrarum <lea gentiumque Roma,
qui par est nihil et nihil secundum,
Traiani modo cum futuros
tot per saecula computaret annos,
20 5 et fortem iuvenemque Martiumque
in tanto duce miiitern videret ;
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 445
numeri trupeJe de pe Rin i din Sarmatia ;
5 desfaci sigiJiuJ de pe ravaul conducatorului dac
i vezi 34 JauruJ victoriei inainte de a veni 35
IX, 45, 1-4. Marcellinus, 26
nu de mult, ai indurat ca soldat
asprimiJe constela tiei caruJui hiperborean
i stelele in!cpeni te ale ceruJui getic ; 5
iatii stlncile Jui Prometeu 37 i muntele sa u eel fabulos
cit de muJt trebuie srt te aproprii de eJe cu ochii tai.
IX, 101, 17 -18. De trei ori 38 a zdrobit [Domitian] coarnele perfide ale lstruJui
sarmatic,
de trei ori i-a scaJdat caJuJ asudat in zli.pada getica.
X, 13 (20), 7-8. lmpreunii cu tine 39 mi-ar fi dragi incovoiateJe coJibe getulice
ale puniJor uscrttivi 10
i a iubi ca oaspe i coJibele scitice.
X I, 3, 1-4. Nu numai oraenii'o care au ragaz se bucurli. de PimpJeis a mea 41 ;
eu nu incredintez aceste versuri numai unor urechi care au
timp Jiber,
ci cartea mea este muJt citita i de centurionuJ aspru
de sub bruma getica, linga stindardeJe Jui Marte.
15
X II, 8, 1-10. Roma, zeia Jumii i a tuturor neamurilor,
pe care nimic nu o egalcaza i nici macar n u se apropie de ea,
era de curind bucuroasa cind numli.ra anii domniei Jui Traian,
care se vor intinde pe atltea generatii, .
5 i fiindca vedea intr-un comandant atit de mare
un soJdat viteaz, tinar i razboinic, 20
" Vezi , adica <1 dezvalui I),
11 La Roma.
se Vezi nota '19 .
., Caucazul, cu care Carpu \.ii erau adesea con[unc\a\i, rnai ales in compara-
tiile poetice. .
as Aluzie la campaniile din Panonia (cf. Statius, Silf'e, IV, 7, 50 ; V, 1, 128; II, 135;
Tebaida, I, 1, 19 i Suetoniu, Domilian, VI, 1-2). . ..
Un prieten anonim al poet ului. Cartea a X-a a apih11t in intervalul apr1he - octom-
brie 98 ln editia a II-a.
40 Locuitorii Romei. Carten a XI-a a fost publicat1\ la inceputul anului 97.
41 l\foza.
 446 r ARTIAL
dixit praeside gloriosa tali :
Pa rthoru m proccres ducesque Seru m,
Thraces, Sauroma tae, Getae, Brita nni,
10 possum ostendere Caesare m : venitc .
6 X II, 15, 1-4. Quidquid Pa rrhasia nitebat aula,
donatu m est oculis d eisque nostris.
Mira tur Scythicas ...-irentis auri
flammas I ppiter . . .
Calices Gemmati
10 X IV, 109, 1-2. Gemma t um Scvt hicis u t luceat ignibus a uru m,
aspice. Quot digi lo, exuit iste calix !
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 447
mindra de un astfel de conducator,
ea a spus : <1 Fruntai ai partilor, comandanti a1 serilor,
voi tracilor, sarmatilor, geiilor, britanilor,
10 va pot ara ta un adevarat imparat ; veniii ! .
XII, 15, 1-4. Tot ce stralucea in palatul parhasian 42 6
a fost daruit ochilor i zeilor notri 43
Jupiter se minuneaza de smaragdele scitice, care fac sli fie verde
aurul in care sint prinse . . .
Cupe incrustate cu pietre ,
XIV, 109, 1-2. Cum scinteiaza acest aur tmpodobit cu smaragde scitice ! 10
Privete. Cite degete a despuiat aceasta cupa !"
49 De pe Pala tin. Dupa legendil, numele colinei provine de la nepotul Jui E vandru, ca te
venise din Parhasia ..
'a Nu se poate ti daca e vorba de Nerva sau de Traian. Cartea a XII-a a aparut in
d ecembrie 101 sau in primavara Jui 102.
<4 Cupele era u uneori incrustate cu pietre lua te de pe incle. Cartea a XIV-a a aparut
ifl decembrie 84 sa u 85.
 LXXV. IQ N 0 XP1 0 T 0M0 1 LXXV. D I 0 N C H R YS0ST0M 0S

S-a niiscut la Pl'usa, In Bitinia, in anul 40 e.n. dintr-o familie instiiritii i a

facu t studii serioase de retorica i filozofie. Dion a calatorit mult i a incercat
apoi sa sprijine, cu cuv1ntul i cu scrisul, cultura greceascll i o mai larga
autonomie politica a patriei sale in legiiturile ei cu stapinirea romanii. In anul
87 e.n. a fost surghiunit in liuutnrile getice, unde a vizitat cetiilile greceti
din Pontul Sting, pinll la Olbia. S-a 1utors apoi la Roma, in anul 97; a fast
in relatii bune cu Traia n i a murit In Bitinia tn jurul anului 120. A scris o
Istorie a gefilor, astazi pierdutiL Din ea s-au informat Casiodor (490-575) i
lordanes (pe la anul 553).
Editia: Dionis Chrysoslomi Orationes post Ludovicum Dindorfium edidit
Guy de Bude, vol. I-II, Teubner, Leipzig, 1916-1919.

DISCURSURI
Aoror
XII, 16. Se intimpla 1 ca
am facut acum o calatorie lunga, drept la Istru
XII, 16. Kcx.l yocp o 'rUYf..OCVW cx.xp&.v -rwcx. ooov 't"OC vuv 7te:7to- i in ara geiilor 2 sau a misilor, aa cum ti numete Homer i cum e denu
p oevoc;, e:ueo 't"OU "fo't"pou xcd 't"!fjC, re:T&v zw pac; Mucr&v, WC, mita astazi populaiia. 17. Am mers acolo nu ca negu}ator de m!l.rfuri, nici sa 5
5 ip"f)O'W 'Ol)poc, XO'..'TOC 't"\I vuv t7tlXA'Y)O'LV 't"OU evouc;. 17. ,.H:t.6ov oe adun purtatori de bagaje in serviciul unei tabere militare sau ingrijitori de
boi, nici nu am dus vreo solie pentru aliai sau vreo alta cu nume frumos, din
OU XP'Y)OCT<.UV 7topoc; ouoe 't"&v 7tpoc, U7t'Y) pe:crlav 't"OU O''t'poc-ro7tEOOU acelea care fagaduiesc numai cu gura. Dezbriicat, far!I. coif i scut, neavind
o-xe:uoip6 pwv 01)AOC't"WV, ouoe 7tpe:cr e:ocv bc.pfoe:uov cruazix v lance i nici vreo alta arma s. 18. Aa incit m-am mirat cum de mii rabdarii,
't"Lvoc e:t'5cp'Y)ov, 't'&v &.7to y/..wn'Y)c; 6vov O"Uve:uzoS:vwv. ctnd m-au vazut, cli.ci nu eram un om care tie sii ciiliireascii, nici area priceput, 10
yuvoc, &Te:p x6 pu66c; 't'E: xocl cX0'7t(ooc, ouo' xwv S:rx,oc,, OU v [nici osta cu arme grele], nici arunciitor de lanci sau pietre, dintre soldatii uor
10 ouoe &/.."Ao 57tAO'V ou6S:v. 18. WO''t"e: e6ocuoc O\I l57twc; e: ve:Lzov't'O inarmati i fara scut. Nu puteam nici sa tai lemne din padure sau sii sap un
ant, nici sli. cosesc fin dintro poiana dumanli., deoarece mereu ma fi intors
'
opwv't'e:c;. OU't'e: L1t1tS:US:LV e:mCT't'oce:voc, O1v't'e: TO<!.:,'6nJC, L
" '
1
t
XOCVOC, W
1
V ovXOu>
..
speriat. [Nu puteam nici] s!I. construiesc un cort sau lucrari de intariturii, aa
01tAl't''Y)C,, &_)..A' o0oe -r&v xoucpwv xal. &.vo7tAWV ['t"v oc pe:'Lav 57tALGLV cr"tpa- cum desigur [fac] unii oameni de serviciu ai armatei, care urmeaza lagarele. 15
TLCUT&v OOo'J fi.xov-na't" C, h(:l oOAOC,, oOo' ctQ ne:'Lv \))._ 1)'1 -r&.q> pov 19. Fiind nefolositor la toate acestea, am ajuns la nite oameni intreprinziitori,
opune:w OUVGt't"OC, ouoE: &O'IXL "f_LAOV x 7tOAe:lou )..e:i&voc, 7tUXVOC care nu aveau ragazul sa asculte cuvintliri, ci erau agitati i tulburaii ca nite
15 (J."tlXO''rpe:q> oe:voc,, OUOe t"'(e:L pctL CJX.'Y)\lV zocpctXIX, c':>crm:p aeAe:L cai de curse la potou, inainte de plecare, nerabdatori sli treaca vremea,
cai pe care rivna i tnfocarea ti fac sa loveascii pamintul cu copitele. Acolo,
c!:.',UVe:1tO\l''t'IXL 't'OLC, O'Tpo:-rom::oOLC, 'l'tO/0\e:LXO L "CWe:C, Ut 7t"Y) pS:'t'IXL. 19 . 7t po\ c,
I 1 \ ;> 1 I
la ei, puteai sa vezi peste tot slibii, platoe, liinci, toate locurile fiind pline de 20
tX7tCX.V1' 1X Ot 't'IXU't'ct a"fJXcXVWC, 1-xwv &.qnx6 l)V de, &vo pocc, oJ vcu6p oOc, cai, arme ' i oameni inarmati. 20. In mijlocul atitor oameni [deosebiti], eu .
0u ) \;> l . J >6 ) \
oi:; O"XOA'I'Y\)V a,,y. ov-rixc; cx.xpoixcrvCol :L I\ ycuv, IX0/\ 0/\rJ. e:'t'e:wpouc; xrxL ayw-
I \ )
singur ma infatiam grozav de nepasator, un spectator foarte panic al razbo
'";; "' I 1 '1 > \ > \ - < I"'.I
v ...,.To:c; xocuo:rte: p L7t7touc; aywvicrTixc; e:m TCUV U0"7tA'YJYWV, aux rxve:zo-
> ) iului, neputincios la trup, inaintat in virsta, om care nu purta sceptrul de aur
20 evouc; 't'O'V zp6vov, i'mo 0'7touo!fjc; oe xtx.t 7tpo<:lub.c; x6mov't'rxc; 't'O i nici panglicutele sfinte ale vreunui zeu, care venise pe drumul unde-l mina
e!ocx. cpov 't'IXLC, ortAcx.'Lc;" v61X ye v opav 7t1X 1-rixzou ev (cp"t], Ttcx.v-rcx.zou
1
nevoia, tn tablira ostaeasca - pentru a cere slobozirea fiicei [sale 5], ci 25
oe <:lw ptx.xixc,, 7t!XV't'IXX OU oe OOpiX't'IX, 7tcXV't'IX oE: t7t7twv, mf vw: oe 57tAwv, l Discursul a fost linut la Olimpia in anul 97 e.n.
7t.....V't'(X \;>lo W( 7t/\0LO'(J.S:'VCUV o>:vIoI'pw
I
1
-
1 e:cr't'IX.
I 20 . ovoc; oe: E> V 't'OO'OU't'OLC,
I \ I IAutorul fusese In Dacia In anul 96 t.e.n.
' Cf. Iliada, XXI, 50. .
q.itv6s:voc; M6uoc; cX't'e:zv&c; crcp6opoc 't'S: dp'Y)VLXOC, 7to"AS:ou ee:cx.-riJc,, ' De. domnea pacea, dacii se pregllteau intens pentru noul riizboi cu romanii, care
avea sll izbucneasca peste cinci ani, folosind in aceat scop ,; pe tehnicienii oferifi de Domi
25 't'O ev cr&ix evoi:: c;, 't''I oe ALXLGtV 7tpoxwv, OU X PUO'OUV crx'1j7t- tian (cf. Dio Cassius, LXVII, 7, 4).
't'pov cpS:pcuv ouoe O"t'etx.'t'IX te:pix 6s:oiJ 't'L u, e "tt AUO'<:L .&uyoc't'p IAluzie la Iliada, I, 10 i urm.

29 -o. au
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 451

450 DION CHRYSOSTO)!OS [veneam] doritor de a vedea oameni luptind [unii] pentru staptnire 9i putere,
iar altii pentru libertate 9i patrie. Pe urma, nu primejdia m-a facut sa 9ovai -
nimeni sa nu creada aceasta l -, ci mi-am amintit de o veche dorint(i i m-am
X(U'J d 't'O O''t'p0t't'6m:oov &v0tyx0tl0tv oo6v, &XA' EmEluwv tos:!v &vopac; intors iar la noi, socotind mereu cii cele zeieti sint mai presus i mai de folos
a>ywvL1y., oeI:vouc; u< 7te\:p a>pzric:; XOtL\ ouvocI e:wc;, 't'ouc; oc.I;. u<7te\:p e>:'/\\e:uvel :pLe'<c; 't'e: I
dedt cele omeneti, oricit de insemnate ar fi acestea. 21 . . . (Este potrivit lucru) 5
\ I 1/ ' \ I ) I \ '""
XC<L 7tOC't'pLooc:; e:7tEL't'IX OU 't'OV XLVOUVOV ilt7tOXV1)0'0Cc;, "t) 't'OU't'O sii ne apucam a infai9a povestirile cele mare}e i vrednice de cinste [auzite
iJY"tJO'IXcr0w "t)odc;, &'A'A' e:ux1jc:; 't'LV Oc; v"l)cr6dc; 7tCXAet.Lac; oe:u po &.7te:'t'p<f7tfjv acolo] in legaturii cu zeul. . . (care este), deopotriva, regele tuturor oamenilor
9i al tuturor zeitatilor - cirmuitorul, pritanul 9i tatal !or -, ha mai este
5 7tpoc; ic;, &.d 't'IX 6do: xpdnw xcd 7t pou pyLodn po:. vo[wv 't'WV &.v6 pw- 9i daruitorul pacii i al razboiului, aa cum au socotit mai de mult poetii
7tlvwv, "A(xcx. &v - 21. . . . (Ev x.ocL pc'i>- EO"t'L) . . & o:cr6o:L 't'1jc; 7tpe:cr u- cei priceputi i intelepti. [Facem aceasta], dace sintem in stare sa prea 10
't'e:po:.c; "t'E: XO:.L
\
e:L('.ovoc; <LCT't'O
\ I
pLo:.c; 1tE:fl mu1J'E:OU . . . o.., . XOL'.0-, o>cvvpw-
I \ - () . ( ) ' ,., l I
marim firea i puterea Jui intr-o cuvintare scurta 9i de la care se cere-
7tUlV XO:.L' vle:w -
v e:cr't'L ) 1(J-.'0CQ'L'\/\E:Uc; 't'E: XO'.L rT.flXWV XO:.L7tflU't"IXVLc; XiltL 7tilt'r"IJ p,
I \ l( ' \ I
vrednicie . . .
't"L
l
oe dp v"l)c; xo:.t 7to'AtUlv 't'ix[ixc:;, we; -ro'i:c; 7t p6't'e:p ov e7tdp mc;
:! t' .!. < \ I I e I I
XIV, 19. Mi se pare cu totul absurda afirmatia : Dacii cineva are lanturi
la picioare sau este insemnat cu fierul ro9u sau macina intr-o moara, va putea
10 XO'. crocpoLc; 7tO L"IJ't"Ot Lc; c;OO <oEV, <:.iltV 7tUlc; LXOtVO L ye:vUle: ilt 't"'YjV "tE: cpucrLV
H -

fi mai Iiber decit Marele Rege 6 -$i de ce nu ? Ai fast vreodata In Tracia ? - 15

xo:.t -r v Mvo:w 6v1jcrixL "A6ycp po:.xe:'i: xo:.t &.7tooE:oV't"L -rl')c; &[o:c;. . Da, am fast. - N-ai vazut oare acolo femeile 7 Iibere pline de semne facute
XIV, 19. 'Eot &v crcp68pix 8oxe:'i: &"to7tov, d 7ttoo:.c; lixwv w; cu fierul ro9u 9i care cu atit au mai multe semne 9i mai variate, cu cit
tcr't'LyE:voc; EV u'A&vL &'A&v tAd16e:poc:; fo-ro:.L a)..J..ov "t"ou e:ya'Aou se arata a fi mai nobile i din parinti mai de isprava ? - Ce vrei sii spui
o:.mAE:wc;. Tl oe ;
EV 0pcpq) y y ovo:.c:; ; ' Eycure:. 'Ewpixxocc; oiSv he:'i: cu aceasta ? - Ca pe reginli, pe cit se pare, nimic nu o impiedica sa fie
insemnata cu fierul ro9u ; dar socoti ca pe rege il impiedica ceva ? 20
15 -rocc; yuvrt.LXiltc; 't'otc; E:/\E:U 6e':pocc; O''t'Lyix't'CUV e:CT't'C'J.c:;, xcu 't'OO"OU't'lp 7t/\E:L
\ - ' '" l . I I \ I '\ I
XXXIII, 26. Azvirlindu-9i de curind hainele lor zdren1aroase i crczu1i
-
O\lot '"/..ouaixc; O''t'L''(C'X't'IX Xiltl 7tOLXL/\W't'EflOC o!!cr<p '<1'.V (1J-.'E'/\\'t'LOU<; XIXL e>:x
I '\ I f '
[pina mai deunazi] nite simpli pastori, (Macedonenii 8
) s-au luptat cu tracii
e:A't'LOVW\I OOXWO'LV ; Tl OD\/ 't'OU'tO ; ''On occrl"ALcrcrocv, &c:; foLxe:v, a pentru cimpiile semanate cu mei, [apoi] i-au supus pe greci, au trecut in Asia
oooev xwAUe:L Ecr'tL"(E:v't)V e:tv<J.L, OCO'LAtoc ote:L XWAOE:LV ; oe 9i 9i-au intins stapinirea pina la inzi.
XXXIP, ?fi. (Mocxe:o6ve:c:; . .) at ve:wcrd ev pocx"fJ 7te: pq1-
20 p"t)E:voL xo:.t 7tOLE:vocc; &.xauovnc;, 't'o'i:c; 0pq# 7te:pl "t&v e:'ALv&v
"a XXXVI, 1. S-a intimplat sa petrec o varll 9 la Boristene, atunci cind 25
am navigat intr-acolo dupa exilul meu, avind " gind sa merg - daca voi
putea - prin 1inuturile scitice, la ge1i, ca sa cercetez cum stau lucrurile acolo.
0t:x,oe:v m, "touIc; ''E.../.\/.\ ..Y jVOCc; e':x pOC"t"fjCTIXV, e: c; "t"'t)V 'AO'LIXV OLE'(:tJ"'.Yj(10CV,
I I I
Ma plimbam, pe la ora cind se umple piaia io, pe malul [riului] Hypanis.
&:x, pLc; 'Ivo&v p ixv. Oraul i-a luat numele de Ia Boristene, datorita frumusetii i marimii flu-
XXXVI; 1. 'E-ruyx.o:.vov ev &mo11&v kv Bopua6E:ve:L "tO 0E:poc;, viului . . . 4. Oraul horistenitilor nu mai are o marime potrivitii cu vechea sa 30
glorie, din pricina deselor cuceriri i a razboaielor. Deoarece este aezat de
we; 't'O't'E: da7tAE:UC>IX e:-r<X 't'\I cpuyv, ouA6e:voc; &"A0e: v, Mv OQV(l)- atita vreme i chiar
.25 ixL 8L<X Lxu0&v ere, rE:-rixc;, g7t@;; ee:&.crc.uixL 't"&xe:'i: 7tpocyix-rix 07tOLOC [ora9ulJ esteinmereu
mijlocul barbarilor,
hiirtuit de razhoaie in mijlocul
i a fast adeseoricelor mai[derazhoinici,
cucerit dumani].
,
&cr-rL. K ixl 't\J X()(.L' 7te:pte:7tix"touv 7te:pL\" 7tA1IJ Qv oucrixv ixyo po\cv 7tix pcx\. "tO'V Ultima i cea mai indelungata cucerire [se spune ca a avut Joe) nu mai departe
.i'7tOCVLV. "fj y()(
',.Y '. p 7tO/\LC, 't'O e:v v l!v oet. ev:-A.'Y) (j)EV O
I . ... ' 'C1tO ' -rou- B opucrvCle,:vouc, de acum o suta cincizeci de ani. Ge1ii au luat atit oraul Boristene, cit i 35
. OLcX 't'O xoc'A"A ac; x0tl 't'O fye:6oc; "!OU 7tO"t0tou . . . 4. 'H 8e 7t6AL.:;; 't'WV alte ceta ti aezate pe 1armurile Pontului Sting, pina la Apollonia 11. 5. Din
e'
BopucrveC:lVL't"C.U-V 't'Ol e:ye: oc; E>:Cl't"LV OU' 1tpo'c; 'C"'Y')V 7tlX/\'I\XLCX.V OOI t<'olXV OLC'X. "tlX\ c;
f aceasta cauza situatia grecilor care locuiesc pe aci este foarte nefericitli. Nu
sa mai infiintat nici o colonie sau aceasta a avut loc intr-o masura foarte
so cruve:xe:rc; &:"A6lcre:tc; xixl -rouc, 7toMouc;. &n y<X p &v fooLc; otxoucrix red usa, majoritatea barbarilor unindu-se intre ei pentru a se revarsa asupra
"t o'1:c; ixp& poLc, -rocrou-rov O"fj X p6vov, xixl 't'OO't'OLC, crxe:Mv 't'L 't"o'i:c;
7tOAe:tX(l)'t"Cf.'t'O Lc;, oce:L' e:v 7t0/\"E1I( e:L't'Ct.L, 7t0A/\IXXLc; oe: X.IXL E:OC/\WXE: 'C"'Yj\I ... . .... ' ,..,.

<Oh 't'EAE:U't"IX[IXV XIX L fl.E"(LO''t'"l)V C1'.\/\CUcrLV OU> 1tfl0\ 7tA"IELOVWV 1) 7tEV't'"IJXOV't'IX

\ I I I
7 Al
Cf. perilor.
Clearh din Soloi, fr. 8.
X()(.l eXIX"tOV E':'t'WV. eT: AOV oe: XIX \L 't'IX Ur 't''Y)\I rE':'t"IXL Xet.L' 't'IX'c:; r1:T1".11\"1l.\IXC, 't'CX '.c; E':\I 8 :VIacedonenii din timpul Jui Filip al II-lea i Alexandru eel Mare.

,
35 't'o'i:c; !X pLcr't'E:flO LC, 't'OU
- - n,OV't"OU 7t0AE:LC, i: :x pL 'A ...
. " ,,....
1t0 / \ /\WVLC1.c;. 5. 0'tie:v , 9
lo
ln anul 95 e.n.
Dimineata, !ntre orele 10-13.
3 XIXL cr cpoo poc "t()(.1tEL\IOC 't'O 7t pixyix't'IX XIX't'ECi't'"IJ 'rCUV 'rC'J.U"t"YJ
' I ' I
I\ 1"1)-
I
11 lntrc anii 60-48 !.e.n. Burebista a ieuit sa-i impuna dominatia asupra tuturor
C ' 'E"l. ) I

oraelor pontice, de la 01.bia in jos, chiar daca nu le-a cucerit pe toate. In legatura cu
vwv, 'r&V e:v OU'Xl>L't'L <'.rU\IOLX.L_1a1ve:Lcrwv 7t0'/"\lE. :CUV, 'rW -
V oe\ : CfllXIU'/\\CUc; XOLL' ocuparea Histriei, cf. decretul in cinstea Jui Aristagoras, fiul Jui Apaturios (vezi Pippicli,
( J.
"ti!JV rc:Ae: cr't'WV et. pt-'et.pwv e:Lc; et.U 'rOLC, e1u p puc;V't'(J)\I. 7t O ./..\. /"\IC/.L' yoc p O"f) 't'WE:c;
I L ' , ' I
ContribuJii, p. 123-136 i 1st. Rom., p. 211).

29*
 452 DION CHRYSOSTOMOS
&/...wae:tc; xoc-ra TCof..Ack f p'f/ ye:y6wxm -r9jc; 'E/...Mooc;, &'t'e: tv 7tof..Aoi:c;
't'67totc; Ote:cmoc pevY)c;. &:A6V't"e:c; oe -r6't'e: 0 t Bo pua6e:vi:'t'OCL 7tlXALV uuvc{lXY)O'OCV,
t6e:A6V't"CUV tol ooxe:i:v 't'WV :Exu6&v OtcX 't'O oe:i:cr6oct 't'!/jc; tTCo-
ptet.i:; xocl 't'OU- X.OC't'OCTC./.\OU 't"CUV 'E">1\1..\"t)VCUV. 7COCUO'OCV't0 yocp e!:0'7tl.\.0V't'c.c;
I ' , I
5 &vocO''t'cX't'OU 't'9jc; 1t6Ae:(l)t; ye:vofv'1)c;, &'t'e: OOX exov-re:c; 6ocpwvouc; 't'OUc;
> - e- > l;: r > \,'I >
U< 7'oo\.'ex.oevouc; ou'\o.'i.!:;. ocu't'WV ""'xu wv ixr.,tOl>V't'Ct>V ouoe: e:ma't'oce:vcuv
I I
e,:7to, ptov OCU't'-(,)\I )((X't'IXO'XE:UOCO, 'OCO' eoct 't'OV 'E./.\./.\ '1)\ILXO,\I 't'p0,7tOV. 6. O''Y)e-:tov
Oe 't'9jc; &voccr't'<fcre:wc; 't'e: cpocu f.6't''1] c; 't'WV 0 bwoo'1]ifTU>V XOCL 'rO O"UV-
e:cr-r<f/..6ixt Tv tt6!-tv tc; pocxu.
10 XL VII, 4. Kocl't'ot 'tov 'HprotAtoc ocu'tov &xouoe:v -r9jc; ev
Atyumou xpoc-r-Yjaoct xixt t"Yjc; AtulJc;, en oe -r&v 7te:pt -rov Eu;mov
Il6V't"ov otxouv-rwv xixl 8px&v xocl :Exu6wv, xixl -ro "l/..t ov e/..e:i:v
r.xp(j'> cr-.61-ci> 7tOC pococA6v't'OC xocl 7tlXVTUlV &p oCVTOC 't'WV t6v&v -.oU't'Ct>V
XOC't'OC<JT9jvoct OCO'tAEOC oc1h6v.
15 XL VIII, 5. Er6', & ky6v-r(l)v hepcuv oux. &vexe:a6e: &x.ouone:c;,
-rocihoc t pe:i:'t'e: OCU't'OL xoc6' eocu't'WV ; Mv 7tO't'e: j'EV'1)'t'OCt Otixcpo p&, x&xe:i:vot
npocpepcuaw ui:v ["t'o 7tOV'Y) pouc; lxe:tv 7tOAL't'occ;) 't'O a't'occrtcX e:tV, oox
OCLO"XUVe:af}e: ; We; fycuyo; -.ouc; 6e:ouc; Oi:v oVUW 7tcXV"t'OCc; v crcp6opoc
x6e0'611v d7t6v-.oc; 0( 't'tvoc;, Ll cif..Aocov -.v 7t6Atv, xocl 7t poc; ocO't'ov
20 ">l)yocvocxniaoc. Y) yocp !/o
I \.'
mt 't"YJV 1<1e:pocv e>:x.e:wriv, e>:v J: o\.t' OC"/>\/"\>OCyev
I I
ll
Oe:i:c; Oe:1jO'e:0'6e:, &.J:>...' Jc; tx6p&v, cpoca(, xe:cpocf..&.c; 't'cX TOtClUTOC 't"pf-
7t0tTO, 't"OU-r' tO'"t'tV de; 't'OU<; XOC't'IX pcX't'OU<; re"t'occ;, e:tc; 'Y)OEVOC o& 't'&v
&/../..wv -.wv ooe:6v&v.
LXVIII, 2. Il&/..tv oe:cr6oct ev &.cptiootalotc; xocl at't'lotc; xocl
25 7tO'roi:c; oecm &.v&.yx.l) -r;6v -r;o; "Iwvoc x.ocl TOV 8e:ffocAOv x.a.1 -r;ov 'hoc-
AtW't''Y)V x.oct '7;0V re-."f)V xrxl '7;0\1 Ivoov xoct 't'OV k7trl:p't'tcXT1)V . caciuli 17, a a cum poartii astiizi unii traci numiji geti i cum purtau inainte
LXIX, 6. :Exu6oct youv o68ev x.wMov-r;oct ot vo&oe:c; -fi"t"e: otxtocc;
tXOV't'e:<; 't'e: yv 0'7tE:LfJ OV'7;<; <flU't'eUOV't'e:c; 8ixcilwc; XOCL XOC't'OC v6ouc;;
1t'OAt"t'e:00'6oct ocve:u 8E: v6ou xoc1 OLxoclou x.rxx&c; 9jv &.v6pw7touc;;
so xa.l 7toM 't'&v 6"f) plwv &6Te:pov ou 8uvo:.'t'6v.
LXXII, 3. . . . "Ev6oc yd:p &voTe: /..btouO'tv &v6pw7toui:;, "t"ouc;
ev -rwoci; 7tLAouc; E7tL 't'oci:c; xe:cpoc/..oci:c; exov't'ixc;, we; \IUV 't'WV 8px.&v
"t'tve:c; -r;&v re:'t'&v Ae:yovcuv, 1t'p6't'e:pov oE: Aocxe:ooct6vtot xixl Mcxxe:-
86ve:c;, &1.A.ouc; oe "t'toc pocv xocl &vocu pl8occ;, xoc6&7te:p oToct Ilpcroct 't'e:
35 xoc1 Bcix"t'ptot xoc1 Ilocp6uoci:ot xoc1 ocA.l.ot 7toA.A.o1 TWV ocp&pcuv ot
oE: l't't 't'OUT<U\I 0C'7;07tWTE:('OL dw6ocaw e7tL8'1)e:tv mepa fxovnc; E7tt
-roci:c; xe:cpoc/..oci:c;; bp6&, C>cr7te:p NocO'&wve:c; oux.ouv oooE: 't'OO't'Ot 7t&vu
"T;L -r;oA&crt 7tp&yoc't'OC 7tocpexe:tv ou8' &vox/..e:v 7tpOat6ne:c;. Kocl"t"ot
re't'occ; ev IHpaocc; Nocmx(t)voci;, "t'OO<; ev OU 7tOAAouc; A7tOUO't,
40 't'ouc; 8e cmocvlwc; &m8'Y)ouv"t"occ;.
IZVOARE PRIVIND lSTORIA ROM1NIEI 453
acestor [cetati]. Multe din cuceriri s-au facut 1n locuri diferite ale teritoriului
locuit de greci, care se tntinde pe multe regiuni. Dupii ce au fast cuceriti 12
tn vremea de demult, boristenitii i-au reinfiintat oraul. [De data aceasta]
au avut, pe cit socot, incuviinarea scitilor 13, care aveau nevoie de negotul i
navigatia grecilor. Caci grecii incetaserli de a mai veni cu corabiile, o data 5
ce oraul fusese devastat, deoarece nu aveau oameni de aceeai limbii care sa-i
primeascli, iar scitii inii nu se invredniceau i nu se pricepeau sii i rinduiascii
nego1ul in felul grecilor. 6. Un semn al ruinii este starea cea proastii a construcc
tiilor i restringerea oraului la un teritoriu mic. .
XLVII, 4. Cu toate acestea aflam ca acelai Heracles a cucerit Egiptul 10
i Libia, de asemenea pe locuitorii din jurul Pontului Euxin, pe traci i pe
sciti 14, a cucerit Ilionul, dupa ce-1 pusese in primejdie numai cu o minii de
oameni, i a stlipinit toate aceste neamuri, devenind rege.
XLVIII, 5. Astfel, lucrurile pe care nu le suportati cind le auziti rostite
de altii, aceste lucruri le veti spune voi tniva impotriva voastra ? In cazul 15
cind s-ar ivi vreo nei'ntelegere i aceia Io v-ar infatia posibilitatea unei razvratiri,
[intructt aa fac ticaloii dintr-o cetate], nu v-aii ruina ? Tot astfel, eu ma jur
pe toti zeii, in fata voastrii, ca intr-adevlir am suferit grozav atunci cind mi-a
spus cineva : fmpacli. oraul , i am fast plin de indignare fata de acela. 0, de
n-a apuca sa vlid ziua in care voi ati duce lipsa de tmpiiciiri. Dar toate acestea. 20
sli cadli. - dupli cum se spune - pe capul dumanilor 16, vreau sa zic pe al
blestematilor de geti i nu al cuiva din neamul nostru.
LXVIII, 2. i iara;;i, este nevoie sa se bucure de pliicerile dra gostei, ale
mincarii i ale bauturii, atit ionianul, cit ;ii tesalianul i italiotul i getul i
indul i spartanul. . . 25
LXIX, 6. Aadar scijii nomazi nu sint impiedica ji cu nimic nici de a
avea locuinle, nici de a se1nana sau cultiva pamintul cu dreptate ;ii nici de a
se conduce dupii legi. Fara lege i dreptate, oamenii nu pot sii traiascii rau i
mult mai aspru dec'.it fiarele.
LXXII, 3 . . . Caci aici uneori se pot vedea oameni avind pe cap un fel de 30
vreme lacedemonienii i macedonenii, iar aljii au tiarli i [un fcl de] alvari -
pare-mi-se, la fel ca perii, bactrienii, partii i muW alti barbari. In fine, unii
i mai ciudati decit acetia obinuiesc a cal!itori purtind pe cap pene aezate
drept, ca nasamonii is, i din aceasta pricina nu indrliznesc nici sli le facii vreo 35
tncurcliturli sau sa-i supere cei ce se apropie de ei. Dar fie geti, fie
peri sau nasamoni, pe unii ii vezi pujini la numlir, iar a}tii merg rar
printre straini 19.
12Cind va intre anii 50-48 i.e.n. (vezi RE, VII, col. 1861).
11 Adica neamurile f barbare din imprejurimi (geti, scitii, bastarni i elemente
sarmatice).
u Aluzie la legenda dupa care scitii se trag din Heracles (cf. Herodot, IV, 9-1).
16 Tinind cuvintarea la Prusa, Dion face aluzii la cetatenii care indemnau la razvrlitire
impotriva stlipinirii romane.
u Imperiului roman.
17 Pileus; era o caciula ascu\ita purtata de pilea fi, nobili {cf. Criton, fr. 3 i Lucian,
Scitul, 1).
18 Trib din Libia.
I Autorul vrea sA spurn1 cA rareori ajung acetia p1na in Bitinia.
 LXXVI. P LUTA R H

L X XVI. IIA 0 Y T A P X 0 Y

S-a nascut in Cheroneea, in anul .',6 e.n., i a murit in anul 120. Plutarh
a fil.cut parte dintr-o familie instaritrt i a avut relatii stdnse cu multi demni-
tari romani. In patria sn a ocupa t functii inalte i a scris numeroase lucrari, din
care cunoa9tem 15.', de titluri. Au torul a consulta t o literatura intinsl!. i ne-a
transmis o mulfime de informa tii privitoare la lumea veche. Din trc opcrelo
pastrate, cea mai cunoscutil. este culcgerca de 26 de biografii ale oamenilor de
seamii greci i romani, intitulatii. Viefile paralele, i intratii in literatura univer-
sala. Nu cunoateam bine izvoa rele de care s-a folosit i de aceea opera Jui
Plutarh ramlue o sursil. direcla pentru studierea lumii antice.
Editii: Plutaichi ritae pamllelae itel'Um iecognoverunt CI. Lindskog et
K. Ziegler, Teubner, Leipzig, 191c.-1939; Plutarchi Moralia recognoverunt
et emendaverunt C. Hubert, "\V. Nachstiid t, W. R. Paton, M. Pohlenz,
J. B. Titchener, W. Sievecking, I.Wegehaupt, Teubner, Leipzig, 1925-1935.

VIETILE PARALELE
A EJIIIL IUS PAULUS
BIOI ITAPAAAHAOI
9. . . . Ca su mai adauge ceva Ia razboiul in curs, Perseu mai puse la
cale i o expediiie impotriva dardanilor, fiindca el disprc}uia pe romani i 6
avea ragaz. [Cu acelai prilej] macelari zece rnii de darda ni i lua o prada
imbelugata. Totodata ii stirnea pe galatii 1 care locuiesc la Istru - aa-numitii
bastarni -, un neam razboinic, deosebit prin calare!ii sai, i ii indemna pc
iliri, prin regele Genthios, sa intre i ei in razboi. La un moment dat, se
rasp1ndi zvonul ca barbarii citigati de Perseu 2, care le oferise o solda, au pornit
sa n1ivaleasca prin Galia Inferioara 3, de-a lungul tarmului Adriaticii, spre Italia. 10
12 . . . .Afara doar claca cineva n-ar spune ca zgircenia ' lui Perseu a
fost in aceste imprejurari norocul lui Aemilius 5. Aceasta zgircenie a rasturnat
7i spulberat speraniele cele mai mari, pe care macedonenii i le pusesera in
razboi i [a stricat] o situatie stralucita, din pricina fricii bolnavicioase a regelui 15
pentru banii sai. La cererea Jui Perseu 6 venisera zece mii de callire}i bastarni
9i tot atiiia pedestra i toti mercenari, oameni care nu 9tiau sa lucreze pamtntul,
nu 9tiau sa navigheze 9i nu se pricepeau sa duca via}a de pastori, preocuplnduse
doar de un singur lucru i de un singur meteug: lupta necontenita i biruirea
celor ce-i tnfrunta [in linie de b1i.taie]. Cind bastarnii i-au a9ezat tabara in
Maedica i au intrat in legaturi cu oamenii regelui - deoarece erau oameni 20
inalti la trup, vrednici de admirat in exercitiile lor, semeti 9i scli.paratori in
amcnintarile l:mpotriva duma nilor -, ei dadurli. curaj macedonenilor i-i
1 Galatii nu erau celti, ci un neam germanic ( vezi Titus Livius, nota 12) .
2 Plutarh face o confuzie cu Filip al V-lea (cf. Titus Livius, XXIX, 35, 4).
Aici bazinul Dravei i Savei, ocupat de celti.
4 Cf. Polibiu, XXIX, 9, 12.
5 Lucius Aemilius Pa ulus l\Iacedonicus invingii torul Jui Perseu.
8 Cf. Titus Livius, XLIV, 26, 2.
 456 PLUTARH
Mocxe:o"'6en xocLo"'O'<t:',IXV, w'e; -rw-v 'PwocLW\/
I I
oux i.moe:vounwv, IX
'
,, , f , > f
) "\ f I
ex7t'ACJCY'Y)O"Oe:vcuv 't'"f)V O'i'LV IXU't''Y)V XIXL 't'"f)V XV"f)O'LV e:xcpU /\OV OU<J(.(\I XO:L
oucr7tp6cromov. Ofhw oLo:6dc; -rouc; &.v6 p6>7touc; o Ile:pcre:uc; x<Xl 't'ocrou-
't'WV e:7t/\""\f)OI 'OCt:; E>:"A\ 7tLIO<;\WV OC>L"Lour e:voc; XO: 6' e:xo:a-rov 'Y
'1
Ii 7tpoc; 't'O yLyv6e:vov 't'OU :;(puafou 7tA!/j6oc; J..LyyL&.crocc; X.(.(l 7t1X poccp po-
vcrocc; U7t0 Lxpo"Aoylocc; a7teL7tlX't'O xocl 7tpo-fixoc-ro 't'V cruocx.(ocv,
CJ:icrm:p oixovowv, ou 7to"Ae:wv 'PwocloLc;, xod "AoyLcrov &7toowawv
o>cxpLt--('.YJ.J- 't''Y)c; e:L>c; 't'OV 7tO''AI e:ov o<;\octtocIv"f)c; ot c; e>:7to"AeI:e:L XIXLI TOL o<;\Lo"o' ccrxoIc-
Aouc; dy_c,v i:xdvouc;, o c; &veu -rc; &A.A'Y)c; 7t1Xpoccrxc,u c; a't'pOC't'LW't'wv
10 oexoc upLlioe:c; fimt.v epmaevoct xcxl 7tocpe:a't'WO"OCL -roc'i:c; X PEL<Xtc;. 'O
o"e'': 7tpo\c; o"'u'voctv I>XV't'OCLpwv. 't''Y)A'ILXIXUr't'"f)V XOCL\ 7t0Ae:ov, O U
I I '\
L \
I "'
"I)\/ 't'O 7t0C p1X't'pe:cpoe:vov, oLe:'t'pEL XIXL 7t0CpEcr"f)OCLVE't'O 't'OXPUC:rLOV,
.,. I
&ljJM8oct oe:oL6lc; &cr7te:p &.J."Ao-r p((i)v. Kocl -rocu't'' 7tpo:ne:v ou Auo&v
't'Lt:; ouoe cl>oLv(x.wv ye:yovwc;, &J..1.oc 't'c; 'Al.e:&.vOf:l OU xocl cl>tAbt7tOU xoc-roc
15 (j!Jyyeve:w.v &.pe:'t'!/jc; e:'t'oc7toLoue:\loc;, ot -r<T> 't'OC 7t p&.yoc't'oc -r&\I X P"fJchwv
WV"f)Tii, 't'OC X.f' oc't'cX -rwv 7tpocy&.-rwv ye:fo6ocL n&.\1-rcuv tx p&.'t'"f)O"OCV . . .
13. Oo yoc p 6\IO\I &nrn ir.f>e: -rouc; rocJ..&:mc; r.f>c,u cr&.E\loc;, &:AM
:X.OCL
, r, e , , , 'I" ... , , , ,
e:v LOV &7tocpocc; 't'O\I AAU pLOV E7tL 't'pLocxomouc; 't'OCAOCV't'OLc; auve:cp-
&.ljJo:cr6oct 't'ou 7toMou -roc ev XP1ioc-roc 't'oi:c; 7toc p' ocO't'ou ne:cp6e:fot
20 7tpo6"f)xe:v fn6"t)fLEVIX x.ocl XIX't'M"f) voccr0oct 7tocpfoX,e:\I' &c; oe 7te:tcr-
6dc; )(.ELV & TI't''Y)CiE:V 0 rev6toc; pyov &ac,ec; xocl Oe:LVOV Of:lOCO"e: (7tpfo-
e:tc; ydcp t),JMno:c; 'Pruoclwv 7tpoc; ocu't'ov auvA.oce: x.ocl x.oc-ro"f)ae:v ),
youe:Joc; 6 Ile:pae:Uc; ouoev 't'L oe:fo6oct 't'WV 'J.p'1)chruv 't'V x7tof..
1 c!nd comandantul Lucius Anicius, trimis cu oaste impotriva aceluia, il lua din
waw, &/...u-roc 't'OU re:v6(ou 7tpooe:owx.6-roc; x.6 pocc; evxu poc xocl OLOC
25 't''Y).A .. LXIXU,'t'"f)c; IX '"O'LXLO:t:; e:t-f.'Je. :t-f.'JA.'\'YJXO''t'Ot:; e':OCU't'O'V e:L'c; 't'O'\I 7t0,.A
I '
p'Y)O"E 't'ov x.ocxoooc(ovoc -r&v -rptocxocr(wv -rocA.&.V't'wv, xocl ite:pLe:i:oe:v
6A.lycp x.p6vcp e:...a Tex.vcov xod yuvo:.txoc; &c; &1t' o ve:onLiXc:; &.p6inoc
rijc; cxm/...dcxc; U1t'O Ae:ux(ou 'Avtx(ou cr-r p1X't'1JYOU 7te:gi6vToc:; e7t' cxuTov
a
e:... 3uv&.e:wc:; .
so 18. . .. TI pW't'Ot 3' 0 l 0pxe:c; t;(pouv, ruv &:"Aten&: ('fl'YJO"tV
EX7tAIX y'Yjvoct -rv L\I, &v3pe:c:; u 't)Aol -roc cro:.'t'oc, :Ae:ux<T> xocl
0u p e: &v xocl 7te:ptXv'YJ3wv o1t'A.tcr(;; k:Aoc\locc; U7te:voe:3u\lot XLTwvocc;,
' e\ \
op o:.c; oe: p< ogiattaItc:; (t.-)'.oc pucrLo<';Y\ ) pouc; oc7to 't'WJ o<;\ et:: LW\I w
f \ - X
Ilocpdc oe 't'ouc; 0pxo:.c:; o! Lcr6oq:i6 pot n-oc pe:veocAAov, Gv crx.e:uo:. 't'E
86 7tO:\l't'o8oc7tocl xoct e:tyevot Iloc(ove:c; crocv .
MAPKO.I: KATON
12. TLe:pLc:p ev ouv e:7tpwvlcp ... 1t'e:pl 0p4x't)v x.ocl "fo't'pov
67tOC't'E:UOV't't 7t pe:cre:UW\I (l'\)"(XOC't'EL py&.croc-ro . . .
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 457
AA
.. . '
facura sa creada cum ca romanii nu Ii se vor putea impotrivi, ci se vor
,, "\ .,. \
inspaiminta de insai privirea i micarea lor neobinuita i infioratoare. Astfel
Perseu ii insuflei din nou pe macedoneni i ti urnplu de nadejdi. Dar intunecat
< .f la minte de zgircenie, dupa ce fiecare capetenie [a barbarilor] i ceru sa fie
)ye:oI voc )'.L":A ouc;, platitii. cu o mie de galbeni, i cuprins de ameeala din pricina unei atit de mari 6
sume de bani, regele se impotrivi i respinse alian1a, purtindu-se ca un adminis-
trator de avere, nu ca un rege ce se rlizboiete cu romanii, ca i cum ar fi
fost obligat sli dea socoteala e:xactii de cheltuiala riizboiului pe care il ducea.
Cu toate acestea el ar fi putut primi invaiatura chiar de la romani. Acetia,
in afara de alte pregatiri, aveau adunati o suta de mii de oameni gata la 10
nevoie. In vreme ce Perseu avea in rata o forta atit de insemnata i un razboi
atit de bine pregatit de cii.tre dumani, el ii cintarea i-i pecetluia hanii, temin-
?'
't'OO'OU't"OV du-se sa nu se atinga de ei, ca i cum ar {i fost bani straini. i toate acestea
l
I I
le facea, nu un rege din Lidia sau din Fenicia, ci eel care rivnea, prin inrudire, 15
la destoinicia lui Alexandru i Filip. Dar acetia au ajuns stapini peste toate
[prin concepiia ca] intercsele dispun de bani, iar nu banii de interese . . .
13. Perseu nu numai ca-i respinse pe galati 7 inelindu-i, dar il stirni i
pe Genthios, regele ilirilor, fagiiduindu-i trei sute de talanti, In schimbul carora
acela se obliga sa ia parte la razboi. El aduse banii numarati trimiilor lui Gen- 20
thios i-i puse pe acel}tia sii-i pecetluiascli. Dar clnd fu incredintat ca are ceea ce
... , ceruse, Genthios saviri o groaznica nelegiuire (clici puse mlna i arunca in
lanturi pe solii romanilor care veniserii. la dinsul). Perseu socoti ca nu mai e
nevoie sa i dea banii, ca sa-1 porneasca pe acela la riizboi, caci are destula cheza-
ie ura netmpacatli [a romanilor] impotriva tradarii lui Genthios, caci printr-o 25
nedreptate atit de mare Genthios se aruncase singur in razboi. II lipsi pe nenoro-
citul acesta de cei trei sute de talanti i, putin timp dupa aceea, ramase nepasator,
regatul sau - ca pe o pasare din cuib -impreuna cu sotia i copiii sai . . .
18. . . In prima linie de luptli mergeau tracii, despre care se zice ca ingro- 30
.. e:ov, o'me:cr'tL'-
zeau numai cu infatiarea lor - nite barbati inalti avind drept arme scuturi
albe i stralucitoare i cnemide s bine inchise, i fiind imbracati cu tunici negre.
Ei agitau pe umarul drept sabii de fier [cu doua taiuri], lungi i grele, tinindu-le
ridicate in sus. Dupa traci 9, se rinduiau mercenari, ale caror armuri crau foarte
diferite, printre dinii amesteclndu-se i peoni . . . 36
CATO CEL BATR!N
7te:ptA&.7tov-rt
12. Astfel, in calitate de so1 10, I-a ajutat pe Tiberius Sempronius n in
wv e>:mc;e:LIOV't'e:c;. timpul proconsulatului acestuia, in Tracia i la Dunl!.re . . . 12
1 Vezi nota 1.
a Un fel de jambiel'e pentru apararea picioarelor.
8 Cu ocazia descrierii luptei de la Pidna, din 22 iunie 168 i.e.n., stnt enumerate trupele
lui Perseu.
io Cato a fost legatul lui M.Acilius Glabrio in anul 191 i.e.n.,in timpu\ razboiu\ui cu Antioh.
n Ti. Sempronius Longus, consul in anul 194 i.e.n., a fost probabil i el legat al Jui
M. Acilius Glabrio.
u Autorul face o confuzie, caci la data aceea nu exista Inca provincia In care Sempro-
nius sii-i fi pu tut exercita proconsulatul. E vorba probabil de o colaborare cu Cato in timpul
ederii Jor In Grecia.
 458 PLU'TAR H IZVOARE PRIVE'\D ISTORIA ROI!NIE! 459

I'Al01: MAPIO CAIUS MARIUS

11. . . . Aliii sus in ca regiunea celiilor, din cauza latimii 9i adincimii

tinutului, se intinde de la maxea exterioara i climaturile septentrionale ptna
la soare-rasare, in regiunea Lacului Meotic, atingind i Scitia Pontica. In
aceasta regiune avu loc amestecul celor doua neamuri 13, Acetia au ieit din 6
tara lor de ba tina, nu in cursul unei singure migratii i deodata, ci indelungata
vreme 14 -!n fiecare an la inceputul primaverii - porneau mereu cu razboi,
inaintind spre continent. Din aceasta cauza au avut multe denumiri,
dupa locul unde ajungeau, dar lumea numea de obicei aceasta otire eelto-
sciti.

10 POMPEI 10
IlOHIHIOE
41 . . . Se vesti ca (Mitridate) i-a reaprins ura, fiind gata sa porneasca 15
41. (ML0pL8&..'t'"l)V) . . . au0L &va(J)7tUpOUV't'O'. X<X t 7t<Xp0'.0"XW0'. 6- cu oastea lui spre Italia, strabatind tinutul scitilor i al peonilor . . .
s:vov, & &.7t1JYYtAAs:'t'o, 8&oc x.ue&v x.o:.i fo.L6vcuv a't'p<X't'ov tho-
vs:&v t7tt -r v 'h,xA.(av . . .
ALEXA:;-.,DRU

11. . . Puse iute ca pat agitatiei barbarilor i razboaielor de <?.""le, inain- 15

tind 16 cu armata, sa pina la Istru, intr-o expeditie in care bir ui - printr-o
mare batalie - pe Syrmos, regele tribalilor. Aflind insa ca tebanii s-au rasculat
i ca atenienii slnt aliati cu ei - in dorinta de a-i arata vitejia -, ii conduse
din nou armata prin Termopile, spunind ca in faa lui Demostene - care i1
numea un copil - atita vreme cit se aflase in 1inutul ilirilor i tribalilor el 20
devenise un tinar in Tesalia ; dar acum vrea sa se inf atieze ca u n barbat in
toatli puterea cuvintului sub. zidurile atenienilor . . .
36. . . . Deinon 17 spune ca regii chemati, dupa alte daruri, au depus in
tezaurul regal i apa din Nil i Istru 1a, ca o dovada a intinderii imperiului i 25
a stapinirii aceluia asupra tuturora.

U 1n realita Le cel tii -1n cursul migra tiilor de la inccpu tul secolului al III-lea l.e.n. -
n-au ajuns decit pin/I. in regiunile Nistrului, unde inLilnim nume de ce tari cel tice, cum ar f i
Carrodunum i al tele (cf. Pto!cmeu, III, 5, 15). .
u Procesul acesta incepe in secolul al IV-lea l.e.n., clnd au Joe i atacurile impotriva
Romei i continua cu invazia regiunilot adriaticc (cf. Straban, VII, 3, 8 i Arian, Anabasis,
I, 4, 6) i a Europei centrale (cf. Trogus Pompeius, XXIV, 4, 3-6.). De pe actualul teti-
toriu al Ungariei celtii vor patrunde apoi, spre sfi itul sec. IV, sau tnceputul sec. III l.e.n.,
i in iara noastra {vezi Ist. Rom., p. 23!t -235), ajunglnd plna in su<lul Poloniei i in
Bugeac, iar grupurile din sud vor cu treiera Balcanii (cf. Polibiu, IV, 1,,6,2), unii dintre ei
stabilindu-se chiar in Asia ;'11icii, in Gala tia (cf. (Trogus Pompeius, XXIV, 4, 1; XXV,
1, 1 i XXXII, 3, 6-8).
u In anul 74 1.c.n. ctnd incepe al treilea riizhoi cu romanii (cf. Apian, i'litridate,
69, 293).
16 Cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4 i urm.
11 Istoric grec din epoca elenisticil.
18 Limitele de sud i de nord ale imperiuh1i macecloncan (cf. Polibiu, I, 2, 11).
 460 PLUTARH IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 461

r. KAn::AP CEZAR

58. . . . Iloc poccrxe:u-fi oe xoct yv:r; o-T poc-rdmv ev i7t't Il& p6oui;,
t-L , <"JV. 'pxocv o:c; 7tO. :poc 't'"l)V KOC0"1tL'\t.V
58. . . . Facuse pregatiri militare, cu intenia de a intreprinde o expediie
XOC't'OCO"-;pe:'l"'OCfLE':'J'P ot-e': 't'OUI't'OU<;, XOCL' O impotriva pariilor ia, urmind ca, dupa supunerea acestora, sa tnconjoare Pontul
n'
eO,C.J,10Ccrcrocv XOCL' 't'O'V KO:U XotO"OV e:x7te:pte:J.1,e O'V't'L TO'V ov-rov, e:tc; 't''l)V" ' pe Unga Marea Caspica i, prin Caucaz, sa intre in Sciia, sa strabatii linuturile
5",.;'.,}(.\) e LX'l,)V e,:xl"A<X.f,\EL-V, XOCL, ",'
1tEPLXCU P!1. r e:po:.vot-c; XOCL, re:po:.vLO,CV invecinate cu Germania i Germania insai i sa se intoarca in Italia pe 5
la Celti 20.
otU't'V imopocf1.6VTL OLcX Ke:A't'W'J enocve:).6dv de; 'hoc/..(o:v . . .

.6HMHTPIOZ
39. .. . Ou 7to/..J.(i> oe 6cr-re:p ov &:.J.lcrxe:-rat Aucrlocx oc; uno .6.po-
tXOCL''t'OU. xocl 7t p o'c; 't'OU-'t'O LA.J."')fl "t)'t'pL'OU XOC't'OC' 't'O:.X oc; e i::: op"t)CJOCV'roc;
I
10enl 0p4x7JV 1 &cr7te:p t:p'l)oc XOC't'OCA7J c!iovou, 7taf..tv &7t'fo't''Y)O"O:V
Bmcu-ro, xo:t Aucr(ocx. oc; &oc OLe:tvoc; &rt"t)yyAJ..e:To . . .
52. . . . xo:l /..e:uxoc; xoucrE: 't'E: xocxooc; xod e:-re:v67Jcre:v OU e:'t'p(c.uc;
bl U7tol/Jlit- -.ov d"Y)Tptov 6E:e:voc; ..6-.e:, xcd "f)oe ApoLXOCt't''Y)V,
&vopoc &pocpov 0pxoc, t'l)cr&e:voc; o\5-rc.u qn/..o:v6pc.'l7tCilC: xocl (l.cn-
15 :Atxwc; &.A6V't't Atcrt&x.cp XP'YJcr&e:v ov.
D EMETRIOS U
39. . . . Nu dupa multii vreme Lisimah a fost prins de Dromichaites.
Tragind foloase de pe urma unei asemene situaii,, Demetrios avali rel?ed
in Tracia, ca i cum avca sii cucereasca un imut pustm. In acest t1mp beoi1enn 10
se razvriitirii din nou. Dar fu vestitii indata eliberarea 22 lui Lisimah . .
ol 52. . . . Iar Seleucos 2s fu vorbit de rau i el insui se ciii foarte mult ca-1
banuise pe Demetrios i ca nu-1 luase ca model pe Dromichaites, un barbar
din Tracia, in privinia chipului omenos i regesc in care se purtase cu Lisimah,
cind acesta fusese luat prizonier. 15
AN TONIU

63. . . . ii dadea sfatul 24 sa trimita de la el pe Cleopatra, atunci cind

ANTONIO:
urma sa se tndrepte spre Tracia sau Macedonia, pentru a se miisura intr-o lupta
hotliritoare de infanterie. Intr-adevar, Dicomes 25, regele gelilor, ii 8.gaduise
63. . . . xcd cruve: o6J.e:ue: Kt.e:ort&:rpocv ev &7t'o7t'ertetv, &vocx.w- d.-1 va ajuta cu armata numeroasa . . .
p crocv't'oc 8 de; 0px'YJv Mocxe:oov(ocv 7teoocx xpvoct. xoct yap
Atx6'Y)c; 0 re:..
&v OC<nAe:uc; umcrxvd't'o 7tOAA?j cr-r pcm O'YJ6 i:re:tv .
PRECEPTE DESP RE SANA.TATE 20

20 1TIEINA IIAPArrEAMATA 9. .. intocmai ca Lisimah care fu silit de sete, in 1-inutul gelilor 26 , i

se liisii sii f ie prins impreuna cu [toata] otirea sa, dupa ce bau apa rece, el
spuse: 0 zeilor, pentru o atit de mica placere mi-am pierdut eu o mare
fericire ! 1>.

19 Pentru campaniile proiecta te impotrh-a dacilor i pariilor, cl. Suetoniu, Cezar, 42.
ao Prin Galia.
11 Demetrios Poliorcctes (336-282 i.e.n.), fiul Jui Antigonos.
H In anul 291 i.e.n. (cf. Diodor, XXI, 12, 1).
u Seleucos INicator.
H P. Canidius Crassus, unul dintre generalii Jui Antonio, comandantul infanteriei in
lu pta de la Actium.
11 Probabil efol unei uniuni de triburi getice din cimpia munteanli (vezi lat. Rom.,
p. 289 i 296).
16 Vezi nota 22.
 462 PLt:TARH IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 463

BA!: AE.QN AITO E>ErMATA KAI I:TPATHrnN SETINTE ALE REGILOR 91 COMANDANTILO R DE 09TI
IAAN0TP.EO.E IDANTHYRSOS
'IMv0u pcroi; 6 I:xuf.lwv Cl.O"tAe:ui;, l qi' ov 1M1J ACl pe:t:oi; 7m8e: Idanthyrsos, regele sciiilor, impotriva caruia a pornit cu armata Darius,
"t'OU'.",, 'Iw
I
vwv -ru piIxwoui; 't'O "t'ou ' Ia"t'pou y"'e-:uyCl AU'O"ClV"t'oct; &7tocAA&."t'-
I
incerca sa-i induplece pe tiranii ionieni 2 1 sa strice podul de vase peste Istru
5 "t'E:a6at f3ouA1)6enoci; oe ota "t'V 7tpoi; Aoc pe:!ov 7tlcmv &vop&.-
?i sa piece. Deoarece ace\>tia nu voiau din pricina juramintului lor faia de Darius, 5
7t00c.< )'.p'Y)cr-roc x.oc &opacr-roc tx&.!-e:t. Idanthyrsos ii numi sclavi de mina intiia 1>, care nus in stare sa fuga.

A.TEAS

1. Ateas i-a scris 2s Jui Filip: Tu conduci pe macedoneni, nite oameni care
se pricep sii faca rlizboi, iar eu pe sciti, care pot sa lupte cu foamea i cu setea .
2. Pe solii lui Filip i-a 1ntrebat, cind ii tesala calul, daca Filip face i el 10
a a ceva. Luind prizonier pe Ismenias, eel mai bun flautist, i-a poruncit sii cinte
din flaut. Ceilaltiii ad mirau, dar el se jura cii ascultii cu mai mare placere cum
necheazii calul.

LISIMAH

Invins 29 in Tracia de catre Dromichaites i silit sa se predea impreuna lo

cu toatii otirea din pricina setei, dupa ce bau apii i ajunse sclav, Lisimah spuse:
Al'.EIMAXO.E 0 zeilor, per:tr11 cit de micii desfatare m-am facut rob, din rege ce eram ! .

'u '
1. Aucr(<Xxoi; tv 0p4xn x pa-r'l)fJe:ti; uno Apotxr.<l-rou x<X i otoc ol'ocv
AUGUST
e:cx. -rov x_.oct l cr-r poc"t'e:uoc 7toc pcx.oouIi; cui; i1:l;me:v OC LX<ff.w"t'ot; ye':fv6-
I f

'To
e:voi;, 'w Oe:ol', e:foe:v,' <1>i; txpiXi;
20 tx. c.<crtMwi; 7te:ttobix.0t'.
oovi; E:ve:x.<X oou /..ov t<Xu-rov 2. Rhoemetalces so, regele tracilor, trecuse de la Antoniu de partea Jui
August si se ariita necumpatat la biiuturii, nemuliumind pe comeseni i 20
rostind ;,orbe dispreiuitoare despre [alianta cu romaniiJ. August inchinii
paharul pentru unul din ceilalti regi i zise :
Iubesc triidarea, nu-mi plac tradatorii .

DESPRE SOARTA LU I ALEXANDRU SAU DESPRE VITEJIE

I, 3. . . Ilirii se puserii in micare 31, iar scitii erau gata sa dea ajutor veci- 26
nilor care se razvratisera . . .

ITEPI AAESAN PO! T!XH H APETHS

DESPRE RAZBUNAREA T IRZIE A DIVIN ITATII
I, 3 &ve: p pfiyvuV't'O o' 'D.t-u,nol, x.ai "t'OC I:xuewv E1tYJW pe:t't'O 12. . . . Nu-i laudam nici pe traci, care pina astazi 1i tatueaza femeile 32, 30
't'Otc; 7t poaolxoti; ve:wt"e:p( oua . . . ca sa-1 riizbune pe Orfeu . . .
27 lnsotitorii Jui Darius in expedi\ie (cf. Herodot, IV, 136 -139).
ITEPI TON ITO TOY 0EI01BPAaEn TIMOP01MENQN s Cf. Trogus Pompeius, IX, 2, 1.
29 Vezi nota 22.
3o 12. . . . Ouoe yoc? 0pq.x.ac; lmitvoue:v, g..n cr"t'( oucm &x pt 'lluv, so Regele ocl.risilor cl.in al carui regat fiicea par te i Dobrogea. (cf. Tacit, Anale, II, 64).
31 Aluzie Ia evenimentele din anul 335 i.e.n. (cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4).
't'tw pouv't'e:c; 'Opqie:t: -rai; ocu"t'wv yuva<:x.ixi; . . . a Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.
LXXVII. A n 0 A A 0 6. Q p 0 T B IB A I0 e H K H LXVI I. B I B L I 0 T E C A L U I A P 0 L 0 D 0 R

Sub numele celebrului erudit Apolodor din Atena (sec. II t.e.n.) s-a
pastra t un fel de compendiu de mitologie, intitulat Biblioteca lui Apolodor.
ln realitate Iucrarea aceasta este un extras dintr-un manual de mitologie din
sec. I i.e.n., aseml!.nator cu cele folosite de Diodo1 din Sicilia i Ovidiu, i a
fost alcl\.tuitli !n sec. I sau chiar II e.n.
Editia: Apollodori Bibliotheca edidit Richardus Wagner, Teubner,
Leipzig, 1894.

I, 133. Aflind cele ce cutezase Medeea, Aietes a pornit cu corabia tn urma

rirea ei i. Vazindul ca se apropie, Medeea ia ucis fratele, la taiat in buciili
i I-a aruncat in adincuri. Adunind miidularele copilului, Aietes a tntirziat cu
urmlirirea. De aceea s-a intors la tarm, a inmormintat rllmaiele copilului i a 6
numit locul de acolo Tomi 2.

1 ln general autorul a redat Iegenda argonautilor dupa Apollonios din Rados, la care
a mai adll.ugat diferite amllnunte sau variante gasite la alti autori.
1 Bucati , cf. Ovidiu, Tristele, III, 9, 33 (vezi discuiia problemei la Vulpe,

Dobroudja, p. 62).

so - 1414
LXXVI II. H U N T I S P R I D I A N U M
l LXXVIII. R E G I S T R U L L U I H U N T

La Biitish Museum se piistrcazii un papirus latin (2851) cumpara t

de A. S. Hunt in Egipt, cu aproa pe patm decenii in urma. Docu-
mentul este un pridianum, ndicii un 1egistru cu evidenta anuala a solda-
ilor dintr-o unitate, i anumc Cohors I Hi.panorum <'eterana. Dimen-
siunile papirusului sint 23 X 32,i cm, inr textul se intindc pe dona coloane
cu un total de 80 de rindmi (3G +44), scl'ise cu caractere cursive i titluri
In capitale.
Acest pretios document s-a piistl'at, din piicate, destul de prost, p1imele
20 de rinduri fiind ilizibile, c u cxceptia cilorva cuvinte. De nceea nu s-a putut
stabili cu exactitate data la care a fast scl'is, dei coloana a doua a fast in cea
mai mare parte descifratii. S-au propus trei date diferite. G. Cantacuzioo,
pornind de la considerente istoricc generale, in mare parte valabile, opineazii
pentru anii 110-117 e.n.; Robert 0. }'ink, care a dat o oouil lectiune a papiru-
sului, se opre te asupra anului 99 e.n. tn argumentarea sa, autorul se ioteme-
iaZ<i pe liisarea Ia vatrii a unor velera ni (I, 21-22), chiar daca in cazul aces-
tora admite ca s-ar putea impinge data pinii la 106 sau 107 e.n., i la stabilirca
numel ui unui pe1sooaj (I, 30), pe care-I idcntificii cu uoul dintre consi.Zes
auf fecti din anul 99; Ronald Syme pledeaza pent;u perioada anilor 105-1081
mai degrabi't Jnaintea celui de-al <loilea razboi dacic sau imediat dupa termi-
narea acestuia. Istoricul englez invocii numele a doi guvernatori ai Moesiei
Supr1ioare i Ioferioare, .<lintre care primul ( II,7) fusese citit i acceptat i
de Fink, iar al doilca ( II,25) sc 1latore te unei lectiuni personale, care este
foarte plauzibilii.
Stabilirea datei precise a acestui document, extrem de important pentru
regiunile noastre, este absolu t necesara, deoarece in functie de cronologie di[erii
i concluziile is torice, chiar dacii e vorba uumai de o diferena de ciiiva ani.
Inlr-adHar, prezenta in anul 99 - <leci inaintea primului rii>.boi dacic a Jui
Traian - a u nei garnizoane romane la Piroboridava pe Siret i a uoui deta-
ament la Buridava pe Olt sugereazii un alt tablou al penetratiei i influentei
romane in regiunile noastre decit apal'i(.ia acelora i uoitaii dupa primul sau al
doilea razboi dacic.
Edirii : G. Cantacuzino, Un pa p yrus latin relatif a la defense du Bas-
Danube, in Revue historique du Suu-EsL europeen , V (1928) , p. 38-74;
R. O. Fink, H unt' s pridianum: British M useum Papyrus 2851, in Journal
of Romn n Studies , XLVIII (1958), p. 102-1'16 ; Ronald Syme, The lower
Danube under Tl'ajan, in Journal of Roman Studies >, XLIX (1959) ,
p. 26 -33.

ao

1
 468 REGISTRUL LUI HUNT
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 469

Col. I COL. I
21. [SA CRAMENTU M RED]f?M IT M IIS QMCIMPVESPA- 21 [i-a riiscumpiirat liisarea la vatra] cu 1000 de sesteri 1, [el] care i-a
[I]AO VI II. ICQS inceput serviciul in timpul celui de-al optulea 2 consulat a lui Vespasian.
22 [ J Optatus.
22. [ ]. . US OPTATUS .[.]. . ani;o .[.]t 23 [ ] Cu 15 zile 3 inainte de calendele din octombrie. o
5 23. [ ]XV . K OCTOBR ES 24 [ ] registrul cohortei I veterana ' de spanioli, de 500 de soldai,
24. [---------- pr]id[i]anum coh p yeter d tobs de la Stobi 3
0
25 [ ] Africanus 8 prefectul (cohortei].
25. [------------] a arr-;i afr[i]?nus praef (ectus) 26 [efectivul total al soldailor] o zi inainte 7 de calendele lui ianuarie 546
26. [Summa militum ] p k ianuarias DXXXXVI soldati.
29. CEDU NJT [P]OSY K ANURIAS 29 Dupa calendele din ianuarie [au plecat]
30 [in timpul consulatului lui Barbarus] i a lui Faustinus s. 10
10 30. Barbaro e] [F]ustino c[o]s n
COL. II
Col. I I
3 Dintre acetia au parii.sit [unitatea 9)
3. EX E IS DECEDUNT [ 7 trimis lui Herennius Saturninus 10
8 trecut tn armata din Panonia
7. remissus ad (he]rei:il!-ium saturnin1;11!1[ 9 a murit inecat l'i
8. translatus in exerc(i]tum pi;i.nn?[n]![cum
1 Interpretare propusil de Fink, care crede ca M repreziutA numeralul 1000, in
15 9. perit in aqua .[ cazul de faia putind fi vorba chiar i de 1 001, din cauza barei care urmeazll, iar (i)ia
indicli cazul ablativ (se.rtertiis). DacA nu acceptiim versiunea aceasta, Jlrescurtarea rllmine
deocamdata neclarA i tn mod sigur se poate traduce doar de la 'care i-a\au) inceput serviciul
etc. 1n cazul acesta avem de-a face cu o l!\sare la vatra normala, dupa 25 de ani de serviciu.
2 Este posibil sa fie i al noulea , deoarece be.ra care urmeaza ar putea sli formeze

o parte a numeralului. ln felul acesta data inceperii serviciului militar a fost 77 sau 79 e.n.
Daca adauglim durata normalii a serviciului militar, ajungem la anul 106-107 e.n., data
propusa de Syme'iadmisli, In principiu, i de Fink.
' Este posibil sll. fie i t 16 zile inainte de calendele Jui Octombrie e, dac11. se ia in
considerare ti punctul care urmeazl!.. In orice caz, da ta este 16 sau 17 septembrie.
' Cohors I Hispanorum veterana se afla la 14 august 99 in Moesia Inferior, iar la 22 august
129 inDacia Inferior, la Brecu. Ea a fost adusA tn Moesia probabilin vederea rbboiului cu dacii.
Aceasta unitate de trupe auxiliare ii avea sediul In provincia Macedonia, unde e
posibil sli fi fost la lnccput principala baza de atac romanA.
e Fink crede ell este vorba despre Tr. Claudius Africanus. Acesta a fost prefectul
unei alte unitati, Cohors I Hispanorum equitata, aflata in Egipt In anii 98-99, i pe care
ultimul editor al papirusului o identifica cu cea din pridianum. Syme respinge acenstii
interpretare, deoarece numele prefectului nu poate fi citit aa cum propune Fink.
7 1n ziua de 31 decemhrie.

8 Prin aceastA lectiune Fink crede ca poate fixa data papirusului in anul 99, deoarece
perechea de consuli propui este lntr-adevar mentionatll la 14 august 99. Syme accepta
lectiunea, dar se opune datArii papirusului dupa criteriul cronologiei celor doi consuli. ln
primul rind in perioada aceasta nu exista consules suffecti care sa fi ocupat atit de mult
timp aceasta func?e, adica din august i p1na la sfiritul anului, iar In al doilea rind lecti-
unea cuvintului consul pare imposibilil. De altfel A. Caecilius Faustinus este etestat ca
guvernator al Moesiei Inferior 1ntr-o diplomA din 13 mai 105, aa incit nu trebuie sli ne
mire prezenia sa ln acest document.
ln rlndurile care urmeaza (3-12) este vorba despre soldati permanent detaati sau
care au murit.
10 L. Herennius Saturninus a fost guvernator al Moesiei Superior, cindva intre anii
103-107 e.n.
 470 REG!STRUL LUI HUNT
10. occisus a latro 1f i]bus eq i[
11. {1etati [ 11 a u murit
12. summa decess runt, in is[
17. E X E T? PSE NTES [
5 18. in gallia vesti I J.? [ 23 in total lipsesc, aflinduse in afara provinciei, i anume ciWireti [
23. sm;nma :;ipsen tes extra provinciam in is eq
24. INTRA PR9VINC IAM
25. sjngula res fabi ?ti lcgt. [. .]. . larus dem[
26. officii latinian! proc(m;utoris) aug(usti) [ .
10 27. pi'[o]boridavae in praesidio [
28. buridavae in vexillatione
29. tra m; danu viu m in ep <;liti?nem, m is 7 i, d [c
30. eq X:OII, esq ped ii [
31. item tras ad annon [m] P; I]dendam
15 3? i[e]m explor:;i!mn [cJt:u_n p 1lino 7, eq .
33 in ava rio ad r_iaves fr1men t?ri1.I- , in is des i[
34. a<;l p aetoriu m c[um] ibrariis
35. cl a emurn a d a n1c!a add1;1]cenda]
36. in custodia iu[mentorum i]n i[s s]esq[ ] [
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIE! 471
10 a fost ucis de tilhari u n calare [
t2 in total au parasit [unitatea], i anume [
17 Dintre acetia lipsesc u [
18 in Galia dupa imbracaminte 6
ii!.[ 24 In cuprinsul provinciei
[ 25 in suita guvernatorului Fabius Iustus 12
26 tn biroul procuratorului Latinia nus 13
27 in garnizoanli la Piroboridava 10
28 intr-un detaament la Buridava 14
29 tntro expeditie dincolo de Dunlire, i anume: 1 centurion, 1 decurion
.[ 30 22 callireti, 2 pedestra i cu grad de sesquiplicari 16
31 de asemenea pentru aplirarea grinelor
32 de asemenea pentru a face o recunoa tere cu centurionul Paulianus. 16
[ 33 pe Unga corabiile care transportli proviziile, i anume 1 decurion
34 la cartierul general [al legiunii], impreunli cu librarii 16
[ 35 pentru a duce turmele in muntii Haemus
36 la paza vitelor, i anume ses"!:niplicari
[
u Lipsesc temporar.
l!l Numele acestui presupus guvernator al l\Ioesiei Interior, obiinu t de Syme printr-o
uoarii corecturil - foarte verosimilil i atrilg:1toare - a lectiunii lui Fink, reprezintii prin-
cipalul argument pentru datarea papirusului intre anii 105-108 e.n. 1ntr-adevar, la capa
tu! unor consideratii foarte strinse i documentate, Syme II plaseaz1l pe Fabius Iustus in
intervalul dintre anii 105-108, perioada pentru care nu se cunosc guvernatorii provinciei.
13 E posibil sii fie ace! Cornelius Latinianus ciiruia Hadrian i-a adresat un rescript,
mentionat de Ulpian in Digeste, XLVIII, 5,2,8,6.
14 Concluziile care se pot trage de pe urma prezenei trupelor romane in cele doua
localit1lti de pe teritoriul nostru depind de datarea exact1l a documentului. Vezi R. Vulpe,
Les getes de la rive gauche du Bas -Danube et les Romains, in Dacia . N. S., V (1960),
p. 324-331; idem, Mimtenia fi Moldova de jos in timpul lui Traian, !n lumina tmei noi lectwi
a pa pirului Hunt, in Studii Clasice . II (1960), p. 337-357.
u Un fel de fruntai , soldati care primeau un salariu i jumatale.
ta Un fel de secrctari i totodatil. conta bili.
i
_J _-- .
 LXXIX. BA LBI
AD * CELSUM EXPOSITIO ET RATIO OMNIUM FORMARUM **
p. 91. Notum est omnibus, Celse, penes te studiorum nostrorum
.aner summam, ideoque primum sedulitatis meae inpendium iudi
6 c1s t.m. offere proposui . . . ad te primum liber iste festinet, apud te
irocmu rud1menta deponat, tecum conferat quidquid a me inter
ipsos armorum exercitationes accipre potuit.
p. 92. Intervenit clara sacratissimi impcratoris nostri expeditio,
quae me ab ipsa scribendi festinatione seduceret. Nam dum armorum
10 magis exerceor cura, totum hoc negotium velut oblitus intermiseram,
ne.c quicqua aliud quam belli gloriam cogitaba m. At postquam
pr1mum host1cam terram intravimus, statim, Celse, Caesaris nostri
opera mensurarum rationem exigere coeperunt. Erant dandi inter-
veniente certo itineris spatio duo rigores ordinati, quibus in. tu'telam
16 commeandi ingens vallorum adsmgeret molis : hos*** invento tuo operis.
* Florentinus nullum habet titulum, M utinmsis recmtissimits M. Iunii Nypsi de mensuris.
** FORMARUM] i m m o mensurarum. . miisurat a permis trasarea acestor linii intr-o mare parte a Daciei (vezi Die Schriften der
ho.s invento (inventio V) tuo per operam ad aciem (per ampla daciem I) partem
IV, mox interventuo (interventu MP) operis decisa parte GM.
LXXIX. BALBUS
A fost unul dintre cei mai insemnai gromatici (mil.suril.tori) romani.
Balbus a trait in timpul Jui Traian, a luat parte la luptele tmpotriva dacilor
li a condus diferite lucrll.ri de construcie li mlisurlltori efectuate in Dacia.
Dupa terminarea razboiului a scris o lucrare de topografie sau geometrie, din
care s-au pllstrat numai fragmente.
Ediiia: Gromalici 11eteres ex recensione Caroli Lachmanni, vol. I, Berlin,
1848, p. 91 -108.
EXPUNEREA $ TEORIA FIGURILOR (GEOMETR ICE 1),
DEDICATE LUI CELSUS
p. 91. Este un lucru cunoscut de to}i ca tu, Celsus 2, ocupi locul de frunte
in disciplina noastra i de aceea mi-am propus s1i supun aprecierilor tale primul
efort al sirguinelor mele. . . clitre tine sa se grabeasca in primul rind aceasta 5
carte, la tine sa-i faca !:nceputul uceniciei, cu tine sa discute ea ceea ce a putut
sa primeasca de la mine chiar in timpul exercitiilor militare.
p. 92. A intervenit a insa stralucita campanie a prea augustului nostru
fmp1irat, care m-a rapit zelului meu de a scrie. Caci in timp ce ma ocupam mai
mult de treburile militare, am intrerupt cu totul aceasta activitate a mea, ca i 10
cum a fi uitat-o i nu ma g1ndeam la altceva decit la gloria militarii.. Dar dupa
ce noi am pait pe pamintul dumanilor, pe data, Celsus, operaiiunile roilitare
ale imparatului nostru au inceput sa solicite tiinta miisuratorilor. Pe o anumita
portiune determinat1i a drumului trebuiau trase dou1i drepte regulate 4, cu
ajutorul carora sa se lnalte masa uriali a intar.iturilor [necesare] pentru apararea
comunicatiilor 5 ; datorit1i inventiei tale 8, folosirea instrumentului de m1isurat 16
1 Dupa unii autori (Mommsen, Schulten) , ar trebui tradus ca in manuscrisul eel mai
recent: schitelol' topografice t. In cazul acesta, ar fi vorba de intocmirea unor planuri
ale terenurilor ca1e erau apoi trecute in cartea funciar1i..
IPersonaj greu de identificat ; chia1 dac1i. nu e primul gromatic al timpului,
cum i se adresenzii Balbus, trebuie sii fi fost totui o persoan1i. importanta i un gromatic
cunoscut.
a 1n momentul in care autorul incepuse strlngerea materialului necesar lucril.rii de fata.
' Doua drepte care se intersecteazll. Aceasta era prima i cea mai importanta operatie
de mburlltoare pentru construirea unui castru perfect regulat. Prin punctul de intre-
taiere a eelor doua drepte trecea una din cele doua linii princi pale ( cardo i decumanus).
Operaia se continua apoi pentru celelalte linii i sectoare secundare alti castrului roman.
1 Liniile de comunico.tii necesare aprovizioniirii trupelor.
1 Th. Mommsen crede ell. textul h1J s in11ento tua operis decisa ad aciem parte ferra-
menti usus explicuit ar putea fi citit in felul urmiitor: hos in11enlo tuo per amplam Daciae
partem ferramenti ltSUS explicuit - 'datoritll inventiei tale folosirea instrumentului de
romischen Feldmesser herausgegeben und erkliirt van F. Blume, K. Lachmann und A.
RudorfI, vol. II, Reimer, Berlin, 1851, p. H7).
 474 BALBUS
decis.a ad acien parte fe.rramcnti usus explicuit. Na m quod ad synopsim
:pontrnm pertuct, flummum I_atitud nes dicere, etiam si hostis, (p. 93)
rnestare vohusset, ex prox1ma r1pa poteramus. Expugnandorum
demde montium altitudines ut sciremus, venera bilis diis ratio mons-
5 trabat. Quam ego quasi in omnibus templis adoratum post macma rum
rerum experimenta, quius interveni, religiosius colere coepi e t ad
consumma nd um hunc hbrum velut ad vota rcddenda properavi.
Pos.tq ua m. ergo maxim us .irnpe_rator victoria Dacia m proxime rese-
rav1t, stat1m ut e septentr1onah plaga annua vice transirc permisit
10 ego ad studium meum tamq uam ad otium sum reversus et mult
velut scripta foliis et sparsa artis ordini inlat urus recollegi.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 475
a permis trasarea. acestor linii pentr':1 fiecar.e sector al fortificatiilo in parte 7.
Iar in ceea ce pr1ve te planul podurilor, chiar daca dumanul ar fi vrut sa ne
hartuiasca, (p. 93) noi puteam indica latimea cursurilor de apa de pe malul
nostru.
tiinta divina a numerelor ne-a aratat cum sa cunoatem inalimea mu ilor
care trebuia apoi cuceritis. Dupa savirirea maretelor fapte, la care am part1c1pa 5
i eu, am inceput sa ma ocup cu i rnai rnulta grija de aceasta tiinta, ca 1
cum ar fi cinstita in toate ternplele i mam grabit sa terrnin aceasta carte,
ca i dnd ar fi vorba de indeplinire unor fliaduiel solmne:Prin urrn.are1 dup
ce prearnaritul imparat nea desch1s e curmd'. prm v1ctoria sa, Dac1 , mata
ce mi-a ingaduit sa plec din aceasta regmne nord1ca 9, dupa trecerea unm r1ist1rnp
de un an, mam intors la indeletnicirea mea ca la un fel de odihna i am adunat
multe cu gindul sa le aez intr-o ordine tiintifica, ca pe nite lucruri care erau 10
scrise pe nite foi disparate io.
7 Se pare ca Celsus a adus o per!eciionare vechiului instrument de masura t ioman
ferramentum. Hultsch crede cii e vorba de folosirea dioptrei, un instrument grecesc care
permi tea unele opern\ii mai complica te, ca triangula iia.
s Vezi Dio Cassius, nota 118.
e Din cauza depii.rtarii i a climei mai reci ca in Italia, regiunile noastre i in general
cele transdanubiene erau socotite de romani ca nordice i de multe ori In liLeraturii capatii
epitete vrednice de polul nord. Vezi Ve1giliu, nota B. . ..
io 1?tirile despre Dacia pe care le asim la .Balbus ara ta toata amploare efor tult 1 m1hta
fa.cut de romani i numeroase\e lucrar1 de gcmu efectuate, care au fost des1gur contmuate l
du pii ocnparea Ftrii. Vezi consideraiiile lni Mommsen, Gesammelte Schriften, V, p. 147.
 LXXX. C. P L I N I C A E C I L I S E C U N D I
EPISTULARUM LIBRI NOVEM
VI, 31, 8. . . . Heredes, cum Caesar esset in Dacia communiter
epistula scripta petierant, ut susciperet cognitionem. 9.
Susceperat ;
5 reversus diem d edera t . . .
C. PLINIUS CANINIO SUO S.
VIII, 4, 1. Optime facis, quod bellum Dacicum scribere para's.
Na quae tam recens, tam copiosa, tam lata, quae denique ta m
poet1ca et quamquam in verisissimis rebus tam fabulosa materia ?
10 - Dices inmisa terri nova flumina, novos pontes fluminibus iniectos,
msessa atr1s montrnm abn1pta, pulsum regia, pulsum etiam vita
regem m1l esperantem ; .super haec actos bis triumphos, quorum
alter ex mv1cta gente pr1mus, alter novissimus fuit. 3. Una sed
maxima difficultas, quod haec aequare dicendo ardum immesum
15 etiai:i tu ingenio, quamquam altissime adsurgat et ' amplissimis
oper1bus mcrescat. Non nullus et in illo labor, ut barbara et fera
nomine, in primis regis ipsius, Graecis versibus non resultent. 4. Sed
nihil est, quod non arte curaque, si non potest vinci, mitigetur. Prae-
terea, si datur Homero et mollia vocabula et Graeca ad levitatem
20 versus contrahere extendere inflectere, cur tibi similis audentia
praesertim non delicata sed necessaria, negetur ? 5. Proinde iur;
LXXX. P L I N I U CEL T INAR
S-a nascut dintr-o familie senatoriala la Comum (nordul Italiei), in anul
61 sau 62 e.n. Pliniu eel Tinar a strllblltut toate treptele ierarhiei politice,
ajungind consul in anul 100 i proconsul in Pont i Bitinia in anii 112-113;
a murit in anul 114 e.n. A fost prieten cu Tacit ti a avut relatii strinse cu
lmpAratul Traian. A Ia.sat noull carti de scrisori cAtre prieteni, o carte de
scrisori catre impllratul Traian din timpul proconsulatului sau in Pont i
Bitinia 'i un panegiric in cinstea lmpAratului Traian, rostit In anul 100 e.n.
Editii: Plinius, Epiatulae n critical edition by Edgar Stout, Indiana
University, Bloomington, 1962 ; C. Plini Caecili Sccundi Epistularum libri no11em;
Epistularum ad Traianum liber, Paneg yricus recensuit Mauritius Schuster.
Editionem tertiam curavit Rudolphus Hanslik, Teubner, Leipzig, 1958.
SCR ISOR I IN NOUA. CA.RTI
VI, 31, 8. Pe cind imparatul se afla in Dacia, motenitorii 1 '.li scrisesera
impreuna i ii ceruserii sii judece procesul. El aprobase aceasta. Dupa intoarcerea
sa fixase un termen de j udecata . . . 6
C. Plinius . . . salutii pe prietenul siiu Caninius 2
VIII, 4, 1. Foarte bine faci cii te pregate ti sa scrii despre rlizboiul dacic.
Caci ce subiect poate fi mai actual, mai bogat, mai vast, in sfirit, mai plin
de poezie i mai de domeniul legendelor, dei este vorba de lucruri foarte adevii-
rate? 2. Vei cinta riuri noi, fluvii conduse peste ctmpii, noi poduri aruncate 10
peste fluvii, tabere aezate pe coastele abrupte ale mun1ilor, un rege 8 alungat
din reedin1a sa, izgonit chiar din via1a, fara ca sii fi pierdut niciodata niidejdea ;
pe linga acestea, douii triumfuri, din care unul a fost eel dintii ' tmpotriva
unui neam neinvins, iar celalalt 0 eel din urma. 3. 0 singurii greutate, insii
foarte tnsemnatli, anume cii in poezie este nespus de anevoios sa te ridici la
iniil1imea acestor intimpliiri, neinchipuit de greu chiar pentru talentul tau, care
totui se inal1a pinii la sublim i se intrece pe sine tn lucrarile cele mai miire1e. 15
Oarecare greutii1i provin i din faptul cii numele barbare i salbatice, in primul
rind eel al regelui insui, refuzli sll. intre tn versurile greceti. 4. Dar nu existll.
greutli1i pe care priceperea i stliruin1a sli nu le poatli invinge sau.mll.car atenua.
Afarll. de aceasta, dacll. i se ingaduie Jui Homer, ca in raport cu nevoile versului,
sli scurteze, sa lungeascii i sll. schimbe cuvinte uoare i pe deasupra i greceti,
de ce 1i s-ar refuza i 1ie o asemenea libertate, mai ales ca nu-i cliutatii, ci nece- 20
sara ? 5. Aadar, dupa obiceiul poetilor, cheama in ajutor zeii, iar dintre
1 Ni,te mo,tenitoricare intentasera actiune impotriva unui testament falsificat.
t Caninius Rufus, concetlltenn i prieten al Jui Pliniu.
8 Decebal.
' In decembrie 102 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVIII, 10,2). De fapt Domiian serbase un
triumi impotriva dacilor la sfi11itul anului 89 e.n. (cf. Martial, VI, 10,8).
I In nnul 107 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVIII, 15,1).
 478 PLINIU CEL TI N.li.R
v?tum, invo?atis. dis e t inter deos ipso cuius res opera consilia
1ctm:us es, imm1tte rd entes, pa nd e vela ac si quando alias, toto
mgemo vehere ! Cur ennn 11011 ego quoqu e poetice cum poeta ?
A D TRAIA NU.M EPISTOLAE
5 42, , . . Poteris a Calpurnio Macro petere . . .
43, 3. . . . qui Moesiae praeest . . .
_74? 1. puleius, domine, _miles, qti est i n statione Nicomedensi,
scns1t rruh1. quei:idam nomme Calhdrornu m, cu m detineret ur a
ax1mo et D10nys10 pistoribus, quibus operas suas locaverat, confu-
10 g1se ad tua m statuam perd uctumque.ad ma gistratus indicasse servisse
ahqua ndo L_abe1:io Maximo ca pt umq ue a Susa go in Moesia et a Deci-
blo_ rrn ner.1 m1sum Pcoro, arthiae regi, pluribusque annis in
n1mster10 ems fu1sse, demde fug1sse atque ita in Nicomedia m perve-
msse. 2. Que?1 ego prod uctum ad me, c um eadem narrasset, mittendum
15 a.d _te puta v1 ; q uod _ra ulo tard us fee, d um req uiro gemmam, q uam
1b1. ( habentem una gmem Pacor1 et qmbus ornatus fuisset) subtracta m
in ?1caba t .. 3. Yolui enim .h!l'2 quoque, si inveniri potuisset, simul
111ttere, s?ut glebula rn m1S1, quam se ex Parthico metallo attulisse
d icehat. Signata est an ulo meo, cuius est a posphragisma quad riga.
20 PANEGYRICUS
8, 1. . . . in templo . . . adoptio peracta est . . . 2 . . . . adlata erat
ex Pannonia laurea . . .
11, 4. .. .<;r t a m i m pe1a tor, cuius p nlsi fugatiq ue non aliud maius
ha beba lur md1crnm, qua m si trium pha re t. 5. Ergo sustulerant animos
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 479
zei, pe acela 'pe care vrei sa-1 slaveti pentru lucrurile, faptele i planurile
sale, dezleaga odgoanele corabiei, intinde pinzele \Ii, daca ai mai incercat
cindva, porne te in larg cu tot avintul talentului tau 6 Caci de ce n-a
folosi i eu un stil poetic, cind stau de vorba cu un poet ?
SCR ISOR I CATRE TRA JAN
42. . . . Poti sa ceri de la Calpurnius Macer . . .
43, 3. . .. care este In fruntea Moesiei 7 5
74. 1. Stii.ptne s, ostaul Appuleius din garnizoana de la Nicomedia mia
scris ca un anume Callidromus, fiind retin ut cu forta de brutarii Maximus \Ii
Dionysius, carora le tnchiriase munca sa, sa refugiat la statuia ta i, dupa ce a
fost dus in fata autoritatilor, a aratat ca a fost cindva sclavul lui Laberius 10
Maximus s, ca a fost luat prizonier in Moesia de catre Susagus lo i ca a fost
trimis in dar de catre Decebal lui Pacorus, regele partilor, 11 ca a fost mai muli
ani in slujba acestuia, de uncle mai tirziu a fugit i ca astfel a ajuns in Nico-
media lz. 2. El a fost adus in fa1a mea 11i dupa ce mi-a istorisit acelai lucru, am
socotit ca trebuie sa-1 trimit la tine. Am facut aceasta cu oarecare intirziere, 15
deoarece am cautat o gema (avind pe ea chipul lui Pacorus cu semnele puterii
regale fi fost
trimit ), despre caredacli
pretindea
s-ar fi ca i-argasi, sustrasa
ti-am 3.
13 A fi ivrut sa ti-o
i pe aceasta, putut precum trimis bulgara ul
despre care spunea ca 1-a adus dintr-o mina 14 din tara par ilor. Acesta a
fost sigilat cu inelul meu, care are ca pecete o cvadriga 15
PANEGIRICUL 20
8, 1. . . . adopiiunea 16
a avut Joe in templu .. . 2. . . . din Pa nonia a 17
sosit vestea victoriei.
11, 4 . . . dectt un imparat 18, despre a carei infringere i fuga nu exista
alta dovada mai sigura decit triumfurile pe care le serba. 5. Prin urmare a u
6Nu tim ce s-a i11t1mplat cu acest proiect.
7Este vorba despre P. Calpurnius Macer Caulus Rufus, guvernatorul Moesiei Inferior
in 112 e.n. Vezi Stein, Leg. Moes., p. 63.
Scrisoarea dateaza din primi\vara sa u vara anului 112 c.n.
9 Gu verna torul provinciei Moesia Inferior lntre anii 100-102 e.n. Id. Oio Cassi11s,
LXVIII, 9, 4). ,
10 Ciipetenie roxolanii din armata daco-sarma ta, care a niivi'tlit in .\Joesia i11 ian1a
101-102 e.n. Vezi Palsch, I\.amp f, p. 6G -tii.
11 A domnit intre unii 78-110 e.n.
l2 Probabil in anii 110-111 e.n., dupi\ moartca rege[ui part.
13 Cu prilejul anche tei facuLe de solda tii romani.
14 Este vorba despre o minii a uriferii, caci altfel n-arfi a vu t !'ost sii du cit cu el aees t b tilg:l1e,
furat probabil din palatul lui Pacorns, i din care nu a vusese lncii posibilitatea si\ exl rag:l a urul.
IS Un at.elaj cu patru cai. Vczi discuiia detalia tii a scrisorii la D. Tudor, Peregrinaril"
sclavului Callidromos, in Sttulii ; articole de istorie, Societatea de tii11\e istn ri c filol
gice, Bucure ti, 1956, p. 19-30.
14 A Jui Traian de ciitre Nerva.
17 Cu aceasta se termina (in anul 97) rilzboiul cu sarma tii (vezi Tacit, nota 4), pe
care-I incepuse inca Domitian. Vezi RE Suppl., IX, col. 552.
18 Aluzie la Domitian. In cele ce urmeaz1\ faptele acestuia sint compa rate cu cele
ale Jui Trnian. Panegiricul a lust iostit in septembrie 100, iar mai tirziu a fast dezvolta t,
fiind pu bliea t abia in anul 101 e.n.
 480 PLINIU CEL TlNA.R
et iugum xcusserant nee iam nobiscum de sua libertate, sed de
n.ost_ra sev.1tute certabant ac ne indutias quidem nisi aequis condi-
t10mbus m1bant legesque, ut acciperent, dabant.
.12, .1. t nunc ediit omnibus terror et metus et votum imperata
5 fac1end1. V1dent emm Romanum ducem un um ex illis veteribus et
pri cis, quibus imperatorium nomen addebant contecti caedibus campi
et mf ecta victoriis maria. 2. Accipimus obsides ergo non emimus
'
. gentibus damnis immensisque muneribus paciscimur,
n.ec m ut vice-'
rm1:us. Rogant, supplicnt ; lar':11ur, negamus, utrumq ue ex imperii
10 miestate ; agunt gratias, qm impetraverunt ; non audent queri,
qmhus negatum est. 3. An a udeant, qui sciant te adsedisse ferocis-
simis populis eo ipso tempore, quod amicissimum illis, difficillimum
nobis, cum Danubius ripas gelu iungit duratusque glacie ingentia
tergo hella transportat, cum ferae gentes nop. telis magis quam suo
15 celo, suo sidere armantur ? 4. Sed, ubi in proximo tu, non secus ac
s1 mutatae temporum vices essent, illi quidem latibulis suis clausi
teneb.antur, nostra agmina percursare ripas et aliena occasione, si
perm1ttercs, uti ultroque hiemem suam barbaris inferre gaudebant.
16, 2. Magnum est, imperator Auguste, magnum est stare in
20 Danubii ripa, si transeas, certum triumphi nee decertare cupere cum
recusantibus ; quorum alterum fortitudine, alterum moderatione
efficitur. 3. Nam, ut ipse nolis pugnare, moderatio, fortitudo tua
raestat, ut neque hostes tui velint. Accipiet ergo aliquando Capito-
hum non mim;cos currus nee falsae simulacra victoriae, sed impera-
25 torem veram ac solidam gloriam reportantem tranquilitatem et tam
confessa hostium obsequia, ut vincendus nemo f uerit. 4. Pulchrius
oc o.':11nihus. triumphis. Neque enim unquam nici ex contemptu
1mper11 nostr1 factum est, ut vinceremus. 5. Quodsi quis harharus
rex eo insolentiae fororisque processerit, ut iram tua m indignatio-
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 481
prins curaj, au scuturat jugul i nu se mai luptau cu noi pentru liber-
tatea lor, ci pentru supunerea noastrii n, i nu mai tncheiau nici macar un
armistitiu decit pe picior de egalitate i ca sa primeasca ei conditiile noastre,
trehuia mai tntii ca noi sii le primim pe ale lor.
12, 1. Acum insii din nou ii cuprinde pe toti groaza, teama i dorinta de a
implini poruncile noastre. Caci vad tn fruntea romanilor pe unul dintre acei 5
[barbatiJ de odinioara i din vremurile vechi, care capatau titlul de imperator :w
de pe urma cimpurilor acoperite de morti i a miirilor inroite de singele . celor
invini. 2. Acum primim ostatici i nu ti cumpulm i nici nu mai tncheiem un
tratat cu pierderi uriae i pliitind sume at imense, numai ca sa pii.rem invinglitori.
Ne roaga, ne implora ; noi le acordam sau ii refuzam, dupii cum o cere maretia
imperiului ; cei care au obtinut ceva ne aduc multumiri, iar cei care au fost 10
refuzati nu lndraznesc sa se pllnga. 3. Mai pot oare avea tndrazneala cei care
tiu ca tu te-ai aezat in mijlocul celor mai r!l.zboinice populatii in anotimpul
eel mai prielnic pentru ele i eel mai anevoios pentru noi, cind Dunarea ii
unete tarmurile prin tnghet i, dupii ce-i lntiirete tnveliul de gheatii, duce pe
spinarea ei armate imense, atunci cind neamuri salbatice se apara, nu atit cu
armele cit cu clima, cu aezarea lor sub stele? 4. Dar cind te-ai ivit tu in apro- 16
piere, era ca i cind s-ar fi schimbat cursul vremii: dumanii stllteau ascuni tn
vizuinele lor, tn timp ce trupele noastre ardeau de neriibdare sii alerge pe maluri
i - dana le-ai fi dat voie - sa foloseasca un avantaj care apartinea de obicei
dumanului, i sa ducli barbarilor propria lor iarnli 12
16, 2. Mare lucru este, marite imparate, sii. riimli pe malul acesta al Duniirii 23,
dei eti sigur de triumf, dacii ai trece pe celll.lalt mal; mare lucru este sii. nu 20
dai o lupta cu cei care n-o doresc. Unul [dintre aceste lucruri maree] se dato-
rete atitudinii tale moderate, iar cellilalt vitejiei tale. 3. Caci atitudinea modera tii
te face pe tine sa ocoleti lupta, iar vitejia ta ii oprete pe dumanii tlli. Capi-
toliul va primi deci lntr-o zi 24 nu carele de comedie i simulacrele unei false 23
victorii, ci pe un imparat care aduce cu el o glorie adevarata i de neclintit, 25
sigurania i o supunere atit de deplinii din partea dumanilor, incit nu va mai
fi nimeni de supus. 4. Aceasta este un lucru mai frumos decit toate triumfurile.
Caci nu s-a intimplat sa invingem pe alii decit atunci cind stapinirea noastrli a
fost dispretuitli. 5. Deoarece, daca un rege 26 barbar a ajuns pinii. int-acolo cu
neruiinarea i nebunia sa, incit sii merite minia i indignarea ta, atunci, chiar dacll.
19 Pentru intentiile lui Decebal, care amen[nu expansiunen roman!\, vezi Daicoviciu,
Transylvanie, p. 82-83.
to Soldatii acordau acest titlu generalilor invingltori, chiar pe clmpul de luptli, dupli
o mare victorie. Aceastli cinstire atrligea dupli ea, de obicei, trium!ul.
s1 Aluzie la tratatul cu Decebat (cf. Dio Cassius, LXVII, 7,4).
u Romanii se retr!lgeau de obicei iarna ln tabere, pe cind barbarii, mai ales cei de la
Dunare, foloseau tocmai acest anotimp (cf. Tacit, lstorii, I, 79).
n Traian a intreprins probabil aceastli clillitorie de inspecie la Dllnil.re in iarna 98-99
e.n., lnainte de a se intoarce la Rom:i, facind, cu aceastli ocazie, diferite pregAtiri de razboi,
printre care tcrminarea drumului pe malul drept al Dtinllrii.
H Cu aceasta au torul trace la razboiul cu dacii, care incepe acum, clnd el i reface
discursul, in anul 101 e.n. (probabil primi!.vara).
u Este vorba despre pretimele triumfori ale Jui Domi ian. ln realitate au lost doar
douli, cf. Suetoniu, Domilian, VI, 2.
H Decebal.
Si - o. 1414
 482 PLINIU GEL TIN.AR
nemque mereatur, ne ille, sive interfuso mari seu fluminib us immensis
seu praecipiti monte defenditur, omnia haec tam prona tamque
cedentia virtutibus tuis sentient, ut subsedisse montes, flumina
exaruisse, interceptum mare illatasque sibi non classes nostras, sed
5 terras ipsas arbitretur.
17, 1. Videor iam cernere non spoliis provinciarum et extorto
sociis auro, sed hostilibus armis captorumque regum catenis trium-
phum gravcm, videor ingentia ducum nomina nee indecora nomi-
nibus corpora noscitare, 2. videor intueri immanibus ausis barbarorum
10 onusta f ercula et sua quemque facta vinctis manibus sequ-
entem, mox ipsum te sublimem instantemque curru domitarum
gentium tergo, ante currum autem clipeos, quos ipse perfoderis.
3. Nee tibi opima def uerint, si quis regum venire in manus audeat nee
modo telorum tuorurn, sed oculorum etiam minarumque coniectum
15 toto campo totoque exercitu opposito perhorrescat. 4. Meruisti
proxima rnoderatione, ut, quandoque te vel inferre vel propulsare
bellum coegerit imperii dignitas, non idea vicisse videaris, ut trium-
pha res, sed triumphare, quia viceris.
82,4. Nee deformitate ista saltem flumina carebant, atque etiam
20 Da nubius ac Rhenus tantum illud nostri <ledecoris vehere gaude
bant non minore cum pudore imperii, quod haec Romanae aquilae,
Romana signa, Romana denique ripa, quam quod hostium pros-
pectaret, 5. hostium, quibus moris est eadem illa nunc rigentia gelu
flumina aut campis superfusa, nunc liquida ac deferentia lustrare
25 navigiis nandoque superare.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 483
el ar fi aparat de tot intinsul mihii, de fluvii mari sau de munti prapastioi 21,
l i va da seama ca toate acestea ti se supun i sint invinse atit de repede de
insuirile tale, :incit va crede ca munii s-au micorat, fluviile au secat, iar
m<1rea a fost inlaturata ; i ca au navalit nu flotele noastre 2s., ci tot
pa mintul nostru. 5
17, 1. Am impresia ca vad de pe acum un triumf 29 plin nu de prazi aduse din
provincii sau de aur stors de la aliati, ci de arme dumane i de lanturi ale regilor
l uati prizonieri ; ml!. i vll.d cum incerc sli recunosc numele so lungi ale acestor
conducatori i trupurile !or care nu desmint deloc faima numelui !or. 2. Mi se
pare ca vad tablourile 8l pline de ispravile groaznice ale barbarilor, iar pe fiecare 10
dintre ei, cu miinile legate, urmind tabloul cu ispravile sale. Apoi [te vad] pe '
tine, in picioare, urmarind indeaproape, din spate, neamurile invinse ; iar inain-
tea carului sint scuturile pe care tu insuti le-ai strapuns. 3. $i nu ti-ar lipsi nici
spolia opima 32, dacli ar !ndrlizni sii te infrunte vreun rege 9i dacli nu s-ar ingrozi
nu numai de sulitele aruncate de tine, dar i de cautatura ta, chiar atunci cind 15
va desparte un cimp intreg i toata arrnata. 4. De curind, moderatia ta a facut
sli se vadli, ca atunci cind onoarea imperiului tea obligat, fie sa :incepi un
razboi fie sa-1 respingi, tu nai invins ca sa poti triumfa, ci ai triumfa t
fiindca ai invins.
82, 4. Nici macar fluviile nu erau scutite de aceasta privelite dezonoranta ss.
lnsai Dunarea i Rinul se bucurau ca poarta aceasta mare ruine a noastra. 20
Pentru imperiu, faptul nu era mai putin ruinos, deoarece se uita u la aceasta
nu numai ac'"lle romane, steagurile roma e, in sfirit insu i malul roman, dar
i dumanii ; 5. dumanii care obinuiesc sa strabata cu luntrele sau sa tread'i
inot aceste fluvii, i atunci cind sint pline de gheturi sau revarsate peste cimpii,
i atunci dnd curg linitite i se poate naviga pe ele. 25
2 7 Aluzie la apele i muntii din regiunile noastre {Dunare, Olt, Carpati) i poate i la
sistemul de cetai dacice din Muniii Oratiei (vezi Dio Cassius, nota 118).
2s Classis Panonnica i Classis Moesica de pe Dunare.
!9 Acesta va avea loc la sfiritul anului 102 e.n. (vezi nota 4).
so Aluzie la tli.blitele cu numele celor invini i cuceririle acute de generalul
care triumla.
ai Ele reprezentau scene importante din respectivul razboi.
82 Erau prazile luate de un general roman, printr-o ac iune personalii, de la o cii.petenie
dumani!.
A Jui Domitian, care calii torea pc o corabie, trasa la rlndul ei de alta, spte a nu se
produce zgud uituri i zgomote.
31
 LXXXI. M. U L P I I T R A I A N I LXXXI. IMPA RATUL T RA IA N

S-a nascut in anul 53 e.n. la Italica, in Spania. Traian a fost adoptat

de impllratul Nerva; cil.ruia i-a urmat la conducerea imperiului in anul 98. A
murit in 117. Rllzboaiele cu dacii au fost descrise de el in mai multe cllrti, din
care nu ni s-a piistrat, din nefericire, decit un singur fragment.
Editia : Hiatoricorum Romanorum reliquiae edidit Herman.nus Peter,
vol. II, Teubner, Leipzig, 1906, p. 117.

DACICA RAZBOA IELE CU DACH

Prise. V I, 13, p. 205. Traianus in I Dacicorum : inde Berzohim, Priscian, VI, 13, p. 205. Traian [spune] tn cartea intti a rlizboaielor cu
dacii: de acolo am tnaintat spre Berzovis, iar apoi spre Aizizis i.
deinde Aizi processimus.

1 Localitiitile slnt situate pe drumul Viminacium (Kostolac) - Tibiscum (Caransebe),

pe unde a inaintat Traian tn primul rbboi lmpotriva dacjJor.
 LXXXII. P. C 0 R N E L I I T A C I T I
AGRICOLA
41, 1. Crcbro per eos dies apud Domitian um absens accusatus,
abens ahsolut u est. causa periculi non crimen ullum aut querela laesi
6 ?U.rn qua m, sed mfensus virtutibus princeps et glo:i:-i vi ri ac pessim u m
m1m1corum gen us, lauda ntes. 2. et ea insec uta sunt rei publicae
tempora, quae sileri Agricolam non sinerent: tot exercit us in Moesia
Daciaque et Germania et Pannonia temeritate a ut per ignavia m
ducum amissi, tot militares viri cum totis cohortih us expuanati et
10 capti ; nee ia m d e limite imperii et ripa, sed de hibernis 1:gion um
et possessione d ubi tatum.
GERMA NIA
1, Gern:a?-ia mnis a Gallis Raetisque et Pannoniis Rheno et
Danuv10 flum1mbus, a Sarmatis Dacisque mut uo metu a ut montibus
15 separatur ; cetera Oceanus ambit, Jatos sinus et insula rum immensa
spatia complectens, nuper cognitis quibusdam gentibus ac regibus,
LXXXII. TACIT
Ce! mai mare istoric roman s-a niiscut pe la anul 55 e.n. i a murit in
jurul anului 120. Din timpul domniei lui Vespasian i pina pe vremea Jui
Traian, Tacit a ocupat demnitati foarte lnalte. A scris in tinereie citeva
lucrari mai mici, dar totui de mare valoare literara i documentara: Dialogus
de oratoribus, o monografie despre viata i faptele socrului siiu Agricola i o
pret.ioasii ciirticicii despre Germania. Mai tirziu a dat la iveala doua opere istorice
monumentale: Historiae, in 12 ciirti, i Annales, In 18 ciir\i, in care lnfati-
eaza istoria Imperiului roman de la moartea lui August (14 e.n.) i pina la
asasinarea lui Domitian (96 e.n.). Aceste lucrari nu ni s-au pastrat in intregime.
Edi\ia: P. Cornelii Taciti Libri qui supersunt post C. Halm - G. Andresen
septiroum edidit Ericus Koestermann, vol. I -II, Teubner, Leipzig, 191.9-1952.
AGRICOLA
41, 1. f n zilele acelea 1 Agricola a fost pirit in lipsa inaintea lui Domiian
i tot in lipsa a fost achitat. Cauza primejdiei nu era vreo invinuire precisa sau
plingerea vreunei persoane ofensate, ci ura imparatului impotriva meritelor sale, 5
gloria eroului i cea mai rea specie de dumani, laudatorii. 2. Intr-adevar au
urmat in stat imprejurari care nu permiteau ca numele Jui Agricola sa fie
trecut sub tacere ; atitea armate pierdute in Moesia 2, Dacia 3, Germania i
Panonia 4, prin indrazneala nebuneascli. sau laitatea comandantilor, atiiia
militari de valoare invini i facuii prizonieri cu cohorte intregi ; acum nu se
mai punea tn discutie hotarul imperiului i un mal 6, ci taberele de iarna ale 10
legiunilor i stapinirea provinciilor noastre 6
GERMANIA
1, 1. Germania in totalitatea ei este separata de gali, reti i panoni prin
fluviile Rin i Dunare, de sarmai i de daci prin teama pe care o au unii faia de
allii sau prin mun1i 7 ; tot restul este inconjurat de ocean, care tmbraii eaza 15
iarmuri sinuoase intinse i insule imense, cu triburi i regi cunoscuti numai de
l In anul 85 e.n., socrul autorului, care guverna Britania, a fost rechemat dei inre-
gistrase numeroase succese.-
a Aluzie la invadarea Moesiei de ciitre daci (iarna anului 85-86 e.n.) , cind a fost
ucis lnsui guvernatorul provinciei, C. Oppius Sabinus (cf. Suetoniu, Domitian, VI, 1).
3 Aluzie Ia !nfringerea Jui Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, care a fost ucis
in anul 87 e.n. (cf. Suetoniu, Domitian, VI, 1). Este i una din primele meniiuni ale Daciei.
' Aluzie la luptele lmpotriva suebilor (cvazi i marcomani) 'i a sarmatiJor (iazigi) din
anii 88-92 e.n., cind romanii au suferit infringeri (cf. Dio Cassius, LXVII, 7, 2) 'i a fost
distrusa o legiune (cf. Suetoniu, Domilian, VI, 1 i Eutropiu, VII, 23, 4).
a Malul Duniirii, care forma granite imperiului (limes).
e Vezi ncta 2.
7 Carpa tii nord-vestici formau hotarul dacilor cu suebii (cf. Pliniu eel Biitri n, IV,
12 ( 25), 80). Pentru situatia anterioara, cf. Strabon, VII, 1, 3 i 3,1.
 488 TACIT
quos bellum aperuit. 2. Rhenus Raeticarum Alpium inaccesso ac
praecipiti vertice ortus modico flexu in occidenten versus septem-
trionali Oceano miscetur. 3. Danuvius molli et clementer edito
montis Abnobae iugo eHusus pluris populos adit, donec in Ponticum
5 mare sex meatibus erumpat ; septimu m os paludibus hauritur.
17, 1. Tegumen omnibus sagum fibula aut, si desit, spina con
sertum: cetera intecti totos dies iuxta focum atque ignem agunt.
locupletissimi veste distinguuntur, non fluitante, sicut Sarmatae
ac Parthi, sed stricta et singulos artus exprimente . . ,
10 46, 1. Hie Suebiae finis. Peucinorum Venedorumque et Fen-
norum nationes Germanis an Sarmatis adscribam dubito. quamquam
Peucini, quos quidam Bastarnas vocant, sermone, cultu, sede ac
domiciliis ut Germani agunt. sordes omnium ac torpor procerum.
conubiis mixtis nonnihil in sarmatarum habitum foedantur.
15 2. Venethi multu m ex moribus traxerunt ; nam quicq uid inter Peucinos
Fennosque silvarum ac montium erigitur latrociniis pererrant. hi
tamen inter Germanos potius referuntur, quia et domos figunt et
scuta gestant et pedum usu ac pernicitate gaudent: quae omnia
diversa Sarmatis sunt in plaustro equoque viventibus.
20 HISTORIAE
I, 2, 1. Opus adgredior opimum casibus, atrox proeliis, dis-
cors seditionibus, ipsa etiam pace saevom: . . . turbatum Illyricum,
. . . coortae in nos Sarmatarum ac Sueborum gentes, nobilitatus
cladibus mutuis Dacus, mota prope etiam Parthorum arma falsi
25 Neronis ludibrio.
I, 76, 1. Primus Othoni fiduciam addidit et Illyrico nuntius,
iurasse in eum Dalmatiae ac Pannoniae et Moesiae legiones . . .
I, 79, 1. 1. Conversis ad civile bellum animis externa sine cura
habebantur. eo audentius Rhoxolani, Sarmatica gens, priore hieme
so caesis duabus cohortibus, magna spe Moesiam inruperant, ad novem
IZVOARE PRIVIND ISTORB. ROMINIEI 489
citva timp i pe care i-a descoperit razhoiul. 2. Rinul, izvorind dintrun pisc
inaccesibil i prapastios al Alpilor retici, dupa ce face o uoara cotitura spre
apus se varsa tn oceanul de la miazanoapte. 3. Dunlirea, curgind din culmea
lina i uor inclinata a munteiui Abnoba, trece pe la mai multe popoare pinii
ce se varsa in mare prin ase guri ; a aptea gura 8 este fnghi1ita de mlatini. 5
17, 1. Vemintul tuturor [germanilor] este o manta prinsa cu fibula sau,
in lipsa fibulei, cu un spin. Incolo sint goi i stau zile intregi linga focul din vatra.
Cei mai bogaii se deosebesc printr-o haina care nu este lungli, ca la sarma1i i
pari, ci strinsii i sco1ind in relief toate piir1ile trupului . . .
46, 1. Aici e capatul Suehiei. Stau la indoiala dacli trebuie sa numar 10
printre germani sau printre sarma1i trihurile peucinilor 9, venedilor lo i fenilor 11,
dei peucinii - pe care unii ii numesc bastarni, dupli vorbii, port, aezare i
felul locuin1elor - triiiesc ca germanii. Necuraienie la to1i i trindavie la frun-
tai. Ei caplitli ceva din fizionomia hidoasa a sarmalilor din cauza casiitoriilor
cu acetia. 2. Venedii au luat multe din obiceiurile [sarmalilor] ; caci, cili codri 15
i munli se ridica tntre peucini i feni, pe toti ii cutreiera cu hoiile lor. Totui 12
acetia [bastarnii] trebuie socotili mai degrabl\ printre germani, deoarece con
struiesc i case, poarta i scuturi, le place sa mearga pe jos i se micll. repede ;
toate acestea sint altfel la sarmaii, care ti petrec via!a in care i pe cal.
ISTORII 20
I, 2, 1. f ncep o opera bogatii. tn dezastre, plinii. de bl\talii cumplite, de
discordii i de rliscoale, 11i inspaimfotlitoare chiar in timp de pace: . . . lliricul13
tulburat . . . neamurile sarmatilor 11i ale sue.bilor I& ridicate tmpotriva noastrii.,
dacii ajun i vestili prin infringerile noastre 11i ale lor u, chiar \Ii partii fiind aproape
impini sa ia armele ie prin imposture unui fals Nero. 25
I, 76, 1. Prima veste ce dadu incredere lui Otho veni din Iliric: legiunile din
Dalmatia, Panonia i Moesia 11 ii jurasera supunere ls . . .
I. 79, 1. Lumea era preocupata de rlizhoiul civil 19 \Ii nimeni nu mai avea
grijii de riizboaiele externe. fncuraja1i de aceastii imprejurare, dupa ce cu o
iarna inainte o masacraserii. douii. cohorte, roxolanii, un neam sarmatic, inva
dara 21 plini de speran1e Moesia, cu vreo noua mii de clilareti ; dar din cauza SO
Vezi problema gurilor Dunllrii la Pliniu eel Blltrfn, IV, 12 (24) 79.
Rastarnii aezai la gurile Dunllrii (cf. Strabon VII, 3,15).
10 Triburi slave din regiunea Vistulei.
11 Str11.moii finlandezilor.
12 In ciuda deosebirilor cu germanii.
13 Prin Illyricum, autorul tnelege Dalmatia, Panonia i Moesia.
14 Aluzie la luptele cu iazigii, marcomanii ti cvazi, din anii 88-97 e.n. (of. Agri-
cola, 41, 2 ; Statius ti Marpal passim; Suetoniu, DomiJian, VI, 1-2; Pliniu eel T"mar,
Panegiric, 8, 2; 16, 1 'i Dio Cassius, LXVII, 7,1 'i urm.).
I& Autorul se referli la luptele din timpul lui Vespasian ti al lui Domitian.
16 Este o exagerare, deoarece, chiar daca intre anii 80-88 e.n. partii au ajutat pe
falsul Nero, raporturile !or cu romanii n-au suferit prea mult.
17 Legiunea a III-a Gallica, a VII-a Claudia ,1 a VIII-a Augusta.
11 Dupa ce fusese proclamat imparat la 15 ianuarie 69 e.n.
11 La tnceputul anului 69 e.n.
10 1n iarna 67-68 e.n. (cf. II, 7!.).
21 Dupll Patsch, Beitrdge, p. 173, atacul a avut lac in Iuna f ebruarie.
 490 TACIT
milia equitum, ex ferocia et successu praedae magis quam pugnae
intenta. igitur vagos et incuriosos tertia legio adiunctis auxiliis repente
invasit. 2. apud Romanos omnia proelio apta: Sarmatae dispersi
cupidine praedae aut graves onere sarcinarum et lubrico itinerum
5 adempta equorum pernicitate velut vincti caedebantur. namque
mirum di<Ctu, ut sit omnis Sarmatarum virtus velut extra ipsos.
nihil ad pedestrem pugnam tam ignavom: ubi per turmas advenere,
vix ulla acies obstiterit. 3. sed tum umido die et soluto gelu neque
conti neque gladii, quos praelongos utraq ue man u regunt, usui,
10 lapsantibus equis et catafractarum pondere. id principibus et nobilis-
simo cuique tegimen, ferreis lamminis aut praeduro corio consertu m,
ut adversus ictus impenetrabile, ita impetu hostium provolu tis
inhabile ad resurgendum ; simul altitudine et mollitia nivis haurie-
bantur. 4. Romanus miles facilis lorica et missili pilo aut lanceis
15 ads ultans, ubi res posceret, levi gladio inermen Sarmatam (neque
enim scuto defendi mos est) comminus fodiebat, donec pa uci, qui
proelio superfuera nt, paludib us abderentur. 5. ibi saevitia hiemis
aut volnerum absumpti. postq uam id Romae compert um, M. Aponius
'.! -:> Psiam obtinens triumphali statua, Fulvus A ureli us et Iulia n us
20 1'ettius ac Numisius Lupus, legati legionum, consularibus orna-
mentis dona ntur, laeto Othone et gloriam in se trahente, ta mquam
et ipse felix hello et suis ducibus suisque exercitibus rempublica m
a uxisset.
II, 74, 1. . . tertiam legionem, quod e Syria in Moesia m tra nsisset,
25 suam nu merabat.
II, 85, 2. In eo motu Aponius Saturninus Moesiae rector . . .
II I, 5, 1. Ceterum ut tra nsmittere in Italia impune et usui foret,
scriptum Aponio Saturnino, cum exercit u Moesico celeraret. ac
ne inermes provinciae barbaris nationibus exponerentur, principes
30 Sarmatarum Iazugum, penes quos civitatis regimen, in commilitium
a dsciti. plebem quoque et vim equitum, qua sola valent, off erebat:
remissum id munus, ne inter discordias externa molirentur aut maiore
ex diverso mercede ius fasque exuerent . . .
I II, 18, 2 . . . et Vipstanus Messala tribun us cum Moesicis a uxi-
35 liaribus adsequitur, quos multi e legionariis quamq ua m raptim ductos
aeq uaba nt . . .
IZVOARE PRIVL'ID ISTORIA ROM!NIEI 491
salhliticiei i a succesului, ei erau preocupati mai mult de prada decit de lupta.
Astfel, pe cind rlitaceau farli grija, ii infruntli pe neateptate legiunea a treia
impreuna cu trupele auxiliare. 2. La romani totul era pregatit de lupta ; iar
sarmatii, imprlitiati sau impiui la jaf de lacomia lor, fiind i impovarati cu
sarcini grele i f1ir1i putinta de a se folosi de iuteala cailor din pricina drumurilor
alunecoase, erau maceliiriti ca i cum ar fi fost legati. Intr-adevar e de mirare 5
cum se tnfatieaza vitejia sarmatilor, parca le-ar fi strainli. Nimeni nu e mai
la decit dinii intr-o luptli pedestrli ; dar cind atacli in escadroane <-!e cavalerie,
cu greu le-ar putea rezista o armatli aranjata in linie de hataie. 3. Insli atunci,
pe o zi ploioasli !ji de dezghet, nici lancile, nici slibiile lor foarte lungi, pe care
le minuiesc cu amindouli mtinile, nu le erau de folos, din cauza cailor care alune
cau i a greutatii catafractelor. Aceasta armurli, pe care o poartli efii i toti 10
nobilii lor, fiicutii din lame de fier sau din curele foarte tari, nu poate fi strlipunsa
de lovituri, dar impiedica sli se ridice pe cei cazuii de pe cal hi cursul unui atac ;
pe lingli aceasta, ei erau inghititi de zapada groasa i moale. 4. Soldatul roman
era sprinten sub platoa sa i ataca cu sulita sau se av:inta cu llincile, cind era 15
nevoie, i ii copleea cu lovituri pe sarmatul dezarmat (c1ici nu ohinuiete sa
se apere cu scutul), pinli ce putinii supravietuitori ai luptei se ascunsera in mla-
tini. 5. Acolo s-au priiplidit din cauza asprimii iernii sau a rlinilor. Dupli ce
s-a aflat aceasta la Roma, Marcus Aponius, guvernatorul 22 Moesiei, a obtinut o
statuie triumfalli, iar lui Fulvus Aurelius, Iulianus Tettius i Numisius Lupus, 20
comandanli ai legiunilor, Ii sa u daruit ornamentele consulare, spre rnarea bucurie
a lui Otho. Acesta ii atribuia gloria,,ca i cum el insui ar fi reuit in riizboi i
ar fi inalta t statul prin comandantii sai i prin armatele sale.
II, 74. . . . legiunea a treia, [Vespasian} o socotea de partea sa, deoarece
trecuse 23 din Siria in Moesia. 25
II, 85, 2. In timpul acestor tulburari 2',Aponius Saturninus, guvernatorul
Moesiei . . .
III, 5, 1. De altf el, pentru a putea duce flira pericol i cu folos ostilitatile 25
in Italia, s-a dat ordin scris lui Aponius Saturninus sli se grabeasca cu armata
din Moesia 28 Iar pentru ca provinciile f iirii armatli sa nu fie expuse [la loviturile]
nea murilor barbare, fruntaii sarmatilor iazigi 27, in miinile clirora se afla con 30
ducerea [tiirii], fora primiti sii lupte alaturi [de romani]. Ei ofereau i pe supuii
lor !Ji o cavalerie puternicli, in care sta toatli puterea lor ; s-a renunta t la acest
serviciu de teamli ca nu cumva, in mijlocul dezbinarilor, ei sa urzeascl'l planuri
dumlinoase sau, pentru o soldii mai mare oferitii de partea adversii, sa calce
legile umane )li divine.
III, 18, 2 . . . i tribunul Vipstanus Messala sosete cu trupele auxiliare
din Moesia, care, de)li aduse in graba, erau urmate in acelai pas de multi dintre 35
osta)lii legiunilor . . .
ii M. Aponius Saturninus a guverna t in cursul anului 69 e.n.
23 La inceputul anului 68 e.n. (cf. Suetoniu, Vespasian, 6) in Moesia fusese adusii
legiunea a III-a Galicil., probabil in urrna atacului roxolanilor din iarna anului 67 -68 e.n ..
(cf. I, 79, 1). Vezi Pa tsch, Beitriige, p. 167 -168.
HAflind de moartea Jui Otho, trupele au fost un timp nehotiirite lntre Vite!lius i Vespasian.
11 Partizanii lui Vespasian, care luptau impotriva lui Vitellius.
18 Aponius Saturninus trecuse intre timp de partea lui Vespasianus. Cf. Josephus
Flavius, Razb. iud., IV, 10, 6.
17 Din rlisaritul Panoniei. Au fost primiii mai mult ca ostatici decit ca aliaii.
 492 TACIT
II I, 24, 2 . .: Haec, ut quosque acceserat ; plura ad tertianos,
veterum recentiumque admonens, ut sub M. Antonio Parthos sub
Corhulone Armenios, nuper Sarmatas pepulissent. ' batuse sub Marcus Antonius pe parti 29, sub Corbulo pe armeni so i mai de
I II, 46, 2. Mota et Dacorum gens numquam fida tune sine
5 metu, adcto e Moesia. exercitu. sed prima rerum qui'eti specula-
bantur: b1 flagrar.e ltaham hello, cucta n vicem hostilia accepere,
exp.ugnat1s c.ohortmm alaruque h1he.rms utraque Danuvii ripa
pot1ebantu . iamque casta legionum excmdere parabant, ni Mucianus
sextam 1eg1onem opposmsset, Cremonensis vistoriae gnarus ac ne
10 xtera moIes utru que m grueret, s1 Dacus German usque ' diversi
mrup1ssent. adfu1t, t s_ae:pe alias, fortuna populi Romani, quae
Muc1an'.-1m viresqu Or1en1s illuc tuit, et quod Cremonae interim
tra nsegi?1us. ontems Agnppa ex Asia (pro consule earn provincia m
anno mper10 tnuerat) Moesiae praepositus est, additis copi<i>s
15 ? y1tehano exerc.1'.-1 quern spargi per provincias et externo hello
mhgar1 pars constlu pacisque erat.
. III, 5, 3. No.n. se nuntiis necq ue epistulis, sed manu et armis
mpe;ator1 suo m1 1tar , _necque ?fficere gloriae eorum qui Moesiam *
mterm composuerm.t: ilhs [Moesiae] <provinciae> pacem, sibi salutem
20 secur1tatemque Itahae cordi fuisse . . .
III,7?, 1. . . sern;ionis imius erat: id unum septem annis qui-
b'.-1s Moesiam, duodec1m qmbus praefecturam urbis obtinuit, calum-
matus est rumor . . .
IV, 4, .2:: . multo cm honore verborum Muciano triumphalia
25 de hello civ1h data, sed in Sarmatas expeditio fingebatur . . .
* Moesiam Puraer: asiam ML (Daciam Sirker). J [Moesiae]
tantum provinciae Andr. < provmc1ae>
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 493
III, 24, 2 . . . Vorbea astfel 2s i trecea prin fata fieciirei trupe ; adresa
mai multe cuvinte legiunii a III-a, amintindu-i ispravile ei vechi i noi, cum
cur1nd pe sarmati a1.
III, 46, 2. S-au micat sz i dacii, un neam care nu era niciodata de buna
credinta, iar atunci i farii fricii, deoarece fusese luatii armata din Moesia. Ei 6
observarii linititi primele evenimente ; dar cind aflara ca Italia arde in focul
razboiului i cii toti se dumanesc intre ei, luarii cu asalt taberele de iarnil. ale
cohortelor 'i cavaleriei auxiliare'i se facura stll.ptni pe ambele maluri ale Dunarii.
Tocmai se pregiiteau sa distruga tabara legiunilor, cind Mucianus 33 le-a opus
legiunea a VI-a 34; el aflase de victoria de la Cremona " i se temea ca multimea
barbarilor din afara sa nu apese din douii parti, daca dacii i germanii 36 ar fi 10
navii.lit din laturi deosebite. 3. A venit tn ajutor, ca in atitea rinduri, norocul
poporului roman, care a adus intr-acolo pe Mucianus cu fortele sale din Orient,
i faptul ca intre timp noi terminasem lupta la Cremona. Fonteius Agrippa din
Asia (condusese aceastii. provincie un an ca proconsul) fu pus in fruntea 37 Moe-
iei, dindu-i-se trupe 88 din armata lui Vitellius: caci tmpratierea acestor trupe 15
prin provincii i atragerea lor intr-un razboi extern era o miisura de tntelepciune
i pace. .
III, 53, 3. Nu prin curieri i nici prin rapoarte 311, ci cu bratul i armele
lupta el pentru imparatul sli.u ; i nu micoreaza gloria acelora care in acest
timp au restabilit ordinea tn Moesia io ; acelora U le-a fost draga pacea provinciei
Moesia, lui insa i-a fost scumpll salvarea i securitatea Italiei. . . 20
III, 75, 1. . . la vorba nu prea era miisurat .:i.2: acesta este singurul repro
pe care iI-a fiicut opinia publica timp de apte ani, cit a guvernat Moesia '3, i
doisprezece ani, cit a fost prefect al Romei . . .
IV, 4, 2 . . . cu multe cuvinte de lauda ti fura acordate lui Muciani,ls orna
mentele triumale pentru razboiul civil, dar ca pretext " se.rvea expeditia 25
lmpotriva sarmatilor "
39 Legatul legiunii a VII-a din Panonia, Antonius Primus, care fusese in fruntea
armatelor de la Dunl!.re.
19 In anul 36 i.e.n.
ao In anul 63 e.n.
II Cf. I, 79, 1.
82 In toamna anului 69 e.n.
83 Guvernatorul Siriei ti principalul consilier al lui Vespasian, care calatorea din
Bizant spre Italia, aflase de invazia dacilor 'i-'i schimbase ruta prin Tracia ti Moesia.
14 Legiunea a VI-a Ferrata din Siria ii insoea pa Mucianus.
35
Oratul unde a fost infrlnt Vitellius, la 23 octombrie 69 e.n.
31 Tot in toamua anului 69 e.n. a !nceput rascoala ba tavului Iulius Civilis.
87 ln septembrie sau octombrie 69 e.n. Pentru soarta acestuia cf. Iosephus Flavius,
Razb. iud., VII, {t, 3.
18 Legiunile I ltalica 'ia V Alaudae.
H Vorbette .Antonius Primus.
0 Vezi ti aparatul critic la tot pasajul; fiind un loc corupt, a-au propus mai multe
variante, printre care ti Daciu.
u Adica lui Mucianus {cf. III, 46, 2).
.a Flav:ius Sabinus, fratele lui Vespasian.
} Probabil !ntre anii 49-50 ti 56-57 i.e.n. (vezi Pippidi, Conlrib14ii, p. 144-148).
( oest., " Pentru lupte civile nu se putea acorda un triuml.
46 De fapt au fost daci, dar poate au participat ,; elemente sarmate (cf. III, 46, 2).
 494 TACIT
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 495

. IV, 54, 1. . . Galli sustulcant animos, eandem uhique exer- IV, 54, 1. . . Galii prinsesera curaj 46, socotind ca soarta armatelor noastre
cituum nostrorum fortunam rati, volgato rumore a Sarmatis Dacis- este pretutindeni aceeai;i, caci se riispindise zvonul cii taberele de iarnii din
que Moesica ac Pa nnonica hiherna circumsederi ; paria de Britannia Moesia i Panonia erau inconjurate de sarmati i daci 47 ; Ia fel se niiscocise i
fingeha ntur. despre Britania.

ANALE
ANNALES
I, 80, 1. Se prelungei;te Jui Poppaeus Sabinus guvernarea provinciei Moe-
I,_ 80, 1. Proroga ur Poppaeo Sabino provincia Moesia additis sia 48,Ia care ise adaugii Achaia i Macedonia 49.
A c h a1a ac Macedoma . . . ' II, 64. i fata de Rhescuporis, regele Traciei. [Tiberiu] s-a folosit de ire-
d' II, 64, 2. Igitur Rhe.scuporim quoque, Thraciae regem, astu aggre- tenie 60 Tracii fusesera sub stli.pinirea lui Rhoemetalces 51; dupli. moartea
itur. omnem earn nat10nem Rhoemetaices tenuerat quo defuncto acestuia 62, August a atribuit o parte a Traciei lui Rhescuporis, iar cealaltli.
10 Jui Cotys, primul fiind fratele defunctului, iar celiilalt fiul sau. Prin aceastii 10
A
C ug st usP :te Thraec um Rhescuporidi fratri eiu , partem filio implirtire ogoarele, oraele i regiunile din vecinatatea grecilor 63 au fost ceda te
oty1 permISit. G raec1s
C m ea divisione arva et urbes et v1cma Jui Cotys, iar Jui Rhescuporis paminturile necultivate i regiunile slilbatice,
ot.p, quod mcultum ferox ad nexum hostibus Rh 'd ' aflate tn apropierea dumanilor 64
cessit '. , escupor1 1 II, 65, 4. Fli.ctndu-se stiipin pe toatli. Tracia 55, [Rhescuporis] ii scrisese J ui
1
15
. ..L ?' 4. Thraeciaq e ni potitus scripsit ad Tiherium structas Tiberiu cii is-au intins curse i a luat-o inainte celui care ile intindea ; tot-
odatli., pretextind un rli.zboi cu bastarnii i cu scitii, se intli.rea cu noi trupe de 15
s1bi I s1d1as, preventum ms1diatorem ; simuI he!Ium adversus Bastar- pedestra i i cli.lli.reti.
nf_as cythasque praetendens novis pedit um e t eq uitum copiis sese II, 66, 1. . . Latinius Pandusa, propretor 56 al Moesiei . . . 2 . . . murind
1rmabat.
Pandusa, pe care Rhescuporis il acuza ca ii este vrli.ma, [Tiberiu] puse in
s II, 66, 1. Latini us Pand u < >. pro praetore Moesiae . . . 2 . . . locul lui pe Pomponius Flaccus, care imbli.trinise in serviciu 57 i era legat de 20
Ped def ncto Pa<n>d usa, quern s1h1 mfensum Rhescuporis argueba t rege printr-o strinsli prietenie, fiind de aceea mai potrivit ca sli.-1 in ele ; pentru
2 acest motiv, mai ales, ii puse in fruntea Moesiei.
0 ompomum Fiaccum, vetcrem stipendiis et arta cum regc amiciti; II, 67, 2. . . Tracia este impartitli. 58 tntre fiul sau, Rhoemetalces, care se
eoque accommodatiorem ad f a II en d um, ob 'd maxime Moesiae dovedise cli. se impotrivise planurilor tatli.lui sli.u, i intre fiii 69 Jui Cotys ; i
praefecit. cum acetia erau :incli. nevirstnici, i se dii intre timp Jui Trebellenus Rufus, 25
I!.. 67, 2 Thraecia in hoemetalcen filium, quern patemis fost pretor, ca sli. administreze regatul dupli. pilda strlimoilor care trimisesera
in Egipt pe M. Lepidus ca tutore al copiilor Jui Ptolemeu 60
consilus adversatum constahat, mque Iiheros Coty<i>s dividitur iisque
5
2 nondum . ad u.Itis Trehellenus R ufus praet ura functus datt;r, qui 48 In ianuarie 70 e.n., lingonul Sabinus s-a proclamat impii.rat al Galiei.
regn.un_i menm tracta.ret, e:Xemplo quo maiores M. Lepid um Ptole- " Aluzie Ia invazia din iarna anului 70 e.n. cind a lost ucis C. Fonteius Agrippa, noul
mae1 hher1s tutorem m Aegyptum miserant. guvernator al provinciei (cf. Iosephus Flavius , Rifab. iud., VII, 4, 3) .
In anul 15 e.n. (cf. Apian, Iliria, 30, 86).
' Aceste provincii trecuserA de sub administratia senatului in cea a imparatului.
80 In anul 19 e.n.
u fncepind din anul 11 i.e.n.
H Survenita probabil in anul 12 e.n.
&a Din care facea pa1te ,; teritoriul Dobrogei, aliituri de restul Ftrmului pontic.
54 Regiunile muntoase ,;cele din valea Duniirii, expuse incursiunilor dacilor ,;sarmatilor.

88 Dupii. prinderea Jui Cotys ,; ocuparea regatului acestuia.

88 1n anii 17-18 e.n. Este vorba de un legat sub ordinele guvernatorului Poppaeus
Sabinus, pe lingii care vor mai apiirea, in cursul indelunga tei sale guverniiri, alti trei asemenea
legati - L. Pomponius Flaccus, P. Vellaeus 'i Pomponius Labeo - care de altfel comandau
cite o legiune (vezi Stein, Leg. M oes., p. 19-20).
6 7 Fusese probabil praefecltts orae maritimae in Dobrogea, in anul 15 e.n. (cf. Ovidiu,
Ponticele, IV, 9, 75).
68 Dupii prinderea ,; exilarea lui Rhescuporis.
89 Pe nwne: Rhoemetalces, Polemon i Cotys.
ao Ptolemeu al V-lea murise in anul 181 i.e.n.
 496 TACIT
IV, 5, 3. Et Thraecia m Rhoemetalces ac liberi Cotyis, ripam
que Danuvii legionum duae in Pannonia, duae in Moesia attinebant,
totidem apud Delmatiam locatis, quae positu regionis a tergo illis
ac, si repentinum auxilium Italia posceret, haud procul accirentur . . .
5 IV, 44, 1. Obiere eo anno viri nobiles Cn. Lentulus et L. Domi
tius. Lentulo super consulatum et triumphalia de Getis gloriae fuerat
hene tolerata paupertas, dein magnae opes innocenter partae et
modeste habitae.
IV, 46, 1. Lentulo Gaetulico C. Calvisio consulibus decreta
10 triumphi insignia Poppaeo Sabino contusis Thraecum gentibus,
qui montium editis incultu atque eo ferocius agitahant. causa motus
super hominum ingenium, quod pati dilectus et validissimum quern
que militiae nostrae dare aspernabant ur, ne regibus quidem parere
nisi ex libidine soliti, aut, si mitterent auxilia, suos ductores prae
15 ficere nee nisi adversum accolas helligerare. 2. ac tum rumor inces
serat fore ut disiecti aliisque nationibus permixti diversas in terras
traherentur. sed antequam arma inciperent, misere legatos amicitiam
ohseq uiumque memoraturos, et mansu1a haec, si nullo novo onere
temptar..entur ; sin ut victis servitium indiceretur, esse sibi ferrum
20 e t iuventutem et promptum libertati aut ad mortem animum.
3. simul castella rupihus indita conlatosque illuc parentes et con
iuges ostentabant hellumque impeditum arduum cruentum mini-
tahantur.
IV, 47, 1. At Sabinus, donec exercitus in unum conduceret,
25 datis mitibus responsis, <post>q uam Pomponius Labeo e Moesia
cum legione, rex Rhoemetalces cum auxiliis popularium, qui fidem
non mutaverant, venere, addita praesenti copia ad hostem pergit,
compositum iam per angustias saltuum. quidam audentius apertis
in collih us visebantur, quos dux Romanus acie suggressus haud aegre
so pepulit, sanguine barbarorum modico ob propinqua suffugia.
2. mox castris in loco communitis valida manu montem occupat
angustum et aequali dorso continuum usque ad proximum castellum,
quod magna vis armata aut incondita tuebatur. simul in fero-
cissimos, qui ante vallum more gentis cum carminibus et tripudiis
35 persultabant, mittit delectos sagittariorum. 3. ii dum eminus gras
sabantur, crehra et inulta vulnera fecere: proprius incedent.es
IZVOARE PRIVIND lSTORIA ROMINIEI 497
IV, 5, 3. Rhoemetalces i copiii lui Cotys stapineau Tracia, iar malul Dunarii
ii piizeau douii legiuni in Panonia, douii 81 tn Moesia ; tot atitea fusesera
stabilite in Dalmaia ; prin aezarea iirii ele veneau in spatele celorlalte
i puteau fi chemate din apropiere, 'daca Italia avea nevoie de un ajutor
grabnic . . .
IV, 44, 1. In acest an 62 au murit doi barhati vestiti: Cn. Lentulus i 5
L. Domi tius. Pe lingii consulat i podoabele triumfolui obtinut asupra getilor 83
Lentulus avusese i gloria unei siiriicii tndurate frumos i apoi a unei mari averi
dobindite in mod cinstit i folosite cu cump!itare.
IV, 46, 1. Sub consulii Lentulus Gaetulicus i C. Calvisius H, au fost decer
nate podoabele triumfului lui Poppaeus Sabinus 85, pentruca tnvinsese triburile 10
trace. Acestea se aflau pe crestele munilor i traiau departe de orice civilizatie
i de aceea erau mai siilbatice. Cauza tulburarilor, in afarii de firea locuitorilor,
era faptul ca nu puteau suferi recrutarea i sii dea armatei noastre pe tinerii
lor cei mai viguroi. Ei nu erau obinui}i sii. asculte nici mil.car de regi, decit
atunci cind doreau ; sau, daca trimiteau ajutoare, obinuiau sli punl tn frunte
pe conduclitorii lor 88 i sii nu se razboiascii decit cu vecinii. 2. Dar atunci se 15
rlispindise zvonul cl, separaii i amestecaii cu alte neamuri, aveau sli fie tirtti
tn tari lndepartate. Inainte de a lncepe ostilid.ile, trimisera soli ca sl amin
teascli prietenia i supunerea lor i sli declare cl vor fi mentinute acestea, dacli.
nu vor fi provocati prin noi sarcini ; iar daca vor fi amenintati cu sclavia,
ca nite tnvini, ei au arme, tineret i orictnd curajul necesar pentru libertate 20
sau moarte. 3. fn acelai timp arlitau tntiiriturile situate pe stfnci, unde fuseserl
adunai plirintii i soiile Ior, i ameninau cu un rlizboi anevoios, greu i
stngeros.
IV, 47, 1. Cu toate acestea Sabinus, ptnl'i sa-i stringa armatele la un loc,
ril.spunse cu bUndete ; dupii ce sosi din Moesia Pomponius Labeo 87 cu o legiune 25
i regele Rhoemetalces es cu trupe auxiliare puse la 1ndemtnli de supuii sll.i
care ti rlim!i.seserll. credincioi, adliugind Ia acestea i fortele de fatll., el porni
spre duman, care se aezase prin strlmtorile piidurilor. Unii mai indrlzneti
se vedeau pe coline descoperite ; comandantul roman se apropie cu trupele tn
formatie de lupta i-i alungli lesne, flira pierderi mari din partea barbarilor,
pentru ell. liniile lor de retragere erau aproape. 2. Apoi [SabinusJ ti tntiiri lagii.rul 80
tn ace] loc cu o trupa puternica i ocupii un munte tngust, care se prelungea cu
o spinare netedli ptnli la o fortificatie vecin!i., plizita de numero i aplirlitori,
soldati sau gloatii. lmpotriva celor mai tndrazneti, care se agitau tnaintea
tntliriturii cu cintece i dansuri razboinice dupli obiceiul neamului lor, el trimise
elita arcailor. 3. Cit timp acetia atacau de departe, fll.curll. mult rliu dumanilor, 85
farli sli Ii se fntimple ceva ; dar mergind mai aproape, fora impratiati de o
n In anul 23 e.n. legio IV Scythica f i legio V Macedonica.
HIn anul 25 e.n.
H Probabil ln anii 11-12 e.n. (cf. Florus, II, 28, 19).
"' In anul 26 e.n. .
16 Guvernatorul provinciilor Moesia, Macedonia i Ahaia reunite (cf. I, 80, 1).
ee Aceste triburi erau de fapt independente.
11 Pomponius Labeo a exercitat in anii 26-34 e.n. un comandament .in provincia
Moesia (cf. VI, 29 i Dio Cassius, LVIII, 24, 3).
11 Cf. II, 67, 2.
82 - . 141'
 498 TACIT
eruptione subita turbati sunt receptique subsidio Sugambrae cohortis,
quam Romanus prom ptam ad pericula nee minus cantuum et armo
rum tumultu trucem haud procul instruxerat.
IV, 48, 1. Translata dehinc castra hostem propter, relictis apud
5 priora munimenta Thraecibus, quos nobis adfuisse memoravi ; iisque
permissum vastare urere, trahere praedas, dum populatio lucem
intra sisteretur noctemque in castris tutam et vigilem capesserent.
id primo servatum ; mox versi in IU.xum et raptis opulenti omittere
statione<s> lascivia epularum, aut somno et vino procumbere. 2. igitur
10 hostes incuria eorum comperta duo agmina parant, quorum altero
populatores invaderentur, alii castra Romana adpugnarent, non
spe capiendi, sed ut clamore telis suo quisque periculo intentus
sonorem alterius proelii non acciperet ; tenebrae insuper delectae
augendam ad formidinem. 3. sed qui vallum legionum temptabant,
15 facile pelluntur ; Thraecum auxilia repentino incursu territa, cum
pars mu nitionibus adiacerent, plures extra palarentur, tanto infen-
sius caesi, q uanto perfugae et proditores ferre arma ad suum patriae-
que servitium incusabantur.
IV, 49, 1. Poster;:;. die Sahinus exercitum aequo loco ostendit,
20 si barbari successu noctis alacres proelium a uderent. et postquam
castello aut coniunctis tumulis non digrediebantur, obsidium coepit
per praesidia, quae opportune immuniebat ; dein fossam loricamque
contexens quattnor milia passuum ambitu amplexus est. 2. tum
pa ulatim, ut aquam pabulumque eriperet, contrahere claustra arta
25 que circumda re ; et struebatur agger, unde saxa hastae ignes pro
pinq uum iam in hostem iacerentur. 3. sed nihil aeque quam sitis
fatigabat, cum ingens multitudo bellatorum, imbellium uno i;eliquo
fonte uterentur ; simulque armenta, ut mos barbaris, iuxta clausa,
egestate pabuli exanima ri ; a diacere corpora hominum, quos vulnera,
SO quos sitis peremerat ; pollui cuncta sanie odore contactu.
IV, 50, 1. Rebusq ue turbatis malum extremum discordia accessit,
his deditionem, aliis mortem et mutuos inter se ictus parantibus ;
et erant qui non inult um cxitium, sed eruptionem suadercnt. 2. neque
ignobiles quamvis his diversi sententiis, verum e ducibus Dinis,
S5 provectus senecta et longo usu vim atque clementiam Romanam
edoctus, ponenda arma, unum adflictis id remedium disserebat,
primusque se cum coniuge et liberis victori permisit. secuti aetate
a ut sexu imhecilli et quibus maior vitae quam gloriae cupido.
3. at iuventus Tarsa m inter et Turesim distrahenantur. utrique des-
40 tinatum cum libertate occidere, sed Tarsa properum finem, abrum-
IZVOARE PRIVJND JSTORJA ROMlNIEI 499
navala nea teptata a du manilor i se retrasera capatind ajutor de la o cohorta
de sicambri, pe care comandantul roman o aezase la o mica distanta, gata
pentru orice eventualitate i nu mai putin fioroasa ca dumanii, prin larma
facuta de cintecele i armele ei.
IV, 48, 1. Apoi tabara fu mutata aproa pe de d umani i in primele intiiri- 5
turi fura lasati tracii, despre care am amintit ca ne-au dat ajutor. Li se ingiidui
sa pustiasca, sa arda, sa ia prazi, cu conditia ca jaf ul sa inceteze 0 data cu ziua,
iar noaptea sa o petreaca in tabara in linite, stind de veghe. Acest ordin fu
respectat la inceput ; apoi devenira nedisciplinati i, imbogatiti prin jaf, neglijau
posturile. Ospe1ele fli.ra mlisurli sau hetia i somnul ii doborau la pamint. 10
2. Afllnd de aceasta neglijen!a a lor, du?manii pregatira doua trupe : una sa nava-
leasca asupra jefuitorilor, cealalta sa atace tabara romana, nu cu sperana de a
o cuceri, ci ca in mijlocul strigatelor i a zgomotului armelor, fiecare, atent la
propriul sau pericol, sii nu poata auzi zgomotul celeilalte lupte. Pe deasupra,
pentru a mari groaza, alesera intunericul [pentru atac]. 3. Dar cei care atacau 16
intaritura legiunilor fura respini cu uurina ; trupele auxiliare ale tracilor se
inspaimintara de atacul neateptat, pe cind unii edeau culcaii l'tnga intarituri,
iar cei mai multi rataceau pe afara, i. furii macelariii cu o inverunare cu atit
mai mare, cu cit erau acuzali ca sint dezertori i tradatori, care poarta armele
pentru a asigura sclavia lor '.lnii i a patriei !or. 20
IV, 49, 1. A doua zi Sabinus ii desfa ura armata in cimp deschis, pentru
cazul cind barbarii, incurajati de succesul din timpul noptii, ar indrazni sa
inceapa lup ta. i cum ei nu mai ieeau din intaritura lor, hici de pe inaliimile
vecine, el incepu '.lmpresurarea, ridicind redute pe care le intarea in chip potri-
vit ; dupa aceea, facind un ant i un parapet, cuprinse o circumferin"t-a de patru 25
mii .de pai. 2. Apoi, pu1'in cite puiin, pentru a lua asedia1'ilor apa i paunea,
stringea cercul intariturilor i ii inchidea mai strins ; in acelai timp, construia
o terasa de unde se putea arunca pietre, lanci i foe asupra dumanului, care era
acum aproape. 3. Dar nimic nu chinuia pe duman atit de mult ca setea, ' fiindca
aceasta mare multime de luptatori i neluptatori n-avea spre folosinta decit SO
o fintina ; totodata animalele inchise impreuna cu ei, dupa obiceiul barbarilor,
piereau din lipsli. de nutret ; alaturi zaceau intinse trupu rile oamenilor, pe care
ranile sau setea ii doborisera ; totul era infectat de singe stricat, de niiasme,
de contagiune. '
IV, 50, 1. La aceasta dezordine s-a adaugat raul eel mai mare, neintele- 35
gerea : unii voiau capitularea, altii moartea, dindu- i unul altuia lovitura fatala ;
erau i unii care sfatuiau sa nu se lase nerazbunatii moartea lor, ci sa incerce . o
ieire. 2. i nu din rindurile soldatilor, dei parerile erau implirite, ci chiar
u nul dintre conducatori, Dinis, inaintat in virsta i eunoscind dintr-o lungii
experienFi puterea i hlindetea romanli, spunea cii trebuie sa se depuna armele, 40
ca acesta era singurul leac pentru nenorocirea lor ; i el eel dintii s-a predat
invingatorului impreuna cu sotia i copiii ; il urmara cei neputincio i din
cauza v!rstei sau a sexului i cei clirora viata le era mai scumpli decit gloria.
3. Tineretul insa era impartit intre Tarsa i Turesis. i unul i altul se hotari-
sera sii cada o data cu Jibertatea, dar Tarsa voia un sf!ri;it grabnic i, strigind 45
 500 TACIT
pendas pariter spes ac metus clamitans dedit exemplum demisso
in pectus ferro ; nee defuere qui eodem modo oppeterent. 4. Turesis
sua cum manu noctem opperitur haud nescio duce nostro. igitur
firmatae stationes densioribus globis. et ingruebat nox nimbo atrox,
6 hostisque clamore turbido, modo per vastum silentium, incertos
obsessores effecerat, cum Sabinus circumire, hortari, ne ad ambigua
sonitus aut simulationem quietis casum insidiantibus aperirent,
sed sua quisq ue munia servarent immoti telisque non in falsum
iactis.
10 IV, 51, 1. Interea barbari catervis decurrentes nunc in vallum
manualia saxa, praeustas sudes, decisa robora iacere, nunc virgultis
et cratibus et corporibus exanimis complere fossas ; quidam pontis
et scalas ante fabricati inferre propugnaculis eaque prensare detra-
here et adversum resistentis comminus niti. miles contra deturbare
15 telis, pellere umbonibus, muralia pila, congestas lapidum moles
provolvere. 2. his partae victoriae spes et, si cedant, insignitius
flagitium, illis extrema iam salus et adsistentes plerisque matres
et coniuges earumque lamenta addunt animos. nox aliis in audaciam,
aliis ad formidinem opportuna ; incerti ictus, vulnera improvisa ;
20 suorum atque hostium ignoratio et montis anfractu repercussae
velut a tergo voces adeo cuncta miscuerant, ut quaedam munimenta
Romani quasi perrupta omiserint. 3. neque tamen pervasere hostes
nisi admodum pa uci : ceteros, deiecto promptissimo quoque aut
saucio, adpetente iam luce trusere in summa castelli, ubi tandem
25 coacta deditio. et proxima sponte inco<la>rum recepta : reliquis, quo
minus vi aut obsidio subigerentur, praematura montis Haemi et
saeva hiems subvenit.
VI, 29, 1. At Romae caede continua Pomponius Labeo, quern
praefuisse Moesiae rettuli, per abruptas venas sanguinem eff udit.
SO VI, 39, . . . Fine anni Poppaeus Sabinus concessit vita, 3. maximis-
que provinciis per quattuor et viginti annos inpositus.
XII, 15, 1. Ad Mithridates Bosporan us a missis opibus vagus,
postquam Didium ducem Romanum roburque exercitus ahisse
_ _l_ _
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 501
ca trebuie curmatli dintr-odatli sperania i teama, dadu exemplul, implinttn-
du-i sabia in piept ; i n-au lipsit oameni care sa moarli tn acelai fel.
4. Turesis cu ceata sa ateaptll. noaptea, dar comandantul nostru nu era netiu-
tor. De aceea tntari posturile cu efective sporite. ln timpul nopiii veni o
furtuna groaznicli.. Prin strigli.te tnfioratoare, sau printr-o tacere adinca, 5
dumanul tulburase pe asediatori, dar Sabinus vizita trupele i 1ndemna pe
soldali sa nu dea prilej dumanilor de a le intinde curse, lasindu-se inelali
de zgomotele echivoce sau surprini de o linite aparenta, ci fiecare sa-i
pazeascli nemi}lcat postul i sa nu arunce sagelile tn zadar.
IV, 51, 1. Inacest timp barbarii coborirli 1n cete: cind arup.cau tn intariturli 10
pietre cu mina, \arui ari la virf sau trunchiuri de copaci, ctnd umpleau anlu
rile cu nuiele, Iese i leuri ; unii pregatiserli punii i scari i le sprijineau de
parapete, le apucau, le smulgeau i luptau corp la corp cu cei care lineau piept.
Soldalii notri ti rlisturnau cu proiectilele, ii respingeau cu scuturile, aruncau
sulile de asediu i prA.valeau gramezi mari de pietre. 2. Unora le dlidea curaj 15
speranta victoriei citigate de ideea ca, dacA. ar ceda, ruinea ar fi mai mare ;
celorlalti le mA.rea curajul ideea cli aceasta lupta .era ul timul mijloc de salvare.
Mamele i soiiile care edeau pe linga cei mai mulli plingeau. Noaptea era
prielnicli tndrliznelii, iar celorlaW le sporea frica ; loviturile erau nesigure, ranile
neateptate ; nu se puteau recunoa te prietenii i dumanii ; strigatele barbarilor,
intoarse de vagaunile muniilor i parca venite din spate, pricinuira atita inval-
mlieala, '.lncit romanii crezura cli unele intarituri fusesera luate cu asalt i 20
le plirasira. 3. Totui dumanii nu patrunsesera in liniile noastre decit '.In numar
foarte mic ; cei mai tndriiznei furli doborili sau riiniii, iar in zorii zilei ceilalii
fura alungali pina in virfurile tntliriturii, unde se vazura siliii sii se predea. Loca
litiilile vecine se supusera de bunii voie, dar iarna timpurie i aspra a muntelui 25
Haemus i-a ajutat pe ceilal1i sii nu fie supui prin forta sau tm presurare 69
VI, 29, 1. La Roma insa, unde omorurile se 1ineau lant 70, Pomponius
Labeo, despre care am mentionat 71 ca a fost in fruntea 72 Moesiei, i-a deschis
vinele i a murit.
VI, 39. . . . La sflritul imului 7s sa sfirit din viaia Poppaeus Sabinus . . . 30
i care timp de douazeci i patru de ani 7' a fost tn fruntea unor provincii
foarte mari.
XII, 15, 1. Iar 711 Mitridate 76, [regele] Bosporului, care pierduse domnia
i ratlicea ca un fugar, dupa ce a aflat ca generalul roman Didius 17 plecase 78
19 Terenul, tactica 'i intreaga atmosferll seamllnll cu starile de lucruri din Transilvania
in timpul rllzboaielor dacice.
10 In anul 34 e.n.
11 Cf. IV, t.7.
71 Vezi nota 56.
11 Inanul 35 e.n. (cf. I, 80, 1 i Dio Cassius, LVIII, 25, t.).
7' lntre anii 12-35 e.n. (vezi Stein, Leg. Moes., p. 18).
1 Evenimentele descrise sau petrecut in anul t.9 e.n.
11 Fostul rege al Bosporului, care fusese inscaunat de Claudiu, in anul 42 e.n., !n locul
Jui Polemon (cf. Dio Cassius, LIX, 12, 2).
17 A. Didius Gallus a fost probabil primul guverna tor al provinciei independent&
Moesia, dupa separarea ei de celelalte provincii, cu care a fost reunitll. in anul t.4 e.n. de
clltre Claudiu (vezi Stein, Leg. Moes., p. 25).
78 In anii 44-45 e.n. noul guvernator intreprinde o campanie, pe apll i pe uscat, la
caplltul cllreia il tnlocuie,te pe Mitridate cu fratele acestuia Cotys.
 602 TACIT
IZVOARE PRIVIND ISTO,IUA ROMlNIEI 603
cogno".erat, relictos in novo regno Cotyn, iuventa rudem et pa uca
impreuna cu grosul 79 trupelor i ca in noul regat al lui Cotys, un tinar necopt, n-
cohort1um cum Iulio Aquila equite Roma no, spretis ut risq ue concire au ramas decit pu1ine cohorte [auxiliare], sub conducerea cavalerului roman Julius
nationes, illicere perfugas. Aquila, i-a dispretuit pe amindoi i a inceput si\. atite diferite neamuri 80 i sa
. X I, 29, 1'. Per idem temp us Vannius, Suebis a Dr uso Caesare atraga fug!}ri de partea sa 81,
5 unpos1tu , pelhtr regno . .: 3 . . . Ipsi. ma.n s propria pcdites, eques XII, 29, 1. In acelai timp 82 Vannius, care fusese impus suebilor de Drusus
e Sarrnatis Iazug1bus erat, 1mpar multit ud m1 hostium, eoque castellis Caesar, 83 fu alungat din rcgat. . . 3. . . . Vannius avea oastea sa proprie, infan- 5
sese defensare hellumque duccrc statuerat. terie i cavalerie alcatuita din sarmati iazigi, 84 neindestulatoare insa fata de
mu}timea dumanilor ; de aceea el hotarise sa se apere in intarituri i sa taraga-
. XIII, 35, 2 . . . . Et abiti per Ga!atiam Cappadociamq ue dilect us neze razboiul.
ad1ecta ex Germama X III, 35. . . . In Galatia i Capadocia au avut loc recrutari, 85 iar din
XV 6.' 3 C lcgw.. . cum
d' equitih
.. us alariis et peditat u coho rt'ium.'
10 . , opus ita 1v1s1s, ut quarta et d uodecima lecriones Germania a fost adusa i alaturatii celorlalte trupe o legiune 86, impreuna cu
. unita1ile auxiliare de cavalerie i infanterie.
add1ta qumta, quae recens e Moesia excita erat. . . Paeto oboedirent.
XV, 6. . . . Trupele erau astfel impar1ite 87 , incit legiunile a patra i a 10
douasprezecea, la care se adauga a cincea, care fusese chemata de _ curind ss
din Moesia, . . . sa asculte de Paetus.

70 Probabil legiunea care formase simbmele armatei.

8 Triburile sarmate din jurul Marii ne Azov.
81 Pina in cele din urmii. insii Mitridate este infrint, facut prizonier i trimis la Roma
(cf. cap. 16-21).
11 ln anul 50 e.n.
83 ln anul 19 e.n., Tiberiu crease in Moravia statul clientelar al cvadului Vannius.
Iazigii s-au instalat in Cimpia Panonica in timpul domniei Jui Tiberiu, cam pe
la unul 20 e.n. Se pare ca romanii i-au adus pentru a slabi pozitia dacilor ( /st. Rom., p. 264).
In anul 58 e.n. pentru lntiirirea armatei lui Corbulo, in cadrul luptelor cu parii.
86 Probabil legiuneu a IV-a Scitica, care a fast adusa din Moesia ( vezi Stein, Leg.
M oes., P. 30).
8' 1ntre Corbulo i Caesennius Paetus.

68 ln anul 62 e.n. cu prilejul luptelor din Armenia.

 LXXXIII. D. IUN II IUVENALIS
SATIRARUM LIBRI QUINQUE
IV, 109- 112 . . . saevior illo
Pompeius tenui iugulos apcrire susurro,
5 et qui vulturibus servabat viscera Dacis
Fuscus marmorea -meditatus proelia villa.
v, 49-50. Si stomachus domini fervet vinoque ciboque
frigidior Geticis petitur decocta pruinis.
VI, 201 . . . 205. Si . . .
10 non es amaturus, ducendi nulla videtur
causa, nee est quare . . . perdas . . .
quod prima nocte datur . . .
205 Dacicus et scripto radiat Germanicus auro.
SCHOLIA
1f> Ad. S. IV', 111: Fuscus sub Domitiano exercitui
praepositus in Dacia periit. notat
autem eum, quia cum luxuria aflueret,
inter d elicias bellorum actus exercebat.
LXXXIII. I U V E N A L
Celebrul poet satiric s-a nascut la Aquinum, in anul 40 i.e.n. Iuvenal a
comandat probabil o cohorta in Dalmatia, iar apoi a ocupat clteva demnitati
minore sub Vespasian. A murit ln Egipt la vtrsta de 80 ani. Cele 16 satire,
scrise sub Traian ti Hadrian, surprind diferite aspecte ale societlitii romane,
dind prilej poetului sil biciuiasca moravurile decadente ale timpului.
Ediiii: Juvenal, Satires. Texte \\tabli et traduit par Pierre de Labriolle
et Franois Villeneuve, 2-e edition, Les Belles Lettres, Paris, 1931; Scholia in
]u.,eruilem vetustiora edidit P. Wessner, Teubner, Leipzig, 1931.
SATIRE, iN CINCI cARTI
IV, 109-112 . . . iata pe Pompei, mai nemilos dectt acela 1
sa taie grumazurile printr-un simplu cuvint optit j
iata i pe Fuscus 2, care ii pastra maruntaiele pentru vulturii din 5
Dacia i
pregatea luptele intr-o vila de marmurii . . .
V, 49-50. Daca stomacul stapinului fierbe de vin i mincare,
se cere o fiertura mai rece decit ziipezile getice.
VI, 201 . . .205. Daca . . .
nu iubeti, de ce sa te ma1 insori cu ea s, 10
de ce sa pierzi . . .
cadoul nupiial . . .
pe care stralucete in aur .chipul celui care i-a tnvins pe daci i
germani '
SCOLII
La Satira IV, 111: Fuscus, comandantul armatei in timpul lui Domitian, 15
a murit tn Dacia. [Poetul] ilblameaza, deoarece acesta, tr!l.ind intr-un lux nema-
surat, intreprindea aciiuni riizboinice doar in toiul pliicerilor.
l Curtean al lui Domitian.
Cf:- Martial, VI, 76.
a Poetul vorhete despre cli.snicie.
' Traian luase aceste titluri la sfiritul anilor 102 respectiv 97 e.n.
 LXXXIV. K P I T Q N 0 l:
LXXXIV. C R I T 0 N

Nascut in Pierin (l'tfacedonia), Criton a fost medic militar i I-a lnsotit pe

impilratul Traian in ca.mpaniile din Dacia, intre anii 101-106. A descris
aceste rllzboaic inlr-o opera, din nefericire, astazi pierdutll. S-au pastrat intim-
plator numai citeva. fragmente, a caror importanta dovedete valoarea acestei
scrieri. Auto1ul, care a infaipt lucruri vazu te i evenimente traite, a dispus
de o informatie bogata, care s-a. pierdu t odatii. cu opera.
Editia : FGrHist, IIB, p. 931-932, fr. 1-8.

rETIKA
GETICELE
1 [ p. 931]. Ioan n. Lyd. De mag. II 28: < v> (sc. Lxu6locv) 1 [p. 931). Ioann. Lyd. De mag. II 28: Dupa ce a cucerit-o (Sci1ia) pentru
7tpw;roc; tf..wv \I Ae:xe: ocf..J..cp T re:Twv_ Y"flO'IXE:vcp, TplXLIXVOc; 6 prima oara, i [1-a invins] pe Decebal, cond ucatorul geilor, puternicul Traian
5 7tof..uc; 7tE:\ITIXX?O'LIXc; upLIXOIXc; Xf)l)(>LOU ALTpwv, omi\1Xofo::c; oe &pyo pou a adus romanilor cinci milioane de livre de aur, o cantitate dubla de argint, 5
bmwocTW\I ctve:u XIX t (l'',(E;UWV 't'L=ijc; 5pov exE: 1jX6TWV, &yei\&v in afara de cupe i lucruri [scumpe[, depaind orice pretuire, apoi turme i
XIXL' 0"7t i\(l)V, XIXL' IX 'Vlol- pw-v ocxcWTIX'T(l)V IJ7ti.:l;.p JcC:\i't"l)XOV't'IX upLoc8occ; arme i peste cinci sute de mii de barbati 1 cit se poate de potriviti pentru
lupta, impreuna cu armcle lor, aa cum a afirmat Criton, care a luat
O'UV Tor7 <17tAOLc; 'P(l)o::l oLc; dcryixyrzv, we; 6 KplTwv 7t1Xpwv Tc/> 7t0Aecp parte la razboi.
OWTXU PLO'IXTO. 2 [p. 931]. Scolii la Lucian, p. 104, 19 Rabe : Geiii, un neam barbar 10
10 2 [p. 931]. Schol. Lukian. p. 104, 19 Rahe: or 3 reTIXL t6voc; i puternic -care s-a ridicat impotriva romanilor i i-a umilit pina la platirea 2
. 1.fl OV XOCL' l O';(U po'v, ju) 'PWfl.CUWV XIXTS<otl:XVIXO'TOC
flJ-'.C'1.fllf-J'C I 'V XIXL' e':xn q:>6 pou tributului, mai tlrziu, cind aveau rege pe Decebal - a fast pina intr-atita
&.7tocywy c; 't'OC7t'ZLVWO'c.<V 'Pwcd ouc; i'm . b Tpct.LOCY OU UO'Te:pov 0 UT(l)c; ew- zdrobit de catre Traian, incit tot neamul ajunsese la vreo patruzeci de barbati 3,
A.o6 pe:06'YJ Ae:xe:&A.cp xpwe:vov IXO'Li\e: , &an TO 7t'av 6voc; de; 't'ZO'- dupa cum poveste te Criton in Getice.
3 (2) [p. 931]. Seal. cod. A Straban V II, 3, 3 (Poseidon 87 F 105, p. 284, 15
- mx p&xov-rcc ne:pLO"t'YJV<Y.L &vop1X c;. we; iO"To pe:!KplT(l)V ev 't'o!c; romxo!c;. 4-7) : getii pilofori 4 , dupa cum ti numesc i altii, precum i Criton, in Getice.
lo 3 (2) [p. 931]. Schol. cod. A Strab. VII, 3, 3 (Poseidon 87 4 (2) (p. 931) Suidas sub &pn - tocmai 1> glosa 2 : inca pe cind
F 105, p. 284, 4-7) : TOOc; mf..oq:i6 pouc; re:T.xc;, we; &J-1.oi -re cpoccrt treceau fluviul i tocmai cind dcbarcau, i-au atacat , spune Criton in Getice.
5 (2)
xd K pt't'(l)\I ev -ro'1:c; re:-rLxok cu boii : ( =[p. 932).
sub Suidas sub care
tve:.'Y).tvwv ocu-rll)(t ) - cei
pasc vitele ) carepe muncesc
cind unii [pamintulJ
erau pu i 20

4 (2) [p. 931] Suidas s. & p-rt gl. 2: <1 g't'L n:e:p.zwuE:voL:; xoct
,1
peste cei care munceau [pamtntul] cu boii, alii 6 0
- dintre cei din jurul regelui -
e r
cx p't'L'wc; et.7tolfJ-.'i:x'Lvoumv 'e:mTL've:cr IXL Kpt't"cuv e:v e:-rLxo!c;.
0
erau rinduii [sa se ingrijeasca] de fortificatii , spune Criton in Getice.
20 5 (2) [p. 932]. Suidas s. OW't"lcxic; (=S. eve:'Y) u.E:vwv) Koc
't'L'JW\I ow-rfow; ecpe:O"t'W't'WV, 't'WV oe &A.A.wv TWV 7te:pi' OCO'Li\E:<Y. -ro!c; l Toate aceste cifre sint foarte mlllt exa.gcra te. De aceea J. Carcopino ln Dacia .
I (1924) , p. 28-34 i apoi In Points de vue sur L' imperialisme rom<iin, Paris, 1934, le reduce
e':pu'cmL ve:ve: "f)e':vwv Kpt'T(l)V e:v TOL-c; rE:TLXO -Lc;. Ia a zecea parte printr-un procedeu foarte ingenios. Dar i in cazul acesta ele ramin inca
destul de ridicate (165 500 kg aur, 331 000 kg argint i 50 000 prizonieri), fiind insa mult mai
a proape de realitate.
a Aluzie la tratatul de pace lncheiat cu Domitian (cF. Dio Cassius, LXVII, 7, 4 i
LXVIII, 6. 1).
s Vezi Lucian, nota 18.
Cf. Dio Chrysoslomos, LXXII, 3.
& Un fel de administra tori.
Sint de fapt comnn<lantii diferitelor cetiiti care ex:istau ln numilr destul de mare in
Dacia. Existenta. acestor funclionari, civili i militari, a testa un aparat de stat rela tiv dezvoltat.
(vezi Isl. Rom., p. 284).

I
A_ _
 508 CRITON IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 609

6 (1) [p. 932}. Suidas s. ye:croL Ol 'P(t)o::'toi it o::V't'e:<; 't'o0i;
ye:crou<; XIXL -riii; 7tS:flLXS:qJIXAIXLIX<; "C'OU"C'OL<; emeevni;, qJOCV'tlXO'LIX<; 7tixpfo-
;(O\l't'O 't<iL<; Ex OLOCO"'C' fJ.OC't'O<; w<; .evov-re:<; E7tL 't'OU Mcp oU>). fon oe
5tt:Aov. 5't'L 0 yfooi; ecr't'lv o::x poxev't"'l)t; [] xov-r6i;. 5't'L Kpl't'(t)\I ypo:-
6 e:\I ev -roi:<; I'e:'t'LX.oi:c;.
7 (2) [p. 932] Suidas s. oe:LO'LOIXLfJ.OVlix". xocl Kplnuv lv 't'OL<;
I'emxoi:<; <p'YJOW" Ol oe OCO'LAe:i:c; 't'WV re:-rwv 1ittOC't'1) XOCL yo ri't'e:lq:
oe:Lp-Lto>lXLovLIX\I XOCL\ oovoLOCV e':ve:pyixcrixevoL OCU't'O L<; e:ycx.l/\CU\I .c,:o"t)
ecp(e:v't'IXL>).
10 8 (2) [p. 32] Suidas s. xo::6LO''t'OC(LS:VO<;" 7tpoi; -ro eA't'L OV e:'t'-
OC"'((t)V. 0 oe Kixfooc p di; 't'V 'Acrlocv 't.ee:, 't'OC 't'WV <>mp<.6(1)\1 xo::l 't'WV
Il& p6cuv &ix xixfhcmxe:vo9> . xixl cxi3eLi; <moA.e:oun( Te: au't'<j} xixl
7te: pl 't'V & px.v xoc6Lcr't'aevcp cruyye:v6e:vo9) t'fl'YjO'l K pL't'(t)\I ev re:-rtxok
6 (1) [p. 932). Suidas sub ye:cro[ - gesuri : impllntind in pli.mint
gesuri i aezind peste acestea coifuri, romanii dli.durii impresia [celor care
priveau] de la distantli cli ei se afla inca pe colinli . [Gesul] este o arma, (< o
lance lungii ca o suliia . Aa a scris Criton in Getice. 5
7 (2) [p. 932). Suidas s'ub 8e:tcrt8<Xt.ovl<X - teama de zei : . . . i
Criton in Getice spune: Prin inelliciune i magie, regii getilor impun supuilor
Ior teama de zei i buna intelegere i dobindesc 7 lucruri mari .
8 (2) [p. 932). Suidas sub xa.haa.svoc; - care pune tntro mai buna 10
rinduiala : lmparatul [Traian] pleca tn Asia, punind tn bunii. rinduiala atit
treburile supuilor sil.i, ctt i treburile cu partii . !;Ii iarai: Fiind tmpreuna
cu el, tn timp ce acesta purta razboi i punea rinduialii. tn treburile stapinirii ,
spune Criton in Getice.

1 Aluzie la importan preoilor daci (cf. Strabon, VII, 3, 5).

LXX XV. M E M N O N O
LXXXV. M E M N O N

Memnon a trait in p1ima jumiitate a secolului al II-lea e.n. i a scris o

istorie a cetiitii Heracleia din Pont in 14. carti. Primele 8 carti priveau eveni-
mentele pinii la anul 364 i.e.n., iar ultimele 6 ciirti tratau istoria oraului pina
la cucerirea romanll in secolul I i.e.n. Din opera lui Memnon s-au piistrat
numai fragmente.
Etlitia: FGrHist, III B, p. 336-368, fr. 1-ltO.

DESPRE HERACLEIA

5. FGr Hist, II I B, p. 341. Ajuns la vli.rsta barhatiei, Clearh conduce a

cetatea i-i incerca puterile in multe razboaie, dintre care in unele dadea ajutor
altora, iar in altele ii respingea pe cei care 'i:l atacau. Printre aceste razboaie, 5
a participat i la campania lui Lisimah impotriva getilor, fiind Iuat prizonier
impreuna cu acesta 1 Dupa eliberarGa Jin captivitate a lui Lisimah, a sell.pat
i el mai t'i:rziu, prin grija aceluia.
13 (21), FGrHist, III B, p. 347-348. Nu mult dupa aceea, a izbucnit
un razboi, pe care-l porniserli bizantinii tmpotriva calatienilor - acetia
erau coloniti ai heracleotilor - i [totodata[ tmpotriva istrienilor, pentru 10
emporiul de la Tomis 2, care se afla in vecinatatea calatienilor. Acetia
se g1ndeau sa faca acolo un monopol al Ior. i unii i alii trimisera
soli heracleotilor, ca sa le vina intr-ajutor, dar acetia nu acordara sprijin
militar nici unora nici altora, ci trimisera in amhele parti soli care sa-i
impace, fara ca stradania lor sa fi ajuns la rezultat s. Locuitorii din 15
Callatis suferira multe pierderi din pricina dumanilor p. 348 i mai tirziu
incepur tratative de pace, dar n-au mai putut sa se refaca ' din aceasta
nenorocire.
27, 7 (39). FGrHist, III B, p. 356. Iscindu-se un razboi naval linga oraul
Calcedon intre romani i pontici i infruntindu-se in lupta pedestrimea regelui 20
cu cea romana -una era condusa de Cotta, iar cealalta de Mitriaate - bastarnii s

i Cf. Diodor, XXI, 12, 1.

2 Cii.tre anul 260 i.e.n., s-a dat lupta pentru portul de desfacere a produselor de la
Tomis (vezi Pippidi, ContribuJii, p. 14-15 i 24).
a Pina la urma Bizantul a ieit tnvingii tor.
' Aceasta este o exagerare evidentii. (vezi Pippidi, Contribttlii, p. 32-33).
a Bastarnii intraserii in serviciul regelui ca mercenari (cf. Apian, M itl'idate,
71, 304).

l_
 512 MEMNON IZVOARE PRIVlND ISTORIA ROMlNIEI 513

I
-rpe:7tOUOW OL BQ((j't'e;pVOl:L XO:'t'OI: 't 0l 7te,.:..o, v -rouc; 'I't'Ol':\./\Ou,c;, XOl:L\
I \
respinserli pedestrimea romanilor 8 ii macelarira pe multi. Acelai lucru
7toAU'J ocU't''J cp6vov etpyriuelv'To. 't'cl <XU'Ta 8e xat 7tEp -rOCc; vcxUc; &y sa tntimplat i cu flota. i tntr-o singurli zi pli.mintul i marea sau umplut de
ve:-ro, xo:l U7t0 (ocv po:v y9j -re: x.cd eocA<Xcrcr<X -rote; 'Pcuoc(cuv 8Le:Ae:- trupurile romanilor. Au fost nimiciti tn lupta pe mare opt mii i luati prizonieri
Moccr-ro awoccrL, 8Loccp6ocpev-rcuv tv E:v -r n
vocucxxt<l' OX.'t'Ol:X.LGXLALcuv, patru mii i cinci sute, din armata pedestra a romanilor, cinci mii trei sute, iar 5
dintre bastarnii lui Mitridate cam treizeci, din restul multimii apte sute.
5 't'E:'t'p<XXLv,(LA(cuv 8t xal 7te:'JTOl:X.Ocr(cuv eQCA{t)X.6't'{t)V' 't'OU 8E: 7te: ou mpa-
8. Acest succes al lui Mitridate a robit mintile tuturor. Avindu- i tabiira pe rtul
-re:ooc-roc; 'h<XA.ol E:v -r pLax.6crLoL x.aL 7te:v-rotx.Lcrx0...LoL, -r&v 8E: ML6 pL- Sangarios i aflind de aceastii infrtngere, Lucullus 'ii tmhlirhlita prin cuvintliri 10
8cx-rdcuv Boca'tepvotL E:v 1i:c:pl 'tpLocXOV'!<X, -rou 8E: Aomou 7tA8ouc; soldatii descurajati.
7ITcxx.61noL. 8. Oihcuc; &p6ev'!oc '!OC ML6pL8oc'!ou 7tmcuv -ro cp p6v'Y)0t
xoc-re:8ooA.ou. Ae:oxo/..A.oc; 8E: t7tL -rou o:yyoc p(ou 7t'o-ro:ou a"rpo:-ro7te:-
10 8e:ocuv xocl ocewv -ro 7toc6oc;, MyoL<; &.ve:M ocve:v &6u aocv-rocc; -rouc;
I
O''tflOC't'LCU't'otc;.

6 La inceputul celui de-al treilea rlizboi al Jui Mitridate cu romanii, in anul 73 i.e.n.

.BS -o. 1'14

 LXXXVI. C. S U E T 0 N I I TRAN QU ILLI LXXXVI. SU ET0NIU

l
l
A trait intre anii 70-150 e.n. la Roma, unde a cunoscut pe scriitorii
Pliniu eel Tinar i Tacit ; a fost aju ta t de impiiratul Traian, iar sub urma ul
acestuia a stat un timp In fruntea oficiului pentru corespondena al palatului
( ab epistulis). A scris lucrari de eruditie, astazi pierdute in cea mai mare
parte, dar i-a facut un nume indeosebi cu Vie/ile celor doisprezece cezari (de la
Cezar la Domitian), in care a adunat informatii pretioase privitoare la viata
politicil a Imperiului roman din ace] timp.
Editia: Suetone, Vies de. douze Cesars, Texte etabli et traduit par Henri
Ailloud, vol. I-III, Les Belles Lettres, Paris, 1931-1932.

DE VITA CAESARUM VIETILE CEZARILOR

DIVUS IUL IUS
XL IV, 1. Nam de ornanda instruendaquc urbem item de tuendo
5 ampliandoque imperio plu ra ac maiora in dies destinabat . . :
6. Dacos, qui se in Pontum et Thraciam eff uderant, coercere . . .
7. Talia agentcm atque meditantem mors praevenit.
DIVINUL i IULIUS
XLIV, 1. Caci in privinta infrumusetarii i a inzestrarii oraului, ci t i
a apararii i maririi imperiului, el facea zi de zi planuri tot mai numeroase i ft
mai.mari . . . 6. Dorea sa tina in fr!u pe daci, care se raspindisera in Tracia i
in Pont . . . 7. Moartea 1-a surprins pe cind savirea astfel de lucruri i se gindea
la ele 2

DIVUS AUGUSTUS DIVINUL AU GUST

II I, 3. Provinciae praefuit non minore iustitia quam forti-
10 tudine ; namque Bessis ac Thracibus magno proelio fusis ita socios
tractavit, ut epistolas M. Ciceronis extent, quibus Quintum
fratrem eodem tempore parum secunda fama proconsulatum Asiae
administrantem hortatur et monet, imitetur in promerendis sociis
vicinum suum Octavium.
15 V II I, 4. Caesa re post receptas Hispanias expeditionem in Dacos
et inde Parthos destinante praemissus Apolloniam studiis vacavit.
XXI, 2. Coercuit et Dacorum incursiones, tribus eorum ducibus
cum ma gna copia caes1s . . .
I 33
Ill, 3. A condus 3 provincia cu tot atitea dreptate i curaj, clici pe bes
i pe traci i-a infrint intro mare lupta, iar pe aliati i-a tratat atit de hine incit 10
sa pastrat o scrisoare a lui M. Cicero 1n care acesta il indeamna pe fratele '
sau Quintus, pe atunci proconsul cu renume in Asia, sli imite pe vecinul sliu
Octavius in privinta felului de a-i dtiga aliati.
VIII, 4. Dupa ce a luat tn staptnire provinciile spaniole, Cezar se gindea lft
sa faca o expeditie :impotriva dacilor i apoi a partilor. De aceea [August]
a fost trimis la Apollonia, uncle ii petrecea timpul liber studiind 5
XXI, 2 A reprimat i incursiunile dacilor, fiind omoriti trei efi de ai
lor cu multa armata 6
l Titlul
dat imparatilor defunc?, care erau trecu\i in rindul zeilor.
2In anul 44 t.e.n., cf. Strabon, VII, 3, 5; 11; Velleius Paterculus, II, 59, 4 ; Plutarh,
Cezar, 58; Apian, Razboaiele civile, II, 110; III, 25; lliria, 13,36 ,; Titus Livius, Periochae,
CXVII.
i Tatiil lui August a guvernat Macedonia in anii 60-59 te.n.
' Cf. Ad Quintum fralrem, I, 1.
a Vezi nota 2.
8 Probabil in legaturii cu luptele din anii 11-12 e.n. de sub conducerea lui Lentulus
(cf. Florus, II, 28, 19).

L_
 516 SUETONIU
LXI II, 4. M. Antonius scribit primum eum Antonio filio suo
despondisse Iuliam, dein Cotisoni Getarum regi, quo tempore sibi
quoque in vicem filiam regis in matrimonium petisset.
XC IV, 7. Octavio postea, cum per secreta Thraciae exercitum
5 ducerat, in Liberi patris luco barbari caerimonia de filio consulenti,
idem affirmatum est a sa cerdotibus, quod infuso super altaria mero
tantum flamma emicuisset, ut supergressa fastigium templi ad
.caelum usque ferretur . . . .
TIBERIUS
10 XV I, 1, Data rursus potestas tribunicia in quinquennium, dele-
gatus pacandae Germaniae status . . . 2. Sed nuntiata Illyrici defec-
tione tra nsiit ad curam novi belli, quod gravissimum omnium exter-
norum bellorum post Punica, per quindecim legiones paremque auxi-
liorum copiam triennio gessit in magnis rerum difficultatibus sum-
16 maque frugum inopia . . . 4. Ac perseverentiae grande pretium
tulit, toto Illyrico, quod inter Italiam regnumque Noricum et Thra-
ciam et Macedoniam interque Danubium lumen ei sinum maris
Hadriatici patet, perdomito, et in dicionem redacto.
XXXVII, 9. Reges infestos suspectosque comminatio nibus magis
20 et querellis quam vi repressit: quosdam per blanditias atq ue promissa
extra ctos ad se non remisit, ut Marobodum Germanum, Rhascypolim
Thracem, Archelaum Cappadocem, cuius etiam regnum in formam
provinciae redegit.
XLI. 1. Regressus in insulam, rei p. quidem curam m;quc adeo
25 abiecit, ut postea non decurias equit um unq uam supplerit, non tribunos
militum praefectosque, non provinciarum praesides ullos muta-
verit, Hispaniam et Syria m per aliquot annos sine consularibus legatis
habuerit, Armenia m a Parthis occupari, Moesiam a Dacis Sarma-
so tisque, Galliasdiscrimine.
nee minore a Germanis vastari neglexerit, magno dedecore imperii
lZVOARE PRIVIND lSTORIA ROMtNIEI 517
LXIII, 4. M. Antonius 7 Serie ca [August] a fagaduitO pe Julia mai
intii fiului sau Antonius, apoi lui Cotiso 8, regele getilor, i cii tot atunci a cerut,
lll schimb, in casatorie, chiar pentru el pe fiica regelui.
XCIV, 7. Mai ttrziu, conducindu-i armata prin locurile neumblate ale
Traciei, Octavius 9 a consultat, cu privire la fiul sau, oracolele barbare dintr-o 0
padure [inchinatii] zeului Bacchus, iar preoii iau afirmat acela i lucru io,
deoarece vinul care fusese varsat pe altar facuse sii tineasca o flaciire atlt de
mare, incit ea intrecu acoperiul templului 11, ajungind ptna la cer . . .
TIBERIU
XVI, 1. Dupa ce i s-a acordat iarai pentru cinci ani puterea tribuniciarii, 10
el a fost insarcinat cu pacificarea Germaniei. . . 2. Dar cind i s-a facut
cunoscutii revolta lliriei, sa dus sa se ocupe de un nou razboi, care a fost
eel mai greu de purtat dintre toate razboaiele externe, dupa eel impotriva
punilor, i pe care la purtat timp de trei ani 12, avind cineisprezece legiuni i
tot atitea trupe auxiliare, in mijlocul unor mari dificultati de tot felul, la care
se adauga o mare lipsa de alimente. . . 4. Pentru perseverenta sa a primit o 16
mare rasplatll., caci tntreaga llirie - care se intinde intre Italia, regatul noric,
Tracia i Macedonia i intre fluviul Duni.rea 'i tlrmul Adriaticii - a fost
invinsll. i adusa sub ascultare.
XXXVII, 9. Pe regii du,mlinoi 'i suspecti ia tinu-t in friu mai mult prin
amenintari i mustrari dectt prin fort!i: iar pe unii ia dus la Rom.a prin momeli 20
i promisiuni, apoi nu ia mai lAsat sil. plece, ca de pilda pe germanul Marobodus 23,
pe tracul Rhascyporis 14 i pe Archelaus din Capadocia, al carui regat I-a trans-
format 10 chiar in provincie romana. .
XLI, 1. Intors in insula is, [Tiberiu] a parll.sit ptna tntr-atita grijile
statului, inctt na mai completat niciodatii decuriile de cavaleri, na schimbat 25
tribunii militari sau pe comandaniii de cavalerie i nici pe guvernatorii provin-
ciilor ; a Iii.sat ct}iva ani Spania i Siria fiirii legati consulari, a tngMuit ca Armenia
sii fie ocupatii de,, parii, Moesia de daci i sarma}i 17, iar Galia sii fie devastatii
de germani: 0 mare rUine pentru impe,riu i 0 primejdie tot attt de mare. 30
7 Cunoscutul triumvir.
e Rege dac care!n mai multe r!nduri a filcut incursiuni peste Dunilre 'i a fost !nvins
j de romani (cl. Florus, II, 28, 18). Informapa Jui Suetoniu este dubioasli.
. 1 Vezi nota 3.
io Navterea
sUpinului lumii, t adicli viitorul !mplirat August.
11 Probabil marele sanctuar din Rodope, pe teritoriul besilor, inchinat lui Dionysos
(cf. Herodot, VII, 111'i Macrobiu, I, 18, 11).
11 Ahia In anii 6-9 e.n. au fost definitiv supuse Dalmaa 9i Panonia (cf. Velleius
Paterculus, II, 39, 3]. .
18 ln anul 19 e.n., regele marcomanilor a fost obligat ell se refogieze la romani.
1S ln anul 19 e.n. (cf. Tacit, Anak, II, 64-67 Ji Velleius Paterculus II, 129).
u In anul 18 e.n.
11 La Capri, !
n anul 26 e.n.
17 Afirmaa aceasta, de'i pare probabilll - avind in vedere repetatele atacuri ale
neamurilor de pe malul sting al Dunllrii in sec. I e.n. - este contrazisll de Iordanes (Getica,
69), care pretinde ell pe vremea lui Tiberiu dacii au stat lini,titi. Vezi discutia la Stein
Leg. Moes., p. 20.
 518 SUETOll<ll!
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 519

DO;\IITIANUS DOMITIAN
V I, 1. Expcditiones partim sponte suscepit, partim necessario ; VI, 1. A intreprins expediii, fie de voie, fie de nevoie ; de voie, tpo-
sponte in Chatthos, necessario u na m in Sarmatas legione cum legato triva chatilor 18; de nevoie, una impotriva sarmatilor 19, deoarece au macelar1t 20
simul caesa ; in Dacos duas, prima m Oppio Sabino consula ri oppresso, ci o legiune impreuna cu comandantul ei, i doua impotriva dacilor : prima, dupa

l
5 secunda m Cornelio Fusco praefecto cohortiu m praetoria naru m, cu i
belli summam commiserat. 2. De Chatthis Da cisque post varia proelia
duplicem triumphum egit, de Sarmatis Iaurea m mod o Capitolini
ce a fost infrlnt consularul Oppius Sabinus 21, iar a doua dupa infringerea lui 5
Cornelius Fuscus, comandantul cohortelor pretoriene 22
comanda suprema a razboiului. Asupra catilor d_:i.cilor !" obtinut .un

triumf 2a, dupa un ll' , caruia

de lupte cu rezultat sch1mbator, 1ar ii incredintase
impotr1va sarmat1Ior
Iovi rettulit.
11
I
I
n-a adus dectt o cununa de lauri u Iui Jupiter de pe Capitoliu.

11 ln anul 83 e.n., are Joe expeditia impotriva acestui neam germanic de la Rin.
11Respectiv a iazigilor,care se aliased. cu neamurile germanice ale cvazilor 'i marcomanilor.
Ct. Statius 9i Martial, passim. . . . .
20 In timpul luptelor din Panonia (cf. Tacit, Agricola, 41,2) a fost distrusa, probab1l
in anul 91 e.n., legiunea XXI Rapa.a: (vezi RE, XII, col. 1789).
11 Guvernatorul Moesiei din anul 85 e. n. (cf. Iordanes, Getica, XIII, 76 i Eutro-
piu, VII, 23, 4).
u Omorit in cursul luptelor din anul 87 e. n. (cf. Mar?al, VI, 76, 1).
18 La sfhiitul anului 89 e. n. (cf. Martial, VI, 10, 8).
u Dupll. Intoarcerea sa, in primele zile ale Jui ianuarie 93 {cf. Mariial, VIII,
8, 5; 15, 5).
 LXXXVII. L. A N N A E I F L 0 R I
EPITOMAE DE TITO LIVIO BELLORUM OMNIUM ANNORUM DCC
LIBRI DUO
BELLUM THRACIUM
5 I, 39 [III, 4], 1. Post Macedonas, si dis placet, Thraces rebel-
labant, illi quondam tributarii Macedonum ; nee in proximas modo
provincias contenti incurrere, Thessaliam atque Dalmatiam, in Hadria-
ticum mare usque venerunt ; eoque fine contenti, quasi interveniente
natura, contorta in ipsas aquas tela miserunt. 2. Nihil interim. per id
10 omne tempus residuum crudelitatis fuit in captivos saevientibus:
litare dis sanguine humano, bibere in ossibus capitum, cuiuscemodi
ludibriis foedare mortem tam igne quam fumo, partus quoque gravi-
darum mulierum extorquere tormentis, 3. Saevissimi omnium Thrac_um
Scordisci fuere, sed calliditas quoque ad rohur accesserat:. 4. silvarum
15 et montius situs cum ingenio consentiebant. Itaque non fusus modo
ab his aut fugatus, sed - simile prodigio - omnino totus interceptus,
quern duxerat Cato. 5. Didius vagos et lihera populatione diffusos
LXXXVII. FL0RU S
L. Annaeus Florus a trliit un timp la Tarraco, pe vremea impliratului
Traian (98-117 e.n.), apoi la Roma, sub imparatul Hadrian (117-138), i a
alclituit un rezumat al istoriei romane, folosind !ndeosebi pe Titus Livius i pe
Salustiu. Cartea indi cuprinde razboaiele externe pina la Cezar i Pompei
(anul 51 e.n.), iar a doua rlizboaiele civile de la fratii Gracchi pina la August.
Autorul comparl istoria poporului roman cu viata unui om, care a trecut
prin fazele copilariei, tineretii, maturitatii i a ajuns la virsta batrlnetii. Stilul
este retorizant, iar continutul are uncori grave greeli de amlnunt.
Editia: L. Annaei Flori quae exstant Henrica Malcovati recensuit. Academia
Lynceorum, Roma, 1938.
REZUMAT 1N DOU.A CARTI AL TUTUROR RAZBOA IELOR
DIN TITUS LIVIUS, VREME DE 700 DE ANI
RAZBOIUL CU TRACII
I, 39 [III, 4J, 1. Dupli macedoneni -aa au voit zeii -se ridicarll. cu rlizboi 5
impotriva noastra tracii, care fusesera odinioara trihutarii macedonenilor.
Ei nu sau mulumit sli nlivUeascli numai in provinciile noastre cele mai apro-
piate, Tesalia i Dalmaia, ci au ajuns la Adriatica. Opriii de acest hotar, parca
prin interveni1a naturii, ei au intors armele i au izbit cu ele insei apele marii.
2. In tot acest timp na ramas nici un fel de cruzime care sli nu fie aplicatli 10
prizonierilor: ofereau ca ofrandll. zeilor singe de om ; beau din este de om i
ptnglireau moartea prin hatjocuri de tot felul, folosind aUt focul, ctt i fumul
impotriva celor pe care ti prindeau ; scoteau prin chinuri chiar i copiii din pin
tecele femeilor gravide i. 3. Cei mai salhatici dintre toii tracii au fost scordiscii 2,
care uneau puterea cu viclenia. 4. Se potriveau cu firea lor i aezarea plidu-
rilor i a muniilor. De aceea armata pe care o condusese Cato 3 a fost nu numai 15
tmpratiatli i pusa pe fuga, ci - lucru uluitor [ - chiar nimicita in intregime.
5. Didius ' i-a respins tn Tracia lor, surprinztndu-i pe cind rll.tiiceau, riisp!ndiii
1 Autorul exagereazl mult, vrind sil. justifice cucerirea romana i sil. arate rolul ei
civilizator.
t In realitate erau celti care se a,ezaserli in sec. III t.e.n. !ntre iliri 'i traci, ln nordul
Serbiei, tn jurul Belgradului de azi (cf. Trogus Pompeius, XXXII, 3, 8).
Porcius Cato, consul !n 114 !.e.n., a purtat, curind dupa aceea lupte tn Tracia (cf.
Titus Livius, Periochae, LXIII). Pentru atacurile impotriva provinciei romane Macedonia,
vezi articolul din RE, II A, col. 833-835.
Titus Didius, guvernatorul Macedoniei in 101 i.e.n., a terminat razboiul probabil tn
anul 100 t.e.n., faptli pentru care a primit 'i
un triumf.
 522 FLORl'S
intra suam reppulit Thra cia m. Drusus ulterius egit et vetuit transire
Da nuvium. Minucius toto vastavit Hebro, multis quidem amissis
dum per perfidum glacie flumen equitatur. 6. Volso Rhodopen Cauca
sumque penetravit. Curio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum
5 expavit. Appius in Sarmatas usque pervenit, Lucullus ad terminum
gentium Tanain lacumque Maeotin. 7. Nee aliter cruentissimi hostium
quam suis moribus domiti. Quippe in captivos igni ferroq ue saevitum
est sed nihil barbaris atrocius visum est quam quod abscissis ma nibus
relicti vivere superstites poenae suae iubebantur.
10 BELLU'.\1 CUM ANTONIO ET CLEOPATRA
II, 21 [IV, 12], 1. Hie finis armorum civilium : reliqua adversus
exteras gentes, quae districto circa mala sua imperio diversis orhis
oris emicabant. 2. Nova quippe pax, necdum adsuetae frenis servitutis
tu dae gentium inflataeq e cervices ah imposito nuper iugo
15 res1hebant. 3. Ad septemtr10nem conversa ferme plaga ferocius
agebat : Norici, Illyrii, Pannonii, Delmatae, Moesi, Thraces ct Daci,
Sarmatae atque Germa ni.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 523
in voie dupa jaiuri. Drusus 5 i-a impins mai departe i i-a oprit sa mai treacli.
Dunarea. Minucius 6 a pustiit intregul }inut al Hehrului ; a pierdut intr-adevar
i el multi soldati pe dnd trecea cu caii fluviul inelator din cauza ghetii.
6. Volso 7 a piitruns in muntii Rodope i Caucaz 8 Curio 9 a inaintat pinii in
Dacia, insli. s-a inspaimintat de bezna piidurilor de acolo. Appius io a ajuns
pinii la sarmati; Lucullus 11, pina la hotarul eel mai indepartat al lor, la 5
fluviul Tanais i Lacul Meotic. 7. Aceti dumani, cei mai singeroi dintre
toti, ncau putut fi astimpiirati altfel decit aplicind impotriva lor, cind erau
prini, propriile lor metode ; s-au folosit deci impotriva prizonierilor focul i
fierul, caci nimic nu Ii s-a parut acestor barbari mai groaznic decit faptul ca,
dupli. ce li se taiasera miinile, erau obligati sa traiasca i sa supravietuiascli.
torturii !or.
RAZBOIUL CU ANTONIU SI CLEOPATRA 10
II, 21 [IV, 12], 1. Acesta a fost sfi:ritul rlizboaielor civile. Celelalte raz-
hoaie au fost duse impotriva populatiilor straine care ridicau capul, in diferite
pli.rti ale lumii, vazind ca Imperiul roman este ocupat cu propriile lui necazuri.
2. Caci pacea era proaspatii, iar grumazurile umflate i semete ale neamurilor,
incii n.ed':'prinse cu friiele sclaviei, ciiutau sii scuture jugul impus de curind. 15
3. Populaiile dinspre nord se aratau cele mai fndirjite: noricii, ilirii, panonii,
dalmatii, moesii, tracii i dacii, sarmatii i germanii.
g Ma rcus Livius Drusus, consul in 112 i.e.n., continua in anii 111-110 luptele cu tracii
i scordiscii, pe care le va termina apoi succesorul sil.u M. Minucius Rufus (cf. Titus Livius,
Periochae, LXIII).
8 Marcus Minucius Rufus, consul in anul 110 i.e.n., iar apoi guvern.ator al Macedoniei,
a respins invazia dacilor i scordiscilor lntre anii 109-106 i.e.n. (cf. Frontinus, II, 4, 3 ;
Velleius Paterculus, II, 8, 3; Titus Livius, Periochae, LXV).
1 C. Manlius Volso, proconsul ln 108 i.e.n.
s Se face de obicei confuzie tntre Carpai i Caucaz. In cazul de fall. insil. aceastii
confuzie nu poate fi avuta in considerare, deoarecc Volso n-a atins nici macar Duniirea, ci
s-a luptat doar cu triburile din sud, pe cind se intorcea cu armata sa din Asia Mica
(cf. Titus Livius, XXXVIII, 41}.
t C. Scribonius Curio, guvernat.orul Macedoniei in anii 75- 73 i.e.n., n-a atins Dacia
propriu-zisa, ci s-a oprit pe malul drept al Dunarii, probabil in regiunea Banatului. Tn anul
72 i.e.n. el i-a serbat triumful impotriva tracilor 'i dardanilor (cf. Titus Livius, Periochae,
XCV; Festus, Breviarium, 7; Eutropius, VI, 2 ; Orosius, V, 23, 20). Pentru evolutia raportu-
rilor dintre gei i romani vezi R. Vulpe, Les getes de la rive gauche du Bas-Danube et les
romains, in Dacia ; N.S., IV (1961) , p. 309-32.
10 Appius Claudius Pulcher, predecesorul lui Curio tn Macedonia, a atins probabil
Delta Dunarii, de care se apropiaseril. iazigii tntre anii 78-76 i.e.n. (cf. Titus Livius, Periochae,
XCI, vezi lat., Rom., p. 285).
u M. Terentius Varro Lucullus, guvernatorul Macedoniei, a ajuns in anii 72-71 te.n
pinil. la gurile Dunil.rii, supunind toate cetaiile grece,ti de pe coastil., care erau aliatele lui
Mitridate, inclusiv Histria (cf. Salustiu, Jstorii, IV, 19 ; Titus Livius, PeriochM , XCVII; Apian,
lliria, 30, 85; Eutropiu, VI, 10 ; Festus, Breviari1m, 9; Eusebiu, Cronica, 234, 22 ; Ammianus
llfarcellinus, XXVII, 4,11; Orosius, VI, 3).
 524 FLOR US
BELLUM MOESICUM
. II, 26 pv, 12], 13: Moesi quam feri, quam truces foerint quam
ipsorum etiam .harban barbarorum horribile dictu est. 14. Unus
ducum ante. ac.1em postulate silentio Qui vos , inquit, estis ? .
5 esp.onsu m_v1cem : 1:mani geniu m domini . 15. Et ille: Ita ,
mq u1t, .f1et, 1nos v1cerit1s . Accep1t omen Marcus Crassus. Illi statim
ante ac1em. lmmolato equo concepere votum, ut caesorum extis
ducum et 1tarent et vescerentur. 16. Deos audisse crediderim : nee
tuha.s .snstmere otuerunt. Non minimum terroris incussit barbaris
10 Comdrns cet.un , sats barbarae, efficacis tamen apud tales
hommes sto!1d1tatis, qm foculum gerens super cassidem agitatum
motu corpons flammam velut arden_ti capite funditabat.
BELLUM THRACICUM
III, 27 [ry, 12], 17. Thraces a ntea saepe, tum maxime Rhoeme-
15 talc ree desc1ver t. Ille barbaros et sinis militaribus et disciplina,
a:m1s etia1? Romams assueve.rat ; sed a P1sone perdomiti in ipsa capti-
vitte rab1em ostendere ; qmppe cum catenas morsihus temptarent
feritatem suam ipsi puniebant.
BELLUM DACICUM
20 . I !,
28 [I, 12], 18. Daci montibus inhaerent. Incle Cotisonis regis
imper10, quot1es concretus gelu Danuvius inunxerat ripas decurrere
1
solebant t v11a. _populari. 19. Visum est Caesari Augusto
gent:m ad1tu d1f!1c1hmam ummovere. Misso igitur Lentulo ultra
ulter10.rem perpuht npam ; c1tra praesidia constituta. Sic tune Dacia
non v1cta, sed summota atque dilata est.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 525
RAZBOIUL CU MOESII
II, 26 (IV, 12), 13. Este tngrozitor de spus cit de salbatici i de cruzi
au fost moesii: sint cei mai barbari dintre harbari. 14. Unul dintre conduciitorii
lor a cerut, tnainte de lupta, sa se facii linite i a spus: Cine sinteti voi? ,
Romanii, stapinii lumii - i s-a raspuns. 15. Acela zise din nou : Aa va 5
fi, daca ne veti tnvinge . Marcus Crassus 12 a acceptat prevestirea. Pe data
barbarii, inainte de lupta, au jertfit un cal i au fagaduit s!i tnchine [in cinstea
zeilor] i sii manince maruntaiele comandantilor pe care ii vor ucide. 16. Imi
vine sll. cred ca zeii i-au auzit, caci n-au putut suporta nici macar sunetul trim-
biielor. Mare groazii a biigat in harbari centurionul Comidius, un om cu apu- 10
caturi destul de barbare, dar cu efect fata de astfel de oameni ; purtind pe
cascll. o tor}a aprinsa, care se clatina la micarea trupului, el rasptndea o
flacara de parca ii ardea capul.
RAZBOIUL CU TRACI!.
II 27 [IV, 12], 17. Tracii se rll.sculasera deseori tn trecut i mai ales
atunci ctnd era rege Rhoemetalces. Acesta ti deprinsese pe barbarii lui i cu 16
steagurile militare i cu disciplina i chiar cu armele romane. fnsli dupa ce
au fost tnfrinti de Piso 18, au dat dovada de turhare chiar i ca prizonieri, ciici
J'ncercau sa mute lanturile, pedepsindu- i astfel ei inii propria lor salbiiticie.
' RAZBOIUL CU DACII
II, 28 [IV, 12), 18. Dacii traiesc nedeslipiti de munti. De acolo, sub 20
conducerea regelui Cotiso 1\ obinuiau sli coboare i sa pustiasca tinuturile
vecine, ori de cite ori Dunarea, inghetata de ger, ii unea malurile. 19. Imparatul
August a hotarlt sa indeparteze aceastii populatie, de care era foarte greu sa te
aproprii. Astfel a trimis pe Lentulus 15, i i-a alungat pe malul de dincolo [al
Dunarii] ; dincoace au fost aezate garnizoane. Astfel, atunci dacii n-au fost
1nfrinti, ci doar respini i impratiati.
a Marcus Licinius Crassus, guvernatorul Macedoniei,a d us in anii 29 -28i.e.n.campanii
victorioase impotriva bastarnilor i getilor, ajungind cu aceastll ocazie pinii la gurile Dunarii
{cf. Titus Llvius, Psriochas, CXXXIV i Dio Cassius, LI, 23, 2-27, 2). Patsch ( Beilrdge,
p. 80) crede ell anecdota aceasta se referA mai curind la campania contra artacilor, un neam
din Haemusul central (cf. Dio Cassius, LI, 27, 1).
J.a Lucius Calpurnius Piso Frugi, guvernatorul Pamfiliei in anul 13 te.n., a dus lupte
grele cu tracii condui de Vologes (cf. Cassius Dio, LIV, 34., 5 i Titus Livius, Periochae, CXL).
14 A condus i pe dacii cu care s-a luptat, in anul 29 i.e.n., Crassus (cf. Horaiiu, Ode,
III, 8, 18 i Suetoniu, August, LXIII, 4,).
16 Guvernatorul Panoniei, Cn. Cornelius Lentulus, lost consul in anul 14 t.e.n., a
condus celebra campanie impotriva dacilor (cf. Tacit, Anale, IV, 44 i Faptele tmparalului
August, Y, 30, 21, care pare sli fi avut oc in anii 11-12 e.n. (vezi discuiia i bibliografia
completll a prob emei la W. Reidinger, Die Statthaller des ungeleillen PannonieM und Ober-
pannonisns van Augustus bis Diokletian, Bonn, 1956, p. 24-31). In legAtura cu datarea
aceasta vezi i discutia la R. Syme, Lentulus and the origin of Moesia, tn Journal of
Roman Studieu, XXIV {1934), 2, p. 113-137, ca 'i noile obiectii ale aceluiai autor in
Gnomon o, XXIX, (1957), p. 519.
 '4"

526
FLORUS
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 527
BELLUM SARMATICUM
RAZBOIUL CU SARMATII

II, 29 [IV, 12], 20. Sa nnatae patcntibus campis ineq uita nt II, 29 [IV, 12], 20. Sarmatii strabat calare intinsele lor cimpii. A fost
e t hos p r eunde Lent ulu m prohibere Da nubio satis fuit. Nihd deajuns ca acelai Lentulus i-a oprit i pe ei la Dunare is. Nu au nimic altceva
prae er mves prumasq ue et silvas habent. Tanta barbaria t t decit zli.pezi, inghet i paduri. Sint atit de barbari, incit nici nu inteleg ce este
5 nee mtellega n t paccm. es , u aceea pace. 5

PACEA CU PARTII I CONSACRAREA LUI AUGUST

PAX PARTHORUM ET CONSECR ATIO AUGUST!
II, 34 [IV, 21), 61. . . .Chiar i celelalte [neamuri] care nu erau supuse
II, 34. . [IV' 20]' 61 1'll1' quoque re 11qu1, qm m
munes n nperii
simteau totui maretia poporului roman i respectau pe invingiitorul neamurilor.
ant, sentieba nt tamen magnit udine m et victorem gentium populum 62. Caci i scitii i sarmatii au trimis soli care sa ceara prietenia noastra 17 10
oma num. i:e:rerebantur. 62. :\Tam et Scy tha e misere lecratos et Sar
10 matae am1c1iam petentes . . . 0

FOST-A VERGILIU le ORATOR SAU POET ?

VERGILIUS ORATOR AN POETA 1,6. N-ai sa mai treci 19 oare prin Baetica noastrli i nici n-ai sa mai vizi-
tezi cetatea 20 in care versurile tale sint declamate de recitatori i unde acel
1, 6. Nee in nostram Baetica m excurris nee urhem illam r preastralucit triumf 21 asupra dacilor rasunli in tot forul?
2. Charisius 22, p. 157, 21. B. Florus cii.tre imparatul Hadrian: ca un 16
ubi versus tui a lectoribus concin untur et in f ,...,,., ornn I . c;1s1s, fel de prazi de razboi, luate de la un arab sau de la un sarmat 23.
11 d e D acia
l e
trrnmph
us exuhat ? - - l c ar1ss1mus
"
15 Eu 2' nu vreau sii fiu imparat
d A2. bCharis, P 157, 21. B. Florus ad divum Hadrian um : quasi .
e ra e aut Sarmata manubias . i sli tndur ziipezile din Scitia 25 ,
Ego nolo Caesar esse,

s -tiii - i i .

1o La aceasta data iazigii atinsesera delta Dunarii, dar nu se mutaserll. tncll. in Panonia
(vezi Pliniu eel Batrln, nota 31).
11 Cf. Faplele lmparatului AugU8t , V, 31.
1s Este vorba despre un dialog care trata aceeai tema cu Macrobius in cartea a IV-a
i din care nu s-a pll.strat decit o parte a introducerii.
19 11 intreabll. pe Florus un cunoscut din Hispania Baetica.
so Roma.
11 Triumf al imparatului Traian.
H Flavius Sosipater Charisius, gramatic latin, care a trait probabil pe la mijlocul
secolului al IV-lea e.n.
13 Probabil o aluzie la luptele cu iazigii i cu roxolanii, care au avut loc la inceputul
domniei lui Hadrian, in anii 117-118 (cf. SHA, I, 5, 8) Vezi ,; nota 25.
2' Poetul se adreseazll. Jui Hadrian.
15 Versurile acestea, citate de autorul biografiei lui Hadrian, din Scriptores Historiae
Augustae, fac probabil aluzie i ele la vizita tmparatului in regiunile noastre, in anii 117-118,
Isl. Rom.,

[_ in legaturii cu revolta
p. 430-431.
dacilor i cu micarile iazigilor i roxolanilor. Vezi
 L XX XVIII. I0N YLI0Y
IIEPIEr H rn
Il:TPO!:
298 'Pvcp o' t dt)c, E7tLTEAATOCL te:poc, "foTpoc,,
"laTpni:;, &c, &v-ro)..( 't)V nTpocevoc; &x.pL 6ocMcrcr'1)c,
5 300 E0e:ivou, T6f:h 11:aaocv &pe:uye:TocL 68ocTo<;; 11.xvriv,
11:e:vTocrr6 poL<; rr pozo?jcrLv tALcrcr6e:voc; rre:pl. Ile:u;niv.
Tou., .,ev rr poc, ope"t)V 't'E:'t'OCVUO'[J.EvOC cpul..oc X.eX,UV't'OCL
7t0A/\0C' o,c./,\, <i,:E:L,'t)<; MOCL'CU't'L11>ooc; e,:c, O"t'o,oc ./\.L,[J.V'Y)<;,
e
re:pocvol :Locp&'t'ocL 't'e: rt't'OCL &oc BocCl"t'lk pvocL 't'e:,
10 305 ocx.&v ... &arre:'t'O<; ocroc X.OCL &'Ax. e:v-re:c, ,At.ocvol
Tocu poL e', o t vocloumv 'Ax.LAA=fi oc, 8p6ov oclitUv,
crnwov 6ou 8oJ.LX. 6v n, x.ocl ocu't'-Yjc, tc, cr't'6oc 'A(v'Y)c;.
Tc7iv 8' iJTt'e:p tx-re't'oc't'oct 7tol.utmtcuv cpu'Aov ,Ayocu&v
gveoc Me:A&nJ.ocwo( n x.oct &vepe:c; 'l7t7t'Y)ol-yol,
16 310 Ne:u po( 6' 'lmt67t'oo&c, 't'e: re:ACUVOL ...
318 : . . &MocvT& -re: 11:occpav6cuv-roc
&nu6e:v &6p cre:Locc; Dm) tJ;uxpoc, 'Ayoc0u pcroLc,.
"I
320 O"t'pou e:v 't'OO'O'OLoe: ftJ-.'o pe:w're:poL ye:yaotaLv'
7t poc, 8E: v6't'O\I rtppocL x.ocl Nwbu' &crn' &puv&,
20 Ilocvv6vwL, M uaol -re:, ope:L6-re:poL 8p1)lxcuv,
ciU't'OL 't' 0p LX.E:C, 1 ci11:e:povoc '(OCOCV
ot ev mt 7tpo o).,yjm Il po7tov-rl8oc, &:qn-r pkY)c,,
325 oL 8' 1me p 'EXA01tonov &y&ppoov, oL 8' 07tt p ocu't' C,
Al yocl"t)c, oceu xua 7tOAUcp/.oa OLO 6ocMcrcr"t)c,. . .
26 330 "fo't'pov E:v 7tO't'OCfJ.OV -r6craOL 7tpLVOCL't'OCOUO'LV.
LXXXVIII. D I 0 N I S I U (P E R I E G E T U L]
S-a nilscut in Susiana i a trait in prima jumiltate a secolului al II-lea
e.n., pe vremea !mpiiratului Hadrian (118-138 e.n.). Folosind materiale mai
vechi, lndeosebi pe Calimah (320-2q0 i.e.n.), Apollonios (295-215 t.e.n.)
ri descrierile Jui Posidoniu din Apamea (135-51 i.e.n.) Dionisius a intocmit o
descriere a Piimintului locuit pe etunci, 1n 1185 hexametri, utilizata mai tirziu
aproape textual de Festus Avienus (secolul el IV-lea) i de Priscian (secolul
al VI-lea). El sa sprijinit mai ales pe erudiia elenistic;l i a transmis lumii
moderne multe informaii preioase din texte astilzi pierdute.
Ediia: GGM, II, p. 118-122.
DESCRIEREA PAM iNTULUI
ISTRUL
298. Apoi, linga Rin izvorate lstrul eel sacru
care se indreapta spre rasarit pina la Pnntul
300. Euxin, unde ii varsa cu zgomot toata spuma apelor sale 5
erin cinci guri t, tn j urul [insulei] Peuce.
In partea sa dinspre miazanoapte, se intind riispindite
numeroase triburi, pina la intrarea Lacului Meotic :
germani, sarmati, geti i hastarni,
305. tara imensa a dacilor, alanii 2 cei viteji, 10
taurii care locuiesc pe abrupta fiie [numita]: Alergarea lui Ahilet,
o regiune lunga i ingusta pina la gura Lacului Meotic insui.
Dincolo de acetia se intinde tribul agavilor cu mulli cai.
Tot acolo se afla i melanhlenii, hipemolgii,
310 neurii, hipopozii, gelonii i agatirii . . . 15
318 . . . i diamant cu totul stralucitor ai putea sa vez1
a 'Ayoc6u pcroL . . in apropiere 8, Unga agatiii cei reci.
320 Acetia se afli la nord de Istru.
La sud se aflii. gerii, cetatile tntarite ale noricilor,
panonii, iar - ceva mai la miazanoapte de traci - moesii. 20
Apoi, tracii inii, care ocupa un tinut nesfirit :
unii pe tarmul stincos al Marii Propontide,
325 aliii dincolo de Helespontul adinc
OV't'e:<;;, al Marii Egee care vuiete puternic . . .
330 Acestea sint neamurile ce locuiesc Unga fluviul Istru. 25
1
1
Vezi Pliniu eel Biitrln, note 18.
Ibidem, nota 29.
a Ltngil muntii Ripei.
84 - . lf.14
 LXXXIX. LUCII A MPELII
LIBER MEMORIALIS
V I, 4. tn Europa clarissimac gentes : Scythae, Sarrnata : Germa.n,
Daci, Moesi, Thraces, Macedones, _Dlmatae, .Pa1!-nonu, Illyrrc1,
F- Craeci, Itali, Galli, Spani . . . 8. Clar1ss1ma flumma m ore terra:-
1, um .. . 10 .. . Savus et Danubius , qui idem Ister cognommat ur, Ill
Moesia . . . ] 1
V II, 2. Hoc intrat in fretum G aditanum . . . ?em at1ss1me su:iu
et Iongissirne fusum medium terrarum orhei:i mu d a et nomm.a
10 adquirit . . . 5. Euxinu m, Ponticum, quod mgenti smu Scyth1s
infunditur . . . D
XXIII. + Qui pro Romanis gentes superaverunt .. Caesar ac1cus.
XLVil. US QUE IMPERIUM TRAIAN I QUI VICTI SUNT
ET PER QUOS DUCES
7. per Caesarem Augustum Dalmatas, Pannonios, !llyricos,
15
Aegyptios, Germanos, Cantabros ttumqe orbem perpacav1t exep:
tis Indis, Parthis, Sarmatis, Scyth1s, DaCis, quod eos fortuna Traia m
principis triumphis reservavit.
l
_
LXXXIX. LUCIU S A MPELIUS
A trait pe la mijlocul secolului al II-lea e.n., dupa impara\ii Traian
(98-117) i Hadrian (117- 138), pe care ii pomene te in lucrarea sa. A campus o
mica enciclopedie (Liber memorialis) - cu date din domeniul cosmografiei,
geografiei, teologiei, istoriei i dreptului roman - pentru un oarecare Macrinus.
A folosit, intre altii, pe Nigidius Figulus, Varro, Cornelius Nepos, Hyginus,
Titus Livius i Trogus Pompeius. Informa\iile pii.stratc de el ramin utile pentru
faptul ca unele din izvoarele pe care le-a consultat sint astiizi pier<lute.
Editia: Lucii Ampeli Liber memorial is recognovit Eduard us Woelfflin,
Teubner, Leipzig, 1863.
MEMORATOR
VI, 4. In Europa, cele mai vestite neamuri stnt: sci1ii, sarmatii, germanii,
da cii, moesii, tracii, macedonenii, dalmatii, panonii, ilirii, grecii, italicii, galii, 5
spaniolii . . . 8. Cele mai vestite flu vii din lume stnt . . . 10. . . Sava i Dunarea,
care mai este numita i Istru, in Moesia . . .
VII, 2. Ea 1 intra in strimtoarea Gades . . . apoi, tmpratiindu-se in lung
i tn lat, inundli partea de mijloc a plimintului i capli.ta nume [diferiteJ . . .
5. [Marea] Euxinli sau Ponticli, care plltrunde printr-un golf uria in Scitia . . . 10
XXIII. + Cei care au invins neamuri [intregi] pentru romani . . . lmpa-
ratul [Traian] Dacicul.
XLVII. CEI CARE AU FOST 1NVINI PINA LA DOMNIA
LUI TRAIAN I DE CATRE CAR E CONDUCATORI DE OTI
7. Sub conducerea lmpliratului August, [poporul roman] a invins pe dalmati, 15
panoni, iliri, egipteni, germani, cantabri i a pacificat pe deplin intregul pamint,
afara de inzi, parti, sarmati, sciti i daci, deoarece pe acetia soarta i-a pastrat
pentru triumfurile impliratului Traian.
1 Ma rea care inconjoara tot Pamlntul, adica Oceanul Atlantic.
34
 XC. C 0 R N E L I F R 0 N T 0 N IS
PRINCIPIA HISTORIAE
II, p. 204 . . . in bellum profectus est cum cognitis militibus
hostem Parthum contemnentibus, sagittarum ictus post ingentia
f> Dacorum falcibus inlata volnera despicatui habentibus.
II, p. 206. . . provincias manu Traiani captas variis bellis ac
novo constituendas omittere maluit, quaro exercitu retinere. . . . has
omnes provincias, Daciam et Parthis amissas partes, ultro restituit.
DE BELLO PARTHICO
IO II, p. 214 . . . Traiani proavi vestri ductu auspiciquo nonne
Dacia captus vir consula ris ?
XC. F RO N T 0
S-a niiscut la Cirta (Africa) in anul 100 e.n. i a trait la Roma, unde a
fast profesorul lui Marcus Aurelius i Lucius Verus. A fost consul in anul 143
i a murit in jurul anului 169. M. Cornelius Fronto, afar!!. de o vasta cores-
pondentu, a scris opuscule, astiizi pierdute, intre altele: Principia hi8toriae,
prefaia la o descriere a faptelor lui Verus tn ri!.zboiul cu partii, i De bello
Parthico, de fapt o simpla scrisoare de consolare catre Verus. Autorul a fast
reprezentantul arhaismului i a avut un stil ciiutat.
Editia: Fronto. TM correspondence with M arcus Aurelius Antoninus,
Lucius VsrU8, Antoninus Pius and various friends. Edition and translation by
C. R. Haines, vol. I-II, Loeb, Londra, 1919-1920.
INCEPUTURILE ISTORIEI
II, p. 204. . . . [Traian] a plecat in razboi cu soldati incercati i, care
dispreuiau pe pari, dumanii notri, i nu se sinchiseau de loviturile de
sageti ale acestora dupli grozavele 9 rani ce le-au fost pricinuite de sabiile a
incovoiate ale dacilor. 5
II, p. 206. [Hadrian] a vrut mai curind sa pariiseascli provinciile cucerite
de hraiul lui Traian tn razboaie schimMtoare i care trebuia sa mai coste
unul pentru a le organiza, decit sa le piistreze cu afutorul armelor ' , . toate
aceste provincii, Dacia i regiunile pierdute de parii, el le-a restituit de
buna voie a.
RAZBOIUL CU PARTII
10
II, p. 214. . . oare n-a fost prins in Dacia un bll.rbat de rang consular e, 10
sub comanda personala a strlimo;ului vostru Traian ?
1 Plecarea, in anul 114 e.n., a numeroase trupe din Dacia, Moesia 'i Panonia, a contri-
buit mult la declan,area mi,carilor sarmatilor de la tnceputul domniei Jui Hadrian, vezi
A. Stein, Die Reichsbeamlen von Dazien, Budapest, 1944, p. 14.
a Aluzie la violenta luptelor din timpUI riizboaielor cu dacii. .
Denumindu-le falcea t seceri , autorul vrea sli arate c.li e vorba de nite ellbii
tncovoiate.
' Afirmaa aceasta contine un simbure de adevllr (cf. Eutropiu, VIII, 6, 2, 'i Dio
Cassius, LXVIII, 13, 6) care i'i gbe9te explicaa in parllsirea Munteniei 9i a unei par din
sudul Moldovei (vezi Isl. Rom., p. 350 'i 448-9).
1 Este o lacunll restituit!i de Hauler ,; preluata de Haines in editia sa. Ca sa placA
tmparatului Verus, Fronto prezint!i drept fapt indeplinit intentia Jui Hadrian.
0 aluzie la Longinus (cf. Dio Cassius, LXVIII, 12, 1).
 XCI. K A A Y ti I 0 Y II T 0 A E M A I 0 l' XCI. PT 0LEMEU

Originar din Ptolemais (Egipt), Ptolemeu a trait pe la mijlocul seco-

lului al II-lea e.n. la Alexandria, unde a facut cercetari astronomice ti a scris
diferite lucrari, unele fiind astii.zi pierdute. Conceptia sa geocentricll., expusii intr-
un manual din care s-au piistrat doar versiunea arabll. i douii comentarii, s-a
impus in antichitate ti a dominat In evul mediu pin:\ la Kepler, iar in unele
privinte pina la sfiritul secolului al XVIII-lea. Ptolemeu a pus de ase- menea
bazele gcografiei matematice intr-un lndrtptar gwgra(ic, in care sint calculate
longitudinea 'i latitudinea a 8 000 de localitliti. Aceast:'I. lucrare a reprezentat un
mare progres pentru geografia vremii i a contribuit la inta- rirea autoritalii
tiintifice a autorului.
Principalul izvor al lui Ptolemeu pentru Jndreptar, mai ales pentru
regiunile nordice, a fost Marinos din Tir, un geograf din secolul al II-lea e.n.,
care a determinat primul longitudinea i latitudinea localitiililor.
Editia: Claudii Ptolemaei Geographia e codicibus recognovit, prolego-
menis, annotatione, indicibus, tabulis instruxit Carolus Mullerus, vol. I, Firmin
Didot, Paris, 1883.

rEnrPA<I>IKH Y<I>HrH I INDREPTAR GEOGRAFIC

II, 11, 11. II&.J..v cbt' &voc't'OAWV .ev 't'WV 'Apo(3oc(wv opewv
o tx.ouaw U1tO 't'ouc; ""OU'Y'Jl(-J',Ouc; x.occrouocptot, r::vt"oc Ne:pn pe:ocvot, e7:'t'oc
' \ I ' )'
6 !iocv3ou't'ot, i'.J qi' oflc; Tot'.i pwvot xoct Mocpou(vyot u7to oe 't'ouc; Kococu-
ou'c; XO'C't''t'OCL l<.O('t T OU'J(JJ,<XV't'Ot, XIXL' 1J7t><: p 't'OC ""'OUO
'"'Y' )'t'OC O
,, p'Y)
, "'1 ,, O ' , ... r R ''""'"'
l.ntO Of;;'t'OC Op'f) U<Xptcr't'OL' Et't'<X '1) 't-'P'YJTOC .l A'fl X<X 1,J7to .1l;;v 't"OU, c;
, I
M<X pou(vyouc; Kou p(wve:c;, e: 't'oc XoctToocu pot, xixt .e:x,pt 't'OU li<Xvou-
ou 7tO't'OCfLOU 0 t IIoc poctx.&..7tOL. i'.mo oe 't''ll roc p't'OC'll ''YJ..'f)'ll Met..p-
10 xo.avot, ocp' o\Jc; LOUOLl/Ol., xoct ezpt 't'OU /iocvouf3tou 7tO't'OCfLOU o t
'Aopocoaxoc.7tot 07to 3 't'ov 'Opxuvwv /ipuov Kouoc3ot, uq/ oOc;
't'a crto'Y) pw puxe:icx xccl Aou\/cx ''l'J..'f), uq/ v .eycx 6voc; ot B<Xi.ot
.e:x,pt 't"OU !io:voulou, xoct cruve::x,e:ic; ocu't'oi:c; 7tocp 't'O'I 7tO't'cxov ot n
'Pixxoc't'p[oct xo:t ot 7t poc; -rocic; xo:mxic; 'Po:xoc't"oct.
1
II, 11, 11. Iara i la r1is1irit de munii Abnobae locuiesc dedesubtul
I
suebilor casuarii, apoi nertireanii, apoi dandutii ; dedesubt ul acestora locuiesc
turonii i margivii ; dedesubtul camavilor, chatii i tubanii ; deasupra munilor2 6
Sudei, teuriocaimii, iar sub munti, varitii ; urmeaza apoi Padurea Gabreta ;
Te:u pt oxa-tat, dedesubtul marvingilor locuiesc curionii, apoi hatuorii, i pinii. la fluviul Duna-
rea parmaicampii ; dedesubtul Padurii Gabreta marcomanii 3, sub acetia
sudinii, iar pina la fluviul Dunarea adrabaicampii ; dedesubtul Padurii Herci-
nice ' cvazii 6, dedesubtul acestora se afla minele 6 de fier i Padurea Luna 7, 10
sub care locuiete un neam mare - baimii - pina la Dunare ; iar in conti-
nuarea acestora, Unga fluviu, racatriaii i racataii 8 llnga coturile 9 [fluviului].
1 Autorul trateazll despre Germania in sensul larg, antic. Ptolemeu ajunge astfel sa
descrie ,; actualul teritoriu al Cehoslovaciei, unde trliiau triburi germanice i celtice, iar in
Slovacia i dacice. Pentru toate ipotezele privind localizarea i identificarea populaliilor
care urmeaza, vezi Parvan, Getica, p. 221-270 'i !st. Rom., p. 263-267.
a Plidurea Boemiei.
3 Neam germanic care, impreuna cu cvazii, mai jos citati, s-au instalat !n Boemia i
Moravia pe la inceputul erei noastre.
' Autorul se rcferli numai la por\iunea dintre Sude\i i Carpa\i.
& Cf. Tacit, Anale, XII, 29, L
8 Probabil minele de la Niclasberg, Eisgrub i Feldberg (vezi RE, XIII, col. 18'13).
' Masivul Manhart din Moravia.
8 Aceste doull trihuri dacice (cf. III, 8, S) loouiau probabil in sudul sau chiar in ceutrul
Slovaciei de azi. Pentru caracterul dacic al acestor regiuni, vezi I. H. Crian, Ce"ca dacicii ,
in Studii 1i cercetiiri 1tii71tifice, Filiala Cluj, Ill (1955), p. 133, 136-7 ; A. Tocek, Zur Frage
.der Besiedlung der SUdwest-Slowakei zu Ende der alien Zeitrechnung, in Arheologicke Rozhledy,
XI (1959), p. 8'11-874, cu o harta a urmelor dacice in Slovacia.
' Cf. Cezar, Razboiul din Galia, VI, 25.

L
 536 PTOLEMEU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM11'IEI 637

12. II6/..e:Lc, 0 TLee:v't'OC.L XIX't' 't''\I re:poc.vLOC.'\I v hi -re;> &pxTtxlf> 12. n Germania, in zona nordica, sint aezate oraele urmatoare ...
xf..(oc.Tt cx(oe: . . . 13. In zona de dedesubtul acesteia io, oraele 11 urmatoare . . .
13. 'Ev oe T<';) {i1to -rou-ro x/..(ix-rt 7t6Ae:tc; cctae: . . . Susudata a 3830' 5350'
Setidava ia 44 5330' 5
.I:oucrouo1hoc. ).r/ L" 'JY' L" y". . .
15. In restul spatiului i linga fluviul Dunarea stnt urmatoarele orae:
5 .I:e:'t'Locx.uot W vy' L" Taradunum 2820' 4750'
Altarele lui Flavius 30"40' 48
Riusiava 31 4730' 10
Alcimoennis 3230' 4730'
Tocp6oouvov X'Y)' y" ' L" .y" Cantioebis 3240' 4820'
BCtloi 4>AIXotot )..' yo" "I)' Bibacum 33 48
10 'Ptou<rnxoOoc. 'Aot' L" Brondentia 3345' 48
' Setuacotum 34 4820'
'A'Axtoe:vvlc; "AW L" ' L" 15
Usbium 35 47
KotV't'tOt (c, 'Afj' yo" "I)' y" Abilunum 3520' 4720'
BlotXO'\I J...y' 'Y)' Furgisatis 36 48
Bpovoevrloc. J...y' L''o" 'Y)' Coridorgis 3715' 4830'
15 Le:'t'OUOCXCtl't'OV J..8' 1)' y' Mediolanum 38 4710' 20
)..e:' Felicia 39 4830'
060'LOV ' Eburodunum 39 48
'Al/..ouvov /..e:' y" ' y" Anduaetium 4030' 4740'
cl> OU p"'(LGotTlt; Ai;' "I)' Celamantis 41 4740' -
KopLoo py(c; "I)' L" Singone 1' 4130' 4815' 26
Me:oLoM.vLov "
"'}."I)'' o' Anavum 4120' 4730'
20 ' c,"
<l>'Y)f..tx.lcx J.6' 1)' L" II, 15, 2. Parile apusene ale acestei provincii 16 sint locuite, mai spre
'Eou p6oou'\lov J.6' "/)' miazanoapte, de amantini ; mai jos de acetia, de hercuniaii ; apoi, de andizeli ;
pe urmli, de breuci; partile rlisaritene insli, cit mai spre miazlinoapte, le locuiesc
'Avooucxl't'Lov ' L" ' yo" araviscii, iar mai spre miazazi scordiscii 18 30
Ke:/..cxcx'V't'lcx or.' ' yo" III, 5, 1. Sarmatia europeanli 17 se margine te . . . la. miazlizi cu iazigii
25 .I:tvyov or.' L" "I)' o" metana\lti 18 din locul unde se termina Muntii Sarmatici ie i pina unde incepe
"A'Yrt.UO'\I or.' y" ' L" muntele Carpatos 20, a clirui pozitie este:
. 46 4830' 35
II, 15, 2. Ko:-rixou<n 0 -roc.o-r"l)v .. v t7toc. pxlor.v v s'J Toi:c, oua- io tn attnga Vistulei.
txoi:c, epe:cm 'AocvTtvot &.px't'txw-re:pot, {>cp' oOc, 'Epxouwhe:c, dToc. n ln general este vorba despre &fedri tntllrite. Observatia ae aplica Ji majoritlli
'Avo( 'Y)'t'e:t;, e:hoc Bpe:uxm- kv oe 't'OLC, cX\IOC't'OAtxoi:c; &.pxTtXW't'OC't' t ev ora,elor enumerate - cu exceptia centrelor grecefti 'iromane - in Dacia 'i Moeaia Inferior,
30 'A poc.u(c;xot, e:cr11 ptvw't'e:pot oe .I:xopolaxm.
care formau re9edinta unui trib aau a unei uniuni de triburi.
11 De fapt Susudava.

III, 5, 1. 'H v Eopw7t 71 .I:ot podo: 1te:pwpe:-roc.t. . . &7to oe 11 Aceste doua localitllti dacice au fost gre,it trecute aici; mai curind ar trebui plasate
mai spre sud-est, in regiunile de la nord-estul Daciei, cam prin Ucraina de vest (vezi Ist. Rom.,
e:crripctc; 't'OLC, -re: 'Ilf ut 't'OLC, Me-roc.vlfO"t'oc.tc; cX1t0 't'OU VO't'(ou ruv p. 264-5). Pentru rlsplndirea dacilor In regiunile apusene ale Ucrainei, vezi cercetllrile
oc. poc.'t'tx<;lv bpi:wv 7ttpotToc, i;xpt 't'<; &.pxc, 't'Ou Koc.p7t!f't'ou g pouc;,. recente ale arheologilor sovietici, printre altii G. B. Fedorov, in SCIV, X (1959), p. 371-408.
H Localitate dacica car!l 1e afia pe teritoriul Slovaciei de astllzi, vezi nota 8.
0 xe:t 6foLV 11 Panonia Infcrioarli.
H Aceste neamuri celtice s-au a,ezat aici in timpul migratiilor din secolele IV-III
35 c;;' "I)' L" l.e.n. (vezi Plutarh, nota 14).
17 Regiunea dintre Vistula fi Don.
u t Care t,i achimba a'ezllrile
11 Reprezintl o parte a Carpatilor, pinll la Beskizii Apuseni.
IO Reprezintil probabil Beskizii Raslriteni ti Carpatii propriu-zii (Paduro'i'i ai Tran-
ailvaniei), vezi RE, X, col. 1999.
 539
IZVOARE PRlVlND ISTORIA RO:.ll IEI
538 I'TOLEMEU
s' aralela pina la gurile fluviului
. Dacia care vine in pe p .
1 cu . contmuare aceea,1 l C 't
ici riu es . .
xocl "t'?j cruvc.xc.T. 6.ocx.(q. itocpd: "t'O'J ocu-rov 7tQ(. pa).);YJ:Aov EXPL "t'W'J Bo- Boristene 1 c ta:mul in jos pe de o parte 5
l d pina la arc1m
m ease de Boristene,
afla mai
pucr6Evout; "t'OU itO"t'ocou exo:Awv, xocl "t'?j ev"t'EU6Ev "t'OU I16v-rou 7toc poc- 6 . . . Apo11 dmre u-:'11 etca ile Daciei i Sarma\iei de acolo de unde
:A(cp EXPL "t'OU KocpxLvkou 7tO"t'ocou . . . fluviul Tyras msu1 mrgme e par y
6. . . . xd "t'W'J u7to "t'OV Bo pucr6f rf)v oE: 7tO't'oc&v o E:v Tu poct;
1
cotete, pozi\ia fiindu-1
6 7tO't"ocot; OCU"t'ut; o pLsE "t'CC Ep'Y) "t''Y)t; UAOCXLOCt; XCCL"t'"f)t; oc poc"t'LOCt; omo 4830'
I 1y I I ...... I ' I
53
emcr't'pocp!fjt;, t; 6foLt; E7tEXE'. o(poct; pina la terminare, avind aezarea
vy' 'Y)' L" 4930' 48.30'
expL "t'OU 7tE pCC"t'Ot;, 00 ElfoLt;
.
e de alta parte, riul Axiaces curge 1 el prm arma ia,
. s r putin mai SUS de Dacia 10

6' L" 'Y)' L" inli la muntele Carpat?s. 'b . foarte mari - venedii n, pe Unga intre
7. Locuiesc Sarmaiia - ca tn '!fl . .. bastarnii .' iar pe lincra toata
10 0 oe 'ALaX.'Y)t; 7t0"t'OCOt; xoct OCU"t'O OLot p pE "t'V "Lccpcc"t'tocv LxpO.v . . . sus de Dacia peucmn 1 h o b .. 15
Golf ul Vene.d ic.; 1, . 1. . l .. . i 'mai spre interior acetia, amaxo n
decit
fmE:p TI)v 6.ocx(ocv fxpL "t'OU Kccp7ta"t'OU opout;. coasta Meot1de1,
.. 22 iaz1gu 1 roxo ann ' . 23 d
i alanu sc1\1 . S t linga fluviul Vistula, ma1 JOS e
7 KocttxEL 3 "t'v "Loc poc-rlocv 6v'Y) b(Lcr"t'cc oi n: Oue:veoccL 7tot p'5- 8 Triburi mai m. icilolcmesc arma yia l .. Dedesubtul lor [traiescJ
:Aov "t'Ov Ouc.vc.oLxov x6:A7tov xocl fmep "t' 'J 6.ocxlocv Ilc.uxwol 't'E xocl f .. dupli aceea su onn. .
venedi gitonii 24,. apo1 {1 mn, lr a izvoarele fluviului Vistula ; mai .Jo . de
BccmepvccL' xocl 7tot p' 6:A'Y) v "t'v 7tAE:U pOCv 't'!fjt; MocLw"t'LOot; 'Muye:t; xocl frucrudionii, apo1 ava:mu - p{e h 25 poi burgionii mai departe arsieu 26, 20
15 p(J) o:Aocvol, xoct &voo't't p(J) 't'OO"t'(J)V oi 't'E 'Ap.oc6Lo xoct ot 'A'Aocvol 0
bronii apo1 anarto racyu ' a '
acet1a or:i ' .
"Lx66ocL. sabocii, M . . n.. 1 .b1e.sn,
p1engi . .. 27 p e. ling a muntele
. . f" Carpatos.
d aezati TTJ.ai jos de vened1, sm.t
8. 'EA<f"t'"t'ovtX. J: ev"IJ vec.'t'ocL "t'v "11.poc"t'locv 7tocpd: ev "t'ov 9. r sp r t de ce1 po mem\1 ca nn de acetia, . 1 .. apm
ai rsa i .. a la alani. Mai jos ig1 10n11,
galindii, sudmn 1 stavann?. f;n na la Muntii Peucini ao. .. 25
Ourcr"t'OUAOCV 7t0"t'CC!J.OV fmo "t'OUt; Ouc.vEOCCt; rue(J)Vott;, Ehcc <l>(wOL, e:!"t'tX. costobocii 28 i transmontann ' p1l . ] 'elonii hipopodii i melanhem1,
"Lou'A(J)VEt;' ficp' oCt; <l> pouyouo((J)vEt;, <: "t'tX. Aooc pLvot 7toc pd: "t'v xe:cpoc/, v 10 dedesubtul acestora [ cmes g .. . ' aairi11 Pe linga cot1tura
20 "t'OU OOfo't'oU:Aoc 7tO"t'ocou ficp' otlt; ''O p(J)ve:t;, c.hoc 'Avccp"t'ocp piix"t'oL, dedesubtul carora ] ag. t1 11, a p01 aorsn . 1 p .,- r lse afla] osilii, pina
[locu1csc . .. . os de care
d"t'cc Bou pytwv<:t;, d"t'oc 'Apcn"t'otL, d"t'oc "LocwxoL, e:hoc IlLEVyL"t'OCL xocl fluviului Tanais {traiesc] oflonn 1 thana1\n, b ial)1roxolani [locuiesc] peucanalii 35
la roxolam. Iar [la m1"3loc]' in tre
. . b t am axo . [vin J carpian'ii a1, ma1. sus de care
B(c.crcroL 7tocpoc "t'Ov Kocp7t&-rYJv "t'O 6pot;. . 't" lar intre peuc1m 1 as arm,
1 ex.obig1 ,.n.
9. T&v ae: dpYjtvwv dcrlv OCVOC"t'OALXW"t'e poL 07t0 E:v "t'OUt; OOEVE-
ooct; (mk.AL'J) roc:AlvoocL xoct OUOLVOL xoct L"t'OCUOCVOL expL "t'WV 'A'Aoc-
25 v&v fiq/ o\)t; 'Iyu:A:Atwv<:t;, c.hoc KOLcr-rowx.oL xixt Tpocvcrov"t'ocvol u Triburile slave din regiunea v 'is tleir 1 Batrin, nota 2\l.
2 De fapt erau i ei sarmat1. ez1 . _1mu ce
expL "t'W'J Ilc.uxwwv opewv. 13 La varsarea Vistulei in marea Bltlc';' sud cind var ajunge pin!\ la Marea
10. . . . 07t0 "t'OU"t'OUt; xocl re:AWVEt; xocl 'l7t7to7tooe:t; xcd Mc.My- Go \ii inainte de marea !or m1grai1e spre '
eagra. . . . c\-vestul Daciei la Ill, 8, 3) V zi .no ta 311. .
t>.ocw m ficp' oi5t; 'Ay&6u pcroL, d"t'oc ''AopcroL x.a1 Ilocyu pi:"t'OCL' . . xocl s Popula\1e celt1ca (c'.. ana:tn dm f o: ha despre un trib dacic (vez1 Parvan, Gatica,
7tot poc "t'v &mcr't'pocp v "t'ou Tocv&coo 7tO't'ocou "Ocp'Awve:t; xoct Tocvoch1n, a Dupa Tomaschek Schutte ar I or
p. 222). . 'b . r a fi dacice (vezi Parvan, Getica, p. 223.
30 ficp' o\)t; ''OcrLAOL eX,pL "t'WV 'Pwo:Aocv&v e:"t'OC U 3e "t'WV 'Aoc o- 21 i aceste tre1 tn uri pa . .
L(J)V xocl "t'WV 'Pw 0Aocvw J Tie:uxocv&'AoL xd 'E;cuuyi:"t'ocL, xal 7ta:ALv
1 18 Cf. Ill, 8, 3.
t Probabil o ramurii a costboc1lor_
. de dincolo de mun\i , dem drn ves.tu\
. . d" ordul Moldovei (vezi Parvan, Getica,
{.LE"t'IXU E:v Ile:uxLVWV xocl Bacr"t'e: pv&v Kapmavol, t)7tep ott; r'Y) ourvol, . ei., spre dease b"ire de costobocu proprm-wp . rn n ..
L.cram
p. 221-222). . . ntindea la sudul i de-a lungul bra\ului Peuce al Dunaru
ao Probabil un mas1v care se '
(vezi RE, XIX, col. 1389). . de triburi dacice care tn secolul al V-lea i._e.n.
st Un trib sau mai egraba o umune. 158) Sub resiunea bastarnilor i a sarma\1lor .
se uaseau tn regiunile pont1ce (cf. Ephoro , f . 'i de 1! III 10, 7) in Moldova, de unde vo:
ac:ste triburi se aezara mai tirzi:i (cf. 1 . ia!'P\mperiu (cf: Oracolele sibiline, Xlll, 141 1
incepe in secolul al Ill-lea e.n. rncursmm 1e rn
SHA, XX!, 16, 3; XX, 20, 11-12).
 540 PTOLEMEU
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 541
h Bw8Lvol, e:;<Xu, 8e B<Xcne:pvwv xoct 'P(J) OA<Xvwv XouvoL, xoct
U'lto t'OC l8ioc op"IJ Aa8oxoL xoc Nocuoc poL. [sintJ gevmu, apoi bodinii. Intre bastarni i roxolani, [sint] hunii 32 i mai jos
I 11. IIa pd: ev t'Y)V Buxl)V AtfLV"Y)V TopXxcf8aL, 'ltapiX ae: 't'OV 'AxLA- de muntii lor, amadocii i navarii.
11. Pe Ungii lacul Byce [locuiesc] torecazii, iar pe lingii Alergarea lui
).e: c;; 8p6o ?t ,T<X po;rx6flocL o';o 8e t'ouc; BoclT't"epvac;; 'ltpoc;; 't''{j Acoc.lqc. Ahile , tauroscitii. Mai jos de bastarni, linga Dacia [sint] tagrii 33, i mai
5 Tocypoi, xaL U7t ixu-rouc;; Tu pocye:-rocL . . . j os de ei, tiragetii . . . 5
15. . . . u7tE:p 8e 't'ov T6pav no't'aov 7t poe; -rn Aocx( 15. . . . Sub fluviul Tyras, linga Dacia :
Kcxpp68ouvov 6' L" "I)' yo" Carrodunum 4930' 4840'
Maetonium 51 4830'
Moct-r<ilvLov w1.' 'YJ' L" Clepidava 5230' 4840'
Vibantavarium 5330' 4840' 10
KA'Y)7t8cxuet vW L" 'Y)' yo "
10 O?nixv-rocu&.pLov vy' L" -t{ yo" Eractum a& 5350' 4840'
''H pcxx-rov vy' y" L" 'Y)' yo" III, 7, 1. . . . de Ia Muntii Sarmatici 35 pinii la cotul fluviului Duniirea se,
<le linga Carpis 37
_ I II, 7, 1. . . . &7to -rwv .I:etpix't"txwv 6p(1)v fat ... v xocTa K&.pmv
-rou Aavoulou 7t o-ra.oG mlT't"pO(fl V, A EZAREA DACIEI
[HARTA A IX-a A EUROPE!) 15
AKIA:E 0E:EI:E
III, 8, 1. Dacia se margine te as la miazanoapte cu aceea parte a Sarmatiei
15 [ETPOIIH:E IlINA:E ] europene care se intinde de la muntele Carpatos pina la cotitura pomenitii
a fluviului Tyras, care - cum s-a spus - se aflii la gradele
53 4830' 20
Ia apus cu iazigii metanati, pe Unga riul Tibiscos st, iar la miazlzi cu acea parte
a fluviului Duniirea care merge de la viirsarea riului Tibiscos ptnii la Axiopolis,
<le unde, ptna in Pont i Ia gurile sale, Dunll.rea se numete Istru. Iatli. poziia
acestei parii.
2
5

II Se pare ell. la data aceasta (in jurul anului 170 e.n.) se gllseau intr-adevar grupuri
de huni In Caucaz (vezi Fr. Altheim, Xouo1 bei Ptolemaeua tn Omagiu lui CoMtanlin
Daico1Jiciu, Bucure,ti, 1960, p, 1-10).
u Probabil tot un trib dacic (vezi P8.rvan, Getica, p. 240).
H Numele acestea (cu excepia Clepidavei getice, care este o rlml'i a grupurilor
dacice din veatul Ucrainei, la fel ca Setidava ti Susudava de mai aus) reprezint.!i. urme ale
invaziei celtice care a trecut i prin regiunile noastre, ajunglnd la tnceputul aecolului al III-lea
i.e.n. pina tn Bugeac (cf. Plutarh, MariWt 11).
u Autorul descrie a,ezarea iazigilor dintre Duruire i Tisa (vezi Pliniu eel Bil.trin, nota 31).
38 De linga Aquincum (Budapesta).
17 Localitatea dacic.!i. (mentionatii i mai aus la II, 11,3; II, 15,3), care reprezinti\
o rlmll.'i din perioada cind triburile dacice se intindeau plnil. la Dunll.re (lnainte de venirea
iazigilor) ; cf. Pliniu eel Batrln, IV, 12 (25), 80. In acela'i timp s-au descoperit in regiune
XI (1959), p. 61 'i
'i materiale arheologice de factur.!i. dacicl (vezi M. Parducz in Folia Archaeologica o,
urm.), iar o inscriptie de la Brigetio (SzOny) vorbelite despre un
o interpret al dacilor o (vezi I. I. Russu, lnterpres Dacorum, in Anuarul Institutului de
istorie nationalli t, XI (1946-47), p. 405-412).
38 Hotarele teritoriului descris de Ptolemeu (Carpati, Tisa, Dunil.re, Siret) depliesc
limitele atatului lui Decebal - de alt!el provincia romanl'l Dacia va fi ' i mai mici - i
corespund tn linii mari cu datele autorilor mai vechi, cuprinzlnd regiunile locuite efecti
de daci.
89 Aci trebuie !nteleasil Tisa, ca 'i in pasajul III, 7, 1.
 642
PTOLDIEU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 543

2. Dupa vlirsarea riului Tibiscos, prima cotiturii spre sud-vest [are gradele]
4720' 4445'
' y" o' L" o" cotitura spre viirsarea riului Rabon, care curge spre Dacia [are gradele] 6
49 4330'
cotitura spre varsarea riului Ciahrus [are gradele]
6' y' L" 4930' 4345'
"Yi f xi:x-roc -rvJ -rou Kl&. pou Ex-r ponfiv cotitura spre viirsarea riului Aluta, care pornete de la miazlinoapte i curge
prin Dacia [are gradele) 10
0' L" y' L " o" 5015' 44
op- cotitura din apropiere de Oescus [are gradeleJ
5 4
,/ a" ' cotitura din apropierea lui Axiopolis [are gradeleJ
Y'J xl'.X't'(X' OTO"XO\I <':7't'l0"'t'pocp1)' 5420' 4545' 15
v' i:x' o' De aici fluviul Istru, dupa cum am spus, se numete Danubis, pinli la gurile
sale. La rasarit [Dacia] se margine te cu fluviul Istru, de aci i pina la cotitura
'.'I Zi'.X't'(X'A lOU7toAw
I

e':ma-r poqr de Hnga cetatea Dinogetia, avind pozitia

16 \10 y"
1 53 4640'
e:' L ' ()"
i mai departe cu rlul Hierasus, care, departindu-se de Istru la Dinogetia, merge 20
dinspre miazanoapte i rasarit, pinr1 la cotitura 40 pomenita a fluviului Tyras.
3. Locuiesc Dacia in partea cea mai de miazanoapte, daca incepem de la
apus: anar tii i teuriscii 41 i costobocii 42 , iar cledesuhtul !or [vinJ predavensii
i ratacensii 43 i caucoensii, tot aa, mai jos de acet ia [sint] biefii 44, buridavensii 25
i cotensii i mai jos de ei albocensii, pot ulatensii i sensii '5, dupa care [sint),
in partea cea mai de miazazi, saldensii, ceiagisii i piefigii 46

4o Gra uita riisiiri Leanu a Dncici s-a ret ras - fa(.it de cea nr[tt ata <le Stra bon, VII, 3,11
i 17 -, <leoarece 1egiunile dintre Sirel i Nistl'll au fost in mare pa1tc ocupate de bastarni
i sarma\i.
41 Populatie celtictt. Este exact ii plasarea ]or in l'<is;iritul Slovacici, iar a anartilor in
no1d-vestul Dacici.
42 Tribul acesta important i numeros (vezi I" . Costar, Ramura nordica a dacilor: Costo-
bocii, in Buletinul Vniversitatilor V. Babe i Bolyai , Se1ia tiin\e socialc, I, (1956),
p. 183-199 ; l. l. Russu, Les Costoboces, in " Dacia >, "1.S., l!I (1959), p. 341-52) locuia in
afara granielor provinciri rumane, in Carpa\ii nnrd-\'estici i in vestul Ucrainei (cf. Pliniu
eel Biitrin, VJ, 7, 19). ln vremea aceasta el va lntreprinde atacuri lmpotriva imperiului,
cf. Pausania, X, 34,5; Dio Cassius, LXXI, 12;1 i SHA, IV, 22,1.
43 Cf. II, 11, 11 (racatai).
4 Numele acesta pare corupt.
S-a propus intregirea ordessenses sau argessenses (vezi C. Daicoviciu, in SCIV,
VI ('1955) , 1-2, p. 52).
& Aceste dour1 nume sint probahil i ele corupte. Din ultimele 12 nume citate, 9 par
sa derive de la nume <le localitati sau rlu ri (vezi Parvan, Getica, p. 247-24.9 i lst. Rom.,
p. 266).
 PTOLEMEU
IZVOARE PRIVIND ISTORIA R00-I1NIEI 646

4. IT 6AL<:; 8 Etcrtv EV 't'?j 6.cx.xlq: tmcpocveO"t'&pcx.L cx.(8' 4. Cele mai tnsemnate 47 orae din Dacia 48 stnt urmatoarele 49 :
'Pouxx.6vLov c;' L" 'Y)' c;" Ruconium 4630' 4810'
6.ox.8cx.ucx. ' y" Docidava 4720' 480
'Y)' 480
IIop6J.Lm; ov 6' Porolissum 49
'Y)' Arcobadara 5040' 48 5
5 'Apxo&.8cx. pcx. v" yo" 'Y)' Triphulum 5215' 4815'
TpLtpouJ.ov vW 8" "f)' 3" Patridava 53 4810'
Ilcx.'t'pl8cx.ucx. vy' r{ c;" Carsidava 5320' 4815'
Kcx. pal8cx.ucx. vy' y" "f)' 8" Petrodava 5345' 4740'
IlE't'p68cx.ucx. vy' L' 8" Ulpianum 4730' 4730' 10
' yo" Napoca 49 4740'
10 OuJ.mcx.v6v ' L 11 ' L" Potaissa 49 4720'
Nchtoux.cx. 6' IL' yo'' Salinae 4915' 4710'
Ilcx.'t'pOULcrcrcx. 6' ' y" Praetoria Augusta 5030' 47
CX.AVCX.L 6' 8". Sangidava 5130' 4730' 16
' c;" Angustia 60 5215' 4715'
Il pcx.L't'(l) p(cx. Auyoucr't'CX. v' L" ' Utidava 5310' 4740'
15 cx.vyl8cx.uix wx' L" ' L" Marcodava 4930' 47
'Avyoucr't'Lcx. vW 8" ' 8" Ziridava 4530' 4620'
Singic!.ava 48 4620' 20
oti..8cx.ucx. vy' c;" 'yo" Apulum 4915' 4640'
Mcx.px.68cx.ucx. 6' L" .' Germizera 4930' 4615'
ZL prncx.ucx. E' L" c;' y" Cumidava 60 bis 5130' 4640'
20 l:Lyy(8cx.ucx. "fJ' Ramidava 60 ter 5150' 4630'
c;' y" Pirum 5115' 46 26
,,A7tOUAOV 0' 8" c;' yo" Zusidava 5240' 4615'
rEp(Epcx. 6' L" 1;' 8" Polonda 53 47
Kol8cx.ucx. vex.' L" 1;' yo'' Zurohara 4540' 4540'
'Pcx.8ixucx. wx' L" y" Aizisis 4615' 4520'
1;' L" Argidava 4630' 4515' 30
25 Il LpOU(J. WJ.. 8"
1
1;' Tibiscum 51 4830' 4515'
Zoucrl8cx.ucx. vW yo' c;' 8" Sarmizegethusa regia &2 4750' 4515'
IIoA6v8cx. vy' ' -Aquae 4930' 4520'
Netindava 5245' 4530' 36
Zou p6 cx. pcx. E' yo" E' yo" Tiasum 52 4530'
At La(c; c;' 811 &' y" Zeugma . 4640' 4'140'
30 'Apy8cx.ucx. c;' L" e' 8" Tibiscum 4640' 4450'
TLplcrxov "f)' L" &' 8" " Pentru alte a,ezllri. care nu apar in texte i sint a testate numai arheologic, vezi lat.
Zcx. pLeye6oumx Rom., p. 275, 278-9.
" Pentru aeziirile extracarpatice ale dacilor, atestate de obicei numai arheologic, vezi,
occrLAELOV ' L" y" &' 8" ]st. Rom., p. 273.
'18cx.'t'CX. 6' L" fJ.' y" Vezi discuiia listei care urmeazil. la PArvan, Getica, p. 256-267.
35 NE't'lv8cx.ucx. vW L" 8" E' L" go Vczi R. Vulpe, Angustia, in Iii amintirea lui Constantin Giurcscu, Bucure ti,
1944, p. 551-9. .
Tloccrov &O bia Vezi M. Macrea, Cumida11a, in ,,AISC", IV (1941-43) , p. 234-61.
vW E' L" llO ter Vezi Gr. Florescu, Un nou document epigrafic referitor la nordul Dunarii moesice,
ZEuyoc c;' yo" 8' yo" in SCIV, II (1951), 2, p. 125-35.
Sl Localitatea mai apare de douil. ori, ceva mai depnrte i la III, 10, 6.
TLlm<.ov c;' yo" 8' L" y" H Cetntea de acaun a lui Decebal (Gr!l.di,tea Muncelului).

35 - o. 1414
 646 PTOLEMEU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 647

Llle:pvoc ' 811 8' LII Dierna 4715' 4430'

'Ax.ovloc 11' e:' Acmonia 430 45
L\.poU 'YJ't'(c; ' L" 3" 3' L" Drubetis 4745' 4430'
Frateria 4930' 4430'
<I> p'xm: p loc 6' L" . 3' L" Arcinna 49 4445' 6
5 'Apxlwoc 6' 3' L II 3" Pinum 5030' 4440'
Illvov v' L" 3' yo" Amutrium 50 4445'
'Ao1hpiov . v' 3' L" 8" Sornum 5130' 45
L6pvov voc' L" e:'
AEZAREA MOESIEI SUPERIOARE
M1':EIA:E THI: ANO 0E:EI:E
[HARTA A IX-a A EUROPE!] 10
10 [ETPOIIH:E IIINAE &]
. . III 9, .1. M?e.sia Superioarii se miirgine te la apus cu Dalmatia, pe aceeai
III, 9, 1. 'H &.V<Jl M ualoc 7te:fno ple:-roc &.7to ev 8ucre:wc; Aoc).oc-rlq; hrue pomeruta, [lime] mergind de la gura riului Savus i pinii la muntele Scardos
x.oc-rt% -r-1jv dpl)lvl)v ypoc v &.7to 't'-Yjc; b<.'t'po7t.'.fic; -rou Locouou 7ta't'ocou la miazazi, cu o parte a Macedoniei pe linia trasa de aci la muntele Orbelos'
pina la punctul unde se termina ea, a carei poziiie este '
(Ll)'..pL 't'ou Lx.<f p8ou 5pouc; a7to 8e e:al)plocc; k:x,pL Mocx.e:3ovlocc;
"t"TI v-re:u6E'J t7tl 't'ou 'Op )..ou lSpouc; ypoc] E'.<llc; 7te poc't'oc;, oo 49 4220' 16
15 6eaLc; la rbarit, cu o parte a Traciei, de la punctul terminal aratat pina la riul Ciahrus
in punctul limita a carui pozitie este . '
6' W r"
50 43
&7to 3 &.voc't'OAWV kpe:L 0p4xl)c; 't'Cj) &7t0 't'OU
E'.wc; KL& pou 7tO't'ocou x.oc-rt% 7tlpocc;, ou 1) 6foLc; i. tnca cu insui riul Ciahrus, pe Unga Moesia Inferioara, p1na la unirea rtului 20
Ciabrus cu Dunarea, loo de intilnire aflat la
v' y' 4930' 4345'
iar la nord se mlirginete cu acea parte a fluviului Dunarea de aci i ptna la
r1ul Savus.
2. Locuiesc partile de linga Dalmatia ale acestei provicii tricornensii
0' L" y' L" 3" par\ile d linga rtul iabrus, moesii ; cele de la mijloc, picensii ; iar cele de ling 25
Macedonia, dardaru1. -
&.7to 3 &px.-rwv -r(j) v't'e:u6e:-J lx,pL 't'au Locouou 7to't'ocou epe:L "t"ou 3. Pe fluviul Dunarea sint oraele:
Llouvou lou 7ta't'ocou. Singidunum 4530' 4430'
25 2. Koc-rlx_oucn 8 't'-Yjc; E7tcx p:x,locc; 't'OC ev 7t poc; 't'TI Aocl..oc't'lq; TpL1<0fl- Legiunea a IVa Flavia
v.Yr.1awL, 't'tX 8e npoc; -re;>. KL& pcp 7tO't'ocCj) Muaol, 't'tX 8 e:'t'ocu IlL-
x.vc1LoL, 't'OC 3e 7t poc; 't'TI Mocxe:3ovlq; .i:l&p8ocvot. Tricornium 46 4410' 30
3. IT 61..e:Lc; 8e dal npoc; ev 't'cjl Aocvou lcp 7ta't'oc<'j)
wyl8ouvov e:' L" 8' L"
30 A"[lcuv 3' <l>"Aoculoc
TpLx.6pvL OV c;' 8' c;"
35
 548 PTOLEMEU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMIN!EI 549

, lingfl care se varsa r1ul Moschios 0s,

7t0:p v ex:rpbte:'t'IXL M6axLoc; 7CO'C'O:(J-6c;.
8' y' Viminacium, legiune 54 4630' 4420'
Du'Cwchuov, J.e:y(cuv c;' L" 47 44
Talia tis
Toc'ALoc't'lc; ' 8' Eget a 4715' 4340'
"Ey71't'oc ' 8" y' yo" Dorticum 4go 4330' 5
5 .D.opnx6v 71' y' L" Ratiaria moesilor colonie 49 4320'
'PocL't'LO:pLoc Mucrwv,
XOAOVLOC 6' y' y'
A EZAR EA MOESIEI INFERIOAR E

Ml':EIA:E TH:E KATO ElE:EI:E [HARTA A IX-a A EUROPEI]

[EYPQIIH:E IIINAE , ']
III, 10, 1. Moesia Inferioara se mlirgine te la apus cu acea parte a riului 10
10 III, 10, 1. 'H x.chw Mucr(oc .7te:pLo pte't'IXL &7to kv Mcre:wc; 't'cj> Ciabrus despre care am vorbit ; la miazazi, cu partea Traciei de peste muntele
Haemus de la [rtul] Ciabrus pina la Pont, care are diviziu nile
dp't)tvcp epe:L 't'ou KLoc pou 7tO'C'ocou &.7to 8E: e:o..ri{jplo:c; 0px.Yjc;
epe:L -.Cj) &7to 't'OU KLoc pou uTtE:p 't'OV A ov 'C'O IS poc; expL 't'OU hd 55 4440'
n a
't'OV OV't'OV 7tt po:'t'oc;, &Ttt;:e:L olpo:c; la miaziinoapte cu acea parte a fluviului Dunlirea ce merge de la pomenitul lo
riu Ciabrus p!na la Axiopolis i cu Dunarea, care de aci incolo poartli numele de
ve:' 8' yo" Istru, pina la varsarea ei in Pont, cotitura fluviului avind - precum s-a spus -
1& &.7to 8 &px-.cuv 't'cj> e:t p"l)evcp &.7to 't'ou KLoc{jpou Tto't'o:ou tm la oraul Dinogetia gradele
D.o:vouf.ou x,pLc; 'A;Lou7t6A.e:wc;, x.o:l 't'cj> &v't'e:uee:V D.ocvou{jf.Cjl, xo:A.ou- 53 4640'
11evw 8e "lcr't'pw expL 'rwv e:l -rov Il6nov &x{joA.&v, oo E:v xo:'t'oc 2. Ordinea gurilor 55 de aci incolo este aceasta: 20
C- l ? ' \ 'ti , I I
. D.woyt't'&LIXV 1t0ALV e:mcr't' poqi71 e:L p't)'t'IXL e:7te:XOUO'IX !J-OLpo:c; Prima despartire a gurilor de la cetatea Noviodunum are gradele
vy' c;' yo" 5450' 4630'
20 2. 'H 8 eqie:-Yjc; ,'t'&'J mooc't'C.UV 't'ctLc; lxe:L oihc.uc; o ev 7tp&'t'oc; iar de acolo partea cea mai de miazazi, care cuprinde insula numita Peuce i
e:pLcroc; -rwv o-rooc't'CUV 0 XOC't'OC N our:68ouvov 7t0ALV e7tx,e:L olpo:c; are pozitia :
v8' L " y" c;' L" 5520' 4630' 25

!v..e:u0e:v Se ..o E:v vo't'L't'oc't'ov epoc; 7te:pLA.oc ov v crcv xoc!.ouiv"l)v se va1sa in Pont prin gura numitii Sacra se sau Peuce, cu pozi1ia
Ile:ux71v, c; 0emc; 56 4615'
26 ve:' y" c;' L" Partea cea mai de miazlinoapte se desparte i ea in doua avind pozi1ia
txocf..Ae:L de; -rov Il6nov aT6o:TL 't'Cj) A.eroevcp 55 4645' 30
t7texOV't'L 0ecrLV Partea de mai la miazanoapte a acestei desparit1,1ri se desparte i ea in doua
vc;' c;' 811 la pozitia
"C'O 8e &.px't'LX.Gl't'OC't'OV axte:'C'O:L xocl O:U't'O XOC't'OC efow 5530' 47
30 ve:' c;' L" 8"
u Aici trebuie citit probabil Mc<pyo<;, fiind vorba de Morava.
xoc 't'O e:v o:pX't'LXC1.l't'e:pov
\ \ I
54 Aci trebuie sa fie menlionata legiunea a VII-a Claudia, care !i avca aiei sediul cam
din a nul 70 e.n. (vezi RE, XII, col. 1620).
ocu"C'o xo:'t'oc 0eaw 1& Vezi Pliniu eel Bdtrln, nota 18.
'Je:' L" ' 66 Astlizi braiuI Sf. Gheorghe.
 550 PTOLEMEU IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 551

e:hoc -ro ev e:a")/ pLVW't'epov 'TO tx TOUTou -rou epLcrou E:vex6:v Apoi partea de miazazi a acestei diviziuni ii 1ntrerupe cursul cu pu?n
1nainte de varsarea in Pont. Partea mai de la miazanoapte, care formeaza o
mx.Oe't'OCL Lxpov 7tp0 Tc; de; 't'OV IJ oV't'OV E:x o/..c; -.o /)' &px.-.LW- bait.a numita Thiagola 07, a carei aezare este
Tepo TCOL crav /..lv'l')v xo:J..oubniv 0Locy6J..av (&px-rLx.w-re pocv ), c;
5540' 4715' 5
6e:mc; 68

vo:.' yo '' se varsa in Pont prin gura numita tot Thiagola sau Psilon ,a carei aezare este
5 ' ?>"
5615' 4T
Partea mai de miazazi a celei de a doua diviziuni se desparte i ea 1n doua
la poziia 10
w;' ()" ' 5520' 4645'
't'O 8e ecr"l) pLVWTepov TO ex TOU ae:u-repou epLcrou e:ple't'<7.L :KOC Partea mai de miazanoapte a acestei desparituri se varsli in Pont prin gura
10 ocu-ro xoc't"&: 6foLv numita Boreicii 59, a carei aezare are gradele
5620' .4650'
iar partea mai de miazazi se desparte i ea in doua Ia poziiia 15
5540' 4630'
vc;' y" c;' L,, y" Partea cea mai de miazazi din aceasta despartitura se varsa in Pont prin
gura numita Naracion 0 a clirei aezare este
ve' yo" c;' L" 5610' 4620'
- -
X.OCL\ TO\ c\.v e:cr'l)t-f-'J..pLVW't"e: pov 't"OC.l<. 't'OU''t'OU 't"O\) c.pLcrou
I \ ) Partea mai de miazanoapte se desparte i ea in doua la pozitia 20

de; TC'Y II 6v-rn'Y cr-r6oc-rL xa).ouevc.p NaxocpL,<p, o u.,. "I) 6e':cnc; 56 4640'
Partea mai de miazanoapte a acestei despiirlituri se varsa prin gura Pseu
'Ye;' c;" c;' y"
dostomos 61, a carei aezare este
20 TO ae: &pxnx<i:rrr;:po'Y axle:-ro:L xoc 't'OCU't'O xa-rd: 6foLv 5615' 4640'
'Jc;' c;' yo" Partea mai din spre miazazi se varsii prin gura numita Calon 62
, a carei 25
XC1:L\ -ro\ e:v o'cpxnxw-re:pov e:poc; 't"o ex -rouTou -rou e:picrou E:x&t-1-e:i
I I ' ) f
aezare este
4630'
aT6ocTL 'Ye:u8oa-r6cp, ou 6kcrn; 5615'
3, Coasta de miazanoapte a Moesiei se marginete_ cu liirmul Pontului
vc;' o" c;' yo" ce vine dupa acele guri, pina la punctul terminal pomenit de linga Tracia,
[aceasta din urmaJ av1nd gradele
55 4440' 80
vc;' 011 c;' L"
3. 'H o' &7t' cXVOC't'OAWV 't'c; MualC1:c; 7tAeu pi:X 6ple:w.L TTI E:i:pe: c; &? 11 Nordicii . Probabil Delta Duniirii llngii Vilcov. __
&S Subtire &. Probabil unul din canalele bratului Chilia (vezi RE, XXIII, col. 1403).
't'OC, O"t"oocaL 't"OU IloV't'OU 1tOCflC1:Al<i> expL 't'OU dp"l)evou 7tpoc; '>TI &9 Nordicll. . Probabil tot unul din cana!ele braufoi Chilia.
a
0pX?1 7tepOC't'OC,, E7texeL olpocc; o Vezi Pliniu eel Biitrln, nota 2.
s1 Cea falsa *Probabil al doilea canal,
de la sud, al bratului Chilia (vezi RE, XXIII,
col. 1390).
30 ve' o' yo" n < Cea frumoasii &. Astazi bratul Sulina.
 662 PTOLEM EU JZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 653

c; 7tAe:u piXc; ee(nc; .xe:L OUT(.t)c; e:TcX TO 'Ie:p ov O"T6ot Tou " O"t'pou Aezarea acestei coaste se prezinta astfel. Dupa gura Sacra 63 a fluviului Istru
7toTocou Promontoriul Pteron 5620' 46
Ihe:pov &x pov vc;' y" c;' Cetatea Istros 5540' 46
Tomi 55 4550' 6
"Impoc; 7t6!-Lc; ve:' yo" c;' Callatis 5440' 4530'
6 T6oL ve:' e:' L" y" Dionysopolis 5420' 4515'
K&t-1-oc.nc; vo' yo" e:' L,, Promontoriul Tiristis 55 4510'
ALOVU0"67to/-Lc; vo' y" e:' o" Odessos 5450' 45
TL pLO"t'lc; &xpot ve:' e:' c;' Gurile fluviului Panysos 5445' 4450' 10
Mesembria 55 4440'
'0o'1]aa6c; vo' L" y" e:'
10 Iloc.vuaou 7tOTotoG ht o/-otl 'JO' L " o" o' L"y" Tinuturile din partea de apus a Moesiei Inferioare sint locuite de tribali,
iar cele rasl'lritene - mai j OS. de gura Peuce - de troglodi\i ; iar gurile, de
Me:a'Y)(3p(oc. ve:' o' yo" peucini. Tinuturile de pe linga Pont la ocupii crobisii. Mai sus de acetia se
- 4. KotTexouvL oE: 't'C, x&T(.t) Mualotc; 't'cX E:v ouaLxcX TpLotAAOL afla oinensii i obulensii. Tinuturile aezate !nsa la mijloc stnt locuite de dimensi 16
i piarensi.
't'(.t)V oe &.voc't'OALKWV 't'OC E:v U7to 'l\ \ 't'O O"T6oc 't'-},V
., Ile:UX."llV Towv/-ooU't"ocL'
5. Iata oraele de linga fluviul Dunarea :
'tot\ oe: \O"'t' oc't'oc
6 II e:uxLvot, 't'OC
\ oe: l j I '
7t ri oi:;; 't'W II 6v't'cu Kri6 u>"oL x.oc.1 u7tE:n
16 ' ' O '
otU't'OU,c; . LV'Y)VO"WL x.ocOOUA'Y)VO"LOL, TeX oE: e:'t'ot U AL1ivaLOL xcxi
I ' I ' t t-'
Regianum 50 4340'
IlLot p"t)VO"LOL. Oescus al tribalilor 51 44
Diacum 83 bis 5120' 4420' 20
5. II 6t-e:Lc; se: e:tai 7tot pcX. E:v 't'ov Acxvou Lov 7tO't'otov oc.tOe: Novae 61 52 4440'
'P1)yLotv6v v' Trimammium 5220' 4450'
y' yo" 5240' 45.10'
Otaxoi:;; TpLot/-1-wv w:1.' Oraul Prista
o' Durostorum, legiune 5315' 4515'
20 ALotx.6v wt.' y" o' y" Legiunea I ltalica 85 25
Nooucx L v{3' o' yo" Transmarisca 5330' 4530'
TpL&Lov vW y" o" L "y" Sucidava 54 4540'
Axiopolis 5420' 4545'
II pLCl''t'YJ 7t6ALC, vW yo" e:' i:;;' 5410' !1550'
Carsum
(.LE' 0!'
I
Aou p6a't'o pov, 1-e:ylwv vy o" Troesmis 54 4620'
25 30
Ae:ylcuv 7t pW't'1J 'l't'otALx1i
Tpoc.ocp lax.oc. vy' L" e:' L" Legiunea a V-a Macedonica
.Loux(ooc.uoc. vo' e:' yo" Dinogetia 66 5310' 4640'
'ALOU7tO AL<; Noviodunum 5440' 4630'
vo' y" e:' L"o"
Sitioenta 67 55 4630'
Koc. paou vo' c;" e:' L"y"
30 TpoLalc:; vo' c;' y" 6. Intre fluviu [i muntele Haemus] se afla oraele : 35
Ae:y lcuv e:' Mo:x.e:OOVLX.-Yj Dausdata 53 4440'
Tibisca 88 55 4.620'
ALvoye't'e:Lot vy' c:; c;' y o"
N ouc6oouvov vo' yo" ea Vezi mai sus, nota 56.
c;' L " ea bi O formll. greitii pentru Dimum.
_LLTLOEV't'O: ve:' c;' L" H Aici lipsete legiunea I Italica , care a fost g"eit trecuta la Dul'oslorum (vezi RE,
XII, col. 1410).
35 6. Me:'t'ot u oe 't'OU 7t0Totou 7t6Ae:Lc; ott8e: 16 Aici trebuia mentionatA legiunea XI Claudia i (vezi RE, XII, col. 1698).
e Vezi Gh. tefan, Dinogetia - a problem of ancient topogra phy, in Dacia , N. s..
Aocouaooc.ua vy' o' yo" II (1958), p. 317-29.
67 Aici trebuia sii f ie Alyv<ji6tvtct, care este o alta formii. pentru Aegyssus.
1L LO"'X.ot ve:' c;' y" os Locul toponimului este la III, 8, 4, unde apai-e de doua 01i
 554 PTOLEME U IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 555

7. Tarmul incepind de la gura cea mai de miazanoapte a Istrului i plna

la gurile fluviului Boristene 9i tinutul din interior, plna la fluviul Hierasos ss.,
este locuit - mai jos de tiragetii sarmati 70 - de harpii n, iar mai sus de peucini,
de catre britolagi 72. Tarmul prezinta urmatoarea i'nfatiare dupa gurile fluviului 5
Boristene, care au, dupa cum s-a spus, gradele
5730' 4830'
G urile riului Axiaces
v' L" Y)' L"
57 48
'ALocxou 7t'O't'rt.ou x oA.ocl v' r/ Oraul Fisca 5740' 4740'
<I>uax YJ rr6:Atc, vc,' yo" ' yo" Gurile riului Tyras 5620' 4740' 10
10 Topo: rco't"o:ou hf3oA.rt.l Satul lui Hermonact 5615' 4730'
y" ' yo"
'Epwvrt.J<. roe, xw r;
I I
vc,' 8" ' L II
Oraul Harpis 73 56 4715'
''A pmc, 7to),LC, vc,' ' 8" 8. Orae 74 in interiorul 75 tarii sint i in aceasta parte, pe llnga riul Hierasus:
8. rr 6Ae:Lc; 8 e:lai x.cd kv -r?i Zargidava 76 5440'
5420' 4745'
4730' 15
,
'rOV 'Ie,:prt.crov TCO't'O(( ,
lOV Tamasidava
v8' yo" Piroboridava 77 54 47
15 ZO(pyl8o:uo: v8' y"
To:O(crl80(U<Z ar intre riurile Hierasos i Tyras:
II t pof3o pl8aua v8' Niconium 5620' 4810'
Ophiussa 78 56 48 20
Oraul Tyras 56 4740'
Ntxci>viov vc,' y" 9. Insulele situate in vecinatatea Moesiei Inferioare in acea par te a Pontului
ri' c," pe care am pomenit-o sint :
20 '0rpLoucrcrO( vc,' rj'
Tu pa:c; 7t6A.tc; w;' lnsula numita Boristene 5715' 4740'
' yo"
9. N aoi 8E: 7to:pd:x.e:LV't'O:L 't'ij -rcfi dpY)tv) !.LE pe:L i insula lui Ahile sau 25
- II O'V't"OU Y-J 't"E: XO:/\OUfLEV'
't"OU I Leuce 79 5730' 4740'
Bopucr6v't)c, v croc, v' 8" ' yo" 69 Partea iiisariteana a l\Ioldovei, pinii la Siret, i Bugeacul lmpreuna cu tarmul Marii

25 xcxt 'Axi AA.ewc, Negre pinii la Nipru au depins <le provincia romana Moesia Inferior abia inceplnd din secolul
al II-lea e.n. (cf: Registrid lui Hunt ). f n schimb, influenta romanii, care se facea simtitil
Ae:ux vcroc, v' L" ' pinli. tn Crimcea, incepuse sa se manifeste Inca de pe la mijlocul secolului Ie.n. (cf. Tacit,
Analc, XII, 15). Pentru istoria Moldovei sub romani vezi R. Vulpe, La Valachie et la Basse-
y" Moldavie sous les romains, in Dacia , N.S., V (196l j, p. 365-93.
70 De fapt sint geii, cum o spune i numele ! or.
11 Pare a fi o variantli. (cf. III, 5, 10) pentru carpii1 ( vezi PArvan, Getica, p. 238-43).
12 Un neam celtic (vezi nota 34).
73 Probabil tot o varianta pentru Carpis * (vezi nota 71). Pentru prezenia tracilor pe

p.rmurile de nord ale Pontului Euxin vezi I. I. Russu, Elemente!e trnco-getice tn Scythia i
Bosporul cimmerian, in SCIV, IX (1958), p. 303-331,
74 Vezi nota 11.
76 Vezi nota 48.
78 Urmatoarele trei localitati au nume caracteristic clacice.
17 Vezi R. Vulpe, La civilisation dace et ses problemes a la litmitire des demieres fot1illes

de Poiana en Basse Moldavie, in Dacia , N.S., I. ('1957) , p. 145-164.

78
Este probabil o altii denumire (cf. Pliniu eel Biitrln IV, 12(26) , 82) , neoficialii
(Oraul $erpilor), pentru Tyras, Vezi articolul respctiv din RE.
7 Vezi Arian, notele 31 i 32.
 556 PTOLEMEL' IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 557

ElPAI KH:E ElE:EI:E A:;i EZAREA TRACIE!

[EYPnrrm:: TIINAS &'] [HARTA A IX-a A EUROPE!}

III, 11, 1. 'H 0p4x"1J m:piop( s:Tixt &11:0 E:v &px-rwv Tn

x<f't l<J III, 11, 1. Tracia se marginete la miazanoapte cu Moesia lnferioara,
Mua( 11:<X poc "v dp"t)v'Y)v ypa v. &11:0 SE: Sua&v ,.n
ocvw Muae<
0 xa1. Maxs:Sov(occ:; eps:L Tcj> &11:0 Tou dp'Y)evou 'Op f..o 5pouc:; ex p:.
potrivit liniei pe care am aratat-o, iar la apus cu Moesia Superioara i cu
partea Macedoniei de la muntele pomenit Orbelos ptna la punctul unde se o
termina, a dl.rei poziie are gradele:
1ts:pix-roc:;, O '?'U "t1) us:atc:; s:m:zs:i mpo:c:;
f 0 1 ' I I

49 4145'
G' o:.'CY." ,,
XCII. A TI TI I A N 0 Y A A E E A N P E Q I: XCII. A P I A N

S-a nascut la Alexandria in jurul auului 100 e.n. i a venit mai tirziu la
Roma . A facu t parte din ordinul cavalerilor i a ocupat functia de procurator
Augusti; a murit dupii anul 161. Apian a scris o Isto,.ie ram.and in 24 de ciirti.
in care a rinduit materialul dupii criteriul etnic, in ordinea urmiltoare: I. Regii ;
II. Italicii ; III. Samnitii ; IV. Celtii ; V. Sicilia ; VI. Iberia ; VII. Hanibal ;
VIII. Libia ; IX. Macedonia i I!iria ; X. Grecia i Ionia ; XI. Siria ; XH.
l\Iitrida te ; XIII-XVII. Razboaiele civile ; XVIII-XX!. Egiptul ; XXII.
Evenimentele din anii 30 i.e.n. - 69 e.n. ; XXIII-XXIV. Razboaiele lui
Traian in Dacia i in Arabia.
Din aceastl\ opera vastli ni s-au pastrat numai: p1efata, ciirtile VI-IX,
XI-XVII i clteva fragmente din alte carti. Autorul s-a sprijinit pe vechea
analisticii, a urmat de ap1oape pe Dionisiu din Halicarnas i 1-a consultat pe-
Posidoniu. In opera sa, Apian a ari\tat un mare interes pentru framintlirile
sociale din Imperiul roman, cliutind sli descopere cauzele acestor micliri.
Editia: Appiani Historia Romana. cdiderunt P. Viereck et A. G. Roos,
Teubner, Leipzig, J2 (1962), II (1905).

PQMAIKQNIl.:TOPIQN ISTORIA ROMA?-l'A

IlPOOIMION Prefa fa

1, 1. Pornind sa scriu lstoria Romana am socotit necesar sa 1nfii.i9ez la

inceput hotarele provinciilor aflate sub stapinirea romana. Acestea smt urma- o
toarele 1. .
2, 6. Cind cobori din inutul capadocilor 9i cilicienilor in Ionia, ai in
faa Peninsula cea Mare 2 0 fac sa fie peninsula - din dreapta - Pontul
Euxin, Propontida 9i Helespontul (9i Mar('a Egeicii(, iar din stinga Marea
Pamfilica sau Egipteana [clici se spune in ambele feluri]. 7. fn aceastli 10
peninsula se aflli cei ce privesc catre Marea Egipteana, atit pamfilii cit 9i
licienl.i, i - dupii. ace9tia - Caria pina in Ionia, [de asemenea] cei dinspre
Pontul Euxin, Propontida i Helespont . .. 8 . . . Atitea populatii locuiesc
peninsula 9i toate acestea sint sub stapinirea romanli.
3, 8. Trec1nd mai departe, ei au poruncit i altor neamuri din jurul 15
Pontului, atit misilor din Europa, cit i tracilor citi se afla in preajma Pon
tului Euxin . .. 10 ... Pe acest litoral 3 intllnim urmlitoarele neamuri ce se

1 Urmeazi\ enumerarea provinciilor i populaWlor cucerite de romani, de la rasarit

spre apus.
2 Asia Mica.
s Litoralul mediteranean.
 560 APIA!\
EK TH:E MAKEAONIKHI:
11, 1. "On 'Pcuoc!ot Tcxxecuc; cxocxvoevov Tov Ile:paecx oipe:w-
10 p&v"C'o ' x<Xl oc"Atl'.l't'cx cx.un:ouc; pe6tE:V T&v 'EJ..J.. vcuv qit /..lcx xcxl.
ye:t'n'tCXO'tc;, ate; lx.6oc; kc; 'Pcucx(ouc; t7te7totxe:crcxv ol 'Pcucx(cuv a"t'pcx-
't"1T( Ol. Gl<; 8e XIXL ol 1t'ptae:tc; ol ec; BIXO"t't pvcxc; &m:O"t"cx')..evot -r-Yjv
Mcxx.e:8ov(ocv lrpcxcrx.ov i8e:rv OCO'l:poc"Awc; wx.u pcuii-tvYJV xocl. 7tocpcxax.e:u v
lx.ocvv xocl. ve:6't''YJ't'OC ye:yuvoccrevl)v, 'Pcuoc(oui:; wxl. -r&8e: 8tE:"t'ocpocaae:v.
15 (dcr66e:voi:; 8' 0 Ile:pae:U<; eTtpouc; l'Tt'e:n:e: 7tpfoe:tc; 't'V 07tOVOLO:.V
E:x.Mcuv. E:v 8 't'OUT<p xocl. Euv1Ji:;, o 't'Yjc; 7te:pl 't'O Ilepycxov 'Ao-ix<;
ocat/,uc;, ocTC o 't'c; 7tpoc; <l>Atmtov lx6pixc; 8e:8twc; Ile:pafo:, xe:v ei:;
'Pw ii- YJV xo:.1 XOC't'1)y6 pe:t rpo:.ve:p&c; 0:.U"t'OU, 7tO:. pe:J..6wv E:c; 't'O OUAE:U't' -
ptov, lln 'Pwo:.Eoti:; 8ucre:v c; yevot't'o &e:L . . xocl 0pX'YJV XOC"t'O:.X't'cjho,
20 ey<X op'YJ"t' ptov, x.o:.1 0tTICXAOU<; x.cxl Ile:pp1Xtoue; 8to:.crTO:.O'LOCO'ete:
AO!Levoui:; 't' 7tpe:a e:ucro:.t 7t p0<; oii-ii.c;.
2. Ko:.l. 't'&v oe:'t'epcuv," l<p'fl, ,,rp()..cuv xo:.l. aucfxwv 'Apou-
7to/..w f.!.SV &qiflp'YJ't'IXt 't'v &px.v, 'Ap6e't'cxu pov 8' tv 'IAAu pto!c; 8uvocO"t'1JV
xcd xnwe:v emou:Ae:l>cro:.c; xo:.l 't'oi'.ii:; epyo:.crocevoui:; 07to8e8E)('t'O:.t >).
25 11, 5. WV b Ile:pae:ui:; cda06e:voi:; fue:7te:\I E:i:; 'Pw11v ot i>' eve:-
XOCAOUV, 5croc Euii-ev'YJi:; e:foot xocl. 7toc6ot, xo:.l. cff.tl'.l't'oc, o't't 0px1Jv
XO:.'t'OCX't'(f'>'t'O XOCL <1't'p0:.'t'tcXV X.OL XO:.L 7tO:.pOC<1XE:U V OUX pe: O'O\l"t'Oc;
&v8p6c;.
11, 6. ocAM 'ApOU7tOALV eeo:.Ae: 't'!/ji:; & px.!/Ji:;. em8pcx6v"t'CX ye:
80 't'o c; e:..ep mc; &uv6e:voi:;. xcxl 't'Oth' IXO't'O<; o v e8).(l)cre; Ilepcre:oc;,
\ \ e
XOCL 't'OC<; O'U\I 1JX.1Xi:; OCU't'<j) fLE:'t'IX 't'OU't'O cxveve:wcro:.O' 6e, OJvI.7t(I) OLOC(.ll."''O' C'/\1\0\l't'Oc;
f H \ -
Euevoui:;. 't'O v 8 7te:pl. ,ApOU7tOALV xcxl. 7tE:O'U't"e:p6v ecm 't'WV
cruv6ljx&v xocl. TCo:p' o v, 5n 01JVe:'t'l8e:a0e:, 8txo:tov E<pcXV"Yj>).
18, 1. o't't rev6toc;, occn/..e:oi:; 'It.t.u pt&v, voe; l6vouc; 7tpoaolxou
85 Mocx86cn, Ile:pcrer auocxwv &nl 't'ptocxocrlo c; "t"otMvroti:;, llv 't'L xocl
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 561
afla sub ascultarea romanilor : intreaga Grecie, Tesalia, macedonenii i citi
locuiesc in vecinlitatea dintre traci, iliri i peoni.
4, 15. Iar in Europa, mai cu seamli douli fluvii - Rinul i Istrul - rnargi
nesc Imperiul roman. Diutre acetia, Rinul se varsii i:n Oceanul de Nord,
iar Istrul in Pontul Euxin. Inaintind in anumite locuri i dincolo de aceste 6
fluvii, romanii stapinesc pe unii dintre ceitii de dincolo de Rin i pe unii
dintre geii de dincolo de Istru, pe care ii numesc daci.
MACEDONIA
11, 1. La Perseu romanii priveau hlinuitori, di.ci puterea lui cretea cu
repeziciune.Iiinfuria mai ales prietenia lui Perseu cu elenii i faptul ca acetia 10
erau vecini cu el, elenilor trezindu-le ura fali de romani chiar generalii roma
nilor. Cind solii trimii in prohlema hastarnilor au spus ca ei au vlizut Mace
donia foarte intlirita, pregatiri mari i un tineret bine strunit ; vetile acestea
au avut darul slii tulbure i ele pe romani. Aflind cum stau lucrurile la Roma,
Perseu trimise alti soli i spulhera banuielile. Dar intre timp i Eumene, 16
regele Pergamului - deoarece se temea din pricina dumaniei sale cu Filip 5 -,
veni la Roma i, fiind introdus i:n Senat, ii aduse lui Perseu invinuiri
fa1ie cum cli totdeauna el a fost vrlijma ul romanilor . . . i ca a supus
Tracia 8 - o insemnatli baza de operaiuni. A prilejuit tulburari la tesalieni
i perebi, pe ctnd acetia vroiau sii trimitii o delegatie la voi. 20
2. De asemenea, dintre prietenii i aliatii votri - zise el - lui
Abrupolis 7 i-a luat domnia i a pus sli fie omorit - dupli ce i se intinsese o
cursa Arthetauros 8, un domnitor din Iliria, iar faptailor le-a dat adiipost.
ou- 11, 5. Afllnd acestea, Perseu trimise delegai la Roma 9. . . Roma nii ti
adusera tnvinuiri tntemeiati pe cele spuse i fndurate de Eumene, tnvinuindu-1 25
mai ales pentru ca adaugase stapinirii sale Tracia, pentru ca avea o armata
i facea pregatiri de razhoi, ca omul ce nu dorete pacea.
11, 6 Dar Perseu 1-a alungat din domnie pe Abrupolis 10, apiirtnd de
huna seamli teritoriile noastre de un navalitor 11 i lucrul acesta insui Perseu
vi 1-a lamurit. Atunci voi ati tnnoit tratatele cu el, pentru ca ptna atunci nu 30
intervenise cu inrigile sale Eumene. lnt!mplarea cu Abrupolis e mai veche
declt tratatele, iar voua lucrurile vi s-au parut drepte, la incheierea tratatelor .
18, 1. Genthios, regele acelei plirti a ilirilor care se invecineazii cu mace
donenii, a ajuns sprijinitorul lui. Perseu 12 in schimbul a trei sute de talani, 35
' ln a,nul 175 i.e.n. eenatul a trimis o comisie care sli ancheteze plingerea dardanilor
impotriva lui Perseu, acm:at c1i ar fi chemat pe bastarni in Dardania (cl. Polibiu, XXVI,
9, 6 'i Titus Livius, XL, 58, 8; XLI, 19, 4).
a Ta Lal Jui Perseu, cu care Eumene purtase lupte grele. Calatoria lui Eumene a
avut loc in anul 172 l.e.n.
e lndata dupil urcarea lui Perseu pe tron, tn anul 179 i.e.n.
7 Capetenie tracil care se ri!.zvrlltise tmpotriva stilpinirii macedonene. In anul 173 i.e.n.
romanii ceruser1i lui Perseu sal repunll in vechile sale drepturi.
a Conduciitor ilir, care aa impotrivit expansiunii macedonene spre nord.
' In anul 171 i.e.n.
lo Vorbesc in senat trimiii Jui Perseu.
11 Regele trac lncercase sl\ ocupe minele de aur din Jl.funiii Pangeu.
11 In anul 168 1.e.n., fostul aliat al romanilor a trccut de partea lui Perseu.
S6 - e. 141'
562 APIA':'< IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 563

din care-i luase o parte. El navali in Iliria stapinita de romani i puse in lanturi
pe solii Perpenna 9i Petilius, care venisera la el sa protesteze impotriva celor
savirite. Perseu, aflind de cele intimplate, nu mai trimise restul sumei, sub
cuvint ca pricina razboiului pe care il fli.cea impotriva romanilor ar fi fost
Genthios. Apoi Perseu trimise la getii 13 din nordul Istrului o solie. El cauta
sa-1 ispiteascii. pe Eumene cu bani, fac1ndu-i propunerea ca ori sa treaca de 5
partea sa, ori sa-l impace cu romanii, ori sa nu se alature nici unei pari.
Perseu, care tia prea bine ca romanii nu var pune capat ostilitatilor, nadaj--
duia sa realizeze ceva din cele dorite de el, sau prin insai incercarea facuta, sa-1
compromita pe Eumene. Eumene nu voi sa treacil. de partea sa, cerind o mie
cinci sute de talan1i ca sa mijloceasca incetarea ostilita1ilor, iar pentru neutra-
litate o mie. Dar, afllnd ca ii i sosesc mercenarii ge!-ilor - zece mii de cii.lareti 10
i zece mii de pedestra i -, indata incepu sa-1 dispre1uiasca pe Eumene i-i
spuse ca nu va mai plati nimic pentru neutralitate (sub cuvint ca ar fi o ruine
pentru amindoi), iar suma [cuvenita] pentru incetarea ostilitailor nu o va da
inainte, ci, pina la incheierea pii.cii, o va depune in Samotrace. fn toate Perseu
ajunsese schimbator i meschin, deoarece zeii ii luasera min1ile. 2. Un lucru15
insa din cele sperate 1-a indeplinit cu prisosinta. Eumene deveni suspect
romanilor. Intre timp, deoarece geii trecusera Istrul, el trebuia sa dea coman-
dantului lor Cloilios 1' o mie de stateri 15 de aur, iar fiecarui calaret zece stateri
i fiecarui pedestra cinci. Suma totala intrecea cu putin o suta cincizeci de
mii [de stateri] de aur. Regele puse sa fie aduse citeva hlamide 16, bratari 20
de aur i cai, daruri pentru comandanti, impreuna cu zece mii de stateri de
aur. Apropiindu-se de tabara lor, porunci sa fie chemat Cloilios. Acest.a intreba
pe cei veniti daca aduc aurul. Ailind ca nu-1 au, le-a poruncit sa se intoarca
pentru a-1 aduce. Perseu, informat de cele petrecute i impins iar de divinitate,
s-a plins - schimbacios cum era - intre prieteni ca pe firea getilor nu te po}i 25
hizui. Se prefacu ca nu indrazne9te sa primeasca in !agar douazeci de mii de
geti. Cu greu spuse cii. primete zece mii, pe care -zicea el -i-ar putea domoli
in .caz de rascoala. 3. Impartiiind acestea prietenilor, nascoci alte minciuni
pentru geti i ceru jumatate din oaste 17, cu fagliduiala ca va da aurul ce-1 va
avea la indemina. Cu atita nestatornicie se purta Perseu, ingrijorat de banii 30
pe care cu putin timp inainte pusese sa-i asvirle in mare 18. Iar Cloilios, cind
vazu pe trimiii regelui, intreba in gura mare dad\. au adus cu ei aurul i ecru
int!i celor care ar fi vrut sai spuna ceva sa-i vorbeasca despre aur. Aflind ca
nul au i nemaiingaduindu-le sa vorbeasca, ii duse armata inapoi. Iar Perseu 35
fu lipsit i de aceasta alianta, care i-ar fi adus mul1i soldati i ar fi sosit la
timpul potrivit.

ia ln realitate este vorba despre bastarni, care se aezaseril. insa in regiuni locuite de
geti, cam pe teritoriul Moldovei de astiizi (cf. Plutarh, Paulus Aemiliiis, 9 ; 12, 13; Polibiu,
XXVI, 9 i Titus Livius, XLIV, 27, 2). Este posibil i chiar probabil ca la expeditia din
Macedonia sil. fi participat i geti allituri de bastarni (vezi Isl. Rom., p. 245).
14 La Titus Livius apare forma Clondicus (XL, 58, 8 ; XLIV, 26, 11 i 27, 2).
u Un talant valora aproxirnativ 250 stateri.
l Un fol de tunici brodate - farii mineci - pentru comandanti.
17 Cf. Titus Livius, XLIV, 27, 1.
18 Perseu diiduse ordin 'ca tezaurul regal, care fusese inc. rca t e ni te coriihi i, si't fie
scufunda t spre a nu cadea in mina romanilor (cf. fr. 17).
 564 A PIAN
IAA1'PIKH
1, 1. 'I;>..:Au ptol'.ic; "E/../.."l)ve:c; youv't'<X.L 't'oui:; u7tf p -re: Mocx.e:oovlocv x<X.1.
v p X"l)V <,X.7t\0 xOCOV(()V X.O:LI Cl e:crnp(()'t'W-V
Cl I I
1tO't'O:\ov ''Iinpov. x.o:l
e:m
' \
't'ou't'' fo"t"l "t"lji:; xw poci:; 't'O ljx.oi:;, e:u poi:; o' Mocxe:o6vwv 't'e: x.<X.l. 0p-
6 X,(()V 't'U
-
lV ope:t<UV e:mTI O:LOVOC<; XIXt 't'OV '16VLOV XO:L\ 't'ot 1tf> 07t000: 't'CUV
, I I \
"A:A7te:wv. 2 . x.oct !i:!;cr't'L 't'u1 i:N e:.u.poi:; ..'!l.e:pc-.uv 7tE:V't'e:, 't'O oe: YjXO<; 't'ptoc-
\ " '' -
e'
XOV't'0: 1 XOC IX XOCL t"Ot<; "E1\'1'\'1)0W E:,t, p1)'t'IXL.
I -
oe
2, 3. <I>occrl 't'V ev XW P<X.V E7twvuov 'l;>..Au ptOU "t"OU Il o/.mp-
ou ye:vka6oct. n OAlHp cp y&p 't'{j> Koxf..c.um xo:l ro:AOC't'd Ke::A't'OV
10 xocl 'l:A/...u ptov x.ocl. PcH,o:v 7to: oo:c; ono:c; &opljcrcxt I:txe:f..locc;, xocl.
&pOCL TWV ot' OCU't'ouc; Ke:A't'WV xocl 'If..:Au pt&v xocl roct..oc't'WV :Ae:yoE:-
vc.uv. xo:l 't'6oe: ot ci/..t()'t'o:, 7ton<X u0i::u6vTwv g-re:poc 7to'AA.&v, &pecrxe:t.
4. 'I'A:Au pt os 7toc!oo:i:; 'Eyxe::Ako: xo:l Ao-ro:pteo: xocl 6.&poo:vov xo:l
Moc!8ov x.o:l. To:u/..o:v't'oc xexl. Ile:p poctfjN ye:vE:a6ext, xocl. 0uyoc'>epocc; Ilocp6oo
16 xo:l 6.ocop0w xrxl. 6.ocamxpci> x.o:l hkpocc;, IS0e:v e:lat TexuMvTtol "t"e: x.exl
Ile:p p<X.t o( x.exl. 'Ene'Ae:e:c; xcxl Aihocpte:'Lc; xocl 6.&poocvot oeocl Moci:Oot >
xocl. Ilocp011vol xocl 6.ocacrocp 'tLOL xotl 6.&pcrot. AO't'OC pte:!oe ocO-rCI> Ilocv-
v6vtov youv't'<X.t 7toc ooc Ilocvv6vtov Iloclovoc ye:vea6cxt, xocl. I:xopolcrxov
Iloclovt XIXl Tpt[3oc'Af..6v, ci>v oo(c.uc; ..a 8v11 7tOCpwvu<X. e:!voct. X.<X.l
20 -r&oe: ev 't'o!c; &.px:octof..oyoucrt e:0da6w, 3, 5. yev'Y) oe fo1:w 'lt..A.u-
ptwv, W<; tv 't'OO'?jOe: )'W p, 7tOAAiX X!X l 7te:ptwVU<X. 't'L VUV, XWf>IXV ve:6-
e:voc 7toA.'Av I:xo po(crxl1lv xoct Tpti:x'AA.&v, ot kc; 't'oaou't'ov &/../.. f..ouc;
7tof..kcp otecp0e:t pocv, we; TptIXAAWV et 't'L U7t6'Aomov v, &c; re't'IX<;
omp "la't'pov qiuye: v, xixl yevoc; &x&aexv tJ.E:xpt <l>tf..7ticou n x.ocl
26 'A'A.e: vopou vuv ep'l)ov xexl &.vwvuov 't'o!c; "oe: e:tvO'.t, 6. I:x.o p-
o"'t'axouc; o'tc'l; o>ccJr:vle:ve:O"t'o:'t'ouc; O>C7t'o 't'OU oe: ye:voe:voui; U7to<pwiXtwv ucrn-
-'t' ' \
pov /)otoc 7tex6e: v xocl 't'&;i; vaoui:; 't'OU ocO't'ou 7t'O't'ocou cpuye: v, <rUv
:xp6v<p 8e 't'tVocc; &m ve:'A0e: v xocl Ile1.t6vwv eazoc't'LIXL<; ri:o:poLx cro:L' 60e:v
()'t't X.(Xl vuv :t.x.op8laxwv yE:vo; ev IlO'..locrt.
so 4, 8. AtJ't'O'..flLEocc; oe xixl. kx 6e:o(jf..o: e:Locc; 'Ar:6AA(()VOc; kc; GXCl.'t'OV
XIXX.OU 7tS:pLe:f..0e:LV . . 9. . . . XIXl ex 't'c; y c; (hwv (h67t(()V ye:voevc.uv
'Aotoc; v 'If...A.u pL&v xixl. qi06 poc; Aihocpte(()v &f..ta-ra, E:X,pL qie:uyov-
't'e:c; -rot oIXS:L-IX xoc "C'oV l
/\Oto\ v cr cptcrt 7te:pt cpepovnc;, ou>oe:vo\c; <X>U't'ou\ c;
I I
8e:xoevou, 8LcX 't'OU't'O -ro ofoc; 67te:p!(jf..6ov o3ov e:p&v e:txoat X.IXL
86 't'pt&v x.ocl 't'V re:-twv J..w8'1) xocl &otx'l)'t'OV, 7tocpdt 't'O Bexa-re:pvwv
ievouc;, <t)x'Y)crocv.
, ' , '
[l, 13. . . . XCl.L (j)IXCTL rouc; r::v 7tE:pLJ'..W pOuc; OU cru<X.X'YJ()IXL 't'O Lc;
lepocrof..otc;, &.'A'A' ex6V't'0tc; eyx1X't'Cl.AL7tt v ... LXt'TtLWVL &.o'Yj6 't'OUc;,
v.7l 't'WV 8L' AO't'IX pLfoc; ec; r:ctV't'OC<; 'If..J..u ptOU<; cru7tecr6V't'WV'
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 565
ILIR IA
1, 1. Grecii socot drept iliri pe cei ce locuiesc deasupra Macedoniei i
Traciei cu incepere de la haoni i de la tespro1i 19 pinli. la fluviul lstru. Aceasta
este intinderea iarii in lungime ; iar in latime, din Macedonia, tinuturile de
mu nte ale tracilor, pina la peoni 20, Marea Adriatica i regiunea prealpina. 5
I "'
2: Latiea se intinde cale de cinci zile, lungimea de treizeci, dupa cum au spus
1 green.
2, 3. Spun grecii ca acest t-inut i-a luat numele de la lllyrios fiul lui Polifem.
Din Polifem, ciclopul, :;ii Galateia s-a nii.scut Celtes, Illyrios i Galas care au
P?ni din icilia i ai: staptnit y este popoarele numite - datorita lo -:- celti, 10
1hn 1 galat1. Exphca11a aceasta, mtre multe fabule relatate de numero 1autori
ma satisface eel mai mult. 4. Se mai afirma ca Illyrios a avut copii pe Encheleus'1
Autarieus, Dardanos, Maidos, Taulus i Perrhaihos ; iar fete, pe Partho Daortho
Dassaro i altele. De aci, ar proveni taulantii, perebii, encheleenii, utarienii: 16
dardanii, <mezii >, partenii, dasaretii i darsii. Cred [grecii] i aceea ca fiul
Jui Autarieus a fost Pannonios sau Paion, i ca din Paion sar fi nascut Scor-
discos i Triballos de la c.are - de asemenea - i-au luat numele popoare . . Sa
lasam insa aceste lucruri pe seama celor ce se intereseazli de vremurilc stravechi.
3, 5. Semintiile ilirilor, cum se int!mpiii. intr-o regiunc atit de vasta, stnt nume- 20
ro.ase.. Vestite inca i stazi, l?cuesc un. tinut tntins cele ale scordiscilor 11 i
tr1bahlor, care intr-at1t s-au iros1t luptmdu-se unele cu altele, incit - daca
a mai ramas ceva din trihali - acetia s-au refugiat Ia getii de clincolo de Istru.
Nearnul lor a inflorit pinii pe timpul Jui Filip i Alexandru, dar acum aproape
ca s-a stins i este necunoscut oamenilor din regiunile [unde au locuit inainte]. 25
6. Scordiscii, pe de alta parte, slahiti grozav - din aceeai pricina - au patimit
mai apoi din partea romanilor o nimicire asemanatoare. Ei au fugit in insulele
aceluiai fluviu. Cu timpul, unii s-au tntors i au populat marginile teritoriului
peonilor. De aceea, pina azi se mai afla neamul scordisciior printre peoni.
4, 8. . . . Autariatii fura loviti i ei de minia lui Apollon i au ajuns la o SO
nenorocire extrema 22 . 9. lscindu-se din pamint nite ahuri neohi nuit de
daunatori, s-a aha.tut asupra ilirilor o molimli, care secera mai ales pe autariati,
pinli. cind - fugind din casele lor, dar purtind cu ei boala i neprimindu-i
nimeni, din pricina temerii ce stirneau - au cutreierat cale de douazeci i
trei de zile i, in cele din urma, s-au aezat intr-un tinut mlatinos i nelocuit, 86
apartinind getilor, linga semintia hastarnilor.
5, 13. . . . Se spune ca neamuri1e vecine nu s-au alaturat in luptii sacri-
legilor 23, ci inadins i-au lasat neajutorati tn fata lui Scipio 24, amintindu-i de
nenorocirile abatute asupra tuturor ilirilor din pricina autariatilor.
11 Populatii care locuiau in nord-vestul i sudul Epirului.
0 Peonii slnt confundati de Apian cu panonii (cf. infra).
u De fapt slnt cel\i.
Se spune ell luind parte la expedi\ia celtilor din anul 279 t.e.n. -impotriva sanctua-
rului de la Delfi - autariatii au fost impiedicati de furtunll sll-1 atace 'i ell, la intoarcere,
- ...
s-ar fi aMtut asupra lor o ploaie de broate care au putrezit, infectind astfel apele.
18 Sanctuarul de la Delfi mai fusese atacat odata de scordisci, aliati cu medii, in anul
83 t.e.n. Acclea neamuri atacaser11. in anul 88 i.e.n. i templul lui Zeus din Dodona.
14 L. Cornelius Scipio Asiagenus a condus o expedi\ie impotriva scordiscilor in anul
81 !.e.n., luind ca pretext atacul acestora lmpotriva sanctuarului. .
566 A l'f A.\ IZVOARE PRf VIND ISTORIA ROMlNIEI 567

14. Scipio nimici pe scordisci. Ramaite ale !or, refugiindu-se, i-au

stramutat aezarile la Istru i in insulele fluviului. Scipio cazu insa la 1ntele-
gere cu mezii i dardanii, care I-au convins, dupa ce-i oferisera daruri din aurul
templului 2s. Unul din istoricii roma ni 26 spune cii mai cu seama din aceasta
pricinii, urminduse precedentul lui Scipio, au '.inflorit atit de mult luptele
civile 21 la romani pina la instituirea monarhiei. 5
6, 15. Iar romanii i pe ace9tia i - mai mult inca - pe peoni ca i pe
reti, norici i moesii din Europa sau acele neamuri invecinate [cu cei pomeniti
mai sus] care-i au aezli.rile in d1'eapta Istrului - pentru cei ce coboara pe
fluviu - ii deosebesc de greci tot 111 felul grecilor, dind fiecaruia numele sli.u 10
propriu, iar regiunea imbratiind-o sub denumirea comuna de Iliria. Nu am
putut afla originea acestei pareri [i a numelui], de care se folosesc oamenii
i astazi. Chiar i birul acestor popoare, [ce se intind] de la izvoarele Istrului
pina la Pontul Euxin, ii arendeaza sub un singur nume i-1 denumesc tributul
iliric 2s. 15
13, 36. Cezar, de nevoie, era preocupat [In acea vreme] de Pompei i, odata
Pompei mort, ii retineau tot f elul de incurcaturi care se iviserli. de pe urma
vrajmaiei lor. Punind toate lucrurile in buna rtnduiala, el se intoarse la Roma
i se pregati sli. se riizboiasca cu getii 29 i par tii.
37. Atunci ilirii, care se aflau in drumul lui, se temura sa nu-i atace i, 20
trimitind soli la Roma, cerura iertare peutru cele intimplate, oferind prietcnia
9i alinta ]or, laudindu-se grozav ca sint un neam plin de vinjoie.
14, 40. Peonii ao, pc care grecii ii numesc astfel, dar in limba lo.tina poartii
numele de panoni, sint o populatie linga Dunli.re - intinzinduse din tinutul 25
iapozilor pina la dardani. Cum am spus mai inainte, romanii ii numara printre
iliri. De aceea, cred ca acum este potrivit sa vorbesc i despre acestea in legatura
cu Iliria.
22, 62. Romanii, care mai inainte nav11.lisera de doua ori pe teritoriul
cetatii Segeste, nu au luat nici un ostatic sau altceva. De aceea segestanii au 30
fast f oarte mindri. Cezarul [August] merse impotriva lor 31 prin tinut ul peonilor,
care insa nu era inca sub ascultarea romanilor. 63. Tinutul peonilor are multe
paduri i se intinde in lungime din locurile ocupate de iapozi pina pe meleagurile
dardanilor. Acesti peoni nu locuiau in orae. ci in sate, ori trli.iau pe ogoare,
grupati dupa in;udire. Ei nu mergeau la sfaturi obteti i nici nu aveau cirmuire 35
pentru toate treburile. 6/i. . . . Pornind '.impotriva lor cezarul, ei s-au refugiat
in paduri i-i omorau pe soldatii rataciti pe acolo. Gita vreme tragea nadcjde
ca vor veni sa dea piept cu el, cezarul nu le pustii nici satele, nici ogoarele.
65. Cum insa nu-I intimpina nimeni, le dadu foe i terse totul de pe fata pamin- 40

s Din Delli.
26 Probabil Cremutius Cordus.
21 Autorul se refera la declinul moralitatii in urma aUuxului de aur.
s Vectigal lllyricum.
t Vezi nota 56.
ao Vezi nota 20.
s1 Expeditia a avut Joe In anul 35 i.e.n. (cf. Strabon, IV, 6, 10 ; VII, 5, 2).
 668 A PIAN
I:eyecrTocvwv, xocl T-/ivoe Ilo:L6vcuv oi5cro:v, t7tl 't'ou Lcfou 7tOTocou, ev
(j'> XCXL 7t6ALc:; foTLV EX,U pif, Tql Te 1t'OTCXfJ.{ji XCXL T<f c:p pcp e:ytO"'t''1J Om-
A'Y)ev'Y), 8Lo xcxl &."ALcr't'oc ocOTc:; l;wne:v b Ka'tcrcx p, <!>c:; TOC(.Lidcp
XP'Y)cr6e:voc:; ec:; Tov llcxxwv xcxl. Bcxa't'epvwv 7t6t.e:ov, at 7tepo:v dcrl.
5 TOU "foTpou, "Aeyoevou ev EVTotU6ot Aotvou lou, ytyvoevou oil: E:T' o-
J.(yov "Impou. 66. ec)./..eL 8' 0 I:&.oc:; tc; -.ov "IO'Tpov Xotl cd ve:c:;
&v T(jl I:cfcp Koclcroqn tylyvov't'o, ext f c:; 't'O\I AocvouArnv cxuT<7> TY>v &.yo-
p((\I OLOlGEL\I e'fl e:"A"A ov.
I). I
)"' f I
23, 67. 8Ld: ev 8-fi 't'otUTcx Tc:; I:eyem"l)c:; XP1lev o Kcxfocx p 7tpoa-
10 t6vn 8' otOTql o l I:e:yeO"t'cxvol. rcpocre7tetocv, 7tUv0o:v6e:vot, T(voc:;
X P'fieL. 0 8e cppou pO:v focxycxye: v lcp"I) :xocl. o pouc:; txlXTO\I AIXe: v,
lv' &.crcpcx"Awc:; 't'cxLdcp " 7t6"Ae:L X P<ii't'o t7tl llaxcxc:;. m 8e xcxl. crt't'ov,
!l I).
oaov ouvocwTo t:pE L
pew TIX-Uov.> ott e\ v 7tpcunu. oIvre:c:; 1'/<t: ,'ouv oouvat.
I).
29, 84. "Aomol. 8' dcrl. 't'c:; 7to 'P<i>ci (<i>v vot oev'Y)c; 'l"Af..u pl8oc:;
15 dva:L 7tpo ev IlcxL6v(l)v 'Po:L't'ol xcd N<i> ptxol, e:Toc Ilalovo:c; 8il:
Mucrol. we:; t7tl. 't'Ov E\J mov IT 6nov. 'Pa:L-..Ouc:; ev ouv xal. Ncu pL-
xouc:; youa.L rcXLOV KO'.Lcrcx pcx, 7to/...e:ouv't'a. Ku ro c:;, tm"Aa e: v
Le:OCO"'C'6V, :;(e:L pooevov IloctOVO:c:;' EV fLtcr<jl )'OC p e:latv cicpo'C'l p(l)V XCXL
oU8ev dipov t8Lov de:; 'PocL't'ouc:; !J Nw pLxouc:; ye:v6evov 66ev oL 1 vecini. 30, 85. Facind o expeditie impotriva moesilor, Marcus Lucullus 88,
20_8oxouat -.ate; t't'epoLc:; "t'wv yeL't'6vwv cruvo:}wvcxL. 30, 85. Muaouc:; 8
Mapxoc:; !l-ev Ae:uxo/../..oc:;, b &.8e:A.cpoc:; ALxLvlou Aeux6"A"Aou, Toti Mt0 pt-
8&'t'YJ 7to/.,e: crcxv't'oc:;, xcx't'e8po:e, xcxl ec:; -rov 7tO't'cxov ecxf..v, iveo:
dcrl.v 'EA./..'Yjv8e:c:; 7t6/..etc:; Mucro!c:; 7tcX potY.ot, "lO"t'poc:; 't'e <xcd Kcx"A-
"Acx't'lc:; > * xcxl. ALovua67toALc:; xcx.l. '08'Y)acroc:; xcxt Mea11. p(cx <xcxl 'A'lt'oA-
25 /lwvloc > t c; tv 'PwTJ [&x Kcx/.,cx-rl8oc;J eTve:yxe: 't'OV fycxv Arc6/...-
:Acuvcx., TO\I &vcxxe:(e:vov ev C'li> Ilcx/..oc't'tcp. 86. :v.od 11:},e:iov. oo8ev eopov
t7tL Tic; 'Pw.cx(<i>v 8'Y).ox pcx't(cxc; tc:; Mucrouc; ye-J6e:vov, 008' tc:; cp6 pov
U7tlXX,0EV't'IXc; oo ml 'tOU I:eCXCM'OU' U7tX6'Y)GO'.V 8 U7t0 TLep(ou,
'tou .e:'t'O: 't'OV l:ecx.cr't'ov 't'otc:; 'Pcu.cx(otc:; cxO't'ox pif't'op c; ye:vo.evou.
ao 87. &.J.M. oL -rcX. ev 7tpo &"Acrewc; Aty67t't'ou 7tocv-rcx, U7to ve:Ucx.'t'L
't'ou 8ou ye:v6e:vcx - t<p' tcxu't'wv auyyeypcx7t't'cxt, & 8e t't'' Alyu7t't'ov
o t ocO't'oxpoc't'o pe:c:; ot8e: &x pcxTov no npoaet.a ov chc; t8tcx. cxO't'wv lpycx,
e'C'<Y'. 'tOC' XOLVCX' eL,,p'Y)'tCX' E.tVecx X<XL' rcepL' MUCi(-r)V e:pw - '7t ./\.ElOVCX. 88. vu-v
M 'P - 'I'l" l
11>> , \ '
0 ' e:7tet 't'OUc:; ucrouc I
:; 't'e: 0, cucxLO L 't'Yjc:; /11 \U ptooc:; 1)"(0U'lt'CXL XO:L\
I ll>
* < ml Ka:AA. > et < xa:! 'Amr. > , add. Roos duce Wesselingio ad Antonini Itincrar.
p. 228, qui confert Strabo. 7, 6, 1 p. 319.
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROllf lNIEI 669
tului, in opt zile, _pinii ce sosi la riul Sava, in iinutul segestanilor, care este
i el al peonilor. In regiunea aceasta se afla un ora bine intarit, ocrotit de
cursul riului i de un an foarte mare. Astfel fiind, cezarul dorea foarte mult
sa-l ocupe spre a-1 folosi ca depozit [de aprovizionare] in razboiul impotriva
dacilor 32 i bastarnilor, care sint dincolo de Istru. Fluviul este numit Danubius
in partea locului i ajunge [sii se numeascii] puin dupii. aceea Istru. 66. Sava 5
se varsa in Istru. Corabiile [necesare] cezarului trebuiau sa lie pregliteasca pe
Sava ca sa transporte alimente pina la Danubius.
23, 67. Din aceste pricini cezarul socotea cii are mare nevoie de Segeste.
Segestanii trimisera soli inaintea sa, care se indreptara spre el, intrebindu-l 10
ce dorete. Acesta rli.spunse ca aduce o garnizoanii. in ora i cere sa i se dea
o suta de ostatici, ca sa se foloseasca de ora, fiindu-i baza de aprovizionare
[i de atac] impotriva dacilor. Cerea i grine, cite i-ar fi putut da. Fruntaii
oraului gasira de cuviin1a sil-i acorde toate acestea.
-
29, 84. Au mai ramas astazi dintre locuitorii tinutului caruia romanii ti
spun Iliria - inainte 33 de peoni - retii i noricii, iar dupa peoni, - moesii, 16
care se intind pina la Pontul Euxin. Stnt de pll.rere cli pe reti i pe norici i-a
supus Caius Caesar in luptele sale impotriva galilor, sau August 34, cind i-a
biruit pe peoni. Intr-adevar, acetia se afla tntre ambele iinuturi 86 Nu am
"t'OV g!i.sit insa [in vreo lucrare] nimic ce ar pomeni despre un razboi cu re1ii i
noricii. Socotesc; prin urmare, firesc lucru sii. fi fost supui o data cu ceilalti 20
fratele lui Licinius Lucullus - care s-a rii.zboit cu Mitridate -, ajunse pih
la fluviul unde sint cele ase orae vecine cu moesii: Istros, <Callatis >, Dionyso-
polis, Odess?s, esembri < i Apollonia > - de unde [din C.allatis) a dus la
Roma statma unaii. a Im Apollo, depusa pe muntele Palatm 37. S6. Nu am 25
gasit nici o altli. actiune a republicii romane impotriva moesilor. Nici mi.car
nu au fast siliti sa plii.teasca bir sub August, ci abia sub Tiberiu ss, care - dupa
August - ajunse conducatorul statului la romani. 87. Privitor la evenimenele
de dinainte de cucerirea Egiptului, cite s-au petrecut sub conducerea poporulu1 39, SO
despre acestea s-au mai scris. Despre regiunile anexate, dupa Egipt, de catre
aceti tmparati, ca proprietate personala, se va relata dupa istoria generalii. 46
Acolo voi vorbi mai multe i despre moesi. 88. l?i acum, intrucit romanii socot
pe moesi ca facind parte din Iliria i deoarece aceasta carte a mea trateazii
Si Relulnd planurile lui Ceza1, August Ul'mArea sli poarte un rlizboi preventiv
impotriva Ul'mailor Jui Burebista. Evenimentele care au dus la lupta de la Actium I-au
impiedicat insasimple
siiti implineasca
avut Joe decit campanii degindul pentru(cf.
pedepsire care facuse impiiratului
Faptele pregl!tiri. Mai ttrziuV,
August, n-au mai
44-49).
sa La vest de peoni, iar dupii inseamna la est de peoni.
" De fapt Tiberiu fi Drusus, in cursul campaniilor din anul 15 i.e.n. (cf. Velleius
Paterculus, II, 39, 3).
16 lntre Galia fi Panonia.
" ln anii 72-71 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 6).
17 De Iapt din Mesembria, ti a fost dusl! 1n Capitoliu (cf. Pliniu eel Blitrin, IV, 13,
(27), 92; XXXIV, 7 (18), 39 ti Straban, VII, 6, 1).
n Pasajul acesta, ca fi eel unnlitor (88), arati!. cli abia la inceputul domniei Jui Tiberiu,
probabil In a.nu! 15 e.n., devine Moesia o pro,incie romanli (cf. Tacit, Anale, I, 80 ti
Dio Cassius, LVIII, 25, 4). Vezi discuia problemei la Stein, !Ag. Moes., p. 16-17.
IP In timpul republicii.
40 In cartea XXII, care nu s-a plistrat.
 570 APIA:\'
TO croyy poc&: oL 't'Oth'o 'IA.A.u ptx.6v fonv, we; av S:'Y) TO croyypr1:a
bi-re:Mc;, eMi-m 7tpoe:me:tv, 6-n x.oct Mucrouc; Ae:uxof.A.oc; n, T<{) ocp
O'TprJ..'t''Y)"(WV, en:fropae: x.al Tieprnc; e:D.s: X.aTa 't'V 6vapxov eoucrfov.
MI0PI.1.ATEIO.E
5 13, 44. ' H 7tot po:.crx.e:u 8e llcr'Y), x.o:l 7tiimx 't'OLoc; we; E7tl eyo:.v
8 x.o:.t cucrevov 7t6Ae:ov O'Y) 7 -rou -rr:: rnlou cr-r po:.Tou x.o:.l cru&.-
X6lV 0px.&v x.ix.l x.u6&v ocro:. 't'e: &"A"Ao:. Tt'A'Y)O'tOV 6V'Y) . . I).
15, 53. tv6uouevouc;, 5n_ ML6ptMnic; ev occrL"Ae:tm Tc; 7tOCTpac;
&pxYjc;, OLcru plcuv EcrTL O'TIXOLCUV 't'O -Yjx.oc;, 7t pocrx.ex.T'Y)TCXL oe 7tOAAtX
10 7tr::pL_xw pa X.IXL K O,./\,.X ouc;;, e":6voe; ix'.pi::Lave:i;, 'E"/\./,\ 'Y, )VWV TS: TOUc; i::m T01J
I ' I I
IT 6vTou x.o:.'t'cpx.tcrvouc:; x.o:.l ocp&.pwv 't'ouc; gvTocc; i'.mep IXOTouc;.
Cf)LAOLc;; o' &c; 7tiiv TO x.e:/..e:u6e:vov ho otc; XP!fiTCXL x.o6cnc; 't'S: xal
, , B , , , , , _
T ocu poic; x.ocL OCO'Toc p'J(uc; x.ocL 8" p"t x.cxL ""ocpix. t'O:Lc;; x.cx.L 7tCXCrL Tote;
ix'.qn' T'(1- Te: X<XL' "Icr-rpov X<XL' 't"'Y')V '/\\( fl.V"fJV ell;'t'L T'Y')V MaLU>TLo0C::-X .
I
VCX..W
15 41, 157. . . . x.cx.l e:-riX -roi:h" t7tl Tov 'ApxeA.cx.o'> 1)e:i otoc -r!fjc; Botcu-
-rb:c; x.cxt ()Se:. we; E'Tt'A'Y)O'LOC<TOCV &n"Aotc;, 158. oi ev EX 0e:pow"A&v
w
&pTt r::-ri::x pouv de; -rv <I>cux.8oc, 0pftx.e:c; n 5vTi::c; xocl &7to -.ou
116v-rou xd x.u6oct xo:l Kcx7t7tOC86x:ocL Bi6uvol n xocl ro:A&:'t'o:t X.IXL
<I> puyi::c; x.o:l f50"tx 1}.J.,)..oc -r(j} ML6ptM.TYl vi::6x-rIJ"cx. yevot-ro, 7t&:v..e:c; ec;
20 ouru8e:xo: upt&.oocc; &vopwv. 159. x.cxl cr't'pCX'r'YJYOL OCOTWV O'CXV ev xocl
X.OC'rOC' eL;p oc; E<:XOCO'TCUV OC1JTOX.pa.Tcu p 0<::-> 'A p.xi::.,/_\a.oc; el;.7tL' 7tlX-.O'L.
I ' I
57, 234. . . . Kal To1.hou -re:x. ptov lht xcxl 8pxcxc; xo:l xu6occ;
X.IXL L<OCU poa-Irocc;, OuJI7. tCU 't'LVL\ 1t'O"/).\i::-cuv, s>:c; (JUoc.xtIocv Ut 'Tt''Y)"(OU xrx.I e>:c;
\ I
't'OUc; &.y_xou cxm'Afoc; 7ti::ptem:m:c; vauc; Te: E'Tt'OLOU x.ocl 7t pcppeac; x.ocl
25 xue:pv..occ; cruvi::xrn..e:tc;.
69, 291. Mt6 ptMnic; ev o0v, o oc 'Pcu.11.. wv 7tOAAcXx.tc; &c; 7ti::tpocv
e/..6wv xai 't'O\l e .&.1.t<rTOC TOV 7'6/..e:ov yooevo , 0:7t pO<paO"LO''t'CU 8
xoct 6fo.ic; ye:v6i::vo'J, &cr7te:LO"Tov i::tv, 7tacrixv e7'e:'J6e:t 7tocpoccrx.i::uf,v,
IZVOARE PRIVI D ISTORIA ROMlNIEI 571
despre Iliria - ca sii fie istorisirea deplina - am socotit de cuviinta sa amintesc
mai intii ca, la porunca poporului, in timpul drmuirii lui Lucullus [acolo],
acesta a f iicut o expeditie impotriva moesilor i ca abia (mai tirziu] Tiberiu
ia supus, dupa ce dobindise puterea de stap1nitor absolut.
MITRIDATE
13, 44. [Mitridate] face u tntradevar pregatiri mari i toate s!nt gata ca 6
pentru un riizboi insemnat i care chiar a fost vestit. El ii pregiite te armatii
proprie i ia chemat in ajutor pe traci i sciti - ca i pe celelalte neamuri
care se afla in apropierea lui . . . .
15, 53. gindinduvii 42 ca Mitridate domnete peste regatul parintesc -
care are douiizeci de mii de stadii in lungime - i ca el a adus sub stll.pinirea
'
sa, pe lingii multe neamuri ce-1 inconjoara, i pe colhidieni, semintie razboi- 10
nica, iar dintre greci pe cei ce locuiesc in Pont, ca i pe acei barbari ce locu
iesc mai sus de acetia. Mitridate recurge la ei ca la nite prieteni 4.3, ei fiind
gata sa faca orice lear cere. Este vorba de sciti, tauri, bastarni, traci, sarmati
i toti citi se afla in jurul fluviilor Tanais i Istru " i inca i in jurul Lacului
I)
Meotic . . .
41, 157. . . . Dupii aceasta 45, chiar porni - strabatind Beotia - impotriva 15
J ui Arhelau. I.ind Sylla se apropie, 158. [adversarii] ii schimbara locul de la
Termopile la Focida. Printre ei se aflau traci, oameni din Pont, sciti,
capadoci i - de asemenea - bitini, galai, frigieni i cite alte neamuri
ascultau, de curind, de Mitridate ; acetia cu totii la un loc ajungeau
la vreo suta douazeci de mii '6 de oameni. 159. Ei ii aveau, fiecare [neam] 20
in parte, conducatorii lor, iar comandant suprem era Arhelau, care poruncea
tuturor.
57, 234. . . . <c Dovada acestui fapt 47 este cii i-ai atras i i-ai facut sl'I fie
aliati cu tine pe traci, pe sciti i pe sarmati, miicar ca nu te razboiai cu nimeni,
ai trimis soli la regii din veciniitate, tiai fiicut corabii i ai adunat coman
danti i cirmaci . 25
69, 291. Aadar Mitridate, care facuse adeseori experienia fortelor romane,
socotind mai ales ca in razboiul acesta 48 - pornit fara pretexte i cu repe
ziciune - nu-i va putea pune niidejdile intro intelegere, se ingrijea de toate
amanuntele pregatirii, deoarece era incredintat ca in curind intreaga situatie
'1 Solii regelui Nicomedes al III-lea al Bitiniei se pllng romanilor, ln anul 89 l.e.n.
B Vorbete Pclopidas, trimisul Jui Mitridate.
3 Pentru caracterul aliantei i consecintele ei ln viata cetatilor dobrogene, vezi Pippidi,
Contr-ibu/ii, p. 42-3.
.. Cf. Trogus Pompeius, XXXVIII, 3. 7. Pentru legaturile regatului Pontului cu cetll.-
1;ile greceti din regiunea noastra vezi Chr. Danov, 3anai)H.llm 6pJ12 Ha 'lepno Mope 6 i)pee-
HOCmbma, Sofia, 1947, p. 101.
.. Dupa incendierea portului Pireu, In anul 86 1.e.n.
0 ln realitate erau probabil doar 60 000 (vezi Th. Reinach, M ithridate Eupator,
Paris, 1890, p. 168, nota 2).
47 Sylla se adreseazii. lui Mitridate.
48 Al t1eilea riizboi cu romanii din 74-63 l.e.n. (cf. Plutarh, Pompei, 41 i Pliniu eel
Batrln, VII, 26 (27), 98).
 572 APIAN
<; &fi't't 8 Xfitfh1a6e:vo<; m:rit &:7tctV't'(l.)V, 292. xoct 't'O /..ot7tOV 't'ou
6eriou<; xoct 't'O\I xe:twvoc g/..ov 6/..oTowv e7tywro vex.ti<; xcxt <57tACX xcxt
O"L't'OU 8tcxxocrfr1.:<; e:8v(i)V upt&8o:<; t7tt 60:/..&aa"l) 8te:'t'l6e:t. croocxot
Te rx.o-rlf> 7t poaeyyvoV't'o, X(!)?t<; 't'<; 7tpo't'epo:<; 8uv&e:(I.)<;, X&/.JJe:i;,
5 'Apevrnt, Lxu0oc t, To:u pot, 'Axocto(, 'Hvloxot, Ae:ux6cru pot xod 6crot
ne:pt 0e:ri&>8oV't'oc noTocov yv fxoucrt, 't'v 'Ao: 6v(l.)v /..e:yoevr1v.
293. 't'ocrcxU..oc ev t7tt 't'o!i; 7t po't'eriot<; o:Cj) 7!e:pt 't'v 'Aalo:v 7t'fioae:-
yyve:'t'o, m:ri&ao:vn 8' <; 't'V E6p&l7ti'jV o:u poo:'t'W\I or 't'e: Bo:crl-
Ae:tot xo:t 'Muye:<; XtXt K6 poc/../..ot xcxt 0p&v 6cro: yevi'j 7to:p<X 't'OV
10 "fo't'pov 'Po86ni'jv 't'OV A ov olxoucrt, xo:t t7tt 't'ofo8e: Bo:a't'ep-
voct, 't'o /..xiruT<>:'t'ov <XO't'&v ylvo<;. 294. 't'oa&8e ev 8 xo:.t 't'<; E1jp&l-
7tY)<; 't'6't'e: 7tpoae::>-& rx.ve:v o Mt6pt8&Ti'j<;. xoct upt&8e:<; i:x 7tcXV't'(l.)V i:i;
'?:"O &xtov cxu't'Cj> cruve:/..lyovt'o ncra0tpcrxoc(8e:xo: ci/..tO"'t'oc ne:&v xo:!
l7t7te: <; tn! up!ot<; to:xtax!J..tot. no/..U<; 8e xoct &/../.o<; 6t/..o<; 68o7tot&v
15 x0tt axeuorp6pwv e:tm:'t'o xo:t t1t'6p(l.)V.
71,304... 'Aneeocvov 8e 'Pwo:lcuv ev ti; 't'ptcrxt> loui;, xo:t Aou-
xtoi; M&J.J.toc;', clp 7tO ou/..r c;', Mt&ptM't'ou 8S: Bo:a't'e:pv&v 't'&v
7t pC:Y;wv t-m e:a6v,.wv t<; 't'ov /.tew.iC e:lxoo t.
119,584. cT> vY.e:c;' &v :rt:v otxt'Lcct 7tOMctXL<; 7t'Ae:lou<; -re:"t'p0txo-
20 a(<Uv, hrne: i; 8'fonv ;s,.e: 7ttv't'CCxtcr0ptot xocl mwv upt&8e:i; nev"t'e:
xoct e:lxom xoct 'Y)xo:vcd xoci ).'YJ xa"t'iX J..6yov, !ruve:&xouv 8S: cxat-
/-e: i; xcxt 8uv&a-rcxt 6n 'Apevto<; xcxi xu0&v 't'Wv 7te:p! "t'Ov IT 61J"t' ov
e':7tt 't'E MOCtWI 't'LOlC\X 'lI.' tVi'j\I XOC\t OC7t ' 'e:xe:tVI 'Y)<; 'e:m\ "t'O\ \I fu\ P<LfXLO\I BO'ITTtO pov'
I
7te:pmAe:OV't't.
25 EM1AIA
II. 51. . . . 0ocp pe:rv 8& :X.P 't'O!<; -re ee:o?<; xoct OCU'f /f) -r(j) A.oytcr&
-rou 7toAtou, xcx/. v xocl 8lxo:tocv txoV't't cptAOTtlo:v 7tep na.Tplo
nol.inlo:<;, trcl 3 't'OO"t'Cf>, T0 n/..6e:t Tlj<; nocpcxaxe:ulj<; Tcj> Te: vuv t.l'V"t't
v XO:'t'd: yv xo:l XO:"t'd: 0eXAO:O'O'OC\I xo:i "t'Cj> yyvoevcp "t'E: tXEL XOCt 7t pQcr-
80 e:croevcp iXi./..ov, 7te:t8<Xv T&v lpy(l.)V &ljlrue:6cx. gcroc yd:p e:bte:'Lv l7ti
't'v (I.) xo: Tov Et> e:tvov 7t6v't'ov tev"IJ, noc'V"t'oc, t/..A1Jvtx& 't'e xixi &.p-
cxpcx, iv cruve<l"t't xo:l ixat/..e <; 6aot 'P(l.)oclotc; eol cpl/..ot, crt'po:-
"t'tcXv xixl eA'l'J xi:d ciyo pa:v xocl Tv ocAAYJV ncx poccrxeu v xop'Y)youcrw1> .
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 573
trebuia sa se hotarasca. 292. Tosta vremea care mai rarnasese din vara i iarna
intreaga, puse sa se taie copacii i sa se construiasca corabii i arme, distri
buind pe mare douii milioane de medimne 49 de griu in diferite locuri. Pe llngil.
trupele ce le avea mai dinainte, ti venira intr-ajutor calibii, armenii, scilii,
taurii, aheii, heniohii, leucosirii i ci}i stapinesc regiunea riului Termodont, 6
numita linutul amazoanelor. 293. Atitea forie tn Asia se alaturara celor mai vechi.
Trectnd 1n Europa, ti venira intr-ajutor, dintre sarmaii, cei regali , iazigii,
coralii i neamurile trace care locuiesc linga Istru sau in preajma muniilor
Rodope i Haemus ; in afara de ei i bastarnii, cei mai puternici dintre toti 10
acetia. 294. Iata fortele pe care Mitridate le-a primit atunci din Europa.
Dintre tali au fost alei pentru razboi o suta patruzeci de mii de pedestra i
i aisprezece mii de cllarei. Urma o muliime tnsemnata de constructori de
drumuri, de purtatori de baga je i de negustori. 15
71, 304. . . .Dintre romani, pierira 50 vreo trei mii de oameni, printre care
Lucius Manlius, unul dintre membrii Senatului, iar dintre bastarnii lui Mitri
date, care atacaseri\ cei dintii portul, dou!\zeci de mii.
119, 584. [Mitridate] avusese 11 adesea un numar mai mare de patru sute
de corabii ale sale, eel al di.laretilor fiind cite odata de cincizeci de mii, iar al 20
pedestrailor de doua sute cincizeci de mii. De asemenea, maini de razboi
i arme de atac atitea cite le trebuia ostailor. Au facut aliana cu el regi i
ctrmuitori marunti, bunaoara stlipinitorul Armeniei 52, conducatorii sciiilor
ce se inveeineaza cu Pontul i lacul Meotic, intinztnduse de acolo pina la
Bosforul tracic.
RAZBOAIELE CIVILE 2!i
II, 51. . . .Noi trebuie as sa avem incredere in zei i in tnsai cauza
pentru care purtam razboiul acesta, care se intemeiaza pe nobila 1;1i dreapta
noastri\ mtndrie, in privinta alcatuirii statului nostru, pe care am rootenit-o
de la stramoi. Ba mai trebuie inca sa fim increzltori, bizuindune i pe multimea
ostailor pe carei avem la tndemtna, atit pentru lupta pe uscat i pentru bata
liile pe mare. Fortele noastre cresc pe zi ce trece i vor ajunge din ce in ce
mai mari, indeosebi atunci cind vom trece la fapte. Toate neamurile Ri.sll.ri- ao
tului i de pe meleagurile Pontului Euxin, - c1te le-am putea inira, fie greci,
fie barhari - toate sint alaturi de noi. lar regii, attt prietenii poporului roman
ctt i ai mei 64, ne pun la indemina trupe, arme, hrana i alte Iucruri trebuin-
cioase pregatirii noastre .
o 0 medimnli avea o capacitate de 52, 53 I.
&O ln luptele din portul Calcedon, in anuJ 73 l.e.n. (d. Memnon, 27, 7).
61 Autorul face aceste considera\ii cu ocazia descrierii triumfului Jui Pompei, din
anul 61 l.e.n.
n RegeJe Tigranes.
11 Pompei se adreseaza partizanilor s!l.i, la sfiritul anuJui 49 i.e.n., dup!I. plirasirea
Italiei.
H Printre acetia se numiira i Burehista. Cf. inscripin Jui Acornion din Dionysopolis
(vezi Inscriptiones Graecae in Bulgaria reperlae edidit G. Mihailov, vol. I, Sofia,
1956, nr. 13).
574 ARIA:'\ IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlN!EI 575

II, 110. Dar el [Cezar] - fie descurajat, fie obosit i renuntind la aceasta
incercare sau calomnie 55, fie voind sii se gaseasca cit mai departe de dumanii
sii.i de la Roma, fie dorind sa-i ingrijeasca sanii.tatea trupului, care cii.dea
citeodata prada epilepsiei i convulsiunilor, ce-1 apucau pe nea teptate, mai
ales atunci cind era neocupat - se glndi sa faca o mare expeditie impotriva
getilor 56 i a partilor. Dorea mai intii sii-i atace pe geti, un neam vecin cu 5
statul roman, neam otelit in lupte i iuhitor de riizboi. Impotriva parilo1mergea
ca sa-i pedepseasca pentru calcarea jurii.mintului fata de Crassus 5 7
III, 25. Deodata se raspindi vestea ca getii, care aflasera de moartea lui
Cezar, pustiesc 5s prin incursiuni Macedonia. Antoniu ceru atunci armatii de la
Senat pentru a pedepsi pe geti, sustinind ca ea a fost pregatita de Cezar contra 10
getilor i in al doilea rind impotriva partilor i ca tinuturile partilor sint deocam-
data linitite. Privind cu banuiala zvonul acesta, Senatul trimise observatori
la fata locului . . . Cei trimii, pentru a cerceta cum stau intr-adevar lucrurile
in privinta getilor, s-au intors i au comunicat ca nu vazusera geti in Mace-
donia, adiiugind insii - fie ca era adevarat, fie ca-i invatase astfel Antoniu - 15
ca ar Ii unele motive de teama ca nu cumva ge1ii sli navaleasca in Macedonia,
daca armata merge in alta parte.
III, 37. <1 Dupa aceste intimplari i dupa ce potrivnicii notri i-au a dunat
o nouii. armata, aveam nevoie de oastea din Macedonia, dar imi lipsea un
temei 69 Se raspindise, ce-i drept, zvonul ca geiii pustiesc GO Macedonia. Dar, 20
dupa ce nu i se dadu nici o crezare i se trimiserii observa tori la fata locului,
eu am fost acela care am infai\iat legea ca nimeni sa nu admita dictatura,
nici sa o propuna, nici sa o voteze, nici sa o primeascii. daca i s-ar da. Mai ales
prin aceasta au fost indemnati [senatorii] i mi-au acordat armata . . .
II I, 52. . . .Daca dorete 61 acum sii afle invinuirile ce se acluc [lui Anto- 25
niu] voi ariita pe scurt cele mai insemnate ; atlt cit mi-aduc aminte. Dup1i
moartea lui Cezar, Antoniu i-a insuit banii llO\itri 62 . Obtin1nd de la noi
provincia Macedonia 63, a patruns in Galia farii incuviintarea noastra. Oastea
pe care o trimise impotriva tracilor 64 , in loc s-o duca in Tracia a indrcp lat-o
impo trivii.-ne, spre Italia. Cerind de la noi - in chip viclean - invoirea penlru
amindou1i aceste lucruri i neprimind-o, le-a saviqit cu de la sine putere . . . 30
II I, 55. Guvernarea Galiei 65 nu i-am acordato 66 noi Jui Antoniu, ci
poporul printr-un plel)iscit, fiind de fata insui Cicero, in acelai fel in care s-au

65 La Ron1a se zvonea cfi Cezar ur1nare te sa devinrt rege.

G6 Cf. Suetoniu, Cezal', XLIV.
7 Crassus fusese ucis in timpul tra ta tivelor, dupa dczestrul de la Ca!'l'hae, din
mai 56 i.e.n.
&s Cf. infra III, 37.
59 Vorbete J\ n toniu cfitre ofierii gal'Zii sale.
so Estc posibil ca dacii sa Ii in tieprins unele incursiuni, folosind si tun \ia tul bure de la
Roma dupii arm! r,t, l.e.n. (vezi 1st. Rom., p. 289).
61 Cicero se adreseaza piietenului J ui Antoniu, un sena tor pe numc Salvus.
02 Parle din tezaurul roman se aflase acasi\ la Cezar.
83 In iunie 44 i.e.n. i se acordase guvernarca acestei pro vincii pe cinci a ni.
84 Este vorba prohahil tot de geti.
In august 4.4 i.e.n. J\ ntoni u primise Galia Cisalpin<i, in schimbu! Macedoniei, pe
C'8.rr n redttse Jui Brutus.
ht:S \"orbt> f ,.. I.. P i:;n, t:i ap;\ 1e;:t lui A n to11in.
 676 A PIAN IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 677

acordat adeseori i cirmuirea altor provincii i, mai de mult, lui Cezar. lntr-o
anumita parte, hotarirea plebiscitului prevedea ca daca la sosirea lui Antonius,
Decimus Brutus nu-i cedeaza provincia decretata, [AntoniuJ sa facl razboi
impotriva acestuia i sa-9i indrepte otile nu impotriva tracilor, care statea\l
deocamdata lini9titi, ci spre Galia, impotriva celui care i statea in cale. . . 5
IV, 75 ... Polemocratia, soiia unuia dintre regiilocalnici 67 se duse la
Brutus. . . i ii incredinta tezaurul sotului sau. . . Brutus gasi in tezaurul
incredintat o cantitate imensa de aur i de argint, pe care o trans!orma in
monedil. 68.

"' Regele trnc Sadalas II, care a lost ucis ln anul 42 i.e.n. Cf. Dio Cassius,
XLVII, 25.
a Pal'van (Getica, p. 84 i 604) explica in felul acesta prezenta numarului extrem de
mare de monede x6:rwv gasite in Dacia, Vezi lnsa i recentele tipare (13) p mtru monede
romane de argint, descoperite de N. Lupu intr-un oppidum dacic la Tilica (Sibiu), care suge-
reazi!i. posibilitatea unei origini locale a cosonilor

s7 - c. aa

L_._...
XCIII. APP IA N0 Y XC III. ARIAN

Originar din Nicomedia (Bitinia) , Arian a trait cam intre anii 95-175 e.n.
A ocupat diferite functii inalte, militare i civile, printre care i pe aceea de
guvernator al Capadociei in anul 136 e.n. Opera sa foarte varia tli cuprinde
numeroase lucriiri istorice, militare i filozolice, din care o parte s-a pierdut.
Cea mai cunoscutii dintre toate este Expeditia lui Alexandru eel Mare, in 7
car\i, in care, dupa modelul Jui Xenofon (Anabasis), descrie campaniile regelui
macedonean. 0 altii Ju erare importan ta este Descrierea ciiliitoriei In juru,
Pontufoi Euxin.
Ediii: Flavii Arriani An.abasis Alexandri, edidit A. G. Roos, Teubner,
Leipzig, 1910 ; Arrien, L'lnde. Texte etabli et traduit par P. Chantraine, Les
Belles Lettres, Paris, 1927 ; Appiani Nicomedensis Scripta minora, Rudolfus
Hercher iterum recognovit, edenda curavit Alf redus Eberhard, Tcubner,
Leip?.ig, 1885; Reliqua Arriani ct scriptorwn de rebus Alexandri Magni frag-
menta collcgit. . . et cdidit Carolus Muller, Firmin Didot, Paris, 1877 ;
Parlhica, vezi Suidae Le xicon edidit Ada Adler, Teubner, Leipzig, 1928-1938.

ANABA:l:I l: AAESAN POY E XPED ITIA LU I ALEXANDRU

I, 1, 4. 0 data cu primavara 1 [se spune ca] Alexandru a pornit spre

Tracia, impotriva tribalilor i a ilirilor, intrucit aflase cli ilirii 2 9i tribalii se
razvr1itiser1i. Cum acetia erau i vecini, Alexandru g1isea de cuviint1i c1i nu 5
mai trebuie s1H lase decit cu totul umiliti, deoarece el intreprindea o expe-
di}ie la foarte mare deplirtare 3 de tara sa. 5. Pornind de la Amfipolis,
[se spune 1i] Alexandru a dat navala in Tracia tracilor numiti liberi ',
lastnd la stinga Jui cetatea Filipi 9i muntele Orhelos. Dupa ce a trecut
r!ul Nestos se poveste9te di., in zece zile, a ajuns la muntele Haemus.
6. Aci, in strimtorile urcuului acestui munte, i-au ieit fo cale multi 10
negustori 5 inarmati i traci liberi, care se preg!itiser!i sa-i impiedice inain-
tarea, ocupind v1rful muntelui Haemus, pe linga care trebuia sa treaca
otirea lui Alexandru . . 7. Ei adusera c1irute i, punindu-le inaintea lor, le

1 ln anul 335 i.e.n. (cf. Straban, VII, 3, 8 ; Diodor, XVII, 8, 1; Trogus Pompeius,
XI, 2, 8 i Plutarh, Alexandru, 11).
1 Este probabil vorba despre al,ltariai, care in secolul al IV-lea i.e.n. reuisera sa-i
impingol. pe tribali din vechile !or a,ez1iri pin1i la ril.sil.rit de Istru ,; Haemus.
1 Campania tmpotriva perilor.
4 Cf. Tucidide, II, 96.
& Fiind curioasii prezena unor negustori ina11nati care sii facu pe ruzboinicii, V. P!\rvan
a propus traducerea termenului pentru .negustori prin pastori , care se deosebete de
solutia adoptata de toti traducatorii. 0 lectiune atriigatoare este propusa de G. Ka \arov
i D. Decev: lyxwptot localnici in Joe de c.1topot negustori . Editia folositii recomandil
versiunea oameni veniti din porturi comerciale o.

37*
580 ARIAN IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMtNIEI 581

foloseau drept rnetereze, ca sii se lupte de pe ele, daca ar fi fost atacati. In

acelai timp se gindeau sa pravaleasca carutele asupra falangei macedonenilor
din locul eel mai abrupt al muntelui. Ei ii inchipuiau ca, cu cit var intllni
i or zbi caruyele .o..falanga mai comacta, cu atit o var impratia mai bine 5
prm v10lenta c10cmru. 8. Alexandru statu la sfat cum sa treac!i muntele cit
mai fara primejdii. Dupa ce a hotarit ca primejdia trebuie tatui infruntata
deoarece nu exista trecere prin alta parte, parunci hapliiilar ca, atunci cind
var fi slabazite la vale ciirutele [de ciitre traci], cei ciirora liitimea drumului
le ingaduia sii rupii rindurile sii se risipeascii, ca sii paatii trece ciirutele printre 10
ei. 9. Cei stinjeni1i de strimtaare, sa se str1nga, i sii se culce la pamint i sa-i
a eze scuturile unul Unga altul, cu taatli grija in aa!nett clirutele care vor
veni cu putere sa treacii peste ele - dupii cum e firesc - fiirii sa-i vatame.
Lucrurile se petrecura !ntocmai dupa cum poruncise i pliinuise Alexandru. l&
10. 0 parte din ostai desfacura falanga, iar peste cealaltii parte ciirutele,
rostogolindu-se pe deasupra scuturilor, au pricinuit pu1ine pagube. Nimeni
nu a murit din pricina carelor. Atunci macedonenii au prins curaj, vlizind di
nu fuseserli vlitlima1i de ciirute, de care se temuserii foarte rnult. Ei se niipustira
cu strigite asupra tracilar. 11. Alexandru porunci arcailor sii treacli. din aripa 20
dreaptii in faia restului falangei - deoarece acolo erau mai la largul lor - i
sa traga in traci, oriunde se vor lovi de ei. El insui, luind cu sine ostai din
garda sa, lancieri i agriani 6, ti duse in aripa stingli. 12. Atunci arcaii,
tragind in tra cii care tnaintau, i-au respins. lar falanga - care a intrat i ea
!n luptli - a izganit destul de uor din locul acela pe nite oameni farii arme 25
i pe barbarii prost tnarmati. Astfel, fiindca Alexandru ti ataca din sttnga ei
nu mai primirli lupta, ci zvirlirli (!rmele unde ii era fiecaruia la indemin i
a luarli. la fugli. in munii. 13. Dintre barbari au murit vreo mie cinci sute,
llisind puiini prizonieri - fiindca fugeau repede i cunoteau lacurile. Femeile 30
insii, toate cite i-au urmat, au fost prinse, de asemenea i copii. A fast captu
rata toatii prada.
I, 2, 1. Alexandru trimise prada in spate, la oraele de pe malul mlirii,
incredintind lui Lysanias i Jui Philotas administrarea ei. El insui trecu vlrf ul
muntelui i inainta prin Haemus spre tribali, unde ajunse la riul Lyginos.' 35
Acesta se afla, fata de Istru, la o depiirtare de trei popasuri, in direciia celui
care ar merge spre muntele Haemus. 2. Dar Syrmos, regele tribalilor care
aflase cu mult inainte de expeditia lui Alexandru, trimisese din vreme fmeile
si copiii tribalilor spre Istru, poruncindu-le sli treaca fluviul, pina tntrunul din 40

' Populatie vestiti pentru arcatii pe care li avea.

 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROllilNIEI
583
582 .I R IA:\

ostroavele lstrului. Insula poarta numele 7 de Peuce. ?in aceasta insl!\. ii

cr!\.sisera adapost i tracii vecini ai tribalilor, aluna\1 de lef.f ndf u .. n e S\-
rmos insui f ugi cu oamenii siii. Dar o mare mul\1me a tn a 1 or ug1 mapo1
spre riul s, u nde cu o zi mai inainte atacase Alexandru_. . 5
4 De indatii. ce a luat cunotinta de retragerea tr1bal:l? Alexandru se
intoar.se 9i merse impotriva lor i ii surpr!nse_ e cind toma1 i91 artu t :
Ace tia, lua\i pe neateptate, s-au a9ezat .m me e bataie. pe n;a 1:1 impa .
l rluviului Alexandru inSUi, dupa ce i9I ormdm falanga m a_dmc1me, 0 orm 10
a atac si dadu porunca arca9ilor i pratiailor sa _alerge inmeda t ga. cu
sacre\ile ' j sa arunce cu pictre in barbari, pentru a-1 arage .a ara m P u:ce,
in cimp deschis. 5. Cind intrara in bataia sage\ilor. 1 a p1etrelor, barbarn -:
intrucit erau lovi\i - au dat naval!\. impotriva arca1lor pentru/ se lu !a cu e1 15
corp la corp caci arca9ii erau lipsili de [alte1 arme. Alexadru,_ _ ja n soa:
din paduric pe barbari, porunci lui Philotas sa. a. pe_ ca ar:lu
1 ma1 mu
navala lr El mai orindui ca Heracleides 1 Sopohs sa duca la atac pe calar n
din Botiaia !\i din Amfipolis impotriva aripei stingi. 6. Falanga peestra91 or 20
i restul cavleriei, pe care o aezase in fa_ta falangei, le due 19: at imptnva
elor din mijloc. Cit timp se nruncau sage\! de ambele pa\1, tribah.nu statea
D r cind falanaa compactii ii izbi cu putere, iar calare\n nu se a1
ma1 preios. a o h' t ate parlile 25
multumeau sa traga cu sage\i, ci se napus eau c iar c ca7n ip l f ..
r .. d -
atunc1 [vraiman} se m reptara prm pa- d u r.ice .spre. fl.uv.m. . . m f t1mpful .ugul .
au murit trei mii i numai ci\iva au fost lua\1 pr1zomeri, fnnca in a\a .uv1u m
se afla 0 padure deasii i - cazind noaptea - macedoneu nu au da1 P1:1tut
sa-i urmareasca aa cum trebuie. Ptoleme1:1 9 spune ca mtre mace onem au
pierit u nsprezece cii.liire\i i vreo patruzec1 de pedestra\>I . l . 30
I, 3, 1. A treia zi dupa lupta, Alexandru aiunse la .fluvml Istr
mare dintre fluviile Europei i care strabte ce
d
c\omd1
a1.mare .inm ere 1. e
:Ramint, desp!l.r\ind triburi dintre cele ma1 rzbom1c , m. i:iaJoritate .cl.t
1 1 35
In linutul acestor cel\i se afla i izvoarele Im. 2. Ce1 n;a1 m epar.\a\ .e
ace tia sint cvazii 9 i marcomanii 11. Dupa aceea o ramur a. sarma\1 or -: iaz;
.. i2 _ etii care cred in nemurire. Urmeaz!\. maioritatea srma\1lor
1 't'" p 1lag v' rsare 14 unde da prin cinci guri 16 in Pontul Euxm. 3. Acolo
1 sc1y11 pma " ' . . l E 1 fl viu 40
Alexandru gasi cor!l.bii mari sosite de la B1zanl prm Pontu uxm pe u

1 Aceasta conluzie _ caci nu _poate fi vorba de Peuce de la gurile Dunarii - nr putea

fi 0glosa tirzie (vezi Piirvan, Gettca, P 44-46)
' Lyginos. Al d ampania din
. t Viitrul ege .elenistic al -fipt: c t e paei!itainti:u:; :rs,n ec i a buleti-
Trac1a a scr1s o istone a carnpanu or ' 1 a Ptolemeu
nelor ' zilnice oliciale. 1n descrierea evenimentelor Arian 1 urmenz pe
10 Cf. Herodot, II, 33 'i IV! 1,8. .
11 In realitate sint neamur1. ger!lmce. _
!ntre Tisa i Dunare. Vez1 Phn1u eel Batrm, noa 31.
12 V .
11 Roxolanii, amesteca\i cu resturi scitice, se intmdeau cam pina la Don. ezi
Pliniu eel Batrin, nota 30. f de
u DupA cum se vede, a zre!l ppula\iilor mn\inate m acest paragra nu corespun
epocii lui Alexandru, ci situa\1e1 dm t1mpul Imperiului roman.
16 Vezi Pliniu eel Batrin, nota 18.
584 ARIA N IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 585

Pe acestea le umplu cu arcai i hopliti i porni cu ele impotriva insulei,

unde se adapostiserii tribalii i tracii. lncerca o debarcare fortata. 4. Dar
barbarii atacau in acele piirti ale fluviului unde corlibiile cautau sli traga la mal.
Acestea erau putine la numll.r i nu se aflau pe ele multi soldati. Cea mai mare 6
parte a insulei avea maluri abrupte, iar curentul din jur - fiind acolo strim
toare - era iute i de netrecut.
5. Atunci Alexandru ii retrase corabiile i hotAri sli treacli Istrul impotriva
getilor care locuiau dincolo de Istru, deoarece Ii vedea ca sint adunati . acolo 10
in mare numlr pe malul Istrului. Ei voiau sli-l tmpiedice, dacii. ar fi incercat sa
treacii. la dinii. (erau acolo vreo patru mii de cll.111.reti, iar pedestra i peste zece
mii). In acelai timp pe Alexandru !Icuprinse dorinta de a trece pe malul celll.-
lalt al lstrului. 6. Pe una din corll.bii se urcl i el. Apoi, puse sa se umple cu paie
burdufuri din pielea corturilor sub care se adll.posteau ai sll.i ; adunli din regiune
cit putu mai multe luntri dintr-un singur trunchi (clici acestea se aflau din bel 15
ug, deoarece locuitorii de pe Il\alurile Istrului le folosesc pentru pescuit tn
lstru sau c'.lnd merg unii la altii pe fluviu, iar multi fac cu ele piraterie). Dupl
ce aduna foarte multe din acestea, trecu pe ele cit mai multi soldati. Cei care 20
trecura impreunii cu Alexandru erau ca la vreo mie i cinci sute de ciilareti i
vreo patru mii de pedestrai.
I, 4, 1. ln cursul nopiii merserii prin locuri unde holdele de griu erau tmbel-
ugate. In f elul acesta rlmaseril. mai neobservati in 1naintarea lor pe mal. Cu
ivirea zorilor, Alexandru o porni prin holde. El porunci pedestra ilor sii inainteze, 25
culctnd griul cu lncile inclinate, pina au ajuns la pamintul necultivat. Citli vreme
clHaretii inaintarll. prin holde, falanga ii urma. 2. Dar cind abia ieirll. de pe
ogoare, Alexandru insui duse cavaleria la aripa stingli, iar lui Nicanor ti porunci
sli ducii. falanga tn formaiie pil.tratii. ie. 3. Dar getii nu pnuril. piept nici macar 30
primului atac al cavaleriei. Ei riimaserli uimii de tndriizneala cu care tntr-o
singurli noapte trecuse attt de uor eel mai mare dintre fluvii, lstrul, flirii. sl
f acli. pod la locul de trecere. Ii mai tnspii.imtnta i desimea de nestrabatut a
falangei i puternicul atac dat de calareti. 4. Mai intii, ei fugira spre un ora,
care se afla la o deplrtare de o parasangli. 17 de Istru. Ctnd vizurli. ca, lastnd tn S!i
frunte pe cii.liireii, Alexandru duce tn grabli. falanga de-a lungul fluviului, pentru
ca nu cumva pedestraii sli. fie tncercuiii de geiii care stil.teau la ptndii., geiii
pii.rlisirli i oraul, care nu era bine intlrit. Ii Iuara copiii i femeile pe cai, 40

u Formaiia care se putea apAra tmpotriva unor atacuri venite din toate plirtile.
11 0 parasangli avea 30 de stadii, ceea ce ar corespunde la aproximativ 5500 m.
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEl 587
586 AR lAN

cit puteau duce caii. Ei se retrasesera cit putura mai departe de fluv/_u prin_ loc.i
<pe: pe:LV OL L'TrnOL 1J OUVOCV't'0 7"IJV Ot;;l. Ct'.)U't'O ,L..c; 'Y'J o'p'Y') we; 7to p pCU't'<X't'C.U <X7to
I ( rf 0 ) I f I
tice Alexandru cuceri ora;;ul i lua toata prada pe_ cre o ssera geyn.
't'ou 7to't'ocou E:c; -r<X p r,rx. 'Af...erxvop oc; SE: -rv -re: 7tof...Lv f...oc &.ve:L mfurnsa;r.ina pe Meleagru ;;i Filip cu transporlarea J?razu. Drmnnd orau
xrx1. 't'V f...dcx'I 7tCicrav 5crocv 0 t re't'OC.L U7te:f...d7tOV't'O. 5. xoct 't'V E:v /...doc.v tna la temelie, jertfi pe malul lstrului lui Zeus Mi_ntmtorul 11;1i_.Heracles f 5
Me:/...e:&.y pcp xoc.1. <1>Lf...l7t7tcp Z7tocyocye:'Lv 1strului insw i, deoarece nu lea fost de netrecut. In aceea;;1 z1 11 aduse te en
1 StScucrw C1.1hoc; oE: XMOC.crx&. oc.c; pe toti soldatii sai in tabara. . 1 1
5 '" 7t OALV eue:L 't'E t7t1. 't'TI oxflri 't'OU ' lcr't'pou Lid LCUT pL xoc.1. 'H poc.x/...e:'L 6 A so'sira soli atit din partea triburilor libere c.are .lociesc pe m. ur1 e
xoc1. ocOTcj) 't'c'.j) ' fo't'pcp, 5't'L oOx. (foopoc; rxO't'</l eve:'t'o, xoc.1. E7tocv&.ye:L " c1 c:t de la s rmos regele
' el+iitribalilor ; venira soh ch1ar
f ;;1 de la cel\11 - tc.are
Cl.1'.vrc; epoc.c; crw ouc; cru7toc.v't'oc.c; bcl 't'o cr't'poc.'t'6m:oov. Istrulu1 ' G1 lf 1 IonYi'c 19 C .
20 au trupun mar1 1 srnt oarte mcreza
in 10
Y 1 Al 011 d u
6. 'Ev't'oc.ueoc. &.cplxov't'o 7tpfoe:Lc; &c; 'AMoc.vSp ov 7toc.p&. 't'e: -rwv 1ocmes'!c I1ll os u cu totii c a sint dornici sa ai unga pri etenn Ul exan r .
YX>.wv &croc. oc.0-r6vooc. fJv"Y) 7tpocroLxe:r: -rc'.j) "fo't'pcp xocl 7toc.poc Lopou 7u 1e:tao gl et i prietenie, luind ;;i dind cheza;;ii. Pe celii ii intrebli fd? c:
10 't'OU T pL OCAAWV :xm/...ecuc; xoc.1. 7ta:p<X Ke:A't'WV oE: TWV E7tl T</l 'Iovlcp ' lt i nadejdea ca - deoarece marea sa aim
omenesc se m u '. 15
lucru te 1. 1 t - sa raspundli ca se tem de el
va fi ajuns pina la e1 ;;1 mca ;;1 ma1 epar. e . au - " d"l i d -
XOA7t<p cpxLcre:vwv 3'.j,xov . fLE"(OC'.AOL 0 (L KE"/\TO \ TOC\ crcuoc't'<X XOCL e:yoc.
' I '
mai mult decit de toti. 8. Dar raspunsu cel \1lo; n spu.lbera nadeJ 1 e.. ntr-a evar,
E7tL crcplcrL cp povoU'l't'e:c; 7t0C'l't'Ec; Se cpL/...locc; 't'c; 'Af...e:&.vSpou E:cpLee:voL m locuiau de arte de Alexandru - iar in tmutunle ocupate de ei e.rutea ci:
xe:LV lcpoccrocv. 7. xocl 7tCicrw locuxe: 7tlcrmc; 'AMocvSpoc; xrx1. l/...oc e: ceu atrunde vazindu-1 pe Alexandru ca porne9te spr.alte locur1, u spusela
Touc; KEA... TOU\ c; o'iie'\: XC>'..L' 'Y,J pE't'O 0If 't'L [LOC' ALO''t'OC o\loEo<L;lo '/t''t'E't'Cl.L OCU't'OU<; 't'CUV
I
g p . mva vreodata sa cada cerul pe dmn. Alexandru le da u
15 &.vfJ pCU7tLVCUV, EA7tlcra:c; 5-rL eyoc ovooc. 't'O oc.O't'OU xoc1. kc; Ke:/...'t'ouc; xoc1. : 1 ere i: t n ii f au aliati iiitrimisc acasa, dupa ce adauga doar atit : 20
ca celtii sint ni;;te flecar1. ........................................................................... 21
l-rL 7t pOO'<UTepcu xe:L xoc.l ()'t'L oc.O't'OV fJ-OCALrJ't'OC. mJ.v't'<UV SdMvoc.L <pcrOUO'L. I 5 1 Apdi Alexandru 0 porni impotriva agnamlor ;;1 a eom1 '. . "r
0
8. 't'</l Se 7toc. p' EA7tlSoc uve 'YJ 't'WV Ke:A't'WV &.7t6x pLcrLc; o oc. y<X p I'rr '12' Ii . . .in indoitura din flancul sti?g 2 erau a9.zat1 tracn, t.e care-
7t0p pcu 't'E: <pXLrJfLEVOL 'A"AE<.t,:OC.V\olo pOU XOCl xcu pIOC. oU0'7to poc. O LXOU-V't'Ec; XOCL'
I I I
conduca si'talces ; dupa acetia, calare ii ahat1 pe care 11 co.ndca oranos '
'Af...e:&.vSpou E:c; IJ.f...f...oc 't'v 6pv 6pwv't'e:c; lcpoccrocv 8e:SLewt.L 7to't'e: dupa ei calare+ ii odrisi, al caror comandant era Agathon, f ml iu,d Tyrn:!ilda.s.
20 b oO pocvoc; oc.O't'o'Lc; &7tfooL. xocl 't'OU't'ouc; cp[/...ouc; n 6vo&.cre>:c; xoc1. 5. . . .D'u pa purr tatorn.. de bagaie au f ost a;;eza +y1, spre paza lor , pe cstrasu- in

"t:'uoc.zouc; 7tO L Y)uoc.e:voc; o> mcrcu o>c7tLo:7te:,'l,',e:, 't'ocrou-'t'ov u< m:mcu\ v off't'L
I I
23, au sosit la Alexa ndru soli..din prtea.sitilo 30
i
&/...oc 6ve:c; Ke:f...'t'o[ dcrL'I.
I, 5, 1. AO t'Oc; ?>E: t7t' 'AypLOCVCUV XQ(.L' Ilo:LOVCUV 7tpou-
zwpe:L . . .
III, 12, 4. . . . XQ(.'t'OC SE: 't'O e:?iwvuov kc; tmxoc.7t v oi 't'E 0p-
r li
::! r;
Trac . 1 N u peste multe zile
1
c: : i t :c \a .aii e:if 1!e i
5

i dreptatii lor. Au venit ;;i de la sc111 europem, care smt neamu ce ma1 m
din Europa. .
aiaal:na1 iraa Iae}l

solii
3r,
25
xe: E't'E't'O:J:OC't'O, (J)V ,.15.JYE-:L't'O """"L' TO/:A'\X'Yjc;, XQ(.L\ e> :m\ 't'OUITOLc; OL< ct:,uI o:xoL IV ' Al
15 'exa
1 ndru tnm
Mai sosi la Alexandru
1sese 1a sc1o sohe
t1 ... 2de... la
;;rsc1in europem
.d. arunipr_euna cu n.d ru
, I
pe care a.du. sera lu1 A.lexa
,
L7t7te:L-c;, (J)'I
.,. .:iJ:. PXE
o , . - .,. . -
KO ,Lpoc.voc;, e,:m, oe: 0 L opUO'O:L L7t7te:Lc;, W V 'YJ"(EL't'O 11
din partea regelui scitilor, cite sint soc.:otite la sc1t1 ca fund cele mai mar1.
'Ayoc' ewv o Tu pL'oc.. e" p,-
5 . . . . e :m, oe: 't'O-Lc; crxe:uocpo,poLc; o L OC.7t u
l

x 'Y)c; m:ol kc; cpul-axv t't'&.)'..fl'YJcrOC' I. . .

30
oc.vo 1. Oue:Lc;
IV,pov1,7tpfo 7tOAAa'Lc;
7toc. p<Xoe't'e:epe>:Lc;
LxufJwvOcr't'e:pov &.cpLXVOUV't'OCL
't'wv 'Alwv 'AM.-
7to:p'( otlc;
xoc/...ouevcuv,
e , , , , ....
XC>'..L, ''O Y) poc; OLXOC.LO't'O,C.'t'Ouc; o,cv pc.moue; e:mc.>'I e:v 't'r J , , ,
7tOL'Y) rJEL E7t1JVE:-
cre:'i' otxoum SE: &v 't'Yl 'Acrlq: oihoL oco-r 6vooL, ouz x.Lcr't'oc. SL<X 7tEVLQ(.V
e-
't'E Xt:Y.L, O""LXOC.L O,'t''YJ't'OC. ) XOCL, 7toc po,c 't'(t-}V e,:x 't'"-f]c; Eu' plU,7t"f]c; """"'Y.U W 'I , OL O
Ii- '
'YJ
isRegii :Macedoniei pretindeau ca se trag din Heracles.
s5 't'o eyLcr't'ov l8v oc; kv 't'Yl Eopw7t1J &7t oLxoucrL. 19Marea Adriatica. . . . D . , olul al IV-lea ie n (vci
IV, 15, 1. Iloc.p' 'AMoc.vopov SE: xe:v ao8Lc; Lxu8wv 't'wv E:x 't'c; to Triburile care se aezasera in. vaile
. . Saver 1t raver in sec
Eu pw7t'YJc; 7t pe:crdoc uv -roc; 7tpfoe:crLv o c; ocuToc; c; Lxu8occ; fo't'e:L- Plutarh, nota 14).
ii Neamuri tracice
din
impre1ur1m1\
e orae
or
Serdica S b
' to Ol.
1-e:v. . . 2. . . . xoc1. Swpoc <pe:pov 'Af...e:&.vSpcp 7tocp&: 't'OU OC(JLAeCU<; ...
I u ln bat!ilia de la lssos, din anul 333 i.e.n .
2S Dupa lupta de la Gaugamela.
't'wv Lxu8wv 5mx eyLcr't'oc vo[e: t"ocL &v Lxu8ocLc; . . u Cf. Jliada, XllI, 6.

_ j --
 588 ARIAN
TA META AAESAN PON
7. Twv 8e xoc-rci -rv Eu pw7tYJv, 0p4.x1Jc; ev :v.ocl. Xe p povaou,
:v.ocl. 5croc 0p<f I. GUVO p<X 0V1J, O"'t'e e1d 0&/.ocmrocv 'tV t7t1. 1:<XAU8'Y)cr-
crov 't'OU Eu e:Lvou n 6nou xo:6 xO\l't'OC, Auat&x<i> 1i &px em:'t'pcf rnr
10 "a 8e e7texe:tvoc 't'ljc; 0p'*x'Y)c; &c; e7t1. 'I/,i.u ptouc; xocl. TpLoc/..i.ouc; :xocl.
'AypL.ivocc; xocl. ocO't' 1\faxe8ov(oc xocl. 1J "HrteLpoc; &c; l7t1. "'
()p'YJ 't'OC
Ke:pocu,vLoc C'X\l'Y)XOUGOC XO:L O L "E"/'\/'\l)VE:c; OU'fL7t<XV't'e:c; Kpoc't'e:pCt.l xocl 'Av-
I \ M dar avind pu1ine trupe, Lisimah fu infrint, macar ca se aratase vrednic 28 15
't'L7tcf't'p<p eve:Hl'YJ. '
10. Koci. AuO"l<Xxoc; 8t l:e:u611 't'(j) 0p<pd rto/..e:&v iJ7tep 't'ljc; ocpx'Yjc;
15 7t0t poc 6J..wc; (GU\I o/..(yotc; y!X p) xocl. eu8oxLW\I 5w<; &v11pk6'1).
EKTAI KAT' AAAN.ON
8. 'E7tL, 't'OU,'t'OLc; OE, 'rOC, axe:uocpo,p<X em;;cr e(I.), 0u paye:L't,'Ci.l Ol::l. .'sI. ""l\''r)
't'WV re:..&v xocl. o 't'OtU't''f)c; cp(J..oc pxo(.
31. . . . O t 8e l:xu6<XL yuvol n nee; xocl. 'touc; (n:nouc; yuvo uc;
20 ixo\l're:c;.
IT EPIIIAOY EY SE INOY IT ONTOY
20, 3. 'Ev8v8e: e:'t'OCL 'Imocxwv ALv O''t'cf8LoL ec; <XU't'OV 7tent-
XOVt"<X. Koci. v8e:v e:Lc; TO 'YL!.ov xal.oue:vov m6<X 't'ou "lcrTpou 8Loc-
x6crtoL xo:I. XLALOL. '! 8e ev fo<p p'YjO: xcd &.vwvuoc.
26 21, 1. Koc't' 't'OU't'O cf ALO"t'OC 't'O cr't'6o: t7t' e:oeu 7tAeoVTL &.vecp
&.7to:pxd<f l8fri>c; 't'o 7te/..CiCyoi;; vljo-oc; 7tp6GXet't'oct, v't'tvoc o i ev 'Axtt..-
f..ewc; vljcr ov, o t 8e Ap6ov 'AxLf../..ewc;, ot 8e Ae:uxv t7tl Tljc; xp6occ;
IZVOARE PRIVIND ISTORIA RO>I!NIEI 689
V, 4, 1,. . . Indul are doua hra\e la varsare i amindoua guri ale sale sint
mlatinoase, ca i cele cinci ale Istrului. . .
VI, 23, 5. . . [in regiunea ihtiofagilor], Alexandru trimite pe Cretheus din
Callatis, ca sa aduca aceste [provizii].
VII, 15, 4... Se zice ca au sosit soli i de la etiopieni i de la scitii din Europa... 6
ISTOR IA URMM;\ ILOR LUI ALEXANDRU
7. Cirmuirea tinuturilor din Europa, ale Traciei i Chersonesului, ca i
autoritatea asupra triburilor vecine cu tracii, ce se intind spre mare pina la
Salmydessos, din Pontul Euxin, au fost incredin\ate 25 lui Lisimah. Teritoriile
de dincolo de Tracia, cuprinzind pe iliri, tribali i agriani, apoi Macedonia inslii 10
i Epirul, care se intinde pina in Mun1ii Ceraunici, i toti grecii au revenit lui
Crateros i Antipatros.
10. Factnd razboi pentru domnie cu nespusa indraznealii tracului Seuthes,
ORDINEA DE LUPTA!MPOTRIVA ALANILOR 27
8. Dupa acestea, sa urmeze carele de transport ale bagajelor ! Ariergarda
s-o alcatuiascii detaamentul geilor i eel care ll conduce.
31. . .Scitii neinarmati i avind caii neaparati . . . 20
DESCRIEREA CALATORIEI IN JURUL PONTULUI EUXIN
20, 3. De acolo vine Portul Isiacilor. Pina la el sint cincizeci de stadii.
Iar de aici pina la gura Istrului denumita Psilon 28 sint o mie i doua sute de
stadii ae. La mijloc este un pustiu 29 bis fara nume.
21, 1. Pentru cineva care ar naviga din regiunea acestei guri drept spre larg
cu vintul de nord-vest, se arata o insula pe care unii o numesc Insula lui Ahile 26
al\ii Alergarea lui Ahile so, iar altii ii spun Leuce 31, dupa culoarea ei. Se zice ca
u er. Diodor, XVIII, 32.
as In realitate Jupta a ramas nedecisli (cf. Diodor, XVIII, 14, 2-3).
11 In timpul guvernarii sale din Capadoeia autorul luase o aerie de mlisuri pentru a
preintlmpina o invazie a alanilor (vezi Pliniu eel Batrtn, nota 29). Luerarea pbtratli
ieprezinta probabil un fragment dintr-o deseriere literarli a aeestor evenimente (vezi RE,
JI, col. 1234).
as er. Pliniu eel Biitrln, IV, 12 (2',,), 79.
u Un stadiu avea 177,6 m.
u bi Cf. Strabon, VII, 3, 17.
10 Arian face o confuzie intre o peninsula i o insulii. Vezi Ovidiu, nota 109.
s1 Alba.. Accastii mica insula stinc1>asa de la gurile Dunl'l.rii (vezi Pliniu eel Batrin,
nota 40) a fost de timpuriu un Joe de escala pentru corabierii din Milct (vezi Vulpe, Dobroudja,
p. 63). Cf. Arctinos, Etiopia; Pindar, Nsmesnels, IV, 50 ,; scolia respectivii. ; Euripide,
Andromaca, 1262; Scylax din earianda, 68; Licofron, Alexandra, 189; tigonos, 122 ;
Nicandru, fr. 58; Pa. Scymnos, 791; Strabon, II, 5, 22 ; Mela, II, 7, 97; Phruu eel Blltr!n,
IV, 13 (7), 93; Ptolemeu, III, 10, 9; Filo1trat, Heraicas, 20, 32.
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI
591
590 ARIAN

o,voC'l,c.,,,OUOW. TO.U,'t"YJV /\E'(E't'C'lL Dl'.'.I.E't'Lc; OC\IELVC'lL 't'cp 7tC'lL'o1-L' XC'l \L 't'C'lU, 't'"f)\I
I I -
ze1\a
T t'
e ea se
, "ltat d 111 apa aceasiii insula
aflaa ma
e is un tremplu al de lui Ahile 32. 9i. unpentru
pe ea . pasc
idol
f iul
d ei. cu
de lemn
Aici ar fi locuit Ahile.
oar 't lucratura e s Se t "spunhe.e
r.,.vec
P2 eva Carr J
otxdv 't'ov 'AxLAf..fo. KC'll ve:wc; fo't'LV &,, C'lO't'rJ -roG 'AxL"AJ..wc;, xC'l l lnsula nu este locuita oamem, Cl . Cl l .
;6C'lvov 't''ijc; 7tC'lAC'lLcxc; t pyC'lcr(C'lc;. 2. 'H OE vcroc; &v6pw7twv Ev t p "f) i acestea au fost inchinate lui Ahile de catre ce1 care au tras a ma a1. 1!" 6
e:O''t'LV, veL:e:'t'C'lL oe': C'l 'Ll.:..'L' \I OU' 7tO )'),('l-Lc; XC'l \L 't'O.Ur't'C'lc; C''l\IC'l't'L 8E'\/Cf.L "/\\E"'(OV't'Cf. L
' I
1
: lu se afla nenumarate ofrande : cupe, inle i pietre. nesemate. .Se ma1 afla
p t 33 unele'in li'mba latina altele m hmba elma, m metn, cu laude
5 Tcj> 'AxLAJ..e:i. 5cr oL 7tpocrlcrxoumv. Kixl. &./../..ix 7to/..:Aoc &.vcx.8 C'l't'ix cX.wf- 1 mscnpAyhn.l - 3 Exista si unele inchmate '. lm Patroclu. c ac1 ce1 e vor .sa-1
xe:L't'C'lL tv 't'cj> ye:cj>, cp LOCAIXL xixl. oocx't'O/..LoL xcx.l. "AW oL 't'WV 7to/..u't'e::Ae:cr't'e- i .Ahile il instesc i pe Patrocl , ipreui:a u el. n ms_ula i1 a io
a
pwv, &my pocix-roc, -roc Ev 'Pwixi:x&c; .. oE 'EA/.."f)vLxwc; 7te:7t O L"fJevcx.
t:ntr:la
cuilurile o mul\ime de pasari - ca pescaru91, h91 e? c101 mrme, n .stolur1
&v &J..J..cp xixl. &J.."Acp hrpcp, 7tocLvoL 'tou 'AxLJ..J..ew . 3. "Ecr't"L oE & - t 4 Aceste pasari ingrijesc de templul lm Ah1le. D1s-de-d1mmea\a,
xocl. 't'ou Iloc'tp6x/..ou. Kixl. yocp xixl. 't'ov Iloc't' pox:Aov 't'LwcrL cruv 't'cj> nenumara e. i. d 1 in graba se intorc
in f iecare zi ele zboarii spre mare. 11 u a a1c1 ar1p1 e, apb. b t F
10 'AxLAAe:f., 5aoL "Lcj> ,AxLAAEL xcx. ple:a6cx.L t8J..oucrLV. "OpvL6e:c; OE 7t0AAOL indarat la tmplu i il stropesc cu apa. Dupa ce au facut me trea a aceas a, .1
OCOAL OV't'IXL tv "t"Yl vcrcp, A&poL xixl. o:XeuLIXL xixl.6e:pcx.7te:OoucrL
xopwvixL IX L ecx.McrcrLOL ele matura apoi cu aripile pardoseala. . . . , b.
't'o 7tA8oc; oo a-roc6"1)-roL 4. Oo-roL o t 6pvL8e:c; -roG 'A- 22 1
aceasta' Al\iiunii
isulii maiplutesc
povestesc spreurmatoarele. Dmtre ce1
ea inadins, aducind pe ce ap gf i:i
cdrabn cora entru
1n:ale 1e pe
e .
XLl\/\e,:wc; -ro,v ve:w,v. ''Ew e:v ocr"f)iL.piX L XIX't'CX.7te:-rov't'IXL e:L,c; 't'"f)V IXl\IXcrcro:v e ' ertf a dintre are pe unele le jertfesc, iar altora le 1:1 rumu t mu a spr_e
1
7tL't'IX &7to -r'ijc; 8ix.Mcrcr"l)c; e: pe:yevoL 't'OC me:poc cmouofl IXU dcr7te- cmstea ' lu1 Ah'lt e. 2 Altr trag la mal ' deoarece sint s1h\1 de furtuna.
11 l E1 cer am- d 20
15 't'O\l't'CX.L e:,Lc; 't'O\ \I ve:w '
v, XIXL\ piX WOUcrL 't'O\ \I ve:wI v. 'E7te:LolX\ \I oe\: XC1.. J\W- c; el!:xri, l l de sacrificiu chiar de la zeu, intrebtnd oracolul cu pnvire a v1ctui:_a: ar
eupref erabil pentru dinii sa jertfeasca animalul pe care-l vor lege, dupa apre
otae: txxa.AAO'J oucrLV cx.o -ro ooccpoc; -rof.c; 7t't'Epo'i:c;. :ierea lor din cele ce pasc tn insula. Ei depun totoata in ham suma pe ?ae,o
22, 1. Ot oE: xcx.l. -rocoe: lcr't'o poucnv -r&v 7tpocre:crx1ix6Twv -r?i vcrcp, tesc ores unzatoare. 3. Daca oracolul nu pr1me9 propnerea Jcac1 1 .I
Le:pe:L....OC 't'ou\ c; e\:v e':.t.:,' ,e:m't'"f)OEc; 1tl\EO\l't'<J.<; e:c; OCU't''Yj\I 7tL Tex.Le; vcx.ucn xoL-
' I " \. I \ \ - \ I
:lu exista pun oracol), ei ridica pre\ul. i daca se ma1 1mpo.tr1ve te, il .fa sa 25 I

e:LV, xcx.l. "t"OO't'W\I 't'OC E:v XO:'t'cx.8ue:Lv, 't'Oc oE: &cpLvcx.L 'tcj> ,AxL"AAe:f.. 2. fie 9l mai mare. Cind oracolul prime9te, 9t1u ca pre\l pr?pu a1unlg. 4. ;' c 1m:a
20 't'OUI<; oiL. 't'LVCX.<; U< 7t0\ ze:Lw-voc; .iZ:.;'l-:>OCVOC'(XCX_(JfVl E\l't'O:c; 7t pOcreI.xe:L\I. XOCL\ 't'OUP 't'OU<;
I
se opre te de la sine i nu mai fuge. Astfel au fost mchma\1 erou u1 mu t1 an.,
9
ca pre\23 1alAhilevictimelor.
apare in vis celor ce trag la mal in msula . sau p lutes.? m ' aprop1ere
7tocp' o:O-roG 't'Ou 6e:ou cx.tnf.v te:pe:i.ov, xpwevouc; t7tl. 't'WV le:pdw J, d
J.cj>ov cr cplcnv xixl. &e:Lvov 6GcrcxL, 8 n 7te:p IXO't'ol. 't'Yl yvw YI tmJ.e;ocLv't'o
1

1 El le a;at unde e mai bine sa acosteze sau sa ar.unce ancor.a. nu P.vissc c 30

ve:oe:vov, 't'LP."fJV ocix XIX't'IXt-(-.IlXf "/\\/"\\OV't'e:c; 't'"t\j\I oc..,,Locv crcpLC>L\I oOXOUO'IX\I.
I \ '1

3. Et oE: &7tixyo pe.UOL 0 XP"tJcr6c; (e:tva.L y0cp XP"f)croc; tv "t cj> ve:c'i) ),
25 7tpocroc:A:Ae:Lv 't'rJ -rLn d OE -rL &.7tocyo pe:OOL, 't'L 7t pocr cf nm cruy-
xw p crixvToc; of., '(L'(VWO"XLV 5't'L &.7toxp&croc
te:pe:'i:ov fo't'ixcr8ixL titl. -rcj>oe: o:o-r6ix't'ov, "fJOE &.7tocpe.uye:Lv
't'OU't'O o 7tOAU cX.vocxe:fo8ixL -ro &.pyu pLov 't"Cj}
! :' I I

't'L tcr't'L\I. 4. T0 oe
't'L. Ka.l.
pep -rocc; nocc; 't"WV
l.,1
Ahile le-a aparut, pe catarg ori pe capatul.verge.' la fel c 1D10s1;1-m.
intr-atit este Ahile mai prejos deit D10scurn: acet1a
bierilor de e orice mare i, cind se 1vesc,.le adu salvarea ', ar: . i e se ara
numai celorpce vin in apropierea insulei. A.l\n spu11; c au vaut
3 Am aRternut in scris aceste lucruri cu pr1v1re la .1!1s
t
1 le ce auzisem f ie de la cei ce traseserii la mal
:e : i ce ii dobindisera tirile de la al\ii. Marturisesc ca acestea im1 par 40
e1
If
m11pe
ui
d
ar A.r::Jf.e e cora

vis ;11 fi:tr !:

'
aceasta m_sula,
um
30

le:pe:lwv.
so 23, 1. <I>oclve:-rocL OE t'IU7tVLO'J 't'Ov 'AxL:AMo: 't'of.c; Ev rt pocrx.oucr L
't'rJ vcrcp, -rof.c; oe xa.l. 7tAEoUC>LV, bm00cv 00 rt6 p pw ixodjc; &.7t6crxw-
crw, XIXL' cp po:1c7,E' L\I 0rf7t0U 7t pocrcrxe:L-v 't'"f)c; V'fjO"OU c1'x. e:Lvov, XCX.L\ 07tOU o< pLI - ff

croccr8ocL. 0t oe xocl. i.l7tix p AE'(OU(jL\I CfllX'JVOCL crcpLO"LV &rtl. 't'OU LC>'t'OU

trt' &xpcp 't'oG . xpwc; 't'ov 'Ay tA:Aeo:, xcx.8&.rte: p -rouc; Locrxou pouc; 82 Corabierii din Milet i-au ridicat un templu lui Ahile _PonLarhu
. 'l N a ( [ p S ymnos v 791 F1lostrat, eroicos, ,
Hl, P.rotec2t0or3u til-

35 2. -rocr6'JOe: 6vov -r&v Locrxoopwv e:iov xe:tv 't'Ov 'AxtA"Afo, 5crov ga\iei
Pentru i cornerulu d1 " are.a
problemat1ca msulei .1eagr.
a divmifta\n dsale, . . P1 1- probabi'l ca
.c: _ : c car are '...... de alt[el i Ahile
chiar tracicapropriu-
, vezi
ot ev D.t6crxou p ot -rof.c; 7tO:V't'o:xou 7tAWL ovoLc; twx pye:f.c; qioclvov't'ocL,
z1s, care era 1 e1 prehe I c1c - sa r' .ost e or1gme u aTa6 UKa Ha EKCUHCKOM llonme,
JZbltloca

XO'.L\ cpixveI:v-re:c; C>W't''Yj pe:c; '(LI\10\l't'GtL. 0< o'I-e\: 't'OL-<; 7t/\"0\ C1C7,' OUC>L\I ljO"f) 't'fl V"fI )C><p. cartea fundamentala a Im I. '.f olstoi! OcmpoB Ee XXII
PeLrograd, 1918 i articolele Im E. Diehl (!n RE, CCI' f 1-18) i V. D. Blava\ki
a3co . 11-21).
0 t oe xal. 't'OV Ilcf-r pox:A6v cr tpLO'LV ocp8-YjvixL tv07tVLOV :AeyoucrLV. 3. Tocoe: (in MaTCpHanbt H lkcneAOBaH ll .no px?iforH Ieuce
'in ' -ulletin de Corresponclence
v \mE: p -rc; v crou -r c; -roG 'Axt:AJ..{;wc; cX.xo v &.vly pcc o: 't'wv Helle:q=>'. fx (g j: /n3s;
1 1
t;-.
v Latfev Jnscri ptione antiqucie orae septentrionali.s
Ponti Euxini, Graecae et Latinae, vol. II, Petersburg, 1916, ni. 286.
40 C'lO't'WV 7t pOcrcr:x,6v-rwv, IJ.},:Awv 7te:7tUcrevwv XCl:L oL ooxe:f. oOx fl.mcr't'OC

:
----

692 ARIA:\
e:Iwt.L. 4. 'A-tf11.A.fo yelp EyW 7td0oo:L e:'l7te:p 't'LVcX xo:1. 11.. A.'J..ov pwo:
dvo:t, TTI 't'S: e:uyevdq. 't'e:x.ocL p6evoc;, xa.l. T(j) x&.'AAe:L x.o:l. TTI pw7l
T1jc; tl-'ux1jc; x.o:l. T{j> veov e:'t'cxA.M;a.L &; &.v0 pw7twv xixl. "TI 'Q pou
bt' ocu't'cj) 7tOLO'e:L xa.1. Tcj) tpwt'Lxov ye:vfo0a.L xoc1. epLMTctL pov, tile; xixl.
6 t7tlX7t00o:ve:i:v eA.fo61X L 't'Oi:<; 7tOCLOLXOi:t:;.
24, 1. 'A7to oe 't'"OU 'YtA.ou XO:Aouevou m61XTO<; TOU '1fo't'pou
tc; 't'O O&UTe:pov O'T6oc, <J'TIXOLOL e; xoVTcx. 'Ev6evoe: t7tl. TO KcxAOV
xcx'J..ouevov m6o:, cr't'&.8LoL 't'&O'O'oc p&.xov't'oc xoc1. &:.7to 't'ou K()(.Aou t7t1.
't'O N&.pixxov, woe: ovooc 6e:vov, O"t'6cx -.i't'OC pTOV TOU "lmpou, O'-r&.-
10 OLOL e; XOVTO'.. 2. 'Ev6evoe: t7t1. TO 7tE7tTov, e:txoat xt:r.1. exacT6v xo:1.
vee:v de; 'fo,.p(ocv 7t6A.LV, O"t'aoLoL 7tev't'ocx60"LoL. 'Ev0ev8e: de; Tofo.c;
7t6"A tv, o--r&otot 't'ptcxx60'Lot. 3. 'A7to oE: ToS:wv de; KocAMTLV 7t0ALV,
11..A.Aot Tpto:x60"toL \)poc; vacucr(v. 'Ev6evoe: le; Kacpwv /.tlvoc, byoo-
xov't'oc xixl txo:T6v xoc1. y9j bJ xux/-cp 't'OU A.tevoi:; KC)( p(oc xk11t&'t'C)(L.
16 'A7to oE: Kocpwv AtS:voc; ec; Te:TpLO'LeXOo:, O''t'cXOL m e:txoO'L xo:l. EXOCT6v.
'Ev6evoe: de; BtWV'1)V, XWfJOV i!p'1)ov, O''t'aOtOL e; x.OV't'O:. 4. 'A7to oe
Blcuv'YJc; de; Atowcr67tof..LV, O''t'aotot oyooxov't'oc. 'Eveevoe: e:ii:; 'Oo'YJ0'-
0'6v, OLocx6crLOL' /)poc; VIXUO'(v. 'Ex oe 'OO'Y)O'crou ti:; 't'OU A(ou Tdci:;
U7tcu pdC)(i:;, oct ; di:; TOV II6vTov xo:0xouow, O"TaOLOL 't'pto:x60'LoL
20 e xovw:XIXL oe:u po 5poc; VO:UO'LV. 5. 'Ex oe 't'OU Atou de; Me:O"'Yj-
pLIXV 7tOALV, tvevxov-roc /)poi:; VIXUcr(v. Kocl. ex Me:0"1) pl1Xi:; di:;
'Ayz(oc/..ov 7t6Atv, crTaotot eoo)WVTC)(, xod !;'AyzttiAou di:; 'A7toA-
A.wv(o:v, oyooxovw. xoc1. SxO:'t'OV. 6. AoTO:L 7t0CO'CXL o:i rt6Ae:Li:; 'EAA'Yj-
VLoe:i:; L'O'L, v, c'pxtcre:v,ocL e':v "Y-l "'XU0t'q., e':v o'cpLO'Te:pq-. l.;t;Q'T.t./.\0\ITL e: ti:; TO'V
26 II OV't'OV.
TEXNH TAKTIKH
4, 3, p. 266. Ao poc't'o rp6 pot ev ot 7te:A&. ovTe:i:; -rcxi:i:; Tri;e:crL Twv
7tO ./.\. e:Lwv XOCL\ 0 6 pcxcrw 0':7too:xo,e:voL '"Y') XO,V't'OL<; e':v 't''fl rn&/\GCQ'L E<:,Ci.l-
...
8ou\1Te:i:;, i:; 'A'Ao:vo1. xoc1. l:o:u po&.To:L.
30 o
16, 6, p. 117. Tcci:c; oE: eoA oe:LOEat T&.;e:O'L (SC. TWV l7rnewv)
!.:x.ueoci:; xe:xp'ij0"6cxt &.:Atcr't'cx &:.xouoe:'J, xd 0pq.xcxi:;, &:.7to l:xu6&v
ix66v't'cci:;. <1>)..mrtoi:; 8e o Mcxxe8ci>v xcct Mcxxe:06v(X.i:; T(X.UT7J "t"TI ,.&;eL
J:p1'jcr8cxL Ert O'X'Y)O'E:V.
1
I '
IZVOARE PR IVIND ISTORIA ROM!NIEI 693
vrednice de crezare. 4. Am convingerea ca - fara doar 9i poate - Ahile este un
semizeu, i ma hizui -in sus inerea mea -pe naterea lui cea aleasa, pe frumu-
se\ea 9i taria sufletului sau, ca 9i pe imprejurarea ca plecase dintre muritori
tlnar inca. Apoi, iau ca temei al acestei afirmaii epopeea Jui Homer
inchinata lui Ahile 'i faptul ca eroul a fost statornic in iubirea lui i tn
cinstirea prieteniei u, alegind sa moara la scurt timp dupa iubitul sau. 6
24, 1. De la gura 3fi Istrului, numit!i Psilon, i pina la cea de a doua gura 36
sint aizeci de stadii. De aci i pinli la gura ce se numete Calon smt patruzeci
de stadii. Iar de la Calon la a patra gurli a lstrului cu numele de Naracon 37 sint
alte aizeci de stadii. 2. De aci la a cincea gurli. as sint o sutli. douli.zeci 39 de stadii, 10
Din acest punct i pinli la cetatea!stria stnt cinci sute de stadii ', iar de la
!stria pinli. la cetatea Tomis trei sute 41 de stadii. 3. De la Tomis pinli. la cetatea
Callatis sint alte trei sute de stadii. Aci se aflli. un loc de ancorat. De aci pinli. la
Portul carienilor sint o suta optzeci de stadii. Teritoriul din jurul portului se
numete Caria. De la Portul Carienilor pina la _Tetrisias '2 sint o suta douazeci
de stadii. De aci i pinli. la Bizone se tntinde un linut, fara porturi, de aizeci 15
de stadii. 4. De la Bizone pina la Dionysopolis sint optzeci de stadii. ne aci
pina la Odessos avem douli. sute de stadii. Aici este loc de ancorat. De la Odessos
pina la poalele muntelui Haemus, care se intinde pinli la Pontul Euxin, sint trei
sute aizeci de stadii. i aci iarl!.i se afla un Joe de ancorat. 5. De la muntele
Haemus ptna la cetatea Mesembria sint noulizeci de stadii. Gl!.sim i aci un loc 20
de ancorat. De la Mesembria pina la cetatea Anchialos sint aptezeci de stadii
i de la Anchialos ptna la Apollonia stnt o suta optzeci ae stadii. 6. Acestea sint
cetatile greceti colonizate in Scitia, pe stinga celui ce plutete [intrind] in
Pontul Euxin. 25
ARTA TACTICII
4, 3, p 266. Lancierii stnt cei care se apropie de rindurile dumanilor i lupta
cu lancile sau ii_ resping cu sulitele tn timpul atacului de-a ciilare, aa cum fac
alanii i sarmatii.
16, 6, p. 117. De rlnduirea pentru luptli. [a cavaleriei] in unghi noi am auzit 30
ca se folosesc mai cu seaml!. scitii i tracii, care u tnvaiat aceasta de la scili.
Filip Macedoneanul a instruit i pe macedoneni, ca sa se slujeasca de aceasta
rtnduialii a luptei.
" Fail!.. de Patroclu.
" Cf. Pliniu eel Ba.trio, IV, 12 (24), 79.
st Boreion.
37 Distanta aceasta indicatll. fi de Anonimul din secolul al IV-lea e.n. este exactii.
aa Hieron.
89 Distanta aceasta nu corespunde, poate datoritll. schimbllrilor intervenite in Delta
Dunarii, intre bratele Sulina i Sf. Gheorghe.
o Strabon, VII, 6, 1 i Anonimul dau aceeayi distantll, iar Ptolemeu, III, 10, 3 indicll
numai 425 stadii.
u La Strabon, VII, 6; 1: numai 250 de stadii.
'" Promontoriul Tirizis.
SS - c. 1414
 694 ARIA!'i IZVOAR E PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 695

35, 2, p. 131. (Calaretii romani) inainteaza avind diferite insigne, nu numai

romane, dar i scitice, pentru ca incursiunea !or sii aiba infatiari mai variate
i totodata sii fie mai infricoatoare. 3. Insignele scitice le alcatuiesc nite balauri 43
de marime proportionala cu aceea a prajinilor de care sint legati. Se fac din
bucati de pinzii de felurite culori, cusute laolaltii. Balaurii acetia au capul i 5
intregul trup - pina la coada - ca al erpilor. Vicle ugurile acestea au fost
niiscocite pentru ca balaurii sa apara cit mai inspaim1ntatori. 4. Cind caii stau
pe loc, nu poti vedea nimic mai mult decit bucati de pinza de felurite culori,
care atirnli in jos. Cind insli caii pornesc, aceti balauri se umfla din pricina 10
aerului, semanind grozav cu fiarele i uerind din pricina miclirii puternice,
deoarece aerul ti strahate cu putere 44 : 5. aceste insigne nu numai ca fac placere
ochilor i uimesc, dar folosesc chiar pentru a putea fi deosebiti cei ce dau nflala
i pentru ca rindurile [calaretilor] sa nu se incurce. 15
44, 1, p. 138. . . . Imparatul a mai giisit cu cale sa-i exerseze cavaleria
lui romana in felul harbarilor, cum se instruesc arcaii caliireti ai pariilor i
ai armenilor, . . . ostaii invata strigatele de lupta strlimoeti ale fiecarui
neam - strigatele celtice 'pentru calaretii celii, cele getice pentru geti, i cele
retice pentru reti.

TRATAT DE ViNATOARE 20

23, 2. p. 72. Acolo unde terenurile stnt prielnice pentru cliliirie, precum i
in tarile misilor i ale geiilor, sau in Scitia i Iliria, cerbii se vineaza de pe cai
sciii sau iliri. La tnceput, aceti cai nu sint huni de cil.larit. Cind 1i vezi; eti
20 KTNH rETIKm; inclinat sli-i dispretuieti, asemuindu-i unui cal tesalian sau sicilian ori din 25
Pelopones. Dar ei sint tn stare sli indure orice ostenealli.. 3. Atunci abia iti dai
23, 2, p. 72. 'A:>..t..<X -rOO; EAcXcpouc;, veo:: 't'cX m:8lo:: e:u AOC't'OC, ev ev seama ell. un cal iute, mare i navalnic nu rezista, pe cind calul slab i rlips, n
ajunge pe celalalt, i apoi - lasindu-l tn urmli - se napustete asupra vtnatului.
Mucro!c; XO::L Ev rt-ro::tc; XO::L &v l::xu0lq. XO::L &vcX: 't'1)v 'If..f..u pl8o::, &cp' (7t-
7tCtlV 't'<iJV l::xu0tx&v xoc 'IA/..u ptwv 8twxouaw OCU't'OL ycX:p e)..ocove:cr0ocL
e\:v 't'C\( 7tpCU't'!X ou'x o>cyix OL. I e
'"> "> \ > "1
Clr..r..rx. x <T.V 7tOCVU XOC't'OCql pOV'Y)O"e:
I
toc uv I '-'
INDIA 30
25 7tO::po::&:AAO\ITIX<; fomp E>e:nix:>..ij> l::txe::>-ij> Ile:).O'Tt'OW'Y)O"l(f>' 8tlX7tO-
voue:vOL oe: E:7tt7tOC\I ocv -,J....A,, ouaw. 3. KIXL' 't'O't'e: otv LOOLc; 't'O\I !J.EV W
" '' ' I ' XU
... . "' \I
' '
2, 5, p. 24. Hotarul de apus al plimintului Indiei ilalcatuiete fluviul Indus,
&xe: vov (7t7tov xocL eyo::v xixt aoocpov &7tocyo pe:uonoc, -rcN 8e AE:7t't'ov pina la Oceanul eel Mare, unde acesta se varsa prin douii guri. Gurile nu sint
xoct l./Jcu poc:>..eov 7tpw-roc ev 7toc poce:l ov-roc, g7te:L't'oc &7tof..e:l7tov't'oc, e:L-roc aa de apropiate intre ele, cum se invecineaza cele cinci 45 guri - apropiate
t7te:Aocovov-ro:: -ro 8'Yj plov. una de alta - ale Istrului.

30 INMKH
2, 5, p. 24. TeX: 7t poc; fo7tp"fJv ae: "c; 'Iv8c';)v r=tic; 6 7to't'ococ; o
'Ivo"'o'c; C'X.7te:tpye:t t1:1<r't'E: e,:m' 'rTJV e:yoc,.r....riv vo::r..o::aaocv,
I
LVOC7te:p ocu't'o'c; XO::'t'ct
{ l I . .. f!
sigur
fi)i la daci !ntllnim aceleai stindarde, care apar pe columna lui Traian, dar nu este
'3
caele sint de origine iranosciticll (vezi Parvan, Getica, p. 519-522 ti 782).
ouo aTOOC't'O:: e:xoLoO
"' ' , '
L, OU auve:xt:o:: otr..r..'Y) r..OLO"L 't'(X (j't' 6oc't'o::, 'XOC't'OC7te:p
"' "' H ' L , . , ... I "I ' I
o Cf. descrierea acestor balauri q 1 preluati de romani, la Ammianus Marcellinus,
XVI, 10, 7.
-ro: 7ti::v-re 'Tou O"'t'pou e':a't'L' auve:xe:oc.
' L . "I I
ts Vezi nota 15.

38*
 596 ARIAN IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 597

3, 9, p. 26. . . . MfyLO'TOL E:v 6 r&yy'Yj<; TE xo:l 6 ,Iv06c;, lh-ou
xod y m:.ivuoc;, O:cpw TOU Te: Nd/...ou TOG A tyumlou xo:t -rou
''lcrTpou TOU Lxu0LxoG, XO' t d zc; 't'G'.UTO cruvt'A0oL O(U't'OfoL TO UO<U p,
e':Y"ove:c;. 10 . uAoxe:e:LV o'Ie'': e":oLye:, XO:.L' 0' 'AXE:O'LV'Yj<; e':Y"(t)V 'e:cr't'L\ TOU-
I I
.t., TE: "Icr-r pou XO:t' TOU- N e:'L"l' OU, "LV0'.7te:p r.o:pCl./'\\O: (t..IJ(t)V o":o: 't'O'J Te: '"V1''looo:cr-
:.
7tEO: XO:L ";Q
' I
V "V''olo po:.cu':'ECf. '){Cf.LTOV ""l"cpo:crLV E'!J.t(.1.I<'X"I.l\'/\\EL 'e:<; TUV 'IVOll-6 v,
( I I.
6>c; xotl TpLcfx wro: o:.u-rc;> crTo:olouc; TO 7tAtXTo<; "t'O:OTYJ e: vo:L . . .
4, 13, p. 28. 015xouv &.mO"TL'Y)V XP Xe:Lv {mep TE Tou 'IvooG xott
"t'OU rcX.yye:<U, 't)oe auA't)TOU<; e:!votL O:UTO O'L TOV -re: "forpov xo:t 't'OU
10 Nd/...ou -ro IJow p. 14. 'Ee; v ye: Tov NEi/...ov ouotvo: 7toTotov xoL
o6v-roc foc:v, &A:Aoc &7t' O:UTOU OLw pu.xoci; -re:-r't)tvoci; XO:Tcl TV .XWP'Y)V
TV A tyu7tTL'Y)V ' 15. b oe "lcrTpO<; o'Alyoc; E:v &vlcrxe:t &.7to TWV 7t"f/ykwv,
ok)'.E't'<XL oe 7t'OAAOUI; 7tOTocooi;, &.'Al.a o\ke: 7t'A 6e:t foouc; To'i:c; 'Ivo&v
7tOTOCofotv, ot zc; TOV 'Ivoov xi:d 't'OV r&yy'Y)V ExOtOOUcrt, 7t'AW't'OU<;
16 oe o (xocl] xcX.pTix 6"Alyoui;, &v -rouc; E:v o:u-roi; tOciiv oIOo:, -rov ''Evov
n xoct -rov LcX.ov. 16. ''Evoi; E:v tv e:6o plcp T-Yj<; Nw ptx&v xocl 'Po:t-
-r&v y-Yj<; lyvu-rotL Tcj> "fo-rpcp, 0 oe Lcioc; xo:-riX Ilo:lovo:c;. 'O oe xw poc;,
(vo:m:p crucX.A'Aouow ot 7tO't'O:[.L Ol, Totu poGvoc; xo:Ate:"t'OCL. ' Ocr-rti; oe
xotl &/...A.ov o!Oe: vi:x.uafao pov TWV i; TOV ''IcrTpov xoL86v-rwv, oc"A/...oc
20 ou 7toAAoU<; 7tou oWe:.
7, ' p. 32. IlaA<XL ev o vocX.oi:x.i; e: vo:t 'Ivoooc;, xoc6cX.7te:p Lxu-
0e<Uv Toui; oux &.po't'-Yj po:i;, ot 7t't -rjjcrw &:cX. 7JcrL 7tAi:x.vwe:vot &"AAoTe:
IJ.AA"fJV -r-Yjc; Lxu6l't)c; &e:t oucrw, o\he: 7t6A"f/<X<; o txeoVTe:<; ol5Te: te:poc
Oe:&v crt ovTe:<;.
25 FRAGMENT A
60 (37). Eustath. Dion. Per. 322. 5n 0pxe:i; oo 6vov Eopw-
no:ot ci."A"A xotl 'Amo:vol XO:TOC Tv 'Appto:voiJ tO"To pli:x.v, 'Atyovwi;
w
JI.
0'7te:p <I> pu,yi:x.i; X<XL\ MucrouI i; OU,,TCU Ol.''YIj XO:L\ Cl PCfXOC<; <,
E'
upWI'1t"f/<; oI.L' <X-
It'J'Y.j-VO:L et'i; 'AO'L,O:V e:-roc ITo:-rocpou 't'LVo
I
<; "f/ye voe;, O"C'E O L KLe:pLOL
1 ( 6 fl
3, 9, p. 26. . . Cele mai mari fluvii [ale Indiei] sint Gangele i Indul, de
la care ii ia numele tara. Aceste doua sint mai mari decit Nilul egiptean i
Istrul scitic, presupunind ca apele amindorura s-ar uni intrun singur fluviu.
10. Cred ca i riul Acesines este mai mare decit Istrul i decit Nilul, in acel
punct unde - dupii ce a primit apele riurilor Hydaspes, Hydraotas i 5
I
I Hyphasis - se varsa in Ind, astfel incit latimea acestuia aci este de 30
de stadii. . .
4, 13, p. 28. Trebuie deci sli credem cele spuse in privinia Indului i Gangelui,
i anume ca Istrul i Nilul nici nu se pot compara - ca belug al apelor -
cu acestea. 14. tim cii in Nil nu se varsa nici un riu, ci - dimpotriva - ca 10
din ele sint croite nite canale slipate care strabat pamintul Egiptului. 15.
Istrul este mic ctnd izvoriite, dar primete numeroi afluenii care nu sint
insa egali ca numar cu riurile din India ce se varsa in Ind i Gange. Foarte
putini din afluentii Istrului sint navigabili. Printre acetia pe unii i-am vazut
eu insumi, bunaoara riul Enos i Savos. 16. Enos ii amesteca apele cu cele ale 16
Istrului la granita tarii noricilor i a retilor, iar Savos, in regiunea peonilqr.
Tinutul unde apele mai sus pomenite se contopesc poarta numele de Taurunos.
Chiar daca cineva mai cunoate i alti afluen1i i:Javigabili ai Istrului, totui '
nu cunoa te prea multi 48 . 20,
7, 2, p. 32. In vechime inzii erau nomazi, ea 9i acei scii neplugari 47 , care,
ratacind in caruie, tree dintr-un loc intr-altul al Sciiiei, fara sa locuiasca in
ora)ie sau sa-i cinsteasca pe zei in temple.
FRAGMENTE
60 (37). Eustatiu la Dion. Per. 322. Tracii sint nu numai europeni, ci
i asiatici, precum spune Arian in istoria sa, hunaoara frigienii, misii ; tracii
au trecut 48 din Europa in Asia impreuna cu un conduc1itor, Pataros, 48 pe
dnd cimerienii au invadat Asia. Tracii i-au alungat pe ace\itia din Bitinia 301
i sau aezat in locul lor (FGH, I II, 37, Eus la tiu la Dion. Per. 140). De la
aceti traci poate, care s-au riispindit pe acolo, i\ii ia denumirea actualul Thrace
sion. Acelai Arian mai poveste\ite ca o nimfii numita Thrace, priceputa la
descintece \ii farmece, putea sa indepiirteze relele sau sa le atraga asupra cuiva, 35
cum se povestete despre Medeea, Agamede 50 sau prea cunoscuta Circe. De
la numele Thrace se pare ca sa numit i iara cunoscut1i, numita odinioara
I

:SO TV 'Acr(o:v XOC't'E't'pe:xov, ot>i; Ex.o:A6vTe:<; EX BL0uvlo:i; o t 0pxe:i;

<jSx'Yjcre:v ocu-rol ( FHG III, 37, Eustathius ad Dion. Per. 140) xo:t
e
-rcX.xo: EX "C'WV "t'OLOO"C'WV pq.x&v '1tAO:TUv6v't'cuv xo:l TO \IUV )..e:y6e:vov
0p O'LOV TV x"A=ijcnv e\S p'l)XEV. 'O 8' O:OTO<; 'AppLo:voi; xocl 0pX"f/V H In realitate existli totui mai multi afluen\i navigabili ai Dunarii: Tisa, Siretul,
Prutul, pe stinga, i Sava, Drava, Morava, pe dreapta (cf. i Pliniu eel Batrln, IV, 12.
't'LVOc ta"t'o pe: VO[L(P'1J" crocp v &cpl bccpOcX.i; TE xod cp&po:xoi, xo:l oto:v
-<>5 \ \
v TOC e:v E/\XUO'OCL
< '\ I
E:X /\UO'OCt ?). 'rWV
( ' "I - e I cpocpocxoic;, "C'IXI oe:
- 7t0C 'Y)OCTCUV I \.'\ >
epyi:x.- I
(24),79).
n Sciiii propriu-zi i In opoziiie cu plugarii i sedentari. Vezi Pliniu eel Batrin, nota 7.
1.8Cf. Strabon, VII, 3, 2 i urm.
croccr6o:t orroloc 't'I.<; xoct M e:toc lO"t'6 p"f/"t'OCL xo:l 'Ayo: O"f/ xat 9' Cf. oraul Patara din Licia.
6pu'Ao;ev'l mpx"f/ xocl &.7to Tocuqi; "C'i; 0p4x'Yl<; Soxe:'i: &ivo.fcr6oct IO Personaj mitic, la mormlntul cilruia - in Beotia - se afla un oracol.
598 ARIAN
IZVOARE PRJVlND ISTORIA ROMlNlEI 699

Perce. 62 (37). Eustatiu la Dion. Per. 322. Tot el spune cii la traci era obiceiul
sa aiba multe femei 61, in aa fel ca de la multe femei sii aiba multi copii - iar
obiceiul acesta se spune ca ii trage obtria de la regele lor Doloncos 62, care a
avut muli copii de la multe femei. 5
72 (52). Eustatiu la Dion. Per. 669. Aa este tot pamintul sciilor, despre
care Arian spune urmatoarele: Ei se hraneau odinioara cu cereale i erau
agricultori, locuiau in case i aveau cetai. Fiind alungai de traci, i-au pierdut
vechile deprinderi i s-au Iegat cu mari blesteme sa nu mai faca niciodata case
de locuit, sa nu mai brlizdeze pamintul cu plugul, sa nu mai inale cetai, 10
sa nu mai aiba avere proprie ci sa-i faca drept locuina carutele, drept hranli
earnea de animale, drept bautura [ i mincare in acelai timp] laptele i sa
stapineasca numai animalele, pe care le due cu ei de pe un pamint pe altul.
i de atunci, din muncitori de pamint au ajuns nomazi ' 1&

PARTIA 53

(Suidas, II, p. 322, nr. 1864). Actiunile 54 razbunatoare ale lui Decebal
au ajuns pina acolo, incit a fost nevoie ca purtlirii sale trufae sa i se puna
IIAP0IKH capiit prin riizboi.

I
n Cf. Menandru.
u Trecea drept fiul lui Cronos fi era socotit parintele neamului tracilor dolonci din
Chersones.
n In lucrarea aceasta autorul descrie riizboiul din vremea lui, purtat de Traian impo-
triva parilor,
Autorulla care insll probabil
se refera nu a participat.
la pregatirile de lupta fa.cute de Decebal lntre primul 'i
H
al doilea rl!zboi cu romanii, din toamna anului 102 pina in primavara anului 105 e.n. Cf. Dio
Cassius, LXYIII, 10, 3.
 XCIV. A I A I 0 Y A P }: T E I 0 Y
' XCIV. A E L I U S A R IST I D ES

',,
I,.'
Retor din Adrianoi (Misia) , Aelius Aristides s-a nil.scut tn anul 117 e.n.
i a murit cam pc Ia anul 187 e.n. A studiat la Pergam i Atena, a calatorit
prin Cos, Cnidos, Smirna, Roma, Helespont, Tracia, Macedonia i Egipt.
A li\sat 53 de discursuri. Textul de fa}a a fost scris in anul 1t.4 e.n.
Ediia: Aelii Aristidis Smyrnaei Quae supersunt omnia edidit B. Keil,
vol. II, Orationes XVII-Lill continens. Weidmann, Berlin, 1898.

AO f OI DISCURSUR I

XXVI, 70. IT 6/..e:oL SE: ooo' d 7td.im:J'te: syt\IOV'tO 'tL 7tLCJ"te:U- XXVI, 70. Razboaiele, odata intimplate, nu mai sint luate in seama
O\l"t"Ct.L,
'"I "I'
(1.f\f\
>
O>.J
lh"I
{/,,f\f\W c;
I Cl f l: - "l "I - > I >
uvcuv "t"( X"oe:L 't'OLc; 7tO/\l\OLc; CXXOUO \l't'OCL, e:L oe: 7tOU
I [de oameni], ci mulimea asculta povestirea lor ca i cum ar fi nite legende.
5 XIXL' cruIT/\IXXE:L
-E:\I e
':rr ' 'E:O"):'.OC't'LIX . ,;, O1"IX e:Lxo
...L 'c; e ':v 'cp;c
o n .... e:yet./\
'" 'l Tl XCf.L'
.':xe:- Iar daca au izbucnit cumva pe meleagurile cele mai departate - precum este 5
'
't'pYj-r<p
, r E:'tWV
7tet.pavoUf
- "t).. ,
OUO"'t"U):'.L
A Lt-'UCUV
'"' .."t) ,
XCf.XOoCf.LovLq. "t"Ct.l\I
_ firesc intr-o imparaie ma1e i nemli.surata - pricinuite de nebunia geiilor i,
de soarta cea nefericita a libienilor sau de sminteala celor din jurul Marii Roii,
m:pt 'tV spufipcX:v fiaA.Cf.'t't(X\I, &yoc6oi.; noc pouc X Paaa6cu OU\IOC- care nu tiu sa se bucure de bunurile ce le stau la tndemtna, aceste riizboaie
vwv, &TexvW &cr7tep U6ot aU'To( -re nccpA6ov xixl ot 7tepl ccUT6> tree cu totul neluate in seama, repede - ca nite legende - ;ii la fel i cele
:t..6yoL. spuse despre ele.

1 Autorul se referil. Ia luptele cu dacii Iiberi i poate la eventuale tulburari tn interiorul

provinciei romane, din anul 143 e.n. (cf. Polyainos, VI i SHA, II, 5, 4).

XCV. I10 A Y A IN 0 Y
1:TPATH rHMATA
IV, 12, 16. 'Av"t'loxoc; bto/..t6 px.et Koo/efi.o:, 0p't"t'o:v 7t6/-tv, xcuv
cruv oci'.i"t'<j> 0pq:x.wv E:U7t0:TpSo:c; 7tofi.t..o6c;, c':lv yOUV't'O Tp'1)c; XO:
6 .!lporxo:l"t''1)c;. TOUTouc; x.oa cro:c; O"t"p7t't'Oi:c; xpuaoi:c; xod li7tAOtc; &pyu-
po7t&O"t'otc;, 7t po.:rjA.6e:v bt TV &xlJV. ol Se a7t'O T&v Kuo/eA.cuv tS6v,ec;
't'OUc; oocpoA.ouc; xcx ooy/-waaouc; 7tOAAcfl xpucrcf) XO:t &pyop<p xe:xoa-
"t)evouc;, o:xo:pao:v't'e:c; ixthouc; 't'c; 't'' 'AvTt6xou a't'poc't'e:lo:c;, 't'cX
li7t/..oc xix"t'o: o:A6v't'Ec; 'AV't't6X<p 7tpoae6V't'o xo:t aixv &v't't 7to/..e:t(l)v
lO a6o:xoi.
VI, Prol. Ko:t T6Se: ui:v 't'OV tA.lov, le:pW't'O:'t'Ot ocat/....s:i:c;
'AV't'Wvi:ve: xo:t Ooljpe:, 7tpoacpepcu Twv L't'pO:T'1JY1JIXT(l)v, e:t'.rx 6e:voc;
xo:i u&v VtX&V't'(J.)V tv TOi:c; 7to/..e0tc; 7tOAAcX XIXt XO:AcX T!/jc; ue:TSpocc;
)c; i>xvo:ypo:'f!Xt aq;)IX't''1)Y'1t )1X't'IX. ofla<p yo\cp ouvae:t xoct
o>:pe:T'Y
- f ,, I \
TUI I
X7l e:t-
15 ove:c; 't'&v 7tOCAIXt Cl''t'p!X't"Yjy&v, xat 8 't'6a<p n/..e:ove:x.'t'e:i:Te: nocno:c;
ene:t plq: XIXt 't'exvrj, e:6' c; Sri 7WAAouc; not..eouc; xom:lpyo:cr6e:
7to/../....&v o:pap(l)v, out..e:ua&e:vot xrx A.& s:'t'cX 't'OU 7tO:Tp6c;, Mocu pou-
c;((J.)v aAWVTWV, Bpe:TIIXVWV O:fi.tcrxosvcuv, re:'t'&v 7t7t't'CUX6't'CUV.
VII, 11, 1. .!lix pe:i:oc; nix pe:'t'aaae:'t'o xu6ixtc;, :Ao:y<l>c; Stte: no:piX
20 't'V xulhxv cp&fi.o:yyix. Lxo6rxt ev elwxov 't'OV :Arxycu6v. .!lo:pe:i:oc;
Se, ''Atov cp"IJ Lxo6rxc; cpe:oye:tv, ol -roaoi3Tov &v xo:To:cppovouow,
l
1
I
XCV. P 0L Y A I N 0S
Originar din Macedonia, Polyainos a trait la Roma ca avocat i a alcatuit
o lucrare intitulata Strategemata, in 8 carti, in anul 162 e.n. Opera, naiva i
lipsita de idei, cuprinde aproape 900 de stratageme din viata militari:i i civilii,
adunate din diferiti autori.
Editia: Pol yaeni Strategematon libri VI II ex recensione Eduardi Woelfflin
iterum recensuit . .. Ioannes Melber, Teubner, Leipzig, 1887.
STRATAGEME
IV, 12, 16. Antioh l asedia Cypsela, un ora trac, avind cu el mulii
traci de neam mare, condui de Teres i Dromichaites z, Pe acetia i-a
gatit cu salbe de aur i arme impodobite cu lucrli.turi de argint i a o
pornit la lupta. Vazind locuitorii din Cypsela pe cei de un neam i de
o limba cu dtnii impodobi1i cu mult aur i argint, ti fericirii ca urmeaza
expeditia lui Antioh, aruncarii armele, se aliiturarii lui Antioh i din
dumani devenira aliati. 10
VI, Pref. Vii. inchin i aceasta a VI-a carte (a Stratagemelor ), prea auguti
imparati Antonius i Verus, dorind sii scriu in ea multe i frumoase stratageme
ale destoinciei voastre, deoarece voi ati fost invinglitori in riizboaie. Caci cu cit
sinteti mai presus de comandantii de altii data, prin puterea i destinul vostru,
cu atit ii intreceti pe toti prin priceperea i arta cu care ati purtat numeroase 1&
riizhoaie impotriva multor harbari, dupa ce le-ati cumpanit bine impreunii
cu tatal vostru 3: maurii " au fost invini, hritanii supui 5, iar getii
biruiti 6 .
V II, 11, 1. Darius i-a rinduit armata in linie de bataie impoiriva scitilor 7.
Un iepure alerga prin fata armatei acestora. Iar sciii se apucara sa urmareasca 20
iepurele. Darius zise: E bine sii fugim de sciti, care ne dispretuiesc atit de
1 Antioh al II-lea (261-246 i.e.n.) a facut unele cuceriri in Tracia, in timpul rllzbo-
iului cu Bizantul, din anul 254 i.e.n.
2 Primul dintre 'efii acestor contingente de mercenari trebuie sii fie odris, iar ultimul
get (vezi consideraiiile Jui Parvan, Getica, p. 150).
8 Antoninus Pius (138 -161 e.n.).
' Luptele cu ace,tia au avut Joe in anii 144-150 e.n.
1 Rll.zboiul provocat de o invazie a brigantilor s-a terminat in anul 142 e.n.
8 Autorul se referll. la luptele cu dacii liberi, care au avut Joe In anul H3 e.n.
(cf. Aelius Aristides, XXVI, 70). De obicei ele erau insotite i de miciiri ale dacilor di interiorul
provinciei (vezi Isl. Rom., p. 431-432).
7 Cf. Herodot, IV, 134.
 604 POLYATNOS IZVOARE PR!VIND!STORIA ROM1NIEI 605

Wcr't'& Il&paC(c; XCl't'<XAL7t6V't' c; 'tOv Ar.1. yCJl'Ov SiWxoucrL >). xett 8 't'0'J &'Jcx- mult, incit lasa pe peri i fug dupa iepure . Dind semnalul de retragere, el
x/,7)'t'Lxov a7Jvocc; 7te:pt &.vocxui pae:uic; tou:Ae:6cro:.'t'o. se hotari sa plece inapoi.
VII, 11, 4. .6cx pe:'Loc; t7tl l:xu6cxc; tMc.mc:; o\5-re: x.u6cxc; k:Ae:rv ot6c:; V II, 11, 4. Cind Darius inainta cu arma ta in urmarirea scitilor, nici
nu putea sa-i prinda, nici nu avea merinde indeajuns. El se gindea acum sa
Te: \I ol>-re: m-rlwv "IJ U7t6 pe:L. rce:pl opo:crou axto/Lc; v. 57twc; oov M 6 oi fugli. Pentru ca scitii sa nu bage de seama, lasa tabara pe loc, aa 5
.,., le I 6 '1' < 1'
u 't'OUc; ""XU <1.c;, 't'O O''t'pOC't' TCoOV We; E:LXE:V e:q. XOC't'IX xw pcxv fLE:VE:LV - jl'JCXV
I ,_ I I I J:
cum se afla - se gaseau acolo multi raniti, magari, catiri, ciini -, dar dadu
EV cxu-rcj> 't'pcwoc-rLocL 1tOAAOL, &\loL, !J.LOVOL, x.uve:c:; -, ctAAcX XOCL 7tu pd; ordin 5a se aprinda focuri multe in timpul noptii. Cind scitii vazura acestea,
7t0AAOC OLOC vux-roc:; E:xt/..e:ucre:v &vcxxocurroc. 't'OCU'T OC o 0 p&v-re:c:; Ol LX uocL, cind auzira ragetul animalelor i cind zarira corturile neatinse, au crezut
>
IX XOUIOV't'e:c:; 't'OU- 't'IX POItXOU 't'CUV '1f".,cI puiv XOC\t 't'/X\ c; O'X"l)VOC\ c; e>txe:pcaoI uc:; o'pwv't'e:c;, ca perii sint de fata. Dar acetia fugisera de mult. Dupa ce se dumirira
intr-un tirziu, ca fugisera, scitii incepura sa-i urmareasca fara a mai putea 10
c;'.i ov't'o 7tix pe:rvixi Touc; Il pcro:c;. o t Se &poc ao:.v 7tpo 7to:Af..ou 7te:i:pe:uy6Te:c;. insa sa-i ajungli s.
J..
10 ""'xuuo:.L oi:; o''ff,e\ : 't'Y\JV o>c7tor o po:.crw oc0u,ovTe:c;, e> :7te:xe:tpouv o'1'Lwxe:w, ouc:;
. ,. , I I <\
VII, 22. In Tracia se aflau trihurile cebrenilor 9 i sicaboilor io. La acetia
X<1.'t'O:Act.r'E:LV OC>U't'O-Lc; oUVIX't'OV . Y'tJV OUXE:'t'L.
'\ ( .I, J
era obiceiul sa fie comandanti de oti preotii 11 [zeiei] Hera. Se gasea la ei un
VII, 22. 0pcptllf 6v'l Ke: pvLoL xo:l l':ux.o:.i 6ixL. mipoc 't'ou-rmc; preot i coma ndant [numit] Cosingas. Tracii nu-l ascultau. Cosingas aduna
l Q multime de sciiri mari de lemn, le puse cap la cap i se pregiitea sa se urce 15
v6oc:; -rc; "Hpace; -rouc; t pdc; ye:6vocc; xe:w, v cxu-roi:c; te: pe:uc; xix t la cer, pentru a tnvinui pe traci, in fata Herei, cii nu se supun. Cum sint ei
ye:wv Kocr-no:c;. o( oe 0pxe:c; oox rcc:i6i:X pzouv. o K ocrlyyetc; x:A(- fara minte i prostanaci, tracii se temeau ca nu cumva comandantul lor
10 ocxocc; 7t of..Mc; xoct e:y&:Ao.c; u:A(vocc; ye:Lpe: auv6e:L; &A.t.r1.c; t7t' &A.!.o:.Lc;
xo:t ofoc; V tc:; -.av oupocvov ctVO: VOCL xo:-re:p&v 7t p oc; 't"V ''Hpocv 't'WV
f' sa se urce tn cer. Ei il rugara i Ii jurara ascultarea tn toate cite la
va porunci.
G pq.xwv we; &.7te:L60UV't'WV. OL oe, o
ofo. 0pq.xe:c; &.v67)'t'OL xo:.t X&t.oyoL, VII, 25. Dromichaites era regele tracilor 12, iar Lisimah al macedonenilor. 20
oe:icro:ne:c; 't'"IJV e:!Lc; ou> pocvo\ v "tl)ye:ovoc; o>:.vol c(Jr,-,.v, -aw <Lxe:-re:UO'OCV xa:L w
I \ I I \
oaocv, Macedoneanul facu o expeditie 13 in Tracia. Regele trac folosi un vicleug
tmpotriva acestuia. Generalul sau Seuthes se prefacu a ca fuge la Lisimah i
hr 'J i'.i7te<XOUO'e:0'6oct 7taOW a:O-rou 't'oi:c; 7tpocr-.ef yocaLv. dupa ce izbuti sa fie socotit vrednic -.tl.e incredere, ii aduse pe macedoneni tn
o VII, 25, .6poizockYJc; 0pq.xwv ocm/..e:uc;, Aucrlocxoi; Maxe:86- locuri neprielnice, unde avurii de suferit de foame i de sete. Dromi-
vw Mocxe:o"'<'uv e,:7tL ' 't'"I'JV ""'e:u
0" pqt"l)c:; o 0" pq-t.c, 't'u1vO'YJM7te<xe:-
Iv. e:crt po:-re:uae:v o O''t'pO:'t'"fjyoc; le.x"l)V.O:U't'Ofl.0/\0c; chaites cazucare
asupra lor iimpreuna
nimici pe cu Lisimah i pe
fosttoti
in cei caredeseo aflau
suta 25
I
0 ovo: e:-,"1)7'COC't'7)0'. IXU't'OU poc;
'
cu el. Cei au ciizut Lisimah au numiir
I \ > - .,., > I '\ '>' \ \
de mii u.
Aucrloczov ;mv tcrx tPiX-ro xoc t mcr-roc:; dvaL S6occ:; i i; 8ucrxw plai; V II, 38. Pe cind atenienii pustiau tarmul marii, priri partile Chersonesului,
&:1.Ae:i 't'ouc; Mo:xe:o6vet.c;, &v6ix J..iCjl xo:l. Sl o/e:i xaxo7toc6ouv't'occ; D.po- .Seuthes 1e angaja douii mii de gei uor inarmati i le porunci tn taina sli nliva-
25 txo:l-r'Yjc:; 7tpoa7te:awv <1.0-c6v -re: Aualo:xov xocl. -rouc; e:'t'' o:O't'ou 7teXno:c; leasca - ca i cum ar fi dumani - sa pirjoleascii tara i sa atace pe cei de la 30
&vd!-e:v, :;jcro:.v 0 t 7te:a6v-re:i; AuaL&xe:LOL &.v8p&v upL&oe:c; otxo:. ziduri. Vaztnd atenienii aceste lucruri i - judectnd dupli cele intimplate -
V II, 38. e:u6'Y)c; 'A6"1)voclwv 't'OC t7tl. 6&!.o:Tio:v SLoc -rc; Xe:ppo- i crezura pe geti dumanii tracilor ; deci prinserii inimA i coborM\ din corabii
i se apropiarli de ziduri. Seuthes iei dinauntrul zidurilor i-i intimpina pe
vaou 7top6ouv-rwv ta6cua&e:voi; rt't'et:c; tPL"Aoui; 8LO')'.:LALouc; OL' &.rcop-
p 't'(i)V O"Uvhixe:v We; 7to/..e(oui; ti:x/..6v-rocc; 1tUp7t0Ati:\I 't"V X,W pa.v
30 xocl. &'At.e:w "t'OUc:; t7tl 't'WV -re:Ly,.&v. 'A6Y)VOCi:oL 't'OCU"t'CJ: op&v-re:c; xocl. 7t'OA a Cf. Herodot, IV, 135-136.
(oui; -r&v 0pqr.xwv y11aoce:voL -rouc; rt-ca:c; &.7to -rwv 8pwvwv tx- Popula\ie de pe cul'3ul mijlociu al Mariei.
tXV't'e:i; 6ap pouv't'e:i; "t'Wv ve:&v 7tpoayov -roi:c; -rdze:aLV. o E:v e:u6'Y)c; io Populatie din Chersones.
11 Pentru rolul important al preotilor la daci, vezi Strabon VII, 3, 5.
11 De fapt al getilor.
u Cf. Diodor, XXI, 12, 1.
u Amlinuntul acesta nu mai este relatat de nici un alt izvor.
u Versiunea aceasta - cu totul contrarie realitlltii (cf. Diodor i celelalte izvoare
citate acolo) - nu se explicA dectt printr-o grava confuzie a autorului, a cilrui informatie
este tn general destul de superficialil.. De altfel tn fragmentul acesta mai existil. i alte infor-
matii gre,ite sau indoielnice, cum ar fi: Lisimah rege al macedonenilor f , cifra de 100 000
de oameni pentru armata Jui Lisimah 'i episodul cu Seuthes. .
H Nu se poate f ti daca este vorba despre celebrul rege al odrisilor din secolul al V-lea
l.e.n., sau despre un comandant al regelui Cersobleptes (360-342 t.e.n.). In cazul acesta e
posibil sd fie una 'i aceea,i persoanll. cu viitorul rege al odrisilor, de la sftr,itul secolului
al IV-lea l.e.n. (cf, Curtius Rufus, X, I, 44 'i Diodor, XIX, 73, 8).
 1 \\._

606 POLY.Uil'OS ISVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 607

7tpoe: -Yj/...Ek 'tWV -re:Lx_&v EVIXV't"Lo:;

' J , . . .., f _ ll
'tot:;
I "\
'A6'1jVIXLOLc;,
, ' \
xcx.l O L re-rcx.L oE:
I J f
atenieni, deoarece gelii urmau sa se alature trupelor sale. Cind acetia ajunsera
we; fJ.E't" IXU't"C.UV 7t1X p1X't"IX't"'t"EGVIXL fJ.E/\/\QV'te:c; e:7te:L oe: XIX't"07tLV e:ye:vov-ro, in spatele atenienilor, ii atacara pe dumani din spate ; i luindu-i dintr-o
parte tracii, dintr-alta getii, ii nimicira pe toti.
Ao<: 6v-re::; (mlcrw 't'OUc; 7tOAe:.lou:; ee:v .E:v O L 0pxe:c; E:vezv oe o i, VII, 44, 1. Vrind sa se lupte cu tribalii, scitii 17 vestira pe agricultori i
re-rcx.L 7t&.v-rcx.:; IXU't'OUc; 0Lecp6.:L pcx.v. pe crescatorii de cai ca, '.lndata ce var simti ca ei navalesc peste dumani, sa f>
5 VII, 44, 1. x.66cx.L TpLcx./...).,ot:; 7tcx. pcx.-r&crcre:cr6cx.L .ef...Aov't"e::; 7tcx.- apara de departe, minindu- i hergheliile. Acetia aparura. Cind vlizurli in
r;i yye:LAIXV -ror:; ye:cu pyorc; xcx.t -rorc; L7t7toepo r;i orc;, e7te:Loiiv cx.tcrBwv't"cx.L departare o mare multime de oameni i de cai, praf mult care se ridica i c!nd
auzira striglite, tribalii socotirli ca sosesc ca aliati scitii din partile de sus i 10
auat-6v't'otc; IXU't"OUc; -roic; 7tOAe:(oic;, emcpav-YjvlX L 7t6 p pw6e:v ....&::; &ye!-ixc;
fugira '.lnspaimintati.
-rw-
v !I7t7tWV E'7tEA...IXU,VOV't' 1Xc;. o L e:v 'e:7te:q;cx.v"YJGIX\I" o L oe: T pLt(-.I'.IX.l..\A...O \L 7tOA... 1.>
I

7tAlj6oc; &v6 pW7tW\I xft.l fom.uv 7t6 p pw6e:v t06v't'e::; XOVLO p't'OV kye:L p6-
10 e:vov, ov od poev"YJV, vo(cro:v-re:c; 't'ou:; &vc.u xuecx.:; xe:w cx.u't'oic;
cru&xou:; cpuyov epo""f)8ev-re::;.

17 Probabil pe tirnpul regelui Ateas (cf. Frontinus, II, 4, 20).

_j
 XCV I. L U C I APULE I MADAU REN SIS XCVI. A P U 1. E I U S

Nbcut la Madaura, in Africa, pe la 125 e.n., Apuleius a primit o cultura

aleasl 'i a fll.cut numeroase cii.lltorii prin Africa, Italia ti Orient. Mai tiniu
'i
s-a stabilit la Oea, tn Africa, unde s-a clisltorit s-a bucurat de multi trecere.
Din operele sale s-au plstrat: Apologia, un discurs de aphare tmpotriva acuza\iei
de magie ce is-a adus; Flori.dele, o colec\ie de 24 extrase din declamaiiile sale ;
trei opuscule filozofice 'i Metamorfoz:ek (cunoscute 'i sub numele de Mllgarul
de aur), un roman satiric In care fantasticul se lmpletefte cu realul.
Editia: Apulee, Apologi", Florid&. Texte 6tabli et traduit par Paul Vallette,
Les Belles Lettres, Paris, 1924.

APOLO GIA APOLOGIA

26. Idem Plato in alia sermocinatione de Zalmoxi quoda m Thraci 26. Acela i Platoh ne-a 18.sat scris urmatoarele, 1ntrun alt dialog despre
uh oarecare Zalmoxis, de neatn trac, dar un barbat [care se ocupal cu aceeai
generis, sed eiusdern artis viro, ita scriptum reliquit 't'OCi;' tncpatl:i;'
tiinia i: Iar vorbele frumoase stnt [ca nite] descintece . Dar daca lucrurile 6
5 dwx -rouc; /..6yo -rou; x:i.oui;'. stau aa, de ce sa nu-mi fie ingaduit sli cunosc fie bunele cuvinte ale lui
Quod si ita est, cur mihi nosse non liceat vel Zalmoxi bona verba Zalmoxis, fie ceremoniile preoteti ale lui Zoroastru ?
vel ZJroastri sacerdotia ?

lAdicl magia (cf. Platon, Carmide, p. 157a).

:ll9 - o. uu
-_ t _
 XCVII. A 0 1K I A N 0 1 XCVII. LUClA N

Lucian s-a nascut in anul 125 e.n. in Samosata din Comagena pe malul
Eufratului, dintr-o familie s11rac11. El a incercat mai lntli sa-,i c1,tige traiul ca
ucenic pe ling11 un sculptor, apoi a studiat retorica ,; filozofia 'i a rii.tacit -Pnind
conferinte publice pllitite, cu subiecte variate. A cunoscut o mare parte a lumii
mediteraneene de atunci. Lucian a tr11it o vreme la Roma ti Atena, iar la
b11trinete a obtinut un post administrativ In Egipt, unde se pare ca a murit
in jurul anului 192 e.n. Opera sa, foarte intins11 ,; original11, are o mare valoare
documentar11 ,; literarll..
Editii: Luciani Samosatensis Opera ex recensione Caroli Jacobitz,
vol. I-III, Teubner, Leipzig, 1907-1913; Scholia in Lucianum edidit Hugo
Rabe, Teubner, Leipzig, 1906.

LK1'0HL H IIPO EENOL SCITUL SAU OASPETELE

1. Nu Anacharsis a venit primul la Atena din Scitia, dornic a se instrui

In cultura greaca, ci inaintea lui a venit Toxaris 1, un barbat inelept i iubitor
de frumos, care nazuia sa cunoasca cele mai bune rinduieli. Cit privete obtria 5
lui, nu se tragea din vreun neam regesc, nici nu se numara printre purtlitorii
de pileus 2, ci era unul din scitii cei multi i din popor, aa cum sint la ei aa-
numitii cei cu opt picioare , adica sa fie stapin pe doi boi i o carutli. Acest
Toxaris nu s-a mai intors in Scitia, ci a murit la Atena i nu dupa multli vreme 10
a fost trecut in rindul semizeilor, iar atenienii ti jertfesc: Medicului strain .
Acest nume 1-a dobindit [Toxaris] dupa ce ajunsese semizeu. Poate ca n-ar
strica sli lamuresc care este pricina denumirii i pentru ce motiv a fost socotit
in rindul semizeilor, fiind considerat ca unul dintre urmaii lui Asclepios a,
[i acesta] ca sli va dati seama i voi cli nu numai la sciti existli. datina de 15
a-i face pe oameni nemuritori i de a-i trimite lui Zamolxis soli, ci i atenienii
au dreptul sli-i zeifice pe sciti in Grecia.

CUM TREBUIE SCR ISA ISTOR IA

5. . . . i totui n-ar fi rau sa li se spunli acelora 4 : in imprejurarea ca ar

izbucni vreodata un alt rlizboi, fie celtii impotriva getilor, fie inzii impotriva
II 0.2: EI ILTOPIAN L1'r rPA<l>EIN bactrilor (clici pe noi nu va indrazni nimeni sa ne infrunte, deoarece toti sint 20
acum supui autoritatii noastre 5), aceia sa compunli mai bine tinind seamli
de aceste reguli daca Ii se par indreptatite 6
1 Figura legendarii despre care traditia pretinde ell. a vizitat Atena in vremea lui Solon.
a Ciiciulii pe care o purtau nobilii daci 'i sciti (cf. Dio Chrysostomos, LXXII, 3).
a Zeul medicinii, ai cll.rui adepti se numeau asclepiazi.
' Autorilor care 1,i aleg subiecLele la intimplare.
& Imperiului roman.
Ideea acestui pasaj e ca istoricul nu trebuie sll. se ocupe de evenimente locale.

59
-- j _
 IZVOARE PRIVIND ISTORlA ROMlNIEI 613
LUCIA N
612
ISTOR IA ADEVARATA
AAH0HI: UTOPIA
. II,. 17. Vreau a amites.c de oamenii insemnai pe care i-am vazut ]a
II, 1.7. BouA.oct.L 8 d7te:'' x.ct.l 't'WV tmcr c.uv o\Scr't'Lvct.c; mx p ct.U- ;1 ia e rbar, pe c1 do1 irus, p scitul Anacharsis, pe tracul Zamolxis,
-rmc; e:ove:ct.crc't. 1JV" . . Pr-.ct.PrP-.ct'.pc.uv oe': Ku' pouc; n c't.tpo'te':pouc; x.ct.L' 'tuV . ma .' ap01 pe L1curg dm Lacedemona, pe atenienii Focion s 5
N
1 Tellos 1 pe [ce1 apte] intelepti, cu excepiia lui Periandru lo . . .
9

Lx.U61Jv 'Av&.xocpcrw x.ct.l 'tov 0pifx.oc Z&ol. w x.oct Nouiiv 't'OV

5 'l'tct.AL6>'t't)V,
xct.l Yjv x.ct.t AuxoG pyov 't'O'V Aocx.e:8ct.L6vLov x.cx.l <l>wxl(l.)-
vcx. xcx.l TeAA.ov 'touc; 'A61)vct.louc;, x.cx.l 'touc; crotpouc; &ve:u Ile:pLrtv8pou . . . ZEUS TRAGEDIAN

ZE1I: TPA r m t.o

ICAROMENIP 12

. 16. . S11.-ii povestesc in ir toate acestea, dra ul meu 1_ 1

I KAPOMENIIIIlOI: i .: ri!du sa . i lde pH
rive ti. lar cele mai de seam Iucruri na Pa :
,,- . escr1se e omer, pe scut. 1ntr-un loc erau 0 t
alt loc tribunale i adunlri, tn alta parte un om adu sp,e

i
uni1, ntr-un 16
1.6. . . . Ilrt'V't'CI. ev eljc; 8Le:/..i3E:'f:v, W <f!LA6't"f jc;, &,8{NCX.'t'OV, fS7tOU se aata cinev:a pradl. durerii, din p:ricina morii. i
la tn;i'-!tul et1lor, nu-1 _vedeam pe geli dectt luptind. Ori de it
c ri a.r;:t:'oA
v: atai:
am
ye: xt opii.v ct.u'ta pyov fiv 'ta ev'toL x.e:cp&Acx.Lcx. 't'WV 7t pcx.yrt't'WV
'tOLct.U'tCX.
15 yO:p crcx.viq:icx.lve:'to o & xcx.t
dAct.7tlvct.L cp'Y)O"LV. "O1)poc;
y&.oL, -repcu6L 'tO:
8 t7tt -r:rjc; pLct.
8Lxcx.cr't' occr7tl8oc; oO ev
xat txxA'YJ-
s ; al-epra tdat ll.-1 vll.d rltlind n clru!e. Aruncindu-m
ar e, z..ream pe laconianul
egiptem muncmd
u ::A:
negustorie, cilicianul prll.da, biciuia pami
I ,r;tu I.. F emcanul
fll.cea 20
atcx.L, xct.6' 'tE:pOV 8e epoc; ue 'tLc;, EV ye:L't6VWV 8e 7tE:V6wv tl.J. )..oc; procese. sc avu, iar atemanul pleda
ecpcx.(V&'t'O ' )(.Cl.). fS't'E ev tc; 't'Y}V r6:'t'LX 1}V &7tOAt ct.LL, 7tOMOU'V'tCX.c;
&v e6> pW'J 'tOUc; ri'tct.c; IS't'e: 8 !J.E:'t'CX.Cl.lV'Yj'\/ E7tL 't'OUc; Lxu6ct.c;, 7tACX.V(l)-
evouc; t7t!. 't'WV ii.cx.;&v v t8e: v Lxpov 8 tmx.A(vct.c; 't'Ov lHp6cx.:r..ov DESPRE DANS
20 t7tl e&..e:pcx. 't'OUc; Atyumlouc; ye:c.u younac; E7ttAE:7tOV, Y.Cl.L 0 <l>o vL
8 tve:7to pe:oe:'to xocl o Ktt.d; EA1J cr't'e:ue: xcx.l 6 A&x.(l.)v tacr't'L"'(OU't'o d . 79. ansul h?chic est!l foarte gustat indeosebi tn Ionia i in Pont 14
el este un ans ;atm. la lumea de acolo este attt de subjugata de el !nett 25
)(.Cl.L' 0' 'A6 'Y)VCl-.LOc; e:oLXct,...,., ,e:'t'o. 1a vrme care a .ost .ri;11du1tl .pentru aa ceva, toli uita de orice alta ' ..
egxneJcluta!

stau J OS z.1le 1ntreg1, priv1nd la t1tani 16' corihantri 10, satir1
11 1 p"..stori. .,..1

TIEPI OPXH I:EQI: :Numa Pompilius, unul dintre regii legendari ai Romei
mandnt de o'ti atenian, care a tait in secolul al IV-iea i.e.n.
1
79. . . . 'H ev ye: Bct.XXLX1} op)'..1JGLc; EV 'lc.uv(Cf rtALO"t'CI. xcx.t EV 10 Celeb!:l' ne d:eC J5 ; St !l fi u}nul din oamenii ferici\i.
25 II6ncp <mou8cx. otv'Y), xcx.('t'OL crct.wpLx'1) oifocx., o\S't'c.u xe;xe:lpcuV't'IXL u Vezi Herodot, nota 89. i.e.n.
, rl.V, epcu7tOUc;
't'ouc; , -rouc; ,e:xe:L,
, C.UO"'t'e: XIX't' 't'uV 't'E:'t'IX"((LJ..OV il:;XCY.O"'t'OL XCl.L p uv 11 Autorul descrie o calatorie aeriana a. 1 .
zoful -.'
cinic Menip, ironiztnd astfel unele - f.ag:mar o ita facuta zeilor de filo-
0
oc7trtV't'CUV EmA.oc66e:voL 't'&v &A.J..oov x&6riv't'IXL 8L' .epr1.c; 't'L't'iivr1.c; xr1.l 11 Menip privea din lniUlimi. oncep ,.1cosmogoruce ant1ce.
16 Cf. Herodot, IV, 78-80.
xopUIX'\/'tCl.c; ')(.Cl.L c;r1.clpouc; XCl.L oux6J..ouc; op&ne:c; ')(.Cl.L opxou'V't'CX.l ye: 11 Aveau un rol In cultul lui Dionyaos.
Formau alaiul zeitei Cibele 'i dansau in extaz
Erau servitorii ,; tnsotitorii zeului Dionysos. '

+ -------
 614 LUCIAN
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 616

aceste dansuri oamenii cei mai de neam i fruntaii din fiecare cetate is ; ei
nu numai cli nu se ruineazii, dar se i mindresc cu isprava asta mai mult dec1t s-
ar mindri cu neamul lor ales, cu dregiitoriile ori cu vrednicia strlimoilor.

MA KPOBIOI
5 10. . . . &crrce:p "Yj-rpt6c; -re: o Kcx"A"Acx-rtcxvoc; xcxt iX"A/,oL MyoucrL.
'A-rfoc; 8 1:xu6&v (3cxcrt"Ae:uc; cxx6e:v oc; rcpoc; <PL"Amrcov rce:pt -rov
' fo't'pov rco-rcxov rce:cre:v 7te p 't'oX eve:vxOV'C'CX fr"tl ye:yovwc;. Bcf p8u"Atc;
8 b 'IA"Au pt&v (3cxcrt"Ae:uc; &qi' (mtou Mye:TcxL cfxe:crllcxt v 't' rcpoc;
<I>t"Am7tov 7to"Ae d e; ve:v xov't'cx 't'e:"Awv fr11. Tpijc; 8 '08pucr&v
, , ,
10 1"'17.<JL ./.\.e:u,c;, xcxvacx, ql"fl<JL 0" e: 67torcoc;, ouo :KCXL E:Ve:'J"flXOV'C'CX E:'C'CUV O:'t'e:/\E:U-
A
OAMEN I CU VIATA LUNG.A.
10. . . . Cum afirmil. Demetrios din Callatis 19 i altii, Ateas, regele scitilor, 6
care s-a luptat 20 la Istru impotriva lui Filip, a clizut (ln lupta] la virsta de
peste noulizeci de ani. Bardylis, regele ilirilor, se zice ca a luptat 21 ciilare in
riizhoiul impotriva Iui Filip, la nouiizeci de ani impliniii. Teres 2 2 , regele odrisilor,
- dupli cum spune Teopomp - i-a dat sfiritul Ia nouil.zeci i doi de ani. 10
- 1 ... ,

'C''Yj<JE:V.
ADUNAREA ZE ILOR

0E.QN E K KAHl:IA 9. Prin urmare scitii i getii, dupli ce vlid acestea i ne spun un lung bun
rlimas , devin nemuritori ; i zeificli pe cine vor, in acelai fel f n care i Zamolxis, 16
9. . . . Totycxpou-v O ..L...;.XU/VCClXL O r''C'17.L 'C'CXU't'CX o< pcune:c; CXU'C'W-
I dei sclav, a fost trecut pe Iista zeilor, strecurindu-se nu tiu cum.
<L
L<\ . J , XCXL
\
V
> > l >
I I
cxx poc ,,w Xi7.Lpe:w e:mov-re:c; CXU'C'OL
N
CX7tCX0vcxvcx ,.,. oucrL XCXL\ CvJe:ouc; xe:L po-
16 'C'OVOU-O'LV ou<Ic; e>:Cvle:/"\l"fl <JCU<JL, 'C'OV CX1J't'OV 't'p07tOV oIIvrce:p XOl:L\ z c'xo"/\lc!.;,:Lc;
\ \ I

SCOLII LA ICAROME NIP AL LUI LUCIAN

Bou"Aoc; " 7tcx pe:ve:ypcf qi"fl oux o tB' ISrcwc; 8toi:Acx6wv.
16. . . .Tinutul getilor] tara geliJor. Geiii, un neam barbar, - (manuscri
sele] rVU.Q6. 28 [Manuscrisele] VU.QLi adauga: i puternic, care se ridicase
SCHOLIA IN LUCIANI ICAROMENIPPUM impotriva romanilor i ii umilise pinli la platirea tributului ; dar mai tirziu, 20
cind avea rege pe Decehal, a fost pinii intr-atita de zdrobit de clitre Traian,
16. . , . ''V re:'C'LX VJ 't'V . ''WV re:''wv xw pcxv. ol 8 rfrcxL incit tot neamul ajunsese la vreo patruzeci de blirhaii u. [Manuscrisul] !).
6voc; cf pcxpov. - rvu n ...
Addunt vu n :
XO:L tcrxu p6v, a adaugii: dupii cum poveste te Criton 25 in Getice [omis de Muller FHG].
20 'Pcuo:LWV XCX'C'C: CXVCX<J'ToXV xcxl kxpL q>6pou &7tcxycuy c; "0:7te:LVW<JIXV
'Pwo:(ouc; 07to Tpcxto:vou iJ<J"C'e:pov ol'.J"C'Cl.>c; cu Ao0 pe:u8"fl ex.e:(3cf Acp
is Se pare ell nici Histria nu fl!.cea excep\ie tn privin\a aceasta (vezi Pippidi, Contri-
xpwe:vov OC<JLAe: , &crre: 'C'O rciv 6voc; de; -re:crcrcxpcfxono: mpL<J"C' Voct bu#i, p. 197-212).
&vBpcxc;. - Addit ti : l>c; lO"t'o pe:! KpL't'WV EV 'C'O!c; re:"C'txo!c; [om. 19 Celebru geograf care a trll.it In a doua jumlltate a secolului al III-lea i.e.n.
(cf. Ps. Scymnos, v. 719).
Muller FHG.] - IO ln anul 339 l.e.n. (cf. Trogus Pompeius, IX, 2-3).
n ln anul 358 i.e.n.
11 lntemeietorul regatului odrisilor, care a tril.it cam tntre anii 470 -440 t.e.n.
(cf. Tucidide, II, 29, 2).
11 Vezi situa\ia manuscriselor Ia aparatul critic.
H $tirea este cu totul fantezistll., iar absurditatea ei apare de la prima vedere. Scolia
este foarte tirzie, ea datorindu-se poate patriarhului din Cezarea, pe nume Arethas, care
a trait cam lntre anii 860-932 e.n. Pe deasupra, manuscrisele pllstrate stnt fi mai
tirzii, cam din secolul al XIII-lea, 'i nu fac parte din primele eategorii (cod. r fi
E, B, C, R). aa lnclt e posibil sll se fi transmis grefit cifra (ca cea de 40 000 data de
* Cod. r = Vat. 90 (saec. IX-X) ; V = Vat. 89 (saec. XIII) ; U = Urb. 118 Strabon VII, 3, 12). Se mai poate ca autorul sll fi folosit pe Iulian Apostatul, care vorbef te
(saec. XIII) ; n = Marc. 434 (saec. X-XII) ; t;. = Vat. 1322 (saec. XIII). 'i el de o c distrugere a neamului (cf. lmpiiralii, 327).
15 Cf. Criton fr. 2.
 X C VIII. rA A H N O 1
IIEPI I\f>A1;E ON TPIA
II, 5 ( II, p. 618 Kuhn). AlyU7tTLOL ev ov xoc1. "Apoce:c; xoc1.
'lv8o1. xa1. rcav 't'O Yj pv xet:1. 6e:p y XW pet:v 7tOLXOUV 6voc; e:)..oc(vocc;
6 Te: xor.1. 8ucrau e: c; xQCt ;11pOi:c; xoct o/..occ; xoct x poc6 pocc; xouat xoc1. tjJuxp&.v
xw por.v t7tOLKOUO'tv, 'IAA.6 ptol 't'E: xat re:pocvot xoct .6.oc/..a't'OCL XOCL
Locu poaToct xoc1. au7tor.v TO Lxu6Lxov e:uocu;e: c; e:Tplwc; xoct /..e:1mxc;
xor.1. e:uOe:locc; xoct 7tU p&:i;.
II, 6 ( II, p. 627 Kiihn). Ke:A't'oi:c; ev yOi:p xoct re:por.voi:c; xocl
10 7tOCv't'1. -r<j'l 0pl:fl!.lcp 't'e: xoct Lxu6u< yevet tJiuxpov xoct i)ypov To 8epoc
')(.(Xt 8toc 't'oi.ho oc/..ocx6v -re: xoc1. )..e:uxov xo;1. t.jit)..ov -rptxoov.
IIEPI ct>Y IK ON A YNA,ME .QN
II, 17, 67. ( I, p. 618 Kiihn). Toov 8e ve:cu-rep@1 6aoL Toi:c; Totm.uv
ov6ocaw OCU't'OOc; EO"vuvor.v 'EpocmG't'pOC't'E:LOtJc; 't'E: xoc1. 'AGXA'Y)mOC-
16 oe:Louc; e:TCovoqccrocv't'e:c;,
"' , I '
ootc.uc; -rote; i;o 't'ou rr'le.:1.1..nmou Me:vO!vopou
I ' - I
XIX't'OC 't'OCc; xocp8locc; dcrocyoevotc; olxt't'octc;;, .6.&otc; 't't 't'tO'L xoc! rt-rocLc;,
ou>oil:;v 'Y
<
)youi:L;votc; cr<p l O'L m7tpo-cx0vat ye:vvatov, e:L> "\t) TpI c; E> :<t,',OC7tOCT'Y)-I
O"e:tocv TO Qe:0'7t6't''Y)V, o\hcu xoct OCU't'ot KOC't"OC 7tOAAV axo/..v &voclaxt>V't'IX
O"ocplcroc oc O"uvtOe:aocv, o t ev, (voe l]8' Cl /..cuc; &e:t-e:rx6e:l 11 7to ' Aa-
20 'XA'Y)moc8'Y)c; ljie:u86evoc;, a t 8', (voe xor.xc7)c; e(1t(l)OW, xoc'A&c;, &crLW'lt'Y)O'E:V
'Epoccrla't'poc-roc;. 'A'A'Att. 't'OOY ev 'Acrxl."l)mor.Se:lwv &/...tc;.
xcvt n. GA LE N
Galen s-a niiscut la Pergam i a trait intre anii 122-199 e.n. in oraelc
Smirna, Corint, Alexandria fi Roma. A fast medic ,; a lllsat o opera vastii,
fiind influen\at de ,coala lui Hipocrate. Izvoarele folosite de el sint foarte
variate, iar 'tirile transmise reflectii o stare de lucruri mai veche dec!t epoca sa.
Edlii: Claudii Galeni De temperamentis libri II I recognovit Georgius
Helmre1ch, Teubner, Leipzig, 1904; Claudii Galeni Scripta minora edidit
Georgius Helmreich, vol. III, Teubner, Leipzig, 1893.
DESPRE TEMPERAMENTE, f N TREI CARTI
I , 5: ( II, p. 68 Kuhn). Egiptenii, arahii, inzii i orice neam care loctiiete
tn. rgium uscate 1 ?alde au un _par Cfire crete greu, negru, uscat, crei i fari-
m1c1os. r. deosebr.de acet1 , ce1 ce l. cuiesc tn tinuturi umede i reci - 6
precum ihrn, germanu, dalmatu, sarmaiu i intregul neam scitic - au un
par care crete destul_de repede, e subiire, d,rept i rocat 1.
!I, 6, (II, 62'/Itiihn). Celtii, germanii i intreg neamul tracic i scitic 10
au p1elea rece 1 umeda. De aceea ea este moale, alba i fara pli.r.
DESPRE FACULTATILE NATURALE
II, 17, 67. ( I, p. 618 Kuhn). Iar dintre cei mai tineri, cii s-au laudat
cu numele acest.a, numindu-se ucenici ai lui Erasistratos 1 i ai lui Asclepiade a
aemene s.clavlor pe cae.ia .pu.s in comediil sale excelentul Menandru ', 16
mte dac1. 1 ge1 care nu- 1_mc1pu1e ca au siivir1 vreu lucru. plin de noblee,
dacii nu 1-au .tn elat de re1 ori stpinul 6 Le fel 1 acet1a au t1cluit, tn lungul
lor rii.gaz, ofisme nerumate, unu pentru a nu se dovedi vreodata ca Ascle-
piad s-a tnelat in vre privinili, iar alii pentru a exprima prost ceea ce
I "'
Eras1stratos a pastrat bme sub tacere. Dar despre ucenicii lui Asclepiade 20
[am vorbit] destul.
1
1
Cf.
Hipocrate, Despre aer, ape ,i
locuri, 20.
rasistrato dip Ceos! medic vestit din secolul al III-lea i.e.n., care a studiat la
Atna '' exandr1a 91 a reahzat progrese tnsemnate in anatomie prin disec\ii efectuate pe
animale vu.
8 Asclepiade a trllit tn secolul I l.e.n. la Roma ; el a !ntemeiat o ,coalll de medicinll.
' Cf. Menandru.
1 Cf. Herondas, Terentiu 'i Ovidiu, Arla de a iubi, III, 332.
 XCI X. II A Y L A N I 0 i
ITEPIH rH:E rn TH:E EAAAllO:E
I, 9, 5. 'O 8 Aucr(ocxoc; oo't'oc; y&.ioc; 't'e: Y Mocxe:86>v xoct 'A"Ae:-
cv8pou 8opu tp6 poc;, 8v 'A"Aeocv8p6c; 7tO't'e: vrr:' opyc; A.fov't't oou
Fi xoc6d p occ; c; olx't)OC xexpOC't''t)X6't'oc e:ope: 't'OU e't)plou. Tc 't' ouv &."AA.ex
a"Y) 8t't't/\e:t Oocucf wv XOCL Mocxe:Mvwv oo(wc; 't'otc; &p(cr't'otc; ye:v tv
't'tij . Te:"Ae:u't' crocv't'oc; 8e 'AA.e:cfv8p ou - 0pq:xwv tM("Ae:ue:v o Aua(-
ocxoc; 't'Wv 7tpoao(xwv Mocxe:86crtv, 5crwv p;xe:v 'A"Aeocv8poc; xoct 't't
7t poI npov f'V L/\L7t7tOc;' 6 . e':l'e:v 0 O.C
fi l"\ .
\I OU '>'
't'Ot 't'OU -0
" pq:xtIou oipoc OU) e:yOIC"\/\'t).
10 0pq:xwv 8e 't'WV rr:&vTwv o08eve:c; 7t/.e:louc; dcrt 't'wv &v0 pC:mwv, i5Tt
Ke:ATol, 7t poc; &./..Ao 6voc; &v &:v't'e: e:'t'& ov't't xoct 8t<X Tou't'o o08e:Ec; 7tw
7tp6npoc; 0pq.xocc; 'Pw oclwv xocna't'pt OC't'O &:6p6ouc;. 'Pwoc(mc; 8e
0p4x1J 't'e: 7tifocf Ea'tw tl rto;xd p toc;, xoct Ke:ATwv 6crov ev &;x pe: ov
vot-'',!,"oucrt otoc' 't'e: u'rr:e:pt-(J'o. c'"l\l/"\\OV ,'t!',u-;xoc; xoct' y't)c; cpocu/"\\O't'Y)'t'OC e' :xouawc; -
15 7toc pw7t't'oct crqncrt, 't'cX 8e &: t6x't'"fJ't''
o A um,oc;xoc; 7t pw''t'oLc; 't'W -V 7te:pto,txwv xouat xat 't'OU't'<1w. 7. T6n 8e
e,:rr:o""' e':1)ae:v 'Olloo pu,cratc;, o\loe:u, -
't'e:poc oe': e':m' uA potzat't,''t)V xoct r1c:Toc.c; e':cr't'po,c't'e:ucre:v.
I oroc oe\: o'cv\olo p11,..cri
cruoc"Awv oux &m:lp otc; 7to/..wv, &pt0</} 8e xoct 7to"Au 7te:pe:/..'Y)-
x6crtv, ocu't'oc; ev c; 't'O crxoc't'ov /..06>v xtvMvou 8tcpuye:v, 6 8 of
20 7toc c; 'AyocOox/..ljc; O'UO"t'poc't'e:u6e:voc; 't'6n 7tpW't'OV 67t'O 't'W\I re:'t'w\I
M:t..(l). Aucrloc;xoc; 8e xoct {)cr't'e:pov 7tpo0'7t't'octcrocc; &;xoctc; xoct 't'v 1 '>.,w-
aw 't'OU 7toct8oc; oux ev 7t'IX.pt@Y<i> 7t'O toue:voc;, cruv0e:'t'O 7tpOc; Apot-
XOC L't''t)V e:ipv't)v, Tijc; Te: &pxljc; -rc; ocu't'ou -riX rr:epav "fo't'pQu ?toc. pdc;
't'</} I'h71 xoct 6uyix.ttpoc cruvotxlcro:c; &:v&yx1J 't'O ?tAeov. Of 8e o0x 'Ayoc-
- .J
XClX. P A U SA N IA
Pausania a trait in a doua jumatate a secolului al II-lea e.n. 'i a fost,
se pare, de origine orientala. A scris o DllBcriere a Greciei, in 10 car\i, compusa
intre anii 162-178. Cartea aceasta este mai mult decit o simpla periegeza,
caci cuprinde informatii pretioase despre istoria sociala, arta, mitologia sau
istoria politicli a Eladei. Autorul n-a viizut totdeauna cu ochii lui ceea ce infati-
'eaza, ci a prezentat uneori lucrurile dupli surse scrise.
Editia : Pausaniae Graeciae dl!8criptio recognovit Fridericus Spiro,
vol. I-III, Teubner, Leipzig, 1903.
DESCRIEREA GRECIE I
I, 9, 5. Lisimah acesta era macedonean i fiicea parte din garda personala
a lui Alexandru. [Odata] regele, cuprins de minie, 1-a inchis intr-o tnciipere
impreuna cu un leu, dar Alexandru gasi animalul rapus. De atunci Alexandru 5
1-a admirat fli.ra incetare - i entru alte motive. i l-a preuit ca pe unul dintre
cei mai de seama bii.rbai din Macedonia. Dupa moartea lui Alexandru 1,
Lisimah ajunse rege a peste tracii vecini cu macedonenii, asupra carora stli
pinise Alexandru i, mai inainte de el, Filip. 6. Piimintul lor ar fi o mica
parte a Traciei. Dintre toti oamenii nici un neam nu-i mai numeros dedt tracii, 10
af arli doar de celii, pentru cine compara un neam cu altul. De aceea, nimeni
mai inainte de romani nu a pu tut sa-i tnfringa pe toti tracii tmpreuna. Toata
Tracia este supusli. romanilor, iar din lara celtilor cit socotesc nefolositor,
din pricina frigului cumplit i a nerodniciei pli.mintului, a fost trecut de ei cu
vederea, cu buna tiina, dar detin cele vrednice de staptnire [din lara] acestora. 15
7. Atunci Lisimah, dintre vecini, s-a razboit mai intii cu odrisii a i apoi a
pornit cu armata impotriva lui Dromichaites i a gelilor 4 Dar avu de infruntat
nite barbali foarte priceputi in razboaie i care tl intreceau cu mult prin
numarul lor. El tnsui ajunse intr-o primejdie cit se poate de mare i scapa cu
fuga. Fiul siiu, Agatocle, care-1 sprijinea atunci in luptli. pentru prima oarii, 20
fu luat prizonier de catre geti. Lisimah a fost biruit i 1n alte lupte. i deoarece
socotea ca nu este pulin lucru sa-i aiba fiul prins in razboi, tncheie 0 pace 6
cu Dromichaites i din stiipinirea 6 sa cedli. getului tinuturile de dincolo de Istru.
Mai mult de nevoie ti diidu in caslitorie pe fiica sa 7 Unii spun cii nu Agatocle
1 Cf. Diodor, XVIII, 3 ,2.
! Ahia in anul 306 t.e.n., cind to\i diadohii ii iau titlul de rege, i-1 asuma i el.
a In anii 322 'i 313 i.e.n. (cf. Diodor; XVIII, 14, 2-3 i XIX, 73, 8).
Pe la e.nul 800 i.e.n., dupa lupta de la Issos. Cf. Diodor, XXI, 11-12.
& Probabil in anul 297 i.e.n. (vezi Diodor, nota 27 'i 29).
B Vezi Dio.dor, notele 28 'i 33. Dupli unii cercetatori (vezi RE, VII, A, col. 1861)
staplnirea e!ectivli a lui Lisimah s-ar fi intins pina la Tyras.
' Aceasta s-a intlmplat mai tlrziu, cind a fost prins Lisimah.

60 J>AUSANIA
eox/...eo:, Aucrl.cxxov ae O:U't'OV &P.wvo:L Aeyoumv, &vixcrcu81jwxL oe 'Ayo:-
0 " I' \ \
V OX/\EOUi:; 't'OC 7t poc; 't'OV \ rE''t'"/)'J um:p IXU't'OU7tpOI:-t,:'OC'Jt'Oi:; <Ui:; OE
t \ ) - t '>' I
6Ev, 'Aycx0ox/...e;i Aucr&voprxv yuvcxixcx y&ye:-ro, IT rn/...e;o:lou 't'e: 't'oli
A&you xo:l Eupu8lx'Y)c; oucro:v.
5 III, 19, 11. "Ov 8e ot8oc J...eyov't'a.c, Kpo-rc1M&'t'o:i:; 7te:pl. 'E)..ev'Y)c;
f...6yov, ooAoyouv't'occ; Ot <r<ptO'L xocl ( le:poclouc,, E:mrf)cr6croo:t xocl.
't'ouoe: ."Ea't'w t'J 't'cjJ Eoe:lvcp vaoc, xo:'t'!X 't'ou "IO"rpou 't'tXC, bc oA&.c;
'Ax_t).,At<Uc; le:poc l>vooc ev "TI v-fiacp Ac;ux-fi, 7te:pl7t/...ouc; a& OCU't' c;
O"t'O:Olcuv e:xoat, oocaeiex 8 \))..'{) 1ta(j(J; XO:L 7tA-fi p"fJc; <jlwv &yplcuv XO'.L
10 epcuv, xo:l. vo:oc; 'Ax_t/...Mwc; xod IJ..ya.J...a. iv o:u-r7i.
IV, 34, 2. . . . 0"fjploc 8 EC, J...e:Opov &v6p7t(J.)V au 7tE<puxoccnv
o t 'E/...f... vcuv TCo't'o:ol. <pt pew, xo:8&7te:p ye; 'lvooc; xod Ne:i/...oc; o Aiyu7t-
noc,, 't"L oe 'Pljvoc; xcd "fot"poc; Eucp pcX't'"l)c; 't'E xocl. 4>acrtc;. Oihot
yp 8 6'"1) ploc ool(J.)c; 't'Oic, &/...ta't'OC &vopo<pocyoc oc\J ouat, 't'O:ic, EV
15 'EpCf> xocl. Mo:tocvopcp yMvtO'LV io!.X6't'IX !Oeo:c;, 7tAV xp6o:c; 't'e: e:J.o:v-
't'E ptXC, xo:l. &t..xc; 't'tXU't'CY. oe a.t yMve:tc; &7taoouow.
v, 12, 6. . . . Oo't'oc; (TpCY.ocvoc;) 7t pocre:x't'-fiO'!X't'O 0 occrt/...e:uc; ri't'occ;
"t"ooc; {mep 0p(pn1c; .
VIII, 28, 2. . . . ''fo-rpo\I lv ye: XOCL 'P-Yjvo'J, t'L oE:- "l7ttX'\IL\I- 't'e:
20 xocl. Bopua8tV'Y)V XO:L l5crcuv IJ../...A(J.)V t'J &p<f. xetwvoc; t'cX pe:uoc't'OC 7ty-
VU't"at, 't'OU't'OUC, .E:v )'.EL!J.e: plouc; XOC t'cX f:.v 86ocv Oplh7>c; ovo(XcrO:L
't'LC, IJ..v. or pfouat ev OL!X y1jc, 't'O 7t0AU t'OU xp6vou \IEL<potv'Y)c;,
cXVl)':7t/..icuc; oe xpuou xocl o m:pl. OtU't'ooc; tO"t'W &-fi p.
VIII, 38, 3. . . . ''H X(l.'t'cX 't'!X (1.Ut'cX 7tO't'IXfLcll 't'cll "fo,-pcp 7tE <pUXEV
25 foov 7tOC pex_ecr6(1.L "t'O {)8(1.)p EV xe:Lc7m OfLO((J.)c; x1x1 tv &p eepouc;. . .
IX, 30, 5. . . . &c; oe he:rpop-ficrO'.V't'O ovou (Threiciae feminac),
E> -t,:'e:pya.cI,O>'V't'OCL 1"\0 't'6"r.'tJ.'YJfLIX, )((1.Ll TOLC, o>cvo"p'OCIO'L\I I>X7t0\ 't'OUI 1"0\) )((X't"EIO'T'Y)
e8uaxo&vouc; tc; ...<Xe; ocxa:c; xcu peiv . .
x, 34, 5. To oe Kocr-roX(J.)\I ['t'e] 't'WV Ai')O"t'tx&v 't'O XOC't'' &e
so 't'v ' Ef...Moa: &m8prt:f!OV &fPXE1'o xoct e7tt 't'v 'EM-reiocv veo: 8
&.vp 1v-t;crlouf..oc; J...6xov 't'e: 7tept a:u>Tov &vop&v auvEO"t'"l)O'E x0tt x0t"t'I)':-
fj)OVE:\)O,'OC<; 'TtO./\,/.\OUC, 'T<UV (1)-,1rt:P1R-1<XP(J.)V E,,7'EO'E'\I lf.V 'T"() ocxrr O U
I '!'
't'oc; 0' MV'YJ-
cr( ou).,oc; op6ou v(x(l.c; xoc! &1.1..ctc; &vdl.e't'O )((1.t OAUfL7ttlX8L 7tE7t'Tfl
7t p uc; t'OCL-i:; 'T pOI :XOV"t'OCI 'TE XIXLl o"t'O:XOO'LItXti:; O''TIXO'L' O\) XO:Ll t'OU- O'UIV t'TJ I>X0"7It't>o' t
35 OW.Of.OU . . .
I
J.. IZVOARE l'RIVIND ISTORIA ROM!NIEI 621
I a fost prins, ci insui Lisima'h s ; ca 1-a salvat Agatocle, care ar fi ciiutat sa
> - -,
E 7tlX'J'Y)r- I cada la o inielegere cu Dromichaites, pentru rascumpiirarea lui-. Cind s-a
lntors, 1-a cbiitorit pe Agatocle cu Lysandra, fiica lui Ptolemaios Lagos i a
Euridicei.
III, 19, 11. Voi aminti aci o poveste despre Elena, pe care tiu ca o 5
spun crotoniaiii, iar loc.uitorii din Himera sint de acord cu ei. Se aflii o insula
in Pontul Euxin, la gurile lstrului, inchinata lui Ahile. Aceasta se numete
Leuce i are un perimetru de douazeci de stadii, este acoperita de o piidure
deasii i plina de animale salbatice i domestice.!n ea se afla un templu i o
statuie a lui Ahile 9 10
IV, 34, 2. . . . Riurile Greciei nu au vietiii care sii. le aducii oamenilor
pieirea, cum sint Indul, Nilul din Egipt, Rinul, Istrul, Eufratul i Fasis ;
caci aceste [fluvii) hriinesc animale semanind ca infliliare cu somnul din Hermos
i Meandru - dar aceste vietaii sint mai negre i mai puternice. Somnul 15
sta, tn aceste doua privinte, mai prejos decit acele vietuitoare.
IV, 12, 6., . . Iropii.ratul [Traian] a roiirit imperiul, supunindu-i pe getii
care locuiesc dincolo de Tracia . . .
VIII, 28, 2 . . . Istrul, Rinul, Hypanis, Boristene i alte fluvii, ale ciiror
ape tngheatii iarna, dupa piirerea mea pot fi numite - i pe drept cuvtnt - 20
riuri de iarnii t. Ele strabat pii.mtnturi ce sint acoperite de zil.pada in cea roai
mare parte a tiropului, iar aerul de acolo este foarte rece.
VIII, 38, 3. . . Rlul despre care vorbim 10 se aseamana cu Istrul in aceasta
privin ii, avind - tn chip firesc - acelai debit de apl i iarna i vara . . . 5
IX, 30, 5. . . . Dupa ce s-au ghiftuit cu vin [femeile trace] au siivirit o
fapta indrlzneaa 11 i de atunci s-a statornicit obiceiul ca bii.rhaiii sa se imbete
inain le de a intra tn luptii. . . .
X, 34, 5. [Neamul) costobocilor 12, cu apuciiturile lui tilhareti, a nil.vii.lit
pe timpul meu ia tn Grecia, ajungind 1' pina la Elateia 15. Acolo, un barbat [cu so
numele) Mnesibulos a stdns tn jurui o ceatl de oameni i, dupa ce a omorit
pe multi dintre barbari, a clfaut i el tn lupta. Mnesibulos a hiruit la alergari;
pe linga alte izbtnzi, la olimpiada a 235-a a citigat i tntrecerea in stadiu,
precum i dubla alergare cu scutul 16 . . . 35
e $i tatlll a fost prins in anul 291 l.e.n., cind I-a atacat din nou pe Dromichaites
(cf. Diodor, XXI, 12, 1).
D Vezi Arian, notele 31 'i 32.
10 Riul Neda din Arcadia.
11 Au avut lndrllzneala sa-1 ucida pe cintareiul Orfeu.
u Cf. Ptolemeu, III, 8, 3.
l ln anul 170 e.n. Pentr1,1 cauzele posibile ale invaziei cf. Dio Cassius, LXXII, 3, 3.
u Cu aceastii. ocazie - iiivazia s-a desfa,urat pe uscat, prin Moesia, Tracia i Mace-
donia - a avut de suferit 'i Dobrogea (cf. inscriptia de llngA Tropaeum Traiani!n CIL,
III, 4421, 12 i vezi de curlnd Em. Popescu, Epigraphiache Beitriigs zur Geachichte der
Stadt Tropaeum Traiani, tn ,,Studii Clasice" VI ( l\164), p. 193-19).
u In realitate se pare cii ei au ajuns pip.ii.!n Atica, unde au devastat sanctuarul din
Eleusis.
ia In anul 164 e.n.
-- -- -A.'....------
 C. TI 0 A Y .1 E Y K 0 Y C. [I U L I U S] P 0 L L U X

S-a nil.scut la Naucratis i a fost profesor de filozofie la Atena, in a doua

jumiitate a secolului al II-lea e.n. Iulius Pollux a fost satirizat de scriitorul
Lucian i a aparat cu consecvena ideile micllrii aticiste. A alcatuit un lexicon
in 10 clli, dedicat impllratului Commodus (180-192), pentru nevoile invll-
mintului vremii.
Editia: Polliicis Onomasticon e codicibus ab ipso collatis denuo edidit et
adnotavit Ericus Bethe, vol. I-II, Teubner, Leipzig, 1900-1931.

ONOMA TI KON
DICTION AR
VII, 14. 'AAdlV'Yj't'OL XCX.AOUV't'O o t 'Yje:voi:; &.LOL 't'WV VII, 14 . . . Sclavii care nu erau buni de nimic se numeau vinduti pentru
> I fl
0 LXE:'t'WV 1 o't'L 't'WV 0pqtXWV o t e:cr6ye:LOL OCAWV &v't'LXCX.'t''Y)AAli't''t'OV't'O sare , deoarece tracii din interior 1 dideau sclavi in schimbul sarii.
5 't'oui:; olx1hcx.i:;.

l Adica din interiorul Peninsulei Balcanice, in opoziie cu cei de pe coasta

marilor.
 Cl. H P .Q D. I A N 0 Y
IlEPI KA00AIKH.E IIPO:l;QMA.E
LIBER II, vol. I, 52, 28. Mcx't'6cxc; ofh-(1) 7t&.l.1XL 07to LxuO&v
txo:l.ei:'t'o "lO"t'poc; 6 notcc6c;. Mcx-r6cxc; 3 O"'t'L x0t-r' "E/>.l.YJvlXc; iiaLOc;;.
6 LIBER III, vol. I, 59, 19. D.&.Yjc; :I:xu.&Lxov .&voe; Ak-y ov't'<XL xcxl
D.&.cxL ed mu a: I, 62, 9. 'Av611c;, :I:xu611c; evoc;; 0pLov &7to
Lxo6ou ,7t'IXL3oc;; 'HpcxxAfouc; -rwec; 3 &.7to Tou ax6ea0tXL 6pyt/>.6>-
't'IX'tOL '(1X p.
LIBER IV, vol. I, 87, 11. .6.&.vouLc;; A&.\lo\JO'Lc; "fo't'poc; b 7tOTIX-
10 6c; epYJVeUe't'IXL 8e CJl(17tep _'t'OU &:<X p't'e v :xcov 1X E't't1XV.
LIBER v, vol. I, 108, 34. To Aiioc;; we; XU pLO\I cx.p6ve't'CX.L. r't"cx.c;;
yd:p ..ouc; 7t poc; 't'ov Il6V't'ov xex/>.LbJouc;; xod 't'v le.>, .6.&.ou 8-e 't'ouc;
7t poc;; 't'&.'1CY.v r(cx. 7t poc; re:p<Xv(ocv x0tl 't'OC<; 't'ou "IO't'pou miy&.c; {Strabo
VII, p. 304). Kcxl ncx. p' 'A't"t'Lxo!c; 3E: -rd: 't'c"'uv otxe't'&v 6v6cx.'t'cx. AifoL
15 xcd rhcxL. Atye't'IXL 8e xocl A<ixoc;.
LIBER VI, vol. I, 144, 3. Kp6uoc; l6voc; 7tpoc; v6't'ou cX:veou
i-ou "lcr't'pou.
I, 147, 26. Aiixoc; evoc;, a xocl Aiioc;; XIXAe:hlXt.
LIBER VI II, vol. I, 207, 29. M6xcx. paoc; 0p&.x"Y)c; xw plov 0e6-
20 7t'OfJ.7toc; 7tp't'cp 't'WV <!>Ll.mmx&v. Tou-roLc; &xo/o.ou6ei. xocl 't'O 'Ay!t.-
Ou paoc;; et't'e x6 pLov ehe &8vLxov d'Yj. "EITTL 3e lOvoc; E'.13o't'ep6l 't'ou
A LfJ.OU' XEXI\YJ't'IXL Ot> 'Y) IX7t 'Ayoc0uu, pcrou 't'OU
I . .. . . ' - 'HpOCX/..\.EOU<;; 'I c
I
ue; ITeL- I
mxvSpoc; &7to 't'wv 66pacuv 't'ou ALo'lfoou '1.fyov't'ocL xocl 'Ayoc86paLOL.
CI. H ER 0D IA N
(GRAMATICUL)
S-a niiscut la Alexandria ca fiu al gramaticului Apollonios Dyscolos. HerQ-
dian a trait ti a scris la Roma pe vremea hnpiiratului Maroua Aurelius (161-,180
e.n.). 0 mare parte din numeroasele sale lucl'Ari a-au pierdut, pbtrlndu-ni-se
numai fragmente din doul!. opere. Prozodia gensrala, care numllrll 21 de chti,
cuprinde ca exemple o mul?me de ftiri de natmll istoricl!. ti geograficl!. intere
sante. Ele s-au pllstrat indirect, ti anume In cclegerea lui Stephanos din Bizant
din secolul al VII-lea e.n. ln textul dat de noi mai jos, cifra romana corespunde
volumului eclitiei Lentio;, iar numerele arabe indicll. pagina ti ripdul.
Eclitia: Herodian.i Technici Rsliquias collegit dispo.suit emendavit explicavit
praefatus est Augustus Lentz, vol. I-II, Teubner, Leipzig, 1867-1868.
DESPRE PROZODIA GENERAL.A.
Cartea a II-a. I, 52, 28. Matoas. Astfel era numit odinioarli fluviul Istru
de clitre sciti. Matoas Ia greci tnseamnli mtlos . ,_, _
Cartea a III-a. I, 59, 19. Daes, neam scitic. Stnt numiti i dasi, cu a (sigma). 6
I, 62, 9. Anthes 1, neam scitic din Tracia, [se trage] din Scythes, fiul
lui Heracles. Unii [cred ca] de la ax! ta.&oc, [ a se mtnia J, caci stnt
foarte minioi. .
Cartea a IV-a. I, 87, 11. Danubis sau Danusis este fluviul Istru. Intelesul
e cam acesta : unul care are un temei sli rlitliceascli. 10
Cartea a V-a. I, 108, 34. Daos, ca nume propriu, poartli accent circum
flex. Cei dinspre Pont i rl!.sl!.rit se numesc geti, iar cei din partea opusli -
dinspre Germania i izvoarele Istrului - poartii numele de dai r> (Straban,
VII, p. 304). i la atici existli. numele de sclavi Daos i Geta ll. Ei sint
numiti i daci. 15
''i Cartea a VI-a. I, 144, 3. Neamul crobizilor, la sud de Istru.
I, 147, 26. Neamul dacilor, care se numete i [neamul] dailor.
Cartea a VIII-a. I, 207, 29. Mocarsos, tinut tn Tracia. Teopomp, tn
cartea I a Filipicelor. Impreunli. cu aceste [cuvinte] merge 'i [cuvintul] 20
agatirs, nume propriu sau nume de trib dincolo de Haemus. Este numit astfel
sau de la Agathyrsos, fiul lui Heracles a, sau - cum crede Peisandros '- de la
tirsurile lui Dionysos. Ei se mai numesc i agatiri.
x Cf. Herodot, IV, 10.
1Cf. Menandru.
a Vezi nota 1.
' Peisandros din Rodos, autorul unei epopei despre Heracles, a trl!.it tn
aecolul VI t.e.n.
' - o. 1'1'
626 HERODIAN (GRAMATICUL)
IZVOARE. PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 627

Cartea a XII-a. I, 313, 10. Leuce, i nume comun 5 i nume propriu.

Ca adjectiv inseamna cea alba , dar este i insula Leuce, unde cuvintul are
mai mult valoare de epitet. Peuce este i o insulii pe lstru . . .
I, 340, 22. Tafrai i Tafre la singular, tinut in jurul Lacului Meotic, unde
sau slipat aniuri de catre sclavii care sau unit cu sotiile stii nilor in tin;pul 5
unui rlizboi indelungat al scitilor 7. Stapinii se luptau cu tracn sau cu ce1 de
dincoace de Istru, cum poveste te Callistratos s in cartea a III-a.

DESPRE ORTOGRAFIE
TIEPI OP00 rPA<I>IA
I
II, 514, 25. Zamolxis: se niai spune i Zalmoxis i Salmoxis.
XOCL

' t Plop '

Santuri o 'i ,ant o.
1

Cf. Herodot, IV, 1.

7
8
Callistratos, filolog din sec. II t.e.n., elevul celebrului Aristofan din Bizant, a scris
numeroase comentarii la operele vechilor poeti greci.

40
 CII. A P T E M I !::J. Q P 0 l' !::J. A A !::J. I A N 0 l'
en. ARTEMID0R DIN DALDI s

Artemidor, care sa nllscut la Efes ti a trait in jurul anului 170 te.n.

iti spunea Daldianul, fiindcil mama lui era originarl din Daldis. A alcltuit
culegere de vise in 5 ci.rti, care cuprinde 9i Ulmlcirea lor.
Editia: Oneirocriticon libri V ex recensione Rud. Hercheri Teubner,
Leipzig, 1864. '

TALMACITOR DE VISE
TA ONEIPOKPITIKA
! 8 P 14 Herher). _A fel Ia. traci s!nt tatuati 1 copiii nobili, iar la geli
I, 8 (p. 14 Hercher). Ofov o-r(oV't'OCL 7tOC pcX 0p tv ol e?iyeve::i:i; sclavn. Dmtre acetia, ultunn locu1esc la nord, iar ceilalti la sud. 6
7toci:8ei; x.oci 7tOC p!X rbtocL<; ot 8ouJ.m i:Jv o( ev 7tp0<; &pX.'t'OV 1 of 8' bd
6 ea'Y) ptocv otxouaL.

I 1 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.

L_
 . CI JJ. A U L I GELL IJ
NOCTIUM ATTICARUM LIBRI
X, 7, 1. Omnium fluminum, quae in maria, qua imperium Roma-
num est, fluunt . . . maximum esse Nilum consentitur. Proxima magni-
6 tudine esse Histrum scripsit Sallustius ( Hist. fr. III 80 M). Varro
(Ant. hum. XIII fr. 6 Mi.) autem cum de parte orbis, quae Europa
dicitur, dissereret, in tribus primis eius terrae fluminihus Rodanum
esse ponit, per quod videtur eum facere Histro aemulum. Histros
enim quoque in Europa fluit.
10 XIII, 25 (24) 1. Infastigiis fori Traiani simulacra sunt sita circum-
undique inaurata equorum atque signorum militarium, suhscrip-
tumque est: ex manubiis . . . 28. ltaque haec inscriptio, quam videtis :
ex manubiis, non res corporaque ipsa pradae demonstrat - nihil
enim captum est horum a Traiano ex hostibus -, sed faeta esse
16 haec conparataque ex manubiis , id est ex pecunia praedaticia,
declarat.
CIII. A U L U S G E L L I U S
S-a nascut ,; a trait in Italia intre anii 130-200 e.n. A locuit o vreme 'i la
Atena, unde a studiat filozofia ,; a adunat material pentru opera sa Nop/i
atice, in 20 de cir?. Aceasta lucrare este o micll enciclopedie nesistematica,
cu informatii variate privind mai ales trecutul roman: limbll, literaturll, drept,
antichitati etc. Meritul autorului este acela de a ne f i pastrat o mulpme de 'tiri
din scriitori astazi pierduti.
Editia: Auli Gellii Noclium Atticarum libri X X post Martinum Hertz
edidit Carolus Hosinus, vol. I-II, Teubner, Leipzig, 1903.
NOPTILE ATICE
X, 7, 1. Toti sint de acord ca dintre toate fluviile care curg spre marile
u nde se tntinde lmperiul roman. . . eel mai mare este Nilul. Salustiu a scris
( Istorii, fr. III, 80, ed. Maurenbrecher) ca al doilea ca marime este Istrul. Ii
Varro 1 tnsa (Antichitati umane, XIII, fr. 6, ed. Mirsch), cind discutli despre
acea parte a Piimtntului care se numete Europa, aeaza Ronul intre primele
trei fluvii ale acestui continent. Prin aceasta se pare ca el tl socotete rival al
Istrului, caci i Istrul curge in Europa.
XIII, 25 (24), 1. In partea superioara a Forului lui Traian s sint aezate 10
statui de cai i drapele militare aurite, iar dedesubt sta scris: Din manubii . ..
28. Prin urmare, aceastli. inscriptie, pe care o vedeti : Din manubii nu arata
insui lucrurile care fac parte din prada ...;... caci nimic de acest fel n-a fost luat
de la dumani de catre Traian -, ci ca acestea au fost facute i procurate 16
din manubii , adica din banii rezultati din vtnzarea prli.zii 3
1 Celebrul polihistor roman.
1
Dupll victoria lmpotriva dacilur, Traian a construit un for, o bazilicil. si celebra
columna - care ii poartll numele - inaugurate in anii 112-113 e.n. {cf. Dio ' Cassius
LXVIII, 16, 3). '
s Cf. Dio Cassius, LXVIII, 14, 4.
 CIV. M A 8 I M 0 T T 0 T T T P I 0 T
AIAAE EEil:
VIII, 1. . . . "Ean itou xal. 7tOT0twv Tt, xcx.T' &O..e:t0tv
&<r7Ce:p Aly1.nt't'Cotc;; 7tpoc;; 't'ov Ne:i:t..ov, 1) xcx-ra x&:Ai..oc;; @c;; 0e:-r-ra/..oi:c;;
& npoc;; 't'OV TI 'Y)Vttov, xa't'O: fye:6oc;; @c;; xu6atc;; 7t poc;; -rov "fo't'pov . .
XV, 7. 'A;xt:Ai..wc;; vaov otx.ei: eUOu "fo't'pou xcx't'a .. v Il ov-
't'tx.v 6.:Xi..cxnav, 'Axt:Ai..t(J)c;; vcxoc;;, xcxl. c.uol 'Axti..i...c.uc;; xal. tx<l>v ev
oux. 1J.v 't'tc;; 7tpoasi..0oi, lS't't 0ooc.uv 0foac;; 8e tmaLvet 't'c;; ve:G>c;. Et8o'll
8"1) vexu't'cxt 7toi..i..&xtc; &v8pcx +Jt6eov, cxv6ov "t'v x6"f)v, 7t'1)8wv't'0t tv
10 #hci..otc; T<X lS7tACX x_ pua/i o{ 8t e 8ov (J.t'll ou8awc;;, XOU<i<X.'11 8e '1tO:LCIC-
\l( O'll't'Oc;;' ot 8 x.a' e!8ov, xal. xouacxv. "H 81) 8t Ttc;; xor.I. xcx't't8or.p-
0ev &x(1)v tv 't'TI vacp, xcxl 0tO't'ov 'Ax_ti..i..e:uc; &.v0"'t''Y)at, xat t7tl. CX'Y)V'll
1J.ye:t, x.:xl e:o(J)xei 6 Il.:X't'poxi..oc; tf>vox_6et, 'Axt:Ai..roc; txt0or.p( e:w,
7ta pe:i:voct 8e l 'Y) xotl 't'v 0t'tW 1 xor.I. &.i..i..c.uv 8cxt6vc.>v x_op6v. _
1& XXXI, 7. . . ' H8tO"'t'ov tv 7to't'cxot<; esococ 6 Ne:i:i..oc;;, &i..f.' oo
8t' &6ovl.:xv G8a't'oc;;, xal y<Xp b "IO"'t'poc;; e:ve:wc;; &:Ai..ci o "lcr't'poc;
oo y6vtoc:;, o 8e Ne:ti..oc:; y6vtoc; .
ClV. M A X I M U S D I N T I R
Sofistul Maximus din Tir, care a trlit pe la sfi11itul secolului al II-lea e.n.,
a scria 41. de discursuri cu subiecte mai ales de naturi. eticA. In ele se cuprind
uneori 'tiri interesante, dar nu cunoa,tem izvoarele foloaite de autor.
Editia: Th>phradi CharacU1'u, Marci Antonini Commsntarii ... Mtuimi
Tyrii Disserlaliones Graece et Latine... emendavit Fred. Dilliner, Firmin
Didot, Paris, 1877.
DISCUTII
VIII1 1. .. E:xisti i o cinstire a fluviilor, fie pentru folosul lor - ca la
egipteni, Nilul -,fie pentru frumusetea lor - ca la tesalieni, [rtul] Peneu -
fie pentru m!l.rimea lor - ca la sciti, Istrul. . . ' 6
XV, 7 . . . Ahile locuiete tntro insuli i drept tn faia Istrului, tn Marea
Pontica. [Acolo se aflii] templul i altarele lui Ahile. Nimeni nu vine de bunll.
voie acolo, dectt sl aducl jertfe. Dup!I. ce jertfe te, intril. tn templu. Corlibierii
l-au v!l.zut de multe .?ri pe acest hiirhat ttnil.r, cu prul blond, danstnd [imhrA.cat]
in arme de aur. Unu nu I-au vazut, dar I-au auz1t ctntind un ctntec de r!l.zboi 10
[ paianul ]. Aliii I-au v!l.zut i 1-au auzit. Cineva a fost furat de somn in aceastii
insulii, fad. voia lui. Ahiie la sculat, la dus in cortul sil.u i I-a aezat la u n
ospit. Parocle turna vin in pahare, iar Ahile ctnta din chitarii. Omul [despre
care vorb1m] spunea ca se afla de taia pi Tetis i un grup de alte zeitliti.
?CXI\ 7. . . Intre .fiuvii, cea a plicuta priveli,te o oferl Nilul, dar 16
nu dm pricma belugulm de ape, clic1 1 IstruI poate purta corlibii mari. Insii
Istrul nu aduce fertilitate, pe ctnd Nilul aduce . . .
1 Cf. Pindar, Nemeenele, IV, (.9.
 CV. P A R A D 0 X 0 G R A P H U S V A T I C A N U S R 0 H D I I CV. PA R A D 0X 0GRA F U L LU I R 0HDE

Este a scurtii. compilaiie anonimii. in care sint folosite scrieri anterioare

secolului al III-lea. e.n. Textul, care s-a pastrat intr-un codice din secolul al
XV-lea - a.flat astazi in biblioteca Vaticanului -, a fast editat pentru prima
data de Erwin Rohde, sub al carui nume a intrat tn literatura de specialitate.
Edi1ia : Rerum naluralium scl'iptores Graeci minores recognovit Otto Keller,
vol. I, Teubner, Leipzig, 1877, p. 106-115.

27. IIocpO: K po(ju oui:; Eloi:; t<l"t"l 't'O ev 27. La crobizi este obiceiul sa fie plins copilul la natere i fericit omul
la moarte i.
ve:rv, 't"ov 3e Elocv6vt"cx e:u3ociov(e:tv. 42. Se spune ca getii intimpina cu lovituri de tobii tunetele lui Zeus i
42. re't'octi:; qiocal 't'ocri:; 't"OU Loe; xocl n ameninta pe zeu tragind cu arcul in vazduh 2, 6
t:" ' , , .. -
6 't"O <oe:UOV't"oci:; e:ti:; 't"OV oce:poc OC7tE:LAE:LV 't"(f>

1 Cf. Mela, II, 2, 18.

2 Cf. Herodot, IV, 94.
 CVI. K A H M E N T 0 l: T 0 Y A A E E A N t.\ P E Q l: CV I. C L E M E N S D I N A L E X A N D R I ,\.

Titus Flavius Clemens s-a n4scut in anul 150, probahil la Atena. Dupll.
ciiliitorii indepiirtate, autorul s-a stabilit la Alexandria i a sprijinit crettinismul,
murind tn anul 216. A comblltut ideea ell ttiinta ar fi incompatibilll cu credinta
cretinll 'ia tncercat sll. stahileascll. legil.turi tntre filozofia pAginl ti tnvltura
cre,tinil. De aceea Clemens Alexandrinul a !ntreprins lecturi vaste 'ifructuoase
spre a scoate din sursele pAgine cit mai mult material. A scris, lntre altele, o
lucrare de educape, I)umitl P1dasogul, ti un tratat de introducere filozoficA
ln cre,tinism, intitulat Ciwoar.C,. In' e.ceste opere a concentrat multll. erudilie,
bazatl pe izvoare astlzi tn parte pierdute.
Edipa: Cl111111ri1 AleJ;aridririus. . hrsg. von Otto Stllhlin, vol. I-III,
Heinrichs, Leipzig, 1905-1909.

l:TPOMATEIl: COVOARELE
I, 15, p. 130 (Stahlin II, p. 42). . . . l.\-Yjt-oL oe dcrw o t ocpoc- I, 15, p. 130. (Stahlin, II, p. 42) . . . Este limpede ca barbarii cinstesc cu
pm ol.'"?E:flOV't'W<; 't"L(.1-'Y)<JOCV't'E:<; 't'OU<; OC>U't'<.uV voo 6E':'t"OC<; -re: 'XOCL' Oi:>LOOCITT<.OC-
"' I I I I
deosebire pe legiuitorii i dascalii lor, )lumindui zei . . .!mi pare ca ei au simtit
5 AOU<; fJe:ol)c; 7t pocre:L7t6v-re:c; . . XOCL (.1- 0L Ooxoifow oclcr66e:v oL 't'-Yjt; e:yfi),YJ<; binefacerile mari ale bi.rbatilor tntelepti i i-au cinstit. La rtndul lor, aceti 6
e:ortoL(o:c; -r=ijc; oL -r&v aocpwv ae:f3aa6=ijv0l( -re: -rouc; &vopocc; xoct O'Y)oa( biirbati au aratat ca tntelepciunea lor este in folosul obtii ; [aa sint] toti
cpt/.\O, O'OqJYJO-"OCL. Bpi:xxi:x-ve:,c; -re: au,rto:v-re:c; XOCL, ooco- pU,O'i'.XL X(XL, r tL:;'t'(XL . .
brahmanii, odrisii i getii 1. . .
I, 16, p. 132 (Stahlin, II, p. 49) . . . Tracii au inventat aa-numita t harpe .
I, 16, p. 132 (Stiihlin II, p. 49). . . . Noct v 0pxe:c; 7t p&'t'ot Este un cutit mare, tncovoiat. Ei, cei dintti, s-au folosit de pelte Ipe cai. 10
't"V xo:J.ouev'Y)V &p7t'Y)V e:opov {fo"t't oe cfxoct pi:x xixnUA'Y)) xoct 7t pW"t'Ot La fel i ilirii au descoperit aa-numita parma 3
10 7teA"t'OCL<; t7tL 't'W\I mt(J)\I txp O'IX\l"t'O. o.o(cuc; oE: xocl 'D.AU pLot 't'V , IV, 8, p. 213 (Stahlin, II, p. 274) . . . Getii, un neam barbar care a gustat
xoc/\outv'Y)V 7tocp'Y)V &e:u pov . . . i el din filozofie, aleg in fiecare an un sol [spre al trimite] semizeului Zamolxis.
IV, 8, p. 213 (Stahlin II, p. 274). . . . re't'IXL oe 6voc; ocpoc- Zamolxis a fost unul dintre apropiatii lui Pitagora. Aadar este injunghiat
eel socotit eel mai vrednic dintre cei ce se tndeletnicesc cu filozofia. Cei care 15
pov oox &ye:ua-rov cpt)..oaocp(ixc; 7tpe:ae:u-r v ix tpouv-roct 7tpoc; Uo'A tv
pwix xo:r' "t'Ot;. b oe Z&.oA tc; \I TUN Ilu6ocy6pou yvcu p(cuv &7to- nu stnt alei se mthnesc amarnic, spunind ca au fost lipsiti de un prilej fericit '
V, 5, p. 240 (Stahlin, II, p. 346). Aristocritos 6, in cartea I a Respin
o
16 acp&ne:-rocL ouv ooxLc:.i-roc-roc; xpLSdc; &.w>evwv -.&v cpL/.,ocrocp'Y)a&.v-r<0v gerii pdrerilor lui H eracleidoros 8, amintete de o scrisoare cu urmltorul continut :
e:v, ou> x ocL< pe:vle:v-rwv oe:, we; 1>X7to'to' e't:-ooxtocae:v<0v e:>u'ot-ixLovoc; vf.7. t'Y) pe:crtocc;.
I I I t I I I

Regele scitilor Ateas 7 clitre poporul bizantin. Nu vii atingeti de veniturile 20

v, 5, p. 240 {Stahlin II, p. 346). 'ApLM6xpt't'O<; o' &v -r.:;j 7tpW't'1) mele, ca sli nu-mi adap iepele in apa voastra . Barbarul lea are.tat in chip
't'wv 7t poc; 'Hpcx.x.Ae:6ow pov &.v't'Loo ouevcuv frv'Y)TCX.L 'twoc; tma't'oJ.-Yjc; simbolic cli va porni cu rlzboi tmpotriva lor . . . ,
oiJ't'<U<; exo6a'Y)<;" <1Bcx.atAe:Oc; l:xue&v 'A-rolixc; BuOCV't"LCUV ocp. V, 8, p. 242 (Stiihlin, II, p. 335). Nu numai inteleptii egipteni, ci i dintre
ceilalti barbari, cei care s-au dedicat studiului filotofiei au cliutat sa foloseascli
20 tt:-I.'Aoc7t-re:-.e: 'l.pocroo0Co- uc; e<:occ;, wee 'Y) e>:ocLt1t7tOLue:-re:pov uo't'w p mcuat.
I I I d I Id .( I d I

forma simbolica. 25
auoAtx&c; yp b cf pocpo1:; T O'J eAAOV't'OC 7t6J..e:ov oco:ro c; t?t&.-
ye:cr6oct 7tocpe:o /.,cuae:v . . l Aluziela Orfeu f i Zamolxis,
V, 8, p. 242 {Stahlin II, p. 355). 'AJ.,J.,oc yocp oo 6vov Atyu7t- 1Mic scut in forml de semilunA.
a Scut mic ti rotund.
-rcuv ol AOyLX6.i't'OC't'OL, 7tp0<; oe XOCL 'rW\I (}.f-J.wv otpcf pwv 6crot t:pLA0- ' Ct Herodot, IV, 94.
' Autor din epoca elenisticA, de la care sali plstrat doar titlurile n doua lucrari.
26 crocp(occ; w pex_6'Y)crocv, "t'O cru oALXOV e:!Ooc; t A(J)CJCf.V. ' Persona j necunoscut In alte izvoare.
T Cf. Trogus Pompeius, IX, 2-3.

- -- - L _
638 CLBIE:'<S DIN ALEXANDRIA IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 639

Se spune ca i ldanthuras, regele scitilor s, dupa cum poveste te Ferecidc

din Syros e, a trimis lui Darius, care trecuse lstrul i ameninta cu razboi, ca
simbol in loc de scrisoare: un oarece, o broascli, o pasare, o sageatli i un plug.
Toti erau tncurcati - cum este i firesc - in privinta sensurilor acestor sim
boluri ; comandantul suprem Orontopatas spunea ca [scitii] vor preda puterea, 6
arlitind cli oarecele insea mnii locuinele, broasca inseamnli apele, pasiirea
inseamnii aerul, sligeata inseamnli armele, iar plugul insemna tara lor. Xi-
phodres io, in schimb, a dat altii. tiilmlicire. El a spus: Daca nu ne vom inala
'.in vlizduh ca pasarile, ori nu ne vom ascunde ca oarecii sub pi.mint, ori ca
hroatele sub apa, nu vom putea scapa de sligetile lor, ciici nu sintero stlipini 10
in aceastli tar&. .
VII, 4, p. 302. (Stiihlin, III, p. 16). Grecii cred ca zeii au infatiliri i
patimi omeneti. Fiecare ti zugrlivete dupa chipul sau, cum spune Xenofan 11:
Etiopienii [ii socot] negri i ctrni, iar tracii rocaii i cu ochii albatri . Tot 15
aa i sufletele zeilor se plasmuiesc dupa cum sint ale lor. Astfel unii barbari
i-i inchipuie cruzi i cu apucaturi salbatice i2 .

..
L

a Cf. Herodot, IV, 127.

9 Personaj sernilegendar, care trecea drept profeso1ul Jui Pitagora, confundat aici cu
omonirnul sliu (vezi Ferecide din Atena).
1o Personaj necunoscut fn alte izvoare.
11 Filozoful eleat Xenofan era originar din Colofon 'i a trait in secolul al VI-lea t.e.n.
11 Ce1ebrul . pasaj tn care se dd prima explicatie antropomorfli a zeilo.-.
 CVII. Q. SE PT JM I I T E R TU LL IA N I
'
I
I
CV II. T E R T U L IA N

S-n nUscu t lu CtH't.agina iu nn ul 1f>O o.u. Te1-tu!inn a fost n voca t, n poi,

tl'et:i1ul la c!'etinism, a aju us picol:. Ulterior a devcni L mlcpl,111 spcl.<"i. mon-
t.n nisLe i a a-.u t o hogu tl't aclivita te literara, fiiud primul a u tot la tin c1c tin.
Iuforma ia des pre 1rtsplndil'Ca crctinismului la daci i scii este vngi:'t i l11i'witi1
de pu tos rctoric, incit are o valoare cu totul redusa.
Ediia: Terlulliani Opera, pai-tis II, volumen poslerius ex rcccnionc
A.emilii Kroymann, Vindobonae, 1942.

ADVERSUS IUDAEOS iMPOTR IVA IUDEILOR

Cap. 7. . . . In quern enim alium universae gentes credideru nt, Cap. 7. (PL II, col. 611). Caci in cine altul au crezut toate ncammi!c dedt

l
nisi in Christ um, qui iam venit ? [Cui etenim alii crediderunt gentes P in Cristos care a venit ? Caci in cine altul s-au increzut neamurile ? Par ii i 5
6 Parthi et M edii . . . et Galliarum diversae nationes et Britannorum mezii . . . diferitele neamuri din provinciile Galiei i regiunile britanilor, inacce1
sibile pentru romani, dar supuse lui Cristos ; i cele ale sarmatilor, dacilor ,
inaccessa Romanis loca, Christo vero subdita, et Sarmatarum et germanilor, scitilor ;;i ale multor altor neamuri i provincii indepartate i ale
Dacorum et Germanorum et Scytharum et abditarum multarum multor insule necunoscute noua i pe care abia putem sa le numariim ? In tua le 10
i stapinete numele J ui Cristos care a venit s.
gentium et provinciarum et insularum multarum nobis ignotarum
[et], quae enumerare minus possumus ? In quibus omnibus locis
10 Christi nomen, qui iam venit * et regnat.
I! uceste locuri 2

II

1 Vrzi tliscu \ia pasaj ului i11 f ,1. Uv111., p. 388.

a Aici urmeaza u lacunrt ; lipse le probabil cstc ci nslit 11.
* l a c u n a m s i g n a v i: adoratur v e l colitur v e I creditur su p p I e n d u m e st. 8 Cf. 01igene, Comenlarii la J11alei, 39 unde se afirmii contrariul.

H -- o. HH

-L---
 CVIJJ. A I A I A N O T CVIII. C L A U D I U S AELIANUS

I
I Claudius Aelianus a triiit in 'I talia i a lost mare prcut (archicreus) in
01aul Peneste intre anii 192-211 e.n. A scris lucrllri mni miirunte de naturii
cticii i religionsii, nstiizi pie1dute, dar excerptate intr-o mlisuri\ oarccarc de
ciitre Suidas in lexiconul silu, alcli tuit pe la anul 950. Ni s-au piistrat in schimb
operele mni intinse cu intentii moralizatoarc: Despre animale, in 17 carii, i
Istorioare felurite, in 14 carii. Ele sint simple compilatii, deoarece autorul n-a
fa.cut cercet:lri proprii i n-n piiriisit niciodatii Italia, insi\ a folosit izvoare bune.
Editia : Claudi Aeliani De natura a11imnlium, Va1ia listoria, E psitolae et
fragmellla . . . recoguovit Rud. Hercher, Firmin Didot, Paris, 1858.

ITEPI Z QN DESPRE AN IMALE

II, 53. Mucroi:c; &.youcrLv &.x8'1J ' 6e:c;, xe<.t xe:p1hcuv &.m pol dcrLv. II, 53. in Misia boii transportil. poveri i nu au coarne. Se zice c!i pot fi
A el :yov-ra,: Qt;; \
'1-l. ;'Y
> I;
J,V e<.y 'Y)V
>'.
o :xpcu,v OpiX
-
v
'
OU XE
I
:'t'L
'1' \
O LOC x pooc;, tX AAeX 't'WV viizute cirezi fara coarne, nu din pricina frigului, ci datorita naturii acestor
I\ I
boi. Avem o dovada la indemina, caci i in Scitia se intilnesc boi lipsi i de 5
5 ocuv -rw,1oe: LOLI:!' rpucre:L, xa.:L -ro .ix prn pLav nix poc n6oixc; y(y1'Jv-rixL coarne. Am aflat dintr-o anumc lucrarc ca exista albine in Sciia i ca nici n u
\ \
YIXP xe<.L e):v 10, I ' I
xuvoc ic; xe: p1X-rwv aux o:ye:p1Xcr-roL 6e:c;. 'Eycii SE: &xoow le p11sa de frig. Iar scitii nu due misilor de vinzare miere straina, ci din partea
J.eyo'l-roc; -rwoc; tv -r?i cruyy p1X rp?j, XIXL .e:"A tn1Xc; xu8(01Xc; e:!vlXL E7t1Xte:Lv locului i fagu ri de la ei. Sa nu mi se ia in nume de rii.u faptul ca infatiez
.... I > I \ I \ '
n -rou x puauc; ouoe:v xo:L .e:v-roL xa.:L mn p&crxe:Lv de; Mucrouc; xo.(- lucruri contrare celor scrise de Herodot . . . 10
an1Xc; xo8o:c; aux 08ve:i:6v <JqJ LO'LV, &Hoc IXU8Lye:vS:c; f.l.EAL XIXL x11p[ix IV, 9. Cei mai multi peti primavara sint dornici de imperechere i sc
lo e':mxwpw:. E'L O
I "E'': E,:VIXV'TLIX 'H poo"'6'T<p Ai::ycu, f.l. '1) .aL 't'Lc; ax8fo8w. . L I ., retrag, mai ales in Pont. Caci Pontul are adaposturi i culcu uri bine harazi te
de natura. Dar lipsesc acolo animalele mari. Ratacesc numai delfini mici i
IV,
'e , ,9. Tc'Dv tx8lcuv oLoc -rau poi:; a t n"Ae:fo-roL [de;] -rv &rppoo[-r'Y)v
, , , , , , , , II , slabi. Pontul nu are nici polipi, nici crabi, nici i'aci. Ei sint pieirea pe tilor mici. 15
rtp O UfJ.OL E:LO"L, XIXL IX7taxpLVOU<JL ye: IXU't'ouc; e:Lc; 't'OV anov fl.iX"A"A ov V, 4. Marsuinul este un animal asemil.nator cu delfinul, avind i el lapte . . .
xe:L yiX p ncuc; 8e<."Aa1Xc; -re: xix t xol-r1X c; rpocre:cuc; -re<.u-re<. 6 II 6'1-roc; -rO: Locul in care traiete e Pontul i marea de acolo. De obicei marsuinul nu rata-
oc'D piX" &/1AOC xcd e'Y) p(wv EAe:o8e:p6c; Ecr't'LV 6cr1X 6crxe:L 8&."Aixne<.. i1e:"A- cete in afara acestor locuri. 20
15 m-\ E;I"' "'l. ;- "I I I l > I I e
TL J .,, OE IXAWV't'C<.L .ovm /\E:7t'TO L -re: XC1.:L ('l.(j E:VLXO L ' XC<.L f.l.'YJV XC<.L 7tOA07tOU
iYi p6c; tcr-rL xcd noc:yoo pou &.yovoc;, x1X t &cr-r1Xxov ou -r pf me:L 11 Lx pwv
I V, 27 . . . Alexandru din Myndos 1 spune ca oile din Pont se ingrali cu
absint foarte amar . . .

'1- 1
>
LX e
O "L'1o'e: O
I
UW'J AE poIc; e:L> crLv.
>1 ; e T r V, 42 . . Am auzit ca i in Tracia existli miere din plante . . .
VI ; 24 . . . [Vulpile] vineazli dropiile in Pont astel: sc intorc cu spa telc, 25
oe:
, , <I. 'H rpwxixLvlX ooLov oe:/\ rpL
, V I
vL ..,cpwv e:cr-rLv, e:ze:i oe: y11.. J.1X xcd
" "' - , I ,, "''
aplcacli capul la pamint i ridica in sus coada ca un git de pasarc. Dropiile,
IXU'T'Y) . . . OLO:'t'pL oS: 0 II 6v-roc; IXU'TTI xe<.t
[ - xe:r 6&1.IX't''TC< 7tAC<.ViX'Tll..L j
20 oe' : 't'WV 1 1),e
WV- .
e:xe:LVWV ::
E:<.,CU't'e:, , ,
pw 1) qJCUXIX LVC<. XLO"'TO:. ,
v, 27 . . . . 'A:M et.vopac; oe 0 MovoLoc; [-r.X] EV 'TcD II 6v-rw np6- j
P.
r-IX't'C/. mcHve:cr O:L 1J7ta
e f \
..., mx pO'TC<.'TOU . qJ"f)<JLV & LV8lou . . .
I \ ' I

'TOU
,, v, 42. . rl'Je:a-611.. L oe XCl.L EV 0pxn fJ.EAL EX 't'cD'J rpu-r&v 1
. 'YJXOUcra ...
25 VI, 24. . . . T<Xc; oe w-rloo:c; EV -r0 II 6v-rcp 81)pe:ooucrLv o{.hcuc;. &no- }
v -p,
' v.,.i:pe:L-cre<.L IXU>'t'C<.Lxme>:c; yriv xu,'tf'o, :crci:L 'T'YJV xe:pxov oc.voc.-re:LvaucrLv CJcrne:p
I I I /
t 1 Autor de la inceputul erei noast.re, care a scris pove Li despre auimale in tl'ei ciir i.
( 41

.._ _
 644 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMIN!EI 645

e . e
ou'l'v -rpoI:;("YJ .A.. OV o,,pvL oc:; O: L o'1e-': 0:7t'OC't'"IJ E:LO"OCL 7tpocrLOI :OW <ll<:; 7tpo\c:; uJI. pVLV ln?elate, vin ca la o pasare la fel cu ele. Dar dupa ce sc apropie d e vulpe,
66qiu'Aov, e:ho:. 7t'A1Jcrlov ye:v6e:v<n -r-Yjc:; cXAW7t"f)XOc; &."Alcrxo'l'tO:L pif crw., aceasta le prinde foarte u or, d\ci se :intoarce cu capul i se napustete asupra
pasal'ilor . . . Tracii .tiu, dupa inclicaliile acestui animal, cine! po L fi trecu l e
e:mu'tpot rpe:L<H)<:; 't'"Y)c; O>CA<ll7tE:XO<; XOCL e>:mve:e:v"f)c; XOCTOC 't'O xoc pTe:pov .
' [ - ] \ {l I \ \
fi'\ra primejclie fluviile tnghe1ate. Daca [vulpeu) trece gheata cnre rezigtfl i Ii
0L oe 0pif xe:c; -r-Yjc; Twv 7tOTo:wv 7t.;e:wc; -r1jc; oo crcpa'Ae:piic; 7t OLOU'JW.L 1111 cr.deazi't uh pa ii sai, oameni i au curaj i o urmeaza. Vulpea iuceurca sign
5 yvwowx -r vSe: Tv 6-Yj pcr. xo:t Mv SLaSp&-n -r:ov xpocrw.'A'Aov .Yi rn n u fl uviul ui !11 acest chip : a pleaca urechca spre ghea ta i cind simte ci\
e):vo'1-W'1O
-f
V'ilX "/]O'I>E\ E:,L,XOIJTC( 't'OL-<; e:xe:LV"f)c; ftJ-.'1IJO:crL, va pp< oum. XOCL e:7tOV't'O:\.
f {l ) N \ rl
d< dcsu b t curentul nu face zgomot lli nu exista nici o agita tic la fund, sc i n crr1l1 10
ITe: pocv Se ocOT 7t'O Le:hocL Tau crqJoc'Aepou n6 pou Tov -rp67tov -rouTov i n 1.rainicia ghet ii i trece farii ovuire. Iar d aca nu, nu face nici un pas.
rx, 1 5. . se' spune ca in otrava cu care ung sugeile scitii a rncslcr(t i
7t p01f-.'l.0C'>/\/"\>EL 't'O\ ou.,.c; e':m\ T<p xpucr't'OC/\/\cp, x O:V e:v IXL"O"OV"IJ't'O:L 'Y\ ) U'7t1)X ou-v
N ,., . .,

Slllg'C de om, prcga li t .CU clroguri : [anume) par t.Ca sfogeJu j a poasft, CIH'C SC n rJ /1
xoc'iw6ev -r o pe:uoc, "fJOE 7to opouv cru:x -Yj de; &floe;, oe &c; foTw-rL la suprnfata . . .
10 -re/> xpucr"t'oc/.../...cp 6ccpcrfi, 8Lix6e:i: Te: chpS:TITwc; d Se ' oux &v IX, 42. Tonii simt schimbarile anotimpurilor . . . Asu pra fap L u lui tr1 vad 15
et:ml-'CfJ<. L"Y).
I
. en u n ochi i cu u n altul nu, cste de ucord i Eschil, cine! p11 nr :
I X, 15. . . . AtyonocL SE: oi xo6o:L 7tpoc; -r<';} -roLx<';}, <jl Touc; Privind cu ochiul sting ca un ton .
oLcr"t'ouc:; e:7tL:;( pLoUcrL, xocL o:v0v. pw7te:Lov LX<ll poc o>cvocLyvuvt ocL <pe< pe<.crcrov"te:c;,
) ' I \ ) I I
Ei intra in Pont i 1in uscatul ln parlca dreapta, u ndo vad. Apoi cine! ics,
'e:7tmOl\O'CYOV'tlX 7tWc; ocLot't'L . . .
I
inoa ta pe llnga celalalt mal. . . 20
lG IX, 42. T-Yjc; "twv &pwv e:-ro: okrjc; xoucrw o:tcr61J't'Lxwc; o [ Ouv- IX, 59. . . Pontul Euxin are din belug pete, caci de obicei nu hrane te
voL. . . "O't'L 8 -rcj) t-rtpcp 't'WV oqi6oc /.wv opwcrLv, -re/> Se IJ.t.)..w ou- animate mari. Chiar dad\., pe alocuri, are foci i delfini foar te mici, pe9tii din el
s\nt insa la adapost de toa te celelalte [animaleJ.
xfn, xcd A tcrxu:t..oc; ooA.oye:i: Mywv ' XII, 34. . . Din lipsa de lemne, sci ii gatesc a nimnlele jertf i te [ar:dnd) 25
To O'XO:LOV <5o: mx poc/...oc &iv eovvou OLX1) \I. - oasele acestora . . .
XIV, 23. De sub poalele mun1ilor Alpi, spre vintul de miaza-noapt , in
ITapLO:!JL 't'E: e:Lc; 't'OV IT 6V't'OV, XO:LI XIX't'OC\ "t''Y')V O'I>E<!,:L' IX'V E O:U't'(t)V 1t./\,i::U po\tv
I , , '
partile pe unde locuiete un neam de oameni pricepu!i in ale calariei, porne tc
20 't"'i\I yTjv '/;o:&v oum, xo:fl' \I XIXL /...btoUO'LV" eL6v-re:c; 't'E o:i5 xo:d. - din izvoare puine la numar - eel mai ma re fluviu al Europei, Istrul, care
'tv &.vTL7ttpo:c; yc; x6e:voL
vfoucn -r-Yjc;lz6ucrLv . inainteaza spre soare-rasare. Apoi, ca i cum 1-ar inso1i ca pe un rege al apelor 30
IX, 59. . . . 7tof..Aoi:c; e:u6e:ve:-ro:L o Eu.;eL'Joc; IT 6vToc; din partea locului, se aduna multe riuri i apa lor nu scadi. Numele fiecaruia
0"IJ pLO: yocI p -rpe:Iq;ie:LV ou> x 'If_o:ee:v Cj)WX1JV o'1-1e: e:L 7t'OU "t'pe:qie:L l<.OCL O'1-E:'A\ qJ L-
f I >f I \
[dintre acestea] tl tiu locuitorii din jur. Cind se varsa tn lstru, le tncctcaza denu-
mirea pe care o au de la izvoare, se despart de numele lor, pentru a-1 lua pe al 31i
vocc; po:xi.cr-rouc;, "t'.&v Se &././..wv &:mfv-rwv o t 't'floe tx6uc; v crxE7t7J e:folv. acestui fluviu i se varsa impreuna in Pontul Euxin. In accs L rluvi u [fatru)
25 XII, 34. . . . :l:xu6o:L ;ut..<0v &.7to pl &.'t'M't. r1v xo:6ucrwcn -rare; sc afla diferite nea muri de pe ti: coracini 2, barbuni 3, moruni, erapi negzi 4, pol'ci-
tlc-mnre 5, pe timierle nlhi 0 i, pc ltngl'I ncctin, hiba n i i 1111 1ii-spndl\ .
ocu"twv oa-reoLc; oucn. . .
XIV, 23. '17to Tc/> 7toSt Se TWV 'A/...rcS:wv opwv 7tpoc; &.ve:ov
o p pv {mo -rfl &pxT<p oihw xxA"t)V't"<t.L yevoc; Se -roLou-iov t7tmxot
&.vSps:c; &v-reu8v 't'OL [xo:t] 7tpoe:Law b -r&v Eup(J)7tCXL<llv 7tno:wv
30 fLEYL<ITO<; "fo'tpoc;, ex 1t"f)"(WV ev OU 7tOAAWV, 't'cx!c; 8e 't'OU /...(au 7tpoa-
OA<Xt -ro: c; rcpw't'et.Lc; ocv-rloc; e:hoc o tovd 8opu rpopoi3ne:c; cxO't'ov, &.-re
TWV &mxw p(wv peuchwv acrL:Atoc, cruvcxv(axoucr(v ot rco/../...ot, xci.t
o':e'vornv To l pe:ucx cxu-rw - v eC1't'L xca' ,L,O'<XO'L e:v e
1
(:xcxmou -ro 1 o'tivooc O cL: f

1t'S:ptoLXOUV'rc; cxu-rotk 5-ro:v Se dc; 't'OV ''lcr't'pov &&A.wen, -ro!c; fLE'J

35 &.7to yevec; 7twvulci. 7tbto:u't'o:L, ocqiL<rTWJ't'cxL ye: v he:lvcp nu
o> voIo:-roc;, XIXL\ cl.!;:s' O:U> "t'OU- X<XAOUV"t'Cl.L 7t0I:V't'ec;, XOCL\ cruvexpf.Ol.1:/-\,/\;O\JOW e:'Lc; 2 p,.nbnbil r.orbnl de mare ( Sciriene umlwa).
't'ov E\S;mov. rlve:'t'cxL 8e &no:i36ci. tx6uwv "(Ev"IJ 8La tpo po:, xopcxxi:vol 3 P1obabil " specie dn h111hun.
\ I '\ \ \ - 'I' l - Probabil un pc te ncgrn cn!'c scn miinii ctt cra pnl. _
TS: XIXL fLU/\/\OL X!X L CXV't'IXXCX L OL XCl.L xunpwoL, s:/\O:Ve:<; OUTOL, XCXL X.OLpOL
; I
5 Petclo ncr l n, care tri\ic t.c i i n a pPlc Nilului, u-a putnt fi identi1icut.
't'E XO:L )({)O'O'Uq;ioL >LoEL-V /'\\EUXOL, 7tepx.o:L 't'ct; e> m\ 't'OU't'OL<; Xl7.L <!:',Lqno:L.
\ I f I
o. Nici acest pelc o-a putut fi idcntifica t. ,
 646 CLA U D! t:S A ELIA N US IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 647

7t pbtoum oE: Tcj'l 6v 6oc't't o t tx.6ue:c; or8e:, xocl 't'o f.1.oc ptU pLov 't'o E:v Ace;;ti pe;;ti-spadii corespund numelui lor i iatii dovada. In restul corpului sint
fragezi i nu pricinuiesc durere la pipait. Dintii lor nu sint prea lncovoia i i
&no 7tiiv awo: &7tC1.AO L 't'E dat XOCL CC AU7tOL 7tp00"1X7t't'Oevcp XOC L nu au o infiitiare care inspaimintii. Le lipsesc spinii drepii pe spate, cum ar fi
6S6v't'ec; oi OU 7t&vu 't'L 01<.0Atai, ouoE: cX1t"f)Ve:rc; toe:rv oux &xocv8oc E1tL la delfini,
[aceste sau lachiar
Jucruri]: coada.
sub Insa
narileiata
princecare
produce
respiriiuimirea ceJui
i pe unde apaceii vine
aude insau vede 5
bronhii
l\
I ,
oe: EO"'t'L
e-
au<X
\ )
't'cj'l VW't'lp 6p8 , 't'O 't'WV oe:"A cp[vwv, h7tEcpUXE'1, OU XOC't'OC 't'O ou pocfov .
,.. XOCL
f
\ < XXOUO"OCV't'L X<XL
\ It J )
LoOV't'L, U7t <XU't''Y)V 't'"f)V pwoc, e:s
\ t: \ ,, .. )
i iese afara, botuJ se prelunge;;te in forma ascuiita, este drept i crete pe incetuJ
5 rX0 \ ) \
ic; X.O:L Otv<X7tVEl XOC L 't'O pe:uoc OCU't'C}l.... OLOC,p,pe:L
,.. e:c; 't'<X 1-'PQ("(XlOC XO:L EX7tm-
t -
e - I , \ (J, I

't'EL, e: t c; O> <!..:,Ur O <L 7t p01'JI X.EL 'Y<) yELvuc;, XOCL\ e:u ELOC e':an, X<XL\ O':U> c!,:<XI VC:'t'O:L XO:'t' > o' -
\ ) I in lungime i grosime. Clnd petele ajunge la mlirimea unei balene, spore;; te
deopotrivli. i aceastli [spada], Juind infii iarea ciocului unei trireme. Punindu-se
in mi;;care, pe;;tele-spada atacli pe;;tii, ii omoara i apoi ii devoreazii. Chiar 10
AL''(OVxdv1J,
e:L'c; [L'Y)XO ')'..8U'L O"UIJQ(Uc1,:E't'OCL 1

xo:lc; 't'E XOCL

't'pL7t0:)'..0c;'
XOCL X'Y)'t'OU(J.E
I \ I \ LV<p 't'lp L
xocl otxe: pouc; 61.cp. Koct *otci 7to pdo:c; t[L7tL7t't'Wv cetaceele
natura iacele mai mari
ascutit-o. Cindsint alungate
sporesc de el. Arma
ca marime, acetisapeti-spada
nu este din aramli.,
merg dar
i impo-
10 0r c!,:L qnocc; -L>)'..UQ UIO"L XOCL\ O>C7tOX.'t'ELIVOCc;, ELT't'OC
e OtvO-:'t'OCL, XO:L\ o'cuve:'t'OC L oe: I 'l'\
triva unei corabii. Unii oameni se laudii cii au viizut o nava bitiniana trasii pe
't'C:)
OCU't'C{l 't'OC eyt<l"'t'oc 't'WV X"f)'t'WV' :xocl &x_&J....:xe:u't'6v ye: 't'OU't'O 't'O 57t"A.ov iarm, ca sa i se repare carena ce i se stricase din pricina vechimii. In corabie au 15
rr pocr7te:cpuxe:v O <L, XOCL\ 't'E'8
I
"l'JX't'OCL cpuae:t ' ou> xou-v OLt'O'l'E O <L c1,:L1Cfl LOCL e:L>c;
I
vll.zut infipt un cap de pete-spada. AnimaJul li infipsese lancea in navli ;ii
e:-
incercind sli o tragli afarii, din cauza efortului mare i s-a rupt de la git tot
ye:8oc; rrpoljxovnc; px_ov't'ocL xoc t ve:c.0c; &v't'lm. Koc t ve:ocvLe:UoV'td ye corpul, iar lancea a rlimas tnfiptli., aa cum era viritii de la inceput. El este
n'1e:c; "A.Eyov't'e:c; vocuv BL8uvt3oc t<ki'J O:vo:crnwkv'Y)v, (voc ocu't'7J 7tov"- pescuit in mare i in Istru, clkiiplace i apa sarata i cea curgatoare i dulce. 20
15 O"OCO"OC U7t0 y!f) pc.uc; 't'p6mc; 't'U)'..TI 't'!f)c; oe:oOcr"f)c; x.oLo!fic; ouxouv 7tpO- X IV, 25. [Nu este vorba de] misii care Jocuiesc in PergamuJ Jui Telephos 7 ,
O""f) AWEv"f)V 8e:&cro:cr0oct tcplou xe:cpoc/.... v cdi't' fi. Toti 8'Y) poc; [yd:p] t7tft ci ma gindesc la aceia din Pont, din partea de miazli.zi, care ii au aezariJe lingii
?;:' \ ..,. I \ J \ \ J t \ I \ pamintul scitic, resping atacurile sci1ilor i aplira pentru Roma toata regiunea
c,OCV't'Oc; e:v -rep O"XOCCj)EL 't''Y)V OC L)'.. "f)V 't'"f)\I au<pul), OC7t00"7t'OCO"O:L OE O:U't'OV pomenita mai sus, adicli. de Hnga I-Ieracleia i de lingii apele [riului] Axios [din 2&
7te:t pwevou, U7to djc; pu'Y)c; T!f)c; 7to"AJ..!ijc; crx.icr0.!ijvo:t E:v &7to Tou vecin!l.tatea ceta1ii Tomis]. Localnicii povestesc in cintli.rile lor ca Medeea, fiica
't'EVOV't"Oc; TO ;,C::: awo:, 't'V oE: EV<X7t0fLErvocL 7tE7t''lYfLEV'Y)V, <1>c; ve7te:m:v Jui Aietes, a slivirit, cu mtini nelegiuite, acea crimi'l Vrr1potriva fratelui ei Apsirt.
20 11:;O:px.!ijc;. 0"f) paTocL oE: O OTOc; & poc XO:L v 't'?j 8ocJ....cfTTTI xocl EV Tcj'l "fo-rpcp, In adeviir, misii clntli i aceasta faimli nefericitli. a vrlijitoarei s din Colhida, pe
x.ocl pEL oE: xocl mx pc!> iJOOC't'L XOCL yl.ux.Er pEUfLOCTL. ltngli. alte ispravi ale grecilor. Ei pescuiesc astfel 9 Un istria n, pescar de meserie, 30
minli lingli. malul lstrului o pereche de boi, dar nu penlru cli. are curnva de arat,
XIV, 25. Muaol oe, ouz o t TOU T'Y)AE<pOU TO Ilepyo:ov X.O:'t'OL- ciici - precum se zice - nu are nici in clin nici in . rninecll. boul cu delfinul.
XOUVTEc; [Muaol], &"A.Aoc xdvouc; Touc; 7t poc; Tc!> TI 6vTcp oi v6eL Touc; Astfel cum ar putea sli lege prietenie miinile pescarilor i plugul ? Dacli omului 85
x&'t'w , o!'.m:p ouv xocl 't'?j yfi T7j Lxu8t0L 7tpoaoLx.ouat 't'OCc; xd,1wv ii stli la indemtna o pereche de cai, folosete caii. El duce pe umeri jugul, merge
25 bnopoocc;
cp pou pouvTEc; &vEl7t&vw. xa.l "TJ'H'Pw11
pyonEc; [Touc;] pocxl.docc;-rov x_w pov -rov 7tpOEL
7tAYJalov cp"f)[,p"f)evov
xa.t 't'Wv
acolo unde socotete cli e bine sli. se aeze i crede cli. e loc prielnic de pescuit.
Leagii de mijlocul jugului [animalelor] caplitul unei funii trainice i foarte potri- 40
'Al:c:,'LOU p e:uoc,'t'c.uv, rTOU- ,
XOC /"\.OUe:vou T oe,:wc; 7tA'Y)O"L,O'I '1 E,V't'Cl.U_ 8o,c TOL
xoct -r v At't'ou Mf,oEio:v oi tmxw pLoL i'.ivoucrL To pyov &xervo 't'o
E,tc; 't'O
\ 'I ''A'l"'U pTOV 't.'O\ V O'C"O' EA(/)O\ V XCl.XOC -Lc; 't'O AfL -'Y)O"OCL, VCl.L\ fLCX\ : uALOC I

xepcn \
30 ounux!fi rp"f)V bd 't'TJ K6"Ax.cp cpo:pi:xx(OL 7tpoc; -rocrc; 111.Ai:xLc; -ro:rc;
[tv] ''El./.."f)aL -rvor:: 06v't'r::c; o t Mucro( &A"A.oc oihol ye 6pixv 1x8uc.uv
Ex.r::lv'Y)v O'Y) pwaw. 'Av p 'foTpLocvoc; yevoc;, -r v TEXv"f)v &1.Leuc;, T.!ijc;
TOU "Inpou 5xO'Yjc; 7tAYJO"lov EAO:UVEL owv euyoc;, oiJ 't'L 7tOU or::6e:voc;
I A t ' \ ,.
oc pouv O U't'oc; (J)0"7!E p yo:p Cfl"f)ULV 0 /\Oyoc;, 'Y)OEV ELVOCL 1-'o XOLVO V
- .,. I '

35 &ix XCl.L aeJ.cprvL, oiJ-rw TOL cptA(oc ze:pcrLV i:J..Lewv xocl cip6Tplp 7t68r::v
&v yvoiTo ; El youv ol xocl fo7twv 7ti:x pd1) euyoc;, Tore; tTI7toLc; x.pl\-
\ ' \
't'IXL. K OC L 't'OV r: :v y-.uyo\ v 0 O>LV"\f) P CfJEpEL XO:'t'CX: 't'C.UV Wrl fLW'J , E p)'..E't'OCL
f I \ 'I! 'l'\
OE
e;,,eoc o t ooxe:r xo:"A&c; S:zm EOCU't'OV xi:x8(cri:xL xi:xt EV xo:"Acj'l -r.!ijc; &ypocc; 7 Gramatic din Pergam care a tri'tit in secolul al II-lea e.n.

ETL'IOCL 7tEmOI "'t'EUXE ' 't'"l)c; ouTv 'Y) pLI v 8OU O"TE pEo-cc; OU1O' "'Y)c; XO:L\ \1..ycx:v E/\XTL- !(
s Cf. Apolonios din Rodos.
9 Pentru situaia actuala din regiunilc noastre vezi Gr. A ntip:i, Pucar ifl. !Ji fJeuuitul

40 xc; -r v E:v O: pzv -Yj E foou [Twv 4'wv] 't'ou uyou, &o"l)v SE: In Rornlnia, Bucureti, 1916.
 f.l.AlTDIT!S ,IELLI Nil!'- t7.VOA RE PRIVIND ISTORIA ROM!Nrnr 649

-rpO <p"-'l)c; TCO: p.O:TL'O "l)OW 1..) "t'OL-c; At'oucn'v "./.) To-te; ,L,mtoLc;, O L' ue: e,:mT' C.M
..
/.V"t'C'l.L" xcr.l vi la ptm llu l.ra, puniud 11 u l re\ di n hel t g llll i l m: nt vui lo1:- m: <1eetia mantnc pe
saturate. In parl ea cealah a, lea ga de fu me n u ndqa pu t errn ca 1 grnzav de ascut1tli.
zxe:ivoc; "TI "Y) ptv6cp XC'l..1"tX 01hs:po: 7t pocr1js:v li.yxtcr-r pov tcrzu po 11 Jnficre in ra u n plamin de t a u r i o arn nca somnului din htru, [mominclu-l cu]
xcd ev"t'O L xcr.l TE8Yjyf vov omwc;,
TCe:pmd pocc; oe ocpo: O'J't (j} 71.VC:U- 0 mlnca re foarte pllicut a. De sfoarn care leagr1 undi1a a tirna atit plumb, cit sa Ii
ovcr. -rc-.u pou, e:61jxe: -r poqi"fiv 'fo-rpto:vij) c.n),ou pcp xrxt &"'Ace ye: olcrn;v, aju n"a 1 ca sr1 fie o greu ta te pen1 ru tras (in jos]. Clud sim le carnea de t aur pe-
r, tmep TOU cruvoeovToc; "t'O &yxL<1Tpov /..lvou E &.i:pcxc; "t'C>'I &.pxouvw tcle porne Le indata s-o prinda.' Apoi int1l net e din abundenF'1 i farii nici o
r , ,,.,
6 .A, LAt-Jov, o ov s:c; T!) V E :A <i,:LV s:wrxL e11:. prx O:U "t' 6v. i:oLvuv LX uc; onoTCl.V
T o ' e ' piedica ceea ce dorqte :. des.chide gu ra mare, ca. a apuce hra na la caz:.e nu se
atepta i care 1-a monut, 1 tra ge la el nenor?c1ta hrana. Lacoul. sc mtoa_rce 10
o:fo8YJ"t'O:L "t' c; W.u pdou (3o piic;, mx po:xp1jrx X.O:"t'cX "t'V ocy po:v opq: mult umit i, fll.rll. sa simt a, e strapu_ns de und11a p ca1:e am ai_:1mt1-o_. ,Dormd
e:!-ro: c1v td pet -rotrrntc; Ev"t'uxwv &6p6wc;, xo:l ne:pixo:vwv &o"Y)v x<Y.l a scape de neuorocirea ce 1-a cople 1t, smuce e in J OS 1 scutura fuma. cit poa ;c
d:T<Y.Le:U"t'Ul<; "t'Yiv m:aoua&.v ol xo:x-Yiv oo:r-ro: de; ECXU"t'OV crnq. e:hcx de tare. Pescarul ba l!a de seamii acest lucru 1 se bticurll. nespus. Apo1 sare dm
10 uqi' oov-Yjc; EALn6evoc; 5oe: 0 y&m1:nc; EO:U't"OV OLCXAEA1)6S: "t'ij) n pos:L- locul uncle at.epta i lasa tndeletnicirea pesariei [pentru a dveni P.lugar] :;-
precurn face un act?r de trgedie ca re !isc1n_iba masca. El m18. hon au can, 15
pY)evcp 7te:pmo:pdc; &yxl<l"t"pcp, xo:l d:TCoopiiv.cxt TO tm:ao\t xcxxov iar l:ntre anirnale 1 putermcul cctaccu se mcmge o lupta._ Ammalul elm stru
OL t,/iwv -r-Yiv pLv6 o, 6>c; XC:L ouv&e:wc;, 07tO"t'O:ptXTIS:L '!" xo:t XLVC:!.
.::., U'JL"lj(j'LV ouTv 0' "fJ FO:"t'Y)c; XO:L
" f e ' \
Yt )OOV"'l)c; u'm:ps:mTCAO:"t'CXL, S:Tl."t'O: "t'"-Y)C: e:opcxc; I d '!-
trage in jos cu toata pute.rea ce o _are iar pe_reche de ammale trage fum_a 1.n
pa rte op\1sa. Dor imp;itr1".a acel\na _smt 1na1 muli1, nu unul. Petele e bumt 20
cX.ve0o pe:, xcd d3-Yjxe:v cxu-rov no-ro:lwv "t'S: pywv xo:t xuvY1'(s:cr(w,1 de oprntehle celor doua ammale 1, rapus, csle tras pe 1arm. . .
11) s:wo pwv, wcrns:p oe: '!-I
' t e:v o> po:cx"t'L
'!> d U7tOXflL"t'"f)c;
< I o:e:t-ro:c;
, 1,1.I npocrwne:Lov, oI N XIV 2G. Se aflii in Istru un golf foarte adinc, semiinind eu o mare dupa
\ fJ.6 ' I t .. \
oe: "t'(t) t ' e S:/\l'.1.UVEL 1) 't" LmtW, C>X;AX 1) ae eJxI. pct XOCL\ "11 't"OUX"l)"t'OU<; XIY.L "f)
d I I t - I \
ocolul sli intins. Ca golf ul acesta este foarte adinc o dovede te indeajuns faptul
)

'\'(_t)V U,7tOsyU'(L,filV O,:V"t'L,TCOt ./.\, O1c; e'atw. 'O fl.E1V yocp V

a'l''J P 0 "Impou
(t
"t'O-\J urmll.tor. Codibiile de tra ngport care strabat marea acosteaza acolo. Iar golful 25
"t' p6<:pLoc; E/,im XcX't(t) ISaov TCO'te & po: 6jc; ev o:u-r(j> pw "Y)c; lxs:L, 1"0 se minic ca i marea, cin d c a gitatii de vlnturile ce sula cu furie nebuneasc .
,.,, , , , , a
e :V'!Ol ..,wyoc; "t'O cxv0E /\XOV e:x-re:tve:L t"l')V 't) ptvvov. 'A/\ ...
l ,.. - , , in et se aflii insule i pe ma!, niste asclinzi1mri, uncle cmeva se poate adapost1.
/\0: OL Ies in afarll. i malri ahru pte i nll.11imi, de care se fring i se despicii valurile
., ,
TC/\EOV
20 ouoe e.v "t'"f)c; youv e:7t cx.<poLv Z/\t,tS:' :W c; o''L):6u\ i:; 'lt')T"t'CX."t'ctL, xct L CX.7tS:L7t')V
, \ f/ , .... " '\
Inf uriate cind se izbesc. A poi, ca i cum ar fi strimtorate, sint impinse in mare. 30
)..xs:"t'o:L x11.'t'IX -r9jc; 1J 6voc;. . . De obicei aceas ta se intimpla la sfiritul toamnei. Iar la inceputul iernii apa
din golf cete. Vintul de la miazanoaptc o impinge i o face sli. evinli. cu fu_rie.
XIV, 26. ''Ea't't Se &pa ,.0 "fo"t'p<p xo:t x6A7toc; c.!oi:; cx.61'.mx-roc;, Ea poar ta gheata ca 'pe o co_rabie cu ma rfU. Ia r vlntul de la m1 zanoate 1 se 35
xo:t foixs: -r?) 6o:Aa't''t"() -r v 7toAA- v 7te:plo8ov xat v'tot [xcxl] &0ouc; impotrive te, suflind aspru 1 foarte rece. N-o lasa cum s-ar z1ce -: sa cape
[<ht] eu Y.S:L ISSe: 0 x6A7tOc; Xl'.1.t txELVO nx"'f)p tWO'CX.l lxctv6v ex t v11.Gc; de d urcrile [facerii], ci i se opune !]i o impinge_ ludara . Ghea ta, opr1tll. 1 re.s-
25 Cl.L rpopT(oe;c; o:t 't'V O&J...o:n<XV 7tS:pwcrat xo:t ev-rau6cx. XO:"t'O:XO A7tL OU<1L, pinsa,_ merge sprc adinci mc, sc tringc mult.1\. 1 nlc!il.u tc lc un st.rat gros. Dm 40
ittq> p 'xwn Se xo:t "t'o::iTov, i:; 6oc'Ao:nav, 15...,,..v &.y pLCXLV"YJ"t'IXL \mo -rw'J
X<XTCl.7t'JS:rJV"t'(r)'J a>vs:wv Ic; e xua't'!X S':1t,:O:'lt'TOV't'WV 't'E IX>U'!oV XOCL\
I I I
e> :xp..o:L-
1J6'J'r(JJ'J. TIe:cpoxcr.at SE: &pcx &v o:u"tij) x11.l 'Jljoot xcx.l 'ttve:i:; ev't'oL xo:t
6jc; oxf:hJc; 07t OOpoo:l dc; &c; fo-rt XO:"t'O:(f)U'(dv d:A"A XO:t &x"t'O'.( xo:(
80 &x po:t 7tpofixouaw, xa.l npocr p-l)Y'JUTrn o:u"t'cx.tc; xo:l 7tpLc;zl s:"t'O:L xM-
O)'J &ypwc;, vlxa av EO:U"t'OU &ALO'"t'O: U7t01CA 1)a0s:k d'w d c; 't"V
06./..oi:crrro:v otovd crTe:voxw pc,1',E'JOc; ll01j"t'CX.L" qnJ..i::t SE: &pcx opiiv "t' OU"t'O
o"f] 0)pw:; rp8tv onw pw c; no:po:opo:o6a"Y)c:, \mcx. pxov1Ji:; Se -ri:; xeie:-
plou, xcx.l &xdcro:c; O:U't'Oc; np6i;:tcn 7t'A"Y)u pw J" TCA1)0UOV"t'!X oe &pa. 1

o
3oftlJ.O p''p-w; <'7t(t) .ZL CX>.IJ"lt'oV, Xctl' S'!:t:,()(7tTl XIX"t'lS:VO:L {l;yptov XIX IL 0< eI:v XO:'t0:-
I

rps:ps:t (ui:; etc; 7!/\0UIJ aywytov 't'oV xo:v e;CX.UTOU xpUCJ't'IX/ \/\ OV, 0 OS':
1 .,, a ' - ,. .,, .,,
ctV"t'l'TtL1tTl 0! lf'JJ. o p> pcxc; O:U> "t'<p XOt"t'IX'ltVE:U(r)V <J'X "A'l 't) pov XCl.LI f'-0:f/\CX ye: xpu-
I

. f..1 .Cu<o!> e:i:; OU"X01J V O:IJ"t'ip S:Y.rA- 'e:c; "t'O

' 7t'E,./,\,CX.yoc; [ "t''l')V ) W , oL V!X, w'c; . .
,,
,., , '>
CX/\/\ C:L'J
. , ...,, ., , , , , e, av ,, o
,e:mmc;, m-r ps:ne:t, t:l.l\r-. o:vcx.xwxe:ufilv xat avw ooe:voc; LO'rl)mv.
I " \ "\ ,. > I I I > " \ "'l > (j _ l f'i I
40 x pua't'CX. l\f\ Oc; ouv cx.ve:t pyoe:v oi:; 't'S: x!Y. t cx.vcx.a't'e:/\/\Oe:voi:; e:i:; t'o:vo c;
 JZVOAR E PRIVIN D ISTORIA ROM!NIEI
651
G50 CLAl:PIUS AELI A N US

t" pricina a pa adeviirata a f strulu i curge pe dede8ubt , pe dru rn uri - a

xwpe:L, XtY.L &8pUvc:-ret. E 7toA6, xo:t :vTe:U0cv Urr:o P Pe:L Ev -roU ,,luTpou :f;ea\ainuite'. iar ceea ce se ada ua i [este] collJl o sta dcasupra ,ca o
TO yv cnov 58w p oootc;, &c; &v Et7totc;, x pU7tTci:tc;, TO 8 E:rr'.X't''l)TOV cim pie. in timpul iernii oamenii de prm pre.a locul p calatoresc pf ea. cu .cdruta 5
o t xod v66ov E:nlxELWL 7tEO[ou ob<'l)V' xd xo:Toc TOUTou T"fjvtxcl.oe: -:-'Yjc; s,au. calari Cum cerceteaza
I 'd i' incearca trl'lm1crn
lean animal ghetu
care edeyulpea,
pe acest uv1uma1
am spus 1 .esus.
pe
t rac ace
c'.0 pci:c; OOOmo pouaw o t TfiOE cXvfJ pW7tOL XO:'t'cX EUY'I) xo:l 6'JL7t7tOL.
S1r1monu l primeJ ios 1 vie 1ncatu 'cazii

TOUOE xci:l 't'OU 0pq.x[ou :2:Tpu6voc; TO 7tOV'Y) p6v TE xo:l OOJ1E pov e'l) pt ov
i nu.'i mai s1nt de folos pinzele, li.ci eel de. I prorii m::1 mac: : t:! : ::t:;1:10
.l "O7twc; E'v ou...v E,A.., Ejf.EL TE
I
t-'C((j0:'JL"EL T'Y)V 7t'Y)ct.,:LV 't'OU-
XCl L fJ . 1y ' 7t01'0'.ou- Ghcata d e pe Jstm inconjoarl'I corabia ce plute te pe ai:ia, a.poi. o . ,.1
ducatorul corab1e1 nu ma1 mtoarce cu mn.
&J...c:i7t"f) t;, &vwrE: pw dnov b o' oov x pUO"TC(AAOc; b EV Tei> "foTpcp :1;1ttir 1c uc tepenit i corabia insai este prinsl'I ce lega.turilc get i c_a b\
xo:l V'Y)l rpo pT"fJYCi> XC<Toc pouv cpE poE:v"(J 7tE pt-r pci: rpElc; Efra E:nE:o'Y)crEv onoarii tn adevar ca nu mai seaman ii cu o corab1e, cac1 nu ma1 e e 1z 1 a
me J . . ' 1 dintro cirnpie intinsa, un punct de observa11e sau u n
ci:OT 'I, xci:l OU't'E 1Cf't'LWV 7t/...wE:vwv ht OEt, olS'Te: 7tpcp pcX't''Y)c; TeX 7tp6aw de valuri, Cl pare 0 OVl I oa fluviu educ ciir111e i tra ns 15
romont oriu At unc1 nav1ga torn sar, a ear., pe ' . . fl . I
10 1fJ.) JI. r >
_, 1E7tE, o u n o 't'"f)c; ve:wc; 17.. pxwv E mG't'pE rpEt -rouc; o o:xac; ne:nl)ycr.crt
I ? ( I I ' ,, I
P - h fusese pina atu nci apa. Du pl'I ce trece 1arna 1 uv11_1
1
pora pvn e= e=dt;c carcaturile. Corabia ramine pe Joe p_ina ce se 1nn'.oa1e
ycf p, Ene:l xal -ro niiv axcf t:poc; -rii> m:ptxe:tE:vcp xo:-re:L A'Y)7t't'O:L 8e:aci>,
x.o:l fotxe:v oO de LC( V Y)l, OU yO:p 't't -rote; xuam TU7t't'E't'OCL, &J...M r \ePtope te gheata i e sloboda de ciudatele-i legtu r1. In a:estA mp, 20
E'J 1t01"l\1"'l.Cf> [-re-p1 T:EOL) l"\lOt:p<:> 't'LVL C>(VEO"'t'C-u't'L, .'Y.) XO:L V7j 1...AHC( crxomq. 7)
I I I I I I "'
rig ' iau tirnacoa
escarii ' pe, gauresc g h ea tra - un de vor .- .s1 fac o copca. F
1 z1ce
Jt '
&x pq.. 'Ev-rci:ue& -rot xocl o t m:plve:cp xcr.l o l vci:uTO'.t n't)Swcrt xci:l xci:-rdc P
ca este 0 - d r t"na" sau de putina foarte mare 1 pmtecoasa. oarte mu il
gura e mI ' f I I . operis
sea
15 TOU 7t0'TOCou eE:oucn, xci:l &cf ci:c; &youat, xal 't'OV rp6p-rov e:-r pav ce se afll'I deasu pra - 1:1?u1 ac -'
voind sa e din ghea1a m e . >
lei de lurnina fnoatii. cu bucurie spre copca. Se adunii. _hlim1 i numa;: rf 25
E:nl ..au -rE:wc; Ma-roe; xal n6:/.tv e:TO: 'rV xe:t.E: ptov &pav 't'OU (.(U't"OU se inghesuie i astfel sint prin i u or ca. into.groal?a putn mcapatoare:. . f" -
rpe: poE:vou at:poopc7ic;, nci:pci:cpe poua[ -re: xcr.l &youcrt -r?: &xl:hr E:ve:t 0 : i coracini din belug, b1bam 1 pet1spad:i, ina !1u ,ll?a1.1 1 ar
'Jauc; fo-r' iXv fmav?i E:v -rd'. Toti x pu0u, wx?i 8e 6 x poa-ra/.../...oc; xci:l t.u0fi, : i: aa'p, moruni, i acetia fragezi, deonrce_ ce1 m 1 atrm smt c: 30
E:J...e:u6E:pci: Tou no:pt1.86 ou ndcrci:Toc; bl,xO:c; &no/...u6'{i. 'Ev-rau-rcl. tonii cei m,ai =r} :c rc c es i: e_; e. t e;!i .s; ;;{ rft?r
20 Tot -rou xat pou xal o t &/..te:tc; ci:xE:/../...t1.c;
euoc; OLIXX07tTOUcrt T V 7t'Yj L'J 't'OU G8ci:-roc;, xal /.iX one:c;, v6ci:XUXAO't''YJ
'TcXq> pov ci:uTouc; &ye:t
P -: fa rl riec cu en minerele ancilor. Incepin de I rn.1J!oc11l t?ap ! 35
e':pyci:1.9.f,'oVTC(t XIXTLQU
-
(jC('J e):c; 't'O\ !Jow e:motc; C(V 'r) l'flflEOC't'Oc; ELVOCL O"t'ocr.,
Pl ,_. "I\ ,\ I "} " I
t:i :::rcnd
- I d" sub rnaduvii se intmde o rnembrana moa e 1 mgus 1a.
:ifa csoo r:: oti sa
avea,
insa dca vredi,
de sub bici ide
gheata sa mCiatdIaopcopca.h=El merge
vina

ec t insl'I sii
:
ce: se 40

x pucr-ra/.../..ov otaopii.vix t 6E:/..ov-re:c; o tovd cr-rE:y'Y)v E:mxe:le:vo'1, xixl no-

'Y) e:ytcr't'OU mvou XC(L 7t!XVU yci:u't'ptooc;. Ou' xou-v ,L)':QvUIe:c; 7t0/.\.,/\..Q
. . I ' [\ ' I I
L 't'OV
, I
'
d b te aproa pe de 1oc e o curen. m , '
25 0ot:ivTEc; -ro rpwc;, &aE:vwc; de; TO &ve:cpyE:vov O"t'otov dGVE:oumv,
xiXl y[vovwt nJ...'Yj6 oc; &ci:zot, xiXl Enw8ot:ivTat &/.../._ /...otc;, o:tpouv-rat 8
O'.'t'E: E>V (tJ-_'O' 't'pcp cne:vcp pci:otwc; Xt>:L 1t1xpe:GTL "/\ltXtf-J'E. :L-V XU7t ptvouc; 't'E XIXL
I t I \ I I \

xopo:x.tvoui:; cr.oriv, xat ne: pxw; xo:t ct.:.,t t:p,to:v, <X M1 ouJI. nw e:yrxv x.at e:-rt
I >I I I I ) "l "> ' I \ JI

-rou x.E:v-r p ou TOU npoe:-rwmo[ou &ot pov xd &v-ro:xatov, xo:t -rou-rov

30 ano:J...6v, E7tEl o( ye: !J.e:y&./tot xal 7tpoxov-re:c; 't"V ALXL<XV "(E\IOLV't'O
iXv xd X!X't'a TOV euvvov 't'OV EytCl''TOV. Ou-roe; 't'OL xo:t mO't'IX't'Oc; Ecr't"L
-rai:; ACY.7t&. po:c; x.ixl 't'V yaa-rE: pci:, xd rprxl'l')c; &v uoc; ou6CY.'t'IX dvat 6'Y)/.<X-
o6cr c; pEl'.{J'r)' 80flcXV Ot XEL 't"flO'.X<:'iav, xa( eV't'OL xo:l 't"d: Oop<X't'<X
)..e;ci:[voucn 't'CY.U't"?J 8opu 6ot no
8 -rcj) ue:/..cj) -rouoe: -rou cl> ou &p &.-
35 e:v oi:; EX fol)c; -r'Yjc; xc:rpoc /... c; expt T'Yjc; ou pii.c; xci:6 x.wv ov f>y poc;
xiXl crnvoc; pxe:-rtXL. TOU't"OV oi5v npoc; 't'V e:t/...'r)V rxi5ov E:pycxa6:e:voc;
e":ct.:.,e:tc;, e; > [V1E1-:/,\Etc;, XO:LI rxI cr-rtycx w< i:; E'"/>\O'.U\IC:LV y1.,,-e:uyoc; fL/ 7t7tWV, axuI-rouc;
 yrx' p "'I) TLVL '.r.) ou,o\,e'\:v oI.t' rxrpcI: pe:t. 'Ec; eI:ye:vIoc; o"e'': .It1. o'l') 7t pO'r)IX<.UV, ou,,x r.x.v
cxu-rov 6e:6:criXt't'6 -rti:; On0t8u6e:vov 'TOU :v.pumr/.J...1'ou xcxl E7tL7tTOVTa
10 Adicll. gheata care este considerata drept o form a corupta (altera t a) a a pei
40 de; TOV 66pov &"A /...' ne-rpa'I U7te:/...Swv EV &w rx6e:[q. EO:U't'O\I
652 CLAUDIUS AELIANUS IZVOAnE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEl G53

<l cunda sub stinca sau in fundul nisipului, uncle se incalze)ite i e foar te mnltn-
!llii. Nu are nevoie nici de iarba, nici de alt pc)ite, ca sa mii.nince. Cit timp dureaa
f ricrnl vrea sa fie scutit de orice efort i se bucura de ragaz hranindu-se dm
prprL-i g:rasim.. Pre?um po]ipii -.cin n .au prada -::- ii ro.d tent.aulek, 0
t ot astfel 1 pe in acetia se hranesc drn e1 tn11. Cid s sf1rclc iarna 1 111cep
l'rimavara, iar Istrul curge liber, el urate trtndavia. lnoata la suprafa \,a apc1
i se umple de spuma de acolo. Ca-ci se form:eaza mulla sp;ima cind apa cloco.
lete i curge foarte repede. La suprafata pe1, tonul este prrns uor cind pe car'..1
ii intincl curse i-i arunca in spumii. und1ta cu momeala. Aceasta este ascu mu
in spuma cea alba, i luciul aramei nu m_ai poate fi vau . De acee to.nul cuscii 10
o gura mare, trage lacom mincarea, ingh1te rnomeala 1piere tocma1 prm ceea cc
la inceput il hriinea.
XV, 24 . . . La [indieniJ sint i alti boi, care arata ca nite tapi foar te. mari: 15
Aceti [boil sint iniuga\i laolalta 9i aleargii foarte repede. Nu sint ma1 greo1
decit caii getici.

FELURITE ISTOR lOAR!!:

J II 15. . . Despre traci s-a dus vestea ca sint grozav de hetivi. N-au scapat
nici ilirii de ,aceasta invinuire. Ba fiiau mai atras i invinuirea ca la ospctc, in 20
fa1a oaspetilor, este ingaduit sa se bea in sanatatea femeilor, fiecare pentru cine
nOIKJAH n.:TOPIA dorete, chiar dacii. nu c fetneia lui.
II I, 39. Arcadienii mincau ,ghindii.. . . , iar meoii i sarma\ii, mei. . . 26
VII I, 6. Se spune ca dintre v,echii traci nimen.i nu cunotea.scrie_:ea. Ba inc
toti ba rbarii ce locuiau in Europa socoteau ca ar 1 o mare rurne sa foloseasca
c;isul. Cei din Asia - dupa cum se spune - il folosesc intr-o mai mare masu1a.
De aceea [unii} indriiznesc sa afirme ca nici Orfeu n- aiuns ina\a t, f ii!1d trac, 30
ci miturile au spus minciuni despre el. Acestea le susme Androt1on, daca pentru
o,;ineva el e vrednic de crezare cind aduce dovezile acestea despre necunoa terea
scrisului i lipsa de invatatura la traci 11 .

11 CL Androtion.
 CIX. 0 n n IA N 0 1 C IX. 0 P IAN

S-a nttscut ln Col''cus iu Cilicia pe la mijloeul secolului al 11-lea e.n. A

scri un poem ditlactic clcspre peti, intitulat Ilalieu.tica, dedicat imparatului
i\Iarcus Aurelius i f iului sau Commodus. Un alt poem p[tstrat in manuscl'isele
sale, intilulat Cinegclicclc, apart-inc de fapt unui poet a noni m din Apamea,
cal'e ,i-a inchinat opera imparatului Caracalla, probabil in anul 215 e.n. Ino1
matiile da te de Opian i de poetul anonim nu se intemeiazii pe cercetiiri
proprii, ci repetii i n rornia\.ii mai vechi, preluate de In Aris lo I.el i al ti invii ta ti
antici.
Editia : Oppin11i cl N icn11dri quae supcrsunl . .. Graece c t La tine cdidit
F. S. Lehl's, Firmin Di<lot, Paris, 1862.

TA K1'NH rETIKA C lNE GETICELE

II, 138- 1.!i2. Cele doua Cluvii 1, care sint opuse unul altuia, de o patle i de
alta a marii zgomotoase, nu curg cu ape la fel de navalnic.
5 140 lstrul rupe splendidelele-i friie 2 puse de Boreu 3 i &
strabate zgomotos Sciiia, cit este ea de mare,
inaintind anevoios printre stinci i promontorii batu te de valu ri.

l Nilul i Istrul.
2 Impotrivirea vintului.
s Vintul de nord.
 ex. <I> IA 0 TpAT0y
ex. F I L 0sT R A T

5-a llfts1.:ut tu Atena pe lC\ 170 e.u. , a trait un tin1p la Ron1a iu autura jul
in1pllt'(lll'St i lullu Dutnnu i la i11dr1nuull al't'skiu a scri:-o Jliata. fui ..t1 uflutt iu...;
di1t Tytuw.. FHu:;l.rat n urni compt1 apui Vie( ilv sofi ftilor, upl'trull' i11t re
a11ii !!JU -2:J8, in ta 1c a inr \.iut filnzuri ca1c suu <listins iniu lalent ul lur
urill.ll'ic. Cn 111ultii prnbal.tilil.a l.c ii put. fi atribuilc lui Filosl n1 t. i l.ral<1 I de
/lvruicos t:i Gym.rw."titus, cu1e cont.i n un indcmtL la giuinaslicll. in ge11lra{
11pc1a sn l' tt :i lrflUii t.ul.U tit un rni:i lll'is1n curnt. tcrist.ic pri1nci jun1r,t.U \.i a istculului
al J II-lea i l.rcb11ic )ll'i,i1 i'1 "" spirit. ,,,iLi<'. ln l'ia{11 l11i A pollonius ,1;, 1111mcrnasc
i11fu111uq.ii detopn hgtndu lH l ;\ hilc pc iuula Leucl' i 1.ll'Spl'e cullul c1cut aeulu
iu ju 1td eroului grpc,
Eili[ii : l'hihJ'l.ra l.us, 'J'lw life 11{ Apullurti11. u{ 1'!1"''" . . . with a u c11:;f isl1
t1"1111 la lio11 by 11. C. Cou,v lH"a n-, vol. I -ll , Lurb Cl,.ssirnl Librnr-. Lumf rn,
l:Jl:!-1!>17 ; l'hilo l.ru tus lltHI E1111a pi11s, 'l'ltc LiPc., o{ /he suplii.v/.,v, wilh au
rug-lish t1"1111slaLi1111 hy \V. C. Wrighl. Lodi Clas>i<:al Lil.trtu" Lou<l1a, (!.(t2.
I'l'ulrn llcroicos: 1'!tiluslmlur11m cl Calli;lrali Opel' l'l'l'lll:l'HoviL Auloniu
\Vesl.cruu\nn, }."ir1niu Dido!., Puris, 18'1.

TA E L TON TTA NEA A ilOAA.O NION 'V IATA LU I A PULLUN IUS 01N TYAN A
, VII,, 3, 1. ,,To v Toivuv Tou 'E;\e:&'t"ou .pyov xd oi ,.0,1 K6Tuv V II, 3, 1. Fupta Elcutului 1 i cci. care au ucis pe Coty nu merita R fi.
O':Tt:EY..'t"O'J O 't"e:c; 'o um'.u o:i6;\oycc G pixo:c voc p XO'.L' ]\,"1" ucrouc; XO':t riTa:c; 1 luatr1 in ,c,1ma, caci u robi pc tmci, pc mocsi i pc gc\i c w;;u1-, a-i lilw1a
5 13 ) - (:) I ' I '
ou .oucr at e:v
zdpoucrLV, &-re:,pl3iov, :pouv, 130:, e:1)'Y,l Oe:c;, ool3,e yO: p -r?j t;\e:u(h:pla,:
olcu,EAe:uBe,
OUX o:icrzpov 1ns1t e u prustie. Ei nici mli.car nu gasesc o placcrc in libcrtatc, <lcsigur 11c1uchi- 6
Y)youe:'J OL "t"O 8ou/..e:OELv . . . puimlu- i - socot eu - ca sclavia este o ruinc . . . ,;int m ui pu in
. cli.ru tc,
,
VII,
'1- '<1-
26, 5. Kcd I:xue W'J
- on:ocroL l:' ,
o:cxc.,e:uouaw,
I '
ou
e:ov VII,
izulati 26,noi,
dccit . . iii scitii,
5. caci care ii pctrcc viau In m1
miirginesc ape, prccurn Istrul, Tcrmodont nl i Tauuittl,
' Y , fluvii grcu de trccu t, <lacl'i. n u sint inghcutc de frig. Ei ou ' cusc pc ct1ru\c i HJ
Y),wvT oe:,oe,:..vTaL, , "lc,r't",._poL "t"e: yiip cxu"t"ouc; o ptsoucri xccL Ge:pwilorre:c; 1
cal5Lorcsc in cJc ghcmui1i . . .
X.C<L CXVO':Loe:c; OU pqtoLOL 7tOTOCfLOt U7te:pl'J. Yivo:L ::iv 11Y, - 1 - -
1 t-' 1 . , 1 r 1 un:o "t"OU x.ouou
1 O L>aocc; 't'C: e:n:! 1."W'J O':"CX W\I n:eTt:et.VTC<L X"") m '
- , ,
10 CT't"WCTLV 1 '
, - , , r ..,,,. Te:pov't"o:L i::v, &_)..).' E'J
O:U't'o:Lc; .C:Tt:TYJX CJ't'e:c; . . . V IE'f 1LE SOFIWI'lLOH
I, 7, 1. Pe Dion din Prusa 3 nu tiu cum sa-1 cuructcrizez, fiindca el a
f ust inzcstrat in toate privinlele . . . 2. Cit era de pregatit Sa Serie 0 ist utic, O
BlOl O<I>IkT.ON dove<lesc Geticele ', ciici el a ajuns i la gei, in riitacirile sale. . . 15
I, 7, 1. .6.lc.uvo: oe: 't"OV IT poucro:fov oox .,.o' 5 '
e:c; Tt:O:V't"C( o:pe:niv. . 2 wr 8'
lZenon din Elcea a trait In prima jumi'itatc a secolului al V-lca i.e.n. TriHli \.iu prcti1Hlc
' OL 't"L X PYJ n:poe:me:i:v cit ar fi murit in lupta cu tiranul Nearchos.
"'
OLO: 't''l
1
, ,

, ,
'
)V '
., e: x.o:t tcr-ro ptixvLXO:'Joc; v cruy- Celebru rcge tl'ac, cetatean de onoal'e al Atcuci isocTul gcuc1 lului ll'icmlcs, a murit
,
15 y po:cpe:iv, O'Y) AOi: -ra: I'e:nx.cf . ' ' "' ' ' , r <1susiuat in anul 356 i.o.n.
A't'O . . . XO:L yocp o XO:L e:c; ew.c; f,'AEJe:v, 07t6Te: a Adica Dion Chrysostomos.
Istoria aceasta a getilor, cttre s-a pierdul., a fost foloiti 1lc lnl'lh111cs in lucratea cu
ucda*i nume.

z -c. HH
 G58 FlLllSTJUT IZVOARE PR!YIN'D ISTORIA ROM!NIE! 659

3. Fi i n d cu11Le111pora n cu filuzufii A pullunios din T.va ua 5 i cu E11 ph rn tes

d i n Tir a, se a ria in rela ii de prie Lenie cu ;; mi ndoi, dei [ace L ia] se combf1l ca u
ln tru u mod nepotriviL cu filozn[ia. Plcc:-m;a sa In neam u rile gelice 7 n u cred ea
trebuie sa u n umese surgl1i u 11, eaci u u primisc po!'lluca sii. se c . .. i lezc 8 , dar 5
nici cala torie in st rrti nlita t e [1111 o pol n u mi]. fiind ca s-a re l ras i a clisprir ut
din ochii oamenilor, i uillleni n-a mai a uzi t cit el. Se ind clduicea c u a l l c
l ucruri "in tari slrainc, de Leama linpal"U \ilor romani 9 , prigo ui Lori n i u ricarei
filozofii. El pla n t a, sa pa, scn lea a pa pc n tru bazine i gradi ni i f acea nlll l te lll
L reb uri de accsl fel, ca sa i dt i ge h ra na , nu uesocutea nici sludiile, ci ave<1
cu sine dou a carti. Acestea era u : Fedon al lu i Platon i discursul l u i Dem11,;
tene j111 potria .4.111oasade1:. 4. Sc d ucea de8eori in tahrcle 10 sol<la \ i lor, u11d c
ubi n uia sa-i pe treadi vrrmea. V r1zind ui pe oteni porniti sa se razv1a tea d1 11
ln urma 0111oririi J ui Domitia n, nu su cnqa t clnd a oberva L ea rascoala izb u c-
nc te, ci - m-cind u-se p;ol pe o t ribu ua inal t a - prime a grai astfel : 15
(( Dar h1 \elept u l Odi1u li tuu uca haina zdren t ui t.ii 12.
C u aeestc cuvin le ,;j aru lind use ca n u e n iei cerselor, uici ceea Cl') crcdca u
ei, ci Dion f ilozof ul, ca're d oved ise rnul ta rlvn 1 pei;tru a cuza rea 1 i1a1111l u i , a
indemnat pc solda \i la n1min\enic i la ascul t.arc fa1a de hotaririlc poporului '.!U
roman. Caci pu tereu de eOJwi ngtre a omuh1i <H:ea la avea darul sai vrajeasci:1
?i pe cei care nu cu notca u cul t ura g-reaca. J mparat.ul Traia n 1-a l ua t.13 l<t Honw
in carul srrn de a ur, in can imparatii merg J u triu mf i, lutordud u-sc ud csea
\ ' \ "" \ i. f f! \
f.
X.r.t.l Em<uV 't'O:U't"<X, Y.O:l OY) /\CJ)uO:c; EO:U't"OV, U't"l YJ 7t't"WX oc;, "f)oE 0'J
\ I \ \
sprc Dio11, ii zlcea : N11- i i u ce spui t u. clar eu le iubesc ca i pe !llinc imu w i . 25
<'pov-ro, uAlW ' 'I OE ' El,Y, J 0 croi:poc;, E t
m Ev 't"YJV X.O:'t'YJYO PW
' t '.V 't"OU
' ' .....
'
-ru pa'l- '

)u
cr-r pccn<u't'e<c; EOLOO:<I-:,EV o,:,EL'IO'I i:p po-
1
- vou 1t0"/'\l U\ c; E '
itve:um:v, TouIc; QI;; '1-l I ) !
HEH.O lCU S
VE.:.l.'I '!"C'!. oOXOU-V':'<X 'P cuIX WLc; rr por.TIOV't"O:<;;. XO:l yoc p
I I
1tJ m:w0cu' TOU - \

XO:l '

o,:vo<:- po,c; oto: XC<Tet. eE'"1l1<l:-,0:L xo:L, '!"ou,c; Y,) -ro,e 'E.r,..AY,JV0)'1 c,xx pl ou-v-re<c;. ti, 5 (p. 704). Clnd Cirus cond ucca expctli \ia pcsle b t ru 14 in1pu t ri va
Tpo:i:e<vo:; youv o
whoxp(hw p &vo:6fe::v oc; e<u-rov bd -r!fj:; 'PwY)c; masage ilor i a isedonilor - acestea slnt nca111u ri sci tice - n rost 01 norit de u
femeie ca re domnea peste ace9ti barhari . . . 30
$c; -r 'J zpucr!fjv &0:0:'1, & i:p' c; o [ o:crLAEc; -rac; &x -rwv rroMwv rro- 20, 32 ( p. 745) . Fenicianul: . . . Da r sp u ne-rni cc mimrna t,ie cL!lloa t e Pru-
r mxc;
:.:J I ''i.
\ rr ortEuoucnv, Er..E"(E, vet.a:
0,
E7tLcr-r
\ '
pe:i:poE'1oc; rt poc; -rov uLovcx
A_ 't"L I \ \ I I 5
tesila us desprc insu la 1 din Pont. . . .
J. " 'l I <
V ienil: . . . Spu nc desprc ea cam as Lfel. Ca In Ponl se afla o :;iugura insu lft 16,
> '1- 1 "\ I ) C
f.1 v 11E"'(ELc;, OlJY. OloC<, <pl11(,) OE O"E cue; EO:U't"OV>}.
acza la rnai mult spre coast.a ospi Laliera pe ca re o ai la sli11ga dnd i n l ri in
Pont. E lunga de treizeci de st<id ii 9i lata mt mai m u l t ded t de pa lru. Arhot-i i:l5
HP.QIK01; 6 Atlept nl duc tri 11ei pi t.ag11reice 1 a L1ftiL iu a doua ju1n;l tn te a secllltdui L 111 juru
l'igurii sulc s-au crcat uu1uerunse legrntk.
Vulga1izator HI docll'inci sluice, l:uutc111puL'Ht1 cu Apollunius din T.vaua.
6, 5 (p. 707. ) 'EMcret.c; yap Ku poc; 1'.mp rto't"e<ou "Impou, zr-i ti
' n amt! 96 e.IJ. a vizita t pc t!n ci (ct. Dion Ch rysostvmos, X II, J G).
:\Jrxucro:yf-ret.c; '!"E XIXl 'focrYJOOVCX<; (,a o'
ev'I) 't'O:U'!"CI. xuecxl), cX7tE- ln anul 82 e.n. Uomilian ll exilaRc di u llulia i 1liu palria sa Lli t.i uia.
u Doiniiian a UL'ln lrit pc f'ilozofii stoici care il consitlerau tlnt11.
3U Oe<vif O' urr:o "(U'ICl.lXOc;, 't"OU't'WV 1i P:X.E 't'WV o:pcY. pwv . . tu Poa te la Vi1ninuciu1n.
20, 32 (p. 74.5). <DO!I'I::: . . . 'A"At...&. oL d-rd, 1l m:pt 't"'l)c; E'J 11 Deoarcce Domilian e(a iubit de suldati (d. 1wl oniu, Du111i/iw1 , XX f l[) , i11 opeeial
de cei din Moesia, pe ca re ii rt1spJr1Lise dupf1 J11 p1.ele in1pulriva dacilo1 ( d. Uiu Cassiti>,
't'Cj) IT 6v't'cp vficro u -&o:ucY.crw'J IlpwTe:crl"Ae:w oioEv . . . o LXV I I, 7, 3).
i\!l!IlEAOl'Pf UL . . . J\.f yH m:pi O:O't" c; '!"OlO:U't"O:, 6.ii:; vY,aoc; '> 12 Odiseea, XX II, 1.

El'!) fHO: E> 'I 't"Cf> I16V't'<:l rtp u.I_ :; -ry; O:..,EV<p '7t "/'\l EU P- o:"A "r\..ov, 'l)V 't"LVEV't'O:L c>x pLcr-
JI I J : I IQ
1a Filoz.oiul fusese ietta t de itnprua lul Ncrva , ell ca1e eta pl'ie tPtt.
l Autorul conundi"i expediia Jui Ua1iuo lmpolriva sci\ilor 1l i11 a111d ;) J::I i.e.11. c u
3"':J 't"E pO:'J
' 0(l 't'O\ cr-rocz 't"OU II OV't"OU Ecrrt/\EOV't'E<;;,
I .... I i.. , E1tE:X. Ol OE O"'t'O:OlOC "l)XO<;; EV
I ' I ' I - ' aceca a Jui Cirus, diu anuJ 529 i.e.n., impot>"il"n 111asagetilor.
I .. '1-1 > "\ I I '1- 1 ) > > I 15 lnsuJa Leuce.
-r p \O:XOV'l"O:, o:upoc; OE OU 1t /\El(!) 't"E't"'t"O:pwv, OEVo po: 't' EV IXU't"7J 7tECflUY.Ol l Vezi Arian, notele 31 i 32.
660 FILOSTHAT IZVOAUE rRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 661

f'resc acolo: plopi Rlbi, 11lmi 7i fll1ii - cum se inlimpla -, iar cei din jurul
t1 m plul11i sin t satli \ i in rincluialr1. Tcmplul e aezat spre Lacnl Mcotic, care, ca i
Pont u 1, ii trimi Ie valurile spre el. Statuile din temp lu reprezinta pe Abile
i Elena, 1rniti tic Paree 17, 33. Caci, dei inbiren porne le din ochi i;.i in locul
fl('tstn salitl uil' te ea i de aci cintrt poe ii tlra gostca, primn da ta Ahilc i Elena, 5
cu toalc ca mt sc vaz userii unu l pe al t ul - ci en sc a rla in Egi p L (p. 7/ifi), inr
rd la Troia - a ll prins a se iu bi, porni ml clragosl.ca !or t.l'upcasc5. ci nd nu auzil
1111111 tlc a l t.111. Cum soarta le harazise n via a rftra moarl.f' i n11 era n ici un loc
pol.rivit pe nt.111 aeeasta in apropierca Troiei . . . Tetis 18 ru gii. pc Poseidon si'l
seoa t.rt din mare n insula, uncle ei sa locniasea. Aces tfl Ina aminte ci t. de inl i n 10
1sl.r. Pon tul i ca in el nu se afla nici o insula - fiind o mare flidi nici un Inc
rk lncuit - i scoase la iveala insula Leuce, in felnl cnm am aratat-o, pcntru
rn Ahile i Elena sa poata salalui in ea, iar corabierii sa aib11. un loc de oprirc
i n lnrgul mlirii unde sll.-i arunce ancora. 34. Ca stapin asupra intregnlui. element
al apelor, dupa ce privi la fluviile Termodon t, Boristene i Tstru cu m ii vnrsa lo
in Pont valurile !or naprasnice i mereu in clocot, el griimiidi nlimolul fluviilor,
ci1rat de ele in mare, din Scitia, i tnchipui o insula - in f elul cum am spus -,
tix!nd-o de fundul Pontului. Aci s-au vazut pentru prima oarii i s-au imbra iat 20
Ahile i Elena. Le-au sarbatorit nunta Poseidon ins11 i i Amfitrite 19 , nerei-
dele 20 pina la una i toti zeii fluviilor care se varsa in Lacul Meotic i in Pont.
Se mai spune ca locuiesc [in aceasta insula] nitc plisari albe, ca ele sint
pasliri de apa i imprlitie un miros de mare, fiincl rinduite de ca lre A:hil a
lujitoare aie zale. Acestea pun rinduiala in paduricca sf1nta, vintur1ndu- 1 ar1p1l 2ii
i stropind [locul] cu ele. Lucrul acesta il fac zburind aproape de plim'int 1
impratiind peste el stropi de apa. 35. Oamenilor care calatoresc pest c adin 1-
mile miirii le este ingaduit sli intre in insula - caci ea sl!i acolo ca un ell.mm
primitor de oaspe\i pentru corabii -, fiind u-le insll. oprit tuturor corabierilor
a facii acolo vreo locuin ii, deopotriva (p. 747) greci.lor cit i bar?a.rilor din 30
ju rul Ponlului.. Cei c11re trag 11ci corabia la ma!, dupa ce aduc 1 Jer tfa, la
apusul soarelui trebuie sli se urce in corabie, ca nu cumva sa-i apuce noa ptea
pe plimintul insulei ; daca bate un vint prielnic, pornesc mai departe, iar daca
n u, ancoreaza acnlo i se odihnesc 'In corahie. Se zice ca Ahile \'i Elena s.e
desfalii atunci cu vin i ctnteee, slavindu-i dragostea care-i leagli pe am'indo1, 35
reci t.ind din poemul l11i Homer dcspre Troia i chiar preamarind ul [In cintecele.
}or] pe I-fomer lnsni . . . 37 (p. 7'18) . . . Fenicianul . . . : Dar sii ne fotarem la
insula . . .RS. Vieru.l. Sa ne '!ntnarccm, straine. Astfel slnt cintccele dm msula,
iar glasul care le cinta rasuna divin i fcrmcdt lor. Sc audc at'll de prt tr unzator 40

17 llrilun rle.
u Man111 lui Ahile.
1Una dint1e nereide i o \ia lui Poseidon.
o Nimfele marii.

i .
6()2 Fl!,()STH ..\T IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 663

i atit de pu ternic pe mare, inci t uluiete pe corabieri, inriorindu-i. Sc povcs-

te;; te ca acei care trag in insula aud tropotul cailor, za nga nitul armelor i
striga te ca la razboi. Cind corabierii se apropie de coasta nordica sau sudica a
insulei, daca le bate in faia un vint neprielnic acosta rii, Ahile le d5. de veste
la pupa ;;i le cere sa-;;i schimbe locul debarcarii i sa cedeze vintului. Mul t i 5
corabieri intor;;i din Pont vin pe la mine i-mi povestesc cele ce urrneaza : ca -
pc Zeus ! - indata ce zares insula, cei har ui i pe in tinsul marii se imbra i-
eaza unii pe altii i varsa lacrimi de bucurie. Tar dupa cc se apropic i snluta
insula, merg In templu sa se roage lui Ahile ;;i sa-i jertfeascli. Animal ul de 10
jert fa sc aeaza singur inaintea altarului, dupa insemnatatea corabiei i a cora-
hierilor. 39. Despre urna 21 de aur, care se arata citeoda ta in i.nstila Chios,
au vorbit, straine, oameni priceputi. De ce ar mai aminti deci, cineva din
nou despre lucruri foarte limpezi ? Dar se poveste te ca un negustor, care
obinuia odinioara sii vina descori prin insula, a z5.rit inaintea ochilor chiar pe 15
Ahile. Acesta i-a vorbit. despre cele petrecute la Troia, (p. 749) I-a ospetit i
I-a rugat sa mearga Ia Troia i sa-i aduca o fata troiana, graindu-i. de sclava
unui oarecare om din Ilion. Strainul se mira de aceasta vorba, 1 <lupa ce
prinse inima, ll intreba de ce are nevoie de o sclavli din Troia. Straine,
rlispunse Ahile, pentru ca ea se trage din acelai neam cu Hector i strii- 20
moii lui. Este o coboritoare din singele Jui Priam i al dardanizilor . 40. Negus-
torul creclea ca Ahile o iubete. Deci cumplirli fata i se intoarse in insula.
Dupa ce il lauda ca s-a tntors, Ahile ti porunci sli-i piizeascli fata in corabic.
Imi inchipui ca nu era ingiiduit femeilor sa intre in insula. Iar lui ii spuse SU 25
vina seara tn templu sli ospateze impreunii cu dinsul i cu Elena. Dupa ce veni,
ii dadu bani multi - de care se lasa biruiti negustorii - i ii spuse ca-I socoatc
prieten i cii-i va ocroti negotul, aa incit treburile s-i mearga bine i corabia
lui sii aiba parte de o calatorie norocoasa. Cind se ivira zorile, ii zise : lmbra:
ca-te cu toate acestea, iar pe fata lasii-mi-o pe tiirm . La o depart rc de m?1 30
puin de un stadiu. de la tarm, plinsul fetei ii ajunse. a ure.chi : Ah1le o sfi1.a
i o rupea in buciit1. 41. Pe amazoane, despre care um1 poet1 spun ca au vemt
Ia Troia sli lupte cu Ahile, acesta nu le-a omorit la Troia. Nu tiu cum se poate
crede ca, dupa ce Priam s-a luptat cu amazoanele, pentru frigieni, in timpul
J ui Mygdon, ele au venit - mai apoi - in ajutorul Troiei. Parere? mea es:te c.a 35
Ahile a nimicit otirile !or puternice chiar in insula, se zice, in t11n pul ol11np1-
adci in care Leonidas din Rados 22 a fost invingator in stadion.

I
'

stSe pare ca este vorba despre amfora cc se infaiieazii pe monedele din Chios.
12A trait la sfit'itul veacului I t.e.n. A fost eel mai celebru alergator din antichitate,
obtinind victoria la patru olimpiade consecu tive. nclicatia aceatn sLe ica o clovadi't pen.tru
neseriozitatea autorului, care, in fclul accla, il ttucazi'1 pe Ah1lc t d ec1 tol ri't zbornl L ru1an
ln secolul I l.e.n.
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM1NIEI 665
GG4 nLOST11 AT

( 750) Penici'.nnul: Ai adm vorha desprc o pove Lr l_nemn nll\, vicrnle:

(p. 750). <I>. Ms:y&.J...ou, (:) &.7ts:l.ou pye, tPW A6you, x.C'l.1. -rii t':i-r&. 1
.1 . . it [si mai mul l] luarea aminte, cu toa1 cu .l a e:am numa_i
(J.O\ ys:L pC'l.c; XO'.l. &/...Awe; Ea't"1Jx6't"oc 7t poc; 't"o0c; cro0c; Myouc,. xm :>t 1 rn11 m1 1.I ez l 1' e le osteai C1111osti nt ele tale \.1 le-a1 tlolnnd1t de hu na
afJ L xlXl 't"ct.u't"' dxoc; 7toc poc 't"ou II pc.u't"s:crtt.s:w. lll'CC ll a VOl )e e c ' ' . ' .
srnrnr1 d.- J u Pro1esilaus. M l -1
42. A. Ilocpoc 't"OU't"OU, tvs:, "!OU XPYJO"'t"OU 8L8occrx&./...ou, 7t O AAoi:c;
5 }(.(1.L "!WV ec; 't" O'I IT 6v-rov ecr7tS:7tAS:UX6't"WV 8/...(1. 8 't"O:U't"O:. Ko:'t"ii yO:p
a ' 1,2 l'irl'll l: Da, st rainulc, de Ju aces\ minuna l invii}at 1. ' n ti cora 1cr1,
rare 111er" p lilt cu nose aces \ ea L1ncrii annul neMp1lahcra l Po11t11l u1, pc
ll1 l , ,. "' . l 't u 1c ii
't""f\)V rlJ!.cI.:,S:VOV 't"OU- II OV't'OU 1t /\&U pocv, YJ 't"<X Op1J "!IXTo:u pLX.IX\ 't"S:'t"C'l.'t'\/.L,
I "') . I ., . \ " '
n rnlc se iu1i nd mu niii Taurici, se s,rune ca loc.uicsc aa-nunu e c u'..7:- - -,
7 l} a-t i pove 1e;;c rna1 <le ITTa hr1 1sprava pc cure a_u av11 .,1t o c_c1
).tyov't"cx( 't"Lvs:c; o tx.s:i:v 'Ao: 6vs:c; . . . 43. (p. 751). . . To 8k 7ts:pl. "ljv
v!jjcrov pyov, r:moT.6v 't'L OCU't'oc c; E7t p&.z61J xocl. ec; 6 't"L hs:J-.s:1kt;crs:, AS:-
1. ;i (
lc iu1 ;1lu;>i ;.n u' rnmit' cnci i aceste? ni le-a ist1rbi.it _Protnla1s. 1
hieri i con1rnctOl'i de nave, de pe 111a1 multe cora n, care 1c.11 1
1 :: .
10

ytcr0w iiAAO'J, bm8 't'WV 't"OU II pc.u-rs:crO..s:w t.6ywv eM(v. 44.. VIXU't"IXL pn nt \mar rnrl d"
I
n Pont' au fost aru ncali'F.' dpe .annul. l st ing
l al rmaru, ll\ preuJ ma
t t'nut i {e<Ya \i si
pfircia se zicc ca locuiau aceste femei. 1in J?rllll e e e.' a . os , 1
10 ylip e7tl. vs:wv 7tO't"e 7tAS:L6vwv xocl. VO:U7t'f)yol. 't"WV ec; 'EiJ, cr7tOV't'O'I , '"' " .
hraniti la icsle pentm a fi trecuti peste fluvm 1 vmd u\.1 sc1tilor adoia:.t J?m lfi
&.rcocyocy6v-.wv Ex 't"OU II 6v-.ou <fmo: xo:nivexO't)crO:v ec; 't'V &.pLITt"S: pav
't'ou rcs::Myauc; (rz01Jv m:pl v o:t yuvcr. xs:c; o bc& v /-tyono:L, A"t)q;6ev't"s:c;
<l u ii ('e' uni; din amazoane i se f11.cu milli de frumuseea unm ;w 1 ins
odta cu aceia - ceca ce facu sa sc indragosteasca de l :-.ea uga pe r.,na,
8' urc' IXU't"WV xp6vov ii.ev 't'L'JO: e8t8S:V't"O crL't'ous:voL rcpoc; qi&-.'Jo:Lc;, care ii era sora, sa nu vlnda pe straini. Fiincl dezlegat1 1 aJU -1 sub stpm1re;
v' &.7to8wv-rocL crcpiic; 07tep -rov 7to-rocov &youGi:>:L -ro c; &.v8pocpciyOLc; lr 'tacetia prinsera
t"m }"risit
'lc vorbeasca
de JlC marelimba
a poi anazoanclor.
ai unserll. sll. Le povesu:a despre
pomeneasca despre temp ur tuf11,
espre p qo
ir. xu6o:Lc;. e7ts:1. 8E: r;:Lpcix.Lov uv o:u-ro!c; l-YJcpOE:v to: -rwv 'Aoc 6vwJ
s> :m\ 't''!'l {tti)p 'f>)/"'\).SI:"t)GE: XO:LI 't'Lc; It pwc; S>:'Y. 't'OUI 't'OU "l.'.r.S,I:VE:'t'O, rcocpo:L't'E:L't'O:L 't'Y\)'J
:li.ci debarcasera nu de mull tn i n:s1!la, 1 le dcscrisera . og i n a. uctnri -
l l m I gasit b a . d' 45 Buell
roase ca iau ll
pe ace Li straun,
'
pentr a- erau 1 cor . ier1 1 con .1 _
81Jvo:cr-rs:uouao:v
't"EC, &8s:/-cpv o6Gixv,
8e, XO'.L 7t poc; O:U't'OCC, .&.7toMaocL
uyx poc6ev-rs:c; 't"ouc; 81Jevouc;,
etp6tyyov-ro l.u6ev-
't"OV Ex.dvCi)V cle cora"b"" n - c111n de altfel recriunea
" era potriv1ta pentru fabr1carea
I 1 corahnlor
cl l " 'l
11
aazormele isi construira citeva navi pentru transportu ca1.or, cu gm s_a
-rp67tov, -r6v -rs: zs:Lwvoc xocl -rcb 't'TI 6oc/..&.-r-r1J kY)yous:voL 7toc p1'j/...8ov : pe Ahile prin calarimea 2a !or. Dacu
lnru1e I de pea ca1, amazoanele
. descalec!\. pe visle l mtSf'
() ec; v "f)V 't'OU ts:pou, 7t pOmtE:7tAE:UX6't"E:C, OU 7t&.AIXL 't'TI vcr<p, XC'l.L 8Lhs:- slahe i ni te femei doar. Pentru pr1ma oara, e e puser m!na . . .' rl
'1 " " navi" crheze Dupa ce a3" unsera cunosclitoare m ale nav1gat-1e1,
ulX'J 't'O' 'J S> :'J IX>U't'!p 1tl"'\).OU-'t'OV. 45. O:L< 0 E:Up"f)oc 7tOL1JO"IXfLS:VO'.L 't'ouc; c1.:,1S:Vouc;,
t\)
fl \
c eprmser" s.. " d l d e tara
1'n tro 1 )rimavarli ridicara ancora de la guru Tcrmo o.:i:itu m 1 .e m '. P. .
e7ts:L8'lj vocu't'oc( n aocv xocl. vs:wv -rex-rov't's:c;, ourr"t)c; xo:l. :Al.we; v11.u7t"tt spre l t ablitind 0 distanti1 de eel mult cloua nm de stadn, cu cmc1zec1
t I I .. ..
y"fjmou crl'(LQ'L 't''fJC, X,Ci> pocc;, 7tOLOUV't'O'.L vocuc; 't'OV mmxywyov -rpo7to'1, \ ' \ I
<lc temp u, s r . a t "l
a or veniti din Hele-
debarcarli in insulli, p 1\0i
l'nrabii. Cind inlu runcir s .' m1 l l D
>c; 't'OV 'AxLAAeoc crz GOU(l"IXL -roc c; brnOLc;. XCY.'t'IX .crocL yocp fartCi)'J )Ont i,;fl taie arborii care lmpodoheau de JUI' impreiur temp u .. r securi e
I ' I l a e lnii in cap pe al u rn crrumaz
25 'AtJ.ct 6vs:c; eM -. s:trrl. yevoc; xocl. &:-rs:zvwc; yuvo:i:xs:c;. dpr;:cr(occ; .kv s(' inl oarsera impotriva or !1111, n o11 p ! . 'l t . a "'frliclc
si loti cazura morti alatur1 de copac1. Alunc1 amaz.oane .c s 1ins1 . '.
/3 7t pW't"OV tP<XV't'O XIXL 7tAS:!v es::J..t't'"t)O'e>:v, >c; 8' ercLcr't' 'lv ou 7t),r;:rv ;l iidu;a pinteni iepelor i se napustira spre templu ..46: Ah1le ,1 b pri L p t ruy
. 1 r c
UVS: S:At IXV't'O, & pacrlXL 1tS:pl. o:p &.7to 't'WV ho/...Civ 't'OU 8s:p618onoc;
&.rpljxocv ec; 't'O ls:pov a-re>:8louc; &J...LG't'OC 8LGXLAlouc;, e7tt VEWV o1o-:L
TCS:V't' XOV't'IX, xat 1tporropLG&.s:vr l.L -rfi vficr> 1tFc";hov kv htAE:U(l"IX'J
:t: i
" ritura - ca la Scama nd ru l!hon - e lZ Ull ca 1cpc c
l im a: de cl decit de friu (p. 752). IeI?ele s; rit ear in dt:u !l
-iirioare socotind pe femei o povara ciudata i de pr1sos. e cura ca 1 r
3

L;rc i ' tfotind la pamlnt pe amazoanc, se napustirli asura lor, l alca_ra 'ill
so -rouc; 'E/..A'l)crrtov't"louc; vouc; hx67t't's:w -ra 8ev8pcr., otc; xs:x6crri-.11.L
XUXA<p 't'O ls:p6v. e7ts:I. a
a t 7tS:AeXS:Lc; ec; C>:U't'OUt:; &.vri.xom:v-rs:c; 't'orc;
picio;r, isi zhlrlirii coamcle i ii ciulirii mcchilc, en Jeii cc1 n1\.prz111 1.l
bra ele galc, rupeau coul picptului, sc repczea u la roarunta1e 1 e n.,
Mt':i
40

[J.EV ec; xe:rpo:/. v EXW p"'t)cro:v, 't"oi:c; 8' ec; C>:U;(tVO'., 7tcf.V't'Et:; 't'E: 7t poc; "!ore;
os:vopoLc; s":rcs:crov, E7t&;(U.1V.'l\'JO'O'.v O:L 'A cr..'/.",oIvr;:c; 't"<jl te:pcp, Pl-.'O(ol!111.L -rs: xL I I '

't'OC trc7touc; e/-a.uvouao:L. 46. o 8 8s:p6v -rs: xcil. 8mov ec; 0:1hoc t3t:1v
31\ xo-:t 1t"f)8fiari.c; otov e7tt xoccb8pcp 't's: XC>:L ,D.lcp 7t't'O(O'.V ev XCY.AL'J OU
xps:l't"t'w 't'rt.i:c; lmtoLc; evee>:As:v, Uq/ c; cfvs:GX(pnJaixv (p. 752) &.J,A6-
't'pLO'I -rs: xe>:t 7tE pL'M'OV &z6oc; yous:vo:L 't'OCt:; yuva xe>:c;, ec; 8t 6"1) plwv fh;
L _\ , , _ _ 'A .,.. , , , , In episoclnl ncestn V. Dln vnt k
. ( \
v7 1 1
t' 3q) vecle mmc ale rultului
\
fLE't"EUV'l')(l"O'.'I XIXL XS:Lf.LS:Ve>:Lc; s:rcs:aoucre>:L 't'C>:Lc; 6 \
1 nn.,an ' ui hi\e Pontarhul se intllnesc
at..,ocrL -.occ; 07t/ OCc; S:'J"fj- SS

p:::LoO'J XIXL't'at zo:L-ri:>:c; s:rppL-r-.ov, XIXL't'OC <TU't'a. s:rc ocu-roo; fLl cr-.o:aoc,1, xo-: 0cIt.m:p
\ \ I ti \ \ J J \ Cavnlernlui trac,_ ajunglnd ust.fe Ida conlcluzll! cMtrd f lllirlgen.ia si Elena de mai 5us\ si
cloua e\emente 1 anuroe, aH!.turi ce so ar , e e .
40 't"(i.)'I AEO'l't"CJ'I O <L {t)o (' X:E:LEVW'I 't':E: yuwt.c; W
I I L
AEVO'.(, ',1JJ U_.Vll LO'I Y.C'l.L\ 't'OC
\ \
crnpwt. I
unul terestru.
 ()(i7
JZVf1,\RE PR !\'T:-> n ISTORIA ROM l:\'TEI
66() FH.nf'TfL\T

- 1 l 0111<nen ca, a er .HL P' 111

i nu
- l"L
( : eaei Pra"' ..ll
pY)yvucrC1.L r.pocrO:x.wJ-ro -rorc; crr.Myzvoic, x.cxL EA.rl.<pucrcrov, Ecpo p YJOe:focn L C . Cdi"tc'tlt',
0 [ .
I CUll Cll J acn11l1C. :-ia l ll r<1 C , n torii ,j vazincl su pra fa \a ma rn,
> 1J
0 Cl. epw7tEL 01J r-- PCJJ ue:wc, e:x pOC1.l'10 1 i!E pL 't"Y)IJ IJ YjuOIJ, XCl.L e:cxtlJ OIJ't"O
I (.J,, I ' I 1 \ \ ..., \ ) I
inehu ni Le pline de si nge. Oprn . L!se pc pro u i .
' , 'I . , 11 '1 'C a runcara u1 mai e. t .
". 7 Au pierit si cma-
6
zcr-rixt /160pou, cr-rifoixL a E7tt &x pW't"Y) plwv XCl.L -rd: 't"W IJ 'rOU IJW't"CI.
<'rcz11ra cu au mt1 111L n c11nJ. e . l t , , u ra lnr 1111 vin t pu t er nic. Cum erau
biilc amaznanclor, deoarece s l 1a u p ' t111a ck il i a,j e farima11 . Ca
7tzA.r/.youc, taoucret.L 7tzlcp o:z c;i' ono &ne:-ruz11xO:vet.L xe1.t x.C1.-rd: 't'C, Oe1.f...cf cr- . ancora t e e irlnd u ia 1 "<' cinr n ea11 f trn cl a ' " . n . ,c
goale ic.
11 :;,1 rH't i
1 111 ' . ; "C Lt 0 alta cnrah
cora b1e sparrrea 01
5 uY)C, b:u-rocc, X.Cl.V. 47. &.7tWAOIJ't"O aE: X.Cl.L r:1. t V EC, 't'W'I 'Ao: 6vwv, 1111 r-o Iu p t -a na'.,a ]"a, 0 .
'
,.. . l', . mu.i de corabii, ln cn rn;l.c a u a
I
&vO:ou cr <poap ou EC, cxu't'iic; w1e:ucrcxv-roc, &-rz yd:p xe:val xd 01ja::: 1t 1 n 1 ac11 ri ar f i dn l in t r-n l u p1.a de m are m e <.11 "l'.i U"oale si fara cirm aci . JTll l1e J O
I ' I
xocrcv wpicre: 1o:i 7t pocre:7tl7t't"O'I
1
I
c!:.;,'lJVY) pCl.'t"'t"OV't"O, vo:ui;
> "). "). I ").
I I r
p rora , 1 oate s-ar 1 U]1ll'lll
'.
au pra u nnr COi ci )1 ,..
I
..
J empl u I ina[i el zitcca u la pa1111 n1.
- .
Cl.I\/\ Y) /\O:Lc; XO'.l -;farimi11 lt ri de crriibu f u ra run_ca t e pi n.a .\ , . al tcic 're;pirind inca. [Zaceau]
O' &cr7te:p EV vcxuixzlir- XCl.'t'Eaue: VIXUV XCl.L &vz p p yvu, XCl.L cm6crC1.c; E'(Xa p- f ii n le omeneti , unelc pc J U laa1_c 1111.ca <: ' 'n11nlc le le11a<la,;cr5. di n g11ra.
, . .l l 't1 s1 car n1111. pc care " .. . . ,
'
moue, 't"E XCl.l Cl.V't"l7t pwpouc, e:tf-J'O. /\Cl\.c; 7tOWU..V
\ ) I ' .,
't'Cl.l XUrf-.J-. EPVY,.)..'t'Cl.l 'IC1.UC1.xoi, I
i mpra tlate mac u are ome nr., :. . , . I a l rnsc [spre 1empl11] a pr,l<' Pon1 11 h11
,
IO 7tcro:i uve7te:crov EV vo:ucrt xe:vcx.rc; xoux. Ex. 7t povotcxc; 7tAe:oumxic,. 7to"Af...wv Ahile facu fara grcu la tc o pu r1 1c<11 e . E ' 15
at VCl.UCl.y[wv 't'cj> ie:pcj> 7tpocre:ve:z6v-rwv XOCL &v6pw7tWV EV Cl.U'rc'j> xe:ie-
' I )/ fJ. \ i ...,
( ) )I > (l I I
1 asi fel C"u ra i i spttli1 J on l r, a ccst rn 24.
'IW'I s:w1e:ov-rwv E't"L XCl.L Y)Li"' pw-rwv,E /\WV 't" Cl.'JV pW7tELW'I Eu7tiX pfLE'IWV
xcd cro:pxwv, &c, aiE7t't'UCTCl.'I o:i L7t7t0l, x&6a paw 0 'AxiA.A.e:uc; 7tOLd't'O:L
't'C, vcrou pir.alav xo pu qiY,v yiX p -rou II6nou &mcr7tC1.cra:::voc; &7tO:wfr
15 -re: xat &.m x.A.ucre: 't'Cl.U't'CI..

llYr.<Lile tlrprc Lcu re nlr lui FilML1a t au un

:lA Du pft cu m se P.na L? wrlea, 1 0 "" P a des rindem simburele !or de adevar.
caracter cu totul fantastic 1 de aceea e ,,reu s p
CXL K A :E :E I0 Y 6 ID N 0 :E K 0 K K H IA N 0 1'
CXI. D I 0 G A S S I U S

Nascut in Nice ea din Bitinia pe la annl 155 e.n., dintr-o familie bugata,
Dio Cassius a vcuit. It< 11011111 i a ocupa t lemuit.iiti fom-tc iualtr, fiirnl seu!ll.or,
cdil, consul in duuii riuduri, npoi proconsul in Africa i guvcrnat.01 in Pa uu(_uitt
Supcrioarii. I n auul 229 .11. s-a rct rns din vintn publica la Niccca, u ncle. a smis
upNa st1 le ciiprtrnic. lsloria romanli, in 80 de clirii. Din aceast.a sc1ie1c
ruunu111e11lalii, care cuprimlea istorin Romri clo la origini i plni\ in Limpul srn1,
ui s-1w past.rat in intrcgiruc riumai cartile XXXVI -LIV i fragmentc diu cii1\ilc
LV-LlX, acupcrind pcrioada G9 i.c.n. - 4G c.n. Uncle tiri din ci'rtilc pi<.'rdu te
1111 ajuns piu1 la uoi prin mijlocirea istoricilu r biT.<mtini Xiphilinos (sfi"';'il.ul

secoluh1i R I XI-lea) i ZonnrM (mijlocul sccolulni nl XII-lcn). Dio i;i-n a.ln11111

IHAlcrialul timp clP- mai multi ani, folosind vcchca anRlisl icii, pc Polibiu i
Tit u" Livius, dar trccind cu vcderc11 istorici ca f.cznr, Snlustiu, '1'11cit s1tt1
urtouiu. Opcr11 sa cste plina de inlormatii i prczintl' o mare illscmur1latc
pcu tru isturia Dacici In epoca cuccririi ci de ciif.rc romani.
Editia: Casaii Dionis Coccciani /Iistoriarum Romanorum qitc W f'Cr.m11l
cJiJit. Ursulus Philiprius Boisscvain, vol. 1-V, Weidmann, Berlin, 18\IJ-11131.

POMA IK H f 1:TOPIA
ISTOfUA HOMANA

XII, fr. 50. [Zonara V II.I, 19, 8]. r;iuelc Illy icum a f,ost ?<linioar al
altor melea<rori dar ma1 tirzm s-a extms m contment ma t ad111c, depamd
Macedonia T;acia de dincoace de Haemus i de lingli Rodope ; acu!n [Ily- 5
1icumJ este situat intre. aeti munii .i lpj, inte triul] Aenus 1puvrnl
h tru, pina la Pontul Euxm, iar pe alocur1 se mtmde 1 dmcolo de lstl'U . .
XXXV II, 11, 1. Mitridate tnsui nu dadea indlirnt in_fata nenorocmlo1?
ci punea mai mult pre pc voina dectt pc forele sale, doarcce P.opct 10
zabovea tn Siria, el a planuit sii se indrepte spre htru prm imutul sc1i1lor 3
i sa piitrunda de acolo in Italia '
' XXXVIII 10 1. . . .Cit a guvernat Macedonia, acesta 6 a pricinui t m ulte
11e1:azuri atit clor' care sc aflau sub ascultarea lui, c.i.t i aliatil.or. 2. Da !f 1&
trebuit i el, la rtndu-i, sii indure multe. Dua ce pustn yamituilc dardamlor
i ale vccinilor acestora, nu mai cueza. sii h se impot1veasca cnd fu atacut,
ci fugi de acolo '.lmpreunii cu cavalena 1 se retrase ca p cum ar fi avut altceva

1 Autorul se refcra la intinderea circumscriptici vamalc ( porlorium lllyrici ), din ca1c

fiicc;rn parte ti regiunile noastre. . . . .
Dio Cassius vorbise tnainte despre planur1le regclm ?<html.a te iu timpul consula-
tului Jui Cicero, din anul 63 i.e.n.,
a Aliatii lui Mitridate (cf. Api1rn, M ilridatc, 15, 52).
' Cf. Apian, Milridale, 109, 517-518. . .
1 Caius Antonius Hybrida, colegul de consulat al Im C1cc10.
670 DIO C..\SS!t:S IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 671

de intreprins. Dardanii au invaluit a tunci infanteria lui [Caius Antonius], !-a u

al unga L cu for a din tara lor i i-au smuls prada. 3. Intrucit i cu alia ii din
.tvloesia se purtase la fel, [Antonius] suferi o infringere, linga cetatea istrienilor,
din partea bastarnilor din Scitia 6, veniti in ajutorul acestora. $i el a trcbui t
sa f uga 7 5
XL V I I, 25. De indata ce a aflat de incercarea 8 lui M. An tonius i de
lll:idcrea fra Lelui acestuia 9, Bru tus se temu de o noua razvra tire in Mace
donia pc timp11 l absen\ei sale 10 El sc grabi indata sa se intoarca in Europa,
uncle lua in sLapinire tara care-i revenise lui Sadalas 11 (Murind i neaviud
copii, acesta o lasasc rno lenire romanilor). 2. Merse i impotriva besilor, pe 10
care a incercat sa-i peclepseasca pentru pagubele pricinuite 12, in dorin a de a
obine titlul i demnitatea de imperator. Era incredintat ca, dupa aceasta
isprava, are sa se lupte mai U\lor cu Octavian i cu Antoniu 13. lzbuti sa-i
aduca la indeplinire amindu ua planmile, indeosebi fiindca se bucura de ajutorul
Jui Hhascyporis 14, un stapinitor mil.runt de prin partea locului. De acolo 15
se intoarse in Macedonia, de uncle, ajuns stapin pe situatie, se duse iarai
in Asia.
LI, _22, 6. Deci aceste [animalel a u fost aduse [la jocuril 15 , iar dacii i
uebii - In grupuri - au luptat 'lntre dinii. Acetia din urma sint celti, iar
ceilalti sciti 16, lntro oarecare masura 17 . Aceti suebi, ca sa vorbim mai precis,
locuiesc dincolo de Rin, (caci i mul1i altii ii atribuie numele de suebi). 7. Ceilal1i 20
[<idica dacii] locuiesc pe ambele maluri ale lstrului. Dar cei care sint dincoace
de fiuviu - Unga tara tribalilor - iin cu plata birurilor de Moesia i se numesc
moesi, afara de cei aezati foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poarta
n umcle 'de daci, fie ca sint ge1i, fie ca sint traci din neamul dacilor 18, care 25
locuiau oclinioarii in Rodope. 8. Dacii acetia trimisesera mai inainte vreme 19
soli la Cezar 20, dar nu capatara nimic din cite cerusera i trccu ra de partea 21

La nord de Duniire.
' Procousulul Macedoniei a exasperat, prin ahuzurile sale, ceLf1 \ile g-1eccli ,\in Dob1oge1t,
c;11e - sprijinite de ge\i i bastarni - I-au invins in anul 61 i.e.n. (cf. Titus Livius, Scurtc
rezmnate, CUI). .
B M. Antonius a lncercat sa urmiireasci\ pe asasinii Jui Cezar.
B Caius Antonius, care fusese prizonierul partizanilor Jui Brutus, a fost ucis in uoiclll
hrie 43 i.e.n.
io M. Iunius Brutus <1.evenise guvernator al Macedoniei in anul 4.3 i.e.n.
11 Rege al odrisilor, care mai lnainte fusese aliatul lui Pompei. Vftdu va sa, i'olemo

c1aLeia, sa pus sub protcc\ia lui Brutus i ia predat tot tezaurul (cf. Apiuu, llazuuciiele
civile, IV, 75).
13 Prin incursiunile !or de jaf in provincia Macedonia.
is Care lncheiasera al doilea t1iumvirat.
" Rege trac, partizan al Jui Bru Lus.
u Jocurile au avut Joe cu prilejul consacrarii sanctuarului Jui lulius Cae"1r de catre
Oc tavian, in anul 29 i.e.n., dupa sfiritul riizhoiului civil.
10 Suebii erau popula\ii de neam germanic, iar dacii o ramura a tracilor.
" Dato1 ta veciniita\ii. Pentru inflen\a sciticii. cf. Tucidide, II, 96, 3.
18 Ftaza neavind in\eles, p1of. Boris Gerov propune emendatia Toil t.Lix><ou Y'U'
(< Jin neamul dieilor ' in Joe de Tou t.ixxixoii y&vou, - din neamul tlacilor & (lhsopH 3a
crapara HCTOPHl! H reorpa1Hl! Ha Tpaxmi H Maxep;OHHJ!, Sofia, 1949, p. 380 n. 15).
to 1nainte de lupta de la Actium.
10 Octavian August.
z1 Cf. Horatiu, Ode, III, 6, 11 i Pluta1h, Arolo11iu, li3.

I
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 673
612 DIO CASSIUS

lui Antoniu f ara ai fi insii de mult folos, caci erau. dezbinati. In aceas
imprejurare: unii au ajuns prizonieri i au fost pui ap01 sa se upte cu suebu.
LI 23 2. Chiar in vremea in care aveau loc aceste evemmente, M.arcus
Crassu; 22 f trimis tn Macedonia i Grecia i porni un razboi tmpotriva dac1lor 23 Ii
i bastarnilor. Am aratat mai sus cine sint primii i din ce pricina s-au razboit
cu ei romanii.. 3. Cit despre bastarni, p buna dreptati:_ slnt socotiti sit.i 26
Trecind atunci Istrul ei au supus Moes1a, care se afla m faa lor ; apo1 1-au
supus pe tribali, veci:Ui Moesiei, i pe dardani, care. locuiesc in .regiunea triba 10
lilor. ln vreme ce savireau ei acestea, nu s-a lovit de omam .. 4.. Dr, dup
ce trecura muntii Haemus i navalira tn Traci deD;tlet1or, aht1. a1 Rome1,
Crassus porni impotriva lor, intruciva pentu a- veru m aJ utor lu1 Sitas, regle
dentele\ilor, care era orb? dar, ma1 8:les, fundc8: se teea i:entru Macedonia. lfi
t ngrozindu-i doar cu sos1rea sa, el ti alnga dm . tar, fara lupta. 5. Dupa
aceasta, pe cind se retrageau in tara.lor, 1-a urroart. i.asfel aduse sub _sli.p1
- nirea romanilor tinutul nuroit Seget1ca 26 El se napust1 1 asupr8: Moes1e1? pe
care 0 devasta. La atacul unei pozit.ii tntarite 26, avangarda lu1 a suferit o 20
infrinaere. Moesii crezura ca oamenii aceia sint singuii i pornir la atac. Dar
Crasss veni in ajutorul a:vangarzii cu restul armate1 11 zdrob1 pe vrli.IDa ;
iar [cetatea] o impresura i o cuceri. . .. . . .
LI, 24, 1. In vreme ce savirea acestea, bastarnu sau opnt dm fga.. 1 a
ramas pe malurile rtului Cedros 27 , ateptind sa .vadli. ce se va P.trce: .1 fundc8: 2&
biruindu-i pe moesi, Crassus roergea i tpotr1va lor,_ ba.sarnn_h tr1m1se a soh
i-i cerura sa nu-i urmareasca, deoarece ei nu f_li.cusera mciun ra romamlor .. 2
Crassus ii \inu pe loc sub cuvint ca le va da raspunsul a doua z1. De altfel i-a
primit i i-a trobatat, incit lea afla toate planurile. ntr-ad:var, tot ne8:mul 80
scitilor se lasa dus. farli. mlsu!li. de vm, dar reede s:.1 satur8:..3. Intre timp,
Crassus merse in timpul noptn ling o pli.du 1 aeza m f ta e1 iscoa de. I;asase
armata lui sl se odihneascli.. Apo1 bastarnu crezurli. cli. iscoadele smt smre
i se napustirli. asupra lor..I-au rmarit i:;ie aceia in tragerea_. lor pin.a in de1sul 85
padurii. Pe multi Crassus la uc1s ac o, lar pe muli1.1-a omor1t pe cu:d f ugeau.
4. Caci ei se impiedicasera de proprnle lor carute 1 spate. In afar de. asta,
vrind sai scape copiii i femeile, au fost zdrob1ti. Cassus tnsu 1. uc1se. pe
regele lor Deldon. El ar fi aezat prada luata de la acesta m templul Im Iupp1ter 40

11!n anul 29 i.e.n., In calitate de proconsul.

sa Ace tia se aflau sub conducerea .\ui Cotiso (cf. Horatius, Ode, III, 18). Vezi discuia
la Patsch, Beitrcige, p. 70. . _ .. .
u ln realitate erau germani. Confuz1a se dat?rete a,ezaru lor geograflce.
1& Probabil o transcriere greita pentru Serd1ca.
19 Probabil localitatea Ratia1ia.
11 Tot o transcriere gre,ita pentru Cebros.

43 -. 1414

j _
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 675
674 DIO CASSIUS

29
Feretrius ca spolia opima 2s, dac!i ar fi fost comandant cu depline puteri 5.
Aceste intimplari s-au petrecut in chipul arii.tat. Dintre ceilal1i barbari, unii
fugira intro padurice sacra i fur!i "invalui\i de focul pus de jurimprejur, iar
al1ii se adlipostira intrun anume loo intarit i furli lua1i prizonieri. Unii se
aruncara in Istru, iar al\ii se impratiar!i prin \ar!i i pierirli. so. 6. 0 parte 6
din ei au ramas in via\li, luind in stapinire un loc intarit. Crassus ii impresur!i
far!i succes, citeva zile. Apoi, ajutat de Rholes, regele unor ge\i 31 , ii nimici. 7.
Rholes a mers la imp!irat s2 i pentru aceastii fapta a fost numit prieten i
aliat al acestuia, iar prizonierii au fost impar\i\i intre solda1i. 10
LI, 25, 1. Dupli ce savtri acestea, Crassus se indrepta impotriva moesilor.
Pe unii i-a induplecat, pe altii i-a inspaimintat sau i-a for\at ; i astfel, cu
3
truda i oarecare primejdie, i-a zdrobit pe to\i, in afara de ci\iva 3 . 2. i
atunci sa retras in \inuturile unor prieteni (cii.ci era iarna) S& din pricina frigului
i incli i mai mult din pricina tracilor - prin a ciiror \ara incearcli sa se intoarcii., 15
ca pe la prieteni. De aceea, se hotari a se mul\umi cu infliptuirile de pinli. atunci.
Sacrificii i triumfuri 36 s-au decretat nu numai pentru imparat, ci i pentru
Crassus. Acesta din urma na ob\inut insa titlul de imperator, dupa cum spun
unii istorici, ci numai imp!iratul 1-a primit. 3. [Crassus] se vazu silit sa porneasca
din nou la ac\iune, deoarece bastarnii - indurind cu greu pierderile lor i ()
aflind cum ca acesta nu mai are de gind sa-i atace - se r!izboiau iarai cu dente
le\ii i cu Sitas, pe seama ciiruia puneau cea mai mare parte din vinli. pentru
nenorocirile indurate. Crassus plecii in grabii i cazu pe neateptate asupra lor.
Invingindui, le-a impus condi\iile 36 sale de pace, cum a vrut. 4. 0 data cc
luase din nou armele, voi s!i-i pedepseasca pe traci pentru necazurile pe care 25
i le pricinuisera la intoarcerea sa din Moesia. I se vestise ca ei ii intaresc
3
pozi\ii i se pregatesc de rlizboi. Biruindu-i in lupte pe medi i pe serdi 7 -
iar celor prini taindu-le miinile se - cu multi!. truda i-a supus. 5. El n!ivali 80
i in celelalte \inuturi, afara de eel al odrisilor. Pe acetia i-a cru\at, pentruca
erau adoratori ai lui Dionysos i ti intimpinasera panic atunci cind a venit
la ei. Le-a dliruit tinutul in care cinsteau pe acest zeu 39 , dupli ce 11 luase de la
besi, stii.pinitorii lui de pina atunci. I:, I
LI, 26, 1. Pe cind inf aptuia acestea, il chema in ajutor Rholes, care se
afla in lupta cu Dapyx 'o, regele unor ge1i. Crassus porni sa-1 ajute. El arunca 85
cavaleria vrli.jmailor peste pedestrimea lor. Inspaimintindu-i i pe cii.lareti in

i18 Spolia opima o erau prazile eueeritc personal de un eomandant roman de la o

eapetenie dumana. .
29 El condueea insa trupele in numele impiiratului August.
80 Lupta a avut Joe probabil Jinga varsarea riului Ciabrus in Duniire (vezi Patsch,
Beitrage, p. 73).
ai Probabil un eonducator local din sud-vestul Dobrogei (cf. LI, 26, 1).
32 August se afla atunei la Corint. '
as Pl'Obabil tribul'ile serdilor i ale medilor.
H Iarna anului 29-28 i.e.n.
as Aceasta a avut Joe la 4 iulie 27 i.e.n., dupll intoarcerea Jui Crassus din Macedonia.
n Cf. Aurelius Victor, I, 7.
a1 Vezi nota 33.
88 Cf. Florus, II, 26.
Cf. Herodot, VII, 111 i Suetoniu, Octa1Jian, XCVI, 6.
to Probabil un eonduclltor loc11! din centrul Dobrogci.

l_
 676 DIO CASSIUS
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 677

fPOI OV oll>e': O I)>

'Y) cpeuyov'tCU'\I Er :XIX't'e:pcu'll 1t0/"\IU\ V e:>t pya't'O. 2. XIXLI e:'t'IX\
I
felul acesta, nu mai dadu nici o luptii, ci fiicu un mare mli.cel in rindurile unora
-rou't'o 't'ov A&.rruycc rr poc; cp pou pt6v 't't xoc't'occpuy6vrcc 1:btol.ocf3ci.iv E7to- i ale altora, care fugeau. 2. Apoi il impresura i pe Dapyx - refugiat intro
).t6pxe:t x&:v ?i 7tpocre8pd<f AA 'YJ'llLO"'t'l -rte; ocu't'ov &:7to 't'ou 't'dxouc; fortareaia. Unul din cei aflai in fortareaia U salutli. de pe zid in limha greaca,
&:0"7tet.cr&.e:voc; c; n A6youc; ot A6e xo:l n po8ocrlo:'ll O"Uve6e-to. &.f..ta- intra in vorhii. cu el i hotari sa-i predea fortareaia. Prini in felul acesta, barbarii 6
pornirii unii impotriva altora. Dapyx i mul1i aliii ii gasira moartea. Crassus
5 x6e:voL ouv ol'.hcuc; o t (3&.p(3a.poL E7t' &f..A Aouc; Cl p"f)arx.v, xccl 5 't'e: prinse de viu pe frat.ele acestuia, tnsa nu numai ca nu ia facut nici un riiu,
A&.7W &:rre6cc'lle: xCY.l &AAOL rro/..J..oL 't'ov ev't'oL &Se:t.cpov cco-rou Ct.>y p- ha chiar i-a dat drumul. 3. Dupa ce a sli.virit acestea, Crassus s-a indreptat
crocc; 1{) K pcrncroc; oux V<!TL L xocxo'v il!:l;l>opoca-e:v, OC"/I\/"\O
I ' IC
' XIXL' OC <p'l')XE:. 3. 1tOL1)- apoi spre petera numita Ceiris 41 Aceasta era atlt de incapiitoare i totodata
crcxc; oll>e\: 't'O:U-'tOC ,e:m' 'tVl 0"1t'l') "AIO:LOV "t"Y\ )V KEL-ptv 'XO:"/I\OUfLe:'\ll)V e:O"'t'plX't'e:UO"CX't'O'
I
atit de trainicii indt se poveste te cli titanii, cind au fost biruiti de zei, s-au 10
't'OU -
't'O yo\cp J.....,LO"'t' 6v 't'e: Cffl..fl.IX XCX I e>x;u pcu't'CX'tO'\I OUti 't'cuc; O '\I w'e; XIXL\ 't'ouc;
..
refugiat acolo. In locul acesta, batinaii - veni1i in mare numar - adusesera
l
cu ei printre altele lucrurile cele mai de pret i toate turmele lor. 4. Crassus
10 Tt't'Civccc; &c; ccu't'o e:'t'cX -rv ncxv 't'v U7to 't'Wv 6e:&v 8 a<pLcrL ye:vo- ciiuta i astupa toate intrarile intortochiate i greu de aflat [ale peterii] ; de
ev'Y)v O"Uyxcc't'o:cpuye:i:v u6e:ue:q(k.u, xcx-rccAO:f36vre:c; ot tmxw ptot 7tA6e:t aceea u infrinse pe acetia prin foame. Biruitor, el nu cruta nici pe ceilalti lo
7tOAAif> 't'&. 't'E: rl.Af..r.t. 't'cX 't'LfJ.LW't'IX't'IX xoc! 't'Oo.c; &yeA<x.c; &c; IXii't'O 7t&.ow; foe:- geti, dei intre Dapyx i ei nu era nici o legllturii. 5. [Crassus] a pornit apoi
xo!cro:V't'o. 4 . o. ou..v K pC1J>.crcroc;
\ I)> I )> > )"
't'OC\ 't'e: O"'t'
)
6to: et.,u't'ou- 7tO:V't'IX O"XOl'"LIOC'
\l> I > I >
impotriva Genuclei, cea mai puternica intliritud a statului lui Zyraxes u, caci
XOCL oUO'oLe:pe:UV'Y)'t'CX: OV't'Ct. cx:vcx:-.'Y)'t'l)O'CXt; CX:7t<pxooo 11ae:, xcxx 't'OU't'OU xcx:- auzise ca se aflli acolo steagurile luate de bastarni de la Caius Antonius, linga
cetatea istrienilor. Asediind Genucla - tn acelai timp de pe uscat i de pe
16 xdvouc; Atif> xor:te:O''t'peYicc't'O. we; Se 't'CX:U't'IX CX.U't'if> 7tpoe:x;w p'Yja'11, ou8E:
Istru, deoarece era durata Unga apa - in scurtli vreme o cuceri, dar cu multll. 20
.. 't'WV &.A.ACUV re:-r&v, XCXL7te:p 'Yj8tv 't'if> A&rruyt 7tpOO''Y)X6v rcuv, &7tfo- osteneala, dei Zyraxes nu -era de fata. 6. Caci el, indata ce aflase de atacul
)'..E:'t'O, 5. &'AA' ml revoUXACX 't'O e:ue:pxfo-rcc-rov 't'c; Zu p& ou &:pxc; lui Crassus, s-a imbarcat i a pornit la sciti '9 cu multi bani, pentru a le cere
-re:i:xoc; f..6e:V, 5n 't'cX O"'Y)do:, & 't'OU 'Av-rcuvlou 't'OU rcxtou a t Bo:O"'t'&.p-< ajutor, dar nu a mai apucat sl se tntoarcii. Iatii cele savirite de Crassus la
va.L 7tpoc; 't'TI 'r&v 'lcrtpto:v&v 7t6f..e:L &:cpfifl' V't'o, Ev't'cxu6cx. xaue:v liv-rcx. geii. Prin locotenenlii sai, supuse din nou o parte a moesilor, care, biruili 26
inainte vreme, se rll.sculaserii..
2-0 xcxl rtu't'o 7te:7j -re &.a xat 8tcX 't'ou "lcrTpau (7tpoc; ycX:p 't'if> \58rt't't rne:- LI, 27, 1. lmpotriva artacilor i tmpotriva altar neamuri, care nu mai
7t6AtO"'t'o) 7t poa(3cxf..w'll oOx EV 7to/../..if> E:v x p6vcp, o-Uv 1tOAAcj) 8 8 fusesera cucerite i nu voiau sa i se supuna i - pe deasupra mai erau i
7t6vcp, xahoL 't'OU Zup&. ou 7t1X p6v't'oc;, e: f..av. 6. txe:i:voc; yd:p we; foarte mindre "- stirneau la rlizvrii.tire i pe al1ii, o porni el tnsui. Ii
't'&:XLO""C'IX 't'c; op'Yjc; IXU't'OU TI0"6e:To, 7tp6c; TE: "t'auc; xu6ac; E7tL O"U- invinse pe de o parte prin foria, dupa ce 'ii dMusera mult de furca, pe de ao
ccxlocv e:'t'cX 't'&v XP'YJfL&Tcuv &:1tpe, xat oux li:p6'Y) &:vocxotcr6e:lc;. altii. parte prin frica, [temindu-se] sa nu fie luati prizonieri '5 2. Dar acestea sau
petrecut mai ttrziu. Eu insemn aci attt tnttmpliirile, clt i numele, aa cum ni
26 't'CXU't'OC e'\I E.v re't'cx.Lc; l7tpcx.e:, 't'WV 8e
' I ) !._ I J
a
Mua&v 't'OUc; ev EX 't'WV xe:ze:L-
I
s-au transmis. Mai tnainte vreme, moesii i getii locuiau intreg tinutul aintre
pcue:'\ICUV e:7tCXVIXO'"t'<XV"C'CX<; ot e:pcuv CXVE:XT"Y)O'IX't'O. Haemus i lstru, dar - cu trecerea vremii - unii ii schimbara numele.
LI, 27, L 'E1d 8 'ApT<Xx(ouc; &J..Aouc; "t'S 't'LV<Xc; ou6' &A6v't'ac; 3. Apoi denumirea de Moesia a fost data hitregii regiuni, 36
7tO't'e oth" IXV 7tpOO")'.CU pcroct ol e6tAOV't'ac;, xo:l O:U't'OU<; 't'e: fytO"'t'OV despiirtitii de Panonia prin riul Sava, care se varsa in Istru, regiune
aezata deasupra Dalmatiei, Macedoniei i Traciei. Printre multe alte
E7tL 't'aO't'C\) i:p pavauV't'cx:c; XO'.:t "t'ai:c; &t..1..otc; opyv 't'e: &oc Xrt.L ve:cunpLa-
popoare, exista acolo cei numii odinioari'i. tribe,li i dardanii, care i-au
30 o\'\I &> fL7tOLOU-'ll't'IXc;, r.t.U> 't' 6c; 't'> E> :7te:a't'pcI x.nuae:, XIX l ai:pac; T<X\ i:;v (1J-.'ILq:, opaI - pastrat i astazi numele. 40
O'r.t.V't'et:c; oux 6).(ya, -r<X 8e xlXL i:p6cp 't'i:l'll &Atoxokvcuv 7tpaa'Y)y&.ye:To.
2 . 't'<X-U't'IX i:;v e0:v Xf'OV<p e>:ye:ve:'t'0 ypaqlCU oe: "t'<X 't'e: ?("IAA"I<X cue; 7t0U 7tapoc-
I I I \ I fl

oll>e':oO't'<XL, ')(IXL, IXU,'t'<X, 't'O';,OVOfL<X't'O:.

, ,
1
't'Ol ..l.v yocp, 7t<X /\IXL
'" MUO"OL, "t'E Xrt.L, r'e:'t'CX:L
7tt0'<XV 't''Y)'ll fL&"t'IXc,,\.Il "C'OU- Aau X.<XL\ "t'aU- "IO"'t'pau ou'I'aocv e:v1E:a'llTO,
't'e:
35 7tpo'C6v't'ac; 8e 't'OU x p6'110U XIXt E.c; &/.,.f.oc 't'tvec; OCU't'WV 0'116et:'t'CX e:'t'
IXAOV, 3. xo:t e:-rd: -rau't'' &c; 't'o 't'c; Muafotc; o'llooc 7tocv6' 6croc o aouoc;
ec; 't'OV "IO"t'pov E.&:AA(l.)V, unep 't'e: 't'ljc; Ae:J..o:-rlocc; XIXt U7ttp 't'ljc; M1Xxe:- 41 Pentru localizarea ei, vezi P.l.rvan, Getica, p. 89.
8ovlocc; 't'c; "t'& 0p4XlJ<;1 &:1t0 't'<; flocvvavlcx:c; &:cpa p(e:L 1 cruyJ<E):'di p'Y)XEV. " Un conduclltor get din nordul Dobrogei.
'8 Probabil bastami.
XO'.L fo't'LV E'll au"t'o!c; &/../..IX TE l6v'Y) 'ltOAAcX x.at a t Tptat..Aol na-re: 7tpa- Patsch ( Beilriige, p. 80) crede ell lor Ji se aplicil anecdote lui Florus, II, 26,
40 a1Xya pe:u6.v...e:c;1 o( n 1Xp8&'11Lot xcxt 'llU'll ofhw xa>.oue:vot. 13 i urm.
o Cf. supra LI, 25, 4.
678
DIO CASSIUS
IZVOARE PR!VIND ISTORL\ ROMI NIEI 679

L IV, 20, 2. De asemenea panonii impreunli cu noricii au navalit in !stria.

In urma pierderilor suferite din partea lui Silius 46 9i loqiitorilor sai, ei incheiarli
din nou pace ; i din pricina !or au clizut 'in aceea9i robie i noricii. 3. Rascoalele
din Dalmaia i Iberia au fost potolite in scurta vreme. Denteletii i scordiscii 5
jefuirii 47 Macedonia. In Tracia, mai intii Marcus Lollius s, ca sa-1 ajute pe
Rhoemetalces 49 - unchiul i tutorele copiilor lui Cotys - i-a zdrobit pe besi 5o.
Apoi, pentru acelai motiv, Lucius Caius 51 invinse pe sarmati i-i alunga peste
Istru. 4. Dar eel mai mare rlizboi, din cite au purtat pinli atunci romanii, rlizboi 10
care-I {ii.cu sli iasa pe August din Roma, a fost acela impotriva celiilor 52.
LIV, 34, 5. Tot atunci 53, tracul Vologaises, din neamul besilor, preot al
lui Dionysos 54 de la ei flicu mai multe prorociri 9i atrasc pe ciiva de partea
sa, apoi se rlizvrliti impreunli cu ei impotriva lui Rhascyporis 55, fiul lui Cotys, 15
pe care il birui i ilucise. Pe urmli dupa ce 1-a convins pe Rhoemetalces, unchiul
aceluia, cli totul vine de la zei, il lipsi, flirli impotrivire, de oti i-1 f acu sli fugli ...
LIV, 36, 2. S-a hotarit de asemenea ca templul lui!anus Geminus sa fie
.. . inchis 56 - clici se redeschisese intre timp -, ca i cum rlizboaiele erau sfirite. 20
Nu s-a inchis totui, pentru ca dacii, trecind Istrul ingheat, prlidara 57 Panonia,
iar dalmaii se riizvrlitirli din pricina birurilor. 3. Tiberiu ii aduse din nou sub
autoritatea romanilor, trimis fiind impotriva lor din Galia, unde era plecat cu
August . . . 26
LV, 23, 3. : . . Legiunea 58 a IV-a Sciticli 59 se gasete in Siria 60 ; a V-a
Macedonicli in Dacia 81 . . i a V II-a in Moesia Superioarli 82 ; aceasta e numitli,

'" P. Silius Nerva, consul in anul 20 t.e.n., a primit in anul 16 i.e.n. comanda supremli
a trupelor care luptau tmpotriva populailor din Alpi.
., ln anul 16 i.e.n.
ta Marcus Lollius a fost consul in 21 i.e.n., iar in 17 se afla la Roma. Probabil ca tntre
timp a fost proconsul in Macedonia, . iar aceasta aciune sa petrecut intre anii 20- 18 t.e.n.
( vezi in RE, XIII, col. 1381). .
" Rege al odrisilor, aliat al Jui August la Actium, a primit regatul dup!I. moartea tatalui
siiu Cotys 'i a domnit pina tn anul 12 e.n. (cf. Tacit, Anale, II, Gt.).
50 Besii au vrut probabil sll.-i reia sanctuarul (cf. I, 25, 5).
51 Numele a fost gre,it transmis de c!l.tre autor. Din aceasta cauzli nu se poate 'ti
exact despre cine este vorba. Este posibil si'i fie L. Tarius Rufus, consul in 16 i.e.n., lectiune
propusa de Ritterling, in RE, XII, col. 1229. Pentru aparitia sarmatilor vezi Strabon;
nota 16.
H lmpotriva triburilor panonice (cf. Suetoniu, Tiberiu, XVI, 2).
&a ln anii 13-11 i.e.n. armatele romane, sub. conducerea Jui Piso, au dus lupte grele
impotrivn tracilor (cf. Florus, II, 27, 17).
H Vezi nota 39.
H In anul 16 i.e.n., Rbascyporis primise din partea lui August i domnia peste besi.
56 Cf. Faptele tmpiiratului August, V, 50.
57 ln anul 10 i.e.n. (cf. ibidem, V, t.7).
58 Dio prezinta situatia legiunilor din vremea sa (sub domnia Jui Alexander Severus),
clnd erau In numi'ir de 33.
59 Numele I-a primit probabil pentru participarea la campania lui Crassus (cf. LI, 23,
2-33). Vezi RE, XII, col. 1557.
eo Legiunea fusese transferata la inceputul domniei Jui Nero (cf . Tacit,
Anale, XII, 35).
n La Potaissa. lnainte legiunea a V-a M acedonica 1,i avusese sediul la Troesmis, dar
dupii ce s-a intors din campania impotriva partilor, in 167 e.n., a fost mutatii in Dacia, cu
ocazia reorganizll.rii acestor provincii (vezi RE, XII, col. 1579).
n La Viminacium, unde a venit probabil in anii 56-57 e.n. (vezi RE, XII, col.
1619), in locul legiunii IV Scythica, plecata in Sirin ( vezi nota 60).
680 DIO CASSICS
IZVOARE PRJVIND ISTORIA ROMlNIEI 681

in special, Claudia . . . 4. Legiunea a X-a Gemina o parte in Panonia Supe

rioara 63 i o parte in Iudeia ; a XI-a Claudia tn Moesia Inferior 6'. . 5. . . .A
XIII-a Gemina in Dacia 15 ; a XIV-a Gemina in Panonia Superioara 66,
LV, 24, 2. Nero a infiinjat 67 legiunea numita Italica, [aziJ cu cartierul
de iarna 68 in Moesia Inferioara 69, iar Galba, I Adiutrix 70 in Panonia Infe- 5
rioarii 71 ; a VII-a Gemina 72 in Iberia 73; Vespasianus, a II-a Adiutrix 7 ' in
Panonia Inferioara 75 i pe a IV-a Flavia 76 in Moesia Superioarll. 11
LV, 30, 4. Dupii ce Severus 78 s-a reintors in Moesia, unde nli.vli.liserii i
jefuiau dacii i sarmaii, iar Tiberiu i Messalinus zli.boveau la Siscia, [brescii]
se napustira asupra alia1ilor Romei, izbutind s!i rascoale mulji. 5. Cu t_oate ca 10
Tiberiu se afla pe aproa,ee, ei nu I-au infruntat, ci au pornit in diferite parii
i au fli.cut multe jafuri. Intrucit cunoteau bine jara i aveau armament uor,
.! mergeau cu iuealii ori unde voiau. i fiindca sosise iarna, au pricinuit i mai
multe. pagube. Astfel au naviilit din nou asupra Macedoniei. 6. Rhoemetalces 15
i fratele sll.u Rhascyporis 79 i-au invins intr-o lupta. Dupii aceea, sub consulatul
Jui Caecilius Metellus i Licinius Silanus so, vazindu- i ara lor pustiitli., ceilali
1 nu s-au mai tmpotrivit, ci s-au retras in locuri intli.rite, de unde atacau cind
Ii se piirea potrivit e1. 2Q
LVIII, 24, 3. . . . iar alii 82 s-au omorit singuri, ca Pomponius Labeo.
Acesta, dupli. ce a fost pretor, a condus timp de opt ani 83 Moesia.
LVIII, 25, 4. . . . Poppaeus Sabinus, care pinli. atunci i, ca sa zic aa, in tot
timpul domniei H lui Tjberiu cirmuise cele douii Moesii 85, ba tncli. i Mace- 25

111 La Vindobona, unde venise probabil sub Traian (vezi RE, XII, col. 1683).
" La Durostorum, uncle venise probabil in anii 105-106 e.n. (vezi RE, XII,
col. 1698).
" La Apulum ; in Dacia venise In timpul razhoiului dacic (vezi RE, XII,
col. 1716).
H La Carnunturn, unde venise in ultimii ani ai domniei Jui Traian (vezi RE, XII,
col. 1738).
17 Probahil in anul 67 e.n. (vzi RE, XII, col. 1408).
OB La Novae.
at Unde venise la sfi1,itul anului 69 e.n. (cf. Tacit, lstorii, III, 46).
0 ln anul 68 c.n. De fapt a fost creata de Nero, ia1 statutul juridic 1-a primit de la
Galba (vezi RE, XII, col. 1382).
71 La Brigetio, unde a venit probabil in anii 118-119 e.n. (vezi RE, XII, col. 1392).
71 La 10 iunie 68 e.n. (vezi RE, XII, col. 1629).
" In Asturia.
" in primavara anului 70 e.n. (vezi RE, XII, col. 1382).
n La Aquincum, unde a venit probabil in anii 103-106 e.n. (vezi RE, XII, col. 1445).
18 Tot in primll.Vara anului 70 e.n. (vezi RE, XII, col. 1438).
71 La Singidunum, unde a venit dupd terminarea riizhoiului cu dacii, in 107 e.n.
78 A. Caecina Severus era in anul 6 e.n. comandantul armatei romane (legatus Augusti

I
pro praetors exercitus) din Moesia, care participa la luptele lmpotriva ilirilor ti
\ .
I
panonilor.
19 Cf. LVI, 3/i, 5.
so ln anul 7 e.n.
81 Rascoala popuiaiiilor din Dalmatia 'i Panonia a fost inabu ita in anul 9 e.n.
81 In anul 34 e.n.
83 Probabil intre anii 25-33 e.n. (cf. Tacit, Anale, IV, 47).
84 lntre anii 15-35 e.n. (cf. Tacit, Anale, I, 80, 1 i VI, 39).
86 ln realitate, pe vremea aceca nu exista decit o singurll pro vincie. Ahia in anul
86 e.n. a fost creatii i M oesia Inferior.
/
)
---
682
DIO CASSIUS
IZVOARE PRIVIND ISTOR!A RmrtNIEI 683

donia, muri cum nu se poate mai potrivit, inainte de a i se fi adus vreo invi-
nuire. 5. In locul Jui, pentru aceste provincii, fu rinduit Regulus 86. Caci,
dupa cum spun unii, Macedonia i Ahaia erau date farli sa se traga
la sort.i 87.
L'IX, 12, 2. . . . Lui Rhoemetalces as, [Caligula] i-a daruit posesiunile Jui 6
Cotys, iar lui Polemon, fiul lui Polemon 89, domnia parinteasca, dupa un vot al
Senatului, el stind in for pe un scaun curul, in mijlocul consulilor, pe estrada,
' sub un acoperamint de matase, cum ne informeaza unii.
i LXVII, 6, 1. Cel mai insemnat razboi de atunci al romanilor a fost eel
J impotriva dacilor 90, asupra carora, in vremea aceea, domnea Decebal [Duras 91, 10
care domnise mai inainte, lasase Jui Decebal de buna voie 92 domnia pentru
ca era . . . Exe. Val.] foarte priceput la planurile de razboi i iscusit in infap-
tuirea lor, tiind sa aleaga prilejul pentru a-1 ataca pe duman i a se retrage
la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptii.tor i se pricepea sa folo-
seasca izbin-da, dar i sa iasa cu bine dintr-o infringere. Din aceastli pricina, 16
multa vreme a fost un duman de temut pentru romani. 2. Eu ii numesc
daci pe oamenii pomeniti mai sus, cum ii spun ei inii i cum le zic i romanii,
macar ca tiu prea bine cii unii dint.re greci ii numesc geti, fie pe drept, fie pe
nedrept 93. Caci eu imi dau bine seama ca getii locuiesc dincolo de Haemus, de-a 20
lungul Istrului. 3. Domitian a pornit cu oaste 94 impotriva lor, dar pu}in ii
pasa de razboi ; el zabovi intr-u n ora 95 din Moesia i se dadu prada desfriului,
cum ii era obiceiul. lntr-adevii.r, nu numai ca nu era in stare sii. indure osteneli
i era fii.ra curaj, dar se arata cu totul lipsit de friu i de ruine fata de femei 26
i baietii tineri. Trimetea la razboi in locul sau pe alti conducatori de oti i
de cele mai multe ori nu izbindea 96 Xiph. 219, 10-24 R. St. i ( 1) Exe.
Val. 284 = Suidas sub cuvintele 8e:tv6i; i xo:lpt-oi; i (v. 7-10) Exe. Val. 285,
de asemenea (v. 8-10) Exe. Val. 280.
5. Decebal, regele dacilor, a trimis soli Jui Domitian i-i fagaduia pacea. 80
Drept care, Domitian ii porni pe Fuscus 07 cu armata multii. Cind a aflat de
aceasta Decebal, i-a trimis din nou solie, in bii.taie de joc, spunind ca va incheia
pace daca Domitian are sa vrea ca fiecare roman sii.-i dea lui Decebal, anual,

H Publius Regulus a _guvernat pina in anul 44 e.n., cind ii urmeaza A. Didius Gallus
(cf. Tacit, Anale, II, 67).
87 Adica nu urmau procedure celorlalte provincii senatoriale, ci au fost atribuite de
!mpitrat, ca provincii imperiale (cf. Tacit, A11ale, I, 80, 1).
88 -Printre teritoriile primite in anul 38 e.n. de catre fiul mai mare al Jui Cotys, figura
probabil i o parte a regiunilor dobrogene (cf. Tacit, Anale, II, 67).
81 In realitate era al doilea fiu al aceluia i Cotys ; atunci a primit Pontul, iar in anul
41 e.n. i Cilicia.
" Cf. Statius, Silve, passim ; l\'1ar1ial, passim ; Suetoniu, Domi/ian, VI ; Eutropiu
VII, 23, 4 ; Iordanes, Geticele, XIII, 76-78.
n Probabil aceeai persoanli cu Diurpaneus, meniionat de Iordanes (vezi Patsch,
Kampf, p. 5, 'i [st. Rom. p. 294 -295). Cf. Suidas, s.v. Duras.
92 In urma insucceselor din Moesia, de unde, in cursul anului 86 e.n., dacii invadatori
fuseserli respin i peste Dunll.re. .
03 Cf. Straban, VII, 3, 12 t 13 (305).
H La inceputul anului 86 e.n.
H Probabil la Ni (vezi Patsch, Kampf, p. 6).
96 Considera1iile autorului oglindesc tradi1ia senatorialit defavorabila Jui Domitian.

s1 Cornelius Fuscus era comandantul cohortelor pretoriene (cf. luvenal, IV, 111).
 684
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!NIEI 685
tp<>.>cxt(.o)V o'l\1J O 0>1f.-1'0/.\..0U<; uAexe:t-JO(.).:ACJ> <XC<O'T01J iJ:l;Touc; TS:AS:LV, e:tp'Y)V'Y)V
I f I "\. f "'.> J I

7tpo.:; cx1hov -rWe:a6ow d 8e: -ro\ho A bt-ro, 7to"Ae: cre:w xo:t s:y&li.o: dte
ducedoi
maioboli. razbom v1 ca .roi8n11
Iar dacii
departe . aceasta propunere l5
= FHG, IV,Decehal
P 185,spunea
fr. 4). ca va
cxu-roc; 7tpocr-r pl tfie:o-Ocn xo:xcf. Petr. Patr. Exe. de leg. 3 ( Hoeschel
r1m1 .. or avea de tndurat mari nenorociri.
p. 15 = FHG IV, p. 185, fr. 4). Petr. Pat.r. Exe. de leExtiroes ef re erau in expediie cu Fuscus cerura 5
5 6. .1(.o)v . . ; ' {3tl.lcp . . t7ts:l8f) o t e:-r.X -rou ioucrxou cr-r po:- " . 6. Dd10 ."'. '1ac tpe a Blk. Anecd. 147' 21-31. . f" d "
sa-1 con uc.. : : a li b e as pe cvazi i marcomam, rm ca
LXVII, 7, 1. Donuiran vru 5 se r n se lupte cu ei i
-re
2 9:um fiycrcxcrfht crcp&v IX.U't'Wv 1) wcro:v Bekk. Anecd. 147,
-3x1e.:vot 7, u-1 aJ'utasera 99 impotriva da?ilo.. yem n Panoma,d ca s aa 100 Exe. UG 42 10
LXVII, 1. "O't't o .1omo:voc; Kou&8ouc; XIX.t Mo:pxocf vouc; n . .. . ii tnm1sesera pentru a oua oar . . .
uc1se soln de pae, le care eifu ii de marcomani 101, Domiian a pormt grahmc
&uwxcrOcxt, lht
10 1c;.:; IIcxwovtc'xv mpt,cn 7tOA
"I
E{3ofhicrcfv ol xo:ttxI Llcxxwv,(.) . 6t'A"f)cre:,
S:fLYI Jcrwv, xcu\
xo:l /...6e:v
-rouc; 7tpe:crl-'e:u-ra:\c; -rouIc; o"'e:u-re:pouc;, I
(p. 399). 2. lnvms 1 Pf s ,ye 1 g i demntndu-l sa incheie un tratat, pe care el
o solie la Deceb_al, rege e c1.or,_ n de . [regele] i-1 ceruse adesea. Decebal
{Domitian] il refuzase ma1 m?mte, l 1 strlmtoare 102) dar nu a vrut
oOc; i7te:tfiow U7tt p dpvYJc;, &7tex-re:we:v Exe. un42 (p. 399). 2. 5n primi propunerea .de pace (cc1 eraha ac:n:mitian ci la trimis pe Diegis, 15
o Liot-rtcxvoc; finYJfle:tc; u7to Mo:pxoifv(.o)v xcxt cpuywv t7te:tfie: 8tti sa vina el i 1s.u1 a sta :.voredea armele icttiva prizonieri, sub cuvini;
hnpreunii cu c1t1va arhat1, ca.sa-3prDupa sosire! acestuia, Domitian puse lu
TCX"JJ.(.o)v 7tpoc; TOV doct{3cx"Aov TWV dcxxwv {3o:crt/.,ecx, xcxi ec; 0'7tovMc; ca i-ar avea numa1 pe acet1a. . . f fost un adevarat 1nvingator 1
O:U 't'O\ V XO:t
15 8wxe:t. 1tJ7t'l')yc
'xye:To, c
&c; "xc; 7t0A'\/\'O
e8eot't'O :XLc;cru{3cxow
ev \'t'V OC t't''l')O'otVTt rrp 6't'e:pov
otU''t'CJ>yocp
(8e:wwc; ou'x e':"o'e:-
he:'t'ccAcxt7tW- Diegis103 o diademii. pe cap -dca . 11 cm rr olda+ilor lui le impar}i onoruri 20
omu I dea un rege aci or ' ia v nite a l' . l .
P'Y)'t'O ), ou> e:vTot xcxt cxu-roc; 'Y')6Li;";AI 'l')cre:v eJ:c; "" 6youc; <XU> 't'C-J> &'">A (}e:.t,v, <'X'I/\.A,,
I I m stare s... . . . l R intre altele, a-z11 so 1 a1 u
i Ca un b1r a oma care se
bani. 1tor, tr.1m1se tuia des re spune ca ar f1
f7te:lj.ie: Tov .1tyw e:Toc Twv &v8p&'11, T.i -re: 57t/...cx xcd cclxcx/...ct>'t'ouc; Decehal i o pretmsa .s?r1soa:e. de- ab. st . ' ful fo, cu multe lucruri ce nu
't'LV!f c;, rue; XO:L 6vouc; exdvouc; 'd.x(,.)v, 8wcrcxv't'cx. 3. yevoevou 8 TOU't'OU plasmuito el. 4. Dom1i1an(D 1 imp.o ao l e uise foarte multi bani pentru
0 dOfLL't'tO:VO<; Tei> Lltyt8t 8tcf8'Y)OC E1t1fre"l)X Xot6cf7te:p We; cif..1J06c; fuseserii luate ..ca prad . " - r _npot1v ' dadu lui Dec:ebal nu numai tnsemate 25
20 xexp<XT"l)xwc; xoct {3ccatl..ecx Ttv.X 'tore; Llo:xo c; 8ouvcct 8uv&e:voc;, xott incheierea pacu IOs, cc1 fara .mtt:z1ereti la felurite lucrari folositoare in t1mp
Tori; GTpCCTLct>Tcxtc; X<Xt Tt<Xc; xod apyoptov EX,cxpc:rcxT0 XO:L ec; 't'V sume de ?ani, dar 1 eJter1 r; f ea mereu multe). Aceste lucruri el ea
de pae 1 d li.zbo! 1 fagadu Caci el folosea totdeauna asemenea lu?rur1 ca
'PG.iYJV wi; ve:vtx'l')xwc; t7teme:t/.e: Tif Te: A./...cx xcxl 7tptcr{31e:tc; 7tcx p.X 't'ou spcroad
s lidm unpuair iictaersec. a d use impa ra}ia insui tn stare de rob1e. Exe. SO
de mraozbb1oh1,rucla im
4Lle:xe:cf /.ou bmTOA V Te:, &i; ye qJCX<!Xe:'V, v t"Atye:To 7t'S:7tAIXXtVOCL.
. Xott\ 7t'O.A. "./I\O
t.; 't"Y\JV e:opTYJ\V 7t0fL1tC:L!OLc; e':x 6cr'Y)<!e:v ou'x E':<r,:, <.i..lV
-
_7A
.. e UR 14 (p. 400). h . l . dacic s au intimplat urmatoarele
25 ('Ttav y&;p Touvocnlov xcd 7tpocrotv&/.(t)cre: Tcx!c; 0'1t'ov8cx!c; 1cruxv<X S:v xoci LXVII, 10, .1. in vemea rz r1:1i us 106, rtd uit de imparat cu condu:
ocuT(xcx XPcxToc xcxt 8"1)tou pyouc; 7t<XVTolccc; Ttxv"Y)c; xext dp'1jvtxc; xoci evenimente.vre mc de a {1 poembune lua i pe aceea de a-i obliga pe s?ldat
, .
cerea r11.zbornlm, prmtre a te m su.r1 'l entru a se deoseb1 ma1
7t'0A"S> :fLLX"I)<; 'T'-f> UAXS:t--(<.)X.ACj> 0'l\0Ut; 1 O'UXWX 0 X<XtI O>CE:t O(lI)(i&t\I V< 7t'Ocr,(O/ s:-
1 -. I 1 I 1
sa scrie pe scuturi numel l? 1 al centurom %i easca. 2. i dind lupta 85
VO.;) a)..).' ex 't&v <XO'LAtx&v E7tl7tA(l)\J' TQUTOL.; yp w.;
X<XL o:xotA(-
lesne cei ce se vor ariita v1teJ1 de ce1 cu pur are Y

't'OL<; &d 7t0't'S: exp1jTo, &re xcd 't'V &px v OCU't'V 8e:8ou/...(.o)voi;. Exe.
30 UR 14 (p. 400).
LXVII, 10, 1. 'Ev 8e "cfl Llcxxtx& 7to/.ecp xcxi -r&8e: cruve:xu p"f)cre:v ,e.t. Itnnav1rutul te8a8 lee.gn..t UN1or de clientelll pe care le aveau, probabil, cu imperiul din anul

'100 Probabil fiindcil. veniserli cu acelea' 1. :a:;.u nuri ntte romana fost infrinta probabil

rXt6Aoyoc. 0 y&:p 'IOUALOCVOt; em-ro:x0dc; U7t'O TOU otthoxpcfTopo.; -rcj> 69 e n {vezi Patsch, Kampf, P 33). . d'l torii (vezi Patsch, Ifom pf, P 3').
"'.> L .,. "I. " I
I I . I \ I I 1
7to,... c;Cf> "t'CXl\/\ot Te 7t'ot pecrxe:uoccroc't'o e:u, XCXt 't'OU<; GTf'otTt(.o)'t'OCt; 't'(.( TE: LXVII,
101 tn anul 89 e.n., .dupa!nceperea osti1 it.'4'
1at, o u .
r:
8
tCXU't'W\I ov6cxTix xcxi -r. TWV txlXt'OVTcf pxwv erri TlX.; &cnd8otc; t7ttyp&-: dincolo de Dunlire (vezi Patsch, J(ampf, P 3/ tea Jui Tettius Iu!ianus (cf. infra
In urma lnfrlngerii uferite !a' Tapae, m1c r1 separatiste in Dacia (vezi Patsch,
85 otL txeA.e:uGev, !voe excx\JecrTe:pot o TL &ycx6ov cxu&v xcxxov 10, 2) i poate dator1ta unor

!/

'
f
l__ _
 1
1oa Pl'obabil fratele lui Dece a. c : Dar ,: n 'rrbabil la s!iritul anului 89
J(ampf, P 31). . b I { f M f I V 3 1 i VI, 10, 7).
e.n. {cf. Ma1tial VI, 10, 8). . t Decebal {Pliniu eel Tini!.r, 104 Tl'iumful pe care 1-a slirbatont om1.1a
Pane
"''"Dei condiliile au fost foarte avantaioase pden ;u n rege clientelar al
Romei lvezi 12, 2 i Dio Cassius, LXVIII, 6, 1), acesta evme u
"
giric,
!st. R10o1mT.,ctPti:us299I)u.h.anus, un vet eran al razboaielor de la Dun1lrc {Tacit, Istoru,
I, 79 "Ii II, 85).
686

IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 687

cu dumanii la Tapae 107, miiceliiri pe cei mai multi dintre ei. intre dumani
se afla i Vezinas, care venea, ca demnitate, indatii dupii Decebal ; pentru
ca nu putea scli.pa cu fuga, el se trinti la pamint, ca i cum ar fi murit ; i
astfel ramase nebagat in seama, iar in timpul noptii a fugit. 3. Decebal se
temu ca romanii victorioi sii nu porneascii spre capitala lui. De aceea tiiie 5
copacii din preajma lor [la o oarecare inaltime] i puse arine pe trunchiuri,
pentru ca dumanii sa creadli ca sint soldati i sa se retraga tnspaimintati.
Ceea ioe ce sa i tntimplat. Xiph. 219, 24-221, 20. R. St.
LXVIII, 6, 1. Dupa ce zabovi un timp la Roma, Traian porni cu oaste impo 10
triva dacilor. Cugeta la cele savi11ite de acetia i era cople;iit cind se gindea la
sumele de bani 109 pe care romanii trebuia sa le pliiteasca tn fiecare an. Vedea
apoi ca puterea i tngimfarea dacilor sporesc necontenit. 2. Ctnd aflii de expe
ditia lui, Decebal fu cuprins de spaima, caci intelegea bine ca mai inainte biruise
nu pe roamni, ci pe Domitian, iar de data aceasta va trebui sii lupte cu romanii 15
i cu impiiratul Traian. 3. Acesta era un om cu totul deosebit, mai ales prin
dreptatea i barb!i.tia sa, precum i prin simplitatea moravurilor sale. Avea un
trup vinjos (tncepuse sli domneasca la virsta de patruzeci i doi de ani) i tnfrunta
toate greutatile cot la cot cu ceilalti ; iar cu sufletul era la tnaltime, deoarece
nici nu se lii.sa purtat de indrazneala tineretii, dar nici impiedicat de 20
batrine1e . . .
LXVIII, 7, 5... De aceea Decebal se temea de [Traian] pe bunli dreptate...
LXVIII, 8, 1. Cind Traian a pornit Dupli ce sos le Istru, Traian
impotriva dacilor 11o i se apropia ii trecu 112 indata pe romani dincolo, 25
de Tapae m, locul unde barbarii cu corabiile, impotriva dacilor. Tzetz.
ii aveau tabiira, i se aduse o Chil. II, 62-63.
ciupercli mare, pe care era scris cu litere latine cii atlt ceilalti aliati,
)
cit i burii m sfatuiesc pe Traian sli se tntoarcii i sa facii pace. !
2. Dar Traian diidu lupta cu ei, ii vazu raniti pe multi dintre ai sai i ucise so
muW dumani 114, Deoarece ti ' lipseau bandajele, se zice ca nu ia crutat i.
;
nici propriile sale vestminte, ci le-a tiiiat fiii. Apoi a poruncit sli se
ridice Un altar soldaiilor ciizuti in luptii i sli Ii se aducli in fiecare
an 115 jerfa pentru morti. Xiph. 231, 2-13 R. St. 85

1o7 In anul BB e.n., in regiunea PortiJor-de-Fier ale Transilvaniei.

101 Povestea aceasta e puin verosimiHi, chiar daca nu reflectil o atitudine dumilnoasa
raia. de Domi?an, cum crede Patsch, Kampf, p. 32.
1o9 Vezi nota 105.
110 La 25 martie 101 e.n.
111 Probabil PoriiledeFier ale Transilvaniei (vezi !st. Rom., p. 306).
1u 0 coloan!i sub conducerea lui Traian traverseazil Dunarea ltngii Lederata, indrep-
tindu-se spre Tibiscum, iar o alta coloana pe la Dierna, intilnindu-se cu prima la Tibiscum.
lll Pentru problema identificarii acestui neam (daci din Oltenia sau germani din nordul
Cehoslovaciei?), vezi R. Vulpe, Les Bures allies de Traian dans la premiere guerre dacique,
ii o Studii clasice , V (1963), p. 223.
111 ln cursul luptei de la Poriile-de-Fier ale Transilvaniei.
m Aceasta pare a indica ocuparea permanenta a respecLivelor regiuni i du pa incheierea
i\: pacii (vezi !st. Rom., p. 30B). Vezi insil i teza lui R. Vulpe, Dion Cassius et la campagne
de Trajan en Mesie Jnferieure, in o Studii Clasice, VI (1964), dupa care la punctul 2 nu
1.. 'r;;'. este vorba despre biitalia de la Tapae, ci despre crincenele lupte din Moesia, lingil Adamclisi,
'
unde a fost ridicat i binecunoscutul altar.
i if
]
 IZVOARE PRIVIND ISTO!UA R011!1NIE1
GS9
688 DIO CASSI US

Decebal a trimis lui Traian sol

LXVIII, 9, 1. ' On
x.eocAoc; e7te:7t6[J.cp.L
o !.lz-
ev xocl 7t po
't'lJC, 't"t"'YJC, 7tpfoe:Lc:;, o0xen 'l:Wv
XO[J.'YJ't'WV 6cme:p 7t p6't'e: pov, &.'AM
li 't'wv 7tL:A ocp6 pwv 't'ooc:; &.pltnouc:;.
2. xocl txe:i.voL 't'cX 't'& 67t:Aoc plocv-
ec; xet.1 Ea.u ou Ei:; 'T" y'Y)v xo:-
't'oca:A 6v't'e:c:; t8e: 0'Y)cr<Xv 't'Ou Tpct.'r:-
OC\/OU &.ALO''t'OC v OCU't'i;'> 't'i;'> !.le:-
10 xe:&'Acp xocl tc:; ISljJLv xocl ec:; M-
youc:; ocO't'ou t'A0e: v, <tlc:; xocl 7tcXV't'oc
't'ii: xe::Ae:ucr0 ricr6e:voc 7tOL crov't'L,
tm't'pOC7tlJVOCL 1 d 8e , O"t'oc'Aljvocl
15n !.le:xeoc).oc:; 7t poc:; Tpoc'iocvov
7tpfoE.LC, m:e: 7tLAO cp6 pouc:;
OO'!:OL y&p dm 7tocp' ocu't'o c:; ot
't'L[J.LW't'e:poL 7tp6't'e:pov yli:p x.o-
't'occ, 7te:7te:, e:0nAe:crt"ep ouc, 80-
x.ouv't'occ:; mY.p' ocO't'o c:; e:!vocL. txe: -
voL 8e EA66VTe<; E7tt ToU Tpo:t-
ocvou p pL ocv xocl 't'OC <S7t'Aoc xocl
't'tXC, :x.e: pcxc:; omcr0e:v 8crocvnc:; EV
oct:x.oc/-w't'WV 't'cXe:L t8eov't'O 't'OU
Tpcx'iocvou de:; My o1J c:; t'A6E v !.le:xe:-
G&./-ou. Petr. Patr.
4 ( Hoeschel p. 15= Exe.
FHGde IV,leg.
LXV l ll, 9, L Deccbal. a .trimis dintre pilea\i. .Acetia . sint - l e1
oli ue, chiar ti:iainte de. nf r:111gere, oamenii cei ma1 onora\1.. Trmusese
nu d intre coma t'1 -- cama1 ma11nte 111' comati mai inainte. Acetla .se bu?u 5
ci pe cei ma1 bum dmtrc pi ea\1 . ra de mai.pu\ina trecer la ei. Venm
2. Ace tia azvirlia a:ml<:_, se a:un: aceia (pileatii) la Traian, arn1!?aa
cara la pamint 1 starmr3:. pe lmg3: la piimint armele, ii lcga.r mumle
Traian indMsebi sa incuvunez lu_1 la spate si in felul. capt1vilor 1-au
Decebal sa vinu in fata lm 1 sa rugat pe 'Traian sa stea de vorba 10
S te" de vorba, deoarece este gata
u cu Decebal. petr. patr. E.xc. de
sa indcplineascii toate eel ceue] leO' G 4 (Hoeschel, p. 15= FHG, IV,
iar eel pu\in sa tnm1ta
dacape nu,
Traian ll. teleacra p .,,.185. urm., f r. 5) prelo
cmeva car? s . .se n us"' i Cladius Livianus, prefectul
cu el. Au fost trim11 rura . ! d ce Decebal nu a cutezat sa lo
riului. 3. Dar nu s-a re izat .numc . e?are i atunci pe al\ii 119, Traian
a gas1t aco o 120 armele lamainile
,
se intllnea8ca ..cu t- ac t ia,. ci
1
. rimlsl
l 121 l at
Fuscus de 122 riizboi

a ocupat muntn m ariyl de

ye 't'LVOC ov cru"t)a6e:vov ocO't'cj>. . (d l n') precum T
p. 185 sq., fr. 5.) steacru u . ( . . . a d at .,0
15 xod t7tecp6ri o Zo6pocc:; xocl. KAocu3Loc:; ALouLocvoc:; 6 bocp:x,oc:;. 3. t7t p&.:x.- cucer1te e a roma '
4.. Pentru a ceste motive, da mal
.'' "'LXVlll, 8, 3. [X1ph]
- 125 cap 8, 2) incit a inceput. d
ales pentru ca ax- M imus 123 prmsese
. :1 p orunca
a pe in ll.Wmi ocupin cu
6ri 3e ou3ev
foe:i}e: 0 . yocp
3e xocl /.le:xe
't'6't'e:. o 3OCAOC, ou3e exe:(voLC,
Tpoc'iocvoc, t't'6AfL'Yj0' cruiOCL
15pri n tv't'e:t"e:LxLcrevoc /-oce:,
1 in acest timp pe sora acelma 5
rce_ 'd" olin dupll. colinll.
. l i t" 't 12' Decebal man prune] u c . '
xocl. ev ocO't'o!c:; 't'oc 't'e: 67t/-oc 't'rf. n fl-'YJ:X.OCv oc't'oc 't'ii: oclz&.'Aw't'oc 't'6 't'e: cucense
era gata un oc n ..ri oi:ce
,;ii primeasca ' cond1lf
. ..
1 L-l s aE1roiaataoil*
ue dedincapitala dac1lor.; 25
altll. parte12B
- rn. r 1a
ce i sar f l. impus,
nu fundca ar. 1 lusms
'I'
arie:Lov 't'u il:.;m\ -rou :oucrxou oc11ov E upe:.
M t '\ \
cise multi dumani 11i prmse d
c
20 4. 3L' oi5v 't'ocu't'oc o !.le:xecx- LXVIII, 8, 3. [Xiph.] avut de gind sa le respect , c1 ?a e ..u n numiir i ai mare. In acest
:Aoc:;, &A'Awc, 't'e: xoct t7te:L8 o (. . . X.EA&uaocL, c. 8, 2) WC, 3e a. mi prindii I?tere, dupa p1erder1le ;;:u u, Decebal a trinis 12 (c . r . .16(

M&.Loc:; ev 't'c'.I> OCO't'c'.I> :x,p6vcp 't'V
't'S: &.3e:'Acp1J'> ocu"t"ou xocl. :x.w p(ov 't'L
lO"J'.U pov e:tAEV, oMev 15 't'L ou:x.
25 e't'o((t)c:; 't'WV 7t poa't'oc:X,6tv't'(t)V fo-
:x.e: cruv6fo6ocL, ou:x. 6n x.ocl. &-
e:ve: v ocO't'o!c:; l.e:/-'Ae:v, &A'A'tv'ex
't'CUV 7tOCpOIV't'CUV o).cvoc7tVe:UIa7J.
so
s5
I
xocl. ec:; OCO"C"OC 't'd: [E7t'] &xpcx em:- sufer1te atunc1 20 oli pc cei mat buru..p1l?a\1 1
:x,e:l p"t)ae: &'>C1.ljvocL, Mcpouc:; ex se ruga de impiirat, prin m13locirc lo: 30
( c a P 9, 1-2) ..nimic mai mult decrt cu
d. " I
A6cpwv e:'t'dt xwMv(t)V XOC't'OCAOC- este gala sa incheie pace in co:i 1}11_ e
OCV(t)'J 1 xocl 't'oic:; 't'WV !.lrJY..wv cx- impuse (i anume sii dea mdarat .
aL'AdoLc:; t7tt'Aocae:v, 15 't'e: AoucrLoc, arn1ele, etc .) Xiph 2311 13-1G. R. SL. 3o
htp(t)6L 7tpoa oc/-ci.iv xocl ecp6ve:u- ., se apropia de Sarmizegetusa,
ae: 7t01'1\r',\OU\C, XO:L\ e> )":' (tI)YP'YJO'E 1t'l\\Sr:- un Deonrece T1aian reluitul inaiuLal'ca in auuI 10 e.11.
ovo:c:;, 't''YJVLxocu't'oc 6 !.le:xeoc'Aoc:; er. LXV lll. s. a_ LXXIl 3
11' CL Dion Clrysostoios, I, . 0 '1 1ue iucrederc al lui Traian.
7tpecre:Lc:; 7teocc:; (cf . v. 16) 't'ooc, 11 L. Licinus lll'a, pnet llll ' . ." tim . ,
n Decebal v1oia probabtl .doar sa m llo . d!ice (cf. Balbus, P 93 !ii poa Le Pmt
&plcr't'ouc:; 't'wv m/-ocp6p(t)v xocl uo Vezi nota 12' Pentru s1ste1,'.ud: -eatezi Daicoviciu Transylvanie, p. G0-68
SL' ocu"rwv -rou ocut"ox p&.'t'o poc:; eel Tiu!lr, Par1Bgiric, 1G, 5) din muntu I" ie1 v '
3e:"t)0e:(c:; (c. 9, 1-2), ou3ev l) 't'L 1st. Rom. p. 30, 31.9-312.l . .. V Alauclae (RE XII (1925), col. 1277).
111 Probab1l steagu egmnu '
ou:x. ho((t)c:; 't'wv 7tpoO"t'ocz6&v- m Cf. Mar\!, VI, 6. . I t I Moesiei din anii 100-102 e.u.
123 M Labertus Maiumus, ega u . . I R 307)
't'(t)V crze: cruv6ecr0ocL ('t'OC yocp 67tAOC Pate in cetatea de la oste 1 (vezlail f ;ePespina diversiunea di!' Moesia
z.''A.) Xiph. 231, 13-16. R. St. 1u 1.n anul 102 e.n., dupa ce m .pre eia inaintarea spre Sarm1zegetusa.
. r
T S X 74 1) a imata romana Oraului ( .I R
(cf. Pliniu eel in!lr, b'i st. om., P- 307)
crsor1, .' b de-a lungul Apel vez1
lU Treiau venea dm nord, pto a l I i i maure. . .
u1 Lusius Quietus e1a comandant cva er \ T rnuRou sau trcatoarea V1lcanulu1
us Venind din sud, a trecut Carpa u pnn pasu u
(vezi Ist. Rom., P- :07).
m er. LXVIII, 9, 1.

u - . 141'
 690
DIO CASSIUS
IZVOARE PRIYIND ISTORIA ROMlN IEI 691
5. -rii yiip i57tA()( X()(L 't'cX 'YJXWJfi()(W -rou i; -re: 'Y/X()(V07tOLoui; m:< p()(-
OOUV()(L X()(L -roui; o:iho6"A oui; &no8ouv()( L. -ref 't' t pu()(w x()(Ele:"Ae:tv 5. anu me, sa dea '.lnapoi armle,a . 1
t1 :a.de razboi i pe constructorii acestor
in tariturile i sa se retraga din tri:
X()(L -r i; xw p()(i; ri; fo"Awxut()(i; &nocnv()(L, X()(L npocren -roui; -re: w)-roui; maini, sa re a bpe.de:erst .i\cot: :., dumani sau prieteni ai. s.ai pe ce1. a1
' e ' ' ,.., p ' ,.,, 6 ,
e:x poui; X()(L <flLAOUi; 't'OLc; C.UfJ.()(LO Lc; VOfJ.LsE.LV, . X()(L 'Y)'t' ClU"r Of.l.011WV
N , , ,.., toriul cucerit , a me'.'- . .ci un fugar nici sa nu ma1 ia m sluJ b 5
5 WJcX urco8ex.e:crEl()(L fin cr-r p()('t'LW't'1J nvi EX 't'i; 't'WV 'Peu()(lc.uv &px.-Yji; romanilor ; 6. sa u mm p_r1mea n1u caci Decebl atragea la sine prin mornh
XP'Y-)cr El ()(L ( Tou\i; yc_\t.p 7t1'1I e:Lcr-roui; -ro ui; -re. ()( pLcrToui; e:xe:N
i e e:v ())(V()(7tl!.L'El wv
f I f )
Jui vreun osta. dm I_m er.1u . l ro evoi el rimi aceste condi1ii. Merse la Tra1an,
pe foarte mul11oamem vteJ i); D ia 131 iavirli armele. 7. Despre toate acestea
npocrrnoLe:i:To) X()( L &xwv &oMy'Y)cre:, 7t p6i; -re: Tov Tp()(tClvov l:J..EJw,, cazu la pamint spe a Ise m
[Traia n].trimise sohe Scnatulm, pSen r
t ca i Sena tu! sa intareasca pacea. Du pa 10
xixi l:i; -rv yv ne:crwv X()(L 7tpocrxuvficr()(i; cx.0-rov X()(L -r<X l57tA()( &:7to p pl- t 132 punind straJi 133 i in restul
ce rindm acestea .i .,sa o a ste134 la aruuU zeGa"e47us( a 40'1) Xiph 231 13-24 R . St .
l.jJ()(i;. 7. X()(L 7tpfo(3e:Li; l:ni 't'OUTOLc; l:i; 't'O {3ou"Ae:uTfi pLOV trce:l.jJe:v, Cl7tWi; .. 1 Italia Exe. P ' ' I
10 X()(L mxp e:xe:Lvou 'DJV e:Lp'Y)V'Y)V 1-"e:l-"()(LWO"'Y)'t'ClL. 't'ixU't'()( cruv e:e:voi; xixL
\ ' I \ ) I (.) . I ... , (:) \ tarn, el se mtoarse m. . .. . 0 bal fura adui in Senat. E 1 pusera aru.e e
LXY II I, 10,.1..Tr:m1 11 Im .eqlor de razboi i rostira citeva cvinte de 15
-ro cr-r pixT67te:oov v Ze:pLe:ye:El oucr11 X()('t'()(AL7twv, Tfiv -re: &A."A Y)v zw po:'' jos, ii legara m1 mle m felu. P.r1 lecara la pace i-i luarli inapm armele.
cp pou p.zi; 8LixACl{3wv, i; -rv 'hClA.tixv &:ve:xolcrEl"IJ. Exe. UG 47 (p. 401), implorare. n ch1yul _acsta f11l 1 fupnumi t Dacicul 135. Dadu ltp te de gla
Xiph. 231, 13-24 R. St.
LXVIIJ, 10, 1. Kcxt o[ 7t()( pd: -rou 6e:xe:(3cf J...ou npfo{3e:Li; ti; TO
2. Traian i1 sarba lr1. :mm
diatori in tea tru (cac1 u faceaudp ,
u 1 lacere) i readuse pe scena actor1 de panto-
t. Pylades) . dei iubea fap tele de
' ace " 20
d t"t de unul ia, ' .. El d
mtre
15 cruve8pL OV tcrfix6"1J O"ClV 1 T&. 't'E: 57tA()( X()('t'()(flevTe:c; cruv l.jJ.zv -r!Xi; XE:Lp<Xc; mima \era in r_gos I . . d elelalte si de implirtirea dreptay . . prez1
arme nu se mgnJea mai puJ e \ d sb porticul numit al L1v1e1, adesea 1
EV ()( txa"Aw-rcuv crxfi()('t'L X()(L e:Inov 't'E 't'LV<X X()(L LXe't'E:U(J"()(V, X()(L 01'.hcu
T fi 'J 't'e: e:l pfiV"f)'J fone:Lcr()(V't'O )(IXL Td: 57tA()( &neJ...a(301J. 2. Tp<7. L()(VOc; oE: 0
judeca1ile, cnd i_n For ul l4
in alte part1. X1ph. 291,
- 2s 2 St. i (p. 196, r. 11-13) Exe. Val. 287
\ t Decebal In multe privinte nu repect 5
( 1. 708). 3. Dar cind I s-a anun a .ca a i reface intariturile, trim1te soh 2
-r&. Te: vLxri-rfi pLa y()(ye: X()(L 6()(xLxoi; t7twvocfo61), v Te: Tcj) Ele:chpc.p, tatatul 136, ci ii preglite te arme, prune t l.,r 'nu se intelegeau 137 cu el, iar
ovo&.xoui; cruve{3<X "Ae: (XtXL yd:p X()(L pV <Xthoi;), X<XL Toui; 6px"l')cr-r<Xi; . . d
la VP;:.;m 1 a uce pa .
gube celor ce mm mam e
iss (
t.
re dupa aceea, de1 c1 il cereau, _raian
T .
20 i; -ro ElE<XT pov E7t()(v yaye: (xai yd:p voe; ()(0-rwv Tou Ilu"Acfoou pa), iazigilor le-a smuls n tmut pe Jc .' ta ca Deccbal este din nou vr8.J ma
OU' f1.E' \ITOL, O7LCt. 7t01"I1Ef1.LXo'c; ()(V'Y) p, 't'f.1....1..1.1..'..f.X 7"!]: TIOV OLY-))"S:V .'(I), X()(L' '.Y,. )TIO\I nu-I mi ddu i_napo1) 1 9\a: cer= r=ltor generali, porni din nou cu razbo1 30
e:oL'X()(.s,,e:v, (),(1..1, 1.1.,<'. To-re': e':v e,:v -r-n i,xyo pq-: Tou- A u'you'cr-rou, -ro-re': o e':v iar Tra!an msu7, f!,a sa. 232 2-10 R. St. . . ..
Tfi O"TO -rfi AL ou(q: wvoixcrev11, no"AA&.xLi; 8 )(()(L ctA/..oElL txpLve:v impo tnva acelma 1X1ph. 1'. d . t cusera de partea Im Tra1an-1 mca
LXV I II, 11, 1 ntructt mu 1. a;i. re c lnsa el nu intelegea sa depuna 3Ci
t7t1 Val.
25 Exe. {3ficr.-roi;.
287 (p. 708). Xiph. 231, 24-232,
3. E7tE:L 8 0 6e:xe(3()(AOc; 2 R. St., 1tOAAcX et (p. 1967tr.xpocv. 11-13)
-rdc:i; din alte pricini -, Dece.hal ceru Hr 1"zpl turor - trupe i chema in ajutor
armc Ie 1 s.,x se pre dea tq1 r d l- 111 V<t asi pe diusul 1 e1 vor f 1' in pru:ieJdie,
cruv6fix0'.i; cX7t"f)yyeJ...A.e:-ro ()(0T(i} 7toLwv, X()(L 57tA()( -re: xCl-re:crxe:u&. e:-ro, xai P e vecini 141. 2. Spunea ca aduna . aca- _vtor pla1" brertatea aJ in lupta, inamle ca 40
utindu-1
-roui; tXOToo"A ouv-r"'i; l:8exe:-ro, -r&. Te: l:puixT()( he:crxe.u()( e:, 7ta p&. -re: . 1 vor p
1 p rivind nepasatori cum smt mm1 c1 1 d ac11,
as ra c
ecla sm
li. a1 uor 71vreo
fi suferit ma1 s1 gur e. Insa
nenorocu
't'oui; Cl.O"Tuye:.TQV()(i; e:-rr pe:cr.(...j..,e:u,e.To, )(()(L\ 't'OLi; 't'f.1.V()(V't'LIX O L <p pOV'Y)O"()((J"L
1 .}. I ) N J { f

IY ' XW' pO'.V 't'LVc_t\ o'me:'t'E':e:To

30 n(po-re: pov e:11u()(LVe:To, xr.xL -rcuvixsuycuv xixL
. , . ., I '

uo Teritoriul cuceri.t de romali. utul toamnei anului 102 c..u.

""IJV e:Ta' 't"IXU't'(Z IX'7tCt.L't""f)'O"IXO"LV ()(U''t"OLi; T ptXL..Cl.Voc; ou'x ()(7tE:oC.UXl!.V )' 4 . 111 Pacea s-a 1ncheiat probabil la lncep , nu la capit.ala Im Deccbnl. .
oihw 8 xix( ()(60Lc; 7toMLov ()(0TOV {3ou ). E "f) <ptcr()('t"O, xet.l 0 Tp()(L()(- I 13 Autorul se refera la Sannizegetusa _romaan_'.'! ::. tatului retriigind u-se d upft indeph-
1aa Probabil numai pentru controlu! exefcut 7) a '
voc; 8L' fou-rou X<XL w3ElLi;, &:/..).' oO 8L' e-repc.uv O"'t' p()(T'Y)ywv, 't'OV 7t poi; . d'.. (vezi Patsch, lwmp P
resiyect1ve1 con i,n .
nirea lM

d a incheierea pacn.
..
.
l:xe:i:vov 7t6/..e:ov E7t mficr()('t'O. Xiph. 232, 2-10. R. St. I n toamna anulm 102 e.n. up . I ciipti'ones Jtaliae, XIII, lase. I, P 'I'7)
J

we; 8' oox E7tdcr61) 't"&. TE 57tA()( l<.()(L E()(U't"OV 7t()( pf.1.00UVOCL, Toce; 8uvcfe:Li; l 2
111

L XVIII, 11, 1. ''O't'L 't'WV 6()(xi;)v cruxvwv e:6LO"'t'()(evwv 7t poi; 18& ln decembr1.e O f ernesale celit \ilor dace ( ve 1 Ist. R?
.e.n. (.vezi,A.:1 Ddegrass1 :' P 3.0\1.)
35 Tp()(L()(v6v, x()(t 8L' &."AA.ix 'rLV&., l:8e:fi6"1J r.xi5(hc; 6 6e:xe(3()(J...oi; dpfivr;c;.
13G Cf. Arian, Parl1a, ''vez1 lucran e_ e re a b dcspre simpatizant1 romam din Dacia,
137 Patsch ( H.ampf, P 94) crede c: este. voe: armatelor romane. .
c<1re au inceput sa fie. urni:iri i abiadp ; 1 i, pe care iazigii le ocupasera in tunpul
iaa Probabil regrnmle din apusu .
.
 cp()(ve: pwi; 6 poLe: XClL -roui; -rre:pLXW pouc; n pocr7t()( pe:x&."Ae:L, 2. Mywv razboiulm.. . . . - dacilor din anul 106 e.n. Aceata va Icon,st1\Itu1i
O"'t"L e:ocv O:U
'
'

-
pov xcxL pq:ov e:
VTClL )(()(L()(UTOL XLVouve:IucroucrL, XIXLl OIITL c>xcrcpix1"I1'e:crTe:-
't'oV 7t pOW
-

El'
I ' '

e:o:u't'ou, 7tpLv n . X()(Xov 7'()(Ele:.L,. v, c)xyc.uvLcr()(e:voL 't'"IJV

C . .., I \ I \
t Dputpealorindfrin
mu Livul lu lngaenruela urdm ort1,vac.mad i.az1.g.u. sm t 'nMnti
efa1tm ' de Hadrian (cf. SHA, , 3, '

J.t
Eut1opiu VIII 3, 1). .D p cit p 197). - b
40 EAe:u6e:pltXv cpuM oumv av crcpiXi; 't'e: &.noA.J...uevoui; 7te:pLl8wcrL X<Xl i<o La 4 iunie 105 e.n. (vez1 egrass1, o 1 . . , ] p.uin in parte, lntre cele douii raz oa1e.
iu Aceste . . le Il'.1. D cebal au avut oc, ce ' . . X 74
I Pentru incercareaactm demahana cue part ii cf Pliniu eel Tinar, Scnsor1,

L u
 J'.1

692 lJIO CASS!l"S

IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 693

mai pe urma vor ajunge ei inii robi, caci vor ramine fiira aliati. Exe. uo 48
(p. 402). 3. Prin fora Decebal n-a izbu tit. Dar era cit pe aci sa-1 ucida pe Traian 142
prin vicleug, intinzindu-i o cursa. Trimise in Moesia citiva dezertori, ca sii
incerce sa-1 omoare, intrudt sc putea aju nge uor la el. Atunci, din cauza nevoilor 5
razboiului, primea fara excepiie pe oricine voia sa-i vorbeasca. Oamenii aceia
nu au putut insa sa-i aduca la indeplinire planul, fiindcii unul din ei a fost Minui t
i prins. Supus la cazne, a dat in vileag intreaga urzeala.
LXV III, 12, 1. Atunci Decebal chema la dinsul pe Longinus u:i, comandantul
unei legiuni i, a carui dirzenie o simtise in luptele purtate cu el i, dupa ce-1 10
convinse sii vina, cu glnd sa-1 faca sa i se supuna, ii prinse i-1 lntreba de fata cu
altii despre planurile lui Traia n. Pentru ca [Longinus] nu voia sli mlirturiseasca
nimic, ii tinu sub paza, dar nelegat. 2. Decebal trimise apoi un sol la Traian
i ceru acestuia - in schimbul eliberarii lui Longinus - sa-i cedeze !ara H& 15
pina la Istru i sa-i plateasca banii care i-a cheltuit cu rll.zboiul. [Traian) raspunse
cu vorbe indoielnice prin care voia sii. arate ca nici nu-1 pretuiete prea mult pe
Longinus, dar nici prea pu1in ; ca nici nu dorea sa-1 piarda, dar nici sa-1 scape cu
sacrificii prea mari. 3. Decebal mai statea in cumplinli, netiind ce sa faca. Dar 20
intre timp Longinus ii facu rost de otravii, cu ajutorul unui Iibert de-al sii.u i
fiigadui lui Decebal ca are sli-1 tmpace cu Traian, pentru ca regele sii. nu banuiasca
de loc ce are in gind i sli nu i se puna o paza aspra ; Longinus scrise o scrisoare
plina de ru gaminii i o dadu libertului s-o ducli. lui Traian, spre a putea sa ril.minii
nestin jenit.. 4. Dupa ce libert ul plecli, Longinus Mu otrava in timpul noptii 25
i muri. Dupa aceastli int1mplare, Decebal ceru lui Traian pe Iibert fagaduind
sai dea in schimb trupul lui Longinus i zece prizonieri. i trimise tndata un
centurion prins tmpreuna cu Longinus, spre a aduce la tndeplinire ccle cerute.
5. Traian aflli. de la acesta tot ceea ce se petrecuse cu Longinus. Dar nu-i trimise
inapoi lui Decebal nici pe acela, i nui dadu nici pe libert, socotind ell via ta 30
libertului este mai de pret pentru demnitatea imperiului, declt !nmormlntarea
Jui Longinus. Xiph. 232, 10-28 R. St. (pina la r. 1) i ( 2-5. Exe. uo 49
(p. 402 i urm.)
LXV III, 13, 1. Traian construi peste Istru uo un pod de piatra 147, pentru 35
care nu tiu cum sa-1 admir indeajuns. Minunate sint i celelalte constructii
ale Iui Traian, dar acesta este mai presus de toate acelea. Stilpii, din piatl'a
in patru muchii, stnt in numlir de douazeci ; inaltimea este de o suta cincizeci de
picioare us, in afarli de temelie, iar latimea de aizeci. 2. Ei se aflii, unul fata de
altul, la o distania de o suta aptezeci de picioare i sint tmiti printr-o boltil.. 40

142 lnainte ca acesta sa treacll Duniirea.

148 Cassius Longinus (cf. Fronto, II, p. 214) era probabil comandantul unor armntc
l"i\mase in Dacia, potrivit p1evederilor tra tatului de pace.
14' Patsch ( Kampf, p. 101) credo ca este vorba de legiunea VII Claudia cu seclinl
la Viminacium. .
146 Probabil teritoriile din stlnga Dunl!.rii, care au lost anexate de romani d upa primul
1llzboi {vezi lat. Rom., p. 308).
I Llngl!. Drobeta.
u1 Lucrarea a lost inceputa inca in primr1vara anului 103 e.n., sub conducerea a1hi-
tectului Apolodor din Damasc.
148 Un picior avea 29 cm.
694
mo CA SSTUS IZVOAilE PnIVIND ISTOnIA ROMlNIEI G95

Cum sa nu ne miram de cheltuiala facutll. pentru aceti stllpi ? Nu trebuie oare

sa ne uimeasca i felul meteugit in care a fost aezat in mijlocul fluviului
fiecare sttlp, intr-o apa plina de virtejuri, intr-un pll.mint namolos, de vreme ce
cursul apei nu putea fi abatut ? 3. Am aratat 149 latimea fluviului, nu pentru ca
ar curge numai cu aceasta la1ime - caci pe parcurs se latete de doua ori i 5
de trei ori pe atit, - ci pentru ca acolo este locul eel mai ingust i eel mai potrivit
pentru construirea unui pod. 4. Cu cit spatiul se ingusteaza mai mult aci - deoa
rece apa .coboara dintr-o intindere larga, pentru a intra din nou in alta i mai .
mare - cu atit se face mai navalnica i mai adincii.. Incit i imprejurarea aceasta 10
se adauga la greutatea construirii podului. 5. Concep1ia mareata a lui Traian
se vadete i din aceste lucrari. AsU.zi tnsii. podul nu folosete la nimic, caci nu
mai exista declt stilpii, iar pe deasupra lor nu se mai poate trece: ai zice ca au
fost facu1i numai ca sll. faca dovada ca firii omeneti nimic nu-i este cu nepu- 15
tinta. 6. Traia n se temea ca, dupa ce ingheata Istrul, sa nu se porneasca razboi
impotriva romanilor riimai dincolo i construi acest pod, pentru ca transportu-
rile sa se facii cu uurinta peste el. Dimpotriva, lui Hadrian i fu teamii ca bar
barii vor birui strajile acestuia i vor avea trecere lesnicioasa spre Moesia ; de 20
aceea distruse partea de deasupra 150.
LXVIII, 14, 1. Traian. trecu Istrul pe acest pod ; i a purtat razboi
mai mult cu chibzuialil. decit cu infocare, biruindu-i pe daci dupa indelungi
i grele stradanii m. El insui dadu multe dovezi de pricepere la comanda
i de. vitejie, iar otenii trecurll. impreunll. cu dinsul prin multe primejdii 25
i daduril. dovada de vrednicie. 2. Un calare1 greu Iovit fu scos din
lupta in nadejdea ell. va mai putea fi salvat. Dar simtind el ca nu se
mai vindeca, se repezi din cort (caci rana nu-I istovise de tot) i se intoarse
la postul sau, prabuindu-se fll.ra suflare, dupa ce a savtrit fapte marete. 30
3. Cind a vlzut Decebal ell. scaunul Jui de domnie 152 i toat!\. tara sint
in mlinile dumanului, cl\. el lnsui este in primejdie 153 sa fie luat prizonier,
ii curma zilele 154 Capul sau f u dus la Roma. In felul acesta Dacia ajunse sub
ascultarea romanilor i Traian stabili in ea orae de coloniti. 4. Fura descoperite
i comorile lui Decebal, dei se aflau ascunse sub riul Sargetia 155, din apropierea 35
capitalei sale. Caci [Decebal] abatuse riul cu ajutorul unor prizonieri i sapase
acolo o groapa. Pusese in ea o mul1ime de argint i de aur 156, precum i alte lucruri
foarte pretioase - mai ales dintre cele care suportau umezeala -, aezase peste
cle pietre i ingramadise pil.mtnt, iar dup!l aceca aduse rlnl din non in albin Jui. 40

u9 Pasajul respectiv nu sa plistrat.

110 Vezi Fronto, nota 4.
m Ofensiva a fost dusa i de data aceasta din douil. directii: Banat i O!Lenia. ln
ncela i timp, este posibil ca o armatli romana sa fi tnaintat i dinspre Moldova (vezi ht.
Rom., p. 310-11).
1H Dupa un asediu cu lupte grele i, poate, i datorita tradarii Sarmizegctusa a fost
cucerita ( (vezi Patsch, Kampf, p. 109).
153 Pe cind fugea spre rasarit, probabil cu intentia de a se refugia la roxolani sau
bastarni.
11 Pe columna lui Traian este reprezentatli sinuciderea regelui, la ri'idil.cina unui stejar
(sccna CXLIV).
IH Povestea aceasta nu este confirmatll. rl.e nici uu alt izvor.
UG Pentru prada fllcutll. de romani, cf. Criton, Geticele, 1 i vezi lucrarile intreprinse,
de Train n, citate mai jos.
 696 DIO CASSIUS
IZVOARE PnIVIND ISTORIA ROM!NIEI 697
't'OU't'O 't'OV 7tO't'aov t7ty1Y..ye: 5. xoci le; 't'd: (J'7t Aa.ta. otd: TWV OCU't'{L)V 5 Tot cu oamenii aceia [Decebal] pusese in sigur a:in i.te peteri, etm.ine
E x e:(vcuv 't'ct 't'S : [cfTLIX XOCL ' rd: &J.../-.ez 't'd: ooL6't'p07tOC XOC"t't6e:-ro. 7tQL c;o:c; : I 1 la fel Dupa ce facu toate acestea, 11 macelar1, ca sa nu ea mmc
" '' '/. "' , e , ,
oe: 't'O:U't'O( OLS:(jl epe:v IXU't'OUc;, vLVIX "IJ"O''V ,Xl.'.0. :/\.1,."), 0'Ul(jt, Bt'Xt ./\,Lc; o"'e': nc;
et:-ro:L-poc;' ocu't'o,u..., To\ ye:yovo\c; etoCl.lc;, eo:f\(<} 't'e xo:t xan:1")vucre: -rocu-roc.
' I ( \ I ....,
1 ar tet- uD
pe a , a. ar .' '
ti'mplate ' fu lua t pr1
crur1Bi'cilis un tovara al sau care cunotea ceI e m
x h 232 28-234 16 R. St. 5
5 Xiph. 232, 28-234, 16. R. St. zonie{*-Vi1u Js v;'.eu a\ :; :a l;Roma: venira la Traan nenumiirat

34 d:
LXVIII, 15, 1. II poc; < oh -rov Tpocr:o:vov ec; 't'Yjv 'Pwriv e),6 ono: .1. n ar;ea !tor barbari si de la inzi. El diidu spectacole t1mp de . suta 1
7tAe:fo't'at IScraL 7tpe:crf3e:C:oct TC<X Fd: f3o:pf3& pcuv rl/-.1-.wv -re: xo:t 'Ivoc7lv a ci;i trei de zile, in cur;ul carora au fos. cis\ c \un.sp;pee ;
acpLXOVTO. XOCt 6e'ac; e':v 't'ptcl't\ XIXL' EL"XOO't XIXt\ S)C1e:v,
f \ t
:XO:'t'O\ 'J 'Y
'
)EL patc; S':7t0t'Y I male siilbatice i domestice. Au luptat zece mu e g a ia ori. ' ' 6 10
ev ate; e'Y) pfoc 't' xcd (30-roc xlt1t&: 7tOU xo:t opta (7t0U] focpoen XIXL ovo- R S t Exe U 0 50 (p. 403).
3i vreme, Traian d d
Tpia tr a
te ru
10 &xot uptm ycuvlcraV't'O. Xiph. 234, 16-20. R. St. Exe. uc 50 De asemenea in aceastii construie . ur1

prin
(p. 403). . . a latinile pom;iene, cu. cladiri pe margini i cu poduri mare e.
d d teriorata X1ph 234 20-22. R. St.
opete
15
( 31, xcxl.
' \ /C l Xa't'c:X.\ 't'OUc;
\ o:u-rouc;
< 't' \ x p6vouc;'t't'rt
' 't'e: gA"IJ 't'OC Il on-rvo:
I
f &oo- \ toat L I'a16 'e3. Intemiebiblioteci'
i ridica in for 157 o alumna flarted.maf re,
7to ricre. Mucp, xoi:t 't'occ; ooouc; 7toc potxooo"t)am xo:t yeq;upoctc; e:ya- a1:_it_[sprel a-i c mor crae d ada de maret1e a lucriiri or m or.
Caci tot ocu lslaucjieJl a uses . n ;' ia ilo:apa atit cit se inalia columna 158,
o
A07tpe:7te:cr-r&:-roctc; te:7to("t)cre:. -r6 "Te: v6taa 7tav -r o lh'Y)Aov cruve.- si in felul acesta facu o p1ata neteda 159. . I f t 2
15 xG>ve:ucre:. Xiph. 234, rn-22. R. St. ' LXVIII 23 1. intre multe alte onorur1 vo late de senat pen tru e . a .os
L XVIII, 16, 3. Kcx't'e:axe:Ooccre: oe xo:l. (3t(3A.lcuv &rcoexo:c;. XOC L I1. . , 0' . c
d' a 1 mai bun . El mergea intot.deauna pe JOS,
E:crrricre:v e:v 't'fl ayopq; XIXL XLOVO: e:ytG't'OV, atioc f1E1.V e):c; T<Y.CflY\JV et :o:u-rc,...p,
I ) ...., ) \ I I
1 e lceint!': siuf 0 ire, i tinea soldatii n bun11. rinduia a la ori?e mr
{ a"eza ciud intr- n fel cind intr-altul. .Jar rtur1le l.c trecea pe JOS, a .1. ae1:
&ix oe tc; E7tt0S:L W 't'OU xo:-rd: 't'V &yopav pyou 'ltO:V't'Oc; yiX p 't'OU Ueori raspindea stiri inelatoare prm cercet 1, pentru ca so1 X71 s 23S 25
XCl.l plou lxe:lvou ope:tvou v-roc; xo:-recrxo:tJ;e. 't'Gaoii-:-ov 6aov 6 xlcov dprinda cu tactica i sa fie pregatiii i neinfrica' l pentru toate. . . lp . '
'.V'LOXEL, XCX'L 't''Y)V <7-'(0FO:V
20 (X \ ' e':x 't'OUTOU
..) . , 7iEO\.L\ V'Y')'I xcx-re:axe:oo:cre:. , 27-236, 7 R. St. . L 160 trimis de
LXVII I 32, 3, . . .iar alti [comandan1], mt;e care 1 usus ' ,. I 30
L XVIII, 23, 1. T&. -re: rlXAoc to/"t) q;te:'t'o au-rif> 7toJ..M ouA.-Ji, ' d 4 A est Quintus Lusms era maur 1 capeteme a so
XO:LI >'7t-rtov, e':-'"t'' ouTv c}(xptcr-rov, S':7tCl.lvooi:cre:v. e:l-'alo'tt.' ..),"e:v ix> el. e:'t'o\c 7tO:'J't'O'c;
-roti ocr-r pcx-rou 7te:Tj, 8tEX6cre:t n: 0:1houc; xcx-riX 7tiicro:v -rv 7tope:l1Xv r;iil: :,e: li d seen .rru:tea nui deaamnt d ..'.:_iicl iedt\ ilz \
I { 1 a tat dm armata 0ar - ma1 apo1 .
xixt 8tE:-ro:'t"t'ev &1-./.o-re: rl.)..1-.wc; &.ycuv, 't'ouc; -re: 7tOTcxouc;, 5crouc; ye: xo:t ticado ::trc ; fTaian ii era trehincios ajutorul militar al naurilor, Lusiuts
25 exe:ivot, 7te:7l 8tt(3o:Lve:. 2. xo:! fo't'tV 5-re: XCXL &:yye:/.(cxi; o/e:uoe:ic; 8td: cu acn,
veni la el din indemn proprm 1. dVIrl. " f t
ap e aretre . 5
b. .Pretu
d it .p.en.tru afciersite. '35
TWV 7t pOCTY.07tCUV. E7tOte:L, w oco: 't'S: 't'OC 't'O:X't'LXOC e:-1
..., I ' I ' / ' ti \

XIXL\f:'t'cpe:v
\ '\
. \ E!!'t'OLot
""
{ }d d' mult mai multa vitejie in al do1lea rliz 01 cu acu n, m s
7tpoc; 11:.iv't'ix xcxl. &vex11:A'YJXT0L e:Ie:v . . . Xiph. 235, 27-236,. 7. R. St. arate,
n a et't a ees1to1'nicie acestuia ri facu atita
a l ovd avere in Iacest
riizboi,
po'incit fu inscns
guverna tor .
rintre cei care exercitaserii pretura. AJ un e o.nsu ' 1 .ma.1 a rase
I. .
LXVIJI, 32, 3. . . . &J..A.' 'fouocxlouc; ev iXJ..AoL -re: xo:t Aoocnoc; l Palestinei. Din aceste pricini era foarte mv1diat 1 ur1t 1 de ac1 l se t
u11:0 Tpo:r:o:vou m:cp6e:tc; xcx-re:cr-rpto/o:-ro. 4. 6-rt Ku't'oc; AoucrLoc; moartea 101. Exe. Val. 290 ( p. 7"10). 40
30 Mau-poc; e':v 'TY)V, x11. \t IX,O't'oi; -rw
-
v Mo:uI pwv clx! pxcuv xo:L' e:v m11:e:ucrw ,L,.A,'Y)c;
t.1)-rM-ro, xo:"To:yvCl.lcr0dc; 8e 7tt 11:ov'YJ plq; -r6't'e: ev -r!fic; cr-r p1X-re:1X c;
OC7t"t) AA&y1) XO:t '1)-rtG>a"f), i'.JIJ't'e:pov 8e 't'OU O:XLXOU rro).eou evcr-r&v-roc;
XIX! TOU Tpocro:vou -r1jc; 'rWV Maopwv cruC)'.:;:lo:c; oe4MV't'oc; J..et Te:
11:poc; ixu-rov o:u"t'e:mf yye:J..Toc; xet.! e:y&J..o: pyo: &m:8dIXTo. 5. Tt"1)6dc;
35 8 hd 't'ouTcp 7toM 11:/..e:lc.> xo:l dCl.l tv -re 8e:u-repcp 11:0Mcp e:t p-
yoecrix-ro, xixt 't'tAoc; E:c; -rocroti-rov -r1jc; n &v8pocyix6o:c; O:o: xcx! -r1jc;
TU'X,'l)c; EV -rc(>8e: -rif> 7t0Atcp rcpoe:xw p'Y)cre:v &er-re: ec; Touc; foTp!X't'"t)Y"f)-
XO't'o:c; foypixcp'ljvcxt xix!. U7to:'t'e:UailL TYjc; -re: ITCXAOttO"t(vf)c; iXpir.t t &v
7t'OU xo:! 't'OC WXALCJ''t'O: eq1eov1i6'YJ XIXL etcr ef) XO:t OC7tctlAe:To. Exe. Val.
40 290 (p 710).
 !ZYOARE PRIYIND ISTORIA ROM!N!EI
()08 nro r.Assrns
. 16 5 t . . soli, . . . ca uce Lia sa
iaziiri i 163 a u rnn1
LX lX, '15, 2. Vologa1sn -
. ,... . - .

L XI X, 15, 2. e-n 7t pe:rr Tdcc; rrEcp60:vro:c; m>:pd: TOU Ouo).o- . 165

,1 ,.
1 1:
orunci sa cr u"\- erneze

yo:1.rrou xo:1. 7tCt.piX

I
't'Cc>'J 'Jo:uywv, 't'ouTwv SE: Tv d pf.vYJv m- 64
inche1e 1 pa3ce. I. . . l . Cassius, [i111pr1ratul] :VIrcus nb p d Istru a fJ
rrTouO:vwv . . I XXI L ar u1 b . l n wtr1va bur art or e '
' A' ' El insusi conduse raz .ow n l .. . d cu a]1 ii vreme lndelun
m t.reaga s1e. '. - bol cind cu u nn, cm Y ' p 167
LXXI, 3, 1. Tov O:vT01. Kocrrmov 6 Ma pxoc;VTc; 'Arrlo:c;
,) rr"f)t; EmTporrEUE:l.'J e:XE:/\E:Ucre:v. O:UTOt; oe: TOl.c;; 7tE pLTO "IrrTpov oc7toc- iazigilor i a marcomaml r sc raz rnind u-si opcratiile mili tare elm a nomu -.
'Jl'.-O'O:Pl
:- -
" , ' ' \ ' f 'J .
I I f " t66 s1" aproape toata v1a\a, po ' 169 l
I
c:ra t"
po1.c;, 'JiXu ( TE: xo:l J\fopxoocvo1.c;, &A"'AoTE &A.Ame; xp6vov UUXV0 J 1 "xiph . 25,!) ' 10-13 R. St. use pe marcm na ni ies si
' pe iaz1g1 pa
" b . , cnupo- 10
.i.)c; E)L7tELV 0"1' . ' !O{"/>\OU -rou- fl"-J'1.'. ou, T'f)v rr 'Y..VVovw..v E!ly_wv o< p'l)T"f) pto'J, e> :7to/\e:-
1 I I > I
LXXI. 8, 1. Ma rcus . p . de asemenea u n mare rZ m. 11 -
m ul te lupt. grele i prime1d11. _El p noroul sa dobindeasca o izb1nda
."t;rrE. Xiph. 259, 10-13. R. s. t.riva celo1 ce se numesc cvaz1, av . . . l""l
tru a pr1m1 so u e
neasteptaHI. 1
10
L XXI, &ywm
8, 1. Mo:pxo&vouc;; bpxoc;;
oi5v xod 'IOCuyo:c; 7toA'Ao'i:c;; xc.d ramas in Panoma, pen I
10 e:yocf.01.c; xo:t xw8Uvo1. c; Ma urrO:To: E'J' bd 3 Touc; xo:'Aou- ., LXXI 11 1. Marcus Antomnus a . lt " I l Unii sub conclucerr.a m
' mu . ' ()"
' . tune! .l a e . . l a lJ
barbarilor. lntr- deviir emsera ani li oferiri"t alia n a, primind ba n , 1 a un'?a;a .
O:vouc; Kou&Bouc; x'Y..l .r6"Ae:oc; o:uTc}> rruvfo't'YJ O:yo:c; xo:l v lxf) 7tO:poc- Battarios, un copil de do'prezef e ta rnerp:ea in Dacia, cerea ham 1 a menm
3ooc; e:1hux.e'fl. . . Tarbos un dinas vecm cu e . . ce. . . 111 .
L XXI, 11, 1. "OTL 6 Moc pxoc;; 'AvTwv voc;; &v TTI Ilo:vvov[qc xo:TO:- :are sa ina cu riib?i, daca u-:i /r1m1 Cvazii trimisera s'.ili I :iaf 20
.e:1.vE'J, rvo: XO:L w'i:c;; TWV o:pocpwv rcpe:cr do:c; XP"t)fLO:TL fl 7t0AAOL 2 Altii cereau 1 ei pace, e .l ca sa ceara pace, 1 0 0 1?-c
"'6/\ ov, O L( e:v
\ cruo:x o:c;
( umrr:;:vouE'JOI., 'vaii 112 i o clobindira, cu obha1 Au dat mult i cai 9i boi 9i au ehberat
10 yo:p
\ XO:L TOTE I 7tpoc;
I l. O:UTOV
) 1""f/ I < I
c_ , d' sparta cle ma rcomam ; e1 . . . '111' numar de treisprezece
dadura, de asmenea , m1 t: iepe. ', mii iu r mai apoi u.'1 .'rnmar oar e
w.,. v 7T'1yE1.To Bo:no:pL ot; rro:ic;; e:TWV o"'u'io'1e-:xo:, xo:1. XPYJfLO:To: Te: e:'/\O(:Jf. 'ov, a se C \ 5j ]1l'IZ<llller1 . { t 25

l
I ' - ' '

XO:I. I !Y'. pPt'.ov o"U' VO':O"T"t)V ., "f)rrLOXW P ov crq;c.w' e:c; TE T"f)V uAO:X.LO
I I ,.., o
>:V E :\/ \V OVTC<
' I I
. . faO"ii.duira t otocla ln sa trmuta ' de al i prizomer1. Petr. Patr.
xca o:pyu pL O'J O:LTOUVTO':,1t11
0):7tEL -/,\OU-VTOI: Te: 'TCO/>\Efl"f)IO"ELV
) I ) -
1 ) -, l fJ. adc lt 'p"e' to+ i dezertorii si prizo- 1Enare l . le" CT 7 (Hoeschel P 16=
0I., m ara r .. . mii xc. c e ,..,. ?)
&.vE'i:po:v nierii : mai 1nt1i t re1sprezec ' FHG . ' IV,
l p. 18G,cafr.nu " .- 30
apm s1 pe ce11a l\"1.
E:L /\0:1-'
2. o[ 8E: di:i V1J'J o:iToue:v oi, lhi Ko60:801. 7tpfoe:1.c; l7tEtjJo:v ' nu avcau vo1e sa 111
. - tre in 1
11
cte c .
comune,
. va sa se
cun1
vor 1
x ca nu-1
ctlcr7te:p o L Kouoi:ao1. , xo:t Tuxov rr poc;; M& pxov dpvYJv cdTo6E- 3 Cu toate acestea, . ' .. azic:rii pe care )Uraseru . . . na1 .
t 51 marcomann 1 1 ,,. ' l f"ncl
ye: cdiTc;;, rvix Te: OC7t0 TWV l\10'. p- VOL xo:.t lTuxov xo:l 7tOAAOUt; E:v ei msrn1 cvaz1,
x o&vwv &.11:ocrrro:cr0wm, xoi:l f5T1. t7t7touc;;, rrof.Aouc;; 8 6o:c; ae8w- amesee prrn re e1 ,. . '' aaclui sa treaca prin \ar.a : or ; l I! l de t;ebuin\a
prim1 s1 n u le vor ma1 m,, . - . { ca aprov1z10narea cu ce e . l..
!mtouc; XCl.L ouc; rco'AMc; 3wxo:v, XO':O"L XO:L o:lxo:.AWTOUt; T6Te: E:v sa nu-i iscodeasc pe ron an1 sasst" rarii veni\i la ?rcusU . .u;ero. 1f 35 1
25 Tooc;; TE: o:uTo6"A ouc;; rrocvTo:c; xo:.1 uptouc; xcll Tfl'-11"..(LAlouc;;, \Jcrte:- din aceste ttrgur1. Aet ? u 1 ri trimitind solu. !, n. i:1 el 11 1 .
. su us atit pc tr1bur1 cit pe nea:iiu. ' . acei dintre prizomer1 !II dezertri
1 s-alu . I' .' nat"" si tri mii in diverse par\1, ca 1 .. Dac1a alt ii in Panonia,
1nro a\1 m ari a' ."! a.mint unu m cl
-ro1)c; o:.lxa'AwTouc;, 7tp6Te:pov ev pov 3 xo:l E:Tepouc; rrXdcrTouc;; care puteau sa lupte. Altu au prm1t. 1 in .Italia. 5. Ciiva, sta lor1 1cm u.- c 40
Y

ec; up[ ouc; xo:l. Tp1.ax1. 'Atouc;, lJrrTe:- OC1tEAUmxv. Petr. Patr. Exe. de iar aWi in Moesia, in ?e.rm ma .1 c .1 ;indrazneala pina acolo, lnc1t n u pus
po'J SE: xcd Touc; /...omouc; &rro- le;:;. G, ( Hoeschel p. 16 = FHG la Ravena , s-au razvra1.1t 1 au nnpu
SC:)(iWJ U7tErrXOVTO. VI, p. 186, fr 7),
30 3. OU evTOL xo:l. -rric;; tm1. [ac; T-Yjc; tv TO:L(,; &yop!Y.!c; iTUxov, rva .
1 Regele pn1\1lor.
) in alin n i"t cu rm:olanii
. . .. nemul\umiti \cf. LXVII, 10, 3 ' 430' 1) atacii din nou
'l) xcd o t Moi:pxo&v m o! Te: ' Muye:c;, of;(,; oi.lTe 8ee:crffo: oi.lTe: 81. - 163 ln anul 117 e.n: rn1.1H 1 dacilor lvezi !st. Rom. P - ' .
O"S:LV T1)t; Y, pe<t; WfLWfLOXE()C<V, o:o:. fLLYVUfC.UVTO:L O"(jll.Cl"L Xll(L t t;
\' \
... . I ' I ti I }

\ SHA, I, :>, 2 ) <i a" utat de r>1scoa a . 0 Ma1cius Turbo - 1at

O:Z. W W ' J mst.n
Kouo: 01. xcct oi:uTol 6vTe:c; Toc Te: Twv 'Pwo: wv xo:To:crxe7tTWVTix1. xe< 1 l111periul tromanj 119
. ls< n arn e.n'.
d upa ce uoul gu vema tor al I?a\e1e1! /i i
- a cl us lupte grele cu 1 v.e1 s . '
Rom.
P 31,9 -SO).
-rd: &m,.8e:1.o: &yop& wrri'J. oiho[ Te: ouv 11:poc; TO'J M1ipxov &:{fl(xovTo, chlnr rle imparatul Haduan . miitate de secol (vez1 al 10s). .. 16f,-1fi7 r.n . . I'cntru
16 Pacea va d ura cam o JU J t le au incepttt lllsa In anu
31 XC<L hepoL auzvol. 7te< pa8wcrovTe:c; EC<UToOc; o t v XIXTd: yev"f) o[ 18& lntre anii 166-180 e.n. ,up e 555-61.
xoct xo:T 8v1J t7tperre:6cro:no. 4. xo:t o:ihwv o! v taTpo:Te:ucraV'C'o c1onologia !or vezi R E, Suppl. 1:j
167 O!ensiva a inceput m an. .
e.n., probabil de la Carnuntum.
doua oari\ in 179 e.n.
0:1"\f\O()EI: 7tOL 7te:cp eE
l
VTe:c;, Wcr7te:p XC<L TWV 0<:1\LaxoeI:vwv TW
'1 -
V TE O:UTO-
\ - J
l Prima oari"1 in anul 172!'' n o a n1t r'1 in 178 e.n.
 o/..ouv-rwv < ob 8uv&e:vo1., o! 8 xo:l y-Yjv o! ev &v o:xl o! 8 v l7D Prima oar1i in anul 172:>, ia1l n d o;'i i11 '171., iar a treia oara Ill 179 e.n.
110 Prin1a oa15. in nnul 17 ' n c oun \ '
fIC<WO'Jt ot 8 Mucr( xo:.l re:pav( T?i TE: 'lTo:'A( o:ihn AO': OV. lTl Vezi I st . .Rom., P 452
40 ;C:":> . xaiI o:u":"c.uv e'v 'Pat"P'e.:'VV"fl Twee; o 'x o-uv-re:c; e've:wnpicro:v,. wcrTe xaI
I " m Dupa prima !nfringere.
 IZVOARE PHIVIND ISTORIA ROMlNIEl
700 nm CASS!l'S
. . t" 1ricina [Marcus Alll'c1i.us1 nu. a ma1 _ m tro dus.
-r-Yj'i 7tO AL'I xa ro.:crxEi.'J 't'OAfL ;crrlL. X.O.:L OLcX. 't'OU':"' ouxh' c:; 't' 'J ,ho:) LO.:'i tapinire - pe orabarbar
. Om rnce,i I .
lta 1ia s1 a mu tat in alta ]Jarte . pe ce1 ce vemseri\. mai
ouoe:'i:r. rc.u'J At-'o.:pAt-'apwv i.I:.;cr1Jy<7.ye:v, ot/\Au. XCl.L -rouc:; 7t poo.:qnye:vouc:; e:c:;cp-
> < :-1 I I ,. ,_ '). _\ . ' I I ,, . , I
niciodata vreu n E . UG 57 ( ; 1107), apoi Suid. op. cit. . .
inainte vreme acolo. '.' .. 173 511 \ b 'onducerea lui Hhaos 1 .Rhapto , .au_ v:mt 5
lWiE'J. Ext'. o 57 (p. 407), inde Suid. l. 1. LXXI l'2 1. Astrngn ' c . Jre+ al alian\e1 lor barn 111ammt.
' ' . - cl 1:lea ca vor prmu ca l Y 174 { 1 .
1. "i e a'eze In Dacrn, rn na e ( . ,at zalocr lui Clemens eme1 e 1
LXXI, 12,
5 't'O, fi'AOO'I e'J ec:; 't''i O.:XL!Y.'ic1'1
''O.n ''AcrnyyoL, 'Pi1.6c:;
o tx'ljcrocL -re: x.od
EA7tLOL 't'OU'P&.n-roc;
xal. f..pfio.:-ro: youv-
XC/.L Fiiudc n-au oh inut _acesl l11c_r un, a,'.1 1 ;i"n arme amintUl'ile costohoilo_ 175.
/\'Y) 't'E<Je!Y.L (J.'Y\J 't'UXOV't"e:c:; OE
I ) \ I '). 1 0 1. I .\_ ) I
CO\Jiii, punindu-.;;i 1!1 1mn t.e s.cucere st nici Dacia liuitit . '2. L_acrmgu.176 !
"J.C.U pO.:V E:l'l"L CJUfL(J.!Y.XLq": 1 !Y.U't'W'i 7t!Y. pEXO.:'t'E:- Dupa ce i-au b1ru1t p uce 11acr1 a -- e inspaiminte i sa-1 aduca ,re astmg1
6e:vtO 1occ:; yu'ioci.xac:; xd -rouc:; mxi.oac:; -r<";l K'A e:v-rL <lie; xal. -r v 't'('uv insr1, Lemind u-se ca 1: 1 c_u n;.a em. ns s:c:ea e neateptate 9i do.bin1r mare 10
xw
K O<J't'OUtA-'WXWV pav 't'OLc:; 0f!7t/\')O. Lc:; X't''Y)<JOe:v oL, VLX'YjCJO.:V't'Ec:; oe: e:xe:L-
I I I I in \inutul \ocuit de el l!ll1_: 1l a a: l ll mai 10rnit SU se razbo1asc.a ICod.atll.
izbinda. Unuarea a fost.ca ast n.,.1 . Jiu a Marcus sa le <lea ham 1 pall'!'in :
v ouc:; XC1.L -r1jv D.o.:xLO.:'i ouoev 't''t'O'i EAU7tOU'i. 2. D.dcro.:ne:c:; oe o[ A&.yx pL- u romanii. Ei staruira rn rugamm 1 pe - biau atunci cu imparatul. 3. Astmgu
10 yoL xo.:l. 0 KJ..-Y)'Y)c:; cp0'1)6dc:; crcpo.:c:; ec:; 't''i y'ljv v O.:U't'OL tvxouv c f a"aduiala ca vor face ri\.u celor cc el raze t" .. 177 8.gaduira lucruri asemana-
foo.:yocyri, t7tf.6e:v't'O o.:u-roi.c:; 1j 7t pocroe:x,oev mc:; xo.:t 7tOAO tx p&-r'Y)O'o.:v, cu " d' t" f acradu1a a 0 lllll 178 tarul 15
au hnplinit ceva in aceasdu "l a lor .pe Tarrutenius Paternus . ' secre l
&O"t'e: -rioev ln 7toJ..eLov -rouc:; 'AO'-rlyyouc:; 7t poc:; 't'ouc:; 'Pwo.:louc:; toare. Du pa ce l-au atras e par e . - -aratindu-se cli. ar porm su b .cmant a
''
7t po-:ci:.,o:L, 7tO/\ ) ' oe: o'Y'] 't'O'V Mo-.: pxov 'Lxe:-re:ucro.:v-rocc:; XP"fJ,. O.:'t'O.:I -re: no.:p , ocu- ratului pcntru coresponden\a latma . - nu au adus la indephn1re cele
1mpa 1or nu numa1 ca l ril 179
't'OU- '/>\.O:tp-_'E:L'i XOCL\ xwI pa.v ye: 0>:7t0.:L't'' O'O.:L, o.:v YEL "t'L xo:xo\ v "t'OUc:; 't'O't'E 7t0/\E-
>I ') .
lui impotriva
- '.duite marcomam
dar s-au purtat groazmc-,_ 1cu . , [Paternus) iar ' dupii. aceea -au omo . . 90
-
{aga r- a -
15 (J.OU 'J't'OCs O <L o
- I
3. XO.:L OU't'OL e:'i !/_E7t p1X c!.:,O.:\I 't"L W'i U< 7tEO"XOV't'a
I .. \ I .. I
Exe un
, 58 (p. 4 08) . -- . . 1 M .n soli spre a ccrc pace, ar sa o r bt ma
I
pet.O'W<JL. 1
Ka't'LVOL oe E7tl)T(d'Ao.:v-ra < ev > O:U't'Oi.c:; 50Let., ' To.:p pau't'fiVL O'i oe Il&- - .LXXl 13 i c;;.i iaziITT1 au trums a a1c cl din+li. i - deoarece fusese
' ' Y i" 1\ acesta e rea ere r r . " ' 'l
't'E pvav 't'O'I 't'OCc:; t7tLa'raM 0.:0't'OU -rocc:; Ao:-r(vocc:; OllX ze:L poc:; xa'i't'IX - eva 180 1mp!l.ratu >?tta nea1m l . . c"' '2 Cvazii in impreJ Uf ctfl e
M o.: pxao.:vauc:; IXU't'cp crucr-r plX't'EUI<Ja'l't'e:c:; msa c d voi sa- nun1ceas ... ' . e
7t1X p1X "/\I1X At-'av-re:c:; we:; XIXL' E
.I. ' 't'ouc:;
7tL
I
mai inainte inelat e cv 1 - iazigii d inca mai clinainte pnmea1 26
acelea, nu numai ca .c a iae:a ca boi, - ;re!ugiau pe teritoiul lor, o:1 c
ao 6vo'i 9ox t7t7tOL'YJO'o:v "t"ou-ro, &.noc xo.:l. o.:u"t'ov lxdvov oe:LVwc:; txcf- marcomanii care - nn ina dm . nimic din cite s-au i11vo1t s se aca. Nu
20 xc.uO'ocv, xo.:l. e:-roc "t'o:u"t'cx &.7twJ..ov't'a. Exe. U'' 58 (p. 408).
1tt' or1" erau respini. 1 nu lll ep lmsera. . doar acei pe care nu-1 ma1 puteau
., { -
C . . . .. ra de ptt\!Dl l. t e
LXXI, 13, 1. "0.n t7t pe:cr e:uO"o.:v-ro ol 'l&.uye:c:; e:lpfi'1'Y)c:; oe:6e:vcL
7tpoc:; Mii pxov, ou ev"t'oL xotl. -ruxov -rw6c:; &mcr-r6v -re: yoc p "t'o cpu'Aov lnapoiara pe to_ 1prizome 13 aDacli. se intimpla sli. inapoicze p vrenu m/'\ s' 30
o
o.:u-r&v Miipxac:; dowc:; v, xcxl. npoO'e't'L xcxl. u7to 't'wv Koui:Xowv &.7ta- vinde sau folos1 la corvez . . cl rteze la ei. Alungidu-111 rege e, pe m l '
ii opreau rudele, ca s_a-l s1le9:sca sa ezz lata prin urmare, motivul pntru cae
"1J6e:tc:;, E7tL7tCXV ee:J..6e:i.v lj6f.'Al)O'E'i. 2. ol yoc p KoUIXOOL oox 5-rL txd- .1 .-1 alesera singur1 pe Ariogaes.us. . , A .ogaesus f iindca nunurca nu .se
a \ 35
\ l -l intll.ri 181 in autoritatea ye ri 1 ate ca i se fll.cri\.clu1se
25 voLc:; -r6't'e: cruve:cfx"IJcro.:v, &.AA.oc xixl. -rouc:; Mix px oi:Xvouc:; 7tp6-re:pov, &c:; 1mparatu nu l] innoit mci tratate e. cu o "
1
a 182 Exe UC59 (p. 409).
f i\.cuse lecral. l mpi'iratu _ _nu . -
i't'L E7toAEou'1, X!Y.'t'O.:qlEU"(OV't'IXr; tc; "t'V crcpe:"t'e po.:v 5-re: Lo.:cr6ei.e:v toe- inapoiere a cinzeci de ;nn sf rizo: 1coanii care ii trimisesra so.h -:-- a ia
xav"t'o, xo.:l. o15"t'' &J..J..o 't'L Cilv &a'Aoy-fixe:cro.:v t7taL auv, aun "t'Ouc:; IX L)'..- T XX I 15 1. Se 111vo1 ca . i d desi crreu 1 cu mt1rz1ere,
juma ate d'i inulul invecinal cu al lor, atunc1 c n ' ) "
cx/..W"t'OUc:; 7t'cXV't'otc:; tX7tEOO<JIX'i &AA.' o'Atyouc:;, XIXL 't'OU't'auc:; ate:; o15n tc:;
7tpcxcrL'i o1ln ec:; U7t"IJ PEO"LIX'i 't'LVOC xpficrcxcr6o:L EOU'iiX'i't'a. 3. d o' auv
30 "t'LV()(c:; xaL\ "t'W -
V a>xoc1.o 6v-rc.uv o>me:o,.L_o,acro.:v, O>C'>/.\/"\IOC\ -raucI:; ye: O'uyye:ve:Lc:; 0 popnla ie. germanicil.
1'S nalo1ul Dacici intre auii 70-17 x\e.n. l 1505-1507)
ocu"t'wv atxm xo.:"t'e:i.x av, Lvoc X()(L txdv 0L 7tpoc:; ocO't'ouc:; cxo-rao'A&O'L. xo.:l. 11 <.; Cornelius Clemens, guve1 !2) S pare (vez1 RE, ' co . . .
11 p ula\ie dacica (vezi Ptolem . o; e;st a\iune, cu represalii tmpotriva invaz1e1
't'O'V Al"'O.:O'L .r,.E<X. crcpw -
v mwau1 p"t'La\I e,:x.Al"'()(.,_/\a,'l't'e:c:;, 'A pLO1yocLcrav CW'"t'OL' e,:cp , e:ixu- ca roman11 . 't" t SllU macar Ql\ spt1Jllll
au m1,1a l 10 (d Pausania, X, 34, 5).
't'C.UV l"'OCGL/\E:()( cr cptO'LV E:O'"t''YJO'O.:V't'a. 4. '){()(L' 't'OU,"t'aLc:; oLOC' 't'O.:U-'t'CX 0!O:U"t'ax p()(-
A .,_ , I costobocilnr din a nu / . Jul aceslora (cl.
11 Populaiie germamc - . Al" f cu cvazii, ul'lnaseri!. exemp
"t'C.U p au,, n e':xe:L-VOV we; XIXL' v 6cp 't'LVL' ye:y ava't'IX e':t-'e:lA"'IX'LWcre:v, O ,u,,'t'e: "t'OCc:; I
. .
m p \ \ie celtica dm MoraV1a. ia 1 73
opf du-se in 172 i reluind luptele in 1 e..n anul 179 e.n.
35 0'7tOVOcXc:;, X()(L7te:p 7ttV"t'E upLcf oo.:c:; ix txo.:}W"t'WV tX7tOOWO'e:Lv umaxvou- wtiu),11 u i:i ioman care a ajuus prae fect<';8 ,f';e tO atol'l\I se dezminle .singur.. . "I . i
f.vmc:;, &ve:ve:wcra-ro. Exe. U 0 59 (p. 409). 110 Informaia e greita, deoareQe, dna n itI ri!.zboiulni ilnpot11v11 cv.1z1 u t
uo In cursul anului ,74 f e. 1., uD
p narea ingheata (cf. LXXI, 7).
"t'OCLXXI, 15, 1. ' 0-rL O'qlL<JL
7tpaO''t'O.:X6ev"t'CJ. "t'ai.c:; Mcx pxo&.vOLc:;
X('J.AE7twc:; 7tpEO'
ev xet.i EUcrMLV,
6/...L<;, 6"t'L 7tocv-ro.:
E7taL'Y)<JCXV o' ouv, .
marcomamlor 1 a n
ifringern su er1te pe ' i .
h' . at clientelar al romam o1.
de un vec .
1e1 Fiinrl vorba
1
ieg: T din provinciile invadate.
111 Este vorba de o po_Pua\1e c1V1 a
18, La inceputul anului 114 e.n.
 702
DIO CASSIVS
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 703
't'6 't'e: Lau -rYic; xw pac; c; e:O o plac; &.vYjxe:v, &rne: o:u-rouc; OX't'W 7tOU . ..
XC<L 't' plcXXOV't'a CJ''t'o:8louc; cX7tQ TOU ' fo-r pou &7toxe:rv, xcd -rd: xw plo: . - se stabileascii la o departare de tr:i-
si-au indeplinit toate obhga111le. Ire iad se de asernenea locuri i zile anu nute
-ro:c; -re: '1]/.l.e:po:c; 't''Y)c; e:mL c,Lo:c; acpwptae; 7tpo-re: pov yoc:p ou ote:xe:x ptv-ro ,
I ( I "" ' ' I ' I ( I \ ) I )
eci i opt de stadii 184 d. Istru,i i vreme, [locuri 18S de f elul acesta] nu
-rouc; -re: o pouc; /.../...oc;o:-ro. Ext'. Uc.; 60 (p. 410). pentru nego1. (cu romai:uJ. (a hirnb de ostatici. Exe. UG 6 (}? 1
?l . 5
fusese1a LX stab1hte), S_a .acut 1 sc - ult de suferit, au vemt 1.
e 1 a.ada la o
c; oo).oylo:v /...6ov,
5
, L-XzXI,
C<U't'OU
16, 1. "0-rt
- 't'O'J
C<V't'LXOU
o i 'U....uyec;' xo:xw6ev-re:c;
\ 'AV't'WVL VOV LXC:'t'E:U,CJ'C<V't'oc;. 7tpoTe: pov e:v yoc:p 't'OV I ' ' '
XI , 16 , 1. laz1g11, care. a1".usesloerraa prne A nt om.n us. . i'Iai inainte iaz1gn arunrcaI
intelegere 186. Zanticos IIlSUl 1 impde-al treilea rege IV

I

lor' caci se so a '
al tr 1s: I
Bo:voc8C<a7tov 't'OV 8e:u-re:p 6v acpwv {3o:at /...ea l8"f)ao:v, cht 8te:x"f) puxe:u- sera in lan1uri pe Banadaspos, _ce ii cu Zanticos toti fruntan. L1 Sau P1;1 'i
CJ'C<'t'O o:\rrcf>. -r6-re: ae:7t'OCV't'ec; al 7tpW't'Ol e-r&: 't'OU Zo:v-rLXOU /...60 J, 'mparat 187 Atunci insa au vemt impreun '] pe linga 'obligatia de a se stab1h
xa1 auv6ev-ro -rd: cd;-r&: Tote; Kouoc8oLc; xo:1 -rote; Mo:px oocvotc;, 7tAv 1 1
aceleai cond1.t1.1. ca P cvaz1'\or s'i m-aorcriom maami moarr,e. 2. Irnparatu I url?-ar a. d e.f a}J-t 10 I!
10 xo:8' la o departare de Is:_ru cam de d?ua incii i ce mari neajunsun P. 1cmms.era
.A, OV. 5crov
2 r yocp O:U
-ro 8m/...xcrL
> ov cxO-rwv &7to -rou ''fo-rpou &7toLx aeLv
't'OX po:-rw p ,,6 "I e\ v rX\lL\ ] IX>U't'ouc; XO:L 7tO:V1'0(7tC<CJ'LV
I
e/,.- I I I
sai nimiceasca. Cita puere na1. avea a ei au <lat inapoi o suta de nn d.r1zo- 15
'exx 6't''lt.L'. O"0't'L yrr\.p XOCL\ 't'O't'e: EII't'l e>:I pAS:
I \ r! '" I
pWV't'O XO:L O'rL e:yrr.r,C< 't'Ouc; <p<.t.lf.l.O:L- I I romanilor s-a vazut dm impreJ l a:ea . ul i muriserli i numero 1 alw izh1.1:
. . 188 dupii ce multi fusesera vmdut1, m d 1 t l'a+1 1 opt mii de calaret1,
mer1 , A f t data rep a 1 r ' r 4 10)
ouc; xo:xrr\. eI:o'po:ao:v, e>:ci:, e> :xe:Lvou xrr.'t'e:cpo:v"f) <Ifun > -rw
I -
v 't'e: o:t> xoc "/\I .{u-rc.lv
uptoc8occ; Mxoc &m:8oaav, o c; e:-r<X 7to/../...ouc; E:v 7tpo:6.vw:c; 7to/.../...ouc;
I I
tisera sa scape cu Jua: _u o en mst tri i i in Britania. Exe. UG 61 (I?
dintreL care _fo 189 Yi a Siriei siliinpe<rind.
; I
XXI cinci 17 mn 1 cmc1lstC
1. Revolta UIe au.assms Marcus
intru Antomnus sa
atit ii zgu-
l5 oe\ 't'E/"\I.\J't'"f)O'IXV" C<c; 7r0A"lA"IOUc; oII-e\: XIXL cpuyov-rac; e:Tixov, XIXL <L7t7te:ac; e:u'61uc;
I I I I I
l ' ' . . .. u da celor ce-1 pusese .,. . 1 l 20
ox1'1XXLGXL Alouc; c; auo:x av oi n:o:pfozov, &cp' wv 7tE:V't'axLaXLAtouc; 'ntre in tratative cu 1az1gn, 'n c1 . is senatului despre motive e care-
a scr l
.
duira vetile pnm1te, ,nc1 . t ni ci nu mai obiceiul sli scrie in a te impreiur ari .
xix1 n:e:v-rixxoalouc; E:c; Bpe:'t'-ravlo:v r;e:tJ;e:v. Exe. UG 61 (p. 410). .. demnau sa facli pace cu e1, cum avea . .
]' 190 i au cerut unele inlesmr1. --:- po t r!Vlt
I>
L XXI, 17, 1. ''0,.L 6 Kcf crat oc; xo:1 1:uplo: ve:oxwcro:v,.e:c; vocy- Exe. UG 62 (p. 410) . ..
Il
. . f
xaao:v XC<Lrro:poc: yvwf.l.'l)V 't'ov Mo-:pxov 'AV't'WV-Lvov 't'ot-i:; 'I0,:,1.,.,uic:,r c-J
' I \ LXXI 18 1. 1az1g11 au tr1m1s so l .. tru a nu fi indeplirta11 cu totul. \'
20 1A-'"IJVC<L ' O U"'t'(.t) yoc\ :p 7tp uc; 't'OC\: o,:yye:/"\'. 6C':V't'C< E' ci:,7tA"I0:Y"IJ (JJ o;:e.1: e':mcr-re:L-A.C
J (j't'e; f.l.'l)o
I , (L celor conveite'. Li s-au facut un.ele cor- s1 , ueomanii, mai inainte sa fi primit 25
Nici ei, nici burii n-a acceptat mliue1ra!boiul pina la capat. '.l'eama !or era ca
-rcjl cruve:8plcp 't'occ; od pfoe:Lc; C:cp' o:tc; o:O-rotc; auve:A./...OCy'Y), xo:6ocm:p E7tt de la Marcus o incredmtare ca va .. um mai facuse inamte vreme - nu
't'Wv &A.A.wv E:rrnle:t. Exe. U0 62 (p. 410). im liratul - impll.cindu- e. cu cvazn, a cu vecinii lor: Exe. UG 63 (p. 40).
L XX!, 18, 1. "0-rt 0 i 'IOCuye:c; En:pe:cr{3e:Ucrav't'o, XC<L n't''YJO'cXV 't'LVIX cuva sa-i lase incurcat1 mtr-u raznoclai timp pe solii tuturor ean_iunlor 30
&cpe:6 vo:( O'(jlLO'LV EX 't'WV wo"A.oy"f)evwv XOcG auve:xw p 6'Y) 't'LVcX IXO't'otc;, LXXI, 19, 1. Marus nu I?r1ea l 'ta fie dreptul de cetaienie, fie o iertar
25 ivo: xix1 rravn>.&c; &.t-!-o-r ptw6waiv. oO .v-rot 7tp6't'e:pov o0-re: ihoL barbare ci dupa cum f1ecare dm e men elnica - ori chiar acordarea vreunu1
de birui - pentru totdeauna or.1 "'.r!Il dovedisera a-i fi foar te de folos 19_1, 85
,. .o\J't'e: o l Bou pot auo:x Yicroct 't'otc; 'Pwixlotc; 6!-7Jarr.v, 7tplv itlcne:tc; a .utor statornic '.in grine. 2:.Cum 1a1gi1 se utea spune - pe toate, cu excep1ia
rrixpd: Mocpxou A.o:[3e:tv v .x pt 7tlXV't'oc; 't'cj} 7to"A.cp xpae:cr6ixt i:J
l ierta multe din indat_or.mle. lor 1 Jla.inea de asemenea oprelite? d: a e
cpo{3ouv't'o y&:p xix't'ixA!-ixydc; 't'oi:c; Koucf 8oLc;, &cr7te:p xix( 7tp6't'e:pov, cefor in legatura cu ad aile 1 negot . ia de insulele din Istru. Le-a i?gadmt
7tpoaolxouc; crcplcrL 7toAe:louc; 07toAd7t'Y)TIXL. Exe. U0 63 (p. 410). folosi de corabii proprn .\ d 9e l oferitoriul Daciei m, ori de cite on guver- 40
30 L XXI, 19, 1. ' O't't 6 Mcipxoc; 't'ouc; 7tpe:cr e:uo.vouc; 'rWv 6vwv 1 cn?'}e avnan d a 'Joie. Exe. UG 64 (p. 411).
innastioi rsual faacceaste1gportocv1;m
E:8exe:'t'o oox E7tL 't'oi:c; IXO't'orc; mxv-ro:c;, &A.A.' &c; 7t OU
6 EXIXO''t'Ol OCO't'W'J
-<). "I , > "I
I '' / ,\ \ \ 1( -
' TrOM-re:tav 'Y) CX't'e:,.,e:to:v "f) IXLoLov 'Y) XC<L 7tpo<;; X P vov 't'Voc ve:atv -rou 7 km
le
Ii se re18d5ucReeastarisntfgeelrepaos1pbuihctateteloar e acoor;:ee Ipi.'odse metalicc, in special arme \H aUJ.

cp6 /..ix{3e:tv Aproximativ . . e rezeutu o grea loviturii pen t ru u

1 ar
bari ' cruuru
, ' I ,,., xo:t 't'IJ 't'pocp v &6cf vrr.'t'ov "f..C:LV & toL crrr.v. 2. Kix 18'

pou
\
E7tELo'Y) O L et.1.,uye:c; X P"f)crtCU't'OC't'OL ocu't'cp e:yiyvov't'o, 7tOA"1I 1"I0C\ XIXL\ e:x -rw
'-
v I i
35 &m,.e:,.ixyvwv acplmv &cpxe:, a"A.A.ov 8E: 7ttXV't'o: 7tA v 't'WV x.a't'oc n 188 In anul 175.
\ 6 ' - I I > 1 ;:' 1 L -
't'oc :c; O'UV oouc; IXU't'WV XO:L XCX";OC 't'OCc; e :m.h,,LIXc; auyxe:te:vwv, 't'OU 't'C 'YI )
\
Cf LXXI, 13.
181 o t
y nota 182.
188 . . . . .. erial cu puteri depline ill iieu !
i8loLc; 7tAoloL<;; cr cpa<;; XP a6ix xa1 -rou 't'wv v awv . -rwv sv 1'<!> "fo't'p(fl A ius Ca
a incercat sa aJung
180
. s sius, g uve!na
li im plirat m anutor lal17
S riet 1
a e.n., c'
ui fals zvou despre moartea Jui

' , , e ,
&7txe :a6ix . xixt E:cp x e:v aO't'oc; 7tpoc; 't'ouc; 'Poo/..ocvouc; 8ta 1'-ljc; et.-
, E
Marcus Aurelius. 1 I 177 dar cer pace in 178 e.n.
 )c; e:m't'pe,:'.tr'7. l Cl'CflLO"LV. ..
1 ,,_ I
XLIXc; e:mtyvua o:, OO'IXX c; l(
v pxwv IXU,'t''Y
-
xc. no Ei reincepuserli upt e ml ecini ai imperiului.
40 UG 64 (p. 411). (J
\I 191 Prin atacarea i slllb1rea. a tor rl\mllsese in regiunea gurilor Dunaru._ . de
Cealalta ramura sarmat1ca, car d d I Aquincum trecea pe Ia Porohssum 1
201 d1. uI care mergm e a ' )
ncolo upsinlPirolabaT
h1 uta 1a deog raful din Ravena, 177, 19
ylrapse (cf.urm

j
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA noMI NIEl 705
704 ll!O CASS lUS

L X XII, 3, 1. "On -ro1:c; Bou poLc; b K6oooc; dphvIJ'' ocox.e: 7t pe:cr- LXXII, 3, i. Commodus a acordat IH pace burilor, cae triiseserii soli. hi
1 J.- '
jJc.ucro:m.
II po,-re:pov e,;v yo,:p, XO'.L,'t'OL 7t0/\../. \.0.. :X, Lc; O:U,'t''Y,)V O'.L,'t''Y) 6e:L,c;, ou,x. inainte - cu toate ca ci au cerut-o - nu o incheiase, intruc1t aceia erau putermc1,
7tOL 'Y)<JOC't'O, Ufl 't'L 't' eti:p pcov-ro X.OCL\ vfl't'L ou) x e: t p'Y)V'Y)V O:AAIX . r..JJ...VOX'Y\)V 'e:c; 't'O\
' I I ' \ \
nedorind pacea, ci doar un ragaz pentru a se preai" 2. .Dar. au nci, fiin a
ajunsesera sleiti de puteri, ;ata cu ce ia! 1 1!1. ostat1c1 1 r,r1zomeri de. la bun. 1.n 5
7tocpo:crxe:U(Xcr0'.cr60:L Ao: e:i:v } 6e:f...ov 2. 't'O't'e: OE, i7te:Lo-Yj ie:-r puxwfl'Y)<JO'.V, mare num!l.r, iar de la alin 19 5 ma1 prim1 cmsprezece mu de oameni. I-a s1lit
r, '\ '\ I < fJ. f f '\ I \ J f f
0 crUV"f) /\/\O'.Y'Y)
I
crcpLcrLV Ofl."f) p ouc; J',0:1-' COV
' '\ \
XCY.L CY.LZfLO'.A<.t.l't'OUc; 7tO:pCY. -re; 't'WV
I
sa jurc cii niciudata nu vor .mai loeu. i96nu- i vor mai pa e. vitcle la ei in tara,
B oupwv 7t01\/\0U<; XIXL7trt.poc 't'(u'I fJ.1\1\WV upLouc; XO:L 7tE:V't'OCXL<JXL AL ouc; 1(; "\
I \ I
pe uu teritoriu de pa truzec1 de stadu 1 de hotarele Dac1ei. . .
"" ':!. 6
J I > >
x.otcroce:voc;, Xrt.L ocvo:yx.o:crrt.c; -rouc; OC /\/\OU<; o crt1.L wcr-re: 'YJ't' e :voLX'Y)crs:Lv
I \ \ J r/ I I
LXXIJ, 3, 3. Acela i Sabinianus 197 a sup_iis . i douiisprezece n.:1i de. dac1 10
dinlrc cei diu vccinatate, care fuseserii alungat1 dm tara lor de batna \H erau
7tO't' 'Y)'r e:vve:e:v 't'<J<J1X p1XXOV't'O: <J't'O'.OLO'. 't''Y)c; xwpo:c; crcpwv 't'-Yjc; 7tpoc;
\ I ) I I .., . I

gata sa <lea aju tor celorlalti ies, fagaduind ca le va da piimint in Dacia noastra.
-rfi D.IXXLCf oi5cr'Y)c;. Exe. UG 68 (p. 413). . . .
10 L XXII, 3, 3. 'O oc1hoc; :EocwLo:voc; xe1.t D.o:x.wv -rwv 7tpocr6pwv LXII 8 1. Commodus avu, de purtat citeva riizboa1e tmpotr1va bal'bar1lor
6 de
upLO'>c; XO:L oL<JXL /\LOU<; s:x. 't''Y)c; O LXLO'.c; S:X7t0' V"rO:c; XOCL :t..Aov-ro:c;
I \ j, 1 ) ,..,. J I ) I
de dincol granitele Daciei, riizbo<iie in care au dobindit faim.a _:\lbinus i
-ro1:c; &A./,oLc; o'Y)Elf.cmv U7t'Y)y&.ys:-ro, y-Yjv -rwo: o:u-ro1:c; iv -r7j D.o:xl'l' -rfi Ni,,.cr no, acctia doi ridicinclu-se mai tlrziu impotriva tmparatulu1 Severus. . . 15
"' LXXV 3 1. In aceasta vreme, tunete, fulgere i o ploaie toi-entiala oprira
e:-r pCf oo6 cre:cr8o:L u7tocrx6e:voc;. Exe. Ul' 68 (p. 413). ' actiunilc schilr 200, care voiau sii porneasca ;azboi. Tr!l.sntele dizrii. p ne-
L XXII, 8, 1. ,Eyvov-ro oE: XO:L 7t6As:ol 't'Lve:c; ocu-r(il 7tpoc; -rouc; gindite asupra scitilor, care stateau la sfat, 1 omorira tre1 frunta de-a1 lor. 20
15 U7tE: p 't'V D.o:xlCY.v
"'" >
o:p&.pouc;, iv o c; 6 -rs: 'Af...1:voc;
I >
xo:t I
NLypoc; ot \ ... . I
o )
LXXV II 16 7 . . . Antoninus sosi in Tracia m, dar nu se ma1 preocupa
-rep o:u-rox po:-ro pL e:OU'YJ PCJl s:-roc 't'O'.U't'CY. o :v-rmo"Ae:f)cro:v-rs:c; s:uooxl- de Dacia ci rec Helespontul nu far!I. primejdii . . . 2 2
'Y)crO:'I , . , LXXVIll, 13, 2. Daca in privinta lui insui i a lui Adv nt.u a respecta t . 0 25
intocmai datinele, el f procedat. insli cu ttul neugetat nm1tmd. pe Mar1u_:
LX XV' 3, 1. , Ev oE: -r(il X.O'.L p(il 't'OU't'Cf> -rouc; :Exu8occ; 7tOAe: 'Y)- Agrippa ca guvernat<I,!, mai inth in Panoma, apo in Dacia. Indata P.or c1 sa
' (l. I fJ. \
\ \ J \ ) ii
cre:LO'l't'O:c; tJ P OV't'O:L -re; XOCL O:O''t' p1X7tO:L e:-r ol- ' pou XO:L xe:po:uvoL ouf...e:u- fie rechemati Sabinuj)i CasiriUs 203, guvernatori1 acesto doua ,Prov1?cu, sb
:W ovoLc; cr cp lcrw eo:lcpv'Y)c; e7te:cr6vnc;, XO:L -rouc; rtpw-rouc; O:U't'WV -rpe:i:c; cuvlnt ca ar avca nev e .de ei. De fapt se temea de barbii.t1a lor 1 de s1mtiimm-
&voprt.c; oc7toxnlve1.v-rs:c;, e7t0"/' .ov. tele prietene ti 'pe c tcetia''le nutreau fata de Caracalla. 3. A trimis pc &O
L XXVII, 16, 7. . . . ' 0-rL ic; -r v 0pX'Y)V &cplxe:-ro 'Av-rw- o
vwoc; 'Y)oe':v ,S,:'t'L 't''Y )c; uAo:xLo:c; cp po 1-rLcro:c;, xo:L -rov 'EA A'Y)cr7tov-rov oux.
- I 1 , I I I '
111<1 Dupii uwartca 1 Aui'elius p\lcea se incheie, in v11r11 1mului 180, i cu cvazii i marco
&:xLvOOvcoc; Ot1X e1.A.6)v. . . manii, care reluasel'11 i le ini177 c.u.
25 L XXVIII, 13, 2. Toiho yocp o voLW't'OC't'IX XO:L 7te:pl &ocu't'OU tH Unii editori ere ,u este yol'ba de cuvintul al\ii , ci tie alani .
10 A proximativ 7 i . ..
XO:L 7t pt 't'OU'AoOU,V't'OU 1tPO:'<!::.o:c;, O..'../.\ OYWI't'O:'t'O: MoI:pxL 6v 't' . 'Ay pm-
I ' - I
m C. VetLius Sab nil.I IuliUJ Hospes, legatul celor tre1 Dacu In a nul 180 e.u., a
7tO:V 7tp 6-re:pov e:v e:c; II OCVV OVL,O'.V eT:'t'' e:c; UAO'.XLO:V 'Y)ye:ove:ucrOV't'O: cII.;7te:- I ' tlus lupte cu <lacii lib 1 .ll;ara ;t!litorilui .ocupat tie romani. Se pa re er, acelai
Sabinianus s-u lupta t "fi .. ,_Bi.lri1 ment1onat.1 mat sus. . . . . . .,
198 Este VOl'ha clc tJacii liberi din afara gl'Rniielor p1ovmc1e1. er. Omcolcle 1b1lrn,
e:v -rouc; yoc p & px.ov"occ; CY.u-rwv, -r6v n :Eo:1:vov xo:l -rov Ko:cr-r!vo'll XII 180 care vorbesc de e dacii mari in regiunile de mia7.1i. noapte. Dupa L. Schmidt, Die
:f..6yc.p E:v &c; xo:t -r-Yjc; O'UVOUO'LIXc; crcpwv oe:6s:'lloc;, pycp oE: -r6 -re: 7t&.v Ostgrma:1er., Milnchen, 193/o, p. 200, plecarea dacilor (dill Ucraina apuseanil) -r dato1:a
ao cp p6v'f)oc xe1.t "'' cpLA.lo:v o:u-rw'll -rv 7t poc; -rov Koc p&.xo::t..Aov cpo'f)0e:lc;, mig111tiei goilo1 - de la Vistula sp1e regiunile ponticc - care provocasc, cu am m urma,
i invazia costoboci101 (cf. Pausama, X, 34, 5). . ..
s:u'8u'c; e:-re:7te, :'t''rt.'t'O. 3. 't'O,V 't' OU... 'Ay ptr:7t0:'1 e:c; 't'"f)V uA o:xI o:v XCY.L I ' I
' l
Clodius Albinus i Pescennius Niger, viitorii imparati romam, u luptat cu dacn
'I
liberi sau poate cu sarma\ii, in anul 184 e.n. .
oo Autorul ii conf undii probabil cu carpii, deoal'ece la aceasta atii (196 .e..) mi .na1
cxisLau grupuri compacte de sci\i care sa atace Impel'iul roman. N-ar f excus (ce1 Sc_huudt,
op. cit., neagi\ aceasta posibilitate) sii. fie vorba de go\i, care apar In 1stor1ogiaha ant1cii. sub
numcle de sci\i (cf. Dexip, loc. cit )., . . , .
sol Tmpii.ra tul Caracalla a v12.1tat Dacm 111 anul 214 e.n. (cf. Hcrotlian, IV, 8, 1 '
SHA, 5, 4). Vezi i lat. Rom., p. 454. . .
100 Impil.ratul Marcus Opellius Macrinus fuscse in anul 217 e.n. prefect al pretonulu1,
impreuna cu Oclatinius Adventus. .. . . , .
sos C. Octavius Appius Sabinus era guvernatorul Panome1 lnfer1oare, iar C. .L e_rl1-
11, 5, '10 otAAWV &J./,ou !l),),o co!'l'u ptum pulal Bk. recte opinur, nmxime propter 3,
mius Castinius, care la snr,itul domniei Jui Sever? fuses 'i el guernat?r al anomc1, OJ UH-
'AJ.a.vwv 'Al.!l<vo) 'AJ.a.vor idem Bk., ncque hoc displicet, cf. v. Marci 22, 1. Vandalorum sese probabil sub Caracalla guvernator al Dac1e1. Vez1 A. Stem, Die Reichsbeamten von
nomen ut interceptum credas, quod coll. c. 2, 1, concias, paleographiae legibus non commen-
datur. Dazien, Budapest, 1944, p. 66.

I 41i - 1414

_ _ L_ __
 707
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMtNIEI
70G DllJ CASSICS
Agrippa 204 in Dacia 9i pe Decius Triccianus in Panonia. Primul f uscse sdav
Lie' :xxLO'I T pLX.XLOCVO''I e':c; T-YJ,1 Ilocvvovlocv ,,a A , _ i cuafor ul u nei fomci._ Din aceasta pricina fu aclus in fata judedi. ii sub Severus.
Te: xowT-YJv yuvocLx6c; Tvoc; , e: Te: <;Y,, e:xe:Lvov '1 8ou"Aov Apoi, cind a ocu[iat slujl.><t de avocat public 02 5 , a fost surghunit intro insula,
,u7t o, 't'OU- Le:ou oou xo:lToL XCY. ' L ye:yo'IOTOC
Tc; r.< '., _ XotL 8Lo: "
TE TOUTO - x.pLve:VTIXro
pentru d1 a traclat i nlcrescle sta t ului cu u n anumit prile j. !1. Du pa aceea a
7t poooaw: 7t po:y11 o:T6,. nvo,. tr v::"
t-'o:aL
,)
, ALXCi) , auvoe:8Lx i .oTo:, XO'.L'e:7tL
r.x ' ' ' fost readus de. Taru utas 2os i111preuna cu altii i a ajuns re[eren tul 9i 5
f)O"OV EX7tE:<JOVTO: 4 ' --.l.
" , 1
, , _ 'T' r "> "> -, - secre tarul sau. I n celc din ur ma, insa, a fost coborit la rangul senatorilor
o U7,t0 _TOU ,i. O:fl,O:O"t"OU GUV TOc; cf/\'/\'OLc; xo:To:xvoe:'v-ro': T.acX ; :!.L fl""' 'Cl. 70,U"t"O care nu exerci tascra dcd t pretura 207 , fiindca introdusese in armata tineri
O:U"t"OU XO:L Tote; &ma't'OAcXc; 8LOL""'..;, ' ' ' 't'E ow:yvwcre.Lc; care clepaisera v'lrsta. Triccianus 208 slujise doar ca osta in trupele din
r.< , .l. "'.,ao:vTe<, xo:L TO Te:Ae:u '
t'ou /\e:u-rcr.c; -rouc; fo't'pO:'t''l)yr.x6-ro:c; &.7tw 0, !!. Tcx:LOv e:c; -rouc; Panonia i f usese cinclva por tar al guvernatorului de pc a lunci al acclei
\ ). ' - j crve:v-ro: u't'L J IE:L pcXXLCY. Jt l; '

"t"'l)V O""t"flO:_TLcr.V, E7t'Y.,IX't'O ' "t"O'I 8 o"'l') T pLxxLo:vo'v e,,_:v r-re: - . eA:c,'W 6 po: e-:c;
provincii. Aet1m co manda lcgiunea albana 209.
LXXV III, 20, 3 . . . [Antoninus] 210 . se f alea ca i-a invrajbit pc va ndali
10

11C<VVOVLXCfl ECl''t'flCX"t"E:UflEVOV XC<L 8u w 6v 7t'o't; 't'o -apxov-roc;

10 ye:yov6't'oc xo:l 't'O't'e: 't'OU 'A"Ao:vlo fl
,,'t'Cfl 7t 'lJ EL 't'Cfl
o:u't'Y)c;
i pe marcomani, care mai inainte vreme erau pricteni, i ca pe regele cvazilor,
L XXVIII 20 3 ' cr,'t'flaTo7te:oou & pzovTc(. Cabriomarus,
LXXV III,invinui
27, 5 . .in. Dacii
f ata scaunului sau de judccata, 1-a da t 111ortii.
211 l)ustiira o par te din Dacia, cu gind sa prclun 15
8l"Aouc; xi:xl Touc; ' ' . . . . 8't'L 0 O:U't'OC ' I
Mi:x pxou cfvouc; ,, ,, E7;'7JVEL . 't'ouc; Ouo:v-
I
gcasca razboiul. Ei staruira ob\inind ostaticii, pc care ii luasc de la ei Caracalla,
' , , r CflLAOUc; OV't'OCc; O:AA'/,A
xe:vo:L, XIX.L O't'L 't'&v Koucf8wv O:O"L AEO: r .. (.I. I oLc; cruyxe:x pou-
.,
ca zlilog al alian tei.
&.7te:x't'O'IEL. OCLOl-'oi:x pov XO:T'lJYO P"l)6vw. La Suidas IV, p. 669, n. 483 (eel. Adler) C o n d a m n a t i: pasibili213 de
judecatf1. Solda\i 212 condamnati pentru o nelegiuirc, voind sa fuga la
L XXVIII, 27, 5.
I oi 't'E Li&.xo . AU 'I 0r I - I
Deccbal sinl condamnati la moarte. 20
XIX.L 7tOAE:fL'Y)<JELOV"t"Ec; &7tL r."Ae:fov &vfox 'Y) / - 't'LVO: 't''l)t; LlO:XLOCc;
xocA:Aoc; &v cru1:t.xlo:c; A6yw 7t"' p' , o, 't' c;, fL'Y) pouc;, ot)c; 6 Koc pcf-
A . , ..,.. O:U't'Wv E L A'Y) CflEL xo '
pud Smcl. IV p. 669, n. 483 (ed Adler) ' 'Y 6Lo:v10L. '
:x"pL't'O,L. crTpoc',.,,:,"'O:L \m68L>OL E 7t ,L xi:xxoupyLO,t'. 8pi:xcru o,1
r.<7t o L,x o L : xo:To:- ,
20 ue:xe: i:x:Aov 60:11&.-rcp XOAcX OVTO:L . "' r t'OUAEUO'ITE:c; 7tO:flOG

< Marcius Cla11llius Agrippa, gnvernalll' al Dn ciei in 217 -2'18 e.n. era concomitent
0
i lega l. in !r1oesi1i I nferior. Vezi Stein, op. ci!., p. 67.
0 6 Advocaltts f'isci.
906 Porccla unu i gladiatul' singeru::i , datit i impri1'a lului Cat'aealla dnpil Hi.u:.ulea sa.
2o7 Nlacrinus csle iu viuult cU a nuntll pcrsoane ck rang inct01iau in func ii t..le rang
cunsuhu. Aelius Dacius Triecia nus a fast gnvel'llalor in Pa111wnia Infe1ior in anii 2'17-218 e.n.
0
Legiunea IIParthiw, care era aczu la cu garnizoaua Jinga Homa, pe colina Albanu,,
20
a vca rolul unei gilrzi personalc a itnparatului.
" hn prua tul Caracalla se afla atunci in regiunile nuas tre, probabil la Porulissu m.
21
i'l .,o p.alt4a51l,e.cj.iu11c: llacringii ; tu lui se pare ctl e vorba de dacii libe1i >>,
Vezi I 1s1l. DRuopm
2
ci\ rora i\facrinus le-a inapoiat nstatccii pe ca re ii luase Camcalla in u1111l 21', e.n., cu
prilejul vizitei in Dacia (cf. LXXVII, Hi, 7) .
1 Pasajul acesta, care a fost socotit cu face parte din car tea LXVI!I, 9, nu figureaza
2
. f * 15 O:xoi] O:xpt'("(OI Reim infeliciter intelleguntur Daci li beri pru vinciam Daciam in edin\isa Afloulzoiseitlaa. de:<ert01ii romani care treceau Jn daci. Cf. supra LXVIll, 9,6.
in estantes. '
* 483 crprt"t101a.1 sq. Cass D. (ad. 68,n) attr. Reines.
45
 CXI I. H P D L1 I A N O y
CXII. H E R 0 D I A 1'l
(ISTORICl:L)

S-a niiscut in Siria i a ocupat diferite demuitati ln sla tul roman, fftcind
pnr te din ordinul cavaleri\or. Herodian a scris o lslo1ie, in 8 cari. ln cu re
povestc te evenimentele de la moartca Jui Ma rcus Aurelius (180 e. n.) pinft la
mourtca Jui Maximinus (238 e. n.). Autorul, dei n-are prejudecii\ile sena lo-
riale ale contemporanului sllu Dio Cassius, de multe ori sa Ill.sat i cl antrcnnt
r\e patosul ora Lorie ..
Editia : Herodiani Ab excessu Divi Mrr,.ci libri octo cdidit IC St.avrn-
hngen, Teubner. Leipzig, 1923.

TH 2: META MA P I\ON BA1:IAE IA1: I TOPIA1:

BIBAIA OKTQ ISTOR IA iMPA.R AT ILOR DE DUPA. MARCUS,
iN OPT CA.RTI
II, 9, 8. . . . Mai spunea 1 ca trebuie sii. vina tntr-ajutor i sa razbune
rnoartea lui Pertinax. tia ca toti soldatii din Illyricum tin minte vremea cind 6
Pertinax le fusesc comandant 9 9. Caci sub domnia lui Marcus, [Pertinax]
inaltase multe trofee impreuna cu ei, [biruindu-i] pe germani s, i 1n calitate de
comanda nt i guvernator al [tinuturilor] ilirice aratase intreaga masura a vite-
jiei sale in luptele impotriva vrajmailor. El dovedise tntelegere i bunatate
f ata de cei de sub aculta rea sa, stap1nirea lui fiind cumpatata i blinda. De aceea 10
soldatii ii cinsteau amintirea i erau minioi pe cei ce indraznisera o fapta atit
de cumplita.
IV, 7, 2. Plecind ' din Italia i ajungind pe malurile Istrului, administra
p!l.rtile de la miaz!l.noapte ale imperiului, iar - pentru gimnastica trupului -
conducea care i dobora din apropiere tot felul de animale salbatice. Nu 15
imp!l.rtea decit rare ori dreptate, dar avea multa pricepere in judecarea plin-
gerilor, pronunttnd hotii.rtri bine chibzuite.
IV, 8, 1. Cercetind taberele de la Istru, sosi i in Tracia, care se invecineaza
cu Macedonia. Acolo se purta ca i cum ar fi fost Alexandru i, i111prosplitind
amintirea aceluia in diferite chipuri, dB.du porunc!I. s!I. ise aeze tablouri i statui 20
in toate oraele. . .
VI, 7, 6, Aceste dou!I. fluvii, Rinul i Istrul, sint ccle mai mari din nord.
Unul str!l.bate ara germanilor, iar celii.lalt trece pe Unga peoni. Vara sint navi-

1 Viitorul imp11rat Septimius Severus era guvernator al Panoniei Superioare, in prima-

vara anului 193, cind a fost ucis tmpll.ratul Pertinax.
IAluzie la funcp'.a de guvernator al celor doui!. Moesii 'i al Daciei pe care le-a exer-
citat intre anii 175-179 e.n. (cf. SHA, Pertina:r:, 2, 10).
1 Aluzie la Juptele tmpotriva cvazilor, din anul 171 e.n., in calitate de comandant nl
legiunii I.

J_ Impiiratul Caracalla a vizitat Dacia in anul 214 e.n. (cf. Dio Cassius, LXXVII, 16, 7).
a Imparatul Maximinus se adreseazii soldailor.
 IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROM!JS"IEI 711
710 II rmo I >IA:'\ (!STOR ICFL)

gubile mul\mnita adincirnii i la\imii. lor. Iarna!nghea1a din pric na. frigulli
o Cvle: poui:; e:v 'JQ[U uLrto pov e'Ii:xoucrL 't'O\ p< e:'t\'v{l p o'J"oLOC\ (i.").a.:Cvl oi:; 't'e: x.a.:L\ 7t 'A\ IX.'t'oc;,
\ I I I
i pot fi trecu te calare, ca pe o cimp1e. 7. Valurile aestor pe s mv1;t?eaza
't'OU 8e XELwvo r::x.yf v-re:i:; ur;o "t'OU x. puoui:; tv rte:8(ou crx_fiix."t'L x.rt.6L7t- si se fac atit de tari, incit nu numai ca rezista la cop1tle ca1lor 1 la p1coarel:
7WJOV't'IX.L. 7. 'Av7L"t'U7t:Et; 8e oihw x.d cr7e: p pov yhe:wL 't'O 7tO"t'E pe:W pov amenilor ba chiar acei ce vor sa ia apa nu folosesc urc1oare sau vase ma1 mar1, 5
&c; 6vov fmrnv d7tAoci:; xa:t rt ocrv cb8pwrtwv chdx_e:LV, &"AM xoc
ci sccuri sisapaligi, ca sa taie blocuri de gheata i due .stf el apa - fara vas -
ca pe un 'bolovan Prin urma re iata na tura acestor fluvn" . .. .
5 "t' oui:; &.pucmcr6ix.t 6"'A ovwc; x&"'Am:Li:; irt' ocu't'w r,8e xo!:"'Aoc crxe:u'lJ VII. S, 4. . . . H.idica s armele impotria voastra . a v1tejle1 voast:e nu
cpe:pe:Lv, 7tEAE:XELt; oe: X:X.LoLXE:/\/\Q[t;, LV > e>:xxo't'Q[V't'Et; yuvov 't'E crxe:uoui:;
I '\ I " I" '\ I !, I
acrmanii pe care i-a m biruit de multe ori, nu sarma\11 - care ne cer m tot 10
" ,
&.p&.:::voL, 't'O C8w p cpf poucrL'J wcrrt::: p "'Al6ov. ct>umi:; v 8fi "t'W'J now- cleauna pace 6.
&v ix.CnJ.
VII, 8, 4. (( . . . ''Ort AQ[ & cp' uCY.i:; x.d 't'"V ue:"t'e pix.v &.'18pdix.v OU
10 re:pix.voL\ O'.L>I pOV't'O'.L, ou"i:; 7t0 )1"/>\CYI.X.Lc; e):VLX'fJIO"OCfLE' J, OU> ""\"'o:u poa"t'CCL, 0 <L
7tE pL E L P"IJV'l)t; e:xo:cr't'o-re: tLXE"t'E!JO'l't'Ec; . . . )) .
\ I ( f I

s Aluzie ]a Juptele impotriva iazigil or i a dacilor liberi din anii 235-236 e.n.
(d. SHA, M aximinus, 13, 3).
CXIII. I II TI 0 A Y T 0 Y CXIII. H I P 0 L I T f R 0 M A N U L]

S-a nfiscu t in anul 175 e.n. i a mmil in timpul peisecutiilor organizate

impouiva cre tinilu1 de catre impurat11l Deei11s (!!50 e.n.). A fosL un scriitor
rpcnncl i n li1sat () operi1 int.insi1.
Edit in : Pntrolngia Grneca, ed. .T. Mignr, vol. X, Paris, 1857.

ITEPI TON JB'AITOETOACN DESPR E CEI DOISPREZECE APOSTOLI

PG X, col. !)51. Andri a vestit [cuvintul Evangheliei] sciiilor 1 i tracilor.

El a fost rastignit la Patras in Ahuia, [fiind lega t] in picionre de un maslin i
este inmormintat acolo.

t Dei in provincia Scythia (Dobroea) au xisLat ?retini, probab lncil. din. prime}e
secole ale erei noastre, rolul apostolulm. Andrei (cf. Or1gene, Comentaru la Geneza, 24) m
raspindirea noii religii este indoielnic (vez1 Ist. Rom., p. 588).
 CXIV. .Q P I rEN 0 12: CXIV. O R IGEN E

. "' 1 18 i 1 inuril la Tir in nnul 255 e.n-i fiind

S-a niiscut la Alcx:.u1drrn in anu t.: ._ '. .. .. : b"sel'ice li. Otit'Tene a scl'is
. .. . . ai iinporLau\.L scrutot 1 l o
ttnlll c\int re ptttnll
l CCl m a f'trul s[t f ie t\eclnrat
:"' : care con\in idei originale, ccen ce " <
ucrau,
numeroase. l 'iLra t decit in pa1t.e.
erPt ic. ()pcia R-a nu s-a P B h I-IV geaen Celsus, heraus-
. lV ke erster Dane1 ' uc 1 "
Edi\ii: Onge11es . h
er 'T e 1.pz1g: 189 "., EJuseb us J\.irschengeschichto heraus-
. , '
aeaeben von Paul K au, , l' 1955 . 01igenes H errie,
octsc , . B
" " \ t fiinfte Auflage, er in, ,
gegeben von Eduard Sc iwar z, .. II D'e lnteinische tlbersetzung
1 h.. klarung 1
eUter Band, Origenes JV a'lt auser b von E1ich Klostermann,
. series herausgege en. . .
der Commenlar1orum
Leipzig,. 1933.

iMPOT nIVA LUI CELSUS i

KATA KEAkO Y
e odrisi pe samot'ra i,
. de i-a aezat e sus '.
I, 16 [334]. 0cw&. w SE: 7twc; Opucrocc; E:v xoc! 2:a60 px11.c;, Cl P . . 1 t
I 16 [331]. Ma m1r cut? 1 le 1 fi

' ,E/\EUO'LVLOUc; XClL "1Y'7te:p(tJJ.ope:ouc; e:v 't'OLc; apxaL O't'Cl't'OLc; Xrl.L

I ' ' I . , , I ' crocpw- mai vech1 ma1 m'e ep .e,
XC.H
5 -r&.-rotc; t-rr1.;e:v rnve:crtv o
K"Acroc;, -rouc; Se 'IouSa(ouc; oux ;twcre:v pe elusii i pe hipeboree 1.inl i n:1siicici intre neai:nurile i'elpt ,
iar pe iudei na soc?t1t vrc me sEl s une insa ca sint neamur1 foarte m,te ep ;
o\J-re: de; cr ocpouc; 7tix pixS;ixcr6at o\J-re: de; &.pxix(ouc; . . . 335 . . . &."AM
nici tntre cele vec1". . . 335 . . . d . P. cralilor i ge\ii: . . de la care nu tlll daca
XIXL -rouc; E:v 'O pou rixXocx-rocp&.youc;, XIXL nuc; rrt.Arl.'t'WV putsixc;, 1. vec hi galactofaa1 a1 huHomer, rmzn .,
"' are 10
XIXL -rouc; re-rixc; crocpW't'Cl't'IX Mye:t OV YJ dvrt.L xd &.pxa!:c.c. . . WV oux se pastreaza ceva scr1s. . d 1 grai catre concetatenu sa1 c
o'!Soc d cp pe:-rixt cruyyp&.oc-rix. II 55 [429]. Dupa aceea i.u eu . - prorocit toate acestea .
credea in Isus': Hai, sa admte itac:1s; nvinga pe eel care acul t
10 II, 55 [429]. Me:-ra 't'IXU't'CI. tp'l)O'LV 0 , louSa!:oc; 7tpoc; rnuc; EocU't'OU
7t0AL't'Clc; "t' , YJO'OU mcrnuov rac; <l> pe: s
XOCL mcr-re:uwe:v uiv cf altii tnsa spun astfel de mnun -t - ' . 1 r ? Aa se zice cii a facut I
p;stetc i sa traa !oloase m s:i;a;r ia Pitagora in Italia . . i Orf eu
Zamolxis, sclavul lu1 P1tagora, a . 15
.
-rou-r' dp cr6oct. 7t6crot S' &"A"AoL -rotocu-roc -re:poc-re:uov-rat, 7te:t0ouc; ve:xoc la o dr1si. . . A . f ' d ii cinstim pe cel pr1115 q 1 mort cum
III, 34, [469]. . . r
p01, . im cf a t la fel ca ge\ii care cinstesc 'pe Za-
-rwv e:)flwc; &.xou6v-t-c.)v, E:ve:pyo/..oc ouvnc; -rr, 7t"A&.vri ; 87te:p oov xat Celsus J el crecle ca no1 am cu f 'l f a au
Z&.o"A;w E:v 2:xu8octc; cpacrl -rov 11u0ay6 pou Sou/..ov, xoct ocu-rov IIuOoc- spune
olxis. . . >)
.
b . sa invinuim pe lozo l
m [483]. . . Oare pe 20
15 yo,pocv e,:v 'I l
' 1 tutc pe itacrora c l t Epictet
,
xaL
o pcpe:,oc e,:v oopu,croctc; . . .
- Ill 54sclav1 a vir
indemnat '1 n01
. p trePcare
me nu
a demult
a indemnat pe Zamobas,
au inc emna pe
TOCM Zenon ca a indemnat pe Pe.rsa10 1 pe ce1
Ill, 34 [469]. . . . Me:-rli. -rocu-roc <mix poc7tA mo\I iic; ote:-roct 7te:-rrot 'YJ- sa se indeletniceasca cu hlozofia ?
xvocL -rov, &c; cpY)O'L'J o K/..croc;, &t.6v ra xoct &r.08oc1,6v-roc 8pYJ-
crxe:uov-rocc;, nic; rewtc; croucrL 't'OV Z&.oJ..; w. . .))
111, 54 [483]. . . . xoct e:ic; 1..J,oe:v tyxoc/..e:'Lv cpt"Aocr6cpotc;
20 otx6-rptac; E:7t' &.pe:-r v 7tpo't'pe::tfiixE:votc;, 11uElocy6 p E:v -rov Z&.o/.. tv
 . .
ZvwvL se: 't'OV Ile:pd'ociov XIXL x8ec; XCXL 7tpW YJV -ro'Lc; 7tpo-r pe:tfiocvotc;
l Filozol platonic din secolul a
I II-lea e. n., care eel d intu a
comba tut in scris

'E7tLX't''l)'t'OV E:7tl -ro cpt/..ocrocpe:'Lv ; cretinismul.

 71G
lZ-OARE l'IUVIND ISTOlHA HOMl/\IEI 717

D lN CAH.TEA A I ll-A
A COME NTARIILOR LU l OlllGENE
LA GENEZA

['.21<]. Cind sl"in\ii a po toli i ucenici ai Min L ui torul ui nostru sau raspin-
dit in toala l umea, Toma, du pii cum spunc tradiia, a primil [prin tragcrc 5
la sur i] Par\ia, iar Andrei 2 Sciiu 3. . . Aces le lucruri le spu nc Origcne in cartea
a Lrcia a cu1ueu lariilur la Genezii.

VECHEA TALMAC IRE A COMENTAR IILOH. LU l ORIGENE

SERIES VETERIS I NTERPRETATIONIS COMMENTARIORUM LA M ATE I 4 10
10
O RIGENIS IN MATTHAEUM 39 [858] Caci nu sc spunc di. Evanghelia a fost propovaduita la toii
e tiopienii, mai ales la cei care sint dincolo de fluviu ; nici la seri, nici
39 [858]. Non cnim frr tur pracdic t <
la cei din rasarit nu sa auzil cuvintul cretinitaiii. Ce sa mai spunem
omnes Aethiopas mn xime a1)u d , a _ um essc Evangclnun apud
S ' , c de brita ni sau de germani, care locuiec linga Ocean ; ori de barbarii daci, 15
apl cl rras, nrc apu <l OriPntem aud rosic qm
, . . flun rn ; sed nee
.sunt .ultra sarma\i i sci i, dintre care cei mai mul\i 1nca n-au auzi t 6 cuvint ul Evangheliei,
Qmd au tPm d ica rn u s d e B "t . . iunt Chr1strnmtat1s sermonf'm dar il vor auzi, chiar la sfiritul lumii.
c r1 anms aut Germ . . . .
0
15 ceanu m, vel a pud Barbaros Da ' S . a nts, qui sunt circa
plmimi non dum a udierunt EYn co .:t ab rmatas et S<'ythas, quorum
in 1Psa sa n"ct1l1" consum ma t"10ne.,. nge 11 Yer mn, auditu ri sunt a11tn :m

1 Pasajul accsla, ati-ibuit lui 01igene, pe baza indicatiilor Jui Eusebio tlia Cezarea
(er. Istoria bisericeascii, III,1), vine In contradictie cu un altul din Comc11tarii la Malei, 3U
(cf. infra). Explicaa pare sii fie contaminarea a doua smse difcrite (o t1aclitie anonimii i
Origene) in capitolul lui Eusebiu, cum crede A. Harnack, Die M ission urnl Ausbreitung du
Christen.tums in den drei eisten Jah1/,underten, Leipzig, 1924, p. 109-110.
8 Nu se poate ti dacil. autorul anonim al acestui pasa j se referil. la regiunile locuite
de sciti sau la Dobrogea ( Scythia Minor}, cum au !ncercat sa demonstreze unii cercetatori
(vezi J. Zeiller, Les origines chretiennes dans !es provinces danubiennes de l' Empire romai11,
Paris, 1918, p. 29), care cred ca se poate vorbi despre o activitate de convertire desfituratii
de apostolul Andrei In regiunile noastre. Cf. i Hipolit Romanu!.
' Din lucrarea aceasta, ln 25 de carti, nu s-au pastrat decit unele ciirti, dintre care
o parte doar intr-o traducere latina a unor autori necunoscuti.
Constatarea aceasta, )care vine in contradictie cu pasajul de mai sus (cf. Comentarii
le Genezii, 24), intirma afirmatia Jui Tertulian (cf. lmpotriva evreilor, 7). Pentru problema
mult dezbatutii a izvoarelor literare ale cretinismului dacoroman vezi Pippidi, Contributii,
p. 234-247, unde stnt pe larg discutate toate aceste pasaje.
CXV. L1 I O r E N 0 y 1: AA EPTIO Y
r.xv. DI0GENE LA ER Tl u

Diogenc Laeq.i u n 1t';lit in p l'ima jutne:'.i tn t.c a secolul11 i al I I t-Ica e.n .

.7i .a cule1: ie. de epigTil llle {ast;lzi pierduLe,l , Pl'C'Clllll i 0 islul'ie a rtlozo(ilot
se1i I}
de sra1ni'L Accasla din unnrt esl e u co1npilati<', ca1e ii n1e iutporlan a ci, dLoa1ece
crle iuai tnulLe din izn)arelc t'oJosi lc au tlispii.1ut de 1nulL f?i uu ne iuai slau 1a
inUcn1inU. Autorul po1nenc te i c\tcva u.tune de \'ilozufi origiuuri din cr ltq ile
punticc, imleoscbi <lin Calla tis.
EdiiiA : Diogenes [,aerti11-9, Li,c of eminent pl1ilo.ophers with an E nglish
t1a nslalio11 hy H. D. Hicks, vol. l-11, .Loeb Classical Li bnt1y, Lund rn, 12 j,

V IETILE, DOCTilIN ELE l CUG ETAR ILE FILOZOF! LOR VE STITI

V, 83. . . Au fol douazeci de [barbai] vesti}i cu numele Deme trios: primul

din Calcedoni. . ., al aselea Demetrios din Callatis 2 care a scris o lucrarc de
gcografie despre Asia i Europa in 20 de carti. 5
V, 93. . . . Au fost paisprezece [filozofi] cu numele Heraclid : primul
chiar acesta [despre care vorbim] 3. 94. . . al cincilea, Heraclid din Callatis 4
sau din Alexandria, care a scris Succesiunea [In timp a filozofilor] 5, in 6 carti 9i
Rafionamentul lembeutic 6, din care cauza era numit i Lembos 7

1 Hetor din secolul al V-lea i.c.1t.

S-a nascut In a doua jurni\tate a sec. al III-lea l.e.n. i <t scris ln jurul u nul ui 200 u1rn
dint1e cele mai bune lucrari asupru regiunilo1 pontice. U peta, care cuprindea tic fapl material
istoric i elnografic, aezat in ol'dine geografic.:''t , a exercitat o mare iurlurire asuprn
descrierilor ulterioare ale Pontului Euxin (cL Ps.-Scymnos, v. 719).
3 Hcraclid din Pont, elev al Jui Platon, care a t.l'iti t in secolul al IV-lea i.c.n.
Origiuar, probabil, din Callatis, a trait In curtea lui Ptolemeu VI, cam inll'C auii 170-
16 i.e.n. In afar11 de operelc citatc a mai scris lstorii, in ;37 de ciir\i, i un tezu111at al
Diografiilor Jui Satyros. .
& Era o prelucrare rezumativii a ope1ei cu acelai nume a lui Sotion, C>H'e a fost
mult folositii de Diogene Laertiu.
6 Nu tim nimic despre continutul lucrarii.
7 Cuvlntul tnseamnli. corabie de razboi cu un pinten de atac .

L_ _ _
cxvr. A e H N A J o 1' CXVI. A THENA I0S

Athenaios s-a rulscut la Naucratis pe la tnceputul secolului al III-lea e.n.

'i a scris o carte pretioasa, in forma unor povestiri in jurul mesei. Opera care
pi;inrtii. numele Banchetul tnJeleplilor sau /nfel'l pfii la banchet, ni s-a pii.strat cu
unele lacune: lipsesc clire I-II 'i o parte din III 'i XI. In cele 15 carti
pi!.strate ale lucri!.rii, fa1i!. de cele 30 ini1iale, autorul consemneazii numeroase
'tiri i citate, scoase din diferi1i autori, indeosebi comediografi. Unele citate
sint luate din istorici, biografi, poe\i etc., iar altele provin din al1i compilatori.
Materialul este totu,i pre1ios, deoarece o buni!. parte din izvoare a-au pierdut,
iar Athenaios a lucrat cu pasiune 'i cu griji!..
Editia: At/unaei N aucratitas Dsiprwsophistarum libri XV recensuit Georgius
Kaibel, vol. I-III, Teubner, Leipzig, 1887-1890.

BANCHETUL tNTELEPTILOR
V, 50, p. 213. Regele Mitridate a staptnit atit Bitinia, cit i Capadocia de
sus, apoi i intreaga Asie, fii.ra intrerupere, pina tn Pamfilia i Cilicia. Alcll.tuiau
garda Jui personala regii armenilor i perilor i dinatii ml!.runti din jurul Lacului 5
Meotic i ai popoarelor care locuiesc intregul Pont, pe o intindere de treizeci de
mii de stadii. . ; p. 231c. Din aceste motive el trimise tmpotriva Traciei i Mace-
doniei numeroase oti mari i toate regiunile 1 din Europa au trecut laolaltli. de
partea lui. La el au venit soli nu numai de la neamurile italice, dar i din partea 10
cartaginezilor 2, socotind ca se cuvine sa lupte impreuna pentru nimicirea
Romei.
VI, 25, p. 234a. Dintre galati, cei numW scordisci nu introduc aurul in iara
lor ; argintul insa, cind jefuiesc alte tinuturi i le pii.gubesc, nu-I tree cu vederea.
p. 234b. Neamul galatilor este o ramaita a galilor, care - sub conducerea lui 15
Brennus au atacat sanctuarul de la Delfi 8 Un conducator Bathanattos i-a
stramutat in locurile de linga Istru ' Dupa numele acestuia, i drumul pe care
s-au intors 11 numesc Bathanattia, iar urmailor lui le spun i astiizi ha
tanati . Ei au refuzat aurul i nu-l aduc in tara lor, pentru ca din pricina lui 20
indurasera multe i grele nepliiceri. In schimb se folosesc de argint i, pentru a-l
ohline, siivhesc multe grozavii. _
VI, 272c. Ctesicles 5, in cartea a III-a din Cronicile (FHG, IV, p, 375) sale
scrie. . . ca sa facut la Atena - de catre Demetrios din Phaleron - o numara- 25

1 Coastele europene ale Marii Negt"e i ale Bosforului (cf. Apian, M itridate, 15, 52
i 62, 291).
z Autorul il conlunda probabil pe Mitridate cu unul dintre regii din timpul celui de-al
doilea ri!.zboi punic, adica cu Filip al III-lea, cu Antioh al III-lea sau chiar cu Prusias I
al Bitiniei.
1 Cf. Tiogus Pompeius, XXV, 1, 2 i XXXII, 3, 6.
' Cf. Strabon, VII, 5, 2 i VII, 5, 12.
1 Istoric despre care nu se tie cind a trait (sfll'itul secolului al Ill-lea i.e.n. ?).

46 -c. 1414

..i,.
 723
722 ATHENAIOS IZVOARE PRrVIND ISTORIA ROMlNIEI

"wocA'\. 'Yj pE' wi; "t'W

- V xoc"t'otxouIncuv 't""IJV o-
'A"t''t"Lx 'lv xoctI iru p"IJ 'Y)VIXL 'AO 'Y)VIX'Louc; toare 6 a locuitorilor Aticii, gaidu-se doazci i una de mii ea: iX1! ;:
1
ev 8tau p(oui; 7tpoi; "t'o i; XLAloLi;, e:-ro(xoui; 8e u p(ouc;, otx<."t'WV 8e mii de meteci i patru ute_ de mn de clVl. ' recmv? fc1aes 7g fiul lui Nicera-
upt&8occ; '. Ntxloci; 8' o Ntx'Y) pcf't"ou, i; b xoc"Aoi; lcp'YJ Sevocpwv ev in cartea sa Despre Penttun (4, 14), avm o mie . e sc a ' . i ' h' b I I"iii
"t'(-/> 7tE pt' 7to' pwv (4, 14) , XL"J>.\1Loui; cII.xwv o Lxe:-roci; E ' a6 wcrev oc'u-rou Ii; S:L
> <; tos, i-a inchiriat ui Sosia.s din Traca, pent;u
n ui obol de argmt pe z1 pentru fiecare dm e1, P n;imel27 e;rr!oec
. inuotft:
. d tia
.. d 5
\
6 "t'OC
.1.
pyu pELIX "'"'waLIq; "t'Cfl 0 pq;xLi.!:.;cp > c'rp ol(-.)'.OJ"\).O\V e< :xo1ca"t'ou ...n./\").c.w "t''YJ<;
I
u . . a I t" _ au existat patru sute I aptezec1 e n. e
epoc<;, p. 272 d. 'Apta"t'O"t'eA'Y)<; a' ev Atytv'Y)"t'WV 7t0At-rdq; xocl. 7t1X pcX egineilor, spunehc h'da aacd IaC idos in cartea a XXXVI IIa a Chestiumlor
n '
sclav1 Iar Acrat arc l es m 1 . I d' d mie 10
't"OU't'oti; q:>'YJO'L yeverrBocL E7t't"cX xocl ncrcroc pcbtov...oc upt&8oci; 806/ cuv. (FHG Ill p 194) afirma ca dardanii au sc av1, unu pose m o
europene_ '. ro'ul .i 9 Fiecare dintre sclavi, in vreme de pace, lucreaza a
i
1
Ayoc6ocpx(8'Y)i; 8' 0 Kvt8toc; ev "TI 6y867l xocl 't"pLIXXOG't'TI "t'WV Eupcu- ci! ri, iar n imp de razboi, ei alcatuiesc unitai militare, avind drept
TCLIXXWV (FHG, III, p. 194) ,, tlocp8ocve: i; cp'YJ<H 806/...ou<; xe:x"t'ljcr6ocL "t'OV comandant pe propriul lor stapin . . . u
,. tOU<;, . . 't"OV oe: XIXL' TC'\A
10 cl_.v XL -N . EL
'OU<;" 't"OU"t'WV 0 E 'V L
rlXIXG't'OV 'e:v fLE 'p'Y)V1J VII 88 . 311f . . . Latoii lO, peti ce se afl. in uvul 11' smt mar1 1 a if>
ye:w pyE v, tv 7tOAl:cp 8e AOX(e:cr6ocL ye:6voc veov-rocc; 't"OV t8LOv este doa Jie de livre. Acest pete cu solzn straluc1tori e foarte. stos
ri se pregatete in tot chipul, asemuindu-se grozav cu somnul care se gasete
8e:a7t6't''Y)V. 11
V II, 88, p. 311 f. . . . rn 8' ev -re;> Nd/..cp 7tO't"OCfL(i} yLv6EVOL in Iu67 .p 447c Hellanicos in lntemeieri spune ca berea n se p_regt t i
M"t'oL 't"O eyd:l oi; d> p(O"Xov-rocL xocl u7te p 8Locxoaloci; /.(-r poci; zovn<;. din radacii," scriin.d astfel (FHG, I, P 5) : _Ei beau here facuta dm ra acml, 20
15 o 8e: t:x,6uc; oiS't'oc; /..e:ux6-roc't'oc; &v xix!. 8Lm6c; E:crn 7taV't'oc -rp67tov intocmai ca tracii care beau here pregat1ta dm orz .. l a te
O"XEUOC 6e:voc;, C1. p1X7tA O"LO<; &v "t"<f> XIX"t" "t"OV "fo-r pov yLv oevcp XII 536d.: Phylarchos u spune in cartea a. zecea a I tornlor. sa e c es i
tracii nuiii crobisi s-a f acut r_ege Isanthes, care1 intrecea m desfrm pe toi ce
yMvL8L . . . din neamul sau. Era bogat 1 frumos. 1 'l 1 d i 2f:>
x, 67, p. 447 c. 'E/..MvLXO<; 8' ev K"t"LO"EO"L xocl. ex pLwv, Cfl'Y)O'L, XII 557b. [Filip] a mai primit ca zestre regatul _mo OI or, um I n
xoc-rocO"XEUcX ErrBocL "t"O pi:hov, yp&cpcuv ci>8c. (FHG, I, 59} IHvoucrL casatori; e Olim iada -care i-a nascut pe Alexandru pe Cleopatra.. ar
20 8e pihov X 't"LVCUV pLWV 1 xoc6&7te:p o t 0px.e:c; ex
"t"WV XpL6ww. cind cuc!ri Traci 13, veni la el Cothelas 14, ree e tac1lr, aducindu-1 _pe
Meda, fiica sa, i daruri multe. Iu_ato in casatorie 1 pc nceasta 1 a
XII, 536 d. <I>U/..ocpxoi; 8' ev "t"TI L' "t"WV 'fo-ropLWV 0pq;xwv Cfl'Y)GL
dus-o sub acelai acoperamint cu _Ohmp1ada. . . . . .. d 30
"t"WV xoc/..ouevwv K po6wv ocaL/..eoc yEVfoflocL 'fo&v6'Y)v, "t"pucp1j .. XIV 24, . 627d. . . Mulii dmtre barbar1 tr1m1t I sonle l.o inso1te e
7tav"t"oc<; "t"oui; xoc6' ocu"t"wv U7tE poc"AA6e:vov v 8e xocl. 7t/..0{1crLoc; xotl ctnta.ri din niut i chitare, pentru a tmbllnzi netele mam1c1101 lii 1.
xocMi;. Astfel Teopomp 15, in cartea a XLVIa a lstonilor _sale, spune ( r-
P 319) : Geiii ctnta din citerele pc care le aduc cu e1, cind se gasesc tn
25 XII, 557 b. Il poO"EX"t" O"OC"t'O 8e xocl Mo/..onwv OCO"L/..docv, yCI.<;
solie.
'O"Aumcf8oc, e c; lcrxev 'A"Al:ocv8pov xocl K"Ae:orcif"t"pocv. Koci. "t"v
0p4x'YJv 8e 6-re: e:I"AEv, fixe: rcpoc; ocO"t"ov Ko6 /..oci; b -rwv 0pq;xwv Cl.crL-
/..E , &ycuv M 8ocv 't"V 0uyoc-rl:poc xocl 8w pi:x: 7to/..M. roc<; 8e xocl
"t"oc6"t"'Y)V em:Layocj'E 't"TI '0i..umcf8L.
30 XIV, 24, p. 627 d. . . . Ilo"A.Aol 8e xocl "t'wv ocp& pwv "t" em-
X'YJ puxdoci; 7tOLOUV"t'OCL E-r' oco"A wv xocl xL.&cf pai;, xoc"t'oc7rpoc6vov"t"e:<; "t"WV
tvocv"t'(w'J -r<X uxcii;-, p. 627 e. 0e:6rcoTCoi;' 8'ev "t"EaOYX pocxom1j lx'tfl
-rwv fo-ro ptwv (FHG, I, 319) rl:-roct, cp'Y)crl, xL.&cf pocc; xov-.Ei;' xocl. xL.&oc- a Statistica n avut Joe in jurul anului 310 l.e.n. .
7 Vestit om de stat din timpul riizboiului peloponesiac.
p( o,nEi; -ri:Xi;' E7nX'Yj puxdocc; 7tOLOUV"t"OCL>). a Istoric peripatetician din secolul al II-lea l.e.n. , . Iti
1
1 In realitate trebuie sa fie vorba, mai degrabil, de raport ri chentelre, ca a ce
i iliri (vezi Pippidi, Contributii, p. 267-270, care. discuta sclavaJ ul l\ aci).
10 Pete exotic rou cu pete negre, care trihete in Ocennul Indi - . .
u Nu e vorba 'de be;ea propriu-zisii, ci de o bauturi!. spumoasa, pregat1ta dm cerea 1e.
u Cf. supra.
18 In anul 341 i.e.n. .. )
14 Probabil un rege get din sudul Dunaru (vezi Parvan, Getica, p. 55 .
u Cf. supra.

46*

J --
 CXVII. SC U T U M D U R A E -E U R O P I R E PE R TUM
CXVII. S C U T U L D E L A D U R A -E U R 0 P 0 S

tn cursul ell.pll.turilor de la Dura-Europos, pe malul sting al Eufratului,

efectuate sub conducerea Jui Franz Cumont, intre anii 1922-1923, au fost
g!lsite o aerie de scuturi de paradll., din lemn, iar pe unul dintre ele o bucatll.
de piele pictatll. Scuturile au dimensiunile de 1,10-1,20 m lungime ,; 0,80 m
lll.rgime. Pergamentul, care are lll.rgimea de 45 cm ,; iniltimea de 18 cm,
cuprinde o listll. de etape de-a lungul tll.rmului Mll.rii Negre, din Bulgaria pind
in Crimeea (de la Mesembria pinA dupl!. Artabdera). Interiorul scutului, in
albastru, reprezintll rnarea pe care se afla doull corlibii, iar pe margine sint
ln,irate numele localitltilor irnpreunil cu cifrele care aratl distanta dintre ele.
Pe llngl!. majoritatea numelor mai este pictatl!. 'i cite o casa, indiclnd probabil
locul de odihna al trupelor!n trecere. Cu.rsurile de apll. s!nt ,; ele insemnate cu
albastru. Scutul a aparinut un11i soldat din Cohors X X Palmyrenorum sagitta-
riorum i poate fi raportot la epoca 230-250 e.n. (prima meniune a unita\ii
la Palmyra - evacuarea ora,ului). Avind !nsil. in vedere ell drumul parcurs
de arcaul palmirian trecea prin regiuni in care invazia gotilor, din 238 e.n.
i anii urmll.tori, a intrerupt comunicaliile, trebuie mai curind sil. plaslim data
!n deceniul al patrulea sau la tnceputul celui de-al cincilea. Defi fragmentul s-
a pbtrat destul de nesatisfil.clitor, se vede totufi cl a fost intocmit dupii modelul
unui c itinerar o.
Franz Cumont a editat scutul In volumul privitor la slpiiturile de la Dura-
Europos ; problema a fost reluatll. de numismatul romin I. Mititelu, care a reufit
sil mai descifreze o serie de nume 'i amlinunte, indreptlnd unele lectiuni
ale Jui Cumont.
Edilii: Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Gueth-
ner, Paris, 1926, p. 330 ; I. Mititelu, Jtineraria Romana. Le Bouclier de Doura-
Europos, tn Buletinul Societltii numismatice romtne , XVXXII (1943),
p. 78-91.

2. ME [CEMBPIA] 9. TPICCO
.... . . . . ... . 10. KAAAATIC 2. Me[sembria] 9. [Capul] Tirizis
6. A.IONYCOIIOAI 11. AMAAI A.YNA ' 10. Callatis
7. TYMOY 6. Dionysopolis 11. Amlaidyna
12. CTPATO NO
7. Timum 12. Stratonis
5 8. BYBO NA
13. TOMEA X 01 MA rr 8. Bizone 13. Tomis 1 33 mii 400 [de pai] &

I 1 E vorba de distanta de la Callatis la Tomis. Semnul X ar fi, dupil Mititelu, un

chrismon indicind existents unui episcopat la Constania. Interpretarea este cu totul fante-
zistll., deoarece la data aceea religin crettinli, fiind un cult oriental oarecare, pe nici un
itinerar nu putea figura sediul vreunui episcopat, real sau fictiv. Celelalte semne sint

J
interpretate ca un fol de dig, care ar arll.ta existenlB- portului.
726 SCUTUL DE LA DT.:RA-EUROPOS IZVOA.RE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 727

14. OAYMY PYA MO A
15. ICTPOIIOT r MM A
16. XClAyox
17. AA NO YBIC IIOT M. . . 14. Halmyris 74 mii [de pai] 17. Fluviul Dunarea 3
18. XPA 15. Fluviul Istru 2 44 mii [de pai] 18. [Semne ilizibilel
16. [Semne negre, facute cu mina 20. Tyras 4 84 de mii 500 [de pai )5
20. TYPAC M II A<I>
i care stnt ilizibilel

' Mititelu crede ell. e vorba de r!ul Istru, iar r care urmeazll. este o abreviere pentru
yij plmint i tnseamnll. deci t loc de trecere t. Cumont nu vede pe r i crede cl e vorba
de ora,ul Histria, socotind cl ICTPOil, prescurtarea pentru Histropolis, a fost greit
tntregitl de autorul scutului care a ineles ICTPOCilOTAMOC t fluviul lstru
a Dupll. Mititelu, arcaul de la Palmyra a trecut peste un bra al Dunlrii i a trecut
'iprin delta ei, ca sli ajungll. la Tyras. De aceea ar fi menionatl Dunll.rea de doua ori la rtnd.
' De la Dunlire.
a Un pas este ecbivalent cu 1,48 m.

J _
 CXVIII. S 0 L I N U S
CXVIII. C. IUL II S0L IN I

A trait tn secolul al Ill-lea e.n., cam In jurul anului 250, 'i este autorul
opusculului Cu.legere de fa pte memorabile, pentru care a folosit indeosebi lstoria
naturalii a Jui Pliniu eel Bil.trtn. Materialul este rinduit geografic, in a fel
incit scriitorul pornete de la Roma 'i prezintll informa1ii din regiuni tot mai
indepllrtate - din Europa, Afrca 'i Asia. Criteriul de alegere este caracterul
frapant, am putea spune senzaiional, al 'tll-ilor. Se vede cil. autorul a vrut sa
scrie o carte plllcutll 'i sa Jase un monument de erudie, in care el reproduce
doar 'tiri din izvoare deja cunoscute.
Ediiia: C. Iulii Solini Collectanea rerum memorabiliuni iterum recensuit
Theodor Mommsen, Weidmann, Berlin, 1895.

CULEGERE DE FAPTE MEMORABILE

COLLECTANEA RERUM MEMO RABILIUM
10. 1. Acum e locul sll. ne indreptll.m spre Tracia 1 i sl intoarcem pinzele
10, 1. Nunc in Thracium locus
dpergere et ad var1dissimas
E uropae [corlbieil spre celevor
maiafla
destoinice neamuri ale Europei. Ceiuncare doresc sa-i 0
gcntes vela ob ver tere quas se ulo experiri velint It cerceteze cu grijl cu uurinill. cl barbarii traci au disprei pentru
qm non diff
6 d eprehendent Thracibus barbaris inesse contemptum it ic er viaill. dintr-un fel de exereiiiu natural al inielepciunii. 2. Toii sint gata pentru
na turali sa pientiae disciplina. 2. Concordant o aede qua. am moartea de bunli voie, deoarece unii dintre ei socotesc cli sufletele morlilor
vol t d mnes a mter1tum se intorc, iar al cl ele nu mor, ci devin mai fericite. La cei mai multi na9terile
al'iun arium, um nodnnb u 1h eorum putant obeunt'mm am.mas revert1. sint insotite de plinsete 9i chiar plirintele prime9te pltngind pe copilul nou
sunt non extm gmd , se eatas magis fieri Apud P l un.mos I uctuosa' nlscut ; 3. dimpotrivll., inmormintlirile stnt atit de vesele incit pe rlposai 10
puerperia, emque recens natum fletu parens excipit . 3 ii inso\esc cu manif estlri de bucurie. Barbaiii se f lilesc cu num!lrul f emeilor 9i
10 v soeotesc lucru de cinste sl aibll. multe sotii. Femeile, care \in mult la cinstea
Uersoum laeta sunt fun.e.ra. adeo ' ut exemptos gau dn ..s pro.seq.uco anntturar- lor, se urcll. pe rugurile soiilor morli 9i, ceea ce socotesc drept eel mai mare
x r.um 1_1umero se v1r iactant et honoris loco iudicant multi le semn al curll.teniei, se arunca in fllcliri. 4. Femeile de mlritat se due la
tmatr1momum. Qu.ae femmae tenaces sunt p u di'c1'ti'ae, m s1'li'unt def upnc- birbaii nu dupa hotll.rirea parin\ilor, ei acelea care se <listing prin frumusete
oru ogo cofm l ugum et, quod maximum insigne ducunt castitatis cer sa fie vtndute la mezat 9i, dupl ce li se ingliduie sa se stabileascl valoarea lo
praec1p1tes m ammas eunt. 4. N upturae non arent b. 1 .' lor, se clslitoresc nu dupl obiceiuri, ci dupll. preiurile [oferite] ; iar eele napll.s-
16 transeunt .ad 1?aritos, sed quae prae aliis speciepvalen u: a: : tuite di,_n prieina uri\eniei lor ii cumplira cu zestrea lor soiii cu care se
volunt et hcentla taxationis admissa non moribus nubunt d ..n maritll.. 5. ln timpul prinzului so\ii inconjura vetrele, aruncll. in foe samintl
quas formae premit dedecus, dotibus emunt quib s , se . praemns: din buruienile pe care le au 9i, dupa ce sint loviti de mirosul aeestora, cu simiu
5. Uterque sexus epulantes focos ambiunt herbaruumcomunghanbtur. rile amoriite, simt o veselie asemlnlitoare cu beiia. 6. Acestea sint eele in 20
'b ' quas a ent legatura cu obiceiurile, iar despre locuri 9i populaii cele ce urmeaza. Pe Strimon
em': ign: us superiacto, cuius nidore perculsi pro laeti tia habent locuiesc, tn partea dreaptli, dentele\ii 9i multe alte neamuri de besi pinl la
20 im1tar1 ebr1etatem sensihus sauciatis 6 De ritu ista s t d 1 . riul Mestus, care inconjurli cu apele sale poalele [muntelui] Pangeu. 7. Hebrul
populis q a S un , e oc1s et
B u e secuntur. trymonem accolu nt dextro latere Denselata izvora9te din plimintul odrisilor i fluviul acesta curge printre prianii, dolongi,
es.sorum quoque. multa nomina ad usque Mestum amnem e! tini, corpili 9i alii barbari, atingind 9i pe ciconi. Apoi [urmeaza] Haemus, 21'>
radiicfles .Pangae1 c.1r.cumfluit. 7. Hebrum Odrysarum soI um f u'ndq1.m t
q u UVlUS CXCUn'lt mter Pria ntas Dolongos Thynos c1 r ,
26 barbaros : tangit et Ciconas. Deinde Haem us sex rl1pb1uoss paasio sq u e 1 Vezi descrierea Jui Pomponius Mela, II, 2.
suu rn
 730
SOL!NUS
IZVOARE PRIVIND ISTORU. ROMINIEI 731

arduus, cuius aversa Moesi Getae Sarmatae Scythae et plurima d 1. regi.umr e d"1n s atele acestuia sint locuite de geti,
insid unt nationes. 8. Ponticum Iitus Sithonia gens ohtinet, quae nato 1nalt de ase mu e pa, 2 P tarmul pont1c
Pe locmete
neam ul
.
ihi Orpheo va te inter principes iudica tur. . . quern sive sacrorum sarmati, sciti i multe .alte !1eamur1.or8 ai de seama neamuri, deoarce acolo
. sive cantuum secreta in Sperchivo promuntorio agitasse tradunt . . . sitonilor, care este socott in rm1ul tl partea stiipinita de scitii plugar1 s a fost
5 11. In parte, quam Aroteres Scythae tenuerunt, celebrant quondam
niiscut cintareul Or 1uG. . .. '(barbarii il numesc Cathizon), de unde e 5
celebru pe timpu1 oraJ i % iiiade catre cocori. 12. Se tie in mod lamur1t spune ca
urhem Geraniam (Cathizon vocant harhari), uncle a gruihus Pygmaeos au fost izg?mt1 p g
ferunt pulsos. 12. Manifestum sane est in septentrionalem plagam cTa in tinutul de la m1az noapte zboara foarte multi cocori iarna. . ..23. Hotaele
I t I dinspre rasiirit Pontul t Propont1da,
nt dinspre m1azanoapte s ru ' 10
hieme grues frequentissimas convolare . . . 23. Finih us Thraciae a rac1e1 s1 . M E e If"
septemtrione Rister obtenditur, ab oriente Pont us ac Propontis, a iar dinspre miazliz1 . ar.ea. ge "p tului Euxin] au foarte multi .de im,_ care
lO meridie Aegaeum mare. 12 3 Aceste adinc1m1 [ale on " . t de toate nu exista ammale
' . f I . h" uimirea noastr ... inam e ' le
pericminaurie
escmah1 i.eute,1 aa
c ip ca de multe ori, in salturile lor, ei sar peste pmze
12, 3. Raec profunda delphinas plurimos hahent, in quih us causae d
miraculi multiformes. Ante omnia nihil velocius hahent maria, sic corabiilor . . . I t aci ei aproape ca nu se inm.ul-
ut plerumque salientes transvolent vela navium . . . 12 13. In Pont sint foarte mu t1 .om, d
a aici i anume din pricma 15
12, 13. Plurimus thynnus in Ponto, nee alibi paene feticant : nus- tesc in 'alte parii. i nicier nu cJeiciai:i a:a intra 'pe llnga iarul. drept
ell. apele sint ma1 dulc1. Patrun li f astfel deoarece vad ma1 bme cu
16 quam enim citius adulescunt, scilicet o.h aquas d ulciores. Ingrediuntur i ies pe linga eel sting: se crede c e1 ac '
veris tempore, intrant dextero litore, laevo exeunt : hoc inde accidere chiul drept decit cu eel stt!lg. .. rmaniei ornind dintr-un munt:e car
credunt quod dexteris oculis acutius cernant quam sinistris. 13, 1. Istrul izvoate m cf nt1p e te iiieci de aflunli aproape tot1 20
13, 1. Rister Germanicis iugis oritur, efusus monte qui Ra uracos se afla tn fata rauracilor dm . a ia. brale G dintre care primul este Peuce?
Galliae aspectat sexaginta amnes in se recipit ferme omnes navigahilis ; navi abili ; se varsa in Pont pm apte i
al atrulea Pseudostoma? ciic1
20 septem ostiis Pontum influit: quorum primum Peuce, secund um
al dilea Naracusto a, a!
tre1lea alf:ito:::ai do!oale decit celelalte, iar al
Borionstoma i ap1 Sp1lonstoa a ca n-are cum sa fie comparat cii: un
Naracustoma, tertium Calonstoma, quartum Pseudostoma ; nam aptelea este lene9 91 ca.o ml tna,O: ri tncit pe o lungime de .patruzec1 d 25
Borionstoma ac deinde Spilonstoma languidiora sunt ceteris, septi- fluviu. Primele patru smt tit e a mirii i-i piistreazli nesch1mbat gust
mum vero pigrum ac pla ustri specie non hahet quod amni comparetur. mii de pai 7 n2 sI a stPnt: fut foarte mulli breb_i, .e care cu .un 1
Priora quattuor ita magna sunt,., ut per longitu dinem quadraginta de apa dulce. . n o . I te asemiinlitor cu e1, fund un arma
cuvint ii numim castor . Lutru es ca atunci cind atac!i. omul, nu-91 desface
25 milium passum non misceantur acquori dulcemque haustu m incor-
mu9catura foarte puterm li, n a {l oasele rupte. Testiculele lui stnt cautae 30
rupto detineant sapore. 2. Per universum Pontum fiber plurim us, quern dintii decit inainte de.a s1mt1 cal r ie a atunci cind el tie cii este rarit?
alio vocabulo dicunt castorem. Lytris similis es t, animal morsu spre a servi ca med1came1!t; ::cee;in r testiculele. 3. Pontul tm1te. 1
potentissimum, adeo ut cum hominem invaserit, conventum dentium spre a nu fi prins cu folos, 11 mamrnda -le nmnim pontice, de d1ferite
non prius laxet quam concrepuisse persenserit fracta ossa. Testiculi margiiritare, pe care, dup. lo l1o:u tg1 culoarea singelui ; acest1ra Isin1
specii : unele au ste e. auru, a e.
"d ate sacre caci cele pretmte mai mu
. lt ca podoaba decit pentru o osu 35
30 eius adpetuntur in usum medelarum : idcirco cum urgeri se intellegit, COOS! er ' . l } te 8
ne captus prosit ipse geminos suos devorat. 3. Mittit Pontus et gemmas, lor n2-1
a,u pe . ele pcaturi! c1 In 1]1Mco oa. p care stramoii notri le numeau pe
quas a patria Ponticas dicimus genere diverso ; aliae aureas, aliae 3. . apoi [pmntur1 e oesm,
drept hambarul 9 [ze1ie1] Ceres.
sanguineas hahent stellas, et hae quidem inter sacras habentur:
nam quae ostentationi potius quam usui deliguntur, non guttis aspersae
35 sunt, sed Iongis colorum d u ctihus liniatur.

nom2in 1,a 3h.a.n.t.. deinde Moesiae, quas maiores nostri iure Cereris horreum ' Iiwnd seama de eehivalentul unu1.) pas, .obJuinneim
u eeeiflraBa!atrnitna,stn
ieoatade8.8880 m.
n sudul Seiiei Minor (Dobrogea vez1 .
De la ypa:vo - eocor. . ' d" Pliniu eel Bl!.trtn, IV, 12, 78 '' urm.
5 Vezi comentariul acelmap pasai n tateza formei Psilonstoma.
e Forma Spilonstoma a rezultat prm me . .
Aproximativ 59 km. IT a f arte bine earacterul Iucrlirii Im Solmus.
a Fragmentul acesa xemp \c _ .
9 Vezi Patseh, Beitrage, P 6 67
 .

CXI X. d E E I IT IT 0 L CXIX. D E X I P

Sa nascut 'i a trait la Ate11a in a doua jumatate a secolului al IIHea

e.n. ln anul 267 Dexip a adunat In jurul slu doul mii de barbati spre a inf runta
atacul herulilor asupra Atenei. A scris trei opere mai de seamll, din care ni s-
au pbtrat numai fragmente: Sciticele (o istorie a gotilor), o Cronica univerilala
'i o Istorie a diadohilor. Prima incepea cu anul 238 e.n. i mergea apro:ximativ
pina la anul 268 e.n. Autorul i-a luat ca model pe Tucidide, dar a avut un
stil obscur 'i greoi.
Editia: FGrHist, IIA, p. 456-466.

CRONICA UN IVERSALA
20 (14) SCRIPT. HIST AUG XXI 16,3: sub . Fr. 20 (14) Scriptores Historiae Augustae, XIX, 16, 3. Sub acetia (adica
et .a . ' (sc. Balbino
Maximo)
b 11 . . . pugnatum est C his
arp1s contra Moesos F 't S h Balbin us i Maximus) 1 carpii 1 s-au luptat 8 tmpotriva moesilor ' Tot atuoci
6 e prmc1p1';1m. uit et Histriae excidium . ll1 et cyt ici a inceput i rlizboiul cu scitii & i tot in aceeai vreme a avut loc i distrugerea 8
Dex1ppos 1.hc1t, H1stricae civitatis. eo tempore, ut autem Histriei, sau, dupa cum spune Dexip, a cetatii histrieoe. 5

Fr. 22 (16). Georgios Syncellos, p. 705, 10, Bonn. Scitii, numl!l goi, au
trecut in numar mare fluviul Istru, pe timpul Jui Decius 7, i au pustiit teritoriul
stapinit de romani s. Ei au impresurat 9 pe moesii 10 care se refugiaserli. la Nico
pol. Dupa cum povestete Dexip, Decius 11 ia atacat i a ucis treizeci de mii
de oameni u, dar a fost invins 13 in lupta, inctt a pierdut i Filipopol 1', 10
1 111 timpul tmpliratilor Maximus yi Balbinus (vezi Vulpe, Dobroudja, p. 263).
1 Vezi Ptolemeu, nota 31.
ln anul 238 e.n.
' Locuitorii provinciei M0esia Inferior.
a Adicii cu goii, care au invadat Moesia impreunl cu carpii. Numele de sci dat
gotilor se explicl prin a,ezarea lor geograficll - criteriu folosit de istoriografia antica tlrzie
i de cea bizantinl, care va da naftere la multe confuzii.
Cercetarile mai recente au aratat lnsa cl\ Histria a continuat sa existe - lucru atestat
de texte epigrafice -'i dupl aceasta invazie (vezi Pippidi, ContribuJii, p. 221-222 fi
E. Dorutiu, Zur Frage des Zeitptinktes der Zerstiirung Histrias im 3. Jahrh. u.Z., in Studii
Clasice , VI (1964)1. Vezi f i nota 26.
Aceasta mare invazie, sub conducerea regelui Cniva, a avut Joe in anul 250 e.n.
(cf. Iordanes, Geticele, XVIII i Zosimos I, 23).
' Provinciile Moesia Inferior 'i Tracia. Pentru drumul urmat fi regiunile afectate de
invazie vezi B. Gerov, Die Gotische Invaaion in Mosien und Thrakien unter Deciua im Lichte
der Hortfunde, in e Acta Antiqua Philippopolitana , Studia Historica et Philologica, Serdicae,
1963, p. 127-146.
Dupa ce golii fusesera respinfi de la asediul oraului Novae.
io Locuitorii din M o88ia Inferior.
11 A domnit intre anii 249 'i 251 e.n.
11 Decius a reu,it astfel sa degajeze ora'ul Nicopol.
11 Aceasta noul batlllie s-a dat llnga oratul Beroea.
1' El fusese asedia t, incl inaintea luptei de la Beroea, de catre alt grup de goli
(vezi nota 30). Acum insa cele doua grupuri s-au unit Ji au cucerit orafUl.
-- ---------
 734
DEXIP
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI '135

care a clizut in mtinile go1ilor. Cu acest prilej au pierit mulii 15 traci 16. Infrun-
tindu-i 17 pe sciiii care se intorceau la casele lor, insui Decius, acest vriijma
al lui Dumnezeu 1s, a fost ucis 19 Intr-o noapte la Abrytos 20, in locul numit
Forum Sempronii, impreunii cu fiul sliu 21 Iar sci1ii s-au inapoiat acasli cu
foarte multi prizonieri i prazi 22 6

SCITICELE
Fr. 25 (18). Excerpte din Stratageme 4. Din istoriile lui Dexip. Asediul
[oraului] Marcianopol. Localnicii spun cli oraul Marcianopol a fost numit
dupii sora lui Traian u, Marcia. Sciii 24 socotind ca acest ora 25 poate fi uor
luat cu forta 26 (2) cei din cetate tnsa pregatiserii mai demult 27 cele necesare 10
pentru un asediu, iar Maximus, un blirbat care se trli.gea dintr-o familie siiracli,
dar care ii petrecuse viata cu filozofia, era pregiitit sa indeplineasca nu numai
indatoririle unui comandant, dar i pe cele ale unui bun soldat ; el incuraja pe
to1i. . . (6) Astfel loviti i nefiind in stare sii riispundii moesilor in acelai fel, 16
din cauza crenelurilor i a garzii de la porti, obositi de lovituri, sci1ii nu mai
erau in stare sa reziste i s-au retras fiirli sa obina nimic.
Fr. 27 (20). Excerpte din Stratageme 5. Din istoriile lui Dexip. Asediul
[oraului] Filipopol. (1). Filipopol, un ora la graniia dintre Tracia i Mace
donia, este situat pe riul Hebru. Se spune ca intemeietorul 2s acestui ora a 20
fost Filip, fiul regelui macedonean Amyntas, de la care i-a primit i orn ul
numele. Sci1ii au atacat acest ora foarte vechi i mare i I-au asediat 29 (ii)
Tracii au taiat tnsa o parte a zidului, de marimea unei portite strimte, i prin 25
aceasta au carat toatii noaptea plimint in ora. Atunci scitii, nemai tiind ce sii
faca, au hotarit sli piece de acolo. ;;i astfel a luat sfirit so asediul sci1ilor.
15 Aromianus Marcelinus (XXXI, 5, 17) vorbete de 100 000 de oameni.
l Locuitori ai Traciei.
11 La inceput cu oarecare succes, tntr-o prima luptll de ltngl Nicopol.
18 Impllratul daduse In anul 250 e.n. un edict impotriva cretinilor.
11 ln iunie 251 e.n.
so 0 inscriptie recent descoperita permite identificarea acestei localitali cu Razgrad
(Bulgaria), vezi T. Ivanov, in Serta Kazaroviana . II, Sofia, 1955, p.. 169-1B6.
11 De fapt acesta murise mai inainte tn lupta de ltngl Nicopol.
11 Pentru tot episodul, vezi Vulpe, Dobroudja, p. 268-269.
113 In cadrul ac\iunii de romanizare a provinciilor sud-dunarene.
" Pentru aceastii invazie gotica, care a avut loc in anul 248 e.n., cf. Iordanes,
Geticele, XVI.
La data aceasta Marcianopol era un ora' infloritor, cu ziduri puternice, care peste
putin timp a devenit capitala Moesiei lnferioare.
11 Se pare ell abia cu prilejul acesta a fast distrusa 'i Histtia (!st. Rom., p. 562).
Vezi i nota 6.
17 Zidurile fusesera intarite din ordinul guvernatorului Tullius Menophilus (23B-2lt1
e.n.). Cf. Petrus Patricius, fr. B.
18 ln anul 342-31,1 i.e.n.
19 Vezi nota 24.
BO i victoria Jui Decius de la Nicopol (vezi nota 12), tmpotriva grupului condus de
Cniva, a contribuit la retragerea golilor ; dar dupa ce ace,tia s-au unit i 1-au invins pe
locus corruptus. Decius Unga Beroea {vezi nota 13), gotii s-au lntors cu totii, reuind (vezi nota 14) sll
ocupe oraul Nicopol (vezi Rappaport, Dis Einfiille der Goten in das romische Reich bis
au( Constantin, Berlin, 1B99, p. 40).

- .. -- ----- ---
cxx. TABULA P E U T IN GE R IA N A
cxx. HA RTA L UI PEU TINGE R

Tabula Peutingeriana este o harta a dmmurilor mai importante din antichi-

tate. Umanistul Conrad Celtes a depus manuscrisul in anul 1507 la consilierul
Conrad Peutinger din Augsburg. Dupa multe peripe\ii exemplarul a ajuns in
biblioteca imperiala din Viena. Locul de provenienta al manuscrisului a ramas
pinl! astl!zi necunoscut, ia; din cele 12 foi ale sale, prima a displlrut, aJa tncit lip-
ae,te !nceputul cu titlul ,; numele autorului. Exemplarul pA.strat esLe o copie din
secolul al XI-lea sau al XII-lea. Tabula Peutingeriana, care a fost intocmitii pe
baza itinerariilor i a unei Mrti a Imperiului roman, nu este o lucrare oficiala i
nici macar completa, prezentlnd lipsuri fa\ii de Itinerariu lui Antoninus. Relieful
ii
este redat schematic i liniar, deoarece nu era socotit un lucru in1portant ; doar
punctele de trecere peste fluvii sint indicate. In schimb se gl!sesc drumurile
principale ale intregii lumi civilizate cunoscute pe atunci i in special cele din
Imperiul roman din epoca sa de extensiune maxima. lmplir\irea provinciilor ii
variaza : cind e datii dupa sistemul Jui August Ji Traian, cind dupll. eel al Jui
Diocletian. Cele trei capitale t 'i opt orae foarte mari slnt reprezentate cu
mai multe turnuri 'i ziduri. Oraele mari au dou11 turnuii, iar cele importante
din punct de vedere comercial au cerculete pe turnuri. Localitatile balneare
;,
sint reprezentate p1in dreptunghiuri i au marca te in centru un bazin. Uneori
mai sint insemnate 'i templele, reedintele guvernatorilo1 etc. Unitatea de
masura este mila romanll (1478 m), pornindu-se cu numaratoarea de la portiJe j
oraului ; cifra datll indicll distanta pina la urmatorul ora,.
Data la care a fost desenatll in aceasta forma Harta lui Peutinger o e
l
!

mult discutata. Ea pare s11 fie destul de tirzie. Ceea ce ne intereseaza pe noi
e in primul rind modelul care a servit de orientare ln trasarea frontierelor imperiu-
lui 'i ce anume situatie se oglindete in acest model.
Pentru aceasta e interesant sii preciz!im ca, in ce privete tara noastra,
harta nu prezintll partea rllsariteana a Daciei romane (Transilvania de Est).
Bazat pe acest element, C. Daicoviciu consider11. ell. originalul-model al Hartii
lui Peutinger t nu poate fi decit o hartll sau un itinerar al Imperiului roman
intocmit intre anii 251-271, deoarece numai in accst rllstimp Dacia romanll a
Cost lipsitli de partea ei orientala prin cedarea ei gotilor de imparatul Treb.
Gallus ( Revue de Tiansylvanie , VI (191.0), p. 54 i urm. i Transylvanie,
18, n. 2). Pornind de la aceasta interpretare a Jui C. Daicoviciu, invil j;atul
italian Eug. Manni, pe baza unor detalii din regiunea renani!., arata ca modelul
nu poate Ii anterior anului 260 ( L'impero. di Gallieno, Roma, 1949, p. 30-31).
Astfel, exemplarul folosit de desenatorul Hartii Jui Peutinger prezinta situatia
dintre 261 i 271/2, cind Dacia, pArA.sita de Aurelian, nu .mai putea figura pe
nici o hartA a Imperiului roman.
Editii: ltinermia Romana. Romische Reisewege an der Hand der Tabula
Peutingeriana dargestellt von Konrad Miller, Stuttgart, 1916 ; Die Peulin-
gerache Tafel oder Weltkarte des Castorius . . . herausgegeben von Konrad
Miller, Stuttgart, 1916.

47 - o. 1414
738 BARTA LUI PEUTINGER
IZVOARE PRMND ISTORIA ROMlNIEI 739
Col. 506-512.
3. Bizone XII ... . .. ... [Drumul de la Singidunum la Con 3. Bizone 12 [mile]
VIII. 2, Trasmarisca XII . . . . Dyosinopoli XXXI I. . stantinopol dea lungul armului Dionysopolis 32 [mile]
Nigrinianis XIII ... . . Col. 542-545 Dunarii]. [Drumul de la Viminacium la
Tegulicio XI . ..... . . Tibiscum]
Durostero XVIII . . . . VII, 2. Lederata XII . . . . . . VIII, 2. Transmarisca 12 [mile]
3. Apo fl. XII. .. . .. ... Candidiana 1 13 [mile] VII, 2. Lederata 12 [mile]
3. Sagadava XII . . . . . . . Tegulicium 11 [mile] 3. Apus flumen 4 12 [mile]
Sucidava XVII . . . . . . Arcidava XII . . . . . . . Durostorum 18 [mile) Arcidava 5 12 [mile]
Centum Putea X II . . . 3. Sacidava 2 12 [mile] Centum Putei e 12 [mile]
Axiopolis XVIII. Bersovia XII . . . . . . . Sucidava 17 [mile] Berzobis 7 12 [mile]
Calidava XVIII . . . . . Azizis III. . . . . . . . . . Axiopolis 18 [milP] Aizizis s 3 [mile]
Carsio XXV . . . . . . . . Capidava 18 [mile) 4. Caput Bubali 9 10. [mile]
Bereo XXI . . . . . . . . . 4. Caput Buhali X . . . . . Carsium 25 [mile] Tibiscum lO
Tivisco . . . . . . . . . Beroe 21 [mile]
Troesmis VIII!. . Troesmis 9 [mile) [Drumul de la Taliata la Porolissum]
4. Arubio XXVI . . . . . . . Col. 546-551 4. Arrubium . 26 [mile] VII, 3. Taliata 20 [mile]
VII, 3. Faliatis XX Noviodunum 41 [mile] 4. Dierna 11 11 [mile]
Noviodum XL I. . . . . . Salsovia 24 [mile] Ad Mediam 12 14 [mile]
Salsovia XXI III . . . . 4. Tierva XI ..:::: :::: Ad Stoma 3 60 [mile] Praetorium 9 [mile]
Ad stoma LX . . . . . . . Ad Mediam X III! . . . Histria 40 [mile] Ad Pannonios 13 9 [mile]
Histriopoli XL . . . . . . Pretorio IX . . . . . . . . . Tomis 12 [mile] Gaganae 11 [mile]
Ad Pannonios IX . . . . Stratonis 22 [mile] Masclianis 14 [mile]
Tomis X II . . . . . . Callatis 24 [mile] Tibiscum 1a bi 14 [mile]
Gaganis XI . . . . . , . . . Tirizis 12 [mile] Acmonia 8 [mile]
Stratonis XX II . . . . . . Masclianis X IIII . . . .
Callatis XX IIII . . .. . . Tivisco X IIII . . . . . . .
Trissa XII . . . . . . . . . . 5. Aguavi(a)e VIII . . . . . 1 Acesta pare all fi fost adevll.ratul nume al localitlltii, aa cum apare in ltinerarium
Antonini 9i tn Nolilia Dignitatum. Citarea localitll.ii Nigriniana 'i la Geograful din Ravena
se datore9te modelului comun folosit de cele doull. hArti, iar confuzia s-a fll.cut probabil flindcll.
ambele nume indicll culori care aint 9i antonime. Pentru o altll. interpretare (nume auccesive
ale aceleiai localitll.ii) vezi I. Velkov, I'paavn 1 Tpa1<u11 u /(OKUJI npes 1tw:uama aumu11uocm,
Sofia, 1959, P 88, n. 9. Pentru localitll.Ie din Dobrogea vezi Jtinera.rul lui Antoninus.
ILocahtate situatA. intre Capidava 9i Carsium, care e amintitli. ti de Notitia Digni-
tatum, XXXIX, 12. Probabil ell aaemll.narea cu Sucidava a contribuit la greita ei plasare.
Vezi Gr. Floreacu, in In memoria lui Vasila Pclrvan, p. t.98 9i urm.
,,La Gurll". 'Localitate aituatll. pe bratul Sf. Georghe, ca i Salsovia care o precede.
Pentru lncercll.rile de localizare vezi Vulpe, Dobroudja, I? 301, n. ft.
,,Riul Apus". Pentru localiU1ile din Banat vez1 repertoriul lui B. Milleker, Delma-
gyarornag regiaegklaei, I-III, Timitoara, 1897-1906.
1 Vezi Gr. Floreacu ln ,,Istroa" I (193t.), p. 60-72.
1 ,,0 sutll de puturi". Vezi Milleker, op. cit. III, p. 217-219.
T Vezi G. Teglaa in ,,Archaeologiai Ertesitil" XVII (1897), p. 28-32.
a Vezi A. Borza, Banatul, p. 64-65.
' Vezi E. Panucca, in ,,An. Ban." II (1930), ft, p. 45.
10 Vezi C. Daicoviciu, in ,,An. Com. Mon. 1st. Trans.", II (1929), p: 315; Borza, op. cit .,
p. 67-70 ti Patsch, Kampf, passim.
11 Vezi I. I. Russu, in SCIV IV (1953), p. 785-793. .
1l ,,La Mijloc". Sub acest nume se aacund de fapt doull localitll.1i, actualele Mehadia
ti Brule Herculane. Vezi M. Macrea, ln ,,Studii" II (19t.9), 1, p. 139-ir.1 ti A. Bllrcll.cilll.,
Baile Herculane, Bucuretti, 1935.
1a Vezi C. Daicoviciu ti I. Miloiu, tn ,,An. Ban." Ill {1930), 7, p. 16-18.
1a bi Vezi A. Borza, Cetlilile romane dintre Tibiscum fi Sarmisegetuza, (Extras},
Timitoara, 1943.
 j

Hi\.RTA LUI PEUT!NGER

f
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMlNIEI 741
Ponte Augusti XV . . .
Col. 551-556. Pons Augusti 14 15 [mile] VII, 4. Egeta 21 [mile]
Sarmategte XIIII V II, 4. Egeta XX I . . . . . . . . . Sarmizegethusa 15 14 [mile] Drobeta 27 36 [mile]
Ad Aq uas X III . . . . . Druhetis XXXVI. . . . Aquae 16 13 [mile] Ad Mutrium 28
Pelendava 35
20 [mile]
[mile]
Amutria XXXV . . . . . Vl ll, 1. Petris 9 [mile]
V I II, 1. Petris VIII I . . . . . . . . Pelendova XX Germisara 17 9 [mile] Castra
RomulaNova
29 70
13 [mile]
[mile]
Germizera VI III . . . . .
Blandiana V II L . . . . .
Castris Novis
V II, 5. Romula XIII
LXX: :: Blandiana 18 8 (mile]
Acidava
Rusidava
24 [mile]
14 [mile]
Apulum 19 12 [mile] Pons Aluti ao 13
Apula X II . . . . . . Acidava XXII r i::::: 2. Brucla 20 12 [mile] Burridava 12 [mile]
[mile]
Salinae 21 12 [mile)
2. Brucla XII ......... Rusidava XIIII Potaissa 22
Napoca 23
24 [mile]
16 [mile]
VI II, 1, Castra Traiana
Sl
9 [mile]
Ponte Aluti X IIj: ::: Aretula 15 [mile}
Salinis X II ......... 3. Optatiana 24 10 [mile]
Burridava X II Largiana 17 [mile] Praetorium 9 [milel
Potavissa XX J JII. . . . VIII, 1. Castra Tragana .
Arutela XV
v'1"1ii Certiae 25 4 [mile] Pons Vetus 32 44 [mile}:
Porolissum 26 Caput Stenarum as 12 [mile]:
Napoca X VI , . , . Pretorio VII j j . . . . . ' Cedonia 24 [mile];
3. Opta tiana X . . . . . . . . Ponte Vetere '.Xi;r'rii [Drumul de le Egeta la Apulum
trednd prin Romula.J
Acidava
Apulum
15 [milel
Largiana XVII . . . . . . Stenarum X II
Cedoni(a)c xx'Ir r r ::: " ,, Podul lui August " Pentru localitll\ile din Dacia i mai ales din Transilvania vezii
CersieII.. ... . . . . . C. Daicoviciu, T1aM yl11anie, p. 126-138 ti M. Macrea tn Isl. Rom., p. 359-369.
Porolisso . . . . , . .
Acidava XV .. .. . ... 10 Vezi C. Daicoviciu, in ,,Dacia'', I, p. 224-263, III-IV, p. 516-556 ; VII-VIII, p. 310..
ie ,. Ape " Vezi G. Teglas, in ,, ATRTt ", III (1S83- 1884), p. 65-66 , 111.
Apula . . . . . . . . . . 17 Vezi N. G0&tar, Jriscri p fii fi monumenle din Gertnisara, in Conlribufii la cimollflerea.
reg. Hunedoara, III (1956), p. 5-99.
n Vezi I. Berciu, m ,, Apulum ", III (1946- 1948), p. 180 'i Mac:rea-P:rotase, tbl
,,Materiale", V, 1959. .
" Vezi I. I. Rusu, In ,, Apull!jm ", 1II \1:!11,6- 1948), p. 145-159 ti C. DaieoYicio, tn
SCIV, I (1950), 1, p. 225-228. .
to Vezi M. Macrea, in AISC, III (1936-1!t40), p. 285.
U ,, Ocne de sare " Vezi G. Teglas, tn ., AE " XVIII (1898), p. 431-432'.
11 Vezi C. Daicoviciu, in RE, XXII, 1, coL 1014 'i urm.
18 Vezi C. Daicoviciu, fo AISC, 1 (1928-1932), 2, p. 48-53.
14 Vezi C. Daicoviciu, ibidem,. p. l'iZ-53.
16 Vezi C. Daicoviciu, in ,. Dacia ", VII-VIII (1937-191.0), p. 322.
18 Vezi C. Daicoviciu, in RE, XXII, 1, col. 265 'i urm ; idem in SCl\f , I (1!150y,.

p. 225-228 'i D. Popescu, in SCIV, X (1959), 1, p. 150 ,; XI (1960), 1, p. 185.

11 Vezi Al. Barcllilll, Une ville daco-romane : Drubeta, ln L'Arclieologie en Roumanie,.
Bu carest, 1938, p. 7-50.
28 ,, La (riul) Motru ". E posibil ca numele ea fi fost Amutrium cum apare la Ptolemeu
(III, 8. 4). Dupil. Tomaschek, inlelesul ar fi de ,, apli nemurdarli "
Pentru localitlilile din Oltenia vezi D. Tudor, Oltenia romana, ed. a II-a, Bucurettir
1958 'i Gr. Tocilescu, Fouillea et recM rches arcMologiques en Roumanie, Bucarest, 1900,
cap. IV, precum 'i rapoartele de saplituri ti notelc personale ale a,celuia,i, pllstrate in manu-
scris la biblioteca Academiei R.P.R.
19 Taberele Nor t, Iocalitatea aceasta n-a putut fi precis identificatli, iar distana
de 70 mile pinll la Romula se potrive,te CH Ad Novas pe Dunare, ceea ce se datore,te desigur
unei confuzii a autorului sau copistului hllr\ii. ln text lipsesc deci. aproximativ 15-20 mile,
care s-ar potrivi cu distanta reafa dintre Castra Nova ,; Romula ,i ar eorespunde identifi-
carilor propuse de K. Miller (Drligline,ti) 'i D. Tudor (Pu\uri) , dintre care ultima pa.re mai.
probabilll (vezi D. Tudor, Oltenia romana, ed. a II-a, Bucure,ti, 1958, p. 45).
10 ' Podul de la Olt .
11 Taberele lui Traian 3.
st ' Poclul Vechi &.
aa o Capul Strimtorii o.
 CXXI. IT O p 1J> y p I O y
CXXI. P 0 R P H Y R I 0 S

S-a nascut la Tir in anul 232 e.n., a studiat filozofia, imbratiind doctrina
lui Plotin, 'i a fast unul dintre cei mai de seama lnvatati ai vremii. Porphyrios
a trait un timp la Atena 'i Roma, apoi s-a stabilit in Sicilia, unde se pare ca
a 'i murit in anul 304. A dorit sa apere i sa rasplndeasca invatlitura lui Plotin
i a fast un mare adversar al cretinismului. ln filozofie a pus accentul mai ales
pe religie ,; suflet, iar In viata practicli a recomandat ascetismul i abstinenta
de la hrana de origine animala. A scris foarte mult, dar ni s-a pastrat relativ
pu\in. Opera sa principala, in 15 carti, lmpotria crtinilor s-a pierdut.
Editia : Porphyrii phi!oso phi Platonici Opuscula selecta iterum recognovit
Augustus Nauck, Teubner, Leipzig, 1886.

VIATA LUI PITAGORA

14. [Pitagora] mai avea i un alt adolescent, pe care-1 dobindise in Tracia,

numit Zarnolxis 1, deoarece - la natere - i se aruncase deasupra o piele
de urs. Tracii numesc pielea [aceasta) zalmos . lndragindu-1, Pitagora 1-a 6
invatat sa cerceteze fenomenele cereti i [sa se priceapaJ la sacrificii i la alte
ceremonii in cinstea zeilor. Unii spun ca el mai este numit i Tales 2 , iar barbarii
11 adora ca pe Heracles. 15. Dionysophanes 8 afirma ca el a fost sclavul lui
Pitagora, ca a cazut in miinile hotilor i a fost tatuat cind s-a facut 10
rascoala tmpotriva lui Pitagora, care a fugit, i ca i-a legat fata din
pricina tatuajului. Unii rnai spun ca numele de Zalmoxis inseamna
barbat strain . . .

IIEPI TOY E N 01'.l y E IAI TON NYMcI>QN ANT POY

PE$TERA NIMFELOR DIN ODISEEA
15 e 28 I ;
"E-n 't'CXe:v VO't'LCX Lx.porouYi 7tOLe:
I f

I '
. e:p,ov L<JXVcx(vELV cxu-ri): (1.tXALa't'cx .,.'f,.,o.,.VT 'l L 't'OC' awcx-r,tX' 't'O yiip 28 . . . Apoi tinuturile de la miazazi dau la iveala trupuri marunte, intrucit
i i: '
...puve: xcx.<;t) pcxwe:Lv ' -n v -ro!
.. , " """v... ' ' cx.u-rc',;l '8e 't'O"'''"Cf xcx.L xcx.-rcxaL- - de cele mai multe ori - caldura face [un trupJ sa slabeasca i prin aceasta 16
dYJl.oucrL e Ke:/..-ro( G p<ixe:r c;, ope:LoL<:; 7tCX.V't'cx e:ycx.'1.cx. -riX acilcx.-rcx.. el se micoreaza i se usuca. Dimpotriva, in inuturile de rniazanoapte, trupurile
xcx.L' vo_\. c; 7tAe: (cr-rcx.c;' qiepo'uac.x,.,. "."x.uvcx.L -re: yY.i, x&Ouv, por., cx'.u-r-wv ou.,c.rcx toate s1nt mari. Stau marturie celiii, tracii i sciiii. Tara lor este plina de umezeala
.i are pa uni din belug . . .

1 In alt manuscris se aflli forma Zalmoxis.

2
Dupa numele oelebrului filozof ionian de la inceputul secolului al VI-lea t.e.n.
3 Autor necunoscut.
744
PORPIJYRIOS
IZVOARE PRIVIND 1STORIA ROMtNIEI 74&

DESPRE ABSTINENTA
II, 56. . . Phylarchos ' poveste9te ca toti grecii f iiceau sacrificii omeneti
inainte de a porni impotriva dumanilor. i las la o parte pe tr.aci 5 9i pe sciti
9i faptul ca atenienii jer tfisera pe fiica lui Erehteu i a Praxitheei &. &
IV, 21 . . . Sciiii ii ingroapa de vii [batrinii] 9i injunghie pe ruguri pe aceia
pe care riiposaii i-au indragit mai mult 7

' Istoric grec din sec. al III-lea i.e.n. Cf. supra.

ICf. Herodot, IX, 119.
Eroi mitici din Atica, tnruditi cu zeul Poseidon. Porphyrios afirmase mai sus - In
leg!ltura cu misterele lui Mithra - c!l sacrificiile umane au luat sft..,it pe vremea imp!lratului
Hadrian.
Ct Herodot, IV; 71-72.
 cxxn. ITIN ER A R IUM
ANT ON IN I CX XII. I T I N E R A R U L L U I A N T O N I N U S

Lucrarea aceasta a fost intocmita pe baza unui model din timpul imp5.ra-
tului Caracalla (212-218 e.n.) - caci acesta pare sa f ie personajul pomenit
in titlu -, iar redactarea definitiv5. sub care a ajuns la noi s-a facut in timpul
lui Diocletian (284-305).
Editia: ltineraria Romana. Vol. I, ltineraria Antonini Augusti et Burdi-
galense edidit Otto Cuntz, Tcubner, Leipzig, 1929, p. 32-33.

223, 1. Transmariscam
m.p. .xvr . . . . . . . . . . . . 3. Capidava [Drumul de la Viminacium
2. Cand1dia na m.p. X VIII la Constantinopol]
m.p. XIII 4. Carso ' ' ' ' ' 223, 1. Transmarisca 16 mile 3. Capidava 5 18 mile
3. Teclicio . m.p. XVIII
m.p. X II . . . . . . . 5. Cio ' . . . . . . . 2. Candidiana l 13 mile 4. Carsium 6 18 mile
X 'CJ: 3. Tegulicium

ll
12 mile 5. Cius 7 10 mile
4. Dorostoro 1 leg. j m.p. X . . . . . . . . . ...
225, 1. Biroe 5 4. Durostorum 2 legi- 225, 1. Beroe 14 mile
m.p. XII . . . . . . .
224, 1. Sucidava 2 . m.p. XIII! unea3 a XI-a Claudia 12 mile 2.Troesmis 8 legiunea 9
m.p. XVIII 2. Trosmis s lg . .r' . 'r" .. 224, 1. Sucidava 18 mile I Iovia 18 mile
. ov1a 2. Axiopolis 4 12 mile
2. Axiupoli a m.p. X VIII I o 0 I I t I I IO

m.p. XII 0 I e o . 0 . ' 0

j 1 Vezi Harta ltii Pet1linger, nota 1.

1 ln cadrul recentei reorganizari a imperiului, oraul a fost ataat la noua provincie
\ M oesia Secunda. Pentru reorganizarea Dobrogei (Scythia) sub Diocletian, vezi Vulpe, Do-
broudja, p. 280 i urm. Pentru toate localizarile vezi mai ales J. Weiss, Die Dol>rudscha im
Altertum, Sarajevo, 1911.
a Adusll probnbil dupa primul razboi cu dacii, legiunea va ramine aici plna
in sec. al V-lea e.n.
4 Vezi Gr. Tocilescu, Fouilles d' Axio polis, in Festschrift Hirschfeld &, Berlin, 1903,
p. 354-359 i I. Barnea, Date noi despre Axiopolis, in SCIV, XI (1960), 1, p. 69-80.
Vezi Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava, Bucureti, 1958.
6 Vezi V. Parvan, Descoperiri nouii in Scythia Minor, in ,, An. Acad. Rom. mem. sec.
ist", s. II, t. XXXV, BucUl'eti, 1913, p. 478-491 i V. Bratulescu, Cetalea HdrtjoV a in legiitura
cti Dobrogea i cu finuturilid nconjuriltoare, in ,,Bui. Com. Mon. 1st.", XXXIII (1940), p. 3-24.
' Vezi Gr. Florescu, Un nou document epigra fic referitor la nordul Dunarii moesice, in
SCIV, II (1951), 2, p. 125-135.
8 Vezi D. More, Siipaturile de la Troesmis, in Rev. ist. arch. fil. & I(1883), p. 240 i

1 Gr. Tocilescu, ibidem, p. 102, precum i R. Vulpe, Canabenses f i Troesmenses. Doua i11$cri p/ii
Zn manuscrisul p - X X . L inedite din Troesmis, in SCIV, IV (1953) , 3-4, p. 557-579.
1C
orr1ge., 8agadova-m ,XJa
V IrIIIn XXI. = 8 0 datA cu infiintarea provinciei Scythia de clltre Diocleiian, a fost aezatll aici o
3 XVII Cuntz. P - Sucidava m.p. XII Cuntz. legiune nou creeata, care avea menirea sa apere frontul apusean al Dobrogei. Gh. tefan,
XVIII, in manuscrisul D La legio I lovia el la defense de la frontiere danubienne ai1 IV siilcle d.n.e., In Nouvelles etudes
4
xvnn, in manuscrisul p d'histoire&, Bucarest, 1955, p. 161-167, a aril.tat, pe baza unor materiale arheologice recente,
XIII, in manuscrisul P. ca itinerarul face, p1obabil, o confuzie i ca In realitate legiunea I li avea sediul la N ovio-
d unum, iar la Troesmis cantona legiunea II, situa ie atestata mai tirziu de Not. Dign. Or.,
XXXIX, 33-34.

I. --
 748
ITINERARUL Lt;J ANTONINUS
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI 749
3. Scytica 7
4. Arrubio 227, 1. Ad Salices 12
m.p. VIIII m.p. XXVI 3. Scythica 10 (8 mile] 5. Vallis Domi-
5. Dinigu ttia s. . . 2. Historio 4. Arrubium
5. Dinogetia 11
9 mile
9 mile
tiana
227, 1. Ad Salices 17
17 mile
26 mile
m.p. V II II m.p.XXV
226, 1. Noviodunum 12
226, .1:. Novioduno
Herculea
i ."ri: 3. Tomos ia
m.p. xxxvr legiunea 13 a
2. Histria 18
3. Tomis 19
25 mile
36 mile
m.p. XX . . . . . . . . . . . . 4. Callacis 14 II-a Herculea 20 mile 4. Callatis 20 _30 mile
2 Aegiso m.p. XXX . . . 2. Aegyssus 14 24 mile 228, 1. Timogitia 18 mile
228, 1. Timogitia 15 3. Salsovia 15 17 mile 2. Dionysopolis 24 mile
m.p. XX IIII 4. Halmyris 1e 9 mile 3. Odessos 21 24 mile
3. Salsovia 9 m.p. XVIII
m.p. XVII . . . 2. Dionisopoli
4. Salmorude 10 m.p. X XIIIJ
m.p. VIIII . . . . . . . . . . . 3. Odisso
5. Vale Domitiana 11 m.p. XX IIII. ..... . . .
m.p. X VII . . . . . .... . .

1o Nu este probabil sll fie vorba de mentionarea provinciei Scythia, cum crede editorul,
caci numele acestei localitati apare i la Procopios, De aedificiis, IV, 11, 27 tot in aceastii
regiune, iar manuscrisul D (Parisinus Regius. 7230A din sec. X) indicll i distanta respeo-
tiva. Vezi i ipoteza lui Gh. tefan, tn Balcania , VII (191>4), p. 3(r.(r.-348, dupa care ar
fi vorba de un atribut al legiunii I, care ne de rindul precedent.
11 Vezi Gh. $tefan, Dinogetia - a problem of ancient topography, in 'Dacia &, N.S. II
(1958), p. 317-329 'i I. Barnea, Garyan - Dinogetia, Bucure ti, Editura Meridiane, 1961.
12 Vezi V. Pi\rvan, op. cit., p. 502-509 'i I. Barnea, s.v. in Enciclopedia dell'arte
antica vol. V, Roma, 1963, p. 566-567.
12 Aici a fost instalata alta legiune, creeatll. tot de Diocletian, care urma ea apere frontul
de nord al Dobrogiei, principalul loc de trecere al invadatorilor de la Dunarea de jos. Vezi
nota 9.
u Vezi I. Barnea, 0 inscriptie de la Aegyssus, in SCIV (1950), .P 175-184.
., u Vezi V. Parvan, SalsoY ia, in Convorbiri Literate o, XL (1906), 'i idem, in G Dacia
11, p. 420-421.
11 Dupa numele lacului din apropiere. Forma Salmorudis din text este probabil o
transcriere latinll a lui Halmyris. Vezi ,; J. Weiss, op. cit., p. 55-57.
11 Cf. Ammianus Marcellinus, XXXI, 7, 5.
18 Vezi Histria, I, Bucure,ti, 1954 'i D. Pippidi, Les fouilles d'lstros, in Bull. Corr.
Hell. &, LXXXll (1958), 1, p. 335-350.
19 Vezi V. Parvan, Zidul ceta#i Tomis, in ,,Acad. Rom . ...", t. XXXVII (1915) , p. 415-

' VIII, tn manuscrisul p

'X manuscn.sul D
Sitica m p VIII m
le port de Tomis, in Studii Clasice &, III (1961), p. 227-240 'i de curind Chr. Danov in
s 450 ; I. Stoian, Tomitana, Bucure,ti, 1962 ; V. Canarache, L'edifice a mosaique decouYert deYant
' XVIII, in manuscrisul o
10
RE, Suppl. IX, col. 1397-H28.
XVIII, in manuscrisul D to Vezi V. Parvan, Gerusia din Callatis, 1n ,,Ac. Rom. . . .", t. XXXIX (1920), p. 51-
u XVII, in manuscrisul D 90 ; Th. Sauciuc-Saveanu, Callatis, in L'Archeologie eri Roumanie, Bucarest, 1938, p. 51-
XXVII, in manuscrisul
XXVI, in manusc1isul D
D. 79 ,; recent C. Preda, Callaiis, Bucureti, Editura Meridiane, 1963.
n Pentru cetatile maritime de pe tllrmul apusean al Marii Negre vezi Pick-Regling,
:: xxxv.1, in manuscrisul P xxx
0

= Die antiken M unzen Nord-Grischenlands. Die antiken M ilnzen Yon Dacien und Moesien : l,
XVII, in manuscrisul p. ' 1-2, Berlin, 1898-1910 'i Chr. Danov, 3anaoH11m 6p11z Ha f{epHo Mope 6 OpeBHOcnn.ma,
I Sofia, 1947, precum i recentul sll.u articol Pontos Euxeinos din RE, Suppl. IX, mai ales

I
in col. 1066-1092.

-----1.. _
 I N D I C E*
A Acontius, erou legendar - 287.
Abaris, mag hiperborean legendar -233.
Abdera, cetate in Tracia Jinga gurn rlului
Nestos, patria lui Nymphodoros -75, 77.
abderi&i, locuitori din Abdera - 191.
abiano, v. apiana.
abi, abii, neam scitic nomad la nord de
Dun1lre ; solii lor vin la Alexandro eel
Mare - 227, 229, 231, 233, 235, 587.
Abilunum, ora in Germania sudic1l, la nord
de Dum!l.re - 537.
Abnoba (azi Schwarzwald), partea de apus a
Padurii Hercinice, la izvoarele Dunlirii -
487, 489, 565; scris i Abnova - 487.
Abrittus (azi Razgrad in R. P. Bulgaria),
J ora in Moesia Inferior, scris i Abrylos -
I 733
I
I
Abrupolis, rege trac din tribul sapaioi,
aliat cu romanii, secolul al II-lea i.e.n. -
561.
Aceaines (azi Samara), riu in Sciiia, afluent
iI al Niprului - 597.
Acestor, autor de tragedii la Atena, de neam
scitic - 87, 95.
Achab, rege iudeu, a domnit intre anii 875 -
854 l.e.n. - t,13.
Achaia, regiune nordic1l a Greciei ; sub
acest nume romanii tnielegeau toat1l
Grecia - t,93, 495, 6lU, 683.
Acheloos, eel mai mare n'u din Grecia : in
partea lui de sus se numete azi Meg-
dova, iar in cea de jos i se zice Aspro-
potamos - 139.
Acidava, 1. staiiune (azi Enoeti, regiunea
Oltenia) pe drumul de la Egeta pe valea
Oltului in sus, la nord de Romula -
741; 2. sta\iune pe drumul spre Apulum-
741.
Acmonia, localitate in provincia Dacia, la sud
de Sarmizegetusa Ulpia Traiana - 547.
!ntocmit de H. Mihliescu.
Aero, v. Pseudo-Aero.
Ad Aquas (azi Calan), staiune pe drumul
de la Sarmizegetusa spre Apulum -
545, 741.
adila, nume de planta la daci - 385.
Ad Mediam (azi Baile Herculane) - 739.
Ad M ulrium (azi Butoietti sau Bototef ti-
Paia in regiunea Oltenia), localitate in
Dacia - 5!t7, 741.
Ad Pannonios (azi Domafnea ling1l Or,ova),
localitate in Dacia - 739.
adrabaicampi, populaiie germanicA. pe malul
sting al Dunlirii, la sud de muntii Gra-
beta, l!nga marcomani - 535, 537.
Adriatica (mare) - 29, 31, 67, 111, 113,
161, 189, 191, 217, 219, 221, 223, 225,
235, 245, 247, 251, 253, 257, 359, 387,
389, 397, 399, 405, 407, 455, 517, 521,
523, 565; pef ti -407 ; primete un bra al
Istrului -143, 145, 173; numit1l Ji Golful
Adriatic - 141, 143, 145, 189, 191;
regiuni adl'iatice - 171.
Ad Salices (azi 6 Martie ( ?), in regiunea
Dobrogea), localitate in Moesia Inferior
intre Histria 'i delta - 749.
Ad stoma (azi Dunavlitul de Jos ( ?), in
regiunea Dobrogea) , localitate in Moesia
lnferio1, la est de Aegyssus - 739.
Adunarea zeilor, titlu la Lucian - 615.
Aeeles, v. Aietes.
Aegisus, intemeietor legendar al ceta\ii
Aegyssus - 315.
Aeg yssus sau Aegisus (azi Tulcea, in regiunea
Dobrogea) - 331, 749.
Aelianus (Cla udius) - 119, 643.
Aelit1s Catus (Sextius), consul In anul 4 e.n.,
a striimutat 50 000 de ge\i de peste
Dun1lre in Tracia - 237.
Aemiliiu1 Paulus, cuceritorul llfacedoniei,
titlu la Plutarh - 455.
Aenus (azi Inn, in Austria), rlu ln Raetia,
afluent al Dunarii - 669.
 752 11
INDICE 1!
INDICE 753
Aepolium, .localitate pe iarmul sting al
Pontulm, lntre riurile Ist .
405. ru t Tyras - ala7te;. n aid Jn nordul. Pontului Euxin, amalusta, v. amolusta. Andromaha, titlu de tragedie - 73.
ae:i? locuitori din Moesia - 399 plnA la Du:Are ac; i ai r cu vremea amantini, trib in Epirus Nova, la sud-est Andros, insula in Egeea - 29, 31.
Afr ca - 409, 411. 529, 539, 541 589 593' 403, 439, de ora,ul Apollonia - 537, 539. Androtion, autor -118, 1.19, 653.
1f cnus, p_refectul unei cohorte _ 47 Alba Lo ' ' ama11tric, care line de Amastris, ora, de Andua tium, ora' in Germania de sud-est,
,rodita (ze1ta), la sciii - 33 35 1 . 425. nga, pe munte!e Albanus - 423, coastil. In Paflagonia, pe rmul de sud- pe Dunilre, intre Ehurodunum 'i Cala-
Agamede, fiica lui Augias, cunote.h . I Alb (insula) = Leuce - 17 est al Pontului, azi Amasra - 341, 343. mantia - 537.
de lea _ 597, 599. r uru1ene e Al sau Al pi, muniii Al i- 2 amazoane, femei luptatoare legendare, loca- Andugenes, nume al insulei (lui Ahile?) din
Agatharchides din Cnidos albine, dincolo de fl . I PI 47. lizate pe 1armul de sud-est al Pontului Pontul Euxin - 341.
al II-lea i.e.n. - 723' autor din secolul Alb . CI uv1u stru - 67 69 'i uneori chiar la gurile Istrului - 5, 13, Angros, riu In tinutul trihalilor, se unete
mus odius, viitorul Im A '
Agai le2t.fiul Jui Liimah - 195, 197, Azhoi impotriva dacilo I)i, rt, poartA 15, 189, 573, 663, 665; ele ajung pina cu Brongos {= Margos, azi Morava) 'i
Albion (azi Ka ella . r r1 - 705. in Turcia - 419. se varsll. in Dunll.re, deci Ibarul-33.
Agatlion, comandant odris fiul I . T . a Velebitu!Ji) m'' p_artea mspre mare amfictioni, membrii unor t amfictionii . uni- Anguron, munte neidentificat lingii Stin-
mas - 587. u1 yr1m- 1
oriental al A{pilo 2':J.a,li1 in masivul uni de ora,e sau de state grece,ti - 117. cile Cauliace, probabil Portile-de-Fier -
Agalthyrsos, strlimo11 legenda1 al al
Albounsi t 'b d'
.1 m Dacia - 543 545 amfisei, locuitori ai ora,ului Amphissa, la 141, 143, 145; scris 'i Ang yron -
?r .- 27, 625, 627. agatir,i- cat"?e, fuca Jui Minyas din Chch . nord-vest de Delfi - 117. 1.43, 145.
agaltr't, neani scitic - 33 51 53 175 roma .IegendarA _ 275, 277. omenos, Amfitrion, erou legendar - 13. Angustia (azi Bretcu), localitate In Dacia -
4o. 405, 529, 539, 541 625 621-
reg1 - 43 53. 1 , au Alcimoennis, localitate in G
miazi.lzi la nord d
.
ermama de
Amfitrite, sotia lui Poseidon, zeita miirilor
- 661.
545.
aniarse.u, nume de plantA la daci - 383.
57 i se se"i uptil cu parii - 55, Dunllrii' - 537, e cursul superior al
vopsesc T amias, pe,te in Pontul Euxin - 407. Anicius (Lucius), consul in 160, a luptat
207 387 389 . r e tatueazli - 205. Amlaid yna, localitate - 725. in Iliria - 457.
. , poarta podoabe d8 Alergarea lui Ahile sau Cursa 1 . .
9 pra.cticli poligamia _ 53. aur (azi Tenderov In U R S S ) l' bAhile amolusta, nume de planta la Daci - 383 animale - 179 ; la sciti - 243 'i in Pont -
aga 9.tnb de dincolo de lacul Meotic - pllmint i iJ. .' . tm A de (variante: amalusta, amulusla). 409, 411.
nordic I u1uf1 n1spoasA, pe tarmuJ Amor, zeul iubirii - 295, 297. Arwnim (poet) - 844-345.
agrni, neam tracic din Rodo . ,; golf ul C . . Euxin, intre Boristene Ampelius (Lucius), autor - 530 -531. Antli.es, neam scitic In Tracia - 625.
589, 591. arc1.JUc - 343, 529, 539, 541, Ampliipolis (lingil Neochori de azi), ora' Antichitdli iudaice - titlu la Josephus Fla-
tzvoar;Ie Strimonului _ 247,pe2!s d;8
;lil
517: astea Jui Alexandru eel fare :
Alexandra sau Casand
- 137.
.
ra, t1tlu la Licofron
in Macedonia, pe rlul Strimon, aproape
de varsarea lui In mare - 157, 179, 579,
vius - 413.
Antigonos, 1.. autor - 1.48-149 ; 2. unul din
Agricola, titlu Ia Tac.it _ 487G07 Alsxar, 1. fiul lui Fili al II-
21ea '1. al 583. v. amolusta.
amulusta generalii Jui Alexandru eel Mare - 193,
agruUori - 173, 175, 605, Ohmp1adei - 155 191 p193
19!t, 255, 257, 259 ; 3. Antigono Gonatas,
Agricultorul, titlu de corned'18 '1
dru - 135. a Menan- 65, 723; In T;acia 191 2 l ;f
3 5s'7ia 58 ' 587 ; se lupta u tribalii
Amutrium 'i Amutria, v. Ad Mutrium.
Amyntas, rege al Macedoniei, intre anii
rege elenistic lntre anii 283-239, lupta
impotriva Jui Antiochus II- 357.
agriculturd la geii - 287 301 303 31 390-369, tatill Jui Filip al II-lea - 171, Antiloh, erou troian - 5.
579: 583,' 5i.c8ri.i -112 17 . 235,
319, 323, 335; la sciii - 57 241'
1 trac1 - 65, 67. 211::, iiior - 587 . , 1 ..' vm a e solt at cel-
1.73, 191, 243.
Anabasis, titlu la Xenofon - 97.
Antiochus I, intre anii 324-261, rivalitatea
cu Antigonos - 357 ; 'i cu ceiiii - 361 ;
Agrippa I (M.. Vipsanius), colahoratorul i 359 ''. cu 'L1s1mah
'.e.atn cu_ 619
Zopyrion - 351 Anacharsis, scit venit la Atena 'i trecut in Tracia - 603.
2
A mere e lu1 August - 399 01 403 E.pfr - 199, 235, 355 361 . Af rege In apoi in rindul semizeilor - 31, 43, 175, Anti patros, 1.. 'ef macedonean sub Alexandru
gnppa (Marcius Claudiusj g'u dm Myndos autor de I '. . exa11dru 215, 233, 235, 237, 611., 613. eel Mare - 589 ; 2. rege in Macedonia
(217-8 e.n.) In Pannoni i D verator noastre - 643. a mceputul erei Anale, titlu la Tacit - 493, 495. timp de patru !uni in anii 298-297,
705. r ac1a - Afeu, eel mai de seamil rlu din p I anartofracti, neam de origine celticA, la ginerele lui Lisimah - 355, 357.
Ag vie = Acmonia - 739. ali"'!'nte, la sciti _ 81_ e opones -3. granita dintre Dacia 'i Germania -539. Antoninus (Marcus Aurelius), imparatul -
Aha1a, v. Achaia. anarti, locuitori in Dacia de nord-vest, llngii. 701., 703.
Alp 03(m ;ii) 6f,92.45, 27, 267, 397, 401 Porolissum - 179, 543. Antonius (Caius Hybrida), proconsul in
Aca;;,ienii, titlu de comedie la Aristofan - I' ' se tm !ant - 223 a '
cu .Ill:1 de nepatruns - 355 357 , A 'I
Anavum, ora in Germania de sud-est, ling!!. Macedonia pinii. in anul 43 !.e.n. - 263,
ahe1H ', neam. grecesc la sud de Tesalia . la ret1c1 - 487 ' pu Dunilre - 537. 669, 677.
omer inseamnli i In Anchialos (azi Anchialo), ora' grecesc pe Antonius (Marcus), triumvirul - 493, 517,
Ahile eiou I d r greet genera - 5. Alp c nluzie u muntii), afluent al Istrului rmul sting al Pontului Euxin, la nord 523, 575, 577, 671, 673; are legAturi cu
l
n' I L egen ar, are un sanctua1 in de Appolonia - 251, 391, 593. ge\ii - 575.
su a euce - 5 15 17 73 altare - 15.' alLaru 1 1u1. A ugust - 333 33
153, 173, 183, 341, a43 '391' ;: ;3 ancora dubla (inventatorul ei) - 237. aorsi, popuiaiie sarmaticil nomada, intre
5 1 61, 633, 659, 661,'663, S65. insu' altare I_a sciti _ 33, 35_ ' 5; andize1i , populatie ilirid. in Panonia lnfe- Tanais 'i Caspica - 401, 403, 539,
lu1 Ahile = Leuce _ 555 557 . ' a Altarele1 Liu Flavius (Arae Flavu") ( az1 . Rott
rioari\, pe riul Drava - 537, 539. 541.
1u1
la gu rt1e riu Bor1stene
. ea se afla we1 am Neckar), localitate
superioara in apropie1e de D in Germani; Andrei (apostolul) in Scythia Minor - 713, apa 'i piimintul, simbol al supunerii - 59.
A. - 403 405
as, erou legendar _ 5, 15 ' 537. un..re - 717. apaturii, sarbiitoare ateniana - 89, 91:
Aiee:5 , r[;, legendar, din Colhida - 359, Aluta (zi Oit), itu in Dacia - 543 Andriace, ora' pe iii.rmul sting al Pontului Aphrodisias, ora in Chersonesul Tracie, in
Euxin, nu departe de Salmydessos - apropiere de Gallipolis - 399.
am :f t:aml scitic, mincAtori e carne 251. Api, zei la sciti, corespunde zeitei grece,ti.
Ainos, .ceta:e la gurile Hebrului - 251 539, 541. a nord-est de Bo11stene -
A. mtt( A .crndva Poltymhria _ 251 ' androfagi, populatie scitic11 vecinii cu neurii, Geea - 33, 35.
iz:;is a a
T'h. Flrliug), localitate in . Dacia A cus, rege trac In secohil al IV-lea condusll. de regi, infrunt11 oastea lui Apian, autor ...., 561-577.
ng t iscum - 485, 545. 1.e.n. - 255. Darius - 51, 53, 55. apiana, nume de planta la daci (varianta:
amalfrici - 341. androgini, considerati sacri de ci!.tre sciti - abiano) - 383.
37, 39, 83. Apia, rege spartan legendar - 355.

48 - c. 1414

754
Apo, v. Apus.
Apollonios din Rados, autor _ 138-145
Apolo, zeu - 5, 205, 207, 279, 569, 571:
are n templu in Apolonia - 249 ; i
staU1e - 409, 411; la sciti numit i
Gottosyros - 33, 35.
Apolod?r, autor - 231, 237, 464-465.
Apolog'!' t1tlu la Apuleius - 609.
Apolonia, 1. (azi Pojani, in R. P. Albania)
or pe coasta ilil'ica, la sud de Dyrrha-
chium - 347,, 515; 2. (azi Sozopol In
R. P. B.ulgar1.a), ora pe .rmul sting al
Pontulll1 Euxm - 47 49 107 109 133
169, 171, 195, 197, 249 ' 251' 351' 353'
5 59
391,. 3.99, 40.1, 409, 451, 69, 3.
apolonia/1, locu1tori ai Apolonici _ 107 251
403, 405. ' '
Ap nius (Marcus), legat consular in Moesia
1 anul 69 e.n. - 1191.
Appius, c.omandant roman ajuns pina la
sarmat1 - 521, 523.
Appuleius, solda L roman _ 479. . argonattfii, corllb1er1 legendari, plutesc pe
apr':'9 . nme de pla ntll la daci - 383.
apsintteni, popula\.ie tracicll Jlnga Chersones
l est de rnuntcle Atos - 69, 71.
Apstrl, erou legendar - 141 143 281 28
647. , ' ' 3,
Apula! variantil. pentru Apulum - 71.i.
Apuleius, autor - 608-609.
Apttlum (zi Alba lulia), ora in Dacia _ 545.
Apus (az1 Cara), riu in Dacia lingii Lede-
rata v.- Ad
739.Aquas.
Aquae,
Aquil (ul.ius), cavaler roman in timpul
h:'t .M1tr1date - 501, 503.
Aqulei, ora in nordul Italiei in delta
rtunlor Isonzo i Natisone - 223 245
247, 255, 359, 405 407. ' ,
Aquitania! tinut intre Pirinci i rlul Garumna
INDICE
Arcobada!'a, localitate in Dacia pe cursul
sper1or al riului Alutus _' 545.
Arctinos, autor - 5-6
arei, sarmati patruni .in \inutul getilor de
;ord de Haemus, numiti i area# _
9 Athr ys (azi lantra), afluent de dreapta al
Ares, zeu al rii.zboiului - 5 . la sci\i _ 33
35; i la traci - 65, 67. '
Ares sau Arex _(azi Sulina), brat al Dunii.rii
(deformat dm Narex) - 145.
Ang mum, v. Orgame.
Argidava, v. Arcidava.
Argimpa a, numele zeitei Afrodita la sciti _
33, 3::>.
argintul (moneda) - 77 ; la geti _ 187 189
327 ; la gali - 721 ; la macedon ni
357 ; la sciti - 41, 353, 355.
Argo, corabie legendara pe Istru - 397
399, 429.
Argo.nauticele, itlu la Apollonios din Rados
1 la .Yalerms. 1'.laccus - 139, 427, 429.
Istru in su.s -;- 15, 41, 145, 189, 191,
427 429 ; 1 aJung pma in Is Lria - 359
' Argos, ora in Grecia - 371.
Arhelatt, general in armata lui Mitridnte -
571.
Arian, au tor - 578-601.
ariani sau peri, cinstesc ca zeu pe Za thraus-
thes - 189.
Aria peithes, rege sciL, latal lui Scyles - 43
45.
aridai, populatie din Palestina, din \inutul
Arados - 247, 249.
arim.aspi, populatie miticll In tinuturile sci-
.t1ce de miazil.-noapte - 251, 253.
Ariogaestis, rege cvad In anul 174 e n
669. . . .
Aristarh, filolog alexandrin din secolul al
JNDICE
Alena, capitala Aticei -187, 191, 193, 721;
arsieti, populatie din Carpatii centrali, !ntre
aartofracti i saboci, probabil de origine
dacidl - 539.
Arla de a iubi, titlu la Ovidiu - 273, 275.
Arla tacticii, titlu la Arian - 593.
artaci, trib razboinic al moesilur, infrint de
M. Licinius Crassus in anul 28 i.e.n.,
locuiau in Haemus - 677.
' bizilo1 - 33.
Artanes (azi Osllm sau Lom), afluent de
dreapta al fluviului lstru, in tinutul
crobizilor - 33.
Artemidor, 1. geograf din Efes, pe la anul
100 i.e.n. - 399, 401; 2. din Daldis,
autor folosit in lucrarea de fa\ii. - 629.
Artemis, zeita venerata de grcci - 5, 17,
19, 113; 'i traci - 31, 65, 67.
Arthetauros, mic dinast din Iliria - 561. Atticus, prieten cu poetul Ovidiu, ci!.ruia
Artiscos (azi Arda) , afluent al riului Hebros ;
el vine dinspre apus, adicll. din \inu-
' turile odrisilor - 47.
arupini, iocuitori ai localitatii Arupion, la
intretuierea drumurilor de la Sena i Augu.sl, imparat roman - 2H, 268-269,
Siscia spre lader ; azi Vital, lntre imil
timile Katun i Prozor, la sud-vest de
Otocac - 223.
Arutela (azi Poiana Bivolari, regiunea 01
tenia), statiune in Dacia Traiana, pe
drumul de la Romula pe valea riului
Alutus spre Apulum - 741.
asa, nume de planla la besi - 383.
Asamus (azi Osll.m), afluent de dreapta al
lstrului, izvorate in muntii Haemus -
'
399.
Ascle piades, medic din secolul i.e.n.
- 617 .
Ascle pios, zeu al medicinii la greci - 611,
613.
Asia, continent - 25, 69, 71, 77, 119, 163,
165, 167, 173, 185, 227, 237, 259, 261,
755
importa grine din Pont - 115.
atenieni, locuitori ai Atcnei - 239, 367,
369, 459 ; relatiile !or cu tracii - 75,
89, 91, 99, 191; i cu ge\ii - 605.
Athenaios, autor - 21, 122-123, 721-723.
fluviului lstru, curge prin tinuturile cro-
Alica, provincie in Grecia, cu capitala
Atena - 239.
atici, locuitori ai Aticii - 239.
Atlas (azi probabil Oltul), afluent de dreapta
al fluviului lstru (de fapt din stinga)
- 33.
atmo11i, trib al bastarnilor - 243.
Atos, munte in Chalcidica - 217.
acesta ii adreseaza o scrisoare din Tomis
- 317, 319.
Aufidiu,s M odestu.s, gramatic latin din seco-
lul Ie.n. - 207.
333, 37. 493, 495, 515, 517, 527, 531,
569, 571, 671, 679 ; rela\iile sale cu getii
- 239, 'i cu peonii - 567 ; forul !ui
August din Roma - 691 ; titlu la Plu-
tarlt - 463.
auhefi, locuitori de linga fluviul Bo1'i9t'IP,
sa\1'1lluiesc llnga Taphrae i in apropiere
de izvoarele riului Hypanis - 405.
Aulida, ora de coasta In Beo\ia, loc de
adunare a flotei lui Agamemnon inainte
de razboiul cu Troia - 17.
attr ; 327 ; la
la daci - 507 la geti - 197,
macedoneni - 357 i la sci\i - 41, 77,
353, 355; este probabil la gali - 721.
Auras (azi probabil Jiu!), afluent de dreapta
al f!uviului lstru (de fapt din stinga) -
33.

9
aha, renumit prin cultura meiului
arabi - 199, 527.
arama la sciti - 41.
Araros (ai .probabil lalomita), ailuent al
ltrlu1, m cimpia geticii. _ 31.
aravisc , populatie In Panonia Inferioara
vecrna u scordiscii - 537, 539.
Araxes (nzt Volg lnferioarii.?), rlu in regi-
nen masaget1lor - 29.
Arcidava (azi Vllradia), localitate in Dacia
pe drumul de la Ledera ta spre Sarmize
gc.tusa - 741; scl'is i Argidava - 545.
arcur1 (arme) - 243, 293; la geti - 75 77
329 ; la sarmati - 79 ; la sciti ..:_ 23'
85,, 103, 221, 307, 415, 417.
Arcadia, regiune cntrala In Pelopones _ 15,
Arcelaos, rege m Capadocia, secolul I
1.e.n. - 517, 519.
Arcinna, localiate in Dacia, pe drumul
de la Amutrin spre Sarmizegetusa _ 547.
II-lea l.e.n. - 15 17.
Ar!stide (Aelius), ator - 600-601.
Aristocr!tos, .au.tor pu\in cunoscut, din ale
ell.rut scr1en s-au pastrat numai clteva
.fragmente - 637, 639.
Aristofan, autor de comedii atenian - 87-
93.
' Aristotel, ilustru filozoI alenian - 106-113
723. ' ilirica, intre ardiei 'i dardani - 247,
arme de lupta la geli - 75, 77 ; la sarmati -
39 , 393, 489, 491; la traci - 69, 71, 637.
armeni - 49.. 595, 721 ; poarta arcuri -
379 ; relat 1le!or cu romanii - 177 ; trupe
de armem - 177.
Armenia - 517, 573.
' Armig nis, insula din Pont (Leuce ?) - 343.
Arrubm'." (azi Macin, regiunea Dobrogea)
locahtate pe cursul inferior al lstrului
linga Dinogetia - 739 749. ' unea Dobrogea) , ora' pe malul drept al
arsacizi, din familia regil r armeni Arsaces
- 443.
351, 355, 357, 361, 363, 367, 369, 371,
405, 407' 427, 433, 515, 587, 671, 719 ;
in ea locuiesc i sciti - 29 ; Asia Perga-
AureliU8 (Marcus), lmparat roman intre 160-
mica - 561 ; Asia de Sus - 27 .
Asiaces sau Axiaces (azi Tiligul, in U.R.S.S.),
riu mic pe coasta Pontului Euxin, intre
Tyras 'i Hypanis ; pe malurile sale
locuiau asiacii - 387, 539, 555.
asli, trib tracic la nord-vest de Bizant,
intre Perinthos i Apollonia - 169, 171.
Astiage, rege in Media intre anii 584-550
i.e.n. - 171.
astingi, populatie vandalo-gotici!. la granita
de miazii.noapte a Daciei, vecina cu
costobocii - 701 ; mai tirziu se aazii.
in Dacia - 699, 701.
astronomie - 225, 227 ; la geti - 229, 231.
Ateas, rege scit pe vremea Jui Filip al II-lea
- 243, 353, 361, 431, 461, 463, 613,
615, 637 ; in lupta cu istrienii - 351,
353.
180, se lupta la Istru cu iazigii
comanii - 603, 699, 701, 703.
'i
mar
aurumetti, nume de planta la daci - 385.
ausoni, romani din Italia - 277, 309, 323,
325, 331, 333, 423, 425.
Ausonia (Italia) - 437.
aulariafi sau aulariei, autarieni, popula\ie
249, 565, 567 ; stramoul!or legendar era
Autarieus - 565.
avarini, popuiatie de la izvoarele Vistulei -
539.
Axenus Neospitalierul , numele mai vechi
al Pontului Euxin - 293, 387, 399, 401.
Axiaces, v. Asiaces.
Axinus, v. Axenus.
Axiopolis (azi Cernavoda-Hinogu, in regi-
lstrului, in Moesia Inferior - 543, 549,

48'

_.:... .
766 INDICE
553, 739; apare 'i sub forma Axiupoli
- 747.
Axios (azi Vardar), rlu important in Mace-
'""' donia - 217, 647.
B berbeci in Libia - 111; 9i la sciti - 245.
Babilon, celebru ora' pe fluviul Eufrat
cucerit de per9i - 25.
' Troesm1s - 739, 747.
babilonieni, locuitori ai Babilonului - 463
Babilonienii, titlu de comedie la Aris
tofan - 91.
Bacchos (Dionysos) , zeu - 45, 157, 275
277, 387, 389.
Bactria, Bactriana, regiune in Asia Cen-
trala, udatll. de riul Oxus, fertilll. 'i
umblatl - 363, 377 ; locuitorii ei sint
numi? bactrieni - 265, 453, 611 613.
Baetica, provincie romanll tn Afria de
Nord - 525, 527.
baimi, popula ie germanicll. vecinll. cu cvazii
tnte Dunil.re 9i riul Marus - 535, 537'.
balauri, pe steagurile sciWor - 595.
Balb, gromatic, a facut miisurll.tori in
Dacia - 473. . B1blioteca Lui Apolodor titlu de opera -
balena In Pontul Euxin - 109.
Banadaspas, rege la iazigi lntre anii 160-
180 e.n. - 703.
Banch<!lul lntelepfilor, titlu la Athenaios -
721.
bancuri de pe9ti in Pontul Euxin - 407.
b11Ai, la 1cili - 233.
barbari - 119, 277.
barbuni (pe9ti) in Istru - 645.
Bard ylis, rege ilir pe vremea Jui Filip al
II-lea - 613, 615.
Bargos, v. Margos.
basilizi, popula lie sci ticll. Unga agatir9i -
405.
bastarni, neam germanic la nord de gurile
Istrului - 165, 173, 221, 225, 239, 241,
243, 261, 263, 269, 271, 361, 405, 451,
455, 495, 496, 529, 539, 541, 565, 573,
671, 675, 677 ; au relaW cu dacii - 359
slnt amestecati cu tracii - 227 ; locuies
1n insula Peuce - 241; au raporturi cu
macedonenii - 257, 259, 361, 561 cu
Mitridate - 359, 361, 513, i cu rodianii
- 569.
batavi, neam germanic, la gurile Rinului -
375.
Bathanatthia, regiune celtica linga Istru
numita dupll. conducatorul gal Batha
natthos ; celtii de pe Dunare se numeau
batanati - 721.
Battarios, 9ef barbar in Panonia in anul
174 e.n., vine la lmpll.ratul Marcus Au-
relius - 699.
bdi la sciti - 43.
biiulura din radiicini - 21.
bebici, populatie 1n Misia 'i Bitinia, distrusll.
m secolul al VIII-lea i.e.n. de bitini -
227.
Beolia, regiune in Grecia cu capitala Teba
91, 251, 571.
here (blluturii) - 723.
Beroe (azi Pi_atra-Freclltei, regiunea Dobro-
gea), loalitate tn Moesia Inferioarll, Unga
Berzobis, Bersovia (azi Berzovia in regiunea
Banat)., i?cali;tate In Dacia: pe drumul
de la V1mmac1um spre Sarmizegethusa -
485, 739.
besi, popula lie tracicl pe cursul inferior al
Hebrului ( Maritei), intre Haemus 9i
Rodope - 249, 281,283, 291, 377, 379,
671, 675, 679, 731; fac preziceri - 69
71 ; nume de plantil. in limba!or - 383 '.
relalii cu romanii - 515.
beilote, nume de plant! la gali - 385.
Bibacum (!'-zi probabil Biburg), ora' tn
Germama - 537.
biai (pe,ti). in Istru - 645, 651.
464-465. I
B!b!iteca istorica, titlu la Diodor - 189.
Bicilis, tovaril.' de luptll. al Jui Decebal
dli In vileag romanilor comorile acestui
- 697.
biefi, trib dacic, probabil !ntre Mure' 'i
Bega sau la nord de riul Timi' - 543,
. 545.
biesi, ti:i daci.c . indepe_nd? in Carpatii
nord1c1, vecm1 cu p1eg1t11 ti sabocii -
539, 541.
bi pliitit de ora,ele grece,ti odisilor - 77.
B1roe, v. Beroe.
bisalli, neam tracic la vest de cursul inferior
al Strimonului - 205.
bistoni, popula?e tracicll. la marea Egee
linga ora,ul Abdera - 309 311 321 375'
419 : arme bistoniene - 3i 1 813. '
bitini, locuitori ai Bitiniei tn' nord-vestul
Asiei Mici - 69, 71, 16S, 167, 227, 405,
407, 571; tara!or se numef te Bitinia -
361, 415, 597, 679.
bizantini, locuitori ai ora,ului Bizant - 161
. 163, 195, 255, 257, 511, 637, 639.
Bizan/, ora9 grecesc (numit mai tirziu
Constantinopole) - 163, 167, 221 249
251, 401, 403; originile sale - 359' 361 '.
este asediat de regele macedonean' Filip
al II-lea - 353.
Bizone (azi Kavarna), orll.,el pe tArmul tracic
a Pontului Ewan, intre Dionysopolis
promontoriul Tirizis - 391 593 725
739 ; distrus de un cutreur ...'.. 249'
399 ; scris i Byzone - 171. ' 67 ; la traci - 97, 227.
IN DICE
bitlani l.n insula Leuce - 17.
Blandiana (azi Vintu de Jos), statiune pe
drumul de la Germisara spre Apulum
pe malul drept al llfore,ului - 7'11.
bles, blis, nume de plantll. la daci - 381. Brutus (Decimus Junius), rn'lscut In 85 t.e.n.,
bodini, populaie in Sarmatia la nord-es t
de Carpa\i, aproape de Boristene, intrc
gevini 9i amadoci - 539, 541.
bogiitii mari in Asia - 25.
boi (animale) la cvazi - 699 ; la geti - 6!>3,
647, 649 ; la sarmati - 33, 35, 287, 289 ;
la sci\i - 37, 39, 79, 363.
boi, populatie celtica - 219, 223.
Boreas, Boreu, vint de la miazllnoapte -
139, 225, 227, 27. 281, 287, 313, 655.
Boreicii (gura), probabil unul din canalelc budathala, nume de planta la daci - 385.
bralului Chilia de azi, bra\ul de nord al
lstrului - 551.
Borionstoma; uuul din actualele canale ale
bratului Chilia --4.03, 731.
' Borisune, 1. (nzi Nip1u) fluviu in Sarmatia,
se varsll In Pontul Euxin - 31, 45, 53,
221, 223, 243, 391, 393, 401, 403, 405,
451, 453, 537, 553, 555, 621, 661; e
navigabil - 41; 2. ora,, v. Olbiopolis ;
boristenilii au rela\ii cu scitii - 45,
451, 453; 3. (azi Berezan), insulil, la
gurile rlului - 555, 557.
Bosfor, Bospor 1. tracic - 47, 49, 53, 69,
85, 145, 171, 173, 247, 279, 399, 405,
407, 573; 2. cimerian - 233, 235, 377,
399, 401, 415, 501, 503, 573.
Bottiaia, Bottia sau Bottiaiada, regiune tn
Macedonia la vest de Axios - 583.
boul-de-mare, pete in Pontul Euxin - 409.
bour, traie,te inca In Piidurea Hercinica -
179.
bral&mani, preoti In India - 637.
brebi , castori in regiunile pontice - 731.
Brennos, Brenn , tef gal pe la anul 280
- 163, 357, 721; moare in Grecia
- 357.
breuci, trib iliric pe ambele maluri ale Savei,
In Panonia lnferioarll., la vest de Sir-
mium - 537, 539, 681.
bria, in limba traca insemna 'cetate -
251.
brigi, popula\ie tracica din Asia Mica, numiti
apoi frigieni - 227, 405, 407 .
britani, locuitori ai Britaniei - 265, 447,
603, 641, 717-.
Britania - 221, 493, 495, 703.
britolagi, trib la nord de gurile Istrului, In
I Caecilius Secundus, prieten cu poetul Marlial,
I apropiere de Hierasos (Siret) 'ide peucini
- 555.
brtnza, la moesi - 227 ; i la sciti - 11,
215, 231, 233, 243, 245.
J._
broasca, simbol la scili - 23, 59, 637, 639.
Brondentia, ora in Germania, l!ngll Dunllre
- 537.
757
Brongos, afluent de dreapta al Istrului, v.
Margus - 33.
Brucla (azi Aiud), sta\iune pe drumul
c aurului in Dacia - 741.
praetor in anul 48, guvernator in Mace-
donia in 43 i.e.n. - 575, 577, 669,
671.
Brutus (Marcus Iunius), mort in luptele de
la Philippi din anul 42 i.e.n. - 263.
Bubali Caput (azi Brebu -lingit ne,ita),
prima statiune pe drumul Tibiscum-Vi-
minacium in Moesia Supcrioarll la nord
de Dunare - 739.
budama, nume de planta la daci - 385.
budini, popula ie scitica la nord-est de
fluviul Tanais, vecina cu sarma\ii - 53,
55, 61.
bufo1'i in reprezentaliile teatrale la traci -
99.
Burebista, rege get i mare cuceritor pe la
mijlocul secolului I i.e.n. - 231, 239,
253 ; ti lnal\a pe ge\i - 237 ; moartea
sa - 237, 239.
burgioni, populalie In Sarmatia europeanll,
la izvoarele Vistulei - 539.
buri,. neam germanic la izvoarele Vistuler,
vecin cu cvazii i cu sarmatii - 703,
705 ; rela \ii cu dacii - 687.
Bur( r)idava (azi Stolniceni, regiunea 01-
tenia), statiune pe drumul Oltului -
1167, 469, 741.
buridavensi, locuitori din Bur(r) idava sau
din regiunea invecinata - 543, 545.
Byce (azi Perekop, in Marea de Azov),
mla,tinll. in partea de rasarit a strim-
torii Taphros - 539, 541.
Byzone, v. Bizone.
c
Cabriomarus, rege cvad in secolul al II-lea
e.n. - 705.
Caelia, curtezanll. pe vremea !mparatului
Domitian - 439.
Caecili Faustinus (Aulus), consul suffectu
in anul 99 e.n., legat in Moesia inferioar!\
in anul 105, apoi proconsul In Africa -
469, 471.
Caecili Metellus (Marcus), consul in anu1
115 i.e.n. - 681.
a comandat o unitate romana. in anul
92, in luptele Jui Domitian la Dunll.re
impotriva dacilor - 439, 441.
cai, la geti - 309, 653 ; la sciti - 35, 4.1,
55, 57, 59, 61, 245, 647, 649 ; la eigini -

758
CalaRmaS ntisC I(azi probabil K omarno m
e >OS1ovacia) ora in Ge
linga Dunare - 537' '
.
rman1a,
Cal?mis, sculptor grec .din secolul al V-Iea
i.e.n., facut statuie zeului Apolu in
J\pooma pont1ca - 249 251
calallem, locuitori ai ora u'tui C;llatis, se
lupta cu macedoncnii - 193 195 511
Calcedon (azi Cdichioi), colonie mdgaric
pe coasta as1atica a Bosporului _ 171
191, 511, 719. ' Capitoliu,. maltime la Roma - 403
caln?arul la Roma - 439 441
cal1b1 - 573. ' capre 111 msula Leuce - 589 591
Calidav7a3,9. scriere grcita
' p ent ru Capidava
Calimah, poet alexandrin din secolul al
II-lea i.e.n. - 141
calipizi,. neam tracic . sau scitic pe cmsul
mfer1or al riului Hypanis pe .- I gre,ita Castra Tragana, pe valea Oltului,
Po!"tului Euxin - 387. ' ,armu
Callatis (azi Jlfangalia), ora' grecesc pe
1armul sting al Pontului - 133 195
197, 247, 391, 399, 405, 407, 51t, 553:
569? 593, 725, 739 ; numita inainte Cer-
bat1s sa_u Cerbetis - 399 i colonic a
?eracle 11Jor -: 71, 173, 249, 251, 253.
'? lupt .cu 1s1mah - 193, 195 . din c
s1t or1gmari: Cretheus, ef in ' armata
lu1 Alxandru eel :Marc _ 587 589
emetr10s, autoru\ unei lucrari 'despr
on
c t!- 69, 719, Heraclid - 719 , scris
1 a lacis - 749 '
Callias, autor - 86.:_87 93
Calidromus, sclav gre; la . Decebal - 479
Calitene, autor - 124-127.
Callistratos, filolog din secolul al II-lea
i.e.n. - 625, 627.
Calonstoa sau Galon, Bratu! eel Frumos
al re1lea brat al Istrului incepind de I
su ? poate unul din canalele actualei
r;9;: v31. 141, 143, H5. 401, 403,
Calvisius Sabin:us (Caius), consul In anul
.n., apm guvernator in Pannonia -
7 1. anoma, la co tul Dunarii - 539,
camavi, .trib ecin cu chetii - 535 537
Carb;a, regmne in Italia meridioala
Cawf idiana (azi Cadichioi sau Popina) loca-
litae p J?u.nllre, la Vl'St de Durostorum
". '' N1grm1ana - 737, 747.
Canmius Rufus ? d, m ' comum, concetatean
pn?ten cu Phruu eel Tinar, intentiona sll
s_:r47
n poem despre riizboaiole dacice
cantabri,. popula tie in part ea de nord a
Spae1 anterioare _ 209 211 531
CanollroasbiIs (pG
robabil .actualul (;.u.nze'n h ausen)
'D n ermama de sud, in apropier
de unlire - 537.
INlllCE
cCapadoci \ocu1't ori a1 Capadociei - 439 571"
apadocia, se intindea intre mun..
' Pontului E . ,n auros
T ame\iorare a siLuatiei sale de exilat - 337
501, 503, 517, ; m Asia Mica - 415,
Capedunum lazi Utice 1 I 1 .
4
a scordi;cilor _ 2 9.n ugos a via), cetate
Cap1rlavCL (azi Capidava in re"'i
gea1, localitate in M ' . . r unea Dobro-
A . I' . oes1a 111 erioaril. iutre
xiopo is 1 Troesmis _ 739" 747 '
g:re,!t Calidava - 739. ' ; notata
capnoa/1 numire a moesilor - 227 ' 405.
. - 705.
Caput Bub<Lli, v. Bubali cdput .
Cara
70ca7l,la (impii.ratul) yi daCU.. 1b
I ert. - 705,
Carianmb . erem p e-b uru.n ) ' promontorm
Piasrt (azi K . Romula - 741.
-:- 1S9,0 :a2if. fata peninsulei Taurida
Carcmites,. cetate in Sci1ia, linga r I
acela1 nume - 51 53 537 539 iu cu
carc22iiru1S la sciti -'_39, '43, t83, 213, 225
289'. 235, 287 ; 1 la sarmati - 287:
Car, .Po ul i teit?riul din jurul Portului
5 '.en1 or, ma1 J OS de Cal!a tis - 391,
Cariba, fiinp. legendara - 339
Carmul, titlu de opera la Platon. -
carnea mterzisa la geti -231 99, 103.
cami, populatie celLica in vale riului T I'
mento, din Italia de nord i Austa_g ia-
223, 247. ' ria -
Car_'.lunlum (azi Petronell), ora pe Dunare
403P.anoma Superioarl!. . la est de y1ena -,
m actualele Porti de Fier - 141, 143, 145.
cropithla, n1;1me de plantli la daci - 385
arpatos (az1 muntii Carpati) - 539 541'
543. ' '
carpi, trib dacic pe vaile riurilor s t .
Prut l .1 ire 1
733, 7S. a gur1 e Dunarii - 539, 541,
Carpis (confuzie cu muntii Ca1pa1i) 1 fl
a 2 I ocah.ta'te . adauciccnllt
l Dp unari.i - 33.
carpdizi,Iprobabil tot una cu carpii la nord
e stru - 105, 173, 175. ' ceiagisi, popula\ie In Dacia - 543, 545.
Carrodunum, ora la vest de riul T
aprop1cro de Dacia - 539, 541. yras, m
' Caridava, ora In Dacia, probabil in Mol-
i 5; pe cursul mijlociu al Prutului _
Carsu (azi.Hiova, in regiunea Dobrogea)
;\m e ' r , ;.opolis i Troesmis
5 55
cartagmezi, locuitori ai Cartaginei - 103
721. ' dardanii, tribalii i timahii - 397, 399.
carul mrs (constelatie) _ 313.
carul mic - 297, 299.
JN DICE
Cariis, educator al copiilor lui Germanicus ;
poetul Ovidiu spera sil. ob\ina prin el o
339.
Carystos, ora' in coltul de sud al insulei
Eubeia - 29, 31.
Caspicii (Marea) - 243, 251, 253, 405, 407.
Cassius, general roman, se revolta in Siria
- 703.
castrave/i in Italia - 409 ; i in Pont - 409,
411.
Castinus, guvernator in Panonia i in Dacia
castori, in Pont - 731.
Castra Nova, azi lntre Puturi (Giorocul
Mare) i Cacale\i, in regiunea Oltenia,
sta\iune pe drumul de la Drobeta la
Castra Traiana (azi Simbotin) sub forma
mai jos de Calimaneti - 741.
casuari, popula ie la sud de suebi - 535,
537.
Cathizon, numele barbar al ora,ului Gera-
nia - 729, 731.
catizi, popula\ie pe \armul Pontului Sting,
numita ,; pigmei - 399.
Cato (C. Porcius), consul In anul '!.1'> i.e.n.,
invins de scordisci in Tracia - 521, 523.
Calo eel Balrtn, titlu la Plutarh - 457, 1,59,
Caius, v. Aelius Catus.
Caucaz (muntele) - 521, 523.
caucazian - 143, 145.
caucoensi, trib in Dacia - 543, 545.
Cauliac, stinca inaltll. pe lstru, probabil la
cauri, vinturi de nord - 201, 203.
Cauzele plantelor, titlu de opera la Teofrast
-129.
Cava,.os, 'ef celt - 163, 165.
cazane, la sciti - 35.
ciiciuli, la ge\i - 453.
ciiru/e pictate la britani - 265; la s1gm1 -
67 ; la sciti - 55, 79 ; i la traci - 579,
581.
ciisiitoria la ge\i i t1aci - 129, 211, 389, 391.
ceara in regiunile pontice - 161.
cebreni, trib tracic - 605.
Cedonia (azi Gu,teri\a, linga Sibiu), sta-
1iune pe drumul de la Apulum spre
Alutus - 741.
Cedros (azi 'f ibra, In R. P. Bulgaria sau un
riu din sudul Dobrogiei), rlu in Moesia
ln!erioarll - 673.
Cei1is (poate eremet in Dobrogea), pe,terll
incapi!.toare in Moesia Inferioarll. - 677.
celegeri, popula\ie in Moesia, vecini!. cu
celibatari la geti 'i traci - 229 ; la sciti -227.
759
Celsus, gromatic, masurii.tor, Jui ii este
dedicata lucrarea Jui Balbus - 473.
celtic, cellicii, lac, mare, mun\i - 141, 143;
neamuri - 255, 245 ; triburi - 583 ; tari!.
- 221, 223.
Cellos, stramo legendar al cel\ilor - 565.
celto-scili, celti amestecati cu sci\i - 251,
253, 459.
celto-traci, cel\i amestecati cu traci - 227,
237, 239.
cel!i, \a,ra!or - 33, 111, 223, 235, 267, 457,
587 ; cel\ii la lstru - 25, 173, 721; cel \ii i
ilirii - 245 ; cel\ii i macedonenii - 199 ;
cel1ii i romanii - 619, 679 ; strigate de
lupta - 595; cel1ii 'i bautura - 103;
v. i 107, 111, 223, 617, 743.
Centum Putei (azi Surduc, in regiunea
Banat), statiunc pe drumul de la Tibis-
cum la Viminaciuin - 739.
cenlurioni, in armata romanll. - 445, 447,
469, 471.
Ceraunici (azi Kimara), mun\i, intre Epir
i lliria - 249, 589.
Csrbatis sau Cerbetis, numele mai vechi al
ora,ului Callatis - 399.
csrbi, la sci\i i traci - 245, 595.
cercer, nume de plantl!. la daci - 381.
cercirul, o specie de pete din Pontul Euxin
- 409, 411.
ce1eale, in Moesia - 731.
Ceres, zei\a, 111 moesi i geti - 327, 731.
Certiae (azi Romita), sta1iune in Dacia pe
drumul de la Napoca la Porolissum -
741. '
.i ,'
cetiifi,
Caesarla(C. sci\i - 57. i dacii sau getii - 231,
lulius)
347, 515, 567, 573, 575 ; v. ,; 179, 181,
263, 421, 569, 575, 577, 671, 673.
c11anna, o specie de pe,te din Pontul Euxin
- 409, 411.
Charnabon, rege get din secolul al V-lea
i.e.n. - 19.
challi, neam germanic intre rturile Main i
Lahn, apoi In actualele provincii Hessen
i Nassau, pe Rin - 517, 519, 53 , ; rela-
tiile !or cu romanii - 421, 423.
Chersonesul !auric, actuala peninsull!. Crimeea
399, 401.
Chersonesul tracic, peninsula intre Propon-
tida, Helespont i golf ul Melas - 67, 69,
187, 251, 589, 605 ; chersonesi\i - 63.
Chesliunile europene, titlu la Agatharchides
din Cnidos - 723.
Chios, insulll. In Egeea - 663.
Choirilos, poet epic grecesc din secolul al
V-lea i.e.n. - 237.
chromisul, pete din Pontul Euxin -409, 411.
Ciabrus (azi 'fibril8), afluent de dreapta al
lstrului, formind grani\A lntre Moesia
lnferioara i Superioara - 543, 547, 549.

760 INDICE
Cicero, scriitor latin - 177, 515, 575, 577.
Cianee (azi Urekiadi), douil. insule stincoase
la gura Bosporului tracic - 47, 113,
14.1, 251, 515.
ciconi, trib tracic pe coasLa mil.rii Egee,
intre gurile Hebrului 'i Lacul Bisto-
nian - 419, 729, 731.
Cilicia, regiuue in coltul de sud-est al
Asiei Mici, strins legatil. de Siria -171,
219, 721.
cilicieni, locuitori din Cilicia - 415, 439.
cimbri, populatie ge1manicil - 261, 347, 359.
cimerian (til.rm), actualul tarm al Ml!.rii de
Azov - 335, 399.
cimerieni, populatie tracicil. iutre Duniire
'i Don 'i pe rmul de nord al Pontului
Euxirt, emigratl!. apoi in Asia MicA -
27, 29, 171, 219, 597.
Cimon, tatl!.l lui Miltiade - 67, 69.
Cinegeticele, titlu la Oppianos - 655.
cine/i, trib ml!.runt vecin cu celtii - 33.
cinuboila, nume de plant!!. la daci - 385.
Circe, magicianil. legendarl!. - 597, 599.
Cirw, rege persian pe la mijlocul secolului
al VI-lea t.e.n. - 169, 171, 219, 251,
351, 359, 611, 613, 659.
Cius (azi Girliciu, in regiunea Dobrogea),
statiune pe drumul dintre Carsum ti
Troesmis, in Moesia inferioarA - 747.
ctnepa la sciti 1nlocuie,te inul - 43.
Cintul Hcular, titlu la Horatiu - 213.
clari, trib tracic pe latura de miozii.noapte
a muntelui Haemus, in Moesia Infe-
rioarii. - 399.
class socials la traci - 65, 67, 77.
Claudius mans (probabil Varasdin, pe riul
Drava), munte in Pannonia : in fatl!.
(spre Dunii.re) locuiesc scordiscii, iar tn
spate (spre Italia) tauriscii - 399.
Claudius (Appius), proconsul In Macedonia
tntre anii 78-76 i.e.n. - 261, 263.
Claudius Livianus, sol roman la daci - 689.
Clearh din Soloi, autor - 123, 511.
Clemens din Alexandria, autor - 23, 69,
637, 639, 701.
Cleopatra, 1. fiica regelui Filip al II-lea 'i
a Olimpiadei - 155, 173; 2. reginil. a
Egiptului - 523, 525.
Cupidava, ora, la sud-vest de Tyras, linga
Dacia - 541.
climatul scitic - 225, 231, 307.
Cloilio11, 'ef celt in secolul al II-lea t.e.n.
- 561, 563.
Clondicus; tef bastarn in anul 179 i.e.n. -
257, 259.
cnemide, la traci - 457, 459.
coadama, nume de plantl!. la daci - 385.
coarne de boi, drept cupe - 181.
Cobos, rege al trerilor, neam tracic - 219,
221.
cocori, in regiunile poi'i.tice - 109, 399, 729,
731.
codila, coecolida, v. coicolida.
Coenus, general al Jui Alexandru eel Mare -
363.
Goes, fiul Jui Erxandros - 49, 51.
Cogaionon, munte sflnt la geti, neidentificat
- 231.
Cohors I Hispanorum veterana - 467.
cohorta de sicambri - 497, 499.
coicolida, nume de planta la daci, cu vari-
antele coicodila, coecolida, colida, codila -
385.
coifuri - 243.
Coiranos, 9ef aliat In armata Jui Alexandru
eel Mare - 587.
Colapis (azi Kulpa sau Kupa), ailuent de
dreapta al Savei, lingll Siscia - 223, 247.
colhi sau colhidieni, locuitori pe rmul riisil.-
ritean al Pontului Euxin, In valea riului
Fasis - 139, 141, 143, 177, 209, 211,
277, 359, 413, 415.
Colhida, tara colhilor - 647, 649.
colida, v. coicolida.
Coloaneu lui H eracles, azi strimtonrea Gi-
braltar - 111, 113, 217.
colonii grece,ti in Pont - 25, 231, 249, 251,
253, 451, 453.
colonif ti tn Dacia - 695.
colas, patruped la sciti - 245.
Columella, autor - 395.
Columna Jui Traian - 697.
coma/i la daci; adicll oameni de rind - 689.
comer/ - 247, 257, 259 ; comert tntre Atena
fi Pont - 115; comert tntre Italia 'i
Dacia - 247 ; comert In sciti - 231, 233.
Comidava (azi Rl9nov), localitate in Dacia
- 545.
Comidius, centurion in armata romanl!. - 523
Commodus, tmpii.rat roman -703, 705.
Comotorios, rege celtic din Tyle - 163.
comorile Jui Decebal - 695, 697.
Compendiu desprs moravuri, titlu la Nicolaus
din Damasc - 215.
comunitate de bunuri la sciti - 175, 215,
233, 235, 597, 599 ; 9i la esenieni - 413,
415.
Cone, regiune indepllrtatii. a Europei, In
Sarmatia - 375, 379.
Conopon Diabasis, ostrov lingil. Pseudosto-
mon, In delta Dunllrii - 401, 403.
Constit14ia egine/ilor, titlu la Aristotel -
723.
coracini, pe,ti in Istru - 645, 651.
corali, trib tracic intre Rodope sau Haemus
'i fluviul Dunii.rea - 249, 327, 331, 573.
corabii pe Istru 'i in pout - 65, 217, 219.
Corcoras (azi Gurk sau Krka), afiuent de
dreapta al riului Sava 1n Panonia Supe-
rioarl!. - 223, 247.
INDICE
Coridorgis localitate in Germania, In a-
propie;e de Dunre - 537
Corint, ora' in Grecia - 371.
Cornelius Nepos, autor - 185-187.
corpili popula\ie tracicii. la est d Rodope
,; 'pe cursul inferior al riului Hebrus
- 729, 731.
corturi de pisla - 243.
Cos, insulli in Egeea, export!!. vin m Pont
- 115. 1 Ctesiclu, autor - 721.
Cosingas, preot tac, conduciltorul rii.scoa e1
contra romanilor - 605. . lui Ctesiphon ds Eshine - 177.
costoboci, popula\ie la nord-est de Dacia -
405 407' 539, 543, 701.
cotensi,' trib tn Dacia - 543, 545.
Cothelas, rege get din secolul al IV-lea i.e.n.
- 155, 723. . d d
cotini, populatie tn G:ermarua, la nor
cvazi 'i marcomaru - 701. . ctipe, de lemn sau de os la sciti - 37, 39,
cotiata, nume de plantll la dac1 - 383,
385. . . I
Cotiso, rege dac, aproxrmat1v ntre ann
38-30 l.e.n. - 209, 213, 235, 517, 525,
527. ,.
Cotta, comandant roman pe vremea Im
Mitridate - 511.
Cotto, frunta9 bastarn .- 255, 257
Cottyphos din Pharsah . - 117.
Cotys rege trnc intre anu 12-19 e.n. - 319,
321, 493, 495, 497, 657, 669, 679..
covoare, la geti - 197 ; C?voarele, t1tlu la
Clemens din Alexandria - 637.
crapi, pe9ti in Istru -;- 645! 651.
Crassus (Marcus), 1. tr1umv1rul - 263, 591,
2. proconsul in Macedonia tn anl 9,
a cucerit Moesia, a 1upus pe traci 91 a
ucis pe rege-Ie bastarnilor - 523, 671,
673, 675, 677.
craters lesbiene - 35.
Crateros, 9ef macedonean sub Alexandru eel
Mare - 589. . .
Cremniscoe, Iocalitate la sud e gule r1ulu1
Tyras, pe tarmul Pontulu1 Euxtn, intre
Istru ti Tyras - 405.
credinJa tn nemurire la traci - 49.
Cremona ora' in Italia - 493.
crestonai: trib tracic. in uturile muntoase
dintre rturile Axios '1 Strymon - 65. .
Cretheus din Callatis, 'ef tn Armata Im
Aleicandru eel Mare - 587, 589.
Crisip 9i scipi - 233, 23 .. . luptl!.tori i arca,1 J.SCU 1t1 - 29, 419.'
Cristos., rllspindirea c_rett1msuu1 -:- 641.
Critasiros, 'ef al celtilor numll;l bo1 - 237,
245.
Criton autor - 506-509, 615.
Criu :netopon (azi capul Aia-Burun, In Cri-
meea), inl!.ltime l?e .rmul de sud al
Chersonesului taur1c - 133.
criv1'4ul, v1nt de miazl!.noapte - 283, 285,
335.
761
crobizi, trib tracic la sud e Istru, in apro-
piere de Pontul Euxin - 9, 33, 151,
171, 173, 189, 247, 403, 62_5, 635, 723.
Cronica wiivcrsalii, titlu la Dexippos - 733.
Cronicele, titlu Ia Ctesias - 721.
Cronos, zeu trac - 141, .157. . .
Crunoi, numele mai vechi al orulu1 D1ony-
sopolis - 171 21i.9, 391, 399.
Crustane, nume 'de plant!!. la daci - 381.
Ctesias, autor - 84-85.
.
Ctesiphon, personaj in d:iscursul 1mpotrwa
cliti, celibatari la trac1 - 227. . . .
Culegere de fapte demne de amtnhre, t1tlu
la Solinus - 729. .
Cum trebuie scrisii istoria, titlu la Lucian -
611.
e Cuinidava, v. Comidava.
181, 233, 363.
.. Curio (C. Scribonius), proconsul in Mace-
donia intre anii 75-73 i.e.n. - 263; a
ajuns pinli in Dacia - 521, 523._
. curionnecum, nume de plant!!. Ia. dac - 381.
Cursa lui Ahils, v. Alergarea lui Ahile.
Curtius Rufus ( Quintus), autor. - 362-363.
culits, la sciti.- 76 ; 'i_Ia .trac - 301. . .
Cuvinte vredmce de ammtr.re, t1tlu la Cr1B1p
- 233. .
cvadrigii, insignil. pe inel - 479. ..
cvazi, neam suebic .vecin cu i:_narcomann,
locuiau tn MoraV!a de astliz1, 535, 583,
. 685, 697; 699, 701, 703.
Cypsela (astl!.zi Ipsala), ora in Tracia la
gura riului Hebrus - 603.
D
daci locuitori ai Daciei, au o tarl!. imensii. -
S29 Iocuiesc pe ambele maluri ale Istru-
lui .'..... 671; apre vest se intii;i_d pinil. .I
riul Pathissus - 179, li.03 ; f1md vecllll
cu celtii - 223; spre est.sint vec c
bastarnii - 405, 407 ; amt numit1. 91
geti - 359, 401, 6?1, 683 ;, s da1 -
625, 627 ; dacii '' sco.rd1sc11.-.43 ;
se tatuenzil. -@; sint diferenai1 din
punct de veder .social - 41 .3, !
au case pe tnAltm - 2.1; smt bun
au regi - 209, '1 sclaVl - 617 , posed
aur i turme - 507, 695 ; vorbesc aceea,1
Iimbl!. ca 'i gefi - 239, .241 ; numllrul
!or - 241 jefu1esc Moes1a - 517, 61,
i Pannoia - 679, 681 ; .vin in confhct
cu romanii pe vremea lut Caesar - 51,
671 Augustus - 209, 269, 271, Do=-
?a - 209, 213, 375, 379, 415, 423, 435,

762
437, 443, 445, 481, 483, 485, 487, 493,
505, 525, 527, 533, 569, Traian - 683,
685, 687, 689, 691, 693, 697 ; unii cad
prizonieri i ajung gladiatori la Roma -
437, 439, 671 ; aJtii ramin independenti,
in afara granitelor provinciei romane
Dacia - 707 ; cretinismul la daci -
641, 717 ; nume de plante la daci -381-
385 ; v. i 201, 203, 207, 213, 215, 223,
239, 241, 245, 271, 369, 377, 379, 405,
407, 487, 493, 495, 531, 533.
763
INDICE
!:>DICE
dimensi, trib tracic aezat mai sus de cro
utor - 115-117, 157, 355, . bizi
- 553.
v Dinogetia.
Dardanos, stramo legendar al dardanilor Denwstene, a Dinigu 11ia, in lupta
- 565. 459, 659. . ulatie tracica la impotriva
denteleti, danlelef' PP. - 249 399, 673, Dinis, conduclltor tra 6 I - 499.
darsi, trib tracic la hotarele cu ilirii, poate izvoarele Str1monu U1 ' iomanilor In anul re - n ea Dobrogea),
identic cu dersaii - 565. 675, 679, 729, 731. Dinogetia (azi Gaivgn, n g1n Moesia Infe
Darit<S I , 1ege al per ilor lntre anii 521-485 i?cali_tale Pe nr e35 ; scris i Dinigul
i.e.n., stiiplne te Ionia - 63 ; invinge desuti, trib celtic -:- 2201 la traci - 101,
descl11tece, la grec1 - ' rioara - 543, 54 ' /
pe traci - 65 ; construiete un pod peste tia sau Timogitia - h9.
103, 609: . . 'urul Poritului Euxin,
Istru - 241 ; se luptii cu scitii - 23,
25, 27, 31, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59,
61, 63, 65, 69, 85, 171, 185, 215, 233,
237, 241, 351, 359, 361, 431, 461, 463,
-r
Descrierea calatoriei Ill J Dio
titlu Ia Arin. - Ia Pausania - 619. diodela, v. dttdl.a.
Cassius, autor -

Descrierea Greciei, ti 1 la Pseudo Diodor din Siciha,l arri Mitridate - 243.

Descrierea Pamtntului, tit u . Mela - Diophanles, genera a
669.
. _ 189 191.

Dacia, aezare i hotare - 397, 399, 537, 605, 637, 639. . . la Pomporuus Diogene Laerfiu - 719
539, 541, 543; triburi i orae - 541, du.sare/i, neam iliric intre Macedonia, lacul Scymn?s I 171
Dinisiu Periegeul - 529.
387 1 . a itlu la Porphyrios - 745.
Dion Chrysostomos, autor
_ 49-453, 657,
543 ; cuceriLa de Traian - 475, 477, Lychnidos (Ohrida) 'i uraul Anti
patria Apsos
(Berat),(Semen)
pe cursul Despre abst.menfad t titlu la Columella - 395. . 69: 1 din Heraclea - 343; 2. din
691;
- 631prazi luasub
; Dacia te de romani
romani din legiuni
- 695; Dacia riului - 249, inferior al
399, 565. Despre agricultur ' 'ti la Aelianus - 643. D iontstu, b tar - 479.
Despre animale, t1 u t I" titlu la Hipolit Sicilia - 343 ; 3 ru 267
in Dacia - 679, 681; guvernatori - dasi sau dai, neam scitic din Asia - 625. Despre cei doisprezece apos o ' Dioiiisiu din Halicarnas, autor91- 529.
- 705; impi\ratul Had1ian intentiona Dassaro, personaj legendar - 565.
D ionisiu p t l autor pu tin cunoscut,
Romanu -:: 71 .lu la Apolodor - 231. eriege u '
s-o pi\ri\seasci\ - 533 ; barbarii primesc Dauni<S, erou legendar - 331. Despre _corabu, tit . 613 Dioii ysophanes, autor grle dar nu ni s-a
pamint in Dacia - 699, 701; prin teri Dausdava, localitaLe in Moesia Inferioarll, ,, ,.ns, t'1tlu la Lucian -
Des pre .. a scris despre Zam? xis, 7 '3
toriul ei fac comert iazigii cu roxalanii intre Haemus 'i Duniire .- 553. . Pseudo-Scymnos - mod l
transm1 m dll'ect - "
- 703, 705; se aeazii in ea asti.ugii -
699, 701; v. 'i 487, 493, 495, 505, 521,
Davos, Davus, v. Daos.
Decaineos, Decaemus, preot i profet dac pe
Des pre Europa,
t1tlu
Ia
Dionysopolis \azi
.
B:1 "k in R.P. Bulgaria !
ora grecesc pe ,...r
cl ul sting al Pontulu1
l71 275 391,
539, riizboaie
541, 699, -
705. vremea regelui Buerebista - 231, 239, Euxin,
399, 553,fost 593_. .'2 5 t'
569, Cruno':..- '
dacice, 477, 685; priizi - 421, 253. Des :r! i1a/ile nawrale, titlu la Galen -
617. 1 ea, n't'tl la Amphitheos -
t;::;.
423 ; Dacicul, titlu dat lui -Domitian Decebal, rege al dacilor pe vremea implira- Despre He1ac
l\.fomno I u 511 Dionysos, zeu de origie 57 1 numit i
- 439, 441; i lui Traian - 531, 691. ti!or romani Domitian, Nerva 'i Trdl':'l 157 i 1 d'-r titlu la Dioscori'd e Bacchos, Bacc1 1 171, 627,
Despre materia me ica a, rns - 5 ' G5 67 69,
dacina, nume de planta la daci - 383. - 477, 481, 507, 599, 683, 685; are rela- 629, 675; zeu la trac1 - ' '
- 381. . . l la Seneca - 367.
.dai, I. daci - 625, 627 ; 2. neam scitic din
Asia - 239, 625.
tii cu Pacorus, regele partilor - 479 ;
prime te tribut de la romani - 685; Despre ming!ie e, St a Hellanicos - 145.
Despre neamu i, t l: la Timagetos - 143,
71 .679 . ni - 591, 593.
dioscuri zei gee " ada \astazi Suhumi),
.
.dalma/i, locuitori din Dalmatia, se rlizvra- lupta la Tapae - 685, 687 ; duce trata- Despre porturi, I Dioscttris, pio. cui partea cea mai de
tesc impotriva romanilor - 679, 681 ; tive cu Traian - 687, 689, 691, 693; colome nules1an . m . - 221.
sint invini de Tiberiu - 347; v. i sc lntilne,te personal cu acesta - 691 ; 145. . titlu la Seneca - 367. rasiirit 'lo Pontulm Euxm .
Despre provrde_n fa, titlu Ia Hero
415, 523, 525, 617. cucere,te un inut de la iazigi - 691 ; Despre prozodia genera 1a, Dwscori'de, au tor - 381-3
. 8 5.
1 Lil Ia daci -
385
Dalma/ia, provincie romana - 415, 489,
491, 495, 497, 521, 545, 547, 677,
este infrint de romani fi se sinucide -
695; lasii in urma comori - 695, 697.
dian --: 625.
Despre razbunarea trZI
I" 'e a divinitatii, titlu

discopela, . nu\e e
Discursuri, tit u a .
b: Chrysostomos -
601
679. trib vecin cu suebii - 535.
<l.andu(i, Decius, v.impllrat
Deceneu, Decai11eos, Dec{Jlmeus
roman intre ..anii 249- Ia Plutarh - 463. . 143 449 ; i Aelius Ar1st;des - . Tir - 633.
Despre i titlu Ia T1monax - Ja 1 Discufii, titlu la Max1mus din
dansuri, la greci - 205; i traci - 97, 389, 251 e.n. - 733. Plutar 1
Degis, v. fi Diegis, fra te cu Decebal, vino sci ' lui. Al
soarta dru titlu distanfe - 225.
Divinul Julius, Divmu
. . l Arm'81, titluri la
613, 615. Despre exan '
dantelefi,v. dentele/i. in solie la Roma - 435. Des - 463. . 1 la Galen - 617. Suetoniu - 515.
pre tem1:1erame t, t;;uioannes Stobaeus
Danul>ius, numele latinesc al Duniirii, De la intemeiorea Romei, titlu la Titus Despre vemturi, tit u docdila, v. doct1' Dacia de miaza-
indeosebi pentru cursul superior al Livius - 255. Docidava, loca 1tate m
fluviului, pina la Portile de liier -389
183,; Deldon, rege bastarn - 673. - 215. . . . 1 la Xenolon - 721. noapte - 545.'. dordila, docd''la l' nume de
239, 569 ; scris i: Danuvius - 387, Delfi {sanctuarul din), atacat 'i jef uit de Despre vemturi, tit u 735 doclila (variante
. utor - 733, . D" )
Danubis - 15, 543, 725, 727, sau Danusis gali - 71, 163, 257, 259, 357, 721. D xi p, a( babil gre it pentru imum ' plantii la dacl -:-- 3.8 localitate
1 3
- 625.persona j legendar - 565. delfini, tn Pontul Euxin - 109, 285, 407, Diacum pro ii est de Oescus - 553. dodonieni, locuitor1 dm Dodona,
Daortho, 643, 645, 647, 649, 685, 687. ora pe Dun re, .ala eti - 199. 31
Daos, Davos, Daus, nume de sclav la Atena delieni 'i sciti - 29. diadema pentru regi g 623 in Epir - 29, : d" Chersones - 67,
---- Dicionar, titlu la Pollux - Macedonia
- 135, 147, 159, 239, 625. Delos, insulii ln Egeea - 29, 31, 77, 205. . '. (T't ) guvernator m .
1 Didius us d' aproximat1v m
Dapyx, rege get din sudul Duniirii, din
apropierea de delta - 675, 677.
Demetrios, 1. din Chelcedon, retor din secolul
al V-lea i.e.n. - 719; 2. din Phaleron,
,,_._" - - invinge pe scor 1sc1, 523
anul 103 i.e.- - 503, 521, .
filozof i om de stat atenian din a doua . Degis - 685.
dardani, neam iliric intrepiitruns de ele-
mente tracice, pe cursul superior al
rtului Axios - 165, 167, 249, 259, 261,
jumi\tate a secolului al IV-lea t.e.n. -
721; 3. fiul Jui Filip al V-lea, nlscut
- .
D_iegi , v.(,1 . nte . dieleia, dielina), nume
diellema var1a .. 385
263, 397, 399, 455, 547, 549, 565, 567, pe Ia anul 206 i.c.n., tiimis de tatdl sAu Die a;l(a \a J:va i',localiiate In Dacia -
669, 671, 677, 679, 723; sint in conflict ca ostatec la Roma - 361; 4. din Calla-
cu macedonenii - 355. tis, pe la anul 200 i.e.n., a scris o lucrare l'
545. I a Ia daci - 38. diessathel, nume de ) antt.
Dardania, tara dardanilor - 259, 261. despre Pontul Euxin - 169, 173, 6'15, la daci - 38;i. diesema, nume de p an u
dardanic, troian, de la Troia - 301, 303. 719.
 dolonci , neam trac1c m
69, 729, 731. endar
_ 597, 599 .
Doloncos, rege trac leg 1 roman in anul
Domitius (Lucius), consu
e 495, 497.
" t.
ann
81
intre
-
9 1. II -
;t
Domi i:n 4 5, 439, 441, 446,
7 .5t7, 519, 659, 683,
685, 687.
Donuca, munte.- 257.
dordila, v. doctila.
 764
INDICE INDICE 761'>
Dorotoro, v. Durostorum.
Dorticum (azi Rakovica In R p . Bu1garm . ) egii;eJi, locuitori ai Eginei _ 17 Eschil, poet grec - 10-11, 141, 143, 145, Fedra, titlu la Seneca - 373.
stau pe drumul roman de-a lun j Egipt - 189, 237, 239, 453, 495' 549, 741, 233. Fedru, titlu la P!aton - 225, 227.
Dunliru, pe malul diept al riu1 . T" gu 57 ; ape - 31, 189; !ante' 497, 569. Eschina, autor - 116-117. Felicia, ora in Germania Magna, lingli
D ( moc , m Moes1a
Ti ) . u1 imacus
Superioarii - 549 . Eg1 tul de Sus - 109. p - 129 ; Eliopia, tarli in nord-estul Africii - 129. Dunlire - 537.
ravos (az1 Drava)' afluent al Dun .. , esiptem - 219, 221, 229 231 233 235 aiopieni, locuitori ai Etiopiei - 209, 219, femeia, duce pe cap ulcioare cu apll -327;
247. ..ru - 531, 613, 615; tn oa;tea Ji D ' ' 221, 233, 587, 589, 613, 717. femeia in lupte - 353, 355; femeia la
drptul de proprietate - 229. 63 65 . . arms - Elolia, regiune in Grecia la nord de golful
El da' ' giptem 1 sciti-79, 81. daci - 411; la geti - 21:1, 229, 32'7,
dradle, nimfc - 205. Corint - 13. 389 ; la iliri - 653; la sarmati - 79,
a225,( Grec1a) - 117I 137> 191> 193> 221, Eubea (azi Negripont), insula tn Marea 103, 393; la sci - 103, 123, 215,
'f{10C', pop.ulae tn nordul Greciei - 205.
ro eta (az1 Turnu Severin) ora .n D . Elba, rtu - 225. Egeea - 29, 31. 223, 233, 235 ; la traci - 65, 67, 103,
- 547, 741. 1 ac1a elefanli - 179. Eufrat, fluviu In Asia - 413, 415, 423, 123, 223, 229, 389, 451, 463, 581, 597,
Dromichaites, Dromichaetes Elegii, tit!? la Propertiu _ 265. 425, 621. 599, 633, 729.
J I 1 rege get pe
a anu 292 te.n., se cu reg_el e Elen;a, . erom11 homerica _ 659 Eumelos, rege tn Bosporul cimerian, mort feni, fini, populatie In nordul Europei -
macedonean Lisimah i luptli i1 1a elem (ei) - 49, 117, 157, 661 217, 219 in anul 304 t.e.n. - 195. 489, 539.
197 9 pr1zome1
- ' 1 9, 235, 241, 355, 361, 463, elem
22 barbari - Q33
I - 235 ,. e I en1. I; Eumenu al II-lea, rege in Pergam In prima Fenicia, regiune tn Asia lntre Siria i Pales-
603, 1619, 621 ; 2. rcge trac asediazli g '. - 227, 239; eleni 'i sciti _ 27 jumlitate a secolului al II-lea t.e.n. - tina - 457.
Cypse a - 603. 1
e euA sm1, locu1tori ai oraului Eleusis ltng: 561, 563. (enicieni, locuitori ai Feniciei - 613, 615.
droi! (pasll.i) In Pont - 111, 643 645 tena - 715. a Eumenia, ora9 pe rmul sttng al Pontului Ferecide, din Atena, autor - 23, 637, 639.
druzi, preot1 la gali - 715. ' elinii. (limbli) _ 591. Eu:rin, tntre Tomis ti Dionysopolis - Filip, 1. Filip al II-lea, tatlll lui Alexandru
Dr us 'i . racii - 521, 523. Drusus C Emsna (zi Ljubljana), ora In Pannonia 399. eel Mare - 117, 127, 191, 233, 235,
'1 suebu - 501, 503. ' aesar per1or, pe malul drept al Savei - 397 Eumolp, erou mitic grec de origine tracli - 243, 351, 353, 361, 433, 457, 565, 615,
Dunilrea (panubius, htros, Ister), fluviu enarei, androgini la sciti _ 39 251, 319, 321. 723; intemeiazil ora'ul Philipropolis -
mare 1 adlnc - 213; numit 'i Istru - enc':6leeni! trib iliric tntre chani i tau!anti Eupator, porecla a regilor sirieni ti a lui 735; 2. Filip al V-lea, rege a Macedo-
3971 399, 53 ; izvoarele sale _ 179 m re_giun.ea ora,ului Apolonia la ""' 1' Mitridate - 243. niei intre anii 221-179 i.e.n. - 255,
487,, 489 gunle sale - 335, 337, 399' rilllu1 Drilon - 565 .,-ri & Euphrates din Tyros, filozof contemporan 257, 357, 361, 561; 3. oomandant in
429 , locu1t pe. ambele maluri de ge _..: Enc :i;'. strlimo legnda1 al encheleenilor cu Dion Chrysostomos, mort In anul
118 e.n. - 659.
armata lui Alexandru eel Mare - 585,
586.
237, 239 ; v. ,, 183, 239 247 269 277
357, 369, 371, 377, 3911 457 459' 4691 Ene!da, titlu la Vergiliu _ 205
I Euriclice, sotia regelui Ptolemaios Lagos - Filostrat, autor - 656-667.
481, 483, 489, 493, 517' 521' 523' 521' ene1i, - trib pe lirmul de nord l Ad t' . 621. Fineu, rege tra legendar - 235.
535, 537 541, 53, 547: 549: 553: 555' - 67. r1a ICCI Euripide, poet grec - 72-73. fini, v. (eni.
duoldela (v:ananta: diodela), nume de planti Eno_s (azi Inn), :inunt de dreapta al Dimarii Euristeus, personaj mitic - 15. (iziologia scitilor - 81.
a dac1 - 383. tre Rhaet1a I Noricum _ 59 7 Europa, continent - 9, 15, 25, 33, 77, 79, Flaccus (L. Pomponius), legat in Moesia in
Duras, fate cu .regele Decebal, ti lasa Eoli da, regiune In Asia M' x 85, 119, 133, 161, 163, 167, 185, 191, anul 15 e.n., consul tn anul 17 e.n. -
l' M E ic.
rea gee, linga Helespon t _ 185 ., apro ape de 193, 217, 223, 225, 227, 235, 245, 253, 329, 331, 495.
8:cestu1a domma de buna voie _ 683
Duria (probabil Waag sau Gran) ri eo Lem, in oastea Jui Darius _ 47 355, 363, 371, 399, 405, 407, 427, 429, Flaccus (C. Valerius), autor - 427, 429.
despa t b' . , u
. r e pe aue i '1 cvazi de iazigii sar-
care Eplwros, autor -104-105 173 . 175 235 531, 587, 589, 671, 719. . flaut, instrument muzical la traci - 97,
mat1, pe stlnga Dunarii _ 403 ,237 > 2f11, 243, > > I '
Euxin (Pontul), numele antic al Mllrii 463.
Dul'Ostorum (azi Silistra In R p B, 1 . ) Epictet, filozof grec tntre anii 60 1,_ 0 Negre - 297,' 299, 301, 303, 325, 327, Florus (L. Annaeus), autor - 520-527.

ra' tn Moesia Inferioarli pe malui u gar1a 715, 717, .. e.n. - 329, 331, 333, 387, 569, 573, 621; marea (oale de at!tat focul - 237.
rept al Dunlirii _ 553 ;' (Variante Ep!grame! tit! la Martial - 435, 437. Euxina sau Pontica - 531 ; etimologie foamets - 177.
Dorostoro - 739, Durostsro _ 747) Epir, reg1une m nordu! Greciei - 111 - 289. (ocul, la sciti - 29, 31, 35.
dyn, ume. de pla_ntli la daci _ 385, ' . 355, 361, 399, 589. ' 263, sxobigifi, trib sarmatic tntre hamaxobi 'i foca, in Pontul Euxin -'- 407, 645.
Dyomsopol1, v. Dionysopolis. "P!rot (neamuri) - 245. roxolani, inhe riurile Boristene 9i Tanais Focida, regiune in Grecia centrala - 571.
11
ep 01i, locuitori ai Epirului _ 35
1 - 539, 541. Focion din Atena, comandant intre anii
epode, peti tn Pontul Euxin - 41i Expedifia lui Alexandru, titlul la Arian - 376-318 i.e.n. - 613.
E Eractum, ora, pe riul Tyras Hna11 D. . 579. Fonleius (C. Fonteius Agrippa), guvernator
541. ---.. ac1a - in Moesia in anul 69, e.n., mort tn anul
Eburod num (azi Embrum), localitate In Erasistratos din Ceos medic din I 1 urmlitor intr-o luptli cu sarma - 417,
Alp11 Cottii - 565. al III-lea 1.e.n. -'617. seco u F 493.
ebtrone, nume de plantli la daci - 381 Eratostsne, geograf - 143 145 213 221 Forul Jui Traian tn Roma - 631.
dip, rge m.itic, erou la Sofocle - 425. 231, 233, > > I > falangii. macedoneana - 243, 579, 581, 583. Forum Sempronii, loc situat ling11 oraul
Erhteu, erou m.itic al Aticei - 745

{es (az1 Ayusoluk)' ora' pe coasta occi
dentalli a Asiei Mici _ 69
Egee (Marea) - 113, 387 3g9 427 429
529, 6851 687, I I
Egeta (azi probabil Brza Palanka tn R S F
Igoslavia), localitate In Mesia u e
; trri., pe malul drept al Dunarii -59,
E 1anos (azi Padul), rlu in I!ia - 3
sritmul ra,u, pe9te In Pontul Euxin - 409.
I I 411.
Erxandros, conduce pe mitilenieni. d.
11;rm.ata Jui Darius - 49.
esemem, seceta religioasa in Palestina avtnd
l .e altele, comunitate de bunuri _..:
J
Faliatis, v. Taliata.
(amilia, la sciti - 215.
Faptel.4 clivinului August, tit.Ju la 1mpdratul
' Aurist - 269-271.
Farsalta, titlu la Lucan - 377.
1 m Fasis, v. Phasis.
Fauslinus, sub Domitian - 439.
Febus (Apolo), zeu - 225, 227, 323, 325.
Fedon, titlu la Platon - 659.
Abrittus din Moesia Inferior - 735.
Frateria, locaIita te in Dacia - 547.
Frigia, regiune tn vestul Asiei Mici - 219,
221, 239, 355.
frigieni, locuitori din Frigia - 227, 405,
407, 571, 663, 665.
Fronlinus (S. lulius), autor - 430-433.
frugodioni, frugundioni, trib neindentificat,
probabil burgundioni - 539.

- ---
766 I:\'"DICE
IN DICE

387, 389, 397, 399, 469, 501, 547, 549,

767 l
\.

frunllLi, la traci 49 97
Fulvtis At<relius, coma'ndat-de l .
FurD gisatjs' ora in Germania -/:r.'g ae-1 ,n9g11.\
un.,re - 537.
Furltiti1s ' re1ge al cvaz11or pe vremea lmpura-
u Ul " arcus Aurelius - 701
Fus1s (C.ornelius), prefectul pre oriului sub
0 '?1tia?, lpii impo triva tlacilor, este
i6nvms 1 uc1s m Dacia - 437 505 519
83, 685, 689. ' '
G !or - 40" 40 '
Gabdreta (prbabil Pildurea Boemicii)
G d e (mu.n1. padu ro1 !n Germania -'537
a es z Gibraltar) ' strimtoare in S ani .
G mer1d10nalii (Gaditanum fret11m) _!sat
aganae (probab1l azi Slatina lingil C
sebe), statiune pe drumul de I Tb"aran-
la Ts!erna, in Dacia de aa ' iscum
galacto{ag1, mlncAtori de la rus - 739.
scitic nomad - 215 227 23) e S3 n2ea3m
243, 245, 715. ' ' ' ' 5,
Galas,. strAmo' legendar al 1 .1
Galat1a, nereidll _ 565. ga at.1 or - 565.
GalaAt1, r,i!finea riisiiriteanii a Frigiei din
_s1a n. 1ca - 503.
gala11, celti. - 199, 219," :.;:;;; 365 571 721
bastarm - 455, 45?. ' '
Gallba, lmpArat roman in anul 69 e.n. - 681
a en, autor - 616-617
gali (celti) - 163, 165, 167, 199, 245 247
: .. 355, 357, 361: 487:
3_
!!ali - 3S3,
3 5
' nume de plante Ia
mintea lor - 453; raporturile cu perii - 553, 555, 573, 579, 581, 593, 625, 627,
Geogra{a, 1. titlu la ratostene - 143 145 49, 51, 53, 55; cu grecii - 281, 283, cu
4 2 ..titlu la Straban _ 217 ' ; 669, 673, 677' 679, 729, 731.
Georg1cele, titlu la y , T macedonenii - 197, 235, 241, 363, 511, haine, la germani - 489 ; la greci - 45;
561, 563, 585; cu celtii - 357, cu romanii
' Geraneia (azi probab"le1gE1k'.u - 21, 203. la sci\i - 45 ; la traci - 97.
Bui . ) G . I rene 1Il R.P -177, 207, 213, 265, 347, 567, 575, H almyris, 1. (azi Razelm) lac la gurile DunArii
t" ga1laP, erania, localitate pe tarmui 601, 603, 621, 677, i cu sarmatii - 297, - 403, 727, 749 ; 2. (azi Zaporojeni)
mgba ontului Euxin - 7 399 . num1t- 299 ; v. 'i 207, 213, 221, 229, 231, 233, localita te lntre Salsovia i Vallis Domi-
. e arbari Cathizon _ 7a1 ' a 265, 277, 279, 281, 289, 291, 293, 295,
geri, populn tie intre Caucaz i Mrea C . - tiana - 749.
- 41, 529. asp1ca 297, 305, 307, 309, 311, 313, 315, 321, hama.xobi, trib scitic nomad traind in caru\e
323, 325, 327, 329, 331, 337, 339, 341, - 401, 403, 539 ; numi\i i hamaxoici
' germani - 183 243 367
3 il;2 5fa5, ef 1 <1 6 ;i', i?:
s1
\
3
neamurile mil
343, 371, 373, 375, 379, 419, 441, 445,
447, 451, 453, 461, 463, 495, 497, 529,
565, 567' 595, 605, 611, 613, 625, 637'
- 233.
Hanibal, general, cartaginez - 419.
haoni, trib iliric in Epirul de nord-vest -
li o, 7 ; nu cunosc unitlltile de
657, 729, 731. 565.
1.1 417ur50S
. ' .1. t
1. lup:a C';' omanii
pr1zomer1 - 415,
la Roma _ gevini, populatie ln \inuturile din nordul harpe, cu it mare inconvoiat la traci - 637.
439 'cre,tm1smul - 641. Pontului Euxin - 541. harpi, trib pe tArmul de vest al Pontului
Germania - 179 221 223 2'>5 2 ghicit, ghicitori la sciti - 37-39; Euxin, mai sus de Tyras, linga tyregeti -
-i: g:: ;;: ;:I: ; }- 7 3: G
4 .. ;;:
gitoni, populatie ln tinuturile din nordul
Pontului Euxin, mai jos de venedi - 539.
gtsca, pasllre de jertfi\. - 1,43-445.
555.
Har pis, localitate a harpilor - 555.
Har pocration, autorul unui dic\ionar din a
'' Dacia - 239 ' ' ermama doua decada a secolului Ial erei noastre
glavcul, pete in Pontul Euxin - li09-411.
g;rmani e (neamu;i) _ 223 225 Gnasip pos din Atena, contemporan cu Cra-
Germamcus, titlu dat imp!\rtulu1; D . . - 156-157.
- 421, 435. om1\mn tinos - 99. Hebru (azi Mari\a), 1iu in Tracia, - 75,
Germizera, Germisara (azi Geoagiu) I r Gobryas, cApetenie persianll, talmllcete lui 77, 205, 369, 371, 387, 389, 419, 521,
tate in Dacia, intre A ulum . s' oca i- Darius simbolul trimis de sci\i - 59, 61. 523, 729, 731, 735.
ge.thus - 545, 7 41 . P I arm1ze- Goitosyros, la citi corespunde zeului Apolo Hecateu din Milet, autor - 9.
35. H elespont, strimtoare care desparte Asia de
gesuri,_ !foci lungi _ 509. golf, 1. adria tic - 11>1, 143, 145, 251; Europa, azi -Dar<i ..ncle - 49, 63, 163,
gesanll, tr1b celtic _ 223 2. ionic - 215.
Get, nume de sclav - 159 239 .5 227' 245, 529, 665.
, goli, apar sub numele de sci\i, in Moesia - helespontini in oastea Jui Darius - 47.
geltc, a l get ilor' - 171 287' 289' 733, 735. Helicon (azi Palaeovuni sau Zagara) , masiv
3f 5, 327, 373, 377, 41'9, 439, 44i;
47, 505, 659 ; limba geticli
Graecinus, prieten cu poetul Ovidiu - 317,
319, 331, 333.
muntos ln Beo\ia - 251.
Helis, cetate geticii la nord de Istru, in
2 97, 299, 327 ; Geticele, titlu la Dion Chry - grauceni, populatia la gurile Istrului - 111. clmpia munteanii - 197.
sostomos - 657 . i la C 't -
gel n N 507, greaa (limba) - 677. Hellanicos, autor - 20-21, 145, 723.
ge/1, neam t . . ord - 445. Hellanodic, arbitru Ia jocurile olimpice -
i greci, tn Pontul Euxin - 195, 281, 303, 305,

339, 341, 367, 369, 453, 493, 495; greci

lli, populatie in' Africar1d 615. 13.
Galla, tara galilor - 181, 221, 223 401 403 '>21 225 r2a3c31c,23tara '' hotarele - 75 i sciti - 27, 233; greci i traci - 299, Jielops, pete in Pontul Euxin - 409,
405, 407, 409 455 471 577 ' ' '
galindi, populati ve ina 'cu
armatia de Irnord-ves
1!. 67;.
- 539 u mu, n
- -' ' ' 5 239 241 265
2_81, 28, .401, 403: 449,' 615.' 677 .
smt vecm1 cu scitii - 75, 77 451'. i9
ii3'.
' 451; moravuri greceti - 49.
Grecia (Elada) - 117, 137, 163, 165, 185,
111.
heleli, popula ie din Galia de sud-est, in
GallR1coum
s a (_Q 42 ms ) ' prefect al oraului tot una cu dacii - 239 359 ' ' .s nt 215, 223, 225, 245, 257, 259, 355, 357. Elve\ia de astiizi - 179, 245.
moesii - 183 399 . . '

- 49 65 ' ' smt

de
' 507 ; 1 cu

neam tracic
1 grifoni ornamentali - 45.
al Pontului Euxin - 413, 415, 569.
Jieniohi, populatie pe \iirmul de raslirit
galo-greci 3
'! l'vitridate - 359, 361. Heorla (azi Uzice, in R.S.F. lugoslavia),
limbu' cu' t225 . 2272, 607 ; vorbesc aceeai gr!ne, la sci\i - 327 ; importate din Pont
racu - 37 239 241 la Atena - 115; spcii de grlu in Tracia
rul getiJor '
Gange, fluvm m India - 253 341 595 pilmintul _ 177 l , numA- localitate tinutul scordiscilor, llnga
1. 21
gazelo _( nimale) la sciti - 245. ' ' 597. _ ; nu hotArnicesc - 409. in
Gebele11s, alt nume al zeului Zalmo . 1 nelocuit _ 20" 21 mu1t plimint este gromatici (mllsuriitori) - 473. Capedunum - 21,9.
get1 - 49. XIS, a ciale _ 507 . 24 1 24_3 ; deosebiri so- guoleta, nume de plantll Ia daci - 383. Hera, zeitii, la traci - 605.
smt piistori - 395 653. au
g:f' ze(iliiu us),
I
I la sci ti, numitA Api - 33, 35.
autor - 183, 630-631
l .
;:'' - 159, 377, 617 ; poartd plet _
, se ta tueazii - 629. I
gurile Istrului - 161, 163; Gura sacra - 2115,
249.
Heraclea, 1. din Pont (azi Eregli) , cetate in
Bitinia, llnga riul Lycos - 107, 109,
guvernatori in :Moesia - 415, 493, 495. 195, 197, 361; avea un port bun - 251;
geloni, tn scitic in nordul Pontulu E .. strigiite - 589 595. . b' m buptli. sco
au regi lupt i . . 1 uxm, os 1 ' ' m esc Autu1a 1 a intemeiat cetatea Calla tis - 171, 249 ;
51 53 ' . a mpotriva per,ilor - 49 13bete3 7-:-- 197, 19; poligamia la geti - heracleotii erau prezen\i i in Taurida
, ' 55, 61, 175, 205 209 211 r, 03'
405 ' 529, 539. ' ' ' ! '
' ' au regi - 19 235 237 2 H - 401; 2. cetate in Moesia Inferior,
509, 517' 615, 673, 67S ; rligia '_ intre Callatis i Apolonia - 399.
geelotn
ho.s, stGramo.'legendar al gelonilor- 27 57 157, 189, 205, 229 231 237 239 253' Hadrian, !mpiirat roman lntre anii 117- Heracles, Hercule, zeu - 13, 15, 17, 27,
nd ios, entrns ' ult'imu I rege 1.h.r cu r'e'e . 389, 15, 637, 639, 71S, 717 c;ed in 138; i Dacia - 533; distruge podul peste 33, 35, 47, 353, 355, 357, 371, 373,
ta ; rdrt (R.P. Albaia) _ 2 1: :iemuri_re - 6?, 73, 189 ; 'i in ' ma ie - 453, 585, 587, 625, 7r,9 ; coloanele lui

Gen1ucl 2!od i t . 55_, 457, 561, 563.
r : D n arit m llfoesia Inferioara
r:gel u_nazre, in cuprinsul statului gei
u1 yraxes - 677.
;:,?9 ; dm mot1.ve religioase unii nug ma-
nmcA arne 1 nu se casatoresc - 229
231 ; iubesc poezia - 311 313 723 .
sin aspri 'i ireti - 213, 265; idib1ilcA
lstru - 695.
Haemus, Haimos, azi mnsivul muntos al Heracles, azi strimtoarca Gibraltar - 111
Balcanilor sau Stara Planina - 33, 75, 113, 217.
171, 193, 235, 249, 251, 369, 371, 373,
 768
Heraclides, din eraclea, autor - 130-
131; 2 din allatts - 719; 3. comandant
I ":r'!"ata Im Alexandu eel Mare _ 583.
Herctnica Padurea (azi Schwarzwald) munf1
hnpadurip la izvoarele Istrului '_ 113
179, 225, 267, 465, 519. ' 663, 665.
Hercule, v. Heracles.
Harm.ea, zeu la traci - 67.
Hermonact,. satul. Jui, pe rmul de vest al
Pontulw _Eux1n,,mai sus de Tyras _ 555.
Herrrn:s iaz1 .G:edis-tschai), rlu In Asia
Mt?l, m Fr1g1a - 621.
Herodlan, .graaticl - 625-627.
Herodot, tstonc - 21, 25-71, 233, 643
Ho ndas, autor - 146-147.
Hea"!d, ator - 3, 231, 233, 235.
Heat1a, ze1ta vetrei 'i a focului Ia geti _ 33
57, 189. , ,
Heaf .ios din Alexandria, autor _ 114-
H i.srasos .(azi Siret), af!uent de stinga al
. Dunarn - 543, 553, 555.
Hiparh, astronom grec din aecolul al II-lea
1.e.n. - 219.
hipemologi, la Homer, neam scitic de la
nord de Dunare - 227 231 2 33 237
529. ' , , ,
hipaboreani, populatie nordica a carei Ioca-
lizay nu este bine precizata in autorii
ant1C1 - 11, 13, 15, 17, 29 31 141 143
. 145, 25, 251, 253, 437, 443 ' 445, 715'
H tpocrate, autor - 79-83 ' '
ipoltt .Romanul, autor - 713.
hipood1, .cu .Picioare de cal, neam in regiu-
nile nord!ce . ale Sarmatiei europene,
. lntre neur1 '' geloni _ 529, 539, S4t.
liircani,, . un
lippac 01 .de mincare scitica _ 121.
-locIu1toM
ri din Hircania , satra .
persrnu a area Caspica -'-- 207 239pie
371. ' '
Hi_staspe, v. H ystaspes.
Huter, v. lstru.
Histia, v. Hestia.
Hiatiaios din Milet, contemporan cu Darius
paze,e. _podul. peste Istru in timpui
exped1tm per 1lor lmpotriva scitilor _
63, 69, 185.
Histria (azi 8:istia in regiunea Dobrogea),
colome m1les1ana pe tiirmul sting al
Pontului Euxin, la nord de Tomis linga
locul Hnlmyris - 25, 43, 109, 193, 249,
401, 59, 61.7,, 671, 677, 735; numele apare
transcns gre,1t in forma Historio - 749 .
ale fore sint Histriopolis - 739 sa
Histropolts - 391, 399, 401, 403 727 .
lstros -:- 173, 553, 569. ' '
Hamar, poet grec - 111, 217, 219, 227, 231,
233, 235, 237, 243, 245, 327, 329 449
11 47?, 591, 593, 613, 661, 663, 715. ' ,
i Horafiu, autor - 210-213.
'I
'1
L 49 - c. 1414
INDICE
hormea, nume de planta la daci - 383
hr, .la scip - 83, 243, 367, 369.
hrisz[;'_nul, pe,te in Pontul Euxin - 409,
Hristos - 641.
huni, populape migratoare - 541
H ydaspes (azi Djelam), riu In lndi de nord-
vest - 597.
H ydraotea (azi Ravi), riu in India de nord-
vest - 557.
hypallage, figura de stil _ 207
H ypania (ui Bug), riu in Sartia euro-
peana mtre Tyr.as 'i Boriatene, ae varsa
m Pontul Euxin lingA Olbia _ 31 40 _
427, 451, 621. ' "
Hyphasis . sau Hypasia (azi Sutledje), riu
9 a de nord-vest, afluent al Indului
Hystaspes, tats.I regelui Darius - 241.
I al ilirilor - 565.
la/we, zeu In monoteiamul iudeilor _ 1 .
lanthyrus, v. ldanlburas. 89
lanGus, eu - 439, 441; templul Iui Ianus
. mmus - 679, 681.
iapod1, neam iliric amestecat cu cel\i int
peninsula !stria 'i riul una - 245 247
567 , '
la.son, .erou. legendar, plute te cu corabia
argonau1lor pe lstru in sus _ 11 3 217
219, 821. , ,
iazi[ri, neam sarmatic lntre Dunare Tisa .1
1zvoarele Vistulei - 225 241 243 27
309, 341, 403, 405, 491: 501: 503' 539'
573, 583, 585, 699; iazigi metana,ti _..:
537, 539, 54., 543; lupt..!( cu Decebal
- 691; relat1ile !or cu romanii _ 697
. 99, 701, 703, 705. . ,
tben, populatie straveche a Spaniei _ 103 .
tara lor se nume,te Iberia _ 221 223;
679, 681. ' 587.
Ibis, titlu la Ovidiu _ 341.
lcaromenip, titlu la Lucian _ 613 615
ldanthuraa, rege scit pe vremea Jui Da;ius _:
23, 639; scris 'i Idanthyrsos _ 57 4 63 .
!RU lanthyrus - 351. ' '
epe, .la sciti - 11, 190.
tepuri, la scili - 61, 111.
lete;us (azi lantra), riu In Moesia lnferioara,
intre Dunare 1 Haemus, probabil identic
. cu _Athrys - 399.
lf1gen_1a, iica lui Agamemnon, logodnica
. . u1 ,Ahile - 17, 73, 153.
ig1hon1 - 539.
ihtiofagi 'ml iitori de pe,te populatie pe
tarmul Astet, lntre India 'i . Arabia _
587, 589.
INDICE
lli.ada, titlu la Homer - 229.
Ilion, cetate in Asia Mica, nu departe de
Helespont, numita i Troia - 17, 453,
iliri, populaie indoeuropeana in nord-
vestul Peninsulei Balcanice - 33, 247,
261, 263; iliri ameateca\i cu celp - 237,
239, 245; 9i cu traci - 239, 241; au
regi - 561, 563; relaiile !or cu mace-
347 ; v. 'i
donenii - 355, 361, 579; 9i cu romanii -
363, 387, 389, 415, 455, 459,
463, 523, 525, 531, 565, 567, 589, 617,
637, 653.
lliria, tara ilirilor - 111, 191, 221, 223, 237,
239, 247, 249, 251, 259, 261, 263, 269,
359, 387, 401, 403, 405, 407, 489, 491,
517, 561, 565, 567, 569, 571, 595.
ilirice (neamuri) - 215, 225, 245 ; ae tatueaza
247 .
IU yricum, provincie romana - 669, 709.
Ill yrios, fiul lui Polifem, striimo9ul mitic
impozilil de export tn Bosporul cimerian
-115.
incineralie, la traci - 67.
India, titlu la Arian - 595.
Indul, riu - 253, 587, 589, 595, 597, 621.
8
inh.i.m41ie, la traci - 67.
ini/ieri religioase - 45.
instruments muzicale la traci - 251, 303,
305.
insubri, populaie celtica in Italia de nord-
vest - 223.
lnsula lui Ahile, v. uuce.
inul (planta), la traci - 43.
inzi, popula\ie din India, - 207, 211, 213,
233, 235, 451, 453, 531, 597, 617, 695,
697.
Ionia, regiune locuita de greci tn veatul
Aaiei Mici - 169, 171, 185, 219, 221,
231.
Ionic (gollul), marea Adriatic! - 77, 215,
. mai vechi era Matoas, de origine acitica
i.onieni, locuitori din Ionia - 47, 49, 51,
57, 59, 61, 63, 65, 69, 231, 351, 853,
453.
Iosaphat, rege al ludeei, contemporan cu
Solomon, aproximativ intre anii 960-
927 l.e.n. - 413.
Josephus (Flavius), autor - 412-U7.
Isanthea, rege al crohizilor - 151.
i.sedoni, neam acitic in nordul Pontului
Euxin - 659.
lsiaci (portul!or), v. Portul lsiacilor
lsmenias, prizonier macedonean - 461,
463.
uraeliJi, din neamul Jui Israel - 413.
Istoria lui Alezandru eel Mare, titl\J. la
Curtius Rufus - 363.
lstoria animalelor, titlu la Aristotel - 109.
769
Istoria lui .Filip, titlu la Teopomp 'i Trogua
Pompe1us - 351.
lstoria tmpdraf ilor, titlu la Herodian - 709.
lstoria naturala, titlu la Pliniu eel Batrin
-397.
lstoria plantelor, titlu la Teofrast - 129.
latoria romana, titlu la Velleius Paterculus
'i Dio Cassius - 347, 669.
lstoria urma,ilor lui Alexandru, titlu la
Arian - 589.
lstorie variata - 653.
lstorii, titlu la Herodot, Phylarchos, Salustiu
'i Tacit - 25, 151, 183, 489, 723.
lstria (peninsula) - 391, 397, 399, 677.
]stria (cetateJ, v. flistria.
istriana (tara), pe unde curge lstrul - 15,
31, 91.
istrieni, 1. locuitori ai ora,ului Histria - 189,
191, 193, 351, 353, 387, 391, 511, 669,
671, 677; 2. locuitori ai peninsulei
Istria - 219, 359.
l1tros (tJetate) - 133, 249 ; v. Histria.
lstru, cursul inferior al fluviului Dunarea -
3, 7' 9, 11, 13, 15, 17' 19, 23, 25, 31, 33,
45, 47, 53, 55, 59, 61, 63, 65, 67, 75,
91, 101, 109, 111, 113, 133, 189, 141,
. 143, 145, 161, 163, 169, 171, 173, 175,
183, 189, 191, 199, 201, 203, 207, 211,
217, 219, 221, 223, 225, 227, 233, 235,
237, 239, 241, 245, 247, 249, 251, 253,
255, 261, 267, 211, 277, 281, i83, 285,
287, 295, 297, 299, 301, 303, 309, 311,
313, 315, 317' 319, 323, 325, 329, 339,
341, 359, 361, 363, 369, 371, 379, 38, 389,
391, 397, 399, 401, 403, 405, 407, 413,
415, 417, 419, 425, 435, 439, 441, 443,
445, 449, 455, 459, 461, 463, 541, 543,
553, 555, 565, 585, 587' 589, 591, 595,
597, 619, 621, 631, 633, 637, 639, 645,
647, 649, 651, 653, 655, 659, 661, 669,
671, 678, 675, 677, 679, 681, 687, 701,
703, 705, 709, 721, 723, 731, 733; numele
- 625, numele roman: Danubiu1, iar
eel grecesc: Istroa - 419, 423, 425;
descriere 9i izvoare - 401, 403, 583,
693, 695; e navigabil 'i are numero' i
afiuen - 31, 33, 139, 223, 225, 581,
583, 597; delta 'i gurile sale - 31, 47,
49, 51, 53, 75, 77, 139, 143, 145, 173,
219, 241, 243, 249, 277, 353, 355, 379,
383, 885, 425, 427, 429, 529, 549, 551,
553, 587, 589, 593, 595, 597, 625, 627,
687 ; poduri peate Istru - 47, 49, 51,
53, 57, 59, 63, 69, 85, 185, 351, 693, 695,
Jaus Hristos - 715.
Italia - 177, 211, 213, 221, 223, 245, 247,
257, 259, 289, 293, 409, 459, 493, 495,
669, 691, 699, 671.
italioli, locuitori ai Italiei - 453.
 770 INDICE
iudei - 189, 697, 715. Lact1l Meotic, v. l\f eotic (Lacul).
Judeia - 721. Lagos, tatal Jui Ptolemaios I i intemeietor
Julia, Iiica impiiratului August - 517. al dina.stiei Iagizilor din Egipt - 235.
Juliant1s (Tettius), comandant de legiune lapte, la get1 - 205, 395, 439, 441; Ia moesi -
in Moesia in anul 69 e.n., a luptat lmpo- 227 ; la sarma i - 409 ; la sciti - 27
triva sarma\ilor i dacilor - 685. 83, 121, 173, 175, 215, 231, 233, 235'
iulic, din familia Iuliilo1- 209, 213. 237, 243, 245.
iulu!, pe,te In Pontul Euxin - 409, 411. Largiana, localitate In Dacia - 741.
Jupiter, zeu - 423, 443, 445; I. Capitolinus- latinci (limb"a) - 591, 687.
519 ; I. Feretrius - 673, 675; I. Zbelt- Latinianus (Cornelius), ciiruia Ii este adresat
hurdus, zeu tracic - 177. un rescript al impiiratului Hadrian- 469
Juatus (L. Fabius), consul in anul 102 471.
e.n. - 471. Latium, p1ovincie in Italia - 377, 421, 423.
Juvenal, autor - 505. Latona, zeitii - 13, 15.
tmbriicciminte - 469, 471; la geti - 288, latos, pe,te in Nil - 723.
30.1_; la greci - 45; la sarmati - 393; la Laurion 1. clmpie in partea de sud-est a
sc1t1 - 81, 205; la traci - 69, 71, 91. peninsulei Atica - 143, 145; 2. cimpie
lmpotriva ambasadei, titlu la Demostene - la gurile Dunarii - 141, 143.
73. lax, nume de planta la daci - 381.
lmpotriva lui Celst1s, titlu la Origene - 715. Leandru, erou mitic - 285.
lmpotriva iudeilor, titlu la Tertulian - 641. Lederata (azi Ramna in R. S. F. Iugoslavia)
lmpotriva lui Pisa, titlu la Cicero -177. localitate in M<fosia Superior, lingii Du
lncsputul istoriei, titlu la Fronto - 533. niire - 739.
lnconjurul pcimintului, titlu la Hesiod - 235. legi, in ve1suri - 113; legi Ia sciti - 233.
lndrepta1 geografic, titlu la Ptolemeu - 535. legio I Adiutrix - 721, 723; legio I Iovia
tnmormlntifri la sciti - 43, 735 ; la traci - - 747 ; Iegio I Italica - 681; legio II
65,67. Herculea - 7li.9 ; legio II Adiutrix - 681
tntciritu1i, la daci - 691. legio. III in Moesia - 491, 493; legio IV
lntemeieri, titlu la Polemon - 145, 723. Flavia - 547, 681; legio IV Scythica
fn/elepli (cei 'apte) - 237. .....: 679; legio V Macedonica - 553, 679
legio VI-a - 493; legio VII Claudia
679, 681 ; legio VII gemina - 681 ; legio
J VIII-a - 181; legio X gemina - 681
legio XI Claudia - 681; legio XIIi
jert fe - 21, 443, 445; la apsintieni - 69, gemina - 681 ; legio XIV gemina - 681
71; la gei - 49, 197, 389 ; in insula Iegiuni romane - 415, 501, 503, 547:
Leuce - 591; la sciti - 33, 35, 39, 41, 549, 553.
43; la traci -31, 67. Leibethra, Leibethros, ora 'i regiune in ti-
jurii.minte, la sciti - 39 ; la traci - 67. nutul Pieria, din Macedonia, la picioarele
muntelui Olimp - 251.
Lembos, porecla datii Jui Heraclid din Cal-
L latis - 719.
Lempneua, v. Lenneus,
labdacizi, familie miticii din care se tragea Lenneus, 1. rege al amalfricilor - 341 ; 2.
i regele Edip - 19. rege al tribalilor - 343.
Labeo (Pomponius), guvernator in Moesia Lentulua Gaetulicus (Cnaeus), consul in anul
intre anii 25-33 e.n. - 497, 499, 501, 26 e.n. - 495, 497, 525, 527.
681, 683. Leonatus, unul dintre urma ii lui Alexandru
Laberius Maximus (Marcus), a luptat In eel Mare, capiitii Frigia Minora-355, 357.
primul razhoi dacic, consul in anul 103 Leonidas din Rodos, alergator renumit -
e.n. - 479. 663, 665.
Lacedemonia, tara spa rtani!or, in Pelo- Lepidus (Marcus Aemilius), tutore al copiilor
pones - 127. Jui Ptolemeu - 495, 497.
lacedemoneni sau spartani - 453. lesbiene (cratere) - 35, insul.a in Marea
Lachesis, una dintre cele trei parce sau zeite Egee - 5, 5"1.
ale soartei - 303, 305. Leto, Latona, zeita - 5.
laconieni, din Laconia, regiune din sudul Leucadia (azi Santa Maura), insula llnga
Peloponesului - 439, 441, 613. coaBta Acarnaniei - 151.
lacringi, populatie germanica in lupla cu Leuce, Insula alba sau Insula Jui Ahile, 1.
astingii, in secolul al II-lea e.n. - 721. (azi Insula :;>erpilor), insula 11nga tdrmul
INDICE
de vest al Pontului Euxin, in fata gurilor
Duniirii - 5, 15, 17, 73, 133, 149, 153, 173,
175, 221, 555, 557, 587, 589, 591, 621,
625, 627, 659-665; 2. (azi Berezan) in-
sulii in fata gurilor fluviului Boristene
- 391, 403, 405.
' Leucon, rege In Bosporul cimel'ian in secolul
al IV-lea i.e.n. - 115, 233, 235.
leu.cosiri, populatie pe coasta de nord a Asiei
l\f ici, in Pontul Euxin - 573.
libert roman la daci - 649, 651.
' Libia, regiune in Africa de Nord - 407,
453; faunii - 111; flora - 129.
libienii i romanii - 601.
Libistos, localitate sciticii in Moesia Inferior,
intre Istru 'i Pontul Euxin - 537, 539.
Licia, regiune in sud-vestul Asiei Mici - 205.
licieni, locuitori din Licia - 415.
.Licinir1s Silvanus ( Quintus), senator 'i consul
su!fectus in anul 106 e.n. -723.
Lirofron, autor - 136-137.
Licurg, legiuitor mitic al Spartei - 611, 613.
Lidia, regiune In partea de vest a Asiei
Mici - 219, 221, 371.
lidieni, locuitori din Lidia - 457.
liguri, populatie in nord-vestul Italiei 'i In
Galia de sud - 67, 233.
limbag.eJ.i.c4. - 297, 299, 301, 303, 305, 307,
315, 323, 325; greceasca - 43, 89, 301,
677 ; latina - 261, 263, 389, 293, 297,
301, 303, 305; macedoneana - 367, 369;
sarmaticii - 301, 305, 307, 323, 325;
scitica - 33, 35; tracicii - 21,9, 251, 741.
Lisimah, urma al Jui Alexandru eel Mare
In Macedonia i Tracia, mart in anul 281
i.e.n. - 165, 167, 191, 193, 195, 197,
235, 241, 251, 355, 357, 361, 461, 463,
511, 589, 605, 619.
litere, greceti - 43; ale alfabetului la traci
-119.
Livia - 335; por ticul Liviei la Roma - 691.
Livius Druaus (Marcus), consul !n anul
112 l.e.n., a invins pe scordisci - 261,
263.
Livius (Titus), autor - 254-263.
Lollius (Marcus), consul in anul 21 i.e.n.,
a luptat in Tracia - 679.
Longinus, comandant de legiune pe vremea
imparatului Traian,!n Dacia - 693.
Lucan, autor - 375-379.
Lucian din Samosata, autor - 609-615.
Lt1cius (Caius) lupta impotriva sa!'Il1a ilor
In anul 16 i.e.n. - 679.
Lucul!t1s (L. Licinius) luptd lmpot1iva Jui
Mitridate in 84 i.e.n. - 513.
Lucullus (M. Licinius), consul in anul 73
i.e.n., apoi guvernator in Macedonia, a
lufrint pe hcsi i a ajuns pina la Pontul
Euxin - 183, 207, 249, 251, 263, 403, 405,
t,11, 521, 523, 569, 571.
49
771
Lugeon (Luceus lacus), lac mlatinos in tara
iapodilor In lliria, linga Ljublijana - 24,7.
Luna (Padurea), In Germania de sud-est,
Ia granita dintre cvazi i baimi - 535.
Luna, zeia la !rigieni - 613.
lt1ntri monoxile pe Dunllre - 585.
Lusit1s ( Quietus), comandant roman sub
Traian, Iupta in Dacia, apoi consul i
guvernator al Palestinei - 689, 697,
699.
lutrul, animal pe \iirmul Pontului Euxin -
731.
lux, la sci\i - 233.
Lycaon (axa lui L.), polul nord - 277.
Lycan, comandant in serviciul lui Perseu
In anul 171 i.e.n. - 193, 195.
Lycos, erou mitic - 141.
Lydoa, nume de sclav la Atena - 239.
L ygdamis 1. conduciitor al cimerienilor In
Asia pe la 650 i.e.n. - 219, 221; 2. din
Naxos, prieten cu Pisistrate, pe la anul
550 i.e.n. - 107.
Lyginos (probabil azi Rosita), riu in Moesia,
in tinutul tribalilor se varsii in Pontul
Euxin - 581.
Lysandra, fiica lui Ptolemeu I, rege al
Egiptului, casatoritii in anul 297 i.e.n.
cu regele Alexandru al Macedoniei - 621.
Lysanias, contemporan al Jui Alexandru eel
Mare - 581.
M acaron, insula in fata gurilor fluviului
Boristenc, zisa 'i Let1ce - 403, 405.
macedoneni, locuitori ai Macedoniei - 161,
251, 351, 353, 355, 359, 361, 453, 455,
521, 523, 531, 595 ; au regi - 157, 171,
173; relatiile lor cu tracii, getii, i sci\ii
- 125, 127, 197, 199.
M acedonia -117, 191, 193, 237, 239, 245,
255, 257, 259, 261, 263, 351, 353, 357,
363, 387, 493, 495, 517, 547, 555, 557,
561, 575, 583, 589, 669, 671, 673, 677,
679, 681, 683, 721, 735.
M acrocremni (mun\i), probabil regiunea delu-
roasii. intre Istru i Tyras - 403, 405.
.M ad ys, capetenie sciticil - 219, 221.
M aedica, regiune in sud-vestul Traciei -
199, 455.
.lHaetonium, or<\ la sud-vest de Tyras, lingii
Dacia - 541.
magie la ge\i - 509 ; i la traci - 597, 599.
M agnesia, regiune in Tesalia, vecina cu
Epirul - 399.
M aiandros (azi Menderez), riu in Asia Micii
- 3, 621.
maidi, trib tracic - 24.9, 399, 565, 657, 675.
M aidos, stramo mitic al maidilor - 565.
 .'

772 INDICE
INDICE ?73
Mandroclea, arhitect din Samos, a construit Maximus din Tir, autor - 632-633.
podul de vase peste Bospor in expeditia M a::c_im, 1. Maximus Cotta, contemporan Mesembria (azi Nesiibllr), orat grecesc pe mizele, nume de plantll la daci (variante:
Jui Darius impotriva scitilor - 47. '' pr1eten cu poetul Ovidiu - 325, 327 ; flrmul sting al Pontului Euxin, colonie mozula, mizola - 383.
Manes, nume de sclav la Atena - 239. 2. comandant roman in Dacia 'i in a mcgarienilor, ceva mai sus de Burgas M naseas, autol' - 21, 156-158.
M anlius (Lucius), senator in anul 97 l.e.n. razboiul mpotriva partilor, sub tmpll.- - 47, 49, 133, 171, 173, 249, 251, 257, Mneaarclios, tatlll filozofului Pitagora -
- 573. ratul Tra1an - 689 ; 3. brutar in timpul 259, 275, 277, 391, 553, 569, 593, 725, 727. 21, 49.
mantia, nume de plant!i. la daci - 383. lmparatului Traian - 479; 4. locuitor M essala (Vipstanus), tribun in Moesia -491. Mocarsoa (azi probabil Mokasura), localitate
M arcellinus, prieten cu poetul Martial, a al ora,ului Marcianopolis, luptii contra Messalinus (M. Valerius), 1. consul In anul 3 in Tracia - 627.
luptat tmpotriva sarma\iJor sub impa- gotllor intre anii 244-249 e.n. - 717. i.e.n., a administrat Dalmatia ti Pano- moesi, locuitori din Moesia, intre Dunll.re,
ratul Domitian - 439, 443, 445. magari, la sciti - 61, 111; mlgari salbatici nia - 681 ; 2. un prieten al poetului Haemus, Pontul Euxin 'i valea Moravei
M arcianopolis (azi Devna in R. P. Bulgaria), la sci\i - 245. Ovidiu - 313, 317. - 207, 237, 397, 399, 405, 407, 529, 531,
ora' in apropiere de flrmul sting al masurat, mtisuratori - 179, 399, 401. Metagenes, autor - 92-93. 547, 565, 567, 569, 571, 657, 671, 673,
Pontului - 735. Meandrul, v. Maiandros. metale la ge\i - 327. 675, 677, 679 ; sint numiti ti misi - 217,
M arcodava, localitate In Dacia, la vest de Meda, fiica regclui scit Cothelas cllsltoritll metal'l.affi, numele unei pllrti dintre iazigii, 227,. 229, 231, 233, 237, 239, 241, 595,
Apulum - 545. cu Filip al II-lea, regele Mcedoniei - din ctmpia intre Dunll.re 'i Tisa - 537, 647 ; sint ge? - 183; sau traci - 225,
marcomani, neam germanic pe Dunllrea 155, 723. 539, 541, 543. 227 ; sint vecini cu scordiscii - 247, 249 ;
superioarll, in alian cu cvazii, luptll. Medeea, eroina mitica-465, 597, 599, 647. meteci, la Atena - 723. tara !or - 449; cruzime 9i obiceiuri -
impotriva romanilor - 423, 425, 535, 537, medi, v. maidi. Meteorologies, titlu la Aristotel - 111, 113. 523, 525 ; se luptll cu carpii - 733, 735;
583, 585, 685, 697, 699, 701, 703, 705. Media, \ara mezilor din Asia - 171. Metulon, ora9 in \inutul iapodilor, probabil 9i cu go\ii - 735; nume de plante in
Marea Adrialica - 302, 323, 364, 415, 442, medici traci - 101; medicina la traci - in apropiere de Gradis.;e, ltnga Postojna, limba !or - 383.
465, 723; Marea Caspicll. - 143, 145, 101-103. in Slovenia - 223. Moesia, tara moesilor - 207, 332, 334, 375,
251, 253, 405, 407 ; Marea Celticll (Adri- Mediolanum (azi Milano), ora' in nordul mezi - 27, 67, 69, 209, 211, 641. 377, 397, 399, 409, 411, 417, 479, 487,
atica) -141, 143; Marea Euxinll (Pontul Italiei - 537. M idas, 1. stramov mitic al regilor frigieni - 489, 491, 493, 495, 497, 517, 519, 531,
Euxin) - 301, 303, 329; Marea lonicll. - Mediterana (marea) - 387, 389, 427. 219, 221; 2. nume de aclav la Atena - 669, 671, 673, 675, 677, 681, 691, 693,
139, 141; :\farea Ponticii - 141, 143, 183, medobitini, mezi amesteca\i cu bhini - 227. 239. 695, 699, 731; triburi - 399 ; animale
191, 193, 217, 219, 225, 241, 245, 267, Megabazos, comandant in oastea Jui Darius, miere la moesi - 227; tn Pont - 161. 643; sub ocupatie romanl, legiuni - 415,
297, 299, 337, 355, 357, 633; Marea aupune Tracia - 65, 67, 69, 351. migdoni, numele unui trib tracio dintre 491, 495, 497, 503; guvernatori - 501,
Ro,ie - 601 ; Marea Sciticll. (Pontul Eu- msgaricmi, tn Mesembria - 171, 249 251. riurile Axioa 'i Strymon - 227. 681, 683; pustiiU. de sarmati - 415,
xin) - 576 ; Marea Siciliei - 290 ; Marea msiu_l, la traci ;--- 451, 643 ; la ge\i _: 409 ; migriile pasll.rilor - 109; pe9tilor - 109- 417; ti de roxolani - 489, 491.
Tirenianll. - 141, 243. fl la sarma\1 -653. 111. Moesia inferior, a9ezarea - 547-557; le-
margivi, trib la sud de suebi - 535. Mela (Pomponius}, autor - 386-391. milesieni, locuitori ai oratului Milet - 25, giuni - 679, 681.
M argus, Margos (azi Morava in R. S. F. lu- melanhleni, trib scitic in nordul Pontului 45, 63, 169, 171, 173, 249, 251, 275, 277, Moeaia superior, atezare - 545, 547, 549,
goalavia), riu in Moesia Superior - 33, Euxin - 51, 53, 55, 529, 539, 541. 391. 555, 557 ; legiuni - 679, 681.
247, 399. mslanurul, pe,te In Pontul Euxin - 409 M ilet (azi Palatia), or':f pe coasta de apus M oise, profet .ti conducll.tor al iudeilor -
Maris (azi Murev), riu in Dacia, afluent al 411. ' a Asiei Mici, la guri.le rlului Meandru - 151, 189.
Tisei - 33; numit ti Mariaoa - 239. M skagros, 9ef in armata Jui Alexandru eel 63, 65, 69, 185, 281, 283, 367, 369. molOfi, trib in Macedonia de nord-est, are
M arius (Caius) ; titlu la Plutarh - 427, 429. Mare - 585, 587. M iletopolia, alt nume pentru Olbiopolis -405. rege - 155, 723.
Marobodus, M aroboduus, rege marcoman la M slieus (Malieus), golf in sud-estul Tesaliei M iltiade, fiul lui Cymon, om de stat atenian momirul, pette tn Pontul Euxin - 409, 411.
inceputul erei noastre - 517. - 21. . din secolul al V-lea l.e.n. - 63, 67, 69, M onetion, localitate in Dalmaa, llnga
Mari Gradivus, zeu getic - 205. Memnon, autor - 510-513. . 187, 191. Senia - 223.
marsi, populatie italjcll. - 209, 211, 213. M smoralor, titlu la Lucius Ampelius -531. mine la parti - 479 ; mine de fier in Padurea moravuri, la greci - 45, 233; la odrisi -
marauinul, pete tn Pontul Euxin - 109, 643. Mena, nume propriu - 249, 251. Hercinicii - 535, 537. 77 ; la sci\i - 47, 81, 283; la traci -
Marts, zeul rll._z_boiului - 205, 299, 437, 443, Menal (Mainalon, Maenalus mons), munte M inerva, zei\li - 281, 283. 53, 55, 729.
445, 447. in Pelopones - 227. Minucius (Marcus), consul in anul 110 t.e.n., morisani, trib tracic pe tArmul Pontului
Mar#al, autor - 432-449. M enandru, autor - 134-135, 151 229 invinge pe scordisoi - 261, 263, 347, Euxin - 399.
Marus (azi March , in Austria), afluent pe 265, 617. ' 521, 523. morminte, la sciti - 29, 41, 43, 57.
stinga al Dunllrii - 403. Menda!os, locuitor al ora,ului Mende, in M inucius Rufus (Marcus), consul in anul moruni, ln lstru - 645, 651.
masageJi, neam iranic lntre Marea Caapicll. peninsula Pallene, din Golf ul Termaic 110, apoi proconsul in Macedonia - 431. Moschio8, forml gre,itll pentru M argus -
'i lacul Aral - 29, 251, 253, 659; ajung de llngil Salonic - 115. miriandini, locuitori ai ora9ului Myriandos, 547, 549.
la Istru - 373, 375; confunda? cu tracii mendruta, nume de plantii la moesi - 383. in Siria - 227. mozula, v. miule.
- 373, 375. M snebria, t Oratul lui Mena t, numele mai misi sau misieni, locuitori ai regiunii Mysia, M ucianua, comandant de legiune - 493, 495.
Masclianil, localitate in Dacia, pe drumul vechi al oratului Mesembria - 251. din Asia Micll. - 93, 95, 405, 407, 647, M ucianua (C. Licinius), om de tat ti scriitor
de la Ad Mediam la Tibiscum - 739. Meotic (Lacul), azi Marea de Azov - 53, 59, v. ti moesi. Jatin, mort tntre anii 75-77 e.n. - 899,
M asaalia (azi Marseille), colonie greceascll in 61, 79, 135, 201, 203, 221, 223, 225, 243, Misia, v. Moesia. 401.
Gallia meridionalll-67, 107, 109, 225, 227. 245, 377' 379, 391, 399, 401, 405, 407, mi.!ltreii, la sciti - 245. munte, munfi - 11; Carpatos (Carpati -
rnafini de rlzboi la daci - 691. 413, 41S, 457, 459, 521, 523, 529, 571, mitelenieni, originari din Mitilene - 49, 51. 537, 539, 541; Orbelos (Pirim Planina
M atoas, numele mai vechi (acitic) al fluviului 573, 659, 661, 721; zis ti Meotida - M itilene, capitala insulei Lesbos - 443. - 547; Peucini - 539, 541 ; Sarmatici -
Istru - 625. 253, 539. M itridate, zis Eupator, rege in Pont intre 537, 541; Scardos (Sar) - 547 ; munte
mauri, loouitori ai provinciei Mauretania, meoti, neam scitic in jurul lacului Meotic anii 110-63 t.e.n. - 243, 343, 345, 359, sflnt la geti - 231.
din Africa - 625, 697. -.145. 361, 459, 501, 503, 511, 513, S71, 573, M tuaios, ctntllret mitic de origine tracicl -
669, 721. 251, 253.
 774 !'.'<DICE
muze - 5, 251, 439.
muzica la barbari - 723 ; la greci - 97 ;
la traci - 99, 251.
M yd-On, conducator frigian - 663, 665.
niysieni, v. nzisi .
N Timovo - 733.
Naparis, afluent de stinga al rluviului Istru,
probabil Arge ul - 31.
napi, neam scitic - 191.
Napoca (azi Cluj), ora' in Dacia - 545, 71>1.
Naracu Stoma (azi probabil Sulina), al doi-
lea brat al lsLrului, in Delta, incepind
de la sud - 401, 403, 731; scris 'i Nara-
cion - 551; Naracon - 593, Nare:c -
139, 11.1, 143.
nasamoni, populatie in Africa de nord - 453.
Na,terea animalelor, titlu la Aristotel - 111.
Naulochos (linga actualul Ghiozeken), ora-
'el pe iA.rmul apusean al Pontului Euxin,
la nord de Mesembria - 251.
Naupoitua, 1. localitate in Panonia la 18 km
sud-vest de Emona - 223, 245, 247 ;
2. afluent al Savei (azi Ljubljanica) -
397, 399.
navari, trib scitic, numit i neuri - 539, 541.
navigalie in Pontul Euxin - 17, 75, 77, 133.
naxieni, locuitori din insula Naxos - 107.
Necosilalea, divinitate - 15.
ncgustori inarmaii - 579; de sclavi - 439,
441.
Nemeenele, titlu la Pindar - 15, 17.
neme/i, popula tie germana in valea Rinului
de Sus, cu capitalu Noviomagus (azi
(Speier) - 179.
neospitalier (Pontul Euxin) - 169, 171, 231,
233.
Nepos (Cornelius). autor - 185-187, 397,
399, 401.
Neieu, zeu - 73.
Nero (Tiberius) - 271; falsul Nero - 489;
imparatul - 679, 681.
Nestos (azi Mesta), l'iu iutre Tracia 'i Mace-
donia, se varsa in marea Egee - 75,
77, 387, 389, 579, 729, 731.
Netindava, localitate in Dacia, intre Aquae i
Tiason - 51>5.
neuri, populatie sciticll In noI"dul Pontului
Euxin, lntre riurile Tyras fi Boristene
sau mai departe spre nord-est - 51,
53, 55, 105, 173, 175, 387, 403, lt05,
529.
N icandru, autor - 152-153.
Nicanor, comandant in armata Jui Alexandru
eel Mare - 585.
Niciaa, fiul lui Niceratos, comandant ate-
nian tn timpul rllzboiului peloponesiac,
recruteaza sclavi - 723.
Nico/aoa din Damasc, a uto!' - 214-215.
Nicomedia (azi lsmid), Ol'a in Asia Mica
- 479.
Niconium, localitate intre riurile Hierasus
i Tyras - 555.
Nicopoli (azi sat.ul Nikip in R.P. Bulgaria) ,
ora m Moes1a In!er1or, la nord-vest de
Niger, Pescennius, viitorul lmpii1at poarta
razboi impotriva dacilor liberi - i05.
Nigrianis, sLa iune in Moesia Inferior, pe
drumul de la Sexanta Prista spre Duros-
torum, probabil identica cu Candidiana
- 739, 71>7.
Nilul, fluviu In Egipt - 3, 183, 189, 253,
283, 369, 371, 375, 387, 389, 595, 597,
621, 631, 633, 679; izvoarele sale - 109,
211; comparat cu Istrul - 25, 33, 335,
337.
nipseeni, populatie pe tArmul sting al Pontului
Euxin, mai sus de 01acle Apolonia i
Mesembria - 47, 49.
Noaros, alluent de dreapta al Dunarii, tn
regiunea scordiscilor, probabil tot una
cu Savos - 247.
Noes, afluent de dreapta al Istrului, dupa
Herodot.: uar, probabil, un afluenl de
stinga, anume Ialomiia - 33.
nomazi (scii) - 27, 31, 67, 69, 173, 175,
225, 231, 233, 237, 241, 21>3, 599.
Nop/ila atice, ti1.lu la Aulus Gellius - 629.
norici, locuitori clin Noricum - 347, 517,
523, 525, 529, 565, 567, 597, 677, 679.
Noricum, regiune muntoasa in Europa cen-
tralll, lnt!'e Dunllre, Panonia 'i Alpi -
181.
Notos, vlnt de la sud - 13, 15, 289, 335
Novae (azi Stiiklen llngii Svitov), ora, pe
, - 45 , 405.
Duniire, in Moesia Inferior - 553.
No1>as, riu citat alaturi de Hypanis 'i Tyras
- 427.
Noviodunum (azi Isaccea), 01a, In Moesia
i.nferior, pe Dunare in regiunea Doborgea
- 549, 553, 555, 739, 71>9.
Numa Pompilius, rege roman - 611, 613.
nume de pla ntli la daci - 381-385.
Numisiua Lupus, comnndant de legiune -
491.
N ymphodoros, fiul Jui Pythes, proxen trac
la Atena - 75.
0 oracole, in Leuce - 591 ; la sciti - 207; la
obulensi, trib pe malul sting al Pontului
Euxin, mai sus de crobizi - 553.
Oceanul (Atlantic) - 3, 139, 201, 203, 217,
219, 223, 225, 227, 253, 403, lt05, 407 ;
Oceanul eel Mare - 595.
Ocra (la granita de sud-est a Alpilor Iulici) ,
n1asiv muntos intre Pannonia
peninsula!stria - 223, 2{>7.
Octamasades, rege scit, fiul lui Ariapeithes
i frate cu cyles - ft5, 47.
Octavius (Caius), ta Uil lmpllratului August,
nascut In anul 101 i.e.n. - 263.
Ode.sos {azi Varna), ora grecesc pt> p.rmul
de vest al Pontului Euxin, colonie
milesiana -171, 193, 195, 197, 249,
251, 275, 277, 391, 399, 551, 553, 569,
593; scris i Odisso - 71>9, Odessopolis
-133.
Odiseu, erou homeric - 5, 659.
odornanli, trib tracic pe cursul inferior al
riului Strymon - 91.
odrisi, neam tracic in partea de rl!.sllrit a
muntelui Haemus - 47, 49, 165, 167,
315, 363, 637, 675, 715, 729, 731; mora-
vuri - 77 ; statul !or - 75, 77 ; au regi
- 75, 77 ; se luptll cu tribalii - 77 ;
cu macedonenii - 587 ; i cu romanii -
439.
Oeacus, 1. (azi lsker), riu, izvorll. Le din acela'i
munte ca 'i Hebru i NesLos, se varsl!.
in lstl'U - 75, 399 ; 2. (azi Gigen), ora'
pe riul Oescus, la confluen a cu Dunarea
- 543, 553.
Oeta (azi Katavothra), masiv muntos in
Grecia centralii - 371.
ofloni, trib pe fluviul Tanais - 539, 5U.
oinensi, locuitori pe \armul vestic al Pon-
tului Euxin, mai sus de crobizi - 453.
Oiobazos, persan care este jertfit de traci -
69, 71.
Olbiopolis (azi Parutino lingii Nikolajev), colo-
nie milesianii, ora la gura riului Hypanis
oligarhii - 107.
Olimp, munte in Grecia de nord - 251.
olimpic" (jocuri) - 13, 15, 17.
Olimpiada, so\.ia regelui Filip al II-lea, mama
Jui Alexand1u eel Mare - 155, 723.
olma, nume de planta la daci - 385:
ombroni, populatie in Sarmatia europeanii,
la izvoarele Vistulei - 539.
Ophiusa, alt nume al oraului Tyras - 405,
555.
Opoia, so\ie de rege scit - 45.
Opian, autor - 654-655.
OpLatiana (azi Zutor), localitate In Dacia
- ?t.1.
Optatus - 69, 471.
barbari - 517.
or(lfe greceti in Pontul Euxin - 133, 593 ;
tributare odrisilor - 77.
Orbelos (azi Pirim Pla nina), masiv muntos
intre Tracia i Macedonia - 387, 389,
51>7, 555, 557, 579.
IN DICE 775
Ordesos (azi probahil Oceakov) , por t pe \5.rmul
i de vest al Pontului Euxin, mai sus de
oraul Ty1as - 405.
Ordcssos (azi A1ge). aflucnt de stinga al
Istrului - 3'1.
01'este, erou mitic - 30().
Or(eu, cintilret mitic de originc traca - 119,
251, 253, 321, 389, 399, 463, 715, 729, 731.
orful, pete In Pontul Euxin - 409, 411.
Orgame =Argame (azi la Capul Dolojman
din regi unea Dobrogea) , cetate llngii
fluviul Istru - 9.
Oricos, fiul lui Ariapeithes, rege scit - 45.
Origene, autor - 714-7'17.
Oritia, fiica Jui Erehteu, fiinta miticil - 205,
225, 227.
Oroilocheia, alt nume al Irigeniei, eroin5. in
tragedia greceascii - 153.
Orolee, rege dac - 359.
Orontopatas, comandant in oastea persianil.
- 23, 637, 639.
orz (bautura dinl, la traci - 21.
osili, trib mai jos de fluviul Tanais - 539,
Sitt.
ospe fe funebre - 21 ; la scili - 43 ; la traci
- 67, 97.
ospitalier (Pontul) - 171.
Otho, tmpiiraL roman in anul 69 e.n. - 491.
otrava scitica (la sil.ge\i) - 113, 293.
{}idiu, poetul - 273-343, 409, 411, 421,
423.
Oxathres - 343.
p
Pacorus, rege al par\ilor, contemporan cu
Decebal - 443, 445, 479.
Pad (azi Po), riu in Italia de nord - 223,
391, 397.
Paetus, comandant de legiune - 501, 503.
Paflagonia, regiune muntoasii in nordul
Asiei Mici, la ril.sl!.rit de Bitinia - 141,
219, 221, 231, 239.
pagirili - 539, 541.
paian, pean, cintec de lupta la greci - 97,
633.
Paion, personaj mitic - 565.
Palacos, fiul Jui Sciluros, rege scit - 243.
Palatin, colina in Roma - 435, 437, 569, 571.
pali, trib scitic - 189.
Pallas Alena, zeita - 327, 421, 423, 425,
429.
Pamfilia, regiune muntoasll in sudul Asiei
Mici, !ntre Lycia i Cilicia - 415, 721.
Pandusa (Latinius), legattts pro praetore
Moesiae In primii ani ai impiiratului
Tiberiu - 495, 1197.
Panegiricul, titlu Ia Pliniu eel Tiniir - 479,
4.81.
 776 INDICE
Pangeu (azi Pirnari), munte !n sud-estul
Macedoniei - 205, 419, 729, 731.
Pannonios, std.mo, mitic al panonilor - 565.
panoni, locuitori ai Panoniei - 215, 223,
245, 247, 269, 271, 361, 375, 487, 523,
525, 529, 531, 567, 677, 679; v. 'i
peoni.
Panonia, regiune ln dreapta Duniirii, de
la muntele Cetius pinll. la confluenta cu
Tisa, lntre Doricum'i Dacia, - 347, 355,
357, 859, 897, 399, 441, 443, 469, 471,
487, 493-, 495, 677, 679, 685; legiuni ro-
mane - 415, 489, 491, 495, 497; prll.dat4
de daci - 679, 681 ; Pannonia Inferior
-,681; Pannonia Superior - 403, 405,
679, 681.
pantaloni largi la geti - 283, 293, 295, 301 ;
la sarmati - 375.
Pantica paeum (azi Kerci), ora' in Scia; la
extremitatea nord-esticll. a Tauridei, la
intrarea in lacul l\leotic - 399, 401, 403.
panlomima la Roma - 691.
Panysos (azi Kamcia), riu in Tracin, mai
tirziu in Moesia Inferior, se varsll. !n
Pontul Euxin - 553.
Papaios, numele zeului suprem la sciti - 33,
o Pelendava (azi Mofleni !Inga Craiova), locali-
'1u
-Papirius Carbo - (Cnaeus), consul in anul
113 i.e.n. - 261, 263.
parce, zeite ale soartei - 399, 401, 659, 661.
Paris, erou homeric la Troia - 5.
Pathissus (azi Tisa), afluent de stinga al
lstrului - 247, 403.
parma, armii la iliri - 637.
Parrhasia, \inut in Arcadia din Pelopones,
la sud i vest de cimpia de la Megalopolis
- 277.
parleni sau parlini, popula\ie in lliria, la
nord de Epidamnus sau Dyrrachium,
vecinA cu taulantii - 565.
Parthenopo!is, ora, pe tumul de vest al
Pontului Euxin, la sud de Tomis - 399.
parlhia, nume de plantl!. la daci, - 385.
Partho, personaj mitic - 565.
parfi, populatie iranicil. in Asia, - 379, 391,
393, 445, 447, 453, 479, 489, 493, 525,
527, 531, 575, 595 ; parti in Armenia -
517, 519; par\ii i romanii - 31,7, 439,
509, 567 ; cre,tinismul la par? - 641.
Parlia, regiune in Asia centralA, la sud de
marea Caspicli. 599, 715, 717.
paslirea ca simbol la sci\i - 23, 59, 637,
639; pbll.ri albe tn insula Leuce - 17,
149, 591; preziceri dupl!. zborul piisarilor
- 355, 357.
Pataros, ,er trac in Asia - 597.
Patisos, v. Pathisswi.
Patrai (azi Patras), ora, in Plopones, pe
rmul de nord-vest al Achaiei - 713.
Patridava, ora' in Dacia - 545.
palrina, nume de plantli. la daci (variantA:
pegrina ) - 385.
Patroclu, erou homeric, p1ieten cu Ahile
- 591, 593, 633.
Paulianus, centurion in armata romanll.
- 469, 471.
Paulus (Aemilius), consul in anul 182, a
invins pe Perseu la Pydna in anul 168,
a murit in anul 160 i.e.n. - 261, 263.
Pausania, autor - 193, 195, 618-621.
Padurea Hercinica (azi Schwarzwald), 'ir
de munti pl!.duro!i la izvoarele lstrului:
mai tirziu, in mod limitat, In special
Mun\ii Paduro' i din actuala Boemie -
111, 113, 225, 267, 401, 403.
paldmida, pe,te tn Pontul Euxin - 407.
pamtntul 'i apa ca aimbol al supunerii - 59.
pi'iluni la sci\i - 59, 63, 79.
Pedo (Albinovanus), poet roman de la ince-
putul erei noastre, prieten cu Ovidiu -
335, 337.
pegrina, v. palrina.
Peisandros din Rodos, autorul unei epopei
despre Heracles, a trl!.it in secolul al VI-
lea t.e.n. - 625, 627.
tate in Dacia Malvensis - 741.
pelicanii migreazl!. - 109.
-Pelopones, peninsula in Grecia meridionalli.
- 595, 597.
pelte, un soi de scut u'or de origine tracil.
- 637.
Peneu (azi Salambria), rtu in Grecia de nord,
izvorl!.,te in Epir, traverseazil. Tesalia ti
se varsl!. in marea Egee - 217, 633.
Penthesileia, eroinli. miticA - 5.
Penlru Ctesiphon, titlu la Demostene - 157.
peoni, 1. popula\ie mixti greco-tracli. in
vAile rturilor Axios 'i Strymon - 31,
33, 217, 249, 459, 565, 567, 569, 587 ;
2. peoni = panoni - 113, 567, 597, 599
709.
Peonia, lara peonilor - 191, 247, 249.
Peparethos (azi Skopelos), insull!. in grupul
de nord al Sporadelor, din Marea Egee,
exportli vin tn Pontul Euxin - HS.
pepeni, in Moesia - 409, 411.
perca, pe,te in Pontul Euxin - 409, 411.
Peres, numele mai vechi al Traciei -597, 599.
Perdiccas, rege macedonean - 198.
perebi - 565.
Pergam (azi Bergamah), ora' in Asia Mica,
in regiunea Mysia, In valea riului Caicos
- 647.
Periandru, tiran din Corint tntre anii 627
- 585 t.e.n. - 613.
Periegezd, titlu In Pseudo-Scymnos -'- 169 -
170.
Perint (azi Eregli), ora' pe coasta de sud a
Traciei in Propontida - 65.
INDICE
Periplul, titlu la Scylax - 133.
Perperna (Marcus), sol roman la regele
Genthios, impreunA cu L. Petrilius, tn
anul 168 t.e.n. - 561, 563.
psrrhaiboi, popula\ie miticA la Homer - 565.
Persaios, filozof stoic, elev al Jui Zenon, tn
veacul al III-lea i.e.n. - 715, 717.
Perseu, ultimul rege al Macedoniei - 165,
167, 199, 257, 259, 455, 457 ,561, 563.
peri 'i sew - 55, 7' 59, 63, 65, 67, 69 !
moravuri la per,1 - 77, 103, 213; v. ''
107, 187, 219, 221, 351, 359, 341, 453,
721.
Putinax (P. Helvius), impl!.rat roman - 709.
pef ti In Pontul Euxin, - 285, 407, 409,
6i.3, 645, 647' 649, 729, 731; 'i in lstru
- 645, 647, 649, 651, 653, 723.
Petilius (Lucius), sol roman la regele Gen-
thios al ilirilor in anul 168 i.e.n. - 561,
563.
Petris, sta?une In Dacia pe drumul de la
Sarmizegethusa la Apulum - 741.
Petrodava (azi probabH Piatra Neam1),
localitate in Dacia - 545.
peucanali - 539, 541.
Peuce, 1. (azi Sf. Gheorghe) bra\ul eel ma1
din sud'Cl?n ttelta fluviului lstru - 241,
243, 375, 379, 391, 393, 401, 403, t..05,
425, 427, 439, 441, 549, 553, 583, 585,
731 ; 2. insulll. in delta fluviului lstru -
141, 143, 145, 173, 429, 529, 549, 581,
l
583, 625, 627 ; locuitl!. de tribali - 233,
235; 'i de bastarni - 241 ; etimologia
cuvintului - HS, 145.
peucini, unul dintre cele trei triburi ale
sarma\ilor de la gurile lstrului - 243,
i 405, 407 I 489, 539, 541, 553, 555.
Peucini, mun\i in apropiere de gurile lstru-
lui, in nordul regiunii Dobrogea - 539,
541.
Phasis (azi Riom), riu in Colhida se varsll.
in Pontul Euxin - 19, 69, 391, 621.
Philippi (azi lntre localitAle Drama 'i
Kavala in Grecia), ora' in sudul Traciei,
intre riurile Strymon 'i N estos, pe via
Egnatia - 579.
Philippopolis (azi Plovdiv), ora' in Tracia
pe valea Hebrului, numit de romani
Trimontium - 733, 735.
Philomusus, nume de persoanl!. la Martial
- 443, 445.
philophthela, nume de plantll. la daci (cu
varianta philo phlhaila) - 385.
Philotas, macedonean care a inso\it pe Ale-
xandru eel Mare tn expedi\iile sale-581,
583.
Philothytu, titlu de opera la Metagenes -
92-93.
Phinopolis, ora' pe coasta tracicA a Pontului
Euxin - 251.
777
Photios, patriarh al Constantinopolei intre
anii 858-867 'i 877-886, autorul unui
lexicon - 156-157.
Phylarchos, autor - 150-15 .1, 723, 741:
Physke, localitate pe 111.rmul sting al Pontulu1
Ewcin, mai jos de Tyras - 555.
piarensi, trib tracic mai sus de crobizi - 553.
picensi, trib in Moesia superior - 547.
pie figi, t1'ib in Dacia - 543.
piei de animale ca tmbracll.minte la ge\i -
283, 301.
piengifi, trib - 539.
piepluri, adica bancuri de nmp in Pontul
Euxin, llngii gurile Dunll.rii - 161, 163,
219.
Pieria, regiune muntoasll. In Macedonia,
Unga Olimp, lll.cavul muzelor - 251, care
erau numite!i pieride - 297, 299. .
piele comerciale comune intre oameni 91
barb8.l'i - 699, 701, 703, 705.
pigmei, popula\ie pe 111.rmul de vest al Pon-
tului Euxin - 399, 729, 731.
pileafi, frunta'i daci, spre deosebire de c
ma\i, care erau oameni de rind - 689.
. pileus sau pilleus, un soi de bonetll. de pisll!.
a fruntntilor daci - 611.
Pimpleia, izvor sau munte in Pieria, unde
traiau muzele - 251 ; muza poetului
Martial este numitl!. Pi:Inpleis - 145, 147.
Pindar, autor -13-17.
Pincus sau Pingus (azi Pek, tn nordul
R.S.F. Iugoslavia), riu in Moesia Superior,
intre Margus ,; Timaeus, afiuent al
Dunll.rii -'- 399.
Pinum, Pinon, localitate In Dacia - 545.
Piriboridava (azi probabil Poiana, raionul
Tecuci), localitate in Moesia Inferior,
la nord de Dunl!.re pe riul Siret - 467,
469, 555.
. Pirinei, mun\i ln \ara cel\ilor - 111, 113.
Pirum, localitate in .Dacia - 545.
Pisa, ora' in Pelopones, nu departe de Olym-
pia - 293, 295.
piaatul cerealelor la geii - 327.
Piao (Lucius Calpurnius), 1. guvernator al
provinciei Macedonia in anii 57-56 i.e.n.
- 177 ; 2. consul in anul 15 i.e.n., apoi
a luptat impotriva tracilor - 26.3, 527.
Pitagora din Samas, celebrul filozof '' mate-
matician - 21, 49, 51, 229, 231, 253,
279, 637, 715, 741.
Piticele, titlu la Pindar - 13, 15.
plante, la daci - 381-385 : ti la traci
409, 411.
Platon, autor - 98 - 103, 233, 609, 659.
platoe la barbari - 243.
Pleislarchos, fiul lui Antipatros frunta' mace-
dcinean, a luptat impotriva ora,elor
grece,ti pontice Apolonia ti Callatis -
195.

778 JN DICE
Pleistoros, zeu la absintieni - 69, 71.
Pliniu eel Batl'in - 39G -'111.
Pliniu eel Tinar - 477-'183.
plugul, la sciti - 23, 367, 637, 639.
Plutarh, autor - 454-4.63.
poeale, din teasta umanri la sciti - 37.
poduri, peste Istru - 53, 57, 59, 61, 63,
69, 185, 351, 693, 695.
Polemon, autor - 11 ' 3, 145.
Polibiu, autor - 160-167, 399, 401.
Polifem, fiinta miticil . 565.
poligamie, la agatiri - 53; la geti - 135,
229; i la traci - 65, 131, 135, 597, 599.
polistai, fruntai la daci - 413.
Pollux (C. Iulius), autor - 622-623.
Polonda, localitate in Dacia - 545.
Poltum, nume de plantil la daci, cu varianta
polpolum - 383.
Polt ymbria (azi Enos), numele mai vechi
al oraului Ainos sau Aenus, de la gura
rlului Hebru - 251.
Pol yainos, autor - 602-607.
Pompeius ( Gnaeus), 1. om politic roman intre
anii 106-48 i.e.n. - 459, 567, 669 ;
2. curtean al impilratului Domitian - 505.
Pompeius Trogus, autor - 350-361.
pompilul, pete in Pontul Euxin - 409, 411.
po ..em, nume de plantil la gali - 383.
Pons Aluti (azi Ionetii Govorii, regiunea
Oltenia), localitate in Dacia - 741.
Pons Augu.ti (azi probabil Marga, la apus
de Portile de Fier), localita Le in Dacia,
intre Tibiscum i Sarmizegethusu -74.1.
Pons Velt18 (azi Ciineni, pe valea Oltului),
localitate in Dacia - 7 1, sub forma
Ponte Vetere.
Pontul Euxin (azi Ma1ea Neag1a), descriere,
intindere, curenti - 219, 221, 399, 401,
589, 591; flora-280 ; fauna - 109, 407,
409, 411, 6!13, 6'5, 729, 731; rela tiile
comerciale cu Grccia - 27, 115, 161,
367, 369 ; nu mit i Marea Ponticii - 141,
143, 183, 191, 193, 225, 241, 245, 267, 633;
sau Pontul Negru - 73; v. i 15, 17,
111, 113 133, 139, 141, 143, 145, 161,
163, 165, 169, 189, 191, 193, 195, 217,
219, 221, 223, 225, 231, 239, 241, 249,
251, 253, 273, 275, 277, 279, 281, 287,
289, 293, 295, 297, 299, 301, 303, 311,
313, 317, 319, 321, 323, 325, 327, 333,
335, 337, 339, 355, 369, 371, 387, 389,
397, 399, q05, 407, 409, 413, 415, 427,
429, 451, 453, 515, 529, 537, 539, 549,
551, 553, 555, 557, 567, 571, 573, 583,
585, 589, 593, 613, 615, 645, 659, 661,
663, 665, 669.
Poppaetl8 Sabinus (Caius), consul in anul 9,
apoi guvernator in Moesia lntre anii 12-
35 e.n. - 681, 683.
Porala (azi Prut), nume de riu la sciti, elenii
ii spun P yretos - 31.
porei la traci - 109 ; lipsesc la sciti - 35 ;
porci-de-mare, peti In fluviul Istru
-645.
Porcius Cato (Caius) , consul in anul 114
i.e.n. - 261, 263.
Porolissum (azi Moigrad, '" Zalii.u), localita te
in Dacia - 545, 741.
Porphyrios, autor - 743-745.
Porlul Carienilor (azi la Capul $abla, In
R.P. Bulgaria), mai jos de Callatis
-595.
Porlul lsiacilor, la nord de gurile Dunarii -
589, 591.
Poseidon, zeu - 15, 33, 35, 661.
Posidoniu, filozof i om de tiintil grec intre
anii 135-51 i.e.n. - 227, 229.
Postumius (Aulus) , consul in anul 180 i.e.n.,
apoi legat in Macedonia - 165, 167.
Potaissa, Polavissa (azi Turda), ora in
Dacia - 54.5, 741.
potulatensi, trib in Dacia - 543.
Povesliri minunate, titlu la Aristotel - 111,
113.
Praetoria Augnsta (azi probabil Inlaceni, '"
Cristuru Secuiesc), localitate in Dacia
Superior - 545.
Praetorium 1. (azi Racovita-Copaceni) , loca-
litate in Dacia, pe riul Olt - 741; 2.
(azi Plugova ?), localitate in Dacia, intre
Ad Mediam i Ad Pann01iios - 739.
Praxithea, eroina milieu i nimfa - 743,
7t,5,
Preeeple despre Sltn<llate, titlu la Plutarh -
461, 463.
predavensi, trib in nordul Daciei, la sud de
anarti - 5t,3,
preo/i, in Delos - 31 ; la geti - 229, 231,
253 ; la traci - 605, 679.
preziceri, la sciti - 37, 39 ; la geti - 229,
231, 237, 239, 253; la traci - 69, 71,
407, lt09.
priadela, nume de plantii. la daci ( variante:
Priam, erou homeric, - 663.
prian fi, populatie tracica lingii Maroneia, pe
coasta de sud-vest a Traciei - 729,
731.
Pridianum H unt v. Registrul lui H unt.
Primus (M. Antonius), comandant de legiune,
contempnrnn cu poetul Martial - 415.
Prista (azi Ruse), numit i Sexaginta prista,
ora in Moesia Inferior, pe malul drept al
Dunii.rii - 553.
Probleme, titlu la Aristotel - 113.
procedila, procila, v. propidila.
prodiarna, nume de plant.a la daci - 385.
Prometeu, erou mitic - 11, 141, 143, 145,
443, 445.
!NDTCE
pro pedila, pro pedula, v. pro podila.
Propertiu, autor - 261,. -265. . .
ro .odila, nume de planta la da1 ( vanan.te:
P ropedila, pro pedula, procedtla, procila )
- 385.
Propontida (azi Marea de Marmara) , mare
interioaril intre Asia i Europ , la u :tr a
in Bosporul tracic - 217, 223, 22", -"' '
279 333 335, 529, 729, 731.
pm pret r, i Moesia - 495, 497.
pro prietate la sciti - 229, 231, 233, 23" mtace.:Si, trib in nordul Daciei - 53.
Protesilau,' erou mitic - 227, 659, 661 663
665.
provincii romane - 347.
proxeni traci la Atena - 75. ..
Prusias, rege in Bitinia intre amt 230- 18-
i.e.n. - 161, 165, 167. ..
Psametih, faraon egiptean intre am1 663-
609 t.e.n. - 219, 221.
Pseiido-Acro, gramatic roman._ comentator al
poetilor Terentiu i Horatn - 21.3.
Pseudo-ApuleirLB, scriere anomma dm seco-
lul al V-lea e.n. - 381-385.
Pseudo-Scymnos, autor - 168-175.
Pseudostomon, eel de al patrulea brat dm
delta Jstrului incepind de la sud, poate
unul din canalele Sulinei - 401, 4.03,
405; scris i Pseudostomos --551, sau
Pseudostoma - 731.
Psilon stoma, brat nordic in delta Isrulu1,
poate unul din canalele actualulm hat
Chilia - 401 403, 589, 591, 593, 731.
Psoa, Jocalitate pe tarmul nordic al Pontului
Euxin - 195.
Pteron (probabil intre Portita i. Lacul a-
zehn) , promontoriu in oes1a Inf r!O,
intre delta fluviului lstru l cetatea H1str1a
- 551, 553. . " 280
Ptolemeu, 1. rege in Eg1pt lntre amt
279 i.e.n. - 235, 495, 497, 621; 2. astro:
nom i geograf pe la mijlocul secolulu1
al II-lea e.n. - 536-559.
Pimicele titlu la Silius Italiscus - 419.
puri ficii,'.i in apa rturilr. - 19.
P ylai, Portile , catru nuhtar pe tarmul
sting al Eufratulu - 117. . Regulus (P. Memmius), consul i a.nu! 31,
P ytheas din Massaha, cAliltor t geograf
de pe vremea Jui Alexandru eel Mare
- 225; 227. . f d
P yrene, ora in tinutul celtilor, con un at
cu muntii Pirinei - 25.
P yretos, Porata (azi Prut) - 31. . '565 , 567, 569, 595, 597. . .
P ythes, tatal Jui Nymphocloros, cetatean dm
Abdera - 75.
Q Rhescuporis, frate cu Rhoemetalces t unch1ul
Qufrinus, zeu roman - 273, 275, 313.
779
R -,
Rabon (azi Jiu!), riu In Dcia de sud - 543.
mcatai, trib in Germa ma _ e sud-et.' P
turmul sting al Dunant ; num1t1 l
racatriai - 535.
Ractia, regiune ca;e cuprindea in actuala
Elvetie de r1isiir1t, Tirolul i Bavaria de
sud - 247, 347. .
Ramidava (azi poate Drajna pe Teleaien) ,
_ oras in Dacia - 545.
rathibida, nume de plant1i 1:1 dac1 - 3B5.
Ratiaria (azi Arcar) , ora P.e tarmul drept al
fluviului Istru, in Moes1a lnferwr - 54.
q Rationamentul lembeuti.e, titlu la Herachd
din Callatis - 719. . .
muraci (sau rauriei ), .rib celt1c vecm Cl;1 hel-
vetii i cu secvanu, pe cursul superior al
Rinului - 179, 731. . .
Rauricwn, sau Augusta Ranricorum (az1
August linga asel) , .ora pe cursul. supe-
rior al Rinulu1, cap1tala a raurac1lor -
401.
. Ravenna, ora in Italia de nord-est - 699,
701.
Razboaiele, titlu la Apian - 1014; Ia Fl orus
- 521, 523, 525, 527 ; la Fronto - 533.
Razboiul civil, titlu la Cezar - 181. .
. Razboiul iudaic, titlu la Iosephus Flavius
- 413, 415. . .
iecensamlntul : populat1e1 la Atena. - 721.
iegi la amastri - 343; la armem - 721.
tn Bosporul cimerian - 233, 235 ; la dac1
2'13, 361, 477 ; la geti -; 229, 31; la
macedoneni - 191, 355; m Noricum -:
181; la odrisi - 77, 165, 167 ; la pat
sau peri - 219, 221, 479, 721; la scit1
- 29, 37, 39, 41, 43, 45, 53, 57, 59, 189,
- 233 la traci - 67, 75, 101, 189, 191,
193,' 195, 351, 355, 357, 493, 495; la
tribali - 585, 587.
Regianum, localitate pe \,li.rmul .drept ?l
Dunarii, la vest de Oescus, m Moes1a
Inferior - 553.
sec. II e.n. - 467 -471. ,
apoi guvernator in Macedoma m anul
35 e.n. - 681, 683. . .
rellgTe) la geli _ 229, 231, 389 ; la scit1 - 33,
---57 la traci - 229.
re/i lcuitori din Rhaetia - 245, 487, '489,
. .
Rhaos i Rhaptos, conducii.Lor1 a1 astmgilor -
699, 701. T . .
Rhasc yporis fiul lui Cotys, rege al rncm
in anul is e.n. - 517, 519, 671,79, 61.
celui de mai sus - 493, 495, 497

780
Rhesus, rege trac mitic - 205, 419.
Rhocoba.e,
Euxm -ora' pe rmul de vest al PontU:lui
399.
Rhode, localitate pe rmul de nord-vest al
Pontului Euxin, intre Tyras 'i Boristene
- 403, 405.
Rhoenfatalces, rege in Tracia _ 463 493
495, 497, 525, 527, 679 681 68 3 491 ; sc1t1cl - 35 39 233. 1
Rholes, v. Roles. ' '
riorasta, .nue de plant![ la daci _ 385.
Rm, fluvm m Germania - 113 215 221
223, 225, 245, 253, 267 347 359' 371'
377, 415, 421, 423, 425' 439' 441' 443'
. 45, 483,. 487. 489, 621', 671', 109.
Ripet, m_un!1 legendar , cu localizare fluc-
uanta, in Sarmaia de nord p!na la
izvoarele Istrului - 11 139 141 143
145, 205, 225, 267.
Riuaiava, ora' !n Germania pe rmul
fluviului Istru - 537. ' saboci, opula?e in Sarmalia europeanll la
rtu sfmt la ge - 231.
roata olarului - 237.
Rodanus (azi Rhone), fluviu in Gallia _ 133
631. ' - 95.
rodieni, locuitori ai ins ulei Rodos _ 161 163
165. . tCate. pe Duare, in Moesia Inferior, tntre
Rodope, munti in Tracia de sud-vest _ 33
75, 201, 203, 205, 249 387 389 397'
399, .521, 5:3, 573, 669'. s11,' s73.'
Rados, msulii m marea Egee In apiopiere
de coasta Aiei Mici - 143, 145, 165, 173.
Roles, rege get1c tn Moesia inferioarll intre
Pontul uxin 'i Istru - 673, 675.'
Roma, cap1tala Imperiului roman - 191
193, 205, 209, 211, 223 259 261 263.
273, 281, 283, 293, 295: 297' 299' 303'
305, 309, 311, 313, 355 357' 437' 441'
44, 445, 47.. 493, 95:. 501:
romam, cetillem a1 Impermlm roman - 217
561: 685'.
69!. 309, 351, 359, 361, 513; romanii
acu -:: 29, 2_1, 481, 483, 693, 695;
romanu 1 gelu - 237, 239; romanii In
Macedonia - 561; romanii i scord1's ..
- 247, 565.
Romula (azi Re,ca, in regiunea Oltenia)
ora' in Dacia Inferioara - 741.
' Salmorude, locahtate tn Moesia Inferior pe
Ronul , v. Rodanus.
roxolni, po1;>ula1ie in Sarmaj.ia, intre flu-
vule Bor1 tene '1 Tanais, tnainteazll cu
vremea pmll la Istru - 221 225 243
40 , O.' 49, 491, 539, 541 ;' fac;omert
cu iaz1g11 prm teritoriul Daciei - 703 705
Rubobostes, rege dac - 361 ' salont, tr1b - 539.
Rubrius Gallus, guvernato in Moesia In
anul. 70 e.n., a luptat impotriva sar-
ma11lor - 415, 417.
Ruconium, oa' in Dacia _ 545.
Rusidava (az1 Momoteti, com. Draga,ani
regiunea Oltenia), localitate In Dacia
741.
INDICE
s - 223, 247, 357, 359, 397, 399, 531,
Sabazios, zeu frigian adorat '1 m Imperiul
roman -157.
sabi,. credincio'i ai zeului Sabus = Sab _
ZlOS -157.
sabia, geti'?'l. - 309, 311; sarmaticll. - 489,
457, 459. ' ' '
' tracic-
a -
Sabin!an!"' (C. Ve ius), legat in Panonia
a mvms e. dacu liberi din afara grani
Jelor Dac1e.1 in pritnii ani de domnie ai
i_mparatulu1 Commodus _ 705.
Sabmb (C. Oppius), legat consular in Moesia
u lmplratul Dotni1ian - 517, 519.
Sabmus (C. Poppaeus), consul in anul 9
gu:":ernator in Moesia 'i Macedonia intr
am1 11-35 e.n. - 493 495 4.97 499
501. .
graml& spre Germania - 539
saci, 1. trib scitic la est de mare Caspica _
87, 93, 237, 251, 253; 2. trib traco-dacic
Sacidava (azi Topal11 sau Seimeni), locali-
ap1dava '1 Carsium - 739 747
Sacra, Gra (ai Sf. Gheorgh), b;at al
' lstrulu1, numit H won stoma - 241 54.9
551, 553.
sacrificiul uman la greci _ 743 la sarm
79 ; la sciti - 35, 231, 743 ;'fi la Tr:ci
65, 67, 743.
Sadalua, rege barbar _ 671.
Sagadava, v. Sacidava.
Saggarius (azi Berezan), golf pe l!lrmul
Ponului. Eu.x. in dincolo de Tyras _ 405.
salde i, t ib I? Dacia de miazbi - 543.
Sali;ma, msula mtre Atica 'i Megarida _
,i
sali, num de planti!. Ia sci? _ 383, 385.
Saliae (az1 Ocna .Mure,ului, r. Aiud), loca-
litate in Dacia, pe drumul de la Napoca
cu la Apulum - 545 741
saline - 247. ' Sarmizegetilusa, 1. (azi Grlldi,tea Muncelu-
Salustiu, autor ;--- 182-183, 207, 631.
drumul. de l!'- Noviodunum la Hisia,
proabil o simpla traducere a Jui Hal-
myns - 749.
Salmyckssos (azi Midia in R p Bu1gana) t
ora' pe coasta de vest a Pontullli Euxin
-.47,, 49, 137, 219, 251, 589.
Salvasia (azi ahmudia, in regiunea Dobro-
gea)' locahtate !n .Moesia Inferior pe
drumul de la Noviodunum la Histria _
739, 749.
Samo.a, insulil. tn Marea Egee,
P1tagora - 21, 49, 279, 613. patria Jui
---- -
INDICE
Savas, Saos (azi Sava), afluent al Dunllrii
Samotrace, insulll in Maren Egee, in apro-
piere de Tracia - 563, 715.
sanctuare,
Sangarius la sci - 35, 177. in Asia Mica -
(azi Sakaria), riu
513.
Sangidava, ora' in Dacia - 5115.
a 665.
Saos, v. Savas.
Sarelas (azi Sart), or in Asia Micli. - 219,
221.
sare (mine) - 247.
Sargelia (azi probabil Streiul), riu In Dacia - sciare, nume de plantl la daci - 383.
695.
sarmatic, care apartine sarma1ilor - 285,
287, 289, 297, 299, 319, 321, 429, 439,
441, 443, 445; arme sarmatice - 309,
311., 313, 343 ; climat sarmatic - 425;
Insula Sarmaticl, in Delta Dunarii,
Unga. bra\ul Calonstoma - 401, 4.03;
!imbl sarmaticll - 323, 325; Marea Sar-
maticl, .adica Pontul Euxin - 327, 335,
337 ; .Munlii Sarmatici, Carpatii Occi- scitic, care aparline 1ciIor - 267, 289, 301,
dentali - 537, 539, 541; triburi sarma-
tice - 409.
sarmafi, popula1ie nomadl 'i razboinicll. in
Europa de nord-est - 55, 79, 165, 167,
175, 219, 221, 227, 235, 239, 241, 243,
24.7, 251, 253, 269, 271, 275, 277, 279,
293, 295, 297, 309, 317, 319, 323, 325,
363, 379, 405, 407, 423, 425, 437, 445,
447, 487, 489, 489, 493, 523, 525, 527, (fef./ populatie numeroasl de origine iranicl
529, 531, 573, 593, 617 ; au regi - 53,
= 55; poartii slbii 'i pantaloni lungi
375, 489, 491; 1'i cnstreaza caii - 243,
245; mlS.nincll mei - 653; ae tatueazl -
411; femeile participi!. la lupte - 103;
rela1iile cu scitii 'i per'ii - 57, 59, 61,
359, 341, 391, 393; cu getii - 297, 299 ;
cu romanii - 415, 417, 491, 517, 519,
679, 691, 711; cre,tinismul la sarmali -
641, 717 ; sarmati arei sau area1i - 399;
sarmaP. iazigi - 403, 405, 491, 501, 503,
583, 585.
Sarmf4ia, tara sarma1ilor - 391, 393, 397,
399, 403, 405, 443, 445, 537, 539, 543;
actuala Dobrogea - 273, 275.
lui) capitala a regilor daci inainte de cuce-
rirea romanll - 545; 2. (azi Sarmize-
getuza) capitala provinciei romane Dacia,
pe dr11mul de la Vitninacium la Apulum
- 691; scris 'i Sarmategne - 741.
Satire, titlu la Horatiu - 209, 211; 'i
Iuvenal - 50.
sa!iri, neam tracic - 69, 71.
Saturninus (M. Aponius), legat in Moesia
J
in anul 69 e.n. - 491.
Saturninus (L. Herennius), consul suffectus
in anul 100, apoi guvernator in Moesia
intre anii 103-107 e.n. - 469.
Sat yros, autor - 154-155.
--
I
781
547, 569, 597, 677, 679.
sageata ca simbol la sci?-39, 59, 637, 639.
Sbelthurdus (J uppiter), zeu la traci - 177.
Scamandru, riu !Inga Troia, in Asia Micll -
Scardos (azi ar), masiv muntos la hotarele
dintre Tracia 'i l!iria, intre vlile riuri!or
Drilon 'i Axius - 547.
scaugdi, trib in Moesia - 399.
Sciluros, tatal lui Palacos, 'ef scit - 243.
scinpoax, nume de plantl la daci - 381.
Scios, rlu in Tracia - 33; v. Oescus.
Scipio (P. Cornelius), a luptat in Macedonia
in anul 168 i.e.n. 'i a intrint pe scor-
disci - 565.
scirmiazi, trib care locuia mai sus de ora,ele
Apolonia 'i Mesembria, pe rmul de
vest al Pontului Euxin - 47, 49.
309, 445, 595; arme scitice-267, 313, 315,
317, 387 ; climat scitic - 331, 333;
neamuri acitice - 15, 201, 203, 245,
293, 295, 303, 305, 387, 659; tinuturi
scitice - 219, 315, 327, 451; smaragde
1citice - 445, 447.
Sciticele, tit111 la Dexip - 733.
S9-_iJ.!I 1au Oaspetele, titlu ln Lucian - 611.
in nord-estul Europei - 7, 27, 35, 37,
39, 1,1, 43, 45, 47, 53, 61, 67, 69, 79,
107, 117; 195, 173, 175, 213, 215, 219,
221, 223, 231, 233, 235, 239, 243, 245,
251, 253, 267, 269, 271, 291, 293, 295, 317,
319, 351, 353, 355, 375, 403, 405, 433,
453, 459, 463, 525, 527, 531, 539, 571,
573, 589, 611, 613, 645, 669, 671, 673,
705, 731, 743; plmint11l ti linuturile lor
- 11, 29, 31, 51, 53, 79, 189 ; ajung p!nll
la sud de Istru, tn Moesia 'i !n Tracia
- 77, 139, 141, 143, 145, 171, 173, 189,
193, 397, 399, 583, 585, 625, 627 ; hrana
!or - 33, 59, 81, 83, 121, 231, 233, 243,
245, 597, 599 ; imbrlcamintea - 123, 205 ;
se tatueaza - 123; sint buni luptlitori -
37, 103, 113, 209, 211, 409, 595, 645,
671 ; unii slnt nomazi - 29, 79, 183, 209,
211, 217, 219, 229, 235, 371, 373,
4.53, 597, 657; iar altii plugari - 105,
399, 731; au regi - 23, 45, 85, 431,
461, 463; ti sclavi - 27, 41, 123; tribu-
rile scitice - 35, 37, 41, 227, 587, 589 ;
la sci exista comunitate de bunuri -
123; unii sint numi regali - 41 ; slnt
cruzi cu strllinii ti jertfesc pe cei prin'i
- 31, 231, 233, 613, 743; religia scitilor-
- 21, 33, 35, 39, 151, 227, 615, 633, 641,
713, 715, 717, 743; relapile!or cu per9ii

782 l:SDICE
- 25, 27, 53, 55, 57, 65, 171, 241 359
605, 637, 639, cu grecii - 133, 191 193'
637, cu macedonenii - 125, 127,' 355:
357, 359.' .'.361, 647, cu sarmatii - 363,
cu crob1z11 - 17'1, 173, cu tribalii -
607, c ger;nanii .--:- 415, 417 ; sciti =
. astarm - 617 ; 2cit1 = goti - 733, 735.
Sc1/1a, aezare i intindcre - 15 31 33
47, 51, 5, 59, 63, 143, 219, 'as?,' 397:
399 ; fan.a - 109, 111; cretinism - 715,
717; Sc1t1a veche - 51, 53 ; Scitia Mica =
Do_b;ogen -.243, 247, 249, 273, 275 ;
Sc1t1a Pont1ca - 457, 459 Scitia mai
este pomenitll. i la - 15 17 143 145
207, 277, 323, 325, 329, '343' 351' 353'
355, 359, 361, 367, 369, 377 387 507
527, 531, 593, 595, 611, 643: 555' 661
669, 671. ' '
sclnvi, la atenieni - 239, 723; la daci -
159, 39 ; la dardani i engineti - 723;
la get1 - 239, 379, 449 ; la macedoneni -
197 ; la sciti - 27, 41, 123; la traci -
65, 67, 97, 103, 229, 623 ; sclavi daci la
Roma - 439, 441; v. i 21 49 135
1_47, 161, 293, 413, 439, 441'.
scob_im, nume de planta la gali - 385.
scoln -:- 86-87, 92-93, 213; scolii la Ho-
rat1U - 213; la Apollonios din Rodos
-141-145; la A1istofan - 94-95 la
!venal - 505 ; la Lucan - 377 ; la 'Lu-
cian - 615; la Pindar -16-17.
Scornbrs (azi probabil Vitoa ?), munte din
mas1vul Hae.mus, de unde se poate vedea
Pntul Euxm, Dunarea i l\iarea Adri-
at1ca - 75.
Scop i, rege scit - 57, 59.
scord1sc1, populatie celtica clin Panonia Infe-
rioara i clin Moesia Superionra la con-
f!uenta Savei cu Dunarea - 245 247
249, 259, 261, 357, 397, 399, 521', 523:
57, 539, 565, 721; rclatiile !or cu dacii
t cu tracii - 229, 431, cu bastarnii -
257, c_u macedonenii - 357, 679, i cu
romanu - 347.
Scordiscos, stramo mitic al scordiscilor
- 565.
Scor ylo, rege dac - 43'1.
crisori, ttlu la liniu el Tinar - 477, 479.
.SCrsor catre Att1cus, t1tlu la Cicero - 477.
Scnso11 dm Pont, titlu la Ovicliu - 305
307. ' tulm Euxm, la norcl de fluviul lstru -
scriS11l, la traci - 653.
scrumbia, in PonLul Euxin - 407.
Scutul _ de la Dura-Europns - 724-727.
scutur1 la traci - 243, 457, 459.
Scylax din Caryanda, au tor - 132-133.
Sey/es, fiul Jui Ariapeithes, 1ege scit - 4.3
45, 47. ' s1nd1., trib la gurile Istrului - 141, 143,
Scym11os, Pseudo-, autor - 143 145 170-
175. ' '
Scytharbes, rege scit - 85.
Schytes, stram_o mitic al scitilor - 27, 625.
Scythca, locah.ta te. in Scythia Minor sau
ep1tetul leg1Un11 I Iovia - 749.
seba, _nume .d.e plantii la daci - 385.
secun la sc1t1 - 39.
Segesta, ::egestica _sau Siscia (azi Siszek),
ora m Panama Superioara pe malul
drept al Savei la confluenta cu Colapis
- 22_3, 245, 247, 249, 567, 569.
Selymbria (azi_ ilibria in Turcia), ora pe
coasa mcr1d1onala a Traciei, spre Pro-
pont1da, la nord-est de Perinthus - 251.
Seneca, autor - 367-371.
se11011i, populatie celtica la hotarele cu
Belgia - 223.
sens, trib in Dacia - 543.
serdi , t!"ib tracic lnvins de romani In anul
29 i.e.n. - 675.
seri, popula\ie in Sarmaiia asiatica i in
c.aucaz - 21 . 265, 41,5, 447, 717.
Servi., gramatic 'i comentator al Jui Ver-
g1h':1 pe la anul 400 e.n. - 183, 207.
Sesosr fa aon mitic din Egipt - 219, 221.
sesquipltcarms, un grad in armata romana -
469.
sest1;, mon1'dii romanil., avea doi ai i
JUmil.tate - 469.
Sestos (azi satll:l Boghaly din Turcia), ora;
pe consta o.r1entala a Chersonesului traci"
- 133.
Setida"a, locaiitate in Germania de sud-est
- 537.
Setuacotum, ora in Germania Magna, nu
depar te de Dunare - 537.
Seuthes, 1. e! trac - 97, 99, 191, 193, 195,
36_3, ?89, 605, 607 ; 2. ef odrid, urmaUI
Im S1talces - 77.
Severus, 1. prieten cu poetul Ovidiu - 327
329 ; 2. L. SepLimius Severus, impara t
roman - 681, 705 707
sicaboi, trib tracic -'605..
sicamb i sau sugambri, trib germanic din
regrnnea Rinului - 497 499
Sicilia, insula in Medite;ana :_ 139 595
597. ' 539, 541.
sicup':'nx, nume de planta la daci - 383.
sidom, popu.latie pe \armul cle vest al Pon-
tului Euxin - 243.
sigini, i;>opula_tie pe tarmul de vest al Pon-
67, 141.
Silius, comandant roman in peninsula stria
- 677, 679.
SHius ltalicus, autor - 418-419.
s1nbol _ al supunerii la sciti - 57, 59.
S_immdes din Ceos, autor - 7.
145.
Singidava, ora in Dacia - 545.
!ND!CE
Singidimum (azi Belg:rad), ora in Moesia
Superioara, la coufluen\a Savei cu Du-
narea - 547.
Singone, ora al cvazilor, in Germania de
sud-est - 537.
Sinope, ora In Asia Mica, pe \i!.rmul sudic
al Pontului Euxin - 195.
sipoax, nume de planta la daci - 381.
sipul, pete - 409, 411.
Siria, regiune in Asia, intre Eufrat i Medi-
terana - 491, 517, 519, 669, 679, 681, 703.
Sirmium (azi Mitrovica), ora in Panonia
lnferioara, pe malul sting al Savei - 247.
Sirtels, golfuri pe rmul mediteranean al
Africei de nord - 339, 427, 429.
Siscia, v. Segesta - 247, 681.
Sitalces, rege trac - 45, 47, 75, 77, 89, 91,
189, 191, 587.
Silas, rege al denteletilor - 673, 675.
Sitioenta, varianta greitll a unei nhe forme
pentru Aeg yssus - 553.
sitoni, neam tracic pe rmul Pontului Euxin
- 331, 399, 685, 689.
Socrate, filozof grec - 101, 225, 227.
Sofocle, autor - 19, 225, 227.
Bolda pentru trupe militare - 199,, 259,
261, 457, 563.
soli daci la Roma - 691.
Solinus, autor - 729-731.
somn, pete in lstru - 723.
v
Sopolis, comandant ln .armatn lui Alexandru
eel Mare - 583.
Sornum, localitate in Dacia - 547.
Sosias din Tracia, are mine, 1nchiriaza
sclavi - 723.
Spania - 209, 347, 407, 469, 471, 515, 517.
Sparadocos, unchiul lui Seuthes - 77.
Spargapeithes, rege agatirs - 43.
S parta, regiune 1n Pelopones - 69, 371, 453.
spolia opima, prllzi luate de la un conducil.tor
duman - 465, 527.
Stalius, Papinius, autor - 421, 423, 425.
Stalul, titlu la Aristotel - 107.
stater de aur, moneda - 563.
stavarii, populatie In Sarma,ia europeanil. -
Stenarum (Caput ) (azi Boita), localitate in
Dacia Inferioarii, pe valea Oltului - 741.
Stephanus din Bizant, geograf de la sfiritul
secolului al VII-lea e.n. - 9.
stirsozila, nuine de planta la daci - 381.
Stix, riu mitic din lnfern - 325, 339.
Stobi (azi Sil'kovo), ora in Macedonia pe
malul drept al rlului Axios - 469.
stofe broda te - 77.
Straban, autor - 217 -253.
Stratageme, titluri la Frontinus - 431; i
Polyainos - 603.
Stratonis pyrgos (Turnul lui Straton) (azi
Cap Tuzla), localitate In Moesia lnfe-
I
I
_J _ _
783
rioari!., pe tarmul Pontului Euxin -
725, 739.
Strimon (azi Struma), riu in Macedonia, izvo-
ril. te in muntele Scomius i se varsii in
Marea Egee - 3, 69, 71, 109, 133, 299,
375, 377, 387, 389, 651, 729.
Sucidava (azi probabil Satul N ou) , locali-
tate in Mocsia lnferioara pe malul drept
al Istrului, intre Durostorum i Axio-
polis - 553, 739, 747.
Sude/i, muntii Boemiei de azi - 535.
sudini,. populatie in Germania de sud-est,
ma1 sus de padurea Gabreta, linga mar-
comani - 535, 539, 541.
suebi, populatie din Pil.durea Hercinica, se
lnvecineaza cu dacii - 225, 403, 4.05,
535, 537' 67'1.
Suetoniu, autor - 515-519.
Suidas sau Sudas, lexicon lucrat cle un autor
bizantin anonim din secolul al X-lea
e.n. - 151, 509.
suli/e la geti - 49 ; ti la sciti - 39, 41.
Sulpicius Gallus (Caius), consul in anul 166
i.e.n. - 191, 193.
Sura, sol roman la daci - 735.
Susa, capital!\ a imperiului persan - 379.
Susagus, comandant dac pe la sfiritul seco-
lului I e.n., lupta in Moesia - 479.
Susudata, localitate in Germania de sud-est
- 537.
S ylla, dictator roman, a trait intre anii
138-78 i.e.n. - 571.
S yrmos, rege tribal pe vrcmea Jui Alexandru
eel Mare - 233, 235, 459, 581, 583, 587.
S yros, 1. insula in Marea Egeea, in grupul
Cicladelor - 23; 2. nume de sclav la
Atena - 239.
fOarecele ca simbol la sci ti - 23, 59, 637, 639.
T
Tnbili, numele zcitei Hestia la sciti - 33, 35.
Tacit, autor - 487-501.
Tafrai, Tafre, Taphrac, tinut cu gropi ling!\
lacul Meotic - t,05, 625, 627.
Tales, filozof grec din veacul al VI-lea
te.n. - 741.
tagri, populatie in Sarmatia europeana, la
hotarele cu Dacia - 541.
Taiadum1m, ora din Germania, linga Du-
nllre - 537.
Taigete, fiica tiLanului Atlas, una din pleiade
-15.
talan/i, monedii. greceascii. - 77, 191, 199,
463, 563.
Taliatis (nzi Milanovac), localitate in llfoesia
Superior, lntre Novae i Egeta, Unga
confluenta riului Margus cu Dunarea -
549.

784 INDICE
Tamasidava, localitate tn Dacia, pe r!ul
Hierasus - 555.
Tamiris, ctntliret mitic de origine traca -251.
Tanais (azi Donul), fluviu tn Sarmatia, ae
varsa in lacul Meotic - 7, 55, 133, H3,
189, 191, 213, 221, 225, 243, 245, 253,
269, 271, 279, 363, 405, 407, 427, 429,
521, 523, 539, 541, 571, 657.
tanaifi, trib pe fluviul Tanais - 539, 541.
tanidila, nume de plantA la daci - 383.
Tapae, localitate in Dacia, in apropierea
Portilor de Fier ale Tranailvaniei - 687.
Tarautas, porecla unui gladiator urit din
vremea tmparatului Caracalla - 707.
Tarbos, 9ef barbar tn Pannonia pe vremea
impi!.ratului Marcus Aurelius - 699.
Tarruteniua Peternus, secretar al implra-
tului Marcus Aurelius pentru coreapon-
denta latinil. - 701.
Tarsa, conducator trac - 499.
Tartusos (azi Guadalquivir), rlu tn sudul
Spaniei, numit 'i B is -111.
Taaios, ef al roxolanilor - 243.
tatuaj la agati11i - 387, 389 ; la geti - 629 ;
la iliri - 247 ; in tinuturile fluviului Istru
- 91; la sciti - 41, 123; la traci - 65,
67, 123, 247, 451, 463, 629, 743.
taulanJi, populaie ilirica in centrul Albani;;
- 565.
Taulua, stramo' mitic al taulantilor - 565.
tauri, populape sciticil. din Taurida - 15,
17, 53, 55, 293, 295, 371, 373, U3, 415,
529.
Taurici, munti tn Taurida - 665.
Taurida (Crimeia de azi), tara locuitil. de
tauri - 17, 323, 325.
tauriaci, popula tie celticl tn Noricum, pe
valea superioari a Dravei - 223, 237, 239,
245, 247 ; locuiesc lingl Mons Claudius -
397, 399; unii sint amestecati cu traci
- 227; numiti i tauri,ti sau teuri,ti -
227.
Tauras, munti tn sudul Asiei Mici, in Cilicia
-171.
laurosriJi, sciti din Taurida - 539, 541.
Taurunos (a:ii Semlin), ora in Panonia
Inferioara, pe malul drept al Dunlrii,
mai sus de Siugidunum ::-- 597.
Tearco, faraon al Egiptului, din dinastia
etiopianii, tn veacul al VIII-lea i.e.n.
- 219, 221.
Tearos (azi Bunar-hissar), rlu ln Tracia,
afluentul riului Agrianes, iar acesta al
riului Hebrus - 47.
TtJba, ora' ln Beotia - 191, 193, 459.
Teclicio, v. Tegulicium.
tec!osagi, trib celtic - 359.
Tegulicium (azi Vetrensko Kale), localitate
din Moesia Inferior, !ntre Durostorum ,;
Candidiana - 739; scris'i Teclicio - 747.
Telsphos, erou mitic - 647.
Tellos, atenian mitic - 613.
templs, in Leuce - 113, 149, 589, 591; la
sciti - 33, 35, 37.
Tenos, insula muntoasa in Marea Egee -
29, 31.
Teofrast, 1. autor - 128-129; 2. arhonte
in Atena - 193.
Teopomp, 1. comediograful - 94-95; 2.
istoricul - 120-121, 2(>7, 615, 625, 627,
723.
Terenfiu, autor - 158-159.
Teru, tatll lui Sitalces, rege trac - 45, 47,
75, 603, 613, 615.
Tergcste (azi Trieste), orat in Italia de nord-
est, pe Adriatica - 247, 397.
terizi, neam tracic, cred tn nemurire - 21.
Termodonl (azi Termetachai), riu ln Asia
Mica, la est de Halys - 575, 657, 661,
665.
Termopils, strimtoare in Grecia centrall,
intre Tesalia 'i Locrida - 459, 571.
Tertulian, autor - 640-641.
Tesalia, regiune tn Grecia de nord-est - 165,
167, 311, 313, 453, 459, 521, 523, 595,
597, 633.
tesprofi, trib in sudul Epirului, lingil. marea
Ioniana - 565.
tutireani, trib vecin cu suebii, la sud de
acevLia - 537.
Tetis, mama Jui Ahile, eroinil. miticA - 3, 5,
9, 17, 589, 591, 633, 661.
Tetrisias, v. 1'irizis.
Tettius (Iulianus), comandant de legiune
in Moesia, in anul 69 e.n. - 491.
teucri, urmavii Jui Teucros, rege mitic din
Troia - 69, 71.
teudila, nume de plantl la daci - 383.
teuriocaimi, trib la nord de mun}ii Sude\i,
in Boemia de azi - 537.
teurisci, trib in Dacia de nord-vest - 543.
teurif ti, v. taurieci.
teutoni, trib germanic la gurile riului Elba -
347.
tezaure dacice - 695.
Thagimasadaa, numele zeului Poseidon la
sciti - 33, 35.
Thaia, curtezanil. la Roma - 265.
Thasoa, insula in Egeea, exportl vin hi
Pont -115.
Theognis, autor - 89.
Theoros, personaj In comedia lui Aristofan -
89, 91.
theosebi, ordin religios la moesi - 227.
Thersiles, erou homeric - 5.
Thesalonice (azi Salonic), ora' tn Grecia de
nord-est - 127.
Thiagola (azi probabil un brat al Chiliei),
balta ti brat la gurile Istrului - 539.
Thoas, rege mitic ln Taurida - 295..
IXDICE
Tiberin, imparat roman - 2G9, 271, 333,
335, 347, 93, 495, 517, 681.
7'ibios nume de sclav la Atena - 23\!.
'J'ibisc, localiLate intre Dunli.re i Hae111u" -
553.
Tibiscos, a fluent al Dunarii din Dacia de
apus - 541. . 597, 599 ; cre tinismul la traci - 7'13 ;
Tibisrnm (azi Jupa,!'. C'.lra1sec. ), om . rn
Dacia - 545, 547 ; sc1s 1 Twisco - ?;J!J.
1'ibisis (azi probabil Timiul), aflueu l tie
dreapta al Istrului, in Moesia Infe1iur
(de fapL vine pe stinga) - 3l:L
1'ier1ia, v. Dierna. . .. . 233, 235, 237, 239, 243, 245, 247, 251,
tilatai trib tl'acic vecin cu u<lr1s11, lucuuw
la 'nord de mnnLcle Scumbros - 75, 77.
Timac/1us (azi Timok), nfluent d" drcaplu al
Ouni\rii, 111 tinutul Jar<lu uilur - ::HJ9.
'l'i111agelos, autor - 14.1, '143, 145.
timahi, tri b din Moesia - 399.
Timasion In traci - 97.
Timogitia, v. Dinogetia.
1'imogetia, locnlitate h1trc Calla l is i Diuny-
sopolis - 749.
'l'imonax autor - 14.3.
s&ieS;-)geograf din sccolul al 111-lell
1.c.n. - 21.
7'iirmm - 727. . 227, 237, 239, 247, 249, 257, 261, 263,
tini, trib tracic - 227, 405, 733.
fi;; tiregei, trib getic pe mulur!lo ri'.'lui
Tyras 'i la nord de Ist1u, l11t1-o msulu -
221, 223, 225, 241, 243, 403, 4.05, 4U7,
5::!9, 541, 555.
Tiro11ianii (marea) - 1'11, 14.3'. 427, 42!!.
'J'il'istis, Tirizis (azi Capul Cahac1a) , pro:
montoriu pe tarmul de apus al Pontulu1
Euxin - 251, 391, 551, 553, 725, 727 ;
scris i Tetrisias - 593, sau Trissa - 739.
Tivisco, v. Tibiacum.
Toma, apostol cre,tin in Par\ia - 717. .
Tomis (azi Constanta), ora pe \A.rmul vest1c
al Pontului Euxin, tn Moesia Inferior -
249, 251, 275, 277, 281, 283, 305, 307,
339, 341, 391, 405, 421, 465, 511, 553,
593, 725, 739, 749; scris 'i Tomoi - 171.
tomitani, locuitori ai oraului Tomis - 273,
275, 299, 309, 317, 323, 325, 339, 341.
turii, pe,ti in Pontul Euxin - 407, 645, 651,
653, 729, 731.
lurecazi, trib in Sarma\ia europeanii, liuga
lucul Meotic - 539. , tribali popula ie tracicii pe teritoriul
Toxaris, un acit mitic ca1e ar fi venit 'i
!tit la Atena - 611.
.,11 intindere 'i uumar - 65, 1G9, 399,
' 5 9, 597 ; neamuri 'i triburi - 65, 69,
71, 95, 14'1, 143, 151, '171, 239, 241, 729 ;
imbracaminte ,1obiceiuri - 21, 4.:l, 53, 69,
71, 77, 89, 91, 227, 349, 389, 453; arme
- 457, 459, 579, 581, 595, 603, 637 ;
sint agricultori - 15, 19, 97, 109 ; au
1egi - 75, 155, 189, 191, 193, 195, 463,
Gu - c. HU
785
1,93, 495, 589, G05, 723 ; i sclavi - 97,
623; ptacticii poligaruia - 135, 229, 597,
599 ; se tatueaza - 123, t.51, 4 63, 629 ;
iubesc muzica i dansul - 97, 99, 103,
,)51, 653, 7123; religia !or - 1-..k97 101,
229, 4.07, 41:19, G39, 11.3 ; magi.e - 103,
m1 cunose scrierea - 119, 653 ; limb
tracilor - 24.9, 21; v. i 5, 31, t,5, 117,
4 53, 55, 6 67, 75, 101, 103, 107, 111,
139, 143, 145, 163, 165, 173, 175, 191,
193, 195, 197, 199, 217, 223, 227, 231,
255, 257, 261, 263, 267, 291, 355, 397,
399, 415, 4.45, 447, 453, 463, (>97, 4.!J .
501, 515, 521, 523, 525, 527, 531, 537,
571, 577, 579, 581, 583, 585, 587, 605,
_...,-;:0._9...,:.. 617, 625, 627, 657, 675, 733, 599.
'J'racia, aeza1e, intindere i tinuturi - 51,
' 5, 133, 189, 251, 399, 555, 55-?', 625,
627, 729, 731 ; flora i fauna - H1, '129,
t. 9; relatiile cu perii - 47, 49, 65,
351, cu macedonenii - 191, 193, 355, 357,
433, 579, 619, cu romanii - 263, 61!l,
cu celtii - 165, 167, cu scit.ii - 45, t,7,
H3; v. i 33, 77, 89, 189, 191, 209, 221,
363 379, 387, 389, 401, 403, 405, 407,
413: 419, 451, 457, 459, 463, 515, 17, . .....
547, 549, 551, 553, 561, 575, 577, 587,
589, 597, 599, 605, 6t.3, 669, !i7::!, li77,
679, 705, 709, 721, 729, 735, 71,i.
trncice, tinutul'i - 171 ; neamuri - 225, 227,
245, 247, 34.9, 573.
'l'raian, lmpilmt roman vine ln Dacia - 4?:l,
477, 687, 689, 69t, 695; relatiile cu dacii
509, 531, 533, 621, 687, 691, 693, 695,
697 ; v. i 447, 481, 489, 505, 507, 615,
631, 659.
Trarismririsca (azi Tutrakan, in l:l. l', Bul-
garia), ora pe malul d1ept al lsLruJui,
in Moesia Inferior - 553, 691, 739.
trnusi, neam tracic in ud-esLul mun\ilur
Rodopi - 65. . ,
Trebe!lenus Rufus, praetor roman t apu1
tutore al copiilor minori ai rege)u; true
. Cotys in anul 12- e.n. - 495, 497.
treri, trib tracic vecin cu odrisii, la nord de
muntele Scombros - 75, 77, 219, 22L
R.' S. F. Iugoslavia de azi ; \ura !or -
33 sinL vecini cu scordiscii -,24-7, 249 ;
i du gctii - 239, 241; au regi 'i slnt in e-
pendenii - 75, 77, 459, 587 ; relaJiile
!or cu celtii - 357, cu macedonenn -
233, 235, 353, 355, 579, 581, 583, cu
moesii - 553, cu od1isii - 77, cu sci\ii -
607 ; v. 'i 247, 363, 397, 399, 405, l107,
459, 553, 565, 583, 585, 589, 671, 673,
667, 679.
_
i
__ L_
786
Tribal/as, strftmoul mitic al tribalilcw - 5r15.
trilutri barhal'C - 2 113, 529 : uu tnslticc - 3lt3 ;
gel'lua11ice - 2!13 ; zuuesiee - 3!) ; pun-
licc - l1UIJ ; sar111l liec - !109 ; scilicc -
15, 17, ld , 207.
lributuri p1r1 tjLe da1:.i!ur de cft ll'C ip1ut111i -
(i8:J, litSG ; g<.dilu1 de cftlre biz.au tini - "l G;; ;
la iliri - 5(j7 ; pl;:\lilc oclrisilor de ci't lrc
nracle poulicc-75, 77 ; la sci i -:.!!13, 245.
1'1'icciciuu8 (Aelius Decius) , guvetualor iu
Pannuuia Infrliur in auul 2'1 7 e.1i. -
705, 707.
li'icucel'l lCllSi , Ltib lu locsia upcrio1, la
lwta rnl cu Dalma tia - iJl17.
Tricomiwn (azi probabil ]{iLupck
H. S. F. Iugoslavia) , localitale iu Muc,ia
in
uprrior - 547.
triliia, pe lc in Pontul Enxin - 41J 7, l1U.
Tri1nammiu1n, localita te ln .Mocsin l11rcl'ior,
pe malul drepl al Duuitrii, iut rn )/ u vac
i Sexantaprista - 5j3.
Trihu/11111, ora in Dacia - 545.
'l'riptolem, erou mi tic, ti tlu de tragcclie - I V.
Trissa, v. 'J'irizis.
'l'rislcle, t.i tlu la Ovidiu - 273, 275.
tritimf'ill'i la Roma - f187, G75.
trii, Lrib getic in l\locia Inferior, po tftr-
mul Pont ului Euxiu, la sud r!P Calla tis
- g ; v. i terizi .
Troada, v. T,oia.
'l'roeHmi:s (azi IgJi tn, iu regiunea JJobrogea),
localiLa te ln Moesia In[erior, pc uialul
drcpl al Duniirii - 333, 5G3, 739, i47.
tro;,:lodi fi, tri b iu Mocsia Inferior pc Fmnul
l'oHLului Euxin - 247, 2f19, 40'1, 403, 553.
'l'rugw-J Pom[Jeius, autor - 351 -36L
Troia, l11c>1li t.aLo in nord-ves tul Asiei lici,
upronpe de j.rll'luul mrtrii - 5, 227, 247,
2119, ti5V, 6(j'l , 6tJa, 6()5 ; nusuiLrl i Troada
- 227.
lrnf'e romane la !Juniire - 415.
trulrastra, i1u1uc <le pla11tlt la daci {vu
a nta tutrast1 ) - 385.
Vi.t1i-
tubw11i, trib ger ma nic pe Rin, ll11gr1 cha tti
- 535, 537.
T t1uidide, au to1 - 75-77.
lr.dbcfo, nume de plantii la duci - 381.
'l'r.irosis, unul din cfi in ritscoala tracilur
irnpu lri va rou1anilo1 din auul 2G e.n. -
499, 501.
tt11't11C ale unei cohotte romane - 469, 471 ;
turmc la daci - 507, la rnoesi - 227, la
sci\i - 55, 59, 79, 23 l , 233, 243.
tul'u11i, trib germanic Jn sud de suebi - 535,
537.
lu.lrastra, v. lrulrastra.
Tyle T ylis (azi prnbabil satul TuloYu, liugu
h.azanlak) , re edin\a regaLului celtic din
Tracia, umleva pe versanlul . smlic al
mu11\ilu1 I-Iaelllus - 1G3, 361.
L\D!CE
Tynias, tinut al a polonia \ilor, pe li\rmul de
vesL al Pontului Euxi n - 251.
'l'yra,.,., l. l'iu (azi Nis L1u ) in Sn111w ia eul"o-
peau:l izvotil. to in iuutul baslal'uilur
i ueurilur, se v<.usrl in Poutul Eux:iu -
9, 31, 11:7 , 217, 22il , 223, 241, 2'iJ , J$7 ,
!10:3 , !1 05, ft 27, 1:3 / , ;);)), Jlt'l , 5113, 555 ; :!.
(nzi l:!iclgo1ud Dn irsL!'oYskii, iu U.R.S.S.) ,
ura la g-u1n riului cu aeela i 1nu1H-f10J
405, 55g, 57, 75, 77. .
Tyl'i11W'1, laliil lui .\ga ll1un, od1id de uri-
ginc - 587.
T Vezinas, ef dac, lupta la Tapae - G87.
/apul-de-mare, pe te in Pontul Euxin -
!i09, '1U.
tesle t11111Jric Li sencsc cl1cpt pucule la sci ti -
;n, 231.
u VieJile paralele, titlu la Plutarh - l155.
tdeiul in cume1t - 161.
Ulpia1m111, ora In Dacia, in apropiere de
Napoca - 545.
umbri, Jocui to1i din U1nbriu, 1.u l Luliu con-
tralu - 33.
unitii/i de lungime - t 79.
urgii, popula \ie la nord de Istru - 24 l, ;,!!,:;,
Ursa, consLela \ie - 28t, 283, 439.
Un1s = Svelsur(d )t1s, zou trac - 177.
Usbiwn, O!'a in sud-esLul Germaniri, piu-
bubil pc tcritoriul marcomunilor - 537.
Utidava, om in Dacia - 545.
Ulus (azi Vid) , riu in Moesin Inferior, izvo-
rft le t!iu Haem us i sc vursu in ls Lru, iu
fo \a riului Alutus - 399.
v 1'i11turi - 73, 111, 113, 273, 337, 51,9,
Val/is DoniitiaHa lazi prnbaLil Agighiol, reg.
Dob1ogP.a), om in apropierea gurilor
Duni'irii - 749_
Valerius M a:cimi.s, auLor - 348-349.
vandali, populalie germanicii - 705.
vangioni, trib germanic pe malul s ting al
Rinului - 335, 337.
Vanniiis, rege al suebilor -403, 405, 501, :JO;J.
varili, trib la sud de sude1i, intre Duuitre
i Boemia - 537.
Varro (M. Terentius), autor - 399, t,01, 63'\.
vase (recipiente) la sciti - 27, 35, 4'1, 83.
Veleda, prizoniera germanil in timpul impii-
ratului Domitian - l12'!, 423.
Velius Paul<t.S , proconsul in Bitinia sub Do-
miiian, a luptat !mpotriva sarma \ilor -
443, 445.
FelleitLS Petertulus, u u tot - 347.
Fendon (azi proba bil Winclisch-Gl'iitz, in
Austria), ora al iapodilor iu Ilil'ia la
hotarul cu Panonia - 223.
<'enerli, populatie numeroasa din Sarnrn lia
euroeani\, probnbil sLramo i ni slnvilo1
- 489, 539, 541.
\'ergiliu, au Lor - 203-207, 525, 527.
, V!!rus (L. Ceionius) , impfnat ro man 1(i0 -ltl\l
e.n. - 603.
Vespasian, impiirat roman 79-81 e.u. - "' 6'13, 715, 71,3 ; scr1s '' Za mnlx.-
415, 417, 471, 491, 681.
Festalis, prieten cu poetul Ovidiu - 329,
331, 333.
V ioJa ltd Pitagora, titlu la Porphyrios - 71,3,
V ibantavarium, Ol'a la sud de Tyrus, lingft
Dacia - 541.
Vielile cezarilo1", titlu la Suetoniu - 515.
Vietile, doctrinele i cugetarile filozo filor
i-esti/i, titlu la Diogene Laer\iu - 719.
Vic!ile sofitilor, titlu la Filostrat - 657.
Viminacium (azi Kostolac, in R. S. F. fo-
goslavia), ora in Moesia Superior, pe
main! d1ept al Dunarii - M9.
l'inul, la geti - 237, 238, 391, la sciti - Zenobios, autor din timpul impi\ra t.ului
I 37, 39, 673, la traei - 97, 103, 39'! ;
vinul in comer - 161.
f Pindelici, populatie celtica intre Alpi, Dunil.le
i Inn - 245, 347.
ll Vistula, fluviu tn Europa centralii - 393,
403, 405, 539.
vile la ge\i - 161, 287.
Vilellius, imparat roman iu anul 69 c.n. -
493.
Vitelliu.s (Puhlius), pomenit de poetul Ovic.l i11
cucerind oraul Aegyssus - 331, 415.
l'i/a de vie la geti - 237, 239, 287 ; la Tom is
- 317, 319, 323.
Vologaises, prcot al besilor - 679, 697, G99.
Volso, comandant roman in muntii Rodnpi
- 521, 523.
vriijitori la sciti - 39.
vulpea in Scitia - 111; i in Tnicin - 643,
645.
x rlulet care curge Iinga nrn ul Dionyso-
X anthos, ora i riu in Lycia, in Asia :Mica
15, 205.
rxnrcE 787
Xenofon, autor - 97, 99, 723.
X erxes, I rege al petilor - 219, 221.
X iplrorle.,, perso11a j necunoscu t - 23, r.39.
z
zalmo. , in lin1h:i t rnr:"'t insp;.111111;-t < pi<'le 1'
-Jlt3.
'\.T. lxi.)}ZCU l gc\i.- l1!J, 18!), 00, r.y1,
1a1
239, 2::i3, 6'15, 637, 71,3 ; crn 1 c 011 g111e
sci Lici\ - 21; d upii legcucl;i, ni fi l'ost
elevul lui Pitagora - 231; L rccca clrcp t
medic - JO'\.
Zanlicos, rege al iazigilor pe v1en1ea impli-
ratului roman Mn rcus Aurelius - G81.
Zargidaa, ora In Dacia, pe riul Hiernsus -
555.
Zathraristhes, zeu la arieni - 189.
zei - 15, 45, 189, 313, 315, 317, 319, 323,
325, 335, 353, 355, 639 ; zei la apsin lieni
- 69, 71, la ge\i - 229, 231, 237, 239,
la sci\i - 35, 55, 57, la traci - 65, r.7.
zena, nume de planti\ la daci - 385.
Hadrian, a alcatuit ulegcre 1le senti n \.e
i prove1be - '151.
Ze11on, filozof grec din secolul al IT I-len
i.e.n. - 715, 717.
Zcttgma, om in Dacia - 545.
Zeu.s, zeul suprem in mitologia g1ccilo1 - 227,
235, 585, 587, 613, 635 ; la sc.i\i - 33,
35, 57.
Zina, zei\a la otiopieni - 613.
zired, nume de planta la daci - 383.
Ziridava, ora in Dacia - 51,5,
Znpyrion, general al lui Alcxand1u eel !\fore,
ucis in Scythia Minor - 3:>1, 355, 3;,J,
363.
Zoroastru, Za1a t11stra, intemeieto1ul religiei
la per i - 609; v. i Zuthraustes.
Zurobara, ora In Dacia - 545.
Zusidava, ora In Dacia - 5'15.
zuuster, nume de plant(1 Jn gali - 383.
Z ygare, ora pe larmul de vest al Pont.ului
Euxin - 399.
Z yras (azi Batova, tn R. P. Bulga ria), rnie
polis - 399.
Z ymxes, rcgc get in Dohmgea, la sfi1itul
secolului I i.e.n. - 677.
 CUPR lNSUL

i
Png.
Tnt.l'o<lu ere ... .. . . . . . . . .. ...... ..... .. ... ... . V
.t\ brrvirri . . . . . . . . . . . . .. ...... . . . . .... . .. . . . . . XX IY
I. Ifosincl , , . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 2
ll. .t\1ct.inns
.. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. ... . . . . 4
III. Simoni<lc din Ccos .. . . . . . .. . . . , .. , . . . , . . . . . . . . . . . . . . 6
IV. Hrcn l.rn 8
V. Eschil 10
VI. Pindar . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . , . . . . . , . . 1'.!
VII. Sorocle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 18
VIII. Hellanicos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . 20
IX. Ferecirlc rli n Atenn . . . . . , . . . , . . . . . . . . . . . , . . . . . , . . . .. . '.!2
X. Ilerodot. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . 2'>
XI. .Eu l'ipi<le . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . , . . , . 72
Xll. Tuciclirle . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . , . .. . . . . . ... . . .. . . 74
.,
XIII. Hipucra lc ...... ..... ..... . ............... ........
XIV. Ctesfas ', . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
i8
'""
8'"
XV. Cnllias . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . 86
XVI. Arisl ofan .. ... .. . ., . .. . . . . . . . ... . . .. .. . .. ........ 88
XVII. Met11genes , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . !12
XVIII. Teopomp (comeclioi;-rn fu l) . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . !14
XIX.-. Xenofon .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9!i
XX. Pla ton . . .. . . . ; . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . 1.\l.!1..-
XXL Ephoros .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . , , . . . . . . . . . . . 104
XXII. Arislutel . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . 106
XXIII. Demostene . . . . .. . . . . .. . . . . . ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111,
XXlV. Eschi ne . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . 11h
XXV. Anclrotion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
XXVI. Teopomp (istoriograful) . . . . . . .. . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . 120
XXVII. Clearh din Soloi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
XXVIII. Pseudo-Calistene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 124
XXIX. Teofrast . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
XXX. Heraclicl din Pont . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 1.30
XXXI. Scylax clin Cnriancla . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . 132
XXXU. Menandru .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .. . . . . . . . . . 1::v.
XXXIII. Licofron . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
XXXIV. Apo!lonios din Rados . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . , , , .. . . . . . 138
XXXV. Herondas .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . , 146
XXXVI. Antigonos . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . , , . , , . , .. . . . . . . 148
XXXVII. Phylarchos . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 150
XXXVIII. Nicandru . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . 152
XXXIX. Satyros .. . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 15
 791
790
Pag.
Png.
LXXXVIT. Florus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 520
X L. 1 nn>rns 1.-,i;
X l.f. Te11t t-i11 LXX X\'11 1. lJionisiu [Pcrli:gt:lul] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . . . . . . . . . . 528
'!58
LXXX!X. Luelus ..:\ mpelill . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . 530
XLl l. f'ol j hi II 11;0 ,. XL. l 1'tl t\ ( U , , , , . , . , , . , , , , , , , . , , , .
10
.:'i:.12
XU f T. Pr-urlo-Se,,mnns . . 11;s .r 53.1,
XL J V. Cir.Pl'O .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 i) .'\ C l. P lolPlllCU
Xl.V. Cezm .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XCl l. .\ pian 55:>
li8
--
X I.V T. Salusl in .... ........ . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . [82 XCl l l. ..:\riau . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 578
XCIY . .\eli us .\rislidcs GOU
X l.Vll. C111nli11s Nepos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1w, liU:l
XLVIIT. Dind111 d i n Si rilin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 S8
xcv. l,nlyai1111 .. , .., . . . ......., . ...... , .., .. ..... .... .. .
X(T X. Ve1giliu .. . ....... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XL\'l. .\puleius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . liU::i
200
XC\'U. I ul'..'iau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . GI U
T.. Hora \iu . . ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 08 li1li
L t. N ieolnos d i n Dn!llnS<' . . . . . , . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21' X<'.V l!l. t ;lle1\ . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . .
Lll. St rahon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XCI X. l->ausatlia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . , . . . . . . . . . lil:>
211i
.i'
c. [[uli1u;] l'oJl ux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . li2
T. lll. Tilus Li,i11s . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (j211
LI V. Propertiu . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C l. Hel'Otlin n ().:l'ill1ta lic11l) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2G'i li:l::i
. LV. Dionisiu din Ifalicn1nns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cl l. ,\t-temiclo1 diu u,.i.i; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
LVI. Faptele imparatului .\ ug11sl . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2(i ,;
C lll. ,\ u!us Gellius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gao
LVU. Ovidin . ........... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
21\8
CI V. ).l.a xi1.11us cf j11 Ti,. .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . G32
(j3t,
272 C\'. Pa racloxogrnf ul Jui Hul1<lc . . . , .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .
LVIII. Un poet n nonim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11,11
G3G
LIX. Velleius Paterculi" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;-i1,r; CVL Cle me us cliu .\ lcxau1Ll'ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CV l l. 1"e1tulia11 . . . . . . . . , . . , . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . , . . . . . . . .
GW
LX. Valc1i11s Ma xi rn11s . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31, Gl12
<-!:X.. Trog-us PoinpPius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , :i:;o C\' I L I. Cla udius Aclianus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CL X. Opian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . G5
C)Etf . C111ti11s l\11f11s . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3r,2 G5G
LX lll. Seneca . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36G
ex. Filosll'Ut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
G(i8
LX!V. Lucan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C\I. ()io t:ns i11s . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
LXV. Dinsenride . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :1/lt CX l l. ] J p11nliau (islorieul) . . . . . . . . . . . . . . . . . . _. . . . . . . . . . . . . . . . 708
:-lHO 712
1.XVI. Pmnponius Mein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . CX l l L Hipolit [Rumanul) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
38f1
LXVTI. Colu mella .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . CX L \'. t)1ige11e . . . . .. . . .. . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 7V.
39lt
:J!)fi
cxv. Llluenc Lucr iu . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . , . . . . . . . . . . . , 718
LXVIII. Pli niu eel Bat1in . . . . . . . . . . . . . . . . .
li12 CX\'J . .\ t.l1r11aio . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nu
' /1
1
7
:i h nii::: ii'.'. .... .' .' .' .' .' .' : .' : .' ::: ::: :: .' : ::::: . ::: ::: 418 <.XV II. :--;l'ulul de la 1 )111u Eur11pos .. . . .. .. .. .... . .. .........
L XX I. S1at ius . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . CXV ll l . oli11us ................................................................................................ 78
1,20
42() CX I :\. Uex i p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . 7:.l_:l
LXX L I. Vn1e1i11s Fl n r.111 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cxx. H.artu lui !'euf i11gcr 7aG
LXX!l l. Fr11111 i n11s ... ...... .. .. .. . . . . . .. .. . . .. .. .. ... . .. . .. l130
74:!
L XX IY. Mnrinl . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . CXX I . IJ1Hph,vrios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
t,31. CXXll. lti11C.ta111 l lui ...-\ u louiuu:o; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71,(j
LXXV. Dion Ch rysostomo.; .. . . . . .. . . . . . . . .. . .. . . . ... . . ... 448 lmlice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 731
T.XXVI. Plu tarh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 451,
LXXVII. 13iblioleca Jui Apolodor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Glt
LXXV T IT. Regist,.ul Jui Hun t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46G
LXXlX. Bnlbus . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t,72
LXXX. Pliniu eel Tinar . . . . .. . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 476
T.XXXI. Impa ra i ul T1nin11 . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 484
LX XXI L TaciL . , . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1186
LXX XIII. Iuvcnal 501,
LXXX IV. C1iton 506
,...L.."..XXX V. l\fomnon . .......... . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . 510
:: LxJ;\XVI. Suetoniu .. .. .... .. .. . . .. . . .. . .. .. .. , . .. .. . . . . .. . . 514