Sunteți pe pagina 1din 247

APAR PATRU NUMERE PE

PF,NTRU
REFORMA SOCIALA
ORGAN AL
1NSTITUTULUI
SOCIAL ROMÂN
DIRECTOR D. GUSTI.

ANUL NUMÄRUL I-2 I926


EDITURA
INSTITUTUL SOCIAL
CALEA VICTORIEI No. 102

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
I. STUDII: Pagina

TOMA GARRIGUE MASARYK, CARACTERIZARE, de D. GUSTI,


universitar, membru al Academiei Romäne I
LES ORIGINES DE L'ÉTAT ACTUEL DES NATIONALITÉS DANS
LA GRANDE ROUMANIE, de N. prof esor
al Academiei Române, la Sorbona
ROLM SOCIAL AL PROPRIETATII JLOCII, de CONST. GAROFLID,
ministru 36
CRITERII SOCIALE IN de Ing. MIHAIL
NOILESCU 55
PROBLEMELE ACTUALE ALE COOPERATIVE MONDIALE,
de GROMOSLAV MLADENATZ 75

II. ARHIV A DOCUMENT


MINORITATEA GERMANA, de VASILE STOICA 1o4
PROCEDURA PENTRU PROTECTIA MINORITATILOR INAINTEA
NATIUNILOR, de S. ERBESCU
ACTIVITATEA SERVICIULUI ASISTENTEI INFANTILE DE PE
CASA A ASIGURARILOR SOCIALE DELA
IULIE 1924, de Dr. HORIA SLOBOZIANU. . 128

III. ARHIV A LEGISLATIV A:


ANTEPROIECTUL DE LEGE PENTRU SECUNDAR,
TEORETIC APLICAT (practic), de AL. PROCOPOVICI, profesor
universitar 142
OBSERVATII LA PROBLEMA CODULUI CIVIL, de ERNST
MANDICEVSCHI, membru la de

IV. AREA IDEILOR:


OLIGARHIA ROMANA (II), de LOTAR doctor

www.dacoromanica.ro
V. Pagina

T. G. MASARYK: Die Weltrevolution, Erinnerungen und Betrachtungen 1914-1918


185
Die Neuordnung des höheren Schulwesens (M. Sanielevzci) 196
G. IONESCU-SISESTI: Reforma agrard producOunea (at. Zeletin) . .
J. A. R. MARRIOTT: English' Political Institutions Petrescu) . . 201
MAX WEBER: Wirtschaft und Gesellschaft (Barbu Solacolu) 202
JOHN MAYNARD KEYNES: A tract on monetary reform (Aurelin Ion Popescu) 207
FRÉDÉRIC BRUNET: Le socialisme expérimental Zeletin) 212
DIMITRIE G. MAXIM: Nalutalizarea ConstituOune noua
lege nalionalitalii (Marco I. Barasch) 213
PAUL GILLE: Esquisse philosophie de la dignité humaine (T. 214
LIVIUS LAZAR: La mise en oeuvre de la agraire en Roumanie (at. Ze-
letin) 215
RENÉ PLEVEN: Les ouvriers de l'agriculture anglaise depuis la guerre (Marco
Barasch )
GIOVANNI GIOLITTI: Memorie della vita (Emanoil . . . 217

VI. BULETINUL INSTITUTULUI:


Conferinfele Institutului Social din 1926 219
Dimitrie Iancovici, de Eugen Titeanu 219-

BULETINUL SÄLII DE

www.dacoromanica.ro
T. G. MASARYK

www.dacoromanica.ro
TOMA GARRIGUE MASARYK
D.
CUPRINSUL: Viafa. II. Doctrina. Legea antagonismului Mit Con-
cepfia Clasificarea 3. Sociologia Politica: Realism Umanitism.
4. Doctrina ProPagandei. 5. Sociologia 6. Rusia Europa. 7. Problema
democrafiei. 8. baza democrafiei. Cultura
rului. 9. Acordul istoric cu Comenius G. de Podebrady. Conceplia patriotismu u
cred vei intr'o zi
propriilor tale treburi, o popor
(Comenius, in
emuribunde a fratilor boemi*,
exil doi ani pacea din Westfalia,
prin care se pecetluia
cehe).

UN celebru filozof antic a o formul, ce a râmas vie promithtoare


decursul veacurilor pânâ azi: singurul reniediu, el, pentru
lturarea relelor ce udezoleazá» Statele fi ca filozofii sä fruntea
cei ce ce numesc regi ori suverani sä fie filozofi
Plato, Republica, cart. V).
Filozofia nu prin ofilozofie» un sistem de notiuni abstracte
si conventionale, atât de antipatice marelui public de pretutindeni, sunt
greu de dezi incomode, ci ea a filozofie timpului.
Omul de Stat deci trebuie fie stäpân pe
Republica natiunea cehoslovacá se pot mândri au drept conducator
personalitate visatá de cartea a V-a a lui Plato.
Opera a presedintelui T. G. Masaryk, filozoficä,
istorick este de sigur mare. Dar oricât de mare ar fi opera, mult mai mari
actele sale morale, de o valoare unicá pentru istoria cultural&
din
Ca profesor a exercitat o influent& fascinätoare asupra auditorului, ca gân-
ditor a scris pagini ce vor ca orator politic a avut un ascendent
(r) Omagiu din partea Institutului Social al arhivei» cu prilejul 75-a
a presedintelui Masaryk al recente a sale «Die
Erinnerungen und Betrachtungen*. 1914-1918, Berlin 1925 ; cele mai remarcabile
ale despre care se vorbeste special la recenzii. Studiul de
nu a fi de o incercare, cum subtitlul, de caracterizare a persona i
presedintelui Masaryk, in numai punctele esentiale ale vietii sale.
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII D. GUSTI: TOMA

asupra dar nici paginile sale n'a fost mai


ca pagina lectia ce ne-o sa (g)
Acest umil fiu de vizitiu, care s'a ridicat prin geniu, energie entuziasm,
din coliba atelierul de la catedra universitará la
scaunului de presedinte de republicä, reusit, o deschisa grea,
o disciplinä spiritelor dea o directivä sufle-
tului ceh.
Masaryk este demnul descendent al acelor apostoli cehi ai Ideii
Credintei, cari se urcau pe rug murmur mureau pentru
rarea libertatii de
popularitate azi, numelui s'au creat
gende ; nu trebuie uitat aceasta a fost scump a fost de
de azi mod penibil: timp de peste un de veac (in lungul
dela 1882 la 1914) Masaryk a fost omul cel mai ponegrit din tara
sa, atacurilor celor nedrepte furibunde.
"iata lui Masaryk e neinchipuita aevea a unei vieti legendare de
erou. si de ca de ori Istorie, la
a duelului unui singur cu un popor fanatizat
Admirabila miscare intelectualä care a ridicat natiunea
1840, stinsä 1882. Spiritele erau obosite adormite, lumea
gesturile, vocea, a prudenta.
nationala se sterile, protestari stereotipe, de reti-
cente. viata nationala se la un vag somnolent idilism pa-
triotic, la un comod
In acestei Masaryk la
de 32 de ani, 1882, ca un descantec trezitor al colective. Acti-
vitatea lui Masaryk a provocat dela o puternica senzatie, pentru ca mai
proportiile violente ale unui uragan.
consacrati ai societatii de pe atunci, care un fel de societate
de asigurare reciprocä, de o impotriva
profesor de universitate, considerat ca un alt «dusman al poporului» ibsenian.
explicabila, cáci profesor Masaryk se
un spirit nou, un alt drum natiei sale, un novator
moral. mai de temut, Masaryk, singurul de care trebuie
se suntem noi frica de de raspundere,
ditatea spiritului a inimii.
ce au oare mari un Hus, un Comenius, un Dobrovsky, un Havliek,
se el? Pentruca, se toate obstacolele
fruntânci toate primejdiile au Aclevärului.

Vezi impresionanta sa autobiografie, fAcut incidental de


partidul progresist a celei de-a aniverski,publicath in Presseu, 7 Martie 1925,
titlul : sich selbstc
PENTRU
REFORMA SOCIALA 2

www.dacoromanica.ro
RRIGUE RYK

pilda calea ce a urmat-o Masaryk, prediand necontenit demnitatea


vietii, pentru tranzactii josnice, asupririi asupritorilor.
Fäcându-si un ideal din Adevár Dreptate, Masaryk formulat astfel marele
precepte imperative, ce-i alcdtuiesc doctrina o prin
aceasta vei fi fericit mai ales prin aceasta vei fi puternic ; luptä pentru triumful
Adevdrului, prin aceasta vei duce o luptä pentru interesul personal, ca
pentru cel public ; drept, cáci aceasta nu este numai nobil, ci util.
Deviza sa favoritä era.: nu supun nimänui, nu recunosc alt
Adevärul. Implinirea datoriei cu necesitatea curajului cuprind direc-
tivele sale de ce-1 dominau care 1-au desemnat dela
ca pe un. director de profesor de energie conducätor de suflete.
Chiar in an stabilirea sa Praga Maaryk a intemeiat, 1883,
un organ luptei pentru adevár, revista Athenaeum ; cu
ilustru Gebauer a o campanie
pentru a neautenticitatea faimoaselor manuscrise Zelená
Aceste pretinse manuscrise, care in realitate nu erau
documente apocrife, fabricate de Hanka destinate a
patriotismul ceh, obiectul cult superstitios national,
cuprindeau povcstiri epice consacrate luptelor nationale contra naválitorilor.
Masaryk colabor-atorii au dov'edit falsitatea acestor
nuscriso, astfel crutare nationalistd.
dezarmati pe stiintific, deplasat lupta
apelând la furia provocatä zilnic de acoperind
Masaryk de insulte invective. Cele mai alese spirite de pe atunci con-
danmau atitudinea lui Masaryk pe toate gamele, savantul are
datoria bine indoelile, decât riste a jigni sentimentul
national.
Ca la campanie Masaryk, i senin,
sfatul lui Ion Hus:
Adevärul poate fi provecat scandal, mai bine scan-
«dalul, decât el memorabile
cuvinte proprii, adresându-se acelor ce-1 invinuiau gloria
«Onoarea poporului cere ca ei apere Adevárul. Este
«curaj un mai mare merit a márturisi eroarea a apärä o iluzie, chiar
«când ea este de un popor intrep. Aceste cuvinte amintesc doc-
trina veridicitátii ibseniene, care pune pe din eroii pieselor sale (Brand)
declare, este mai bine sä un se Adevärul.
Când se va istoria intemeierii republicii cehoslovace i se va prima
ei anul când s'a angajat lupta autenticitdtii manuscri-
selor Zelená Králové Dvur, atunci s'a dat primul semnal
s'a lupta de a cehe.
Dupá 13 Masaryk glasul pentru a doua combâtând
dela de protestând energie impotriva
3 PENTRU UINTA
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
I D. GUSTI: TOMA

nerespectarii la proces a formelor juridice ca impotriva popu-


lare ca atare. De
Insultat de ziare,
personal, ca familia sa - Masaryk
violenta populare devenise
de unii din prietenii
pe cale
chiar
pierde
margini.
se
-
sä Boemia pentru a se stabili in Statele-Unite ale Americii,
patria sotiei sale. A renuntat repede la acest gând, a sa
pentru apostolatul exemplu, ilustrând in acest preceptul
pe care obisnuiä dea discipolilor «suntem a ne datoria
mai imperios cu ea este mai mai
Mai ajunul marelui vedem pe Masaryk, ce fusese
tratat indelung de renegat vândut Vienei, cel mai elocvent
presionant acuzator al Austro-Ungariei purtând o ener-
impotriva atmosferei de duplicitate pe care o creiase
lui Aehrenthal Serbiei. Nimeni n'a contribuit mai mult
ca Masaryk pentru a lumii proceselor de
trädare dela Zagreb, ca inscenarea procesului Friedjung din Viena. Sunt
prea noui aceste fapte din contimporana, ca nu ne aniintim de
impresia puternicá ce a atunci constatarea mijloacelor de
care se austriaca, cu tot cortegiul de de acte
märturii.
In frumusetea nobletea a caracterului lui Masaryk a culminat
exilarea sa voluntara, 1914, pentru a o de pro-
in timpul räsboiului pentru desmembrarea Austro-Ungariei, in fata
niei publice mondiale, care la cel indiferenta, nu chiar
ideii. Aceasta i-a atras persecutia oficiala: judiciare pentru
nuirea de corupator al tineretului, dela arestarea fiicei,
semnarea unui domiciliu fortat sotiei.
Iatä omul. Un astfel de bärbat, ce a bravat cu mândrie atacurile a se
descuraja, a cu resemnare zeci de asaltul calomniilor urmându-si
drumul a se impresionat de piedecile, cu care
semänat ; un astfel de ce a totdeauna, in toate
egal cu el - ca proletar, profesor, luptätor pribeag, pregatitor de
volutii nu s'a de victoria când dusmanul ;
un astfel de un despre care s'ar cuveni se stil biblic,
trebuie fie sustinut de un suflet de erou de o cu rádácini adânci
acest suflet.
II. pe când la Viena sa de abilitare
ca docent la universitatea de acolo (despre «Sinuciderea considerata ca
nifestare colectivá a civilizatiei moderne») Masaryk
substantä sa conceptie sociologicá o filozofie a istoriei.
Societatea Masaryk, trece printr'o dezordine inte-
lectuald, care influenteaza asupra stärilor morale politice ale epocii. anume,
aceastä se manifesta printr'o stare sufleteasca morbidá, su-
PENTRU
SOCIALA
4

www.dacoromanica.ro
GARRIGUE MASA RYK

biectivism excesiv, unui «scepticism nervos» al omului modern care nu este


prim nimic, nici prim vreo autoritate obiectivä nici prin religie.
«Acest nervosism» modern este alimentat de o semiculturd, superficiala
prezumtioasä, care conduce pe omul modern la o dezorientare culturala
la un indiferentism religios social.
Scepticismul indiferentismul gäsesc expresia, Masaryk in prima
sa lucrare, de subiectivisrn», ruina präbusirea propriei per-
sonalitäti, sinucid ere.
Pilda cea mai dezolanta o alege Masaryk din cercul figurilor lui scumpe ;
A. Comte, un exemplu viu al acestei grave crize; evolutia vietii gândirii sale
tocmai caracteristica dispozitiilor care se gäsesc popoarele moderne;
Comte, care, cu propriile cuvinte ale lui Masaryk denuntat de bine semi-
«cultura epocii noastre, a realizat unitatea in conceptia vietii, elabciând o
ofilozofie grandioasa intemeiând o religie,.. a contractat o boalä
voit sä se sinucida». Masaryk «este cevä teribil de gray lupta
Problema reorganizärii morale intelectuale a atentiei lui
Masaryk din tinerete, preocupat viata.
Lacuna crizei timpului este o de autoritate. Cáci diagno-
sticul omului modern aratä dezorientarea sa este lipsei credintei
absolut, absentei unei certitudini morale. Omul modern este in
tarea noui autoritäti, el are nevoie vechea religie printr'una
el este in unei noui autoritäti de ordin religios.
Pentru aceasta Masaryk pune dilema: Sinucidere ori religie, in
colele sale nepublicate in volum, «Omul modern religia» (1896). «Problema
«problemelor», accentueaza Masaryk, «pentru ce andeste, este
«toarea: care este conceptia care va face din mine o obiectiva, care
«va mentine echilibrul mine, destinul,
Räspunsul, pe Masaryk diferite culmineaza formularea
legi sociologice universale, ce autor, evolutia spiritului
Este legea antagonismului dintre Mit teorie ne conduce
in miezul gândirii sale filozofice (Vezi mai ales «Rusia Europa», vol. I).
Forta motrice a lupta ce se dä istorie între
antropomorfism tendinta de a explicarea lucrurilor ele ori cu
alte cuvinte conceptia cea rational ; cáci sunt ati-
tudinile omului de lucrurile el este ori complet supus
obiectului lurnea propria sa existentä cu ajutorul analogiilor
perficiale, ori lucrurile critic de observatii
paratii prudente.
In ordinea raporturilor lui lurnea omul se «demitizeaza», se
de conceptia a religiei filozofiei, poeziei artei, moralei vietii
economice. Procesul «demitizarii» deci domeniu al spiri-
tului =an.
5 PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
D. GUSTI: TOMA

Lupta contra mitului intereseaza intreagä: morala,


politica chiar religia. Cáci Masaryk nu identifida mitul cu credinta religia ;
religia filozofia nu sunt opuse una alteia ; antagonism
existä numai intre religia mitologica religia superioara de
element antropomorfic, superstitie, noua vechea religie.
aceea, Masaryk, greseste Comte, dupá faimoasa sa lege
a celor trei stadii (stadiu teologic, metafizic pozitiv), religia n'ar fi decât o
superstitie.
Religia adevärata este indispensabild vietii, ea nu poate fi deci socotitä ca un
stadiu prepozitiv, inferior de desvoltare a civilizatiei, are aceleasi
origini ca toate civilizatiei, ca arta ori Stadiul pozitiv,
intelesul lui Comte, ca o superioarä de evolutie, nu poate exclude,
ci trebuie presupuna credinta certitudinea moralä.
2. Instaurarea unei religii noui cade filozofiei, ca organ al
al spiritului critic, cum teologia este organul al vechei religii.
Filozofia trage fortele inspiratia din trebuintele vietii, ele se
resfrâng in timpului; ea este o conceptie universala a lumii implinind
o functie: una realk alegerea verificarea rezultatelor alta
metodologick elaborarea sintezei totului.
In acest fel filozofia este incoronarea in timp baza tuturor
telor; ea este in tot cazul nu plutind deasupra ci
parte integrantä din domeniul din ele.
se cum Masaryk ideii organizarii
un studiu special, care devine problema a gândirii sale filozofice.
Sub influenta celebrelor clasificári ale a lui Aristot
teoretic practic), Comte (general particular) $pencer (concret
abstract) Masaryk construieste urmätorul lumea, tota-
litatea ei, cinci mari categorii: I. numerice partiale, 2. miscarea,
3. materia proprietätile ei, 4. viata 5. spiritul.

TEORETICE PRACTICE
Abstracte Concrete

I. Spatiu) r. Algebra A. Geometria a. Aritmetica


Geometria descriptivá
III. (Mi§carea) 2. Mecanica B. Acustica b. Tehnologia
Astronomia
Cosmologia
Geologia
(Materiaj 3. Fizica Mineralogia
4. Chimia Geofizica
Geohimia.
IV. (Viata) 5. Biologia C. Botanica c. Agricultura
Zoologia Medicina
(Antropologia)
PENTRU
REFORMA SOCIALA 6

www.dacoromanica.ro
A K ST UDII
TIIN'rE
TEORETICE PRACTICE
Concrete
V. (Spirit) 6. Psihologia D. Psihologia concretá d. idactica. Pedagogia
Psihol. animalä
7. Sociologia Sociol. e. Sociol. practid: Politica
8. Limbistica . Gramatica f. Cunostinta limbilor
Estetica G. Teoria artelor g. Estetica
zo. Logica H. Logica h. Logica
(clasificarea
nizarea

Pilozofia are, s'a spus, rádácini adânci trebuintele vietii ; omul este mai
ales o fiintá de actiune, i nu nurnai una ce dotatä cu ratiune, nu
num ai ration .
Pentru aceasta teoria filozoficä sociologicä conduce la actiune la
progresul moral social al Cáci i filozofia tind a transformA
societatea ; ele conduc mod firesc la ideea unei reforme a ;
se explicá de altfel sperantele ce se pun in ele sunt de mari, i rolul
pe care viata este atât de important.
Intreaga filozofie graviteaza constant i in mod câtre problemele
sociale, politice i morale
3. Doctrina sa sociologia (2) este, pentru a fi caracterizatá prin douá cuvinte,
umanitistâ. Trei sunt conceptiile posibile de filozofie a istoriei: expli-
carea prezentului viitorului prin trecut, istorismul, a trecutului prezentului
prin viitor, futurismul, sfâr§it trecutului i viitorului prin
zent, realismul.
Lucrarile principale filozofice ale lui Masaryk sunt urmátoarele : Despre ipnotism (mag-
netism animal), Praga 188o ; Der Selbstmord als soziale Massenerscheinung der modernen Civi-
lisation, Wien Calculul scepticismul la Hume. Introducere la teoria
Praga 1883 (este lectia de deschidere a la universitatea din Praga, tra-
in limba germaná: David Hume's Skepsis u.nd die Wahrseheinlichkeitsrechnung. Ein
Beitrag zur Geschichte der Logik und Philosophie. Wien 1887; Masaryk a fost influentat de
Hume filozofie de Comte in sociologie), el a tradus opera a lui Hume: Eine
tersuchung die Prinzipien der Moral, deutsch herausgegeben und mit einem Namen-
und Sachregister versehen von Dr. Thomas Garrigue Masaryk. Wien 1883) ; Blaise Pascal,
viata filozofia sa, Praga 1883 (prima publick in de universitate);
Teoria istoriei principiile lui T. H. Buckle, Praga 1884 Studiul operelor poetice, Partea
I, Praga 1884; Partea II, Praga 1886; concrete. Clasificarea sistemul
stiintelor, Praga 1885 ; in Versuch einer konkreten LoOk, trad.
de K. Schauer, Wien (editia este mai completd), o edipe este in pre-
(2) Presedintele n'a publicat acum o lucrare sistematid de sociologie, desl a avut,
pe are intentie ne fie a spune
blicare a coloanele acestei reviste dorinta celor ce, cu presediutele
PENTRU
7 REFORMA

www.dacoromanica.ro
GUSTI: TOMA

Masaryk reprezintá ultima teorie. Nu este suficient, spune el, a se


pentru trecut. trecutului cred individul nu este o de
paie mecanic de avalansa timpului ; ei ne sfätuiesc träim din gloria
le strälucirea geniului
refuzá hotrit a acest sfat, cáci, spune el, nu se poate
fim paraziti ai trecutului. Istorismul trebuie rásturnat ; nu istoria face pre-
zentul, ci prezentul ilustiând istoria, o Trebuie scoatem intr'adevár
ce este mai bun din trecut, care serveascd a prezentul, datoria
noastrá este avem ochii deschisi asupra prezente, cum este,
ei, cáci prezentul are viata drepturile lui proprii.
Prezentul real trebuie deci luat ca de atitudinea de a
strict pe tárâmul veridic al cu obligatia de a o cunoaste
se necesar a trece din faza romantic& cea
«Fundamentul filozofic al realismului», Masaryk aProgramul realist»
ocuprinde urmátoarea : cunoaste totdeauna pretutindeni lucrurile
bor. Nu evolutia lucrurilor este important& pentru intelect, ci lucrurile
se dela sine, evolutia apartine naturii cunostinta
«atentia nu trebuie se transformarea istoricá. Preponderenta isto-
orismului poate nefavorabil caracterul om».
de aici Masaryk intrevede nationalizarea orealiste», :

oRealismul dá o mai mare studiului naturii sociale.


nu s'a cultura de istorie, filologie
Masaryk, cunosc marea a sociologice de pentru
consolidarea de Stat, ca tratatul de sociologie mai de
mai curând.
sa sociologicä se desprinde din numeroasele articole,
volume publicate, cele mai multe din ele pentru a din punct de vedere sociologic
bleme speciale ori actuale, cum fi: sinuciderii, marxismului, nationalitatilor,
pangermanistä, alcoolism, chestiunea de problema
mondial, a. in. d. Ca o introducere in sociologie pot fi privite articolele sale, nepublicate in
volum, asupra Sociologiei* de
revista nEpoca (ce cuprinde in timp o continuare a discutiei asupra
clasificarii din Wundamentele ; sa moral-religioasi
se in alte articole, asemenea nereunite in volum, oSufletul modern religia». Etica
sa este condensatá aIdealurile Praga 1919, limba ; in
limba de P. Cancel, Biblioteca a Nationale. Un catehism
national cuprinde trilogia: Chestiunea criza intelectuala, Praga 1895 ; Carol
Havliek, Praga 1890 Ion Hus, Reforma Praga 1899 (publicata
in an sub mai concentrata sub titlul: studentii cehi). In a
rut Chestia 1899 *Poligamia monogamiao. Un deosebit serviciu cunoasterii
de sociologie politica, religioasa a lui Masaryk face: Gustav Flusser, Aus
saryks Werken. Prag-Wien-Leipzig 1921 ; mica Choix de Pensées extrait de ses oeuvres
par F. O. Barton, avec lettre liminaire de M. F. Gouges et une introduction de I. A.
Prague este a in marele public, sub aforistica, gândi-
rea presedintelui. Vezi lucrarile citate mai In Ianuarie 1926 s'a intemeiat
tatea sociologicä Masarky»,
Gustav Flusser, Aus Masarkys Werken, 1921,
ARHIVA PENTRU 8
SOCIALÄ

www.dacoromanica.ro
GARRIGUE MASARYK STUDII
literatura frumoasd. Realismul este o incercare a filozofie,
a primejdul exactitatea prin aceasta a face accesibild
«tuturor straturilor natiunii». «Realismul este un protest contra
«monopolului culturii, el voieste a cultura
Doctrina sociologic& a realismului are Masaryk, importante con-
secinte politice, ea a servit de la intemeierea partidului politic realist, care
ai târziu s'a numit realist-progresist.
«Programul politic realist cere de toate reforme sociale, cultu-
interna». In studiul «Havliek, precursorul realismului»,
saryk teza sa «Politica se ca
pe experiente. Empiria nu este oportunism... o acceptare
a faptelor... Omul de voieste a istorie. Realismul
«politic este pentru progres. Havliek crede evolutie, evolutie
; pentru aceea el contra revolutiei radicalismului un
«progres sigur, permanent. Politica este deaceea nu-
«mai Masaryk precizeaza apoi: oRadicalismul ocoleste progtesul
«zitiv prin conservatismul reactionar prin dreapta.
«rectiile sunt negative. Radicalul se conservativul este pasiv. Agitatiei
«radicale pasivitätii conservative li se opune realismul, actiunea.
«mai se politica ca o cale radicalism
«conservatism. In realitate ea merge nu la ele» (r).
Asadar este evident, nu este suficient a numai pentru din trecut,
apoi nu este deajuns a nici numai din pentru Realismul nu
este de Masaryk ca un quietism pasivism national, in sensul
al filozofiei politice tolstoiene, ori practicat la extrem de Slavii
orientali.
Realitatea trebuie fie punctul de plecare ; fiecare
problemä concretá a ei devine o probleniä abstract& a apoi
abstract& -devine la rândul ei o practica,
Doctrina realistä are prin un pronuntat caracter etic. Realitatea este
imperfecta, pliná de lacune, ea deci nu ne poate multumi, cáci trebuie disciplinata
pentru este de fapt perfectibild ; trebuie deci asiguräm
un viitor mai bun. Prezentul trebuie cätre cutele ascunse ale viitorului.
Realitatea a viitorul, perfectia.
Care este acest viitor ? Scopul care trebuie toate sfor-
noastre cu cu mintea luminata, este Umanitatea.
Masaryk credincios vechei traditii a filozofiei cehe «umanitisteo, a
unui Dobrovsky, Palacky in special, mmi Havliek.
«Programul ceh al anitismul, este noi», Masaryk (2),
este pentru Rusi miscarea slavianofild pentru Polonezi mesianismul.
Vezi fragmentul realismuluio, G. op. cit. p.
(2) Vezi fragmentul G. Flusser op. p.

9 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
D, GUSTI:

«El nu este o incercare de filozofie de filozofie a istoriei i de.


nationalb.
Umanitismul este astf el un el numai iubirea aproapelui,
«ci mai de toate formarea natiunii. UmanitiOii no§tri acceptä rationa-
«lismul occidental. Havliek, bunáoarä, nu cere numai o cinstitä, ci
«una rationalä. Umanitatea, Masaryk, nu este sentimentalitate, ci dim-
«potrivä, cuv4ntul lui Safarik, ea a fost pentru adeptii ei totdeauna sti-
«mulent spre o culturalá neobositä... Este o
umanitatea nu este o fantezie romanticä ori un simplu deziderat ; ci
o i o realitate; ea nu se poate prin ci prin conci-
I iare, nu prin ci prin creatoare, nu prin moarte, ci
i
4. Dcctrina Umanitismului este sinteza sociologice directiva
politice a preedintelui ; ea vie, verificatá in
principalele domenii ale ; ea a fost mai ales steaua
grandioasa sa propagandä in timpul räsboiului mondial pentru recu-
drepturilor de a natiunilor i statelor mici, dupá cum
reiese in splendid din acel Credo social politic, o adeváratä summa philo-
sophiae, care sunt memoriile sale, apärute sub titlul sugestiv:
mondialä»
Masaryk a colindat patru ani, la o trei continente (Roma,
Geneva, Paris, London, Petersburg, Moscova, Kiev, (Octombrie 1917),
Vladivostok, Tokio, Washington...), provocând pretutindeni atentie i
sunet, cu vorba scrisul, incontinuu neobosit necesitatea
desmembrárii Austro-Ungariei. In acest chip el i-a merite nepieritoare,
care nu pot fi uitate vreodatä, nu numai pentru natia ci pentru toate natiile
emancipate. Memoriile sale redau o adeväratä epopee tritä i scrisä de
(r) Apogeul vietii -operei lui Masaryk a fost studiul sociologic al natiunilor statelor
mici, ce a apoi proportiile unei sociologii a räsboiului mondial. Trei lucrärile
adevärate fapte politice, ce ocupä un unic in literatura mondialk in timpul
i. Celebra lectie de deschidere a cursului säu la de studii slavice (School of
Slavonic Studies), alipitá din (King's College), titlul
tProblema micilor criza europeanä in de 19 Octomvrie 1915.
Lectia a devenit programul politic al räsboiului; prilejul aniversárii a ani dela
data ei, d-1 Dr. E. a comemorat acest eveniment printr'o cerutá de
King's College asupra- oProblemei micilor natiuni dupd räsboiu». Prelegerea lui Masaryk a fost
publicatä in limba englezá: The Problem of small nations in the european crisis, London
1915; ea a apárut apoi in traducere francezá »Problème des petites nations dans la crise
péenne actuelle, (publicatä «La Nation Tchèque, r Novembre 1915) traducere ger-
manä: Problem der kleinen Völker in der europäischen Krisis, Praha 2. L'Europe
nouvelle, imprimé comme manuscrit, publicului in traducere Das
Europa, Berlin 1922, trad. de Saudek), spirit publicatá cu
face pe soldati sä problemele fundamentale ale In 3. Die Welt-
revoluti on, Brinnerungen und Betrachtungen, 1914-1918, Berlin 1925,
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
RRIGUE K

luminat propagandist din cunoaste istoria. Propaganda este ridicatä de


saryk la rangul de psihologicä sociologicä
«Din psihologia propagandei se desprinde», Masaryk experienta sa,
nu-ti pe cinevä pentru un
«program politic, formulezi cu entuziasm cáci poti
bine indirect vei vorbind de literaturá a. in. ;
agitatie omul gândeste este adesea Unuitor rámâne ne-
convins».
Masaryk apoi cu atâta dreptate : «dar o asemenea propagandä cere
orientare politicá socialá, tact cunoastere de oarneni Paderewski
qi Sienkiewicz au o pliná de succese pentru
Masaryk stabileste apoi un al doilea principiu etic, de care trebuie se tine
negresit «propaganda», accentueazá el, «trebuie sä fie cinstia, exagerdrile
«ori chiar minciunile nu folosesc nimic, cáci datele vor fi controlate atunci
«fireste dusmanul va neadevärul ca o armá politicä».
In a treia principald a prapagandei ar fi evitarea greselei de a
tot ce-i al ; cáci ace asta o fac, el ironic, agentii comerciali mediocri.
In rezumat, conchide Masaryk: «Politicá rationalä cinstitá -
cinstitä».
pretioasele sfaturi pe care le Masaryk, de care va trebul sá
propagandistul serios
5. In propaganda sa Masaryk a fost condus de o convingere, anume
cá a avut o justificare sociologicd, oglinditä urmátorul silo-
gism irezistibil.
Dreptul natiunilor decurge din principiul natiunile ele-
mentele naturale organele ale umanitátii. Valoarea unei natiuni iese
tocmai din faptul ea o parte din umanitate, prin ea pentru ea.
Faimosul axiom politic: dreptul popoarelor de a dispune de ele reiese deci
mod firesc din valoarea moralä a principiului umanitätii (prima premisd).
Natiunea o fiintá autonomá, Statul nu se cu ea. este
numai instrumentul de desvoltare a natiunii (a doua
In concluzia a silogismului sociologic de mai sus trebuie
fie aceasta: cauza principald a nestabilitätii Europei a fost totdeauna dezacordul
frontiera etnicä cea de Stat, caracterizat prin sclavia nationalá. Cauza
aceasta trebuie inláturatá. Ne trebuie o Europá Noul program de reor-
ganizare a Europei nu poate fi deci altul decât eliberarea unificarea natiunilor.
Principiul national, cu alte cuvinte, trebuie sá o fortá directivá, politica
creatoare a Statelor nationale.
Dar acum se pune intrebarea: natiunile mici au oare drept la liber-
tate ca cele mari ?
Ace asta e problema acum zece ani la Londra care a provocat celebra
Die Weltrevolution. 83 i
ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII D. GUSTI: TOMA

a premierului de pe vremuri Asquith, de Lord Robert Cecil


Asquith fusese impiedecat de a persoaná).«In prima linie»,
astfel declaratie, pentru eliberarea micilor
«natiuni, pentruca ele, odatä emancipate de asuprire, se in
«ganizatiile proprii nationale».
A fost, se prima manifestare a precizárii scopului râsboiului
favoarea natiunilor asuprite.
Masaryk aratä memorabila sa cuvântare mod elocvent convingâtor,
State le mici sunt cele mai favorabile democratiei pot fi cât mai utile pro-
gresului, luând ca Elvetia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Belgia,
ceeace dá prisosintá dovada civilizatia valoarea unei nu trebuie
se másoare numárul kilometrilor pätrati.
Chestiunea acum zece ani este azi de o mare actualitate, când anu-
.mite cercuri europene domneste nenorocita clasificare a natiunilor majore
(principale, cu interese minore (asociate, interese limitate)
când se vorbeste din ce ce mai insistent de o deplorabilá «balcanizare»
a Europei centrale.
Problema «balcanizärii» este tratatá magistral de Masaryk in memoriile sale ;
ea este atât de cât a crezut necesar accentuieze categoric, cu
ocazia vizitei sale oficiale Paris (Octomvrie 1923), ráspunzând discursului de
salutare din partea presedintelui de de atunci,
«Istoriei ale vietii Popoarelor nu se pe grija de confort ale voiajo-
«rilor de sleeping-car»!
6. Nimeni nu poate ambitia problema Europei, nu
cerceteazä mai problema Nimeni n'a contribuit in mai
pentru problemei ruse Masaryk lucrarea
sa fundamentalá «Rusia Europa» (2), unde autorul mod docu-
mentat tnentalitatea cu cea occidentald, apreciind dupá aceasta din urmâ
manifestârile celei
in felul ei, ca o fenomenologie oglindä
a sufletului rus, un an räsboiului mondial, este
Conferinta de comemorare a d-lui Ed. de care vorbim
a fost, zece prezidata tot de Lord Robert Cecil, britanic.
(2) Lucrarea a in limba germanä: Russland und Europa. Studien die
geistigen Strömtmgen in Russland. Zur russischen Geschichts- und Religionsphilosophie.
Skizzen, 2 vol. Iena vol. I: 388 p., vol. II: 534 ; in timpul räsboiului a
fost tradusä sub The Spirit of Russia», Vezi asupra acestei
amanuntita recenzie, (An. II, pag. 388-392) de P.
dreiu. - Propriu aceste mari volume nu formeazä, intentia autorului, de
o introducere la cercetarea propusese o f acá gigantului reprezentativ al sufle-
tului rus, Dostoievski, care opera sa a analizat mod prof und raporturile
Rusia Europa. nu a fermecatoarea promisiune. Volumul con-
sacrat lui Dostoievski ar cuprinde prefata, I, p. 1) filozofia istoriei a
cu D-zeu. -P. M. Dostoievski nihilismul lui Dostoievski lite-
ratura rusä cu cea europeanä: Titanism sau Umanitism? De la Puskin la Gorki.
PENTRU STIINTA
SOCIALA 1.2

www.dacoromanica.ro
GARRIGUE MASARYE

pensabilá de cercetat oricui se intereseazä de problema ce azi


lumi. intemeiat pe un studiu irnens de date privitoare
la istoria, literatura, filozofia religiei a istoriei ruse, pe
personalá a lucrurilor oamenilor, pátrunde sufletul enigmatic ;
lucrarea ráspunde la intrebarea mai de mult, Rusia ar vreo
coeziune Europa ori ar afará de Europa, prin concluzia,
Rusia face parte din Europa, dintr'una nedesvoltatd, primitivä,
ce se stare de copilhrie.
Problema revolutiei, ce a permanent istoria poporului rus, este
cu misterele de nepätruns ale sufletului rus anarhic, cum
se descris in neintrecutele analize ale literaturii ruse gândirea
Masaryk, este prea putin impregnatä de criticism. rusul
spre negare, toate domeniile; de aceea zisul reformism rus nu este
decât un aristocratism indreptat directie negativá distructivä; el vo-
de fapt a färä semene, studieze terenul ori
meteorologia.
Cel mai bun cunoscátor al Rusiei fireste chemat cuvântul
de autoritate asupra pretioasei experiente comuniste de acolo.
Masaryk, este un rus excitat nelinistit de materialismul
lui iar «bolsevismul este un capitalism de Stat un
definitiv negativ ; este mizeria tristetea
7. Presedintele Masaryk are un sistem complet de sociologie politicá.
blema Europei ar fi superficial, la suprafatá, ar
nu se cerceteazä de aproape probleme hotäritoare: chestia
problema democratiei.
Chestia este functie de umanitatea eficace, ca atare nu
tine numai lumii lucrátorilor, ci este a tuturor, a
Masaryk a recornandat apárat acum 25 de ani postulatul politicii sociale

(r) Asupra bolsevismului vezi lui Masaryk: Les Slaves aprés la guerre, Prague
1923 (pag. 37-40) ; La dictature du Bolchevisme La Revolution et les Bolcheviks, in «Les
problemes la Démocratie», Paris 1924, pag. traducerea
Despre Bolsevism, Cátre muncitorimea cehá, Revolutia Bolsevicii Despre zisa dictaturä
a proletariatului in volumul: Idealurile Despre Bolsevism, tradus de P. Cancel
apárut Biblioteca a Culturii Nationale, 1923; asemenea capitolele speciale
asupra bolsevismului din memoriile sale, die Weltrevolution, § 54, 55, 56.
In lucrarea sa, Les Slaves aprés la guerre, Masaryk trateazá programul
slave, enuntat de care azi este mai viu ca ;
autorul, o treime din populatia Europei, reuniti ei vor natiunea
statul cel mai vast» (p. ; lucrarea este in deosebi de instructivd ; ea trece in
situatia natiunilor slave liberate reorganizate Cehoslovacia, Polonia, Jugo-
slavia, Ucraina chiar Bulgaria; posibilitatea unei nationale slave
printeo economica intelectualä drept
dintre slavi, cehii se la gradul culturei occidentale. pan-
slavismulni, aSlavofililor», vezi interesantul capitol special din Europa«, vol. I. cap. X.
ARHIVA PENTRU
13 REFORMA

www.dacoromanica.ro
D. GUSTI: TOMA

de azi al zilei de opt ore de presedintele Masaryk a avut satisfactia,


ca prima lege pe care a semnat-o sä fie legea de opt ore de muncá.
Plecând dela ideea cel mai bun serviciu ce se po ate face natiunii este a-i pre-
adevárul pur stiintific Masaryk a intreprins expunerea critica
a socialismului lucrarea sociologice filozofice ale
«marxismului» (2).
Problema problemelor râmâne aceea a democratiei, fireste, destinul
Europei este legat de viitorul dernocratiei natiunilor, ca de al
democratiei internationale dintre statele
Albert Thomas numit pe Masaryk zoful democratiei» (3).
Democratia emaná si ea din doctriná a umanitätii ; ea este urn anitatea
in raporturile cetátenilor intre ei raportul
«Democratia este», propriile-i «o o poli-
a anitiste ; ea nu poate fi creatá numai prin sfortári sociale,
«ci morale ; este o conceptie a o regulá a vietii. Sufragiul universal
el singur spiritul Adeväratul democrat», accentueazä
Masaryk, «sinite lucreazá democratic, nu parlament, asemenea
comuna sa, cercul amicilor, familia sa».
Dernocratia primul desvoltarea ei noi
Adeváratul scoli al democratiei nu este guvernarea, biurocratia,
ci administrarea populard. Democratia este o a-teocratie, o
; intrebuintând vocabularul grec ea este, ori trebuie
fie, o (5). Demociatia este o contradictie in adjecto, se pune
cratie-guvernare (6). guvernarea poporului,
aceasta nu trebuie ca o dominare a lui, ci ca o administrare prin
popor. Lucrul capital pentru democratie este ei de gestiune.
8. Prima a este cercetarea respectul pentru
mocratia se pe aristocratia pe teologie (7).
Stiinta este conceputá ca un element constitutiv al democratiei, pentrucá
nu poate fi conceputä o democratic färä adevár, a fi pe
noaterea sociale nationale.
Conceptia a deniocratiei nu poate fi deajuns
ea este de o mai ales pentru Statele formate
Perioada de intregirii natiunilor
(a) Vezi conferiuta de Masaryk in centrul minerilor cehi dela »La.
Journée de huit in »Les problèmes de la Démocratieo, pag.
(2) Philosophische und soziologische Grundlagen des Marxismus. Studien zur sozialen
Frage, (editia in 1898).
(3) Les de la Démocratie. Essa's politiquEs et sociaux, préface par
Paris
(4) Les problémes de la démocratie, p. 64.
(5) cit. pag. 56.
(6) op. cit. pag.
(7) op. cit. pag. 53-56
PENTRU
REFORMA SOCIALA
14

www.dacoromanica.ro
MASA STUDII
pe prirnul plan acum problemele transformarii mentalitätii
politice ale economice, sociale spirituale.
Metoda de presedintele Masaryk, a unei politici democratice
tifice, adicä a da totdeauna reformei politice sociale fundamentarea
a sociale politice, este special apreciata cu simpatie de
ce un titlu programatic, de Social care
intemeierea lui propus printr'o colectiva reactioneze.
impotriva obiceiului de a politice hazardului empirismului
arbitrarului individuale.
Sub directie a presedintelui sub conducerea colaboratorului
celui distins credincios discipol al d-1 Dr. Ed. s'a imprimat
de fapt rnetoda organizarea Statului cehoslovac: metoda de poli-
ticä de Stat doctrina propagandEi diplomatice, elaboratá de prezidentul
saryk patru ani de a exilului, metoda ba-
pe informatii precise, scrupulos exacte de psihologie
toare a lumii internationale ; este metoda ce impune ca interventie
niiscarca internationala se sprijine pe o comprehensiune
a faptelor
Organizarea a demccratiei cehoslovace, ce se
organizarea Social Cehcslovac, alimentat de Stat cu
gate resurse, poate servi de niodd State, mari, mijlocii ori ; ea
in tot cazul beneficiile prestigiul de care se Statul cehoslovac in lumea
Democratie realizare; ea nu este numai o de organizare
a conducerii, ci una de educatie culturala a ce va-
loare avea o democratie, decretata prin forme solemne constitutionale,
opinie ? aceasta pretutindeni
mocratia este propriu-zis un ideal.
Presedintele Masaryk, am este nu un teoretician, ci un
faptuitor al democratiei reale.
Din imboldul s'a creat un institut de a poporului, scopul
precis de a cultural sistematic poporul cehoslovac.
«Institutia de a poporului, are functiune: a fi o
consultativä pentru toate de din tot cu-
prinsul cehoslovace a stabili ; in al doilea
a initiativa prelucrarii programelor de lucru, listelor de vorbiton,
planurilor de predare zisele poptilare a. m. d.
i) dispozitii principale din statutele «Institutului de poporului
Masaryko. Activitatea Institutului se extinde asupra urmátoarelor domenii:
a) publicA liste de bune rele, b) reviste bune, c)
de biblioteci de lecturA 2. i prin scrisori, a)
programe pentru conferinte pentru cursurile populare, b) publicA
conferinte model precum tratate speciale pentru conferenhiari, c) informatii organi-

15 ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
D. GUSTI: TOMA

9. trecut, respectat dintre eroii dupä Ion Hus, - Cehii


sunt o natie ce pe filozofi -a fost un pedagog, Komensky (Comenius),
care doi ani pierderea independentei cehe, a ei.
Masaryk, pedagogul energiei nationale, a profetia lui
Cornenius. Natiunea recunoscätoare pentru locul ce-1 ocupä istoria
a consacrat, constitutia, ce dat-o, presedinte per-
petuu, de Stat pe (art. 58).
Figura presedintelui Masaryk evoc timp imagina altui erou,
figura istorid a regelui iesit din popor, din veacul Gheorghe de
dbrady, ultimul rege independente, rämas celebru prin elaborarea
unui plan al Natiunilor. Ultimul rege national al Boemiei a formulat
predicat, ca precursor, programul popoare, presedinte
al Statului Cehoslovac i-a fost dat contribuie largá
eminentul säu colaborator Dr. Ed. realizarea acestui program,
cu succesul pe lumea, la consolidarea propäsirea Socie-
tátii Natiunilor si a solidaritatii statelor
In cadrul acestor splendide perspective acorduri istorice iese in relief
mai valoarea forta a pre§edintelui Masaryk, admi-
de frontierele sale, pentrud, cadrul
ea e recunoscutá ca o personalitate reprezentativä a vremii.
Lectia de moralitate ce se desprinde din doctrina
dintelui Masaryk culmineazd a patriotismului
pe solida temelie Este patriotismul bine-
bazat pe respectul de pe respectul de altii pe respectul
Adevárului, care exclude prejudecata, minciuna violenta, persona-

persoanelor interesate pentru d)


cursuri prin scrisori, e) asemenea cursuri asupra problemelor de a poporului pentru
conferentiari, t) la sediul Institutului se o model, numele Hus pen-
tru mai educatia nationalb, in care se experimenteazá mod practic ceeace
se recunoaste ca bun in studiile asupra culturii populare; 3. Educcgia artistica,
a) activitatea din domeniul educatiei artistice, publicA liste de opere
de de potrivite pentru in popor, b) tra-
tate de artisticA, c) in mod se domeniul muzicii, teatrului,
trului de päpusi, etc.; 4. fotogratii, a) filmele din
punct de vedere cultural, programe pentru reprezentatü cinematografice, pro-
curA filme instructive propagA prin scris filmul cultural, b) adunä diapozitive
texte corespunzAtoare le imprumutä, aparate de proiectie organizeazA
cursuri, care se intrebuintarea 5. Studiid culturii poporului, a)
tura de culturA intr'o aparte, b) pune la dispozitia publicului
salA revistele de indigene c) organizeazA studiul
al acestei culturi publicA in directie, d) teoretic prac-
tic metodele culturii populare, e) se se anchete
grese, se materialul privitor la cultura poporului intr'un
muzeu special, g) se institutiile similare se initiativa
de institutii, i) se face organizatiile institutiile de culturA din

ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
GARRIGUE MASA RYK STUDII
de caracterul mitic, mistic romantic, elibereazä spiritul de superstitie
acordându-i adevárata libertate, care nu este numai politick
ci primul spirituah moralk nu este o mai servitute ca
sufleteaseä ; libertatea interioarä este libertätii externe.
Acest patriotism este constructiv, activ creator domeniul
national umanitar.
acestui patriotism preedintele Masaryk n'a cunoscut decât victoria
principiilor sale, fie victorie a fost realizatá calitate de
al publice, de de spiritual al sale, in timpul
rásboiului, ori de organizator i prim magistrat, azi.

PENTRU
$1 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII
LES ORIGINES ET L'ÉTAT ACTUEL
DES NATIONALITES DANS LA
GRANDE N. IORGA

ALLOCUTION M. AULARD

Mesdames,
Messieurs,
ONSIEUR le Recteur Appell devait présider cette séance ; d'autres
voirs l'ont appelé ailleurs. Je ne sais pas s'ils sont aussi agréables que
celui-ci, mais, en tous cas, de le remplacer ici c'est tout-A-fait agréable.
Je suis heureux et fier d'avoir cette occasion d'entendre parler M. le
professeur Nous avons beaucoup de raisons d'avoir de la sympathie pour
lui: la première, c'est que c'est un Roumain et la France a la plus grande sympathie
la Roumanie, comme vous le savez ; la seconde, c'est que M. c'est-
un savant dont la gloire et dont l'oeuvre sont connues, non seulement dans
son pays, mais dans le monde entier, dans tout le monde studieux.
M. le professeur va vous parler, Mesdames et Messieurs, d'une question
tout-A-fait intéressante: la question des minorités dans la Roumanie. C'est une
question que nous autres Français nous pouvons entendre traiter dans un esprit
de complte impartialité, parce que cette question ne se pose pas du tout chez nous.
Nous sommes une nation historiquement homogène; nous avons fondu tous nos
éléments dans un creuset familial, lors de la Révolution Française, et, dans la
France continentale, ce problme ne se pose pas. Mais nous comprenons bien
que ce des Minorités, c'est le fait de la reconstitution de Europe telle
qu'elle a été faite. Dans les cadres nouveaux qu'elle a tracés, elle a englobé des na-
tions, des fractions de nations qui ne faisaient pas partie du cadre national méme
o elles se trouvent.
Le droit des peuples disposer d'eux-mémes se trouve avoir pour limite, pour
rançon, en quelque sorte, des conditions économiques qui sont telles que l'Europe
serait une poussière de guerre civile, en quelque sorte, si certaines concessions n'é-
taient pas faites en vue des minorités.

Conf la 1925 comitetului pentru Societatea


notele stenografice).
PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA 18

www.dacoromanica.ro
Je représente l'Association Prançaise la Commission des Minorités, qui a. été
créée par l'Union internationale des Associations pour la Société des Nations.
Commission des Minorités, o je représente la France, et qui fonctionne
puis plusieurs années, a assumé une grande tâche, quoique ce soit simplement une
tâche d'opinions. Nous ne sommes pas des gouvernants, nous n'avons pas' d'in-
fluences directes sur les évnements, mais par nos moyens de propagande, par
notre action en quelque sorte spirituelle, nousinfluons tout de indireetement,
sur les événements par les esprits et par les volontés. Nous essayons de en
Europe, surtout l'Europe orientale questions de minorités se posent,
une atmosp. de conciliation et d'amitié, autant que possible.
Ainsi, nous sommes saisis de beaucoup de plaintes, non pas que nous ayons
les moyens de les résoudre, mais nous avons tout de les moyens de mettre
en les uns avec les autres. Nous mettons les uns devant les autres les
représentants des minorités et les représentants des majorités, et c'est une chose
intéressante. Par écrit, on nous apporte des griefs effroyables, que ce soit la
minorité qui parle, ou que ce soit la majorité et, Bruxelles ou ailleurs, quand
nous réunissions les représetants des mitorités et les représentants des majorités,
quand nous les met ons en face les uns des autres, alors leur arrive souvent de
retirer beaucoup de ces griefs, et pas des moindres. Ils nous disent
Mais, pour cela, je n'insiste pas.
cela deux côtés, si bien que, finalement, dans l'atmosphère d'amitié
et de vérité et de justice nous avons créée, que nous créons ainsi, je crois qu'il
y a bien préjugés qui disparaissent quand les gens se voient en quand
ils causent de leurs griefs devant des témoins impartiaux et bienveillants; c'est
détriment des griefs et les griefs deviennent tout petits, tout petits.... Nous
voudrions qu'ils fussent ccmme la peau de chagrin de Balzac et diminuassent
encore plus, si cela était possible.
Mesddames et Messieurs, je crois que c'est grâce au bienfait de la Société des
Nations, de ratmosphre qui l'entoure, de l'efficacité qu'elle a, que, véritablement
la condition de ce qu'on appelle minorités» est, tout de plus douce
qu'elle n'a jamais été dans l'Europe. somme, y a moins de souffrance
jourd'hui, soit d'individus, soit de minorités, qu'auparavant. Cela me étre
un trés gran d progrs.
Nousu autres, dans cette Commission des Minorités, nous avons pris une tâche
qui consiste dire que les minorités ont non seulement des droits, mais qu'elles
ont des devoirs, et nous essayons de faire comprendre cela aux minorités:
jorités comprennent bien, au moins sur le papier !...
Nous disons aux minorités:
Cést malgré vous que l'Histoire et les nécessités économiques mondiales
vous ont placées ; mais, toutde si l'amitié ne vient pas, au moins qu'il
y ait sentiment de solidarité qui est nécessaire; qu'au moins y ait certains
sentiments, certains devoirs de loyauté vis-à-vis de la nation devant laquelle vous
Justement las droits que vous revendiquez, cette nation ne peut pas vous
ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII N. IORGA: LES ET L'ÉTAT DES

les accorder ; si elle vous les accordait, ce serait de façon conspirer contre votre
existence méme.
Ils écoutent assez bien cela et ne font pas trop d'objections tout ce que nous
disons. Revenus chez eux, cela doit changer, mais, cependant, d'avoir
des impressions, d'avoir ainsi parlé justice et de solidarité, je crois et j'ai la
preuve pour certains pays (je n'en nomme que cette action toute spiri-
tuelle de propagande n'a pas été complèternent inefficace...
Mais je parle trop longtemps, Mesdames et Messieurs, et je retarde le plaisir
que vous aurez entendre M. le professeur auquel je suis heureux de
donner la parole.

Mesdames,
Messieurs,
Je peux vous le commencement, que le plaisir de m'entendre
est tout-h-fait relatif ; vous vous en apercevrez bientôt.
Je dois commencer par remercier M. Aulard, non seulement des paroles
qu'il a bien voulu m'adresser, des conseils qu'il a prodigués dans cette question
épineuse des nationalités, mais aussi pour rôle qu'il a joué cette Commis-
sion qui doit savoir ce qui dans plaintes des uns, dans la riposte des autres est
vraiment correspondant la vérité. Cette façon de faire comparaître les deux
parties, de leur imposer, par le prestige de rimpartialité, une confession
est, sans doute, une bonne d'amener les nations de l'Europe, quisont
menacées par tant de dangers, dangers intérieurs et dangers extérieurs,
un peu sur cette forme de traitement des minorités comme sur d'autres formes.
Mesdames et Messieurs, je vous prierai, le commencement de cette con-
férence, de ne pas la concevoir comme un élément de propagande nationale. Je
n'en ai ni l'intention, ni la qualité. Je parle de choses que je crois savoir, de choses
que je connais comme historien, de choses que j'ai pratiquées comme homme
politique; de régions et d'éléments humains qui font partie de mon expérience,
et, comme ces éléments que j'apporte peuvent servir quelque chose, je me suis
permis d'accepter l'invitation si flatteuse du Comité français pour la Société des
Nations. C'est lui que je dois de parler, pour la fois, ce public qui,
rannée passée m'a encourtigé, a encouragé un étranger par son attitude
régard de cet inconnu exposant une question qu'il cherche seulement faire
mieux connaître.
Mesdames et Messieurs, si on se rappelle le titre de cette conférence qui est:
«Les Origines et rétat actuel des nationalités en Roumanie», on comprendra que
c'est, avant tout, l'historien qui parlera. Je ne dis pas que les historiens s'enten-
dent toujours, ils doivent ne s'entendre parce que, de cette façon,
arrive des discussions qui des nouveaux. Mais, en tous cas,
les hstioriens ont des points communs, ils ont une base indubitable, ils ont un
PENTRU 20

www.dacoromanica.ro
NATIONALITÉS DANS LA GRANDE ROUMANIE

systéme, une méthode laquelle ils ne peuvent pas se dérober, et alors ce que les
politiciens n'arrivent pas toujours trouver, les historiens doivent le trouver dans
la nature de leur savoir, dans le caractére de leur exploration, dans leur
taçon de présenter cette vérité du passé qui est l'Histoire.
Si je voulais présenter uniquement impressions de la situation des natio-
nalités en Roumanie, on pourrait opposer ces impressions d'autres impressions.
Dans ce domaine, on est impressionniste, et pour cause: parce qu'il y a des
intéréts qui rendent impressionniste. Mais, lorsqu'il s'agit de ces choses du passé,
on peut s'entendre beaucoup plus facilement, parce qu'il ne s'agit pas d'impres-
sions, il s'agit de réalités.
Et, sans m'étendre plus longtemps sur cette partie'd'introduction, j'arrive
mon sujet lui-mème. Je commenceraipar la Transylvanie. On appelle généralement
Transylvanie toute la vraie Transylvanie et toutes les régions qui ne font pas partie
de cette Transylvanie historique, mais, au lieu de présenter toute une série de
noms géographiques, on trouve plus facile de dire: Transylvanie, pour la Tran-
sylvanie proprement dite, pour ce quadrilatère de montagnes et pour des régions
comme le Maramourech, comme cette partie du Maramourech qui est annexée
la Roumanie et pour les régions qui se dirigent du côté de la Tisa (Theiss). Pour
le Banat, on fait une exception: on ne le pas dans la Transylvanie, mais je
laisserai moi-méme de côté le Banat, qui a un caractère spécial.
la Transylvanie, nous avons trouvé deux nationalités, et, en tant qu'histo-
rien, je chercherai montrer les circonstances dans lesquelles nationalités se
sont établies dans le pays. tout de suite que les origines historiques des
tionalités me paraissent leur créer un droit ; toute naticnalité a le droit de jouir
de la protection de l'État sur le territoire duquel elle vit.
Mais si, sur un territoire donné, une nationalité, je dirai méme une nation,
car mationalité» est plutôt un terme qui sert dénier un groupe
main les droits qui appartiennent la nation, si une nation - employons le mot-
est ancienne, si cette nation a contribué poser les bases mémes du développe-
ment de la région, cette nation est historique sur le territoire qu'elle habite, contri-
buant sa prospérité, son développement.
Sans doute, nationalité a, ainsi, d'autres droits, je ne dirai régard
de la loi, car la loi doit les considérer toutes de la façon, mais l'égard de
la majorité l'égard de la majorité, sans ajouter: régnante; elle a d'au-
tres droits que pourrait avoir une nationalité installée d'hier, une nationalité qui
n'a cha-gé le caract e de la te_re qu'elle habite, qui n'a contribué
au développement de la civilisation et n'a pas des rapports séculaires avec
ment en majorité.
Au moment o, la fin de rannée 1919, il s'agissait, pour la Roumanie, de signer
un traité qui prévoyait les droits des minorités, parce que ces étaient prévus
je le dis trés nettement, au commencement, d'une certaine façcn, il a fallu toute
une lutte intérieure pour imposer le point de vue favorable l'acceptation de cette
clause des minorités. y a eu, par patriotisme, une forte opposition en Roumanie;
PENTRU
21 REFORMA

www.dacoromanica.ro
N. IORGA: LES ORIGINES ET L'ÉTAT ACTUEL DES

le parti libéral s'est opposé. Et alors il a fallu des personnes qui prenhent la
ponsabilité d'accepter cette clause, dont, je dois ajouter, on avait élagué enfin
la partie blessante sous le rapport de la forme.
J'ai été de ceux qui sont arrivés imposer l'acceptation du traité tel qu'il est.
Je me suis souvent exposé des critiques sous ce rapport, mais ces critiques je
les accepte toujours avec la conscience d'avoir rendu un service mon pays. Et
je les ai acceptées avec une autre conscience aussi : que cette clause des minorités
correspond l'état permanent de la nation roumaine, méme si elle ne
rait pas correspondre aux idées de tel ou tel groupement politique.
Oui, la clause des minorités, celle qui assure la protection des minorités sous
tous les rapports, correspond au sentiment millénaire de tolérance et de justice
qui forme la base méme de notre psychologie nationale.
Qu'on me permette de rappeler propres sentiments des Magyars.
Ils sont ceux que doit avoir tout historien qui se rend compte de l'importance de
cet élément national dans ces régions du Sud-Est européen, qui se rend compte
de ce que cette nation a représenté côté des Roumains, côté des Serbes. Elle
a représenté la défense de la chrétienté et de la civilisation du moyen-âge l'égard
de certaines bandes asiatiques qui auraient eu une tout autre action sur le reste
de l'Europe, s'il n'y avait pas eu l'empchement représenté par l'oppositicn de ces
races différentes et, parfois, dans une situation dominante, de la nation magyare,
dont on connaît, du reste,,les qualités de noblesse et de chevalerie, qui constituent
sans doute, un élément précieux pour n'importe quel et que
j'apprécie hautement chez la nation hongroise.
Je dirai mème - et beaucoup des assistants ne s'y attendraient
que, parmi les nationalités que nous avons en Roumanie, celle avec laquelle on
-
s'entend le mieux, avec laquelle on s'entend le plus recon-
naissant son droit d'une certaine façon et en tendant une main amicale, c'est la
nation magyare. y a quelques semaines peine, j'ai eu le plaisir de recevoir
Bucarest les représentants du Théâtre Magyar de Cluj (Kolozsvár). C'est moi qui
les avais invités Bucarest, c'est moi qui leur avais demandé, en ligne
comme Président de la Culturale», de venir dans la capitale de la Roumanie;
c'est moi qui leur avais exigé de présenter des nationales magyares. ce
magyar a été reçu Bucarest en triomphe. Jamais une troupe roumaine
n'a le qu'a eu la troupe magyare transylvaine, et on comprend bien que,
pour avoir invités, pour les avoir fait recevoir de cette façon, fallait
j'eusse réellement les sentiments que je viens
Voici ce que je crois concernant la valeur du passé et la valeur actuelle de la
nation magyare.
Passons maintenant aux conditions elle établie Transylvanie, ce
qui est résulté de ces conditions et, en temps, â la façon dont se présente
l'égard des nécessités politiques, de l'État cette assez large partie de la nation
magyare qui en fait partie en ce moment..
Ce serait une profonde erreur que de croire un certain moment du moyen-
PENTRU
SOCIALA 22

www.dacoromanica.ro
NATIONALITÉS DANS LA GRANDE ROUMANIE STUDII
âge y une royauté nationale magyare ayant des buts nationaux, de la façon,
dont on les comprend en ce moment, c'est-A-dire que, pour s'annexer des terri-
toires, elle dominait d'autres nations sous un drapeau que l'on verrait volontiers
porter les couleurs actuelles du drapeau magyar, les combattants des Arpa-
diens se présentaient dans cette transylvaine pour en ennemis
d'une population plus anciennement établie sur ce territoire.
Tout aussi fausse est une autre opinion (c'est une par les
Autrichiens, d'abord, ensuite par un savant magyar, qui s'appelait d'abord Hunds
dorfer et qui s'est appelé ensuite Hunfalvy et, dans une autre forme, par M.
thy) qui change un peu de forme, mais qui sert la méme tendance, c'est-A-dire
l'opinion qu'au moment les Magyars ont en Transylvanie, au moment
de la main-mise de la arpadienne sur la Transylvanie, y avait un
Le terme se trouve dans des documents du moyen-âge appartenant
aux privileges des Saxons. Et l'on puisqu'il y a le terme de «desert», c'était
bien un de la façon dont on le comprend aujourd'hui, une de Sahara
transylvain, ...avec du sable et des chameaux. On est donc, on s'est
stallé dans ce n'y avait aucune population antérieure.
Les deux opinions sont absolument fausses, et on me permettra de démontrer
la fausseté de l'opinion qui les Magyars comme des occupants
ennemis, venus pour terroriser la population, avait une population dans le
et puis, de l'autre, l'opinion qui cherche expliquer le lui-mème.
La royauté arpadienne n'était pas, sans doute, une nationale. Le roi
de Hongrie, l'époque arpadienne et la tradition s'est continuée sous les An
gevins et sous les remplaçants des Angevins, qui sont les Habsbourg - portaient
le titre de roi apostolique. «Roi apostolique» ce n'est pas vain titre, ce n'est
pas titre sans signification: le «roi apostolique», c'est le roi en fonction de cet
«apostolat» du moyen-Age, qui était par le Pape, l'«apostoile».
De que le Pape avait créé l'Empire carolingien dont n'a pas pu se ser-
vir, dont l'action a poursuivi d'autres que ceux qui par
le Saint de un autre moment du moyen-âge, la fonction de con-
vertir les de ramener au bercail de romaine les
qui les orthodoxes, les orientaux, cette fonction a été confiée par le
aux Arpadiens. ils ont été des agents de croisade, travaillant dans un
but qui n'avait rien de national, ayant le droit de conquérir, d'occuper, de
tenir ce territoire dans le giron de catholique et dans le rayon de la civili-
sation qui y était si étroitement reliée. Donc une royauté de croisade, une royauté
caractère international, une créée par le Pape pour servir la -religion
.catholique.
Elle n'avançait pas de la façon que, y a quelques l'Allemagne
conquérante, lorsqu'elle se saisissait d'un territoire, se proposant comme but de
l'exploiter de façon ce qu'il ne reste que des humains de toute
fortune et dénués de toute dignité nationale.
faut dire qu'un roi arpadien du XII-e représentait quelque chose
PENTRU STIINTA
23 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII N. IORGA: LES ORIGINES ET rÉTAT ACTUEL DES

d'infiniment plus humain qu'un empereur allemand de 1914. Ce n'est pas pour
détruire qu'il venait ; c'était réaliser cette unité catholique vers laquelle ten-
dait la civilisation la plus brillante, la plus naturelle et la plus universelle du
moyen-âge, et, si nationale demande une activité économique ca-
pable de déborder sur d'autres territoires, une internationale, du carac-
de la des rois arpadiens, ne demandait nullement un surplus de
pulation; elle ne suppose pas un excédent de production qui doit dépensé dans
d'autres régions. Cette conquae représentait l'accomplissement d'un devoir en-
vers la puissance politique qui avait créé la royauté arpadienne. sorte qu'il
n'y a pas eu, au commencement, un entre deux nationalités.
Ce n'a pas été, comme le dit la légende, un grand combat entre les Roumains,
côté, et les Magyars, de l'autre. Ceux qui ont établi cette légende, conservée
dans la chronique du Notaire anonyme du roi Béla, qui date du commencement
du XIII-e et qui est formée sur la base de traditions populaires,
peuvent présenter les deux nationalités en lutte; mais, dans la réalité historique,
n'y a pas eu cela.
En ce qui concerne le désert, au moyen-âge comme â n'importe quelle autre
époque, on ne peut pas s'établir facilement dans un désert. faut qu'il y ait l'homme
qui introduise, l'homme qui connaisse et prémunisse: qui connaisse le territoire
et prémunisse contre les dangers qui peuvent se trouver sur ce territoire; faut
celui qui pratique les gués des eaux, qui traverse les passages des montagnes, qui
peut éviter la menace des marécages et des terres vagues; faut celui qui enseigne
les moyens d'habiter et de faire fructifier un territoire.
c'est une formule de chancellerie que j'ai retrouvée dans des documents
roumains, moldaves, du XVI-e pour la partie méridionale de la Bessarabie.
Et on pense bien que, vers on ne peut pas admettre que toute cette région
de la Bessarabie était un
c'était la terre qui ne rapportait pas autant que le fisc royal l'aurait
voulu. ce n'était pas: rien, c'était: trop peu. Je sais que cette théorie a été
présentée de nouveau dans une autre forme, et je le dirai rapidement et avec
cette facilité d'éviter ce qui est hérissé dans l'Histoire qui appartient aux seuls
spécialistes.
La nouvelle théorie dit cela:
La Hongrie du moyen-Age était entourée de On laissait la fora comme
moyen de défense, et cette quelque temps, a servi pour abriter
éléments venus un peu de partout. Et, dans cette théorie toute formée
la guerre, les nationalités qui existaient dans l'ancien royaume de Hongrie
seralent abritées dans ces foras de frontière qu'ellesont défrichées pour s'y établir.
Qu'on me montre l'avantage qu'il y avait â s'établir dans ces pas encore
défrichées, la façon dont on y vivait avant qu'elles soient défrichées, et alors,lors-
qu'on me montrera ces parallèles, pourrai accepter une nouvelle qui
au méme but ancien, montrer qu'il y a d'abord les et
que les autres sont des tard-venus, n'ayant aucun droit sur leur territoire.
PENTRU
SOCIALÄ 24

www.dacoromanica.ro
NATIONALITES LA GRANDE ROUMANIE

Cette royauté hongroise n'est pas venue dans un désert, comme aussi elle n'a-
vait pas de caractère national. Bile est entrée en Transylvanie par le chemin
qu'ouvre la principale médiane de la province, le Mourech (Máros). Ce n'é-
tait pas une population qui s'étendait, ce n'était un surplus humain qui se
cherchait de nouvelles demeures, de sorte qu'on puisse penser toute une pro-
vince aussitôt envahie, occupée, consolidée.
Les rois arpacliens ont fixé des forteresses ; ils les ont bâties la façon carolin-
gienne, façon des bourgs francs, car ce sont ces bourgs qui ont servi de
pour toutes les constructions de forteresses. Ils ont construit de ces forteresses aux
endroits plus propices pour la défense et aux endroits o y avait des mines de
sel ou autres, qui pouvaient servir au fisc royal.
En temps, comme ces rois arpadiens représentaient catholique,
la fondation, du côté d'Alba-Iulia (les Roumains l'appellent ainsi, avec
un terme emprunté aux latinisants de la Renaissance, les Magyars Gyula-Fehérvár,
«la cité blanche» de l'ancètre légendaire, une ancienne Belgrade), abritait, comme
dans les fondations carolingiennes côté du burgrave, l'évèque.
Donc, la conquéte de la Transylvanie par les rois de Hongrie et l'établissement
des Magyars en Transylvanie sont intervenus, au commencement du XII-e
de cette façon: pénétration pour convertir les Infidèles et les schism atiques, créa-
tion le carolingien de bourgs comprenant un chef de la garnison
et un convertisseur, qui devait étendre l'oeuvre apostolique.
ce moment, l'élément magyar se présente Transylvanie en rela-
tions avec ces origines. n'y une grande province magyare en Transyl-
y a une population dispersée dans les villages et, comme des villes se
sont développées sous ces forteresses, comme certains villages sont arrivés avoir
l'importance d'une ville, au grand mouvement du commerce venant du cen-
tre de l'Europe et traversant la Transylvanie, la Valachie et la Moldavie pour se
du côté del'Orient, alors dans ces centres il y a eu toujours une nombreuse
population magyare. Et la grande difficulté pour les d'aujourd'hui est
celle-ci: ils sont nombreux en Transylvanie, mais ne forment pas un groupe
compact. Sauf les régions qui sont habitées par les Szekler, et c'est la population
dont je veux parler maintenant. Elle parle un dialecte et les Magyars l'ont
toujours réclamée pour eux. au point de vue anthropologique et au point
de vue des coutumes populaires, au point de vue aussi du de la
façon de construire la maison, d'exploiter les champs, il y a une similitude qui
ne peut échapper aucun visiteur entre les Szekler et entre les Roumains, de
sorte qu'il faut admettre que les races ont vécu pendant longtemps côte
côte. Le nom des du reste, vient de Szék, sige du juge. Et, alors jusque
dans la forme politique y a un parallélisme avec la façon de vivre des Rou-
mains, la façon ancienne patriarcale dont vivaient les Roumains. y a la «judi-
comme en Sardaigne au moyen-âge, chez les Szekler aussi comme chez
les Roumains.
Ils étaient tous des libres, qui sont restés des paysans, des paysans
25 PENTRU VIINTA
REFORMA

www.dacoromanica.ro
I N. LES ORIGINES ET L'ÉTAT ACTUEL DES

militaires, des défenseurs de la frontire, et il est arrivé, au XV-e et au XVI-e sié-


des, ceci: c'est que les les adversaires de l'aristocratie rragyare,
qui les ramener une situation de servage. Ils étaient les adversaires
des princes magyars de Transylvanie. De sorte qu'ils étaient, en temps,
les alliés naturels des princes de Moldavie, chefs de liberté rurale, et pour Étienne
le Grand, en Moldav e, comme pour Michel le Brave, en Valachie, la situation
princiére ne signifiait que chef de paysans libres.
On croit trop que les grandes préoccupations sociales datent du XIX-e
y a eu des rapports entre les déterminés par des considérations sociales
bien notre époque, et le Szekler libre préférait avoir des rapports avec les
princes roumains, dont il défendait le pays, sachatt qu'il défendait son propre
établissement, qu'avec le prince magyar de Transylvanie, lequel représentait une
aristocratie envahissante, une domination de classe qu'on ne voulait pas accepter.
Donc, voici les origines magyares de Transylvanie. Voici quelle est aussi l'ori-
gine de cet élément magyar en partie seulement, trés de Roumains et de Slaves,
que forme les Szekler. Entre eux et les Magyars, je l'ai dit, y a un ancien
qui vient de cette différence de situation sociale, qui vient de cette
berté que les Szekler entendaient, avant tout, défendre.
Maintenant, faut passer un autre élément qui a influé, d'une façon déci-
sive, sur le développement et sur l'état d'âme actuel de l'élément hongrois en Tran-
sylvanie, et voici pourquoi:
Le royaume de Hongrie a cessé d'exister en l'an 1526. Envahi par les Turcs,
aprés la catastrophe de il a été brisé en trois fragments: le fragment, du
Nord, de l'Ouest et du Sud, appartenant aux Habsbourg; le fragment central
qui arrivé tre une province turque, avec Bude comme capitale, et cette Tran-
sylvanie dans laquelle s'est réfugiée la conscience d'indépendance de la nation
magyare.
La Transylvanie est intéressante pour les Magyars, non-seulement parce qu'ils
y sont, mais pour cet autre motif partir de 1526 la disparition de la
principauté de Transylvanie, l'annexion par l'Autriche 1699, au moment
la Maison d'Autriche a conclu un traité avec les Turcs qui a scellé ce détache-
ment de la province du corps de l'Empire Ottoman, la Transylvanie a formé la
terre historique des ; ils ont conseryé une dynastie magyare la
fin du XVII-e sicle, et ce qui restait de l'esprit magyar, de la littérature magyare,
des possibilités de développement littéraire magyar, c'est porté de ce côté, de la
Transylvanie.
Quelle est la conséquence de ces affirmations historiques? La conséquence
est celle-ci: c'est que les Magyars ont des droits tels qu'ils sont prévus dans les
et ils cnt aussi un droit historique, ont un droit d'Ime pour ainsi dire.
ils n'ont pas de chefs généralement reconnus que les évéques, et
ceux-ci appartiennent trois confessions: calviniste, catholique, unitaire.
catholiques magyars de Transylvanie ont pour chef Monseigneur Majlath, qui a
une éducation plutôt viennoise et faisait partie de l'entourage de l'empereur.
PENTRU 26
REFORMA

www.dacoromanica.ro
NATIONALITÉS DANS LA GRANDE ROUMANIE STUDII
Il est d'une ancienne famille roumaine, puisque les étaient du côté
de (Fogaras), y a le plus grand centre paysan de la province: c'était
une des premières familles et elle a donné des vcévcdes la Transylvanie,
l'époque le pays dépendait encore de la couronne de Hcngrie. Monseigneur
a le sang de cette nation roumaine, parle le
Et on ne peut pas assez dire le sentiment d'amitié avec lequel les représen-
tants de la race magyare sont arrivés parler, au Parlement, le A l'é-
poque j'étais président de la Chambre, on ne défendait personne l'emploi de
sa langue ; mais, comme c'était le moment on ne connaissait pas encore le
main, on parlait au président dans la langue de chacun et, pour les langues que
je connaissais, c'était moi qui traduisait les discours; pour celles que je ne con-
naissais pas, il y avait toujours quelqu'un pour interpréter le discours de l'ora-
Et je vous assure que, pendant les quelques mois d'existence de ce premier
Parlement de la Roumanie unie, j'ai eu le plaisir de servir tour tour tous les
représentants des minorités. Maintenant, plus besoin d'un président
lyglotte, que les Magyars parlent le roumain d'une façon convenable.

y a les Saxons, auxquels j'arrive maintenant, qui parlent le roumain encore


mieux. Ce sont ces Saxons de qui forment le second élément
de l'État roumain tel qu'il est formé la grande guerre. Leurs groupes
tache du côté de Brachov, qu'ils appellent Kronstadt; du côté de Sibiiu, qu'ils
appellent du côté de Bistritz, que les appellent Bistritza;
du côté de cette Sighichoara qui est pour les Saxons Schässburg et, les Magyars
SegesvAr, et ceci ne représente autre chose que «forteresse de la de
bech», ce nom étant répandu dans ces régions.
Les Saxons sont, d'apparence, un élément allemand. Ils parlent dialecte
allemand, que, cependant jamais un Allemand de Berlin n'arriverait ccn-prendre
sans une certaine préparation. Ils viennent des régions de la et de la
y a plusieurs dialectes, et on dit, avec juste raison, que les Saxons du Nord
n'arriveraient s'entendre avec les Saxons du Sud qu'en employant le roun
puisque la langue universelle de la Transylvanie, la qu'on parle sur la grande
place, la langue qu'on parle au march& la par laquelle on peut se faire
comprendre par presque les paysans, c'est la
l'aspect de race de ce qu'on appelle «Saxons» en Transylvanie forme ce
moment le noyau d'une association pangermanique que nous cherchons
sommes si nombreux: millions, par égard aux nationalités,
qu'il faut étre aveugle ou stupide pour se butter l'existence des allcgènes et leur
demander de perdre leur caractère national historique, d'aldiquer leur sentiment
national actuel.
Nous allons si loin que, aux cours d'été que j'organise, depuis de
gues années, la campagne j'habite pendant quelques mois, les représentants
de toutes les nationalités viennent et peuvent parler, dans langue, de leur vie
distincte. Cette j'ai fait méme une déclaration dans ce ces concitoyens
PENTRU
27 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
N. IORGA : LES ORIGINES ET ACTUEL DES

et ces amis: - Vous avez la liberté de conserver, au fond de vôtre âme,


des sentiments irrédentistes. On vous permet de ne pas aimer, si le voulez,
- cela vous regarde -, la Roumanie. On ne vous demande que l'observation des
lois, et, si vous ne les observez pas, ce ne sont pas les Roumains qui agiront, ce sont
les lois qui interviendront contre ceux qui tentent de les enfreindre.
Ce n'est une opinion isolée. Comme, jusque hier, j'étais le chef d'un parti,
c'était l'opinion de tout mon parti, et c'est aussi l'opinion de ceux auxquels je me
suis réuni il y a deux semaines et qui forment tout de un des partis les plus
importants de la Ce n'est pas le parti qui gouverne en ce moment ;
ont les opinions qu'en 1919.
Ces Saxons qui tentent, et qui réussissent, un certain point, former
une association pangermanique en Roumanie, ne sont pas, au fond, des Allemands.
Venant de cette région de la et de la Moselle beaucoup d'éléments celtes,
beaucoup d'éléments gaulois sont fondus dans la nationalité allemande, comme
caractère anthropologique, cette race est brune en grande partie, et des leurs,
un professeur l'Université de Cluj, leur Klausenburg, M. Kisch, a signalé des
mots français dans leur dialecte. On a cru trouver des noms géographiques
d'origine française dans la nomenclature de la Transylvanie.
Ce nom de «Saxon», ce n'est pas, au fond, celui qu'ils ont le droit de se
donner. On a appelé, dans la Péninsule Balcanique et dans la région des Carpathes,
Saxon tout Allemand, parce que le Saxon est le premier Allemand qu'on y
introduit. Comme ceux qui travaillaient aux mines étaient des Allemands de
Saxe, tout Allemand devait Saxon. Ceux de Transylvanie en sont arrivés
aussi se nommer Saxons, mais ils n'ont rapport avec la Saxe.
I4es Saxons se sont établis en Transylvanie un peu plus tard que les Magyars.
Ils ont été appelés par les rois arpadiens, pour avoir une population capable de
faire fructifier la province. Or, leur arrivée est en relation avec tout mouve-
ment qui a apporté les populations de l'Ouest de l'Europe versl'Orient ; c'est quel-
que chose en relation évidente avec les croisades. Seulement, c'étaient des
sades qui n'entendaient pas combattre les Infidèles.
se sont établis comme villageois; puis, lorsque la grande de com-
merce dont je parlais a traversé la Transylvanie pour au Danube et,
passant le Danube, pénétrer dans la Péninsule des ils sont devenus des
bourgeois. Ils vivaient sur leurs anciens privilèges, accordés les rois de
grie, qui les avaient organisés en politique.
Mais la grosse difficulté a été et reste celle-ci: ils foment une minorité défendue
par des privilèges qu'on ne peut maintenir. Du temps des Autrichiens,
on conservait quelque chose de ces privilèges, raison qu'ils servaient
la race germanique dans cette région. Du temps de la domination magyare, les
Saxons étaient admis avec un reste de car ils pouvaient servir contre
les populations rurales roumaines, dangereuses.
Maintenant, notre époque, on leur accorderait tout, mais il y a quelque chose
qu'on ne peut pas leur accorder: c'est-à-dire le maintien de ces moyen-
PENTRU
REFORMASOCIALA
28

www.dacoromanica.ro
NATIONALITÉS DANS LA GRANDE ROUMANIE STUDII
âgeux, et, comme ils sont des bourgeois et des paysans cossus, en grande partie,
côté d'une population rurale roumaine pauvre, qui réclame son droit â la terre,
ils ont été atteints par l'expropriation. Ils en souffrent, nous le reconnaissons,
mais on ne pouvait pas faire autrement.
Si on n'avait pas accordé aux paysans la réalisation de leur désir le plus
turel et le plus légitime: d'avoir la terre qu'ils travaillent au fil des Saxons,
Magyars et le reste auraient perdu tout, au milieu d'une révolution pas aussi atroce
que la révolution russe (parce qu'il n'y a pas la méme mentalité nationale), mais
qui aurait détruit l'héritage des
Les Saxons conservent, du reste, comme les Magyars, tous leurs établissements
scolaires. Et, alors que les établissements scolaires roumains, l'époque magyare,
étaient entretenus par les seuls fidles des deux roumaines, les établisse-
scolaires des minorités en Transylvanie sont entretenus par les subven-
tions de l'État. L'État a pris pour lui, pour la nationalité roumaine, ceux des
établissements scolaires qui appartenaient â l'État. Mais, pour les établissements
représentant les nationalités, ils ont part du budget.
Je me rappelle avoir défendu la Chambre le point de vue que les Sa-
xons (puisque nous parlons des Saxons) ont Je droit de recueillir les organes
de l'État les subventions qui s'ajoutent la partie afférente au budget pour
tretenir leurs écoles.
Voici quelle est la situation des Allemands de Transylvanie. Il y a une partie
de leur situation que nous avons conservée, parce que nous voulions la conserver,
et une partie qu'on ne peut pas conserver, parce qu'on ne peut pas admettre un
reste du moyen-âge au milieu de ce monde moderne a d'autres besoins et d'au-
tres préoccupations.
La partie la plus importante de la conférence devait celle traiterait
de cette population si nombreuse que sont les Magyars, ayant des droits histori-
ques, lointains et essentiels, et des Saxons, qui forment une population si valeu-
reuse, sous le rapport de la civilisation, des provinces nouvellement réunies la
Roumanie.
La Bessarabie, reprise plus la Russie, n'est autre chose que la
Moldavie orientale, comme la Bucovine revennue au corps national par la liqui-
dation de la Monarchie des Habsbourgs est la Moldavie septentrionale. Cette der-
a été annexée par les Autrichiens sans aucun droit, demandant une
de pourboire s'étre cois, pendant une guerre entre les Russes et les Turcs.
Et, comme la Moldavie septentrionale a été acquise de cette façon diplomati-
que, mais trs peu par Marie-Thérèse, qui pleurait toujours et prenait
toujours, Bessarabie a été prise par les Tzars qui ne pleuraient pas, mais pre-
naient tout de méme, la suite d'une guerre qu'ils avaient soutenue, il faut bien
qu'on le reconnaisse, pas contre nous, mais contre les Turcs.
Or, la situation des Principautés l'égard de l'Empire ottoman n'était pas
la situation de provinces. Les Turcs étaient tenus conserver l'intégrité d'un terri-
toire qui leur avait prété hommage au XV-e ; un suzerain ne peut pas dis-
29 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDLI N. LES ORIGINES ET L'ÉTAT ACTUEL DES

poser du territoire du vassal. Il n'a droit certains services et certains


venus. Prise en par les empereurs de Russie, la Bessarabie devait retourner
notre race encore pendant la guerre de Crimée, car il était question aux négo-
ciations de Paris de la rendre la principauté moldave. Napoléon III a été, sous
ce rapport, la opinion que l'Autriche, qui voulait opposer ilapénétration
russe une nouvelle barriére et tenait ce que les bouches du Danube ne soient pas
entre les mains des Tzars.
On n'a pas eu toute la Bessarabie, mais, en 1856, nous avons eu, pour la Mol-
davie, pour cette partie constituante du futur stat roumain, les districts de Cahul,
de Bolgrad et d'Ismail, sans cette seule Cité Blanche d'Akerman, l'embouchure
du Dniester, presque toute la partie du Sud de la vraie Bessarabie. Car le
sens histcnique de la Bessarabie,terre des Bessarabes valaques, n'est pas celui que
l'abus lui a donné pour tromper les Turcs.
De méme la Bucovine que les Autrichiens annexaient n'était qu'une de
mais cela ne les a pas de prendre trois districts moldaves. Lorsqu 'on
parlait aux Turcs de Bessarabie, ils savaient que c'était le territoire ayant
la dynastie des Bessarabes, cette partie méridionale, mais
ils ne se sont pas apergus que les Russes ont pris tout l'embouchure du
Dniester.

J'arrive maintenant aux nationalités du Banat.


Le Banat a été conquis par la Maison d'Autriche sur les Turcs au commence-
ment du XVIII-e Avant cette époque, faisait partie du royaume de Hon-
grie, de ce royaume qui avait été brisé par la bataille perdue de en 1526.
C'était alors une de marche de la royauté ayant sa résidence
dans cette ville de Severin qui appartenait avant la guerre au royaume de
Roumanie.
Dans le Banat, il y a eu, comme en Transylvanie, une ancienne population rou-
maine y a eu aussi une population slave ancienne, qui s'est confondue dans
la population roumaine.
Pendant la guerre, un certain moment, nos serbes ont répandu une opi-
nion qu'il nous a fallu combattre, et rien n'est plus désagréable que de devoir com-
battre une opinion exprimée par des amis aux côtés desquels on lutte, qu'on
n'a pas cessé, pour cela, d'aimer ce moment et avec lesquels on est, en
plus, arrivé établir relations d'alliance qui forment une des bases pour
fendre cette région contre certains appétits de revanche.
cette opinion, la Transylvanie, le Banat sont une ancienne terre slave.
Il est bien vrai qu'il y a une quantité de noms slaves dans la Transylvanie et dans
le Banat, et ces noms slaves appartiennent l'ancienne époque dace. Il n'y a pas
de continuité entre ces Slaves de la fin de l'antiquité et entre les Slaves du XVII-e
et du XVIII-e Et, lorsque les Autrichiens ont pris aux Turcs le Banat, ils
ont trouvé un territoire qui était, en grande partie, peu peuplé; et alors l'Au-
triche -a agi, partir de 1718, dans le Banat, de la façon dont agira
PENTRIJ
30

www.dacoromanica.ro
DANS LA GRANDE STUDII
pour la Bucovine. C'est-A-dire que dans toutes les provinces de l'Em-
pire des éléments nationaux différents ont été attirés pour en changer la po-
pulation initiale.
Il y a eu dans le Banat, des Allemands, mais pas des Allemands de la
mme origine que les Saxons, ces Saxons devenus luthériens au XVI-e
a établi dans le Banat des Souabes, qui sont restés catholiques, et la difficulté de
l'organisation pangermanistique en Roumanie, en ce moment, réside dans ce fait
qu'ils sont Allemands, mais on ne les verra j am ais côté, d'une façon absolument
solidaire: ces catholiques venus au XVIII-e par les Autrichiens, dans le
Banat, et ces Allemands de la de la Moselle, du Rhin, venus au XII-e et au
XIII-e sous la royauté des Arpadiens. De sorte que le en
Roumanie, n'est autre chose qu'une illusion, une illusion que nous tolérons
que c'est une illusion et parce que, si elle la réalité, elle ne peut
pas porter un préjudice important nos intérts nationaux.
Il y a eu, en dehors de ces Souabes catholiques, des Italiens, des Espagnols,
il a eu des Français. On pouvait trouver encore, en des du
nat qui avaient des français et qui introduisaient dans leur dialecte
mots pris la langue française.
Oa a introduit surtout, la fin du XVII-e de nombreux Serbes
venus du Sud. y a eu aussi des éléments roumains de l'Olténie qui ont passé dans
cette terre de colonisation.
la Grande Guerre, le Banat était partagé en deux parties: la plus
petite, la partie occidentale, qui appartiept la Serbie, et la partie orientale, qui
est roumaine et a une population compacte composée de Roumains.
Maintenant, quelle est la situation des éléments étrangers dans ce Banat?
J'emploie le terme bien que, dans la politique, je le répudie, par ce que
ce ne sont pas des étrangers; ils sont chez eux, de par le droit et
de par le droit historique.
l'égard de ces allogènes quelle est l'attitude de
roumain? Je peux le dire facilement.
A l'époque magyare, les Souabes du Banat étaient en grande partie magyarisés;
ils avaient abandonné leur conscience allemande. Depuis que la Rounianie unie
s'est établie, on n'a pensé leur demander d'abandonner les sympathies
du côté des Magyars, mais nous leur avons rendu la possibilité de rester Alkmands,
et, il y a peine quelques semaines, tel d'entre eux a déclaré que toute une révolu-
tion s'est passée leur esprit.
Ils sont revenus leur forme nationale; s'il leur agrée, ils n'ont la con-
server ; s'ils ne veulent pas d'influence roumaine, ce n'est nous qui la leur
poseront, et, s'ils le veulent, ils pourront vivre en qualité de Souabes; s'ils ne le
veulent pas, et s'ils le désirent, ils peuvent se confondre dans la conscience
germanique avec les Saxons de Transylvanie qui entendent les diriger.
Les éléments serbes qui sont restés chez nous sont peu nombreux,
alors que les éléments roumains en ce moment sous la couronne serbe sont
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII N. IORGA: LES ET L'ÉTAT ACTUEL DES

nombreux, et seulement pendant les dernières élections l'élément roumain


du Banat serbe n'a pas été admis avoir un député au Parlement de Belgrade.
Pour la Bucovine, y a de nationalités sur un terri-
toire qui contient moins d'un million d'habitants. Toutes les races y sont repré-
sentées, et on se demande si ces races ont des droits historiques importants,
-cette poussière de nations que l'Autriche a secouées sur cette terre d'occupation,
qui est venue d'usurpation.
L'Autriche a fait passer une partie importante des Petits-Russiens de la
Galicie dans la Bucovine septentrionale. Entre le cours Pruth et entre la fron-
de la Pologne, y a donc une population de Petits Russiens trés nom-
breuse, jusqu'aux environs de (Czernowitz), capitale de la Bucovine.
si elle ne se manifeste d'une façon plus énergique, c'est parce que
ment petit-russien n'est pas capable de représenter la nuance nationale toute
spéciale qui est celle de cette nation voisine de la nation roumaine.
y a, en Bessarabie, des éléments russes, des établissements plus anciens
comme dans la région de Hotin, et, ce qui est curieux, c'est que les paysans
petits-russiens du côté de Hotin, portent le plus ancien costume populaire roumain:
les femmes le long voile, la chemise ornée de fleurs brodées, le beau tablier dont
l'origine remonte l'époque préhistorique, alors que l'ancien costume roumain
est abandonné par les Roumains eux-mémes. C'est, du reste, le cu-
pour une partie de l'élément hongrois qui a passé en Moldavie pour
socialement libre: du côté de cette autre Moldavie, ce sont les femmes hongroises
qui portent le le costume roumain, alors que les Roumains se
de pacotille achetée dans les villes et chez les mercantis juifs.
La partie du Sud de la Bessarabie a été occupée au commencement du XVII-e
par Tatars. Lorsque les Tatars, la fin du XVIII-e ont quitter
la région, ils ont été remplacés par des éléments roumains, et, lorsque, en 1812,
la Russie des Tzars a a pris la Bessarabie, elle a envoyé dans Béssarabie
méridiunale, dans la vraie Bessarabie, des éléments nationaux d'un peu partout:
des Russes vieux-croyants, des Arméniens dont est pleine la ville d'Akerman et,
dans le district de Bolgrad, en grande partie, des Bulgares venus du Sud, par
la Dobrogea, mais pas de la Dobrogea.
j'ajoute que les Bulgares ont conservé entre 1856 et le moment o la Russie
a repris les trois districts, en 1878, tous les privilèges de colons qu'ils avaient
l'époque de la domination russe. Je me rappelle encore la lettre, émou-
vante, écrite par la communauté des Bulgares pour remercier le premier prince
de la Roumanie Unie, Alexandre Couza, du spécial qu'on leur avait conservé.
Maintenant, pour toute cette région aussi, le droit d'avoir des écoles natio-
nales a été conservé sous le nouveau
Du côté du Dniester inférieur, y a des sujets qui parlent le
français, un français de la fin du XVIII-e j'ai eu le constater.
ARHIVA 32
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
NATIONALITÉS DANS LA GRANDE ROUMANIE

population russe qui se trouve Bessarabie descend des fonctionnaires,


qui, nécessairement, après la conquète, s'établirEnt dans des centres urbains
qu'ils ont gagné, avec leurs associés, les Juifs russes.
Je finis par la Dobrogea. En 1913, les deux districts Sud lui ont été ajoutés.
Au moment du partage des territoires balcaniques, la suite de la guerre des Bul-
gares, des Serbes et des Grecs contre la Turquie, y avait des compensations de
territoires régler: la Bulgarie s'étendant de l'autre côté, on a attribué la Rou-
manie ces deux districts jadis surtout par une population turque, et les
noms de localités sont restés jusqu'aujourd'hui turcs.
Elle a, ensuite, été envahie par une population paysanne énergique, venue
du centre et l'Ouest de la Bulgarie, et qui, en ce moment, vit sous la domination
roumaine. y a une ancienne Dobrogea cédée la Roumanie, en 1878, par
la Turquip, au traité de Berlin, et une Dobrogea du Sud, cédée par la Bulgarie en
1913, au moment o elle a accepté des attributions de territoire d'un autre côté.
Maintenant, qu'est-ce que c'est que la Doprogea, une pomme de discorde entre
Roumains et Bulgares? Elle a l'apparence d'une petite province de formation spé-
ciale dont la base géologique est extrémement ancienne, beaucoup plus ancienne
que celle des régions des Carpathes et du Danube. En fait de population, du côté
de la Mer Noire, il y a eu les anciennes colonies grecques; du côté du Danube, la
pénétration, l'infiltration de l'élément moldave et de l'élément valaque qui venait
de la rive gauche. Les Roumains sont arrivés remplir le triangle qui est formé
par la grande boucle du Danube.
Mais, dira-t-on, au milieu?
Au milieu, il y 'avait la voie des armées turques. Les Turcs envahissaient la
Pologne, ils faisaient la guerre â la Russie, en traversant la Dobrogea.
Et, alors, l'élément bulgare, qui est nombreux dans Dobrogea, d'o vient-il?
Cet élément bulgare vient, en partie, du Sud, et ce qu'il y a de curieux, c'est
que, dans le district du Nord, dans le district de Tulcea, l'élément bulgare qui
existe en ce moment ne vient pas du fond de la Bulgarie, par suite des guerres
entre Russes et entre Turcs, mais de la Bessarabie.
La population roumaine sur la rive droite du Danube, est donc une population
de colonisation ancienne, alors que la population bulgare, dans ce district,
est une population d'infiltration récente. était bien naturel que le surplus
des paysans roumains de la rive gauche du Danube, s'étende dans la Dobrogea;
était beaucoup moins naturel que les venus du Nord, d'une façon pure-
ment accidentale, pénètrent jusque dans la partie centrale de cette Dobrogea.
Ayant fini l'exposé des éléments allognes qui forment une partie si impor-
tante de la population roumaine, je peux terminer par des conclusions.
Quel sera le de ces nationalités? D'abord, je dois dire quel est notre désir:
nous les conserver telles qu'elles sont. Nous n'avons pas besoin d'une action
assimilatrice exercée sur leur âme; telles qu'elles sont, nous les acceptons comme
collaborateurs et, employons ce terme sentimental, comme frres, dans cette patrie
ARHIVA PENTRU
33 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII LES ORIGINES ET L'ÉTAT ACTUEL DES

commune, et, plus ils seront des collaborateurs, plus ils seront de bons citoyens
pour l'État dans lequel ils habitent, plus chacun d'eux jouira du droit qui lui
vient de par son labeur.
On se fait une &range idée des de cette région. ne ressemblent
aux royaumes construits.comme celui de Frédéric II et aux comme celui
de la Russie des Tzars, aux fabriqués, régis, dominés et par la
force d'une administration et par la terreur d'une année. Ce sont des qui
forment, en ce moment, un territoire complexe au point de vue national, et chaque
force humaine peut s'imposer par sa propre valeur. Je l'ai dit tant de fois aux
gyars et aux Saxons de Transylvanie:
vous valez mieux que nous serez plus forts que nous, et
mais l'action de l'État n'arrivera vous ravir ce que vous aurez gagné par votre
intelligence, par votre initiative, par votre économie, par votre civilisation et par
votre autorité.
Et tout cela existe en ce moment. Le nombre des journaux magyars et allem ands,
des revues allemandes et magyares qui paraissent en Transylvanie et dans le
nat est de beaucoup supérieur celui des journaux et des revues qui paraissent
en roumain.
La presse bucovinienne est dominée par les journaux allemands. Et,
certaines agitations toutes récentes, l'envahissement, pendant quelques
jours, de la Bessarabie méridionale par des bandes bolchévistes, le journal russe
a dominé le cercle des lecteurs de Bessarabie.
On nous permettra bien d'essayer plus que ce que nous avons été, nous,
les Roumains, sous une domination étrangére. C'est notre devoir d'entrer en lice
et de faire valoir tout ce qui est dans nos moyens, ces moyens qui peuvent mainte-
nant se développer en toute liberté, mais qui n'aurqnt certainement pas, comme
auparavant pour d'autres, l'appui d'un dénatidnalisateur. n'y a que cela
qui manque la vie des nationalités qui se trouvent sur le territoire de la Grande
Roumanie. Si une nation déchoit dans cette concurrence ouverte entre les ci-
toyens de l'État roumain, c'est, avant tout, de sa faute. faut penser, en effet,
que cet est un démocratique qui courtise ses électeurs, et qui courtise
surtout les électeurs conscients et influents. Et, les nationalités forment un élé-
ment conscient, solidaire, influent, il n'y a pas de parti, tenant au pouvoir, qui
ne soit leur reconnaître un peu plus que leurs droits, ce qui arrive
aujourd'hui pour les Saxons, qui sont représentés au Parlement roumain
dans une proportion supérieure leur importance numérique, comme ils avaient
une importance supérieure leur importance numérique dans le Parlement magyar
de Budapest.
Mais, pour arriver ce que nous désirons, collaboration, il n'est seule-
ment dans notre est dans l'intérêt de la civilisation du monde, y
ait,non pas celle des matériels, mais celle des éléments moraux.
faut dire que, sur la voie des éléments matériels, on commence s'en-
tendre. Les exploiteurs de toutes les nationalités se trouvent parfois dans la
PENTRU
34

www.dacoromanica.ro
NATIONALITÉS DANS LA GRANDE ROUMANIE STUDII
bande qui, d'une façon légale, exploite les richesses de la partie commune.
Mais ce qui je désirerai, et tout ce qui est dans mes moyens je l'emploie dans ce but,
c'est d'ouvrir l'autre voie: la voie de cette forte action civilisatrice qui, dans quel-
que langue qu'elle présente ses résultats, est l'avantage de tous, car, dans ces
résultats, chacun prendra ce qu'il aura la conscience d'avoir donné.
*
* *
M. lard: Je crois, Mesdames. Messieurs, que nous tous unanimes
remercier et féliciter M. le professeur Iorga sur sa conférence si substantielle
et si lumineuse en mtme temps, et, aussi, en temps, pour ce libéralisme
mirable qu'il a montré la fin, cette sorte de libéralisme objectif, véritablement
ain.
Il semble que les minorités un bel avenir de fraternité dans la

ARHIVA PENTRU STIINTA


51 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ROLUL SOCIAL AL PROPRIE-
I DE CONST. GAROFLID

I NSTITUTUL Social a inaugurat anul acestaun ciclu de conf erinte asupra


Wietii Sociale a rásboin».
Pentru completarea unei pärti din acest program, mi-am luat
vorbesc despre proprietatea rolul ei social la noi.
Importanta acestui fel de proprietate o socotesc pentru desvol-
tarea culturala a poporului nostru. In scrierile mele asupra chestiei
agrare, necesitatea acestui f el de proprietate a fost ideea care m'a
láuzit, atât in analiza a noastre agrare, cât propunerile pentru
organizarea a
Când anul tragic 1907, in locul legislatiei cu socialistä dar efect
real, am propus, exproprierea ca singurul leac al chestiei am
nu din imperativul justitiei sociale, ci de necesitatea intensivarii
agriculturii prin reducerea celor forme de exploatare neeconornicä, exploa-
tarea latifundiara dar din necesitatea a creärii miei clase
de liberi.
In expunerea mea de azi, voiu fac sinteza parerilor pe care le-am emis
in diferite asupra importantei sociale a proprietatii mijlocii, insistand,
deosebire asupra rolului ei desvoltarea a Statului.
Din acest punct de vedere va deci, analizez felul a decurs la noi
transformarea societátii feudale sä interviu discutia de interesantä a
revolutiei burgheze, discutie expusä contradictoriu ad de conferentiarii cari
precedat; Zeletin Madgearu. am fost impiedecat ascult aceste
conferinte, voiu pentru discutie, de stucliile pe care ambii le-au
publicat asupra acestei chestiuni «Arhiva pentru tiinta Reforma socialáa.

Ce este o proprietate mijlocie? proprietate s'ar chi-


puri: suprafata de pe care o poate un proprietar cu familia lui,
sau doi argati, sau aceea pe care muncind-o salariati, proprietarul
pastreazä conducerea
In tara noasträ, conditiile ei de debuseu, aceste limite fi cuprinse
25 ha. Pe suprafata poate un liber, cáci
intindere de proprietate unei familii, eco-
buna stare materiala, fárá de care nu se poate concepe Din
punctul de vedere proprietate este temelia agriculturii
In Aula Carol I, la 15 Martie
ARHIVA PENTRU
REFORMA 36

www.dacoromanica.ro
STUDII
Care este rolul social al proprietäpi mijlocii? Din definitia de mai sus se
telege rolul ei este acela pe care in ori ce societate, clasele
Rolul social al claselor mijlocii, al burgheziei mijlocii, li se zice, este
foarte Nu voiu face o expunere a acestui rol. Aceastä
apartine altor conferentiari. voiu reamintesc cä toti socio-
logii considerA clasele ca baza desvoltärii politice, economice, culturale
nationale a Statelor moderne. Burghezia mare este azi purtätoarea
de desvoltarea pe care ea o are in fiecare tark depinde
puterea economicá a Statului. In care prosperitatea
e datoritá productiei agricole, burghezie nu poate fi In ceeace
prive§te dar, rolul social politic al proprietätii rnijlocii agricole, el este
identic rolului pe care clasele mijlocii de avut cu
desvoltare comercialá industrialä.
In agricole a burgheziei rurale este factorul important, cu
ajutorul burghezia a putut vechea ordine
cialá ; pe cu desvoltare comercialá industrialá burghezia
repede o mare a fost stare lupte
ajutorul claselor rurale, pentru institutiilor politice, juridice eco-
nomice
Felul a decurs transformarea cele liberale
din Occident, Franta Anglia, deplin
In liberalismul a at prin cucerirea puterii poli-
tice de cátre burghezie, care insá in spatele ei o
Täranii incepuserä cucerirea cu mult ca burghezia
semnátate. puterea economicä a burgheziei in Franta se
din secolul al XVI-lea, emanciparea este cu mult veche.
berarea a ne spune d-1 d'Avenel, dela
secolului al XIII-lea. Noaptea de 4 August a pentru numai o
formalitate, de fapt de mult redeventele
dale
Marea francezá a burghezia a putut cuceri puterea politick
in spatele ei o ; institutiile politico-juridice
liberale au devenit o realitate, pentrucá la o clasá. de emancipati
economice0e.
Revolutia dela 89 a fost o burghezä, ea nu s'a ocupat de chestiunea
socialk soarta muncitorului industrial nu a interesat-o ; nu a interesat-o nici soarta
táranului lipsit de Exproprierea a fost la
bililor ernigrati bunurilor de moartá ; ea s'a fäcut aproape numai in f
voarea burgheze. Tára.nii lipsiti de au avut aceea soartä ca lucrá-
revolutia i-a ignorat; mai mult incá, proprietatea pe cale revo-
este proclamatä santä ea,devine un «drept natural al omului»,
caracter pe care sub vechiul regim.
Desfiintarea regimului feudal s'a dar de burghezie spri-
37 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII CONST. GAROFLID: ROLUL SOCIAL

de o täränime, emancipatä de mult de servitutile reale


feud ale.
In Anglia, comercialä, de posedând insemnate colonii, burghezia
nu a avut nevoie de concursul täränimii pentru a schimbarea regimului
politic, s'a aliat chiar cu nobilimea amândouá aceste clase au fost destul de pu-
ternice pentru a regimul politic liberal. S'a putut Anglia o
chiar contra ei, deoarece
derile comerciale, de navigatie, industriale creaserá o clasá burghezä
surplusul populatiei rurale a putut fi indreptat mai in colonii pe
industrie.
Atât Franta cât Anglia schimbarea vechiului regim are un caracter
mun: de clasde a ce
puterea

Tara noastrá este o erâ de sigur o tafk exclusiv agricolk atunci


c-nd venind in contact economic din Apus, a trebuit, din
transforme politice juridice, vechiul xegim ; facá
dar o revolutie burghezá. Pentru aceasta ar fi trebuit o puternicä clasá de
prietari mijlocii rurali. Avut-am noi acesti proprietari? Singurii proprietari
cii rurali erau atunci mosnenii räzesii, importanta erâ de neinsemnatä,
chiar 1907, de ani dupá emanciparea täranilor, proprietatea mijlocie
ruralá nu cuprindeä deca 800.000 ha., numai din suprafata
a proportie de sigur Noi nu am avut dar o de proprie-
mijlocii atunci am introdus formele politice juridice liberale. Conclu-
ziile le trage maitârziu, vedem acum care este cauz lipsei acestei clase sociale.
Pentru a lipsa propriettii mijlocii la noi, trebuie trecutul.
D-1 I. savanta sa conferintä «Clasele sociale trecut», ne-a arätat cä
pânä la sfârsitul al XVII-lea erau la noi numai douä clase: boierii, adicá
nobilimea ; clasá de mijloc nu Mosnenii cari
avuseserä o insemnätate mai mare secolii trecuti, decäzuserä, fie prin
rarea mosiilor de câtre fie prin din cauza pe
petec de mosie. Cauza care mosnenii la vânzarea mosiilor 4or
fiscalitatea, ei ca täranii, pe cari nu le
Cu inceperea secolului al XVIII-lea d-1 ne spune cä massa nobilimii
teritoriale se face o selectie, puterea se concentreazä mâna unei
cratii de dregátorii; oligarhie care pragul secolului al XIX lea 20 de
milii Muntenia Moldova. oligarhie din buget, speculä sluj-
bele dependenta ei restul boierimii.
Starea socialä la inceputul secolului. trecut s'ar puteä rezumâ ast-
f el: o puternicä oligarhie, care singurä puterea politick categorie de boieri
proprietari de deci având interese
mice ca mari, dar nemultumiti de stäpânirea politick fine clasa
cea mai numeroask iobagi. mijlocie nu
ARHIVA PENTRU
REFORMA
38

www.dacoromanica.ro
AL PROPRIETATII MIJLOCII

Aceasta structura a poporului nostru la inceputul secolului, ar


revolutia burghezä nu putut la noi in chip ca Apus,
o exclusiv agricolä, burghezie lipsit de o puternicA
täränime emancipatà, este evident politice juridice liberale nu au
avut o deaceea acestei revolutii nu au fost aceleasi ca
Apus.
D-1 Zeletin a explice transformarea feudale s'a
cut la noi chip ca Apus ; revolutia politicä, care a därâmat ve-
chiul regim, de o cu interese burgheze deci am avut o ade-
väratä cum au avut-o Franta sau Anglia.
Mai cercetátorii moderne au fost de párerea anume:
introducerea formelor politico-juridice liberale s'a la noi ca
existe fondul social pe care ele sä se rezime.
raporturilor de productie am fost. scrierile mele de párere.
In cele ce urmeazá fac dovadä plec3nd dela aristo-
cratia de care la inceputul secolului al XIX-le a, Filitti a constatat-o
ca dominând viatá a demonstrez neexistând o
atunci când vechiul regim a care a oligarhiei
a numai o de inlocuire puterea cu oameni,
s'a sub nou; neoligarhia, care a administratpâná aziinsti-
tutiile politico-juridice liberale, a avut de a ormarea unei
burghezii rurale. Preocuparea a acestei oligarhii a f st de a se
tot acest timp, fárá a permite injghebarea unei mijlocii rurale, câci
instinctiv desvoltarea acestei clase noui ar fi moartea ei politicá. Aceastä
voiu o fac dar pe rând aceste teze.

Care au fost cauzele care Apus au determinat desfiintarea regimului feudal?


Comuna ruralá societatea feudalá un organism 'economic táranul
multumeä toate trebuintele a nevoie de târg, plugar meserias,
aveau o intrebuintare foarte restrânsá. Pâtrundereavietii de la
târanului trebuinte noui, industria oräseneascá nimici mica industrie ; iar
nouile cäi de comunicatie grábirá transform are. sub dominatia
economiei monetare de târg ; de acum producâtor
de de agricole, el trebuie sporeascá productia másura
terii sale trebuinte a micsorärii industrid lui. feudal are el
nevoi crescânde de Cresterea pe de parte nevoilor
fiscale ale Statului modern, cereau o intensivá ; agriculturá
nu cu putintä nici cu táranului, nici cu a pâmântului. Deaceea, fiecare
din ei legâturile seculare, devenind liber,
mântul de servitutea täráneascá. Clasa socialá care s'a náscut
pe baza schimbului comercial dintre orase sate a productici
PENTRU
39 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
CONST. GAROFLID: ROLUL SOCIAL

al cärei interes concordá aceastä mobilizare a feudale, a fost


toarea steagului revolutiei. Ba a elaborat principiile noui juridice atunci când pu-
terea ei a fost depliná, a desfiintat privilegiile nobilimii, inlocuind-o, conducerea
Statului.
Intreg acest complex cauze, a dror efect principal a fost schimbarea felului
productiei economice, de apoi au urtnat raporturi juridice, politice sociale
noui, se chiamä capitalism ; clasa. conducätoarea acestei revolutii sociale
economice: burghezie.

Se abuzeazä, de capitalism pentru explicarea transformärilor


societätii feudale. D-1 Zeletin, bunäoarä afirmä pátrunderea capitalismului
agricolä determinä revolutia (Zeletin, Revolutia
pag. 36). D-sa mai atribuie, dupá sociologii germani, gradelor de capitalism, comer-
cial, industrial, efecte sociale deosebite (Op. cit. pag. 49-50).
Evident, nu trebuie pierdut din vedere toatá transformare
capitalismul nu e dedt un Cauza a sociale
economice nu e capitalul, ci populapei. Legea populatiei guverneazá
le sileste sä-si divizeze munca sä-si sporeasd productia,
unea de a nu reusesc.
Toate societätile la un anume grad de densitate a populatiei, au
ventat diviziunea muncii economia dar capitalismul nu a desvoltat
in toate la fel, cauza nu este el, ci afará de el. In antichitate,
capitalismul nu a putut din faza de circulatie nu a avut un rol constructiv
social, deoarece i-au lipsit mujloacele tehnice pe care i le pune la
dispozitie. Burghezia s'a putut prosperà, epoca socie-
moderne au fost scutite de convulsiile periodice ale antice,
deoarece a putut hrana plebeilor sporeau.
Capitalismul poate fi limitat, pe de parte, conditiile subiective ale
poporului care pätrunde.
Asadar, nu peste tot nu oricând capitalismul introdus tará agricolá
produce agrarb.
Cu aceste rezerve cercetám efectele modul a decurs
revolutia la noi.
Mai toti autorii stint de acord a inceputul capitaliste la noi,
1829, tratatului dela Adrianopole. De sigur acest tratat, opera burgheziei
occidentale, desfiinteag monopolul comercial al Turciei Principate. Libertatea
comertului produce schimbul de noi Occident, natural acest
schimb comercial sprijinit de o de boierii de táranii
márginiti atunci economia naturalä. D-1 Zeletin cá clasá
care a servit interesele economice ale Apusului, care a sprijinit
politico-juridice noui, a luptat pentru revolutiei burgheze, este clasa
boierilor rurali cari s'au adaptat la schimbului
au avut interes se adapteze. D-1 Zeletin «agrarieni comercializati».
PENTRU $TIINTA
51 REFORMA
40

www.dacoromanica.ro
AL PROPRIETÁ

Clasa proprietarilor s'a dublat, zice Zeletin. proprietari la vechile


cáci in productia naturalä, boierii ademeniti de foloa-
au interese opuse. Cei feudali, cei din se prefac
In burghezi, unii au interes pastreze, ceilalti rästoarne vechiul regim».
cit., .pag. 240-241).
Mai schimbul comercial din Occident nu
tratatul Adrianopole. Pe da, dar pe uscat acest de sigur redus,
dinainte. Pe baza acestui schimb se o
ea a tratatului dela Adrianopole o mare desvoltare.
a fost econcmice a Apusului la noi. care
schimbul de cu Apusul nu nationala: Muntenia,
i mai ovreiasca Moldova; din bur-
ghezie nu a putut deveni o socialä burgheza, nu a putut
institutiile politico-juridice ei politico-cultural a
fost nul.
cu Occidentului, Meile politico-juridice revolutionare fac
drum la noi. Ele ecou, in lipsa unei burghezii nationale,
care se de ele, nu pentru a libertatea egalitatea un
o productie pe care ea nu le conduce, ci pentru a distruge puterea
a protipendadd, la egalitatca aspia. sunt mij-
locii Sub imboldul ideilor politice apusene ei au fäcut o revolutie
pentru a oligarhia in a a revolutionará au
buint at-o pentru acest vom vedea, revolutie
nu au nici revolutie
revolutionará a boierilor de starea a doua incepe mai Mol-
dova. simptom, anterior tratatului dela Adrianopole, e carvuna-
rilor ; ei alcatuiesc chiar o constitutie, care nu este o constitutie de
egalitatea numai dreptul tuturor boierilor, de a conduce
de a exploata. In Muntenia, d-1 Filitti ne-a vorbit despre societatea
care are acela rol pe la 1836. .

In Moldova Meile revoluticnare se ad. Lipsa completá a burghezii


nationale de ace spatele boierilor revo-
lutionari nu mai nimeni. Nu tot astfel se petrece Muntenia; acolo se
pase o burghezie asimilarea de
desvoltare a Din revolutia dela 48 a
munteni este ai ; ca i ni, ei nu
o revolutie de atia revoluticnarä dela Islaz e
de spiritul sociale: nu au nici un a nu nu
pierd nimic mai vor o de frumosul suflet ce
pe ai tari», etc.
Instructiile pe care guvernul provizoriu le propagand4tilor sunt ca-
racteristice: camenilor despre a sä-i le pe deplin,
pe popor simtä marea putere vointa e tare In toate
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII CONST. GAROFLID: ROLUL SOCIAL

se insufle ideea de dignitate, respectul cätre cei mari nu fie umilitor, pur-
tarea necuviincioasä, etc.».
Dar mai evident apare realitatea intentiilor pur formale ale revolutionarilor
dela 48, atunci li se propune spre deslegare socialá eco-
acele vremuri, chestia
Proclamatia dela Islaz principiile unei adevärate revolutii sociale:
emanciparea cläcasilor ; traducerea fapt acestui punct din
program a superficialitate a acestor principii. In comisia de guvernul
provizoriu pentru realizare, armonia socialä, pe care revolu-
tionarä o a dispärut. Lupta de clasä, revolutia, revolutia aratá capul.
«Seantele a fi turburate», ultimul proces-verbal al comisiei, «dialo-
«gurile nu s'au putut vorbe repezi infocate». Guvernul revolutionar
sä fie at de intorsátura lucrurilor, päräseste chestia des-
comisia.
«Suprimarea comisiei dela 48 de bine privitä», zice Xenopol (Cuza-Voda,
pag. 144), chiar foaia ce resele felicitä pe a
«stiut imprejurare deä de planurile päcii».
chiderea cornisiei, revolutiei vorbit de improprietärire, spune d-1
Pilitti.
Chestia agrará este piatra de incercare a revolutiei. «Boerinai comercializati»,
numeste nu o revolutie social, nu repre-
zintau o burghezie. Toti acesti revoluticnari, cum spune foarte bine d-1
Filitti, erau proprietari aveau interes social ca protipendada,
interesul politic deosebit.
Boierimea nu o burghezime. Burghezia este o care se
pe baza prin selectia pe care activitate o
determinä. Schimbul comercial productia economicd presupun ordonatä,
precisä continua, ele cer initiativä, datoriei, spirit de prevedere de eco-
nomie, de Aceste sunt unei clase care
cucereste mentine pozitia socialä prin luptá aprigä. Activitatea
de productie sau de schimb are nevoie de libertate, mobilitatea personalá
a bunurilor, de egalitate, recunoasterea dreptului fiecäruia de a-si alege me-
seria activitatea de' a erarhia socialá pe baza acestei activitäti,
fine de legalitate, controlul politic al puterii administrative. Aceste
cipii sunt revolutionare de vechiul ele constrângerea
personalä, privilegiile de clasä
noi clasá la 48? Nu. Clasa boierimea mare,
sub ea boierimea caracter comun de clasä
lor rezumandu-se pe dijmä pe ; iar jos erau iobagi,
cu nevoi putine in economia naturalä. räzesii
decädere. Singura clasá reale de burghezie, erau negustorii
meseriasii. area ei majoritate
politice, rol social. mick «agrarienii ai d-lui
ARHIVA PENTRU
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
LA PROPRIETA JLOCII

Zeletin, nu fi o burghezie, felul activitätii economice, dijma daca,


toate calitätile care le-am recunoscut burgheziei, dar, lucru
mai important, exclude principiile diriguitoare ale activitâtii acestei burghezii.
Boierii mici nu aveau nevoie de libertate, cäci persoana le asiguratä, iar con-
strangerea iobagi pentru ei o necesitate; nu aveau nevoie de egalitate,
aceasta bazatá pe mund merit, nu pe privi-
legii ; nu aveau nevoie de legalitate, cáci râvneau rOsturnarea oligarhiei, tocmai
pentru a deveni ei arbitrii legalitätii.
Boerina4ii comercializati nu erau o burghezie ; toti boierii, atât cei
cei erau valoarea din ce ce mai mare
pe care o in nouile forme de schimb comercial. Cresterea pre
tului cerealelor le desteptase la dorinta de ; toti voiau restrangerea drep
tului asupra toti voiau institutii de credit, de comunicatii,
libertatea exportului, etc. D-1 Filitti ne spune clasa conducätoare, ca exponent
boierimii propi;ietare al proprietarilor genere, din a doua jumätate
a secolului al XVIII-lea libertatea negotului renuntarea Turcilor la privilegiul
abuziv de aprovizionare. E de remarcat chiar nu au asteptat tratatul
dela Adrianopole sá valoarea pe care o economia bâneascä.
In Moldova, inceputul restrângerii dreptului de al pranilor, ca urmare
a ridicárii valorii pámantului, nu este Regulamentul Organic, ci Urbariul lui
ruzzi din 18o5.
boierii mari, cei rnijlocii aveau interese comerciale care se
satisfâceau prin nouile raporturi de silibertateac omertului ; dar atât boierii
mari cei mijlocii rezemau existenta pe mijloace feudale: pe
dijmá, nu sä schimbe nimic din sistemul feudal al productiei din care
tráiau. Libertate pentru dar nu pentru productie. de
comercializati» au aceleasi sentimente, cu foarte ca boierii
mari. Am gtivernulrevolutionar dela 48 a rezolvit chestia desfiin-
tând comisia propriet4ii, ale drei desbateri i se prea agitate. Vom
iaräs cum aceiasi boieri revolutionari nu o atitudine la 62,
fatá de legea
Introducerea capitalismului comercial cccidental Principate, nu a produs
dar, pe baza acestui economic nou, o dublare a boierimii, cum crede d-1 Ze-
letin; o boierime bazatá pe naturalä, care cuprinde pe boierii mari,
o boierime care din schimbul comercial, formatá din boierii Toti
boierii mari se bazau pe productia naturalä apärau mijloacele care condi-
tionau produttie, dijma daca. Toti feudali toti comertul
liber.
insá ideile revolutiei franceze au gásit un sprijin boierii de a doua,
e ei au gásit in aceste idei pentru a o revolutie politicá,
s'ar zice azi, o rásturnare de guvern, pentru a protipendada in conducerea
Statului. D-1 Filitti constatä boierimea secundará din Principatele
un spirit de ; dela secolului al XVIII-lea a venit principate
PENTRU
43 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII GAROFLID: ROLUL SOCIAL

duh care se manifestä cafenele, cluburi e indreptat contra


toritatii. Zeletin boierii mici de confratii
dela viata politica, au gäsit ideile egalitare ale burgheziei apusene un mijlcc de
interesele proprii de clasä de a cuceri a boieria ware
(Op. cit., gArhiva», pag. 243). Aceasta este singura revolutie pe care boierinasii o
incercasera la 48 care deveni o realitate la 66, se Constitutia
Revolutia dela 48 nu fi o revolutie nu existau atunci
conditiile subjective obiective pentru introducerea capitalismului la noi. Am
mai sus cä notiunea capitalism, nu trebuie ca mijlcc al
formárilor sociale, cauza sporul populatiei. Aceastä nu
la 48. Populatia mult prea productia economica pe
necesará ; pe de parte, ales nu au
nicio pregatire pentru a nouile forme ale schimbului. de ce capita-
lismul s'a la o subtire nu a revoluticnat de fel raFor-
turile economice agrare nici raporturile juridice ale sociale, din
trebuiau neschimbate. Criteriul unei revolutii este felul
cum ea desleagä chestia Revolutia este o revclutie burghezá,
ea nu s'a ocupat de lucratori, cu proclamarea egalitätii aks fra-
; revolutia dela 48 la noi, nu a fost o burgheza, ci ai o
in clase sociale, cáci a nu a erat a. Ace
constatare apare cand vom in care s'a
tuit legea precum rolul partidelor politice de ea.
In divanurile ad-hoc, chestia ca
comisia dela 48. Divanul Munteniei, prudenta
nu atinge chestia ruralá ; divanul Moldovei, in destaterile
läuntrice, se de agrare de cumplit
cu ea, chiar principiul unirii» (Xenopol, Cuza-Voda, pag. 445).
desbatere, spune Xenopol, adusä la cunostinta conferintei din Paris,
inscrierea conventia dela 1858 a vestitului art. 46, care
toate privilegiile, scutirile monopolurile, de care se uncle clase, vor
fi se va la revizuirea legii care
porturile proprietarilor cu cultivatorii, vederea scartei
acestora».
se poate boierilor de starea a doua boierinasilor un rol in
parea ar fi doar acela protestarea cu a ari,
contra acestei la cunostinta burghezii cu
a determinat burghezie devie ea factor al revo-
lutiei in
cu Comisia la lovitura de Stat, partidului politic
care reprezentá liberal care traditia dela 48 a
fost pasiv de chestia Xenopol spune: «Kogalniceanu, bärbatul
ARHIVA PENTRU
SOCIALA 44

www.dacoromanica.ro
AL MULOCII STUDII
de Domnul primejdioasa onoare de a chestia
a luptat singur in favoarea táranilor dela Maiu f la 1862, pentru
sprijinul legii rurale, contra adunärii. Acei cari purtasera lupta
cu el, Brätianu Rosetti, dimisia timp de a legea
in desbatere. Ei alesi votarea ei». (Xenopol, Cuza-Voda, pag.
Liberalii nu au sustinut desbaterile legii rurale, extrema
reprezentatä in prin putine, dar puternice individualitäti, care
erau: Golescu, Rosetti, fratii Lucru ce se va straniu este acest
partid, spune Xenopol, nu priva chestia ca o a timpului.
Brätianu, de Kogalniceanu, pentru ce minoritatea liberalá din Comisia
Centralá dela Focsani nu intocmise un proiect de lege pentru a-1 opune guvernului
Barbu Catargiu, raspunde: ... ambele litigante
chestia trebuie fie discutata linistea, tot rece, cä trebuie
ce vor proprietarii modul de azi nu e cel pre-
ferabil pentru dânsii, au alte resurse mai bune acelea ce le
legile existente. incepem cu alte reforme, cu moralizarea functionarilor, cu
garantiile comertului, cu institutiile de credit. A intrat capul
cauza de care sufere e proprietarul. bate piatra,
broaste, cauza e cä proprietarii au (Discursul dela Februarie 1863).
Ceeace mai mult pe membrii stângii erau chestiunile formale ale
tilor formelor constitutionale, spune Xenopol; când pe Domnitor,
desbaterea rispunsului, nu-1 pe aceastä a constitutionalismului
lui (Op. cit., pag. 268).
Aceastä de chestia ruralá, de Rosetti
duserä dimisia din adunare, chiar ajunul marilor desbateri asupra legii rurale
din 1862. Xenopol wricare ar fi fost motivele acelei dimisii, ea nu ar fi fost
cei doi ai partidului radical din acele timpuri ar fi privit legea
ca o parte din progratnul regenerärii poporului
(Xenopol, Op. cit., 268).
Aceste citate sunt destul de doveditoare, a fi nevoie le Din
ele reiese partidul revolutionar nu un partid burghez, nici la 62, cum nu
fusese nici la ; el voiä desfiintarea iobägiei, un partid de mijlocii
boierinasi, de proprietari de mosii, el o revolutie politica, dar nici
de revolutie ; iar pentru ajungerea acestui scop partidul liberal se
cu deosebire pe burghezia care acum Muntenia incepuse se
; de de clasa mijlocie ruralä, nu-1 niciun interes real.
atitudine a partidului de legea lovi-
tura de Stat, care a fost spune Xenopol, ales vederea legii rurale. Astfel
pentru obligatiei de ccident ale, legea ruralä fiintä contra
partidelor politice chiar contra celui liberal (Xenopol, Cuza-Voda, pag. 408).
Pe baza mesagiului impäratului Napoleon al din 1863, Xenopol
crede lovitura de Stat efectul ei, legea ruralä, fi urmárile unor
incurajári ale Frantei.
ARHIVA PENTRU
45 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII CONST. GAROFLID: ROLUL SOCIAL

Dar chiar lovitura de Stat, legea ruralä nu o revolutie


burghezá, productia nu se pune de pe baze capitaliste. Legea
din 64 a deslegat numai problema juridicd a care liber, iar
deslegarea economia a numai a m*ei, spunealn la 1907 in lucrarea mea asupra
chestiei
Mijloacele feudale, dijma, au continuat fie, sub de dnvoieli»,
instrumentul productiei agricole ca in trecut. Regimul vechiu nu s'a desfiintat,
deoarece prin nu s'a economiceste liber. Proprietatea
ce i s'a dat prea mid, el in de bani, drept platä pentru ântul
de care mai nevoie ca sä ceeace din belsug, bratele; robeste
dar, din nou
Imprejurärile economice sociale explid de ce legea nu fie
dedt ceeace a fost. La 1864 productia in totul raporturi feudale,
trebuintele restrânse, ale táranului, boierului ale Statului erau indestulate
acest fel de Populatia nu se
nevoia unei tehnice agricole ; lipsa capitalului, a priceperii tehnice
mai ales a deslipit de pámânt, nu ofereau mijloacele cerute de
agriculturá.
de ce legea nu a schimbat raporturile de mund agricolá.
fi trebuit fie o agriculturä capitalistä cu salariati,
trecerea de sub regimul feudal al muncii, regim economic burghez.
Aceasta nu s'a a continuat, raporturile economice nu se
schimbä decrete.
La 64, toatá productia economicä se pe bugetul
pindeau de clad. Desfiintarea ei ar fi produs o turburare
socialä desvoltarea fi fost pentru multä pe
nu sosise ca täranul capete libertatea economicá.
chiar umbra de libertate legiuirea dela 1864 fu suficientá
sdruncine productiei nationale. Táranii, multe párti, nu vor
lucreze invoelile de voie. arendasii cereau de con-
strângere, consiliile judetene, la cererea guvernului 1865,
este nevoie de legi care invoelile agricole sä se execute pe cale administrativá.
Consiliul de Stat constatá: de industrie, de
fabrici sau de alte exploatatiuni, care alimenteze publid, ar o cala-
mitate publicd se lase judecata comune tocmelile agricole executarea
a fost legea din 1866 se institul obligatia a
ani doi dupá ce primul articol al legii rurale proclamase
solemn liberarea de clad boieresc, el fi cu dorobantul pentru
a indatoririle de munci Claca boierescul din
drept, in fapt ele nu suprim ate. Acest regim legal de constrângere a
muncii cu indulciri, fânä la 1918. prima oarä in acest
lung de legiuiri agricole se lege «dreptul Oranului de a mund
tdiu la in legea muncii obligatorii a guvernului conservator din acel an. Acest
ARHIVA PENTRU 46
REFORMA

www.dacoromanica.ro
AL STUDI I
drept el nu l-a avut niciodata atunci, nici chiar prin legea socia-
a invoelilor agricole din 1907; lege nu-i pentru munca
decât zile pe Vinerea Drept iluzoriu
pentru cine cunoaste munch in agriculturä. Necesitate a
raporturilor de in productia a shigura prcductie econo-
la vreme, pe de o parte de ce dela 1864 nu a putut fi
revolutie de ce guvernul dela ca cel dela 1848 a fost nevoit
daca care o proclamasera
1864 nu a facut o revolutie decât pentru proprietatea
care devine proprietate de drept privat pentru proprietarii cari drepturi
politice dauna protipendadei; proprietatca
situatie ca trecut. Cea nu s'a liberat, noilor
este declarat legea cei de al doilea
supusi, prin legea a tocmelilor agricole la
a muncii. au fost prin aceste dispozitii legale dela regimul
libertätii persoanei averii. Revolutie liberarca
a persoanelor ce o detin. 1864, nu au avut nici pe una, nici pe
Din cele expuse ad, reiese evidenta primei teze a ccnferintei ele, anume
neexistand o atunci candvechiul regim a cazut, lupta care
s'a dat oligarhiei a fost ai o de inlocuire politica, nu o
Noul regim s'a asezat numai la vechea
asezare

Modul de producere economica structura


nu a putut sä se schimbe. Revolutia dela 1864 a fcst numai o rcvolutie
sânul clase privilegiate. locul ari se la ccnducerea
o aristocratie de dregatori, zisele politice. Sub un alt mime
prerogativele acestor partide politice ca ale aristcci
Protipendada se cheamä de «Marea Pe foloasele ce
curg din administrarea venitului tárii, boierii noui ce provin
din administrarea institutiilor econcmice noui. In special, controlul admini-
creditului public devine un instrument
de profit dominatie. Cu ajutorul bugetului, al creditului public al regim
vamal protectionist o serie de institutii ancare, ccmerciale,
care devin locuri de retragere a partizanilor politici. burghezie
se naste; dar burghezie s'a numai din vointa
partidelor politice, puterea tot âna oligarhiei, care condu-
cerea o aveb. ca in trecut 15-20 familii. si conservatorii se alternau
la conducerea Statului, aceleasi norme care vechile familii boieresti
se agitau cu spre a obtine dela Stambul schimbarea sau
mirea unui a la putere el.

47 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII CONST. GAROFLID: ROLUL

alcätuire socialä introducerea institutiilor a


ost caracterizata de Junimea prin celebra Constatarea
atunci o realitate. Revolutia operase numai subtire päturä
raporturile economice juridice la ca sub
vechiul Din productiei economice se
loace feudale majoritatea populatiei, erau exclusi dela regimul
evident institutiile politice noui nu puteau fi continuarea celor vechi,
suprematia politicä a oligarhiei.
constatare este cu principiile materialismului
istoric. relatiilor de productie, spune Marx, alcätueste structura
economica a societatilor, baza deasupra se o suprastructura
cäreia corespund anume forme sociale. Modul de produ-
cere a vietii materiale conditioneaza procesul vietii sociale, politice spirituale
in genere».
economicä de aceeas,
sustinätorii materialismului istoric i social politic
acelas. Ceeace dealtminterea am
Constatarea Junimii institutiilor politico-juridice introduse la
noi le lipsea fondul, nu atunci o care le sustie. Dar
unde Junimea nu mai in e atunci, când, plecând dela consta-
tare, introducerea formelor liberate. Dupä a constatat dupä
in altii, popoarele nu refac evolutia popoa-
relor inaintate. desvoltarea economica, spuneam eu la
1907, puse brusc contact cu capitalismul occidental, pripite in
Ele sunt obligate, pentru buna a capitalismului, adopte forrnele
politico-juridice liberale, rämânând creeze cu timpul fondul, clasa care
interes le sustie. De f apt a se formeze la noi,
numai la orase, chiar acolo rolul ei social a fost neinsemnat, partea cea
mai numeroasa a acestei clase nu a avut drepturi politice; la sate, din cauzele
tate mai sus, täränimea a fost imobilizata in ca
de Fruntasi, mijlocasi, codasi, aveau perpetueze viitor clase
sociale imuabile; cáci institutiile juridice liberale au fost oprite de a la
selectia, care ar fi dat ca la orase clasa care formeze fondul
stitutiilor politice juridice noui.
Astfel la tarä forma corespundeä perfect fondului: regim juridic
o
Intre sate si orase s'a creat din o prapastie. La orase: liber-
tate economica, politicä, juridicä, culturald; la sate: cu dorobantul, vot
condus de administratie, proprietate analfabetism. situatie
a noastre sociale a izbit pe tosi cercetatorii. a chiar
termen pentru a anomalie d-1
letin articol publicat in revista Martie 1923, p.
nu se poate opri de a prapastie; remediul pe care propune,
PENTRU 48
REFORMA SOCIALÄ

www.dacoromanica.ro
PROPRIETATII MIJLOCH ST II
e sens pentru un adept al rnaterialismului istoric. Ce rol social
poate cultura unei clase se poate obtine buna
stare materialä cere trebuie fie temelia?

dar explicata a doua a conferintei mele, anume: puterea


din cauza structurii noastre sociale-agrare in
nnei minoritati, unei oligarhii, care este noul regim, a vechei ari-
stocratii privilegii.
acum de a tendinta constanta a acestei
oligarhii de a formarea unei clase mijlocii rurale.
oligarhie nefiind o burghezie, opunerea ei la formarea unei clase de
puternici este naturalä. Se temek de sigur, acesti inclependenti
deci politiceste, vor sta cale ; cu mai mult cu nici
clasei burgheze oräsenesti nu a prea acestei oligarhii. Aceasta
explicá lárgirea a colegiilor electorate, scop de a le independenta.
Xenopol constatare cu prilejul Constitutiei lui
lovitura de Stat. «Constitutia el- «restransese destul de mult pu-
terea legiuitoare pe a domnitorului.
In alte o astf el de a sistemului constitutional ar fi trebuit
de o restrangere a dreptului de vot. In lucrurile se petrec
altf el legea electoralá plebiscitar este mai cea
veche, aceasta din opozitia contra domnitorului, in de a din stra-
turile a treia, concentratä in fosta clasä privilegiata votul
tocmai spre a aduce elemente mai domoale (Xenopol,
Op. cit., pag. 397). De atunci obiceiul s'a mai practicat.
Dar revenim la discutia
Clasa conduatoare a formarea mijlocii.
se chiar legea
sunt opriti de vinde loturile ; aceastä dispozitie a fost Constitutia
dela fixandu-se un termen de ani, care cu ocazia schimbárilor constitu-
-tionale din a fost prelungit din nou pe 32
dispozitie obtinut prin legea
nu este o proprietarul lui puteä dispune de el anumite conditii ;
muncitor de acasta nu puta
la suprafata de 5 ha., hi care se pe care
1-ar fi posedat
Improprietaririle fäcute legea numite impropriu
Statului» au caracter. Suprafata lotului la 5 ha., sar-
cinile transmiterii acestor erau ca ale vechi.
fectul acestor dispozitii a fost imobilizarea midi
giniti de pämânt ca regimul feudal. Nid un nu
PENTRU
49 A

www.dacoromanica.ro
STUDII CONST. GAROFLID: ROLUL SOCIAL

pätrunde in massa täranilor, nici un nu se ridice peste limita


Este prin aceste dispozitii legale form area proprietätii mijlocii a fost
decatä. In alte tári efectul principal al emancipärii täranilor a fast selectia.
care s'a operat ei. Individualizarea proprietätii a un bine pentru täranii
muncitori, ceilalti mai putin inzestrati, sau cu un petic de
prea mic, de ocrotirea regimului feudal, lupta economid.
vândut pämântul dând nastere proletariatului agricol industrial.
Liberul al fortelor economice ar fi putut la noi proprietatea mijlocie
toatä limitarea uniformá a micii Restrictiile a
piedecat aceastá evolutie.
Nu numai agrare au impiedecat formarea burgheziei rurale, dar ele au
mai desfiintat pe acei fruntasi se ridicaserá ca arendasi sau cultivatori
dijmä pe mari. Pe toti acesti cultivatori de ha. pe care apli-
carea legilor agrare i-a in cale, au multi din ei cari se pe mo-
siile Statului, pe toti acestia legea i-a desfiintat. In fata ei puterea nu
nici un merit: toti bogatii sau säracii trebuiau se cu un lot
de 5 ha. chiar cu nimic, erau proprietari de % ha. sau
aveau perspectiva de ; astfel glásuiau instructiile, cum ne spune d-1
Cosâcescu, secretar al Ministerului de in acele vremuri.
Inalienabilitatea a oprit diferentierea täranilor i-a legat de Nu se
poate o dispozitie mai reactionarä ca aceasta, ea nu fi opera unei burghezii,
esenta liberalismului libertatea pe baza concurentei ce
libertate timp táranii vor fi legati de posesia parcelei
nu vom agriculturä intensivá, nu vom puteâ nationalizä clasele de mijloc
nu o industrie, nu o reprezentare politicá
nu vom o civilizatie.
S'a spus mereu pricina acestor restrictii legale a teama proletarizärii
täranilor. Este o eroare. Inalienabilitatea nu a putut proletarizarea,
statistica dela 1907 ne-o spune ; dar ea a fäcut ceva mai a diviziunea
micii proprietdti la pulverizare legând pe de impiedecat
devie un industrial sau de meserii. Iatä de ce, toatä criza agrará,
noi import= fiecare an lucrátori statistica serviciului Sigu-
rantei Generale, numärul se riclicä la peste ioo.000 ; pe când ancheta
din 1907 constatá mai mic de s'a plätit la Bolintin, la
20 km. de Capitalá.
situatie exceptionalä a proprietâtii táránesti este schimbatä
legea agrarä din 1921; dupá lege proprietatea táráneasa
este de toate vechile täranul poate dispune liber de pâmântul
lui, poate poate fie limitat la 5 ha. Din cir-
culatie a proprietätii o structurä socialä nouä ar se
la tará, selectia elementelor mai active, selectie pe care legea agrará
nu. a putut-o preveda, cáci suprafata loturilor precum ordinea de prefe-
rintä a indreptátitilor la improprietärire erau dejá fixate prin dispozitiile con-
50

www.dacoromanica.ro
AL MIJLOCII STUDII
stitutionale din 1917. Legea agrará chiar formarea unei clase mijlocii
rurale, concentrarea proprietatii cumparare la
roo ha.
Aceste dispozitii liberale nu au avut o legea de
curând, guvernul liberal revine asupra dispozitiilor legii agrare,
de concentrarea lui la 25 ha. de Aren-
darea loturilor fusese dinainte suprimata pe cale de ministeriala.
neoiobagie.
Tot de a fost atitudinea partidelor politice de
cari másurá reprezentau o proprietate mijlccie. Aceastä proprietate
s'ar fi putut comaseze
Nici una nici alta nu s'a
exceptionale care robeau munca care acum
reau mai contrast libertatile determinará
massa o fierbere continua. la 1907, se produc
sociale puternice ; pentru prevenirea partidele politice nu alt
decât de sistem de loturi insuficiente pentru a asi-
independenta a Dela azi s'a
mereu aceste conditii taranilor, fárá a le permite din medio-
critate.
Aceasta a fost politica partidelor politice f de Rezultatul ei este
aplicarea legi de improprietärire structura
se aproximativ astfel:
proprietate mare dela la ha.
proprietate dela 5 la. ha.
79% proprietate sub 5 ha.
Cum proprietate a fost legi, procentul ei enorm
de celelalte categorii lipsa de interes pe care clasa a
avut-o de proprietatea
Se va poate, ea suficient solicitudinea pentru
exproprierea a mosiilor Exproprierea a fost o necesitate care
nu se In alcätuirea noastrá astf el cum am aratat-o,
mereu pâmânt pentru când Statului ale eforiilor
isprävit, natural boiere§ti. Dealtrninteri, chiar proprie-
tarii se exproprierea; deosebire suprafata de expropriat la care se
fixase atunci guvernul pe care o acceptase extrema liberalk un
de ha., nu distrugea proprietatea mare. mai parlamentul dela
a fost meritul apartine, acesta poate fi un
prejurdrilor politice sociale ale timpului.
Dar, fine, voie sau aparentä, devenise
pe din agricol al i se pe deasupra dreptul
de vot. Cum o acum oligarhia ? dorinta ei fi fost

REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDI I CONST. GAROFLID: ROLUL SOCIAL

intärirea ridicarea unei clase de ar fi trebuit lase, putin,


dreptul de a liber de produsul muncii. nu a fost aceasta dorinta parti-
delor politice o probeazä politica comercialä. Sub cuvânt cá
de improprietärire a fost prea ieftin, fu supusá la o presiune con-
cerealele, vitele, produsele agricole, au fost lovite cu prohibitii, taxate
cu maximale, impovärate cu taxe de export. Astf el productie
agricolä, din care 90% e se vinde cu la sub pretul mon-
dial; pe agricultorii trebuiau pentru toate produsele
industriale de care aveau nevoie.
Se creazä astfel pe cale un regim efectele lui, regimului
feudal; de nu mai e iobagul boierului, s'au expropriat ;
díjma daca au rämas, ele se fac azi folosul fiscului sub de taxe de
export. Cu asemenea regim exceptional, de sigur nu pot prosperà, cum
nu au putut trecut sub regimul invoelilor agricole.
In Ardeal existä o ruralá mult mai desvoltatä ca la noi
unde agricultura cre§terea vitelor se mai intensiv, efectele ale acestei
politic i economice au fost mai simtite.
Aceastá contra claselor rurale gäsit doctri-
narul care o D-1 Zeletin articolele citate ne spune mizeria ruralá
pretutindeni la inceputul capitalismului, oricare ar fi fost felul emanci-
täranului in regiunea Numai când capitalul este destul de
ternic pentru a industria, numai atunci agricultura respirá. Se pare noi
am ajuns acest stadiu agricultorii rabde. Zeletin
,sprijinul tezei sale mizeria agricultorilor in apusene la inceputul erci burgheze.
Constatarea este dar, cum foarte bine d-1 Madgearu, mizeria
acesttimp datoritá supra-populatiei, nu capitalismului comercial ;
cáci ei ar fi fost situatie chiar dacä fi regimul vechiu. Mizeria
täranilor secolul al XVII-lea al XVIII-lea a coincis cu desvoltarea capitalismului
comercial, ea nu e lui. «Deposedat secolul al XVI-lea prin
populatiei, de buna stare materialä de care beneficiase Evul-Mediu, fran-
cez», spune cl'Avenel, va mai regási aceastä prosperitate in zilele noastre».
A regAsit-o in zilele noastre, serviciul capitalului a creat debu-
euri noui de au absorbit sporul populatiei.
De sigur, desvoltarea industriei agricolá este necesarä pentru a
populatia pe care pämântul nu o , pe de parte ea permite intensivarea
agriculturii, prin márirea debueului; aceasta din conditie nu e
Agricultura Danemarcei, Frantei meridionale, s'a putut intensivä
ei este extern; nu mai amintesc de America, Canada, Argentina. Nu trebuie
azi a revolutionat mijloacele de transport, mai e limitat,
chiar pentru produsele cele mai delicate agricole, la piata Nu se poate
epoca noastrá, cu timpul d-na de Sévigné scrie: crie
sur un tas de la câteva sute de kilometri regiune fie ;
agricultura poate un intern prea desvoltat.
PENTRU
REFORMA SOCIALÁ
52

www.dacoromanica.ro
AL

când agricultura este de regimul exceptional al taxelcr de


este evident ea nu-si poate valorifica productia sa. Numai la noi
Rusia au fost sá profite de conjuncturile favorabile ale productiei
agricole mizeria agriculturii este epoca desvoltarii
capitalismului, ea trebuie suporte impozite care a a parte
din buget, este atunci justificatä pärtinitoarea distributie a creditului
care face ca, dinteo circulatie de portofcliu de miliarde, 14 fie
date comertului industriei numai 2 agriculturii, cu toate
a roo miliarde anual, pe când cea industrialä de mine
numainmiliarde (G. M. Leonte, Raportul bilantul Nationale, Argus,
Martie 1925).
de credit care se industriei, usurarea ei de
prin sarcina mare fiscalä ce agricultura ieftinirea de lucru
mai redus al vietii, obtinut mentinerea sub nivelul
rilor mondiale a productiei alimentare, face parte dintr'un program
social care crearea pe cale artificialá a unei clase burgheze
burghezie cu ajutorul bugetului, al averii Statului cu sa-
crificiul claselor rurale, ar menirea cucereasca, nationalizeze conducerea
organizatiilor industriale bancare, cele mai multe niâna sträinilor.
N'am nici o incredere forta unei burghezii chip artificial; iar
ceeace priveste scopul national al acestui program economic, eu cred mai de
rezultatul va fi invers.
ridicarea unei burghezii financiare industriale pe ruinele agricul-
turii, nationalismul economic sacrificd interesele unei populatii cu o
a orasele din populatia o
tionali. De sigur o burghezie de de este
un pericol pentru civilizatia unui popor, se interpune ca un strat
intre clasele de jos con'ducatori; burghezie trebuie asin ihze inte-
resele noastre nationale culturale. E un drum lung, atunci trEbuie
singura burghezie singura burghezie a unui Stat
agricol: aceea se pe proprietatea Acesta este pas
pentru nationalismul economic.
V
Concluzia celor expuse este revolutie nu am avut, vechia
oligarhie a continuat, oameni noui, conducerea politica a tEndinta ei
constanta a fost de a ridicare a unei claseinstärite din
Presiunea politicä, pe oligarhia a asupra
a produs reactie Organizatii politice s'au
Niciunul din aceste partide nu a luat integrala a
tereselor economice niciunul nu a avut viziunea ridicarea
clasei mijlocii rurale este cale pentru realizarea institutiilor politico-juridice
liberale la noi.
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII
din partide chiar, acela care exclusiv
Tesele nu in realitate tot o revolutie formalä, o
schimbare a regimului actual politic in f el in care partidul revolutionar dela
1848 l-a realizat mai in contra boierilor mari.
Conducatorii partidului ca vechii bonjuristi, primele
duri oligarhiei politice, poporul, pentru casprijinit el, rastoarne
oligarhie locul. Aceastä afirmare, care s'ar paradoxalä, se
pe atitudinea pe care acest partid o are de
Criteriul unei revolutii, am e felul chestiunea
Problema socialá care cere a fi imperios deslegata la noi, este aceea pe care o
pátrunderea capitalismului, diferentierea täranilor in proprietari mijlocii,
de care nu poate o agriculturä deslipiti de pämânt,
fárá de care nu se poate industria.
Ca boierinasii dela 1848, conducatorii politici ai partidului nou sunt revolu-
tionari de oligarhie, problema felul arátat mai sus nu-i inte-
; programul pentru nu se de acela al vechilor partide.
Ca acestea, ei nu doresc rnijlocii. partidului
imobilizeaza pe baza de muncä. Proprietatea legalä
este bucata de pe care o poate un Oran cu familia lui; nu vor
fi se ridice peste doctrinarii partidului iluzia
nu vor fi sä cadá mai jos. Ei cred ocolind capitalismul, cooperatia ar
sä asigure economic necesar pentru a absorbi cresterea
rurale. minune nu o poate face la numai capitalismul.
Regimul de ar fi continuarea nivelariisociale pe care au pro-
dus-o acum restrictiile legilor agrare. Proprietatea de aceleasi
urmári ca inalienabilitatea; mai rele chiar, notiunea de
presupune controlul revizuirea acestei pentru a o pune concor-
cu puterea de natural schimbatoare a proprietarilor.
Independenta economicä deci libertatea a este
Präpastia dintre sate deschisa. Neoiobagia va fi definitivä.
Revolutia numai acum incepe la noi, acum
fierbere mare e la o lume viguroasa, se ri-
dice cu toate care o Ea cere, cum un manifest politic
recent, de proprietate deplin astf el cum acum o
ceva de ani burghezia
Va cere curând dreptul la controlul vietii democratia, in
agricole, nu este deca pe proprietatea mijlocie. Acesta este fondul
care forma. proprietate ori ce regim fie el con-
servator, liberal sau ajunge absolutist. Crearea acestei cere
o conditie, aceea pe care a cerut-o burghezia

I PENTRU
REFORMA
54

www.dacoromanica.ro
SOCIALE IN FINAN-
TELE MIHAIL MANOILESCU

STE o veche constatare aceea la gene-


ratia dominanta este stäpânitä de ideile curente ale unor epoci ante-
rioate. La noi momentul istoric pe care
nu numai generatia e stäpânitä de ale trecutului dar -
mult atât - ea vede prezentul prisma unor informalii ale trecutului.
alta
cetat
organismul
aceea pe care o
de cunoscut. Pe
de
atâtea alte crize, avem o
-
al nouei Românii care este o
este
de
totul
de cer-
Acestei crize de cunoastere, in sfera sa de activitate,
Institutul Social Românese. La venim noi modesta

PINANTELE PUBLICE VIATA


Care sunt, general, raporturile dintre finantele publice viata
S'ar crede, la prima vedere, fenomen financiar, precum
de financiard, are timp un caracter tocmai
prin faptul asupra corpului social.
Nu este astfel. In mai exact al pot
de financiara, care fie indiferente din punct de vedere
Asemenea pe care le-am numi asociale, nu nimic
din configuratia societätii, sau - formula - ele de
avere, ca urmare raporturile de sociald dintre indivizi dintre clase,
se ca aceste jinanciare fi aplicate.
sunt unele de financiar, care - mod constient sau
sociale deplasri de socialä. om retine dar, cd
financiar sau o de linanciard, un caracter social
atunci când o intervenlie in repartizarea pro-
pe cale o schimbare raporturile de clasele sociale.
Care sunt prin care se produce o asemenea interventie artificiald
partitie ?
Sunt dou principale: Cea este schimbarea (sau falsificarea)
etalonului de valori, provocarea de variatii puterea de achizitie
a monedei.
Aceste variatii valoarea a monedei produc consecinte sociale
imense. De fapt, aspectul social al fenomenelor monetare a fost atât de
mult studiat, nu credem interesant ne mai acum asupra sa. S'a
de altf el indeajuns cum inflatia monetará are grave consecinte sociale
ARHIVA PENTRU
SOC1ALÄ

www.dacoromanica.ro
STUDII MIHAIL MANOILESCU: CRITERII

prin faptul ruineazä clasa rentierilor cum la säu deflatia


poate grave sociale, prin aceea creaa un permanent para-
zitism social in dauna claselor producatoare.
Este a doua cale interventie cale mai penna-
in actiunea sa asupra societätii; ea este acel
de sociald, care e bugetul.
In cele mari capitole ale sale - in capitolul veniturilor impo-
zitelor, in capitolul cheltuehlor - bugetul posibilitatea de a se face
o de repartitie clasele sociale, fie proportional, n ai
mult dela o putin dela o alta, fie
mult unei clase putin alteia.
de ce obiectul special al cercetarii noastre va constitul
de bine inteles in

2. OSCILATII SOCIALE. VIABILITATEA CAPITALISMULUI


de aceasta, este necesar o privire asupra
pectului pe finantele publice, raportate la alcatuirea socialk
in toate Europei.
Anglia sufere de o fiscalitate excesiv6. fiscalltate - asezatä pe haze
sociale foarte moderne special bugetului
venituri ale capitalistilor, ceeace este posibil care capitalismut
este apogeu, veniturile niari sunt destul de
In cu situatia financiar6 socialá e grea,
mäsurile salvatoare de ordin financiar. Dealtfel, chiar trecut impozitul pe
venit a trebuit fie discutat timp de decenii, pentru ca a
fi legiferat aplicat, in conditii defavorabile, in timpul rásboiului mondial!
situatia financiara a Frantei este astázi mai tragicá, cu guver-
n'au ajuns se asupra clase sociale vor
apese greutatea bugetului.
In Rusia o experientä pe de extravagant6, pe de do-
meniul financiar, a fost corespondentul logic al unor experiente tot de ex-
treme tot de dezastruoase in domeniul social.
Germania a oscilat continuu dela 1919 capitalului
favorizarea lui.
a evoluat dela politica financiar6 socialistä, care
la politica financiara net capitalista, care caracterizeazá noua
a fascismului.
ne atunci: de unde vin oare aceste varietati de mari de
la o la alta de unde aceste oscilatii cadrul
R6spunsul, este aceste politica nu sunt
un aspect al marilor in care se sbat toate
se fixeze asupra unui sistem social. E un aspect mai din marea
PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
SOCIALE IN FINANTELE

ce se cele economico-sociale, care do-


minatia liberalismul socialismul. Problema alegerii
conceptii, se dealtfel cu marea practica, care s'a
omenirii a doua zi alegerea metodei de a lumii.
In altadatá, toate rasboaele, problema ref se
; refacerea nu grea, deoarece cadrul social-economic nu se
ca urmare a rásboiului s'a putut usor reface America,
succesiunii tot Franta dela 1870. Acum
cu opera refacerii, se pune marea a transformdrii sociale..
Care este transformare cel mare? Care sunt tendintele
sociale dominante dela incheierea
Noi nu vedem acel care precizeze merge
lumea. Cine ar oare descifreze, haosul european, spre care
politico-sociala se indreaptä omenirea? Intre autoritarismul anti-
capitalist al lui Lenin autoritarismul capitalist al lui Mussolini,
ritul parlamentarismului Germania parlamentarismului in Spania,
care este oare calea viitorului ? A doua zi rásboiu s'a crezut in toate
tárile mai multe metode de refacere a lumii. S'a : «refacere nu
imitarea a ceeace a fost, acum e momentul de a se civilizatia
alte baze; acum e momentul de a da lovitura de moarte capitalismului».
a fost o mare iluzie, a doua «mare iluzie» de care a suferit
omenirea, cea dintâiu de care ne-a vorbit Norman
pitalismul, pe care adversarii lui credeau sortit nu mai necesar
omenirii. In refacerea cere un supra-efort, capita-
lismul este mai presus de toate, doctrina supra-efortului.
sigur, se poate zice rezultatele economice frumoase ale capitalismului
surrt cu sacrificarea echitätii. Este exact. Dar pentru Europa a doua
nu se o de progres social (de echitate), ci o
de existent& de ce nu momentul se echitatea cu pretul
derii productiei cu favorizarea a consumatiei. de ce
din nu. puteau riscul aplicarii unei «metode noui».
Dealtfel problema aceasta care s'a pus mod real atât de
tragice - in Europa de rásboiu, este o veche, care,
in chip pur teoretic, pasionase adolescenta multora dintre noi, mult
de In de ori nu s'a discutat viitoarea socialk
care capitalismul, va apare mod necesar
moment culminant de prosperitate economica sau va apare
ment de deprimare doctrina sentinta:
noua socialá de Marx, ca o consecintd, un.
punct culminant desvoltarea capitalismului, nu de
dezastru ca de Numai bolsevismul a experienta nebuneascä,
care a baza repartitiei in mijlocul mizeriei a pro-
ductiei
57 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII MIHAIL MANOILESCU: CRITERII

Intelegem acum de ce subminarea inlocuirea sistemului capitalist n'a fäcut


mare progres dela rásboiu Se poate spune exagerare n'ar
existat rasboiul, ne-am mult mai departe pe cale, zece
ani de evolutie a capitalismului, ne azi ce am trecut
prin
de ce putem conchide istoria a nu este
cel putin vreme mai sunt pericole Europa,
vreme instrumentul politico-social necesar pentru
popoarelor europene pentru ridicarea

3. IMPERATIVELE EVOLUTIEI NOASTRE ECONOMICO-SOCIALE


Cum se pune la ?
Caracteristica vietii noastre sociale de totdeauna a fost precipitarea
istorice, care alte s'au chip lent. Despre noi se poate spune
ca despre voinicul din povesti: cresteau altii an, zi».
caracteristica vietii noastre soiciale, a dus la suprapunerea timp a
unor reforme, care alte s'au in epoci cu totul deosebite.
de exemplu ce se petrece in Am o mare,
de pe urma unei istorice: reforma constituirea
micii proprietati), care in Franta s'a cu un veac mai bine
revolutia franced. In timp in fiecare zi, reforme
de indrumare de stimulare a capitalismului national, reforme care coincid
faza istorid a desvoltarii capitalismului in cursul secolului al XIX-lea. Prin
urmare, aci am corectarea unei mersul istoriei. Paralel
cu aceste reforme, infäptuim reforme care anticipeazd asupra viitorului;
sunt reformele pentru exceselor (capitalism pe
care noi nu-1 avem !) prin anticapitaliste socializante.
Putem spune astfel, epoca este de trecut, care
ca de viitor,
In acest haos, ce firesc facem noi? firesc sä intelegem
viitorului stä clase sociale: in desvoltarea
constituite, sus,in ridicarea burgheziei curs de a
aceste clase sociale cer ambianta juridico-socialk a capitalismului,
noi am introdus
uzia in materie !
-
-care se caracterizeaza prin siguranta prin libertate. In de aceasta
metode» se pot numi, incoherenta con-
e de remarcat, confuziunea materie poate fi cel mult
- carageleascä ! - confuzia materie socialá duce totdeauna la
zultate grave). vorbim de confuzie, nu suntem departe de realitate.
In jos, este pe de o parte spre forme superioare de
productie, cum este cooperativismul, dar timp se vede de drep-
turile elementare legate de ideea deproprietate: libertatea putinta valorificäri
PENTRU 58
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
SOCIALE IN FINANTELE PUBLICE STUDII
muncii. In timp, sus, capitalismului i se conditiunile de
desvoltare: libertatea de circulatiune juridic de
f de care el nu s'a putut desvolta.
Nu numai
- dar
capitalism este
de aceste piedeci - cum
de sarcini necunoscute
lucrare

Capitalismul nostru este timp cu opera de


facere inevitabila cu opera intreprinderilor cadrul
opera deflatiunii pe care o toate iluziile care le fac
capitalismulsi, mari obligatii sociale grele sarcini
fiscale.

4. TENDINTELE SOCIALE IN REFORMA IMPOZITELOR


DIRECTE
Am care cadrul economic social, care se pune la noi pro-
blema raporturilor finante viata Ateastá punere in cadru n-
cesará ne-a care sunt imperativele evolutiei noastre social-
economice, astfel ne-a putut in timp ne este mergem
de departe tendintele sociale, conducerea finantelor noastre publice.
Am arAtat o interventie artificiald in repartitie, se poate face pe
pe calea impozitelor, pe calea cheltuelilor.
Pe calea impozitelor se poate proportional mai mult dela o categorie
dela alta, pe calea cheltuelilor, se poate da mai mult unei cate-
gorii sociale alteia. Dealtfel, sub acest raport, evolutia omenirii a fost
- schematic - cam aceasta: In faza preliberala, de revolutia francezä,
apdsarea claselor de jos exemptiunea

de
in cursul secolului al XIX-lea, - a claselor de sus. In epoca
putin in teorie -idea
a impozitului pentru tosi indivizii pentru toate clasele
sociale. In faza mai doctrina cu tendinte pronuntate spre socia-
lism, s'a la ideea : scutirea mai mult a celor de jos,
mai a celor de sus.
Care a fost conceptia conducatorilor
vorbim de in materie financiara, trebuie sá vorbim
de mai presus de de reforma impozitelor directe, care este
opera ministrului de finante Titulescu a guvernului Averescu, care
unele a fost acceptata de ministrul de finante, Bratianu.
Reforma Titulescu este de o caracterul so-
cial mult in caracterul financiar. Intr'adevar,
impozitele directe instituite prin sustin azi 12% din bugetul
nostni (3489 milioare lei din totalul bugetului pe 1925 de milioane lei)
nici de ele vor buget o mai mare.
59

www.dacoromanica.ro
STUDII MIHAIL MANOILESCU: CRITERIT

In chiar din datele cuprinse in expunerea de motive a d-lui Titulescu


dela 1921, se in o tará afará de Anglia, venitul din impozitele
directe nu peste din totalul bugetului. in Franta
1920-1921, proportie de 30,7% (6.423 milioane, la un buget de
franc* In Italia 1920-1921 de 23,2% (2.550 lire din
lire) ; Prusia in 1921 de 9% (2.100 din 22.075 pe
când la noi, bugetul Titulescu o proportie de 32% (1.260 plus
1.663 lEi, la un buget de lei).
a care se atunci care se pune astázi este pro-
blema salvdrii publice, aceastä salvare nu se
la noi un impozit pe venit. impozitul pe venit dá bune rezultate
mai când se aplicá asupra capitalului mobiliar ; impozitul pe a
ventat chiar ca instrument de percepere asupra capitalului capitalul
mobiliar este strâns legat de desvoltarea
care este situatia de celelalte
Pe când Anglia 1911) locuitorii reprezintd 78% din populatie,
(1905) 57%, in Franta la noi reprezintá
18,3%, adicd nici o cincime a Dealtfel, mai este un lucru
esential, care se uitä adesea: orasele noastre de rásboiu, au avut
pe proprietari, cari aveau ca rol social-financiar acela de a drend plus
va muncii Orasele tráiau, direct sau indirect, in mare parte
de pe marilor proprietari. orasele sunt silite caute mijloace
de traiu, miírginindu-se numai la industrie, comer profesii libere;
ele o nouä o formulä de (Acest
f apt po ate sä explice dealtminteri, multe fenomene morale triste ale
noastre). Pierderea plus-valutei satelor a lásat orasele lipsite de
existent, distrus vcchea economicä. Orasele trebuie träeascá,
ca tráeascá au recurs dela räsboi la tot felul de expediente.
In numai ca atare putem considerà consumatia márfurilor a
cáror e an pentru zeci de ani, tot maximalizarea produselor
agriculturii si de tot felul. Dealtfel, ceeace e mai trist, e
orasele oarecare nu nurnai din bugetul Statului - ceeace
dar din specularea ultimului element la care mai pot recurge:
specula Statului. pe care o vedem in unele cercuri ale
functionarilor general la din Statului, nu e decât un aspect
tragic al acestui social, care face ca orasele noastre se agate de tot
ceeace o posibilitate de le impinge apese asupra satelor
pe toate permise nepermise.
randamentul financiar al reformei Titulescu fatal fie slab,
atunci cum se pasiunea pe care talentatul ministru de finante
a pus-o apárarea formei sale ? Ea se prin preocupdrile sale sociale.
Prec area sa echitatea sub o formá .mai celor
mai ales, a celor de
ARHIVA PENTRU 60
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
SOCI ALE IN AN TELE PUBLICE STUDII
Dealtfel, doctrina impozitul pe venit i impozitul
gresiv este destinat primul rând sä urmäreascá pe cei bogati. Astftl Seligmann
«Nici un impozit nici chiar impozitele somptuare, nu pe bogati
ca impozitul progresiv pe venit». departe: «Ad este esential al
nouei teorii al impozitefor, aceasta este steaua care conduce politica financiará
a impozitelor».
. nici nu e necesar mergem la atunci când d-1
tulescu ne rnärturisqte: «Impozitul pe venit este de toate un act de drep-
tate Aceasta sarcinile publice trebuesc supertate de clasele
gate».
dar, am alergat la un sistem fiscal imaginat anume pentru punerea la
contributie a celor bogati. Ii avem noi oare ?
in caz - aceasta problema ? D-1 Titutescu a crezut
da. De ? A crezut-o dintr'un sentiment onoreazä, dintr'un scrupul de
mbralitate de delicatetá politicä. Titulescu nu putem
la reforma celorlalte impozite, atâta vreme cât nu corecam noastre
fiscale prin adoptarea impozitului progresiv pe venit. D-sa confe-
rentiar se scuzä de obiceiu când trebuie citatii; de scuzele n'ar
sens, pentrucá citarea va da cetitorului, rara de a pe
Titulescu): «Ordinea nu poate domneascá decât cu conditia ca clasele con-
ducátoare dovedeascá masselor conduse, truda unei coWiinte permanente de
a o formulá nouá de dreptate».
mai departe: nu fie oare exact reforma socialá este una din
ghiile esentiale ale dreptätii sociale?»
Acest constant de vedere il duce pe d-1 Titulescu la condamnarea
repede a indirecte. D-sa spune: «Este o axiona impozitul indirect
produce sau scumpirea vietii, productia nationalá incapabild sä
cureze pe cea sau aduce mizeria claselor producatoare».
Aceastä este de sigur adeväratá, dar numai pentru industriale
unde se pune problema concurentei, nu pentru o agricolá ca a
dealtfel, teoreticienii cei mai Wagner - care e
rintele sociale materie financiard - recunosc impozitele directe
nu pot fi un pe celelalte impozite!

5. CRITERII EXONERAREA
Vom dealtfel revenim asupra consideratiilor generale
jurul reformei impozitelor directe. atunci mod precis,
care sunt criteriile i tendintele sociale in wzarea impozitului, potrivit nouei
reforme a d-lui Titulescu.
Ceeace caracterizeazä un impozit pe venit caracterizare o
reforma d-lor Titulescu-Brátianu - sunt urmätoarele trei puncte:
Exonerarea la adicá scutirea de impozit a veniturilor
PENTRU
61 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII MIHAIL MANOILESCU: CRITERII

2. Distinctia origina veniturilor, impunerea a


rilo , cum provin din sau din capital.
. Progresivit a.
Toate acestea caracteristice sunt eminamente sociale. Ele reprezinta chiar
talitatea masurilor de echitate pe care le introduce materie de impo-
zite epoca (de sigur, epocile viitoare vor cunoWe alte cáci
de frumos Wagner, «echitatea este o categorie istoricb).
Scutirea la este un principiu de sigur dar are chiar
cele inaintate.
Intr'adevar, in democratiile moderne, cum Gide, o
exagerata de la Fiecare intre cercul privilegiatilor
scutiti. Rezultatul este cimpozitele sunt votate de cei cari nu le
de cei cari nu le voteazd».
observatie corespunde dealtfel vechei constatári pe care la 1848
o Bastiat «Ce e Statul? Statul este marea fictiune prin care
pe socoteala tuturon.
Dar in general ideea scutirii este discutabila, ea este extrem de pericu-
la noi. In curba averilor la noi n'are munti ; noi suntem o
cu venituri mijlocii mai ales mid. La noi a un impozit cu exonerarí
mari la a un impozit contribuabil.
Dealtfel, exonerarea e numai atunci când e vorba de a cäror
existentä de un venit masurabil; sunt: proletarul industrial,
functionarul general Pentru este greu de stabilit acel
minimum másurabil indispensabil existentei sale, are tot-
deauna la gospoddria sa, venituri accesorii, care evaluarii care
mult viata. Deaceea ar fi naturalá tendinta impotriva scutirilor prea
mari acordate sub pretextul minimului de existenta.
un lucru. La noi, pe scutirile legale, avem i scutiri de fapt:
impozitele directe aplicat in de inflatie. conform unei
legi cunoscute, cu inflatia este mai mare, cu i sperantele de
zare sporesc deaceea toate evaluarile dela vreme sunt foarte jos.
zise care trebuie apere pe contribuabil de
o ridicare a leului; dar aceste au devenit extrem de imprudente pentru
fisc, care s'a la un moment dat cu veniturile enorm coborite. Astf el scutirea
a devenit o situatie de f apt, nu de drept, pentru aceste toate venituri mici mai
ales pentru veniturile täranimui.
Mai este dealtfel, un punct de vedere, care contra degrevärii
exagerate recomanda la noi o dare de este
un instrument de Cine totu nu nu e
vrednic de detine. Atunci a o deplasare a din
slabe in tari, a o de selectie socialá i econo-
folositoare. Deaceea ideea a d-lui Garoflid: libertatea tran-
sactiilor cu loturile noui cinci ani dela improprietärire, este o idee care
PENTRU
REFORMA 62

www.dacoromanica.ro
SOCIALE IN FINANTELE PUBLICE

trebuie numaidecât cu ideea unui impozit care


favorizeazá selectia spre care tinde legea agrark Dealtfel, am väzut
emotie idee a fost exprimatä sale lucrári de Alexandru.
Marghiloman, care nu numai un gânditor politic, ci mult mai mult deat
atât un de curaj politic. soarta i-ar fi el ar fi realizat
autoritatea acest impozit uniform forfetar pe ânt.
Tot ceeace am spus, ne conduce la ideea in societatea privilegiile
desfiintate, iar nu mutate din o parte in la concluzia, pe care
de frumos o Gide, Statul nu trebuie lase prin baza
piramidei sociale, pe care vrea le alunge prin vârful ei.

6. SUPRA-IMPUNEREA CAPITALULUI PROGRESIVITATEA


Al doilea caracter social al reformei impozitelor directe, este supra-impunerea
capitalului, al treilea progresivitatea cotelor de impunere. Aceste carac-
tere le vom Cum se supra-impunerea reforma Titu-
lescu ? Veniturile din salarii la cedular (cedula 6% cele din.
profesii libere (cedula E) ambele venituri considerate ca provenind.
exclusiv din mund. In timp, veniturile din (cedulele A B)
din proprietatea mobiliará (cedula G) Acestea din urmä erau cele mai
impuse, considerate cu un caracter net de venituri din capital.
In reform a Brätianu, veniturile din salarii (categ. V-a), 4%
8%, cele din profesii libere (categ. VI-a) 8%. In timp, veniturile din
inert industrie (categ. I II) 12%, cele din proprietatea (categ.
III-a) 15%.
Este dar de remarcat, cu tcate micile modifidri de cote, reforma
tianu mentine aceeas clasificare o gradatie a impunerii exact
sens ca reform a Titulescu.
Ace clasificare gradatie face ca la venituri egale contribuabilii plá-
tesc mai mult sau mai putin dupä veniturilor. Ce este aceastä diferen-
tiere, decât o manifestare de osensibilitate socialá» a fiscului, care apreciad
de de al veniturilor cetâteanului.
Care este in justificarea acestei diferentieri sociale la impunerea
diferitelor venituri? Este ideea de pur socialistk dupá care capitalul nu e
egal cu munca in opera de productie ca atare meritä fie mai
apásat, cel putin in calea fiscului. Vom mai departe, idee
are o valoare absolutá nu ea trebuie sufere
situatia fiedrei nevoia pe care o are o ará la un mo-
ment dat: nevoie de capital sau nevoie de
treilea caracter social este - am progresivitatea.
ad in consideratiile teoretice, dealtfel foarte cunoscute, care
progresivitatea nu vom de ce impozitul progresiv e considerat mai drept
decât impozitul proportional. In realitate, ce ne mai nu este
63 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII MIHAIL MANOILESCU: CRITERII

ideea de geneza unei teorii in materie financiarä ci


scopul ei in aplicare. tendinta progresivitátii este foarte este
averilor. In adevär, cum spune evanghelistul socialismului finante,
care este Wagner: «Impozitul este nu numai un mijloc de a acoperl nevoile finan-
ciare, dar un mijloc de acoperire care intervine a
rilor averilor, care se produce sub imperiul liberei concurente.
Recunosc este un lucru din cele mai periculoase a pune in discutie
ideea progresivitätii. Cine o face risd, in cel mai fericit caz, primeasd
putin itoniile, pe care le Anatole in des Pingouins, când
pe Mario apärätorul capitalismului spunä: «Les pauvres vivent du
bien des riches ; c'est pourquoi ce bien est sacré. N'y touchez ; ce serait mé-
chanceté gratuite».
a intentia imitäm pe Mario, trebuie trecem peste
preocupare principiu, oricât de respec-
trebuie judecat in tadrul nostru specific cadrul
Cerintele nationale nu pot fi - cum d-1 Titulescu - «in nici un chip
sacrificate constructiilor simetrice universale». Noi nu recunoastem - de
deosebire de d-1 Titulescu - ar vreun «drept fiscal mondial» (!)
care ar autoritatea moralá se impunä tuturor tärilor tuturor vremu-
In realitate Wagner recunoaste impozitul progresiv trebuie
la intretäierea a faze istorice: atunci când o trece
din «faza individualistä, faza socialá», accentueazá idee cu cea
mai mare claritate, atunci când scrie «trecerea dela un impozit la altul, trebuie
fácutá, numai suntem momentul care dela o
alta.
Insä, momentul nostru social-economic, este departe de a fi cel descris de
Wagner. Noi acum ne in faza capitalului mobiliar ; noi n'avem
de corectat excrescentele morbide ale unui capitalism exagerat. La noi, problema
momentului e intensificarea capitalului mobiliar.
Dar, capitalul mobiliar se clädeste pe virtuti egal de necesare: munca
economia. Nu e nici un motiv a economia in muncii, cum ar
tot de a munca in favoarea economiei.
Titulescu - ale se impun continuu a fi citate, ele
ilustreazä atâta strälucire socialä a impozitului - «Pro-
prietatea mobiliard, sub pretextul desvoltärii economiei noastre nationale, creste
sub ochii in chip ametitor (!), aproape de foarfecele fiscului».
Dar, vai, cresterea «ametitoare» a mobiliare, nu decât o iluzie
a inflatiei. Realitatea este nu avem capital mobiliar, i industrializarea
- care e singura salvare rezervelor de proletariat pe care le
tot mai mult viitor satele orase - nu se poate face prin apäsarea
capitalului mobiliar. insist asupra apäsárii capitalului prin supraimpunere,
progresivitate, pentrud apäsare este o realitate. adevär,
cifrele ne aratá mai ales in urma deprecierii leului, scara de progresivitate,

REFORMA 64

www.dacoromanica.ro
FINANTELE PUBLICE

penlru global urcd mai repede scard Anglia. In la un venit


de lei, scara Titulescu, numai impozitul progresiv in de
zitele elementare de 7340 lei (iar scara de lei), pe
timp un venit egal de fr. numai fr. egal
lei, in Anglia un venit egal de roo lire sterline nu nimic. Tot
un venit de 500.000 lei scara Titulescu, numai
ca impozit global 79.840 lei (dupá scara lei), timp ce in Franta
un venit egal de fr., fr. egal lei, in Anglia un
venit egal, de lire sterline, 44 lire sterline egal 44.000 lei.
Prinurmareveniturile la noi o cold de global mai mare
Anglia Dealtf el, nu este prima materie de reforme
ne catolici Papa.
In ce gravitatea acestor constatäri? In aceea aceste cote progresive
atingem serios veniturile mijlocii. veniturile sunt singurele care pot
da o de economii, acele economii din venitul national, din care se reali-
investitiunile viitoare, care repreiintä .progresul economica a
unei tári. In alte din venitul anual national merge spre noui investitii.
La noi nu poate se canalizeze astfel, o ia Statul.
atunci nu mai poate nWere acel «bulgär de care cu incetul
e menit formeze capitalul mobiliar al capitalul
mobiliar este un factor delicat a creare se proteguWe cu multe másuri
multe menajamente care, in nici un caz, nu se legi nici
prin superioare»).
Concluzia este aceste criterii sociale distinctiile
originea veniturilor distinctiile veniturilor aplicarea unor
cote progresive), nu trebuesc considerate ca criterii absolute, ci trebuesc
ciate judecate de aplicarea lumina oporlunildlii, iar apli-
care, in lumina pe care le-au dat.

REZULTATELE ALE REFORMEI IMPOZITELOR DIRECTE


Care sunt la noi aceste rezultate ? care este repartitia
sate orae a sarcinilor publice. In examinare socotim
ocupat buget de veniturile serviciilor publice, ca: f. r., etc., pentru
care nu e cazul de a se face vreo apreciere de sate orae.
mai jos un tablou complet al analizei de noi pentru toate cate-
goriile de impozite, directe indirecte (cifrele sunt nnlioane de
De sigur, cifrele din acest tablou sunt cu totul aproximative. Pentru fiecare din
cele categorii de impozite, am fost nevoiti sá facem o apreciere globald
asupra repartitiei sate ora4e. repartitie am considerat-o pro-
centual ca 1925, aceasta seama proportia dintre
locuitorilor satelor este exact din noua ca
in vechea precum structura se identica:
65 ARHIVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU: CRITERII

1925
Total sate Total sate

directe 3.500 500 3.000 46 26 20


2. import
sate, 70% orase) 600 1.400 50 15 35
3.

4.
export
(8o% sate, 20% orase)
consumage
5.000 4.000 - - -
70(% sate, orase) I.7oo 1.200 500 38 26 12
5. Lux, ci/ra
(o% sate, i00% orase)
6. Timbru inregistrare
- -
(50% sate, orase) 800 34 17 17
7. (net)
(50% sate, 5o% orase) 2.100 1.400
17.400 229 115 114

Numai pentru impozitele directe proportia nu mai e aceeas, deaceea acolo


repartitia am stabilit-o fácând analiza tuturor impozitelor. impozitelor
directe 1925 asupra oraselor, nu suprindä, de impozitul
agricol, celelalte impozite directe (pe proprietatea pe capitalul
mobiliar, pe profesii, pe salarii chiar impozitul global), cad aproape exclu-
siv
Problema repartizárii la import, e aprecierea artico-
lelor importate, consumate la a la export dupá locul pe care
il iau produsele agricole, de cele industriale la export, proportia
taxelor spirtoase, consumatie. Tot consumatie am socotit
partitia impozitelor de monopol, socotind numai taxa de monopol, adicá supra-
venitul net al Regiei), nu valoarea a produselor, care nu
poate fi socotitä ca impozit.
(Dealtfel, considerm aceste ale noastre susceptibele de co-
rectare am fi chiar bucurosi alti cercetátori ar duce mai
studiind date statistice inedite rectificand aceste date ale noastre,
care nu o aproximatie).
In ceeace repartitia populatiei orase sate, repartitie
completeazá tabloul nostru, ea este - dupá datele oficiale - urmàtoarea:
In 1913 din total:al de 7.234.919 locuitori, 1.330.132 18,4% la
orase 5.004.787, 71,6% la sate.
In din totalul (aproximativ) de 16.943.000 locuitori 3.111.000
28,3% la orase 13.832.000 adicá 71,7% la sate.
Proportia sate orase se dar exact aceeas.
Ei bine, prima concluzie pe care o tabloul nostru, este
ARHIVA PENTRU UINTA
REFORMA SOCIALA 66

www.dacoromanica.ro
IN FINANTELE STUDII
de sarcinile fiscale globale care apdsau asupra
erau (Nu mai vorbim de efectul sau repercusiunii
de deplashrile sarcini produse de faptul satele aruncä impozitele
asupra oraselor, scumpind in mod produsele agrkcle invers,
orasele arunce impozitele asupra satelor, scumpind in mod
zätor produsele industriale. Putem factorul este mai
ales in favoarea satelor, produchtorii arunch impozitele asupra con-
atorilor in in care legea cererii ofertei o permite. Insä, satele
articole de necesitate, nu sunt stare reziste urchrilor
de preturi dictate de sate, nu pot achizitiile Reztrltatul
este cä de astädatä este sarcinile produchtorului
consumator care mai putin, orásanul).
Care e a doua concluzie a tabloului? Cum satelor e de ori mai
mare populatia sarcinile globale sunt egale, rezultatul este
cd «supra o sarcind de patru ori mai mare asupra
de pe an lei aur 96 lei aur
azi pläteste 616 lei egal 15,40 lei aur säteanul, lei egal 72 lei
aur
Dar un lucru de capitalä, trebuie observat.
se astäzi taxele de export - ele .sunt natura de.ti-
nate - acest raport se sarcina 2540 lei
egal 63,5 lei aur, adicd de opt ori mai mare a care
atunci numai 324 lei, egal lei aur. Ace asta cd suprimarea taxelor
de export, nu voim la un dezeckilibru, o cu
ceva, anume cu un impozit direct «supra cum am
mai In cazul când suprimám taxele de export a se face
atunci orasele noastre - ca dealtfel ale tuturor din
ropei - ar fi mai repede spre pieire. din nenorocire,
se pot de pe acum unele triste de viata
noastre.
8. ALTE CONCEPTII FISCALE
Ne putem idea
al lui Jean Béchet - nici Franta nu
- cum minunatul studiu analitic
bine ; acolo 1921, sarcinile asupra
comertului industriei erau 4380 fr., de ori mari
sarcinile «supra agriculturii, care erau de 416 milioane fr.
Dar, ar trebui adaug, a ne Franta materie foinanciará, nu
este astázi o prea mare consolare !
In opozitie aceste exemple, exemplul Rusiei vechi este exttem de intere-
sant. Este evident a ca model vechea Rusie, a indispune pe
multi (Dealtfel, este fatalitate de câte ori vrei lauzi Rusia - fie Rusia
veche, fie Rusia - tot trebuie superi pe
PENTRU
67 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII MIHAIL MANOILESCU: CRITERII

Bugetul mai ales pe impozitele indirecte special de


venitul monopolurilor Statului taxelor pe alcool. In 1910 la un buget de
mil, ruble alcoolul ca venit net al monopolului 525,9 iar ca taxe
40,2 milloane, adicá total veniturile din alcool acopereau 36% din buget. !
tot caracterul «reactionar» al acestui sistem financiar, Wagner,
la care trebuie sä revenim atât de recunoaste economia agrarä a Rusiei,
i o asemenea asezare financiarâ. Mai mult Wagner
Rusia ar fi procedat la asezarea bruscä a unor impozite directe
ar fi ajuns la rezultate dezastruoase sau caz mediocre.
Rusia n'a mai avut vreme experientä... Au fácut-o schimb

9. SEMNIFICATIA A IMPOZITULUI
Dar, am pornit pe calea «compromiterii» noastre prin opinii azi sin-
sä ne o cercetám care este substratul ideal semnifica-
a ideei de impozit. asemenea ne va
mai bine dreptatea sau nedreptatea, legitimitatea sau neligitirnitatea
feritelor sisteme de impozite de proprietate táráneascá de cul-
turá este intrebare este aceasta:
ca a noasträ lasi neatinse sau aproape neatinse veniturile contribua-
bilului mic prin exoneräri fiscale, oare ca partea sa din venit
va fi destinatá chip spontan pentru scopuri superioare nationale sau cul-
turale ?
Noi credem cá nu. Acest fapt capital, o coloare problemei fisca-
litätii la Dacá observäm bine viata noasträ peste egali-
tatea de reforma peste materialismul care stäpâneste
toate clasele noastre sociale räsboiu, impozitul este singurul mijloc care
permite asigurá o concentrare de scop national.
citatie ne vine ajutor acest sens: «Impozitul contribuabilului -
adesea un materialist leac -prilejul rar de a face viata lui un act idea-
list». Cine a scris oare aceste cuvinte? Vreun ministru de finante? Nu, ci un
ditor desinteresat: Ernest Renan. mai departe Renan scrie «Ziva in care
cetäteanul contributiile, este cea mai bunä zi din sigur,
dintre cetitori amintifile, vor descoperl viata zile
mai frumoase, decât ziva in care dat ochii perceptorul. Nu e mai
putin - cu toatá indráznealä sa de exprimare - Renan are in fond
dreptate. Dealtfel, ca incheiere a Renan spune: din pro-
este, devine astfel in o clipä
ne liberäm de prejudecäti, nu este greu in
serviciul public, are un profund moral ideal.
usor ajungem fim de fiscalitate este de
testatä, atunci când scopurile fiscale se identificá cu scopurile nationale
turale ale popor I
PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA 68

www.dacoromanica.ro
SOCIALE FINANTELE PUBLICE

CAci ne aratä oare istoria? Ea ne aratá cä popoarele n'au läsat dân-


sele acele opere, care au reprezentat la o datá o
de eforturi individuale. la Piramidele Egiptului tot ce s'a
realizat mare lume s'a prin renuntarea indivizilor la anumite satisfactii
egoiste prin colectarea sacrificiilor concentrarea eforturilor bor.
Care este astäzi forma cea concretä a concenträrii de sacrificii eforturi
individuale ? Este cum, chip de subtil
distinsul nostru scriitor d-1 Suchianu, caracterul de este carac-
terul esential pregnant al valorilor economice. Acumularea de eforturi sociale
forma banilor pusi la dispozitia Statului, constitue atunci una din formele
cele mai de manifestare ale «socialului» unul din mijloacele de
tenie, prin care se pot atinge scopurile sociale superioare.
Se va
acordând
putem
zice
viata
o asemenea conceptie
un de care nu e vrednic. Ea
rolul Statului
expresie - un adevárat hegelianism fiscal.
-
Este exact aceastä conceptie suprapretuieste Statul, dar aceasta nu este
un lucru firesc astázi, in de desvoltare a
noastrá, numai poate anumite functii culturale supe-
rioare, care altf el ar lâncezi. ce este atunci mai legitim a-i da Statului
drepturile. mijloacele necesare acestor ?

ALTE REFORME FINANCIARE IN SPIRIT SOCIAL


Ar mai fi de vorbit, pentru a aspectele sociale ale sistemului nostru de
impozite, despre impozitele moralizatoare, despre impozitele succesiuni despre
impozitul pe capital. Nici una din aceste categorii nu ne-a lipsit.
In prima categorie aveam impozitele pe lux (de Io%si 15% ad yalorem), apoi
impozitele pe cheltuelile somptuarii (cai, servitori, etc.), impozitele pe specta-
cole (de 25% 32%). ce priveste impozitul asupra succesiunilor aceasta se
la noi prin faptul este mult mai progresiv in multe
occident. In de impozitul asupra capitalului nu ne vom deoarece
acest impozit nu a fost aplicat la noi niciodatá deoarece - pe de altä parte -
el reprezintá conceptie, ideologie aceleasi iluzii ca impozitul
pe venit, despre care am vorbit 1).
trecem usor peste aceste chestiuni, ne vom opri dimpotrivg o asu-
pra proiectului de a regimului alcoolului, acest proiect reprezintá
un moment cu deosebire caracteristic pentru tendintele sociale in finante.
Noul proiect reprezintá o legiuire exclusiv punct de vedere al
finantelor publice acest proiect este ilustreazä desinteresarea
1) Ar mai fine cadrul subiectului nostru o chestiune asupra
nu e oportun acum: consecintele ale eventualimprumut de Stat
precum legitimitatea oportunitatea din punct de vedere a asementa imprumut.
69 PENTRIJ
ItEFORMA

www.dacoromanica.ro
STU I MIHAIL MANOILESCU: CRITERII

a mini§trilor nostri de finante la ce punct ghiseurile visteriei


noastre au fost transformate arnvoane.
Dar noua a ministrului de finante nouile canoane
puse de acesta, sunt rezultatul intentiilor morale sociale cele mai frumoase,
ne este rezultatele practice obtinute pe cale nu vor fi la
timea intentii.
Am Rusia veche 36% din bugetul Statului din
venitul alcoolului ; veche numai 4,5% din buget acoperit de taxa
pe alcoolice (23.930.000 lei la un buget de 536.307.072 lei 1913) ; Ro-
tot 4% (1.247 milioane lei la un buget de milioane lei 1925).
Dealtfel de rásboiu din cauza neexplicabile modi-
ficarea taxelor pe bäuturi alcoolice, aceste venituri au rämag la un nivel
nuit de jos; la o taxare ele ar fi reprezentat mai In caz
reducerea aproape a consumatiei rachiurilor care se va produce con-
secvent noului prci,.ct de lege, va lipsi bugetul de un izvor important de venituri.
oare fi-va acest sacrificiu prin distrugerea alcoolismului?
Noi credem nu. In programul instituit prin noul regim prevede
suprimarea a consumului intern de industrial 12 ani de acum
schimb area sau reducerea consumului de nu e
asiguratä prin va fi
in ziva va singura alcoolicä tare la dispozitia masselor.
Cu alte prin noua lege se de fapt o de are
- de democratica - impotriva alcoolului industrial - de oli-
capitalista!
dar criteriile sociale - eram zic electorale -inspirând mai
in mod nefericit, legiuirile noastre fiscale.

CRITERII SOCIALE IN CHELTUELILE STATULUI


Am vorbit acum numai de caracterul social al veniturilor impozitelor
dar vorbit de caracterul social cheltuelilor, chestiune
care urmeazá sä constitue a doua parte, mai scurtá, a expunerii
astre .
In ceeace destinatia scheltuelilor Statului repercusiunea acestei
destinatii asvpra claselor sociale, vom chestiuni:
r. Repartizarea alocatiilor bugetare sate
2. Locul pe care-1 ocupä bugetul nostru, operele sociale propriu zise.
in detaliu bugetul nostru pe anul 1925, care se la
31.750 milioane lei, putem face urmätoarea distinctie in trei categorii de alocatii:
Cheltueli care merg datoriei externe (de
circa milioane) materialelor comandate afará.
Dar, dupá calculele noastre, totalul materialelor de pe care
le 1925 este de circa 14.400 milioane.
PENTRU
REFORMA 70

www.dacoromanica.ro
SOCIALE IN FINANTELE PUBLICE STUDII
Din aceasta numai un sfert, milioane se cheltuesc strainätate,
totalul sumelor care merg peste granitä reprezintá 6.400 milioane,
din buget.
2. Cheltueli care merg la cuprinzând hrana armatei a internatelor,
furajul, etc., circa 1.900 milioane salariile functionarilor dela (maximum
1.900 total milioane, 12% din buget.
3. Cheltuieli care merg la oraqe, cuprinzând tot restul bugetului, cuponuL
rentei interne, furniturile de articole industriale, salariile imensei majoritáti a
functionarilor cari sunt etc., in total milioane, adicá 68% din
buget.
Iatä prin urmare cd noastre o din de ori mai
mare decdt
Este de notat consumatie nu este contravaloare, fiindcä,
a mai vorbi de serviciile prestate de functionari, numai furniturile de bunuri
reale produse ale industriei reprezintd milThane.
facem acum o comparatie ceeace aduc satele la formarea
tului ceeace aduc orasele, ajungem la concluzie:
Sate le dau bugetului - cum am väzut mai demult -o contributie de
milioane (abstractie fácând de ceeace ca taxe intrebuintare a C. F. R.,
etc.) ridicä din buget o de milioane lei, asadar satele dau (afará
de taxele de intrebuintare a C. F. R., etc.) o contributie de milioane
pe an.
In timp orasele - care cum am vázut dau o contributie de
lioane lei - (abstractie de taxele de intrebuintare a C. F. R.,
din buget 21.550 milioane, adicá primesc din buget o de 12.650 milioane.
Ce acest lucru? oraole se mare parte din
Vom spunem este natural logic fie
dealtfel toate tärile din lume este.
E drept cá la noi unii au vorbit cu de «pseudo-burghezia»
jurul bugetului Statului.
Noi credem in ceeace priveste trecutul, «pseudo-burghezia bu-
getivorä» a vechiului Regat are un merit istoric incomparabil. cine alt decât
-
aceastä pseudo-burghezie
urina bugetului - este
toti acei cari
care a
din profesori, rnagistrati, militari, preoti
mai sau mai putin direct, pe
sus cultura aceea care
a trezit nationald momentele cele mai decisive din istoria neamului?
Dealtfel, acest rol al «pseudo-burgheziei nationale» nu s'a terminat,
vrerne o burghezie româneascá sprijinitä pe propriile ei puteri nu este
ridicatä.
afará de aceasta este general natural legitim, ca ora-
sele sä parte pe urma bugetului. cine alt deat orasele concen-
viata ? cine functiuni nationale
PENTRU
71. REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILEStU:

tiuni culturale de interes comun, atât satelor cât oraelor, fiintei natio-
nale de astázi, cât celei de

12. BUGETUL OPERELE

vedem acum altá ordine de idei ce buget cheltuelile


caracter social propriu zis.
aceasta ne apropiem de alt punct interesant 0-am sá
senzational, din politica financiará.
Un Stat e modern democratic, e in stare satisfacA
din mijloacele publice moderne democratice.
Insá, exigentele State lor democrate sunt imense. Nici un buget e prea mare
pentru o democratie - spuneâ d-1 Caillaux in discursul din 1908, la
zitul pe venit.
cu drept cuvânt, observá d-sa «cât de mare e sáräcia de mijloace de care
dispunem, când e vorba de a satisface cheltuelile unei legislatii democratice».
In adevär, democratia de orice,
Statului f de colectivitate: elementare gratuite, asistentá
jiri sanitare, asigurAri muncitore0i toate celelalte opere sociale devenite azi
imperative ale vietii moderne.
Dar, cum se bugetul nostru in ? Sunt trei
numai trei, un vag caracter social:
e Ministerul Cooperatiei Asigurárilor sociale, o alocatie de
103 milioane lei, adicá douá milioane lei aur: alte numai
asigurArile sociale reprezintä sume imense de pildá in Anglia la 1913 ele se ri-
dicau la franci aur.
2. Al doilea capitol, izolat, este asistenta lucrátorilor din fabricile
Regiei care se la 40.000.000.
3. In al treilea capitôl e Ministerul Ocrotirilot Sociale,
un buget de 238.000.000.
S'ar zice: iatá o cheltuealá importantä cu caracter social. sä fie?
Nu! pentrucá acestui Minister coincide cu desfiintarea de fapt a acelor
institutii de traditie pe care ni le-au lásat care
azi total peralizate prin expropriere. Infiintarea Ministerului
atunci o slabá compe-nsatie pentru o mare a
tului, astázi distrusd.
Un satiric al vremurilor noastre ar spune: alinarea suferin-
telor cei vechi spitale ; noi, facem Ministere».
Rezultatul examinárii acestor trei capitole, care abiâ milioane,
1,2% din buget, este mai ales când ne däm seama de
al asistCntei sociale, care o de nivelare mai necesarà, decât
nivelare absurdá pe incgalitátii de impunere.
PENTRU $TIINTA
REFORMA
72

www.dacoromanica.ro
SOCIALE IN FINANTELE PUBLICE

13. BUGETUL CULTURA


Dar in de aspectul bugetul un al doilea aspect
social prin alocatiile pe care le destinä culturii nationale.
Cum face bugetul Statului datoria de culturá ?
mai ráscolim oare acest capitol bugetar, care nu e deat expresiunea
grozave tragedii sociale ?
Statul sustinätorul aproape al intelectualitäti
cu dela ará jurisconsultul dela Curtea
de Casatie, intelectual asigurate prin Stat mijloacele materiale
care se se cultura. Dealtfel logic fie
toate rämase in urmá Statului in mod expres creeze
ambianta necesarä vietii intelectuale. In toate aceste
tári, Statul anticipeazd asupra vremurilor când societatea prin propria ei
desvoltare va fi in stare
floare de lux care se numeste
Astázi nevoia de a aveä o de intelectuali, educatá la noua na-
e mai mare ca pentru a un Stat neconsolidat in
cäruia stau alte natiuni decât a noastrá, natiuni altä alte tra-
ditii.
tocmai asemenea noi spectacolul ingrijitor al
intelectualitätii. in nimic nu e mai caracteristic
dureros decât mizeria studentimii in de criza sufleteascá
in care se sbate studentimea, o crizá materialä, care s'ar
o trásáturá de condeiu. totus Statul românesc n'a gestul care
ar pune cel putin chinului material care se sbate tineretul nostru.
In pentru cultura elementarä nu avem curajul punem impozite
suficiente atunci recurgem zilnic la obolul public. noastre dela
tará sunt intretinute aproape exclusiv din colecte benevole. situatie
racterizeazá mai mult ca nesinceritatea sistemului nostru finan-
ciar ; recurgem la fortate care sunt arbitrare, fiindcá nu avem curajul
instituim legale, nici atât cât putem intretine cultura elementari
a astrá .

14. CONCLUZII. SPRE ALTA POLITICA FINANCIARO-SOCIALÄ


Examinarea comparativd a politicii veniturilor a politicii cheltuelilor
ne-a dus la concluzii totul opuse: ceeace prive0e politica veni-
turilor politica impozitelor, exces de scrupule sociale toate sub-
criteriilor sociale, in timp, politica cheltuelilor nu nici
cele mai elementare sociale. Sau, pe politica impozitelor suntem
o spunem politica cheltuelilor suntem -
acest cuvânt nestiintific ne este - oligarhi.
ne : Este aceasta consecventá sau este haos in conceptii ?
ARHIVA
73 SI SOCIALkj

www.dacoromanica.ro
STUDII
Este oare cuminte ca sub pretexte sociale lovim izvoarele productiei
tionale prin impozite antieconomice, atunci suntern de departe de a face,
prin politica cheltuelilor, o ?
in de aceasta: este pare logic la exces pe cei cari
sunt destinati beneficieze cei de binefacerile rezultatele operelor
sociale culturale, care s'ar face cu ?
Ar fi prea trist, ceeace putem numi paradoxul social al bugetului nostru,
ar continua. Noi credern viitorul va pune lucrurile in ordine, politica
impozite va deveni din socialistä, realistd, iar politica de cheltueli,
va deveni din Atunci deviza politicii noastre financiare
va fi: la criterii la cheltueN criterii sociale.

Se poate multe din.ideile aid, nu corespunda sentimentelor


cetitorilcr mai ales se poate ca ele apará prea
prea
idei contrazic convingerile ne cerern iertare ; iar ele
se prea categorice, este totdeauna izbucnirea sinceritatii e
tumultoasä, atunci departe de opiniile conventionale ea
sub acoperisul institut de un rar mult

ARHIVA PENTRU 74
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII
PROBLEMELE ACTUALE ALE MIS-
COOPERATIVE MONDIALE
DE GROMOSLAV MLADENATZ
CU.PRINSUL: I. II. cooperativrt:
constatare: lipsa de unitate a Necesitatea doctrinei cooperatiste:
a) Definirea asociatiei cooperative; b) Regimul eccnomiei cooperative. 3. Concentrare -
Localism - Cooperative le de 5. Regia 6.
cooperatia. 7. Organizatia Concluzii.

ULTIMUL an cooperatist a cunoscut o serie de manifestari de o


importanp pentru desvoltarea cooperative toate prile. Expo-
zitia internationald a cooperatid i a operelor sociale (Gand, 15
Septemvrie 1924), Congresul Aliantei cooperative internationale tot acolo,
seria de conferinte ce s'au acest prild, a coopera-
tiei in Pranta Martie April 1925), ultima a comitetului executiv al
la Frankfurt pe Main (1925) au dat prilejul conducätorilor miscärii
din diferite pri, nu numai facä un al realizärilor de acum, dar
lucreze la stabilirea unor norme unitare de organizare functionare
a organizatiilor cooperative de toate categoriile, de cea mai mare pentru
o mai repede desvoltare a cooperative de pretutindeni.
Expozitia din Gand a putut domeniile variate ale
care cooperatia a precum forta acestei spri-
pe organizarii economice a intereselor muncii. Miscarea cooperativa
este, de sigur, de cea sindicala socialista, cel mai feno-
men social al epocii moderne.
La solemnitatea inaugurärii Expozitiei din Gand - presedintele comitetului de
organizare, Eduard Anseele, tribunul adorat al muncitorimii din Gand creato-
cooperative flamande, exprimat mândria a fostului
tor tipograf, care poate la o atât de manifestare a straduintelor
claselor muncitoare. ce a adus omagiul cuvenit urnililor din
chedale, cari acum mai bine de trei de veac au stabilit chip de
nunat, atât de complet, regulele de conducere Anseele a
spus: aruncatä in pämânt a incoltit, s'a desvoltat. Cooperativele s'au
cele colturi ale globului. Niciodata, in istorie
a ornenirii, o idee filozoficä, o de n'a realizat progrese atât de repezi,
timp de scurt. Milioane de muncitori manuali intelectuali din orase,
dela i de pe märilor sunt angajati azi miscarea. cooperativä,
märul creste din zi zi. Era muncii a consumatorilor se Cooperatia,
ignorata, batjocoritä s'a impus atentiei binevoitoare a autoritatilor publice
a guvernelor. D3vada o face participarea Ministerelor de Prevedere
Social5 a natiuni. Opera umililor primeste consacrarea
PENTRU
75

www.dacoromanica.ro
STUDII MLADEN A : PROBLEMELE CTUA LE

alt prilej, animator miscarea sindi-


calá, cuvântarea avântatá strigând:
«Expozitia forta operelor noastre, rezultatele capacitatea celor cari
le-au creat. Nimic nu trebuie ne mai opreascá. Vom fi Ne vom
in numeroase temerare. Vom de ce suntem capabili
triumful nostru final va fi mare».
La de-al Congres al cooperative internationale, Albert
Thomas, directorul Biurouhii International al Muncii, care este un cooperator
activ, a prezentat un raport, lucrat serviciului coo-
peratiei, de pe Biuroul dela Geneva, tratând problema
diferitele forme ale cooperatiei», despre care in precedentul congres (Basel 1921)
referise Heinrich Kaufmann, dela Uniunea a cooperativelor de consum
germane (Hamburg). Problema aceasta, a strângerii legäturilor diferitele
ale a unifidrii legale de organizare este, cum
vom mai jos, chestiunea jurul dreia se interiorul
asociatiilor cooperatiste nationale internationale.
Cooperativa intemationalä, cu sediul la Londra, sub ale auspicii
a fost organizatä expozitia, a expus in hall-ul central o serie de panouri
asupra fortei organizatiilor nationale afiliate. Datele acestea aratá
miscarea cooperativá, care in multe nu are vechimea de
secol, a putut progrese, care dovedesc se poate de pe acum pregáti
un regim economic social, bazat pe organizarea muncii, potrivit principiilor coo-
peratiste. Mianta afiliate, la care se poate nouii :

China. Sunt membre ale Aliantei 74 distincte


85.000 societäti autonome, un numär de milioane de familii coo-
peratoare, ceeace ar face aproximativ milioane consumatori.
Därile de Aliantei vorbesc de consumatori. Trebuie retinut
Alianta grupeazä cea mai mare másurá organizatii ale consumatorilor; adop-
tând totul programul rochedalian.
Aceasta duce la o constatare importanti: Alianta nu inglobeazä toate orga-
nizatiile nationale cooperative existente, ci aproape exclusiv miscarea cooperativa
a consumatorilor.
Dealtfel nu e singura organizatie cooperativá internationalä. La noi se igno-
existenta altor federatii internationale, anume:
International a cooperativelor agricoleo sediul la Berlin
Internationald a care organizatiile cooperative ca
racter Sediul actual este la Roma are ca membre
Belgia, Spania, Franta, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Jugoslavia,
Cehoslovacia.
II. Expozitia din Gand, ca seria de congrese conferinte, au prezentat pen-

S'ar mai o crealie mai nouä: 4Federatia a ghildelor de


având sediul Berlin grupând federatiile de ghilde din
-ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA 76

www.dacoromanica.ro
ALE COO MONDIALE STUDII
cercetätor o deosebitä, pentru dat prilejul se
o serie de probleme in cu tendintele actuale miscarea cooperativá
Vom expunem ad din aceste probleme - cele de o
deosebitä - le punem in cu din cooperatia noastre.
Ceeace chiar vizitatorul gräbit al expozitiei a putut caz constatá
este, de sigur, lipsa de a Nu unde existe o miscare
cooperativä Se excepteaz6 acum Rusia, unde miscarea pierdut
«Centrosoyos»-ul, institutia centralä a cooperativelor, are astf el de
cu guvernámântul sovietic, este considerat ca un organ guverna-
mental. Miscarea nu are ad o ideologie proprie, ci telurile sale se cu
acelea ale regimului lucru se poate spune de cooperatia
din Italia). In toate celelalte miscarea e clase sociale,
conceptii politice, nationalitate sau credinte religioase, categorii economice,
concaptii diferite asupra sistemului cooperativ, etc.
Separatia cea mai remarcabilä care aproape pretutindeni este aceea
cooperativele agricole asociatiile consumatorilor (Cooperativele
de desfacere comun ale micilor meseriasi mai ales cele de productie
sunt genere prea putin desvoltate). Când acum câtivä ani am vizitat
la Berlin una din cele Uniuni agricole germane, calitate
de reprezentat al cooperatiei oräsenesti din conducätorii s'au arätat
dela pesimisti in ce posibilitatea de a unii dela cei-
lalti, ca metodele de lucru totul deosebite.
Dealtfel am arätat mai sus international chiar, o parte din organi-
zatiile ale agricole s'au constituit federatie de coo-
perativelor de consum (aceasta din urniä federatii
agricole).
Diferitele ramuri ale sunt privite cu ochi deosebiti. pildá: Pe când
codul cooperativ german lucrat 1889 sub lui Schulze-Delitzsch,
cooperativele de consum, fostul ministru italian Labriola a prezentat
dupá un proiect de a legislatiei cooperatiste, prin care bäncile
pulare erau dela beneficiile legii. In expunerea de motive se dis-
poziliile ce se propun se referä numai la cooperativele de muncä de consum,
adicä la acelea a cäror actiune bine poate o influentä mai bine-
fäcátoare asupra economiei generale nu la acelea care-si prop= de eco-
nomie de prevedere, pentru care nu s'a crezut posibil a fi sustrase dela normele
conducätoare generale ale institutiilor de credit de asigurári
Sustinätorii anume sisteme cooperative neagä calitate celorlalte
sisteme. Cu poate un adept convins al conceptiei rochedaliene asupra
cooperatiei care sä accepte o conlucrare permanent6 cu organizatiile schulzeriene.

Riforma della legislazione sulle cooperative. Disegno di legge, dei deputati.


Legislazione XXV. Sessione
PENTRU
77 51 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

adeptii lui Schulze-Delitszch privesc aceiasi ocbi sistemul cooperatiei de


consum. exemplul excluderii din «Allgemeiner Verband»,
unimlea a cooperativelor tip Schulze-Delitzsch, a cooperativelor de con-
sum care adoptasera de organizare idealurile cooperativelor de consum
engleze, in deosebi concentrarea puterii de
adeptilor «cooperatismului» asupra Schulzerian este
deobste cunoscutd. Vom ad, privinta, numai dintr'o lu-
crare mai a unui ((socialist cooperatist», profesorul Robert Wilbrandt, care,
vorbind despre Uniunea Cooperativelor tip Schulze-Delitzsch, spune:
uniune reuneä sub denumirea de «cooperative», cooperativele
de consum cu .asociatiile cooperative ale meseriasilor, ca fi fost copiii
sens al tipului englez, constituirea a unei
colective noui locul econolniei de pe baze capitaliste, imposibil de a fi pus in
cu conceptia dominantä in Uniunea generalä, fu, ca exclus»
Cek mai multe federatii nationale exceptia in primul a celor bel-
giene) impune o neutralitate Ce valoare prac-
au aceste declaratii, se poate din faptul Congresul cooperativelor
de consum engleze - mostenitoarsle conceptiei rochedaliene, a neutralitatii politice
religioase -a respins o mijoritate de numai 4 voturi propunerea de a
chegä relatii Labour Party, un partid pe princi-
piul organizatiei de
chiar Alianta Cooperativä Internationala - cum a dovedit-o de bine
timul congres -sufere din pricina tendintelor politice deosebite ale diferitelor
organizatii afiliate. La congresul din Gand delegatii rusi au
rioase sustinute de a impune Aliantei o de
principiilor tacticii organizatiei internationale politice sindicale ca-
comunist.
In Cehoslovacia Germanii au organizatie cooperativa Polonia
aiurea uniuni ale cooperativelor evreiesti. La noi avem organizatii coo-
perative unguresti Ardeal, evreiesti Basarabia, rutene, germane,
in Bucovina. Apoi nici organizatiile din diferitele tinuturi ale
nu s'au putut Convingerea celor din Regat, printr'un
cret-lege apoi printeo o lege cuprinzand 2 articole, se poate face unificarea
din nouile provincii cea din Veche, s'a dovedit a fi o iluzie
- care a produs o care ar fi putut
2 a. Am la Congresul Aliantei Cooperative Internationale din anul
acesta, Albert Thomas a prezentat un raport cu Dr. Fauquet,
seful Serviciului Cooperatiei Biuroul International prin care se
reiâ problema Congresul precedent de Heinrich Kaufmann, con-
ducatorul Uniunii Centrale a Cooperativelor de consum germane, asupra rela-
diferitele forme ale cooperatiei.

(i) R. Wilbrandt. Konsumgenossenschaften. Gemeinschaftskultur. Heft 3. Stuttgart


PENTRU
REFORMA 78

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE

Albert Thomas propune indrumeze spre o conceptie largä


asupra cooperatiei, care n'ar sfera acestei notiuni la organizatiile de consu-
Dânsul crede economia cooperativa trebuie i nu poate fi decât un sistem
economic organizat in vederea satisfacerii interesului general. Interes general
interes al consumatorilor sunt de sigur termeni identici. Dar recunoa§terea acestei
nu e suficientá pentru a toate categoriile de interese introduse
massa consumatorilor prin diviziunea muncii, ca specializarea profesio-
ori regionalä. Dificultatea cea mare a dintre cooperativele produ-
cátorilor acelea ale consumatorilor in gäsirea «justului pentru
siunea bunurilor. In trebuie introdusä «notiunea serviciului
ciproc a respectului mutual al conditiilor de muncá i de
«Putem notiune.... se va substitui mod progresiv jocului
orb al fortelor economice .... pe másurá ce, economie, cooperativamai des-
voltatä, producatorii de toate categoriile din toate tinuturile, vor mod
mai limpede contiinta de a apartine, in chip economic social, unui mare corp
organizat, ale elemente diferentiate i ca complimentare
la satisfacerea nevoilor comune» (r).
Ca Kaufmann, Thomas e de pärere pentru a cercet posibilitatea rela-
tiilor economice dintre diferitele forme de cooperative, e nevoie de a se
notiunea de asociatie cooperativä.
Se ajunge astfel la problema desbnutä in ultimul timp in literatura coope-
referitoare la definitia cooperativei, care stabileascá caracterele acesteia
in fel, o deosebeascá in mod net de celelalte categorii de
pe de altá parte sá toate categoriile de cooperative. Definirea nu e
lucru u§or, dat domeniile atât de numeroase variate care cooperatia
activitatea. cercetare a directie este
de cea mai mare importantä. Nu este locul ad. vom face lucrare
ce o pregátim, ce se va numai de aceastá problemä de interes nu
numai .teoretic dar practic pentru desvoltarea viitoare a cooperative.
Ad vom notá mai o constatare: De cele multe ori s'a intrebuintat
(i) Les relations entre les différentes formes la cooperation, par M. Albert in
Agenda du XI-e Congrés Coopératif International, 1924.
La noi, unii dintre cooperatori, adoptând o cercetare critick doctrina
Charles Gide, E. Poisson etc.- el in ultimul timp chiar de câtre autorii ei -
au crezut e posibil punem la baza cooperatiei române principiul consumatoruluiu
al integrale» ca sistem cooperatist realizând acest principiu. Am
articol scurt in revista Cooperatei XVII No. 12, Decemvrie 1924),
de nepotrivitä este pentru agrare de proprietate
cum e Concluzia articolului nostru s'a vederile conduckorilor
xoului International al Muncü, cum o scrisoarea d-rului Fauquet, ce ne-a adresatä
in urma aparitiei articolului nostru. Pentru importanta-i deosebita combaterea teze
ce ni se pare totul cooperative din tara am reprodus scrisoarea
d-lui dr. G. Fauquet, dela Biuroul international al Muncii, numärul pe (An. I, No. 7)
al excelentei reviste «Cooperalia», ce sub ingrijirea d-lui G. Boca.
79 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

metoda discriptivá - caracterelor ce se a fi specifice


cooperative comune tuturor de cooperative, caractere mai mult exte-
rioare, de ordin juridic ori cel economic. I. Sassen care printre cei
a acest defect al incercate, sprijinindu-se
rile mai vechi ale lui V. A. Huber, sä ajungá la pe calea «considera-
tiilor filozofice, prin ajutorul analizei a sintezei». Incercarea a lui Sas-
sen nu poate fi privia drept complet reusitä definitia la care ajunge,
cuprinzând comune» ca caracterizarea drept institutie
democratick scoate suficient in evidentä caracterul antiindividualist prin
aceasta social al asociatiei cooperative.
nu vom incercárile fkute ci
conceptia noastrá, lucrärile mai recente, referitoare la fixa-
rea caracteristicii fundamentale generale a asociatiilor cooperative.
la o parte definitiile care au in vedere numai anumite categorii de
cooperative. E vorba in deosebi de cooperativa de consum care se bucurá de
teresul deosebit al teoreticienilor cooperatiei. Unii din ei chiar celorlalte
categorii de cooperative caracterul cooperatist. In intere-
sante lucrArile lui R. Wilbrandt, despre care am vorbit mai sus, Franz Staudin-
ger poate fi socotit drept unul din cei mai profmizi teoreticieni ai cope-
ratiei Bernard Lavergne (4), care cooperativele distributive sau de
consumatori, singurele care termenul de cooperative, de asociatiile uvriere
de productie de cooperative patronale» (cooperativele agricole de
productie, de credit, de vânzare).
Dintre mai recente de a determinä notiunea de cooperativä meritá
o atentie deosebitá aceea a Heinrich Kaufmann (5). defineste: «Societatea
cooperativä este o asociatie de un numär variabil de persoane de asociatii
persoane care, unite din libera pe baza drepturilor a res-
transferá anumite functiuni economice ale unei intreprinderi
comune in vederea de a obtine un avantagiu economic» (6).
Superioritatea definitiei lui Kaufmann aceea ea are in vedere
gäturile ce existä intre cooperativä membrii säi. transferá o parte din
functiunile economice unei comune, care este a

(i) Die Entwicklung der Genossenschaftstheorie im Zeitalter des Kapitalismus.


chen 1914.
Sassen defineste: PCooperativa este o asociatie de persoane in nelimitat, consti-
tuitá pe principiul ajutorului propriu al democratice a drepturilor, care
sprijinirea membrilor cu ajutorul unei comune de productie ori
(3) Soziale Wegnotwendigkeit. Hamburg Die Konsumgenossenschaft. Leipzig 1908
Kulturgrundlagen der Politik,
(4) Le régime coopératif, Paris Les coopératives de consommation en France.
Paris 2923.
(5) H. Kaufmann. différentes formes de coopératives et leurs relations
In Revue Internationale du Travail, vol. VI No. 2, August
(6) Les coopératives de consommation en France. Paris
PENTRU
REFORMA
80

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE STUDII
se atinge realizarea unui avantagiu economic. o
economicd nu trebuie dedus cooperatia este pur materialistA: prin
aceea ea se printre indigenti, mizeria
prin practica ajutorului reciproc independenta economicä a membrilor ea
comunitate prin dragostea deaproapelui».
Definitia lui Kaufmann are avantagiul de a fi generalá, putândfi
cooperativelor de consumatori ca celor de producätori. Lavergne obiecteazá:
n'a remarcat definitia de dânsul e de im-
tot de bine capitaliste ca diferitele varietäti de
perative. Care este actionarul capitalist, care, fondu-
rile pe actiuni din care face parte, a-i anumite
economice (aceea de intreprinzätor director al productiei), in vederea obtinerii
unui avantagiu economic (un profit sau divident anual)
are de sigur dreptate când afirmä lui Kaufmann se
diferitelor categoril de cooperative nu atunci când
ractserizarea nu e suficientä pentru a deosebi societatea cooperativä de cea de
pitaluri. la cea din se poate ca un transfere
treprinderii anumite economice ale gospodäriei sale productive ori con-
sum ative - aceasta nu este o conditie - iar in practicd, este exceptie.
Dimpotrivá la ad e necesar, ca asociatul sä insärcineze
derea cu indeplinirea anumitor functiuni, pe care le-ar face izolat,
fie in calitatea sa de consumator, fie in aceea de producAtor
Lavergne : profitul de actionarul unei capitaliste
este el un un «avantagiu economic». aceasta depinde de ce se
termenului. E drept H. Kaufmann nu precizeazä in definitia sa nici in res-
tul articolului despre care e vorba cuvintelor. Credem acesta e
altul decât acela care ar cuprinde profitul. Ad gásim defectul acestei defi-
nitii: nu se precizeazä asociatia cooperativä nu e o societate de capitaluri, ai
cârei membri valorificarea pärtilor de capital depuse, obtinerea
unui profit cât mai insemnat, ci nurnai anumite foloase pentru intreprinderile ori
gospodärille
de autori, de pildä Charles Gide, in deosebi tocmai acestei
caracteristice a intreprinderii cooperative: excluderea tendintei de
Mai de curând profesorul V. Totomianz, rnembru de onoare al Aliantei
rative Internationale, asupra excluderii tendintei de definind: «Coo-
perativa este o asociatie având de scop imbunätätirea stärei economice
morale, care lucreazä excluderea de in care membrii
pitalul sunt variabile» (2).
Ideea aceasta se bine accentuatä la K. Rildebrand..Die Finan7ierung einge-
tragener Genossensch aften. Berlin 1922, articol asupra caiacterelor economice ale
cooperativei, publicat in Schmollers Jahrbuch 1919.
Dr. V. Totomianz. Grandlagen des Genossenschaftswesens. Band I der inter-
nationalen penossenschaftsbücherei. Jena 1923.
PENTRU
81

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

In aceastä trebuie sunt unele cooperative care nu


urmäresc ele insele un câstig, pot ajute pe societari obtinä
(la cooperativele micilor intreprinzâtori, pentru desf comun a produselor
industriale ori agricold). Codul cooperatiei in genere literatura cooperatistä
germ vorbeste de und Wirtschaftsgenossenschaften». Noi am vor-
bit de cooperative care vin in sprijinul (cooperative de consumatie)
societarilor cooperative care intreprinderile cooperatorilor (pe
calitatea de Deaceea e bine a se cum face
bor intreprinderé .indeplineste aceste conditii (de a fi cooperativä),
truat nu are un de in sens capitalist, le îndeplineste atunci
când economia cooperativä urmäreste la urmei sprijinirea tendintei de
de intreprinderile membrilor».
Evident ad se nasc obiectii. Dar despre aceasta va fi vorba paragraful
Hans fostul secretar general al trei mai recente (2)
asupra faptului asociatia cooperativä trebuie caz aibá ca
scop valorifice munca, printr'o stabilire mai rationalä a venitului din
definind cooperativa drept a economiei colective .cärei principiu este
rnuncii.
Hans stabileste ca principiu al cooperatiei: interesul muncii,
ca a intreprinderii: economia colectiva
Albert Thomas Dr. in importantul referat despre care am vorbit
mai sus, o convergentä a opiniilor asupra caracterelor ce apartin in comun
tuturor cooperative cred aceste caracteristice indicate de diferitii
autori se pot sub cele aspecte ale cooperative: asociatia
de persoane (aspectul uman social) 2) intreprinderea prin care-si
atinge (aspectul economic) (4). Conditiile de functionare de gestiune
vor fi determinate prin nu a maximului de profit, ci a celui mai bun
serviciu.
De sigur caracterizarea lui Albert Thomas nu introduce elemente noui,
originale. Avantagiul constä aceea locul unei simple a
caracteristici ale cooperative, se stabilesc principii funda-
mentale, care la baza notiunii de cooperativä din care decurg celelalte
mente.
de a doua caracteristica, decurge aceea societatea cooperativa
are de scop satisfacerea unor nevoi ale cooperatorilor ; cooperativa

Otto Schemboy. Die genossenschaftliche Gemeinwirtschaft, 1922.


(2) Das Genossenschaftswesen und die Reform seines Rechtes im Staat.
Zürich 1921. Richtlinien der Genossenschafts-Gesetzgebung. Zürich Zur Kritik des
nossenschaftsbegriffs. Jena 1924.
(3) Conceptia economiei colective domineaza inform atiile pe care le avem proiectul
de cod cooperatist ce este in pregâtire
(4) Referatul Agenda du XI-e Congrés Coopératif International.
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA 82

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE

procure servicii membrilor conceptie ce la alti


autori -a fixat-o chip admirabil, Cesare Vivante tratatul de drept
mercial, societatea este organizata vederea usurärii
schimb de servicii din partea societátii societari, din partea acestora
societate.
In proiectul de cod cooperatist lucrat cu d-1 V. N. Madgearu am
definit cooperativele: de persoane, capital variabil, formate de un
nelimitat de producatori sau consumatori cari-si propun realizarea unor
anume scopuri comune, schimb reciproc de cu ajutorul unei
treprinderi economice comune pe baza drepturilor a indatoririlor».
la societatea cooperativa este deci persoane
pul ajutorarii (economice culturale), prin aceea se
un schimb reciproc de servicii cei intreprinderea
centuarea acestei relatii dintre cooperativa cooperator e de cea mai mare
semnatate pentru practica cooperatista. Introducerea lege a unor dispozitii
care sä stabileasca de admisibilitate a indivizilor coopera-
tive -ar fi formarea de de capitaluri firma cooperativa
-ar fi impiedecat pâtrunderea a Dersoanelor ce nu aveau
interese de ci de speculatie ori de valorificare a capitalurilor dispo-
nibile. Cooperativa anumite nevoi ale celor interesati. Aceste
voi comune unesc pe membri, fie calitatea de consumatori, fie de
tori. Scopul este deci fie de a da muncii posibilitatea de a se de un
produs mai insemnat, fie de a face ca acest produs al muncH foloseasca
mai gospodäriei membrilor. Ca urmare, cooperatorul parte
functionarea institutiei (la cooperativele de productie ca muncitor, la
cooperativele de credit economie, de aprovizionare desfacere, ca
client).
aceasta cuprinde in de aceasta urmatoarele puncte suficiente
pentru a complet societatea:
r. Cooperativa este o institutie autonoma, din initiativa proprie a ce-
interesati.
2. Cooperativa este o asociatie de persoane, deosebire de societatile de ca-
pitaluri. Rolul capitalului ad este de a servi, nu de a (Gierke).
3. In generala, asociatiile cooperative nu se ingrädesc, intrarea
sírea membrilor este teoretic cu totul
4. Capitalul cooperativei e variabil, din pricina fluctuatiei membrilor,
din pricina schimbärii sociale.
5. Cooperativa este o institutie de democratica. Diferentele de capital nu
pot aduce drepturi deosebite. Drepturile ca indatoririle egale
(Kaufmann, proiectul Labriola, Staudinger, Sassen).
6. Cei a-si satisface nevoile ajutorul unei intreprinderi

(4) Reforma - - Bucure§ti 1925.


ARHIVA PENTRU
83 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ST GROMOSLAV MLADENATZ : PROBLEMELE ACTUALE

economice fmictionând pe socoteala a societarilor (Thomas, Fau-


qua, proiectul elvetian).
2 b. Ne propunem acum nu e a se stabili o teorie
a cooperatiei, nu e posibil a se principiul fundamental al econo-
miei cooperative, care cuprindá toate ramurile de ale coo-
perative.
Am väzut in starea o unitark universal acceptatk nu
existä
Aceasta se datoreste de sigur in primul rând faptului miscarea cooperativt
cuprinde ramuri de activitate economid variate e in serviciul a diverse
categorii proletari, manuali ori intelectuali, meseria0, proprie-
agricoli, etc. e izbitoare sädcia productiei in
E de neexplicat faptul o de impunätoare nu a putut atrage aten-
deosebitá a sociologilor, economistilor nici a a oamenilor de Stat.
Ferdinand Tönnies, in lucrarea sa asupra publice (2), cercetând pozitia
luatá de economisti, juristi, eticieni de cooperativä de consum,
sete aproape pretutindeni o necunoWere a fiintei a importantei acestei
conchide: ad de o aparitie socialá atât de puter-
nu se poate explid decât prin aceea ei n'au aproape nimic dela
opinia publick dar reiese faptul cá aceasta a primit foarte putin dela

totu fixarea sistemului cooperativ este cum am arätat - de o


pentru Ultimele incercári in
directie sunt deci läudabile.
inceput o constatare: putinele directie se
aproape numai la cooperatia de consum. Numai aceastä a a atras
atentia doctrinarilor.
acesta se explid prin motive: Cooperatia de consum este sin-
gura destul de inaintatá pentru a in de
ca de un sistem. apoi: miscarea aceasta vi-a pus dela început dela
genialii pionieri din Rochedale - ca crearea unei noui economii, care
inlocueasd sistemul social-economic actual. Vroiau schimbe f lumii! -
minunat un contimporan.
Atitudinea diferitelor sisteme cooperatiste f de actualul regim capitalist
este deosebitá Adeptii lui Schulze-Delitzsch, ca Raiffeisienii, consided
Charles Gide scrie Histoire des doctrines économigues (par Ch. Gide et Ch. Rist,
quatrième Paris 1922): cooperative de consum au niai ales
boiu, o astf el de desvoltare nu ne-am de a le un capitol istorie
a sociale contimporane, ca doctrinä, cooperatismul nu si-a cucerit o
autoritate suficientä pentru a ne crede drept un capitol special in istorie
a doctrinelor, care se la doctrinele clasice».
(2) Kritik der öffentlichen Meinung. 1917.
expunere asupra «Curentelor de idei in miscarea cooperativä, in legáturá cu alte
idei miscári sociale», am inceput (vezi No. 5-6, An. I, 1925).
PENTRU
REFORMA 84

www.dacoromanica.ro
ALE MI5CÄRII COO.PERATIVE MONDIALE S-TUDII
cooperativä se desvoltá in actualul regim economic social, a fi in
opozitie acest regim capitalist, Dimpotrivä -am - rochedalienii.
Dealtfel chiar in cooperatia de consum, care se are in vedere in deobste când
se de sistemul cooperativ, au existat curente deosebite.
vena in deosebi dela atitudinea social democratiel de miscare. ati-
tudine a suferit o schimbare in timpurile din urmä
In deobste partidele socialiste, au considerat miscarea cooperativä o
a miscárii politice, eooperatia nu este ea un scop. Citäm dintr'o mai
veche a lui Bertrand, din intemeietorii miscárii cooperative
toresti din Belgia: «S'o spunem dela inceput pentru noi cooperatia nu este un
scop, ci un e dealtfel cucerirea puterii politice. Noi adver-
acelora cari cred cooperatia aduce suprimarea exploatárii omului de
regimului capitalist. un vis acesta. Clasa capitalistä e prea
pentru a se lásä absorbitä mai ales de massa celor mijloace...
Cooperatorii cari cred a in chip profund societatea coope-
ratie se (2).
conceptie a dominat organizatiile muncitoresti din Franta,
mania, etc. Cu timpul urma progreselor realizate de organizatiile
perative oneutre», urma stabilirii din ce ce mai complete mai profunde
a doctrinii «cooperatismului» de teoreticien.ii «scoalei din in Franta,
«scoalei Germania a altor nationale Ehetia,
Anglia, etc. s'a produs o apropiere intre conceptiile socialismului politic sindical
ale cooperatismului astf el s'a ajuns la «unitatea cooperativá» in Franta prin
fuziunea 1912 a «Uriunii Cooperative a societätilor franceze de consumatie»
Confederatia cooperativelor socialiste (3), in Germania prin ade-
rarea, sub influenta socialismulm revizionist, a clasei uvriere la organizatiile coo-
perative de consum afiliate Centralei din Hamburg, mai departe.
In istoria Aliantei Cooperative Internationale Charles Gide deosebeste
o perioadä o a doua socialistä a treia - actualá - cooperatistä
serie de autori Eugene Fournière, E Poisson, A. Thomas, Elm,
Ed. Bernstein, H. Kaufmann, H. constatá paralelismul miscarea
Nu putem face ad o expunere a acestei chestiuni. Pe scurt, a fost tratatá in brosura
cooperativä in orasele noastre». Bucuresti 1919, unde se gäsesc indicatii
bibliografice.
(2) L. Coopération et socialisme. Prima editie e datatá in 1896. Brosura a fost
reedectatá 1904. Noi citám din editia nouä (Bibliothèque de la propagande socialiste).
(3) Pactul, la 12 1912, printeo dedaratie prin care se acordul
asupra principiilor esentiale cooperative, formulate de Pionierii din Rochedale, anume:
Substituirea regimului competitiv capitalist actual cu un regim in care productia va fi
ganizatá vederea colectivitátii consuniatorilor nu vederea profitului. Aproprierea
a mijloacelor de productie de consumatorii asociati,
înainte ei, pe care le vor fi creat. apoi acordul
acestor principii pur cooperatiste acelea care sunt in programul socialismului inter-
national, reclamând, cum au recunoscut congresele din Hamburg din Copenhaga, auto-
nomia cooperative.
PENTRU
85 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

cooperativa cea socialista prin aceea tinta este inlocuirea actualului


regim economic social, dominat de marea intreprindere printeun
tul in productia primul circulatia bonurilor vor fi organizate in ve-
derea satisfacerii nevoilor
Cooperatia se bucurä de un interes mai partea acestora,
se o serie de autori socialisti o deosebitä chiar coo-
perativelor micilor agricultori, de Ed. David in Germania, Compère-Morel
in Franta, Gerolamo Gatti in Italia.
In Belgia o miscare cooperativa partidului muncitoresc (xi.
deci cooperatia e considerata ca un pertru intärirea uvriere in lupta
sa impotriva capitaliste. In ultimul timp pare a se produce ad un revi-
riment. Victor directorul Oficiului Cooperativ belgian,
acest sens. Louis Bertrand, a mai veche am mai sus,
articol de scris cu prilejul inchiderii Expozitiei din Gand, dupä
ce recunoaste belgieni au considerat ad asociatia coopera-
un rnijloc de a pe muncitori, ea nu poate
chestiunea puie antagonismului claselor intereselor
tualmente in unul contra celorlalte izvor de con
Expozitia din Gand a solutie cooperativa a problemei sociale
nu. este o utopie».
conducatorii belgiene contributie la rezolvarea
problemei sociale, se vede tot din articolul citat ca cuvantare cu
ocazia Congresului din anul acesta al Sindicatelor belgiene de
Ed. Anseele. S'a fäcut urmatoarea socoteald: milionul de familii din
anual pentru la miliarde franci face economii de circa
milioane franci. s'ar putere de coo-
perativele de consum aceste foncluri prin cooperative - clasa
ar dispune de o fortä care i-ar permite un decisiv in organizatia
econornica.
Asadar, se vorbeste de miscarea cooperativa a unei anumite clase mai
ales de o a cooperatia de
Expozitia Internationalä din Gand a atras atentia lumei cooperative asupra
importantei desvoltarii de alte ramuri cooperative -- in deosebi de coo-
peratia agricola.
Credem pentru teoria cooperatiei, constatarea aceasta va fi de cea mai mare
insemnátate - deabiä atunci teoreticienii nu vor nici o
cooperativa se va ajunge la fixarea unei doctrine generale asupra coopera-
tiei.
lucrare fundamentald mai privintä nu litera-
tura cooperatista. o serie de studii, publicate volum ori diferite
De pildä statutul cunoscutei cooperative din Bruxelles, du Peuples, prevede
(art. 4): oSocietatea este afiliaté partidului muncitorescn.
(z) «La puissance coopérative», publicat Le Soir 13 Septemvrie 1924.
PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA 86

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE STUDII
periodice, ale lui Webb, Gide, Staudinger, Sombart, Riehn, Schembor, H.
Wilbrandt, A. Thomas, Poisson altii cari contin contributii importante pentru
stabilirea ductrinei cooperative.
stabilirii doctrinei cooperative se determinarea princi-
piului de al sistemului cooperativ, al unei ordine economice a
care intreprinderea cooperativá va fi forma de intreprindere, nu exclusivd -
ceeace nu credem posibil, toate regimurile econonlice de acum,
turea de forma de întreprindere dominantd, au resturi ale formelor
economice apuse ori nucleurilor economiilor viitoare - dar caracteristicd.
Ad ne propunem ca, mai o sistematizare a principiilor f
damentale atribuite cooperatiei in autorilor numiti mai sus.
Se va mai toate aceste principii fixate similitudine
identitate - optimismul de Albert Thomas referatul
de care am mai pomenit, apare ca
A. Prima a doctrinelor ar cuprinde pe acelea care principiul
damental mai mult ordinea economicd anume un principiul de organizare a
activitätii economice.
I. In post-fata editiei germane a cunoscutei Antologii cooperative a lui
mianz Werner Sombart principiul fundamental al sistemului
perativ este acela al satisfacerii nevoilor («Bedarideckungsprinrip»). E cunoscuti
teoria lui (2) asupra capitalismului modern. Regimul actual ar fi at
de intreprinderea capitalistá, al principiu este acela al («Erwerbs-
prinzip»), intreprinderea - opus principiului conducsátor al
micei intreprinderi, indeosebi a care pentru o clienteld deter-
pentru unor cunoscute («Bedarfdeckungsprinzip»).
Acest din principiu caracterizeazd economia cooperatistä - in
mai completd.
conceptie asemánátoare se la alti autori, de la Beatrice Pol-
ter-Webb Sidney Webb (3). Sombart Webb au in vedere aproape
exclusiv cooperativele de consum.
2. Aláturi de incercare trebuie puse acelea ale altor autori cari in
cooperatie economic, capabil introducd «un moment de ordine
anarhia distributiei actuale» Reinhold Riehn, din care vorbeste
de cooperativele de consum.
Mai ales in primul in Germania, s'a construit o a
cooperatiei cu noul sistem al economiei colective, organizate. («Ge-
«Planwirtschaft») - chiar noua constitutie coo-

V. T. Totomianz. Anthologie des Genossenschaftswesens. L. Prager, Berlin.


(2) W. Sombart. Der moderne Kapitalismus, 4-te Auflage. Leipzig 1922.
(3) The consumers cooperative movement, London 1921.
R. Riehn. Das Konsumvereinswesen in Deutschland. Seine volkswirtschaftliche und
soziale Bedeutung. Mit einem Vorwort von Lujo Brentano. Stuttgart-Berlin 1902.
87 PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII MLADENATZ: PROBLEMELE

peratiei un rol economie organizati. In literatura cooperativi au


contribuit in directie, R. Wilbrandt Otto Schembor (2), etc.
In trebuie puse sistemele pe generalizarea concentra-
rea cooperatiei de de «Republica cooperativä» a lui Poisson
B. Tot din punct de vedere economic - dar având domeniul circu-
latiei bunurilor economice-, trebuie teoria - desvoltatä dupä
ales de Charles Gide, in cursul asupra cooperatiei dela ollége de
France (4). Evident notiunea aceasta a justului pret, cuprinde in de caracte-
rul economic un element moral. Ce este acest just pret? «Pretul just este
de vegetatie care sub de profit, de dividend, de
de plus valoare, chip infinit in dauna consumatorului, de
care am atâtea exemple dela rásboiu. Economistii cred libera
justul pret. bine! Noi nu credem in actiune eficace
a concurentei pentru a pretul just».
Pretul fixat de nu scade nu o exterioari care
oblige pe in acest sens. exterioari fi concurenta:
Ea nu mai este. Ar fi taxa : S'a incercat. nu a dat
rezultate eficaceo. Numai organizatiile cooperative - lui Gide -
pot impune vânzarea pe pretul just.
C. Vroim a o a treia grupä care s. de determinaré
a principiului al sistemului cooperativ - care au vedere
mare latura a cooperatiei.
Intfun mic studiu, profesorul Ernst din Halle (5)
rizeze fiinta cooperatiei - primul de efectul importanta
a este printre putinii autori cari au in vedere
toate formele cooperatiei, stabileasci caracterizarea de
sul se nu nuniai cooperativelor de consumatie celor de productie
comun, dar cooperativelor agricole ca acelora formate din membrii
mijlocii dela orase. mai ales cooperativä nu este
o miscare economici, dar pretutindeni toate actiunea
cooperatistä e actiune de ori are un caracter etic-social.
Asocierea in cooperatie anumite scopuri de sociali.
Deaceea se elemente nevoiase din punct de vedere economic. Cooperativa
este un fenomen de asociere se infiptuesc mod intentiouat anti-
mite tendinte: a) subiective, anume influente educative asupra cooper'atorului,
Sozialismus, 1920, Konsumgenossenschaften. Stuttgart 1922,
Die genossenschaftliche Gemeinwirtschaft,
(3) E. Poisson. La Republique cooperative. Paris
A se mai ales seria de brosuri frumoasele ale lui Ch. Gide,
in deosebi de deschidere: «La cooperation, la place qu'elle réclame dans l'enseignement
économique» que peuvent faire les cooperatives de consommation l'établissement
du juste prix». Association pour l'enseignement de la cooperation. Paris.
Wesen der Genossenschaft» Genossenschafis-Korrespondevz (Mitteilungen aus
dem Seminar für Genossenschaftswesen der Universität Halle a. S.), 2-er Jahrgang (1924) No. I.
PENTRU
REFORMA SOCIALA 88

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE

care este dela individualism la solidarism este rendementul,


economic; b) obiective, prin aceea cei cooperatizati in situatia
economick sau prin aceasta se se impiedecä
corpul social al colectivitAtii, care prin alte mijloace cu greu ar fi
fi obtinute».
Dar cea mai de contributie aceastá directie - este dupá párerea
noastrá, aceea a lui Hans fost secretar al Aliantei Cooperative
nale, care a ultimii ani cursuri despre cooperatie la Universitatea din Zü-
rich - de unde a la cea din Jena. In al doilea Anuar al Aliantei Müller
a publicat un studiu, «Doctorul William King rolul sáu istoria Cooperatiei»,
in care se aratá meritul deosebit al acestui indrumátor, care anii 1828
a publicat Co-operator», penodic care a exercitat o mare influentä asu-
pra miscárii cooperative, care atunci se desvolte.
Din expunerea lui Müller reiese scrierile lui W. King au o mare valoare
doctrinaa. doctrina sa, principiul economico-social fundamental al coope-
ratiei este organizarea muncii celor presteazá munca. Interesul
muncii este principiul organizator al cooperatiei. Cooperatia elibereazä
din starea de dependentä care se de capital,
citorLmea de sub tutela capitaligtilor.
Conceptia socialá se toate lucrürile lui Müller.
el a publicat o serie de (2) care desvoltü, sub influenta doctrinei lui King,
o teorie a cooperatiei, stabilind ca principiu fundamental:
Deosebirea intreprinderea cooperativ cea capitalistá este urmAtoarea:
intreprinderea capitalistä urmäregte o mai rentabilü valorificare a capitaluri-
in folosul posesorilor pe când cea are ca scop sá valorifice
avantajos munca printr'o stabilire mai a venitului din muncá.
In aceasta spiritul cooperatiei: ea este organizatia al cárei principin fun-
damental este subordonarea mijloaclor de muncá, drepturile legate
de ele intereselor muncii. Acesta este principiul care se intrupeazü prin cooperatie,
ideea care se realizeazd prin ea, spiritul de care este pütrunsá, interesul care
reunegte pe membri. In ce forma cooperativä, adicá structuralegala sta-
pe care o reglementarea raporturilor cu lumea din afará cu membrii
ei, aparatul social pe care pentru activitatea - ea se ca-
prin aceea este economie colectivá deosebire de
individuale generale. Cooperativa, Hans o definegte, ca urmare, drept
a colective al principiu fundamental este Interesul muncii.
Teoria lui este ingenioasä. Proba trebuie facä prin aplicarea
stabilite, la diferitele rarnuri ale miscárii cooperative. aceasta -
(i) Annuaire du mouvement coopératif international. année. Londres 2913.
(2) Zur Kritik des Genossenschaftsbegriffs. Jena 1924 ; Das Genossenschaftswesen und
die Reform seines Rechtes im demokratischen Staat. Zürich Richtlinien der Genossen-
schafts-Gesetzgebung. Zürich 1922. Precum o serie de articole din Die Sozialistische
apoi Die t, alte periodice.
ARHIVA
89 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

autorul ajunge la urmatoarea clasificare a cooperative Coopera-


tivele de intreprinderi, care puse serviciul intereselor muncii de ;
2) Cooperativele populare in serviciul intereselor generale ale
3) cooperativele mixte, ar fi de Cooperativele care
vesc nevoilor exploatárilor agricole ale satenilor, gospocläriei bor.
pe cele din grupa a doua organizatii pentru satisfacerea nece-
de traiu, cele dintäiu sunt intreprinderi parte din piata
Cele de al doilea il privesc pe societar in calitatea sa de consumator, nu ca membru
al unei bresle, clase sau chiar al unei natiuni. Ele au ca atare un caracter general,
internatior al chiar - neexistand ad posibilitatea unor conflicte din pricina
tereselor sociale. Aceste cooperative deci economii
blice, colective - deosebire de celelalte, care organizatii economice
private.
Se vede deci Hans - care intrebuinteazd des termenul de
cialism-cooperativ», considera drept forma cea mai curatä a cooperatiei,
tivele de capabile formeze temelia sistem economic.
D. Importanta cea mare a conceptiei lui Hans Müller
in aceea el ne a principiul fundamental al
lui cooperativ domeniul repartitiei veniturilor. Problem a aceasta a distributiei
productului social formeazL miezul chestiunii sociale.
Ceeace a fost genial in sistemul rochedalian este de sigur metoda adoptatá -
propunerea lui Ch. Howard - la excedentului anual.
acesta se imparte proportional cu aportul de al societarilor, ci raport
participarea fiecäruia la obtinerea acestui product social.
o intreprindere conditia de a fi cooperativä, aceasta depinde
mod decisiv excedentul realizat de intreprindere revine muncitorului
sensul larg) ori clientului care a recurs la serviciile cooperativei care in
timp este cel ce furnizeaza acesteia mijloacele de exploatare.
Generaliz,area sistemului cooperatist ar contribul deci la surselor
de venituri altele cele din muncä. Dar o solutie a proble-
mei sociale, prin introducerea nouei ordine economice - ar fi
prin care nu e un rezultat sub
toate formele sale. Este de stabilit toate formele cooperatiste satisfac
Se pot categorii de cooperative: cooperative de
cooperative de forme mixte. In primul coopera-
ele gospodária de consumatie a agricultorului nu este bine
de cea productivä.
Am in deobste cooperativa de consum e consideratä ca realizand ti-
perfect al asociatiei cooperative. Fireste e vorba de cooperativele care
normele de functionare ale adevaratei cooperatii. In primul se pune chestiunea
repartitiei beneficiilor aceasta vânzarea la nesocietari. coo-
perativa vinde la public, parte a excedentului ce se distribue de obiceiu la
PENTRU
REFORMA SOCIALA 90

www.dacoromanica.ro
ALE MI5CÁRII COOPERATIVE MONDIALE ST
sarsitul anului, este din diferenta pretul de vânzare de cost
la märfurile ce se vând nesocietarilor. atunci societätii trebuie pre-
acestia au dreptul la prima de ori partea ce li se cuvine
fie alocatá fondurilor pentru operele sociale de interes general (nu folosul numai
al membrilor altf el o parte din pr;ma de consumatie ce o primese
cooperatorii e provenitä din exploatarea publicului tocmai caracterul
Am väzut curentul existent de a considerà cooperatia de consum drept singura
a introduch organizatia economicä a un
regim superior celui existent, prin aceea cä se introduce o ordine circu-
apoi producerea bunurilor, prin aceea producerea se face vederea
satisfacerii nevoilor consumatorilor. Charles Gide obisnueste vorbeascá de
«prostia preconizând «domnia consurnatorului».
Am sub acestei doctrine a cooperatiei de consum
sistematizatá de adeptii din ai «directiei Hamburg*.
Cooperatia de consum a fost de conducatorii munci-
de pretutindeni - a miscärii cooperative -
esuarea incercärilor cooperativele de productie industriald - este sin-
gura care poate interesä pe muncitorul industrial.
Se poate din textul lucrärii de c5. noi cooperativele coo-
porative ale consumatorilor co6perative de
forme mixte, deosebi la cooperativele sätesti. ad calitatea de
producator domineazä. Ne seama «consumatorii» «producätorii»
nu sunt categorii distincte de indivizi. Puneam intrebare unuia din
ducátorii belgiene: consumatori cari nu fie producätori? Mi s'a
da: copiii, bátrânii, incapabilii, etc. Se vede usor cä rdspunsul nu e
pentru punctul de vedere ce ne intereseazd. Acestea sunt tocmai categoriile care
trebuesc escluse din - ele privind
Asadar, când am cldsificat: cooperative de produatori cooperative de con-
sumatori - nu ne-am inchipuit grupe distincte in ci am spus nu-
mai cooperativä societarii sä fie calitate de produatori,
fie cea de consumatori. In referatul citat mai multe rânduri, Albert Thomas
.vorbeste foarte just de consumatorii-producátori dela sate din
In
- de cooperatia de cea de producere comun, atelierele coope-
sufragiile aproape unanime ale teoreticienilor cooperatiei.
Numai cá aceste cooperative, toate sperantele unui Louis Blanc ale unui
nu s'au putut nu au putut da rezultatele ce se asteptau dela ele.
Dar râmân celelalte categorii de cooperative - cärora li se uneori
calitate asupra trebuie cercetäm ad satisfac principiul
ce 1-am stabilit. vorba de cooperativele de credit, de aprovizionare de desfacere
comun - ale micilor meseriasi agricultori.
Cooperatia se adreseazä elementelor slabe din de vedere economic. Chiar
dacá cei cooperativele de credit economie, de aprovizionare
PENTRU
91 $1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

desfacere comun, nu sunt elemente proletariene - care sä nu


nici un de productie afara puterii de - trebuie tinut
ei nu stint niste ii considerd unii autori. Mica pro-
prietate este o muncd. ca atelierele micilor meste-
sugari, munca posesorului este elementul decisiv. Venitul rnicului agricultor,
ca al micului patron meserias, este de plusuri, care i-ar carac-
terul unei rente - adicá al unui venit care nu e provenit din
Structura a cooperativelor impiedecá obtinerea de din
latii, din folosirea unei situatii avantajoase, etc.
Am criteriile care se face repartitia excedentului cooperativei. Mai
mult sociale se dau nouilor veniti al pari. Cooperativa nu poate deci
folosi situatiei ce creiat-o pe piata pentru a obtine un excep-
Fireste din punct de vedere intreprinderea cooperativa este
prin aceasta starea de inferioritate fatá de intreprinderea capitalistä (mai
ales epoca de depreciere valutard).
Vondurile de - la cooperativele care nu au numai firma cooperativa
- sunt indivizibile la lichidare. nu pot deci un de
individuald, o sporire a pärtii sociale real de societar. Miza socialä nu
poate sporl nici prin dreptul asupra unei din fondurile de nici prin-
tr'o pe care ar putea-o face, prin transmitere unei alte persoane. Este
un principiu de social, ce structura organizatiei cooperative.
Asadar nici unei forme a cooperatiei nu i se poate mod principial,
calitate. se presupune respective nonnele
cooperatiste de organizare de functionare.
Cooperativele tip rochedalian ca cele lip Raiffeisen -satisfac principiul
ce 1-am pus la baza cooperative. In privinta celor tip
-
litzsch ar fi de
capitaliste.
unele rezerve - cáci acestea au un caracter pronuntat indi-
norme de functionare, identice celor ale intreprinderilor
3. E deobste Raiffeisen a pus printre principiile de organizare
a sistemului acela ca societatea cooperativä limiteze cercul de activitate
mai mult: la un sat, la o parohie. In cercul acesta cooperatorii se cunosc,
intre ei e permanentä in felul acesta principiu raif-
feisian - raspunderea nemärginitä a societarilor - devine aplicabil.
sistemul cooperatiei de consum tip rochedalian. Ad ten-
dinta unei concenträri mai intense. Pretutindeni se aceastä miscare
de concentrare. In Anglia, statistica anual o descrestere a
rului cooperative, numárul cooperatorilor sporind. In Germania,
inainte de se organizeaza zisele «Bezirksvereine». In Belgia, coopera-
tivele locale fuzioneaza cooperative mari cu sucursale multiple. La fel
Franta, s'au diferite regiuni, «Unions des coorérateurs#, - sau cel
putin «Sociétés de ori «Sociétés de développemenb - care au rostul
fuzitmea cooperativelor locale, constituindu-se cooperative depar-
PENTRU
REFORMA 92

www.dacoromanica.ro
ALE MI5CARII COOPERATIVE MONDIALE STUDII
tamentale. La Elvetia, unde mari cooperative de consum
frunte «cooperativa generalb din Basel.
In toate Wile de concentrare mi*carea
de consum, care se face in intindere cât prin concentrarea «magazine
universale», in magazine nespecializate, of erind clientelei toate cele trebui-
toare traiului.
Concentrarea aceasta a organizatiilor cooperative nu e numai o din
motive de ordin practic imediat (superioritatea a marilor intreprinderi
asupra celor mici, a celor universale asupra magazinelor specializate) - dar
doctrinarii aceastá concentrare a puterii de cumpä-
rare a consurnatorilor, organizarea acestora societate cooperativá
(i).
Dar in ultimii s'a cooperativelor de consum din Elve-
tia, unde am principiu de concentrare, o oare-
cum contrarie. Mi*carea sub marilor pedagogi nationali
Pestalozzi Fellenberg, are un pronuntat caracter etic principiul
familiar. In directie a in mare Dr. Karl
nard Jaeggi, pre*edintele actual al Uniunii generale a cooperativelor de
elvetiene, a publicat anul trecut o serie de teze pentru organizarea cooperatiei -
care se preconizeazá mentinerea caracterului local al cooperativelor de con-
sum.
cooperatiei cere existe un contact permanent
cooperatori. Cooperativa am vázut, un schimb reciproc de servicii
tre asociat intreprinderea Cooperativa se pe ce-
interesati. e Controlul membru asupra
derii trebuie fie deci real pe cât posibil permanent. Statutele multor coopera-
tive pentru societarii cari indeplinesc obligatia de a
parte la adunarea generalá organul suprem al institutiei. Dar sistemul coope-
rativelor noastre regionale, adunarea e delegati.
Acestea sunt defectele unei concentrári excesive. Evident mica
dere localä nu-si poate indeplini menirea. sistemul federali-
zárii - prin care cooperativa autonomia. Ea mai

Anul acesta s'au pus Belgia bazele unei Generale Cooperative» sediul
la Bruxelles, din cooperativele de consum. La inceput proiectatä numai o societate
pentru organizarea productiei articolelor necesare cooperativelor. Statutele au fost
adoptate societatea va face nu humai operatii de aprovizionare a coo-
perativelor dar va «magazine speciale pptru detaliu, fie coo-
perativelor, fie cooperatorilor, fie necooperatorilor, a inärfurilor, articolelor, ori obiectelor ma-
acturate ori nu, de cätre societate. Cerând lámuriri, initiatori, ni s'a confirmat
este ca societate devie o societate nationalä -o cooperativá unicá pentru
teritoriul belgian.
Conceptia sa, Munding nu a expus-o lucrare sistematicá. Se poate
din bro§ura «Die Rechte und Pflichten der Genossenschaftsangestellten» mai ales
desvoltatele adnotäri la scrierile lui Schär Zschoke, a publicare a ingrijit-o.
ARHIVA PENTRU
93 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLA V MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUA LE

rolul de distribuitor, pe când aprovizionarea cu ca eventual cu


inijloace financiare, cade sarcina organizatiilor federale, formate din asocie-
rea cooperative.
Pentru noastrk credem cá sistemul cooperativelor locale trebuie menti-
La sate trebuesc create, pe bäncile pepulare, cooperative functiun
multiple, seamä de caracterul deosebit al gospodäriilor
Dar o organizatie bazatá pe cooperative locale - are nevoie de institutii
derale puternice, organizate. aceste organizatii cooperativele locale
nu pot duce decât o
4. care a repurtat succese evidente domeniile care a pätruns
- a dat domeniu din cele mai importante in care s'au
pus mai mari sperante: marea industrie. Greutatea de neinläturat a fost
intotdeauna: imposibilitatea procurárii capitalurilor necesare investitiilor
portante cerute de industriale.
atunci s'a ca cooperatia sä renunte la rolul ce nu-i convine, de
rator de capitaluri, se la organizarea pe baze cooperatiste a muncii.
In Franta mai ales se preconizead acestor cooperative i aceasta pen-
tru sistemul pare a fi indicat a problema salariatului,
fondul chestiunii sociale in tärile industriale.
Charles Gide vorbete el despre posibilitatea regimului sala-
se prin abolire a salariatului inläturarea regirn
ca acela care a guvernat acum lumea muncii, care pune fatá in fatá un pro-
letariat neresponsabil i un patronat autocratic, prin acest cuvânt de ordine
se siguranta pentru muncitor de a obtine echivalentul integral al produ-
sului muncii sale, sustrageri parazitare - atunci acest ideal apare ca prea
realizabil chiar ca trebuind se impuie in cel mai scurt tirnp. La drept vorbind
acest regim trebuie calificat nu tocmai ca o abolire a salariatului, nici ca o
abolire a patronului, ci mai de grabä drept o democratizare a industriei, adid o
organizatie a muncii care muncitorul nu ar mai fi un instrument de produc-
complet pasiv, ci ar intreprindere partea sa de initiativä, de control,
de fáspundere i de beneficii - un regim economic, in care
ca i in regimul politic, n'ar mai fi numai un supus, ci un cetätean».
In cursul asupra cooperatiei pe face la de France, Gide cá
prin crearea de cooperative de munck prin comandita de atelier se ajunge la
mocratizarea industriei .

Ideea e desvoltatä de Dubreuil, membru Comisia administrativä a


federatiei Generale a Munch (3), care cautá mijlocul de a muncitorul

(r) Des institutions en vue de la transformation on de l'abolition du salariat. Paris 1920.


(2) L'avenir des Coopératives de Production. Leçon du Cours sur la Coopération, au Collége
de France. Avril 1923, Paris. Association pour l'enseignement de la coopération.
(3) H. Dubreuil. La République industrielle. Bibliothéque d'Éducation. Paris 1924 Une
application de l'idée coopérative l'organisation du travail (Revue des Coopératives.
IV. 14-1923).
PENTRU
$1 REFORMA 94

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE

industrial spirit de activitate spontanä, tenace produc-


tivä a artisanatului». Cooperativa de muncd, comandita atelier, care ar aduce
o färâmitare a marilor intreprinderi prin aceasta autonomia res-
ponsabilitatea muncii, ar satibface cerintele.
In referatul amintit, supus din anul acesta al Aliantei Coopera-
tive Internationale, Albert a salariatului ca
concluzie a propus proiect de rezolutie.
«E de ca in raporturile personalul pe coope-
rativele de incredinteze unor grupári cooperative de muncitori
manuali gestiunea liberá dar responsabild a din
care sunt mod tehnic izolabile de directia comercialä
dea astf el private chiar, pilda unei organizatii a muncit
aspiratiilor profunde ale
Proiectul de a Obiectiile au fost mai mult de
practic. S'a acestea ar conduce la principitil«cismária-cismarilor,
turnätoria-turnátorilor», principiu irealizabil in practicg. E de notat cu acest pri-
lej pentru intreprinderile comerciale industriale ale cooperativelor de con-
sumatori problema arzätoare a salariatului: mai ales personalul de magazin
lucrätorii din ateliere. de pildá, muncitorii din atelierele Magazin-ului
de Gros nu au obtinut mäcar participarea la beneficiile In fabri-
cile organizatiilor cooperative de consum din Belgia, cum am vzut
partidului uvrier, conflictele de stint destul de numeroase. pretutin-
deni. Nu au lipsit nici grevele.
functionarilor de cätre teoreticienii edornniei
consumatorilor», sunt calitate de asociati ai organizatiilor cooperative
de consum proprietarii care lucreazä, e de sigur prea
S'a propus s'a introdus atunci pentru personalul comercial al magazinelor
girarea responsabila cu cautiune prealabild iar pentru ateliere comandita de
Proiectul de rezolutie al Albert Thcmas nu a avut asentimentul Comite-
tului Central al Aliantei. Thomas propunerea cu mult talent
convingere, cá cele din rezolutia s'a adoptat cu modificarea
a cuvintelor de ca» inlocuite prin: «Se organizatiilor coo-
perative de a fi de
in timpul de fatá sistemul cooperativelor de n'a pätruns
marea industrie, fie cooperativá, fie domenii ale vietii
nomice care forme ale cooperativelcr de muncä s'au desvoltat in chip destul de
multumitor, la miqcarea cunoscutä Germania
sub denumirea de care cuprinde cooperative de cc
Pationatul Impotriva aruia luptá muncitorii organizati, formeazá o de detentori
ai mijloacelor de productie, vreme ce cooperativá (de consum) zisele mijloace de productie
sunt in tuturor sodetarilor, ale salariatului». Poisson. La Paris
1914.
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADÉNATZ: PROBLEMELE ACTUALE

La noi s'a desvoltat, la ora§e, mäsurä cooperative de acestea


de ,constructii. Dela s'a dat un alt caracter, anume n'au fost
constituite ca asociatii de muncä, ci asociatii de intreprin-
cari, inläturând pe marele antreprenor, luau lucräri de obiceiu dela insti-
pe care executau salariati. desvoltare deosebitä au luat-o
cooperativele de in Italia - sunt cunoscute sub numete de «coope-
rative di lavoro* sau «di braccianti». Infine «comandita de atelier*, care
perativa de se cu executarea numai a din luciárile
intreprinderii respective, faza experientelor, pare a rezultate f
rabile.
Institutiilor publice in deosebi le convine forma aceasta a cooperativelor de
muncä, pentru executarea lucrärilor de cornandä care nu cer partea concesio-
narului capitaluri insemnate (i).
5. S'a votat promulgat de curând la noi legea comercializärii avutiilor Sta-
tului. S'a trecut aproape cu totul cu vederea rolul pe care 1-ar
regia Pentru anumite ramuri formá poate fi socotitá drept
cea mai potrivitä din punct de vedere al Statului, ca al
rului, pe s'ar muncii importanta cuvenitá ca factor de productie.
forma aceasta a fost experimentatá in diferite tári: Germania (pentru
aprovizionarea apei, aprovizionarea gaz, distribuirea Franta
(regia pentru lucrärile de amenaj are a fortelor Ronului dela
frontiera elvetianá la Mare, pentru fabricarea amoniacului in marea
de produse himice din Toulouse, pentru exploatarea minelor de potasiu
din Alsacia, etc.) Cehoslovacia, in Belgia, etc.
Bernard define0e: «In opozitie cooperativele ordinare sau
particulare pe care le cunoWern, trebuie prin regii ori
regii autonome, cooperative toate analoge celorlalte, care
nu au ca membrii particulari, ci in acela timp cooperative de consumatori
persoane publice, ca Statul, departamentele, comunele. Sunt deci societäti ano-
nime care grupeazá nurnai coectivitäti care, sunt obligate prin statut
dupá plata la actiuni, totalitatea beneficiilor fondurilor de
ori clientilor conform principiului cooperativ.
Modul functionare se descris lucrarea a lui Lavergne.
Rezultatele de acum ale alegerii cooperative sunt excelente. aceasta
poate fi recomandatä Statului, cornunelor, etc. pentru exploatarea
pentru aprovizionarea ora4elor apá gaz sau electricitate (proiecte s'au
fäcut la la Caracal), pentru distributia petrolului, etc., pentru
ploatarea pädurilor, a pescáriilor mai
6. Cooperativele de diferite grade sunt intreprinderi economice autonome,
(2) Vezi articolul nostru despre 4Cooperativele de publicat revista Cooperalia
din Februarie 925 (An. I No. 2), reprodus, in ziarul cu data 22
3925.
Les coopératives de consommation en Collection Armand Colin. Paris 1923.
ARHIVA PENTRU 96
REFORMA

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE STUDII
constituite pe baza liberei initiative a celor Legäturile cu
toritatea ar fi deci la fel ca acelea aceasta celelalte cate-
gorii de intreprinderi de pe piata economica.
S'ar ca unii cari o nu o
a relatiilor clintre Stat Cooperatie. o prirnul pro-
pentru celelalte categorii de intreprinderi. aceasta pentru
Statul care are mai puterea de a legiferi.-poate ori
desvoltarea oricärei forme economice. Din atitudinea aceasta
aceea a cooperative de Stat.
Intr'un articol publicat periodicele cooperatiste Freundlich - se
felul vioiu energic: Atitudinea fatá
de Stat? dânsa. Depinde de ce f el de Stat e. E firesc ca privim
Statul cooperatist visat de noi pe cel capitalist actual.
Nu e indiferent e vorba de un guvernamânt democratic ori unul oligarh.
Tot am avut prilejul mai sus lucrärile lui Hans care
despre legiferarea asupra cooperatiei democratic».
când. se clarificata mai intâiu con-
asupra Statului.
Ar fi interesantá o a politicii cooperatiste a diferitelor guverne
diferitele nu o putem face. ne punem punctul de ve-
dere dominant la noi: ca reprezentant al intereselor colectivitatii nationale,
al solidaritatii Cu alte cuvinte, mai ceeace ar trebui sá fie
ceeace este.
Statul trebuie mai dea o legislatie cooperatista care orga-
nizatiilor cooperative lucreze se desvolte nestanjinite urmarirea idea-
lului Am cooperatia ca o miscare de proprie. Dar orga-
cooperative nu stint institutii de interes particular, interesând o
de actidnari - ci institutii colective, de interes general. Otto
Gierke a in citatele sale asupra dreptului cooperatist
acesta nu poate fi de domeniul dreptului privat, ci din al celui public. Deaceea
aproape pretutindeni s'a nevoia unei legislatii speciale asupra cooperative-
- despozitiile legale cu privire la acestea neputând fi inglobate in codul
comerciale (z).

Das deutsche Genossenschaftsrecht. Berlin bis 1913. Die


schaftstheorie und die deutsche Rechtssprechung. Berlin 1887.
(2) Nu in literatura cooperatistä o lucrare comparativá completä asupra
cooperatiste existente. In 1919 a apärut «Schriften des Vereins Sozialpolitiks,
«Monographien aus Konsumvereinswesen», monografia profesorului Ludwig Waldecker
din Berlin Der Stand der Gesetzgebung Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften
in den wichtigsten Kulturländern bei Kriegsausbruch, 1914. Verlag von Duncker und Humblot.
München und Leipzig.
astfel de care aibä toate garantiile de exactitate sá fie timp
pletá nu o poate face decât un institut recunoscut international, ca Biuroul International al
Muncii sau Cooperativá Internationalá.

97 PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

Un cod cooperatist complet la nivelul vremurilor actuale nu Cel


german primul cod cooperatist - apare acum ca invechit. räsboiu o
misie numitá de guvernul italian a lucrat un proiect de lege
forma legislatiei cooperatiste -proiect revázut de ministrul Labriola depus
in Parlament, nu votat. In Elvetia s'a acum de curând un proiect, care
n'a fost dat publicitätii. In diferite alte proiecte de acestea
(i). Acum exceptia a Germaniei, Austriei
- pretutindeni dispozitiile legale referitoare la cooperative la
centrale, sunt serie mai mare ori de legi. La
noi, cooperatia se sub imperiul a 4 legislatii in cele patru
teritorii ale Cea din vechiul Regat e cu totul necompletá improprie.
Promulgarea unui cod complet i unitar - care seama i de con-
ditiile deosebite in care s'au desvoltat cele patru ale e
Diverse comisii au edinte s'a elaborat
un anteproiect de cod, care nu a fost pus r discutia mi§cärii.
Centrala Uniunilor cooperative din Basarabia a lucrat un alt care a
depus din initiativa Parlament. Un al treilea proiect, particu-
lar, ce lucrat V. N. Madgearu, a fost publicat colectia
tualitätii - Cultura (2).
Dând institutiilor cooperative posibilitatea de a in chip nestânjenit, le-
gea trebuie - pe de altä parte - contie dispozitii care impuie acestor insti-
tutii norme de organizare i de functionare mitate cu principiul funda-
mental al sistemului cooperativ - expus paragraful precedent.
Aceste dispozitii sä impiedece formarea de cu firma cooperativá,
ai membri scopuri de ori numai de valorificare
a capitalurilor, - cuvânt ca societatea ajute la producerea de
neprovenite din Pentru aceasta sunt in deosebi necesare ref
ritoare la conditiile pe care trebuie le indeplineascä a se
cooperative, ca la modul de distributie a productului social,
in conformitate cu principiul rentei.
Statul pebuie stabileascä apoi o de cooperative.
nând de caracterul social al de elementele care o forrneazá
necesare anumite caracter fiscal. ce modul de impu-
nere a excedentului-trebuie tinut in seamä caracterul acestui excedent, modul
lui de distribuire trebuie considerat aláturi de intreprinderilor
pitaliste, ci ca un din ori o economie. Dead unele
impozite care nu pot lovi intreprinderea cooperativd.
Dintr'o comunicare pe care d-1 dr. Fauquet serviciului cooperatiei dela Biuroul
al Mundi a binevoit ni-o aflám In numärul viitor al publicatiei
du Travail* va apare o expunere asupra proiectului noului cod cooperatist
vetian unuia din lui, profesorul Egger Zürich. s'a desemnat
o comisie pentru pregätirea cod cooperatist unitar.
V. N. Madgearu Gr. Cooperatiei. 1925.
PENTRU
$1 SOCIALA 98

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE STUDII
Am sä asupra faptuluí organizatia cooperativä nu este o
afacereparticularä scop de a imui grup mai restrâns ori mai larg de per-
soane - ci o institutie serviciul interesului general - primul prin
aceea la o mai repartitie a veniturilor, aseazâ munca pe treapta
ce i se cuvine ca factor de prcductie.
Regimul cooperativ se dovedeste a fi din punct de vedere al ordMei sociale -
superior actualului sistem cooperatist. I se de obiceiu, inferioritatea din
punct de vedere economic - al rendementului. aceasta nu ni se pare
a fi doveditd. E drept lipsesc deocamdatä cercetäri suficiente pri-
Prof esonil de Economie Comercialä, care este timp unul din cei
mai luminati cooperatori, I. Fr. Schär, are meritul de a fi fäcut primele cerceari
cu caracter indiscutabil (prin compararea unei intreprinderi centrale coo-
peratiste cu un mare magazin universal capitalist), ajungând la concluzia chiar
din punct de vedere al tehnicii intreprinderii economice, intreprinderea coope-
este superioarä celei capitaliste
Din acest punct de vedere cercetärile sunt deabiä la Atribuim o
portantä deosebitä creerii unui Studiu al intreprinderii cooperative, legäturä
cu nouile incercári de creare a Economiei private (2).
In expunerea de motive a proiectului de a legislatiei cooperative a lui
Labriola - despre care am vorbit capitol precedent - se pentru
declaratia unui de Stat, a unui legiuitor intreprinderea coopera-
tivä e superioarä celei capitaliste ca atare guvernul, interesul colectivitätii,
e dator a favorizä generalizarea ei. a intreprinderea capitalistä
este de pe acum sortitá pieririi, Labriola constatá mai ales s'a
incapabilä de a rezolvä anumite probleme de importantä vitalá
deosebi cea a ieftinirii traiului.
Statul pleacä dela astfel.de constatäri, chip firesc el la intinde-
rea intárirea miscärii.
Am cä miscarea cooperativä este o miscare de proprie. Ea se
pe spiritul de solidarirate a celor
E nevoie de un spirit cooperatist. Dar acest spirit nu po ate fi creat prin másuri
ale politice. Ceeace e dator Statul a face este sprijine ac-
tiune de räsrândire a culturii cooperative. Aceasta o poate face organizarea
cooperativ special, cu caracter tehnic (scoli pentru pregátirea
contabililor, a vânzätorilor ca a celuilalt personal coope-

(r) Studiu publicat in Archiv für Sozialwissenschaft und Sozialpolitik, An. 1912, vol.
(2) In cursul nostru despre Principii norme de organizatie cooperativá, la Academia
de Studii Cooperative- un capitol important trateazá despre Intreprinderea cooperativä (in
comparatie cu cea capitalistä). Din notele la Cursul dela Academia din Berlin
dela Universitatea din Halle, pe care d-1 Karl (dela organizatia a bine-
voit ni le comunice, vedem se aceleasi de fixare a normelor de organizare
de functionare a intreprinderii Cooperative. elemente se lucrarea d-lui
Hildebrand: «Die Finanzierung eingetragener Genossenschafteno. Berlin und Leipzig 1921.

99 ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

rative de diferite grade) de profesional, comercial, agricol,


industrial- ca prin introducerea studiului cooperatiei supe-
rior (Germania, Elvetia, Franta, Cehoslovacia) cel secundar primar (pilda
gariei).
importantá privind politica Statului fatá de miscare, este aceea
a creditului cooperativ. Finantarea se face fie direct de cätre Stat, fie de care
National de credit. Pretutindeni s'a simtit nevoia interventiei Statului
pentru alimentarea cooperatiei cu credit ieftin. Inteadevär, condi-
ale de credit a cooperative nu stint favorabile
legáturilor cu financiare capitaliste. Este in deobste cunoscutä ten-
dinta institutiilor de finante capitaliste de a intreprinderile creditate, a
le inglobá in organizatia care se asupra tuturor ramurilor de intreprin-
tendinta de monopol. Cooperatia.nu poate intre sub
trolul directiva unor asemenea organizatii financiare capitaliste, sä
nune la fiinta sa idealul ei care este regimului
economic capitalist cu unul cooperatist. Pentru se mai o con-
sideratie. cunoscut mare parte a noastre mari sunt institutii
.caracter politic Partidele politice au financiarä, in ser-
viciul intereselor politice. organizatiile cooperative ar tutela
asemenea institutii ar principiul neutralitätii politice.
Infine Statul este mare consumator, ca un posesor de avutii naturale
pe care trebuie le exploateze. Regia cooperativd, am dä posibilitatea
de a aceste ca interesul general, al gospodáriei nationale,
fie neglijat.
Nevaia de a puterea a Statului - afilierea in atâ-
tea a la politice ori, chiar (Anglia) de
creare a organizatii politice cooperatiste. In alte se comitete
de actiune parlamentará, cuprinzând membri ai corpurilor legiuito are, cari spri-
miscarea cooperativâ, delegati ai uniunilor centrale organizare coope-
rativä (De pildä in Formarea unui astf el de comitet ar fi de se

-
formeze la noi. In Parlamentul nostru cooperatia s'a bucurat de prea

cooper atori.
printre membrii lui se multi mai multi fosti
7. Tendinta de concentrare a forte1or cooperative a condus pretutindeni la
constituirea de institutii centrale nationale. Acestea au deosebite sunt
sau independente sau institutii de Stat ori cu caracter mixt. Am väzut
nicáiri mi§carea nu e unitará. firesc atunci sá existe institutii centrale pentru
fiecare curent al
Nu e locul ad a face o expunere a structurii diferitelor institutii cooperative
nationale. studiul acesta, mai al ultimelor experiente, duce
la concluzia aproape pretutindeni organizatia se din trei
institutii distincte: una de credit, o a doua una cu caracter moral,
de organizare, control propagana. de noi in ante-
ARHIVA PENTRU 0
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE STUDII
proiectul de cod cooperatist citat. Cei cari doresc a organizatie
vor volumul «Reforma Cooperatiei» proiectul, expunerea de
motive.
E cunoscutä actuala organizare in vechiul Regat: o a bäncilor
lare, o a doua a cooperativelor de productie consum o a a ob-
a cooperativelor agricole. Adicá o organizatie pe categorii
de cooperative. este deaceea o institutie functiuni
Centrala cooperativelor de productie consum, de este acela timp
o institutie financiark o institutie comercialk o de control, de organi-
zare, propagandá, etc. Cam atributii le are Centrala cooperativelor
agricole. Cooperative le acestea agricole au aproape ca cooperati-
vele de aprovizionare, consum desfacere comun.'Rezultatul este in
comunä functioneazá in de o serie de cooperative care s'ar
foarte bine contopi singurá, cooperativ& functiuni mul-
tiple» atât de potrivitä nevoilor satelcr noastre.
Centralele sunt acurn institutii de al grad, ele coope-
rative locale functionând federalele uniunile de obiceiu judetene-federale
multiple: organizare, finantare, aprovizionare desfacere.
Organizatia cooperatistä are nevoie de reorganizare.
In sistemul preconizat de realizat dealtfel in alte tári
institutii centrale: Cea dintâiu este Centrala de indrumare control, constituitá
din judetene ori regionale de revizuire, care au ca orga-
nizarea autocontrolului. In Consiliul Centralei iau pe coopera-
tivelor, delegatii diferitelor interesate, precum un delcgat al Inaltei
de Casatie, pentru a da Centralei un caracter de de judecatá. Tot
caracter mixt are Centrala de credit, care are procure mi§cárii ereditul
buincios, primul rând direct dela Banca de care trebuie ser-
drept pentru miqcare. ntrala este persoaná ju-
are gestiune autonoma. Centrala o formeazá federakle judetene ori
nale, care sunt institutii autonome, ca cooperativele. Pentru institutia
comercialä se lase prin lege, autonomie pentru a
bertatea de absolut trebuito are unei institutii caracter comercial.
deralele de cooperative, judetene ori regionale, acum existente, au rostul.
Ele nu pot aprovizionarea mare, direct dela nici exportul
troduselor cooperativelor. In e probabil cá viitoarea desvoltare va duce
la o specializare, constituindu-se institutii pentru cerealelor, ca
institutii deosebite pentru organizarea producerii articoklor necesare
mului.
In caz -legea trebuie se fereascá de schematizäri-care nu pot decât
stânjenindu-i libera desvoltare. .

III. Cercetarea in care mi§carea cooperativ& s'a desvoltat, ne duce


la o concluzie oarecum pesimistä privinta posibilitátii unui regim
cooperativ. exceptia poate a Angliei a Elvetiei
ARKIVA PENTRU
$1 SOCIALA.

www.dacoromanica.ro
GROMOSLAV MLADENATZ: PROBLEMELE ACTUALE

ideea cooperativä n'a fost suficientä pentru a pune in miscare massele muncitoare.
Pretutindeni aproape, cooperatia s'a s'a desvoltat cu alte
curente sociale. S'a explicat, e drept, aceasta prin paralelismul ce intre
cooperatiei ale celorlalte sociale. intotdeauna cooperatia
a fost subordonatá celorlalte Explicarea acestui fapt trebuie o vedem,
urma celor expuse mai sus, in lipsa unui ideal unitar bine determinat pentru
miscarea
In caz, fie cooperatiei se confundä cu acelea ale altor curente
sociale, fie ele sunt distincte - cert este - e nevoie de ideal social,
cáruia organizatiile cooperative rostul existentei. Cu exceptia
n, bunä - organizatiile cooperative de pretutin-
deni nu se considerä ca institutie cu caracter numai economic, create pentru pro-
curarea unor foloase, imediate materiale, celor Cooperatia nu poate
fi o chestiune de stomac. sa e acestei conceptii pur materia-
liste.
Lipsa de cápetenie a miscärii cooperative dela noi o tocmai in faptul
a fost privitá nurnai din punctul de vedere al folosului material imediat pe care
o poate cooperativelor: bani ieftini la banca popularä, marfä la
cooperativa de consum departe, dead vine de care
domne§te marea majoritate a cooperativelor de toate categoriile - mai ales
dela räsboiu
Spiritul cooperator e de creat la noi. Izbeste pe cercetätor oricât de
putin atent din miscarea cooperativä la noi, lirsapropagandei. -Nu
avem o cooperativä - nu biblioteci, nu cercuri de
cooperatistä. cooperatiste sunt ignorate - nu de
massa mare a cooperatorilor a muncitoare ale natiunii - dar chiar
de conducätorii vies i noastre publice. Care e locul Universitäti, in
Institutele de Socialá revistele sociale,
care e locul acordat chestiunilor infirmatiilor cooperatiste in presa zilnicä de
partid ori Chiar organizatia politicá a muncitorqti igno-
miscarea cooperativä, ei covârsitoare pentru
ca pentru pregätirea elementelor necesare organizatiei
unei Societáti viitoare pe Muncii.
Care este locul cooperatiei programele de guvernámânt ale diferitelor gru-
päri politice? Atentia ce se ni se pare a fi prea f de rolul
care 1-ar in orga Lizarea gospodärid nationale la noi. Mai ales la noi.
Situatia actualä este aceasta: Am creat o de proprietari cari
detin majoritatea pámânturilor de organizarea economica a depinde
In exceptional de mare viitoarea capacitate de productie a Ce alt
mijloc avem la pentru organizan a a táránimii? Pentru
integrarea exploatárilor agricole färâmitate - dând micilor exploatäri posi-
bilitatea de a se folosi de avantagiile- care ele celor mari? apoi
nu la noi o burghezie capitalistä zisä, de tip curat - cum ve-
ARI-UVA PENTRU
$1 SOCIALA 102

www.dacoromanica.ro
ALE COOPERATIVE MONDIALE STUDII
dem descris - de la Werner tipul intreprinzátorului capitalist
care sä dreptul a pretinde situatia la care dreptul victoria
arena liberá a fásboiului economic. La noi s'a i se desvoltá o pseudobur-
ghezie capitalistà - sub forma parazitarâ prin exploatarea avutidor Statului a
nevoilor Statului - sub ocrotirea binevoito are a acestui Stat,
-i se reproseazä sprijinul aproape inexi,tent acordat cooperative. Se
mai sustine la noi mi§carea nu decât prin sprijinul Statului. Dar
e de dovedit ceeace face acest Stat pentru aprc ape un milion de
familii cooperatoare numai Vechiul Regat, sprijinul finandar acordat de
Banca de Emisiune sute de milioane, acordate unei clase care detine acum
majoritatea solului al f de sprijinul acordat institutiilor finan-
ciare economice, capita ca private -e disproportionat
de mic. E de dovedit (aveni material suficient pentru aceasta) chiar
tärile unde cooperativá e mai veche i s'a desvoltat independent,
nici un control din partea autoritätii, Italia, Germania, Anglia
chiar, sprijinul financiar al Statului e mult mai ca la noi.
Nu ascundem defectele -mari de sigur - ale mi*cärii noastre, dar ea e des-
tul de impunátoare cel putin ca numär. Care grupare de interesati dela noi
poate vorbi numele a mai mult de un milion de
Din punctul de vedere al ocooperatizärii» populatiei suntem rânduri,
de cu mult mai ca a

PENTRU
103 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARA
MINORITATEA NOASTRÁ
VASILE STOICA
din nu massá compactá.
Pretatindeni e cu populatia se compune din
cinci grupuri deosebite ca origine, ca trecut istoric: r. Sasii
din Transilvania; 2. din Banat din Vesticä; 3. din
Bucovina; 4. Germanii din Basarabia 5. din vechiul Regat.
Sa§ii Sibiiu, Tarnava-Mare, Brasov
comune din judetele Fágáras, Huniedoara, Alba-de-Jos, Cojocna, Sol-
noc-Dobaca Mures-Turda. Ocupä 259 de comune orase. Intre acestea sunt:
Brasovul, Sighisoara, Bistrita, Sebesul-Säsesc, Reghinul-Säsesc
Orástia. Numárul exact este la I 1921, 230.697 de suflete.
2. .5.vabii locuesc aproape toti judetele Timis-Torontal, Arad. Caras-Se-
grupuri mai mici comune din Bihor, i Satu-Mare.
este 308.730.
3. Germanii din Bucovina sunt resfirati sate,
comunitäti organizate. Numärul e, conform statisticii provinciale din
1919, 68.075, mai putin statistica din 1910.
4. Germanii din Basarabia locuesc comune din Ismail, Cetatea-
Tighina, iar mic resfirati orase. Numärul
statistici recente exacte, se poate cu ajutorul statisticii bisericilor.
Germanii basarabeni sunt luterani aproape ; numai in orase se
grupuri romano-catolice. Numärul Germanilor luterani la 1921, conform
statisticii proprii 66.385. celor catolici e Astfel
populatiei de limbá din Basarabia e 69.845,statisticalor proprie alcätuítá
de profesorul Dr. Rudolf Spek publicatá de cultural al Ligii Germa-
din 1923 cifra de 69.947 pe care o putem noi.
5. Germanii din Vechiul stabiliti comune din judetele
Tulcea Constanta, parte ca industriasi comercianti rásleti orasele
e de 20.429.
Astfel numärul total al populatiei germane din e 697.878.
la 1919, aceste grupuri n'a existat nici o sau cultu-
ralá. Legauri ele se acum, fac parte din cadrele Statului
germaná din este intregimea sa o populatie de colonisti,
adusá din diferite regiuni ale teritoriului german, la epoci diferite
de diferiti. Istoria ei deci nu este
Sa§ii sunt adusi Transilvania din tinutul Moselei din Luxemburgul
de de regele Ungariei Géza II (1141-1161), militare. Regii
ungari aveau nevoie fie asupra Transilvaniei. Spre acest scop
PENTRO
REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARI

au stabilit provincie colonia secuilor. acestora


insuficient pentru a puterii regale provincii, regii
ungari 1150-1240, la pragul marei invazii tätare (1241-1242) au
adus tinuturile importante strategice ale Transilvaniei un numär insemnat de
germani- actualii Sasi bine disciplinati, harnici priceputi la ridi-
care de ortificatii.
privire pe o etnografica a Transilvaniei imediat scopul militar
al acestor asezäri.
a) grup e colonizat fata pasului puternica
cetate a Sibiiului, sub care se odatá
b) Al doilea grup e colonizat Barsei in fata trecatorilor dela Bran,
Predeal Bratocea fie apärat de Secui cetatea
vului, care adeseori a infruntat puterea voivozelor Munteniei.
c) Al treilea grup e stabilit in fata trecätorilor dela Vatra-Dornei
ridicá cetatea Bistritei de a cärei rezistentä s'a lovit intotdeauna voevozii
dovei cale a de cucerire a Transilvaniei.
Drept intre aceste grupuri drept la nevoie, serviau colo-
niile din Vale a Tarnavelor.
Privilegiile acordate Sasilor de care Geza II, au fost confirmate completate
prin diploma din 1224 a regelui Andrei II (1205-1235), numita «Diploma.
And*anum». Poporul säsesc mod autonom de administratorii
alesi, sub ascultarea contelui de Sibiiu, care se «Comes Saxonumn.
In fruntea fiecaruia din cele «scaune» care laolaltä formau «Fundus
Regius», un regius», supus contelui de Sibiiu. Poporul
de pe teritoriul säsesc judecat de judecatorii proprii.
Dijma, pe care populatie din Transilvania o episcopului de Alba-
Iulia, poporul säsesc o propriilor preoti, prin ceeace putut
un der de un nivel Comerciantii sasi nu plätiau in teritoriul
Transilvaniei. Populatia dreptul sä se folosiascä liber de pädurile
Bisenilor, deopotrivd cu
rezultatul acestor privilegii a fost poporul din veacul
al XIV a ajuns la o infloritoare situatie economica culturala. Influenta lui s'a
resimtit nu numai Transilvania, ci Moldova Muntenia, care uncle
de orase nu inceputul,
speritate.
In Sasii nobilimea ungureascá
trium nationum» astfel in desvoltarea a Transilvaniei ei sunt unul dintre
cei trei decizatori. Privilegiile primesc o din
regelui Matei Corvinul.
in 1521, la 4 ani ce Luther epocalasa activitate,
cari aveau cu universitätile din Germania, incep a converti la
luteranä. Mare ia miscare 1533 Brasov sub
lui Johannes Honterus. In 1544 Sasii sunt cu totii luterani pun temelia
ARHIVA PENTRU
105

www.dacoromanica.ro
A DOCUMENT VASILE STOICA: MINORITATEA

bisericii nationale, care a fost stâlpul culturale nationale


ziva de
epocä de inflorire a fostpentru dânsii epoca Mariei Terezia (1740-178o)
si a II (1765-1790), când Sasii au avut un excelent
cätor in baronul Bruckenthal, cunbscut in istoria noastrá prin sprijinul
ce a acordat lui Gheorghe
la 1848 Sasii urmau Românilor ca celelalte
douâ «natiuni» pärtase la celebra «uniune» din 1437: cäutau pästreze privi-
legiile fatá de marea massä a Românilor, care se tot mai impetuoasä. Aceste
privilegii codificate in «Approbatae Constitutiones» Pars III, in «Compilatae Con-
stitutiones» Pars IV, in «Diploma Leopoldinum» din4Decemvrie 1691 in «Diplo-
ma Supletorium» din 9 Aprilie 1693, au fost prin din in fata
zilelor ce se anuntau, totdeodatä romantic
unguresc de a viatä nationald dacá aceasta nu-i Sasii
au dea seama e aláturi de poporul românesc. Unul
dintre conducätorii preotul Dr. Daniel Roth, a declarat pe atunci nu
peste vreme Românii din principatele Transilvania se vor
singurá
Când in Octomvrie 1918 stäpânirea ungureascä Transilvania Banat a fost
rásturnatä, in Decemvrie din aceste provincii au decretat uni-
rea Regat Român, au fost cei cari au recunoscut
de in 1919 in Adunarea Nationalä din au aderat
la unirea votatä Alba-Iulia.
2. din Banat din Vestul României sunt colonizati in aceste
la o datá mult mai Precum se dela la 1718 Banatul a fost
o provincie turceasci, drum de de bâtaie. Aproape par-
tea dintre Tisa fusese transformatâ pustietate. In 1718,
päcii dela Passarowitz (Pojarevat) Banatul e cedat de Sublima
imperiului Austro-German.
Pentru a provincia a o in
rodnice dar salbatice, ocârmuirea imperiului aduse din toate pärtile:
din tinutul muntos al Caras-Severinului, Sârbi din Croatia sau de pe malul
drept al Bulgari, Francezi chiar Spanioli. Dar cei mai multi acesti
Germani din valea Rinului din Würtemberg actualii
Intâile de Germani se fácurá 1720, deci la doi ani
pacea dela Passarowitz. Ele apoi in mod sistematic vreme de in
special sub Maria Terezia IL In acest rästimp cu ajutorul au-
sä nivelul economic al provinciei,
ci in partea chiar dea un caracter german. Marele merit pentru crea-
rea puternicii vieti economice, care astázi in Banat, este de
toate al acestor buni gospodari, economi.
Pânä la 1870 viata acestei populatii aveâ un pronuntat caracter german.
se fäcând parte din poporul de mentineau legâturi.inte-
PENTRU STIINTA
$1 REFORMA SOCIALA 106

www.dacoromanica.ro
GERMANA ARHIVA

lectuale cu Viena intelectuale germane. Nicolaus Lenau, se naste


in 1812 in Cetad, jud. Timis-Torontal, din familie de devine unul
dintre cei mai de poeti ai literaturii
infäptuirea cunoscutului «Ausgleich» din 1867 dintre Habsburgi
special pe la guvernele unguresti o sistematia de
maghiarizare a Svabilcr.
Dieceza romano-catolicá a e transformatä organizatie natio-
cu caracter pur unguresc. la se maghiarizeazä complet. In rezul-
tatele acestei opere de desnationalizare sunt uimitoare. Un mare de ele-
mente capabile uitä de neamul trec in rändurile unguresti. Amintim pe
fostul prim-ministru al Ungariei Al. Wekerle pe cunoscutul scriitor mo-
dern Frantz Herczeg.
Cei bárbati cari au indráznit sä se politicii unguresti au
fost siliti sä se expatrieze, ca romancierul Adam sau
toate prigonirile, ca scriitcrul Victor Orendi-Hommenau.
prábusirea Austro-Ungariei din Banat au cerut prin delegatii
de Pace din Paris, d-lui General Berthelot -
trecerii sale Arad - ca dânsii fie româneascd. In
deosebi au insistat ca Banatul sä nu fie Dorinta aceasta nu le-a putut
fi satisfäcutá. Banatul a fost o parte a a fost sub
pânirea iugoslavá.
Cei 308.730 de din România trec de renastere
culturalá. din letargia in care de ocârmuirea
pretutindeni institutii pentru a se limba
propriu. In ultimii cinci ani au impus introducerea limbii parte
a bisericilor diecezei romano-catolice de Timisoara a institutiilor sustinute de ea.
3. Germanii din Bucovina sunt de douä feluri: unii sunt adusi ca functionari,
comercianti orase, jar altii, un numär foarte sunt
in comune rurale. unii sunt stabiliti acolo pe la cei mai multi
sunt veniti in Bucovina intre 1850-1900.
4. Germanii din Basarabia sunt colonisti adusi de tari intre 1812-1850 din
alte colonii stabilite fostul rusesc, jar unii sunt adusi din provinciile
baltice din apropierea fostei frontiere a Prusiei Estice. Scopul
Sudul Basarabiei a fost voiau pe de o parte populeze cele trei judete
cu locuitori putini urma räsboaielor urma nimicirii populatiei
tätare, pe de altá sä bástinasá
pe care nu se puteau bizul in luptele pentru stäpânirea Dunärei
inaintarea asupra Constantinopolului, o cu o populatie
care incredere.
Când urma revolutiisrusesti din 1917 Basarabia a devenit Stat inde-
pendent, apoi unit vechiul trup al Moldovei, Germanii din
provincie s'au solidarizat cu aspiratiile au aderat
toate la ei.
PENTRU
107 $1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIV A DOCUMENT ARA VASILE MINORITATEA

5. din unii, cei din Dobrogea, Basa-


rabia, iar cei de orase, veniti din Transilvania Banat in ultimii
ani.
Grupurile importante din de vedere al politicii fatä de
minoritäti, sunt: vabii Germanii basarabeni.
BISERICA
Populatia din România e de urmátoarele confesiuni:
luteratiâ 331.433
410.000

Restul de mii, face parte din alte secte, sau e fárá confesiune.
Biserica a fost definitiv organizatá când poporul
säsesc s'a decfarat pentru confesiunea de Augsburg, In 1550
recunoscutd de Stat. La o primise
luteraná intrase ei. In confesiunii
vine Ungurii au tfecut aproape cu totii la confesiune recunoscutá in
iar biserica luteraná numai cu credinciosii Sasi s'a transforxnat inteo
organizatie cu un caracter religios national. Drepturile ei au fost garan-
tate din trecut tApprobatae Constitutiones», Constitutio-
nes», prin cele diplome leopoldine, prin Legea IX a Dietei Transilvänene din
1848 Legea XLIII din In baza Decretului No. al Consiliului
Dirigent, aceste drepturi sunt vigoare.
unirea tuturor populatia
din România, - care 1920 organizatii bisericesti separate
unit sub conducerea bisericii luterane säsesti.
Organizatia ei este reprezentativ electivá. Parohiile se administreazá prin
comitetele alese de credinciosi. Mai multe parohii formeazá un #decanat»
4Kirchenbezirk», condus de un decan de un comitet de ales
dintre clerici laici. In fruntea intregii biserici episcopul din Sibiiu, pre-
Pr. Téutsch, ajutat de un General.
Biserica germanâ. are astázi:
In Transilvania 259 parohii, decanate
4 »
In Bucovina 7 »
In Basarabia 121 IO
In Regat »
Total . . . . 405 paronu 23

acum stat biserica luteraná erau numai


Banatul, organizatia bisericii. luterane
tinzându-e Românii.
ARHIVA

www.dacoromanica.ro
NOASTRA GERMANA DOCUMENTARA

din cea zi a biserica din Transilvania


a fost in existenta sa materiala de cätre Stat. Aceasta declaratiei
de aderare la unirea Vechiul Regat, de in 8 Ianuarie 1919
urma atitudinii ei perfect de ocarmuirea el i s'a
dat pentru bisericile ei: 1919-20, lei, in 1920-21,
4.000.000 lei.
Biserica germanä din Bucovina, Basarabia Vechiul Regat s'a
nut din propriile sale mijloace. Prin bugetul 1925 acestei biserici i se
ministratia sa bisericeascä pentru salarizarea

in Transilvania . . . . 7.331.184 lei


in Bucovina 57.000 »
Total lei

In ce biserica din Basarabia Vechiul Regat


pe deplin clarificatä situatia sa pe de o parte fatá de episcopul din
Sibiiu, pe de parte de Stat, in bugetul 1922-1923 au fost preväzute
sume pentru nevoile ei.
decursul acestui an situatia va Organizatia ei in aceste
provincii astfel forma sa definitiva, cu anul bugetar viitor,
sumele de eventual ar nevoie intregirea salariilor clerului
vor fi acordate de Stat nici o dificultate, ca celor-
din
Pentru confesionale germane din Transilvania Banat, Statul a pre-
sume separate bugetul säu, despre care vom vorbi mai jos.
primare germane din Basarabia sunt sustinute de Stat.
2. Biserica romano-catolicd are grupuri mai de germani
numai Banat. Precum am amintit mai sus, episcopia de'Timi§oara, din ai
462.516 credincio0 268.230 Germani care toate acestea acum aveä
un pronuntat caracter unguresc, acum devine tot mai mult o episcopie a poporu-
lui credincios: limba se introduce in toate parohiile confe-
sionale, unde populatia elevii sunt sunt deocamdata cu preo-
cari mare parte sunt Unguri de guvernele ungure§ti pentru desnatio-
nalizarea pe guvernul nu i-a din
pe ce se sting vor fi de preoti, din
poporului local.
Ajutoarele de bisericii romano-catolice bugetul
1925 18.160.368 lei. Din numärul de 989.154 de credincio0 ai ei, for-
cifra de 308.730 suflete, cota-parte pe care Statul o pentru trebuintele
religioase este 5.699.155 lei.
Astfel viata bisericeascá a germane Transilvania, Banat
Bucovina 1925 urmatoarele
109 ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
A DOCUMENTARA VASILE STOICA: MINORITATEA

Bisericii luterane . . . 7.388.184 lei


Bisericii romano-catolice
Total . . . . lei
Trebuie se bisericile luterane romano-catolice,
in urma diferitelor privilegii ce au avut in trecut, dispun de fonduri averi consi-
derabile, aceste ajutoare ale Statului nu sunt acordate pentru acope-
rirea unor imperioase, ci pentru o intensificare mai a acti-
culturale morale.
In privinta administratiei bisericile au autonomie. Limba serviciului
-divin, a administratiei a este cea Dreptul acesta e garantat
prin amintite mai sus.
*COLI
In privinta populatiei sale de Statul
pe temelie de larg liberalism ca privinta sale maghiare.
Bisericile catolica, asociatiile comunele au dreptul de a
sustine institutii educative, ele care are
sä se instructia. Acest drept pentru Transilvania Banat e fixat Legea
XXXVIII, articolele Io din e confirmat amintitul Decret
No. al Consiliului Dirigent. In Bucovina e prin Decretul-Lege No.
3745 din 1918, Articolul In Basarabia deciziile Sfatului Tárii prin Actul
Unirii din April 1918, Articolul 6.
Situatia cu limba de instructie este urmatoarea:
de de Stat comunale 25, confesionale luterane 8, confesio-
nale romano-catolice 5, particulare 5, total exclusiv Basarabia.
2. primare: de Stat 182, (dintre cari 67 Basarabia), comunale 32,
confesionale luterane 273 (dintre care Transilvania Banat 259, in Vechiul
Regat 14), confesionale 53, total 540.
3. normale de de copii: confesionala
4. normale de Stat 2, confesionale luterane
2, confesionalä. romano-catolick total 5.
medii civile 4 de Stat 9, I, confesionale luterane
12, confesionale romano-catolice 6, particulare cu drept de publicitate 5, parti-
culare drept de publicitate ; total 38.
6. secundare comerciale: de Stat (cu clase paralele germane
confesionale luterane total 4.
7. Liceie: de Stat cari 2 clase paralele germane maghiare), comu-
nal clase paralele germane maghiare), confesionale luterane io, particulare
cu drept de publicitate ; total
8. de Stat inferioará de Stat supe-
particulara 3, total 5.
ARI-UVA PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
NOASTRA GERMANA A RHIV A DOCUMENTARA

Avem deci 540 primare de secundare. Instructia in toate aceste


scoli se face litnba germaná. In secundare studiul limbii literaturii
rornâne se face 3-4 ore pe in primare e introdus
cepând cu
grupurile de populatie primare secundare se impart
felul urmätor:
Scoli primare secundare
Sa§ii 255 25
Svabii 140 20
Germanii . 64 19
» basarabeni . . . 4
» din Vechiul Regat 14 3
Total 540 71

Precum vedem, situatia cea mai favorabilä o au Sasii din Transilvania


din Bucovina. Faptul acesta se ce priveste pe Sasi prin situatia
privilegiatá din trecut, iar in ce priveste pe Germanii bucovineni prin
tiile de favorabile ce fost create sub stäpânirea austriacä.
Din punct de vedere pentru aceste grupuri schimbarea regimului
ungar austriac cel românesc nu un progres Numárul
scolilor a rämas ca de 1914. Sasii nu au decât un liceu
mult decât in 1914. Progresul e numai in ce priveste instructia din
Aceasta se face cu mai multá usurintä mai mult succes,
nu mai silesc, mai ales elevii din primare, jumätate din vreme
Statului, cum se in era maghiarä.
Situatia a din Banat a Germanilor din Bucovina, acum sub
ocârmuirea este incomparabil mai decum de
1917 sub stärânirea sau ruseascä.
In 1914 nu dispuneau de o singurä sau secundará.
In de confesionale care pe lângä instructia ungureste elevii
svabi puteau scrie sä proprie, toate de
Stat, comunale confesionale, primare secundare, unguresti.Astfel situatia
scolilor e urmátoarea:
Felul In In 1924 Mai mult cu
Primare
Secundare - 140
20
140
20

neobisnuitá sporire a aratá deosebirea


politici fatá de minoritäti.
Situatia e pentru Germanii din Basarabia, deosebirea cá
dispuneau de un oarecare de primare:
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
A DOCUMENTARA VASILE MINORITATEA

Felul In 1914 1924 Mai cu


Primare 39 67 28
Secundare 4 3

Dar Statul nu acordá deplinä libertate aces-


tei minoritäti, ci contribue cu sume insemnate la sustinerea lui. Astfel, toate chel-
primare germane din Basarabia ale primare secundare
germane din Bucovina suportate de Stat. germane din Tran-
silvania Banat, Statul contribue in bugetar 1925 o subventie
de lei, din care se completeaza salariile a 447 sasi 265

ADMINISTRATIE, JUSTITIE, VIATA ECONOMICA,


CULTURALA
In privinta administratiei justitiei in principiu pretutindeni se aplicä dispo-
zitia amintitä, ca fie administrat judecat limba sa proprie. In
Vechiul Regat i Bucovina, precum comune din Transilvania
este inextrkabil amestecata cu româneasca, o
a functionarilor origine etnicá este anevoioasa. In aceste
guvernul considerare de origina
vorbesc mijlocul cheniati indeplineasca
munca.
Transilvania Banat, Basarabia administratiile locale
conduse limba populatia localitätilor majoritatea ei germaná.
poate fi intrebuintata acte inaintate
munale judetene ; comunicatia cu guvernul se face in limba In
fata stint ascultate se pot limba ;
trebuie afacerile justitiare limba Statului.
posibilitatea de a germanä administratie justi-
situatia e mai favorabilä in Bucovina, gäsit sufi-
ciente elemente de origine sau germaná spre a indeplinl diferitele functii;
ea este mai anevoioasä in Banat unde clasa intelectualä din trecut
maghiarizatä unde numai in vreo se vor cadrele
cu locale germane-svabe. avem faptul o mare parte a
clasei intelectuale din Transilvania, Banat Bucovina vorbeste limba
astfel lipsa functionarilor de origine va putea fi deocamdata
acoperita cu elemente
Contactul dintre sau ale Statului,
chiar
manä din
vorbeste,
acestea nu cunosc limba
- cu
afará de limba sa maternä,
nu sufere
comune - populatia
intregimea sa
In privinta vietii economice putem spune deschis populatia a Ro-
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA 112

www.dacoromanica.ro
ARHIVA

agricultura industrie este elementul mai al


Diferitele ei organizatii pentru promovarea agriculturii sistematice, pentru educatia
industriasilor, pentru studierea metodelor practice de valorizare, pentru
aranj are de expozitii economice se bucurá de tot sprijinul autoritätilor.
introdusa in Transilvania Banat prin Decretul-Lege 3911/919
prin Legea din 23 lie 1921, in Bucovina prin Decretul-Lege No. 3871/919
prin Legea din 23 lie 1921, in Basarabia prin Decretul-Lege No. prin
Legea Martie 1920, iar in Regat prin Decretul-Lege No. 3697/918,
prin Legea din 14 lie 1921, nu ating másurá neinsemnatä pro-
aflatoare germane. Intreaga populatie
Transilvania Banat in Basarabia, alcatuitä din agri-
cu proprietati sau mijlocii, reforma agrará nu atinge deloc proprie-
tatea se aduce numai unei a publice.
In baza Articolului 6 din Legea a Transilvaniei Banatului, Articolului
4 din Legea Basarabiei, Articolului 5 din. Legea Bucovinei Articolului 7 din
Legea Vechiului Regat, care dispun exproprierea in intregime a proprietatilor de
unele biserici germane sunt obligate cedeze, contra pretului
echitabil, o parte din mosiile spre a fi populatiei lipsite. Populatia
pe deplin seama renuntae e o necesitate
pentru asigurarea progresului colectiv. Bisericile nu sunt activi-
deoarece pretutindeni ele vor dispune de cota inexpropriabila
Articolul 6 punctele 4, 6, 7 8 din Legea Transilvaniei.
intelectualá din este desvoltata puternic
din Transilvania. Ea numai acum sub stäpânirea româneascä
din Banat Germanii din Basarabia. Rolul de capetenie desvol-
tarea spiritului social promovarea culturale o au diferitele orga-
nizatii, mai ales ale Sasilor, cari tot mai mult cuprind pe fratii din celelalte
ale reuniunile de de de sport turism. Cea mai
importantä reuniune este «Gustav Adolph Verein», in fruntea
episcopul care, de luterana, are ca scop
unitate pe toti i Germanii protestanti din ajute pro-
gresul cultural moral. organizatie similará este «Allgemeiner Frauen-
care, din sucursale aproape in are ca scop aj u-
tarea orfanilor a saracilor, propaganda infrumusetarea bisericilor, pro-
movarea industriei casnice nationale. Reuniuni sportive, muzicale sunt
aproape localitate. Tuturor acestora le e garantata cea mai
desvoltare.
In viata a Germanii din iau parte din zi a unirii
tuturor provinciilor Vechiul Regat. Asazi ei au Legislativà
senatori. Episcopul este de drept al Senatului.
Teatrul german este liber. In prezent pe scenele tärii trei trupe teatrale
germane: pentru comedie una pentru
Presa ale traditii, mai ales Transilvania, sunt foarte vechi,
1.13 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
se bucurá de o mare desvoltare. Evident faptul acesta se lipsei aproape
complete de analfabeti sânul germane. dispune de 47 ziare
reviste, dintre care io sunt cotidiane.
Spiritul general pe aratá populatia germanä din fatä de Stat,
toate unele elemente mai exuberante cateodatá privintä,
este de o serioasá loialitate.
Aceasta au dovedit-o prin dintâiu mare act politic al in cadrele Statului
prin declaratia din 8 a Consiliului National din Transil-
vania. Statul Român pätruns de spiritul dreptätii populatiei sale de origine
gerrnanä ca celei de altá origine o prosperä. La aceastä
atitudine germanä räspunde cu credinta sa, mai cu
departe de blocul conationalilor germ ani ea nu poate fi turbu-
de vânturi iredentiste venite de peste frontiere vede prosperitatea asi-
numai prin ridicarea acestui Stat.

ARI-UVA PENTRU
REFORMA 114

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMEN

PROCEDURA PENTRU PROTECTIA


MINORITÂTILOR INAINTEA
s. ERBESCU
pe care le fac la S. N. au devenit, dela o vreme,
din ce ce mai frecvente, se scopul este mai mult
creeze agitatii impotriva Statelor majoritare, re
tratatelor. In special se pare aceste se indreaptä mod sistematic
impotriva Romaniei, pe care tind o arate ca o asupritoare neinduplecatá a
de pe teritoriul ei.
Credem deci este interesant se mai cu deamánuntul rolul S.
N. protectia acestor pe baza tratatelor de pace, procedura
la care sunt supuse litigiile referitoare la protectie.
Prima idee a i apare art. 86 93
ale tratatului dela Versailles, prin car. Cehoslovacia Polonia «acceptá inserarea
tratat cu principalele Puteri aliate asociate, a dispozitillor pe care
aceste puteri le vor necesare spre a protej interesele locuitoilor cari
diferá de majoritatea populati i prin ra sau religie».
Ca o desvoltare a acestei idei, care se formulatá mod
tratatele ulterioare d la Sa Tr anon, N uilly, etc., s'au semnat
tratatele numite ale primul acela cu Polonia
la 1919.
ce a opus o mai indelungatá celelalte State.
a fost nevoitä semneze ea un tratat analog la 9 Decemvrie 1919.
acest tratat se obligá acorde tuturor locuitorilor
tate depliná ce priveste religia, limba, presa, intrunirile publice, etc.
Stipulatiile cuprinse in acest tratat trebuesc recunoscute ca legi funda-
mentale ale Statului, nici o regulament sau oficialä nu trebuie
fie in contradictie cu ele, sau sä prevaleze contra
Romania primeste considere aceste stipulatii constitue deinteres
international», puse sub garantia S. N. Ea acceptá deasemenea ca ofic
al C nsiliului S. N. aibá «dreptul de a atentiei Consiliului
fractie sau pericol de infractie la vreuna din aceste Consiliul
poatá in mod astfel de instructii care ii vor
apropriate eficace in aceä imprejurare».
Divergentele de interpretare acestui tratat vor fi considerate ca
ferend caracter international, vor fi supuse, la pártii adverse,
Curtii permanente de justitie internationalä.
Comunicare sectia juridicá a Institutului dela Februarie.
Vezi in aceea» chestiune articolul d-lui N. Da§covici; «Procedura recursului S. N. in
materie de din Arhiva An. V. No. 3-4.
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RHIVA DOCUMENTARA PROCEDURA PENTRU

Pe baza acestor texte, Consiliul S. N. a creat o destinatä


sä asigure protectia procedurá care are obârsia rezolu-
din 22 Octomvrie 1920, urma raportulii delegatului italian Tit-
toni, completatá apoi prin rezolutiile din Octomvrie 27
1921, 5 ptemvrie 1923 Io 1925.
Rezolutia dela Brux din 25 Octomvrie 1920 a instituit comitet
compus din Consiliului doi membri desemnati de el, spre a exa-
toate petitiile relative la care ar fi prezentate
N.
Constatând cä ac ste petitii deveneau din ce in ce mai numeroase,
semnatarii in plangerile ce prezentau, seama nici de prevederile
tratatelor, nici mäcar de regulele bunei cuviinte, a adoptat o rezolutie im-
punând anumite conclititmi de admisibilitate pentru orice petitie, anume:
a) fie cu obiectul tratatelor ;
b) nu la o a legáturilor politice cu din care face
arte minoritate ;
nu provinä sursá
d) fie redactatä violente de limbaj ;
e) sernnaleze fapte noui sau car.. n'au de curând obiectul unei pe-
titii examinate de Consiliu.
Modul prudent cu care Consiliul S. N. a examinat
a minoritätilor, nu este pe placul dintre Statele
care cautá un pretext de agitatie impotriva tratatelor de pace.
s'a manifestat prin piezentarea unui proiect de reglement
tare a procedurii minoritätilor, de Societatea pentru S. N. Aces-
pro ect (anexa I) a fost elaborat de cätre De Magyary, profesor la
versitatea din Budapesta, prezentat 1925 Uniunii Internationale a
tiilor pentru S. N.
Acest pro ect redactat spirit vdit ostil S.atelor din Europa
sä se mai mult dreptul de petitie al
puterile Consiliului S. N.
A tfel, pe când dupä procedura numai un Stat care este membru
al Consiliului poate sesizeze de o infractie tra-
tatului minoritätilor, proiectul Magyary Stat, membru. sau nu al S.
N., precum wrganele reprezentative superioare ale confesiunilor religioase,
ale intereselor economice sau ale vietii (art. 3) pot mod
valabil Consiliul (art. 9, al. final).
Cu drept cuvânt a arätat d-1 B nes, la sesiune a S. N.,
miterea unei asemenea propuneri ar echivalá cu recunoasterea ca
persoane morale, de Statul cáruia apartin, ceeace ar mod ra-
dical baza a tratatelor actuale. In sens s'a d-1 Mello
Franco raportul prezentat la 9 Decemvrie 1925 Consiliului S. N.
Pro eclul Magyary mai preveda dreptul pentru de a
ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
PROTECTIA MINORITATILOR, ETC. DOCUMEN TARA

experti, de a la anchete la fata locului, printr'o comisie de trei


membri (art. 12 13).
Consiliului se contradictoriu semnata-
plângerii, care puteä sá a-si sustine oral doleantele sale (art. 15),
puteau fie publice (art. 16) sau caz Consiliul sau vreun
membru al Consiliului pute au publice faptele constatate
sale (art.
Aceasta transformarea d liberärilor Consiliului adevärat
proces, care un sau o de cetäteni ai unui Stat puteau
impotriva Statului din care parte, lucru inadmisibil din t de
vedere juridic din punct de vedere politic.
Rolul internationale dela Haga, care prin tratate este numai
la chestiunile i vorând din interpretarea textului extins de
ungar mod inadmisibil, tindeâ procedura
binevoitoare a Consiliului, prin procedura rigidä a Curtii, schimband astfel
caracterul acestor chestiuni relative la sunt mai mult de ordin
politic de ordin juridic (art..21 34).
Infine, chiar emanând dela simpli particulari, nu puteau
deadreptul -Consiliul, aveau totus, sub anumite conditii, fie puse la
ordinea de zi a Consiliului (art. 33). Aceasta ar fi constituit cel mai eficace
de agitatie in jurul chestiunii prin publicitatea pe care fi
asigurat-o chiar c lei mai neserioase. evident acest pro ect nu
pute fie adoptat nici de Vniunea pentru S. N., mai putin
de S. N.
In urma urinate Comisia acest pro-
ect, s'a desernnat un Comitet de trei persoane spre a o propunere.
Acest proiect, prezentat Congresului Uniunii Asociatiilor, la Varsovia
1925, nu constituia o nouä redactare, mai
a priectului Magyary, oarecari atenuári, cari erau departe dea satis-
factie dreptelor obiectiuni ale Statelor rnajoritare.
se admiteä prin acest proiect numai membrii Consiliului
dreptul sesizeze direct cu litigiu privitor la toti
facultatea de a petitii caracter pur irdormativ.
Se deasemenea anchetele la fata locului nu fi
decât cu consinitimântul Statului interesat.
Celelalte inovatii agravatii ale proiectului Magyary erau
ntinute.
Deaceea, de opozitia reprezentantilor Statelor interesate, nici
oiect nu a admis, s'a reunirea din nou a pentru a re-
un proiect definitiv.
Sedintele Comisiei au avut la Lausanne Octomvrie 1925. S'a discu-
tat atât proiectul elaborat de Comisia de trei, un prezentat de
Asociatia pentru S. N., acesta din nurnai formularea
PENTRU
117 $1REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA S. ,ERBESCU: PROCEDURA PENTRU

articole a procedurii actuale a S. N., pe care State le semnatare ale tratatelor


minoritätilor o considerd ca maximum ce se poate (anexa II).
Dintr'o indelungatá discutie a celor propuneri a rezul-
tat un pro ect final (anexa III), care prin a principiul de
'des uitat, cä minoritatile au datoria de a se ca cetäteni leali ai Sta-
tului respectiv.
Acest proiect probele martori experti, anchetele la fata locului,
in contradictoriu cu reprezentantit m läsând deplinä lati-
tudine Consiliului procedeze va crede mai nitnerit in fiecare caz,
mentine situatia de azi.
In ce priveste competenta Curtii internationale dela Haga, ea este restrânsk
numai la cazurile prevazute prin tratatele actualmente in vigoare.
Cain in timp cu discutia zare sânul Uniunii Asociatiilor
pentru S. N., chestia procedur i minoritätilor Consiliului
dela Geneva de cätre reprezentantul Ungariei, Contele Apponyi.
Acesta a formulat trei sugestiuni destinate, dupä pärerea sa, a «amelior.»
procedura Prppunerile sale coincideau perfect cu cele cuprinse proiectul
Magyary, pe care le-am examinat mai sus.
Ele au fost respinse de unanimitatea Consiliului, raportului
magistral al d-lui Franc ). Acesta admiterea unor asemenea
propuneri duc'e «la posibilitatea constituirii fel de federatie a minori-
toate caracteristicile persoanei juridice admisä in dreptul internatio-
gä:
«Nu cred cä conceptie se poatä a pri-
mejdii car- ar finalitatea care tinde sistemul
tie instituit prin tratatele minoriatilor. M se pare incontestabil cari
au conceput acest sistem de protectie nu se creeze, sânul unor
State, o de locuitori considerându-se mod perpetuu de orga.nis-
general al nathmii, ci cä ei voian, pentru elementele acestei
masse, statutul de protectie capabil sä asigure respectul
persoanelor sub toate aspectel sci conditiile
necesare stabilirii unei nationalo.
Aceasta adevárata a S. N., formulatä in termeni atât de
gistrali, credem nu se va mai deaici se modificarea
procedurii minoritätilor, la Congresul Uniunii pentru S. N.,
care se va la Dresda anul acesta, se va la discutarea acestei
chestiuni.
ANEXA
revizuit al unui regulament de procedurd relativ la
Prezintat de Societatea Ungará a str5ine pentru S. N. (Magyar
saság), Uniunii internationale a pentru S. N.
Elaborat DE doctor drept, profestr de drept dela
Universitatea din Budapesta, membru al Academiei de ungará.
PEN1RU
SOCIALA 118

www.dacoromanica.ro
ETC. A RHIVA

Considerând protectia eficace a de rassk de religie sau de limbä este


indispensabilA pentru desvoltarea
Considerând procedura de urinat in aceastä materie n'a prezent indeajuns
Si considerând o reglementare suficientä a procedurii, dispozitiunile tratatelor ce
protectia minoritätilor s'ar sA nu fie indeajuns de eficace;
A IX-a Adunare a Uniunii Asociatiilor pentru S. N. are onoarea a recomandà S. N.,
accepte proiectul al regulamentului procedurii relative la protectia minoritatilor
de religie sau limb&
CAP. I
generale.
Societatea Natiunilor, sub a garantie puse relative
protectia de rassk de religie de ajutor impotriva oricärei
sau pericol de infractie a tratatelor ce protectie.
Organele S. N. indicate dea protectie sunt:
Consiliul;
b) Curtea permanentA de Justitie
Stint solicite protectia minoritätilor:
a) Membrii S. N.;
b) Stat ce nu face parte din S. N.;
Organele reprezentative ale autonome existând in conformitate
Statului;
Organele reprezentative superioare ale confesiunilor religioase, ale iutereselor econo-
mice sau ale intelectuale.
Cererea pentru protectia minoritatilor trebuie fie contra Sta-
-tului ce a asigurat printfun tratat drepturile sau amenintate ale
CAP.
Consiltului
un membru din Consiliu atrage Consiliului asupra infractii
sau pericolului de infractie a tratatelor ce protectia acest act are
-de juridic, Consiliul este sesizat de drept cu afacerea.
Art. 6.-Este de ca Consiliului atentia Consiliului printr'un
Secretarul general al S. N. va face cunoscut Statului interesat, prezinte
till contra-memoriu piesele necesare expozeu convenabil.
cazul atentia Consiliului a fost asupra faptului in vreo ori in
telegrafic, aliniatul precedent se va in conformitate.
e vorba de o parte decât Consiliului, trebuie
cerere.
pentru organele arätate la lit. art. de a fi formulat Consiliului o
ce drepturile circumstantele indicate in al treilea aliniat al sus zisului
articol, nu va niciodatA, in sine, fie considerat ca un act impotriva Statului
-
din care face parte minoritatea.
Ea confine indicarea
trebuie imprimatá
a dreptului
de parte.
sau amenintat, expunerea
a f aptelor asupra e indreptatä plângerea, dovezile relative la aceasta
dicarea ce trebuesc luate.
putin 6o de copii ale plângerii ale actelor trebuie sA plângerea.
Plângerea fie Secretarului General care o va Pre-
sedintului Consiliului. Acesta va face un raport la cea mai apropiati sesiune.
ARHIVA PENTRU
419 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
A RHIV A DOCUMEN S. ERBESCU: PROCEDURA PENTRU

In cazurile urgente va fi convocatá o sesiune extraordinarä.


mai voturilor asupra chestiunü de a se
plângerea räspunde prescriptiilor art 8.
Cu ocazie, in caz de Consiliul mai decide, in mod, asupra ches-
tiunii de a se dacä partea, alta decât membrii S. N., are calitatea de Stat sau
inträ inteuna din categoriile de minorit4i preväzute sub literile d ale art. 3.
Consiliul gäseste prescriptiile art. 8 sunt pärtile apartin
uneia din categoriile vizate la aliniatul precedent, Consiliul este sesizat de afacere
mod valabil.
Art. Plângerea de care a fost sesizat Consiliul, va fi comunicatá de Secretarul
general guvernului Statului in contra ei este Totdeodatä Secretarul general
va observatiile eventuale termen apropiat.
Art. Plângerea de care a fost sesizat Consiliul memoriul sau côpia
membru care atentia Consiliului a fost atrasá asupra unei infractil sau
pericol de infractie a tratat asiguränd protectia va fi transmis cu obser
vatiile eventuale ale Guvernului Statului advers, la Comisia consultativä a minoritätilor,
care va fi constituitá in S. N. pentru chestiunile minoritätilor.
Comisia consultativd a minoritätilor, va avizul Consiliului tr'un
fixat de
Art. 12. - Pentru plângere emanând dela un membru al Consiliului pentru
plângere de care Consiliul a sesizat, Presedintele Consiliului desemneazä uuraportorprintre
asistat de un functionar al Secretariatului.
El ii transmite toate documentele invitá prezinte raportul indatá ce va fi posibil.
Raportorul este administrarea dovezilor.
depunerii calitate de sau din partea apartinând
nu va fi judecat ca un act neleal contra Statului apartin.
Art. Pentru aucheta la locului, Consiliul poate o Comisie
din trei membri. Supusii pártilor nu vor fie numiti membri
misie. Este de ca un membru al Consiliului parte din Comisie; in
acest caz el este acela care prezideazá. nici un membru al Consiliului nu
va un delegat al Secretariatului general.
Art. 14. conform art. 8 au constituit o Comisie de con-
ciliare, aceasta va fi insärcinatá de Consiliu cu administrarea dovezilor, in special cu ancheta
la fata locului.
Art. 15. - Administrarea probelor terminatä, raportorul avizul Con-
siliului publicá.
Partea, membrá in S. N., fárá a fi timp membru al Consiliului, va fi invitatá
al. art. 4 al Pactului, reprezentantul parte la Consiliului.
Partea care nu are calitatea de membru al S. N. va fi, la cererea sa, ascultatä oral.
Art. - Pe baza Consiliul examineazá afacerea.
El poate administrarea probelor
La nevoie, membrii expertii pot fi ascultati oral.
Art. 17.- Consiliul poate avizul consultativ al asupra punct
diferendului.
Consiliul nu este unanim asupra unei chestiuni de drept, el este obligat
se adreseze Curtii pentru un consultativ.
El mai poate sugereze diferendul de comun acord deciziei
Art. a Consiliul facultatea indice ce mâsuri
vatorii ale drepturilor chestiune, trebuesc fie titlu provizoriu.
Art. 19. - In fiecare a procedurii, Presedintele Consiliului face, crede
consimtimântul membrilor Consiliului, comunicäri oficioase binevoi-
spre a le
Dacá interventie oficioasá nu conduce la impäcarea procedura
Consiliului va fi
1ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
PROTECTIA MINORITATILOR, ETC. ARHIVA

Art. - Pe baza raportului rezultatului publice, Consilitil se sileste primul


asigure o aranjare amicalä a diferendului pärfi.
Dacä nu reuseste, el procedeazä in afacere modul care vor
apropriate eficace in imprejurare.
Consiliul mäsurile necesare in unanimitate, votul reprezentanfilor nefiind soco-
tit in calculul acestei
poate in fiecare fazä a procedurii comunicarea observ4iilor
párfii adverse cu documentelor pe care se sprijink membrilor S. N. din urmä
el autorizafi ceará comunicarea acestor piese.
Consiliul poate publicarea afacerii toate faptele pertinente piesele justi-
ficative fiecare fazä a procedurii. Membrii lui deasemenea dreptul publice o ex
punere a faptelor a propriilor concluzii.
Aranjamentul amical sau alte dispozifii finale luate in afacere vor fi intotdeauna
de Consiliu.
Art. 21. Consiliul nu este unanim in ce mäsurile de luat, el va
afacerea
afacerea inaintea cazuri, este de o
cizie a in afacere, fi preferabilä.
Art. 22. Articolele 5 la se aplicá cazurilor in care protecOa
este asiguratá numai printr'o declarafie, de un Stat Consiliul S. N. de care acesta
a luat act.
speciale ale acestei in vigoare.
Art. 23.- Dispozitiile precedente (art. 5-22) ale cap., nu aduc o restric-
art. al Pactului. Prin urinate, o infracfie sau pericol de infracfie la tratate
sau la alte norme pentru protectia minoritáfilor se ca o hrprejurare de
influenfeze relafiile internafionale, care prin urinate turbure pacea buna
de care depinde pacea, membru al S. virtutea acelui
are dreptul, titlu amical, ei Adunärii sau Consiliului.
CAP. III
Procedure
Art. 24. -Petitiile privire o infracfie sau pericol de infracfie la tratatele
protecfia provenind alte acelea ce enumerate
la art. 3, pot servi de motiv al Consiliului Consiliului asupra
infracfiei pericolului de infracfie, la tratatele pentru protecfia
Aliniatul II al art. 7, trebuie fie aplicat petifionarilor cari aparfin
contra cáruia este plangerea.
Dacá pe baza petifiei, un membru al Consiliului semnaleazä Consiliului infrac-
pericolul de infracfiune la tratatele pentru protectiunea Consiliul
este sesizat valabil de dispozifiile capitolului precedent vor fi intrebuinfate.
Art. 25.-Dispozitiile art. 8, privitoare la forma vor fi aplicate
petifiilor.
Art. 26. trivitoare la nu trebuie fie prezintatá
sub forma unei de rupere a legaturilor politice intre in chestiune
din care face parte ; nu trebuie emane dintr'o anonim sau ; nu
fie redactatá de nu trebuie contie inform afii sau fapte care au
fost de obiectul unei proceduri ordinare Consiliului sau a jurisdicfii
internafionale.
Art. 27. - trebuie fie adresatá Secretarului general al S. N., care o
Presedintelui Consiliului.
Art. Dacá Consiliului este de pärere satisface condifiile
prescrise de art. 25 26, Secretarul general o comunicá guvernului Statului interesat.
Acesta va fi obligat observafiile sale fixat de Presedintele Consiliului.

121 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARA S. PROCEDURA PENTRU

Art. 29.- Statul interesat obiectii peutru un motiv contra


Secretarul general supuae chestiunea Presedintelui Consiliului, invitä care
doi altimembri ai Consiliului asiste. Comisie de membri decide asupra admisi
bilitätii.
In acestei Comisii Presedintele Consilinlui poate supune petitia, Comisiei con-
a minoritätilor prevázutá de art. .
Comisie este de petitia este Consilio
lui decide singur asupra
interesat o cere, chestiunea admisibilitátii poate fie inscristi direct la
dinea de zi a Consiliului.
Art. 30.- Dacá petitia este recunoscuta Statul interesat trebuie
cunoscut in cele trei care urmeazä, comunicarea, doreste prezinte obser-
vatii sau nu. In caz afirmativ, dispune un tenuen de pentru transmite
observatiile. Acest termen poate fi prelungit de Presedintele Consiliului interesat
o cere par a face aceasta necesar.
3r.- Secretarul general observatiile guvernulni interesat
tuturor membrilor Consiliului eu titlu de informatie.
membru al S. N. poate deasemenea, o cere, obtinä comunicarea petitiei
observatiile Statului interesat.
Comunicarea va fi membrilor S. N. sau la cererea Sta
tului interesat.
Consiliul poate comunicarea din oficiu a documentelor inembrilor S. N.,
fost sesizat de
Art. 32. -Petitia observatiile Statului interesat vor fi Presedinte de
alti membri ai Comitetului numai in scopul a eventual, este locul ea
unul sau mai multi membri ai semnaleze atentiei Consiliului o infractie sau
de infractie la vreuna din stipulatiile pentru protectiea minoritätilor.
Art. Consiliului va pune la ordinea zilei petitie recunoscutá
admisibilä, observatiile Statului interesat avizul celor membri, spre a face mai
usor Consiliului atragá atentiea Consiliului asupra afacerii.
CAP. IV
Procedura judicia, i
Art. 34.- diferend, intrá competinta Curtii:
a) Dacá cele párti afacerea printr'o decizie de acord;
b) Dacá numai una din supune afacerea Curtii;
ç) In de aceasta este competinte pentru a decide diferendele
Consiliului pe care acesta le trimite
Art. Procedurii, puterea deciziei Curtii, i se corespuu-
zátoare ale Statutului ale regulamentului Curtii
Partile enumerate la lit. d ale art. 3, dispensate de contributia cheltuelile
prevazutä in art. 25 din Statut.
este Curtii, pentru consultativ, aceasta pro-
conform dispozitiilor relative din regulament.
37.- pot la o infractie sau
de infractie la un tratat sau la normä pentru protectia minorittilor va fi supusi
ciziei unei de arbitraj instituitá special pentru diferend, o altä Curte
Curtea permanenti de justitie internationald.
acestor va efect ca aceea a Curtii permanente de justitie
ternationala.
CAP. V
Procedwa de concihere
Art. 38.- Este recomandat Statelor interesate mod special chestiunile
1ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
PROT IA ETC. DOCUMEN

la instituirea de de permanente, pentru dife-


rendele relative la
aceste State asemenea conventii, in de alte regula-
model continut in celei a la procedura de conciliere
va fi Intrebuintat.
ANEXA II
Project un la de
internationale a Asocia!iilor N.
Natiunilor este conform tratatelor in vigoare, se asigure
dispozitfile relative la de de religie, sau de
in aceste tratate, meren executate, conditia ca aceste observe ele
datorfile de lealitate de Statul apartin.
- Organele insárcinate asigure aceast sunt:
a) Consiliul S. N.;
b) de justitie
3.- Numai membrii Consiliului atentia Cousiliului asupra
sau pericolului de infractie la tratate, privitor la protect
zeze in mod valabil Cousiliul.
plângere care fi S N. va fi de Secretariat, care va
trebui o la Cousiliului, conform procedurii
art.
Art. 5. e la protectia dela un Stat
care e membru in Consiliul sau dela o oarecare.
6. - In acest din caz, va numele pronumele, calitatea
miciliul semnatarului, semnAtura sa fi de competente.
Art. - In toate cazurile, plângerea va trebui
a) detaliatä a faptelor care fac cu dovezile necesare
b) atticolelor din tratatul minorittilor celelalte texte ligislative pe care
se plângerea;
Dovada Statului contra se plângerea au fast
sesizate de pe legale, au refuzat o resolve.
Art. Plângerea va fie conceputh in termeni curtenitori, violente de
limbaj.
Secretariatul o plangere, o va mod sumar, a se
art. 5-8.
va de plângere care nu va satisface acele condifii.
. - Secretariatul va deasemenea având ca object:
a) a politice intre minoritatea in chestiune Statul din
ea face parte ;
b) chestiune care a facut obiectul a Consiliului, de cazul când
un fapt se a fi produs de atunci.
care vor conditiile la art. vor fi
imediat comunicate membrilor Consiliului Statului
Acesta din va primeasch comunicarea art.
9,
Art.
el

membri pentru
- aceast
comunicarea
acestei
va alti doi
Nici unul nu va
membri acestui Comitet de fi reprezentantul Statului
interesat, nici reprezentantul unui Stat vecin cu Statul interesat, nici reprezentantul unui
Stat care apartine, punct de vedere popor ca
minoritatea despre care e vorba plangere.
Presedintele se in unul din aceste trei cazuri,
PENTRU
123 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA : PROCEDURA PENTRU

tariatul va plângerea in membrului Consiliului care functia de


Presedinte imediat Presedintelui actual, care nu se va gási in caz.
interesat va un de trei din ziva in care
reprezentantul pe Secretariatul S. N. va fi primit comunicarea textuhii
pentru a face cunoscut Secretariatului sale Comitetului
de trei.
Art. 14. - In cazul, in care ar aceastá dorint&, Statul interesat va un
de luni, cu din ziva in care reprezentantul pe Secretariatul S. N. va
fi primit comunicarea textului plângerii, pentru observatiile, atât asupra for-
asupra fondului plângerii.
Art. - In intervalul termene Comitetul de trei nu va examineze
plângerea.
Termenele preväzute de art. Is 14 fi prelungite cazuri de
Art. -
citre Presedintele Cornitetului,
primite observatiile Statului interesat, sau
de art. 12 14, vor fi trecut comitetul de se va
termenele prevâzute
la convocarea Pre-
sedintelui Consiliului va plângerea observatiile Statulni interesat.
Art. Nici o misuri fie chiar provizorie nu va fi de a se fi ascultat
Statului interesat.
Art. Comitetul celor va
a) Si respingi plângerea ca nejustificati, contrari tratatelor, nedoveditä sau neconformä
cu art. de mai sus;
b) se in raport guy interesat pentru a o actiune ami-
spre a obtine dela el sau a-1 determina modifice atitudinea chestiunea care
face obiectul plângerii;
c) afacerea sectiei spre a fi in pentru cazul in
alte fapte asemánátoare vor fi semnalate;
d) sesizeze S. N. de aceasti chestiune.
20. - ConsiHul sesizat Comitetul de trei va afacerea dupá ce va fi
invitat Statul interesat prezinte observatiile sale orale, va conform tratatele
vigoare.
Art. 21. - procedura de mai sus va un strict confidential.
Consiliul singur va decide crede util si publice decizia sa, sau nu de
plângere de observatiile interesat.
Art. - or fi decáz'uti din dreptul de a beneficia de Stat sau
care se va fi adresat direct membru al Consiliului sau unei puteri
care vor fi adus la cunostintâ plângerea vreunei persoane de Secretariatul S. N.
Art. 23 - Curtea permanent& de Justitie International& va fi competent& sa
litigiile privitoare la conform cu art. 34 din Statutul
ANEXA III.
Project al de procedurd, de o a subcomitetului
cum a modificat la Lausanne)
Considerând:
ci protectia eficace a miuorititilor de de religie sau de este indispensabili
pentru desvoltarea moudiali.
Considerând:
este corespunzitoare cu datoria de lealitate ce
de din care fac parte.
Considerând:
Consiliul S. N. a acceptat, rezolutii speciale, garantia
ci Consiliul nu are numai dreptul, dar chiar datoria, de a protectiei.
Considerând:
PENTRU UINTA 124

www.dacoromanica.ro
PROTECTIA MINORITÁTILOR, ETC. ARHIVA DOCUMENT4

procedura de in materie nu a fost indeajuns ; A IX-a Adu-


nare a internarionale a Asociatiilor pentru S. N. are onoare de a cere S. N.
cepte proectul al regulamentului procedurii relative la protectia de
de religie sau proiect strict bazat pe tratatele vigoare pe rezolutiile
ale Consiliului S. N.
I
generale
r. - S. N., sub a garantie sunt puse stipulatiile relative la protectia mino-
-ritátilor de de religie sau de e de. ajutor contra infractiuni
ori pericol de infractiune la tratatele ce protecrie.
Persoanele ce fac parte din minoritate au deasemeni datoria de a se ca
leali ai Statului din care fac parte.
Art. 2. - Organul S. N., insärcinat asigure protectie este Consiliul.
Curtea de Internationalä va interveni afacerile minoritätilor in
cazurile citate in articolul 23.
CAP.
Procedura In
Art. Numai membrii Consiliului au dreptul de a face atent Consiliul asupra infrac-
tiilor pericolului de infractii la tratatele privitoare la protectia minoritatilor.
Actul care acest drept este exercitat are ca efect juridic de a valabil Consiliul.
Art. E de ca Consiliului care a atras atentia Consiliului, prezinte
in timp un memoriu
In acest caz, precum in cazul care atentia Consiliului a atrasä asupra
cursul unei urgente, telegrafic, Statul interesat va fi invitat
sale cornunice toate piesele doveditoare termen convenabil ce se va
determin. de Presedintele Consiliului.
Art. Presedintele Consiliului desenineazá pentru afacerea in chestiune, printre mem-
Consiliului, un raportor, asistat de un al Secretariatului.
El ii transmite toate documentele prezinte raportul la viitoarea sesiune
a Consiliului.
In urgente, o sesiune extraordinará va fi convocatá.
Art. Pe baza raportului, Consiliul va in mod acele instruc-
vor eficace in imprejurare.
Art. Consiliul poate cere avizul consultativ al Curtii permanente de inter-
asupra punct al diferendului. El trebuie, in principiu, acest aviz
in cazul când nu ar ajunge la o decizie
Art. 8. -La fiecare a procedurii, are facultatea indice care con-
servatorii trebuiesc luate titlu provizoriu.
Art. 9. - Consiliului va fi public., de cazul când Consiliul va ordona
Consiliul poate, in a procedurii, ordone publicarea cauzei, cu toate faptele
pertinente piesele justificative.
dreptul deplin de a direct cazurile de infractii
la tratatele minorit.tilor, Consiliul, in cazurile face comunicatii
oficioase binevoitoare Guvernelor interesate, de a procedura
Consiliul nu reuseste in ceastä interventie, procedura de articolele
precedente, va fi
Art - Articolele ale capitol se la cazurile in cari protectia
minoritätilor este asiguratä numai printr'o declaratie de un Stat Consiliului
S. N., $ de care acesta a luat act. Dispozitfile speciale ale acestei declaratii in
goare.
Art. 12. - Dad. un membru al Consiliului atrage atentia Consiliului asupra in-
125 PENTRU

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMEN S. PROCEDURA PENTRU

fractii la drepturile minoritati, astfel cum stipulate tratato declaratii, dar


care nu in ce minoritatea chesiiune, stipulate conventie
sau despre care a luat act, Consiliul nu va fi sesizat de afa-
cere. el se va de ea va care or apropriate.
Dispozitiile precedente (art. ale acestui nu aduc
la is, al Pactului. Prin urmare, o infractie pericol de infractie la tratate sau
la celelalte conventii pentru protectia minoritätilor se o imprejurare de na
relatiile internationale ameninte, prin Ormare. turbure sau
buna intelegere de care depinde membru, a) virtutea
zisului art., are dreptul titlu amical asupra chestiunii atentia sau a
Consiliului.
CAP. III
P; ocedura petiOilor
Art. relative la infractii sau de infractii la tratatele pentru protectia
minoritätilor provenind dela alte persoane decât Consiliului, sunt cu titlu de
n'au ca efect sesizeze
pe bara petitiei un al Consiliului atrage atentia acestuia asupra unei
sau pericole de la tratatele pentru protectia Consiliul va
fi valabil sesizat de afacere capitolului precedent fi aplicate.
Art. 15. -Dreptul de a o petitie pentru o infractie sau un pericol de infractie
la clauzele tratatelor pentru protectia apartine:
a) tuturor Statelor membre ale S. N.;
b) care nu e membru al S. N.
oricärei asociatii, corporatii sau apartinând in chestiune.
Art. In acest scop, fiecare petitie de trebuie cuprindá
numelor interesati obiectul diferendului, expunerea a faptelor pe
care e bazatá cererea, dovezile relative ea, indicarea regulei drept desemnarea
mäsurilor de
Piesele doveditoare trebuiesc anexate.
persoanelor apartinând Statului interesat nu trebuiesc privite
cu un act de nelealitate fatä de acel Stat.
Art. 17.- Pentru a fi supuse procedurii, petitiile adresate relative protectia
a) trebuie de protectia
b) nu trebuie fie prezintate sub forma unei de rupere a legáturilor politice
minoritatea chestiune Statul din care face parte;
nu trebuie emane dintr'o sau räu stabiliti.;
d) trebuie cuprindá informatii semnaleze fapte care de curând obiec-
tul petitii supuse procedurii ordinare;
e) trebuie fie de limbaj.
trebuie fie adresate Secretarului general al S. N.
Art. Consiliului este de párere petitia satisface conditiilor
cerute, Secretarul general o Statului interesat. Acesta este invitat ob-
servatiile eventuale fixat de Presedintele Consiliului. Statul interesat
observatii contra admisibilitatii, Secretarul general supune chestiunea Presedintelui
care poate doi membri ai Consiliului asiste. comisie de trei
membri decide despre admisibilitate.
Art. Dacä petitia este recunoscutä interesat trebuie
cunoscut cele trei ce comunicarea, prezinte obsen
sau nu. In caz el dispone de un termen de luni pentru transmite
sale. Acest termen poate fi prelungit de Statul interesat o
cere par a o face necesard.
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA
126

www.dacoromanica.ro
MINORI ETC. ARHIVA

Art. 20.- Secretarul general apoi observatiile guver-


nului interesat Consiliului cu
Stat, membru al S. N., poate deasemeni, o cere, sä obtiná comunicarea acestor
documente.
Comunicarea a fi membrilor sau publieului in general, ce-
rerea Statului interesat.
Consiliul poate comuuicarea din oficiu a documentelor sau
publicului a fost sesizat de afacere.
21. - Petitia Statului interesat vor fi de
de doi alti membri ai Consiliului, cari vor face un pentru a eventual, este
locul ca unul sau mai membri ai Consiliului atentia asupra
infractii sau de infractie la vreuna din pentru protectia
Nici unul din acestui Comitet de trei nu va fi: nici supusul Statului intere-
sat, nici supusul unui Stat vecin cu Statul interesat, nid reprezentantul vreunui Stat a cárei
populatie apartine in majoritate, din punct de vedere etnic, popor ca minoritatea
despre care este vorba
Art. Presedintele Consiliului acestuia cu titlul de informalie pe-
titie recunoscutá admisibilá, observatiile Etatului interesat avizul celor
trei membri, care trebuie tormulat termen fixat de Presedintele a face
mai uscr membrilor Consiliului atentia asupra afacerii.
CAP. IV
Procedura judiciara
Art. 23. - Curtii permanente de materie de
se la toate cazurile preväzute de tratatele in vigoare de statutul al Curtii.
CAP. V
Procedura de conciliere
Art. 24.- State le interesate mod particular in chestiuniie de minoritäti au
conventii privitoare la instituirea de isii anente de diferend
ele relative la minoritäti, in de alte dispozitii va fi regulamentul
cuprins rezolutia a privitoare la procedura de conciliere.

PENTRU $TIINTA
127 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIV A DOCUMENT

ACTIVITATEA SERVICIULUI ASISTEN-


INFANTILE DE PE LANGA CASA
CENTRALA A ASIGURARILOR SOCIALE
DELA NOEMBRIE 1920 JULIE 1924
DE HORIA SLOBOZIANU

I STORIC. Serviciul Asistentei Infantile de pe Casa Centralä a AsigurArilor


Sociale, a infiintat la i Noembrie 1920.
Acest serviciu a fost organizat pe baze solide gratie Consiliului superior
al acestei Institutii, ajutat de oameni competenti de ca Dr.
Poenaru-Cdplescu, Dr. Prejbeanu, Prof. Graçoski, Dr. Ettinger.
La s'au dat consultatii numai a fost
3 sectoare. Raza acestor sectoare prea mare, s'au infiintat 3 sec-
toare. Serviciul s'a extins la i 1921 9 consultatii
vincie (Craiova, Ploesti, Constanta, Botosani, Piatra-
Neamt).
la i Maiu 1923 fruntea acestui serviciu a fost d-1 Dr. Ettinger. Dela
conducerea scviciului mi-a mie.
Serviciul Asistentei Infantile dispune de:

medici
medici » Provincie
9
vizitatoare in Capita%
27 Vizitatoare 15 » » Provincie.

ORGANIZARBA. la noi ca sträinätate serviciul Asistentei cuprinde:


A) medical
B) social.
A) SERVICIUL MEDICAL functioneazä modul urmätor:
Consultatii de boale de copii date la Dispensar de patru ori pe
La consultatii sunt primiti:
Sugacii (Puericulturá propriu
b) Copiii bolnavi (medicinä infantilä).
a) Sugacii sunt examinati se dau sfaturi mamelor trebuie
creascä copiii. Rezultatul nu sä se Mamele ne la consultatii
din ce ce mai frumosi. Se face tmp o vie propagandä pentru
tarea la
ARHIVA PENTRU $TIINTA
1.28

www.dacoromanica.ro
ARHIV A

b) Copiii bolnavi in foarte mare nuniár la consultatiile noastre. Ne


voind copiii bolnavi am extins sfera Asistentei medicale
la copiii de ani. In modul acesta suntem de un maximum de utilitate
asigur .

noastre introdus sistemul de individuale


tice, sistem in din Apus.
T. date dela r Noemvrie -r 1924

INTERVALUL o
a

r Noemvrie
1921
3019 405 2614 - - 3019

»
1921

1922
1087 5921 - - -
*
1921

1922
I an - - - 4726 989 3737 4726

r 1923

1924
r an 7927 1247 - 8805 2740 6065 16732

r
Ianuarie 1924
1924
6 luni 4604 859 - 5899 1486 4413 10503

Total . . . . 22558 - 19430 52x5 14215 41988

Fiecärui copil prezentat la vizitatoarea complect...azd o foaie de


anchetá socialk medicul face o foaie de observatie medicalä. Ambele foi sunt
puse pe care e numele copilului. Plicurile sunt asezate
ordine alfabeticá de lemn. de fi;e permite medicului sä-si
de constatärile fäcute se poate evolutia copilului mersul
bolii.
B) SERVICIUL SOCIAL. Infirmierele vizitatoare au un dublu rol de:
ARHIVA PENTRU
129 REFORMA SOCIALÄ

www.dacoromanica.ro
T. 2. Asistentei antile din T. 3. Consultatiile din
Provincie dela I 1923-I 1924 Provincie dela Iulie 1924
Con- Consultatiuni Totalul Con- p.
sultaliilor p. copii bolnavi
Consultatia pentru sugad copii bolnavi

Casa Med. 645 457 Casa Med. I 419 107 312

2 2482 127 2355 2 766

3 132 992 3 132 905


4 157 691 4 496

. 5 2049 493 1556 » » 5 1484 199

6 779 150 629 6 289 122 167

Total . . 7927 1247 668o Total . . 4604 859 3745


Iasi 1807 284 1523 Iasi 279 1377

1585 534 Bklad 361 688


1582 694 888 208 582

Craiova 1150 768 128 482

436 373 Craiova 585 170 415


561 420 446 216 230

Botosani 493 io6 387 Constanta 307 195

äila 480 43 437 255 12 243

Constanta 338 120 218 Botosani 201 201

Total . . 8E05 2740 Total . . 5899 1486 4413


Total general 16732 3987 12745 Total general 10503 2345 8158

www.dacoromanica.ro
SERVICIULUI A SISTEN ETC. ARHIVA

a) Asistentd
b)
Ca Asistente sociale infirmierele combat mortalitatea infantilá infiltrând
massele lucr&toare ideile de higiená de care au Ele se
de alimentatia copiilor, de igiena locuintci, a etc.
2. Ca infirmierd vizitatoarea depisteazá aduce copiii bolnavi la consul
tatie, asistá copiii gray la domiciliu, prescriptia medi-
cului injectii, comprese; dá mamei indicatii asupra regimurilor. Pe
aceasta infirmierele ajutá pe medic la Consultatie.
Un functionar dela Casa dela Ofiterul Stárii Civile adresele
de noui
Adresele sunt repartizate pe sectoare; infirmierele sunt obligate viziteze
copiii imediat primirea adresei ca invite pe mame la Consultatie.
c) de daruri de
la noi ca i in mamele ar trebui cu copiii la consultatie
din convingerea. sfaturile medicului le ajutá sä aibä copii In
prezent, ca sä atragem mamele la consultatie sá noi ca
alte societati din tará rochite, cámá§ute, zahár, säpunl, lapte uscat, etc. Când se
va face educatia mamelor, lucru care a nu vom mai daruri
decât femeilor absolut särace sau ca premiul pentru cel mai frumos copil.
debili sau bolnavi li se medicamente.
ACTIVITATEA MEDICILOR A VIZITATOARELOR. In tablourile alá-
turate date 1923) au fost adunate de d-1 Dr. Ettinger. Din anul
1923 datele au fost culese de mine.
Examinând tabloul I cä:
Numärul date la Consultatiile de Asistentä cresc din
an an. Dela 3019 consultatii date 1921 dela 10134 consultatii date 1922
am ajuns la 16.732 in 1923 trecem de 20.000 consultatii in 1924.
Dela serviciului la I Iulie 1924 s'au dat 41.988 consultatii.
Comparând cifra consultatiilor date pentru cu numárul sfaturilor date pentru
sugacii constatám dat de patru ori mai multe consultatii pentru
sfaturi pentru copii Plecând dela constatare am
crezut util extind activitatea noasträ la copiii la T6
Din tablourile II i III vedem activitatea consultatii parte.
turi consultatii cari merg admirabil in care se cu vedem -
care nu corespund scopului pentru care au fost infiintate.
Din tabloul No. IV vedem grupele de boli care au fost tratate la
Dintr'o statistic& publicatá de d-1 Prof. Manicatide, se constatá
digestive formau cam din numärul consultatiilor iar afectiunile aparatului
respirator Noi gäsim pe intervalul de 3% ani pe aproape 42.000 consul-
tatii turburdrile digestive dau un procent de din numärul consultatiilor,
pe când afeqiunile respiratorii
Legea din dând un ajutor de trei luni de de aläptare
1.31 ARHIVA PENTRU
REFORMA SOC1ALÄ

www.dacoromanica.ro
T. 4. CONSULTA THLE
pe de dela z Julie 1924

NATURA BOALELOR
Locul con-
INTERVALUL

Noemvr.
Noenivr. 1922 Capitala 2233 2338 - 634 460 577 - 164 294 943 - 332 9 10027

1921
Iulie 1922 Provincia 564 1085 - 294 204 99 92 376 - 3 4726

Ianuarie 1923 Capitala 507 305 268 102 58 70 20 17 33 88 20 2986

I Iulie 1923 Provincia 629 403 135 218 416 135 19 39 66 228 37 99 52 3962

1923 Capitala 640 153 299 173 67 26 45 241 52 13 4941

1924 Provincia 543 307 520 321 62 86 404 130-4 23 4843

Ianuarie 1924 Capitala 985 490 142 85 471 74 49 77 178 35 223-2

I 1924 Provincia 309 481 309 47 54 342 70 5899

Total... 6972 6712 2464 2710 2020 523 794 2753 275 1220 144 41988

Procentul la
de 2,9% 5,8% 6,4% 4,8% 2,9% 0,3%

www.dacoromanica.ro
SERVICIULUI INFANTILE, ETC. ARHIYA

jeazä alimentatia la afarä de aceasta lucrátor


sä câstige destul ca lase sotiile vadá de copil sä-laldpteze. Acesta ste
probabil explicatia relativ al turburärilor digestive, prezen-
tate la consultatie. sunt 6,4%, chirurgicale 4,8%, bo-
de 6,5%. Sifilisul se prezintá proportie aproape de 3%. Dacä am
laboratorii pentru reactia Wassermann diagnosticul de sifilis s'ar pune des
si boalá ar mai bine tratatä.
Nici tuberculoza nu e bine diagnosticatä. Acest diagnostic e pus
din numárul consultatiilor. Acest flagel trece aproape nediagncsticat.
In repetate rânduri am la Consultatii tuberculiná ca se cuti-
reactiunea la toti copiii sub trei ani. medicii vor dispune de Röntgen
diagnosticul de tuberculozá se va pune mai des profilaxiatuberculozei va fi
un pas Am cerut dela Societat, a de Profilaxie a Tuberculozii adresele

MORTALITATEA PE
LA

, 46
31
e 13
8

un an dela 20% %.

asiguratilor tuberculozä deschisa, pentru ca la domiciliul másuri


de profilaxie prin vizitatoarele medicii de cari
Din tablourile V VI constatám turburrile digestive sunt mai rare
primávara. Ele ating un maximum vara se mentin destul de sus toamna.
aparatului respirator ating un maximum Martie. Ele
sunt destul de frecvente
Tabloul VII mortalitatea pe La 12.123 de copii pânä
la 3 ani vizitati, am avut timp de ani un de 759 morti, ceeace face
6,2%. Procentul de morti la an e numai de 5,6%.
In ce proportie sunt aceste cifre mortalitatea celorlalte clase sociale? Din
copii dela o la an mor la noi tarä 20,1 media pe de ani (1881-1910)
ARHIVA PENTRU
133 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
T. TABLOUL T. 6.
de mersul lunar al tulburdrilor digestive de al ap. pulmonar

i 1923 I Ianuarie I 1923- I Ianuarie- 1924-


I 1924 lulie 1924 I I lie 2924
LUNA LUNA
Total Total Total .5 Total

- 1

- 27 - 62 . 33 95 - 6i 75 78 153

Februarie - 31 - 28 Februarie - 68 - 216 194 410

Martie - 75 - 47 72 119 Martie - 222 - 334 233

Aprilie - 21 25 32 57 - 76 115 215

Maiu - 98 - Maiu 193 172

- 243 96 213 Ionic - - 83 102 185

195 389 lie 89 87 176 - - -


August 114 162 276 - - - st 105 87 192 - - - -

147 83 - - - 90 200 - - -
Octomvrie 104 163 267 - - Octonrvrie 133 83 - - -
Noemvrie 8i io6 187 - - - 111 199 -
Decernvrie 59 128 - - - Decemvrie 103 -

www.dacoromanica.ro
INFANTILE, ETC. ARHIV A DOCU

dupä Prof. Manicatide. Prin urmare mor de trei-patru ori mai de


seriasi decdt restul copiilor din In modul acesta mortalitatea a fost
75%.
In cu vdrsta gäsim dela pânä la de zile o mortalitate de
46%; dela o lunä la 6 luni de dela 6 la de 13%; dela
de 8,4%.
dela I-30 zile mortalitate de
» » 31%
» 6-12 » » 13%
» I- 3 ani 8,4%
Aceasta cä mor tot atâtia copii mor celelalte
luni la un Deaici rezultä indicatia cä e absolut necesar ne
de copiii din ca sä-i dela moarte.
cauzele gäsim cä respirator dau un
contingent de 21% din mortalitatea turburdrile digestive de 15%.
Statistica dá pe anii 1905-1907 la morti 29,9 prin turburári di-
gestive, 58, 2 prin pneumonie, 4,6 prin infectioase 1,4% prin tuberculozá
In Franta mortalitatea copiilor dela o la i e repartizatä in modul urmätor:
29-49% morti prin turburäri digestive, 12-21% morti afectiuni
pulmonare. La noi in procentul mortalitätii prin turburäri digestive
1909 de la copiii dela an. In Bucure*ti mortalitatea copiilor dela o
la 3 ani a fost in 1921 de 1922 de 17,98.
Dupa aceste date reiese procentul de copii prin turburäri digestive
e foarte la Consultatiile noastre. Explicatia o putem alimentatia la
incurajatä de legea din 1915 care dá un ajutor de 3 luni facere
relativ buna stare materialä a meseria*ilor, care le permite ingrijeascä
piii. Contactul direct vizitatoarea medicul e de un mare profit pentru ei,
cáci creascä hräneascd copiii.
Prin urmare gratie consultatiilor noastre am redus numärul copiilor morti
turburäri digestive, proportia afectiuni respiratorii a
aceea*, deoarece pentru aceste boli nu avem un tratament.
Sililisul figureazá morti 2,8%. Mortalitatea
sifilis prin tuberculozä probabil e mult mai mare; aceste nu sunt
bine diagnosticate.
Tetanosul o mortalitate de 6,7% din numärul mortilor de 3% din numärul
Ar fi timpul ca aceastä boalä disparä din patologia noului
Mamele ai copii au murit de tetanos au fost asistate de babe sau de femei
nici o pregätire.
Cei mai multi copii mor din cauza debilitdfii congenitale din numárul
copiilor morti dela o la 3
E foarte explicabil sä avem un de mare numär de copii din cauza
debilitätii congenitale, deoarece prematurela luerätoare e foarte
ARHIVA PENTRU
135 REFORMA

www.dacoromanica.ro
A INFANTILE, ETC. A DOCUMENT
DOCUMEN TARA Dr. HORIA SLOBOZIANU:
boald
Tabloul 7 al
MORTALITATEA
MORTALITATEA PE BOALE
LOCALI-
INTERVA UL
TATEA

4119 62 38 38 25 28 6 5 6 5 - 39 44 20 2 2 27 2 - 9 6 29
Noemvrie 2922

2922 20 12 24 4 2 29 31
Provincia 2970 5 8 6 5 5
2922

I 2-923 Capitala 512 3 3 5 2 - - 2 4


3 - 2 6 I - 9

I 1923 Provincia 10' 3 8 4 4 3 ( 6 2 4


13 - 20 2 5

6 4 4 2 1 7 - 3 I
Capita la
-
I 1923 524 34 21 6 6 2

Provincia 87 25 23 I 25
24 3 - 14 4 - -
I I 4 - 3 - - - 3
I 2924 Capitala 592 17 6
- i 1 7 2

- - i - 3 - 6 7
I 2924 1446 85

---- 20

Total
121 22
242 104 64

mortali- % e
46%

PENTRU
1ARHIVA PENTRU NTA REFORMA
136

www.dacoromanica.ro
T. 8. Activitatea Infirmierelor Vizitaloare dela 1920- Iulie 1924
-
- -
-t.-,
INTERVALUL LOCALITATEA 5 :r--. - El

'g 'g -
I Noemvrie 1920
2 Capitals 591 4119 643 1642
z Noemyrie

I lulie /921
I an Provincia 3252 I343E 28, 297o 132 284c 238 1484

Capitala 52( 962 113 84c


I Ianuarie
Provincia 2255 23863 147 1822 141
Ianuarie _.--_
Total . 33989 299( 21, 2784 254 253c

Capitala 95c 367 592 82 5oc 2946 Z


I Ianuarie 0
6 luni Provincia 144 88 1352 144 cn
I Ellie f-

Total 2563 528 a.


. . 251(37 525 0
>
14442 - 759 - -

www.dacoromanica.ro
INFANTILE, ETC. ARHIVA DOCUMENTA

mare. Din studiul fäcut cu d-1 Dr. Hoisescu la Institutul «Matemitatea» reiese
lucratoarele dau cel de prematuritate (21,21%) procent
mult peste media generalä, a fost gäsit pentru Maternitatea noasträ de 16,28
premature la sutá na4teri (studiul a fost 6167 de nWeri).
Din materialul adunat cu aceastá ocazie se poate con surmenajul fe
meiei gravide este strânsä desvoltarea fátului:
au 21,21% nWeri premature
Muncitoarele ziva » 21,01% »
» 18,07% »
Servitoarele » 16,55%
Casnicele » 14,77% » *
Spälätoresele » 13,09% » »
* 12,17% * »
.

Numärul mare de nWeri premature pe dau lucrätoarele aduce sine


marea mortalitate a acestor copii cari sunt putin rezistenti extrem de greu

PE
MORTAUTATEA LA DE CAZUR)
TOTAL

26
21
15

de crescut (prematurii dau o mortalitate de Proportia aceasta de prema-


turitate ajutorul de säptámâni de nWere dat lucrâtoarelor
gravide nu este stare sä asigure desvoltarea normalä a Intr'o cincime
din studiate ajutorul dat finele lunii a 8-a devine prea târziu deoarece
lucrätoarea adeseori a sau la inceputul lunii a 8-a.
La congresul de obstetricd din Nantes, Pinard a cerut din 1901 un
paus pentru femeia de trei luni de facere. In 1908, Bonnaire a
cerut el se dea un repaus femeiei gravide de cel putin luni de
nWere.
PENTRU

www.dacoromanica.ro
Dr. HORIA SLOBOZIANU:

Paul Strauss in 1913 apoi Schmidt Peret in 1917 a obtinut se


acorde femeii gravide un ajutor de 4 de 4
facere.
La noi prin legea din 1915 Organizarea Meseriilor Asigurärilor mun-
s'a acordat un repaus de 2 de nastere, termen
cum am insuficient adeseori inutil.
Credem ar bine se gravide lucreze jos
luna a 6-a a In luna 8-a a acordat un ajutor de In
timpul acestor 6o zile femeia n'ar trebul lucreze
prindere sau ca sä un repaus real. de
rele material uman, care ar fi salvat modul acesta,
cu ajutorul dat femeilor gravide ar fi un capital bine plasat.
premature debilitate a recunosc de
sari de din partea mamei.
Din cercetärile mai recente s'a constatat lipsa de vitamine alimentatia
mamei e determine sari de debilitate congenitalá sau de nasteri
mature debilitate avitaminozia). Hipo-vitaminismul e ca-
pabil determine la la animale distrofii ale
cu d-1 Dr. Hoisescu numárul premature din Institutul
ternitatea» in raport lunile din an, am constatat in lunile in care
nele sunt insuficiente alimentatia mamei (iarna primavara) proportia
rilor prerpature e mare (22 -25)%. Acest procent scade in lunile de de
alimentele bogate vitamine sunt usor de procurat.
Abels (1922), Miss Chick, Miss Dalyell, ar nevoie in desvol-
tarea lui de vitamina A. se unt, mai
ales untura de peste care e de 200 ori mai vitamine
(Zilva Miura).
Reyher sustine B are rolul important in desvoltarea organismului
copilului, care se gäseste fructe lcgumele proaspete por-
tocale, mere, tomate, drojdie de bere). deaici alimentatia
meii gravide trebuie supraveghiatä nu numai din punct de vedere cantitativ ci
calitativ.
ACTIVITATBA VIZITATOARELOR LA ASIGURATELOR a
fost destul de mare. 27 de vizitatoare au fäcut ani 89.112 vizite au luat
14.442 adrese de dela ofiterul Civile. Ele au adus la Consultatie
20.162 copii si au fácut cam 17.000 consultatii cu medici.
CONCLUZII. Din cele de mai sus urmdtoarele deziderate:
a) Trebuie continuata In contra ignoranlei mamelor». E nevoie facem
in massele muncitoare idei precise de modul se cresc copiii.
Pentru aceasta avem nevoie de un mai mare de Infirmiere-vizitatoare,
mai bine mai bine pregätite teoretic practic.
nevoie de imprimate numeroase, care sä fie tratate chestiunile de higienä
infantila, imprimate care trebuesc date mamelor.
ARHIVA PENTRU 140
REFORMA

www.dacoromanica.ro
SERVICIULUI INFANTILE, ARHIVA DOCUMENTARÄ

b) Pentru ca combatem marele numär de nasteri premature este nevoie de:


Un repaus relativ in lunile a 6 a 7-a
» » riguros » » a 8 » » 9-a.
2. 0 alimentatie care din de vedere cantitativ
calitativ nevoilorbiologice ale ambelor organisme (matern foetal), alimentatie,
bogatä vitamine.
3. Tratamentul scarä ginecologice a sifilisului.
c) Pentru ca sä evitäm nouilor ar o mai largä
la nastere, care sä in viata copilului.
d) Pentru combaterea sifilisului este nevoie de un numär mai mare de labora-
in care se face reactia Wassermann.
e) antituberculoasd trebuie din primul moment dupä nastere.
In familiile tuberculoase copiii izolati de cilalti membri, trimisi
in leagäne sau colonii rurale. Este nevoie sä avem dela Soc. de Profilaxia
berculozei adresele meseriasilor tuberculozä deschisä ca instituim la domici-
liul o de profilaxie.
Deoarece diagnosticul de tuberculoza infantila se pune cu greu Röntgen
ar inzestrate Consultatiile noastre astfel de aparate. un diagnostic
precis nu se poate face un tratament o profilaxie.
S'ar putea evita tulburdrile digestive mamelor care fac alimentatie
artificiala sau li s'ar procura cu de cost lapte sterilizat.
g) Pentru a alimentatia la care cele rezultate, ar
obligati prin lege fabricantii aibe camere de sau crese.
Acest sistem e adoptat in mai toate Apus. El permite mamei care
vine la lucru sä-si lase copilul in cresa fabricii. Copilul e in
higienice; mama vine la 3 ore In caz contrar copilul
in camere insalubre, pe nepricepute e mod gresit cu lapte
de vacá.
In s'a reglementat alaptarea Institutiile industriale
merciale, prin legea din 5 August 1917.
legea stabilimentele industriale care au la lucru mai
mult de roo de lucrätoare, care au ani, sunt obligate o ca-
de
Credem uzin-le atelierele mai care sunt vecinktate trebul
contribue ca camere de alaptare, numárul lucrätoarelor din aceste
ateliere vecine se la roo.
Pentru copiii hräniti artificial pentru copiii la 4 ani, s'ar puteä face
la noi crese situate in mijlocul cartierului muncitoresc. Mamele ar puta depune
copiii dimineata i-ar seara.
h) Ar dispunem de un leagän pentru copiii asiguratilor a cäror
a murit la facere sau care de o contagioasä, -de exemplu de tuber-

PENTRU
141 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA LEGISLATIVA
ANTEPROIECTUL DE LEGE PENTRU
INVÄTÄMÂNTUL SECUNDAR, TEO-
RETIC APLICAT (PRACTIC)
DE AL PROCOPOVICI
U este in intentia mea fac o amánuntitá acestui anteproiect.
Ne-am ocupat de el a Asociatiei profesorilor universitari
sectia, Cernäuti, Facultátii de filozofie litere dela Uni-
vs_rsitauea aceasta. In cursul discutiilor acestora fireste am avut vedere
de toate chestiunile care privesc superior. Rezum in cele
urmátoare critica pe care am fácut-o sub acest raport antefiroiectului pentru
legea secundar, invitat de decan al noastre
de a pregáti un referat asupra lui.
Am subliniat mai acest anteproiect cuprinde vreo câteva
de care trebuie act cu toatá satisfactia.
Profesorii secundari concediu motiv de vor timp de
luni toate, in cele trei urmätoare jumätate din retributiile ca
sä-si suplinitorul. Numai nouä luni de boalä in cursul unui an,
care se extinde pentru tuberculosi la 15 luni, profesorii vor fi scosi la
dreptul de a fi reintegrati la caz de vindecare (art. 112). Acesta este
doealá un mare de actualele dispozitii legale, cred cá
bolnav ar trebul sä-si primeascá toate retributiile, concediu,
putin timp de un an.
zece de serviciu profesorii vor primi un concediu de
luni, ca o de studii in färä ca li se facä vreo reti-
nere (art. 114).
In caz de deces al unui profesor secundar, väduva continuä mai primeascá toate
lui timp de trei copii, timp de luni (art.
Odatá ce asemenea au fost acordate profesorilor
care sunt la baza de sigur cá vor fi aplicate mod
superior.
In ce gradatia a cincea (art. 127) gradatia de merit (art.
cred sumele reclamate de asemenea sporuri acordate la
fi intrebuintate mai bine pentru o majorare generalá a lefurilor anii
când profesoiul este puterea vârstei lui, când are mai de resurse
materiale când le intrebuinteazä mai mult Distinctiile acordate in
forma unor recompense materiale, deci felul gradatiilor de merit, trebuie
fiintate. Distinctiile ideale (decrete de decoratii, titluri, etc.), jignesc
mai putin, se fie date nevrednic, dar distinctiile ma-

REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA LEGISLATIVA

teriale, care angajând bugetul Statului deci averea pot fi acordate


in mod fatal pentru alte merite cele profesionale, devin
foarte dáunätoare moralitatii publice dorinta pe care o trezesc de
lesne, de a le obtine pret.
Trecem acum la economia dispozitiile anteproiectului din chestiune,
intereseazä indeosebi superior.
Cred mai cá superior complexitatea lui trebuie
cuprins lege specialä fárá de amestec cu alte ramuri ale
tämântului public. Acest anteproiect de lege pentru secundar se
din douä (titluri), din care cea de a doua (art. 159-173),
este intitulatä dnvätämântul normal superior.)). Legea care se numeste ventru
secundar», face urmare foarte are pretentia de a solu-
probleme care n'o de a impune superior
obligatii pe care nu le putem la nici un caz.
Acest normal superior» se pedagogice»
normale superioare».
In dnstitutele pedagogice» se primesc posesorii diplomelor de bacalaureat
sau de absolvire a unei normale clase, reusesc la concursul de
admitere locurile vacante (art. 162). doi ani de dânsii pot
obtine in baza unui examen, diploma, care le dreptul de a fi wrofesori de gim-
mai dea vreun examen de capacitate (ib.).
Aceste sunt foarte primejdioa...e, tineretul de a
preferi cale scurtá usoarä, spre a obtine o situatie materiald identicá
cea a profesorilor de liceu (art. 125), si timp o situatie idea-
sau a acestora, având doar obligatia de a 4-5
ore pe sptämânä mai mult. de litere tiinte sunt astfel expuse
pericolului de a pustii, ales profesura licealá nu prea atrage nici
acum.
Corpul didactic al acestor pedagogice» se profe-
sorii de liceu o vechime de putin zece ca (art. 163), acordându-
li-se retributia agregatilor universitari (art. 164). Cred trebuie ne
impotrivim toatá oricui agregatii universitari, fie chiar
aumai in grad retributii, de
rigoare, prevazute de legea superior, de care acestia nu pot fi
dispensati. In chipul acesta am pomeni categorii de agregati
am construl poate o punte de alunecare din
secundar, la cel universitar, dela o agregatie la alta.
dnstitutele pedagogice», normal
de Universitate, dar pentru lucrárile practice, anteproiectul din chestiune
le oferá ospitalitatea seminariilor laboratoriilor facultätilor noastre.
invazie in universitate a unor elemente de interesele superioare ale ade-
väratelor preocupäri nu pot fi de noi nici ea.
Fiecare universitar primeste o alá superioarä» (art. 166)
PENTRU
1.43 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA AL. AN TEPROIECTUL DE LEGE

Pe pedagogico numai internate deosebite pentru


studente (art. 162), dar se fac deosebite pentru unii altele
(art. 169). Se introduce deci in superior principiul separärii sexelor,
principiu care nu se potriveste cu pe care ne-am format-o asupra unui
superior. Studentii scoalelor normale superioare sunt
terni (ib.), fac prin urmare educatia atmosferá de licen-
internat. Viitorul profesor de liceu sau de norrnalä trebuie pârgueascä
ca de carte pedagog, atmosferä de libertate mai prielnicá
desávârsirii personalitätii a spontaneitätii spiritului lui.
qcoalele normale superioare sunt Institutii de Stat caracter
universitar* (art. Cursurile se pot face, nu au un local suficient,
in Universitate (art. 167). didactic se numesc pe câte
trei anii dintre titularii, agregatii conferentiarii definitivi dela universitatea
(art. 170). Autoritátile universitare, rectorul, senatul, decanii, consi-
facultátilor, etc., nu au nici un treburile Directori numiti
pe cinci ani au grija conducerii normalá superioará este deci o
tutie in afará de universitate. Ea o exploateazá, scade prestigiul,
dar nui se supune, ba pare are chiar aroganta de a i se suprapune, cáci are,
altele, pretentia de a «completà» pregRirea pe care studentii o
in universitate (art. 166).
In imprejurári normale profesorul universitar ar trebui numai de
catedra de lui. Misiune destul de destul de grea, cu ori
am ca o viatä Legea
superior va trebui defineascä acesta obligatiile profesorului uni-
versitar, creându-i timp toate condifile materiale morale, ca
se de ele. Acum i se mai cere ca pe profesorul de
superioard. universitate i se limiteazá obligatia la un
maxim de ore de curs, dându-i-se alte (supliniri, etc.), numai mod
exceptional, atunci nu poate verd altá lege, limitá nu este necesará
nici destul de logicá invitându-1 la un plus de profesorald in cei patru
ani ai scoalelor normule superioare, care de sigur, nu va numai, dar va
munca prestatä in universitate. Ce mai poate fi de pildá, profesorul de
filozofie sau pedagogie la catedra lui, va fi director al normale
superioate (art. 172), nu va trebul numai pe conducätorul,
profesorul acestei ci pe directorul de liceu al de aplicatie
atasate normale superioare (art. 173) ? Cum superioard
va toate materiile de liceu coala normalá, numai prea
putini dintre Profesorii facultätilor de nu vor fi sustrasi cel putin
parte actualelor indatoriri universitare.
legea nu ne de a primi astfel de cred nu trebuie
admitem ca energiile universitare fie canalizate in de universitate, fie
chiar spre asemenea normale superioare.
La caz pentru vreo specialitate nu se gäsesc profesori universitari cari
ARHIVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
PENTRU SECUNDAR, LTC. ARHIVA

timpul de a servi normalá superioará, locul pot fi


profesori cu o vechime de trei serviti ca (art.
norm astfel sub nivelul «institutelor pedagogice», cáci
acestor profesori nu li se mai cer nici zece ani serviti ca nid
se fi prin merite didactice lucari stiintifice de specialitate (art.
162), nici nu se mai (art.
164). Dar ceeace este legea astfel posibilitatea
avem o ramurä de superior cu un corp didactic care poate
se alatueasa másurá de chiar din profesori cari n'au
nici un titlu stiintific pentru asemenea situatii. Legiuitorul ar evite
amestec diferitele grade de diferentiarea de pre-
din semnele de progres. Inteleg ca cei de un grad superior
fie in imprejuräri colaboratorii celor de un grad in-
ferior, ca acestia din puná in baza experientelor practice celor dintâiu
probleme care fie deslegate, dar nu admite o pro-
miscuitate a atributiilor si functiunilor bor.
cum este acum legea, ea smulge universitatea din
ei, ca noi, profesorii universitari, cu totul sau parte la ce
am trebui de toate, schimbul unor avantagii materiale pe care
ni le din trei trei o normalá a arei utilitate mi se
pare foarte discutabilâ. acest profesor universitar, care probabil va trebul
fie de «detreabb, pentru ca mereu din nou recunoscut rdsplátit
tot la trei ani, ne face o impresie foarte deplorabilá. Cred este o chestiune de
ca nu-1 nasa printre noi.
Anteproiectul nostru nu precizeazâ care conditiile de admitere
superioará. Destinatia ei este de «a da viitorilor membri ai cor-
pului didactic din secundar, pedagogia necesarâ,
pletându-le pregátirea pe care ei o capátá in univer-
sitate» (art. de patru (ib.), 4studentii dela facultätile de litere
sau teologie, cari se pregâtesc pentru profesorat, sunt obligati a nurnai
ultimul an al normale superioare» (art. 168) de a obtine un «certificat
de absolvire normale superioare» (art. 167 168). urmare
cel putin atâta, ultimul ei an, superioarä actualul
seminar absoarbe o care asazi se gáseste ca-
drele noastre. Este aceasta o legea
secundar, care ne priveaa de laboratoarele noastre pedagogice
de care nu putem fi incântati.
Mai cred i se aduce o ofensá universitätii prin impusá stu-
dentului nostru de a audiâ in anul al al normale superioare
de limba literatura româná, psihologie, pedagogie, didactia
generalá (art. 167), toate facultatea oferá ase-
menea cursuri conditii chiar aceste specialitäti
facultate pentru
PENTRU
145 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA LEGISLATIVÄ AL. PROCOPOVICI : AN DE LEGE

Ce se cei dintâiu trei ani ai normale superioare cine sunt


elevii sau studenlii anilor acestora, spune anteproiectul. de
scoala superioarä a fost creatä pentru pentru absolventii
§coalelor normale. Dispozitia aceasta este mai democratica, numai
prin chiar natura ei, presupune o ierarhie pe se poate de aristo-
Ea este chiar numai putini se pot la
culmile ei mai presupune deci o de selectie
a elementelor care constituese motorul evolutiei ei. Prin urmare
nu putem admite categorii de superior, cu studenti
mai bine intre asimilate oricine crede
poate chiar n'a mai pragul altei
scoli, dar nu are diploma de bacalaureat, dea examenul
de normale superioare, «institutele
gogice» scopul de a pe membrii corpului didactic necesar
secundar (art. 159), sunt un f el de pseudo-facultäti de litere menite
doarä de a concurenta adeväratele facultäti de litere de
de a ne da profesorii de normale secundare, pe care negresit
pot in conditii superioare.
deschis portile universitätilor, le-a doar calea in
institutie care inferioare de admi-
tere, aplicarea unei programe speciale, prin organizarea ei ca §coalä-internat,
etc. etc., numai caracter universitar nu are. coala normalä superioara este
urmare o institutie de prisos nostru de toate
gradele.
Acum un cuvânt despre examenele de capacitate. Ele nu trebuie
prin rotatie, dintr'un universitar, (art. 69). nu poate
acest sistem care produce adevarate migratii in randurile profesorilor supli-
nitori, deplasári pe mare cu cheltueli aproape chiar insupor-
tabile câteodata. Aglomeratia candidatilor mai face in asemenea conditii,
ca examenul sä fie de o foarte turburare
in din care tinerii profesori trebuie lipseascä cu sau chiar
cu membrii comisiilor examinatoare sunt sustrasi astfel prea mult
indatoririlor normale. In fiecare centru universitar se pentru
3-5 ani o comisie inaintea candidatul de profesura da
dovada termene anuale, pregatirea profesionalä con-
formitate cu prevederile legale. In chipul acesta de capacitate se vor
face atmosfera mai putin enervantä, mai putine cheltueli
pentru Stat particulari cu mai multä crutare a energiilor inchinate
secundar celui superior.
Trecând la ordine de trebuie mai spunem un despre
pregatirea pe care liceul viitorului nostru student. Examenul de
reat, introdus de a nostru secundar a dat anii
acestia de un faliment Mijloace de indreptare se impun
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA

de Nu pot asemenea mijloace reducerea anilor de


opt la 3) nici reducerea calificatiei profesionale a membrikr
corpului didactic cari vor fi aplicati clasele (in ciclul inferior sau
naziu ; art. 67 Nu cred prin urmare a sosit ca
sele liceului ca fim mai putin exigenti acum ceeace priveste
pregätirea profesorilor le elevii nostril Pledez deci
pentru un liceu unitar de 8 clase, având un corp didactic cu o pregätire
tará pentru toate clasele, preghtire care sä fie pe cât se poate de soli& sub raport
stiintific practic-pedagogic.
Reducerea dela opt la clase, probabil a fost decretatä in
unui an pregätitor universitate. Cred trebuie ne
cu toatä hotárirea impotriva acestui an pregätitor. A face din liceu o
numai de ani de opt ani, fie doar o operatie determinatä
de motive de economie national6. Nimeni nu chiverniseste un an de
prin faptul mutä din liceu Universitate. Apoi trebuie sä cerem ca in
legislatia noasträ ca nostru sä stâpâneaseä
un duh de sinceritate. secundar «are de scop dea
absolventilor patru ani de primar elementele esentiale
unei culturi generale, pregätindn-i pentru a pute in invätämântul su-
(art. Prin urmare liceul pregäteste prin chiar definitia sa pentru
superior, iar nu pentru un an pregatitor pentru acest
Cerem ca indeplineascä menirea Dealtfel ar
sa cea mai sarcina acelui an pregátitor märturisindu-si astfel nepu-
tinta, de ce n'ar in sânul profesori de pregätire suficientá in
normale de ce n'ar vicieze, promis-
cuitate, superior?
S'ar obiectá secundar dând numai «elementele
tiale culturi generale*, nu pe elev cu speciale pe
care le fiecare a parte. acesta
este rostul anului de a-i aceste In
deosebi seminariile profesorii universitari nu vor cu studentii
la lucru, decât cont de care este temelia creatä
secundarä. progresele studentului universitar care
de fapt cultura pe care trebuie i-o dea secundar, nu
pind atât de imprejurarea a memoriei sale vreo câteva zeci de
fapte sau mai putin, ci de toate de maturitatea lui, de
care a pârguit pe banca prin continue asidue exercitii.
pe care le facem din zi zi, confirrnä pe deplin acest adevär.
intre in noastrá secundará mai mult aer de
de a face adeváratä mai incredere in sine nu
fie nevoie ca admitem Minister, inspectori inspectorate, directii
corp didactic, la unui an de ce am constatat un
elev o medie suficientä de promovare, ar fi cu putintä
PENTRU
147 REFORMA

www.dacoromanica.ro
gresiti, sau nu ne fi datoria prin urmare mai
trebuie supunem pe acel elev unui examen. secundará n'are voie sä fie
de rea, ca nu mai putem siguranta de elevii cari au terminat
succes clasa III-a, vor succes clasa IV-a. Uncle exceptii sunt
inevitabile in cea mai dar ele nu schimbä situatia
cred nu este nevoie nici de examenul de absolvire a ciclului inferior
nici de de admitere ciclul superior (art. 22-23). A mentine aceste
examene de a admite posibilitatea de a prinurmare elevi
profesori pot un ciclu oarecare, nivelului pe care
dispozitiile legale vigoare la acelui ciclu.
Un examen de absolvire a ciclului inferior, poate rost numai ca un de
confirmare a aptitudinii elevului de a benefici de drepturile preväzute de lege,
in de dreptul de a studiile secundare.
.Universitatea profitä de sigur pe urma unor cunostinte de bogate de
limbi ale säi. Cum liceele noastre nu pot elevi deosebit
de talentati, se pot succes cinci limbi (art. 34).
Nu cred de linguistice poate fi suportatä de o minte
neformatá poate fie priincioasd desvoltarii intelectuale a
noStri. In de limbilor predate liceu nu trece de trei.
Cursuri facultative trebui le dea elevilor de a satisface eventuale
predilectii dincolo de programa oficiala, de a mai multe limbi, mai
matematicá, sau ceva mult din domeniul stiintelor naturale, de a cunoaste
limbile, literaturile trecutul minoritatilor noastre, etc., etc.
un liceu cu o echilibrata, un corp didactic select,
sigur de rezultatele sale eliberat de atmosfera apäsátome a vesnicelor
exatnene, un liceu care datoria integral, lase o parte din ea
universitáti.or care acestora elemente pe se poate de bine
pregatite utile, crescute dragostea de seninätate
sufleteascd. Universitätile asimilate nu fie
alte ramuri de ; numai aprofundand viata proprie, vor
da cultura de este conceptiile sociale morale corespunzä-
tcare, turnate pe se poate de alese.

1ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
OBSERVATI I LA PROBLEMA
CODULUI
DE ERNST MANDICEVSCHI
IN ultima s'a adus discutie alte
importante problema unificdrii codului civil - chestiune de necesitate
- facându-se aluzie la dreptul maghiar vigoare unele teritorii
transilvanene.
Dati-mi voie revin asupra acestei chestiuni.
de a má asupra fondului problemei atât de importante,
va fi interesant a pune evidentä acele ale dreptului privat ungar, care
din principiu se de normele.corespunzàtoare ale celorlalte legiuiri
vigoare pe teritoriul nostru care astfel se pot privi drept specialitáti ale dreptu-
fui privat ungar. Ele privesc dreptul familiar patrimonial inlegáturá cu acesta,
dreptul ereditar márginit la ereditare a
Un scurt rezumat comparativ asupra normelor regulelor de drept din
teria noasträ, vigoare diferitele teritorii ale ne va pune relief
semnatatea specialitátilor dreptului privat pentru viata eco-
nomid a poporului deci pentru viitoarea legislatie.
Normele, care relatiile soti privesc:
I. In vechiului (codul civil din 26/Ir, 1864), regimul dotal,
gulându-se sub acest titlu modul de constituire a dotei, conditia averii dotale
timpul sátoriei restituthmea dotei.
Norme legale asupra altor forme juridice, prin care se regulead relatiile patri-
moniale ale sotilor, «codul civil rcmân contine, admite
bile general conventii matrimoniale ele corespund conditillor
lcgii». (Art. 1221 c. c.).
Dealtfel existá pe teritoriul Regat principiul separatiei averilor,
adid fiecare dintre soli iucheierea cásátoriei proprietarul
clusiv al averii sale, in special averea parafernalá a femeii timpul
cdsátoriei proprietatea exclusivá a ei, principiu strict executat, dreptul
ii femeii administrarea averii parafernale 1285). La sar-
cinile casátoriei femeia contribue cu a treia parte din veniturile sale, nu
existá altá conventie soti.
In consecinta principiului sepatárii averilor desfacerea dsátoriei, fiecaie
sot, respectiv lui, rämâne cu averea sa. Pentru cazul de moarte a
unuia dintre soti principiul consacrat in art. 679 supra-
vietuitor nu averea sotului mort, decât lipsa de mostenitori legi-
tirni sau naturali, sau cum zice art. 679 c. c. «când defunctul nu are nici rude in
(i) Comunicare ectia a Institutului la Octomvrie 1925.
1ARHIVA
149 RIFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
A ERNST MANDICEVSCHI: LA

succesibil, nici copii naturali, bunurile succesiunii trec la sotul in viatä


nedespártit». Concurentá supravietuitor rudele chemate la
fire nu existä.
aceastá regulá legea abaterea art. 684 favoarea fe-
mei - care, neaVând avere proprie, o portiune virilä
uzufruct din succesiunea acesta are descendenti, portiune care
este márginitä, la numai a parte din succesiune, a murit
lásând un descendent. In concurentd rude ascendente
femeia-váduvä o din succesiune in proprietate din
averea mortului. Legea deci deosebire dreptul ereditar al
al femeii
II. civil rus vigoare Basarabia: Regimul dotal grin-
cipii generale cârmue§te civil rus.
Deosebirile ce special fatá celelalte legiuiri nu ating cadrele lu-
crárii de Retinem numai nici codul civil rus nu eontine norme pentru
regularea altor forme de contracte logoditi sau privire la legätura
matrimonialá; retinem asemenea i dispozitia (art. 1067)
tale trebuie fäcute sau declarate nu de apoi mai târziu
pânä in ase luni celebrarea cásátoriei», de unde se poate deduce,
tractul soti unor lucruri patrimoniale expirarea ter-
menului mentionat, nu se mai considerá drept act dotal.
Regulare a dreptului de a sotului supravietuitor in avere a sotului
mort se face normele urmátoare:
Conform art. 1153 sotul supravietuitor atât când sunt
copii in cât lipsä de copii din averea a sotului mort
una a aptea (1/7) parte, iar din averea mi§dtoare una a patra (1/4) parte,
parte legalä in proprietate ; când un räposat n'au rämas bunuri ne-
avere (art. 1151 i 1154) atunci sotul
vietuitor in vietii socrului säu partea parte) din
parte a averii a socrului säu, care s'ar fi cuvenit sotului mort,
dupä moartea socrului una a patra parte din partea sotului
averea a socrului, luându-se drept pentru socotirea pärtii
venite, starea averii nem4cátoare a socrului in timpul decesului sotului mort,
respectiv starea averii mi§dtoare a socrului timpul decesului acestuia.
moare sotul supravietuitor fárä a co pii färä fi cerut
a portiunii sale legale, atunci mo0enitorii lui nu nici un drept a pretinde
aceasta parte, care trece asupra mostenitorilor celuilalt dela care
averea; prin intrarea cásátorie prin trecerea timpului de
prescriptiune de io ani dreptul sotului supravietuitor nu se pierde a fost
cerut prin reclamatiune timpul vietii.
Nu existá deci nici un drept de al tuitcr, nici o pre
ferintá a fata de
III. Codul civil austriac vechiu in in Transilvania, civil
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALÁ

www.dacoromanica.ro
PROBLEMA UNIFICARII CIVIL A LEGISLATIV

novelat vigoare in Codul civil austriac, vechiu,


dificat prin cele trei novele din anii 1914, 1915 1916, distinge intre cele
multe feluri de contracte nuptialei contractele incheiate asupra unor bunuri
privire la o anume tnatrimoniala existentd sau enumerand ca
atare :
a) Dota, zestrea (alatura dreptului privat ungar), institutiunea
destinatie ca drepttl privat dreptul ; deosebirile
existente sppcial, nu ne ating ;
b) Contradota, averea, de obiceiu capitalul numerar, ce-1 femeii
sau o tertä pentru el c2ntractul nuptial spre sporirea tei
pentru ca:zul i-ar femeia. In timpul vietii bärbatului, nu
are nici un drept de uzufruct asupra contradotei, dar moartea
femeia supravietuitoare prime§te obiectul contradotei din averea barbatului
drept de proprietate chiar atunci, dacá drept nu s'a acordat
asupra dotei ;
c) Dar& de (teoritre) ; o din primele secole ale
Mediu ; prive§te darul ce-1 face sau promite bärbatul tinerei femei
celebrare a ; darul promis este presupus ca dat, au trecut
trei luni dela celebrarea ceeace darul promis
devine scadent pentru numai desfacerea obligatia
de probatiune a neplatii, scurgerea celor trei luni trece asupra femeii,
Darul de dimineata ca devine existent obligatoriu
prin conventiune ; deci nici o obligatie a femeii darul
de deosebirea esentiald de «dotalitiul» dreptului privat ungar,
despre care va fi vorba mai ;
d) sau pensiunea prin contract nuptial a
duvei fie prin constituirea unei rente sau unei permanente dealtfel,
din averea barbatului, pentru cazul femeii. se cuvine femeii
din decesului bärbatului trebuie fie plätit anticipat trimestral;
e) Dreptul de advitalitate, adicá dreptul de uzufruct asupra averi sau
unei a averii acordat de unul dintre favoarea celuilalt pentru cazul
supravietuirii celui din Instituindu-se sotul favorizat prin contractul de
advitalitate drept mo§tenitor, contractul se transformä con-
tract de ereditare ;
Comunitatea bunurilor. Principiul legii la regularea intereselor patrimo-
niale ale sotilor este separatiunea bunurilor ; principiu dreptul
privat rus, dreptul vechiului Regat, dreptul englez dreptul italian.
dreptul austriac se apropie sistemului uniunii patrimoniilor sotilor,
dispunand putere de presumptie legalä, atât timp, femeia nu se opune,
e privit drept administrarea bunurilor parafernale ale
femeii, obligatia de a da socoteli asupra foloaselor acelor bunuri.
Sistemul uniunii patrimoniilor il dreptul german, polonez
vetian, care se apropie desistemul comunitätti b-unurilor, dispunand,
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
LEGISLATIVÄ OBSERVA771 LA

moartea barbatului femeia supravietuitoare primeste una a


parte din bunurile câstigate timpul convietuirii sotilor; asemenea dreptul
lituani
Sistenuil comunitätii bunurilor gAsim Olanda, Danemarca, Norvegia.
Portugalia, Suedia Franta. sistem màrginit la averea coachizitä
timpul convietuirii sotilor pe lângä Frant,a, Spania
Ungaria. a coachiziliei din dreptul privat ungar va fi
vorba mai jos.
legii separatiunea patrimoniilor comunitatea bunu-
rilor se mimai aceasta a stabilitä prin contract nuptial
chiar acest caz numai pentru cazul de moarte, nu cumva sotii au con-
venit la comunitatea bunurilor pentru durata legâturii matrimoniale. Co-
munitatea bunurilor conform conventiunii poate fie universala sau
privind toate bunurile nemiscätoare, ori sau mârginitä la
un anumit fel de avere sau la anumite de avere. Comunitatea bunurilor
pentru caz de moarte se cu privire la acele bunuri, ce vor rämâne
moartea unuia din celuilalt dreptul la jumätatea acelor bunuri puse
ciproc comunitate, ce au rámas moartea celui dintâiu.
Comunitatea bunurilor ca formä legalá a existat numai
la Sasii ardeleni, drora le-a fost ca privilegiu prin zisul Statut
ardele an.
Desfiintându-se acest privilegiu punerea aplicare Ardeal a codului
civil austriac la comunitatea bunurilor sotilor ca
conform deciziunii a Curiei din Budapesta No. 19/1884 a rämas
numai pentru acele raporturi matrimoniale, care au incheiate
de 1853, indiferent, averea a fost
sau
Astfel astázi este interes actual comunitatea bunurilor intre soti ca
formä la Sasii ardeleni.
Dreptul de mostenire legalä a sotului supravietnitor a suferit o modificare
esentialä prin novela I din anul 1914 adusä codului austriac pentru
compunând austriac vechiu, deci pentru Bucovina, de textul vechiu
vigoare astázi in Ardeal.
Dreptul in vigoare in Ardeal sotului supravietuitor - deci indiferent
bärbatul sau femeia - drept de mostenire privire, are sau nu avere
proprie, o portiune uzufruct din succesiunea sotului mort, acesta
a trei sau mai multi a patra parte din succesiune sunt mai
putin de trei copii ; in aceste cazuri proprietatea rämâne totdeauna copiilor,
Când sunt copii, dar mostenitori legitimi,sotul supravietuitor
primeste drept de proprietate a patra parte din succesiune, socotindu-se in
aceasta tot ce a primit puterea contractului de a pact succe-
soral sau a unei dispozitiuni de ultimä vointá. când nu este in nici o
rudá succesibil, nici un legitimat, ilegitim, la
PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA 1.52

www.dacoromanica.ro
UNIFICARII IL A

sau adoptiv, supravietuitor primeste Numai


care din vina sa proprie a fost separat sau divortat n'are nici un drept de moste-
nire nici la succesiune nici la o parte a ei §§ 757 ale textului
Textul novelat in vigoare in supravietuitor un drept
de cu mult larg.
supravietuitor - zice § 57 al textului nou -este mostenitor legiuit
la o a patra din averea sunt la möstenire copiii defunc-
tului sau descendentii ; la din avere când sunt chemati pä-
rintii defunctului descendentii ; pe bunicii in
mai sunt descendenti ai bunicilor decedati atunci sotul supravietuitor pri-
meste din a mostenirii partea care s'ar fi cuvenit des-
bunicilor din vieatä. In toate cazurile va socoti in parte a
de mostenire a sotului ceeace i se cuvine din averea defunctului conform con-
tractelor sau contract asupra mostenirii.
nu mostenitori nici linia nici linia a doua
nici bunici, ränias in viatä primeste 758
Pe lângä portiunea de mostenire se cuvin sotului rämas in viatä ca
begat anticipat, obiectele mobile ce alcátuesc gospodária ; de copiii
defunctului insä numai cele necesare pentru trebuinta proprie 758
Sotul divortat din propria sa vinä nu are nici un drept legiuit de mostenire,
nici nu poate pretinde legatul anticipat legiuit 759
Evolutia dreptului de mostenire a sotului supravietuitor este deci evident
favoarea acestuia ; sotul supravietuitor credincios primeste a patra parte din
mostenire f de copiii sotului defunct de descendentii jumätate
mostenire de pärintii defunctului descendentii acestora,
de descendentii bunicilor concurenta sotului supravietuitor are efect desä-
IV. privat Principiul dela care se dreptul privat
ungar ja regularea relatiilor patrim,oniale este al separatiunii
dispune liber asupra obiectelor, ce formeazä averea sa separatä.
Sotia poate pretinde ca averea ei separatä (parafernä), de bärbat sä i se
predeä posesiunea ei. In dreptul privat ungar nu presumptiunea
a bärbatului administrareä averii parafernale.
Principiul separatiunii averilor sufere exceptie importantá cu pri-
vire la avere a membrilor claselor inferioare (mai ales muncitoresti), care
a fost câstigatä sub durata conviquirii in cäsátorie a sotilor prin munca
munä a (avere coachizitä). avere se priveste ca un bun comun
prin La desfacerea averea
coachizitä se imparte pärti egale: anume câte o parte pentru fiecare
dintre soti respectiv mostenitorii lui.
Nu inträm amänunte, dar amintim cä dreptul privat ungar face deosebirea
de clasá. Pentru clasa nenobililor, a massei largi a iobagi,
PENTRU
153 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA LEGISLA ERNST MANDICEVSCHI : OBSERVA

mai ales clasa niuncitorilor, se executä strict principiul ; pe pentru


nobililor, de care onoratiorii -intelectualii cu studii
- regularea patrimoniale intre soti se face pe baza principiului
separatiunii averilor. se admit trei dela aceasta
e
a) sotii fie fie intrarea in casátorie prin contract auten-
tificat au declarat cu reciproca averea ce vor sau au
in timpul convietuirii coachizitie egale sau determi-
nate de
b) la dobandirea unei averi prin cumparare, actul de vindere-cum-
stint ;
c) nobil nu avere, dar averea a sotiei prin
munca agilitatea bärbatului s'a din care s'a avere
Dealtfel dreptul privat ungar pe forma a zestrea sau ala-
o numeste tripartitul lui Werböczy -in general cu cu-
noscuta, o care in felul gäsim in celelalte
legislatii vigoare pe teritoriul nostru anume forma a dotalitiului:
este premiul legal, ce i se cuvine sotiei din averea a bär-
pentru indeplinirea obligaznentului de a sotiei in tot timpul
sätoriei. Dreptul la dotalitiu se in momentul incheierii casátoriei dota-
devine scadent numai la moartea barbatului sau desfacerea mai timpurie
a respectiv separatiunea definitiva dela corp desfacerea
sau reparatiunea nu s,auivit din vina
Suma dotalitiului este clasa a bärbatului anume:
baroni la florini ;
pentru baroni magnati la 200

pentru nobili estimatiune la suma de florini legea XII,


a institutiunea a asupra nenobililor fixeazi
suma:
pentru locuitorii din orase la 200
pentru iobagi la 40

Máritandu-se femeia de a doua oará dotalitiul se naste din dar numai in


la a treia cásátorie numai una a parte din suma primor-
dialá a. d.
Natura nu se nici asupra sumei s'a o con-
ventiune ; prin nu se poate o mai
cea
Asemenea prin poate femeia barbatului ca dota-
o anume scop, pentru indeplinirea obligamentului de

$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
PROBLEMA UNIFICARII CODULUI CIVIL ARHIVA LEGISLATIVA

credintä tot timpul cägtoriei; acest fel de dotaliu contractual in favoarea


bárbatului are denumirea de contradotalitiu.
Deosebirea darul de dimineatä al dreptului austriac «do-
talitiul» dreptului privat ungar este, pe când din este o formá
nu se constitue decât pontract. Neplata darului de
dimineatá dupá expirarea termenului de trei luni dovedeste femeia
pe când la dotaliu o astfel de restrictie.
Astfel nici nu ne putem la o identitate sau o afinitate a
belor juridice.
In materie de legald dreptul privat ungar este cârmuit de regule de
drept, a origine se trage din secolele cele mai vechi ale poporului ungar,
din timpul dupä asezareu poporului ungar pe plaiurile
Tisei cum ale Panoniei s'a anul Regatul ungar prin
narea marelui duce an ca regele al Ungariei. Regele devine
teritoriului ocupat: el mari nobililor unguri credinciosi
lui; act de regeascä; donatiunea se face donatar urmasii
lui din averea donatä, stingerea f
miliei revine Coroanei; astfel se conceptia averea
e avere familiard, indivizibild Urmasii posesorilor
acestor bunuri se ca ai achizitor; deaici
extraordinard a sentimentului de la o familie de origine
legatä de un bun donatiune regeascd. Astfel dreptul privat ungar
in prima a evolutiunii sale este un drept al nobilimii bazat pe averea f
aviticá ; consuetudine se dreptul membrilor
feminini din familie capilar - al fetelor la
educatie la intrare acel moment la o
zestre parafernä amásuratA, iar, in caz cä nu s'ar cásátori, dreptul la
pe apoi dreptul váduvei la la
a in casa bárbatului decedat tot timpul ; jar dacä
ar trece la o ca cheltuelile impreunate
cu noua cásátorie se din averea ; pe acestea, dreptul
vechiu ungar mai existä numitul: «cuartalitiu», din averea
regeascä f etele achizitor aveau dreptul la o a patra
parte din averea partea destinatä pentru inzestarea
Dreptul privat ungar vechiu, astfel schitat, a o sguduire
evenimentele in urma revolutiei anal 1848. Cu elementelor
vedem dreptul ungar civil austriac,
introdus la Maiu 1853; a se pune capät tuturor specialitätilor
ale dreptului vechiu. Dar magnatii unguri nu voiau se lase de
; un period de räsboiu civil acestia rege, al
aduce pe iobägiei anul 1848, consti-
tutionale din 1867, in materia scoaterea din vigoare a codului civil
instituirea cotnisii: comitetului curial
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
A LEGISLA ERNST LA

care compune «norme judiciare judidiare


vizorice restituesc Ungaria propriu zis dreptul ungar vechiu, cu
esentiale.
Prea adânc5. a fost propriettii preconizat
de codul civil austriac. 'Dispar elementele c9acteristice ale averii avitice :
vizibilitatea inalienabilitatea averii. Astfel se naste din conceptia avi-
tice, aceea a averii lineare. Caracterul al averii lineare posesorul
legitim este nelimitat al ei; el poate dispunä liber asupra averii
ce e proprietatea sa, vii fie, pe contravaloare, sau in mod liberal,
pentru caz de moarte a numai drepturile legitime moste-
nitorilor legitimari ; nedispunând el prin testament, averea in de des-
cendenti trece pe cale a mostenirii legale la acel dintre dela care deriva,
derivând averea numai dela trec la tatä, respectiv
dentii lui, excluderea mamci, respectiv a descendentilor ei, principiul care se
parentelele supericare. Averea trece la linia dela care ; dead
denumirea «avere
Astfel modernizat dreptul privat principiu
noul proiect de cod civil ungar.
Pe conceptia averii avitice, respectiv a averii lineare, numai
se nascä conceptia averii dobândite sau de posescrul
legitim al averii avitice respectivlirteare, zisa «avere achizitä»; despre averea
aceasta pose'sorul legitim dispune placul
desfiintarea elementelor caracteristice ale averii evitice introdu-
cerea in sistemul dreptului privat ungar a averii lineare, s'a desvoltat principiul
de drept, pentru cazul de moarte a posesorului legitim testament, averea
imparte soartea «averii coachizite», conceptie, care are originea
raportul familiar-economic al claselor inferioare, al iobagilor
silor deosebi al largi a rnuncitorilor. Precum am amintit mai sus:
averea de ambii prin comunä in timpul convietuirii in
se considerá ca un bun comun al se din
mentul desfacerii cäsätoriei in párti egale, anume câte o parte pentru
fiecare dintre soti, respectiv mostenitorii bor.
In caz de moarte a unuia dintre soti partea acestuia, in de testament,
trece asupra descendenti directi, lipsa acelora asupra sotului supra-
vietuitor, astfel acesta la sa jumätatea sotului
mort - aeci proprietatea averi - nu sunt descendenti nu existá
testament al sotului mort.
Am amintit mai sus conditiile exceptionale in care conceptia averii
coachizite importantä pentru regularea patrimoniale ale
apartinând clasei nobile, regulare importantä pentru cazul de mostc-
nire
Din aceasta privire istoricá opera alese din dreptul
privat ungar» a d-lui Georgiu Plopu, presedintele onorific al Inaltei Curti de Ca-
ARHIVA PENTRU
REFORMA 156

www.dacoromanica.ro
PROBLEMA UNIFICARII CODULUI CIVIL ARHIVA

satie Justitie, din ochire retrospectivä asupra originei evolutiei


mai insemnate ale dreptului privat ungar pentru scopurile
cc noastre vrmatoarele:
r. Cu privire la nu nici una din celelalte legiuiri
in vigoare pe teritoriul Rornâniei-Mari deosebirea de avere
In dreptul privat ungar sotul supravientuitor nu are nici un drept de
niotenire averea a mort ; cea coachizita
trece in Intregime asupra lui, mort n'au descendenti
recti. Averea a celui decedat trece asupra mo0enitorilor
legali, de in egale asupra ambelor
mo§tenitorilor acestora.
3. Sotia supravietuitoare, sotului decedat mai are ca «drept
vidual» dreptul la locuintd, intretinere, eventual inzestrare
caz ar la o In baza dreptului vidual
moartea barbatului posesiunea succesiunii e drept foloseasca
avere decedatul sot, dreptului ei de moste-
nire, timp acest "uzufruct nu i-a fost restrâns pe cale la
nitorilor autorizati la aceasta.
Dreptul de uzufruct al de altfel cu privire la
celelalte pretentiuni ale ei scadente faptul desfacerii pre-
tiunea de restituirea dotei plata dotalitiulni.
Excursiunea 'comparativá ce am f in toate legiuirile existente pe
ritoriul intregite ne aduce dovada toate juri-
dice ale dreptului privat ungar - dotalitiul, contradotalitiul, distinctiunea
lineare, achizite coachizite, cum regularea specifica a rno0enirii
gale aceste trei de avere - sunt care au isvorul in tradi-
specifice poporului ungar, ele sunt traditiilor obiceimilor
poporului deci nepotrivite pentru a servi ca sau numai ca
directivä de imitatie pentru noua codificare a dreptului civil tara
institutii juridice care nu corespund traditiilor obiceiurilor
poporului respectiV, nici - nici de autoritatea legii - nu
vor in convingerea popor, din ele vor
in mod simtitor desvoltarea
Chestiunea, care ni se deschide este deci aceea, cum s'ar mai bine
mai lesne complex de norme de drept civil, traditiilor
obiceiurilor poporului deci inutile
S'a recomandat o unificare provizorie a vastei materii de drept privat
f el, ca modificareaunor ale civil Regat
acest cod fie introdus promulgat ca cod pentra
Astäzi apte ani unire - nimeni nu va necesitatea
a unificarii legislative. este a se prin introducerea unui
cod de civil privat se angajeaza viata poporului o multime
1.57 AR1-P1VA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
ERNST MANDICEVSCHI: OBSERVATH LA

raporturi juridice de tot felul, toate constituinduse sub unei


anume legi, supuse legi prin timpul existentei
la stingere, deci schimbarea legiuirii, ce reglementeazä raporturile juri-
dice de drept civil privat, a conului civil o lege de unificare provi-
apoi acelei legi o lege definitivä, pute
neprevazut de grave a poporului
o nesigurantä serioasä apIicarea dreptului.
Suntem deci de pärere ar ne la un alt mod de unificare.
privim intregite, lesne vom pe care
se gäseste in vigoare dreptul privat ungar, o de
dealungul granitei spre
nalelor
ritor relativ
Arad cum
de
prin o parte din
teritoriul tribunalului - tribu-
suprafatä teritoriilor transilvänene. Pro-
prietarii unguri ai mosiilor situate pe acest teritoriu parte optat pentru
cetatenia s'au stabilit ce au fost expropriate
baza legii agrare. Aci este teritoriul principal rezervat pentru colonizare prin
cari ocuparea terenului de colonizare,
ba chiar poate stirea vor fi supusi dreptului teritorial, deci dreptului pri-
vat ungar, traditiilor obiceiurilor ceeace negresit va o
agravare a situatiei sociale, economice ; agravare a situatiei a
ar putea fi se va admite unificarea
codului civil, unificarea reclamand un timp de mai multi
TJnificarea se poate face sau teritorial sau la anume
terii :
a) Teritorial - poate ceva straniu din punct de vedere constitutional, dar
admisibil chiar recomandabil din punct de vedere national -zic: teritorial
astfel, scotându-se din vigoare dreptul privat ungar, la uni-
ficarea definitiva se introducä acele teritorii in vigoare Ardeal;
astfel se va ajunge la o unificare a dreptului privat in toate treitoriile transil-
;
b) la materii speciale astfel, cä materiile de specialitate ale dreptului
privat ungar fie intárziere supuse lege a respectiva prornul-
pentru Tara
Admitem, modul unificarea teritoriala, va oare-
cari ea are avantajul nepretuit admite unificarea repede,
jignire a indigene atingerea situatiei. legislative
a restului ; un singur sau douä-trei articole ne
unificare teritorial
legislative incomparabil mari aduce modul al doilea, modul
de unificare la materiile speciale.
dreptului privat marginesc la Materia dreptului
miliar patrimonial la a dreptului de Dealtfel dreptul
privat ungar general se acopere cu dreptul in Ardeal, astfel-ca

$1REFORMA
PENTRU 158

www.dacoromanica.ro
PROBLEMA CIVIL ARHIV A LEGISLATIV

am ajungem termen relativ scurt la unificarea dreptului familiar


celui ereditar, nu numai ne-am fi lepädat de dreptul dar - cei ma-i
mult am fi fäcut un pas remarcabil spre generalä
dreptului civil; o lucrare foarte grea cu mare responsabilitate
pentru cei ce o vor face, dar o lucrare mult folositoare i eminent patriotica.
nu ne descurajeze ideea unificarii partiale materii. Materia
a dreptului civil general admite o astfel de legiferare partiala. In facut
numai in etape - deci - trecerea dela dreptul cantoanelor la dreptul
elvetian general. In anul 1893 proiectele nouii modificäri au materia;
proiectul din anul 1893 efectele - dreptul fa-
miliar -; proiectul al doilea din anul 1894 mimai dreptul ereditar, proiectul
al treilea din 1897 dreptul imobiliar, proiectul general din 1899 -
care devenise lege numai in 1907 - dreptul personal, cel familiar,
ereditar cum privitor la obiectele mobile i imobile i registrele fcn-
ciare, ulterioare care a urmat, materia dreptului obligatiu-
nilor, prescriptiune a, etc.
In Austria veche s'a fäcut reformavechiului cod civil asemenea treptat, ce-i
drept pentru motivul specific austriac, nu se ajunge la o sa-
tisfacatoare a dreptului familiar personal in special privitor la ; dar
dealtfel reforma s'a prin trei novele: novela I din 1914 prive§te
modifickile aduse dreptului personal, celui familiar celui ereditar ; novela II
din 1915 priveqte dreptul reinoirea
hotarelor ; infine novela III din 21 Martie 1916 privitoare la anume ale
dreptului personal, dreptul bunurilor, precum materie a obligatiu-
nilor, care a fost cam complet
Avem deci modele destul de importante pentru ideea de unificare partialá a
codului civil, astfel lini§tire am ne la o astfel de uni-
ficare. Avantajul ar fi evident .Un bun ar duce lucrärile de
ficare ale codului civil, treptat, dar acomodat necesitätilor noastre, pripire,.
dar atât mai multá i chibzuire obiectivd.
Am pentru scopul inlocuirii specifice ale dreptului privat
ungar s'ar chiar ambele sisteme aplicându-le succesiv:
unificarea teritorial aceasta inceperea lucrarilor
toare pentru unificarea materii, ce
dreptului privat ungar,.adica dreptul familiar dreptul ereditari..
Supunem deci discutiei ideea unificarii partiale a vastei materii
a codului civil general, dorinta servi astfel administratia Justitiei,
special legislativ scopul suprem de unificare a diferitelor legiuiri, ce
pe teritoriul Prii

159 ARHIVA PENTRU


REFORMA

www.dacoromanica.ro
MICAREA IDEILOR
DE LOTAR
I U ASUPRA CAPITA LISMULUI
A DOUA
REVOLTJTIA
CAP. IV
Izbucnirea burgheze
CUPRINSUL: s. Caracterul special al burgheze -2.
Rusia. - 3. Burghezia revolulia burghezd Izolarea
- 4. Elementele de dizolvare a neoiobag. - 5. Precipitarea revolutiei burgheze
rdsboatele 1913 1916-1918. Noui elemente sociale economire dupd
Unire. . Prima izbucnire a revolufiei burgheze nereu5ita ei. 8. Proletariatul romdn
burghezd. InIrdngerea lui de cdtre burghezie. - 9. Schimbarea reacfiunii oligar-
din in antt-burghezd.

cele expuse parteaintâia nu mai este nici o pentru


problema a prefacerii capitaliste, dar mai ales a revo-
lutiei burgheze propriu zise e, din punct de vedere practic, nu atât des-
voltarea in domeniul comercial industrial, mai ales lichidarea
feudalismului agrar, desfiintarea
Gratie speciale in care capitalismul a pátruns a evoluat in
principatele române, iobägia a epocii ante-capitaliste s'a prefäcut in
iobägie. indrumatá cu ajutorul interventiei de Stat, a fost con-
trariatá cu aceleasi mijloace de oligarhia politicianistä, incuibatä la Sta-
tului din epoca revolutionarä. Dar introduse elernentele economiei
pitaliste ca feudalismul agrar fie lichidat pe cale
prin o de clasá boierime Atitudinea burgheziei sau, in lipsa
acesteia, a acelei clase care reprezintä desvoltarea capitalistä formele ei em-
pince, nu schimbä nimic acest Burghezia sau, in cazul României,
oligarhia, poate doar una din clasele rurale pentru a
astfel politiceste directia de evolutie in care ea este de interesele ei.
Din punct de vedere economic, existenta ei numai actualitatea problemei
agrare, nu solutia concretd.
este, punctul de vedere politic. Pe când in Apus desvoltarea
capitalismului progreseazä numai cu revclutionarea modului de pro-
ductie agrar a a burgheziei se prin mai tot-
deauna cu desteptarea la constiintä in România ea reuseste
Vezi pentru Sociald Anul V No.

REFORMA SOCIALA 1.60

www.dacoromanica.ro
IDEILOR

se produck din cauza formelor specifice ale evolutiei capitaliste, in


de structura de a Invaziei unui capital comercial modern
de fondatiuni industriale crearea artificiala
invazia de peste hotare a unui capital industrial asemenea modern.
in ordine desvoltare nu e de o burghezie,
ci de o oligarhie reactionarä care in cele din Statul
de anticapita'ista. Dar ea are, cu toate acestea, ca urmare,
tenirea tuturor elementelor fundamentale ale economiei capitaliste trebuie
punk deci, ea problema feudalismului agrar. Deosebirea e numai
in clasa care a initiat desvoltarea capitalista devine reactionarä se
opune, in numele intereselor ei politicianiste, progresului capitalist
fiintarii neoiobagiei care ar puteä accelereze. In consecintá, prima
pala a revolutiei burgheze in e a clase.
Centrul ei de gravitate ca cel al desvoltarii capitaliste se transmutä, din
domeniul capitalist domeniul agrar. capitalismul e
de oligarhia politicianistä nu poate deci progresk e numai firesc ca
structuri agrare, care, prin modul a reflectat invazia capita-
listá a determinat caracterul economic al i epoci comerciale, se
acum, sub a primele forte puternice me-
se activ regimului oligarhic. dealtfel situatii
in celelalte societäti neoiohage.
2. Rusia p. táránimea se incá 1905 revolutionare
a proletariatului. in lipsesle mai ales epcca ante-
acel suflet revolutionat care a
domnie a tarismului. nu numai Táránimea nu este
secundatä decât foarte lupta aspiratiile ei de alte clase asemenea
la regimului oligarhic, a fost cazul tárdnimii rusesti.
In Rusia, 1905 burghezia chiar nobilimea sunt de partea cel
putin ce se invedereazä scopul nu e numai regimului
absolutist ci ce revendicarile cucerirea
egal universal, a dreptului de coalitie a de opt ore, din punct de ve-
dere al interesElor desfiintarea boie-
resti. apoi, ce Stolipin boiereasca burghezia reforma
electorald dela 1907, duma burghezo-boiereascá este in opozitie de
guvernele astfel nemultumirea claselor pe care le reprezentk
regimul absolutist. Ba, chiar in timpul rásboiului mondial, burghezia nobi-
limea combat, mai ales primele dezastre militare ale
numitul progresisb sistemul corupt incapabil, pe care fac
de reaua organizare conducere a Statului a armatei. Bine s,
atitudine a celor douä clase nu este determinatä de sau ale
muncitorimii, ci numai de dorinta de a ajunge ele ele la puterea de Stat.
Dar ea totus, putin mod indirect, miscarea mund-
toreasck prin faptul potrivnica regimului tarist acesta devine, astfel,
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
MICA REA IDEILOR LOTAR

dusmanul al tuturor in de
a burgheziei nobilimii, existä Rusia
a proletariatului, ajuns la o remarcabilä putere cornbativä, precum diferi-
tele anarhiste nihiliste care, din toate straturile
in deosebi dintre intelectuali, sunt cel mai bun. indiciu pentru insuportabili-
tatea conditinor politice din Rusia Prin n'a de
lupta ei pentru lichidarea feudalismului. ea un vajnic
toate aceste clase antitariste. ceeace cu deosebire im-
portant, táranimea acest trup sbuciumat de dar incapabil
o actiune politica, a pr mit desvoltarea proletariat
capul creierul care o sä fie avantgarda ei ).
De fapt, numai gratie proletare din care, a puterea Sta-
tului a reusit scuture jugul neciobag cucere
boieresti. Cáci dela coalitia burghezo-boierEasca nu se
pentru moment la continuarea subjugarii, cu toate aceastä ccalitie a
contribuit la regimului pe deasupra, ei fi
gurat o evolutie burghezo-democratica. Paralelitatea ce mai totdeauna
inapoiate intre miscarea de emancipare a revolulia Lur-
pe de o parte, lupta revolutionarä socialista a proletariatului, pe de
parte, face ca burghezia sä chiar de revendicárile revolu-
tiei burgheze fie gata a la cucerirea politice,
ment ce vede regimul oligarhic sau atsclutist, se ongani-
zatia de Stat burgheza, care o de asalturile proletare. Acest se
servä, precum vom Cu
de setea de a täranilor, trebuie se manifeste in
mentele decisive ca reactionarä. Deaceea revolutia din 1918 fi
fost compromisa laturea ei guvernul burghez din 1917
ar fi la Inläturarea lui de puterea sfaturilor nu a
varea revolutiei proletare, mai aks a emancipärii
3. Cum a fost La noi, o cu cea
Rusia a fost dela faptul, bine observat de d-1 Zeletin(2),
clasa ce desvoltarea capitalista se confunda, imediat
ei, puterea de devine astfel ea absolutistä reactio-
deoseHre este foarte importantä. am zis oliganhia
reprezentand un regim de absolutism oligarhic, are en
-absolutismul luminat din societätilor lucru spus
despie puterea despre absolutismul, monarhic la din Rusia.
Absolutismul rusesc a promovat el, prima linie pentru a puterea
Rusiei euroyean, invazia capitalistä,
o stare de drept putin comerciala

Otto Bauer, Boischewismus oder Sozialdemocratie? pag. 25-26.


Revolutia România, III, p. pag.
PENTRU $TIINTA 162
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA MISCAREA IDEILOR

organizatia Statului a mijloacelor sale de


civilizatiei burgheze. apoi, absolutismul rusesc a dat o protectie
industriei pentru a emancipá armata de de din
Dar burghezia ce s'a format timp nu
absolutismul care, de vedere eccncmic, nu nici el nimic
comun industria. Astfel burghezia a Rusiei, cum a putut
o o carecare In
industria nu s'a desvoltat pe puterea de Stat separatie
de clasa dominanta, ci a fcst dimpotrivä cotropita de aceasta din
ca factor prcgrEsiv de evolutie. e
putin nu o burghezie mai putin o bur-
ghezie opozantá de absolutistnul oligathic, ci o oligarhie
caractere burgheze.
se d-1 Zeletin acestei
la noi unei revolutii burgheze a lupte a bur-
a puterea lipsa burghezii revoluticnare nu
lipsa altor forte sociale interesate ele la revolutia pe care.
normale, o burghezia. asemene a e
p. Rusiataristá ânia prin ei fire
de a jugurile feudale. am Rusia se
nu aceleasi finale, atunci putin teluri comune,
muncitorimea industriala dela orase muncitorime este
de a conduce revolutia Asemenca, am inapoiate
burghezia sau nobilimea clase prcgresive numai in intereselor
nu másura integrala a revendicarilor revolutiei burgheze.
deci lipseste o burghezie de de Stat, ha
antebelica chiar o burghezie ca atare, acest fapt nu necesitatea unei
revolutii burgheze, nici posibilitatea unei revolutii burgheze
Lipsa burgheziei numai aspiratiile ei de un sprijin destul
de folositor o lipsa burgheziei este, per defini-
tionem, lipsa unui proletariat. Astfel
e singura insemnata ale cárei interese
politicianiste dela Statului. Nu nici burghezie nici proletariat
care o secondeze, o mijlocii de mici industriasi
negustori, intdectuali functionari, care se priu popora-
nism nationalism democrat (3),sunt prea prea de
micului burghez, aduce reale servicii revolutki
gheze.pränimea durerile ei, jalea ei e mai mare
conditiile de sunt se poate de defavorabile. Táránimii

cit.
caracterizare a poporanismului roman Dobrogeanu-Gherea,
pag. 225 u.
PENTRU

www.dacoromanica.ro
IDEILOR LOTAR

in prima linie o sarciná politick dar ea este drepturi politice,


Afará de aceea ea sute mii de sate este, chiar prin
imprejurare, de a intreprinde o actiune de
de o a telurilor politice imediate ce sunt de at.
este ca neputincioasá fatá de puterea oligarhiei, organizata
aparatul administrativ militar al Statului, nu poate se manifeste decât
prin desperate svârcoliri, prin revolte elementare neorganizate. In fata unei
prin politice stä deci o mai putin aptá pentru
oricare alta. In aceastá formulá este tragedie a
deinainte de
ar fi trebuit treacá foarte mult timp ce oli-
ar fi devenit problema de cäpetenie a politice Cáci oricât
de mizerabilä ar fi fost, sub toate raporturile, oricât ea s'ar mai
fi cursul vremii, forta combativa ax fi rámas
minatia oligarhiei nesdruncinatä. Armata administratia, care la 1907
au potolit räscoalele distrugänd sate uciand mii de oameni,
fi fost mai departe la discretia oligarhiei 0-ar fi acut
in Rusia 1905 a fost de care a sesizat
regimul tarist de primejdiile vulcanului de desperare ce in satele
ruse§ti, tot in Romania evenimentele sângeroase dela 1907 au
oligarhia sä cu reforme paliative. Am accentuat acestereforme aufost,
tot neoiobágiste. Nu tágáduim vremea,
avertismentele de cataclisme ce desperatä le stäpânitoare,
s'ar fi ros, una alta, toate verigele de robie neoicbagá. Pe de altá
parte, desvoltarea industriei care nici ea nu s'ar fi putut definitiv
fi creat interese progresive burgheze un proletariat fi pro-
movat de emancipare a Urmarea fi fost o apropiere tot
mai mare situatia României cea a tariste deinainte de
acolo, ar fi fost nevoie de o indelungatá cine ea nu fi
fost de repetite ori cu noui de sânge dacá groaznicul an-
tagonism intre interesele oligarhiei nu fi dus la descompunere-
Statului a societätii române. soarta care nu se pot la
forma industrialá a desvoltärii capitaliste e, cum foarte just da
Zeletin stagnarea dec e evident de situatia eco-
nomicá a Rornâniei stäpânite de oligarhia deschideä
(i) Op. IV, Zektin numai popoarele
vitalitate pot invinge trecerii dela faza la industriala
a capitalismului. Capitalismul se impune, cu voia oamenilor, oriunde a odatt.
Exemplele din istoria nu dovedesc nimic, se la esenfial
bite de cele moderne, iar pe care o d-1 Zektin, se lungi grele
e capitalistá e
vremelnic de vitrege interne externe, unde capitalul industrial,
acest mantuitor de toate feud st apart
decad mod vizibil. Intr'o asemenea se
PENTRU
4

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA IDEILOR

perspectivd. Soarta ei fi putut româno-bulgar


apoi, infinit larga, räsboiul mondial nu ar fi accelerat, prin
progrEsul desvoltärii capitaliste.
In taránimea insuficient la 1864
nici prin succesivä a mo§iilor Statului, cu care
pretindeA previne proletarizarea dar care realitate a numai
unul dintre variatele mijloace ale oligarhiei de a neoiobägia ()),
pe depl n boierilor. Insuficienta pämântului imposibilitatea de
a pe loturile relativ de din iobagii inculti produ-
pe de o parte, necesitatea mentinerii de productie pentru
proprietatea ware, pe de altá pa te, iatä cauzele neoiobagiei rcmâne, care n'au
a Rcmâniei moderne la care au deterrninat,
ultin a irea de a sistemului necicbag. Dar
mult. Piedicile ce oligarhica le pune din deacurmezisul progre-
sului capitalist, atât latifundiile mentalitatea feudaiä a
face ca, de nevoile productiei pentru comert, forma cea mai
de exploatare neoiobaga cu brate unelte de aproape gra-
tuite. in duce la groaznicele
tate pe care a le-a cuncscut de târziu, ce mii de
cu viata dorinta de a fi ei oameni
in boierilor pcsibilitatea de a face rentabila
plcatarea prin urcama arbitrará a dijmei reducerea
mântului läsat pentru Ea pricinue§te cele din aceá
rioasä care gäsit epresia in statistica a d-lui
care suntem un popor de mici proprietari cu proprietate
pe urma ei, statistica, care, in cifrele ei rigide, e cea mai formulare
a conditiilor economice care au mentinut neoiobagia in tara
4. Dar timp se ivesc elemente de dizolvare a regimului neoiobag.
Când consideram statistick care ne invedereazä conditiile
ne impune intrebarea:ce trebuie se in sufletul acestor milicane de
proprietari proprietate, am indicat unul din aceste E in
nere gre§it a sustine biruinta capitalului industrial poate
cel putin nu e vorba de economicä politick ci de cea
sufleteascä ideologick Am capitalul industrial nu a biruit in
in epod neoiobaga ideokgia importante
Formula capitalului industrial e in Apus unde, cum am
desvoltarea capitalismului industrial se paralelitate pre-
facerca capitalistä a regimului agrar unde emanciparea a
ranilor coincide in generale emanciparea prin o
volutie burghezo-täraneasd. Dar ea nu se poate aplia
(i) Vezi Dobrogeanu-Gherea, op. cit., pag.
ARHIVA PENTRU
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
IDEILOR

pe o structurg economica feudalk se *edificiul unui Stat burghez


toate eletnentele capitaliste. Aici emanciparea sufleteasca e
de influentele inevitabile ale elementelor burghezo-capitaliste introduse
organismul nostru social In consecintä, revendicgrile române se
relativ Ea nu mai cere desfiintarea iobggiei, ci suficient
ca proprietate privatk numai astfel va de jugul boieresc.
durere mare a fost lapidar formulata de reprezentativ al
celebra poezie vrem (2). e foarte semnificativ cum
revendicare de ordin burghez o justificare
in ideologia a täranului. cunoscut, cum
opuneau in epoca Regulamentului organic boiere§ti de a reduce
gatiile a sporl pe cele ale argumentul
e din veci al cum argument cu predilectie intrebuintat când,
in deceniul al din secolul trecut, devenise o pro-
amintire a timpurilor in coproprie-
tatea un fapt juridic viu de mo§ie nu
reprezentau clase, ci numai functiuni sociale, e evocatk precum
sustin unii scriitori ca d. p. Raclu R3setti, ce expri-
matá in revendicarea primitivg vrem e definitiv
nimea ori de ori de exproprierea boierilor, ei
aduc aminte de expropriere care expropriatii au fost ei. Aceasta se ob-
chiar marea agrark nu numai regatulvechiu, uncle sistemul
neoiobag viata atât de indelungatg a acestei vechi amintiri, ci in Bu-
covina Ardeal, uncle mica proprietate independentä e de mult desvoltatä. In- .

teresant e faptul Radu Rosetti atribue acestei amintiri chiar o din vina
rgscoalelor dela Nu trebuie nici continuele care
aparenta unuidrept al asupra mântului, au contribuit,
la pästrarea ei.
Nu vom cauzele care au determinat schimbare de mentali-
tate, dupä ce am dat mai sus forma generalg. Dar trebuie insistäm asupra
singur lucru. e factorul principal al emancipärii
a e penetratia circulatiei de märfuri capitaliste, circulatie de
märfuri nu trebuie totu§ serviciul capital industrial national.
Dovada cea e emanciparea sufleteasca a táranilor, ce a avut
mediu cu agrar in mod puternic
de o industrie indigeng. A ajuns ca circulatia de la sate,
cum determinatá mai mult de schimbul de intre Rcmânia
Apusul industrial, pentru ca, in spiritul revolutionat alt fle
adâncimile lui de robia se de§tepte dorinta pri-
(r) u. unde se face expunerea
Dobrogeanu-Gherea, op. cit., pag. 189
Statul modern contribue la neoiobagi.
(2) interesanta analia din Dobrogeanu-Gherea. Poetul (G. Cosbuc),
deosebi pag. 71 u.).
IRU IINTA
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ROMANA IDEILOR

vate independente ca marfa banul devinä notiuni trebuie


amintit mai ales acelor cari nu contenesc a sustine desvoltarea a Ro-
se produce forme normale, circulatia de nu-si la noi
influenta ei revolutionarä in ce le din istoria Apusului,
ci functie de regimul neoiobag sânul cäruia se manifestk Astfel nimicirea
industriei casnice, care in Apus e urmarea biruintei märfei capitaliste, are in
cu claritatea, ca o a ei. Nu invazia märfurilor indus-
triale a fost forta decisivä care a determinat pe täranul român renunte
la produsele sale casnice in schimbul märfurilor de pe sä din pro-
de valori de ntare cumpärätor de valori de schimb, ci
robirea lui. Sub influenta capitalismului, român devine, gratie necesi-
tätii de a mentine productia pe cale iobägistä, din gospcdar ce, de bine
de fusese epoca rob puterea cuvântului. dacá
silit munceascä cu precddere pämântul sä lase pe al säu in päräginire,
continuá producá epoca burghezá pe pámântul propriu aproape numai
valori de pentrucä nu-i ajunge pämântul nici timpul mai producá
cantitäti considerabile pentru schimb, productia cu
In robia lui deplink dispar nu numai conditiile externe materiale, ci
cele interne psihice: gustul tihna pentru lucrárile casnice.
a fabric.i sau a atelierului capitalist este deci cât se poate de binevenitá
bagului pentru satisfacerea putinelor lui nevoi de consumatie. nu e deloc
hazardat a afirmä capitalismul a mai mult in mod indirect,
de produsul care e neoiobägia, spiritul täranului din feudal in buighez.
oricum, el l-a prefacut. Acesta e faptul fundamental pe care trebuie inregis-
ordine de idei.
5. Am societätile inapoiate, táránimii in revolutia burghezä
sunt foarte reduse. Dar istoria a scurtat calvarul täränesc.
1913 români au ocazia pe câmpiile bulgare un popor de
liberi gospodari. experiente armatele le-au putut face Ardeal
Bucovina. amintesc un soldat român din armata de ocupatie a Bu-
covinei a la salutul al intelectuali «aici, noi nu avem
ce liberb. Nu nici nu bietul rob al unei moldove-
nesti importanta istoricá a El nu starea täranilor,
aceasta trebuiä apark Bucovina micilor proprietari cu mult
perioará iobagilor biciuiti de boieresc Vechiul a adaugat
soldatul cu o uimitoare politick spre intelectuali, foarte
dar necunoscktori ai durerilor táránimii de peste hotare, cä dorinta
lui ar fi dimpotriva dincolo fie ca pe aicis, adick cabucovinenii libereze
pe cei din Regat.
In asemenea conditii, atât de des exprimatä Unire din
nouile provincii va pomi de regenerare a României ne apare,
sens mai foarte explicabilä. Nivelul superior al desvoltärii capita-
liste Banat Bucovina teoreticeste vorbind,
PENTRU
167 $1

www.dacoromanica.ro
IDEILOR LOTAR RADACEANU:

speranta, care fond nu decât speranta prefacere burghezo-capitalista


a Regatului oligarhic influenta nouilor provincii. In caz, cele
zute de târanul trebuiau demonstreze ad oculos forma de realizare a
idealului lui economic, atunci confuz mai mult cugetat cu
ochii in mod definitiv asupra ce de urni at.
Acesta a fost cel mai mare cu care s'a batons din
mare. Cáci speranta provincii, care ar fi fost
cea mai pecetluire a Unirii s'a dovedit in
desvoltärii ulterioare. Nu ardelenii bucovinenii au Vechiul Regat
pentru a -o domnie burghezo-capitalistá, ci oligarhia Regatului,
singura constituità pe un de Stat,
pânirea asupra astfel nu a primit niciun ajutor
efectiv din aceastá parte. Fortele burgheze de peste fostele hotare, nesprijinite de
nicio constituitá, au trebuit capituleze fata fortei organizate
Stat bänci a oligarhiei
in t unimea românä deinainte de rásboiu, porniri de räs-
vrätire foarte accentuate, pe care apoi crâncenul mäcel 1917-1918 cu alaiul
funest de mizerie, foamete, le-a apropiat de formele cele mai
acute. aceste porniii se manifestau societate druncinatá in ei
de urmärile rásboiului de influenta valului revolutionar e Europa
In fata acestei situatii, oligarhia, adânc compromisä prestigiul ei de
stäpânitoare, se cu mai putin revendicárilor
cu pe de o parte, traditionala a poporului #aversiunea lui
fatä de acte de violentd» se dovedeau tot mai a fi de domeniul frazei
Numai nädej indeplinirca date ccasurile de
care oarecare idecicgia nationalist& ce
o oaste biruitoare rázboiu, prcclairat drept al
giri neamului», retinea pe acest popor de tárani de nevoie, dela ocu-
cu dela sine puterea or boieresti. Pe de exemplul Rusiei
deopotrivä o pildä ademenitoare pentru un avertisment teribil
pentru stäpânitori.
Astfel Statul oligarhic presiunea spiritului general al
in deosebi al revolutiei rusesti, in tica sa treptat spre stânga. Ce act
nu ar fi fost f igaduirea oficialä a unei reforme mai radicale agrare in Regatu ante-
acestea, de protagonistii sistemului oligarhic, sunt nu numai din
cale de stupide, ci de o e ciudat
crezi pretinsa fire colectivi a unui pcpor curentele firesti de
pe care istoria le produce in claselor. Ea poate determink in cel bun caz, for-
niele ei de manifestare. in realitate de acte de
pasivitatea la care regimul asupririi oligarhice a
mea Dealtfel nu sá amintim decât pentru a ne convinge
pasivitate este, de fapt, un vulcan care doarme, care poate eruptii
tastrof ale. Cu atât odioasä e tátárnicia care cea oribilá stare de robie e prezen-
tatá ca o virtute pozitivä.
IAR1-11VA PENTRU 1.68
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA ROMANA MI5CAREA IDEILOR

belic, unde cele mai pe deasupra reactionare reforme erau


imediat ponegrite ca asocialiste»? Dar räsboiu când, dupä constatarea
a raportorului, dealtfel foarte slab, la legea pentru Vechiul Reagt din 1921,
täranii «nu mai sunt Oranii de altddatá», când wrizontul este mai
ambiliile mai mult mai vii», reforma nu mai e nici
nici socialistk nici, Doamne fereste, Dimpotrivä, ea este
calificatä drept necesitate justificatä prin datoria natiunii de a rás-
plâti jertfele aduse de ostasi pe câmpul de clasa stäpânitoare,
oligarhic initiativa reformei agrare, care singura salvare din
strâ revolutiilor. Pämântul este fágáduit prin un manifest regal
tocmai când in Petrograd Moscova revolutia proportii amenintätcare. In con-
stitutia dela Iasi se exproprierea a milioane ha,
cauze de utilitate nationalb, nu socialk Decemvrie 1918 guvernul liberal
face primul pas de legislatie agrará prin decretul-lege, apoi prin a d-lui
Garoflid. importanta reformei, e in rând economicä. Prin
ea, neoiobägia se apropie de
6. Emanciparea a täranilor nu singurul element economic
pe care il constatäm in postbelicä. Prin Unire, tara este
provincii inaintate desvoltarea capitalistk ba Ardealul Banatul -sunt chiar
provincii industriale. Astfel se la fortele sociale existente o
ternicä fortä burghezo-capitalistä care, cu necesitate, e opozitie fatá
de regimul oligarhic parazitar acaparator( ). Dar vechiul desvoltarea
capitalistä, profitând de vremelnica slábiciune a oligarhiei, progrEseazä cu pasi

statistica in auletinul publicat cu ocazia


din Bucuresti de Ministerul de Industrie capitalul in
chiului R.egat e de 1.406.257.051, in industria Ardealului 811.416.413 in industria Banatulu,
273.n51.742 lei. Calculând aportul Basarabiei Bucovinei, capitalul industrial e decii
cantitativ, dublat urma Unirii. Aceste cifre sunt, privite izolate de complexul
problelnei, nu a adevAratele ale importantei
provindilor transcarpatine pentru burghezA. in cifra pentru vechiul Regat
cuprinse investirile numeroase de care schimbat intru nimic structura
oligarhicä a ci au accentuat doar burghezo-capitalistä exi-
Pe de altA parte trecute ca apartinând Vechiului Regat din
noui care mutat sediul central la alt din vechea dar care
origine $ dupA sediul stabilincentelor aunt regionale (d. p. Astra,
Cartelul etc.). Deaceea, proportia a capitalului nu o identitate
de senmificatie economicA istoricA. deaceea considerat cA Ardeal Banat
a lipsit in rásboiu ploaia de capitaluri avântul fondatiuni. Dimpo-
multe fabrici au lucrat cu exploatare redusä, au fost chiar cu
chise. Deaici se explicA proportia a de productie Vechiul Regat nouile
provincii RPgat are 53% din productia a anului Mai potrivite pentru
scopul nostru de a superioritatea capitalistA a Ardealului Banatului, sunt statisticile
asupra industriale a puterilor HP. In Regat un vine la 126 lo-
in Ardeal Banat la 77. In Regat se constatA 2.37 HP. pe un km2, in Banat 4, in Ar.

169 PENTRU STUNTA


$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
EA LOTAR CEANU

repezi, manifestându-se prin o acumulatie de capitaluri atât de chiat


un cercetätor dealtfel initiat materie economica ca d-1 Zeletin nu-i poate
o explicatie decât considerând-o drept acumulare primitiva prin exploatarea
a puterii de Stat
Astfelvedem temeliile, pe care oligarhia existenta
stäpânirea gray a emancipare eco-
a trebuit cu emanciparea (votul universal), nu mai
este neoiobaga, ci tot mai mult spre forme economice sociale
taliste. Atitudinea ei trebuie fie din principiu antioligarhica. Cáci chiar
dacä abstragem delavechile revendidri care, nefiind totul satisfäcuta
prin reforma o de nemultumire la sate, cea
are ca de producatori indcp_ndenti, o serie de interese politice
eccnomice care o sileac la o Interesul fundamental
e cel politic. Nurnai având o putere legalä bine exercitatä Stat,
nimea poate impune respectarea inte'reselor ei materiale. Ea trebuie fie
cel mai aprig dusman al stäpânirii oligarhice pe robia a
nici interesele materiale nu neglijate. Intrucât reforma a creat
proprietate independenta in limitele producatoare,
a se evidentiá pe tema regimului cerealelor la noi, un antagonism firesc
ränime clasa stapânitoare oligarhico-burghezá. Cäci ce mentalitatea bur-
a se clasa paralel cu desvoltarea unei
producatoare, clasa de a-si
atâta trudä de a vinde de scump, trebuie cu deosebit
radicalism tendintelor acaparatoare ale capitalului comercial lozinca ei:
produsul muncii producatorului». Aceasta cu atât mai mult cu pe de o parte,
formarea producatoare se mijlocul unui
organism economic de mult de gospoddria circulatia
a märfurilor, pe de parte, trebuie
grele preturi mari pentru produsele industriale. Astfel se
antagonismele economice oligarhie antagonismul politic pentru
Este de in explicatie. Dar ne pare probabil acu-
mularea capitalistä postbelica este, parte, de comerciala se impor-
tului pe credit care s'a atât de tragic. ni se adevereste
d. p. cifrele exportului importului nostru cifrele sporirii capitalului
românesti. Intr'o vreme când industria agricultura o productie foarte redusá,
dela 1919-1921, capitalul bancar român sporeste 400 la sutá. este 1919
de ca. milioane, 1920 de trei miliarde In rästimp importul se
la trei resp. miliarde. RealizLndu-se de imrort, se deci sacu-
capital mod putin obisnuit, dat märfurile erau pe
credit. Reversul medaliei a fost insá necesitate indatorirea implicit stânjenirea
tregii economii nationale. Dar aceasta numai oricare ar fi explicatia, faptele
nu se pot Inregistrându-le, nu ne intereseazá atât economic cât ales
importanva istoricl. Aceasta rezidá, indoealä, contributia fireasa pe care
Voltarea eantitativá a capitalismului românesc punct de vedere calitativ, for-
telor de progres prin accentuarea tendintelor burghezo-capitaliste existente.

SOCIALÄ 170

www.dacoromanica.ro
IDEILOR

produce massele ale ei un puternic curent antioligarhic.


realizarea revendickilor economice presupune realizarea prealabila a
celor politice, cum, tocmai din cauza lipsei de putere politica, nu se
poate economiceste, e numai natural ca miscarea täräneascä pre-
domine nota
Dar, in epoca postbelica, nu este singurul al oligarhiei. Cáci
burghezia, in restransä care &a putut sub regimul oligarhic,
nu se poate antioligarhice, deoarece coincide cu revolutia
europeanä oarbe, dar puternice ale desvoltärii
pitaliste rod ele temelia oligarhice tot mult
tile de guvernare a cu vechile metode. In proletariatul care a crescut
ca numär capitalismul a primit, deaceea, un im-
portant de forte din nouile provincii, atmosfera
lului postbelic, o miscare de puternicä cu vädit
revolutionare. Astfel oligarhia, care societate cu
de o opozitie pe interese de opuse, se
inconjuratä de tuturor claselor ce
7. acesta ar fi fost momentul oportun pentru a da lovitura
de gratie reg'mului oligarhic a toate clasele toate fortele economice
ce se de el. desvoltare capitalistá spre progrese,
o emancipatä-economiceste revendia drepturi politice reale ocrotirea
intereselor ei, un proletariat desteptat la de sine steagul unei
lumi, care, oricare ar fi fost pärerile teoreticienilor socialisti in luptei,
nu puta fi temeinic cadrele societati burghezo-democra-
tice. o marea regenerare moralá, starpirea
bate in toate colturile a oligarhiei politicianiste.
doar nuinzadar am trecut noi, jertfa celor 800.000 vieti, prin
a rasboiului, care-, conceptia luminatilor ai militarismului,
purifice popoarele. revolutia burghezd, singura prefa-
cere care ar fi putut emancipeze capitalismul cu creeze
mod definitiv conditiile obiective pentru fiintarea unei
ascä politicianismul oligarhic de clasä burghezä,
furile arbitrarul o legalitate tot de dar mai mult sau mai putin
cadrele ei, nu s'a produs. mai amar sperantele acelora cari
vedeau salvarea de cosmarul oligarhice apro-
piatä a socialismului. Cu tot concursul fericit de care ca
ivirea nouilor forte politice economice antioligarhice, se
a oligarhiei, aceasta din a iesit
toui puteri din interne ce au urmat marele räsboiu.
Cauza acestei complete nereusite a porniri de revolutie iz-
genere vorbind, din caracterul brusc al schimbarilor produse struc-
tura societatii E veche dinainte de nu
fivorba de o revolutie burghezd, deoarece singurul factor care ar fi putut o re-
PENTRU
171 SOCIALÁ

www.dacoromanica.ro
IDEILOR LOTAR :

prezinte: nu putinta se manifeste Miscarea


cu totul pornirile burgheze sau, in caz, antioligarhice
ale poporanistilor primul o importanta
culturala. Nu un singur partid care fi raliat in jurul masse mai mari
de Imensa majoritate a poporului impiedecatá in valorificarea poli-
a fortei ei de sistemul electoral cenzitar. pe când partidele antioligarhice
nu se puteau iobagi de sate, masse compacte
cu interese burgheze li se fi putut partidele oligarhice nici nu
nevoie de masse. Ele dispuneau, virtutea atotputerniciei Stat, de mij-
loace suficiente pentru oricând parlamentare cerute de re
gimul constitutional nu aveau deci nici un motiv care fi putut
soliciteze concursul real al poporului. antebelica a avut cu
toate acestea, o desvoltare. capitalista, nu mai ace desvol-
tare, neputincioasa de a se impune de a societatea prin unei
burghezii create de ea, n'a avut decât menirea de a pune, prin intro-
ducerea elementelor economiei capitaliste, bazele prealabile de ordin economic
ale unei revolutii burgheze. Dealtfel e evident nu desvoltärii capitaliste
este a se atribul meritul de a fi adus, cele din societatea la
respantea revolutiei burgheze. Acest merit revine, precum am
mondial revolutiei europene. Deaceea prefacerile postbelice nu puteau gasi pe
poporul decât cu totul nepregatit. Nu massele poporului nici
traditie de lupte politice, nici o continuitate de conceptii sau o asemanare de
tuatii care de a firul evolutiei de cataclismul mondial
a pe drumul indicat de el. Este un o dezorientare
care viata a României in ani Nu
zadar s'a zis vremurile mari au gäsit oameni mici, cari hu sunt vrednici de ele.
nu micimea câtorva conducatori, ci nepregatirea a
românesti pentru surprizele prefacerilor postbelice, a determinat biruinta
României vechi asupra celei noui.
Dar regenerarea nu veni nici din provinciile alipite. In
Banat Bucovina caracterul national al revolutiilor care au alipit aceste tinuturi
vechiului Regat, a produs o sciziune asemenea a populatiilor a impie-
decat astfel o manifestare a tendintelor politice ce au in structura
de economica. Nu e vorba, de un nou principiu de orientare
a fortelor sociale: nici chiar exaltärile Unire nu au putut des-
influenta a deosebirilor de asupra politicii. Dar cum, in
provinciile noui, deosebirile nationale se genere, cu deosebirile de
Unirea a românii, majoritatea intelectuali,
de minoritarii burghezi, muncitori, negustori, etc. a ca deosebirea de
sä drept deosebire de atitudine de Unire de
astfel ajunsi fie reprezentantii exclusivi ai provinciilcr liberate, nu
orgsnizatii de formate. Partidele frunte cu partidul national
din Ardeal, reprezentative nationale ce se aflau sub unor
PENTRU UINTA
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA IDEILOR

intelectuali mici burghezi, lipsiti de conceptii politice bine definite. Deaceea pro-
noui nu erau reprezentate in primele parlamente ale intregite
de partIde de ci de partide nationale cu o compozitie eterogend
al rost de existenta consist in faptul ele pretindeau a
reprezenta Romanismul de peste fostele hotare. Nu Ardealul industrial
pe scara evolutiei capitaliste a descalecat Vechiul Regat, ci un incolor partid
al Unirii care, in de principiul sterp al nationalismului, nu reprezenta un
gram o putere burghezo-eapitalista. Astfel influenta progresivä ce
unirea prov.nciilor noui ar fi putut chiar imediat asupra revolutiei burgheze
a fost din primele momente. Departe de a contribui la
prefacerea a vechiului Regat, nouile provincii au fost dimpotriva
te de expansiunea oligarhica. Ele s'au unificat cu tara i s'au incorporat
pe deplin au continuat evolutia in cadrele evolutiei Regatului oligarhic, adu-
numai aportul de elemente burghezo-capitaliste, nu revolutia bur-
8. Dezorientarea care se aflä societatea räsboiu
este prin ciudata coincidentá istorica, timp care,
incep a incolti germenii revolutiei burgheze, societatile capitaliste apu-
sene se sub presiunea proletariatului, la revolutiei proletare. E ade-
din caracterului brusc al schimbarilor produse clasele
cu interese burgheze, mai ales cele neproletare, nu au pcsedat, tocmai
tele maturitatea de care ar fi fost trebuinta. Dar ele ar fi putut
gási in muncitorimea revolutionara o avantgarda puternica, nu ar fi fcst
de care am vorbit in baza proletariatul
actiunea sa, nu revendicarile revolutiei ci cele ale revolutiei
integrale. Nu suntem dispusi a importanta acestei in
clasele neproletare ar fi atenuat lupta de ca nu birueascd,
cu revolutia burghezä, cea proletara. pasivitatea claselor neprole-
tare se datoreste in nepregatirii politice, la linktirea
a contribuit in mod decisiv legifexarea reformei pe toate
acestea, divergenta de directii proletariat clasele proletare a avut ea
tele ei prin faptul a exclus, dela posibilitatca unui front comun, ea a
avut alte fatale pentru reusita revolutiei burgheze. Astfel e
burghezia a devenit reactionará numai din de care
oligarhia drept de ordine. Asemenea e oligarhia,
Stat de rásboiu la putere prin continuitate, a
imprejurare nu numai legitimarea politicii ei reactionare, cu care
proletariatul, ci posibihtatea de a-1 combate nimici izolat.
inaintare a proletariatului, de un subit complet
dezastru, e mai tragic capitol din istoria inceputurilor revolutiei bur-
gheze Nu este locul aici expunem amanuntit acestui proces
istoric. numai proletariatului nu a fost gene-
ralä miscare insufletita de speranta und apropiate a so-
173 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
IDEILOR LOTAR RADACEANU:

cialismului, care numai prea imprejurärile date. Caci


rentul socialdemocrat, bazat pe un viu al istorice, nu
radicalismul frazeologic al cari bsträgând dela teoriile ge-
nere eronate nu ele, ci atitudinea de revolutia deo-
sebirea care ne aici- credeau capitalismul se ca ca-
pitalismul european, ultima sa de desvoltare prin urmare, pröxima
de evolutie a e, cu necesitate istorica, socialismul.
cialdemocratii a urma rasboiului, evolutie
accentuau in primul revendicarile democratice ale
socialdemocratii vedeau, cu drept cea
pregatire a revolutiei puneau deplin acord necesitätile
imediate cu cele permanente ale proletariatului. Ei bine seama socia-
lismul va biruintei lui mondiale
starea cultural& a muncitorimii trebuie
fie, nu crearea unei ci ridicarea nivelului
cultural muncitoresc prin initiarea proletariatului politica administratia
ca, astfel ea Indeplini misiunea când de peste
hotare va ei ceasul decisiv. Din nefericire, politica destructivä a
a precumpanit asupra politicii constructive a socialdemccratilor (i).
astfel a nu proletara, ci cea burgheza.
starea de care caracterul reactionar alburgheziei,
disparitia proletariatului ca factor politic disparitia
bative de pe arena revolutiei burgheze In Oligaihia, are acum
de nestingheritä, celorlalte
elemente de
De fapt, reactiunea care, incepututile ei, a av-ut, tendintele
ei antiprolEtare, o semnificatie in burgheza, devine din ce ce tot
pronuntat oligarhica, antiburghezä,
muncitore0i. Nu socialismul este deacum prezentat ca mai
mare primejdie pentru Statul ci uanarhice»
petenta imoralitatea» nouilor
universal din noua a societatii mentalitate a
se timpul guvernului Averescu, când oligarhia are de
lucru cu muncitorimea domineaza cu politica oli-
garhiei mai târziu guvernului Averescu la partidul
reprezentativ al oligarhiei partidul liberal. Deacum nu
mai de proletariat sau de primejdia socialistä. Lupta se exclusiv Intre
oligarhia pe stapânirea de Stat, pe parte, fortele
de productie capitalistä, pe de Muncitorimea
pretentii de de guvernamânt, nu mai a
(i) Asupra atitudinii comuni§tilor de judiciosul studiu
erban Voinea din Noub, Anul x922, No.
PENTRU
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ROMANA IDEILOR

socialismului. la adevarata ei ea se in
cietatea capitalista in proces de disolvare, in care creda se ci societatea
capitalistä in proces de formare, care, in realitate, s'a aflat totdeauna.Actiunea
ei prive§te consecintä ales domeniul sindical sub raport politic, organi-
zarea, educatia propaganda. In schimb, fortele de burgheze se
intre timp in a$ dela ele incepe a pomi o mi§care antioligar-
Astfel se evidentiaza cu claritate caracternl real al
politice economice prin care trece Deacum este cu
putin vorba de o revolutie proletara cu in intreaga reactiunea
a revolulia Nu vom deci cu afirmatia
burghezä inteun stadiu de desvoltare
potolirea revolutiei proletare in restul Europei.
sarcina ei e cu ingreuiatä prin faptul profitand de
proletare, a se instaleze din temeinic la con-
ducerea Statului.
CAP. V
revolu)tiei

CUPRINSUL:
le ei
burgheziei
-
Situatia oligarhiei
2. ei
de oligarhie. burghez. 4. Caracterul
3. Atitudi-
al oligarhiei. burgheza se sistemului oligarhic. - 5. Tendinta
oligurhiei de a se fn burghezie. - 6. Burghezia ro-
-7. burghez. 8. Perspectivele imediate ale burghezt.

cu proletariatului a incetat posibilitatea


a unei revolutii burgheze in necesitatca ei a din cauza
prefacerilor radicale produse räsboiului mcndial. Se impune
care este situatia oligarhiei in societatea pro-
letariatului revcluticnar, a ne asupra conditiilor obiective
ale revolutiei burgheze desvoltärii capitaliste
Am dat acum deaproape acestei situatii care neschin
proktariatului: oligarhia are a pe de o parte tendin-
tele de desvoltare ale capitalismului, pe de nazuintele de eman-
cipare economica a Dar situatia
in fond neschimbatä proletariatului, situatia
incepe a se Dela Averescu ace, locul opozitiei antioligarhice
e ocupat de politice burgheze. Trebuie in
lucrare privi politica de partid nu politica de care este
expresia a raporturilor existente. Nu nu ac-
tccmai pentru evidentiarca curentelor de de din
ce in a partidului a celui national, care ambele
a impune tot mai a se preface din partide regicnale puternice par-
ARHIVA PENTRU
(175 SCIALA

www.dacoromanica.ro
IDEILOR LO TAR :

tide primul ne indica de de


la care táränimea treptat dupä experiente dure, dar
bine iar de al doilea dovedqte, ales diferitele fuziuni,
existenta unei considerabile contiinte burgheze care hotarele Ardealului.
aceastá situatie, atitudinea ce earacterul ei politicianist o
hiei caracterizatä tendinte ca atari, dar cu o
ele. In primul ea trebuie asigure po-
prin aceasta, principalul mijloc pentru satisfacerea ei
mice. In la o nemaipomenita cire a moravurilor electo-
la o prefacere mai a de Stat armä
a oligarhiei. pa lamentare care, sub regimul electoral cenzitar,
puteau fi fabricate cu o incordare a aparatului administrative
constitue actun o complicata. Pentru a face o
sá voteze particiele oligarhice, mai ajunge un ordin circular adresat diferitelor
autoritäti a dministrative de provincie. Táranimea, care scuturarea ro-
biei neo obage, s'a un suflet nu mai
oarbä la Afará deaceea, rolul ei electoral a devenit decisiv,
gratie votului universal. Acum terorizarea pe cale administrativä nu mai,este
suficientä, ci e nevoie de corectarea electorale la locul
ele se localurile de votare, urnele de buletine. Asemenea, sarcina
aparatului administrativ e grea. Acum regimul de drept de fapt
oligarhic trebuie nu unei de ci unei societati rascolite in lii
prin adânci structura ei socialá.
ingrozitoare a ilegalitatilor administrative, precum a actelor te-
roare in genere. lar paralel cu politizarea a adminis-
trativ merge a forte reactionare, mânuite ele de ro-
care, de$ originare vechea se nemasurat
in nouile Politia de devine o putere dtributii discre-
tionare, armata pe misiunea de a da ajutor oligarhiei pentru
unei care cele mai putine cazuri este ordmea de
totdeauna ordinea oligarhicä. Dar mobilizare a organi-
zatii de Stat nu este deajuns. Pericolul revolutiei burgheze care
i, trebuie nu numai are a unor forte ale,
ci for juridice potrivite. dcci, rostul Constitutii din 1923.
Ea are menirea de a statornici o suprastructura corespunzatoare
eu interesele reactionare ale oligarhiei

Nu vom face pentru documentarea acestei afirniatii o a constitu-


tiei oligarhice. Ajunge desprindem din sumedenia de dispozitii reactionare pe cele mai
fundamentale pentru a caracterul ei real. Astfel gâtuirea universal prin des-
fiintarea proportionale (art. 64) pästrareaSenatului de membri
de drept (art. 73) pot fi deck din teama oligarhiei de masse
pulare in politia.lar lipsa unor garantii reale ale drepturilor libertkilor formal
recunoscute pe care b. o. anteproiectul de le arti-
ARHIVA $IIINTA 176
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA ROMANA IDEILOR

2. Constitutia ate rost economic bine definit. Prefacerile post-


belice n'au sdruncinat numai temeliile politice a oligarhiei, cf
ei economicä. Profitand de dezorientarea care, cu
societate româneasca, se oligarhia, libera desvoltare capitalistä a
a luat un extraordinar a pus, cu a
capitaliste. Dar oligarhia a putut desläntul o ter(
exponentilor politici ai acestei tendinte, tendinta a as cu
toate suferise ea mult sub regimul de incapacitate a a
alte mijloace, cu de Ccn-
stitutia dela 1923 tine cont de necesitate. Prin articclul 19, ea
proprietatca Statului toate «za.camintele miniere de ale subsolului»
o lege care va conditiunile de
valoare a acestor cäreia vor se conformeze concesiunile
de exploatare 6nstituite sau date, conform legilor azi vigoare».
Din textul acestui constitutional nu se desprinde claritate
lui adevärat. Dar odatä ce ne seama care este, conceptia oligarhiei,
siunea economica a Statului, rostul nationalizarii de (la care,
dealtfel, se prin articolul 20, nationalizarea apelor pot produce forte
II, 35, in.anume msurá 357) nu poate alt scop crearea
pentru toti cei ce, serviciul oligarhiei, ar aceste drepturi libertäti. In
spirit antidemocratic e redactatá legea pentru reforma administrativá, care prevede o centra-
lizare posibilitate de autonomä, provinciald.
Principiul ei
af
limpede
dealtf el din prevederi constitutionale.
progrese netägáduite,
principii constitutionale nu pot
putin secolul XX
- la
când capitalismul
- din ne-
desvoltärii economice capitaliste ale dupä cum sustine d-1 Zeletin scriind:
punct de vedere economic, absolutismul centralizator corespunde stadiuhd de inceput al des-
de circulatie predominä de productie; Atunci e
voie de a distruge toate barierele interioare, toate regionale, a a unifor-
organism (Op. cit., III, pag. o ne
intre absolutismul centralizator, de care d-1 Zeletin, absolutismul românese
o mare deosebire, care din deosebirea constatatä in desvoltarea
ca atare. Primul este un absolutism aservit burgheziei capitalului, tendinta lui cen-
tralizatoare se indreaptä, ce e drept, tuturor «barierelor autoritätilor regionalec
dar numai acestea au de a uniformitatea regimului economic juridic,
o varietate de legislatii taxe vamale, sau biruri ce capitalul, restrictii
eorporatiste, etc. Cel de al doilea, absolutismul românesc, nu are de luptat impotriva
ganizatiei feudale a societätii. Intrucât el este serviciul capitalismului, menirea lui e
urmare, odatá introducerea a institutiilor de drept de Stat
liberale. Incolo, däinuirea tendintei absolutiste centraliste e de ordin pur administrativ. Nu
mai este vorba de regiuni autonome in politica economicá ci de principii de
administratie care se din punct de vedere tehnic politic. e
vádit centralismul absolutist se potriveste de interesele de dominatie ale oligar-
hiei. Pe de nimic nu stinghereste mai mult desf f ortelor economice capita-
liste deat o organizatie de Stat absolutistä iresponsabild greoaie, e, f indoealä,
preconizatä de oligarhie. Deaceea absolutismul oligarhic are un
special determinat de interesele ce creat: acela de a mai mult pozitia
in societate.
UNTA
177 $1 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
MI.FCAREA

motrice... pot fi folosite in interes obstesc») e lesne de Ea ne cu


drept de prevedere, oligarhiei
in industria petrolului, minelor electricitatii, deci de activitate
economica, care este, prin firea ei, baza capitaliste viitoare a
României.
Pe nationalizare sau, niai bine zis, etatizare, etatizare care are
Menirea de a drept cointeresärilor comeicializarilor oligarhice,
garhia mai dispune de un de acaparare, de nationalizarea propriu
prin simple administrative, favoarea capitalului particular national. Scopul
al acestei nationalizari nu este de a preponderenta
pitalului românesc, mai ales de a oligarhica asupra
economii nationale. Ageasta se ales primii ani de guvernare liberalä,
când nationalizarea se deosebit de De sigur, cum
netratia oligarhica se produce acum ales forma nationalizärii cu
carea unor interese superioare de Stat, ea nu poate fi prea tre-
buie tolereze participarea capitalului independent. aceasta se adauga
institutiile financiare oligarhice nu pot dispune de cantitäti suficiente de
capital pentru a singure asupra sarcina de nationalizare. Dar cadrele
nationalizarii care, ca atare, crearea unei situatii
de egemonie pentru capitalul national, predominá, niqd de
acaparare Activitatea autoritätilor comisiilor chem ate exccute
nationalizarea vegheze asupra caracterului national al economiei capitaliste,
nu se impotriva capitalului ci impotriva românesc.
Care de pildá, organului foarte important de care este
misia economica de pe Ministerul de Industrie
acest proces de onationalizare», nu asigurarea suprematiei oligarhice?
comisie este dea avizul asupra de
societäti pe actiuni sau sporiri de capital, dar explicatia ea ar
misiunea sä astf el incuibarea a capitalului nu poate fi
serios. datele oficiale publicate «Argus», capitalul n
reprezinta anii 1922-1923 numai o parte capitalul total al
tilor autorizate. de f apt ar fi existat tendinte de incuibare din partea lui,
el fi putut participe deci mult mai färä ca-
raterul national al intreprinderilor
3. 0 izbitoare pentru situatia care se gäseste economia
urma campaniei de penetratie a oligarhiei, sunt desbate-
rile congresului «Uniunii Generale a Industriasiloro 1923, ele se
zicând in obiectul de antagonismul adânc burghezia
Cele 321 care au obtinut autorizatii de functionare sau infiintare in
1922-1923 au 844.144.650 lei capital numai 61.934.450 lei capital
culat substragere capitalul total de In ce sporirile de
erau de Lo53.20.800 Lei capital 239.641.7oo lei capital
calculat substragere dela suma total&
PENTRU
REFORMA SOCI
178

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA MI5CAREA IDEILOR

oligarhia aici nu este vorba de nationalizare, ci,


genere, de sistemul Este acesta a funda-
mental prin care oligarhia cucerit ei economice de
el a instrument al penetratiei oligarhice. Prin
urmare e numai firesc industriasii, in discutie probkma proteginirii
industriale, se in primul protesteze impotriva
bunului plac ce industrial al oli-
garhiei. care este, punctul de vedere al industriei
dependente, exprimat cu ocazia acestui congres: «In cele ce vom
ce s'a legitimitatea a principiului interventionist
N. A.), prin reaua aplicare interpretare a unor legi existente care privesc
industria, prin modifickile foarte dese ale regimului de export import, prin lipsa
de pregatire sau rea vointa organelor administrative care au controleze
ajute industria, suntem situatie foarte acest
de mersul va ne temem din industrii vor
nevoite de ne explicam: o lege pentru
dustriei nationale poate indeplini scopul daca nu e valabilá pe un termen
destul de lung (credem cel putin 20 de ani). hi plus o asemenea lege trebuie
mod egal acelora cari conditiile prevazute
de In realitate se foarte des ca industrii care indeplinesc
stipulate de lege sunt scoase de sub regim ; ba chiar
de a functiona. Nu este analizarn motivele care
organele Statului de a acest f el. trebuie
aici este Statul e dator pentru actiune a sa deci pen-
tru chestiunile de ordine economica, legi clare care nu se schimbe fiece
moment. Este inadmisibil ca legal al industriei se bazeze pe ordonante
ministeriale care fiece moment, tuentalitatea
tionarului (sic !) dela care emaneaza»
Congresul industriasilor nu s'a la manifestare a
provocate de atitudinea partinitoare a Statului, ci a stabilit principiile generale
ce, lui, trebuie fie la baza viitoarei legi a industriei «bine definite,
cu garantii de echitabil aplicate». Intre aceste principii figureaza
«Libertatea garantatä in crearea, organizarea conducerea indus-
triei» (i).
Cu rezerva ce trebuie desbaterile unui corp de «ordine»,
este Industriasilor», antagonismul de interese oligarhie burghezie
a iesit, deci la evidenta. Pe oligarhia Stat
este interesata la un interventionism tutelar care permite nu
industrie, ci influentarea acapararea ei arbitrara, burghezia ihdependenta

Buletinul Generale a IndustriaOlor din România, Anu II, No. pag.


Op. cit., pag. 480.
ARHIVA STIINTA
REFORMA

www.dacoromanica.ro
MI5CAREA IDEILOR LOTAR RADACEANU:

cere numai sprijinul incurajarea' Statului, respinge ar


ei de desvoltare
se inceputurile lui, ar fi o exage-
rare a face, din punct de vedere formal istoric, pe baza acestor constatari, o ana-
logie epoca a desvoltdrii capitaliste române epoca liberalistä din
Apus. Dat toate capitaliste, capitalismul a trecut
monopolista prin de Stat capitalism
devin din ce ce mai e numai natural ca nici capitalismul
fi liberalist ca el sä reclame interventia Statului favorul lui. Pe
de parte, oligarhia care a creeze, organizatia.de Stat orga-
nizatiile ei economice, un raport raportul Statul
capitalist apusean capitalismul monopolist, ea asupra
capitaliste, silind burghezia la revendicarea unui interventionism nefaltificat
care nu fie in slujba unor anumite grupári economice, ci slujba clasei capi-
taliste Liberalisrnul burgheziei române nu este deci absolut. El cere nu-
mai o libertate de oligarhie, nu una de interventia
Statului ca atare. Intre intereseleinterventioniste ale oligarhiei burgheziei
deosebire principiala din deosebirea aceste categorii.
Oligarhia politicianist, burghezia simplu politic.
Sunt conceptii asupra Statului ce se oglindesc aceste
4. Nu este timpul de a ne definitiv asupra semnificatiei finale
a acestei politici interventioniste menite continue penetratia Dar
vádit ea este, atât intentiile deocamdata, efectele ei, absolut
libera ampla a capitalismului care,
tr'o ca ar fi avut nevoie de o are sin-
de continue de capital din nu po ate fi trecut
cu vederea oligarhia, simtind primejdiile ce le aduce desvoltarea
totodatä aceastä desvoltare e o inevitabila necesitate se strä-
acapararea pentru ca, stäpânind-o, paralizeze nu numai pri-
mejdiile, ci, continuand-o sub stricta ei supraveghere, timp f
nevoilor de capitalistg. acest moment, penetratia oligarhiei
este departe de a fi de progresata se vorbi de o iden-
tificare a burgheziei oligarhia sau, bine zis, de o oligarhizare a
burgheziei. viatä toate puterile progresive antioligarhice pe care
structura economica a postbelice le-a produs. De-
cest antagonsm se necesitate, ales acolo unde e de
ca b. o. Ardeal Banat. In aceste provincii ajunse la un grad de desvoltare capi-
talistä relativ deprinse un regim de stabilitate legalitate, capitalismul opune o
deosebit de penetratiei economice oligarhice. schimb, el suf ere vexa-
desconsiderarile de care e capabil Statul oligarhic. Ba, din acest antagonism se des-
cele chiar un veritabil economic* cele econo-
mice contrare. deci, foarte explicabil la congresul industriasilor, doleantele ardele-
nesti au fost cele mai pronuntate mai violent antagonismul economic
in prezent. (Op. cit., pag. 456).
PENTRU
REFORMA 180

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA ROMANA IDEILOR

aceea politica reactionara tot ei. Aceasta este


a doua istoria politicii oligarhice. Dar faza industriala,
când a fost vorba nurnai de gâtuirea unei industrii anemice i artificiale prin
ei, sarcina oligarhiei a fost relativ acum când avântul capi-
talist postbelic alipirea nouilor provincii au intrit tendintele burghezo-capita-
liste, când se i proletariatul räpus pentru moment, se
i el de o de activitate politicä, situatia nu mai e de
Caracterul economic pe care l-a oligarhia cursul vremii face doar
ca interesele ei cele ale burgheziei sä fie la un anumit punct identice
capitalul desvolte numai o opozitie politicä, nu una
impotriva oligarhiei. Când opozitia principialä ce partidul
o face pe toate temele oligarhiei, atitudinea mult mai
mult mai putin pe principiale a partidului national, avem
cea mai ilustratie a acestui Dar totu economice
create prin stingherirea desvoltárii capitaliste indeosebi, opozitia
a proletariatului, secondatä de nemultumirea unor
largi de burghezi i intelectuali cari, din nefericire, se manifestä
o antisemitä (r). Aceste elemente economice i politice sunt
(i) Problema aceasta nu se poate cu simpla constatare a caracterului reactionar
pe care miscarea o are, cu evidenta, in România. este
prea cu temeiu reprezentat de partidele oligarhiei române regimul reactionar prea
putin amenintat, orice organizatie in plus nu drept pleonasm
politic. am presupune oligarhia are interesul sä-si pregateascá de vreme
o pretorianä pentru timpurile de nevoie, suntem in timp ne
prin ce se explicä atunci pretorienilor propriilor patroni ? Dar mai
este un f apt care trebuie ne dea de Antisemitismul actual românesc intruneste in
programul activitatea sa elementele fundamentale ale antisemitismului propriu zis cât
ale - fascismului. El pe de o parte, ura economic politic inipotriva
'evreilor, de parte idealul lui este intronarea unei dictaturi inipotriva a
lui, este autinational românesc. Nu dreptate, presa
a pentru d-1 o caricaturizare a numeluilui Mussolini. Ea a exprimat astf el o lature foart ,
a antisemite, totodatá pAstreze, prin o inlocuire
de sunete, proportiile ei adevArate. dualitate antisemito-fascistä este un ciudat
ca România unde fascismul nu poate aveâ nici o antisemitismul
nu se forma sa apuseanä. In fascismul italian ca
impotriva primejdiei interne comuniste. In Germania, Austria antise-
mitismul ca cuzismul nostru, jidani», dar nu bate
ca acesta pe evrei, ci pe de cea mai origine El este o
antiproletark din nevoi reactionare ale capitalismului ca fascianiul lui Mus-
solini. in România necesitatea unei asemenea reactiuni a clasei in potriva
proletariatului? Este banal a mai pune intrebare când se dela grevei
generale proletariatul a de a mai fi un factor politic. S'ar doar
oligarhia mai are dusmani: genere, curentele antioligarhice care ele
Dar puterea oligarhiei este prea mare prea adânc nu
pentru a fortele potrivnice. Care sunt deci cauzele sociale economice ale acestui
antisemitism care nu este nici nu poate fi o direct creatA de ? scris
s'a discutat mult in jurul acestei chestiuni, dar numai rareori s'a ajuns la rotrivite
realitatea. In de a-1 identific similar
ARNIVA
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
IDEILOR LOTAR CEANU

suf;ciente pentru a in actualitate problema revolutiei burgheze. Caci


societätile inapoiate, n'a fost opera burgheziei ca in
epoca clasid apuseanä. Nu numai Rusia ne poate servi de exemplu pentru
chiar istoria Statelor mai inaintate din
Germania Austria d. p. revolutiile din 1918 fost in
numai proletare, ci burgheze. Ele au societatea de toateresturile
feudale au creat dernocratia republicank expresie a
capitaliste inaintate.
Se pune, problema asemenea conditii, revolutia ce
mai poate fi cu drept burghezä. In caz, termenul
nu mai pare a fi absolut corect. Mai ales istoricul nu va admite o analogie
apusene care tocmai burghezia a fost factorul determinant.
Dar, situatia este aceea4. In ea Europa secolelor
trecute, e vorba de o revolutie politicd, care, o de po-

din Germania, Austria, Ungaria, etc. Pretinsele lui relatii internationale un cap
acuzatie favorit al presei democratice filosemite. Sporadic numai se carac-
terul lui, in fond, anticapitalist. Dar tocmai acest caracter este de decisiva, deoarece
prin el se poate látirea a antisemitismului fascist aceastá in
care oligarhia cu reactionare ale fascismului antise-
mitismului apusean. trece, prezent, prin o de desvoltare cu
aceea care, in Apus, a caracterizata prin o elementara izbucnire a antisemitismului.
pitalismul a se nemultumirea celor loviti de el se manif in
forma primitivä a urei salbatece impotriva acelora cari, baza traditiei seculare de
tori ai banului, sunt la noi principalii pionieri ai progresului capitalist. Acest fapt nu
bineinteles, intru nimic reactionarismul antisemite oSocialismul omului
- precum s'a mai numit acest antisemitism anticapitalist -a fost Apus numai o
In unde f de declinul fatal al oligarhiei miscare de confuziune sau
versiune este bine de reactiune, el se drept In Apus, anti-
semitismul nu o miscare organizata cu revendicari precise, ci numai o mentalitate
turbulenta, dar o de de timpului,
el nu produce, in anticapitalista, nid un durabil. El nu deck
o dezorientare trecatoare care a consolidarea capitalismului ca sistem social
a putut fi usor biruit de socialismul adevarat. In lui a antisemitismul
kreuzler»-ilor care nu mai este anticapitalist ci, dimpotriva, in slujba capitalismului interna-
tional. La noi, antisemitismul are cu totul Antisemitismul anti-
capitalist e, creat o organizatie un program practic care, de ridicol
ar fi, este un ideal de realizare Un simplu simptom de prefacere economica in
Apus, el devine in un factor politic activ permanent, dornic de a se impune in viata
de Stat. Elementului sentimental al urei antisemite i s'a elementul de fascist.
Nu vom vom combinatie de elemente deosebite din
jurärile speciale in care se la noi desvoltarea capitalismului. In Apus, antisemitismul
nu s'a putut statornicl ca miscare politica, deoarece capitalismul, progresând rapid f
a fi tinut in de clasa lui reprezentativa, a f dispará conditiile objective ale
antisemite. In - precum am - capitalismul este, impiedecat
de reprezinta in forma sa societatea este permanent
in de tranzitie spre lui imprejurare, care se
prin existenta oligarhiei reactionare a consfituirea antisemitismului
care organizata Astfel au fost sustrase lupteipentru progres, vreme,
importante elemente socia e a fost o primejdie
PENTRU
REFORMA 182

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA ROMANA IDEILOR

trivnia progresului economic, un drum liber desfäsurärii fortelor ca-


pitaliste. burghezia nu conduce politiceste revolutie, este absolut
¡relevant.. Fapt rámâne cá are pe baza desvoltärii capitaliste
in cele din urmá, burghezia va trebul profite de roadele ei. Asemenea, carac-
terul burghez al nu e nimic alterat prin perspectiva imediatá ce,
economiceste biruinta ei o deschide revolutiei proletare.
perspectivä se mai mult dependentei noastre de mai inaintate
decât maturitätii la care ar capitalismul indigen. Tot
astfel nu are nici o probabilitatea aproape urma
revolutiei nu se va ca Apus, numai democratia burgheziei la care
lelalte clase deosebi, pot participá numai grele
gate lupte, ci democratia integrald care se resfrâng toate fortele politice ale
aceasta este, dealtfel, o a coincidentei revolutiei burgheze
proletard mondialä, sub raport national, a conditiilor spe-
ciale istorice care au fäcut din muncitori clase revolutionare era
anteburghezä. .
Caracterul burghez al revolutiei antioligarhice Roniânia nu este
nici prin faptul cä nu se indreaptä impotriva sistem social feudal. Ea nu
este antifeudalä, deoarece regimul oligarhic nu este, nici chiar cu substratul säu
neoiobag mai putin desfiintarea acestuia, feudal sensul obisnuit
al cuvântului. El reprezintä dimpotrivá, neoiobágia o stare
de tranzitie de burghezo-capitalistá feudalism capitalismul ade-
Dar a acest sistem a deschide un drum liber capitalismului.
In acest sens revolutia ce va doborirea oligarhiei, este in
ei istoric in urmärile ei. Trebuie respins asadar limbajul publici-
sticii noastre politice care vorbeste de oligarhia ca de o clasä feu-
dalä sau semifeudalä. Ea nu este clasa burghezä dar o
burghezä care nu s'a putut decât sub influenta capitalismului. mai
potrivit pare a fi termenul, asemenea des intrebuintat, de f apt,
numai orientale desvoltarea capitalist& a sub
imboldul unor influente externe, a fost posibilá oligarhii politice
de felul celei .

Dar dacá oligarhia e in acest sens orientalá, nici ei de abuz, de ile-


galitate arbitrar nu poate fi considerat ca o continuare a vechii atotputernicii
feudale sau, ceeace fond e lucru, a despotismului oriental. pozitia
a oligarhiei societate, pozitie ce se diferentierii putin pro-
gresate a organismului social conditiile obiective ale
mului oligarhi care, apoi, ce desvoltarea a slobozit fine alte clase
cu aspiratii politice, e mentinut ca arma cea eficace lupta de
vare. se vorbeste asadar de teroare, ilegalitate coruptie, este
cu totul deplasat a trage paralele istorice cu epoca fanariotilor sau cu cine
ce timpuri legendare medievale. Pentru explicarea acestor fenomene ajunge sä ne
asaltatá de desvoltarea capitalistä fortele proletare
ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA LA

www.dacoromanica.ro
MICAREA IDEILOR

pe care aceasta le produce, oligarhia nu are la alt de apärare


decât teroarea ilegalitatea dat caracterul ei politicianist, numai
stea respectul legilor nu o pot in actele de Se poate
doar salbâticia specificá a acestui sistem se explica din traditia fanariotis-
Pe de altä parte, când e vorba de burghezie, nu trebuie uitat cä nici aceasta
nu poate fi asemAnatä cu burghezia marilor revolutii europene. Am a
acum neinchegatä eterogenä care se poate burghezie
românä, nu este revolutionark am arätat asemenea ea nu poate fi nici libe-
Prin urmare, nu se poate zice revolutia va in Rcmânia
o burghezie istoric apusean. Cu drept cuvânt, Mad-
gearu constatá a «este o (2). Totu o burghezie adeváratá
va se nascá urma biruintei revolutionare, care de sigur nu va fi gene-
roasá nici dar caz o burghezie pe un capitalism liber
de Asemenea, e vorba de form area unei noui burghezii
sensul cá societatea româneascá ar o desvolte acum. Când se
necesitatea unei burghezii adevárate, nu trebuie uitat cá existenta acesteia
pinde de existenta a unui capitaFsm liber scutit de siluiri. cum
este netägáduit baza economicá a unei burghezii in forma
aparatului de productie capitalist relativ foarte considerabil, cá numai invazia
oligarhiei economia nationalä impiedecä dela integralá a ten-
dintelor sale inerente, vom cä, mai ales prezent, nu e vorba atât de
progresul capitalist pur economic, de liberarea capitalismului existent de sub
tutela oligarhiei. Formarea burgheziei nu este deci o economicd,
toate cá sporirea cantitativä a aparatului de productie fi de mare
ar ba ar face cu timpul imposibilá stäpânirea lui de oli-
garhie. Ea este prima linie o politicá. Chiar burgheziei na-
tionale implicitá a oligarhiei nu ar alt caracter. In baza
importantei ei politice crescute, burghezia ar atrage de partea sa elementele oli-
garhice.aflate economie. Astfel formarea burgheziei nu presupune
schimbarea unui sistem politic simultan, o prefacere de ideologie.

Ar fi deosebit de interesanti cercetarea formelor concrete pe care le-au luat diferitele


ramuri ale publice particulare sub regimului oligarhic. aceastá
lDobrogeanu-Gherea a frumoase din care remaram capitolul V din
studiul, din nefericire fragment, despre regimului oligarhich.
(2) sau neoliberalism ? Revista Vremii, III, 8, pag. 9.
PENTRU
REFORMA SOCIALA 184

www.dacoromanica.ro
RECENZII
T. G. MASARYK: Die Weltrevolution, teoretice la un de actiune. Ac-
Erinnerungen und Betrachtungen 1914-1918 tiunea e o exemplificare
(ins deutsche übertragen von Camill Hoff- mie de de
mann), Berlin, Erich Reich, 1925, 556 pag. oamenii cei deosebiti, care se
Amintirile reflectiile din revolutia chibzuit, a teoretice.
caracterizeaza cal mare un cu- scrisul acesta, care se face la inceput
getator deprins perspectiva social-filozo- cum sfarâmate sunt faptele
ajuns presedinte de republica, sunt care trebuie le se la
mai mult titlul. armonie de viitor peste valurile
Volumul acesta greu, coperta lui de de temeiuri ale vietii sträbätute
tunie ca o veche de piele, e in de inltare nouilor oameni
o Carte a Facerii. Statul cehoslo- de adamantine idealuri, e o incununare
nu pe al treilea plan a Ele con-
un al cronicarului plecat in lume ca rezultatul practic realizat: unul
de aproapesable, ca mare privind zilele de ieri - alcatuirea unui
acel Pe ultima el Stat; altul, mai imediat, dar
rásare inchegat, cu burgurile, cu mucenicii urmári - cucerirea cetitorului,
istoriei lui mai ales temelia de pe-alocuri la entuziasm. Pen-
de drept. E se poate zice, tru Stat, fondul istoric, de ispititor, de
al volumului; zarea, peste faptele lui, legende, regi, ruguri, biserici
de emotie noite de demult, al vechii Boe-
apoi o lucrare de mii sau Mari-Moravii, a fost des-
istorica, Ele ca o de aur afumat,
pas cu pas mersul räsboiului, in mai ales tare nu poate
pe care le are frontului in opinia cutremure, ca pe ei, pe puternici
conducatorii ei spirituali Nu el
Partea de colaborare ci principiile priceperea apostoli
propriu zis cehoslovac apar limpede, ai acestui Stat; plecati
cu toate impletite strâns cu legând numai trecutul de idei luptând
interesul general, mereu cu ele. toate porunci de drept natural
Taina care acopere e mai istoric cu interesele econo-
usor la oparte. Interventiile de tot felul, mice politice, ale
rele documentul de ultima cului. Pentru cetitor, mijloacele obisnuite de
care o situatie sau o conceptie captare sunt deadreptul dispretuite. El
aduc alta, se aid linistit precis. acestui Anti-machiavel rezemat pe
date se puteau sau deduce din pe dreptate, ca inaintea unei
alte isvoare; atâtea, in deosebi a altor vremi. le vremi bat
umanitatea nu, povestitorul un vesel, eroic scoartele
le-a fost mai martor. Geneza deacolo atentia care se
cu dupa peste ele.
la explozia realizarii, sin- cu toate
de alti ochi, numai el a cunos- acum ca un cadru, prin
el o aici patos, pentru autobiografica. Ni se una din
istorie pentru poporul lui. Volumul e pre- cele mai autobiografii a cuiva ,
tios o in care nu din faptele care se povestesc
vor pe intrecute care, pe pot ele sunt necontenit
sau dupá verificäri in domenii. despersonalizate, ci atmosfera de sin-
4Amintirile» mai un tratat complet imagine de ca
de propaganda. Ele au un capitol anumit care in noapte de peste un mare oras.
schiteazä spirit, regule au capi- cum Statul cehoslovac se drept o
tole atrageri de luare creatie de realism politic, dintr'o
treacät. Sunt numai crista- convingere pretutindeni pro-
ARHIVA PENTRU
185 REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

el e o o putere ele- destulák. el o aclânceste,


apoi pe principii politico- politic de mai târziu rásar astfel ca
juridice moderne mai misti- o desvoltare a acelui
cism traditionalist, la fel omul. Viata
lui intreagä, de cugetare, se am la
inaintea a lui, fick la precizia, realismul
sub pâlpaiala de flacárá rásboiului, in forme de prea
simplificate unitare. Ceeace mai de prelungirea scolasticii
vreme i se chiar autorului dievale. Mai ales metafizica nu m'a ispitit
sau neconcordant, -nu m'a indestulat. a fost pentru
o tot, reali- mine de etick sociologie
tate argument rational, ; savant, s'ar zice activist, poate
rele frig arde sau apa prea face sä-i voluntarist - eu am fost
joace fundul in perspective refringeute tiv, un Niciodatä n'am recunoscut
ireale, el ajunge stea proiectat pe opozitia dintre teorie practick dintre
de dincolo, hotarele silogism, ale adevärata teorie adevärata practica; tot-
predestinárii. Actualitatea se sub impotrivit intelectualismului
ochi in istorie simbol. Toate unilateral, dar practicii necugetatoare.
câte le-au fäcut sau au fost duc la s'a mai de politic al
meu a fost Plato; Plato, Vico,
un fragment al capitol din seau, Comte, Marx a. lntâía mea
partea a unde e vorba de mare, in nuce o filo-
Germania. a o a timpurilor mo-
multe ori am cetit cum unul altul derne; in ea am subliniat pentru oar.
batjocoreau profesorii Wilson Masaryk, trebuinta pen-
profesorii de Societate. Metafizica mea
in chestii de mi-am träit-o in mai en poe-
calitatea de profesor aceasta ce ; poezia mi-a folosit in politica,
Sunt profesori profesori. o poezie realistä. viata am fost un
fost noi cei trei cel putin, ne-am cetitor de filozofice dar
drum la pro- timp de literatura.
fesoratul rostul nostru, eu de literara. Cultivam constient
nu prin de fantastic scäpat
aceasta mi-am castigat de oameni preciziei ei. In e doar vorba
de toata teoretizarea am fost de dreptei Umblam
practic. De câte ori de amarnic criticism superficialitätii,
de de$ tocrnai ele dease-
mi-au fost de ajutor se in domeniul social Dar ana-
pot Stefanik. Profesor liza nu pentru mine scop, ci numai
n'am vrut niciodata planul meu inceput mea a fost caracteri-
ajung diplomat politic. Am fost organizape. toate
norocit n'am putut Viena operele (pag. 332 333).
la Academia orientala la cariera de diplo- Din douä aliniate departate se des-
mat; la in ciuda acestora, tot politic, atent, studios,
politic diplomat Nu fac pro- tumit de sine de pregâtindu-se
fesor acestea soarta m'a reu, ceva care
de timpuriu de timp vie,
de ucenicie la un am dat «In am ajuns curând
mi-am pâinea ca licean student mea in Praga am fost aproape de toate
la fpst crutat noastre conducatoare.
de profesorat; dar nici el nu mi-a activitate de deputat parlamentul
din punct de vedere (Pag. 332). lui acela al mi-a.
Aceastä despre in general dar nu m'a
lui dintru i se pare partinirea, ingustimea, de
PENTRU
REFORMA 186

www.dacoromanica.ro
a micilor grupe Dar vremea bejeniilor credintei, Dane-
de am nevoia formez mai marca in America. Numele chiar, Garrigue,
bine politic colaboratori. Nu care l-a la al Masaryk, e al
eram gata. ingrijeam in parla- unui munte din Frantei).
ment numai de politica, ci de
telesul mai larg, de politicä cultural&
cum aveam obiceiul zic - de
- Volumul zece care se desfac in
grupe, neegale ca intindere, egale ca
cuprinde
deaceea de actiunea prin cronologic actiunea, foarte vioaie.
blicitate. de acest m'am din aceea, mai
sbbr parlamentar, in de pentru crearea Cehoslovaciei, a
lui Dobrovsky, al lui Kollar, Palacky, Ha- doua principiile de care s'a propa-
vlicek al contimporanilor. Am scos din el ganda stau la temelia noului Stat;
despre mai departe in cuvinte apropiate de ale lui
a natiei noastre, despre scopul ceeace saryk, pe deoparte s'a Statul,
aveam numai de fäcut. potrivit cärui program ce
cehá am inteles-o totdeauna ca o pe de alta, va fi el mentinut.
chestie international& ; de ad decurge la mine Adausul acesta de e un extras,
a neintrerupta dintre istoria clasificäri noui, din materialul
a Austrii a Europei; propriu zis documentar. Aceasta nu
activitatea publicistica mele ar fi o repetare de prisos.
alipeasca natiunea trage multiplicitate de
istoriei politicii inter- meditare pune de realitate, ideea care
nationale. Prin faptul sub firma o modeleazá.
Austriei, Europa de noi putin. se pagini descriu
drumurile mele in America, de suflet din August in Decemvrie
studiul celor mai de de culturk al la Praga. prinde pe Masaryk in
istoriei, filozofiei literaturii Cunosteam Saxonia, localitate de Vede astfel
din prin proprie observatie Austria, pregatirile de aruncare pe front ale
Germania, America, Rusia, Balcanii armate. de Germani, disciplinati
Italia; Franta n'o atinsesem, bine echipati, recrutii austriaci, mai
studiasem mereu cultura limba Slavii, de oameni,
din anii de gimnaziu urmarisem cu de cele mai multe ori beti. Soldatii cehinu-si
desvoltarea. Cunoasterea aceasta a lumii s'a ascundeau simtirile antiaustriace. Cu
valorificat in cunoasterea mea sugrumarea orickei vieti politice, contactul
de limbi, puteam intelege personal diferiti deputati cehi
oamenii deadreptulo (pag. tara o rästurnare. Masaryk
in mijlocul acestor consideratii aproape se dea de bänuit politiei.
de a in viatä, se de in asemenea e
pregatire, bine te bizui pe tine spui
time ca ca o privire albasträ, putin altora.
care, toatä argumen- lui e Impotrivirea de
tarea dau la pe Slovacul Austria se
saryk, de familie patriarhalä grea, pe pe moarte; o
tec popular slav. tuatia internationala. Incepe se
am norocul deosebit atunci la in
fericirea ca drumul vietii mele se care se informeze informeze.
al Charlottei Garrigue; f in Olanda Seton-Watson,
ea nu fi dumirit asupra intelesului care duce .Anglia programul cererile
a rostului meu politic - de cehe. Acolo la mormantul lui Comenius,
Franta, mi-a ajutat America, prin mine, unul din ai neamului, se
au ajutat natia, ajungem la cea mai bine- la testamentul lui. numele
din libertäti» (pag. 337). acestei Munca de
(Sotia lui Masaryk prin fran-
dintr'o de Hughenoti plecatá, primejdik erau, care la
PENTRU STIINTA
7 REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

ca reactii din partea lui Masaryk, cele felul, cum nu se poate mai
mari conducatoare ale politicii lui de puntea aceasta dintre cele grupe in
Aliatii se se necon-
ungaria de Germania, erau teptati tenit deoparte de alta azil laborator in
ca frati slavi la Praga. acelas timp. se o bi-
trebuie distrusa. Rusii nu pot a räsboiului reviste.
nu numai politic, dar poate nici militar, Masaryk n'ar fi de carte
trebuie in Apus la gandist luminat nu fi
voie, smulsä deacolo. nu se una, destul de
Germani Slavi, ci intre Apus Acolo ajunge vestea mortii de tifos, adus
intre deosebite, de fugitii din Galitia, a baiatului lui,
nitorii ideii imperiale romane porniti la cu- bert. Adversarii clericali dela tri-
Europei, Asiei deoparte, meteau otravite, faptul ca
de Germania, reprezentantii demo- o a lui Dumnezeu.
cratiei republicii, de cealalta, la Masaryk organizeaza corespondenta
in chip firesc s'au Statele-Unite. cei Apoi trece la a
Locul Cehilor statornicit dinainte. doua mare organizarea a
pregatirea, intelectuala a lui cehe din se
saryk, vorbiä in sens ; intrebarea cea festau publican, aveau programe, dar
lumea e gata mureau abia ivite, programele
vechea Muntele Alb se deosebeau ca cerul de unul de altul.
se Frontul aliat dar autoritatea lui e pretutindeni recunos-
lui nu luptau numai trupe tre- cuvantul, asteptat. Paralel
In Rusia se numárul activitate, istoria grabi pasul. Italia
hilor la cu care se o de a
o impotriva Austriei. ce atmosferei, la Paris, Londra, Lyon Milan,
totul Benes, manifestare
care mai la Praga, Masaryk trece un cultural: ziva lui Hus.
in Italia. Zarul fusese aruncat (pag. venirea a lui a strabâtut
Roma de diplomati sau de refu- lumea manifestul politic, de rupere
giati croati, dar polonezi. Masaryk Viena. atunci Masarvk la Londra.
se convinge din tot ce aude vede Italia In Elvetia, pe de propaganda
va cel putin nu se va anumite
alipi Intelegerii, dar nici un caz nu va atitudini sau a Romain Rol-
merge cu Centralii. o mare linistire. Cu land e acolo, la un de prizonieri,
Slavii au lungi pentru o coor- prezentant al ideilor lui
donare de program o de de invinuirea fi
Grija de erau preten- de Germani e l-a
tiile italiene asupra Dalmatiei. La Roma convingerile. Pacifist e el,
o putere care in tot timpul al munch
boiului a legat a deslegat fire: Vaticanul. dar nu la
Masaryk o o luare la trebuie combátut
aminte. acLasta incheie partea a arme, dator chiar le ridici,
doua, cu fapte din Decernvrie 1914 atacat. de deatunci e
1915 Roma aeterna. Deacum la Masaryk presedinte de republica,
titlurile mai din intreaga. colaborarea la Liber
sau (pag. 46). Un fel de corum, care a de in in
trecere o face partea urmatoare, In cinstea lui Romain Rolland la implinirea a
lui Rousseau, unde marele pribeag de ani. Tara cu Cehoslovacia:
nu mai putin de opt luni. lipsa democratie.
la Roma se vremea de orien- s'a Masaryk inaintea statuei
tare a actiunii lui in lui Rousseau, teoreticianul nouei democratii.
deacum lucrul sisteruatic. Elvetia, de lui au reluate. Statul visat, al
a initiativelor ca a intrigilor de tot propriului popor, la orizon (pag. 72).
PENTRU
REFORMA 188

www.dacoromanica.ro
imprejurárile erau destul de Masaryk trece la 29 Septemvrie la Londra,
inaintate pentru ca propaganda fie mutatä politic» al rásboiului. avusese
Statelor Intelegerii. In 1915 lase pe Bene pe eroicul tefanik,
risul centrul militar, Londra capitol personalitatea
litic, al rasboiului. Dela Septemvrie se lui de apostol, acum dus cu targa la vapor
gsesc impart sarcinele cälätorie de America,
cele douä lumi de interese Masaryk Benes, acum voluntar la Ypres, aviator Serbia
patriarhul cel mai credincios ucenic al lui Albania, cap de osti Rusia plánuind, ea
purtând pe drumuri steaua a unei zilele triunghiului mortii din Moldova, o
Poate ei, ea ar fi Poate retragere a armatei cehe Turkestan la
Lucrul nu e de sigur, toate asigurárile Marea in
Masaryk. Ceeace e sigur e totul ars aeroplanul de
chiar la nere- intoarcere, pe pragul liberate.
de cea de In Londra Masaryk anevoie,
care leul cehoslovac al pajurii stä suprave- nu slavist se de pier-
gheat deadreapta deastânga de cei doi derea de vreme, o catedrá pentru treburile
portari de Ca o poate folosi slave la King's College. Intâia
de Aliati chiar ajunul Con- sub presedintia lordului Robert Cecil care
ca marginea a inlocuil pe Asquith bolnav, el singur o
miei nu facä parte din Stat. Aceasta manifestare o de o valoare
nu numai o de trei milioane nepretuitä, despre: »Problema
de oameni, fie de de Pentru
simtire dar celui mai bogat problema austroungara
tinut, un procent al industriei mina ei teama de balcanizare a
cehoslovace de azi creasta Europei, de State in
fie pentru Statul de mai ce-ar lovitura unor argumente
fi fost de noi hotarul austroungar la care au Cu ajutorul lui Steed, al
al nenorocite. Interventia lui Seton Watson, al presei, al a
de ultim moment a lui Masaryk, tre- unei vitrine in locul mai umblat Londrei,
cerea pereche in patru ani de hárti publicatii cehoslovace, face
framântare, de de capi drum. Un rezumat al unor insemnari care sunt
de de armate de ea a ele o redare pe scurt, nu o
primejdia. Dar problema cimentärii despre ce de a
singur Stat a Cehiei Slovacia? de tot felul ai publice toate
vorbim de Rusia subcarpatica, de o s'a atunci s'a continuat
mult mai intrerupere, moment
Dela creat un po- oameni, timp de patru ani. pärere
central, care fie recunoscut de coloniile se mai mai simplu dintr'o
cehe treptat de guvernele Dela foire a marelui indice dela
oComitetul ceh pentru care a volumului, care numele amin-
proclamatia dela Noemvrie 1915 tite In el.
impotriva Austroungariei, s'a ajuns in La 3 Februarie 1916 Masaryk a fost la
cursul lui la un fel de guvern provizoriu, Briand, i-a supus o hartá a
al ropei lui despre o con-
pentru oficial pri- a Europei a adeväratei
lejul zisului protocol dela Kiev, din 29 a Germaniei, urmare a sigurantei
August acel an, de pentru Frantei, Austroungariei in
legiunea cehoslovacá din Rusia. Presedinte tile ei naturale istorice. a fost
a fost al unuia al totdeauna tigat felul acesta Intelegerea
saryk, secretar general, Benes. Recunoa- un program pozitiv: desmembrarea Austriei,
sterile au din Cehii refacerea Rásäritului Europei reorga-
risipiti in lume; la 28 1917 nizarea ContinentuluL
Africa de Sud, dela Kimberley. La Paris, unde Masaryk a vorbit frecvent
vre me de la Paris, reprezentantii Izvolskii,
189 1ARHIVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
RECENZII

care de pentru altii, dar


profesorul Denis poftit o conferintä Aliatii la se
la Sorbona, ceva manifestärii la a Austroun-
King's College aduce tot popoarelor sigura li-
cauzei. a despre Slavi berare. Doctor verbal
slavism, vreme Rusii sil fie
din socotealá simpatiile, datá pentru natiunilor
alti Slavi, ca deputatul ceh visau subjugate in deosebi amintirea Cehi-
ochii deschisi despre un pan-rusism, o a De partea sa
dinastie trecerea la credinta cu trecere
pravoslavnicá. Leygues, conlisiei
intereseazá se opreste asupra proble- André un articol in «Le
nlei decadentei franceze, asupra spiritului in sprijinul redactorul Sauerwein in
glez, a Irlaudei, care il la 3
rea un popor poate chiar dacá Prin din i se aminte
liniba nu-i mai In timpul acesta de fácutá
tul se cutremura de de an
miri. Submarinile pe Verdun pentru se
se apärä greu. Brusilov face tre Paris, Roma Londra se se
tare mare Romania... a vorbeascä de Slavi ca se
fost de inaintarea rusk ane- Italieni Jugoslavi. Dar
voioase tratative Rusia Intelegerea, dar de Externe francez dea
o repede patrundere Transilvania, Benes.
Mackensen dela anu- «Cehoslovac» in are
lui Bucurestii». Incepe manevra ofertelor de o istorie ; pro-
pace din partea
plan al interesului America,
ivirea pe
Wilson tare
realegerea lui de presedinte al Statelor-
-aaliberarea
fost
«Boemiei» -
cea din urmá
dintre
poporului

Unite 7 Noemvrie La manifestul lui, Dr. Benes, Dr. Osusky».


in care de dreptul de autodetermi- Epizoade de acestea, mici,
nare al popoarelor Statelor despre o stau la Cehoslovac.
a Natiunilor, cu o cele mai fluvii, din
12 1917. Räspunsul e o apele
strdlucitä a propagandei de Atunci la revo-
acum, care roadele. In el se intrarea Americii in
ca una din conditiile «liberarea Italie- (pag. 132).
nilor, Slavilor, Cehoslovacilor de Vestea revolutiei a umplut
sub Pomenirea deosebitá de Rusia
a Cehoslovacilor a pizma altfel deck Rusia autocratä, acum-
de Sud a Polonilor. anunte liberarea Slavilor. Pro
Reproducein o de din formulat de Unirea
in pentru dintr'un Poloniei in Rusia, unirea
caz concret care se Slovenilor fel uni-
de promptá multitentacularä rea liberarea Slovenilor. A adaus
se nevoie, actiunea nu e vorba numai de de na-
Masaryk. o eoncentrare de puteri o tiunile latine, Francezi,
de reflex, care nu se sä de idealuri nationale.Miliu-
scopurile. kov, noul rus de a
«Am simtit numai deck chiar din text prietenos. Dar ingrijorarea Ce
vorba «Cehoslovaci» fusese in rus?
zitia odatá incheiatá, care in general se Rusia,
acest lucru la ajunseserä liberali prie-
mai Doctor aflase de pre- teni, armata
gâtirea räspunsului el tratá cu d-1 acest vechiu
PENTRU
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

iobit de cercetare noui Kievului. Dar Ucraina e Noemvrie


care ispiteau interesau pe 1917 de sine Trebuiau
politic. tratative cu noul Stat. Din Franta
seama dela ochire se acest de
sia nu mai militar nimic pentru pe frontul Atunci Masaryk se duce la
Aliati. Sodoma Gomora nu pute ca judece prin sine putintele oa-
fi cu foc pucioasa. Tarismul Negresit prevederile lui au fost
demoralizase dela nobilime, cele drepte frontul nu sigur.
rocratie, ofiteri, la mojic. Biserica, Dar poate din perfect
pasivitatea ei, fusese de ajutor. In ce in chip firesc ferit, ca
pe Slavi, in deosebi pe Cehoslovaci, mata cehoslovaca fie mai ne
Rusia program. Ea nu ci Dovezile de vitejie le
bizantina. Orizontul ei nu se dincolo de deacum mai greu prin existenta ei
pravoslavnici in nealterata, printr'o izbiri
drumul Constantinopolului. Croat.il catolici care putin puteau mai schimbe in situatia
Cehii ref ormati liberali o umpleau militard. intentie
de neincredere. din pierderile totale pe care le-a
Legiunea cehoslovaca, din prizonicri austro- avut, ca pe toate frontu-
ungari, suferise tot felul de vicisitudini, rile, chiar o ca aceea dela Zborov
fusese la o rusk cu scopuri din Rusia sau ciocnirile grele din Si-
de incredere, propaganda la ocupatia de beria. La o de cel putin 182.000 de
ritorii slave, servicii de eclerori pe front. meni Rusia, 12.000 Franta,
ritul legitimist al Statului ofiterilor se 24.000 54.000 Italia), 4.500
din ei o de zuti. poate partea
sine de de obisnuite, de boli accidente
mite consideratii capitaliste se impotriveau astfel Masaryk a la Iasi
mai Cehii erau lucrätori zi de de griji. un
foarte in fabrici. Venirea lui profesor un pribeag, aureolat putin de
Masaryk totul. rostul acestei apostolatul de pe care
armate se limpezeste: ea trebuie fie dar de departe de idealul
lupte pe frontul francez; in Rusia Ne cineva biurou,
se numai recrutarea o sumara echi- odaie improvizata mare oficiu
pare. public, s'a un
Orientalismul biurocratiei ruse o ochelari, intr'o de drum, venit
opozitie de sus H pe Masaryk pe tot singur intrebe unde poate pe pro-
felul de drumuri. Când apoi fesorul lorga. Nimeni nu se ingrijise dea
tejul maximalist ca zecile de un profesorul Masaryk
mii de oameni, stransi greutate a plecat cu biat, un cercetas, tot de
cari mai bine tara ce- pe
hoslovaca, nu fie luati. Masaryk e fesor, pe Povestim acest
de oamenii lui, necontenit, toate primej- f apt, in lista persoauelor la
diile, cu ochiu ascutit revolutia. Iasi, nuniele acestuia, cum se va
e dictatura a mai departe, nu e trecut.
a ajutoarelor lui; bolsevismul e infai- pasagiul, care e in carte
libil inchizitor n'are nici o capitolul 58. E unde se mai
filozofia ca pe larg de noi;
democratia nu se poate inchipui liber- «Drumul din Kiev in Franta prin
sunt la ria - un plan fantastic, ziceam eu
comunismul marxist; ei ca insumi uneori; dar
intreg prea stricati de prejurarile, cel mai
ca vederile un de lung drum.
lui Marx despre comunism drept stadiu se tot felul de planuri; ni se
din unui lung proces puse ar trebul ne
Armata cehoslovaca jurul spre Caucaz Cazaci peste Caucaz
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
Asia la armata englezä... ne din Petersburg. Amintesc pe ministrul
ca marinarului mare american, compatriotul Vopicica.
*Existase o posibilitate «Din ce väzut am auzit am
potriva Austriacilor a Germanilor armata nu poate
de de Rusi pe pe Mi se aprovizio-
cercetasem destul de in Peters- narea de pe anevoioasä
burg misiunea minis- doeam ar indure
trul deacolo Diamandi, corpul de 50.000 de oameni; de
alcatuit. Cu am fost aveam impresia nu va
necontenit in contact prietenos; tinerii in ei impotriva Tru-
ajutau in lagärele de la recrutarea o foarte multu-
de voluntari pentru armata in mitoare impresie; starea sufleteasca pre-
Paris dorinta ca ne ducem armata cum am spus, ofiterii francezi
pe frontul Am tratat rostul armata foarte
aceea generalul Berthelot, care se onorabil, dar situatia se
in fruntea misiunii franceze din spre pace trupele din
trupele eran comandate de generalul nu mi se mai sigure. Rusia
*cerbacev. despre bolsevia pace Germania,
rile din deosebi aceasta numai o chestie de ;

soarta prizonierilor prin informatii culese pe continue lupta Ger-


de tefanik trecut; din toate acestea Ce facem noi incheierea
ajung la din romanesc? a ade-
avea greutäti mea. tra-
narea. am vrut tativele de pace Rusia se tra-
ochii imprejurärile din tativele La Decemvrie se
de pe frontul la lui deschiserä tratativele armistitiului, la 5 Mar-
Octomvrie (1917) m'am dus la partea tie 1918 s'a pacea provizorie, la 7
aceasta din nu fusese de definitivä. interesant, comparând Ro-
man. cu Ucraina Rusia, tratativele ro-
«In am väzut nu numai misiunea fran- se o jumätate de an, pe
pe comandantul rus, dar pe condu- Ucraina Rusia treburile
politici militari am avut mai
o convorbire despre regele mi- «La Paris lucrurile nu se puteau
nistrul Bratianu. Take bine departe de lumea ne-
cunoscut recomandat de prieteni englezi; mea. Peste putin
Duca s'a recunoscut exactitatea
Dintre of iteri am väzut pe generalii Ave- in a dat
rescu, Grigorescu a.; am pe front, roade; personald colaborarea
ca seama de starea armatei Rusia au lost
de de aprovizionare. Intr'o intreitei se
de am putut pe pentru noi am
soldati la lucru; am avut o impresie tefanik) o telegrama lui
am väzut mai cum biruinta dela in timp pentru liberarea popo-
inviorase sufletele le insuflase rului interesul ne-a dus
mai departe tot jugo-
«Am vizitat pe mi-aduc slavi ; e
de ministrul nu claritate privire la
rincovici Hagici; frontiera Banatului; am avut vor-
au lost convorbirile ministrul despre aceasta ambele
italian Fasciotti, care am ajuns la la o
legere asupra plan de La aflat de Caporetto -felul cum
nizare a legiunilor noastre Italia $ am judecasem o
continuat tratativele pe care le dusesem (Pag. 195-x97).
ambasadorul italian Despre
PENTRU FUNTA
REFORMA 192

www.dacoromanica.ro
RECENZII

slovacii n'am cetit se Germanii cheltuiau


cari au luptat in Dobrogea erau foarte multi cele din puteri. America
ei destui au pe acest front. tineretul materialul de in
Restul au fost pentru corpul expedi- nevisate peste submari-
organizat apoi program nelor. Propaganda ia aici, pe obisnui-
a parte. tele prietenli in cercuri conducatoare, forme
Armata cehoslovaca a fost declarata parte populare: primire steaguri, cor-
din armata cápiltat con- tegii pe intruniri. Toate sub
ventie voia se colaborarea Americanilor, cari
prin Siberia, la porturile Pacifi- arbitrii situatiei. La Septemvrie se
Masaryk nu mai ce face la New-York un Congres al popoarelor
Rusia, care incheiase cu Puterile Centrale dela Roma,
pacea Brest-Litovsc. El se 8 Aprilie Polonii erau reprezentati de
America, prin Japonia, unde, pe Paderewsky, Jugoslavii de Dr. Hinkovici,
legäturile obisnuite diplomatice, vrea de Stoika. Intreaga Carnegie
interventii personale de Slavi, Americani.
nerea repede la oamenilor lui de rasunetul sunt Ca rod
apoare de transport pentru Europa. Pacea al acestor actiuni al contactului repre-
se Memoriul Apri- zentantii tuturor popoarelor din
lie scris la Tokio, scurt, pe puncte, pentru intre se se fixau gra-
Wilson, Aliatii tre- nite Constitutii, s'a
buie recunoasca de apt guvernul bolsevic; a Europei mijlociis, Letoni, Lit-
2) socialiste vani, Estonieni, Greci, Armeni, Albanezi.
slabe nu trebuie ajutate; 3) Bolsevicii au nevoie neapárata repede ca aceste
se mentie la putere mai mult se popoare ca un singur
crede n'au ca toate celelalte par- Propagande de tot felul unelteau.
de diletantism politic; 4) Un gu- Ungurii Austriacii co-
vern de coalitie din socialisti, cadeti, rabia care se mai
bolsevici, ar generala gube. am continuat colaborarea
5) Un democratic republican in Rusia. In America se
Rusia o asupra mai putini reprezentanti dintre
reactionare; 6) Toate micile na- putati a venit acolo pentru timp Lupus.
tiuni din (Finlandezi, Polonezi, Cehoslovacia descoperita
tonieni, Letoni, Litvani, Slovaci, Ro- de entuziasmul al
etc.), au nevoie de o Rusie tare, impo- lui continent, prin aventura a cor-
triva Germanilor, Aliatii datori s'o pului expeditionar ceh, impiedicat
sprijine din punctele mai porneascä ridicase armele
cu alte chestii tot de mari. Se dela Volga la Vladivostok
din ele a Im- un nou Anabasis. Transiberianul
prejurärilor propunerile practice, fapte in lui. Chiar Invinuirea, de
totdeauna au izbit pe oamenii politici Masaryk ca neintemelata, Cehilor
aflati in cu Masaryk i-au ucis tarul familia lui, teama
pentru el precum se opor- vietului local din Ecaterinburg la apropierea
tunismul cuminte slavismul lui. nu-i libereze, curent.
La 20 Aprilie din Yokohama, se erau gata,
la 29 e la Vancouver (pag. 218). afará propaganda
In Statele-Unite, sau cum in munca diplomaticä
de a Democratia americana, Fi- nu ne-am fi
nis Austriae, ca un de care La 14 Octoinvrie Consiliul national se
de veste dela marginea Oceanului in guvern provizoriu, Masaryk presedinte,
rea unei alte lumi politice, Masaryk la externe la La
de drept al noului Stat. 15 Franta De fapt de drept,
Frontul ultinaele lovituri de berbece, Cehoslovacii erau liberi! Masaryk
dar cu ingrijorarea succese Impáratul Carol un manifest
PENTRU
193 REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

americana se ? Putin a ca
prin care o federatie a Statelor aus- se raporturile de
triace, a dat declaratiei de indepen- dinainte. presedinte se
Ea a ajuns la Casa la timp ca in acest drum pe la aceste alte multe
rastoarne soliei de departe. la rasboiului, la linia Goethe.
Wilson a fost n'a pregetat Kant, Hegel, Bismarck de cealaltd, Bach,
care desmembrarea Beethoven, la subiectivismul care duce la
striei, care i-a adus o con- titanism la de
trazicere de declaratiile dinainte ale pre- tate in sinucidere, la religiozitatii
sedintelui, de mentinere in forme peste teocratia medie-
site a Imperiului lumea democratia, la zidirea nou-
a recunoscut, lui Stat. cele mai de
de atitudine, lui Masaryk. duri ale un crez o peste
manifestul lui Carol a la ferestrele viata proprie a veacului.
hotelului unde Masaryk ste- litice dela sunt toate cuprinse
guletele noului Stat. cehoslovac aici. Dincolo au fie numai desvoltate
din de sistematizate. Ca o a sau o
Muntele Alb fusese nitat ! bibliografie a bibliografiilor intreaga activi-
Venise intoarcerii in Europa. Ger- tate a omului se aici in
mania ie La 14 Noemvrie se pro-
clamase la Praga republics, pre- «In Paris s'a fixat mai precis
Incep onoruri, de cap de Stat, Micü Intelegeri. am tratat Take
marinarii cari drepti la iesirea din acesta a la mine pe Venizelos.
hotel. Pe vapor Ideea Micii se ca zic
supravegherea din a politiei in a venit spre
crete. vechiu murise; se omul Italia. Vinerea lui Masaryk! Grauntele de
public, suveranul! (Pag. 326). Vineri din
marea! nervi se odihnesc. din Austria, Vineri a
Mare, cer mare zi noapte; punsul Wilson Austriei declaratia de
duduitul al elicelor nu a
In timpul in sträinätate desvá- patru ani de sbucium in
tasem de obisnuit; cred in tot ceh. La Decemvrie
acest n'am dormit cum trebuie cinci Praga de
nopti ; de fericire infioratá de clipei (pag.
ca un ceas chibzuind, comparând, cal- 385)
culând, cumpanind ce are de Partea a doua cerceteaza puterile care au
mâine pe de in ministerele adus republica, coordoneaza
o necontenita a cele actiuni nationale analizeaza pe
a abaterilor dela scopul nostru*. cea mai putin cunoscuta acum dela
«In vârtejul gândurilor ceva mi se Praga. Problema zilei precise de când
limpede: filozofia, cepe noul Stat; de
mintea toatá prevederea sau revolutia de (28 Octomvrie,
previziunea, viata insului a natiei in primit la de ; s'a ajuns la
parte alt curs decât forma de republica; politica de mino-
in aceasta e pe care democratia caracterele ei; organi-
o descoperim toate unui Stat are cehoslovac
celor mai conducatori, ale acelora destule destoinicii ca se ? opresc
cari fac istoria, se dovedesc vaticinatio ex la tot pasul mintea cugetatorului politic
(pag
Cine se dintru Partea din a volumului, a zecea, se
Germania Democratie umanitate, e o in-
scop limpede, atât de greu, cercare de prins cadrul de desvoltare a ori-
de deci Stat modern, a
treptat scopurile ; cine mai Rusia hoslovaciei. Revenirea asupra ri-
ARHIVA
REFORMA SOCIALA 194

www.dacoromanica.ro
RECENZII

sipite printre faptele de acum, ne- Un rost mare le-ar fi astfel dat
Ea apare nu numai ca o in
de sistematizare, dar ca o democratia fie o cale
de incheiere, din partea propagan- urmat mult
dei a stat neadormitä fiecArei e locul ei politica Monarhia se
actiuni. E cel bun indirect, pe biserica, democratia se pe
vinuirilor sau prietenilor, de umanitate. Ea nu e nivelare, ci
balcanizare. Cine are asemenea largi zare se prin
le cu lo- a Un program, dus
nu poate fi nici ajuns de in ultimele lui consecinte, se repede
jicnit reforma parlamentului,
a international o conti- care reforma
nuare a rásboiului de treizeci de chiar forma biurocratiei, trebuie fie admi-
tot de lung, se de mijloa- nistrativa repede, adevärului
cele de azi. Atunci se o democratica.
ordine a Europei revolutia religioasa; lauda, a republicii, a culturii:
acum o ordine a Europei a «baioneta nu de
revolutiile politice. Trei monarhii teo- culturale recunoWerea
cratice au ; de 83% din religioase, dar propunerea
nine sub numai 13 sub de a bisericii de Stat,
regim republican dinainte, s'a ; o mai imnul de aproapele,
mare de autonomizare s'a dat la al democratiei: «democratia e
a ca in Europa fie, de forma a (pag. 540).
25 de State in 1914, 35 Volumul are, pe interesul lui
State vor la presupus din aceastä
legere, unitar. Primejdia de popasuri marl sintetice de
medievala, care a dat Austroun- ditare asupra diferitelor
gariei, nu e. In schimb putinta turi. paginile privitoare la Italia
unei Europe democratice ea, a li- la problemele ei din trecut de azi, la
a tuturor natiunilor, cu lupta romantismului
de Cehoslovacia, cu asezarea ei a decadentei, la la Rusia, la Sta-
central-europeana, nu poate duce o tele-Unite. epizoade pagini
asemenea politica, de apoi ceh,
vecinii. lui. Cercetarea se
Soarta Cehilor totdeauna de du-se cu o documentare sau
supranumarul german. Raporturile de vie. Ea un mai
au dar nu trebuie perspectivele puse la punct, peste care
nici trecut neamul n'a pierit din ochiul trece acuma
azi el aláturi, primejdii fel, acolo, de propriu
State chiar mai Azi cade in cum- despre diferitele popoare despre felul
nu numai puterea, dar cultura. Tara cum le studieze Masaryk
se poate deschide tot curentelor le sprijinul, sugestive
roditoare din Apus. epizoade.
De o a culturii apusene, sau ger- unid din Statele-Unite.
mane, nu se poate vorbi. Tot de Omul politic niciodata
xnesianismul vre- nu lase filozofului
mii e spre o culturala. Aceasta e ade- sociologului rägazul observatiei. De multe
váratul europenism, dusman aceastá locuri de
nism de sub privi el lumea. mai sau
Intrebarea pentru Cehoslovaci e: ce con- rosteasca mai concentrat o aproape
tribue ei la tezaurul de care din cum Goethe Ade-
celelalte au nevoie ca contribuie s'ar fi dus,
? ce sinteza cultu- rile Le la inceput, nu
s'ar chiar Statele mai ca mai departe, dar ca
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

de care suferek noi, mai organizare


Masaryk, realistul, tocmai mai personalitatea predestinatä
romantice, el care a mai f toare care ne poarte la cuvântul
vorba fapta, romantismul,sile faima in larga lume.
o aceea a lui Goethe. Din rostul deocamdatä
Romantismul, cu lui de izvoare läsat poate mai la o parte, nu ne e ingäduit
timentale trebuie smuls nu ne märturisim, datoriile
de sub armurile cavalerrlor de intâiului cetätean al Statului
tot de bine mijlocul vecin dela noapte. In istoria, pe rand
rásadul. Ce de altminteri, a din
apare mai romantick inceputurile ei de unire a neamului un
la incununare, a lui Masaryk? are el. cunosteau cativa o
in Baltimore, lui Edgar numai mai o
Poe. intârzierea caracterul limpede tuturor. Sd fie o telegramd
specific al mintea legâ, peste ocean, de multumire de solidarizare, de
pe scriitorul ameritan Baudelaire. In rândul acesta din parte-ne, strângerea in
vechea civilizatie ca in cea cele jurul acestei pentru o särbätorira
ca niste reprezentante tipice de om de faptele care s'a
ale decadentismului, care se ivi deopo- incadrat
lumile. uneia Cu o asemenea convingere, crezut
n'o celeilalte n'o dobora. trebuie sd-i mai o recenzie
Odatk de ori la mor- obisnuitä. mai
mânt, f drept la din parte-ne de mult o carte.
literaturk pentrucä literatura o urmáred de
aproape, dar din ea de Die Neuordnung des preussischen
ordin social, nu estetic, precum Denkschrift des preussischen
frecventa codul civil nu pentru doctrink ci Ministeriums Wissenschaft, Kunst und
pentru stil. Volksbildung. Berlin 1924.
n'a putut in Toate din Occidentul Europei
luarea aminte a lui Masaryk vremuri agitate. Ceeace uneste pe cetätenii
toate cele care se vorbeste este adesea in
de noi: cooperarea Statele- indivizii grupärile sociale asalturi
Unite, cooperarea de Paris, coo- energice pentru pe toate
perarea in Mica Intelegere, le-am tradus in murile conceptia despre lume.
intregime e firesc nu se fi putut opri Nici nu a fost de aceste
asemänätoare, oAmintiriles sunt lupte pasionate tine
o carte care ne foarte de aproape. primul contra-
Suntem de ea, prin urmare de adresate autoritatii
actiunea de autorul ei, tineretul devenit mai se
stare de in care se credeau a fi cerând satisfactie
propagandei cehoslovace de lui.
rásboiul la declarare. Atunci, cum s'a Cu interesant este ca, pe lângd
o a literatura pärerilor individuale unilaterale,
vernului nostri por- de cuvântul autbritätii
neau la pentru liberarea scolare, reprezentând mod firesc o mij-
Cine nu vede, lode tendintele neomogene ale
larea de paradoxalä, partea lui Masaryk in ritelor individualitäti clase sociale
alipirea Transilvaniei, Banatului, tând a tine pasul nevoile vremii, baza
gurene Bucovinei la cel evolutionism prudent. In de
dintâiu a aruncat lpzinca desfiintärii Austro- menire, administratia este
ungariei a urmärit-o la capät, nevoitá tie de buget, care oglin-
nid o abatere. o mai prosperitatea mai mai mare
patria lui, Cum a Statului
nu roadele ostenelilor lui vreme mai toate Statele de
ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA SOCIALÄ

www.dacoromanica.ro
Continent se financiare, diferitele domenii conducdtorii savantii
siunea autoritätii devine mai deli- Convingere discutabild dar
cat& ea fad. toate sfortárile pentru Germania,
pentru a obtine un maximum de rendement noastre de filologi, spre deosebire de
din putinele mijloace financiare ce-i aunt unde matetnaticieni fizicieni au
puse la dispozitie de Stat. ocupat cu locuri insemnate in con-
de toate aceste consideratii, memo- ducerea
se poate ca un exa- Un al doilea principin al nouii reforme
men de al autorittii care este acela al unei sporite. Numerosi
revizueascä scopurileideale aflätoare pedagogi spuseserd despre veche cd.
la baza invätámântului secundar, spre veda nefiind liberk nu poate invdt pe copii ce
ce este de ce este de schimbat. este libertatea, Ea pe individ
este constatarea impo- numai ca un numár un pentru
unei culturi generale, identice Statului. veche
tru indivizii. Diferentiarea intereselor nu creatá mai cu seam& pentru
culturale, specializarea lárgirea a functionari publici cu virtutile res-
orizontului in diverse domenii pective de supunere. Examenele de
varietatea structurii sociale a diferitelor párti categorii, culminând bacalaureatul, con-
ale au fäcut in mod irevocabil imposibild stituiau incoronarea
mentinerea acestui ideal, care nu se poate Scoala mai libertate
decât pentru in parte, pentru
enciclopedism superficial definitiv condamnat profesor pentru elev.
de pedagogie. dar ca necon- Evolutia secundare cursul ulti-
a relormei necesitatea mai multor melon decenii reprezintá un progres eontinuu
tipuri de secundare, a limitärii cu- spre kbertate: egala a diferitelor
simplificdrii care de secundard de impunerea
dau posibilitatea unei adânciri mai temei- predominärii clasic din tre-
nice. In schimb pentru toate cut, renuntarea la idealul unei culturi gene-
rile de secundarä idealuri comune: rale uniforme, renuntarea la programe
educatiei intelectuale cul- taliate obligatorii, tot atâtea trepte ale
tivarea corpului, a vointei a simtirii, acestui progres.
metoda a active (Arbeitsschule) In conceptia nouii reforme programele
cuprinzând manual al elevilor, pentru orientarea
asemenea promovarea educatiei invátdmântului. poate decide o aba-
de pentru a tere dela program organul
ajunge la un mai mare sentiment de soli- profesorilor. pentru a preveni o eventuald
daritate a diferitelor clase ale natiunii. de inters a acestora, colaborarea pro-
Contra sistemului diferitelor tipuri de fesorilor pentru elaborarea programelor e
secundark pedagogi au obligatorie. In felul acesta se pot
propus introducerea secundare unitare programele diferitelor obiecte pentru
elastics, cu fundamentale obligatorii a se atinge un scop cultural comun,
cu altele facultative, permitând o mai coordonate ale multor
adaptare a la talentele voca- .

ale elevilor. Memoriul Noua patru tipuri de


pozitie in chestiune prima secundark corespunzând liceului
linie ar impune Statului stru clasic, modern, celui un al
sarcini financiare de nesuportat. Dar mai patrulea tip liceul nostru modern
interesantd este teama real. Prin aceasta se asigurä o mare libertate
printr'o astfel de in viata culturald a elevului, numai
clasic ar distrugändu-se centrele mari. In mai
convingeri vechi Cáci, unde nu se poate un singur tip
invátámântului de a se alege de
se datoresc individualitätile pronun- un tip mijlociu. Memoriul consoleazd pe
sate caracterele puternice care au dat in elevii respectivi cu ideea cd lupta
PENTRU $TIINTA
197 REFORMA

www.dacoromanica.ro
un tip de neeorespunzátor purile principale ale invdtämântului ce
vocatiunii sale poate rezultate foarte a fi promovat posibilitate
folositoare asupra educatiei vointei. de toate celelalte
Cele patru tipuri de secundare Deasemenea importanta geografiei
socotite ca având valoare dând a fi sporitá nouile programe pentru
drepturi. Fiecare tip de are toate tipurile de secundard.
menirea de a o Pentru cu ideologii
toate tipurile acoperind suprafata stracte, geografiei este un mijloc de
culturi generale. Nici un tip de a-i de realitate, care are un rol atât
are in vedere o anumitä facultate de insemnat determinarea formelor de
universitarä sau o anumitá Pentru elevii liceului geo-
superioarä nu trebuie orienteze pro- grafia va fi un prilej pentru a-i introduce
gramul astfel de Din studiul sociologiei $ al celorlalte
fiecare tip de trebuie pe referitoare la om.
elev la maturitatea intelectualä care sä-1 Filozofia nu este ca trecut
in urmeze fel de studii su- ca un al elementelor
toate de Nu este vorba ca
dau dreptul de intrare la facul- pe nid cu o istorie a
tate universitarä cu un anumit sistem filozofic,
mai putin unul de creatiune proprie.
Unitatea culturala este asiguratá prin In nouile programe toate object trebuesc
obiectele comune care stau central serveasca pentru a se cele din
tuturor tipurilor de elevul la o privire filozoficd.
special prin idealul comun special de filozofie are de scop cetirea de
al educatiei nationale, pe cdi extracte din operele marilor filozofi repre-
diferite diferitelor tipuri de zentativi diferitelor epoci ale omenirii,
extracte alese criterii adaptate
noul programele sunt telor de secundard. In aceastá
simtitor descárcate. nu vor mai o mare libertate este
de decât unele originale, profesorilor.
nu comune, identice pen- Memorial pentru
tru toti elevii. le de concen- religiei pe motiv ea reprezintá adesea mai
trate numai Viata mai bine decât sufletul idealurile dif
a tineretului de cere o mai mare secole. a se
libertate de consecintá acest acest a
tineret nu mai poate fi tivism sceptic de lipsa
ziva cum se pe vremea de unitate religioasá a poporului german, nu
importanta obiectelor de cul- se vede destul de
turd pentru toate de Nid obiectele privitoare la nu
secundard, programele le o treime sunt lásate la o cd
din totalitatea orelor de curs. Sant cu deose- muzica desenul nu au drept scop principal
bire interesante date de astigarea profesionale pen-
moriu cu la predarea obiecte. tru ci introducerea aprecierea
Despre desvoltarea ce a se da cunoasterea artistice a diferitelor
limbii nationale nu e epoci.
de spus, chestiunea prea evidentd. Bine numárului
mare se aceste de culturd gene-
mântului istoric. Memorial se mod fatal altor
nu mai este vorba exclusiv de istoria poli- obiecte de specialitate. Astfel se
ci elevii trebuesc introdusi in de a fi numárul orelor de
economica, in cea culturald, istoria socie- matematicA liceul clasic,
a formelor ei de cd acest pedagogi metoda
este prima linie menit se poate invederd asupra ma-
serveasca unul din sco- terial redus.
ARHIVA PENTRU
REFORMA 1.98

www.dacoromanica.ro
RECENZII

Memoriul constatä durere timpurile cultural al liceului cer numai ca


permit introducerea obiectelor facultative spiritul exclusiv tehnic,
pe cheltueala Statului. prevede crea- tul ori matematic sA mai
rea de cursuri facultative pe mult vedere rolul acestor in is-
secundare pe diferitelor institutii culturald filozoficd a ci-
economice culturale locale, sperând pe viliza#ei Obiectele vor
cale se va da satisfactie trebul ajute la scopurile generale cultu-
unor speciale ale provinciilor. rale despre care s'a vorbit, distrugAnd pre-
Cu deosebitA caracte- judecata ele nu pot duce la mate-
memoriul menirea culturalä a dife- rialism antispiritual la o conceptie meca-
tipuri de secundarä. Despre a lumii. In special matematica tiin-
gimnaziul clasic memoriul tele naturale trebuie dea pentru
spre a trecutul al atingerea a mai numeroase probleme
a parte la viata intelectualA filozotice, biologiei va fi
a Europei, e nevoie ea luat ca bazA pentru excursii interesante
existe un sufieient in domeniul sociologic etic.
din acesti oameni cari au o
pentru antichitate din M. Sanielevici
izvoare originale.
Deaceea dasice G. IONESCU-SISESTI: agrard
trebuie ea spre acest scop final, Edit.
din tehnice prea exagerate. Bucuresti, 1925, 45 pag.
Nu se mai cere la examene traducerea lucrare a excelentului nostru
dinlimba sau specialist chestiunile agrare, ai
se va se elevii cât mai auletinul Institutului Econo-
mai mult din marile opere ale antichitAtii, mic Românesc»; ea una din cele
completându-se cetire la mai remarcabile contributii la limpezirea
.operá, la chiar cu ajutorul traduce- raporturilor noastre agrare de rAs-
rilor. boiu.
In ce liceul modern, el a fost Lucrarea o serie de consideratii
in trecut mai preferat, sub generale - poate prea sumare pentru a fi
conceptie este convingâtoare - &supra rolului agriculturii
din cauza diletantismului cadrul economiei române, apoi in
superficial pe care produce. Memoriul subiectul ei propriu: cercetarea revolutiei
sA dea ca ideal cultural al acestei forme agrare Orientul Europei, deosebire
de secundara europenis- in România, a ei economico-
mului modern dela Renastere incoace, sociale. Autorul Europa orien-
zumat de culturile germank fran- se la stare
in dar stator- aici proprietari nu
colaborare. putut culturii moderne, ci cont
In lupta idealurile de clasic dea táranilor,
nu s'a dat studiului limbilor ciau cu inventarul din aceasta
moderne rostul cultural adevärat. situatie o de a
mântul in noua trebuie fie dirij at care nu departe de vechea iobágie,
spre sufletului culturii natiu- situatie a desfiintat-o radical revo-
Dar cum mo- din orientale:
constitue o caracteristicA important& Georgia, Estonia, Polonia,
a culturii europene, este evident Cehoslovacia, omânia, Bulgaria, Jugo-
de obiectele stiintifice vor slavia, Ungaria Grecia.
-pAtA o mai mare desvoltare liceul Datele pe care le aduce autorul asupra
dasic. modului cum s'a expropriat marea proprie-
autorii memoriului par a fi tate aceste spre a fi
de o ideologie clasick ei pregetat citorilor de alcdtuesc partea cea
sA caracterizeze cuvinte entuziaste rolul mai interesantä a Eo de
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

constiincios, care nu in minte o concluzie preconceputa, $


merge la sociale cauzale ale intreprins cercetarea numai spre a
acestei revolutii, ci o ca f apt, date in sensul ei. Nu
se a-i cercet modul cum s'a chegare s'a petrecut de fapt mintea
Oarecare nedumerire produce autorului, dar pentru cetitor aceasta e
o cercetare a conceptiei presia, care se desprinde din studiul
ca functie social& care cam are locul La aceasta nu contribue desele de
acolo unde o pune autorul. prorociri favoarea
expunere de fapte, viitorului ei social, lucru ono-
o atitudine aceasta rabil, de sigur, dar care po-
e cea mai mai a lucrarii, nu e tocmai la locul Autort.1,
in chip firesc aceea care va cele care se impotriva adoctrinarilor sen
mai multe Pregatirea acestei atitu- timentali», pare el a nu fi tocinai
dini lacepe de departe, tocmai dela fizio- pe sentimentele sale.
crati, spre a apoi de acum la partea ce ne
miles, nu chiar mai lungi, la o Expunând cum trecerea
de eel ce scrie aceste rânduri táranimii din asezarea in cea
teoreticianul V. Madgearu. e pridna ce caracterizeaza
Ajungând la starea actual& autorul peste tot perioada revolutiei agrare, d-1
atitudinea, pe care in mod spiritual o o in mod sumar,
resentimentals sau oportunista, urmatoarea observatie:
expresia credinta revolutia nie teorie n'avem de
ar fi avut urmarea de a Cum puteau aceste pe
productivitatea. Impotriva acestei in perioada când nu
atitudini indreaptä Ionescu-Sisesti greul libere, oare nu se ca
luptei. Spre a de ele mai bine, pe-
depreciere . a rolului micului cultivator in- rioada ?» (p. 14).
dependent in d-sa intreprinde o am trimite pe autor la respec-
a faptelor», care in intentia tive din lucrarea unde se
sa trebuie o pozi- pe larg perioada nu se mai pro-
Ideea a duce pentru ci pentru export,
expunere, sprijinita pe acest export este la un
meroase date statistice, este urmatoarea: toametei, de sigur 1-am supune la o
criza agricole nu este urmarea zadarnica. numeroase pasagii
agrare: ea provine din cauze, care din lucrarea sa dovedesc acest lucru
se in ce n'au printr'o e strain. El pe deplin seam& sub
prelacere Intre aceste cauze raportul consumaPei nu se poate nid
cele de sunt: diminuarea inven- o analogie regimul feodal, unde se
tarului agricol bratelor de produce in vederea nevoilor proprii,
o a Dar regimul liber, unde se produce vederea
in ce aceste cauze dispar, produc- exportului, acest export este tocmai
revine la normal, ba pentru dauna consumatiei un
unele ramuri nivelul dinainte de pasaj : Rusia e dovedit de mai multi
ceeace se de
Nu vom pe autor deaproape in nu excedentul real al produc-
expunerea sa. In discutia pri- tiei asupra necesitatilor interne, ci se
vitoare la productivitatea marei micei din aceste
e lungá complex& se pot multor regiuni agricole subnutritä,
miele dac, cu privire la caracterul unui ca-
noastre, ea felul taclism» (p. se
cum a autorul. In ceeace pentru la pag. Asadar autorul
gumentele sale, nu ne putem opri de a foarte bine deosebirea chestiune, ori
impresia, pe care de sigur au avut-o poate o atunci convine ?
alti cetitori: se pare a avut In genere, se ca un solid
PENTRU
REFORMA SOC1ALA 200

www.dacoromanica.ro
RECENZII

Fachmann, care se sigurantä prin legislatie sau Procedurii parlamentare,


cifrele amänuntele tehnice. Siguranta sa nrinistratiei locale Government), Pu-
inceteazä numai atunci, când vrea prindá terii judiciare sau a Curtilor de
aceste date social, deschidä Libertátii individuale Problemei Statului
perspective social-politice. Deaceea päre- cu Dominiurile, Coloniile
rile sale de economicä, care fac pendintele Imperiului Britanic.
ceputul studiului, sunt de a fi pri- Lucrarea o
mite cu destulá neincredere. istorice a institutiilor, cuprinzând o
Zeletin multime de date importante
caracteristice in evolutia vietii constitutio-
J. A. R. MARRIOTT: English Political nale a Angliei. Dealtfel numai urmirind
Institutions. At the Clarendon Press, Oxford, istoria Angliei se poate pe
1925, 3-a ed., LII+349 pag. caracterul elusiv, viu evolutiv al acelui
editie a acestei cunoscute complex de legi din care este alcätuitá
asupra institutiilor politice engleze este stitutia Acest caracter se
la prin expunerea nouilor reforme din mai ales in modul cum poporul a
ultimii cincisprezece ani, special a lupte pentru libertäti din cele mai
numitei legi a Parlamentului (the Parliament timpuri. sdruncinäri
Bill) din nouii reforme electorale mari, mai mult pe cale adaptându-0
(the Representation of the People Act) din la timpului
1918. Autorul, care a profesat câtva timp poporul englez cele mai multe
asupra politice la unul din drepturi f de In
legiile din Oxford, este actualmente membru lupta celor trei clase sociale in contra pre-
al Camerei Comunelor. sale rogativelor regale, incepând cu Magna
retice sunt astfel intregite de Charta (1215) culminând in revolutia din
ceeace lucrärii o notá de o deose- apoi triumful democratiei prin ma-
claritate. rile reforme erectorale din secolul trecut
Partea teoreticä a de fatä nu din 1832, 1867, 1884 1885) ; in
oferá nici o contributie originalä, sur- in limitarea puterii Camerei Lorzilor
sele ei de cApetenie operele in materie de prin legea Parlamen-
ale lui Stubbs, Maitland, Maine, Bagehot, din 1911; prin aceste stagii poporul
Dicey altii, dupä cum autorul englez a ajuns in decurs de veacuri la
Elementele constitutiei engleze, sau cea mai libertate cetäteneascä.
mai bine zis ale vietii constitutionale a Lupta a fost lungä de piedeci.
Angliei (aceastä neavând o constitutie Realizarea
sunt mai de reactiune, de evenimente externe.
principale: puterea in decursul secolului XVIII-lea,
puterea legislativá. Puterea se cele mai concepti de
parte la rândul ei trei elemente distincte: libertate, institutiile engleze trec printr'o
Coroana, b) Cabinetul (consiliul de a reactiunii, care se din
c) administratia (civil service) cu cauza Revolufiei franceze räsboaielor
diferitele departamente, cel cores- poloniene, trei decenii secolul
punzând formale, cel de al doilea tor. E interesant a notá in privintä
pârtii politice cel de al treilea pártii coruptia care in cele mai multe
manente a puterii executive (pp. 43-125). cercuri electorale de atunci. de
Puterea legislativá este investitá in cele 1832 nu mai mult o treime din membrii
Camere, a Lorzilor a Comunelor, cea Camerei Comunelor reprezentau alegerea
parte pe principiul ereditar, in parte a corpurilor limitate de electori
pe principiul numitilor de drept (lorzii tern- zestrati atunci cu drepturile de vot. In
porari,' ca episcopii lorzii drepturi ducele de Richmond mii de
ereditare, numiti de Rege propunerea electori aduceau o majoritate a
guvernului), cea de a doua pe merei Comunelor. analiza detaliatä a
principiul reprezentárii (pp. 126-229). lui Oldfield nu mai putin decât 487 din 658
Alte capitole dedicate Procesului de membri erau de fapt (p.. 219).
PENTRU
201. $1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

(in parlament) un articol de Asupra Economiei, general,


marketable commodity) in secolul al foarte bibliografie. Doc-
XVIII-leao (p. trine decursul ultimelor se-
caracteristic este progresul lent, cole au fost sustinute mai mult sau mai
dar sigur al putin succes. desbatere a
mai in Istoria doctrinelor economice
revolutie. Spiritul realist ponderat al sociale.
porului salturi. Cu drept %Dar, din care a
autorul «doze succesive de fost n'a dus la rezultate
reform& inlaturat care toare, necum definitive.
au trecut alte popoare (p. 224). Evident, la acest insucces contribue
li- mare faptul unei continue
bertatea persoanei in societate se statornicia in viata mai
cel mai pozitiv produs al insti- conceptia despre
politice Desi Marea ele, nu fi nimic fixat
garantase o astfel de libertate, totus, Economiei, de
terea judiciark din cauza tribunalelor lativ ei aparitie.
prerogative cours, ca Star Chamber, Ca ea a se
the Court of the Marches, etc.), din tendinta teore-
administrarea justitiei tice ale unor aspecte concrete din
executive, in special Coroanei. se- repartitia bunurilor
al XVII-lea, prin desfiintarea acestor societate.
tribunale (1641) ceva mai Din acest punct de vedere, Economia
introducerea un pronuntat caracter politic, f apt ce
se de fapt libertatea persoanei a determinat denumirea ei de «Economie
de lege. Astfel se politica», azi
vernare a (rule of law), care once caz, inadecuata conceptiei
unul din punctele fundamentale ale Consti- rilor economice.
engleze. latura ei a fost de-un
acestei «guvernári* s'a putut prin aceea de-a fi determinat mai
societatea pe baze sigure. tarziu, al procesului de
Dar guvernarea legii nu a niciodata cum al aceluia de a
conceputa spiritul strict juridic, bunurilor, vreme, pe
al literei, cum din nenorocire se acela al consumului.
de des in latine. E caracteristic Dar, tocmai pentru aceste motive, Eco-
faptul ejudecata prin juriu» a luat nastere nomia «Economie deci
societatea In acest sistem de departe de a se constitui ca
se spiritul realist al adevarat.
poporului, preocuparea de a nu in Studii recente serioase, mare parte por-
exagerari unilaterale dorintá de a nite din unor critici acerbe a
pe laici pe amatori oatneni terialismului istoric, marxist, au avut
de (p. 305). Dublat astfel de ra- darul provoace profunde
tiune de instinct aproape prelucrarea materialului economic.
spiritul englezului se reali- cu acestea treptat-treptat s'a
tatea lucrurilor mai domeniul cercetärilor ideea unui sistem
mai cu elasticitate spiritul altor economic, independent de tot
popoare. Acesta este poate secretul pro- toriul pe care-I cuprinde practica a
gresului realizat de institutiile politice unor formuläri adecuate
gleze. mentului.
Petrescu Dar, «Economia* se
sub vechea ei de economie
MAX WEBER: Wirtschalt und Gesellschaft. de predarea unor
Vier Lieferungen Grundriss der Sozial- sisteme economice, a cäror perenitate
III Abteilung, Tübingen, 1921/22. meni nu mai poate incredere.
PENTRU
202

www.dacoromanica.ro
RECENZII

Cu deosebire, un räsboiu indelungat cetatorilor cu


o situatie economica financiará turbure sociologie. de Schmoller mai
a au tocmai darul de-a contrazice for- cu de d-1 Sombart, e cel care
mulele economiei invechite. a subjuge sociologiei economia.
in prezent, prea putine au fost Desvoltat sub a
care s'au ridicat impotriva acestei istorice germane, Max Weber
un istoric. Dar materialul adunat
Proiectatele modificari ce se vor sarguitor de generatii intregi, el
aduce, poate, reorganizarii mai mult, sa-lsistematizeze.
nostru superior, vor indatorirea cer- aceasta a fost Weber, un
ceteze toate aceste pentru ca istoric un sistematizator in
studiul Economiei, general, fie Sistematizator nu sensul creatiei unor
mat in sensul unei sistematizari a mate- a unor sinteze generale, ci sistema-
rialului aceasta cu intentia nu de-a tizator sensul prelucrarii materialului
emite formule de valoare toric toate domeniile faptelor
de-a constitui pentru viata cu scopul explicatiei cauzale a
paleative sau corectári, ci pentru a in acestora timp spatiu.
chip empiric granitele unei discipline socio- Cercetätor al acestor «Kausalsätze»
meniul imens al tuturor faptelor ideilor
Economia predarea ei, sociale departe de-a cauzalitatea ca
trebuesc fie coneepute. lege, Max Weber astfel istoric,
Inexistentá azi ca de sine colectionar al individualului sub multiple-
toare - cu opera a lele sale aspecte. Deaceea, uriasa
sicilor economisti cu literatura weberiana ca fragmente
austriaca - Economia nu Unind sistematica, Weber
e o disciplina a Sociologiei. d-lui Karl Jaspers, o socio-
Deci, cadrul larg al acesteia din logie proprie, care de obiect elucidarea
ea trebuie fie studiata, pentru ca in acest de raporturi cauzale.
chip definitiv obiectul Weber empiric la cercetarea imen-
semnätatea ei. sului material totus, 4constructiv»,
Un exemplu al acestor tendinte chiar aceste
domeniul cercetärilor economice
bogatul Tratat al lui Max Weber-aWirt-
schaft und Gesellschaft» - publicat
ceeace
simplu -
din domeniul istoriei
- «Fall».
Systematische erstarrt nirgends zum
sub ingrijirea d-nei Marianne Weber. Dar, System» -incheie d-1 Jaspers. 4Sistematicul
pentru lämurirea mai sus in- nu in
dicate referitor la felul cum o mentali- Dar
tate conceperea fun- mai cu seamä, prin fragmentarea
damentalä a Economiei, e necesar, ca ei unor perpetue interpre-
in cu citatul op sociologului sistematizäri - nevoie de un
economistului german, amintim de stu- aparat ierte-mi-se - teo-
diul datorit intitulat «Der Sinn retizator.
der oWertfreiheit» der soziologischen und propriile expresii ale lui Weber,
nomischen - apärut «Lo- la fiece pas absolut toate scrierile
Bd. 7, 1917-19(8 republicat sale, el pretutindeni
lumul de studii: zur voia aparat de «möglichst eindeutig
Wissenschaftslehre», Tübingen verständliche Begriffea.
Dealtfel socotim cetirea acestui Un aparat de mai cu
studiu pentru tratatului ulterior. de limpede singur fel (ein-
studiul amintit apare ca o deutig (Gesammelte Aufsätze zur Wissen-
confesiune a autorului despre ideea, pe care schaftslehre, p. 498). aceasta pentru a
o are in ce posibilitatea abeschreiben und verstehen und er-
unei a Economiei. klären zu können», pentru a
Weber face parte din marea falangá a cer-
PENTRU
203 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

In acest chip expresiile se in «reine Sachlichkeit» sau tsachliche Einsicht»


tot locul sunt accentuate - de ex.: (in sensul unei obiectiväri).
stehende Soziologie» sau verstehen», In acest sens la concluzia
toate acestea scopul al unei siste- domeniul economic
matizári clare, cât cialpolitic feluritelor »Wertungen», direc-
mai perfecte. tivele actiuni de - «wertvolles
ultima ratiune a faptelor a amänun- Handeln» - pot fi demonstrate de discipli-
titei este - «Sinn», nile empirice. Le cuprindea astfel schematic
aSinnhaft», «Sinnhaftigkeit», «Gesinnungen»... sub urmátoarele trei puncte: Mijloacele
Dar nimic din toatá a inevitabile (unvermeidlich ). 2. Rezultatele
nu are pretentia absolutului. Nimic secundare (Nebenerfolge) inevitabile. 3. Con-
nu sistem. curenta mai multor Wertungen)
Totul se reduce la o cpnfruntare a posibile, conditionatá de consecintele prac-
mijloacelor de a tice ale acestora (op. cit., p.
riilor de fapte individuale, confruntare din «A fi sau a nu fi sindicalist» sau «a
care apoi unica explicatie cu sau a pe câmpul de lupt sunt
a raportului supus cercetärii. exemple (op. p. 477) - probleme
In aceSt sens, disciplinile empirice, printre a cäror deslegare e cerutá «Wertfrein, liberá
care se economia cum sociologia, de judecatá de Dar, asupra
n'au a de valoare. Weber acestui punct trebuie insistat, Wert-
o sustine categoric: «Die Problemstellungen freiheit care decurge dintr'o
der empirischen Disziplinen sind «Wertfrei* Wertung sachliche Einsicht nu exclude
zubeantworten. Sie sind keine «Wertprobleme». sensul - die Gesinnung - nu
Aber sie stehen Bereich unserer Disziplinen dupá expresia-i proprie «Tod mit
unter dem Einfluss der Beziehung von Reali- wachem Auge». Weber asadar,
«auf» Pentru lämurirea acestei nimic nu se imobiliza ri-
«Wertbeziehung» Weber acceptá definitia lui giditatea unui sistem.
Rickert, pe care o formuleazá urmátorii Procesul aceasta
termeni3Raport-de-valoare referitor la fapte din domeniul politicii
rea a acelui specific - ciale, schematiza de predilectie for-
interes, care aspectul ?) forma ?) mula: - scop, rezultat secundar.
obiectului cercetári empirice» - («Wert- - «Nur wo bei einem absolut eindeutig
beziehung meint die philosophische Deutung gegebenen Zweck nach dem dafür geeigneten
desjenigen spezifisch wissenschaftlichen Inte- Mittel gefragt wird, handelt es sich um eine
resses, welches die Auslese und Formung des wirklich empirisch entscheidbare Frage» (op.
Objektes einer empirischen Untersuchung cit., p. 479).
herrscht»), op. cit., 473). Dar, acest proces se caracterizeaa printr'o
Asadar, liber de fortate, liber de accentuatá tendintä a diferentierii
inmixtiunile lumilor de valori divergente, sului», apoi a unei ratiuni tehnice a
liber mai cu de prejudecatá celor in printr'o subiectivá pozitie,
sau propozitii etice, Weber sä intentie corespunzátoare scopului,
noasck dar prin tocmai imposibil de-a fi
astfel fenomenele faptele adeváratá, dreaptk strict obiectivk
individualitatea cercetarea o
raporturilor pe care le dove- acestea servesc lui Weber
existenta conditiile ace- pe de o parte de-a deosebi economia
steia in ceeace ele mai puteau dovedi de sociologia politica
rational, consecvent, causal, nece- pe de alta, de-a inutilitatea
sar. ce se fac de-a norme de
In obiectivitatea cercetärilor, pe care le economicá extrase din studiul
pentru sistematizarea al unei pure.
terialului istoric, disciplinilor empi- zu theoretischen Zwecken nützlichen
rice facultatea de-a distinge intre «Wertung» Fiktionen der reinen können aber
in sensul pra ctice) nicht zur Grundlage von praktischen Wer-
PENTRU
204

www.dacoromanica.ro
RECENZII

realer gemacht werden» origina celui de-al doilea le de


(op. cit., 491). acelea ale celui relativele apro-
Aceste »Wertungen» nu pot fi numai dintre empiric tipul ideal
atunci când scopul economie con- le precizeze, pentru ca acest
stracturii sociale sunt precis date empiric (empirische Wirklichkeit) poatá
când e de ales mai multe mijloace fi, notiuni mai cu
economice, mijloace care de cauzal (um sie
fapt identic, dar care potrivit inte- móglichst eindeutig Be-
omenesc diferit, raport cerin- grit/en beschreiben und kausal zurechnend
sigurantei, promptitudinii cantitati- verstehen und zu können), op. cit.,
vului rendement al rezultatelor ce 497-498).
fie chip osebit obtinute. In Weber, fictiunile
Evident pe unor «fictiuni cesare economice, au darn!
sitoare», Economia in teoretizdrile pe determine Economiei pure caracteristica de
care le intreprinde, poate ajunge la crearea dogmatism.
unor «tipuri ideale» «de f apt» Economia e In
faktisch ) aceste pot se ajunge la demonstrarea a
adevdrate. Dar, W,eber, nu e exclus
ca se prezinte pentru unele ca- a) economia purd nu poate, tocmai
false. origina teoretizArilor ei, constitue
in faktisch ) investiga- baza unor norme precise de
torul foarte adesea tipuri- economicd sau b) eco-
ideale construite, normativ «juste». Logic poate demonstratá «Wert-
privif se justetea normativA frei», se poate de
a acestor tipuri, constitue Ea se poate acest sens
Dimpotrivd, se poate ca un cerce- constitui ca rezultat al unor cercetdri em-
vroind de caraeterizeze un domeniul social al tuturor raportu-
fel specific de tipice (Gesinnungen) obiecte sau obiecte
ale oamenilor unei epoci - subiecte aceasta pe temeiul ldmuririi a
un tip de mentalitate (Gesinnung) potrivit aceeace poate fi demonstrat in existenta
normelor lui etice proprii, in acest sens ca decurgând din motive cauzale.
totus, din punct de vedere obiectiv In general, pentru Max Weber, -
unul ce complet opus acesta este rezultatul definitiv al cercetdrilor
norme. s'ar ca apoi aceQtui tip sale metodologice, pe care in va
i se compare Verhalten) le aplice desvoltarea marei
ce a fi cercetati. Sau ulterioare und Gesellschaft»,-
ar putea construeascá un tip de a Economiei (die
mentalitate, pentru care el personal n'ar schaltliche Lehre, von der Wirtschalt) nu
pretinde nici un atestat Prädikat) numai la mijlocirea unor pure ideal-
sau negativ, de nici un tipice formule - ceeace constitue
Asadar, normativ «justul» (das normativ Economiei teoretice, nu tinde
«Ricktige») n'ave in scop un deasemenea numai precizarea unor rapor-
nopol. continut turi economice cauzale, singuratice
ideal - ori de-ar o zusammenhange) - ceeace evident constitue
dogmatico-juridick sau politicii economice sociale; - dar
ori de-ar o a
sau economicA, social-poli- Economiei» mai are alte indatoriri.
tick sau politico-culturald, sau in Ea are de cercetat totalul fenomenelor
chip ar expune, - chiar in cea mai sociale in cum e conditionat de cauze
-o valoare (Wer-
tung) de oice -
ideal nu are in marginea
tipului
sale
economice. - hat die Gesamtheit der
sellschaftlichen Erscheinungen auf die A t-
ihrer Mitbedingtheit durch ökonomischer.
singur scopul: compare Ursachen zu untersucheno (op. cit., p.
lui empiric, contrastul 500).
ARHIVA PENTRU
205 REFORMA

www.dacoromanica.ro
Cercetarea aceasta se va face printr'o intereseze. Mai .cu
explicatie printr'una conceptia weberiana despre Economie
Ei bine, acestea constituesc obiectul socio- limpede in studiul teoretic de care ne-am
econornice, ale denumitei ocupat in prezent, mai greu s'ar
fi din cercetarea tratatului
Max Weber, ca istoric ca siste- rior.
matizator, fenomenelor sociale o cele patru mari volume
plicatie economicä acestea de faptul constituesc o expunere
tehnica acestei desbatute pro- totus, acestea tocmai,
bleme a sociologiei fragmentarä a celor de fenomene
nu e de mirare ca probleme social-economice, dar faptul
social-religioase, cum de originile sunt postume - mai
influentele Protestantismului, fie expuse mult, in neterminarea fragmentarul unei
cercetärile weberiane in opere, pe evident, savantu nu
lucrärile lui ) In raporturi de fi acest chip. Ceeace n'ar fi
ale unor ordine certe social-economice, cum esential.
de acelea pe care capitalismul Dar und Gesellschaf
timporan le fond, nu e o aplicare a acelor
In acestora pentru for- cipii, fundamentale, expuse
mele capitaliste agrariene ru- den Sinn der Wertlreiheit der soziologischen
de dinainte de mondial, ar fi und ökonomischen Wissenschaf
de gäsit foarte interesante in cer- acestea tocmai, acest din studiu
cetarea raporturilor de dintre o men- rostul unei mai largi expuneri.
talitate specific primi- Dar, in ce aplicarea a acestor
tive ale unei culturi extensive a principii, vom de doar
Evident acest exemplu ce ni se observatii. o
pare sugestiv, timp de-o nu poate, in un caz,
obiectul unei simple recenzii. aWirtschaft
a sociologiei economice. este de nu numai
Da, asemenea directie prea putin a a unor fenomene sociale
s'a s'a insistat. Max Weber a economice, tipice sistematizarea
insemnat un jalon in interpretarea dar ea mai constitue,
Economiei, prin aceea de a fi deschis acesteia tipizare, explicatia
noui perspective. a acestor fenomene, care,
Cu drept d-1 Hermann Kantorowicz in desasurarea prin dovedirea unor
peste sistemele caduce ale Econo- interraporturi cauzale istoricului
teoretice din trecilt usor se poate terpretator sistematizator,
trece nimeni de azi inainte originii, existentei
nu va trece usor In cercetärile con- Weber, ajutorul aparat
structiile sale peste ceeace Weber a de notiuni, fapt social
creeze explice In domeniul social al telesul. notiune devine astfel
faptelor economice. o mai mult, la
un economist nu poate fapte sociale, care sensul
face abstractie de opera Weber. a faptelor unei
und e tratatul .
fundamental noua bogata sa conceptie operei lui Weber, peste
pentru aceste motive, el constitue baza de notiuni nu se
cercetäri viitoare. trece. Dupá expresia d-lui H.
cetitorul atent a putut rowirz acest aparat teoretizator
ne-am ocupat, de predilectie, de conceptia stitue un pas - «ein Vorwärtso -
de-a fi cercetat in Economiei. reintoarcere e
sumar lucrarea recenziei. Am
evident, intentionat, Weber a fixat categoriile economice
unui autor e ceeace in poate cadrul unei a
PENTRU
REFORMA 206

www.dacoromanica.ro
RECENZII

De ci peste aceste rezultate-care evident, un al lui Honig.sheim (de


nu pot fi socotite absolute, definitive, de o notitá semnatá de d-1 Kantorowicz in
sunt un - nimeni nu revista (Tübingen, Bd. Xl, 1922,
trece vreo orientare a disci- Heft 2, pp. 256-259), evident, in
plinei economice. Cu putintä nu va fi decât de recenzii citate ale
reluare a tuturor acestor sistematizäri operei Max Weber, de pildá cele
acest o completare pe-alocuri o ce pot fi gäsite in lucrárile lui Troeltsch:
perfectionare a Dar aceasta de sau der christlichen
f apt, o mentinere a cercetärilor granitele sau In Paul Barth: *Philosophie
insele pe care Max Weber le-a fixat. Ceeace der Geschichte als Soziologie* - nimic, pe
evident, pe de parte, nu constitue o ne-am sträduit, n'am mai aflat.
pentru eventuale studii Fire§te cá e locul de-a aminti ad
rioare, dat Weber tot ce a lu- de aparitia celor volume inchinate
crat, prin faptul al moriei lui Max Weber, cuprinzätoare a
rialului documentar, a fragmentar. studii semnate cei de frunte
ultim al operei eberiane este de-a sociologi economi§ti contimporani.
fi precizat pentru viitor vadul care va Barbu Solacolu
studiul economic serios.
Departe de lumea adeseori a JOHN MAYNARD KEYNES: A tract
pe tezneiul se crearea on monetary reform. (Un tratat asupra
in abstracto a unei teorii Economice, departe reformei monetare). Macmillan, 1923.
deasemeni de programatice de-a Mai câteva note asupra pozitiei ce
chide faptul social necunoscut Keynes
teleologii construite politice§te ad-hoc -Max note ce nu sunt de pentru
Weber cerceteazd, coordoneazd, sistemati- mai a unor laturi ale teoriilor sale.
pentru ca fixeze obiec- Un devotat elev al lui Marshall, capul
tiv cunonterea faptului social individuali- economice neoclasice engleze, d-1 Keynes
tatea lui totodatá teo- debuteazá ca profesor la Universitate.
retic in cauzalitatea sa, ca tip, pentru Dupá lui Marshall, d-sa
sensului epocilor Pigon, celälalt de al lui
Marshall, nucleul
opera lui Max Weber e extrem econondce Cambridgeiene. Putin
de bogatá reviste de specialitate ca metodá de cercetare econo-
editori, ne amintim, Cambridgeianä este in rivalitate
lista ei intocmitá de d-na Ma- stimulatoare Londonezä
rianne Weber, se publicatä in bro- predominä spiritul sociologic.
«Max Weber. Eine Trauerrede, gehalten program al Facultátii de Eco-
von Karl Jaspers*, Tübingen 1921. E de nomice a Universitätii din Londra pune stu-
la aceastá listá aparitia in 1922 a diul acestora cadru sociologic). In
volumului aGesammelte zur Wissen- politia prima a dat mai multi aderenti
care de f apt nu cuprinde nimic liberalismului, pe când cea de a doua
Volumul e constituit din cele de cialismului. Dealtfel nici Keynes nu este
seamá studii in decursul un izolat al politicii. Din contra d-sa con-
trei decenii diferite reviste de specialitate, printre teoreticianii cu vazá ai libe-
care se prenumer& cu deosebire ralismului englez
Sozialwissenschaft und Sozial- D-1 Keynes in acest tratat
La bibliograficá se mai linia sa de savant practic. Toate sale
iWirtschaftsgeschichtea, apar la timpul când subiectul tratat este
München 1923, recenzat cercetat mai ca oricând. acum
socialci*, an. V, No. Keynes nu a nirnic care nu fie
deta§at de pasiunea momentului, dar
Asupra lui Max Weber nu s'a nimic.
Asertiunea noastrá nu exageratá. Vezi ultimele articole ale d-lui Keynes
devár, in afará de bro§ura d-lui Jaspers, de din revista «The
207 ARHIVA
$1 REFORMA SOCIALÁ

www.dacoromanica.ro
RECENZII

rile sale sunt cu mai interesante cu bill. Teoretic constructia este perfecta, dar
desi concepute in controver- in aceasta o grea
selor, problemele sunt cu obiecti- contra trade-unioanelor cari nu vor
vismul rece al omului de Ultima sa li se salariile ce nivelul
lucrare -A Tract on Monetary Reform - furilor nu a el mai ceeace
ne poate cea profunclá cercetare a este o imposibilitate sala-
problemelor postbelice. Mai mult, unele industrii unde
Asupra politicii monetare ce presiunea cauzatä de urcarea lirei a fost mai
a fost curente in simptoare, ca industria extractivä a
economistilor aderentii eta- bunelui, salariile fi scázute,
de aur absolut cari au dustria a primit o subventie din Sta-
prin intermediul actualului ministru de tului de pe luna August,
nante al Angliei, Churchill, partizanii porar, pe o de luni. Aceasta
monetei (sau reglementate (ma- pare cu mai absurd cu puterea de
naged currency) care sustin din contra cumpärare a aurului in momentul actual
cercetärile recente au este cu totul artificialä
suficientele etalonului de pentru menti- Reserve Board-ului. Asupra acestei chestiuni
nerea nivelului preturilor, care vom reveni corpul recenziei.
este mai important azi mentinerea d-lui Keynes se compune din
unui stabil. Vedem o evolutie cinci capitole care problema
teresantä monetarä toate aspectele ei. Pentru cine
economistilor englezi la inceputul vrea mutafiunile belice post-
boiului mondial a fost per- belice ale mecanismului monetar ale piefelor
fectiouarea mecanismului etalonului de aur, financiare precum adaptarea acestora la
ca preturilor, salariilor, etc., nouile conditii, cartes d-lui Keynes este
se adapteze schimbului. In timpul inclispensabilä. capitolele volumului:
boiului fluctuaPile auruhii au fost Consecintele sociale ale schimbdrilor in
de brusce s'a observat si- valoarea monetei ;
tuatia este prea artificiala dependenta de 2. Finantele schimbärile va-
aleatorie in rezultatele ei. In urma loarea ;
acestui fapt s'a ivit o de 3. Teoria monetei a schimbului;
ticieni propoväduind reglementatä» 4. politica
(termenul este al d-lui Keynes) pentru a 5. Propuneri practice pentru reglemen-
nu niai mecanismul atât de delicat al tarea viitoare a monetei.
al salariilor - mai ales f Capitolele prime studii asupra
uriasei lipse de lucru dupá rásboiu, fie felul cum acestea influen-
guvernat de cauzele oarbe ale exploatärilor asupra distributiei nafionale
aurifere. D-1 Keynes este din mai asupra producliei, apoi ca metodá
autorizap exponenti ai monetei reglementate este contrastatá irnpozitul pe ca-
un aprig de pital, d-sa pentru acesta din urmá.
aur absolut In lucrarea de f Keynes câteva spicuiri din aceste capitole, spi-
mod lucid complet teza in care ne intereseazá de aproape: Contra
favoarea «monetei reglementate». Urmärile celor ce se apropie de chestiunile monetare
imediate ale introducerii etalonului de prin latura cei ce vorbesc
prin intensificarea de despre contractului» monetar
din cauza scumpirii märfurilor engleze aur la paritatea pentru
aprecierea lirei sterline, dau dreptate d-lui depreciatä, despre oimoralitatea» inflatiei
Keynes. Partizanii etalonului de aur a impozitului pe capital despre
prefurile vor la tatea liinbaj de
librul dintre se va resta- din discursurile cercurilor noastre con-
din rapoartele Báncii Nationale,
Vezi ultima sa «Consecintele d-1 Keynes nu are cuvinte de
economice ale d-lui Churchill» (The economic satirizare: pe de parte, spune
consequences of Mr. Churchill). d-sa, un respectabil influent
PENTRU
REFORMA 208

www.dacoromanica.ro
RECENZII

repudiind cu adoptarea unuia In capitolele urmatoare, Keynes pune


sau altui expedient fulmineazá contra bazele nouei teorii a monetei reglementate.
contra impozitelor pe capital pe Pentru expune d-sa exemple
motiv se sfintenia intangibila a practice :
; sau, mai bine zis, a drepturilor Indicele nivelului preturilor engleze
(vested interests), deoarece o schim- in Decemvrie 1920 150 (date aproxima-
bare a monetei legale unei tive).
taxe asupra nu sunt Ibidem, Decemvrie 1922 1922).
sau chiar contra precedentului. Cu Emisiunea monetará Oct.
acestea persoanele de felul acesta tre- de 585.000.000 lire st.
cu peste unul din cele mai Ibidem, Oct. 1922 de 504.000.000 lirest.
mari principii sociale, anume peste dis- Depozitele publicului la erau
tinctia dintre dreptul indivi- Oct. 2920 de 2.333.000.000 lire st.
dului de a contractul dreptul Ibidem, Oct. 1922 de 1.700.000.000 lire
Statului a drepturile Numerarul buzunarele publicului
sunt inamicii cei mai mari a ceeace doresc Oct. 230.000.00o lire st.
pastreze, nimic nu poate Ibidem, Oct. 300.000.000 lire
integritatea contractului intre indivizi Rezervele lichide, numerarul de
autoritatea discretionará a Statului de a la ambele date, este de aproximativ
ceeace a devenit intolerabil. Pute- 12% din suma depunerilor.
rile cumulative ale dobanzilor compuse sunt Baza acestor calcule poate fi
prea acumularea drepturilor lucrare. Cifrele sunt aproximative. Din aceste
ar mitigatie mai date reies urmatoarele In timpul
multe generatii, din populatie presiunii economice numerarul din
nu ar fi nimic decât celeilalte rele publicului creditele lui la cresc.
j Publicul se abtine dela Ambii
ce in privintä factori au fost importanti in.
Statul este exact situatie ca saderea preturilor la 1922. Dar nu
vor face imposibilä - dacá ar numerarul din circulatie a
putinta continuarea dar numai ca urmare a cererilor
liste a arei depinde de modera- pentim acest numerar din partea bancilor,
tie.* care nu mai erau presate de public pentru
concluzii ar puta fi socotite ca noui credite. Problema se astfel:
experienta nu ar multi putem noi nivelul preturilor
bancheri conservatori cred e mai pentru mentine stabil la ambele date.
sonant cu meseria mult mai D-1 Keynes sustine acest nivel nu este
sitor de idei transplantând publice ceva misterios, este regulat de
asupra subiectelor financiare de pe planul logic factori influente putine analizabile
pe un alt plan presupus care anume din ele, numerarul emis
seamnä un domeniu de zervele de bänci sunt sub controlul
pot asupra bunului direct fie) al autoritátilor
vreo discutie. Dar aceasta fac Centrale. M treilea, anume numerarul
aláuze nedemne de incredere din buzunarele publicului depozitele la
periculoasá de tranzitie». ca concluzie: nu sunt direct controlabile depind de
aDeaceea, domeniul ac- dispozitia publicului a oamenilor de
de trebuie considerat ceri. Funcpunea de a stabiliza nivelul
pe baza meritelor cazului in discutie. nu perioade lungi dar
aduse dealungul secolelor impo- pentru a ciclice
zitului asupra impozitului in exercitarea stabilizatoare
venit, pâmântului, legilor asu- asupra celor necontrolabile de mai sus
pra vanatului, Statului Bisericii, drepturilor timp aceasta nu sau este
feudale, sclaviei au o imposibilitate punct de vedere practic,
atacuri din partea contractului variarea a numerarului emis
ai rezervelor de
PENTRU
209 REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

contrabalanseze miscarea celor Restaurarea etalonului de aur . fie


controlabile». Cu alte cuvinte, devalorizare fie prin deflatie nu este
a rar pe din cauza o care nu va
zaurizärii lui de public, fie in relele monetare. Din
la este datoria Cen- chiar posibil ca acest pas ne
de a da expansiune emisiunii de a controlul».
astfel mediului aProblema are mai multe laturi
toriu deci scaderea preturilor. Acesta este pe care trebuie le consideram una
nucleul monetei reglementate. Aurul una:
nu mai nici un rol asupra emisiunii Devalorizare contra
monetare. Scopul este mentinerea nivel 2. Stabilizarea contra stabili-
stabil al evitarea crizelor schimbului.
dice stabilizarea valorii aurului pe pe- 3. Restaurarea etalonului
rioade lungi pentru a evit Stabilizarea contra stabilizärii
unei clase sociale sau alteia. Este o schimbului este o ce fi poate.
de stabilitate de evitare a mult dead
de dela o clasä socialá locul discutiilor bimetaliste
alta. secolului trecut. Un schimb stabil nu putem
Sub regimul absolut al etalonului de aur atunci nivelul intern
emisiunea nu este guvernatä de extern stabil».
consideratii sociale. Ea este sub imperiul Deprecierea leului nostru este dato-
direct al de cari pot ratä dar o parte
imense aur pe cari Banca preturilor centrele mari ale cari au
este a le primi pe un adus depresiunea economica
fix contra echivalentul in -1921 L921-1922 in Anglia)
note, indiferent de rezultatul ce continuata Anglia ziva de azi.
aruncarea in acel moment a unei nivelul al este ne-
de circulatorie. Pe de stabil nu putem stabile nivelul
de aur s'ar interne schimbul. de
treptat, centrale ale lumii nu alegerea de toti: se pre-
mai emisiuni r un schimb stabil legat prin aur unui
sub o nivel de stabile, deoarece aurul
de sadere a de de lucru atunci puterea lui
de apreciere a banului rezultatele de cumparare». Dar ualegerea nu
noscute atari situatii. este numai
o a ideilor ce au rezidat la baza Trebuie parte de relativa
etalonului de absolut se va impune, a extern viata eco-
lui se va sub a Cu acestea,
o sau alta. Etalonul de aur absolut pare fie fiece caz o pre-
un stabil, dar un nivel de zumptie favoarea stabilitätii
preturi supus schimbärilor aleatorii. aceasta poate fi
Keynes un nivel de preturi stabil descoperirile de mine de aur au fost
unui schimb valutar stabil, reglemen- in tot secolului al
tarea monetei nu se introduce ca fapt care este un corolar al und
general toate Nivelul de ale painântesc
intereseaza pe toatá lumea, pe schimbul care s'a terminat, a ca
valutar o face un mod acum alegerea stabil un
dus. nivel de stabile sá nu se prezinte ca
D-1 Keynes se contra celor ce cred o Dar viitor situatia
sau devalorizarea fi alta. Toate continentele au fost explorate
Ceeace intereseazä nu se nici mine californiene nici
pe d-sa mai presus de oriee este miscarea africane. Pe de parte progresul
ce nu ne poate aurul sintetic. Prin
este insufi- sau va fi prea scamp sau prea leftin».
ARHIVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
RECENZII

caz legarea nivelului numai i se lucrurile


de este prea riscant. norme economico-politice ideale. Anglia
Dar in momentul actual cursul aurului de azi nefiind nici de industriasi (I)
de Federal Reserve Board muncitori ale interese din
sume imense de aur pot tul de vedere al nivelului sunt
preturile mondiale. Frin urmare chiar identice, ci de bancheri negustori
aurului de (ma- curios lircru Keynes pare nici nu
naged) nu mai este voia voeste interesele de sunt
Caatare viitor valoarea lui deci cheia politicii - trece la de aur
nivelul mondiale va depinde de a se de influentele ce aceasta
politica a trei mari centrale care asupra industriei, pentru sim-
vor cele cantitäti de acu- motiv ambele vor fi astfel avantajate.
in boltile bor. Chiar .celelalte adunati la Mansion House, la 15
centrale ale Europei se vor Julie ale anului curent gura
la de aur antebelic, nivelul preturilor lui Sir Allan Sanderson: «Negustorii ban-
va fi dictat de una sau cherii recomanda modul mai necon-
numai. (D-1 Keynes crede sistemul etalo- ditionat ideea ca pura realitate a situatiei
nului prin schimb de - Gold Exchange economice fie prezentata prin interne-
Standard - sau o a lui va fi diul etalonului de Ce se ascunde sub
torul regim al bancilor Centrale «desinteresata*?
aceasta din cauza relative a Eu- Datoriile la se
ropei care nu va mai tine cu ro% prin apreeierea lirei sterline,
aur fata dobanzilor actuale). sunt obligati primeasca salarii cu
cile centrale se vor la uzul eta- zo% negustorii bani
lonului de aur absolut ca de rásboiu eu o putere de cumparare cu mai mare
atunci va fi o mare de aur care va a se deloc a
duce la scumpirea acestuia. Dar procentul
du-ne la etalonul de aur absolut este faptul Hawtrey
la posibilitate de control al nivelului cu care d-1 polemizeaza lucrare
preturilor astfel la incercare de evi- care, d-sa, este cel mai de
tare a fluctuatillor ciclice care, cum teoretician monetar al Angliei con-
am in urcarea la timporane, a tot pentru un de
un nivel mare urmat apoi de tot temperat -anume fluctuatiile mari
de mari care depresiuni in puterea de cumpärare a aurului erau
nomice de mai sau fie oprite sistemul d-sale prin cooperarea

guvernatorul
lumea economica
i-a fost
Angliei cap sunt
crede
- a Centrale de
printfo conventie international&
pe etalonul de (Gold Ex-
interesati stabilitatea change Standard). D-1 Keynes criticä
a ocupatiei muncitorilor nu propunere pe baza politica
e probabil ca atunci vom fi obligati fi caz, fatal,
alegem, acestea mod voit de cal mai mare de aur: Statele-
dogmei care valoare, Unite.
a fix de L 12 uncea de In sistemul Keynes politica de urmat
D-1 Keynes s'a reintoar-
cerea la etalonul de aur absolut a fost opera este ce mai
a Churchill a A.ngliei. pittem desele violente
Guvernatorului consiliului de administratie ale «Federation of British Industries»,
al acesteia Keynes, le cartea mai asociatie patronala
sa. In luminat - care lume, care organizatie
de interese palpabile este la indirecte
diate ale ce detire momentan puterea- memorande. Ultitnul memorand se
nu este decât un abstractism intelectual, din nou de chestia nivelului
Keynes crede lumea poate fi etalonul de 1925)
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ar fi fost uringtoarea: Obiectul principal va trebui devalorizeze francul lira
fi dead nivelului pre- care contribuabilul respectiv vaputek
doilea rând vom datoria Restul vor pilda
mentinem un schimb stabil. men- Angliei sau pilda Italiei a si-
tinerea ambelor este imposibilg vom sacrific& tuatia fiecgreia, dar nid una nu va fi justifi-
crearea de noui etaloane, ci face
Nivelul preturilor spe- bine adopte ca a emisiunilor
cial de volumul creditelor furnizate de cele dolarul sau lira prin instrumentatia
cinci mari de depozit urmári unui Gold Exchange Standard
crearea de credite vom rezerve de aur la banca credite
ca emisiunea de bancnote urmeze la Londta sau New-York. Incolo
creditelor, nu ca (sub etalo- de urmat fi aceeas.
aur absolut) când urmäriam Este mai pur
controlam emisiunea de bancnote teoreticg a unui monetar a pu-
creiarea depozitelor urmeze acesteia«. nere aplicare nu se atât de difi-
Aurul va el o va fi practice de acele «vested interests*
imobilizat tot singur centru - Banca ale producgtorilor de aur, ale bancherilor
Angliei - va fi exclus din va negustorilor cari s'ar astfel deposedati
servi ca un instrument maniabil eficace de eventuale aleatorii pe
pentru corectarea cursului schimbului in regimului actual.
momentul când din cauza Aureliu Ion Popescu
porare acesta va dela cursul
ficat paritatea puterii de cumparare. BRUNET: Le Socialisme
Pe de parte cursul aurului, astfel périmentai. 254 pag.
demonetizat devenit o va lucrare de un membru
fi fixat de Banca fiecare Joi al partiduiui socialist pentru lumi-
(de sigur va neschimbat timp narea coreligionarilor politici. Partea
indelungat) exact cum se taxa este in concluzie, de o
scontului. Rezerva de aur va fi astfel cu confesiune personal& a autorului, care e
totul de emisiunea biletelor. elocventg scriere. Ea
Taxa scontului va fi ea de temeiurile, care 1-aa fäcut pe autor
alte criterii de proportia aurului pana in scopul pe
de bancnote, va fi de tendinta el publicarea
nivelului preturilor de a se confesiune urmgtoarea parte cu deo-
devenind astfel instrumentul de regulare al sebire revolutionarg
preturilor. obsedeazd multe spirite Franta. Eu
Situatia in America dealtfel nu sumi, unui care, sub Imperiu, a
este nici ea alta. Aurul nu mai este luptat pentru eucericea drepturilor politice
a nivelul preturilor la voia mai pentru drepturilor
deoarece emisiunea de bancnote nu economice, m'am pria contactul cu
mai mecanic intrgrilor de amidi cari-1 inconjurau, din unii cu-
de aur ci este tot nivelul 1848, de Stat din
turilor. Etalonul american este azi un etalon- 1851, 1870 Comuna, la tra-
dolar hârtie sau un etalon de (cu romantice care nu
preturilor jurul lui deoarece In mijlocul de ,eliberare a
Federal Reserve Board conformeze proletariatului.
valoarea aurului la valoarea nu «In mea, judecând soarta
valoarea dolarului la valoarea aurului. torului ceeace necrezând in votul
Dar celelalte Franta vor individual ca mijloc de emancipare, credeam
numai actiunea
Se Anglia circulatia cecurilor a ne-ar da
locul circulatiei bancnotelor. La noi Vorbind apoi de studiile sale so-
emisiunea bancnotelor rolul exclusiv dale, el «Am cA nu e de
al medialui ajuns concepi o stare organizare

REFORMA 212

www.dacoromanica.ro
RECENZII

ca Revolutia o realizá. zeii vor fi milostivi,


volutia atunci, nu numai ruga pioasä a autorului.
forma sa de ci in complexitatea
sa de organizare... Zelelin
relevat e de sub pedeapsä de
inapoiere de de a DIMITRIE G. MAXIM: Naluralizarea fn
desvoltarea a Constitutiune noua lege a
zilon (p. -249) . Ed. Socec, 286
avem istorie a omului pagini.
operei sale. Autorul a servit, ca copil, drept Chestiunea e una din acele
de atelier, douasprezece ore mari probleme, care au retinut guver-
pe zi, seara dimineata intreg atât
Parisul pe jos (p. 187). Aceasta, ca Tratatele de pace, consfintind mai
cu cari a l-a pätruns de ardoare revo- principiul elementar de drept international,
pe care mai târziu i-au toti locuitorii teritoriilor anexate devin,
perat-o studiile In cele din de drept, nationalitatea ane-
revolutia a venit inspire de xant, au repus chestiune acuitate,
revolutie, a se la dat dificultatile care s'au ivit cu punerea
credinta evolutie. vrea in aplicare a principiului enuntat.
o insufle tovarásilor din a de a unitatea natio-
luat nastere cartea printr'o triare a
Asadar un scop cum nu se poate mai a prezidat la elaborarea
ce mijloc autorul spre legii privitoare la dobândirea pierderea
a-1 atinge porneste de departe, cam prea române din 24 Februarie 1924.
de departe. Intreaga istorie a socialismului, Studiul acestei legi a fost pentru d.
ca a sociale, trie G. Maxim, lost la Curtea de
cetitorului, spre a ajunge apoi la problemele Apel un prilej de a un
de actualitate: capitalismul chestiunile tratat asupra
ce el problema mijloacele de de exceptionale de jurist,
schimb, in cele din educatia. In pe care le-a evidentiat stralucire timp
aproape nu e care de peste ani cariera sa de magistrat,
societatea de azi, pe care autorul de a fi fost membru comisia de
n'o n'o solutioneze. Toate turalizare, indicâ pe autor inzestreze li-
acestea pe de pagini. Cu greu se teratura eu volumul pe care-I ana-
ajunge un
mai nefericit mijloc,
trecere in
de nobil scop. Asemenea
a tuturor
a in linii generale.
Autorul se
va
in acest -
curând un altul - de dobândirea
nilor sociale, de de actualitate, are naturalizare.
defectul de a nu deaproape pe Din acest punct de vedere trebuie exami-
meni. Specialistul poate nimic legea, fruct a curente care s'au
tratare de ; pe nifestat ocazia ideea de a in-
un catalog de bogát de chide portile celor nedemni de a o
doctrine, explicate expediate in câteva dobândi ideea de a dobândirea ei
rânduri, e de a-i produce mai cari au sentimente
a-i aduce Punctul de plecare noului legiuitor va fi
De o mai mare atentie se Marx deci nationalitatea nu
experienta In privinta acesteia din se decât prin nastere numai o asi-
autorul toate esecurile milare poate duce la dobândirea ei.
ce au fost la Rând pe d-1 Maxim va condi-
aceste tiile de conditiile de fond efectele
vinte, care mai mult senti- naturalizarii, utilizând un bogat material de
din care a sa: drept comparat
zeii de cei cari ne vor ferici- In ce conditiile de legiui-
torul a acordarea atri-
213 ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

butia exclusivá a instituind toate garantiile, nu vor


in acest scop erarhice: elemente dubioase, se admite
de naturalizare din cei patru prese- opinia autorului a
dinti de Curte din Consiliul de tegorii de români, ceeace ar fi contrar
chestiune se pune cu principiului completei asimiläri a strainului cu
e aceea de a se de nationalul, prindpiu care e la baza legii.
naturalizare, e Curte La efectek Maxim va
de Casatie a avut a s pronunta caz cu amploare chestiunea eonservárii
recent asupra unui act, prin care de românca, care se
Ministerul de Interne, baza art. din toreste cu un afará de- când ea
regulament, certificase nationalitatea manifesta vointa sens contrariu. Legea
unui fost supus rus, care indi- satisface partial revendicarile femeii
genatul Basarabia, acest act ca nerezolvata chestiunea na-
act de in care caz recursul nu tionalitatii ipoteza sotul
e admisibil. Cu atat mult credem - schimbat mai nationalftatea,
chestiunea e controversatá - in Nu recenzii va
de diversele probleme care le
turalizare, aceasta un caracter politic, o lege de importanta cäreia Maxim
o favoare pe care puterea executiva o i-a consacrat un studiu care marcheaza o
acelora, pe care-i crede demni s'o in literatura Acest stu-
fapt cari4 la ei diu, prin abundenta materiei, cu
apreciere. mult cadrul unei simple monografii. E - cum
la de fond necesare am mai spus - un adevärat tratat, destinat
pentru dobandirea vom de toate profesionistilor.
garantiile care a le noul Un spirit de viguroasä dublat de o
legiuitor, spre a se solidtantul la documentare, caracterizeazä acea-
naturalizare pierde vechea sa nationalitate. lucrare. Autorul nu omite nimic,
Eo roa- referintele in chestiunile contraversate
dele pe care le-a dat faimoasa lege germaná ceeace face onoare
Delbrück, care un german a autorului, eruditiei sale.
_Másura pe care legiuitorul nostru a luat-o Marco I. Barasch
impunând solicitantului printeo
autenticä la vechea sa PAUL professeur l'Institut des
tate, dobandirea Hautes de Belgique: Esquisse d'une
teniei de -
in functia pierderii automate a
acelora, in a ar
deei cetätenia ro-
fi
philosophie de
Felix Alcan, Paris 1924).
humaine. (Biblio-
de philosophie contemporaine, ed.
vigoare o lege asemenea legii Delbrück -a In carte, care este mai o
fost de un interes de securitate gere de aforisme profesie de credinta, decât
nationalá, propriu zis o lucrare autorul opune
In general, socotim conditiile impuse intreitei teze materialista, deterministä
pentru dobândirea ca su- etatista, o pozitiune filozoficä. in
f icient de asiguratoare pentru interesele timp idealitatea istoriei, drepturile
nerale ale ca nu opinia individului liber fireasca integrare
autorului, care face o imputare legiuitorului Materialismului istoric opune
de a nu fi ca sanctiune posibilitatea vederea sociale departe de
de a retrage cetatenia noului naturalizat - in a fi sezultatele procese economice,
timp de pace. acestea din aunt guvernate mai de
de triajul pe grabá de conceptia de drept
fac cele instante postu- o societate. In fata deternlnismului, care
lantii la ceatenia riguros de se- postuleaza numai simple ecuatii
ver extrem de redus al persoa- de fortá, legea coordinatiei
nelor naturalizate dela promulgarea crescande: e pluribus unum. Sinteza creatoare
PENTRU
REFORMA SOCIALA 21.4

www.dacoromanica.ro
RECENZII

ne este indicata drept adevaratul principiu LIVIUS LAZAR: La en oeusre de la


al
aplicat la
In
liberul-arbitru,
de determinismul
care se -
spon-
agraire
de doctorat), 124 pag.
lucrarea d-lui L.
Paris
are proportiile
taneitatea creatoare a individualitätii, modeste unei teze de doctorat, ea dove-
de cercetator indepen-
in planul ratiunii universale, de unde dent. Dela la autorul
indreptarul actiunii sale. Indivi- un precis:
dualitätile, elanul creator, se spulberarea tuturor care s'au
nu se opun ele, ci se adus actului Teza d-lui
in unitatea socialä realizeaza cerinta poate fi ca o pledoarie
a In acord pentru proprietatea o
sale teoretice, sprijinita pe
prevadá o de armonie de
Toate aceste teze -
nu sunt
am -
unei demonstratii
Trei invinuiri de
dela
a)
adus
stabileste
produce mai putin, la
sprijinita de unitatea de ca proprietatea
gestiunea necontenitä a faptelor particu- b) nu cer
lare, expresia a unei nevoile sale, restul in
credinte. Imprejurarea aceasta se c)
in stilul forma Autorul toate aceste
exclamatii, cu aratá lipsa de temeinicie.
contin ele raspunsul, dovedeste observatii generale introductive, atinge
vrea eventual poate mai mult ne problema mai deaproape pre-
ne ne unde se eu deosebire
transmitä o convingere pe calea persuasiunii asupra primelor le, pe
intelectuale. prin punctul de vedere care le sustinerea tezei
pe care reprezintá forma pe care sale, stint suficiente convingätoare. E drept
o se poate spune lucrarea timpul din
lui lle apartine acelui spiritualism uni- atinge chestiune cu ten-
versitar francez, a cärei de glorie este in lucrarea pe care o
cu toate acestea mai de intrecutá. de se foloseste de date mai
Influente mai particulare nu sunt nid ele meroase, dar pentru timpul
de nerecunoscut. Vederea despre ideea care torul nostru, mijloacele sale de infor-
contine in ea o virtualitate vine matie, el sarcina in mod con-
cum vederea energia
individualitatii are un sens social Apoi chestiunea
ne apropie de Guyau. In filozofia cu scurte consideratii istorice,
anarbista, cu tendinta sa anti-etatista toate provinciile El a con-
anti-capitalistä, cu increderea sa in perfec- sultat de le de
tia a omului, ateismul aproape, pe unele poate prea deaproape,
cucereste autorului o a situatiei de fiecare
care cu pe Bakunin, pe E. provincie. Cu deosebire interesante sunt da-
Reclus sau pe Kropotkin, tele asupra Transilvaniei, unde el a
originalitatea sa, ca avut la texte ungare, ce sunt
atunci procedeazä la distinctia putin tuturor accesibile.
an-aychie. Autorul trece in la infaptuirea
aceia cari el cerceteazä principiile
desvoltarea ideilor cercurile intelectuale ekecutarea reforinei din 1917-1921,
mai sus lectura lui lle provincii ale precum
secomandata. jurisprudenta, care din
rile de comitetul deosebitelor
T. dispozitii ale acestei legiuiri. trecere

215 PENTRU $TIINTA


REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

a cooperatiei române, ca in 1912, arati ci munci-


mijloc de a agricultura de pe latifundii
face incheierea interesantei teze. seizut.
se vede, lucrarea d-lui este Ziva de lucru e de 9 - o ore in timpul verei,
conceputi ca un unitar: ea face de 8 - 9% ore timpul iernei.
pe dinaintea cetitorului toate che- mai ridicat e de % pences pe 22,7
stiunile, care se problema shilings pe reprezintli minimum
pe fiecare le in indispensabil pentru f
intereselor mid rurale. dintr'un district rural.. Rezulti deci bud-
Deaceea, de meritele ei intrinsece, getul celor mai bine dintre salariatii
ea pe acela, de a sluji striinilor agricoli se un deficit. Ajutorul pe
ce se intereseaza de starea mai aduc femeile lucrând la domicilin
noastre, un fericit de informatie. sub regimul barbarului «sweating-system» nu
parvine familia salariatului la
Zeletin. marginile mizeriei.
se mai traduce con-
RENA PLEVEN, Les ouvriers de care si locuiasci acesti
anglaise aepuis guerre Paris muncitori. Marea majoritate e obligati. si se
numitele «tied cottage»;
Studiul pe care René Pleven
proletariatului agricol din -
intreprins sub conducerea regretatului nostru
barici apartinând proprietarilor
le conced muncitorilor ca un supliment in
anexat
profesor Auguste - umple un gol in Legiuitorul a intervenit rânduri
literatura socialk care pare fi neglijat pro- spre a ameliora stare, dar
blema pe care o acuitate o interventia sa nu a dat roade. Prin legea
destul de important& de muncitori supusi unei se consiliile judetene cons-
exploatäri demne de alte vremuri. case pentru muncitori din resursele
ceeace caracterizeazá structura bugetelor locale- Aceasti lege cu caracter pur
a Angliei e repartitia foarte parcimo- facultativ esuând, ea a devenit obligatorie in
a pämântului, marea proprietate pre- 5909. Dar de nu putut
ea reprezinti 69% a suprafetei totale, gistri vreun progres. Cauza trebuie
timp ce mica proprietate atinge cea dupi cum spuneam sus lipsa
33%. tului de asociatie la muncitorii agricoli. Din
al capital funciar e concentrat 700.000 numai 4.000 erau
in foarte de locui- nenorocitä abii e
tori e destinati devie câmpul de noscuti de câtiva specialisti de
al unei imense de Opinia o ignori complet. Proletariatul
Conditiile in care salariati trebuie industrial ci a absorbit cu
munceasca sunt de naturi redamk a Statului.
in interesul superior al conservirii rasei, o Intervine care reclamând
interventie a legiuitorului. agricoli un efort important pentru apro-
la izbucnirea räsboiului aproape nici o vizionarea grâne deveniti extrem de
legislativi n'a scopul ame- din cauza risboiului submarin, va determini
liorirei stárii sociale trebuie atribuit exclu- partea guvernului o atentie deosebiti
siv lipsei spirit de solidaritate dintre pentru de neglijati atunci.
muncitori. Toate guvernantilor
Reforme sociale nu se dobandesc acolo spre sporirea productid agricole. In
unde ele impuse de o puternia sin- acest scop se 21 August 1917 cele-
dicalk de o in bra lege «Corn Production Acts care garantând
domeniul agricol nu se poate in a, fermierilor preturi fixe, si determine
cel putin de Autorul va de pentru muncitori. Pentru
chestiune la sale, aplicarea acestei misuri se instituie o comisie
consacrându-i unul din cele mai interesante de agricole (Agricultural Wages Board)
capitole. Aceasti lege a determinat o schimbare

ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALÄ 216

www.dacoromanica.ro
RECENZII

titoare situatia material& a muncitorului citoresti. In opera


agricol. inegalitatilor care existan de consiliile instituite de legea din n'a
diversele regiuni, a fost incoronata de Singura achizitie
«Standard of life» prin sporirea salariilor, definitiva reducerea duratei lucrului.
fixarea orelor de lucru la o Problema se pune azi
cu desvoltarea a individului, sunt numai acuitate ca special ce priveste
ateva schimbari pe care a reusit le intro- chestiunea locuintelor
in viata mincitorului agricol. Ceeace a Cercetarile pe care autorul le-a la f
permis lege de toate e desvol- loculuiii permit in desvoltarea intere-
tarea sindicale, transformând o santei sale foarte pretios material
de forta documentar. Din acest punct de vedere apa-
Inteun capitol consacrat sindicale, ritia acestei corespunde nevoi de
autorul ne date foarte importante asupra mult resimtitä.
evolutiei ei. Marco I. Barasch
Organizarea sindicala a muncitorilor rurali
se 1914 sub o foarte GIOVANNI GIOLITTI: Memorie della
Sub numele de muncitorilor vita, vol. I XXV (StudiuOlindo Mala-
miscarea sindicala a cunoscut o epoa godi) 278 pag., Treves,
de apogeu 1874, propaganda
de Joseph Arch in peste Ziarele scriau de curând din
80.000 membri. o de ale Parlamentului fascist,
tere a curentului sindicalist, ajungând in 1889 o cuvântare patriotica a lui Mussolini, un
la de aderenti. stare de lucruri deputat din se ridicase in picioare,
dureazá legea «National aplaude, de aprobare.
Insurance salariat peste entuziasmul celorlalti crescându-1
parte dintr'o societate de ajutor cu discret prin miscarea sa. Giovanni -

toate aceasta muncitorilor agricoli E care cetirea


sindicalizati se prejma razboiului celor volume de memorii. Un
la In sindicate in picioare ceilalti,
adeziunile muncitorilor. Deoparte cu chiar când sunt de
Workers parte Natio- Cincizeci de din a Italiei
Union of Agricultural Workers». sunt de viata
Aceste sindicate se disting prin anumite «Memoriile au cu pri-
vergente de Primul con- lejul implinirii a optzeci de ani de
topirea singur sindicat a proletariatului 1922, se in preajma zilelor
agricol cu cel industrial, reclamând o noastre. Cele din alegeri de Gio-
separatiune completa. Acest sindicat litti, 1921, incercarea
a avut mai mare de adeziuni ; a lucrätorilor mâna pe uzine,
special dela promulgarea legei Produc- cele din turburari dato-
tion din la considerabil. tocmai de sine
In numárul celor se de oameni a capului Guvernului, aduc
la din cari a treia parte apartin rile parlamentare ale fascismului. câteva
sindicatului «The Workers de pe pagina «Acum,
cum se manifesta Camera, in 1921 a
in e departe de ideologia s'a totul deosebitä, spiritul
din stabilirea de ei, de aceea de alegerile din 1919.
mai strânse de pierderea a patru de
uncitori. din partea a comunistilor, acele
la care finde e in alegeri au venit o
functia unei politici sociale pe o mai calitatea In acele alegeri au
comprehensiune a intereselor daselor intrat in Parlament, un manipul de vreo
muncitoare. Evenimentele din treizeci de deputati, mai multi tineri
ani permis mentinerea salariilor la de porniri luptatoare, partidul fas-
nivelul reclamat de o stare a clasei cist ; ceeace lucru de
217 ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

fascismul alcatuind deacum o Poate cA din care


putere bine aibá reprezen unilateral. Giolitti a fost
parlamentarä, potrivit vecbii mele cari s'au impotrivit la intrarea in rsboiul
toate puterile fie din DupA ce el a fost declarat,
lament el nu l-a sprijinit mai statornicA
Am ales acest mic citat, e de lar, incheiere, i-a fost dat
ori caracteristic. el valoarea, deslege din cele mai temute pri-
azi a- pentru noi ca mejdii; a Albaniei, armata de
fel de introducere, friguri disolutie, a orasului
Crispi nfrangerea din Abisinia, Fiume, care la un
ridicarea fascismului la regimul politic de Jugoslavia. Cu toate acestea, opinia
acum al Italiei. Cu ajutorul acestei introdu- fie de faptul zilei, fie de vechi
ceri, multe se altminteri, pe când nu s'a sfiit sA dupA Giolitti
perile de fir desvoltarea peninsulei fericite vinuirea de .Amintirea lui sA
apar ca un tors neintrerupt mai departe. viitorimii deaici,
Mussolini e un dictator de «Memoriile». InseninAtatea documentarA
proportii exceptionale, amintirea personalä s'a revärsat aceste
tatorilor e foatte Alpi Mare, strimte margini. In un nu se
nu trebuie mers in fundul Evului nu pledoaria, de
Mediu sau in comerciale ale Rena- Inlantuirea datelor
ca le gäsim origini Crispi micul citat ales de noi -la inceputul
a fost el un dictator asemenea/ acestei mai e caracteristic din o a
nu singurul, doua El intreg
Excrescentele vietii parlamentare, pânit, inflorituri, limpede
in intreprinderile coloniale ale Descrierea pe larg a pregatirii diplomatice,
apropiat, deslegarea proble- a tuturor europene a
melor interne de tot felul, financiare, sociale talismului tratative, din
administrative, sau in uriasa incercare a e de Momente mari, de
räsboiului mondial, ele ciocniri cu persoane, sau de intâlniri de ve-
solutie revolutionara, n'a care apoi au aruncat
marginile dar se simte dincolo mondial, sub atâtea pagini. Dar
de orizont. Noi, cari am acel ori- niciodata nu se Sunt vestite
zont, ne seama cetind ultimile pagini atâtea din retragerile dela putere ale lui
se spre linia lui. Omul cel vechiu, Giolitti, care nu erau numaidecât concluzia
isprävind. de zile bune unei parlamentare acute. slabá
de rele de intr'ade- plasare de sau o a progra-
vär «Memoriile mele» sunt mului se guvernul
acelei epoci. hotäräsc. un consiliu de
Ele au fost asternute pe hârtie mai mult de un sfert de ceas, pe
la indemnul prietenilor, trebuie pus la guvern, dupA chiar
de Malagodi. Acesta demisionar. in
luat sarcina tot materialul o corectitudine aduce
sau sub dictat sau impros- aplicarea ei o de
prin discutie atâtea uitate. Studiul cati o a imprejurarilor, o
de introducere, pe care l-a scris, e o carac- o intrebuintare patos a
terizare un portret miscat. Ceeace tului potrivit, de informatie sau de duh,
memoriile partea omului pezind pentru totdeauna o situatie, care
atâtea fapte drepturile la pretuirea ur- umplu de recunoastere pentru Italia de ieri.
istoricul o spune räspicat. Vorbele Nu oamenii de-atunci, cari duc
lui ca porti de aramä, cu chipuri bine intre nouii veniti cei peste optzeci de
moarte, dela de baptisterii prin ani, chiar de vrednici de Sub
de italiene. e plin de faptele dar in cele din
spiritul acelor figuri, dar acolo nu se mai discul care le tine se
Numai rece de Emanoil
PENTRU
REFORMA 218

www.dacoromanica.ro
BULETINUL INSTITUTULUI
SOCIAL
CONPRRINTELE I. S. R.
In mai multe din Noemvrie acei cari l-au cunoscut, acei cari i-au
Decemvrie 1925, Comitetul a fost prieteni, simteau dela primele etape pe
discutat subiectul ciclului de din care le fäcuse viata ritmul unei
1925. Din diferitele propuneri victorioase.
oprit cele din asupra Dimitrie Iancovici reprezenta politica
capitalismului viata de partid acel element stráin de clien-
Ordinea celor prelegeri, tela cluburilor, care se poate
ferentiarii titlul prelegerilor vor fi acestea : exportabil». dece gol al
Ianuarie, C. ticii noastre militante.
Psihologia capitalistului. 17 Ia- Cariera i-a fost fulgerátoare, ca moartea.
C. Argetoianu: Capitalismul teforma La zeci trei de ani numit, de Take
24 Ianuarie, M. Ionescu, delegat la La
Manoilescu: sociale ale desvol- trei zeci patru Secretar general al
capitalismului român. 31 Ia- nisterului de Industrie Nu
nuarie, G.
peratia. Duminecä
Capitalismul
Capitalismul national.
coo-
Pebruarie, St. Zektin:
Februarie,
barea guvernului -
treizeci cinci de ani, când - prin
de delegat la Geneva, pentru a
calitatea
Istrati Oamcnii politici capita- valoarea sa personal& - pe aceea de expert
lismul. 21 Februarie, I. al Consiliului Natiunilor.
Capitalismul de Stat. 28 Februarie, dela aceastä D. Iancovici nu mai
Mircea Structura a pinde de guvernul
7 Martie, V. Madgearu: Functionar superior al
Vechea noua de : locul lui al
14 Martie, D-na C. Situatia a al pregatirii sale,
femeii societatea chiul de admirabile relatiuni pe care le
2r Martie, Costin Stoicescu: Formarea gurase Occident special la Geneva,
talului regimul bancar relatiuni intrate, pe cale patrimoniul
28 Martie, . (Berlin): de prietenii al noastre. Cariera lui D. Ian-
pitalismul rásAritul Europei. covici la Societatea Natiunilor de
Aprilie, H. Truchy (Paris): Capitalismul toate, o româneascá.
internationale.
prilie, G. Agricultura capi- cari au vrut in D. Ian-
talismul. 25 Aprilie, Proletariatul covici un simplu al lui Take Ionescu*,
se va amintind cartea lui editatä la Payot, in 1918.
2 Main, O. Goga: Rolul social Aceastá carte nu cere nid
al presei. Duminicá V Goldi : e bine In al
litica culturii. Main, G. doilea cartea a apärut atunci Take
Influenta stärilor ideilor sociale
asupra legislatiei. 23 Main, N. la Paris, de o de
lorga: Revolutia capitalismul. a figura acelui care
Main, D. Gusti: Elita credincioas& poli-
intelectualä societatea capitalistá. abate. Tara pentru
de de a nu face
t IANCOVICI pace singurul organism autorizat
reprezinte reactiunea României
A murit la trei zeci opt de ani, prea acest Consiliu de sub conducerea lui Take
pentru a se fi realizat Cu Ionescu. decorul care trebuiesc situate
el s'a stins o splendid& fägaduealá. Dar tosi biografia apologia scrise de Iancovici edi-
ARI-UVA PENTRU
219 REFORMA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL INSTITUTULUI

tate, la Paris, sub titlul Ionesco (Payot. Dar Iancovici mai cu mili-
tant al pacifismului solidaritätiiinterna-
la aceeas, el mai volum, tionale. Deaceea, cele mai multe din paginile
asupra la noi, nu s'a vorbit destul. lui ultime au un suflu de apostolat o
Volumul e intitulat «La Paix de Bucaresty. de utopist in care amintirea
Germania, momentan invingatoare, ne unei, adolescente pe care putini o cunosc:
genunchiase, semnasem tratatul din de liceul francez Algeria,
pe ieseam teritoriul mutilat, timp, pasiunea
cu toate hnia Carpatilor cu a unchiului care radical
brogea in condominium. In «La Paix de Bu- al regiunii. La vârsta de ani, lancovici
D. Iancovici singurul care tot vocabularul ideologiei radicale
atunci opiniei publice occidentale, sub timpul campaniilor electdrale. de multe ori,
de volum, tragedia româneascä. Analiza amintirea aceasta doctrinal ui
concludenta a textelor, Iancovici a contribuit, poate in primul
lui Iancovici seriozitatea care la vulgarizarea- pe meleagurile
politica. 1918, in Occident, ideii Când Institutul So-
nevoie de meditatiune Präbu*rea a organizat ciclul asupra
sguduise increderea aliatilor. Negocie- liticei Externo, speciala tratare a
rile de pace sparatä ale Sixte de melor privitoare la Societatea Natiunilor,
Bourbon, ca o Dar a vorbit cu documentare
dela arate tuturor ce deosebita asupra S.
o pace a Germaniei invingätoare. rinta sa a fost apoi publicata in volumul
pilda hotäritoare. Recenziile presa editat de Institutul Social.
despre «La Paix de lui volum, care e sub la
refren: ce ne datia Principele e un expozeu total al
Räsunetul in dovedeste epui- institutiunii din Geneva. Cele din
zarea ei. corecturi care asteptau biuroul lui
Iancovici, sunt acelea ale volumului «Societatea
Cariera lui Iancovici, in politica menit in colectia
nu justa a pe
care Licentiat Doctor de ce, pentru multi, D. Iancovici n'a
politice al Universitatii din Paris, fost numai un al lui Take
sise a da, inaintea Pregätirea lui dinaintea succeselor sale
contact cu politica româneasca, un politice, nu o imbulzeal& ad-hoc de cano-
volum «La crise balka- rezumate. de ce spre
Acest volum a apárut 1916. o cinstea pretuit.
expunere de ansamblu a chestiunii, un
care azi in multe pagini, al Consiliului Societäpi Natiunilor,
substanta actualitätii. D'. Iancovici fie delegat in din
Intors lancovici co- cele mai importante conferinte: a Dezarmárii
aboreze activ la ziarul «La Reumanie», al a Bugetului. Interventiile lui D. Iancovici
director a fost timp, la la Societatea Natiunilor se insemnate
la in «Journalul in aBuletinul
prins politica militanta, Iancovici mensual*.
n'a niciodata personalä. N'a In la Paris a avut succes, care
politica Articolele lui a läsat ca respingerea unei propuneri
de multe ori, o documen- a Robert Cecil. vorba, in
tare, mai cu la noi, informatia despre mäsurile care se pot contra popoa-
e de anevoioasä. un amestec de date relor cu intentii räsboinice: Robert Cecil
precise -de amintiri personale, pe care le o terapeutica, publicarea a
cu o de avar al inteligentii, statisticilor militare; iar Iancovici
In numeroasele lui peregrinäri internationale: nu crede virtutea a cifrelorr.
la Geneva, la San-Remo, Paris, la Bar- de in urma remediul
celona. lui Robert Cecil a fost ca ineficace.
1ARHIVA PENTRU
REFORMA 220

www.dacoromanica.ro
BULETINUL INSTITUTULUI
a conferinta de tranzit din Barcelona, a celor cari au lucrat, de el, la
delegatii de tehnicieni, supletea sirea unei institutii al triumf
politic ; un apärut supremul ideal
pune lumin felul cum
s'a negociat atunci, privilegiul pavilionului *Consiliul
românesc pentru micul cabotaj pe
La conferintele bugetului, D. Iancovici, care cel mai regret moartea lu
nu delegat al Romäniei, nu niciodath dancovici care a adus timpul
capitolul lui, a nu cere ani, servicii apreciabile Comisiei al cärui
o reducere a datorite de noi, ca onembru
Stat participant la Societatea Natiunilor. «Noi am apreciat totdeauna la foarte a
La ultima sa D. Iancovici cola- valoare pretioasele servicii pe care
borase la mai multe proiecte cu d-1 Jouhaux. clancovici le-a adus Societátii Natiunilor,
Moartea lui a fost un doliu pentru al Comisiei de repartizare a
acei cari deaproape sau de departe, participä acheltuelilor, ca al Comisiei
la politica internationalä. mixte de dezarmare mai
4Institutul Socials pierde un membru va- «vie durere am aflat lui prematurs...
loros un colaborator de Semnatarul acestor e Sir Eric Drum
Ca un suprem omagiu adus acestui element Secretar general al
de elitá, transcriem fragmentar, cuvintele
venite din Geneva: ele rezumá sentimentele TITEANU

ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL DE
Pentru arátarea celor mai de intrate dela numär la numär
al Arhivei, sala de pentru inregistrarea, pe cale, a
terilor bibliotecii, apare buletinul de El trebuie dea cuprinsul
scurte caracterizäri, n'are dorneniul recenziei,
i se pästreazá drepturile toate cazurile când va fi potrivit sá se
(Vezi V, No. I-2, pg. 261).
Notitele sunt ale Secretariatulni de redactie.
JAMES T.: Economic and so- JONES AMY Carnegie en
cial World war. Outline of Plan, international peace,
European Series, Washington, pag. and work, 1924, pag.
zece pagini concentrate, directorul sec- Volumul acesta cuprinde o
tiei de economice al a Fundatiei Carnegie pentru pacea
datiei Carnegie, trage cu Prefata meritele pentru ideea
planul de de volume reconcilierii ale baronului
istoria a rásboiului d'Estournelles de Constant, care a infiintat
mondial, o de mijloace, de izvoare o acest nume la Paris
de piedici, care opera ei a desteptat luarea apoi entusiasmul
teoretic de posibilitäti. Noi avut lui Carnegie. Din
cirea auzim la Bucuresti pe d-1 Shotwell entusiasm a iesit puternica cu do-
aproape exact a intreprinderii ivirea apoi de finale
lucruri recitirea acum pätrunde mai in deosebite la noui
mult intreprinderii. americana a asociatiei s'a des-
schita de diferite Este de fiintat. In de activitate, sute
de opere sau extrasele din de au iesit in timpul ei.
rile presei pun realitatea, lui, lu- Cea analizatä de noi e chiar a doua
crul realizat. Acest volum nu dealt- Ea o biografie de fapte a intemeietorului
minteri, din titlu vede, Carnegie, cu o scrisoare
de publicatii milioane de fundatia, apoi organi-
europene; «editoris zarea ei. Cele trei sectii, educatiei, a
Pentru editor intelesul englez tului internationaL a economice
al i-am prea tra- trecute in programul
e d-I David Mitrany. realizarile de spiritul care le-a
parte se la tel ceilalti cola- visat, de Statele Unite de lumea
titlurile publicistice
aceasta. Despre noi ANTONESCU G. Din Problemele
sunt lucrári: dagogiei moderne, ed. II-a
Sudestul european de (1924), pag.
D. Mitrany. Apoi, economice ale aceasta a cunoscutului pedagog
räsboiului cu trei universitar, a din
Efectul ocupatiei inamice de volum epuizat cu studii
Dr. G. Antipa; asupra subiectul. trateze toate
de profesorul problemele pedagogiei moderne, ceeace o
J. Cantacuzino Efectul räsboiului asupra autorul ar fi dus la un
vietii economice a Romaniei, lucrare pendiu, ea tot orizontul. Lucrarea
fie initiata. completä ca o la
Interesant e mai capitolul mare, in care se pierde, dar
e urmärit, ca in accidentele caracte-
e autorul, cu date bio- ale peisagiului.
bibliografice, cuprinsul. de vedere se intro-
PENTRU
REFORMA 222

www.dacoromanica.ro
BULETINUL SALII DE

ducere, despre modá in pedagogie. : Sources and Studies), New-York,


trei I. Din pedagogiei pag. + XII.
dela Rousseau Kant la influentele Autorul incepe astfel: foarte de
asupra ; II. Problema de istoria a de istorie.
educatie, capitole despre importanta pe- Au lost aproape a tot ce se sub
dagogicá a problema soare, de literaturä, filozofie, arte
catiei caracterului
religia
pedagogia contimporaná,
educativ, rolul
practice in educatia caracterului,
mai presus de
acum câtiva - de fapte politice. Dar
exceptia a
de cercetätori -istoria istoriei
nationalä esteticä ; sese nescr