n q

raaaausasamman''''....M41315131EA instarAMICIIII0*....1.

Noilt
7712 c,
'gee41;

ra.0.--
Fail.. , .0
4

a' .96

fl

117(-)pog. t Acf,

,d41, 1K I. 44, pf \ .0

41111, :ill. , u

ed,

._ -."7/rx

41.1,111MeMeet
www.dacoromanica.ro
 )ACATIAN.
TEODOR Y.

-X-
CARTEA DE AUR
SAU

LUPTELE POLITICE-NATIONALE
ALE ROMANILOR
DE SUB COROANA UNGARA.

VOLUMUL III.

SIB II U.
sTIPOGRAFIAg, JOSIF MARSCHALL.
1903.

www.dacoromanica.ro
 rgie"C "-MCGMCO= Imt*
nz3z3mma:K3a=rrorrolL
4\14arasa9 itMONMS2SN

Pre ata.
Din motive neatirnatoare de vointa mea, volumul de
fata al Car Ili de Aur s'a tiparit cu intarziere. Nu '1-am
putut da binevoitorului cetitor in anul trecut, cum promisesem,
ci abia acuma. Si ca, peste tot am putu-sa termin cu
tiparirea acestui volum, am sa multamesc onoratei Academii
Romane, care 'mi -a venit in ajutor cu premiul ce '1 -a
acordat in sesiunea anului acestuia volumelor aparute din
lucrarea mea (1300 lei), cum si mai multor buni Romani,
dela not si din regatul roman, cari au adunat abonamente
pentru opul meu, gi pe cari nu-'i insir Cu. numele numai
de teama ca s vor supara. Fac insa destainuirea, ca in
urma valorosului sprigin ce dat, numarul cumpa-
ratorilor Car,iii de Aur s'a apropiat binisor de trei sute,
numar suficient pentru a mi-se acoperi spesele de tipar,
ii ast-fel tiparirea celoralalte volume urnqatoare este acum
asigurata.
in volumul de fata al treilea al Ccir,lii de Aur
se cuprinde activitatea deputatilor romani din dieta Ardea-
lului dela 1863/4 tinuta in Sibiiu, activitatea deputatilor
trimisi din partea dietei dela Sibiiu in senatul imperial dela
Viena, ultimele lupte date din partea Romanilor gr.-ort. din
Transilvania i Ungaria pentru reinfiintarea metropoliei lor,
qi luptele Romanilor ardeleni purtate in dieta din Cluj dela
anul 1865.
Cu privire la dieta din Sibiiu trebue sa fac comunicarea,
ca 'mi-a fost cu neputinta sa reproduc kale vorbirile rostite
acolo din partea deputatilor de nationalitate romans! pentru-ca

www.dacoromanica.ro
TV

atunci mai scoteam un volum, peste numarul celor contemplate,

ci am ales vorbirile mai insemnate, $i mai ales cele referi-
toare la cheslia nationald romana, pe cari le dau in intregime,
pe cand despre celelalte fac numai pomenire, on le comunic
cuprinsul in estras. Cel-ce voeste totusi A le ceteasca in
intregime, le poate afla si pe acestea in bZiarul stenografic
al dietei transilvanef, tiparit in Sibiiu, in anii 1863/4.
Cred ins5,, c5, si asa e destul de fidela icoana ce o dau
despre ce s'a petrecut in dicta Ardealului, tinuta la 1863/4
in Sibiiu.
La vorbele de carteala ridicate in contra carjii mele
n'am s raspund nimica. A raspuns Academia Rome inela,
acest invMat corp romanesc, care cu 21 voturi contra 2,
va s zica aproape in unanimitate a Oat ca lucrarea mea
e vrednica sa, fie premiata si a premiat-o. Ear' call netrebnice
si nefolositoare nu cred ca se premiaza, nici la noi, nici la
alte neamuri. Incolo recunosc pe seama fiecaruia indrept4irea
de a fi mulOmit on nemulOmit cu aceea ce-'i dau in lucrarea
mea, si indreptatirea de aisi spune in public parerea in privin0
aceasta. Convingerea mea ins5, asa-'mi dicteaza, ca aceea
ce am promis am dat ; ear' mai mult deck am promis, nu
e in drept nimeni sa ceara. Cel-ce totusi e nemulOmit,
isi divulge, secretul a are alte dureri si alte motive de nemu45.-
mire. Ear' cand in vorbe necumpatate isi toarna nemultamirea,
uita ca nu pe mine, ci fie sine sa pune in lumina nefavorabila.
Pentru-ca stiut este, ca cel-ce (la cu beta in balta, antaiu
pe sine se stropeste.
Sibiiu, 29 Tunic 1905.
Teoclor Y. PcicclOan.

www.dacoromanica.ro
 9
Diet jkrdealului. -*
1863-64. a

www.dacoromanica.ro
 .01 OP OP Of og
Atb 41.0! dt,0!414,1% ere O.% O.% 4glit dVb OA 10,111 40,0k4fA114,61441!
WirtillosiP 14%0%0 %Jigs, %OAR, qui' is 110 i fla 11.

doWoW)Wim

Convocarea dietei.
In vol. II. al cArtii acesteia am espus luptele purtate
si staruintele puse Ia anul 1861 din partea Romanilor ar-
deleni ea sa, fie convocata dieta Ardealului, ci sa fie con-
vocata asa, ca se poata intra i Romanii In ea In numar
corespunzator fortelor numerice si intelectuale pe cari le
aveau In Cara, si am aratat i modul cum a fost zadarnicita,
realisarea acestei juste dorinte a lor.
Intamplarea a voit insa, ca aceea ce pe 'Maga toate
luptele energice i staruitoare nu li-s'a putut implini Ro-
manilor la 1861, sa li-se implineasca pe neasteptate doi
ani mai tarziur la 1863, cand dieta Ardealului a fost de
fapt convocata la Sibiiu, fara nici o cerere noun inaintata
Domnitoriului din partea Romanilor, si a fost convocata
pe base drepte, echitabile i multamitoare pentru Romani.
Tot In vol. II. am atins i motivul grabirei cu care
s'a facut convocarea acestei diete. Era acela, ca prin In-
trarea deputatilor ardeleni In senatul imperial dela Viena
s se acopere golul pe care-'l facea acolo lipsa deputatilor
din Ungaria, Croatia si in parte si din Boemia. Iar'
deputatii senatului imperial aveau sa fie ale.,si din partea
dietei. De acl deci graba cea mare. Oici convocarea dietei
dela Sibiiu s'a facut cu grabire. Congresul national roman,
convocat pe Dumineca Tomei 1863 la Sibiiu, Inca nu-'si
terminase lucrarile rescriptul Imparatesc pentru convocarea
i
dietei Ardealului pe 1 Julie n. 1863 la Sibiiu era deja
subscris si trimis guvernului din Cluj spre esecutare, dupa ce
sa publicase Intaiu in foaia oficiala dela Viena.
1*

www.dacoromanica.ro
 4

Acest rescript, memorabil pentru toate timpurile, era

datat din 21 Aprilie 1863 i avea urnatoarea textuare :
Noi, Francisc Iosif I, din grafia lui Dumnezeu
imparat at Austriei, rage apostolic at Ungariei, rage at
Boemiei, Lombardiei si Veneliei, al Galifiei, Lodomeriei #
Iliriei, Archi duce al Austriei, Mareprincifie at Transilvaniei,
comite at Sitcuilor, etc. etc.
Ilustri, reverenzi, nobili, magnifici, spectabili, de bun
gen nasculi, onorabili, firudenli si circums.pec,ti, iubiti cre-
dinciosi ai nostril
Insuflecit de dorinfa de-a vedea regulate toate afacerile
marelui nostru principal Transilvania grin dieta proprie,
sere mulltimirea tuturor popoarelor locuitoare intr'insul,
iar' determinafiunile din 20 Octomvrie 1860 si 26 Februarie
z861- despre relafiunile de drept de slat ale acestuia cdtrd
intreaga monarchie a le vedea duse la indeplinire, dupa
intenliztnea ?wastrel mai de multe-ori manifesttzll
Ne afitim indemnali a convoca dieta marelui nostru
principal Transilvania pe I lulie a. c. la Sibiiu, si in
lipsa altei base legiuile si practicabile a esmite pentru astei-
data ordinea dietald si de afaceri care urmeaz&.
Totadatd am ordonat, ca dietei acesteia sit 'i-se pre-
senteze proiecte de lege asupra urmdtoarelor chestiuni:
z. Despre efectuirea (Durchfahrung) egalei indrep-
tatiri a natiunei roma" ne fi a confesiunilor ei.
2. Despre intrebuincarea celor trei limbi usuate in
tarn in afacerile publice oficiale.
3. Despre compunerea si regularea dietei.
4. Despre definitiva regulare a modului de a trimite
marele nostru principal Transilvania representanii in senatul
imperial.
5. Despre modifictirile necesare in impaytirea politica
a /aril, pentru mijlocirea unei administraliuni mai usoare
si mai regulate, chiar si cu pri vire la justilie.
6. Despre regularea admini straliunii publice.
7. Despre regularea justitiei.
8. Despre organisarea judecatorzilor si in special
despre crearea unui for judecatoresc de a treia instan,ta.

www.dacoromanica.ro
 _ 6_
9. Despre intregirile fi esfilicarile necesare cu privire
la determinaliunile din patenta noastra imfianiteascd de la
21 lunie 1854.
10. Despre introducerea car,tilor funduare.
.ri. Despre ridicarea unei banci ipotecare.
Cdnd indrumam grin aceasta pe regescul nostru guvern
sa publice indata, cum se cade, ordinea provisorie clietala
alaturata, emisa din partea noastra, it provocam, ca pentru
convocarea dietei fi efectuirea alegerilor deputalilor la dieta
set facet forte amdnare pregatirik de lipsa fi set vegheze
ca acelea set fie observate cu acurakid.
Carora de altcum ramcinem neschimbat binevoitor, cu
favoarea fi gratia noastra ces. reg., ca principe at /aril.
Dat in capitala si resediqa noastra Viena, in douazeci-4-i-
unu Aprilie anul unamie-ofitsule-fasezeci,,s-i-trei, at impel-
rafiei noastre at cincisprezecelea. Francisc fosif m. p.,
Francisc conk Ncidasdy m. p. La propriul mana'al prea-
inalt at M. Sale ces. reg. apostolice : Francisc de Reichen-
stein m. fi.*)
Dintre popoarele Ardealului, Maghiarii i Sacuii au luat
act cu rauliti suparare despre acest rescript ImpAratesc, Si
nu fara motiv, pentru-c6, ei aveau s pearda tot ce au
cladit la 1848. Salii '1-au primit cu impasibilitate, fiind-ca
ei n'aveau nici s6, pearda, nici sa, cas,;tige. Numai Romanii
'1-au primit cu bucurie, pentru-ca poporul roman din Ardeal,
dupa multi secole acum Intaiai-data a fost chemat la cola-
borare parlamentara, Impreuna, cu celelalte natiuni, 1ntru
cladirea FIi asigurarea viitorului propriu i al patriei comune.
tiau Romanii ardeleni, a dieta aceasta pentru ei a
fost convocata, din momentul publicarii rescriptului im-
E,si

partitesc10 vedeau visul realisat, dorintele implinite i viitorul

pus pe temelii sigure i durabile. Vedeau realisata recunoa-
terea i inarticularea natiunei romane ca egal Indreptatita
cu celelalte -natiuni conlocuitoare din marele principat al
Ardealului, cu drepturi egale cii cu datorinte egale.
tiau insa Romanii i aceea, c singuri nu vor puteh
face, ca egala indreptatire s fie estinsa, In mod durabil i
*) Din ,Foaia pentru minte, inimd p literatures, anul 1863, nr. 16.

www.dacoromanica.ro
 -6-
asupra lor, in masura in care ei o doresc si in care li-se
compete amasurat jertfelor aduse de veacuri pentru apararea
patriei si a tronului. Dar' erau siguri, ea representantii
celoralalte natiuni conlocuitoare nu le vor pune pedeci, ci
le vor inlesnl ajungerea la dorinta veche. Contau cu
siguranta la sprijinul Sasi lor, si asteptau sh, li-se dee ajutorul
necesar si din partea Maghiarilor si a Sacuilor, cari dela 1848
incoace se landau mereu cu libcralismul :i umanitarismul
pe care ziceau ca-'l vor manifesth in cea mai mare mesura
fats de nationalitatile nemaghiare, In cas ca li-se va da de
non puterea avuta mai nainte si dreptul de-a guvernh ei tara.
Erau deci in drept Romanii se astepte, atat dela Maghiari
si Sacui, cat si dela Sasi, probe de iubire fratasca, semne,
ca este vointa, ca mult buciumata egalitate si fratietate sa
fie prefacuta in fapta fats de poporul roman din Ardeal,
pentru a-'l convinge, ca nu numai cuvinte placute si fer-
mecatoare se rostesc in jurul liberalismului, ci oamenii vreau
sa, fie in realitate drepti acolo wade dreptate sa cere.
Chiar mai mult. Asteptau Romanii, ca pentru recunoa-
sterea si inarticularea in lege a natiunii i confesiunilor
romane insisi Maghiarii sa iee initiativa, cuvenindu-se for
primul cuvant ca celor mai de mult investiti cu drepturi
politice in Ardeal, ceea-ce ar fi fost dovada neindoelnica,
a nobila natiune maghiara cu drag ridica pe sora mai
tinera pe treapta pe care ea se afla, si cu drag imparte cu
natiunea romana drepturile avute.
In speranta legata de Sasi Romanii ardeleni nu s'au
inselat, pentru-ca Sasii intrati In dieta Ardealului nu. s'au
opus dorintei for de a fi recunoscuti de a patra natiune
politica a 0.1.1 Din contra, au sprijinit toate nisuintele
de a-'si asigura Romanii viitorul, si cu prevenire au antat
s li-se implineasca dorintele. S'au inselat ins& in asteptarile
legate de Maghiari si Sacui, pentru -ca representantii acestor
doua natiuni din Ardeal n'au intrat de loc in dicta, ci s'au
pus pe terenul resistenlei pasive, din motivul, ca Transilvania
e unity cu Ungaria prin legi sanctionate, prin urmare nu
mai poste avea dietd proprie. Ast-fel, pe langa toate simpatiile
ce le manifestau in presa fats de Romani, n'au fost pui
Maghiarii si Sacuii In positia de a puteh da si ei Romanilor

www.dacoromanica.ro
 -7-
sprijinul pe care, data intrau in diet6, sigur a nu '1-ar
fi denegat.
Un lucru are sa fie bine stabilit, anume, ca Romanii
ardeleni nu se pregateau sa ceara dela dicta privilegii estra-
ordinare, on tine tie ce sacrificii marl, ci numai aceea
duph, ce de veacuri an Insetat : dreptate. Cu toate ca formau
majoritatea absoluta a poporatiunii tarii, prin urmare din
sarcinile Ri jertfele cerute pentru patrie in bani i shnge ei
dadeau mai mult decat toate celelalte natiuni la olalta, nu-'i
framhntau capul cu cererea de drepturi mai man i mai multe
decum puteau sa, aiba celelalte popoare din Cara, ci numai
o singura dorinta aveau : se fie egali cu ele in toate. Nu
doreau supremaie asupra celoralalte natiuni, dar' nu voiau
sa ramanh nici ei mai mult In jugul suprematiei altora.
Perfecta egala indrepidlire era idealul Romanilor din Ardeal
in zilele publicarii rescriptului Imphratesc referitor la con-
vocarea dietei lor, ideal de mult urmarit, iar' acum aproape
de a fi realisat.
In jurul acestei egale Indreptatiri parerile lush s'au
Lost diferentiat. Erau Romani, can aa Intelegeau egala fn-
dreptatire, ca precum Saii fi au teritorul for national, f;ii
Sacuii asemenea, iar' Maghiarii stapanesc comitatele Ai ora-
sele. sh, se separeze gi pentru Romani o parte de Ora care
se fie teritor romdnesc, proprietate esclusiva a Romanilor,
Cu institufuni proprii romaneti, cu chpetenie proprie na-
tionals, numit voevod, on ban, on altcum.
Interpretarea In modul acesta a egalei Indreptatiri n'a
aflat Irish resunet la cei cu judecata mai calms dintre frun-
taii natiunii romane din Ardeal, qi parerea acestora a ajuns
biruitoare ; pentru-ca ziceau eii scopul Romanilor nu poate
sa fie aceea de a vatama on stirbl drepturile de mai nainte
ale natiunilor conlocuitoare, iar' dach s'ar forma teritor
romanesc In Ardeal, de fapt ar fi scurtate In drepturile
avute toate natiunile neromane ale Ardealului, pentru-ca noul
teritor nu s'ar puteh forma altcum decat luandu-se dela
fie-care ate ceva.
Din frhmantarile politice ale Romanilor, avute dupa
convocarea dietei Ardealului, a ellit deci invingatoare ideea,
ca egala lndreptatire e perfecta data ea vine decretata cu

www.dacoromanica.ro
 8

privire la Intrebuintarea limbei, In coala, justitie i admi-

nistrate, pan la forurile cele mai inalte, chiar i la guvern,
i asigurata i garantata remane ea pe calea aceasta chiar
i fara a dispune Romanii de teritor separat national.
Astfel, cu idei dare, cu dorinte bine stabilite, au Intrat
Romanii ardeleni, acum intaiai-data, in lupte electorale,
pentru a scoate din urna pe aceia cari vor avea se sustina
in dieta ideile for i sa, apere acolo interesele, drepturile F,ti
aspiratiunile poporului roman din Ardeal.
Cu aceste idei dare au Intrat apoi aleii poporului in
dieta, unde biruitoare 'i-au scos Romanii dorintele.
Au mers lU, urna Romanii i au Intrat In dieta cu ere-
dinta In puterile for proprii i in sfintenia causei pe care
an aparatro cu atata energie si tenacitate In trecut, si In
firma convingere, ca acum viitorul natunii romane din
Transilvania e asigurat pentru toate timpurile ii pentru
toate eventualitatile.
Dar' ... n'a fost dat s fie aa!

Legea electorala.
Impreuna cu rescriptul ImpAratesc pentru convocarea
dietei Ardealului a fost publicata in foaia oficiala dela Viena
i legea eleetorala provisorie pe basa careia aveau A se
faca alegerile pentru dieta.
Era o lege bine combinata, In care au fost tinute in
vedere toate imprejurarile i toate raporturile locale, F,d care
a fost luata de basa mai tarziu chiar i din partea dietei
la compunerea legii definitive electorale. Legea stabilise
consul in 8 fl. pe seama celor indreptatiti se aleaga, i cu
censul acesta, mult mai mare de altcum &cat cel din Un-
garia, Romanii s'au declarat multamiti. Dar' erau nemul-
tamite natiunile pana aci privilegiate, cari perdusera dreptul
electoral isvorft din vechile privilegii, pentru-ca, de dreptul
acesta nu mai tinuse cont legea electorala provisorie, i
puterea for resida tocmai in aceste drepturi invechite.
Intregul cuprins al legii electorale era urmatortd :

www.dacoromanica.ro
 -9 --

Regu lament provisoriu

pentru dieta viitoare a marelui principat Transilvania.
. 1. Dieta aceasta a marelui principat Transilvania va fi com-
pusl: a) din 125 deputati alesi pe calea alegerii directe; b) dintr'un
numgr de bArbati, nu peste 40, cari prin proprietate ei inteligentA,
prin esperienta in afacerile publice 'si-au eastigat merite pentru tron
ci stat, si au escelat pe teren bisericese, in stiintA si arts, ci cari
fArg osebire de lege si nationalitate vor fi numiti de catrA Maiestatea
Sa ces. reg. apostolicA, preainalt care vrea se intrebuinteze dreptul
de denumire ce-'i compete in mod netArmurit pentru dieta de acum
a Transilvaniei numai intre marginile numarului restrins de sus, si
vor fi chemati sA iee parte la dieta aceasta. Deputatii dietei nu trebue
BA fie legati de nici o instructiune, iar' dreptul votarii ii esercieazA
numai in persoang.
. 2. Pe presidentul ci doi vicepresidenti pentru dieta viitoare
ii numeste Maiestatea Sa ces. reg. apostolia, dintre case persoane
alese, cu respeetarea diferitelor religiuni pentru fie-care din posturile
acestea, din partea dietei insasi, din mijlocul ei, pe calea votarii
gerete, sari persoane vor fi propuse MaiestAtii Sale.
. 3. Pang la numirea presidentului ci a ambilor vieepresidenti
are se poarte presidentia in dietg un membru al regeseului guvern
provincial, trimis in acest seop din partea regeseului guvern al tArii.
. 4. Fiind-ea tabla regeasea inceteazk de a mai fi parte in-
tregitoare a dietei acesteia, dieta are a-'si alege notari din sanul ei.
. 5. Toti deputatii si membril dietei vin alesi ci chemati la
dieta numai pentru durata acestei diete. Alegerile deputatilor nu pot
fi revocate din partea alegAtorilor. In casul, ea sub decursul dietei
acesteia unii dintre deputatii aleci ar parasi-o, ar muri, on ar perde
indreptalirea de a putek fi etegi, sau vor fi impedecati pe mai molt
timp a fi membri ai dietei: este a se ordonk alegere nod..
. 6. Dicta vine deschisa, prorogata ci inchisa, la mandat special
preainalt, de atilt plenipotentiatul comisar regese pentru dieta, numit
din partea Maiestatii Sale ces. reg. apostolice.
. 7. Membrii dietei au se depunk la intrarea for in dicta in
manile presidentului vot despre credinta ci ascultare fatA de M. Sa
ces. reg. apostolicA, in ke de jurAmint, promitand observarea
determinatiunilor ordinei acesteia provisorie de dial i eonstientioasa
implinire a obligamentelor lor. Presidentul dietei ci ambii vicepre-

www.dacoromanica.ro
 - 10
sidenti depun acest vot in edinta publics a dietei, in mtmile impu-
ternicitului comisar regesc pentru dial.
. 8. Dieta hoarete asupra valabilitatii alegerilor de deputati,
pe bass rapoartelor comisiunilor compuse pentru censurarea actelor
de alegere ale singuraticilor deputati.
. 9. De valabillt este a se considerk alegerea in privinta
careia protocolul de alegere, dupa determinatiunile acestui regulament
provisoriu, e aflat in blink randuealk.
. 10. edintele dietei se convoaca, deschid i inchid prin
presidentul dietei.
. 11. sedintele dietei sunt publice. Pentru sustinerea linictei
necesare ci a ordinei la consultari, i pentru-ca publicul ascultator
sa se conteneasett dela on -ce manifestare de placers sau neplacere,
dieta va hat masuri a cAror esecutare va Ada in sareina presidentului.
. 12. In privinta aceasta se dispune chiar li acum, ca nimeni
dintre ascultatori nu poate sa conturbe consulthrile in nici intr'un chip.
. 13. Daca unul sau mai multi dintre ascultktori eonturbk
consultiirile i prima admonitiune a presidentului ramtme lark resultat,
acesta, provocandu-se la determinatiunea de firh, poate a doua-oars
sa-1 scoata afark i se dispuna golirea loeului ce '1-au ocupat.
. 14. In mod eseeptional se poate tinek edinta secrets, clack
presidentul, on zece membri o cer aceasta, i dack dupti departarea
publicului dieta se decido pentru aceasta.
. 15. Obiectele singuratice menite sa fie pertractate ajung
inaintea dietei : a) ca propuneri din partea guvernului, acute prin
plenipotentiatul regesc comisar al dietei; b) ca propuneri facute din
partea singuraticilor membri ai dietei. Propunerile proprii ale sin -
guraticilor membri din dicta, clack nu se refer la vre-o propunere
a guvernului, trebue sa fie inaintate in Boris presidentului, care va
hotari, dack se pot lua in pertractare in dieta on nu, ci va determink
ordinea in care au se villa ast-fel de propuneri la pertractare. Daca
presidentul dietei hotarecte, ca propunerea n'are se villa la pertrae-
tare, propunatorului ii ail in drept a se adresk, imputernicitului
regesc comisar dietal.
. 16. Presidentul dietei stabilete ordinea in care au se urmeze
obiectele destinate spre a fi pertractate. Propositiunile guvernului,
comunicate dietei, sunt a se luitin pertractare fid a se resolvi inaintea
tuturor celoralalte obiecte menite de a fi supuse consultiirii.

www.dacoromanica.ro
 11

. 17. Daca presidentul timp indelungat foi batator la ochiu,

AIM' causii basatit, ar intrelasa sa punts' la ordinea zilei vre-o pro-
punere proprie a unui membru dietal, admish la pertractare, mem-
brului dietal, care a flout propunerea, ii sta in voe a se plange
la imputernicitul regesc comisar dietal.
. 18. Presidentul, vicepresidentii i consiliarii reg. guvern
trimii din partea presidentului guvernului an dreptul a se presenta
in dieta i in comisiunile dietei foi a lua, in on -ce timp euviintul.
La votare insa iau parte numai data prin alegere eau convocare
din partea domnitorului aunt membri ai dietei. Daca trimiterea de
diregAtori guverniali in scopul de a da informatiuni foi desluciri cu
ocasiunea pertractarilor se vede a fi neeesara i de dorit, presidentul
dietei are a se adresit &atilt imputernicitul regesc eomisar dietal.
. 19. Spre a face eonclusiune in dial (a aduce hotariri) sa
cere sa fie de fatri eel putin jumAtate din numarul intreg al tuturor
membrilor cari 'i-au ocupat deja local in dieta; i pentru-ca un
conclus sa fie valabil, se cere majoritatea absoluth a voturilor date
din partea color present'. Mind voturile egale, propunerea din per-
tractare sa considera respinsa.
. 20. Votarea se face de regulA prin sculare on edere. Daca
pe calea aceasta nu se ajunge la resultat sigur, se face votare no-
minala. Afars de aceasta se mai face votare nominalii, on votare
secrete, prin edule, and dieta decide in mod special astfel. Alegerile
se fae, prin edule (bile). Diseusiunile purtate in dieta sunt a se aduce
la cunoOinta preainaltrt pe linga alkturarea protocoalelor de edinte
pe calea imputernicitului regesc comisar. Modul publicarii pertractarilor
dietale it stabilete dicta.
. 21. Dieta n'are voe a antra in pertractari en nici o repre-
sentatiune dietala a vre-unuia dintre eelelalte regate qi tari ale mo-
narehiei, qi nu-'i este ertat nici a emite publicatiuni.
. 22. Deputatiuni nu se admit in adunarea dietei, iar' petitiuni
numai atunci se pot primi, data vin predate prin vre-un membru
al dietei.
. 23. In consultarile dietei are voe fie-care membru a se folosi
de una dintre cele trei limbi indatinate ale tar-H. Proieetele de lege
qi representatiunile hotarite prin dicta se vor compune in toate cele
trei limbi indatinate ale patriei, se vor subscrie de tetra prwdintele
dietei ci un notar, i se vor subcterne prin imputernicitul regesc
comisar dietal M. Sale ces. reg. apostolice.

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
. 24. Sub pertracthrile dietei va fi a se observa alAturata
ordine a lucrarilor (regulament de cash).
. 25. Deputatii dietali, alesi prin alegere directs, conform . 1
a), dupA proportionala impArtire, basata atat pe drepturile politice
esereiate oi pans aeuma i pe numhrul locuitorilor, cat oi pe raporturile
teritoriale si ale economiei de stat, yin impArtiti astfel:
A) Din partea comunelor singuratice trimit deputati : 1.
Ctajui, cetate liberA reg. doi. 2. Mural-Oforheiul, doi. 3 - -13.
Balgradul, Gherla, Efirabetopole, Sibiiul, Brafovul, Sighifoara,
Medzaful, Bistrita, Sebeful, raffia, Reghinul, cat doi. 14-36.
Opidul Abrud, Vizakna, Hunedoara, Kezdi-Vdscirhely, Ha /eg,
Se.psi-Szt-Gyargy, Odorheiu, Ilefalva, Csik-Szereda, Bre /cu, Oldh-
falu, Szek, Kolos, Aiud, Turda, Dej, Fagaraf, Gyergyd-Szt.-Miklos,
Rosin, Reifinari, Moats, Deva i Huedin, eke un deputat.
B) Cercurile de alegere, formate din cuprinsul eomitatelor,
districtelor scaunelor, din eari insi comunele de sub A) nu fac
parte, au dreptul sA aleaga deputatii astfel : 37. Comitatul Alba-de-sus,
2. 38. Alba-inferioara 6. 39. Cetatea-de-balta 3. 40. Turda 4.
41. Comitatul Cojocna 5. 42. Dobdca 3. 43. Solnocul-intern 4.
44. Comitatul Hunedoarei 6. 45. Districtul Fagarafului Cu partile
adaose ale domeniului din Bran 3. 46. Districtul Ndsdudu/ui 2.
47. Scaunul Odorheiului 3. 48. Trei-scaune 3. 39. Comitatul
Ciucutui 3. 50. Scaunul lifureifului 2. 51. Arieful 2. 52.
Scaunul Sibiiului 2. 53. Sighifoara 2. 54. Districtul Brafovului
cu Sacelele, Apata, Crisbav $i Noul 3. 55. Scaunul Mediafului
2. 56. Districtul Bistrqei 2. 57. Scaunul Sebefului 2. 58.
Cincul-mare 2. 59. Cohalmul 2. 60. Scaunul Mercurei 2. 61.
Nocrichiul 2. 62. Scaunul Oraftiei 2. 63. Scaunul glial Sall; te
i Talmaciu, impreunA cu localitatile mai nainte militarisate : Jina,
Orlat, Veftem ci Racovi ?a, la olalta 2 deputati.
. 26. Toate comunele, cari dupa paragrafii de sus aunt investite
eu drept particular de a -'ci alege deputati la dietA, formeaza fie-care
pentru sine eke un cerc electoral, spre alege deputat.
. 27. Pentru alegerea celoralalti deputati sa formeaza in Ceara
intreaga, in comitate, districte si scaune, cercuri electorale, fiind a
se alege in fie-care cere ate un deputat.
. 28. in scopul de-a fi alesi deputa%ii cari se vin pe comitate.
districte gi Beaune, se impart jurisdictiunile singuratice in urmb.loarele
cercuri electorale :

www.dacoromanica.ro
 13

I. Comitatul Alba-de-sus doutt cercuri, anume: a) Peselnek,

Hedig, Palos yi Heviz, un cere; b) Retca, Keresd, Gezasia, Burches,
Apa-rece 9i Bulia, impreuna cu satele Coluni, Feldioara 9i Cherta,
alt cere electoral.
II. Comitatul Alba-inferioard ase cercuri, anume : a) Ciumbrud,
Benie si Uioara, un cere; b) Blajul 9i Pauca, un cere; c) Aiudul-
mare ci Ighiul-ungurese-de-sus un cere; d) Abrud-sat, Bucium csi
Arpin* comune aflatoare in plaiurile Tamara 9i Zlatna, un cerc;
e) plaiul Zlatna, afara de comunele mentionate mai sus, apoi plaiurile
Ighiului-de-jos 9i satele plaiului Alba-Iulia, acezate pe malul drept
al MurAsului, un cere; in fine f). partea ceealalta a plaiului Alba-Iulia,
cum si plaiurile Vintulni-de-jos ci ale Aiuzelului, un core electoral.
III. Comitatul Cetalea-de-ba/td trei cercuri, anume: a) Tatarlak,
Biia si Jernot, un cerc; h) Teremia, G-alfaleu, Cund, afara de satele
Cund si Idiciu, un cerc ; c) plaiurile Zagor si Nadas, impreuna cu
satele Cund i Idiciu, un cerc electoral.
IV. Comitatul Turda patru cercuri, anume: a) plaiurile Veciu
9i Gurgiu un cerc; b) plaiurile Reghinul-ung., Jara-ungureasca, St.-
Ioana i PopAcioaia, un cerc; c) plaiurile Bogata-ung., Campia 9i
Ariesul, un cerc electoral.
V. Comitatul Cojocna cinci cercuri, anume: a) plaiurile Cluj,
Feiurd 9i Baciu un cere ; b) plaiurile Almasul-mare, Bical si satele
B6lkeny, Bociu, Incel, St.-Craiu de Calata, Sat-Nou de Calata, Calatel,
Valcoiu, Calata-mare, Calatelul-de-Valcoiu, Zam, Margau, Rechitel
din plaiul Huedinului, un cere; c) celelalte comune din plain] Hue-
dinului i plaiul GelAului un cere; d) plaiurile Palatca ci Mociu, cum
9i comunele Chibulca, Dembu, St.-G-eorgiu, St.-Petru, Silvas, Toson,
Visulia din plaiul Armenisului un cerc, ci e) celelalte eomune din
plaiul Armenicului, apoi plaiurile Milas si Teaca, un cerc electoral.
VI. Comitatul Dobdca trei cercuri, anume: a) plaiurile Agris
9i Panceceu un cerc; b) plaiurile Valasut, Iclodul-mare si &cal, un
cerc ; c) plaiurile Busa, Cheralis ci BArgAu, un cere electoral.
VII. Comitatul Solnocul-intern patru cercuri, anume: a) plaiul
LApusul-ungurese ci CateAu, afa.ra de Uriul-de-jos, Coseiul-de-sus
si de jos, Guga ci Coplian, un cere; b) plaiurile Reteag ci Peatra,
iar' din plaiul Ca cao comunele Uriul-de-jos, Coceiul -de -sus si de jos,
Guga qi Coplian, un cerc; c) plaiurile Betlean, Unguras ci din plaiul
Dejului, Ocna-Dejului, un cerc; d) plaiul Dejului, afarA de Oena-
Dejului, plaiurile Olpret, Vad, Surduc, un cere electoral.

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
VIII. Comitatul Hunedoara Base- cereuri, anume: a) plaiurile
Silu, Riu-barbat, Clopotiva, un cerc ; b) plaiurile Macesti, Toteti,
Demsuc, Catid, un cere; c) plaiurile Hesdate, Hunedoara, Pesteiu,
an cerc; d) plaiurile Almaq, Geoagiu, Ciiminea, un cere; e) plaiurile
oirriu, Ilia, G-urasadului, un cere; i ./9 plaiurile Deva, Lapuimic,
Jtadinta, un cerc electoral.
IX. Districtul Feigdraf trei cercuri, anume: a) plaiurile Venetia,
Mandra i comunele Hirseni, Ilieni, Copticel, Margineni, Riusor, Sebe,
Berivoiul-mare, Berivoiul-mie, Hurez si Saseior din plaiul Betleanului,
un cere; b) celelalte comune din plaiul Betleanului, apoi plaiurile
SfunbAta si Porumbac, un cerc; c) comunele din domeniul Branului
cu Tohanul-vechia 1 cu Tintari, un cerc electoral.
X. Districtul Nast ucl doua cercuri, anume: a) plaiurile Rodna-
veche, St.-Giorgiu si Borgo-Prund, un cerc; b) plaiurile Nfisitud,
Zagra si kronor, alt cerc electoral.
XI. Scaunul Odorheiul-sdcuiesc trei cercuri, anume: a) plaiurile
Bardocz, Olithfalu, Homorod qi Patakfalva, un cerc ; b) plaiurile
Farczad, Parajd i B6g6z, un cerc; si c) plaiurile Keresztur, Eted
$i B6z6d, un cere electoral.
XII. Districtul Trei-scaune trei cercuri, .anume: a) Scaunul
filial Kezdi, un cerc; b) scaunele filiale Sepgi Si MiklOsvitr, un cerc;
si c) scaunul filial Orbai, un cerc electoral.
XIII. Scaunul Clue trei cercuri, anume:- a) plaiurile Kaszon-
Ujfahi, Cs.-Szt.-Marton, Cs.-Szt.-Imre, un cerc; b) plaiurile Szdpviz
si Rakos, un core ; c) plaiurile Gyergy5-Szt.-Mikh5s i T6lgyes, un
cere electoral.
XIV. Scaunul Murdplui doua cercuri, anume: a) plaiurile
din cereal de sus, un cere; si b) plaiurile din cercul de jos, alt cerc.
XV. Seaunul Ariefului doua cercuri, anume: a) plaiul de
jos, un cerc; b) plaiul de sus, alt cerc electoral.
XVI. Scaunul Sighipara doua cercuri, anume: a) cercul de
jos qi cercul de mijloe, farA comunele Daia-saseasca, Telina, un eerc;
$i b) cereal de sus, cu comunele Daia-saseaseA i Telina din cereal
de mijloc, apoi en comunele Mosna, Crib, Micloasa, alt cerc electoral.
XVII. Scaunul Sibiiu doua cercuri, anume: a) comunele
Cristian, Gurariu, aura -mare, G-uterita, Hambac, ura-mica, Turnicor,
Omla#, Poplaca, Rusciori, Rui, Slimnic, un cerc; $i b) comunele
Bungard, Vurpb.'r, Sadu, Brad, CisnAdia, Casholt, CisnAdioara, Mohul,
Noul, Ro0a, climber, SacAdat, Daia, alt cerc electoral.

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
XVIII. Districtul Brayov trei cereuri, anume: a) comunele
Iinutului de sus, un cerc ; b) comunele tinutului de jos, un cerc ; gi
c) aa numitele apte sate, impreuna cu Apata, Cribav i Noul, alt
cere electoral.
XIX. Scaunul Mediay dont': cercuri, anume: a) comunele Tiapu,
Alma-sksasek, Agarbieiu, Ibusdorf, Haag, FrIna, Probtea-mica,
Probgtea-mare, Copa, Seica-mica, Seica-mare, Moarde, Rechisdorf,
Schal, Vorumloch, un cerc ; i b) celelalte comune din scaunul Me-
diaqului, alt cere electoral.
XX. Districtul Bistri(a, doutt cercuri, anume : a) eomunele
Aldorf, Bistricioara, Iad, Dumitrita, Dumitra-mare, Petriq, Pintas,
JAlna, Terpi, Satu-nou, Vinda, un cerc ; i b) celelalte comune
din district, alt cerc electoral.
XXI. Scaunul Sebeful-scisesc douk cercuri, anume: a) comunele
Dealu, Calnic, RahAu, Petru-sat, Loman, un cerc; b) celelalte comune
din scaunul Sebeului, alt cerc electoral.
XXII. Scaunul Cincul-mare doua cercuri, anume: a) comu-
nele Schonberg, Merghindeal, Neustadt, Protea, Rusa, Seligstadt,
Agnita, Hundertbocheln, Veseud, Iakobsdorf, Verd, un cerc; i 6)
celelalte comune din scaun, alt cerc electoral.
XXIII. Scaunul Mercurea douti cercuri, anume: a) eomunele
Mercurea, Apoldul-mare, Doi:arca, Apoldul-mic, Ludopl-mare, To-
pArcea, un cere; i b) celelalte comune din scaunul Mereurei, alt
cerc electoral.
XXIV. Scaunul Nocrich douti cercuri, anume: a) eomunele
Altina, Holzmengen, Kirchberg, Noerich, MAgArei, Marpod, un cerc ;
iar' b) celelalte comune din scaunul Nocrich, alt cerc electoral.
XXV. Scaunul Rupea (Reps) douA cercuri electorale, anume :
a) comunele Drat% Homorod, Cata, Rupea, Cisec, Sommerburg,
Daipara, Stkna, un cere; b) celelalte comune din scaun, alt cerc
electoral.
XXVI. Scaunul Oreigie douti cercuri, i anume: a) comunele
Sibot, Balomiri, Vinerea, Ougir, Romos, Vaidei, un cere; ,i b) celelalte
comune din scaun, alt cerc electoral.
XXVII. Scaunul filial Sdlifte i Talmaciu, cu comunele mai
nainte militare: Jina, Orlat, Vetem si Racovita, doua cercuri, ci
anume: a) scaunul Salite i comunele Jina 9i Orlat, un cerc; b,
scaunul TAlmaciu cu eomunele Vecitem i Raeovica, alt cerc electoral.

www.dacoromanica.ro
 - 16 -
. 29. Drept de alegere au, atilt comunele earl trimit repre-
sentanti proprii, cat Qi in comitate, districte i Beaune: a) Toti
locuitorii de gen barbAtese, sari au implinit anul 24 al ea:0i, admi-
nistreazA singuri i liberi averea lor, i nu apartin clasei servitorimei,
bleat an rAspuns intru adevar pentru anul admKistrativ 1861/62
in eontributiunile direete de stat la olaltil eel putin 8 fl. val. austr.
(opt fiorini val. austr.); b) fare considerare la darea platita: paroehii,
capelanii, predicatorii, doctorii, chirurgii, advocatii, inginerii, artictii
academici, profesorii, apotecarii, notarii comunali i invatAtorii co-
munali, in cercul de alegere in care hi au locuinta stabile; t) dac5,
in vre-o comuna, care dupa . 25 lit. A) are dreptul a trimite
deputati proprii la dicta, numarul celor en drept de alegere nu ajunge
la 40, numarul for sa va intregi pAna la 40 din cei-ce plates dupli
ei in comuna aceea darea cea mai mare.
. 30. Fie-care alegator hi va esercia dreptul de alegere numai
intr'un cere electoral. Se lase in libera voe a -'ci alege singur cercul
In care vrea sa esercieze dreptul electoral alegatorul care are drept
de alegere in mai multe cercuri.
. 31. Persoanele morale, intro cari sa numara ci comunele,
vor esercia dreptul de alegere prin aceia, cari dupti normele legale
esistente an dreptul sit le represinte in afara.
. 32. Deputat poate fi ales on -tine care on -unde in Tran-
silvania posede drept de alegere dupa -ul 29, dad. e trecut de
30 de ani.
. 33. N'au drept de alegere ci nu pot fi aleqi ofiterii aflatori
in serviciu ci partile militare cu titlu de ofiteri aflatoare in serviciu;
ostthii dela sergent In jos; *tile militare flirt titlu de ofiteri; am-
ploiatii militari ditch' se afla in serviciu i fac parte din statul unui
corp apartinator trupelor armate. Partile militare fa'ra titlu de ofiteri
c1 amploiatii militari aflatori in serviciu nu pot fi ale0 nisi atunci
dad nu se in de vre-un eorp al trupelor. Sub conditiunile de sub
. 32, reap. 29, ofiterii, pArtile militare gi amploiatii iiilitari, cari au
depus arja eu mentinerea caracterului militar, on se afla treeuti la
pensie definitive, au drept de alegere O. pot fi aleci.
. 34. Dela dreptul de alegere ci de a putea fi alese aunt
eschise: a) persoanele recunoscute de vinovate pentru vre-o abatere
dela lege, isvorita din pofta de catig, on indreptata in contra mo-
ralitaii publice, cum ci cele eliberate de sub acusa pentru crime
on delict, sau pentru abatere dela lege, isvorita din pofta de catig,

www.dacoromanica.ro
 - 17 -
numai din insuficienta dovezilor ; b) persoanele aflAtoare in cer-
cetare pentru vre-una din faptele punibile indicate sub a), cats, vreme
dureazA. cercetarea ; c) persoanele a caror avere sta sub concurs,
on stau in proses de invoire, Ma vreme tine pertractarea, apoi i
dupA terminarea pertractarii, dacA nu vor fi declarate de nevinovate
in privinta aceasta.
. 35. Pentru esecutarea dispusitiunilor acestui regulament pro-
visoriu ci peste tot pentru conducerea ci efectuirea alegerilor se va
institui in fie-care comitat, district ci scaun, eke un comitet central,
iar' in fie-care comuna, care dupg . 25 are dreptul a trimite deputati
proprii la dieth, sate o comisiune entrant de alegere.
. 36. Comitetul central se alege in comitate, settune ci districte,
prin adunarea districtualA on scaunala a acelora; iar' comisiunea
centrall din comunele sari au dreptul se trimitb. deputati proprii la
dicta, prin representanta comunalA, dar' nu esclusiv din sinul acesteia.
In scaunul Talmaciu ci Saliste, ci in comunele anexate acestora, se
va alege comitetul central prin o adunare compusa, sub presidentia
unui comisar trimis anume spre acest scop din partea regeseului
guvern, din representantii tuturor comunelor cuncernente, trimisi
aa mod, ca fie-care comuna, care numArA 200 ci mai multe de fumuri,
trimite sate trei, iar' comunele mai mid, eke doi deputati, alesi din
partea representantei comunale.
. 37. In comitetul central va presidh, seful municipiului, on
substitutul sett, iar' in scaunul Saliste ci Talmaciu comisarul numit
spre acest scop de catrA reg. guvern. In comisiunile centrale de
alegere ale comunelor ca drept de a trimite deputati proprii la dietA
presidiul it tine primarul on substitutul seu.
. 38. Comitetele ci comisiunile eentrale stau in legAturA directa
cu guvernul terii.
. 39. Daeb. vre-un sere representativ, indreptAtit a face ale-
gerea acestor comitate ci comisiuni centrale electorale, va fi impedeeat,
sau nu va vol. se faca alegerea, fie din on -ce causa, comitetul central
electoral se eompune prin antistiajurisdictiunii on prin antistia comunei.
. 40. Fie-care comitet central vine compus din de trei-ori atati
'membri ate cercuri electorale se aflA pe teritorul jurisdictiunii, -1
Inc. din case pe deasupra, nenumarand pe presidentul ci notarul
ce trebue sa 'i-se dee. Comisiunile centrale de alegere vor fi compuse,
afara de president ci notar, din 12 membri.

www.dacoromanica.ro
 18

. 41. Membrii eomitetului gi ai eomisiunei centrale de alegere

vor depune urmatorul juramant :
Ea, N. N. jur eh voiu implini fare partinire toate elite sunt
Bator a le face ca membru ales al eomitetului, in privinta alegerii
deputatului (ori deputatilor) pentru diets, dupa regulamentul dat de
M. Sa ces. reg. apostolica. Asa sa-'mi ajute Dumnezeu."
. 42. Comitetul central se va aduna eel mult la o saptamana
dupa alegerea sa ei : a) va determink local principal in fie-care cere
electoral ; b) va ingriji, dupace 'i-s'au trimis din partea antistielor
jurisdictionali listele alegatorilor compuse dupa cercurile electorale ei
estrasele facute din acelea dupa comune cate in trei esemplare,
ea sa se trimita fie-carei comune lista alegatorilor spre imediata
publicare si espunere la vedere publica ; c) va numI pentru fie-care
cere de alegere de sub conducerea sa cate un comitet de trei membri
pentru rectificarea listelor si primirea reclamatiunilor in contra acestora ;
d) va determinii ziva in care se va incase, continuandu-se trei zile
dupa olalta, aetivitatea acestor comitete, in locul principal stabilit
pentru fie-care cere de alegere.
. 43. Ziva in care se va incepe aetivitatea acestor comitete
de data in locurile principale din toate cercurile electorale trebue
adusa fare intbrziere la cunostinta generals prin circulare, prin afisarea
publicatiunilor in loeuri publice din comune, si prin alto moduri
indatinate in comune.
. 44. Comitetul central numit dupa . 42 pentru fie-care cere
de alegere va tinea, in local principal al cercului de alegere, in
zilele stabilite dupl . 42 litera d), sedinte fare intrerupere. Va
esamina, legitimarile produse de persoanele can vor cere trecerea
for ulterioara in lista alegatorilor. Dad. comitetul va afla, ea legi-
timarile produse de acelea persoane cari se anunta pentru trecerea
for ulterioark in listele alegatorilor cuprind in sine dreptul de alegere
dupa -ii 29-34 din acest regulament, va trece numele alegato-
rului in ambele liste electorale primite dela comitetul central, pe
HMO insirarea in mod sumar a legitimatiunilor presente, va
spune aceasta alegatorului si cu gura. Persoanele anuntate pentru
inducerea alterioara in lista eleetorala, pe cari comitetul le respinge cu
cererea, purtand lista separate despre ele, sunt a se provock in mod
verbal, ca fara intarziere sa inainteze eomitetului, eat tine activitatea
acestuia, recurs indreptat eatra comitetul central in contra respingerii,
fiind-ea reelamatiuni inaintate mai tarziu nu se vor lua in considerare.

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
. 45. Reclamatiuni in contra trecerii in listele electorale a
acelora earl n'au drept de alegere Bunt a se inainth asemenea comi-
tetelor acestora sub dnrata activitatii lor, in locurile principale din
cereurile de alegere, fiind-ca reclamatiuni date mai thrziu nu vor fi
luate in consideratie.
. 46. Dupe trecerea celor trei zile stabilite in . 42 pentru
activitatea comitetelor de rectificare si reclamare, acestea vor substerne
comitetului central: a) listele de alegere provAzute eu subscrierile
lor ; b) consemnarile facute despre persoanele sari s'au instiintat la
comitet pentru luarea in listele electorale, dar' an fost respinse ; c)
reelamatiunile date la comitet, atilt in contra denegarii luhrii in liste,
cat ci in contra trecerii in liste a persoanelor cari n'au drept de alegere.
. 47. Cine nu s'a anuntat la vre-un comitet de reetificare
si reclamare pentru luarea sa in listele electorale nu o mai poate
cere aceasta la comitetul central.
. 48. Comisiunile din comunele indreptatite duph . 25 se
trimith deputati proprii la dieth an asemenea se esmith din sanul
for ate un comitet de reetificare 0 reclamare, compus din trei membri,
care va avea sa se tins de dispositiunile paragrafilor precedenti.
. 49. Cel mult patru zile dupa terminarea activitatii comi-
tetelor de reetificare si reclamare se va intruni comitetul central
si : a) va supraesaminh trecerile suplinitoare in listele electorale, facute
din partea comitetelor ; b) va decide definitiv asupra reclamatiunilor
facute la timpnl Ben; c) va stabili definitiv listele aleghtorilor pentru
fie-care cere de alegere; d) va da bilete de legitimare pe seama tu-
turor alegatorilor, predandu-le pe Haigh consemnare duplh, facutA
pentru fie-care comunh, ofieiolatului competent politic, pentru a se
ingriji de inmanare. Una din consemnArile acestea se va retrimite
cu adeverinta de primire din partea respectivilor indreptatiti comi-
tetului central, iar' ceealalta, provazuta asemenea cu adeverinta de
primire, se va 'Astra bine din partea antistiei comunale respective.
. 50. Pentru-ca comitetul central se poath educe hotAriri e de
lipsh se fie de fath eel putin case membri, afarh de presidentul.
Membrii singuraticelor eomitete de reetificare 0 reclamare nu pot
luh parte la desbaterile comitetului central, child acesta are se decide
asupra celor de ei subcternute.
- 51. Comitetul central va purth despre toate desbaterile pro-
tocol regulat, prin notar ales din sanul seu, in care se vor note tot-
2*

www.dacoromanica.ro
 20

deauna numele celor presenti, si din care un esemplar se va depune

in archiv, alt esemplar se va trimite guvernului regesc.
. 52. eclintele comitetului central, cum si ale comitetului de
rectificare si reclamare, aunt publiee.
. 53. Dupe -ce regescul guvern a pus termin de alegere, pre-
sidentul eomitetului central, iar' in comunele indrepthtite a trimite
deputati proprii la dicta, presidentul comisiunii de alegere, are sh
publice terminul fail amanare, in modul indicat in -ul 43, cu
publicitate cat se poate mai mare.
. 54. Comitetul central va nund pentru fie-care cere de alegere
un president si un notar pentru eonducerea alegerii, precum si
substituti pentru acestia, mai departe cite einei membri dintre cei
cu drept de alegere in acel cerc, cari toti la olalth vor formh comi-
siunea electoralh. In modul acesta se vor compune si comisiunile
inshreinate cu e,onducerea alegerii in comunele cari an dreptul sa
trimite deputati proprii la dicta, din partea comisiunilor centrale
de alegere.
. 55. Biletul de legitimare dat celui en drept de alegere il
indreptateste pe acesta a intrh in localul de alegere si-'i serveste
drept provocare de a se infatish la alegere, fara alts citare, in ziva
insemnath pe bilet si la ora acolo puss.
. 56. In ziva publicath pentru tinerea alegerii, la ora deter-
minate si in local principal ales pentru acest scop in fie-care cere
electoral, se va efeetui actul de alegere, fad, considerare la numhrul
aleghtorilor presenti.
. 57. Presidentul trimis pe temeiul -lui 54 pentru a conduce
alegerea, caruia 'i-se vor predh prin presidentul comitetului central;
sau al comisiunii centrale electorale, listele celor eu drept de alegere
in cercul respeetiv, are se espliee alegatorilor dispositiunile regula-
mentului aeestuia despre calithtile eerute pentru-ca eineva se poata
fi ales, a le liimuri procedura la votare, a-'i provoch sh-'ci dee vo-
turile dupil libera for convingere, fArh considerare la interese parti-
culare egoistiee, ass cum le dieteaza constienta proprie eh va fi mai
salutar pentru binele de obste.
. 58. Alegerea prin aclamatiune nu e admish, ei numai ale-
gerea prin votare.
. 59. Presidentul de alegere nu poate fi ales deputat in cercul
in care el conduce alegerea.

www.dacoromanica.ro
 - - 21

. 60. Dad), cineva fnainte de Inceperea votarii contesteaza

dreptul de alegere al vre-unei persoane trecute in lista electorala
gi ar afirmit, eh de la compunerea listelor fncoace si-a perdut calitatea
cerutit pentru dreptul de alegere, asupra acestui lueru se va decide
numai deck, ra'ra a se mai da loc vre-unui recurs.
. 61. Votarea se incepe astfel, ea intaiu I,si dau voturile cei
alegere, can fac parte din comisiunea electorala.
indreptiiIili la
Dupe aceea un membru al comisiunii va chemk pe cei cu drept
de alegere la votare, in ordinea in care numele for aunt serise in
listele electorala.
. 62. Fie-care alegator, chemat la votare, predand biletul de
legitimatiune are se numeasch in mod esact persoana pe care voete
sit o aleaga deputat la diets. In comunele, cari dupa . 25, lit. A) ,
au dreptul sa trimith doi deputafi la diets, fie-care alegator are sit
numeasca doug. nume.
. 63. Cand s'ar naste sub deeursul votarii indoeli cu privire
la identitatea alegatorului, comisiunea de alegere decide indatti, fara
sa se dee loc vre-unui recurs.
. 64. Fie-care vot sa aerie Tanga numele alegatorului in rubricele
duplei consemnari de votare, pregatite spre acest scop. Votarea
lute consemnare o va face notarul comisiunii de alegere, in ceealalta
un membru al comisiunii, lush' de odata, si aceasta din urmit va Beryl
de contra-lista, pentru a controlit Inscrierile.
. 65. Votul dat in mod conditionat, sau legat de mandate
date pe seama persoanei tare e a se alege, nu are valoare. Despre
validitatea on nevaliditatea voturilor decide indata comisiunea de
alegere, fail a se admite vre-un recurs.
. 66. Alegerea trebue finite de regula in cursul zilei destinate
pentru alegere. Daca vor Intreveni insa imprejurari, cari impedeca
continuarea on terminarea alegerii, atunci alegerea poate fi amanata
on prelungita pe cea mai deaproape zi ce urmeaza. instiintarea despre
aceasta se va face dupa, datina locale.
. 67. in ziva de alegere, la patru ore d. a., indata-ce toti
alegatorii presenfi, can Inca n'au votat, fi vor fi dat voturile, pre-
sidentul comisiunii electorala declare votarea terminate, iar' comisiunea
de alegere subscrie consemnarea dupla de votare si se incepe scru-
tiniul. Resultatul numararii voturilor se va enunta, Indata prin
presidentul comisiunii de alegere.

www.dacoromanica.ro
 22

. 68. Pentru-ca alegerea de deputat sa fie valida di cere ma-

joritatea absoluta de voturi din cele date. Daca voturile aunt egale,
are sa decida soartea, act savarqit de presidentul eomisiunii.
. 69. Daca la votare nu ese niei pentru unul dintre candidati
majoritatea absoluta de voturi, se va face a doua alegere; qi dacii
nici din aceasta nu va resulth majoritatea ceruta, se va procedit la
o alegere restransit (balotaj).
. 70. La alegerea restrit'nsa alegatorii au a se margini pe
langa acele doua persoane, cari au avut voturile cele mai multe la
alegerea a doua. Fie-care vot dat la alegerea a treia unei persoane
care nu cade sub alegerea restransa se considers de nul.
. 71. Dupa-ce s'a terminat alegerea, &I inchee protocolul
purtat despre actul alegerii, se subscrie de catra membrii comisiunii,
ci apoi se trimite, pe MITA alaturarea consemnarilor de votare ci a
listelor despre adunarea voturilor, comitetului central. .

. 72. Sustinerea ordinei la pertractarile comisiunilor rectifi-

catoare 9i de reclamare, cum qi Ia insuci actul alegerii, e drept 0
datorinta a presidentului comisiunii esmise pentru rectificare, respective
pentru alegere, care poate reeurge, spre acest stop, in cas de nece-
sitate, i la intrebuintarea puterii armate.
. 73. Comitetul central are sa trimita qi sa inmaneze fie-carui
deputat ales, la care nu poate fi aplicat vre-un punct de escludere
din -ii 32, 33 i 34, cate un certificat de alegere, qi are sa trimita
guvernului regesc un esemplar din protocolul de votare, luat la
alegere, 9i din listele despre adunarea voturilor. Acest certificat da
drept alesului se intre in dieta, gi intemeiad presumptiunea validitatii
alegerii sale, pane atunci, 'Ana child dieta nu declara cum-va alegerea
de nevalida.
. 74. Guvernul trimite toate aetele de alegere dietei, care e
chemata a esamina 9i a decide despre valfditatea aetelor de alegere
ale deputatilor aleci.
. 75. Toti deputatii aleci ai dietei primese sate 5 fl. diurne
la zi, pe timpul cat vor fi de fats Ia dieta. Nici un deputat ales
nu poate refusit diurnele. *)
*
Cum am spus, Maghiarii erau nemultgmiti. Ei Isi vedeau
atacata, vechea constitutie. Lege electoral, pentru ei nu esista
decat cea dela 1791, votata pe cale constitutional's. Atat
) Din a Gazeta Transilvanieic, anul 1863, numerii 34 9i 35.

www.dacoromanica.ro
 - 23 -
In presa, deci, cat i in congregatiuni (consilii judetene),
'si-au ridicat cuvantul In contra regulamentului provisoriu
dietal, declarand din capul locului de neconstitutionalA
dieta compusa, pe basa acestei legi octroate. incercari de a
se opune esecutarii legii Insa n'au &cut. S'au niultamit
numai cu constatarea faptului, si cu luarea de hotartri pla-
tonice, cum a fost de es. cea primita din partea repre-
sentantei comitatense din Turda, de urmAtorul cuprins :
Regulamentul provisoriu dietal, nefiind nici dupa, legile
i nici dupa datinile tarii compus, iar' guvernul neobservand
principiile. economiei de stat si ale prudentei politice, con-
stituitul comitat municipal al acestui comitat nu -'l afla de
constitutional. Dar' pentru astArdata 11 primeste i se invoeste
la alegerea comisiunii centrale. (Comisiunea centrals avea
se iee masurile de lipsa pentru efectuirea alegerilor.)
Au fost i astfel de comitate maghiare-sacuesti, In cari
parerea dominants era, ca Ardealul unit find prin lege
sanctionata cu Ungaria, dieta ardeleana nu mai esistd i
nu mai poate fi convocata ; dar' s,i aici In cele din urm6,
oamenii s'au multamit numai cu facerea de declaratiuni
In acest inteles, iar' comisiunile centrale au fost lasate 8a,
iee masurile de lipsa, ca alegerile pentru dieta sa se poata
face la timp, amasurat acestei legi provisorii.
Regulamentul de casa.
Pentru-ca dieta Ardealului sa, se poata apuch de lucru
imediat dup6, intrunire, guvernul a facut Eli un regulament
de casd, publicat de odata cu legea provisorie electorala.
Era compus In modul urmator :
Regulament provisor de cas'd
fientru dieta marelui principal Transilvania.
. 1. Presidentul, care va fi trimis din partea guvernului reg.
pentru purtarea interimala a presidiului dietei, va promite fnainte
de deschiderea dietei credinca si supunere M. Sale ces. reg. apostolice,
pazirea regulamentului provisoriu de diettt dat de atilt M. Sa, si
implinirea constientioasa a datorintelor sale, si anume, in manile
imputernicitului comisar reg. de dieta (. 7 din reg. prov. de dietit)
care-'l va presenth apoi membrilor dietei, adunaIi in sala de sedinte,
in ziva si la ora precisata in convocarea regalii.

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
. 2. tntroducerea presidentului si a ambilor vicepresidenti
numiti de catra M. Sa ces. reg. apostolica in intelesul regulamentului
dietal emis de M. Sa pentru aetuala dieta a marelui principat
Transilvania, se va face asemenea prin imputernicitul comisar reg.
de dicta, dupa-ce vor fi flout promisiune, in be de juramiint, in
fata acestuia, in sedinta publics a dietei (. 7 din regulamentul prov.
de dieta).
. 3. Dupa introducerea presidentului interimal trimis de
guvernul reg. vor lua asupra for agendele de notari cei mai tineri
case dintre membrii de firth', iar' in casul vre-unei refusari, cei in
etate mai aproape urmatori. Dupa aceasta vor depune membrii dietei,
la provocarea presidiului, prescrisa promisiune (. 7 din reg. prov.
de dieta). Membrii intrati mai tarziu in dicta vor face promisiunea
la intrarea for in diets.
. 4. Dupit facerea promisiunii urmeaza deschiderea solemna
a dietei prin imputernicitul comisar reg. de dicta, care va saluta,
dieta intrunita cu un rescript reg. adresat acesteia in toate trei
limbile usuate in tars.
. 5. Alegerile deputatilor dietali vin supuse unei esaminari,
efectuite din partea dietei. Spre scopul acesta se vor forma, prin
sortare efectuita de catra presidentul dietei, noul sectiuni egale.
Sectiunea prima va esamina, actele de alegere ale deputatilor din
sectiunea a doua, aceasta ale deputatilor din sectiunea a treia, ci asa
mai departe, rarnantind ca sectiunea a noua se esamineze actele de
alegere ale deputatilor din sectiunea prima.
. 6. Presidentul dietei va preda, seetiunilor actele de alegere
primite dela reg. guvern, eum ci protestele ce s'ar fi dat in stria in
contra alegerilor.
. 7. Fie-care sectiune ici alege president si referent, fain ma-
joritate absoluta de voturi.
. 8. in fie-care sectiune trebue sa fie de fats la aducerea de
hotariri cel putin jumatate din numarul membrilor. Hotarfrile 55.
adue cu majoritatea absoluta a voturilor date din partea membrilor
presenti.
. 9. Dace alegerea vre-unui membru ins* din sectiune cade
sub esaminare, in sedinta sectiunii in care va fi tratata cauia proprie
respectivul nu-'i poate esercia dreptul de votare.
. 10. Hotarire asupra valabilitatii alegerii se aduce din partea
dietei, in urma rapoartelor presentate din partea sectiunilor (. 8

www.dacoromanica.ro
 25

din reg. prov. de diet1). CAtil vreme dieta nu a declarat alegerea

ataeata prin protest a vre-unui deputat de nevalida, acesta are scaun
si vot in dieth.
. 11. Asupra alegerilor dificultate din partea sectiunilor nu
se poate aduce hotarire din partea dietei deck numai dui:A constituirea
acesteia.
. 12. Dieta va fi considerate ca constituitA yi presidentul o
va deelark constituita dupit-ee despre alegeri cele noug sectinni in-
sArcinate cu esaminarea for vor face raport dietei gi aceasta lu va
declarit valide.
. 13. in casul ca alegerea vre-unui deputat vine declaratA
nevanda, cum si in casurile insirate in . 5 din reg. prov. de dieta,
presidentul dietei face numai deck pasii de lips la guvernul reg.
pentru efectuirea unei alegeri noua. Casul impedecArii neintrerupte
a deputatului dietal, prevAzut in atinsul . 5, se va privi ci atunci
de esistent, &And membrul care indrzie peste opt zile cu intrarea
in (iea, on se dapArteaza fare concediu, sau trece cu absentarea
peste concediu, nu db.' aseultare provocarii presidentului ca sa se
presenteze in opt zile, on BA-'O justifice absenta, fiind-ca altmintrelea
va fi considerat ca esit din dieta.
. 14. Ce se atinge de membrii dietei, cari dupa . 1 lit. b)
din reg. prov. de dieta sunt membri ai dietei in urma convocarii
regale, consemnarea acestora va fi impArtasita presidentului dietei
de catrA guvernul reg. Inca inainte de deschiderea dietei, iar' presi-
dentul va esaminA legitimatiunile acestor membri, lui presentate.
Asupra acestor membri Inca se estinde dispositiunea cuprinsa in
partea a doua a -lui 13. CAnd un ast-fel de membru vine privit
ca ecit din dietk presidentul dietei face aratare despre aceasta im-
puternicitului comisar reg. de dieta.
. 15. Pentru esaminarea aetelor de alegere ale acelor membri
dietali, a caror alegere n'a fost esaminata de cele float sectiuni, este
a se alege din partea dietei si din sanul ei un comitet permanent,
ea-stator din opt membri (cumisiune verificAtoare).
. 16. Ca alegeri a caror validitate nu poate fi trasa la indoiala
se vor privi acelea, la can protocoalele de alegere sunt in ordine.
. 17. Presidentul eu vicepresidentii i cu notarii formeaza
la olaltA biroul dietei.
. 18. Presidentul deschide ci inchide sedintelei poarta presi-
diul, vegheaza ea sa fie respectat regulamentul de case, conduce

www.dacoromanica.ro
 - 26 -
desbaterile, acoardh cuvintul, pune intrebhrile la votare, enunth
resultatul votArii, grijecte pentru ordine in adunare, ci are dreptul
sa, intreruph on se inchida cedinta in eas de turburare, se indephr-
teze pe turburAtorii de pace de pe galerie, ci. in cas de estremA
necesitate sa dispunh golirea acesteia. Dar' ci in casul acesta cedinta
va puteh fi continuath, pana la eshauriarea ordinei de zi. Presidentul
are dreptul a desehide ci imphrt1 esibitele adresate dietei, ci va fi
in afarh organul dietei, in toatA privinta. Espeditiunile seripturistice,
emise in numele dietei, vin subscrise de president ci un notar, tot
aca ci adresele indreptate okra M. Sa ces. reg. apostolich.
. 19. In casul ci pentru timpul cat presidentul va fi impe-
decat, drepturile ci datorintele sale cad asupra vicepresidentului prim,
iar' cand ar fi impedecat ci acesta, asupra vicepresidentului al doilea.
. 20. Duph-ce dieta s'a constituit in sensul -lui 12 din acest
regulament de cash, alege prin votare en bile pe cei case membri
cari aunt a se propune prin comisar M. Sale ces. reg. apostolice
spre a numi preagratios dintre ei pe presidentul dietei (. 2 din reg.
prov. de dieta). Tot in acest mod va alege dieta mai departe sate
case membri pentru ambele posturi de vicepresidenti.
. 21. Duph alegerea presidentului ci a ambilor vicepresidenti,
dicta alege prin votare cn bile doisprezece notari ci doisprezece
verificAtori, pentru intreaga durath a dietei, avA,nd acecti din urma
datorinta se verifice protocoalele stenografice.
. 22. Notarii au se poarte protocoalele de cedinte ale dietei,
se compuna espeditiunile trebuincioase in urma hothririlor aduse,
dach cum-va nu e insarcinata vre-o comisiune cu aceasta, se poarte
listele de votare, se noteze propunerile membrilor dietei ci. se noteze
numele celor-ce cer euvA,ntul, in ordinea in care s'au anuntat la cuvant.
. 23. Presidentul dietei e ci presidentul ci conducatorul biroului.
Lui ii compete dreptul de a impart' lucrarile ci. afacerile intro
membrii acestuia, el grijecte de aplicarea traduchtorilor necesari, a
functionarilor de cancelarie ci archiv ci a personalului de serviciu.
Copierile necesare ci darea la tipar sh face sub inspectiunea ci con-
ducerea biroului, care are inspectiunea asupra tuturor localitatilor
dietei, asupra personalului intreg, asupra mobilelor de cash ci a altor
unelte, ci asupra serviciului de paza. Biroul imparte bilete de intrare
pentru galerii, lui au sh se adreseze raportorii gazetelor pentru
asemnarea de loeuri ci de localitati corespunzhtoare ocupatiunii lor.
Espeditiunile biroului be subserie presidentul ci un notar.

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
. 24. Membrii dietei sunt datori sit fie de fatA la dieta si sl
iee parte la desbaterile vi luerArile ei.
. 25. Concediu pe opt zile acoarda presidentul, pe timp mai
lung dieta ; dar' nu pot fi coneediati de odata dead numai pans la
a opta parte dintre toti membrii dietei.
. 26. Fie-care deputat e dator a primi alegerea cAzuta pe el ; dar'
din causA bine motivatA poate sa ceara dispensare, despre ce are dieta
sA decida numai cleat. Cel-ce face parte deja din doub.' comitete,
poate refush alegerea inteun nou comitet.
. 27. Dieta se imparte, pentru a putea, mai usor ispravi
agendele, in opt despartaminte, si anume, formeaza eate un des-
partAmant :
1. Deputatii comitatelor Cojocna, Doblca, Solnocul-intern,
Turda si ai districtului IsTasaud.
2. Deputatii comitatelor Alba-de-jos, Alba-de-sus, Cetatea-de-
baltA, Hunedoara, ai districtului FagAras si ai scaunelor filiale Saliste
vi Talmaciu .
3. Deputatii cetatilor si opidelor Cluj, Alba-Iulia, G-herla,
Elisabetopole, Dej, Turda, Aiud, Cojocna, sic, Abrud, Rosie, Hune-
doara, Hateg, Ocna, FagAras, Mociu, Huedin vi Deva.
4. Deputatii scaunelor Sibiiu, Sighisoara, Medias, Sebes, Cohalm,
Cincul-mare, Nocrieh, Mercurea, OrAstie, si ai districtelor Brasov
si Bistrita.
5. Deputatii cetatilor vi ai opidelor Sibiiu, Brasov, Sighisoara,
Medias, Bistrita, Sebes, Orastie, Reghin si Rasinari.
6. Deputatii scaunelor Odorheiu, Trei-scaune, Ciuc, Aries, apoi
ai cetatilor si opidelor MurAs-Odorheiu, Ciuc-Sereda, OlAhfahi, Gyergy6-
St.-Mik16s, Kezdi-Vitsarhely, Bretcu, Ilefalva si Sepsi-St.-Gyorgy.
7 si 8. Membrii ehemati de catrA M. Sa ces. reg. apostolicA,
earl Impartiti prin sorti, formeaza douA despartaminte. Le sta in
voie insA, a rAmA,nek gi intruniti intr'un singer despArtAmant, in care
cas vor trimite in comitetele ce sunt a se formit din despartaminte
de doua-ors edge membri cati are se trimita fie-care din celelalte
vase despartAminte.
. 28. Pentru consultare prealabilA asupra fie-cArui obiect, sA
vor constitui comitete, ast-fel, ea fie-care despArtamant trimite cite
un membru in comitet.
. 29. Dieta poate dispune in anumite casuri, ca comitetul se
fie compus din eke doi membri din fie-care despArtamant.

www.dacoromanica.ro
 28

. 30. Dacil dieta aft en cale, sa- pot constitui, pentru con-
sultare prealabila asupra anumitelor soiuri de chestiuni, ehiar qi
comitete permanente.
. 31. Ca comitete permanente au insh sa fie alese : comisiunea
verifichtoare, in cas a amAsurat -lui 15 se va aflh necesarh com-
punerea ei ; comitetul pentru verificarea protocoalelor de gedinth ale
dietei (. 74); comitetul pentru verificarea notelor stenografice (. 21)
i comisiunea petitionarh.
. 32. Fie-care desphrthmA,nt i fie-care comitet ii alege din
stinul seu un preedinte, un substitut de preedinte, qi unul sau doi
notari, comunicand presidentului dietei constituirea fAcuth. Fie-care
comitet alege apoi referent pentru fie-care object predat lui pentru
prealabilh consultare.
. 33. Cu privire la tratarea chestiilor in despArthminte, precum
i in comitete, este a se observh in general, intru-cat se pot adech,
aplich, determinatiunile acestui regulament de cash. Despartamintele
i comitetele vor puteh aduce hothriri dad): aunt de fatii eel putin
jumatate din membrii lor. Hotherile le vor aduce cu majoritatea
absoluth a voturilor. Presidentul poate sa esercieze dreptul seu de
votare totdeauna.
. 34. Fie-care membru ales in vre-un comitet e dator se vine
regulat la sedintele acestuia. Dach un membru lipsete, {Ira a2Foi
seush in mod indestulitor absenta, dela trei $edinte, presidentul va
mijloci se se fach alegere noun.
. 35. Dach comitetul va aflh de trebuinth ori de dorit se
invite la unele pertracthri pe care-va dintre functionarii regimului,
pentru-ca sa dee informatiuni Foi desluOri, invitarea are se o fach
prin presidentul dietei (. 18 din reg. prov. de dieth). Asemenea au
dreptul comitetele se theme i esperti, pentru a le pune intrebAri,
ori a-'i provoch sh-'i dee parerea in stria. Presidentul, vice-presidencii
guvernului reg., ori comisarji trimii de guvern, au dreptul sit fie
de fath la pertractarile comitetelor (. 18 din reg. prov. de dieta).
. 36. Comitetele au voe se invite la edinte pe acei membri
ai dietei despre can presupun ca au cunotinth deosebith asupra
obiectului, can iau apoi parte la desbateri eu vot consultativ. Dach
propunAtorul nu e membru ales in comitetul chruia a fort predath
propunerea sa spre desbatere prealabilii, are sa fie invitat eel putin
odatA la qedintele comitetului, pentru a-'i face motivarea propunerii ;
dar' se poate invite 9i mai thrziu, de sate -ori va afla comitetul cu.

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
cale. Presidentul qi vicepresidentii dietei pot fi de fata. la edintele
comitetelor on i -tend, fare a Ewa insa drept de votare.
. 37. Dupe -ce comitetul terming desbaterea prealabila asupra
obiectului ce 'i-s'a ineredintat, presidentul comitetului face raport
despre aceasta catra prerdintele dietei, comunicandu-'i hotarirea luata.
. 38. Dace parerea despre capul lucrului depinde de la o
intiebaciune precedents, care poate sa fie decisa in deosebite moduri,
comitetul poate sa face propunere in dieta pentru deciderea acestei
intrebaciuni prealabile, i a continua apoi pertractarea numai dupa-ce
s'a decis aceasta.
. 39. and in comitet se educe prin majoritatea voturilor
vre-o hotarire, on se face propunere catra: dieta, iar' minoritatea
de eel putin trei membri dorete, ca i parerea minoritatii sa ajunga
la eunotinta dietei, aceasta are dreptul a-'i alaturk parerea la raport
sau la propunere, i a-'i alege un referent, aqa insa, ca prin aceasta
sa nu sufere intarziere niei predarea nici facerea raportului on a
propunerii. Astfel de propuneri, pentru a putek ajunge in dicta la
votare, au lipsa de sprijinire, intocmai ea alte propuneri.
. 40. edintele dietei aunt publice. in mod eseeptional se
poate -cilia edinta confidentiala (seereta), data cere presidentul, ori
zece membri, i data dupa departarea celor-ce nu an drept a lub,
parte la pertraetarile dietei dicta se va decide pentru aceasta (. 11
qi 14 din reg. prov. de diet').
. 41. Dieta poate fi deschisa dael aunt de fate eel putin
jumatate din membrii eari '$i -au ocupat scaunele in dieta ( 19 din
reg. prov. de dietA).
. 42. Obiectele de pertractat se vor presents, dietei: a) ca
propuneri venite din partea regimulni, prin imputernicitul comisar
reg. de dieta; b) ca propuneri faeute din partea membrilor singu-
ratici ai dietei (. 15 din reg. prov. de dieta).
. 43. Propunerile de sine stAtAtoare ale membrilor singuratici
aunt a se preda in stria presidentului dietei, iar' in cas de respingere
din partea acestuia, imputernicitului comisar reg. de dieta, ea admi-
tandu-le la pertraetare (. 15 din reg. prov. de dicta), sa le supuna
mai intaiu deliberArii unui comitet. Ast-fel de propuneri trebue sa
fie sprijinite eel putin de zece membri. Nefiind vre-o propunere
sprijinita din destul, se respinge. Dael o ast-fel de propunere are
de stop adueerea unei legi anumite, trebue sa fie eompusa i predatli
in forma unui proieet de lege.

www.dacoromanica.ro
 - 80 -
. 44. Propunerea sprijinith in de-ajuns, tiphrindu-se in toate
trei limbi ale Orli, se imparte intre membrii dietei, si propunatorul
va cere punerea ei la ordinea zilei, pentru a puteh fi adush la prima
eetire, dttndu-se propunAtorului voe se --'i fag motivarea. Ziva in
care vine propunerea la eetire o stabileste presidentul dietei.
. 45. Ordinea in care aunt a se pertractit obiectele o stabileste
presidentul dietei (. 15 din reg, prov. de dieta). Ordinea de zi a
fie-chrei sedinte are se fie- comunicath membrilor dietei, bleat e cu
putintii, la finea sedintei ultimo, la toata intamplarea lug inainte de
a se incepe sedinta.
. 46. Presidentul dietei deschide sedinta indath-ce Bunt presenti
membri intr'un nun:tar suficient pentru a puteh aduce hotariri (. 19
din reg. prov. de dicta).
. 47. Duph, desehiderea sedintei presidentul intreabh, dach
cineva cere indreptarea protocolului, in intelesul -lui 74 din regu-
lamentul acesta. Ne cerknd nimenea indreptare, protocolul se considerh
de coreet dresat. In cas eontrar, dieta va decide asupra indrepthrilor
eerute. Duph aceea se vor anunth propunerile si rap oartele admise
de president, on de comisarul reg. pentru a fi pertraetate in dieth,
punttndu-se, en privire la cele dinthiu, daett va cere trebuinta, chestia
de sprijinire, apoi se vor aduce la eunostinta dietei impartasirile
regimului, ale despartamintelor si comitetelor, in urma celelalte esibite.
. 48. Propositiunile regimului sosite la dieth se vor pertracta,
$i decide inaintea tuturor celoralalte obiecte (. 16 din reg. prov. de
dieth). Tot* si propositiunile regimului vor fi supuse intaiu per-
traethrii in comitet. Propositiunile regimului nu au lipsh de sprijinire
si nu pot fi respinse fart" desbatere prealabilh. Dach propunerile
comitetului asupra astor-fel de propositiuni se vor abate cu totul, on in
uncle parti dela ele, atunei au al villa, duph respingerea propunerilor
eomitetului, in cuprinsul for original la votare. Regimul poate mo-
difich on retrage cu totul rill-and propunerile sale.
. 49. In ziva in care propunerea vine inthia-oars la ordinea
zilei, 'i-se a propunatorului euvantul, la cererea sa, pentru a-'si
motive, propunerea. Dupe aeeea decide dicta fare desbatere, dael e
sa se predee propunerea unui eomitet deja infiintat, sau unui comitet
nou, compus din desphrthminte, ,grin trimiterea ate a unui sau doi
membri din fie-care desphrtamint. awl theta nu preda propunerea
nici unui comitet, e a se privi de reaping, de cum-va nu e propu-
nere de a regimului.

www.dacoromanica.ro
 - 31 -
. 50. indata-ce s'a predat presidentului raportul facut in
urma amintitei decisiuni, acesta dispune sA se fael traducerea si
tiparirea raportului in toate trei limbile usuate in WA, si se se
imparts intre membrii dietei, punand obiectul a doua-oars la ordinea
zilei, si anume, arum spre pertractare si votare in partite singuratice
ale propunerii. Pertractarea O. nu se Lea inainte de trecerea a 24
ore dela impArtirea raportului. Fiind pus obieetul pentru a doua-
oat% la ordinea zilei, se vor deschide desbaterile asupra raportului
facut prin referentul eomitetului.
. 51. And propunerea are mai multe parti, ii va premerge
desbaterii speciale dupa punctele singuratice (pe articole) totdeauna
o desbatere generalA. Cu incheierea desbaterii generale se face votarea,
dach nu s'a propus cum -va trecerea la ordinea zilei, on amAnarea
discutiei. AflAndu-se in deeursul desbaterilor eh raportul nu e de-
savarsit intr'un punet on altul, dieta poate sA-1 inapoieze eomitetului
spre intregire.
. 52. Dupe votarea punctelor singuratice din vre-o propunere
urmeaza totdeauna votarea peste intreg (a treia eetire), si ina de
regula in sedinta cea mai apropiatA, data dieta nu decide cum-va
alt-cum. La votarea pe intregul (a treia cetire) nu se mai pot face
amandamente, si peste tot nu mai are be nici o desbatere. Numai
in casul, ca partile unei hotariri, wits din modificari, nu ar consuna.
inteolalta, se poate face propunere pentru delAturarea acestei diso-
nante, in urma carei propuneri dieta poate decide indata asupra
indreptArii cerute.
. 53. In casuri de urge* dicta poate decide, ea procedura
se fie seurtata. Decisiune de aceasta nature se face cAnd propunerea
a fost indicate ca urgenta Ina la anuntarea ei fleuta prin president,
on la prima ei cetire. Desbaterea in privinta aceasta are eh se mar-
gineascA numai la intrebarea urgentei. SeurtArile ertate in procedurh
aunt acestea: a) 'i-se pune eomitetului termin pentru facerea rapor-
tului; b) se intrA dui:a impartirea raportului India in desbatere;
c) se face abatere dela tipArirea propunerii ci d) dela tiparirea
raportului comitetului ; e) se dA propunAtorului cuvantul pentru a -'ci
motive, propunerea fArA a fi pus obieetul la ordinea zilei ; f) se
delAtura eu totul consultarea prealabilA. Pentru a se putea lua hotarire
asupra acestor doua scurtari din urine (sub e , i f ) se cere o ma-
joritate de doul tertialitati din voturile deputatilor presenti. Cu pro-
punerea de urgenth este a se imbink indicarea seurtarilor dorite.

www.dacoromanica.ro
 - 32 ---

. 54. Se poate face abatere dela regula mai departe i la

aeele propuneri, cari se refer numai la tratarea formals a chestiilor.
Acestea nu trebue se fie predate totdeauna in scris, v1 put fi aduse
din partea presidentului, dupa imprejurari 9i farb. desbatere, indatA
ht votare i decidere.
. 55. Aminarea desbaterii se poate propune qi decide ori-si-
eind. Propunerile pentru incheierea desbaterii le va aduce presidentul
indata la votare, fad. punerea chestiei de sprijinire. Dael majoritatea
se declara pentru ineheierea desbaterii, atunci cei -ce aunt notati pentru
a vorbi pot stt-'qi aleagil cite un orator pro i contra, din mijlocul
lor, i altuia nu e permis a mai vorbi deettt numai acestora, apoi
referentului comitetului, ii data nu s'a tinut consultare prealabila,
i prop unatorul ui.
. 56. Cine voe9te stt vorbeasel despre un object pus la ordinea
zilei, poate as se anunte spre aceasta in persoani, verbal, in ziva
pertraetarii 9i inainte de a se incepe qedinta, la notarul spre acest
scop designat din partea presidentului, spunand data vrea sa vorbeasca
pro on contra. Lista celor anuntati la vorbire presidentul o va ceti
inainte de a se incepe pertractarea. Oratorii vor fi ascultati in
ordinea in care an fost treeuti pe lists, anume aa, a un contra-
vorbitor face inceputul, urmandu-'i apoi, pAnA se poate, tot cite un
pro- qi cite un contra-vorbitor. Fie-care orator are voe, indata-ce
vine la rand a vorbi, se schimbe locul cu altul, la care mai tarziu
ar veni rindul, ori a-'i ceda dreptul altui deputat. Nu e permis
insA sit cedeze euvantul unui orator care a mai vorbit de doua-ori
asupra obiectului aeeluia. Cel-ce nu e de fall and e provocat sa
vorbeaseA, perde eavantul.
. 57. Duprt-ce au vorbit toti oratorii inserii, presidentul va
da euvant membrilor dietali neinscriqi, in ordinea in care sA vor
anunta prin sculare, cu rostirea numelui.
. 58. and va vol presidentul sA lee euvantul ca orator, va
trebui sa pArAseasea scaunul presidential, pe care-1 va reoeupit numai
dupl aducerea hotAririi asupra obiectului.
. 59. Referentii aunt datori a vorbi de la tribunA. Lor le
este permis a ceti raporturile acute in scris. De acest drept, afarA
de ei, se bucurft 9i acei membri ai comitetelor, sari an at sustina
Oren separate, mai departe presidentul, vice-presidentii guvernului
reg. si trimilii acestuia (. 18 din reg. pray. de diets). De la tribunA
vorbirea se indreapta cii.tra adunare, de la locul unde gede oratorul,

www.dacoromanica.ro
 - 38 -
ehtra presidiu. Niei un orator nu poate vorbi despre acela0 obiect
mai mult dealt de douh-ori. Presidentul, vicepresidentii guvernului
reg. 0 trimi0i acestuia pot vorbi 0 de repetite-ori, insh fail a intrerupe
pe alti oratori (. 18 din reg. prov. de dieta). Abateri dela obiect
vor aver, de urmare ehemarea a ramaneh la obiect, faeuth din partea
presidentului. Duph repetita chemare la obiect, presidentul poate
detrage oratorului euvantul. in casul and oratorului 'i-s'a luat
euvantul pentru abatere dela obiect. dieta poate declarh, fara a mai
intinde desbaterea, ca vreh totuci sa-'I asculte pe orator. 0 ast-fel
de hotarire se aduce prin votare nominala.
. 60. Dach vre-un deputat vatamh in vorbirea sa buna-
euviinta, 0 moralul, sau foloseqte espresiune de caracter demn de
pedepsire, presidentul 10 va esprima, desaprobarea prin chemarea
la ordine. Presidentul poate intrerupe vorbirea 0 poate se detraga
oratorului de tot euvantul.
. 61. Cel-ee are dreptul it luh parte la desbateri, poate sere
ca presidentul se faca chemarea ila obiect salt x.la ordinet. Presi-
dentul decide, fall drept de apelatiune la adunare.
. 62. Mid se proeede la votare, propunerile de amlnare,
apoi cele de modifieare, sa supun intaiu votarii, apoi urmeaza pro-
punerea principal., 0 anume, inaintea tuturor celoralalte vine cea
mai departe tintitoare. Darea votului se face prin afirmare ori
negare) fara nici o motivare.
. 63. Duph terminarea desbaterii presidentul aduce la votare
propunerile &cute asupra obieetului din clesbatere 0 anuntl eh in
care ordine vrea, se punh intrebarile la votare. Fie-care membru al
dietei poate face propunere pentru indreptarea cuprinsului 0 ordinei
intrebarilor enunciate din partea presidentului, precum 0 pentru
imphrtirea unei intrebhri in mai multe, care propunere, daca va fi
in de-ajuns sprijinita, va trebui sh fie adusa la votare.
. 64. Votarea se face de regula prin sculare 0 cedere. Dach
resultatul e dubin, duph phrerea presidentului, se va face proba
contrarA, neaducand niei aeeasta resultat sigur, se va procedh la
votare nominalh. Afara de acest cas, votare nominala ori votare se-
ared' se va face numai in urma unei decisiuni speciale a dietei
( 20 din reg. prov. de dieth). La votarea cu bile (secretA) se imparte
fie-carui membra din dieta bilet de votare, pe care e tiphrit pa'ac
0 'mug. Un notar va ehemh pe nume votantii, ii va nnmeroth, iar'
P

www.dacoromanica.ro
 - 34 ---

acestia pun cAte un bilet de votare in urns. Numarul biletelor de vo-

tare trebue BA consune cu numarul votantilor, altmintrelea trebue
repetita votarea. Cel-ce nu e present la cetirea numelui seu and
se face votare nominala on secrets, nu-'si poate da votul nici mai
tarziu. Ditch' voturile date Bunt egale, intrebarea trebue considerate
ea negativ decisA (. 19 din reg. prov. de ma).
. 65. Presidentul enuntA resultatul votarii facute asupra pro-
punerilor principale, seeundare si intregitoare.
. 66. Protests din partea unuia sau a mai multor membri
dietali in contra hotaririlor dietei nu sunt admise.
. 67. Presidentul nu is parte la votare cleat numai and se
fac alegeri, pe And membrii guvernului reg. dupA. . 18 al regu-
lamentului prov. de diets numai atunci pot luk parte la votare,
dace aunt membri ai dietei.
. 68. At At in theta, cat si in despartaminte si in comitete, A
fac toate alegerile prin bilete de votare, si se vor decide prin ma-
joritatea absolute a voturilor date.
. 69. Dace la intaia votare nu iese majoritatea absolute, se
va face a doua votare, tot in acest mod. Neresultand nici de asta -data
majoritatea absolute, se va proceda la alegere restrinsit. La aceasta
vin tinuti in vedere aceia, cari au primit voturile cele mai multe
la a doua votare. Cand la a doua votare mai multi ar avea egale
voturi, are as decide soartea, care dintre ei vine supus alegerii
restrinse. Dace la alegerea restrinsA voturile vor fi asemenea egale,
va decide soartea.
. 70. Fie -care deputat are dreptul se aduca in discutie un
obiect care nu e pus la ordinea zilei, prin intrebari indreptate pre-
sidentului dietei, presidentilor de despArtaminte, on de comitete.
Desbaterea inceputa nu poate fi intrerupta prin interpelare nici-odat'A'.
interpelarile pe cari ar voi vre-un membru al dietei sA le adreseze
presidentului guvernului reg. aunt a se predh in scris presidentului
dietei, provazute eu zece subscrieri. Ele vin cetite in sedinta si se
comunica presidentului guvernului reg. Raspunsul, on respingerea
astor-fel de interpelari, se va trimite presidentului dietei si prin el
se educe la eunostinta dietei.
. 71. Asupra interpelatiunii si asupra rAspunsului dat nu e
admisa desbaterea.

www.dacoromanica.ro
 85

. 72. Fie-care membru al dietei are voe a vorbi in on -care

din cele trei limbi ale Orli, {aril a se face traducere in celelalte limbi
(. 23 din reg. prov. de dieta). Numai comunicarile acute extra
diets, propunerile qi intrebarile can vin la votare, aunt a se traduce
i ceti in toate cele trei limbi ale tarii.
. 73. Notarii poarth protocol despre fie-care sedinta, in care,
pe langa trecerea ea" acurateta a constatarii, ea a fost de fata numhrul
membrilor de lips pentru adueerea de hotariri, see- vor euprinde
toate impartairile presidentului, obiectele puse in desbatere, numele
oratorilor, propunerile facute ci decisiunile luate. Protocolul se va
purth, respective se va traduce in toate cele trei limbi ale thrii.
. 74. Protocolul subseris de cei trei verificatori qi de res-
peetivii notari vine cetit in proxima toedinfa, on data nu se cere
cetirea, sta trei zile depus in biroul dietei. Data cu ocasiunea cetirii,
on in edinta cea mai apropiata dupa espirarea terminului de trei
zile nu cere nimenea indreptare, in urma intrebarii puse din partea
presidentului protocolul se privete de corect dresat, in cas eontrar
dieta decide asupra indreptarii cerute. Protocoalele de edinte in-
dreptate sa vor copia in cartea de protocoale a dietei, se vor tipari
i imparti intre membrii dietei. Protocolul unei cedinte secrete,
tinuth in mod esceptional, trebue compus i cetit Inca in decursul
aceleia, 9i vine asemenea trecut in cartea de protocoale a dietei.
. 75. Despre pertractarile dietei se iau note stenografice in
toata estinderea lor, i verificatorii vor veghea ca notele stenografice
sit fie esacte.
. 76. Presidentul dietei va face posibils intrebuintarea generals
a rapoartelor stenografice. Pertracthrile ra'eute in dieta se vor educe
la eunofitinta preainalta prin imputernicitul comisar reg. de dieta,
pe MITA alhturarea protocoalelor de edintrt (. 21 din regulamentul
provisoriu de die*.
. 77 Dieta nu are voe a intrh in comunichri cu nisi o repre-
sentatiune din celelalte regate yi tan ale monarchiei, nici a emits
publicatiuni. in adunarea dietei, sau in adunarile comitetelor, depu-
tatiuni nu sa admit, iar' petitiuni gi plansori sa primesc numai atunci,
dach aunt predate dietei prin vre-un membru al ei (. 22 din reg.
prov. de dieta). Trimiterea de deputatiuni la curtea imparateasch se
va putea face numai duph-ce s'a catigat intaiu aprobarea M. Sale
ces. reg. apostolice (. 22 din reg. prov. de dieta).
a*
www.dacoromanica.ro
 36

. 78. Presidentul dietei va Indrepth petitiunile can nu cad

in cercul de activitate al biroului la comitetul de petitiuni, care va
face despre ele raport catra dieth.
. 79. Propunerile referitoare la modificarea acestui regulament
se vor face si discuth. ea $i celelalte propuneri. *)

Glasul archiereilor.
Era invitat poporul roman din Ardeal la lupte lui
pans, acl necunoscute, la lupte electorate. Se impunea deci
tuturor celor chemati, ca sa-'1 instrueze din vreme, sa-'i
spuna ce are se faca si cum are sa se poarte, pentru-ca
din luptele date se iese.invingator, el qi causa sa cea dreapta.
Presa romans, isi facuse datorinta in privinta aceasta numai
deal dupe publicarea rescriptului Imparatesc prin care se
convocase dieta. Gazeta Transilvanieio de es. stria in
numarul 33 dela 1 Maiu v. 1863 urmatoarele :
Dieta e la uyd! Dana Romeinii au avut vre-odatii lifisd
de puteri unite, ca sa nu le scafie din nand nimica din aceea ce
le compete, afioi acum cere imfierativa necesitate, ca sa ne
folosim drefitul de alegere cu cea mai mare scumfidtate # in cea
mai bund ordine ,ci armonie, la."stind la o parte on -ce alte ocufia-
liuni fie timfiul alegerilor, i ferindu-ne ca de foe de amcigiri .yi
firomisiuni din fiartea acelora, earl de fafit nici-odatd nu au urmat
dupe -cum au prom's din gurii. Cu deosebire vor fi rsaVunzdtori
viitorului posterity /ii naliunii noastre toil preo/ii fi inteligenfii
romdni, cari nu-'yi vor line& de obiect at conytienfei a invdp pe
.popor Sntrebuinieze cu toald silinta drefitul de alegere in
favoarea binelui na,tiunii sale # at patriei, pentru -ca dela dieta
aceasta depinde croirea sorfii noastre pentru un valor, pe atilt de
bun yi fericit, fie cat de nimerifi, de multi, # de national./ vor
fi representanlii ce-'i vons alege spre a ne represents interesele
noastre, ale patriei fi ale statului. Politica nafiunii noastre a fost
condusd Alma* acum de sfatul firovidenfei, inaintea cdreia sa sa-
crficam acuma activitatea ,ci incora'drile noastre, ca un firofum
de adorare, filind de devotament. Sa ne ferim a atrage mania
ei asupra noastrd, desbindndu-ne voturile, ci sa ne incordcim a le

*) Din PFpain pentru mime, inimd 1i literatardc, anul 1863, numitrul 18.

www.dacoromanica.ro
 -- 37 ---

intruni intro singurii fiersoand de incredere, clici de aci va depinde

tot resultatul ce -'l putem Wept& din agendele dietei. Ajutiindu-ne
noi, providenta ne va scuts de asupriri ,ci fie viitore.
i tot in acest lx4eles stria i Telegraful Romdn, a
doua foaie romans din Ardeal.
Cu mult mai greu in cumpana decat cuvantul presei
a fost insa cuvAntul celor doi archierei romAni,. cari, con-
form obiceiului din trecut, s'au pus i de asta-data in fruntea
micarilor. impin0 de datorinta i de raspunderea grea ce
o aveau ca recunoscuti conducatori ai poporului, a adresat
fie-care din ei ate un circular credincioilor sei, cu instruqii
anAnunfte, referitoare la alegerile pentru dieta.
Aceste acte insemnate sunt urmatoarele :
I. Circularul Metropolitului Alesandra Stereo .54uluflu, adresat
preolimei sale in preajma alegerilar pentru dicta Transilvaniei.
Onorate in Christos frate !
in anul 1861, ziva 3 Octomvrie, sub numarul 663, cu aceea
firma sperantii, el dieta Transilvaniei, care dupl preainaltele dispo-
sitiuni era in prospect de a se lines, in 4 Noemvrie a anului aceluia,
nu am lipsit dela ingrijirea pkrinteasca, ce de-apururea am purtat-o
qi o purtam intru inima noastrA, pentru a starui cu toatA ocasiunea
efectuirea celor de fobs ci de lipsa spre inaintarea binelui comun
al prea iubitei noastre natiuni, prin un circular cAtrA clerul $i poporul
nostru eel credincios din archidiecesA emis, a-'i da inviatiune si
instructiune, ce ar Elva de urmat cei indreptAtiti la alegerea depu-
tatilor la dieta. Dar' acea dietA din uncle cause sontice neputandu-se
lines, pe acel timp, ci amanandu-se pima acuma, Preainaltata Sa
ces. reg. $i apostolieg, Maiestate prin preainalt gratiosul seu decret
din 21 Aprilie a. c. in care intre propositiunile regesti la locul prim
se euprinde: efectuirea egalei indrefitapri a naliund romdne ,ci a
religiunder ei, iar' la locul al doilea intrebuiniarea celor trei limbi
usitate in lard in comunicatiunea public& oficioasii, can ambe pro-
positiuni pe natiunea noastra o ating si o intereseazA mai de aproape,
s'a indurat preagratios a convoch, dicta Transilvaniei pe 1 Iulie a. c.
la Sibiiu.
Drept aceea, acest act fiind nu numai eel mai 'India si mai
momentuos, dar' Qi eel mai solid fundament pe care natiunea noastrA
are a -'ci intemeilt, qi a2si statornici egalitatea tuturor drepturilor,

www.dacoromanica.ro
 _ 88 -
dimpreuna cu esistenta gi fericirea sa politicl-nationall, care va se
face epocA noua in istoria dulcei patrie si a natiunii noastre, eugetam
ea, ziva aeeea, cand se vor face alegerile deputatilor la diets va fi
de tot Romanul pretuita si folositl spre acest scop cu toata receruta
seriositate si intelepciune, pentru-ea, dui:a-cum isi va desasura, na-
tiunea noastra la alegerile deputatilor pentru dietA activitatea, zelul
si nisuinta sa nationalA, asa ne va si consolida, sau ne va mink fe-
ricirea, esistenta si egalitatea nationals pe mai multe veacuri.
De unde darn am aflat prea cu tale a destepth toatA atentiunea
si mintea tuturor credinciosilor nostri fii spre ziva cea mare si me-
inorabilA a alegerii deputatilor la diets, si parinteste a le aduce aminte,
ba a-'i 9i obligh la stracnica implinire a datoriei celei marl si sfinte,
pe care fie-care Roman o are, nu numai catra sine, extra fiii si
cAtrA stranepotii sei, ci si extra Intreaga sa natiune, el:
1. In tot comitatul, districtul sau scaunul, poporul roman, ca
frati, f &r deschilinire de confesiune, avand mai Inainte bunk In-
telegere la olalta cu preotimea si inteligenta sa, fie-care Roman, care
dura preainalta ordinatiune regeasca si dupa lege va aveh drept de
alegere de deputat la dicta, punand toate ale sale alte trebi si interese
private la o parte Oki acum on nici-odatA este ziva in care sa
ne pArasim vetrele si lucrurile noastre private si se alergam unde
ne chiamA binele de comun al patriei 9i al natiunii), sl nu crute
nici ostenealb.' nici spese, ci cu inima voioasa pe ziva 9i la local
acela, cari vor fi hotarite spre alegere de deputati la dicta, ail
preget sa alerge, si acolo tot poporul roman din acel comitat, district
sau scaun, inteo unanimitate eu preotimea 9i cu inteligenta sa mireana
sa-'ci dee votul si BA-'O aleaga pe deputatii sei.
2. Pe tot ce e slant $i va se promoveze binele de comun al
preaiubitei noastre natiuni ..Bi al patriei va aducem aminte, ca sa aveti
intru toate una ci aceeaci bunk' intelegere, pentru-cl cu concordie
crese ci se intaresc toate lucrurile cele mici, pe &and prin discordie
sa risipese ci lucrurile cele marl $i tari, ci nu cum-va fa, va desbinati
din interese private in privinta persoanelor pe can ati voi BA le
alegeti deputati la dieth.
3. ABteapta cu toatA dreptatea intreaga natiune ci de-oda.tA 91
crede, ea ci inteligenta ei, punand la o parte tot interesul ei, si tinand
inaintea ochilor singur numai binele de comun al natiunii qi al patriei,
se va feri ca de dupla de corte9cheduiri, de a forma, partide, ci de
a trage pe a sa parte alegerea, favoarea ci voturile poporului, din

www.dacoromanica.ro
 39

ce se nase carte dhunoase, ci va da camp larg poporului sh-'si aleagh

liber deputati pe aceia, in cari poporul are mai mare incredere,
tinand brava inteligenth romans intre sine numai acea nobilh emu-
latiune, ca fie-care :sa fie gata a cede voturile sale mai bine altui
confrate roman inteligent dintre ai nostri, decat se starneasch carte
si partide, pentru-ca sa fie doarh mai bine el ales decat alt frate al
seu. Din partea inaltului regim regesc inch s'au facut necesarele
dispositiuni la toate respectivele jurisdictiuni de administratiune po-
litics, ca se fie cu luare aminte, pentru-ca nu cum-va alegerile de
deputati se se stoarch In favorul eui-va eu sila, on cu inselAciune,
ei ca acelea sa fie libere, adeca, fie-care indreptAtit se 'O poath da
liber votul seu la alegerea de deputati pentru. acela care-'1 va judeck,
dupe o mature judecath i duph cunoscuta aceluia conduith politich-
civilA si moralA mai apt, mai constientios i mai conseevent intru aph-
rarea causei celei drepte a natiunii noastre si a patriei, pe hasa celor
piing aci de natiunea intreagh luerate, in conferentele sale nationale.
Ca scopul acesta preafericit se se poath ajunge ci dobandi spre
multhmirea noastre, intim folosul natiunii noastre si al patriei, preo-
timea i inteligenta romans mireanh va Ewa de a studia, regulamentul
provisoriu dat de Inaltul regim regesc pentru dicta acum de curand
tinandh si duph tenoarea lui a instrua si pe aleghtori, facanduii
atenti Ia urmAtoarele puncte din acelasi, i anume : 19. . 29 unde
sub a) b) c) se insira calitAtile cerute pentru alegAtori; la . 32 in
care se spun calitAtile pentru cei-ce pot fi alesi deputati la dicta,
si la -ii 33 si 34,, in cari se spune tine nu poate fi alegator, in
fine la -ii 35, 36, 37, 38, 39 si 40, in cari se euprind mAsuri ce
aunt de luat pentru ducerea in deplinire, sau pentru manipularea,
manuducerea si Indreptarea alegerilor de deputati la diets, cum? 9i
eu tine si din tine sa se compuna comisiunile centrale in comitat,
district i scaun, si in fie-care cerc de alegere din cari membri sa
stee comisiunile, i tine sa le presideze; asa si mai incolo, dela -ul
40 pAnh la fine, -ul 75, prin cari s'au facut necesarele dispositiuni,
ca alegerile se nu afle ceva impedecare, ci se meargh bine in cursul
for liber. i duph ce tot regulamentul sus indigetat it va fi studiat,
atal preotimea, cat si inteligenta mireana, va avek sa fie eu deosebith
luare aminte, ca poporul in tot local si eu tot prilejul i cu toata
influenta sa st-'l conduce, danduii sfat i inviatiune, ca acela sa
nu se lase a fi amAgit cu nici un fel de promisiune sau eu daruri,
mai cu seams de cei strain, din cari unii poate se se nevoiasch si

www.dacoromanica.ro
 - 40

sA incerce se seduel pe unii dintre alegAtorii roman, pentru-ca causa

i binele de comun al intregei natiuni sl se pericliteze, sau, Dumnezeu
fereasca, sI se vanda, cAci unul ca acela ar face pacatul eel mai
cumplit de uciderea natiunii sale.
4. Inteligenta i poporul roman, fatA cu alte nationalitAti eu
cari Romanul spre perfecta egalitate a tuturor drepturilor dorete a
incheia pace i frAtietate eternA, i pe basa acesteia a se fend i
pe sine i comuna noastra patrie, sl pAzasel in vorbe qi in toate
faptele buna euviintA, tonul 1 tactul eel omenos, pacific i fratesc,
incunjurand certele i tot prilejul care ar putea provoch, acele certe,
can i in dieth Inca ar putek mult impedeca pacinica i mai grabnica
pertractare i hotArire a dreptelor postulate ale natiunii noastre. Sa
arattim i cu acest prilej, ea i pAntt acuma totdeauna, ca Romanul
e natiunea cu care conlocuitoarele natiuni pot pururea tali in cea
mai adancl pace li fratietate, numai dace vor voi ele i nu-'i vor
bate capul sa se urce la o suprematie, sau se scurte natiunea ro-
mans in cadentele sale, pe cari le are la toate drepturile i beneficiile
eivile i politice ale patriei eomune.
incredintandu-ma in nobilul caraeter al iubitei noastre natiuni,
el en totii se vor nevoi din toate puterile, nu numai toate acelea
de eari am ftteut mai sus pomenire, ci i altele de eari not Boar'
pomenire n'am fA.cut, insl iubitii nostri fii roman vor afla ca aunt
bune i conduchtoare la fericirea natiunii i a dulcei noastre patrii,
cu tot zelul qi scumpAtatea vor Implini:
Mai incolo tuturor preotilor jurisdictiunii noastre le ordonAm, ca:.
5. Toti preotii, in toate bisericile, dupit primirea circularului
acestuia sa oficieze barem douA liturgii, in doutt Dumineci, adecA in
cea mai dinainte de ziva hotAritrt pentru alegerile deputatilor gi In
Dumineca inainte de ziva in care ar avea sA se inceapa dicta, en
acea pioasA intentiune, ca
a) Atotputernicul Dumnezeu se tins multi i fericiti ani pe M.
Sa preainduratul nostru Monarch Francisc Iosif I. impreunA cu toatA.
familia ImpArAteasert i bratul eel puternic dumnezeese de sus sA
umbreze de-asupra lui i se-1 deie darul i ajutorul seu eel ceresc,
ca toate cele propuse pentru binele i fericirea tuturor popoarelor
i a intregei monarchii sA le poatA duce qi la Implinire, qi ca
b) Preainduratul Dumnezeu sl intemeieze pacea a toath lumea,
iar' mai virtos a dulcei noastre patrie i a intregei monarchii austriace,
se trimitA in inimile tuturor natiunilor dulcei noastre patrii i sit

www.dacoromanica.ro
 41

nutreasch ffi inthreasel spiritul pA.cii gi al frAtietAtii, cum ci al im-

prumutatei dragoste, se umpla sufletele i inimile representantilor
tuturor nationalitAtilor cari se vor adunh in dicta eea tinandh a
Transilvaniei de intelepciune, de frica Domnului, de iubirea de-
aproapelui ci a dreptAtii ci a binelui de comun al patriei, ca numai
aceea se fact" ci se hothrascl ce e spre fericirea tuturor conlocuitoa-
relor nationalitAti Qi spre promovarea binelui comun al dulcei noastre
patrie eomune, pentru binele deosebi al fie-cArei natiuni qi concive.
RAmanand, Blaj, 11/23 Maiu 1863. Al frAtiei tale adict: Metrop ilitul
Alesandru.e*)
II Circularul Episcopului din Sibiiu Andreia baron de ,5' ag u n a,
tot in aceeafi chestie.
Preaeinstitilor phrinti protopopi, cinstitilor administratori pro-
topopeti, cinstitei preotimi eparehiale 0 tuturor iubitilor nostri eretAini,
dar 9i pace dela Dumnezeu tatll, ci domnul nostru Iisus Christos!
Dieta thrii, dupl preainaltul rescript al M. Sale ImpAratului 9i
mareprineipelui iostru s'a randuit a se convoch pe 1 Iulie a. c. la Sibiiu.
Diets thrii ne stl aa-dart" la ua 1
Dieta aceasta din multe privinte, dar' cu deosebire in privinta
noastra, va fi foarte momentuoash, cici arum intaia-oars, dupA trei
secole, se chiamh vi natiunea ci religiunea noastrii" ortodoxl eashriteanl,
prin representantii ei, la dieta thrii, la care, dupl prima propositiune
regeascl se va tracts, despre efectuirea egalei indreAldliri a natiunii
noastre romane ci a religiunilor ei, iar' dupl, a doua propositiune
regeaseA despre intrebuintarea oficioasd a celor trei limbi din lard.
Asadarl trebue O. ne pregatim, ca sh alegem din parte-ne
barbs:0 harnici 0 credincioi Mil interesele tronului imparltese,
eltrA patrie ci eltra natiunea ci biserica noastrA.
Pentru aceea, in consonants cu rechisitiunea inaltului presidia
al guvernului terii din 17 luna curenth N-rut" 456, aflu cu tale,
spre orientarea tuturor, a va aduce la cunotintl -ul 29 din regu-
lamentul provisoriu de diets, el adeel drept de alegere, atilt in co-
munele can trimit representanti proprii, cat ci in comitate, 0 in toate
scaunele qi districtele, au :
a) toti locuitorii de parte bArbAteasch can an implinit anul al
24-lea si posed inteadevAr pentru anul administrativ 1861/2 in toate
contributiunile direete de -stat la olaltA eel putin 8 fl. v. a.;
*) Din sFeatit pentru minted inimd fi literaturite, anul 1863, numeral 20.

www.dacoromanica.ro
 - 42 -
b) f'a'ra privire la darea directs ce o au raspuns: paroehii, ca-
pelanii, predicatorii, doetorii, chirurgii, advoeatii, inginerii, artifotii
aeademici, profesorii, apoteearii, notarii comunali gi invatatorii co-
munali, in cereal de alegere in care I i au loeuinta stabila;
c) data in vre-o comuna, care dupa -ul 25 are drept se tri-
mita deputati proprii la diets, numarul celor ce au drept de alegere
nu ar ajunge eel putin la 40, atunci se va intregi pang. la 40 din
cei -ee plates dupa ei in comuna aceea darea cea mai mare.
Apoi va aduc la cunotinta i -ul 31, prin care se randueqte,
ca persoanele morale, intre cari se numara qi comunele, ca atari,
vor esercia dreptul for de alegere prin aceia, cari dupa normele
legale sustatatoare au drept sa le represinte in afara.
Mai departe este de qtiut, ea deputat poate fi ales fie -tine,
care on -undo in Transilvania are drept de alegere dupA -ul 29,
dael e trecut peste 30 de ani.
Din cele pang ai espuse se vede deci, el legea aceasta pro-
visorie de alegere da qi creqtinilor nostri, ca unor cetateni ardeleni,
un drept mare ci frumos. insa ca tot insul, pentru care este menit
acest drept folositor, adeca cei-ce au platit in anul trecut contribu-
tiune in sums de 8 fl. v. a. sa se poata bucurI de acest drept, este
de lipsa, ea fie-care alegator sit se poarte la alegere ea om de omenie
ci ea crectin cu frica lui Dumnezeu, sa se fereasea de amagiri sii
seduceri qi sa-'0 dee votul pentru un Roman cinstit gi cunoscut ca
iubitor de natiunea ci religiunea sa.
Anume, este de lipsa :
1. Ca toti aceia cari dupa lege vor fi indreptatiti la alegerea
de deputati se nu ramana afara, ci sa iee negreit parte la alegere;
sa nu se lase nime a se abate dela intrebuintarea dreptului de alegere
prin nici un fel de uneltire on frica, sau ci prin alto ocupatiuni de
ale sale private, economise etc., eaci intamplandu-se aceasta, numarul
deputatilor nostri va scadea i apoi lesne se va putea, intamplit, ca
natiunea i biserica noastra sa fie reu representata la diets, de unde
iaraci not vom avek paguba.
2. Ca toti alegatorii nostri dintr'un sere de alegere, sau i
dintr'un orac, sit se puny intre sine in intelegere, gi sa se invoeasea
et{ totii intr'un singur candidat de deputat, care va avek insuirile
poftite de lege, ca nu cum-va impartindu-e voturile Romanilor intre
mai multi candidati, sa se aleagh un deputat neroman, cu voturi
relativ mai putine. Dar' ci dealtmintrelea avem destui barbati roman

www.dacoromanica.ro
 43

vrednici pentru a fi ,deputati gi aga alegatorii ar gregi dud n'ar

alege deputat din natiunea gi de religiunea lor.
3. Se aiba alegatorii nostri de grije, ca din partea for sit se aleagb:
pretutindenea numai ast-fel de Romani pentru diets, cari pe langrt
insugirile eerute de lege se aiba tot-odata gi earaeter, adeca sa fie
bl'rbati despre cari sa gtie, ea au fost totdeauna gi vor ramanea gi
in viitor fii eredinciogi 9,i natiunii noastre gi ca in eongresele natio-
nale gi in ziarele romanegti an aparat interesele, atilt ale natiunii,
cat gi ale bisericei noastre.
Mai pe urma, pentru ocolirea on -earei gregeli, va dau inca gi
acel sfat, el atat preofi gi invatatorii, cat gi cregtinii, sa se inteleaga
inainte de alegere cu parintele protopop tractual, care va aver, a se
intelege eu inteligentii nostri, gi precum se va afll, de bine la scaunul
protopopese aga sa se dee voturile, caei facandu-se altmintrelea lesne
se poate intamplit, ca voturile sa se nimiceasca prin neintelegere,
ceea-ce apoi trage dupe sine desbinare gi stricaciune natiunii gi bisericii.
Ast-fel se vi purtati, iubitilor, ca sa aveti binecuvantarea
eereasca. Sibiiu, la inaltarea Domnului 1863. Andreiu baron de
.,Saguna, Episeop c.
Alegerile.
indemnata de presa romans i mai ales de pilrintescul
glas al archiereilor, inteligenta romans din Ardeal s'a ridicat
i de asta-data la culmea datorintei i a misiunei sale. A
&cut atent poporul asupra drepturilor i datorintelor sale
In fata alegerilor pentru diets, a purtat de grije ca listele
electorale s fie compuse cu esactitatea cea mai mare In
ce privete trecerea alegAtorilor roman In ele, a fticut can-
didarile de lipsa, In cercurile electorale romaneti cu tinerea
In vedere a susceptibilitatilor confesionale, i ast-fel, avAndu-le
bine pregatite toate, cu alegatori bine organisati i bine
disciplinati, a Intrat In luptele electorale, eind InvingAtbare
din ele pe Intreaga linie.
Note buns si vrednica, de amintire pentru inteligenta
romans din zilele acelea ramane faptul, ca oamenii nu s'au
inzbulzit se puna, mana pe mandate, ci multi dintre can-
didati au repalit in favorul altora, mai binemeritati, facand
ast-fel posibil ca In diets s Intre din Increderea poporului
*) Din *Forsict pentru minte, inimd psi literaturde, anul 1863, numarul 20.

www.dacoromanica.ro
 _ 44 -
roman cei mai de frunte barbati ai sei, cei cu mai bune
pregatiri, can se fie in stare se tins in parlament lupta i
concurenta cu colegii for Sai i Maghiari, bine eserciati
pe terenul acesta nou pentru Romani.
Lauda i admiratie se cuvine apoi alegatorilor romani,
cari cu toate ca, pe vremea lucrului celui mai urgent de
camp an fost chemati la Luna, le-au lasat toate la o parte
in irufi bine inchegate an mers sa-'i dee votul, rama-
F,ti

nand acasa numai cei bolnavi i neputincioi, carora inde-

partarea de acasa le era imposibila. Au fost cercu4 in cari
numai 2-3 alegatori romani nu 's,i-au putut da votul, iar'
ceialalti toti s'au presentat la urns.
Facutu-s'au incercari de a-'i desbina pe Romani, de
a-'i aduce in confusie s,ii de a-'i abate de la vptarea pentru
candidatul for national, dar' toate incercarile de natura
aceasta au mamas neisbutite, pentru-ca dragostea de neam
a alegatorilor romani era pe atunci mai mare decat cel
mai mare favor ce li-se putea promite din partea contTarDor
politici. Mergeau Romanii la urns ca la biserica, fail, se
priveasca in dreapta, on in stanga, ci numai inainte, la
steagul national.
Romanii au pus candidati i in cercuri in can, amestecati
find cu alte nationalitati, nu formau ei majoritatea alegato-
rilor, numai pentru-ca s6, se manifesteze i aicea ca Romani.
Atla de es. In Ocna-Sibiiului, 70 alegatori romani trecuti
in liste, toti au votat, afara de 2 absenti, pentru candidatul
roman, dar' Maghiarii, cu 102 alegatori, formand majo-
ritatea, au dat mandat candidatului lor. Aa la Sebeul-
sasesc, unde iarai 70 de alegatori au votat pentru candidati
romani, cu toate ca qtiau, ca, 154 de voturi sasef;iti vor
scoate invingatori din urns pe candidatii Sailor, cum s'a
i intamplat. Si tot aa i pe alte locuri, chiar unde
.1ti

erau mai putini alegatori romani.

Un act de frumoasa recunostinta fats de Ales andru
Papiu Ilarian, entusiastul luptator national dela 1848-49,
an savirit cei de pe Campie, intelegandu-se se ofera candi-
datura acestui ilustru barbat al neamului roinanesc, care
pe atunci se afla in Romania, la loc de frunte in viata
publics. Dar' Papiu Ilarian le-a comunicat intr'o scrisoare

www.dacoromanica.ro
 45

frumoasa, motivele cari 11 impeded, se primeasca candidatura.

Interesanta scrisoare, din care arunca schantei pretioase
iubirea de neam i de patria avutet a espatriatului barbat
ilustru al trecutului nostril, acum de mult decedat,
e urmatoarea :
Inteligenfilor Romani alegatori din Cc2mpia Transilvaniei.
Dorig compatrioli fi scumpi amici ! Am prima infliinfarea ce -'mi
faceti grin domnul Feldrian din Ludes la 27 Maiu a. c. ca intr'o
conferenta preliminary ce lima, v'ati inieles a and alege de-
putat la adunarea legislativa a Transilvaniei. Inima urea s'a
umplut de bucurie, a v'aii adus aminte cu atata bunavointa .yi
incredere de compairiolul ,ci amicul vostru a thrui inima # cu-
gelare nici-odata n'a putut, nici va putea, fill siguri, sa se desparta
vre-odata de vol. cu Coate acestea, la intrebarea propunerea
ce-'mi faceti de a va represent& in adunarea tariff, cu inima sfa-
siata de durere and mid suit a va raspunde, ca de asta-data, pe
langa toad dorinia ce a2.yi avea, and aflu in nefiutinta de a accept&
mandatul cu care yap* a ma onora. .E mai bine de un an de zile
de and adunarea # guvernul Romania m'au onorat cu dreptul
de cetacean. Aceasta singura imfirg'urare, in ochii celor mai multi,
m'ar pune in imposibilitatea de a va represent& in adunarea Tran-
silvaniei. Voi insd ytiii, iubild mei, cd acela, care la z848 a sa-
crcat tot ce a avut mai stump pentru libertatea fi independenta
patriei sale, cel-ce a privit de afiroape 4'i cu inima neinfrinta
martiriul parintelui seu 1i lacrimile fi suferiniele maicei si ale
surorilor sale: acela on -uncle s'ar afia pe acest pdmeint, nu va
sa uite vre-odata in viata sa datorintele ce are catra patria nafterii
sale. Nu luareli in nume de reu scusarea amicului vostru, f
intruniti-va voturile asupra allui Roman, demn de vol. Ceimpia
Transilvaniei, mai mult poate dee& alte pall ale Romanimei, a
straluat totdeauna grin numarofi patrioli, barbali de inima si de
fliinfd. Salutare # fratie, Aoki compatrioli / Bucure,yli, 20 Maiu
(e Iunie) 1863. A. P apiu Ilarian m. p.en
Alegerile au decurs neted i in cea mai bunk, ordine
pretutindenea, iar' resultatul for a fost trimiterea in diets,
a urnatorilor deputati romani nationaliti: Aldulian Ioan,
consilier guvernial ; Anghel (Angyal) George, secretar la

) Din s Telegraful Romeinc, anal 1868, numgrul 46.

www.dacoromanica.ro
 - 46 -
carte ; Balafiu Than ; Balomiri Ioan, senator ; Balomiri
Simeon ; BilIiu Stefan, canonic ; Bohafiel Alesandru, prefect
in Nasaud ; Bohajiel Mihail, jude primar in comitatul Dobaca ;
Bologa Iacob, consilier guvernial ; Bran Than de Lemenyi,
prefect in Fagara ; Butean Vasile, prefect de comitat ;
CzPariu Timoteiu, canonic ; Demian Petru, subprefect (solga-
birku) ; Dr agusian Codru Ioan, viceprefect al districtului
Fagara; Dunca Paul, consilier guvernial ; Fekete Than (Ne-
grutia), canonic ; Florian Than, procuror ; Gaetan Nicolae,
consilier la tribunalul penal ; Hania loan, protopop ; Hodoiu
Iosif Dr., vicecomite In Zarand ; Ladai August, prefect de
comitat ; Lazaru Alexandra, consilier guvernial ; Macelariu
lie, prefect in Mercurea ; Maior Joan, consilier de coale ;
Manu Gavriil, jude primar; Moga Dimitrie, secretar guver-
nial ; Muretan Ioachim, asesor la tribunal ; Nicola Mateiu,
prim -fiscal ; Orbona Michael, asesor la curtea de apel ; Pofiu
Petra, vicariu gr.-cat in Hateg ; Popea Nicolae, protosinghel ;
Popoviciu- Servian, secretar guvernial ; Popp Ladislau Vasile,
vicepresidentul guvernial; Pop Leontin, asesor la tribunal ;
Pucariu Ioan, prefect de comitat ; Raliu Than, protopop
gr.-or. ; Dr. Raliu Than, advocat; Russu (Orosz) Ioan, asesor
de tribunal; .Faguna Andreiu, baron, episcop ; Sifiolariu
Ioan, asesor la tribunal ; 55u/ufiu St. Dionisie, asesor la
tribunal ; culufiu St. Iosif, jude primar ; Sanciali (Sance-
lean) Antonia, administrator al montanisticei de fier ; Tulbai
Than, concipist la finance ; Vajda Ladislau, asesor la tri-
bunal ii Vlasa Ilie, canonic. La olalto, deci 46, cum se
vede, in partea cea mai mare a for functionari publici.
Ca regaliti apoi au fost chemati la dieta din partea
domnitorului urmatorii zece Romani : BarLiliziGeorge, di-
rector de fabric& ; Dobra Alexandra, episcop gr.-cat. in
Lugoj ; Domzsa George, tonsil. regesc ; loan Constantin,
senator in Brasov ; Manu Petru, consilier de finance ; Mun-
lean Gavriil, director de gimnasiu in Brasov ; Pop Macedon
Simeon, preposit ; Popasu Than, protopop ; .,S.u/ufiu Sterca
Alexandra, metropolit i Dr. Vasiciu Paul. Mai primise
invitare ca al unsprezecelea regalist roman i episcopal gr.-cat.
Alexi din Gherla, care Insa decedase inainte de a se des-
chide dieta. In preajma deschiderei dietei Romanii aveau

www.dacoromanica.ro
 - 47 -
dark 57 locuri In dieta, deputap i regalkti impreuna,
Eta,
Ungurii i Sticuii 54, iar' Saii 43. Majoritatea relative, o
aveau deci Romanii f;si. ei formau si partidul guvernamental.
Dupe, -c,e au trecut Romanii ardeleni ai peste greutatile lup-
telor electorale a venit iaralipresa romans ed. a precisat punctul
de manecare pe care vor avea sh-'l tiny in vedere representantii
poporului roman din dieta arii. zTelegraful Romdn, ziar
inspirat de episcopal .,cag-una, scria In numarul 54 urmatoarele,
de-adreptul la adresa celor cu scaun i vot in dieta Ardealului :
...Regimul a flout toate cite natiunile ardelene au putut atepta,
dela el pe drept. Acum este problema deputatilor, ca i ei se fack
toate acelea, cite alegatorii for qi regimul ateaptA dela ei pe drept.
Ne luAm voe a pune aceasta intrebare, i a raspunde la ea : Ce
ateapta natiunea romans dela deputatii ei dietali? Far. indoiala
ateapta natiunea noastrA dela deputatii sei, ca domniile sale straits
sci se find de petifiunile nafionale, incepdnd dela anul 1849 fi
continudnd pan& la congresul anului acestuia. Samburele acestor
petitiuni cuprinde in sine independents patriei gi egala indreptdfire
a naliunii noastre, in intelesul eel adevarat ardelean. Natiunea numai
in acest chip se poate mangaia gi asigurb, in privinta viitorului ei.
Ea ctie Area bine, ca numai atunci se va bucura de egala indreptatire
ce-'i compete ea unei natii, dace va avea, teritorii nationale cu mu-
nicipii nationale (sA intelegelt arondarea comitatelor dufid nationalitdii.
Autorul), precum aceasta o vede i la alte nalii, pe rasa dreptului
de mai nainte. Noi speram, ea representantii natiunii noastre dela
dieta se vor sprijini i din partea representantilor acelor natiuni
cari aunt loiale gi drepte catrA natiunea noastra, gi numai represen-
tantii acelei natiuni vor fi in contra postulatelor noastre drepte, cari
nisuese a se sustinek in suprematie si vreau sA ne impartaclascA numai
de drepturi personale, iar' nu i nationale; insl cu asta nici-cdnd
nu ne vom mulicimi. SA nu ne temem insa, ca vre-o natiune re-
presentata in dicta ne va putek lipsi de dreptele noastre postulate,
caci avem dovezi din regulamentele gi din alte dispositiuni ale gu-
vernului, eA regimul tmfidratului nostru va sd ne fie drept, gi a9a
causa noastrA nationala este pane astazi eel putin pe jumatate ciFoti-
gata. CeealaltA jumAtate se va adauge la dicta, ci atunci vom fi mul-
tamiti in toate.
Intre acestea deschiderea dietei a fost amanata, pe 15
Iulie n. din motivul, ca, alegerile nu s'au putut termini la

www.dacoromanica.ro
 48 __

timp in toate cercurile electorale. Iar' In otelul la Imldratul

Romani lor din Sibiiu (tidirea veche care astazi nu mai
esista), se lucre, cu multa diligenta la adaptarile necesare,
pentru-ca dieta acolo sa-'i poata, tines edintele. In sala
cea mare, In frunte, era ridicat tronul, din catifea roie,
cu un baldachin frumos, tot de catifea roie. In dreapta i
stanga dela tron scaune pentru president, vicepresidenti,
consilieri guverniali, etc. .14i tribuna oratorilor. Mai departe,
In rand cu acestea, mese pentru secretari, mese pentru ziariti
i stenografi. Iar' In fata tronului, tot mai ridicate, ca la
amfiteatru, scaunele -membrilor dietei, impartite in centru,
dreapta steinga. De trei parti ale salei galerii pentru 250
F,4i

persoane. Din sala mare Intrari In alte sale laterale, locuri

de Intrunire pentru comisiuni, etc.
In preseara deschiderii dietei membrii roman se afiau
aproape toti In Sibiiu. Gazeta Transilvaniei (numarul 51)
'i-a salutat cu urmatoarele frumoase cuvinte :
. Dumnezeu sa vi adune inimile inteun corp moral, solid
9i compact, spre binele 9i fericirea patriei 9i a monarehiei unitare,
spre consolidarea dreptului politic al natiunii romane ci spre cladirea
edificiului concordiei eterne intre natiuni, pe basa perfectei egale
indreptatiri politice, intru toate, fare cea mai putina umbra de su-
prematie, sau prefavoare! Aceasta e vergeaua magica ce va fermech
in toate inimile patriotismul qi rena9terea increderei frate9ti. Ori-ce
alte Incercari vor Ingenunchih mane-poimane cu parere de reu Ina-
intea drepta.tii ci a spiritului timpului, care striga neineetat : Concordia,
viribus unitis, qi mul /mire pe seama popoarelor I Aca finiram un
eielu de ani intre lupte de aparare, striciitoare de madua vietii, cu
toti, care de care in felul seu. Aeum jurnalistica cedeaza antepostul
ei, aparat cu con9tienta curate, ale9ilor parinti ai natiunii. Darn!
domnului sa va lumineze 9i sa, Ira conduel toti pa9ii, ca se puteti
dovedi lumii, ca natiunea romans e mature politice9te, in represen-
tantii ei. CA ea a e9it la inaltimea de desvoltare de pe care privelte
en dispret la on -ce neghina desbinatoare ce ar puteh face cat de
'mina lacuna in solidaritatea imperative. Dumnezeu se va ajute lu...
Si acum se Intram In sala de edinta a dietei din Sibiiu,
pentru a asista la frumosul i solemnul act al deschiderei
dietei, urmarind apoi qedinta de edinta activitatea desvoltata
din partea membrilor roman ai ei.

www.dacoromanica.ro
 49

Deschiderea dietei.
.,s'edinla prima.
Zi de Mercuri, 15 Iu lie n. Zi calda de vara. in orele
de dimineata s'a &cut serviciu dumnezeesc, cu chemarea
duhului sant, In bisericile romaneti, iar' la orele zece
misti mare, celebrate de episcopul Haynald, cu numaroasa
asistenta, in biserica romano-catolica din Sibiiu, biserica
suveranului tarii. A fost de fata comisarul regesc al dietei,
contele de Crenneville, insotit de membrii dietei, mai numai
romani.
La orele 11 sa intrunesc In sala de edinte de la
Imparatul Rornanilorq membrii dietei, Saii ocupa
F,ti.

scaunele din centru, Romanii cele din stanga, iar' scaunele

din dreapta, reservate pentru Maghiari qi Sacui, r&mdn
goale. Se tia ca Maghiarii i Sacuii nu vreau sa intre In
dicta, i de fapt nici n'au intrat, cu toate ca, aveau mandate
in regula. Numai trei locuri au fost ocupate In dreapta, de
regalitii conte Nemes si conte Beldi, i de deputatul
Gherlei, armeanul Ldszlefffy.
Membrii dietei ii ocupa locurile. Pe galerii public
ales, In preponderanta dame. Putin dupa orele 11 antra
In sale comisarul regesc, contele de Crenneville, presidentul
guvernului tariff, i e prima cu sgomotoase strigari de Hoch
i Sit triteasca. Ia loc la masa presidiala. in mana tine
sigilat rescriptul imparatesc despre numirea sa de comisar
pentru dicta. Ti tae sigilul si dispune sa fie cetit in toate
limbile tarii. Era, de urmatorul cuprins :
Noi, Francise Iosif I., din gratia lui Dumnezeu imparatul
Austriei, rege apostolic al Ungariei, etc. mare principe al Transilvaniei
gi comite al Saeuilor.
Mariti, venerati, nobili, ilustri, spectabili, generosi, onorati,
prudenti si 1ntelepti, ai nostri iubiti credinciosi I
in legatura cu rescriptul nostru regesc din 21 Aprile a. e.,
prin care am demandat a se convoca, dieta iubitului nostru mare
principat Transilvania pe 1 Iulie a. c. Ia Sibiiu, aducem la cunostinta
si stiinta iubililor nostri credinciosi. ea pentru dieta aceasta am de-
numit comisar al nostru imputernieit regese dietal' pe eredinciosul
nostru iubit ea sinceritate, consilier intim si camerar, presedinte al
4
www.dacoromanica.ro
 .60

guvernului nustru transilvan, locotenent mareaal campestru, come

Ludovic Folliot de Crenneville, proprietar al crucei militare pentru
merite, cavaler al ordinului prusesc de coroanA, comandur al ordinului
wtirtenbergian de eoroana pentru merite, mare -eruce al ordinului
mare-ducal hessian Filip generosul, mare -crate al ordinului de cash
ducal saxo-weimarian, comandator al ordinului portugez de turniera
i spada, comandator al ordinului toscanic de Sf. Iusif, al doilea pro-
prietar al regimentului de husari prinlul Carol de Bavaria numArul 3.
impartaindu-va iubitilor credincioai aceasta, Ira provocam iubi-
tilor credincioi de a vA pane ca mentionatul nostru comisar regesc
dietal imputernicit in contelegerea de lipsa vi a-'1 sprijini intru impli-
nirea problemei sale in toate i in fie-care eu bucurie ai tarie.
Carora de altmintrelea vA ramanem cu neschimbata ces. reg.
ai suverana noastra milli i gratie. Dat in cetatea noastra capitals
ai residentiala Viena, in 15 _Tunic+ anul 1863, al guvernarii noastre
al eincisprezeeelea. .Francisc losif m. p. Franeisc eonte Nddasdy m. p.
La preainalta proprie demandare a Maj. Sale ces. reg. apostolice :
Demetriu Moldovan m. p."*)
Dupa cetirea rescriptului comisarul regesc comunica
dietei, ca guvernul Maiestatii Sale a numit president inte-
rimal pentru dicta pe consilierul guvernial Gustav Groisz,
pe care-'1 poftete sa ocupe locul presidial. Parase,5;te apoi
sala, Intre aclamhri vii i sincere.
Scaunul presidial 11 ocupa acum presidentul interimal
Gustav Groisz. E imbracat in costum national unguresc
de gala fli poarta sabie. Rostete, in ungurete intaiu, apoi
In nenAete, urmatoarea vorbire, drept discurs de deschidere:
Mad in urma introducerii mele prin Escel. Sa imputernicitul
comisar regesc de diets primesc presidiul interimal al dietei, concrezut
mie de catra regescul guvern in sensul regulamentului provisor de
diets, privind la slabiciunea puterilor mele ai la marimea problemelor,
o Le aceasta en ingrijire. Avand insa incredere in binevoitoarea in-
dulgent& a onoratului Corp representativ, precum i convins fiind
despre aceea, ca onoratul corp ma va sprijini intru deslegarea grelei
probleme eu prudentul seu consiliu, i ca va conlucra, din toate
puterile la ajungerea scopului dorit de toti inteo potriva, care sta
in rAspunderea la aateptarile preainalte ale preagratiosului nostru

) Din 3 Garda Transilvaniei. , anul 1863, numArul 51.

www.dacoromanica.ro
 61

principe i intru inaintarea binelui patriei noastre mult iubite, din

simt de eredinta neelatia cats M. Sa ces. reg. qi apostolica i de
iubire invapaiata extra iubita noastra patrie cu acel prepus serios
imi incep acest oficiu interimal, ea pe timpul cat it voiu purtit, ne-
impedecttnd niei cat e mai putin libera discutiune a obiectelor ce
vor veni la pertractare, in intelesul i intre marginile regulamentului
provisoriu de diets qi de trebi preainalt emis sit inaintez in sfera mea
de activitate adoperarea onoratului corp representativ spre inaintarea
binelui comun dupe a mea putinta, rugand totodat& pe onoratul corp
representativ, ea continuand deslegarea acestei mari probleme, din
partea sa cu imprumutatit radare ci intelegere intru consultitrile ce
se vor linen sub presidiul meu interimal se binevoiasett a ma ()nor&
cu mult pretuita-'i incredere, poftind din adttneul inimei, ea consul-
tarile noastre in contelegere se aibii spre multdmirea luturor na-
liunilor pi confesiunilor din ast& patrie o astfel de desvoltare, care
se indatoreascd posteritatea la o multdmitoare, reminiscent& cats
corpul representativ al generafiunii presentee.*)
Presidentul I i esprima parerea de rail ca netiind
destul de bine romanete nu-'i poate rostl vorbirea i In
aceasta limba, i roaga, pe consilierul guvernial loan Alclu-
lan se o ceteasca In traducere romaneasca, ceea-ce se si face.
Sunt poftiti apoi cei mai tineri ase membri ai dietei
sa ocupe loc la masa presideaPla ca secretari. Se due la
masa urmatorii: Dr. Eugen de Trauschenfels, Frant de
Brennerberg, Frant Obert, Ioachim Murdcian, Ioan Florian
i Anton Laszloffy. Trei Sai, doi Romani, un Maghiar.
Constituirea provisorie fiind. terminate, presidentul pro-
voaca pe toi membrii presenti ai dietei se faca, promisiunea
(votul) ceruta de regulamentul casei. Sa cetete formula,
i toti raspund. cu firomit, on cu ich gelobe, iar' trei
raspund cu fogadom.
in urma presidentul numete o delegatiune de ase
membri, puss sub conducerea contelui Be/di, pentru a
merge la comisarul regesc spre a-'l rue, se stabileasca
ziva i ora deschiderii solemne a dietei. Rana la reintoar-
cerea delegatiunii edinIa se ridica. Dupe redeschidere dieta
primete solia adusa de delegatiune, ca In ziva urmatoare,
*) Cf. 'Tele:Tofu/ Romano, anul 1863, numarul 65 qi *Ziarul stenografic al
dietei transtIvanet, pag. 4.
4*

www.dacoromanica.ro
 - 62 -
z6 Julie, la orele zece, comisarul regesc va face deschiderea
solemn a dietei prin cetirea mesajului de Iron. edina
sa tncheie la orele 12 i jumatate.
Duph ameazi deputacii qi regalitii s'au intrunit in
conferente in time, dupe nalionalitqz, pentru a se organisa.
Ungurii gi Sacuii Inca au. tinut conferen0 In care au luat
hotArire sa nu se presenteze ',del la deschiderea solemna a
dietei. Conferenta for a linut pane tarziu noaptea.

Mesajul de tram
.yedinp IL
Tinuta In 16 Iu lie n. Deschisa la orele 10. President
Gustav Groisz. Preseni aproape toti membrii Romani i
SaF,;i ai dietei. Dintre Maghiari i Salmi iardi numai trei
de fa$. SA cetete procesul verbal al edinOi trecute In
toate limbile i se autentica. Textul german Il cetete Obert,
cel maghiar Ldszlon iar' cel romanesc loachim Murefian,
secretari ad-hoc.
Presentandu-se In edinta aceasta prepositul Macedon
Pop ca membru al dietei, 'i-se is i lui promisiunea din
partea presidentului. Intreaga adunare se ridicA In picioare
sub savIrirea actului.
Presidentul roaga arum comisiunea numita In edin0
din ziva premergAtoare, din care faceau parte i Romanii
Ioan Pufcariu i Paul Dunca, se meargA la comisarul regesc
dietal pentru a-'l invite, la ledintA.
La orele zece jumAtate guvernatorul tarii, contele
F,4i

de Crenneville, Insotit de delegatiunea dietei, I0 face intrarea

in dicta. E primit la uA de presidentul dietei, de dignitarii
arii, bisericeti i civili, aflatori in clietA. AclamAri vii i
lungi rasuna in sal& la adresa guvernatorului, care urea
tronul, i In calitatea sa de comisar regesc cetete, stand
in picioare, subscrierea cue pe mesajul de tron, apoi titlul
Intreg al MaiestAtii Sale, domnitorul arii, i In urma aco-
perindu-'0 capul se aazA in tron i cetete cu glas Ina lt
textul mesajului de tron, dupe -cum urmeazA :
nNoi Francise Iosif intaiul, Regele apostolic al Ungariei, Rege
al Boemiei? Lombardiei 9; Venetiei, Galitiei, Lodomeriei gi Iliriei,

www.dacoromanica.ro
 53

Arehiduce at Austriel, Mare-principe at Transilvaniei ei comite at

Sacuilor, etc.
Dam de stire gi priceput representantilor iubitului nostru mare-
principat Transilvania, convocati pe 1 hi lie a. c. la Sibiiu
Prin abzicerea de tron a atotserenisimului nostru domn unchiu, a
M. Sale ces. reg. imparatului ei regelui Ferdinand intaiul, in Ungaria
gi Boemia cu numele acesta al eincilea, gi prin renunlarea la suece-
siunea tronului din partea serenisimului nostru domn -tats, Alteta Sa
ces. reg. Archiducele Francise Carol, chemati la domnire peste imperiul
nostru, in puterea sanctiunii pragmatice, am comunicat tuturor popoa-
relor imperiului nostru suirea noastra pe tron in 2 Decemvrie 1848.
Prin turburarile politice ce s'au ivit pretutindenea la inceputul
imparatiei noastre ei prin urmarile acelora furam siliti a intruni in
manila noastre imparatesti peste mai multi ani toilta potestatea gu-
vernamentala pentra de a mantui statul.
Sub timpul acesta s'au latit ci roborat in imperiul nostru
elementele institutiunilor comune organice; prin egalitatea supusilor
nostri inaintea legii, prin reeunoasterea legala a tuturor religiunilor,
prin aplicabilitatea la oficii flea privire la stare si nastere si supu-
nerea tuturor sub comuna si egala datorinta de a milith si a purta,
contributiune, prin delaturarea robotelor ci altor greuta4i ale Oman-
tului si prin desfiintarea liniei de vama in monarchia noastra, $i s'a
confirmat legatura naturals, reala gi nedeslegabila a tuturor thrilor
gi popoarelor imperiului nostru prin mii de fire noun a odor mai
felurite interese publics ci private.
Cand ne vazuram deci in positiunea inimii noastre de pa-
rinte al Orli preaplacuta, de a pune in viata in loeul esercitiului
netermurit al potestatii noastre de domnitor o constitutiune care
stabileste partieiparea supugilor nostri la legislatiune, a trebuit sa o
recunoactem de datorinta noastra de regent, in interesul casei noastre
imparatesti ci al regatelor yi thrilor noastre., a conservit totodatii
autoritatea i unitatea monarchiei si a da tuturor regatelor sitarilor
noastre garantii de stari legale, chiar ci neindoit determurite, ci de
confaptuire armonica.
Spre acest stop am emis diploma imparateasca din 20 Octomvrie
1860, ci am decretat de lege fundamentals, statornicA gi nerevocabilA
a statului, ca dreptul legislaiunii sa se esercieze de aci inainte in
toate *tile imperiului cu confeifiluirea corpurilor representative,
prin constitutiune ehemate.

www.dacoromanica.ro
 - 54 -
Spre esercitarea acestui drept, in privinta tuturor obiectelor
legislatiunii, cari privesc drepturile, datorintele si interesele tuturor
regatelor si tarilor comune (mai de-aproape indicate in Art. II. din
diploma noastra imparateaseA), fa destinat senatul nostru imperial; si
considerhnd, a spre a puteh pune in lucrare acest drept sh care
ordine si formA anumita pentru esereitarea lui, am Ineuviintat in
privinta compunerii senatului imperial si a dreptului de conraptuire
la legislatiune, ce 'i-s'a reservat aceluia- prin diploma noastra impa-
rAteasca din 20 Octomvrie 1860, cu patenta noastra imparateaseil
din 26 Februarie 1861 legea fundamentals despre representatiunea
imperiului, foi am provAzut-o pentru totalitatea regatelor si tarilor
noastre cu puterea unei legi fundamentale de stat.
AfarA de trebile comune ale legislatiunii indicate in Art. II al
diplomei noastre imparatesti din 20 Octomvrie 1860, despre care
vor aver a consults si representantii marelui nostru principat Tran-
silvania, in comun cu ceialalti representahti ai Intregei monarchii,
se vor decide toate celelalte obiecte ale legislatiunii, in si cu dietele
respective ale singuraticelor regate sitari, si anume, in marele nostru
principat Transilvania in Intelesul constitutiunii sale de mai nainte.
tusk pe langA multe altele Inca, anume acea parte a consti-
tutiunii avitice a marelui principat Transilvania, care priveste com-
punerea dietei, s'a schimbat, 'in urma stergerii starii esceptionale si.
in urma statoririi egalitAtii de datorinte si drepturi civile pentru toate
elasele locuitorilor tArii, sge de esential, incat o diets convocatA pe
basa art. XI. din anul 1790/91, prin care ar fi esehisa cea mai mare
parte a poporului dela esereitarea dreplurilor politice, in contra in-
tereselor adevarate ale tarii, nu s'ar puteh. O. nici. eh s'ar privi ca
o adevarata representatiune a poporatiunii intregi din tare, Para deo-
sebire de nastere, stare, nationalitate si religiune, care posede auto-
ritatea neaparat trebuincioasa, ca atat trebile din launtru ale Tran-
silvaniei sa le deslege spre multAmirea tuturor natiunilor in ea lo-
cuitoare, eat si in privinta relatiunilor de drept public ale acesteia
tetra intreaga monarchie se aduca la Indeplinire intentiunea noastra
de pArinte al tArii, de repetite-ori pronuntath.
Fiind-ca uniunea Transilvaniei cu Ungaria facutii la anul 1848
nu s'a inffintat nici-odatd cu deplina j5utere de lege, si de fapt
indald s'a desfacut, am lasat-o neatinsa Inca in decisiunile noastre
din 20 Octomvrie 1860 gi am demandat numai restaurarea repre-
sentatiunii.

www.dacoromanica.ro
 55

in lipsa altei temelii legale ci aplicabile a fist datorinta noastra

imperativii de regent de a emite pentru dieta eonvocatii pe 1 Iu lie
a. a. in libera cetate reg. Sibiiu un regulament 5rovisoriu de a'letei
gi a demandk intreprinderea alegerilor deputatilor la aceea dupe
dispositiunile acestui regulament de dietA.
Cu incredere catrA intentiunile noastre apriat respicate de a
efectui formarea dreptului public al imperiului pe basa independentei,
cu grije pastratA, a tArilor, i totodata pe basa unitAtii cerute de
autoritatea necesarA a imperiului, si de a duce acest op, atnasurat
principiilor unei politice desehise ci liberale, in toate partile impii-
ratiei clitra o desvoltare de asemenea mitsurA, ai anume, dupA drept
gi echitate, ea privire la trecutul singuraticelor regate ci tAri, cum
si en asemenea iubire gi purtare de grip, pentru fie-care din cele
multe nobile natiuni intrunite de secoli sub sceptrul casei noastre
gi patrunse de necesitatea deslegarii color multe gi insemnate intre-
biiri interne ale tArii, earl zae Inca nedeslegate i nu se mai pot
amtma farA greaua vatamare a intereselor fie-earui particular, intr'un
mod multamitor pentru toate clasele tarii, fart deosebire de nalio-
nalitate fi religiune, preeum si a eseeutarii constitutionale a inten-
tiunii noastre de repetite-ori respicate in privinta positiunii de drept
public a Transilvaniei eAtra intreaga monarchie, clasele popora-
tiunii de not ehemate spre a participh la alegerea deputatilor dietali
au dat ascultare acestei ehemari, gi voi, iubitilor credinciosi, sprijiniti
pe deplina gi onorifiea incredere a coneetatenilor vostri v'ati infatisat
ca adevArati representanti ai intregei poporatiuni din iubitul nostru
mare principat Transilvania, totodatA eu barbatii ehemati prin in-
crederea noastra.
Ca pe corpul legislativ al inimii noastre scumpului mare prin-
cipat Transilvania vb. intimpinam iubitilor credineiosi cu salutarea
noastra de parinte al thrii, regeasea si de mare principe.
Mari si grele sunt problemele cati an lipsil de deslegare. Cu
echitate reciprocii insa si iniml impacabilA, eu contelegere salutarl
pentru toate partile ne va succede prin Incredere, dreptate si viirtute
a mijioci, cu ajutorul Atotputintelui, un viitor frumos si imbueurator.
Imputernicitul nostru comisar reg. de dietA vA va predtt,
iubitilor credineiosi, in copie autenticii, doeumentul despre abzicerea
de tron a atotserenisimului nostru domn unehiu, a M. Sale ces. reg.
imparatului i regelui Ferdinand Yntaiul, in Ungaria gi Boemia cu
numele acesta al cincilea, gi despre renuntarea serenisimului nostru

www.dacoromanica.ro
 - - 66

domn -tats, Alteta Sa ces. reg. Archiducele Francis Carol, si vg

dam voe a trimite afara de aceasta o deputatiune la resedinta noastra
atotpreainalta de a vedeb, documentul original pastrat in archive
secrete a casei, cur ii si statului.
Apoi va va presentit iubi ilor credinciosi Imputernicitul nostru
comisar reg. de dicta diploma noastra impgrateasea din 20 Octomvrie
1860, emisa in toate trei limbile indatinate in Cara, ei legea funda-
mentals din 26 Februarie 1861 despre representatiunea imperiului,
espedata asemenea ca diploma impgrateasca, i vs provocam iubitilor
credinciosi sa le treceti acelea in legile tarii, in textul autentic si in
toate trei limbile tArii.
Adunand not dela inceputul domnirii noastre acum intaiasi-data
representantii iubitului nostru mare principat Transilvania la diets,
ar corespunde datinei, ca urmand esemplul predeeesorilor nostri de
glorioasil aducere aminte, pe tuti si pe fie-care, peste tot $i indeosebi,
in drepturile, legile, privilegiile, imunitsile si scutirile, sari adeca
s'au dat ei conces acestui mare principat al nostru Transilvania de
catra M. Sa preafericitul imparat Leopold I., fie prin diploma, fie
prin alto determinatiuni gi confirmari urmate dupe diploma aceasta,
ei s'au intarit si de eaten urmgtorii aceluiasi, predecesorii nostri de
glorioasa aducere aminte, in modul cum a facut pe urma M. Sa
atotserenisimul nostru domn unchiu, Imparatul Ferdinand I., ca rege
al Ungariei i Boemiei cu numele acesta al cincilea, prin o diploma
solemna, in care a foss receput textul diplomei leopoldine, nu numai
sa interim gratios, ci sa-'i ci asiguram, ca acelea se vor sustinea ne-
stramutate, i ca ce e deosebit benigne promis se va i pune in fapta.
Fiind-cg insa fie-care lege materials e supusa duph fire pe incet
unor schimbari progresive, dupg cerintele intereselor politice ci na-
%ionale eu timpul schimbatoare ale statelor ei popoarelor, asa Bunt
ci in Transilvania, egala indrefildfire civild fi POlitied a tuturor
claselor poporafiunii, far& a'eschilinire de nalionalitate fi religiune,
de not de refielite-ori Intdritd fi in vigoare pus &, cum 9i datorinta
tuturor comuna de-a milith ei purtit dare, ast-fel de fapte pretioase,
cari an produs interese adevarate yi indreptatite, ei arata de neese-
eutabile multe dispositiuni din amintita diploma leopoldina si din de-
terminatiunile ei intaririle urmate dupg aceea.
Pe langa aceasta, considerand, ca fate eu centralisarea puterii
statului in toate tarile Europei, cu privire la cele mai inalte pro-
bleme tratarea comuna a devenit necesitate nedelaturabila pentru

www.dacoromanica.ro
 - 67 -
autoritatea monarchiei, pentru-ea se impacam pretensiunile singura-
ticelor taxi en aeest postulat al neeesitatii politico am estins dreptul
eel de mare insemnatate al participarii la legislatiune in afacerile
comune asupra totalitatii ta'rilor gi popoarelor imperiulni nostril.
De aeeea nu putem observit datina in privinta diplomei leo-
poldine, fiind-ca eseeutarea atator determinatiuni ale aceleia in fapta
a devenit a fi peste putinta gi nu se poate imp&ca cu dreptatea ,si
cu conytiinta noastrii, a confirm& ceva ce in fapt& a devenit a fi
peste puling.
Totugi, din propensiunea de care suntem condugi catra voi,
iubiilor eredineiogi, gi catra intregul noel scumpul mare principat
Transilvania, voim a recunoagte apriat gi a fa declare sarbatoregte
prin aceasta, ca dupl-ce va fi infiintata pe calea constitutionals, cu
confaptuirea voastra, iubitilor credinciogi, struetura din launtru de
drept public a iubitului nostru mare principat Transilvania gi core-
latiunea lui dark' intreaga monarchie, in privinta detarmuririi defi-
nitive a modului trimiterii deputa /ilor Transilvaniei in senatul im-
perial, inimei noastre de parinte al tarii fi va fi spre placere a emite
despre aceasta, tend dori gi cere, o diploma solemna, care gi
urmatorii nostri von aye& sit o confirme totdeauna inaintea depunerii
omajului.
Spre a ajunge mai eurand la aceasta tints comuna gi inalta
gi spre a ugura gi grabi tratarea constitutionals a celor multe intrebari
insemnate ce zac inch nedeslegate, vom lash sit vi-se propuna, iu-
bitilor credinciogi, prin imputernicitul nostru comisar reg. de diets
o aerie de proiecte de legi, de aceste atingatoare, anume, despre:
1. Efectuirea egalei indrefitayiri a na /iunii romane ,ri a re-
ligiunilor ei.
L. intrebuintarea celor trei limbi, usitate in lard, in comu-
nicaliunea oficioasd publica.
3. Compunerea gi ordinea dietei.
4. Regularea definitive a modului trimiterii deputatilor din marele
principat Transilvania la senatul imperial.
5. Schimbarile de lipsa in Impartirea politica a thrii spre mij-
locirea mai ugoarb: a unei administratiuni ordinate politice gi de justitie.
6. Regularea administratiunii politice.
7. Regularea justitiei.
8. Organisarea tribunalelor de justi%ie gi mai ales constituirea
Burch judecatoregti de instanta a treia.

www.dacoromanica.ro
 58

9. fntregirile ci interpretArile de lipsh a unelor determinatiuni

ale patentei noastre imparAteti din 21 Iunie 1854, despre punerea
in faptA a desarcinarii pAmantului.
10. introducerea protocoalelor funduare, i
11. fnfiintarea unei bhnci de ipoteca.
VA provocam deci prin aceasta. iubitilor credineioi, sh pertrac-
tati despre acelea duph prescrisele regulamentului de afaceri emir
pentru aceasta dietei i se subterneti, iubitilor credincioi, proiectele
de lege ce le yeti aduce la tale sanctiunii noastre atotpreainalte.
Afars de aceasta ne reservAm a lash sub cursul pertractarilor
dietale sa vi-se propuna, iubirtilor credineioi, proiecte de lege cores-
punzatoare despre alte afaceri insemnate.
Vointa providentei pe not ne-a destinat a conduce soartea iubi-
tului nostru mare principat Transilvania peste cel mai grew al tuturor
punctelor de schimbare.
Ast-fel de probleme nu se pot deslegh fall cunotinta starii
adevArate a lucrului, a necesitatii de o norocoasa deslegare, nu fara
incordare ci pae,ienta, dar' deslegarea trebue sA se intample.
Noi zidim pe dreptatea causei, pe judecata voastra cea mature,
iubitilor credincioci, pe zelul patriotic gi pe acea neinfranare de sine,
care corespunde principiilor tolerantei. Voi, iubitilor credincioci, yeti
justifich increderea noastra in fapta. Ajutorul lui Dumnezeu sh fie
deci cu conlucrarea puterilor noastre intrunite.
Pe 15,nga care v rAmitnem cu bunhvointa kii gratia noastra
cesaro-regeascA ci de mare principe nestramutat aplee,ati. Dat in
capitala ci reedinta noastra Viena, 15 Iunie, anul 1863, al impkratiei
noastre al 15-lea. Francisc losif m. p. Franeise conte Nddasdy
m. p. In urma mandatului preainalt al M. Sale ces. reg. apostolice:
Demetriu Moldovan m. p ". *)
P,rile mai insemnate ale mesajului de tron au fost
subliniate cu aplause frenetice, iar' la fine vii aclamAri an
rasunat In sale.
Mesajul de tron a fost rostit in limba germana din
partea comisarului. 'L-a cetit apoi in ungurete presidentul
provisor, Gustav Groisz, ai in urma romanete consilierul
guvernial Joan Aldulian. Terminate fiind cetirea lui, co-
misarul declarA, dieta Ardealului deschisa, i parasete sala.

*) Din a Foaia pentru minte, ininul ,si literaturdt, anul 1863, numarul 23.

www.dacoromanica.ro
 - 59 -
Presidentul provisor stabilete acum ordinea de zi pentru
ctedincaproxima. In urmrt dO cuvantul episcopului
Andreiu baron de ,,Saguna, pentru a face urmatoarea
declarafune :
Inaltd easel t Am onoare a insinua convingerea mea,
cd adecd, and va fi timpul .yi ziva holdrita voiu sa fac
o moliune pentru un rdspuns la inaltul rescript regesc,
in forma de adresd. doresc, ca aceasta sa se iee la
protocol.
.Saguna a vorbit romanete. Dup6, el a luat cuvantul
consilierul guvernial Rannither Anton i a rostit nemtefte
urmatoarea vorbire :
2,inalta dieta I 0 zi noua, apari4 astazi pentru scumpa noastra
patrie, o zi, a carei lumina va strabate eu putere invingatoare. Oki
on -cat de man si de grele sunt problemele ce avem sa deslegam,
ele trebuese sa fie deslegate. (Bravo 1) Noi toti, alegii poporului
si chematii coroanei, can ne Intindem aici mama frateasea patrio-
tick pentru lucrare comuna, tinem deschisa si calda aceasta mina
patriotica frateasea si pentru toti aceia, can spre cea mai pro-
funda a noastrit parere de rau Inca n'au venit sa ocupe aceste
scau,ne, la can an fost trimisi prin alegerea poporului. Noi toil,
preeum an aratat esprimarile de aplause ci aclamatiunile, not toti,
zic, ne simlim adtine pittrunsi de gravitatea si insemnatatea cuvintelor
cn can M. Sa imparatul, Regele si Principele tarii s'a Indurat a
salute, dieta marelui principat Transilvania. Aceea, domnilor, e o
salutare plina de seriositate i demnitate, resoluta, prearesoluth Intru
apararea drepturilor coroanei, Intru sustinerea autonomivi /aril, bine-
voitoare iutru sprijinul inaintarii binelui poporului, al earth fundament e
indrepteilirea egala a tuturor gintilor, a tuturor limbilor, a tuturor
confesiunilor, si ne da razim la contelegere, la complanare, la Im-
pacarea tuturor drepturilor ce -'ci an radacina in istorie eu cerintele
unui timp nou, care conditioneaza formatiuni noua si cere formatiuni
noua. E o salutare, care dace se va face cunoscuta, va afla si trebue
sa afle in lard rasunet (Sa traeasca ! Hoch I). Unde monarchul nu se
ferecte de nici o chestiune, nu invalete nici un cuget, ci vorbeste
cu astfel de francheta, on astfel de marinimositate, acolo Ora nu
poate tae* acolo representantei arii nu-1 este ertat se tad'.
Dar' determinarile regulamentului nostru de afaeeri nu iarta se
aducem si se luam in pertractare un proiect de sine statator plat

www.dacoromanica.ro
 60

nu va face dieta esaminarea alegerilor, ca ast-fel sii se poata privi

de constituita. De aceea, ne reservam, ea la timpul seu, in asemenea
mod cum motive onoratul antevorbitor, sii ne unim in concordie fru-
moas1 armonicA si BA decretam cu unanimitate (Hoch! SA traeascA!),
ca alocutiunea coroanei sA afle i din partea dietei thrii o resalutare,
pentru-ca deplina incredere a marinimosului Imp Arat, Domnul nostru,
sa intimpine cu devoliune increderea deplina ci intreaga a thrii.
(Hoch ! SA traeasel I) *)
edinta sa Incheie la orele 12 i jumatate, iar' depu-
tatii phrases sala In grupuri, sub placuta covaritoarea ,9,1i

impresiune pe care a facut-o asupra for mesajul de tron,

acest cuvant cu adevarat parintesc, plin de espresiuni gra-
iioase i de intentiuni nobile, menite a fericl toate popoarele
Ardealului, fare deosebire de limbs i confesiune.
Comisarul regesc a dat In ziva aceasta masa mare
la care au luat parte toti membrii dietei transilvane.
.yedinta III.
S'a tinut In 17 Julie n. A fost de scurta durata. Pre-
sident Gustav Groisz. SA cetete, In cele trei limbi ale Orli,
procesul verbal al edintei premergatoare i cu mici indreptari
se autentica.
Fac apoi promisiunea (votul) ceruta de regulament
membrii dietei de nou sositi : Ioan Rusu (Grosz) i G. Anghel.
Se constata, ca cu ei Impreuna sunt presenti 91 membri
dietali. Maghiarii, afar& de cei trei, nu s'au presentat nici
la eclinta aceasta.
Se face In urma sortarea deputatilor in sectiuni (des-
partaminte), pentru a face verificarile In intelesul regula-
mentului. Se formeaz& noua sectiuni, opt din cute zece membri,
una din unsprezece.
Presidentul roaga sectiunile sa se constitue tli sa se
apuce numai cleat de lucru, iar' tend vor fi gata sa-1
aviseze pentru-ca sa fixeze ziva tinerii iledincei proxime.
edinta se Incheie, i sectiunile tree in salele laterale
pentru a se constitul.

') Cf. a Gazeta Transilvaniei 6, anul 1863, numkrul 53 qi 'Zit:nil stenografic

al dietei transilvanee, pag. 6.

www.dacoromanica.ro
 - - 61

5Vedinla IV.
Tinuta in 23 Julie n. President Gustav Groisz. SA
cetete procesul verbal al edi*i din urma i se autentica.
Fac promisiunea ceruta de regulament deputatii de nou
intrati in diet,, : Mihail Bohaliel, Nicolae Gaetan, Daniel
Lang, Alesandru Lazaru i Ioan
La ordinea zilei : veriXatrile. Fie-care sectiune comu-
nica prin raportorul seu resultatul cercetarilor facute in actele
primite spre censurare.
Inceputul Yl face Dimitrie .11foga, ca raportor al sec-
tiunii I. Propune,ssa, se declare verificati tof deputatii sortati
in sectiunea II. In numele acestei sectiuni raportorul Bren-
nerberg propune verificarea deputatilor din sectiunea M.
gi aa, mai departe, pana-ce sectiunea IX. propune verifi-
carea deputatilor din sectiunea I.
Raportorul sectiunii III. a fost Rannicher, al sectiunii
IV. Dr. Than Raliu, al sectiunii V. Gull, al sectiunii VI.
Schuler-Libloy, al sectiunii VII. Joachim Afurafian, al
sectiunii VIII. Nicolae Popea i al sectiunii IX. Alesandru
Bohatie/. Presidenti de sectiuni au fost urmatorii : I. Contele
Bdldi ; II. episcopul Dobra ; III. metropolitul ,Su/ufiu; IV.
Kirchner ; V. episcopul ,Saguna; VI. canonicul Cipariu ;
VII. superintendentul Dr. Binder ; VIII. contele Nemes
i IX. baronul Salmen.
Discutie s'a nAscut numai la raportul sectiunii II., unde
s'a aflat, ca alegerea lui Bran de Lemernyi s'a facut cu niF,ste
grerli de forma, iar' alegerea lui Dionisiu .,Sululiu a fost
dificultata Ri atacata. Sectiunea cu toate acestea a propus
verificarea amandurora. Cativa Sasi s'au declarat contra
verificarii lui Dionisiu .,Vu/u/iu si au cerut ca actele sa fie
predate comisiunii permanente verificatoare care se va alege,
pentru-ca studiindu-le de nou in mod ,mai amAnwatit se
vin cu propunere bine motivata fn fata dietei.
RomAnii au fost pentru verificarea neamAnata a lui
Sulu iu, dupa-ce alegerea a decurs in ordine i alesul are
majoritatea voturilor. Doua ore a durat discutia. A fost
prima incercare de a-'i masura puterile, Sa ii ai Romanii.
In fine discutia e incheiata.

www.dacoromanica.ro
 62

Presidentul pune chestia la vot, prin edere i sculare,

si dupa-ce majoritatea se scoala pentru verificare, fiind-ca
greelile constatate nu sunt esentiale, se declara verificata
alegerea lui Dionisiu Su/u,tiu. Verificarea lui Bran de
LemOnyi s'a facut fara discutie.
Terminate Bind verificarile, presidentul enunta in toate
limbile tarii, ca adunarea representantilor tarii, legislatiunea
Ardealului, e legalicefte constiluild i e capabila se aduca
hotariri valide i obligatoare.
Membrii dietei erump in strigari de Hoch i Sel
triteascei 0
Ordinea de zi pentru 4ediata urmatoare sa stabil-ete
ast-fel : alegerea comisiunii regnicolare de legitima%iune (co-
misiunea verificatoare), alegerea presidentului, a vicepresi-
dentilor i a secretarilor.
edinta, sa incheie.
.yedinta V.
S'a tinut in 24 Julie. Fac votul obicibuit regalitii
Zimmermann, consilier de curte, i Filtsch.
Se procede apoi la alegerea comisiunii verificatoare,
prin votare secreta. Adunandu-se voturile se constata ca
an intrunit voturile cele mai multe urmatorii : Paul Vasici
86, Elie Vlassa 86, loan Hania 85 i Alesandru Bohaliel
85 ; apoi Fr. Haupt 56, Dr. Teutsch 52, Daniel Lang
51 i August Lassel 48.
Se declara alesi. Va se zica, patru Romani i patru
Sai. Scrutinatori an fost deputatii Schwartz i Bran de
LemOnyi.
Urmeaza alegerea presidentului. Dieta are so candideze
ase persoane dintre cari Maiestatea Sa va numl pe pre-
sidentul dietei. Conform -lui 2 din regulamentul provisoriu
candidarea are se o faca dieta cu considerare nu numai la
natiunile tarii, ci i cu tinerea in vedere a tuturor confe-
siunilor. Cum insa Maghiarii i Sacuii nu au intrat in dieta,
prin urmare, confesiunea reformats i unitara nu e repro-
sentata, se ajunge la intelegerea, ca candidarea sa, se faca
numai cu tinerea in vedere a natiunilor, dandu-se voturile
pentru cite doi barbati din fie-care nationalitate.

www.dacoromanica.ro
 - 63 -
edinta se ridica pe 15 minute. Se dau apoi voturile
si se numera. Scrutinatori sunt Petru Manu si Schnell.
Fie-care membru al dietei a votat pentru ase candidati.
Majoritatea voturilor au Intrunit-o urmatorii : L. V. Popp
90 voturi, loan Aldulian 87 voturi, Conte Bdldi 87 voturi,
Conrad. Schmidt 76 voturi, Gustav Groisz 53 voturi i conte
Nemes 52 voturi, dupa care urmeaza apoi Zimmermann
cu 46 voturi. Fiind-ca se luase Insa hotarfre, ca din fie-care
natiune sa fie doi candid* iar' Intre cei cu majoritatea
voturilor sunt trei Unguri fi numai un Sas, se face votare
noua, alegere restrinsa, Intre contele Nemes i. Zimmer-
mann, Intrunind acest din urma majoritatea.
Se cetef;te E;i autentica textul german al procesului verbal
din sedinta trecuta i ramane, ca textul maghiar O. eel ro-
mOnesc sa se autentice In edinta urmatoare. Cu aceasta
edinta s Incheie. Pentru edinta proxima se pune la
ordinea zilei alegerea vicepresidentilor, a secretarilor i a
verificatorilor pentru notele stenografice.
.yedinta VI.
Tinuta In 25 Iulie. Se Incepe la orele 10. Presidiul
ordinar. Maghiarii absenti i de asta-data.
Se cetete protocolul edintei premergatoare i cu mici
modificari se autentica.
Deputatul Schuler de Libloy intreaba, data din partea
presidiului au fost provocati cei absenti sa, se presenteze
In dicta ?
Presidentul raspunde ca la finea edintei va face co-
municare In privinta aceasta.
Deputatul Butean Fli regalistul .1Ifaager fac votul prescris.
Cu ei numarul membrilor activi ai dietei face 101.
Se face alegerea primului vicepresident. (Scrutinttori
Eitel si Anghel). Resultatul voturilor date e urmatorul :
Ioan Aldulian 86, A. Lazaru 77, Conrad Schmidt 74,
Contele Nemes 69, Gustav Groisz 54 voturi. Pentru can-
didatul al aselea se face alegere noua, neIntrunind nici
unul majoritatea absoluta, qi iese ales Jacob Rannicher cu
57 voturi.

www.dacoromanica.ro
 - 64 -
La alegerea vicepresidentului al doilea (scrutinAtori
Mega ii Schuler de Lib loy) se dau voturile ast-fel : Groisz
71, Kirchner 67, Paul de Dunca 62, Iacob Bologa 69.
Doi candidati nu intrunesc majoritatea absoluta. SA face
alegere noun i ies alei Contele Nerves cu 78, Gull cu
70 voturi.
Celelalte alegeri se an:Ana pe ediata urmatoare.
Cu privire la membrii abseni ai dietei presklentul dA
urmatoarele lamuriri.
Episcopul Alexi a decedat. Contele Nicolae Banffy a
cerut concediu pe 15 zile. Baronul Gerliczy va fi provocat
sA se presente. Protopopul Pop-Afoldovan 'i-a dat dimisia
i in locul devenit vacant se va face alegere noun. Con-
tele Haller e ocupat in senatul imperial. Nicola a fost
admoniat prin presidiu. Br. Constantin Popp e bolnay.
Cont. Toldalagi cere concediupe 6 sAptamani. Br. Reichenstein
a promis a se va presents,. In fine regalitii : Dr. Haynald,
episcop, Kriza, Bodola, Ugron, conte Thoroczkai, conte
Teleki Samu i Simon Elek, i deput4i : conte Bethlen
Gabor, Baron Kemeny Istvan, conte Mikes Ben6, conte
Bethlen Janos, Ugron Lazar, Daniel Gabor, conte Mika
Imre, conte Kalnoki Danes, Turi Gergely, conte Mika
Antal, conte Mika Mihaly, Mihaly Gergely, Nagy Sam-ti,
conte Rhedey Istvan, Beldi Gergely, Gal Miklos, Baron
Kemeny Ferencz, conte Mikes Janos, conte Teleki Do-
monkos senior, Baron Banffy Albert, Veszely Karoly,
Baron Kemeny Gabor, Simai Gergely, Gajzago Salamon,
conte Bethlen Farkas, Csiki Istvan, Szilvasi Miklos, Timar
Karoly, conte Kalnoki Pal, Baron Banffy Daniel, conte
Banffy Bela, Berde Mozes, Gal Janos, Veer Farkas, Sandor
Elek, Ebergenyi Mozes, Ferenczy Gyorgy, Bodola Janos,
Zeyk Karoly i Tisza Laszlo, adeca 7 regaliti i patru-
zeci deput4i, au declarat in scris, ca nu pot infra in dieta
Ara'ealului, din motivele pe cari le-au inirat in memorandul
inaintat domnitorului prin guvernularii.
Cere cuvantul baronul de Rosenfeld pentru a vorbi
la comunicarea aceasta a presidentului. Iii esprima adanca
parere de ran, ca, lipsesc din theta purtatorii atator nume
alese, dar' totodata i sperana, ca cei absenti se vor res-

www.dacoromanica.ro
 - 66 -
gandl si in curand vor vent sa iee parte la Jucrarea comuna.
Dorete, ca adunarea se treaca esprimarea acestor sentimente
in procesul verbal al eclintei, luand act cu parere de reu
despre cele comunicate din partea presidentului.
Bran de Lemenyi tine sa, constate, ca in dieta nu sunt
representanti ai natiunilor on confesiunilor, ci numai reprO-
sentan0 de cercuri electorale. Prin urmare', nu admite, ca
cei absenti ar fi representantii natiunii maghiare, ci numai
representantii cercurilor in cari au fost ales,i. E i el pentru
luarea la cunostinta a comunicarii &cute din partea presi-
dentului, insa Para, parere de reu".
Mai iau si altii parte la discutie, dintre RornAni Ioan
Balomiri, Nic. Gactan i Hania, si in urma punandu-se
chestia la vot sa aduce hotarire, ca comunicatul presiden-
tului sa trece la procesul verbal, fara parere de reu.
edinta sa incheie la orele 2 si jumatate.
0"edinta VII.
Tinuta In 27 Iu lie. Sa, deschide la orele 101/4. Pre-
senti 96 membri. President Gustav Groisz.
SA cetete protocolul sedintei trecute, in toate limbile
tarfi, si cu unele modificari se autentia.
La intrebarea facuta de Conrad Schmidt, presidentul
respunde, ca concedii peste 8 zile numai dieta e indrep-
MOO, sa deie. Rugarile de natura aceasta presidentul le va
present, dietei totdeauna.
Presidentul comunica, ca din ordinul preainalt al M.,
Sale episcopul Haynald vine esters din lista regaliOlor.
(Bravo!)
Sa cetete lista regalistilor, conform unei dorinte espri-
mate in edinta premergatoare din partea dep. I. Balomiri.
Presidiul sa imputerniceste sa, comunice la locul prea-
inalt resultatul alegerii de president i vicepresidenti, &and
dietei raport despre aceasta.
Sa procede la alegerea secretarilor. Scrutinatori : Schnell,
Eitel, Ilfoga si Dr. Vasici. Totodata se dau voturile si
pentru verificAtorfi notelor stenografice, numindu-se scruti-
natori : Sancsalz, Constantin loan, Dr. Wachter si Birthler.

www.dacoromanica.ro
 - 66 -
SA decide, ca dicta se aleaga un comitet de 12 pentru
verificarea proceselor verbale gi se aleaga o comisiune
petitionara. Presidentul pune alegerea pe sedinta urrnatoare,
provocAnd pe to1 i membrii dietei se villa cu buletinele de
votare gata la sedinpi.
Scrutinatorii sa retrag acum in salele laterale pentru a
adunh voturile date pentru secretari si pentru verificatorii
notelor stenografice, iar' presidentul da cuvAntul episcopului
Andreiu baron tie ,,S'aguna, care urcand tribuna
rostekste prima vorbire mai insemnata In dicta aceasta, mo-
tivandu-'i pe larg motiunea anuntata In edinta II., cu
privire la adresd. Vorbirea tinutA e urmatoarea :
inalta casa! Inainte cu 11 zile 'mi-am fost luat libertatea a
ma insinuk pentru o motiune de raspuns, in forma de adresa". la
prealnaltul rescript regese al M. Sale, ce ni-s'a cetit in sedinta
dietala din 16 Iulie a. c.
!nalta casa a binevoit a ineuviinta insinuatiunea mea. Astazi
e timpul acela, cand dupa ordinea zilei am sa fac motiunea aceasta,
domnilor, ca ne sta Inainte o problems mareata, u problema
grandioash, pentrn-ca ni-a venit in partea noastra inceputul revifi-
cArii, inceputul reinoirii edificiului constitutional al patriei noastre.
Eu voiu pe scurt, dar' cu atata mai complet i lamurit a ma esprima
cu cuvintele marelui What de stat roman Cicero in privinta pro -
blemei noastre, si zic, ca problema noastra este, a revifica, a reinoi
yi intiner2 constitutiunea cea avitica a patriei noastre, dupa cerin-
tele timpului de fats. Prin urmare, problema noastra este a edifica,
templum sanditatis, amplitudinis, mentis, consilii publici, caput
urbis, aram sociorum, portum omnium gentium, sedem ab universo
populo transsilvaniensi concessam uni ordini". insa poate fi, ca cineva
va gandi, ea cum ne putem not apucii de repararea, de revificarea
constitutiunei celei vechi a patriei noastre, dupa-ce suntem in mij-
locul unei furtuni cc se iveste gi s'a ivit de vre-o cativa ani incoace
pe orisontul politic al patriei ? Cum putem sa ne apucam de o ast-fel
de intreprindere mare, cand ne aflam in mijlocul unor nori infri-
cosati ce s'au latit asupra ceriului politic- al patriei? Cum putem
sa mai gandim la o reparare, la o reinoire a edificiului constitu-
tional al patriei, cand constitutiunea veche a patriei se aft' tocmai
intr'un ast-fel de perieol, ca si o naie in mijlocul valurilor unui
Qcean mare?

www.dacoromanica.ro
 - - 67

La intaia privire s'ar vedea, ca intr'o asemenea obiectiune ar

fi ceva, aceea adeca, ce s'ar puteh zice ca are o fiinta mare si tare.
Toti suntem, domnilor, fill nneiasi i aceleiasi mame, ai unei
patrii. Daca -se afla pareri felurite, aceasta Inca nu nimiceste fiinta
adevarului &Inca positiunii noastre celei adevarate. Eu, domnilor,
i
cunt patruns de aceea, ca se urmam dupa vocea patriei, dupa vocea
intereselor noastre celor de toate zilele. Se urmam dupa vocea
imparatului si marelui nostru principe i sa ne apucAm de lucrare
eu devisa: recta tueri viribus unitisi i inainte, domnilor, inainte,
aceasta FA' ne fie devisa cea de eapetenie.
inainte, domnilor, pentru-ca luerand noi cu un patriotism curat
general, pentru-ca lucrand noi cu o judecata defecata, ea un caracter
cored i nepatat, vom inainth, i pe toti aceea, cari Inca se indoese a luh
parte eu noi impreuna la intreprinderea faptei acesteia, fatale asa
zicttnd, mane-poimane Ii vom vedea, ca impreunh cu noi vor Inca.
Una e maica, domnilor, si toti suntem fiii aceleia, si nu e eu putintri,
ca sa fie cine-va care ar lucrh in contra vointei maicei sale. .
Ce se atinge de mine, domnilor, ma rog data pentru totdeauna
BA nu ma judecati, nici dupa nationalitatea, nici dupa religiunea de
care ma tin, ci sa ma judecati dupa fiatria mea ft' patriotismul
meu. i imi voiu da toata silinta, ca cu tot prilejul, ea un patriot
sa ma arra nepatat. De aceea, multamesc providentei ceresti, care
a desteptat in Maiestatea Sa imparatul si marele nostru principe
acele convictiuni gi acele tendente pe cari noi prealamurit le aflAm
in rescriptele M. Sale, sarbatoreste emise, dela 20 Octomvrie 1860
pane la 15 Iunie 1863.
Sfant e, domnilor, de tot sfttnt aceea ce zice M. Sa imparatul
in manifestul seu din 20 Octomvrie 1860, ca adeca, sand s'a suit pe
.trunul protoparintilor sei n'a aflat pace, n'a aflat ordine buns, nu
numai in tarile sale ereditare de dincolo si de dincoace de Leitha,
ci asa zicand, mai toata Europa a fost turbure. i fiind-ca dupa
natura starii de atunei, ceea-ce pe scurt se poate esprima, ca adeca
am fost intr'un resbel intestin, n'a putut Maiestatea Sa mai inte-
lepteste sa lucre, deck sa concentreze toata puterea guvernarii in
manile sale, si fara partinire de natiuni i fara cautare de religiuni,
socotindu-ne, precum a avut tot dreptul de a ne socoti, ca pe supusii
sei, a enuntat toemai cand toata puterea a concentrat-o in manile
sale ideea cea mare* i principiul cerut de spiritul secolului, adeca:
principiul egalildlii.
.0*

www.dacoromanica.ro
 68

Sub ast-fel de guvernare centralistia, precum stiti toti, domnilor,

s'au desvoltat elementele unor institutiuni comune organice ce taie,
nu numai in viata unei clase din societate, ci in toate clasele din
cari stA un stat, o Sara 1i provintA. Spiritele eu ajutorul lui D-zeu
s'au mezat, i M. Sa vA7ind, ca popoarele sale se asezara cu gandu-
rile si eonvingerile for politice, voi se introduce o guvernare tignita
pentru toti, pentru maxi si mici, pentru bogati si araci, va se zicA,
pentru toti factorii unui stat. Insa, domnilor, fiind-ea lucrurile
minilor omenesti nu pot fi durabile pentru totdeauna in forma lor,
ci esenta lucrurilor manilor omenesti poate remina, dar' forma
adese-ori trebue BA se sehimbe, ast-fel vedem ca a lucrat ci monar-
chal si marele nostru principe in politica, in diplomatia sa, fats cu
tarile si provinciile sale, caci in manifestul seu din 20 OctomvriQ
1860 promite, CA tot in ziva aceea va emite popoarelor sale niste
legi fundamenlale, pe cari apoi are a se baseze in forma consti-
tutionala dreptul tarilor in mare si in mic. De aceea, clack vom
lua, in consideratiune diploma M. Sale din 20 Octomvrie 1860, vom
afla, intrInsa, ea intaiu, M. Sa se declare inaintea tarilor i provin-
ciilor sale, ba inaintea Europei intregi, ca va sa fie un imparat
constitutional. RidicA forma monarchicA din Virile sale de peste
Leitha, be da constitutiune, ridica pentru tarile sale de dineoace de
Leitha guvernarea absolutistica $i le da indarat constitutiunea avitica,
cea veche, dar' apoi si o alts constitutiune, a treia, o proclama
M. Sa, care constitutiune are sa lege in forma, adevarata toate
provineiile si tarile sale, pe basa sanc /iunii pragmatice. Aceasta
surprinde pe mai multi. Pe mine insA, ca pe un Ardelean, nu ma
surprinde; eaci in sanctiunea pragmatics, subscrisa pentru Ardeal,
sta lamurit, ea Ardealul ate in legA.tura indisolubill si inseparabila
fata cu celelalte provincii si tari ale M. Sale. Cum am spas mai
nainte, forma inseparabilitatii, legatura aceea cc eras intre Cara noastra
si celelalte taxi, s'a ridieat prin constitutiunea data In 20 Octomvrie
1860, adea prin diploma, 9i respicata prin punctul al doilea al
aeeleia, forma se schimbh si 'i-se da o forma float. In privinta
formei acesteia noua, convingerea mea, ceea-ce nu e nici o ivire
momentana, merge intr'acolo, ca forma legaturii ce era pane acum
intre Ardeal $i celelalte provincii $i tari ale M. Sale a fost imper-
feeta, pentru-ca in fiinta alt-cum, altmintrelea a fost, de cum eta in
forma. Acum insA imparatul, precum insusi zice in rescriptul din
15 Iunie a. c. are o politice deschisa, liberals. Aceea face ce gin-

www.dacoromanica.ro
 69 --
dente, mi ce gandeste aceea ci face, si aca imbraca legatura aeeasta

din sanctiunea pragmatica, unde eta, eh Ardealul, patria noastra, e

inteo legatura indisolubila #i indivisibila fata Cu celelalte provincii si
tari, bite forma noua gi o hotareste lamurit, dar' iarasi forma
aceasta noul o baseaza pe mai multe adevaruri, eari nu se pot
trage la indoeala.. Adevar este imprejurarea aceasta, ca starea Eu-
ropei intregi a luat alts &tit. Vedem, ea toate guvernele concen-
treaza puterea for fisica mi financiara ast-fel, ca sit fie in stare a
intimpina on -ce fel de cas. Chad Imparatul i marele nostru principe
in felul acesta sa descopere catra noi, atunci noi nu putem spre
folosul nostru zice, ca convictiunea aceasta politica nu ar fi folositoare
in deobcte pentru noi. pentru dinastie i pentru celelalte thri Cu
cari suntem in legatura indisolubila $i indivisibilh, ci trebue BA eu-
noastem: data ctim misearile ce s'au aratat in lume, ea este in interesul
nostrur ci obctesc si particular, ca forma aceasta non& a unui pasaj
din sanctiunea pragmatich sa se aseze ast-fel, ea sa avem pace, eaci
fare pace nu putem teal, nu putem face nimic. (Bravo!)
insa imi va zice tine -va, ca en prin aceasta vatam constitutiunea
veche a patriei, vreau ,tabula rasac, nu vreau at stiu nimica de
dreptul istoric. Aeeasta ar fi o presupunere cu totul neintemeiata
despre mine, ea adeca eu vreau sa fac tabula rasa", eh nu vreau
sa ctiu nimica de dreptul istoric. Nu-'i asa I Nu ma indoese, ca
D-voastra m'ati inteles la inceputul cuvantului meu, unde am zis,
ca problema noastra e, a revifica, constitutiunea, cea veche, a reinol
si repark edificiul constitutional al patriei noastre. (Bravo din toate
partile.)
Prin aceasta m'am mantuit de on -ce obiectiuni netemeiniee in
punetul acesta.
Maiestatea Sa dar', in urma diplomei sale din 20 Octomvrie
1860, ne-a restituit constitutiunea veche avitica, insa cu schimbari
ce se afla in punetul II. din aceasta diploma. Va se zica, M. Sa
ne last constitutiunea noastra; cea veche, dar' poftecte sa se observe
elementele institutiunilor comune organice ce s'au desvoltat 'Ana
asttzi ci an venit la valoare, gi poftecte apoi, ca obiectele acestea
sa se pertraeteze dupe alts constitutiune generals, care eta in lega-
tura cu forma constitutiunii tarii noastre, in legatura eu celelalte
tAri, ,vi asa ne eheama M. Sa la diets, insa vedem, ca nu pe basa
unei legi electorale ce s'ar fi adus constitutionalminte, va se zica,
n'a luat M. Sa nici o lege electorala din constitutiunea de mai nainte,

www.dacoromanica.ro
 - 70 -
de es. art. dietal XI. din anul 1791, ci ne-a actroat n lege noun
electorall. Aci regimul M. Sale, dupe convingerea mea patrioticA,
n'a facut alta, dealt a luat de indreptare si de punct de mtmecare
pentru o lege electorala ad-hoc desvoltarea elementelor institutiunilor
comune organice, de 15 ani incoace, pAnA. astilzi. Va se zicA, regi-
mul M. sale a fost silit, a face o lege electorala pentru dieta aceasta,
pentru-ca constitutiunea cea veche sa se introducA iarAsi in vials,
o lege electorala se aduca, care se muldmeascA toad Ceara.
Mai mult despre obiectul acesta nu eutez a vorbi, ca BA nu
vadm mArimea cuvintelor M. Sale din reseriptul seu imparAtesc.
Ast-fel ne-am adunat, domnilor, ast-fel ne chemAm azi repre-
sentaniii Ord Ardealului. Problema noastra asadarA este, a reinoi,
a repark si a amplifick ast-fel edificiul constitutional al patriei, ea
toate popoarele ardelene se incapA intrInsul (Bravo I), BA fie ntemplum
sanctitatis, amplitudinis, mentis, consilii publici, caput urbis, aram
sociorum, portus omnium gentium, sedes ab universo populo trans-
silvaniensi concesso uni ordini. (Bravo I).
Cum vom pricepe, domnilor, lucrarea noastra? Am auzit
euvAntul imparatese in reseriptul preainalt. Toti suntem convinsi de
convingerile cele mArete pe cari ni le-a vestit M. Sa. Eu gandesc,
ca. implinese datoria cea mai sand, cand imi iau libertate a propune
inaltei ease, ca BA binevoeascA a hotAri un raspuns potrivit cuprinsului
bartiei imparAtesti din 15 Iunie 1863 ce ni s'a cetit noua, ca re-
presentantilor drii, in 16 Iulie a. c. si se binevoeasca totodad a
decide, ca raspunsul acesta sa se facg in forma unei adrese. Asa
dark', domnilor, ast-fel sa incepem lucrarea noastra. Spre acest starsit
am onoare a ceti o propositiune colectiva din partea doar' a 30
membri ai casei pentru motiunea mea, si adeca, propunerea colectivA,
ca dieta sa binevoeasca a decide:
1. SA se rAspunda la preainaltul rescript regese indreptat catrA
representantii marelui principat al Transilvaniei din 15 Iunie c. cu
o adrese corespunzAtoare cuvintului celui plin de insemnatate al
coroanei, si asupra cuprinsului si formei adresei sa consulte deocam-
data un comitet, in intelesul regulamentului de afaceri, iar' resultatul
sit' se astearna dietei cat mai curand, intr'un concept, spre deci-
siune finale.
2. Aceasta propunere colectiva sa se priveascl de urgend,
si pentru aceea sa se prescurte, in intelesul regulamentului de afaceri
. 53, forma pertractarii ei, intr'un chip, ca.:

www.dacoromanica.ro
 71

a) Comitetului sA 'i-se punk un restimp cat mai scurf, i adeca

eel mult 7 zile pentru aternerea conceptului;
0) dupa trei zile dela impartirea conceptului de adresA, tipArit
in toate trei limbi ale patriei, sA se piiasca in dietA la pertractarea
aceluia;
c) aceasta propunere colectiva sit nu se punk in tipar.
Sibiiu, 27 Iu lie 1863. (Urmeadt 30 subserieri, cu metropolitul
.yu/u/iu in frunte).
Yn sfarit am atitta se mai adaog, a in ce privete forma i
cuprinsul adresei ea e de compus, la preainaltul rescript impa-
ratese, acelea-'mi resery a le face atunci, and obiectul adresei
se va pertraca in dietA finalminte". (Bravo !) e)
Mai vorbesc : Metropol. ,Vu/u,tiu, Ioan Bran de Lemdnyi,
G. Anghel, 'loan Balomiri, Than Pufcariu, dintre Romani.
Dieta declara de urgenta propunerea facuta, si decide ale-
gerea unei comisiuni pentru elaborarea proiectului de adresa.
Deputatul Moga comunica resultatul voturilor date
pentru cei 12 secretari ai dietei. Au primit : Ioan Florian
94, Dr. Than Rafiu 94, Laszloffy 94, Than Pufeariu 93,
Obert 92, I. Murel.yan 92, Dr. Major 92, Dr. E. de Trau-
schenfels 91, De Brennenberg 90, Eitel 87, M. Bohtyiel
51, Brandsch 49 voturi.
Se declara ales,ki. edinta ss incheie la orele 2 si jumatate.
,yedinta VIII
Tinuta in 28 Iulie. Sa deschide la orele 10. Se au-
tentica protocolul F,; edintei trecute. Sa cetWe textul repre-
sentatiunei catra M. Sa, pentru numirea presidentului si
a vicepresidentilor dintre candidatii dietei. E compusa In toate
limbile tarii. Se primete si se decide a fi Inaintata dom-
nitorului prin comisarul regesc.
Sa dau, voturile pentru comisiunea ce va avea se com-
puna adresa i pentru comitetul verificator de procese
verbale, apoi pentru comisiunea permanents pe4onar5.
Se publics, resultatul votaxii pentru comisiunea insar-
cinata cu autenticarea notelor stenografice. Sunt alei : Peru
Popp cu 78, 1. Codru Drdgufanul cu 78, Schuler de
Libloy cu 77, Schnell cu 77, Butean cu 76, Muntean cu
*) Din sZiarul stenografic al dietei transilvattec, pagina 40-42.

www.dacoromanica.ro
 - 72 -
73, Brecht cu 73, Damian cu 54, Mega cu 53, Ldszldffy
cu 51 si E. Schmidt, cu 42 voturi.
Presidentul face comunicare, ca, a primit dela comisa-
rul regesc doua proiecte de lege, unul zprivitor la efectuirea
egalei indreptcyiri a natiu_nii romdne a confesiunilor
ei si altul Dprivitor la intrebuinlarea celor trei limbi in-
datinate in lard in comunicaliunea public& oficioasaa,
ambele compuse pentru marele principat al Transilvaniei.
Aplause In sala.
Se cotes fn toate limbile tarii i sa decide a se proceda
cu ele conform regulamentului.
pieta decide, ca procesele verbale sa so tipareasca In
trei coloane paralele, fn cele trei limbi ale tarii, iar' notele
stenografice sa. se ice In limba oratorului.
Se comunica resultatul alegerilor. in comisiunea pentru
adresa sunt alesi : Metropolitul ,Fu/u,tiu 91 voturi, episcopul
scaguna 91 voturi, G. Barz,tiu 91, Angkel 91, Rannicher
91, conte Bdldi 91, de Rosenfeld 90, Aldulian 90 C.
Schmidt 88, conte Nemes 87, Dr. Teutsch 67 si Zimmer-
mann 62 voturi.
in comitetul pentru autenticarea proceselor verbale ur-
mtitorii : Than Popasu 87, Iosif Sterca ..Fulutiu 87, I. Ba-
lomiri 87, Mdcelariu 87, Cipariu 87, Gaelan 86, Br.
Bedeus 86, Schnell 85, Gull 84, Fr. de Trauschenfels 83,
Filtsch 79 i Budacker 72 voturi.
In fine, In comisiunea fietifionard au fost alesi : Iacob
Bologa cu 88, Nicolae Popea cu 87, Alesandru Bohat,iel
cu 87, M. Binder cu 87, Schuler de Libloy cu 86, Cipariu
cu 86, Br. Friedenfels cu 81, Fabini cu 80, Lazaru cu
74, Bran de Lemmnyi cu 73, Laszloffy cu 58 conteE,ii

Nemes cu 53 voturi.
edinta se inchee.
Ilesistenta pasiva a Maghiarilor.
Deschidem o parentesa, pentru a cunoasp In mod mai
amanuntit atitudinea deputatilor si regalistilor maghiari,
cari lucrau dupa un plan bine stability in perfecta intele-
gene cu cei din Ungaria, si mai ales dupa instructiunile
primite dela Tisza Kdlmdn.

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
Conducatorul for era episcopul din Alba-Iulia, Hayna ld,
care la ordinul M. Sale a fost ters, cum vazuram, din lista
regalktilor, i In urma a fost lipsit tli de dernnitatea de
consilier guvernial transilvan.
Membrii maghiari ai dietei transilvane, afara, de cei
trei cari dela Inceput au luat parte la desbaterile ei, au
hotarit a inainteze un memorand M. Sale, in care st
espuna motivele pentru cari nu pot infra in dieta Ardealului,
i au Insarcinat pe contele MikO ci. Baronul Kemeny cu mer-
gerea la Viena, pentru-ca in persoano, a predee memorandul
domnitorului. Domnitorul a acordat acestor doi delegati
maghiari audien0 pe ziva de 31 Julie, le-a ascultat espu-
nerile, memorandul insa primisera indrumare mai nainte
sa-'1 predee cancelarului transilvan, contelui Nddasdy. inainte
de a se intreprinde acest pas, pentru a se legitima in faca
dietei, deputatii i regalistii maghiari adresasera presiden-
tului provisor al dietei transilvane Inca la 22 Julie n. ur-
matoarea declaratiune :
Ilustre domnule consilier si presedinte provisor al dietei 1
Suntem pAtrunsi profund de inalta insemnAtate a chestiunilor a
caror deslegare e sa se incerce prin dieta convocatA. titre acestea
merits consideratiune deosebitA inainte de toate acelea, cari trateaza
despre statorirea referintelor imprumutate ale feluritelor nationalitati
din patrie.
Noi dorim cu sinceritate, ca indreptAtirea egalA nationala, con-
fesionala si individualk a tuturor nationalitAtilor din patria noastrA,
tii intro- acestea cu dcosebire a Reminder, ea se proclame qi sa se
asigure. Ca sa se fats aceasta cu sustinerea constientioasa a unitAtii
si demnitAtii patriei si pe cale legala, voim cu atata mai virtos,
find dorinta noastra eea mai intima, ca coneordia, ce lipsi atata
timp din inima patriei noastre, sa se restaureze, ea vointa si puterile
tuturor cetAtenilor patriei, on de ce limbs si confesiune s'ar tinek,
BA se castige pentru inaintarea binelui comun.
Noi credem, ea deslegarile cele momentuoase mentionate, ra'ra
de a se jertfi libertatea constitutionala, nu numai ca sunt eu putintA,
ci credem, ca pAstrarea libertAtii noastre eonstitutionale e unicul
media efeetiv prin a carui Intrebuintare se poate ajunge la desle-
garea mentionatelor chestiuni nationale, si ale altor chestiuni prea
momentuoase.

www.dacoromanica.ro
 74

Cu basa cea de o mie de ani a constitutiunii noastre s'au stre-

plantat in timpurile mai nouh. felurite _institutiuni, drepturi 1i legi, a
chror modificare, suplinire prin altele nouh, sau suspendare totals,
a devenit necesitate. Aceasta n'o credo si n'o tie nimenea mai bine
deck noi. bar' tot asa de tare suntem convinsi, ca ar fi incercarea
cea mai periculoash, sand cu institutiunilo, drepturile ci legile con-
stitutiunii noastre, ce pretind a fi modificate, s'ar clhti, sau doar'
chiar s'ar resturnh totodata temeliile aceleiasi. Aceste temelii sunt
garantele cele mai neincunjurabile ale on -carui stat liber. Aceste
temelii, si numai acestea sunt apte de a se ridich pe ele edifibiul
liberthtii constitutionale, al indreptatirii egale nationale, confesionale
yi individuale. Noi numai o astfel de deslegare o privim a fi in-
dreptit cuvenith 11 salutarh, iar' la o deslegare contrarh, dupes
convictiunea noastra, nu suntem indreptatiti nici noi, nici allii. Am
pachtui in contra constitutiunii si a legilor patriei noastre, eind
ne-am ocuph locurile intr'o dieta care s'a inffintat cu viitiimarea
esentialci a constitufiunii noastre, asupra careia cele mai multe
corporatiuni indrepthtite la representarea patriei noastre s'au declarat
in asemenea sens. Am vathma, si mai grew libertatea noastra con-
stitutionala, child am participh la deslegarea cea opus diametralminte
convictiunii noastre mai sus motivate a cbestiunilor deschise.
Rughm pe Ilustritatea Voastra cu reverinta, sa binevoiti a
impartasi dietei aceasta declaratiune a noastra, ca caush a lipsirii
noastre din diets, in tot cuprinsul ei, ramanand, Sibiiu, 22 Iu lie
1863. (Urmeaza subscrierile celor 7 regalisti si 44 deputati maghiari,
neintrati in diets, in frunte cu episcopul rom.-cat. Haynald.*)
Declaratiunea aceasta a Maghiarilor a fost publicata,
i prin gazete, i ast-fel a dat ansa presei sa-'i spun, cu-
vAntul asupra atitudinei observate din partea subscrietorilor ei.
Pe and unele foi maghiare 4i luau in aparare vi
laudau curajul F,ti energia lor, press vieneza, cu esceptiunea
ziarului Vaterland, care intrase in apele Maghiarilor, nu
le aprobh purtarea. Ziarul Presseq spunea, ca Maghiarii
din Ardeal nu mai lucr& conform convingerii lor indivi-
duale, dupe, -cum le dicteazA trebuintele iarii lor, nu mai pro-
cedeaza dupa programul moderat pe care 1-au observat la
efectuirea alegerilor pentru dieta transilvana, ci acum ascult4
*) Din a Telegraful Roman, auul 1863, numirul 61.

www.dacoromanica.ro
 75 -
de inspiratiunile partidei estreme nationale maghiare, tal-
macite for prin Coloman Tisza. Spunea mai departe numitul
ziar, eh Maghiarii numai pentru aceea au recurs la arma
abstinentei politice, pentru-ca resultatul alegerilor pentru dieta,
n'a fost favorabil pentru ei, Intru-cht adeca nu le-a asigurat
majoritatea, ceea-ce e semn despre slabiciunea lor, i despre
aria, peste toata ateptarea, a Romani lor. A mai contribuit
apoi la luarea acestei hotartri din partea Maghiarilor Ri
faptul, ca intre Romdni fi Safi esistel o solia'aritate per-
fectet. Amintete ca fapt Imp linit i aceea ziarul Presse,
ca Maghiarii au luat hotarlrea de a nu antra In diets numai
dupe -ce sosise Tisza Kdlmdn la Sibiiu i luase parte la
una din conferentele lor intime.
in acest inteles scriau i alte ziare vieneze, pe tend
Botschafter spunea pe fata, ca partea cea mai Insemnata
a declaratiunii colective maghiare este aceea care lipsefte
din ea. Aflame, ipocrisia politics, prin care ei cearca a aco-
perl adevaratele motive din cari nu vreau sa intre In diets.
Ei nu pomene5c de legile dela 1791 i 1848, ci vorbesc
numai de legile Orli! De ce ? Pentru-ca legile acestea Ii
prostitue ca pe nite suprematisatori ! zicea Bolsehafter.
Dar' sa o tie, ca fara de ei nu piers lumea. Dieta va
functions i fare ei !
Aceasta era conclusiunea.
E interesant, ca s'a ridicat i o voce maghiara In contra
neparticiparii regali.,tilor i a deputatilor maghiari la des-
baterile dietei ardelene. Era vocea contelui Bethlen Miklds,
care a scris In ziarul Szirgony, sub iscalitura proprie, ur-
matoarele :
Kolozsvdri Kozleinyq qi alte foi cautA motivul principal al
acestei esiri (din dietA) in partea aceea a rescriptului regese, care
vorbeste despre diploma leopoldinA. Dace patriotii maghiari ai Tran-
silvaniei pe timpul and era baronul Kemeny cancelar aulie ar fi
manifestat atata alipire fatri de diploma leopoldinA, prin urmare fala
de autonomia Transilvaniei, de sigur ca lucrurile ar fi imbracat alts
fa-ca decum vedem ca an imbrAcat. Esirea se pare a avelt altA causA.
SA fim sinceri si sa spunem drept, ca de ar fi fost in diets Maghiarii
gi SAcuii in majoritate, cu anevoie s'ar fi gandit la exit. Cann pro-
babila deci a esirei e aceea, sit Rornanii sunt in mare majoritate

www.dacoromanica.ro
 - 76 -
in dieta transilvanii, si aceasta majoritate nu vine a se computh im-
prejurArii, CA regimul a numit 40 de regalisti, ci institutiunii demo-
cratice din 1848, adech censului de 8 fl. ei imprejurhrii, eh numeral
Romanilor din Transilvania face in milion. Acesta e un fapt ne-
stramutabil, i pe temeiul lui Romanii in dieta transilvanA vor fi
totdeauna in majoritate relative. Ce era mai bine intre ast-fel de
imprejurAri ? A esi, pentru a reintra dupa chti-va ani, fiind-ca totusi
nu ne vom lapada pe vecie de drepturile noastre nationals (nu de
dreptul lui Verboczy, ci de dreptul etern al popoarelor), on a se
acomodh duph soarte, a se complanit, a negotih, si a conserve ce e
cu fiutinfel .

Judecata aceasta, calms, i obiectiva, o impartasiau gi

alii dintre Maghiari.
Dar' nu numai presa spus cuvantul In chestia
neIntrarii Maghiarilor In dieta Ardealului, ci si Coroana,
care cu datul 30 Iulie a adresat dietei ardelene urmatorul
rescript :
Noi Francise Iosif I. din gratia lui Dumnezeu Imphrat al
77

Austriei, Rege apostolic al Ungariei, etc. Mare principe al Transil-

vaniei ei comite al SAcuilor, etc.
Ilustri, reverenzi, spectabili, magnifici, generosi, onorabili, in-
telepti, credinciosi ai nostri, de noi sinter iubiti 1
Mai multi barbati, cari duph determinatiunile regulamentului
provisoriu de dicta ce '1-am emis pentru dicta iubitului nostru mare
prineipat al Transilvaniei, convocata prin rescriptul nostru regesc
din 21 Aprilie a. c. in libera noastra cetate reg. Sibiiu, 1i deschish
in 15 Julie, fusers alesi de deputati dietali la aceasta dicta, deli au
primit mandatul alegAtorilor tor, au dat presidiului dietei, insh
numai in 22 Iulie, acea declaratiune, eh nu pot lult parte la
consultarile aceleia.
In urma acestui fapt, duph determinatiunile -tor 5 si 13 ai
regulamentului provisoriu de dieth si de afaceri, emis de tetra noi,
an a se face alegeri noud in mai multe cercuri de alegere, vi pre-
sidiul dietei deja constituite, in intelesul -lui 13 al regulamentului
de trebi s'a ci adresat chtra voi, iubitilor oredinciosi, pentru intre-
prinderea acestor alegeri nouh.
Si in acele cereuri de alegere,, cari an ales pe acesti barbati
de deputati dietali, au luat parte cei-ee fuserh chemati a participa
la alegere, Band aseultare chemArii noastre de parinte al thrii, intr'un

www.dacoromanica.ro
 77

numhr mare si eu viositate, aratand si comproband prin aeeasta in

mod nenegabil, ca cunosc bine $i simtesc insemnatatea cea mare a
momentului ci necesitatea de nedelaturat de a deslega $i a aduce in
ordine pe tale constitutionals, prin participarea representantilor thrii
la legislatiune, eele multe afaceri din lhuntru, inch nedeslegate, cari
conditioneaza si taie ads nc in binele 8i reul fie-chrui particular, cum
si a eseeuth relatiunea de drept public a Transilvaniei atilt intreaga
monarchic, amhsurat determinatiunilor din 20 Octomvrie 1860 si
26 Februarie 1861.
Chiar si toate representantele organisate pe basa provisoriului
nostru reg. din 12 Decemvrie 1861 ale acelor jurisdictiuni, cum ci
representantele acelor comunitilti singulare indrepthtite prin regu-
lamentul provisoriu de dieth prin noi emis a trimite deputati proprii
la diets, cari credeau ea din punctul lor de vedere politic. dupa
presupunerea lor, pe drept basat, trebue sit se indoeasch despre le-
galitatea dietei aeesteia, si au ridicat in principiu protest de drept
in contra aceleia, pe care insh noi am trebuit sh-'1 declarAm de
nul gi neesistent in fie-care cas: cumphnind ci considerAnd ele eu
maturitate interesele politice ci nationale, cum si interesele adevarate
ale thrii si postulatele relaciunilor timpului, si din credinth ci supunere
omagialA corespunzand provocitrii ces. reg. si de mare principe,
an privit-o de o datorinta patriotica de supus ci de postulat al ne-
cesitatii a lue. parte la dicta aceasta, acum i constituith, a marelui
nostru principat Transilvania, ci an ales, cu putine eseeptiuni, co-
mitetele centrale, a ehror datorinta e a efectui alegerile, si asa an
confhptuit gi ele din partea lor cu promptech la infiintarea dietei.
Cu atilt mai cu mare phrere de ren i neplhcere am luat dar'
spre OHnta purtarea negative, necunosch.toare de interesele adevarate
ale thrii din partea mai sus amintitilor barbati, eu cat increderea ale-
ghtorilor lor, eari an voit sa fie prin dansii representati in dicta aceasta,
ar fi meritat en tot dreptul, ca cei alesi, data phrerile lor politice
si convingerile lor personale din prineipiu nu-'i iarth a luit parte la
dicta aceasta, sh nu fi primit nici deeum mandatul ce li-s'a dat,
pentru-ca i pe timpul eel scurt, Oa se vor intreprinde alegerile
nona, se nu remand, aleghtorii lor nerepresentati in dieth.
Aceasta parere de reu trebue sh fie si mai mare venindu-ne
la cunostinth, ca mai multi dintre acecti bArbati erau gata sit se
supuna implinirii mandatului ce '1-au luat asupra lor, ceea-ce
voim bucuros a recunoacte, spre lauda lor, ci mai ales numai

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
fleandu-li-se aparinte false, ea-si-cand interesele for nationals ar fi
espuse unei perielitAri, numai prin proeedare unaniml delaturabile,
se lasara a fi sedusi la unire cu purtarea aceasta negative.
Voi, iubitilor eredinciosi, veti fi flout in urma provocArii pre-
sidentului dietei pregAtirile de lipsa, pentru-ca sA se poatA intreprinde
cu grabire alegerile noun, trebuincioase pentru mai multe eercuri
de alegere. Daett ins. nu s'ar fi intamplat Oa. acum, va ingreinam
iubitilor eredinciosi, sA faceti pregAtirile aceste far& amanare.
TotodatA vA demandam, iubitilor eredinciosi, sh faceti eunoseutl
alegAtorilor chemati dupA. regulamentul provisoriu de dicta sa iee
parte la aceste alegeri recunostinta noastra, pentru-eA au urmat
ehemarii noastre cu ineredere fiiasel cAtrA eurAtenia intentiunilor
noastre de pArinte al tArii, tintitoare numai la fericirea tuturor in-
bitilor nostri supusi, si an facut alegerile deputatilor la dicta marelui
principat al Transilvaniei de not convocatA, si s-'i provoeati, ea sit
iee parte si la alegerile nouA, Cu atata mai numerosi, cu cat prin
aceasta numai vor active si manifesth de nou dorinta si vointa ma-
nifestatA prin intreprinderea alegerilor celor dintaiu, de a fi adecA
representati intr'adevAr si in faptA prin deputati de ei insisi alesi
in dieta aceasta.
SA-1 faceti atenti la insemnatatea si ponderositatea cea mare
a afacerilor cari vor veni la pertractare in aceasta diets, a carei
ehemare este, a revarsit lumina si elaritate peste relatiunile din lAuntru
cele incurcate ale Orli, a stabili ordine in administratiunea politics
si de justitie a tariff si a o simplifick, a impaciul nationaliteitile fi
religiunile deosebite, a pregAti si fonda, stAri definitive, eari apoi
sit se desvoalte si formeze organic, a pertracta si deslegit intrebArile
cele multiple, eari conditioneazA interesele cele materiale si prospe-
ritatea eomunA, in fine a pune in faptA relatiunea de drept public
a Orli catrA intreaga monarchie ci a castigh prin aceasta pentru
desvoltarea materials a aceleia sprijinul si ajutorul atat -de trebuineios
si neincunjurabil al imperiului intreg.
SA le puneti la inimA mai departe, ca cat de tare ating acestea,
nu numai prosperitatea intregului, ci si binele si reul fie-cArui sin-
gular, si mai eu same al celor multi din clasa aceea a poporului,
care e mArginitA mai mult si mai ales la sarguinta proprie si la
lucrul manilor sale. Cat de tare zace si e de dorit mai eu samA numai
in interesul for propriu bine inteles, ca BA fie ci ei representati in
diets, si ca chiar si acei bArbati, eArora le-au dat el increderea la

www.dacoromanica.ro
 79

intaia alegere, dacli li-se Incred Inca #i acum, ci 'i-ar alege din
non, nu n,umai vor trebui sa recunoasch in Intreprinderea alegerii
/watt dorinta qi vointa de nou manifestata a alegatorilor for de a fi
representati in dieta aceasta, ci dupk cum credem a putea presupune
despre dan#ii, fiind ei dealtmintrelea oameni de onoare qi cu senti-
mente patriotice, vor #i corespunde chemarii for din nou, cu atat mai
tare, cu cat chiar #i indreptatirea alegatorilor int?* nu -'ci are fun-
damental in drepturile formale ce an esistat mai nainte, dar' se Acura
loin evenimentele din anii 1848/9 ci relatiunile faptice dupa aceea
urn-late de neeiecutabile, ci in regulamentul provisoriu de dieta,
pe care 'I-am emis noi, in lipsa altei temelii legale #i aplicabile.
Inca ne place a a#tepta, dela loialitatea acelora dintre acesti
barbati, Cali pe 'Maga toate ca alegatorii for prin Intreprinderea ale-
gerii noua i#i manifests repetit vointa for serioasa de a fi represen-
tati in dicta aceasta prin deputatii for proprii, reqind iar' ei din
alegerea cea noua a deputatului de dicta, din punctul for de vedere
politic totuci inteadevir n'ar putek luk parte la pertractarile dietei,
cupica vor declark indata a depune mandatul, spre a nu lash pe
alegatorii for foi mai departe fare representare la pertractarile pro-
pa#itoare ale dietei, ci a nu cause, intreprinderi de alegeri noua, cari
pentru multi dintre alegatori sunt legate totdeauna de jertfe ci
osteneli adese-ori insemnate.
.Afars de aceea va demandam, iubitilor credincio#4 sa asigurati
in numele nostru imparatesc, regesc ci de mare principe, ci ca comite
al Sacuilor, poporatiunea iubitului nostru pamant sacuiese, in care
se incearca, precum auzim, prin znachinatiuni turburatoare ce sa
silesc a face suspicioase intentiunile noastre de parinte al tariff, a
trezi temerea, Ca se urea periclitarea nationalitatii ei ci ca se va
periclita aceea peste tot #i mai ales prin participarea la dicta ce se
va Linea in libera noastra cetate reg. Sibiiu, ca nici un cuget
nu e mai departe de inima noastra parinteasca decat acela de a
apasa nationalitatea ei, ori a permite vre-o periclitare a aceleia, ci
din contra, voim a #ti pe fie-care nalionalitate de asemenea scutild
fi indreptdiitd, fi ce egala indrefitdfire a tuturor nationalitd/ilor,
efectuita Si in viata practica, dd garan /a cea mai sigurd pentru
sus /inerea fi desvoltarea salutary a fie-cdrei nationalitdii fi limbi.
Despre resultatul acestor alegeri noua mteptam relatiunea voastra.
preaumilita #i WI insarcinam totodata, iubitilor credincioci, sa aduceti la
timpul seu la cuno#tinta publics resultatele acestor alegeri noua, ci

www.dacoromanica.ro
 80

un conepect comparativ asupra numArului Intreg al persoanelor

indreptritite la alegere, cum 0 numitrul acelora, cari au luat parte
la cele dintai alegeri, i al acelora cari vor fi luat parte la alegerile
aeestea non/.
Pe Tanga care v rAmttnem cu bunAvointri qi gratia noastrit"
ces. reg. i de mare principe nestrrimutat aplecati. Dat in capitala
ci reedinta noastrA Viena, in 30 Iu lie anul unamie-optsute-qa,sezeei-
qi-trei, al impArAtiei noastre al eincisprezecelea. Francisc Iasi/ m. p.
Francisc conte de Nddasdy m. p. 3n urma mandatului preainalt
al M. Sale ces. reg. apostolice: Nicolau conte de Teleky m. p."*)
Remane acum sa mai cunoatem qi cuprinsul memo-
randului inaintat domnitorului din partea regalitilor ei
deputatilor maghiari, neintrati in dieta Ardealului. A fost
un act foarte lung, cuprinsul caruia era pe scurt unnatorul :
Suplicantii protesteaza Int Aiu de toate In contra pre-
supunerii, ca prin neintrarea In dieta transilvana ar urmarl
scopuri separatistice, ar ataca integritatea imperiului, on ar
vol sit apese vre-o nafiune conlocuitoare. Espun apoi, cum
Maghiarii i &cull, Indata-ce scapar5, de jugul turcesc,
facura invoeala cu Imparatul Leopold la anul 1691, prin
care, precum i prin articolul dietal din 1791, numarul 6,
se pusera sub domnia region legitimi ai Ungariei. Ca In-
voeala aceea a asigurat independenta tarii In toate direc-
tiunile. Ca la anul 1791 s'a adus lege, dupa care principii
tarii indata la suirea pe tron au se intareasca diploma leo-
poldina. Trecand ereditatea In casa habsburgica dela linia
barbateasca la cea femeiasca, se facia nougi, Invoeala Intre
ambele parti, adeca sanc/iunea pragmatic& dela anul 1744,
care Inca fu primita infre legi. Ca atat tratatul leopoldin,
cat i sanctiunea pragmatica, sunt legi fundamentale valide,
Bunt contracte legate Intre principe i popor, ai intarite prin
juramant, ba, back ating recunoaterea ereditatii din partea
puterilor europene, sunt documente de drept de stat european.
Memorandul trece in urma la Incercarile reformatorice
ale lui Iosif II., citeaza articolii dupa can dreptul de a
i
da, schimba, qi declarb, de autentice legile compete prin-
cipelui impreunIt cu dieta, i dupa can Transilvania are
*) Din Gaseta Transilvanieic, anul 1863, nurairul 60.

www.dacoromanica.ro
 - - 81

vot la Tepartisarea recrutilor. Aceasta constitutiune ar fi fost

perfectionata apoi prin leele dela 1848, prin can an fost
eliberati jobagii, s'a ters deosebirea de drepturi intre nobili
i nenobili, s'a proclamat indrefileifirea egald intre toate
confesiunile ii nafiunile. Dar' ,i uniunea partilor diferite s'a
proclamat in anul 1848, E}i s'a sanctionat >firin Principe legal,
fie cale letalel, iar' prin aceasta dieta dela 1848 a salisfacut
unei dorinle de mult nutrite a principelui -i a naliunii<c.
Subscriitorii memorandului stau deci pe basa legii, pe cand
unii consilieri ai M. Sale vorbese de perderea drepturilor
avute. Diploma din 20 Octomvrie 1860 i patenta din
26 Februarie 1861 stau in contrazicereT in multe puncte.
Se espun apoi fasele prin can a trecut Transilvania dela
1860 incoace, "Ana, la intrunirea dietei. Cu. deosebire se
reproba numarul eel mare de alegatori, caci la doua milioane
de suflete sunt 80.000 alegatori, ca nici-unde in alts tiara
din monarchie. Cer iertare subscriitorii memorandului, ch,
n'au intrat inteo dieta ai carei membri nu pot s fie,
pentru-ca in cuvantul de tron se promite o diploma noun,
iar' cea leopoldina, pe care se baseaza constitutiunea Orli,
cum i drepturile de domnitor ale M. Sale, e vorba a se
desfiinteze. Memorandul sa incheie apoi ast-fel :
... indurati-vil M. Voastra a ne convoch pe teren legal si noi
insine vom proiectit modificArile cerute de spiritul timpului in con-
stitutiunea noastrA de stat, pe cale constitutionals. Vom documents,
ca nu suntem inimici, ci andel conftientio# ai units /ii imperiului,
in sensul sanctiunii pragmatice. Vom documents, a nu lupgm
pentru a sustinea prerogative nationale si confesionale, nu pentru
supremalia paste sororile naliuni, recunoscute dupl principiile
legilor din 1848 de egal indreptalite cu noi, nu pentru drepturi si
forme devenite neeseeutabile in referinlele sociale de fag, ci numai
pentru sustinerea partials si pentru modificarea, iartisi partials,
dar' pe cale legalti, a principiilor constitutiunii noastre, dupii cerin-
tele imprejurttrilor de fag si a principiilor can sa o asigure $i in
viitor, si pentru realisarea si garantarea 'acelora, atat pentru natiu-
Dile sorori, cat si pentru noi. Vom documenth, a preeum tindem
a sustinea constitutiunea noastra avitich, nu numai cu nu vom fi
spre pedeett desvoltarii constitutionalismului in celelalte provincii ale
monarebiei in afartt de noi, dupa recerintele imprejurArilor, sthrilor
6

www.dacoromanica.ro
 82

si a vietii for sociale, ci Inca o vom Inainth si vom artita, el nu

suntem liberali numai eu euvAntul, recunoscand gala indretrdlire
nationald fi confesionald a tuturor nationalitatilor din p atria
aceasta, intre acelea fi a Romdnilor, ci suntem data a fi con-
lucra la realisarea acestor idei, cu simiemdnt sinter frd/esc.
Se poate, Maiestatea Voastra, ea pentru aceasta lipsire a noa-
std. dela aceastA dieta sh fim acusati de sentimente nesincere. Dad
eine ar fi mai ferieit cleat noi, clack am putea urmit dispositiunilor
regimului M. Voastre? Dar' fiind-ca prin fntrarea in aeea dieth
am vat/MIA cele mai firme columne ale tronului si statului, adecA
legile noastre, aceasta n'o putem face fait de a paeatui in contra
tronului qi a patriei. De alt-cum, cand ar veni zilele pericolului,
de ce Dumnezeu st vt fereasea pe M. VoastrA i iubita noastra
patrie, vom documents, cii suntem adevArati oredincioi ai tronului si
ai patriei, i le vom apara cu aceeai fnsufletire ci resignatiune cu
care le aparara Inaintemergatorii nostri, gi cum ne simtim indatorati
a desra'ure, aeum de present asemenea Insufletire si resignatimie
fntru apararea viecii noastre constitutionale. Remanand dealtmintrelea
eu preaumilith i preadevotata veneratiune, ai MaiestA.tii Tale ems.
regeti apostoliee preapleeati credincioci suditi. Sibiiu, 22 Iulie 1863",
(UrmeazA subscrierile tuturor regaligtilor i deputatilor pu0 in pasi-
vitate.*j
Desbaterea asupra proiectului de adresa.
,,s-edinta 1X.
Tinuta. In 10 August n. Pausa cea lungs de aproape
douit saptamani In activitatea dietei a fost provocata de
lmprejurarea, ca, comisiunea aleasa, pentru compunerea
proiectului de adresa a combinat mult asupra textuarii
adresei, i dupa usul parlamentar, Inainte de a se Yota
ad resa, dieta nu putea Intra, In resolvarea altor chestiuni.
edina s'a deschis la orele 10. SA cetete i autentica
procesu 1 verbal a1 ediMei din urma, iar' deputatul Makiu
Nicola, c e nou lntrat In dicta, face promisiunea obicinuita.
Dicta prim ete apoi propunerea presidentului Groisz, ca
toate documentele i actele acestei diete sa, fie tiparite Intr'o
carte de documente (Urkundenbuch). In urma presidentul

) Din . Telegraful Roman 4, anul 1863, numirul 65.

www.dacoromanica.ro
 88

pune la ordinea zilei proiectul de adresa, rugand pe cei doi

raportori, Rannicher i G. Baritiu, stii face motivarea i
s6-'1 comunice adunkii.
Ambii raportori urea. tribuna. Vorbete fnta,iu Jacob
Rannicher, comuniand dietei, c6, comisiunea a avut in
vedere la compunerea adresei mersul ideilor cuprinse in
mesajul de tron, i in aceeai ordine a stabilit rAspunsul
care nu e un simplu ecbou, ci e adevArata espresiune a
sentimentelor de cari e stapanita dieta. Cetete proiectul
de adresa nertete i apoi da cuvantul coreferentului
George Baritiu, care rostete -urmatoarea vorbire :
ninalta cash legislativAl Cu pieptul inaltat, eu inima 'Banda,
ma vad in positiunea de a euvanta in sanul unei ease legislative, in
care pArinlilor si strabunilor mei nu le-a fost iertat a intrh. Cu
pieptul inatat gi inima Mandl. ma simt indatorat a cuvanth despre
acea parte a preainaltului cuvant de tron, care se mph' en trecutul
acestei tari, cum si despre proiectul de adresa, destinat a se substerne
ca raspuns la acel euvant, Ins/ in acea parte, care des' pentru altii
foarte usoarl, pentru mine, marturisese, e cea mai grea din tot
cuprinsul preainaltului rescript regesc. Acea parte o numese eu
terenul istoric, usitat in aceasta Ora, diploma leopoldind. 0 posi-
tiune eu total estraordinara aceasta, in care ma aflu, ea Roman
transilvanean, tend ma apue a euvanta, in easa legislativl a acestei
thri despre terenul istoric, sau spunand mai eurat, pentru terenul.
istoric (SA trleasel I), ceea-ce gi simt el trebue se se intample.
Eu adecl am temeiurile mele pentru-ca sa ma tem, ea dacl
nu s'ar fi dat oeasiune gi altor Romani sA ice parte la luerarile co-
misiunii de adresl, iar' mum a euvanta, la raportul acesta ce se face
in privinta proieetului adresei, aceasta parte a chestiunii transilvane
ar fi mai remas intr'o intunecime, care poate sa alba urmAri striel-
cioase totului (intregului). S'a aruncat adech nu numai data intre-
barea : Cum sa poate ca sa se mai afle vre-un Roman transilvanean,
care se mai viseze a apArl. principiul numit al terenului istoric si
a se folosi de el in partea sa (in favorul seu)?"
Asa este, domnii mei, indata ce sub numirea de teren istoric
ar intelege cine-va un plunant pe care an crescut gi s'au sustinut
privilegiile asupritoare, on unul ca acela pe care s'a pastrat sellvia
chill', politica gi religionarl, atunci de teren istoric nu poate fi
de loe vorba. Un asemenea teren insA e tras de sub picioare si de-
b*

www.dacoromanica.ro
 - 84 -
laturat prin puternicile euvinte ale monarchului, cuprinse in noua sa
diploma, totodata insa nimicit de atotputintele spirit al timpului in
care ne aflam.
Alt teren istoric cant eu, pe care-'1 i aflu. iar' aeela este
pdtridnizel ins care zac (muck (osemintele) streibundor nostri, b
1750 ani/
Mie. ca Roman, nu-'mi este iertat a trece acest adevar eu- ye-
derea, in aceasta patrie despre care Itiu prea bine, ca semintii de
semintii, generatiuni de generatiuni, aci an trait gi au suferit im-
preuna cu celelalte popoare conlocuitoare, ad an petrecut varsandu-'qi
sangele i aci voese sit' petreack in veacuri i in veacuri. (Bravo!)
Acest teren istoric e sfanta mea datorinta a-'1 apara, i cred.
I
ca i on -care alt Roman va simti in sine asemenea datorinta. Privind
deci toate acelea cuvinte ale M. Sale, domnitorului nostru, pe cari
am fost atat de norociti a le ceti in preainaltul rescript, vad, ea acea
comisiune, de al carei membru am fost ales ci eu, a avut tot dreptul
ca sa primeasca in imanimitate qi principiul terenului istoric ca punct
de plecare la compunerea proiectului de adresa.
Spre a demonstra, aceasta mai deaproape, fie-'mi iertat, ca in
be de a enumara mai multe arguments, eum sa zice, de celea subtiri,
sh ma folosesc numai de o comparatiune.
Trei frati incheie cu un vecin de bine voitor, insa foarte puternic
i intelept, un fel de contract spre a fi asigurati in contra unor
ducmani mult mai tari dealt ei toti. Acel contract insa- sa incheie
de huncivoe i cu lega'tura 'de a se tinea, in putere pe secoli inainte.
Prin reutatile timpului, cum qi prin orbul destin, un alt frate
remane afara i lipsit de conditiunile favoritoare ale acelui contract.
Acum insa vine un timp fericit, in care ceialalti trei frati reeunosc
in adevar, ea acestui frate 'i -s'a facut mare nedreptate. Recunoscaud
aceasta, ei recunosc totodata dreptul de ereditate la terenul loeuit
eu ei impreuna, observri insa toti fratii, ca conditiunile ci postulatele
cari inainte en 172 ani an fost puse in acel contract nu mai cores-
pund cerintelor timpului de fatil. Totodata insa ace! principe domnitor,
care e determinat tare 0 vartos a teal i muri pentru fericirea po-
poarelor sale, declara cu adevarat, ca intr'o epoch aa mare pentru
not nu mai poate i nu vrea a confirms, acel contract in starea qi
pe langa conditiunile cele vechi, ci provoaca pe toti fratii sa se
invoeasca in coneordie la incheierea unui contract nou, statorit pe
temelia cea veche, ci dupa ce an Tatificat intro sine totul, 81-'1

www.dacoromanica.ro
 - 85 -
subtearnA spre sanctiune acelui pArinte puternic, ai carui urmAtori
inc A it vor subscrie 0 intAri, din secoli in secoli. (Bravo! .yaguna:
Foarte bine !)
Deci, domnii mei, onorata comisiune elaboratoare de adresa nu
s'a genat intru nimica a zice : StAm pe terenul diplomei leopoldinel
Prin aceasta nu s'a putut zice, ca primim tot cuprinsul r;ii toate
punctele diplomei leopoldine; nu s'a putut zice din causa, ca in timpul
de &VA 0 monarchul a sehimbat imprejurarile. Nu s'a putut 0 pen-
tru-ca partea cea mare a acelor punete apucase a se schimbh, in
cursul acestor doi secoli prin buna invoealk a representantilor aeestei
tali, ceea-ce a0 putek adeveri cu un mare numar de documents au-
tentice. Diploma leopoldina s'a ineheiat intr'un secol 0 timp de tot
turburat, in mijlocul unor resboaie eumplite ci barbare. Barbare, zic,
pentru-ea acelea erau purtate cu barbarii, prin urmare a fost peste
putintA, ca o afacere de attita importanta, precum este asigurarea
drepturilor unei tari, sa se trateze cu destula luare aminte 0 grip,
din care causA 11100 representantii de atunci ai tarii au cerut indatA
in al doilea an modificarea, 0 respective desfiintarea punctelor I., II.
0 IX. din diplomk.
Au venit apoi timpuri ca acelea, unde iarA0 algt numitele
staturi 0 ordine, ca corpuri legislative, rugandu-se pentru sanctio-
narea de nou a diplomei leopoldine, lammit au adaogat, el numai
din lipsa timpului se intAmpla, ca diploma nu se reformeaza cu totul,
0 ca acum deocamdattt ea sa fie intarita in textul vechiu. Curate
sunt cuvintele legii din 1791 art. I. ca: Nos quoque non de futuros
postulata nostra publica, juxta seriem punctorum diplomati leupoldini
illis, quae post emanationem hujus diplomatis cum statuum consensu
intervenerunt, mutationibus conformiter elaboranda, altissimae eon-
firmationi quantocyus substernere et juxta haee renovationem benigni
diplomatis leopoldini, eo modo solieitare, ut illud imposterum quoque
per successores ex augusta domo principes, toties quoties aute eorum
in regem Hungariae coronationem de novo extradetur, deponendoque
regio juramento pro futuro Transilvania, ratione conservationis legum
suarum municipalium, etc."
Cum-cA in 1791 nu s'a putut oeuph corpul legislativ al tarii cu
un lucru atttt de important, add de grew, add de departs thietor in
viitorul tarii,noastre, se esplick mai bine din istoria acelor timpuri, per-
curse pe 23 ani inainte, in care on -0-ce alts se putek face, numai cu
lucrurile unei legislatiuni linirgite 0 paciuite nu se putek cineva mph.

www.dacoromanica.ro
 86

Considerand deci aceste temeiuri, pentru cari diploma leopoldina

trebue sa, treacl, prim schimbAri adiine taietoare, nu aflu destule du-
vinte pentru a multilml monarchului, a ne-a dat oeasiunea atilt de
doritX spre a ne preface i schimba. dupa trebuinta comunl a tariff
vi dupa spiritul timpului buna invoeala intro noi, pentrn-ca 8.9a s
se ImplineascA toate cuvintele monarchului nostru, care ne spune,
dart trebuintA avem A traim unii cu altii in bung. invoealil i sane
suferim unii pe altii, qi ceea-ce mai cutez a adaoge i eu, de-a in-
va tli una din cele mai scumpe vartuti eivile, adecA cumpeitul, sta-
pfinirea de sine, on domnia peste sine, sfarmarea on -earor cugete qi
sentimente asupritoare ci egoistice, rumperea, mai in scurt, en tre-
eutul eel dureros, imbraticarea numai a trecutului aeeluia, care a
asigurat aceasta movie san proprietate pe sama conlocuitorilor ei.
Deci, dael inalta ease legislative va binevoi a lull. la cereetare mai
deaproape proiectul adresei, ma rog din parte-'mi, ca unele momente
ca acestea, pentru cari comisiunea a socotit a se pane pe terenul
istorie, se binevoeasea a le lila in bagare de sama. (Bravo 0" *)
Oratorul ceteste apoi proiectul de adresa, In liMba ro-
maneasca, iar' notarul dietei, Ldszlofy, In limba ungureasca,
si sedin0 sa incheie la orele 12 si jumatate.
.yedinia X.
Tinutti in 11 August n. Se deschide la orele 10. Se
autentica procesul verbal al sediMei trecute si se Intra In
ordinea de zi : discu /ia asupra adresei.
Brennerberg is cuvantul pentru a spune, a aver, in-
tentiunea A vorbeascA contra adresei, dar' s'a resgAndit si
renunta la cuvant , depune Ins totodatA si mandatul de
deputat. PAraseste sale.
Zimmermann credo, ca data Brennerberg pentru aceea
a renunIat la cuvant, pentru-c6 se teme, c6, In dieta aceasta
nu e respectata libertatea cuvantului, dieta ar trebul sa
protesteze In contra unei ast-fel de presupuneri. Ar fi fost
deci mult mai bine, dace Brennerberg Isi spunea cu toata
sinceritatea parerea, apoi sa plece.
Rosenfeld recomanda dietei spre prim,ire proiectul de
adresa, asa cum '1-a formulat comisiunea. Urmeaza.
1 Cf. 2 Gaeta Transilvanieic, numarul 62 i 2 Ziarul stenografic al add
tratcavanec, pagina 56-57.

www.dacoromanica.ro
 _. 87

Joan Pafcariu: ntnalta theta! Se apropie acum mai o mie

de ani, de cand Romanii din Ardeal, ca natiune politica, au tinut
la olalta eu Ungurii cea dintaia diets pe campul Esculeului, uncle ei
propria voluntate dexteram dantes dominum sibi alegere Tuhutum.
La anul 1291 natiunea romans Inca se bucurh de primitivul seu
drept de a 9edea in comitiile patriei, alaturea Cu nobilii, Sticuii li
Sa9ii, 9i in aceasta legatura politica a cuvanth fats in fats en prin-
cipele despre trebile tail', dupa-cum aceasta apriat ne atesteaza
Andreiu III., regele Ungariei, cand aerie : Cum nos universis nobi-
libus, saxonibus, siculis et olahis in partibus transilvaniae apud
Albam-Iule (iam) pro reformatione status, eorundem congregationem
cum its fecissemus, ab eisdem nobilibus saxonibus, siculis et olahis
diligenter inquiri fecissemus, etc." Dar' dela anul 1437, cand in
urma unor diferente feudale, incercarile de paeificare: inter nobiles
ab una parte vero, ab altera inter providos viros per universitatem
regnieolarum tam hungarorum, quam valachorum ad infra scripta
efectui deducenda elector ", etc. etc. nu numai ca nu avura resultatul
dorit. dar' mai vartos provocara dupa sine. aeea liga deploribila in
contra noastra, care ne-a periclitat esistenta politics pentru mai multi
secoli, caci de atunei nu ne-am mai inttdnit pe teren constitutional,
9i natiunea mining: fu 'Ana acuma impedecata in a trath cu princi-
pele ei, ea factor al legislatinnii.
Nu voiu sa analisez tristele cause, de alt-fel istoricului patriotic
destul de eunoscute, pentru -ce adeca atata amar de timp am fost
eschi9i dela eserciarea unui drept aqa de esential? Nu, pentru-ca
nu vreau sa torn nici o pieatura de amaraciune in paharul comu-
niunii patriotice, a iubirii frate9ti 9i a unei durabile impaciuiri, la
care ne duce prea bunul nostru parinte. Nu, pentru-ca nu vreau
sa conturb aceasta solemnitate, cu provocare la durerile treeute. Si
dupit-ce acuma preainaltatul imparat 9i mare principe 91 Transil-
vaniei, Francisc Iosif I., ne-a restabilit pe rotagiul vechiului nostru
drept de a ne puteh adresh earl coroana pe cale eonstitutionala,
imi iau numai voe, dupa 400 de ani, a-'mi deschide gura ca
membru al natiunfi romine, li ca representant al th'rii a gra' la
obieetul zilei, purcezand din invtqatura evangeliei, cii: Dali ce e
a lui Dumnezeu lui Dumnezeu, qi ce e a imparatului dati impara-
tului", iar' cu aplicatiune la positiunea noastra de &VI a zice mai
ineolo: 7,Dati imparatului ce e a imparatului, 9i patriei ce e a
patriei." (Bravo!)

www.dacoromanica.ro
 88

i intru adevhr, en ce cuvinte mai demne dead acestea putem

noi IntimpinA, cuvantul de tron al preabunului nostru principe, eu
care el s'a adresat Mel representantii acestei thri, inteun mod
gratios, i cu o melodie armonioasA, chreia asemenea eu anevoe ne
mai arath paginile din istoria patriei noastre!
Cu cuvinte evangelice, ale credintei, dragostei i ale bunei
sperante, sa reincepem comunicatiunea acelor oratori moderni; cari
ered eh e bine a face aceasta, purcezAnd dela reincriminarea perio-
dului de doisprezece ani, care de alt-fel a fast o koala, deqi Area
aspra, dar' plink de esperienth.
Ce aunt doisprezece ani pe langa patru secoli de suferinte?
(Bravo!) Am putee, sh esclamam i noi: Nu este durere ca durerea
Tim!" Dar' eu bucuros trag velul uithrii peste acele suferinte,
pentru-ca cuvantul de tron al M. Sale cuprinde in sine acel balsam
vindechtor, care ridich, nu numai boalele celor 12 ani, dar' i ranele
cele invechite de patru secoli. Cuvantul de tron e medicina escu-
lapica, care delatura mai intaiu toate eterogeniatile organismului
societatii, restitue elementele constitutive ale statului in naturalele
for functiuni, iar' corpului politic intreg ii inspirA, acea putere de
viath, care sustine sistematica circulatiune intro tot i estremele sale
membre. Pe scurt, cuvantul de tron sustine ce e al principelui
pentru principe i da patriei ce e al patriei.
Acestea aunt adevaruri, pe cari numai un antagonist le poate
trage la indoeala. Fara .de nici un temeiu aunt acia dare acele
invinuiri ce se and extra muros, cum -ca cuvantul de tron ar fi
parasit terenul legal i ar fi tirbit drepturile fundamentale ale thrii,
prin tergerea cartei magne a Transilvaniei, cuprinsh in diploma
leopoldinh, yi prin introducerea diplomei din 20 Qetomvrie 1860 si
a patentei din 26 Februarie 1861, pe calea octroArii.
Acestea imputhri, cari 'i-au cercat intrarea si in aceasth cash
ci de aceea nu se pot ignorh cu totul, trebue sh le respingem cu
toath demnitatea, inaintea lui Dumnezeu ci a oamenilor (Bravo !), cu
atAt mai vartos, eh din cuvantul de tron al M. Sale se vede limpede
Ii curat, eh M. Sa numai yi numai de aceea nu vrea ci nu poate
preocupa, cu asiguratorul din diploma leopoldinh in textul primitiv
al acesteia, fiind-ca prin ast-fel de pas s'ar obligh prin juramant sh
nimiceasch toate institutiunile organice pe cari le-a treat progresi-
vitatea timpului, ci toate acelea drepturi politice i civile, la cari au
ajuns in fapta Qi acei locuitori ai patriei, cari tocmai prin diploma

www.dacoromanica.ro
 89

leopoldina erau eschisi dela ele. (Bravo!) Cu alte cuvinte si argu-

mente ad hominem, daca M. Sa indata la incunostiintarea dietei
acesteia despre suirea sa pe tron ar fi intarit eu juramant diploma
leopoldina, ma cum e, atunci de es. eu, ea o parte din colegii mei,
in intelesul aprobatelor, partea I., titlul 8, care zice, ca: Az olah
natio e hazaban a statusok koz6 nem szamlaltatika, ceea-ce prin
art. 3 al diplomei leopoldine sa tine in putere, am trebui din nou
sa parasim aceasta cask si ce e mai mult, nu imbracati si incaltati,
cum ne vedeti, ei sa ma iertati ca trebue BA intrebuintez o espresiune
nu prea parlamentara, dar' adevarata gi fundata in lege, ar trebui
sa esim afara pe 110 goi goluti, cum ne-a lasat natura, pentru-ca tot
acelea aprobate seriu in partea 5, ed. 47, ca Romanul taran sa nu
poarte vestminte vinete, nici nadragi, cisme, ciimma de, giolgiu, si
nici eaciula de 1 fl. Si inteadevar, dupti aceasta lege eu nici n'asi
cuteza, as ma due aeasa asa cum aunt imbracat, pentru-cit m'ai
putek intalni eu vre-un aprobatalist, sau compilatalist, care in puterea
aprobatelor, partea II. titlul 1 si 7, m'ar insgarda si m'ar da in
actiune fiscala pentru vatamarea constitutiunii, prin folosirea de
haine vinete. (Ilaritate!) Apoi data s'ar mai putek castigh astazi
hainele aprobatale pentru un florin, atunci investiti eu simbolul
servitutei am deveni de nou cersitori pe la usile dietei, ca la anii
1744, 1791 si 1842, si chiar ca si la anul 1848, iar' ,status et or-
dines transilvaniu ar fi constranse de a ne mai plati, la instantele
noastre, duptt-cum ne-au mai pliitit de atatea-ori, cu art. 4 si 5 al
diplomei leopoldine, i cu art. 11, 12, 15 si 31 din anul 1791, dupa
can in comitiile, congregatiunile si oficiile publice utemur indigenis
transilvanis hungaris nempe siculis et saxonibus", eaci dupa-cum
spune art. 6 din anul 1744 ,ne sistema hujus principatus evertatur
neve plebs valachorum numerum inter nationes faciat".
hat uncle ne duce continuitatea unor legi neaplicabile in viata
practica si in legislatiune! Sau daca toate acestea nu ne-ar placek,
am fi indreptatiti la legile efemere de uniune din 1848, can pe langa
toata uniunea cu Ungaria sustin pacatele constitutiunii antimartiale,
deli sub alts fornia, dar' tot cu acel efect. Pentru-ca vedem, ca dupa
art. II., deputatii pentru diets au sa se aleaga din comitatele ungu-
resti, din seaunele sacuiesti yi sasesti, 9i nicairi si din romanesti!
Apoi, pentru-ca pe langa acestea toate, nu cum-va sa intre
tot* din plebea valachorum vre-un deputat roman, ni-s'au legat
picioarele cu un tens, care trece indoit peste posesiunea unui taran.

www.dacoromanica.ro
 - 90 -
in fine finale, data totui 1i totui ar aptich cum-va care-va dintrInii
a se viri in diets, tot aceea lege 'i-a pus la gurg lAcat de limbk
pentru-ca sA amutaseg pentru totdeauna. (Bravo!)
Iatl urmarile unei legi, care e e0ts din patiml ei precipitare.
Si tine ar credo, ca inteadevar ci astazi mai sunt oameni cu tendente
de a scoate pe Rom On afar din casa legislatiunii? Si totuli, durere,
ca se mai afla! Cel-ce se indoete, BA arunce ochii putin numai la
ace! memorial care s'a fabricat inainte cu care -va zile la ,Coroana
ungariic, i va Eta acolo o vrtetaturA cat sa to pazasert Dumnezeu,
ca adecA, pe lOngh toate el RomOnii nu ocup4 decit a treia parte
a dietei acesteia, legea electorala cea nouA ar fi prea democratiek
prea liberals. Si aceasta o- spun tocmai acei bArbati, earl vor a face
pe toata lumea sA treads, ca ei aunt amicii celui mai liberal con-
stitutionalism, acei barbati, cari in la uniunea cu Ungaria, undo
legea electoralA e i mai democratica
Deci repet, el numai un spirit de suprematisa,re nu vrea BA
intelegh, pentru-ce M. Sa nu poate asigurit diploma leopoldina inainte
de reedificarea constitutiunii patriei. Numai o tendentA de separatism
nu vrea se audA euvantul de tron care sung: VA restituiu constitu-
%iunea avitica, dar' eu privire la eerintele intereselor politice i na-
tionale ale locuitorilor, apoi a corelatiunii trtrii okra monarchie, in-
troduceti inteinsa schimbdrde necesare, pentru-ca ava, finindu-se
edificiul non al patriei, srt-'l pot acoperi yi asigurs on o diploma so-
lemnrt, dupa datina predecesorilor mei".
De altA parte iarA'qi numai un contrar al esistentei acestei sari
nu vrea se tie de o legislatiune transilvana in intelesul cartei magne
leopoldine si a actelor de stat din 20 Octomvrie 1860 i 26 Februarie
1861, unde sa zits curat, ca toate obiectele de legislatiune, cari nu
sunt reservate pentru dieta imperialk sit vor pertraeta, in qi prin
dietele provincial, gi anume, in trtrile ce ss tin de coroana ungarA
in sensul constituciunilor for de mai nainte.
Ce se atinge apoi de insei obiectele reservate in punctul. 3 al
diplomei din Octomvrie gi in punctul 2 al patentei din Faur, ca
sA tacem de recunoscuta necesitate a cerintelor moderne, insai
analisa legilor transilvane no va aduce la eonvingerea, a prin acele
reservatiuni intru nimica nu s'au qtirbit drepturile fundamentale ale
patriei, pentru-el gAsim urme, nu numai in legislatiunea ardeleank
ci chiar i in praxa continua, ca obiectele commie ale monarchiei
intregi totdeauna s'au pertractat i condus prin organiamul central

www.dacoromanica.ro
 - 91 -
al imperiului, dupe -cum nici nu se poate cugeth altmintrelea. Asa,
afiam intre altele, ea prin art. III. si IV. din anul 1744, apoi IX.
din 1791, Transilvania e declarata de parte intregitoare a monarehiei
austriaee ,,legata nexu indivisibili et inseparabili cum omnibus regnis
et provinciis quaod simultaneam dumtaxat possesionem et mutuam
defensionem unionis nexu juxta pragmaticam sanetionem". In eon-
formitatea acestui nex vedem, ea trebile financiare ale tariff an stat
in subordinatiune sub ces. reg. camera auliea universals, militia
sub ces. reg. consiliu belie, iar' trebile din afara, in sensul art.
8 din diploma leopoldina, sub ministerul casei si al trebilor din
afarA in Viena.
Tot ce sa mai alla risipit iei-colea prin legile patriei in pri-
vinta aceasta, se reduce la nicte determinatiuni, can on n'au dat
nici un semn de viath, on se restring la piste dispositiuni interne,
despre subrepartire si esecutare, si aceasta in cea mai mare parte
foarte asupritoare pentru nmisera plebs contribuens". Un budget,
o putere armata nu am avut si nu puteam aveh, mai ales daca vom
considerh, ca tocmai din lipsa acestor puteri pentru un stat neaparat
trebuincioase ne-am aruncat sub ocrotitoarele aripi ale puternicului
vultur austriac. Apoi vedem, ea in present nu suntem harnici nici
macar de a ne face un drum de fier fora a ne 1us refugiul la pu-
terile unite ale 1ntregului imperiu.
Ana dare, dupa-ce diploma din 20 Octomvrie 1860 ci patenta
din 26 Faur 1861 dau numai o forma mai preeisk nexului, care
inteadevAr a esistat intro Ora ci monarchia intreagA, este evident,
ea prin aceste ante nu numai eh nu sA ctirbecte fundamentul dreptului
public al acestei thri, dar' duph-ee prin acelea in fapta ne facem
partasi la afacerile comune ale imperiului, tocmai ni-se largeste
dreptul de participare la legislatiune.
in fine, domnilor, ingaduiti-ma acuma a respinge ci aca de des,
dar' pe nedrept, intrebuintata ineulpare, a am alunecat in valurile
nesigure ale octroismului. Aeo lo, unde in urma desvoltarii elemen-
telor de institutiuni comune organice si a faptei egalei indreptatiri
politico, nationals gi individuale ale loeuitorilor, legile vechi nu mai
an valoarea ci aplicabilitatea lor, eoroana are nu numai dreptul,
dar' gi datorinta, in astfel de imprejurari a sustineh pacea i ordinea
prin dispositiuni provisorii, pane atunci, phnh-cand acestea se vor
inlocul prin legi aduse pe cale constitutionala. Acolo, unde purta-
torul coroanei, principele Orli, in dorinta comuna, da;nd o forma

www.dacoromanica.ro
 92

precisti nouAlor constitutiuni i drepturi, is initiativa de legislatiune,

el totodatA ne provoaeA $i pe noi, ca pe al doilea factor al puterii
legislative, ca in bung contelegere ss trecem formele necesare in
condicele tArii, ca asa sA le poatA asigura dupes datina veche,
acolo, BA ma ierte acolo nu e octroismz ci un adevarat
constitutionalism (Bravo!) Acolo, unde cuvantul de tron care ne
deschide terenul legislativ afla in inimele supusilor eel mai armonie
eehou, acolo e prineipele eel mai constitutional. Sg ne intrunim asa
darA, domnilor, de a raspunde acestui principe constitutional au o
loialitate deamnA de bunavointa pArinteascA, manifestata in cuvantul
de tron. i find -ca proieetul de adresA, elaborat de comisiunea
dietei, in liniamentele principale cred ca corespunde simtirilor noastre,
sit nu pregetAm a-'1 accepta in principiu, indreptandu-'1 unde ar mai
cere trebuinta, intr'o contelegere bung, ca sit dam dovezi in fume,
ca in Transilvania e un principe intelept ei o natiune buns. (Bravo!)
Alaturandu-ma deci din parte-'mi langa deliniamentele generale ale
adresei, imi resery dreptul la desbaterea specials, daces voiu afla de
lipsa, EA fae si din parte-'mi amandamentele necesare ei euviineioase
si asaJmi incheiu cuviintul cu devisa ce 'mi -am luat: SA dam prin-
cipelui ce e al principelui, iar' patriei ce e al patriei. (Bravo !) *)
Vorbete deputatul Eitel, iar' duph, el deputatul Budacker,
ambii spriginind proiectul de adresa, qi recomandhnd.u-'1 spre
votare, ca bash pentru discutia specials. Urmeaza, apoi
Loan Bran de Lemenyi. Rosteste urmatoarea vorbire
inalta dicta! Cu ocasiunea cetirii inaltului rescript regese din
15 Iunie, numarul 3117, cu care s'a indurat M. Sa ces. reg. apostolica
pentru intaia-ors a salute, pe representantii marelui principat Tran-
silvania, s'au umplut inimile noastre ale tuturor de o nespusa bucurie,
vazand ei auzind, cu cats cordials iubire vorbeste M. Sa ces. reg.
apostolica catra credinciosii sei, catra representantii marelui principat
al Transilvaniei, vazand ei auzind, cu cats parinteaseA sinceritate
descopere M. Sa, es BA vaza pus in necesitatea de a concentra, pe
un sir de ani puterea administrative in inaltele sale mani, si aceasta
in interesul ordinei legale a comunei noastre patrii, vazand ei auzind
din acel inalt rescript regesc, cu cats resolutiune, cu cats tarie
pofteste M. Sa ces. reg. apostolica regularea si eonsolidarea relatiu-
nilor interne, spre multAmirea tuturor popoarelor, asecurAnd auto-
*) Cf. "Gazeta Transilvanteic 1863 numarul 63 qi )Ziarul stenografic al
dietei transdvanec, pagina 59-62.

www.dacoromanica.ro
 93 -
nomia gi independenta marelui principat Transilvania, precum 6i po-
sitiunea Transilvaniei fats cu marele imperiu austriac, pe basa diplomei
din 20 Octomvrie 1860 10 a patentei din 26 Februarie 1861.
Inaltul rescript regesc in tot cuprinsul seu umplh, zic, inimile
noastre, ale representantilor tarii de o nespusa bucurie, careisi Each
resunetul seu inteacolo, ca se botilri cu unanimitate un raspuns, in
forma de adresa, catra M. Sa ces. reg. apostolica. Eu cred, ca aceasta
adresa, tocmai asa de sinters, tocmai asa de clara trebue sa fie,
precum este insusi continutul rescriptului regesc, manifestand adeca
cu fliasea si omagiala ineredere lurninat 1i clar credinta politica a
acestei diete a Transilvaniei.
Purcezand eu dintru aceasta a mea convingere politieii, parti-
nese cu toata resolutiunea principiile pe cari se afia basat proiectul
de adresa al comisiunii denumite spre acest stop, adeca, diploma
leopoldina din 4 Decemvrie 1691, saneliunea pragmatics, inaltele
documente despre abdicarea de tron a M. Sale imparatului Ferdinand
ei renunciarea Inaltiei Sale ces. reg. serenisimului domn Francisc
Carol, de datul 2 Decemvrie 1848, cum si diploma din 20 Octomvrie
1860 si patenta din 26 Februarie 1861. Va se zica, dieta aceasta
a marelui principat Transilvania se va sill din toate puterile, conform
parintestilor intentiuni ale M. Sale ces. reg. apostolice, pe basa acestor
legi fundamentale a ordona, a statori corelatiunile interne ale Tran-
silvaniei si positiunea ei fate cu unitatea monarchiei austriace.
inalta. diets Eu partinesc aceste principii cu atat mai vartos,
ca diploma leopoldina, cum se vede clan din insuci contestul inaltului
rescript regesc, numai de aceea nu s'a putut intari acum duph datina
veche de catra M. Sa ces. reg. apostolica, pentru-ca aceasta diploma
leopoldina, in parte mare prin imprejurarile timpului ci principiul ce
'si-a facut loe ci a ajuns la valoare in staturile toate eivilisate ale
Europei, adeca principiul egalei indrefitiyiri a luturor potoarelor,
nationaliteifilor Sri indivizilor, a devenit imposibila. Va sa zits,
aceasta diploma, ca un contract bilateral, ca un document ci ca o
lege fundamentals, prin care scumpa noastra patrie comuna, in im-
prejurarile cele mai crancene, in imprejurarile cele mai triste, a de-
venit ci s'a scapat de jugul Furcilor, aflandu-'si asilul sub puternicul
sceptra al Austriei, diploma leopoldina, zic, ca un atare instrument,
in aceea parte in care n'a venit din imprejurarile timpului impo-
sibilA sta ci astazi in toate puterea ci valoarea; iar' despre alts parte
a ei, cea mai perfecta credinta politica a mea este, ca patria noastra

www.dacoromanica.ro
 94

comunii, marele prineipat Transilvania, dupa positiunea sa, dupa

puterile sale fisice, morale i materiale, numai qi numai pe basa
diplomei din 20 Octomvrie 1860 9i a, patentei din 26 Februarie 1861,
in o mare ci tare Austrie, sub seeptrul glorios al domnitoarei dinastii
habsburgico-lotaringice, i9i va putea affit 8i-'si va afla in adevar pentru
toate veacurile esistenta sa fericita, libera 9i continua propaire catra
prosperitate. Numai inteo mare 9i tare Austrie vor puteit elementele
diferitelor nationalitati ci confesiuni ale Transilvaniei sa 'i afle garanta
egalei indreptatiri pentru toate timpurile. Este, zic, o necesitate im-
perative, ca cat se poate mai curand sa se realiseze aceste legi fun
damentale, diploma din 20 Octomvrie 1860 9i patenta din 26 Februarie
1861, pentru-ca, inalta dicta, poporul transilvan, si pana aeum, ci
de present, simte urmarile grele ale intarziatei realisari a acestor legi
fundamentale, deoare-ce dupa-cum i preastimatul antevorbitor a adus
inainte, poporul transilvan inch 9i pana astazi platelte darea capului,
pe cand aceasta in alto provineii de mult a incetat cu totul. Din aceste
motive eu ineit ma alatur eu totul la prineipiile pe earl se afla pus
proiectul de adresit, acum in desbatere. In privinta speciala a eon-
tinutului acestui proiect Imi resery dreptul de a-'mi da parerea dna
va fi desbaterea speciala a proieetului la ordinea zilei.*)
Vorbeqte acum Lessel, Binder (deputatul), Schuler-Libloy
i Schmidt, iar' fn urma urcA tribuna
Episcopul ,yaguna, pentru a rostl urmrttoarea cuvantare:
ntnalta casa! S'ar putea afia tine -va de acea parere, ca not
ne-am apucat de un edificiu, intocmai cum au fost lueratorii dela
turnul Vavilonului (Ilaritate), fiind-ca nu suntem pe terenul drep-
tului de continuitate, 9i fiind-ca am fi perdut drepturile patriei
noastre, ceea - ce se zice nemte9te: 7,Rechtsverwirkungu. Ar fi
intr'adevar lucre trist, dud luerarile noastre ar fi ast-fel, cum au
fost ale acelora dela turnul Vavilonului. Eu primese eu totul de-ale
mole principiile aeelea, pe cars este basat proiectul adresei la cuvantul
de tron, pentru-ca, dupa convingerea mea, nu numai ca nu ne-am
lasat de dreptul de continuitate, ei tocmai strans no tinem de dreptul
acesta, care no este noul tuturor de eel mai mare pret.
in proiectul de adresa lamurit sta., domnilor, ca diploma leo-
poldina este punctul de minecare pentru lucrarile noastre, cad co-

) Cf. aGaseta Transilvanieic, anul 1863. nr. 64-5 ai aZiarul stenografic al

dietei transilvanec, pag. 64-66.

www.dacoromanica.ro
 - 95

misiunea nu a socotit imprejurarile de fatA in proportiune zu impre-

jurarile antimartiale ca o tabula rasa, ci imprejurarile de asthzi s'a
nevoit a le uni, a le impreunh cat se poate cu imprejurarile anti-
maiIiale. Si aeeasta n'a putut mai bine BA o facA, dead asa, cum
insu9i imparatul ne-a indigitat-o, va sa zicA, cu uncle schimbhri, cari
insa dreptul de continuitate niei decum nu '1-au nimicit, ci '1-au
intinerit 9i perfectionat.
SA marturisim sinter, domnilor, cA la alt sbor an ajuns astAzi
9tiintele de stat. Sa reeunoactem, domnilor, eh convingerile noastre
de astAzi de tot altmintrelea bat in pepturile noastre decum an batut
inainte on 15 on 16 ani. SA mArturisim, domnilor, ca nu suntem
noi ca luerhtorii dela turnul Vavilonului, in disarmonie, nici nationalii,
nici politica. SA multamim profesorilor nostri, eari ne-au adapat cu
luminile 9tiintelor de fatal
Domnilor I In legAtura cea mai strtmsk suntem noi cu dreptul
de continuitate. Nu este intre noi nici un trAdator de patrie. Este
numai o deosebire de phreri politice. Aceasta insa cand nu a fost
9i And nu va fi ? Eu primes proiectul de adresb.' 9i pentru aceea,
pentru-ca nu 'Ad acoh) eine Rechtsverwirkung", o perdere de drept.
Pentru-ca nimenea n'a perdut, ci fie-care a eil9tigat. Pentru-ca &Leh
cine-va perde aceea ce a tinut in urma unei puteri fisice per jus
potioris", acel posesor domnilor, care posede ,,per jus fortioris" e un
posesor plin de frica, pentru-ch aceasta nici ziva nici noaptea nu
dA posesorului edihnl 9i ticneala.
Nu am perdut dreptul nostrn constitutional al patriei. Vrem
sit-'i remanem credincio9i qi vrem en el at traim ci eu el BA murim 1
(Bravo, Vivat 1). Nime n'a perdut, domnilor, nimie. Fie-care a cictigat,
efici pe vremea feudalismului, ar gindi omul, ca posesorii cei man,
aristocratii, an fost in imbuibarea cea mai mare. Domnilor, imbui-
bare 9i multamire e aceea, ca are cineva multa avere? Nu e mad
Stim din evangelic, el vine o veste care zice: nGAte9te-te, ca eats,
aci vei muri". (Ilaritate). Boghtia aceea, domnilor, n'a fost de
tieneala, ci totdeauna cu frich a foot.
Eu pornese din punet de vedere moral ci zic 9i va qi talmacese
aceea ce am auzit din gurile unor aristocrati marl. Si adeca, ari-
stocratia, eu cat a fost mai bogata 9i a avut iobagi mai multi, cu
atata a foot cu frich mai mare 9i trebuia sh. in 6-Llano mai multe,
caci ctia, es iobagii nu fac servicii feudale din convingere moralA.
Eu insumi, de abia de 15 ani am venit in Ardeal, 9i ma trinaite

www.dacoromanica.ro
 - 96 -
regimul la posesoriatul cameral din Bucium. Domnilor, oficiolatul
cameral a adus pe acei iobagi in cea mai mare confusiune, iar
lucrul acesta trist a tinut mai multi ani. Si acuma al m, due en
ca poph afarh la fata locului i sa fae rand bun pentru prestatia
feudalh! (Ilaritate). Fara Mane, fad], asistenth m'am dus. Am vorbit
cu oamenii, ci ei cu mine, qi m'am inteles Cu ei. Le-am spus limpede:
merged gi faced slujbele voastre. Si ce e mai mult, a fost in
mijlocul for o femeie unguroaich, Catarina Varga, care a avut pu-
tere mai mare dead tot comitatul Albei-inferioare i deck tot ofi-
ciolatul cameral, care, domnilor, inch se bucura de njus gladii".
( Ilaritate). Nici comitatul, nici oficiul cameral n'a putut prinde pe
muierea aceasta I. ..
Aca dark ma rog domnilor, astfel de drepturi ast-fel de
i
boghtie eu nu fgitiu sa aduch vre-o tieneala cuiva. Astazi, domnilor,
fie-care proprietar, nobil, nenobil, are aca de sfantil i neatinsh pose-
siunea sa, qi aca de sigur o posede, doar' chiar mai sigur deck
atunci sand sa zice h, eh dreptul sa aft' in deplina sa eontinuitate.
Precum mai nainte, in zilele feudalismului, aca i astazi, eu nu
vorbese in partea regimului, ci zur Steuer der Wahrheit ", spre
mhrturisirea adevhrului, eh din partea popoarelor ardelene, fh"ra deo-
sebire de nationalitate i religiune, nu se arata nici un comunism,
ci averea fie-earuia e sfiinth i neatinsh; iar' starea fie-chruia atarnA
dela Wirthschaft, dela economisare. (Ilaritate). Dacit are cine-va
10.000 fl. venit la an, 9i cheltuete 11.000 fl., qi unul ca acesta apoi
ar zice, el 'ci -a perdut dreptul, fiind-ca dieta n'a ramas in conti-
nuitatea de drept (Ilaritate. Bravo!): atunci eu trebue sh observ, eh
o ast-fel de logich nu pot intelege.
Precum domnul deputat dela Sas-Sebe, Binder, a insinuat votul
seu in privinta proiectului de adresh, aca i eu in toate ma unesc
cu domnul deputat Binder, pentru-ch in adevar, aca este, eh conti-
nuitatea de drepturi este numai decal in alipirea noastra tetra
domnitor i Mr . imphratul nostru legitim, iar' al doilea, not inert
voim o Transilvanie independenta, i al treilea marturisim ca Cara
noastra sta Cu celelalte thri ci provincii de sub sceptrul M. Sale
nin nexu indivisibili et inseparabili". (Bravo !)
Si a9a, domnilor, eu din aceasta convingere Intru adevhr pa-
triotich stau pe langii adresa, aca cum ni-s'a dat (nainte, incredintand
pe fie-care, ea alt interes ci alt stop nu am, dead acela al conti-
nuitatii de drept, a delatura perderea de drept, ci a stabili ci filar'

www.dacoromanica.ro
 97

o viatti cuotidiana cu tieneala. Sau sa zie mai scurt, precum D-zeu,

cand a zidit lumea, inainte de toate a flout lumina, si precum sfintii
parinti zic, ca pentru aceea ar fi facut Dumnezeu lumina mai intaiu,
pentru-ca sa vada faptucile ce le va zidi, asa zic si eu, eh trebue
sa stabilim mai intaiu nista principii in adresa, cari sa ne fie la
toate trebile noastre ea lumina, pentru-ca sa vedem ce facem, si sa
fim siguri, ca noua nu ni-se va intimpla aceea co s'a intamplat
lucratorilor dela turnul, Vavilonului. (Bravo !) *)
Dimitrie Afogra: inalta casa legislativa! Eu nu am fost
pregatit de a vorbi ceva pentru apararea proiectului de adresa, din
acea causa, ca cetind cuvantul de tron gi adresa am aflat, ea adresa
e numai un simplu respuns la cuvantul de tron. Acolo aunt nista
principii asa de bine desfasurate, 'Meat acum nu este de trebuinta
a vorbi ceva la adresa, intru apararea principiilor principale, cari
acelea sunt prin insusi proiectul de adresa, dar' mai cu soma prin
mai multi vorbitori destul de deslusite, asa, incat nu am putere, nu
ma simtesc in stare a mai adaoge eeva. Dupa-ce insa unul dintre
antevorbitori, adeea deputatul Fagarasului, a adus din legile Tran-
silvaniei nista triste intamplari inainte, pe cari le simtese gi aceea,
cari se afla afara de murii casei acesteia, vreau sa-'mi spun si eu
parerea. Eu, intamplarile acestor legi, cari se poate zice, ca aunt
triste, nu le seriu altei cause, fa'ra numai geniului gi spiritului tim-
pului de atunci. Nici nu cred ca au fost asa de role legile acelea,
precum arata urmarile. Nu, domnilor, uniunea celor trei natiuni si
legea pentru receptiunea celor patru religiuni, e drept ca nu s'a
facut in contra natiunii romane, dar' urmarile ei au fost ast-fel.
Monarchul nostru, marele principe al Transilvaniei, zicand vorba
aceea preainalta de a se considera toate nalionalitaple, a complenit
cat mai ferbinte dorinta natiunii romane. Si intru adevar, sa poate
zice, ea reutatile cari s'au naseut din legile acelea asupritoare pentru
natiunea romana, au trebuit se aibe, data fine. insa eu nu m'am
sculat aiei, nici sa apar, nisi sa hulese legile veacului treeut, ei
dupii-ce am auzit legile citate de dl deputat al Fagarasului, loan
Fuccariu, precum gi reflexiunile dlui deputat dela Reghinul- sasesc,
Schuler-Libloy, ea legile acestea nu an tintat intru toate la apasarea
Romanilor, cred, eh' ma simt indatorat in causa aceasta a da la

*) Cf. Gazeta Transilvanieic, anul 1863, numarul 64-6 qi aZiarul steno.

grafic al dielei transilvanec, pag. 69-70.
7

www.dacoromanica.ro
 98

cunotinta lumii acelea-ce nu s pot nega a fi intamplate in urma

legilor acelora.
Legile acelea an avut alts lints, insa istoria ne-a dat nite
documente foarte triste despre efectul lor, sau despre aceea-ce s'a
intamplat in urma legilor acelora. Bine tim, domnilor, ca legile
uniunii acelor trei tJatiuni an fost sh cuprinda in sine numai nobili
unguri, sacui i saqi. Adevb,rat, ea au fost i Romani intro nobilii
unguri, i aa asertiunea dlui deputat Schuler, cum-ca Romanii n'au
fost eschii din uniune, i prin uniune din sistema Transilvaniei,
Dakar ea este adevaratA, totui nu se poate considera altmintrelea
deck aa, Ca Romanii an fost de tot delaturati, tocmai prin legea
uniunii a eelor trei natiuni i a receptiunii celor patru religiuni.
SpunetiJmi, domnilor, tinutu-s'au Romanii de vre-una din cele patru
religiuni recepte, i spuneti-'mi, ea fost-a cine-va aplicat la dire-
gatoriile cardinale, daea on s'a tinut de una din cele patru reli-
giuni recepte I?
Si asta a adus i mai rele urmari, pentru-ca Romanii cari an
dorit Fig fie aplicati, trecind la una din religiunile recepte, au parrisit
din timp in timp natiunea romana, i asta a tras dupa sine urmarea,
ca natiunea romana perzandu-'i fiii sei, a perdut posesiunea, a perdut
nobilimea, -pentru-ca cei trecuti en religiunea s'au maghiarisat qi
partea cea mai mare dintre nobilii roman an trecut la Unguri ci
s'au fricut Unguri. Durere ca s'a intamplat aa, insa aceasta e o
fapta complinita, care nu sk mai poate schimba. Suntem datori deci
a da multamita imparatului nostru, pentru-ca dorete a statori pacea
i uniunea, nu intro trei natiuni ci patru religiuni, ci uniunea patriei,
uniunea tuturor provinciilor. (Bravo !)
Eu, dupti-cum am spur, nu am voit s vorbesc la proiectul
adresei, ci numai la reflexiunea aceea a domnului deputat Schuler
de Libloy, insa ma simt fericit ca am putut vorbi qi in privinta
aceasta ceva, i aa dark in fine partinese i eu principiile proiec-
tului de adredi".*)
Vorbete deputatul Trauschenfels in favorul uniunii
Ardealului cu Ungaria, iar' dupa el is cuvantul de nou,
in chestie personals,
loan l'afcariu: ninalta emit! Nu m'a insinuat spre a
fi
cuvanta a doua-oars astazi, dael a fi tiut, ca stimatul domn de-
*) Cf. Gazeta Transilvanieic, anal 1863, nunikrul 64-6 gi ,Ziarul steno.
grant al dietei transilvanec, pag. 70-71.

www.dacoromanica.ro
 99

putat al Moeiului imi va eruta osteneala. M'am vazut adeca pro-

vocat prin reflexiunile dlui deputat Schuler de Lib boy, facute la
euvantarea mea, gi vreau a-'i face deslusire acolo unde so vede ca
nu m'a inteles bine. Adeett domnialui al vede ca a inteles, ca le-
gile pe cari le-am citat, le-asi fi adus inainte numai eu seop de a
imputa legislatiunii trecute. Eu le-am adus insa inainte numai pentru
aceea, pentru-ca sa arat, cttt de neaplieabile 9i ridicule vin de
multe-ori formele abolite ale legilor, ci ca pentru-ee M. Sa nu poate
acuma a priori intari diploma leopoldina. Iar' ce se tine de acea
observare a domnului Schuler, ca legile acelea nu pe natiunea
romans, ci numai pe poporul eel fare posesiune '1 -ar fi apasat,
observ, ca legile acelea inteadevar, nu numai pe poporul tttran,
dar' i pe natiunea romans ea atare o au apasat, 9i aceasta n'a stat
numai in spiritul timpului de atunci peste tot, ci in special ci acuma
9i in spiritul transilvan local, pentru-ca intre altele multe se zice
in aprobate, ea : ,Az olah natio a statusok koze e hazaban nem
szitmlaltatik, etc." Mai incolo domnul deputat Schuler-Libloy, care
ex professo propune istoria dreptului transilvan, trebue 8/1-'0 aduca
mai bine aminte ce a scris in ,Siebenbargische Rechtsgeschichtel,
adeca. ca i Romanii an avut posesiunile gi municipalitatile, chine-
ziatele for cele multe. Apoi chiar din actul lui Andreiu III., citat
in cuvantarea mea cea prima se vede, ca congregatiunea nobilium,
saxonum, siculorum et olahorum in partibus Transsilvaniae apud
Albam-Iuliam pro reformatione status eorundem, etc." a avut un
obiect de pertractare clar, regularea unor posesiuni romane din
Ora Fagarasului. Apoi aceea, ea eum yi pentru-ce 'i-au perdut
Romanii posesiunile 9i municipalitatile, foarte bine a aratat Escel. Sa
domnul metropulit 5S'u/u/iu in conferenta regnieolara, tinuta inainte
cu doi ani in Alba-Iulia.
Asa dare reasumez. Am adus acestea inainte pentru-ca se arAt,
unde ne duce cercul vitios al continuitatii de forme in legislatiune,
qi ca de aceea, nu de formele legilor, ci de esenta ci aplieabilitatea
for sa ne tinem, apoi ca aici suntem adunati ca sit tratam, nu atata
secundum legem, cat de lege".*)
Mai vorbeste baron de Salmen, combatand legalitatea
uniunii, apoi Zimmermann, care ca membru al comisiunii
pentru adresa recomanda dietei spre primire proiectul pre-
*) Cf. aGazeta Transilvanieic , anul 1863, nrul 64-5 i aZiarul stenografie
al a'ietei tran.silvaneg, pag. 72.
7*

www.dacoromanica.ro
 100

sentat, cad e pus pe temeiul egalei indreptatiri, recunoate

autonomia Transilvaniei, e tinut in spirit constitutional qi
cuprinde in sine necesitatea, ca Austria se remand stat mare.
Nu mai este anuntat nimeni la cuvent, deci presidentul
consulta dieta iar' aceasta primefte proiectul de adresa
pentru a fi pus- In desbatere pe articole.
eclinta sa incheie.
.Yedinta XL
Tinuta in 13 August. S'a deschis la orele zece qi un
sfert. Se autentica protocolul edintei premergatoare, si
dupa comunicarea presidentului, ca. in edinta urmatoare
se va face alegerea unui notar in locul lui Brennerberg,
care 'si-a depus mandatul, dieta antra in ordinea de zi gi
incepe discutia pe articole asupra proiectului de adresa.
La alinea a doua a proiectului de adresa, deputatul
Wittstock face amandament, i din mai multe parti sa fac
propuneri pentru indreptari stilare, atat cu privire la alinea
prima cat i la a doua a proiectului de adresa, ceea-ce (la
ansa lui
George Baritiu se Vila -urmatoarea vorbire :
ninalta casa! 'Mi-ar 'Area foarte reu, daea la ocasiunea des-
baterii proiectului de adresa, la fie-care alinel m'asi vedea silit mai
adese-ori sa fac gramatica si di4ionar. Eu la traducerea adresei
m'am ferit a intrebuinta termini echivoci. (de doua inIelesuri), nu
m'am ferit insa a intrebuinik termini sinonimi, luai din toata
romanimea. i totusi, sinonime am ales mai mult de acelea, despre
eari am putut presupune, ea sunt mai bine cunoscute intre Romanii
din aceasta ieara. Limba noastrit Inca este bogata de sinonime,
insa limba intreaga, vorbita de WO Romanii. Dar' D-Voastra,
domnilor, stiti foarte bine, ca pans ieri-alaltAieri Romanilor le-a fost
strain oprit a se ocupit cu limba si literatura lor, asa preeum 'se
cultiva aceea i in alte Iari. De aceea de es. pe mine cuvintele
ncasunatu, produs", ntras dupa sine", cu cari s'ar traduce nen4escul
rherbeigeftihrt" nu ma geneaza intru nimica. inalta cash' binevoeasca
a primi aceea ce -'i mai place ci u suns mai bine la auz. De-alt-
mintrelea data vom strabate mai de-aproape in natura evenimen-
(telor despre cari ne este vorba, atunei voiu fi silit a luk o alinea
intreaga din doua puncte de vedere cu aplicare la doua parci si la

www.dacoromanica.ro
 - 101 -
douii, soiuri de locuitori ai acestei taxi, cum qi ea inceperea dela
anii 1848 si 1849. Ceea-ce se poate aplicit din acele timpuri la
noi, nu se poate aplich la ceealalta parte. Daces este intrebarea cu
privire la noi, ca acelea evenimente trebuiau se produces domnia
potestatii absolute on nu, fireSte ca eu, qii fie-care Roman din Ardeal,
trebue sa sustinem ea nu an trebuit, pentru-ch noi am stat, toti ca
unul si unul ca toti, pe lingh, causa dinastiei, pe Tanga libertatea
constitutionals si totodata pe Tanga sfanta noastra causes nationals,
en dorinta unanima de a sciiph data din selavia politics de mai
nainte. Eu Inst n'am voit st fiu scrupulos. Naciijita a fost patria
comunh, batut-a grindina de plumb peste toti, starea gi masurile es-
ceptionale apitsat-au intoemai peste lociaitorii tarii intregi. Ci acum,
aceea -ce s'a facut nu sit mai poate desface. A trebuit sau nu,
destul athta ca dupii proverbul romhnese, ce a fost verde s'a useat,
ce a fost dulce s'a mancat. Este prea adevarat, ca am suferit greu
in trecut ; dar' noi BA vedem si sit tragem din cele trecute bunt in-
v6tatura, pentru-ca nu cumva sa se mai poata reintoarce relele sub
cari am gemut.
Ce se tine de alinea 2, nu ma pot invoi la traducerea lui
pa/se cu Dc/upd-ce., pentru-ca aceasta ar insemna un trecut. insa
pans a nu-'mi descoperi temeiurile pentru-ce am tradus pe vas cu
vtzlunci, ccind, trebue sa premit, a nu 'mi-am dat silinta de a
traduce textul nemtesc din euvant in euvant. Eu cu domnul core-
ferent ne-am invoit, nu numai in principiile primite si statorite prin
comisiunea de adresa, ci m'am silit a le imbriich si eu in euvinte,
ceea-ce am Bi impartaBit in conferenta noastra nationala, din care
s'a cunoscut, cum-ca ideile noastre s'au intillnit cu ale domnului re-
ferent. De ad ineolo en atat mai putin m'am simtit Indatorat a ma
tineh strins de textul german la traducere, cu cat, domnilor, stiti
prea bine, ea intro limba noastra si cea germana e o diferenta foarte
mare. Limba germana iBi are perioadele -sale cele lungi, cam ca si
limba latina. E o limbs strans sintetica, pe eand din contra, limba
noastra e o limba analitica, si totodata mai neteda, buna-oara ca
surorile ei, italiana Bi francesa, eu can sainting. Bi in construetiuni.
Eu conjuctiunea ,als nu am voit a traduce cu duficice,
pentru-ca aceasta insemneaza x.postqualtpx, ,nachdem. Pe mine
m'au silit toemai imprejurarile din 1848/9 a traduce aBa cum am
tradus, pentru-ca earasi bine stim en toti, ca cu evenimentele acelea,
iar' nu dupes ele an venit si masurile estraordinare pentru noi. Ele

www.dacoromanica.ro
 102

au venit dela Pasta panA la 18 Octomvrie 1848, in care timp vA

aduceti aminte in ee grija i fricA ne aflam toti. In 18 Octomvrie
1848 a eit cunoscuta proclamatiune (A. comandantului militar
Puchner. Autorul), prin care am fost provocati a ne scula toti ca
unul si unul ca toti spre a sta in ajutor coroanei, dinastiei, statului,
gi spre a mantui libertatea constitutionala. tisk cu aceasta dintriodatA
s'an ci inceput masurile estraordinare, esceptionale, absolutistice, cari
apoi s'au tot adaogat treptat, dela anii 1848 i 1849 pAna tarziu
incoace, prin urmare, dinteodata cu evenimentele.
EatA de ee deci traducem als en valunci, candle
Ce se tine de euvantul p debuite in loc de trebuit, apoi spun
curat, el eu nu am nici un gust pentru debue i debuit. Cu aceste
esplicatiuni ml simtiam indatorat, pentru-ca a,a sa se cunoasel mai
de aproape temeiurile ce s'au observat la traducerea proieetului de
adresA, pe care de altmintrelea nu cram indatorat a o ingriji eu.")
Presidentul : Aceste trei limbi sunt In constructie di-
ferite, de aceea traducerea nu trebue se fie asemenea, ci
numai sensul sa fie acelali". (Voci Aga e. Se primete
Discutia inainteaza pang, la alinea 7, facandu-se numai
mici observari ai indreptari stilare. Dintre Romani au mai
vorbit In edinta aceasta : Than Aldulian, Nic. Gaetan,
.,SVotariu, Nic. Popea, Dr. Than Rafiu, E. iWacelariu gi
Ioan Balomiri. edinta, sa Incheie la ora unu.
,,Sedinla XII.
Tinuta In 14 August. Dupa autenticarea procesului
verbal al edincei premergatoare sa, continua desbaterea spe-
ciala asupra proieetului de adresa.
La alinea 8 Gull i alp membri ai dietei fac aman-
dament, care se primete, spriginit fiind i de Romanii
Bran de Lemdnyi yi Ioachim Murean. La alinea 9 pro-
pune Ladislau Vajda un amandament, spriginit de Romani.
Il combate Insa Thiemann. Ia apoi cuvantul
Joan Aldulian, gi vorbete urmatoarele :
inaltA cask! Alinea 9, care este toemai obiectul desbaterilor
presente, 'mi-se pare a fi eea mai importanta, cu privire la patria
noastrA. Eu pun pe ea mare insemnatate, pentru-el o privese de

*) Cf. panda Transilvanieis, 1863 numftrul 64-5 qi PZiarul stenografic

al dietei transilvanee, pagina 80-81.

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
o punte pe care trece cursul ideilor adresei dela generalitatea inte-
reselor imperiului la eele ale patriei noastre indeosebi, cari ne ating
pe not mai de aproape.
inainte insa de a ma declara in privinta propositiunilor fa' cute
pro si contra, dintr'o parte, trebue se, premit, ea eu propunerea
domnului Vajda nu o inteleg in sensul acela in care an combatut-o
domnii Conrad Schmidt si Thiemann. Eu am priceput, el se propune
un adaos atingator de basa constitutiunii Transilvaniei si nimie mai
molt. Eu ma '1 -am priceput, si cred ca bine 1-am priceput, si ea
prin urmare disputele de Oat acum yin din neintelegere. D-lui,
dupa-cum am inteles eu... (Presidentul intrerupe pe vorbitor si pune
pe Vajda sa-'i mai ceteasca ()data amandamentul).
A/du lion (continuand): MA rog, data domnul Vajda a pri-
ceput in sensul meu motiunea sa,. atunei eu it spriginesc. Iar' data
nu, fat eu motiune en totul independents de a d-sale, care pentru
tot casul sta din urmatoarele :
in alinea 9 declarrt casa multa.'mitrt pentru ehemarea Transilvaniei
la participare in legislatiunea privitoare la imperiul intreg si pentru
restituirea dreptului de legitimatiune privitoare la causele din launtru
ale patriei.
Acestea aunt toate bune, insa, eu nu ms multamese numai on
atata. Eu asi dori, ,ca manifestarea momentului de multamire sit.'
se fats en deosebita privire si pentru recastigarea vietii politico-
nationale, care a fost si trebue sa fie basa si sufletul edificiului
constitutiunii patriei noastre. Prea bine stim domnilor, ci cuget ea
ar fi de prisos a mai eita din legile patriei, pentru-ea sa motivez
motiunea mea. Legile aprobatale, diploma leopoldina, precum si toti
articolii dietali urmati sistemei de stat a acestui mare principat an
caraeter politic-national, care s'a sustinut in figura de trei na%iuni
politico, neprecurmat pans la anul 1848.
Dupa-ce a trecut Transilvania sub blandul sceptre al glo-
rioasei case habsburgice-lotaringice, WO reeunosc, ea ad pentru prima-
oara s'a amenintat prin legile de atunci, si putem zice, s'a delaturat
aceasta basa a constitutiunii Transilvaniei. Lett insa priveste faptul,
ca in ce chip s'a intamplat aceasta, eu euget, ca n'avem sa mai
esaminam, pentru-ca legile din 1848 despre uniunea Transilvaniei on
Ungaria aunt declarate, atat din partea M. Sale ees. reg. apostolice,
cat si a inaltei case, ca aduse cu necleAlind valoare de lege, prin
urmare ea neesislente. De undo urmeaza, crt in constitutia Tran-

www.dacoromanica.ro
 - 104 -
silvaniei, In caracterul ei fundamental, trebue recunoscuta forma, asa
ea si independenta Transilvaniei fats de Ungaria. Mai departe, !Ana
atunci, pana-eand ea, ca fondatA in legi positive, nu as va delatura
earasi prin legi positive legalminte, sta in vigoare! Niel legile,
sau mai bine zicand ordinatiunile acelea foarte elastice, earl 'si-au
luat inceputul la anul 1849 si an durat sub guvernul absolutistic
pana la 20 Octomvrie 1860, nu sa pot privi niei decum ca apte
si ea cuprinzatoare de ast-fel de evenimente, cari sa lase a se trage
eonsecinta logics pentru o dieth constitutionala, precum ea adeca
constitutiunea veche fundamentals a Transilvaniei s'a sters. Eu sub
timpul acela privesc legea fundamentals a Transilvaniei din pullet
de vedere constitutional numai de suspinsii, pentru-ca in cuvintele
X. Sale din diploma dela 20 Octomvrie 1860 curat sa zice, ea
M. Sa afla cu tale, avand eonvingerea despre maturitatea popoarelor
sale, a da inddreit, respective a concede popoarelor sale impartasirea
la viala constitutionala, la adueerea de legi. Mat preainaltul ma-
nifest al diplomei, cat si aeeasta insasi, nu 'i -a prefipt alt seop,
deeat regularea referintelor deosebitelor regate si tali fats eu intregul
imperiu, determurind competenta intre senatul Imperial si dietele
deosebitelor thri. in dreptul public al tarii asta si nu mai molt este
motiunea produsa de necesitatea vremurilor. Pentru aceasta insa, in
punctul 3 al diplomei sa milostiveste-.M., Sa a declara, ea toate cele-
lalte obiecte ale legislatiunii an sa se trateze prin insasi dietele pro-
vinciale, si anume, in Wile cari sa tin de coroana Ungariei, dupa
eonstitutiunea for cea veche.
Aci vedem limpede, domnilor, basa sistemei Transilvaniei sub
timpul absolutismului prin un sir de ani suspinsa si earasi reinviata,
vedem mai incolo in preainaltul cuvant de tron cuvintele prea pa-
rintesti ale M. Sale, cari soma cu toata eonstientiositatea neputinta
punerii in viata a constitutiunii tarii in deplinatatea ei, de unde cred
a lua convingere domnilor, ea constitutiunea Transilvaniei, in carac-
terul ei fundamental nu e prin legi constitutionale nici octroata, ci
piing astazi nu e etearsa, prin urmare susta, ci are sa ne fie temelia
la reformele ce aunt de facut in organisarea tarii.
Aceasta din punct de vedere al legii. Mai este insa un moment
de neincunjurat, care ne pune indatorire a sustinea dupa putinta
noastra caracterul constitutiunii vechi, si acesta e, simpatia deosebi-
telor natiuni, anume a natiunii maghiare, Beene ki sase, precum ci
dorinta natiunii romane cea ferbinte, care tocmai acum este de a

www.dacoromanica.ro
 105

intra si ea insasi in acel edificiu al constitutiunii patriei, de atata

secoli dorit. Acestei sisteme au de a multami municipiile isvorul
vietii si al drepturilor constitutionale, cari an garantat independenta
thrii acum mai bine de 500 ani. Aceasta sisteml trebue stt fie te-
renul, fall de care preainalta propositiune regeascA privitoare la causa
nationals si confesionala a natiunii romane este cu neputintA de a
se deslega cu resultat salutar.
Acestea sunt motivele, inaltA cask din cari eu, din partea mea,
in basa legii fundamentals a Transilvaniei pun insemnatate &lose-
bita pentru noi ardelenii, din care aflu cu cale a propune inaltei
case, ca sustinand textul din alinea 9 a proiectului de adresh, sa
se mai adauge o pareche de cuvinte, formulttndu-se alinea in intreg
cuprinsul ei in chipul urmator: Acest act al intelepciunii impAra-
testi, care se arata Ca un monument laminator al marimei sublime
de regent, umple si pe representatiunea marelui principat al
Transilvaniei cu cea mai multAmitoare bucurie, nu numai pentru
aceea, pentru-ca e chematA si Transilvania de a participit si de a
decide impreuna cu numAroasele popoare sorori in consens patriotic
la afacerile comune ale statului, ci si pentru-ca marele principat a
recastigat vechiul seu drept in legislatiunea afacerilor interne ale
Orli, in spiritul constitutiunii sale, basata pe caracterul sistemei de
stat patriotie-national".*)
Metropolitu/ luflu: MArith ma! Eu am avut onoarea
de a fi in comitetul acela, unde s'a flout proiectul acesta de adresii,
care acuma e obiectul desbaterilor mAritei casei acesteia. Am vtaut
si am inteles si propunerile acelea, cari Ontesc la artitarea bucuriei
aceleia, care noi suntem datori cu ardoare M. Sale a arata si pentru
aceea, pentru-cl M. Sa s'a indurat a ne restutui constitutiunea cea
veche, cu acel inteles, ea aeeea sit se largeasca, pentru-ca si poporul
care pAna acum n'a fost indreptatit, se poatA intra intre partidele
ei; dar' dimpreuntt sit se arete ci bucuria aceea, cum-ca M. Sa se
indura pe noi a ne chemit dimpreuna cu celelalte credincioase po-
poare ale Austriei sit ham parte la afacerile aceleia, cari ea in de
obcte, impreuna en toate celelalte provineii ale imperiului.
Eu am auzit aiei ci aceea, ca pe sand ar trebui sa se arete
bucurie pentru restituirea ebnstitutiunei patriei noastre, cu deosebi
pasul acela, care declareaza dimpreurat ci bucuria, pentru-cA suntem
*) Cf. ,Gazeta Transilvanieic, anul 1863, nurnarul 66-7 Qi sZiarul steno-
grafic al dietei trattsilvanet, pag. 94-95.

www.dacoromanica.ro
 106

chemati la senatul imperial, ca acolo sa luh,m parte dimpreuna cu

popoarele Austriei, aceasta sa se lase afara.
Noi stim aeeea, a Cu toti am primit diploma din 20 Octom-
vrie 1860, impreunh cu patenta din 26 Februarie 1861. Noi Ro-
manii aetele aeestea le-am primit cu toate conseeventele can se afla
intrinsele Inca de mai inainte. Eu ma tin tare si vartos de diploma
aceasta si o socotese ca un punct din care s6 mergem noi mai
Incolo Intru afacerile noastre si constituciunea noastra. Pentru aceea,
toate acelea puncte, in eari diploma aceasta insemneaza ceva pentru
Reichsrath", le primese. (Bravo!)
Dimpreuna primesc si acelea prin cari M. Sa cu deosebire
restitue constitutiunea patriei noastre. $i asa dare, dupa -ce M. Sa
in diploma si in rescriptul seu a demarcat si a pus hotar lucrurilor
ce aunt de a se pertractit in senatul imperial, si luttnd acelea dark',
constituciunea patriei noastre, ineat aceea e amasurata cerincelor
timpului nostru $i basata pe egala indreptatire, ne-a restituit,
socotesc ca noi nu numai pentru-ca ne-a restituit constitutiunea
patriei noastre, dar' si pentru aceea trebue se arh'tam multhmita,
ca s'a indurat sa dee patriei noastre un loe de representatiune si in
consiliul imperial, ea impreunh cu celelalte popoare se poata con-
sulth lucrurile comune ale imperiului. (Bravo!)
Nime dintre noi nu e, domnilor, care sa nu doreasca o Austrie
manta, o Austrie tare, o Austrie eu putere, care in unele intamplari,
can s'ar putea intamplk, pe noi puternic sa ne poata sprigini si
aparh, pentru-ca marirea imperiului si gloria imparatului nostru si
marelui principe al Transilvaniei e gloria noastra, gloria supusilor
sei. (Bravo!)
Asa eu partinese adaugerea inainte prevorbitorului meu, si
meat se tine de constitutiunea patriei mele dara voesc, ca si pasul
acela, care arata, ea multamita as aduce pentru e.onstitutiunea dath
imperiului Intreg, inch sa se primeasca. (Bravo!)*)
Vorbesc mai multi. Dintre Romani Hania, Dim.
Moga, Pucariu, Than Balomiri si Bologa, spriginind mo-
tiunea lui Aldulian. Thiemann is cuvantul In ehestie
personals, i se roaga sa nu fie reu IT4eles, pentru-ca el
n'a avut intentiunea sa suspitioneze pe Romani.
Se primeEste alinea In textuarea facuta de Aldu lian.

*) Din sZiarul stenografic al dietei lransilvatset pag. 95.

www.dacoromanica.ro
 - 107 -
La alinea 10 vorbeste Maager, Balomiri, Bran de
Lemernyi, Iosif Schneider, Schuler de Lib loy, Baronul
Friedenfels, Baronul Salmen, deputatul Binder, In urinit
Metropolitul Alesandru Sterca ,,S'ulutiu, care ro-
steste vorbirea urmAtoare :
Maria mil! Eu pretuese tare si onorez libertatea grairii
in fieste-care mAdular al easei acesteia, pentru-cl de aceea am
venit aci, ea imprumutand si sehimband ideile si parerile, sa efectuim
aceea ee e mai folositor si sii alegein din toate aceea ce e mai bun
pentru patria noastrA. in domnul deputat dela Brasov, Maager,
aceasta libertate Inca o onorez, si ii foarte multamese din partea
mea, ca asa slobod, asa liberal 'si-a deseoperit phrerea in privinta
uniunii Transilvaniei eu Ungaria. Eu, domnilor, and dl deputat al
Brasovului zice el uniunea Transilvaniei a venit la Indeplinire, ma
restrang tare si vartos numai la euvintele M. Sale, pe cari s'a
indurat a le rosti Odra adunarea aceasta si cari suns asa: Fiind-el
uniunea Transilvaniei cu Ungaria, decisl in anul 1848, nu s'a
infiinlat nici-odata cu defilind putere legala, qi de fapt s'a disolvat,
am lasat-o neatinsa inert in decisiunile noastre din 20 Octomvrie
1860, etc."
Maiestatea Sa deci, nu numai el nu reeunoaste aceea-ee zice
dl deputal al Brasovului el s'a infiintat, dar' zice, si Inca espres,
ca nici-odatil nu s'a infiiniat. Un edifieiu numai atunci se poate
soeoti perfect, si se poate zice el e gata, cand este in toate pArtile
lui ineheiat, dupe -cum a fost planul. And zice M. Sa el nici-odata
nu s'a infiintat uniunea Transilvaniei cu Ungaria in deplina putere
legala, euvintele acestea insemneazl, el uniunea Transilvaniei en
Ungaria nici-odata, nici la 1848 n'a statut legalminte, niei aeuma
nu stl, pentru-ca dad, dintr'o lege lipseste si numai cea mai mica
parte, legea aceea nu are putere. 0 lege numai atunci e legala si
cu putere, cand se duce in deplinire cu toate formalitAtile si in toate
pArtile ei, si cand legea ast-fel indeplinitA EA si publiel in diets sau in
comune; ins& aceasta nu s'a intAmplat cu uniunea Transilvaniei cu
Ungaria, si asa dark' chiar dupii. cuvintele M. Sale, uniunea aceasta
niei-odata eu putere legalA nu a mers in deplinire. Nu a mers nici
din acea cause, ca a fost silnicd i nu s'a facut cu voia si cu con-
sensul partii celei mai mari a popoarelor Transilvaniei, nu zie
el numai a RomAnilor. Uniunea Transilvaniei cu Ungaria a fost
in Cara ungureasca mai nainte proclamatl, $i egalitatea drepturilor a

www.dacoromanica.ro
 - 108 -
fost pronuntatA mai nainte de a se Linea dietit in Transilvania, tot
de eAtra dicta trtrii unguresti. Asa darA, dupii-ce egalitatea drep-
turilor pentru toate popoarele a fost recunoscutii de Cara ungureascA,
trebuia sA o recunoaseh qi dicta Transilvaniei i sa se declare pentru
egalitatea drepturilor pentru toate popoarele, pentru-ca sA-'si fah
competentul drept a-'ti da i ele consensul la acea uniune. Si asa
si fats de natiunea romans avea datoria, ea numai cu invoirea ei sA
ducreteze uniunea. Iar' aceasta nu a facut-o pentru partea cea mai
mare a poporului transilvAnean.
Poporul roman in adunarea dela Blaj din 1848 'si-a fost ales
deputatii sei si 'i-a trimis la dicta Transilvaniei, poftind, ca sa-'i
primeaseit ca pe frati competenti a lua parte si ei la consulthrile
pentru binele dulcei noastre patrii. 'Si-a facut dicta din 1848 steams
datoria sa? Ba nu ; ci a facut cea mai mare nepoliticA pe care a
putut-o face on -ce dietti, cAci nu numai ca nu 'i-a primit, dar' cu
totul 'i-a ignorat, ci Ara de ei, cu puterea, a pronuntat uniunea.
Pot zice aceea cu adevarat, ca drept tine textul adresei noastre, ca
inaintea majoritAtii poporului din Transilvania este foarte scumpA
independenta gi autonomia aeestui mare principat, ea uniunea Tran-
silvaniei cu Ungaria nici-odath nu s'a infiintat on deplinit putere
legala, pentru-ch cea mai mare parte a poporului tarii, Romanii toti,
partea cea mai mare din nobila natiune sag, ba si din cea maghiara
u parte precumpAnitoare, en voia nu 'ti -a dat consensul la uniune.
(Bravo !) Asa tiara dicta ardeleana din 1848, dupii-ce mai nainte in
Ungaria s'a pronuntat egala indreptatire, avea drept 0i pe natiunea
noastrit romans sA o theme. Dar' acel drept nu-'l avea, ca sA o
ignoreze, sau sA nu primeascit deputatii ei. Si fiind-ca aceasta nu
s'a facut, asa darit M. Sa, care e drept tats tuturor popoarelor sale,
si care vrea fericirea tuturor natiunilor si popoarelor sale, nici decum
nu a putut sit socoteaseit uniunea Transilvaniei cu Ungaria ea infiin-
Vita, sau sa o numeaseA Iegala. Eu nici-odata nu m'am temut de
uniunea Transilvaniei cu Ungaria, data sit vrea a se- face in fiintit
si cu consensul Romii.`nilor. Dar' aceea ineA trebue sa mhrturisese,
ea asi Linea de cea mai mare dejosire gi batjoeurA, ca un popor asa
de numhros, care a fite.ut atatea jertfe pentru patrie, care a vitrsat
atata singe in luptele cele maxi ci crancene cu paganii
inchegat la (Ala cu sangele celoralalte natiuni conlocuitoare, spre
apararea patriei, ea totusi un popor ea aeesta sA se ice ca o turmA
de of neintelegAtoare din dada si sa se mane la Ungaria, fa'rh voia sa.

www.dacoromanica.ro
 109

Aceasta zic, o socotesc de o degradatiune, care dupe parerea mea

ar fi fost mai mare deck ins1 i moartea. (Bravo! Aclamari entu-
siastice din toate partile).
Poate, ca preaonoratul domn Maager nu a socotit ce poate urma,
ce conseeinte pot veni, dace s'ar urma principiul D-sale, cum-ea std
uniunea. Atunei poate ea D-sa conseeintele si corolariile aeeleia
nu le-a precugetat sand a vorbit despre esistenta uniunii Transilvaniei
cu Ungaria, iar' eu trebue sa fac atenta marita ease, ea din principiul
acesta ar trebui omul sa traga niste consecinte prea triste, can nu
ar aduce nici un folds pentru patria noastra.
Dace sta uniunea Transilvaniei eu Ungaria, dupe principiul
dlui deputat din Brasov, ca legiuita, atunci not n'avem ce calla in
aceasta ease, ci sa ne luam palariile ci sa ne ducem in dicta la
Pesta. (Bravo!) Atunei natiunea noastra trebue neeonditionat sa se
supunil la legile aeelea, cari ei nu-'i dau libertate, nu-'i dau ega-
litate de drepturi nationale, cari ii dau numai o libertate si egalitate
de drepturi individuale.
Eu si intr'alt be am spus, 9i nici acuma nu ma sfiesc a spune,
ca eu nici-odata libertatea individuals nu o primesc, eaci eu libertatea'
individuals fait libertatea nationala nu o socotesc de dar, ci mai
mult de o aruncatura de bucata de pane, pe care o arunca cineva
la un biet om sarae, pentru-ca mai eurand sa-'l swate din casa ci
sa se scape de el. Pentru-ea data imi voiu perde en aiei libertatea
individuals, ma pot duce intr'alt loc, unde pot sa o redobandesc.
Dar' dad. o natiune nu poate avea libertate si egalitate de drepturi,
ca na /lune, ea atunci nu are nici patrie. (Bravo, din toate partite).
In principiul si supositia aceasta, data sta uniunea legalminte;
Inca i alte consecinte rele aunt incuibate, cari nu aunt nici de a
se pomeni. Eu doresc, ea nici o uniune sa nu se mai face cu
puterea, nici en devisa ,,unio vary haldl", nici in patrie, nici in
alai parte a Europei, ca cea dela 1848, pentru-ca sa nu aduce
conseeintele acelea triste dupe sine, pe cari le-a adus uniunea
facuta cu ails in patria noastra. (Bravo!) Eu prea de inulte-ori am
auzit zieandu-se, ca si natiunea romans a luat parte in decretarea
uniunii Transilvaniei cu Ungaria, pentru-ca acolo a fost si episcopul
gr.-cat.; antecesorul men. Marturisesc, domnilor, ca in biserica mea
representez poporul meu ca corp biserieesc. Dar' ca cap al bisericei,
fare misiune dela natiune nu pot zice ca aunt representantul politic
al natiunii. (Bravo!) Asa si antecesorul meu, care sa odihneasca eu

www.dacoromanica.ro
 110

pace in Domnul, nu a avut acreditiva dela natiunea sa, si asa n'a

putut se o represinte si nu a putut lull, parte in numele natiunii
romine la uniunea care s'a facut. (Bravo!)
Asa dare, marita cask eu ma alipese de cuvintele M. Sale, si
nu pot recunoaste nici-odata, ca s'ar fi ra'cut eandva uniunea Tran-
silvaniei cu Ungaria pe tale legala. Primesc la alinea 10 adaosul
domnului antevorbitor. (Bravo repetite)".*)
Celelalte vorbiri rostite din parte romaneasca In edinta
aceasta au fost scurte i de mica importantA. Discutia a
Inaintat pang, la alinea 19, primindu-se toate cu mici
schimbari stilare fli aproape fara discutie. edinta sa In-
cheie la orele doua qi trei sferturi.
.,5'edin /a XIII.
Tinuta In 17 August. S'a deschis la orele unsprezece
i jumAtate. SA autenticA procesul verbal din eclinta tre-
cuta i sa continua desbaterea asupra adresei. Discutia o
deschide
Dr. Joan Ratiu, care e de parere, CA alineele 20
i 21 ale proiectului de adresa stau in contrazicere cu unul
din conclusele aduse din partea dietei, anume cu acela,
in care dicta is numai simplu la cunotinta absentarea unor
membri ai dietei dela sesiunea aceasta, fare ai esprimh
pentru acest fapt j5drerea de reu.
Credo deci, ca e bine sa, nu se esprime nici in adresa
parerea de reu pentru absentarea representantilor de natio-
nalitate maghiara, fiind-ca se poate intampla, ca 'Ana la
ajungerea adresei in mAnile M. Sale locurile celor absenti
sa fie ocupate de altii, alegi in locul lor. Propune deci s
fie iliminate din adresa alineele 20 ,i 21.
Vorbesc la obiect : Conrad Schmidt, Schneider, C.
Schnell, M. Schuller, Herbert, pentru esprimarea parerii de
reu, iar' In urmA vorbete
Gavriil Manu urmatoarele :
Domnule presedinte I inaltA case 1 Eu din parte-'mi asi fi
de parerea, ca in alinea 20 at esprime dicta numai atA,ta : nen add
mai viu sa desteapta in not profunda parere de reu, ca vre-o cliteva
*) Cf. a Gazeta Transilvanieic, anul 1863, nrul 66-7 i. ,Ziarul stenografic
al dietei transilvanec, pagina 102-103.

www.dacoromanica.ro
 111

cercuri electorale Inca nu aunt in dieta representateg, si ca toad

ceealalta parte a proiectului sa se lase afara. Eu eel putin nu asi dori
sa se zica mai mult, si anumit nu asi zice o parere de reu pentru
deputatii sari trimisi de popor nu au venit", pentru-ca nu asi
voi, ca prin aceasta siiii judecam de minoreni, earl nu ar fi in stare
a preeugeta, ca ee luera, ca atat mai putin asi urea sit socoteasea,
ea not u judecam de oameni nestatorniei ci fare prineipii politice.
Nu doresc sa -'O esprime dieta aeuma parerea de reu nici din
punet de vedere al consecintei, dupe -ee ea la o alts ocasiune nein-
fatosarea for in dial a luat-o simple la eunostinta, neprimind nici
atunci proiectul esprimarii de parere de reu. 3n urma eu socot, ca
am fi si incompetenti a ne ara.ta o parere de reu din punet de
vedere subiectiv, de oare-ce alegatorii insist trebue sa-'si cunoasca
barbatii pe eari 'i-au ales representanti, si ei insist au sa-'si dee
judecata asupra lor. Nu asi declark nici o Were de reu mai
incolo despre acei barbati, cari chemati din increderea coroanei nu
s'au infatisatg, ci din contra, 'mi.-4 deelara, parerea de reu in
acea directiune, ca Inaltul guvern nu s'a ingrijit sa propuna, de acei
barbati eminenti, cari demni de increderea preabunului nostru
domnitor nu vor sa abuseze de increderea prealnalta, ci vor sa iee
parte la afacerile dietei. Nu ma invoese cu espresiunea aceea,
munch' lipsa mai multor patrioti eu esperienta din societatea popoa-
relor sorori sa simte cu durere", pentru-ca, domnilor, stim prea
bine cu ce dor inflacarat a concurs si acel popor din saeuime sit
din orase la alegerea deputatilor sei pentru aceasta dieta, care
astazi, durere, nu se afla aci representat, spre a putea lua si el
parte la zidirea sau reinoirea edificiului patriei. Au doara ar fi
putut astepth aceasta dieta vre-un ajutor, vre-o sprijoana, sau tocmai
conlucrarea spre fericirea patriei, dela unii ca aceia, earl alesi fiind,
an abusat de Inerederea alegatorilor, iar' cei chemati au abusat de
increderea preainalta? Toata parerea de reu eu asi reduce -o ci o
asi concentra la: flea cercurile alegatoare, in contra vointei ci do-
rintei for infiacarate, nu sunt aci representateg, i 'mi-asi esprima
totodata dorinta, ea inaltul guvern se face disposifunile enviincioase,
ca poporul se poata liber, fare seducere, svci aleaga barbati de
aceia, carora zacandu-le la inima soartea poporului si a patriei, sit
se infatiseze aici in dieta ci sa iee parte active la afacerile ei.
Eu prin aceasta nici aceea nu vreau, ea guvernul se face prin
organele sale vre-o presiune, ca pe tine sa aleaga? Pentru-ea etim

www.dacoromanica.ro
 - 112 -
bine domnilor, eh de sand a exit regulamentul provisor pentru aceasta
diets, eel dintaiu in Cara aceasta care e basat pe principiile unei
ratiuni sanatoase, din care se vede prea clar intentiunea cea preainalta
a M. Sale de a vedea principiul egalei indreptatiri nationale $i indi-
viduale realisat, de atunci acei barbati, cari alesi si chemati nu
s'au infatisat in diets, si cari en consotii for dimpreuna libertatea
constitu%ionala si egalitatea drepturilor nationale in inima for le-ar
Linea numai pentru ei, iar' din gura le-ar bucima in toata lumea,
ca sa poata seduce pe cei lesne crezatori, si ca asa sa poata $i
insasi realisarea intentiunilor preainalte parintesti ale domnitorului in
privinta egalei indreptatiri nationale impedeca: de atunci, zie, unii
ca aceia cu temeritate oarba si cu o nesfieala urgisita de call* opi-
niunea publics invinuesc guvernul M. Sale di ar fi conlucrat, ea de
catra popor sa se aleaga numai diregatori ca deputati, pe cari tot
aeeiasi barbati ii descriu si socotesc ca pe oameni dependenti si
legati, ca ass guvernul acum inainte de toate sa ne poata duce in
senatul imperial, $i apoi convingandu-se guvernul de neindependenta
si de oaresi-care slabire a caracterului unor deputati fats eu incercarile
absolutistice- germanice, si neavand curaj de a apark legile funda-
mentale pentru independenta si autonomia tarii, se preface in scurt
si acest principat intr'o provincie austriael.
Domnilor, eu Inca, aunt oficial, si in calitatea aceasta totodata
deputat al unui popor de 30.000 de suflete, si vb.' marturisese, ea in
positiunea mea de deputat ma simtese inteatata de liber, ca si vulturul
sburator din inaltime, pe care nisi -odatit' nu-'l poate ajunge glontul
vanatorului de pe pamant. Nici nu ma sfieste calitatea mea de oficial
intru afacerile mele de deputat; ba tocmai starea oficiului meu imi
demands fats en intentiunile M. Sale a face tot pentru poporul pe
care-'l represint si toate pentru fericirea patriei, maica noastra
comuna, de oare-ce in fruntea principiilor si institutiunilor curat
liberale sta insui M. Sa, marele principe domnitor. (SA tat-
easeti I Bravo!)
Domnilor, fare privire la cele acum zise, deli suntem noi ofi-
ciali, putem fi si trebue sa fim deplin liberi si independenti, si po-
sitiunea noastra cea oficioasa fats cu poporul, a carui incredere am
primit-o, si care inaintea noastra cu atata e mai scumpa, cu cat noi
Inca suntem esiti tocmai din sinul aceluia, strans ne arata, ca ce
avem de a face, spre a corespunde totdeuna $i caracterului nostru
moral si politic. Sau se aft vre-un What al guvernului, incepand

www.dacoromanica.ro
 113

dela eel dintiiu, domnul vieepresedinte, consilieri $i ceialalti, eari ar

fi primit increderea poporului insetat de a seaph de administratiunea
provisorie, de darile ce nu le poate purta, si altele, data unul
ca acela nu ar simti in sine deplina convingere si resolutiune de a
se lupta in contra ori-i -earor ineerefiri absolutistice ce ar puteb. s
se nasea, de eari insa n'avem acum a ne teme? Aceasta eu nu o
cred ! Despre barbati deci ca aceia, cari pe guvern si pe oficialii
alesi de deputati ast-fel ii invinovatese $i ii inegrese, cred ea nici
intr'un cas n'am web. de a ne esprima, parerea de rau pentru-ca
nu s'au inatisat in aceasta dieta.*)
loan Pufcariu e pentru esprimarea parerii de rau,
numai pentru-ca vre-o crate -va cercuri de alegere nu sunt
representate". Bedeus e pentru textul original. Balomiri
pentru propunerea lui Dr. loan Raliu, Wittstock,11. Schmidt
i Rannicher pentru textul original, care se si primeste, cu
o mica modificare stilara,
Alineele 21, 22 i 23 se primes in textuarea originala,
dupa, scurta discacie, cu o mica modificare stilara, vorbind
dintre Romani : Hania, Bran de Lem6nyi si Puscariu.
La alinea 24 face amandament deputatul Brasovului
Maager i face doua amandamente si Dr. loan Ratiu. Vor-
besc la obiect: Rosenfeld, Zimmermann, Baronul Friedenfels,
Dr. Raliu, referentul Rannicher, Eitel, Baron de .5'aguna,
Conrad Schmidt, .,S115otariu i in urnao, vorbeste coreferentul
George Barifiu urma'toarele:
Trebue sa-'mi descoper, inalta cask inainte de toate parerea
de rau, ea sunt silit a euvanta intr'o materie, despre care ma pre-
gatisem a euvanta mai tarziu in sinul inaltei ease.
Cu cea mai deplina convietiune si en adttnea parere de ran
ma simtese silit a declare,, ea eu nu cunose niei un fel de lege mai
noua, prin care constitutiunea Ardealului se fie foot restatorita. Chid
zic eonstitutiunea Ardealului, eu o inteleg toata, intreaga intregulita,
precum se vede a o intelege si amandamentul ee se facia, iar' nu
numai parti $i particele din ea. Intreb si eu, ca si domnul regalist
Zimmermann, in ce sta. constitutiunea Ardealului? in diploma leo-
poldinh. Pot eu insa se sustin in cuget eurat, ea diploma leopoldina

*) Cf. 2 Gaseta Transilvanieig, anul 1863, nr. 68-9 qi s Ziarul stenografic al

dietel transilvanec, pag. 109-110.
8

www.dacoromanica.ro
 - 114 -
ar fi restatorith? 06 Ind. pot BA yi dorese, ca diploma leopoldina
sa fie restatorita in toata intregimea ei? A restaurat-o oare M. Sa
domnitorul nostru? Au nu zice curat, e. pana nu ne vom preluera
ci elaborb, constitutiunea, pane atunei, Si numai atunei se va ci in-
durk a o sanctiona prin o diploma, care va fi o magna eharta a
Transilvaniei? Din contra, eunose, ma bucur ci sunt indestulat, ea
s'au restatorit prineipiile constitutionale ii ca suntem reasezati in
dreptul de legislatiune ci cu aceasta ma multamese pe deplin. (Voci
El 6g rosz! si Rau destul 0 Am auzit aici stralueiti cuvantatori,
ehiar dintre conationalii mei din stanga, can an enumarat o parte
din acelea legi, can data s'ar fi restatorit eu constitutiunea tran-
silvana cea veche, sau adeca, data ar fi constitutiunea in valoare,
atunci noi Romanii nu am putea sta in aceasta sale. intr'aeeea imi
va zice tine -va, CA constitutiunea Transilvaniei ar fi desvoltata mai
pe deplin in legile din 1744 si 1791. Dace frig vom luk articolii
din 1791 unul cate unul, atunci eu nu m'aci putelt impaca cu al
meu euget, ca sa mai zie, ea acea constitutione este restaurata.
Cum voiu puteit eu sa zic, ea e restaurata o constitutiune, in care
se aflA articol, precum este intre altii mai multi i art. VI. din
1744, din care citez acestea: Terminos autem graeei ritus unitorum,
mentionato Resolutionis regiae paragrapho insertos adde eclesiasticos
solum et nobilitari praerogativa gaudentes, quorum conditio ea est.
quae reliquorum patriae civium et qui eidem nationi e tribus re-
eeptia sisthema hujus Principatus constituentibus, ubi per adeptionem
bonorum sedem sibi fixerunt, hoc ipso absque quartae nationalitatis
erectione ac constitutione anummerati aunt referri, non vero ad
plebeos vel filios poparum e plebe a sorte assumptorum extendi posse
aut debere, ne sisthema hujus Principatus evertatus, neve plebs
Valachorum aliorumque advenarum numerum inter natioues faciat,
ac vel ulli trium nationum earumque juribus privilegiis, immunita-
tibus et praerogativis praejudicio sit, intelligimus". Aceasta este
constitutiunea Ardealului (Bravo!) ci aceasta aunt silit a o condamnit.
Nu voese a osteni luarea aminte a inaltei case, luand inainte
pe larg mai multi articoli din anal 1791, din can partea cea mai
mare trebue saJi curatim, ceea-ce voeste ci. monarchul. Ne-a des-
chis monarchul campul legislativ: aceasta e totul ce am putut noi
cere mai intelepteste, legislativa! Apoi vom luh constitutiunea cea
veche inainte ci vom vedek, ce putem Linea, din ea si ce nu. Ade-
vrirurile eterne le vom tinek i apara, ci poate ea numai le vom

www.dacoromanica.ro
 115

formula in alti termini. Iar' aceea ce e in aceeasi selavia gi rusinea

genului omenese, rusinea patriei i rusinea noastra a tuturora, ca
am putut suferl area parte a constitutiunii, ea am putut rabda,
atata, acelea le vom scoate, acelea trebue curatite, iar' apoi vom
face alti articoli de lege, pe cari monarehul Para nici o indoeala ii
va sanictiona.
Deci, repetesc, ca cu restituirea constitutiunii vechi a Tran-
silvaniei nu ma pot invoi, ci numai cu restatorirea principiilor con-
stitutionale si a potestatii legislative, pentru -ca pe temeliile vechi,
rate sunt tari, sa ne putem face o nova constitutiune. Asa dare
cer, ca la aceasta alinee, care toemai sa desbate, sa se face o alta
propunere, in care s se anumeasca restituirea drepturilor hi prin-
cipiilor constitutionale si a dreptului legislativ. (Bravo !) *)
Majoritatea dietei primeste amandamentele deputatului
Dr. Lan Raciu. Alineele 25 si 26 sa prim esc neschimbate.
La alinea 27 sa naste o scurta discutie, dar' In urma sa
primeste textul original. Au vorbit dintre Romani : Metro-
politul ,Sulufiu Bran de Lemenyi. Alineele 28, 29 si
F41

30 sa primesc fare disoutie. La alinea 31 deputatul Obert

(Medias) face propunere de eliminare, find. alinea de prisos.
Maager, deputatul Brasovului, face amandament la alinea
aceasta si cea urmatoare. Discutia sa Intrerupe. Presi-
dentul enunta resultatul alegerii de notar In locul lui
Brennerberg. Majoritatea voturilor date a Intrunit - o
Wittstock. Presidentul Invite pe toi membrii dietei sO, se
afle In ziva urmatoare (18 August) la 9 ore In sala de
sedinte a dietei, pentru a merge in corpore la comisarul
regesc de Crenneville spre a-'i esprima sentimentele de
omagialitate din incidentul zilei nasterii M. Sale, domnito-
rului trii. edinca s incheie.
.yedinia XI V.
Tinuta In 19 August n. S'a deschis la orele unspre-
zece si jumatate. Se continua discutia asupra adresei. Obert
10 retrage propunerea, Maager 1si modifica amendamentul.
Mai face propunere Brandsch, dar' theta voteaza alineele
31 si 32 In textuarea originals.
*) Cf. Gazeta Transavanieit, anul 1863, numerii 68-69 Ili ,Ziarul ste-
nografie al dietei transilvanec, pag. 122.
t3*

www.dacoromanica.ro
 116

La alinea 33 face propunere Wittstock, ca alinea sa,

fie stilisatA altfel, siisi motiveaza, pe larg propunerea. Tot
la alinea aceasta face si
loan Pofiasu propunerea qi motivarea urmatoare :
27
Ea a cere voe dela inaltul presidiu i inalta case legislative,
ca sa-'mi fie iertat un adaos la -ul 33 al adresei, aa ca dupe
cuvintele: "a unor chestiuni de mare insemnAtate" sh se puns urma-
toarele: 'intre earl una din cele mai insemnate este frill indoeall
recunoaqterea constitutionalmente a egalei indrefitatiri politice-natio-
nale a na /iunii romdne fl confesiunilor ei, asemenea on celelalte
surori natiuni i cu confesiunile for din aeest mare principat, pe care
M. Voastra v'ati indurat a o pune in fruntea propositiunilor regeti".
Aeest adaos al meu, viu a-'1 sprigini en urmAtoarele motive.
Maiestatea Sa, adoratul nostru imparat, la facerea legii electorale,
menitA de a avea valoare numai pentru aceasta diets, pentru aceea
nu s'a tinut de legiuirile cele vechi, i anume de art. 11 din anul
1791, ci a luat de basA octroarea, pentru-cA a voit sa deschida calea
i natiunii rom'ane la legislatiune i la impartairea afacerilor publice
ale Orli. A voit BA deschidA calea natiunii romane, pentru-ca sa is
i ea parte la legislatiune, fiind-ca aceasta natiune e cea mai nu-
mAroasA in tara, fiind-ca natiunea romans, in vremea niicazului,
domnilor, in tulburarile cele mai inviforate ale trecutului, a spriginit
cu putere causa cea dreapta a imperiului austriac, a aparat tronul
strAlucitei dinastii habsburgice - lotaringice, &and sacrificiile cele
mai marl, jertfind zeci de mii de oameni. Pests aceasta vedem, ca
insui M. Sa, prea bunul nostru monarch, in cuvAntul seu de tron
face amintire i despre natiunea romAng.. Cum se poate deci, domnilor,
ea in aceasta adresA sa nu se pomeneasca niei macar eu un avant
natiunea romans, i sa se retaca in ea un eveniment, care are sa
face epocA in legislatiunea i istoria tarii acesteia?
De aceea, malt presidiu foi preaonorati domni, data vrem sa
remAnem credincioli principiului ce s'a statorit la, compunerea acestei
adrese, ca ea BA fie parafrasa la cuvintul de tron; clack' vrem ca nobila
obligatiune ce am luat asupra noastra in . 18 al adresei, &A adeca in
lucrarile noastre sa fim condui de principiul dreptatii i purtati de
spiritul impAciuirii; dael vrem, zie, ca aceasta obligatiune sa nu rA-
mAnA euvinte goale: ma rog BA fiu spriginit in amandamentul men". *)
*) Cf. )Gazeta Transilvanieic, anul 1863, numirul 68-69 tii aZiand steno-
grafic at dietei transilvanec, pag. 131.

www.dacoromanica.ro
 - 117 -
Se deschide discutie interesanta. Zimmermann pledeadt
pentru textul original. Conrad Schmidt e pentru propunerea
lui I. Poj5asu. Vorbete apoi
Episcopal ,,Vogana: Eu spriginese propunerea si modifica-
tiunea domnului deputat din Bistrita, Wittstock, si o fac aceasta
pentru-ca voesc ea reman in Jegatura logics si in consecventa bunk
en cele-ce s'au intamplat in aceasta cask inalta. Ori de cate-ori' am
inaltat glasul meu in aceasta adunare dietala, totdeauna limpede am
marturisit, ca eu Bunt pentru retinerea constitutlunii vechi ardelene,
en acelea schimbari, pe cari le cere pe drept punctul 2 din diploma
imparateasea dela 20 Octomvrie 1860. De aceea, child in sedinta
penultima a dietei acesteia dl deputat din Turda Dr. Ra /iu a Rout
propunere pentru alterarea alineei 24, asisderea am spriginit propu-
nerea aceluiasi domn Dr. Ratiu, pentru-ca am vazut inteansa invoirea
marturisirii mele politice pentru retinerea constitutiunii avitice arde-
lene, cu privire la schimbarile &lane thietoare. Modificarea aceasta
a dlui Dr. Ratiu s'a $i primit in aceasta cask inalta cu majoritate
de voturi. Eu alinea 24 din adresa, ma cum s'a primit in urma
propunerii deputatului Dr. Ratiu, o gasese ca eta in legatura cu
aceasta propunere a dlui deputat Wittstock, facuta la alinea 33,
pentru-ca si mult stimatul domn deputat al Bistritei, Wittstock, vrea
di dee o espresiune mai lamurita pentru aceea, ca edarea unei ase-
menea diplome, cum este cea de obste numita leopoldina, se intelege,
cu schimbari adane thietoare, inteadevar intreaga tara o va multami
si odihni, ba Inca va nimici niste banueli, niste combinatiuni pline
de fries si ingrijire, ca cu adevarat constitutiunea veche ardeleana
si printeansa $i independenta provineiei noastre Inca gi pentru lucru-
rile ei cele din launtru s'ar fi ingropat; si fiind-ca nu se ail ma
treaba, eu gandesc ca trebue ea spriginese propunerea dlui deputat
Wittstock, pentru-ca eu Inca sunt pentru retinerea constitutiunii
avitice in intelesul diplomei din 20 Octomvrie 1860 si a patentei din
26 Februarie 1861.
La cuvintele mult stimatului meu amic si deputat al Sibiiului
(Conrad Schmidt) imi iau voe numai atata a observa, ea toate aunt
drepte sate a binevoit a pomeni; ea adeca a fast diploma leopoldina,
dar' totusi nu s'au /inut totdeauna toate punetele ei. Si eu recunose
asa, pentru-ca unele Imprejurari le-am vazut eu ochii mei. insa,
inalta casa, dreptatea cea mai mare o afiam totdeauna in cartea
vietii, care se numeste biblie. Acolo cetim inteun lac, ca litera omoara,

www.dacoromanica.ro
 118

ear' spiritul invieazh. (Bravo 1). Asa e, domnilor, &Th.' slaba mea
parere si cu diploma leopoldinti. Unele puncte, va sa zich mai multe
puncte nu s'au observat, dar' spiritul ei a remas. i de aceea, pe
thigh toate eh unele puncte nu s'au observat, totusi pentru lard a
fost o sprijoanh moralh diploma leopoldinh. (Asa e!)
Eu gAndesc, domnilor, ca tali in intelesul acesta vrem sa
sustinem datina cea veehe, ca monarchul si marele nostru principe
la suirea sa pe tron se emita o diploma, nu dupe litera, ci duph
spiritul diplomei leopoldine. i fiind-ca in propunerea domnului
deputat din Bistrita, Wittstock, aflu o idee mai bogath, sau un
concept mai bogat, pentru de a ne esprima in adresh in privinta
acesIei imprejurari momentuoase, de aceea, fare sa zic a adresa sau
alinea aceasta nu ar fi nici decum bine formulatA, ci fiind-ca domnul
deputat Wittstock a formulat-o mai pe deplin, de aceea-'l spriginese.
Ce se atinge de propunerea dlui regalist Popasu, aq dori sa
se primeasca si aceea, si domnii seeretari sau referenti in proiectul
de adresh sa aibh bunAtate aceste douh propuneri duph aceea a le
aduce in leghturA logich".*)
Mai vorbesc : Mihail Binder, contra propunerii lui
Wittstock, Schuler de Libloy, care consimte cu toti ora-
torii i primete ambele propuneri, loan Pufcariu, Frid.
Schneider, pentru propunerea lui Popasu, Dimitrie Moga,
contra vederilor lui Schneider, in urma Rannicher, care, ca
raportor, pledeaza pentru textul original.
Dieta in fine primete propunerea lui Wittstock, i
primete c4 i propunerea lui Popasu, aceasta din urma ca
alinee noun.
Celelalte alinee s primesc fait discutie, i presidentul
enunta, di. desbaterea asupra proiectului de adresa, e ter-
minate,. A treia cetire a adresei va urma in edinta
proxima.
SA cetesc apoi procesele verbale ale celor dour, edinte
din urn* i Schuler de Libloy adreseaza interpelare in
chestia unor deputati cari n'au intrat Inca in diets. Pre-
sidentul promite ch, va respunde in curand. Sedinta sa.
in cheie.

*) Cf. a Gazeta Transilvanieic, anul 1863, numirul 68-69 qi ,Ziarul steno -

grafic al a'ietei transilvanec, pag. 134.

www.dacoromanica.ro
 - 119 -
.,cedinia XV.
Tinuta In 21 August. Sa cetalte si autentica proto-
colul edintei premergAtoare.
Doi deputati noi, Dimilrie Moldovan si Constantin
Pantiu, fac votul obicinuit.
Sa cete;;te de nou adresa, nemtete, ungurete si ro-
manete, i intreaga dieta o primete. E votata cu una-
nimitate.
Presidentul propane, ca adresa, provazutA Cu. sub-
scrierile necesare, sA fie predata comisarului regesc pentru
a fi inaintatA monarchului, iar' cu predarea sA fie InsAr-
cinatA comisiunea care a compus adresa.
Sa primete, cu adaosul, ca predarea sA se facA pe
langa o comitiva, subscrisA din partea biroului.
Presidentul da respuns lui Schuler Libby la interpe-
larea fAcutA In F,3 e cl in ta premergatoare, si pune la ordinea
zilei pentru ,tedinta proxima proiectul de lege despre egala
indrepdfire a naliunii romdne fi a confesiunilor eiq.
edinta sA incheie.
,,,Sedinla XVI.
Tinuta In 24 August. Sa cetWe si autentica proto-
colul edintei trecute.
Presidentul dispune sA se ceteascA In toate limbile
comitiva cu care va fi predata comisarului regesc adresa,
iar' dieta o primete i voteazA cu mici modificari stilare.
Comisiunea vine lndrumata, ca in ziva urmatoare la orele 11
se faca predarea.
Presidentul comunica, ca raportul comisiunii care a
censurat proiectul de lege despre egala indreAld,tire a na-
liunii romdne fi a confesiunilor ei e ImpArtit deja intro
membrii dietei, i ca pentru a avea acestia timp sA-'1
studieze, ,1;edinta proxima se va Linea In 26 August n.
UrmeazA patru interpelari. Deputatul _Joachim _Hurd-
flan intreabA, pentru-ce Dr. Hodofiu (Iosif), ales deputat
In comitatul Alba-inferioara, n'a primit certificat de intrare
in dieta ?
Presidentul respunde, a din motivul, ca n'a plAtit
contributiune pe anul 1862. De aceea, comuna Ro0a n'a

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
avut dreptul sa-'1 treaca in listele electorale, F,4i pentru acest
fapt primaria din Roia va fi trasa la respundere.
Tot deputatul Joachim Afurafian intreaba, ca lui
Axente Severu, ales deputat in comitatul Alba-inferioara,
de ce nu 'i-se (IA certificat de intrare in dieta, ?
Presidentul respunde, ca dupa cum are informatiune,
din motivul ca, sta sub cercetare.
loan Pufcariu interpeleaza in chestia neverificarii ale-
gerilor din urma de deputati, iar' presidentul respunde, ca
comisiunea verificatoare se ocupa cu studiarea actelor gi in
curand va face dietei dare de seamy despre ultimele alegeri.
In fine Nicolae Popea interpeleaza in chestia cercului
electoral Mociu, care nu e representat in theta.
Presidentul respunde, ca deputatul ales, Simeon Pop
Afoldovan, a renuntat la mandat, din cause familiare, iar'
guvernul a dispus deja sa, se faca, alegere noun.
edinta sa incheie.
Adresa.
Iata acum cuprinsul adresei, asupra careia, cum v-
zuram, s'a purtat discutie animata i interesanta, in care
'ti-au avut i membrii romani ai dietei partea for :
neatrit Maiestatea Sa ces. reg. apostolica, Francise Iosif I.,
preainaltatul fmparat al Austriei, Regele Ungariei, Marele-principe
al Transilvaniei, Comitele Sacuilor, etc. etc.
Maiestatea Voastrit ces. reg. apostolica I
Preaindurate Doamne !
De dud. Maiestatea Voastrii preainalta, chemat la tron in
puterea sancOunii pragmatiee, ati primit regimul imperiului, Tran-
silvania se afla acum mai 'India in de mult asteptata fericita stare
de a vedeit pe representantii acestui mare principat readunali
intr'o dieta.
Aceasta tara, care sa afla de mult in posesiunea unei consti-
tOuni consolidate din vechime i afund Inradacinate pe terenul
istoric, a sinAit intr'un sir de ani cu profunda durere lipsa libertatii
eonstitutionale pe atunci, cand niste evenimente serioase ale timpu-
rilor au adus cu sine domnia potestalii absolute a regimului.
inteaceea pe ltmga toata neindestulirea cu acele imprejurari
apasatoare, totusi nu sa poate nega, ea sub aparamentul ordinei

www.dacoromanica.ro
 - 121 -
restatorite, toi sustinute ea tarie, ajunse la maturitate ca un eacitig
nepretuit al unui desvoltament ce propfiqete cu putere in sfera vietii
omeneti 9i a statului.
Egalitatea tuturor cetatenilor de stat inaintea legii, garantata
reeunoarAere legala a tuturor bisericilor vi confesiunilor religioase,
indreptatirea de aplicare in functiuni fad privire la stare i nagtere,
supunerea tuturor cetatenilor de stat la egala datorinta de a militia, qi
contribui, desfiintarea robotelor, descumpararea sareinilor apasatoare
asupra pamantului, delaturarea liniei de vamA ce era trasa in launtrul
monarchiei, sunt fapte neresturnabile de o valoare permanents, a
caror putere deseamna neimpacabilul curs in neincetata propaqire
spre consolidarea prosperitatii regatelor i a tarilor, f;;i spre intarirea
statului intreg.
Popoarele cele credincioase ale Austriei reverese ca cea mai
binecuvantata fapta a acestui progres marinimoasa determinatiune a
Maiestatii Voastre, prin care esereitiul potestatii absolute de domnitor
'l-ati sehimbat cu o constitutiune ce statorete, ca supu9ii sa iee
parte la intocmirea legilor, qi prin aceea, ca constitutiunea aceea,
complanind suvenirile, intuitiunile juridice, cum i pretensiunile de
drepturi ale diferitelor popoare, BA incearca a le imbink cu impe-
rativa necesitate de a sustinek unitatea i positiunea de stat a mo-
narchiei, da regatelor i tarilor garantiile unor drepturi statorite
lamurit r;,i neindoit, i face totodata ca sa le stee i for prin putinta
conlucrarea in unanimitate, cea atata de necesara.
Diploma imparateasca din 20 Octomvrie 1860 este acea lege
fundamentals de stat, constants ,ci nerevocabild, care regularld refe-
rintele interne ale dreptului de stat al monarchiei, trage liniile
demareationale in launtrul efirora, pe langa pazirea en mare grija a
autonomiei i independentei singuraticelor tari, edificiul constitutiunii
statului e al se incheie cu o representanta comuna, pentru afacerile
comune ale imperiului intreg.
Iar' apoi, fiind-ca pentru dreptul de participare la legislatiunea
comuna a statului sa core neaparat o ordine i o forma anumith a
esercitiului aceleia, Maiestatea Voastra, spre a compleni mai departe
lucrul inceput la 20 Octomvrie 1860, cu patenta imparateasea din
26 Februarie 1861 ati emir legea fundamental& de stat pentru
representanta imperiului, iar' cu aceasta ati proelamat popoarelor
intregul acest euprins al legilor fundamentale, ca constitutiune a
imperiului, ea acea asigurare serbatoreasca, cum-el M. Voastra nu

www.dacoromanica.ro
 - 122 -
numai voiti inai-v1 a tineh, ci 'Astra nestrhmutat ci a aphra ci protege
aceasta constitutiune cu tooth puterea imphrh'teasch in contra ori- eiirui
atac, ci ci ca ati deobligat pe urmhtorii M. Voastre la regim, ca ci
acestia sh o observe ci sh o OA nestrAmutath ci la suirea for pe
tron se o ci asigure in manifestul ce e a se emite in privinta aceasta.
Duph cuprinsul ai garanta acestor legi fundamentale de stat,
dreptul de legislatiune este a se esercia pe viitor numai pe langA,
conlucrarea ai invoirea corpurilor representative, convocate in consunet
cu constitutiunea, atat in senatul imperial, cat ci in dietele thrilor,
ci anume in marele principat Transilvania in sensul constitutiunii
sale de mai nainte.
Acest act al intelepciunii impArateti, care se arath ca un
monument laminator al mlrimii sublime de regent, imple ai pe
representanta marelui principat Transilvania cu cea mai multhmi-
toare buenrie, iar' aceasta nu numai pentru-ch Transilvania de aeum
inainte va fi chemata. a lua parte activh ci la pertractarea afacerilor
comune ale imperiului, in unire patriotieh cu numeroasele popoare
surori, ci ai din temeiul acela, pentru-cA marele principat Transilvania
'i-a recaatigat vechiul seu drept la legislatiune pentru afacerile din
lhuntru ale thrii, in spiritul constitutiunii basate pe caracterul sistemei
de stat politic-national.
Dietei ei ii este foarte scumph independenta ci integritatea
acestui mare principat, phstrath peste atati secoli, ca a unui membru
separat ci independent al coroanei ungare; prin urmare, in deplin
acord cu declaratiunea respicath de Maiestatea VoastrA, uniunea
Transilvaniei cu regatul Ungariei, decretata la 1848, nu o poate
privi ca fie. una ce s'ar if infiintat cu deplind teirie legala, ci
aceleia cu atat mai putin ii poate atribui valoare de drept, cu cat
ea a chzut in fapth numai decat, in urma evenimentelor ce an urmat
nemijlocit duph aceea.
La restatorirea constitutiunii de mai nainte a tarii in cuprinsul
ei intreg s'a opus victorioasa putere a acelei fapte eomplinite, care
prin statorirea principiului egalei indrefitaiiri pentru bate natiu-
nile, limbile ,si bisericile, a dat cerintelor timpului un caracter ce
nu se mai poate aterge.
Cu privire la acestea sit justifich imperativa trebuinth de a
presupune schimbari afund patrunzhtoare in privinta statoririi unei
modalitAti, dupb. care representanta thrii sh se compunh aca, incat
se corespunda intr'o mhsurl conformA la toate interesele locuitorilor.

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
Deci, M. Voastra preainala, indupleeat numai de o datorintl
imperativk ca regent, in lipsa unui alt temeiu legal gi nestramutat,
gi in neputinta de a v reintoarce la Art. XI din anul 1791 fail
abnegarea prineipiului egalei indreptatiri, v'ati indurat pentru dieta
convocata in libera reg. cetate Sibiiu a emite un regulament nou de
alegeri gi de afaceri, cu respieatul earaeter al unui normally, care
sh fie numai provisor gi di aibti valoare numai pentru aceasta dietK.
Poporimea Orli ascultand cu deplina incredere chemarea mo-
narehului seu, totodata ins patrunsa afund de necesitatea de a se
deslegh mai multe intrebari insemnate ce zac Inca nedeslegate, gi
cari fail o grea vAthmare a intereselor fie-carui cetatan de stat in
parte nu sufer mai multa aminare, a luat parte la alegeri in toate
cercurile electorate, fare esceptiune, pe temeiul regulamentului de
alegeri ce s'a fost dat, iar' deputatii trimigi s'au gi infatigat in o
cumpiinitoare majoritate a for dintru ()data en bilrbatii chemati prin
preainalta Incredere a M. Voastre, gi se afla in parte mare de fatk
in adunare.
Dui:la-cc credineiogii preaplecati membri ai dietei, ea corp le-
gislativ al marelui prineipat al Transilvaniei, s'au adunat gi au ffieut
promisiunea preserisa, an asoultat cu sentimentele celei mai neelatite
credinte de supugi insufletitoarele cuvinte ale preainaltului rescript
din 15 Iunie 1863 numarul 3117, cu care M. Voastra sacratisimA
v'ati indurat a saluth representania tarii in limbajul eel mai deschis,
scutit de on -ce intelea stramb, gi pentru aceea, degteptator de inCre-
derea cea mai deplinA.
intru adevar, problemele eke an trebuintii de o deslegare in-
tetitoare Bunt maxi gi grele.
Duph-ce insa noi eondugi de principiul dreptatii gi purtati de
spiritul impaciuirii ne apuerim de lucre cu vointa serioasa, suntem
gi nutriti de acea speranta tare, cum -ca intrunindu-ne en sinceritate
puterile intarite prin armonie vom reugi se indeplinim cc fericire
inc gi cea mai grea lucrare.
Congtienta ne spune tot ce agteaptk dela noi patria gi ce
agteaptA imperiul.
Cu atat mai viu se degteapta in noi profunda parere de rail,
cum-el din cate-va cereuri electorate deputatii trimigi de catra
popor nu an venit, cum gi eh' dintre acei bArbati eminenti, chemati
prin Increderea Coroanei nu toti au urmat chemarii monarehului tor,
pentru-ca degi dieta tariff nu vede in aceasta vre-o pedecrt la intre-

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
prinderea lucrarii sale la care este indatoratA, totusi, and se lucre
pentru Inaintarea prosperitatii tArii Intregi Ili a tuturor cetatenilor
sei, cum si pentru cele mai importante interese de via ale lor,
lipsa mai multor patrioti on esperienta din soeietatea popoarelor
surori se simte on parere de ran.
Noi insl sped= iarAi, cum -cO sub inriurinta lueratoare in
liniste a unei convictiuni mai bune, care inaintand intre toate clasele
poporimii I i sparge drum inainte, alegeri ordinate din nou vor aduce
dietei un ajutor bine venit de puteri conlucratoare Inca 1 din acele
eercuri, cari pAnA actual fare vina lor, ba in contra vointii lor, Inca
nu aunt representate.
Cu ocasiunea deschiderii dietei M. Voastra v'ati indurat a ne
da prin imputernicitul comisar regese in copie autenticata acel
document, care cuprinde abdicarea de tron a Maiestatii Sale impit-
ratului Ferdinand si renuntarea InAltimii Sale ces. reg. a serenisimului
down Francise Carol din. 2 Decemvrie 1848 in Olmutz, cu acel
adaos, cum-cA e lasat in voia dietei, ca aceeasi prin. o deputatiune
ce ar fi a se trimite la resedinta imparateasca sA vad5 insusi origi-
nalul acelui document.
Dieta fncredintatA pe deplin despre autenticitatm acestui do-
cument, on privire la legea fundamentals a saneiunii pragmatice, pri-
mita in 30 Martie 1722, cu cea mai ferbinte multamita cAtra neperi-
toarele merite ale casei austriace pentru scaparea acestei sari is i acest
document propus ei spre eunostintii, on cea mai deplinA odihnire despre
adevArul faptelor autenticate In acela, cum si despre a lor legalitate.
Noi am mai primit din manile aceluiasi comisar regese deplin
imputernicit pentru dietA Inca si diploma imparateascA. din 20 Oc-
tomvrie 1860, emanate cu solemnitate in toate trei limbile tOrii, am
primit intru asemenea 9i legea fundamentals emanate tot in formA
de diploma imptirateasca cu data din 26 Februarie 1861, sunatoare
pentru representanta imperiului, iar' apoi indemnati de multA'mita si
recunostinla pentru binevoitoarele scopuri indreptate spre a stabili o
ordine liberals de stat, care se manifests atat in restaurarea consti-
tupunii transilvane, cat si in constitutiunea imperials data tuturor
popoarelor din intreaga monarchie, suntem ci gata de a corespunde
preainaltei provocari venite noun de cAtra Maiestatea Voastra, adeca
a petrece ambele acele diplome in legile patriei, cu acea modalitate,
el in aceasta privinta dieta se fact' in adins un articol de lege ci
sA.-1 subctearna M. Voastre pentru prea gratioasA sancIionare.

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
Fiind-ca legile marelui principat Transilvania in art. II. din anal
1791 cuprind o instructiune anumita privitoare la procedura ce
trebue sa se observe la toate schimbarile de tron fata cu tam, a9a
declaratiunea facuta de Mil M. Voastra cu privire la confirmarea
diplomei leopoldine este un act de cea mai inalta insemnatate.
Preainalta Voastra Maiestate faced cunoscut tarii in cuvinte
categorice, cupics in privinta diplomei leopoldine nu puteti observa
datina veche din causa, ea mai multe punete ale aceleia nici decum
nu se mai pot aduce la indeplinire, cum 9i ea dreptatea 9i con9tiinta
monarchului nu poate suferi sit' mai intareasea ceva ce in fapta a
devenit a fi peste putinta.
A vorbi adeva.rul qi a lined aceea ce ai promis este pentru
domnitpr fi pentru popoare cea mai inaltei poruncd. Pentru aceea,
eredinta qi convictiunea pe care M. Voastra o manifestati aici ne
umple, pe not 9i sara, cu respect 9i reverinta Inaintea acelei marimi
de con9tiinta, careia moralice9te nu -'i este en putinta a intari prin
cuvinte aceea ce in fapta nu poate tines,.
Este prea adevarat, cumcii multe puncte din acea diploma pe
care M. Sa fericitul imparat Leopold I. o a dat la luarea principa-
tului Transilvaniei sub protectiunea domnirii austriace in 4 Deeemvrie
1691, fiind in cursul timpurilor preschimbate, '9i-au perdut toata
valoarea 9i pentru aceea de mult nici ea se mai pot tined.
Diploma fusese intregita, in mod esential Inca prin sanctiunea
pragmatics, care statore9te dreptul de mo9tenire al glorioasei case
domnitoare austriace 9i indivisibilitatea tarilor unite sub sceptrul ei
inteun stat ce nu se mai poate desface, qi care sanctiune, in pu-
terea art. III. din anal 1744, are 9i pentru Transilvania valoarea unei
tegi fundamentale de stat, nestramutabile.
Totu9i, pe Tanga toate schimbarile prin eari an treeut unele
puncte singuratice ale acestei diplome leopoldine, 9i prin cari, dupa
legea desvoltamentului organic, la care supus este on -care stat, a
trebuit sa treaca neaparat, fundamentalul caracter al aceleia, ca
al unui contract de stat incheiat sarbatoreqte 9i fara a se putelt
revoca, al anti euprins este temelia dreptului constitutional tran-
silvan, a ramas totdeuna in putere.
Deci tarii ii serve9te spre mare odihnire, cand aude con9tien-
tioasa declaratiune a M. Voastre, cumca datina in privinta diplomei
leopoldine numai pentru aceea nu se poate observa, pentru-ca punerea
in luerare a mai multor puncte din aeeea nici decum nu mai e Cu

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
puling Cu aceasta insa diploma insai in fiinta sa nu perde nimica
din insemnatatea ei, ca temelie a dreptului public.
Tocmai pentru aeeea, luand i not aceasta imprejurare in insui
atinsul inteles, primim cu eel mai yin simtamant de bucurie, cumea
M. Voastra preainalta recunoateti totodata pe fata i spre dorita
odihnire a Orli Va indurati a declarit sarbatorete, eumca dupa-ce
va fi infiintata, pe tale constitutionals, in conlucrare cu dicta, struc-
tura din launtru de drept public a marelui principat Transilvania
i corelatiunea sa tetra intreaga monarchie in privinta detarmuririi
definitive a modului trimiterii deputatilor Transilvaniei la senatul
imperial, inimei M. Voastre de parinte al tarii ii va fi spre placere
a emite la dorirea gi rugarea tariff o diploma solemna, pe care i
urmatorii M. Voastre vor Ewa de a o confirms totdeuna inaintea
depunerii juramantului omagial.
in realisarea cat de curanda a preainaltei asigurari ce intimpina
dorinta cea fundata a intregei tari, representantii poporului, adunati
acum, vad un moment esential pentru odihna intregei poporatiuni
a Transilvaniei.
Aceasta speranta inalta increderea noastra i ne adaoga puterile
spre a ne incepe lucrul ce ne aqteapta, care, judecand dupa propo-
sitiunile comunicate, sa intinde peste un camp larg al unor chestiuni
de mare insemnatate.
Ca una dintre tale mai insemnate intrebari ce M. Voastra v'ati
indurat a o pune in fruntea propositiunilor regeti se ivete rem-
noaterea in mod constitutional a egalei indreptairi politice-nationale
a natiunii romdne ri a confesiunilor ei, asemenea eu celelalte surori
natiuni i confesiuni ale aeestui mare prineipat Transilvania.
Dieta ii cunoate de o datorintit sacra a ajunge cat mai curand
la resultate corespunzatoare ale consultatiunilor sale, din causa ca
poporimea agteapta en nerabdare pans sa vada intemeindu-se consti-
tutiunea Orli dupa o ordine durabila, pentru-ca rain aceea sa ne
stee prin putinta a delatura atatea rele apasatoare, a pune admini-
stratiunea i justitia pe temelii, pentru-ca scuturi aparatoare i
asiguratoare de drepturi FA fie, cum i in alte directiuni a deschide
calea catra aezaminte salutare pentru prosperitatea intregului.
Referintele catrA statul intreg Inca ateapth cu tot adinsul ea
sa fie statorite dupa dorinta, pentru-ca aa tam se simta in masura
deplina bineeuvantarile ce vor resulta din stransa impreunare cu
imperiul gi eu representanta sa comuna.

www.dacoromanica.ro
 127

Privind cu deplinA ineredere la aetivitatea constitutionalA a

senatului imperial, poporatiunea Transilvaniei agteaptA eu ferbinte
dorinta statorirea cea deja incitata a unei proportiuni mai drepte de
contributiune, gi regularea datorintei de a milita, care se respecteze
mai bine trebuintele unei rationale economli politice- nationale.
inainte de toate lush' drumul de fer se simte pentru Transil-
vania de cea mai mare gi intetitoare cerintA.
Noi calculAm agadarA cu cea mai mare ineredintare, ca prin
mijlocirea constitutionals a senatului imperial se va atrage data in
sistema drumurilor de fer gi aceasta tarn, care dela naturA e bine-
euvantata eu tot felul de averi, gi prin positiunea gi formatiunea sa e
pentru apararea monarchiei de cea mai mare insemnAtate, gi ea aga,
prin fapta aceasta, ce afarA de toata indoiala en toata validitatea
documenteaza pretul gi veritatea celei mai intime conexiuni cu im-
periul intreg, gi patria noastra se va conduce Cara un viitor mai ferice.
Chemarea destinata M. Voastre de providenta pentru-ca sa
conduceti soartea marelui principat Transilvania peste eel mai greu
punct de prefacere ne lumineazA gi noua ca un luceara'r intru toata
importanta gi marimea sa.
Noi simtim, ca gi M. Voastra, cumca deg' problemele cari
ni-s'au pus aunt grele, totugi acelea trebue sa se deslege data.
Supusa gi credincioasa representantA a tarii, ajutatA de drep-
tatea causei, simtindu-se insuflatA de spiritul cumpatului, de al bunei
invoiri gi al tolerantei, intimpina nisuinta cea sincera a Maiestatii
Voastre de a ingriji pentru fericirea gi prosperitatea tuturor popoa-
relor Cu cea mai deplina ineredere a sa.
Aga noi, eu ajutorul lui Dumnezeu vom gi reugi a duce in cal:At
sigur gi fericit aeest lucru de care ne apucaram.
Cari ramanem in credinta neclatitA, in devotamentul gi supunerea
cAtrA augusta casa imparateasca, cu cea mai profunda veneratiune:
Ai Maiestatii Voastre ces. reg. apostolice prea umiliti gi tot-
deuna credinciogi supugi gi servi, representantii marelui principat al
Transilvaniei, adunati in diets.
Sibiiu, in 21 August 1863. (UrmeazA subserierile.)*)
Adresa a fost predata comisarului regese, spre Inaintare
domnitorului, in 25 August n. prin comisiunea care a
compus-o. Conducator al comisiunii era contele 1Vemes

') Din Foaia pentru minty, inimd ,ri literaturd ", anul 1863, numirul 24.

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
7dnos. In comitiva cu care s'a predat adresa dieta spunea,
CA naceastA adresa, s'a pertractat pe tale constit4onala si
la a treia cetire s'a acceptat cu unanimitate, ca convictiune
a dietei 1ntregi, care prin aceasta 'i-a depus credeul politic
si 'si -a aratat directiunea care s'a determinat a o observe,
la resolvirea grelelor sale probleme".
Atat adresa, cat si comitiva, erau compuse si au fost
predate comisarului regesc In tpate limbile rii : ungureste,
ne13este si romaneste.

Inarticularea na-Vunii roma.ne si a

confesiunilor ei.
.yedinia XVII.
Tinuta In 26 August. SA, deschide la orele zece F,si

un sfert. SA autenticA, protocolul sediMei trecute. Contele

Nemes 7dnos, conducatorul comisiunii lnsarcinate cu pre-
darea adresei, face raport, ca comisarul regesc a luat adresa
In primire i 'i-a esprimat speran0, ca M. Sa o va priml
cu grade prealnalta. 'Si-a esprimat apoi dorin0 de a
mai priml multe ast-fel de elaborate mature dela dieta.
(SA trAeascA!)
George Roman, ales deputat In cercul Mociului, face
votul obicinuit. SA pune apoi la ordinea zilei proiectul de
lege pentru esecutarea egalei indreptd,liri a nafiunii romdne
fi a confesiunilor ei.
Raportorul Trauschenfels urea, tribuna si ceteste
proiectul de lege In limba germana. Ioachim MurtLyian
11 ceteste in romaneF,tte, iar' Ldsziefffy in ungureste. Ia apoi
cuvantul raportorul Trauschenfets pentru a-'i face urma-
toarea motivare :
tnalth casA 1 PropAsirea genului omenesc pe calea desvoltArii
sale spirituale si morale sit manifesteazA de sigur i prin neconte-
stabilul fenomen, ca ingustele diferente de caste, ca separatiunile
scutite prin privilegii, aceste ereditAti din secolii treeuti, can
in despartiti pe oameni de oameni, pe natiuni de natiunile surori,
dinaintea spiritului timpului modern tot mai milt BA nimicesc si per.
imi iau voe a semnificit acest fenomen ca un caracter de
propAsire generals morals ci intelectuala a genului omenesc, de

www.dacoromanica.ro
 129

oare-ce nu poate fi indoealh, ca acela e numai resultatul acelei

constiente ce se lateste tot mai departe si devine tot mai generall,
a constientei adech despre demnitatea ce locueste in om, ca om, gi
despre indreptatirea umanh ce results de aei.
Constienta cea dark a acestei demniati si a indreptatirii
deduse de aici este insh poste tot cea dinthia Qi cea mai de lipsh
cerinta pentru nobilisarea omului, si a natiunilor $i popoarelor ce
constau din oameni. Numai aceasta constienth poate scuti individul
gt natiunile intregi de o directiune care degradeaza ri intineaza
aceasta nobilitate daruita de Dumnezeu genului omenese. Numai
aceasta constienth dA garanta signet pentru ascultarea eternelor legi
ale moralei.
inalth cash! Problema eu care e sa reineepem activitatea
legislatorica in Transilvania a desteptat in mine, fat% de voe, eon-
siderhrile premerse. Voim se dam nafiunii romdne din Tran-
silvania o fiatrie, in care ea pima acuma a fost numai suferita
Voim sd debit patrie, eu drept deplin de indigenat, ambelor ei
confesiuni, dintre can una n'a fost recunoseuth in autonomia ei,
ceealalth a fost numai suferith. Fachnd asa, sdvdryim numai un
act al drefitdlii.
Au trecut deja 232 de ani de child natiunea ungara, sAcuiasch
si sash din patria noastra convenirtt, spre a-'i garanth prin jura,-
mint solemn cele mai sacre drepturi de oameni si de natiuni, admit
libertatea credintei, sustinerea constitutiunii si siguritatea propriethtii.
Sunt 232 de ani de etuad se infiinth uniunea Intro Ungurii, Sacuii
si Sasii din Transilvania, la anul 1630. Lahti cash! Natiunea
Romanilor astazi Inca e eschish din aceasth, legaturh frateasek desi
flu aceleia an purtat cu sinceritate, au impartit cu sinceritate, toate
greutittile, toate suferintele acestei patrii, cu noi, (Bravo!) deci
putine jughere de pamant cred ca aunt in Transilvania pe eari sa
nu le fi udat ei cu sudoarea, en shngele eel mai bun al inimei lor.
(Bravo!) Dupa parerea mea, e numai un act al drepta %ii, ea arum,
duph-ce sistema feudala care-1 impedeea Oa la anul 1848 s'a
sters in Transilvania, natiunea romans si confesiunile ei sa se pri-
measch in aceasta legatura frkteaseii. Dupa phrerea mea, e numai
un act al dreptatii, data natiunei romane, dach religiunii gr.-ort.
ii vom desehide in patria noastra cea mai deplinh indreptatire egalh
cu celelalte natiuni i religiuni ale Transilvaniei, cari erau Incinse
cu legAtura uniunii patriotice.
0

www.dacoromanica.ro
 130

Cred ca vorbesc toemai in sensul i spiritul tuturor acelora,

can sa tin de natiunile i religiunile foste pana aci indreptatite pe
deplin, data, Band fratilor Romani mana frateasca ii voiu ineredinth
in numele acelora, ail bineventam din inima in legatura noastrii
frdleasca fi cd ne finem de cea mai sfdntd datQrin /d de a le face
de aci incolo drepate in kaki privinfa, nu numai pentru de a
terge nedreptatea timpurilor trecute, ci i pentru-ca numai prin
aceasta vom pune pe basele cele mai sigure concordia cea atat de
trebuincioasit patriei noastre, i iubirea frateasea intro natiuni, iar'
prin aceasta inflorirea i fericirea iubitei noastre patrii. (Vivat!
Bravo SA traeasea!)*)
Raportorul cetete apoi .profiunerea comisiunii insar-
cinate cu esaminarea si textuarea finale a proiectului de
lege despre efectuirea egalei indreptatiri a naliunii romAne
mi a confesiunilor ei, care e urmatoarea :
La consultarea asupra propositiunii prime regeti, adeea a
proiectului de lege referitor la efectuirea egalei indreptatiri a na-
tiunii romane ci a confesiunilor ei, comitetul (comisiunea) dietei a
socotit ea procede principiarminte din acel punet de vedere conducator,
pe care credo a-'1 vedeh esprimat in proieetul de lege, care tontine
prima propositiune regeasea.
Ambele proieete de lege, adecii acel ce servecte drept propo-
sitiune regeasea, i acela de catra comisiunea dietei propus, pureed
ae dare din unul i acelai punet de vedere, i anume, din acela,
ca edificiul eel vechiu constitutional, restituit de M. Sa preainalta
in 20 Octomvrie 1860, al celor trei natiuni ardelene pana aci in-
dreptatite i al color patru religiuni recunoscute, Para a se lash
insa de acuma in sehimbari adane taietoare i streformari noue a
aceluiaci, sa se largeasca ast-fel, incat sa-i afle inteacelasi acuma
i o a patra natiune i inch doua confesiuni locul cerut pentru
desvoltarea toy na /ionaldt,ci confesionald, in aceeatii masura, precum
au avut-o aceasta natiunile i confesiunile pana arum indreptatite.
Aga -dark comitetul (comisiunea) dietei in proieetul compus din
partea sa nu propune vre-o sehimbare in sistema constitutiunii ar-
delene de mai nainte, ei numai o estindere a sistemei constitutiunii
ardelene, ce se afla in vigoare i a esistat ci mai nainte. De oare-ce
deci punetul de vedere conducator al proiectului de lege, care eon-
) Cf. Telegraful Romans, anul 1863, numarul 73 qi 2Ziarul stenografic
al dietei transilvanee, pag. 160-151.

www.dacoromanica.ro
 131

tine propositiunea prima regeasca, se unete pe deplin in privinta

obiectului aeestuia de pertractat en aceea al comisiunii dietei, aa
i schimbarile propuse de catra comisiunea dietei in proiectul de lege
recomandat din partea ei sa restrang esentialminte numai:
1. la schimbarile intru impartirea materiei observande ci
2. la schimbarea in stilisare.
Schimbarile propuse intru impartirea materiei crede comisiunea
dietei a fi justificate prin aceea, ca in proiectul de lege propus din
partea sa materia e mai sistematie impartita, dispositiunile legii, cari
stau in combinatiune logica i provin in mod natural una din alta,
aunt mai apropiate i mai strans legate la olalta de cum e aceasta
in proiectul de lege continator de propositiunea regeascii. Dupii-ce
adeca in . 1 al proiectului comisiunii sa enunta in general recu-
noafterea legald a naliund tontine, a religiunii gr.-cat. ca atare
fi a bisericil gr.-resisdritene,. 2 enuntit mai intaiu egala indrep-
tatire a natiunii romfine cu celelalte natiuni regnicolare ale Tran-
silvaniei, ci totodata asigura pe ceialalti fii ai patriei, cari nu se tin
de vre-una din cele patru natiuni ale Transilvaniei acum indreptatite,
ea egala indreptatire personals ramane inviolabila, iar' . 3 trateaza
deosebit despre positiunea de egal indreptatita a religiunii gr.-catolice
ca atare ci a religiunii gr.-ort. fat& cu celelalte religiuni din Ardeal,
eari sunt indreptatite, i contine in constructia de intheiere disposi-
%iunea, ea neapartinerea la vre-una din cele case Teligiuni arum re-
cunoscute pe nimenea nu-'1 eschide dela eserciarea drepturilor politico.
Apui paragrafii 4, 5, 6 i 7 stau in conformitate cu proiectul
propositiunii regeti, numai cat in . 6 se mai propune adaogerea,
ei 9i Tescriptele rege0i, ordinatiuni ci alto masuri administrative,
impreuna eu legile Orli, cari stau in eontrazicere Cu determinatiunile
acestea, Bunt pentru mai marea precautiune declarate de cterse.
Schimbarile in formularea stilistica numai intru atata le-a aflat
comisiunea de lipsa, intru cat aceasta s'a aratat a fi in interesul
intelesului mai lamurit al textului legii. In titlu, vorba *efecluireat
din proiectul de propositiune regeasca s'a cters in proiectul comi-
siunii, pentru-ch espresiunea aceasta ar presupune apriat esistent.a
unei legi despre egala indreptatire a natiunii romttne ci a religiunilor
ei, i ar insemna, ea ci cum ar fi numai de a se aplica aceasta lege
in praxii. De oare-ce insa o lege despre egala indreptatire nationala
a natiunii romane ci a religiunilor ei Oa acuma n'a esistat, ma s'a
aratat aceasta emitere justificata.
9*
www.dacoromanica.ro
 132

Schimbarea prin care in titlul proiectului de lege s'a propus

de chtra comisiunea dietei in loe de 2.,si a confesiunilor es' vorbele
mai lamurit insemnatoare: 'cum si a confesiunii gr.-catolice .1i a
celei gr.-raseiritenee, se arath justificath prin aceea, ea dupe stilisarea
cea dinthiu, titlul se vede a avea un inteles, ca-i-eum confesiunea
gr.-catolich, ca atare, i confesiunea gr.-orientalh numai intru atata
ar fi egal indreptatite, incht acelea stau in legh'turh cu natiunea
romans, pe cand duph phrerea comisiunii dietei egala indrepthtire a
ambelor confesiuni are sh se enunte fail privire la imprejurarea
casualh, c acelea primese prin multimea credincioilor aici in Tran-
silvania i un colorit national.
In . 1 a aflat comisiunea dietei indicarea vorbelor nintru
intelesul legilor thrii, tocmai ca tiii celelalte trei natiuni recunoscute .

i patru religiuni ale Transilvaniei" din acel temeiu de lipsh, pentru-ca

particula zasemenea.t in proiectul de propositiune regeasch indica
o referinth, care acolo nu era esprimath, i ap cerea o intregire.
Paragraful 2 din proiectul comisiunei sh abate cu totul dela
. 2 din proiectul propositiunilor regeti, pentru-ca asta age o cerea
noua impArtire a materiei ci intelesul legii. Dach in . 1 sh enunte
legala recunoactere a natiunii romane, a religiunii gr.-catolice i a
religiunii gr.-orientale, atunci la . 2 sh nate firete intrebarea, ca
de ce sunt acelea recunoscute?
Paragraful 2 din proiectul eomitetului resold intrebarea aceasta,
zichnd ca: de egal indrepayite, i vrea sit se stabileaseh gradul
indreptatirii, de oare-ce espresiunea aceasta e de nature relativh,
prin aceea, cii-'i pune de mAsura alaturea indreptatirea de natiunea
maghiarh, secue -i sash mai nainte castigate.
Pentru-ca sa se ridice grija acelor fii ai patriei, cari nu se in
de vre-una din aceste patru natiuni indreptAtite, ca-i-cand prin
aceasta s'ar prejudeca egalei indreptAtiri personale, garantath au
preainalta diploma din 20 Octomvrie 1860, s'au adaos aci dispo-
sitiunile -ului 3 din proiectul regesc.
Paragraful 3 din proiectul comisiunii tree() la cele douh religiuni
recunoseute in mod legal in -ul 1 i procede in privinta acelora
duph aceleaqi principii, cari s'au observat i in -ul de mai nainte
in privinta nationalithlilor. Iar' paragrafii 4, 5 i 7 au remas i in
privinta stilishrii neschimbati, pe child in . 6 s'a inirat numai
adaosul mai sus mentionat. Sibiiu, 22 August n. 1863. George
conte de Belch m. p. Francise de Trauschenfels m. p. referent";*)
*) Din a Telegraful Romano, and 1863, numarul 73.

www.dacoromanica.ro
 - 133 -
Raportorul recomanda dietei spre primire proiectul de
lege al comisiunei si apoi predA locul la tribune core-
ferentului
Timoteiu Cipariu, care rosteste urmUoarea vorbire:
4nalta cask 1 Trebue sa premit mai nainte, ca proiectul de lege
al comisiunii, asa cum s'a tiparit, cuprinde in sine vele greseli,
parte de stil, parte reale, parte de tipar. Comisiunea dietala 'mi -a
incredintat in urma revisiunea de a doua-oars a proiectului, in textul
roman, pentru-ca sit eonsuna eu eel german. Din aceea cause imi
iau cutezanta mai intaiu a prelege inaltei case acest text in forma
care mai aproape corespunde intentiunilor acestei eomisiuni. (Ceteste
textul roman al proiectului de lege, apoi continua:)
inalta case! Cand am luat asupra mea insareinarea de core-
ferent, cu care m'a onorat respectabila comisiune, compusa in sensul
regulamentului acestei inalte case, spre consultare asupra intaiului
proiect de lege si spre formularea unei pareri de propus inaltei case
spre decisiune; cand luaiu asupra mea, zie, aceasta onorabila insar-
einare, numai decal am si simtit greutatea aeestei intreprinderi, si
'mi-a parut mult rail, ea acel confrate onorabil, care fusese insar-
cinat cu formarea proiectului exit sub numele comisiunii dietale
ad hoc, nu se afla de filth' ca insusi sa apere din euvant in euvant
si ss motiveze mai pe larg acest proiect nou de lege, care s'a
impartit inaltei case in toate trei limbi ale tarii si care mum a
fost cetit.
'Mi-a parut foarte mult ra.'u, pentru-ca object ul e atilt de
important, pentru-ca asteptarea natiunii roman's atilt este de incordata,
pentru-ea resolutiunea acestei grele chestiuni cere atata capacitate,
atilt sange rece si atata circumspectiune in toate laturile, incat
fie-care din noi, si cu atilt mai vartos en insumi, ne simtim, si
cauta sa, ne simtim oare-cum garboviti sub greumantul acelei marl
responsabilitati ce zace pe umerii nostri, data cum-va din o cause
on alta, din debilitate sau precipitare, on dintru un neastampar ran
ealculat am comite vre-o eroare, a earei consecventa se alba taste
$i neplacute urmari pentru viitorul natiunii roma.ne, despre a card
esistenta, politics chiar acum se trateaza, sau $i dad, numai nu am
nimeri, on dorintele natiunii noastre, on intentiunile cele mai curate
ale natiunilor surori, ale acestui mare principat al Transilvaniei.
Nu am lipsa, ered eu, sa intemeiez momentul ehestiunii pre-
sente. 0 eerie lunga de secoli a treeut pe pamantul patriei noastre,

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
in cari aceasta natiune laborioasl, dar' respinsa din toate partile,
ajunsese la soartea cea mai de pe urma a elotilor spartani si a
sclavilor Americei celei liberale, caci ea pe acest pamant era fare
patrie, fad, nici un drept politic, fare nici o viata nationala, fare
nici o aparare sau scutinta din partea statului pentru care fsi versa
sangele in ostiri trimise asupra popoarelor barbare inimice acestei
Ihri, fare de a seeerk $i gloria vartutilor militare pentru natiunea,
care in sudoarea fetei sale iqi nutria numaroasele familii, si totdeodata
contribuia spre sustinerea unei caste privilegiate, care din parte-'ci
ii inchisese toate usile spre o eluptare din aceasta servitute avilitoare.
insA, grade spiritului civilisator, grade inimei neinfrAnte a
natiunii, si grade geniului protector al inaltei case domnitoare,
aurora emanciparii nationalitatii romgine din Transilvania n'a putut
sa se mai difereasea, nici sa se mai acopere de norii grei si intu-
necoci, cari nu sufereau respandirea luminii si libertatii pe pamtmtul
Transilvaniei. Astazi acea aurora, ce numai sperante ne promitea
in viitor, ce numai precursor era al unui soare deplin luminator si
al unei zile marete pentru natiunea romttna, astazi, zie, incepe a
face loc acelui soare si acelei zile, dupe cari atitta an suspinat
pilrintii nostri ca sit le vada si nu le-au vazut !
Aceasta zi de astazi va sa inceapa o mutt epoea in viata
nationall a romanimii transilvane, o epoca, care, ne place a erede,
va fi spre multamirea, nu numai a easel suverane, care ne-a luat
sub protectiunea sa, ci si spre multamirea tuturor nationalitatilor,
cari dela providenta sunt puse in mijlocul nostru, nu spre Impare-
chiarea si asuprirea uneia prin ceialalta, ci spre imfirumutata" afu-
torare fi conlucrare spre acelafi scofi, care e inflorirea acestei
patrii binecuvantate dela nature, insa pans mum mult remasa
inapoi, numai si numai din acea cause, ea aceasta frateasch conte-
legere intre nationalitatile patriei a lipsit cu totul, pentru-ca fie-care
nationalitate credea, ca interesele particulare sunt o earare mai
sigura spre a ajunge la acest scop dorit, pentru-ca fie-care credek,
ca fericirea patriei e identich numai cu bunastarea uneia on altei
nationalitati, si nu sta in bunastarea fiilor tuturor ai acestui pa-
mint. (Bravo 1)
Speram lima, sau ce a mai mult, avem convingerea, ea acelea
idei taste ci funeste, cari retinura atat de indelungat progresul
fericirei acestei patrii scumpe, au ra'cut ci vor face loe acelor idei
de civilisatiune, de dreptate, de libertate ci de umanitate, cari for-

www.dacoromanica.ro
 - 135 -
meazA caraeterul epocelor marl, glorioase, i la earl, ca la un scop
suprem alearga Intreaga omepime din toate puterile, li la sari In
urma spereazh el va i ajunge, peste Kurt sau peste lung time,
pentru-ca acel scop e sfant, etern, pentru-ca el e dorirea inimei
omene0i i postulatul ratiunii supreme, pentru-ca e postulatul, cu-
vantul i voia lui Dumnezeu. (Bravo!) Dela acest postulat nimenea
Cu tiintl nu se poate subtrage. Si sunt convins, ca natiunea romans,
de ad Inainte, intrand qi ocupAnd locul ce 'i-se cuvine intre natiu-
nile Transilvaniei, eu atat mai putin se va subtrage, cu eat insai
a gustat mai mult deck altele amarul epocei trecute, mai mult dectit
altele a purtat jugul despotismului i al spiritului de invidie, intole-
rantii, url national/. i personall, i putem ziee i al spiritului de
neumanitate.
Natiunea romans, impreuna cu confesiunile ei, inarticulatl prin
legea care formeaza obiectul zilei, va oi respects cu umanitate,
iubire, reverinth 1;i fratietate pe toate nationalitatile Transilvaniei,
inarticulate sau neartieulate, toate confesiunile, recepte, sau Inca
nerecepte, i nu va pune din partea sa nici o pedeca liberului
esercitiu al deplinei libertati individuale, al convingerilor politice i
religioase, ci va observa cu scumpatate inaltele principii ale uma-
nitatii, cari sunt proclamate i recunoscute de toate natiunile eivilisate.
Comisiunea consultAtoare, al carei membru avuiu onoarea a fi
i eu, Inca a purees tot din aceste principii, ci cand en unanimitate
cordialA intre toti rnembrii acestei comisiuni s'a luat Invoirea Intru
recunoacterea natiunii romlne i a confesiunilor ei pe deplin qi
intocmai precum sunt recunoscute inch mai de mult cele pang, aci
aca numite natiuni i confesiuni recepte i regnicolare ale Transilvaniei,
cu toate drepturile nationale i individuale, civile i politice, fare nici
o diferinta de natiune sau confesiune, totdeodat/ a tinut de a sa
Enna* datorinta, cu care e datoare umanitatii i spiritului public
al Europei, preeum 9i actelor fundamentale ale imperiului, a da
espresiune clara i acelei convingeri, ca prin Iuarticularea natiunii
romane 0 a confesiunilor ei in sistema regnicolarl transilvana,
inalta casl nu voecte nici decum, ca spiritul esclusiv, intolerant
i invidios, care a domnit in sistema veche a Transilvaniei, BA mai
domneasel 0 de aci inainte (Bravo !), ci din contra, el inalta ma
ctie impaca toate interesele natiunilor 0 ale indivizilor in acel
mod, care se corespundl 0 dreptelor dorinte ale natiunii romlne,
preeum 0 cerintelor timpului 0 ale spiritului de umanitate. inalta

www.dacoromanica.ro
 136

cash, care e chematl a delibera si a decide in merit in aceasta

causl atat de momentuoasa, e totodata rugatA cu profunda umilinta, .
se lee in nume de bine si aceste putine descoperiri ce avuiu onoare
a le respica din aeest loc, ca coreferent al comisiunii ad hoe, reco-
mandand totodatl elaboratul aceleiasi comisiuni spre acceptare din
partea inaltei case. (SA traeaseA 1 Bravo 1)".*)
Presidentul declare deschisa. discutia asupra proiectului
de lege despre inarticularea natiunii romane si a confesiu-
nilor ei, dar' din cause, c timpul e inaintat, discutia se va
incepe in sedinta proxima.
Urmeazht o interpelare a lui Fekete -Negruliu, ca
Blajul de ce nu e trecut in sirul opidelor cari sunt repre-
sentate in dietrt prin deputati proprii ?, esprimAndu-'si si
metropolitul rugarea, ca pentru viitor sa, se faca
Blajului favorul de a-'si aveh deputatul seu, la ce presi-
dentul respunde, c chestia va fi predate, comisiunii de
petitinni spre studiare.
Se fac apoi unele verificAri de deputati, si urmeaza, o
noun interpelare, facutr din partea lui Schuler de Libloy,
impreuna cu alti consoti, cu privire la purtarea necorecta,
a judelui tractual Apathi, care pune in temnita, oameni
nevinovati numai pentru-ca s stoarca bani dela ei pentru
punerea in libertate. Presedintele promite A va respunde
la timpul seu, i incheie sedinta.
.Yedinla XVIII:
Tinuta. In 28 August n. La ordinea zilei proiectul de
lege despre inarticularea natiunii romane si a confesiunilor
ei. Primul care is cuvantul e
Contele Beldi. Vorbeste ast-fel :
7,Domnule president! inalta representanth a thrii Apretierea
imprumutata (reciproca), ba dreptatea cere, ca proieetul de lege
chestionat sa se resoalve ast-fel, ca cei interesati se vine pe deplin
multhmiti si indestuliti. i eu, care am fost membru al comisiunii
ce elaborA acest proiect, m'am apropiat de aceasta afacere cu toate
sinceritatea, pentru-ca sa se introduce in condicele tArii tot ce ar
putek servi spre multAmirea lor, si precum celelalte trei natiuni ale
*) Cf. sTelegrafttl Romano, anal 1863, nrul 74 si sZiarrel stenografic al dietei
transilvanec, pag. 161-153.

www.dacoromanica.ro
 137

tarii, adeeh natiunea Maghiarilor, Sheuilor ai Sailor, sa aibd

fi Romdnii deplind libertate politico fi confesionald. E adevarat,
eh ei de fapt aunt deja in posesiunea acelor drepturi, pe can pane
acum le avurh, numai cele trei natiuni privilegiate, 9i aa multora
li-s'ar putelt pared de prisos lucru a mai pertractit ceva in privinta
aeeasta. Dar' fiind-ca natiunea romans pune pond mare pe aceea,
ea nu numai drepturile individuale, ci 4.1 cele nationale, atht in
privinta politica, cat qi in afacerile religionare, sa 0 le ctie pro-
clamate ai trecute in legile Orli, de aceea en cea mai mare
prevenire ma declar pentru indestulirea acestor dorinte ale for
(Eljen. SA trheasel I), qi anume, mai cu seams din motivul acela, eh
aunt ineredintat pe deplin, eh numai in modul acesta se poate spera
ai mitepth, ca natiunea romans, reeunoseand loialitatea celoralalte
trei natiuni, va eontribui qi ea din toate puterile, ea constitutiunea
avitich, pe care o am ree4tigat, de0 cu uncle schimbhri esen-
tiale, prin diploma din 20 Octomvrie 1860, sh se misting (SA
traeasch!), al ca toate acele reforme, eari prin schimbarea impreju-
rarilor timpului sh aratt a fi neincunjurabile, sa se infiinteze prin
conlucrarea for pe cale constitutionalh, in coneordie frateasch, ai aa
credinta cea neinfrA,nth catra monarchul nostru avandu-o totdeauna
dinaintea ochilor, desvoltarea spiritualh si materials a Orli, de care
avem atata lipsa, sa vine inaintath prin conlucrarea lor, ch0ighndu-se
indestulirea thrii noastre. Eu deci aunt pentru proiectul de lege
propus, qi adech, mai cu seams din acea cause, eh, indreptdfirea
egald fioliticd fi religionard a naliunii romdne va A de mare
in_fluentel asupra constitufiunii noastre avitice ,si asupra autonomiei
Ord noastre. (Eljen. SA, trheasch !) *)
metropolitui culufiu: MArith camera! Pe natiunea noa-
stra romans ai pe religiunile ei de multi secoli a zacut anatema
politics. Ea a Lost escomunicath din concertul celoralalte regnicolare
natiuni ci religiuni, aa, eh natiunea noastra romans de multi secoli,
aka zichnd de vre-o patru secoli i jumatate, n'a avut norocire se
poath luh parte la legislatiune, 0 de aci firecte a urmat, eh a trebuit
sa remand indarapt 0 in eivilisatiune 0 in drepturile celelalte politice.
Lauda lui Dumnezeu dam ai glorifichm pe sacritisima ces. reg.
Maiestate, care astAzi, prin propositiunea sa primh ce o dh inaintea
dietei acum spre pertractare generals, voqte ca anatema aceasta sa
*) Cf. sTelegraful RomeInt, maul 1863, numarul 73 Qi ,Ziarul stenografic al
dietei transilvanec, pagina 157.

www.dacoromanica.ro
 - 138 -
se gteargA qi de pe natiunea noastrA, romanA 0 61 incetezo esco-
municatiunea aceea politich din drepturile publice ale natiunilor
Transilvaniei.
Europa, qi doara toata lumea se va mirk, care nu va ti
stitrile imprejur i istoria natiunii 0 a patriei noastre, cum de pe o
natiune, care Inainte de aceasta cu 1758 de ani ca domnitoare s'a
aezat aci in dulcea noastrA patrie, printre toate viforele eele grozave
i incursiunile neamurilor celor barbare, cari au rAsturnat dulcea
noastrA patrie cu susul in jos, provedin /a dumnezeeascd afa o a
strecurat, aparat fi linut, incdt fi venires neamului sau a na /iunii
maghiare a ajlat-o domnitoare, s'ar mirk, zie, cum unei natiuni,
care este cea mai veche dintre toate na /iunile Transilvaniei, numai
astAzi 'i-se deschide ua legislativei acestei case i astAzi este sa se
primeascA i ea in sistema natiunilor regnicolare ale patriei noastre?
Si va ziee doarA, ca natiunea romans poate ea nisi -odata n'a avut
drepturi, ci acestea le primete astazi, ca dintr'o mare grade a
celoralalte natiuni.
Domnilor ! Natiunea noastra incA in saptamanile trecute, sand
s'a desbatut adresa extra M. Sa, a primit provocarea la dreptul
istorie, i nu fail temeiu, pentru-cA natiunea noastra nu fixeaza
epoca dreptului seu istorie numai de atunci, de sand patria aceasta,
dupA trista i nefericita batalie dela Mohaciu, s'a despArtit de eoroana
Ungariei, ci natiunea noastra ii reduce 0-'i pune epoca istarica
mai nainte, tocmai de atunci, de child au Intrat Maghiarii in patria
noastra. Istoricul eel anonim al natiunii maghiare, care cu buna-
seamA mai mult a scris in favorul nobilei natiuni maghiare deek in
favorul nostru, at Romtmilor, zice totui, ea Romdnii eland maw
dreaptd de bund voea for fi-au ales domnitor fie ducele maghiar
Tuhutum, din ziva aceea Tuhutum a stapAnit cu pace in
Eiii

patria noastrA.
Aa darA de aci sA vede, a natiunea noastra n'a fost subjugata
cu armele, ci a venit sub stapanirea principelui maghiar eu paciuire
solemna de stat, ci aa se poate zice, cA natiunea noastrA pe na-
tiunea maghiara ca pe o sorA dulce o a primit cu toate drepturile
sale, cari le-a avut ea in patria sa, pentru-ea, domnilor, nu e de a
se crede aceea, ca Ungurii cu arme ar if supus pa Romani,
pentru-ca trebue sA presupunem, cA trufia unui invingAtor duce
maghiar nici-odatA nu s'ar fi dejosit ph"na acolo, ea s& dee mdna cu
cei invinfi 0 supuvi en armele, i sa recunoasca alegerea sa de

www.dacoromanica.ro
 - 139 -
domnitor peste Transilvania dela nicte sclavi ai sei, subjugati prin
puterea armelor.
Aga dart" sa vede de ael, ca Romanii au avut drepturi politice
ci istorice, i temeiul drepturilor istoriee ale Romani lor devine gi
isvorete tocmai de atunci, de cand au Intrat Maghiarii in Tran-
silvania, i dela solemnul pact de stat, tncheiat cu ei la Esculeu,
clandu-'i mana dreapta unii cu altii, and s'au infratit la olalta, la
bine i Ja rau, i apoi cu unite puteri au aparat patria in contra
vijeliilor.
8i oare ce cas, ce Intamplare s'a putut intamplk, ca totui not
de mai multe veacuri sa fim lipsiti de drepturile noastre politice ci
istorice, pe cari le-am avut la olalta cu fratii nostri Maghiari ?
Multi poate vor snot', ca natiunea romans poate de aceea a trebuit
sa-'i pearda drepturile, pentru-ea ar fi comis vre-o crime de perdue-
liune, on s'ar fi sculat cu arme asupra domnitorului, pentru-ce
'i-a perdut apoi drepturile sale. Nimenea sa nu socoteasca ca
aceasta s'ar fi intamplat. Nenorocirea natiunii noastre a fost singur
numai aceea, el ea cu sufiet fi Cu trup s'a alipit tare de biserica
oriental& fi de ritul oriental (Aga e !), Inteatata, bleat mai bucuros
a suferit on -ce calamitate, deck BA-'O parasascri, natiunea i reli-
giunea. Iertati-'mi domnilor, ca sa nu adue testimonii din isvoarele
istoriei, pentru a-'mi documenta asertiunea mea ; iertati2mi mai bine
se tree cu vederea paste aeestea, pentru-ca amarul timpurilor trecute
vreau sa-'1 acoper cu vednica uitare, fiind-ca tints noastra este, sa
ne infratim adevarat, pentru-ca numai on puteri unite putem sa
fericim patria noastra. Destul ea causa dejosirii i a perderii drep-
turilor noastre politice istorice nu este alta, Ara numai singur
i
numai fanatismul religios. A venit deci acolo prin feluri ci feluri
de fase i nenorociri, pe can eu dupa positiunea mea mai mult trebue
sa le retac decat al le povestesc. Acolo, zic, a venit soartea natiunii
noastre, ca mai pe urma s'a adus intre multe alte prea dejositoare
legi ci un articol de lege in aprobate partea I. tit. 8 art. 1 care
zice: Noha az olah natio sem a statusok ktiz6 nem szamlaltatott,
sem vallasok a recepta religiok kozzill wad", etc. i in alt articol
tit. 9 art. 1 s'a zice i mai mitt: Nokia az olith nemzet propter bonum
publicum admitaltatott e hazaban, mind azon Altai nem vdvdn esziben
allapotjanak alacsony voltat", etc. i aceasta aa apasatoare i de-
jositoare soarte asupra natiunii noastre n'a venit dintr'alta, Fara numai
din fanatismul eel religios, care a tras dupa sine apoi firete ura i

www.dacoromanica.ro
 140

contentul national ci religionar. ltAmitl lui Dumnezeu, aeum an

trecut ci atari amare consecinte ale trecutului, toate sa rAmanA uitate
ci in veci se replant" astupate.
Asa dart" intr'aceea ci in interstitiul acesta de atunci Opt'
acum au Inceput cele trei natiuni a se constitui, fart' de natiunea
noastra romans, sau mai bine, en toatA eseluderea acesteia din
drepturile politico, s'au prefticut in staturi ci ordini, s'au f&ent pe
sine natiuni regnieolare, an intemeiat uniunea trium nationum ci
sistema trium nationum ci quator religionum, din care an eschis eu
totul natiunea romans, ci toate beneficiile ci diregtttoriile patriei de
sus pAnA jos le-au Arta intre sine, dupe religiunile lor. Aca
Romanii despoiati ci eschisi, pururea an solicitat si on '1i -au uitat
nici-odatA de drepturile for politice, pentru-ca data eta principiul
acela pe care aci in case aceasta manta '1-am auzit, ci pe care lumen
civilisata de acum cu toata dreptatea it adopteaza, es adech es gibt
keine Rechtsverwirkung", va BA zits, niei o natiune nu 'ci poate
perde drepturile sale, natiunea romans en atat mai en mare drep-
tate ici repeteste drepturile sale politico istorice, eu eat ea nici o
erimA politice n'a faeut, pentru care Fse se poate zice eu ceva
umbrA de drept, ca 'ci -le -a putut perde. Aca deal natiunea noastra
pofteste, ca iarAsi sa se repuna in drepturile sale entice, asemenea
In toate drepturile en nobila natiune maghiartt. Nu pofteste natiunea
romans nimica nou, on mai mult dealt an celelalte natiuni surori.
Pofta noastrA nu este ca sea domnim, ci ca sa: Jim frati. Pofta
noastra nu e ca sa cerem mai mult dealt celelalte natiuni, dar'
totuci acelea toate le cerem de can se bucurA ci celelalte surori
natiuni.De aceea, trebue sA ne deseoperim dorirea noastrA ci sh
ne spunem pofta inimii noastre, pentru-ca tot aceea am cerut ci de
patru secoli Income, pAnA in ziva de astAzi, adeca sa fim ci noi intre
staturi ci ordine, sit fim primiti ci noi intro natiunile regnicolare, ca
sa intrAm ci noi in uniunea trium nationum, ca sA IntrAm ci noi Cu
religiunile noastre in sistema Transilvaniei, sistemit ce a stat din trei
natiuni ci patru religiuni ci a format dreptul public de stet al
Transilvaniei, ca aceasta sistern& politicA transilvanA sA stee de aci
din patru natiuni ci case religiuni.
Noi tare nn alipim cu inima de dreptul acesta. Lisa domnilor,
cand ne alipim cu inima de drepturile acestea, nu voim doartt prin
aceasta delliturarea egalei indrept&tiri individual ci xeligionare a
altora, on de ce fel de nationalitate sau confesiune s'ar Linea.

www.dacoromanica.ro
 141

Domnilor 1 M. Sa prin articolul acesta dintaiu, sau prin pro-

positiunea sa regease dinthia, a aratat ca voeste aceea, a ne da cc a
cerut natiunea noastra, pentru-ch M. Sa, ca eel mai indurat si drept
monarch sub snare, voeste sh odihneasch odath pi natiunea romans
cea phnh acum neodihnith, vrea sh aduch dragostea cea fratasch
intre natiunile Ardealului, pe care nestrhmutat vrea sh o intemeeze,
vrea ca si noi at ne facem frati en celelalte surori natiuni, vrea ea
si noi de toate drepturile acelea, de eari s'au bucurat celelalte
natiuni surori, sa ne putem bucura, ca asa avAnd inima odihnith
sh ne putem vedea ca frati unde ne vom fntalni, si ca cei mai cre-
dinciosi amici, pentru-ch un amic bun e de multe-ori mai bun decal
o frhtie. Asa dart eu in desbaterea generalh asupra propositiunii
prime regesti, pe care o primese in principiu de bash si care are de
stop efectuirea egalei indreptatiri a neamului sau a natiunii noastre
romane filth cu celelalte natiuni, aceste mai sus specificate postulate
de drept asi dori din parte-'mi, i socotese, eh acestea sunt si doririle
intregei mele natiuni, sa le primeasch marita camera si sh le susceaph
si in proiectul de lege, si pe aratatul fundament de drept public al
Transilyaniei, care pant amnia prin nici o lege nu s'a sters, sh
indestuleasch hi sh odihneasch pe deplin pe mult 'Ana' scum ne-
dreptatita noastra natiune; iar' sand va veni desbaterea specialh a
acestui obieet, pentru atunci imi resery cuvantul".*)
Episcopal baron de ,,S'agana : ninalta cask! inainte de
toate trebue sa observ, eh 'mi-e locul odaei s.cesteia prea mie, prea
ingust, privind la insemnatatea obiectului zilei. Prea ingusth imi
-vine sala aceasta, pentru-ch, domnilor, obiectul zilei patrunde inima,
incepand dela legitimul nostru monarch si mare principe, pana la eel
mai de pe urma ardelean, astazi, cand se lucre despre inarticularea
natiunii romane si a religiunilor ei (Bravo !). Si mai data repet, ea
'mi-e matt aceasta un be foarte ingust, chei astral e o zi foarte in-
semnath, o zi de mare shrbhtoare pentru patria noastra. Nu suntem,
domnilor, in timpuri de revolutie, nu suntem, domnilor, invrhsbiti,
nu suntem noi intre noi invrhsbiti, si nici cu representantii acelor
cercuri cari nu sunt astazi Inca aicea. (Bravo!)
Nu numai noi, cari avem astazi aici una ci aceeasi politich in
toate, suntem de un cuget si de o convingere moral' pentru shrba-
toarea de astazi, va sa zich, pentru inarticularea natiunii romane si
*) Cf. Gaeta Transilvanieig, anul 1863, nrul 71-72 qi iZiarul stenografic
al dietei transilvanee, pagina 167-169.

www.dacoromanica.ro
 - 142 --
a confesiunilor ei, ci toti aceia, sari din ori-i-ce privinte incA nu
se aflA in easa aceasta legislatorica, stint de o potriva cu noi, de
un cuget in privinta obiectului zilei. Si in fruntea simtemintelor
noastre amicabile si patriotice tine sat? impdratul nostru cel legiuit
fi marele Principe l (Bravo !)
Acestei zile, da, domnilor, acestei zile de astAzi si sArbAtoarei
eelei marl ardelene de astAzi impArtaeste ceriul sfintire. SA nu ne
temem, A nu ne stApaneasea nici o fricA, ea obiectul sArbatoarei de
astazi ar putea, oare-cand sa fie spre paguba obstestei noastre patrii,
sau vre-unei singuratice natiuni din patria noastrA. (Bravo!)
Unde, domnilor, punetul de manecare e moral, i into un punct
de minecare moral cu libertate, acolo suecesul iarA0 trebue sa fie,
aa ziand, dupe socotealA matematica, cel mai sigur, va sa zica
succesul eel mai bun.
De mult, domnilor, a batut inima cea nobila si ingereasch a
monarchului pentru egala indreptatire a tuturor eetatenilor sei, si
inima aceasta a monarchului nostru a fost foarte fructifera, a fost
plintt de niste puteri morale electrice, aqa, incat niairea in monarchia
sa cea mare, prin urmare nici in provineia noastre, nu a remas
suflet de om a carui inima nu s'ar fi pAtruns de puterea eleetrica a
inimei Ina paratesti, in ce se tine de egala indreptAtire. Mild e aa,
domnilor, oare nu am avut en o cutezare bine soeotita, esprimandu-ma,
ea sala aceasta este pentru astazi mica si ingustA ?
AO dori. BA vada fie-care ardelean lucrarea noastrA armonica de
astazi, eAei nu e lucrare de toate zilele, ma Tog. Lucrarea noastre
de astazi este chematA sa aduel patriei noastre obstesti folosuri peste
folosuri, morale ci intelectuale.
Aa &oil a sosit timpul, nude 0 natiunea romans cu reli-
giunile sale sa se socotease,A intocmai ca $i alts natiune i religiune
cretina din patrie. Pentru noi, domnilor, earl suntem Romani,
aducerea legii acesteia este un moment de tot insemnat, i momentul
acesta, numai tli numai pentru noi insemnat, in. particular, zace in
acea imprejurare, cil, legea aceasta se aduce 'de nobisc dar' nu
',sine nobisg. Momentul acesta nu-'mi laza a retacek sublimitatea
dreptatii imparateti, caei dacA astazi ad suntem, cand se lucrA , de
nobisg dar' nu ,sine nobisa, avem BA. o multAmim numai si numai
impAratului nostru Francisc Iosif I. (SA trAeasca!), Si aunt convins,
el nu va fi nici un istoriograf roman, care sa nu insemneze mo-
mentul acesta in analele natiunii romfine. (Bravo! SA traeasca 1)

www.dacoromanica.ro
 143

Nu am innate()) domnilor, nici eu, cauta A mu esprim, ca ce

pricing, ce cause a putut fi, di din coroana celor trei natiuni reeepte,
ci din coroana eelor patru confesiuni recepte, natiunea a patra romans
si confesiunile romane au fost lipsite.
tmi iau voe a intrebit legislatiunea cea veche cu cuvintele lui
Cicero, si zic: Aut ilium putas ease populum romanum, qui
constat ex iis, qui mercede conducuntur, qui compelluntur, at vim
offerant magistratibus, ut obsideant senatum, optent quotidie eodem
incendia, rapinas" ?
Eu gandesc, ca toate acestea nu au dat ansa la aceea, ea
natiunea romana si biserica orientala sb, nu fie receptal ci malum
est altius quaerendum". Atunci aca a fost, atunci ast-fel de spirit
a domnit, si radacina raului o aflu eu in feudalism. Aeeasta am
spus-o et purgavi animam meam" pentru -ca de odiosis parum,
aut nihil".
Acum voiu trece, domnilor, dupe logica mea, la alt studiu, $i
adeca, la studiul acela, ea sit spun convingerea mea, ce concept am
eu despre un stat? Eu afirm, ca statul trebue sil fie organismul
institutiunilor unificate si uniforme, ast-fel, inek toti cetatenii sA fie
in positiune ci in putintA scutith prin lege spre ajungerea seopurilor
for oneste. i intru adevar, domnilor, eu un stat bine organisat nu-'mi
pot altmintrelea Bri mi-'l inehipuese, deck ca pe un organism al
unor institutiuni unificate ci uniforme. Ast-fel de organism, cu
institutiuni unificate ci uniforme aflu eu toemai in constitutiunea cea
veche ardeleana, dar' numai pentru cele trei natiuni ci patru confe-
siuni; iar' fats cu biserica orientala aflu, ea organismul acesta nu a
fost cu institutiuni unificate si uniforme, pentru-ca not eram esiti
din bunatatea acelei institutiuni unificate ci uniforme, cari, cum-ca
bune an fost, arata starea de astazi a patriei. Organismul consth
din legi, din legi positive. Eu ci in privinta aceasta voiu cutezA
sii ma esprim, ce insusiri cant eu intr'o lege, ci-'mi iau refugiul
la un jurist ci canonist din veaeul al XIII-lea, care aca a definiat
legea: leg est commune praeceptum, virorum prudentium placitum,
delietorum cum voluntariorum correetio, civitatis commune pactum,
et divinum inventum". Eu aca darA aceste insusiri doresc sA
be aflu in legea aceea, prin care se va inarticulit positiunea de
stat politica ci bisericeasea a natiunii romo.ne. Dar', domnilor,
departe sit fie de mine eugetul, el eu nu asi dor', ca ci legea
aceea toemai acele insusiri BA le ail, cari an a garanta si positiunea.

www.dacoromanica.ro
 144

de stat politicl si eclesiastica a celoralalte natiuni ci confesiuni din

tar& Eu aca stiu, ea positiunea de stat national/ si confesionall a
celor trei natiuni si patru confesiuni recepte de pane, acum a fost
garantata prin ast-fel de legi, despre cari se poate spune ca sunt
commune praeceptum, virorum prudentium placitum, civitatis commune
pactum, divinum inventuma, pentru-el s'au putut desvolta, gi pe
teren civil, si bisericeste. Asa dare eu astAzi numai atata ma rog,
ea legile acelea sa se estindl gi asupra positiunii de stat politice si
bisericecti a natiunii romane.
Eu gandesc, domnilor, el nu a fost de prisos a aminti aceste
imprejurari $i momente, pentru-cA marturisese si aceea, el natiunea
romane, dorind dorecte si cu sete asteaptA inarticularea ei. Acum
e problema inaltei case a aduce o lege, care sl multameascl si
odihneasel mult cercata naiune romane. (Bravo!) Natiunea romans
se va multlmi ci odihni, (lac./ legea aceea ce se va aduce pentru
garantarea positiunii politice si confesionale a natiunii romane va fi
conform& acelor legi, cari garanteaza positiunea de stat politica ci
nationall a celoralalte natiuni ci confesiuni. A doua, dael practica
legii aceleia care se va aduce pentru positiunea de stat politica ci
bisericeascit a natiunii romane corespunde practicei acelor legi, cari
garanteaza receptiunea nationals ci confesionath." a celoralalte natiuni.
A treia, data legea aceea, care se va aduce aeum, ca articol despre
egala indreptatire a natiunii romans cu celelalte natiuni ci confesiuni,
va fi croit& ci compusl in intelesul ardelean (Bravo !), va se ziel,
in in/elesul constitufiunii ardelene. (Bravo I)
Nu sunt toate rele cite aunt din vechime, domnilor ! Slant
multe lucruri, cari tocmai prin veehimea for capita putere de viata
pentru totdeauna, earl nici-cand nu se fac bAtrane, ci riiman tot-
deauna tinere. Sunt ci ast-fel de lucruri in lame, ci toemai aflu eu
in constitatinnea cea veche ardeleaul uncle ast-fel de momente, cari
nici-cand na vor fi bltrane, ci rAman totdeauna tinere $i an putere
tinerl. Ast-fel de momente aflu eu tocmai pentru garanta nationa-
litAtilor ci confesiunilor in constitutiunea cea veche. Aceasta e,
domnilor, o avere de eel mai mare pret a patriei noastre, en care
nisi un stat din Europa nu se poate 'Audit ci fali. (Bravo!) Cand an
fost in toatl Europa rlsboaie confesionale intre frati si frati, atunci
in Ardeal a fost pace si fratii deosebitelor confesiuni '$i -au dat mina
amicabill unul altuia. (Bravo 1) Una numai ma doare, domnilor, ca
Romand n'au putut fi fidrta,si la veirtutea aceasta a tuturor var..

www.dacoromanica.ro
 145

tulilor cetiiienefti, la o astfel de amieitie patriotica, pentru-ca atunci

sa fi putut da 9i ei Diana amicabila on ceialalti patrioti. Romanii
aeeasta n'au putut sh o face, eaci erau eschiai dela bunatatile patriei
ai an fost osti,nditi spre purtarea greutatilor. (Bravo !)
Ast-fel inteleg eu, domnilor, constitutiunea eea veche, ai ast-fel
de momente nici decum n'am putut lash dinaintea ochilor. Si tocmai
dad. vrem BA fim barbati moderni de stat, nu trebue sh avem
alt-fel de principii, ei se reinoim aceste principii din constitutiunea
veehe. (Asia e.)
Ce se atinge mai aproape de obiectul zilei, eu zie, eh proiectul
de lege al regimului, cu raportul comisiunii ad hoc, poate Beryl de
object al desbaterilor speciale. Dar' pe langa aceasta espresiune
generals a mea, trebue sa-'mi resin oare-care drept, ca on prilejul
desbaterilor speciale sa-'mi pot face tili eu unele observari. Acuma
fiind-ca e vorba despre desbaterea general asupra proiectului de
lege pentru efectuirea egalei indreptatiri a natiunii romane ai a con-
fesiunilor ei, atata numai imi iau voe a zice, eh eu prea mult
aqi fi dorit, ca. in loe de un articol de lege se fi capatat din partea
regimului doi articoli, pentra-ca on -i -cum va gandi tine -va ca eu
vorbesc eu un preot sau eu un episeop, ca om practie aqi fi dorit,
ca un articol sh fi fost despre na /iunea romans, i alt articol despre
confesiunea cutare ai cutare (So ist es !), Ind, aceasta voin avea,
onoare a o desfaaura mai pe larg on prilejul desbaterii speciale".*)
Vorbete M. Schuller tot pentru primirea proiectului
de lege, iar' dupa, el is cuvfintul
Alesandru Lazaru: ninalta cash! Propositiunea regeasca,
impreuna Cu operatul comisiunii, 9i eu o primese de bast', pentru-el
aflu in amandouh, mai en seams in operatul comisiunii, acele prineipii,
cari an de a da material, in intelesul constitutiunii patriei, pentru re-
solvarea propositiunii prime, privitoare la egala indreptatire a natiunii
romane 9i a confesiunilor ei. Deosebit aflu in operatul eomisiunii,
precum ai in raportul comisiunii, eh comisiunea s'a mirat peste tot
pe terenul isloric, nu numai, ei s'a ai tinut de acelea pareri de
drept, la earl pareri de drept diploma din 20 Octomvrie 1860 9i
patenta din 26 Februarie 1861 ne-au indreptatit. Diploma din 20
Octomvrie reserveaza, ee e drept, referintele comune de stat en

*) Cf. s Gazeta Transilvanieic, anul 1863, numarul 71-72 qi sZiarul steno-

raft al a'ietei tratssilvanec, pag. 159 -161.
;.9

www.dacoromanica.ro
 - 146 -
celelalte provincii de sub sceptrul monarchiei consiliului imperial,
dar' tot acea diploma restitue totodath 9i constitutiunea patriei, iar'
rescriptul regesc, indreptat catra dieta presents, Inca apriat zice, eh
toate celelalte obiecte nereservate an in theta patriei In intelesul con-
stitutiei de mai nainte a se desbate, resolve 9i decide. Si dupa-ce
comisiunea de asta pArere de drept s'a tinut la compunerea ope-
ratului seu, de sine urmeaza, ca an poate nici unul dintre membrii
dietei, dimpreunA on mine, sA facii alta, deck sh ineuviinteze ope-
ratul acela in principiu, on tat mai mult, fiind-ca acelea pareri de
drept 9i in adresa care s'a facut de inalta easa cAtra M. Sa Inca
s'au desvoltat.
In adevar, nici eu, ca ardelean, an inteleg egala indreptAtire
a natiunii romane 9i a confesiunilor ei altmintrelea, deck in intelesul
constitutiunii ardelene, basatA pe sistema de trei natiuni 9i patru
confesiuni, pe basa legilor formale positive ale marelui principat
Transilvania; qi cA,nd este vorba despre o egalA indreptAtire a na-
tiunii romane, an pot alto drepturi a-'mi inchipui, dee& acelea, pe
can duph legile patriei le-au folosit natiunea maghiarA, sAcueasca
qi sass, qi de can s'au bucurat confesiunile lor, 9i ea prin urmare,
de acum Inainte, prin susceperea natiunii romane, are qi natiunea
romans sA se bucure de drepturile acestea.
Vor fi doara unii on altii earl vor zice, cA cu aceea, ca se
sustine sistema politich-nationalA 9i se estinde 9i peste noi, cAdem in
greqelile trecutului, gi s'ar putea zice despre noi Rom Anii, cA in9ine
incA comitem gresala aceea pe care mai nainte a comis-o natiunea
maghiara, sAcueasea 9i Bask s'ar putek zice, ca, comitem o gre9a1A
in contra stilului modern. Eu la aceste asertiuni vreau a reflects,,
ca obiectul zilei e numai egala indreptatire a natiunii romane. A
doua, ca cu aceea, eh se suscepe natiunea romans, nu se face nici
un prejuditiu celoralalte popoare mai putin numaroase. Adevarat,
ea Armenii Bunt un pupor desvoltat, insa intr'un numar ea mult
mai mic decat se poata coneura la sistema politics-nationala a patriei
noastre. Mai ineolo este 9tiut, ca Armenii an fost restran9i la doua
ora9e, unde s'au folosit, respective se folosesc de drepturile cetAtene9ti
deopotrivil cu Ungurii.
Evreii e aclevArat cA aunt intr'un numAr mai insemnat qi aunt
mai lAtiti in lark insA soeotesc, eh ne unim In aceea, ea n'a vent
timpul sa ne gandim, ca sA indreptAtim 9i pa Evrei pe terenul politic
9i national, ea pe celelalte natiuni.

www.dacoromanica.ro
 147

Apoi mai sunt Inca li Tiganii, sari pans mum inert n'au
desvoltat nici o viata nationala, asa, ca cu aeeea sa se facit vre-un
prejuditiu la celelalte natiuni. (Ilaritate. Bra to 0
A treia, trebue sa insemn, ca, en din parteJmi socotesc, ca nu
pentru aeeea vrem noi sa fim suseeputi, ea sa departam alte natiuni
si popoare, ei scopul nostru si tendinta noastra este, sa ne aszgurdm
nationalitalea ,ii confesiunile noastre, ea sit ne folosim si noi de
drepturile acelea de can s'au folosit si se folosese celelalte natiuni,
si prin cari s'au pus in stare de 'si-au putut desvoltb, institutiunile
for comune si private, ca sh putem sustinek si noi concurenta greu-
tatilor patriei noastre, Cu masura proportionate. Cu un cuva,nt,
suseeperea e condi/lune de laid pentru na /iunea aceasta.
in urma am de-a insemnit, ea fie-care constitutiune are insu-
sirile sale bune si rele, si dupa parerea mea constitutiunea aeeea e
mai buns, care se desvoalta succesive, si care se desvoalta fara a
impune snit parerilor de drept inradacinate. Pentru pilda, data ar
avea tine -va sa zideasca o cash, socotese, mai intaiu s'ar ingriji de
eels -ce are lipsa mai tare, si apoi s'ar gandi la lucrurile accidentale,
la stilul din afara. bleat asi avert a reflecta, la unele puncte ale
proiectului comisiunii, imi resery dreptul de a-'mi da parerea la
desbaterea specialit. (Bravo 0" *)
Alesandra Bohdfiel : ninalt corp legislativ 1 Peste propo-
sitiunea prima regeasca arida s'a vorbit, si Inca tot pe langa proiectul
regimului, cu modifica.rile facute prin comisiune, incat aflu de prisos
a ma lash in trecut, si aflu de lipsi numai a ma declare,, eh, eu inch
primese de bue a desbaterii proposi %iunea regeascii, eu modifica-
funile facute prin comisiune, si o primesc:
1. Pentru-ca proieCtul regimului prin modificatiunile facute
prin eomisiune corespunde deplin si euprinde tocmai acele principii,
can le-a desfasurat inalta easa in adresa {lentil la cuvantul de tron,
adeca Bustin basa constitutiunii patriei si Bustin sistema nationald
,ri confesionaa Dupe -ce inalta cash 'si-a spus eredeul politic in
adresa, s'a declarat pe langit sustinerea constitutiunii patriei, pe Tanga
independenta, integritatea si sistema nationala, 'intru cat e Cu
putinta aceasta intro hotarele diplomei din 20 Octomvrie 1860 si a
patentei din 26 Februarie 1861, proiectul regimului cu modifi-
earile comisiunii it aflu apt, ca In acest inteles A se faca si
*) Cf. 3 Gazeta Transilvanieic, anul 1863, nr. 71-72 i a Ziarul stenografic al
dietei transilvanee, gag. .162.
10*

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
inarticularea natiunii romane, sh se declare egala indreptatire a
natiunii romane #i a eonfesiunilor ei eu celelalte natiuni #i confesiuni
ale patriei.
2. Pentru-ch pe temeiul proieetului regimului en modificatiunile
comisiunii se poate face destul dorintelor seculare ale natiunii romane,
cari an fost totdeauna acelea, ca al se primeasch in sistema nationals
a eeloralalte natiuni #i sh se recunoasch prin lege egala indrepeatire a
confesiunii gr.-cat. ca atare qi a confesiunii romane orientale. (Bravo!)
Natiunea romane nici-odath nu a poftit, niei pe acele timpuri
nefericite, tend era, eschish ca natiune dela drepturile politice qi eand
confesiunile ei erau tolerate, nici pe atunci, zic, nu a sthruit pentru
restaurarea sistemei de stat, el a sthruit totdeuna pentru sustinerea
patriei constitutionals ci pentru-ca ea, in constitutiunea patriei #i in
sistema nationala, sa se primeasch ea atare. i duph proiectul re-
gimului en reformele facute prin comisiune se poate ajunge acest
stop, pentru-ch natiunea romans, ca natiune fiddled, vrea eh fie
egal indrepthtita eu celelalte trei natiuni surori politico din patrie,
#i asemenea vrea, ca confesiunile ei sh fie declarate ca asemenea
recepte qi egal indreptAtite.
Natiunea romanh nici-odata, #i nici astAzi, duph phrerea mea,
nu s'a indestulit numai cu egala indrepthtire personaltt. (Bravo 1)
Egala indrepthtire personals a avut-o #i in trecut. Dach cetese cu
amanuntul legile patriei, eu nu vhd, ea indivizii natiunii romane si
nu fi fost #i ei ea ci indivizii celoralalte natiuni indrepthtite. Nu an fost
insi ca nagune. Pentru-cil tan nobil roman a avut tot acelea drepturi
ea gi un nobil maghiar, un cetatan din pamantul regese a avut
acelea#i drepturi ca #i alt cetiltan din palmantul acela, un cet'atan din
ora#ele #i comitatele Transilvaniei a avut aeelea#i drepturi ca #i
eeialalti cethteni. Nu le-au putut insh folosi ca naliune, la'rA numai
eontopiti in celelalte nationalitati. Pentru aceea, astlizi nu pot fi
multhmit cu egala indrepthtire individualh, ci numai cu indrefitd-
firea nafionald. (Bravo!)
3. Aflu de corespunzator proiectul regimului en reformele &cute
prin comisiunea dietalh ci pentru aceea, pentru-ch declarandu-se le-
galminte egala indrepthtire a natiunii roman() en celelalte natiuni
regnicolare, iar' confesiunile ei on celelalte patru eonfesiuni recepte
ale marelui principat Transilvania asemenea egal indreptatite, eon-
stitutiunea patriei nu numai ca nu se cutremurl In temeliile ei, ci
duph convingerea mea inch se #i inthregte. (Bravo!)

www.dacoromanica.ro
 - 149 -
Ce se tine de intrebarea, el constitutiunea Transilvaniei co-
respunde spiritului timpului de astAzi, sunt de convingerea, ca
constitutiunea patriei noastre a fost pentru noi vAtamAtoare, pentru-ch
natiunea noastra a fost eschish dintrInsa, impreuna cu confesiunile
ei, prin urmare, a fost pentru noi asupritoare.
De alt-cum aunt de convingerea, eh atAt sistema nationals, cat
ci cea confesionalh, s'a fundat, s'a intemeiat, prin o esperienth lungh
a timpurilor, alt-cum nu s'a putut apara in contra inimicilor straini,
ci alt-cum nu s'au putut aphrh cele trei natiuni nici in contra celor
mai puterniei din -patrie, fail numai unite la olalta. Mai incolo, pe
atunci, and domnea persecutarea confesionall in toath Europa, la
noi prin egala indrepthfre a celor trei natiuni i patru confesiuni s'a
intemeiat adevarata iubire fratasca intro fiii acestei patrii, can se
tineau de acele trei natiuni i patru confesiuni. Si sunt de parerea,
ca duph-ce se va deelara de egal indreptAtith i natiunea romanA, ci
confesiunile ei, se va intemeia pentru secoli o iubire cu adevarat
frAtaseh intre toti fiii deosebitelor nationalitati ale acestei patrii, ci
dandu-'i manile toti, pe intrecute vor concurge la aphrarea tronului
Foi la apararea patriei in contra viforilor de on -undo provenitori.
Am inch ceva de refleetat la espresiunea ci dorinta Escel. Sale
regalistului George de Berldi. Escel. Sa deelarandu-se eh prime9te
cu bucurie proiectul prim de lege al regimului, cu modifichrile faeute
din partea comisiunii dietale, spereazA, ca declarA,ndu-se qi natiunea
romans i confesiunile ei de egal indreptatite en celelalte trei natiuni
cii patru eonfesiuni ale patriei, pe viitor va intinde myna frAtasch
natiunilor surori, cari en unanimitate cti cu caldurA o primirh intre
de, sere apArarea patriei comune i a constitutiunii ei.
Duph a mea convingere Escel. Sa poate afla destulh garanth
in trecutul natiunii romAne, care nici-odatA n'a fost cea de pe urzna
intru aphrarea patriei in contra tuturor inimicilor ei, nici pe acele
timpuri, ch,nd surorile natiuni, couspirate in contra natiunii roman,
o esehiserh din toate drepturile cetateneoi, ci din contra, istoria
treeutului arath, eh fiii natiunii romAne au fost cei dintai. aphrAtori
ai patriei 0 sub principii nationali, ceea-ce o dovedese miile de
familii romAne, cari pentru aphrarea patriei au fost nobilitate. Iar'
de cAnd a trecut patria noastra sub puternieul scut al casei domni-
toare habsburgice qi s'a schimbat sistema aphrarii patriei, aceea 'qi-a
dovedit alipirea sa tetra tron, iubirea eltra patrie ci bravura military
prin fiii celor douh regiments de granith. (Bravo !) Si alge cred, eh

www.dacoromanica.ro
 160

totdeauna Romanii vor fi cei dintai, atilt in alipirea calra tron, cat
si in apararea patriei si a constitutiunii ei. Asa dar' de non ma declar,
ca primese de basa proiectul regimului, cu modificarile acute din
partea comisiunii dietale. (Bravo 1)"")
Joan Puvariu: ninalta cask' 1 0 intrebare de mare impor-
twill ne sta la ordinea zilei, de mare insemnatate, nu numai pentru
natiunea romans, dar' pentru intreaga patrie. Aetivitatea restituitei
legislative a patriei, dupa o intrecurmare de 15 ani se reincepe in
merit cu o causa, pe care protoparintii nostri neeurmat o solicitau
de secoli, dar' in secoli, sari n'au avut puterea morals de a se ridica
peste patimile ce-'i earacterisau.
Nuii oportun de a scarmana ad cu deamaruntul acel caracter
al timpului trecut, niei eausele cele deplorabile, pentru-ce o lite
politica, cum e substratul obiectului de zi, a trecut printr'un proces
asa de nefericit si indelungat, pentru-ca astazi nu deeursul, nu forma
procesuala cea invechita in pacatele sale, ci spiritul timpului, si un
preadrept principe aunt factorii cei puternici, can au dat intrebarii
directiune adevarata si prospest, ba pot zice aril retinere, deplina
siguritate pentru un resultat bun. De aceea, nici n'ar fi cu cuviinta
a vatama pacienta onoratei case cu enararea unei triste tragedii
prin care a trecut obiectul ce ne eta inainte. Nu! Pentru-ca aicea
vad o genera% apleeare si o voin0 plina de loialitate de a vedek
odatil deslegatil aceasta intrebare, ass., dupa-eum o core dreptatea,
spiritul timpului si parinteasca vointa a M. Sale.
Cu toate acestea, domnilor, ered ca importanta lucrului ne
impune datorinta de a spicui railcar pe scurt fasele prin cari a trecut
aceasta causa seculars pane a ajuns in stadiul de feta, pentru-ca
numai dupa o resumare cat de repede putem sti ne justificam trecutul
si sa ne motivam dorintele legate de obiectul zilei. Apoi, un calator
pe mare, care a scapat de naufragiu, nu-'si poate afla mangaerea
numai intr'aceea ea '$i-a rnantuit viata, ci mai en Emma intr'aceea,
chisi poate enara fatalitatile prin cari a trecut. Enea a eselamat
en durere: ,Infandum regina jubes renovare dolorem", dar' a simtit
o deosebitii, placers de a putea, enara reginei Dido in ce chip tro-
janas ut opes et lamentabile regnum eruere Danai, queaque ipso
miserrima vidi".

*) Cf. a Car eta Transilvanieis, mud 1863, numerii 73-74 tii aZiarul ste-
nografte al dietei tranrilvanec, pag. 162-163.

www.dacoromanica.ro
 - 151 -
Aqa e of eu noi. Toatil lumea crede, el fiind vorba aici de
inartieularea sau efectuirea egalei indreptatiri a natiunii romttne, noi
numai acuma am picat ca din non pe acest pamAnt. i totu9i, e
departe de a fi aqa, pentru-ca e prea cunoscut lueru, a Romanul
e eel mai vechiu loeuitor al acestei thri. Romanii 9i dupl venirea
Ungurilor ai a Sailor incA mult timp au stat in comitiile tArii,
alAturea eu aceste natiuni. Romanii au avut jurisdietiunile for po-
litico, cum a fost a Orli FAgAraqului of a Omlaplui (terra Blachorum)
ai chineziatele eel multe din fundul regiu, din sAcuime oi comitate.
Romanii au avut nobili, boeri, libertini, castrenti, cetateni liberi ai alte
clase de posesori. Rorn Anul a fost eel mai fidel apArAtor al patriei i a
dat pe cei mai renumiti eroi in contra semilunii, cum a fost Than
Huniade, Regele Matia, Getzi, Mailat, etc. Cu un euvant, dupA-cum
foarte bine s'a esprimat dl referent Trauschenfels in euva,ntarea sa:
Fiji acestei natiuni au purtat toate greutAtile qi suferintele acestei
patrii, frAtete, cu celelalte natiuni, oi nu se afla o palms de loe a
acestei Sari pe care nu ar fi udat-o ei cu sudoarea ci en eel mai
curat al for sAnge".
Care a fost deci causa, el natiunea romans ea atare, cam de
patru sate ani incoace nu se mai aflA intro natiunile ce compuneau
sistema constitutionalit a Ardealului? Nu alta, decht, dupit-cum zice
Metropolitul ..,Subifiu, o zelotipie, mai Andiu religioasii, apoi nationall,
impreunatA en eel mai aspru feudalism al evului trecut. Nu alta,
dead alipirea RomAnului cea neelAtita cittrA religiunea qi nationa-
litatea sa ereditatA ca glorie dela protopArintii sei. i dael Bonfiniu
a zis, ch. Romanul non tantum pro vitae, quantum pro linguae
incolumitate certasse videtur", numai adevArul a spus.
Legislatiunea Ungariei, pureeasa din patima feudalismului ci a
religiositatii, mai intaiu a esposesionat natiunea romans in fapt, iar'
cea de sub principii nationali apriat cii prin lege. Nu voiu sA citez
aci acele nenumArate legi nedrepte, cari dovedesc ce zic, pentru-ett
nu vreau, ca citatele mole sit dea din nou ansA la o rea interpretare
a seopului pentru care le amintesc. Dar' totuli, din privinta, el
chiar In asta cas1 s'a auzit, ca numai clasa supugilor neposesionati
a fost eschisa dela beneficiile patriei, iar' nobilii ai eivii roman s'au
bucurat de toate prerogativele celoralalte natiuni privilegiate, trebue
sA amintese, ea prin uniunea dela 1437 ci 1630, apoi prin legile
aprobatale P. I. tit. I art. 3, tit. 8 art. 1, tit. 9 art. 1, Partea III.,
tit. 53. art. 1, diploma leopoldinl III. qi V., apoi art. VI. din 1744

www.dacoromanica.ro
 - 152 -
9i II., V., XI, XV., etc., din 1791, nu numai plebeii roman, dar'
insaiii natiunea romans i confesiunile ei, ca atari, au fost esehise
din sistema constitutionall. Aceste legi deseearA sistematice puterile
Romani lor, i natiunea for remase orfanA, pArasitA, desarmatA i
prigonitl.
Eatl in putine cuvinte decadenta noastra !
Aurora sperantei pentru natiunea romans, duph-eum bine a
zis referentul la obiectul zilei, dl CiAariu, se ivi numai atunci, dad
soarele incalzitor al casei hababurgice se apropia, de orizontul patriei
noastre. Divul Leopold I. indatA dupa luarea in posesiune a acestei
tAri, prin nedreptatea fiilor ei sfAiatA i adusa mai la ultima peri-
ciune, ici aruncA oehii pArinte9ti i asupra referintei natiunii roman,
dar' spre nenorocirea noastra, aeest monarch bun apucase de a jura
pe acea diplomA, ce o numim leopoldinA, care intaria, legile ce eschideau
natiunea qi religiunea romans.
Nu se OA aa dark' alt espedient pe atunci, deck unirea
Romanilor cu biserica Romei, ca eel putin mijlocit sA se bucure de
beneficiile acestei biserici recepte. 0 parte mare din Romani trecura
la unire. Dar' staturile qi ordinile nimicira qi acest mijloe de man-
tuintA, pentru-cii aflam pe episcopul de atuncia al Romanilor, Joan
Klein, nu numai ji-duindu-se in dicta dela 1742, ea beneficiile
promise prin actul de uniune nu se implinesc, dar' pentru aceasta
temeritate vine chiar ci exilat.
Ce opiniune dadurA staturile la aceste gravamine, spre comph-
timirea, nu atilt a noastrl, cat a autorilor, sit aflA scris in ziarul
dietei de atunci. MA restring a cita numai conclusul dietal in art.
VI. anul 1744, el: hoe ipso absque quartae nationalitatis erectione,
ne sistema hujus principatus evertatur, neve plebs Valachorum nu-
merum inter nationes faceat".
La anul 1791 ambii episcopi roman cerurl de-adreptul egala
indreptatire a Romanilor in sensul constitutiunii patriei. Resultatul
fu bietul de art. 60't pe care -'l cunoactem toti. La anul 1834 ci
1842 se reinoirA acele petitiuni, insi ai aeum fa'rl alt resultat, decat
acela pe care -'1 vedem in opiniunea datA de cancelarie la 6 Aug. 1834,
prin care Romtmii din non se indreptarA la conditiunea pariilor.
in urma miccarilor dela anul 1848, cancelaria aulich se vA,zh
oare-cum constransa la convocarea dietei. Se face propunere, in 29
Aprilie 1848, Nrul 2611, ca sl se ice in seria npropositionum re-
giarum implicite quidem, non tamen eatenus mentione oeurente de

www.dacoromanica.ro
 - 153 -
aequalitate jurium populi valachici, cum reliquis Transsilvaniae
eivibus, adeca un fel de egalitate extra muros constitutionis
patriae. Urmhrile Bunt proaspete in memoria fie-caruia dintre noi,
Bi ad ni-se opreSte decursul vechiului nostru proces.
Numai preadreptul nostru principe, preainaltatul imparat
Francisc Iosif I. taih nodul gordian. El e acel parinte, care ne
desehide viata constitutionals cu prima propunere de a deslega drept
gi duph dreptate cea mai dreaptA causa a Romani lor. tnaltul regim
ne-a inlesnit lucrarea prin proiectul de lege privitor la efectuirea
egalei indreptatiri a natiunii romane, Bi comisiunea dietala 'Bi-a dat
opiniunea sa cu libertate deamna de toath stima. Avand Bi eu no-
rocirea de a-'mi da opiniunea la obiectul zilei, ingaduiti-ma a 'mi-o
da cu toga francheta.
Ea vad in proiectul de lege al regimului, nu numai o sinters
intentiune de a deslega ehestiunea aceasta in spiritul timpului, dar'
Bi o precisitate deamna de codificarea moderns, incat ar trebui sa
ma alatur, nu numai in principii, dar' chiar Bi in special. Dar' noi
suntem ardeleni. i ce e mai mult, ardeleni, carora prin diploma
din 20 Oetomvrie 1860 tili patenta din 26 Faur 1861 ni-s'a restituit
constitutiunea avitich, en tot ce e inteansa vitaver Bi consunator Cu
egalitatea de drept. Ditch articolului de lege pentru causa romans
'i-ar fi premers intaiu revisiunea constitutiunii patriei peste tot, sau
data aci aveh inaintea mea o charta magna sistematica, dupa codi-
ficatiunea moderns, din care ca dintr'o lantana de principii se pureed
la legea specials despre natiunea romane, eau dace pe langa proieetul
de fats ni-s'ar fi pus pe masa casei deodata Bi proiectele celoralalte
zece propositiuni, dimpreuna cu un proiect de lege despre organism ul
municipal Bi comunal, intro cari se pot trage o paralela ci se gasese
o consonance, atunci inteadevar ea m'aci multami cu stilisarea
simpla Bi moderns a paragrafilor. Dar' tocmai in sensul constitutiei
transilvane trebue BA se dee mai intaiu spre decidere causa inarti-
cularii natiunii romane, spre a se completh prin aceasta factorul al
doilea de legislatiune, Bi aBa asta-data nu ne ramane alta, decat a
aduce Bi aceasta lege eat de strans in leghtura consunatoare cu te-
renul constitutional ce-1 avem 'Ana acum, despre o parte, iar' despre
alta, a-'i da articolului de lege acel stil de codificare, care a fost
usuat in Ardeal, ca ci in alto staturi, precum e Anglia, etc. uncle
constitutiunea Ora BO, dintr'o legatura continua de legi, aduse din
timp in timp de insa9i viata locuitorilor.

www.dacoromanica.ro
 154

De aci se esplica motivul, pentru-ce noi voim a deslega prima

propositiune despre efectuirea egalei indreptatiri a natiunii romane
inteo forma de inarticulare in sensul transilvan.
On respunsul acesta ma vAd cut eat mai tare dator, cu cat
cred ca total lumea, care nu ne cunoaste bine imprejurarile, ne
poate en tot dreptul intreba, pentru-ce acesti Romani ardeleni vreau
inarticularea natiunii romane, ca atare, dupa-ce prin legile funda-
mentals din 20 Octomvrie 1860 si 26 Februarie 1861 e enuntata
data egalitatea inaintea legii, fret privire la clam, natiuni 9i religiuni?
Se luAm un esemplu practic despre politica noastra, pentru-ca
sa arat mai clar, pentru -ce noi ne acatam cu atata pertinacitate de
aceasta forma.
Iata pentra-ce I Imparatul Iosif II. a fost sters sistema de
trei natiuni privilegiate si a introdus la anul 1780 un fel de egala
indreptatire, cum se puth pe acele vremuri. Aceasta a durat zece
ani, i iata ca la restituirea statului constitutional, acea egala in-
dreptatire cazA la anul 1790, $i sistema de trei natiuni i patru
confesiuni privilegiate se restitui in toata vigoarea sa de mai nainte,
fart a primi si pe Romani intrInsa.
La anul 1848 s'a fost introdus jogegyenl6seg-ul, adech egala
indreptatire, dar' cu conditiunea nenaturala, ca bminden ember
legyen ember ds magyarc. (Ilaritate).
La anul 1850-1860 a vent Gleichberechtigung-ul. Dar' cum?
Asa, ca de es. la locotenenta nrii, afara de un translator si un ser-
vitor, no vedeam suflet de Roman, ci de abia vre-o 2-3 Maghiari.
Pentru-ce ? Pentru-ca eram gleichberechtigt, prin urmare, gleichviel,
ob Romane, ob Ungar, oder Galitianer.
La anul 1861 se IntroduserA apoi tustrele acele fericiri mo-
derne, adeca jogegyenldsdg -ul dela 1848, cu Gleichberechtigung-ul
dela 1850, preskat ici-colea si cu o tirk de egalitate romfineascit
(Ilaritate. Bravo! Asa e!), ca de prasila. Un quodlibet, cu care nu
era nimenea multamit.
Iata urmarea unei legislatiuni nenaturale. Legislatiunea Ar-
dealului e un Oran, care '$i -a sapat o garla afunda, ce rupe gaturile
cele fall fundament de cate-ori vine un potop peste ele. Eu nu
ma, indoesc de bunavointa ci sinceritatea barbatilor ce stau astazi
in fruntea regimului, pentru-ca avem prea multe esemple si probe
de iubirea de dreptate si de vointa cea bung de a ferici aceasta Sara.

www.dacoromanica.ro
 155

Dar' de unde stiu eu, el dupl un period de ani eum vor mai
esplica alti bArbati ai regimului un Gleichberechtigung prea elastic
i neingrAdit prin gard cu proptele si stresinA, dupA obiceiul arde-
leanului celui serupulos in legislatiune?
Noi vrem asa-darl a ne ingrAdi ardeleneste, en stresinA si
proptele, adecA: de pe o parte cu inarticularea nationals, de alta cu
egala indrepatire, pentru-ca, on -eum s'ar schimba, en timpul forma
constitutiunii noastre, sA avem teren solid.
Se poate, ca indatA a doua zi dupA sanctionarea inarticulArii
noastre in sensul sistemei de pilnit acuma noi insine sA venim la
convingerea despre neeesitatea schimbArii formei de constitutiune,
de es. ca in locul ei sA introducem o constitutiune curat municipals,
dar' Cu earacter national si fundatii pe dreptul limbei, pe acel per-
gament viu al nostru, pe care nici timpul, nici cele mai sistematice
prigoniri legislative nu ni-'1-au putut rApi. SA poate, zie, ca noi
incline vom deveni la alta sistema de constitutiune, si inarticularea
dupa forma cea veche de patru natiuni recepte sA devinfi pentru
toate nationalitAtile superfluA. Dar' atunei eel putin am esecutat
testamental pe care ni -'l -au lasat protopArinfi nostri, si noi vom
avel acea satisfactiune, pe care a avut-o acea amorezA din romanul
lui Eugen Sue, care avand capriciul de a se face princess, prin a
sa constants a ajuns acolo, ca inainte cu vre-o sate -va minute de
moarte s'a eununat Cu un principe si a murit cu coroana pe cap.
Dar' noi vom /welt o satisfaetiune cii mai onorificA, el noi, sari
suntem nu numai Romani, ei si patrioti, am tinut continuitatea
dreptului public transilvan, cu toate el aceea ne-a fost Oa acum
destul de vitregA. Un fiu bun nu -'ci deneaga mama nici atuncia,
cand a vazut cum eat-va timp fratii sei au fost mai mult favorisati
de dinsa. Asta e si dorinta cea parinteascA a tatAlui nostru, a prea-
bunului principe, dupA-eum se vede, add din legile fundamentale,
cat si din proiectul ce ne eta inainte.
De aceea deelar, eft eu proiectul regimului it aflu apt de a se
desehide asupra lui desbaterea specials, $i imi retin dreptul de a-'1
modifica in cele speciale dupa cerintele legislatiunii noastre arde-
lenesti.*)
Demetriu Maga: . . . . De s'ar fi intamplat ziva aceasta
inainte de 1848, trebue sA marturisese, ca n'aqi fi avut atata bucurie
*) Cf. * Telegraful Romtlytt, anal 1863, nrul 74 -75 i ,Ziarul stenograft
al dietei transilvanec, pagina 163-166.

www.dacoromanica.ro
 156

ea astazi, pentru-cA atunci ar fi venit dupli sistema transilvanA numai

unele caste in consideratiune. Domnilor! Devisa gratiosului nostru
imparat si mare principe este una dintre cele mai stralucite, este
una pe care antecesorii sei nu an ajuns-o, n'ar fi putut-o ajunge.
De s'ar fi intAmplat inarticularea natiunii romine ci a confesiunilor
ei mai Inainte de 1848, nu ar fi fost devisa aceasta sea de glorioasa
pe cum e pe ziva de astazi. in ziva de astazi se primeste in eon-
stitutiunea patriei, in sistema nationalA a Transilvaniei, nu numai o
singura eastA a nobilimei din natiunea romans, ci se primeste intreg
pcOorizi ronzdn! Pentra aceea, inaltul nostru monarch a implinit
dorintele, nu ale unei caste, ci ale patriei 'intregi, nu numai ale Ro-
manilor, ei ale tuturor fiilor patriei, eari nu s'au tinut de acelea caste.
De bass pentru constituirile noastre primese deei $i eu proiectul
de lege al regimului, cu modificarile comisiunii ad hoe, en cea mai
mare bueurie si-'mi resery dreptul de a-'mi face la desbaterea spe-
eialh observarile cuvenite".*)
Deputatul Gull (al Sighioarei) e pentru inarticularea
natiunii romhne i a ambelor ei confesiuni, dar' ar don s6,
se faca aceasta prin doua, articole separate. Urmeaza
_loan Bran de Lemdnyi. Rostete urmatoarea vorbire :
77
inalta diets! Desi in adevar din mai multe pat* s'au atins
uncle puncte neplAcute, prin can natiunea romans deveni in starea
aceea, 'Meat se fact. necesara desbaterea genera% a obieetului ee BA
aflA astazi la ordinea zilei, adeca declararea si recunoacterea natiunii
romane si a confesiunilor ei de egal indrept54ite in intelesul cons&
tutiunii marelui principat al Transilvaniei, intre termurii prefipti prin
legile fundamentale pentru tot euprinsul imperiului austriac, adeca
diploma din 20 Octomvrie 1860 si patenta din 26 Februarie 1861,
totuci imi iau lice* $i eu pe seurt a atinge coarda aceasta, ci
aceasta cu atAt mai vartos, ca sA file,. din destul convingerii mele,
ca sa arAt, ea natiunea romans Inca poate cu mandrie sii se provoace
la dreptul istaric, ci ea sit dau dovadg din alts parte despre aceea,
ca eu ocasiunea desbaterii adresei en drept am luat de bass consti-
tutiunea marelui principat al Transilvaniei, basatA pe sistema nationala,
se intelege de sine, ca incat aceasta sts in armonie en legile funda-
mentale pentru toata monarchia austriacA, prealAudatele diploma din
20 Octomvrie 1860 e1 26 Februarie 1861.
*) Cf. ,Gazeta Tramilvanieic, anal 1863, nuutirul 73-74 vi ,Ziarul steno-
gra* al elielei transavanec, pag. 166.

www.dacoromanica.ro
 - 157 -
Ina lth dieth! Dupa-ce natiunea romans, care dela anal 105
incoace mai multi secoli neintrerupt mai mult a fost singurh dom-
nitoare in aceste loeuri, si apoi dupA pacea ce de buna sa voe a
facut-o la 889 eu Maghiarii, dandu-sci unii cu altii maim si ale-
gandu-'si de duce pe Tuhutum, a avut toate drepturile sale politice si
a luat parte la puterea legislative asemenea si impreuna cu Maghiarii,
Sheuii si mai tarziu en SELO; duph-ce, zic, natiunea romana, cea mai
veche in patria aceasta, prin imprejurarile fatale ale timpurilor de
atunci, si mai clar prin uniunea celor trei natiuni, incheiath in 17
Septemvrie 1437, si in mod mai solemn repetith in 6 Febr. 1438
in .dunarea generalh din Turda, gi inoith iarasi in anul 1459, fu
swag' din drepturile politice, fu eschish dela puterea legislativ6,
se adusera apoi cele mai neumane, ca sh nu zic cele mai barbare
legi in contra ei, cari legi, ca uncle ce in adevAr nu fac nisi o
onoare, nici legislatiunii de atunci, nisi acelora in contra carora
s'au adus, le tree cu theerea, nevoind nisi deeum a innourh ceriul
senin al zilei de asthzi.
Ina lth dietti! Legile intr'un stat aunt eel mai inalt criteria al
educatiunii, civilisatiunii politice si moralithtii nationale, ci precum
acestea en timpul inainteazh, asa este si reformarea 9i modificarea
legilor duph spiritul timpului o necesitate imperative, o conditiune
sine qua non pentru bunAstarea, inflorirea, ba chiar yi pentru esi-
stenta statului.
inalth dicta ! Lipsirea natiunii romane de drepturile politice ci
eschiderea ei din legislatiune urmii, din partea celoralalte trei natiuni
Cu scop, ca sit se ingradeasch pe sine, ca garanteze siesi esi-
stenta fericith ci folosirea tuturor drepturilor politice numai pe seama
lor. Prin aeeasta deveni natiunea romAna la cea mai de jos stare,
deveni fare patrie, deveni strains qi numai suferith in patria sa, in
vechiul seu phmant stramosese, pe care '1-a aphrat totdeauna cu
angels seu in contra tuturor invasiunilor, qi deveni natiunea romanA
despoiath de toate drepturile publice - politice, qi aeeasta fare nisi o
vine si Para nici o crime, asa, eh fail a fi fost sand -va natiunea
romanh qi patria ei invinsh qi cuprinsh en sabia, deveni condamnath
numai de a purth sareinile publice qi eschisa dela toate beneficiile
Oa De aceea se intamplh, ca multi fii ai natiunii romane, rene-
gandu-'si nasterea, limbs., ba adese-ori si religiunea parinteasch, se
dederA de Maghiari, precum dovedesc aceasta mai multe familii de
origine curat romaneasca, cari astazi figureazh ca maghiare. Toate

www.dacoromanica.ro
 158

aeestea, inaltA diets, Bunt efiuxul legislatiunii celor trei natiuni unite.
Natiunea romans a suferit in adevAr amar peste 400 ani. insA se
vedem, oare twit '9i-au ajuns acele trei natiuni unite scopul ce '1-au
avut prin aceasta uniune a lor, garantisarea adeca a fericirei lor 9i
esclusiva folosire a drepturilor politice? In privinta aceasta nu vreau
sa ostenesc paeienta 9i atentiunea inaltei case, in9irAnd multe date
anumite, ci numai pe scurt 9i in genere voiu sa mil provoc la eve-
nimentele cele infiorAtooze, la rescoalele cele crancene ale tAranilor
in contra asupritorilor lor, la incursiunile cele nenumArate straine,
cari pustiau ci devastau tam en foc 9i cu sabie, lipsiau pe fratii
Secui de libertatile qi drepturile lor, 9i cu zece mil de prin9i ii
duceau in tAri strAine. Ocupau cetatile fratilor Saci 9i le nimiceau
privilegiile. MA provoc numai in genere la aceste evenimente, cari
toate s'au intamplat, dela anul 1433 pAnA la anul 1690.
De ad se vede, inaltA diets, ca prin uniunea acelor trei natiuni
se fact in adevAr natiunii romane mare nedreptate, mare stricaciune,
insa scopul lor, garanta lor politick nu s'a ajuns in acest period.
Numai dupe -ce treat Transilvania sub blAndul ci puternicul sceptru
al Austriei, in puterea diplomei leopoldine, prin care, durere, natiunea
romane remase iarA9i afarA dintre staturile thrii, numai acum se
bucurarA cele trei natiuni in plink' mAsurA de folosirea tuturor drep-
turilor politice, absorband toate beneficiile tArii, cu totala eschidere
a natiunii romane. lima, inaltA dietA, sub cam domnitoare a Austriei
totodatA resari 9i natiunii romane o raze de bucurie, o raze de
speranta, vAzAnd simtul de dreptate al imparatului e Mil toate po-
poarele acestei patrii. Ala a inceput 9i natiunea roman& a petitionit
la staturile thrii 9i la curte, Orland intr'aeeea cu sfintenie la neclAtita
sa credinth 9i alipire catrA legitimul seu domnitor 9i implinindu-'9i
en toatit acurateta datorintele tetra scumpa patrie, zit, Mira scumpa
patrie, pentru-cl Romtmul pe llinga toate celea-ce s'a dispus 9i
enuntat din partea legislativei, el tot* pe basa convingerii sale
interne, eft nici-odata Cara dela dinsul nimica nu a fost ocupat cu
sabia, a privit Transilvania de vatra fi /ara sa, 9i a aparat-o tot-
deauna 9i la toate imprejurarile in contra tuturor inimicilor, cu toata
energia 9i en stmgele seu.
Aceasta, inaltA case, a sa neclAtita credinta ci alipire catra
legitimul seu domnitor, implinirea datorintelor sale catrA, patria sa
scumpa, aceasta in adevAr a adus natiunea romane in acea fericita
positiune 9i stare de astAzi, ca din iubirea de dreptate a preabunului

www.dacoromanica.ro
 - 159 -
nostril monarch si mare principe, si spre marea multAmire i bucurie
a natiunii romane, cu deplinh contelegere en celelalte natiuni surori,
vede la ordinea zilei, domnilor, proieetul de lege pentru recunoa-
sterea si declararea egalitiitii de drepturi a natiunii romane si a
eonfesiunilor ei. Aceasta este, inalth dicta, mijlocul eel adevarat
prin care se ingradese popoarele, prin care i i garanteaza fericita
stare si paeinica folosire a drepturilor politice pentru diferitele natiuni
ale unui stat, dreptatea si egalitatea, ata la purtarea greutAtilor
publice, cat si la folosirea beneficiilor tArii, acesta este mijlocul eel
mai adevarat si mai sigur de a statori in comuna noastra patrie
pace $i liniste si a asigura acesteiasi si tuturor popoarelor ei un
viitor fericit, pentru-cA prin aceasta se delturit $i se departeaza ne-
dreptatea eea groasA, se sfarmil paretele eel din mijloc al vrajbei,
ce desparth intre clasele privilegiate si intre misera plebs contribuens,
ce produceh in aceasta nemulttunire si boldul natural catra libertate 91
dreptate, iar' in clasele privilegiate frica, temere i neincredere. Se
delatureazii toate acestea, si in locul for vine dreptatea ee multh-
meste si odihneste pe toti, vine dragoste ci simpatie intre popoare,
si acestea cu puteri unite, danduisi =Ina unii cu altii ca fratii,
vor inainta fericirea comunei patrii, ca insasi fericirea for proprie.
inalta dieth I La ordinea zilei este decTararea si recunoasterea
natiunii romane si a confesiunilor ei de egal indreptatite cu celelalte
trei natiuni si patru confesiuni, in intelesul constitutiunii avitice a
Transilvaniei, precum s'a promis conform legilor fundamentale din
20 Octomvrie 1860 si 26 Februaie 1861. Acest obiect, inalth diets,
este de o importanta, de o insemnittate foarte mare, nu numai pentru
viitorul natiunii romane, ci ci pentru al celoralalte natiuni conlocui-
toare in Transilvania, ba chiar si pentru intreaga monarchic a
Austriei, ca un intreg, ca o individualitate politics. in privinta
aceasta eu aflu, cA operatul sau raportul comisiunii dietale la pro-
iectul de lege al regimului este cualifieat, este apt de a ne servi de
bash la desbaterea speciala, pentru-ca aflu a fi acest report al
comisiunii dietale basat tot pe acelea principii, pe cari se. afla basat
proieetul de lege al regimului. Aflu ea are tot ace! stop, adeel recu-
noasterea natiunii romane si a confesiunilor ei de egal indreptAtite
en celelalte trei natiuni si patru confesiuni, cari an facut sistema
Transilvaniei. Aflu mai incolo, precum bine s'a declarat in privinta
aceasta ci stimatul meu amie Ales. Boha /iel, aflu cA acest project
al regimului, cu modifieatiunile Amite de comisiunea dietall, co-

www.dacoromanica.ro
 160

respunde in principiu ci dorintei si asteptarii natiunii roman si a

confesiunilor ei, de oare-ce natiunea romanl nici mai mult, nici mai
putin nu doreste, decal, ca natiunea romans ci confesiunile ei sa se
declare ci reeunoaseA prin lege deplin si egal indreptatite cu celelalte
natiuni ci confesiuni, in intelesul constitutiunii transilvane.
Acestea aunt, inaltA diets, pArerile mele in principiu, ci eu din
parte-'mi asi propune, ca sa trecem la desbaterea special', eand apoi
imi voiu da ci eu pArerile mele. (Bravo 0" *)
Xicolae Gaetan: Inalt presidiu ci inaltA diet/. ! Domnii
antevorbitori au adus destule motive pentru spriginirea proiectului
de lege privitor la egala indreptatire a natiunii romane $i a confe-
siunilor ei. Eu deci pe scurt imi iau libertate a ma deelara tot
pe laugh* acest proiect regesc, aca, cum s'a intregit prin comisiunea
dietalA, din causa, ea numai inartieulandu-se natiunea romans ca
na /iune politico, care. se constitue marele principat al Transilvaniei
impreuna on celelalte natiuni surori, ci numai prin recunoacterea
confesiunilor natiunii romane, cred ea se poate ajunge marele stop
al omenimii, de a inainta civilisatiunea si in partea aeeasta, pentru-cA
numai atunci se garanteaza natiunii romane reputatiunea din partea
celoralalte natiuni ce se cuvine fiintelor rationale, reputatiunea de
onoare, on care este dotatA de providenta eereaseA si care e plantata
in inima sa. Acest simt de onoare si de a se pretul pe sine, d-lor,
face fundamentul luerarilor omenecti, ci e fantAna tuturor vartutilor
eetatenesti si militare, Aceasta vArtute, zic, numai prin inartieularea
natiunii romane se poate asigura.
PArtinese proiectul si din motivul aeela, el prin M. Sa ni-s'au
garantat asemenea institutiuni, cari corespund intentiunilor noastre
de drept. Noi Romanii din Transilvania am fort eschisi dela afa-
cerile municipale ci dela representatiunea tArii, adevArat ; insA totuci
ca nAseuti si crescuti in Transilvania ne-am insucit asemenea in-
tentiuni. Se potrivesc deci $i cu convingerea noastrA politica acelea
institutiuni liberale, eari an avut vatra for in Transilvania.
Partinese proiectul regimului eu modificArile eomisiunii, pentru-ca
sistema nationals e mai dreapta, mai liberal/ decat representanta ela-
selor, ci -'1 partinese asa, ca nu numai natiunea romans BA fie egal
indreptatita si confesiunile ei sa fie deplin independente fath cu statul,
dupA instituOunile for canonise, ei ci fatl en celelalte confesiuni sb.

*) Din sZiarul stenografic al dietei transilvanec pag. 168-169.

www.dacoromanica.ro
 161

fie deplin coordinate, aqa, ea intro confesiunile din Transilvania sI

nu fie nici una privilegiata" *),
loan Balomiri, care se Inscrisese se vorbeasca In contra
proiectului de lege, renunta la cuvant pentru. edinta aceasta.
Renunta la cuvant i. Nicolae Poj5ea, dupa-ce oratorii ceialalti
au vorbit In sensul sau. Baronul Bedeus asemenea renunta
la cuvant. edinta s, ridict.
.,S'edinta XIX.
Tinuta in 29 August n. Se autentict protocolul f;; e-
di ntei premergatoare i se is promisiunea obicinuita dela
vicecancelarul Baron de Reichenstein, fntrat de nou. In diets.
Se continua apoi discutia asupra proiectului de lege despre
inarticularea natiunii romane i a confesiunilor ei. Presidentul
da cuvantul lui
loan Balomiri: Domnule prefoedinte I Fiind-ca en in fiedinta
de ieri m'am insinuat ca vorbitor in contra propunerii comisiunii
dietale, vreau dau i phrerea. intro vorbitorii de ieri de natio-
nalitate romans, bleat din vorbirile for am putut pricepe, am aflat,
ea toti au spriginit parerea comitetului dietal despre propositiunea
care e in desbatere, i acia s'ar parek, el eu ai fi contrar tocmai
cu aeei conationali ai mei, cari an vorbit ieri. Dar' nu e aga Eu
ered, i am mlnglerea, ca pentru aceasta puling diferintl pe care
o aflu eu intre mine qi d-lor, nu suntem contrari in sentimente i
in stop. Acel aims patriotic 9i national al acel seop comun it am
eu, pe care it an i d-lor. DiferintI putina poate forma intro not
numai calea la seopul nostru comun. De cand suns vorba despre
inartieularea natiunii roman, ca natiune polities, s'a fleut parerea,
a tema aceasta a9a ar fi de uqoarA, ea o jucarie. tusk' cand ne
apucarlim de ea sl o deslegam, aflarlm o greutate mare, qi greutatea
aceasta a temei de deslegat zaee in insa0 propositiunea regeasel,
adeea in formularea propositiunii regegti.
Sa privim numai propositiunea regeasel. Ea vorbete despre
nGleichberechtigung", egala indreptatire. Gaud zice tine -va ngleich",
egal, al presupune mai mult decal un obiect: doul, trei, sau mai
multe. Aa dare i ad, cand se zice Gleiebberechtigung", egalitate,
trebue s presupun pe langl natiunea romans Inca pe cine-va, dar'
) Cf. Gaeta Trancavanielt, anal 1863, nrul 73-74 qi ,Ziarul stenagrafie
_al dielei transilvanee, pagina 169-170.
11

www.dacoromanica.ro
 - 162 -
in propositiunea regeasca nu se afla vre-un object pe care sa-'I
facem egal cu natiunea romans.
Acum ad dupa parerea mea ar fi doua modalitati. 0 modalitate
ar fi egalitatea politica a natiunii romane dupa sistema veche a con-
stitutiunii Transilvaniei cu celelalte trei natiuni ale Transilvaniei,
cari dupa constitutiunea veche au fost inzestrate cu drepturi politico.
Alta modalitate este o egalitate universal&, adeca o egalitate a tuturor
nationalitatilor vi loeuitorilor indigeni ai Transilvaniei.
Se vedem acum care din aceste doutt modalitati ar fi practica,
sau ar avea preferinta, una Inaintea celeialalte?
Daca privesc proiectul de lege al regimului, aflu ea regimul
intelege egalitatea tuturor nationalitatilor Transilvaniei, ce vine de
acolo, ea in . 1 vorbevte despre Romani vi despre confesiunile for
siugur, iar' in . 2 eta: nesereitiul drepturilor politico e independent
de on -$i -ce confesiune ", vi in . 3: toate nationalitatile marelui
principat al Transilvaniei aunt pe deplin egal indreptatite".
Nimenea nu poate deci vi nimenui nu-'i este permis a pretinde
on a-'vi vindick vre-o prerogativa sau preferintli sub titlul de natio-
nalitate. Aceasta, dupa parerea mea, insemneaza egalitate universals
politica a tuturor nationalitatilor vi locuitorilor indigeni ai Tran-
silvaniei.
Daca privese la proiectul comisiunii dietale, Inca pot ziee, ei
e mai atat ca vi celalalt, caci proiectul dietal, Ara' privire la motivele
lui, eari nu se potrivese cu proiectul, Inca declara natiunea romans
vi confesiunile ei de egal indreptatite cu celelalte natiuni vi eonfesiuni,
lima zice mai incolo: intru aceea de sine se intelege, eh egala in-
dreptatire personala, ce e garantata, a tuturor fiilor patriei, fora
diferintb.' de nationalitate vi confesiune, remane nevatamata". i apoi
in privinta confesiunilor zice: intru aeeea nu se poate vi niei e
permis, ca eine-va din titlul vre-uneia din eele vase confesiuni recu-
noscute se fie eschis dela esereitiul ori-earuia din drepturile politice.
Aceasta insemneaza atata, ea on -tine dintre transilvaneni are
dreptul de a esercia drepturi politice, fail deosebire de confesiune.
Ava darn nu numai cele- vase confesiuni, dar' vi Evreii, ehiar dupa
proiectul de lege al comisiunii. Comisiunea ivi baseaza proiectul
pe constitutiunea veche a Transilvaniei, adeca pe sistema de trei
natiuni politico vi patru confesiuni. Se zice, eh M. Sa in diploma
din 20 Octomvrie 1860 a restituit celor trei natiuni ardelene pana
Aeum indreptatite vi color patru religiuni recunoseute constitutiunea

www.dacoromanica.ro
 - 163 -
cea veehe, adeca edificiul eel vechiu constitutional, iar' acum acest
edificiu numai se largeste, va sa zits, se pune pe terenul istoric ci
recunoaste continuitatea vechei constitutiuni.
Eu Inca ma socotese a fi pe terenul istoric si a eta pe consti-
tutiunea veehe, dar' nu cunose s fie restituita constitutiunea veehe
intreaga, ci en zic, ca edificiul eel vechiu constitutional nu e restituit,
ei numai materialul din el e restituit si ne este dat spre dispositiune.
Poate ea aceia can se pun pe terenul istoric, dupa-cum zic in
motivele proiectului, se razima pe diploma din 20 Octomvrie 1860.
Eu pe aceea nu pot razima restituirea constitutiunii celei vechi, caci
eu in diploma din 20 Octomvrie aflu numai restituita autonomia legis-
lativa. a Transilvaniei, iar' intre autonomia legislativa si intre con-
stitutiunea intreaga e mare deosebirea. Si asa eu nu cunose, ca
constitutiunea veche ar fi restituita asa, bleat se primim not sistema
de trei natiuni patru confesiuni; caci data ar fi aceea toata re-
stituita, i dad. vrem sa fim conseeventi, atunci trebue sa zicem,
ca diploma leopoldina toata e restituita. Aprobatele ci compilatele,
articolii dietali, articolii provisionali, toti Bunt restituiti, yi ca toate
legile acelea, caci panii acum pe tale constitutionals nu Bunt sterse,
Bunt valide. Prin urmare, fiind-ca dupii constitutiunea veche
Romanii nu an drept politic, limba romans gi cea germanii n'au
dreptul sa fie eserciate in dicta aceasta, apt dark' not RomAnii 0
limbile acestea in dieta aceasta nu au lot, i asa am puteit zice,
ea chiar M. Sa nu s'a tinut de constitutiune. Dar' aceasta nu o
putem zice, pentru-ca eu diploma din 20 Octomvrie 1860 nu o pot
pricepe asa, ea in ea sa afla sistema cea veehe a Transilvaniei de
tot restituita, ci in ea aflu numai autonomia legislativa fafe cu cele-
lalte provincii ale Austriei, cari pana acum n'au avut constitutiune ea
Ardealul, restituita, i asa eu nu aunt de parerea comisiunii, ea s'ar
fi restituit constitutiunea veehe qi sistema de trei natiuni si patru
confesiuni, precum i eomisiunea a lucrat proiectul, ci eu zie,
ca autonomia legislativa e restituita, gi toti loeuitorii indigeni ai
Transilvaniei fac o natiune politica constatatoare din trei nationalitati,
adeca, din nationalitatea maghiara cu cea sacuiasca, din nationalitatea
romisna, si din nationalitatea sass (germana), pentru-ca eu deosebire
intre acestea fac numai la limba, fiind-ca in limbs zace nationalitatea,
puterea yi caracteristica nationalitatii, dar' nefiind acum aceasta
la ordinea zilei, despre limbs nu pot vorbi. Dupa proiectul chiar al
comisiunii dietale, unde se zice, ca negala indreptatire personala
11*

www.dacoromanica.ro
 164

remane nevatAmatA, IAra diferinta de nationalitate i confesiune",

cum zic, dupe proiectul acesta nu aflu diferinth mare, ca deli aceste
trei natiuni gi patru confesiuni sunt politiceste recunoscute, iar'
celelalte nu, totusi dreptul acesta politic se estinde ci paste ceialalti
fii ai patriei, prin urmare numai numele dreptului politic e unguresc,
sacuiesc si sasesc, dar' folosirea dreptului e universals, si tuturor
fiilor patriei conceasa.
De aceea, eu mare deosebire intre proiectul comisiunii si intre
al regimului nu aflu, si numai motivele pe cari Ysi-a rAzimat comi-
siunea proiectul nu le aflu corespunzAtoare ci potrivite. Eu vgd, ca
comisiunea a voit se zich alt-ceva deck aceea ce a zis, caci data
ar fi voit comisiunea se remand numai pe 1anga trei natiuni si patru
confesiuni, nu ar fi trebuit se zica, cA dreptul politic e independent
de ori-ce natiune ci confesiune, si nu ar fi trebuit se zica, cA din
titlul vre-uneia dintre cele case confesiuni recunoscute nu poate sa
fie eschis cineva dela esereiarea ori-chruia dintre drepturile politico.
Dace ar fi vrut, ar fi trebuit sa stearga pe aceste natiuni cu totul,
lush nu le-a sters, Qi cu aceasta eu sunt invoit, numai cum zic,
motivele nu se potrivesc la proiectul comisiunii dietale. i pentru
aceea, ce se tine de proiectul acesta, imi retin dreptul de a-'mi face
observarile mele la desbaterea specialA, acum numai atAta am vrut
se arat, ca motivele comisiunii nu se potrivese cu proiectul ei."*)
Urmeaza, baronul Bedeus, care e pentru proiectul de
lege presentat dietei, si apoi Rannicher, care in o vorbire
mai lungs, i temeinia, pledeazA in favorul natiunii romAne
din Ardeal, dar' crede, ca, sunt de lipsa cloud proiecte de
lege, unul pentru ngiunea romans,, i altul pentru confe-
siunile ei, si de fapt presenteazA, ca venite din iniliativa
proprie, doua proiecte de lege In acest inteles. in urma
is cuvAntul
George Dom,sia (Domzsa): inalta easy legislativa! Fiind
sub pertractare proiectul de lege, despre egala Indreptatire constitu-
tionalA a natiunii romAne, imi iau libertate a aduce vre-o cateva
cuvinte inainte despre constitufiunea Transilvaniei.
Fundamentul eonstituOunii Transilvaniei este sistema unionis
trium nationum et quatuor religionum". Sistema aceasta s'a fabricat
prin facciunile episcopului rom.-cat. din Transilvania Lepes Lorand,
"f Cf. Gazeta Transilvanieic, anul 1863, nunntrul 73-76 10 sZiarul steno-
grafie al &Wei transavanec, pag. 171-172.

www.dacoromanica.ro
 - 165 -
si s'a spriginit prin fratelo seu, care era atunci voevod al Transil-
vaniei, anume Lefts Gyargy. Prin sistema aceasta s'a despoiat
natiunea romans de toate drepturile nationals pe cari le-a avut
mai nainte. Cum-ca a avut natiunea romans din Transilvania
drepturi politice-nationale, si inainte de intrarea Maghiarilor, si dupa
intrarea Maghiarilor in Transilvania, este fapta, dovedita prin mai
multe acte istorice i (2:plomatiee. Ar fi prea mult a le aduce toate
acelea inainte. Pentru aceea ma provoc numai la una, adeca numai
la o fapta istorica, care s'a intamplat toemai atunci cand au intrat
Maghiarii in Transilvania. Ma provoc domnilor la istoria anonimului
Belae regis notarius, despre intrarea Maghiarilor in Transilvania,
unde se zice in cap. 27 ea: Habitatores terrae propria voluntate
dextram dantes dominum sibi elegerunt Tuhutum".
0 natiune care are drept a purta, rasboiu, o natiune care are
drept a da dreapta si a se impach cu inimicul seu, o natiune care
are dreptul de a -'ci alege duce sau prineipe, natiunea aceea
trebue sa fie libera, si asta a fost natiunea romans, atat la intrarea
Maghiarilor in Transilvania, cat si apoi dupa aceea. Pentru aceea,
prin recunoacterea egalei indreptatiri a natiunii romane nu se face
alta, nu se face nici un act nou, numai se restitue natiunea
romane in drepturile sale de can s'a despoiat prin sistema trium
nationum et quatuor religionum. Mie, domnilor, sistema aceasta
nici-odata nu 'mi -a plaeut, fiind-ca dupti natura ei esclusiva este
pentru toti aceia, cari nu sunt cuprinsi in ea, prejudicioasa si
nedreapta. Iar' pentru a putea ocupit natiunea romane un loc legal,
pentru-ca se poata fi membru legal al corpului legislativ, nu se
poate altmintrelea, Ara, ca numai pe cale constitutionala legala s
intre i ea in sistema trium nationum et quatuor religionum in Transil-
vania, pe calea legislatiunii constitutionale, caei altmintrelea legea,
care s'ar face despre inarticularea natiunii romane, nu ar fi cu
putere constitutional& Si din causa aceasta eu partinese principiile
acelea, pe can comisiunea regnicolara, al carei membru avuiu ci eu
onoare a fi, le-a desfasurat 0 stabilit despre egala indreptatire a
natiunii romane ci a confesiunilor ei in Transilvania. Iar' ca se nu
zica cineva, ea se nu zica Europa, ca dieta Transilvaniei acum in
anul 1863 s'a intors la principiile legislatiunii din 1437, ci asa in
loe de a 134 inainte eu spiritul timpului s'ar fi intors indarat cu
mai mult ca cu 400 ani, eu aunt de opiniunea, ca principiile egalei
indreptatiri, prin diploma M. Sale pentru toate popoarele stability si

www.dacoromanica.ro
 166

asigurath, prin corpul acesta legislativ, sau prin dieta Transilvaniei,

totdeauna sa se tina in vigoare i nevAtamate. (Bravo !):49
Schuler-Libloy e In contra proiectului comisiunii, accep-
teaza Insa proiectul guvernului, eventual proiectele lui
Rannicher. Conrad Schmidt se alatura la pal-erne lui
Rannicher. Wittsiock nu primeste proiectul comisiunii,
pentru-ca acesta impreunii, natiunea cu confesiunea, si
pentru-ca conserva rugina cea veche, si ridicand blastgimul
de pe un popor, 11 pune pe altul. Urmeaza :
Constantin Pantiu : ninalta cash ! Duph regulele conse-
cintei trebue sa vorbesc in intelesul credeului politic pe care si 1-a
dat inalta cash, si care este cuprins in adresa fAcuth de inalta cash
gi asternuth MaiestAtii Sale.
Obiectul pertractarii de astazi este raportul comitetului dietal
despre proiectul de lege flout asupra primei propositiuni regesti
pentru egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor ei din
tara aceasta Transilvania. Prin urmare, toate obiectele aduse aci
inainte cu ocasiunea desbaterii de astazi, i cari nu se in strAns de
obiectul zilei, nu pot veni la pertractare.
Egala indreptatire personals pentru toti fiii patriei acesteia,
Cara deosebire de nationalitate i religiune, este prin legile vechi ale
patriei, in leghtura cu diploma imperialh din 20 Octomvrie 1860,
garantath, ci asa chestiunea aceasta nu ar aveh aci toe, chnd e
vorba singur despre egala indreptatire politica nationala a natiunei
romane si a confesiunilor ei eu celelalte natiuni i religiuni recepte,
in intelesul constitutiunei vechi a Ardealului.
inalta cash! Din peroratiunile de ieri si de astazi ale mai
multor onorati membri dietali roman s'a putut convinge inalta cash,
cari sunt dorintele Romanilor din patria aceasta fath cu proposi-
liunea regeasch cea primh. Ele se redue la atata, eh Romanul vrea
sa-' i vada odath natiunea sa emancipath, i ca atare vrea sa
figureze in tara aceasta ca un col politic-national coordinat i
intru toate egal indrepthtit cu celelalte trei natiuni regnicolare.
Romanul, domnilor, astazi s'a desteptat, a cautat imprejurul seu si
a vazut ce a fost, ce este, si meat va prevedeh, gi ce va sa fie el;
astazi sa eunoaste pe sine, cunoaste spiritul timpului de fath,
cunoaste ce 'i-se cuvine i ce nu 'i-se cuvine in patria sa; nu
*) Cf. 'Ca:eta Transilvaniei c, anul 1863, numarul 75-76 i sZiarul steno-
grafic al dietei tranrilvanee, pag. 176.

www.dacoromanica.ro
 - 167 -
voeste nici mai mult, dar' nici mai putin decat aceea ce 'i-se
euvine. Romanul vrea sa fie tovaras drept in patria sa, $i la bine
si la rail.
Astazi avem dark inalta cask sa aducem o lege care sa dee
espresiune adevarata dorintei Romttnilor, care sa indestuleze si
impace pe Romani, eaci asta este voea imparatului, asta este voea
natiunfi romane, si de nu ma insel, asta este voea si a celoralalte
trei natiuni regnieolare. Intelesul si scopul legii se eunoaste din
motivul ei, si eu spriginese proiectul de lege al comitetului dietal
asupra propositiunei intaia regesti, bleat acelasi ar avea tendenta
onesta de a implini dorintele Romanului. Motivul insa, sau aa
numitul punct de vedere din care a pornit comitetul dietal la
proiectarea legii despre egala indreptatire a natiunei romane si a
confesiunilor ei, imi dii de gandit si ma face a crede, ea comitetul
inteadevar nu ar tinti acolo unde tinteste Romanul cu dorinta sa.
Punctul acesta de vedere sunk asa, ea edifieiul eel mai vechiu
constitutional, restituit de M. Sa preainalta in 20 Octomvrie 1860
celor trei natiuni ardelene pans aci indreptatite, si celor patru religiuni
recunoseate, Fara de a se lash, insa de acum in schimbari adanc
thietoare si straformari not a aceluiasi, sit se largeasett ast-fel,
hick aa-'@i afle intru acelasi acum si a patra natiune, si inch douil
confesiuni, loeul cerut pentru desvoltarea for nationals si eonfesionala,
in aeeeasi masura precum au avut-o aeeasta natiunile si eonfesiunile
pans arum indreptatite.
Dupe intelesul acestui punct de vedere, intrarea natiunei
romane in edificiul acel vechiu constitutional este condilionaki, i
nurnai atunci va urma, dach acest edificiu se va largi. Prin
urmare, dad, nu se va largi, sau nu se va putek largi, atunci
natiunea noastra romane va remanea afara de acelasi. Si eu cutez
a afirmk, ea acest edificiu nu se va Itirsi, dar' nici ca se poate
largi, si apoi urmarea ar fi aceea ce am zis.
inalta cash ! imi iau indrasneala a ma deslusi in privinta
aceasta mai bine. Prin numirea edificiului acestuia inteleg eu in
sensul propriu cuprinsul acelor drepturi publice-politice-nationale,
cari fac la (-Alta constitutiunea veche a patriei acesteia. Acum,
sand zicem, dupe dorinta Romanilor, ca drepturile acestea, pe can
pane acuma le-au eserciat trei natiuni si patru religiuni, sa le
esercieze de aci inainte ci a patra natiune, eu eonfesiunile ei
impreunal aceea chiar sit se $i intample asa, nu insemneaza ea se

www.dacoromanica.ro
 168

largese drepturile acelea, caci o largire a drepturilor bate intr'acolo

en intelesul, ca cum am zice noi, ea drepturile acestea set fie mai
liberale, sa creasea in sine prin libertati mai marl, sau, cu un euvant,
ca cum am zice, sa eApatam o constitutinne mai liberals, care noi
acum nu o cerem, cAci noi suntem en constitutiunea cea veche
fndestuli i. Apoi de vom lug, edificiul acesta in intelesul teritorial,
atunci o largire a aceluiasi nisi ca e eu putinta, fiind-ca edificiul
acesta este pus si asezat pe teritorul intreg al patriei noastre, .ei nu
are be de a se mai largi in tara aceasta. Pentru aceea, binevoiasca
inalta casa la facerea legii asupra primei propositiuni regesti a
line, inaintea ochilor ca punct de vedere dorinta manifestata a
Roma,nilor." (Bravo!)*)
LdszlOgy e pentru primirea propositiunii regeti, nu
primete Irish proiectul comisiunii. Zimmermann nu poate
aprobh proiectul comisiunii, ci e pentru propunerea lui
Rannicher. Facand unele observari pic4ctitoare la adresa
dietei acesteia, a provocat un scurt raspuns din partea
Episcopului ,,caguna, care urcand tribuna a vorbit
urmAtoarele :
Am auzit astazi dela un preastimat amic al meu, ea el sincer
vrea sa se descopere in privinta convingerilor sale despre obiectul
zilei. Asa gi eu, sincer voiu fi, si las sere judecata altora, bleat
adeca vorbind cine-va despre politica poate fi gi sinter. (Bravo 1).
inalta camera! Eu nu pot reasumaa euvantarile ce s'au Omit
astazi aici, ci ma marginese numai asupra unor cuvinte de cApetenie,
cum se zice nemteste Schlagworter". Obiectul zilei este proposi-
tiunea regeasca dintaia, despre efectuirea egalei indreptatiri a natiunii
romane si a confesiunilor ei. Dar' eu totusi am insemnat aci
77
Schlagworte (folosite din partea Sasilor. Autorul.) ea : Die
Organisation des Landes", Die Landesautonomie ", Die
Municipalautonomie ", Die allgemeine Meinung von Europa",
Die Gesetzgebung von Montenegro" (ilaritate mare), si pe langa
toate acestea, noch sin Schlagwort: sa nu venim ca lueratori ai
Turnului Vavilonului !a Acura eu nu fi}tiu ce se mai zit la toate
acestea. Dar' sa inters pe rand: Die Lan desorganisation gehort
nicht zur Tagesordnung. Die Landesautonomie gehort nicht zum
Charakter and zur Aufgabe des Tages. Die Municipalautonomie
*) Dia ,Ziarul stenografic al dietei transilvanec pag. 182.

www.dacoromanica.ro
 169

gehort auch nicht zur Tagesordnung. Aber wohl die Meinung von
Europa draguta! (Ilaritate. Bravo 1) Acadara domnilor, s cautam
ce va zice die Meinung von Europa despre spiritul legislatiunii
noastre? Va sa, zica, eu sa ferb pentru altii, sii eu sa nu manane I
(Bravo !) Eu s cant sa multamese, sa lam treaba serios,
sa multamese convictiunea Europei, dar' ea cum voiu multami
convictiunea Ardealului, das ist nicht die Frage des Tages ! Si in
sfarait, wir wollen Beispiele nehmen in der siebenbtirgischen G-esetz-
gebung von der montenegrinischen Gesetzgebung ! (Cuvintele lui
Zimmermann. Autorul.) Eu ma rog de inaltul presidiu, se reduca
toate diseusiunile la obiectul zilei".*)
loan yS'ipotaria : rinalta, dial ! Ca until care am avut
onoarea a fi membru al eomitetului pentru propositiunea prima
regeasca, ma simtese indatorat a ridica, cate-va cuvinte, a face cate-va
reflexiuni In apararea elaboratului acestuia. Si aceasta o fac,
pentru-ca am auzit aci astazi fficandu-se mai multe observari in
contra elaboratului, aducandu-'1 intr'o positiune falsa ai necorecta
fats cu diploma din 20 Octomvrie 1860 ai patenta din 26 Fe-
bruarie 1861.
inalta diets! Pe scurt voiu sit' zit, ea parerea mea individuals
despre diploma din 20 Octomvrie 1860 ai patenta din 26 Februarie 1861
este, ca intentiunea cea inalta a preabunului nostru monarch e cu
mult mai sublima decttt se pot eu interpreth zisele acte intr'acolo,
ineatro s'au interpretat de unii vorbitori de astazi, ea adeca, duptt
ce a emanat acea diploma, de constitutiunea cea veche a Transil-
vaniei, ea punet de manecare, nu ar mai putelt fi vorba.
inalta died! Eu pun mare insemnittate pe aceea, ea diploma
sa nu se interpreteze aqa, pentru-ea valoarea intrinseca ai moralitatea
ei pentru viitor, precum ai capacitatea de a se inradacinit in inima
tuturor popoarelor monarchiei i a Transilvaniei, atarna de acolo,
data not vom cunoaate sincera ai dreapta intentiune a monarehului,
care prin diploma aceea n'a avut intentiunea de a ne lull, ce am avut,
ci a voit numai a asigura patriei acesteia mai bine bunurile pe eari
le-a avut. (Bravo !)
inalta dicta! 0 asemanare seurta va delucida mai bine lucrul.
Noi prin diploma aceasta n'am capatat gradina noastra culeasa de
roduri ai goals, ci incareata cu roduri. Maiestatea Sa a zis: voi,
*) Cf. , Telegraful Romanc, anul 1863, num5,rul 75 qi sZiarui stenografic
al dietei transilvanee, pagina 186.

www.dacoromanica.ro
 - 170 -
transilvaneni, ati avut gradina aceasta plina de roduri politice, si
aceasta o chpatati iarasi asa. insa ca sa fiti mai bine partasi la
partieiparea rodurilor acestora, iata, in intelesul acesta, pe care '1 -am
esprimat eu in punctul II. din diploma, se vor pertractit vre-o
cate-va puncte de capetenie in comun cu imperial, iar' eelelalte
v'au rawas sigure, pentru-ca sa va bucuraf de ele.
Asa pricep ea ; si data e vorba acum, ea sa se inarticuleze
natiunea romana, atunci natiunea romana are a se inarticula in in-
telesul constitutiunei Transilvaniei, pentru-ca not avem eonstitutiune
transilvanica. Voiu sa zic, constitutiunea transilvanh, care in legea VI.
din 1791 eu cuvintele propriam habentes constitutionem" este apriat
esprimata, si asa zice si legea VII din 1791, ca puterea legislative
este impartita inter principem et status et ordines."
Eu in intelesul acesta socotese ea e restituita eonstitutiunea Tran-
silvaniei. Dar' ma rog, s'a faeut reflexiune, ca suntem in contrazicere
eu libertatea generala, eu egalitatea generala a tuturor. inalta diets!
Eu toate cuvintele numai asa le primesc, data se aplica la o stare
positive. Eseelenta Sa, domnul deputat al Salistei, baronul de .,,Caguna
zice, ca nu este consult si nu este problema zilei de astazi. Numai
sa nu ne ferim a zice, ca natiunea romana sa pane in local acela,
unde a stet Ora acuma natiunea maghiara, secuiasea si sag, dupa
propria constitutiune a Transilvaniei. (Bravo ! Sa traiascil!)
Mai incolo se face obiectiunea, ca prin aceasta se neindreptatese
altii de alte nationalitati si eonfesiuni. tnalta diets 1 Eu aceasta nu o
privese /Isla. Transilvania eu asta numai atata zice, ea este un stat
national et quidem.patru naguni suet in proprietatea politica a Tran-
silvaniei, intro sine egal indreptatite. Fieste-care taxa isi are asa
zicand proprietarul ei politic, dar' pentru aceea sa nu se planga acei
fii ai patriei cari genetice nu se in de acea natiune, care in tali(
e part* la dreptul politic, pentru-ca eu, precum nici in dreptul
privet nu cunosc comunism, asa nici in dreptul politic nu-'1 cunosc.
Dar' precum in dreptul privat comereiul este liber in Ora, asa si
in politica se lash. miscare libera si la aceia, cari genetice in se in
de natiunea noastra, recunoseuta prin legea aceasta. (Bravo!)
Eu aunt de alta Were, pentru-ca data vom lass liber, ca
patria sa n'aiba un proprietar anumit, atunci vom deelark, ca cutare
tare este o -cal% comma, si ea din toate partile lumii pot vent strain,
caci au loe intrInsa. Aceasta nu se poate, niei pe terenul dreptului
politic, o egalitate numai asa, in obstracto. 0 libertate numai abstraeta

www.dacoromanica.ro
 171

socotesc eu eh putin folos ne aduce. Dar' on -ce drept, i on -ce re-

ferinth, numai aplicath la o bash positivh poate sh ne aduch folos.
Si ap pricepand eu egalitatea, zie, ch comisiunea, dei s'a apro-
piat i s'a esplicat mai clar in intelesul constitutiunei transilvane,
niei decum nu a atacat principfile egalitatii celei generale, ci voegte
numai, ca acele idei sublime in Transilvania se domneasch duph
datina i drepturile Transilvaniei. Cu inarticularea natiunei romane
natiunea romans a poftit, pe cat tiu, ca aceasta espresiune se insem-
neze realiter ceva, se insemneze ch cafidtel drepturi, drepturi politice.
Si in aceasta privinth trebue sA nu uitAm, eh M. Sa chiar prin
euvantul efectuire esprimh inch mai clar, mai trupete, mai realiter
aceea, eh natiunea romans, nu numai nomine tenus", dar' realiter
sh se punA in egala indreptAtire eu celelalte natiuni de mai fnainte.
Aa dara ea totul abstract nu putem ramanea la articolul acesta,
ci ca sh tim din ce tarh suntem, trebue BA spunem, ca natiunea
romans se pune In positiunea efectivh, adech acelea drepturi pe can
le-a dat constitutiunea Transilvaniei natiunilor regnicolare de plank'
acuma, le caphth natiunea romans prin legea aceasta. Mai fneolo a
merge, precum foarte bine s'a observat, nu este conces, precum nu
e conces comunismul, nici intre marginile dreptului privat. Pentru
aceea, ma Intorc cti zic, sh primim diploma din 20 Octomvrie 1860
1i patenta din 26 Februarie 1861, cu acea intentiune dreapta i bunk
pe care ctim eh a avut-o i monarchul nostru atunci, cand a emis
aceste aete, spre odihnirea tuturor popoarelor in lard, eh adech prin
acestea acte, aeeea ce an avut nu li-se ia, ci numai li-se asigurA.
Din acest temeiu propun, sh se primeasca proiectul regimului, cu
modifichrile comisiunei". (Bravo entusiaste din stanga). *)
Mai vorbeqe raportorul Trauschenfels, combathnd argu-
mentele aduse contra proiectului de lege al comisiunei, si
apoi desbaterea generala se declarh incheiata. Dieta primqte
proiectul de lege al comisiunei, ca bash pentru desbaterea
pe articole. Sedinca se incheie la orele doua.
.,S'edinta XX.
Tinuta in 31 August n. Se declara deschish discupa
speciala
.
asupra proiectului. de lege despre inarticularea
romane i a confesiunilor ei. Se cetete in toate
limbile tillut proiectului de lege.
*) Din )Ziarul stenografic al dietei transilvanec, pag. 186-187.

www.dacoromanica.ro
 - 172 -
Fabini e pentru acceptarea propunerii lui Rannicher.
Pufcariu renuntA la cuvant. De alt-cum e pentru titlul din
proiectul guvernului. Obert propune, ca In textul german,
In locul cuvantului romanisch sA se IntrebuinOze cu-
vantul romeinisch. Al. Bohatiel e pentru titlul din pro-
iectul guvernului. Ia apoi cuvhntul
Timotei Cipariu, pentrti a spune urrnatoarele :
In dupla positiune in care ma aflu, ca referent qi ca deputat,
imi iau voe a-'mi face 9i eu reflexiunile mele la intaiul proiect de
lege. i pentru-ca sa incep dela ineeput, pArerea mea este, ea
inainte de toate, in legea care sA va forma pentru natiunea romans
9i confesiunile ei, numai deck GA se punb, articol de /age,
pentru -ca, domnilor, numirea de proiect stA numai pima atunei,
pAnA-cand e in stadiul desbaterilor, iar' dupe aceea e articol de lege.
Aceasta schimbare cu atat mai vartos o recomand inaltei case, eu
cat ea corespunde dorincei natiunii romane, care de atatea cute de
ani a cern% ca nationalitatea ei gi confesiunile ei sA se reeunoascA
9i as se inarticuleze printr'un articol de lege ea natiune recepta a
patriei, pentru-ca inarticulare nu insemneazA alta, dee& a aerie ceva
intr'un articol. Trecand mai incolo, in cele-ce se cuprind in argu-
mentul general al acestui titlu, aflu o diferenta intro proiectul
inaltului regim qi intr'al comisiunii.
Eu ea membru gi referent al comisiunii ma simtese indatorat
a da ceva desluqire, pentru-ce in textul comisiunii a remas afarA
Durchflihrung" sau )efectuiredx egalei indreptAtiri, 9i de ce comi-
siunea a primit numai singur titlul: project de lege despre egala
indreptAtire?" Causa 'mi-se pare a fost singur aceea, ea numirea de
*efectuirec mai multor membri ai comisiunii li-s'a pArut a nu fi
destul de dark alta, pentru-cA sa pare ca nu corespunde textului ;
a socotit deei comisiunea ca este de lipsA sA se lase afarA. i eu,
atat ca referent, cat 9i ca membru al dietei, ma alAtur la opiniunea
comisiunii, ci de aceea propun, ca sa se lase afara numirea de
77
Durchfuhrunga.
Mai incolo vine, domnilor, atat in proiectul inaltului regim,
cat 9i intr'al comisiunii, numirea negalA indreptAtire. Aci nu ca
referent, ei ea membru al dietei vreau sA vorbesc. Egala indreptA-
tire, dupl a mea Were, inch este un termin foarte echivoe. Cel
putin inainte de douA zile am auzit in inalta case o interpretare a
acestui euvant, care nu corespunde dorintelor noastre. Am auzit,

www.dacoromanica.ro
 173

cum -ca egala indreptatire" Eta insemneaza atata, cat egala indrep-
tatire, nu numai cu toate nationalitatile din patrie si cele cari aunt
reeepte, dar' cu toate nationalitatile din lume. (Presidentul it face
atent, ca s'a indepartat dela object. Oratorul continua). Eu am zis,
ca egala indreptatire, in acel inteles, in care ad s'a grait, nu ma
multameste, pentru-ca natiunea romans a cerut egala indreptatire,
nu eu toate patiunile din lume, ci numai eu aeelea, cari in Tran-
silvania au fost reeepte dupa drepturile politice.
Insa dupa-ce si aceasta numire poate sa aduea ceva indoiala,
ea nu corespunde notiunii romane, apt eu as zice, ea aci in loe de
acest termin general sa se punk unul mai real, si dupa parerea mea
sit se zits asa: despre drepturile politice ale natiunii romane si ale
confesiunilor ei", pentru-ca Romanii, domnilor, tot aceasta an cerut,
si ei numai atunci se pot AIL indestuliti, data isi vor vedea do-
rintele lot in mod real implinite. Dar' de eum-va inalta casy nu
va gilt de buns propunerea mea, atunci voiu sa se zits: Articol
de lege despre natiunea romane si a confesiunilor ei in Transilvania".*)
Birth ler zice ca, nimeni nu e contrar inarticularii, dar'
vorba e, cum sa. se face inarticularea ?
Afetropolitul ,Stz lufiu: Maria). camera! Eu avand sa ma
tin strans de ordinea zilei, in scurte cuvinte imi voiu da parerea,
si mai cu seams la euvantarea domnului deputat dela Medias,
Fabini. Domnia sa zice, ea s'ar alatura atilt proiectul domnului
consilier Rannicher, ea adeca aci sa se desparta proiectul de lege,
sa fie unul pentru natiunea romane singur, sj altul jar' pentru
confesiunile noastre romane. Eu cu propunerea aceasta nu pot sa
fiu nisi deck indestulat. Dona afunde rane s'au flout in inima
natiunei romane prin legislatiunea cea veche, adeca proseriptiunea
natiunei romane si a religiunilor ei, si fiind-ca aceasta atunci s'a
intamplat numai prin o lege, si in cones la olalta, totodata s'a
pronuntat sj asupra natiunei romane si asupra confesiunilor ei,
precum marturiseste art. I. din Aprobate, Cap. I., tit. 8, care asa
zice: noha az olah natio sem a statusok kozd nem szamittatott,
sem vallasa a recipialt vallasok koze val6". Asadara fiind-ca intro
lege s'au taiat ranele acestea in inima natiunei noastre, totdeauna
natiunea noastra aceea a cerut, ea legea aceasta iara in concreto sa
se stearga.
*) Cf. *Gaeta Transilvanieig, anul 1863, numerii 75-76 si .Ziarul ste-
nografic al dietei transilvanec, pag. 191-192.

www.dacoromanica.ro
 174

M. Sa preabunul nostru imparat a ascultat cererea noastra., gi

precum una lege a facut 1%111, asa a vrut M. Sa ca una lege
se fack si binele, se stearga si vindece aceste rane. Asadara eu
ma in tare de acest articol de lege al regimului, ca causa natiunei
romane si a religiunilor ei se remand si sit' fie la olalta, in unul si
acelasi paragraf; si fiind-ca eu cred, ca proiectul comisiunei e
razimat pe principiile proiectului regimului, primese proiectul de
lege al regimului, en emendatiunea ci clarificatoarea adaugere a
proiectului comisiunei, pentru-ca socotesc, ca e putina diferenta
intr'aceste doua proiecte. De aceea am sa le si primese de basa a
desbaterilor".*)
loan ,Fipotariu e pentru titlul din, proiectul guvernului.
Rannicher cere de nou ImOrtirea proiectului de lege in doua,
spre a fi inarticulata, natiunea romana separat, i confesiunile
ei iareRi separat. Loan Mania combate pe Obert gi cere
folosirea cuvantului Romanen In loc de Romanen. Gavriil
Manu accepteaza, partea prima din vorbirea lui Cipariu,
nu insa i partea a doua. M. Binder e pentru meninerea
cuvtuatului efectuireu si pentru Romanen. Loan Balomiri
partina,te propunerea lui Cipariu. Vorbeste apoi
Episcopul Andreiu baron de ,5"aguna urmAtoarele :
3nida case I Este drept aceea ce a aratat din brosura aceea
77

dl deputat al Mediacului, Obert, si inteadeviir, arata un adevar istorie

de 15 ani, insa ma rog, adevarul acesta nu poarta in sine nici o
autoritate, nici de 15 ani, dar' nici de 15 zile. Eu nici decum nu
yin cu mine in contrazicere, cand acolo unde FAA promdnisch aunt
subscris, ear' astazi votez in contra vorbei ,romanische. tmi iau
libertate domnilor numai cu cate-va cuvinte a atinge un adevar mai
mare decat de 15 ani. Domnilor! tim proverbul latin : vgramatici
certant inter se et lis sub judice est". Asa este domnilor si cu ro-
mdnisch de acolo si de aci. La anul 1848 an fost mai multi gramatici
la olalta, si nu s'au certat, nu s'au desbinat in privinta numirei na-
tiunei noastre in limba sa proprie. Dar' apoi am trecut la limba un-
garil, am trecut la limba germane, cum ne vom numi ad? Unii
dintre gramaticii nostri e drept ca au fost de parere, sa numim na-
tiunea noastra romcinisch, altii au fost de Were sa se numeasca
romanisch. Cari an compus petitiunea au fost de parerea dintaiu,

4.) Din sZiarul stenagrafic al dietei transilvanec, pag. 192.

www.dacoromanica.ro
 175

au acceptat pe romdnisch. Astazi Ins domnilor vrt pot ineredintit

ci asigurk, ca intre literatii romani ci germani doi trei nu s'ar afla
cari BA nu scrie esclusiv romanis.ch. A doua, eu singur ma esprim
pentru titularea legii acesteia, care este a se aduce despre natiunea
romans ci confesiunile ei, cu partinirea inseriptiunei regimului, pen-
tru-ca, ma rog, Arad, ca regimul a luat inseriptiunea aceasta din insaci
propositiunea regeasca. Domnilor! E drept, ea clack un copil se nacte
in primejdie, se boteazA prin tine -va care nu e preot, dar' acela nu
e botez perfect. Botez perfect e numai acela, cand copilul se boteaza
prin preot.
in propositiunea Imparateasca eu aflu odihna mea, pentru-ca
vad, ca M. Sa s'a indurat a asculta rugaciunile cele multe ale Ro-
rniinilor, cari nici mai mult nici mai putin n'au cerut cleat inarticulare,
adeca : egala indreptatire nationals ci confesionalA a natiunei romttne.
Nu e om, care numai meat -va are simtul dreptAtii, sa nu recunoasca
acelea ce s'au intamplat in acecti 15 ani de pe urmA, si BA nu zica,
ca natiunea romanA ci confesiunile ei au fost proclamate de egal in-
dreptatite de mai multe-ori de pe trona! M. Sale, si data egala
aceasta indreptAtire n'a intrat in viata practice in modul preeum a
intrat egala indreptatire a celoralalte trei natiuni si patru confesiunii
dintr'aceasta nu urmeazii, ca nu ar fi fest egal indreptatita natiunea
romans i confesiunile ei, dead urmeaza numai atata, ea timpul a
fost astfel, Inc& nu s'a putut pune in luerare pe deplin aceasta pro-
elamata egala indreptAtire a natiunei romttne 0 a confesiunilor ei
pentru Ardeal, pentru-ca au fost ci alte provincii ale imperiului, uncle
nationalitati $i uncle biserici, dace nu tocmai nerecepte, dar' numai
en un nume de tot bagatel ci negativ, ee se vede din an decret im-
pAratese, ziva nu mi-o aduc amiate, dar' luna e Decemvrie 1848,
unde se zice, ea nimenea sa nu cuteze in viitor a intrebuintlt numirea
nacatolic", ci sa se numiasel des helvetisehen oder des augsbur-
gischen Bekenntnisses, pentru-ca aceasta este numirea cea positive.
Am fost recunoscuti, ci bisericeste.si politiceste, de 15 ani, ci adevarul
istoriei nu se poate nici deck nega. Prin urmare, M. Sa se pune
in legAturii fireascA eu dreptul istorie al acestor 15 ani &and zice in
propositiunea prima: Efectuirea egalei indreptAtiri a natiunei romans
si a confesiunilor ei.
Eu stiu, domnilor, ci acum am venit la al treilea obiect, a de mult
s'a latit filosofia speculative, care apoi duce pe om la niste thlmaciri, la
nite faceri de deosebiri, de trageri liniale, ci altele mai departe. D-lor !

www.dacoromanica.ro
 176

Duph-ce vedem in propositiunea prima inse,riptiunea aceasta: efec-

tuirea egalei indreptatiri a natiunii romane 9i a confesiunilor ei", sa
ne odihnim Cu inseriptiunea aceasta 9i sit ne multamim, cu atat mai
mult dumnilor, a nu strica nimica, si data o am impart' in doua
totuci nu am face mai bine. intrebarea este : cum ne va ajuta
Damnezeu, ca se facem ni9te lcgi, sau ni9te paragrafi organici? AEA
eu nu cutez eh ma las in nicte talmaciri, pentru-ca ar putek tine -va
sa-'mi fats obiectiuni, ca a9i fi omul filosofiei speculative. Prin
urmare eu propun, ca sa ne odihnim pe langa inscriptiunea aceasta
foarte fireasch a proiectului de lege privitor la efectuirea egalei
indreptatiri a natiunii romane 9i a confesiunilor ei, cu atat mai mult,
pentru-ca neonfusio idearuma nu va urma in paragrafii can vor
aduce inseriptiunea aceasta, pentru aceasta sta bunh logics noastra,
9i va 9ti ce se cuvine pentru o natiune, va 9ti 9i va observa aceea
ce se cuvine unei biserici". (Bravo !) *)
C Schmidt pledeaza pentru proiectul guvernului, fn
cas ca nu se primeste propunerea lui Rannicher. Filtsch
crede, ca titlul legii depinde dela primirea on neprimirea
propunerii lui Rannicher. Ia de nou cuvantul Rannicher,
i pentru casul, Ca propunerea facutA nu 'i-se primete,
propune alt titlu. Vorbete apoi
Nicolae Popea urmatoarele :
n inalta cash. Duph cum am observat, desbaterea curge asupra
trei momente ale titulaturei legii facande, ci anumit, intaiu asupra
numirei natiunei romane, al doilea asupra efectuirei, qi al treilea
asupra momentului aceluia, ea adeett sa se primeasca intr'una
natiunea 9i confesiunile ei?
Mie mi-se pare, el ar fi lucrul foarte clar, in urma convie-
tiunilor deseoperite In privinta aceasta. In privinta natiunei 9i
confesiunilor ei foarte bine a observat stimatul domn deputat
Cipariu, ca adech natiunea romans totdeauna s'a plans, totdeauna
a petitionat, ca sa se inarticuleze natiunea romans cu confesiunile ei.
Si cum-ca M. Sa a binevoit a asculta ci a implini dorinta aceasta a
natiunei romane, se vede clar 9i din propositiunea regeasca ci din
proiectul acesta de lege emis de M. Sa, marele nostru principe.
A doua desbatere a fost in privinta cuvantului nefectuire".
Eu Inca aunt de phrerea se remand euvantul efectuire-Durchfiihrung,

) Din aZiarul stenagrafic al dieted transilvanec, pag. 195.

www.dacoromanica.ro
 - 177 -
pentru-e mie imi place domnilor a remanea totdeauna pe langa
cursul eel firesc al luerurilor. Apoi toemai aflu un curs firesc in
privinta obiectului chestionat. Aflu un curs firesc, o dedueere
fireasea, domnilor, cad in urma petitiunilor celor n'enumarate ale
natiunei romane asternute in causa aceasta, M. Sa s'a indurat a ne
garantit egala indreptatire nationals si confesionalh, prin deosebite
aete maiestatice, in mai multe randuri, in restimp de 15 ani, asa,
'eat nimeni nu poate negh, ea natiunea romans dela 1848 incoace
n'ar fi fust egal indreptatita. Dar' si mai clar o area aceasta
imprejurarea, ea vedem, di si noi, ca Romani avem onoarea a
()mph loc aici in easa aceasta, in dieta Orli. Pentru aceea bine
zice M. Sa : nefectuirea egalei indreptatiri", caci prin efeetuirea
aceasta se intelege inarticularea natiunei romane. Bine ca de 15
ani noi am fost egal indreptatiti, dar' efectuirea, adeca inarticularea
cu consecintele ei, trebue sa se facit' acum. Eu prin aceasta
efectuire a egalei indreptatiri inteleg, el noi prin aceea primim
drepturile politice nationale si bisericesti pe can le-au avut efectuite
celelalte natiuni 9i confesiuni recepte ale patriei. Asadara in privinta
aceasta putem educe dovada chiar si din fiiata noastra de fats in
dieta aceasta, unde vedem ea se aduc legi, dar' nu mai mult de
nobis sine nobis, ci de nat.:5. nobiscum.
Al treilea moment este aceea, care sa reduce la numirea cea
adevarata a natiunii noastre, in care privinta deja destule argumente
s'au adus inainte din partea antevorbitorilor mei, totusi eu cu acelea
nu ma aflu indestulat. Eu voiu sa ma due la genesa lucrului. Stim,
domnilor, ea natiunea romans inainte de 1848 .sa numea din partea
Maghiarilor Olcihok, din partea Germanilor Walachen. Ce an fitcut
Romanii in adunarea generals din Blaj, unde antalasi-data li-s'a dat
ocasiune, ea intr'un numar aa de mare sa -'$i deseopere .dorintele
feta cu imperiul si cu celelalte natiuni din patrie? Au compus o
peti %iune, statatoare din mai multe puncte cuprinzatoare de dorintele
natiunii, pe care o asternura imparatului. Eu stiu prea bine, ea intre
punetele acelea cuprinse acolo a fost un punt anume despre numirea
cea adevarata a natiunii romane pentru viitor, ca Romanii sa se nu-
measea cu numele for eel adevarat, adeca Romanen, la care petitiune a
si urmat resolutiune favorabila din partea M. Sale. Asadara 'mi -ar fi
placut, ea dl deputat Obert sit se fi provocat la petitiunea aceea din Blaj.
Mara de petitiunea aceasta a mai asternut natiunea romane
mai multe petitiuni la tronul M. Sale, si ea in toate acestea s'a
12

www.dacoromanica.ro
 118

numit pe sine romand", adech cu numele cel adevArat. Cbiar 0i

in mai multe resolutiuni, can au venit dela M. Sa, sh afla numirea
cea adevaratA pRomanen". Petitiunile acestea, si mai ales in origi-
nalele lor, inch 'mi-ar fi plhcut sit le fi cetit domnul Obert.
Apoi ee e mai malt, domnilor, ne aducem aminte, ca au fost
mai nainte douh regimente de graniteri, cari s'au desfiintat la anul
1851. tim eh' dui:a adunarea generalh din Blaj, M. Sa marele
principe s'a indurat a da numirea cea adevarath si euviineioasa regi-
mentelor acestora, adeca Das erste and zweite Romanen-Regiment .
Aceasta este o fapta complinita, o fapta neresturnabila. Mai este
apoi o imprejurare momentuoasa. inch de atunci, indath dui:a anul
1848, Ineepura unii a ne numi iaraci Walachen ". Cu inceputul
anului 1850, eu imi aduc bine aminte, jurnalul din Sibiiu Sieben-
burger Bole" inceph ci el a ne numi Walachen, in contra resolutiunii
maiestatice, si imi aduc prea bine aminte, ca din partea venerabilului
ordinariat greco-reshritean de act s'a dat plhnsoare asupra acestei
numiri nepotrivite. in urma acestei plansori a si venit o resolutiune,
eh adedi Romanii sh se numeasea Romanen, iar' nu Walachen.
Numirea de Roman ci Rumdn, s'a nhscocit numai in anii mai de
eurand, domnilor.
Asadarh, preeum poftese alte natiuni sit le numim noi cu
numele for eel adevarat, aca avem tot dreptul i noi sh astepthm
dela altii, ea sh ne numeasek gi ei pe noi duph numele nostru eel
adevArat. in fine, din cele espuse veti fi vAzut, domnilor, ca $i eu
aunt de pArerea, ca sh remana titlul legii aca cum s'a proiectat din
partea regimului".*)
Itasile L. Popp: ninalth cash! imi iau voe a Mt euvantul
in puterea -ului 18 al regulamentului provisor de dial. Aceasta aflu
cu cafe se observez pentra aceea, pentru-ch eu n'am foot seris intro
aceia can an fost sh vorbeasch. insh child imi iau euvantul in
puterea -ului 18 al legii dietale nu uit, ea totodath aunt gi deputat
dintr'un cere aleghtor al unuia dintre cele mai mari comitate ale
Ardealului.
'Mi-am foot propus, 'Malta cash, a nu lila, cuvantul, pana-eind
phrerile si convingerile mele vor afla espresiune in euvanthrile altor
membri dietali, si poate-ei inalta cash a si observat, eh de vre-o 4
sau 5 sApthmani, de and s'a desehis dieta, inch n'am luat euvantul.

*) Din aZiarul stenagrafie al dietei trataalanec, pag. 197.

www.dacoromanica.ro
 - 179 -
Credincios acestui principiu al meu, nici astazi n'aqi fi luat cuvAntul,
pentru-el tot ce asi fi spus eu, s'a spus din partea inaltei case.
insa vazand el atAta Limp se perde numai on diseutiunea supra-
seriptiunii (titlului), sper el voiu accelerl, incheierea discutiunii prin
cuvintele mele in privinta suprascrierii proiectu]ui de lege. S'au
destasurat aici mai multe pAreri. S'a adus inainte pArerea, ca pro-
positiunea despre efectuirea egalei indrepatiri a natiunii romlne gi
a confesiunilor ei sit se desparta in doua parti. Alta apoi, 01 nu se
zica Durchflihrung", i iarlsi alta, sa se lase titulatura pane la urma.
inaltA ease I Eu nu numai pentru -ca sed pe banca regimului,
ci ci din convingere partinese titulatura aca dupl.-cum sunii in pro -
iectul regimului, cu atilt mai mult, pentru-cl eu nu pot BA fin de
parerea aceea, ea ar fi vre-o deosebire esentiall intre suprascrierea
comisiunii i intre a regimului. Un domn antevorbitor a citat multe
cu can vrea se ne convingl, ea nu s'ar putek face tot o lege despre
natiunea romans yi confesiunile ei. Eu nu inteleg aceasta. De ce
sit nu se poata face? Chiar BA nu fie in nici o legatura natiunea
cu religiunile, tot nu poate fi nici o pedeel, ca se se &el numai o
lege despre ele. Sa iee on -ci -tine on -ci -ce carte de legi, oare nu
va aft, pe una 91 aceeasi hArtie obiecte eterogene? Apoi eu sub con-
fesiunile aceste dourt nu inteleg, el sant proprietalea natiunii romlne;
insl inteleg, el sunt acelea confesiuni, cari au sustinut natiunea
romans, cari au facut, ca na /iunea romdnd n'a 'era. (Bravo!)
Aceste confesiuni sunt intr'o aca stransa legatura Cu natiunea rointml,
incat dacl n'ar fi propuse intro lege, aci propune-o eu aceasta.
Ce se tine de Durchftihrung", eu nu inteleg aceasta aca, el
doarl al se aducl o lege in toate detailurile, in total specialitatea
ei, ci inteleg un Durchfiihrunga in principiu, gi aceasta o putem face.
Ce se tine de propunerea, ca titulatura at se lase plat la urma,
ea adeel sit nu se punk Oa nu vom sti ce va veni in lege: eu
aceasta nu o pot pArtini. Eu sunt in air ci stiu el ce trebue sa
vine in lege, ci trebue BA presupun, ca toti membrii dietei stint
asemenea in clan in privinta aceasta. Si pentru aceea, socotese, ca
putem pune suprascriptiunea in fruntea desbaterilor fora a espriml
doarl, dupl-cum a zis domnul deputat al Sibiiului, mai putin sau
mai mult dealt ar veni in lege.
Ce se tine de euvantul articol de legea, nu pot sa fiu de
pArerea domnului canonic Cipariu, pentru-cli acesta, pans arum,
este numai proiect. Mud data va hotari dieta despre &maul 0-'1
12*

www.dacoromanica.ro
 180

va statori, atunci se va putek suprascrie ,articol de lege, si sand

va urmk dupe aeeea sanctionarea, atunci apoi va fi lege. i asadara
en aunt pentru suprascrierea din proieetul regimului".*)
Mai vorbesc : loan Aldulian, care spriginete p6rerile
i propunerea lui Cipariu, i Obert, care cla, esplicare pentru,
ce propune folosirea cuvAntului Romdnen In loc de
Romanen ", iar' dupa, el is cuvAntul
llletropolital &iluthr: Marita camera! Eu inca ma tin
atrium de ordinea zilei gi cred in acel adevar eurat, ca toate cuvintele
ce Bunt in propositiunea intaia sunt obiectul ordinei zilei, Ma
restrang numai la numirea: Romanen, Romanen, Romunen. Domnul
deputat Obert a produs, cu adevarat, dintr'o brosura, ca noi ne-am
numit Romanen. Mi-se pare ca eu am fost acela, care la Blaj in
1848 mai intaiu am pronuntat aceea de pe tribune, ca RomAnii tin
de batjocura, de infamie si de o vatamare mare, data stint numiti
Valachi" sau Ohihi". Pentru-ce? Pentru-ca gasese in carti istorice
i de acelea opiniuni, fireste, false si rele, dar' totusi stau acolo, ca
Olah" si nWalach" ar ingemnk atata cat sere, slugs, am care este
restrictus ad glebam".
Pentru aceea am voit, ca Romanul sa se numeasea cu numele
seu propriu, asa precum se numeste el ins* pe sine, pentru-ca eu
socotese, ea intr'un stat civilisat, chiar maniera si umanitatea cere
sa ineunju'ram numirile acelea cari pot sa aduca cea mai mica
umbra de vatamare asupra unei persoane, cu atat mai vartos asupra
unei intregi natiuni. (Bravo!)
Acum socotese, ca scopul cel bun pentru care suntem aici
este, sa odihnim pe aceia, cari au fost pans acuma asa de tare
vatamati; sa facem din destul cererii natiunii aceleia, pe care insasi
M. Sa a voit a o odihni si a o indestuli odata. Socotesc, to nu
numai umanitatea, dar' gi maniera civilisatiunii cere, ca sa numim
o natiune asa dupa-cum e numele ei, iar' nu sa.-"i dam nume
exotic, pentru-ca noi suntem pfanta cea dintaia transplantata dela
Roma si din Italia in patria aceasta, gi and am venit aici, am
venit cu nume de Romani. (Asa e I)
Dace ne-au numit pe noi alte neamuri venite mai tarziu in
tarn Olahok" $i Walachen", nu avem ce face. Preeum le-am

*) Cf. Gazeta Transilvanieii, anul 1863, numarul 75-76 qi ,Ziarul steno-

rafic al diet ei transilvanet, pag. 198.

www.dacoromanica.ro
 181

suferit selavia, aa le-am suferit i numirea aceea. Dar' acum

scopul nostru socotese ca este, sa odihnim spiritele i BA vindecam
ranele cele vechi. Acum dael noi poftim sa se reduce toate numi-
rile natiunii noastre la originalitatea dinthia, la numirea cea de
demult, socotese ch.' nu poftim nici o nedreptate, i ca noi eu aceea
nu facem nici o strambatate, nu facem nici un lucru neplAcut la
celelalte surori natiuni, cu atat mai mult nu, chci socotesc, ea i
fiii natiunii rom'ane vor da la fiii celoralalte natiuni numirile pe
cari le vor pofti ele.
Ma rog, Ina lta easA, sa se bage de seams, ea nu e numai un
lucru bagatel dorinta noastrit de a ne numi Ro m a nen g Eu in
privinta aceasta sunt foarte suspitios, precum unii prin aceasta
numire de DRomdnenl vreau sa ne retraga dela originalitatea cea
adevArata de Romani, i vreau ea sa remanem tot Valachi, sau eel
mult numai Romitnen, ca i pe viitor sit se poata acath de numirea
aceasta, cu seep tendentios, ca sa remanA posteritatii in acte publice,
ea Romanii, chiar i In veacul XIX., nu s'au numit Romanen, ei
numai tot Valachi, on Olahi, on eel mult Romanen.
Acum, domnilor, eu trebue sa marturisesc, ca numai cu numirea
natiunii noastre cea adevArath de Romani" pot sa fiu multamit, i ma
rog de manta camera, sa binevoeasch a nu lua, lucrul superficial, ci
sit ne fach indestulirea aceasta, ca nici urma sa nu remanA din
batjocurile numirilor natiunii noastre, pentru-ca eu vreau sa fim
frati, i numai aa putem fi frati, daeli vom deferi unii la altii i
in cele mai miei cereri drepte i cuvioase, i vom incunjurk
numiri vatiimatoare ce vatama delicatul sims national. DacA de
1758 de ani ne-am numit tot Romani, avem dreptate ca i acum
sa poftim BA binevoeaseg. i altii a ne numi Romanen, cAci in
numirea aceasta tinem noi o onoare, o pretuire, i Gleichberechtigung
pe seama natiunii noastre. Iar' intr'o numire altmintrelea aflAm pentru
noi un dispret i o vh'tamare a simtului nostru national, la care eu,
despre partea mea, fatA cu surorile natiuni nici-odata nu 'rni-a9i
tines, dreptul de Gleichberechtigung, nici m'a0 folosi de el in numiri
de acestea vAtamatoare".*)
Mai vorbete Zimmermann pentru cuvantul Romanen,
iar' raportorii renunia la euvAnt. Presidentul ordoneaza

*) Cf. sGazeta Transilvanieig, anul 1863, numerii 76-76 gi ,Ziarul ste-

neer* al dielei transilvanec, pag. 199.

www.dacoromanica.ro
 182

apoi votarea i dieta primelte cu mare majoritate titlul din

proiectul guvernului. Propunerile facute cad toate, pri-
mindu-se, ca in textul german sa fie intrebuintat cuvantul
Romanen" si romanisch", nu Romanen Ai romdnisch.
edinta sa incheie.
.yedinta XXI.
Tinuta in 1 Septemvrie n. Se continua discuia intre-
rupta in edin0 premergatoare.
Joan Aldu lian: inalta cash ! Cuvintele preainalte ale M. Sale,
can compun propositiunea regeasch, aunt tot attttea parti constituante
ale obiectului zilei. Din ele trebue sh purcedem voind a cereeth,
data. proiectul regimului esprima pe deplin preainalta tendenta on
ba. G-leichberechtigung, zice preainalta propositiune regeasch. Va
sa zich, M. Sa voeste, ca Romanii si confesiunile for se capete, ca
natiune, respective ca confesiuni, un drept, ein Recht, si inch un
drept care are sit' fie asemenea aceluia, care compete unor altora.
Mai incolo curge din insusi caraeterul propositiunei regesti, ca aceeasi
preainalta propositiune in dieta Transilvaniei are de a se deslegh pe
terenul constitutiunei patriei. Alt teren de lege nu se aflh. Eu, desi
cu deosebita atentiune si de repetite-ori am treeut peste proiectul de
lege al regimului, totusi n'am putut aflit nici o amintire in el despre
constitutiunea patriei, in care singur aflam sistema politica nationala,
nici o amintire despre aceea, ca adeca fath cu can natiuni ale Tran-
silvaniei ar aveI natiunea romana sa fie asemenea indreptatita?
Maneitatile acelui proiect se simtesc numai deck, cu deosebire in
-ul 1, in care eu nu aflu esprimata preainalta tendenta, duph-cum
cere caracterul lucrului. Pentru aceea, eu cutez a propune inaltei
ease o aka formulare, pe care mai tttrziu imi voiu luh indrasneala a o
si motivh. Paragraful prim din proiectul regimului, panh la euvantul
*sindt, sa romana tot asa. De aci incolo insa a-lei adaoge in intreg
cuprinsul seu proiectul comisiunii. Motive le mele, inalta cash, Bunt
urmatoarele.
Transilvania a avut constitutiunea sa basata pe legi positive.
Aceasta o stim toti. E de prisos a eitit din legi spre a dovedi
asertiunea aceasta. Intrebarea poate sa fie numai, oare nu eum-va
s'a sters constitutiunea patriei prin diploma din 20 Octomvrie 1860
sau prin constitutiunea imperiala din 26 Februarie 1861? Mergand
cu atentiune prin diploma din 20 Oetomvrie 1860 nu aflu alto

www.dacoromanica.ro
 - 18B -
schimbari in constitutiunea patriei deck reeunoasterea egalei indrep-
tAtiri a tuturor cetatenilor inaintea legii (eiteazg nemteste) : prin
egalitatea suditilor nostri inaintea legii, eserciarea liberl a religiunii
garantatA tuturor, aptitudinea de a purth diregatorii independent de
stare si nastereu, etc.
Dupa aceea, in . 2 sA cuprinde regularea referintelor com-
petentei dietei Transilvaniei fatl cu senatul imperial, dupg care apoi
numai deck urmeazg punetul din diploma, unde sA zice: Toate
celelalte obiecte ale legislatiunii, can nu Bunt cuprinse in punetele
premergAtoare, se vor pertracta si cu dietele competente, $i anume,
in regatele si tarile de sub coroana ungarg in sensul constitutiunii
for de mai nainteu. De aci sa vede curat, ea constitutiunea OHL
in temelia ei, este Transilvaniei restituitg. Pentru-ca sa fie mai
patina dubietate despre aceasta, indrasnese a reproduce si un pasagiu
din preainalta patents din 26 Faur 1861, unde in punctul 2 se zice:
In privinta regatelor noastre Ungaria, Croatia si Slavonia, precum
si a marelui nostru principat Transilvanii, fall. cu restituirea con-
stitutiunii de mai nainte a tarii, in conformitate cu diploma noastrg
ci in Iguntrul marginilor statorite inteansa, am adus dispositiunile de
lipsa Inca prin autograful nostru din 20 Oetomvrie 1860". De aci
vedem, ea M. Sa reeunoaste si mai du intelesul preainaltei diplome
intr'acolo, eh constitutiunea tArii este restituita cu modificatiunile din
diplomg privitoare la drepturile individuale.
Se vedem ce zice si autograful imparatese din 20 Octomvrie
1860, emis &Ara ministrul Rechberg. (Citeaza pasagiul, apoi continua) :
Dupg constitutiunea thrii, dreptul public al Transilvaniei a fost basat
pe trei natiuni indreptAtite, si cred ea nu e niei o indoialg, ca M. Sa,
egad s'a indurat a decide ordinea desbaterilor, nu a putut pricepe
propositiunea aceasta alt-fel, deelt ca are s se dee natiunii romitne
un drept egal cu eele trei natiuni de stat ale Transilvaniei, intele-
gandu-se de sine, el modificatiunile acute prin spiritul timpului si
prin diploma din Oetomvrie in privinta egalei indreptatiri individuale,
pentru toti loeuitorii thrii, flea deosebire de nationalitate $i confesiune,
reman neatinse. i el inteadevar, sistema dreptului de stat a fost
si este politicl nationalg, mg provoc in general la constitutiunile
aprobatale, ci la deosebitele juraminte depuse de preainaltii domnitori
ai Austriei, in calitatea de mari prineipi ai Transilvaniei, pentru
plzirea ci apgrarea drepturilor ci libertatilor atrium nationum regni-
colarum et quatuor confessionum receptarum ".

www.dacoromanica.ro
 184

Stand aceasta ea fapta, trebue sit' stee si necesitatea reintre-

girii -ului intaiu din proiectul regimului, ca sa se zica cu eine
capita natiunea romans asemenea drepturi, si ca sa se zica pe care
teren, in intelesul caror legi capita ea dreptul acesta? Asa dara,
recomand inaltei case -ul 1 din proiectul comisiunii".*)
Herberth e pentru textuarea din proiectul guvernului.
Urmeaza vice-pres. guvernial
Vas/ le L. Popp: inalta casa! Sunt in neplacuta positiune
de a vorbi in contra -ului 1 din proiectul regimului. Dar' ma
mangaiu eu aceea, ca proiectul regimului se poate aduce in conso-
nanta, en aceea ce vreau sa propun eu. inainte de toate trebue sa
premit, ca nu cred sa fie nici unul dintre medularii acestei case
inalte, care A creada, ca, dela intrebuintarea drepturilor politice
poate sa se eschida cine-va pentru-ch nu se tine de oare-care
natiune recunoscuta, on religiune recepta. (Bravo !) Tocmai pentru
aceea, inalth cash', pentru-ca cum cred eu, si toti trebue sa concedem,
nimenea nu se poate esehide astazi dela intrebuintarea drepturilor
politice, trebue A concedem si aceea, ca proiectul acesta de lege
trebue sa se refereze la eonstitutiunea Ardealului de inainte de 1848.
Mica pe temeiul diplomei din 20 Octomvrie 1860 si al ordi-
natiunilor emise de atunci incoace nimenea nu se poate eschide
dela drepturile politice, atunci pentru ce ar mai fi de lips& articolul
acesta Zur Durchfiihrung der Gleichberechtigung der romanischen
Nation" etc., dace nu s'ar referi la constitutiunea Ardealului? Caci,
dach toate natiunile Bunt egal indreptatite, atunci si Romanii trebue
sa fie egal indreptatiti, si atunci nu am mai aveit lipsh de articolul
acesta de lege.
Cum -ca acest . 1 din proiectul regimului nu are nimica alta
inainte decat constitutiunea de inainte de 1848, cuget ea si din
-ul acesta qi din celelalte urmatoare curat se vede, caci ce va se
zica ,,ebenfalls alta, deck ca mai sunt aci si alte natiuni si reli-
giuni egal indreptatite ! Dar' nu numai din -ul acesta, ci din tot
contestul proiectului se vede, ea proiectul acesta a avut de stop
tocmai in sensul constitutiunii transilvane a face pa Romani
gleichberechtigt".
Precum am zis, nu voiu fi nici-odata pentru aceea, ca tine -va
pentru-ca nu sa tine de o religiune recepta a Transilvaniei sa se
*) Cf. ' TelegraM1 Rowan t, anul 1863, nrul 78 qi sZiarul stenografic at dietei
transilvanec, pag. 203-204.

www.dacoromanica.ro
 - 185 -
eschidA dela eserciarea drepturilor politico. ins/ pe langA acele
drepturi, pe cari le pot intrebuinth indivizii, aunt ci de acelea, cari
se pot intrebuintit numai de crib/ natiune. (Asa e 1)
In -ul 5 al proieetului sta. asa : tn marea marelui principat
al Transilvaniei se va suscepe o embleml proprie pentru natiunea
romans. DacA nu ar fi fatelesul legii acela, ea natiunea romans
srt fie egal indreptatita, ca yi celelalte, in sensul constitutiunei tran-
silvane, apoi pentru -ce ar trebui sA se mai pun/ o emblem/ nouA
yi pentru natiunea roman /? (Asa e!) Dar' nu numai din impreju-
rarea aceea, cA astAzi toti loeuitorii Ardealului trebue sA se bucure
de aceleaci drepturi politice de eari se bucurA celelalte natiuni in
puterea diplomei din 20 Octomvrie 1860, far/ si din area impre-
jurare, cA acest articol de lege trebue sl se fack cu privire la
constitutiunea transilvanA de mai nainte, am auzit multe pAreri.
A fost datA parerea, ea constitutiunea Ardealului nu s'a restituit
nici dealt. Am auzit parerea, ca constitutiunea s'a restituit intreaga,
cum a fost. Si iarAsi alts pgrere, ea s'a restituit in eatva. Eu aunt
de phrerea din urmii, inalta easl! En aunt de parerea, ea s'a
restituit constitutiunea Ardealului intr'atata, bleat nu at/ in contra-
zicere Cu diploma din 20 Oetomvrie 1860 ci eu celelalte legi de
stat urmate dupA dansa, ci in aceasta estensiune o inteleg eu in
-ul 1 al proiectului. (So ist es. Asa e l)
Cum-ca s'a restituit, se vede din reseriptul impAratese catrA
contele Rechberg-, undo sit vorbecte de schimbari afund tAietoare.
Daca nu ar fi restituit/ constitutiunea cea veche in cltva, atunci nu
aci pricepe cum s'ar puteit face schimbari aftind taietoare in
eonstitutiunea cea veche, .eaci schimbAri afund thietoare se pot face
numai inteun lucru care esistrt. (Asa e!) Dar' va zice cine-va, ca
ce lips/ avem de restituirea astor-fel de legi, dacA suntem toti egal
indreptAtiti? Eu zic, inalta cash, cs avem mare lips /. Daca nu ar
aduce pentru not alt folos, singur aceea, cA duprt-cum stim, dupa
legile Transilvaniei cele vechi a fost Cara aceasta impArtitA in trei
teritorii, cu pamlnt ungurese, sacuiese i sAsesc, impArtire care are
sa inceteze, Inca e destul. Stim domnilor, ca uniunea din 1437
nu s'a fAcut in contra natiunii romlne, ci in contra poporului Oran,
de care nu s'au tinut numai Romlnii, ci ci Ungurii ei poate ci Sash.
Dar' ctim ci aceea, el luerurile n'au ramas inteatata !
Sa lurtm, domnilor, la man/ legile faeute dupl anal 1437.
SA luAm aprobatele ci acolo vom aflk, cA nu este poporul tAran

www.dacoromanica.ro
 186

care vine proseris, ei se proscrie naliunea romans. Aceasta se

vede din Partea I., tit. 1, art. 3 qi din Partea I., tit. 8, 9, apoi
Partea Ill, tit. 53, etc., unde peste tot locul se proscrie numai
natiunea romans 9i confesiunile ei. Numai un paragraf sa-'mi
aratati, domnilor, undo s'a proseris poporul Oran peste tot !
Acum, natiunile conlocuitoare din Ardeal an dedus, eh fiind
in Ardeal numai trei teritorii, Romanii, on unde se afla, sunt numai
lipituri.Domnilor, nu numai la anul 1437, ei 9i la anul 1863 se
and vorbe de acelea, a Ardealul nu e cars romaneasea, ell Romanul
sa mearga in tara lui de unde a venit. Dar' Romanul are ponaintul
seu in /am aceasta. Aici vrea, sit' remana qi va remlinek, qi vrea
sa se poata numi 9i el transilvanean in patria sa, sa nu mai fie
strain pe pamantul seu. (Bravo!) Aqadarii, inalta cask eu sunt
pentru -ul 1 din proiectul comisiunii. Dar' totodata declar, ea
-ul aeesta nu sth in contrazicere en proiectul regimului, pentru-ca
aeeea ce in proiectul regesc a remas afara se intelege de sine, eaci
altmintrelea cuvantul ebenfalls gesetzlieh anerkannt" (asemenea egal
indreptatith) n'ar avea, nisi un intkles". (Bravo din toate partile.)*)
Vorbesc la object urmatorii : Birthler, Fabini ,s,;i
Ranni cher, iar' In urm6 is cuvantul
George Roman: inalt corp legistativ! in locul -ului 1
din proiectul regimului s'au leant qi aqezat prin comisiunea dietala
doi paragrafi. in aceqtia se zice, ea natiunea romans sa fie intocmai
indreptatith on celelalte natiuni recunoscute, adeca cu natiunea
maghiara, sacuie qi sass. E notorie lueru, ca legile cuno9teau
ca natiuni regnicolare numai natiunea nobililor, a Sacuilor qi a
Sa9ilor. Despre natiunea maghiara nu esista nici un articol prin care
sa fi fost deelarata de regnieolara. (So ist es!) Numai in tim-
purile mai proaspete s'a ivit 9i numirea de natiune maghiara,
care apoi s'a varit in textul unor paragrafi (So ist es I), a9a
zicand, per tangentem. i ea s'a intamplat aceasta per usum on
per abusum, e tot at'ata. Eu cuget, ca fie -tine e patruns de con-
vingerea, eh inclita camera legislative voe9te eu eumpana Minervei
in lams sa masoare egala indreptatire pentru toti faetorii din can
sa compune populatiunea Transilvaniei. i fiind-ca in timpul de fats
dreptul istoric joaca o mare rola, iar' natiunei maghiare 'i-s'ar puteh
face obieetiune temeinica, ca ea nici-odata n'a fost inarticulate,
*) Cf. D Telegraful Romany, anul 1863, numgrul 76 kii pZiarul stenografic
al dittei transilvanet, pag. 204-205.

www.dacoromanica.ro
 187 .

ceea-ce ar fi nefavorabil pentru ea, de aceea, imi iau voe a

propune, ca dach sh inarticuleazh natiunea romans, care prin legile
vechi n'a fost reeunoscuth, sa se inarticuleze ci cea maghiarA, care
earasi nu se afla formal inarticulath, ca atare (Mirare. Sgomot.
Sfi auzim. Horen wiry, pentru-ca sh poath sta cumpana dreptatii oblu.
tntr'altele ma deelar si eu pentru proiectul de lege al comi-
siunii dietale, cu area observatiune, eh tare asi fi dorit, ca des-
baterile despre egala Indreptatire a natiunii romtme sa se fi estins
si asupra Umbel, pentru-ch eu sunt de parerea, a aceste doul
obiecte, adech natiunea i limba, in asa string legA.turh stau una
cu alta, incat desbaterea restransh numai la una on Ia alta nu
poate fi perfecta, gi numai in acest cas asi aveh voe de a mai vorbi
inch. Dar' presupunand, ca cu vorbirea mea in modul acesta asi
fi indreptat la timpul in care ar veni limba la ordinea zilei, ma
resin phnh atunci.
Timotei Ciparia : ntnalth camera! Dupil cuvintele can panh
acum s'au zis i s'au desfasurat sa vede destul de clar intelesul
acestei legi, care astAzi este obiectul zilei, $i mai ales -ul 1. Cu
toate acestea, domnilor, cred eh este de mare insemnAtate a aduce
Inainte, eh intre -ul acest dintAiu al regimului ci intre al comi-
siunii nu este in esenth nici o diferinta.
Duph a mea parere, guvernul a purees din douh puncte de
vedere. Cel dintaiu a fost, eh duph marinimitatea sa a voit, ca prin
acest articol de lege sh ne multameasch si se implineasch acele
seculare dorinte ale natiunii romtme, iar' de alth parte a voit tot-
data ca sa se sussing $i principiile umane roi marete, cari s'au
propus prin diploma din 20 Octomvrie 1860.
De aceste principii s'a tinut qi comisiunea tend a lucrat ope-
ratul seu. A purees deci tot din aceste principii. Iar' toate diferinta,
care poate s'ar aflh intre . 1 al comisiunii dietale si al guvernului,
este numai singura aceea, eh in . 1 al proiectului de lege compus
din partea guvernului principiul pentru inaltarea natiunii romtme
Ia rangul celoralalte natiuni nu s'a aphsat din destul, i poate eh, din
alth parte, principiul celalalt al recunoasterii egalei Indreptatiri a
celoralalte natiuni in proiectul comisiunii nu s'a esprimat din destul.
Duph phrerea mea, guvernul in acest paragraf al proiectului
de lege, unde se zice: natiunea romanh este prin lege recunoseuth,
*) Cf. Telegraful Romano, anal 1863, numirul 77 Qi 2Ziamel stenografie al
a'ietei transilvanec, pag. 208.

www.dacoromanica.ro
 - 188 -
preeum si confesiunile ei, prin cuvAntul natiune a voit sa inteleaga
toemai aceea ee dui:4 legile patriei noastre sA intelege, aded, o
natiune Cu oare-cari drepturi politice, legate de ea ca natiune.
Aceasta numire de natiune, ce oeurA in proieetul de lege al
inaltului guvern, dupl a mea pArere e un semn, ca insusi guvernul
a voit, ea natiunea romAna sA se recunoasca prin lege, toemai
precam celelalte natiuni ale patriei mai de inainte aunt prin lege
reeunoseute. insA comisiunea nu s'a multAmit numai eu termini
generali, ci a voit sa spunk' mai clar si sA adaoge, ca aunt recu-
noseate prin lege, intoemai ca si celelalte natiuni, intru intelesul
constitutiunii Transilvaniei.
De oare-ce, domnilor, eu cored el euvAntul natiune, in Intelesul
constitutiunii Transilvaniei, toemai aceea insemneazA ea este dorirea
noastrA, avi fi de pArere, ea . L al proiectului regesc BA se pri-
measel numai cu o mica modificatiune. Si aceasta ar sta intru atAta,
ea sA se lase un euvAnt afa,rh si sa se puns altul .in loeu-'i. Cuvantul
care sa se lase earl ar fi cuvantul ebenfalls", fiind-ca este o
espresiune nu prea lark' dacl sA va zice: intoemai sA recunose eu
eelelalte na %iuni. Totodata din alts parte asi vrek, ca in locul acestui
termin sa se piing, el natiunea romans sa reeunoaste prin lege,
impreunA cu confesiunile ei, de reeepte. Acest adaos, sau euvant, da
$i mai mare inteles acestui ., si este cu &At mai virtos a sa adaoge,
cu cat este un termin juridic, adoptat in legile Transilvaniei si
usitat pAnA. la 1848, un termin juridic, care euprinde in sine toath
momentuositatea luerului. Si ea sit' trecem peste legile Transilvaniei
numite Aprobate $i Compilate, at venim numai singur la diploma
leopoldinA, unde sA zice, numai dead in art. I.: nusus trium re-
ceptarum religionern.a Asemenea sa zice, afarl de aceea, si in alti
articoli de lege, preeum in art. Novelares dela 1791, pe care nu
vreau 8121 cetese din cuvint in euvAnt, si anume in art. 5, 15 si
53, din can aceasta sa cunoaste mai pe larg.
frisk', domnilor, asi voi sA se adaoge acest cuvA,nt si din acea
causA, pentru-cA natiunea romans, de child a venit la cunostinta
de sine, totdeauna a pus mare insemnatate si mare temeiu pe
aceasta numire. Ea de mite-0H a petitionat la M. Sa, sau prin inalta
diets a Transilvaniei, sau prin ministeriul R. Sale, totdeauna s'a
rugat, ea nu numai sl se facl odatA, ci ea partasA la drepturile
politice ale patriei, ci totdeauna s'a rugat ci ca EA se primeasca in
numArul celoralalte natiuni si religiuni, recunoscute prin lege.

www.dacoromanica.ro
 189

Mi-se pare ca tocmai asa a facut si la dieta din 1743-44,

e,eea-ce sa poate eunoaste din resolu%iunea san articolul care 'i-s'a
dat. Tocmai ass, a petitionat natiunea romana chiar si in anul 1791,
and ea, intro altele, a dat la dieta, si o suplica libera, eatra Maiestate,
tiparita in Sibiiu, tot in acel an, in care la pag. 50 asa sh zice
(eiteaza latineste din Sufifilex libellus Valachorum*)apoi continua):
intro acest inteles, domnilor, Inca si in timpurile cele mai noua
natiunea romana totdeauna asa s'a deseoperit. Asa an facut Romanii
in adunarea nationals din Blaj, in 15 Main 1848, deseoperandu-si
tocmai in punetul 1 dorinta natiunii, si deelarandu-se de natiune de
sine statatoare. in intelesul acesta an trimis atunei si o deputatiune
la dicta Transilvaniei, pe care an rugat-o, ca despre uniunea
Transilvaniei eu Ungaria sa nu se trateze pant" eand si natiunea
romana nu va fi reeepte si recunoseuta ca parte constitutive a
Transilvaniei. Chiar si de aol Incoace tot in acel mod s'a declarat
natiunea romana, precum : in congresul national din Ianuarie 1861,
tinut aici in Sibiiu, despre ce protocolul eonferentelor apriat graeste
la sedinta a doua din 14 Ianuarie 1861, zicand ea : si ase sa se
face cat mai eurand representafune eau% Maiestate, ca la cea mai
de-aproape dicta transilvana sa o indatoreze pe aceasta prin o pro-
positiune regeasea, a trata despre recipiarea na /iunii romane din
Transilvania, ca naliune 23 aided, in sistema statului transilvan."
Aceasta dorinta a natiunii romane a fost si este, cred en, pang in
ziva de astazi. Si ehiar si inaltul guvern al statului tot aceasta a
voit, numai cat cuvantul acesta 1.recefite nu stiu din ce musk' nu
s'a pus in paragraf. insa pentru odihnirea natiunii romane cred en
ea ar fi de lipsa sa se adaoge. intrn celelalte primes -ul dintaiu
al proieetului de lege, cu aceasta modificatiune. Stiu insA, domnilor, O.
aunt convins despre toti ca stiu, cum-el s'au schimbat imprejurarile
dela 1848 incoaee, si stim si aceea, si reeunoastem toti, ea spiritul
acel esclusiv, care a domnit pang atunci in sistema Transilvaniei,
mai mult nu poate sa domneasel.
Pentru aceea socotesc domnilor, eg, si dace se va adaoge acest
euvant nreceptea in paragraf, nu sa va face nimlinui nici o suparare
si nici o nemultamire.
Cu toate aeestea, cred eu ea dupe formularea acestui proiect
de lege e de lipsa, ea dupe -ce in . 1 s'a zis colectiv despre
natiunea romana si confesiunile ei, numai cleat al se puns alt
*) Document publicat in a Cartea de Aurc, vol., I., pag. 114.

www.dacoromanica.ro
 190 --
paragraf non, care sa sune anume i numai despre nafiunea
remand, precum apoi paragraful al inaltului guvern vorbeste
2
numai despre confesiunile natiunii romane. Duph acesti trei paragrafi
aunt de Were, ca in . 4 sa intre o formulare, care set se refereze
la celelalte nationalitati ale Transilvaniei, sau mAcar gi ale intre-
gului imperiu.
Acest paragraf nou, al doilea in serie, dupe a mea parere ar
aveh sa cuprinclA in sine despre natiunea romans aceea ce sth in
titulatura aeestui proiect de lege, ea adeca natiunea romans este
egal indreptatitO in deplin cu toate celelalte natiuni recepte ale
Transilvaniei, si asa BO se formuleze in modul urmAtor:
)1Valiunea romans ca recepta sau regnkolarti are toate
acele drefituri politice pe can le au celelalte na /iuni recepte ale
Transilvaniei .
Lahti camera! inch. o mica observatiune. Domnul deputat
al Mediasului a propus inaltei camere, si respective nouh, cari
suntem de confesiunea greco-eatolich, ne-a pus intrebarea, dach
suntem tot de o confesiune cu confesiunea rom.-catolice on ba?
Pentru-ca altmintrelea domnul deputat nu poate sa inteleaga cu-
vantul pals solchee.
inteadevAr, la aceasta intrebare nu noi am fi indatorati a
raspunde, ci inaltul guvern, care a intrebuintat cuvantul acesta.
'Mi -se pare insa eh acelasi a si desfaurat pe deplin aceasta espre-
siune atunci, dud in -ul 2 zice despre religiunea gr.-cat. eh se
sibs o positiune de sine steitlitoare.
ToatO lumea stie, ea noi in eredintl suntem una cu biserica
roman -catolica. insh pe laugh' unitatea dogmelor este o mare
diferintO in toata constitutiunea internd a biserieei noastre. Pentru
care cause in privinta interne nu suntem atarnatori de biserica
romano-catolick, ci avem hierarchie deosebitd, cu Arehiepiscopul
sae Metropolitul nostru. Child din contra, data ar trebui sa fim
si in viata hierarchiei una ea biserica rom.-catoliett, atunci niei
biserich n'ar trebui sa mai avem. Deci, 'mi-se pare domnilor ca
din acestea destul de elar sit cunoaste, ca confesiunea gr.-cat. trebue
ea se numeasert ca atare de sine stalitoare, fiind-ea chiar si in
afacerile sale hierarchice este independenth de on - ce alts con-
fesiune.*)
') Cf. Gazeta Transilvanieic, anul 1863, nrul 103 qi Ziarul stenografic
al dielei transilvante , paging 208-210.

www.dacoromanica.ro
 - 191 -
Schuler - Libloy e pentru parerile lui. Rannicher, i
crede i el, di natiunea ar trebul s6, fie separate de reli-
giune. Urmeaza
Gavriil Mona : Ca propunerea sa potriveste cu intentiunile
inaltului regim, afara de motivele aduse inainte sit vede si de acolo,
ca tocmai in instructiunea provisorie, data spre organisarea comita-
telor, inck 8a pomeneste, ca la candidarea ofiieiilor sa se puns
afara de religiunile recepte si mitrturisitorii de religiunea greco-
orientala. DacA inaltul regim pomeneste religiunea gr.-cat. ca atare,
si cea gr.-ort. Inca, poate fi odihnit domnul Fabini, ea inaltul guvern
cunoaste prea bine actul uniunii bisericei greco-catolice cu biseriea
romano- catolica.
Regimul prea bine eunoaste, ea preeum natiunea romans, ca atare,
trebue sit se inarticuleze in legile patriei en revocarea articolului VI.
din 1744, tocmai asa trebue 9i religiunea ei sa se inarticuleze.
Mai incolo am de a aminti la aceea ce a zis domnul Roman
and a pomenit despre inartieularea natiunii maghiare. (Nu e la
ordinea zilei. Rosz!) . . . . Ceea-ce s tine de ingrijirea domnului
Herberth, care prin inartieularea natiunei romane sa teme ca altii
vor fi eschisi dela drepturile politice, fie sigur si ineredintat domnul
respectiv, ea not inarticularea aceasta o intelegem dupa diploma din
20 Octomvrie 1860 9i dupit' patenta din 26 Februarie 1861. i data
trebue s tritese cu esemple, apoi si astiizi in comitate sunt Unguri
si Romani in atare intelegere, si nu-'si fat nimica din aceea
dacA intr'un an a fost judo comunal 9i un Iudeu. i daca
ar veni on-si-eine, si din America on din India, el va puteit
intrebuinth drepturi politice aici in Transilvania, dacit se va aeomodk
dupii legile patriei 9i prin indigenare se va face flu al ei. Iar' eh
inarticularea natiunii romilne altora eu atilt mai putin deroaga, si
cu atilt mai vttrtos are aceea sa se inttunple, trebue sit aduc inainte
aceea ee a adus domnul Roman, adecl, ell natiunea romans in
starea sa cea nobila si mai nainte a avut si a deprins (folosit)
asemenea drepturi politice, precum si natiunea maghiara prin fiii
sei de stare nobilii ; iar' natiunea romans, ca atare, singur din
fanatismul religios pe la mijlocul secolulni XVI. a fost esehisa dela
aceste drepturi, dar' pe la anul 1540 au intrebuiatat Inca Romttnii
toate drepturile politico sub numele for propriu national, precum
arata articolul VI. al dietei din Turda, in care nobilii sa deosebesc :
nobilis ipse Valachus, et nobilis ipso Ungarus, etc.

www.dacoromanica.ro
 192

Asadarl, cand zieem not a se recunoaste natiunea romans, pe

mine ma odihneste aceasta din destul, chiar si dacl nu vom pune
euvantul nrecepid. Pe mine ma odihneste, pentru-cl stiu, eh in
istoria si in viata natiunii nu este prescriptiune, si prin inarticularea
recunoasterii drepturilor politice ale natiunii romtme inteleg eu aceea,
el ea vine pug in starea ei cea ocupatl si mai nainte, in egala
indrepthtire politick', in rand en nobilii maghiari. Iar' cum-el
nobilimea romans, ea o parte a natiunii nobililor, a luat parte la
drepturile politice, si cum-ea nobilii roman au esistat in tot timpul
intr'un numar foarte insemnat, spre dovedirea acestui lucru BA iau un
asemenea esemplu din comitatul men, unde aunt 500 de familii nobile,
dintre cari 400 sa lin de natiunea romans si nu mai mult deck
100 de nobila natiune maghiarl. Asa la alegerea deputilor s'a aflat
un numAr de 4A00 nobili indrepatiti la alegere dupb.' legile patriei,
farl, privire la censul de 8 fl. v. a. ci dintre acestia an fost 721
Unguri, ceialalti toti Romani, locuitori in ass. numita terra nobilium,"
de oare-ce numirea de 'clamant ungurese e o usurpare nefundatl in
legile veehi, datate dela 1744 income.
Din acestea ne putem convinge pe deplin, el daca regimul
in proiectul seu sit' esprima, ca natiunea romans, impreunl cu
confesiunile ei, sunt legalminte asemenea recunoscute, prin aceasta
vreit BA se inteleagl, el asemenea celoralalte trei natiuni si patru
religiuni recepte, in intelesul sistemei politice-nationale a Transil-
vaniei, prin urmare, ca si inarticularea natiunii romit'ne numai in
modul acesta si numai asemenea celor trei natiuni si patru religiuni,
cari aiei an esistat, se poate ci trebue sa se intample".*)
loan Ealomiri: Domnule presedintel Eu in principiu
pArtinese propunerea comitetului, cu modificatiunile fleute de domnul
Aldulian, dar' nu in forma stilisticA, ea sa fin consecvent. Pentru-ca,
precum m'am declarat deja, asa si aeum zie, ca constitutiunea veche
a Transilvaniei intreagA in forma sa nu e restituitl, si niei nu o
doresc, remanand consecvent convingerei mele, clei atunci trebue
sl zic, cA dieta aceasta e ilegalA si afacerile ei nu an validitate
legall. insl prin aceea el zic, ea constitutiunea veche intreagA in
forma sa nu e restituitA, nu zie ca constitutiunea veche a Transil-
vaniei nu ar fi restituitl. Eu din contra zie, el este $i e basata pe

*) Cf. . Gazeta Transilvaniek, anul 1863, numkul 75-76 rii sZiarul steno-
grafic al dietei transavane c pag. 211-212.

www.dacoromanica.ro
 - 193 -
diploma din 20 Octomvrie, unde M. Sa s'a provocat la constitutiunea
veche, fAra de a fi zis, ea constitutiunea veche toata" e restituita.
Eu modifiearea aceasta in proiect nu o aflu a fi contrail
diplomei din 20 Octomvrie 1860. Dar' o aflu spre deslusire si
sustinerea autonomiei Transilvaniei Inca de lipsa. Caci precum am
priceput eu din vorbele domnului deputat din scaunul Sebesului,
Herberth, d-sa sa declare ea transilvanean de cetatan austriac. Eu
Inca aunt cetatan austriac, dar' pe langa aceasta aunt ci cetacan
ardelenesc (Bravo 1). i in insusirea aceasta de cetatan ardelenese
ma deosebesc de alti cetateni din alte provineii austriace. Daca Oki
fi numai cetatan austriac, atunci autonomia tarii noastre, precum si
dieta aceasta, nu ar fi de lipsa. (Asa e, din stanga.) insa pentru
sustinerea autonomiei noastre legislative aflu de lipsa pomenirea
aceasta a legilor Orli" sau siebenburgische Verfassung," fara de a
intelege toata constitutiunea in forma sa.
Dieta aceasta, dupii insusirea sa, nu are de a face en alte
popoare din alte provineii austriace, ci are de a-'si estinde activi-
tatea sa numai la marginile patriei noastre. Numai in privinta
trebilor imperiale comune, can se vor pertractit in senatul imperial,
are sa trimita deputatii sei. Pentrii aceea, en in principiu partinesc
proieetul comitetului dietal, cu amandamentul domnului Aldulian.
Insa in stilistica aflu o contrazicere, pe care nici-decum nu o pot
trece on vederea.
Daca ceteste cine-va . 1., trebue sa zica, el recnnoasterea
natiunei roman si a confesiunilor ei e cuprinsa i basata tocmai in
constitutiunea cea veehe. Aceea nu este; $i pentru aceea voiu fsa
dau paragrafului aeestuia intelesul adevarat, zicand, eh ea acum sa
primeste in constitutiunea veche, in care 'Ana arum nu a fost
primita, si pentru aeeea aflu de lipsa a se face urmatoarea stilisare
in -ul acesta:
Die romanische Nation, als politisch bereehtigte Nation, die
griechisch-katolische Religion als solche and die griechisch-orien-
talische Religion werden gleich den tibrigen, im Sinne der sieben-
btirgischen Verfassung anerkannten drei Nationen and vier Religionen
Siebenbiirgens gesetzlich anerkannt."
Cad atunci nu se poate zice, ea natiunea romans se afia
reeunoseuta in constitutiunea veehe, Pa'rit numai aeeea, ca cele
trei natiuni yi patru confesiuni aunt recunoscute in constitutiunea
aceasta.
ip
www.dacoromanica.ro
 194

Propnnerea mea ar sunk romaneste in urmatorul chip:.

Na/iunea romdnd, ca naliune politicd indreptdlitd, religi-
unea greco-catolicd, ca atare, ,ri religiunea g-reco-rdsdriteand sd
recunosc tocmai ca fi celelalte trei natiuni qi fiatru religiuni,
cari in intelesul vechei constz?uliuni au fost recunoscutee.
Mai incolo am Inca doua observari. Una este aceea, ca en-
vantul na /iune are doua intelesuri. Un inteles este genetic, altul
politic. In intelesul genetic a fost natiunea romans reennoscuta ci
in constitutiunea veche, in Approbatae constitut. din 1653, part. L,
titlul 8, art. 1., undo se zice: az oldh natio. i tot in Approbatae,
Part. I., titlul IX., art. 1. sa vorbeste asemenea despre : az oldh
nemzet. Acum Ina. nu e vorba de intelesul genetic, ci de intelesul
politic. Aflu asadara de lipsa, ea sa. departam toata dubietatea,
adlogand ea ce-va earacteristic, naliunea roma'nd ca ma/lune
politica".
Mai incolo, en nu zic ca sunt recunoscute natiunea romans,
religiunea greco-catoliert ca atare, ci religiunea greco-rasariteana",
ei el sd recunosc (werden anerkannt), pentru-ca sunt" presupune
ca este deja reeunoastere, ceea-ce e contrazicere. De aceea, sit' se
zicit sd recunosc (werden anerkannt), pentru-ca espresiunea aceasta
este mai potrivitii.
Mai incolo partinese propunerea facuta din partea domnului
canonic Cipariu, ca euvantul ebenfalls" BA ramana afar.." (Bine.
Bravo 1)*)
Itricolae Gaetan: twit presidiu 1 Inalta cash! Eu Inca aunt
de parerea domnului deputat .Aldulian, i nu aflu nici o deosebire
intro spiritul proieetului de lege al regimului i intro al comisiunii
dietale, pentru-ca in proieetele acestea s. chiama poporul roman
transilvanean natiune romans, si pentru-ca s. declare prin proiectul
regimului de asemenea reennoseuta, iar' in proiectul comisiunii
dietale Cu espresiunea intocmai", nebenfalls", numai 81 esplica,
punandu-se inaintea cuvantului nebenfalls" incisa natiunilor ci a
confesiunilor pana arum recepte.
Este insa vorba, ca ce drepturi au mai ramas reservate, dupe
restituirea constitutiunii transilvane prin diploma din 20 Octomvrie
1860, celoralalte natiuni, si ce drepturi castiga nIttiunea romana
prin inartieularea ei?
*) Din a Ziarsel steleografic at dietei tramilvanee pag. 214.

www.dacoromanica.ro
 - 195 -
AceastA intrebare, domnilor, este foarte grea, si la inceput,
dupl parerea mea, nici nu FA poate resolvit. *i eu cred, ea si re-
gimul din acest motiv a formulat acest paragraf foarte superficial,
si a amlnat resolvarea drepturilor nationale pe and se vor fi re-
solvat celelalte propositiuni regesti. Din parte-'mi asi fi dorit, ca
regimul sti fi primit eel putin principiul dupl care era al se stato-
reaseA drepturile natiunii romane fata en celelalte natiuni in contestul
acestui proiect de lege, si fiind-ca regimul n'a flout aceasta, imi
resin dreptul de a face in privinta aceasta la locul euvenit un adaos.
In -ul 1 din proiectul comisiunii dietale se aft cuvintele
nim Sinne der sieb. Verfassung." Eu Inca tin, el prin diploma din
20 Octomvrie 1860 s'a restituit constitutiunea tranoilvanl, inctlt
priveste dreptul public al Transilvaniei, asa zielnd, dreptul material,
en area restrangere, ea unele obiecte s'au relegat la consiliul impe-
rial. Ba ce e mai mult, stiu, ca in diploma din 20 Octomvrie s'au
primit si unele prineipii, pentru esempin: prineipiul egalei incirep-
tatiri at liberului eserci/iu religionar, etc., cari an prins si la not
in Cara rldlcini adanci, si cari nu se mai pot delatura. Nu s'a
restituit insl constitutiunea Transilvaniei si in forma, pentru-cl
ehiar dieta presents e convocatl dupe un ordin provisoriu. Din
aceasta musk aflu deei espresiunea im Sinne der sieb. Verfassung"
de dubie, si socotese, el, data am substitui aci euvintele nim Sinne
der siebenbiirgischen, innerhalb des Diploma vom 20. Oktober 1860
wiederhergestellten Verfassung" am delltura on -ce dubietate. MA
declar deei pentru aceasta schimbare. Nu ml invoese insl ca aci
sA se eiteze si patenta din 26 Februarie 1861 (Conrad Schmidt:
Das Patent nicht?) . . . Patenta nu/ Noi am primit, en adevArat,
diploma din 20 Octomvrie 1860 si patenta din 26 Februarie 1861,
insit' eu nu aflu cu tale, ca patenta din 26 Februarie 1861 sA se
citeze aci, pentru-el eu aceasta patentl s'a publicat in celelalte
provineii si principiu/ A dace. Pentru Transilvania insa ea n'a
introdus aeest principiu, ci s'a statorit numai numArul deputatilor
eari an sl fie trimici la consiliul imperial.
Modul dupl care este ea, se trimitA, se va desbate ci decide
prin dial. La propositiunea prima regeasel, provocarea la citata
patenta n'ar fi deei la lneul seu, pentru-cl ar putel da intelesul,
ea prin aceea s'a primit si principiul claselor de interese in Tran-
silvania. Din parte-'mi marturisese insA, el nu primese acest prin-
cipiu, en inlAturarea principiului national, din motivul, el intre
13*

www.dacoromanica.ro
 196

aceste clase nu s'a statorit eheia dupli care s se decida proportiunea

intro clase in care sa fie representate, ci pentru-ca interesul na-
tional e mai malt fiesta toate interesele de card. Lesne zice oomitele
Conrad Schmidt, ea desvoltarea i siguranIa nationala iii va aflit,
garania sa in municipii i in folosirea limbei. Pe mine nu ma
mulpmete aeeasta, pentru-ca constituind municipiul pe basa de
clase, dupa o cheie arbitrara, i facand dependents usuarea limbei
in afacerile public() dela decisiunea comitetului municipal, nu aflu
pentru naciunea romans nici o garania, ba din contra, aflu, ca
intr'un comitat cat de romanesc, niei desvoltarea nationala, nici
folosirea limbei in afaceri publice nu are loe,dsi asa ne vom pomeni,
domnilor, cum suntem 9i cu instruetiunea provisorie astrtzi in comitate.
Acadara en aunt de parerea, ca deocamdata as se primeasca
numai provocarea la diploma din 20 Octomvrie 1860 in contestul
-lui 1 din proiectul prelucrat de comisiunea dietall.a*)
Schuller M. e mulOmit cu textuarea din proiectul
guvernului. Dupa el vorbete
Joan Puvaria: ninalt presidiu! Prea onorata easa! Domnul
deputat Herberth a zis, ea se alatura la stilfsarea -lui 1 din pro-
iectul de lege al regimului si erede ci cuvantul ebenfalls" este
indestulitor, pentru-ca prin aceasta nu se incelege alt-ceva decat
ebenfalls mit den tibrigen recipiirten Nationen and Religionen
Siebenbtirgens," si cum -ca cuvantul ebenfalls ar fi mai potrivit gi
pentru alts causa, adech pentru-ca sa nu dam oareci -care prepus,
ca voim sa eschidem pe celelalte na$ionalitati.
Domnilor Si eu ma allitur lane. proiectul regimului, ci and
en sau altul propune o modificare in intelesul principiului pe care
e basat proiectul regimului, nici-decum nu sa poate zice ea am
fi in contra regimului. Deci dad, dl Herberth zice, ca prin
cuvantul acela nebenfalls" sa intelege negal indreptatita" eu celelalte
trei na iuni i patru religiuni reeepte, apoi nu vild pentru-ce aman-
damentul dlui Aldulian sa nu se primeasca.
Acest amandament nu are alt stop, decat o mai clartt espli-
care, tocmai cum zice dl Herberth, ci nu este in contrazicere
cu proiectul de lege al regimului, ci el numai ne odihnecte mai
bine, c1 aeeasta eu atat mai vartos, eu eat cuvantul nebenfalls"

*) Cf. z Gazeta 7ransilvanieic, 1863, numarul 77-78 vi sZiarul stenografie

al And tratssilvane4, pag. 216-216.

www.dacoromanica.ro
 197

'mi -se pare prea elastic qi prea relativ. Cuvantul yebenfalls poate
sA estinda egala inclreptatire a naidunii roman numai in masura
genera% cu celelalte natiuni can sunt in patrie gi cu aeelea cari
vor mai veni. Nu insa ci in cereal celor trei natiuni qi patru re-
ligiuni recepte, ce Inca nu s'au qters prin nici o lege.
Domnilor, dael este de lipsit sa mergem numai in rand eu
celelalte, atunei ce inteles are prima propositiune regeascl? Nu
cred ea acela, cb. Romanii nu sunt vrednici nici a vent in Tindal
egalei indreptatiri generale, in randul en Taganii 9i strainii, ci lor,
pentru-ca sA ajunga aceasta treapta, le mai trebue an Extra-Wurst.
Asta ne doare, domnilor. Ne doare amar. Ne doare, ca in
momenta], tend duo, atttta amar de ani ajungand la uca egalei
indreptatiri, a dreptei noastre dorinte, trebue sa auzim asta satire.
Ne doare, ca causa romans in qedinta din urma ajunsese obiectul
satirei qi al sareasmului. (Aca e.) Nu e de lipsa inarticularea natiunii
romane? Nu e de lipsa, pentru-ca e garantata egala indreptatire
generala? Apoi ma rog, sA p6.9im la exarticularea celoralalte. (A9a
e. Bravo!)
i dacii din constitutiunea ardeleana, dupa cum a zis un
deputat din centru, nu mai sat nici o structura constitutionala, ei
numai materials, din care sa edificarn casa cea float comuna
tuturor, apoi pentru ce mai stau cele trei eastele (trei natiuni) din
evul media de cari a memorat comitele Sa9ilor, deputatul Conrad
Schmidt ? Pentru ce nu le darama jos? Poftim 1 Noi suntem cei
dintai gata a ne sui pe coperiqele lor, ca sa aruncam taglele qi
earamizile pans in fundament, ca sa nu mai ramanA piatra pe piatra
9i ca pe urmele lor sa edificAm noul edificiu constitutional.
Dar', domnilor, comitele Schmidt va ziee iarA9i, ea acele castele
vor mai ramanea numai pang atunei, 'Ana vom fi gata ea noul
edificiu. Dar' noi pana atunci sa stem sub cerul liber? SA ne
bats ploaia ci vantul? Zapada 9i viforul? E asta egalitate frateasca?
Dar' va zice domnul regalist Zimmermann; ca prin castelul al
patrulea vatAmam pe celelalte natiuni ce mai esista ca nearticulate
ci -ne aratiim mai neliberali dee& Montenegrinii !
Dar' domnilor, oare aceste invinuiri cad mai grew pe noi, cari
vrem O. ne edificam o casa provisorie, care sa ne fie de aeopere-
mant parka la finirea edificiului comun, decat pe D-voastra, cei-ce
9i de aci inainte vreati sa mai stati in castelele cele en 9anturi tan
9i ea punti treelitoare ?

www.dacoromanica.ro
 - 198 -
Ce yeti zice la acestea, domnilor, cari cu aceasta obieetiune
ati incercat numai a ne eompromite inaintea opiniunii publice,
pentru-ca sa o abateti dela scopurile ce le nutriIi? Ei, sh citam
aicea i noi ce-va, nu din legile Montenegrinilor, nici din coranul
cu care an Montenegrinii a face, ci din insei actele D-voastre, ca
sa vedem daci suntem demni de a fi condamnati in opiniunea
publics, dupe cum au cercat unii vorbitori din centru? S. cetep
un pasaj, doutt, din representatiunea universitAtii nationale saselti, eu
privire la esecutarea practice a egalei indreptatiri nationale in Ardeal,
pe basa diplomei din 20 Octomvrie 1860 si a patentel din 26
Februarie 1861. Ael, in punet 7 sta curat: Die G-esammtheit der
romanischen Bevolkerung ist als stdndische Nation formlich anzu-
erkennen, und hat als solche mit den ilbrigen standisehen Nationen
des Landes gleiche Rechte." Iar' mai incolo se zice: Die Ver-
wirklichung des die Anerkennung der romanischen Nation bedin-
genden G-rundsatzes zieht nothwendig eine tiefgreifende Aenderung
des bisherigen Systems des offent. Staatsrechtes in Siebenburgen,
insoferne dasselbe auf den Bestand von drei Nationen und vier re-
eipiirten Religionen begriindet war, nach sich. Denn es handelt sich
hiebei nicht blos um die staatslArgerliche Stellung der Romanen
als Einzelpersonen, sondern vielmehr darum, in welcher Weise und
in welcher Ausdehnung die romanische Nationalitat urn ihres po-
litischen Daseins froh zu werden auf dem Gebiethe des staatlichen
Lebens zur Geltung gelangen soil. Da kann es dann wohl keinern
Zweifel unterliegen, das die romanische Nation in derselben Weise
zur Geltung zu bringen sei, wie dies beztiglich der tibrigen standi-
schen Nationen durch die Verfassung des Landes gesehieht".
Acum va intreb, spuneOirni ce sit pricepem noi din acestea yi
din cuvantarile cu cari ne-a$i atacat Sambata i astazi ? Nu v'a-ci
rugat 140 D-voastrii de Ma Sa sa Inroleze natiunea romans intre
cele trei na.ciuni recepte ce compun sistema constitutiunii ardelene ?
Pentru-ce ne combated acum? Am cerut noi mai mult de cum ati
cerut D-voastra ? Am zis noi unde-va, ca prin inarticularea noastra
vrem s eschidem vre-o nationalitate? Sa mai afle vre-o nationalitate
in patrie care dorete inarticularea? Sa pofteasca! Noi suntem gata
a o inarticullt i pe aceea, pentru-ca nu atat inarticularea, cat
fiuterea de via /ei a unei najiuni interneiazd drefitul. (Bravo 1)
Apoi, ee se atinge de egalitatea indivizilor inaintea legii, am
zis noi ca nu o voim? Ba n'am zis, pentru-el o voim! De aceea,

www.dacoromanica.ro
 199

nu pricep, unde vrea sit iase dl deputat Budacker. Am zis not

unde-va ca nu voim revisiunea constitutiunii patriei ? Ba n'am zis,
pentru-el eu insu'mi am esprimat intr'o cuvintare, el singuri vom
ajunge la recunoasterea necesitatii de a reform/ constitutiunea, si
adeel per basil* municipals, en caracter national, intemeiat pe limb/.
Asadar' domnilor, dupl-ce M. Sa prin actele de stat din 20
Octomvrie si 26 Februarie qi prin rescriptul din 15 Iunie a. c.,
si apoi insusi proiectul de lege de fats voeste sit se inarticuleze na-
tiunea romans, socotesc, el nu facem nimenui nici o schdere, ci
implinim dorinta M. Sale, asteptarea noastrA $i implearea intregei
noastre patrii. in urn* fiind-el amandamentul propus de dl
Aldulian nu contrazice proiectului regimului, ma alltur la pro-
punerea dlui Alduliani.*)
Dr. loan Rolla.: inaltl cas/ ! Eu incl phrtinese propunerea
domnului deputat Aldulian. Nu pot ins/ sit nu fac vre-o cateva
observAri la wail dintre domnii vorbitori din centru, si mai nainte
domnului Herber/h. D-lui zice, cal propunerea domnului Aldulian stl
in contrazicere cu principiile statorite in diploma din 20 Octomvrie
1860. Eu nu aflu aceasta, domnilor. Diploma din 20 Octomvrie
1860 statorecte obiectele ce se in de senatul imperial, iar' toate
celelalte obiecte, afar/ de acelea cari aunt specificate in punetul 3
din diploma, zice cii, se in de legislatiunea Transilvaniei.
Eu aca cred, el dacii cuvintele din punetul 4 al diplomei au vre-o
insemnatate, despre ce eu nu mi.' indoesc, atunci de sine se intelege,
el constitutiunea patriei, cu restrangerea mai sus insemnatl, e
redatti, in care ins/ Bunt de. a se face modificari adttne tletoare, zic,
el aceste modificari aunt de a se face in constitutiunea patriei.
Aceasta apriat se vede din preainaltul bilet de man/ indreptat WA
baronul Kemeny in 21 Decemvrie 1860, unde se zice (citeaztt
pasajul in nemteste), si se adauge, ea dreptul fundamental de stat
al Transilvaniei trebue sit se aducl in conglasuire en pretensiunea
celoralalte natiuni, plat ad neindreptAtite.
Asadartt ad nu poate fi vorba de toate nationalitAtile din
monarchie, ci numai de cethtenii din Transilvania. E drept, el
ridicarea stArii eseeptionale a nobilimei, precum si desfiintarea robo-
telor, etc. despre cari se face mentionare si in diploma, au valoare

1 Cf. 1,Gazeta Transfivanieic, 1863, nrul 77-78 tii aZiarul stenografic al

dielei transilvance, pagina 216-218.

www.dacoromanica.ro
 - 200 -
si pentru Transilvania. Dar' de aici nu urmeazh, ca drepturile ce
le au transilvAnenii, ca atari, le ar aveh i Nemcii din Ober- si
Niederosterreich. Dreptul de stat al patriei, la care m'am provocat,
sa statoreste prin legea fundamentall a Transilvaniei, adech prin
diploma leopoldinl din 1691 ci prin legile acelea, can au urmat pe
basa acestei diplome. *tersu-s'a acea diplomh leopcldina prin vre-o
lege a patriei? Eu zic el nu s'a eters, ei pe laugh reservarea
obiectelor specificate in punetul 3 din diploma din 20 Octomvrie
1860 pentru senatul imperial, trebue sa se modifice prin egala
indreptAtire a natiunii romtme ci a eonfesiunilor ei.
Punctul 5 al acelei diplome ne spune, el la direghtorii an sA
se aplice numai fiii patriei. Tot acolo in punetul 7 si 8, si in
articolii de lege din 1791 sta, ca administrarea patriei va fi in
manile patriotilor, si ca dieta are dreptul de alegere pentru oficiile
cardinale. Aceste legi inch nu s'au eters. Ele se vor modifica,
prin egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor ei, precum
si prin ridicarea starii esceptionale a nobilimei.
Dar' sa mergem mai departe, sh vedem, cum s'a efectuit
dispositiunea diplomei din 20 Octomvrie? Afram, ca in urma
preainaltei decisiuni din 24 Martie 1861 toate diregatoriile, cari erau
in %era, s'au desfiinIat, toti diregatorii, in contra legilor fundamen-
tale, in 15 Aprilie s'au indepartat si in locul for au fost aplicai
fiii patriei. in urma biletului de maul din 21 Decemvrie 1860 s'a
organisat guvernul reg. trans. duph formele constitutiunii vechi, s'au
organisat toate comitatele, si in special legiuitul grof al naOunii
sasesti, baronul Salmen, a elpatat instrucciunea ea sh organiseze
fundul regiu, care destul de eau sl numeste si *Sachsen/wag.
Aceasta organisare s'a flea dupl toate formele constitutiunii vechi,
ingradindu-se, aca zicand, cu toate privilegiile de mai nainte. Ditch
s'a pus ast-fel in lucrare diploma din 20 Octomvrie 1860, de aci
se vede, ca legile fundamentale nu aunt sterse si nellturate. Aceasta
an iMeles-o ast-fel qi aceia cari atunci au stat la carnal, ci aca o
vedem in praxa ci astAzi.
Domnul Schuler-Libloy zice, ca noi aparlm aceea ce de Bute
de ani am combltut. Aceasta nu este adevarat. Noi nu am zis
nici- odatA, ea dispositiunile sau legile despre drepturile reservate
celor trei natiuni ci patru confesiuni aunt rele, ci am combltut
sistema pentru aceea, pentru-cs n'am fost ci noi in ea, si pentru-ca
nu ne-am putut bucura de drepturile politico, statorite prin legile

www.dacoromanica.ro
 - 201 -
fundamentale. Sau nu au eerut Romanii totdeauna inarticularea
natiunii si a confesiunilor lor? CAnd cerem noi inarticularea nu
cerem alta, dead ca drepturile natiunilor privilegiate se se estindA
in douh. directiuni, adeea asupra natiunii romane, ca mare, si duph-ce
s'au sters privilegiile nobililor, duph-ee a ineetat iobagia, si prin
aceasta cea mai mare parte a locuitorilor au ajuns cetateni liberi,
se se estinda si asupra acestora, eari mai nainte strain luat, parte
nu an fost de loc indreptatiti, parte nu s'au folosit de acele drep-
turi politice de cari s'au bucurat eonationalii lor.
PAng. &Ind dare legile acelea fundamentale nu sunt sterse,
pane atunci nimeni nu poate sh ne &eh imputare, a noi pe nedrept
vrem sh ne imparthsim de drepturile euprinse in legile acelea.
Dach acelea legi nu corespund spiritului timpului, sA le reformhm,
domnilor 1 Aci e vorba, domnilor, ca in principiu sh liothrim acele
drepturi eari ne compet noun, si cari nu pot BA fie altele, dealt
acelea, eari fare: deosebire de stare compet eeloralalte natiuni Oa.
acum privilegiate.
La propunerea domnului Rannicher numai una am sit ob-
servez. Noi asa cred eh suntem de o phrere. Eu in special apar
eu totul phrerea D-sale, c adech sg. ne provochm si la diploma
din 20 Octomvrie 1860. Si asi fi de parere ca aceasta sh intro
in proiect. Dar' mi-se pare eh nu e de lipsh. Noi nu trebue sh
ne eontrazicem la acelea ce am zis mai de unh-zi in adresh. Acolo
am zis, eh vom face din destul provochrii M. Sale de a petrece
diploma in legile patriei prin aceea, eh pentru diploma din 20
Octomvrie 1860 vom face un articol special de lege. (Asa e 1)
Phnh atunci, panit and noi n'am inarticulat diploma din 20
Octomvrie 1860, nici nu putem sit' ne provochm la ea. Eu, dlor,
sunt de acea phrere pe care a desfasurat-o i Escel. Sa dl vice-
presedinte Pofifi, eh constitutiunea Transilvaniei numai in intelesul
diplomei din 20 Octomvrie 1860, duph legile patriei noastre trebue
inarticulate, ci asadarA Oa nu s'a inarticulat nu pot sh primesc
phrerea domnului Rannicher.
Ce se tine de observarile dlui Balomiri, eh dach noi am eon-
siderit dieta aceasta duph legile de mai nainte de 1848, ar trebui
sa zicem, c. mi-s'a restituit constitutiunea, trebue sii-'i spun, eh
eu nu pot sh primes ci sh judec un act numai dintr'o parte, ci
acela trebue judecat din toate phrtile. Constitutiunea veche s'a
restituit in intelesul diplomei din 20 Octomvrie 1860, dar' in acea

www.dacoromanica.ro
 202

zi a recunoscut M. Sa, el In constitutiunea patriei trebue sit se face

schimbari afund taetoare. Stim ca M. Sa a poruneit BA se adune
o comisiune in Belgrad, din toate nationalitatile, care se face pro-
punere pentru compunerea unei diete transilvane. A trebait deci
ca o parte a legislatiunii al iee initiativa prin octroarea unei legi
provisorii pentru eonstituirea dietei, prin urmare, constitutiunea are
sa se modifice asa, back se poata. Intl* si aceia in legislatiunea
patriei cari pane acum n'au fost indreptatiti. Propositiunile regesti
2, 3, 5, 6, 7, 8 i 9, an de stop se face in constitutiunea patriei
tot schimbari afund taetoare, $i asadar' nu putem zice, c dieta
aceasta n'ar fi legal&
Aprobatele, compilatele si toate legile despre cari vorbeste dl
Balomzri nu sent moarte, ci sunt numai, cum am zice, in agonia
mortii. Legislatiunea tarii Inca. nu 'si-a dat sententa de moarte
asupra lor, ele sunt numai In cea mai mare parte in contra spiri-
tului timpului, pentru aceea s'au Inlocuit en alte legi provisorii,
dar' dupe lege moarte Inc & nu aunt.
Ast-fel bite leg eu, domnilor, diploma din 20 Octomvrie 1860
fait en constitutiunea patriei noastre, ca adeca, sand e vorba de o
desvoltare nationals si de vre-un drept national al Transilvaniei, sa
nu-'mi stee cine-va cu diploma in contra. Pentru-ca trebue sa
marturisese, domnilor, ca nici-odata n'a facut cine-va serviciu mai
rau unei cause drepte ea acei domni din centru, cari interpreteaza
diploma din 20 Octomvrie 1860 ma ea dl Herberth. *tim, domnilor,
ea mai bine ca jumatate din monarchie n'a intrat in senatul imperial,
poate si din causa, ca sa ingradeasca consecventele diplomei, adeca
acele consecvente numai, pe can le trag unii domni vorbitori din
diploma. Din aceste motive partinese propunerga dlui Aldulian".*)
Vorbeste Zimermann In chestie personals, respunzAnd.
lui Puscariu, apoi Aldulian care respunde lui Rannicher,
i In unna sere cuvantul :
Yasile L. Popp: N'asi abusit de pacienta Inaltei case, dace
n'asi fi dator cu vre-o cateva reflexiuni. Domnul antevorbitor,
deputatul Sibiiului, a avut bunatatea a face observatiunea, ca-'i
pare rau ca astazi nu a auzit din partea acestei banci o sprijinire
asa de calduroasa a proiectului regimului cum s'a sprijinit ieri
supraseriptiunea proiectului.
) Cf. Telegraful Romano, anul 1863, numirul 77 qi Ziarul stenografic
al dietei transilvanec, pag. 218-219.

www.dacoromanica.ro
 203

Am spus inch ieri, eh eu aunt intr'o stare cam neplhcuth,

pentru-ca aunt totodath si deputat al unui cerc electoral. Daca
vine in colisiune chemarea mea de deputat cu chemarea de a re-
present/ ragimul, spre care ins/ trebue sh reflectez, ca specials
porunch nu am, atunci, domnilor, cred ca yeti fi de o phrere
cu mine, ca eu trebue sit aleg aceea ce mai putin vine cu sine in
colisiune. (Asa e l) Eu 'mi-am fost luat voia a reflects, ca intro
proiectul comisiunii si intre proiectul regimului nu este nisi o contra-
zicere. Am zis, onorath cash, eh nu-'i vine nimenui in minte sh
eschidA pe cine-va dela drepturile politice. Dar' am zis i aceea,
eh nu inteleg ce este Gleichberechtigung" dach egala indrepthtire
nu se va referi la constitutiunea veche a Ardealului. Eu am fost
constiu, ca nu am lucrat in contrazicere eu nime, ca barbat al
regimului. (Asa e l) .

Aceasta la observatiunea dlui Rannicher. A doua, aunt pro-

vocat a face reflexiune, ineht an fost citate din vorbirea mea din
congresul national nicte cuvinte din sari ar fi &A se arate, eh eu
am vorbit atunci inteun fel, i acum vorbese intealtul.
En neg aceasta. Eu nu ctiu ce e scris pe Mafia de pe care
a cetit dl Rannichrr nemteste, pentru-ca eu atunci n'am vorbit
nemteste, ci romitneste. Dar' stiu bine ce am vorbit ci atunci. Eu
n'am zis atunci ca n'am avut constitutiune si autonomie papa la
anul 1848, ci am zis, eh nu am avut constitutiune si autonomie la
1860. AsadarA nu ma simtese a fi in contrazicere cu principiile
pe cari le-am dear/prat in congresul national. (Bravo!)*)
in urma mai vorbeste referentul Trauschenfels, facand
constatarea, cg, deosebire esentiala nu este Intre textul -lui
1 din proiectul guvernului si din al comisiunii, iar' presi-
dentul consults theta, care se pronuata pentru textul co-
misiunii. edinta sa ridica.
qedinia XXII.
Tinuta In 2 Septemvrie. Se autentica, protocolul se-
dincei trecute. Se ceteste apoi, In toate limbile, -ul 2 din
proiectul de lege al comisiunii. Cere cuvantul
Episcopal S'agana: ninalth cash ! Dorese a aduce in ar-
monie &ease/. . 1 si 3 din propositinnea regimului cu. . 3 din
*) Cf. *Gazeta Transilvanieic, anul 1863, numarul 77-78 gi ,Ziarul steno-
grafic al dicta' transilvanec pag. 222.

www.dacoromanica.ro
 - 204 -
propositiunea comisiunii dietale ad hoc, qitotodata doul schimbari
de tot stilistice vreau sa fac la obiectul pertractarii de astAzi. Am
bass legal& in urma careia imi iau indrAsneala a face asemenea
schimbari in articolul de lege al regimului. Basa aceasta e in acel
mod fundatA, pe care-'1 aflam in alte multe legi de mai nainte
ale patriei.
Este Fitiut, domnilor, ca mai multe urme se afla in condica
legilor de plat acuma ardelene despre biserici, de unde urmeazil
presupunerea aceasta logics, ca doara o lege n'a fost de ajuns
pentru a asigura, esistenta unei sau altei biserici. Eu voiu e4rima
in euvantarea mea totdeauna biserica mea, dar' nici-odata confe-
siunea gi religiunea. Domnilor ! Numai decat pe fata prima a apro-
batelor aflam o lege despre bisericile recepte. Dupe aceea, imi vine
a zice, ea nefiind armonie intre representantii bisericilor recepte, sau
mai bine zicand, ne aflindu-'ci odihna bisericile recepte dela unul
on dela altul, li-s'a dat prilej sa aduca alte legi, mai noel. Dar'
nici acestea, cum 'mi-se pare, n'au fost Indestulitoare. Pentru-ca in in-
fiintarea diplomei leopoldine iar4i vedem hotariri apriate despre
asigurarea starii legale a acelor patru religiuni recepte.
Ar gandi omul, ca in urma atator legi politice bisericile au
fost multamite ci indestalite. imi vine a zice, ca Inca n'au fost,
precum arata aceasta mai multi articoli de lege ai dietei din 1791
apriat, ca iarki s'a flout un articol deosebit, adeel, articolul 54
pentru fundatiuni.
Aceste patru religiuni recepte, cu toate ca in art. 53 din 1791
se zice despre independenta acestor patru biserici ce-va, totuci, in
aceeaci dieta, prin artcl. 55, 56 q.i 57 yin de nou tratate qi se
aduc nicte hotariri gi pentru odihna bisericilor acestei patrii, anume,
cum poate confesiunea sa zideasca biserici, mai incolo, ea preotul din
fie-care biserict poate pe bolnavul care sa tine de biserica sa, on
unde s'ar aflit, sa-'1 cerceteze cii ritualminte 8121 mangaie i ingroape.
De unde-'mi vine a crede, ca deli au fost doara patru religiuni
recepte, una sau alta a fost totuci impedecata oare-catva intru
esercitiunile eardinale cari conditioneaza autonomia unei biserici
crectine. Ca a trebuit sa fi fost ee-va nemultamire Intre crectinii
acestor patru biserici sa vede In urma ci din representatiunea dietala
din 1848, clei acolo status et ordines amar se plang, ca nici legile
asiguratoare de independenta bisericilor crectine nu se observe c1 ca
acestea mai ea nu au odihna.

www.dacoromanica.ro
 - 206 -
Duph aceea a sosit dreptul cel mai nou, si adeca, M. Sa sit
indura a emite san a proclamh o constitutiune octroata din 4 Martie
1849. Acolo Inca lamurit sta, ca M. Sa recunomte autonomia biseri-
cilor crestine, $i lash bisericilor creqtine autonomia aceasta, pentru-ca
sa se poata buena de o viata bisericeasca ce purcede din institu-
tiunile bisericilor crefftine, pentru-ca numai o biserica cre0ina poate
sa fie, cad o evangelic avem toti domnilor, celelalte sa in de forma
cea din afara, fiind-ca formele acestea dau bisericei de care ma in eu
o natura, un caracter, altei biserici iarafoi alt caracter pentru viata
sa din launtru, adeca una e altmiutrelea organisata, i iara0 alta
are alt mod de organisare, pe care i '1-a fa'cut. Pentru aceea insa,
domnilor, toti suntem creltini i organismul bisericii noastre nu face
nici un prejuditiu bisericei catolice, nici on -carei altei biserici.
Nu, domnilor, dad, voim adevarul, prea frumos putem trai la olalta.
Nu vreau comunism material, nu vreau comunism in politica,
nu vreau comunism nici in viata bisericeascal Con0ienta si vocea
conftientioash, a$a, ca cretin, este mai sfantit decat o proprietate
materials, pentru-ca proprietatea materials o stapanese numai de
azi pe mane, fiind-ca aunt muritor. Dar' cu convingerea care
purcede dela inima, din ratiune, cu acea convingere ma pun eu
$i in mormant.
Maiestatea Sa a ridicat bartia din 4 Martie 1849, i precum
eu eel putin cunosc imprejurarile timpului de atunci, nu a putut
altmintrelea se faca M. Sa. Acadar' a slobozit o patenta impara-
teasca la 31 Decemvrie 1851, in care fie-care austriac sau ardelean
poate vedeh marimea qi sublimitatea convingerilor M. Sale. N'a
fost intentiunea monarchului pentru un despotism, Nu! Mai pe sus
au fost convingerile lui, ai intocmai aflu iar' mai multe iruri din
patenta aceea imparateasca cari si astazi ne-au mangaiat. Aco lo sta:
njede gesetzlich anerkannte Kirche in dem Rechte der gemeinsamen
6ffentlichen Religionstibung, dann in der selbstandigen Verwaltung
ihrer Angelegenheiten, so in Besitz und Genuss ihrer Anstalten,
Stiftungen und Fonde erhalten und schiitzen zu wollen", si en-
vintele acestea foarte insemnate ale M. Sale Is pun en in legatura
fireasca en acele multe legi in articolii din condica noastra transil-
yank in privinta bisericilor recepte papa atunci i nerecepte.
Nu a fost nici la not atunci, dar' sa dee Dumnezeu sa fie in
viitor, o multamire ob0easca pentru toti. Ouvintele acestea numai
ca o dovada legala pentru cutezarea mea in privinta unor schimbari

www.dacoromanica.ro
 206

in proiectul de lege . 3 din operatul comisiunii ad hoe si in privinta

amplificarii cuprinsului -lui 2 din proiectul de lege al regimului le
adue. Pentru-ea, domnilor, deli marturisese, di al doilea . din pro-
ieetul de lege al regimului este bine formulat, dar' numai in gene-
ralitatea absoluta, si de nu asi sti eu intamplArile din legile cele
mai de nainte ardelene, si de nu asi sti eu cuvintele cele sfinte ale
impAratului, atunci asi putek gandi, ea omul poate fi multk'mit eu
ast-fel de stilisare genera% abstracts. Dar' fiind-ca comisiunea dietala,
cum vad, Inca s'a pus in legaturs cu articolii cei multi si en cu-
vintele acestea ale M. Sale, de aceea asi doH, se binevoeasca inalta
cask in proiectul comitetului -ul 3 a-'1 primI eu niste modificatiuni,
nu esentiale, ei mai mult stilare. i adeca in proiectul de lege al
comisiunii este: (ceteste textul original si apoi textuarea propush
din partea sa, in nerateste, continuttnd astfel) . . . . Apelez la
simtul de dreptate al acestei case, si zic, ea oare poate fa fie un suflet
intre membrii acestei inalte case, care sa nu vada, ea noi, greco-
orientalii, ci fratii nostri greeo-catoliei, aratam o resignatiune prea
mare, cand nisi mai mult nici mai putin nu dorim, nici dela
Dumnezeu, nici dela imparatul, niei dela corpul acesta prea sti-
mabil de legislatiune, dealt numai o lege, un articol?
inalta cask* ! Wenn wir so bescheiden sind, atunci zic el
meritam, ca unicul acesta articol sa fie stilisat pe deplin, ci rugarea
aceasta o recunosc Ii recomand inaltei case. (Presidentul 11 face
atent c4 la . 2 n'a vorbit.) Igen koszonom! Ce BA atinge, ma
rog, de apendicele -lui 2 din proiectul de lege al guvernului, unde
se zice: neserciarea drepturilor politice, independent de on -ce con-
fesiune", ci ceea-ee se atinge de proiectul de lege al comisiunii
dietale ad hoc, si in sfarsit de aceea cA nes darf and kann indessen
Niemand aus dem Titel einer der sechs Religionsbekenntnisse von
der Austibung irgend welcher politischen Rechte ausgeselilossen
werden", convingerea mea individuals e aceea, cA adaosul acesta
nu se tine de obiectul silei".) (Asa e!)
Herberth e pentru proposiiunea regimului, nu urea
trig s accepteze espresiunea Landessohne", ci cere sa se
zica Staatsburger". Urmeaz
Afetropolitul : Manta cask! Aci la ordinea zilei
sta inainte -ul 2 al proiectului regimului, impreunat en -ul 3 al
*) Cf. sTelegraful Romdm, anul 1863, numiral 77 i sZiarul stenagrafic
al aYetei transilvec, pagina 225-227.

www.dacoromanica.ro
 207

comitetului, unde mai Intkiu de toate sta aceasta: religiunea gr.-catolica,

ca atare, als solche". Eu, inainte de toate, fiind-ca euvantul
acesta als solche" .a adus inainte ce -va &dire, ce-va indoeala la
oare-cativa membri ai maritei case acesteia, vreau sa detailez mai
pe scurt, ca pentru-ce sta cuvantul acesta aci, nals solche", de
oare-ce multi capata sminteala pentru aceea, pentru-ca in art. VI.
din 1744 limpede sa," spune, ca si religiunea gr.-catolica sau units
e catolica, si asa la mai multi s'a dat prilej mai de-aproape a pre-
supune, ca doara religiunea noastra gr.-catolica e in toate, dela
cele mai marl principii dogmatice pans la cele mai miei insti-
tutiuni rituale, asemenea cu religiunea romano-catolica, si asadar'
nici nu ar mai fi doar' de lipsit sa se mai inarticuleze nals solche".
MaritA case! SA ma iertati ea trebue sa incep dela crestina-
tatea cea de demult istoria acestui cuvant als solche ". Biserica
lui Christos a.fost en adevarat la inceput toata catolica. Dar'. nu
mult dupa aceea cetim in istorie despre biserica catolica - occidental
sau latina, $i biserica eatolieti-orientald sau greceasea. Acestea deli
au fost la inceput una si unite intru aceeasi credinta si intr'un cap,
totusi an avut deosebite institutiuni si rituri, sari nu le-au putut
irnpedecit sa.' nu poata forma biserica lui Christos, basata pe confe-
deratiune in unitatea credintei, si units in capul ei eel saint al
apostolului Petru.
Asadara aceasta a fost unirea cea dintru inceput, si aceasta
este pans astazi intro biserica noastra catolica de ritul oriental $i
intre cea catolica de ritul latin. Numai unire de creding Dar'
ritul, obiceiurile celelalte, an fost deschilinite din cea mai adAnca
vechime, asa, incat de loe la inceputul veacului IV. In conciliul
ecumenic I. dela Nicheea, in canonul 3 vedem, ca se da autonomie
deschilinita bisericei orientale. Autonomia aceasta totusi nu a stricat
nici-decat unirea credintei; si deli autonomia nab solche" a fost
alta in biserica orientala si alta in biserica occidentals, totusi aceasta
unire a credintei, infra aceste doua biseriei, o pastram si not Oa
in zilele noastre.
Romanii deci, dupa-ce la 1700 an primit sfA,nta unire Cu
biserica latina, nu 'si-au perdut autonomia, pentru-ca biserica a
remas ptatornica in toate institu%iunile sale, adeca als solche", si
nu s'a unit in altele, deck numai in credinta aceea in care a fost
si mai nainte biserica antics orientala units on cea latina, In eele
patru puncte prey bine cunoscute mAritei case. (Pesidentul il face

www.dacoromanica.ro
 208

atent se remand la obiect. Oratorul continua) : Acum deci e Intre-

barea, pentru-ce std als solche" ? Eu zic ca trebue sit stee, intaiasi-
data pentru aceea, pentru-ca hierarchia a fost si este deschilinita.
Biserica greco-catolica iii are archiepiscopul seu si episcopii sei
sufragani, in dulcea noastra patrie Transilvania. Acum, dupa canoane,
intr'o provincie doi archiepiseopi nu pot esisth. Si asa, daca ar fi
biserica noastrA una intru toate cu cea latina, aca, ineat intro
biserica noastra greco catolica gi cea romano-catolich sit nu fie niei
o desehilinire, atunci ar trebui ca i episcopul romano-catolic din
Transilvania sit fie supus archiopiscopului greco-catolie. insa aceea
nu e asa!
Asadara se vede ea suntem despartili, ceea ce si biserica
latina a recunoscut; care n'a voit se amestece hierarchia unei biserici
cu a alteia, pentru-ca deli suntem in credin0 uni0, suntem des-
pairtiO in hierarchie si in altele mai multe.
A doua, ritul, limba, calindarul, prasnicele deosebite de biserica
Wink, toate arata, ea biserica noastrA greco-catolicit nals solchea
trebue sA esiste desehilinit de cea romano-catolicA.
A treia, celibatul, o dogma, asa zicand; care face mare deo-
sebire intre biserica greco-catoliea, unde celibatul nu e introdus, gi
intre biserica romano-catolica, unde e introdus. Aceea ce pe not
spiritualiter ne uneste cu biserica Romei, este deci singura credinta.
Aeestea aunt pricinile eele mai de ca'petenie pentru eari politieeste
doreste biserica noastra gr.-catoliea nals solche" se remand deschi-
linita de cea romano-catolica. Sunt gj alte mai multe ponderoase
cause politico can poftese desehilinirea bisericei noastre de cea
latina, in Transilvania, pe can insa le tree cu tacerea. Si aceasta e
causa pentru care euvantul acesta nca aware" (als solehe) s'a pus
si in proiectul de lege. in celelalte ma, alatur ci en la proieetul
Escel. Sale baron de Saguna".*)
B. Z. Popp: ninalta casa 1 Precum ieri ci alaltaieri am fost
in positie neplacuta, pentru -ca nu am putut sprigini proiectul regi-
mului in toate parOle sale, asa ci astazi ma aflu in neplacutA posi-
tiune, pentru-ca trebue sa spriginesc -ul 2 din proieetul regimului,
neplacuta numai intru atata, ea, ma tem, ca nu voiu intimpinh do-
ririle inaltei case.

*) Cf. aGazeta Transilvanieic, anul 1863, numerii 77-78 Qi sZiarul ste-

'tetra* al dietei trantavanes, pag. 227-228.

www.dacoromanica.ro
 209

Ori de ce lucru se apnea omul, trebue saisi propuna ci scopul

care vrea sa -'1 ajungii. Gaud s'a apucat inalta cask de compunerea
legii acesteia, ered el propus gi scopul pe care vrea sa-'l ajunga.
Dupa parerea mea, scopul aeestei legi este de a pune na-
tiunea romans yi confesiunile ei intru acea stare in care sa afla
celelalte trei natiuni recunoscute i patru confesiuni recepte.
Nu cred ca este problema legii acesteia a face si a deduce
drepturi noun pentru natiunea romans yi bisericile ei, gr.-eatolica
qi gr. - orientala, ei numai de a estinde drepturile pe cari le au cele
trei natiuni indreptatite si patru confesiuni recepte ale Transilvaniei
si asupra natiunii romane si asupra confesiunilor ei.
Daca ar fi scopul nostru sa facem legi noun pentru bisericile
Transilvaniei, atunci cred ca cu tot dreptul ar putek esi qi celelalte
natiuni li confesiuni inainte, pentru-ca nu cred ea acestea sa aiba
astfel de drepturi si de libertati, incat sit nu le mai trebuiasea nimica.
Eu ered, ca scopul nostru de a pune si pe Romani, on re-
ligiunile lor, inteo positiune egala ea celelalte natiuni, e pe deplin
ajuns prin -ul 2 din proiectul reginmlui. Am avut onoare in zilele
trecute a-'mi da parerea, ca cuvantul din supraseriptiunea proiectului
acestuial nDurchfiihrung", nu se intelege asa, ca se dedue gi stato-
rese drepturi ce compet natiunii romane si confesiunilor ei in spe-
cialitate, ei se statorese numai in principiu.
in principiu, cuget eu, ca cu vorbele proiectului regimului este
statorit destul.
Eu inteleg -ul acesta aga, el religiunii gr.-catolice ci religiunii
gr.-orientale 'i-se garanteaza prin legea aceasta positiunea autonomy
pe care o au celelalte biserici in sensul legilor patriei. Nu sta,
donmilor, paragraful acesta, singur de sine aci, pentru-ca atunci
aci zice i eu ca nu este destul. Dar' -ul acesta e in legatura
on toate legile ce se afla in condica legilor Transilvaniei, cu legile
cari sunk numai in favorul eeloralalte religiuni recepte, si cari an
de aci incolo a se estinde gi asupra religiunii gr.-cat. i gr.-ort.
Daca sta aceasta atunci cred eh nu mai e de lipsa nici un
adaos, dupa cum a propus Escel. Sa dl deputat al Salistei, baron
.yaguna, caci aceasta, precum 'mi-se pare, ca specialitate a prea
putin, iar' ca generalitate e prea mult.
Pentru aceea, eu primesc -ul 2 din proiectul regimului in
toata estinderea sa, si numai o observatiune aflu a face la alinea a
doua. Eu o primesc si aceasta, insk cred, ca nu este puss la locul
14

www.dacoromanica.ro
 210

mu, del pre-cum nici in -ul prim nu s'a adaos nimica despre cei
can nu se in de cele trei natiuni recunoseute, asa sa nu se adaoge
nici aici nimica despre cei-ce se tin de cele patru religiuni recunoseute,
ci mai amAsurat ar fi, ea in ambele privinte BA se face un . deosebit,
unde sa se zich, ca niei nationalitatea, nici religiunea nu escbide pe
nimeni dela drepturile politice. Adeca, SA se trateze alinea a doua din
. 2 al proieetului regimului cu alinea a doua din . 3 al aceluiasi
proiect. re %in dreptul, ca dach un astfel de amandament nu se
va face din nici o parte, BA pot face eu o propunere, Ca, din partea
a doua a -lui 2, si din partea din urmA a -lui 3, sa se face un
paragraf deosebita.49
George Baritiu: Domnule presedinte! Ina ltA case legislativa I
Omnia jam fient, fieri quae posse negabam. Asi fi erezut on -ce alta
in cursul vietii mele ca, 'mi-se va Intampla; aceea insa ce s'a in-
tamplat in aceste zile din urmA in aceasta cask n'asi fi crezut nici-
odatA. Am avut adeca ucasiune de a vedea, cum acea parte din
locuitorii marelui principat al Transilvaniei, acea natiune, care pentru
nenorocita sa positiune a fost silita totdeauna a Incerch sa scape,
cum zicem, Ia larg, prin urmare a se elibera, pe sine si patria de
servitute, cum tocmai acea natiune si confesiunile ei cad in prepus
de neliberale, de partinitoare ale intunerecului.
Intr'aceea eu ma simtese indatorat, domnii mei, a preintampina
un asemenea prejuditiu, s'au dael voiti, faima neintemeiata. Parerea
mea eta cu atat mai vartos, pentru-ca nu numai am fost membru
al comisiunii dietale de 14, care intreprinsese, nu atata a schimbit
proieetul regimului in principii, cat mai vartos a-'l amplificar pentru-
ca sa devina mai clan, ,Si tot-odath pentru-ca 'mi-s'a nimerit soartea,
de care 'MBA nu-'mi gratulez, de a elabora eu insumi, dupA alte 9,
cari 'mi s'au dat Ia mama, eel din urmA proiect. Iar' apoi, fiind-ca
la ordinea zilei e pus . 2 din proieettil regimului si respective al
3-lea din al comisiunii, care vine in legaminte ca al doilea al
regimului, voiu riimanea pe Tanga diseusiunea acestora. inteaceea,
pentru-ca sa fiu mai bine inteles, in aceea ce priveste sus atinsa
invinuire aruheata si asupra proiectului comisiunii, imi iau voie a
premite urmAtoarea informatiune.
Cei 14 membri, intre Bari erau 7 insi din stanga si 7 din
dreapta, au tinut asupra celor 7 -i din proiectul primit 7 sedinte
*) Cf. 'Gazeta 1'ranailvanieic, anul 1863, numarul 79-80 qi sZiarsel steno-
rrafie al dietei transavanec, pag. 228-229.

www.dacoromanica.ro
 211

lungi si ostenitoare. in acest timp s'au compus din mai multe parti
proiecte feliurite. In cele din urma, membrii din centru (Sasii), intre
can era si Eseel. Sa dl conte G. Beldi, ca presedinte al comisiunii,
dand la manile noastre toate acele proiecte, ne incredintase elabo-
rarea unui proiect nou, asa dupe cum vom Eat a e mai odihnitor
pentra natiunea roman& si eonfesiunile aceleiasi, observand tot-odata,
ea de acest articol de lege are sa ne peso mai mult numai nourt.
Se adaosera totusi si din partea centrului de repetite-ori obser-
vatiunile, ca : a) nu cum-va legea cea nourt de inarticulare se
aiba putere retroactive, ineat en aeeea in mana Romanii mai curand
ori mai tarziu se inceapa a face pretensiuni la proprietatile nationale,
biserieesti, scolare, etc. ale altor natiuni, si anume, la ale Sasilor,
iar' b) teea-ce mie unuia 'mi-a venit eu totul neasteptat, ca.
&tea numai se poate, ci asa numita chestiune de compete* se fie
inch regulate din capul loeului, incat dupa inarticularea Romftnilor
s nu se faca celoralalte natiuni nedreptate cu ocasiunea impartirii
diregatoriilor cardinale ale acestei ten.
Lange aceste doua imprejurari se mai lua in consideranta ci
o a treia, prea delicate, si pe cat ered eu, tuturor neplacuta, adeca
absenta representantilor din mai multe cercuri electorale, cari din
intamplare representeaza tot-odata pe natiunea maghiara si secuiasea.
Aeeste imprejurari, precum si datorinta ce o aveam tetra insasi
natiunea noastra, intru intelesul juramantului nostru national, depus
in anul 1848 $i repetit la anul 1861, de a asigurit odata drepturile
noastre in aceasta patrie, ne-a costat o luptit infricosata in deeursul
luerarilor noastre, eari trebuiau sii, iasa asa, ineat si pe noi s& ne
usiguram din toate partile, si nici drepturile altora sa nu fie WU-
mate. Asa, pentru-ca sa pasim ceva mai sigur, "am ocupat O. noi
terenul istoric si sistema politica nationala. Resultatul aeestei con-
sideratiuni si ostenele este proiectul comisiunii, asa precum i-'l vedem
inaintea noastrA.
_lath' insa, a toemai despre acest proiect s'a si zis, el este
egoistic, intolerant, iar' aceasta an sustinut-o toemai unii membri
din centru. Se poate, ca in acel proiect s'a strecurat ci egoismul.
Eu insa sustin, ca acel egoism se poate imputit numai constitutiunei
vechi transilvane, ci anume, sistemei politico nationale, care fat cu
noi a fost inteadeviir egoistica ci nesuferitoare. Deci, data se crede,
ca amplificand noi proiectul regimului am primit sau am lasat a
se treee ci ceva egoistic in acel operat, apoi al se stie, ett aeeasta .
14*

www.dacoromanica.ro
 212

s'a Mout mai mult in favorul odor trei natiuni $i Cu respectarea

constituiunii celei vechi, nimic mai mult. En din parte-'mi,
pentru persoana ci dupA convingerile mele, a-'$i fi odihnit si m'asi
simci asigurat $i numai cu cuprinsul proiectului primitiv al gu-
vernului, pentru-cA eu trAese, in acea credintA tare, CA aceea ce s'a
intamplat nu se va mai puteh intAmpla in veci, ca naliunea mea
set apund, caci ea nu mai poate muri, cleat numai Intr'un singur
cas, sand ea insa-ci ar comite sinucidere asupra sa. Iar' din alte
cause din afarA ea va apune, precum suna chntecul, atunci, and
va face plopul pere ci va da stejariul mere". in& aceea noi;
domnilor, nu suntem aid pentru-ca sA ne impArtAsim numai con-
victiunile individuals, ci suntem datori a mai asculth incA si alte
pAreri. SA intrebAm si gloatele de afara, popoarele acestei teri, BA
luAm aminte pane la ce mAsurA poporul este presupuitor (suspicios),
cum el cumpAneste tot caviintul $i toata silaba ce rasuna s'au se
cetecte din aceasta mitt%
Trebue sA mai treacti, domnilor, pentru natiunea romans inch
o geners4iune intreagA pentru-ca sit dispara din pieptul ei aceasta
trista neincredere seculars, instinctive, tradicionala, pentru-ca sa se
simtA asiguratA prin articolul de lege.
S'au citat in alts sedinta de catra, unii membri din constitu-
tiunea veche a Transilvaniei articoli de lege privitori la asigurarea
libert4ii religionare in aceasta Cara, en acel adaos, ca acele legi ar
face punetul cel mai stralucit in aceastA, constitutlune. Ci acest fel
de stralucire inch este numai relative, ca altele mai multe. Este
adevarat, ca natiunile regnicolare s'au strAduit a-'$i asigura, din
timp in timp libertatea religiei si a bisericilor prin legi. Dace insA
vom deschide istoria patriei vom afth pe mai multe pagini ale ei, ea
acea libertate a fost adese-ori calcata ci ehiar sugrumata, iar' aceasta
o demostrA anume esemplul catolicismului, care in secolul al 17-lea
a fost foarte apasat, iar' apoi tocmai ci duph esirea diplomei leo-
poldine se poate adeveri cu mai multe legi ale dietelor dela 1691
ci 1692, tinute in FAgAras ci in Sibiiu, din cari sa vede dal zelo-
tipie si ehiar urit' domnea intre oamenii de diferite confesiuni.
Acest fel de zelotipie sau temere a unei confesiuni de eeealalta
esisth pans in ziva de astazi in patria noastrA, si va inceth numai
atunci, and vom ajunge si ne spunem unul altuia verde in ochi,
pentru-ca sa stim care cum are de a face. Esista frica bisericei
gr.-catolice de cea romano-catolica. EsistA acum din non a celora-

www.dacoromanica.ro
 218

lalte biserici de cele romanesti, ca nu eum -va, facandu-se o lege

retroactive, eu ajutorul aeeleia sii, fie atacate in averile lor. Acest
adevar 'I-asi putea constata, clack* s'ar sere, Inca $i cu alto esemple.
Deci din aceste cause inea. se f.ci4 amplificarea paragrafilor re-
spectivi din proiectul regimului, pentru-ca A se delatureze nein-
erederea reciproca si sa se eastige oaresi-care odihna sufleteasca
tend natiunile si eonfesiunile s'ar vede oaresi-cum ingradite ci
asigurate in intelesul constitutiunilor.
inte-aceea s'a mai zis, ea eomisiunea prea a intrat in spe-
cialitati. Eu neg a ar fi specialitati in operatul comisiunii. Se
alature on tine patenta sau legea generals data de M. Sa in Aprilie
1861 in favorul confesiunilor protestante din terile de sus, iar' acuma
. 1 si 2 din aceleaci, ea can cat de putin in idei, data nu ci in
espresiuni, consuna si . 2 al comisiunii noastre. Acestea aunt te-
meiuri morale, can ma indupleca a primi proiectul regimului asa
eum se vede modifi cat de comisiune.
twat pentru temeiurile ee ar fi sa aduc din punet de vedere
al confesiunilor romanesti, apoi aci trebue sa premit mai nainte
de toate, ca nici-decum nu e acum intaia meet, ca. Romanii in
Ardeal au Incereat a-'si asigure, libertatea constiintei si drepturile
bisericei lor, Ind. in eele mai multe casuri rail doritul resultat. Nu
voiu a ma indeparta, prea indarat in istoria patriei noastre, ci voiu
incepe numai dela un timp incoace, dupe reformatiune, dela oare-
care epoca a asa numitilor principi patriotici. Clerul si biserica
romineasea din Ardeal castigase prin metropolitul Than de Prislop
oare-care privilegiu sau carte de scutire, dela Sigismund Bathori, in
Iunie 1595. Dupb." ce Ins acest principe s'a retras de pe seena,
privilegiul dat de el liberalminte Inca a rh,mas fret valoare. Asa
clerul romanese duptt suferinte foarte multe $i neauzit de grele
a mai raucit a castigh abia in 9 Iunie 1609 dela Gavriil Bathori
un alt privilegiu, insa numai eu spese maH. Dupa moartea lui
Bathori, urmacul acestuia, Gavriil Beth len, numai in 25 Iunie 1614
s'a Induplecat a reinoi cartile de acutire ale clerului romanese.
George Rakoczi I. le-a inoit pe acelea in 9 Aprilie 1638, la ru-
gamintea metropolitului Genadie, iar' George Rakoczi II. in 29
lanuarie 1653, la rugarea lui Simeon tefan, metropolitul din
Alba-Iulia.
De aci incolo mai ales timpurile lui Michail Apafi de dure-
roasa suvenire inea ne aunt eunoseute. Privilegiile date numai de

www.dacoromanica.ro
 214

o parte a potestafi legislative, adeel numai de chtra domnitorul

t,erii, nu erau respeetate mai intru nimie de cAtrA theta terii, care
adese-ori deereta. articoli de lege tocmai in contra aceluia.
In timpul diplomei leopoldine curtea Vienei Inca 'Bi-a pus
destul silinta pentru-ca sA ajute clerul romanesc, 'i-se opunea insa
din resputeri, nu numai dicta, ci i tocmai guvernul Ardealului, pe
cAnd mai pe urma clerului romanese 'i-se puse condiciunea, ca dad.
voieSte sA se bucure de drepturi, are sl se alature langh oare-care
dintre confesiunile recepte. in cele din urma eBi o diploma imp.-
rateasca au data! 16 Februarie 1699 in favorul clerului, care sA
unise en clerul rom.-catolie. tnsa tine a voit BA Btie ceva de aceastA
diploma? Celelalte natiuni n'au voit a o recunoaBte. Lupta a durat
mereu sub Iosif I., Carol VI., Bi Maria Teresia, iar' episcopal Klein
a trebuit sA moarA din aceasta causa in exil, la Roma.
intamplarile din anal 1790 Bi 1791, cAnd en Sup lex libellus
Valachorum, aunt iaraBi cunoscute la taci, precum pi acea intamplare
din anal 1834, cand episcopal Than LenAnyi fu in fruntat din causa
petitiunii substernute la dietA in favorul clerului Bio al natiunii.
Deei, dupA atatea desamAgiri Romanul se teme scum, ca
dace 'I-a muscat Berpele, poate sA-'I mute gi rAma. De aceea, eu
rog, spre odihnirea pi liniBtirea deplinh a poporului, Bi respective a
confesiunilor sale, eat Bi a celoralalte eonfesiuni din Sara, sit bine-
voiascA inalta casa a primi . 2 tip cum it vedem modificat de
cAtrA comisiunea dietalA, insa, cu adaosele propuse de catra deputatul
SeliBtei (Saguna), Bi apoi la timpul sea a intreveni Bi la inaltul
regim al M. Sale, spre a caltiga, sanctionarea intoemai.49
Dimitrie Moga pArtinete propunerea lui aguna, care
stA In conglasuire cu institutiunile Transilvaniei pe cari le
au celelalte religiuni recepte.
Iacob Rannicher propune o noun formulare a para-
grafului, insistAnd ca la local prim sA fie numitA religiunea
gr.-ort. ca mai veche.
Episcopul Saguna fs,i retrage propunerea Ri primete
propunerea lui Rannicher, cu unele modifictri, pe cari
acesta le accepteazA.
Mai vorbesc apoi la obiect urmAtorii :
`1) Cf. a Telegraful Romans, anal 1863, nrul 78 1 sZiarul stenografic al (Hotel
Iron:savants, pag. 229-230.

www.dacoromanica.ro
 215

Macedon Pop (dup o introducere mai lunge) Domnilor 1

Dace vom zice noi, 65 biserica are putere de aisi administrit trebile
sale scolare, atunci se naste intrebarea, can scoale se tin de biserica ?
Fiind-ca acum nu toate se tin de biserica, si in unele din ele
biserica are inriurinta numai cu propunerea religiunii. Eu sunt de
acea convingere, el chiar si in acea intamplare, cand ar zice statul:
regulati-vit trebile scolare cum void voi 1 eu nu m'asi invoi, osebit
in privinta celor din afara, fiind-ca biserica, cu arma evangeliei, in
acestea foarte putin poate ispravi fora ajutorul puterii eivile. De
aceea vedem, ca numai aeelea scoale sunt in floare si in o stare
mai bunk la a caror infiintare si sustinere lucra biserica cu statul
mita in mina si in armonie. lar' dela eari statul isi trage ajutorul
si nu voieste a sti ceva de ele, acelea sunt numai cu numele si
pe hartie.
Asemenea data vom zice, ca sa-'si administreze fondurile sale,
vine minteni intrebarea, ea tine sa duca. controla? Eu inca a-'si
dori ca sa le administreze biserica, dar' nu singura, ci sau sub
controla statului, sau a sinodului, la care, pentru delaturarea a on
ce fel de suspiciune, sa iee parte si mireni.
Eu sinter mArturisese, ca dace B.'si avea un capital, 1-asi lash
pentru scopuri pioase si administrarea o a-'si conerede bisericei, insA
sub stricta controla a statului on a sinodului, precum am sBus. Ce
se atinge de apendicele -lui acestuia, ma alatur la proimnerea
Escel. Sale domnului vicepresedinte Popp, intru toate".*
Joan Popasu .. Umilita mea parere este ca sa se
zits in acest paragraf, ea biserica are sa fie libera in a-'si regulk
si administra afacerile ei din rauntru, in intelesul institutiunii proprii
biserieesti de mai nainte.
Domnilor 1 Aceste biserici se bucura de principiul constitutional.
Acest prineipiu in biserica noastra este statorit in tot intelesul seu,
de aceea in biserica noastra sunt sinoade parochiale, sinoade proto-
popesti, sinoade episcopesti si sinoade metropolitane. Acestea isi aleg
din salmi for ate un corp moral, asa zicAnd, sa, represents prin parochie
comuna, prin protopopiat parochiile, prin consistoriul episcopese
protopopiatele, apoi vine consistoriul episcopesc cu episcopul in
frunte si consistoriul metropolitan cu metropolitul in frunte. Aceste

*) Cf. 'Gusset Transilvanieic, and 1863, numerul 81-82 i aZiaral ste-

nagreffic of dietei trattsilvanec, pag. 234.

www.dacoromanica.ro
 216

comitete sau *Ausschussc-uri sunt chemate a duce la deplinire

hotarttrile sau canoanele statorite de sinoade.
La aceste sinoade, inalta camera legislative, Ian parte atat
mireni cttt si preoti, si sa fie zis spre lauda si onoarea nemuritoare
a capului biserieei mele de astazi, prin influintarea Escel. Sale s'a
fitcut la anul 1860 o lege electorala pentru sinodul episcopal, uncle
se zice : membri naseuti in biserica orientale Bunt toti inteligerrtii".
Dupe aceasta lege electorala, cutare oras are sa aleaga atata
$i atata membri mireni, $i mai departe are sa fie membru nascut, ca
preot, unul mai inteligent dintre preoti, aca eh in sinodul episcopese
al bisericei gr.-orientale via mai doua pArti din mireni si o parte
din preof. Si acadara, stimati fii si frati ai acestei biserici, fiti
odihniti, ca ea nu vrea sa treaca inainte si sa suprematiseze pe
mireni. Cum-ca an s'a putut mirk din aceste granite, nu e vina
preotimei, ci a timpurilor funeste, si a catuselor cari ne-au strans.
u
Acestea sunt insa aproape de a se stlramit si delaturk
Primecte amandamentul lui Rannicher.*)
_Me. Gaetan sprijinete propunerea lui Rannicher.
Fehete-ltregrutia: n Eu in proieetul eomisiunii $i in
al dial Rannicher an vad nici o specialitate, fall vad numai esplicat
paragraful din proiectul de lege al regimului mai clar, mai lurninat
$i mai respieat. De aceea sunt de parerea si eu, ca s'a se primeasca
propunerea dlui Rannicher, insa a -'ci pofti sa se punk ca biserica
ci fondurile an sa se administreze duph institutiunile canonice,
pentru-ca on -ce s'ar pune ad in paragraf, an intarecte ci asigura
aca autonomia bisericei noastre ca institutiunile canoniee. Pentru-ca
en vad, domnilor, ea am fost dela unire incoace scurtati ci scoci de
pe terenul institutiunilor noastre canonice.
Biserica noastra, dimpreuna en credinciocii ei fii, multe greutati
an avut de a anted. Noi numai in patru puncturi ne-am unit en
biserica Romei, cu area reserve, ca sa ne ramana pravila si celelalte
institutiuni ale bisericii nevatamate. Asa in sinodul din 1737 de
es. clerul nostru a protestat, ea afara de cele patru puncte nici o
schimbare sau inovatiune strains at an 'i-se obtrude in discipline
biserieei orientale, ci sa-'i se lase pravila ci institutiunile cele
dinainte de unire. Pentru aceea ne ingrijim not aca tare de apararea
autonomiei noastre, fiind-ca suntem de un timp incoace en totul

*), Din v Gazeta Transilvaniei c, anul 1863, numiirul 81-82.

www.dacoromanica.ro
 217

aphsati in privinta aceasta, ni-s'a vathmat disciplina bisericei in

feliurii feliuri de moduri, cum vedem de es. qi din coneordatul
dela 1856. Ce greutati ni-a pus acela eu introducerea legilor matri-
moniale ! (Bravo).
Noi data voim, ca de aci inainte sh nu ne mai punh far&
voia noastra legi ca acestea. i de oare-ce libertatea religiunii este
garantath prin legile fundamentals de stat ale M. Sale, poftim, ca
si bisericei noastre s& 'i-se dee dreptul ce 'i-se euvine, duph care
poate tine, sinoade in tot anul. Eu dad. din parte-'mi ma alatur la
proiectul domnului Rannicher, dar' poftese, sh se punA acolo apriat,
ca biserica noastrA are sh se administreze duph institutiunile ca-
nonice".49
211 etrofr mid .54alutizz Eu m'ai rugh, sa se lase
randul numirii acestor doua biserici (gr.-cat. $i gr.-ort). avt cum
este pus de M. Sa In proieetul de lege. (qaguna: Bine, bine! Sh
se lase!) Numai la aceea vreau sa refleetez, ch domnul Rannicher,
eand 'si-a motivat schimbarea ordinei numirilor acestor douh, religiuni
i a zis, ch biserica gr.-orientalh, este mai veche cleat cea gr.-catolich,
a chutat numai in istoria cea mai de aproape i mai de dincoacea.
dar' nu si in istoria cea veche, despre Inceputul bisericei. Apoi eu
nici tras cu chrligul nu vreau sit ma las la astfel de disputa, odioash
pentru anthietatea numirilor, chci dach avem Gleichberechtigung",
on -care se va numi inthiu, tot-athta e". (Alia e. So ist es).**)
Nicolae Popea e pentru propunerea lui Rannicher, cu
modificarile episcopului aguna. i dupa -ce mai pledeaza
tot pentru propunerea lui Rannicher Inca i Zimmermann,
gi apoi referentul Trauschenfels, dieta cu majoritate de
voturi primete propunerea lui Rannicher. edin0 sa incheie.
.,S'edinta XXIII.
Tinuta In 3 Septemvrie. Se continua discutia asupra
proiectului de lege despre inarticularea RomAnilor. Se cetete
in toate limbile partea a doua din . 2 al proiectului gu-
vernului, i partea prima din . 3, compus de comisiunea
dietala.

) Din a Gazeta Tram silvanieig, anul 1863 numarul 81-82.

**) Din aGaaeta Transilvanieic, anul 1868, numirul 81-82.

www.dacoromanica.ro
 218

Deputatul Obert e pentru proiectul col/limn/1n, de-0

destul de clar nu se esprima nici comisiunea. Propune
deci o textuare noun, care Ina nu Intampina sprijinirea
ceruta.
Vicepresidentul guvernial B. L. Popp propune un
amandament. Brantsch e pentru partea prima a propunerii
lui Obert, partea a doua tnsa nu i-o primete.
Ia apoi cuvantul
loan ,51,potarin: inalth dieth La ordinea zilei e a doua
parte din -ul 2 din proiectul regimului, in leghturh, cu . 3 tot
din acel proiect. Paragrafii acestia se in de chestiunea inarticularii
ci efectuirii egalei indreptatiri a natiunii romane ci a confesiunilor
ei din marele principat Transilvania. Aceasta ne este prima pro-
positiune regeasca.
Din ce punete sa plechm noi la resolvarea chestiunii acesteia,
atat in general, cat si in special, s'a atins in aceasta inalth cash
adese-ori de chtril mai multi vorbitori straluciti, ci pot mai se zic,
ea in majoritatea cea mai preponderanta aunt cari au zis, ca noi
alt teren nu avem; decal constitutiunea marelui principat Transil-
vania. Dar' chiar sa nu le fi zis acestea nimenea, eu Imi iau
libertatea a ma provoch la acea autoritate care este supremh, la
inaltul rescript care zice, eh chestiunile acelea, cari nu aunt reser-
vate in punctul 2 al diplomei din 20 Octomvrie 1860 lamurit
pentru legislatiunea imperials, acele chestiuni sh se resolveze in
intelesul constitutiunii de mai nainte, cum se zice in textul
nemtesc: nim Sinne seiner frilheren Verfassung", a marelui
principat Transilvania.
in intelesul acesta deci putem numai sh. vorbim. Acest teren
trebue sa-1 avem inaintea ochilor, dach voim sh corespundem in-
tentiunilor M. Sale.
Acestea premitand, iau a mans proiectul care s'a dat din
partea regimului, si trebue sa marturisese, ca proiectul acesta, duph
cum este formulat, eu nu-'l aflu in consonants cu terenul acestui
punct pe care M. Sa ni-'la propus intru resolvarea chestiunilor
interne, si desi nu aci puteh zice, ca proiectul regimului, anume in
alinea ultima a paragrafilor 2 ci 3,. ar zice espres ca e in contra
terenului, totuci espresiunea aceea folosith, trebue sh mArturisesc,
'mi-a dat o ingrijire foarte mare, ca noi nu suntem pe terenul

www.dacoromanica.ro
 - 219 -
propus de M. Sa. Pentru-ca, constitutia Transilvaniei de mai nainte
ee a fost, toti, inalta dieta, o stiu mai bine decat mine.
in intelesul constitutiunei transilvane imi iau libertate a zice
ceea-ce se zice in -ul 2: Die Ausiibung politischer Rechte ist
unabhangig von jedem Religionsbekenntnisse". Ce insemneaza atunci
eonstitutiunea Transilvaniei? Aceasta o spune -ul 2. Dar' ce in-
semneaza -ul 1 pe care inalta cash '1-a primit cu nim Sinne der
frtiheren siebenbtirgischen Verfassung", si ce insemneaza declaratiunea
noastrit solemna din adresa catra prea inaltul cuvant de tron, unde
multamim M. Sale pentru -ca ni-a restit nit constitutiunea Transil-
vaniei pentru chestiunile cele din launtru, si unde se zice: ausser
jenen Angelegenheiten" cari Bunt reservate in punctul al doilea
pentru senatul imperial? Ce insemneaza, sand am zis noi toti in
adresa, ca diploma leopoldina fi amnia 41 are validitatea: die
Grundlage des siebenburgischen Staatsrechtes, diese Grundlage bleibt
aufrecht ?"
Toate aeestea ce vor insemna, daca un transilvanean inteo
lege speciala numai pentru inarticularea unei' natiuni va pune
aceste doua randuri din . 2 al proiectului regimului, can cu o
lovitura distrug tot edificiul constitutiunii patriei noastre?
inalta dicta! tiu, ca opiniunea publica si lumea cauta la noi.
Astazi voim sa intram si noi intre barierile constitutiunii, si lumea
e curioasa, el noi ce aims avem catra altii? Cat suntem de liberali
catra altii? insa o ctim si aceea, ca acela care nu are nirnic, tot-
deauna ridica cuvant asupra aceluia care are. Asa e si proprietarul
fate cu proletarul, care e numit totdeauna din partea acestui din
urma conservativ si sgarcit.
Acela care vrea sa-'$i pazasca patrimoniul, se '1 ingradeasea,
va fi defaimat si asuprit din partea eeloralalti, si nu va capata
numele de liberal. Dar' toate acestea nu ma confunda, pentru-ca
este vorba de a ramaneb. pe langli terenul indigetat de M. Sa, ci
vreau sa tin terenul pe care vrem sa ne facem calea legislative.
Dar' sa nu cugete tine -va, ca principiile acestea peste tot en
le-asi negit. Nu, domnilor. Eu vorbesc numai relativ la positiunea
problemei noastre de astazi. Nu este acum tema despre egalitatea
tuturor drepturilor politico in general, nu este tema despre egalitatea
tuturor naciunilor, ci numai singur despre inarticularea naciunii
romane ci a confesiunilor ei, in sensul constitutiunii ardelene. Pentru
aceea, fara sa fie de lipsa a combate, ce in general eu n'asi indrasni,

www.dacoromanica.ro
 220

a combate ideile acestea generale nu dm la loc, pentru-el nu stau

in legatura cu obieetul nostru. Eu asi indrasni, inaltl diets, a ma
restrange mai tare lane, obiectul zilei si a ziee, ca indreptltirea
politica peste tot nu se tine de euprinsul artieolului aeestuia, el nu
este problema ad de a reforma constitutiunea si de a face constitu-
tiune, ci avem problema de a face un singur articol pentru natiunea
romans. Pentru aceea asi dori, ca aceste don/ randuri, atat din
proiectul guvernului, cat si din proiectul eomisiunii, sa remanl afarki.
Al comisiunii e adeel modificat intr'attita, el zice: es versteht
sich indessen von selbst, dass die verbiirgte personliehe Gleichbereeh-
tigung aller Landessohne, ohne Unterschied der Nationalitta, unange-
tastet bleibt". Fara a fi in contra punctului aeestuia, asi dori sa
rema,nfi afara. Surat pentru aceea, cad nu este In legatura cu
articolul de asupra.
Dar' articolul 3 din propositiunea regeascl vorbeste in adeviir
despre o egal indreptatire. Insk egala indreptigire aceasta eu nu
o pot intelege. Cu eine, $i eui se cuvine? Old in intelesul consti-
tutiunii transilvane trebue 81 stiu eu apriat yi sa spun care este
natiune politick, si dace se indreptateste egal trebue s stiu, eu ce
natiune se indreptateste egal? Pentru aceea, proiectul comisiunii e
lucrat in aceasta privintl mai eonstitutionalminte, old in el Bunt
numite acele natiuni. E luerat, zie, mai constitutionalminte, numai
cat, dupa a mea parere, ar fi trebuit, ea aceea ce se zice in al 2-lea .
al comisiunii, BA se zicA iarlsi mai potrivit terenului pe care ne
darn, terenul constitutiunii transilvane, al se zicA adeel drepturile
politice cari se aflh pe terenul constitutiunii transilvane, pentru-el
in . 1, pe care inalta casa a binevoit a-'1 primi, sa vorbeste de
recunoasterea natiunii romane si a confesiunilor ei. Aceasta asa a
facut si comisiunea, numai recunoasterea a pus-o in . 1 si a llsat
pentru . 2 indreptAtirea. Ma rog, aceasta pofteste propositiunea
regimului, pentru-di zice nu numai nGleichberechtigung", ci $i
mfisura 'i-a pus.
Aceasta intrebare vreau eu as o resolvez in sensul constitutiunii
transilvane, si in acest inteles 'mi-am luat vbia a formula si en o
propunere, care as vine in locul alineei a doua din . 2 al proiec-
tului regimului. Aceasta ar suna asa: (Ceteste in nemteste propu-
nerea, apoi continuA):
Aceasta, inalta dicta, eu imi iau indrasneala a propune pentru
aceea, pentru-ca de o parte sgt remttnem strans pe terenul acela pe_

www.dacoromanica.ro
 221

care adese-ori ne-am declarat ea Bunten', si care teren M. Sa ni-'l-a

aratat in preainaltul reseript, de alts parte sa nu preocupam, eh nu
lutim obiecte de acelea in legea aceasta, cari vor veni la timpul seu
in desbatere, ci trebue sa se desbata totdeauna eu privire la consti-
tutiunea Transilvaniei, constitutiunea privita earasi in stadiul acela,
cand eorpul legislativ se ocupa cu legea.
Jolitische Gleichberechtigung", inalta cash, va veni, asa am
eu convictiunea mea, in aceasta diets la ordinea zilei, si atunci
anume espres voiu vorbi gi voiu cauta, ca nu numai aceasta idee
sublima, dar' cate alte idei a produs stiinta, geniul gi umanitatea,
$i cari nu s'au pus formulate in legea positive, voiu cauta, zic, sit
le facem lot in constitutiunea patriei, gi data voiu vedea, ca con-
stitutiunea transilvana are capacitatea de a primi astfel de idei
sublime, atunci le vo da locul eel cuvenit, dupe cum s'a esprimat
mai adese-ori de eaten' multi straluciti vorbitori in aceasta diets.
Problema noastra este de a verifich, de a reinoi si de a reparb.
eonstitutiunea Transilvaniei. Ba M. Sa Inca s'a esprimat, ca con-
stitutiunea Transilvaniei trebue sa sufere reforme adane thetoare.
Cand va fi vorba despre acestea, atunci sa vor tratit toate acelea
obieete pe cari le cere spiritul timpului, geniul gi liberalismul dela
noi. insa acum, cum putem noi astepta, ea intr'un singur articol de
lege sa se deslege aceste chestiuni toate?
Eu, inalta diets, in de sigura o oare-care lege, cand aceea sa
face strans pe terenul dreptului de stat pe care sa micca corpul
legislati v. Data corpul legislativ voieste ca legea sa fie practice,
atunci trebue sa line terenul sub pieioare, ca de nu, face o lege
care in praxa nu are valoare.
Pentru aceea, ma rog de inalta cash sa primeasea aceasta
propositiune a mea, observand ci aceea, ca in . 3 pentru aueea am
indrasnit a pomeni ci despre confesiuni, pentru-ca s'a zis despre
natiuni ci religiuni, in . 1 ci al 2-lea, ea sa se recunoasch acolo
in genere, ci aca acum trebue sit fie in special vorba despre 'na-
punt gi religiuni ci despre indreptatirea acestora".*)
Eitel e pentru propunerea lui B. L. Popp. Vice -
presidentul Popp roaga casa sa, nu prinaeasca. propunerea
lui ipotariu. Lciszldffy e pentru propunerea lui B. L. Popp.
*) Cf. sGazeta Transilvanieic, anal 1863, numarul 81-82 i ,Ziarul steno-
grafic al dietei transilvane c pag. 243-246.

www.dacoromanica.ro
 - 222 -
Gavrig Alanu: inalta case.! Cu durere vad oaresi-eare
neintelegere, cum-ca domnul deputat al Dobacei ar fi inteles, ea
not despre acelea nationalilAti sa nu ne ingrijim inteatata, incat
acelea sa nu poata prinde drepturi politiee.
Eu aduc singur numai un esemplu de sub sistema trecuta.
Dar' oare Romanii, cari au fost de o natiune tolerata declarati, nu
an avut drepturi politice ca nobili, fiind de religiunea gr.-catolicA,
in intelesul articl. VI. din 1744? Eu nu ered ea domnul Sipotariu
sa fi avut in cuget prin propunerea sa alteeva decat aceea, ca
on -care fiu al patriei, tinandu-se de cele patru natiuni vi vase eon-
fesiuni, sa poata intrebuinta tot acelea drepturi politiee ca celelalte
natiuni vi confesiuni. Eu din parte-'mi singur in intelesul aeesta pot
sa pricep propunerea domnului Sipotariu, vi nici nu cred ea sa fi
avut alt inteles. De aceea, eu vad mai mult o neintelegere in es-
presiune, vi din neintelegerea aceasta vad o ingrijire. Tocmai asa
ne zace la inima de a vedek indestuliti pe toll fiii patriei, precum
doream vi not de a ne vedea luati in sistema patriei, ca sa. gustam
acele drepturi politico pe eari le gusts fiii color trei natiuni recepte
de pang acuma. Si aceasta en atilt mai vartos, de oare-ce in pro-
punerea dlui Sipotariu sta asa: Die Gleichheit aller Landesbewohner
von dem G-esetze und die freie Religionsttbung bleibt aufrecht".
Domnul Eitel a &cut o asemanare foarte fundata de neinte-
legere, zieandu-ne, ea ce se va intampla cu Sasii nostri eari sed
in comitate vi au fost iobagi, data Romanii vreau sa se inarticuleze
in sistema de mai nainte? Prin urmare, eu vad ca dl Eitel a
inteles, ca aceia au tot iobagi se. remand. Dar' dl Sipotariu a zis
in propunerea sa: nOhne Rticksicht auf Stand und Geburt".
Apoi, domnilor, ar fi poate vi o satira a presupune, ea oare-
cuiva ii mai poate vent in minte, ca libertatea personals vi egala
indreptatire sa se mai impartasea dupa caste, acolo unde se spune:
Die Gleichheit aller Landesbewohner vor dem G-esetze und die
freib Religionstibung bleibt aufrecht". 'Mi-se pare el ad se educe
aminte in propunere de tof loeuitorii Transilvaniei, vi adueandu-se
aminte nu pot soeoti, cum ar putek fi o ingrijire asa de mare, ea
doara oare-care- va ar fi eschis insusi dela drepturile politico,
pentru-ea dupe. -cum am zis, precum Romanii, fiii natiunii celei
tolerate, insa provazuti cu drepturi privilegiate, ca nobili an intro-
buintat drepturi politice, en tocmai aceea inteleg despre on -care
fiu al patriei care e asezat aci, ca &instil asemenea sa deprinda

www.dacoromanica.ro
 223

drepturi politico ca si fiii naiiunilor indreptalite sl ai confesiunilor

for recepte. In intelesul acesta primese si eu propunerea domnului
)$ipotari nu .49
George Barifiu: Domnule presedinte! Dupl cate proiecte
none mai auziiu eu cetindu-se in cursul desbaterilor de astazi in
restimp de vre-o douh ore, la . 3, mai el era, sa ma las de dreptul
men de a cuvantk la ordinea mea. Pentru-ca mArturisese, ca mie
unuia 'mi e peste putinta a nu veni in confusiune, and pe langk
cele douk proiecte tiparite mai Ora pe deasupra dinteedatk alto
trei, insA netraduse si neimpartite mai de timpuriu intre membrii
casei. Deci, ma rog domnule presedinte, ca dack cum-va s'ar
intamplk, ca in decursul euvantkrii mele sA ma si abat eevasi, poate
si fare voea mea, dela ordinea zilei, pentru asta-data sA. nu 'mi-se
iee in nume de rku, pentru-ca de alts parte ma nutreste oarei-care
speranck de a uni cum-va diferitoarele pAreri ce se ivirk, nu numai
intre centru (Sasi) sl stanga (Romani), ci de astk-data tocmai si in
sanul stangei.
Dornnii mei, ert4i-'mi sk pronun1 aici un euvant, precum 'mi-s'ar
parea, la multi neplAcut. Patru naluce sau iasme negre si fioroase,
sau, ca sa ma, esprim cu un termin si mai aspru, patru demoni in-
spkimanta.tori planeazh emu de ani doukzeci pe deasupra aeestei
patrii nefericite. Patru demoni alearga, sboara, cutrierk prin Cara
noastrk, dintr'un capkt pank in celalalt, insuflk neineetatk grijk si
neodihnk in inimile si sufletele locuitorilor. i cum sk chiama oare
acele naluci, aeei demoni fiorosi? Eu ii numese pe aceia asa : pan-
germanismul, maghiarismul, panslavismul si dacoromanismul. (Bravo).
Ma rog, ca nimeni din acest corp legislativ sk nu iee asupra-'si
ca si cum prin aceea ce am zis asi presupune tot-odatk, ca si in
aceasta cash s'ar afik cine-va care sk se sparie de asemenea naluce.
Voiese numai a constatk, eft asemenea trick si spaimk domneste
afark in patrie intre mai multe clue de loeuitori. in fie-care dintre
cele trei natiuni genetice ale patriei s'a la it si inradkcinat de mai
multi ani torturAtoriul prepus si necontenita temere de zi si noapte,
ck mai curand sau mai tarziu ne vom inghici unii pe alcii. Dure-
roasele, strickcioasele si chiar funestele urmAri ce provin din aceastk
stare a lucrurilor, Bunt invederate. intre Romani si Unguri s'a lAtit
ingrijorarea, eh poporul german, din cele 40 milioane suflete din
*) Cf. *Gazeta Tranavanieic, 1863, numArul 81-82 vi *Ziaral steno:raft
al dielei transavanec, pag. 246-247.

www.dacoromanica.ro
 224

can constA, mai curand sau mai tttrziu va trimite in jos pests patria
noastra roiuri cumplite, adeci unul sau dotal milioane de colonisti,
spre a ne impinge afarA din patria noastra si a ne lasa fugari pe
phmant. Altii eartisi, din contra, asteaptl ingrijati acel timp, in care
dacoromanismul se va repezi incoace (en vre-o 15 mu bajonete in
contra a 500 de mil), pentru-ca sa ocupe Ardealul gi sa soma de
aici pe Unguri i pe Sasi. In acelasi timp insA iota cum maghia-
rismul retras cu adevarat la o parte, totusi in launtrul seu colaind de
pofta rAsbunarii, pAndeste cu multi nertibdare dupe acel moment favo-
rabil, egad sit se poata aruncit cu toata furia, mai intAiu asupra Sasilor,
spre a le da dinteodata la toti lovitura din urma, far' apoi asupra Ito -
manilor, pentru-ea sA-'i sfarme pe toti, sau sa-'i sugrume unul mite unul.
Pentru Dumnezeu, domnilor, oare sA nu avem noi curagiul
barbAtesc, pentru-ca inarmati cu un patriotism curat sa intampinAm
si indepartA.m dintre noi neste demoni ca acestia ? Nu, domnii mei,
noi ca corp legislativ nu ne vom sparia de asemenea iasme, nici
nu ne va trece prin minte ca sa oprim intrarea gi locuirea unor
sau altor oameni streini in patria noastra, numai de fricA ea sa nu
ne scoatA pe noi. Nici cn muri chinezesti nu ne vom Incunjurn,
pentru-ctt in cele din urma acei muri tot nu vor fi add de tari, ca
tine -va sA nu fie in stare de a sparge printre ei, dace nu alt-
mintrelea, toemai si cu bajonetele. Ci in Joe de aeestea, ci dupA
ce dieta primi constitutiunea transilvaill de a sa, sA se iee anattnA
legea despre indigenat, sa se aplice in diferitele easuri ce ar ob-
yen!, sau dad), nici cu art. V. din anul 1791, sunAtor despre indigenat,
nu ne simtim destul de aparati in contra coplesirii roiurilor de
popoarit streine, apoi pentru aceea este potestatea legislative in patina
noastra, ea si in aceasta privintA sit propunem spre sanctionare o
alts lege, si mai bine asiguratoare, aplicatA la starea noastra de
fatA si destoinica de a imprAstia temerile si presupunerile din tarA,
insii earaci aca, ea nu cum-va sa atragem asupra noastra osanda
opiniunii publice europene, pentru-ca in momentele in sari noi intram
sub acopererattntul constitutiunii, suntem atilt de nesuferitori, hack
nici pe popoarele cele mai marunte conlocuitoare impreuna cu noi
de mai malt timp nu le lAsam sA intre ci ele dupA noi.
Am auzit domnilor in una din sedintele trecute, cum un
membru al acestei case, care sa declare pe sine a se trage din
nationalitatea armeneasea, euviintit asupra intolerantei ce s'a ivit din
stinga easel, en multi durere $i amaraciune.

www.dacoromanica.ro
 - 225 -
Mai departe nu poate fi aici vorba, de a ne da phmantul
patriei in proprietatea altor popoare straine, cari sa ne coplegeaseh
cu milioanele, ei intrebarea este cu totul alta. Unul sau zece Francezi,
unul sau zece Englezi, sau fie gi eetateni din America, yin in Ardeal
ca negustori sau industriagi, gi se supun ad la toate legile terii gi
poarth greutatile alaturea cu noi, iar' duph chti-va ani cer a se
indigenh gi ei. tntr'aceea fiind-ca aceiasi straini din intamplare sunt
mAndri pe nationalitatea for genetich de Franeezi sau Englezi,
prin indigenare nu vor a se laphda de aceea. Va intreb : le vom
puteh denegh drepturile politice, dach ei de altmintrelea due 0 viath
nepatatii gi se supun la toate legile gi greutatile terii? Se poate
oare, ca panh la aceasth masura BA tragem murii chinezegti imprejur de
noi, numai pentru-ca sa nu poata intra Neintii In Ora noastra? (Bravo),
Deci eu inch primesc alinea regimului, aga precum o a complinit
domnul vicepregedinte guvernial. Dar' apoi dorese totodata, ca sa se
preeurme disputa, gi sit' nu se amestece in pertractarea proiectului de in-
articulare a natiunii roman gi a confesiunilor ei inch gi alte einci
on vase propositiuni regegti, can nici-decum nu2si an locul for aici, pre-
cum am vAzut ca le amestecarh totugi, atilt unii membri din stinga,
cat gi altii din centru, prin ce s'a adus atata confusiune in desbateri.
Mai departe apoi recunosc eu inch gi aceea ce a zis dl Sipotariu,
deputat din comitatul Dobacei, cum -ea scopul acestei legi este numai
recunoasterea gi inarticularea natiunii mu:lane, ca natiune intru tot
egal indreptatith cu eelelalte trei, de unde ar urmt, ca nu este niei
o logica sa mai amestechm aici primirea dinteodath in lhuntrul con-
stitutiunii inch gi a altor popoare mai mici la numar dead noi, can
sa afla cu locuinta in aceasth Cara. Eu lush Bustin, eh clack vom
lua lucrul duph o logich atilt de stransa, atunci nu trebue amestecath
nici causa confesiunilor cu a nationalitatii, pentru-ca acestea sunt
douh lucruri esentialminte diferitoare unul de altul. Duph-ce lush aceasth
dieth apuch a se lima cu toate bratele de eonstitutiunea Transilva-
niei cea veche, apoi sa ne provockm gi In aceasth privinth la con-
stitutiune, in care mai toti articolii de lege confunda confesiunile reli-
gioase eu nationalitatile Intr'una, prin urmare, nu este nici o logich
in ei, ceea-ce agi puteh adeveri cu mai multe citate, mai vartos din
timpurile dinaintea diplomei leopoldine, cum gi cu insagi acea diplomh
gi Cu altele eke au mai urmat duph &Lusa.
Deci, dad' in proiectul regimului nu se vede vre-o logich
stransa, luath in susatinsul inteles, apoi imprejurarea aceasta eu
15

www.dacoromanica.ro
 226

mi-o esplie aga, el regimul, proieettuid acest artieol de lege, incb.

avn Inaintea ochilor acel amestec de idei pe care 1 -a aflat in aga
numitul drept istorie, sau in constitutiunea vechia. Apoi din respect
gi cru %are catra aceeagi trec gi In proiectul seu sub acelasi titlu
nationalitatea ea confesiunile la un loc, ear' pe langa aceea sit mai
ingriji Inca si de alte popoare conlocuitoare, pentru-ca sa nu rii-
mana lipsite de drepturile terii.
Dar' degi nu afiam multa logica, adevarul sa-1 cautam, pentru-ca
acesta sa poate auzi gi dela copii, meat sa ne pocneasea urechile.
Adevarul este, ca noi trebue sa fim drepti catra tap locuitorii acestei
teri, indata ee aceia se vor supune la purtarea tuturor sarcinilor
publice gi comunale. Cu aceasta noi nu ne periclitam intru nimie,
nici natiunea, nici patria noastra. Precum cerem noi odihnire gi
asigurare a drepturilor noastre, Intoemai trebue sa fim gi noi drepti
gi generogi catra aIlii, pentru-ca totodata ea -'i indatoram spre multa-
mita, catra noi.
Cu aceasta, ocasiune nu m6 pot conteni de a nu trage luarea
aminte asupra legii de indigenat ce sa afla in putere in terile romanegti.
Dupa legea aceea on -ee strain, care va loeui zece ani necurmat in
Cara, va fi supus legilor gi va avea purtari euviincioase, agternand
la camera petitiune pentru indigenat, acelagi i-se gi acoarda.. Ear'
daca cumva un strain s'a casatorit cu o pilmanteana, atunei condi-
tiunea anilor se reduce numai la gapte. Ear' legea din anul 1860
poate ca va este cunoseuta la toti. In puterea aceleia on -tine va
comproba en carte de botez gi ca adeverinta scoasa dela respeetivele
magistrate, ea el e agent Roman de natiune, apoi fie fost naseut
in imperiul austriac, sau In eel rusese sau turcesc, tot-atata, subster-
nand pe acele temeiuri petitiunea de indigenat, eo ipso ajunge a fi
natuialisat, sau fiiu al patriei romanegti.
Eats insa ea eu nu cer dela aceasta easa atata liberalitate cats
vedem on privire la straini in terile romanegti. Cer insa, ca Incai
sa ne tinem de legile acestei teri sunatoare despre indigenat gi sa
ne odihnim spiritele. Deci Inca data ma deelar pe langa alinea re-
gimului, aga cum fu modificata de dl vicepregedinte".*) (Bravo.)
Conrad Schmidt sprijinete propunerea lui Obert, fiind ca
e mai precisa. Ii face Insa, o mica, Intregire. Combate pro-

*) Cf. Gazeta Transaivnieie , anul 1863, numarul 81-82 Ili sZiarul ste-
esografic al dietei transilvanee, pag. 247-248.

www.dacoromanica.ro
 - 227 -
punerea lui Sipotariu, gi pe toii cari nu in diploma si
patenta de legi fundamentale. In cas ca propunerea lui
Obert cade, e pentru propunerea lui B. L. Popp. Obert
primeste Intregirea facut6, de Conrad Schmidt. TirmeazA
Joan Aldu nazi: Ina lta cash Inainte de a declara opiniunea
mea in privinta obiectului desbaterii, sa-mi iertati a face o impartaire
despre observatiunea ce am faeut'o ad, decAnd avem onoare a fi la
olaltgt. Eu am erezut intru adevar, ca pe domnii din centru si stinga
ii deosebesc, pe unii de altii, numai scaunele, gi aeeasta din cazu-
alitate. Acum insa ma vad in banuiala, a suntem despartiti unii de
allii EA in tugete. Se pare ca ne miscam pe doue terene, unuI
altuia contrar, de pe cari cu greu ne vom puteit intalni in cugete.
Ne miscam, zit, pe doue terene, pentru-ca pe tend in stanga se in
cu toate puterile de constitutiunea Transilvaniei, restituit prin M.
Sa cu diploma din Octomvrie 1860, ci pe tend domnii din stanga
(Romani) se silese a construi, a efectui reformele eerute de spiritul
timpului pe basa aceasta, mi-se pare ca in centru, Sacii, merg in
directiune toemai contrara, in direetiunea de a distruge. (Asa e 1)
Banuiala aceasta mi-se intareste prin deosebite opiniuni dela vre-o
cati-va domni din partea centrului, de unde am inteles Cu surprindere,
ea dorinta d-lor ar fi, ea dela Adria pang. la Lotrioara (pe la Turnul
Rocu) se fie un stat in launtrul see fare urma de granita, de regat
sau Cara, de constitutiuni proprii, pe tend din partea stanga se silese,
on -ce lege specials privitoare la launtrul Transilvaniei a o deslega
pe terenul constitutiunii terii. Nisuinta centrului se pare a merge
inteacolo, ca sa se ocoleasca din toate puterile pang si memorarea
despre constitutiunea Transilvaniei. En cred, domnilor, ca dace se
va adeveri banuiala aceasta a mea, nu voiu avea norocirea acea
ferbinte dorita de a ne intelege unii cu al ii. MA mangaiu insa cu
aceea, ea banueala mea Inca nu e convingere, si ca paremi-se, aeum
ea $i mai inainte, a trebuit sa intro earasi careva neintelegeri la
mijloe. Altmintrelea nu-mi pot talcui desbaterile aceste ferbinti
pentru-ca nu pot a nu presupnne, ca not toti, constitu%iunea patriei
nu o putem pricepe altmintrelea, decat numai in intelesul diplomei
din 20 Octomvrie 1860.
Eu din Bullet pretuese prineipiile acelea sublime, dupe can
omul are a se privi numai din partea umanitatii ci de a nu intreba
pe nimeni de nationalitate, sau confesiune. Tema noastra insa de
present nu este aeeasta. Tema ne este propositiunea prima regeaseti,
15*

www.dacoromanica.ro
 228

o lege abstracts, i tim toti, domnilor, ca ca corp legislativ al unei

tari ce are constitutiunea sa proprie, tema aceasta nu o putem des-
lega pe alt teren decal numai pe al acestei constitutiuni ; de aci
trebue s luAm firul legislatiunii, i aceasta cu atat mai vartos, cu
cat numai constitutiunea patriei cunoate viata politica nationals in
sensul problemei noastre.
Acesta este singurul teren legal i apt de a face_posibila buna
intelegere intre not ci de a nu conturba intru nimica egala indrep-
tatire individuals a nimanuia din locuitorii terii. Este singurul teren
pe care se poate efeetui cu demnitate preainalta tendenta din pro-
positiunea prima regeasea.
Eu nu pot sprigini nici -ul regimului, nici al comisiunii ad-hoc,
nici amandamentul domnului deputat Obert, dar' nici al d-lui vice-
president Popp, pentru-ca le aflu, parte defectuoase, parte vad in
ele cu totul ignorata constitutiunea patriei, apoi nu se face in ele
nici o pomenire despre drepturi politice nationale.
Pentru aceea, in presupunerea, ca toti suntem patrunci de
necesitatea unei lucrari armonice, cutez din parte-'mif a face o
motiune mijlocitoare, pe care o recomand spre primire, qi pe care
am formulat-o astfel (o cetete nemtete).
Motivarea o voiu face pe scurt in privinta aceasta. Eu tin
firul ideilor In chipul aeesta : in Transilvania cunose patru persoane
morale, adeel patru natiuni politice, cari, an ea atari ast-fel de drepturi
politice in intelesul constitutiunii patriei, ineat prin ele drepturile
individuale nu sufer nici o restrangere. Aeeste patru natiuni trebue
sa fie trecute in paragraf en numirea for proprie, pentru -ca sit se
ctie earl aunt acelea, pentru-ca in Transilvania avem nationalitaf
mai multe de patru.
Acestea aunt momente, cari dupa opiniunea mea nu se pot
lash neamintite in -ul respectiv, i aci euteza a credo, ca formularea
fa'euta de mine ar corespunde chestiunii zilei i ar odihni tot-odata
pe toti locuitorii Orli in privinta drepturilor cetateneti ci politice
individuale. Propunerea mea suns romanete aqa:
Cele patru natiuni, dupa lege recunoscute, aded, natiunea
maghiara, sacuie, sass si romans, aunt una fate en alta pe deplin
egal indreptatite i se folosese ca atari In intelesul eonstitutiunii patriei
de asemenea drepturi politico. Liberul exereitiu al religiunii, preeum
9i egalitatea de drept cettitenese i politic, pentru toti locuitorii patriei,

www.dacoromanica.ro
 229

fara deosebire de nationalitate i confesiune, nu sufere prin aceasta

niei o restrangereu.*)
Schuler-Libloy a pentru propunerea lui Aldulian.
Schneider propene contopirea amandamentelor presentate.
loan Hania: inalta easa Numai felul decurgerii desba-
terilor de astazi din aceasta Inalth cash m'a facut sa-'mi iaa gi eu
libertatea de a-'mi descoperi convingerile in privinta obiectului zilei,
cu deosebire imprejurarea aceea, care am vezut a se nmte in inimile
unora #i a altora, imprejurarea aceea, ca #i cum stanga, ca #i cum
deputatii de nationalitate romana ar fi aceia, cari iii inchid inimile
]or de catra tot ce e libertate lath cu altii, cari nu Bunt Romani.
Eu imi descoper, inalta cast, eonvingerea mea, i cred ea nu
este numai a mea, dar' ma incumat a zice, ca este convingerea
fie-caruia dintre noi, cari suntem in stanga, cumea, domnilor, cand
ar fi sa se &ea o lege, prin care natiunea mea sa se ridice nu fitiu
la ce stare, gi agi vedea, cuma prin aceea lege tot-odata on -tine
care poarta chipul gi asarnanarea lui Dumnezeu se eschide, eu mai
bueuros agi fi gi a#i zice, ea nu -'mi lrebue ast-fel de lege, pentru-ca
mai bueuros a#i fi eu, care am suferit gi m'am uitat ca Lazar #i nu
m'am putut bucura de farimaturile ce eadeau de pe masa bogatului,
mai bueuros aunt eu impreuna a patimi cu eel neindreptatit, decat
a fi causa neindreptatirii lui. (Bravo!)
Vreau darn domnilor numai a abate #i a desradacina parerea
aceasta din inima fie-caruia, foi aceasta cu atat mai vartos, ca abia
am Inceput a siniti gi noi, #i ast-fel gi eu, ea ce este a avelt drepturi,
ce este a fi liber, gi aceasta domnilor nu din privinta aceea, ea
doara m'ar fi dasellit cineva, #i aga m'ar fi adus la ast-fel de eon-
vingere. Nu; convingerea mea #i a fie-carui Roman m'a adus la
aceea ce zice scriptura; Ce lie nu-yi place, alluia nu face!
Mergand apoi la obiectul zilei, imi iau libertate, gi iara#i privind
la deosebitele propuneri ce s'au facet, a miS alatura langa aceea,
care mai pe urma s'a facet din partea domnului deputat Aldulian.
Intru toate insa pentru pastrarea randului celui bun #i largirea
proiectului de lege, a#i mai trece Inca ceva intr'insul. in -ul 1 s'a
lucrat despre indreptatirea natiunei roman en aceleaqi drepturi pe
earl le-au avut celelalte natiuni mai nainte, ear' in -ul 2 s'a definiat
starea bisericilor greco-riisiiritene gi greco-catolice, ea atari. Cred
*) Cf. Gazeta Transilvanieic, 1863, numlrul 81-82 vi ,Ziarul stenegrafic
al aYetei transilvanec, Fag. 249-260.

www.dacoromanica.ro
 230

darn ca este o urmare preafireasel, dad in . 3. s'ar arata mai

clar drepturile politice de sari are s6 se bucure, add natiunea romgmh
ca atare, cat si confesiunile ei. Si asadara eonvingerea mea ar fi,
ca in proiectul domnului Aldulian, pe Tanga cele patru natiuni recu-
noscute sa se ziel ci neele case religiuni recepte". Numai add a -'ci
pofti sa se mai adaoge, in celelalte mh unese gi aunt cu totul de
parerea eonvingerea domnului Aldulian, ci toemai din privinta
aceea nu pot sprigini proiectul propus de deputatul Sibiiului, domnul
Conrad Schmidt, cu adaosul care are referintA la paragraful urmAtor.
Mai nainte de a incheia euvantarea mea aceasta scurth, imi
iau libertate a face vre-o ateva observatiuni in privinta celor -ce
le-am auzit astazi dela unii domni din centru. Dela domnul Eitel
am auzit de National-Justiz, National-Verwaltung, National-Gesetz-
gebung, etc. si a fost in contra Tor. Eu inteadevAr Inc h' aunt in
contra la astfel de institutiuni, si ma mir numai de aceea, ca chiar
domnialui este din rnijlocul acelor Gesetzgebung-uri, sari aunt spe-
cifics nationale, (Ilaritate. Bravo ! din stanga.)
Sa mA ierte inalta ease el vreau sa amintese pe scurt ii ceva
la cele zise de domnul Schneider, $i adeca acolo unde a pomenit
de Landesttichter. Eu cred cA domnialui este tocmai in starea aceea
ca sa ajute uneia dintre Landestiichter la drepturile cuvenite.
In fine, ce se tine de Zeitungsschreiber, trebue BA mArturisesc, ca
sitnt de aceia, cari auf eigenem Grund and Boden" seriu cat be
place, si cari find ei deputati in camera, unde lesne ci -ar putea face
observarile Tor, aft* mai cu eale a pune pe until on pe altul
dintre deputati in Pranger, si de a-'l trimite in lumea larga".*)
(Ilaritate. Bravo.)
Rannicher ar vol o mijlocire intre propunerile lui B.
L. Popp si Aldulian. De altcum e pentru propunerea lui
Popp. Binder 1111 chail tot asa. M. Schuller i Anghel
renunta la cuvant. ..,Sipotariu 10. apAra, propunerea. Obert
iii retrage propunerea ai primeste pe a lui B. L. Popp.
Zimmermann se declara pentru propunerea lui Ald.ulian
ca mai precis6, deck a lui Popp. Gull asemenea e pentru
propunerea lui Aldulian. Tot asa i Nicolae Popea, care
inse ar dorl sa fie pomenite i religiunile. Mai vorbeste
H. Schmidt pentru propunerea lw Aldulian 1 Mihail
Bohdfiel pentru propunerea lui ipotariu, ear' in urma
*) Cf. sZiarul stenagrafie al dietei tratssilvatte" pag. 252 253.

www.dacoromanica.ro
 231

dieta, respingand toate celelalte propuneri i amandamente,

prim.ete propunerea lui Aldulian.
Sedinta se Incheie.
.yedinia XXIV:
TinutA In 4 Septemvrie. La ordinea zilei . 4 al
cunoscutului proiect de lege. Joan Balomiri propune o
textuare noun a paragrafului. M. Binder combate pe Balo-
miri ti cere tergerea acestui paragraf. Vorbefp apoi
Joan Pufcariu: Ina lth cash I Eu ieri si alaltaeri nu am vorbit
nimica, pentru-ca vazAnd aplecarea inaltei case de a face unele
modificatiuni, am socotit, ca la atata preponderanta cuvAntul meu
putin folos va avea. Dar' asthzi vad, ca. in al regimului, asa de
nevinovat precum este acesta, tocmai din partea acelor domni se
combate, cari eri si alaltaieri se aratau asa de liberali. Trebue al
ma cuprinda minune, sand dl deputat Binder zice, ca." -ul acesta
ar fi intunecos. Se poate, ca dupa conceptul si cuprinderea d-sale
e intunecos; dar' dupa, cuprinderea mea e foarte limpede.
Domnilor I Cum poate sa se inteleaga egala indreptatire a
Romii,'nilor, $i chiar dupa-cum am hotarit eri, a tuturor indivizilor
de on -ce nationalitate, sand stir, ca de]a numirea deosebitelor teritorii,
Oat acum um sau alts natiune i -a arogat drepturi foarte insem-
nate si drepturi chiar din numirea aceasta nationala ?
Dl dep. Binder zice: er passt nicht in die Regierungsvorlage."
(paragraful). Eu zic insa: er passt sehr gut." Pentru-ca, domnilor,
cum s'ar puteh efeptui egala indreptatire, sand in universitatea sasasca
am auzit, ca atunci and ar mai fi numai in Sas pe teritorul sasesc,
acesta $i atunci ar fi proprietate saseasca ? Domnilor 1 Daca ne-am
pus pe terenul constitutional, pe un teren asa de liberal si corals-
punzator spiritului timpului present, atunci a combate acest paragraf
insemneaza a fi retograd. Deci, domnilor, ca sh nu ostenesc aten-
tiunea inaltei case cu motivari si mai departe, imi iau libertate a
propune din partea mea, ca inalta casa sa binevoiasca a primi acest
paragraf dupa-eum se aflt in proiectul regimului, din cuvint in
cuvamt". le)
Wittstock e In contra -lui 4, i cere se fie fters.
*) Cf. sGazeta Transilvanieic, anul 1863, numkul 83-84 vi aZiarul steno-
raj% al dietei tratailvanet pag. 262.

www.dacoromanica.ro
 282

Episcopal ,54aguna: nProverbul obstese zice: and e poealul

pEn se varsa. Prin urmare, avem obiceiu in vieata practica a zice,
el inima cand e plink de simtiri si mintea plink de cugetari, omul
vorbeste malt, fiind-ca malt simte si malt gandeste.
Precum on -tine fsi are principiile -sale in vieata sa dupa cari
sit se poarte, ma am si eu principiile mele. in urma principiilor
mele, cari imi servese de Indreptari in faptele mele, este si aceasta
insurirea mea, ca tocmai atunci vorbese mai putin cand inima
simteste mai mult $i cand mintea mea eugeta mai malt. Desi
la obiectul zilei simte mintea mea multe impresiuni, ea ocupata
cu multe feluri de cugetari, totusi imi concentrez, atat simtirile
eele multe, cat si cugetarile aceste multe Intr'una, si adeca in aceea,
eh eu -ul din proiectul de lege al regimului it aflu la local seu, il
aflu destul de bine precisat, si-1 aflu plin de inteles, ear' nu Ara. inteles.
Daca -ul acesta este lamurit, dar' nu intunecos, inviltatura foarte mare
nu se core pentru a-'l intelege. Noi, domnilor, toti suntem ardeleni.
Pentru un legislator englez, pentru un legislator franeez, s poate ca
s'ar Omit, acest paragraf de neinteles, dar' pentru noi ardelenii nu
stiu cum s'ar putek cat-va arata de intunecos, de vreme ce se zice
in el : Die verschiedenen Benennungen einzelner Landestheile be-
granden und gewahren keine politische Rechte far die einzelnen
Nationalitaten?"
Domnilor ! Am avut libertatea a spune, ca noi suntem toti
ardeleni, si ca ardeleni trebue sit intelegem cuvintele acestea,
pentru-ca si regimul nostru este ardelean si on buns Bearmk a avut
bash, nu numai legala, ci si morals, cand s'a hotarit la precisarea
acestui paragraf. Pentru-ca, domnilor, cal dintre noi nu i-ar fi
cunoscut adevarul acesta : nDie versehiedenen Benennungen der ein-
zelnen Landestheile". . . . Aci s'a numit terenul ungurese, macar
eh nu a fost teren ungaresc, ci a fost terenul nobililor maghiari si
romani, dincolo se zice terenul tames, si nu e drept, pentru-ch
acesta era terenul nobililor sau al donatarilor sacui, fiind-ca poporul
siteuese Oran n'a avut teren, ci a avut numai de a purta greutatile.
Cine nu ctie domnilor, ea partea a treia a tarii se numecte ,Sachsenland,
teren Bases, ceea-ce e drept, pentru-ck aca a fost si este si astazi,
fad. deosebire des Standes and der Geburt". Ad e domnilor partea
cea legala a -lui acestuia din partea regimului. Dar' am zis, ea
are $i o parte moralk, $i aceasta o aflu eu acolo uncle zice: nbe-
griinden und gewahren keine politische Rechte". Mai nainte au dat

www.dacoromanica.ro
 233

deci aceste numiri oare-cari bunatati, oare-sari prerogative. Aceasta

este atm, si partea moralA e, cand vrea guvernul ca prin lege sa
se spuna arum, ea dupA-ce egala indreptAtire este data ohne Unter-
schied des Standes and der Geburt", BA nu se mai &ea smintealA on
scandela (Umstoss) din numirile acestea de mai nainte, si vrea sa se
zits prin lege, cA numirile acestea nu dau nisi unei nationalitati
privilegii astazi, ci pe baza egalei indreptatiri fie -caret ardelean are
sa so oeupe eu lucrurile sale, pentru a-'i ajunge scopul onest,
numai onest, si aici, domnilor, do abusare nu poate fi vorba!
Eu acadara cred, domnilor, ca -ul acesta este precisat, e clar
si plin de inteles. Dar' ea sa arat intru-eat pretuese eu -ul acesta
din proiectul de lege al regimului, trebue in fata sa spun, ea intr'adevAr
de tot clar precitat si de perfect nu 'l aflu, pentru-ca caracterul impre-
jurarilor acelora can zac in -ul acesta, caracterul care se iMelege in
-ul acesta nu e din destul desvoltat. De aceea numai doua ouvinte aci
don sa se mai puns si un cuvant sa se lase afara, $i adeca eu fac
acest amandament : die verschiedenen" sa ramana afara, ci BA se
punk die annoch bestehenden Nationalbenennungen".
Ili-am luat libertatea, .domnilor, a face acest amandament, pen-
tru-ca tare sunt convins, ca amandamentul men este in cea mai
strand' legatura cu lucrarea noastra din acest articol de lege".*).
Dimitrie Mega: ntnalta casa 1 Daca vom Ina la intrebare
lucrurile can s'au intamplat in zilele trecute si le vom confronta
cu cele-ce vAd ca se intampla astazi, ma euprinde mirare. In
zilele trecute din centru s'a atacat stanga, ca n'ar fi destul de
liberals, pentru-ca a voit a se linea strans de legile patriei ci sistema
patriei, prin care 4 natiuni ci 6 religiuni ar fi reeepte, cu toate ca
domnii aceia au fost in mare greseala, cand cugetand, ca pentru
nobili stau legile municipale, prin cari on -tine se poate incetateni,
totuci s'a adus din partea centralui inainte, ea not dorim a ne face
de ris inaintea opiniunii publice, inaintea Europei, caci prin aceasta
lege s'ar puns stavila la eultura ci propAsirea rani inteatata, ineat
capitalicti straini nu ar veni, dupa cum a zis un domn, in Ieara
Fagaracului, sg faca mori ci fabrici.
Eu sunt convins, ca stanga n'a cugetat la speeialictii aceia,
ci a cugetat la tristele acele intamplari, pe can le-am vazut in
*) Cf. 'Go:seta Transilvanieic, anul 1863, numarul 83-84 qi *Awed steno-
rrafic al dieted transilvanec, pag. 263-264.

www.dacoromanica.ro
 234

aceti 12 ani din urma, eand patriotii au fort in cea mai mare parte
hart aceasta nu se tine de
eschii dela drepturile cc le-au competat. Ins
obiectul zilei de astazi, ei de obieetul zilei se tine, ea . 4 sa se tine
aa cum este, on sa se modifice?
Eu aunt de parere, el punctul acela are de a ramanea, qi Inca
pu acele adaogeri, pe cari le-a dat Escel. Sa episcopul ,,Vaguna.
AO fi dorit Inca mai mult, mi fi dorit ca, dupa-ce marita cash a
determinat egala indreptatire a diferitelor natiuni din patrie, zsa se
face o propunere, ca numirile acestea, nationale, earl eselud egala
indreptatire a celoralalte natiuni, s se ctearga toate . . ." (Constata
apoi, ca ctergandu-se -ul acesta s'ar intregi numai privilegiile cele
de sate de ani. Si apoi, natiunii romane, ca egal indreptatite, Inca
i-s'ar cadeh un tezitoriu) . . 49
George Barifiu : Domnule prerdinte ! Dupa cele-ee am
auzit din centrn i stanga, aqi puteh sa ma contenese dela vorbire,
i sa ma alatur de-a dreptul la 4 aqa, cum Pa formulat inaltul
regim ci cum 1 -'a modificat deputatul SaNtei. Dar' fiind-ca am
auzit gi en din centru vorbindu-se despre drepturi vechi, cari cu
acia mare inlesnire, Intr'un timp aca scurt nu s'ar puteh delaturh
fare o stransa i deaprnape cercetare, la aceasta, inalta cash,
simtese datorinta de a vorbi iiii a raspunde. Eu tocmai din contra,
zie gi Bustin tare, ca acele drepturi, aeele privilegii veehi s'au supus
la cea mai stransa cercetare, atat de catra respectiva natiune, cat
fl.i de catra inaltul regim. Si cc e mai mult, s'au supus fii de tetra
noi, acestia cari ocupam stanga, sine ira et studio.
Cu toate acestea, fiind-ca imi aunt urate cugetarile reservate
qi ascunse, on -cand se lucre pentru contelegere Intre cetateni, en spun
verde i curat, Ca aca numitul *Sachsenlanda, mai ales de trei ani
incoace a facut mult sange rau, i a causat marl neplaceri in mij-
locul, in gnu] natiunii noastre. Aceasta o spun in auzul terii, i
socotese ca cu toli ma von tineh de euvant.
Eu din parte'mi, pentru-ca sa-mi eaOig o eonvingere a mea
individuals, pot zice ca Inca am perdut zile i nopti meditand asupra
acestei chestiuni, pentru-ca ma sa ma odichnese ci sa vad curat,
dael au conationalii mei drept, sau ca au eonlocuitorii nostri, bar-
batii eondueatori ai natiunii sasegti drept? Si eats astazi, dupa
atatea eugetari ostenitoare, trebue sa marturisesc, eft &Ind e in cea

*) Din 3 Gazeta Tramilvanieig, anul 1863, numarul 83-84.

www.dacoromanica.ro
 - 235 -
mai de pe urma, ma vad gift a intoaree cuvantul unui domn deputat
din centru care a zis, ea -ul acesta e farit inteles ist heute sinnlos
si se sustin, el numirea acestui phmant, spre esemplu de Sachsen-
land", ist heute sinnlos. (Bravo din sanga).
Deci eu toemai cugetAnd la privilegiile vechi, eke vor fi sunand
asupra cuthrui tinut sau phmitnt din Ardeal, nu mai am nimica in
contra, numeasch-1 care cum ii place, pentru-ca duph-ce privilegiile
au chzut, numirea in sine numai are nici o valoare prejudechtoare.
Precum intre altele mai multe sa obvine numirea de )Peatra Craiu-
lui, fAra ea aceea sit fie proprietatea privata a craiului, sau x. Culmea
lui Bucur, care nu e a lui Bucur, ci a aceluia care o are
ea proprietate, intoemai este si cu numirea de Sachsen land, on en
on -care alta. Deci tin-o d-lor shnatosi data le place, numai totusi
sa o fach aceasta inteun inteles, inctit acea numire nu cum-va sit
ajungh de ris in opiniunea publich europeana.
Domnilor! Privilegiile unui phmant din Ardeal ce inteles pot
avea, duph-ce data s'a proelamat si chiar statorit egalitatea de
drepturi civile si politice? Dupa-ce in Sara noastra s'a delaturat
douit nevoi mari din asa numitul phmant unguresc, aded: avitici-
tatea tii iobagia '
Prin aderea aviticithtii ni-s'a dat tuturor ocasiune minunata
de a cumpara in oare-care parte a terii proprietati private, numai
parale sa fie. Ear' apoi prin desfiintarea iobhgiei, in a chrei putere
fostii iobagi nu puteau sa -'i castige nichiri proprietate de pamitnt,
cum si prin desfiintarea acelor ordinatiuni si decrete mai vechi,
duph cari iobagiului nu-'i era ertat nici ea servitor Dakar a veni.
ad., pe pamantul regesc, pentru-ca it duceau earasi inda'rat, astrizi
in comitate sa bucura si acel mare numar de fosti iobagi din toate
trei natiunile de dreptul care sa zice : jus emendi et vendendi ".
titre aceste imprejurhri si dupa attttea fapte complinite sa pre-
supunem pe un moment casul acela, ca in cethfle si preste tot in
comunele mai avute sasesti s'ar afla vre-o 50 sau 60 mii de Sasi,
cari ar voi a cumpara proprietiiti, mosii, dela loeuitorii din comitate,
si anume dela Unguri. Rogu-vh, tine 'i-ar mai putek astazi impe-
deca in o asemenea vointh liberh a lor?
Nimenea ! Si earasi, sit lam casul, eh sit aft tot atata insi
locuitori din comitate, Romani sau Unguri, chrora urandu-li-se de
ocupaiunea lor ca eeonomi, le vine plhcerea de a-'si cumphra case
si mosii pe Id cetAtile si orasele shsesti. ii yeti putek opri ? Eu

www.dacoromanica.ro
 - 286 -
cred el nici dectim, pentru-cA, dael nici pe viitor nu va fi iertata
o asemenea migratiune dintr'un tinut al tArii in celalalt, apoi atunci
unde mai poate fi vorba la noi de libertate? Sau, pentru-ea cineva s'a
nascut in comitatul Turdei, sa nu poata coneurge nici de aci inainte
pentru un post in Sibiiu ? SA fie oare condamnat fie-care a ocupa
vre-o diregatorie numai in comuna, in orasul on satul in care s'a
nascut ? Frumoasa libertate ar fi aceasta 1
Mai Incolo, au nu v'ati bucurat domnilor cu deosebire toti
aceia, can suntem mai inAltati peste stele privilegii seracute cari au
omorit industria Ardealului, nu ne-am bucurat oare toti la esirea
legii pentru meserii ? (0 voce : E provisorie ! Baritiu : Wird aber
nicht immer provisorisch sein ! 0 voce: Das wtinschen wir auch.)
Earifiu (continua): Asa mai nainte Romanului nu ii era
ertat el invete meserii, si chiar astAzi el incA tot nu s'a dat spre
industrie, ci stA inch; mai peste tot pe lAngl agricultura sa, pentru-ch
poate fi ca mai, are doul-trei holde de pamant ce-'i prisosesc, incat
sa poea da din ele si copiilor sei. Va veni IDEA un timp in care
din tinerimea romaneascA Inca se va arunca o parte asupra corner-
ciului si a industriei, ear' dael unii tineri ca aceia ar veni BA se
aseze la Sibiiu, sau in alte orase, ii va putelt opri cineva? Socotesc
iarasi ca nu!
Deci daeb. vom cunoaste numai din punet de vedere al drep-
tului privat drepturile patriotilor nostri, ma rog ce inteles mai au
dupe aceasta numirile Ungarland, Seklerland si Saehsenland ??
Dar' imi va opune cineva la toate acestea : aca-darn cum ne
vom asigura esistenta nationalitatii noastre genetice, pentru-ca sa nu ne
inghitim unii pe altii ? Domnilor, cu totul altii sunt factorii aceia
cari asigurA o nationalitate, ear' nu ca sit' ma condamn eu a local
tot numai intr'o parte a thrii acesteia. Nationalitatea nu sta numai
intr'aceea, ca sa-'mi numar arborii genealogiei, ca si unii granzi
spanioli, cari isi deduc originea for de inainte de Christos, ear' acum
sunt decAzuti cu totul, intr'o totals saracie morall si materialA. Daca
nu vom aye?), noi putere de vieatA vis vitalis" in noi insine, data
limba noastra nu va castiga o sfera largA si intinsA de aetivitate,
cum si toate recerutele mijboace de eultivare si inavutire a ei, daca
noi ne vom da lenei si trandaviei, dad, unii on altii nu vom ingriji
pentru buna educatiune a tinerimei noastre, cu pastrarea strand.
a moralei celei mai curate, daca nu va fi intre noi insine o solida-
ritate, dacA nu vom fi eondusi de o umanitate mai inaltb., mai pe

www.dacoromanica.ro
 231

seurt, daca nu vom ti pastra demnitatea noastra nationals, atunei

viitorul natiunii noastre nu este asigurat. Putem noi se scoatem
la lume on -ce documente, ea eutare parnant se numete terra sa-
xonum, siculorum, valachorum, etc." eh nu plategte nimica.
tntr'aceea, dupl-ce tocmai acum, in zilele, in momentele aeestea
este aproape de a se trece in lege i inarticularea natiunii noastre,
dupa-ce stain sii intrAm i noi in staul, in launtrul barierilor consti-
tutiunii, apoi trebue se o spun, ca toata disputa care a decurs aici
despre numirea diferitelor WO ale thrii dupa nationalitate a fost
de prisos i e preocupatoare de alte proiecte de lege cari ne mai
ateapta, ca noua impartire a tarii, reorganisarea, i altele.
Pentru-ca clack' cine-va ne sta acuma inainte eu drepturile vechi, i
cu pergamentele, noi ne vom provoca la dreptul eel nou, catigat
prin lege i prin faptele complinite, prin urmare vom Intreba, oare
noi unde, pe care phmant se stam, dach suntem natiune recunoseuta?
Trebue se stain i noi unde-va pe pamant, pentru-eh in aer nu
putem sta.
Deci, fiind-ca eu in -ul acesta, duph-eum e aceiaci formulat
de regim, nu vad mai mult decal scopul de a ne preodihni pe noi,
pe d-voastra qi pe toate celelalte natiuni, panA la definitive orga-
nisatiune a aeestei teri, ma odihnesc pe langa acest paragraf, cu
modificatiunea ce s'a fAcut inteinsul".*)
loan Bran de Lemenyi: ninalta diets! Eu cred ca i
acei domni antevorbitori, cari s'au declarat ca doarh -ul acesta al
patrulea din proieetul regimului nu ar fi tocmai clar, ci ar fi oareli-
catva intunecat, ba dupa-cum a zis unul, fdrii inteles, numai
de aceea au zis aceasta, eh poate an luat paragraful acesta statator
din doutt randulete numai singur de sine, de1 in casul acesta ar fi
trebuit sA zicl, ca nu pricep darn ce voete regimul, sau ce tendenta
are regimul cu paragraful acesta, cAci aceea nu sta, nu e adevarat,
ca paragraful in sine nu ar avea intelegere, ar fi intunecat, pentru-ca
-ul In sine dupa toate regulele stilistice i gramaticale este intreg
i are intelesul seu clar. Darh zic, el toata aceasta pretensiva obseu-
ritate a acestui paragraf vine de acolo, ca acei antevorbitori, cari
nu von a intelege acest paragraf, au lAsat din bagare de seams acei
trei paragrafi de mai nainte, adeca, ca natiunea romans se deelarA
pe deplin egal indreptatita cu celelalte natiuni. Daca luhm nexul
*). Cf. 2 Gazeta Trans." 1863, numarul 83-84 Ili ,Ziarul stenografic al dietei
transilvane" pag. 264-266.

www.dacoromanica.ro
 288

acestui paragraf in bagare de mama, in combinatiune en precedentii

trei paragrafi, apoi trebue as marturisim, ea acest paragraf al regi-
mului nu numai are pe deplin intelesul seu, ci tot-odata este absoluta
necesitate ca sa stee aci undo eta, pentru-ea este efluxul eel mai
natural si necesar al paragrafilor precedenti.
Este de comun eunoscut, domnilor, ca. in Transilvania au fost
trei teritorii nationale, $i aci, in -ul 4 din proieetul regimului nu
este vorba de alto numiri, spre exemplu de comitatul Dobacei, de
comitatul Clujului, de districtul Frtgarasului, districtul Bistritei, etc.
Nu, domnilor, aci este vorba numai de diferitele numiri clupa na-
tionalitati, adeca, comitatele unguresti, scaunele $i districtele sasesti,
si seaunele sacuesti. Acestea au fost, domnilor, in fapta Cu ce
drept, sau nedrept, nu voiu s ma slobod aci la o demonstratiune
indelungata. Ating numai pe scurt in privinta comitatelor unde,
dupa -cum a reflectat domnul deputat al Salistei, Eseelenta Sa baronul
de yVaguna, erau nobili maghiari, si mai mare parte romani. De
aci ar putek omul sa ineheie, ca cu totul pe nedrept se numese
comitatele acestea comitate unguresti. tnsa stim prea bine, eh' in
comitate erau proprietari numai nobili, si massa poporului nu avea
proprietate dupa legile antimartiale, apoi nobilii de natiunea romana
nu se recunosteau de Romani, ci treceau ea membri ai natiunii
politice maghiare (magyar nemes ember), de aceea zie, ea poate nu
cu totul Para dreptate s'au numit comitatele comit ate ungureftie.
Tot aceasta corelatiune, tot aceasta intamplare eta si in privinta
scaunelor sacuesti, pentru.-ea acolo iarasi numai &Qui erau, in puterea
nprimae ocupationis", sau a donatiunilor ce le-au primit mai tarziu
dela domnitorii terii. Ei singuri erau in proprietatea plimantului.
Altmintrelea sta insa lucrul acesta in fundul regiu. Aci pot
sa zie, ca cu totul fara dreptate s'au numit seaunele si districtele
thsefti, de oare-ce chiar si dupl intelesul privilegiului andreian, in
cuvintele universus populus unus sit populus", apoi in unul uncle se zice
nnatura fundi regii non patitur diversitatem jurium ", in fundul regiu
toti acei locuitori unguri, romani si sacui, cari aveau posesiunea lor,
casa gi paniant, gi on -ce alte realitati, acestia erau intocmai deplin, ea
on -si-care Sas, intoemai deplin proprietari ai realitatilor lor, -- cu
nedreptul s'a numit asa-darn fundul regiu pamant sasese. Insa astlzi,
unde in comitate prin stergerea jobagiei, delaturarea aviticita,ii, s'au.
facut; precum nobilii, asa i toti fostii jobagi asemenea eetateni
liberi i deplini proprietari liberi ci deplini proprietari pe pamintul

www.dacoromanica.ro
 239

lor, asemenea gi in scaunele sacuegti, gi prin urmare acum an incetat

toate diferiacele, tare cred, ca aci nu este nici unul dintre acei
ferbinSi aphratori ai prerogativelor sasesti de mai nainte, care astazi
se mai zica, se mai pretinda, ca fundul regiu, scaunele gi districtele
sasegti, sunt phmant sasesc, vatra shseasea. Astazi, nici unul nu
cred ca va mai inthri gi afirma, oh mai esista on -care diferench intre
proprietari roman, magbiari, sacui gi sagi in fundul regiu, gi eh
Romanul care-'gi staphnegte pamantul nu este tocmai cu aga drept de
proprietate ca gi Sasul, gi cum -ca nu este phmentul ce-'1 staph,negte
Romanul in fundul regiu tocmai aga pamant romanese, precum este
acela ce-'1 stapinegte Sasul phmant Bases. Aceasta in special, iar'
in general nomenclatura va fi dupa majoritate, a potiori fit dominatio.
Deci ar urma gi numai de aci, eh acele numiri nationale ale
diferitelor parci ale Transilvaniei nu mai pot sh, esiste, dar' mai cu
seam& duph 1, 2 gi 3 din articolul acesta de lege, prin care s'au
deelarat solemnel din partea corpului legislativ deplin egal indrep-
thSite in Transilvania patru natiuni, astazi zic, nu poate nici-de-cum
BA mai esiste dupa pArerea mea nici o numire nationals a oare-
carei parci a Transilvaniei, s'au duph-cum un antevorbitor a pomenit
despre privilegiile seculare, pretinzand eh vrea un drept politic din
aceste numiri nationale BA mai esiste.
Domnilor ! Din acelea ce am zis in urma, eh adeca acum, dupa-ce
naSiunea romans s'a declarat de egal indreptatith in Transilvania, ar
fi, ca acelea pArti ale Transilvaniei, unde Romanii aunt in majoritate,
sh se numeasch roratmegti. insa de oare-ce aceasta in este azi la
ordinea zilei, aga regimul a facut foarte bine gi foarte inSeleptegte
zicand :ndiferitele numiri ale unor Orli ale Skil nu intemeiaza gi
nu dau drept politic pentru oare-care nationalitatea.
Eu din parte-'mi spriginese -ul regimului, en modificaSiunea,
sau adaosul facut de deputatul din Saligte, Escel. Sa baronul Andreiu
de .,Vaguna. Privitor la efectuirea egalei indreptiiIiri a naliunei romane
gi in privinta teritoriilor national() imi resin dreptul pe atunci, and
va fi a cincea proposisiune regeasch despre imparsirea teritoriilor la
ordinea zilei".*)
loan Balomiri: Eu tocmai din plirerile deelarate ma aflu
introit in parerea mea. twat am priceput eu paragraful acesta, zie cum -ca
e dubiu, gi se poate aplica dupa proverbul de mine citat: ibis
redibis, caci preeum in proverbul acela, gi aci atarna inSelesul dela
*) Din aZiarul stenografic al diftei transilvanec, pag. 266.

www.dacoromanica.ro
 240

coma. Asa-tiara en ai dori, ca propunerea mea sa se primeascii, de unde

nu, atunci mai intaiu ma alatur la propunerea deputatului Salistei,
si &el cum-va gi aceasta propunere ar &AA, atunci asi ramanea
totusi pe langa paragraful acesta, pentru-ca deg' mie mi-se pare ca
Intelesul lui ar fi cam Indoios, totui dupa-cum zice Romanul, rau
cu rau, dar' mai ran fart). rAu.
Domnul deputat Schuler de Libby zice, ca noi prin acest
paragraf ne desarticulam. Eu desarticularea aceasta o aflu in con-
clusul de eri &cut despre desarticularea natiunilor Transilvaniei.
Aci e vorba de drepturi nationale, de drepturi politice. Drept national
politic a asistat gi pttna acuma. Eu in fundul regiu am fost in servieiu,
unde au fost si alti Romani, gi acesta Inca e un drept politic. Ins
aci nu e vorba de drept politic, ci de drept national. Din asta causa,
eu numai ceva asi adaoge la propunerea d-lui deputat al Saligtei,
baron de .,S'aguna, adeea sit se puna npolitisch-nationale Rechteu.*).
Conrad Schmidt crede ca paragraful e de prisos. Dace
Ins& e sa ramana, atunci in loc de nationalitkti s se zica,
Dlocuitorio.
Servian-Popovicia: Ina It presidia Inalta cask' ! Preasti-
mabilul deputat Wittstock a observat foarte bine, ea nu numirea &ft
vre-un drept, ci titlul de posesiune. Titlurile in comitate, sau cum
se zice, in teritoriile unguresti, nu au avut atata insemnatate, pentru-ca
munieipiile acelea mare parte an cazut ; dar' au o insemnatate mare
in asa numitul pamant sasesc. Cum-ca de titlul de posesiune sunt
legate gi unele prerogative pe teritoriul sasese ne este cunoscut, gi
acestea sunt basate pe Insusi privilegiul andreian. Acest privilegiu
sta Inca gi astazi, des' toate celelalte privilegii ale terii s'au resturnat
la sunetul spiritului timpului de fats. Noi nu mai traim in timpurile
privilegiilor.
Atilt acum, cat gi In zilele trecute, s'a hotarat o lege, care
nu se potriveste cu privilegiile. Si oare, domnilor, cum am putett
esplica noi conelusul de eri cu o stare esceptionala a privilegiului
andreian? Cum ar mai pita susta acest privilegiu, sand insagi
legea fundamentals, diploma leopoldina s'a stramutat?
Fiind-ca asa dara duptt Intelesul de comun legat, fie-care pri-
vilegiu nu da alt-ceva decat o prerogative, Ara numai pentru egala
Indrepatire, aga-dara, domnilor, eu ai prop one, ca in 4 sa se puna in
') Cf. a Gazeta Trans. c 1863, numirul 83-84 qi aZiariul stenografic al
dicta' transdnanec, paging 268.

www.dacoromanica.ro
 241

loc de politische Rechte" cuvintele politisch nationale Rechte"

ear' celalalt cuprins al proiectului se ramtuia. Mai incolo asi pro-
pune, ca in Joe de Nationalitaten sa se pun" Nationen, gi asa pa-
ragraful ar aveh, sa, sune in modul urmatoriu : Die verschiedenen
Benennungen einzelner Landestheile begrtinden and gewahren keine
politisch-nationale Vorrechte flir die einzelnen Nationen".*)
Alesandru Boheitiel: Inclit corp legislativ gi represen-
tativ 1 Precum am in$eles eu pe toti antevorbitorii mei, intr'un punct
suntem toti intelesi, adeca in egalitatea nationala a acelor patru
natiuni recepte din patrie. Este insa o deosebire intra noi, ea o
parte afla prejudeeatoare deosebitele numiri ale patriei pentru uncle
nationalitati.
Mai multi dintre domnii vorbitori ai centrului s'au esprimat
intr'acolo, ca deosebitele numiri ale patriei nici deck nu voese a le
intelege inteacolo, ca cum ar voi sa le sustinit spre prejudiciul ce-
loralalte natiuni. S'au declarat, ca tin numai in municipiile nationale
se pot esercia drepturi nationale. In privinta aceasta consimt si eu
cu domnii antevorbitori. Este insa o diferinta intra opiniunea mea
si a domnielor lor. Aceea adeca, ca astazi, sustinandu-se deosebirile
numai ale patriei, ci lasandu-se -ul acesta afar ", atunci nu ar mai
twat nici o insemnatate egala indreptatire nationala. Pentru aceea
en aunt de parere, ca Forma cand nu sa va face impartirea noun a
patriei, cu municipii dupA nationalitati, paragraful acesta are be
ad. Mai incolo sunt de parere, ea pan" cand nu sa va face o impar-
tire no* cum si dupa aceea, fie-care natiune saisi poata esercia
drepturile nationale on in ce parte a terii. Prin urmare eu vreau,
ca drepturile nationale politico sa le pot esercia in scaunul Sibiiului
ca Sasul, $i tot asa Sasul in comitatul Clujului ai In districtul NA-
s,Audului. Pentru aceea eu aunt de parere, ca -ul acesta sa ra-
'Dana pe langa modificatiunea fa'cuta de Escel. Sa ci colega meu
deputatul Salictei, dar' totuci Inca eu adaogerea, ca di se zica in
urmatoriul mod : numirile diferite ale partilor terii nu intemeiaza
si nu sustin drepturi politice esclusive nici pentru o natiune fats
eu celelalte natiuni recunoseute si nu pot prejudeca egalei indrep-
tatiri individuals ". Aceasta eu atat mai tare a-ci cugeta ca e bine,
fiind-ca domnii Schuler-Libloy gi comitele natiunii sasesi s'au
i
declarat, ca dancii nu voese a apasa nici o nationalitate in pamantul
*) Cf. Gas'. Trans." 1863 Nr. 83-84. Qi Ziariul stenografic al &stet' !ran-
silvanec pag. 269-270.
16

www.dacoromanica.ro
 242

regesc, prin urmare eu sunt eonvins, a se va invoi i centrul la o

asemenea modificatiune".*)
EPiscopre/ ."agrizia: Ina la mit! Cu privire la acelea ce
s'au adus din partea mai multor stimati oratori in favorul i in
contra articolului sau paragrafului de lege, sunt silt unele a observa,
mai eu seams pentru aeeea, pentru-cA mi-am fost luat libertatea de
a propune o modifieatiune la -ul propus de &Ara inaltul regim.
Eu en cat mai omit gandesc despre cuprinsul -ului acestuia, en
atat mai tare aflu, ca regimul este in conseeventa qi in stransa lo-
gics in privinta -ului acestuia fata cu ceialalti de mai nainte,
pentru-ca, domnilor, regimul Sic), dar' i noi tim bine, eum a fost
organismul terii noastre.
Organismul terii noastre ci al legislatiunii a fost compus din
trei factori cardinal: din confesiuni recepte, nationalitAti recepte, i
din teritoriile nationale. Mi -se pare at' la dieta din an. 1846,
and s'a deschis in Cluj am fost ea spectator ci eu, poate ea
greese, dar' mi-se pare e ar fi fost trei inseriptiuni : deputati co-
mitatuum, deputati sedium saxonicalium, deputati sedium siculicalium
et deputati locorum taxalium.
Dar' domnilor, acum regimul in adevar s'a pus pe terenur cul-
turei europene, preeum se vede din contestul -ului acestuia. Vrea
sl aducA pe acesti trei factori la o eumpana care se corespunda
egalei indreptatiri, fara ca regimul sa faca tabula rasa". *i pentru
ce domnilor ? Eu, fire9te, nu ctiu tainele regimului, dar' presupun,
ca regimul prin proiectul aeesta de lege n'a voit sa faca tabula rasa,
9i adevArul it aflu intr'aceea, ca regimul proiectul acesta de lege de
tot generalminte, de tot in nicte precisiuni generale, intr'o stilisare
generala ni-1 propune, farA sA se lase in partile practice ale proiec-
tului. i precum domnilor mai 'nainte an fost acestia trei factori
can ne-au esehis pe noi Romanii foi confesiunea noastrA de legea
gr. orientala dela drepturile politice, i adeca, ideea nationaliatilor
recepte, ideea religiunilor recepte 7.i ideea teritoriilor nationale, ala
prea fire,te 9i inteleptete a luerat regimul, cand in -ul prim pro-
pune generalminte egala indreptAtire a natiunii romane i a confe-
sianilor ei, in -ul 2 egala indreptAtire a bisericilor de earl se tin
Romanii cu celelalte confesiuni din tad., asemenea generalmente, i in
-ul 3 vine regimul ear4i la o idee generala i zice : aca darn voi,
*) Cf. ,Gaz. Trans." 1863, num. 83-84 rii Ziariul step:ogre:fie al dietei !ran-
eilvaneu pag. 270.

www.dacoromanica.ro
 243

natiunea romans, veti fi egal indreptatiti cu celelalte natiuni. Ear"'

aci vine factorul din urma, al constitutiunii vechi, va sk zicA teri-
toriul national. Totuqi, sk nu va temeti Romttnilor, pentru-ca earai
prin lege sit hota'rete, ci se zice earagi generalminte, el din punct
de vedere al numirilor teritoriale nu se face natiunii nici o nedrep-
tate i nici o vAttimare.
Domnilor ! Teren mai legal nu qi-a putut lua regimul deck
acela pe care l'a luat in -ul acesta, i ma rog domnilor se. ramanem
pe langa ideea generals, pentru-ca clack ne departAm de aceasta,
venim pe un teren lunecos, venim, domnilor, Tntr'un chaos. Pentru-ce ?
Pentru-ca lumina zilei de astazi dk lumink numai acestui object
general, dar' nu da altor parti speciale.
Tocmai aa e cu legislatiunea noastrA, precum e acel cetacean,
care urea BA zideasca cask gi aduce numai materialul trebuincios la
un lot, dar' inca nu zidete., Aga gi noi, domnilor, avem lipsk mai
nainte de a afoeza nigte principii generkli, apoi clack va ajuta Dumnezeu
ea venim la nite legi organice, atunci lesne vom putek aplica legile
acelea generale ii;si la specialitate'4.1
Vorbesc urmatorii : Schnell, Ioan Balomiri i Ran-
nicker, ear' In mama is cuvantul
Icon ,57potariu: Inalta diets ! Pe scurt trebue sk vorbesc gi
eu la obiectul acesta, dupit-ce astazi, multamitii lui Dumnezeu, dupl
logica pe care o am eu in dejudecarea trebilor ardelene, mai bine
pricep euvantarile domnilor din centru decttt alta-datit.
Ma mir, ca ce s'a intamplat astazi stri mai aproape de logica
mea, ca adeca problema noastra nu este logica destructivA ci logica
de a conserve. aceea ce avem.
Altazi am auzit temerea de centralizatiune, i temerea aceasta
i-a aflat espresiune inteacolo, dack se vor terge drepturile can
per fietionem juris ar putea fi legate cu teritoriul. Eri a fost vorba,
inalta cask, de drepturi politico duptt nationalitati i confesiuni,
astazi este vorba de drepturi politico dupl teritorii. Eri nu eram,
eel putin central nu era cu atata scrupulositate, de a sustinek acele
drepturi pe cari constitutiunea Transilvaniei le asigurk nationalita-
tilor gi confesiunilor.
Era o idee inteadevar grandioask a fi cosmopoliti, a fi liberali.
Astazi insk vine vorba de teritorii, gi astazi se adeverete vorba, ca
*) Cf. s Gazeta Trans. anul 1863, nrul 83-84 0 sZiarul stenagrafic al dietei
transilvanec, pag. 270-271.
16*
www.dacoromanica.ro
 244

omul tot zice beati possidentes", si aceia, cari astazi au numirea de

teritorii, aceia astazi deduc din secoli, ea numirea aceasta nu se poate
trage afara numai cu o trasatura de peana.
Asa, inalta diets, eu si eri ci astazi am vorbit, nu ca Roman,
ci ca patriot ardelean. Eri ca patriot ardelean am zis, ea natiunile
ardelene si confesiunile ardelene, in intelesul constitutiunii patriei au
sa -ci conserve acele drepturi politice, cari asa zicand le-au ramas ca
patrimoniu, si la eari, dupa intentiunea preabunului nostru imparat
are natiunea romans si confesiunile ei norocire de aci incolo de a
se impartasi.
Aceasta intentiune m'a povatuit si pe mine cand ma feream
de tot, Cu toate ca opiniunea publieA striga asupra mea, sa fiu cos-
mopolit, sa fiu ultraliberal. Mai bine vreau sa fiu econom si se in
ce mi-a ramas dela strAmosi, pentru-ca se ramana si pentru nepoti.
De centralisatiune se tern domnii din centru, si este prea ade-
varat, ca centralisatiunea omoara sufletul, omoara trupul sub on -ce
forma de regim, sub parlament sau sub absolutism, si centralisatiunea
nici nu este principiu german (so ist es!), care pune atata pond pe
libertatea individuals. Din contra, voecte ci centrul a se asigura in
contra acesteia. Este adevarat, are de a da la toate referintele in-
dreptatirea for in stat, ca cu atttt mai putin sa se poata compune
centralisarea. Eri doriam sa se OA radacina aceasta tare in na-
tiune 9i confesiune, ear' astazi doresc sa se tins ci in pamttnt. Nu'mi
trebue mie nici o constitutiune cu tabula rasa", fare drepturi po-
litice. Nici an pamant {Ira drepturi, cum aci zice ago/c. IIn pamint
adus la sclavie nu'mi trebue, ca sa se implineasca aceea ca persoana
en drepturi nobiliteaza pamantul ci pamantul nobiliteaza persoana".
Din acest punct de plecare socotesc, ca usor poate eunoaste
inalta diets, care este parerea mea la obiectul zilei. Aceea, ca sa
nu stergem ce avem, ei sa conservam numai dupa intelesul -lui 1.
Asemenea sA se impartaseasea natiunea romans ci confesiunile ei.
Nu voiu sa se stearga absolut on -ce drept ar fi legat de Oman%
Oa, nu vom ajunge la propositiunea 5., ci voesc numai, ca acel
pamttnt sa nu fie numai esclusiv al unei natiuni, pe conta celoralalte.
Pentru aceea, eu, consecvent eu logics mea, partinese acest punct,
precum '1-a propus Escelenta Sa episcopal saguna, deputatul &hetet!,
dar' iarasi la *Rechtg in ace! inteles, ca sa se punks Vorrechla.49
*) Cf. aGaseta Trans.c 1863, numarul 83-84. qi DZiarul stenografic al
dietei transilvane" pag. 272.

www.dacoromanica.ro
 245

Zimmermann e de parerea, c5, paragraful on se pri-

mete in textuarea propus5, din partea guvernului, on apoi
trebue ters de tot.
.8. L. Popp: inalta cash ! Nu voiu sh ostenese inalta cash
cu vorbe multe, numai la obiectiunea cea mai de frunte vreau sA-'mi
fac reflexiunile mele. S'a zis dintru o parte a Inaltei case, ca -ul
acesta nu ar avea inteles. S'a reflectat din alta parte a casei, cA are
inteles, qi numai pentru aceia n'ar avea inteles, cari nu aunt ardeleni I Eu
Inca zic, inalta cash', ca -ul acesta numai pentru aceia poate fi fara inteles,
sari nu stiu imprejurArile si nu sunt ounoscuti cu trebile terii noastre.
E drept aceea, domnilor, eh numirile teritoriilor nu dau drepturi. Dar' imi
yeti concede domnilor si aceea, cA in patria noastra tocmai din
numirea unor sau altor parti ale tarii noastre, nu zic di pe drept
sau pe nedrept, s'au pretins, s'au usurpat, ba se pretind $i asthzi
drepturi. Asa-darl socotesc, eh paragraful acesta are numai acel
ifiteles, cA in pamAntul sasesc, unguresc si skims, sA aibA qi altii,
si anume, si Romanii drept de aci incolo. SA nu se mai zica, el
Rominul in Sachsenland e Sas, in MagyarfOld e Ungur, etc. i de
aceea ma rog de inalta curl ca sA primeasca paragraful acesta".*)
Mai is cuvantul referentul Trausehenfels, care primete
propunerea episcopului Jaguna, Mgt fait cuvantul (Inca .
Se Incepe apoi votarea asupra diferitelor propuneri, can
toate cad csi dieta voteaza cu majoritate de voturi textul
propus din partea guvernului, faro, nici o schimbare.
Paragraful 5 din proiectul guvernului se prinlete ne-
schimbat i Para discui-?ie.
Continuarea desbaterilor se amana pe qeditqa proximo,
i edinta se incheie.
.,S'e din/a XX V.
Tinut6 in 6 Septemvrie. Se cetete in toate limbile
paragraful 6 din proiectul de lege, pus la ordinea zilei.
SunA astfel : Toate legile terii, can stau in contrazicere
cu determinatiunile acestea, sunt desfiiatate i fltrA putere
de lege".
loan Balomiri pArtinete propunerea comisiunii, cu
adaosul, so, se mai zica i otatutele municipale i. punctele
") Din D Gazeta ,Tratuilvaniei c, 1863 numitrul 83 84.

www.dacoromanica.ro
 - 246 -
regulative", -, pentru-a i In acelea se afla ate ceva ce
nu se mai potrivete cu egala Indreptatire.
Schuler-Libloy e numai pentru invaliditarea legilor
regnicolare, pentru-c patentele, rescriptele i ordinatiunile
cii de alt-cum sunt scoase din putere.
Conrad Schmidt e pentru proiectul guvernului ki con-
stata, a ordinatiunile de sine Inte les a nu mai au valoare.
Metropolitul S"'ittuliu ar dorl, ca pe MITA Landes-
gesetze und Rescripte", sa se mai punt i cuvintele Pri-
vilegien und Patente" pentru-ca natiunea roman& i confe-
siunile ei s fie pe deplin linitite.
loan Balomiri raspunde lui Schuler-Libloy, ca, tocmai
universitatea saseasca i-a basat hotaririle totdeauna pe
statute li pe punctele regulative.
Gavriil Manu partinete propunerea metropolitului
Sulutiu, pentru-a, e convins, c6. prin rescripte, patente i
privilegii e vatamata, constitutiunea, i pentru-cal data e
vorba sti se fact legi noue, trebue revisuita diploma leopol-
clink care e basa edificiului constitutional In Ard.eal.
Joan Hania: . . . Primes toate argumentele aduse inainte
de stimabilul colega si antevorbitor, de ale mele. Adaog numai
aceea ince, ce a afirmat dl deputat Schuler-Libloy, ce adeee, rain
77
Landesgesetze" se inteleg toate legile si on -ce masuri ce ar sta
in contrazicere cu egala indreptatire, pentru-ca dace este asa, eu
cred, ea d-lui Inc e e de convingerea aceea, ca toate, fie acelea
on -ee masuri vor fi, dace se Impotrivese egalitatii de drept, vrea
ea sa fie abrogate. Pentru aceea, eu nu vad nisi o cause pentru-ce
aceasta sa nu se spunk si mai specificat. Ma intore insa la aceea-ee a
mentionat dl deputat Schuler-Libloy, si anume, la punctul acela,
undo a zis : statutele municipale sesesti man de zece ani Bunt fara
valoare. Stiu ci eu, ce eu introducerea condicei civile austriace
statutele municipale sasesti au incetat a mai avea valoare. Dar' apoi
eu Wait mai malt trebue sit ma cuprinda mirarea, and vad, ch, in
fapta nu este aca. Dreptul statutar, dupe, introducerea condicei
civile austriace e sters, ci totusi en am dovade la mama, ca acest
drept, sub altil manta* e reintrodus chiar acum in Grossau
(Cristian), cu 19 Iulie 1863, sub numeral 155, in o comuna, care
sta nemijlocit sub controla organelor politico municipale si nationale.
(Cetecte in nemteste actul, prin care sub pedeapsa de 5 fl. se opreste

www.dacoromanica.ro
 247

on -ce vanzare de pamant la strain (la nesavi), pentru-ca sa nu treack

mocia din manile Sacilor la cetateni de alta nationalitate, vi apoi
continua) : Eu aci, inalta casl, nu vad alta, decat introducerea
dreptului mai de aproape. Si apoi, ma rog, am dovada, ca prin
Vremdec aci se inteleg chiar loeuitorii romani din aceea comuna.
Eu ctiu, ea un Roman de acolo a eumparat o movie dela un Sas
on bani gata, dar' dupe aceea a fost citat inaintea diregatoriei vi a
fost provocat 51-'10 primeasea banii indarat vi sa lase movia altuia.
Eu acestea le-am spus numai ca esemplu, cum se pAzese legile de
mai nainte vi astazi, vi nu pot a nu pofti pe cei competenti, ca ase-
menea nelegiuiri sa nu mai sufere.
Si dup'a-cum am spus, eu primesc argumentele prea stimatului
meu antevorbitor de-ale mele, vi de aceea ma alatur intru toate la
propunerea Esc. Sale metropolitului .,.Culuiiuu.*)
Baronul Salmen ar dorl, ca paragraful acesta a fie
ters de tot, iar' daca, nu se poate, atunci e pentru proiectul
guvernului.
Schuler-Libloy raspunde in chestie personals lui Ioan
Balomiri i lui Than Hania.
Dimitrie Moga: ,, Dna legile patriei noastre toate
ar fi ava, bleat natiunea romans vi religiunile ei nu ar fi avut lipsa
de o schimbare a acelora 0 de legile cari se fae acum, atunci zic,
ca not nu am fi avut lipsa de a Serge privilegii, patente, rescripte
vi ordinatiuni, vi toate cats stau in contrazicere cu legile de astazi.
Dupa-ce insa nu pdata s'a intamplat, ca zuvernul, din respeete noun
neeunoste, a dat ordinatiuni vi de acelea, cari cu legile positive an
stat in contrazicere, este de lipsa acum sa facem pomenire in
punctul acesta, eh daca zicem, ea legile cari stau in contrazicere en
articolul acesta trebuesc sa fie vterse, se intelege de sine, ea trebue
sterse c1 toate privilegiile, patentele, reseriptele, ordinatiunile, statu-
tele municipale, eu o vorba toate acele institutiuni, can stau in
contrazieerea cea mai mica on legea pe care o facem astazi ". E
pentru propunerea metr. Sulqiu.**)
Conrad Schmidt raspunde lui Hania i Balomiri SiI
declara ca primete proiectul guvernului.
*) Cf, P Gas Trans.c 1863, numand 83-84 qi aZiarul stenograne al dietei
transilvanec pag. 280-281.
**) Cf. 'Gaze& Trans.c, anul 1863, numArul 86-86 qi cZiarul stenografle
al dicta transilvanec, pagina 282.

www.dacoromanica.ro
 248 --
Schnell crede ca statutele n'au sa fie amintite In pa-
ragraf, pentru-ca, in viitor i de alt-cum statutele trebue sa
fie aduse In consonants cu legile mai none. M. Binder ar
dorl, ca rescriptele ci ordinatiunile contrare legilor terii sa
fie cassate prin lege i sa, nu rAmana, incrediMat lucrul
acesta judecatoriilor.
Zimmermann partinete paragraful aa cum '1 -a pre-
sentat guvernul, pentru-c6, se baseaza pe art. VIII. din
anul 1791. Patentele i rescriptele sa, nu se pomeneasca,
pentru-a sunt venite dela coroanA. Modificarea metrop.
..5'u/u/iu nu o poate accepta. Urmeaza
L. Y. Pop fi : ,,inalta cash Nu de frica gazetei germane
ce ese in Viena sub ntimele )Presses, care qi-a luat placerea de a
combate pe acei barbati ai statului, can Bunt tot-odatA si membri
ai acestei diete, pentru-ca nu ar al:Ara proiectul regimului, 9i nici din
respect catrA aceia, can doara din mijlocul acestei diete au aflat de
bine a informa fals 9i a ataca pe barbatii acestia, pentru-ca nu apAra
proiectul regimului, nu, ci numai din convingerea mea vorbese astazi
fientru proiectul regimului.
Eu, inalta cask trebue BA vorbese din pullet de vedere juridic
9i constitutional. Duph parerea mea 6 ar fi cu totul de prisos,
dupa-cum foarte bine a observat domnul baron Salmen. i eu m'a9i
multaral cu 7, dupa care legea aceasta are sa intre in activitate
Para am in are, pentru-ca clack' legea pe care o facem acuma intro adevar se
va pune in lucrare, apoi de sine se intelege ca on-ce fel de legi, privilegii,
etc. can stau in contra, nu mai pot Ewa valoare. Este apoi o axiomA juri-
dicA care are putere in toata lumea civilisata, cumeit leg posterior
derogat priori". Prin urmare, nu poate fi nici un jurist care as
creadA, ea dupa-ce va intra legea aceasta in activitate sa mai ail:A
putere legi on privilegii, etc. de mai nainte, can stau in contra
acestei legi.
Din punct de vedere constitutional, pe litnet lege nu pot sta
ordinatiuni, patents, etc. can nu au asemenea valoare ca legea. Nici
n'ar fi deci a se mai ingriji de ele. Trebue insl s mArturisese,
ca prin aceea, ca la 6 urea cineva BA se mai adaoge gi privilegii,
ordinatiuni, patente, rescripte qi on-ce alte masuri administrative,
nu cred eu nici o luare de positie in contra proiectului regimului,
9i ast-fel nu aflu nici in propunerea Escel. Sale d-lui metropolit nici
o opositiune in contra proiectului guvernului, si Para frica, tocmai

www.dacoromanica.ro
 249

data a-'i representa numai regimul, dela care butt dupe -cum am
mai spas i in zilele treeute, nu am nici un mandat special, m'ai
pita, alatura la amandamentul Escel. Sale metropolitului, neputand
presupune, ea regimul ar vni a mai sustineit privilegii, ordinatiuni,
statute, etc. contrare legii ce se aduce acuma.
Eu, inalta cash, de altmintrelea opositiune in contra proieetului
regimului despre egala indreptatire a natiunii romhne rfi a confe-
siunilor ei peste tot nu am vazut in aceasta case. Am vazut mo-
dificari si schimbari stilistice, dar' opositiune nu. Numai o opositiune
am vazut, care s'a flout eri dintr'o parte a easel, careia ii place sa
faca lumea a erede, eh ea singura spriginete regimul, adech pentru
tergerea de tot a -lui 4 din proiectul regimului.
De aceea deci, data spre multamirea i odihnirea casei este de
lipsa sa se clarifice -ul acesta, atunci poate sa se faca fara nici o
opositiune regimului, ear' data asta are a se face, sh se faea ap,
ca 61 fie legea Clara, adech sa se sparga toate privilegiile, patentele
i toate alte ordinatiuni, intru atata, intru-cat stau in contra legii".*)
Rannicher e pentru proiectul comisiunii, fiind-ca proiectul
guvernului nu-'1 multamete.
Metro Mai yS'ulatia (raspunde antaiu pe scurt lui Zim-
mermann si apoi continua astfel): M. Sa, ne putem lauda, ea eu
deosebita gratie a compatimit Yi partinit totdeauna eonfesiunea noastra
units. Multe bunatati ne-a (Ural% qi a demandat intre altele, ca sa
se doteze clerul unit, sit se dee preotimei portiune canonica unde
numai se poate. Aceasta a fost voia M. Sale dela divul Leopold
incepand, pima in zilele de acum. Si totucii, in contra intentiunii
acestor indurati i marinimoi imparati i monarchi s'a stors, i aa
zicand, inelat la anul 1816 un deeret, in care s'a pus aceea, ca
acolo undo un romano-catolic esista odata ca paroch dotat, acolo sit
nu se dee ex nexu unionise la parochi gr.-catolici portiune canonica.
Ce a fost mai stricacios pentru biserica mea decal un deeret ca
acesta, care a luat subsistenta parochului meu si 'i-a nimicit existenta,
caci on -tine stie, eh dad). parochul nu va aveh ce maim, trebue sa-'i
paraseasea ci turma, si dach nu va avea turma pe pastoral seu,
trebue sh se risipeasea I
Aceasta cred eh a fost in contra voii i intentiunii M. Sale, ci
in contra ci a regimului. i totaqi s'a intamplat ! Dela anul 1850
*) Cf. pGazeta Transilvanieig, 1863, numarul 85-86 qi ,Ziarul stenos,*
al dielei transilvaneg, pag. 285.

www.dacoromanica.ro
 250

incoace, iaragi din prea inalta gratie a M. Sale, s'a introdus de facto
egala indreptatire a natiunii romane qi a confesiunilor ei. Dela anul
1856 incoace eu am fost silit tocmai pentru parochul meu din Sibiiu
sa cer portiune canonica, sau dotatiune din casa alodiala. i ce s'a
intamplat ? Dupa 7,Gleichberechtigung aller Nationen and Confessionen"
ni-se da dela magistrat, provocaudu-se la un rescript eunoseut, aceea
resolutiune, ea nu se cuvine parochului meu portiune canoniel, sau
dotatiune, pentru-ca in Toe, in Sibiiu, este dotat parochul romano-
catolic.
Aa-dara, domnilor, fapta aceasta arata, ca eu am fundament
pentru ce vreau ca gi decretele, etc. cari prejudeca confesiunii mele
sa se puns afara din vigoarea legii, dupa-ce esista ordinatiuni admi-
nistrative, cari in contra intentiunii M. Sale fac confesiunii mele
stricaciune. Si awdara domnilor, eu ca o siguritate in contra abu-
surilor vreau sa ramana specificarea mea, gi raman strain pe langa
amandamentul meu. Ma rog ca sa se primeasel".*)
Mihail Bohcifiel: . . . Toii aeei domni vorbitori cari an
spriginit proiectul regimului, '1-au spriginit pe basa constitutiunii
transilvane, pe basa legilor transilvane. Lisa fiind ca toate acele legi
ale Transilvaniei, cate aunt, au fost basate pe caste, pe privilegii ci
nobilime, aca -dara -ul acesta e in contrazicere cu proiectul regi-
mului i al comisiunii, va sa zica, legile acestea toate stau eu paragraful
acesta in contrazicere, prin urmare nici o lege nu ar mai exista in
intelesul -lui 3, pentru-ca on intro privinta on intr'alta stau in
contrazicere. Pentru aceea, eu nu pot sprigini nici al regimului, niei
al Escel. Sale metropolitului uluciu, ci primesc al Escel. Sale d-lui
vicepreqedinte guvernial, pentru-ca nu sta in contrazicere. (Presidentul
it face atent, ea vicepresidentul guvernial a vorbit pentru proiectul
guvernului, fara modifieare. Oratorul continua): Aca -dara eu partinese
propunerea Escel. Sale metropolitului, cu aceea distinetiune, el adeca :
toate legile terii, toate ordinatiunile, patente gi reseripte 6i on -ce
masuri administrative, ineat ele stau in contrazicere cu determina-
iunile acestei legi, aunt desfiintate". Nu voese deci sit le desfiintez
neconditionat, cu atat mai vertos, ca tocmai din vorbirile aceloxa
can an stat pe basa constitutiunii vechi i an zis, eh numai legile
acelea constitutionale pot sa aiba valoare inteo tears constitutionals,
unde a fost vorba despre statute s'au provocat la dreptul civil ci la
*) Cf. 'Ca:seta Tran.rilvanieic, anul 1863, numarul 85 -86 Qi *Ziarul steno-
gra* al dietei transilvaneg, pag. 286-287.

www.dacoromanica.ro
 251

legile penale. Pentru aceea eu vreau, ca toate legile acelea BA intro

specificate tocmai in legea aceasta.*)
Mai vorbesc : Zimmermann, Gull, i raportorul Trauschen-
fels, care pledeazk pentru proiectul comisiunii. in urine,
presidentul declare, discutia incheiata, si consults dieta,
care primes,te cu majoritate de voturi propunerea metropo-
litului Suhtliu. Celelalte propuneri cad toate.
Paragraful 7 al proiectului de lege, care sunk astfel :
77
Puterea obligatoare a legii acesteia int.& in activitate fire,
amknare", se primeste neschimbat si fare. discutie.
edinta se ridick pe un sfert de cias pentru a FA
formula de nou proiectul de lege, conform hotkririlor luate
din partea dietei. Dupe, redeschidere intregul proiect de
lege se, ceteste de nou, si dupe, -ce episcopul Dr. Dobra si
deputatul Joachim ilfureifian fac niste observAri stilare, se
alege o comisiune de trei (. 'aguna, Rannicher, Ldszlo&Y),
pentru-ca sa, indrepte greselile stilare, ear' a treia cetire
s araank pe sedinta urmatoare. edinta se, incheie.
,,Vedinia XXVI.
Tinuta in 7 Septemvrie. A fost de scurta durate.
Sk ceteste si se, autentica protocolul sedintei premergatoare.
Fac promisiunea cuvenitk regalistii de nationalitate ma-
ghiara, episcopul Fogarassy i decanul Eranosz, earl s'au
presentat la dieta, ocupand loc in dreapta, intrk aclama-
iunile tntregei case, si deputatul .Klein, ales in Bistrita,
in locul demisionatului Lang.
Se ceteste acum primul articol de lege din anul 1863,
votat din partea dietei ardelene, si adeck in limba romans,
germane, i maghiara. Se ceteste apoi in toate aceste trei
limbi representatiunea catre, Monarch pentru preainalta sane-
tionare a acestui proiect de lege, si in urine. comitiva cu
care representatiunea si proiectul de lege s va preda co-
misarului regesc, pentru inaintare la locul prealnalt.
Se primesc toate si presidentul enunta votarea lor, ca
holarire validk, adusd din pal-tea dielei. Cu privire la
modul predkrii acestor insemnate acte de stat se is hota-
*) Cf. s Gazeta Transilvanieic, and 1863, numirul 85-86 qi sZiaral steno-
grafie al diced transilvanec pag. 287.

www.dacoromanica.ro
 - 252 --
Area, ca comisiunea care a lucrat proiectul de lege se, fie
incredintatA i cu mergerea la comisariul regesc pentru a
i-1 preda.
In restul F4edirqei se mai ispravesc urmatoarele :
Comisiunea permanents verificitoare prin raportorul
Hania propune verificarea deputatilor Constantin Pauciu,
ales in cercul IlI. al Brasovulni, Dimitrie Moldovan, ales
in cercul V. al Albei-inferioare, Baron Reichenstein, ales
in cercul II fil. Sibiiului si George Roman, ales in Mociu.
Se declare, verificati toti patru.
Metropolitul .Futufiu interpeleazt in chestia deputatu-
lui Axente Severu, ales in cercul VI. al Albei-inferioare,
ear' presidentul respunde, c, guvernul a cerut actele dela
comisiunea centrals, i astfel numai dupe, sosirea actelor va
putea s dee deslusirile cerute.
La propunerea baronului Bedeus se decide alegerea
unui membru nou in comisiunea verificatoare, in local de-
putatului demisionat Lang, qi presidentul pune alegerea pe
sedinta urmAtoare. Sedinta se incheie la oarele 11.
*
Ea-0, acum articolul de lege (Art. I.) al dietei arde-
lene din 1863, adus cu privire la efectuirea egalei indrep-
tatiri a natiunii romane si a confesiunilor ei, asa cum a
fost votat in a treia cetire din partea dietei :

Articol de lege
despre efectuirea egalei indrefitaliri a natiunii romdne Sri
a confesiunilor ei.
z. Watiunea romdnd, religiunea gr. ea/oiled, ca atare,
i religiunea gr. oriental, se recunosc prin lege, intru In-
felesul constitufiunii transilvane, intocmai ca fi celelalte 3
natiuni psi 4 confesiuni recunoscute ale Transilvaniei.
2, Biserica gr. catolica, ca atare, fi biserica gr.
orientald an tot acea fiositiune de drept de sine statdtoare
in stat, tot acea libertate de a se organisa in afacerile
for intfrne, fie cari be ocufiau celelalte biserici ale ferii, re-
cunoscute grin lege i recepte dupd drefitul de stat, adeca
biserica romano-catolicei, biserica de religiunea evangelico-

www.dacoromanica.ro
 - 268 -
elvetica, biserica de religiunea evangelico-augsburgicit fi bi-
serica unitarie, .pe basa legilor terii, sari garanteazd pe
deplin libertatea religiunii .,si a constiinlii. Pe icing& re-
Aervarea a'reptului de sufirainspecliune at Coroanei, deter-
mina/ j5rin legile marelui _principal Transilvania, ce ii
compete a-1 e..ercia in inielesul constituliunii,sunt a.fa dar'
toate aceste biserici indreptdfite fi regula, administra fi
conduce Mate afacerile for eclesiastice, precum fi funda-
fiunile, fondurile fi institutele lor, intru infelesul afeza-
mintelor for canonice, independent de orili care influents
a vreunei ate biserici.
3. Nafiunile recunoscule prin lege, si adeca, naliu-
nea. 114-ctgiarilor, Sitcuilor, Sailor fi a Romdnilor; fate una
cu alta sunt pe deplin egal indreptdcite si ca alari se fo-
losesc in sensul constituliunii transilvane de asemenea drep-
turi politice. Liberzel eserciliu reli gionar, cum fi egalitatea
de drept eel& fenesc fi politic a tuturor locuitorilor
nu sufere prin aceasta nici o restrangere.
4. Numirile diferite ale pdriilor ferii nu interne-
iazd fi nu dau .pe seama na.,tionalitdtilor singuratice nici
un fel de drepturi palace.
5. In marca marelui principal at Transilvaniei sat
va suscepe o emblemd proprie fientru natiunea romdna.
6. Toate legile terii, firivilegii, patente, rescripte, or-
a'inafluni fi alle mdsuri administrative, cart ,slau in contra-
zicere cu determinaliunile legii acesteia, sunt desfiinfate si
lard putere de lege.
. 7. Puterea obligettoare a 7egii acesteia lntra in
activitate lard. amdnare.
at.

Acest articol de lege a fost incaintat domnitorului In

7 Septemvrie 1863, ins* de representatiunea in care dieta
se ruga, ca M. Sa sa binevoiasa din preainalta Indurare
a '1 sanctiona, i prin aceasta a imbucura, atat pe acest
preacredincios corp representativ, cat i mai, ales pe nail-
unea ronuind din Ardeal.
Anticipet aci cele Inamplate ceva mai tarziu.
Incuviintarea preainalta a urmat In 17 Septemvrie,
prin urmatoriul rescript imparatesc:

www.dacoromanica.ro
 -, 264 -
Noi, Francisc Iosif intdiul, din grafia lui Dumnezeu
imparat al Austriei, etc. mare Principe al Transilvaniei
i comite al Seicuilor, etc.
Dam de fare i firiceput refiresentanfilor iubitului
nostru mare principal Transilvania pe z Julie a. c. la
Sibiiu convocali:
Articolul de lege privitor la efectuirea egalei indrefi-
tatiri a nafiunii romcine i a religiunilor ei, care ni-l'ali
subternut iubitilor credincio,si prig imfiuternicitul nostru
comisar reg. de dieta fie ldngd refiresentatiunea voastra
din 7 Septemvrie a. c., ce se atinge de firincipiile intr' acela
fironunlate, it incuviinfam, fi numai in privinta formularii
lui am ajiat de trebuinja a face unele stramutari.
Cu aldta mai tare za provoclim dara sa sub,dernefi
sancfiunii noastre preatnalte ad alaturatul articol de lege,
in modul indatinat, pe leinga observarea -lui 23 din re-
gulamentul provisor de dieta, cdt se fioate de curdnd, cu cdt
stramutari le de not facute nu acing esen,ta lucrului, ci
eschid numai unele interfiretari cu cari nici voi nu con-.
similyi.
Pe ldnga care va ranuittem cu bunavoinla ,si grafia
noastra ces. reg. fi de mare Principe nestramutaver afilecajti.
Dal in Ischl, in 17 Sefitemvrie, anul una mie optsulepsezeci
fi trei, al imfidratirii noastre al cincisprezecelea. Francisc
Iosif m. fi. Conte Francisc de Ntidasdy m. p. In urma
mandatului preainalt al M. Sale ces. reg. afiostolice, Conte
Nicolau de Teleky m. /5..
In 28 Septembre 1863 cancelaria aulica transilvana
a retrimis dietei acest prim articol de lege, cu esprimarea
dorinei, sa, fie modificat astfel:
La 2. in loc de stat, sa. se punk, in irul al treilea
in Ardeal, ear' incheierea paragrafului s sune astfel :
i conduce toate afacerile for eclesiastice, intru intelesul
aezemintelor for canonice i bisericeti, precum i afacerile
for colastice, fwadaIlunile, fondurile i institutele lor, inde-
pendent de on - i -care influenza, a vre-unei alte biserici".
La 6. sa, se zica: toate legile terii, cari stau in
contrazicere cu determinaOunile leg,ii acesteia, aunt desfiin-

www.dacoromanica.ro
 255

tate i far6, putere de lege,." Subscris : Conte Francisc de

Nddasdy si. conte Nicolau de Teleky.
Dieta In urma acestei provocari a adresat Coroanei
la 7 Octomvrie 1863 o noun representatiune, de urmAtoriul
cuprins :
,Sacrati-simil ces. reg. fi apostolicd Maiestate ! Preaindurate
Doamne /
Representantii cei mai credinciofi fi ascultdtori ai marelui
principat Transilvania, adunafi in dietii, dupd inviafiunea regu-
lamentului provisor de trebi, supundnd unei noue pertracteiri
articolul I. de lege, privitor la efectuirea egalei indreptdtiri a
natiunii romdne ,si a confesiunilor ei, care s'a trimis in jos cu
preainaltul rescript datat din Ischl, 17 Septemvrie 1863, fi s'a
restituit dietei prin imputernicitul comisar regesc de dietd al M.
Voastre, fi-au dat invoirea for necondi /ionata la teak acelea mo-
cicari pe cari M. Voastra v'ati indurat preagra /ios a le indigeta
in formularea aceluia.
Tot-odata se observeazd prea umilit, ca verbul numeric Pnegyz
care se cuprinde la inceputul S-lui 3 in textul maghiar al arti-
colului de lege, fi care verb a lost ramas afara prin grefealti din
textul german fi roman, s'a &i./zit ,si in aceste doue texte din
urmd, fientru-ca uniformitatea, conturbatei prin aceea, sd se
reaftige.
Prea umilit subscrisul corp refiresentativ grabefte deci a
subflerne Al. Voastre ces. reg. .yi apostolice in alaturare numitul
articol de lege, in formularea sa cea noud,.fie care v'a /i indurat
M. Voastrd preagratios a o presemna, rugandu-vd cu reverin /a
cea mai addncii omagiald, ca Majestatea Voastrd sii vd indurati
preagatios a-'l accepta, intdri, fi sane /ions.
Pe ldngii cari cu credin /d necldlitii, incredere, alipire 4i (c
cea mai adanca supunere riimdnem: Ai Al. Voastrd ces. reg.
apostolice cei mai credincio,si supufi yi servi, representantii
marelui princlpat Transilvania, aduna /i in diet?". Sibiiu, 7 Octomvrie
1863.1.*) (Urmeazd subscrierile)

*) Din Foaia 'entree minte, inimd fi literature", anal 1863, numerii 24, 26, 27.

www.dacoromanica.ro
 - 266 -
.,S'edinta XXVII
Tinuta in 12 Septemvrie. A fost o sedin0 festiva, fiind-ca
In ea au fost cetite doue rescripte imparatesti : unul referitor
la numirea presidentului si a vice-presidentilor pentru dieta,
si altul drept raspuns la adresa dietei, inaintata monarchului.
In vederea acestor doue eveniinente presidentul Groisz
s'a presentat In haine de gala, si a fost primit cu aclamari
generale.
Se ceteste si autentica Intaiu protocolul sedintei pre-
mergatoare, ear' In urma episcopul .,caguna raporteaza, ca,
comisiunea Incredintata cu elaborarea proiectului de lege
despre efectuirea egalei- indreptatiri a nat?iunii romane si a
confesiunilor ei s'a presentat la comisariul regesc, care a
avut bunavoinca a lua in primire legea votata, cum si
representaciunea si comitiva, promkand cu afabilitate, ca.
va Implini rugarea dietei si va Inainta monarchului spre
sanctionare firimul arlicol de lege al dietei actuale ardelene.
Raportul se is spre tire si presidentul cu o potrivita
suita iase intru intimpinarea comisarului regesc, a carui
venire la dieta i-se semnalase. Comisariul antra in sala intre
aclamari sgomotoase. Comunica dietei, ca, M. Sa s'a Indu-
rat preagratios a numi president pentru dieta actuala pe
Groisz, vicepresident prim pe Joan Aldulian, i vicepre-
sident II pe Kirchner. .

Rescriptul regesc referitor la aceasta numire sa, ce-

teste In toate limbile. E de cuprinsul urmator :
bNoi Francisc losif intiiiul, din gratia lui Dumnezeu
imprat at Austriei, rege apostolic al Ungariei , etc. dam
de (tire si firicefiut refiresentanfilor iubitului nostru mare
principal Transilvania, fie z Julie a. c. la Sibiluonvocali :
Pe temeiul alegerii facute de voi, iubililor credinciofi,
in infelesul -liti 2 at regulamentuluz provisoriu de dieta
pentru marele principal at Transilvaniei fi a firofiunerzi
voastre in aceasta privinta, care ni-s' a substernut cu re-
firesentafiunea din 21 August a. c. grin imfiuternicitul
nostru comisar reg. de dieta, numim president at dietei
Transilvaniei fie consilierul reg. govern transilvanean
Gustav Groisz, care fu chemat de not a lua parte la
dieta, iar' vicefiresidenfi ai acestei diete fie defizaajzi alefi

www.dacoromanica.ro
 267

fi consilierii reg. nostru guvern transilvlinean loan

Aldulian Sri Frideric Kirchner.
Pe ldngd care vt rdmdnem cu bundvoinfa fi gralia
noastrd ces. reg. )s-i de princifie nestrdmutaver afilecafi,
Dat in capitala si refedinla noastrd Viena, in 5 Sept.
anul 1863, al impdrafiriinoastre at cinsprezecelea. Francisc
Iosif m. p. F. conte Ncidasdy m. p. In urma mandatului
fireainalt at M. Sale ces. reg. apostolice : Eugen baron
Friedenfelse.*)
Presidentul si vicepresidenii pun apoi jurAmantul obli-
gat In fah comisariului regesc, care dupe terminarea ac-
tului parasete sala intre cele mai sgomotoase aclamari.
Presidentul si vicepresidentii Ii ocupa acum locurile.
Presidentul rostete o vorbire de inaugurare, fn limba ma-
ghiara, multamind dietei pentru Incredere i pentru ajuto-
riul de care l'a facut parta i phna acuma. Termini, cu :
Eljen a csaszar, dljen a ham!"
Vorbecte apoi vicepresidentul
loan Aldulian urmAtoarele (romaneste): Inala cash! In-.
durandu-se M. Sa ces. reg. apostolicA, in urma prea umilitei repre-
senta-ciuni a inaltei case, a denumi pe presidentul provisoriu, pe
preastimatur nostra domn Gustav Groin de president definitiv, i
complettind preagra-tios presidiul dietal prin denumirea de doi vice-
presidenti, si anume, a unuia in puIin insemnatoarea mea persoana,
si a oeluialalt in persoana preastimata a domnului colega deputat
Friedrich Kirchner, ma grAbesc a prinde ocasiunea presentit pen-
tru-ca BA multamese inaltei case in numele presidiului dietal pentru
increderea ce ati binevoit a ne manifest cu ocasiunea alegerilor
de presedinte (sb. traiasea!). Tot-odath marturisesc din adancul sufle-
tului, ca mie, ca ci colegilor mei, nimica nu ne va putelt causa mai
mare bucurie i mulcamire, deck data ne va succede a ne putea
sustinek demni de increderea inaltei case ci pentru viitoriu. Dee
Dumnezeu, preastimaIilor domni, ca eu incredere imprumutatit ci
credincioci devisei preabunului nostru impArat ci domn Dviribus
unitise se putem conluera cu efeet la inaintarea prosperitacii acestei
patrii prea scumpe, spre consolidarea imperiului ci spre marirea prea-
inaltului tron, cari luate la olalta, trebue BA fie fare indoiala una
*) Din aFoaia pentru mince, inima a literalurdc, anul 1863, numirul 25.
17

www.dacoromanica.ro
 268

ci aceeasi nedespartita tints a nisuintelor noastre, una $i aceeasi

nedespartita icoana a dorintei noastre. Pentru aeeea, incheiu Cu
obicinuita eselamatiune care ne fnsufleteste pe toti intru asemenea :
sa traiasel imparatul si marele principe, sa traiascg. patria!"
(Traiasea, Hoch, Eljen !)*)
Vorbegte apoi i al doilea vicepresident, Friedrich
Kirchner, In limba germana, cam In acelai 114eles, multa.-
mind M. Sale pentru graia preaInalta, iar' dietei pentru
increderea cu care '1-a distins.
Se cetete acum hArtia comisarului regesc prin care
acesta trimite dietei rescriptul Imparatesc din 5 Septemvrie
1863, iar' In urma se cetete insui rescriptul preainalt
venit drept raspuns la adresa dietei, trimisa domnitorului.
Presidentul G. Groisz cetete rescriptul In ungurekite, vice-
presidentul Kirchner In nemceffte, iar' vicepresidentul Aldu-
lian In romanete. Rescriptul e primit din toate partile
on vii aclamari, cu puternice strigari de : sa traiascA,
hoch, dljen. Cuprinsul rescriptului, In textul romAnesc e
urmatorul:
Noi, Francise Iosif intaiul, din gratia lui Dumnezeu 1mparat
al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei, Lombardiei ci Venetiei, Lo-
domeriei Eli Iliriei, archiduce al Austriei, mare prineipe. al Transil-
vaniei si comite al Saeuilor, etc.
Dam de stire si priceput representantilor iubitului nostru mare
prineipat Transilvania, pe 1 Iulie a. e. la Sibiiu convoeati :
Inima noastra parinteasea o imple de bucurie si multamire
adresa din 21 August a. c. care a-'ti indreptat-o eatra noi, iubitilor
eredineiosi, ca representanti ai marelui nostru prineipat Transilvania,
adunati la diets, din eausa rescriptului nostru reg. din 15 Iunie a. e.
emis pentru desehiderea dietei.
Cu incredere v'am intimpinat, si en ineredere deplina ne-ati
rfispuns, iubitilor credinciosi.
Privind la interesele proprii ale iubitului nostru mare prineipat
Transilvania, privind nu mai putin la dinastia noastra ci la interesele
totalitatii monarchiei, ati reeunoseut seopositatea, intelepciunea ci
neeesitatea politica', a acelor principii de stat, pe earl noi le-am
proclamat din indemn propriu de constitutiune a imperiului nostru.

*) Din iGazeta Transilvanieic, anul 1863, numarul 79-80.

www.dacoromanica.ro
 - 259 -
i precum primisera in anul 1722 representantii de atunci ai
principatului Transilvania cu credinta, Para pregetare, apriat si de
bunk voe, cu declaratiune unanima sanctiunea pragmatics, stability
de precedesorul nostru de glorioask aducere aminte, Carol al VI-lea,
pricepand ei prea bine ce securitate si foloase aduce cu sine pentru
intreaga teary ci cetatenii ei impreunarea terilor ereditare cu pro-
vinciile de sub dinastia noastra, ci au intnemit despre aceea docu-
mentele legal solemne, asa aflarkti $i voi, iubitilor credinciosi,
condusi de judecata inteleaptk si sims patriotic, tocmai in aceleaci
principii de stat ale noastre garantia cea mai sigura de care are
trebuinta, nu numai autoritatea imperiului, ci si independenta,
pastrata prin aceste principii de stat, cu grija, pe seama iubitului
nostru mare principat Transilvania.
Voi cunoscurati, iubitilor credincioci, a iubitul nostru mare
principat Transilvania poate ajunge la un viitor mai frumos si mai
prosperitor pe calea inceputa a unei de sine administratii politice si
judecatoresti, cum si cu cereul legislatiunii sale ci basa de aci eastigata
de a putek susta ca o Ceara de sine statatoare, mai incolo prin egala
indreptiltire si binecuvantata desvoltare a tuturor nationalitatilor
locuitoare in ea. i en loialitate adevaratk ati deelarat, iubitilor
eredineiosi, a amasurat provocarii noastre sunteti gata a trece in
legile terii, in textul autentic al celor trei limbi ale tarii, diploma
noastra imparateascA din 20 Octomvrie 1860 si legea fundamentalk
despre representatiunea imperiului din 26 Februarie 1861, espedatk
asemenea ca diploma Imparateascil, ci a subeterne despre aceasta
sanctiunii noastre preainalte un articol de lege, pe care -'l va
proiecta dieta.
Cu placere curate vedem in aceasta prompt* o inoita dovadk
de credintk ci alipire neelintith Idea Maiestatea Noastra, cum si
atilt traditiunile aeelui trecut, in care stramosii vostri au recunoscut
eu multhmitil c1 au marturisit pe fate de ce pret mare e legatura
nedisolvabilk prin sanctiunea pragmatics infiintatit a Transilvaniei
catra celelalte regate ci teri ale intregei monarchii.
Asteptkm deci proiectul de lege al dietei, care ni 1-ati promis
despre inarticularea acestor documente solemne in legile Orli.
Cele-ce ne afiarAm indemnati a vi-le face eunoseute in rescriptul
nostru regesc din 15 Iunie a. c. in privinta diplomei leopoldine ci
a prupensitatii noastre de a emite o diploma noua solemnii, au aflat
in voi, iubitilor credinciosi, resunet reeunosektor, si ne simtim prea
17
www.dacoromanica.ro
 260

placut fndestulii, ca si voi, iubitilor credincioi, eugetati asemenea

despre insemniitatea de drept public a acestei diplome, pentru totdeauna
memorabil..
Pentru-ca voim a infiinta, impreunA cu voi, pe calea consti-
tutionall, in locul acelor determinatiuni ale diplomei leopoldine, cari
de fapt au devenit a fi fa'rl putintl, structure din launtru de drept
public a iubitului nostru mare principat Transilvania i corelatiunea
lui catra Intreaga monarchie, in privinta detarmuririi definitive a
modului in care al se trimitl deputatii Transilvaniei la senatul im-
perial, iar' diploma, a arei emitere v'am promis-o, iubitilor credin-
cio9i, pentru casul sand o ati sere, are sa fie, dupl cugetul nostru
parintese, numai espresiunea solemnA a acelora ce le vom fi infiintat
la olaltl.
In pertractArile de panii acum ale dietei ai arltat, iubitilor
credincioi, c. cunoagteti bine starea lucrului, necesitatea i foloasele
unei deslegari norocoase, ca ati pltruns insemniitatea si ponderositatea
propositiunilor de legi pe can le-am dat al vi-se impartaceasca.
Ati dovedit judecata mature, cunotinte 9i esperiente largi, zel pa-
triotic i o predomnire de sine, fArl de care nici o pertractare mai
apzath despre intreblrile cele mai insemnate ale imperiului i ale
terii ci nici inaintarea intereselor materiale nu e cu putinta.
Continuati deci, iubitilor credineioroi, lucrarea la opul eel grew
en aceaqi incredere deplina chtra sinceritatea intentiunilor p'arinteti,
de bine voitoare, ale legitimului vostru principe, de eari fusarAti
pltrunqi ci insufietiti ei pang. acuma, in seriorisitate deamna ei loia-
litatea voastrii comprobatA, ca sh-'1 puteti fini cat mai curand.
Pe langl care vg, rilmanem cu bunlvointa gi gratia noastrA
ces. reg. $i de principe nestramutaver aplecali.
Dat in capitala gi reedinta noastrl Viena, in 5 Septenwrie
anul una mie opt Bute case zeci i trei, al implatirii noastre al cinci-
sprezecelea. Francisc Iosif m. p., Fr. conte de Nddasdy m. p. to urma
mandatului preainalt al M. Sale ces. reg. apostolice: Eugen baron
Friedenfels m. p.")
Se face linite i la tribuna. apare
Episcopul baron de iyaguna, pentru a rosti urna-
toarea vorbire :

*) Din ,Foaia pentru minte, inime fi literatur44, anul 1863, numarul 25.

www.dacoromanica.ro
 261

tnaltA casl ! Sunt pltruns de aceea credintl politics, el nu

interes de partide ne-a adunat pe noi aici. Problema noastrA e mai
nobill, mai inalta, cleat ca la deslegarea ei el ne poata stapani pe noi
nista interese particulare sau individuals. Noi suntem adunati aici,
in dieta aceasta, pentru-ca edificiul constitutiunei patriei noastre
al '1 reedificlm, sit-'l reinoim, sl-'l amplificAm dupe cerintele pre-
sentului, dupa sborul civilisatiunii, elci cu toti suntem incredintati,
ca urmand unor asemeni eonvingeri patriotice, problema cea grea
dar' nobilA ce ne-a clzut in parte-ne, o vom deslega spre multamirea
patriei intregi.
VA aduceti aminte prea bine, preastimatilor domni, ca in adresa
ce am asternut Majestatii Sale ca raspuns la preagratiosul sail res-
cript din 15 Iunie a. c , am depus in punctatiuni generale dar' sin-
cere credinta noastrA politica, am primit principiile cele cultivatoare
ale presentului, am primit principiile bine socotite pe can Maiesta-
tea Sa s'a indurat a ni-le impartasi in diplomele sale din 20 Octombre
1860 si in cea din 26 Februarie 1861.
In privinta acestor doua diplome asisderea lamurit si corect
s'a descoperit inalta casa in alineele 6, 7 qi 8 ale adresei, unde a
zis (cetecte in nemteste alineele, apoi continua romAneste):
Precum in privinta tuturor punctelor din adresa s'a indurat
Maiestatea Sa inteun limbaj mai mult dead phrintese a ne raspunde,
dar' cu deosebire la pasajul acesta din adresa noastra, sub alinea
6, 7 si 8, manifesteaza Maiestatea Sa o indestulire de tot mare.
Dar' tot-odata, intelegAnd promisiunea noastra, intelegand credinta
noastrA politics, stt descopere inteacolo, a Maiestatea Sa asteaptl
dela noi, ca aceea ee am zis in adresa sA si efectuim. Va se ziett,
am zis in adresa, sub alinea 23, el (ceteste alinea aceasta din adresl
ci in urma confirm*
Natura obiectului acestuia poate fi, eh ar cere dela mine o
disertatiune mai pe larg. Dar' eu zic cu Cicero, el argumenta
causarum non tam numerare quam expendere soleo", si ml retin
dela tot felul de argumentari, citei sunt convins, el pe cat inaintea
mea, pe atttt si inaintea intregei acestei case inalte, obieetul zilei
este preacunoscut.
De aceea, imi iau voie numai a lua cuvantal si a propune
inaltei case, ca sh binevoiascA a hotari primirea acestor doul di-
plome imparatesti in condica legilor ardelene, care se va face. (Bravo,
din toate pi-Mile). A clonal pentru elaborarea unei asemenea legi

www.dacoromanica.ro
 262

a activa o comisiune dietala. Dupl pArerea mea doarA s'ar putea

increde elaborarea unei asemenea legi comisiunei celei de adresA.
(A9a e 1 Bravo !) Tot-odadt mid recomanda comiaiunei, ca alit ama-
nare sA se apuce de elaborarea proiectului de lege neeesar intru
acest sfarit.*) (Bravo. SA traiasea 0
Dupace in numele Salilor deputatul M Binder spri-
jinete cu caldura propunerea episcopului .Yaguna, presi-
dentul enunO, c5, propunerea e primitA cu totalitatea vo-
turilor, minus doue maghiare, ale episcopului Fogarassy fi
decanului Erdnosz, cari au cost pentru respingerea pro-
pun erei.
Sedinta se Incheie la oarele 12 i jumatate, punandu-se
la ordinea zilei pentru edinta urmatoare a doua proposi-
ciune regeasca: proiectul de lege despre intrebuinfarea lim-
bilor patriei in afaceri oficioase.

Dreptul limbilor -erii.

Sedinta XX VIII.
Tinuta in 14 Septemvrie. Se cetete i autentica
protocolul ledintei din urma. In afacerea judelui cercual
Apathy, care a tratat rau pe un militar concediat, mort
in urma acestei tratari, se cetesc actele de justificare ale
numitului judecator, care cere darea in judecata a calum-
niatorilor4. Casa trece la ordinea zilei.
Se deschide desbaterea generala asupra proposifunii
a doua regecti, despre intrebuintarea celor trei limbi ale terli
In raporturile vietii publice oficioase. Raportor Schuler-
Liblo y.
Raportorul urca tribuna i spun, ca In sinul comi-
siunii nu s'a ivit divergenpi de pareri, ci in unamitate s'a
acceptat principiul egalei indreptatiri a celor trei limbi :-
maghiara, germana, i rornAnAl a cAror intrebuintare co-
misiunea a pus'o pe basa ideilor moderne de stat. Aceste
trei limbi von fi In viitor tot-atatea suflete datatoare de via0
ale Transilvaniei, ear' prin cultura acestor trei limbi, cei
buni ai naOunilor acestora devin de trei on binefacatorii
1 Cf. ) Gazeta Trans.c 1863, numarul 79-80 #i a Ziarul stenografic al
dietei transilvanec, pagina 298-299.

www.dacoromanica.ro
 263

patriei. Comisiunea s'a tinut strans de proiectul guvernu-

lui M ce privete fondul, i numai fn forma Pa schimbat.
Cetete proiectul i raportul comisiunii.
Presidentul zomunica dietei, c dupe, -ce comisiunea are
proiect propriu de lege, pentru apArarea proiectului regi-
mului numete pe Rannicher representant al vederilor gu-
vernului. Rannicher fi ocupA local pe banca reservata
pentru representantii guvernului.
Deputatul Obert nu aprobt proiectul comisiunei, din
punct de vedere al claritatii. De altcum e pentru egala
indreptatire a limbilor.
Jr. L. Popp: InaltA casA 1 Este cam cu greu a zice ceva
lucru nou, a zice ceva lucru interesant in intrebarea care este astazi
la ordinea zilei, dupe ce de doi oratori asa de escelenti, precum a
foot domnul referent al comitetului, qi domnul antevorbitor Obert,
toate acelea ce s'ar putea zice despre momentuositatea li insemna-
tatea articolului acestuia de lege s'au cam adus inainte, cli mie nu-mi
mai romane deck a adaoge, a de este o cause, de este un lucru
care a Flout neintelegeri, certe ci frecari intre natiunile surori con-
locuitoare, acesta este obiectul de astazi.
De mare insemnAtate a fost articolul prim de lege despre egala
indreptatire a natiunii romane ci a confesiunilor ei, dar' eu zic, ca
de mai mare insemnatate este articolul de lege care este astazi pe
tapet, pentru-ca ?la/junta fdra limbs e moartd. Prin limbs, se
manifesteazA viata unei natiuni. Cu bucurie dar' trebue sit salutam,
inaltA casA, proiectul regimului, care sta inaintea noastrg.. Rar sa
va fi foot intimplat vre-odata ca regimul sA iase inaintea unei diete
Cu un proiect aca de liberal, si cgtra toate trei limbile intr'o forma
de drept, ea acesta.
Nu este astazi nici locul, nici timpul de a ne slobozi in sin-
guraticele disposiVani sat' specialitAti ale acestui proieet; va veni
timpul pentru acestea la desbaterea specialA. MA restrang numai
a atinge pe scurt acele principii pe cari le vAd eu depuse in pro-
iectul regimului. Si &Tech, intaiu, infruntea proiectului stA esprimati
egala indrepciiire a celor trei limbi din patriee, a limbei ma-
ghiare, germane ci romane.
Inalta cast l Eu mai cl asi puteit zice, cs afarl de paragra-
ful acesta nu este de lipsisi sa se mai face alti paragrafi. S'a zis
din partea dlui referent, ca proiectul regimului este o instructiune,

www.dacoromanica.ro
 - 264 -
ai comitetul s'a silit a-i da o alth formA, mai acomodatA unei legi.
Eu, zie, ca dacA este o instruetiune proiectul regimului, atunci este
ai proiectul comitetului o instructiune. lush trebue sit zic, ca nu
aunt instructiuni, nici proiectul regimului, nici proieetul comitetului,
ci amandouA nu aunt alta deck numai o deducere din -ul ce stri
in fruntea proieetului regimului.
Al doilea lueru depus in proiectul regimului este, ca fie-carui
transilvAnean ii este iertat a se folosi la on -ce diregAtorie din Cara
de limba sa. Un principiu mai liberal, inalth case, nu cred ea se
poate pune. Asemenea se zice, ca la fie-care auplicA, cerere, in-
stantA, fie-care cetacean are sa capete rAspuns in limba sa, respec-
tive in limba pe care a intrebuintat'o el.
Nu cred ca s'ar putek face obiectiune nici in contra acestui
prineipiu.
Al treilea principiu it aflu ea acolo, di se da putere Muni-
cipiilor de aisi stabili ele limba for oficioasa in care sa corespondeze,
atilt cu diregatoriile coordinate, cat ai cu cele supra- on subordonate.
De multe-ori s'a adus aici autonomia municipalA Inainte.
Ina ltA cash"! awl este vorba de autonomia municipals, socotesc ca
cel mai mare drept al municipiilor este de a'ai stabili limba. SA
aduce Inainte ea municipiile nu aunt regulate cum se cade. Ind.
nu trebue sit no abatem dela prineipii pentru un lueru care este
trecAtor si care cat de eurand va veni inaintea dietei pe tapet, ca
ss se reguleze dupa dreptate.
Al patrulea principiu 11 aflu in proiectul regimului, ca diregato-
riile mai Inalte, pentru cari, nefiind ele municipale, autonome,
are coroana, are impAratul de a stabili limba oficioask aunt
indatorate, nu numai la oficiile supuse, dar' ai la Coate municipiile,
comunele si alte diregatorii, precum si la singuratici, a da resolutiuni
si decisiuni in limba munieipiului, a comunei, sau a altei diregAtorii,
ori singuratic.
Mai este un moment care inel s'ar putea numi un prineipiu,
$i acesta este in -ul care zice, ca legea aceasta are numai dealt
a intra in vigoare. Si acesta este un principiu foarte liberal, care
este pus aei ca sa multameasca pe aceia, cari panA acum nu s'au
putut folosi de drepturile limbei. Aceasta lege se distinge foarte
mult ai difereaza tare de legile din 1847, cari pun termin prima
and are sa invete fie-care limba oficioasA. Aici nu este lipsh a
pune termin, pentru-ch aici nu este vorba de a introduce limbi

www.dacoromanica.ro
 266

necunoscute ea oficioase, de a impune cuiva o limba care de aeuma

ar trebul sa o Inv*, ci este vorba de a da fie-caruia drept de a se
folosi de limba sa, de a concede intrebuintarea limbilor pe cari le
stiu toti, cad trebue sa stim toti macar una eau doua din limbile
patriei". (E pentru proiectul regimului, reservandu-'si reflexiunile
pentru desbaterea specialli).*)
Episcopul Fogarassy polemiseaza cu referentul, care se
provocase la vremurile asupritoare din trecut, apoi constatti,
ca proiectul regimului e Intead.evar liberal, caci guvernul a
dat fie-caruia drepturile sale, reservAndu-'si partea cea mai
grea : esecutarea. Recunoscut fiind ()data, principiul Indrep-
tatirii egale, dieta e datoare s-'l i efe,ctuiascA, de aceea,
spriginete proiectul guvernului i roaga, dieta sa fie cu
crutare fats de aceia cari nu sunt presenti (Unguri i Sticui).
Urmeaza :
George Roman: Astazi este ziva invierii ,ri a
limbii romane, pentru-ca de astazi incolo va teal in comunicatiunile
publice oficioase. 0 zi, pe care natiunea romans intocmai asa o va
sarba, in toate veacurile, cu cea mai mare pietate, cum sarbeaza
toata lumea cresting serbatorile invierii sufletelor geniului omenesc,
pe cari le-a scos salvatorul lumii dela moarte, aducandu-le la vieata,
inainte de aceasta cu 1863 de ani.
Nu se poate nega, ziva aceasta de inviere a sosit. Si de-ar
da Dumnezeu sa reinvie limba romaneasca in toate afacerile, pen-
tru-ca alt-fel, natiunii romane, a carei legatura ce esista intre ea si
limba foarte potrivit se aseamana cu legatura ce esista intre trup
ci suflet, zic, natiunii romane tocmai asa nu-'i va folosi daca nu
va fi limba ei egal indreptatita, de sus pans jos, de s'ar inarticola
ea ca regnicolara macar si de zece-ori, precum nu foloseste omului
trupul de-ar dobandi lumea toata i-'i va pierde sufletul.
De aceea, pe mine nu ma indestulesc paragrafii 5, 6 si 10 din
proiectul comisiunii dietale, facut pentru folosirea limbilor, despre
cari imi vain lua libertate a face observatiuni la desbaterea specials.
Se zice, ea limba e amara, apoi se zice ea limba e duke. Si
en zic, a este o amaraciune dintre cele mai maxi and nu -'ti este
permis a folosi limba materna in comunicatiunea publics oficioasa,
caci aceasta amaraciune o am gustat si en.

*) Din ,Ziarul stenografic at dietei transilvanec, pag. 304-305.

www.dacoromanica.ro
 266

Din contra, folosirea limbei materne este una din cele mai
marl dulceti, ceea-ce o simtim cu totii astazi, pentru-ca din
preainalta grade a M. Sale imparatului di mare principe al Tran-
silvaniei in aceasta camera stralucita di limba romans Bi germana
aunt ca ffi cea maghiara folosite, pe nand cele doua erau pans acuma
eschise din sanul eorpului legislativ.
Ina lta dieta! En tin limba nationals de eel mai pretios odor
di de eel mai mare tesaur al fie-earei natiuni, Bi cuget a nu fad.
temeiu. Aceasta aca se considers de catra toate popoarele trecutului,
sari au stat totdeauna gata a sacrifica toate pentru conservarea
limbii. Si di Maghiarii, Germanii Bi Romanii, tot aca de pretioasa
an tinut di in limba, eeea-ce apare di de acolo, ca la poporul maghiar
esista traditiunea, a di atunci, cand a zidit Dumnezeu pe eel dintaiu
om di 'i-a dat suflet, 'i-a zis in limba ungureasca : Daddme, (am
dat) Bi de aceea s'ar fi chemat Adam. Deel earn mitologic, dar'
arata cat de tare idi iubedte limba, un lucru laudabil. (Presidentul it
'ace atent sa ramana la obiect). Dar' e intrebarea, cum iii iubese
limba Romanii ? Martora ne este istoria, caci ea ne spune, ca mai
mult se luptau pentru limba decat pentru vie*.
Germanii? Pe Sadi gi eu ii in de Germani. Germanii? Apoi
sa ma provoc la marele Herder care a zis intre altele, ea omul
care nu-'di iubedte limba nu merits a fi privit de am 1
Din cele premise se poate vedea, ca ce ponderositate mare
pun eu pe egala indreptatire a limbei, ineat Bi fericirea patriei o lin
condilionata de ea.
Mare lueru este limba, domnilor ! Sunt ph'truns de convingerea,
ca di inalta dieta privedte obiectul limbei de unul din cele mai
importante, di Bunt magulit de speranta, ea inalta dieta va codifica
un articol in aceasta privinta, atilt de clar di de drept, ineat nela-
sandu-se in el nici o uBitit prin care s'ar puteh viri discordie di
frecaturi mistuitoare intre naliuni2 sa poata contribui la dorita buns
contelegere a patriotilor di confaptui la fericirea patriei".*)
Conrad Schmidt constata, c6, basa adevarata pe care
poate sa se punk, dieta In chestia de fata, are sa fie numai
una : indrej5td /irea egala pentru kale limbile.

*) Cf. *Gazeta Transilvaniei., anal 1863, numarul 85-86 qi sZiarul ste-

negro.* al dietei transilvanec, pag. 308-309.

www.dacoromanica.ro
 - 267 -
Joan Pu Karla: inaIth cast! insemnatatea obiectului ce
sth la ordinea zilei s'a desfasurat din partea mai multor antevorbitori
inteatata, luck dacA a-'si incepe $i eu de acolo, asi face o repeti-
thine care numai ar ostitni atentiunea inaltei ease. Eu tree darn
de-odata a-'mi da opiniunea de-adreptul la obiectul zilei ci zie, ea
ml alAtur en totul pe langA proiectul regimului, iar' proiectul co-
mitetului dietal it delatur total, pentru-ca proieetul regimului, atilt
in forma, cat i in materie, are preferinth.
De forma, domnilor 1 Eu aflu in proiectul regimului o pre-
cisiune si claritate cu mult mai mare dealt in proiectul comisiunii
dietale, iar' operatul comisiunii mi-se pare mai intuneeos; i comi-
siunea, mind a tras doi sau trei paragrafi la un boo, n'a aflat piatra
sapientlei.
Ce se atinge de material, voiu sh aduc numai vre-o cAteva
esemple ea sl vedem ca proieetul regimului este en mult mai drept,
mai liberal. De esemplu, in proieetul comisiunii s'a lAsat afara
obligamentul oficiilor de a da la 'Atli tradueeri autentice din sentinte,
care parere se vede a o pArtini i domnul comite shsesc, Conrad
Schmidt, din acel punet de vedere, el d-sale e mai plAeuth o
sentinta buns in o limbA strainA, deck o sententA rea in limba
proprie.
Aceasta ar fi, domnilor, data sentinta ar fi tot-deauna dreaptA.
Dar' not am cApAtat de multe-ori sentinte cari an fost in limb
strains, si totusi n'au fost drepte. Stim, domnilor, ca omul shrac sA
multAmeste daciiii dai sentinta in limba lui. BunA, rea, cum e.
Din contra, el ar trebui sit mai plateasca ca set-1 esplice eineva ce
a capAtat.
A doua, all intr'un loe in proieetul regimului se zice, ea in-
culpatul poate sit-'i aleagh. i alth limbs, pe care sh o priceaph,
ceea-ce comisiunea a Ihsat afarA. (Rosenfeld: Das is speziell!) Ia,
das ist speziell. _MI bringe es jedoch nur beispielsweise, als Beweg-
grund in der Hauptdebatte zu Gunsten der Regierungsvorlage.
(S'auzim !)
Asa-darit proieetul regimului este aici mai liberal, mai drept.
Pentru-ca, domnilor, dad, un inculpat stA intre gendarmi i-'1 intreaba
judecAtorul ca ce limbh alege pentru pertractare, facAndu-se numai
un semn cu sprancenele bietul inculpat stie, ca va capAta in be de
unul, doi sau trei ani &eh nu-'i va alege limba de care se tine
judecAtorul. (Ilaritate.)

www.dacoromanica.ro
 268

Asi mai avea si alte asemenea eomparatiuni de a face in favorul

proieetului regimului, dar' le las pentru desbaterea specialA. Si asa,
domnilor, eu mA alAtur cu totul la proiectul regimului, cu totala in-
laturare a elaboratului comisiunii" (Bravo).*)
Birthler se bucura, ca regimul a venit sa fats drep-
tate tuturor limbilor din Ceara, i primete proiectul comi-
siunii, fund -ca e mai bine precisat.
Stefan Biltiu: ninaltA case legislativl ! Eu salut cu bucurie
si en indestulire obiectul dietei pus la desbatere, adeca proiectul de
lege pentru intrebuintarea celor trei limbi ale terii in comunicatiunea ofi-
cioasa publics. fl salut, zic, en bucurie, pentru-el eu privesc limba de
vieata si sufletul fie-eArei natiuni. Natiunea fare de intrebuintarea
limbei sale proprii e moarta. Istoria ne dl dovadA despre unele
natiuni a cAror esistenta in realitate astral a incetat, dar' nu pentru
aceea ea doarg n'ar avea, ranalsite in depArtatii for strAnepoti, ci
pentru aceea, pentru-e4 limbs for nu mai este, nu mai esistA.
Noi, fiii natiunilor ardelene, ered ca toti dorim ci voim sA
perenam esistenta mamelor noastre natiuni. On toti dorim a intemeia
intro ele o concordie solidA si statornieg. Asa-dare scopul nostru
este $i trebue sa fie, ca sA respectam limba fie-carei natiuni, icaci
amalgamisarea, s'au mai bine zis, proba de amalgamisare a unei na-
tiuni in alta, ar fi pe cat de periculoasa, pe atilt de grea, ba pot
zice ea ar fi tocmai en neputintA.
Eu din parte-'mi zic, ea nu voesc sit cad in pAcatul egoismului
mai mult on mai putin esercitat aproape pane acuma cu eschiderea
unei sau altei limbi surori a tarii din comerciul oficios, nici prin
restrangerea celoralalte limbi ale patriei voesc se ettstig siguranta
limbei mele, sau ceva suprematisare. Nu o voeste aceasta niei M.
Sa Ginn de esercitiul liber al limbilor terii in comunicatiunea publiel
oficioasA, ei prin proposigiunea a doua regeasca tocmai voeste M.
Sa sA se ediee prin lege precisi si Clara egalitatea ci modul intro-
buintArii limbilor patriei in comunicatiunea oficioasa publica, data
ci legislatiunea de azi va Alta spre onoare a deslega tema aceasta,
nu intru atilta de grea, data se va percurge dupii firul dreptAtii,
deck frumoasA, dacii se va desfasurA dupe principiul nationalitatilor,
adoptat in Europa.

Din ajar:el stosografie al dietei transilvanec, pag. 310-311.

www.dacoromanica.ro
 289

Eu nu osandesc legislatiunile trecute, eh nu an luat in privinth

in chestiunea limbei acest principiu, pe atunci inch nedesvoltat.
insa cutez a zice, eh' legislatiunea de astazi i-ar perde mult din
marirea ei, nedtmd deslegare deplina temei Inainte statAtoare dupa
acest principiu, sau de cum-va ar lhsa, ca tema aceasta sa rhmttnii
inch i pe viitor intro o parte sau Intr'alta mifr de cearth. lush
multamita inaltului regim, cam proiectul seu de lege firul conducator
al obiectului acestuia '1-a fheut aa de neted, aa de precis, aa de
elar, 'Meat not nu avem astazi alta de a face, decat numai modifi-
catiunile cele de lipsh, dupa cerinta Imprejurarilor cari nouli ne sunt
mai bine cunoscute.
Acest proiect de lege al regimului este cu luare aminte la
corporatiunile morale, la oficii i la persoanele singuratice, intru atata,
incitt duph a mea phrere nimica n'a ramas afara din reflexiunile
inaltului regim in proiectul acesta. De1 sunt dara a se face unele
modificatiuni in proiectul regimului, in specialitate, dupa parerea
mea in genere ci poste tot, din partea mea proiectul de lege al
regimului, care este obiectul desbaterii zilei de astazi, it phrtinese".
(Strigari : Sehluss! Schluss !) *)
Iacob Bologa: (Dupe o seurta introducere continua ast-fel):
Nu aci vorbi nici acuma, ai theeh, pentru-ca tocmai aca de tare-'mi
zace la inimb. curtmda inthrire a legii luate acum sub pertractare,
precum imi zace intarirea legii celei dintaia, despre Inarticularea na-
tiunii romane i a confesiunilor ei, ci despre egala indreptatire a
celoralalte popoare din Ceara. Aci taeea, zic, dach nu m'aci ved6
indemnat i silk la vorbire de unele imprejurari de afara.
Am cetit, ca cu cat mai tare ne apropiem de desbaterea obiec-
tului zilei de astazi, intru adevar prea momentuos, eu atilt mai mare
Intristare euprinde o parte a lumii din afara care tremura de frich,
ca pe basa proiectului inaltului regim s'ar puteb. aduce o lege care
ar jigni egala indreptatire a celor trei limbi din patrie.
Am cetit, cum-ca din -ul 15 al proieetului... inaltului regim,
precum i din -ul 17 se deduc unele consecvente, can clack* ar sta,
rhea ar fi aca, inteadevAr ar fi apte de a insufla fie-carui patriot
grija i temere.
Pentru-ca sit se delature o ast-fel de grip. i temere, prin
esprimarea inaltei case, cum -ca e nefundata, i pentru-ca BA intre in
*) Din aZiarul stenagrafic al dietri tran.filvattes, pag. 812,

www.dacoromanica.ro
 - 270 -
locul ei odihna fie-carui patriot, imi iau voe a osteni atentiunea
inaltei case cu vre-o cateva observatiuni la proiectul dat de inaltul
regim, cu privinta la usuarea limbilor din patrie in comunicatiunea
publics politica.
Eu, domnilor, nu am nici o temere, ei aunt cu mult mai convina
pe deplin, eh acelea conseevente cari se fac pe temeiul paragrafilor
15 ai 17 din proiectul regimului ai pe cari le cetiiu in zilele acestea
in o foaie publich, aunt lipsite de tot fundamentul ai aunt numai
eflux al fricei celei prea maxi. Am cetit adeca, A dandu-se pe
temeiul paragrafilor citati unei limbi din patrie prerogative, va veni
luerul acolo, ca comunele sa fie toate silite a aerie numai In aceea
limba privilegiata, iar' diregatoriile sa fie toate datoare a raspunde
iargai in limba aceea.
Aceasta nu sta, domnilor ! Pentru-ca vad in fruntea proiec-
tului esprimata egala indreptatire a odor trei limbi din patrie, vad
mai departe, ca, din principiul acesta cardinal se deduc ast-fel de
consecvente $i se statorese ast-fel de regule, cari trebue sa indestuleze
pe on -ce patriot binesimtitor, asigurandu -'i usuarea limbei in
toate afacerile publice politice si in toate privintele. Se da adeca
drept indivizilor, comunelor, municipiilor, se da drept diregatoriilor
bisericecti, se da drept on -arei corporatiuni a-'si alege si intre-
buinta limba sa, dupa-cum inteleg en proiectul, dela judele satului
pana la Maiestatea Sa.
Asa inteleg eu proiectul regimului. De alts -parte se indato-
reaza toate diregatoriile, de sus pana jos, sit respecteze legea aceasta
cii ea corespunda cu persoane, comunitati, munieipii si corporatiuni,
in limba for proprie.
Drept aceea trebue as ma deelar inteacolo, a temerea acelora
cari scriu si zie, ca doara pe temeiul proieetului des amintit s'ar
periclita usuarea limbei proprii, dupa parerea mea nu este nici-de-
cum fundata, de oare-ce proiectul acesta cuprinde In sine, dupa
parerea mea, ast-fel de prineipii, cari, trebue sa marturisese, aunt
destoinice, pricepandu-se aca cum trebue sa fie pricepute, a distruge
prin ele insile tot temeiul din care s'ar put& scoate vre-o ingrijire,
asigurand pe on -care fiiu al patriei despre intrebuintarea limbei sale.
Eu deci ma declar fats en aceia, cari si-au esprimat frica
atinsa, pentru proiectul regimului, din motivele inairate OA aci.
Nu ma pot declara insA pentru proiectul ad hoe, din motivele acelea
pe cari le-a adus inainte dl Obert, precum ci alt-i membri ai aeestei case.

www.dacoromanica.ro
 271

Dup. acestea'mi iau voie a face unele reflexiuni la vorbirea

ilustritatii sale episcopului Fogarassy. Ce se tine de intelesul intregei
vorbiri, acesta a lost atins de eatra dl comite al natiunii sasesti (C.
Schmidt), si asa eu ma tarmurese numai pe laugh' acea provocare a
ilustratii sale, ca sa fie inalta case in privina limbei natiunii care
nu este aici representatit din destul cu eea mai mare erutare.
Eu, domnilor, ritspund ilustritatii sale tocmai cu proiectul regi-
mului. Inaltul regim a avut acea crutare cu limba maghiara, pe
care numai a putut'o aveh. A decretat egala indreptatire a celor
trei limbi din patrie si a zis, ca limba maghiarii sit fie deplin egal
Indreptatita eu celelalte. 0 alta crutare a limbei acesteia cred ca
nu este de lipsa, dace e, cum trebue sit' fie, de a sa introduce egala
Indreptatire a limbilor patriei.
Mai departe fmi iau voie a reflects domnului comes, care zice,
ea nu ar fi lipsa de specialisarea din proiectul regimului. Eu, &Ica
ma uit la trecut si vad, ea in Cara aceasta, la 1847, $i de atunci
incoace, a devenit una i alta limba predomnitoare, tocmai aflu de
lipsit specialisarea, ca fie-care sa se stie intocmi. Nu ma indestu-
leste -ul 1, pentru-ett acesta ar da ansa la sate $i mai cite dispute
si neintelegeri.
Deci dare, declarandu-me pentru proiectul regimului, propun
tot-odatA, ca inalta casa sa primeasca aeeea ce se afla in acest pro-
iect, ca atilt priva ii, indivizii, cat si comunele, municipiile ci ori-
care eorporatiune, au tocmai pe temeiul acestui proiect de a-ci cas-
tiga netarmurita intrebuintare a limbei for proprii, dela judele sa-
tului pans la Maiestatea Sa, si eh toate diregatoriile vor trebul sa
fntrebuinteze limba indivizilor, a comunelor, municipiilor si a corpora-
tiunilor in corespondenta en aeestea.
Vazand ca aceasta a mea fundata parere afla in inalta casa
deplina sprijinire, cred ca se va risipi ca fumul on -ce frica de
neindreptatire in chestiunea limbei, $i nu-mi ramane alta deeat sa
rog inalta cask ea sa grabim a trece la desbaterea speciala a pro-
ieetului regimului, cu care oeasiune imi voiu lua ci eu libertatea a
face, gland de lipsh, potrivite amandameute, in una on in alta parte." *)
George Barifiu: Inalt presidiu! Timpul este prea fnaintat,
deci nu mai vreau sa (manes* luarea aminte a fnaltei case prin im-
partasirea mea la desbaterea generala ce decurge asupra proiectului

*) Cf Gazeta Trattsilvanieig, anal 1863, numlizul 81-82 qi )Ziarul ste-

nagrafic al dietei transilvanec, pag. 312 313.

www.dacoromanica.ro
 272

de lege privitor la limbile terii, ci ma indestulez, intaiu a ma de-

clara pentru principiul eel de frunte cuprins in 1. din proiectul
regimului, al doilea, primesc formularea aga cum a venit dela Inal-
tul regim. Dar' al treilea, imi pastrez dreptul de a vorbi la des-
baterea specials gi a arata, ea alai doi trei paragrafi nu stint destul
de lamuriti pentru-ca sa nu mai lase nici o indoiala pe viitor. Mai
departe imi iati voie a reflecta pe scurt la o tesa a preasfintiei
sale domnului episcop Fogarassy, a carui euvantare en de altmin-
trelea o am aseultat cu mare luare aminte gi totodatii en placere.
Preasfintia sa admit s'a provocat la dreptul istoric en privire la
limba sa nationals. Prea frumos. Mie inca'mi place a ma provoca
la dreptul istorie. Totugi o fac aceasta en oare-gi-cari esceptiuni.
Ori-cand adeca un drept istoric ar invalui gi eke un nedrept istorie
ce m'ar apasa, aunt dator a ma feri de el. De altmintrelea ea ca
Roman magi puteit provoca cu privire la limba la un alt drept
istoric, mai vechiu cleat eel din anul 44472 gi chiar gi cleat cel
din anul 1791 (art XXXI), adeca la dreptul limbei latine intre-
buintatd din vechime in Ora noastrei. Ci eu, de asta-data, gi
anume eu privire la limba, nu voiu recurge la dreptul istorie, ci
'mi voiu sustinek un alt drept de a'mi vorbi gi eerie limba mea
materna, mai tare decal on -care drept istorie, despre care s'a zis :
Le droit c'est le droit, le bieu e'est le bieu; i1 n'y faut autre de-
finition", gi : le droit est le souverain du monde".
Sunt, domnilor, drepturi de ale natiunilor, ca gi de ale pet-
soanelor, cari preeum le-a descris prea bine Guizot in istoria civi-
lisa/iunei, sunt )in veci trditoare, neprescrifilibile, asufira cdrora nu
poate incdpea nici un fel de tyirguialcZ, din care nu are nimeni
drept a Lisa nici ccit un fir de mac, drepturi cari pot fa ceilcate,
scdlciate, intunecate, cari ins tot drepturi remdnc. Un asemenea
drept este gi acela de a ma folosi de limba mea totdeauna, in tot
timpul gi la toate imprejurarile. Aeesta e dreptul pe care ma razim
eu, pe care '1-a primit gi regimul, iar' anume, in casul de firth '1-a
primit din simt de datorinta pentru un popor, care de seeoli a fost
asuprit. Intr'aceea lucrandu-se aci despre introducerea color trei
limbi ale terii in afacerile public@ ofieiale, en recunose, ca regimul
inch' ar fi mai putut avea tin singur scrupul, care degi nu cred sa
fie nutrit in aceasta casa, gtiu insit ea acelagi e nutrit in o parte a
publicului, la care nu ma sfiese a renumAra gi pe o parte din
amploiati.

www.dacoromanica.ro
 - 278 -
Aeest scrupul stg in aceea, ea multi cred, cum-el cea mai
mare greutate ce se va simti la punerea in lucrare a acestei legi
se va trage mai vartos dela limba romaneasch, atat pentru-ce
aceeaqi se adaoge ea atare, ca a treia limbh langa alto doug, eat
qi pentra-at aceasta pang acum n'ar fi de ajuns inavutith 9i culti-
vate. Ci dad. se crede, ca greutatea va veni dela introducerea
inch a unei limbi in afacerile terii, apoi atunci eu sustin, cam -ca
noi qi inainte de anal 1848 am avut in Transilvania tot ate trei
limbi indatinate, adech latina, maghiara, in cele mai multe trebi ale
terii, precum qi germane, care pe unde a voia, pe pgmantul acesta.
Dar' en Bustin 9i mai mult, ea adeert a fost nn timp unde erau 4
limbi, adeca sub Iosif II., qi maqina statului n'a suferit nimica in
timpul acela. Din aceste timpuri, precum cred en, multi dintre membrii
acestei ease vor fi avand buletinele. can 9i atunci e9au in trei limbi, un-
gure9te, nemtecte 9i romane9te, iar' aetele de stat de importanth mai
mare se dedeau dela carte in limba latinh. Deci, dad. Elvetia in
trei limbi ale sale, Belgia in done, Galicia, Silezia, 9. a. in cute trei
limbi nu safer greutAti, iar' mai anumit cele douh teri numite mai
intaiu se administreaza 9i guverneazh prea bine, apoi trebue se aflam
9i noi, ardelenii vre-un mijloc, ca nici la noi sa nu sufere ma9ina
statului. Eu intr'aceea mijlocul eel mai bun 11 vAd in a no invhta
limba 9i literatura, unii pe a altora, pentru-ca sa no putem folosi de
ea in vieata practice, fiind-ca vietuim unii cu altii in aceemi teara.
Dar' al ne reintoarcem gi ht presupunerea, a limbs roma-
neasel nu ar fi in de ajuns cultivate 9i inavutith qi sit eereetitm lucrul
mai de-aproape.
Domnilor L Aceasta limbs, a carei literaturg merge indarat
pit'ng la anal 1572, mai vartos pang la anal 1582, aceasta limbs, in
care se aflA traduce de repetite-ori toate numhroasele call rituale
ale bisericei orientale, o- parte mare a literaturei biserice9ti, inch qi
clasice, dintre secolul al IV-lea 9i al VIII-lea, aceasta limba, care
pe 16110 toatg apasarea qi persecutarea suferita, atat aici, cat yi
dincolo, din cause mai cu seams religioase, totu9i f9i are literatura
sa, cum se zice mirene9te mai bine, ca de ani 80, earl in aceasta
9i vre-o opt dietionare, dintre earl unul a9a numit quadrilinquie,
o limbh ca aceasta nu se mai poate presupune el ar fi necultivath
9i el o tears nu War put6 administra en aceea9i.
inteaceea eu in aceasta privintO ma provoe ci la timpurile de
mai dincoace, infra cari anume, dela anul 1848 panO la 1861. Cat
le
www.dacoromanica.ro
 274

a tinut regimul absolut, s'au tradus tot-odatl si in limba romana

toate legile, toate ordinatiunile ci on -ce acte publice tiparite in bu-
letinele imperiului ci are terii. in acelasi timp s'a mai tradus ci
tiparit Inca gj codicele civil si codicele penal de legi, jar' mai curand
si codicele comercial. Iar' acela care stie ce inseamna a traduce
in o limba oare-care toemai si codice de legi, nu va mai Ewa euvant
de a se plttnge asupra saraciei limbei noastre, mai ales clack' n'a
invatat-o nici-odata.
Peste acestea eu nu pot retacea nici aceea imprejurare, ca tot
aceasta limba romaneasch este limba in care se administreaza qi
guverneazA, atat din veehime, eat cj din nou, de 40 ani incoace,
doul teri vecine 1 Mai insemnam, ea pana aeum se publicara in
limbs romaneascl vre-o 20 de foi publice sau ziare (jurnale), mat
politiee, cat si literare, beletristice, ba ci unul judecatorese (Gerichts-
zeitung), prin urmare noi avem material destul de bogat, stint mij-
loace destule pentru ori-cine care urea sA invete aceasta limba, numai
sa le intrebuinteze. De aceea, en nu vad nici o dificultate in in-
troducerea acestei limbi, prin urmare, cu atata mai vartos primese
ci eu principiile de frunte din proiectul regimului ci-'mi resery numai
dreptul de a vorbi la desbaterea speciala".*)
Ilregra flu : inalta ease legislatival Obiectul desbaterii zilei
de astazi e unul din cele mai momentuoase cari aunt puse pe masa
inaltei diete spre a se resolva. Pentru aceea, ca acest object sa se
resolveze spre multamirea $i indestulirea tuturor nationalitatilor din
patrie, se pofteste, ca aceia cari suntem chemati aci a resolvi acest
obiect, se fim sinceri cj drepti, sa nu poftim, ca una sau alta natiune
sa se restranga si sa se impedece prin ceealalta intru folosirea drep-
tului limbei.
VA asigur, domnilor* ca Romanii nici-odata nu an vrut, nici
vor pofti sa restranga pe cineva in dreptul ce-'i compete la intre-
buintarea ci folosirea limbei. Noi voim, ea fratii maghiari ci saci
sA-'ci poata intrebninta limba for in toate ramurile de administra-
tiune, atttt politica, eat ci judiciarA, de sus pana jos, adeca dela
tronnl M. Sale panA is comuna, dar' apoi ca qi fratii sari $i ma-
ghiari sa ne lase pe noi a ne folosi de limba noastra romina, dela
comuna pana la tron, si dela tron pana la comuna. Aceasta a fi ci
intentiunea Inaltului regim se vede cu adevarat, din inseci principiile
aceluiasi fnalt regim, cuprinse In proiectul seu, din care se vede cA
*) Din aZiarul stenografic al dietti transilvane" pag. 318-314.

www.dacoromanica.ro
 275

voiete, ea nici o natiune din Transilvania sit nu fie restransa dela egala
folosire a limbei, pentru-ca tocmai in . 1 zice : , Cele trei limbi in learn,
adee limba ungara, germana 9i romans, aunt egal indreptatite in
comunicatiunea publics oficioasil". Eu cuget, ca toti ceialalti pa-.
ragrafi trebue sa fie a efluenta &easel a paragrafului acestuia,
cu care eu aunt multamit. Ins(' eu vad in contextul paragrafilor
urmatori doue principii, eari, v marturisese, ca nu ma multamese.
Si adeca, un principiu in -ii 10, 11 si 12. (Voei : Aceasta se
tine de specialitate 0 Alt principiu it aflu in -ul 17. (Voci: Se
tine de specialitate !) Ala -darn, restrangandu-ma la cele generale,
in principiu primesc acest proiect al regimului ca bash a desbate-
rilor asupra egalei indreptatiri a acestor trei limbi ale patriei, gi
ma rog de inalta cash, ea in resolvarea acestei probleme sa fim,
precum am zis mai sus, drepti gi sinceri unii catra altii, si nici
unul sa nu poftim mai mult deeat altul, nici unul dintre noi, eari
suntem de diferite nationalitati, sa nu nisuiasea a-'ci reserva pentru
limba sa nationals vre-un drept esclusiv in unul sau alt ram de
administratiune, pentru -c(' atunci pacea cea dorita nici-odata nu se
va puteh intemeia intre noi si nationalitatile patriei, ei numai se
va da ci de aci inainte ansa la diferinte i la certe". (Bravo 1)*)
Schnell primeste proiectul regimului, dell nu-'1 mu10.-
meste. Dar' nu-'1 mulOmeste nici al comisiunei.
loan .5'ipotariu 10 esprima parerea de ran, ca cuvintele
episcopului Fogarassy, nefiind Intelese de unii membri ai
dietei, n'au putut fi apreciate dupa-cum ar fi meritat. Cere
ca legea de fats s fie adusa In legatura cu. art. do lege
31 din 1791 si Cu art. 1 din 1847, pentru-ca legile acestea
nu se pot delatura, nici ignora cu. desavarsire. In urma,
declara, c6, primeste proiectul regimului, si va vorbi mai
pe larg la desbaterea speciala.
Schuler -Libloy are cuvantul din urma ca raportor,
dar' renun0 la cuvant si la proiectul comisiunei, pentru a
nu strica frumoasa armonie ce domneste 1ntre membrii
dietei. In urmare, presidentul enurcp, ca proiectul de lege
al regimului e primit ca basa pentru desbaterea speciala.
In locul lui Lang e ales In comisiunea verificatoare
deputatul Klein, cu majoritate de voturi.
edin0 se incheie.
*) Din aZiarul stenografic al dietei transavattec pag. 314-515.
18*
www.dacoromanica.ro
 - 276 -
.yedinia .XXIX.
Tinuta In 16 Septemvrie. Deputatul Nicolae Popea
interpeleaza In chestia tiparirei i a Impartirii intre deputati
a tuturor actelor dietale, iar' presidentul raspunde ca va
face palii de lipsa In privinta aceasta. Dupa aceea pune
la ordinea zilei desbaterea specials asupra proiectului de
lege despre intrebuintarea limbilor terii.
La tidu vorbete Dimitrie Moga ksi propune, ca In
loc de limbi lndatinate in tars" sa se puna limbile terii.
Vorbesc mai multi, unii acceptand, altii. combatand
propunerea lui Moga, care la votarea efectuita se primete
i trtlul proiectului de lege se modifica In acel inteles.
Paragraful 1 se primete cu o mica schimbare pro-
pusa de Gavriil Manu. Paragraful 2 se primete ne-
schimbat. La paragraf 3 se nate discutie lunga.
Trauschenfels propune modificarea -lui ast-fel, ca
limba protocolara s fie limba oficioasa a diregatoriei, iar'
nu limba materna a partilor.
Alexandra Lazaru: ninalta cash! Eu sunt cu -ul 3 din
proieetul regimului in principiu mull:limit, pentru-ca Tad, ca duph
-ul acesta se dri individului libertate deplina de a se folosi de una
din cele trei limbi ale patriei, care-1 sta in voe. Vad, ca (la indi-
vidului drept afara de limba sa materna a se folosi de on -care
altit limbh. Irish chiar pentru-ch ad e vorba de un drept, ca
al individului, nu mai este de lipsh sh se hotarasel inaintea
direghtoriei eh in care limbs voeste as se iee la protocol fasiunea sa.
Eu socotese adeeil, ca dach rah declar eu inaintea unei dire-
ghtorii in limba mea materna, totdeauna trebue sh se iee deseoperirea
la protocol in aceea limbh in care m'am declarat eu, lei Bunt de
aceea convingere, ea numai atunci va putek avea un amploiat ma-
terial sigur la o hotarare dart, clad va lua vorbele asa la protocol
duph-cum le-am spus eu, si ma le va substerne si la seaunul jude-
catorese, si nu se va face numai tradueator al euvintelor mele.
i pentru aceea, sunt de aceea parer, el din -ul 3, acolo unde
se zice eh: nanume in limba aceea pe care o va numi partea",
sh se lase cuvintele acestea afarl si sa se zicit asa : nCererile verbale
ale phrtilor, cum si fasiunile lor, mai incolo fasiunile martorilor si
prieepAtorilor de luera, se vor lua la protocol intr'una din cele trei

www.dacoromanica.ro
 277

limbi, in care partea qi-a deseoperit lucrul, in care martorul on

pricepittorul de lucru i-a dat fasiunea sau parereau.
Tot-odath am de a insemna, ch greutati negreqit vom Ewea
cu limbile, Oa vom fi in stare sh facem cerintelor din destul.
La. aceste greutati mai curand se vor delhtura, dach se va pune
necesitatea ca amploiaVi s& Inv* limbile patriei, cleat. dad. se
va lhsa Be$e -care in voia sa. (Aga e!) Mai vartos sh bligam de
seams la aceea. ea nu numai drepturile partilor stau inaintea noastrh.,
ci i interesul statului.
Sa luilm lucrurile penale, inalth cash! De cate-ori se intampla
eh o persoanh dh o fasiune inaintea scaunului, i neluandu-se fasiunea
sa in limba aceea la protocol in care omul a vorbit, ei intealth
limba, pe care omul nu o vorbe0e, judechtorul se folosete de
vorbele din fasiunea tradush, atat a ineulpatului, cat ci a martorilor,
ci in urinh aduce o judecath falsh, care nici cu fasiunea inculpatului,
nici cu a martorilor nu se potrivete. 0 judecata, care privete,
nu numai la avere, ci de multe-ori la cele mai sfinte drepturi
personale, la vieata insmi. Eu deci rog inalta cash se primeasca
propunerea mea, pe care o dau aci in scris".*)
Joan Balomiri primete propunerea lui Lazaru.
Gavriil Mona (phrtine0e propunerea lui Lazaru, cii se mill
ca se fat propuneri pentru restrangerea libertatilor, lucru ce ar
impedeca realisarea voiei c.i a intentiunii domnitorului, terminand
astfel) : Domnilor, not nu facem lege pentru beamteri 9i pentru
eomoditatea lor, ci pentru popor. i cu atata mai putin ma pot
invoi eu propunerea d-lui Trauschenfels, de oare-ce ne sunt cunoseute
tristele urmhri ale aceleia din timpurile de mai nainte, qi qtim,
ch. mu 9i mii de cause drepte itii procese interesante s'au perdut,
numai pentru aceea, pentru-ch cererile, sau fasiunile phrtilor, s'au
luat in limbi straine, cii_ nu in limba vorbitoruluia. E de phrerea
deci sh se spunii in lege, ca diregatorul e indatorat sa iee cererile
i fasiunile partilor in aceiai limbh.,_ in care au fost Acute.
Dimitrie Mgra e pentru propunerea lui Lazaru, pe
care o af16, c6, sto, in consonants cu proiectul regimului.
Raspunde lui Trauschenfels, ca precum Romanii au invMat
limba germana, invele fi &Ili romcinefte. In procese pe
fasiuni se pune greutatea cea mai mare, dar' acestea
*) Cf. *Gm.. Trans.c 1863 Nr. 85-86. qi sZiarul stenografic al dietei tran-
silvanec pag. 326.

www.dacoromanica.ro
 - 278 -
numai atunci suet de pret, cand Bunt autentice ; iar' autentice
Bunt atunci, data. se lau in limba in care se fac. Prin
aceasta se poate ca un proces vine intarziat ; dar' mai
bine Inthrziat, deck r.0 terminat. In fine amploiatul invete
limbile terii in care vrea sa, traiasca.
Conrad Schmidt concede, ca functionarul e pentru
popor, nu poporul pentru functionar. Dar' M. nu 'i-se
restrAnga prea tare nici acestuia libertatea. Primete -ul
cu modificarea lui Trauschenfels.
Loan Aldulian combate ambele propuneri, a lui
Trauschenfels i a lui Lazaru, fiind-c6, in ambele casuri
e amenintata libertatea alegerii. Recomanda deci primirea
neschimbath a -lui.
Eftiscopul caguna: ninalth cash Jurisdictiunea mea bise-
1

riceasch se intinde asupra tuturor phrtilor patriei noastre, prin urmare

am o parte a jurisdictiunii mele ci in Treiscaune. S'a intamplat in
anii treeuti, el un crestin din ai bisericei mele a venit la mine, in
causa sa divortialh, ci a inceput sh vorbeasch cu mine ungureste.
Eu i-am spus eh limba noastrA este cea romaneascA, ci ch el inch e
Roman, si sh vorbeasch romaneste. Bietul om nu a avut incotro,
a inceput a vorbi romaneste, dar' tot intr'una i-se acata limba
inteatata, bleat a inceput in urml a asuda. VAzand en aceasta
'1 -am hint un minut sau done sh vorbeasch romaneste, pang am
vhzut cg omul s'a nhcAjit destul, atunci 'i-am eonces sA vorbeasch
in limba magbiarh, stiind ch ungureste vorbecte mai bine decat
romaneste.
Aceasta, inaltA cash, ea o fapth adevArath am adus-o inainte,
ca se documentez, el in -ul acesta al 3-lea al regimului en aflu,
nu numai un principiu liberal, scos din imprejurhrile cele mai
naturals ale patriei noastre, ca sh nu zie ale eerintelor imperative
ale presentului, ci vhd tot-odath ci un principiu de tot praetie, ea
cum doarA in Bankgasse la Viena s'ar fi intamplat aceea -ce s'a in-
tamplat intre mine ci erectinul meu din Treiscaune.
Acum, inalth cash, not avem Romani in Treiscaune, si se zice,
ch care are a depune vre-o rugare verbalA, poate sa -'ci aleaga una
din acele trei limbi ale t aril. Eu euget, ch, acesta este un principiu
de tot rational, ci cuget ch este cu deosebire mai rational cleat
principiul contrar, adus inainte din alth parte. De aeeea deci,
Romanii din Treiscaune se due la judecAtorie siisi pot alege o limbs

www.dacoromanica.ro
 - 279 -
care le place lor mai bine, c1 pot face cererile lor In aceiaci limbk,
in care pot depune ci fasiunile for ci celelalte. De-ar ti Europa
cat de liberal am tratat eu cu crectinul men din Treiscaune, ar zice
ea eu sunt un om foarte liberal. (0 voce : On tot dreptul!)
Malta casa I Eu pun alta intrebare. Ce va zice Europa data
va auzi, ca in urma unei legi ardelene, c1 Inca a celei mai proaspete,
ar merge un om la jurisdictiunea politics, sau la judecata, c1 ar
aduce inainte o cerere verbala, sau ar depune o fasiune, c1 amplo-
iatul n'ar cti si n'ar intelege limba aeelnia? Cu buna seams ar
zice Europa, ca nu e liberals, nici moderns legea aceea in urma
careia pot fi in Ardeal amploiati cari nu tiu limba poporului.
Foarte bine s'a spus din partea mai multor vorbitori, ca am-
ploiatul se pane in oficiu pentru inaintarea interesului public ci al
poporului, dar' nu pentru interesul seu personal. Amploiatul, fie
juridic, fie politic, dupa parerea mea, domnilor, gandesc ca pro-
blems lui cea dintttia ci cea mai sfanta, este, a lumina fi a Ina/a
poporul. Dar' cum va putek el sa invete poporul, data nu pricepe
limba poporului? En nu inteleg aceasta aca, ea fie-care amploiat
trebue sa -tie aceste trei limbi, impreuna cu literatura lor, dedit
numai in mod practic ci in interesul lipsei cotidiane.
Prea putini amploiati an fost ,Si sunt in Ceara aceasta, cari sa
nu etie done limbi. Secuiul va ti ceva romanete, Romtuiul, on
unde va veni, ctie ceva ungurete, sau in alta parte a terii ci ceva
nemtete, ear' amploiatii germani Inca tiu ceva ungurete sau ceva
romanete.
Sunt lueruri, domnilor, nu e indoiala, cari sa pot amana, dar'
sunt uncle earl s'au copt i nu se mai pot amana. In Oral acestor
lucruri, cari nu se pot amana, pun eu ci ehestiunea limbei, factorul
principal al unei legislatiuni constitutionale. Imparatul a cunoscut
insemnatatea cea mare 1 intetitoare de a se decide chestiunea Iim-
bilor patriei noastre. Nu poate fi un suflet, domnilor, care desle-
garea cea norocoasti a acestei chestiuni foarte ponderoase nu o ar
dori, cu atata mai mult, ca suntem angajati din partea regimului
M. Sale.
Eu sunt foarte patruns, ea regimul a trebuit sa faca multe
i mari studii despre obiectul acesta, ci vad ca dela A) plat la Z)
bine a studiat obiectul, de aceea a concentrat convingerile sale pe
basa constitutiunei moderne 1 fericitoare de intreaga patrie. Eu
rog inalta cask ea sa imbratigam principiul acesta sanatos c1 foarte

www.dacoromanica.ro
 280

bine nimerit al regimului din proiectul acesta de lege. En partinese

-ul 3 al regimului, pentru-ca 11 gin in legatura naturals en al
2-lea, Cad* al regimului. in 2, precum am vitzut, sa zice, ca
npartilor le sta in voie a intrebuinta in toate esibitele, de on -si-ce
soiu, cum si in toate pertractarile oficioase, on -si -care din cele trei
limbi ale terii". in -ul 3 urmeazit un eflux foarte natural, unae
despre cererea verbala, despre fasiuni i pricepatori de lucru e vorba,
ca fie-care din cele trei limbi se poate intrebuinta, i asa trebue sit
se iee la protocol cererea sau fasiunea. intro adevar, -ul acesta
dste en mare desteritate compus, pentru-ch dach aduce cineva ce-
rerea sa cu graiul viu inaintea amploiatului seu i amploiatul in-
cope sA aerie tot in limba aceea, data si nu va adnota toate cuvin-
tele, dar' esenta lucrului o va adnota gi o va nimeri genuin.
Ma rog, sa luam acum ceealaltii parte. Vine un teran la un
amploiat roman si vorbeste nemteste. Bine, eu sa' fiu acela, eu stiu
nemteste, gi'l voiu intreba: nwtinschen Sie dies oder jenes ?" si el
imi va rhspunde cu ja. Dar' eu nu vreau sa stiu nimica de limba
germana, pentru-ca eu aunt Roman, si voi aerie romaneste aceea-ce
a vorbit el nenateste. Gaud va fi gata omul acela en cererea sa
verbala, 'sau cu fasiunea sa, eu ii voiu ceti fasiunea on cererea lui
romaneste gid voiu intreba, ca scris'am bine? Daca are frich mare
de mine, va zice out zst esc.
Mai multi dintre noi am avut intalniri amicabile, am vorbit
despre acest obiect de mai multe-ori, i tot-deauna am recunoscut,
ca pe langa toate greutatile ce intampinit deslegarea chestiunii Ern-
bilor terii, ea se poate deslega bine, numai s fie voie i intentiune
buna. Recunosc si eu, domnilor, i marturisesc, ca egala indreptatire
a limbei e un lucru foarte greu pentru efectuirea ei numai decat,
dar' apoi vom si erta unii altora greselile si nu le vom talmaci nu-
mai de cat spre ran, cad este voie buna intro noi, despre ce nu
ma indoesc. Invat eu ca Roman si nemteste i ungureste? Invete
$i altul romaneste! Apoi, domnilor, noi sa nu crutam lumea noastrit
cea tinera, care vrea sa fie prea comodit
Dacit cineva e Neamt, se stie numai nemteste, ear' celelalte
limbi nu? Domnilor! Cine vrea sit fie amploiat, sit se si califice.
Noi cari suntem acum eu parul sur, cu greu vom mai invata; si
de aceea trebue sa avem rabdare unii catra altii. Dar' apoi pentru
aceea pe cei mai tineri trebue sa-'i disciplinam servos, ca ea invete

www.dacoromanica.ro
 28i

limbile patriei data vreaa sa fie amploiati, pentru -ca aqa sa corAs-
panda cerintei EA chemarii lor.
Vine un Ungur la un amploiat roman, sau viceversa. Cere
geniul timpului qi interesul oficiului, ca amploiatul roman se intim-
pine frumos pe teranul ungur, gi viceversa. Pentru-ca, domnilor,
a incetat feudalismul, tend era deosebire intre om gi om. Astazi e
deosebire numai intre pungile oamenilor I De aceea, ma rog domnilor,
sa ne unita in convingerile noastre patriotice i se primim unanim
principiul regimului din -ul acesta. i en numai o mica schimbare
imi iau voie a propune, qi adeca, eatra finea -lui acestuia, in boo
de limba pe care o va numi partea" a0 ziee: in care martorul
sau pricepatorul de lucru qi-a dat cererea sau fasiunea".
Aceasta propunere s'a facut qi mai nainte de catra deputatul
Talmaciului, dl Lazaru, *awl dupe parerea mea nu age clar dupe
cum am stilisat'o eu. (Presidentul: tocmai afia 0 Daca e aca propu-
nerea dlui deputat al Talmaciului, atunei en imi retrag motiunea
mea qi ma alatur la aceea a amieului meu, deputat al Talmaciului".*)
Rannicher spune, ea cel mai sfant lucru al unui popor
este limba. Acest bun trebue so, i-se pastreze cu toata
scumpatatea. Sunt triste esperiencele din trecut, &cute pe
terenul acesta, dar' Indreptarea se face prin actualul pro-
tect de lege, care este esemplu i tip de libertate. Reco-
manda dietei primirea neschimbat& a -lui din proiectul
regimului.
Trauschenfels raspunde celor-ce s'au ocupat cu pare-
rerile sale, accentuAnd, ca amploiatul chiar folosind limba
poporului, compune actele Intr'o limbs cults, literara, pe
care poporul de rand nu o intelege, mai ales ca e plina
de termini juridici strain. Recomanda Inca o data spre
primire propunerea sa.
Y. L. Popp: Inalta case 1 Trebue sa marturisese, ca nu
mi-am adus aminte, ea din partea acestei inalte case se va ridica
cuvant in contra principiului depus in -ul 3 din proiectul de lege
al regimului. Nu mi-am adus aminte, domnilor, pentru-ca dupe pa-
rerea mea, -ul 3 nu este fundat numai pe egala indreptafre, ci,
ce doara nu s'ar puteh, spune despre ceialalti paragrafi ai acestui
*) Cf. a Gazeta Transilvaniei e 1863, numirul 85-86 vi *Zara stenagrafic
al dietei transilvane d , pag. 328-330.

www.dacoromanica.ro
 - 282 -
proieet, este neaphrat de lips pentru asigurarea, nn numai a
averii, ci si a vietii fieste-ehruia.
Un legislator, inalth cash, nu poate Ewa inaintea ochilor pe
amploiatul, on nestiinia acestuia, ci asigurarea vietii si a averii.
Domnilor, nu este putin lueru acesta, nu este tot atAta, sand vine
o partida intr'un proces civil on criminal, nu este indiferent, ca in
care limbh sh i-se iee la protocol aceea ce va da inainte. Dach
amploiatul nu stie limba partidei on a martorului, atunci nu ered
sa fie in stare nisi sh-'i aerie la protocol plansoarea, fasiunea, etc. asa
cum le-a predat omul. Stim, domnilor, eh de multe-ori atarna mult
numai dela un euvant. Un euvtl,nt de multe-ori hothreste. Amplo-
iaIii trebue BA stie limba partidei sau a martorului, si dach nu o stie
si nu poate sit aseulte partida in limba ei, atunci acela nu poate sh,
fie direghtor.
S'a zis din partea domnului deputat Trauschenfels, eh prin
-ul 3 se jertfeste meritul pentru forma. Dar' eu aflu din contra,
oh tocmai prin propunerea domniei sale se jertfeste meritul pentru
forma. Meritul, domnilor, nu este limba amploiatilor, nu este co-
moditatea lor, ci meritul este materialul acela, care se is la protocol,
si protocolul apoi pe care se intemeiazh hothrarile tuturor instantelor.
Aceasta si numai aceasta poate Beryl de material si bash a deeisiuni-
lor, aceasta trebue se dee seeuri tate doplinA, eh confine spusele sau
fasiunile propiii ale respectivului, cari aunt materialul decisiunilor,
si dad" materialul acesta nu este drept, atunci toate cAte se vor
funda pe acesta vor fi nedrepte.
Inalth cash ! Eu inch, aunt judechtor, de mai bine de 14
ani. Am fost mitt la instanta primA, cat si la a doua si a treia.
Si eu durere trebue sh mArturisese, eh mi-au venit inainte si pro-
case de acelea, unde s'a zis tocmai despre protocoale, ea: neu n'am
zis asa, cum s'a scris la protocol. Domnul judechtor nu m'a pri-
ceput si a luat in scris aceea ce eu nici decat n'am zis, s'au tocmai
contrarul dela ceea-ce am zis ". Stiu si cazuri, in cari lucrul
a venit Ta atata, moat omul cu martorii sei s'a dus la notariul
public si si-a luat act autentic despre aceea ee au zis martorii Ina -
intea judeatorului, unde a aratat, eh martorii n'au zis asa dui:A
cum a soils judechtorul. Dar' ce s'a facut ? Partidei nu i-s'a putut
ajuta nimica, si procesul a rhmas perdut, pentru -ch, protocolul ju-
dechtorului a fost luat duph forma lui, ca pe deplin legal. Tocmai
de aceea, ar fi de lipsh, ca atunci, and stil o partida, on martor

www.dacoromanica.ro
 283

inaintea judecAtorului, acesta sl-i tie limba deplin de bine, sl serie

la protocol vorbirea sau fasiunea in limba vorbitorului si nu in altA
limbg. Nu ml voiu duce mai departs, ci ma provoc numai la inalta
casA. Au nu am fa'cut not aiei in loe esperienta, el ce greu ci
nesigurg e traducerea dintr'o limbl intr'alta? Cu cat mai greu e
deci, cand ea grabl la luarea protocoalelor trebue sa traduci
dintr'o limbs intr'alta 1 Asa-darn, inaltA cask eu sunt cu totul in
contra propunerii domnului Trausehenfels ci aflu destula garantA in
proiectul regimului".
Gaetan pledeaza pentru propunerea lui Lazaru, combinata
cu a lui aguna. Lazaru raspunde lui Rannicher si Trau-
schenfels. Rannicher recomanda de nou paragraful regi-
mului. Conrad Schmidt combate pe Lazaru. E pentru
propunerea lui Trauschenfels, ear' cazAnd cumva aceasta,
pentru proiectul regimului. Episcopul Fogarassy e de o
parere cu C. Schmidt. Gull e pentru propunerea lui Trau-
schenfels, in cas de neprimire pentru proiectul regimului.
V. L. Popp raspunde lui C. Schmidt i lui Rannicher si
combate de nou propunerea lui Trauschenfels. Eitel se
declara pentru propunerea lui Trauschenfels.
Schuler-Libloy are cuvantul din urma. Recomanda
spre primire paragraful In textuarea facuta din partea re-
regimului. Se face votarea i propunerea lui Lazaru cade,
ear' paragraful s primeste In textuarea cuprinsa In proiectul
guvernului. edinta se incheie.
5Vedinla XXX.
Tinuta, in 18 Septemvrie. Se cetete si autentica pro-
tocolul edintei premergatoare. Pupa unele propuneri fa-
cute de Obert, Wittstock, si Joan Rusu, adreseaza Bu-
dacker si alti zece consoti (antra ei singurul Roman Yoachim
Afurefan), interpelatiune in chestia budgetului anului viitor
E;ti a socotelilor de stat de pe anii doi trecuti. Presidentul
promite, ca va inainta interpelatiunea la guvern fi its-
punsul ce va sosi fl va comunica dietei.
Se antra in ordinea de zi. Paragraful 4 din proiectul
de lege despre limbi se primeFite cu. o mica modificare.
'1') Cf.
D Gazeta Trans.c, 1863, nurairul 0-86. qi sZiarul stenografic al
dietei transilvane' pag. 331-332.

www.dacoromanica.ro
 284

La -ul 5 propune Trauschenfels, ca atunci, and

parcile au advocat, raspunsurile sA, se dee in limba com-
petentului oficiu sau municipiu. Schnell propune, ca ras-
punsurile sa, se dee totdeuna In limba jurisdiciunii, muni-
cipiului sau a comunei. Conrad Schmidt ar consimtl cu
Schnell, dar' propunerea acestuia nu se mai poate prima,
dup6, ce e primit -ul 3, cu care ar sta in contrazicere.
Loan Pucariu polemiseaza cu Trauschenfels i cu Schnell
i propune acceptarea paragrafului asa cum e formulat din
partea guvernului. Jacob Bologa e asemenea pentru para-
graful regimului, care e numai o consecin0 naturala a
paragrafilor deja primi i. Raspunde si el lui Trauschenfels
si Schnell. Afoga partineste paragraful regimului si propune
fncheierea discuiei. Conrad Schmidt consimte cu propu-
nerea lui Schnell, dar' dupa ce se teme ca va cadea, s6, ala-
tura la propunerea lui Trauschenfels.
loan Bran de Lemenyi: Ina ltA cas6 La ordinea zilei
este desbaterea speeialk despre 5 din proiectul regimului. Acest
paragraf din proiectul de lege al regimului este numai rodul, fructul
color defipte in -ul 2 i 3. Din acest paragraf se vede, ea par-
tilor li-se da dreptul de a capata resolutiunile tot in acea limbh in
care a fost fa'cuta petitiunea sau cererea for in scris, sau luata la
protocol. Paragraful acesta aqa suna in proiectul regimului Esi-
bitele pArtilor, on eererile for date la protocol, trebue resolvate In
aceeai limba in care a fost facuta petitiunea sau cererea luatA in
protocol". Din paragrafii preeedenti se vede, ca *tile ii pot da
toate esibitele, atilt in scris, cat ci prin grain viu, in on -care limba
din cele trei limbi ale patriei. Paragraful 5 zice, c. oficiilor, direga-
toriilor, le este impusl datoria de a decide lucrul ear6i in limba
aceea, in care s'a luat causa la protocol.
MA mir, i inteadevar nu pricep, ca din ce punct de vedere
pureed domnii Trauschenfels ci Schnell in propunerile lor, afirmand,
ca asemenea manipulatiune, adeca data s'ar resolvi petitiunile,
esibitele, etc. amitsurat -lui 5, in limba petitiunei, esibitului, etc.
ei nu o pricep, caci in adevar, nu este nici o ratiune suficientA,
data numai nu an acecti domni proponenti alt-ceva cuget ascuns
la spate, i adeca, ca judecatoriile, magistratele, preste tot sit fie
compuse din indivizi numai de o limbs, ci cu deosebire intra Saci
i Romani, cum an fost i aunt i astAzi, constatatoare numai din

www.dacoromanica.ro
 286

Safoi. Choi, domnilor, ditch la judecatoria ceta ii sau districtului

Brasiovului ar veni un Sas qi'#i va da cererea la protocol in limba
nemtasch prin graiu viu, ingreuneaza aceasta serviciul oficiului sand
el earA#i va chpata resuluOunea sa in limba germana ? Nici de
cum ! De ce? Pentru-ca judechtorul cetatii #i al districtului Bra-
covului este Sas, si poate gi aetuarul, secretarul magistratual inch
va fi Sas. Aceasta nu ingreuneazA nisi -de -cum. Dar' dach partida
care vine la judechtorie #i vrea shli dee plangerea sa inainte va fi
romans sau maghiarh, si va cere Ca sa se iee cererea la protocol
in limba romans sau maghiarA, gi. amasurat -lui 5 din proiectul
de lege al regimului ar trebui sa capete resolutiunea eara#i in limba
romans sau maghiara, aceasta ingreuneaza! Aga se vede eh cugeth
domnul deputat Schnell. Dar' de ce ? Pentru-ca la judechtoria din
Bra#ov este #I judechtorul qi secretarul Sas!
Acura noi, dieta 1arii, representancii poporului Transilvaniei,
corpul legislativ, sa ne silim a restrange qi a sugruma legea liberals
#i salutarh, -ul 5 din proiectul regimului, sere indaunarea #i dauna
poporului de trei limbi, a suci, a intoarce paragraful acesta in favorul
judechtorilor gi. judechtoriilor unei limbi? Asta sa nu fie! Noi,
patrun#i de spiritul timpului, al libertatii gi egalitalii, avem sa ne
Om a face legi pentru tot poporul Transilvaniei, #i apoi la timpul
sau sa intocmim personalele is direghtorii aga, ca sa coraspunda
legii, fiind la acelea toate trei limbile terii representate, cad altmin-
trelea atata ar insemna, ca #i and cineva, care vrea se fach o cash,
inthiu ar face u#ile qi ferestrile, qi apoi ci-ar intoemi easa.
Dar' mai incolo, ma rog, cum s'ar putea potrivi aceasta pro-
punere a domnului Schnell cu egala indrepthlire a limbilor terii,
care vrea, ca partilor, on #i in ce limbs li-au dat
esibitele lor, plangerile for la protocol prin graiu viu, totugi sa
li-se dee resoluciunea in oficioasa Erni:A a munieipiului. Daca
la judechtoria din Bragov limba germanh ar fi limba oficioasa,
cum s'ar implini egala indrepthcire a limbilor, daea Romitnii ti
Maghiarii ar chpata resoluVunile in limba germanh, iar' Saqii in
limba for materna? i iaragi asemenea, unde ar fi limbh oficioasa
limba romans sau maghiarh?
Am auzit din partea domnului deputat gi comite al natiunii
sasefoti, Conrad Schmidt, provocandu-se in privinpa aceasta la reci-
procitate. Eu multhmese de o asemenea reciprocitate, ca adech
minoritatea romans qi maghiarA in municipiul german as fie aphsatA,

www.dacoromanica.ro
 286

sa fie calcata, yi asemenea minoritatea germana in municipiul roman.

Nu! Libertatea 9i egalitatea individualit se eamang sfanta I Aceasta
reciprocitate ar fi cat se poate de periculoasl ci ar aduce dupit sine
cea mai mare nemultamire in popor. Dar' sa luam lucrul din partea
practice. inalth ma! in distrietul Fagara9ului aunt Maghiari 9i
Sall in oraq, dar' yi inteun sat, .ercaia. Limba oficioasa a districtului
Fagitral este dela 1861 incoace, dela hotarirea representantei dis-
trictuale, esclusiv cea romans. insit cand vine un Sas la judecatorie,
se is plangerea lui in limba germana, asemenea 9i resolutiunile le
capata, ci tot a9a qi in privinta Maghiarilor. Acum, dael vom face
not o lege, ca minoritatea sa cads jertfa majoritatii, atunci s'ar
multami foarte frumos, ea venind Sasul sau Maghiarul la diregatoria
sa sa nu se mai primeasca, sa nu i-se conceadA mai mult aci da
esibitele gi plingerile sale in limba sa materna, sau sa nu-'ci mai
capete, ss nu 'i-se mai dee resolutiunile, hotaririle, etc. in limba
sa materna, ci in limba oficioasa, in limba romans, pe care el nu
poate sa o priceapl 9i nu dtie in ce mod s'a hotarit cererea sa.
Sa nu ne provocam, domnilor, numai la un municipiu, la dis-
trictul Bra9ovului 9i la al Fagara9ului, ci sit aruncam bail peste
toata Transilvania, se consideram, el vor ramanea in municipii nationale
minoritati foarte insemnate i numaroase de aka nationalitate yi limba,
cari niei-de-cum nu se pot despoia de dreptul individual. Nu se
poate concede prin lege, ca acestea sa cads jertfa majoritatii I Aceasta
ar produce in Ceara cea mai mare nemultilmire I Am face un pas
retograd chiar in contra ordinatiunii pe care &eel. Sa ministrul de
justitie, acum cancelar aulie, dl conte de Nadasdy, a emis-o Inca
sub timpul absolutiitic. Apoi, dupe -cum am zis, aceasta este en
totul in contra egalitatii limbei. Dace capata Germanii in municipiul
german, pentru-ce sit nu capete ci Romanii $i Maghiarii viceversa,
yi dupe principiul egalitatii limbei este o necesitate imperative, ea
fie-care saisi capete resolutiunea sa in limba sa materna, sau in care
'yi-a ales-o ?
Aceasta in privinta propunerii domnului deputat Schnell. Mai
moderate cleat propunerea aceasta este propunerea sau motiunea
domnului Trauschenfels, care lass tot paragraful in euprinsul seu, qi
vrea numai BO mai aplice la finea -ului urmatorul amandament,
adeca: Fie-care partida fug, care se represinta prin alt plenipo-
tentiat, va capata resolutiunea in limba ofieioasa a tribunalului respeetiv ".
Aceasta, domnilor, este intaiu eu totul de prisos 9i nu are nici un

www.dacoromanica.ro
 287

inteles, pro primo, pentru-ca daca se duce advocatul la judecatorie,

atarna dela dansul in ce limba vrea sa-'9i dee cererea partii nainte.
Sa zicem ca merge la diregatoria din Brapv, unde igi da plangerea
nemte9te 9i capata @i resolutiunea nemte9te.
Dar' ce-ar fi, cand ar fi advocatul Roman vi s'ar duce la
Brapv, unde s'ar da plangerea in limba romans? Acum, dupa
propunerea domnului Trauschenfels ar trebui iara sit se dee advo-
catului roman hotarirea sau decisiunea in limba germana! Aci
iarasi vin la egalitatea limbei, daca advocatul german ,Si partile sale
iii da acusa in limba materna 9i prime9te decisiunile in limba sa
materna, iar' advocatul roman 9i partidele romane sa primeasch de-
cisiunile in limba oficiului, in limba germana.
Toate sunt nedrepte, pentru-ca egalitatea limbei in privinta
individuals ar trebue sa fie prada, jerta municipiilor 9i diregatoriilor.
Dar', domnilor, cu ocasiunea aceasta nu pot sa nu-'mi esprim
mirarea, cum se mai pot propune ast-fel de restrictiuni in privinta
libertatii individuate, 9i tocmai din aceea parte a inaltei case, din
care mai de una-zi se auzeau glasuri zicand : ,,Gleiches Becht fur
Allen, dela Adria pang la Lotrioara. (Bravo 1 Ilaritate.) Deci eu
din motivele acestea aduse inainte sunt in contra ambelor propuneri
ale domnilor deputati Trauschenfels 9i Schnell, 9i ma declar cu totul
pe langa paragrafii din proiectul de lege al regimului, pentru-ca e
drept, e liberal, ci e numai un eflux al -ilor de mai nainte, primiti
de inalta cash 9i ridicati la valoare de conclu0.*)
Schnell recomanda celor din stanga (Romanilor) sa
fie mai moderati in pretensiuni, luhnd considerare ca doua
nationalitati lipsesc din diets. Amploiatii n'au vreme sa
invete limbi, pentru-ca au sa, invete legi. i apoi limba
romAna abia de 15 ani se cultiva mai cu seriositate, i n'are
cartile necesare din cari ar puteh scoate amploiatii terminii
technici i juridici. Trauschenfels polemiseaza cu Moga, F,d
nu afla ratiune in aceea, ca advocatul sa fie at sa scrie
in toate trei limbi ale terii. Binder Mihail crede, ca nu
e bine s se vorbeasca despre aceea, ea partida nu intelege
resolutiunea data ei in alts limba, pentru-ca partida nu
intelege nici resolutiunea data in limba ei. Sa nu fim
ultra-liberali, pentru- ca ultra-liberalismul e frate cu reactiunea.

Din sZiarul stenografic al dietei transilvanes, pag. 345-347.

www.dacoromanica.ro
 288

E pentru propunerea lui Schnell, iar' dace, aceasta cade,

pentru a lui Trauschenfels.
loan Banjo: Ina lilt easa I Mid am cetit -ul 6 din proiectul
de lege al regimului, asa am fost pAtruns de intelesul gi cuprinsul
dansului, 'Meat nici-de-cum nu am crezut ca la acela gi pentru acela
voiu fi an a face ceva reflexiuni gi eu. Eu am fost de aceea
convingere cuprins, el inalta casA, vazind adevarul gi stransa lega-
tura intro paragraful 1, undo s'a esprimat egala indreptAtire a tuturor
limbilor trei din patria noastrA, in genere, gi apoi 2 gi 3, am
fost, zic, de convingere, el -ul 5 fArA nici o desbatere se va primi
cu unanimitate din partea Inaltei case intregi, intocmai ea gi -ul 4.
Vad insA, cum-cA, precum alaltAieri in privinta -lni 3, aga gi astAzi
in privinta -lui acestuia, se nAseurA gi s'au nAseut desbateri lungi,
tot numai din privinta aceea, ca Bunt greutati la mijloc, greutati ca
acelea, ca data inalta midi va primi gi vota articolul acesta de
lege, gi anume -ul 5, dupA proiectul regimului, va fi o lege aceasta
nepraeticabila gi Pa' r a putere de viata.
Sunt, domnilor, greutati, recunose a sunt greutAti, insa re-
eunosc gi gtiu totodatA gi aceea, ca greutAtile acestea nu sunt de
natura aceea, bleat legea aceasta dreaptit gi liberals a inaltului re-
gim sA nu aibA toemai fructele dorite gi resultatele acelea, pe cari
le agteptam toti de la ea. Sunt greutati. Da, dar' unde gi cari
aunt greutatile acelea ? Eu cred, ca greutatile le aflA domnii inainte
vorbitori din centru, gi eu cu d-lor, fall cu amploiatii de acuma li
cu privire la limba romans. Pentru-ce ? Pentru-cA mult onoratii
domni, in timpurile trecute gi Ong, in ziva de astazi, mai mult s'au
Ingrijit de limba italianA, francezA gi de alto limbi, dealt sA invete
limbs acelui popor, cu care ei aunt in e,omerciu cotidian, a popo-
rului aceluia, caruia in partea cea mai mare au avut sa-i facA ju-
decatA, gi pe care an avut a'l administra. Pans acuma ei s'au in-
destulat gi au crezut el gtiu limbs, romans data an putut vorbi cu
servitoarea gi servitorul lor. Si acuma nu ma mir daca acei domni,
vAzAnd ca limba romans este cu totul alt-ceva, yin la parere, cl
tot ce nu gtiu dangii din limba romans este frantuzese, italienese,
sau doara chiar sanscritic, gi mai gtie Dumnezeu ee? (Bravo I)
Da, domnilor, aceia cari voind nevoind au trebuit sl se &el
eunoscuti cu limba romans Inca din mica copilArie, din casele pa-
rintegti, putin pret an pus pe limba aceasta, care in adevar este gi a
fost limba patriei noastre, Meat astAzi, and are a i-se desehide gi

www.dacoromanica.ro
 - 289 -
ei usile cancelariilor si tribunalelor, ocupate de acei domni, ailA
inteansa greutate.
Eu am cunoscut in timpii na de mult trecuti barbati strAini,
si eu deosebire cunose astAzi pe un bArbat, care cand nu de mult
a venit din strAinAtate in patria noastrA qi in mijlocul nostru, nici
o idee n'a avut de aceasta limbA. Si barbatal acesta asa a stint
invAts, limba romans, incat mai ca asi putek zice, el nici un tran-
silvAnean neroman 9i cu deosebire nisi unul dintre fratii Sad astAzi
nu poate concurge eu el in punetul acesta.
Se aflA greutAti mari si eu privire la municipii, precum a plil-
cut dlui deputat al Sibiiului a zice. Da, cred si conced. fag nu-
mai atunci, cand municipiile ar cuprinde in sine nuwai una sau
altA nationalitate. Dar' eu dtiu cA, luand afar SAcuimea, qi si
aceasta nu IntreagA, toate celelalte municipii din Ceara sunt foarte
mesteeate, locuite partea cea mai mare de majoritate romans.
Din care privinta domnilor am zis, zic gi voiu zice, ca dad( soartea
aca tare ne-a ingradit pe unii cu al%ii, incat trebue sA fim 0 sA
trAim unii eu altii, sa cAutAm a nu he amari unul altuia viata, ci
sh ne-o indulcim. Si aceasta o vom face dace vom fi drepti unii
atilt altii, dad. vom fi mai:drepti ca panA acuma, cAci papa aeuma de
limba romans nime nu s'a ingrijit sa o invete, 9i s'a purtat grip:
foarte mare, ea la diregAtoriile municipale sii nu incapl pieior
de Roman.
La specialitAti nu vreau art mA. las (Presidentul it intrerupe).
GreutAtile acestea toate se vor delatura, dach ne vom sill sa invAtAm
limbile patriei. Si nu trebue sit le invAtam toate trei, clei in multe
locuri ajung doug.. Si oare aca greutate mare este pent= un tran-
silvAnean neroman sA invete limba romans, cand domnul deputat
Schnell a mArturisit, ca in timpul acesta scurt, de cand tine dicta,
s'a deprins foarte bine in limba romans ? Cu cat mai vartos o va
invAta deli cineva, clack' va face studiu din ea. Si aceasta se cere
dela fie-care amploiat transilvan.
Au binevoit domnii antevorbitori a pomeni de nzufallige Ma-
joritat". Eu am auzit pe dl deputat Schnell, pe care mult it stimez,
vorbind in zilele de curand trecute despre loialitate, liberalitate si
dreptate ", ci foarte trebue sh min mir astAzi, auzind el vorbecte
despre nzufallige Majoritat ". Se poate, ea pe domnul Schnell 81-'1
supere, ca poporul aeela, care numArl peste un milion, este repre-
sentat in aceasta mArita cask eu 4 -5 membrii mai mull decat
19

www.dacoromanica.ro
 290

poporul ce numara 170 pang, Ia 200 mii de suflete ? Este aceasta

la domnialui nzuftillige Majoritat" ? (Bravo!)
Ce se tine de acei domni deputati, earl inca nu 'si-au ocupat
locurile in aceasta easa, not ne-am esprimat parerea noastra de rau,
#i 'mi-o esprim #i eu astazi. Cred insa, ea legea aceasta masura
dreptatea de-opotrivi in dreapta qi in stanga, si asa si pentru aceia
ea va fi dreapta. Eu ali fi voit, inteadevb.r, ca #i d-lor sa iee parte
aiei Ia desbaterile noastre, ce poate p. este scurt se va #i intampla.
Aceste observatiuni mi-am luat voie a le face, de unde ur-
meaza, ea nici-de-cum nu ma pot alatura, nici la parerea domnului
Trausehenfels, nici la a domnului deputat Schnell, ci Cu privire
la -ul 5 din proiectul de lege al regimului, ma alatur cu totul pe
MITA dansul". (Bravo !) *)
Gull e in contra on -carei contopiri silite intre popoa-
rele transilvane. Recunomte, ea, -ul 5 e o consecin0
naturals, a -ului 2 i 3, dar' din oportunitate e pentru
modificarea lui, in sensul propus de Schnell, eventual in
cel propus de Trauschenfels.
loan Florian: rtnalta ease! Proiectul de lege pentru limbi
se imparte, cum vad, cam in trei parti. Partea prima vorbeqte
despre drepturile personale, sau ale indivizilor, pe cari le vor avea
daqii in privinta limbii, #i despre datorintele diregatorilor, tot in
aceasta privinta. Propunerile ce le-au facut domnii deputati Schnell
#i Trauschenfels insa ingrijesc numai pentru partea din urma, iar'
pentru ceealalta parte nici-de-cum. Propunerea d-lui Schnell ingri-
jecte, ca la fie-care diregritorie din Transilvania sA domneasca numai
o limbs, #i amploiatul sa tie numai limba aceea si alta nu. Aceasta
intentiune s'a aratat si din desbaterea paragrafilor de mai nainte,
precum ci din proiectul d-lui Trauschenfels din #edinta trecuta. Acum
domniile for isi dau toata silinta, ea la fie-care munieipiu sit se lucre
numai intr'o limbit, si ea amploiatii numai limba aceasta sa o stie
perfect. Apoi Emil vol sa qtiu, ca ce argumente va avea dl Schnell
la -ul 15, atat pentru Sacuime, cat #i pentru municipiile din ceea-
lalta parte a Transilvaniei, ungureasca si romaneasca ? Dorese sa
vac!, cu ce motive va impune d-lui municipiilor maghiare, sacue #i
roman limba germana, acolo unde negresit nu va fi germana limba
oficioasa, si in -ul 15 se prescrie limpede numai limba germana
pentru toate municipiile din teara ?
*) Din aZiarul stenografic al dietei tratuilvattee, pag. 349-350.

www.dacoromanica.ro
 - 291 -
Pentru aceea dal% eu zic, ci data noi nu vom avea tot-odata
inaintea ochilor si aceea, ca la fie-care diregatorie, ba ca on -care
amploiat, sit eunoasch eel putin doua, iar' dupe dorinta mea, ehiar
toate trei limbi ale terii, apoi va fi tare grew a corespunde ce-
rintelor poporului si ale legii acesteia, care poarta in frunte inscriptiunea
egalitatii celor trei limbi ale tarii. .

Cu aceasta ocasiune am a raspunde d-lui deputat Schnell, ca

d-lui nu eunoa;te bine imprejurarile din Transilvania, si aceea-ce
s'a intamplat in anii din urma ai sistemei cazute in toata Transilvania
in privinta limbei, sau de si eunoaste, se vede a le fi dat toate 'Ana
acuma uitarii. Dar' eu, ea sa-'i demonstrez, nu ma due mai departe
ci ma restrang pe langit Brasov, unde d-lui e senator.
Tribunalul din Brasov a fost asa organisat, ca acolo erau foarte
putini amploiati romani si unguri. insa, dupli-ce a exit ordinatiunea
ministrului de justitie, in anul 1860, care cuprindea tocmai aeeea -ce
preserie acum partea prima a proiectului de lege de sub pertractare,
la prima vedere a aceleia toti amploiatii, cari pima atunci nu voiau
a fa, ea afara de germane, mai are patria noastra si alte limbi de
Ceara, au tresarit din crestet pana in talpi, si un timp au resonat
si remonstrat, Ca aceasta e absurditate, ca amploiatul sa eerie si
lucre si in alto limbi neapte.
in urma insii, neafland auz nicairea, si observandu-li-se, ea
numai ass vor mai trage salare pe contul Transilvaniei, dael vor
corespunde ordinatiunii numite, ce-au &cut Nemtii mei? Au cautat
gramatici, formulare pe intreeute, si asa la tribunalul Brasovului,
fireste, cu puteri imprumutate, s'a observat ordinatiunea cu toati
acurateta. Si eu pot BA zic, ca de atunci income, cat a sustat
tribunalul, nu s'a mai intamplat nici un abus fate cu aceea ordi-
natiune, data in privinta limbei. Caute d-lui in actele arehivului
din Brasov de pe timpul acela, si va gasi procese de punti grele,
uncle intregi in limbs romaneasca, altele intregi in limba ungureasca,
si altele iarasi serise in toate trei limbile.
Ministrul justitiei a emis in anul 1860 ordinatiunea in privinta
limbelor patriei fa'rii a se teme ca nu se va putea esecuta. Si noi
acum, sand numai flu patriei aunt in oficii, sa ne mai indoim ? SA
credem, ca poporul isi va alege amploiati de aceia, cari sit vorbeasca
en el numai prin talmacii d-lui Schnell? Daca se va respecta ega-
litatea limbilor la ocuparca posturilor, apoi pedeca limbei este dela-
turata. Acestea toate arata, ca nu avem causa de a ne sparia asa
19
www.dacoromanica.ro
 292

tare de egalitatea limbilor. Dupa-cum Tad eu Insa ca an decurs

desbaterile asupra paragrafilor de pans acuma, mi-se pare, ca-gi-
cum ar fi intrat in desbateri gi cause nationale. Eu insa aceasta
nu o voese, gi zie, ea daca not acolo, unde voim a defige limba
pentru indivizi, vom urmari gi tendinte nationale, apoi va fi trista
starea justitiei pe care o vom avea.
Se zice mai incolo, ca va fi reciprocitate. Eu reciprocitate
vreau sa aplic numai acolo, unde e vorba de municipii, corporatiuni
gi persoane morale, insa la partile private nici-de-cum, pentru-ca
daca en cu un proces in limba strains imi voiu perde toata averea,
atunci in toata vieata mea nu voiu mai vent la stare sa mai port
proces, ca prin reciprocitate s mi-se faca egalitate in privinta limbei.
A adus dl Schnell inainte o sunlit' de "wechselec, sau polite,
gi a demonstrat, cats paguba ar fi, daca nu s'ar resolva .numai decat,
ceea -ce, fiind de in limba romans, tin s'ar putea intampla. Aeeea
insa nu o spune, a magistratele, ea judecatorii colegiale, unde aunt
de a se incusa politele, nu primese incuse nesubscrise de advoeati.
*i apoi dl de Trauschenfels propune, di in care limba sa se resolveze
incusele advocatilor, din cari toate eu nu vad alta, decat o nisuinta,
ca fie-care municipiu BA aiba o limba oficioasa, gi apoi tot ce va egi
de acolo sa ese numai in limba aceea.
Mai incolo zice dl Schnell, ca translatorii nu ar putea traduce
bine, gi ca prin aceasta s'ar face greutati insemnate gi pagubA pArtilor.
Eu, domnilor, socotesc, ca daca gi de ad inainte e sa se aplice
translatorii, apoi ar fi o trista stare pentru patrie. Data ar fi aga,
apoi nu pot deck sa compatimesc inainte, atat patria, cat gi pe
fiii ei. Dar' pentru Dumnezeu, unde s'a mai auzit ca intr'un stat
constitutional, o jurisdictiune, un municipiu, WO aleaga amploiati
de aceia, cari cu poporul din mijlocul earuia sunt se poata vorbi
numai prin talmaci ? 1 Atare idee nici-de-cum nu ne promite gi nu
ne asigura o egalitate nationals la organisarea gi ocuparea posturilor
in municipii. Insa, in -ul 3 sta, ca fie-carei particle ii este liber
el intrebuinteze limba care o vrea, gi poate sa prescrie amploiatului,
el in care limbs sa iee protocolul. Acum, dach va intrebuinta ju-
decAtorul translatori la aducerea decisiunii, apoi cum va gti lua
protocolul Para translator? i apoi, cam gtim ce fel de translatori
s'au intrebuintat gi mai nainte. Adeca, s'a chemat un servitor, care
nu pricepe nici limba partidei, nici limba judeeatorului cum se cads,
gi aga neIntelegand ee spune partida, informeaza fals pe judecator,

www.dacoromanica.ro
 293

de undo an urmat cele mai mari asupriri 91 redreptati. Pentru

aceea, eu zic, ca va fi trist daca qi pe viitor vom mai intrebuinta
translatori.
Ce se Sine de causele criminale ale dlui Schnell, pentru acelea
ingrije9te procedura penal., 9i la 7 imi voiu face reflexiunile mole
de va fi de lips.. Eu din partemi dar' nu pot primi proiectul d-lui
Schnell, ci Bunt in contra lui. Ce se tine de propunerea dlui de
Trauschenfels, daca l'am inteles bine, mi-se pare ca d-sa nu a zis
numai advocati, Rechtsfreund", ci a zis 9i Bevollmitehtigter gi
n Vertretera. Acum, ma rog domnilor, sa luam lucrul practic. Astazi
am eu un proces la judecatorie. Eu insa find impedecat prin boall
on prin alt-ceva, trimit pe fiiul rneu, sau pe tatal meu la judecata.
Acum, dui:A proiectul dlui de Trauschenfels ar trebui, ca resolutiu-
nea sa mi-se estradee in limba municipiului, pentru-ca eu mi-am
dat incusa prin Vertreter sau Bevollmdchtig-ter. Eu dare intreb,
ea face-se prin aceasta din destul partidei, corespunde aceasta drep-
tatii, egalitatii 9i intentiunii monarchului, esprimata, in -ul 5, prin
care vrea a face uprare poporului? Celelalte pe can le-am avut
de observat le-a observat dl deputat Hania. Pentru aceea, ma de-
clar 9i eu in contra propunerii dlui de Trauschenfels, qi primesc 5
din proiectul regimului in toga estensiunea sa". *)
George Baritiu (sustine, ca paragraful acesta e destul de
liberal, intocmai ca 9i intreg proiectul de lege. Ideile conducatoare
la crearea acestei legi an fost doua : I. sa nu se fad, chestie na-
tionala deschisa pe tema aeestui proiect; 2. sa se lase intacth liber-
tatea natiunilor de a imptica chestia nationala. Credo, ca. regimul
a presupus, ca va urma in curand organisarea qi impartirea terii
dud nationalitali, pentru aceasta eventualitate efacuta legea de
fate. Continua apoi astfel:) 1, . . . Dar' regimul a trebuit sa mai fie
fost convins 9i de necesitatea de a se restatori in sistema munici-
pala sistema cea veche, lima reformats 9i investith cu libera alegere
a functionarilor in respectivele municipii ci comune. Indata ce vom
presupune aceasta necesitate a reorganisarii municipiilor 9i comunelor
ce eu trebue sa presupun, chestiunea limbei sit inlesneqte
nespus de mult. Soartea noastra 9i in privinta aceasta e data in
mana noastra, ceea-ce insa se adevere9te c1 din cuprinsul proposi-
tiunilor rege9ti, call hi a9teapta deslegarea lor. Indata ce not ne
1 Cf. *Gazeta Trans.c 1863, numirul 87 qi aZiarul Omura* al dielei
transilvanec, pagina 350-352.

www.dacoromanica.ro
 294

vom imparti qi organisa districtele, comitatele, sau e.e qtiu eu cum

le ehiama, scaunele, cu privire la eei doi factori pe cari i-am me-
morat, indata ce ne vom alege amploiati Cu libertates, receruta,
pentru sustinerea sistemei munieipale, apoi se intelege prea bine,
ca grija noastra va fi sa aqezam amploiati de aeeia, cari sit cores-
punda, at}teptarii, dorintei si eerintelor poporului din patrie, ear' apoi
celelalte se vor face oare0-cum de sine, prin praxa de toate zilele.
Eu eared cred mai departs, ea regimul a presupus la popoa-
rele Transilvaniei atata s$mt de 'dreptate i de reciprocitate, incat
on pe unde locuim amestecati, sa ne purthm cu crutare unii tetra
tiltii. Regimul nu a putut sa nu presupuna asemenea sentimente la
noi, indata ce barbatii de stat vor tine?), charta etnografica a Tran-
silvaniei dinaintea ochilor.
Considerand bine cele premise aici, apoi o multime de greu-
tati, de frici, de prepusuri, nedreptatiri, asupreli, precum li frica
de germanisare, de ungurisare, de romAnisare : vor cadeh toate de sine
i prin aceste masuri, earl trebue sa se iee neapiirat prin potestatea
legislativii si prin regim. Tot- odata, ni-se va lasa cu totul In voia
ci in maim noastra de a ne nationalisa pe noi ineine ,si pe respec-
tivele teritorii sau districte pe cari le locuim, sau data vom vita noi
de noi, dace nu vom a veh putere de vials in noi inine, duph cum
am mai atins inch si la alts ocasiunel de a ne desnationalisa.
Intreb, domnii mei, a putut regimul sa proceada din principii
mai liberale decat ca sa ne dee soartea noastra in mans, noastra cu
ocasiunea introducerei celor trei limbi in Transilvania ? Eu sustin
ca nici-de-earn !
In eele din urma eu sunt prea ineredintat, ea mintea cea
&easel .1,i sanatoasa a poporului, viata practice, va deslega toate
greutatile pentru cari noi ne facem prea mare scrupulositate". (Asi-
gura apoi pe cei necredincioci, el in Secuime de es. Romanul nu
va merge la judeeatorul de Sacuiu cu peticie wish romitneste, nici
nu'ci va lua advocat pe unul care nu ctie ungurelte, ci tot ace, va
face qi Secuiul in tinuturi de alts limbs, gi termina astfel): De
aceea, eu nu fat nici o greutate din toate cate am auzit in aceastl
privinta. Viata practice i mintea sanatoasa a poporului le va des-
lega acestea mai eurand decal noi aici, prin urmare eu, care am pri-
mit principiul eel de frunte cuprins in 1 al proiectului regimului,
primesc ci -ul 5 din proiectul aceluiaqi, i rog totodata pe domnii
propunatori ai celor douii, amandamente, ca sa binevoiasel a lua

www.dacoromanica.ro
 295

numitul paragraf la un esamen qi mai strans, pentru-ca sa se con-

vingA', ea acelai, on -cum, e mai liberal decat amandamentele
domniilor lor".*)
Discutia se tncheie. Presidentul face reasumarea si
consulta dieta, care respinge propunerile facute ss primeste
paragraful In textuarea din proiectul guvernului.
Urmeaza 6. Herberth cere stergerea partii a doua
din paragraf. Bo loga sprijineste -ul in textuarea origi-
nals, cu folosirea cuvantului ills, In textul nenAesc auchc
care se afla in textul maghiar. Binder cere, ca decisiunile
judecatoresti sa fie date In limba oficioasa a judecatoriei,
ear' partilor s li-se dee traduceri In limba lor. Joan Ba-
lomiri rectifies unele afirmari gresite ale lui Schnell, dar'
e intreru.pt de president si renunO, la cuvant. Lassel spri-
jineste propunerea lui Herberth. Urmeaza.
Alexandra Bohafiel: inalt representativ I Din
eorp
parte-'mi spriginese proiectul ocarmuirei, eu modificatiunea propusa
de dl dep. Bologa. Ce se line de lasarea afara a pasagiului al doilea
din paragraful acesta, nu consimlese, nici nu pot sprigini motivele
can s'au adus de domnul deputat al Sas-Sebelului spre convingere,
ca ar trebui sl se lase &fall pasagiul acela. S'a adus din partea vorbi-
torilor can au aparat propunerea domnului deputat din Sebe, intre
altele inainte majoritatea i reciprocitatea si s'a zis, ca de eum-va
se va primi proiectul regimului, ar trebui multi amploiati i ar trebui
o sutA de translatori, cu plata de o suta mii fiorini. Cred ca din toate
argumentele, acest argument '1-au socotit a fi mai puternic. Adeca
au tras in partea for pe ministrul de finance, pentru-ca acela e cel
mai puternic. Eu, inalta cask sunt de eonvingerea, ca acei barbati
de stat, can au lucrat acest proiect, nici &cat nu au vtiut, ea tine
va forma majoritatea in casa aceasta. Prin urmare, nu '1-au lucrat
nici pentru majoritatea maghiara, nici pentru cea saseasca, nici
pentru cea romaneasca, fare acei barbati an cunoseut pe deplin
jurstarile de astazi ale patriei noastre, dar' si trecutul patriei noastre.
Aceia au stint din trecutul patriei, ca frecarile confesionale din
aceasta patrie numai atunci au incetat, and s'au determurit pe deplin
prin legile patriei toate relatiunile confesionale. Dupa frecarile con-
fesionale au venit frecarile nationale, gi apoi in urma eele limbistice.

') Din Gaeta Transilvanieit, 1863 numarul 87.

www.dacoromanica.ro
 296

Asemenea a voit inalta oettrmuire, ca prin un proiect de lege, drept

ci acomodat cerintelor noastre, se pun/ eapitt gi frecarilor rationale.
Cred, ca nu mai putin au fost cunoseute imprejurarile noastre
acelor barbati de stat, tend an compus proieetul acesta de lege, 9i
mai Cu seams eel (lanai 9 paragrafi. in cei dintai 9 paragrafi
s'au asigurat drepturile limbei fie-caruia. Am auzit dela unii domni,
el intrebuintandu-se in toate afacerile judecatore9ti, intr'un muni-
cipiu o limba, intealtul alta, se face destul reciprocitatii chiar si
Arai respectarea limbei fie-caruia. Eu nu sunt nici-de-cum indestulit
eu aceea, ca dad. apasa amploiatul sas pe Romanul teran, apoi ci
amploiatul roman poate apasa pe al seu, s'au dupe -cum zice Un-
gurul : Ha te vered as en zsiddmat, en is verem a te zsidedata.
Mai incolo insa sunt convins despre aeeea, ca barbatii de stat, cari
an compus proieetul de lege, au cunoscut gi starea geografica 9i
etnografica a patriei noastre, an 9tiut imparteala, cum este astilzi qi
cum se poate face pe viitor. Dupe a mea pricepere e eu neputintii,
ea pe viitor sa uu vine nationalitatile mestecate. Si pentru aceea, sa
nu se sparie nici un Roman ea va veni intre Sa9i sau intre Unguri,
dar' nisi Ungurii sau Sa9ii ea vor add. in manile Romanilor, ci
ori-unde ar veni fleets-care, sa"-'i fie respectata nationalitatea ci
limba. Mai incolo sunt convins, el acei barbati de stat cari an
compus proiectul regimului, au cunoscut gi vieata practice a oficiilor
din patrie, 9i en sunt de convingere, ca prin articolul acesta nici
cu zece macar nu va trebui sa fie inmultiti amploiatii, gi ca minis-
terul de finance nu va trebui sa dee eu nimie mai mult ca
pans acum.
La judecatoria din districtul Nasaudului de es. uncle nu aunt
nici zece Maghiari, sunt mai atatea procese, in cari Bunt amestecati
loeuitorii maghiari 9i germani cu Romanii, cite aunt, in cari sent
mestecati Romani en Romani, pentru-el stau in comunicatiune unii
eu altii, ci la toti li-se dau decisiunile in limba lor. Trebue numai
bunavointa, gi toate se pot. 0 parte 9tie limba ungureascal alta.
parte 9tie limba germane, gi alta cea romans, gi toti pot indestuli
cerintele fie-caruia. Aga de es. in districtul Bra9ovului sa fie ci 2, 3
cari Itiu limba romans, 91 vre-o doi, trei cari 9tiu limba ungureasea,
ci lesne se poate multami poporul. Mai incolo cred, el e pe praxa
vietii intemeiat acest proiect de lege, pentru-ca eu am cunoseut sub
sistema trecuta persoane in Cluj, cari, tend au venit la Cluj nu an
9tiat nici o limbA afarl de cea nemceasea ci cea polaceasca, gi an

www.dacoromanica.ro
 297

invhtat limba ungureasch, care e cea mai grea, ci apoi csi cea ro-
mitneasch. i nici nu ered, ca se aflA acum doi amploiati patrioti,
earl sa nu tie macar doua limbi. si eel-ce ctie vorbi romanqte,
in 2, 3 siiptamini invath ai a eerie. Voie trebue numai, ci atunci
toate greuatile se pot delatura. Pentru aceea, nu pot phrtini pro-
punerea domnului deputat din Sebe, ci phrtinese propunerea d-lui
deputat din Nocrich, Bologac.*)
Lan Aldulian face propunere mijlocitoare. Pufcariu
e pentru -ul regimului, iar' In urma, presidentul declare,
discutia incheiata, si punand propunerile la vot dieta pri-
meste propunerea lui Joan Aldulian.
Sedinta se ridica.
.,Sedinta XXXI.
Tinuta, in 19 Septemvrie. Se continua, discutia in
chestia limbilor. La -ul 7 propune Filtsch o textuare
noun. Brecht asemenea. Vorbeste apoi
lacob Bo loga: inalta cash 1 En mai nainte de toate
trebue sa ma declar pentru cuprinsul Intreg al -lui 7 din proiectul
de lege al regimului, la'rh nici o schimbare. N'ar fi de lipsh sa
spriginesc eu paragraful acesta, pentru -ca se sprigineqte pe sine
insuci. Este vorba in -ul 7 de pertractarea finalh verbalh, in urma
careia are sa se decide de multe-ori asupra vietli omeneti, asupra
onoarei, asupra libertAtii personale. Cat e de necesar, ca aceia, earl
stau in punctul acela unde ici pot pierde vieata, onoarea c1 libertatea
personalh, ca aceia, zie, eh' priceapii ce se lucre ci vorbecte asupra
lor, cred, eh nu e lipsa se mai demonstrez, chci o cunoacte aceasta
tot insul, care cat de cat e cunoseut cu lucrh.rile ci urmArile pro-
venitoare la qi dupe pertractarea finalA verbalh. Cred, el prinde
be mhrturisirea generals, eh se arath necesitatea imperativh, ca
aceia ea cunoasch, ci sa priceapii limba in care se lucre despre drep-
turile lor cele mai esentiale.
Am zis darA, ca n'ar fi de lipsh sit spriginese eu -ul acesta,
pentru-ch se spriginete el ins.* pe sine. De oare-ce insh vhd, ca
s'au Meat nidte amandamente prin earl ar veni stramterat -ul
acesta, stramtorandu-se prin aeelea dreptul eel mai necesar, facultatea
de a pricepe omul toate acelea cari se adue inainte in contra sa, pentru-ca
sa se poath aphra in contra lor, sh-'mi fie iertat a-'mi face observa-
*) Cf. *Gazeta Trans.' anal 1863, numIrul 88 li aZiarul stenografic al a'ietei
transilvanec, pag. 369-360.

www.dacoromanica.ro
 - 298 -
ti unile mele asupra amandamentelor acestora, si anume, asupra
'amandamentului facut din partea domnului regalist Filtsch. Dach
bine am inIeles pe domnul regalist, propunerea d-sale merge in-
tr'acolo, ca dace acusatul nu ar vrea sh se pertracteze despre soartea
sa in limba sa materna, atunci sh se pertracteze in limba municipals,
in limba judechtoriei inaintea chreia stA. el.
Domnilor 1 Cu ast-fel de amandamente eu nici-odata nu ma
pot invoi, pentru-ca din praxa am vazut urmari foarte triste la per-
tractArile finale verbale unde nu s'a intrebuinot limba pe care o
cunoaste, aeusatul. Domnilor, prin esemplu voiu delucida luerul
inteatata, fuck nu voiu avea lipsO a perde multi' vreme spre de-
monstrarea daunelor provenite din aceea, ca nu se luerh in limba
acusatului la pertractarea finalA verbalA. Eu inca eram la instanta
prima la o judechtorie unde se lucra la o pertractare finalA despre
soartea unui om. Omul aeesta $i -a luat un aparAtor, care vorbea
o limbh acusatului necunoseuta. Procurorul de stat earaci vorbea
o limba pe care acusatul nu o pricepea. Procurorul de stat, ridi-
&Ind aousA asupra acestui om, demonstril, dupe aplicarea legii si
dupl datorinta sa intr'o limba, precum spuseiu, necunoseuta acusa-
tului, ca aeesta ar fi vinovat. Aparatorul omului pledeaza earOsi
in limbs aceea, pe care nu o stia aeusatul, si zieea, ca procurorul
de stat a adus atatea dovezi eonvinghtoare in contra acusatului,
inert el nu mai poate face nici o esceptiune, si marturiseste a aeu-
satul este vinovat, 0'1 recomanda milei judechtoriei, cerand sal pe-
depseasa eat se poate mai usor.
Bietul om necunoscand si nepricepand acestea, s'a multamit,
socotind el apArAtorul seu l'a aparat aca dupg cum s'a inteles el
cu dAnsul. Domnii judechtori se retrag ca duph obiceiu in alts Bala $i
afla cl omul nu se poate deelara vinovat. Publics smite*, ca se
libereaza din defectul probelor. SA fi vAzut, domnilor, cu ce bueu-
rie si indestulare se repezi omul aeesta la apAratorul seu sil mul-
VAmi, ca l'a apOrat tocmai asa cum i-a spus el. (Ilaritate.)
Eu zic, domnilor, si cred, ea dacA ar fi priceput omul aeesta
limba in care s'a pertractat luerul, nu numai ca n'ar fi afiat cause
ca sa multhmeasch, dar' ar fi imputat aparatorului seu $i i-ar fi zis,
ea de un asemenea apArAtor n'ar fi avut lipsh, ci a el singur s'ar
fi apArat cu mult mai bine daca cunoctea limba in care a fost aeusat.
Se vede darA neapArata trebuintl, ca omul care eta inaintea
judechtorului criminal sh eunoascA limba in care se judecA despre

www.dacoromanica.ro
 299

soartea ci viitorul seu. Dach am primi amandamentul des nnmitului

domn regalist, atunei s'ar putea repeti aeeea -ce am zis, spre ne-
spusa &ma a aeelora, despre a chror vial., onoare cii libertate per-
sonall sa trateazh" . . . (Nu primeste niei-unul din amandamentele
Route, ci WA declare pentru paragraful regimului.) *)
Trauschenfels propune, a se primeasc la -ul 7
adaosul, c aparatorul are dreptul a se folosi de on -care din
cele trei limbi ale terii. Propunerea o face Ina numai In
casul dad, nu s'ar prinal propunerea lui Brecht, cu care
e de acord.
Joan Bran de Lemenyi: Inalta diets! Deai in adevar
rezimat pe libertatea qi dreptatea acestui paragraf 7 din proieetul
de lege al regimului, n'am socotit a fi de lipsh a mA mai pregAti,
ca astAzi ear' sA iau euvantul intru apArarea acestei mAsuri atilt de
drepte ci liberale, dupii-ce en durere vAd, ca ci in contra acestui
paragraf earAqi s'au adus din partea unor stimqi domni ai centrului
propuneri cat se poate de restrangatoare, cat se poate de nedrepte,
mA vAd provocat a lua cuvantul spre apiirarea ci a acestui paragraf,
in interesul libertAtii personale, in interesul omenimei, amasurat ten-
dentei celei drepte ci salutare a inaltului regim.
Nu pricep, inalta cash, din ce punct de vedere pot se purceadA
acecti propunatori cari vor eariii se jertfeasch limba inculpatului
limbei oficioase a diregAtoriei. Poate ca aceqti domni privesc lucrul
mai aproape in districtele ci scaunele Lip numite pima acuma sh-
seti, poate el privesc, ca aparator totdeauna va fi dl Trausebenfels,
fli judechtoria totdeauna constatatoare numai din indivizi de na0ona-
litatea qi limba saxo-germana. Dar' nu va fi aca totdeauna, dach
va vrea Dumnezeu, pentru-ch patria noastrA sA va imbrAca eu alt
vestment, Transilvania va lua alai fach, de oare-ce natiunea romans,
care mai nainte se privia numai de toleratA, aeum din gratia M.
Sale in urma celei prime propositiuni regeti s'a declarat do egal
indreptiitith. (Bravo!) Uncle va fi, domnilor, acusat de limba ro-
mans, se vor da qi la pertractarea finalh senatori romani, asemenea
si aparAtori 1 Unde va fi acusatul maghiar, se vor da senatori ci
aphrAtori de limba maghiara, cad precum va fi poporatiunea de
diferite nalionalitAti ci limbi, a9a vor trebui se fie ci diregAtoriile
compuse, pe basa principiului egalit4ii nalionale ci al celor trei
limbi ale patriei.
*) Din 'Zito-al step:atria* al dietei franstivanec, pag. 866-367.

www.dacoromanica.ro
 900

Oare, domnilor, hand treaba asa, nu va apAra mai bine apl-

rAtorul roman pe acusatul roman ? Oare nu va apitra mai bine
apAratoral maghiar pe acusatul seu, in limba maghiara? Uncle
aunt atunci greutAtile ? Nici o greutate, domnilor, numai vole bunk
el fie. SA fim phtrunsi de principiul egalitatii nationale si se lAsAm
fie-caruia dreptul set: $i libertatea sa individuals. Dar' ce ar urma din
propunerea domnului regalist Filtseh, care zice: dad, acuzatul n'are
voie a se lua pertractarea finalA in limba sa materna', atunci sA se
pertracteze ci sl se espedeze sententa in limba municipiului" ? SA
lam an cas special si sa vedem ee anomalie se poate intampla. Se
ham Brasovul. in Brasov comae delict un Roman din Faromszek,
$i se pune in stare de acusatiune, vine inaintea judecAtoriei, are
ea se Vila cu dansul pertractare finalA. Aeusatul roman insA foarte
putin stie romaneste, dar' e perfect deplin in limba maghiara. In-
culpatul va zice: Onorata judecAtorie, mi rog sA nu se iee proto-
colul in limba mea romaneaseA, pentru-ca nu o cunose destul de
pe deplin. Atunci ar fi fapta complinitA, dupfi pArerea dlui regalist
Filtsch, ca se va lua in limba germanA si atunci ar putek sa in-
trebe judecAtoria pe bietul acusat, ai facut to aceasta, in limba
germana : Haben Sie dieses Verbreehen begangen ?" Ar puteit sA
facA din destul determinatiunilor legii penale, dael bietul Roman nu
intelege nimica din limbs? S'ar face sententa gi inteadev6r ar fi
turnul Vavilonului, pentru-ca dansul in limba germanA n'ar putea
da nici un faspuns.
De aci, inaltA case, se vede lamurit, ca restrangerile cari yin
din partea centrului in contra cuprinsului celui drept si liberal al
-lui 7 din proieetul de lege at regimului ingreuneaza cursul, ba in
adevAr, fae manipulatiunea pertractArii finale verbale imposibilk
Ceea-ce se atinge de reflexiunea dlui Trauschenfels la acel
cas special ce I-a adus inainte dl deputat al Nocrichului, Bologa,
cA adeca un cas special nu poate sA serveasei de cinosura la facerea
unei Jegi, asa este. insl aci nu e vorba de un cas special, ei e
vorba In general, peste tot despre cele multe pedeci ci anomalii pe-
riculoase ce s'ar intimpina ci ar veni de acolo, daca pertractarea
finalA verballi, care e bass sententei, sA duce en acusatul, ci se da
sententa, dela care atarnA onoarea, libertatea, ba poate yi viata acu-
satului, dael s'ar duce, zie, aceasta intr'o limbl pe care acusatul nu
o pricepe, nu o intelege, nu -i poate da mantuinta, nu poate rAspunde

www.dacoromanica.ro
 301

la acusfirile san fasiunile unuia sau ale altuia". (Cere sa se primeasel

din euvant in euvant -ul regimului). *)
Schnell se alaturA la propunerea lui Trauschenfels.
loachim Alurffian: Onorat presidia! Dupil atittea espuneri
cite s'au flout pentru acest paragraf din partea mai multor onorai
vorbitori, ar fi de prisos ca omul spre apararea lui sa mai ziel
vre-un cuvant, pentru -ca acesta e luat singur din natura omului.
Aceia can an compus -ul acesta, de buns seams au fost patrunsi
in acel moment de principiile can iau limba ca o proprietate
inaseuta si nedespartita de om, iar' folosirea ei de un drept, de care
si data ar vrea omul sa se lapede, nu se poate. i pentru aceea,
e si foarte usor a apara -ul acesta, pentru-ca consuna cu toate
principiile eele mai inalte ale timpului. Cu toate acestea, eu nici
dead nu condamn, nici observaOunea dlui deputat Brecht, nici a
dlui Trauschenfels i a dlui regalist Filtsch, pentru-ca eu vad si
judec lucrul si din punctul de plecare al domniilor Tor, si din refe-
rintele d-lor for cu aceia pe can ii represinta, si asa pot zice, ea
tofi oamenii in positia domniilor for trebue s vorbeasca tot asa.
Insumi fiind in posiia domniilor for $i avand ceva de perdut la ce
m'am fost dedat, asi vorbi tot ala, pentru-ca zace in natura omului
a apara aeeea ce are si e in pericol de a perde. Dar' totusi, nu
voiu BA aprob propunerile domniilor Tor, pentru-ca Bunt contrare
spiritului general ci principiilor color inalte moderne. Nu voiu sa
le apar, ba nici nu le scuz propunerile, pentru -ca n'am uitat, ea
mai alaltaeri din o parte a onoratei case a acesteia, unul din centru,
din care d-lor, propunatorii, fat parte, o a stigmatisat de nelibe-
rala. En lima nu fat asemenea, ei ii las sa apere -ul ass precum
le vine domniilor for bine. Ear' apoi, and va veni timpul se re-
presentez si en poporul acela care m'a trimis aei, cer si eu ca sa -mi
conceada a vorbi din alt punet de vedere tocmai ma, precum vor-
bese d-Tor astral Cum-el nu partinese parerea d-Tor Tor, poate sa
vada on -tine din aceea-ce am vorbit, poate sa vada, ca cu tot sufletul
ma alitur Tanga parerea dlui Bologa i a dlui Bran, Vi Cu ei pe
langli -ul 7 din proiectul de lege al regimului.
Ce se atinge de parerea dlui deputat Trauschenfels, ca sit se
lase inculpatului pentru aparare limba care vrea el, on aparatorul
seu; aceasta eta in -ul 7, undo se zice: totusi are inculpatul vole

*) Din .Ziarul stenagrafic al dietei transilvanec, pag. 368-369.

www.dacoromanica.ro
 302

liberl de asi alege pentru aceasta alta din tole trei limbi ale terii,
pe care ins el trebue sa o prieeapA". El pentru sine poate 8A-0
aleaga fie-care limbA, dar' el de dreptul sea poate renunta la apil-
rare si se poate intelege cu aparatorul, ca sa -i aleagA o limbA
care vrea si care i-se pare mai folositoare pentru apArarea sa. Intru
aceasta na e restrAns el, pentru-ch numai data ar fi aceasta o lege
proibitiva, care to -ar opri de-adreptul dela intrebuintarea altei limbi,
atunci ar fi ava cum zic domniile tor. Dar' aceasta e o lege per-
misivA, care numai (IA un drept, Ins la dreptul acela, precum am zis,
totdeuna poate renunta inculpatul in favoarea apArarii sale. De aceea
ma alAtur cu totul langA -ul 7, precum este in proiectul regimului".*)
Brecht primete partea prima din propunerea lui Bologa,
partea a doua Ins6, o -tine de prisos. loan PuFariu apar6,
paragraful din proiectul regimului. Filtsch 1i retrage pro-
punerea. Binder recomanda spre primire propunerea lui
Trauschenfels. Rannicher apara paragraful regimului.
Schuler-Libloy e pentru propunerea lui Trauschenfels, iar'
acesta 4si recomandA de nou propunerea spre primire. Urmeaza
Nicolae Gaetan: inalt presidiu! inaltA diets! Eu inteleg
. 7 din proiectul de lege al regimului ee stA la ordinea zilei in
legAtura cu paragrafii precedenti, in legatura eu procedura penalgt,
asa, el on -ce judecator, care ar avea de a face cu un inehisit s'au
mArturie, trebue sa inteleaga si sa stie limba inchisitului, a marto-
rului gi a pricepAtorului de lucru, ca sa poatA aduna aeel material,
din care are sit se facA sentinta, eAci ne-avAnd judecAtorul cunostinta
limbei acestor persoane, materialul adunat nu poate servi seopului,
adecA esecutArii dreptAtii, ei adese-ori nedreptatii. CAnd e vorba
dark domnilor, de a esecuta dreptatea asupra vietii, onoarei, fiber-
tAtii $i averii eetAtenilor, sA nu cAutam difieultati in apliearea limbilor
'rli in favoarea judecAtorilor. Nu, domnilor ! Sa recunoastem aeeea-ce
esistA de regulA in Transilvania adecA, ea oficialii publici cunose
cele trei limbi ale terii, si de mai e ceva de recomandat din partea
Romitnilor fratilor oficiali maghiari si sasi e numai, ea sA se familia-
riseze eu )14( ci vie scurt dela finea vorbelor romane.
Ce ne mai provocam la imprejurarea, ea esista tigani, evrei,
si alte neamuri in tears, child stim el unii tigani s'au romanisat,
ori s'au ungurisat, ba ehiar i BABA ? Asa el domnilor! Eu am

*) Din *Ziarul stenografic al clietei Iransilvanec pag. .369.

www.dacoromanica.ro
 303

cunoscut in Berghiu un tigan sash. Am cunoscut francezi ci italieni

ungurisati sau romanisati in Transilvania. De ce BA mai face dart
atata vorba ? Ori vrem not sa facem legi spre a regula sau margini
amorul ci predilectiunea? Oare nu ar fi mai bine, and am Visa
aceste sentimente in proprietatea acelor individualitAti de eari se in
ci a nu mai infiera pe cetAteni cu numiri for neplacute ?
Am fost, domnilor, pentru modificarea -lui 3 in intelesul aparat
din stA,nga, nu pentru-ca voiam a margini libertatea cetatenilor de
a nu se folosi do on -care din cele trei limbi ale terii, ci pentra-ch
in modificarea aceea aflam garanta pentru aceasta libertate ci voiam
a inlAtura on -ee influents a oficialilor publici in aceasta directiune.
Si nu fara cuvAnt, domnilor. SA ne aducem aminte de aeele cazuri,
And un inchisit, sau ci martor, i0 sehimba fasiunea depusA inaintea
judelului inchisitor la pertractarea finalA verbala, care fasiune insA s'a
curls in altA limbA, nu in limba pe care o vorbecte inehisitul sau mar-
torul. SA ne aducem aminte, zic, in cite turburari vine judecA.lorul
cu contienta sa. Se nate in el indata intrebarea, oare judele
inchisitor cunoscut-a de ajuns limba pe care o vorbecte martorul
sau inchisitul ? i fiind-ca n'are despre aceasta inaintea sa nici o
dovada, nu tie sit creada actului scris in limba judecatorului, far'
nu a partii, sau sA creada fatentului? Alt-fel stA kern' and s'au
scris toate in limba fatentului, pentru-ch din protocol, care e un
document public, se vede apriat, ca judecatorul inchisitor a cunoscut
limba fatentului 1,i acesta cu tot euvimtul se adstrange a mArturisi
de nou adevarul.
Aducand dark' . 3 in legAtura en . 7 din acest project, it
inteleg, ea fie-care martor are drept a vorbi la pertractarea finals
in veri-care din cele trei limbi ale terii. De cum-va insA inehisitul
nu pricepe limba martorului, judecatorul e dator a spune acusatului
Cuprinsul fasiunei martorului in aceea limbg, pe care o pricepe sau
vorbecte aeusatul. Pentru acel cas, and aeusatul n'ar pricepe nici
una din cele trei limbi ale terii, e prevAzut in procedura criminals,
ci tocmai pentru aceasta nu aflu de lipsA a cere invoirea ministrului
de finance spre a incuviinta acoperirea speselor ce se file de tran-
slatori, duph-cum voia dl Herberth. Atilt procurorul, cat ci apAratorul
Inca trebue sA tie limba in care se tine pertractarea, pentru-ca ei
cunt datori a-'1i motiva alegatiunile pe temeiul resultatului elit din
pertractarea finals. Nu e dar' nici o pedecA, nici in publicarea,
nici in edarea sentintei in limba in care s'a tinut pertractarea finalA.

www.dacoromanica.ro
 804

Aducand -ul 7 in combinatiune ea paragraful precedent din

acest proiect de lege, tot in limba materna a inehisitului (ori aceea
pe care gi-a ales-o dansul qi pe care el o pricepe) trebue sa se faca
ei decisiunea despre urzirea inchisitiunei speciale, ei 9i conclusul de
acusa. Sub cuvintele limba materna a inculpatului" inteleg veri-
care din cele trei limbi ale terii, Cu care insa traie9te inculpatul de
regal/2 fare niei o privire la originea acusatului. Eu declar darn
propunerile domnilor din centru de specialitiiti, parte prevazute in
lege, parte netrebuincioase, qi primesc acest paragraf a9a dupe -cum
se afla stilisat ". *)
Schneider vorbWe pentru propunerea lui Trauschenfels.
Rannicher lamurete unele idei rau esprimate i ran inter-
pretate. Joan Balomiri constata, ca numai In privinca stills-
tick a facut observare.
loan $ipotariu inalta diets! S'a vorbit asupra -lui
acestuia cu specialisare indestul. Eu din parte-'mi nu voesc sa abusez
en prea pretuita paeienta a inaltei case. MA voiu margin' a ma tinea
steins, pe cat se poate, de intelesul -lui acestuia, qi zic, ca eu, in dejude-
carea -lui acestuia, precum peste tot, caut la aceea, ca dispositiunea
ee se cuprinde intrInsul sa aiba valoare obiectiva ei sa core-
spunda ratiunei legii la care voe9te legislatorul sa ajunga prin teansa.
Mie putin imi pass apoi, data lumea va zice, ca legea este liberals
ori iliberala, natronall ori mai putin nationals.
LuanduJmi acest punct de plecare, cu bucurie trebue BA mar-
turisese, ca din tot proiectul regimului niei un paragraf nu aflu a9a
de amasurat, aqa de potrivit ratiunei legii, ca paragraful acesta,
care este la ordinea zilei. Eu adeca 9.9a euget, ca ad este interesul
acusatului la mijloc, pentru-ca se lucre de capul, persoana qi liber-
tatea sa, alt interes nu poate sa fie la mijloc, afar/ dael vom
ei
lua statul care-'1 acusa, care insa trebue sa fie in positiune de a
se intelege de tetra acusat.
Ratiunea paragrafului acestuia e, el trebue pertraetarea sa se
faca intro limbh pe care acusatul sa o inteleaga, precum gi toate
espresiunile can decid aqa cu grabs asupra sortii lui, qi ca la in-
tamplare al se poata ingriji despre apararea euviincioasa. Pentru
&maul a facut regimul paragraful acesta in acest chip, chiar qi en
acea adaogere, la pArere restrictive, dar' foarte salutara, care zice,
*) Din ,Ziarul stersografic al add trausilvanec pag. 872.

www.dacoromanica.ro
 805

eh qi (lea aeusatul i9i alege o eh/ limba decit a lui material, sa

o face aceasta numai age cum corespunde ratiunei legii, adeel dansul
sl inteleaga limba pe care 9i-a ales-o. Ast-fel de restrictiuni sung
inaintea mea, inalth' dieta, foarte liberal, pentru-ca se restringe liber-
tatea numai acolo, unde cu aeeea s'ar face abus gi s'ar lucre in
contra ratiunei legii. Aud din partea aceea a centrului de unde
la alto ocasiuni tot partea liberall a proiectului se &luta, ea acuma
ies cu restrictiuni la lumina. Insa ce restrictiuni? De ce natura
aunt ele ? Cu total sunt diferite de restrictiunea aceasta salutara pe
care o face regimul. Restrietiunile acestea din centru fae cu ne-
putinta acusatului intelegerea pertractarii finale qi-1. restrang 9i voia
libera de-odata qi cu malt mai tare.
bait/ dieta! Daca a9i voi a ma slobozi in. detalii, in specia-
lisare, atunci din cas in cas a9i putt sa argt, ca in eutare cas este
salutara restrictiunea, iar' in alt cas nu este de lips /, pentru-ca omului
sit' i-se feel fraul mai liber. A9i puts sa arat, el nimica nu este
absolut bun, precum nu este nisi ceva absolut rau, fare toate aunt
numai relativ bone sau rele. DarA incheiu qi zie de nou, ea salut
cu bucurie -ul acesta al 7-lea, precum '1-a formulat regimul, 9i
adaog iara9i aceea, ea ma mir de restrietiunile acelor domni, cari
la 3 qi 6 sa provocau la principiile liberale, unde dupe pArerea
mea tot aceasta ratiune a legii trebuia sa decide.
And imi aduc aminte de propunerea d-lui Fillsch (Presidentul:
si -a retras-o I) . . . . ear' propunerea lui Trauschenfels pledeaza pentru
advocati, 9i a d-lui deputat Brecht pledeaza pentru ofieiu, in privinta
carora am declarat 9i deelar, ea ad numai interesul ineulpatului trebue
BA decide. in sfar9it pentru easul special pe care '1-a adus d-nul
consilier Bologa inainte, am numai state a reflecta, ea d-sale, dupe -cum
am priceput, nu i-a fost intentiunea de-a da judecata despre sistema
regimului de mai nainte, ci a voit numai a arata in detaliu incon-
venienta din imprejurarea aeeea, sand pertraetarea fine% ci sententa
nu s'ar face in limba inculpatului". (Primecte paragraful regi-
mului.)*)
Gull gii Schuler-Libloy primese propunerea lui Brecht.
Rannicher se miry cum de pArtinitorii propunerii lui Brecht
csi Trauschenfels dau esplicare gieita -lui guvernului,
care tontine aceea ce cer i ei. Bologa raspunde lui Binder,
*) Din *Ziarul stenopafic al dietei tranalvanec, pag. 373-374.
20

www.dacoromanica.ro
 306

ear' presidentul tncheind discutia ordoneazti votarea. Ma-

joritatea primete textul original al paragrafului.
Paragrafii doi urmatori, 8 i 9, se primesc neschimbati
qi far& discutie. La -ul 10 is cuvantul :
loan Balomiri: MA rog, domnule presedinte, eu la -ul
acesta vreau BA fac douA schimbAri ; si adeca, una e aceea, ca cu-
vfintul zinneree (interne) sa ramfinA afar* pentru-a. Ind ad, ca
limba oficioasa pentru celelalte treburi interne s'ar restrange gi reserva
pe seama altora. A doua schimbare este, ca in loc de x.refiresen-
tania zomunei sa se zicii numai vconrunag, pentru-ca unde este
comuna regulata, acolo se intelege de sine ca representanta este
comuna, insa unde nu este comuna ,regulata, si nu este representanta
comunala, acolo se pot face si abusuri.*)
Binder M. Intreaba, nu cumva RomAnii doresc votul
universal? ! Rannicher esplia ce intelege guvernul sub
representanta comunala.
loachim Mariffian: Onorat presidiu! 0 mien reflexiune
vreau sa fac la observatiunea domnului Binder, care vrea sit ne
atribue noufi, eelor-ce am partinit prin sculare propunerea d-nului
Balomiri, ca si cum noi am vrea sufragiul universal. (Presidentul :
Te rog sa ramfii la object !) Dar' eu vorbese la paragraf ! Eu zie,
eh atunei, sand s'a dat a doua propositiune regeasel guvernului sau
regimului spre pertractare gi elaborare, tot-odata 'i-se va fi dat si
firul dupa care sa lucre in acest object. Cred insh, ca regimul,
cfind a flout -uI 10, s'a abltut singur dela ace] principiu si acea
directive care i-s'a dat prin propositiunea regeasca, ce eu o privesc
ca ten* nu ea elaborat, pentru-c6, en proiectul regimului ii in nu-
mai ca o prelucrare a temei indicate, pe care i-a predat'o M. Sa.
Cum-el singur M. Sa pricepe -ul 10 ca gi noi, voiu documenta eu
biletul de mane din 21 Decemvrie 1860, indreptat tetra baronul
Kemeny. Acolo se nice intr'un punct: (ceteste pasajul nemteste,
apoi continua): Acestea sunt chiar vorbele M. Sale, dintr'un bilet
de mans unde e numai singer subscris, fare contrasignatura minis-
trului. i en cred, el tine a facut proiectul si -ul aeesta, ar fi
procedat mai conform intentiunilor domnitoriului, data l'ar fi corn-
pus dupil cum 11 statoreste biletul de mane al M. Sale.

*) Cf. *Gm. Trans. 1863, numarul 88 qi ?Ziarul stenogreffle al dietd tram

illvanee pag. 377,

www.dacoromanica.ro
 807

Din aceste cause eu aei putelt simplu pArtini propunerea dlui

Balomiri, ca se caetigam din timp. lush totuei, clandumi-se oeasiune
vreau sA ating in vorbe cat de putine ci marital obiectului. DupA
cum stau trebilo in Ardeal astazi, -ul 10, ramknand aea cum e in
proieet, nici-de-cum nu s'ar puteit executa, ci ar trebui sA i-se amiine
esecutarea pima atunci, pans cand comunitatile cele mai multe ale
Ardealului ar aver, representanta for legalA, dupa o lege comunalA,
pentru-ca panA astazi, representanta, bunk, rea, cum e, au numai
comunele din fundul regesc. Comunele din comitate gi unele scaune
gi districte nu au alts representanta dead representanta avutA din
ves.cul veaeului, Ia care nu-i mai etie nime inceputul, adecA : judele
gi vre-o 5-6 jurati, cu batranii satului, fac toatrt biata representanta".
(Nu e age! Presidentul intrerupe. Oratorul continua):
Aceea insa nu o poate nega nimeni, el totdeauna inaintea ofi-
ciilor an fost numite representante legale ale comunelor. i prin
urmare, pang sA va face o lege comunalrt, pans atunci, precum lei
aleg comunele representantele, adecA pe juzi ei jurati, pot alege co-
munele chiar ei representanta, aca eel putin mijlocit, ca se determine
insaei limba comunala. Partinese deei intru toate propunerile dom-
nului Balomiric.*)
Conrad Schmidt apkra textul guvernului.
George Earifiu : . . . . nindatl ce ar vrea Nueva se esplice
representanta satului din -ul 10 sea, ca sub aceea sA inteleagA numai
diregatoria comunei, eu lull respinge en toate puterile male. Averea
cea mai scumpa, clenodiul unei natiuni, admit limbs., sa conerede
prin acest paragraf la libera alegere el decidere a representantei co-
munelor, prin urmare, sa conerede esistenta eelor trei natiuni ale
terii aeestora. Eu ast-fel de clenodiu stump nici-odata nu voiu fi
aplecat a'l concrede numai Ia vre-o 6-7 oameni din comunA. Dar'
din altA parte Bustin en deadinsul, el in Ardeal au avut toate co-
munele, ear' nu numai cele iatelese in punctele regulative Basertti,
representanta lor, care a -stat din toti fruntaeii comunei, din apt nu,
mitii .batrdni4, dupl cum zit Nemtii, din 'A/ache, sau mai
bine zis, din alegAtorii comunei, cari adeck aleg pe diregAtorii, e1
cari la toate easurile estraordinare ce vin asupra comunei, se aduna
prin judele satului. Deci, clack inalta cask intelege representanta

*) Cf. Gazeta Transilvaniek 1863, numgrul 88 i ,Ziarul stenopwie al

dietei transilvane 4, pag. 377.
20*

www.dacoromanica.ro
 80s

ast-fel, atunci raman yi eu pe langa acest euvant din -ul 10, ear'
data nu, atunci doresc sa se modifies -ul aqa: In comunele eeta-
tenesti si satesti defige limba ofieiala $i a afacerilor interne in tre-
buri comunale corpul alegatorilor comunei". Asa dorese eu sa se
modifice -ul acesta, ineat dace inalta easa, sub representanta va
intelege pe diregatori. Ear' dad), sub representanta va intelege pe
alegatorii comunei, atunci ma multamese cu -ul regimului ". *)
Bo loga e pentru paragraful din proiectul regimului.
Dimitrie Moga propune alto, textuare, pentru-ca face deo-
sebire intre comunele urbane (cetateneti) si cele rurale (sa.-
te0). Gaetan propune o mica schimbare de text, si de-
neaga dietei dreptul de a putea face, prin hotaririle ei,
restrangeri In libera folosire a limbei din partea natiunilor
inarticulate. Rannicher desaproaba toate amandamentele
aduse, cari dace s'ar primi, ar pune legea In contrast cu
celelalte legi si n'ar putea fi sanctionata. loan Pufeariu
combate propunerea lui Balomiri i recomanda spre primire
paragraful guvernului. Se lapada de votul universal. Ni-
colae Popea propune alta formulare a paragrafului. Mai
vorbese ,loan Bran de Lemenyi s,i Conrad Schmidt, ambii
pentru proiectul guvernului, si apoi incheindu-se discutia,
presidentul ordoneaza votarea, in firul careia cade propu-
nerea lui Gaetan (ceialalti i le-au retras tnainte de votare)
i se primete textul original din proiectul regimului. e-
dinta se incheie.
55"edin/a XXXII.
Pima In 21 Septemvrie. Se cetete si autentica pro-
tocolul eclintei din urma, apoi se continua discutia asupra
proiectului de lege despre folosirea limbilor terii. Se ceteste
textul -lui 11, la care is cuvantul
.Metropolitul ,54alufia: Maria camera! Cand eetese si
socotese adanc la paragraful acesta, care vorbeste despre limba
municipiilor, trebue sa ma umpla o ingrijire, ca nu eumva toemai
in usul limbei, care este dreptul eel adevfirat, eel original ci eel
mai stump al tuturor, nu numai al natiunilor, ci ci al indivizilor, sa
as fael ceva nedreptate.
*) Cf. *Gen. Trans.( 1863 numaxial 88, i sZiarul stenografic al dietei Iran-
silvan( pag. 878.

www.dacoromanica.ro
 309

Domnilor I Limba pentru fie-care individ i pentru fie-care

natiune e un drept, care nu se poate dela nime tAgadui, nu se
poate instraina, e un drept indisputabil, pentru-cA fie-care duph
dreptul acesta dumnezeesc are de a pofti, ca atunci, and are eeva
treabh in lucrurile eele politice, cari se in de averea, onoarea gi
libertatea lui, sit fie inteles, cu atAt mai virtos sA fie inteles de acel
amploiat, de acel municipiu, pe care el it sustine, din punga sa.
Pentru aceea, duph convingerea mea, poporul municipiului, far* a
eschide minoritatea, ar ayea drept a pretinde, ca limba majoritatii
sA fie limba municipiului, pentru-ca are drept sA pofteaseA dela
municipiu qi dela direghtoriile sale, sA fie gi el inteles gi sit se poata
intelege cu ele. Ei, dar' eu fotiu prea bine, a dela multi ci din
foarte multe parti se pun pedeci, se fac obiectiuni, ca votul
universal nu se poate da. Eu despre partea mea, in privinta limbei
asi socoti, ca fie-care popor, dupa dreptul omenese i dumnezeesc,
ar trebui sa aiba votul universal. Dar' totuci, pentru-ea eu sA nu
seandalisez pe aceia, cari sunt de .parere, ea nu se cade sa se dee
vot universal, chei aceasta ar axe o confusiune mare cu sine, aqi
socoti, ca dreptul in municipiu sa se restranga duph o regulh obici-
nuita, care e i practieA, qi aeeasta dupa phrerea mea ar fi aceea,
ca dreptul de a determina limba munieipiului sa fie al corporatiunii
aceleia municipale, care are dreptul a alege deputati la diets.
Si pentru aceea, eu m'aci indestuli, dach -ul 11 s'ar formula aa:
in municipii defige limba pentru afacerile municipale corpul ale-
ghtorilor de deputati dietali",
Socotesc, ea atunci cAnd pretind sa se primeasa amandamentul
acesta al meu, nu se face nici o nedreptate i nici o strambatate,
nici deoparte, pentru nici una din toate nationalitatile, i aga atunci
poate fi fie-care nationalitate multamitrt cu aceea. i apoi sodotesc,
ca aceia, cari au drept BA-'O aleaga deputati pentru facerea legilor
la died, iii von esercita numai dreptul for dad vor defige ei qi
limba municipiului lor. Pentru aceea ma rog sa se primeaseA aman-
damentul acesta".*)
loan Balomiri: Domnule preqedinte I Pe langri aceea, el
spriginese propunea Escel. Sale domnului metropolit din motivele
aduse, imi iau indrasneala a mai face o modificare, nu principialA,
ci numai formals, stilistiea. Aci se spune, cum-eh. in municipii ".
*) Cf *Garet Transilvanieic, auul 1863, nrul 88 i aZiarul stenografie al
elsWei transilvastec, pag. 886.

www.dacoromanica.ro
 310

En socotese, ea sub euvilntul municipiu se lute leg: scaunele, comi-

tatele ci districtele. LEA dupa legea municipals, pe care acuma Inca
nu o gtiu, poate el vor suferi municipiile o schimbare, se vor face
municipii mai marl san mai mici, ci precum dreptul individual al
fie-carei persoane sau eomune, age s fie gi dreptul municipiilor
celor mai mici pAstrat pe langa municipiile cele mai maxi. De es.
in fundul regiu municipiul eel mai mare este universitatea saseascA,
gi cele mai mici sunt scaunele. Dad, nu vom hotari not o lege ad,
atunci municipiul eel mare va hotari limba ci pentru eel mic.
Pentru aceea, en Imi iau Indrasneala a propune ca s se zits: in
municipiile comitatense, scaunale i districtuale, defige limbs, etc." *)
Metropolitul Su/ufiu e Invoit cu Intregirea In acest
frgeles. Gull apAra, universitatea natiunei saseti. Nu poate
aproba propunerea metropului uluiu, ci e pentru para-
graful din proiectul guvernului. Episcofiul Fogarassy nu
poftete sa, fie scurtat dreptul nimanui, si nici egala In-
drept4ire a cuiva, dar' din motivul, ea, din dieta aceasta
lipsete nOunea maghiara i cea sacuiascal ar don s4 nu
se primeasca propuneri can vatam4 drepturile acestor doua,
natiuni. Conrad Schmidt e In contra propunerii lui .Pc/u/iu
i Balomin, fiind-ca In ele vede atac Indreptat In contra
Nu vrea s se dumaneasca cu nimeni.
municipiilor saseti.
Ramble pe langa paragraful regimului. Ldszldffy vorbete
asemenea In contra propunerei metropolitului culufiu, gi
tot ma qi Al. Binder, care o nummte atac asupra consti-
tuiunii Ardealului. Ia cuvantul
Elie Vlassa: .
, . Dela 1791
-. principatul nostru avu
parte de trei representante municipale, una ca alta, una dead alta
mai ran demareatl, gi nici una corespungtoare seopului.
In toate statele lumii civilisate gi organisate dupa principii
moderne de stat nn vad BA se mai afle vre -o representantii asemenea
representantei organisate dupe instrucliunea lui Kemeny. 0 spun
din capul loeului, ca ci eu sunt pentru representanta gi o dorese
din tot sufletul. (Presidentul ii face atent, ca organisarea actuala a
municipiilor a lacut-o actualul guvern, nu eel din trecut al lui
Kem6ny. Oratoral continua) : Aga e; dar' de oare-ce e vorba, ca
representanta aceasta Insa0 va decide limba municipiului, socotesc
*) Cf. sGazeta Trans.e, 1863, numftrul 88, ci sZiartel stenagrafie at dietei
transllvanee pag. 885 -386.

www.dacoromanica.ro
 - 311 -
a nu va fi de prisos, macar unele trasuri a aduce din ea, pentru-ca
sa, se vada neajunsurile ei. . . .
Representanta chestionata, had" duph factorii de cari, gi
dupa proportiunea in care a fost eondusa, n'a corespuns fuel con-
ceptului dreptului de representatiune a poporului, caci tine a mai
vazut, ca o minoritate representata in o disproportiune atilt de
batatoare la ochi sa se urce la majoritate absolute? Apoi, traind
cu dreptul maestrit, sau mai bine, abudind de positiunea sa, se
joace festa regimului cu multe ocasiuni, gi s iee in batae de jot
pretensiunile cele mai juste gi mai moderate ale majoritatii, figurand
apoi ea representanta municipals, chemata al, represinte gi sa spri-
gineasca on -ce interese, numai cele adevarate ale regimului gi ale
municipiului nici-deeum ?
Las apoi, eh din indolenta fats de tot ce n'a fost omogen en
principiile gi interesele sale si din dispretul en care s'a purtat tetra
cei-ce isi formau pretensiuni de drept la afacerile municipale a sub-
sapat on -ce manifestatiune de simt national, a negles invatamentul
polar, din negrija, sau ce mai stiu eu, a desacat tutiile comunelor,
peste tot a lasat in nutInile sortii acele institutiuni, cari furs scoase
la vieata gi Ara spriginite chiar sub absolutism.
Mai este o imprejurare pe care nu o pot retacea. A opacit
chiar progresul reformelor, hotarit de a se introduce de regim, dupa
parintestile intentiuni ale M. Sale, caci punandu-se pe terenul dreptului
de continuitate, luat in intelesul eel mai stains al euvantului, late
pasivitate de plumb, masurile cele mai salutare ale regimului, pe
euvantul ca ele jignese in drepturile constitutiunii patriei, sau ea
nu se tin de eompetenta representantei, respingandu-le dela sine, on
le-a delaturat cu totul, on punandu-le pedeci peste pedeci, nu le-a
lasat sa ajunga la iarba verde.
Dad. din cele trecute imi va fi iertat a trage o consecinta
pentru viitor, t utez a intari, ce representanta de astazi nici pe
viitor nu va putea afla caleulul Minervei, gi aga in positiunea sa va
decide per majora. On aceasta apoi ce am ettstigat ? In comitate
gi scaunele sacuiesti limba municipiului va fi limba maghiara, tot
care a fost, in cele sasesti asemenea, gi limba romineasea. va ra-
manea iarasi extra muros, lasate ca vai de ea, usque ad bene
placitum.
Egala indreptatire, ast-fel aplicata, e numai chimera. Astazi
nu se mai poate suferi, ca vre-o nationalitate, desi in minoritate,

www.dacoromanica.ro
 312

sh se majoriseze prin alta, cu atilt mai putin sh eadA jertfa alteia,

cacti aeeea ce a zis Bonfiniu despre not Romanii, di non tam pro
vitae", etc. se poate spune, despre toate natiunile Austriei, per exce-
lentiam ale -Transilvaniei.
A recunomte influenta Foi urmhrile strichcioase ale unei mhsuri
administrative, Eau ale unei ordinatiuni guvernamentale, qi a le trece
in eondica legii cu prejuditiu, e lucru greqit. Injuria 9i dauna
altuia e cea mai mare asuprire qi nedreptate, 9i a o trece cu dauna
sa proprie, e aceea-ce a zis slantul Augustin : aliis prodesse sibi
obesse. Si ma eu ma alltur cu totul la propunerea Escel. Sale
domnului metropolit .,Sidutiu. *)
Rannicher sus-tine, ca, chiar dach s'ar priml propu-
nerea metropolitului .5ithefiu, n'ar fi sanctionata din partea
M. Sale.
loan Rasa: . . . nin paragraful regimului se zice, A limba
oficioasa a municipiului au sh o hotArasel representantii municipiilor
respective. Eu trebue sh mArturisese, inalth cash, el eu paragraful
acesta din project nu-'l afln multamitor, pentru-CA representanta de
astazi a Transilvaniei, dupA parerea mea, nu e dreapta, 9i nu putem
sa 9tim, ca pe viitor ce fel de representantA va fi, fiind-ca in -ul
urmhtor se zice, a legea aceasta are valoare numai pana va tinea
activitatea acestei representante". (Oratorul nu e multAmit nici cu
principiul din paragraful regimului 9i' continua ast-fel): Eu, inaltA
cask din causele pe cari le-au adus mai multi domni inainte, nu
pot pArtini nici proiectul Escel. Sale domnului metropolit, pentru-cA
precum afln en, pe viitor aeeea natiune, care va fi mai bine repro-
sentata in municipiu, va majorisa pe celelalte, qi de aceea imi iau
libertate a face 9i eu o propunere, care suns tip:
in municipiu defige limba pentru afacerile municipale repre-
sentanta respeetivului municipiu, on respectarea limbilor domnitoare
in acela9i municipiu ". (Oratorul motiveazA pe seurt 9i incheie) :
Pentru-ce sh nu fie limbile municipiului mai multe ? De aceea
recomand inaltei case proiectul meu". (Presidentul nu e in curat
eu espresiunea : domnitoare, ear' oratorul rAspunde) : 1/1A rog, .sh
se punh deci in loc de domnitoare", *usitate, ca sa se delAture
on -ce presnpuneri false.")
) Cf. *Gisela Transilvanieic, anul 1863, numtvril 89 Ili sZiarul stenagrafic
al dieter' transilvanec pag. 389-390.
**) Din )Gaxeta Traessilvanieic, anul 1863, numArul 89.

www.dacoromanica.ro
 318

Metropolitul .54uluflu: rMarita case! Ma voiu restrange

numai la ingrijirea ilustritatii sale, a domnului episcop gi regalist,
preaveneratului meu vechiu amie Fogarassy. Maria sa are mare
Ingrijire, ea. in propositiunea mea s'ar cuprinde o restrangere a fra-
tilor maghiari in comitate; gi spre apararea causei fratilor sei ma-
ghiari se provoaca ilustritatea sa la dreptul istorie, din care totusi
soeoteste, ea ar trebui sa se respeeteze dreptul limbei maghiare mai
mult in comitate. Eu asigur pe ilustritatea sa despre aceea, ea
nici cat de putin nu mi-a stat in euget, ca drepturile limbei ma-
ghiare as le restrang. Dar' precum vreau, ea neviolabila sa ramana
limba maghiarA, pe seama natiunii maghiare, asa de alai parte da-
torinta cea sfanta a mea este, ca asemenea sa apar' egala indrepta-
tire si a limbei natiunii mele, fata cu a celoralalte conlocuitoare na-
tiuni. Pentru aceea deci, en soeotesc, ca atunci, cand eu in pro-
punerea mea vreau a asigura egalitatea drepturilor limbei natiunii,
nu se face nedreptate nici la o sora nationalitate din Transilvania.
i data totusi ilustritatea sa, atunci cand am zis, ca hotarfirea lim-
bei municipals sit o faca corpul acela care are drept de a alege
deputati in diets, s'a temut cumva ca se vor vatiima drepturile limbei
natiunei maghiare, gi ingrijirea sa si-a concentrat'o numai singur
pentru fratii sei din comitate, eu m'aqi ruga, sa binevoiasca a socoti,
ea in Transilvania nu sunt numai comitate, ci mai sunt Inca si sea-
unele secuiesti, in sari preponderanta poporului si a loeuitorilor este
de aceea originalitate si de aceeasi limba cu natiunea maghiara,
care locueste In comitate.
Eu nu ma tem ci nu ma ingrijese, ea va pati nationalitatea
mea ceva seurtare in drepturile limbei in seaunele sacuecti, eaci
prea natural mi-se vede aceea, ca dreptul limbei municipiilor secuecti
se euvine majoritafii poporatiunii, on de ce nationalitate se fie aceea.
i asa darn aceea, dacg in municipiile din eomitate, undo absoluta
majoritate va fi a elementului roman, ear' limba afaeerilor va fi ro-
mans, BA nu o socoteasea de restrangere pentru limba sa, de o ne-
dreptatire a limbei maghiare, caci de nu dobandeste mult in privinta
aeeasta natiunea maghiara in comitate, ilustritatea sa se poate man-
gaia, eh en atat mai mult dobandeste in seaunele secuecti, uncle
limba afacerilor va fi cu bung, seama cea maghiara si nu sea ro-
mans, pentru-ca majoritatea absoluta va fi aici earasi cea maghiara,
fiind-ea aqa merge una cu alta. $i asa, data nici Romanii nu se
vor puteA jelui ca li-se face nedreptate in seaunele sacuesti, data

www.dacoromanica.ro
 - 814 -
9i aici limba municipiului va fi cea maghiara, alma de corporatiunea
aceea, care are dreptul de a alege deputati la diets, socotesc, ea
fratii maghiari nici in comitate, undo va fi in preponderanta ele-
mentul roman, dad s'ar introduce in municipiile comitatelor limba
romana ca limba de afaeeri, nu ar aver, eausk de a se jelul, ca se
face nedreptate natiunii maghiare.
Ce se tine de provocarea la drepturile istorice, eu sunt acela
care cinstese drepturile istorice. Dar' vreau sk refleetez preavene-
rabilului si ilustrisimului domn ci prietin vechiu Fogarassy, eft eu
epoca drepturilor istorice nu o pun numai de atunci, de cand Tran-
silvania s'a rupt de catra coroana Ungariei si s'a facut provincie
deschilinita de eelelalte, ci ma due Oa acolo, decand natiunea ma-
ghiara a intrat in Transilvania. Natiunea maghiark eand a intrat in
Transilvania nu a supus natiunea romana en puterea armelor, ci
la Arculeu 9i-a dat frateste maim ci propria voluntate dextram
dantes ", cum zice anonimul istoric maghiar, 9i-a ales natiunea ro-
mans siesi duce pe ducele Maghiarilor, pe Tuhutum. Aci dart
sub pasta conventa e dreptul istoric al Romanilor, eaci Romanii au
primit in societatea drepturilor for politico pe natiunea maghiara,
en care an impartit asemenea toate binefacerile 9i bunatatile pa-
triei lor.
Acum darn, cand dupii avutul nostru drept istoric pretindem
9i noi egalitate de drepturi fat& eu conlocuitoarele natiuni, 9i poftim
sh ne impartasim qi noi, precum din alte beneficii ale patriei, aca
9i din dreptul limbei, n'ar trebui sa ne uitam numai la dreptul istoric,
ci 9i la aceea, ca fie-eare nationalitate ce fel de greutati ale patriei
9i in ce masura poarta ? i atunci, aeea natiune care se va afla a
suporta din greutatile patriei o parte mai mare dead alta, aceea
nici decat nu se va putek rucina data va pofti, ca si din benefi-
cide patriei sit' fie imparta9ita cu o particica mai bunicoara, intru
atata, Meat supoarta ci din greutati o parte mai mare decat alta
natinne. Aceasta ar fi numai o dreptate, ca in masura in care sa
impartase9te cineva la greutati, sit se imparta9asea 9i din bunatati.
Asa dara socotese, ca in propositiunea mea nici o nedreptate
nu se cuprinde, pentru nici o nationalitate din Transilvania 9i nici
in gandul meu n'a fost s restrang drepturile celoralalte nationalitAti.
Ce se tine de aceea ce a reflectat ilustritatea sa domnul comes
assess, Conrad Schmidt, ca Inca nu ar fi cu cale, ca sa aleaga
corpul acela al municipiului limba municipala care are drept sa

www.dacoromanica.ro
 316

aleagA deputai la diets, pentru -c& legea aceasta electorala e pro-

visorie, trebue sa declar numai atata, el eu n'am inIeles legea electo-
rail cea provisorie de acuma, ei am inteles legea aceea electoralrt
pe care o va face dicta, ca sh rAmina statorniel si de aci inainte.
Din aceste motive deci eu raman pe langh propunerea mea".*)
Macedon Pop (constath, eh dl deputat, al Sibiiului a avut
total dreptatea cttnd a zis, eh metropolitul fpo/u/iu numai din in-
grijire pentru viitoriul limbet romttne a fAent propunerea sa, si
contintfil); Asa este; si eu aunt de aceasta eonvingere, eh Escel.
Sa metropolitul numai din ingrijirea cea mare pentru limba popo-
rului seu in municipii a fcut'o aceasta. Ingrijire mare, zic, pentru-ca
al ne uithm, cum aunt astAzi compuse municipiile sau comitetele co-
mitatense In comitate? Mara poate de distrietul Nashudului si FA-
garasului, cea mai mare parte aunt de alth nationalitate. Romttnii
de si aunt in majoritate in comitate, se afia in comitete numai doar'
a treia parte, luttnd afar comitatul Dobttcei, unde aunt in asemenea
proporliune.
Din eausa ea eu am temere, ca si pe viitor tot cam asa vor
fi compuse, fiind-c& lumea e sucitA si ratAcith, si oamenii intorto-
chiaza lucrurile, aunt de pArerea, eh aleghtorii de deputati dietali sa
aleaga limba municipiilor, fiind-ea acestia poarta in proporciune cele
mai maxi greut4i. Ar avea deci si drept as aleaga, chci eine
poarth greutati trebue sa as bucure si de binefaceri si drepturi.
De cum -va paragraful acesta din proiectul regimului s'ar inthrl
ca lege, vom vede limba romans 'mai din toate municipiile scoase
afara, si vom perde si ce am castigat in uncle comitate prin neobo-
sita stradanie si zel al unor bravi inteligen0 romani, cari an adus
lucrul pan& aeolo, eh limbs romttnii e egal indreptatith en eea
maghiara, Din aceste cause spriginesc si eu propunerea Escel.
Sale metropolitului, in toath estinderea". * *)
Iacob Bologa (e in contra propunerii metropolitului .,S'u/u/iu,
din motivele pe cari le-a insirat cu ocasiunea desbaterii asupra
-lui 10,, ci se declarh pentru textul paragrafului din proiectul gu-
vernului, continutind ast-fel): En adech cred, crt representanoa in
comitat, scaun si district, va sta din cei mai vrednici barbati ai
*), Cf. ,Gazeta 7rans. c 1863, numiaul 89, Iii aZiarul sten. al dietei trans.(
pag. 391 .-392.
*1 Cf. DGazeta Trans.c 1863, numArul 89, qi ,Ziarul stepsagrafic at dietei
transilvanec, pagina 392.

www.dacoromanica.ro
 316

comitatului, districtului i scaunului, va sta din acei lahrbati, chtrA

eari are intreg comitatul, districtul eau scaunul incredere deplina.
Mi-se va zice, el nu sta asa, ea ar fi pAgubitoare neamului
romfinese representanta de astAzi. 0 cred, ba trista esperienth mi-a
dat i dovezi despre aceasta. insa nu va fi. tot asa nnon si male
nune et olim sic erit". Eu am credinta cea mai tare in inaltul
regim, ca cu aceea libertate cu care ne da un ast-fel de project
de lege, tocmai ea aceea libertate gi fare de intarziere ne va da ci
ocasiune, ca sa desbatem o lege municital?i. i apoi, domnilor,
atat din centre cat si din stanga, precum ci din partea acelora ce
nu sunt representati aiei, prin jurnale sa zice necurmat, sa fim unii
dark altii drepti. Chiar pentru aceea vom luera deci asa, incat sa
fim drepti unii &grit' altii, si find drepti vom trebui sh facem ast-fel de
legi, comunale si municipale, cari BA indestuleasa atat pe Romani, cat
si pe Unguri ci pe Saci, si ass va aduce legea aceasta, sae -ul 11,
cele mai bane fructe. Eu cred, ca timpul nu e departe, gi cat de
curand vom gusta din fructele acestea".*)
loan Puvaria : ,,inalt presidia! Preaonorath cash! Escel.
Sa domnul metropolit gi regalist a purees la motiunea sa, dupa-cum
se vede, din temerea, ch stand legea municipale provisorie din co-
mitate, stand punctele regulative in fundul regesc, paragraful acesta
al 11-lea aplicat la impArtirea de pans acuma, si ci pe langA legile
municipale ce esista acurna, nu va avea niei un resultat favor'itor pentru
Romani. *i intru adevar, temerea sa este malt fundatA. Dar'
domnilor, dael Escel. Sa a mers prea departe &and a pus in local
legilor acestora neperfecte o cinosurl cu total eterogenh i neprac-
ticabill, apoi a mers prea departe ci stimatul coleg, domnul deputat
Gull, precum ci ilustritatea sa Fogarassy a mers ci mai departe, pen-
tru-ca ei cred, eh Privilegium Andreianum si magyar videkek au
se rAmana in vecii vecilor asa duph-cum le am apucat.
Domnilor I Noi ne- aflAm aci pe terenul legislatiunii ci tratAm,
nu secundum legem, ci de lege, ci de aceea speram, ca legea pentru
limbs nu o facem pentru impartirea cea veehe si pentra statutele
municipale cele absolute. Noi avem, domnilor, a face aci o lege
pentru limbs in consonant& cu acelea legi ea cari are -sa vie de
aci inainte, in arum egalei indreptrttiri a natiunii romane eu celelalte
natiuni ale patriei.
*) Cf. zGazeta Trans.c anul 1863, numitrul 89, qi ,Ziarul stenografic al rlietei
tranrilvanec, pag. 393.

www.dacoromanica.ro
 817

Asa -dare, domnilor, dupe -ce e necesitate absolute de a se face

o lege comunala, o lege municipala in Transilvania, care sa fie
valida pentru toata tears, ear' nu numai pentru fundul regesc, sau.
pentru comitate, scaune si districte si scaunele sficuesti, sA facem
o lege pentru impartirea Orli in jurisdictiuni sau municipii noue
dupii cerintele topografice si etnografice, si a bunei si inlesnitei ad-
ministratiuni politico si juridiee, poste tot o lege, care sa inlesneasca,
si intrebuintarea limbilor patriei. Ada noi trebue sit ne multamim
cu -ul de lege al regimului dupe -cum este formula; si sit nu pre-
judecam viitoarei legislatiuni in privinta nouei impartiri a terii si a
unei legi comunale si municipale pentru toata Transilvania.
Dar' nu ma pot tini nisi eu propunerea d-lui Balorniri, ea Ba
se puny aci numai : comitate, scaune si districte". Temerea d-lui
Balomiri se vede ea a exit de acolo, ca universitatea silsasca va
hotari limba oficiala sea germanA si de es. pentru scaunul Mercurea.
Domnilor, noi nu facem ad lege pentru scaunul Mercurea,
nici pentru universitatea saseasca (Bravo I), nici pentru fundul regesc,
ei facem o lege care sa fie pentru toata 1eara, o lege eare se va
aplica, dupa-ce se va imparti Transilvania, si va avea fructe mai bune
pentru noi, child va intra o lege comunala si municipala in vieatA,
dupe principiile moderne si ale egalei indreptatiri a natiunei romane
cu celelalte natiuni.
Nu ma pot multami nici cu propunerea d-lui Rusu, pentru-cA
dansul vrea, ca toate municiipile sa aiba toate trei limbile de oficioase.
Eu doreac, ca fie-care municipiu sa aibs numai o limbii in afacerile
interne, pentra-ca in trei limbi nu se poate manipula, Indivizii si
asa vor avea dreptul lor, ear' in municipiu trebue sg, fie numai o
limba cu prerogative pests celelalte, pentru-ca trei limbi oficioase a
unuia si aceluiasi municipiu in asemenea masura nu mi-le pot in-
chipui de practicabile. Aceasta o vorbesc din praxa. Asa-dara ma
alatur la -ul 11 al regimului, pentru-ca legea aceasta este basatil
pe libertatea individuals, libertatea comunala, libertatea municipala
si pe libertatea tarii intregi. Pentru aceea, nu ma pot lass mai
departe, ca sa dictez municipiului iegile de ad. (Asa e.) Apoi mu-
nicipiul as represintA prin representanta sa, ca si comuna, si vorn
griji, ea representanta municipala sa fie dreapta si atunci si limba
noastra va fi drept aplicata. (Bravo !) Ce se tine de reflexiunile
d-lui Rannic her, aparatorul regimului, imi iau libertatea a-'mi da
parerea intr'acolo, ea d-sa are sa apere numai proiectul regimului,

www.dacoromanica.ro
 . 318
cu motive 9i argumente alese, dar' nu cu deelaratiuni positive, ca
nu se va putea inainta spre intArire. (Bravo !)"4')
loan Balomiri (dupA o introducere polemicA, continua ast-fel):
inteun munieipiu sunt mai multe drepturi, cari nu pot fi tot
intro formO representate. Poate fi representata posesiunea, poate fi
representata inteligenta, dar' nationalitatea nu, gi atunci s'ar
face la celelalte interese o nedreptate. Eu socotese gi ered, ca dieta
e competenth 9i are drept a aduce- o cheie pentru municipii, cu
respect la interese. Cheia aceasta, in privinta limbei, nu o aflu
mai dreaptA 9i mai potrivita cleat in numarul genetic al locuitorilor.
Pentru aceea, se apropie propunerea Escel. Sale de principiul acesta.
Mai incolo ziee domnul Gull, a
interesele trebue EA fie representate.
Eu Inca zit, cif tocmai pentru-cl trebue sit fie representate, si pentru-ch
prin representanta nu vor fi toate representate, trebue BA dam
cheia, ca sit fie inteun munieipiu toate representate. Dintre inte-
resele acestea e eel mai ponderos spiritul timpului eel de present
domnitor, nu numai in Transilvania, sau Austria, ci in toata
Europa.
Aga -darit, fiind-ca na$ionalitatea e limba, firs limbA nu e na-
tionalitate, soeotesc, ca la -ul acesta 9i in proiectul acesta de lege,
eel mai ponderos este interesul nationalitatii 9i nu alt interns. Mai
incolo ziee domnul deputat Gull GA Romanii ar avea de a mul-
tami dreptul acesta fratilor germani. Dad, ar avea plenipotent6
dela ei, i-aci raspunde gi i-a9i aduce inainte faptele de multamita,
dar' find-a n'are insareinare dela fratii germani, nu aflu cu tale
aeum ca stt-'i raspund".")
Joan Bran de Lemlnyi: inalta dietA I La -ul 11 din
proiectul de lege al regimului, care trateaza despre limba interns a
municipiilor, s'a ineeput astazi o desbatere foarte serioasa din amttn-
done partile. tu am aseultat cu atentiune parerile, eat din o parte
eat 9i din ceealaltl, gi mi-se pare, ca aceasta nemulthmire cu textul,
cu cuprinsul -lui 11, 9i prin urmare propunerile spre modifiearea
aceluia din partea Escel. Sale metropolitul gi regalistul Stern Sulutiu
9i a domnilor coriationali ai mei, nu vin de acolo, ca doara nu ar
fi competent, n'ar fi logic, n'ar fi drept, ca representanta munici-
piului sit hotarasett limba oficioas1 a municipiului. Nu, ci de acolo, ea
*) Din .Zidrul stenografie al dietei transilvanee, pag. 393-394.
**) Cf. sGazeta Transilvanieic 1863 nr. 89 qi Ziaral sten. al dietei trans.(
pagina 394.

www.dacoromanica.ro
 819

representantele mnnicipiilor de present, dupa instructiunea provisorie,

aunt aa compuse, ineAt inteadevar ne insufla noun RomAnilor mare
ingrijire, cA in cele mai multe municipii representantele mnnicipiilor
in. majoritate maghiarh on sash', vor putea hotari limba minority ii
din municipiu, maghiarA sau sash, de limbA oficioasA, spre nein-
drepairea, spre dauna si prejudecarea limbei majoritatii ro-
mane. (Asa e !)
inaltO diets! Daca ar fi acuma vorba de constituirea repre-
sentanIelor, atunci in adevhr asi voi mai pe larg sh ma slobod in
meritul lucrului, ssa _adue date neimpugnabile, nu numai din numarul
sufletelor, ci chiar si din posesiune, contributiune, recrutare, etc. si
sA mat nedreapta i neproportionata constituire a representantelor
presente. insa stim eh' acuma nu este vorba despre acest obiect,
ci este numai vorba, cA cine sa decida limba oficioasA interns a
unui municipiu, representanta respeetivului munieipiu, precum stO
in -ul 11, sau dupl propunerea Escel. Sale, a domnului metropolit
Si regalist Sulutiu, complexul aeelor locuitori din munieipiu, cari au
drept a concura la alegerea deputatilor dietali ?
inalt1 diets! Deck vom lua luerul practic, vom afla, cA nu
este nimic mai conseevent si mai logic, dead ca representanta unui
municipiu sA hotarascA limba municipiului, pentru-ca representanta
gi municipiul este tot o persoana, representanta este efluxul munici-
piului, representanta este organul municipiului, ei prin -ul 11 din
proiectul regimului, domnilor, sA reeunoaste numai in principiu corn-
petenta representantei munieipiului de a hotari limba oficioasa a
munieipiului.
Principiul ticesta, precum am zis mai sus, nu este combltut
din nici o parte. Principiul acesta sty, gi dael o representanta on
alta nu este compush dupa dreptate, dupl proportiunea poporului ei
mAsura greutAtilor politice, etc. ear' prin deciderea limbei ()Moue
face nedreptate uneia sau alteia limbi a respeetivei nationalitati, cea
dintaiu iii va avea locul seu cand va fi la ordinea zilei facerea
unei legi comunale, ear' cea din urma priveste la sfera puterii
esecutive. Nu vad nici o legAtura logics, nici o ratiune suficientA
BA combatem principiul din -ul 11 din proiectul regimului, sa
combatem competenta representantei municipale de a decide limba
oficioasa a municipiului, pentru-cA representanta este astAzi ran
compusa. MA rog, domnilor, nu se poate cu o tAetura rAsturna
copaeul. Nu se poate face eu un paragraf tot aeeea, si natiunea romans,

www.dacoromanica.ro
 320

care s'a declarat de egal indreptAtita cu celelalte natiuni ale patriei,

sA fie in fapth ci dupA, lege deplin egal indreptAtitil. Nu, ci trebue
EA aqteptam ordinea i timpul.
Mai eri-alaltiiieri am trecut peste propositiunea prima a M.
Sale 9i acum suntem la a doua propositiune. Aci am venit la
limba oficioasa in comunele sate9ti, ceateneqti ai orApne9ti. Aceasta
s'a hothrit. Acum am ajuns la deciderea limbei oficioase in muni
cipii. Inaltul regim in -ul 11 zice, ca limba oficioasa a municipiului
o decide representanta respectivului municipiu. Ina lta dieta 1 Prin ce
paragraf ar fi putut regimul sA declare mai mult, mai elar ai mai
liber tendintele sale cele pArintesi pentru sustinerea autonomiei
municipiilor cii a patriei noastre, dead prin paragraful acesta, prin
care lass, ca municipiul prin representanta sa legalA sa-'9i hothrasca
limba oficioasa?
Domnilor 1 Azi ne afiam la proiectul de lege pentru egala
inclreptatire a limbilor, mane-poimane vom p$41 la impArtirea terii,
vom avea apoi, sau din partea noastra, sau - din partea regimului,
un proiect pentru o lege comvnala, atunci va fi la ordinea zilei
dreapta arondare a municipiilor, atunci se vor putea statori principii
pentru constituirea representantelor municipale.
Domnilor 1 Escelenta Sa parintele metropolit, dupii-ce i-s'a
reflectat, ca legea electorala este numai provitgorisima, ad hoc, este
numai pentru dieta aceasta, ai aa, dupl-ce lege al se dej udece
dreptul locuitorilor din municipii de a concura la alegerile deputatilor
dietali a caror conflus sa decide apoi limba oficioasa, s'a declarat
Escelenta Sa, ca dupa legea electoralA care se va face. DacA zicem,
domnilor, conflusul alegatorilor dietali, dui:A legea electorala care se
va face, de ce sA nu zicem, ca inaltul regim, representanla? Sa
intelege de sine, dupa legea comunala care se va face (Bravo !). Noi
nu ne asiguram nici cu o iota mai mult prin aceea deck prin aceasta.
Apoi intr'aceea, adeca pane la facerea unei legi electorale sau co-
munale, in tot casul chiar qi dupe Escel. Sa domnul metropolit qi
regalist ulutiu, decid representantele esistente limba oficioasa.
Asa dark domnilor, red ca nu este nici o cause, nici o ra-
tiune suficientA de a arAta neincredere, temere qi a provoca 'intro
not amaraciune. Facerea unei legi electorale, la propositiunea a treia
a M. Sale, precam si facerea unei legi comunale, ne std inainte.
Prin aceste legi organice, precam a amintit deputatul Sibiiului, dl
Conrad Schmidt, se vor regula si representantele municipale.

www.dacoromanica.ro
 321

Aa este, dela not depinde, inalta diets, a realisa principiul

egalitatii nationale, 9i aceasta o vom face consecvent, trecand prin
thate propositiunile regimului.
Ina lta diets 1 Eu in paragraful 11 al regimului nu vad deck
numai recunoaterea i sustinerea autonomiei municipiilor, care este
basa autonomiei patriei, nu vad nici o umbra de pericol pentru
limba romaneasca. Si earaqi, in propunerea Escel. Sale Sulutiu nu
aflu nici Cu o iota mai multa siguranta in privinta aceasta, decat
in proiectul regimului. De aceea, ma alatur cu totul langh -ul 11
din proiectul de lege al regimului". (Bravo !) *)
Sa, cere incheierea discutiei si se aleg doi oratori.
Din partea stangei vorbeste G. Barifiu i propune ur-
mAtoarea modificare pentru -ul din intrebare : In mu-
nicipii (comitate, scaune si districte) defige limba oficialti,
in afacerile municipale ale municipiului representanta res-
pectivului municipiu, care trebue sA, fie arzata, constitutio-
nalmente". La votarea ordonata din partea presidentului
cad toate propunerile si se primeste neschimbat paragraful
regimului.
edinta se incheie.
,,S'edinia. XXXIII.
Tinutti, in 19 Inainte de intrarea in
Septemvrie.
ordinea de zi interpeleaza Wittstock ea alti opt SaF,Ii si cu
Romanul G. Manu in chestia fondului de vre-o 30 mii
florini, format din taxele incurse pentru certificatele de
arme (Waffenpass), si intreaba, daca, esista acest fond, si dacrt
actele se af16, la guvern si vor fi comunicate dietei ? Pre-
sidentul raspunde, a va cere informatiunile de lips, dela
guvernul Orli
Se Infra In milinea de zi. La -ul 12 vorbeste Obert,
care se mira, cum de guvernul a putut s6, tread, in proiectul
seu de lege un paragraf Mk de hiperliberal, Gavriil Manu,
care combate pe Obert si constata,, ca, -ul 12 e efluxul natural
al celor cuprinse in paragrafii 10 si 11, M. Schuller, care cere
stergerea paragrafului ca find. de prison, Jacob Bologa, care
combate argumentele lui Obert, in urm6, Fabzni, care
combate paragraful. Urmeaza,
) Din aZiarul stenografic al dietei transilvanec pag. 398-399.
gl
www.dacoromanica.ro
 822

loan Bran de Zemenyi: Ina lta dieta! Paragraful 12 din

proiectul de lege, dupl cum vad, Inca a provocat o desbatere se-
rioasa, presto toata precugetarea si speranta mea. Domnul deputat
Obert declare mai intaiu paragraful acesta atat de periculos, incat
ar fi in stare sa restoarne imparatii si se Busting. un foe nestans in
comune si municipii pentru totdeuna, si propune, ea din punetul de
vedere al periculositfitii sa se lase cu total afara. Domnilor 1 Eu
paragraful acesta, care dispune, ca limba oficioasa a unei comune
sau municipiu, hotarat a prin representanta respeetiva, amasurat -lor
10 si 11, va avea valoare numai cat va Linea respeetiva represen-
tanta, ear' infiintandu-se alts representanca no* aceasta va puteit
din nou a decide si a hotari limba oficioasa, nu'l aflu nici decum
nici intr'o privinta periculos. Aflu insa din contra, tocmai propu-
nerea dlui deputat Obert foarte periculoasa, pentru -ea lipsind para-
graful acesta, limba oficioasa ce s'ar hotfiri odatrt prin represen-
tanta, ar avea sa fie si sa ramana in permanents pentru respeetiva
eomuna sau municipiu, si de aici atarna prin urmare nemultamirea,
sau nedreptatea ce poate s'ar face majoritatii poporului aceleiagi co-
mune sau municipiu, si de aid s'ar naste cele mai neplacute frecari,
invidii, dusmanii, si poate si alte rasbunfiri si neineetate plangeri si
gravamine. Aceasta in adevar ar sustinek apoi focul si ura intre
nationalitatile uneia si aceleiasi eomune sau municipiu pentru tot-
deuna. Spiritul paragrafului este impaciuitor, spiritul paragrafului
este acela, care multameste diferitele nationalitati, chiar si la inttun-
plare, cand intitiaoara nu s'ar fi indestulit toti si nu ar fi fost mul-
ti-mill eu deciderea limbei oficioase,
Domnilor, IA cereetam si sa vedem cc s'a intamplat Sambata
la desbaterea -lui 10, si earasi eri la desbaterea -lui 11 din pro-
iectul regimului, in privinta limbei oficioase in comune si municipii.
A fost o desbatere serioasa, a fost o neincredere, o temere, aratata
dintr'o parte si dintr'alta. Si ce a servit de mijloe impaciuitor in
desbaterea aceasta? Numai in adevar acea idee, acea mangaiere,
care din partea noastra am vfizut-o in -ul 12, ca adeel desi ar
hotari data representanta limba oficioasa intr'o comuni sau muni-
cipiu spre nemultfimirea, spre prejudecarea majoritatii poporului, fiind
totusi aceasta numai pe un timp, ramane speranIa si mangaierea,
eh dupfi 3-4 ani cu invoirea representantei li-se va face dreptate,
se va lua in consideratiune limba majoritatii, si cu aceasta se odih-
nese foi se multamesc.

www.dacoromanica.ro
 323

Dar' domnilor, insqi comitele Wises a fost acela, care a adus

foarte bone ,motive spre impAciuirea ideilor la -ii 10 9i 11 dud
a zis, ca recunomte 1nsu9i, ca representanta constatAtoare astazi in
aga numitele scaune saselti 1i cetati nu corespunde stArii de astAzi
a constitutiunii Transilvaniei, de oare-ce aeum s'a deelarat 9i na-
tiunea romans de egal indrepthtita, rsi de aceea insa9i universitatea
sAsasca a elaborat un proiect pentru reformarea acestor representante.
Domnilor ! Cum s'ar putek acum impreuna propunerea dlui deputat
Obert cu declaratiunea dlui comite sasese Conrad Schmidt? Nici
decum, cad dl Obert propane, ca -ul 12 din proiectul regimului se
rAmanA cu totul Ault, prin urmare, pretinde, ea representanta pre-
senta se decide limbs oficioasa pentru eternitate.
malts dicta! SA luam luerul practic. Se va face acest proiect
de lege, dupA care, qi anume -ii 10 qi 11, are sa hotarasca re-
presentanta comunei 9i a munieipiului limba ofieioasa. Se va a9terne
M. Sale spre sanetionare, se va pane amasurat -lui din urmA indatA
in luerare. Representanta de azi va ,alege limba oficioasA, se in-
telege de sine, ca in scaunele aqa numite sase9ti, eu putine escep-
tiuni, presto tot pe cea germane, cad representantele sunt a9a eom-
puse, incit nu eorespund egalitatii nationale, pentra-el Bunt de pe
timpurile acelea, and natiunea romans era eschisii dela intrebnin-
tarea drepturilor politice, deli nu de jure, dar' totu9i de facto. Si
atunci, dupa propunerea dlui Obert, and aceasta limbl ar fi ho-
taratA, decisa pentra eternitate, ar fi absolut cu neputinta a se pune
in lucrare principiul hotarat in -ul 15 al acestui articol de lege,
principiul egalitAtii color trei limbi ale tsrii.
Inalth dietAl SA luAm -ul 12 in combinatiune cu -ul 10 qi
11 ci sa nu purcedem din punet de vedere fals, el adeca nu ctim
ce a vrut regimul eu aceasta, cA nu are aci loe, ca in -ul acesta
zace nu 9tiu ce periculositate, ca in calul de lemn al Troiei, ei ,se
luam acest paragraf in combinatiune en -ii 10 qi 11, qi ne vom
convinge, ca regimul toemai de aeeea a pus paragraful acesta aci,
ca sA multameasea toate nationalitatile Transilvaniei, ca sa sustinA
posibill realisarea egalitAtii nationale, ea sa sustinA posibilA realisarea
unei legi comunale care se va face, $i sA impAciueasca toatrt Cara ".
(E pentru votarea paragrafului din proiectul regimului, aca cum e
eompus, din cuvinit in enviint).1

*) Din s Ziarul stenografic al di etei transilvane pag. 405-406.

2i*
www.dacoromanica.ro
 824

Rannicher raspunde- lui Obert i cere votarea para-

grafului. N'are nimica In contra paragrafului regimului,
dar' ar clod s se spuna, c la schimbarear limbei oficioase
se cere o majoritate de dour, treimi. Se aleg doi oratori,
cari s spuna cuvantul din urmA asupra acestui paragraf:
Conrad Schmidt i Alesandru Bohatiel. Cel dintaiu ple-
deaza pentru tergerea paragrafului. Urmeaza
Alesandru Bohafiel: Inalta casa I Din partea domnilor ace-
lora, can an poftit sa se stearga -ul 12 din articolul al doilea; s'au
adus inainte deosebite trei motive mai insemnate.
tntaiu, ea data ar ramaneit aci -ul 12, atunci acest articol
al doilea de lege ar fi hiperliberal, din alts parte ca ar fi neliberal,
si totodata, ca atunci -ul 12 ar face o nemultamire. Eu din parte'mi
nu'l afla hiperliberal, pentru -ca asigura asemenea drepturi pentra
representanta viitoare a comunelor si a municipiilor de sari se fo-
loseste representanta de astazi, ci din contra, cand ar putelt face
representanta de astazi alegerea limbei pentru toti vecii, dupa prin-
cipiile domniilor lor, tocmai atunci ar fi hiperliberal, pentru repre-
sentanta de astazi, si neliberal, pentru representanta viitoare.
Asemenea sa poate rb.'spunde si acelor domni, cari au zis, ca
ramanand acest articol on -ul 12, nu ar fi destul de liberal, pen-
tru-ca dad). am da drept representantei de acum sa faca lege pentru
toti vecii, legislatiunea ar fi prea liberals catra representanta de
astazi, ear' catra representanta viitoare neliberala.
S'a zis din partea unor domni, ca -ul acesta 12 ar face ne-
multilmire in tara, putandu-se adeca din cand in cand schimba limba
oficioasa a municipiilor. En aunt de convingere contrail. Cum
stau astazi municipiile, san cum sh vor forma pe viitor, unde e in
majoritate precumpanitoare o natiune, se intelege de sine, ea limba
pe care o va defige representanta de astazi aceea va ramanea yi
pentru representanta viitoare. Si asa dara aceasta nu aduce nici o
nemultamire. Ear' unde aunt comunele si municipiile mestecate,
Inca nu va aduce nemultamire, pentru -ca se intampla douiti casuri:
sau sa va zice, ea pe cat va lines viata representantei de acum,
5, 6 sau 10 ani, s ne invoim toti i sa primim eutare limba de
oficioasa, fie aceasta romans, germana sau maghiara, ear' duptt esirea
acestei representante va fi ceealalta limba, san apoi nu se va puteit
face intelegere. In ambele casuri ramane speranta pentru acea na-
fonalitate, a earei limba a remas acum afara, ea pe viitor, schim-

www.dacoromanica.ro
 325

bAndu-se representanta, se va schimba ci limba oficioastt. Ar fi

ins o mai mare nemultAmire, ettnd s'ar alege o limbit nestrtimutatA.
InsA eu zie, mai incolo, ea domnii aceea, cari poftese ca sg. se
steargA -ul 12, luerA in contra principiului legislaiunii, pentru-el
dupg, principiul legislaliunii, adoptat in lumea eivilisaa intreagl, rit-
mine tot-deauna dreptul pe seama corpului legislativ, ea legea pe
care o aflg, astazi, dupe imprejurarile de fata, bung. $i dreaptg, mane
san poimttne, on dui:A-0e vor trece 10, sau 12 ani, sa o ice de nou
la desbatere si se o modifice dupg lipsa. i asa dark', dud s'ar da
comunelor si municipiilor un drept ca aeesta, care e contra prin-
cipiului legislaliunii, adeca, sg.-9i poatii alege acum limba in mod
nestramutat pentru toti secolii, prin aceea s'ar vAtama principiul le-
gislatiunii, s'ar vatama drepturile representantelor viitoare comunale
yi municipale, si toemai prin aceea s'ar causa nemultamiri, astuptin-
du-se calea, ca niei sit nu se mai poatil vindeca o nedreptate fa-
cuttt acum.
Asa dark' en sunt de parere, ea se ramana paragraful aeesta
al 12-lea din proiectul de lege al regimului asa cum se afla acolo
formulae'. (Bravo !) *)
Mai vorbeF;te raportorul Schuler-Libloy pentru pro-
iectul guvernului, In urma se face votarea qi propunerea
lui Obert cade, primind.u-se paragraful original. Urmeazb.
-ul 13. Se cetWe In toate limbile. Ia cuvAntul
Constantin Pan flu, care se declarA pentru -ul 13 din
proiectul regimului, insit cu ceva adaos. In -ul acesta se zice, c.
impArtAsirile, ordinatiunile, mandatele ci altele de acestea, an sit se
emitA la comune, municipii, corporatiuni eclesiastice, sau de altA
naturA, In limba for proprie de afaceri; dar' despre acele ordina-
tiuni ci mandate, eari se vor indrepta cAtrA judeatoriile gi oficiile
comunale si municipale, eg, in ce limbl sA se emita, despre aceasta
paragraful taco si nu determing, nimica. Pentru aceea propune ca
paragraful s4 sune ast-fel :
impartasiri, ordinatiuni si mandate de on -ce nature, gi altele
de acestea, cari aunt indreptate catrA comune, municipii, oficiile ci
judecatoriile acestora, catrA corporatiunile eclesiastice, on de alt-fel,
se vor emite In aceea din eele trei limbi ale Orli, care e limba de
afaceri in treburile for comunale on municipale, ci pe care o intre-
buinteaza eorporatiunea eelesiastice, etc. Va sg. zica, dupg. cu-
*) Din pZiaral stenografic al dietei transilvaner, pag. 408 409.

www.dacoromanica.ro
 - 826 -
vAntul municipii, sa se mai adaoge ci oficiile si judeeltoriile
acelora".
Dr. loan Raliu crede, ca -ul ar fi mai clar prin
acceptarea adaosului propus de Pan flu. Ori apoi s se pri-
measca, atunci 7 din proiectul comisiunii, care esprima
tot aceea ce se cuprinde- In paragraful de fatal dar' mai
lamurit. Budacker face propunere stilara pentru textul
german. Schuler-Libloy Inca recomanda, ca i deputatul
Dr. Ra /iu, paragraful 7 din proiectul comisiunii In locul
paragrafului din discutie, i dieta decide In acest inteles.
La 14 face propunere Dr. loan Raliu, ca textul
paragrafului sa se modifice ast-fel : in comunicatiunea
reciproca, vor Intrebuinta comunele i municipiile la olalta
intre sine gi cu diregatoriile mai Inalte limba for proprie
de afaceri", fiind-ca pe calea aceasta comunele primesc
dreptul de a se folosi, ele i municipiile, de limba proprie
li In comunicarea cu diregatoriile mai Inalte. Gull face
propunere stilara pentru textul german. Constantin Panfiu
crede, ca s,li In acest paragraf ar trebul sa fie amintite, nu
numai comunele qi municipiile, ci ili judecatoriile i oficiile
acestora, ca la -ul 13. Sprigines,te propunerea lui Dr.
Rai* i face i el Insucii urmatoarea propunere : in co-
municatiunea Intre sine, i cu oficiile F,i judecatoriile mai
Inalte, vor Intrebuinta comunele si municipiile, precum c4i
judecatoriile i oficiile acestora, limba for proprie de afa-
ceri". Jacob Bologa constata, a aceea-ce vrea Panfiu e
pus In -ul 16. Daca s'ar priml propunerea lui Panliu,
paragraful 16 ar deveni de prisos. E pentru propunerea
lui Dr. Ra(iu. Constantin Panliu raspunde lui Bologa,
ca, In -ul 16 nu e pornenita limba de comunicare, ci numai
limba interns a judecatorillor i oficiilor municipale (Voci :
Aa e !). Prin urmare, propunerea sa nu e de prisos,
pentru-ca nu se poate basa nimeni pe un lucru care Inca.
nu esista. Cine ctie, dieta ce va face cu paragraful 16 ?
Rannicher are o propunere stilara pentru textul german.
Loan Aldulian spriginete propunerea lui Panfiu, Insa In
stilisarea urmatoare : Comunele i municipiile, precum fli
oficiile c;i judecatoriile acelora, In comunicatiunea reciprocal
precum li cu oficiile mai Inalte, se folosesc de limba for pro-

www.dacoromanica.ro
 - 827 -
prie de afaceri". .E.piscoAul .Faguna primelte propunerea lui
Aldulian, cu o mica modificare stilara. Mihail Bohaliel
spriginete propunerea lui Panfiu. loan Aldulian primete
modificarea facuta de episcopul 5S'aguna. Metropolitul
lutiu incti e pentru modificarea ceruta de ..,caguna, qi In
urma terminate fu nd discuVa asupra paragrafului, dieta
primete propunerea lui Aldulian, i decide ca paragraful
sa fie modificat In acest Inteles.
Se cetete paragraful 15 In toate limbile, i H. Schmidt
Ii satiriseaza cuprinsul. Ia dupa el cuvantul
Leonlin Pop: inalta maid Maiestatea Sa preabunul
nostru domnitor in diploma sa din 20 Octomvrie 1860 a binevoit a
decermuri obiectele cari voeste sa fie sustinute eonsultarilor senatului
imperial, ear' celelalte, si anumit, cari in -ul 2 al diplomei nu
sunt pomenite, le-a land corporatiunilor legislative ale Verilor, si
respective ale acelora, can se in de coroana Ungariei, ca sa le hu-
tarasea amasurat constitutiunilor de mai nainte. Un asemenea drept,
de aid detarmuri limba sa ofieioasii, s'a lasat si acestui inalt corp
legislativ. Privind la -ul 15, si respective la partea a doua a
acestui paragraf, unde adeea se zice, ca : municipiile in tot chipul
au de a se folosi in comunicaOunea cu oficiile ces. reg. militare de
limba germane", o aflu in contrazicere ea voia M. Sale, esprimata.
In diploma din 20 Octomvrie 1860.
Nu aflu aceasta a fi consunator niei cu decisiunea paragrafilor
10, 11 si 14 ai acestui proiect de lege, cad inalta dicta In acei
paragrafi nu si-a luat libertate de a restrange drepturile munici-
piilor si a hotari, atat limba municipals, cat si comunalar ceea-ce
-ul 15 din proiectul regimului, in imprejurarea de fats, o face.
Nu aflu cuprinsul acestui paragraf legitimat nici In constitutiunea
noastra de mai nainte, unde adeca dieta sa fi hotarit vre-odata, in
comune sau municipii limba germane on alta de limba ofieioasa.
Deci eu, inalta, casa, din motivele mai sus pomenite, dupii-ce
in -ul 14 pe destul aflu ingrijit despre limba comunicatiunii, sunt
aplicat a declara, ca -ul 15 e superfla, si ma rog, ca acest pa-
ragraf, care e in contra decisiunilor inaltei diete de pana acuma, sa
se lase cu totul afara, 1i aceasta cu atat mai vartos, cu cat, dupa
decisiunile de pink' acuma ale inaltei diete, toti fiii patriei aunt in-
datoraci sa invete limbile patriei. Si asa ofiterii regimentelor din
patrie, cu cari avem mai mult de a face, Inca trebue sa.' fie inda

www.dacoromanica.ro
 328

Orati a ti limbile patriei. Recomand deci de nou inaltei case I:iter-

gerea -lui 154.*)
Dr. loan Rath!: ninaltA cast Eu inert partinesc propu-
nerea donmului deputat Leontin Pop, ca -ul 15 st riimt,nt afart,
din must, ca -ul acesta stt cu totul in contrazicere en 1 al
acestui proiect de lege, uncle se zice, ea toate trei limbi ale terii
sunt pe deplin egal indreptatite in comunicatiunea public& oficioast.
Dar' -ul acesta mi-se pare mie a fi in contrazicere chiar si cu
legile fundamentals ale patriei noastre, si in special cu art. 31 din
1791, care confine, el numai singur cu suprema prefecture militant
a patriei el intretint diregAtorlile eorespondenta in limba latina, ci
nu in limbs respectivelor comune si munieipii.
Din acest punct de vedere aflu eu, el eta in contrazicere -ul
acesta chiar ea legile fundamentale, cari pant astazi inct nu s'au
stens. Dar' acest paragraf, dupe pgrerea mea, dupt-ce s'a restituit
eonstitutiunea veehe a patriei, nu se poate efectul, pentru-et se zice
in mentionatul paragraf, cl limba diregatoriflor comunale st fie in
comunicatiunea cu diregatoriile militare, dupe pu /in /a, cea germant.
Intreb deci pe preaonoratii domni deputati cari se aft ad de faft,
oare le este comunelor en putintA a folosi in corespondenta cu dire-
gAtoriile militare limba germane? Eu asa cred, cA nu va fi nici
un deputat ad care st zict, Qt stie din praxt (inteleg comunele
din comitate si din scaunele steuesti, nu din scaunele stsesti), et
aceste comune din comitate, districts, sau Beaune steuesti, ar fi in
stare st corespondeze in limba germant.
Asa-dart, dart stim a priori ca ceva nu e Cu putintit', pen-
tru-ce st o punem aceasta in lege? Aceea eu nu cred, ca regimul
ar voi, ea aceea-ce e en neputintt, st se fact st fie cu putintt,
pentru-ca atunci card s'ar face aceasta, ar trebui se ne intoarcem
earasi la starea de inainte de 1860, la starea de sub absolutism, pe
care cred ea nu o voeste nimeni.
Ceea ce am spus despre comune, aceea stA in mare parte si
despre munieipii. SA etuttm mai incolo si la praxa chiar dela 1860
incoace, si ne vom convinge, ct toate municipiile, cari trebue de
facto st stee In oars -care corespondentt cu diregatoriile militare,
s'au folosit in corespondenta aceasta de limba municipiului. Si acelea
aca cred, et prin aceasta s'au folosit numai de drepturile lor. Si
lir) Cf. 'Gar. Transc. 1868, numftrul 91-92 qi sZiarul stenografic al rlittsi
trannlvanec pag. 416.

www.dacoromanica.ro
 329

fiind-ca membrii acelor diregatorii militare, despre can e vorba,

sunt fiii patriei, cari pricep limbile patriei, cred ca nu li-se face
nici o greutate. Si pentru aceea, i pans astazi corespondenta co-
mitatelor cu diregatoriile militare se duce in limba municipals. Eu
nu vreau prin aceasta sh zic, ch ar fi de lipstt, ca cu suprema
prefecture militare se corespondeze dicasteriile patriei in alth limba
deck in cea nemleasok Vreau insa sa ating, ca municipiile nu stau
in corespondenta en nsuprema armorum prefeetura", ei numai gu-
vernul va folosi, in corespondenth cu suprema prefectura", in be
de limba latina, limba germana.
Dace inalta cash va primi -ul 15, ch adech comunele i mu-
nicipiile in comunicatiunea oficioash ea direghtoriile militare, cele
dintaiu dupe putinta, ear' municipiile in tot ehipul, sa corespunda
in limba germana, en cred, ce o atare lege ar fi ingreunatoare
pentru toata Ceara, pentru-ca in comitate, deqi se afla ici cold lo-
cuitori de toate trei nationalitatile, comitatele sunt locuite totui in
cea mai mare parte de Romani i Unguri, i scaunele sacueti mai
numai singur de Unguri. Aadara, dace not poftim dela munieipii,
ca acestea sh corespondeze cu diregatoriile militare in limba germanh,
atunci ar trebui, ea atati translatori sa plateasca Ceara, sate dire-
gatorii se art in comitate, districte i scaune sacuieti.
Eu deei din aceste motive partinese cu totul propunerea domnului
Leontin PO, i fiind-ca i-am primit propunerea, de sine se intelege,
ca nu pot primi propunerea domnului deputat H Schmidt, care
vrea se mai adaoge la -ul 15 inch un cuvant i jumtitate. Nu
pot primi aceasta singur din o causa, fiind-ca in tot proiectul regi-
mului nu vad nici o liters despre diregatoriile financiare, sewn' ea
dispositiunile legii presents an valoare qi in privinta acestora, ear'
sand legea aceasta nu s'ar referi i la diregatoriile financiare, atunci
pentru acestea vom trebui sa facem aka lege specials, qi nu o
putem face aceasta numai ala, per tangentem, cu un cuvant i ju-
mutate". *)
loan Rusu: Ruda caul! Din partea d-lui H. Schmidt
s'a adus un proiect inainte, prin care d-sa a socotit ca va face
inaltei case o bucurie deosebita. Eu trebue sa marturisese, eh mie
nici o bucurie nu mi-a facut, i pentru aceea nici nu pot primi
propunerea sa. S'a zis aci de catra unii domni, ca militia e militie
*) Cf. ,Gazetes Transilvanieie, anal 1863, nr. 91-92 cii a Ziaral stenefrafic
al dietei transilvattec pag. 416-417.

www.dacoromanica.ro
 330

imperials, $i eu nu vreau sit neg, ca militia transilvanit nu s'ar

Linea de militia imperiall. Dar' trebue sl mArturisesc, ca militia
transilvanA e si nalionald intru etttva. (Ho, ho ! in centru.) Pentru
aceasta, en nu aflu causa destula, pentru care comunele, dupl pu-
tintk ci municipiile in tot chipul ar trebui sA corespondeze in limba
germana cu diregAtoriile militare. Nu ma pot apoi invoi din causa,
el dupa-ce in -ii 10 si 11 s'a hotArit, cA in comune ci municipii
limba oficioasA o va decide representanta comunei ci a municipiului,
in -ii acestia se decide numai o limbl pentru comuna si municipiu.
Aca -dara representanta comunei ci a municipiului va decide numai o
limba, pe cttnd dupl propunerea regimului, in -ul 15, si duph
propunerea d-lui Schmidt, representantele vor trebui sA decidA in
toate comunele ePte dourt limbi, &lea in fie-care comunit si muni-
cipiu va trebui sA se usiteze, afarA de limbs romans sau maghiara,
si cea germanA.
Toemai en am fost acela, care mai de nazi am propus, ca
limba oficioasa in municipii el se decidA prin representanta, insl
Cu respect la limbile usitate in municipii, dar' mi-s'a zis, a aceasta
nu se poate prim!. Daca nu s'a putut primi atunci, apoi acum
trebue at fim conseeventi si sA hotarim, cA in comune si municipii
are sit fie numai o limba oficioadt.
Ce se atinge de motiunea domnului H. Schmidt, cum-ea in
-ul 15 sA se mai punA si aceea, ea si in comunicatiunea cu dire-
gAtoriile financiare an BA se foloseasea comunele si municipiile de
limba germanA, eu inett aunt de phrere, ea aceasta nu se tine aci,
duptt-ce in proiectul acesta nichiri nu este vorba de asa eeva. (In-
treruperi din mai multe pArti. Presidentul roaga, ca oratorul sa
nu fie conturbat. Rusu continua): Duph-cum am zis, eu cred si
sunt convins, ea aceasta nu se tine ad. Mai incolo sunt in contra
-lui din proiectul regimului din acel motiv, pentru-es, cum am
spus, sta in contrazicere cu -ii 10 ci 11. Mai incolo s'a zis in -ul 14,
ca in comunicatiunea reciproe,1 vor intrebuinta comunele si oficiile
limba for proprie de afaceri. In -ul acesta se poate zice deci. ea
comunele si municipiile vor coresponda si cu oficiile militare in limba
eomunelor ci a municipiilor. Asa-dara ma alatur ci eu pe liinga
propunerea domnului Leontin Pop, ci sunt de parere, sA se lase -ul 15
en totul afara".*)
*) Cf. 2 Gaseta Tran.silvanieic, auul 1863, nrul 91-92 0 sZiarul stenografic al
arid tramilvanei, pag. 417.

www.dacoromanica.ro
 - 831 -
Trauschenfels arata, ca, unitatea administratiunii mili-
tare si financiare cere, ca o singura limba oficiala sA, aiba
ambele aceste administratiuni. CuvAntul dufiei fiutinpc
ar dori sa fie sters, pentru-ca poate fi rau interpretat. E
pentru propunerea lui H. Schmidt, ca, anume, nu numai
cu diregatoriile militare, ci si cu cele financiare, corespon-
darea sa se faca In limba germana. Eitel Inca sprigineste
propunerea deputatului H. Schmidt. Episcofiul Fogarassy
constata, ca, In secuime nu se afla nimeni care sa stie
nemteste. Face urmatoarea propunere: In comunica-
tiunea cu oficiile ces. reg. militare, se vor folosi comunele
de limba for proprie, ear' municipiile si diregatoriile ace-
stora, lncat e cu putinta, de limbs, german6".
George Bar flu: nin euvitntarea mea pe care am avut
onoare a o rosti cu ocasiunea desbaterii generale decurse asupra
acestui proiect de lege am spus inainte, ca se afla in acelasi un
paragraf, care privit mai de aproape stn in contrazicere cu princi-
piul respicat ci primit in . 1. adeca en egala indreptatire a celor
trei limbi ale terii. Am adaos tot-odatii, ca en aceea ocasiune, dupa
imprejurari, ma voiu simti indatorat a lua de nou cuvantul. Intre
acestea eats ea ajunseram la -ul 15, Ia care tocmai cugetasem eu,
in susatinsul inteles. Acest paragraf este dupa a mea opiniune eel
mai delicat dintre toti cati au obvenit pang acum in decursul acestei
diete, precum si in mai multe privinte e afund thietor in vieata po-
poarelor acestei teri. Deci toemai pentru aceasta, dad. a fost
cand-va de trebuinta in decursul desbaterilor dietale ca as se pro-
voace cineva Ia trecutul terii, apoi eu aceea trebuinta o simtese in
aceste momenta mai mult ea alts -data. Totuci, mai nainte de a ma
oeupa cu trecutul aplicat la obiectul de facet, A' cuvine set premit
aici descoperirea mnei convingeri, pe care de altmintrelea cred ea
nimeni nu o va trage la indoiala.
Eu eunosc in tot cuprinsul monarcbiei o singura armata si in
fruntea acesteia un singur beliduce suprem, adeca pe Monarchul.
Ear' beliducelui suprem ii recunose dreptul de a introduce ci im-
pure la armata, in interesul unitatii de comanda si administratiune
militara, o singura` limb &. De unde apoi urmeaza de sine, ea auto-
ritatile militare ale armatei an dreptul de a se pune in raport cu
alte autoritati din learn In limba armatei. Statorind numai atata
ca principiu, $i tinitnd tot-odata si -ul 15 in mina, trebue sa mar-

www.dacoromanica.ro
 - 882 -
turisim, ea cu privire la principiul statorit in . 1 egalitatea de
drept a celoralalte limbi ale terii sufere greu. Deci trebue sa cercam
alts formulare, prin care gi armatei saii fie recunoscut dreptul ei,
insa nici limbile noastre nationale sa nu fie nedreptatitea. (Oratorul
constata, ea de9i armata are dreptul de a se folosi de o singurA
limba de comanda li administratiune, ar fi numai echitabil din
partea ei, data respeettmd limbile nationalitatilor din cari e compusa,
n'ar pretinde, ea in totdeuna i toti sa stee en ea in corespondents
esclusiv numai in limba ei, i continua ast-fel): Dupe acestea arun-
&ad oehii peste acei l70 ci relative aproape 190 de ani de cand
diferite parti ale acestei armate se aflA stationate in mai multe tinuturi
ale terii noastre, eu aflu, ea aceea a qtiut sa fie intru adevar eehi-
tabila, ca adeca suprema comanda nici-odata nu a cerut dela
Ungaro-Sacui c.i Romani aceea-ce ea a Out prea bine ca nu se
poate implini, adeca, ca aceste popoare sa corespondeze cu autoritatile
ces. reg. militare numai in limba armatei.
Intra anii 1791 9i 1792, pe cand adeca dieta transilvana pre-
tindea, ca tot feliul de comunicatiune oficioasA sa decurga numai
in limba ungureasel, an decurs in acest lucru mai multe corespon-
dente. Suprema comanda nu a voit nici-de-cum a primi pentru sine
limba ungureasea, s'a invoit inset a comunica cu guvernul terii i
cu alte autoritati in limba latina, precum aceasta se vede curet din
articolul 51 dela 1791. (Citeaza un pasaj i continua) : Mai departe
apoi nu s'a intins nici beliducele suprem i nici dicta torii. Pentru-ce
nu? Pentru-ca atata a fost de ajuns, cu atilt mai vartos, ca auto-
ritatile militare subordonate comandei generale din Transilvania ve-
neau prea putin in comunicatiune oficioasa cu locuitorii terii, ear'
intru-cat veniau, anume in secolul acesta, 9tiau sa se poarte eu cru-'
tare catra ei, prin urmare nu au pretins nici dela municipalitati, 0
Cu atilt mai putin dela comune, ca acestea sa fie datoare a core-
sponda cu ele in limba armatei, nici chiar de atunci, de and prin
o invoiala urmata pe tale administrative, in locul limbei latine s'a
introdus limba germane ca limba de comunicatiune intre guvernul
terii gi comanda militara. Nu s'a fa'eut asemenea pretensiune nici
din acea cause, ca comanda supreme tia foarte bine, ea dintra Ro-
mani i Unguri, locuitori in diferitele teri, sa afla in tot timpul
eel mai putin cate 50-60 mii indivizi inrolati in armata, prin
urmare ea nici-odatil nu pot lipsi din garnisoane intremijlocitorii, sau .

tAlmacii, on -tun le mai zicem, dragomanii, cari BA fie in stare

www.dacoromanica.ro
 - 888 -
a intretinek cu poporul comunicatiunea en graiu viu, Sn casuri de
trebuinth.
Eat(' deci, ea nicitde-cum nu e de trebuinth a provoca Inca
si comunele, ca acelea sa invete nemtegtel Un domn deputat din
centre a zis in decursul acestor desbateri, cam in glumA, cam in
adins, ca doarl nu ne mai temem de germanisare. Eu inse raspund
in adins, cli, in momentul in care s'ar infiinta o lege, fie gi numai
pe jumatate obligAtoare, el in comune, de es. in eomunele satesti,
al caror numar ese la done mii, se etie oamenii nemcecte, fiorile de
germanisare s'ar ivi din nou presto Cara intreagA. Eats deci, ca qi
cu aceasta ocasiune suntem sinceri, vA descoperim eurat aceea ce
stim ci cunoastem".
(Oratorul face apoi propunerea urmatoare : 'In comunica /iunea
cu oficiile ces. reg. militare, comunele sa vor folosi de limba for
proprie, ear' municipiile, dupes putinia, de linzba germand, gi
roagA, ca paragraful sa fie votat in textuarea aceasta. in urmA
raspunde lui H Schmidt, ast-fel):
Recunose, ca in administratiunea financiarA se cere imitate.
Dar' oare in administratiunea politicA ci a dreptatii nu se cere uni-
tate ? Si oare pang undo voiecte cineva al fie introdusA unitatea?
Nu eumva pttna aeolo, incest se o putem numi centralisatiune, intru
intelesul eel mai strict de mai nainte? in acest cas sa fim incai
sinceri ci sa o spunem eurat, eh in seopul eel mai din urmA tot
este eentralisaciunea eea mai stransA. Numai apoi ml rog sa-gi iee
on -tine seama, ca s'ar juea en simpatiile popoarelor.
Inteaceea eu voiese a cerceta aceasta chestiune din o lature
ci mai practices. Organele, diregAtoriile financiare de toatA treapta
aunt acelea, sari vin ci stau in atingere de toate zilele eu toate ela-
sele locuitorilor, pink la cea mai de pe urmA vaduvA, din eel mai
de pe urmA sAtulet. Eu aceasta imprejurare nu voin sa o judee
aici din punt de vedere a] germanisarii, ei o apue din eel de toate
zilele, al aca numitelor secaturi, prin can BA produce in popor atata
instreinare. Noi stim toti, ea bucuros platese oamenii In toata Eu-
ropa, in toata lumea, prin urmare ci in Ardeal, feliuritele contribu-
tiuni, directe ci indirecte, pe eari au a le administra tot diregato-
rile financiare. Acum to mai apnea ci in loc de a cere gi scoate
&rile dela Romttni in limba romtmeascA, dela Ungaro-Secui in limba
maghiara, preeum s'a inttimplat aceasta totdeuna, ci anume, de 170
ani Income: cere ci seoate, fie prin grain, fie in scris, tot numai

www.dacoromanica.ro
 334

nemteste! Deei punt on -tine in cumpAnt necesitatea de a centra-

lisa administratiunea finantelor de o parte, ear' de alt( parte necesitatea
de a petrece bine si in armonie cu poporul, si se va convinge, eh
aceasta din urmit cumpaneste neasamanat mai greu.
Dar' at mai stem tin minut pe lAngt analisa terminului: Uni-
tate in finante". tim noi foarte bine, el dupt-ce Ardealul primeste
si patenta din 26 Februarie 1861, prin aceasta abzice totodatt de
vechiul sen drept de a vota insusi in dieth suma contributiunii care
este a se plati la stat. Cu atat ins( nn s'a inteles, ca se perdem
totodath si dreptul de a reparta, scoate si administra mai departe
dArile th'rii dela popor, noi insine, prin fiii acestei patrii, cari au
st ocupe diregatoriile respective financiare. Ci eu cred asa, et in
casul cel mai rAu pentru noi, aceasta chestiune ramane deschisa,
care insa, dach va voi ceriul, st va decide cu totul in favoarea
acestei teri, cu care interesul unitatii monarehiei st poate prea bine
imbina. Voind a incheia, imi repetese rugarea, ca inalta cash st
binevoiasca a primi -ul 15 asa cum 1-am formulat eu".*)
Rannicher zice, ca. dupa.-ce armata e personificarea
sanctiunn pragmatice, limba militart, a fost i trebue sa,
fie limba germane,, qi nici o diet nu. se poate atinge de
ea. De ce s nu aiba, militia dreptul pe care'l au partid.ele
li tribunalul de es. de a putea, coresponda in limba proprie?
Afetropaitu/ ,53u/ufiu (se deelart pentru propunerea lui
Barifiu, continuand ast-fel): Primesc, ca comunele BA corespondeze
eu oficiile ces. reg. militare numai in limba lor, din causa, domnilor,
ea tocmai in Blaj s'a intAmplat casul trist, et eomuna Blaj, care a
fost constranst a coresponda in limba germant, din aceasta caust
a fost constranst si la aceea, ca cu plats mare, dela patru pant la
cinci sute fl. pe an, st-'si tocmeasca un notariu de limbs. germant.
Acest a a fost asa de necredincios, incat s'a facut in comunt, mai
mare si dead judele, si cu elite minciuni toate inteatata s'a fost
insinuat la gratia Bezirkamtului local, bleat a fAcut tot ce a vrut
el in comunt. A strA,ns bani, eari s'au repartisat pentru lipsa co-
munitAtii, mai putin, dad' voiu zice, 400 fl., si apoi a fugit eu ei,
$i a pAgulit comunitatea. Pentru aceea ar fi mare daunt pentru
comunitAti, si mai cu seamt pentru cele romane si maghiare, apoi
pentru cele din seenime, dact s'ar sili, ca ele st corespondeze cu
1 Cf. a Gazeta Trans.( and 1863, numgrul 91-92, qi aZiarul stenagrafic al
dietei traessilvanec, pag. 419-420.

www.dacoromanica.ro
 335 ,
oficiile ces. reg. militare in limba germana, pentru-ca prin aceea ar
fi silite ca en bani scumpi A-0 tocmeasea notari germani. Si ce
s'a intimplat la Blaj di poate intimpla Inca si pe o Bath de locuri,
ea aceia sa fie necredinciosi spre marea &tuna a poporului. Pentru
aceea asi dori, ea pentru usuratatea comunitatilor comunale, sa nu
fie constranse a corespunde in alts limba, decat in limba for proprie,
in tot chipul, ear' municipiile, din eausele pe can le-a adus inainte,
atat dl Bari /in, eat si dl Rannicher, dupa putintA se corespondeze
si in limba germanA, pentru-ca la municipii mai lesne se pot gAsi
barbati, indivizi si ofieiali, de aceia, can stiu si limba germana, ear'
in comune de aeesti indivizi foarte cu anevoe, on nici-odatA nu sA,
pot afla, mai cu seamA. In cele romanesti, sau in cele din Ora sit-
cu easea " .49
Se cere inchid.erea cliscutiei. Mai are cuvantul loan
Aldulian i. M. Binder, dintre oratorii can s'au fost anuntat
la cuvant. Vorbeste
loan Aldu lian: imi dau onoare a ridica cuvant in pri-
vinta paragrafului acestuia, dupa parerea mea cam delicat, in calitate
de representant al poporului. Insa inainte de a atinge propunerile
mele ad-hoe, voiu sa reflectez la motiunea d-lui H. Schmidt, care
adaoge Inca k. k. Finanzbehorden" la -ul aeesta, ca adeca comu-
nele si municipiile sa poarte comerciul si Cu acestea in limba ger-
mana, din acel motiv, ca de altmintrelea unitatea in administratiunea
financiarft ar fi perielitath. Acesta este singurul motiv de capetenie
al d-sale. Ce priveste motivul acesta, deli recunose necesitatea
unitAtii afirmate, cred ea unitatea in administratiunea financiara nu
se poate pricepe altmintrelea rationalmente, dead in folosul uneia si
a aeeleasi limbi in sinul ei propriu. Va sa ziett, limba germanA,
dacA se zice a fi cea oficioasa, are sa se restranga numai la orga-
nele sale proprii de una si aeeiasi calitate, adeca en sine si intro
sine ins*. Prin urmare, din motivul unitatii financiare nu se poate
pretinde, ca organele comunale si municipale Inca sa se foloseasca
de limba germana fats de ele. Altmintrelea s'a resfrant motivul
acesta din partea stangei atat de fundamental, ineat aflu de prisos
a ma ocupa en el mai pe larg. LEA atata totusi trebue sa adaog,
el eu foarte asi fi dorit, si dorese Inca, cad ar sta in interesul
unei politico mai Inalte a regimului, ca sa se demande organelor
*) Cf. 2 Goode/ Transilvanieia 1863, numirul 91-92 vi bZiarul stenografic al
dietei transavanec, pag. 421.

www.dacoromanica.ro
 - 888 -
financiare aflAtoare in patrie sa se foloseasel 9i ele de limba comu-
nelor, municipiilor, in afacerile oficioase cu acestea, a conversa in
grain gi prin scrisoare cu to %i locuitorii patriei in limba respectivilor,
pentru-el eu cred, ca in modul acesta cu mult mai sigur s'ar
c3. 9tiga simpatia popoarelor tinatoare de coroana Ungariei pentru
regim, cu mult mai sigur s'ar intelege cu biecii contribuenti in rea-
lisarea darilor directe qi indirecte, a timbrelor 9i a altor tare, 9i cred in
fine 9i aceea, ca si procedura for ar deveni cu mult mai simplificata
in comercin cu organele comunale, municipale, li cu locuitorii indi-
viduali, prin usuarea unei limbi, pe care o pricep acesti din urma,
aceia, pentru cari aunt a9ezate acele organe. Pentru aceea eu aflu
in motiunea domnului H. Schmidt, priveasek-se aceea din on -ce
parte, un ce foarte menimerit. Prin urmare, nu numai ca nu o pot
sprigini, ei din contra, a9i mai adaoge bucuros din parte-'mi, data
m'a9i afla in local competent, un amandament, el oficiile financiare
incd sd scrie fi sd vorbeascd in limba toporului. (Bravo I) Prin
aceasta nu numai ca am cloigat inimile poporului pentru inaltul
regim, dar' socoteac ca tocmai in chipul acesta, dupl-cum am zis,
am simplificat si procedura financiarl, pentru-ca 9tim, domnilor, ca
merg 3 pang. in 4 Zahlung-s-Auftrag-uri extra contribuenti, fare ca
cei mai multi sa 9tie ce se euprinde in ele (Bravo !). Sunt, cn
adevarat, ast-fel de patrioti, cari nici in una din limbile patriei
nu pot ceti, dar' totugi and s'ar espeda ast-fel de mandate in limba
respectivilor, atunei data nu ei insisi, apoi s'ar afla al doilea, treilea,
on al zeeelea vecin, sau alt-cineva in sat, care al 9tie smile ce
stA acolox (Metropolitul .,Siduliu: Se duce la popa!) care de sigur
i-ar ceti-o gi a9a ar evita esecutiunile cele costisitoare si supl-
rAcioase.
Ce se tine de corespondenta oficioasit cu organele militare, a9i
voi sA facem o mijlocire oare-care, ca sit nu iasit o majoritate pro
sau contra, care ar puteb, exagera, sau o parte, sau alts. Eu in-
trebarea aceasta o iau din doul puncte de vedere: quid juris et
quid practicabile. Eu intre organele militare 9i civile nu aflu altl
referintA dead aceea a coordinatiunii. De aici urmeaza, ca conse-
eve* logics, dreptul de a se servi in comerciul reciproe fie-care de
limba sa oficioasa.
Panl aid de quid juris. Ce se atinge de quid practicabile,
cred a fi de lipsl, ca bine sa ne intelegem, sa nu dispunem ceva
ce in praxl nu ar duce la scop, ce ar conturba armonia ittre or-

www.dacoromanica.ro
 837

gane, gi asi zice, ca oficiile municipale se duca corespondenta in

limba proprie de afaceri .eu toate aeelea organe ces. reg. militare,
cari aunt permanente in tall, precum sunt organele dela ees. reg.
gendarmerie si dela comandele intregitoare de regimentele terii,
pentru-ca acestea avind neeontenit a face cu flu patriei ci fiind ele
institute mai mult ale patriei deceit apartinatoare la statul activ
al ordinelor ces. regesti, nu putem presupune despre ele ca n'ar
eunoaste limbile patriei. Ear' ce priveste eomereiul eu celelalte or-
dine ees. reg. militare, asi fi de pit'rerea, ca ar fi eu neputintit ca
acelea sh se poaite in alta deck in limba germanh. Neintelegerea
ar fi in casul contrar apriori de prevazut. Apoi traducerile la'eute
de translatori, na's originalul insusi.
Mai ineolo asi doH, ea comunele sa ramana eu totul afara din
paragraf, ca unele cari nu pot veni Cu organele ces. reg. militare
in corespondenta oficioasii deadreptul. Ele, sau mai bine ziettnd
membrii lor, pot s'S.' aiba afaceri numai de natura private cu po-
menitele organe, earl afaceri, in privinta limbei, nu se in de tema
paragrafului acestuia. Eu nici motiunea dotnnului regalist Bari liu
nu o pot sprigini, pentru-eh partea intlia, care vorbeste despre
comune, dues la inpraeticabilitate, ear' partea de ineheiere impune
munieipiilor datorinta de a purta comerciul en toate- organele ces.
regesti militare in limba germanit, adaosul nu eschide obli-
gamentul.
Eu ered domnilor, a en mult mai bun serviciu facem regi-
mului deseoperind dorinta terii, sfatuinduil spre primirea si sprigi-
nirea unor legi mai corespunzetoare astepthrilor popoarelor terii,
prin cari i-ar succede a face, ca popularitatea stt-I prindb: rildAcing
in inimile popoarelor, cleat clack am sprigini orbeste ceea-ee se
cuprinde in proiectele de lege. (Bravo 1) Pentru aceea, en fat din
parte-'mi o motiune mijlocitoare, dupe care paragraful intreg ar
ave sa sune asa: Organele municipale vor purta comerciul cu
organele ces. reg. de gendarmerie, cari se afld in (ant; cum fi
cu comandele militare cercuale intregitoare de regimentele patriei,
in limba proprie, ear' cu celelalte organe ces. reg. militiirefti, in
limba german& a. *)
Rannicher spun, ca gendarmeria e parte fntregitoare
a armatei, nu se poate separa i deosebi de miliie. M.
*) Cf. aGaa. Trans.( 1863 nr. 91-92, Ili aZiarul stenografic al dielei tram-
silvanec pag. 421-422.
22

www.dacoromanica.ro
 - 338 -
Binder apara paragraful regimului, combAtand parerile con-
trare. Referentul Schuler-Libloy asemenea respinge, in fa-
vorul paragrafului guvernului, toate propunerile &cute. Dieta
Ins cu majoritate de voturi primete propunerea lui G.
Banyiu i schimba paragraful in acel inOles.
,edina se incheie.
.,S'edinta XXXIV.
Tinuta. in 24 Septemvrie. Se cetete in toate limbile . 16
din cunoscutul proiect de lege. Ia cuvAntul
Joan S'ipotariu: Lida casA! Paragraful 16 din proiectul
regimalui este acela, care sfArleste cu municipiile. Despre limba
municipiilor adeca a fost vorba dela . 11 pita). la . 16 inclu-
sive. Paragraful acesta in partea antaia conseevent vorbeie curat
despre limba municipiului, ca limba ofieioasg. interns, 0 zice sa fie
aceea, care este 0 a municipiului respectiv. Dar' in partea a doua
a acestui paragraf se aft o clansulA, o reservare foarte generalA,
aga de generals, inefit nici aceea nu se poate cunoate, oare se mai
tine aceea de sfera municipiului, on prescrie aceasta 0 peste mu-
nicipii ?
Partea aceasta a doua, dupa a mea parere, nu este in armonie,
in consonants Cu spiritul legii acesteia, 9i zie, ca aci se ivete un
subject non, care Inca pretinde indreptavire, care insa pinA acuma
nu s'a ivit. Piing acuma an fost indreptatite persoanele individuals
0 morale, municipiile c1 corporatiunile eclesiastice, 0 in -ul 17
vin diregatoriile terii. Dar' in clausula aceasta, in adaogerea
aceasta la -ul 16, se ivesc ca pretendenti de drepturi 0 pre-
sidiile.
Presidiile, inalta diets, dupa a mea parere, n'au aceea che-
mare, ea pentrn sine sa-'ci revindice vre-un drept singular. Presi-
diile, can aunt espres chemate a ingriji, ca o lege, ca un eonclus
statuit, sA se efectueze i eseente intocmai, acelea dupA a mea Orem
n'an de a face pretensiuni, 0 nisi nu le sta bine, ell acelea sA fie
dispensate, ridicate dela conclusul legii, 0 un ast7fel de inteles are
adaosul acesta. Se vede ca ar fi o liberalitate, pentru-el permite
fiete-cAruia in comunicatiunea oficioasa pe tale presidia% a alege
dupO plAcere una din ode trei limbi! Se vede a fi numai liberal.
Liberalismul acesta insl nu se pare numai liberalism, ci eu zie eA
este o licen /a, pentru-cg, dupa-ce municipiile in urma -lui 11 0-au
statorit limba, 0 dupA-ce en plAcere am 0 inteles in aceasta inaltA

www.dacoromanica.ro
 339

east adese-ori declaratiunea, ea voim a sustineit dreptul munici-

piilor, voim sit nu detragem nimic din acela, alteum nu-'1 pot
numi. Dupa-ce este neindoios, ci presidiul este capul municipiului,
ear' eapul umblit eu trupul, si dupa-ce dupe a mea parere presi-
diul sau capul municipiului nici nu poate sa alba inteles dad, s'ar
desface de trup, asa eu asi zice, ca nu este fundat, nu este raciune,
dar' niei nu se cuvine, ca in cea mai scumpa virtute politica, in
observarea legilor, a statutelor municipale, sa, se fact dispensigiunea
chiar pentru acela, care este anume chemat sa efeetueze conelusele
$i statutele municipale.
Pentru aceea imi iau voe in loon! adaosului din urma al acestui
paragraf a propune tnaltei case in urmatorul chip o stilisare, care
sa sune asa: Asemenea gi presidiile for an de a se folosi pe calea
presidialb.", in comunicatiunea oficioasb.', de limba municipiilor re-
spective". Cu aceasta, inalta casa, nu am zis malt, nu am zis decal
numai ce de sine trebue sa se inteleaga, yi numai pentru aceea o
repetesc, pentru-ca este in proiectul regimului espresiune deosebita
pentru comerciul presidiilor, si asa-dare am cugetat, ca va fi iertat
a ma esprima ci. despre presidii, dar' ass., ca drepturile municipale
$i siguritatea legii, efeetuirea ei, sa fie asigurata. Din aceste motive
imi iau voe a ruga inalta casa, sa binevoiasca a sprigini motiunea
aceasta si a o ridica la valoare de eonclus".*)
Conrad Schmidt ar dorl sO, i-se esplice, cum intelege
regimul espresiunea )0'e-cuig din partea a doua a acestui
paragraf ? Rannicher fi da esplicarea ceruta, ear' C.
Schmidt se declara, pentru proiectul guvernului, multamit
find. cu esplicorea. Schuler -Libloy recomanda in locul
-lui acestuia -ul 11 din proiectul comisiunii. Polemi-
seaza in urma cu Sipotariu loan Aldulian combats pa-
rerile lui Schuler-Libloy, afirmAnd, ca alaltaieri a fort
vorba de partea esterna, a limbei, ear' acum se trateaza
despre partea ei interna. loan ..,5-ipotariu raspunde lui
Schuler-Libloy, ca, nu din jalusie nationala i-a facut pro-
punerea, ci condus numai de consecvena legislatorica.
Obert e de parerea lui C. Schmidt, i tot aa i Schuler-
Libloy Urmand votarea, se primelte partea prima, din

*) Cf. aGaseta Trat avanieit 1863 nr, 91-92 0 vZiarsel sten. al elietei
trans. paging 428-429.
22*

www.dacoromanica.ro
 940

proiectul guvernului si partea a doua din proiectul co-

misiunii.
Se ceteste textul paragrafului 17, In toate limbile -terii.
H. Schmidt partinete proiectul regimului. E.piscopul Fo-
garassy e de p6rerea, ca data municipiile pot sa -'i aleaga
limba, O. se dee dreptul acesta si oficiilor mai Inalte. Re-
comanda limba maghiara, fiind-ca are IndreptAtire isto-
rica. In sensul acesta presenteaza o noua, formulare a pa-
ragrafului.
Codru Drd.gwiauul (se declara pentru primirea paragrafului
in textuarea ffieuta de regim, motivanduisi votul ast-fel :) Din
conceptul aeestui paragraf sa vede, a inaltul regim aci face apel
ca sa-ii dam in mans dreptul de a determina pe ealea ordinatiunilor
o limba oficioasa pentru oficiile si tribunalele regesti, pentru core-
spondenta for Intre olalta, cat si en autoritatile din afara de Tran-
silvania. Va sa zits, inaltul regim cere, ca sa introducem o specie
de dictatura, 9i pentru aceea am zis , deocamdateic,, caci dietatura
nu se da pe vecii vecilor, ci numai pe un timp oare -care, fie 9i
nedeterminat.
Dictatura, domnii mei, bine e cunoscut, el departe de a fi un
drept, un bun constitutional, tine va nega el n'ar fi un mediu apli-
cabil in vieata constitutionals, atunci adeca, cand obvin ast-fel de
ineureaturi 9i complieatiuni, eari nu se pot vindeca cu mijloace
(medii) ordinare. Apoi eu cred ca mi-se va concede, ca atunci
cand erump trei limbi de-odatA in tears, si cand trei popoare ge-
kase se cearta, pentru egala indreptatire, nu atilt de mult asupra
fie -tarsi petee de Ceara, cat mai mult asupra fie-carui petee de hartie,
foarte incureat : nime nu va nega, zie, ca complicatiunea e serioasa
si ea dictatura e aci indigetata.
Inalta casa, cred eu, ca ta'ra asi deroga atributiunilor sale 9i
demnitatii sale legislative, poate concede o ast-fel de dietatura regi-
mului. in acest cm n'ar fi multe de zis, dar' cu atata mai mult
cand Inalta cask ar voi sa determine insasi limba oficioasa pentru
dicasteriile 9i tribunalele regesti. i lucrul acesta imi voiu lua
libertate a-'1 desfasura, pe cat ma vor ierta debilele mole puteri"-.
(Oratorul face comparatiune intre limbile patriei, si recunoaste, ca
limba maghiara are drepturi positive pentru sine; totusi nu o poate
primi de limba dicasteriala, pentru-ea stie ce zice lumea romineasea :
nu ne mai trebue snprematisare I Concede si superioritatea eulturei

www.dacoromanica.ro
 - 841 -
limbei germane, dar nu o poate primi nici pe aceasta, pentru-ck
'tie el 'i-se va raspunde : suntem satui de germanisare! ceea-ce trebue
se o spunk* gi oratoral insugi. Continua apoi ast-fel): Acura
domnilor venim la limba romans, tertio loco egal indreptItia. Limba
noastra Inca are maxi preeminente gi drepturi de echitate. Limba
aceasta e limba vie pentru doua pArti din trei a loeuitorilor Tran-
silvaniei, gi gi ceialalti o vorbese binigor, aga cum se invatA pe
ulith gi in targ. Limba romans e fiica eea mai asemenea limbei latine,
0 dupl-eum noi TransilvAnenii avem gust cam rococo, peste putin
va fi Latina pe deplin, aga cum a domnit in Ceara pins la
anul 1847.
Limba romans, dupa cum a spus domnul regalist Bariliu, are
literature, gi sacra, gi profane, en profusiune, e in prineipatele ro-
mane de 40 ani introdusa in oficii, gi nu are nici o impedecare.
Oare pentru-ce nu ne-am patee deelara pentru limba romans? Pen-
tru-ce ne temem, ca nu cum-va stafia, fantasma, on cum ii zise
domnul Baritiu in zilele trecute, dacoromanismul, al cuprindA en
frith gi cu cutremur natiunile surori conlocuitoare, pe iubitii nostri
Sagi gi 3traghiari.
Insa le las toate acestea la o parte. Eu via numai un mie
inconvenient in limbo. noastrA. Acest inconvenient este, a noi nu
suntem In prineipatele unite romane, ci in Transilvania, intro fratii
sagi si maghiari, can nici nu gtiu 0 nici nu viseazA de literatura
romans, de literatura noastrA, gi deocamdatA nu ne gtin limba. Apoi
dare de aceasta nici noi Romknii, nu zie a toemai Romitnii lite-
rati nu o ar 0i, dar' ceialalti suntem departe de perfectiune, fiind-ca
am invatat carte in geoale maghiare gi germane.
Aga-darA noi ingine nu vom cuteza a deereta limba romfin'a
de limba dicasterialii, sub ast-fel de imprejurAri, de gi avem o ma-
joritate, macar ca 0, cum se zice, numai casualii.
Am auzit din multe pArti, el ar fi bine se decretAm toate cele
trei limbi deodata. Aceasta domnilor sal in contrazicere cu prin-
eipiul enun %at, ca adecA tot oficiul trebue sa. OA gi poate sit aibh
numai o limbA interne. Aga dark* toate limbile nu le putem hotari.
Dar' nici e cu euviintA, ca dupit ce individul li toate diregA-
toriile comunale gi municipale igi vor avea limba lor, firegte ea
dicasteriile vor fi silite sil lucre in toate limbile, apoi nici nu
putem pofti un galimatias, un turn babilonic, adeel sl se esibeze,
indite gi registreze in toate limbile.

www.dacoromanica.ro
 842

Eu deei domnilor aunt 'le parerea, a -ul 17 al proiectului

sa-1 primim asa cum e formulat. numai ea adausul pe care 1-am
prorns eu. Insa, ca BA nu zica eineva ea eu n'asi &yea ci alts
idee deck aceea pe care a propus'a inaltul regim in proiectul seu,
trebue sa descoper Inca &mit cai, can ne-ar putel scoate din la-
birint, Cu cad s'ar ajunge seopul fara vatamarea egalei indreptatiri
a limbilor terii.
Una ar fi, BA decretam un turnus pentru fie-care limba tran-
silvanii, adeca din cinci in cinci, sau din trei in trei ani, s vin
tot alta limba la rand ca limba dicasteriala, qi pentra uqurare BA
ineepem eu eele eunoscute, cu maghiara si germana si apoi numai
in fine sit ajungem la romana, cand tori se vor fi eserciat Intr'Insa.
A doua ar fi, ca pentru fie-care dicasteriu se decretam alta din
limbile egal indreptatite. Dar' Inca odata, domnilor, stau pe laugh'
prima propunere. Sa ne supunem la dictatura limbistica, ci sa ne
scapam, warn odata, de perplesitate si greutate".*)
Servian-Popoviciu: Emit presidiu 1 Ea din parte-'mi nu
voiesc nici de-cum a abusa de pacienta inaltei case prin vorbiri
lungi, pe cari momentuositatea obiectului ce sta pe tapet le-ar
pretinde cu tot dreptul, nu voese a abusa, pentru-ea aunt convins,
a fie -care dintre membrii inaltei case Isi va fi facut studiile sale
asupra chestiunei acesteia, isi va fi lamurit ideile despre aceea ce
ar fi sa se statoreasca in -ul 17 din proiectul regimului. Asa-darn
voiu fi scurt. Este un principiu nedisputabil, ca fie-care locuitor
al terii este indreptatit a se folosi de una din cele trei limbi ale
patriei, in afacerile sale private si publice. Tot acest drept s'a re-
cunoscut si corporatiunilor si municipiilor. Venind randul la dire-
gatoriile terii, en 'rni descoper convingerea, ea tocmai fiind-ca dire-
gatoriile acestea aunt ale terii, numai Ora are dreptul a defige limba
acestor diregatorii. Acest drept, domnilor, 1-a eserciat legislatiunea
noastra si mai nainte, pentru -ca ne stau inainte artieolii din 1791
si 1847, si nici nu e atacat acest drept in actele de stat din Oc-
tomvrie 1860 si Februarie 1861.
Eu, atilt ca ablegat al acestei OH, cat si ca amploiat, ma sim-
tese silit a apara acest drept al terii en ori-ee pret. (Bravo 1) Nu
sent de acord eu aceia eari zie, ea determinarea limbei ar cadek
afara de sfera legislatiunei terii. Nu sunt de parere, ca acest drept
*) Cf. s Gazeta Trans.c, 1863, nr. 91-92, vi ,Ziarul stenografic al dietei
tratssilvanec pag. 434-435.

www.dacoromanica.ro
 - 343 -
ar fi un drept maiestatic. Eu zic, eh este un drept al legislatiunii.
Sunt insa oaresi-eari imprejurari, cand atat individul, cat 9i legis-
latiunea este impedecata de a se folosi de dreptul ce'l are, si aunt
imprejurari and nu voeste a se folosi de dansul.
Eu asa cred, domnilor, ea noi aci simtim lipsa, ea sa hotilrim
eeva in privinta limbei. Sa ne folosim de acest drept. Insa atunci
ne-am putek folosi de dreptul acesta, cand aceste diregatorii ar fi
organisate pe deplin constitutionalminte, dud am cunoacte factorii
aeeia din cari se vor compune aceste diregatorii pe viitor.
Fiind-ca insa noi organisatiunea aeeasta viitoare nu o cunoactem,
prin urmare gi legislatiunea terii cred ca se vede impedecata de a
hotari ceva in privinta limbei. Ne sta inainte proiectul regimului,
uncle se zice, ca limba interne an fi sa se hotarasca pe ealea ordina-
tiunii. Eu salut aceasta idee de foarte buna. 0 salut eu atat mai
virtos, pentru-ca ne scapa din mai multe neajunsuri, in can am putek
ajunge, cand am hotari incine aci limba acum. Eu, domnilor, care
am onoarea ci fericirea de a fi fiiul unei natiuni a acestei patrii, care
este mai mult representata in tall, spre sustinerea demnitatii si pentru
fericirea acestei natiuni n'aci fi in stare a propune alta limba decat
cea romans. Dupa situatiunea in care ne afiam astazi i impreju-
rarile cari aunt ad in diets, poate ca am ci reesi, din causa ca din
intamplare facem majoritatea. Eu insa, domnilor, eu acest pret nici
data n'asi voi sa-smi impun limba de oficioasa, cu scazamantul drep-
turilor celoralalte natiuni. Eu nu vreau saimi intrebuintez dreptul,
cand stin ca prin aceasta vatam dreptul acelor natiuni, en cari am
de a trai in pace ci eu can dela providenta suntem destinati sa
traim la data. (Bravo 1)
Eu ma tin strans, domnilor, de aeea axioms : ce tie nu -'ci
place altuia nu face! Asa -dare nu ne ran:lane alta, cleat sa con-
cedem acest drept al nostril, respective al legislatiunii, inaltului regim,
eu atat mai vartos, pentru-ea eu aunt convins, ea inaltul regim,
fiind mai pe BUS de toata partialitatea si de toate patimile, va sti
sa ice ast-fel de masuri, ca prin acelea nici egalitatea limbilor sa nu
o vateme, niei sa nu se deroage drepturilor oared -eArei natiuni, di
totusi se inainteze serviciul public.
Insa pe cand ma deelar cu totul de acord cu proiectul regi-
mului, totodata trebue sa amintese ci aeea imprejurare, ca eu aici,
in acest proieet, de ci dupa intelesul mea ci combinatiunea mea nu
vad nici un fel de restrangere, totusi aci voi, ca un drept esential

www.dacoromanica.ro
 344

ee-'1 are individul (nu numai individul ca atare, el Bi individul ca

amploiat), acest drept zit asi vrea sa-1 asigur in paragraful aeesta.
Domnilor! Atat in paragrafii de mai nainte, precum si in
paragraful al 16-lea, s'a canoes acelor amploiati can nu vin in co-
atingere eu partidele de a se servi in oficiile for de on -care din
cele trei limbi ale patriei. Acest drept a-si vrea sa-1 Bustin si in
acest paragraf. Vreau sal Bustin, pentru-ca insusi regimul in proieetul
seu 1-a recunoscut, l'a recunoscut si in ordinea zilei, chid a cones
ea sa vorbeasca fie-care in limba sa, si sa faca propuneri in limba
care 'i este mai indemana. In privin$a aceasta aduc Bi eu propu-
nere, care nici decum nu vine in nici un atae Cu celelalte disposi-
tiuni ale legii, Para socotese, ca sta in armonie totals cu cele ce am
hotarat pane acuma. (Sa auzim I)
Dupe parerea mea ar avea sa. sune -nl 17 asa : Determi-
narea limbilor oficioase interne a autoritatilor si a curtilor judeca-
toresti de tars, precum si a aeestor autoritati si curti judecatoresti
intre olalta, ci eu oficiile ce se aft' din afara de marele principat al
Transilvaniei, sa concede regimului Oink' la organisarea constitutio-
nail a acestor oficii. Referade, opiniuni si voturi separate, cu
gura si in seri% se pot da si compune in fie-care din cele trei limbi
ale terii.
Domnilor I Cred ca nu va fi de lipsa se add tot deodata FA
practicabilitatea acestei propuneri. Dintr'un municipiu de es. curat
roman vine o cams& curat romans la locurile mai inalte, la curtea
apelativa, la guvern, si sa imparte unui referent maghiar, care desi
nu stie limba romans dupe regulele gramaticei, totusi pricepe limba.
Acela va puteit cu cea mai mare inlesnire se o refereze, sail de-
puna opiniunea in eerie in limba maghiara. Vine apoi, dupe ce se
va face conclus asupra acelei cause, la espeduire. Aceasta earasi
trebue BA se faca in limba romaneasca. Espeduirea se da personalului
de concept, care prelucrandu-o, earasi o va da referentului pentru
de a controla si vedek, ca intru adeviir conglasueste en referada
lui cea maghiara. i asa prin aceasta se inlesneste foarte molt ad-
ministratiunea, add a politicei, eat si a justitiei in lark'. i asa dare
ma rog de inalta case, ca sa binevoiasca a primi propunerea mea".*)
Deputatul Schnell propune O. sa zic aka : limba
interns oficioasa etc. e limba principelui erii, In al carui
7

nume functioneazo, acele diregatorii" ; ear' dace nu s'ar

) Din aZiarul stenografie at dietei transilvanec pag. 436 437.

www.dacoromanica.ro
 - 346 -
priml propunerea aceasta, atunci sa se zicA aa : limbo,
internal etc. o determine M. Sa, ces. reg. apostolia, pe
calea ordinatiunilor". Rannicher apara paragraful din
proiectul regimului. Asemenea i Schwartz, dell e de cre-
dinta, a paragraful e de prisos, i putea ramAne cu total
afara. Dace ins6 s'a pus, s se primeasca. Gavriil Manu
nu Mtelege spiritul paragrafului ala, ca i cum regimul ar
vol sa, ajunga la drepturi de dictatura. Dace regimul afla
o cale mai potrivita, sigur ca nu lua refugiu la calea or-
dinatiunilor. Pentru-ca sa, se restabileasa odat6, pacea Si
ordinea, i scaunele din dreapta sA, nu mai ramana goale,
pArtinelte i recomanda spre primire propunerea lui Po-
poviciu, ca multamitoare, atat pentru regim, cat i pentru
natiunile din Ceara. Conrad Schmidt combate propunerea
episcopului Fogarassy i a lui Codru-Draguianul, i
declare, a din propunerea lui Poj5oviciu primete partea
a doua, ear' din a lui Eitel eared partea a doua. SA cere
Mcheierea desbaterii, i se aleg doi oratori : loan .,cipotariu
,Isi Wittstock. Vorbete
loan ycipotariu: halt presidia 1 inalta dicta! La un pa-
ragraf de atata insemnatate, cum este -ul 17, mi-am tinut de da-
torinta a-'mi deseoperi 9i eu parerile mele sincere, Ara reserve,
precum aunt .dator Mil Ceara, tetra patrie tetra tron. De o
Eili

insemnatate mare este paragraful acesta. (Presidentul intrerupe,

pentru a consulta dieta, data sprigine0e on nu propunea deputa-
tului Eitel. Dil apoi de nou euvantul deputatului .,.S'ipotariu, care
continua): Am zis, ea este de mare insemnatate paragraful acesta.
Nu voiu dovedi aceasta, cum an dovedit din destul toti Area stra-
lueitii oratori, dar' imi iau voe numai decat a observa, ca, la ince-
putul desbaterilor, cu oeasiunea desbaterilor generale pentru acest
articol de lege, am &cut reflexiune deosebi la o cuvantare foarte in-
teresanta qi potrivita a unui om de stat adevarat, adeca a Escel.
Sale episcopului Fogarassy, unde ne-a aratat o Were foarte fun-
data, pe care corpul legislativ in legile ce le aduce nu trebue sit o
pearcla din vedere niei-odata. Ne-a indreptat adeca la istoria legis-
latiunii de mai nainte ci a poftit, ea legislatiunea urmatoare lucru-
rile sale sa t;;i le puns in legatura cu lucrurile legislatiunei precedente.
Atunci, voiu s zie, eu m'am declarat cu totul pentru ast-fel de
punet de plecare qi am zis, a ci Cu ocasiunea desbaterii speeiale

www.dacoromanica.ro
 - 346 -
Inca imi voin lua indrlsneala a apara ci a aduce in aplicare acest
principiu legislatoric, pentru-cl ehiar si inalta dial cred el va eon-
simti eu mine, ca noi batar el suntem persoane deosebite ad astAzi,
dar' suntem dieta aceea a marelui principat Transilvania, care a
esistat si mai nainte, suntem succesorii dietelor acelora, cari an avut
si intrebuintat dreptul de legislatiune in Ceara aceasta, drepturile de
mai nainte. Aceasta trebue FA o zic in contra observatiunii d-lui
comite slsese C. Schmidt, trebue sit o zie en atAt mai vartos, ea awl
noi nu ne vom privi pe noi de suecesorii legislatiunii si ai dietelor pre-
cedente, atunci noi, domnilor, n'am avea indreptAtirea de a dispune
despre trebile Ardealului ci n'am pute as ne atingem de trebile legisla-
tiunei si productele ei de mai nainte, pentru-el noi nu am fi chemati spre
aceasta, si totodatl am da o arms noul in maim acelora, cari si astAzi ne
disputh dreptul de a ne amesteca cu puterea legislativA in afacerile dietei,
ci pe viitor ehiar vor sthrui a eombate conclusele acestei diete. De aceea
noi, deci alte persoane, firecte, totuci suntem succesori ai dietelor de mai
nainte, ci avem in mane noastra tot acelaci material care este pro-
duetul legislatiunei vechi, bun, ran, cum '1-au intocmit predecesorii
nostri, si trebue sa-'1 revedem si reformlm, dupl-cum vom afla
astazi de bine si de lipsl. Acest punet de plecare luandu-'1 en ci
astazi, trebue sh mArturisesc, ca m'a surprins cu ceva mirare decla-
ratiunea ilust. sale domnului episcop Fogarassy, tend astAzi, in
obieetul cuprins in -ul acesta nu se vede a apAra, dreptul legis-
latiunii patriotice in aceea masurl in care asi fi asteptat dupe decla-
ratiunea ilustritatii sale de mai nainte. (Bravo !) Nu de aceea am
eu ingrijire, onorati domni ci onoratA cask ea la hotarirea limbei,
cutare ci cutare limba din patrie va capata preferinta, nici de aceea,
el M. Sa ar putea sl dee preferintl, on -clrei limbi ci sa vateme
ast-fel pretensiunea uneia ci alteia dintre natiuni, fundatl pe egala
indreptAtire. Nu este aceasta temerea mea, pentru-el din o parte am
zis si zic earl, el voiu se fiu practic in aplicarea egalitAtii, voiu tot-
deauna sl imi iau de masurl si practicabilitatea, ci nu ideea abstractl
a egalitatii, pe care numai relative o partinesc. De altil parte despre
M. Sa nu-'mi este iertat cu logiel sanatoasa a presupune, el ar da
preferintl uneia, $i ar vatlma vre-o pretensiune fundatl a altei na-
tiuni, dupl-ce atitea dovezi, atAtea probe ne-a dat, si din zi in zi
none ci mai noue probe ne dA despre prea inalta ci pArinteasea in-
grijire ci dreptate, si mai aproape dupl ce propositiunea prima ci a
doua a dat-o M. Sa ehiar pentru natiunea romans si limbs. ei.

www.dacoromanica.ro
 - 347 -
Asa dark nu de aceasta decisiune ma tem eu, on el are sh
iese o ast-fel de hothrire dela M. Sa sau dela regim. Dar' alta vad
eu ea trebue sh se iee in consideratiune serioasa, si adech aceea,
ca in -ul acesta, un drept al legislatiunii transilvane este intrebarea!
Si dad' meditez asupra acelor motive mai cu seams, cari se aduceau
astazi inainte spre aceea, ca sh ne indupleekm a ne lhpada de
dreptul acesta, atunei trebue sh marturisese, ca inima mea este pa-
trunsh de cea mai profundA intristare, eh adech diferinta de limbs ee
este intre noi, ce este in patria aceasta, diferinta de nationalitate
si limbs, ne aduce pe noi sa reeunoastem aceea, ca nu suntem, eh
nu vom fi ci nu vom pute fi pe veci in aceea stare, ca sh ne putem
intelege unii en altii. (Bravo, din stanga si din centru.)
Aceasta contemplare, tet; asta consideratiune este inaintea
oehilor mei de cea mai mare insemnatate, data, inalth cash,
data noi insine ne vom da testimoniul acela, ca astAzi nu suntem
in acel grad al virtutilor cetatenesti, al abnegatiunii de sine, ca
eapritiile, launele, sau chiar si pretensiunile ideate ale noastre sh
le stim conforma cu salus rei publicae. Dach noi astAzi vom
da un testimoniu si vom zice, ca nici speranth pe viitor nu mai
avem, ca de boala aceasta o sa ne vindechm, atunei inalth cash,
din punetul acesta plectmd, trebue sa zie, ca noi nu mai suntem
capabili nici de o vieath constitutional& Noi cele 4 natiuni si 6
religiuni recepte nu suntem in stare nici-decum de a ne constitua
un drept, ci sh ne rughm de M. Sa, sa binevoiasch a retrage prin-
eipiul constitutional, caci este spre ruina noastra si primejdios pentru
noi. (Bravo din toate partite.) Aceasta este convingerea mea con-
stitutionala, $i pentru aceea, inalth cash, mi-am luat voe, franc, liber
a mi-o descoperi, ea sa fim cu luare aminte cand suntem antaia-oars
adunati duph 15 ani aci in acest eorp legislativ. SA fim cu luare
aminte, ca Ceara intreagh, nationalitatile toate, ba si Europa cauta
la noi. Dach sinttim noi eh este greutate a pronunJa dinteodath
limba dicasteriilor din launtru, soeotese ea sa nu zicem totodath si
aceea, ca greutatea aceasta este absoluth, de neinvins. Dach nu o
putem acuma invinge, sh zieem, eh timpul o va mai domoli, si mai
tarziu se va pate invinge. Pentru aceea, en nu pot sa fiu indestulit
cu formularea din -ul acesta, cum ant zis, mai cu seams din acel
punet de vedere, pentru-ca am da un testimoniu foarte slab despre
noi, ci cum am zis, ar putea o ast-fel de fapth a noastra a se tkleui
de strain, can nu an inch. acelea eonvingeri politice ea noi, in de-,

www.dacoromanica.ro
 848 _
favoarea noastrh, spre degradarea corpului acestuia legislativ; ci not
inyine ne-am da un testimonium paupertatis.
Dar' cu formularea care a facut-o dl deputat Popoviciu pot
sh ma impac, pentru-ch de o parte acea formulare a luat in consi-
deratiune starea actuala a dicasteriilor gi gradul pretensiunilor, in
privinta limbei, a tuturor natiunilor regnicolare, $i de alts -parte
gradul acesta a pretensiunilor limbistice se aft incitt-va asigurat
in formularea onorat domniei sale, corespunzand a0eptarilor fie-carei
natiuni. Greutatea de a combina aceste pretensiuni inch se mic9o-
reaza, fiind in propunerea domniei sale consideratiunea luata earg9i
la un mijloe foarte acomodat si constitutional, adeca la formarea ci
organisarea direghtoriilor, despre can este vorba, pe tale constitu-
tionalii. Acestea luandu-le in consideratiune, cu bucurie ma alAtur
la propunerea d-lui deputat Popoviciu, en bucurie, zie, pentru-ea
de o parte prineipiul legislatiunei, fara de a detrage, ark' de a deroga
drepturilor Maiestatii, prineipiul constitutional este salvat, 9i de alta-
parte 9i aceea credinth politick este espresh in numita propunere,
ca preeum municipiile, Lista yi diregatoriile mai inalte, I i vor caphta
valoarea constitutionalh, pentru-ch eu cred, eh nime mai tare nu o
dore9te aeeasta deettt inseci aeele inalte dicasterii, ci prin o ast-fel
de restaurare inaintea terii s'ar elpata consfintirea ci raza aceea,
care o dal basa i starea constitutionall.
Ma alatur darn la propunerea d-lui deputat Popoviciu ci phr-
tinesc i adaosul d-sale, pentru-cal-'l aflu minghetor pant atunci,
ph,nh va veni ziva dorith, and toate sh le imbrhcam in vestment
constitutional".*) (Bravo entusiastice).
Wittstock recunoaste c6, dreptul de a determina limba
pentru dicasterii compete dietei, dar' nefiind dieta acum in
stare sA deslege aceasta chestiune, i pentru-ca sa, nu it-
maul Indoiala in privinca aceasta, e pentru proiectul regi-
mului, pe care-'1 recomanda spre primire. Tot In Itqlesul
acesta vorbeste si Rannicher, i apoi raportorul Schuler-
Libloy. Presidentul ordoneaza, In urmA votarea, al carei
resultat e, ca propunerea lui Poloviciu cade, propunerea
lui Schnell cade, si se primeste textul din proiectul re-
gimului.
edin0 se incheie la orele 3 d. a.
*) Din PZiarul stelsografie al dietei transilvanee, pag. 448 444.

www.dacoromanica.ro
 - 849 -
,yedinla XXXV.
Tinuta, in 25 Septemvrie. Se autenticA protocolul se-
dinOi din urma, si se intl.& in ordinea de zi. Se ceteste
in toate limbile -ul 18 din proiectul de lege despre dreptul
limbilor terii. Baronul Bedeus aft, ca, paragraful acesta
loveste in autonomia bisericilor, de aceea propune s fie
sters. Gull face declar4e, ca. propunerea pentru stergerea
paragrafului nu e a lui Bedeus, ci a comisiunii.
Aletrofrolital ySulu fru : Maria camera 1 Gaud cetese -ul
18 al regimului gi judee afund dupa', trista esperienca pe care am
avut'o in priviata roalelor, trebue sa marturisesc, ca ma umple o
ingrijire, nu fare de tale, pentru paragraful acesta. Acest paragraf
cuprinde in sine in privinta ridiearii roalelor o generalitate ea aceea,
care ar trage dupa sine consecince role, cari de o parte ar taia in
autonomia bisericilor pentru ccoalele elementare, de alts parte ar
putek aduce 9i primejdie de a inapoia ears cultura poporului nostru
celui tare ramas inapoi in cultura, prin neindreptatirea timpurilor.
De aceea soeotese 9i ma tem ea taie in autonomia bisericeasea,
pentru-ea ctim, ca roalele, mai eu seams elementare, aunt strans
legate eu biserica, ci totuci paragraful acesta, care da voie fie-caruia
a ridica 9coale, ci in acelea a defige limba dupa pia, tocmai de
nu ar fi aceea 9i a bisericei sau a comunei bisericecti locale, ar sub-
trage prin o limba a invatilmantului heterogena ecoala elementarli
de sub autonomia ci ingrijirea bisericei, pentru-ca dad). cineva s'ar
AD., ca pentru pilda, intr'o eomunitate romans se ridice o 9coala
elementare qi lui i-s'ar ingadui ea BA botarasel el limba invataman-
tului dupa plae, prea lesne s'ar putek intampla, ca inteun sat
unde de es. numai Romani locuese, limba invatamantului ccoalei
aceleia pe care clansul a ridicat'o sa fie tocmai contrara limbei co-
munitalii aeeleia biserice9ti. i apoi ce ar urma de aid? De aid
ar urma doutt lueruri, una ea pruncii roman ar ramanek en totul
indarat is cultura ci ctiinla pe care am dori sa o propagam c1 sit
o facem domestics 9i in poporul nostru, pentru-ea daca limba inva-
lamantului va fi altit limbs strains in roala aceea, dar' nu a prun-
cilor (se punem ca limba germane sau maghiarli 9i pruncii Bunt toti
de limba romana), de aici ar urma, ca fiend -ca poporul sit'tese numai
in 4 sau 5 ani poate sa-qi lase pruncii la roala, in acecti 4 san 5
ani pruncii n'ar putea invata altceva, decat numai limba invata-
mantuluil ci 9i aceasta poate ca nu a9a deplin, cat sa o poatit bine

www.dacoromanica.ro
 850

intelege, ear' in eelelalte invatilminte ar ramb,nek en totul indarat,

pentru-ca la o limba strains numai ca sa o inteleaga omul trebue cu
bung. seams 4-5 ani. Si dupa-ce un prune si-ar fi pus osteneala sa
in 4-5 ani ca BA invete limbs, aceea, mai pe urma ar esi din scoalA
$i n'ar fi invatat alta farA numai limba invatimAntului, si si aceea
numai aca, ineat n'ar putek zice a o intelege. Si intfun cas ca
acesta s'ar putek oare da, o paguba, o &Luna morals si intelectuala
mai mare pentru comunitatea romans? Acesta este un argument
vrednic de cugetat si preaintemeiat, pentru-ca eu nu ma pot impaca.
en ideea, ea cineva in ecoalele elementare se poata dupa eaprit si
placul seu hotari limba invAtamiintului.
Al doilea motiv pentru care eu n'asi dori sa se dee ertaciune
sau facultate ca cineva dupa plac sa hotarasca limba invatamfintului
in scoalele elementare ar fi, pentru-ca, data limba aceea n'ar fi a
eomunitatii aeeleia bisericesti in a carei gremiu s'a ridicat scoala,
apoi en nu Sin ce intenciune ar putea avea omul acela en ridicarea
seoalei sale. Intentiunea la toata intimplarea nu poate fi bung, si
nu poate fi alta, deekt ea, on se nu invete pruncii nimica, on sa se
desnationaliseze. Domnilor, suspitiunea si frica, aceasta nu e Cara
fundament, si e basata pe esperienta trista a intamplarilor nu prea
de molt trecute ; si desi aeum s'a mai miccorat frica aceea, totuci se
poate prea lesne indmpla aceea ce s'a mai intamplat, a un magnat
renumit in comunitati si sate chiar roman, anume en intentiune de
a desnationalisa a ridicat kisdedov6 si ccoale in can a acezat dascali
de alta nationalitate, si a hothrat aka limba de invatamant, nu limba
pruncilor, adeca limba maghiara, ci nu s'a sfiit de lame a spune si
a da pe fata in opurile sale, ca intentiunea lui a fost, ca prin aceste
scoale si prin limba for de invittan-=z_o- peste putin sa poata desna-
lionalisa pe Romdni .7i sd-i contopeased in na /iunea maghiard.
Eats domnilor la ee ran se poate duce, data euiva i-s'ar da
volnicie ca limba invatamitntului in scoalele elementare sa o poata
dupl plae hotari el singur. Din motivele acestea ponderoase data,
data n'asi Ewa, nemarginita incredere in parinteasea ingrijire si
bunatatea preainalta a M. Sale si a regimului M. Sale, aci fi mai
propus, ca acest paragraf eu total ea se stearga. Dar' de-oparte na-
dajduese, ea mai tarziu prin o lege se va hotari si aceea, ca tine,
si unde are drept de a ridiea scoale; si ea limba invatamantului in
seoalele elementare nu poate fi alta, deck limba materna a pruncilor
can an de a frecuenta aeele scoale, $i de alta parte nadajduim $i

www.dacoromanica.ro
 361

in mila cea de mu si mid de on aratata si ingrijirea parinteasch

esprimatrt a M. Sale, ea M. Sa va ingriji prin regimul seu cel inalt,
ca de o parte dreptul autonomiei biserieilor in toata intregitatea sa
sa se sustinit fata si cu scoalele elementare, ear' de alai parte sit
nu se faca niei o nedreptate la egalitatea drepturilor eelor patru
natiuni si trei limbi regnicolare ale patriei. Intra aceasta buns si
tare nadejde m'am hotitrat zie se primese -ul acesta 18 din pro-
iectul regimului in toata estensiunea sa, Cu acea adaogere totusi
puss la finea paragrafului, el : in gimnasiile de stat sa vor pro-
pune ca studii obligate toate trei limbi ale terii, ear' celelalte insti-
tute mai inalte de invatamant vor fi paritetice". Care amandament,
din causelg aduse inainte casei, rog ca sa fie sprijinitu.*)
Timoteiu Ci,5ariu renunta la euvant, deelarandu-se
pentru propunerea metropolitului 5S'u/uliu.
George Barifiu: Inalta ma ! Desi reeunose, a acest al
18-lea, luat dupa logica stransa, nu ar aveit be sub titula ce o
poarta articolul de lege intreg, am totusi mai multe alte temeiuri
Cali ma indupleert, ma silesc, sal primesc in intreg cuprinsul lui
si totodata cu un mic adaos din o parte a amandamentului prea-
sfintiei sale, domnului metropolit. Pentru-ca se pot desvolta en mai
bun resultat temeiurile mele, ma vad silit a ma intoarce la legisla-
iunea cea veche, privitoare la scoala, si aceasta on Mat mai vartos,
en cat ma simtese indatorat a respunde acelui down deputat din
eentru, care este pentru totala stergere a acestui paragraf.
In legislatiunea veche, privitor la scoale, nu aflu alts lege deck
articolul 55 din 1791, si in acesta pasagiul urmator: (Citeaza, apoi con-
tinua) : Intemeiati unii mai vartos pe articolul acesta de lege, precum
$i mai de non pe cuprinsul art. I. de lege, care a trecut din ma-
nile dietei ardelene in manile suveranului nostrn, eu privire la auto-
nomia asigurata pe seama respectivelor confesiuni in aceste doua
legi aflA, ca -ul 18 nu numai ea este de prisos, ci intru catva si
periculos pentru autonomia respectivelor confesiuni. Pentru-ca, data
am inteles bine pe domnul deputat din centru, apoi acest paragraf
ar invalui indirecte un fel de amestec al puterii legislative transil-
vaniene in trebile autonomiei deosebitelor confesiuni. Eu insii aceasta
asertiune o neg. Eu nici art. 55 din 1791, nici art. L de lege din
1863, nu'l inteleg asa, cum sa pare crel intelege domnul deputat
baron Bedeas. Ca aceea, ca respectivii articoli de lege asigura bi-
*) Din 'Ziarul stMagrafic al dietei transilvanet, pag. 461-462.

www.dacoromanica.ro
 - 352 -
sericilor autonomia lor, inch nu s'a zis nici-de-cum, a prin aceea
acei articoli oprese, sau statul sau pe partieulari, sau pe alte socie-
tati de mireni, in a intemeia scoale de ori-si-ce categoric. MA in-
doese tot-odatA, dace se afla in toatii legislatiunea Transilvaniei
undeva vre-un articol de lege, care se opreasch statul ofi pe parti-
cularii neclerici, adecA mireni, de a intemeia scoale, ci de-a dispune
asupra lor, dupI cum vor afla ei cu tale. Nu aflu nici un articol
de lege, care BA zica, c este statul ori particularul in drept de a-ci
sacrifica averea pentru o ccoala, fiind Ins totodata indatorat, ca
ori-ce scoalA sA o punk' sub nemijlocita epitropie si se o dee in ab-
soluta propfietate a vre-unei eonfesiuni, $i respective biserici.
Ma uit dupA aceea in toata Europa civilisatA, mai cu seams
in terile inteadevar constitutionale, si vad acolo, ca pe langa asigu-
rarea autonomiei bisericilor, Cu privire la scoalele lor, statul si par-
ticularii Inca aunt asigurati pe deplin in dreptul lor de a intemeia
scoale. Acesta este un adevAr pe care'l aflu in vieata popoarelor
pretutindenea, lucrand si rAspandind bineeuvanthrile sale preste toate
terile Europei, ear' acest adevar doresc sa prindA rAdOcini $i in
Ardeal, pentru-cO dela intemeierea lui astept eu eel mai bun re-
sultat pentru patria aceasta $i pentru popoarele ei. Indata cum
voin porni din acest adevAr, trebue cu atilt mai vartos se ma ali-
pese de -ul 18, atilt pentru-cA am inaintea oehilor, nu numai statul,
ci si pe toti particularii, cat si pentru-cl vad o necesitate de a se
infiinta institute de acelea in patria noastra, pe cari pe langO cea
mai mare bunavointh a cuiva, a be da sub dispositiunea si in pro-
prietatea uuei sau altei biserici, ar fi preste putinta.
Domnilor I l'anA la anul 1848 a fort, ma rog sa-mi ertati
espresiunea, unul din blOstAmurile can au amArat patria noastrA
inch ci acela, ca instructiunea tinerimei noastre a fast foarte unila-
teral', aca, incat niei eh a stint cineva, ca poate se mai invete
alt-ceva, dead numai aca numitele umanioare. Noi, Ardelenii, panA
la 1848 mai eh nu stiam nimica de aca numitele scoale comerciale,
nu ctiam nimica de ccoale agronomice, cari totusi ar aveh inriu-
rinth, pe atilt de mare asupra poporului terilor noastre, pe cat omul
trebue Bri admire folosal lor, ori-tend I/Ara in vre-o alth tail in-
zestratA en de acelea.
Mai este inch un fel de ccoale, can panA la anul 1848 se aflau
numai ca o umbrA in cite -va locuri, adecA ace numitele ;male mili-
tare, ale regimentelor de frontierA. Nici nu stiu, dacti institute

www.dacoromanica.ro
 - 353 -
strAns filantropice -am avut undeva, cari se merite Intru adevar nu-
mele acesta, precum este institutul de surdo-muti, de orbi, etc.
Toate acestea, domnilor, noi nu le-am avut, nici nu am stint de
ele. Aeum imi iau indresneak a intreba: clack statul (eu inteleg
sub stat aici potestatea legislative, impreunata cu protestatea ese-
cutivb.), data aceste potestati, convinse de necesitatea de a 'intemeia
institute de acelea de cari vorbim, s'ar apnea de lucru si ar si in-
temeia ast-fel de institute, on ele, on ar recunoaste acel drept si la
partieulari, despre can indrAsnese a ma indoi, si data de alts -parte
noi am recunoaste, ca neeonditionat, ca principiu absolut, ea ori-ce
scoale a patriei noastre trebue sa se supuna la epitropia biserieeasca,
apoi, ma rog, sa vedem en tine am avek de a face? data en
vase confesiuni! Fie-care din acestea ar pretinde, ca cutare, on
ceealalth koala, sa fie de confesiunea ei.
insa de alts -parte zace in natura astor-fel de institute, ca sa
nu aiba de a face numai en ocarmuirea bisericeasea, ei sa aiba
de a face numai eu ocarmuirea acelor clase de locuitori,
pentru cari mai vArtos stint intemeiate, sau in alte easuri tocmai
en ocarmuirea aceea ce vine dela regim, dela stat, cAnd adeca
scoalele s'au fundat si se sustin din vistieria terii. Deci, dace stau
acestea, atunei eu simtese neaparath neeesitate, ca legislatiunea sa
Ingrijeasca, pentru-ca in asemenea casuri, respectivii particular!, si
chiar regimul se tie curat, ca tine are dreptul de a impune limba
esplicativa in cutare institut de invatamant ? 0 stiu bine, ca aici
mi-se va spune, el tocmai aiei zace pericolul eu privire la natiunea
noastra, care in timpurile trecute in adevar a patit-o, pentru-ea data
ma voiu intoarce numai la un decret (sa retac, ea pentru noi, in pri-
vinta scoalelor nu a ingrijit legislatiunea nici-decat), la deeretul din
1820/21, aflu intr'insul niste dispositiuni, cari fireste, astazi ni-s'ar
'Area foarte naive si copilaresti. Aceleasi se cuprind sub numarul
guy. 361 din 21 Noemvrie 1821: ,Es wird, wiirdeu.
Mai stiu inea si alte decrete de mai tArziu, dintre anii
1820-1830, eari iarasi an dispus, ca totusi sa se deschida ici-eolo
si pentru RomAni cite o seoala, dupe -cum stim, insa acestea din
urma nu an avut a face cu limba nimica. La intamplarile, sau mai
bine zis, desbaterile dietelor din anii 1837 si 1842, pe eat acelea
s'au ocupat eu chestiunea limbilor, nu vreau sa ma mai provoc,
pentru-ca le presapun de cunoscute. Vreau sa retac $i art. I. de
lege din 1847, pentru-ca creel a se afla in nubile tuturor, insa
PP

www.dacoromanica.ro
 854

acea lege ne-a retacut pe noi earasi Cu totul. Ceea-ce vrean at

scot totusi de aei este, el data noi de temere, ca nu eumva statul
sa ne impunl in scoalele noastre curet roman vre-o alts limbh decht
tea romans, am delAtura acest paragraf, tocmai atunei am Ilisa
statului si respective regimului voie deplina, ca tocmai si in scoalele
eari star intemeia de catrA particulari sa impunA on -ce limbh ar
voi el, pentru-ca neavand noi vre-o altA lege constitutionalA posi-
tive, asiguratoare de limba nationals in ccoale, regimului nu 'i-ar
sta nimica in contra, ca indatA-ce vre-un institut de invaffunant
n'ar fi confesional, sit dispunA asupra limbei lui. Dar' poate fi, ea
ni-s'ar opune proiectul de invAtamant din 1849, in care aflAm tocmai
si dispositiunea euprinsh in -ul proiectului ce sta la ordinea zilei,
ek adech acela are drept de a defige limba de invatAmtint a scoalei,
care are de a ingriji de sustinerea aceleia. Aci insA ea vreau a
intreba, dace oare nn ne mai place a fi asigurati prin o lege adush
pe tale legislativA constitutionalh ? Eu, nu incape Aid o indoialA,
din intrebarea aeeasta imi aleg alternativa a doua, adeel mai bine
voiese se am o lege positive, primith de noi insine, &cat sa fiu silit
a ma provoca pe toata ziva la decrete, regulamente provisorii, or-
dinatiuni, etc.
Crezand deci en, a In patria noastrA insasi potestatea legisla-
tive va ingriji si va trebui sit ingrijeascii, ea sa se intemeieze ecoale
pentru cele mai feliurite ramnri si vocatiuni ale omului, ci cari
semis nu vor avea de a face en respectivele confesiuni nimic mai
mutt deck ca fie-care biserica sh ingrijeasea de instructiunea re-
ligioash si morale a tinerimei ce va fi frecventind asemenea
scoale, crezand, zic, aceasta pentru asemenea casuri, incA data
ma declar pentrn enprinsul acestui paragraf." (Vorbecte despre
decretul din 1816, ci despre altele din anii 1820-1830, despre
desbaterile dietei din anii 1837 si 1842 in ehestia sulevata, si apoi
continua) : nPrimese Ina, aceea mica corecturA a domnului baron
Bedeus, mica, insg. in ochii mei destul de insemnatoare, adeea :
7)
welchen die Sorge ftir die Erhaltung, etc. obliegt." (Can au de a
Ingriji pentru sustinerea tor.)
Aci primi bucuros $i amandamentul Escel. Sale domnului
metropolit, dar' deocamdata ma pot declara numai pentru partea a
doua, pentra-el in partea prima nu pot sit pricep ce intelege prea-
sfintia sa prin terminul npariteticu. DacA preasfintia sa intelege
prin envintul paritetic un institut comun, platit din sheuletul terii,

www.dacoromanica.ro
 366

atunci pricep; ins in praxa nu vhd alth folosire, de o naturh pa-

ritetich a unui asemenea institut, decat eh profesorimea s'ar alege,
duph ealificaOune, din deosebitele nationalithci i confesiuni, prin
urmare, cA ar fi acolo profesori de Unguri, Romani rti Sai. Daca
insh terminul paritetie se reduce- la nationalitati qi confesiuni, ea
nnele ce ar avea al dispunh in comun despre un ast-fel de institut
public platit din vistieria statului, atunci en in ideea mea pricep
acest termin paritetic aa, cA toate coalele ar trebui sa conceadh
bisericei administrarea lor. Dar' apoi m'ai teme de o necurmata
frecare, neinvoire, mai pe urma i urh cu privire la institutele aeelea.
Ditch* Escel. Sa intelege aa, cA nu aunt legate de confesiuni reli-
gioase asemenea institute fondate din vistieria statului, sau mai bine
zis, din a Ierii noastre, atunci ma invoesc i la partea prima a pro-
punerii preasfintiei sale, ear' la partea a doua ma invoese cu deo-
sebire, ca in institutele de stat sh fie obligate toate trei limbi ale
erii, ear' nu sh se invete numai din gra0a farii sau cuthrei diree-
tiuni. Pentru-ca dach va rhmanea aa, urmarea va fi, ca precum
astazi nu ne cunoaqtem limbile unii ale altora cum se eade, aqa nu
le vom cunoate nici de aci incolo, pentru-ca a cunoate o limbh
de pe strada inch nu inseamnA a o cunoate, ci dach vreai sh tii
o limbs, in comunie,atinnile oficioase, apoi trebue sa o inveti in
mod tientific.
inch data recapitulez, cA primes -ul 18, insa on mica mo-
dificatiune a domnului baron Bedeus. Ptimese i amandamentul
Escel. Sale metropolitului, insh numai aa, ca la euvantul ,paritetice
sh se puns espliearea cuvenita" 4.*)
M. Schuller primete paragraful regimului, ear' in
privinta amandamentului metropolitului .Futu(iu se declara
a nu-'1 putea accepta, pentru-c nu vrea, ca tuturor
gimnasiilor din patrie s li-se imprime caracterul de fig-
ritetice.
Episcopal ,,S'aguna: ninalth cash Eu aunt pentru ter-
gerea totals a -ului acestuia din proieetul de lege al regimului.
Obiectul pe care regimul ar vrea sh-'l reguleze in -ul acesta nu
e aga mic, i nu sta aa izolat, precum se vede doarh la prima privire.
Obiectul acesta it pun en in cea mai stransi legatura Cu legile
de mai nainte, unde ca o parte intregitoare a independentei bisericeti
`1) Cf. Gaaeta Trans.c anul 1863, nunntrul 95-96, qi aZiarul stenografic al
Weld transilvanec, pag. 452-466.
PP*

www.dacoromanica.ro
 - 856 -
se pomeneate pretutindenea de acoale, gimnasii i colegii, ci mai de-
parte. Numai prineipiul acesta in legea normata vedem d-lor ca a
sustinut facerea religiunilor din tears. Corporatiunile bisericecti, ca fae-
torii institutelor de educatinnel an grijit in privinta limbii de invh.tamant,
care se aflii in Sara aceasta, ai an hotarit aeeea totdeuna aca, ca pe cat
au folosit prin aceea invatamantului celui strans luat, pe atata au si
inaintat cultura tinerimii gi cea limbistich..
Drept el domnilor, ea not pans astazi nu avem alte eoale In
Ceara noastra, deeat numai ccoale poporale, Icoale capitale, gimnasii,
colegii, aeademii ci institute pedagogice ai de teologie. Dar', dom-
nilor, dupa parerea mea nici nu am putut avea alte acoale, pentru-ch
ccoale pot esista numai pentru acelea close de oameni, cari esista
in soeietate. Pentru oamenii cari Inca nu esista in societatea de
stat, nu sit pot forma roale ! in patria noastra ceoalele au fost o
parte esentiall a biserieilor, ca a unor eorporatiuni reeunoseute prin
lege. Am auzit zicandu-se, ch, in alte teri ai particularii fae feliurite
ccoale de agriculture, ccoale reale, de picture, de musics, etc. Ca
particularii fac ci gimnasii ci ccoale mai inalte, etc. Dar' domnilor,
nu pe basa unei asemenea legi, precum ne-o propune regimul nostril
in -ul 18. in acelea Geri domnilor, duph ctiinta ci cunotinta mea,
uncle particularii intemeiaza ccoale dupa interesele lor, esista treaba
aceasta regulate prin legi positive, legi pe cari ne-am obicinuit a le
numi legi de asociare.
En nu cunosc in legislatiunea Transilvaniei cea de Oat acum
nici o lege de asociatiune, ci eu gandese, domnilor, ca astazi sa se
afle in Ardeal 10-20 de barbati culci, cari se voiaseh sa Intemeieze
on -ee qcoala ci sit o face ecoala publics, aceasta nu o ar pute face
pe basa unei legi constitutionale de asociatiune, ci ar trebui sa re-
cureze la regim. Regimul ce ar face? Prin organele sale politiale ar
investiga lucrul, ai in sfarcit sub nicte conditiuni politia poate eh ar
da voie unor partieulari spre intemeierea unei asemenea ecoale.
lust, domnilor, prin mijlocirea unor ccoale ridieate sub paza
politiei n'am ajunge departe cu eultura noastra. Jalnica este- starea
acelei prophairi, care se aflh, sub masuri politiale, cad acolo nu este
libertatea muselor. Nu este destul nici aceea, ca sa avem bani, eaci
en bani putem sit faeem ccoale, dar' de lipsa este sa avem ci legi
positive, asigurfitoare de libertatea tiintelor.
Daci vrem s& lasam, ea veri-cine s poata Intemeia ccoale
dupa plat, atunci trebue mai nainte sa avem o lege de asociatiune,

www.dacoromanica.ro
 - 357 -
pentru-ca aceia cari vreau sa intemeieze o ceoala, sa nu atarne dela
politie, ei numai dela legile positive ale statului.
Aga -darn imputatiunea este eu total neintemeiatl, ea in Ardeal
pentru aceea nu avem coale reale, agronomice $ altele, pentru-ca
infiintarea for ar fi impedeeat-o qcoalele confesionale. Ci nu avem
'Ana astazi de acele qcoale, pentru-el nu avem contingent pentru elei
va sa zicA nu avem tineri, cari ar frecuenta lcoala aceea. Avem
aci in Sibiiu un gimnasiu de stat, gi precum se citie, cu caracter
confesional catolic. Acura and ca s'ar infiinta o academie de stat de
drepturi in ormul Cluj. Eu nici-decum nu inteleg aci alta sub gim-
nasiu de stat, decat un gimnasiu al terii, un gimnasiu imperial, sau
o academie de drepturi imperials in Cluj. Aga inteleg eu. Pans -cand
domnilor, ma rog sa ma intelegeti bine, vor susta legile patriei noastre
aqa precum le vedem in privinta autonomiilor bisericilor cretine,
i pana eand in privinta roalelor confesionale nu se va face lege
positive, pana atunei zic, a on -ce roale sA se introduce, acelea nu
sunt introduse pe bash' legala.
Eu prea rank mi fi dorit, ca regimul in local -lui aeestuia,
precum este stilisat, se fi adus alt paragraf bine stilisat, care se fi
normat cii regulat intentiunea sa in privinta roalelor de stat, a
gimnasiilor de stat, on a academiilor de stat, pentru -ca Cara, legisla-
funea, sa aibA deplinA cunotinta despre acestea $ sA lucre $ despre
acestea representatiunea terii spre binele oNtese, pentru -ca a grelit
regimul, pe langa intentiunea sa cea mai buna, eu gimnasiul de
stat din Sibiiu, si cu academia de drepturi de stat din Cluj, fiind-ca
nu multh'meqte ateptarile locale ale poporatiunii, dupe -ce infiintarea
for s'a facut in mod unilateral.
Ca gimnasiul de stat din Sibiiu e cu caracter de confesiune
eatolica, n' avem nimie in contra. Dar' trebue sa martnrisesc,
el statul ar fi trebuit sail cunoasca datorinta, i sa puna la gim-
nasiul acela atata catecheti, de ate religiuni sunt tinerii acolo.
(Bravo !) Al doilea, al fi aratat o privire mai serioasa eltra a$ep-
tarile nationale ardelene. Alta e, domnilor, In gimnasiul pe care
cutare confesiune sau eorporatiune bisericeasca 11 Intemeiaza 1 Po-
poratiunea aceasta, gimnasiul 'intemeiat eu banii ei 11 face mai mult
pentru seopul see, pentru-ca sa inainteze moralitatea dupe principfile
religiunii sale, precum c1 atiintele cultivatoare pentru credincioqii sei.
Eu nu *mill pretinde, ca eutare eorporatiune confesionala et
puni in ,coala sa catecheti de atatea religiuni de elite religiuni

www.dacoromanica.ro
 556

aunt elevii. Dar' dela gimnasiile de stat pe drept se acteapta aceasta,

pentru-ca toti suntem in stat, si toti suntem fig unei patrii. Statul
nostru este dator a se ingriji de toti, in asemenea masura.
Din acestea, domnilor, liimurit se vede, ca articolul (-u1) din
proiectul regimului este de tot mane, imperfect, si on -cum, vatama
odihna confesionall, pane atunei, ping and legea despre receptiunea
religiunilor erestine nu se va schimba in privinta scoalelor, si pang
eand in locul eorporatiunilor confesionale nu se vor inactiva prin
legi dietale alto corporatiuni, en drepturi de a infiinta scoale.
Ce se atinge de scoalele paritetice, stim eu totii a) Bunt scoa-
lele paritetice. Noi Inca nu avem in Cara noastra asemenea seoale
paritetice, gi &dose ea ficoalele acestea nu se pot introduce Cara o
norma legal& En nu dan dreptul acesta nici regimului, ca as face
scoale paritetice, fad legi positive dietale, sanctionate de Maiestatea
Sa. En, domnilor, nimica nu urase asa, sau de nimica ala nu ma
ferese, ca de un lueru preeipitat. Poamele sunt bune, dar' trebue
sa fie coapte. Tin bun esential, preeum ar fi in Cara noastra i scoa-
lele paritetice, nu se poate face en un paragraf, nu se pot ipa numai
asa acolo geoalele paritetice. Nu merge asa. Dace vom respecta pacea
noastra care ne-a tinut si pane acuma in fratietate si in buns intele-
gore, trebue altcum procedat. Dace ne-am batut pang acuma, ne-am
batut cu pane. Dar' ma tem, ca batandu-ne in viitoriu, nu eumva
sa ne batem eu pietri.
Asa -dare, en raman credincios pe Panel legea positive de pina
acuma, a patriei noastra in privinta scoalelor, yi nici-de-cum nu ma
pot impfica cu -ul 18 din proiectul regimului, ci dorese stergerea
, lui totals din sirul celoralalti paragrafi, si ma rog domnilor sa se
primeasca propunerea meau.41)
Dr. Paul Vasiciu: 1,Inalta curd Eu cuget ea paragraful
acesta al optsprezecelea are numai sa hotarasel, ea eine are sa de-
figa, limba in scoalele poporale, medii ci in institutele mai inalte, el
deci se refere numai la limbs invatamantului in aceste institute
literare.
In proiectul de lege al comisiunii dietale referitor la folosirea
eelor trei limbi ale patriei s'a %sat paragraful acesta cu totul afara,
zicandu-se, eh el dupe insusi euprinsul sea nu ar avea loc in aceasta,
si ea lasarea lui afara ar corespunde dorintelor yi asteptarilor tuturor
*) Cf. *aurae& Transilvanieic anal 1863, nr., 95-96 qi aliarrel stenografic
a/ dietei tramilvaned pag. 455-456.

www.dacoromanica.ro
 - 359 -
confesiunilor, eari privese autonomia in afacerile geolare de un bun
neatingibil, 9i a nu se afil nisi un exemplu in legile patriei, uncle
legislatiunea dietala sa Be fi amestecat cumva in intoemirile interne
ale diferitelor confesiuni.
Eu marturisesc, ca avAnd onoare a fi i eu membru al acelei
comisiuni, pentru a doua propositiune regeasel esmisA, la intlia pri-
vire m'am invoit 9i eu ca sl se lase afar -ul 18, din temeiul
adus Inaintea comisiunii, 9i mai cu dinadinsul din acel punet de
vedere, fiind-ch, in legile 9eolare este ingrijit despre intrebuintarea
limbei in invAtAmantul public. Dar' mai tarziu, acanthi-nil socoteala
eu mine insumi, am aflat el -ul acesta e foarte de lipsh. in 9coa-
lele poporale limba invAtAmantului este cea a elevilor, respective
limba acelora sari au facut 9coalele. Stim, a in anul 1849 a esit
regulamentul organic pentru gimnasii qi 9coalele reale, gi intrebuin-
tarea limbilor de invatamant in gimnasii qi 9coalele reale se defige
in -ul 14 si 9, undo se zice: Fie-care limba a terii poate fi
limba invAtamintului in gimnasii, insa ea totu9i trebue se se indrepte
in tot local dupA eerintele poporatiunii care ea preferintA se im-
parta9e9te la institutul stela, 9i de aceea, pot fi, dui:4 trebuinta,
doua sau 9i mai multe limbi in gimnasii". Si pentru-ca sh nu se
conturbe principiul acesta a hotAritt statul, ca in gimnasiile de stat
sh, se defiga limbo. dupa . 5 al eonstitutiunii din 4 Martie 1849.
Ear' la indivizii privati qi la corporatiuni lash. defigerea limbei la
institutele fAcute de ele in voia lor, si ma s'a introdus legea aceasta
reglementara.
Ins la anul 1854, precum bine a amintit domnul baron Bedeus,
a esit din partea ministeriului de cult 9i invAtamint de atunei o
inaltk decisiune, cu datul 9 Decemvrie 1854, unde nu numai ca se
introduce limba germanA ea obligatl qi in roalele sari nu aunt ger-
mane, ci totodatA se ordoneazA, eh in limba aceasta au sA se pro -
punk unele obiecte de invAtAmant gi in gimnasiile inferioare, ear' in
gimnasiile superioare are sa prevaleze limba germanfi.
On aceasta sila morale s'a vatAmat dreptul patronatelor au-
tonome earl au infiintat roale, din ale chror deelaratiuni se vede,
el sila aceasta moralA nu ar fi bunk.
In urma acestor reclamatiuni acute, M. Sa s'a indurat a se
abate dela decisiunea din 9 Decemvrie 1854 in privinta limbei in-
vAtAmAntului in gimnasiile de limbh negermanh, ci eu preainalta
decisiune din 20 Iulie 1859 a lAsa defigerea limbei in ast-fel de

www.dacoromanica.ro
 - 880 -
gimnasii earhsi la dispositiunea acelor patronate autonome, can le
Bustin si earl ingrijese de ele, pentru -ca toate limbile sh se cultiveze
duph putinth; si ca limbs germana sh se introduch numai intro atata,
ca tinerii abiturienti sh se poath servi la maturitate de limba aceasta
germanA, care se va si sere dela dansii, insl despre mijloacele di-
dactic; cum sit se invete aceasta limbs, au de a se ingriji aceia
cari Bustin institutele.
De aci se vede deci, eh legea organich scolarh poate fi espush
unor schimbari volnice, si inaltul regim, ca sh nu se mai inthmple
asa eeva, a voit sh grijasch, prin lege, adech prin -ul acesta,
a tine are Be hothrasch limba de invatamant in scoalele popo-
rale, in scoalele medii si in institutele mai inalte ?
Eu deci paragraful acesta nu numai eh nu'l vhd a fi de prisos,
ci tocmai de mare insemnhtate in proiectul acesta de lege, si foarte
de lipsh, si de aceea 11 sprijinese, pentru-ch pe viitor BA nu se mai
poath lua dreptul acelor corporatiuni si particulari, cari se ingrijese
de aceste institute, de a putelt hothri limba de invAthmAnt.
Ce se atinge de ingrijirea aratath in raportul comitetului, eh
en legea aceasta s'ar vAtlima autonomia confesiunilor, eu duph cele
arAtate zit, ca duph-ce ea lash defigerea limbei invathmantului la
dispositiunea acelor patronate autonome, cari ingrijese si Bustin insti-
tutele, nu numai ch, nu se atinge autonomia confesionalh, ci mai
vartos vine spriginita, pentru-ca i-se dh thrie prin lege.
tack pentru ingrijirea Escel. Sale phrintelui metropolit, eh ar
puteh, yen! strhini sh &eh in mijlocul nostru scoale de alai limbh,
eu socotesc, ca ingrijirea aceasta ar fi de prisos, pentru-ch filan-
tropia astazi nu e asa de mare, ea sii vine oameni streini sh ne
fach scoale. Dar' venind chiar, eu le-asi multhmi child ar face
scoale, on si de cari, $i aceasta este si dorinta poporului, numai de
ar face cine-va! (Popea : Dar' nu de limbh streina 1)
En ma rog, dad nu vreau, nu ma due la scoalh, si dacA, nu-'nii
place limba aceea, nu o invAt. lima statul, dach urea sh fie drept
catra toti, dach va face aici o scoala, va introduce ci o limbs care
va indestuli poporul. Iar' duph-ce acum avem 6 confesiuni si 4 na-
tionalithti, cu trei limbi egal indreptatite, nu ma tern a aminti, eh
statul astazi nu va mai putek favorisa mai mult pe una on alth
confesiune si nationalitate in contul alteia, nu va putek impune alts
limbs cleat pe care o cer factorii intru a ehror folosire se fac
institutele, ci dupa-cum am zis mai nainte, la alegerea limbei va

www.dacoromanica.ro
 861

trebui sa se Indrepte in tot locul dupa recerintele poporatiunii care

s impartaseste en preferinta de aceste institute.
Asa-dara cred, ca acum en mult mai mult va trebui al pa-
zeasca, regimul hotarirea aceasta, si tocmai aceasta ar fi, care acum
ar cere, ca gimnasiul de stat, care e ad in Sibiiu, si sa sustine din
mijloacele terii, ea in el s se introduce toate trei limbi ale terii,
si intr'o privinta are art se face paritetic. En sub cuvantul paritetie
inteleg adeca aceea, ca nu se is privinta la religiune in propunerea
obiectelor. Pe langa aceea aplicarea catichetilor din deosebitele con-
fesiuni ar face mare multamire poporului, precum a adus inainte
si Escel. Sa episcopul baron de Saguna, cu atilt mai molt, ca ad,
precum vedem, in gimnasiul de stat, stint doul din trei WO
ktomitni.
Asa cred ca va fi si cu academia de stat din Cluj. Acolo a
fort declarata ca limba de propunere deocamdata limba maghiara
singura, dar' castigand not puteri de invatamant, si find mai multi
elevi de limba noastril, cuget, ca statul se va ingriji, ca nu numai
profesorii sa fie si Romani, dar' ca si obiectele sa se propuna si
in limba romans.
Mai incolo sit punem ca statul va face si scoale reale mai
inalte, de cari Inca nu avem, dar' de cari avem lipsa foarte mare.
Seoale de acestea Cate o confesiune nu le poate face singura. Sa le
face statul si ele se vor intelege la Alta. Facandu-se asa, nu va
fi dupii parerea mea nici o impiedecare la defigerea limbei pentru ele.
Asa-dara eu gandesc, ca dupa-ce paragraful acesta numai
atata zice, ca tine are dreptul sa stabileasca limba, si ca cari au
drept sa poatiti delatura pedecile ce stau in contra dreptului sau,
paragraful acesta este la locul sau. Dar' pentru-ca totusi sa nu
mai intro nici o ingrijire la mijloc, asi dori, ca sa se puns urmil-
toriul adaos la -ul 18: De se vor infiinta Inea acestea de catra
stat, atunci limba invatamantului pretutindenea are sa se indrepte
dupa recerintele poporatiunii care participa cu preferinta la institute.*)
Gull e pentru tergerea paragrafului, far' Rannicher
pentru votarea lui, fn forma i textuarea originals.
Negruflu: ninalta camera legislativa 1 invatarea limbilor
patriei e o necesitate imperative pentru fie-care cetatan al patriei,
pentru-ca ea e temeiul armoniei, e temeiul bunei intelegeri a fiilor
) Cf. 'Gem Transe. 1863, numarul 95-96 i ,Ziarul stenografic al dietei
transilvaneo pag. 456 -458.

www.dacoromanica.ro
 382

patriei Intro sine, dela care singur atarna fericirea patriei. Pentru
aceea, eu aqi dori, ca limbile patriei sa fie studii obligate, nu numai
in gimnasiile statului, ci gi in gimnasiile confesionale, din earl adeeh
se primese alumnii absolvati la academie gi universitati. Eu inch
ma invoiese deci la -ul 18 din acest proiect al regimului, insh cu
acel adaos ce I-a flout Eseel. Sa parintele metropolit. Dar' toturg
ai vol, ca la acela sa se mai adaoge, ca precum in gimnasiile
statului, age gi in cele confesionale de eategoria sus mentionata, toate
trei limbi ale terii sa fie studii obligate.
Aceasta praxa s'a observat yi pana aeuma pe cite un loc.
De es. in gimnasiul din Blaj limba germane a fost obligate, precum
gi de arum inainte are sa fie. Si apt fotim ca s'a practicat 9i in
Cluj. Deci aqi pofti, ca toate trei limbile sh fie declarate de studii
obligate, in toate gimnasiile, atilt de stat, cat ci confesionale.
Mai incolo vad a nnii dintre domnii antevorbitori roman inch
foarte putin pret pun pe aceea, ca academiile gi universithtile, cari
aunt, sau se vor ridica in patrie, sa fie paritetice, va sa zich) ca
in acelea sh se punh atilt profesori de toate trei limbile terii, cat qi
studiile sh se predee in toate aceste limbi. Eu pe realisarea acestui
postulat pun eel mai mare pond, i pentru aceea agi dori, ca spre
indestulirea natiunii romttne sa se propunh studiile de aei inainte
in toate gimnasiile, academiile ci universitatile terii, in toate trei
limbi ale patriei.
Stin, domnilor, eh de pe la anul 1850 incoace la toate oca-
siunile s'au esprimat literatii gi nationalictii notri intr'acolo, eh
dorese sa se ridice o universitate romans, gi aceasta numai pentru
aceea, pentru-ch an vAzut, eh atilt in academia din Sibiiu, cat qi in
cea din Cluj, s'au propus studiile numai in cite o limbs, in cea
din Sibiiu in limba germanA, in cea din Cluj in limba maghiarh.
Si &eh i de aci incolo s'ar eschide limba noastra romans din
aceste academii, va marturisese, ca se va cause natiunii noastre cea
mai dureroash impresiune.
Acura, aeestei doriri de a avea i not o academie juridich deo-
sebita i proprie, s'ar face din destul incatva dad, s'ar aduce la
acest articol de lege aceea decisiune dietara, eh de aici inainte,
atilt la academia din Sibiiu, cat gi la aceea care se va deschide in
1 Noemvrie in Cluj, au sa se propunh studiile fi in limba romdmi.
Eu, cum am spus, pe realisarea acestui postulat pun eel mai
mare pond gi cred, ca aceasta este dorints, Intregei mele natiuni,

www.dacoromanica.ro
 163

care ar fi foarte multimith dad. 'i-sar tmplini dorinta aceasta a ei,

macar in tipul acesta.
Deci, eu aunt pe laugh proiectul regimului, cu amandamentul
Eseel. Sale metropolitului. tug aci urea sA se puns in acel project
si aceea, eh ci in gimnasiile confesionale, de unde se primese alumnii
la academiile i universitatile statului, sh fie propuse ca studii obli-
gate toate trei limbi ale -terii.*)
Conrad Schmidt pledeaza, pentru primirea paragra-
fului, asa cum e formulat din partea guvernului. Obert e
in contra paragrafului din proiectul regimului. ,loan Bran
de Lemernyi 11 primete asa cum e in proiectul guvernului.
Raportorul Schuler-Libloy raspunde unora dintre vorbitori
F,si conclude, ea, paragraful nu e destul de clar, deci mai
bine ar fi sa se elimineze cu des&varsire. Rannicher apAra
de nou paragraful guvernului, pe care presidentul pu-
nandu-'1 la vot, vine primit cu majoritate de voturi, prin
urmare cad toate propunerile de eliminare si tntregire.
Se ceteste in urma o propunere a lui Ldszloffy, pentru
stergerea cOefelor din Secuime (un fel de zeciueala pe
seama preotilor de acolo), subscrisa si de RomAni si
Sari, care la timpul seu va fi puss la ordinea zilei, i
cu aceasta sedinta se fncheie.
ySedinfa XXXVI.
Tinuta in 28 Septemvrie. La ordinea zilei paragraful
19 din legea despre intrebuintarea limbilor. Regalistul
Erdnosz propune, ca toate nationalitatile terii ci corpora-
funile confesionale se poarte protocoalele bisericesti in limba
tribunalelor sau a oficiilor comunale si municipale. Propu-
nerea nu e spriginita. Budacker nu tecunoaste indrepta,-
tirea dietii de a aduce hotAriri eu privire la purtarea ma-
triculelor, de aceea propune stergerea paragrafului. Her-
berth sprigineste paragraful si cere votarea lui in intregame.
Urmeaza
metropolito sulutiu: Ascultand bine
,;111Aritii camera 1
argumentele, si ale domnului regalist Erdnosz, $i ale celor prea-
vrednici antivorbitori ai mei, trebue sh mArturisese, ca nu ma alAtur
*) Cf. sGazeta 7rans.c 1863, nr. 95-96, qi DZiarul sten. al dietei trans.4
pag. 460-461.

www.dacoromanica.ro
 - 364 -
Tanga opiniunile pang acum descoperite, ci asi pofti, ea la -ul 19
partea antaia sa se primeasert din euvant in euvant, tocmai cum e
in proieetul regimului, adech : ,matriculele eelesiastice se vor purta
inteuna din cele trei limbi cari sunt deelarate in -ul 1 de egal
indreptatitea, ear' partea a doua sa ramitna cu totul afara, dupe
parerea mea. Pentru-ce sa se tins partea antaia la -ul 19 cause
este, ca pe deplin corespunde cu egalitatea drepturilor celor 4 na-
tionalitati 9i 6 confesiuni, pe can not aei prin legea facuta le-am
statorit, 9i coresponzand deplin Cu egalitatea drepturilor celor 4 na-
tiuni qi 6 confesiuni regnicolare, vad on tale, ca partea antaia sa
se in intru intregitatea sa.
A doua parte asi voi sa se lase pentru aceea afara, pentru-ca
eu aci, precum gi unii dintre domnii antevorbitori au adus inainte,
nu pricep despre ce limba este vorba, de a carei intrebuintare la ducerea
matriculelor se aiba candva bisericele lipsa, ca sa se mai inteleaga
gi en guvernul. Eu socotese, ca despre cele trei limbi ale Orli nu
poate fi intrebare aci, gi e 9i superiluu al se mai Inteleaga despre
acelea cu guvernul, pentru-el intrebuintarea acestor trei limbi este
conceasa 9i prin -ul 1 qi 2, qi gi prin partea I a -lui 19. Fara
de aceea, eu in Transilvania alts biserica cre9ting, care qi pang aci
s fi intrebuintat in ducerea matriculelor sale alts limba afara de
eele trei limbi ale terii, nici nu cunose, gi, aqa socotese, ca cele 6
biserici cre9tine regnicolara qi de aici inainte se vor tinek de limba
proprie ci nu se vor lapada de ea. Prin urmare, socotese, cg niei
voie nu le va veni despre aceea, ca pentru intrebuintarea altei limbi
pink acum necunoscute gi. neusitate intru ducerea matriculelor sale
sg ceara facultate dela guvern, sae sa vrea a face vre-o conven-
tiune cu guvernul, ci socotese ea fie-care biserick igi va tinek
limba sa.
Ce a zis domnul deputat Budacker, ca ar trebui ca statul
pentru sine se duck alte matricule, opiniunea trebue sa o spriginese
gi eu. Eu aci doH, ca biserica sa-'9i dud, matrieulele numai pentru
sine, 9i statul inek ingrijeasek ducerea de matricule pentru
sine. Causele pentru cari spriginese aceasta opiniune Bunt intam-
plarile cele triste la clerul meu. Domnilor l Clerul meu a9a e de
Biwa, incat partea cea mai mare din el, dace nu va ara pamantul
on mitnile sale, pamant eapatat dela domni in parte, nu poate trail
Aga -dare, domnilor, de multe-ori se intampla, ea preotul e afara
la lucre, la plugul lui, 9i acolo vine cineva 021 &lama iute la

www.dacoromanica.ro
 365

botez. El vine in fugh acash, obosit de lueru, boteaza, $i se in-

toaree iarhsi la lucrul sett, si in graba aceasta de multe-ori iii poate
uita sh bage pruncul in matricule, deli 1-a botezat, si asa mai pe
urma matricula botezatilor e cu smintele, eaci lipsese uncle nume
din ea. Pentru aceasta regimul it trage la dare de seams si-'l supune
]a grele pedepse.
Prin aceasta bietul preot, pe laugh asupritoarea grade, cade
si in alt nhe,az si mai mare, ba sa degradeaza yi onoarea clerului.
Dar' en socotesc, ca la una ca aceasta el nici n'ar fi rhspunzAtor
guvernului, fare singur numai mai marilor biserieei sale, si niei ca
s'ar puteh sill i indatora, ca el, sh duck* pe seama statului matriculele,
pentru-ch clerul nefiind dotat dela stat, are datorinca de a duce
matriculele numai pentru biserica, nu si pentru stat. Pentru-ch, dupe
pareres, mea, servicii ci obligativitati, legate eu grele responsabili-
thti, am puteh pretinde numai dela aceia, earl pentru acest fel de
serviciu trag dela not gt nescari potrivite beneficii, iar' a pretinde
dela tine -va serviciu impreunat si en grea responsabilitate, si a nu-'i
da apoi si remuneratiune, aid socoti ca e un lucre nu prea drept."
(Cere primirea propunerii sale, facuth, la inceputul vorbirei).*)
Episcoj5ul Fogarassy e pentru paragraful din proiectul
guvernului.
Episcopul .5aguna : inalth cash 1 Am auzit dela mult
stimatul amie ci deputat al Sas-Sebesului, domnul Herberth, zicAnd,
eh matriculele an sunt efluxul, niei al testamentului vechiu, nici al
testamentului non, eh matriculele nu se baseazh pe sfanta scripturh.
(Ilaritate). En aci fi dorit atunci mai departe sa inteleg dela stimatul
domn deputat, sh ne fi spus, eh oare matriculele sunt in contra
sfintei seripturi ? Dar' aci fi dorit $i aeeea sh inteleg, ca oare and
vre-un stat a poruneit vre-unei biserici, ca biserica as introduch
matriculele spre scopurile statului ?
Eu despre genesa matriculelor stiu atata, ca ele s'au introdus
in biserica primitive cristianh dela ineeputul ei, se intzlege de sine,
el an in forma de asthzi, ci inteo forma, care a corespuns impre-
jurArilor de atunci ale bisericei cristiane. i niei an se puteh alt -
mintrelea gandi, pentra-ch de unde ar fi aflat scriitorii biserieei
isvoare sigure pentru compunerea biografiilor acelor barbati vestiti
ai bisericei cristiane primitive, earl s'au distins, sau eu invAtilturile
*) Cf. ,Gas Trans.( 1863, numArul 95-96 qi aZiarsd stenografic al dietd
transilvamee rag. 471-472.

www.dacoromanica.ro
 - $66 -
lor, san en viata lor, san en saerificiile lor pentru binele religiunei
celei luminate, pentru latirea religiunei cristiane, care dela inceputul
ei a purtat samanta eivilisatiunei gi culturei de astazi in sine?
Scriitorii aeegtia de biografii ale barbatilor renumiti in biserica
cregtinii, cari an compus biografiile acelea in veacul al VI, VII gi
VIII -lea, nu an avut alte isvoare deal matriculele comunelor bi-
serieelti cristiane, precum am atins, nu in forma de astazi, ci an
intrebuintat nigte insemnari, cum an putut as le facA pe atunei.
De unde urmeaza, ca convingerea mea merge inteacolo, el
matriculele aunt carti bisericegti.
Cand zie CA matriculele stint card bisericegti, inteleg gi aceea,
ea matriculele aunt proprietatea bisericilor respective. Lisa rem-
nose mai departe gi aceea, eh matriculele, degi aunt proprietate bi-
sericeasca, totugi aunt ele gi nigte carti bisericegti eu cari prea bine
se poate folosi gi inteadevAr sa gi folosegte statul.
Cand biserica vede ca cu cArtile sale se folosegte gi statul,
atunci doresc, ca biserica sa nu se mandreasca pentru aceasta, pen-
trucii biserica gi statul aunt intr'o legatura stransa, aga ca gi ori-
care organism, care are gi pArti ParA cari mai poate subsista, dar'
are gi nnele pArti FAA cari nu poate subsista. Aci inteleg partea
aceea a legaturii bisericilor cristiane, care trebue as se sustina in
armonie Mina on statul.
In viata mea practice am facut multe esperiente triste in pri-
vinta matriculelor, pentru-el am aflat, el statul adese-ori, fArg. BA
esamineze motivele convingerii sale, merge prea departe in privinta
matriculelor, aroagA aga zicand o dietaturl asupra acelora, Cu
despretuirea autoritatii bisericegti. Aga vedem toemai in legea Ar-
dealului din 1847, el legislatorii de atunei farA motive rationale ho-
tArAse, ca limba matriculelor se fie limba aceea in care preotul tine
invathturile cristiane, adecA predici in biserica. Eu nu alit' temeiul
multAmitor din care ar fi putut porni legislatorii dela 1847 din Ar-
deal, ca as adneil lege, eh matriculele an al fie purtate in limba in
care preotul tine invataturile eregtinegti, adeca predica in biseriel.
Ce va se zicA, domnilor, ,, matriculele sa ae poarte in limba in
care vorbegte preotul in biserica ? En gAndese, ea aceAsta o poate
face (efectui) gi o prieepe ci biserica, flrA o ast-fel de lege politicl.
Mai on seams inteleg acele biserici, cari n'au avut lipsA de
ast-fel de legi, cari an limba poporului in servicinl bisericese. Alta
e de es. in biseriea roman-catoliel, unde limba servieiului dum-

www.dacoromanica.ro
 367

nezeese e limba latina. Acolo, precum stim, mai nainte gi matri-

culele se purtau in limba latina, si eu nu stiu ea perielu se putea
naste pentru stat din matriculele purtate in limba latina, cand pe
atunci limba latina era si limba oficioasa I
Pentru biseriei a fost de prisos cu totul legea din 1847, pen-
tru-ca a Lost prea firese lucru, ca limba intrebuintata de o biserica
in serviciul dumnezeesc sa fie limba rtinduita qi pentru dacerea ma-
triculelor. De prisos a fost deci legea dela 1847, si tocmai din pri-
vinta aceasta, domnilor, eutez a afirma, ea si alinea prima din . 19
al proiectului regimului este de prisos, pentra-ca ar fi mare vatamare
pentru on -care biserica sae comuna bisericeasea parochiala, care de
altmintrelea are libertate dupe institutiunile bisericei sale a tine&
serviciul dumnezeesc, dar' fiind-ea serviciul dumnezeese nu'l savar-
seste in una din cele trei limbi ale t.erii, sa nu poata duce preotul
matriculele si in una din celelalte limbi. Aeeasta n'ar fi domnilor
nici o paguba pentru stat. Pentru-ca eu asi don, ca statul sa fie
atat de practie filth de biserica, cum e biserica fate de stat, pentru-ca
presupunem, ca intr'o parochie sa poarta matriculele Intr'alta limba
nu in una din aceste trei.
Eu asa stiu, ca paroehiile sau ordinariatele ar face dispositiuni,
ca acel preot, care in alai limba va duce matriculele sale, In in-
tamplare de estradare la estraetele matriculelor BA intrebuinteze una
din aceste trei limbi, sa intelege, cu vidimarea oficioasa, ca s'au
tradus din cutare limba.
Eu sunt mai departe si pentru stergerea alineei a doua din
paragraful 19, pentru-ca eel putin mie asa mi-se pare, ea cum statul
ar arida mai mare Ingrijire ca.tri unii erestini decnm s'ar putea pre-
supune ca are jurisdictiunea bisericeasea respective grija pentru toti
crestinii sei de-o potrivrt. Eu gandesc, ca o ast-fel de suspiciune nu
a meritat nici o biserica din Ardeal, pentru-ca fie-care biserica din
Ardeal simte datorinta de a multami pe toti crestinii sei, frail deo-
sebire de nationalitate. Pentru-ca sa fiu bine inteles domnilor, mai
adaog si aceea, ea dace regimul va eta cu tarie pe Una aceea, ca
acest articol se ramana in sirul celoralalti artieoli din aceasta lege,
atunci, fireste, dupe semnele din afara i-s'ar face regimului o vaza
mare, adeca, ea a putut educe lege si pentru o carte bisericeasca.
insa nici sand eu n'asi fi impacat en mine and a-si vedea, ca re-
gimul nostru ardelean cu toate puterile sale vrea sa, sustina para-
graful acesta, pe cand in alto ten nu esista inca o ast-fel de lege pc-

www.dacoromanica.ro
 368

litich. el legislatiunea Ardealului la ce stadiu a ajuns astAzi,

nu e de lipsi sa hotarese eu.
In zilele trecute am auzit dela un prea stimat orator zicAnd
ce politicA are natiunea romans $i pia, la ce grad de perfeetiune
a adus natiunea romans politica ei. De asi fi si eu asa, de iscusit
in politicl gi diplomatic) cum e oratorul aeela, m'asi rasa si en mai
afund in imprejurarile dietei noastre de acum. Dar' nu tal, in de
ast-fel de barbat de stat, Qi asa incheiu cuvantul men cu aceea, el
Bunt pentru stergerea acestui paragraf intreg". (Bravo On
Fabini apAra paragraful regimului, polemisAnd cu
Saguna, ear' Conrad Schmidt pretinde tergerea paragra-
fului, pe temeiul principiului cuprins In prima propositiune
regeasa. Ia apoi de nou cuvantul episcopul 5S'aguna
pentru a raspunde lui Fabini in chestie personals. Ran-
nicker combate pe cei-ce vreau tergerea paragrafului i
apara alinea a doua. Raportorul Schuler-Libioy recomanda
spre primire paragraful din proiectul guvernului, care vine
pus la vot din partea presidentului i se primefte.
Se cetete cuprinsul paragrafului 20. Budacker cere
sa fie ters. Rannicher nu-'l aptira i ast-fel se terge.
Paragraful 21 se primete fart discuie. La -ul 22
vorbete Filtsch i propune o nou6, textuare, de frOlesul,
ca esecutarea legii BA fie amanatA. Birth ler spriginete pro-
punerea lui Filtsch. Ia cuvantul
loan Pufcariu: . ..Acele nationalitaci, can yi pana acum
s'au bucurat in comerciul public de libera intrebuintare a limbilor
proprii, poate ca nu an asteptat en atata dorin$6, precum a asteptat
natiunea romans, ca proiectul acesta de lege sa intre cat mai curAnd
in vie* i cuvantul BA se &el trup. Toata .eara asteaptl reali-
sarea lui, dar' cu durere trebue as vedem, el, pe and am ajuns Ia
finea acestui proiect de lege, pe and am ineheiat toti paragrafii, se
ridica voei din centru, el ducerea in deplinire a acestui proiect de
lege sit se amine pe timp nedeterminat.
Aceasta n'am asteptat, domnilor. N'am asteptat, pentru-el am
cugetat, el intreaga cass va consimti, el ne vor ajunge atAta secoli
de asteptare. Nu asteptam deci as ne mai &el cineva pedeei la
implinirea aceatei dorince vechi.
*) Cf. aGaseta Trans.( , anul 1863, numitrul 95-96 ci sZieovel stenografic
at dietei tratssavemeg, pagina 473-474.

www.dacoromanica.ro
 369

Adevarat, ea organismul terii, care este a se face pe basa

eonstitutiunii schimbate, Inca nn s'a ispravit, gi de aceea proiectul
acesta de lege ici-coley, va intampina gi greutati. Ba ce este mai
molt domnilor, gtim, ea ehiar in mijloeul nostra s'a format opiniunea,
ca apliandu-se proiectul acesta de lege la impartirea de acum, la
organismul terii de mai nainte, gi mai en seama la municipiile ce
stau in vieata, la aplicarea legii de limba vom aye multe scaderi
a door delaturare totals numai dupa impartirea tarii se poate
agtepta. i de aceea legea aceasta numai atunci se va putea aplica,
in toata estensiunea gi validitatea ei !
Cu toate acestea, domnilor, degi organismul terii, dupa-cum e
eroit, Inca nu e realisat, eu socotese, ea legea aceasta este aplica-
bila, ear' aplicabilitatea ei meet -meet se va inlesni gi mai tare, dupa-
cum va pagi gi organisarea tarii Inainte.
Domnul regalist Filtsch a faeut o observatiune din care se
vede, el ar da as pricepem, cum poate noi la sanctionarea acestei
legi vom afla difleultati din causa -lui 15, gi ca urea sa ne fact'
sa pricepem, ea din causa acestui paragraf se va amttna sane-
tionarea. -

Domnilor! Eu gratulez regimului, ea -ul 15 s'a primit aga

dupa-cum il gtim, pentru-ca noi ne-am obligat moralicegte, ea vom
coresponda cu militia dupa putinta in limba germana, gi dad. se
face esceptiune eu comunele, ad se inteleg comunele Orli. Dar'
domnilor, gtim, ea comunele terane nici n'ar putek implini cerinta
de a eoresponda nemtegte, pentru-ca nu gtiu, nu cunose limba aceasta.
Nu pot deci, gi nici nu an lipsit, pentru-ett acestea foarte rar yin in po-
sitiunea de a coresponda eu militia, ear' data vin, corespondeaza
prin municipii, gi aga, prin dispositiunea -ului 15 gi 16 s'a facut din
destul gi cerintelor militare gi eomunale. De aceea domnilor eu
propun, ca indata dupl sanctionare aeest articol sa intre in vieata
gi sa aduefi fruetele dorite".*)
Eitel crede ca. e absolut cu neputint5 ca legea aceasta
s fie puss, In praxa, numai deat, de aceea e pentru pro-
punerea lui Filtsch.
Episcopal ,,Sagune 2: Inalta casa 1 In decurgerea desba-
terilor speciale asapra acestui proiect de lege am auzit, toemai din
partea eentrului, o predilectiune prea mare pentru prineipiile liberale,
*) Cf. s Gas. Trans.( 1863 nr. 95-96, qi sZiarul stettografic al (field Iran-
silvanet pag. 483-484.
24
www.dacoromanica.ro
 870

9i toemai din punct de vedere al acestor prineipii liberale centrul

a partinit aca zicand toti paragrafii xegimului. Eu la cei mai multi
am fost oponent. Aol insa votez pe ling/ paragraful regimului,
caci en toemai aci vad un principiu liberal, un principiu care mul-
tAme9te cerintele flagrante ale patriei noastre, 9i domnilor, ce e mai
malt, acest principiu ne aduee pe not dark' infratire qi prin aceasta
aduce tarii noastre pacea adevarata.
Domnilor! Cana era vorba de pilda in -ul 4, ca fie -tine
poate intrebuinta in pertraetarile publice on -care din limbile terii,
atunci nici o voce nu s'a auzit care ar fi cerut, ca paragraful acesta
sa nu se puns numai deeat in luerare. In -ul 10, uncle se zice,
ea representanta comunelor cetatene9ti ci satecti are sa defiga limba
afacerilor, am auzit multa laude pentru principiul acesta, pe care
'1-a pus aci regimul, fart ins& sa fi auzit macar o silaba, ea para-
graful acesta s& nu se pat numai decal in lucrare, deck numai
atunci, eand vor fi comunitatile opidane ci sate9ti organisate. In
-ul 13 sta, ca impArtA9iri, ordinatiuni 9i mandate de on -ce soiu,
9i altele de acestea, cari ar fi sa se indrepteze catra comune, mu-
nicipii 9i tetra corporajiuni eclesiastice 9i de alt-fel, trebue in limba
respective sa se fact. Nici in privinta aceasta n'am auzit nici o
voce prin care s'ar fi proiectat nepunerea in lucrare a acestui
paragraf.
Acum, eu 1mi iau voe a intreba tocmai pe cei din centru,
pentru-ca in zHermannstodter Zeitung de mai multe-ori am cetit,
el gavemul terii catra consistorul evangelic aerie tot in limba ma-
ghiara. and a fost vorba de primirea -lui acestuia, centrul '1-a
primit cu amfindoua bratele, ca BA nu mai eapete consistorul evan-
gelic dela guvern scrieri in limba maghiara. A9a-darl as mai ra-
manl praxa aceasta? Pana-cand sa a9teptam ? Usque ad Graecas
Calendas? (Ilaritate.)
in -ul 15 a fost vorba, ca in ce limba di eerie comunele
9i municipiile catrg diregatoriile militare. A9a-dart propunerea d-lui
Filtsch amana punerea in lucrare a paragrafului acestuia piing la
definitiva organisare a comunelor, municipiilor 9i judeclitoriilor, pen-
tru-ca aceasta ar fi o urmare foarte naturalii, logica, ca nici para-
graful acesta se nu se purse numai dada in luerare, ci comanda
generalli tot se ramana nemultamita cu bartii ungure9ti. Ast-fel de
urmare naturala putea eu aduce 91 din alti paragrafi, dael pro-
punerea cea dintaia a d-lui realist Filtseh, fleutl, mi-se pare la -ul 7,

www.dacoromanica.ro
 371

ar fi fost dupa natura ei ast-fel, ca sa poata multami asteptarile

cele pline de Bete, mai cu seams ale natiunii romane, dar' si ale
confesiunilor cari nu au limbs ungureasca de oficioasa ; 4i dael pro-
punerea aceea dintaia la -u17 a d-lui regalist Filtsch ar fi putut mul-
tami si chestiunea sea mare in privinta limbei de corespondenta en
jurisdietiunile bisericesti si militare, atunci numai dead s'ar fi putut
primi, dar' aceasta nu s'a intamplat.
i acum, dach am inceput lucrul bine si 'I-am continuat Ora
ad, acum la sfarsit, domnilor, sa stricam tot, oare ce am &cut ? Ar
fi o slabiciune din parte-'mi, domnilor, cad multe am esperiat, cand,
asi socoti, ca organisatiunea din patrie s'ar puteh face si duce la
decisiune definitive in vre-o 2-3 luni, nu, dupa-cum zice dl re-
galist Filtsch, si mai departs. Eu cuvantul acesta ,mai departec
it inteleg foarte bine, si adeca ass., el poate fi, ca pans la organi-
satiunea definitive se vor cere $i 10 ani.
Asa-dark, domnilor, de ce ea ne fim naeljit noi cu o lege, care
dupa 10 ani 81 intro in via a, cand domnilor, dupa 10 ani, eu
nu sunt profet, insa combinatiunea mea politica imi spune, ca dupa
10 ani vor puteh fi de tot alte imprejurari decum sunt cele de
astazi, asa, incat legea aceasta, clack o vom lash pane dupa 10 ani,
nu ne va mai trebui, dar' daca vom tines, legea aceasta cum este,
atunci ea va tines si 110 de ani. Pentru aceea, eu aunt pentru tinerea
-lui acestuia al 22-lea din vorba in vorba".*)
Negrufia: ninalta, camera legislativa 1 On cat de mare a
inimei dorire a acteptat natiunea noastra romaneasca ca sh 'i-se
implineasca dreptele ei postulate, mai cu seams in privinta limbei,
nime nu poate spune, fat% numai aceia, cari pang acuma an fost
neindreptatiti in privinta aceasta. Deci cu bucurie am primit noi
proiectul de lege privitor la intrebuintarea celor trei limbi ale tariff
in comunicatiunea publics-ofieioasa, cu bucurie ne-am apucat de
desbaterea -ilor acestei legi, cu bucurie zic, pentru-ca am izut
si vedem, ca in aeesti paragrafi ai proiectului regimului se cuprind
cele mai bune institutiuni in privinta intrebuintkrii limbei, eari in-
stitutiuni sunt productele cele mai nobile ale inimei celei drepte si
parintesti a sacratisimei sale ces. reg. $i apostolice Maiestati, ce s'a
indurat intru fericirea ci prosperarea acesteia. Cu bucurie am des-
batut paragrafii pang in sfaxsit, insa cu atat mai mare ne este
mirarea si ne euprinde o intristare cand vedem, el tocmai paragraful
*) Din sZiarul stenagrafie al dietei transilvanec, pag. 484-486.
Of'
www.dacoromanica.ro
 872

acesta din urma, care esprima dorirea noastrA, ca cat mai eurand
BA se punk legea aceasta in activitate, se ataca din partea domnilor
din centre. Se aduce inainte acea eau* a ar fi cu neputinta, ba
inel dupe zisa domnului deputat Eitel, cu neputintl absolute, ca
proieetul acesta de lege sa se puns numai decat in lucrare. Eu
zie 9i spun d-lui deputat Eitel, el la aceia, can au inimk curate
qi sincera catra noi, fratii lor, qi intru adevAr, flra ceva reservare
voese a ne Implini dreptele noastre postulate nationals, nu este nici
o neputintl, pentru-cl eu, ca until care am fost 9i aunt membru
Intr'un comitet din comitate, va marturisese, ca aceste institutiuni,
aceste masuri ce aunt puse in paragrafii acestia, de91 nu de tot,
dm' totu9i in parte s'au Implinit. Pentru-el duph-cum de comun
se stie, in comitate fiind comitetele compuse din doul nationalitati,
din Maghiari 9i Romani, de au gi fost certe 9i dispute Intre noi,
totuli acestea an fost eseitate mai mult pentru lamurirea ideilor,
insa lamurindu-se aceste idei, am fost de ambe pArtile unii earl
altii en toata buna-cuviintA, 9i postulatele noastre in privinta limbei
fratii Maghiari ni le-au Ineuviintat. In comitate s'a declarat de
limbA oficioask 9i limba noastrA, asemenea ca 9i cea maghiark. La
marcale s'a vorbit romine9te ca qi ungure9te, 9i s'au dat resolutiuni
in Bona limbi. Pot zice, ea in aceasta privintA fratii Maghiari an
fost foarte liberali, Inca dintru inceput, yi In aceasta privintk red,
el din partea fratilor Maghiari nu am simti nici o greutate, de
unde cred, cli data ar fi ael de fats, 9i dancii eu totii ar apara, ca
aeeasta lege al Intre numai deeat In vigoare 9i in putere.
Deci dark ma rog, as nu Ira ingrijiti cu domnul Eitel de
greutati sari ar veni din Introducerea aeestei legi prin comitate,
pentru-el in comitate aunt foarte multi cari cunose 9i 9tiu limba
romans. Dar' tocmai sl stee aceea ce ziee domnul Eitel, a sunt
multi in comitate cari nu 9tiu limba romans, eu va asigur, ca qi
acestia, vlzand el proiectul de lege antra in vigoare, 9i vAzand po-
stulatele noastre a fi atat de drepte, sii vor stradui a le Implini, gi
sk vor sili sk invete limba romans, cat mai eurand. Eu cred, el
qi greutatea care se face din centre, se face numai in privinta
limbei noastre romane. Dar' ma rog domnilor, el dupl-ce aceasta
lege, dupe institutiunile acestui project, s'a ineuviintat pAnh ael de
inalta dietA, acuma la sfar9it sa nu fiti ma scumpi ca EA amanati
efectuirea legii acesteia, eine ctie panA-cand, pentru-el, cum a zis
9i Eseelenta Sa, baronul aguna, sk poate ca peste 10 ani sfi vie alto

www.dacoromanica.ro
 878

imprejurAri, in cari imprejurgri sh se straformeze aceasta lege. Fara

&eh voiti a ne implini dorirea, ea legea aceasta sg, intre
lAsati
acum in vigoare, pentru-ca bine titi proverbul latin: Qui cito dat,
bis dat.
Prin aceea, a vg, yeti invoi ca sh se primeaseh paragraful
aeesta, dovediti, ca faced aceasta din inimh bung, chtrl noi, gi el
vg, este la inimh, ca dorintele noastre sit' se implineasch, gi atunci
noi inch vom fi eu cea mai mare multhmith, atat Met membrii
dietei, eat gi chtrk prea bunnl nostril imphrat, care a dat oca-
siune inaltei diete, ca aei unii tetra altii sh ne aratam si dovedim
iubirea de dreptate gi de sinceritate. Ap-darh poftesc, ca paragraful
acesta sh rAmank cum este aci in proiectul regimului nestramutat". *)
Schnell propune textuare nou6,. Ldszldify asemenea,
pentru casul lnsa. dace, nu se prime;te propunerea lui
Filtseh.
Gavriil Alanu (nu tine propunerea lui Filtseh de destul de
serioash, si combatandu -'i argumentele, continua ast-fel): Eu din
parte-'mi socotosc, ca a sosit timpul, cand stranepotii insici pot sit
citeargh phcatele strabunilor, ei dach a esistat cum -va un blAstAm
in sistema veche, acela sh inceteze pentru totdeauna. i deoare-ce
din veehea sistemA, on ci cat de cautAtori sg, fim, trebue sh reen-
noactem, pentru -cg, nu putem negk, ca oare-eari neplAceri san semne
caracteristice neplheute loves intoemai pe legislatorii de atunci,
pentru aceea, noi, strInepotii lor, asthzi trebue se intindem mina
unul altuia, gi sh ne invoim, ea pacatele acestea ale strAbunilor al
fie pentru totdeauna ci cat mai mind cterse.
Propunerea d-lui Filtseh a de o nature, cg, poate limba noastra
nici-odath, san peste 10, 20, 50, on o suth de ani numai sh ajungh
la cuvenita realisare, pentru -cg, deci sh poate, eg, unii socotese de
a puteh dispune si de viitor, eu unul cred, el viitorul inaintea
noastrA este inchis, qi nu putem zice en siguritate and va fi timpul
in care noi vom puteh dispune duph plAcerea noastrA despre el, ci
dad vom puteh organish %ara in mod definitiv. i inaltul regim a
stint ce greutati s'ar ivi la introdueerea acestei legi, dar' eu nn
m2a0 puteh incumeth a presupune despre puterea esecutivh o slh-
biciune ca aceea, ea sh nu poath delatura, in timp cat de
scurt on -ce pedeci, pentru -ca articolul acesta de lege sh intre
in viata san activitate pe ealea sa; pentru-eA dach aceia, earl an
*) Din aZiarul stenografic at dietei transilvanec, pag. 486.

www.dacoromanica.ro
 374

a se conforms dupi articolul acesta, vor urea on loialitate BA

implineascA voia M. Sale, de sigur vor 0 putek implini 0 face din

destul acestui articol de lege." (Primete paragraful guvernului).*)
Aricolae Popes (recunoscand ea are dreptate deputatul care
a accentuat, ea proiectul acesta de lege e drept 0 liberal in prin-
eipiile sale fundamentale, continua in chestia esecutarii legei in
modul urmator) : nee era, domnilor, mai firese, decat ea principiul
acesta liberal al regimului sa rhmana liberal 0 drept in toate con-
secintele sale, va sa ziel in toti paragrafii. Aceasta insa nu se MIA,
dupe parerea mea, nici-decum, in cei mai multi paragrafi, can deja
s'au finit #i cari aunt plini de multe inconseevente.
intro altele imi iau voie a atinge numai unii paragrafi din
proiectul de lege, qi anume . 10. Ce conseeventa este ad Cu prin-
cipiul regimului despre egala indreptAtire ? Ori nu este aci esitata
limbs romans din oficiu in comuna ?
Mai ineolo, ce conseeventa poate sa fie intre -ul 11 en prin-
cipiul liberal al regimului? Dupa, parerea mea nu este nici o con-
secventa, caci fate on representantele comunale cii municipale, ast-fel,
dupe -cum vedem astAzi in viata, natiunea romans, domnilor, este
lipsita de intrebuintarea limbei proprii in oficiile comunale 0 mu-
nicipale, #i dach se prima propunerea d-lui deputat Obert, ca
-ul 12 sa se 9tearga, urma prea fireate, ca esilarea limbei roman
din oficiile comunale 0 municipale sa se sigileze, sa se perpetueze.
Si aceasth inconseeventa o au fili paragrafii 16 0 17. (Presidentul
face atent pe oratorul sa ramana la obieet. Acesta continua) : Sunt
la obieet, domnule president. Le premiseiu numai acestea, pentru-ca sa
vin la stop. Si -ul 17, zic, sta in inconseeventa cu principiul din
frunte, cei prin acest paragraf, ca sa tat de altele, eu aunt convins,
ea limba romans este esilata din oficiu in toata Sara, 0 aqa rumen
numai pe lunge paragrafii aceSia, pentru-ca A arAt, ea ei in adevar
sa afla in inconseeventa tea mai mare en principiul eel liberal din
fruntea proiectului de lege. Toate acestea, domnilor, nu le aduc
inainte pentra-ca sh, ma dau pe partea acelor domni, cari doresc
a amtuia efectuirea acestui proiect de lege, dupe -cum a zis un
deputat nad graecas calendas ", ci de0-21aflu in aplicarea sa cu multi
paragrafi in inconsecventa, totuci ma alatur la paragraful chestionat
al regimului, 0-'1 sprijinesc din temeiurile aduse inainte de alti
deputati, pentru-ca, domnilor, de1 eu, ba toti representa,ntii romani,
41) Din a Gaze& Trartsilvaniei e, 1863 numarul 97.

www.dacoromanica.ro
 376

cu o mica eseeptiune, am fost in opositiune en paragrafii numiti,

totusi eu zie: nrau eu rau, dar! mai rau Ara ran." *)
Presidentul mine a constate, ca. In theta, nu sunt nici
Romani, nici Sas,i, nici Maghiari, ci numai representan0 de
p op or . (Aprobari.)
Elie Vlasa respinge propunerea de amanare ci zice,
ca, a primi odata un principiu, a-'1 precis, In paragrafi,
a-'1 trece In condica de legi, qi apoi a pretinde ca esecu-
tarea sa.'-i fie amanata, pe timp nedeterminat, e mai
mult decat contrazicere. Ap Ara paragraful regimului.
V. L. Popp (accentueaza, el regusala de care sufere nu i-ar
permite sit iee euvantul; imprejurarile insa it sileac s o fact). aceasta.
Vorbeste deci ast-fel): Eu, inalta cask, nu mk mir, ca un deputat,
sau mai multi, cari s'au silit a sterge sau a schimbli paragrafi din
reseriptul regimului, nn deputat, care nu a pregetat a se pro-
voch la scaunele cele goale, cu privire la aceea a aunt si alti fii
ai patriei earl nu sunt in stare a-'si apara. drepturile, en toate ea
in respectivul paragraf nu sa face/ nimanui nedreptate, mai ineolo,
ca un deputat, care a numit un paragraf hiperliberal pentru-el a
fost drept, alti paragrafi Ind. 'i-a numit superflui pentru-ca vreau
sa punk capat suprematisarii unei limbi: nu, domnilor, nu ma mir,
el ei la -ul 22, prin care legea aceasta, pentru care atata ne-am
batut eapul si atata timp am perdut, are sh se puni in lucrare numai
decat, mai fac greutati, pentru-ca sa nu intre in viatii, ci sa se
mai amane pe un timp nedeterminat.
Spun inteadevari domnilor, ea mai bine mi-ar fi placut dad
s'ar fi pus un termin hotarit de un an, doh, trei, decat sand vrea
a se pune nn timp nedeterminat. Foarte fericita trebue sh fie Tran-
silvania, cand noi am fi in stare sa anticipam o lege. Eu cred,
domnilor, ea noi atata lama avem, atatea legi si institutiuni avem
de a face ci introduce constitutionalminte in patria noastra ca as o
vedem data oranduitk bine, incat nu ne rama'ne timp de a face
legi anticipative pentru un timp mai tarziu. (Sehr gut!) Este a an-
ticipit o lege eand facem o lege pe care nu avem de cuget a o
pune numai dealt in lucrare, ci a o amanh, pe un timp indelungat.
Motivul de frunte adus in contra paragrafului acestuia 22 este impo-
sibilitatea, ca adeca mai ales in scaunele sasecti nu este cu putinta
a aduce in lucrare in toata estensitatea ei legea aceasta. Intreb
*) Din *Gaza. Transilvanieic, anul 1863 numgrul 97.

www.dacoromanica.ro
 876

instt eu pe acei domni cari voese amanarea legii acesteia, CA stau ei

buni a la terminul pus de domnul regalist Filtsch nu va fi tot
imposibilitatea aceasta in fiinta?
Eu zie ca va fi si atunci, cand apoi ear' sii, va lumina, si asa
putem sa ajungem casul acela, ca nu in 10-20 de ani, ci in secoli
BA se fact% amA,narea, athrnind toate dela aceea, a invAta-vor Un-
gurii si Sasii limba romans cum se cade, sau ba ? Ear' pentru-ca
BA nu se mai poata amina din causa nestiintei limbei, ar trebui, si
en aisi fi asteptat dela domnul propunator se mai fi proieetat un
paragraf in care sa se zica, ca peste un an sau trei nu mai pot fi
amploiati in jurisdictiuni eu poporatiune mestecatA cleat numai aceia,
cari cunose aceste trei limbi. Daca nu sti acest paragraf, atunci
trebue sa cred, ca in propunerea amintith trebue BA fie ascuns si
cugetul de a nu se vedea push' in lucrare legea despre Intrebuin-
tarea celor trei limbi ale terii. (Asa e 0
Inca Cu ocasiunea desbaterii generale am avut onoare a de-
okra, ca nnul dintre cei mai salutari paragrafi e paragraful 22,
unde se hothreste punerea in lucrare a acestei legi. Pe Volga aceasta
raman si astAzi si zic, ca deli nu pe toti, dar' pe cea mai mare
parte a locuitorilor Transilvaniei 'i-ar atinge foarte amar, 'i-ar lovi
o mare durere, vazind at dupa atita asteptare punerea in lucrare
a acestei legi are sa se mai amine, DumneTu stie pant -eind, caci
bine s'a amintit din partea unui deputat, ca viitorul este ascuns,
nu este al nostrn. Pe lingl toata strAdimia, pe MO toata inere-
dintarea in puterile noastrep insu-mi eu cred ca nu este nici un
membrn in aceasta cask care ar putea, spune en siguritate, &and se
va putek intimpla se vadtt ca judecatoriile $i toate diregAtoriile po-
litice sunt definitiv organisate. Pentru aceea, inalta casa, sunt ea
totul pentrn punerea numai deck in lucrare a acestei legi, se intelege,
ca nu astazi sau mine, ci numai dupa-ce va fi publicata cum se
cade. Pentru-ca o lege nu poate BA fie obligatoare panA nu s'a pu-
blicat. Atka pentru paragraful 22." (Oratorul raspunde apoi lui
Popea, ca n' are euviint a critica luerarile dietei, unde a luat si el
parte, si ii respinge afirmarea, a inalta cash' s'ar fi abatut in de-
eisiunile ei dela principiul egalei indreptAtiri).*)
Bud acker sa, teme, c5, legea nu va putea fi respectata
nici In partile ei esecutabile. Propune ca paragrafii 3 F,d 5
sa, fie pui In vigoare numai dup5, trei ani. Se cere In-
*) Din ) Gazeta Transilvarsieit , anul 1863, numarul 97.

www.dacoromanica.ro
 - 877 -
cheierea discutiei. Deputatul Dr. Rafiu renunta la cuvant.
Regalistul Filtsch se esplica. Spune c amanarea nu o cere pad
graecas calendas", ci numai pang, la definitiva organisare
administrative i judicial* a tarii. Ceialalti cari mai aveau
sa, vorbeasca, renuntA toti la cuvant, i presidentul pune
la vot paragraful, acum al 2r-lea, care se prime& In tex-
tuarea regimului. Pentru. edinta urmatoare se pune la
ordinea zilei a treia cetire a proiectului de lege despre In-
trebuintarea limbilor. edinta se incheie.
.yedinta XXX VII.
Tinuta In 29 Septemvrie. Se cetef}te ci autentica, pro-
tocolul edintei din urma. Se cetete apoi titlul, k}i in urma
paragrafii proiectului (acum articolului) de lege despre In-
trebuintarea limbilor tarii, In toate cele trei limbi ale Ar-
dealului, i cu unele indreptati stilare se declare primit i
in a treia cetire, i anume cu unanimitatea voturilor. Textul
romanesc al articolului de lege e urmatorul :
Articol de lege
.privitor la intrebuintarea celor frei limbi ale /aril in comunica:-
fiunea publics oficioasti.
1. Cele trei limbi ale %aril, adeca limba ungara, germane
si romans sunt egal indreptalite in comunicaVunea publics nfieioasa.
2. Partilor le sta in voie a intrebuinta- in toate esibitele de
on -ce soiu, cum si in toate pertractarile oficioase, on -$i -care din cele
trei limbi ale .ciirii.
3. Cererile verbale ale partilor, cum si fasiunile acelora,
mai incolo ale martorilor si pricepatorilor de lucru, se vor WI la
protocol Intr'una din cele trei limbi ale iarii, 9i anume, in aceea pe
care o va numi partea, martorul s'au pricepatorul de lucru, care e
de ascultat.
. 4. La pertractarile judecatoresti, in si afara de cause con-
traverse, and participa mai multe park, ii sta in voie fie-eareia
parti a intrebuinta, orki-care din eele trei limbi ale Iarii.
. 5. Esibitele partilor, on cererile lor, date la protocol, trebue
resolvate in aceea -ci limba in care a fost facuta petitiunea sau cererea
luatii la protocol.
. 6. in casurile acelea, cand participa mai multe parf, se
vor espeda decisiunile judecatoresti, cum 9i motivele, in limba aceea

www.dacoromanica.ro
 - 878 -
In care a fost compusl petitiunea sau incusa, respective intaiul
esibit sau intaia eerere verball. Celoralalte pArci li-se vor espeda,
fit cererea lor, $i traduceri din decisiune, in acea limbs, in care au
luat ele parte la pertractare.
. 7. Pertractarea finall-verball, publicarea si espedarea Ben-
tintei, se va face in aceea din eels trei limbi ale tArii, care e limba
maternA a acusatului. Totusi are acusatul voie lisbera a-'i alege
pentru aceasta alta din eele trei limbi ale tarii, pe care el insl trebtfe
sa o priceaph.
. 8. Deeisiunile oficiilor si judecatoriilor mai inalte se vor
espedit asemenea in limba aceea in care trebue date piirtilor aceste
decisiuni, dupl dispositiunile paragrafilor 5, 6 si 7.
. 9. Fie -tine poate intrebuinth in pertractarile publice ori-
si-care din cele trei limbi ale WI
. 10. In comunele cetAtenesti si sAtesti defige limba aface-
rilor interne in trebi comunale representanta comunei.
. 11. In municipiu defige limba pentru afacerile municipale
representanta respectivului municipiu.
. 12. Determinatiunile paragrafilor 10 $i 11 vor aveit valoare
totdeauna numai pe cat va Linea activitatea representantei municipale
on comunale. Dupe decursul acestei activitAti se va putea, face o
conclusiune nouii in privinta defigerii limbei de afaceri a comunei
on a munieipiului.
. 13. Toate impArtasirile, estradarile, ordinatiunile, man-
datele ci alts asemenea, se vor emits de cAtrA autoritAtile super-
ordinate catrA aceste municipii, comunitati si catrA oficiile si jude-
chlorine lor, sau tetra corporatiunile biserieesti, si de alt soiu, in
aceea dintre cele trei limbi ale thrii, care e limba oficioas1 de afaceri
interne in trebile lor municipale si comunale, s'au in aceea de care
se foloseste corporatiunea sau institutul, fie eclesiastic on de
alt soiu.
. 14. Comunele gi municipiile, oficiile gi judecAtoriile lor,
precum si corporatiunile bisericecti, on de alt fel, si judecatoriile
eelesiastiee, in comunicatiunea reeiprool $i uu oficiile lor superioare
vor intrebuinth, limba lor proprie interne de afaceri.
. 15. In comunicatiune cu oficiile cos. reg. militare se vor
folosi comunele de limba lor proprie, ,ear' municipiile si oficiile lor,
dupa putintA, de limba germanl.

www.dacoromanica.ro
 379

. 16. Limba oficioasa interne a oficiilor municipale ci a ju-

decatoriilor municipale e aceea, care e ci a muncipiului respectiv. in
comunicatiunea presidiala de serviciu a tuturor autoritatilor i ofi-
ciilor se concede a se folosi fie-care dintre cele trei limbi ale tarii,
fare restrangere.
. 17. Limba oficioasA interns a celoralalte oficii gi curd ju-
decatorecti, cum ci a comunicatiunii acestor oficii i curti judecato-
recti intre sine, i en oficiile ce se afia in afarA de marele principat
al Transilvaniei, se va determink pe calea ordinatiunilor.
. 18. Limba de invatamant in ecoalele poporale 1 medii,
apoi in institutele superioare de invatamant o defig aceia, cari an
de a ingriji pentru sustinerea ccoalelor respective i a institutelor
superioare de invatamint.
. 19. Matriculele eclesiastice se vor purta intr'una din eels
trei limbi, cari aunt declarate in -ul 1 de egal indreptatite. Alt-
mintrelea le sta in voie confesiunilor singulars a determink spre acest
stop, in eontelegere eu regescul guvern, i aka limbs.
. 20. Toate legile tarii, cari stau in contrazicere en aceste
determinal%iuni, aunt desfiintate ci scoase din activitate.
. 21. Puterea obligativa a acestei legi intra in activitate fare
amanare. *)
Dupa enuntarea facutti din partea presidentului, ca
proiectul -de lege, In textuarea aceasta, e votat i In a treia
cetire, sedinta se Incheie.

Inarticularea diplomei ci a patentei.

.Yearinla 'XXVIII:
Tinuta In 30 Septemvrie. Se ceteste i autenticti pro-
tocolul giediMei premergatoare. Urea apoi tribuna Ran-
xicher, si in calitate de raportor al comisiunii Insarcinate
cu elaborarea unui proiect de lege despre inarticularea di-
plomei din 20 Octomvrie 1860 si a patentei din 26 Fe-
bruarie 1861 rosteste o vorbire mai lungs, In care face
istoricul faselor prin cari a trecut Ardealul dela nefericita
bataie dela Mohdcs pang In zilele de acum, li constatand,
ea, In sala istorica In care se aflA acum dieta Ardealului a
fost decretata trecerea Transilvaniei sub sceptrul Austriei,
) Din sTekgraful Romang, anul 1863, numitrul 88.

www.dacoromanica.ro
 - 880 -
Eli cs aici s'a primit sanctiunea pragmatica, basa unitatii
imperiului austriac, maga, dieta sa primeasca i proiectul
de lege ce 'i-se va presenth acum spre votare, pentru-ca el
creeaza o noun epoca In viata publics, a Transilvaniei. Ce-
tete apoi proiectul de lege, impreuna cu diploma si patenta
In limbo, germanal In urmA Lciszldffy le cetete toate In
limbs maghiarg, i Joan Pufcariu in limba romAna.
Textul rornanesc al proiectului e urmatorul :
Noi, Franeise Iosif Antaiul, din gratia lui Dumnezeu impArat
al Austriei, rege apostolic al Ungariei, etc. etc. facem prin aceasta
de stire si cunoscut :
Representantii iubitului nostril mare prineipat al Transilvaniei,
convoca%i prin reseriptul nostru regese din 21 Aprilie 1863 pe
1 Iulie al acelui an in libera noastrA cetate regeaseA Sibiiu ci adunati
acolo in dieth ne-au subcternut pe tale constitutionals un articol
de lege privitor in primirea diplomei noastre impArAtesti din 20 Oc-
tomvrie 1860 ci a legii fundamentale din 26 Februarie 1861,
estradata asemenea in forma anei diplome imphratesti, in legile
tArii marelui prineipat al Transilvaniei, pe 1anga prea umilita for ru-
gAminte depusg. in representatiunea lor, pentru-ca sA. dam acestui
articol preagratioasa noastra acceptare, eonfirmare 1i sanctionare.
Cuprinsul acestui articol de lege este urmatorul :

Articol de lege
despre primirea ambelor diplome imptircilefti, din 20 Octomvrie
186o ,ci din 26 Februarie 1861, in legile /aril marelui principal
al Transilvaniei.
Duph-ce Sacratisima Sa Maiestate ces. reg. apostolicA, prin prea-
gratiosul rescript din 15 Iunie 1863, diploma imparAteasch din 20 Oc-
tomvrie 1860 estradatA in toate trei limbi ale tArii si legea fun-
damentall din 26 Februarie 1861 despre representatiunea imperiului,
estradata asemenea ea diploma imparAteasca, le-a impArtAsit dietei
si a provocat-o pe aceea-si BA treacA ambele aceste documente intre
legile Orli, in textul autentic ci fn eele trei limbi ale tArii ;
dupe -ce in urmarea acestora representantii marelui prineipat
al Transilvaniei, adunati in diets, intru multAmitoarea recunoactere
a binevoitoarelor ci preagratioaselor scopuri ale M. Sale indreptate
spre statorirea unei ordini constitutionale de stat, care se manifestA
atat in restaurarea constitutiunii transilvane, cat si in darea (acor-

www.dacoromanica.ro
 881

darea) constitutiunii imperials pentru toate popoarele ci thrile intregei

monarchii, in preaumilita for adresa din 21 August 1863 ici desco-
perira vointa de a implini pro voearea emanata de catch M. Sa pen-
tru-ca se treach ambele diplome in legile tarii in mod ca acela,
incat dieta al compunh despre aceasta un articol de lege anumit si
sa-'l supuna M. Sale ces. reg. apostolice spre preagratioash sanctionare ;
dupa-ce in fine, Saeratisima Sa Maiestate, prin preagra %iosul
rescript din 5 Septemvrie 1863 in aceasta vointa a binevoit- a vedeh
cu complacere sincera un document invoit al neclatitei credinte si
alipiri catra glorioasa ci augusta cash domnitoare, cum ci chtra tra-
ditiunile acelui trecut infra care stramosii au recunoscut en mul-
tamith si an mhrturisit pe fat h. deplina valoare a legamintii Tran-
silvaniei statorite prin sanctiunea pragmatics cu celelalte regate O.
tali ale intregei monarchii :
Sa decide cu invoire bucuroasa, tare ci nerevocabila, ca ambele
adese memorate diplome imparatesti, din 20 Octomvrie 1860 si din
26 Februarie 1861, sa se iee ci sit se petreaca in legile tarii marelui
principat al Transilvaniei, din cuvant in cuvant, precum urmeaza :
(A se vedea textul diplomei in )Cartea de Aurc, vol. II. pag. 109,
ci textul patentei in acelaci volum, pag, 270.)
Aceasta prea umilita rugaminte a credinciosilor nostri repre-
sentanti ai iubitului nostru mare principat al Transilvaniei, adunati
in dieta, primindu-o noi cu complacere, dam artieolului de lege trecut
mai 'sus intru tot cuprinsul Ili ces. regeasca ci domneasca imastra
acceptare, confirmare ci sanctionare, ear' pe memoratii credincioci
representanli ai acelei taxi ii asiguthn, a aeest articol, petrecut prin
aceasta in cartea de legi a marelui principat al Transilvaniei, it
vom face sa fie observat prin toti ai nostri credincioci, intocmai pre-
cum noi pe acelaci in puterea acestui document al nostru de acum
11 acceptam, ratificam, incuviintam $i confirmam". (Urmeaza datul).*)
Ia acum euvantul
Eftiscofrul .,Caguna: Malta casa I Cu mai multe prilejuri
mi-am descoperit parerea in privinta acelor doua diplome imph-
ratesti pentra inarticularea carora eomisiunea ad hoc a acternut
inaltei case un proiect de lege. Descoperirile mele facute in
privinta aceasta aunt cunoscute, nu numai in patria noastra, ci
ci mai departe, afarfi de patrie. Ele au ecit in brocuri si mai in
toate gazetele patriei noastre $i, ale monarchiei intregi. Eu ci asthzi
*) Din Td. Romani, anul 1863 numfirul 88.

www.dacoromanica.ro
 382

Bunt patruns de aceea, cA convingerile mele cele de pang acuma

despre cele doua diplome impArAteati imi fae convingere noun pa-
trioticA ci moralA, ca Be ma declar ci cu acest prilej, ca eu Bunt
pentru ele O. dares inartieularea lor, ell aceea, ca aceste mAsuri sa
rAmana pentru toti timpii in vigoarea for cea genuinA. Eu Bunt
patruns, a diplomele acestea Bi mAsurile cele ce aunt depuse in ele
Bunt urmAri naturale ale desvoltarii vietii noastre sociale
A,
ci de stat.
Eu aunt din suflet pentru efectuirea hotaririlor acelora pe cari M.
Sa imparatul nostru le-a depus in aceste douh hfirtii ale sale, pen -
tru -cg convins aunt Bi despre aceea, a numai ci numai pe langh
moralitatea cuprinselor in aeeste doua diplome putem fi ferieiti, not
Bi posteritatea noastra.
Am greli, domnilor, child drept barometru al afacerilor noastre
legislatorice am hilt de directiune barometrul timpilor de mai nainte.
Vedem el firea in tot anul iqi face cursul sau prin cele patru pArti
ale anului. inteo parte sA reinoecte, in eeealalta sA desvoaltA, in a
treia vine la maturitate, li in a patra incepe a apune. intoemai
aca este ci en curgerile lucrurilor politice. Lucrarile lume9ti li
omenecti au un inceput, au un timp de desvoltare, au un timp
de maturitate, ci apoi urmeazA in sfarBit timpul apunerii. Aceasta,
dupe phrerea mea, se poate observe domnilor ai sa poate pipli
ci in viata popoarelor. De nu ar fi asa preeum zic, atunei
na am aveh feliurimea cugetelor, institutiunilor, legilor. Atunci am
aver, intoemai numai ci numai o carte de legi, precum avem b
carte a vietii, Banta scripturA. Noi suntem, domnilor, la inceputul
unei vieti noue politice Bi patriotice fatA cu imprejurarile de mai
nainte. Suntem in stadiul acela, el este el se reinoiascl edificiul
constitutional cel vechiu al patriei, pentru-ca aunt convins, eh dach
nu se va reinoi edificiul acela, ci se va lAsh in starea lei de mai
nainte, atunci nu se va putek sustinea.
Oare nu este a moralitate de cel mai mare pret in diplomele
acestea impArhteSti, and toemai in ele vedem nicte puteri noue
sanAtoase, cari reinoesc ci ne asigura constitutiunea patriei inteun
chip, ca sa nu se nimiceaseh?
Stin prea bine, domnilor, cA vor fi Bi de aceia, cari vor aveh
nicte banueli in privinta cuprinsului aeestor doul diplome imparateti,
bAnueli ca acelea, cA adeel Bi mai mult se va cere din constitu-
%iunea patriei de mai nainte, deeum este astIzi cuprinsul diplomelor
acestora.

www.dacoromanica.ro
 883

Eu nici-decum nu pot sa dau mina cu unii ca acestia, can

asemenea banueli au, pentru-ca cetind si earaci cetind eu diplomele
acestea am gAsit, ea cuprinsul for este precis, clar, liberal con-
stitutionalminte, aca meat nu lase loe la banueli, si nu lass loe
pentru niste tAlmAciri stangace.
In sfirsit, domnilor, marturisese, a poate aveit si una $i alta
diploma vre-o imperfectiune, insA de aci ar fi un lucra gresit a
aduce banueli nefundate, bAnueli can numai suspitiuni netemeinice
ar Ewa de bass. Conced, domnilor, ca in diplomele acestea se a&
ceva imperfect. Cum sl nu se afle, domnilor, sand etim, ca nimic
nu e perfect ce a facut mina omeneascA ? Eu a-'i zice din viata
mea practice, ca aceea ce ar fi in diplomele acestea inperfect, prin o
viata patrioticA, moralA si inteleaptA, lesne se poate face perfect.
Dela popoarele de sub sceptrul M. Sale atarna aceea, ea cuprinsul
eel precis, liberal, moral ci constitutional din acele diplome A fie
pentru popoarele sale o binecavintare obsteasel. Apoi, domnilor,
este ci o medicine de a se ingradi in contra vreunei primejdii con-
stitutionale. Sunt moduri, cum o lira constitutionals BA-'O sustina
drepturile constitutionale, ci adeca, prin representantii sei maturi in
OH* si cunostinte politice, prin o cutezare morala a representantilor
sei adunati" in legislatinne. Nu ctim Inca nici o tarn constitutionals,
unde representantii poporului nu ar fi interpelat pe unul sau altul
dintre ministri, cA de ce cuteaza se face ordinatiuni in contra
cutarei sau cutarei legi ?
Cu banueli, domnilor, nu ispraveste nimeni nimica, dar' isprA-
veste on stiinta, ispraveste en cutezare morall. Pentru aceea zic,
el noi avem astazi ci vom Ewa ci pe viitor necesitate a ne
ingradi pentru sustinerea legilor positive constitutionale ale patriei,
si dad, vom vedek ca un ministru, un cancelar aulie, nu se poartA
duet legile positive, atunei la dietA 11 vom interpelit ca sit se declare
cum intelege ministrul sau eancelarul aulie cutare si cutare lege,
cand dansul a dat dupil parerea noastra o ordinatiune care vatama
legea positivA.
MA due mai departe. Ce obiecte vor fi acelea la senatul
imperial, la earl vom hat parte ci noi, ea Ardeleni, le stim
acelea. Vom fi acolo, ci dace vom vedea ca eancelarul aulie tran-
silvan, sau alt ministru, face masuri spre vatamarea legilor funda-
mentale pe cari vrem sft be inarticulam arum, 11 vom provoch sA
ne spunA pe ce bast poate sA facA uncle masuri eau ordinaciuni

www.dacoromanica.ro
 384

ca aeestea ? De unde urmeaza, el en banueli nu ispraveate nimeni

nimic pe terenul politic, dar' isprAveate cu atiinta, isprAveate Cu
cutezarea morall.
Aceatia aunt, domnilor, aplratorii unei vieti eonstitutionale.
BAnuelile sunt niate arme can sit' intorc asupra acelora dela cari
provin. Acestea lAsand inainte, mA declar pentru proiectul de lege
adus inainte din partea comisiunii ad hoc spre inarticularea acestor
doul diplome, adaogand numai atitta, el corpul acesta legislativ,
deal tinAr in forma sa, ar arata ai dovedi o judecatl care 'i-ar aduce
vazii prea mare tend proieetul aflator la ordinea zilei '1 -ar primi
unanim". (Bravo !) *)
Conrad Schmidt rosteste o vorbire mai lung, In fa-
vorul proiectului de lege, dorind, ca dieta sa, arate la pri-
mirea lui entusiasmul manifestat In casuri analoage, la
anii 1722 si 1744, din partea dietelor de atunci. Ur-
meaza,
Joan Puvaria : rtnalta cask! Viata unui stat, sau a unei
tali, are mare asemlnare ell viata unui om singular. Vin intrInsa
momente inainte, cari decid asupra sortii, asupra viitorului lor. Asa
este ai on tara noastra. In istoria patriei noastre aflAm doul feluri
de momente decizatoare, momenta de acelea, undo tara nisuia spre
o aaa numitA independenta, al momente de acelea, in cari se strA-
duilt a se lipi cat se poate mai tare de casa domnitoare austriaca.
De cate-ori tam noastrA 'yen' in posifune de a se strAdul dupe
oare-care independentl, de atatea-ori deveni mai dependentA, in
afara de cuceria strAinului, in lAuntru de un spirit de suprematisare,
de un spirit de egoism, de un spirit de asnprire, Cu un euvant, vine
in dependenta de continue rAsboaie civile. Ear' de sand Ora noastrA,
vrtzttnd aeeasta a sa trista soarte, a apucat o eale mai nimerita,
ealea de a se lipi cAtrA tnalta ma austriael, de atunci tara
noastra a inceput a inflori, a se apropil de fericirea care se cuvine
unui stat.
Ast-fel de moment, dupl-cum am auzitai dela dl referent
Rannicher, a fost in anul 1691, dud tara noastra a scapat de
domnia cutropitoare a semi-lunei ai a intrat sub seutul austriac, ai
In anul 1722, And regulandu-se succesiunea la tron, s'a mantuit
Ora de pretensiunile partieularilor la tron, cari au sguduit taxa
*) Cf. D Tele/. Rondstc, anul 1863 numArul 88 Qi aZiarul stenografic al
dietei transilvanec, pag. 497-498.

www.dacoromanica.ro
 885

aceasta mai multe Bute de ani i earl au surpat attttea staturi elee-
torale.
Astazi, domnilor, am sosit la al treilea moment al deciderii
sortii patriei noastre, care se deseamna prin inarticularea diplomei
imparatqti dela 20 Octomvrie 1860 i a patentei din 26 Febr. 1861,
in legile patriei. Prin aceasta, domnilor, ni-se deschide poarta la
dreptate in patrie, la egala indreptatire a tuturor locuitorilor gi la
intarirea puterilor materiale i spirituale, atat ale tarii aeesteia, cat
i ale imperiului intreg, cu un euvant, domnilor, prin aetul acesta
devine nu numai statul tare i mare, dar' gi singularii la acea fe-
ricire, care o tintete fie-care om facut dupe chipul i asernanarea
lui Dumnezeu, gi fie-care cetatean care are de a se bueura, de un
stat bine organisat.
Ar fi de prisos a ma lash in desraprarea urmttrilor actului
de astazi, ar fi de prisos, domnilor, pentru-ca acum starea chestiunei
nu este vointa de inarticulare, pentru-ca aceasta este de mult ho-
taritii, i mai de aproape hotarita din qedinta aeeea, &and Eseel.
Sa domnul episcop Saguna a facut motiunea, qi ea sta hotarita in
inima noastra a tuturora, gi acuma, ea totdeauna. Si data domnul
comite al natiunii sase0i a zis, ca e de mult hotttrita in inima na-
%iunii saseti, putem sa ne provocam ci noi in actele noastre nationals,
ca vi la Romani e o dorinta, care s'a manifestat inert dela 1848, de
cand am pkit pe terenul public. (Bravo 1)
Aga -dare, domnilor, fiind astazi status quaestionis numai
despre aceea, eh voete inalta cash' a primi forma inarticularii ae
dupe -cum a elaborat-o comisiunea, en pe scurt gi din acele temeiuri
pe eari domnii antevorbitori ai mei foarte precis le-au adus inainte ma
declar pentru aceea, gi doresc din inima, ca noi cu totii s ne alaturam
langa forma elaborate de comisiunea ad hoc (Bravo I) i sa o primim
de conclus al casei eu un entusiasm pe care '1-au aratat protoparintii
nostri la asemenea acte i pe care '1-am aratat gi noi, sand s'a field
propunerea pentru inarticularea acestor aete de stat." (Bravo !) *)
Plecker vorbete In favorul proiectului, ear' dupa el
urmeazA
loan Bran de Lemenyi: ninalt presidiu! inalta dicta I Am
auzit mai de multe-ori pans acuma in edintele trecute, i anume,
cand era, la ordinea zilei inarticularea natiunei romtine, 9i dupe
aceea, cand era la ordinea zilei declararea egalitatei limbilor tarii,
*) Din *Ziarul stenografic hl dietei tramilvane., pag. 499-50(1
20
www.dacoromanica.ro
 38G

am auzit zicandu-se, el ne aflam la pertractarile unor momente de

mare insemnatate, ba dupa-cum s'a esprimat unul dintre vorbitori
eu ocasiunea aceea, sa pare). aceasta Bala en mult prea mica, cu
mult prea stramta pentru marimea ai insemnatatea acelor obiecte
ce se aflau atund la ordinea zilei,
Domnilor 1 Cu cat mai de mare insemnatate este obiectul
despre care ne consultam de present, ci cu cat mai presus de toate
acele chestiuni este obiectul ce se afla ae,um la ordinea zilei Daca
s'a zis atunci, ca sala aceasta este prea stramta, in adevar trebue
sh zic astazi, ca este cu mult prea stramta, cu mult prea mica
dupa marimea obiectului ce se afla.' de present la desbatere. Atunci,
domnilor, tend era, vorba despre inarticularea natiunei romane, se
tratk despre soartea unui milion gi jumatate, asemenea cand era,
vorba despre declararea egalitatii celor trei limbi ale tarii, se trath
despre doul-trei milioane. Astazi insa, domnilor, este vorba despre
mai mult dealt 30 ai atatea de milioane, pentru-el este vorba despre
primirea in legile arii ale marelui principat Transilvania a acelor
doua legi fundamentale, adeca a diplomei imparateati din 20 Octomvrie
1860 al a patentei sau diplomei din 26 Februarie 1861.
Cu mult mai presus sunt aceste acte, cu mult mai marete Qi
de o insemnatate mai inalta sunt aceste legi fundamentale, decat
celelalte doul obiecte mai nainte pomenite, pentru-ca acestea sunt
basa acelora, acestea aunt ai vor fi pentru toti secolii garanta gi
fericirea natiunilor $i limbilor patriei noastre ci a intregei monarchii
austriace. Prin aceste doult legi fundamentale nu numai ca s'a re-
staurat constitutiunea marelui principat al Transilvaniei, ci s'a in-
deplinit ai perfeetionat tocmai in acea parte, in care era, in cea mai
mare confusinne, in care erh mai nedreapta, de oare-ce prin aceste
doul legi fundamentale s'a dat ocasiune representantei poporului
marelui principat al Transilvaniei a luit parte in consiliul imperial
pe o tale constitutionall la consultarea ci deciderea celor mai in-
semnate obiecte, adeca in privinta finantelor, in privinta comuni-
catiunei, ai in privinta mili iei, sau a intregirei glorioasei armate
austriace.
Am zis, domnilor, el constitntiunea Transilvaniei prin acestea
doult legi fundamentale s'a perfectionat, s'a indeplinit tocmai in acea
parte in care parte constitutiunea Transilvaniei fusese in timpii
trecuti mai nedreapta, mai apasatoare ci mai necorespunzatoare
intereselor i binelui comun al patriei. Domnilor, de s'ar fi ridicat

www.dacoromanica.ro
 887

din partea -ori-ekrui membrn al acestei inalte case 'vre-nn euvAnt,

care on si din ce privintk ar fi adus inainte numai o mica Were
in contra acestor salutare legi fundamentale, in contra primirei si
inarticularii acestora in legile patriei noastre, a-si putek en inlesnire
a aduce mai pe larg ,cele mai eclatante motive spre resfrangerea
aceleia, asemanand funestul trecut en fericitoarele principii deelarate
si mArturisite toemai de M. Sa ces. reg. apostolicA in euprinsul
acestor dank legi fundamentale; insa 9tim ca toll mult stimatii ante-
vorbitori, pktrunsi de acelasi genie fericitor al acestor marete aete
de stat, patrunsi de aceeasi convingere ca si mine insumi, pe in-
trecute an declarat, au adumbrat din toate partile euprinsul acestor
doutt legi fundamentale, ca garanta a ferieirei patriei noastre, ca
mijloc de a trece pe cale constitutionall peste thrmurii ingusti ai
marelui principat Transilvania, si a da mans cu toti fratii nostri din
intreaga monarchie austriack, sk stee nestrAmutattt In lkuntru si in
respect in toate pkrtile din afartt. (Bravo 1)
S'a zis din partea domnului deputat al Sibiiului si eomite
sasese, a natiunea saseasett a simtit bucurie in inimk sand a
salutat aceste legi fundamentale si a cerut in dietk punerea acestora
in lucrare. (Asa e !) A zis la aceasta si mult stimatul meu amie si
deputat al FAgarasului, Puscariu, ea si natiunea romans a dat asemenea
declaratiuni si a manifestat dorintele sale tot in interesul acesta, !nett
de atunei, de &And am pit pe terenul public-politic, dela anul 1848.
AdevArat. La aceasta mai adaog numai, ca si mai deaproape natiunea
romans, atitt in eunoseuta conferenta dela Belgrad, intre ai ekrei
membri avuiu onoare a ma numArk si eu, eat si mai de curand, in
congresul national din Dumineca Tomei, in 15 Aprilie 1863, s'a
declarat unanim, cu un entusiasm adevarat patriotic pentru aceste
dank legi fundamentale. Tot in acest eongres national s'a votat din
partea natiunei romitne en asemenea entusiasm o adresk de multk-
mita M. Sale ces. reg. apostolice, in care natiunea romans s'a
declarat pentru legile acestea fundamentale si a cerut sa ni-se dee
a dietk pentru Transilvania si sk ni-se dee ocasiune a sprijini din
toate puterile parintestile tendinte ale M. Sale pentru ferieirea patriei
si regularea corelatiunilor ei interne si fatk en intregul imperiu
austriac.
in nrma acestora en eel mai profund simt de multAmire si
de reverintfi dark M. Sa ces. reg. apostolick zis si eu cu domnul
deputat al Sibiiului si comite sasesc, ek astkzi ne afiAm in acea
20*
www.dacoromanica.ro
 388

milrita positiune in dieta Transilvaniei, undo ne sta la ordinea zilei

primirea $i inarticularea acestor dotal legi fundimentale, cari garan-
teaza fericirea viitoriului patriei noastre in legile marelui principat
Transilvania.
Deei, din aceste motive cuget, ca precum propunerea Escelentiei
Sale episcopului baron de Saguna, deputat al Salictei, in 12 Septemvrie
pentru inarticularea acestor legi fundamentale cu entusiasm si una-
nimitate s'a primit, aca cred eh 'i-se va implini ci acea descoperita
dorinta, ca inarticularea acestor legi fundamentale cu entusiasm ci
unanimitate sa se primeasel din partea Inaltei diete. Eu din parte-mi
sunt din suflet multamit si primese proiectul comitetului ad hoc, ca
dupa formularea propusa in proiect BA se primeasca inarticularea
acestor legi fundamentale in legile marelui principat al Transilvaniei:"
(Bravo I) *)
Afetropolitul 'ulatiu : nMaritil camera ! Din viata so-
cials practica stim aceea, ca o casa privata Inca numai atunci
poate fi fericita, and tatal familiei aceleia este om drept, sand
parintele acesta cu asemenea caldura iubeste ci -'$i imbratiseaza pe
toti fiii sei si sa ingrijeste totdeauna de securitatea for din afara
ci din liiuntru.
0 patrie Inca, dupa parerea mea, numai atunci poate fi fericith
pe deplin, cand Dumnezeu din osebita sa bunavointa 'i-a dat un
principe drept, temator de Dumnezeu, $i cand patria aceea are o
constitutiune asa de intemeiata, incat s fie in stare a o aparit, si
a-'i da securitatea si din afar& si din launtru.
Durere, domnilor, ea dui numai ceva ne uitam in paginile
istoriei patriei noastre, aflam el panti atunci, pana-cand pronia dum-
nezeiasca n'-a adus patria iubitil sub blandul ci prea-dreptul sceptru al
Austriei, n'am avut securitate nici in afad. nici In launtru. Cu cate
esemple n'aqi putea eu dovedi lucrul acesta, din istoria patriei
noastre, in care mai pe toate foile putem aft esemple de marile
ci desele pericole, cand chiar ci sub principii nationali, era nu numai
averea omului, dar' si esistenta si viata omului periclitata.
Poate-ca proniei dumnezee9ti 'i-a fost mile de patria noastra
pentru atata rabdare, vazand cum se darami, nu numai prin in-
cursiunile barbarilor, dar' $i prin certele din launtru si prin asu-
pririle ci nedreptatile eele marl cari se faceau mai cu sama acelei

*) Din iZiarul stenorrafle at &Wei tramilvanec, pag. 500-501..

www.dacoromanica.ro
 - 389 -
natiuni, care era, mai veche ci mai numeroasa in patria, 9i a trimis
aeel timp bine-venit, cand patria noastrA i natiunile ei de bunA-
vole sl se supung, sub blandul li dreptul sceptru al Austriei.
De atunci patria noastrA a inceput a resufla mai ucor, de atunci
a inceput patria noastrA., nu numai a reinvia, ca din morti, ci a in-
ceput a 9i infiori in toate partile 9i in toate ramurile ei.
Inca o natiune mai era, care era mai numeroasa in patria
noastra, care, deli in credintl ci alipire cltrA tron ci in servi-
ciul 9i jertfele sale cele marl. catra patrie nu o intrecea nici una
dintre conlocuitoarele natiuni ale patriei, totuci era strains si ne-
dreptatitA in patria sa, si care din toate beneficiile cele multe ale
domnitorilor din augusta case austriacA, cari prin o osebitl pArin-
teaseA ingrijire le-au varsat preste toate nationalitatile patriei, nu
s'a putut imparta9i deplin qi in acea masura in care ar fi voit acecti
preamarinimo9i 9i drepti domnitori, fiind-ca mAnile for le legase ego-
istica constitutiune a patriei, 9i aceasta a fost natiunea noastrA romans.
Insa, domnilor, Dumnezeu, care schimbg timpurile 9i poartg
in mans ci cA,rmuete soartea popoarelor a adus timpul qi pentru
aceasta 1 Si tocmai pe vremea &Ind natiunea noastra avek o mai
mare lipsa de ingrijire OrinteascA qi de un ajutor puternic, rindui
Dumnezeu la ocarmuire 9i pe tronul Austriei pe Sacratisima Ma-
iestate, pe preabunul ci preainduratul nostru ImpArat Francis Iosif I.
Acesta, ca un parinte adevArat, drept ci bun al tuturor natiunilor,
dorind prin administrarea dreptatii a ferici patria noastrA, in tot
ehipul s'a nevoit, ca intro celelalte nationalitati indreptAtite ale pa-
triei sa ridiee la demnitate de natiune ci pe natiunea romans, ear'
pe fiii ei, ca pe nicte adevArati 9i patriei gi tronului malt folositori
fii 9i credineioli supu9i ai sei, cu asemenea dragoste ci caldura pa-
rinteasca sA-'i imbratieze, 9i fiind-es legile cele vechi ale patriei
noastre 'i-au stat in contra, ca nici monarchia sa nu o poatl con-
solida, nici neindreptatitele natiuni ale impArtali de beneficiile con-
stitutiunii sa nu poata, cu oaregi-care intelepeiune dumnezeiascA
a aflat, el nu poate singur numai pe basa eonstitutiunii celei vechi
a ferici c1 pe natiunea noastrA credincioasA li numeroasa, dad', nu
va aduce in viata alte legi de stat Inca, pe al caror fundament
asemenea la toate natiunile patriei noastre 8129i arete dreptatea 91
sa-'9i manifesteze dragostea cea pArinteasel a sa.
Aceste legi fundamentale sunt diploma din 20 Octomvrie 1860
9i patenta din 26 Februarie 1861.

www.dacoromanica.ro
 990

Domnilor I Cand adhne cuget la spiritul legilor aeestora, aflu

intelepeinnea cea mai mare a marelui ci preadreptului monarch ci
domnitorului nostrn in aceea, eh in acestea legi fundamentals M. Sa
s'a ingrijit, ca sit avem secnritate in contra tuturor periclelor ee ne-ar
puteh veld din afarh, pentru-ea fiind legate en legatura vecinich
toate provinciile $i Virile de sub sceptrul Austriei spre aphrare, $i
eu atilt mai vartos inthrindu-se monarchial sh poatil da &Ili cu
toate viforele acelea, cari s'ar intampla $i ar veni asupra patriei
noastre sau asupra monarehiei. Eu aflu deei garantath odihna vii-
torului patriei si al tuturor popoarelor de sub sceptrul Austriei, aflu,
zic, garanIa, pacea si odihna cea din rauntru a patriei noastre, care
statornich numai asa poate eh fie, dach e basati pe egalitatea drep-
turilor tuturor naOunilor, care deodatit intemeiazA intre diversele na-
lionalitAti si dragostea comuna, cu care diplomele acestea leaga toate
nationalithlile din patria noastra.
Ce e mai frumos, domnilor, dealt eu toti veeinii, eu toti
oamenii a se intalni ca cu frati ? Ce e mai fericitor dealt in
deaproapele seu a nu vedea mai malt pe contrarul seu, asupritorul si
impilatorul seu, ei sh vezi pe fratele ten, pe semenul teul Si acest
beneficiu ni-l'a adus noul in patrie diploma din 20 Oetomvrie 1860
si patenta din 26 Febraarie 1861. A voit deei M. Sa, Ca un prin-
cipe drept si preaintelept, ca sh stearga ura ci invidia dintre toate
popoarele, sh uneaseh inimile popoarelor sale, pentru-eh si patria
noastra numai atunci poate fi fericita, ear' monarchia puterniea si in
Lail, data vor fi inimile popoarelor unite la olalth, dach va fi pacea
Ihrilor din launtru statorith, pe basa drepthiii si a egalitalii drepturilor.
Si oare cum s'ar fi putut altmintrelea uni inimile popoarelor
patriei noastre, deck numai pe o bash $i pe in fundament drept pe
care M. Sa 1-a pus in aceste done diplome? Dreptatea singura e aceea,
care face din nepreteni preteni, dreptatea e sing ura aceea, care e
in stare a leggy, o natiune de alts limba si confesiune cu alte na-
fonalithci de alte origini $i eonfesiuni. Fundamentul acesta darn '1
aflam not depus in diplomele acestea, fundamental sigurithlii pu-
blice, a monarchiei si patriei noastre, si leghmantul eel de dragoste
dat tuturor popoarelor, in numai in patria noastra, ci in intreaga
monarchia.
Spun drept, domnilor, ca eu in de o mare fericire ci onoare
aceea, Itch in numai naiunea mea, dar' ci conlocuitoarele naliuni
vor fi representate in eonsiliul imperial.

www.dacoromanica.ro
 - 391 -
De mare fericire in pentru aceea, pentru-el patria noastra
are lipsuri multe si doriri marl qi drepte, precum este usurarea po-
porului de contributiunea care Intru atata masura se ingreuneaza
pe umerii lui, incat sta se mai sub povara ei, si precum este mi-
litia si alto lucruri, la cari medicina eficace nicairea nu o putem
gasi, fsa'ra numai singur acolo, In consiliul imperial. Lips avem
deci toate nationalitatile ca sa ne dueem dupe medicina aceasta sa-
lutara, spre usurarea tuturor popoarelor @i claselor, pe care M. Sa
pentru toti a pregatit-o. (Bravo !)"
(Oratorul tine de mare onoare s ocupe loc si representantii
Ardealului in consiliul imperial, din care fac parte membri ai fa-
miliei domnitorului, continua apoi astfel):
. . . De aceea darn, in primirea si alipirea sa Writ* aceste
doua diplome sit nu soeoteaseA nimenea aceea, ea vre-o natiune in
Transilvania poate sa ne iee primatul dela natiunea noastra, romans,
care dela inceput en toata inima yi cu tot sufletul son s'a lipit
de diplomele si documentele acestea insemnate de stat ale Ma-
iestatii Sale.
Nu, domnilor, eu pretuesc si qtiu, ca toate natiunile s'au slit
sa dovedeascii in toate timpurile alipirea dad. tronul M. Sale, insa
in privinta aceasta indrasnesc fad a vatama adevartd sau constiinta
a zice, ca pe natiunea noastra in simturile acestea ale alipirii catra
tron ci augusta cash habsburgiea nu o poate nisi o natiune din im-
periul austriae a o Intrece, nici primatul dela natiunea noastra nu-'1
putem lass altora. De un mare ci vecinie document al neinfrantei
credinte a natiunei romane si a alipirii sale nemarginite catra tron
stie fie -tine, din anii cei neferieiti, din anii 1848 si 1849. Ear' on
cata caldura a intrebuintat natiunea noastra si eels doul diplome,
destul de invederat a manifestat natiunea romans si in congresul
national mai de curand tinut in Sibiiu, undo cu unanimitate a pri-
mit diploma imparateasel din 20 Octomvrie 1860 si patenta din 26
Februarie 1861. Cu acea caldura, domnilor, le ImbrAtiem si in
momentul de fats, si nu cred sa fie cine-va din partea natiunei noastre,
care cu toata inima sa nu vada bucuros inarticularea diplomei si
a patentei.
Deci dad; eu din partea mea Inca ma alatur si Bunt multamit
en formularea care s'a dat inarticularii acesteia din partea comi-
siunii, si primindu-o in tot euprinsul ei dorese, ca cat mai in grabl

www.dacoromanica.ro
 392

as le i vad aeeste amandouli sanelionate de Sacratisima Sa Maiestatea.

(Bravo! Sa trAiaseill)*)
Zimmermann recomanda asemenea inarticularea acestor
acte publice de mare importanO, i In urma presidentul
pune la vot proiectul de lege, dupa-ce 'i-a cetit de nou
Inceputul i sfaritul 4n limba maghiara. Intreaga dieta
se scoala In picioare, declarandu-se pentru primirea proiec-
tului, tntre sgomotoase strigari de: Hoch" qi sa. traiasca".
Au fost presenti 91 membri ai dietei. Presidentul enunta
primirea cu unanimitate a proiectului de lege i incheie
edinta.

Ardealul antra in senatul imperial.

.yedinia XXXIX.
Tinuta In 1 Octomvrie. Se autentica protocolul s,e-
diMei din urma. Se ceteqte /nvitarea comisarului reg. dietal
de a lua dieta In pertractare legislatorica propositiunea a
treia regeasca, despre leg-ea electoralet pentru dieta Ardea-
lului, spre care stop se comunica dietei proiectul regimului,
adeca, regulamentul provisor, dupA care s'a compus dicta
de fats.
Dieta considers regulamentul ca cetit, i. decide ale-
gerea unei comisiuni, care sa-1 censureze qi se fats dietei
rap ort.
Se cetete apoi comunicatul comisarului regesc dietal,
la care e alaturat rescriptul Imparatesc din 27 Sept. 1863
despre Intarirea In principiu a articolului prim de lege)
despre inarticularea natiunii romane i a confesiunilor ei,
cerandu-se uncle mici modificari (pe cari le eunoatem),
i apoi subternerea de nou a articolului, acum In forms
de lege.
Presidentul IntTeaba, data voete dicta sa se pronuace
acum asupra modificarilor propuse din partea cancelariei
aulice ? Dupa-ce vorbesc la obiect : episcopul .,Saguntz,
metropolitul .,Culutiu, Negruliu, Zimmermann, Hania, Bo-
loga, Pufcariu i altii, se decreteaza urgenfa obiectului i

*) Din sZiarul stenografic al add transilvanec, pag. 501 -503.

www.dacoromanica.ro
 - 893 -
alegerea unei comisiuni care In trei zile sa vine cu pro-
punere In faca dietei.
Se ceteqte in urma rescriptul fmphrAtesc, venit prin
mAnile comisarului reg. dietal, In chestia trimiterii de re-
firesentanli la senatul imperial dela Viena. Rescriptul e
datat din 27 Septemvrie 1863 i e de urmatorul -cuprins :
Noi, Francisc Iosif Antliul, din gratia lui Dumnezeu imparat
al Austriei, Rege apostolic al Ungariei, Regele Boemiei, Galitiei i
Lodomeriei, etc. Mare principe al Transilvaniei i comite al Sa-
cuilor, etc.
Dam de tire priceput representantilor iubitului nostru
i
mare principat al Transilvaniei, pe 1 Ellie a. c. la Sibiiu con-
vocati :
Defigerea modului in care sit se face alegerea deputatilor
Transilvaniei la senatul imperial am reservat-o prin biletul nostru
de mana, imp. din 26 Februarie 1861 regularii eonstitutionale, pe
calea legislatiunii tarii, i trimiterea acestor deputati la senatul im-
perial am deelarat-o, prin rescriptul nostru regesc din 15 Iunie a. c.
pentru desehiderea dietei emir, de una din acelea afaceri insemnate,
despre cari vom manda, s 'i-se propuna dietei proiectele de legi
atingatoare.
Fiind-ca Ins regularea definitive a acestei afaceri, pe calea
legislatiunii tarii, cum e de prevazut, va aye' trebuinta de timp
mai indelungat i pertractit' ri mai will= thietoare, i dupa-ce in
adresa voastra preaumilita din 21 August a. c. tetra not indreptata
a-ti declarat, iubitilor eredincioqi, ea sunteti gata a lua, parte la per-
tractarile senatului imperial in privinta acelor obiecte ale legislatiunii,
cari in intelesul articolilor I ai II ai diplomei noastre din 20 Oc-
tomvrie 1860 i al determinatiunilor respective din legea funda-
mentala. dela 26 Februarie 1861 despre representatiunea imperiului
privese la drepturile, datorintele i interesele comune ale tuturor
regatelor i tarilor noastre; dupa-ce in fine a-li intreprins a trece
aceste documente in legile tarii cu text autentic in toate trei limbile
tarii i yeti fi i esecutat aceasta, cum speram, pana la sosirea
acestui reseript al nostru : va provocam prin aceasta, iubitilor cre-
dincioi, ca qi pane atunci, pan& va fi defipt definitiv, cu confap-
tuirea voastra, pe Gale constitutionala, modul in care s se face
alegerea deputatilor Transilvaniei la senatul imperial, BA va pastrati
cuviincios influenta care vi-se compete in intelesul legii fundamen-

www.dacoromanica.ro
 - 894 -
tale din 26 Februarie 1861 la senatul imperial acum adunat in
pertractarea acelor afaceri, cari voim el fie tratate #i devise in in-
telesul articolului I qi II al diplomei din 20 Octomvrie 1860 numai
cu convoirea senatului imperial.
A.qteptAm deei en atat mai tare di veti corespunde, iubitilor
credinciosi, ca representantii marelui nostril prineipat Transilvania, la
diets adunati, cat se poate mai curand acestei provocAri, cu cat
ast-fel de afaceri comune paste putin trebue sa se iee la pertractare
ci decidere yi interesele cele mai momentuoase ale iubitului nostru
mare principat Transilvania pretind cu urge*, ca deputatii Tran-
silvaniei sa fie de fa*a in senatul imperial.
VA recomandiim tot odata iubitilor eredinciosi di va provochm:
sc alegeri fie acei 26 membri ai dietei, cari sunt a se trinzite din
Transilvania la senatul imperial in intelesul -lui 6 al legii fun-
damentale despre representatiunea imperiului, acum odatti acs, ca
dintre eele 8 despArtAminte in cari se imparte dieta dupe -ul 27
al regulamentului provisor de trebi, spre a upra pertractarea afa-
cerilor, despArtAmtuatul I i II sa aleagA cite 4, ear' III, IV, V,
VI, VII qi VIII cate trei membri din intreaga dieta, prin majori-
tatea absoluta de voturi.
Cand insa in vre-un despartAmant de acestea, sail in mai
multe, nu' ar fi de fata atati membri cari Bunt de lipsa in intelesul
paragrafului 33 din regulamentul provisor de trebi pentru a putek luh
conclus, on -cand un despartamant on altul din care-va canal, n'ar
voi, on n'ar putek intreprinde alegerile acestea, atunci membrii pe
cari era sa-'i aleaga de alt -cum un ast-fel de despartlimant pentru
casa deputatilor a senatului imperial ii va alege dieta singura dintre
toti membrii dietei, prin majoritatea absoluta de voturile acelor
membri ai dietei, earl iau parte la aceste alegeri.
Suntem ineredintati de altmintrelea, ea comitetele compuse in
intelesul -lui 28 al regulamentului prov. de trebi, $i acele ce se vor
mai compune, vor lucrit mai ineolo la proiectele de legi earl vi-s'au
trimis ci vi-se vor mai trimite, iubi,ilor credinciosi, ci pe timpul
cat vor fi bland parte la pertractArile senatului imperial membrii
dietei, pe earl ii yeti trimite in casa deputatilor a senatului impe-
rial, pentru-ca aduntindu-se dicta ears indata dupA ineheierea
ledintelor senatului imperial, sa fie in stare a reincepe ci continua
eu succes activitatea sa constitutionals spre deslegarea celor multe
afaceri momentuoase, cari an rtimas Inca nedeslegate.

www.dacoromanica.ro
 395

Pe langa care va ramAnem Cu bunhvointa qi gralia noastra

ces. reg. 9i de mare principe, nestramutaver apleeati. Dat in Ischl,
in 27 Septemvrie, anul unamieoptsutegasezeci 9i trei, al imparatiei
noastre al cincisprezecelea.Francisc Iasi/ m. p., Francis conte de
Nda'asdy m. p. In urma mandatului preainalt al Maiestatii Sale
ces. reg. apostolice, Nieolau conte de Teleki m. p.")
Rescriptul e cetit in toate limbile vi e primit cu acla-
mari. Cu toate acestea, era un curent in dieta contrar
rescriptului acestuia, dar' nu void nimeni sa paveasca pe
fata vi sa, iee positie ostila trimiterei de deputati la senatul
imperial dela Viena. S'a aflat deci cu tale a se face
numai propuneri de amanare, child intro forma, Cana
Intr'alta, dar' Para succes, cad majoritatea a acceptat ye-
derile celor-ce erau pentru urgenja obiectului dela ordinea
zilei vi pentru cea mai grabnica a sa resolvare. Se facu-se
vi o ast-fel de propunere, ca dieta sa, nu desbata acest
obiect pana nu-'vi va termina toate lucrarile de nature
interne. Primul orator, Mihail Binder, propune decretarea
urgentei vi alegerea unei comisiuni de 12, care In vase zile
sa vina, cu raport motivat In fata dietei. Obert e pentru
amanarea luarei vre-unei hotartri, pana In vedinta urmatoare.
Lassel asemenea. Presidentul Ii face atenti, ca ava ceva nu
e prevazut In regulament. Da apoi cuvantul lui,
Ladislau Vajda (ungurete): Marite preedintel Prea onorath
cash representative 1 N'am fost pregatit la aceea, ea asthzi BA pot
auzi preagratiosul rescript al M. Sale prin care ne provoaeh la
impiirtairea in consiliul imperial. Prin urmare nici la aceea n'am
putut fi pregatit, ca am sit vorbesc asthzi in obiectul acesta. De
oare-ce am fost insa de fath la cetirea aceasta, Imi in de datorie
a ma declarh.
De sate -ori M. Sa s'a adresat dark' noi pe calea gratioaselor
rescripte, de atatea ori ne-a vorbit en o francheth. 'cavalereasch, t;,i
eu alge ered, el tocmai din aceasta imprejurare putem deduce, ce
qi M. Sa ateapth dela noi, ca se descoperim inaintea M. Sale carat
f}i eu sinceritate despre tot ce vedem ca e bun in interesul qi binele
patriei.
Maiestatea Sa pe langit cea mai mare bunavointh nu poate
mijloci intro toate binele patriei, data noi vom neglege eel mai
*) Din sFoaia pentru mince, inima # literaturde, anul 1863, numirul 27.

www.dacoromanica.ro
 396

mare obligament al nostru catra patrie, adech acela, ca aceea ce

vedem eh e salutar pentru interesul patriei, sa qi deseoperim
MaiestAtii Sale.
Tocmai pentru aceea, imi tin ci eu de datorinth a declarh
en sinceritate, ca en din parte -'mi nu mg impArt4ese la bucuria
ce o are dicta asupra reseriptului regesc, intru-cat acest rescript
gratios ne provoach sa alegem de loc depntati pentru trimiterea la
senatul imperial. Pentru-ca sa nu fiu rau inceles eu spun, ca nu
voese sa, atac, nici diploma din Octomvrie, nici patenta din Februarie.
Acesta nu poate fi scopul meu, de oare-ce natiunea romans, al chrei
fiu Bunt ci eu, atat cu oeasiunea congresului, prin jurnale, cat c1
prin deputati, ad in diets, s'a declarat, eh ea sth pe terenul diplomei
din Octomvrie ci a patentei din Februarie, de oare-ce chiar ci
M. Sa zice in patenta din 26 Februarie, eh Cu toath energia ci
puterea sa imparateasch o va al:lark in contra a veri-ce atacuri. Deci
ar fi lucru de ris, ea en sa mil opun. Eu ea deputat roman numai
atunci a -'ci face aceasta, dach cutare 'mi-ar puteh esplich, ca a nu
primi diploma, a nu primi patenta, e un bine absolut. Iar' a prim!,
e un ran pentru patria mea ci pentru natiunea mea. Atunci, dei
a-'i fi numai singur, m'a-ci espune la on -ce urmari rele ci 'mi -a -ci
tineh de datorintil a-'mi esplich en sinceritate phrerea. insa de
oare-ce aceasta nu s'a intlimplat, eu declar de nou, eh nu vorbesc,
nici in contra diplomei, nici in contra patentei, ei voese numai
a spune, ca dupa parerea mea aceasta e dorinta partii celei mai
marl a poporatiunii Transilvaniei, eh adech, M. Sa sa se indestuleasea
cu aceea, ca sa ne erte, ca mai nainte sit pertractam causele
interne ale patriei noastre, sa ne erte ca sa Weptam sanctionarea
preainalth a proiectelor acestora de lege ci sosirea diplomei pe care
M. Sa s'a indurat preagratios a ni-o promite. Daci acestea se vor
intainplh, atunci bucuros &a votul la acesta, dar' eel putin pile'
nu vor fi pertractate propositiunile regevti, eu nu voiu vote pentru
trimiterea deputatilor la senatul imperial. (Presidentul it intrerumpe
facandu-'l atent, ca nu rescriptul e la ordinea zilei, ci intrebarea,
ca ce A se face cu rescriptul? Oratorul continua :) Ma rog de
iertare, numai sh pare ca nu e in legaturl cu chestiunea atinsh de
mine. Eu toemai aceea am voit sa proiectez, ea sei se ameine
fedinla aceasta, pentru-ca sh avem timp de a rumegk mai bine
obiectul qi al rughm pe M. Sa cu preaumilinta, sh ne conceadh
mai intaiu sa pertractiim pang, in fine propositiunile rege0i, c1 duph-ce

www.dacoromanica.ro
 897

proiectele in privinta acestora vor fi asternute M. Sale spre sane-

tionare, dupii-ce acelea ni-se vor retrimite sanctionate, si dupii-ce
vom ciipAtit si diploma promise, atunci sii binevoiasa a ne provock
sip alegem deputati pentru senatul imperial". *)
Rannicher e pentru propunerea lui Binder, ear' Zim-
mermann spriginete parerea lui Vajda i cere i el sa se
dee termin dietei pentru a putea atrage In desbatere i pe
cei-ce nu-'s acum de fate.
La votare se primete propunerea lui Binder. Se face
imediat alegerea comisiunii. Resultatul votArii se va co-
munica in edinta urmAtoare. Se cetete In urma repre-
sentatiunea pentru Inaintarea proiectului de lege despre
inarticularea diplomei i a patentei i comitiva catra co-
misarul regesc, cari primindu-se, edinta se tncheie.
,yedinia XL.
Tinuta, In 3 Octomvrie. A fost de scurta. durata. Se
cetete i autentica protocolul edintei premergatoare. Pre-
sidiul raporteaza, a In comisiunea pentru trimiterea de
deputati la senatul imperial au Lost alei cu majoritate ab-
solute de voturi urmatorii : Episcopul Fogarassy, Zim-
mermann, episcopul scaguna, Conrad Schmidt, Metropolitul
sSu/ufiu, Escel. Sa V. L. Pobj5, vice-presidentul guvernial,
Rannicher, Laszldffy, M. Binder, Baron Reichenstein, va
sa zica numai zece, earn voturi mai multe dintre ceialalti
au primit Aldulian i Moga.
La propunerea presidentului se decide, ca pentru doua
locuri in comisiune sa, se face votare noun, avand se ur-
meze scrutiniul numai decat. Se face votarea, si comi-
siunea pentru scrutiniu se retrage spre a constata resultatul,
ear' pane atunci se cetesc In limba romAna trei proiecte
de lege, presentate din partea deputatului Dr. loan Ra/iu
qi consotii, cu privire la interpretarea i modificarea unor
paragrafi din patenta imparateasca dela 21 Tunic 1854,
In acel tnteles, ca sarcinile poporului set fie ufurate.
Se cetesc petitiunile unor comune rurale din comi-
tatul Turdei i din comitatul Clujului pentru a fi incor-
*) Din DGazeta Trans.c, anul 1863, numirul 98-99.

www.dacoromanica.ro
 - 398 -
porate la parnantul sasesc si a fi supuse jurisdictiunii
sasesti.
Comisiunea scrutinatoare face cunoscut, ca, majoritatea
absolute, ca membri ai comisiunii de sus, au Intrunit-o
din voturile date : Aldulian i Mora, cari se declare, alesi,
ear' comisiunea complete,.
Presidentul provoaca comisiunea pentru propositiunea
a doua regeasca sa se Intruneasca la ora unu pentru a
preda comisarului regesc legea votata spre Inaintare la
locul preatnalt. in urma presidentul roaga pe toti membrii
dietei s se Intruneasca In ziva urmatoare la orele noun si
jumntate In sala de sedinte, pentru a merge In corpore la
biserica unde se va ()flea serviciu dumnezeesc din inci-
dentul onomasticei preagratiosului domnitor, si incheie
seclinta.
..,.Vedinia ILI
Tinutn In 7 Octomvrie. Se autenticn protocolul se-
dintei din urma. Trauschenfels, raportor al comisiunii
pentru esaminarea proiectului de lege despre inarticularea
natiunei romane si a confesiunilor ei, retrimis cu unele
modificki din partea cancelariei aulice, propune acceptarea
modificarilor. Vorbesc mai multi la obiect, toti pentru
primirea modificarilor. Vorbeste apoi
loan Bran de Lernenyi: inalt presidia 1 tnalt corp le-
gislativ ! Am auzit in zilele trecute en oath bueurie a umplut ini-
mile noastre, ale representantilor marelui principat al Transilvaniei,
preainaltul reseript venit dimpreuna cu articolul I de lege privitor
la efectuirea egalei indreptaliri a natiunei roman() ai a confesiunilor
ei. Am auzit tot cu ocasiunea aceea glasuri din partea unei ecla-
tante majorit4i, ba ali putea zice, din partea intregei inalte diete,
pentru primirea indata a acelor modifleaciuni cn cari a venit in-
dArat articolul acesta de lege din partea inaltului regim.
Pentru-ca tot* sa se &el din destul regulamentului de trebi
al inaltei ease, s'a dat acel preatnalt rescript la artieolul prim, ea
modifleAtiunea venitA de sus, comitetului dietal spre preluerare ci
cu seopul ca sa -ci fael propunerea sa motivatl.
AstAzi am auzit cetindu-se aci, in numele comitetului dietal, prin
referentul sea, dl deputat Trauschenfels, proiectul de lege formulat,
dimpreunA ci cu motivele de cari s'a aflat condus comitetul dietal

www.dacoromanica.ro
 - 399 -
la acest object. Eu phrtinese cu totul motivele comitetului dietal,
si pe basa acelora sunt Cu totul inteles 9i cu formularea articolului
prim de lege, dupb.-cum '1-a asezat cornitetul dietal Cad eu in sedinta
din zilele trecute, dud adeea s'a cetit acest articol de lege dim-
preunA cu comitiva sa din partea regimului, m'am deelarat, a aceste
modificatiuni sunt Cu totul neesentiale, ba Inca serves numai spre
o mai perfectil precisiune a respectivilor paragrafi, de oare-ce epi-
tetele ci cuvintele ce dela un be s'au pus la alt be in . 2. dupg
institutiunile cele eanonice" in adevAr ca sunt mai bine aplicate,
Bunt cu mult mai corespunziitoare ad unde s'au pus, adeca, cu pri-
vire numai la afacerile bisericesti, jar' nu ca institutiunile acestea
canonice sa se reduce li la, administrarea scoalelor ci a funda-
tiunilor.
Mai incolor unde s'a zis ca bisericile an aceia-ii egala posi-
tiune in marele prineipat Transilvania, 9i modificatiunea aceasta din
parte-'mi o privese mai corespunzatoare decal cum se zisese in proieet
din partea noastra *positiune in state, pentru -ea dupa-cum foarte
bine s'a esprimat 9i comitetul dietal, ar trece peste activitatea inaltei
diete, dad, cuvitntul acesta 'state s'ar reduce poate la intregul im-
periu austriac.
Apoi la -ul 6, unde in proiectul nostru s'a fost zis: privilegii,
patente, etc. s'au %sat toate acestea afara si s'a zis numaj: ntoate
legile trail cari stau in contrazicere en determinatiunile legii acesteia
aunt desfiintate si fare putere de lege". in privinta aceasta iarAsi
cred, eb, prin lasarea afara a patentelor si privilegiilor, estensiunea
acestui paragraf n'a perdut in esentit nimica, pentru-ca dad, paten-
tele, ordinatiunile ci privilegiile aunt in contra legilor, apoi in adeviir
di de sine sa intelege, ett nu mai pot susta, ci de sine trebue s
inceteze.
Pe basa acestor motive en din parte-'mi a -ci propune, ea inalta
dieth, sa primeasca intru toate articolul I. de lege pentru efectuirea
egalei indreptAtiri a natiunei romine 9i a confesiunilor ei, asa cum
s'a formulat prin ci din partea comitetului dietal, pentru-ca aceasta
este intocmai eonglasuitor, fntocmai de un Inteles cu proieetul I de
lege venit din partea inaltului regim. 0 mica reflexiune a-9i ayes
inalta theta numai acolo. . . . (Presidentul intrerupe. Oratorul ter-
ming). Asa -dare aunt on totul pe MITA articolul de lege dupe -cum
s'a formulat din partea comitetului dietal. Iar' on privire la pa-
sagiul din 3. unde textul maghiar nu eorespunde textului german

www.dacoromanica.ro
 400 --
vi roman, aunt de parerea, ca cuvantul snegya se rAmana afara qi
din textul maghiar, en atat mai vartos, ca dupe aceea numai decat
totui se enumera acele patru natiuni ". *)
Autropolitui ,5ulatia : Marita ma! Nu e doara de
lipsa sa ostenese eu multe euvinte pe preamarita casa in privinta
articolului acestuia de lege I. despre efectuirea egalei indreptatiri
a natiunei romane qi a confesiunilor ei, aqa precum acela a venit
dela locurile prealnalte, i aqa precum prin preafundata comitiva
ni-'1-a propus noun comisiunea dietala spre desbatere. Fara aci
numai aceea este de lipsa, ca sa erumpem in cea mai adanca mul-
trunita omagiala catra M. Sa, Foi deplina Incredere and aseeuratoa-
relor cuvinte ale M. Sale din regescul rescript dela 27 Septemvrie a. e.
7)
di stramutarile de M. Sa Acute nu ating esenta lucrului, ci eschid
numai wade interpretari cu cari nisi not Inca nu consimtima, sa
recunomtem cli eh ne odihnim, ea M. Sa preainduratul nostru mo-
narch, nimica ceva esential mntand in articolul acesta, s'a indurat
Inca mai nainte, anticipative, a darui sanctiunea articolului acestuia.
Zic, nu ne ramane alta, decat sit erumpem in eea mai profunda
multamita omagiala catra M. Sa i Inaltul seu regim pentru bung.-
tatea ci gratia aceasta, prin care Inca mai nainte a asigurat sane-
tiunea articolului acestuia. Pentru aceea dare eu, in tot cuprinsul
acela cum a venit in jos dela M. Sa, i in acel cuprins cum '1-a
propus comisiunea dietala, primese articolul acesta cu toata inima
qi eu multamita. Aci numai, in stilisarea -lui 2, wade se zice in
textul german: Die evangelische Kirche des helvetischen Bekennt-
nisses, die evang. Kirehe des augsburg. Bekenntnisses", etc. ear' in
textul romanese este : nBiserica de religiunea evangelica-helvetica,
biserica de religiunea evangelia-augsburgica, ci biserica unitara", etc.
eu socotese, el in textul roman, ca sa se loveasca cu eel german,
Inca sa se punk in loe de nbiserica" nconfesiune".
Singura aceasta observare am la acest articol. In celelalte
cu toata omagiala multamitti catra M. Sa it primesc". **)
Zimmermann e pentru primirea art. de lege as,ia cum
a venit dela guvern.
Dr. loan Rafiu: "MA rog malt presidia I Mai nainte de
toate se fat oars cari intrebAri, pentru-ca nu pricep bine para-
*) Din 'Ziarul stenografic al dietei transilvanei, pag. 521-522.
*) Cf. Gazeta Trartsavaniek, 186$, nun:Aral 98-99 li sZiartel stenografie
al dietei tratssilvatset, pag. 522.

www.dacoromanica.ro
 401

graful 6, pane -ce domnul aparator al propositiunii guvernului 1111.-,on

va da oare-cari desluoiri, pentru-ca en ocasiunea desbaterii proposi-
tiunii I, la -ul 6, eu inc am votat en aceia cari an fost de pri-
rerea, ea prin -ul acesta aunt, nu numai legile eari stau 1n eon-
trazicere cu determinatiunile art. I desfiintate, ei si patentele, privi-
legiile Bi ordinatiunile, etc.
Ea aqa ered, ca privilegiul este o eseeptiune dela o lege ge-
neralai of ea prin nrmare privilegiile pot sustk oi. dupe desfiintarea
unei legi generale. Si aoa eu ma tern, eit si dupe intarirea legii
acesteia, privilegiile de mai nainte, ca eseeptiuni dela legea generala,
vor Arnaueh in valoare.
Asemenea sta Bi cu ordinatiunile Bi patentele, .eaci patentele
eu cred ca nu aunt alta dee& o modificare a legii ce esista, o
desfiintare a legii.
Aoa-dare Bi despre patente se poate ziee, ca ele pot susth ca
modifieatiuni ale legii generale. Dace inca domnul aparator al
proiectului regimului, pe care lush nu-'1 vad pe banca guver-
nului, imi va da desluoirea ceruta oi ma va asigurh, ca nu se
va putek nacte nici o indoiala, ea sub legile tarii" eari stau in
contrazicere cu determinatiunile art. I se inteleg Bi toate privilegiile,
patentele, rescriptele, ordinatiunile, etc. atunci eu Inca ma map:-
mese cu stilisarea din -ul 6. Iar' la din contra, trebue sa-'mi dau
parerea in contra -ului 6, oi se propun, ca se mewl pe M. Sa sa
sanetioneze art. de lege I aqa dupe -cum '1-a trimis inalta diets
intaiaci-data spre sanctionarea.*)
Se nate un scurt dialog intre vice-presidentul Aldu-
lian i Dr. Rafiu, pentru a se stabill, dac5, oratorul e
pentru on contra primirii art. de lege. Reichenstein ras-
punde apoi lui Dr. Raliu, ca amintirea patentelor, privi-
legiilor, etc. e de prisos, de oare-ce art. VIII din anul 1791
le detrage acestora on -ce valoare de lege. Rannicher se
esprima tot in acest 1)101es. Ordinatiunile, dupe dreptul
public al Ardealului, au valoare numai atunci, and nu
stau Yn contrazicere cu legile arii. Privilegii arum nu se
mai dau. De aceea nu este motiv de temere. E pentru
votarea art. de lege cu modificarile propuse. Vorbete apoi
Wegrufiu, propune sit, fie rugata, M. Sa sa se indure a
*) Cf. s Gazeta Trans.c, anal 1863, numkul 100 qi sZiarul stenografic al
dietei trantilvanec, pag. 522-623.
go

www.dacoromanica.ro
 --- 402

sanctions cat mai curand acest articol de lege, la tot casul

lnsa Inainte de a se desfiinta dieta. (Bravo !) Dr. loan
Raliu zice, a data inalta casa e multamita cu esplicarile
date, el nu mai e Ingrijorat. Nicolae Po.pea cere ca cu.-
vantul ridgy din textul maghiar sa fie trecut i In textul
german i In eel roman, de unde numai din eroare s vede
ca a ramas afara. loachim Murafan ar dorl, ca dieta sa
dee esplicare, cum a tnteles art. de lege cand '1-a votat.
Daca nu se da esplicarea, atunci sa, ramana legea aa, cum
a fost presentata intaiai-data M. Sale spre sanctionare.
Rosenfeld e pentru primirea art. de lege, ii e multamit on
esplicarile lui Reichenstein i Rannicher. Moga renunto,
la cuvant. Metrofiolitul S'ulujiu ar dorl, ca In clausula
M. Sale s se zica, ca nu numai not Engine, ci i legiuilii
nostri urmatori, precum i supuii nostri" vom observa
acest articol de lege, fiind-ca In clausula de acum de le-
giuitii urmatori ai M. Sale nu e vorba. Negrntiu insists,
ca M. Sa 0, fie rugata a sanction, cat mai curand acest
art. de lege, qi cere trecerea acestei rugari fn adresa.
loachim Ilfurafan propune, ca dieta s treaca fn repre-
sentatiunea ce o va Inainta Domnitorului i urmatorul pasaj :
Prealndurata declaratiune a M. Voastre din inaltul rescript
regesc de dato 27 Septemvrie 1863 numArul 4529, ca nu
e schimbat nimica In esenta acestui articol de lege, cum
s'a subternut el mai lntaiu spre preaInalta sanctionare, o
Intelege preaumilit subscrisa dicta a,a, ca privilegiile, pa-
tentele, rescriptele, ordinatiunile enumerate In -ul 6 al ace-
luiali, i alte masuri administrative cari stau In contrazicere
cu aceasta lege, sunt privite ca fara de putere li fara a se
indica mai de aproape".
Articolul de lege se primete cu modificarile cancelariei
aulice, primindu-se qi propunerea, ca cuvantul ndgy din
textul maghiar sa, fie trecut Ili In textul german cu Vier
Nationen i in cel roman cu cele fiatru naliuniq. Alte
schimbari nu se fac.
Se ceteE,de In toate limbile tarii representatiunea pe
IMO, care se va subterne de nou M. Sale articolul I de
lege, i comitiva adresata comisarului reg. dietal, iar' on

www.dacoromanica.ro
 403

predarea se insarcineaza comisiunea care a fort incredintata,

cu studiarea acestui obiect.
Preedintele presenteaza petitiunea unor alegatori din
cercul I al comitatului Alba-inferioara, In care se plang,
ca, cercul for inc6, nici acum nu e representat In diets,. Se
va preda comisiunii petilionare.
Obert face propunere In scris, ca theta s fact paii
de lipsa pentru reducerea anilor de serviciu la militie. Se
va pune la ordinea zilei la timpul seu.
Vice-presidentul Ala'ulian comunica, ca, comisarul dietal
a luat In primire articolul II de lege, zicand, ct fapta
aceasta o privete ca nou document despre activitatea dietei,
i promitand, ca, is,i va lima de cea mai placuta datorin0
In cel mai scurf timp a subterne articolul de lege M. Sale
spre sanctionare. Aclamari generale.
Sedinta se incheie.
Sedin(a XLI1.
Tinuta in 8 Octomvrie. Presidentul comunica, ca,
autenticarea protocolului se va face la finea flecliatei. Se
dt cetire hartiei comisarului regesc dietal, prin care acesta
trimite dietei un proiect de lege despre modificarea i in-
tregirea paragrafilor 23, 26 i 85 din patenta impArateasca
dela 21 Iunie 1854. Pentru studiarea proiectului de lege
se decide compunerea unei comisiuni din ate doi membri
numiti din partea fie-carei sectiuni.
Se pune la ordinea zilei trimiterea de delegati In se-
natul imperial. Raportorul M. Binder face urmatoarea pro-
punere :
pl. Provocarii emise catrii diets prin rescrifitul preainalt
din 27 Septemvrie .1863 numarul 4530, sd se corespundd in modul
determinat mai de afiroafie ast-fel, ca mai intaiu sit aleagd fdra
Intdrziere deputali la senatul imperial desparldmintele z, 2, 4, 5,
7 4.i 8, 4i &spa aceasta apoi sa aleagd inalta dietd pentru des-
pariamintele 3 4i 6. (ale Maghiarilor absenti).
2. Pentru esecularea mai curdndd va avea sa aleagd:
a) Mai intdiu desparldmantul 1 ,4.i in altd saki' a localitd-
/ilor dietei desparidmantul 4.
b) Dupa intreprinderea scrutiniului ,vi fiublicarea rerulta-
tului prin domnul prefedinte al dietei, vor alege numai deceit:
pg*

www.dacoromanica.ro
 404

desparldmantul 2 fi 5, iariLyi in sale separate, .yi resultatul se va

public& tot in acela.yi mod.
c) Dupa aceasta va alege despdridnantul 7 ,si 8, fi dupa
publicarea resultatului va pdyi
d) dieta la alegerea celor ,rase deputaii la senatul imperial,
cari cad pe despdr/dmintele 3 yi 6 fi sunt a se alege de cdtrd dicta.
3. Resultatul acestei alegeri se va subfterne M Sale spre
cunoftinid grin o representa /iune in care se va esprimd totodatd,
ca M Sa sd se indure fireagrafios a dispunesd soseasca cat
mai curdnd la diets al patrulea ,si al cincilea project al re-
girnuluie.
Se deschide discutia asupra propunerii. Vorbete in-
taiu Ober /, contra propunerii. Fr. Schneider e pentru fa-
cerea alegerilor, cat mai curAnd, pentru senatul imperial,
jar' Schnell; partinind. vederile lui Obert, zice, ca intAiu
theta ar trebul sA fats o lege, fie i numai provisorie, despre
trimiterea de representanti In senatul imperial, i apoi s
aleaga. E in contra on -carei procedari pripite. Ia In urma
for cuvantul
loan Bran de Lemenyi: Inalt presidiu! Inalta dieta.!
La ordine se afla desbaterea generals despre raportul comitetului
dietal privitor la Inaltul reseript vemt pentru trimiterea deputa-
tilor transilvaneni la consiliul imperial. Eu din parte-'mi, dama numai
o scurta privire arunc asupra imprejurarilor in cari se afla poporul
Transilva.niei, fad. deosebire de nationalitate gi eonfesiune, tocmai
in privinta acestor obiecte cari vin a se pertracta, in consiliul im-
perial, adeca, eorelatiunile contributionale i de comunicatiune de
drum de fier, apoi inteadevar nu pot sa"-mi acoper durerea, cAnd
vad ea M. Sa ne provoach la consiliul imperial, qi noi, representantii
poporului, unii, va sa zica, suntem de parere, ca se mai amanam
acest object Inca, sa amanam inca trimiterea deputatilor la senatul
imperial.
Lahti. dietl! Cu oeasiunea desbaterii generale in privinta
adresei am adus pe scurt Inainte, c. poporul din Transilvania gi
pans-acuma, 9i de presinte simte greutatile, simte urmarile grele
cari au urmat din amanarea realisarii legilor fundamentale, adeca a
diplomei din 20 Oetomvrie 1860 9i a patentei din 26 Februarie 1861.
De oare-ce poporul in Transilvania i pans in ziva de astazi pla-
te9te darea capului, care In celelalte provincii de mult a Ineetat,

www.dacoromanica.ro
 405

not ca representanti ai poporului din Transilvania, eari in adevAr,

din inarticarea natiunii romane de egal indreptatita, din inarticularea
egalitatiilimbilor, din inarticularea inaltelor aete de stat, deci acestea dau
nite interese sublime, dau nite interese de o importanta ci de o insem-
natate nespusa, totuci n'am dat nimica poporului, pentru-ca poporul nu
primecte, nu dobandete niei un interes material. inalta dieta I Po-
porul Transilvaniei asteapta cu mare nedumerire, a0eapta en o spe-,
rants, cu o siguritate nemarginita ceva ucurare dela dieta presents, mai
eu seams in privinta comunieatiunii, contributiunii i a reerutarii.
inaltul rescript, inalta provocare ce ne-a venit pentru trimiterea
deputatilor transilvAneni la senatul imperial, trebue, inalta dieta, s
ne fie noua ca o noua dovada de ingrijirea cea mai mult dealt
parinteasca a M. Sale preabunului nostru imparat ci mare-principe
al Transilvaniei. i tocmai In interesul Transilvaniei trebue din
toate puterile, trebue eu toata vointa ci cu toata loialitatea sa
urmam acestei provocari a M. Sale, ci fare intArziere Eta trimitem depu-
tati din partea Transilvaniei la consiliul imperial, ca acestia IuAnd parte
la cedintele consiliului imperial, acolo unde este locul ci timpul, acolo
unde se pertracteaza aceste obiecte, sa aduca la cunotinta marilor
barbati de stat, a intregei monarchii austriace, Imprejurarile Tran-
silvaniei, ci pe basa acelora BA mijloceasea qtergerea darii capului
1 o mai buns proportiune a darii de pamant intre Transilvania
ci eelelalte provincii ale monarehiei austriace. Pentru-ca, inalta dieta.,
un jugar de pamant din Transilvania nu poate fi ingreunat tot cu
aceia-li eifra de contributiune cu care acesta poate fi ingreunat in
alto provincii ale monarchiei austriace.
Nu putem, inalta diets, sa acteptam niei o ufiurare pentru po-
porul din Transilvania dela consiliul imperial, data not nu vom voi,
on mai bine zicand, vom amens, trimiterea deputatilor nostri la
consiliul imperial, pentru-ca 'nefiind representata Transilvania in
consiliul imperial, nu se va aflb, nime sa descurce gi sa informeze
preainaltul consiliu imperial despre corelatiunile Transilvaniei. Deci
eu in principiu inalth dieta ma declar on totul pentru raportul co-
misiunii dietale, intr'acolo, ca adeca Para intarziere, dupe modali-
tatea propusa, sa piieasa inalta dial la alegerea deputatilor pentru
consiliul imperial, iar' acestia fare intArziere sa mearga in sus.
Yn aceasta nu vad eu niei o prejudecare a biletului de mita, al
M. Sale prin care adeca deciderea modalitatii alegerii deputatilor
la consiliul imperial s'a retinut pentru puterea legislativa a Tran-

www.dacoromanica.ro
 - 406 -
silvaniei, respective pentru dieta Transilvaniei ci M. Sa, pentru-cA
ehiar in preainaltul rescript prin care a vent acuma provocarea
aceasta se zice limpede, el de oare -ce desbaterea, deciderea, si
aducerea unei legi fn privinta modalitAtii alegerii de deputati la
consiliul imperial ar pofti un timp mai indelungat, ci de oare-ce
consiliul imperial de present Isi tine cedintele sale fn Viena, ci de
oare-ce are sl pertracteze budgetul ci drumul de fier : este de necesar,
ca Transilvania sh fie representatl in consiliul imperial. Din aceste
motive purcezand M. Sa, ne provoacl ca ad hoc, adecl pentru
acuma, el alegem deputati pentru consiliul imperial dupb, modali-
tatea indicatl de M. Sa, llsandu-ne propositiunea a patra neatinsl.
En nu vad prin aceasta procedurl nici un pie de prejudecare
a acelui drept al Transilvaniei, el adecl la timpul sen sl se aduel
un articol de lege pentru modalitatea alegerii deputatilor Transil-
vaniei la -consiliul imperial.
Ce se atinge de unele reflexiuni ale domnului deputat Schnell,
cand dansul zice, el este in contra on -elrei precipitari, en raspund,
el acs nu e vorba de niei o preeipitare, pentru-cl dad, fnalta diets.
va primi provocarea M. Sale, si dupl modalitatea propusl din partea
eomisiunii dietale va pAsi la alegerea deputatilor imperials, aceasta
nu pot eu din parte-'mi sh o privese niei de-cum de preeipitare.
Dar' en mult mai putin poate al stee ceealaltA obieetionare
a domnului deputat Schnell, el doarl s'ar Milt o partidA chiar in
consiliul imperial, care sk impugne legalitatea alegerii deputatilor
Transilvaniei, pentru-cl acesta este curat dreptul dietei Transilvaniei.
Eu cred, fnalta dial, el in consiliul imperial featisarea deputatilor
Transilvaniei va fi binevenitA. Eu cred, inaltA dieta, cA noi, ca re-
presentanti ai poporului, ca loeuitori ai Transilvaniei, ca civi an-
striaci, avem sl tinem de o parte inaintea ochilor interesul poporului,
iar' de alta parte consolidarea Intregei monarchii austriace.
inaltA dietl 1 La obiectul ce ne stA inainte, adeca la trimi-
terea deputatilor Transilvaniei la senatul imperial, privese toate
provinciile marei monarchii austriace, priveste en deosebire fnalta
dieta, regatul Ungariei, Croatia ci Boemia. Pasul acesta al inaltei
diete este de mare insemnatate pentru consolidarea ci pentru realisarea
ideii unitatii reale a intregei monarchii austriace. Eu zic din par-
te-'mi, pe basa acestor motive, ca sl in amanAm acest obiect urgent,
ci en inima plinl de multamitA ci loialitate catra M. Sa BA primim
raportul comitetului digital, $i fara intlrziere al Aim la alegerea

www.dacoromanica.ro
 407

deputatilor In consiliul imperial, ca acestia, informand senatul im-

perial, sA poath mijloci urisurarea euvenith pentru poporul Transil-
vaniei".*)
Wittsiock e in contra trimiterii de delegati in senatul
imperial. Schuller i dupA el Binder, iar' In urma episcopul
Fogarassy pArtinesc vederile lui Obert. Rannicher constatA,
a dupA-ce dicta de atatea-ori a recunoscut necesitatea tri-
miterii de delegati la senatul imperial, acum nu mai poate
fi discutatA chestia jertfirii eserqei lucrului pentru forma-
litatea invechita. Transilvania are interes sa, trimita repre-
sentanti in senatul imperial, asta e eserrca lucrului.
F,ii

Desbaterea A intrerupe, pentru a se continua In edin0

urmAtoare. Sedinta se incheie.
.,Sedinia XLIII.
Tinuta in 9 Octomvrie. Sa intra in ordinea de zi.
Ia cuvantul
loan Pafcariu (Dnprt o introducere scurtrt): Domnilor I
NO desbaterile de eri aveau un earacter foarte serios gi oare9i-cum
plin de ingrijire, totucli avem miinglitoarea satisfaetiune, ca vointa
cea tare de-a trimite deputati la senatul imperial a fort generall.
Si intr'adevAr, domnilor, aceasta, duph preeedentele ce le-a avut
inalta cash, nici nu sh puteh altmintrelea.
Aceasta vointh noi am manifestat-o, atilt en ocasiunea adresei
cAtrA M. Sa, cat qi en alte ocasiuni, ba ee e mai mult, eu ocasiunea
inartieularii diplomei din 20 Octomvrie 1860 Eli a pateutei din
26 Februarie 1861, vointa aceasta am prefAcut-o In lege oblightoare
pentru toti. Pentru aceea, la obiectul zilei pot yen' numai doul
obiecte pentru noi in intrebare. Mai intaiu : vrem noi sh trimitem
deputati ai Transilvaniei la senatul imperial ci phnii atunci 0121-
cand trimiterea aceasta sA va regulh prin o lege formals? Admit,
vrem noi sh trimitem deputati, dupA-cum s'a esprimat un ilustru
deputat, ad hoc P A dona, vrem noi sA-'i trimitem dupl modalitatea
aflath de comitetul distal?
In privinta aceasta trebue sa-'mi dau pArerea, a intrebarea
aceasta -este deslegatA, pentru-el, cand ni-s'a cetit inaltul rescript
datat din Ischl 27 Septemvrie 1863, nu numai unanim ne-am
') Cf. z Gas. Trance. 186$, numlrul 100 iiii sZiarul stenagrafic al dieted Iran-
silvanes pag. 636 -537.

www.dacoromanica.ro
 - 408 -
declarat a vom trimite ad hoc deputati la senatul imperial, dar'
tot-odatg am declarat acest obiect de urgent.
Aga -darg, domnilor, a mai amanb, luerul prin amandamente,
prin preservari in contra formei, este, cg noi Engine venim in contra-
zicere, ceea-ce se apropie de un fel de imitate. Aga nu mg pot
Envoi nisi en pgrerea lui Wittstock, nici en a lui Obert, ca noi sa
facem conclus special asupra unei preservitri in contra prejuditiilor
ce ar putek urma din conclusul acesta, pentru-cg insui preainaltul
rescript a avut grip, de aceasta preservare, in cuvintele cari sung
aal (Citeaza pasagele, apoi continua): Acestea, domnilor, sunt
cuvinte dare fli precise. Acestea euprind in sine toata reserva, aceste
cuvinte ne pot molcomi domnilor, ne pot odihni din destul, cu atilt
mai vArtos, a dl apargtor al regimului, Rannicher, foarte bine li
foarte potrivit ne-a aratat, eh dieta Transilvaniei in mai multe randuri a
venit in asemenea cas, unde ea a adus 9i totodatg in coatelegere eu
principele a esecutat conclusul fare articol de lege, legat cu baron
(catifea) rou cii cu peeete de aur. Prineipiul constitutional prin aceasta
nu s'a vatamat nici-odatg, tili ar fi de prisos, domnilor, ca ast-fel de
conclus sa meargg in forma unui articol de lege provAzut cu toate
abloanele lui, pentru-el indath dupg ce-'l esecutam el i inceteazh.
Un articol de lege, imbracat in toate formele lui, are inteles
numai pentru casul acela, child are sa aibg o valoare continua ci
sa dureze timp mai indelungat. De aceea nu ma pot uni nici cu
propunerea domnului episcop Fogarassy, ea inalta cash sg hothrasch,
cg trimiterea deputatilor la senatul imperial ar fi numai ad hoc.
Determinatiunea dietei de-a trimite representantii sal la senatul
imperial nu este numai ad hoc, pentru-cg noi am inarticulat inaltele
acte, adecg diploma din 20 Octomvrie 1860 ci patenta din 26 Fe-
bruarie 1861, In legile- patriei noastre, prin cari Ardealul trimite
deputati la senatul imperial, nu ad hoe, ci in continuu. (Bravo 1
Sehr gut 0 Ad hoe se poate reduce numai modalitatea en care avem
sa trimitem deputati, acum, de astadatg, adech pang atunci pAng
vom incheia o lege formals.
Apoi, domnilor, trebue sa consideram cii aceea, cg patenta din
26 Februarie 1861 a prevAzut qi ast-fel de casuri, &and dieta nu
ar fi in acea positiune de a trimite din dieth deputatii sal la senatul
imperial. Atunci zic, e prevazut 9i hothrit, ca sa trimith deosebitele
WO ale tgrii i deosebitele cetati. Acura sa punem casul, cg re-
gimului 'i-ar places, sa eheme din deosebitele ph.rti ale tarii bgrbati

www.dacoromanica.ro
 409

in senatul imperial. tntreb : trebue la aceasta un fel de articol de

lege, imbraeat en toate formalitatile lui ? Nu, domnilor. Si fiind-ca
am perdut eu disculiuni superflue mai 24 de oare, iar' 24 de oare
pentru 30 mil. fac secoli intregi, sa ne grabim acum, pentru-ca
acolo ne asteapta imperiul intreg, ne acteapta interesul patriei noastre,
ne asteapta binele locuitorilor si al mandantilor nostri. SA mergem
domnilor, pentru-cA acolo ne asteapta deslegarea chestiunii despre
introducerea noului sistem de contributiune si despre o modalitate
mai suferibila de incassare, acolo ne asteapta chestiunea drumului
de fier si deslegarea mai multor chestiuni in privinta obliga-
mentului de a milith, dupe -cum toate acestea bine le-a desvoltat
domnul deputat Schuller. SA ne grabim, domnilor, pentru-ca
vedem, a jur imprejurul nostru puterile spirituale merg, tree cu
abure si electru, fail asteptare, pe &and noi perdem atata timp
2,de Lana caprinac. Perdem timpul si ne purtam intoemai cum face
fata mare, care vrea din toata inima sa se marite, iar' dud e sa
o duce la biserica ea face tot felul de carcofele.
SA ne arAtam ea suntem barbati, sa ne aratam ca noi, legis-
latorii, dam dovada, ca aceea ce hotarim, vrem sa si implinim. SA nu
cadem in proverbul acela, ca cel-ce nu vrea sa coaca, cerne toata ziva",
ci mai viirtos sa dam dovada de proverbul bis dat, qui cito dat".
Sa-'mi iertati acum in putine euvinte a-'mi da parerea in
general si asupra elaboratului comitetului dietal. Noi am primit
patenta din 26 Februarie 1861 in care apriat e stria in -ul 7, el
dicta prin voturi are BA-'O aleaga deputatii sAi, cu privire la de-
osebitele despartaminte. ileum, poate ca ar fi fost mai cu constienta
sa observam si noi aceasta modalitale. Aol poate ca ar aveh loc
mirarea d-lui Wittstock, ca el nu pricepe, de ce regimul a reco-
mandat tocmai aceasta modalitate.
Eu ma ineumet a ghaci pentru-ce regimul a propus modali-
tatea aceasta. E cunoscut lucru, ca on -si-cum va fi organismul
dietei ardelene, interesele celor trei nationalitati principale vor jute,
rolul principal. Prin urmare, echilibrul international se va puteh
sustineh numai prin modalitatea recomandata de inaltul guvern".
(FAcut atent din partea presidentului, ca aceasta se tine de discutia
specials, oratorul termini declarandu-se pentru imediata trimitero de
representanti la senatul imperial.) *)
*) Cf. 'Gass. Trans.c 1863, numirul 101 qi >Ziarul stenografic al dietei &as:-
silvans( pag. 647-649.

www.dacoromanica.ro
 410

Conrad Schmidt se declare, pentru efectuirea alegerii

de representanti In senatul imperial, ar don Insa sa se puna,
in representatiu.ne, c alegerea aceasta nu poate s ser-
veasca de prejuditiu pentru viitor. Se cere incheierea
discutiei. Se aleg oratori dintre cei anuntati la cuvant:
Zimmermann i Gaetan. Se da Intaiu cu.vantul lui
Arico lae Gaetan: bait presidiu! inalta died! Atat din
vorbirile deputatilor Obert ai Wittstock, cari an faeut amandamentul
de eri la raportul eomisiunii dietale privitor la trimiterea ad hoe
de deputati in consiliul imperial, cat fli din cuvantarile deputatilor
eari au sustinut acel raport ce se aft' astazi la ordinea zilei, s'a
vazut apriat, ca.' preainaltul rescript pentru trimiterea de deputati
ad hoc la consiliul imperial s'a impartaffit inaltei diete cu o moda-
litate, care nu e prevazuta in regulamentul provisor de trebi.
inteadevar, data se is in dejudecare forma qi cuprinsul acestui
preainalt rescript, se arata la intaia vedere, ca el nu e o propunere
a regimului spre a se db. o lege macar provisorie. Nu, caci htt e
dat in forma usitata, la propuneri, ci mai cu mink pentru-ca de-
terminttnd totodata modalitatea in care au sa se aleaga deputatii
ad hoc la consiliul imperial, inlatura on -ce consfatuire din partea
representantei Iarii in aceasta privinla qi ingusteaza drepturile inaltei
diete, provazute in -ul 15 al regulamentului de dicta csi in paragrafii
42 qi 48 din regulamentul de trebi, provoeand i insarcinand
inalta dicta se trimita deputati in consiliul imperial dupe modalitatea
prescrisa.
0 asemenea provocare am mai limit in decursul acestei diete,
tend cu inarticularea legilor fundamentale de stat din 20 Octomvrie
1860 i 26 Februarie 1861. Atunei provocarea aye?), lot, pentru-ca
dandu-se monarchial gi singuraticelor regate i tari aceste legi fun-
damentale din plenitudinea potesacii maiestatice, aga zicand, aro-
indu-se acelea legi fundamentale, oblige, pe toti supuOi M. Sale ces.
reg. apostolice gi cad in afara de sfera obiectelor do consultat, prin
urmare ai inarticularea acelor legi Emit al se intample neconditionat.
In casul present insb, provocarea de a trimite ablegati la consiliul im-
perial dupit modalitatea prescrisa, dupe parerea mea nu are boa,
pentru-ca in patenta imparateasca din 26 Februarie 1861 nu s'a
determinat modalitatea trimiterii deputatilor la consiliul imperial
pentru Transilvania, ba prin art. 4 propositiunea aceasta regeasea
s'a reservat pentru afacerile dietale. Luand in dejudecare, ca re-

www.dacoromanica.ro
 - 411 -
gulamentul provisor de dietl e dat numai pentru dicta presents,
gi ca regulamentul definitiv de dicta are sl se prelucre la a treia
propositiune regeascA, strict hand lucrul, modalitatea trimiterii de
deputati la consiliul imperial nici nu se poste pertractk inaintea or-
dinului dietal, pentru-el eu aceasta oeasiune are sA se statoreasca
prineipiul conducltor, clack natiunile inarticulate se vor representk
dupg interesele na %ionale, eau vor fi representate numai clasele po-
porului din Transilvania?
Se zice a definitiva modalitate de-a trimite ablegati in consi-
liul imperial se va pertractk la timpul seu, gi el modalitatea preserisa
are valoare numai pentru ad boo, gi ca aceasta e dietatA de urgenta
imprejurrtrilor. Eu trebue el marturisese, el aceasta asigurare nu
ma indestulegte, pentru-ca duph o pperientg. indelungatl m'am eon-
vins, el masuri provisorii lesne se introduc in mod definitiv, gi pen -
tru -c/ eu nu vld atttta urgentl in imprejurarile presente.
Eu inch a-gi dori, ca sareinile publice ce apasa pe coneetAtenii
mei sa se usureze cat se poate mai malt, n'am Ind" sperantl, el
fiind timpul foarte inaintat gi neputandu-se schimbh veniturile tarii
fare prelucrari gi desbateri antecedente, presenta ablegatilor tran-
silvaneni ad hoc in consiliul imperial va putek mijloci acelea ugu-
rinte de sareini publice ce se aduc de motive pentru trimiterea de
deputati in consiliul imperial.
Mai am de a observk la ceea-ce s'a zis, el dicta Transilva-
niei a mai flout conchae pe cari mai tttrziu numai le-a formulat
in articoli de lege, atata, ea nu toate esemplele aunt de imitat, pen-
tru-cA dael s'ar putek toate imith, atunci gi regimul ar ails pentru
sine asemenea esemple de imitat, dupl can a introdus articolii pro-
visionali, ordinile despre falimente, instruetiunea tabularI, farl a fi
pertractat aceste legi in diet/.
In fine mai observ, ea domnul Puscariu e in ratheire cand
premitttnd el M. Sa are drept a chemk ablegati in consiliul imperial
gi din tinuturi, cetAti gi corporatiuni, intreabl dael e de-a se mai
agteptit gi pentru acest cas vre-o lege? Eu zic, ea cu publicarea
patentei din 26 Februarie 1861 s'a publicat pentru provinciile apt
numite ereditare gi o lege electorall, dupg care clerul, proprietarii
cei marl, cetatile gi poporul agricol igi alege representantii sei, in-
dependent o clash de alta, ca pentru acest cas in anumitele pro-
vincii, zic, esista lege gi ablegatii in consiliul imperial conform en
-ul 7 al acelei patente as pot convoca gi prin alegeri de tinuturi,

www.dacoromanica.ro
 412

dupA clase. Mind insl in Transilvania stabilirea modalitatii tri-

miterii ablegatilor la consiliul imperial supusA pertractarilor con-
stitutionale, interpretarea acestui paragraf, in intelesul d-lui Purariu,
nu poate avea. loc. Pe mine nu mA multAmefite nici principiul ce
s'a pus de bass la modalitatea alegerilor presente, pentru-cg, intro-
duce representarea intereselor de clam i nu de natiuni, ceea-ce ar
fi se se introduce chiar ai dupe parerea d-lui Wittstock ai Puscariu.
Deci, conform acestor convingeri, avand in vedere prescrisele -lui 7
al ordinei dietale, ai ale -lui 3 din regulamentul de trebi, cum
qi oportunitatea, afland oare cari garantii in amandamentul d-lui
Wittstock, mA alAtur lane, acest amandament". *)
Zimmermann rostevte o vorbire mai lunga, pledhnd
pentru trimiterea de representanti in senatul imperial. Binder,
referentul comisiunii, recomanda, de nou spre primire pro-
punerea facuth din partea sa, care push la vot se prime.,s-te.
SA, intra in discutia specials. Fabini propune, ca ale-
gerea sh se face, nu in ordinea propush din partea comi-
siunii, ci in ordine tocmai contrara. Schuler-Libloy e de
parerea, ca nici un despartamant (sectie) sh nu aleaga bar-
bati din sinul propriu, ci din celelalte sectiuni. Mai vor-
besc : Joan Bran de Lemenyi, Wittstock, Binder, i in
urma se primevte propunerea lui Fabini, cu privire la efec-
tuirea alegerii, incolo propunerea comisiunii se primevte vi
in discutia speciala. Efectuirea alegerii se pune la ordinea
zilei pentru vedinta urmhtoare vi cu aceasta veclinta se
incheie.
,yedinia XLIV.
Tinuta, in 10 Octomvrie. Dupe cetirea vi autenticarea
protocolului 9 ediritei din urma presidentul pune la ordinea
zilei alegerile pentru senatul imperial. inthiu alege dieta
vase representanti, pentru sectiunile 3 vi 6. Membrii dietei
suet provocati sa-'si dee buletinele de votare child vor
fi chemati pe nume.
Brandsch cere sh se Gina cont la alegere de egala in-
drepatire a nationalitatilor. Propune, ca dieta sh decida
urmatoarele : Dintre cei vase representanti can au sh fie
*) Cf. ,Gazeta Trans., 1863, nurattrul 102 qi ,Ziarul stenagrafic at dietei
transilvanec, pag. 551-552.

www.dacoromanica.ro
 413

alei din partea dietei la senatul imperial, doi s fie de

nationalitatea maghiara, doi de cea sasa si doi de cea ro-
.mAna". Principiul acesta s fie observat Ia compunerea
buletinelor de votare. Zimmermann crede, ca, propunerea
va intimpinh greutati la esecutare, fiind-ca din nationalitatea
maghiara nu sunt de fata, membri In numar suficient. Pre-
sidentul observa, ca, nu e corect A se vorbeasca despre
trei nationalitati, cand dupa lege ele sunt patru : maghiara,
sacuiasca, sasasc6, cii romana.
Gavriil 1Plana: Eu numai aceea am voit sa zic, ce a
insemnat domnul president, el din punt de vedere principial not
nu putem vorbi despre trei nationalitati, ci despre patru natiuni.
Apoi e cunoscut inaltei case, ca tocmai din parte armeneasca s'a
dat petitiune prin care 61 urea inartieularea natiunii armene. Acuma
intreb, ea domnii armeni, cari aunt aci, la care natiune vreau sa se
alature? La cea maghiara, sau Ia cea sacuiasca, clack' cum-va pe
viitor nu mai voese 81 traiasea In sttnul politic al natiunii maghiare,
care cu caldura 'i-a imbrAtisat? Ca sit putem ramaneh deci con-
secventi in afacerile noastre de pAn'it acuma si credinciosi sistemei
politice nationale, pentru astadata eu nu pot priori propunerea
domnului Brandsch.0 *)
Joan Aldallaa: Primesc si din parte-'mi opiniunea des-
fasurath de MAria Sa domnul presedinte, ea adecl aci nu mai poate
fi vorba de trei natiuni, de oare-ce dupl alegerile facute pentru
posturile de presidenti dietali, atilt inalta casa, cat si M. Sa a re-
eunoscut patru natiuni. De altmintrelea cheia alegerii pasive propus1
de domnul deputat Brandsch e cu totul stirb1 $i nepracticabila, de
oare-ce din shnul membrilor dietali an sa se aleaga 26 delegati
pentru senatul imperial, pe cand cheia propusa sa refers numai la
case delegati. Va sa zicki, un ce en totul imperfect. Deci eu sunt
de opiniune a nu Ingradi alegerile on ast-fel de chei, 'intro jurstarile
de fata en totul nepracticabile, ci a le reservh increderei libere a
inaltei case, fArl restrangere. 4 *)
Brandsch se esplica si cere de nou primirea propunerii
sale, care insa, pug, la vot, ramane in minoritate ci cade.
Se fac alegerile. Din partea dietei iese ales : presi-
dentul Groisz (88 voturi), baronul Reichenstein (82), La-
) Din *Tel. Romans, anul 1863 numarul 92.

www.dacoromanica.ro
 - 414 -
dislau Vasile Popp (81 voturi) Conrad Schmidt (73 voturi)
Dimitrie Moldovan (59 voturi) qi Ioan Aldulian (48 voturi).
Se fac celelalte alegeri, pe sectiuni. Sectiile regalistilor
(7 i 8) au ales cu 19 voturi date pe urmatorii : Baron
Friedenfels (15 voturi), Iacob Rannicher (15 voturi), G.
Baritiu (13 voturi), Erdnosz (19 voturi), Bologa (14 vo-
turi), Ldszldffy (10 voturi). Sectia I, cu 16 voturi, a ales
pe Ales. Bohaliel (15 voturi), Than ,,Si"potariu (15 voturi),
Paul Dunca (15 voturi) i Negruliu (12 voturi). Sectia
IV, cu 21 voturi pe : Zimmermann (17 voturi), Trau-
schenfels (16 voturi) i Al. Schuller (14 voturi). Sectia
II, cu 19 voturi pe : Than Bran de Leminyi (14 voturi),
Nicolae Popea (14 voturi), Pufcariu (13 voturi) i Cipariu
(11 voturi). Sectia V, cu 16 voturi pe Gull (15 voturi),
Al. Binder (15 voturi) cli Schuler-Libloy (14 voturi).
Toate alegerile sunt primite cu aclamari.
Presidentul presenteaza petitiunile comunelor Siona i
Manaradea, cari sa. roaga s fie incorporate la universi-
tatea sasasca. Se vor preda comisiunii petitionare.
loan Balomiri propune, co, dupa.-ce In urma alegerilor
facute pentru senatul imperial in comisiunea petitionary,
n'au ramas deck doi membri, locurile goale s6, se intre-
geasca prin alegere. Presidentul promite a pune chestia
la ordinea zilei. edinta se Incheie.

.yedinla XL V.
Tinuta In 12 Octomvrie. Se cetete i autentic5 pro-
tocolul edintei premergittoare. Presidentui respunde la pro-
punerea lui Joan Balomiri, facutA In qedinta trecuta, a e
adevarat, ca din comisiunea petitionary, lipsesc multi membri ;
dar' fiind-c6, petitiuni Inca sunt foarte patine, nu crede ca,
ar fi de lipsa s se faca alegere de membri noi. Dieta
aproaba parerea presidentului.
Se cetelte hkrtia comisarului regesc cu care se trimite
dietei spre desbatere li votare un proiect de lege despre
in./fin/area fi organisarea unui tribunal sufirem pentru
marele principat al Transilvaniei.

www.dacoromanica.ro
 - 415 -
Conrad Schmidt propune alegerea unei comisiuni spe-
ciale, chte doi membri din fie-care sectiune, care
se studieze acest important proiect de lege.
Nicolae Gaetan e in contra propunerii lui Conrad
Schmidt si cere, ca proiectul sa treaca la o comisiune or-
dinara (nu la una specials), de ex. la cea aleasa pentru
causele urbariale. Push intrebarea, data sprijineste tine -va
parerea lui Gaetan, sa scoala numai singur.
Dupa-ce mai vorbeste loan Bran de Lemmnyi pentru
propunerea lui Schmidt, presidentul o pune la vot si dieta
o primeste cu. unanimitate. Alegerea comisiunii se va face
in sedinta urmatoare.
Presidentul ar dori sa se iee dispositiuni cu privire la
proiectele de lege, deja presentate.
Trauschenfels propune tiparirea tor, impartirea intre
membrii dietei si punerea la ordinea zilei la timpul seu.
Asa se decide.
Se ceteste acum representatiunea catra M. Sa in chestia
trimiterii delegatilor la senatul imperial. Se naste discutie
pe tema, ea representatiunea e prea lungs si nu e destul
de clara in stil. Nouh, intentie de amanare. Vorbesc la
obiect : Obert, care propune sa se faca stilisare noun, C.
Schmidt, metropolitul Sidiefiu, pentru primire, Trauschen-
fels, Dr. Ioan Raliu, M. Binder, Moga, Bran de Lemenyi,
Aldulian. In urma dieta voteaza representatiunea in tex-
tuarea presentata, facand la discutia pe articole mici schim-
bhri stilare. Representatiunea e urmatoarea :
Sacratirima ces. reg. apostolicd Males/ate/ Doamne prea-
indurate .1
Cu fireainallul autograf din 26 lunie 1861 Maiestatea
Voastrd a-' 1i aflat cu tale a dispune, ca modul cum are sa se facd
in Ardeal alegerea deputafilor la consiliul imperial sa se regu-
leze in infelesul constituliunei, fie calea legislatiunii dietale.
insd, find-cd regularea definitive a acestei cause, fie calea
legislaliunii grit; va lined, firecum se fioate firevedal, mai mull
time ,ri va face de lipsa nifte fiertracldri mai strdbdtatoare,
de aceea M. Voastra grin fireainaltul rescript regesc din 27 Sefi-
temvrie a. c. numdrul 4530 a-'fi binevoit a provocd pe refiresen-
tantii Ardealului, adunati in dield, ca 4. i pane atunci, panel se

www.dacoromanica.ro
 416 -'
va slatorl pe cede constitutionald modul cum sd se faces in acest
mare firincipat alegerea de deputaii la consiliul imperial, care Wine
fedinteIe acum, se esercieze in,fluenla ce-'i compete dietei Ardealului
in intelesul leg ii fundamentale de stat din 26 Februarie 186r, la
pertractarea acelor trebi, fie cari M. Voastra voili a le vedea
pertractate in inielesul articolilor I fi II din diploma inifidrifteascei
din 20 Octomvrie 186o rzumai cu convoirea consiliului imperial.
Recunoscdnd cu multdmita cugetele binevoitoare ale prea-
Mattel Voastre Maiestiiii ces. reg. afiostolice, ,Si And convinfi,
cum-cd ni-se va del ocasiune a regulfl in intelesul constitutiunzi,
fie calea legislatiunii Afrii, modul cum sii se lath in Ardeal ale-
gerea deputatilor la consiliul imperial, noi am corespuns firovo-
card fireainalte ,ci am ales deputati fientru sesiunea de acum a
consiliului imperial fie urmdtorii membri ai dietei Ardealului:
1. loan fildulian, 2. George Baritiu, 3. lacob Bologa, 4. Eliot.
Bohatiel, 5. loan Bran de bemdngi, 6. Binder, 7. timoteiu Clpariu,
8. Paul Dunces, 9. f rdnosz, 10. Br. fug. Friedenfels, 11. Gustav
Groisz, 12. losif Gull, 13. bdszlOffg, 14. Dimitrie Moldouan, 15. loan
Ilegruliu (fekete), 16. had. D. Popp, 17. Ilicolae Popea, 18. loan
Pucariu, 19. I. Rannicher, 20. B. Reichensfein, 21. C. Schmiedt,
22. loan 5ipotariu, 23. In. Schuller, 24. F. Schuler- hiblog, 25. Iran-
schenfels V 26. los. Zimmermann.
Cu aceiari incredere neclintitd, care a condus toate con-
sultdrile, conclusiunile fifaptele noastre, am implinit noi aceste
alegeri, insd in aceasta procedurd noi nu cunoaftem nici un fel
de fiedecd de a regula ceit de curdnd definitiv, pe calea legz:sla-
liunii constitu /ionale, modal alegerii deputatilor Ardealului in
senatul imperial.
Ast-fel deci noi, cum ne va sosi, vom lua la pertractare pro-
positiunea regimului anuntatil in preainaltul rescript din 15 Iunie
7863 in privinla reguldrii definitive a trimiterii deputatilor din
Ardeal la consiliul inifierial, tar' decisiunea noastrci o vom sub-
flerne Maiestalii Voastre ces. reg. apostolice sere sancfiune cu
kali in/ales, fientru-ca in viitor sd putem intrefirinde alegerea
deputa /ilor la consiliul imperial pa temeiul unei le,gi a /aril,
provdzuld cu preainalta sanc /iune.
.in indicatul rescript preainalt din 27 Septemvrie 7863 nu-
miirul 453o preainalta Voastrd Maiestate ces. reg. apostolicd aqi
binevoit a esprima, ca comitetele sii-'fi continue lucrdrile fi in

www.dacoromanica.ro
 417

timpul kind-cdnd membrii dietei cei delegali vor lua parte la

per/radii-rile consiliului imperial, pentru-ca dieta, adundndu-se
indatd dupe incheierea sesiunei consiliului imperial, sit se ajle
in posifiunea de cz-' fi 4 i reincefie cu succes fi sid-',Vi continue ac-
tivitatea constitutionald, sere resolvirea trebilor celor multe ce rci-
maserd suspinse.
Sire a corespund acestei afteptiri preainalte, care imfili-
nefte in mod odihnitor ,si dorin /ele noastre cele mai ferbinii, am
intocmit lucrul afa, ca pane va fine& amdnarea dietei, ceea-ce se
va intdmpla cdt mai curdnd, se ramdnit trei comitete. Unuia
dintre ele i-s'a increzut proiectul despre compunerea fi regularea
dietei, iar' celui de-al doilea proiectul de lege care sung despre,
rescumfidrarea prestaliunilor rescumfidrabile, scl. fi in urma celui
de-al treilea i-s'a asemnat proiectul de lege despre intemeerea fi
organisarea supremei cur /i judeatorefti pentru Ardeal.
Fiind-cd cu a treia proposigune a regimului std in legaturii
stransif proposifiunea a palm fi a cincia, ,si fiind-cd peste tot e
de dorit, ca in limpet amandrii dietei sd se tragii sub pertrac-
tare preliminarie fi celelalte propuneri ale regimului, de aceea ne
rugdm prea umilit cu cea mai profundd umilinta ca:
Maiestatea Vaastrii ces. reg. apostolied sd binevoi /i preain-
durat a dispune, ca proposiliunile ce trateazd despre propunerile
regimului, numite in preainaltul rescript reg. de deschidere din
Is lunie 1863, sel ne ajungd cat mai curdnd.
Rdmanem in credinid neckilitd, devoliune ,Si alipire,. plina
de cea mai profundd reverinid. Ai M. Vaastre ces. reg. apos-
tolice cei mai credincioci fi ascultatori servi fi sudiii. Refiresen-
tanfii marelui principat Transilvania, aduna /i in diet& Sibiiu,
12 Octomvrie 18634. (Urmeazci subscrierile). *)
Se cetete In urma, comitiva catra comisarul regesc
dietal, In care acesta e rugat sit Inainteze representatiunea
la local prealnalt, i se decide, ca aceiai comisiune, care
a fost InsArcinata cu studiarea rescriptului ImpAratesc, refe-
ritor la trimiterea de delegati In senatul imperial, sa, Lie
Incredintata. i cu predarea representatiunii i a comitivei
la manile comisarului regesc.
Urmeaza, un act Insemnat. Presidentul dispune s se
ceteasca hartia comisarului regesc dietal, prin care se aduce
*) Din sFoala pentru mints, ininul ii literaturele , anal 1863, num. 27.
P7
www.dacoromanica.ro
 418

la cunotinta membrilor dietei, ca prin rescript frnparatesc

dieta va fi j5rorogatc cu ziva urm &toare, ramanAnd, ca co-
misiunile dietei sit functioneze mai departe qi sA prega-
teasca materialul pentru zilele cAnd dieta se va puteh, In-
truth de nou.
edinta cu aceasta se Incheie.

Prorogarea dietei.
,s-edinia XL V I.
Ultima In anul acesta. Tinuta. In 13 Octomvrie. Se
cetelte fili autentica. protocolul edintei ultime. Presidentul
comunica, apoi, 0, comisiunile cari vor avea s6, lucreze mai
departe sunt compuse ast-fel :
1. Comisiunea pentru studiarea propositiunii a treia
regeti o formeaza urmatorii : Gay. Manu, Dim. Moga,
Gaetan, Lazaru, Codru-Dragufan, Szancsali, Plecker,
Obeli-, Lassel, Klein, Petru Manu, Baron Salmen, Trausch
fti Pofiasu.
2. Comisiunea specials pentru studiarea proiectului
de lege despre tribunalul suprem stA din urmatorii : Vajda,
Dionis. Fu/uliu, Dr. Maio', Orbonay, Codru- Drdgu )can, G.
Roman, Trauschenfels, E. Herberth, Laszloffy, Bran de _Le-
menyi, Salmen, Trausch, Petru Manu, ConstantinToan.
3. Comisiunea pentru causele urbariale e compusA, din
urmAtorii : Florian, .117i.cola, Iosif St. ,Fulutiu, Balaf, Haupt,
Roman, Trauschenfels, Thiemann, Schnell, Brecht, Petru
Manu, Domzsa, Fogarassy i. M. Herbert.
Se is la cunotinta. Cere apoi cuvantul Dr. loan
Ratiu pentru a-'i motiva propunerea facuta in chestia
rescumpararii serviciilor jobage0 in sacuime. Rostete ur-
rnatoarea vorbire :
Inalta dietal Dela intrarea in activitate a tribunalelor urbariale)
adeca dela 1858 incoace, s'a format in privinta naturei locurilor ce
se aflA pe plmantul sAcuesc o parere, dui:a-cum cred eu, cu totul
rAtIciti.
Acea parere care s'a silit a ajunge la valoare e, ca partea
dintaia a patentei urbariale din 1854 numai pentru acelea locuri din
sAcuime se poate aplieit, cari sunt de a se considera ca Orli ale

www.dacoromanica.ro
 - 419 -.
acelor bunuri, in earl a fost introdus jus regium", iar' toate cele-
lalte locuri din shcuime aunt de natura siculicae hereditatis", prin
urmare presumptiunea legala nu e pentru posesor, ci pentru natura
siculicae hereditatis". Aga -dar intr'un proces urbarial, care are de
obiect un pamAnt aflator in skuime, nu e datoi domnul pamantese
a dovedi natura siculicae hereditatis, care din partea lui se afirma, iar'
din parte3 eontrarului se neagh, ei sarcina acestei dovediri cade asupra
posesorului. Aphratorii acestei pAreri se provoach la constitutiunea
sacuiasch, in intelesul cAreia toti locuitorii plimfmtului sheuesc au
fost oameni liberi, toti an avut asemenea drepturi i au lust ase-
menea parte la administratiunea publich, toti an fost nobili, dar'
nu nobili in intelesul sistemei feudale, ci fn intelesul constitutiunii
for nationale, prin urmare, pe phmantul sheuese nu an putut esisth
relatiuni jobageti.
Eu inch-'s de Were, eh pe plimantul sheuesc n'au putut esisth
relatiuni jobAgeti pAna-cand nu s'a conturbat egalitatea originals
a locuitorilor de acolo. Pena -cand adech imprejtrarile faptice n'au
modificat esentialminte constitutiunea natiunii sheueti, pana atunci
n'a putut fi vorba de caste. Dar' aceasta n'a durat mult, caci
indatA ce egalitatea originals s'a schimbat, parte prin relatiunile vietii
sociale, parte prin adunarea averilor i a posesiunilor in manile
unora mai puternici, s'au format uncle caste mai nainte necunoscute.
Ce e drept, nici una din cele trei caste, eari an esistat (primores,
primipili et pixidarii), n'a avut la inceput nici o prerogative fate cu
celelalte. Dar' trebuintele vietii sociale au adus pe Sacui. in atin-
gere, iar' mai vartos prin desele casittorii intre SAcui i Unguri, prin
cAltigarea posesiunilor din partea Sacuilor in comitate, au inceput
a invAth i Saeuii i mai Cu seamh primores institutiunile sistemei
feudale, cari erau introduse In comitate.
Cei mai avuti dintre Sheui au afiat o mare placere in acele
institutiuni, pentru-ch foloasele ce le trageau nobilii din comitate
din ele erau atilt de mari, 'Meat nu s'au mai putut retineh dela
introducerea institutiunilor feudale, ea prin aceasta 64-'0 vada asi-
gurate i ei asemenea foloase. i aca vedem, eh in scurt Limp,
duph. introducerea jobAgiei in comitate en incetul s'a introdus, in
contra constitutiunii, i in sacuime sistema feudalh. Aga pe pose,-
siunile cele mai intinse ale unor Sheui mai puterniei s'au aezat
Sheuii cei mai Barad, i mai tarziu gi oameni de alte nationalitati,
cari in proportiune en prestatinnile for an caphtat, add locuri de
27
www.dacoromanica.ro
 420

case, cat si locuri aratoare, iar' mai tarziu s'a introdus prestarea
robotelor ea si in comitate.
Cum-cA pe pamantul sacuese au esistat jobagi din timpuri
nepomenite, se vede apriat din punctul 13 al diplomei leopoldine
din anul 1691, care dupli-ce vorbeste despre imunitAtile SAcuilor
peste tot, face eseeptiune in privinta aranilor, sau a jobagilor sA-
cuesti, zicand: hue tamen non intelleetis rusticis sou jobbagionibus
siculis. Se vede mai incolo din Const. Aprob. P. III tit. 76 art.
10 din anul 1597, care sunk' asa: Szekelysegen lev5 f5nemes ren-
deknek jobagynak foldes uraknak manumissiojuk n6lkt11, hogy arma-
lisok ne adassanak, ha kiknek adatnek vagy adatott volna is inva-
lidaltassanak, etc.
Mai incolo se vede din Aprob. Const. P. III. tit. 76 art. 12
undo se zice: Georgina Rikoczy, dei gratia, etc. noha latjuk azt,
mennyi sok bantadasi legyenek, kivaltkepen a kik er6tlenebek kq-
gyelmetek kozOtt, n6mely nemes rendet51, azonkivtil val6 supplican-
soknak panaszokat mi is elhagyjuk ugy, hogy a mely jobagyokat
eddig birtak, (iv& legyena. Cum-ca relatiunile jobagesti si pe la anul
1819 an esistat in sAcuime, srt dovedeste gi prin conscriptiunea
urbarialA, aca numita *Czyrakiand, care s'a adus in deplinire si in
sleuime, si in care robotarii in comunele sleuesti se numesc jobagi,
coloni, zileri, supusi. Asemenea se vede 0 din tabelele de dare
ale comunelor sticuesti, pAna la anul 1848, in care singularii plati-
tori de dare asemenea se numesc urbarialisti, coloni, jobagi, zileri.
DupA toate acestea, dieta din anul 1847, care s'a ocupat cu facerea
unei legi urbariale, n'a mai putut ignore, in decisiunile sale rela-
funile jobAgesti din sAcuime, gi preeum dovedesc protocoalele acelei
diete, dupl o desbatere foarte infocata de patru zile a hotarit, ca
urbariul sA se estindA gi asupra pAmantului sAcuese. Ce e drept, efee-
tuirea acestui urbariu ar fi adus stricAciune nespusa pentru jobAgimea
din patrie, ci in special pentru cea din sacuime, pentru-cA aceea ce se
Ora ca castiga taranul prin o definitiune generals, ar fi perdut tend
s'ar fi efectuit aceea lege neprecisA si peste tot luatA foarte nedreaptA.
Dar' acea lege urbariala, care nu s'a efectuit nisi-odatA., 10 are
totusi meritul set': fiind-ca prin art. 3 . 4 s'au delAturat cu totul
parerile minoritAtii dietale, care nu voia sa stie de, esistenta relatiu-
nilor urbariale pe pamantul sb.'cuesc.
Dieta din anul 1848 a facut un pas eu mult mai favoritor in
privinta jobagilor din sAcuime, fiind-el la deciderea causal de sub

www.dacoromanica.ro
 - 421 -
intrebare a luat de bass mai mult imprejurlrile faptei decal deci-
siunile dietei din 1847, si prin art. 4 . 6 a decis, ca imunitatea
hotaritl pentru jobagii din comitate e de a se estinde gi asupra
colonilor aflrttori pe siculicae hereditatis, dacrt domnii plrnAntesti
nu vor putea dovedi, ea acele locuri sent curat alodiale sau de
natura siculicae hereditatis.
Din acest articol de lege apriat se vede, ea si pe locurile de
natura siculicae hereditatis se pot afik coloni ca si in comitate, si el
in eas de ceartl in privinta naturii unui loc, nu acela care posede
acel loe, ci acela care afirml a aveit o Rita nature, adeel domnul prt-
mAntesc, e dator a-'qi dovedi asertiunea. Prin urmare, presumtiunea,
el toate locurile din slcuime ar fi de nature siculicae hereditatis
n'a aflat valoare de lege, si desi, cum ziseiu, susatinsul artieol de
lege a fleut un pas progresiv pentru d.eslegarea relatiunilor joba-
geyti, el a ramas in unele privinte esentiale foarte defectuos, pen-
tru-el n'a deslegat intrebrtrile: tine e de a se consider& de urbarialist,
cari locuri si sub ce conditiuni tree sub proprietatea jobagiului si
dupl sari criterii e de a se cunoaste natura coloniall sau alodialit a
unui loc ?
Acest defect a dat ans/ dupA 1848 la mii si mii de carte si
procese intro fostii jobagi si intre domnii plmantesti, dintre earl eels
mai multe, durere, s'au finit mai eu totala ruinare a bietilor tlrani,
Oa. In esirea patentei impilratesti din 21 Iunie 1854. Aceasta
patentl a deslegat si intrebarile pe cari legislatiunea patriei pruil
la anul 1848 n'a cutezat, sau respective n'a vrut a le atinge. Desi
unele si altele dispositiuni din aceasta patenti an dat ocasiuni la
diferite interpretari, de o parte, iar' de alts parte unii paragrafi
sunt in contrazicere cu principiul statorit intrInsa, el soartea t-
ranilor el nu devinii mai asupritoare dupe 1848 decum a fost
fnainte de 1848, ea incl e de a se consider& ca cea mai perfeeth
dintre toate dispositiunile earl privesc relatiunile jobagesti.
Eu asa cred, ca interpretarea ce avuiu onoare a o face la -ul 28
din sus atinsa patents, nu face nici o sill acelni paragraf, ci se
justifiert pe deplin prin -ul 3 al aceleiasi patente, care asa sung.:
De loc colonical ss considera fie-care ice) care s'a aflat in 1 Ia-
nuarie 1848 in posesiunea fostilor supusi (Unterthanen), insl domnii
plmitntesti an drept in trei ani, incepand dela inactivarea tribuna-
lelor urbariale, a dovedi inaintea acestora, el un loo ce s'a aflat in
1 Ianuarie 1848 in manile unui fost supus, e alodial. Tot asa au

www.dacoromanica.ro
 - 422 -
drept si fostii supuqi in timpul mentionat a dovedi, el un loc aflator
#i in 1 Ianuarie 1848 in mii.'nfle fostilor domni pamintecti e colo-
nical. Pentru dovedirea aceasta se primeqte Iasi anal 1819, ast-fel
de epocii, bleat in afara de famulii conventionali din -ul 6, qi sisal
de casul mentionat in -ul 20, nu se poate incepe proses in contra
unei posesiuni ce a esistat in anul 1819, ineat privete intrebarea,
clack acel be e colonical sau alodial".
Acest paragraf, luat in combinare eu -ul 28, care con%ine
dispositiunile sectiunii acesteia, (adeca ale sectiunii 2 i ale celei
precedente, adeca ale sectiunii 1), afla perfecta aplicare ci pe pa-
mantul sheuese, gi trebue sit convingii pe on -si-tine, ca intrebarea,
daca cutare loe pe pamantul sacuese e colonical sau ba, e de a se
deslega, dupa -ul 3 i -ul 5. Cad alt-fel nu vad cum s'ar aplica
sectiunea 1 gi la locurile din sacuime. Paragraful 28, in partea
prima, cum ziseiu, sung.: Die Bestimmungen", dispositiunile
Ava-dartt de sine urmeazh, eh natura hnui loe din sacuime, dael e
colonical sau alodial, nu se poate judeca duph, alta lege cleat singur
dupa. -ul 3. Duph 3 se presupune, ca fie-care loc aflator in
manile jobagiului in anal 1848 este a se considerit de colonical,
iar' daca acest loc s'a aflat la anul 1819 tot in mani jobage0i,
atunci presumptia legis et de lege e pentru colonicatura lui, iar'
contra dovada nu se mai concede. Dach an fost jobagiu a ajuns in
posesiunea unui loe chip anul 1819, se presupune ca acel loc e
colonical, neputand domnul pamantese dovedi natura sieulieae he-
reditatis. Nu e de lipsa sa mai amintesc, ca -ul 3 scutecte de
dovada pe fie-care posesor al anal loc, impunandu-o aceasta ace-
luia, care afirma ea are un drept mai mare decum e al pose-
sorului.
Ce se tine de locurile alodiale, pe sari a-si dori eu sa le
reseumpere statul, am de a observa urmatoarele, gi adeca: Eu Bustin,
ca locurile din paragrafii 18, 19 #i 28 sunt in intelesul -lui 3 eo
ipso de natura colonicala. Paragraful 18 c1 paragrafii 19 ci 28 von-
besc despre trei soiuri de locari, despre acelea ce s'au dat jobagilor
pe langa robote sau prestatiuni banecti pe timp nedeterminat, dar'
in casul acesta a trebuit sa fie acelea ci la 1819 in posesiunea for
(platirea contributiunii nu se poate lua de einosura, fiind-ca multe
locuri de natura alodiala s'au scris in conscriptiuni la locuri colonicale
yi viceversa), fiind-cg., dach acelea n'au fost dela anal 1819 pang. la 1848
in mini jobage9ti, atunci duph paragraful 18 nu se pot rescumpara ;

www.dacoromanica.ro
 423

iar' acelea cari s'au dat unor familii pAnii la espirarea for sau a
sexului bArbAtesc, chiar prin aceasta an imbrleat natura colonicalA.
Prin urmare, aceste locuri an sa se considere in intelesul -lui 3
de locuri eolonicale. Raman locurile din paragrafii 16, 21 si 29.
Cele specificate in -ul 16 aunt de natura diverse. Uncle Bunt rupte
de tot din locurile colonicale, Altele Bunt de natura eu totul alo-
dialA. Dar' aceste locuri, precum si cele din -ii 21 qi 29, dacl
vom considera casul eel mai rAu ci vom afirma, el s'ar fi dat po-
sesorilor din anul 1848 dupl 1819, in privinta aceasta incA trebue
sa observez, .ca posesorii lor, dad. dela desfiintarea jobagimei, gi
respective dela anul 1853 n'ar fi eontribuit pentru reseumpararea
jobagilor, ei pentru rescumpArarea for proprie, atunci dAnlii cel
putin locurile acelea le-ar fi rescumpiirat mai de tot. Prin urmare,
dreptatea pretinde, ca precum acestia au contribuit pentru rascum-
pArarea jobagilor, sa contribue gi jobagii pentru rescumpArarea lo-
eurilor specificate in paragrafii 16, 18, 19, 21, 28 9i 29. Nu numai
atata, dar' 9i din interesul statului e o neeesitate imperative, ca
sa contribue pentru dan9ii toata tam, ea sa previnA prin aceasta nn
reu, BA prevink zic, proletariatul ce s'ar putek nacte ci care ar fi
periculos salutei publice.
Ce se tine de al doilea proiect de lege, privitor la interpre-
tarea 9i in parte modificarea paragrafilor 40 9i 45 din patenta dela
21 Iunie 1854, trebue BA observ, ea in privinta aeeasta aflAm Inainte
de 1848 nicite mAsuri administrative, qi admit punetele regulative din
1769, zina 12 Noemvrie, prin earl se hotare9te, ea pentru vitele
zilerilor qi a jobagilor sa se asigure pa9une indestulitoare. Aceasta
dispositiune administrativl s'a primit prin dieta tariff ca lege in anul
1791, 9i anume, prin articolul de lege 27. Tot in privinta aceasta
a decis gi dieta din 1847, in . 1 privitor la beneficiile fostilor jobagi,
ca in fie-care eomuna, pentru vitele jobagilor sa se asigneze Aline
suficienta, incit concede positiunea 9i estinderea hotarului. Mai
incolo se decide, ca din aceasta pAgune sa se raps o parte anumitl
pentru vitele de jug ale jobagilor, ear' in comunele uncle nu se afil
locuri de pa9une trebue sa se rupl din locurile de arat o parte de
loc spre scopul acesta, ci aceasta ra'ra privire dael acelea locuri
stau numai din locurile jobagilor, sau 9i din ale domnilor plimante9ti.
Dieta din 1848 decide in privinta plcunilor, ca fostii iobagi
sa nu se conturbe nici deeum in folosirea pAcunii indatinate pAnA
atunci. Din cele atinse pAna adi apriat se vede, el fostilor jobagi,

www.dacoromanica.ro
 - 424 -
zileri, si asa numitilor eurialisti, li-s'a asignat de regull in fie -care
comunl cAte un loe de phsune. Acest loe de phsune a fost panh
la 1848 in proportiune en numhrul vitelor pentrn can s'a fit'cut asi-
gurarea, dar' nu s'a fAcut si nu s'a putut face in propoiliunea po-
sesiunii uneia on a altei phrti. Prin urmare, cu ocasiunea,segre-
gArilor de phsune, pe can le reguleazh patenta urbarialA, ci anume
-ul 40, ar fi trebuit sh se ice de cinosura foloasele, iar' nu pose-
siunea, pentru-ca phsunile s'au asignat dela inceput pentru susti-
nerea vitelor fostilor jobagi, si asa en, -ul 40 din patenta, nu
numai ca-'l aflu in contrazicere en dispositiunile legislatiunii de mai
nainte, ei 11 aflu totodatA si nedrept, pentru-ch in punctul prim,
des' recunoacte eh pacunile aunt de a se imp Arti duph usul ce a
esistat phnh la 1848, totuci hothreste mai in urmA, el impartirea
se face in proportiunea posesiunii, aca ca domnul pamantesc, dach
are trei piaci din hotar, trebue eh capete trei phrti din phsune. Prin
urmare, en aci crede, ca -ul 40, in intelesul legislatiunii de phnh
la 1848, trebue sA se modifice ast-fel, eh la segregarea pasunelor
ce se va intampla,, sh se tine de einoiurh, nu posesiunea unuia on
a altuia, ci foloasele pe can le-a tras fie-care pant' la 1848, fiind-ca
cum ziseiu, phsunea s'a asignat dela inceput cu referinth la tre-
buintele jobagilor, iar' nu cu referinth la posesiune, fiind-ch ast-fel
nu ar avea legea Aid o canal rationalh pentru sine.
Partea a doua a -lui 40, in privinta phsunei pe 1Angh.9 taxh
san fart' aceasta, Inch mi-s'a phrut neprecisil, dar' cred ca propu-
nerea ce am fleut in privinta aceasta se justifica in destul prin dis-
positiunile respective ale patentei sus mentionate. Modificarea ee am
&cut la -u145 e numai consecventh a prineipiului desvoltat pans ad, ci
prevede singur acel cm, chid 'Apnea ce s'ar imparti ar fi eat de mica,
!neat nu ar ajunge nici pentru sustinerea vitelor taranilor. in easul
acesta, dach domnul pamantese pant' la 1848 si in anul acesta nu a
intrebuintat phlunea, sh se eschida en totul dela partieiparea la ph-
sune, ceea -ce en putine modificatiuni sth si in -ul 45 din patenta
urbarialh, care eschiderea domnului phmAntese o conditioneaza si
dela imprejurarea, dach nici dansul, nici curialictii sei n'au posedat
locuri intravilane sau estravilane. insh o asemenea eonditiune, duph
pArerea mea inel e cu totul nedreapth, fiind-ca la impartirea phsunii
concurg ci curialictii pentrn sine, iar' nu pentru fostii for domni,
prin urmare din aceea caush nu pot pretinde fostii domni pamantesti
nici o parte.

www.dacoromanica.ro
 - 425 -
Ce se tine de proiectul al treilea, care modifich -ul 48, in pri-
vinta aceasta am onoare a observa, ca inch in and 1769 se face amin-
tire despre usul de pe atunci si despre dreptul thranilor de a trage
foloase din paduri. Aya punctele regulative din anul acela contin
urmAtoarele : tartozik a foldes ur maga jobagyainak ds zseldrjeinek
tlizi es epilletre kivantat6 fat az olyan helyeken ingyen engedni,
a hol koz, vagyis szabad erd6k vagynak, ha pedig semmi kozerdok
nem volnanak szabadsagot adni, hogy a foldes ur ktilOnos erdejeb61
is (hanem ha az mind key& es draga, mind. pedig a maga milks&
Ore is elegend6 nem volna) affele led6lt es szaraz &kat vihessenek
magoknak az erdd pasztoroknak hirdvel es jelenletukben" etc. . . .
5A mely helysegekben mind azon Altai nemely erd6k regi idiikb61
fogva a falukhaz tartortanak volna kozonsegesen es azok Altai mostanig
biroltattak is, azoknak birodalmaban a faluk ezutan is megtartassanak,
fennmaradvan ugyan csak e tulajdonsag, vagy is a proprietas jussa
a joszagok,, vagy dominium mellett".
Asemenea yi legea din 1847 in privinta aceasta hothreyte, ca
fostilor jobagi sit li-se conceadA folosirea padurilor in acea masura
in care s'a folosit si pAnti atunci, yi se statoreyte, ca dach cum-va
s'ar segrega a padure in care fostii jobagi au avut drept de a trage
foloase, on le-au folosit in comun cu domnii phmanteyti, atunci partea
de pAdure ce se va asigna comunei trebue se corespundh intru
toate foloaselor ce le-au tras jobagii pAnA la asignarea din acea
pAdure, adech, foloasele ce le-au avut mai nainte din acel avant
sa le poath trage si duph asignare.
Legea din 1848 in privinta aceasta foarte pe scurt sustine
dreptul pe care l'au avut jobagii yi decide, ca ei sh nu se con-
turbe din folosirea phdurilor indatinatej yi din posesiune stt nu se
poatA scoate fArA interventiunea judechtoriei. Dad. cautam la im-
prejurArile faptice aflAm, ca fostii jobagi an avut cu mult mai mare
drept la paduri, decum se hothreyte grin articolii de lege din anul 1791.
Choi: a) e kern invederat, ca in patria noastrA se aflA uncle paduri
ingreunate cu servitute pentru lemne de foc yi de zidit; b) se aflA
paduri in cari fostii jobagi an avut dreptul de ghindArit ori pit-
yunat, sau chiar ambele; c) se afl.A paduri la can domnii pAmfin-
testi pana la 1791 n'au avut nici dreptul de inspectiune, de undo se
vede, ca comunele jobAgecti an avut proprietate esclusivh de paduri.
Dovada pentru aceasta asertiune Bunt metele, conscriptiunile cele
vechi, yi in special cele din anul 1819, unde se zice in privinta

www.dacoromanica.ro
 - 426 -
pAdurilor din hotarele muntoase, ea domnii pAmantesti n'au avut
nici-odatA mai mare drept la folosirea padurilor deettt jobagii, si ca
fie-care le-a folosit dupb. plan. Asemenea se vede si din privilegiul
andreian din anul 1224, articolul 8, care vorbeste despre padurile
Romani lor si ale Bisenilor.
Aga -darn, chiar si legislatiunea transilvanl pans la 1848 a
sustinut status quo in privinta folosirii padurilor, pe find -ul 48
din patenta urbariala eta in contrazicere chiar cu dispositiunile le-
gilor de inainte de 1848, pentru-ca hotareste un cuant pentru jobagi
din comunele de elasa a treia si a patra de 11 jugare, iar' din
acest cuant acele comune muntoase, cari an fa'eut negutAtorie cu
plute, etc. nu pot trage foloasele cari le-au avut pAnA la 1848.
i asa aceste eomune in cati-va ani .ar deveni muritoare de foame.
Din cele zise mai nainte di vede, ca acele paduri au fort
comune, prin urmare nu se pot considerh. de 'Mari alodiale, ci mai
mult de paduri colonicale, din eari insa an tras si domnii foloase.
Prin urmare, cred el in privinta pArtilor muntoase, unde tAranii an
avut drept nemarginit la paduri, nici-deeum nu se poate aplica, pa-
ragraful 48, si in privinta aceasta a remas un defect in lege. Prin-
cipiul pe care am onoare a-'1 esprima, in proieetul meu de lege, nu
numai ea nu stit in contrazicere cu principiul statorit In patenta ur-
bariala, ea &leek starea si soartea jobagilor BA nu devinA mai asu-
pritoare dupA 1848, ci eta chiar in armonie cu legislatiunea patriei
de mai nainte, pentru-el dela anul 1769 Incoace totdeauna s'a
ca fostii jobagi sa fie asigurati in folosirea padurilor si
hotArit,
dui:A segregarea care se face sa traga tot acelea foloase pe cari
le-au avut mai nainte.
Paragraful 48 presupune, cA din maximul hotArit pot trage
foloasele avute si comunele muntoase. Eu insl trebue sa deelar, a
aceasta presupunere nu e adevaratA.
Ce se tine de -ul 82, eu cred, a paragraful acesta nu vor-
beste nici-decitt despre procesele in privinta naturii locurilor intre
domni si intre thrani, ci paragraful acesta vorbeste mai mult despre
regularea care se face ex offo, pentru-ca sa zic in paragraful acesta
urmatoarele: Die Verbesserung von Ausmessungsfehlern, Unrichtig-
keiten, etc. etc". De ad se vede, el paragraful acesta are valoare
numai in privinta regulitrilor cari trebue sa se Lea ex offo, precum
Bunt: comasatiunile, pAsunile, etc.

www.dacoromanica.ro
 427

in aceste casuri nu e de lips1 restitutio in integrum, pentru-eh

fie-care, intfun an dupl regulare, dach se afla vAth'mat in dreptul
seu din gresala care s'a facut, poate stt ceara indreptarea grese-
lelor fAcute. Dar' in procesele eari eurg asupra naturii locurilor
colonicale, nu vhd nici o eau* pentru -ce nu s'ar puteh da restitutia ?
lei fiind-ca paragraful acesta nu se poate aplich la casurile pre-
vAzute in proiectul men, socotesc, eh ehiar in intelesul patentei,
restitutio in integrum are loc, pentru-cA nu putem presupune despre
o legislatiune, eh ar fi voit a priori al vateme dreptul colonului,
care numai din gresala advocatului, eau din alte cause neincunju-
rabile vine in positiune de nu-'si poate face apelatiunea euvenith in
contra judecAtii neplAcute.
i asa rog inalta casa, ca din motivele acestea sh binevoiasch
a primi proiectele de lege si a le relegh, unei comisiuni". (Bravo
din stanga.) *)
Presidentul constata, ca sunt trei proiecte de lege. in-
treaba, deci, sa fie predate la trei comisiuni deosebite, on
numai uneia ? Conrad Schmidt e de parere, sA se dee
numai unei comisiuni, i anume, celei pentru cause urba-
rial.e. Lan Bran de LemInyi sprigineste propunerea lui
Conrad Schmidt. Push la vot sa, primeste cu unani-
mitate.
T.TrmeazA Ldszl e y, care iii motiveaza propunerea re-
feritoare la capetele din sacuime. La propunerea lui Conrad
Schmidt se preda comisiunii pentru desarcinarea pA-
mantului.
Presidentul comunica acum dietei, cu glas malt, ca
in intelesul hArtiei comisarului regesc, cetita in sedinta
premergatoare, dieta se firoroagti cu ziva de astazi, _panel
va fi convocalei de nou prin Maiestatea Sa. (SA traiasa!)
Ia cuvantul Al. Binder i constata, ca dieta in limp
scurt a adus concluse destul de salutare, ceea-ce afara de
Imprejurarile favorabile ale timpului este de a se multaml
prudentei i moderatiunii presidentului, caruia roaga casa
s-'i aduca multamiri prin sculare. (Se face, intre vii acla-
mari.) Se ad.uce apoi multtimita biroului, stenografilor, etc.
-*) Cf. aGazeta Tratteilvattielc, 1863, numarul 98-99 si aZiartel stenografie
al dietei transilvanec, pag. 582 -585.

www.dacoromanica.ro
 - 428 _.

Obert: Se Insotim pe deputatii nostri la senatul

imperial cu cele mai bune ale noastre urari. Se le uram
cu deosebire, ca acolo sa se alAture langa cei mai calzi
apAratori ai Ebert*. SA traiascA Imparatul! Sa traiasca
constitutiunea imperiului ! Sa traiasca patria" ! (Sa traiasca.)
Hania : Causa causelor lucrarilor noastre, acela
care ne-a dat ocasiune de a ne 4dunh i consulth, este
Maiestatea Sa, preabunul nostru imparat. Deci sA-'i urana
via si sAnAtate statornicA i IndelungatA". (Sa traiasca.)
Rosenfeld Ili aduce aminte de meritele comisarului
regesc, conk de Crenneville. (Sa traiasca!) Conrad Schmidt
continua firul celor spuse de Rosenfeld, esprimanduisi do-
rinta de a se trimite deputatiune la comisarul regesc pentru
a-'i esprima sentimentele de multamire si de veneratiune
fn numele dietei. Dieta consimte si la propunerea presi-
dentului se Incredinteaza lucrul acesta comisiunii care va
presenth comisarului representatiunea fn chestia trimiterii
representantilor dietei la senatul imperial.
Se ceteste i autentica procesul verbal al sedintei ace-
steia, i presidentul declara dieta Ardealului de inchisa.
Deputatii i regalistii parasese sala, Intre aclamari vii
la adresa presidentului.

-->-)*K--

www.dacoromanica.ro
 ,1111LAWALUILLtatililitil.WILaW.14

WYTUTTITTITITMITTUTTUTTITTTTITTITTTYTTM

1edeschiderea dietei
.yedinla XL VII.
Motivul prorogarii dietei Ardealului a fost, cum tim,
senatul imperial, la ale carui qedinte si desbateri trebuiau
sa iee parte i cei 26 representanti ai Ardealului, In absenta
carora dieta din Sibiiu nu mai putea functional pentru-ca
era prea Orbital data fiind i lipsa Maghiarilor qi a Sa-
cuilor din dieta. Despre activitatea senatului imperial se
va face amintire la alt loc. Aici Insemnam numai, di, se-
siunea senatului imperial a fost inchisa la 15 Februarie n.
1864, iar' pe 23 Main n. dieta Ardealului a fost chemata
de nou la Intrunire, pentru a-'$i continua activitatea. Re-
deschiderea dietei s'a &cut in ziva numita, fara solemnitate
specials, fiind-ca nu era, vorba de deschiderea unei sesiuni
noue dietale, ci de continuarea lucrarilor Intrerupte la
13 Octomvrie anul premergator.
Sedinta a deschis-o la orele zece presidentul Gustav
Groisz, care a dispus sa fie tntaiu cetita hartia comisarului
regesc, conte de Crenneville, datata din Viena, 26 Aprilie
1864, de urmatorul cuprins :
Preaonoratului dome Gusztav Groisz, _president al
dietei transilvane, consilier regesc guvernial. Maiestatea
Sa ces. reg. apostolica grin preainalla decisiune din 22
Aprilie a. c. a binevoit a demands fireagrafios reincefierea
fiertractarilor dietei transilvane, dela 23 Maiu a. c. inainte.
Deci am onoare a le invita fie preaonorat domnia ta, ca
sa nu firegeli a 115s-tun/la despre aceasta fie membrii dietei
inarefui principal al Transilvaniei in mod corespunzator,

www.dacoromanica.ro
 430

pentru-ca lucrarile dietei transilvane sa se reinceapd in 23

Maize a. c. Dat in Viena, etc. Crenneville m. 1..-x-)
In urma presidentul saluta membrii dietei intrunki de
nou la muncti, cerandu-le sa. lucre cu zelul din trecut pentru
a obtinea resultate mulOmitoare i fericitoare de patrie.
Presidentul ia apoi promisiunea regalistului Koronka
Antal, preot unitar din Trascau, a carui tntrare In dieta
e viu aclamata.
Cer concediu : Dr. Paul Binder, superintendentul Sa-
ilor, contele Nemes Janos, metropolitul ,Fulu,tiu, episcopal
scaguna i episcopul Dobra din Lugoj. Dieta acorda con-
cediile cerute.
Adresa directorului de poste din Sibiiu, despre unele
Inlesniri f6cute membrilor dietei, se ia cu placere la cu-
notinta.
Urmeaza, adresa comisarului regesc prin care acesta
arata, ca articolul de lege despre Intrebuintarea celor trei
limbi ale -tarii a primit conifrmarea preainallte. Se cetete
preatnaltul rescript In toate limbile, iar' dieta fi asculth
cuprinsul In picioare. Rescriptul avea unnatorul continut :
zNoi, Francisc _kW 1: din :ratio lui Dumnezeu imfidrat at
Austria, rege apostolic at Ungariei, Boemiei, Galifiei ,ri Lodo-
meriei, rege at Lombardiei, Venetiei, Stiriei, archiduce al Au-
striei, mare principe at Transilvaniei fi comae at Sdcuilor etc.
Representantilor iubitului nostru mare firincipat at Transilvaniei,
chema /i pe r 'idle a. c. la Sibiiu, facem fliut fi cunoscut:
Dupd-ce noi articolul de lege firivitor la intrebuintarea
celor trei limbi ale patriei in afacerile oficiale publice, fie care voi,
iubitilor credincioci, ni'l -afi props moult cu preaumilita voastrd
representaliune din 29 Septemvrie a. c. grin comisarul nostru
plenipotentiat dela dielci, 11 confirmtim preagrafios fn fntreg
cuprinsul seu, va firovocam fie voi, iubitilor credincioci, ca acest
articol de lege, pe lc2ngli observarea Plui 23 din regulamentul
dietal firovisor, dal de noi, sa -1 supunefi dufili modul indatinat
preatnaltei noastre sancliondri. Cdrora de altmintrelea vci rd-
mcinem nestriimutat afilecali Cu favoarea fi grapia noastrti ces.
regeascd fi de domnitor al Orli. Dat in cafiitala fi refedinfa
noastra Viena, in 21 Noemvrie anul unamieoptsute fasezeci fi
11) Din 2 Gamic Transilvaniei., 1864, numitrul 38.

www.dacoromanica.ro
 431

Irei, al impireitiei noaslre al cineisprezecelea. Francisc losifm. p.

Francisc baron de Reichenstein m. p.= *)
Deputatul Obert a inaintat in scris la presidiu pro-
punerea, ca comisiuni speciale s He incredintate s ela-
boreze fare amanare : 1. un proiect de lege referitor la
infiintarea de coale agronomice ; 2. un proiect de lege
despre infiintarea de coale industriale ; 3. un proiect de
lege despre cladirea drumurilor de tare, necesare comuni-
catiunii i 4. un proiect de lege despre infiintarea de espo-
sitiuni periodice, agronomice industriale. Propunerea e
F,ii

sprijinita i va fi pug, la timpul seu la ordiriea zilei.

Tot deputatul Obert interpeleaze presidiul, dace are
de gaud se puny la ordinea zilei propunerea sa din anul
trecut, referitoare la micdrarea timpului de serviciu la mi-
? Presidentul promite ce va raspunde in una din e-
din ale proxime. Sedinta se tncheie la orele 11 a. m.
.,S'edinta XL VIII.
TinutA, in 25 Maiu 1864. A fost de durata scurta.
Dup6, cetirea i autenticarea procesului verbal din edinta
premergatoare, regalistul Dr. Teutsch cere cuvantul inainte
de a se intra in ordinea de zi pentru a aduce elogii ar-
matei, care a avut succese frumoase, pe uscat i pe ape,
in glorioasele lupte purtate pe pamantul Germaniei. Dieta
manifesteaza prin sculare. Sgomotoase Hochg i bsa tre1-
iascele din toate partile.
Mai multi membri ai dietei cer concediu. Se nate
discutie. Unele se acorda, altele nu.
Cu privire la rescriptul preainalt din 21 Noemvrie
anul trecut, cetit in qedinta premergatoare, referitor la ar-
ticolul de lege despre intrebumtarea limbilor tarii, la pro-
punerea lui C. Schmidt dieta decide s6, se urmeze Ewa cum
s'a urmat la propositiunea prima regale (inarticularea na-
iunii romftne), adeca, comisiunea respectiva, s compunA
representatiunea de sanctionare.
Presidentul pune la ordinea zilei pentru Eledinta ur-
matoare propositiunea a opta regale, referitoare la organi-
sarea tribunalelor de justitie, qi mai ales la infiintarea cur ii
*) Din a Gas, Trans.( , 1864, Nr. 38.

www.dacoromanica.ro
 - 432 -
judeatoresti, ca for de a treia instanta. Raspunde apoi lui
Oberi, c6, proiectul de lege pentru reducerea anilor de ser-
viciu la militie e dat la tipar, se va Imptirt1 apoi intre
membrii dietei si la timpul seu va fi pus la ordinea zilei.
loan Pufcariu propune, ca In localitatile dietei sa se
Infiinteze o soh, de conversatie, In care membrii dietei s o,
afle toate ziarele din patrie si cele mai Insemnate din strai-
nAtate.
Presidentul promite Implinirea dorintei esprimate.
Tot loan Pufcariu se plange de scumpetea ce dom-
nectte in Sibiiu, i propune sa se dee membrilor dietei :
1. cuartire dupa analogia ofiterilor ; on 2. bani de cuartir
400 fl, la an ; 3. despAgubire pentru spesele de calAtorie,
date 1 fl. de mil, dela locul alegerii, iar' 4. cu esecutarea
sa, se incredinteze presidiul. E sprijinit numai punctul 2
si 3. Se vor tiptiri, se vor Imphrti Intre membrii dietei,
si la timpul seu vor fi puse la ordinea zilei.
edinta se lncheie la orele 12.
Legi sanationate.
.yedinfa XLIX.
Tinuta In 30 Main. Se ceteste si autenticii procesul
verbal al sedintei trecute Presidentul comunica apoi, c6,
a primit la mAna, doua rescripte preatnalte, In can se cu-
prinde sancjionarea articolului de lege despre inarticularea
natiunii romane i a confesiunilor ei, i sanctionarea legii
despre inarticularea diplomei i a patentei.
Se ceteste Intaiu rescriptul referitor la articolul de lege
despre inarticularea natiunii romane. E datat din 26 Oc-
tomvrie 1863. Dieta Y1 asculta In picioare. Se ceteste apoi
intregul articol de lege, acum sanctionat. in urma cere
cuvantul archimandritul
loan Popasu i rostecte vorbirea urmritoare: ninaltrt msg.!
Dad% natiunea romang din instinctul natural a ateptat montuirea
ei din vremile eele deplorabile cii funeste ale treeutului numai din
manile glorioilor li iubitorilor de dreptate imparaiii ai Austriei;
daert Romtmul, condus de religiunea lui rAsiiriteanA a privit in dom-
nitorul seu legiuit pe un mandatar al lui Dumnezeu pe pAmtmt,
en imi iau voie a zice) ca aceasta inelinare a inimei sale a fost

www.dacoromanica.ro
 433

prea justa, prea sang.toasa, pentru-el astAzi vedem acel instinct,

vedem acea credinta a lui prefacuta in faptl, prefacutA in corp.
De aceea, eu ca slab organ al scumpei mele natiuni adue in nu-
mele ei cea mai ferbinte multAmitA, M. Sale preagratiosului i cava-
lereseului nostru domnitor Francis' Iosif I. (SA traiasca ! Hoch !),
pentru-ch a scos natiunea romans, cea mai veehe aici in Cara, a
scos-o zic, din moarte la via-0, a fa' cut-o a se renate 9i a reinvia;
0 cu toatii eurAtenia inimei promit in numele natiunii mele, ad iii
fata inaltei camere, in fata lui Dumnezeu i a lumii intregi, ca na-
tiunea aceasta va trAi ,ai va muri pentru gloriosul domnitor al Austriei,
pentru strAlueita cash habsburgico-lotaringich (SA traiasch ! Hoch I),
pentru unitatea imperiului austriac, nedespArtita (SA traiasca 1 Hoch !).
Promit, inalta camera, in numele Romanilor celor curati la inima, ch
natiunea mea va fi credincioasa i cu alipire neclintitA, nu numai
tend imperiul va fi in fericire qi in pace, ei f:,i in timpul nacazului
(Bravo! SA traiasca 1). Romanul va sta gata in tot momentul 0.-'0
versa. Iiii cea din urma picAtura de sAnge pentru un ast-fel de pa-
rinte glories i pentru imperiul seu eel fundat pe unitatea qi egali-
tatea tuturor natiunilor din care e compus (SA traiaseb. I Hoch!). Si
in fine promit, a natiunea mea va tinek de una din eele mai sfinte
datorii ale ei a taut., 9i sustinea buna intelegere qi cordiala infrA-
tire intre celelalte natiuni ale patriei". (Bravo! SA traiasca!
Hoch 1)*)
Mai vorbeqte _ban Pufeariu, care se simte dator a
multaml In a doua linie gu.vernului M. Sale i membrilor ne-
romAni ai dietei, cari au cooperat la crearea acestei legi.
Vorbirea sa asemenea e primitA cu adamatiuni, iar' presi-
dentul enunta bucuria dietei pentru publicarea Iegii acum
sanctionate.
Nicolae Gaetan ar dorl, ca In hotarlrea ce o is dieta
s He trecut6 i Indrumarea, ca legea s fie publicata, dar'
presidentul Ii respunde, ca dispositiile referitoare la publi-
care sa. cuprind. In Insui prealnaltul rescript.
Dimitrie Afoga propune, ca dieta se aducA la cuno-
tinta M. Sale pe tale telegrafica, sentimentele de multa-
mire i de bucurie. Se primete.
*) Cf. 'Tele". Raman', anul 1864, nurnarul 40 qi 1Ziarsil stenagrafic al
add transilvanec, pag. 602.
28
www.dacoromanica.ro
 - 484 -
Se cetete al doilea rescript, datat din 23 Main 1864,
prin care se sanctioneaza legea despre inarticularea diplomei
din 20 Octomvrie 1860 F,4i a patentei din 26 Februarie 1861.
Dieta fl asculta in picioare.
Ia cuvantui C. Schmidt F,;i aruncand o privire scurta
asupra binefacerilor pe cari le-a adus asupra tarii diploma
i patenta, pe basa carora deputatii Ardealului an intrat
deja in senatul imperial, roagti dieta, ca prin sculare sa.
aduca M. Sale multamita i intreite aclamari. Se face.
IIrmeaza mai multe cereri pentru concediu, dupt a
caror resolvare se primescte abzicerea lui Eitel din postul
de notar al dietei, urmand a se face alegere noun in e-
dinta proxima.
Jacob Maager i alti 13 consoti, din motivul a gu-
vernul tarii -romhne0i a primit concesiune pentru cladirea
de trei linii ferate, cari Incunjura Transilvania de tot o
,5,;i

lass eschisa din comunicatiunea cea mare europeana, propun

i cer : 1. ca dieta sa roage pe inaltul guvern sa intre in pri-
vinta aceasta in pertractari cu guvernul romanesc ; 2. ca
una din liniile cari vor trece prin Transilvania sa treaca
negreqit pe la Braov ; 3. ca la inceputul sesiunii senatului
imperial guvernul sa raporteze despre cele intreprinse in
privinta aceasta, i 4. propunerea aceasta sa, se considere
de urgenta qi sa, se discute cu. posibila grabire.
Dupa o discutie mai lunga, la care iau parte Put
cariu F,ii Gaetan dintre Romani, sa decide, ca propunerea
sh fie push la ordinea 2;16. In edinta cea mai apropiata.
Presidentul comunica, cumca aparator al guvernului la pro-
positiunea a opta regal& va fi dl consilier guvernial A. de
Papp, i inchide fteclinta.

.yedinia L.
Tinuta in 1 Iunie. Dupa autenticarea protocolului
edintei trecute sa face alegerea de notar in locul demisio-
natului Eitel, apoi se (la cuvantul regalistului Maager pentru
a-'i motive, propunerea facuta in edinta premergatoare.
Maager rostete o vorbire mai lungh li cam aspra In
ton. La urma cere : 1. theta sa, aleaga un comitet de
Sapte
)
membri pentru studiarea chestiunii ; 2. alegerea co-

www.dacoromanica.ro
 - 436. -
misiunii acesteia st se fac6, in edinta de astAzi ; 3. comi-
siunea 0.20 termine lucrArile in trei zile i sa, raporteze
dietei ; 4. propunerea a se tipareasca indata., s se imparta
intre membrii dietei i i sa se puna cat mai curand la or-
dinea zilei.
Dup6, o discutie scurta, la care iau parte Conrad
Schmidt, M. Binder, Rannicher, Gaetan xi presidentul, se
decide, ca comisiunea s fie compusA din 14 membri, s
'i-se dee terrain de lucrare opt zile, i alegerea sa se faca
in edinta urmktoare.
Se cetete petitiunea lui Axente Severu, ales de
doua-ori d.eputat la diet in Alba-inferioara, care ins& n'a
putut Int-A pAnA acuma in dietA, fiind-ca nu 'i-s'a dat
certificatul cerut de lege, pe motivul ca alegerea sa a fost
ilegala, ceea-ce nu e adevarat. Se va preda comisiunii pe-
titionare.
Nicolae Polea face intrebare despre alegerea de de-
putat a lui Dr. Iosif Hodofiu, i presidentul raspunde, c6,
s'a introdus cercetare, daca, alesul a platit on nu dare pe
anul 1862 in suma ceruta, de lege ? Cand va fi con-
statat in mod oficial adevarul, va face raport dietei.
Se constata ca notar a lost ales Budacker. Presidentul
enunta ca lui Wittstock i-a dat un concediu de opt zile.
Se intra apoi In ordinea de zi. Presidentul roaga, pe
raportorul comisiunii pentru esaminarea propositiunii a opta
rega16, Dr. Maior, sa fact esposeul lucrarilor comisiunii,
dar' find vremea inaintata, la propunerea lui C. Schmidt
edinta se incheie la ora unn.
Tribunalul suprem pentru Ardeal.
.yedinia Ll.
Tinuta in 3 Iunie. Se autentica, procesul verbal al
edintei trecute i se cetete petitiunea comunei Mdnerade,
care protesteaza, in contra mcorporaxii sale la scaunul sasesc.
Se preda comisiunii petitionare.
Se pune la ordinea zilei proiectul de lege despre in-
fiintarea i organisarea unui tribunal suprem pentru ma-
rele principat al Transilvaniei. Proiectul de lege e urma-
torul:
20*
www.dacoromanica.ro
 - 436 -
Project de lege
despre infiinfarea ,ci organisarea unui tribunal suprem pentru
marele principat at Transilvaniei.
. 1. Pentru cuprinsul marelui principat al Transilvaniei se
infiinteazii un tribunal suprem cu titlul: Regescul tribunal suprem
al Transilvaniei", care Isi va avea, scaunul seu oficial in locul uncle
va 6 scaunul oficial al regeseului guvern al Transilvaniei.
. 2. Acest tribunal va sth dintr'un president, din consilieri
cilti vor fi de trebuinth, qi din personalul care va fi de lipsii pentru
ajutori* si manipulatiune. Denumirea presidentului si a consilierilor
e reservatil Maiestiitii Sale.
. 3. Toate posturile se vor umpleh numai cu transilvitheni.
. 4. Tribunalul suprem va decide ea forul suprem al treilea
Eli din tirma in toate causele civile si In toate trebile urbariale, su-
puse procedurii judiciare, in can s'au fileut decisiuni in secunda
instantfi, !neat prescriptele ce Bunt in vigoare permit remedii legale
In contra decisiunilor acestora.
. 5. In cause penale va decide tribunalul suprem ca forul
al treilea in toate casurile penale supuse procedurii judiciare can
vor ajunge la dtmsul, in conformitate cu prescriptele procesuale din
vigoare.
. 6. Tribunalul suprem va decide afara de aceasta despre
propuneri iii cereri de delegatiune: tend in cause penale pentru
pertractarea lor, in locul cuilii judeatoresti speciale, dupii . 10
lit, a) din procedura penalii, competentA, are s se delege o curte
judiciare provincials, mai incolo despre pltmsori in contra delegfirii
altui judet in locul mini competent, dispustt din partea instantei
a dolls..
. 7. Despre delegarea altui judet in locul unui judet tran-
silvan, on din contra lit mai ineolo despre controverse de compete*,
ctind numai unul din judetele ce aunt in controversitate e transilvan
si respectivele curd apelative nu se pot uni, on and se nacte con-
troversy intre curtea apelativa din Transilvania ci una dintr'alt be
despre compete* for proprie, va decide tribunalul suprem tran-
silvan, in contelegere cu forul suprem judieiar al celuialalt judet
respectiv. Neputtodu-se uni cele done tribunale supreme, va de-
cide Maiestatea Sa, fitcandu-se propunere din partea respectivelor
diregittorii aulice de justitie.

www.dacoromanica.ro
 - 487 -
. 8. Despre conflicte de compete* intre autoritlitile judi-
ciare ci politice va decide tribunalul suprem intr'un senat mixt, a
efirui compunere o determing -ul 13.
. 9. Tribunalul suprem va decide despre plitnsori de sindicat
in contra luerarilor ofieioase ale membrilor Bei proprii si in contra lu-
erbrilor ofieioase ale instantei a clonal on ale membrilor aeeleia, mai
incolo despre recurse in contra decisiunilor cari le-a fleut instanta
a doua asupra plansorilor de sindicat.
. 10. Fiind poftit tribunalul suprem de cancelarul aulic iii
va da pgrerea in privinta emiterii de legi on a modifielirii
acelora.
. 11. Tribunalul suprem va fi condus de president ci fiind
diinsul absent on impedecat de substitutul sea spre acest scop
denumit.
. 12. Tribunalul suprem va pertracte ci decide despre toate
afacerile cari cad in efera activitiltii sale, de regulk in& an senat
de case judeatori ci un president. Pentru senatele plenare, stl-
tatoare din toti consilierii i presidentul, aunt reservate urmatoarele :
a) Toate causele personale ci disciplinare, 'Meat acestea cad
in activitatea supremei curb apelative.
b) Toate opiniunile ci propunerile ce se vor da in privinta
legislative.
c) Procesele criminale, and are al se decide pedeapsa de
moarte.
d) Revisiunile in contra sentintelor civile consunatoare, and
va fi sa se decide in privinta admiterii lor.
e) Declaratiunile de moarte spre scop de reasatorie.
. 13. In cas &and e de a decide despre un conflict de compete*
intre autoritatile politice gi judeatorecti ale Transilvaniei, cum ci
in cause urbariale, vor Intl* ca votanti in locul a trei judecatori
de ai tribunalului suprem tot atftta membri ai regescului guvern
transilvan.
. 14. Limbs afacerilor tribunalului suprem se va aeomodb.
dispositiunilor generale, cari se vor face prin o lege speciall despre
intrebuintarea celor trei limbi ale tarii in comunicatiunea public&
ofieioase.
. 15. Toate espeditiunile tribunalului suprem se vor provedelt
cu inseriptiunea : nregescul tribunal suprem al Transilvaniei" si se
vor subscrie de president on substitutul seu, Sentintele vor purth

www.dacoromanica.ro
 438

inseriptiunea : ,,tn numele Maiestatii Sale ces. reg. apostolice, mare

principe al Transilvaniei ci comite al Sacuilor", si afara de subserierea
mai sus numita se vor mai subserie de tetra un votant.
. 16. In sigilul tribunalului suprem va fi sapata pajura ces. reg.
dimpreuna on marea Transilvaniei gi cu eireamscrierea: Sigillum
regii supremi tribunalis magni principatu Trausilvaniae ".
. 17. Sfera de activitate a tribunalului suprem in cause per-
sonale si disciplinare, organisarea lui interne si regulamentul lucra-
rilor lui, cum si relatiunea lui tetra cancelaria aulick transilvana
)3e va regula pe calea ordinatiunilorM
In comisiune s'au format doua pgreri cu privire la
acest proiect de lege, a majoritatii ci a minorit4i. Ambele
au fost suslinute In fa4a plenului. Raportor al majority i
erg, Dr. Major, jar' al minoritatii Dr. Trauschenfels. Cel
dintaiu cetelte raportul majoritatii din comisiune, jar' cel
din urma, face o espunere amtinunlita, despre vederile mi-
noritME. ConstatA, ca minoritatea numai In doua puncte
nu e de acord cu majoritatea, dar' crede ca. j aceste doua,
puncte sunt la fel cu cele doua camere ale inimei, cari
amAndoua serves unul i acelagj stop : curatirea sangelui.
Discutia e deschisa. Vorbete 1ntaiu baronul Salrnen,
apoi cere cuvantul
Gavriil Manu gj rostete vorbirea urmAtoare :
ninalth cash Am auzit proiectul regimului pentru infiintarea
si organisarea mini tribunal suprem, am auzit raportul comitetului,
atlt din partea majoritatii, cat si din a minoritatii, ba am auzit
tocmai acorn si o propunere, care deli nu vine Inca la desbatere,
trebue sa marturisese, ca ma face a o lua in atentiune, cu atitta mai
vartos, de oare-ce vad, ca sty in strilnsa legatura ea motivarea
verball a domnului referent al minoritatii.
VA marturisese, eh nici-decum nu am fost pregatit in cuge-
tarile mele spre aceea, ca sa and propunerea acum amintita, care e
tot una en motivarea verbala a referentului minoritatii. Din aceasta
cause sunt silit a init. cu totul alts directiune, de oare-ce vad ca
intrInsa se afla o intentiune, care mult putin, dar' indirect urea a
respinge insusi proiectul regimului. Stint silit tot-odata a descoperi,
ca ea 5 -6 zile mai nainte m'am fost insemnat ca contra-vorbitor

*) Din sGazeta Trans.', anal 1864, numarul 36.

www.dacoromanica.ro
 - 439 -
pentru desbaterea genera% de asthzi in privinta infiinthrii unui tri-
bunal suprem pentru Transilvania, dar' nu din aceeasi intentiune
eh eu fi dorit a face opositiune regimului, nu din intentiunea,
ca doarl a -li fi cugetat, ca proiectul regimului sh se respingh on el
fie atacat in principiu ci combAtut, duph-cum vad eh ar merge
intentiunea duph phrerea minoritatii, si mai mult duph a domnului
propunhtor. Nu, domnilor, nu aveam en aceasta in cuget, ci singur
aceea de a cere relegarea desbaterii asupra lui Ons la organisarea
tribunalelor in genere in intelesul propositiunii a opta. AstAzi insh
sunt pentru propositiunea i proiectul regimului. Opositiuni pot sh
&h altii, dar' nu eu, ea representant at unui popor, care ins*
viata sa politica de astazi are de a o multhmi indurarii celei prea-
inalte a M. Sale. Opositiune pot face aeeia, eari nu doresc, ca
naia organishrii si a administratiunii, devenith prin negatiunea for
pe uscat, sh scape iarhsi in ape, spre a-'ci cApata un curs liber si
natural.
Mild cram hothrit de a face propunerea amintith, aveam in
cuget numai aceea, ca prin aceasta sa se fach destul mai mult in-
tentiunii M. Sale, descoperite in preainaltul rescript regese din 23
Aprilie 1863, de oare-ce ordinea propositiunilor a indicat totdeodath
gi calea pe care a fost eh se inceaph ci sh se fach organisatiunea
tarii.Insh din timpul acela de tend m'am insinuat eu de contra-
vorbitor, s'a cetit in fate adunarii aeesteia actul acela insemnat,
care duph esirea diplomei a fost eel mai afund thetor In organismul
thrii, adech publicarea articolului de lege privitor la egala indrep-
thtire a natiunii romane ci a confesiunilor ei asemenea cu celelalte
natiuni si confesiuni, prin urmare restituirea ei in integrum in drep-
turile politico-nationale de mai nainte, PAnh ce nu s'a publicat
actul aeesta socoteam, ca pentru organisarea unui for suprem
ne lipseste toath basa, ci en infiintarea lui ne-am fi apucat de fa-
cerea unui acoperic de cash la'rit plan, iar' in urml am fi fost siliti
de a lash, aeoperisul pe phmant de fundament. Dar' apoi unde
am fi ecit eu paretii ci fundamentul eel adevarat? tie bunul
Dumnezeu.
E adevarat, ca eu nu pot uita pe nici un minut, el M. Sa,
de cand a emis preagratios diploma ci decand inaltul regim a facut
pasii pentru organisarea Orli, a phsit neeurmat pe basa dreptului
natural, pe basa dreptatii, sapientei si a ratiunei shnatoase. Acest
pas al regimului m'a inthrit si pe mine in convingerea; eh not suntem

www.dacoromanica.ro
 - 440 -
datori sinceritatea regimului a o intimpink en sinceritate, flf Imre-
derea regimului a o intimpink Cu ineredere. i creel, ca fie-care
membru al inaltei case e prea hothrit, desbracandu-se de on -ce
presupuneri nefundate, a da maul de ajutor regimului, ca sit in-
cepem organisarea tarii si di, o savarsim in interesul comun si spre
multamita locuitorilor Orli, Para deosebire de clue, nationalitate $i
religiune, si spre multamirea intereselor totdeodata si ale inal-
tului regim.
Pe HMO toata convingerea aceasta socoteam totuci inteadevar,
ea a ne apnea de organisarea for'ului suprem ar insemnit, ca si cum
not am fi mai mutt o comisiune a unui regim absolut spre a da
numai o parere despre aceea-ce ni-s'a, dat inainte, de oare-ce noua
acuma nu ne este cunoseut conspectul intreg al organisarii tribuna-
lelor peste tot, dupa-cum '1 -am abut acela chiar si la anul 1853/4,
iar' dupa-ce acest conspect ne lipseste ehiar si astazi, nu ne ramane
alta, deeat sa fim totuci Cu o acteptare sigura, ca, aceea ce ne lip -
secte astazi va veni O. ni-se va comunich mane din partea inaltului
regim.
Eu aveam ci alto motive mai ponderoase pentru relegare; pe
can numai pe scurt voese sa le aduc inainte. tim adeca inalta
casA, ea la instantele inferioare administratiunea politica zace In
manile solgabiraelor, duloilor si inspectorilor. tim si aceea, ca or-
ganisatiunea provisorie a justitiei a fost legate de doua momente ne-
placute, adeca de impartala cea veche a Orli in comitate, districts,
scaune si cereuri inferioare, precum si de o economisare dietata.
Mei la organisare s'a luat respect la impartirea jurisdictiunilor
celor mai mid. Aceasta imprejurare inca dovedecte, ca regimul scopul
eel bun al organisatiunii 1-a sacrificat numai spre a face destul
acelora, cari Ic1 cearea fericirea singur pe terenul eel vechiu istoric.
Spre a dovedi insa cat de urgent pretinde administratiunea politica
o organisare, sa-'mi fie ertat a trai en esemple vii.
in comitatul Solnocul-inferior este un cerc politic, al Liipusului-
unguresc, de 21,000 suflete, pe care-'I conduce un solgabirau pro-
vazut cu un adjunct si trag la olalta en totul o plata anuala de
850 fl. v. a. Sunt Inca si alte cereuri, precum : al Vadului, Sur-
ducului, O. al Olpretului, cari tustrele la olalta inca numara tot
numai atatea suflete, si pe acestea le conduc trei juzi cercuali, cari
trag o plata de 1500 fl. v. a. la olalta. Ar trebui acum dare sa
credem, ca unde aunt trei juzi, administratiunea eurge mai bine

www.dacoromanica.ro
 - 441 -
cleat unde este numai unul cu un adjunct, gi ca poporul impartit
intro trei i9i va elpata, mai lute li mai lesne satisfactiunea. Na e
insl a9a. Pentru-ca deoare-ce dupl instructiunea provisorie juzii
procesuali nu an nici cancelarie, nici scriitori, ba nu aunt nici da-
tori sa 9ada in tinutul cercului lor, ci pot sit locuiasca 9i afarl de
cerc, poate as vine unul slrac cu nleazul seu la solgabirlu de
douA, trei 9i de mai multe-ori, el nu-'1 gase9te acasa, pentru-el e
dus in vre-o comisiune, iar' acasa n'a remas nimeni la cancelarie.
Clad din contra, in cercul Lapuplui, ori-1i -cand partidele gIsese
barem pe adjunct, ci ele pot fl ascultate qi in neflinta acasa a ju-
delui procesual.
lath el la Lapu9 administratiunea politica corespunde mai malt
intereselor poporului, dell la acela91 nun:tar de suflete sunt numai
doi diregatori, nu trei 1
SA privim mum, care e starea poporului, cand el in mijlocul
verii, zilele. cele mai -scumpe trebue sA $i -le pearda pe drum inzadar,
dupe -ce juzii procesuali nu au locale de cancelarii qi n'au adjuneti,
sau barem cite un diurnist. Aceasta nu este organisatiune 1
SA trecem acum la administratiunea justitiei, de es. in comi-
tatul Dobacei, acel uriaq, care e de 27 miluri patrate dela rasAritul
Transilvaniei pans la marginea apusului de lung, 9i numai de 1 sau
2 miluri de lat.
Dael un biet taran dela Cuma are vre-o causa de a o duce
inaintea judeeltoriei singulare la Bilae, dansul, bietul trtran, merge
4-5 miluri 9i ajungand la locul justitiei glse9te numai pe servi-
torn! cancelariei acasa, cad domnul jude, impreunl cu scriitorul
seu, e indepartat in alto margini ale cercului in vre-o comisiune.
Ce sA facl acum sermanul om alta, decat merge cu causa sa, de
es. de perturbare in posesiune, acasa, 9i trecand 30 de zile e silit
dupe procedure a-9i cerck dreptatea la Gherla, la sedria colegiala,
la indepArtare de 15 miluri patrate. Aici sosind, e silit indata cu
spese grele a-9i lua un advocat, de oare-ce judecatoria nu e pro-
vazutl cu personal de ajuns ca BA poatl lull, causa omului sarac
numai dead la protocol, iar' in urml neavind bani de spese se
lapadl de toata causa lui cea dreapta, numai sA nu fie de atatea
drumuri lungi legate.
Causele, can pe aceasta cale se perd, sunt foarte multe, 9i
eu cred tare, ca sunt doara mai multe deck ar yeni peste an la
pertractare inaintea forului suprem ce voim a organish 1 Acum s'ar

www.dacoromanica.ro
 - 442 -
puteh nagte intr'adevar intrebarea: ce mangaere vom face noi Vomi-
tentilor nostri infiintand tribunalul suprem, cand noi nu le putem
spune, clack in sesiunea aceasta se va luit organisarea judecatoriilor
inferioare inainte, gi dace organisarea aeeea inteadevar se va in-
tampla ?
Ce se tine de economisarea financiarh observata la organi-
satiunea provisorie de 'Anil' aeuma, silit aunt a observh, ca aceea
e numai phruth gi aduce pe langa dauna cea mare in partea po-
porului o dauna mare chiar gi pentru finanIele statului. Sh luhm
de es. inainte organisarea judeehtoriilor orfanale, cari aunt compuse
din un numar mai mic sau mai mare de asesori. Cum se plates
acegtia? Raspunsul: cu 200 fl. v. a. Oare nu este domnilor eco-
nomisarea aceasta chiar o satire? Tot cam in proportiunea aceasta
se platen gi ceialalti oficiali dela administratiunea politica gi dela
justitie, de prin comitate gi districte, cum gi din seaunele seeuegti,
degi toti, in asemhnare cu amploiatii din provinciile austriace Inca
implinese asemenea servieii, gi dupe aceleagi legi, ca acegtia, in in-
teresul statului.
Sh privim lush in seurt gi la afacerile scaunelor orfanale.
Domnilor 1 Stim ca causele pupilare au atras gi mai nainte atentiunea
regimului, bleat gi sub absolutism s'au fost denumit 50 de adjuncti,
numai spre pertractarea causelor orfanale ci de remase (moctenire).
Stim, ca gi judecatorii orfanali aunt siliti a pertracth gi cause de
remas, ba duph-cum a venit mai tarziu o ordinatiune, ei au de a
pertracth nu numai causele orfanale gi de remas ale fostilor colon,
ci tocmai gi causele de remas ale nobililor, in sume de mai multe
mii de florini gi realitati intinse. Se cugetam acuma cu sange rece
gi sa ne intrebam, tine poate pretinde dela oamenii acegtia, can
poate eh siliti au primit postul de asesori eu salariul de 200 fl. v. a.
numai ca sa nu piara de foame, ca ei sit pertracteze gi causele
de remas, cand nici la cele urgente orfanale inch nu mai pot aveh
voie sa lucre?
inaltul regim poate fi sigur, ca din causele acestea de remas,
spre dauna statului, reman an de an mai multe zeei de mu ne-
incassate din taxele ce 'i-s'ar euveni din predarea realitatilor din
o mans intr'alta. De es. astazi moare tata gi ramane muerea gi
feciorul.Peste jumatate le an moare muerea gi feciorul, ci duph
acesta mai urmeaza alt cas de moarte, gi pang vine la pertractare
casul mortii dintaiu trece averea prin 4-5 math. awl in urma

www.dacoromanica.ro
 - 443 -
statul ar vrea 8120 iee dela fie-care taxa, atunci de sigur din averea
petrecuta in mama din urma taxele ce erau de-a se ineassh pe rand
nu se vor mai suplini. Spunetiimi aeum, domnilor, si cu privire la
causele orfanale si de remas, oare organisatiunea justitiei inferioare
qi in ramul acesta nu se arata de mai urgenta decat a justitiei
superioare, si in special a forului suprem ? Dupa toate motivele
insa, sari au, si ar fi avut a dovedi, desi numai per tangentem, ca
organisatiunea administratiunei politice si a justitiei inferioare e mai
de mare urgenta si totodata si de mai mare conseeventa decat a
aceleia din ultima instanta, si din motivele acestea eu chiar a-'si fi si
fost hotarit sa fad propunere pentru relegarea acesteia la propositiunea
regeasch a opta, vs marturisese, ca astazi a-Psi fi venit in tentatiune
a zice, a nu sunt pentru relegare, ci pentru proiectul regimului,
mai cu seams din causa si motivele verbale ce le-am auzit dela
domnul referent al minoritatii, cari merg intr'acolo, ea pentru Tran-
silvania sa nu se infiinteze un for suprem de sine statator, duph-cum
aceasta FAA in preainalta diploma, ci dupa-cum 'Foi-a esprimat dorinta
si dupa-cum a propus si dl baron Salmen, sa se impreune on justitia
suprema a celoralalte provincii austriace.
Eu marturisesc din parte-'mi, ea si cea mai mica vorba lasata
in fattalesul acesta trebue sa2mi aduca ingrijire, pentru-ca de-o
parte aceasta propunere std in opositiune cu proiectul O. cu inten-
tiunea regimului on privire la autonomia Orli noastre, iar' de alts
parte on legile fundamentale ale ei, fiind-ca, desi e adevarat, ca in
Ora sa and glasuri, a sub absolutism justitia s'a administrat mai
bine, caci judecatori an fost de ajuns, si desi invierea forului suprem
si impreunarea lui cu acela al provinciilor austriace, dupa o moarte
de patru ani ne-ar pared a fi un ideal foarte frumos, totusi sunt
silit a face cu durere acea observatiune, ca mie idealul acesta, on
privire la intentiunea observata, mi -se pare ca un marquis, ca un
lord, sau conte frumos, in a anti fata on -tine s'ar puteh amoresh,
dar' cand sa intoarce cu spatele eatra noi, abia atunci observam,
ea frumosul are un Zopf (o chid") de doi coti de lung, un frac ce
bate calcaiele picioarelor, de care toata lumea moderns sa sparie.
(A inteles forul apelativ sasese din Sibiiu. Autorul).
Asa e domnilor 1 Atunci a-'si pricepe dorinta infiintarii unui
for suprem on celelalte provincii, cand a-'si fi auzit dandu-se es-
presiune si acelei dorinte, pe care ar fi pretins conglasuirea, conse-
eventa si uniformitatea, de es. el din causal ca spre a puteh

www.dacoromanica.ro
 444

organisk judech.toriile, trebue s. regulhm mai inthiu imphrtirea tariff,

iar' flind-ca aceasta ar costa oare-i care-va timp, aa-darn spre a
puteh aduce administratiunea justitiei mai iute la o stare normalh
peste tot, in privinta judechtoriflor inferioare, de prima ci a doua
instanta, sh se restitue status quo dela 1860. Dar' a organish forul
suprem duph intentiunea arAtath i justitia inferioarh a o lash jertfa
intereselor nationale, cu forma de astazi aceea nu sta in leghturA.
De altmintrelea en pretuese motivele d-lui baron aduse in
general pentru lipsa infiinthrii unui for suprem qi pentru desphrtirea
justitiei de cAtra administratiunea pdlitich. En inch en bucurie salut
momentul acesta, incht pe ealea legislatiunii vedem administratiunea
justitiei scApath pentru totdeauna din manile politieei careia in
timpurile trecute 'i-a cazut, pe lAngh toath sfintenia ei, de jertfa.
On privire darn la motivele aduse i prin domnii referenti
inainte, eu aflu proiectul regimului apt pentru desbaterea specials,
i dorese sh se infiinteze un tribunal de instanta a treia, in speranta
sigura, el tribunalele pentru instantele inferioare inch se vor inflinth
i organish, indath duph organisarea tribunalului suprem.*)
Regalistul Koronka isi reservA dreptul sa vorbeasca
In discutia pe articole. Dimitrie Moga roste,,te o vorbire
mai lungA (e publican, in ziarul stenografic al dietei tran-
silvane, la pagina 632-633), constatand necesitatea de a
se separa justitia de catch administratiune. PartineF,ite
proiectul guvernului qi-'i reserve, dreptul de a propune
modificAri cu ocasiunea desbaterii speciale. loan Pufcariu
renunta la cuvAnt. Schuler - Libloy e pentru proiectul gu-
vernului.
Vorbetfte dupa, el Elie Vlassa, asemenea mai pe larg
(vorbirea e publican, in ziarul stenografic al dietei tran-
silvane, pagina 636-637), spunand, eh Inca ar fi dorit
sA inceapA guvernul de jos in sus cu organisarea justitiei.
E multamit hag, si cu procedura guvernului, fiind convins,
ca acesta a avut in vedere binele si fericirea patriei. S'ar
tine fericit daca 'i-ar succede sA combine proiectul guver-
nului cu al comisiunii. tsi reserva dreptul a vorbl mai
amanuntit in discutia speciala.
*) Cf. *Gas. Trans.c 1864, numarul 58-60 qi *Ziarul stenografic al dietei
trasuilvanec, pag. 630-632.

www.dacoromanica.ro
 - 445 -
Conrad Schmidt vede progres in proiectul guvernului :
desfacerea justitiei de clitra administratiune. Primeste pro-
iectul guvernului.
Discutia generala se declara. incheiatA.
Presidentul comunica resultatul alegerii in chestia tailor
ferate. in comisiunea de 14 au fost alesi urmatorii : Ioan
Aldulian, Ioan Hania, Koronka, Rannicher, Obert, Ma-
cedon Pop, M. Binder, I. Maager, Alex. Lazaru, Dr. Than
Raliu, Dimitrie Moga, fos St. $ulujiu, Lassel si Bu-
.

dacker.
edinta se incheia.
.,Sedinia LH
Tinuta in 4 Iunie. Se autentica procesul verbal al
E edint ei trecute si se ceteste rugarea deputatului Nicola
pentru concediu pe 20 zile. Se acordA.
Protestul locuitorilor romani din comuna Tiapu in
contra anexarii comunei for la scaunul sasesc se preda co-
misiunii petitionare.
Presidentul face comunicarea, ca comisiunea pentru
caile ferate, constituindu-se, a ales president pe Ioan Al-
dulian, substitut pe Koronka, raportor pe Maager i notar
pe Budacker.
Se intrA in ordinea de zi : discutia pe articole asupra
proiectului de lege despre tribunalul suprem transilvan.
Titlul se primeste neschimbat.
La -ul 1 is cuvantul Eduard Herberth i declara,
ca nu -'I multameste, nici proiectul guvernului, nici al co-
misiunii. Presenta un proiect propriu, care se ceteste in-
treg. Paragraful prim din proiectul lui Herberth e spriginit
de Sasi. E admis deci la discutie.
Consilierul regesc Papp combate proiectul lui Her-
berth, ca fiind contrar constitutiei patriei si diplomei din
20 Octomvrie 1860 si avand tendenta de a rupe Tran-
silvania dela sanul coroanei sfantului tefan. Recomanda
spre primire proiectul guvernului si promite, a guvernul
va presenta in curand un proiect de lege si despre organi-
sarea judecatoriilor inferioare.

www.dacoromanica.ro
 446

Ia acum euvantul
Metropaitu/ .Sidutiu i rostete urmatoarea vorbire
Marita cash 1 Nici-odata in viata mea, pot zice aeeea, ea atata
foame i atata sete duph justitie nu am aflat in popor, ca toemai acum,
pe timpul acesta. Ori pe unde merge omul, data se intalneste cu un
sarac, cu un bogat, peste tot locul aude aceea, ca cat de anevoios iii
senate omul dreptatea, 9i stim si din ponoslurile domnilor judecktori, cari
ziva noaptea sa ostenesc cu trebile justitiei, caci acestia Inca se pono-
sluesc si se jeluese, ea nu mai pot birui restanta care a ramas Inca din
anii trecuti. Se plang ea le vin mai multe ursorii ci-'i silese, ca cat
s'ar putek mai in grabs sa se iee inainte si sa se ispraveasca. Veti
sti, ca fiesi-tine, care are a isprilvi un kern momentuos, data 'i-se
cere ea sa se ispraveasca, cat mai in grabs, se ispraveste rau, dupa-
cum zice proverbul roman : graba strict). treaba". De mai multe-ori
dreptatea cere, ca judecatordl sa nu se grabeasca, ei sa 'i-se lase
vreme ca sk poath calla in toate randurile procesului, spre a putek
erua dreptatea. De aceea deci nici-odatk ci nimica cu mai mare bu-
curie nu pot saluth, decat pArinteasca ci prea milostiva ingrijire a M.
Sale despre organisarea tribunalului suprem, ci Inca ci independent
si separat de administratiunea politica. Cu adevarat, putini a-9i gad
in patria noastra de aceia, can ar zice ca n'ar fi dorit, ca mai
intaiu de toate sa se fi inceput organisarea justitiei de jos, dela
fundametit in sus, ca sa mearga pe rand, eaci socotese, ca dreptatea
care ci -a rupt grumazii in forul justitiei de jos, la instanta intaia,
aceea anevoe se poate indrepth la tribunalul suprem. Dar' sperand
el M. Sa va ingriji si de tribunalele cele mai de jos de justitie,
deci dark eu din partea mea eu cea mai adanea si profunda ve-
neratiune primese gi salut ingrijirea parinteasett pentru ridicarea
unui tribunal suprem, independent, separat de administratiunea po-
litick pentru tara ci patria noastra.
Aceasta a fost de dorit. Acuma vad ca pe tapet, ori la
intrebarea si la ordinea zilei avem pus un paragraf, care trateaza
si despre locul acela unde ar trebui sa se aceze tribunalul acesta.
In proiectul de lege al inaltului nostru regim vedem ea s'a pus, ca
sa fie scaunul tribunalului suprem de justitie al Transilvaniei in
Viena. in proiectul majoritatii din comisiune vedem, ca s'a luat
locul sa fie in Cara noastra, ci inca acolo unde va locui ci guvernul
thrii. Eu, domnilor, dupa-cum imi aunt mie cunoscute trebile oamenilor
saraci, si ea episcop al unei natiuni sarace, am avut prilegiu mai

www.dacoromanica.ro
 447

in toate zilele a gti dorintele poporului celui mai sarac gi mai

numeros gi a ma convinge gi a vedeh toate neputintele gi lipsele
lui.. Din cunogtinta aceasta care o am esperiat pentru trebile justitiei
poporului mai :Ara, sunt silit a ma alipi la proiectul majoritatii
din comisiune, eh' adeca tribunalul suprem sa fie aci, in Cara, in
locul unde se va afII gi regescul guvern. Cause le pentru ce eu a-'gi
vrea aceasta, dupe, -cum imi va ierta gi starea slabitei mele sanatati
gi a puterii trupegti, ma voiu sill cat mai pe scurt a le arath.
Noi, domnilor, gtim din timpurile de mai nainte de 1848, dar'
gam gi din timpurile acelea de inainte de a veni patria noastra sub
prea blandul gi prea milostivul sceptru al casei austriace, ca tribu-
nalul acesta de justitie a fost in patrie, ch'ci gi principele a lost in
patrie, gi dela tribunalul acesta suprem atunci totdeauna a fost o
apelatiune la persoana principelui, ca nad sumum justitiarium".
Stim, ca spre cea mai mare norocire gi fericire a tuturor
neamurilor gi popoarelor, earl azi sa bucura a fi sub blandul sceptru
al casei habsburgice s'a %inut pane la 1848 tocmai acel obiceiu de
reclamare ad principem tamquam, ad sumum justitiarium", gi
apelarea aceasta s'a fa'cut prin cancelarul transilvan al curtii, ceea-ce
nu a fost alta dealt numai in vehicul prin care apelatiunea ce
aver, sa mearga la M. Sa, ca la nsumum justitiarum", sa mearga
prin el, care a fost organ mijlocitor gi corespunzator intre Ora
noastra gi intre M. Sa. Dar' prin evenimentele cele triste din
anul 1848, pe cari dorese ca Dumnezeu nici-odata sa nu le mai
aduca asupra patriei noastre, lucrurile s'au schimbat.
Noi deci acum am inceput in privinta dreptului de stat o
epoch noul dela egirea preainaltei diplome din 20 Octomvrie 1860.
Aceasta diploma; precum gi inalta patents din 26 Februarie 1861,
aunt cele douh fundamentals documente de drept public al patriei
noastre. Aga-dara not toate lucrarile noastre, gi in privinta agezarii
tribunalului acestuia, in intelesul diplomei acestuia trebue sit le
indreptam gi ei trebue sa ne acomodam. Diploma zice: (citeaza din
diploma, gi apoi continua) :
Aga -darn en socotesc, ca aci noua gi patriei noastre ni-s'a dat
intru toate cele ce nu se in dupe Art. II al diplomei din 20 Oc-
tomvrie 1860 de intreaga monarchic, gi age gi in agezarea tribunalelor
justitiei, autonomia cea veehe, pe care am avut-o. Firegte, dupli
cuprinderea mea, autonomia aceasta en numai ma o inteleg, gi sunt
de acea opiniune, ca gi in treaba organisarii justitiei gi a defigerii

www.dacoromanica.ro
 448

locului unde sa se aqeze tribunalele, justitia trebue BA se in de

autonomie, i aa-darn aceasta este intaia-i causa a mea pentru
care ma alipese -de proiectul majoritatii din comisiune, i doresc,
dupe tenoarea diplomei preainaltului bilet, de mine citata, ca auto-
nomia aceasta intru toate sa se tins nestramutath si nevat5matA, ci
precum si inainte de 1848 9i totdeauna tribunalele Transilvaniei
cele supreme au fort in tare, aa i acum acela, nu in Viena, ci in
Transilvania, In locul unde va locui reg. guvern sa remana si s'a
se ridice, en atita mai vartos, en cat Ins Asi M. Sa s'a indurat prin
envantul seu de tron din 15 Iunie 1863 la alinea 7 a ne asigura,
autonomia aceasta, iar' staturile in adresa for din anul trecut, alinea
10, an multamit M. Sale pentru preainalta sa hotarire, pentru
sustinerea autonomiei patriei noastre. Eu socotesc, ca M. Sa cand s'a
indurat a ne restitui ci a ne asigura autonomia patriei noastre a
inteles il.i autonomia locului justitiei, di, de justi %ie sa. tine i locul
pentru justitie, ci in aceasta a mea eredintii trebue sa ma intareasca
si acea imprejurare, di M. Sa in 31 Martie 1861 insui la rugarea
cancelarului de atunci, baronul Kern 6ny, s'a indurat a restitui
tribunalul suprem si a-'1 recunoacte in locul gi in corpul regescului
guvern transilvan.
Eu socotesc deci, ca data M. Sa numai la remonstratiunea
cancelarului transilvan a facut aceasta, Para indoiala en atata mai
tare, data va intelege doririle eredincioaselor sale statnri transilvane,
se va Indurk a ne lash tribunalul suprem al Transilvaniei in Cara,
ba socotesc ca i comisiunea, eand s'a botarit a -'ci da opiniunea, ca
acest tribunal suprem sa remana in patrie, n'a facut alta decat a
urmat numai voia M. Sale, fiind si comisiunea convinsa, ca M. Sa
i in privinta locului tribunalului suprem voiecte a darui deplina
autonomie.
De aceea FA eu doresc d voiese, ca cu privire la dreptul
autonomiei tarii noastre M. Sa sa se induce ii de asta-data cu acea
preainalta grade a ne mangitia, ca tribunalul suprem sit ni-'l lase si
de aci inainte statornicete sa remana ad in patrie.
A doua causa a doririi mele este, ca am auzit punindu-se
obiectiunea contrarA, ca se cade, ea tribunalul suprem sa fie acolo
unde locilete prineipele. Domnilor, ci ea aunt de parerea aceasta.
Dar' eu am alta idee despre locuinta principelui, ci poate ca con-
ceptul men in privinta aceasta tare se descbilinete de conceptul
multora. Dumnezeu a vrut, spre fericirea multor natiuni, cum ci

www.dacoromanica.ro
 - 449 -
spre fericirea natiunri romilne, ca M. Sa sa imbrace dignitatea de
suveran pentru mai multe tari. Eu 9tiu, ca M. Sa este un suveran
independent al Transilvaniei, a chilli reedinth mai de mult era
Alba-Julia. Un suveran gi rege independent al Ungariei, a chilli
re9edinta ar fi Buda, impArat al Austriei, a ehrui re9edinta este Viena.
Toate acestea Bunt unite intr'o inalta persoana, care lima nu poate
in acela9i timp ocuph on locui in toate aceste locuri, ei ca 0 per-
soana locue9te numai inteun loc. Dar' pentru aceea nisi cu un
drept nu se poate zice, ea impAratul Austriei, care ca atare lo-
eue9te in Viena, nu ar locui ca principe al Ardealulu. i 9i in Ardeal,
de oare-ce M. Sa are in Ardeal pe guvernatorul 9i guvernul seu,
care represinta inalta persoanh a marelui principe al Transilvaniei,
earuia de aceea 'i-se dau omagiale aseulthri, fiind-ca in el credem
a fi representatA inalta persoanh a suveranului 9i principelui Tran-
silvaniei.
Aga -dara, dach supremul tribunal va reminea in Transilvania,
nime en dreptul nu poate zice, ea nu e la locul re9edintei princi-
pelui Transilvaniei.
Eu ered, ca suveranul nostru, al Transilvaniei, adecA M. Sa,
nu poate sa fie supusa nici regelui tariff Ungariei, nici imparatului
Austriei, pang atunci, Oat-and tine titlul de suveran 9i mare
principe al Transilvaniei, 9i sub acest nimb Tansilvania trebue sl-'9i
sustina independenta gi autonomia. 4a-dark degi M. Sa este
suveran al Transilvaniei independente, e qi suveran qi rege al
Ungariei independente, 9i impArat al Austriei independente, iar'
acestea toate in trebile ce se tin de monarehia intreagh trebue sl
fie unite, pentru-ca not avem datorinta, ea eu unitate tare sa ne
strAduim, ca monarchul gi monarehia austriaca, ca mare putere an-
verana, al fie cea mai stralucita gi puternica in Europa. (Bravo !)
i cred, ca din partea fie-carui patriot bun din Ardeal nu va lipsi.
nisuinta spre aceasta. Dar' in celelalte, ce se tine de vechile 9i
autonomile institutiuni ale tArii, tocmai dupa diploma din 20 Oc-
tomvrie 1860 tare ne tinem de aceea, ca autonomia Orli gi toate
eelelalte institutiuni sa remand nevathmate 9i independente, ci aca ci
tribunalul suprem de justitie sh se organiseze in taro. noastra.
Zic multi, eh,' independenta judeatorilor ar fi doarh espusl la
influintare gi patimi. nationale, daca tribunalul suprem va rAmaneh
in Cara. Eu, domnilor, neg tare aceasta, cad nu dela loe, ci dela
caracterul eel solid conditionez en independenta judecatorulni, 9i en
pp

www.dacoromanica.ro
 460

nu numai socotese, dar' si cred, a Dumnezen va ajuta M. Sale sa

punh de judechtori tot bArbati solizi, de caracter solid, si atunci fie
supremul tribunal in Ardeal on in Viena, clack vor avea judechtorii
caracter solid si vor fi judechtori drepti, nu ma tern eh vor fi in-
fluintati de patimi nationale.
A treia. Trebue sh marturisese domnilor, ca judecAtoriile aunt
facute mai mult pentru bietul om shrae, care in toate zilele e espus
la presiunea eelui mai puternie, si pentru aceea creel, eh intentiunea
inaltului nostru regim acolo tinteste, ca prin ridicarea tribunalului
suprem de justitie sit se inlesneasch cararile prin can omul sArae
BA-'O poath ajunge mai pe usor si mai de grabs dreptatea. Domnilor !
Partea cea mai mare a patriei noastre, nu putem thgAdui, sta din
aceia, can de curand prin indurarea M. Sale s'au eliberat gi 'gi -au
capatat dreptul de cetateni si de posesiune. Eu pe oamenii acestia
ii socotese ea pe niste orfani Barad rAmasi, pe earl n'are tine sAii
apere. Des' le-a remas ceva, dar' nefiind in stare ei eh se apere
in contra deselor impilatiuni, averile ar trebui sa mil iarAsi jertfa
celor mai puternici si nesatiosi, dach nu-'i vor aphrit aceia, cari aunt
pu9i de justitie ea tutori asupra lor. Tutorul poporului trebue BA
fie legea! Asa -dare la popor este de lipsh o tale mai scurth ci mai
usoara, care arete cum are sh-i ajungh dreptatea Qi sh-'$i caute
adevarul fArh impedecare. Domnilor, data s'ar intampla acum, ca
sh fie judecatoria aceasta afarh din patrie, pe &and phnit acuma a
fost in patrie, atunci ar fi o greutate foarte mare pentru poporul
shrac, pentru-ch stim, ea pang a fost judecatoria aceasta in patrie,
omul shrac 'ci -a pus in traistA puling mamaliga rti s'a dus la jude-
chtorie, chutandu-'si de treabh. Stim, eh de multe-ori nici procurator
nu 'ci -a putut elphtit, dar' totusi el s'a folosit, dach a putut ajunge
in persoanh la judecatorie, spunAnd cu gura gi informAnd pe judecittor
despre starea causei sale.
Eu deci socotese, eh dorinta de obete a poporului e aceea
impreunath cu a mea, ca judecatoria supremi sh remanh in patria
noastrh, in locul acela unde va fi guvernul, gi phrtinesc paragraful
din proiectul cornisiunii, sau opiniunea majoritatii din comitet."
(Bravo din stanga). *)
Budacker pledeaza pentru Viena, ca loc mai potrivit
pentru tribunalul suprem transilvan.
*) Din sZiarul :tenor,* al dietei transavanes, jag. 646-648.

www.dacoromanica.ro
 451

Illico la e Popea : nTrebue sa premit, inalta cash, a si eu

am fost de parerea acelora, sari Socotean, ca ar fi mai bine, ca
chestiunea aceasta despre organisarea tribunalului suprem transilvan
sa se, reduca la propositinnea capitals de care sa tine, adeca la a
opta propositiune regeasca. Aceasta parere o aveam eu atat mai
vartos, cu cat si en -socoteam si eram convins, ca mai intaiu ar
trebui sa se fach impartirea tarii, $i apoi incepandu-se organisarea
regulata a judeektoriilor de jos, sh mergem pe rand pang la orga-
nisarea supremei curti judecatoresti. insa marturisese, a m'am abatut
dela parerea aceasta, numai din aceea privinta, a am toata lucre-
derea in inaltul regim, si presupun prin urmare, ca inalt acelasi, prin
separarea chestiunii de fat dela propositiunea a opta de bunt seams
a avut numai o intentiune foarte buns si folositoare pentru Cara
noastra. Presupun domnilor, a inaltul regim poste a socotit, ca prin
aceasta procedere mai curand se va puteh efectui dorinta eomuna
a thrii intregi pentru un tribunal suprem transilvan. Presupun
deci, el inaltul regim, cand a dispus separarea chestiunii, a facut-o
aceasta cu privire la prosperarea Orli noastre.
Dar' si din alts privinta m'am vazut eonstrans sa ma abat
dela phrerea mea avnta intaiu, si adeca din aceea, eh am socotit,
ea pasind not toti patriatii cari ne aflAm ad in conlucrare armonica
si fratasea, mai curand vom aj unge la scopul dorit, mai en seams
daca sine ira et studio, dupa-cum a zis preaonoratul domn deputat
Herberth, vom procedh in privinta aceasta. Eu aunt tare convins,
ea bunatatea ce va resulth din ast-fel de conlucrare armonica si
fratasca in privinta coneluselor noastre dietale in chestiunea de fats
cu Mat mai vartos se va puta dobandi, cu cat toti avem un atop
si toti avem nn principiu in privinta organisarii tribunalului suprem
transilvan. Zic, in prineipiu suntem toti invoiti, diferintele ass.-
dark' vor privi mai mult uncle momente, uncle imprejurari ape-
dale. in ce se tine insh de esenta lucrului, ered el suntem in-
voiti toti si pima acuma. Eu insh socotesc domnilor, ea dach vom
cauth a ne pune si a ramaneh pe basa aceea si vom tines positinnea
aceea a noastra, pe care ne-am pus si care am tinut-o deja la in-
ceputul pertractarilor noastre dietale, atund de bunt' seams nu ne
va fi greu a ne invoi si in privinta celoralalte punete speciale pe
cari le cuprinde in sine proiectul regimului.
Basa aceasta, pe care ne-am pus deja, positiunea pe care am
luat-o deja dela inceputul dietei noastre, care este ? Cred ea spre
Ps
www.dacoromanica.ro
 452

desavetr4it ne-o arata punctul III din diploma dela 20 Oct. 1860.
Acest punct ne aratA, cA noi trebue sa remanem numai pe langa
constitutiunea cea veehe a WI Diploma din 20 Octomvrie 1860
i patenta din 26 Februarie 1861, acestea, dupa parerea mea,
aleatuese basa i positiunea pe care trebue A dam totdeauna in
organisarea trebilor patriei noastre. AceastA bash trebue sa o privim
ca un clenodiu foarte pretuit, pe care trebue sA cAutam a-'1 pastra
in toate 'floral-He noastre qi dela. care sA nu ne del:11ra= nici cleat
in privinta lucrarilor organisAtoare ale patriei noastre.
Din acest punct de vedere privind eu proiectul regimului, cu
privire la constitutiunea cea veche a tarii, amplificatA i schimbata
afund prin diploma de 20 Octomvrie 1860 qi patenta din 26 Fe-
bruarie 1861, marturisesc, el din cea mai deplina convingere a mea
trebue sa ma alatur MO . 1 din proiectul majoritatii eomisiunei.
Fiind-ca din on -ce punct de vedere se va privi lucrul, tot acolo
trebue sa vial omul, ea noi nu ne putem depArth dela basa pe care
ne-am pus odatA 9i dela positiunea pe care am luat-o pAna acum,
in privinta luerArilor noastre de pang acum. Pe basa aceasta d-lor
trebue sa ma declar pentru . 1 al comisiunii, qi adeca, intaiu 7

din punct de vedere juridic, macar i istoric, dupA-cum 11 men-

tioneaza domnul raportor al comisiunii, pentra-cA s'a adus inainte din
partea mai multor onorati membri ai casei O. chiar i din partea d-lui
representant al regimului aceea, cA chiar dreptul tarii noastre do-
vedecte i ne constrange BA remanem pe langii aceea, ea tribunalul
suprem sa fie in tars, dar' nu in Viena.
Domnul raportor al minoritAtii comisiunii zice, ca sub toate
perioadele istoriei Transilvaniei tribunalul acesta suprem judecatorese
n'ar fi fost in Transilvania ei airea. Mie mi-se pare tocmai din
contra. Eu gandese, ea cu tot dreptul a-'i putea intoarce aceea ce
zice domnul raportor al minoritAtii comisiunii qi a-'i puteit zice, ca
dreptul istorie de sub toate perioadele este, cA tribunalul suprem
trebue sa fie in Sara.
Eu nu ctiu alt period in care tribunalul acesta suprem sit
nu-'1 fi avut in Sara, decat numai cei zece ani din absolutism, la
ceea-ce se i provocarA multi domni din centru ; iar' inainte de
1848 qi dela 1860 ineoace, pot zice eu toata convingerea 9i odihna,
ca tribunalul acesta suprem a fost la noi in tail. Fiind-ca avem
easuri, cA in uncle cause se ayterneau apelatiuni i recursuri la

www.dacoromanica.ro
 458

eurte, aeelea s'au fleut, dupl pArerea mea, mai mult eltra persoana
M. Sale deck eltra curtea judecatoreasel.
Apoi pe laugh diploma gi patentl ne putem provock ad. 9i la
preainaltut rescript imparatese din 31 Martie 1861, in urma cAruia
Transilvania se afla in posesiunea tribunalului suprem. Starea fapticl
este deci pentru aceea, el qi de ad inainte sl remand tribunalul
aeesta tot in Cara. Din privinta aceasta a dreptului istoric, mArtu-
rises, el aunt convins de a ml deelark pentru . 1 al eomisiunii.
Dar' nu numai din acest punct de vedere, ci 9i din altul 9i din
on -care punct de vedere, dupl-cum am mentionat mai intAiu, sunt
pentru el. Sunt adeel din punct de vedere politic, din punct de
vedere administrativ, din punct de vedere economic, ba chiar qi din
privire la opiniunea publiel, la dorintele popoarelor tarsi acesteia.
Eu socotesc, a din punet de vedere politic este prea invederat, ea
trebue sa remb,nem pe Jana . 1 al eomisiunii, de oare-ce vedem
ca in fapt in celelalte OH tinAtoare de coroana Ungariei tribunalul
acesta suprem se afll in tad. Ala vedem in Ungaria tribunalul
septemviral, in Croatia tribunalul suprem de tail in Agram.
Ditch' noi acum, cari am primit in legile de stat ale Ardealului
numai diploma 9i patenta, ce vor zice acei locuitori din tArile
celelalte tinatoare de coroana Ungariei, dacl, zic, noi nu vom 091
mai departe, dupl-cum am pit in urma diplomei 9i a patentei?
De bunl seaml Ili vor perde increderea aceea pe care an avut-o,
atat in noi, cat poate 9i in privinta regimului. i a9a chiar din
punet de vedere politic red a ar fi mai bine sl ne declarlm
pentru . 1 al comisiunii.
Asemenea din punet de vedere administrativ-judiciar, pentru-cl
tine nu vede 9i tine nu cunomte, el justicia en mult mai just gi
mai bine se va administrk dael tribunalul suprem va fi in tarl
decat dad. va fi in Viena. Distanta eea mare intre Sibiiu san Cluj
li Viena trage dupa sine o perdere de timp, ceea-ce nu va zice
nimeni a nu e lueru impedechtor pentru justitie. Adevarat, a in
privinta aceasta ne vor mAngliii, unii domni cu aceea, el va vent
drumul ferat gi pe la noi 9i va delkturk pedeca aceasta. Insl in
privinta aceasta socotese, el de ad nu putem lua. nici un argument
in contra aceea, ea sI nu remand tribunalul suprem in tail. De
oare-ce, las la o parte, ea adhuc sub judice lis est, poate sii capAtam
drumul ferat mai curAnd, poate insl 9i sl se amAne. i chiar gi
avand drum de fer, distanta intre Viena qi Transilvania tot remane,

www.dacoromanica.ro
 - 464 -
qi timpul cat va trebui de aici pAnA acolo de ce srt nuSi intre-
buintam In folosul celor ce eer dreptate din partea judeatorului?
Din punet de vedere economic zie, el atilt eu privire la lucrul
general, cat qi en privire la trebile speciale, sh caqtigh mai mult
dacA tribunalul suprem va remanea, in tail, deck dad. se va duce
la Viena, pentru-el deqi domnul deputat Herberth a avut bunAtatea
a ne specifics,, qi Ina intro sums enorml, cheltuelile ce ar trebui
la un tribunal suprem separat, totuqi nu ma pot abate dela eon-
vingerea mea, el cheltuelile pentru un tribunal in tail aunt eu
mult mai midi decat in Viena. Suitt mai midi, pentru-el Om ca
in Viena aunt toate celea mai scumpe cleat in Sara noastrA.
Sunt eu privire la popor, care are a se folosi de tribunalul
suprem din cars, pentru-el trebue, sA mArturisese, el un om din
popor, fie Roman, fie Ungur, fie Sas, adese-ori se va vedek silit sa
meargA in persoana la local tribunalnlui suprem de tail, ca srtiqi
vada de procesul seu qi de causa sa. Eu socotese, el mai putine
cheltueli va avek partida ducandu-se mAcar din on -ce margine a
trail la Sibiiu, on la Cluj, dead din Transilvania la Viena. In fine
socotese a fi cu mult mai bine ca sa se aqeze in patria noastrl tri-
bunalul suprem chiar qi pentru aceea, pentru-ca in chipul acesta
s'ar implini inteadevAr dorinta pArtii celei mai man a poporului din
Transilvania. In privinta aceasta a intrebat in qedinta de eri un
preastimat coleg al men pe domnul raportor al majoritAtii comi-
siunii, ca de unde tie d-sa, ca phrerea majoritAtii poporului din
Transilvania s'ar fi declarat ca tribunalul suprem A fie in tail qi
nu in Viena? In cat qtiu eu, qi cred el qi eu am avut ocasiune
de a ma convinge despre parerea poporului in privinta aceasta, nu
numai despre pArerea Romani lor, dar' qi a altor nationalitati, cutez
a zice, ca dorinta cea. mai ferbinte a majoritAtii poporului din Tran-
silvania este de a se infiintk tribunalul suprem in tars iar' nu in
Viena. Aceasta ne-o doeumenteazA qi jurnalele, ba aunt eonvins ca
qi onoratii membri maghiari, can nu aunt ad, cand ar fi ad s'ar
declark pentru Transilvania li niei deeat pentru Viena. (Ungurii :
Helyes 1) De convingerea aceasta aunt, judecand dupa toate semnele
ce s'au ivit in privinta aceasta, atilt prin jurnalele lor, cat qi prin
opiniunea publiel descoperita intr'alte chipuri. Din toate acestea
puncte de vedere, repetese, ea aunt pentru -ul prim al proieetului
majoritAtii. Domnul Budacker a zis, ca motivele pe can le-a adus
raportorul minoritittii aunt atilt de evidente, incat nu ar avelt sA

www.dacoromanica.ro
 - 455 -
aductt mai nimie in contra lor. En trebue el marturisese, a mie
nu mi-se par a fi motivele acelea atat de evidente, incit sa nu se
poata supune niei unei indoeli. Ba din contra, toate acele motive
sunt ast-fel, incat nu Bunt nici taxi yi niei el an vre-un razim.
Pentru-ca d-sa aduce un motiv inainte in privinta aceasta, ca tri-
bunalul suprem sa se ayeze in Viena, care nu are niei un temeiu.
D-sa zice: Weil die allgemeine Volksanschauung die letzte, selbst
richterliehe Entseheidung vom Landesfarsten oder mindestens aus
seiner unmittelbaren Nahe erwartet". Motivul acesta nu are temeiu,
yi nu poate sa aiba, mai intttiu pentru aeeea, pentru-ca poporul iyi
acteapta dreptul sen dela instants cea mai inalta. DO in timpurile
trecute, ce e drept, yi-au ayteptat resolutiunea proeesului for dela
gratia M. Sale, insil, soeotese. ca aceasta tot numai in puterea le-
gilor de atunci, dupil can an putut recurge la gratia M. Sale.
Astazi insa, and tribunalul suprem are sa fie cea din urma instanta,
sand dela acest tribunal nu mai poate fi nici un recurs ci apela-
tiune, bred ca nu va mai nisui nici unul din popor ca sa-'91 caute
alinarea durerilor intealt loc, dead la instanta aceasta, cea din
urma. Din aceasta causa motivul adus de domnul raportor al mi-
noritatii nu se poate privi de tare yi fundat. Al doilea motiv zice
domnialui el este: Weil far den Standort am kais. Hoflager das
historische Becht and 'der faktisehe Zustand aller Perioden der sieben-
bargischen Geschichte bis zur allerlitichsten Entschliessung vom
31. Marz 1861, mit Ausnahme ganz kurzer Intervale, sprechen".
Despre aceasta s'a vorbit destul, atat din partea domnului repro-
sentant al regimului, cat yi din partea Eseelentei Sale a parintelui
metropolit. S'a dovedit el nu sal pentru-ca in timpurile cele mai
de demult guvernul regese a format instanta a treia yi apelatiunile
s'au facut mai en seams la Maiestatea Sa!
A treia, aduce domnul raportor al minoritatii inainte neatar-
narea yi independenta judecatorilor. ,,Die moglichste Unabhangigkeit
der hochsten Richter erscheint nur durch die Verlegung der letzten
Instanz ausserhalb des Landes gewahrt ". En Inca sent de parere,
ca independenta judecatorilor e conditio sine qua non", pentru-ca
un judecator, dacii e FA faca dreptate, trebue sa fie independent yi
neatarnat de on -ci -ce parte. Eu cred, ca sub alte imprejurari
chiar ci in Viena nu ar -puteit remanek judecatorul scutit de on -ce
influintit Insa, domnilor, pe langii toate acestea socotese, el e
foarte netemeinic asertul acesta al raportorului minoritatii, chiar ci

www.dacoromanica.ro
 456

din aceea cause, pentru-el acea independents sa cere, nu numai dela

judecatmii tribunalului suprem, ci dela tot judecatorul in genere.
Fieste-care judecator trebue sa fie independent in privinta convingerii
sale, daca vrea sa judece drept. Asa -darn intreb, el nu ar urma
de aci, a adecii tribunalul suprem sa se stramute la Viena, natu-
ralminte, ca toate tribunalele fa se scoatii din Cara ? Oki trebue
sa se intample on toate aceea ce se intampla en unul, pentru-ea
aceeasi independents A cere dela judecatorul de jos, ca si dela eel
de sus. (Bravo!)
Mai incolo aduce domnul raportor al minoritatii de motiv si
aceea inainte: nund somit ausserhalb der unmittelbaren Einwirkung
nationaler Leidensehaft gewahrt erseheintu. Eu socotese in privinta
aceasta, ca dupa-cum ar avek loc animositati si patimi na %ionale
intros membrii tribunalului suprem in Zara, tocmai asa ar aye loc si
that din tail. Pentru-ca pe basa constitutiunii vechi si pe basa
diplomei socotese, ca la tribunalul acesta numai fii ai patriei pot
lull, parte. Dach se afla, si daca ar avek loc patimile nationale
intro membrii tribunalului suprem, apoi acestea tot aro, se vor pute
arath in Viena, ea si in tara.. Cum-ca nu se va adrninistrk justitia
dui:a-cum se euvine, aceasta va depinde de acolo, ca s se ingrijasea
la compunerea tribunalului in privinta aceasta si sa se paraliseze on -ce
patimi prevenitoare din ura nationala, ceea-ce Inca nu cred ca va fi,
caci membrii ee se vor denumi, de buna seama Cu caracterele for
ci iubirea for de dreptate comprobate nu cred eh vor da loe urei
nationale acolo unde sunt chemati sa fad, dreptate.
Din cele espuse pane aci, inalta case, se poate vedea, el en
din toate punctele de vedere pe can 'mi-am luat voe a be enumerk
sunt pentru -ul 1 al majoritatii comisiuniiu.*)
Mai vorbete consilierul reg. Papp pentru proiectul
regimului, Dr. Teutsch pentru propunerea minorittqii din
comisiune i episcopul Fogarassy pentru propunerea ma-
j orit4ii.
Sedinta se Incheie.

.Yedinia LILT
Tinuta, In 6 Iunie. Se autentica procesul verbal al
edintei trecute i se da concediu lui Barifiu ,1;i Demian.
*) Din ,Ziarul stenografic al dietei transilvanec, pag. 649-651.

www.dacoromanica.ro
 - 457 -
Se continua desbaterea proiectului de lege despre tribunalul
suprem.
Vajda (ungurete) accepteaza parerile metropolitului Sie-
/uiiu i ale episcopului Fogarassy i propune, ca paragraful
prim al proiectului pe lege din desbatere sa fie formulat ast-fel :
1,Pentru cuprinsul marelui principat Transilvania sa Infiinteaza
un tribunal suprem al Transilvaniei, cu scaunul oficial in
locul guvernului regesc transilvan, in Transilvania".
Vorbqte M. Schuller pentru propunerea lui Her-
berth, in cas de neprimire pentru proiectul guvernului,
Dimitrie Mega .pentru infiintarea tribunalului aici, in Ora,
Rannicher pentru 16sarea in grija domnitorului ca singur
sa decidPi, unde se fie aezat tribunalul suprem, H. Schmidt
pentru propunerea lui Herberth, loan Balomiri pentru re-
manerea tribunalului in Ora, Schuler-Libloy pentru pro-
punerea lui Herberth si Gull pentru proiectul re,gi-
mului. Urmeaza.
Dr. loan Ratio Inalta casa ! Atat despre necesitatea
organisarii unui tribunal suprem judeeatoresc, cat si despre locul
unde are sa se aseze acest tribunal, in aceste doug, sedinte din
urma s'a vorbit din mai multe puncte de vedere. Ce se tine de necesi-
tatea acelui tribunal, desi, eu a-si fi dorit sa va'd mai intaiu justitia
inferioara organisata, totusi, dupil-ce din partea regimului ni-s'a
Mout asigurarea, ca aceea Inca se va propune eat mai curand
inaltei diete, aflu ca organisarea unui tribunal suprem este foarte
de lips&
Ce se tine de locul unde s fie acest tribunal, s'au desvoltat,
precum si domnul antevorbitor foarte bine a observat, trei pAreri.
Cea dintaia, contopirea tribunalului suprem transilvan in curtea de
cassatie a monarchiei austriace, a doua, asezarea tribunalului suprem
in Viena, si a treia, asezarea lui in patrie. Inainte de a -'mi da
piirerea in acest obiect, vreau sa fac uncle reflexiuni la propunerea
domnului deputat Herberth. Domnul deputat Herberth, dupa-ce
ne descrie in colori foarte vii trista stare a justitiei noastre pans
la 1848, dupa-ce ne aratA, ca dela 1836 Liana la 1847 abia s'au
decis cate-va procese la cancelaria aulica in Viena, dupa-ce arata, ca
numai intr'o zi, ca membru al senatului judiciar de instanta a treia
a primit 80 de procese venite ca restantii dela curtea de cassa-
thine din Viena, dui:A-a) toate acestea le descrie, cum spuseiu,

www.dacoromanica.ro
 - 468 -
eu cele mai vii colori, ajunge la conclusiunea, eh, sa mergem cu
tribunalul nostru la Viena, ca sh aflAm justitie mai bung 1
Ce se tine de meritul propunerii d-sale, voiu sh reflectez cova,
aceea ce pang acum, dupa-cum mi-se pare, nici unul n'a observat.
Domnialui propune un senat compus din membri transilvani, en un
president in frunte. Acum intreb domnilor, ce influinth va aveh
presidentul tribunalului intreg si membrii lui strain asupra acestui
senat? Aveh-vor d'ansii vot deeisiv eau consultative Choi clack
vor aver, dansii vot decisiv, atunci nu mai e de lipsh un senat deo-
sebit, contopindu-se senatul acesta cu totul in tribunalul suprem al
monarchiei. Dach presidentul eurtii supreme de cassatie si ceialalti
membri vor aveh influinth asupra acestui senat, atunci de sine ur-
meazh, ch toate legile patriei Bunt nimicite in privinta aceasta, 0
vrand membrii acelui judechtorii sh le observe, nu le vor putea.
Stiu, ca membrii curtii supreme. dach in 12 ani nu au fost in stare
sh invete bine limbile patriei, nici de aici incolo nu le vor invath.
Prin urmare toate procesele vor trebui sh se refereze in limba ger-
manA, si atunci domnilor, legea pentru egala indreptatire a limbilor
si pentru intrebuintarea lor, pe care am facut-o in anul trecut, de-
vine de prisos. (Foarte bine. Bravo !) Dach membrii acelui tribunal
vor esercih influinth asupra acelui senat transilvan, atunci se nacte
intrebarea, tine dispune peste mei senat suprem ? Rhspunsul e, eh
in uncle cause va dispune dicta transilvanii, in altele senatul im-
perial ingust. Aqa-darA senatul imperial, &ad va fi vorba despre
inmultirea sau miccorarea membrilor tribunalului isi va da phrerea sa.
Si noi.. . . not am trecut atunci eu ramul acesta in agendele sena-
tului imperial ingust. (Asa e I)
Celalalt motiv care s'a adus inainte spre aphrarea propunerii
domnului Herberth e, ca se scaphm de simpatii ci antipatii natio-
nale. Eu inch doresc domnilor, ca justitia sh fie seutith de sim-
patie si antipatie. Trebue insh ,se zit, duph-cum foarte bine a zis
alaltheri si llustritatea Sa domnul episcop de Fogarassy, ca simpa-
tiile esisth si reman in om totdeauna. Si ditch e vorba eh numai
pentru aceea sh se duck tribunalul suprem din tarA, atunci trebue
sh mArturisese, el o parte a loeuitorilor thrii acesteia se vor intalni
Cu mai multi simpatie in Viena cleat aci in tarh. (Bravo !)
Mai incolo s'a adus de motiv, ca se scaphm de influinta po-
porului asupra tribunalelor de justitie. Trebue sh marturisese, ch
poporul nu a avut nici o influinth asupra tribunalelor, duph cum

www.dacoromanica.ro
 - 459 -
au binevoit a zice unii domni din centru. Dar' dacA vrem ea sA
scAprim de influinta poporului, domnii din centru ar trebui BA
mijloceascii transpunerea tribunalului suprem ci mai incolo de Viena,
pentru-ch tribunalul suprem pentru toata monarchia, sau eel putin
pentru Viena, Inca va fi influintat de poporul din Viena i de grin
jurul Vienei. Prin urmare ar trebui ea tribunalul din Viena sA se
transpunA in altA tars i tribunalul nostru sA se duck acolo. (Bravo!)
Atunci insa tribunalul nostru ar mai fi Inca de 700,000 de Germani
influintat! (Bravo!)
Din partea domnului deputat M. Schuller s'a afirmat, a lo-
euinta tribunalului suprem in Viena, sit unecte eu dorinta qi parerea
poporului din Ardeal peste tot, pentru-ca poporul ardelean in in-
stanta cea din uring, totdeuna doreOe gi pofteOe remediu qi ultima
judecath dela persoana M. Sale, sau eel putin din apropierea inal-
tului tron. Acestei asertiuni, ce e drept, deadreptul nu pot sil-i
contrazic. Dupa parerea mea aceasta credinta in popor vine de
acolo, ca poporul sub aistema trecutA i in apAsarea in care s'a aflat
dub catena legilor ruginite ale trecutului singer dela M. Sa a mai
elpatat cats un ajutor, singer din partea M. Sale i-s'a mai alinat
durerea. (Bravo!) Dar' ca not ai ;astAzi sl mai sustinem credinta
aeeea in popor, el toate sentintele ate vin, vin dela persoana M.
Sale, aceasta cred CA ar fi chiar in interesul monarchiei foarte pe-
riculos. SA invAtam poporul, ea aceea ce vine dela instanta din
urma nu vine dela M. Sa. Sa-'l in-40m, ca M. Sa a dat die-
telor putere de a face legi ci a pus judecatori de a le eseeuth.
SA nu identificAm persoana M. Sale eu tribunalul superior, mai cu
seams pentru aceea, pentru-ch, toti aceia cari perd in ultima instanta
un proces ar simti in inima for nemultamire chiar asupra M. Sale.
Aca-dara chiar in interesul monarchiei intregi sunt de parere sii
nu sustinem credinta aceasta periculoas1 ci mai departe in popor,
fArA vreau sit tie poporul, ca in instanta cea din urma nu decide
M. Sa, ci tribunalul suprem.
Domnul deputat Rannicher, voind a motive neeesitatea de a se
aeza, tribunalul suprem la Viena, s'a provocat intre altele la po-
sesiune, la cetatenime, la Oiinth ci la interese. Cu alto cuvinte
domnialui nu a voit sA zieA alta deal: iatA, aceasta e vointa, fiilor
natiunii saseOi I Daca dorintele contrarilor, interesele for qi chiar ci
interesele acelora eari nu sunt representati aici, dar' eari, pot
s-'l asigur, nu aunt de plirerea d-sale, daeA toate aceste interese

www.dacoromanica.ro
 - 460 -
nu precumpinese atata pe cat cumpknese interesele domniilor lor,
eu nu vreau sa judec, ci las sit judece altii. (Bravo)!
A mai vorbit domnul deputat Rannicher si despre justitia de
inainte de 1848, provocandu-se la niste citate, ca procedura s'ar fi
numit un labirint si o stare ticAloasl, prin care vrea sl dovedeascA,
ca asa ar rAmanek si acuma. Trebue as reflectez, el atunci s'a
judecat dupl alte forme si legi. i aunt convins, el dacA s'ar fi
judecat si atunei dupl legile de astAzi, ar fi stat si justitia bite()
stare mai bunk de cum a stat.
Domnul Rannicher ziee mai departe : sit implinim dorinta
M. Sale prin aceea, el lAsAm ca M. Sa sa decidA asupra acestui
obiect. Eu cred din contra, ca not cand vom hotAri ca locul
tribunalului suprem sa fie in patrie, vom corespunde mai mult voiei
M. Sale, esprimatit atunci &and a ordonat in 31 Martie 1861 ca
ea se fael un tribunal suprem in Transilvania, caci prin aceasta
'si-a declarat M. Sa vointa sa. Acea preainaltit decisiune impArAteaseA
nu s'a adus din voia si prin influinta eancelarului de atunci baron
Kemeny, ceea-ce se documenteazg prin imprejurarea, a nu s'a pus
sub baronul Kemeny, ci sub cancelarul de asazi in luerare. Asa -dark
area decisiune e o gratie a M. Sale, care a declarat, a voeste ca
tribunalul suprem sit fie aicea in tail. Trebue sa o primim deci ca
o grade impArkteascl, clei altmintrelea ne arltam nevredniei de
gratia preainaltk a MaiestAtii Sale. (Bravo, din stanga.)
La pArerea domnului Gull, el pe popor nime nu poate sa-'1
convingl el dela guvern n'ar fi sau nu s'ar concede recurs la
Maiestatea Sa impAratuI, nu mai reflectez nimica, de oare-ce am
raspuns la aceasta asertiune mai sus.
Mai limb), dupl-ce vedem el alte thri, mai mid decal Tran-
silvania, dupl-ce vedem el Croatia cea mica. 'si-a sustinut dreptul
do a-'si avek tribunalul suprem in patrie, ar fi un lucru dejo-
sitor and Transilvania ar dor', ca tribunalul ei suprem sa se
transpunA afara din tail. Dar' eu cred, el chiar interesul monarehiei
intregi pretinde ca tribunalul suprem sit remanl in patrie. Prin
transpunerea tribunalului la Viena nu se face alta, dead cu o cen-
tralisare mai mult, cad cum -ca aceasta e o centralisare, nu va
nega, nimeni.
Stim domnilor, unde a dus centralisarea pe Austria dupl 1849
si stim, ca. acea centralisare a micsorat chiar puterea monarehiei
intregi. Ba stim, el dupl desfacerea centralislrii aceleia dlunoase,

www.dacoromanica.ro
 461

dui:A decentralisare a inceput monarehia a veni la putere si la

valoare. i data not am vote, pentru transpunerea tribunalului la
Viena, nu am face alta dead am intAri pe eelelalte naViuni, straine
sistemei de astAzi, in credinta lor, ca prin transpunerea tribunalului
nostru la Viena se dore9te centralisarea de care abia au scapat i
care linteste la nimicirea autonomiei lor. Din aceste cause aunt
pentru propunerea comisiunii, ca reedinta- tribunalului suprem sA
fie in patrie." (Bravo ! Bravo !) *)
Mai vorbeffte baronul Salmen pentru propunerea lui
Herberth, apoi sedinta se lncheie.
.yedinta LIV.
Tinuta in 7 Iunie. La discutia asupra proiectului de
lege despre tribunalul suprem iau parte urmatorii : Schneider
pentru propunerea lui Herberth. Obert pentru inchiderea
discuOei. Vlassa pentru remanerea tribunalului suprem in
tars. Filtsch pentru propunerea lui Herberth, eventual
pentru proiectul regimului. Domzsa pentru lasarea in grija
domnitorului, ca singur sa hotarasca locul tribunalului su-
prem. Baronul Friedenfels pentru proiectul regimului.
Conrad Schmidt pentru propunerea minoritaii. Fabini
pentru Viena, caci se vor nate foloase man pentru -cars
data va fi tribunalul suprem acolo. Episcopul Fogarassy
pentru infiintarea tribunalului suprem in Cara. Herberth
pentru propunerea proprie. Rannicher pentru paragraful
din proiectul guvernului. Mai vorbete consilierul reg.
Papp i M. Binder, ambii pentru proiectul guvernului, in
urma qedinta se Incheie.

.,Sedinta L V.
Tinuta in 8 Iunie. Se continua discutia asupra -lui
prim din proiectul de lege despre tribunalul suprem. Vor-
bqte Dimitrie Moga pentru propunerea majoritMii din co-
misiune. Dr. Teutsch in chestie personals. loan Balo-
miri pentru proiectul guvernului. Lan Poatasu pentru a
raspunde lui H. Schmidt. Urmeaza
*) Cf. sCareia Transilvanieic, 1864, numirul 45-46 i sZiaral stenografic
of dietei transilvanee, Rag. 676 677.

www.dacoromanica.ro
 - 462 -
Aletropolitul ,,Fuluflu: Marit presidia i marita case! Eu,
adevarat, eri in desbaterile eele asupra propositiunii a opta am auzit
aci chiar cu neplacere nite espresiuni, nite reflexiuni, can doara
nu s'ar fi tinut de treaba lucrului acestuia. Eu bucuros le-ai fi
incunjurat, dar' fiind-ca se reduc la natiunea mea, al carei cap
sunt qi eu, trebue art le reaping. Am auzit din reflexinnile acestea
extravagante tocmai din gura domnului deputat Gull . . . (Presi-
dentul roaga pe orator sa se fereasca de personalitati. ulutiu con-
tinua) : Dar' numai pe scurt vreau s zic, ca noi tim aceea, ca in
toate statele constitutionale, i ms ci in patria noastra, inainte de
1848 a fost acea legiuita praxa, qi am avut aeea legiuita constitu-
tiune, ca spre facerea legilor am ennoscut doi factori, pe M. Sa i
representantii poporului, adee.a dieta thrii. Praxa aeeasta a fost
pang, la 1848. Dupa 1848 s'au schimbat relatiunile patriei. Dar'
la 1860 M. Sa dupa inliscuta sa bunatate a restituit constitutiunea
cea veche a patriei i obiceiul ei prin diploma din 20 Octomvrie.
Restituindu-se deci aceasta ctim, el dupa praxa veche regale
trimite propositiunile sale la dicta i dieta le is in pertractare, din
can pe unele i inainte de 1848 le-a primit de-adreptul, cum an
fost ele trimise, la unele a facut modificari, dupa cum ctim ca s'a
facut aceasta ci la anul 1774 en articolul VI, undo M. Sa ar fi vrut
intr'un chip i staturile '1-au modificat intr'alt mod, dar' modificat
'1-a primit ci M. Sa, i cum vedem ca s'a intamplat i in anul trecut
eu legile facute de noi, tend in propositiunile regeti am recut mo-
dificari ci M. Sa s'a indurat a le prim!, dupa-cum a amintit i
domnul deputat Moga.
Aa-darii a se face prin dieta modificari in propositiunile re-
geti nu este ceva nou, 1 modificarile aeelea nici-odata nu s'au
socotit de o vatamare a voiei M. Sale, ci a lua in pertractare pro-
punerile regimului, a -'ci da votul i a face modificari e numai un
curs legiuit al agendelor dietei, un curs constitutional. Daca eu
acum ca Roman am vazut, ea pentru poporul patriei ar fi mai bine
sa fie tribunalul suprem in patrie ci nu in Viena, i pentru aceasta
din mai multe cause fundate 'mi-am dat votul meu pentru rama-
nerea tribunalului suprem in patrie, data zic, cine-va din inciden-
tele acestea ar zice ea eu am faeut tocmai in contra vointei M.
Sale, ar fi un lueru prea dureros.
Ne tot spun unii, ca voia M. Sale sa manifesteaza in propo-
sitiune. Eu sunt de alta parere. Propositiunile regeti se fac, ade-

www.dacoromanica.ro
 - 463 --,

varat, cu voia M. Sale, dar' acolo nu zace antecedentialmente de-

terminate si cea mai de pe urma voie a M. Sale, ci aceasta urmeazii
din resultatul ce ese dupA-ce s'a desbatut in diets, s'a ridicat la
valoare de lege si s'a sanctionat de M. Sa. i apoi numai in
aceasta pntem zice ca se _manifesteaza adevArata voie a M. Sale.
Asa noi ne-am aratat numai voia noastra si ne-am dat votul
nostru, pentru-ca noi asa aflam a fi mai bine pentru patrie si
mai de folos pentru popoarele patriei noastre, iar' nu pentru-ca sa
ne opunem inaltei vointe a M. Sale. Daca nu-'i va placed, atunci
M. Sa ca un bun parinte iar' it va trimite la noi spre o desbatere si
mai serioasa. Pentru aceea cane va putea, presupune despre M. Sa
ca ar lila cu indignatiune aceea ce noi am facut dupg legiuita praxa
si in puterea constitutiunii de M. Sa noua restituita? Eu nu aflu
cuviincios lueru a pomeni ci unde nu trebne si a obtrude numele
si voia Maiestatii Sale altora, spre sill". moralit. Eu socotesc, ca
ar fi prea indrasnet a presupune despre prealiberalul si preaeon-
stitutionalul $i totodata preainduratul nostru monarch, el aceea-ce
ne-a dat prin diploma ar vrea sa ne iee prin propositiune. Eu
socotesc, ca M. Sa lucra dupa constitu %iune si voeste ca si
noi sa lucram asemenea. Eu cred, ca M. Sale ii facem un lucru
placut dad, in sensul restituitei noastre constitutiuni ii vom
descoperi liber toate momentele din can aflam, ca pentru patrie si
popoarele noastre ar fi mai de folos ca tribunalul suprem BA re-
mana in patrie si data cu fiasca confide* ii vom arata si causele
pentru cari voim noi aceasta. Daca va gasi fundate aceste modi-
ficatiuni, cred ca M. Sa dupa naturala sa bunatate, vazand ca fo-
losese poporului si patriei, cu buns seams le va si primi si sane-
tiona, iar' data va ye& ea stint spre paguba poporului si a patriei,
atunci nu le va primi, ci le va retrimite spre nod), pertractare, iar'
noi ne vom sill a face apoi ce ar fi mai bine. Eu cred, ea M. Sa
in defigerea loeului tribunalului nu se uita atata la 9omoditatea
regimului, ei socotesc ea voeste, ca prin lege sa se piomoveze binele
de obste, comoditatea si usuratatea popoarelor celor credincioase ale
M. Sale. De aceea, foarte tare ma rog ci eu, ea fratii nostri SO
sa binevoiasca din incidentele acestea, fiind-ca optam si vom vote
ca tribunalele Transilvaniei sa remana In Transilvania, sa nu aduca
in suspitiune loialitatea noastra cea pururea neinfranta okra M. Sa.
Eu in afundul inimei mete ma simtesc a fi unul dintre cei,
mai eredinciosi. i data va fi crime a vote liber dupA constitutiune

www.dacoromanica.ro
 - 464 -
si a-'mi descoperi aceea ce aflu dupil convingerea mea mai de folos
pentru patrie, atunci a-'si fi eu eel dintliu, ca capul natiunei mele,
care a-'qi veni in suspitiune de neloialitate. Eu $i acum cred a fi
mai de folos se remand tribunalul in patrie, din causa comunl, nu
numai a Romani lor, ci si a Magbiarilor si a Sasilor mai saraci, &lei
trebue el ne ingrijim mai mult de cei saraci, sari mai multe si mai
grele pedeci intimpinl in clutarea $i dobandirea justitiei. Eu si mum
zic si tot din fundamental acesta dorese din toatA inima BA remand
tribunalul suprem al Transilvaniei aci in patrie. S'a zis si aceea in
aceasta inalta casA, deli nu ar fi trebuit doarit BA se zica, eumel
dad' noi cc un entusiasm sgomotos am primit articolul de lege al
inartieularii natiunei noastre, la care an luat si confratii nostri Sasi
o parte bunk, am fi trebuit BA aratam si la primirea propositiunei a
opta mai multa loialitate eltra Maiestatea Sa. Eu pentru sprijinirea
inarticularii natiunei noastre, fratilor Sasi totdeauna will fi multa-
mitor ci-'i voin tined, totdeauna ca pe niste frati buni. (Bravo!) Eu
nu fac deosebire intre Romani si intre altii de altl nationalitate, ci
pretuese si stimez in tot Omni numai aceea ee pe om face a fi stimat.
(Bravo!) Pentru aceea, dau de obste multamitl fratilor acelora can
au fost asa de buni de au sprijinit inarticularea natiunei noastre.
Insa (lac/ aceasta ni-s'a adus inainte numai ca impuls si ca o silk
morals, si ca si and noi ne-am arkth nemultamitori si neloiali, ne-
sprijinind pe fratii Sasi in propositiunea aceasta, el adeca tribunalul
Transilvaniei sk nu remlna in Transilvania, ci al se transpunk la
Viena si acolo al se contopeasel on cela al Austriei, aceasta
tare m'ar durea si ma sileste sa reflectez, cA cu adevarat, inartieularea
aceasta s'a facut acum, dar' sa ne aducem aminte domnilor, ca aceasta
ar fi trebuit mai inainte de dicta din 1791 as se facl, si dad. to-
tusi nu s'a flout, cred ca putini vor fi cari punandu-ii mane pe
inima se indrasneasca a negh, el politiceste an pAcAtuit tare strl-
bunii acestor bArbati cari acum ne-au ajutat la inarticulare, ca
atunci, la anul 1791, nu ne-au inarticulat. i asa dark fapta aceasta
generoasl si adevArat fralasca, care s'a facut acum la 1863, pentru
noi nu s'ar putea, lul, si considerh numai de un osebit serviciu flcut
numai Romanului si natiunei rom4ne, ci trebue sti se eonsidere si
ca o stergere si indreptare a pleatelor stramocilor prin nepotii lor,
clei a -si implinit datoria lor. nand bine aceea ce au fleut ei ran, se
poate luh el a -si flout un serviciu moral spre implearea en presentul
a memoriei $i spre ucurarea sufletelor mocilor Domnielor-Voastre.

www.dacoromanica.ro
 465

D-voastril ati flout, zie, nu singur Romani lor datornieul servieiu,

dar' a -si frteut qi un parastas 9i un shrindar cu fapta aceea pentru
sufletele phrintilor. Pentru aceea, sh lashm domnilor imputhrile acestea.
Noi sh nu gandim in mod numai egoistic. Romttnul sh nu en-
deasch numai romtme9te, Ungurul numai ungure9te 9i Sasul numai
skse9te, chci dach. vom face aceasta qi fie-care va trage focul la oala
lui, atunci sarael patria noastra e perita. Ci duph-ce suntem toti
transilvaneni, sh gandim toti, Romani, Unguri qi Sa9i numai tran-
silviine9te 9i in diseusiunile legilor ce ni-se propun sh nu chutam
alta decitt interesele comune ale patriei, iar' nu interese strain.
Se facem u9urritate 9i comoditate poporului celui mai sante qi mai
espus injuriilor, ci prin urmare WA fericim patria 9i prin patrie toate
popoarele". (Bravo entusiastice.) *)
Se cere de nou Inchiderea discuOei. Presidentul roag6,
pe cei-ce vor mai vorbl 86, se modereze i sh nu fie per-
sonali, Binder i Gull se esplica, apoi is cuvantul
rasile L. Popp. Nu mi-a-9i lug, voe, inalth cash, pentru a
mai osteni atentiunea inaltei case cu desbaterile la obiectul ee sth
acum de trei zile la ordinea zilei. Nu m'a -ci incerch a mai aduce ceva
spre delucidarea acestui obiectr de oare-ce in vre-o trei-patru 9edinte
s'au adus atittea argumente, de o parte 9i de alta, s'a luptat cu
atitta zel patriotic din ambele phrti, ineat ar fi o cutezanth foarte
mare dach a-9i vol a mai vorbi qi eu ceva nou. Si tocmai din lupta
ce se poarth de patru zile se vede 9i se dovedeqte curat, a aici
nu domne9te proverbul sic volo sic jubeo, stat pro ratione voluntas",
cum a placut d-lui Fabini a afirmh, ei domnesc argumentele, domne9te
convingerea. Nu ca se adus deci argumente nova Inainte am luat
euvAntul, ci fiind-ch in aceasta inalth cash s'au ridicat cuvinte in contra
corporatiunii aceleia, in contra senatului judiciar gavernial, al
chrei membru sunt 9i eu, ci chreia i-s'a putut detrage foarte molt.
Imi va erta inalta cash dach mh voiu abate dela decisiunea
care sh vede a fi facuth, eh adech sit ne Ma= de observatiuni per-
sonale, pentru-ch mh simtese dator, mie qi senatului judiciar al gu-
vernului, ea phrerile ce qi-le-au facut unii deputati despre senatul
judiciar guvernial, in urma atacurilor facute asupra lui, stt le aduc,
intru-cat vor fi rittficite, la calea adevArului.
Multe shgeti, sau cum 'i-a placut d-lui regalist Dr. Teutsch
a spune, multe puraturi s'au aruncat ad de vre-o cate-va zile asupra
*) Din *Ziarul stenograft al dietei transilvanec, pag. 702-704.
00

www.dacoromanica.ro
 - 466 -
senatului judieiar dela regescul guvern. Aceste sageIi ating in
mare parte si persoana mea. Ma yeti erta deci domnilor, dacti
in privinta aceasta nu voiu fi de tot obiectiv, ci voiu fi inettt-va si
specific. Piing a nu trece la enumerarea acelor atacuri ce s'au facut
in contra senatului judiciar guvernial, sa -'mi fie ertat domnilor a
vorbi cttte-va cuvinte si despre obiectul zilei insusi. Eu cu toata
rabdarea, ba pot nice ca eu mare placere am ascultat enumerarea
argumentelor aduse din ambele paqi in obiectul acesta. Sper deci, ea
inalta easa va aveit bunatatea a ascula si cuvintele mele despre
obiectul acesta cu asemenea rabdare.
Doul intrebari sunt, eari au cuprins mintile acestei inalte case
de patru zile incoace in privinta tribunalului suprem judecatorese,
foarte momentuoase. Cea dintttia este, eontopirea supremului tribunal
ardelenese en tribunalul de cassa %iune general austriac, $i a doua,
renattnerea acestui tribunal in Transilvania, on transpunerea sa la
Viena.
Eu, domnilor, nu aunt nici pentru cea dintlia, nici cu o doua.
Eu aunt, va spun adevarat, pentru proposiiunea regimului. (Bravo !)
Dar' pans a nu trece la desfasurarea argumentului meu, zic ar-
gumentuiui meu, pentru-ca eu am numai unul, fie-'mi ertat a
vorbi despre argumentele can s'au adus pentru contopirea tribuna-.

lului nostru cu tribunalul general al Austriei, de dincolo de Leitha. in

finia prima s'a adus pentru sprijinirea acestei propuneri unitatea
imperiului inainte. Domnilor ! Eu inca sunt pentru unitatea impe-
riului, insk aunt pentru acea imitate, care e precisata in diploma
dela 20 Octomvrie 1860. Sub unitatea aceea sit inteleg trebile finan-
ciare, militare, cu o vorba, toate causele acelea can reflecteazil, la
imperiul intreg. Prin aceste cause generale este conservata unitatea
imperiului. Pentru-ca not insine sa mergem mai departe, cuget eh
nu este oportun. Nu aunt in contra acelora sari zic, el unitatea
aceasta se va desfa'surit si mai incolo. *i sunt si eu de convingerea,
ea va veni timpul and unitatea aceea s va desfasurit si va trebui
sit se desfasure si mai ineolo. (Bravo!) Ina, Cu toate acestea, ca unitatea
aceasta tocmai acum, din incidentul ridicarii unui tribunal suprem sit se
aductt in indeplinire, vi marturisesc ca o aflu mai non de tempore.
Se zice domnilor, ea prin contopirea tribunalului suprem al
Ardealului cu eel general austriac nu se vatama diploma din 20 Oc-
tomvrie 1860, fiind-ca acolo nu este vorba despre nici un tribunal,
nici transilvan, nici austriac. Asa e, domnilor. Dar' awl() este

www.dacoromanica.ro
 467

vorba despre un drept cu mult mai frumos, este vorba despre dreptul
de legislatiune al Transilvaniei. (Bravo !) Cand ne invoim a uni
tribunalul nostru suprem cu eel austriae, am uitat cA noi si daca
unim tribunalul tot ne remAne dreptul legislatiunii separat de dreptul
legislatiunii reichsrathului ingust, de care ar trebui apoi sa ne 1A-
padam. Tar' a ne lapadit de un ast-fel de drept, numai aici, ex
incidenti, euget e nu e in intentiunea inaltei case. Daca vrem sa
facem sehimbari, atunei domnilor trebue sa le facem dela rh,dAcina.
Cand va veni timpul ea s avem numai o legislatiune, atunci va fi
timpul de a vorbi si de a contepire. Pang. atunci nu. (Bravo!)
S'a adus Inainte, ca noi Ardelenii n'avem capacitAti juridice.
Trebue sA marturisese domnilor, eh eu Inca aflu de adeva."ratA afir-
marea aceasta. Capacitate juridica insa este alt-ceva, si iarasi alt-ceva
este a cunoaste legile. Eu ma multamese domnilor, dacA noi vom
avea in patrie barbati destui, cari sa cunoasea legile dupa eari
au de a judeca, si barbati de acestia, trebue sa miirturisesc, avem
destui. (Bravo !) Eu vA spun drept, cA pretuese mai mult Intr'un
judecator eunostinta simply a legilor, impreunatA cu o praxa bung,
cleat stiinte Inalte juridice, capacitate mare juridieg. Cu cat este
cine-va mai versat in stiintele juridice, cu add este mai aplecat a
sue! sensul legilor. (Bravo 1)
Nu ma Invoese cu aceia eari zic, CA se alegem totdeauna aceea
ce e mai bun, ei ma indestulese yi eu aceea ce e bun. CAci daca m-asi
tines de piirerea acelora, atunei a -'i putea zice ceva ce poate la
multi domni de aici nu le va placek. Ali puteA zice, el un tri-
bunal de apelatie ar fi mai bun decal doua, i ca o limbs oficioasg,
la toate judecatoriile Inca ar fi mai bunk* dealt mai multe. (Bravo!)
Cu aceasta insa cred ca cei mai multi nu s'ar multami.
S'a vorbit domnilor si de justitia nationals. VA spun drept
caimi va pareh foarte bine, daca euvintul acesta se va aduce ci
atunei inainte, egad va fi vorba despre organisarea judecatoriilor de
instanta prima, si mai ales de a doua. (Bravo!) Aducandu-se insa
Limn Inainte, and e vorba de organisarea tribunalului suprem,
trebue sit marturisese ca nu 'I aflu la local seu, cu &tat mai putin,
eu cat ma voiu incerea a va aratA, cA justitie nationals, la acel
senat judieiar al guvernului din care fac eu parte, de doi ani si a-
matate de dud s'a format acel senat nu ,s'a eserciat.
A doua chestiune a fost ducerea senatului judieiar al guver-
nului la Viena. S'a adus domnilor, atat din stanga eat si din dreapta,
PO*

www.dacoromanica.ro
 - 968 -
atatea argumente pro si contra, ineat trebue sA marturisesc, ca eu,
dace mi-s'ar da voie libera nu asi putek se aleg, ci aci zice sA
tragem soarte gi pe care propunere va &Ada soartea pe aceea sA
o primim. S'au adus inainte doua feluri de argumente, s'au adus
argumente de insemnItate practicA gi s'au adus argumente de drept.
Ce am spas mai sus despre eumpAnirea argumentelor se refere chiar
la argumentele de insemnatate practice, pe cari nu voese sit le mai
ating ad. Unul insti din aceste argumente nu pot sA '1 retac.
Acesta este, domnilor, corumperea judecatorilor. S'a adus inainte,
eh aici in tail sunt espusi judecatorii corumperii. Eu trebue Ba
marturisese domnilor, a daell fi eu convins, ea pentru senatul
judieiar at guvernului nu s'ar afla, oameni cu caracter solid si oameni
de aceia despre cari pot presupune a nu sunt corumptibili, atunci
nu m'a-ci putea incumeth ca se vreau sA ci infiintez un ast-fel de tri-
bunal, caruia apoi sA ineredintez viata 9i averea ceatenilor. Dar'
spuneti-'mi domnilor cari voiti se duceti tribunalul suprem din Tran-
silvania pentru-ca sa nu fie espusi judecatorii ispitei de corumpere,
fl-vor ei scb.pati de tentatiune in Viena? Deck e coruptibil an
barbat, coruptiunea aceasta va merge cu el si la Viena, corumperea
se va pita incerelt, preeum in Sara, asa si in Viena, si in on -ce
parte a piimantului, des' nu de cAtrA cei shraci, dar' negresit de
tetra cei cu bani. Daea vrem sA nu fie nici o ispita de coruptiune,
atunci trebue ca pe judecatorii nostri sa-'i ducem afara de pe
p Amant.
Asa-daril en pe argumentul acesta nu pun nici un. temeiu.
Cum-eh asa este, ca adeca singura dueere a tribunalului suprem la
Viena nu va face pe judechtori mai independenti decum sunt dach
vor remanek in Cara, imi iau voe a intAri ci cu asertiunea prea-
onoratului down regalist Salmen, care a servit mai multi ani la
tribunalul suprem din Viena. Toemai en d-sa zise, ca multi dintre
ardeleni sub sistema trecutA s'au rugat sA nu liree iee procesele
inainte intr'un senat transilvAnean, ci intr'un senat curat austriac,
on harem mestecat. Atunci nu putem zice ca a fost un senat na-
tional, cu atilt mai putin roman, si totusi s'au aflat oameni cari n'au
fost multamiti cu senatul transilvan. Casuri de acestea an venit
ci vor veni totdeauna inainte, fie ca vom face tribunalul suprem aci
in tad., fie ea-'1 vom face in Viena. (Asa e Bravo!)
A zis domnul deputat M. Schuller la observarea domnului
el: ntribunalele toate ar trebui scoase din tare,
deputat Po ,pea,

www.dacoromanica.ro
 - 469 -
add cele de instanta prima, cat si cele de instanta a doua, dael
am vrea di nu fie justitia nationall. i a zis ca nu e de lipsh, ca
transpunAndu-se tribunalul suprem la Viena eh se transpunit si tri-
bunalele inferioare, pentru-ch varfurile arborilor Inca sa inaltA in sus,
spre lumina, pe &And radheinile reman in pamAnt. En imi ian in-
drhsneala a intrebit insa numai atata, dad. se poate ea varfurile ar-
borilor sa, fie in Viena, iar' radheinile in Ardeal? (Ilaritate.)
Asa-darn domnilor, nu argumente practice ma silese pe mine
sa fiu pentru propositiunea guvernului, ci un alt argument. Noi
suntem jaluzi, domnilor, pe drepturile tarii si ale dietei noastre, trebue
deci el gtim pretui si respecth si drepturile coroanei. Daca vrem
ea coroana sit respecteze drepturile tarii si ale dietei, suntem datori
si not sit respectam drepturile coroanei. (Bravo !)
Nu s'a negat aici din nici o parte papa acum, ea dreptul de
a stabili locul resedintei tribunalului suprem este dreptul coroanei.
Este un drept domnilor, ca si dreptul de a decide in ultima instanta.
A fost si este un drept al M. Sale, ca Summus Iustitiarius. Dar' si
aceea este drept, ca M. Sa s'a litpadat si 'si-a dat dreptul seu acuma
supremului tribunal, si eh asth'zi daea ar vrea Imparatul ar puteh
se faea iarhsi intrebuintare de dreptul acesta al seu, fora a vatamit
dreptul euiva. Cu atata mai vartos este deci dreptul M. Sale de a
pune resedinta tribunalului suprem, ca a delegatului seu propriu,
acolo undo va vol. Ca M. Sa si-ar fi dat si dreptul acesta din
plank n'am aflat nichiri domnilor.
Acesta este argumentul men, care ma sileste sa stau pe 1A,nga
-ul 1 din propositiunea regimului si care ma obligA sa va fae atenti
domnilor sa-'l luati bine la socoteala chid yeti voi sit va dati votul
asupra paragrafului aeestuia.
Am ispravit domnilor cu obiectul insusi. SA ml ertati arum
sa tree la invectivele si aruncitturile acelea, cari desi din putine
parti, insit totusi s'au fAcut senatului judiciar dela guvern. Cine a
auzit vorbirile unora dintre onoratii membri ai Inaltei ease a trebuit
sa -'si formeze o idee de tot curioasit despre supremul tribunal ju-
decAtorese de astiizi. A trebuit sa villa in parerea, ea senatul judiciar
de astazi este tot asa precum era de es. sub timpurile guvernului
Bdnify, despre cari timpuri, duph-eum ne-a invittat dl raportor al
minoritatii comisiunii, sa zice eh: Non agunt Judicem in consilio et
conferentia verum proeuratorem. . . sic officialis Siculus temetsi eon-
siliarius, postposita impartialitate Siculog tuetur, vel officialis Sago

www.dacoromanica.ro
 - 470 -
tuetur et agit causam Saxonum, ubi vel maxime judices monstare
se oporterent, ibi partium studii effectus declarant". A9a cuget en
ca 0-au putut face o icoana despre senatul judiciar de astazi aceia,
cari an ascultat vorbirile unor membri ai acestei case.
S'a adus inainte din partea unui onorat deputat, el in aga
numitul Sachsen land advocatul acela e numit mai harnic, care
poate purth procesul ma ca sa nu ajunga la a treia instants. Eu
nu 9tiu cum a inteles acel domn deputat, pe care insa ileum nu-'l
vAd ad, acele vorbe. Trebue Ind. se observ, ca dupa-ce a dat
publicitatii acele vorbe, nu mai atarna numai dela d-lui ca cum
an sa fie intelese. Stiu, ca d-lui va intelege aqa, ca data vine un
proces sasese dela instanta prima ci a doua sasasca, phnA la a treia,
la aceasta pe drept, pe nedrept, trebue sa se pearda. Dar' sa erte
dl deputat dad, eu voiu intelege altmintrelea, adeek, ca un proces
care s'a hothrit data la instanta prima aproape eurat sasasca ci
la a doua ehiar de tot sasasca, sa nu se mai duca 9i la a treia
instanta, care nu e sasasca, dar' nisi ungureasca, ci curat tran-
silvan& (Bravo!) Pentru aceea mi-ar fi parut mai bine, data d-lui
ar fi Meat ea ast-fel de ziceri sa remand numai in 2HermannsMdter
Zeitungog unde le-am cetit eu vre-o cate-va luni mai nainte 9i sa
nu le mai aduca 9i aci inaintea inaltei case. (Bravo!)
Ar fi fost bine and dl deputat H Schmidt ar fi adus esemple
inainte prin cari s fi dovedit Personlichkeit-ul senatului judiciar
dela govern. Domnul deputat Fabini a adus, ce e adevArat, 9i un
esemplu prin care a voit FA' arate, nu. numai ca o parte a poporimei
din Transilvania nu are incredere in senatul judiciar dela guvern,
dar' 9i ca senatul judiciar nici nu $i -ar face datoria, ar fi cum s'ar
zice in limba d-sale: parteiisch, qi a adus inainte causa co-
munelor din distrietul Bistritei cu a celor din districtul Nasaudului.
Trebue saii spun domnului deputat Fabini, ca eausa aceasta
nu s'a tratat nici-decat pe tale judiciara. Paul acuma nu a ajuns
nici la instanta intaia on a doua, cu atat mai putin la a treia spre
dejudecare. Causa aceasta s'a pertractat pana acum numai via
15olitica, ci aca dar' acusa domnului deputat Fabini pe care o face
senatului judiciar guvernial eade asupra inaltei cancelarii auliee, care
a hotarit mai de curand causa aceasta, despre care inalt dicasteriu
cred ca nici dl Fabini, ba nime dintre domnii deputati nu va fi
de parerea ca este national, sau ea ar face nedreptate on justitie
nationals, precum mi-se pare ea a voit sa demustre despre senatul

www.dacoromanica.ro
 - 471 -
judiciar guvernial. Am zis ea mi-ar fi plAcut, dae5 domnul deputat
eu advocatul eel bun din Sachsen land ar fi adus vre-o sate -va
esemple prin can at fi documentat, ca senatul judiciar dela guvern
este parteiisch, este national. Eu cred, eh data ar sti dl deputat
ast-fel de casuri, dupe iubirea ci reverinta ce a arAtat catrA acel
senat deapururea in jurnalul seu, le-ar fi adus inainte, deli nu in
died, dar' de sigur in gazeta sa, care se numeste *Herm. Zig.
casatorith sau unite cu 'Sieb. Rote. (Ilaritate.)
Cum -ca nu este national senatul judiciar al guvernului, sau
dupe -cum a zis *Herm. Z1g.g ci dupe ea alte surori de-ale ei atilt
de dincoace cat ci de dineolo de Leitha, ca nu este in majoritate
romanesc, am BA va dovedese domnilor. Din anul 1862 sand s'a
format senatul judiciar s'a luat prineipiul national ci confesional de
bash, s'au pus Maghiari, s'au pus Romani, s'au pus Sasi, gi s'au
respectat si confesiunile, ast at din eei case judecatori ai senatului
judiciar din 1862 Oat astazi unul a fost rom.-cat., unul reformat,
unul luteran, unul gr.-cat., unul gr.-oriental si unul unitar. MA
provoc la onoratii domni cari an fost 140 membri ai senatului
judiciar, la domnul vicepresident Herberth, la dl vicepresident dietal
Kirchner i la dl eand-va antevorbitorul deputatilor sasecti, con-
silierul Schreiber, cari vor putea. marturisi ca senatul judiciar al
guvernului totdeauna s'a compus in aceasta forma.
Ma rog, inalta cash' at judece aeum, dael am avut on avem
un senat judiciar national. Cum poate sa se numeaseA un senat in
care led trei Unguri, doi Romani 9i un Sas senat roman, on ma-
ghiar, on sAsese? Eu cred el aceasta nu o va zice nimenea gi cred
ct acest senat e un tribunal compus dupA cerinta, constitutiunii ci
a legilor transilvane can astAzi stau incA in vigoare. Dael despre
un ast-fel de tribunal scriu gazetele nemtecti a este in majoritate
roman, apoi eu nu ctiu cum s'ar putea compune un ast-fel de senat
ca sa fie incl si mai putin romanese ci totuci sa se prtzeasca legile
patriei la compunerea lui?
Asi Welt dace nu asi mai aveit vre-o sate -va cuvinte ettrt
onoratul domn deputat Herberth. si aceasta, dacA nu pentru alta,
barem pentru aceea, ea se afle aceia cari n'au fost aci de fatit and
a vorbit domnialui, ca la tine s'a provocat &and a zis Seine Ex-
zellenza ci a aratat cu mttna spre mine, cad eu in *Herm. Z1g.
care aduce vorbirea d-lui Herberth n'am aflat WI eine s'a adresat.
Bag mama lui *Herm. Zig. 'i-a elzut greu ea n'a zis si deputatul

www.dacoromanica.ro
 - 472 -
Herberth ceva rhu despre obiectul iubirei lui xHerm. Zig., E ade-
vArat ce zice dl vicepresident Herberth, ca am primit restante multe
dela Oberstes Urbarialgericht, cat qi dela celalalt Oberstes G-ericht.
Din aceste restante a chpAtat 9i dl Herberth,i}i trebue sh mA'rturisese,
eh din aceste restante 9i asthzi mai zac inch pe mash In biroul meu.
Causa insh nu este dl Herberth, cad duph-cum a marturisit el
despre mine, a9a trebue sh mArturisese 9i eu, ca d-sa 9i-a flout
treaba qi datoria cum se cade. Causa e, ca procesele despre nsiculica
haereditas" 9i astAzi duph case ani dela organisarea judechtoriilor
urbariale' Inca tot stau nehothrite la a treia instanth, pentru-ca inch
nu s'a putut mijloci o interpretare validh a -lui 28 din patenta
urbarialh. Aceasta e causa restantelor. Este drept 9i aeeea ce zice
dl Herberth, ca preqedintele senatului judiciar este de multe-ori silit
sit iee votanti li din aceia cari n'au manipulat legile austriace, duph
earl decide supremul tribunal. lush dach s'a flout aceasta vre-
odath, numai din lipsa consilierilor deprin9i pe deplin in legile
austriace, sau numai pentru a observa, eehilibrul intre confesiuni s'a
fleut, adeeh pentru-ca sh nu fie senatul nici prea romanesc, nici
prea unguresc, dar' nici prea shsese. Nu pentru-ch doarh care-va
dintre consilierii guverniali ar fi de aceia de ai contelui Banffy, ci
pentru-ca nici suspitiunea unei Partheilichkeit sh nu poath cadet,
pe suprema curte judechtoreasd. Trebue insh sh obsery aci, eh eu,
care din increderea 9i gratia M. Sale am fost chemat a conduce se-
natul judiciar, totdeauna m'am silit sh nu se Each nici-odata judechti,
cand nu vor fi judechtori praetici in legile austriace. Pentru aeeea,
pot mArturisi cu tot dreptul, ca din partea senatului judiciar al gu-
vernului, nedreptate, chlcare de lege, on perieol personal sau de
avere nu s'a fhcut nimenui. (Bravo 1)
in urmh, domnilor, sh ma iertati dach voiu indrepth cate-va
cuvinte eltrA intreaga inalta cash. Lupta a fost foarte ferbinte.
S'a luptat, domnilor, din amandourt phrtile.eu argumente, dar' nu
en vorbe de9erte. Dach nu vor fi totu9i toll membrii acestei diete
de o phrere, rog inalta cash ca aceasta sh nu o atribue altor im-
prejurAri secundare, ei numai convingerii fie9te-chruia. (Bravo !) VA
spun drept, eh foarte mi-ar places' cand inalta cash ar fi Intr'o ph-
rere. Dar' precum nici intr'un lucru, aca nici in obiectul acesta
o unanimitate nu se va putea, pretinde. Ori undo insh va eci, on
in care parte va fi triumful, fie-care parte va putek sh zich: bunk
lupth am luptat, eredinta am phzit, iar' cursul inch nu '1-am sfarcit.

www.dacoromanica.ro
 473

Eu din parte-'mi recomand inaltei case paragraful prim al proposi-

tiunii regimului, asa dupl-cum BO, acoloa.*) (Bravo!)
Mai vorbesc raportorii Dr. Major fli Dr. Trauschenfels,
apoi se face votarea, cu urmatorul resultat : propunerea
lui Herberth cad e, proiectul minorit4tii cede, proiectul
majoritatii comisiunii se .primefte cu 47 voturi contra 40.
Celelalte propuneri nu se mai pun la vot. Se enuaca, ca
votat paragraful prim din proiectul majoritAtii comisiunii.
Sedin0 se Incheie.

.,S'edinitz L VI.
Tinuta In 11 Iunie. Se autenticA procesul verbal al
eclir4ei trecute. Presidentul anuntA Intrarea In diet a
deputatului Gdbor Imre din Brelcu, care face votul obici-
nuit. Dieta fl aclameaza. Tot presidentul comunica dietei,
a a primit dela comisarul regesc dietal trei proiecte de
lege spre a le presents, dietei, c4i anume : 1. despre modificarea
-lui 75 din regulamentul provisor al dietei, In intelesul,
ca membrii dietei s primeasca 5 fl. diurne pe zi i spese
de calAtorie ; 2. despre stabilirea preliminarului fondului
transilvan pentru desarcinarea phmAntului pe anul admi-
nistrativ 1864, i 3. despre stabilirea preliminarului fondului
de concurenta al Orli pe periodul financiar dela 1 Noemvrie
p5na la ultima zi a lunii Decemvrie 1864. Se vor predh
toate comisiunilor spre censurare qi raportare.
Se cetete hartia guvernului regesc de interes pentru
baeii din Abrud qi Roia, carora ministrul de finance le
pune In vedere o despagubire de 2"/ pentru aural prea
ieftin platit din partea erarului In anii .1854-62, data se
oblige s6, folosasca suma spre un stop comun i umanitar.
(Chestia fusese ventilate In senatul imperial, In forma unei
interpelari). Se decide ca respectivii sa fie Incunotiintati
despre aceasta.
Deputatul Florian cere concediu pe patru saptamani,
care dupe o discutie mai lunga, 'i-se acoarda.
*) Cf. a Gazeta Trans.c, anul 1864, numgrul 48-60 kii ,Ziarul stenografic
al dietei transilvanec, pag. 704-708.

www.dacoromanica.ro
 - 474 -
Urmeaza fntrarea In ordinea de zi. Se cetete para-
graful 2 din proiectul de lege despre- tribunalul suprem
transilvan.
VorbeF,;te intaiu Dimitrie Moga, care ar fi dorit s
remana intact usul de mai nainte, and oficialii cardinali
erau alqi din partea dietei, dar' avand speranta, ca, nu-
mirile se vor face din partea M. Sale totdeauna cu privire
la dorin-cele poporului si cu inerea In vedere a diferitelor
naiuni gi confesiuni, primete paragraful din proiectul
guvernului.
Koronka i Domzsa fac amandamente, can puse la vot
cad i se primete paragraful din proiectul guvernului.
La paragraful 3 propune Gavriil Manu urmatoarele :
II Toate posturile se vor conferl numai transilvanenilor, cu
respect la cele patru natiuni transilvane recunoscute i la
cele ase religiuni asemenea dupe dreptul de stat recepte."
Vorbete Domzsa, Moga, Vlassa, Obert, C. Schmidt,
episcopul Fogarassy, Schuler-Libloy, consiliarul Papp F,d
baronul Salmen, apoi iarai Gavriil Mann. edinta se Incheie.

.,S'edinia L VII.
Tinuta In 13 Iunie. Se autentica protocolul f!edintei
trecute. Se da concediu lui Orbonas i lui Ladai. Se con-
tinua desbaterea asupra -lui 3 din proiectul de lege despre
tribunalul suprem. Vorbete
Metro frolitul ,54 lu f iu : in sedinta trecuta a fost la ordinea
zilei . 3 din propositiunea 8 regeasel pentru ridicarea tribunalului
regesc cassativ. Domnul deputat Manu csi regalistul Domzsa au
fa'eut o propositiune sau un amandament la -ul 3, dupe -cum am
priceput, cam in aceasta. forma: toate posturile tribunalului acestuia
se vor umplea numai cu indigeni transilvani, cu respect la cele 4
natiuni si 6 confesiuni regnieolare. in contra intregirei paragrafului
acestuia al domnului deputat Manu au fost mai multe opiniuni
contrare ci s'a combatut de mai multe persoane, mai vartos de
domnul deputat al Mediacului Obert, care a combatut tocmai en
legea aceea pe care am facut-o not acs pentru inartieularea na-
iunei romane, unde la alinea a 2-a sit zice, ea nationalitatea si
religiunea nu di drept la diregatorii.

www.dacoromanica.ro
 476

Domnilor I Sterile imprejur, acelea pentru cari s'a Rent inarti-

cularea natiunei romAne, aunt silit a Is desvolta, pentru-ch numai
ass putem intelege sensul eel adevhrat al legii despre inarticularea
natiunei romane. Noi stim, domnilor, a cele trei naiuni, maghiara
shcuie ci sash, inainte de 1848, impreung en cele 4 confesiuni, s'au
numit regnicolare, impiirtindu-si toate diregatoriile duph nationalitate
$i confesiune. Singurh natiunea romanA a fost prin legea din Aprob.
Const. partea I. titlul 8 art. 1 proscrish, si la beneficiul acesta al
patriei n'a luat parte, deci ea purth greutatile publice ale patriei in
cea mai mare parte. Asa-darh nu numai la anul 1791, dar' si duph
aceea, atata a solicitat ca sh as primeasch data si natiunea romana
intre cele trei natiuni regnicolare $i patru confesiuni recepte, panh-ce
glasul acesta drept al ei M. Sa preainduratul nostru monarch s'a
indurat ca un parinte duke al patriei ci al popoarelor a-'l asculth si
dorinta natiunei noastre a o implini. Dorirea natiunei noastre prin
inarticularea ei intre cele trei natiuni regnicolare nici a foot, nici a
putut sh fie alta, ci numai aceea, oh a fost proscrish prin Aprob.
Const. si Compilate partea I art. 8 si esclush dela toate direghto-
riik de cari s'au bucurat mai nainte si cele trei. natiuni ci patru
eonfesiuni. Cu acest stop si dor s'a &cut deci inarticularea na-
tiunei romtme ci a confesiunilor ei, pentru-ch altmintrelea nu se poate
folosi, nici de nationalitate, nici de confesiunile ei, ca se ajungh la
posturi ci la dreptul de legislatiune fiii ei, fa'rh numai dach se va
inarticula ci natiunea ci confesiunile ei, chci numai aca se putea
impArtasi si de dreptul ci de beneficiile judechtoriilor. Asa dara
scopul pentru care a cerut cu atata dor O. atata sete natiunea ro-
mana si care 'i-s'a dhruit, inarticularea ei ci a confesiunilor ei, a
fost aceea, ca sh se imphrthsacch ci ea de toate beneficiile can stau
din purtarea tuturor direghtoriilor ci din impartAsirea la legislatiunea
patriei, cari aunt in patria noastrh. Acesta a fost motivul, ba cred
ca ci scopul, .pentru care ci M. Sa a vrut si s'a indurat sh impli-
neasch dorul ci cererea natiunei noastre pentru inarticularea ei ci a
confesiunilor ei. Acuma, domnilor, dach este asa luerul, ea Ro-
minii ci natiunea romanh cand au cerut inarticularea, natiunei ci a
confesiunilor for an an cerut alta si nu au avut alta de a cere
dead ca si ea sh se impartasasch din toate diregatoriile ci alte be-
neficii ale patriei, de cari duph legile patriei, pe cari diploma din
20 Octomvrie 1860 ni le-a restituit, s'au bucurat 0 celelalte trei
natiuni ci patru confesiuni, ne stA apriat inaintea noastra, ca int,e-

www.dacoromanica.ro
 - 476 -
lesul euvintelor acelora: nnationalitatea ci confesiunea nu dA drept
la direghtorii" logiee vi rational socotindu-'1, dreptul eselusiv al acelor
patru natiuni vi vase confesiuni regnicolare, dupA legile patriei la
toate direghtoriile patriei numai for competent, nu '1-au putut vterge.
i ava numai atunci dA legea aceasta drept de diregatorii altora,
cand in cele patru natiuni vi vase confesiuni nu s'ar afla, indivizi
apti vi eualificati spre imbracarea posturilor. La, pAna se vor aft&
de acectia, trebue in sensul legilor patriei prin diploma din 20 Oc-
tomvrie 1860 noua restituite vi duph sanatoasa minte de sine sit
se inteleagA, el diregatoriile patriei nu se pot da la altii fad, numai
la fiii indigeni ai Transilvaniei, cari se tin de una din cele patru
natiuni vi case confesiuni.
Dace noi, domnilor, vom da alt inteles la articolul acesta, el
nationalitAtile ci confesiunile regnicolare ale Transilvaniei nu au
drept la diregAtoriile patriei, atunci eu trebue sh marturisesc, ca
inarticularea natiunei romane n'are nici un inteles. Ba trebue sa
zie ci mai mult, ea inarticularea fara intelesul acesta nu poate fi
decat numai o satire amarit Ba sri, zie ci mai mult, ca dad n'are
inarticularea natiunei noastre acest inteles pe care 1-am dat eu,
trebue six' marturiseec vi sunt de acea opiniune, ca am lacut o
crimA mare politid in contra tuturor nationalitatilor ci confesiunilor,
pe cari le-am desnationalisat ci desarticulat, ci eh noi am inartieulat
toate natiunile vi confesiunile Europei, dei dad cuvintele acelea
oationalitatea ci confesiunea nu di drept la diregAtorii" le vom luit
numai dupii literile seci, alt inteles nici nu pot BA aibA.
Atunci, domnilor, natiunile patriei noastre, vi mai eu seama
natiunea romans, care vi panA acum inch a fort delaturata vi supre-
matisata, trebue sh se umple de fries de moarte ca a desehis ea
eu votul ei un camp foarte larg vi el de aei inainte o sl vedem,
ca c1 sub regimul lui Bach, ca se pun tot strain in posturile ear-
dinale, eAci clack' nu da nationalitatea ci confesiunile regnicolare drept
la direghtoriile patriei, atunci la diregatoriile patriei are drept tot
acela, fie din Dri-care parte a lumii vi on de ce nationalitate ci con-
fesiune, despre care se presupune el e cualificat. Natiunea noastra
romane deci cu atat mai vartos trebue sa se teams de aceasta, cu
cat ea e mai sArach vi mai tare inapoiatA in culture ci in avere
prin opresiunile cele nedrepte ale veacurilor trecute, vi aca ci mai
putini patroni are, can pe fiii ei sA-'i poatA protege ci inainte,
pentru-el devi sub regimul lui Bach s'au aplicat vi dintre Romani,

www.dacoromanica.ro
 - 477 -
acestia nu s'au aplicat ca Romani, ci ca eivi austriaci ; gi si ca atari
Inca totusi la multe posturi multi Romani eualificati yi fii ai patriei
cualificati si din alte nationalitati s'au delaturat sub acel pretext,
ea nu au cualificatia cerutii. Am vazut.apoi, ca individul care a dobandit
postul cerut de fiii patriei a fost mai putin eualificat decat fiii
patriei. Asa -dare, pentru-ea aceasta sit nu se mai intample domnilor,
adaogerea aeeea facuta de domnul deputat Mann si dl regalist
Domzsa, ca o intregire si a legii pentru inarticularea natiunei
romans si a -lui 3 din proiectul de lege pentru ridicarea tribu-
nalului suprem al Transilvaniei, ea adeca toate posturile sa se dee
numai la indigeni, indivizi ai patriei, cu respectarea celor patru
natiuni si vase confesiuni dupe legi reeepte, eu o aflu, nu numai
prea de lipsa, dar' gi. prea dreapta.
Daca vrem ca ci inarticularea natiunei romane sa alba ceva
inteles ci sa nu remana vorba goala, satire, si dace intelegem bine
diploma din 20 Octomvrie 1860, care toate legile patriei noastre
le-a restituit fiilor patriei, atunei trebue sa marturisesc, ea intre-
girea -lui acestuia prin dl deputat Mann yi dl regalist Domzsa la
-ul 3 dela ordinea zilei ici are legiuitul seu loe, pentru-ca sit escluda
o ironie gi o esplicare prea pagubitoare pentru natiunea romans a
-lui 1 de lege pentru inarticularea natiunei romane ci a confesiu-
nilor ei. De aceea, eu din toata inima primese adaogerea la -ul 3
pentru organisarea tribunalului suprem, facuta de dl deputat Mann
gi dl regalist Domzsa.
Mai am Inca putine reflexiuni eittra domnul deputat i prea-
vrednicul comite al natiunei sasecti Conrad Schmidt, care a avut
buniitatea a zice, ea justitia n'are de-a face cu natiunile si confe-
siunile. Eu zie domnilor ca toemai are, ci inch mult are de a face
si cu natiunile si eu confesiunile, din doutt mari momente si prea
ponderoase cause, pentru aceea, pentru-eit eu cred, ea acela care e
tare si solid in religiunea sa gi e religios, acela stapaneste yi posede
un caracter tare ci solid $i ca judecator. Daca va fi conctientios si
nu indiferent In religiunea sa, in causa oamenilor saraci Inca va fi
constientios, iar' nu indiferent. Religiunea ii va sta ca o paveza In
contra tentatiunilor. ce pot veni dela cei puternici, ca sa nu se
abate dela dreptate, c1 -'1 va face ca diamantul, ea sa poata sta.
nevatamat in contra focului ci a tuturor loviturilor ce s'ar putek
da ea eu o sabie aseutita de dal% cei ce ar vol sa-'l seduce dela
adevar.

www.dacoromanica.ro
 478

Apoi de multe-ori vin conflicts si de posesiune intre natiune si

natiune, litre confesiune si confesiune. Acestea de buns -seams von
merge spre judecati si la tribunalul suprem. Eu zic deci iara, el
acela in va putek fi judecator drept si bun, care nu va fi si religios,
si ca atare fara indoiala ca va privegbia, asupra intereselor con-
fesiunei si na%iunei sale. i dupa-ce aeuma domnilor suntem toti
oameni si remanem oameni, prea fireste urmeaza, ca mie si altuia
ne place a apart, dreptul natiunei si confesiunilor noastre, si aceasta
nu e numai o placers a unui om slab, ci e obligativitate nascuta
in noi. De multe-ori dark' s'ar intampla, ea neavand vre-o con-
fesiune s'au natiune representantul ei in tribunale, n'ar fi cine sa
o apere, si nestiind altul imprejurarile ei, am sparge in gol,
adeca am comite, nu din voe, ci din ignoranta starii luerulni, ne-
dreptate, si aceasta pentru aceea, pentru-ca lucrurile si imprejurarile
unei natiuni nime nu le poate sti decat numai flu uneia si aceleiasi
natiuni si confesiuni. Pentru aceea, find legile patriei, na numai
drepte, ci din causele mai sus spuse si prea de lipsa, ca fie-care na-
tiune si confesiune recepta ci regnicolara sii-'si aiba in toate tribu-
nalele Transilvaniei representantii ei, ma alipese de -ul 3, asa duph-
cum '1-au intregit domnii deputat Manu si regalist Domzsau.*)
Filtsch ar dorl, ca numai cualificatiunea sA dee in-
drepta4ire la ocuparea de posturi, nu. confesiunea i na-
lionalitatea. Dimitrie Aloga asigura dieta, ca Romanii nu
vreau sa, eschidA pe nimeni dela posturi, dar' vreau ca
nici ei sa, nu mai fie eschifli. Mai vorbesc la obiect, dintre
Romani : Vajda, Gem/an, Negrufin, loan Balomiri i Bo-
loga, toti pentru propunerea lui Manu, care e sprijinitA i
de Ungurii Koronka i. Fogarassy. SA cere apoi inchi-
derea discuiei. Puss la vot, propunerea lui Manu se ,ri-
meyte cu mare majoritate. edin-a se Incheie.
,yedinla LVIII.
Tinuta In 14 Iunie. Se autenticA procesul verbal al
eclintei trecute.Se cetete rugarea oraului Sighivara, de
a se vota linia ferata ast-fel, ca prin Tarnave se tread. la
Brasov. Se predA comisiunei. Se Intl% apoi In ordinea de
zi. La -ul 4 din proiectul de lege despre tribunalul su-
prom vorbelte loan Pufcayiu li propune, ca paragraful sA
*) Din ,Ziarul stomp afic al dietei transilvane., pag. 738-739.

www.dacoromanica.ro
 - 479 -
fie formulat ast-fel : Curtea supreme de judecata, are sa,
decide In toate casurile civile i urbariale, delegate proce-
durii judecatoreti, In instanca a treia i cea din urinal
Incht ti compete dreptul fa-ca cu tribunalul de a doua in-
starrta, dupa, prescriptele sustatatoare".
Brandsch combate propunerea din punctul de vedere
al autonomiei Sailor Dr. Teutsch asemenea. Domzsa pro-
pune alts, stilisare, dar' nu e sprijinit. Cull Conrad ,F,si

Schmidt vorbese In favorul drepturilor Sailor. Dimitrie

Mega pentru propunerea lui Purariu. Episcopul Fogarassy
polemiseaza, cu Smii. Sedinta se ridica.
.,Sediniti LIX.
Tinuta, In 15 Iunie. Se autentica 'procesul verbal al
edintei trecute i se continua, discutia asupra -lui 4 din
proiectul de lege despre tribunalul suprem. loan Pufcariu
ti motiveaza pe larg propunerea facutal pe care o reco-
manda spre primire. Binder i Friedenfels combat pro-
punerea. loan Balomiri e pentru propunerea lui Purariu.
M. Schuller recomandA spre primire paragraful din pro-
iectul regimului. Urmeaza,
Iacob Bologa: Domnule presedinte ! Obiectul care sta astazi
sub discutiune atata s'a desbatut, incat eu, spre bucuria mea, iar'
ma aflu in placuta positiune de a putea asigura inalta cask ca voiu
fi de tot scurt in vorbirea mea. Nu am sit vorbesc pentru eau in
contra obiectului aflator sub desbatere, ci am de a face putine ob-
servatiuni asupra unui termin, care en mare placere s'a intrebuintat
in decursul desbaterii de eri de tetra o parte a inaltei case, si cu
destula neplacere a fost ascultat de aka parte a ei.
Eu, domnilor, precum m'am declarat mai alaltheri, dau Diana
cu WO aceia, cari condamna justitia nationals, si Bunt de tot de
acord cu ei, ba all vrea ca si umbra de justitie nationala sa se
stearga. Dar' in decursul desbaterii de eri am auzit din partea mai
multor domni vorbitori numindu-se tribunalul superior din Sibiiu:
tribunal superior saresc. Ne va arata protocolul stenografilor, ca,
vorba aceasta zsdchsisch, ea epitet al tribunalului superior din
Sibiiu s'a repetit de nenumarateori. Domnilor, en aflu terminul
aeesta de tot nepotrivit, clack cum -va nu vrem sa dam tribunalului
acestuia o coloare inteadevar nationala. il aflu nepotrivit on sta-

www.dacoromanica.ro
 480 _
tutul care a dat via$6 ci esistentit tribunalului acestuia, pentru-ch
titulatura statutului acestuia suns asa: Statut tiber die Errichtung
eines Obergerichtes zu Hermannstadt", iar' nu eines suchsischen
Obergerichtes". Iar' mai incolo se zice in -ul. 1 el: nZur Aus-
tibung der Rechtspflege in 2. Instanz im Bereiche der sachsischen
Stith le and Districte in Siebenbiirgen wird ein ,thindiges, (ci nu
ein nsitchsisches") Obergericht mit dem Amtssitze in Hermannstadt
errichtet". Apoi mai departe se zice in -ul 8 ea: Bei der Be-
setzung sAmmtlicher Dienststellen ist nebst den mit dem obigen
Gesetze vom 3. Mai 1853 vorgezeichneten allgemeinen und besonderen
Diensterfordernissen auf die Zustandigkeit zu einer Gemeinde der
suchsischen Stable und Districte, ohne Unlerschid der Nationalildt
und Religion Bedaeht zu nehmen", etc.
Asa-dare, la compunerea tribunalului acestuia nu are a se
respeeth numai natiunea sasasca, san numai fiii ei, a bunl-seama
pentru aceea, pentru-ea nu e sAsese.
Asemenea ci in . 10 sti zice: Die mit dem Bestande und
der Amtswirksamkeit dieses Obergerichtes verbundenen Kosten jeder
Art tragt der Staatschatz".
Spre dotarea $i sustinerea tribunalului acestuia superior din
Sibiiu contribuim deci toti aceia cari suntem contribuenti ai statului,
nu numai natiunea sasasca, san numai fiii ei, ci aca nici ca poate
sit fie tribunalul preatins proprietate sasasca.
Atunci sand universitatea sasasca a facut statutul acesta, s'a
ferit de terminul scichsisch, cad dactt '1 -ar fi intrebuintat ar fi
aratat a vrea BA facA justitie nationall. Ferindu-se ea de terminul
acesta, aca cred el a voit sa facit justitie pentru tot tinutul acela,
care de o parte sh numecte fundus regius, iar' de aka parte sa, zice
pamAnt Bases. Statutul acesta, care e fundamental tribunalului des
atins, nu rabdA deci nici-decum terminul gifts, sau sOchsisch. Ade-
vArat, el mie nu 'mi -a venit la man, preainalta decisiune a M. Sale
intaritoare de acest statut, dar' aunt convins, ea niei in aceasta
preainaltA decisiune maiestatiett nu va sta terminul acesta ,tribunal
afielaliv scisesc, fara a buntt-seama va sta: )fribunaIul superior
in Sibiiu.
Dar' vorbeste in contra intrebuintArii terminului acestuia Inca
si fapta universitAtii sasesti sitvarsitA pe temeiul statului preatins.
tim en totii, ca universitatea sasasca, care prea bine pricepeit, ca
In pamantul acela pe care locuese Sadi, Romani si Unguri, nu mai

www.dacoromanica.ro
 481

poate face tribunal curat ci esclusiv awes, a primit intre candidatli

din cari void, al compunl tribunalul acesta nu numai Sasi, ci qi
membri ai altor natiuni, votand ci pentru Romani, atilt la postal
de vicepresedinte, cat ci la unul de consilier. Daca cu toate acestea
nu se afla astazi nici un Roman in consiliul tribunalului acestuia,
nu urmeaza ca acela sa se numeasca seisesc.
Dar' vorbecte in contra terminului acestuia insAsi fapta tribu-
nalului din Sibiiu, pentru-cl. dupl. . 6 din statutul citat, undo sa
zice: Die Ernennung des iibrigen Concepts-Manipulations, sowie
des Dienerpersonals steht diesem Obergerichte selbst zu", va sa
zicA, are drept tribunalul numit sa numeasel intreg personalul de
el tiitor. Ce a flout tribunalul acesta la numirea personalului
preatins? Iata ce. A arltat lumii prin Sapta, ca el nu poate ci nu
urea sa fie esclusiv seisesc. Asta e fapta, pentru -ca domnilor, intre
cei 20 de amploiati tiitori de tribunal a numit tribunalul, pe lane.
19 Saci, chiar ci un Roman de accesist. (Ilaritate). Si eu cred, ca
cerand imprejurarile, va numi i un Ungur din cei-ce se tin de
teritoriul aflator sub jurisdictiunea sa, pentru-cl dreptatea cere sa
se impartasasca si de bunatati aceia cari poarta greutatile.
Deci eu, domnilor, stiind ca va mai fi vorba de tribunalul
superior din Sibiiu in decurgerea desbaterilor asupra propositiunii
regesii aflatoare sub discutiune, rog pe toti domnii cari au avut
placerea a intrebuinta, cA,nd vorbiau de tribunalul des numit,
cuvantul "scisesc "sachsischa, pentru ocolirea neplacerii si a ne-
cuviintei, sa nu-'l mai intrebuinteze".*)
E. Herberth combate propunerea lui Purariu. Ga-
vriil Manu o sprijinete.loan Aldulian recomanda spre
primire sj Sasilor propunerea lui Purariu sj cere Inchi-
derea discutiei, care se admite. Cuvantul din urma 11 are
Gull din partea Sasilor sj Ungurul Koronka pentru pro-
punerea lui Purarm. Mai vorbeste apoi C. Schmidt In
chestie personals,, consilierul Pafifi sj raportorii Dr. Major
i Trauschenfels, jar' In urma dieta primefte propunerea
lui Purariu. Sedinta se lncheie.
,,Sedinta LX.
Tinuta In 16 Tunic. Dupa, uncle Intrebari adresate
presidiului din partea lui Negruliu, Budacker sj Wittstock
*) Cf. a Gazeta Trans. anul 1864, nuadirul 46 41 2Ziarul stenografic al dietei
transilvaneg, pag. 781-782. 81

www.dacoromanica.ro
 - 482 -
se Intl% in ordinea de zi. Paragraful 5 din proiectul de
lege despre tribunalul suprem se primeste fait discutie. La
-ul 6 discutie. Baronul Salmen e pentru stergerea para-
grafului 6 si 9. loan Pufcariu propune ca -ul 6, corn-
binat cu -u1 9, se sune ast-fel : Judecatoria suprema de-
cide afar5, de causele ajunse la ea ca la forul al treilea :
1. asupra tuturor propunerilor, petitiunilor fii plAnsorilor,
In cas de delegatiune; 2. asupra refusArii oare-careia din ju-
decatorii si a presidentilor de judecatorii ; 3. asupra tuturor
certelor de competenta ale judecatoriilor subordonate qi
4. asupra plansorilor sindicale, conform cu prescriptele de
jurisdictiune esistente " . Propunerea e spriginita.
Vorbeste Herberth pentru propunerea minoritAtii. C.
Schmidt pentru proiectul regimului, asa cum '1-a modificat
minoritatea comisiunii. loan Aldulian pentru propunerea
lui loan Pufcariu. Gaetan asemenea. Dr. Maior pentru
propunerea majoritatii. La votare sa primefte propunerea
lui Pufcariu.
Se ceteste paragraful 7. Conrad Schmidt e pentru
proiectul minorit4i, i prin urmare pentru al guvernului.
Loan Puscariu propune urm&toarea formulare noud, a pa-
ragrafului : Asupra delegarii altei judecatorii transilvane
sau viceversa, mai Incolo asupra controverselor de compe-
tenta intre judechtoriile transilvane si ale altor taxi, de
cum-va judecatoriile apelative competente nu s'ar putea unl,
va fi competenta a decide judecatoria suprema a celeialalte
judecatorii respective. Daca nu se va putea face o unire
intre aceste judecatorii supreme, atunci la propunerea res-
pectivelor autoritAti aulice de justitie va decide M. Sa".
Propunerea e votatlt fart discutie.
Se ceteste -ul 8 si apoi -ul 13, fiind-ca stau in le-
gAtura, stransA. Discutia se deschide numai pentru -ul 8.
Conrad Schmidt recomanda paragraful minoritatii. loan
Balomiri propune ca -ul s fie formulat ast-fel : Asupra
controverselor de competenta intre judecatorii i oficiolate
politice va decide tribunalul suprem In contelegere Cu. auto-
ritatea suprema transilvana". Propunerea nu e spriginita.
loan Balomiri o formuleaza deci altcum. Paragraful se
sune asa Despre conflicte de competent5, intre autorit5,tile

www.dacoromanica.ro
 - 488 -
judiciare si cele politice va decide tribunalul suprem in con-
telegere cu cancelaria aulice transilvanh". Propunerea alla
formulate, e spriginita. Baronul Salmen vorbete contra
propunerii. Dieta bash o prime,,te, cu 42 voturi contra 38.
Ungurii au votat cu Romanii.
Paragraful 9 se terge, la propunerea lui loan Pui-
cariu. La -ul 10 loan Balomiri propune textuarea ur-
matoare : In privinta causelor legislatorice concede jude-
catoria supreme la cererea cancelariei aulice reg. transil-
vane phrerea ceruth de catra aceasta". loan Aldulian pro-
pune tergerea paragrafului 10. Vorbesc dintre Romani :
Puscariu, Popoviciu, Bran de Lemenyi, Gaetan i Bologa,
F,d la votare se primete propunerea lui Aldulian. Para-
graful 11 se voteazh In textuarea facuta de majoritatea co-
misiunei. La -ul 12 loan Pufcariu i loan Aldulian
pledeaza pentru. votarea -paragrafului in textuarea facuta de
guvern. Plecker propune tergerea paragrafului. Dintre
Romani vorbesc la obiect: Gaetan, Balomiri, Manu, Moga
si Maior. La votare se prirnecte propunerea lui Aldulian.
Paragraful 13 se sterge, la propunerea lui Moga. eclinla,
se incheie.
,pdinia LXI.
Tinuth In 17 Iunie. Se autentich procesul verbal al
sedintei trecute. Presidentul comunich faptul, ca, a primit
dela guvern, prin comisarul regesc, un proiect de lege
despre sanctionarea i publicarea legilor thrii. Se preda
comisiunei pentru a treia propositiune regeasca. Metro -
po]itul ..,S.u/utiu si consotii inainteaza In scris urmatoarea
propunere :
inIelegand din flintInl sigurl si avand si doeumente la maul,
ca comitetul central din Aiud nu voeste sa dee certifieat de alegere
deputatului ales Axente Severn, en toate ea n'a esistat si nici nu
esistri nici o cause de denegare, de oare-ce pe temeiul raportului
magistratului din Balgrad flout inaltului presidiu guvernial In
20 Main 1864 N-rul 175, seaunul judeatorese cetatan de acolo,
prin decisiunea sa din 20 Maiu 1864 N-rul 224 a sistat cercetarea
in contra lui si '1-a absolvat ca neculpabil, ee A' adevereste prin
resolutiunea inaltului presidiu guvernial datatA din Sibiiu 29 Maiu
1864 N-rul 3257, si eonsiderand BMA nedreptatea facuta acestui de-
w
www.dacoromanica.ro
 484

putat ales de dourt-ori ca majoritate eclatanta de voturi, cat si per-

derea ce o sufere eercul de alegere, nefiind Inca representant pima
acum in dial, nici in anul de fap.; considerand mai incolo petitiu-
nile si interpelarile cele multe ce s'au dat ei facut in privinla
aceasta catra presidiul Inaltei diete, si in urmA avand in vedere, ca
de'i nu esista nici o causa spre a-'i putett denegh certifieatu/ de ale -
gere, en toate acestea comitetul central nu voeste nici acum sa-'i
dee aeest certificat, subscrisii simIindu-se constransi in interesul
dreptalii, atat a alegittorilor cat si a alesului, iii iau libertatea a face
propunere si a se nigh, ca inalta diets sa binevoiasca a decide Inca
in sedinta de astazi, ca Inaltul presidiu sa binevoiascii a rechire. pe
inaltul presidiu guvernial spre a demandit eomitelui suprem din co,-
mitatul Albei-inferioare, pentru-ca acesta se trimitit in eel mai scurt
timp toate actele relative la aceasta causa, ear' aceste acte sit se sub-
stearna inaltei diete spre a putek decide in mod definitiv asupra lor." it)
Loan Bran de Lemenyi propune urgenta ast-fel : Causa
de alegere a lui Axente Severn sa se trateze ca obiect de
urgenta. Propunerea data in privinta aceasta O. nu se ti-
pareasca, sa nu se dee spre preconsultare, ci sa se decida
Inca astazi asupra ei".
loan Aldulian face alts, propunere : a) Propunerea In
causa lui .Axente sa nu se tipareasca ; 6) sa se dee spre
pertractare unui comitet de 7 membri, aleF,;i din partea
dietei ; c) dupa impartirea raportului cormitetului numai
decat sa se iee In pertractare". Dupa, lungi desbateri se pri-
mete partea prima din propunerea lui Lem4nyi i punctul
ultim din propunerea lui Aldulian.
Se intra fn ordinea de zi. Paragrafii 14, 15 qi 16
din legea despre tribunalul suprem se voteaza In textuarea
din proiectul regimului, primindu-se propunerea metrop.
.5"uhrtiu, ca In sigilul supremului tribunal sa aiba, loc i
emblema natiunei romane. La -ul 17 loan Balomiri pro-
pune tergerea cuvintelor : referintele tribunalului suprem
catra cancelaria aulica transilvana" i regularea acestor re-
ferinte prin o lege speciala. Vorbesc la obiect : Friedenfels,
Conrad Schmidt, consilierul Papp, Binder, Ioan Aldulian
i Gaetan. Balomiri fi retrage partea a doua a propu-
nerii, iar' partea prima puss la vot se primelte cu 38 vo-
05 Difi *Ziarul stenografic al &Wei transilvanec, pag. 819.

www.dacoromanica.ro
 - 485 -
turi contra 37. Disci*, asupra proiectului de lege despre
tribunalul suprem e terminate. Cetirea a treia se va face
In edinta proxima. edinta se Incheie.
5.Cedinia LXII.
Tinuta in 23 runie. Procesul verbal al edintei tre-
cute la propunerea lui Obert nu se verificA, pentru-0, e
prea lung. Se va autentich, ala-data. Presidentul comunica
scrisoarea comisariului regesc, conte de Crenneville, prin
care acesta aduce la cunot-intti, ca M. Sa a primit cu mul-
tamire manifestatiunile de bucurie esprimate cu ocasiunea
and a fost publicata, sanctionarea inarticularii natiunii
romOne. Dieta aduce noue manifestatiuni M. Sale. Baronul
Salmen i Zimmermann cer concediu, care se acoarda.
Erdnosz presenta petitiunea comunei Martonfalva, care se
plange In contra asupririlor ce le indurO, dela opidul Csik-
Szereda, la care a fost incorporatO pe nedrept. Se preda,
comisiunii petitionare.
Deputatul Schuler -Libloy i 14 consoti adreseaza in-
terpelatie guvernului, data are de cuget se face ceva pentru
navigabilitatea Mureului, pentru aducerea unei legs refe-
ritoare la politia rturilor i la ordinea navigatiunii, i cu
deosebire pentru delaturarea vamilor dela gaturi, prin ce
se Impedeca, mult comunicatia ? Presidentul promite ca va
cere lamuririle necesare dela presidiul guvernial.
Se Intra In ordinea de zi. Se face a treia cetire a
proiectului de lege despre tnfiintarea tribunalului suprem
transilvan. Se primete cu mici modificari stilare. Se ce-
te*te apoi representatiunea cats M. Sa i comitiva tetra
comisarul regesc, compuse din partea biroului. Se primesc
amandoua.
Urmeaza cetirea articolului de lege despre folosirea
limbilor iarii, cu representatiunea i formula d.e sanctionare,
cum este datina a se trimite M. Sale pentru a da sane-
tionare deplina articolului de lege. Se voteaza.
Deputatul loan Hania In numele comisiunii verifica-
toare propane verificarea deputatilor de curAnd Intrati In
theta Klein i Plecker.
Se verifica, iar' edinta se Incheie.

www.dacoromanica.ro
 486

,yedinia LXIII.
Tinuta In 25 tunie. Dupa trecerea peste formele ce-
rute se pune la ordinea zilei propunerea lui Obert ,F,ti con-
sotii pentru reducerea anilor de serviciu la militie.
Obert motiveaza pe larg propunerea, aratand toate
relele nascute din serviciul de zece ani si bunatatile ce ar
result, din un timp mai scurt petrecut In serviciul activ la
militie. Baronul Bedeus sprigineste propunerea si cere, ca
guvernul sa vina cu un proiect de lege in privinta aceasta.
Se decide dupa lungi desbateri alegerea unei comisiuni care
se studieze propunerea si se raporteze.
Bran de Lemenyi motiveazA propunerea metropolitului
.,Su/u/iu si consotii privitor la alegerea lui Axente Severu,
i dup6.-ce arata ca alesul e impedecat pe nedrept a intra
in diet6, propune A se predee causa comisiunii de legiti-
mare (verificatoare), care sg, o iee imediat in desbatere si pre-
sidiul s o puny numai decat la ordinea zilei. Se primeste.
Mai multe comune din jurul Bistritei cer sa fie scu-
tite de vama de drum ce o platese tend tree prin Szeret-
falva. Se va preda cererea comisiunii petitionare. In urma
loan Pufcariu impreuna cu 16 consoti fac propunere, ca
regalele fostilor proprietari sA se stearga si dreptul de cris-
mArit s6, intre in posesiunea si administrarea comunelor,
pe lAnga o despagubire platita in rate. Propunerea se va
tipArl, se va imptirtl intre deputati si la timpul seu va fi
pusA la ordinea zilei.
edinta se incheie.

Representaiune in chestia drumului de fer.

scedinia LXIV.
Tinuta in 30 Iunie. Dupe cetirea si autenticarea pro-
cesului verbal al sedintei trecute se cetesc cererile metro-
politului Sictutiu si a canonicului Cipariu pentru concediu.
Se acoarda. Se cetesc trei proiecte de lege intrate la pre-
sidiu si anume :
I. Project de lege desire schimbcirile necesare in impartirea
politica a marelui princitat Transilvania, sore u;urarea unei ad-
minirtrafiuni fi justiiii regulate. (Acest proiect de lege imtdrieli

www.dacoromanica.ro
 487

Ardealul in noun municipii: al Dejului, al Clujului, al Albei-

Iu lie, al Devei, al Sibiiului, al Fagarafului, al Odorheiului, al
Reghinului fi al Ardstiuduluz).
II. Proiect de lege despre organirarea administra /iunii pu-
blice (imprir/it in 27 paragrafi),
HI. Proiect de lege despre organisarea judec'dtoriilor de forul
trim (Cu 15 paragrafi).
Se vor preda comisiunilor cari reman sa, fie alese in
edint a urmAtoare. Urmeaza, la ordinea zilei raportul co-
misiunii in chestia drumului de fer. Raportor Maager.
Espune principiile de cari a fost condusa comisiunea la
elaborarea representatiunii tetra M. Sa pentru a incuviinta
preagratios cladirea liniei ferate dela Vintul-de-jos prin
nrnave la Brasov, atingAnd Clujul. Notarii cetesc repre-
sentatiunea, asupra cAreia se deschide discutie. Vorbeste
Obert cu multa, caldura pentru primirea representatiunii
de care crede c6, M. Sa va tines cont, fiind-c6, insasi M.
Sa a promis in anul 1862 ca va tines in vedere donntele
Ardelenilor, esprimate in privinta aceasta. Urmeaza
Dr. loan 1?atiu inalta diet/LI SA-'mi fie ertat qi mie
saimi dau parerea la acest obiect de atata Insemnatate, care e
cause liniei drumului de fer in Transilvania. Mai nainte de toate
ma esprim in imprejurarile de fola in eari ne aflam feta en faptele
complinite pe Panel preaumilita representatiune pe care a aqternut-o
comisiunea, ci cred ea la deciderea fie-ciirui drum de fer inteo tara,
mai eu seams in Transilvania, afara de punetele strategice, sunt
inainte de toate trei momente de considerat. Acestea sunt, mai
intaiu, ca linia de fer sa corespunda recerintelor comerciului uni-
versal, al doilea, ca linia aceasta sa corespunda intereselor imperiului,
qi al treilea moment este, ca linia aceasta de fer sa promoveze
interesele patriei gi bunastarea ei. in privinta partii strategice aunt
in acea placate positiune de a ma puteb, provoch la o autoritate in
privinta aceasta competenta, adeea la ministeriul de rasboiu, care
precum sa vede dintr'o note a ministeriulni de comerciu de datul
17 Ianuarie 1863 N-rul 4914, indreptata catra eaneelaria reg. aulica
transilvanii, a declarat linia Oradea-mareClujBraqov de eea mai
mare insemnatate pentru imperiu. in al doilea grad sa declare
AradBrasov, pe tend din contra, acel inalt ministeriu linia Arad

www.dacoromanica.ro
 488

SibiinTurnu-Ro9u, din punct de vedere strategic o afih en totul

nefolositoare.
Treand la interesul comerciului universal 9i al imperiului
intreg, cred eh trebue sh recunoa9tem, ca acela pretinde 81 se asi-
gureze prin cea mai seurth gi direeth cale catra Marea-neagra,
si dupit-ce pretinde aeeasta eale, alegerea punctului de e9it dintre
cele trei puncturi nu ne va face nici o greutate, pentra-ca Galatul,
deettnd '9i-a finit comisiunea danubiana luerarile sale privitoare la
regularea Dunhrii, 'si-a ett9tigat cea mai mare insemnatate. insem-
nhtatea ateasta e cu atilt mai mare, en cat in Galat sh sustine
comunicatiunea in trei directiuni principale, ti adech, chtra Rusia
rneridionalh, spre rashrit chtrrt Trapezunt, gi spre meazAzi-rhshrit
chtrh Constantinopol. Insemnatatea Galati lor e cu atat mai mare, ca
Odesa este punctul de e9ire pentru toate liniile de fer din Rusia.
Prin urmare, intre G-alat 9i Odesa trebue sa se intalneasch comu-
nicatiunea Europei apusene si nordice rashritene. De aci sh vede,
el interesul comereiului universal pretinde, ca linia de fer e9ind
din Transilvania pe la Buzau sh ajunga la Galat, ca pe viitor sh
se asigure comerciul in directiunea mai sus atinsa.
Ce se tine domnilor de interesul monarchiei intregi, inainte
de a respunde la aceasta intrebare voiu respunde numai la o obiec-
tiune ce se face din unele phrti, camel aceea ar fi linia cea mai
buns ti aceea ar sta in interesul monarchiei intregi, care ar
costa mai putin. Dar' domnilor, dach la o intreprindere asia de
mareath, precum este tragerea unui drum de fer intr'o Cara, ar yen'
in considerare numai marimea speselor, atunei cred a se vor afla
9i alte mai scurte linii, cari ar costa. 9i mai putin decat cea proieetath.
insa duph phrerea mea luerul sta cu totul intors, pentru-ca aceea
e linia cea mai seumph, prin care sa corespunde mai putin inte-
reselor monarchiei gi patriei. (Bravo 1) i fiind-ca interesele imperiului
in privinta aceasta aunt identice cu interesele patriei, am shimi fac
inainte de toate observitrile in privinta aceasta. Mai bine de 8/lo din
locuitorii thrii noastre au sustinut qi Bustin pants in zina de astazi,
cumch intre toate liniile, linia Oradea mare Cluj Brasov e in stare
a corespunde mai mult intereselor Orli, pentru-ch aceasta e linia
care ridich agricultura, comerciul si meserfile. Aceasta trece prin
cele mai impopulate phrti si leagii de sine cele mai fructifere tinuturi
ale thrii 1 aduce mai mult folos imperiului si patriei. insa durere,
el dorintele patriei in privinta aceasta se vad departs de realisarea

www.dacoromanica.ro
 - 489 -
lor, de oare-ce prin ineeputul luerarilor pentru linia AradVintul-
de-jos s'a decis data despre punctul de intrare al drumului de fer.
ins/ en eat e mai mare durerea .rii el nu-'9i vede realisatl dorinta
in privinta liniei OradeaClujBra 9ov, en atata mai vartos cauth
al ne esprimAm dorinta noastrA despre continuarea drumului inceput,
dela care depind binefacerile de cari se mai poate bucura Ora, on
9i pericolul, care ne amenintl pentru secoli inainte. Pentru-cA
domnilor, aceasta linie ar legit inainte de toate partile cele mai
fructifere dela BAlgrad 9i dela Tarnave 9i Arieq, pfirtile cele mai
populate, ca Clujul, Mediaqul, Sighi9oara, Cohalmul, Bra9ovul. El
trece pe la Mile de Bare, dintre can cele dela Turda sunt de
o ma mare insemnatate, !neat avand o comunicafune mai bunk', ele
pot se aduca un venit pe an de doul milioane de florini li mai
bine. Din acele bli s esploateazA pe an elite 80.000 maji de sare,
9i terenul sau stratul de sare atata e de mare, incilt se poate esploata
prea lesne peste an 500.000 mAji de sare, care ar putel aduce erariului
un venit aproape de trei milioane de florini val. austriach. Marl de
aceasta mai trece linia aceasta 9i pe la Mile de Bare din Uioara,
Cojoena, 9i nu departe de cele din Dej, cari asemenea sunt de mare
insemnatate pentrn venitul ce '1 -ar aduce. in apropierea liniei
acesteia se afll renumitele bli de our ci argint, precum ci WI de
fer. Aceasta linie impreunA ora9ele cele mai insemnate in comerein
gi In meserii, precum: Clujul, Turda, Aiudul, Mediacul, Sighipara,
Cohalmul 9i altele, qi trece paste marginea campiei, care e grinariul
Transilvaniei. Din aceasta cause ered, ca singurl linia aceasta ar
putea corespunde intereselor tarsi. Mai incolo, necesitatea imperative
de a trage drumul de fer in directiunea aceasta sl vede din testa
esperientl, cl chiar in partile acelea a desecat mai de tot puterea
contributionall. Flel,nd o asemlnare intre contributiunile de inainte
de 1848 9i dupl. 1848, 9i privind 9i la mijloacele de cA9tig, ne vom
convinge pe deplin despre adevarul luerului acestuia. Panl-cand
inainte de 1848, in puterea diplomei leopoldine, Sara plata in
vistieria statului 75.000 fl. In timp de pace 9i 400 de mil in timp
de rlsboiu, 9i dela 1759 panl pe la anul 1761 de tot 879.000,
dela anul 1850 incoace an inceput a se urea contributiunile directe
9i indirecte, incat la anul 1851 suma total a contributiunilor a
fost 7,004.385 fl. din care trei milioane 9i jumatate an intrat in
vistieria statului, far' la anul 1855 s'a urcat suma darilor directe
ci indirecte la noun milioane 9i jumatate, ci in anul 1860 a treeut

www.dacoromanica.ro
 - 490 -
peste 12 milioane. Dela 1862 incoace a trecut aceasta sums peste
13 milioane. Marl de aceasta mai contribue tara cu 1,800.000 fl.
la fondul urbarial si la fondul tariff, iar' ce s'a cheltuit pentru Cara
a fost cam 31/2 milioane, si 4-5 milioane sub absolutism. Subtrhgand
din sumele intrate In vistieria statului toate spesele ce cad pe
budgetul nostru militar si financiar, putem zice, eh patria noastra
a platit pe tot anul in vistieria statului trei milioane venit curat,
iar' de patrusprezece ani incoace a 'Alit 42 milioane !
Din acestea vedem mai departe, ca darile din an in an s'au
tot urcat, iar' pentru ridicarea puterii contributionale din partea re-
gimului nu s'a fhcut nimica. Nu domnilor, si cutez sh zic, ca in
acel grad in care s'au ridicat contributiunile thrii, in acel grad a sh-
rheit poporul transilvanean, fall deosebire de rang, nationalitate si
eonfesiune. Noi stim domnilor, ea thranul peste tot a ajuns la acea
amarh soarte, 'Meat nu mai e in stare a plAti contributiunea din ve-
nitele sale. Stim ca tocmai sand ar trebui sa plateasch darea si cand
aunt si bucatele mai eftine, o parte mare a productelor sale o esecveazil
si o vinde cu un pret bagatel esecutorul pentru darile restante.
Stim eh th,ranul si orAsanul care inainte de 1848 era in stare buns,
a saraeit foarte tare. Numarul vitelor en cari sh purta eeonomia s'a
micsorat si a ajuns la jumhtate cum era, inainte de 1848. Si oare de
unde poate sh vinA causa aceasta a decaderii? Sigur numai de acolo,
eh regimul nu s'a ingrijit dela 1850 incoace despre mijloacele cu-
viincioase cari pot sh, dee poporului castig, ei a luerat in contra
prescriselor unei economii bune. In gradul ridiekrii dhrilor ar fi
trebuit sA dee poporului mijloaee de castig, ca sh poata plati con-
tributiunile eele mari. Si dach va merge tot asa, in scurt nu va putea,
plati tara nici pe jumatate din cat plateste astAzi (Bravo 1).
In aceasta tristA imprejurare, domnilor, tara a vhzut in linia
de fer o sapare pentru sine si asteapta dela ea un mijloe de castig,
ea sh fie in stare a-si prepark siesi o soarte mai fericith si a asigura,
imperiului &Mlle, can an shii ineurgh dela prosperitatea thrii noastre.
(Foarte bine!)
Ce e drept, domnilor, eand aceasta inalth dietA a petreeut di-
ploma din 20 Octomvrie si patenta din 26 Februarie in legile pa-
triei noastre, totodath s'a laphdat si de dreptul acela de a-'qi da
votul decisiv In privinta drumului de fer si in privinta comereiului.
insh en cred, ca atunci and tara a facut acest sacrificiu in interesul
monarchiei prea bucuros, regimul, precum si senatul imperial va pune

www.dacoromanica.ro
 491

pret pe motivele basate pe interesul patriei ci monarchiei si va con-

cede continuarea acelei linii, care aproximative astazi poate aduce
cele mai mari foloase pentru toata tara. Si aceasta e linia Vint
Alba-IuliaClujTarnaveBrasov, eu o aripl la Sibiiu. Eu cred
inaltA dieth si sunt de acea firma speranO, ca linia Vintul-de-jos-
3SercureaSibiiu, ca una care ar aveit sa treats numai pe sub stall-
cile muntilor si pe sub umbra Carpkilor, departe si aseunsa de WA,
ca una de care de es. comitatul Solnocului e numai cu un mil mai
aproape deck de Oradea-mare, care este in contra intereselor patriei
si monarchiei, nu se va realise nici-odata.*) (Bravo!)
H. Schmidt combate pe Maager 'ii Obert, fiind contra
representatiunii, care are de stop eschiderea Sibiiului din
reteaua liniei ferate. Budacker partinete representatiunea
comisiunii. Fr. Schneider e contra representatiunii F,4i pentru
respectarea intereselor Sibiiului. Wittstock pledeaza cu
multa caldura pentru linia Bravv, cerand ca imperiul sa
dee Ardealului ce e a Ardealului. Discutia se intrerumpe.
Sedinta se incheie.
.,S'edinia LX V.
Tinuta la 1 Tulle. Se autentica procesul verbal din
edinta ultima i sa acoarda concediu lui M. Schuller i
G. Muntean. Se continua apoi discutia asupra represen-
tatiunii in chestia drumului de fer.
Baronul de Friedenfels primete representatiunea i
spera car intreaga dieta o va vota, in unanimitate. Bran
de LemInyi e pentru o linie principals Arad-Brarv, cu
dour linii laterale, la Cluj i. la Sibiiu. Alp cer adeva-
ratele interese transilvane. E. Herberth e nedumerit de
pasagiul din representatiune unde se zice, ca Austria sa, intre
in tratari cu Romania in privinta liniilor ferate. Oratorul
crede ca Austria, ca mare putere, chiar sa n'aiba alte
trupe decht cele eroice dela Schleswig-Holstein, nu poate
sta de vorba cu Romania, care e stat vasal, supus Turciei.
E contra representatiunii. Rannicher intre aplause i acla-
mali sgomotoase provoaca dieta la unire i propune, ca toti
membrii dietei s se scoale i in concordie fratasca sa pri-
measca adresa catra M. Sa, fare a mai intro, in discutia
*) Din vZiartel stenografte al dietei transilvatsee, pag. 856-858.

www.dacoromanica.ro
 - 492 -.-

special6. Vaja'a arata Intr'o vorbire mai lungs ungureascA

preferinta liniei Oradea - Cluj - Brasov, care atinge cele mai
multe tinuturi ale Ardealului. Numai natural ar fi deci,
data Intreaga dicta s'ar pronunth, pentru linia aceasta.
Vede Insh i Inte lege dispositia dietei, de aceea primete
proiectul comisiunii, depus in representatiunea catra M. Sa,
anume, o line care dela Vintul-de-jos se duca pe la
Blaj, pe Tarnave la Bra lov, char' cu linii laterale la Cluj
i Sibiiu. SA, se modifice deci representatiunea in acest
triteles. Dr. loan Raliu raspunde lui Herberth, ch, nu afla
ceva dejositor In aceea, data, un stat mare infra, In tratari
cu un stat mic, fie cat de mic, atunci child aa cer inte-
resele statului mare.
Dupe o scene sgomotoasa, care a avut loc intre Ran-
nicher i Maager, mai vorbesc la obiect : Maager, vicepre-
sidentul guvernial Vas. L. Popp, M. Binder, Dr. Teutsch,
Baronul Friedenfels, Gull i altii, iar' dieta primefte re-,
presentatiunea, in intregul ei cuprins.
Sedinta se incheie la orele 3. lath acum textul re-
presentatiunii :
nSacratisima ces. reg. apostolic Maiestate !
Preaindurate doamne 1 Dintre toate tarile monarchiei e uniea
Transilvania, care spre cea mai profundri durere e incrt tot lipsita
de binefacerile drumului de fer.
Chestiunea de a se cuprinde $i asta tail In sistema drumurilor
de fer ale imparatiei ce se estind in toate directiunile, a fost deci
Inca de multi ani un obiect care a cuprins toate cugetele, grijile
9i sperantele loeuitorilor Transilvaniei Intr'un grad tot mai mare,
pentru -ca intr'adevar numai dela eat mai grabnica resolvare favo-
rabilA a chestiunii drumului de fer sa poate astepth desehiderea
numeroaselor mijloace de ajutor pe seama patriei noastre, cum si
aceea avantare in agriculture, industrie, meserii si in comerciu, de
care are neineunjurata lipsa aceasta mult neglesa tarn, spre in-
temeerea prosprtritritii sale.
Pentra aceea 'si-a limit dieta aeum, dud dupli o intrerupere
indelungatrt, convocatA fiind de M. Voastrl pe basa unui regulament
nou, iarAsi s'a adunat, de cea mai Ana a sa datorinta GA ridice
numai decit in cea dintilia a ei adresi preaumilita dark coroana

www.dacoromanica.ro
 - 493 -
drumul de fer, ca cea mai mare 9i mai intetitoare cerinta pentru
Transilvania.
1,Noi calculam asa-dara, ast-fel s'au esprimat preaumilitii
si totdeauna credineiosii representanti ai acestui mare principat in
preaumilita adresa din 21 August 1863, eu cea mai mare in-
credintare, ca prin mijlocirea eonstitutionalk a senatului imperial se
va atrage odata in sistema drumurilor de fer si aceastrt tad, care
dela nature e binecuvantata en tot felul de averi, care prin positiunea
9i formatiunea sa e pentru apararea monarchiei de cea mai mare
insemnatate, ci ca aca, prin fapta aceasta, ce afara de toata Indoiala
si ea toata validitatea documenteaza pretul si veritatea celei mai
intime eonexiuni cu imperiul intreg, si patria noastrg se va conduce
spre un viitor mai ferieit."
Ca o resolvare favorabila a chestiunii drumului de fer tran-
silvan se poate privi inss numai cladirea acelor linii, cari formeazii
de o parte vana pentru comunicatiunea universals, de alts parte
deschid prin directiunea 9i estinderea for in Cara diferitelor parti
de teritor (tinuturi) prospect sigur de a kit parte rodnica la bine-
facerile mijloacelor odor noue de comunicatiune.
Positiunea geografica a Transilvaniei, situatiunea 9i formatiunea
face ea neputinta ca cu
muntilor, care determing cursul vailor,
cladirea numai a unei linii de drum sa se face destul eerintelor
comunicatiunei universale, si totodata ci sub versantelor interese
ale tarii.
Asa-dara din inceput, de sand s'a escat chestiunea drumului de
fer, s'au luat in consideratiune doua linii, cari ambele au fost de o
potriva destinate de a mijloei comunicatiunea prin Cara in toata
directiunile principale ale comereiului universal.
0 linie care intrand pe valea Muracului in Transilvania $i
impreuniindu-se la Turnu-rosu cu d'rumurile principatelor unite, ar
deschide comerciul Md. Asia-mica si India, pe calea cea mai seurta,
prin Bucurecti, Varna 9i Constantinopol. Ceealalta linie, care du-
ctindu-se pe valea Cricului ci trectmd de-alungul prin Ardeal, dela
meazanoapte-apus catra meazazi-rasarit, ar fi se treacii pela Buzau
in principatele unite, si ecind la portul Dunarii, la G-alat, se asigure
comerciului austriae calea cea mai oabla dark' partea septemtrionara-
orientala a MArei-negre, dark' Rusia meridionala 9i Persia.
Ambele linii, pentru comerciul universal 91 anumit pentru
interesele comerciale ale imperiului austriae de o importanta foarte

www.dacoromanica.ro
 - 494 -
mare, aunt, &eh vom luIt in privire cerintele Ardealului, positiunea
gi referintele sale, de diversh momentuositate gi importantA.
Pans -cand linia AradSibiiuTurnu-rogu, cu un ram de
drum la Alba-Iulia, trece prin tars numai inteo lungime de 27
miluri pe in poalele mun %ilor din meazazi-apes, in apropierea fo-
dinelor de aur, earbuni de piatrA gi de fer, gi. la toatA intamplarea
prin un tinut foarte productiv gi impopulat, trece ceealaltA linie
dela Oradea-mareClujBragovBuzau, cu ramuri de drum la
Alba-Iulia gi Sibiiu, prin Ardeal in. cea mai mare estindere, de &aril
meazanoapte-apus chtra meazazi-rAskrit, inteo lungime de 74 miluri.
Pe &and linia aceasta din urma atinge in lungimea estensiunei
sale tinuturile cele mai fertile gi foarte impopulate, ceealalta aduce
in leghtura cetatile cele mai de frunte, preeum gi mai toate locurile
mai insemnate de industrie. Afars de aceasta, se apropie acea linie
in cursul seu asemenea de cele mai insemnate gi avute fodine de
minerals, precum gi de deposite insemnate de sare gi se insugegte
prin directiunea sa eu deosebire spre aceea, ca sa se poata luh
ieftin in comunicatiunea sa gi productele de camp gi industrie din
tinuturile mai laturalnice, ineht prin aceeagi se deschid comuni-
catiunii celei mari mai toate vaile din Cara, eminente in fertilitate.
Pe drumul acesta, Oradea-mareClujValea-rarnaveiBragov,
en liniile colaterale la Alba-Iulia gi Sibiiu, se impaca cea mai mare
parte a tuturor intereselor Transilvaniei, gi pentru aceea promite
linia aceasta din respectul intereselor nationale gi ale poporului in
general, cum gi ale industriei, eele mai multe foloase thrii.
Cladirea acestor ambe drumuri principale a fost pentru aceea
Oita dorintelor thrii. Ce se tine insa de preferinta unuia inaintea
celuialalt, in privinta aceasta, data se va tinea, cont de interesele
generale ale Ardealului, credem ca la cea mai mare parte a locui-
torilor nu a putut subversh nici o dubietate.
Pentru aceea loeuitorii Transilvaniei numai cu cea mai mare
multAmith an putut BA intimpine preainalta resolutiune a M. Voastre
din 14 Iu lie 1862, eu care v'ati indurat preagratios in principiu a
permite, ca drumurile de fer dela Oradea-mare gi dela Arad s se
continue prin Ardeal chtra marginile thrii romhnesti, atat pe la
Brasov, cat gi pe la Sibiiu, gi a -si imputernicit pe ministrul de co-
merciu gi de economia poporalh a intrh in negotieri eu intreprinzatori
apti pentru cladirea mai incolo a acestor drumuri.

www.dacoromanica.ro
 495

i cand apoi M. Voastra mai tarziu in preainaltul rescript din

27 Septemvrie 1863 indreptat tetra dicta v'ati indurat a indica
intrarea deputatilor transilvani in consiliul imperial de urgenta si
pentru atragerea Ardealului in sistema drumurilor de fer, a crezut
Cara, dupe -ce au intrat deputatii ei in consiliul imperial, a se fi
apropiat foarte de realisarea dorintelor sale cele mai ferbinti.
Speranta aceasta, durere, a remas desartil. Cu durere amara
a trebuit sa vada. -Ora, ca causa drumului de fer ardelean nu s'a
decis in senatul imperial.
inteaceea v'ati indurat M.-VoastrA cu preainalta determinatiune
din 5 Iunie a. c. preagratios a permite deschiderea unui drum de
fer de locomotive catra si prin marele principat Transilvania, dela
Arad piin Vintul-de-jos la Sibiiu, pane la marginea tarii, la Turnu-
rosu, cu o linie secundara dela Vintul-de-jos la Alba-Iulia, $i tot-
odata v'ati indurat a imputernici pe ministrul de comerciu, ea cla-
direa drumului de fer in distanta dela Arad, Vintul-de-jos, pana. la
Alba-Iulia, numai deeat sa se inceapa, i spre scopul aeesta sa se
incheie o invoiala pentru prestarea cheltuelilor in mod anticipativ cu
institutul de credit, pentru cladirea drumului, care are s se Lea
sub controla administratiunii de stat, cu soeietatea drumurilor de fer
dela Tisza.
Prin inceperea luerarilor pentru mentionata lithe de drum ferat,
AradVintul-de-josAlba-Iulia, cei mai credinciosi representanti ai
marelui principat Transilvania se vad in fata unui fapt complinit,
care in adevar, amain deodata a decis asupra unuia din ambele puncte
de 'intrare, a unui fapt, care ca unor representanti ai tarii le im-
pune datoria sa conluere cu incordarea tuturor puterilor la aceea,
ca din aceasta fapta tara se traga tot posibilul folos, ce insa numai
in acel cas s'ar putea, dad. pentru acest drum de fer, cel dintaiu
al Transilvaniei, !neat acela poate ca pe un timp mai indelungat
are a remanek unicul in Cara, data acestui drum 'i-s'ar defige un
ast-fel de punct de wire, care se faca cu putinta impartasirea cat
mai multor tinuturi ale tarii la binefacerile drumului de fer.
Pureezand din acest respect, ca dela singurul indreptar pentru
dansii, preacredinciosi supusii representanti ai Transilvaniei, termu-
randu-se pe laugh' starea unui fapt complinit, cuteaza darn sub
imprejurarile de fatil a indigeth continuarea drumului de fer dela
Vintul-inferior prin lunca Tarnavei la Brasov, pang la punctul esirei
Buzau, amplectand deodata cetatile Clujul gi Sibiiul in aceasta lime

www.dacoromanica.ro
 - 496 -
principals, a indigeth aceasta directiune de acel mod de resolvare,
care considerA cat se poate mai mult interesele Transilvaniei, prin
deschiderea mai tuturor vailor sale, ci anume a acelor mai productive,
ci totodatA deschide qi comerciului austriac liniile principale de
eomunicatiune la Galat, ci de aci in nord-ost, la Marea-neagra, cu
Rusia-meridionala 8i cu Persia.
In aceasta lithe principal& sub auspiciile presente se concen-
treazA cele mai momentuoase interese patriotice transilvan. Intr And
in Cara drumul de fer in meazazi-apus, duce pe fertila vale a Mu-
replui pane unde sh' impreunl ambele Tarnave prin mijlocul tinu-
tului principal al celor mai pretioase tesaure minerals, cArbuni fosili,
fer, care ci vinuri nobile murA8ene, apoi rAmurindu-se spre ost 8i
abattindu-se in cinutul Tarnavei, deschide comerciului estern avucia
productelor naturale a doua via din cele mai productive ale Tran-
silvaniei, ci impreunl prin atragerea Sibiiului 8i Clujului loeuri im-
portante prin industrie qi insemnate prin meseriile ce infloresc in-
trInsele. De aci in curs progresiv ofere8te unei parti a Saeuimei
beneficiile unui mijloc perfectionat de comunicatiune, aduce Tara-
Oltului cu giganticele puteri de apA in stransa legAtura eu calea
cea mare a comerciului, c1 se indreapta, dupl ce a atins Bra8ovul,
cea dinttlia plata de negot transilvan, eatra principatele unite
romane, aceste thri ale Dunarii de jos, pe drumul ee comerciul
transilvan de secoli 8i-a ales 8i pAna astazi ci -a suscinut pentru co-
merciul sea.
Braciovul e depositarul principal pentru cea mai mare parte
de product crude importate din ci prin prineipatele unite dunArene,
8i de aci se staportg, acestea departe in thrile de sus ale monar-
chiei. Parte din aceste producte crude se preluera prin industrie
in aceasta cetate 8i imprejurimea ei, apoi prin negustori bracoveni
se reesportA pe calea cea mai seurta, ca manufacture, in principate
8i in Bulgaria, unde aunt articole de negot foarte cAutate in tirguri.
Esportul mArfurilor bra8ovene, ce suie la an la mai multe mi-
lioane de fiorini, se sustine de secoli in Brapv ci e isvor de in-
semnate venite pentru Cara Biirsei, o parte din Sh'euime, qi pentru
tractele veeine ale Rupei, Sighiparei 8i Mediaplui.
Ca punct transenal inch e Bra8ovul de importantA deosebita,
clei prin el se mijloce8te comerciul de transit al celor mai multe
marfuri spedate din Viena ci din statele reuniunii de porto germane,

www.dacoromanica.ro
 - 497 -
$i mai vartos atunci cand navigatiunea pe Dunare e intrerupta din
causa ernei.
Motive ponderoase Bunt deei acestea din punet de vedere co-
mercial, industrial si de manufacture, cari eu preferinta ne fac a
dodo, ca linia drumului de fer transilvan sit se Impreune eu a prin-
cipatelor unite, in veeinatatea Bracovului.
Aceasta este) Maiestatea Voastra) acea linie de drum de fer
pe care a o insemnk dupe starea lucrului de astazi ca pe cea mai
potrivita ne tinem de cea dintaia datorinta a noastra.
Pe cand se simt preaumilitii ci totdeauna credineiosii repre-
sentanti ai Ardealului indemnati in cunostinta for de a face aceasta
deelaratiune, care be impune for sinceritatea fats de coroana, se in
totodata strain de speranta asigurata prin euvantul imparatesc,
preeum ea intentiunile adevarat parintesti ale M. Voastre in treaba
cladirei liniilor de drum de fer in Transilvania, aca precum s'au
esprimat acelea elar in preainalta determinatiune din 14 Iu lie 1862,
se vor realish in fapta cat mai curand, spre binele tuturor tinuturilor
patriei noastre.
De oare-ce la cladirea on ci caror drumuri de fer ardelene,
can an sa intre in principatele unite, e neaparat de lipsa convoirea
eu guvernul principatelor in privinta punctelor de impreunare cu
drumurile de fer ale acestor principate ; de oare-ce mai incolo prin
conclusele eamerei legislative din Bucuresti, cari dupe -cum sa aude
s'ar fi ci intarit din partea guvernului principatelor unite, dreptele
dorinte ci sperante ale Transilvaniei prin o putineioasa incurajare a
acestei tali sa vad a fi periclitate, se sinutese credinciosii prea-
umiliti representanti ai Ardealului preaindemnati si obligati a se raga
preaumilit,
sit va indurati M. Voastra, preagratios a ordona, :
1. In privinta punctelor de impreunare a drumurilor de fer
austriaco-ardelene ea cele ale principatelor unite di se face o invoiala
en guvernul principatelor Inca, inainte de ce s'ar ineepe cladirea dru-
murilor de fer, pentru principate numai de curand concesionate.
2. Din respectul economiei poporale $i al comereiului Bra -
covul sa se defiga cu preferinta ca un ast-fel de punct de impreunare,
ci sa se face senatului imperial la inceputul sesiunii mai de aproape o
propositiune noua in privinta cladirei drumului de fer in Transilvania,
spre aducerea unui conelus pe tale constitutionals in intelesul con-
voirei esoperate ea guvernul principatelor unite. Cei-ce on credinta,
S2

www.dacoromanica.ro
 -- 498

cu deplinI incredere de a ne fi gratios ascultath cererea $i ea cea

mai profundr, veneratiune remanem. Ai M. Voastre,u etc.*)

.,Sedinta LXVI.
Tinuta In 2 Julie. Presidentul pune la ordinea zilei
alegerea comisiunilor pentru esaminarea celor trei proiecte
de lege presentate dietei In zilele din urmA. Dr. Teutsch
face propunere s se predee toate unei singure comisiuni, In
care fie-care sectiune dietala se aleaga trei membri. Bran
de .Lemernyi cere, ca comisiunea sa o aleaga dieta. De
parerea aceasta e i firesidentul, din motivul, ca sectiunea
3 i 6 fiind decimath, nu va putea, alege. Metropolitul
.,S'u/ujiu se alAtura la parerea lui Leminyi. loan Puscariu
e pentru contopirea propunerilor. Sectiunile cari pot alege,
s aleaga, iar' pentru sectiunea 3 i 6 s aleaga. dieta.
_loan Aldulian e de o parere cu Pucariu. Loan Balomiri
cere comisiune separata pentru fie-care proiect de lege.
Gaetan propune alegerea unei comisiuni de 24, din sinul dietei.
Bedeus i C. Schmidt pledeaza pentru propunerea lui Teutsch.
Mai vorbete Schuler1Libloy pentru trei comisiuni separate,
alege din partea sectiunilor, i multi altii, In urma s
primete propunerea lui Teutsch, cu lntregirea facuta de
Pufeariu.
IIrmeaza la ordinea zilei proiectul de lege despre
modificarea -lui 75 din regulamentul provisor al dietei.
Raportor Gavriil Manu. Dupa o discutie la care iau parte
Romanii : Purariu, Balomiri, Domzsa i Gaetan, se voteazo,
proiectul, In textuarea &cut& de comisiune, ast-fel :
vParagraful of al regulamentului provisor de dieta se mo-
d ca in modul urmator: Toil membrii dietei vor apt-it& diurne
de 5 fl. v. a. 4.i anume, pe timpul cat vor if de fala la dieta,
sau in amdnarea dietei, in coinitetele durante. Afara de aceea
vor mai capata tofi membrii dietei o rebonCare a sfieselor de
calatorie, cur ft. v. a. pe fie-care mil al indepartarii dela domi-
ciliul for ordinar pcina la locul dietei. (In original era ',frond la
&kith., dar' dieta a facut modiiicarea aceasta la propunerea
lui Dr. .Rafiu). Nici unui membru dietal nu-'i este permis a
1 Din Miter. Rom4nc, anal 1864, numirul 51.

www.dacoromanica.ro
 - 499 -
refuses aceste diurne fi reboniilcdri ale speselor de alatorie.
Determinafiunea aceasta modilfcatoare a 6C-lui 75 al regula-
mentului provisor de diets va pdf2 in activitate (intra in vigoare)
,si pentru sesiunea acum, din 15 Julie 1863 durdtoare a dietei.1
Fiind timpul inaintat edinta se incheie.

Lege despre sanc.Vonarea i publicarea legilor.

.yedinia LX VII.
Tinuta in 5 tulle. Conrad Schmidt aduce multamiri
M. Sale pentru ajutorul trimis pe seama celor inundali din
Transilvania. Aclamari vii in dieta. Presidentul comunica
lista celor aleli din partea sectiunilor in comisiunea pentru
esaminarea celor trei proiecte de lege intrate la dieta, i
provoaca dieta sa aleaga 1 ea 6 membri, in locul sectiunei
3 i. 6. Se dau buletinele i pans la numararea voturilor
se pun la ordinea zilei petiliunile. Raportor e Schuler-Libloy,
care spune, ca la comisiune au intrat 13 petitiuni. Se predau,
unele comisiunilor competente, altele guvernului, spre re-
solvare. Resultatul votarii ordonate la inceputul EIedintei e
urmatorul : au fost alei Gabor, Aldulian, Bologa, Bedeus,
ITaupt .1ii Balomiri.
Se voteaza acum representatiunea i comitiva in chestia
drumului de fer, apoi se pune la ordinea zilei proiectul
de lege despre sanclionarea fi publicarea articolilor de lege
in marele firincifiat Transilvania. Representant al gu-
vernului e 7akab Bogddn, raportor Klein. Acest din urma
recomanda proiectul spre primire, cu modificarile facute
din partea comisiunii. Disc* e deschisa. Vorbete intaiu
episcopul Fogarassy, care primete proiectul de lege, apoi
Al. Binder, care cere, ca sanctionarea sh se facti, in sensul
legilor noun. Dieta primete proiectul de lege i trece la
discutia pe articole. La -ul 2 discutie animates. Timpul
fiind inaintat edinta se incheie.

.,S'edinla LX VIII.
Tinuta in 7 tulle. Joan Pulcariu i consotii inainteaza
propunere pentru modificarea paragrafilor 41 i. 49 din
patenta urbariala dela 21 Lade 1854 in privinta dotarii
82*

www.dacoromanica.ro
 - 500 ...

preotilor si a dascalilor din pasunile si padurile comunale.

Se va tiparl pentru a fi puss la ordinea zilei. Se da con-
cediu lui Dimitrie Moldovan i Iacob Maager pe ate case
saptAmani. Se voteazA dups scurte discutii paragrafii din
proiectul de lege despre sanctionarea i publicarea legilor
tarii, jar' a treia cetire se va face in sedinta proxima.
Proiectul de lege votat e urmatorul :
Project ae lege
despre sanclionarea fi publicarea articolilor dietali d lege ai
marelui principal Transilvania.
in privinta sanctionArii si publicarii articolilor dietali de lege
se determing cu modifiearea legilor gi usului de pana. actim:
. 1. Proiectele de articoli conchise de dicta (proiectele de lege)
se vor substerne Maiestatii Sale ces. reg. apostolice in cele trei limbi
ale tArii spre sanctionare.
. 2. Sanctiontindu-se de Maiestatea Sa ces. reg. apostolica,
articolului propus in tinerea proieetath de theta 1-se da prin aceea
putere de lege si va urma indatit i instiintarea dietei despre aceasta.
. 3. Articolii dietali sanctionati se vor tipAri, se vor publich
prin regeseul guvern $i se vor intimB fie-cArei comunitAti in sate
un esemplar.
. 4. Timpul dela care incepand articolii dietali sanctionati
vor intrit in activitate ca legi ale tarii se va defige totdeauna in
articol insuci.
. 5. Legea aceasta intra in activitate cu ziva in care s'a ese-
cutat (efectuit) publicarea.
Sa pune la ordinea zilei raportul comisiunii asupra
proiectului de lege pentru modificarea paragrafilor 23, 26
si 85 din patenta imperials dela 21 Iunie 1854. Raportor
Schnell, representant al guvernului Lazaru. Schnell ceteste
raportul comisiunii. Discutia se amOna, pe sedinta urma-
toare. Sedinta se incheie.
,,Sedinta LXIX.
Tinuta in 8 Iulie. Dupe autenticarea procesului verbal
al sedintei trecute se antra in ordinea de zi. La proiectul
de lege despre modificarea -lor 23, 26 si 85 din patenta
imperials dela 1854 vorbeste Conrad Schmidt i propune

www.dacoromanica.ro
 bol.

s fie raportul inapoiat comisiunii, pentru-ca de nou sa,

studiezo chestia. Joan Pufcariu spriginete propunerea.
Koronka cere, ca desbaterea asupra acestei chestiuni sa se
arcane /Ana, se va Intruni o diets, In care sa, fie representati
In numax potrivit Maghiarii i Sacuii. Domzsa pledeaza
pentru proiectul comisiunii. UrmeazA
Alexandra Bohol/el Combate pe Koronka. Nu-'i primeste
afirmarea, ea pamantul a format pane mum proprietate maghiara.
Istoria dovedeste, eh atunci cand au venit Maghiarii in Transilvania
Romanii erau aici, si poporul maghiar, popor liber, a dat mana cu
el, ca Cu un popor liber. De unde deci imprejurarea, a 1a 1848 a suta
parte din poporatiunea Orli era libera, pe and 99 de Orli, Maghiari
si Romani, erau jobagi si curialisti? De acolo, ea jobagia s'a lacut
cu incetul asa, ea regii donau militarilor credinciosi mosii si nobilime,
impreunata en diregatorie Ara' plata, numai cu onorarii, cu zile de
lucru, clack, etc. un jug, care la anul 1848 a ajuns se fie nesuferit.
Dar' ea mosiile jobagilor au fost proprietatea lor, sa vede din in-
voiala dela Ceifid lna, facuta intre nobili ii jobagi, la anul 1432,
precum si din imprejurarea, el asupra colonieaturii a dispus totdeauna
statul, iar' nu domnii pamantesti. Restoarna apoi afirmarea lui Ko-
ronka, ca lipsind din dicta Maghiarii si Sacuii, foctii proptietaii,
legile aduse din partea acestei diete nu ar aveh valoare. Dace dietele
de inainte de 1848, in cari jobagii nu erau representati, puteau se
aduca hoth'riri cu privire la jobagi, cu atat mai vartos poate aduse
aceasta, in care aunt representate, nu numai toate nalionalitatile, el
si toate clasele. Nu are dreptate Koronka nici in aceea ee a afirmat
despre Saeni. Lucrul eta asa, ca tatal de es. avand movie mare a
acezat pe o parte din ea pe un fiu, pe alta parte pe alt fiu, aca, ea
to0 trei locuiau pe o singurit colonicatura. Domnii pamantesti an
facut insit din ei curialicti, pentru a le puteh luh zile de lucru, etc.
Spune un vas concret. Un colon a dat altuia ke pe mocia sa. Cel
dintaiu aveh sit dee 104 zile de lucru domnului de pamtmt, care a
cerut si dela al doilea tot asa, si la despagubire pentru lucrul celui
prim a cerut 600 fl., iar' pe al doilea '1-a botezat eurialist 9i '1-a dat
afara din cask si movie. Oratorul continua apoi ast-fel:
imi pare ram, domnilor, ea am fost silit a atinge aceasta
coarda preadelicata. Dupe -ee insa s'a erezut obligat dl regalist
Koronka in interesul natiunilor maghiare si sacuie a le intone, toate
acestea si fgra nici o crulare a parcii celei mai marl apasate tra-

www.dacoromanica.ro
 - 502 -
vestind intamplh'rile, m'am vazut indatorat i eu in interesul ade-
varului a premite aceste putine reflexiuni, spre a dovedi tocmai in
interesul preastimatelor natiuni maghiare gi sacuie adevarul i starea
lucrurilor". (Trece apoi la obiect, spunh,nd urmatoarele :)
Sunt convins, domnilor, din adancul sufletului, ca reguland
not aceasta chestiune ce sta la ordinea zilei, vom vindeck o rank
seculars, vom indreptk o neindreptAtire seculars, vom elibera, i
acea parte a Sacuilor de sclAvie, ai caror strabuni au sangerat in
seria de mai multi secoli spre aphrarea cuibului : Terra Siculorum,
gi pentru apArarea patriei vom emancipa o parte mare a fratilor
maghiari, ai &icor strabuni an intrat liberi in aceasta patrie a Ro-
manilor, eari asemenea an fost liberi i ai cAror strabuni cu stra-
bunii SAcuilor gi ai Maghiarilor de astAzi impreuntt an apArat nein-
trerupt aceasta patrie, i cari nu au fost nici-odath neeredincioci cAtra
aceia, ci toti numai prin vitregimea timpului s'au fAcut mai tarziu
sclavi in stravechiul for plmant. Se scutim domnilor ramAitele prea-
bravilor &Qui de necesitatea de a-'i pArAsi vechiul cuib i a Ink lumea
in cap, ea resplatA pentru Angelo varsat prin moth i strabuni intru
apArarea patriei. Se tergem, domnilor, i cea mai rajes remaitA din
nedreptatea timpurilor. Se delAturam domnilor gi remAita neghinei,
care face impArechiare chiar i intre fratii cari cand-va au fost deo-
potrivA. Sunt convins, domnilor, ea prin aceasta mai folositor ser-
viciu vom face i acelor frati earl nu se al aici, dee& prin po-
menirea de Paranyos mentea i facand 'hazai vagy hdzi tolvajoke
(vorbele lui Koronka) pe aceia, cari nu se AA de W..
Zice in fine dl Koronka, ca a regulk astazi i a hotAri in
aceasta intrebare preadelicatA, in nefiinta de fatA a Maghiarilor i
a SAcuilor, ar semana mult .a ,comunism. La aceasta asertiune
am a reflectk, el intrebarea de fatl nu e intrebare nationalit, ei e
intrebare Intro clase i clase. In dieta de fatA representate Bunt
toate clasele, mai bine decal in on -care alt1 dietA. Apcii dupA, ce s'a
aratat mai sus genesa zilerilor din SAcuime i din comitate, de va
putek numi ,conzunisme domnul regalist Koronka desrobirea cu des-
pagubire a curialitilor i a zilerilor din Sacuime i din comitate, ce
termin vom putek afla, spre numirea acelei fapte, prin care s'au facut
cu forta zileri Slcuii, Maghiarii i Romanii cei liberi? Asigur pe
dl regalist Koronka, ca dieta aceasta se va feri a comite atata co-
munism in acest object cat a comis i cea mai liberall diet& de
inainte de 1848, neluand afarl nici dieta dela 1791, care in articolur

www.dacoromanica.ro
 503

30 numai ex incidenti, cu un period care nici n'a venit la desbatere,

nici s'a fnut de obiectul despre care suns acel articol, voegte a statori
un principiu 'Ana aci Inca nicairea zis, ci Inca in favorul aducAtorilor
acelei legi, nefiind prin nimenea representatl acea parte de a carei
piele s'a hotArita. (E de parere, sA se iee in desbatere indatA ra-
portul comisiunii, iar' dupl aceea el se iee in revisiune patenta
urbariala intreagA, din punct in punct).*)
_roan Pufcariu raspunde lui Schnell. Dr. Raliu e
pentru propunerea lui Schmidt. Schnell recomanda de nou
spre primire propunerea comisiunii. Bran de Lemenyi
spriginete propunerea Schmidt-Puicariu. Manu asemenea.
La votare se primeFite propunerea Jui Conrad Schmidt de
a se da proiectul de lege indarat comisiunii, cu adaosul
facut de Dr. Raliu, ca In termin de 15 zile comisiunea
s5, vina cu raport nou in fata dietei.
Urmead, motivarea propunerii pentru reducerea ser-
viciului militar. Motivarea o face baronul Bedeus. edinta,
se incheie.
.yedinia LXX.
Tinut5, in 12 Julie. Se autentid procesul verbal al
F,iedintei trecute, apoi presidentul invita dieta s5, salute pe
comisarul regesc dietal, conte de Crenneville, sosit in sara
premergAtoare acasa, din calatorie. Se primete.
Se cetete raspunsul guvernului la dou5, interpelari,
anume :
1. La Intrebarea lui Budacker i i consotii, data pentru
drumurile transilvane se vor terge vamile, guvernul rns-
punde, ca a primit insarcinare sa fad, rugare, ca fientru
drumurile transilvane set nu se introducti vdmi.
2. La intrebarea din 18 Septemvrie 1863, data gu-
vernul va da socotea15, dietei despre fondul Orii pe anii
1862 i 1863, i data va presenth budgetul anului 1864,
cerAnd aprobare constitutional5, pentru incassarea dArilor qi
facAnd dispositiuni, ca fondurile i fundatiunile cari se af15,
In manile diregatoriilor neresponsabile dietei s se iee dela
acestea, guvernul raspunde, ca despre Mate fondurile
tern se va da socoteala, precum 6i despre scopul i intre-
buintarea lor, ca budgetul anului, pe periodul dela 1 No-
*) Din ,Ziarulstenografic al dietei transilvane., pag. 960-963.

www.dacoromanica.ro
 - 504 -
emvrie 1864 s'a predat deja dietei sire pertractare consti-
tufionald, iar' pe anul 1865 se va inainta dietei cdt mai
curdnd, ca fondurile si fundatiunile sunt manipulate din
partea cassei generale ces. reg. transilvane F,ii controla o
poarta, esactoratul reg. transilvan, iar' adrninistrarea com-
pete guvernului regesc, nu altui oficiu, care n'ar fi respon-
sabil dietei. Spre
edinta cu aceasta se Incheie, iar' membrii dietei, con-
du,li de presidentul Groisz, merg la guvernatorul tArii, co-
misarul regesc digital, conte de Crenneville, pentru a-'1 sa-
luta de binevenire, dupa o absentare mai lung& din tarn.
,yedinia LXXI.
Tinutg In 13 Julie. Deputatul Panliu capata con-
cediu pe 5 saptamani. Ioachim Murd.yan inainteaza peti-
tiunea comunei Rodna de a avea, In dietg, deputat pro-
priu. Se preda comisiunii pentru legea electorala. Se
ceteste raspunsul guvernului la o interpelatie a lui Wilt-
stock. Se voteaza representatiunea si comitiva In chestia
articolului de lege despre sanclionarea si publicarea legilor
tArii. La propunerea lui Schnell comisiunea urbarialg, sg.
Intregeste cu membri noi. Representatiunea si comitiva In
chestia articolului de lege despre modificarea regulamentului
provisor de dietg (-ul 75) s5, voteazh. Presidentul Incheie
apoi sedin0.
L.egea electoral :a transilvanL.
cedinta LXXII.
Tinuta, In 15 Julie. Procesul verbal al s,edintei tre-
cute s& autenticA. _roan Pucariu Inainteaza o petitiune din
cercul Branului pentru reducerea serviciului militar la 5
ani si pentru delgturarea abusurilor ce se fac la asentare.
Negrufiu presenteaza petitiunea comunei orotin, pentru
a nu fi alaturata la scaunul Afecliasului, ci la Ocna, on la
Blaj.
La ordinea zilei se pune proiectul de lege despre con-
vocarea, formarea si activitatea dietei ardelene. Represen-
tant al guvernului e lakab Bogddn, raportor Dimitrie
Naga, pentru propunerea majoritatii, si Obert, pentru pro-

www.dacoromanica.ro
 - 605 -
punerea minoritatii. Moga dupA o Introducere mai lung*
constata, a comisiunea a aflat de bine a lucra proiectul
do lege despre convocarea, compunerea si activitatea dietei
ardelene pe basa proieclului guvernului. Principiile cu-
prinse In proiectul guvernului sunt urmatoarele :
1. Guvernul priveste situatia din punctul de vedere
at tuturor naliunilor conlocuitoare, si cercurile electorate
sunt ast-fel combinate, ca toate nafiunile slt pal& trimite
representanci la dieta in numetr corespunzator.
2. Tine In vedere si drepturile cuprinse In legile de
Inainte de 1848, Incat oraselor cari aveau mai nainte
dreptul de a fi representate la dieta prin deputati proprii
li-s' a permis fi pentru mai departe eserciarea acestui drept.
Tot asa si In ceatile libere sasesti, cari au se trimita ale
doi deputati la dieta, Brasovul chiar trei.
3. Mentine institutiunea regaliftilor (membri numiti ai
dietei), basata pe Art. 11 lit. b) din anul 1791.
4. Confine niste principii drepte, dupa cari sunt res-
pectate posesiunile cele mari, stiinta, comerciul, industria
si economia rural6.
Raportorul recomanda deci spre primire proiectul de
lege presentat dietei din partea majoriatii comisiunii din
care face parte.
Aclam6ri vii In dicta.
Se ceteste proiectul de lege statator din 77 paragrafi,
IntAiu In limba romana, apoi In cea germana. edinta se
Incheie.
.Yedinta LXXIII.
Tinuta, In 16 Julie. Se autenticaprocesul verbal
despre sedinta premergatoare. Deputatul Dr. Joan Rafiu
presenteaza petitiunea mai multor comune maghiare si ro-
mans dela granita Moldovei pentru a fi scutite de taxele
de lazuit.
Presidentul pune la ordinea zilei proiectul de lege
despre convocarea, compunerea si activitatea dietei ardelene,
dupa -ce dieta decide, ca petitiunea presentata de Dr, Ratiu
se treadi, la comisiunea urbariala.
Se ceteste si In ungureste proiectul Intreg de lege. In
urma se (la cuvantul lui Obert, representantul vederilor mi-

www.dacoromanica.ro
 - 506 -
noritatii din comisiune. Acesta spune, ca, convingerea mi-
noritatii e, cO, cea mai bunk bask pentru compunerea unui
corp legiuitoriu e refiresentarea intereselor. Vointa popo-
rului prin o ast-fel de representare se manifests mai bine.
In modal acesta e data cea mai sigura garauta pe terenul
legislatiunii, fiind-ca se deschide concurenta libera pe seama
tuturor intereselor. Minoritatea comisiunii sta deci pe langa
principiul represenarii de interese, tli pe ast-fel de base vrea
s fie puss legea electoralA.
Se cetete votul separat al minoritatii in limba ger-
mana, iar' cetirea In limba romana i maghiarti, dieta
nu o dorete. In fine la propunerea lui Loan Puscuriu
sedinta proxima, se convoaca pe 18 Julie kti s,tedinta se incheie.
.yedinla LXXIV.
Tinuta in 18 Julie. Se continua discutia asupra pro-
iectului de lege despre convocarea, compunerea i activi-
tatea dietei ardelene. Gavriil Manu pledeaza pentru pro-
iectul majoritatii. Conrad Schmidt cere, ca raportul co-
misiunii s fie predat comisiunii pentru Impartirea tarii, pen-
tru-ca combinAnd ambele proiecte, al majoritatii i al mi-
noritatii, se compuna un proiect nou de lege. Koronka e
pentru intrarea imediata in desbatere. M. Binder primete
propunerea lui C. Schmidt. Episcopul Fogarassy e pentru
intrarea in desbatere, pentru-ca Cara s fie scoasa din pro-
visoriat. Mai vorbesc : loan Pu.,scariu F,ti. Elie Vlassa pentru
proiectul majoritatii i baronul Friedenfels pentru propu-
nerea lui C. Schmidt. Representantul guvernului Iakab
Bogddn cere tntrarea In desbatere. edinta se incheie.
.,S'edinta LXX V.
Tinuta in 20 Julie. Regalistul Koronka presenteaza
petitiunea comunei Trascau, pentru a aver, in dieta, deputat
propriu. Se preda comisiunii. Se continua desbaterea in-
trerupta in edinta trecuta. Obert apara proiectul minori-
tatii, Mega pe al majoritatii. La votare cade propunerea
lui C. Schmidt i se prirnete proiectul majorithtii ca bask
pentru desbaterea speciala, in care se intra numai cleat.
La titlul proiectului de lege vorbete baronul Frie-
denfels, Dr. Teutsch, Gaetan, Butean, M. Binder, episcopul

www.dacoromanica.ro
 - 507 -
Fogarassy, Lassel, C. Schmidt, loan Balomiri, in urma se
primete cu mica majoritate titlul din proiectul minoritatii.
La -ul 1 discutie animata. Vorbete Gull, Butean,
Obert, Dr. Teutsch, Moga, episcopul Fogarassy. edinta
se incheie.
.yedinia LXXVI.
Tinuta in 22 bilk. Continuarea discutiei asupra -lui 1.
Vorbete Gaetan, baronul Friedenfels, C. Schmidt qi Fa-
bini. La votare se primete -ul majoritate, cu o intre-
gire facuta de Butean.
La -ul 2 vorbete Obert i Butean. Se primete -ul
majoritatii. La -ul 3 Filtsch propune sa nu se stabileasca
numarul deputatilor in 125, dar' la regaliF,iti sa se spuna
ca numarul for nu poate trece peste 40. Papoviciu pri-
mete propunerea. Lassel e pentru cltergerea regalitilor F,ti
inlocuirea for cu representantii proprietatii marl. Mai
vorbete Domzsa, Koronka, Schuler-Libloy, apoi discutia
sa, intrerupe. Baronul Friedenfels inainteaza o petitiune a
comunei Nocrichiu pentru a remanea i pentru mai departe
centru politic. edinta se incheie.

sSedinla LIXVII.
Tinuta in 26 Julie. Se autentica procesul verbal al
edintei trecute.loan Rusu interpeleaza in chestia pro-
punerii lui Dr. Ratiu. Wittstock pentru absentarea din
diet a lui Rosenfeld. Bran de Lemenyi pentru absentarea
regalitilor baron Popp i. George Baritiu. Se continua apoi
discutia intrerupta in edinta trecuta.
Raportorul minoritatii, Obert, ataca, institutiunea rega-
litilor, ca neconstitutionala. Raportorul majoritate, Moga,.
primete modificarile propuse de Filtsch, iar' incolo ple-
deaza pentru paragraful majoritatii. Episcopul Fogarassy
cere sa, se spun& in lege, ca numarul regalitilor nu poate
trece peste jumatate din numarul deputatilor aleF,Ii. Ladai
e pentru paragraful regimului, respective al majoritatii.
Rostete acum Wittstock o vorbire mai lung& Vii. bine
motivata in contra institutiunii regalktilor, care nu esista
in alta Cara numai in Ardeal, ca o ramaita veche.

www.dacoromanica.ro
 - 508 -
DupA el vorbeste Conrad Schmidt si apara institu-
iunea regalistilor, asa cum a contemplat-o acum guvernul,
anume, din motivul e6, dieta va fi formats din represen-
tantii diferitelor nationalit64i, intre cari vor fi contraste na-
tionale. Regalistii vor avea deci misiunea sa micsoreze di-
ferintele acestea. E pentru pastrarea neschimbata a partii
a doua din . 3, compus de majoritatea comisiunii.
edinta se Incheie.
.,S'edinia LXX VIII.
Tinut6, In 27 Iu lie. Se autentica procesul verbal din
s,edinta trecuta. Schuler-Libloy fnainteaza petitiunea unor
comune sacuiesti pentru rescumpArarea prestatiunilor urba-
riale din fondul tarii. Se preda comisiunii pentru afacerile
urbariale. Negruliu propune, ca pentru comisiunea urba-
rialA sa se aleagA alt president. Propunerea se respinge.
Se discutA mai departe asupra -lui 3 din legea electorala.
.Schuler-Libloy vorbeste de nou In chestia regalistilor,
ap6rand proiectul minoritAtii. Mai vorbeste Budacker, tot
In acel fate les. Filtsch fsi retrage propunerile, afara de
cea referitoare la numArul regalistilor. Koronka apAra insti-
tutiunea regalistilor. Balomiri combate pe Schuler-Libloy
si pe Budacker. Gull i Haupt partinesc proiectul ma-
joritatii. Domzsa propune, ca. numarul regalistilor s nu
treaca peste a treia parte a membrilor dietali. In fine mai
vorbeste Gaetan si
loan Pavaria pentru proiectul majoritalii, rostind acest din
urmii urmAtoarea vorbire:
Domnule president! La obiectul zilei, si anume la -ul 3 s'a
vorbit din toate partile destul de lung si de larg, incat mie putin
imi remane a mai adaoge. i data s'au vorbit mult i multe, intru
adev1r, obiectul acesta o a 0 meritat, pentru-ca paragraful acesta
e fundamentul intregei legi ce ne sta inainte, gi pertractarea asupra
lui e aca zicand o desbatere generals. De aceea, eu toate ca avem
sA desbatem numai in special un paragraf, trebue sa ne estindem
cu euvantiirile noastre 0 in generalitate. Cu toate acestea, domnilor,
eu nu voiu sa alunee pentru a discutit despre obiectul acesta per
longum et latum, pentru-ca despre o parte, cum am zis, s'a discutat
destul, iar' de alts parte 'mi-e Erica, ca slobozindu-m qi eu in

www.dacoromanica.ro
 - 609 -
teorie gi consecvente practice, colega meu dl Schuler ma va chema,
iara la esamen (Ilaritate), si eu am dat odata esamenul tocmai la
academia din Sibiiu. Mai incolo 'mi-ar fi fries, ca slobozindu-ma,
intro discutiune nemarginita, ma voiu pomeni odata ea ne-am
acatat de obiecte can nu aunt la ordinea zilei, de es. la acts pro-
cesuale cari nu ne stau inainte, si altele, dupe -cum 'i-s'a intamplat
aceasta domnului deputat Budacker. Eu ma voiu restrange a reca-
pitulk desbaterea pe scurt cat numai se poate, pentru-ca tot meritul
diseutiunii sa intoarce pe ling& acea Intrebare, dad. are BA fie o
representanta a poporului, on o representanta a intereselor ? (Asa e!)
Eu, domnilor, stimez tendenta pe care a avut-o minoritatea,
stimez i pretuese cugetul curet din care proced referintele ei, insa,
dupii-cum am zis si la desbaterea generals, operatul minoritatii eel
de alt-fel cu mare studiu elaborat nu e operat aca de norocos, ca
sa multameasea cat de putin asteptarile noastre. Pentru-ca daca
minoritatea eomisiunii luat alt principiu, care nu as afla in
proiectul regimului, adeca principiul representarii intereselor, atunci
ea trebuia stt face o lege perfecta, care sit' multameasea toate inte-
resele tarii, pe cand noi vedem, ea operatul comisiunii in privinta
aceasta este cu totul neperfect. intaiu, pentru-ca nu toate interesele
aunt representate; al doilea, pentru-ca nu aunt drept representate;
al treilea, pentru-ea nu e proportiune intre elasele representate.
Asa vedem ea multe class au fost representate aci in masura prea
mare si de repetite-ori, de es. Der grosse and kleine Grundbesitz,"
negustorii yi industriacii ca oraseni, gi iarasi oracenii ca Handels-
und Gewerbekammer." Noi vedem ca aeeste cuvinte vin inainte si
de cite trei ori, pe cand noi avem ci alte class de loeuitori in
Transilvania, ale caror interese Inca nu joach rola mica, de es.
oierii si baecii (minerii). Avem o class de oieri care poartil economie
de vite foarte insemnata, cari invartesc milioane ci leaga comerciu
intre productiunea din Orient ci fabricele mai din toata Germania
de tot importante.
Eu socotese, ca west interes n'a trebuit sa fie ignorat cu totul.
Asemenea baiecii, can milioane scot din fundul pamantului, de ce
nu aunt aeestia representati in operatul minoritatii ? Mai incolo am
zis, ca eu nu gasese nici o proportiune intre clase. Sa -'mi spuna
mie dl referent al minoritatii, pentru-ce a fixat numarul proprietatilor
maxi tocmai en 22, si nu 21 ori 23 de deputati? Sa-'mi spuna ce
cheie a luat la fixarea numarului deputatilor taranesti ci orasenesti?

www.dacoromanica.ro
 510

Cu anevoie imi va da o cheie rationabila. Asa-dara neflind operatul

perfect, neavand el o bask statornica a proportiunii, on alt caraeter
lamurit, nici-decat eu nu ma pot alatura langa el, ci dupa-ce din
contra, vedem el in principiul ce '1-a luat regimul in proiectul seu
se gasese toate aeeste interese representate pe can le-a specificat
minoritatea, pentru-ca ad este representanta, ci aceasta contine
on -ce fel de interes, yi daca la alegere s'ar intamplit nescari defecte,
adeca unele on alto interese nu ar fi destul de representate, atunci
avem institutiunea regalistilor, care are sa ne scoata din perplesitate
si sa aduca un echilibra gi o proportiune intre deosebitele interese
de representat : aca -dara eu, domnilor, gasesc proiectul regimului
de foarte bine nimerit ci in eompositiunea sa de tot norocos.
Reflexiunile unui deputat, ca proprietarii man se calca prin
censul de 8 fl. v. a. nu sta, pentru-ea resultatul a aratat, ca s'au
ales in Transilvania dupa censul de 8 II. 50 proprietari man, cari
numai de aceea lipsese de aici, pentru-ca nu an voit sit intre in
dieta. i asa nu trebue sa avem asa mare grije de o clash', care
prin legea aceasta destul s'a representat, qi poate mai bine decum
vrea minoritatea. Afartt de aceea, proprietarii cei mari vor afla
refugiu $i la institutiunea regalistilor. 8i asa eu ma alatur la pro-
iectul regimului, cu schimbarile stilistice ce le-a aflat comisiunea
dietala de trebuinta.*)
Desbaterea se va continua in ediaca proximA. Pre-
sidentul incheie ledinca.
.yediniez LXXIX.
Tinuta, in 28 Iulie. Pupa autenticarea procesului
verbal deputatul Budacker presenteaztt rugarea comunei
Orheiu de a nu fi incorporata la 'Neisetud, ci la Sibiiu.
Comisiunea petitionary cere ca rugarea, cercului Bran in
chestia reducerii serviciului militar sa, fie predata, comisiunii
incrediatate cu esaminarea propunerii &cute in privinca
aceasta de Obert i baron Bedeus. loan Pufcariu insists ss
remana in marine comisiunii petilionare, dar' dieta decide s
treaca la ceealalta comisiune.
Se Intra fn ordinea de zi. Vorbete la -ul 3 din
legea electoral& Dr. Teutsck qi M. Binder, amandoi ple-
*) Cf. 'Tel. Romanc, 1864, numaul 64 vi sZiarul stenografic al dietei
transilvanec, paging 1087.

www.dacoromanica.ro
 - 611 -
and pentru proiectul regimului, aa cum e textuat din
partea majoritatii comisiunii. Representantul guvernului
Jakab Bogddn combate afirmarile lui Binder 1. Schuler-
Lib boy. ban Balomiri e contra instituiunii regalktilor.
Schnell e pentru primirea paragrafului majoritatii, lasandu-se
afars insa numarul deputatilor. Jacob Bo toga raspunde lui
Budacker in chestie personals. Budacker spusese fntre
altele, Ca la judecatoriile transilvane se sprijinesp dreptul
preocupatiunei prime. Oratorul ca judecator se simte atacat
in onoare, de aceea cuvintele lui Budacker le declare de
vorbe goale gi cu intentiuni malitioase rostite qi provoaca
pe Budacker sl le d.ovedeasca. Presidentul isi esprima pa-
rerea de rau pentru ast-fel de vorbe roaga vorbitorii se
remAnA intre marginile corectitatii in vorbire.
Alesandru Bohafiel: ninalt presidiu Paragraful care e
1

obieetul desbaterii presente e eel mai insemnat din proiectul de lege

ce sta astAzi inaintea noastrA. Acest paragraf e fundamentul legii
intregi. Dela deslegarea lui atarnA mult deslegarea dreptului public
al patriei noastre. La acest paragraf s'au faeut douA propuneri, una
prin comisiunea dietala, alta prin minoritate. in operatul comisiunii
dietale sA sustine principiul de stat in privinta compunerii dietei
transilvane, sustatator pane acum in patria noastra. Adech dupl
principiul primit de comisiunea dietalit are de a sta, dieta din
regalisti chemati de domnitor si din deputatii poporului. Cand ar
fi la ordinea zilei faeerea unei legi noun, tend ar fi desvoltat mai
pe deplin acest principiu al representarii intereselor in operatul
minoritatii, atunci si eu a-'si prim! principiul adoptat de minoritate.
Dupii-ce insa chemarea acestei adunari nu este a forma, cum ea
zice romaneste, din pajiste lege noun de representanta, dupA-ce nu
avem date sigure despre interesele din patrie, dupA-ce avem o lege
de representanta in comitate dupA interese, si dupa-ce vedem GA
nici acolo, preeum niei in operatul minoritatii, nu-'s representate
toate interesele in mod egal: Lola in legea ce o avem nu e nici o
proportiune, nu e nici o cheie sigura, pentru aceea, cu atat mai
putin pot pArtini proiectul minoritalii. Eu nu voesc ca legea sa se
compunA pe temeiul acela, oath nici nu aflu timpul a fi potrivit;
pentru-cA de s'au si provocat mai multi membri ai inaltei case la
blincile goale, la o intrebare secundara, cam a fost de es. hae-
reditas siculica, on atat mai tare trebue sA ne provociim acum tend

www.dacoromanica.ro
 612

e sub pertractare legea fundamentals, pentru-ca eu nu voese ca

per incidentem sa se hotarasea asupra unei legi a#a de delicate.
A#a-dare ma deelar pentru propunerea comisiunii #i sustin principiul
de regalicti. Nu a#a Ins preeum au voit unii dintre vorbitori a-'l
sustineh, adeca regali#tii sa se poath. chemit Ara de numar detar-
murit, ci en sustin prineipiul aka, dupe -eum s'a primit de comisiune,
adeca un numar hotarit, #i Inca numarul de 40, cum se Mitt in
proiectul regimului. Dupa-ce insa mai incolo nu se pot ignorh, mai
multi factori can an figurat de secoli in patria noastra, adeca deo-
sebitele nationalitati ci deosebitele confesiuni, dupe -ce Om din
istoria trecutului, ca de cate-ori a apasat o natiune pe ceealalta,
totdeauna s'au naseut cele mai dureroase frecari intro nationalitati, vi
totdeauna spre dauna binelui public. Spre incunjurarea acestor frecari,
vhd dispositii in toate legile patriei, #i insu#i in articolul XI din 1791,
in care #i despre deputati se zice, ea alegerea sa fie eu privire la
confesiuni. Aceasta se zicea atunci, cand se alegeau din fie-care ju-
risdictiune doi deputati in mod comulativ. Astazi insa alegerile se
intampla duph, eereuri. Eu dorese, ca aeest principiu sa fie representat
la nunairea regali#tilor. Cu aeeasta mi-am deseoperit phrerea despre
obiectul ce stb.' la ordinea zilei.")
Mai vorbesc: Brecht, pentru textul majoritatii comi-
siunii, i raportorii Obert i Moga, In urma, se face votarea.
Se primete paragraful majoritatii comisiunii, cu tergerea
numarului deputatilor. Se voteaza, deci i institutiunea re-
galktilor, care a dat ansa la lunga, disci*.
edinta se tncheie.

.yedinia LXXX.
Tinuta In 29 Ellie. Se cetete o interpelatie lungs, a
deputatului Dr. loan Rafiu i. consotii In causa comunelor
Eva-mica, Feldru, Varerea i Rebrioara din districtul Na-
sandului, can stau in proces cu comunele Tad., Pintic i
Dumitrea din districtul Bistritei, pentru o parte de hotar
cam de 20,000 jughare.
Se intra In ordinea de zi. La -ul 4 din legea elec-
torala vorbesc : Mihail Bohaliel, episcopul Fogarassy, C.

*) Cf. s Teleg. Romdn.e, anul 1864, numarul 64 qi s Ziarul stenagrafic al

dietei transilvanec, pag. 1098.

www.dacoromanica.ro
 - 613 -
Schmidt, Bran de Lenzinyi, H. Schmidt, Dr. Rail% G.
Mann qi Mega, apoi is cuvatitul
loan Aida lian, si rosteste urmatoarea vorbire:
inalta casa! Eu n'am cugetat sa se desvoalte o intrebare Lisa de
77

principall cu ocasiunea desbaterii asupra -lui 4, dupe -cum vad aeum.

Pentru aceea nu ma pot nisi en retineh de a an lue cuvantul la pro-
punerile pro si contra. Ce priveste parerea mea, imi iau voe intaiu a
atinge propunerea d-lui deputat Bran. Eu sunt de parere, precum prea
temeinic s'a observat din partea domnului referent al comisiunii, ca
eorelatiunea si positiunea dietei noastre fats cu aceea a senatului
imperial este cu totul deosebita. Pe cand acolo se MIA organele cen-
trale ale monarchial, la noi Bunt numai tale paliale, subordonate.
Pe cand acolo se pot eitstiga on -ce desluciri la intrebarile &cute de
consiliul imperial s'au de comitetele sale, prin presidiul consiliului
imperial, aici la noi stem eu totul altmintrelea. Atunci dud s'ar
face rechisitiune imediata, cand s'ar care ceva dela unul on dela
alt dicasteriu ce nu 84 tine de jurisdictiunea legislatiunii acestei
diete, poate-ca hartia dietei nu ar aflk resultatul dorit, poate s'ar
pune ad aeta, dael aceea s'ar indrepta, imediat la presidiul reg. guvern,
dupe -cum propunne dl de Lemdnyi, iar' nu la comisarul regese
imputernieit dietal, Aeesta din urma, iar' an presidiul guvernului
regese, represinta, domnilor, pe inalta persoana a M. Sale, pe
capul tarii, al esecutivei. (Asa e.) Prin urmare, este singer in
positiune de a garantb, efect rechisitianilor dietale. Si pentru aceea
nu pot sprigini propunerea d-sale. Toemai asa de puffin pot sprigini
si propunerea facuta din partea domnului Dr. Ratiu, eaci eu an
vad nici o deosebire esentiala in ea fats cu formularea alineei prime
din paragraful 4. E de prisos a desbate asupra ei.
Si in sfirsit nu ma pot alaturb, nici la prop unerea d-lui deputat
Bohatiel, aca dupe cum e ea formulate inaintea presidiului dietal,
pentru aceea, pentru-ca ea indigeteaza desehiderea unui drum de a
desbracg pe membrii regescului guvern de acel drept, de a puteb, fi
ci ei alesi de popor, sau chemati de M. Sa ca membri ai dietei.
Cacti dupe propunerea d-sale, guvernatorul tarii, vicepresidentii gu-
vernului, can totdeodata, deci ar fi ehemati ea regalisti sau alesi
membri al dietei, an pentru aceea ca sunt vicepresidentii, respective
guvernatorul regese, nu pot lub, parte cu vot decisiv la diets. Eu
cred, ea pima atunci, pang cand noi nu adoptiim principiul acela,
de a eschide dela dreptul pasiv al alegerii sau chemarii de membri
33

www.dacoromanica.ro
 - 614 -
dietali pe membrii regimului, pentruee lush' timpuI nisi departe nu
e sosit, pAna atunci nu este arAtat (consult), nu se pot eschicle din
alegibilitate functionarii inalti ai regimului. Pentru aceea atare pro-.
punere a domnului deputat Bohatiel Michail nu se poate sprigini.
Este Ina in propunerea d-lui deputat M. Bohatiel simburele
unei idei, des' nu pe deplin deslusite, care merits considerarea ei
atentiunea inaltei diete. Este aceea, inalta cash, ea dieta nu are sA
stee fata cu membrii dietali, fie aceea totdeodatA si membrii regimului,
sau mai bine zichnd, amploiati de stat. In dietrt obicinuese a se
infatish ci ast-fel de persoane, eari deci aunt membri ai dietei, totuci
eh ivesc totodatA si ca representanti ai inaltului govern. Acum este
intrebarea, domnilor, cum au de a se privi acesti bArbati in pri-
vinta insuirii for de membri dietali, 1i deosebi ce priveste votul
decisiv, care compete numai membrilor dietali ?
Ad vAd eu aruneatA de dl M. Bohatiel o intrebare ponderoash
pentru viata constitutionals inaintea casei, care trebue sA se des-
lege. tntrebarea aceasta trebue sA ni-o deslegAm potrivit spiritului
-lui precedent 3, stabilit in sedinta de eri. Paragraful precedent 3
zice, el membrii dietei nu pot luit nici o instruetiune cu sine in
dietA, se intelege din nici o parte. Ei trebue sA fie liberi in con-
vingerile for individuale pe scena corpului legislativ. (Asa e.) Acum
ma rug, domnilor, poate alt mA nimereaseh pe mine, on pe altul din
eolegii mei norocirea aceea de esemplu, ca sA fiu denumit de inaltul
presidiu al guvernului regiu, sau cela al caneelariei aulice de re-
presentant al inaltului regim, spre aprtrarea cutArui sau cutarui pro-
i ect de lege, ca unul ce stint supus lui #i mA au in referinte de sub-
ordinatiune, dandumi-se misiunea specialh. de a-'l representA in
cutare sau cutare project al seu fats on dicta Orli. Este invederat, dom-
nilor, ea in acest cas eoneurg datorinte sie-i contrare. Ce este
deci aci de flout ?
De a si plAcut dlui Conrad Schmidt ci domnului Rannicher a
Lice, ca intern' timp ca eel present, uncle ne bueurrtm de un regim
liberal, de un regim, care sit intrece in clutarea ocasiunii de a ne
intimpinh ea tendente de armonie, ca membru al regimului nu va
primi apArarea proiectului regimului atunci, child cuprinsul nu ar
eorespunde eonvingerilor sale individuale, eu totusi nu aflu in aceea
garantA pentru libertatea convingerii, aceea garantA, care o cere
circumspectiunea eorporatiunii legislative la facerea de legi, dar' nu
afiu nici medial de a aduee -ul 4 en . 3 in armonia doria.

www.dacoromanica.ro
 - 515 -
Noi, inaltA cash, nu facem legile aeestea en acea eonditiune,
ea se aibA duratA numai pe timpul functionArii ba'rbatilor din fruntea
regimului de astazi, ei qi pe viitor, pe cand an regim neliberal
nu se tine nici-decum de imposibilitate. Conced qi eu, ca astAzi avem
un regim liberal, earuia trebue sii-'i gratulhm, pentru-cA ne anal
fapte gi resultate grandioase, pe cari le-am esoperat, intalnindu-ne
la olalta in cea mai perfecta armonie. Dar' pun acel cas posibil, e4
vom aveh, un regim ca acela, fail cu care poate sa avem mai multe
lupte qi disarmonii dead intro noi incine, 9i pentru atunci ar fi lueru
prea god, ca inalt acelaqi sa aibA drept permis de insa9i diets de a
denumi de representanti ai sei un numAr de deputati dietali dupA
buns plAcerea sa, foi inel cu dreptul acela, el dace va veni treaba
la votare sA iee 9i ei parte ea vot deeisiv. De esemplu, child re-
presentantul regimului opugnA o propunere din partea unui membru
at inaltei case, spriginita pe deplin de membrii dietali qi aeeea vine
spre primiro sub votare, oare-cum se infaticaza, lucrul, cand 9i el ca
aphrator delegat ad hoc inch ar ha parte la votare?
Aeeasta e ce nu aflu corespunzAtor cu chemarea unui membru
digital, fie aeela chemat de M. Sal on ales de popor. Nu aflu aci
leghtura fireascii, ba 9i eombate aeeasta in principiu -ul 3 pe care
'1-am stabilit in Fiedinta de era, undo se zice, ca membrii dietali nu
pot fi legati de nici o instructiune, pe cand noi trebue sa fim convinqi,
inalt1 cask eh un representant al regimului, pane -chnd se aflA el in re-
ferintele subordinatiunii la corpul acela al cArui membru este gi dansul,
qi care este denumit fatA eu dicta de a apAra, un proiect al regi-
mului, trebue el primeasel 9i instructiuni in privinta aeeasta (A9a e).
Ori-ce presumptiune contrary in privinta aceasta, col putin la
mine nu are loo, nu incape. Nici acea presumptiune amintitA de
dl Conrad Schmidt nu eta, ca adeel dud ii va plAcea, inaltului
presidia al cancelariei aulice, on al guvernalui rages a se adresa
catrA mine on okra alt amploiat de stat spre a prim' representarea
in care-va proiect de lege, ca noi toti dearandul sail putem especla,
cu aceea, a nu putem primi misiunea aceasta, fiind-ch proiectul
nu ar eorespunde convingerilor noastre individuale. in viata practice
nu prea este arAtat a respinge ast-fel de misiune, deli nu ar
corespunde convingerii respeetivilor, cad nu se potrivegte cu refe-
rintele in eari se aflA subordonatii eAtrA mai marii lor.
Aqa-darA vine aci intrebarea, el cum putem sA impreunAm
noi samburele propunerii d-lui M. Bohatiel intro formulatiune co-
n*

www.dacoromanica.ro
 516

respunzAtoare, ca sA nu derogAm nici dreptului membrilor inaltului

regim de-a putett fi membri dietali, i totusi sa se aducA -ul 4 in
armonie ea -ul 3? Eu aid propune, ea -ul 4 sA sune in chipul
urmAtor: Guvernatorul tariff, vicepresidentii, an dreptul a se in-
Nish, in dial si in comisiunile dietei si a lug, euvantul ori-i-cand,
iar' la votare numai atuncia iau parte, data prin alegere ori che-
mare regeaseA sunt membri ai dietei." Acura vine un adaos: Ace lasi
drept compete si membrilor regimului delegati in calitatea specialA
de representanti ai regimului. La votare insA, chiar qi dacA sunt
membri dietali, aceia cat tine aceasta calitate oficiala a lor nu iau
parte". (Bravo.)
Eu am impArtit paragraful acesta in douA 01.0, guvernatorul
regesc, vicepresidentii guvernului regesc, sau ori-si-care alti membri
ai inaltului regim, data sunt deputati, pot sl iee parte la desbatere
gi votare. Dar' acei membri ai inaltului regim, 'earl vin en mandat
special de a represents, de a apArs un proiect in diets, deli ar fi
totodath membri dietali, la votare ss nu poata luk nici in diettt, nici
in comisiunile ei parte. Aceasta mi-se pare a fi un ce fires pentru
0H-0-tine dacl are vointa lesne de priceput, de-oarece ei, ca re-
presentantii delegati din cas in cas ad hoc trebue se represinte
vointa, convingerea raandantului lor, iar' nu a lor proprie indivi-
dualA. Iata domnilor disarmonia cea invederatii intre . 3, dupe
care membrii dietei nu pot primi instructiune din nici o parte, pen-
tru-ea sa poata fi liberi, i intro . 4 din elaboratul comisiunii.
Tocmai apt se vede ca a tAlmAcit i Malta casA paragraful 18
din legea fundamentalA a dietei, eitci avem cas inaintea noastra in
preastimatii domni Lazaru si Rannicher, cari au fost alesi in deo-
sebite comitete si cari cApAtand mandat special de a representit pe
inaltul regim, numai cleat s'au deelarat de cAtrA Malta casA ea re-
000 din comisiuni, alegandu-se alti membri in locul lor.
Eu euget, ca am corespunde problemei amintite de mine in
amandoua directiunile pomenite daca s'ar primi propunerea mea,
pentru-ca prin ea am aduce . 4 en . 3 in armonie qi ne-am asi-
gura domnilor pe viitor printr'o formulatiune potrivitl, nu atat
fata cu regimul eel bun si liberal de astazi, dar' deosebi pentru
viitor &tit si eu vre-un regim neliberal, care Ina nu se tine de
categoria imposibiliatilor".*)
*) Cf. sTelegraful Rotanc, 1864, numArul 65 rti sZiarul stenografic al
dietei transavane e, pag. 1120-1122.

www.dacoromanica.ro
 - 517 -
Nicolae Poj5ea renuntA la cuvant, primind propunerea
lui Aldulian. M. Binder e pentru primirea neschimbata
a -lui 4. Bran de LemInyi combate pe M. Bohatiel i
pe Aldulian. M. Bohatiel t i retrage propunerea in fa-
vorul propunerii lui Aldulian. C. Schmidt e in contra
propunerii lui Aldulian, primeste InsA propunerea lui Dr.
Lan Ratiu. Dr. Ratiu accepteaza a doua parte a propunerii
lui Aldulian, si in acest inteles tai modifies propunerea,
recomandAndu-o spre primire. Mai vorbesc : Aldulian, Schuler-
Libloy i raportorii Obert i Moga, apoi M. Binder, caruia
Si raspunde Aldulian in chestie personals, ssi in urma se
face votarea. Alinea prima a paragrafului se primete In
textuarea facuta de Dr. loan Ratiu, iar' alines a doua re-
mane cum a fost formulate din partea comisiunii.
edinta se incheie.
.,S"edinitz LXXXI.
Tinuta in 5 August. Sa cetes,ste rugarea episcopului
Dobra pentru acordarea unui nou concediii. Se acoarda.
Iosif Sterca-.Fulutiu, Dr. Than Ratiu, Ioan Florian, Schnell
i Obert presenteaza diferite petitiuni de ale comunelor. Se
'impart comisiunilor respective.
Se infra. apoi In ordinea de zi. La -ul 5 din legea
electorala vorbeste Filtsch, care nu vrea sa, ,sctie de cele 4
natiuni 5i 6 confesiuni, ci numai de cualificatiune. Pro-
pune, ca pe presidentul i vicepresidentii dietei sa -'i numeascA
M. Sa din ate trei candidati propusi de diets, fare
privire la nationalitate on religie. Ioan Pufcariu combate
propunerea, pentru-ca pe calea aceasta s'ar nemultAml on
una on alta dintre nationalitatile ai confesiunile transilvane.
Dr. Teutsch propune o textuare noun a paragrafului,
In sensul propunerii lui Filtsch. C. Schmidt partineste pro-
punerea lui Teutsch. Obert propune spre primire -ul mi-
noritatii.Representantul regimului primeste propunerea lui
Dr. Teutsch. Asemenea i Gavriil Mane. Mai vorbeste
raportorul Moga, apoi se face votarea, primindu-se propu-
nerea lui Dr. Teutsch.
Se primesc Para schimbare paragrafii : 6, 7, 8 si 9.
Paragraful 10 se lase fn suspens, pane '0 va termina lu-

www.dacoromanica.ro
 - 618 -
crarea comisiunea pentru impartirea 01.1 Paragraful 11
se primeFste Para discutie. Paragrafii 12 i 13 reman in
suspens. La . 14 discutie. loan Balomiri face propunere,
ca in loc de locuitori sa, se zica, ardeleni ear' in lot de
5 fl. censul sa fie urcat la 8 fl. Joan Hania propune sa
se zits precis : care platete in contributie directs de stat
la olalta cel putin 8 fl. v. a. computandu-se acl E}i taxa
capului". Obert propune incheierea qedintei, fiind-ca mem-
brii dietei nu au studiat proiectul de lege cleat numai pana
la -ul 14. Presidentul e contra. edinta se continua.
Eitel consimte cu propunerea lui Hania. M. Binder crede,
ca, paragraful poate fi desbatut numai in legatura, cu -ii
10 fii 13. E deci pentru amanarea desbaterii. Gavriil
Manu cere O. se amane desbaterea numai asupra punctului
c) din paragraf, fiind-ca numai punctul acesta sta in le-
gatura cu -ii 10 i 13. Dr. loan Ragu sprigineqte pro-
punerea lui Manu. Conrad Schmidt e pentru propunerea
lui Binder. Urmeaza
loan Aldulian: 7,Inalta case! SaJmi ertati i mie oare-eari
reflexiuni asupra -lui 14, de vreme ce din mai multe parti s'au
flout propuneri noue in privinta formularii lui, i mai cu seams
propunere de amanare. Eu nu a-i vorbi, data n'aqi vedeit tendinta
de a face cu neputinta desbaterea asupra proieetului intreg ee sta
la ordinea zilei. Eu din parte-'mi am salutat propunerea la'cuta
9i conclusul urmat pentru amanarea -lui 10 pentru aceea, pentru-ca
nu am aflat nici o asemanare intre propunerea aceasta qi intre pro-
punerea egita din centru, la desbaterea generals asupra acestui proiect,
care merge intr'aeolo, ca sa se aniline desbaterea asupra aeestei legi
pang se va face legea pentrn impartirea cea noun a OHL
Propunerea la -ul 10 este o propunere de tot noun i nu sta
in nici o legatura eu propunerea ce s'a {limit cu privire la amanarea
proiectului intreg. Conclusul care s'a facut la -ul 10 zice numai
atata, el asupra -lui 10 sa se desbata dupe ce se va fini desba-
terea asupra -ilor celoralalti din aceasta lege, qi nu zice A se amane
panit dupa facerea legii despre impartirea eea noun a tarii. Aga-
dara not prin conclusul acesta nu numai ca nu am perdut nimica,
ei din contra, am catigat aceea, ea de cumva ar putea pana atunci
inainta luerarile privitoare la impartirea tarii pana acolo, ca sa ne

www.dacoromanica.ro
 519

poatrt da o basil nouit la formarea cereurilor de alegere, sa nu ne

fie oeasiunea prin not ingine inchisii de a o puteh respecth.
Tree acum la propunerea d-lui deputat Binder, privitoare la
amanarea desbaterii asupra -lui 14. Ad trebue art marturisese, el
aceasta propunere nu este cu nimica motivate. Paragraful 14 en
-ul 10 nu are nimic comun, caci -ul 10 cuprinde in sine numai o
parte mechanics, cuprinde formarea cercurilor de alegere gi numirea
comunelor can au drept de a fi representate in diets. Despre In-
trebarea, ca inlauntrul cutaror cercuri sau cutaror comune, con-
cetatenii dupit ce cheie s aiba a alege deputati, nu cuprinde -ul
10 nimica.
Aceasta este o intrebare principals, care ne vine mai intaiu in
-ul 14. in paragraful 14 avem sa aratam cheia dupe care cutare
sau cutare cerc do alegere, oraq sau comuna, are srt-'qi aleaga de-
putatii sei. Nu ma due mai departe, fart' ma due deadreptul la
punctul c) uncle afla dl deputat Binder, dupe prirerea sa, motive
destule, dupa-cum zice, de a propune amanarea -lui intreg. Eats
ce zice punctul c) din -ul 14: Solite in einer zur Entsendung von
Landtags-Abgeordneten naeh . 10 a) bereehtigten Gemeinde die An-
zahl der Wahlberechtigten nicht mindestens 40 rein, so werden die
Waller durch die in der Gemeinde zunachst am Masten Besteuerten
bis auf diese Zahl von 40 erganzt". Ad ma rog domnilor, lit. c) ca
qi b) gi a) priveqte numai dreptul aetiv, alegerea de deputati, pri-
veqte cheia duph care an BA aleaga ardelenii in eercuri qi comune
pe deputatii lor. Punctul c) este cu total neprejuditios. Reiese con-
clusul asupra -lui 10 prin inalta case cum va vreit, prin c) este
prevraut numai acel cas posibil, cand in oare-eare comunit sau cerc
nu ar fi un fulmar de 40 barbati cari sit aiba drept de alegere, eh
dart' s'ar intamplh o ast-fel de posibilitate, sa urmeze cei mai de
aproape cu contributiunea, pans ce se va implini numarul de 40.
Aceasta strt in litera c). Prin urmare, eu intro paragraful acesta
qi intre -ul 10 nu aflu nici un pie de rudenie. Si aga-dart' aid fi
de parere, ea nefiind nici un pie de nex intro -ul 14 ci 10, se
intram numai deck in desbaterea specialli".*) (Bravo. Foarte bine!)
Mega partineste propunerea lui Aldulian iar' Gavriil
Manu fqi retrage propunerea. C. Schmidt polemiseaza cu
Aldulian si-'si apart', propunerea sa. Binder asemenea po-
*) Cf. a Teleg. Romans, anal 1864, numarul 66 qi .Ziarul stenografie al dietei
transilvanec, pag. 1148-1149.

www.dacoromanica.ro
 620

lemiseaza cu Aldulian, care Iii raspunde. loan Pufcariu e

de parerea lui Aldulian. Dr. Teutsch apara propunerea lui
Binder. Moga cere incheierea discuiei. Gull cere Incheierea
eclintei. Incheierea desbaterii nu se primete, Ins fedinta
se incheie.
.yedinla LXXXII.
Tinuta in 6 August. Se continua discutia asupra -lui
14 din legea electorala. Vorbete Gull, Obert, loan Popasu,
episcopul Fogarassy, Dr. Joan Ra /iu, Joan Pus-cariu, loan
Balomiri, C. Schmidt, Moga, Schneider, In urma Dr. Teutsch,
care propune sd fie textuat paragraful cu privire la cens
ast-fel :
Drept de alegere au, atdt in comunele cari trimzt repre-
sentanfi proprii, cdt ,ci in comitate, scaune, Astride:
a) Toll ardelenii inceldienifi, de genul bdrbatesc, cari au
implinit anul 24-lea al eldfii, posed libera administrare a averii for
fi nu se fin de clasa servitorilor, inclit au rdspuns fientru anul
administrativ ce a premers convocdrii dietei in toate contribu-
fiunile directe de slat la olaltd cel pufin 8 jt v. a. computeindu-se
aici fi taxa capului, ins& necomputeindu-se adaosele.
b) Persoanele morale cari au fileitil contribufiunea amintild
sub a).
c) Fara privire la darea direct& ce o rdspund: parochii,
cafielanii, firedicatorii, doctorii, chirurgii, advocatii, inginerii,
artiftd, academicii, profesorii, apotecarii, notarii comunali fi in-
vafatorii comunali, in cercul de alegere in care= fi au locuinta
stabil&
d) Daces in vre-o comuna care dupes 6'. .ro lit. a) are drept
a trimite deputafi firoprii la diet& nutndrul celor cu drept de
alegere nu va ajunge cal fizefin la go, atunci se va intregi /Sand'
la go din cei-ce rdspund duple ddnfii in comuna aceea darea cea
mai mare.*)
Dieta primefte propunerea.
La -ul 15 vorbesc : M. Schuller, Obert, episcopul Fo-
garassy, Butean, Moga, Gavriil Manu, Gull, apoi discutia
sa Intrerupe, jar' Dr. Ioan Raft propune, ca comisiunea
*) Din PZiarul stenegrafic of dietei transavaeree, pag. 1163.

www.dacoromanica.ro
 - 521 -
pentru causele urbariale A presenteze dietei In opt zile ra-
port despre lucrarile sale, justific5ndu-0 intarzierea. e-
dinta se incheie.
.,yedinta LXXXIII.
Tinuta In 8 August. Se inainteaza mai multe peti-
tiuni. Pusa la votare, se respinge propunerea lui Dr.
Ratiu din qedinta trecuta. Se intra in ordinea de zi. La
-ul 15 din legea electorala mai vorbete Vlassa i Filtsch,
qi la votare se primegte propunerea lui Gull, cu Intregirea
lui Filtsch, ca paragraful se sune astfel :
Fie-care indreptatit poate da votul sea numai in persoana si
numai intean cerc electoral, si anume, de regula numai inteacela
in care2si are loeuinta stabila. Le strt insl in voie libera alegato-
rilor cari an drept de alegere in mai multe cercuri alio esercilt
dreptul de alegere si afara de cercul in care locuese. In casul acesta
an insl se dee comisiunii respective de alegere un atestat din partea
comisiunii de alegere uncle locuese despre aceea, el an declarat in
fata ei unde au voie al aleagl. Aceia cu drept de alegere can in
locuese in tara, eserciazil dreptul de alegere aeolo uncle aunt nAseu0
on indigenati4.
Paragraful 16 qi 17 se voteaza In textuarea comisiunii.
La -ul 18 discutie. Vorbete Filtsch, Schuler-Libloy,
Mega, Dr. Ra/iu, C. Schmidt, Dr. Teutsch, loan Balomiri,
episcopul Fogarassy, Schneider i Negru /iu, In urma dicta
voteaza, -ul. comisiunii.
Nicolae Popea cere, ca propunerea lui Than Puscan'u
din 7 Iulie, referitoare la modificarea -lor 41 i 49 din
patenta dela 21 Iunie 1854 s, fie pus& cat mai curand la
ordinea zilei. Presidentul promite i tncheie edinta.

.,Cedinta LXXXIV.
Tinuta In 9 August. Se continua disci*, asupra legii
electorale.Vorbete la -ul 19 Budacker, Schuler-Libloy,
E. Herberth, M. Binder, Joan Pufcariu, H. Schmidt, Obert,
G. Manu i Moga, In urma se face votarea i se primete
paragraful comisiunii, cu unele modificari. Discutia se Intre-
rape, gedinta se incheie.

www.dacoromanica.ro
 - 522 -
.yedinta LXXX V
Tinuta, in 10 August. Presidentul constata, ca para-
graful votat in edinta trecuta are intelesul, Ca cei con-
damnati fntra dupa un ir de ani de nou In drepturile
constitutionale, pe and cei achitati in lipsa de dovezi on
din alte motive nu. Se decide, ca la a treia cetire a pro-
iectului de lege sa se faca indreptarea cuvenita.
Se antra in ordinea de zi. Paragraful 20 al legii elec-
torale se primete. Din -ul 21 sa, primete a parte, iar'
alinea a doua remane in suspens. Paragraful 22 se vo-
teaza conform modificarii facute de Brandsch. Paragraful
23 se voteaza neschimbat. La -ul 24 discutie. Vorbesc :
Eitel, Jakab Bogdan, Ioan Rusu, Bran de Lemenyi, apoi
Aldulian, care propune urmatoarea textuare :
Data vre-un corp representativ, indreptatit a face alegerea acestor
comitete centrale 9i comisiuni centrale de alegere, va fi impedecat,
sau nu va vol sit faca alegerea din care-va cause, atunci sa com-
pune comitetul central sau eomisiunea centrale eleetorala de tetra
antistele comitatului, scaunului, districtului, sau de tetra antistele
eomunei, cu privire la natiunile locuitoare in cercul electoral".
Dupa-ce mai vorbete Butean F,4 Moga, se primeste
propunerea lui Aldulian. Pragraful 25 se voteaza in tex-
tuarea urmatoare, propusa de Gull :
Fie -care comitet central sta din intreit atata membri sate
cercuri eleetorale aunt in sfera activitatii sale".
Se primete -ul 26 neschimbat, -ul 27 cu un aman-
dament facut de Binder, -ul 28 neschimbat. edinta se
incheie.
.yedinia LXXXVI.
Tinuta in 12 August. Presidentul comunica dietei, ca
a primit trei rescripte preainalte : a) despre sanctionarea
articolului de lege referitor la tribunalul suprem, b) despre
sanctionarea articolului de lege privitor la diurnele mem-
brilor dietei gi c) despre aprobarea articolului de lege pentru
sanctionarea i publicarea legilor. Maiestatea Sa a dispus,
ca reedinta tribunalului suprem sa, fie Viena, nu Sibiiul.
Rescriptele se predau comisiunilor. Se antra apoi in or-
dinea de zi. Paragraful 29 din legea electorala se voteaza.

www.dacoromanica.ro
 - 523 -
La -ul 30 vorbete loan liefeariu, care propune o Intre-
gire, apoi Mihail Bohatiel li Negrutiu. Se voteaza para-
graful comisiunii, cu. Intregirea facuta de Purariu.
Paragrafii 31, 32 qi 33 se voteaza. La -ul 34 dis-
cutie. Se primete paragraful comisiunii, cu Intregirile
facute de Manu i Lemenyi. Paragraful 35 se voteaza
fait, discutie.
La -ul 36 vorbete Than Rusu, Rannicher, illoga, M.
Bohatiel i Gull, care propune urmatoarea textuare :
Comitetul asupra consultarilor sale la can trebue sa se in-
semneze numele color de fatal poarta prin notarul care asemenea
sh alege protocol regulate.
Raportorul Moga i Ioan Pufcariu constata, ca pro-
punerea nu se deosebete mai Intru nimica de textul ori-
ginal al comisiunii. Dieta primete propunerea lui Gull.
edinta se Incheie.
.yedinla LXXX VII.
Tinuta In 13 August. Se constata, ca prea multi ab-
senteaza dela edintele dietei, fart, concediu. Se Inainteaza
petitiunea comunei Petka pentru a fi alaturata la Odorheiu.
Lui loan Constantin 'i-se da concediu nou. Se presenta
proiectul de lege despre trimiterea deputatilor ardeleni la
senatul imperial. Se preda unei comisiuni speciale ce se
va alege pe sectiuni.
Se Intra In ordinea de zi. Se voteaza -ii 37p3
cu mid schimbari. edinta se Incheie.
.,5"edinia LXXX VIII.
Tinuta In 16 August. Se (la concediu lui Gaelan pe
doue saptamani. Se continua discutia asupra legii electorale.
La -ul 54 nu e discutie. Se voteaza In textuarea origi-
nal. La -ul 55 vorbesc : M. Bohatiel, C. Schmidt, Ioan
Balomiri, Lassel, Moga, Purariu, Aldulian, Gull, Dr. Teutsch,
Ales. Bohatiel, Ioan Rusu, care propune un adaos, Filtsch
c4i Haupt, care combinand toate propunerile recomanda spre
primire urmatoarea textuare :
,La alegerea restrinsa alegatorii pentru fie-care din deputa0i
ce aunt de ales au a se margini pe Ifinga acelea done persoane,
earl In alegerea prima an avut majoritate relativa de voturi. Avind

www.dacoromanica.ro
 - 524 -
dintre acestea mai multe dead doue voturi egale, decide soartea,
dupb, -ul 53, alinea 2".
Aldulian constata, a asa suna si propunerea lui Rusu.
Dieta primeste propunerea. Paragrafii 56 si 57 se primesc
neschimbati, -ul 58 cu eliminarea unei 04, la propunerea
lui Balomiri, -ul 59 neschimbat, iar' -ul 60, dupa, lunga
desbatere, In textuarea originals a comisiunii. edinta se
Incheie.
.,cedinta LXXXIX.
Tinuta In 17 August. Dupti presentarea unor peti-
tiuni fli comunicarea resultatului alegerilor in comisiunea
pentru proiectul de lege privitor la trimiterea de deputati
in senatul imperial, se infra in ordinea de zi. Se ceteste
-ul 61 din legea electorala si se voteaza cu adaosul propus
de Plecker, ca membrii cari lucre in comisiuni se primeasca
diurne.
Paragraful 62 se sterge la propunerea lui .1Vicolae
PoJea. Paragraful 63 se sterge la propunerea lui Lassel.
Paragrafii 64-68 se primesc fgra discutie. La -ul 69
propune Vajda o intregire si Binder alta. La votare pro-
punerea lui Vajda cade si se primeste a lui Binder. e-
dinta se incheie.
.yedinia XC.
Tinuta in 19 August. Dupa presentarea unor petitiuni
se intra In ordinea de zi. Paragraful 70 se primeste. La
-ul 71 Binder propune, ca recursurile membrilor din
diets sa, se face catra diets, nu tetra comisarul regesc.
Vorbesc la obiect : H. Schmidt, episcopul Fogarassy, M.
Binder (de nou), Dr. Ratiu, Puscariu, Bran de Lem6nyi,
Dr. Teutsch, C. Schmidt, Schuler-Libloy. si Moga. Pro-
punerea lui Binder se primeste.
Inainte de a se trece la desbatere asupra -lui 72, pro-
pune Dr. Teutsch A se introduca. la locul acesta in legea
electorala -ii 27-31 din regulamentul provisor de afa-
ceri, cari sunA despre formarea sectiunilor. Vorbeste Than
Puscariu, baron Bedeus, Butean, Moga, Eitel, Dr. Ratiu,
Puscariu, Bran de Lemenyi si Schuler-Libloy. Discutia se
intrerupe Ili edin0 se fncheie.

www.dacoromanica.ro
 - 525 -
.yedinfa XCI.
Tinuta In 23 August. Se acoarda concediu nou epis-
copului .Faguna. Se inainteaza mai multe petitiuni, apoi
se infra In ordinea de zi. Se continua cliscu0a intrerupta
in sedin0 premergatoare. Vorbesc dintre Romani : Moga,
Balomiri, Ioan Puscariu, Aldulian, Gavriil Mann, M. Bo-
ha0e1, iar' In urma se voteaza un paragraf nou, conform
propunerii lui Manu, ca numarul cercurilor electorale
sa nu se puny In lege, si a propunerii lui Dr. Teutsch.
Se cetesc apoi paragrafii 75 si 76 din regulamentul de
afaceri (despre stenografarea desbaterilor dietei) si se pri-
mesc pentru a fi trecuti In legea electorala la locul acesta.
edinta se incheie.
,,Sedinia XCII.
Tinuta In 26 August. Se continua discutia asupra
legii electorale. loan Pu.,s-cariu propune Intregirea proiec-
tului de lege cu urmatoarea disposiciune :
Dupl deschiderea dietei se vor esamink inainte de toate aetele
77

de alegere ale membrilor alesi ai dietei, spre care stop se vor forma
deosebite sectiuni, iar' pentru cei-ce vor intra, mai titrziu o comi-
siune permanent..
Propunerea e primita fara discutie. Se primeste Ili
propunerea baronului Bedeus, ca -ii 71 si 72 din regu-
lamentul de afaceri sa fie trecuti In legea electorala, apoi
a lui Plecker, sa fie trecut In lege -ul 16 din proiectul
minorita0i, ca, membrii dietei nu pot fi trasi la raspundere
pentru aceea ce fac In dieta.
Se fac si alte propuneri, din partea lui Obert si Gull,
dar' nu se primesc. Se primeste insa propunerea lui Rusu,
ca funqionarului ales deputat sa nu 'i-se detraga salarul
si se nu 'i-se denege concediul. Filtsch Inca face doue pro-
puneri, una cu privire la cercetarea regulata a sedirOlor
dietei din partea membrilor ei, care nu se primeste, si alto
referitoare la aducerea inaintea dietei si a parerii minori-
ta-tii din comisiune, data minoritatea o formeaza cel puffin
trei membri, care se primeste. Se trece apoi de nou la
proiectul comisiunii.
Se ceteste si se voteaza -ul 72, cu. modificarea pro-
pusa de Bran de LenAnyi. edirrca se incheie.

www.dacoromanica.ro
 626

ycedinla XCIII.

Tinuta In 30 August. Se inainteaza mai multe pe-

titiuni, apoi se intra in ordinea de zi. Se cetete -ul 73
din legea electorala i se voteaza cu intregirea propusa de
Dr. Teutsch, ca votare nominala sa se ordoneze totdeauna
calla cer zece membri ai dietei. Dr. Teutsch propune apoi,
ca, minoritatea de cel putin 20 membri sa aiba dreptul a
anunta vot separat in diets, i acesta sa fie trecut in pro-
cesul verbal. Propunerea, dupa o discutie lungs,, se pri-
mete. Paragrafii 74 li 75 se primesc neschimbati, -ul
76 cu un adaos propus de Nicolae Popea, jar' -ul 77,
ultimul, in textuarea propus de Obert. Reman in sus-
pens -ii 10, 12 i 19, 'Dana dup5, discutarea legii despre
noua impartire a tarii.
Discutia asupra legii electorale se declard incheiatd i
ledinta se ridica.*)

Schimbari In patenta urbariala.

5S'edinta XCIV.

Tinuta in 1 Septemvrie. Dupa presentarea mai multor

petitiuni se pune la ordinea zilei articolul de lege despre
modificarea -lui 75 din regulamentul provisoriu al dietei,
adeca : despre acordarea de diurne ii spese de drum pe
seama membrilor dietei. La locul prealnalt s'a ftcut schim-
bare in acest articol de lege, intru-cat diurnele an a fie
socotite, nu dela 23 Maiu, ci numai dela 15 Iunie 1864.
Gavriil Mann, raportorul comisiunii careia a fost Imre-
dintat acest articol de lege, propune acceptarea schimbarii
&cute. Dupa-ce vorbesc la obiect Al. Bohaliel li Moga,
se primete propunerea comisiunii.
Urmeaza raportul, a articolul de lege despre sane-
lionarea fi publicarea legilor in marele principat al Ar-
dealului e intarit, Para nici o schimbare. La propunerea
raportorului Klein dieta is spre tire intarirea.
*) Tin c e de prisos 0, mai public textul legii electorale votate din partea
dietei, dup&-ce legea n'a ajuns sit fie sanctionati, rii dupit-ce in esenfe ea a remas
aceeavi pe basa cAreia s'au facut alegerile pentru theta din Sibiiu, qi care se WEL
publicatit pe paginile 9,-22 ale volumului de fatl. "'Worm!.

www.dacoromanica.ro
 527

Se pune acum la ordinea zilei propunerea lui loan

Pufeariu pentru modificarea unor paragrafi din patenta
urbariala, referitor in dotarea .preocilor .si a invaptorilor
din paunile F,i padurile comunale.
Joan Pufcariu Isi. motiveaza propunerea ast-fel :
Domnule president 1 inalta dicta! Eu nu m'am pregAtit sA
77

comentez propunerea mea eu o cuvantare deamnA de obiectul ce-'1

cuprinde, de o parte, pentru-cA n'am sperat, el propunerea mea va
yeni inca astazi la ordinea zilei, iar' de altA parte, pentru-cit pro-
punerei mele premerg acele motive, cari m'au Indemnat a o face. in
digit cred, ea obiectul propunerii mele e atilt de clar, atilt de just,
ineat mai ca nu ar mai avel, lipsii de comentare lungs, de cuvan-
tare ostenicioasl.
Este adecl cunoscut, domnilor, el bisericile gi 9coalele, respec-
tive preotii 9i dascAlii acelor comune, cari an fost jobAge9ti, an fost
mai cu totul lipsiti de dotatiuni 9i de venituri. Ba din contra, 9tim
din istorie, c5. dela Romani 9i bunurile biserice9ti qi bunurile ma-
nAstirilor in multe parti s'au conflscat, 9i a9a au devenit atilt bise-
ricile, cat 9i ccoalele romane, de tot sarace. Dupl-ce a venit Ardealul
sub glorioasa casl austriaca, regimul imparAtesc a eunoscut starea
cea miserabila 9i lipsele cele marl ee le simtiau bisericile 9i 9coalele,
cu deosebire ale Romanilor, pentru-cA de geoalele celoralalte
natiuni 9i confesiuni era on li-cum mai bine ingrijit, cu toate ca qi
la celelalte natiuni gi confesiuni se aflA multe roale sari nu aunt
dotate cum se cade, ci a9a aflam urme, a dela impAratul Leopold
incoace mai de extra toti domnitorii s'au dat ordinatiuni, ea preotii
9i 9coalele sl se doteze de earl. comune cu portiune canonica, din
locurile comunale.
A-9i puteit cite mai multe ordinatiuni de acestea, tusk cum
zie, nu am fost pregAtit pentru astazi. Dar' acele ordinatiuni le voiu
comunica spre intrebuintare comisiunii cAreia 'i se va ineredinta
aceasta propunere spre preconsultare. Cu deosebire aflam mai multe
ordinatiuni dela Maria Teresia, date pe cale administrativii, in cari BA
zice, cl bisericile romane as se doteze cu eke 20-30 jughare din
posesiunea publics. in multe locuri au avut efect acele ordinatiuni.
in cele mai multe insa nu au avut nici un resultat, cad Sim, el
staturile qi ordinele mai totdeauna s'au impotrivit la ducerea in in-
deplinire a tuturor ordinatiunilor eqite afarA de calea legislative. De
abia dicta anului 1846/47 a aflat eta cale a hotAri, in articolul 15,

www.dacoromanica.ro
 - 628 -
a cu ocasiunea segregArii plounilor of a phdurilorof eu ocasiunea
regularii urbariale sh se rupA pentru fie-care biseriea of ocoall
sate o portiune canonicA, care sl fie asa de mare, preeum e dupA
calculul de mijloc lima o sesiune jobageasca din respectivul sat.
Asemenea ci universitatea sAseasca din anul 1848 are un conch's;
a din posesiunea comunelor sl se rupl o parte pentru dotarea
bisericilor of ocoalelor romaneoti, din fundul regiu. Duph 1848, duph-
ce an intrat evenimentele pe cari le eunoaotem toti foarte bine, nu
s'a mai fAeut nimiea in privinta aceasta, pAnA-ce a edit patenta ur-
barialA din anul 1854. Patenta aceasta a luat foarte multe disposi-
tiuni din legea urbarialA dela anul 1847, mai en seams ce priveote
regularea pAsunilor, pAdurilor, etc. insh patenta aeeasta din anul
1854 a trecut eu totul cu vederea art. al 1.5-lea din anul 1847. CA
din care causA, nu pot pricepe, pentru-ca articolii 41 toi 49 ai
patentei cuprind en totul altele decum este hotarit in art. 15 din
anul 1847. Poate-eh urzitorii patentei an presupus, a de sine se in-
telege, ca preotii of dascalii fa fie dotati eel putin en cate o sesiune
intreagh, on au cugetat, ca -ii 41 of 49 ai patentei urbariale vor
griji mai bine decat dispositiunea art. 15 din anul 1847. Vedem
insa, el dispositiunea -lor 41 of 49 a avut urmAri de tot ne-
favoritoare pentru preotii of ccoalele eomunale, pentrn-el in comitate
pAsunile publice aunt midi, din acea simplil causA, ea foctii domni
pAmanteoti le-au oeupat aeelea pentru sine mai toate, aca, ineat
pentru comunl abia a mai remas putin be pe laugh sat, tip
numitul loo oprit, inteatata, bleat sub Maria Teresia s'a porunoit
prin bizonyos j)unctumok, ca domnii prtmantelti si nu ocupe locurile
trebuineioase pentru paounile satului.
Duet paragraful 41 din patenta urbarialh an ci preotii sl ca-
pete din pAounea comunh atata parte cat caphtii un jobagiu, adech o
pArticea de pamant, care of pentru preoti as fie atat de mare cat
pentrn jobagi. Acum en am vAzut insuimi casuri, ca s'a imphilit
sesiunea intre membrii comunei, dintre can fie-care de abia a eapatat
cate un jughar, sau ci mai put-in, prin urmare ci preotii of dascalii
de abia an capatat cate un jughar, doua. Eu socotesc, ca intentiunea
patentei din 1854 nu a fost, ca preotii ci dascalii sa capete numai
cate o jumhtate, sau pe unele loeuri chiar ci numai eke an pAtrar
de jughAr. lei unde s'a fleut deei segregarea, preotii, cum zit, nu
an cApAtat mai nimica. Ce e drept, in multe loeuri an elphtat,
adech acolo, unde la pertractarea segregarii inoioi proprietarii an Lost

www.dacoromanica.ro
 529.

de fath, pentru-cit proprietarii in comitate sunt de altmintrelea foarte

liberali. Dar' in cele mai multe locuri proprietaruL nu este de fatit
la ast-fel de pertraetari, ci causa se da la advocati, ai qtim ea
advocatii pentru o brazdh de loc sunt in stare sh poarte proces
zece ani, numai pentru-ca eh le meargh spesele procesuale inainte.
(Ilaritate.)
VAzand deci ca lucrul nu merge bine, s'au fa'cut mai multe
reclamatiuni din partea ordinariatelor bisericeti, in urma carora atilt
ministerul de justitie, cat ci cancelaria aulich an dat ordinatiuni,
ca judechtoriile urbariale se aiba de grija pentru dotarea preotilor
i dasealilor. insh judecatoriile urbariale nu s'au tinut de acele
dispositiuni, sau pentru-ch nu an voit, sau pentru-ch nu an putut.
Din aceste motive, domnilor, mi-am luat indrasneala a face o
propunere in privinta modifichrii -lor 41 i 49 din patenta urba-
riala, care mina: (cetegte propunerea).
Din aceasta se poate vedeh inalth diets, ca eu am tinut stili-
sarea paragrafilor din patents, i numai aeolo am zis sa li-se dee
preotilor o portiune canonica, unde inch nu s'a fault portiune cel
putin atilt de mare, cat e o sesiune urbariala. Scopul meu principal
domnilor a fost, sh se files pentru preof ci dascali dotatiunea cu-
viincioash, din bunurile comunale. Apoi despre modalitatea, el cum,
las sh judece inalta cash, duph-cum va afla mai cu tale. Apoi.
dach voiu aveh onoare, ca comisiunea ce se va alege pentru obiectul
acesta ss ma theme la edintele sale, n voiu desfhqurh phrerile mele
mai pe larg. Socotind deci, ea, dieta din anul 1864 nu va fi mai
putin liberals dead dieta din anul 1847 ai decal universitatea sh-
Basch din anul 1848, imi iau indrasneala a recomandh inaltei case
acest proieet al meu EA a propune, ca inalta cash sa binevoiasch a da
propunerea mea unei comisiuni spre anteconsultare, 13i adeca aceleia
care este aleash in causa urbariala.49
Propunerea facutti erh unnatoarea :
Jnalta dicta se binevoiasca a hotdri modcarea paragrafilor
41 .ci 49 din patenta urbariald, fi prin urmare paragrafii
acestia se sune era:
6'. 4r. Asemenea fi compete* de fidFune care este a se
rupe pentru pre*, sau popi (de on -ce confesiune), se va mdsurd

*) Cf. s Teleg. Rona n.c , anul 1864, numArul 72 qi sZiarul stenografic al

dietei transilvanec, pag. 1418 1414.
84

www.dacoromanica.ro
 - 530 -
in proporliune cu statul posesiunilor. Asa undo posesiunea preo-
lilor a mai mica decdt face o sesiune millocie a unui fast colon
din acea comuna, sau unde fireolii nu vor if avdnd nici o po-
sesiune, acolo din pdsunea publicd sa se rupii mai intdiu atdta
tilt e de lipsd a se intregi ori fund& o sesiune preofasca, cal
putin atilt de mare tilt e o sesiune colonicala *Ade in acea
comund, apoi la aceasta s& se mai adaoge .yi compete* proporlio-
natd de pa)cune, observatd qi la ceialal /i coloni.
Dascdlilor se va asemna aceeaci portiune. far' unde segre-
garea p4unei s'a efectuit i se vor fi dotal prep /ii ,Si dasedlii in
masura aci firescrisd, acolo se va face o reboncare suplementard
in calea politics, incdt se poate fard stricarea planului de re-
gulare.
6S. 49. Preolii )si &scald (de or-ce confesiune) se vor con-
sider& in firivinta competintei for intocmai ca fostii coloni. Acolo
unde le compete acelora pans acum drept de lemniirit ,ci unde se
face alegerea parcelelor de padure, de cum-va nu esistd all&
invoiald mai favorabild, se va rupe aceeafi fiortiune (fiarceld)
pentru fie-care preot ft" dasal, ca fi pentru un colon-, care aye&
cantitatea Insemnatd in -ul 48. Unde s'a efectuit segregarea
padurii find a se fi luat respect la dotarea preo /ilor fi dascalilor
cel pulin in mel:sura aa determinate, acolo li-se va intregi com-
petenta de paa'ure dupe princifiiile aa desvoltate, 15e calea politicdc.
Negruliu cere, ca propunerea sa fie decretata de ur-
genta, sa nu mai tread, la comisiune, ci sa se tipareasca,
A se Imparta intre membrii dietei i sa se puny la ordinea
zilei. Presidentul nu o poate considera ca urgenta, va
griji Insa, ca comisiunea sa se ocupe Cu. ea cat mai curand.
Dieta decide In acest Inteles. Sedinta se Incheie.

.yedinta XCV.
Tinuta In $ Septemvrie. Se cetesc comitivele catra
comisarul regesc pentru inaintarea spre definitive sanctio-
nare a celor doi articoli de lege primici In :ledinta din
urma, si se alege o comisiune de cinci, care se predee co-
mitivele. in comisiune vin alesi urmatorii : Bran de Le-
menyi, Gavriil Mann, Klein, baron Bedeus si Laszlaffy.
La ordinea zilei se pune apoi propositiunea a noua regala,
despre modificarea, respective tntregirea unor paragrafi (23,

www.dacoromanica.ro
 - 531 -
26, si 85) din patenta imperials, aka numita, urbariallt,
dela 21 Iunie 1854. Comisiunea a compus un proiect de
lege, statAtor din 24 paragrafi, care se deosebeste pulin
de proiectul regimului, statator din 23 paragrafi. Proiectul
comisiunii e urmAtorul :

Proiect de lege
prin care strdmutand fi intregind 0-11 23, 26 fi 85 ai patentei
imperiaie din 21 lunie 1854, numdrul .15r din bulet. imper., se fac
dispositiunile despre rescumfidrarea firestatiunilor rescumporabile,
cum fi despre platirea capitalului de rescumparare fi a creditului
anual de cinci procente.
. 1. Capitalul de rescumparare pentru prestatiuni rescumpa-
rabile, calculat in intelesul dispositiunilor patentei imparateti din
21 Iunie 1854, numitrul 151 al bulet. leg. imp., cum si interesele de
cinci procente ale aceluia, au sa le plateasca, cei-ce sunt obligati,
in patruzeci de rate de asemenea, si tot la jumatate de an decursive,
dach nu se va fi facut, on nu se va face, din bung voie, alts invo-
ialg intro persoanele indreptatite si obligate.
Ratele se vor plati prin obligati la acel perceptorat ces. reg.
unde i8 plates contributiunea regeasch, iar' indreptatitii iii trag ra-
tele de rescumparare dela respectivul perceptorat ces. reg. pe langa
chitanta scutita de timbru.
Sentinta despre rescumparare va arath suma fie-ch'reia rate, si
cea dintaia rata se va plati cu o jumatate de an dupit I Ianuarie
si 1 Iulie ce cade mai aproape de ziva in care s'a enuntat sentinta
de rescumparare.
Suma rescumpararii nisi -decum nu va intrece venitul curat
eapitalisat, calculat dupa provisoriul contributiunii de pamant al
obiectului ce sa rescumpara.
. 2. Acele sume restante din capitalul de amortisatiune, cari
sue la un florin, nu se vor sterge prin platiri partiale, ci se vor
depune deodata cu platirea ratei celei dintaia de alit cei obligati.
. 3. l'ilmantul desarcinat e legat pentru ratele calculate ci
definitiv stabilite. Aceste rate se vor inregistrh din oficiu in proto-
coalele funduare, si despre inregistrarea {Ulla se va da adeverinta
pe sentinta lichidatoare.
. 4. Ratele, al caror termin de platire s'a implinit, sunt a
se incassh duph norma contributiunilor regesti.
84
www.dacoromanica.ro
 - 532 -
. 5. ProducAnd partea obligate sentinta despre rescumparare
$i chitanta a a plAtit rata din urma, dreptul de ipotecl pentru
asigurarea aceasta, petrecut in protocolul funduar, se va sterge
dinteansul, fa'ret tare 0 timbru. La cererea pArtii se vor sterge si
singuratice rate solvite.
. 6. Spre esecutarea acestei rescumpArAri se vor wet, cu
modificarea paragrafilor 26 si 85 ai patentei impArAtesti din 21 Iunie
1854, comisiuni anumite de rescumpArare, sub imediata conducere
a directiunii fondului de desAreinare a pamantului.
. 7. Pentru fie-care cerc, sau undo se va vedeh ca e cu
stop, dupe firea imprejurh'rilor, pentru mai multe cercuri la olalta,
se va infiinth cite o comisiune de rescumparare. Aceasta comisiune
va sta din cinci membri, din can doi se aleg prin indrepthtiti, doi
prin obligati, iar' presidentul sA denumecte prin directiunea fondului
de desarcinare a pAmAntului.
. 8. Alegerea celor doi membri, sari stint a se trimite in
comisiunea de rescumparare din partea celor obligati, se va face
ava, ca obligati din fie-care comunrt vor alege dupA datina local
eke doi birbati de incredere, iar' barbatii de incredere ai cereului
intreg vor alege, in fiinta de &di a judelui eercual, on a comisarului
trimis de antistele jurisdictiunii, prin majoritatea voturilor, membrii
comisiunii de rescumparare.
. 9. Cei indreptAtiti vor pAsi la alegerea membrilor pe can
an sA2i trimith dansii in comisiunea de rescumparare in fiinta de
fatri a eomisarului delegat prin antistele jurisdictiunii, 0 aca si-'i
vor alege.
. 10. Atat cei indreptatiti, cat ci cei obligati, vor alege tot
in acel mod ci eke doi suplinitori, can obvenind casul suplinirei,
cu privintii la majoritatea de voturi ce an capritat, vor intr.& in
comisiunea de rescumpArare.
. 11. Despre alegerile fa'cute se va ink protocolul in trei
esemplare, dintre sari unul se va predh membrilor aleci in comisiunea
de rescumparare, al doilea se va subeterne antistelui jurisdictiunii,
iar' al treilea directiunii fondului de desareinarea pAmantului.
. 12. and vre-o parte, adech cei indreptatiti on cei obligati,
ar refush on omite alegerea membrilor pe cari era sa-'i trimitA
dAnsii la comisiunea de rescumparare, deci fused. repetit provocati
din partea antistelui jurisdictiunii, atunci va denumi in loeul for

www.dacoromanica.ro
 - 533 -
antistele jurisdictiunii membri si suplenti in comisiunea de res-
cumparare.
. 13. Fiinct constituith comisiunea de rescumparare, are drept
de aisi defige locul lucrhrii sale; trebue 'hash sa incunostiinteze pe
antistele jurisdictiunii si pe direetiunea fondului de deshrcinare a,
phmantului despre locul ales si persoana chreia sh se inmaneze
esibitele indreptate catra comisiunea de rescumparare, pentru-ca sh
se poath aduce la cunostinth publick.
. 14. Comisiunea de reseumphrare se va tinea, la deslegarea
problemei sale de determinatiunile concernente ale patentei imperiale
din 21 Iunie 1854 si de prescriptele acestei legi.
. 15. in comisiunea de rescumphrare se vor face decisiunile
prin majoritatea absoluth de voturi. Sunt voturile asemenea, atunei
va decide votul presidentului.
. 16. In casurile de controversy despre natura phmantului,
on despre drept, va indrepth comisiunea de reseumphrare pArtile la
judecatorie, si dach s'ar aflh de lipsh un provisoriat, la direghtoria
politich.
. 17. Rescumpararea prestatiunilor rescumparabile va aveit
loe si atunci, ciind o vor sere numai unii dintre cei-ce sunt obligati
nnuia gi aceluiasi indreptatit intr'o comunitate.
. 18. Dach, a prestat eel indreptatit &rile al celelalte tributuri
publice pentru obiectul supus rescumparhrii, se va lull in computare
ca contraprestatiune catatimea mijlocie a acestora din anii cei trei
de pe urma. Comisiunile de reseumphrare se vor folosi pentru es-
pedarea deeisiunilor for de blanchete tot de o forma, pe can le va
intocmi si emite directiunea fondului de deshreinare a phmantului.
Un membru al comisiunei va suplini locul unui actuar, comisiunei
de rescumparare ii sty insa in voie luh singling pe langa sine
un anumit actuar.
. 19. in contra sentintelor comisiunei de rescumparare ambele
parti pot recurge la direefunea fondului de deshreinare a phmintului.
Asupra recursului ce are de a se inainth in cele patru -shptamani
numerate din ziva intimarii sentintei, decide direciunea fondului
de deshreinarea pamantului in mod definitiv.
. 20. Comisiunile de rescumparare vor trimite antistelui juris-
dictiunii o parie a fie-carei sentinte de rescumphrare, care va dispune
inregistrarea in protoeoalele funduare, apoi o a doua parie se va
substerne directiunii fondului de desareinare a pamantului.

www.dacoromanica.ro
 534

. 21. In casurile de rescumpArare in cari vre-un membru

al comisiunei e parte interesata, se va face de cltrA aceasta aratare
la directiunea fondului de desareinare a pamantului, care va delegh
comisiunea ee se aflA mai aproape pentru dneerea la capat a astor-fel
de pertractAri de rescumpArare.
. 22. Din momentul cA.nd sentinta de rescumpArare a intrat
in valoare de lege, sarcina contributiunii ce zace pe pamantul res-
cumparat, care e a se petreee cu numArul topografie de pArticele
intr'un registru regulat, cade asupra obligatului.
. 23. Prestatiunile restante mai vechi de trei ani din ziva
publicarii acestei legi se vor considerk de terse.
. 24, Legea aceasta intrA in activitate fad. amanare.*)
SA ceteste atat proiectul guvernului, cat si acesta al
comisiunii, in urrna se cl cuvantul raportorului Schnell,
care face motivarea. Discutia se declare, deschisA. Vor-
beste Thiemann i Schuler-Libloy, apoi is cuvAntul
Gavriil Maim : inaltA casa! Nu am avut in adevar de
euget a vorbi la obieetul acesta, care de altmintrelea nici nu se
tine strict de sfera activitAtii mele ca amploiat. Nu am avut de
cuget, zie, a vorbi, en atat mai vartos, deoare-ce ma aflu in
mijlocul atator strAlucifi domni, sari cuprinzandu-se eu causele
urbariale, ea bArbati praetiei aunt chemati a vorbi in privinta aceasta.
insA dupl cele cc am auzit din partea domnilor antevorbitori,
qi en deosebire a domnului comisar al ministerului de finance, imi
iau indrAsneala a face qi eu putine reflexiuni in obieetul acesta.
Domnilor 1 ,tim, a patenta urbarialA are 87 paragrafi. Acecti
-i ii putem privi ca 87 poame dulci, dacA se vor aplich din
partea judecatorilor respectivi aa duph-cum se cuvine. Dar' tot aqa
ii putem privi ca tot atatea poame acre. Prin nrmare, se poate, ea
oareqi-care-val cand vrea sl alerge dupa poama cea duke, el gasasca
poama cea acrd. De fata ne stA intregirea celor trei paragrafi din
patenta urbariala spre pertractare, adeca 23, 26 ci. 85, earl ating
numai o formalitate. tim, eft sectiunea a doua a patentei are o
parte materials gi o parte formal& Partea materialA se euprinde in
-ii 16, 17, 18, 20 i 21, ci prin acectia va sA se ziel, unde este
loon!, care este poama cea dulce, pe care o poate cine-va catiga..
Partea forma% se cuprinde in paragrafii ce ne stau de fata spre
*) Din , Telegr. Ranting, anul 1864, numirul 76.

www.dacoromanica.ro
 636

pertractare. Insa eea mai mare Intrebare, care trateazA despre suma
rescumparArii, Inca nu e pomenitA, adeca cea din -ul 24, sau privind
la sectiunea prima, -ul 12.
in cuprinsul -lor de sub pertractare se zice in forml:. omule I
cfistiga-li pAmtuit i data -'1 vei castigh, platesteil in 40 de rate, in
20 de ani. Dar' care este pAmantul ce are sa-'l castige, si en cat
poate sa-'l chstige, nu e ase de clar precisat, ca doug judecAtorii se
poatA judech asemeaea, deli pentru anig,ndouA tot aceeasi lege si
aceeasi procedurl e prescrish.
Asa-di erg, domnilor, clack' vom cAuth la proiectul de fats,
trebue sa imarturisim, ca acesta ar fi de o liberalitate din cele mai
ware din care poate sa-'1 aducA un regim in fata unui corp legis-
lativ spre pertractare. Aci e preeisat, cum sa plateasch tgranul
pretul plmantului, InsA nu e precisat cu toad claritatea, ce locuri
si cum BA, le castige ? Tratarea aceasta formals, data vom cugeth
ceva mai serios, zic, foarte putin folos va educe pentru tare noastra,
si partea aceea a poporului, care ar trebui sa se foloseascA de -ii
acestia, acum mai ca nu se poate folosl.
Dace cAutam la. definitiunea -lui 16 in asemanare eu . 3
vedem, ca . 3 zice despre locurile urbariale curet, a acele locuri
urbariale se vor desdauna, cari in 1 Ianuarie 1848 s'au aflat in
posesiunea fostilor jobagi." in . 15 sa zice, ca locurile alodiale,
cari se aflA in manile posesorilor, . . . . dar' ad nu este zis, and
sa se fi aflat in manile posesorilor, in 1 Ianuarie 1848, on In
21 Iunie 1854 ?
Asa-darA ad nu sa tie indubitat, ca se judece judecatorul
dupA aceea ce a posedat tine -va la 1848, sau a devenit in po-
sesiunea locurilor indicate in . 16 chiar si duph 1848, In anii
1850, 1851, sau chiar si 1854? Eu darA proiectul acesta de lege
Il pot pretui numai inteatata, incat, duph-cum an zis ci prea-
stimatii antevorbitori, sau se vor luii in aceasta lege si celelalte
dispositiuni ale sectiunii a doua din patenta urbariala si se vor
esplich $i precish age, ca fie-care judecAtor sa stie cum se judece,
sau de nu se vor luh acum in acest proiect, atunci sa se iee prin
o propunere separatA a dietei, sau prin o propunere deosebitl a
vre-unui membru, cAci altmintrelea foarte putin folos vom aveh de
legea aceasta.
Cu privire la reflexiunile domnului comisar al ministrului de
finance, care a zis ca a fost tare de lipsA ca se aducit regimul

www.dacoromanica.ro
 - 536 -
proieetul acesta la desbatere, deoare-ee multi posesori 'si-au insinuat
locurile alodiale de locuri eolonicale numai ca sh.-'ci capete res-
cumparare sau desdaunare pentru ele, zie si en, eh cred aeeasta, si
cred si aceea ce a zis dl antevorbitor Schuler-Libloy, ca multe
locuri In muati s'au taxat ca si locurile de camp si s'au pratit cu
sate 10 fl. si mai mult in clasa a treia, pe sand poate jugharul de
ph'mh,nt nu s'ar puteh vinde mai sus decat cu 2 fl. Nu voiu a ma
slobozi in speeialitati. bah sh ml ierte domnul comisar al ministerului
de finance, a in asta privinta, deli e contrar, nici fiseul nu se
deosebeste de ceialalti posesori, si dach aunt posesori de cari poporul
are respect, se poate zice posesori formidabili, cu can poporul nu
poate sh poarte proces din causa shrheiei, atunci posesorul eel
mai formidabil e fiscal. Se chutam numai in conseriptiunea Cziraky-anh
dela 1819 In privinta loeurilor colonicale si alodiale, sau inevilinale,
si ne vom convinge, eh fiseul cea mai mare parte de colonicaturi
le aptuch astazi ca alodiaturi, si oare nu pentru aceea, eh suma res-
cumphrhrii, dupa . 24 ar sui on mult mai sus dealt a desdaunh.rii
din . 12 ? Si dach bietul t Aran, fiind in posesiunea colonicaturei,
duph conseriptia din 1819-1820, tratat ca curialist, porneste proces,
stim eh proeuratura financiarl sere sate zece termine si-'si motiveazh
terminele asa, incat judecata nu le poate denegh, iar' omul shrae,
neavand spese de a sustineh procesul, neavand inviajiune destulh, cu
amanitrile acestea indelungate din partea fiscului nu se poate tinea,
nu poate sh, poarte procesul, si prin urmare nu poate veni nici la
dreptul seu. Aceasta insa nu s'ar intamplh atunci, sand chiar dire-
ghtoriile financiare, representand pe fisc, ar purcede fare interes
propriu $i cu esemplu bun.
De cum-va mi-se vor face obiee%iuni in privinta aeeasta din
vre-o parte (si poate ea mi-se vor face, doara chiar din partea
domnului representant al regimului), atunci pot servi chiar si cu
date speciale la timpul seu. Din aceste cause tocmai din partea
regimului fath cu eolonii fiscului red, ca inch ar fi bine si ar trebui
sa se iee oare-care revisiune mai inalth, ca oamenii cari posed locuri
colonicale duph conscriptiunea din anul 1819 sa nu mai fie ei insisi
siliji a si-le rescumphrh.
Duph cele zise mai repetese odath, ca proiectul aeesta foarte
putin ne va ajuta, dach nu se vor specialisa, esplica si preeisa si
ceialalti paragrafi din partea a doua a patentei. De altmintrelea
trebue se mhrturisese, si nu pot eh retac, eh pe langh toate ca

www.dacoromanica.ro
 537

suma desdaunhrii a suit (duph-cum am auzit dela domnii antevor-

bitori) ph.nh la 87, ba yi peste 90 de milioane, insa dad), not ca re-
presentanti ai poporului trebue se dAm aseultare gi vorbelor ci dorin-
telor celor din afara, credem es toci posesorii 9i curiali9tii ar fi dorit,
ca aeesti din urmh sa participe 9i ei din acele consideratiuni ale
thrii, din can au participat fostii coloni, chei deli n'au purtat toate
acele greuthti cari le-au purtat colonii fath cu Cara, totusi au purtat
tot acele greutati fath en comuna si cu posesorii.
En nu voiu aei sh ma declar in contra prineipiului, ca zilerii
ei int}i9i sit se rescumpere; insh nu pot retheeh, eh opiniunea pu-
blich pretinde, si posesorii inch eu mult mai bucuros vreau, ea des-
daunarea sit se poarte din fondul arii, precum aceasta ar eonsunh
duph phrerea mea si cu egalitatea drepturilor intru gustarea bine-
faeerilor 9i purtarea sareinilor thrii. Eu insh in privinta aceasta nu
vreau se fac oare-care propunere, convins find, ch aceea nu ar
duce la nici un resultat. MA declar dark in principiu pentru pri-
mirea proiectului regimului, in speranta, eh gi partea material' a
sectiunii a doua din patenth va veni la desbatere. MA deelar, zit,
desi inch odath o repetese, eh opiniunea publich in asta privinth e
contra noastrh, prin urmare_din parte-mi aceasta declaratiune o lac
mai mult din eonsideratiuni politice, cleat din convingere morale,
fiind convins, ca nefiind relatiunile urbariale la timpul seu deslegate,
adech inainte de 1848, reseumpararea e o urmare necesarb. a acelor
referinte nefericite, $i-'mi reservez dreptul pentru oare-sari propuneri
la desbaterea speeialb.".*)
Vajda afla c e mai bun proiectul comisiunii cleat
al guvernului, fiind-c5, dispune s se incasseze sumele de
rescumpArare prin diregatoriile imperiale. Urmeaza
Dimitrie Aloga inalth cash! Obieetul care este la per-
tractare trebue sit-'l aseaman unui bolnav, care a zheut 15 ani intr'o
boalA 9i numai duph. 15 ani a capatat dela medic medicina sa.
Anul epocal 1848 i -a intins binefacerile i peste acei oameni, cari
mai nainte cu o mie de ani an zacut in robie, au zacut in apasare.
Insh, domnilor, anul acela epocal, binefacerile sale nu le-a putut
estinde peste toti aceia can ar fi meritat sa ice parte la aeeste
binefaceri.
Dad. patenta din 1854, on dach legea de acum ar fi intrat
atunci minteni cand s'a proelamat libertatea colonilor in lucrare, ci
*) Din sZiarul stenografic al dietel transilvanee, pag. 1422.1423.

www.dacoromanica.ro
 - 638 -
dacl patenta aceea s'ar fi pus in mAni neinteresate, cari ar fi lu-
crat la eliberarea oamenilor acelora, cari prin 1848 fare deschilinire
eran sa se elibereze, zie, ca acum nu ar fi venit medicina tttrzin si
fall fobs. Atunci dindu-se medicina la omul bolnav poate a s'ar
fi flout sAnAtos; insa peste 15 ani zacand omul si dandu-i-se me-
dicina in ora mortii, in agonie, zic ca este folosul in mttni dubii,
si este numai atunci dat, tend doarA i-a espirat toatA speranta.
Din acest punct de vedere domnilor, trebue sA ma declar pentru
propunerea regimului in privinta rescumpArlrii prestatiunilor, cari
ne-au venit bine, insa tarziu. Eu a-si fi asteptat aceasta la 1848,
numai deck duph-ce s'a restituit pacea in patrie, ca sa vine in mit'ni
neinteresate, cari ar fi hotarit lucrul acesta dupg dreptate si mythic/.
Am sA fae domnilor unele insemnAri in privinta acelora, cari
s'an adus inainte prin domnii deputati Schuler-Libloy si Thiemann.
Domniilelor an ridicat glas in contra sumei care apasA Cara prin res-
cumpararea prestatiunilor si rescumpararea piimA,ntului. Mare este
suma aceasta, domnilor, insa ce s'a Pleat nu se mai poate face ne-
facut. Poate, domnilor, el s'ar fi putut capAta altl cheiii pentru
rescumpArarea plmantului, insa cheia aceasta este pusl odata si cu
anevoie se poate stramuta.
Eu din parte-'mi nu adscriu rani imprejurArilor crtrora '1-a
adscris domnul deputat Schuller. Domnul deputat zice, el cheia
aceea a facut-o aristocratia. Asa e, domnilor, ea nu neg aceasta,
ca aristocratia a luat mare parte, insa trebue sA marturisese, ea si
alti oameni au luat parte la compunerea cheiei acesteia, can neaflAnd
cheie mai bunk au acceptat si aceasta. (Rosz 1)
Insl, el a crescut aceasta sunlit asa de mare, eu o adscriu
stArilor dinprejur ale Transilvaniei. in Ungaria, in thrile ereditare
austriace, a fost hotArAta forma regularii referintelor urbariale, in
Transilvania insa cu totul nedeterminatA, bear ca regimul inainte
de 1848 totdeauna awn a conchemat dieta a pus propositiunea sa
In punctul cel dindiu prin care a volt sit se reguleze lucrurile ur-
barialitAtii, si totusi intrebarea aceasta a remas Oa la 1848 nere-
solvatA. Asa se afla in manile colonilor un numar de jughare mai
mare dealt in alte cari. Eu stiu si am vazut in Transilvania uncle
se afla in manile colonului pans la 80 de jughttre de pfimant (Oho 1 Oho !).
En stiu ce am vAzut en ochfil Asa-darA domnilor numArul acesta
mare a ridicat suma rescumpArArii pAmantului la o sums asa de mare.

www.dacoromanica.ro
 539

Din acest punct de vedere, batar ca suma aceasta e aa gi-

gantiel, totu9i nu pot se zie el este en respeetul plmantului care
s'a rescumpArat aa ea sa nu se poata purta. Alta e gre9ala,
domnilor, de s'a urcat suma aceasta aka tare. Gre 9ala aceasta a
eit de acolo, ca pe 1anga aceea ca pamintul s'a plAtit, se mai
adaoga inel unele prestatiuni in nature, 9i acestea aunt prestatiu-
nire decimelor eari in Ungaria an avut altl soarte.
Din acest punet de vedere, batar ca suma este atilt de enormA,
totucii a-qi fi dorit din parte-mi sa nu se fael deschilinire intre
oamenii eliberati ci intre aceia cari aveau de-a reseumpArk ci ei din
mijloacele statului, iar' nu sa se reseumpere ei pe sine.
Mai am Inc. vre-o sate -va cuvinte, inaltl cask in respeetul
patentei aceleia, care, dupl intentiunea inaltului regim se vede ca
a tintit acolo, ca in patria sa as nu se misers proletariat ci sit nu
se seoata oamenii din case, ca sa fie siliti a sta sub ceriu. BatAr ca
patenta aceasta a foot cu intentiunea cea mai buns, totuci dela anul
1850-1858 s'au intamplat atittea esposesionari, ba in urma decre-
tului din 17 Deeemvrie 1858 inel ci acum se mai intampll. Ca
toate ca legea aceasta, care vine dupg. 15 ani la valoare, poate tare
putin va folosi acelora pentru cari sa aduce, fiind-el aceia aunt in
partea cea mai mare esposesionati, totuci pentru cei putini, cari
poate i-ar mai ajunge dreptul for a fi rescumparati, zic, ca sa vine
la dreptul acesta, pArtinese proiectul comisiunii si-'I aflu de apt
spre a se lila la desbatere specials, retinanduimi dreptul de a-'mi
face propunerile mele eu ocasiunea desbaterilor speciale.*)
Mai vorbeste Lazaru, ca representant al regimului,
apoi Koronka si C. Schmidt, In urma se incheie desbaterea
genera15, gi proiectul de lege se primeste in forma cum '1-a
compus comisiunea. ediata se ridica.

.yedinfa XCVI.
Tinuta in 5 Septemvrie. Se inainteaza, mai multe
petiiuni, apoi se pune la ordinea zilei proiectul de lege
votat In sedin0 trecuta pentru a fi discutat pe articole.
Budacker propune alt titlu. Vorbesc urmatorii : Koronka,
Ioan Pu1cariu, episcopul Fogarassy, Gull, Vajda, C. Schmidt,
G. Manu, Rannicher, Than Balomirz; i Lazaru, iar' dicta
*) Din sZiaral stenografic al clietei transilvanet, rag. 1425 -1426.

www.dacoromanica.ro
 - 540 -
voteaza, titlul din proiectul comisiunii. Se cetete -ul 1,
alinea prima. Domzsa propune modificare. Schuler-Libloy
asemenea. Discutia sa, Intrerupe i edinta se Incheie.

5Sedinla XC VII.
Tinuta, In 7 Septemvrie. La ordinea zilei continuarea
discutiei asupra alineei prime a -lui 1. Vorbete Vlassa,
Gaetan, Thiemann, Vajda, apoi
loan Aldu lian, care eonstath, eh discutia nu a intrat in
ogaii bunk'. Pentru-ca ce e la ordinea zilei, proieetul regimului, on
revisuirea patentei peste tot ? Crede eh proiectul. Misiunea dietei de
astadath este numai aceea, de a deslegh intrebarea despre modali-
tatea platirii capitalelor de rescumpArare, duph ebeia stability prin
ceialalti paragrafi ai patentei urbariale, pentru phmanturile deelarate
de rescumphrabile. Continua apoi ast-fel:
Domnul deputat Gaetan zice, eh trebue delaturath pro-
vocarea la patenta urbariala din paragraful 1 al elaboratului comi-
siunii, din acel motiv, eh o lege octroath, adusit sub regim absolu-
tistic, nu se poate reeunomte de basA a unui articol de lege flout
pe cale constitutionalh, ci dieta constitutionalh nu poate lug, despre
una ca aceasta notify.
Dupii parerea mea propunerea aceasta, din motivele date, e o
propunere periculoash, ehiar ci pentru esistenta corpului legislativ
present, caci pe and d-sa eugeth a schpa de vre-o ate-va buehi
din . 1 in privinth de tot neinsemnath, tocmai atunci sgudue esi-
stenta noastra eonstitutionalh din temelie ci arunca neproportionat
mai mari daune in alts privinta. D-sa trece cu vederea, ch.' funda-
mentul constitutiunii de astazi este octroat, eh ehiar basa pe care
sth astazi parlamentul nostru, ai chilli membri avem noi onoarea a
fi, Inca este fruetul unei legi octroate.
Dach noi am ignorit tot ce este octroat, nu am recunoacte,
$i consecintele parerii domnului deputat Gaetan acolo ne-ar duce,
niei dieta presenth, care ar trebui sa disparA, sh se disoalve I SA
nu uithm, domnilor, ca ideia octrohrii are eontrari destul de numeroi,
nu e lipsa sh le inthrim numhrul. Si clack' le va suecede acelora
resturnarea legilor octroate, cred el n'ar fi lucru prea salutar nici
pentru domnii aceia, can au spriginit propunerea aceasta. (Aa e 1)
Apoi cred, domnilor, eh nici n'ar fi cam demn de noi, ea o lege
octroath, pe care o afliim de buns, sa o imbratiOni cu aplause de

www.dacoromanica.ro
 - 541. -
plAcere, dupA-cum s'a intamplat mai adese-ori plat acuma, iar' despre
alta, asemenea octroatA, care nu ne e toemai pe plac, nici chiar
notita sit nu 'Liam, s'o ignorAm cu total, pentru aceea, pentru-ck.
este octroatA I Ce consecventa este aceasta?
Ce este, domnilor, diploma din 20 Octomvrie 1860? Ce este
patenta din 26 Februarie 1861, care cu atAta bucurie si ardoare
s'a salutat chiar din partea acelor domni earl astazi sunt in contra
provocArii la legi octroate? Nimica alta, domnilor, deck numai
proiectul unei vointe impAratesti, imbracata in haina octroarii, si
acelora avem sa ascriem astazi esistenta constitutiunii imperiale in
general, si a Transilvaniei in special.
Dar' nu poate sta propunerea d-lui Gaetan nici din alt punct
de vedere, niei din punct de vedere carat obiectiv. Caci clack' vom
ocoli citarea patentei urbariale, resp. a -lor ce sunt de modificat,
apoi nu avem nici o bask pe care sA punem desbaterile noastre de
astazi. Atunci ar trebui ca dl deputat Gaetan, lucrand cu constienta,
se propunA respingerea proiectului guvernului, eaci panA atunei n'am
putea, lull, la desbatere -ii 23, 26 si 85, Oa nu s'ar pune pe
calea legislatiunii constitutionale intaiu patenta urbariala in revisiune.
Partea a doua a propunerii d-lui Gaetan, uncle ziee, ca capi-
talul de despAgubire sA se plateasea, parte prin obligati, parte din
fondul de desdaunare, nu stiu cum BA o pricep eu participarea fon-
dului de desdaunare. AceastA propunere e prea seurth, prea ne-
desAvArsita, stk. numai din vre-o douk. cuvinte. Aceasta ar trebui
sa o propunit domnul propunator eel putin prin o propunere de 8-9
paragrafi, cAci altmintrelea e numai o idee atinsa, Ina. nedesra'su-
rata. Propunerea domnului deputat Gaetan din niei un punct de
vedere nu se poate luk de intemeiata, prin urmare nu se poate luA
de eonclus din partea inaltei case". (Oratorul trece apoi in pro-
punerea Iui Schuler-Libloy pe care o combate ast-fel :)
77
Desi amAndourt patine propunerei domnului Schuler-Libloy
aunt o dovada de bunavoinca earl fostii thrani, nu aunt aduse
inainte la loeul sea. Asa-dar' din parte-'mi a-si eugetk, eh dupl-
e= propunerea domnului Gaetan, asa nici aceasta, titulo obiectului
zilei de astazi nu se poate primi drept conclus, si &Jgi dori, ea toti
acei domni, cari afla in proieetul regimului care-va folos pentru fostii
t.arani, dup. -cum eu inteadevar aflu, sa binevoiasca a nu face im-
posibill devenirea in valoare a unei legi, create pe temeiul acestui
proiect al regimului, prin amandamente si propuneri eterogene, cari

www.dacoromanica.ro
 642

nu au nici un nex on proiectul propus de regim. Cad sanctionarea.

legii ar fi imposibila cand am munch, cutari si cutari amandamente,
desi de altmintrelea laudabile si bune pentru fostii tarani, deci da-
tfitoare de dovezi, de ingrijirea parinteasca pentru Cara si tarani, in
acest articol de lege, cu ocasiunea presents, ex incidenti, cand nu
putem ajuta nimica taranilor, ba din contra, numai cat le stricam,
pentru-ca impedecam a veni proiectul inaltului regim la valoare de
lege, dupe care capitalul despagubirii are sa se plateasca in 40 de
rate, iar' nu in 6, ca de present. Mai incolo mai avem 1i fobs in
el. Mei in -ul 23 se zice, ca numai atunci pot pretinde zilerii
rescumpararea, data, sau toti, can cea mai mare parte a for din sat
o cer, pe cand dupe proiectul regimului poate pretinde rescumpa-
rarea fie-care zileriu pentra sine singur, pe cand va voi.
Acestea, domnilor, sunt foloase, de cari not pe thrani 'i-am lipsi
prin propunerile Acute din partea mai multor domni, si li-am ajuts
zilerilor, cum zice proverbul nemtese, j5este f ea (fiber den Sattel).
Acei domni eari an aratat atata ardoare pentra binele taranilor vor
Emit ocasiune foarte binevenita, ocasiune foarte bunk ocasiune
foarte corespunzatoare, daell aunt resoluti o representa, spiritul bunei-
vointe catra tarani, a conluera, atat in comitetul respectiv, cat $i in
diets, ca proiectele purcese din initiativa dietei, prin dl Dr. Ratiu
ci consotii, cari tocmai privese partea materials a patentei urbariale,
araturi, fanate, paduri si pasune, unde intru adeva'r se poate ajuta
bietilor thrani, pe temeiul dreptatii, vor avek zit ocasiune large de
a -p dovedi sentimentele de iubire, de dreptate, ci de vointa de a
le ds ajutor. Dar' pe calea pe care au apucat astazi be pot numai
stria, cfici astazi le putem numai aca folosi, dad: primim proiectul
regimului neschimbat".*) (Bravo.)
Vorbete Domzsa, apoi Schuler-Libloy, In urma cere
cuvantul
Metz-op/Ma $ulutiu: nlYfarita case! Eu Inca am fost unul
din aceia, can au partinit amandamentul domnului Gaetan, pentru-ca
amandamentul acela a avut doua parti. in una s'a zis, ea capitalul
pentru pamkiturile rescumparabile sa se plateasea, parte din fondul
urbarial, parte dela aceia sari sunt datori a se rescumpara. Aceasta
a fost, dupa-cum am priceput .eu, partea cea dintaia a propunerii
d-sale. A doua parte a fost, ca sa se hotarasca, ea capitalul acela
*) Din Tel. Rome, 1864 numitrul 75.

www.dacoromanica.ro
 - 543 -
pe care curialitii an sh-1 plAteasch pentru realitAtile acelea curiale,
pe cari Oa =ma, pe laugh servicii robotale sau alto datii
le-au avut in posesiunea lor, eh nu fie mai mare decat insui pretul
eel adevhrat i dupa patenta urbarialh determinat al realitAtilor
acelora, cari an a le rescumpara. In privinta phrtii acesteia a doua
mai ales, nu numai ea regalist, dar' Insui qi ca preot m'am aflat
indemnat a phrtini amandamentul domnului Gaetan, adech partea
aceea care vhdch e fundath ci in dreptate evangelich..
Mh'rith cash! Eu stau cu adevarat in dou'a ealithti ad: stau
ca regalist qi dimpreunh ci ca domn phmantese, care punga sa de
bung seams nu '9i-o taie bucuros (Ilaritate). Dar' stau aci fath iii ca
preot, care dator este sh propovedueasch dreptatea evangelich pe
tot locul, in toata lumea i la toath zidirea. Eu aflu acum, ea e
porunca domnului gi mantuitorului nostru Iisus Christos, ca mce tie
nu 'ti place altuia nu face" gi a ce voiti sh vi sa faca vouh
de altii, faced i voi asemenea altora". Ori cum zice porunca a
zecea: ,,sh nu pofteti, nici boul, nisi asinul deaproapelui tau," etc. etc.
Cu mult mai tare deci sh nu pofteti sudoarea cea crunth a
lui. Aceasta ma indeamnA, ca partea a doua a amandamentului d-lui
Gaetan sh o partinese. Domnilor 1 En qtiu ca un biet de om Ora
nu a avut unde sit locuiasch. Aga -darn s'a rugat de un domn pa-
mantese sA-'i dee qi lui o bucatA de be ca sh aibh unde sh se aeze
qi el cu muerea i cu eopiii lui. Domnul 'i-a dat o bucath de be
din alodiatura sa, care nu face nici macar o jumatate de jughar,
dar' toi pArtieica aceasta 'i-a dat-o numai sub conditiunea grea, ca
pe toath sapthmana sa-'i filch serviciu sau robots cu mana, o zi,
adech pe anul intreg 52 zile. Omul sarac, care nu [web. unde shigi
piece capul, a fost silit a accepth qi o eonditiune pentru el atilt
de grea.
Acum, clack' vom ha, pretul lucrului manilor sale in pantie% en
pretul phmantului ce 'i-s'a dat i pentru care are de a face serviciu
robotal pe toath sh.ptamana o zi, peste tot anul 52 zile, putem zice,
ea omul acela pe tot anul bathr jumAtate din pretul realitAtii eApatate
platete en lucrul manilor sale. Mie aceasta 'mi-se vede tare cu
nedrept, ci o socotesc de o pravitate nuraticti, ce nici legile dumne-
zeeti, nici cele omeneti nu o pot suferi, pentru-ch tolerarea aceleia
ar fi asuprirea saracului, care strigh rhsplatire la ceriu, i pentru
aceea phrtinesc partea a doua a amandamentului d-lui Gaetan, ca
adech pretul de desphgabire, care fie-eare curialist are a-1 depune, sh

www.dacoromanica.ro
 544

nu treats, nici decat peste pretul eel adevarat al realitatilor acelora,

alodiale sau euriale, pentru can eurialistul pang acum a facut servicii
robotale, on a dat alto prestatiuni sau datii, si in privinta aceasta
recomand mantel ease amandamentul acesta".*)
loan Russu Mainteaza propunere noun. C. Schmidt
consimte cu Aldulian. Alia de prisos propunerea lui Russu.
Nico lae Gaetan: nPropunerea mea a cuprins in sine trei
parti. in partea prima 'am poftit sa se lase afara citarea patentei
urbariale. Aceasta, dupe cum imi adue aminte, o am poftit din
acel motiv, ca patenta aeeasta s'a adus sub regimul absolutistic, si
ea o asemenea lege absolutistica nu poate servi de basil unei legi
noun, aduse pe tale constitutionala, panl-cand nu s'a revazut si
primit mai 1ntaiu aeeea. Cu aceasta ocasiune eu nu m'am folosit
de espresiunea: octroat, si de cum-va m'am folosit de aceasta espre-
siune, am faeut -o numai din gresala limbei. Pentru-ca dupe pri-
ceperea mea, lege octroata este numai aceea, pe care suveranul o dit
din plenitudinea potestatii sale supusilor sei, ca se o urmeze neeon-
ditionat, nedand drept supusilor sa o discute on modifice.
Asemenea legi avem not numai doue: diploma din 20 Octomvrie
1860 si patenta din 26 Februarie 1861". (Oratorul constati apoi,
ea toate legile octroate trebue sit fie supuse unei revisiuni din partea
dietei constitutionale, si ast-fel e dator regimul se vine in fate, dietei
cu revisiunea intregei patente urbariale. Se leaga de cuvintele
ndespagubirea sa se face prin zileri" din proiectul guvernului, si
terming ast-fel:) Regimul actual vrea, dupe parerea mea, ea prin acest
citat sa dee tuturor dispositiunilor din patenta urbariale vigoare de
lege constitufionala. Si toemai din acest motiv socotese eu, ca ci-
tatul acesta se riimana dark pentru-ca sa nu prejudecam lucrarilor
ulterioare si propunerii facute din, partea d-lui Dr. Ratiu. Mei, child
va veni la ordinea zilei propunerea aceasta, de vom zice arum, di
reseumpararea sa se face numai prin cei indatorati, nu vom mai
putea resolvi aceasta ehestiune in combinatiune an celelalte disposi-
tiuni ale dreptului material urbarial. Lasand Insa eitatul din acest
paragraf afara, dietei li remane voie libera in conclusele ulterioare,
de o parte, iar' de alta rescumpararea se va face in intelesul dis-
positiunilor eoncernente din patenta urbarialli. si pans vor treee acestea
prin revisiunea dietei". **)
') Din sZiarul stenagrafic al dietel transilvanec, pag. 1466.
**) Din a Telegraful Romanc, anal 1864, numArul 75.

www.dacoromanica.ro
 - 545 -
Mai vorbete Ioachim Murd fan, Schnell i Lazaru,
representantul guvernului, in urma dicta voteaza alinea
prima din -ul 1 aa cum a fost textuata din partea co-
misiunii. Sedinta se Incheie.
,,S'edinta XCVIII:
Tinuta In 9 Septemvrie. La ordinea zilei alinea a
doua din -ul 1 al legii despre modificarea patentei urba-
riale. Face propunere de modificare Ladislau Vajda. Il
combate Lazaru, representantul guvernului. Plecker pro-
pune Intregire. Vorbete Gaetan, C. Schmidt, Aldulian,
Ales. Bohafiel, Than Rusu, Moga, care asemenea face pro-
punere de modificare, Ioan Balomiri, Manu i Schnell,
iar' dicta respinge toate propunerile, chiar F,i a comisiunii,
i voteaza alinea a doua din -ul prim in textuarea facuta
de guvern. Alinea a treia e votata ma cum a propus-o
comisiunea. Alinea a patra, la care vorbete Schuler-
Lib loy, Gaetan, Dr. Teutsch, Wittstock, G. Manu, La-
zaru, Eitel, C. Schmidt i Schnell, se voteaza, asemenea in
textul din proiectul comisiunii. Sedinta se incheie.
..yedinitz XCIX.
Tinuta in 12 Septemvrie. Se dau mai multe petitiuni.
Obert intreaba, data propositiunile 10 i 11 regeti vor fi
presentate in curand dietei spre desbatere ? Presidentul
raspunde, a se aft, in lucrare. Maager interpeleaza in
chestia drumului de fer. Se va cere raspuns dela guvern.
Se pune apoi la ordinea zilei -ul 2 din cunoscutul pro-
ject de lege. Se primete fara discutie. Asemenea i -ul 3.
La -ul 4 discutie scurta. Se primete textul din proiectul
guvernului. Se voteaza -ul 5 al comisiunii, -ul 6 gi. 7
al guvernului. Paragrafii 8-13 se primesc fara discutie,
aa cum 'i-a propus comisiunea. La -ul 14 discutie, dar'
se primete paragraful comisiunii. Paragrafii 15-18 se
voteaza fara discutie, conform propunerei comisiunii. Se
primete -ul 19 al comisiunii, iar' in locul -lui 20 se
voteaza -ul 21 din. proiectul regimului. Paragraful 21 i 22
se voteaza fail, schimbare, ala cum 'i-a propus comisiunea.
Se pune acum in discutie un adaos al lui Vajda.
Vorbete C. Schmidt, G. Manu, Dr. Teutsch, G. Barifiu,
35

www.dacoromanica.ro
 - 546 -
Wittstock, Hania, Zimmermann, Schnell, i fiind timpul
inaintat F,4edinta se incheie.
.yedinta C.
Tinuta In 13 Septemvrie. Obeli interpeleaza in chestia
drumului de fer. Se va trimite guvernului ca sa, dee As-
puns. Se ceteqte de nou adaosul propus de Vajda, care
ins5's,i retrage propunerea fi recomanda spre- primire pro-
punerea lui Gaetan, tot de acel Inte les. Vorbesc mai multi
la object, jar' dieta prime0e propunerea lui Gaetan. La
-ul 23 discutie. Metropolitul sSiduliu propune F,Itergerea
paragrafului. Moga propune stilisare noun. Negrutiu pro-
pune alta stilisare. Pofioviciu iarai alta. loan Balomiri
alta, tombinata cu a lui Moga. Moga, Negrutiu i Po-
poviciu SO retrag propunerile, primind pe a lui Balomiri.
Dieta Inca o voteaza. Paragraful 24, cel din urma, se
primete neschimbat. Discutia asupra acestui proiect de lege
e terminate. edinta se incheie.
Sedinta CI.
Tinuta In 15 Septemvrie. Axente Severu, deputat
nou, intrat In dieta, face votul obligat. Aclamari. Se
voteaza i In a treia cetire proiectul de lege despre de-
sarcinarea prestatiunilor rescumparabile. Koronka presen-
teaza o rugare a comunei aroul-unguresc, pentru a fi in-
corporata la Mura-0orheiu. Se preda comisiunii.
La ordinea zilei se pune acum proiectul de lege despre
alegerea deputatilor trimii In senatul imperial dela Viena.
Raportorul Binder propune votarea proiectului gayer-
nului, pe care Ili comisiunea 1-a lasat neschimbat. Vorbete
Maager, Koronka, Ioan Pufcariu, Moga, G. Barifiu, in
urma dieta primete proiectul de lege ca bass pentru dis-
cutia speciala. E urmatorul :
Project de lege
desire modul in care sunt a se alege grin dieta marelui irincipat
Transilvania deputaiii la senatul imperial.
Modul alegerii celor 26 de membri cari in intelesul ' -lui
6 al legii fundamentale desire representaliunea imfieriului, din
z6 Februarie 1861, sunt a se trimite in case deputatilor senatului

www.dacoromanica.ro
 647

imperial pentru marele princOat al Transilvaniei, se statorefte in

urmiitoarele :
6'. 1. Din cele opt desparlaminte (sectiun0 in cari sa im-
parte dicta dupes -ul 17 al regulamentului de trebi sere prove-
derea mai upard a agendelor sale, va alege despiirlamtintul prim
fi al doilea ate 4, despariiimarttul 3, 4, 5 fi 6 ale fret iar' al
fafitelea fi optulea la olalta ,base membri, din mijlocul tuturor
membrilor dietei, prin majoritate absolutes de voturi.
Sc. 2. Cand Inset' intr'un despar /amdnt on mai multe nu
s'ar aft& de /aid attita membri call sunt necesari in inielesul 6C-lui 23
din regulamentul de trebi spre a putea mu* conclus, on -sand
vre-un despiirlamcint sau allul n'ar pule& on n'ar vol se infra-
prinda aceste alegeri din all& care-va causes, atunci acel numar
de membri, care era sa se aleaga altcum prin un atare despar-
idnint pentru casa deputa /ilor senatului imperial, se va alege de
insafi dicta, din mijlocul tuturor membrilor dietei, prin majori-
latea absolutes a voturilor acelor membri dietali, cari iau parte la
aceasta alegere.
. 3. Legea aceasta intro in activitate din ziva publiarii ei.
Se intro In discutia pe articole. Titlul se voteaza,.
La -ul 1 discutie, dart in urma se primetfte neschimbat
paragraful ata, cum a fost propus. Paragraful 2 se vo-
teaz6, fax% discutie. Paragraful 3 cu un adaos mic propus
de Aldulian. Se voteaza acum proiectul de. lege i in a
treia cetire i \=,sedinta se incheie.

Discu-Ve noua asupra tribunalului suprem.

.yedinta CU
Tinuta in 17 Septemvrie. Se pune la ordinea zilei
articolul de lege despre infiintarea tribunalului suprem,
confirmat din partea Domnitorului cu unele modificari,
asupra carora are acum dieta s se pronunte. Raportor
Trauschenfels. Impartaete, a comisiunea s'a aflat in-
demnath, a firimi modificarile &cute din partea M. Sale,
,,i propune i dietei spre votare articolul de lege modificat.
Se deschide desbaterea generala.
Vorbete Main Ladis. Vajda, care se declares pentru
primirea modificarilor, afar de cea facuta in primul para-
35"

www.dacoromanica.ro
 548 -
graf, a tribunalul suprem transilvan s5, fie In Viena nu
In 'are,. Propune, ca dieta s face representafune catra
M. Sa, in care Insirand toate motivele sa-'l roage a lash,
dispositia asa cum a fost luata, din partea dietei, anume,
ca tribunalul suprem sa, fie asezat In Cara, in Ardeal, nu
In Viena.
Presidentul face observarea, ca, acum nu are loc o
ast-fel de propunere, iar' Vajda i-o reserveaza pentru des-
baterea specials, Regalistul Zimmermann ventileaza ideea,
a pentru ministri Ri pentru cancelarul aulic transilvan
nu esista for judecatoresc, deal cuiva trebue sa fie si ei
responsabili. Propune deci, ca proiectul de lege sa fie dat
indarat comisiunii pentru a combine, i stabill, ca Intru-cat
poate fi supremul tribunal for de judecata Ai pentru mi-
nistri i pentru cancelarul aulic, iar' In termin de case
zile se face raport dietei. Presidentul declare, ea nici pro-
punerea aceasta nu std In legatura cu obiectul dela ordinea
zilei.
Negru /iu din considerare a M. Sa e regeneratorul
natiunii romane, doreste ca vointa M. Sale sa fie respectata.
Roaga deci pe toti membrii de nationalitate roman:), ai dietei,
se voteze articolul acesta de lege asa cum a venit dela
M. Sa, cu toate modificarile facute. Vorbekite
A'Ietropolitul ,54ulufizz: MAritl casA! Din protocolul steno-
grafilor socotese el fie-care va puteb, vedeh, a unul dintre aceia,
cari in tot chipul ar fi dorit ca tribunalul suprem judechtorese sa
remand in Transilvania, am fost qi en. Argumentele 9i causele mele
pe cari am socotit el e fundata aceasta dorire a mea, le-am desvoltat
atunci pe larg 9i acum nu vreau sa ostenese inalta case cu repetirea
acelora. Atunci intelegand din euvtuitArile eari s'au adus in aceasta
inalta ma de eltra unii obiectinnea aceea, cum -ca M. Sa articolul
acesta nu 'I-ar intari, 9i cum-el voia M. Sale ar fi, ca tribunalul
suprem sa-'9i aibl re9edinta sa in Viena, am zis, ea M. Sa
anticipative, in propositiunile regimului can se trimit dietei, deli
acelea se trimit en voia 9i en 9tirea M. Sale, totu9i M. Sa antici-
pative voia sa nu '9i-a deelarat-o, fare ca dupa ee inalta dietl igi
va trimite operatul seu desbatut inaintea M. Sale spre intArire,
atunci, and va yeni intArirea definitive, voia M. Sale se va cunoagte
mai bine din confirmarea acpstui artieol de lege. Am zis darA, el

www.dacoromanica.ro
 549

atunci `vom face aceea ce vom al. a va fi mai en cale i mai

bine. Acum articolul acela de lege s'a aternut M. Sale spre con-
firmare gi M. Sa s'a indurat a-'1 revedek, &clad o schimbare in
privinta locului recedintei acestui tribunal intr'acolo, a 'i-a declarat
vointa sl remana in Viena, llsand eelelalte in loe pe can le-am
adus i sehimbat noi in acel articol de lege, ci pentrn-ce noi prea
adlne dam multAmita M. Sale, ca le-a acceptat i confirmat, trimi-
tAnclu-ne acest articol de lege, ca sa-'1 dam forma euviincioasl spre
a-'i putel da sanctiunea.
Maria cast 1 Eu sunt cuvintelor mele pe can le-am graft
atuncia i acum pArtinitor. bleat e voea mea, trebue sa marturisese
ci acum, el eu din multe cause momentuoase ale poporului ardelean
mai slrac a -ci fi dorit din toata inima, ca tribunalul suprem jude-
eltoresc al Transilvaniei sa remana in patria noastrA. tisk acum
stem pe alt teren. Ne intalnim cu articolul de lege confirmat de
M. Sa, uncle ni-se pomenete, el dreptul coroanei e acela, meat
M. Sa in puterea acestui drept poate hotari asupra loeului reedintei
tribunalului suprem. Aa-darii vedem, cum -ea voia M. Sale e aceea,
ca tribunalul suprem sa -' i Elba locul seu de recedintl in Viena.
MArita mat 1 Ma aceste &di, dreptul coroanei i voia M. Sale
nu ar std, inaintea mea, inaintea carora en totdeuna ci in toata viata
mea am plecat ci voiu pleck cu umilintl capul men, atunci eu cu
buns seams propositiunea mea cea dintlia o a-i tinek i acum, ca
tribunalul suprem sa remana aid. Dar' dupe -ce dreptul coroanei se
arata i sk desvAlete voia M. Sale, soeotesc a cuvintelor mele sa
fiu eonsecvent dupl-cum am grlit i atunci, ca dace va veni dela
M. Sa intArit ci M. Sa nu ar lash sa fie reedinta in Transilvania,
ci va urea a o mutt la Viena, atunci noi vom face aceea ce este
mai bine. Aga eu vad, a fapta cea mai buns gi mai loiall a noastra
va fi aceea, ca noi sa plecam capul in fata dreptului coroanei i a
voiei M. Sale. i ate eu deelar, el articolul acesta de lege, aca
precum a venit confirmat, sti-7 primim, pentru-ca nu este noun
propus ea 814 desbatem mai departs. *i aa-darl deelar, el en
primesc intru toata estensiunea sa acest articol confirmat, ci-'mi ian
indrasneala a recomandk, ca intreaga marita ma sa-'1 primeasel.a
(Bravo.) *)

*) Cf. vGazeta Transilvanieit anal 1864 nr. 74 qi Ziarul sten. -al dietei
trans. pagina 1555.

www.dacoromanica.ro
 - 550 -
Vorbesc mai multi, pentru primirea propunerii lui
Zimmermann. Ia cuvantul de nou Zimmermann pentru a-'i
motive, pe larg propunerea. Vorbete apoi
Axente Severu: Mu lt onorate domnule presedinte ! Onorati
domni! Nitimur in vetitum semper cupimusque negata, 0 un proverb
vechiu, care s'a aplicat pallet acuma mai cu seams la copii, intre cari
mi-se pare ca se numara si, multi dintre noi, (Presidentul 11 intre-
rupe.) N'am inteles domnule presedinte!
Presidentul: Am spus, sa binevoiesti a vorbi cu moderatiune
si la obiect! (Aprobari.)
Axente Severu: Mai intaiu ma rog domnilor sh nu asteptati
dela mine vre-o ouvantare frumoasa, vre-o cuvantare oratoricii, de
cari, s'au tinut astiizi aici mai multe, pentru-ca eu sunt mai mult
omul faptelor decat_ al vorbelor. Apoi iarasi sit' ma iertati, de cum-va
in euvantarea mea ma voiu scapa, en vre-un glas mai tare, pentru-ca
envantarea mea e ca un riulet de munte, care la Inceput curge lin,
dar' curgand printre stand si pedeci si marit de elemente, sa schimbl
intr'un torent iute si grabnie, care stria economiei pe de 6 parte,
lima de aka parte nu stria, industriei, si asa-dara stricarea economiei
din partea sa e numai in *ere.
Trecand Ia object al desbaterii vet rog domnilor, ea di ma
iertati de cum-va nu voiu sti eu tocmai asa de bine ordinea dietala
si alte ordini ale ei precum le stiti D-voastra, pentru-el des' am
precetit aceasta ordine din capul locului, desi am petrecut toate
vorbirile si lucrarile D-voastre de panii aeuma eu cea mai incordata
luare aminte, totusi din departarea in care am fost tinut, chiar si
cu vointa D-voastre, nu am putat. , . (intreruperi. Presidentul
11 maga se vorbeasch la obiect.)
base idei marl aunt domnilor, cari au bantuit si vor mai
. . .
bantui lumea: libertatea si despotismul, religiunea si atheismul, con-
fopirea popoarelor si a natiunilor si independenta si sustinerea lor.
Eu Para a esplica ordinea dietalii asa precum vad ea o stie esplica.
centrul (in care m'am pus cu cugetul si anume pentru-ca 1' -am vazut
a fi liberal), numai din punct de vedere al libertatii pe care a pro -
clamat-'o si insusi monarchul nostru de pe tron Bunt pentru propu-
nerea d-lui Zimmermann, pe care eu '1-am respectat de mult, si pe
care astazi trebue -set -'1 respectez de tot, si-'mi pare oarte rau ca
fratii mei de un sange s vede a n'au priceput aceasta propunere.
(Intreruperi, Presidentul ameninta eu detragerea euvantului.)

www.dacoromanica.ro
 551

Domnule presedinte I Aceasta nu va fi de lipsa, pentru-ca am

incheiat. Am primit propunerea d-lui Zimmermann, in tot intelesul ci
intregul euvantului si o voiu sprigini la timpul seu.")
Vorbete Obert, apoi is cuvantul
George Barifiu: nN'acii voi a repeti nimica din toate cate
am auzit cuvantandu-se despre nemarginita importanta a motiunii
aduse inainte de domnul regalist si consilier Zimmermann, pentru-ca
sa nu perd mai malt din acest timp scamp pe care-1 are inalta
cask inaintea sa. Voiu A zic eu aceasta, ca eu aunt patruns, aunt
strabatut de importanta chestiunii acesteia. Dar' tocmai pentru-ca
Bunt Intru atata patruns de aceasta importanta, ma vad constrans a
nigh inalta cask ca dela motiunea propusa de dl regalist Zim-
mermann, numai per incidens, BA se abate si sa binevoiasca a trece
la ordinea zilei. Itotivele pentru cari rog inalta case a trece la or-
dinea zilei le scot din natura luerului. Despre responsabilitatea de
ministri, domnilor, desteptata ad, in dieta Transilvaniei, acum ne-am
pomenit a vorbi? Oare nu am ctiut noi mai nainte, a o ast-fel
de chestiune o s4 ne via. pe cap ? Mi-se pare ca o am stint, si o
stim mai' bine dupe eele intamplate in anal 1863. Responsabilitatea
ministrilor; aplicata si la cancelarul aulic transilvAnian, cum sa poate
pertracta acum pei incidens, ci Inca in timp de case zile, dud
aceasta chestiune vine in strain legamint eu imparatescul minister
de stat, en imparatescul consiliu de stat, en preainaltul presidiu al
ministerului Intreg austriac, ci cu celelalte ministerii, cari Inca an
de a face cu Transilvania? Tot atatea chestiuni de natura delicate,
chestiuni cari cer, nu 5-6 zile, ci saptamani ci poate luni, ci cari
prin urmare nici Intr'un chip nu se pot aduce in legamant eu obiectul
ce sta inaintea noastrA, ci care trebue a sa propune (data este a se
propune) ca motiunea de sine statatoare 0 sa se pertracteze in in-
telesul regulamentului casei.
Eu ctiu, ca in thesi responsabilitatea de ministri s'a pronuntat
in senatul imperial. Dar' numai in thesi! Nu am vazut nici un fel
de lege statorita despre responsabilitatea ministrilor, si inch o lege
fundamentall de stat, precum suns propunerea d-lui regalist Zimmer-
mann. Pe cat timp nu avem o lege, fie aceea octroata sau decretatA
prin respectiva potentate legislative si sanetionata de puterea suverank,
noi nu putem A facem ea se intro Intr'unul din paragrafii ce ne

*) Din aZiarul stenagrafie of dietei transilvanec, pag. 1561 1562.

www.dacoromanica.ro
 552

stau Inainte chestiunea responsabilitatii, eau vre-o vine anumita care

ar fi a se judecit duph aceasta lege, pentru -ea, noi Inca, nu ctim
astazi intrucat imparatul vrea se face pe ministrii sei responsabili
catra cutare cash legislative, ri;i en atilt mai putin Om, dach suve-
ranul este aplicat a face ministerul seu responsabil tocmai dietei
transilvane, en atilt mai vartos, caci domnilor, nu trebue sh trecem
en vederea, ea peste 20 de ani s'au disputat vecinii nostril confratii
nostri din Ungaria, asupra ministerului foi a responsabilitatii mini-
strilor. Si pentru -ce ? Pentru-ch nu au putut aduee aceasta in nici
nn fel de legamant impaciuitor en drepturile municipale, de can
s'a bucurat atati secoli Ungaria, Transilvania, Croatia i Slavonia.
Mi -se vor cite, legi respective din codicele patriei noastre. Le stiu i
en. LEA ctiu qi aceea, el garanta in contra unei mAsuri absolutistice
s'a ehutat phnh acuma in constitutiunea municipale, in aqa numita
via inertiae" a comitatelor, dar' fiind-ea acelea drepturi, Ban se zic
mai bine privilegii, in sh mai pot impace, nici deeum cu spiritul se-
colului nostril c.i eu teoriile tale none de drept, in se vor puteh
impaca pe viitor nici la noi, i vrand-nevrand vom fi siliti a primi,
atilt in thesi, cat i in praxi, responsabilitatea ministrilor. Dar' mai
nainte de a o primi aceasta, trebue sit ne cumpanirn domnilor foarte
bine, precum an cumpanit i fratii nostri din Ungaria, ca pentru aceea
ce dam dintr'o mans sa luam cu ceealalta. Cu alto cuvinte, sa vedem
cum se vor statori drepturile noastre municipale pentru viitor, ci inca
aqa, ea en o mane sa luam, en ceealalta se dam. Numai atunci natiunea
maghiara din Ungaria s'a pus pe acest teren, s'a rugat de minister
(ci se roaga qi astazi), dud a stint, a o responsabilitate de ministri va
fi garanth mai bunh pentru libertatile tarii cheat institutiunile qi
drepturile ei municipale.
Iata cat de grea sth Inaintea noastra aceasta chestiune. Deci
ere atilt mai virtos rog inalta cash srt in primeasch o motiune ea
aceasta propusa de dl regalist Zimmermann, qi Inca propusa ca Bri,
se dee lege in 6 zile, ci daca se va aflh cineva care sa ne aduch
duph aceasta pe masa inaltei case o ast-fel de motiune, i aceea
motiune va fi formulate ca proiect de lege, atunci sa o primim, sa
o dam la o comisiune, aceasta sa o deshath, i numai atunci se va
vedea, daea aceasta cash legislative a Transilvaniei e in stare, e
capabila, intre imprejurari ca acestea, de a o lua in discutiune
on nu." (Bravo 1)*)
Din sZiarul stenografic al dietei transilvaneg, pag. 1568 1564.

www.dacoromanica.ro
 - 563 -
UrmeazA Schuler-Libloy, apoi vorbete
loan Bran de Lemenyi: Domnnle preqedinte 1 La propunerea
domnului consilier aulie Zimmermann s'a escat o desbatere, mai
intaiu formals, ca adeca este aceasta propunere in legatura en
obiectul zilei, sau este o propunere de sine statatoare ? A doua
intrebare, ca vine a se lash, la intrebare de spriginire sau nu ? Eu
socotese, a o propunere de sine statatoare, amasurat -lui 43 din
regulamentul de trebi, este de lipsa sa fie subscrisa sau spriginita
de zece membri. Prin aceea, ca inalta cash, s'a declarat, ca intrebarea
aceasta sa fie slobozita la intrebarea de sprijinire, qi prin resultatul
acestei votari, a adeert propunerea domnului consilier aulie Zimmer-
mann s'a spriginit din partea inaltei case, cred a numai atitta s'a
facut, eh propunerea d-lui consilier aulie a aflat spriginirea necesara,
ca adeca sa fie pusa la ordinea zilei. Insa prin aceasta, a propunerea
d-sale s'a spriginit de zece membri, niei decum nu vad hotarita
intrebarea cea esenOala, adeca, ea propunerea domnului consilier
aulic Zimmermann vine a se privi numai ea mociune in stransa
legatura cu obiectul dela ordinea zilei, sau vine a se privi ca o
propunere de sine statatoare? intrebarea aceasta nisi -decum nu este
resolvata. intrebarea aceasta este deschish". Eu din parte-'mi, precum
mai nainte, aqa cli acum ma declar, ca propunerea d -Iui consilier
aulic nu sta in nici o legatura on obiectul de sub ordinea zilei, ci
vine a se privi numai ca o propunere de sine statatoare. Ca o pro-
punere de sine statatoare, care s'a spriginit din partea a zece membri,
amasurat -lui 43 din xegulamentul de trebi, tiii eade in activitatea
d-lui preqedinte a-'i defige ordinea zilei 9i a o pune la ordinea zilei
in una din 9edintele viitoare, i a-'i da d-lui propunator oeasiune
de a-'ci motiva propunerea, apoi propunerea a o traduce in trei limbi, a
o da in tipar, a o imparti intro membrii dietei .... (Presidentul
intrerupe). Ma rog, domnule presedinte! Eu am premix aceasta, ea
dupa parerea mea individuals, prin aceea ca s'a spriginit, a venit
propunerea d-lui consilier aulic Zimmermann in stadiul acela in care
vine acum dreptul in sfera domnului preqedinte a o pane la ordinea
zilei in una din qedintele viitoare, a o traduce in cele trei limbi, a
o da in tipar roi a o impart', gi asa sa villa inaintea casei, iar' no
aeum ex incidenti. Prin urmare) en ered ; ca acum ar veni, ca
1 1

aceasta propunere in una din sedintele viitoare sa se puna la ordinea

zilei, duph ce se va traduce in cele trei limbi, se va tipari vi impart
intro membrii dietei. i eu ered, inalta case, ea peste o intrebare

www.dacoromanica.ro
 554

asa de importanta, care invoalva in sine o lege despre responsabilitatea

ministrilor, etc. BA nu trecem numai asa, ex incidenti, ci acum sit
rema,nem pe langa obiectul zilei".*)
Mai vorbeste Meager, push apoi la vot propunerea
lui Zimmermann cade. edinta se incheie.
.yediniez CIII.
Tinuth in 21 Septemvrie. Se int% in discutia speciala
asupra articolului de lege despre tribunalul suprem transilvan.
Se voteaza, titlul neschimbat. La . 1 Herberth face pro-
punere, ca cereal de activitate a curtii de cassatie din
Viena sh se estindh i asupra Transilvaniei. Se naste dis-
cutie. Ladislau Vajda propune mentinerea paragrafului in
textuarea in care a fost inaintat M. Sale.
Joan Pwariu: Domnule president ! Eu m'am insinuat Inca
din sedinta trecuta., cu privire la amandamentul d-lui regalist
Zimmermann. Mi-a parut foarte bine ca acest amandament a cazut.
Dar' vad ca astazi vin doua amandamente, cu totul de aceeasi
echigenitura cu acela al domnului Zimmermann. Toate aceste aman-
damente invoalvii in sine posibilitatea, sau a amana, aceasta lege ad
calendas graeeas, sau a face sanctionarea ei imposibila. Din ce punet
de vedere pureed unii on altii, nu este locul aici a esamine.. Vreau
numai sa constat, ca, ast-fel de amandamente, cari vin sub o forma
foarte liberals, foarte constituOonala, sunt totodata si foarte seducatoare,
si cu totul in contra scopului nostru, in contra lucrarilor noastre,
$i in contra tendentei noastre de a merge inainte. Extrema se tangunt.
0 negativitate generals lesne se poate impreunk en o negativitate
specials, anume la -ul 1, si de aceea zic: nVideant consules,
nequid detrimenti eapiat respublica!"
Dupe acestea premise, domnilor, ierta0-1rai a vent directe la
obiectul zilei. Eu socotese domnilor, el obiectul zilei nu este de a
face noi o lege noun in privinca tribunalului suprem, ci a let
paragrafii rand pe rand, incepand dela titlu /Ana la sfarcit, ca sa
iese in fine cu totul alt-ceva afara decat ce ne sta la ordinea
zilei, ci este intrebarea, ea vrem noi sit primim legea privitoare la
tribunalul suprem intarita de M. Sa aca dupe -cum a venit in jog,
sau vrem sit o laptidam cu totul? Dar' nici decum nu poate fi
obiectul zilei intrebarea, ea remanem pe lane, legea aceasta, sau
4) Din aZiaral stenografic at dietei transilvanec, pagina 1666.

www.dacoromanica.ro
 555

facem alta ?" (Continua aratand, cum de vre-o 200 de ani resedinta
tribunalului suprem a fost totdeauna Viena, $i terming ast-fel):
Sil facem si noi aceasta concesiune coroanei, o concesiune numai
parutit, cad aceasta este in interesul nostru, si de aceea socotesc,
ca toate inalta cash va consimci cu mine, eumca noi sh ne dam
invoirea la -ul 1 asa duph-cum '1-a intarit M. Sa, adeca2 ca curtea
supreme judecatoreasca a Transilvaniei sh-'si aiba locuinta in Viena".*)
Dr. loan Ra flu : inalta cash' 1 Ardealul on Viena? Auto-
nomie, s'au centralisare? In aceste euvinte sa cuprind acele prin-
eipii maxi, cari pot linisti sau inspaimanth, cea mai mare parte a
loeuitorilor acestei Ihri. Prineipiul autonomiei in lupta sa cu centra-
lisarea pans in zilele noastre a remas invingator. Momentana
invingere a centralisarii, slabirea puterii imperiului prin area cen-
tralisare, scaderile ce le-a adus pentru intregul imperiu, sunt tot
atatea dovezi domnilor, ca Transilvania, care stil din atatea nationa-
litati, a caror inclinare, a caror temperament $i a caror culture e di-
vergenta, ea Transilvania, zic, domnilor, nu se poate administrh si
guverna prin centralisare. Primirea unui principiu din acestea done,
care se cuprinde in -ul 1 al art. de lege ce sth la ordinea zilei, va
slabi on va pasta autonomia, in stadiul in care se mai aft ea parka
asthzi. Vorbind domnilor despre stramutarea tribunalului suprem al
Transilvaniei la Viena, trebue sa arune mai intaiu o chutatura. asupra
desbaterii care a decurs aici in 4 Iunie a. c. Se cercetez mai departe
argumentele pe cari le-a esprimat de atunci incoace inaltul regim
pentru stramutarea tribunalului suprem la Viena si sa cercetez in
fine, dace punctul atat de placut de oportunitate ar puteh justifich,
stramutarea tribunalului din lark?
inainte de toate imi iau voie domnilor, a-'mi da parerea in
privinta argumentelor celor mai none, si in privinta motivelor la
cari se provoaca acum regimul, pentru stramutarea tribunalului su-
prem la Viena. Sa vedem oare acestea sunt basate in legile patriei,
se vedem pare acestea isi au temeiul in dreptul de stat transilvan?
E drept, domnilor, ea pang la anul 1848 procesul nobililor din
comitate, al carui substrat treeeh, peste 3000 fl. se puteh, inainta
pe calea recursului pang la persoana M. Sale, a principelui thrii.
E drept, domnilor, ca afara de aceste casuri an fost iertate 'inch
si in alte casuri recursurile la persoana principelui thrii. Dar'
urmeazh de ad, ca Transilvania 'i -a avut chnd-va eurtea sa supremh
*) Din 2 Gaeta Transilvanicit, anul 1864, nanartil 77.

www.dacoromanica.ro
 556

la Viena? Nici decat. De aci numai atata urmeazA, ca dupA, legile

Transilvaniei s'a conces recurs in a patra instants. Stersam noi
dreptul acesta al coroanei si al poporului de a se face recurs la
persoana principelui? Noi nu '1-am sters, ci 1-au sters legile positive
austriace, pentru-cl acestea au hottirit, el tribunalul suprem are sa
decidA in a treia gi ultima instantl. Aceasta s'a hotarit prin legile
acelea provisorii pAnA atunci, pAnA-ca,nd legislatinnea Orli va face
niste legi definitive. Dace legile positive austriace au la noi o valoare
provisorie, dada eursul institutiunilor dupg acelea legi e primit la
noi numai provisoriu, apoi cum putem noi pe basa unui drept sters
chiar prin acelea legi provisorii austriace sit stritmutAm locuinta tri-
bunalului suprem din Transilvania la Viena? Cand va veni dom-
nilor la desbatere i decidere in aceasta inaltA case, untrebarea despre
norma jurisdictionara ci despre celelalte legi positive austriace, cred
ca inalta case se va afla indemnatA a primi si a- concede, ca pentru
cause de o mai mare momentuositate sa se fael recurs si la persoana
M. Sale. Dar' Ora atunci, strAmutandn-se tribunalul suprem la
Viena, am decide ci principiul despre cursul instanteler, ceea-ce nu
sta la ordinea zilei. Ni-se zice domnilor mai departe din partea
inaltului regim, ca e un drept al coroanei si al locuiturilor acestei
t Ari, ca poporul ea apeleze sa-'si primeasel sentintele sale ultime
dela recedinta imparAteasca. E adevArat, domnilor, ea acesta a fost
un drept, atat al coroanei, cat si al locuitorilor tArii. Dar' oare la
tine s'a referit acea pietate yi reverintA a locuitorilor tariff eltrA
sentintele venite din Viena ? S'au referit oare cats. cetatea Viena ?
Nici dead, ci s'au referit chtrA persoana principelui Orli. Dar' la
prineipe astAzi nu se mai poate face recurs, ci recursul eel din
urmA se face numai la tribunalul suprem. Pentru aceea, tribu-
nalul suprem nu mai are lips& sl fie in Viena. San doarA noi
vrem sh tinem poporul $i acum in aeea ratacire, ca sentintele
ce vin dela tribunalul suprem vin dela insasi M. Sa? En socotesc
cl n'ar fi consult BA mai tinem poporul si astAzi In asemenea
ratacire.
Cum-ea dreptul de a defige locuinta tribunalului suprem a fost
un drept al legislatinnii Transilvaniei, aceasta a recunoscut-o chiar
ci regimul atunci, cand prin proiectul seu de lege ne-a cerut in-
voirea ca sA,-'1 duel la Viena. Dar' se vedem, domnilor, mai departe,
doar' s'ar pita justifica cumva strAmutarea tribunalului suprem
din cause de oportnnitate 1

www.dacoromanica.ro
 - 557 -
Dupe atAtea sacrificii eke a adus patria noastra imperiului,
aqa cred ca nu va fi consult a smulge din radacina de 100 de ani
i cei mai din urma stAlpi ai autonomiei patriei. Oare n'am fost
noi cei dinttli, earl. ea iutala ne mai auzita inteun *parlament am
inartieulat diploma din 20 Octomvrie 1860 1;i patenta din 26 Fe-
bruarie 1861? Nu am fost noi cei dintAi cari prin aceasta ne-am
lapadat de drepturile noastre cele mai afinte constitutionale? N'am
primit noi sareina cea mare a darilor? N'am oferit noi bratele
noastre pentru binele i prosperitatea imperiului intreg ? Si dupe
atAtea saerificii, i cea mai din urma parte a autonomiei noastre se
o lasam din mane?
Pe &ad Ungaria isi are tribunalul seu suprem in patrie, pe
eind Croatia iqi vede tribunalul seu suprem in vatra sa strabuna, noi
al fim eei dintAi cari sa ne nimicim autonomia i se strAmutAm tri-
bunalul suprem din patrie? (Bravo 0
Dar' BA ma intore domnilor la argumentele gi motivele cari
s'au rostit aci in inalta case in privinta aceasta cu ocasiunea des-
baterilor din Iunie. S'a zis atunci domnilor, ca in patrie nu pot al
fie judeeatorii independenti, ca in patrie aunt influentati de popor,
ci ea se afla mai multe cause, ca judecatorii BA fie partiali. Ce se
tine domnilor de independenta judecatorilor ci influinta poporului
asupra lor, nu vreau sa mai aduc multe argumente inainte, fiind-ca
acelea toate s'au adus la desbaterea din Iunie. CAnd e vorba insa
de partialitatea judecatorilor, vreau sa fac numai o mica paralela
intre Transilvania gi Viena. Oare unde e mai mare posibilitatea
de a influinth pe judecator, in Viena, unde in una i aceea0 case
nu se cunose oamenii cari mai multi ani an locuit intro curte, ori
in Sibiiu, Cluj, Brasov, unde sosirea unui om strain numai de ceva
insemnatate, de es. un magnat, negustor, amploiat, in vre-o cite -va
ore e cunoscuta in intreg orapl? Eu cred, ca data ar sta presu-
punerea, ca un judecator poate fi influintat, ceea-ce insa eu nu
coneed, atunci posibilitatea influintarii e cu mult mai mare in Viena
dead in Transilvania.
Ce se tine mai departe de mijloaeele de culture, e adevarat
domnilor, ca Ardealul nu are atatea institute de cultura ca Viena,
in Ardeal nu inflorese tiintele ca in Viena. Ei, dar' de aci urmeaza
domnilor, ca inteligenta noastra sa mearga la Viena ? Mai are oare
inteligenta din Viena trebuinta de coneurenta inteligentni noastre?
Si dace vom duce inteligenta noastra din patrie, apoi child vom

www.dacoromanica.ro
 558

ajunge ca 0 la noi sh inainteze qtiintele, cand va inainth musa

noastrA, clad va puteh sh-'0 capete i la noi un palat, dach noi pe
cei mai bravi, pe cei mai practici juriti ii vom indephrth din
patrie? Dela eine va invath junimea noastrh cAte o idee nouh
practice, clack eei mai invAtati bhrbati se vor indephrth din Ora ?
CAutand domnilor la alt punet de vedere, eh oare consult 0
oportun ar fi a strAmuth tribunalul suprem din Transilvania la Viena,
in cas cand acea stramutare ar fi in contra eonvingerii piircii celei mai
mari a locuitorilor patriei, eu in privinta aceasta numai atata zic, eh
meat am putut not cunoalte phrerile locuitorilor patriei, incat am
putut noi eunoalte din desbaterile din tunic phrerea majoritAtii acestei
inalte case, beat am putut noi cunoate din organele publice a acelor
natiuni, cari aici in Bala aceasta nu Bunt representate, phrerea for
esprimath in continuu 'Ana eri alaltheri, trebue sh recunoactem 0
se marturisim domnilor, ea trei natiuni, trei eorpuri nationale ale
patriei acesteia voese mai bucuros ca sh remana tribunalul suprem
aici in patrie decat eh se duel la Viena, qi numai una nu vrea!
Si dach o oga mare majoritate intr'un stat constitutional dela inceput
e atilt de contrary unei asemenea legi, atunci domnilor, o asemenea
lege inainte de nactere poarth in sine moartea. Sau doara trage
cine-va la indoiala aceasta convingere a locuitorilor Transilvaniei ?
Dach trage tine -va la indoialh 0 crede ca asertiunile mole n'ar fi
adevarate, atunci domnilor, in imprejurarile de fath nu remane alta,
deck eh inaltul regim ar trebui sh fach apel la popor, sh face
alegere noul la diets, ca sh se convingil despre aceasta". (Pole-
miseaza apoi en Pufcariu ci Herberth, combatandu-le phrerile, 0
termina ast-fel) : Dach astazi se afla mai asigurath justitia in Viena,
in un tribunal separat transilvan, mane se va afla mai asiguratil
intr'un tribunal impreunat cu eel austriac, iar' poimane se va afla,
0 mai asigurata clack' ci legile duph cari va aveh sh judece acest
tribunal se vor face in senatul imperial ingust. Si atunci ce ne-a
mai remas din autonomia patriei? Eu zic ea nu ne-a remas
nimic alta, dead neinerederea i nemulthmirea catrh acei bArbati,
chtra acel regim, care a nimicit de tot autonomia patriei." (Bravo!)*)
Zimmermann vorbete pentru proiectul guvernului i
combate propunerea lui Herberth. Episcopal Fogarassy
i. C. Schmidt asemenea. Dimitrie Afoga rostete o vorbire
) Cf. a Gas 7rans.c 1864, numarul 76 qi ,Ziarul stenagrafie al dietei
transilvanee, pag. 1571-1573.

www.dacoromanica.ro
 - 559 -
mai lungA, in contra modificarii &cute, si cere ca dieta
s6, voteze -ul 1 ma cum '1-a fost inaintat Domnitorului
spre intarire.
Vasi le L. Popp : Am facut esperienta domnilor, Qi poate
ca, cu mine gi alti onorati domni din aceasta merits cask ca unii
dintre vorbitori vorbese pentru-ca BA-'O face cunoscute parerile for
inaltei case, iar' altii sa straduese din toate puterile a convinge despre
parerile for gi pe altii. Astazi am avut ocasiune de a esperia, ca
deosebi unul dintre domnii vorbitori tii-a pus toate puterile ca se
convinga gi pe altii despre parerile ce le are despre obiectul ce sta
la ordinea zilei. Acest domn vorbitor a fost domnul deputat din
comitatul Turdei, dl Dr. Raliu. Domnul Dr. Raliu s'a straduit
a convinge inalta case, ca binele numai atunci este in Zara, dace
vor fi toll de convingerea d-sale, gi spre a-'gi ajunge scopul a in-
trebuiacat n4te mijloace, dupe parerea mea foarte drastice. D-sa
'i-a inceput cuvantarea ea vorbele: vautonomie, centralisaree. Se
poate, ca domnului deputat al Turdei i-au fost in memorie vie ni0e
euvinte ce s'au aruncat in zilele trecute despre o parte a membrilor
din dicta aceasta, 9i folosindu-se de acele cuvinte a cugetat ca-'i va
succede a produce efect.
Autonomie I Centralisare ! Cu autonomia se straduese domnilor
unii a amagi, cum se amagese copiii cu daruri. Cu centralisarea sa
straduese unii a speria, cum sperii copiii cu ciuma. Acest mijloc,
sit ma ierte dl Ratiu, mi-se pare ca '1-a intrebuintat atunei, tend a
strigat: Autonomie / Centralisare!
Eu cred ca nu este nime in aceasta inalta easa caruia sa nu-'i
zaca la inima autonomia. insa autonomia, data ai intreba pe fie-care
dintre noi, ea cum o intelege, cred ca nu afli doi cari sa o inte-
leaga tot intro forma. Apoi domnilor, despre autonomie a vorbi
atunci, &Ind este vorba despre organisarea unui tribunal suprem
judecatoresc, cred ca nu ar fi la loc duph cum ar fi atunci and
ar fi vorba despre organisarea diregatoriilor politice.
Eu ma restrang a atinge numai autonomia de inainte de 1848,
care a avut o administrare a justitiei. Stim cum stli, atunci admi-
nistrarea justitiei, atunci tend 10 din 11 parti ale locuitorilor tarii
nu aveau drepturi nici de a puteit pari. Cred ca aceasta autonomie
nu o dorete nimeni. Aceasta ce se tine de argumentul cu autonomia,
la care numai atata mai adaog, ca eu din parte-'mi nici-decum nu pot
sa conced, ea prin aceea, ca curtea supreme judecatoreasca nu ar

www.dacoromanica.ro
 - 560 -
fi in Ardeal, ei In Viena, s'ar vatamh autonomia Ardealului. Chiar
dl Dr. Ratiu a zis, a locul nu face nici o deosebire si nu are nici
o ponderositate si nici o influinta asupra autonomiei tArii.
Acesta ar fi darul, en care s'ar puteh amAgi unii. Vin se
vorbesc insA si despre ciuma en care dl Dr. Ratiu s'a nevoit a
speria, pe unii, ca nu cum-va sii dual curtea suprem la Viena, ci
BA o lase se remand in Ardeal.
Una a fost, domnilor, indepArtarea color mai inviltati, color
mai practisati ardeleni, indepartarea for din Cara la Viena! Ar fi
trist lucru domnilor, and ar puteh argumentul acesta al d-lui Dr.
Ratiu se sperie pe tine -va, ca sh nu se invoiasca sA mearga curtea
supremb. la Viena. Nu stiu ce idee are dl Dr. Ratiu, ca din cati
membri va std, acea eurte? Aceea cred a nu va cugeth, cA va
eta, 'lid macar in apropiere din atita membri cati sunt in diets.'
Eu intreb pe dl Dr. Ratiu, ea dacA aunt aici 100 si atata membri,
oare afara nu mai sunt destui bArbati earl Sin tot atka eat stiu si cei
de aici? Cu kat mai putin putem B. ne temem de asa ceva, dael
vor merge 6-7 bArbati practici la Viena. Asa-dad nu stiu cum
poate zice dl Dr. Ratiu, ea Tara ar minima, goalA de inteligeatt..
Asa-dar' acest argument al d-lui Dr. Ratiu e numai o spaima.
Domnul Dr. Ratiu a mers mai ineolo si a vorbit de contopire
si a zis, cA supremul tribunal transilvan se va contopi cu eel austriac
general, si contopindu-se curtea noastra supremA cu curtea supreml
generall urmeaza, el legislatiunea Ina ar trebui sa se contopeasea.
Marturisesc domnilor, ea daca ar fi iertat si daca s'ar euveni dem-
nitAtii noastre ca legislatori sA ne temem de ast-fel de lucruri, 9i
pentru-el ne temem de ast-fel de lucruri sa nu facem nici aceea
ce afiam de bun, atunci am .eta ran en facerea legilor. DacA ar
fi cum zice dl Dr. Ratiu, atunci si eu a-si fugi de Viena. Ina,
domnilor, en euget, el de ast-fel de fantasmA nu trebue sh ne spe-
riem, nu ne putem teme CA apt ceva se va puteit intamplit ark*
conlucrarea dietei. Dacl avem temere de regim eh va face legi
lark' conluerarea noastra, atunci in zadar mai sedem aici. Aga -darn
eu nici de ciuma aceasta nu ma tem.
fn urma a zis dl Ratiu, cA e voia a trei natiuni, si numai
una nu voeste ea tribunalul suprem se remand in tail. Daea ar fi
zis d-sa, ca e voia majoritAtii dietei, at e voia acelora can scriu
la jurnalele din Cluj, el e voia acelora cu earl a vorbit d-sa, nu
a-si avea nimie in contra. Dar' dael zice ca e voia color trei na-

www.dacoromanica.ro
 561

tiuni, atunei 'mi -asi lull. indrasneala a intreba, pe dl Dr. Ratiu, ea

de unde stie d-sa, ea aceasta e voia celor trei natiuni, celor trei
corpurI nationals ? Nu a-$i fi eugetat mai incolo despre dl Dr.
I. Ratiu, pe care de altmintrelea 11 eunose ca om liberal si iubitor
de constitutiune, a dumnealui a aruncat ceva despre care ai putelt
cugeta la un fel de Cabinetsjustiz. Aeeasta nu ered ea dl advoeat
Dr. I. Ratiu a eugetat-o serios. Domnul Dr. Ratiu a zis, ca nu e
adevarat aceea ce a zis dl Puseariu, eh conerederea administrarii
justitiei in a treia instants la guvernul reg. din Transilvania este o
institutiune noun. Cu primejdia de a mi se zice si mie tot aceea
trebue se zie, ca dl Puseariu are dreptate. G-uvernul nici odata nu
a hotarit in instanta din urma. Dela guvern an lost, dupe -cum
foarte bine a observat dl regalist Zimmermann, na numai recursuri,
cum zice dl Dr. Ratiu, ci si apelatiuni Inaintate la Maiestate. In
urma reeursurilor nu s'a hotarit numai asupra reeursurilor, cum le
intelegem not astazi, nude nu se fac hotariri in merit, ci in urma
reeursurilor atunci se faceau si hotariri meritorii. Asa zic, a gu-
vernul regese nu a fort nici odata aceea ce va sa fie arum curtea
suprema, sau Obergeriehtshof, dela care nicairi sa nu se mai dee
nici un recurs, nici o apelatiune.
Mai am numai de a reflecta ceva d-lui deputat Moga, qi a-'1
face atent, ca, d-sa nu a Inteles bine alinea 3 si 4 din rescriptul
imparatese. D-sa scoate din alinea aceea, ca in rescriptul imperial
s'ar zice, ea dreptul de a defige locuinta curtii supreme este dreptul
eoroanei si al poporului. Aeeasta nu sta in alinea aceea, ci in acea
alinee sta, ca, dreptul coroanei si al poporului este de a-'i inaintli
in casurile prevazute de lege causele procesuale Oa inaintea tronuld
preainalt. in urma nu e de lipsa domnilor ea as repetesc, ea ea
sunt Intru toate pentru primirea -lui 1 aca cum a venit dela
regim, precum am avut ocasiune Inca la desbaterea legii a ma
declara pentru aceea." (Bravo.) )
loan Balomiri se declara pentru propunerea lui Vajda,
cerand, ca tribunalul suprem s6, reman6 In tarn. Polemi-
seazA cu Purariu, cu Zimmermann si cu Herberth.. Elie
Vlassa in o vorbire mai lungs, pledeaza asemenea pentru
primirea propunerii lui Vajda. Urmeaza,
George Barifiu: Ali avea trebuinta de o memorie vasta,
de care 1nsa sunt cu totul lipsit, pentru-ca se in minte toate ar-
*) Cf. a Gat. Trans.c 1864, numlrul 78 qi bZiarul stenagrafic al dietei Iran-
silvanec, pag. 1576 1577. 36

www.dacoromanica.ro
 562

gumentele aduse pro 9i contra asupra legii acesteia, care este eon-
firmata de M. Sa, 9i anume, la . 1 din acest project de lege. Jar'
aceasta pentru aceea, ea sa nu fiu silit a repeti argumentele cari
s'au adus anume de majoritatea en care proiectul de lege a treeut
inainte cu trei luni de zile. cere deci iertare dela inaltul pre-
sidiu, daca cu toata bunavointa mea a-9i fi silit sa repetese ceva.
Premit mai nainte de toate, ca eu aunt omul acela, care in toata
viata mea am respeetat opiniunile 9i convingerile altora, deci poftese
9i eu, ca qi alcii sa fie incai cu crutare catra opiniunea mea. In
acest inteles declar, ca respectez 9i eu opiniunea domnului deputat
de Sassebeq. Cred ci eu, ca poate sa fie adanca convingerea d-sale
dupes care dore9te din nou, ca supremul tribunal transilvan sa fie
cu totul incorporat la curtea suprema a monarchiei, de dincolo de
Leitha. Cu toate acestea, tocmai aceasta convingere a d-lui deputat
al Sassebe9ului ma intAre9te pe mine mai mult in a ma tine, de
opiniunea mea de inainte de trei luni, opuses in diametru opiniunii
d-sale, iar' aceasta cu atat mai vartos, cu cat am mat in mai
buns consiaeratiune argumentele ce s'au adus pentru contopirea
totals eu suprema curte a monarchiei. Pentru -ca eu din toate acele
argumente nu am putut enlege alt-ceva, decat un prea trist testi-
monium paupertatis, care s'a dat, nu numai generatiunii de astazi
a locuitorilor Transilvaniei, ci generatiunii viitoare. Daces domnilor,
administratiunea dreptatii in marele principat Transilvania nu poate
fi altmintrelea asigurata, decat numai scoasa en totul in alts Sara,
atunei eu ma vad silit a platl cu aceea9i moneta 9i altor popoare ci
altor sari. intrebarea e, cuni poate fi buns administrarea justitiei in
alte tari austriace, precum qi peste Europa intreagii, pentru-ca con-
seeventa lucrului ma duce acolo, ea ar trebui dares sa facem, ca sa
se stramute ci pe airea corpul de justitie dintr'o Sara intralta, sau
cu alte cuvinte, ar trebui sa ne intoarcem la sistema eazuta in
anal 1861, 9i sa ne aducem judecatori din alte tari, jar' cei de aici
sa se stramute pe airea. Tar' aceasta ar trebui, nu numai la eurtea
supremal dar' peste tot. Pentru-ca dad.). tine -va nu di incredere
barbatilor acelor 9-10 ale9i din numarul acelor douh milioane
sufiete, cu atat mai putin va da incredere la cei 200-300 de in9i,
aleli din numarul poporului transilvan intreg.
Ma vad silit a ma ocuph mai mult cu motinnea d-lui deputat
al Sassebe9ului, din aceea causes, ea eu nu ctiu cum s'a luat aeea
intrebare la spriginire, pecand en eram de parere, Ca aceasta ar fi

www.dacoromanica.ro
 563

trebuit sit se trateze cu totul independent de aceea. Asa sunt silit a

ma (mph cu aceea motiune, en atilt mai virtos, 61 dach aceea din
mare nenorocire s'ar primi cu majoritate de voturi, atunci ar trebui
sa se delature eu totul intregul proieet de lege, atunci desbaterea
ar fi incheiatA.
Eu deci niei-odath nu ma pot invoi cu ineorporarea justitiei
la corpul suprem judechtorese ce este pus peste tot imperiul, din
argumentele ce s'au adus aci inainte, eari argumente ar frange brttul
peste tot viitorul nostru.
Tot aeele argumente de neincredere vhd indirecte cuprinse si
In chestiunea strAmuthrii seaunului curtii supreme, pentru care ma gi
super adane in inima mea, pentru-ch precum am mai atins, dach
justitia este mai sigurh aiurea in tribunalul suprem mai Inalt, tot
aceiagi logich duce pe aphratorii acelei opiniuni ea sa estindh aceasta
gi peste eelelalte foruri ale justitiei. Deei pentru -ca sa nu ostenesc
mai lung luarea aminte a inaltei case, ma deelar. Inca odath in contra
motiunii d-lui deputat Herberth, c,i pentru formularea -lui 1 asa
cum aeela a fost substernut M. Sale spre inthrire." (Bravo!) *)
Zimmermann combate cele- spuse de Baritiu, iar' in
urma is cuvAntul
"Vico lae Popea. (Spun And eh motive grave '1-au indemnat sa
fie la prima desbatere a acestui articol de lege pentra remanerea
in patrie a tribunalului suprem, continua): Cu privire la motivele
acestea, can tot acelea sunt si astazi cari an fost gi atunci la des-
baterea prima, marturisesc, eh convingerea mea nu s'a schimbat niei-
decum in privinta aceasta, gi pentru aceea gi astazi, ca gi atunci,
ma declar, ca tribunalul suprem sa remanh in Ora noastra gi sa nu
se scoata afar& Am auzit in cedinta de astazi vorbiri foarte doe-
vente din partea altor antevorbitori. La desbaterea inthia imi luasem
voie domnilor a ma estinde gi eu mai departe, a vorbi mai malt, a
aduce mai multe motive inainte pentru spriginirea causei pe care o
am aparat, iar' astazi marturisesc, ca nu aflu de lipsh a ma lash
mai departe, gi aga tinandu-ma strict de obiectul ehestionat, voiu vorbi
mai putin.
Osia in jurul eareia s'au intors astazi toate phrerile, toate
vorbirile si imprejurul careia di invartegte toath desbaterea de astazi,
este preainaltul rescript regesc, gi anume, euvintele ce sa cuprind in
*) Cf. *Gazeta Trans.c, anul 1864, numarul 80 li ,Ziarul stenografic al
dietei transilvanec, pag. 1580-1581.
00*

www.dacoromanica.ro
 - 564 -
ace! preainalt rescript, ca adech atat coroana cat i suditii au avut
drept mai nainte fie a inainta procesele pans la tronul M. Sale qi de
acolo a-'ci atepta decisiunile finale in procesele lor. Ea marturisesc,
a alt motiv non ce s'ar fi adus astazi inainte sub decursul desba-
terii acesteia nu eunose, numai unicul /west motiv, cu toate ca nici
acesta nu este non, pentru-ca la desbaterea prima s'a deal:Mut
obiectul destul ci in privinta aceasta. Ace, eu in privinta aceasta, in
conseeventh eu ode ce am vorbit atunci i in legAturh cu cele ce
deja BA adusera inainte de alti domni antevorbitori, cu deosebire de
domnii Dr. Ratiu i Moga, am de a zice numai atata, ca inainte de
1848 au putut BA recurgh suditii in privinta proceselor lor pAnh la
persoana M. Sale, pentru-ca duph legile de atunci nu erau trei
instance ca astazi, ci erau patru i cinci, dupa-cum prea indestulitor
s'a dovedit. Au putut deei sh recurga i se apeleze la persoana M. Sale,
pentru-ca ultima instants dupa legile de inainte de 1848 era infra-
nita aga zicand in persoana M. Sale. AstAzi insa, domnilor, rela-
iunile s'au sehimbat. Astazi intrevenira alto relatinni, astazi nu mai
sunt patru i cinci instance, ci numai trei, ci ultima instanth, care
inainte era esclusiv pe langa M. Sa, astazi vedem ca M. Sa a dat-o
din mama, o transpus-o tribunalului suprem de Cara. Aa-dara con-
ditiunea, care inainte de 1848 a tras legalminte duph sine inaintarea
proceselor civile 9i criminale pank la persoana M. Sale, astazi a in-
cetat cu totul ei cessante conditione, cessat conditionatum. Aa-dara
nu pot pricepe, eh de ce sa se zica, ea ei astazi tribunalul suprem
ar trebui s se aeze in Viena, la =tea M. Sale ?
Ce se atinge de dreptul esclusiv al coroanei, in privinta
obiectului acestuia ei en sunt de phrerea acelor domni cari au
afirmat, eh in reseriptul regesc nu se cuprinde nimic despre aceasta,
ba tocmai prin preainaltul rescript regese se dovedeqte clar, ca ace-
zarea tribunalului suprem este un drept al coroanei i al tarii.
Aceasta se dovedete prin preainaltul rescript, caci M. Sa insa9i
ne dA Ilona spre desbatere i decidere obiectul acesta. Cu toate ca
eu en privire la citatele domnului referent al comisiunii dietale, cu
privire adecA la citatele acelea, pe cari d-sa le-a facut la desbaterea
generalh in pdinta treeuta, zicand eh ar sta in dreptul M. Sale a
determinh, re9edinta guvernului thrii i reedintEr tablei regeti, ci
ca atat guvernul reg. cat i table regeasca au avut in urma de-
cisiunii M. Sale reedintele lor, eand in Cluj, and in Sibiiu, i iara,
and in M.-Vasarhely, cand in Media', on privire la imprejurarea

www.dacoromanica.ro
 565

aceasta zit, gi eu aunt de parere, ca are drept coroana la toata

intamplarea sa determineze locul 9i al re9edintei tribunalului suprem,
insa nici-decum afara de Transilvania, ci numai in patria noastra.
tntr'acolo cred ca tintesc gi documentele acelea ce le-a adus Inainte
in privinta aceasta domnul referent. Pentru-ca nu '1-am auzit spa-
nandu-ne, eh M. Sa ar fi stramutat resedinta guvernului regesc on
a tablei rege9ti afara din Ora. Prin urmare, tot acestea vin a se
intelege ci despre reciedinta tribunalului suprem din tail.
Aga-darn eu marturisese, ca nu aflu nici un motiv temeinic
adus inainte din partea domnilor cari pretind, ca tribunalul suprem
de lark' sa se aceze in Viena. Vre-un motiv nou in privinta aceasta
nu am auzit, nici la desbaterea prima, nici la cea de astazi." (Combate
pe eei -ce aunt pentru Viena, 9i termina ast-fel): Domnilor I Cand
ast-fel de drepturi a dat dicta din manile sale, c1 and ast-fel de
concesiuni a facet ea in interesul coroanei, pentru de a aduce into-
resele coroanei in armonie cu interesele patriei, apoi marturisese
a nu pot prieepe, cum s'ar mai putett pretinde dela noi, ca preeum
bine a zis domnul Dr. Ratiu, unica particick de autonomie cc ne-a
mai remas, adeca tribunalul suprem Inca sa-'1 dam din myna noastra.
Daett s'ar inta,mplit aceasta domnilor, apoi nu ctiu cum s'ar mai
putett numi Ora noastra autonoma, pentru -ca, ca sa marturisese
adeviirul, in privint.a guvernului de astazi al thrii noastre putina
autonomie ne-a mai remas, a9a, incat dacrt-'mi este iertat a ma
esprimh aca, acela a. devenit astazi la starea unui Kreisamt. Mai
dam Inca 9i tribunalul suprem din mane, atunci eu unul nu voiu
mai afla, nici o deosebire intro Transilvania autonoma c1 intro ori-
care dintre provinciile de dineolo de Leitha." (E de parere deci, ca
dieta sa remand pe langa conclusul din trent 9i se roage in
representatiune pe M. Sa sa inthreasel articolul de lege aca cum
'1-a votat dicta.) *)
Axente Severu: Malt onorate domnule pregedinte, onorata
ma Navita
I de ventis, de tauris narat arator. S'a vorbit onorata,
casa din partea celor mai straluciti oratori din tot felul de punct de
vedere, s'au intrecut cei mai buni juricti ai patriei a aduce argumente
vechi c1 noutt pentru stramutarea tribunalului suprem la Viena si
pentru mezarea lei in patrie. Ne-a dovedit centrul c1 ne-a adus
atatea dovezi frumoase inainte, kelt punttndu-ne noi pe punetul
*) Cf. s Telegraful Romani, anal 1864, numarul 81 qi aZiarul stenografic al
dietei transilvanei, pag. 1582 -1588.

www.dacoromanica.ro
 - 566 -
seu de vedere, ar trebui sA le subscriem si noi. i s'au straduit
autonomistii, deli en mai putine argumente, dar' eu chili batrane,
si an dovedit ea ci ei an dreptate. (Ilaritate.) Pang. si preotimea, eu
crucea in frunte si cu maim pe pept s'a luptat ea sg. dovedeasca
autonomia patriei, aca ineat mie, care nu sunt jurist, nici politician,
nici preot, nu 'mi-a remas nimiea, dead se vorbese ceva la obieetul
zilei din privinta eeonomiei noastre rurale, a industriei, comerciului
ci negotului, si dacl cumva nu voin osteni atentiunea onoratei case,
si ceva despre economia de stat.
Onorata casA ! Eu din cei mai tineri si mai cruzi ani ai mei
am fost centralist si m'am luptat panl la picAtura de sfinge pentru
centralisatiune. Eu am fost copilul acela, onoratA cash, care in 1848
am proclamat constitutiunea austriacl de pe tribuna Blajului pentru
Ardeal. Eu am lost acela, care si dui)/ caderea acestei constitutiuni
am primit slujba sau ofieiu, dupl limba mai noull in regimul cen-
tralistic, si si acum, ea totdeauna, imi place centralisatiunea, dar'
nu vrean se vorbese despre asemenea lucruri, pentru-el s'a vorbit
foarte mult ci eu destull dibacie. Eu vreau BA privesc lucrul numai
din punct de vedere al economiei noastre rtirale, $i cred domnilor,
a vor fi foarte multi de acord cu mine cari vor zice, el pentru
economia, comereiul si industria noastra e foarte mult child se yard.
in tall 100-200 mii florin pe an, ci and tot aeestea doul Bute
de mii, cari, dacl onorata case nu ar crede ca se varsl la un tri-
bunal ca de care ne este vorba, eu m'a -ci incerca a demonstrh, ci
cari, pentru o capitals ca Viena e nimica, o pieltura de ape in
marea cea mare. (Ilaritate.) Pentrn-ce nu infloreste economia, indu-
stria, artele la noi? Pentru-el n'a stat nici-odatl in proporjiune
dreapta datul ea luatul, venitul en cApAtatul, sau dArile eu capl-
tArile. *ii dacl in budgetul de astkizi sit vede, el monarchia sau
statul cheltuecte mai mult dead is din Ardeal, aceasta, Inuit onorate
domnule presedinte ci onorata ma vine de acolo, ca deli nu partea
intreagl, dar' cea mai mare a averii noastre, precum sunt cupoanele
ci interesele obligatiunilor de stat, nu mai Bunt in manile noastre,
nu se mai Mil in Cara.
Asa-darl domnilor, dad. vrem sil ne infloreascA economia,
dael vrem ca ci Ardelenii nostri se inceapA a ark cu pluguri de
fer precum ark si celelalte provincii, ftuil ca BA fie nevoid a Bar-
iamb, plmantul numai cu un plugut de lemn, si daca voim ea
industria noastrA sl se poet/ compark barem cu Greislereiurile din

www.dacoromanica.ro
 - 567 -
Viena, atunci cu mana pe eugety {Ira sa disputAm dreptul co-
roanei, cAreia niei-odata noi nu ne-am opus, avem dovadA destula,
ca tribunalul suprem judecatorese are BA-'si aiba resedinta sa in
Transilvani a.
Dar' domnilor, BA privim obiectul acesta si din punct de vedere
al economiei de stat. Eu zic acum de mine ca aunt copil, atunci
mind e vorba de economia statului ma pricep de tot putin, pentru-cA
imprejurarile si educatiunea de care am avut parte nu m'au ajutat
BA pot face aceste studii dupa-cum am vrut sa le fac, si poate el
in cele din urma aceea ce voiu zice va fi de ris la multi, dar' ce
e de ris pentru barbati, pentru copii ca mine e foarte serios. Stim
domnilor, ea statul nu duce actele pe posta gratis, ci plateste ea si
noi, dupii font si de mil. Dar' se va zice, ea ea transportarea ac-
telor se va face en o sutk, saa douA cheltuialA mai multa. Aceasta
ar fi o bagatela si nu se poate pretui nolo, undo se cheltuese cAte
o suta, douA de milioane. Mai vine si aceea, ca M. Sa dupa cea
mai bung vointA nu va pune de presidenti, consilieri actuali, diree-
tori si alti amploiati la tribunalul suprem tot oameni cari vor BA
inainteze in rang, ci va trebui sa caute si se punk pe cei mai vredniei.
Prin urmare, acestora trebue sa le dee despagubire de mobile si chel-
tuiala de drum, si asa se vor cheltui eel putin 20 mfi de florini,
acum prima -data, cari socotiti cu interese de 5 la lima no dau o mie
pe an si am avek o economie de 12 sute.
Mai este $i al treilea lucru pentru care trebue sa cheltuiasek
statul. Mai are sa vina dela eurtea transilvanA locall in Viena de
doua sau de trei on pe an ate un comisar (dna voiu fi cunoscand
eu bine institutiunile judecktoresti), aca cAte un comisar care sa ceree
si sa visiteze luerArile celoralalte tribunale subordonate in tara, ce
iarAsi merge pe cheltuiala thrii. Aci iara sa socotim 300 fl. eheltuiall
pe an, si iata ca avem 1200 fl. lapAdati. (Ilaritate.) Si in momentul
acela in care poate veni timpul, si nu e departe, in care noi spre
intArirea noastra si a tronului sa vrem a ne oferi chiar i diurnele,
o mie cinci Bute de florini incVmi Bunt bani
Mai vine domnilor Inca un pullet de vedere, sau cum a -ci
zice, de desecare a poporului nostru. Ad vin desechrile pe can de
ai luk toate narcoticele din toate spiteriile Ardealului ca sa le dai
la pArtile litigante as le beie, nu poate ea sa le linisteaseA, sa le
adoarma, ci ele vrand-nevrand trebue sa meargA pas de pas pe urma
actelor de la can asteaptA castig sau pagaba. Nu este lege dom-

www.dacoromanica.ro
 - 568 -
nilor, care sa poata opri pe parti eh n& o face aceasta, child au sit:
chstige sau se piardh. 1000, zece mil, douazeci de mu. Eu stiu, ca
codul civil opreste, ca partile sa se poata intelege cu referentii. Dar'
si d-voastre stiti aceea, a cu referentii se pot intelege si prin ad-
vocati, prieteni buni si oameni bine platiti. (Ilaritate.)
Se punem domnilor eh se due numai o suta de parti litigants
la Viena pe an. Se scoatem cheltuelile for incolo si incoaee, si lath
domnilor vom afla un alt isvor mare, pe care'l stoarcem noi din
pungile noastre, ca sail bagam in pungile Englezilor si Francezilor
(Ilaritate), caci la ei sunt drumurile de fer. tiu eu prea bine domnilor, ca
statul a garantat aeestora interesele de cinci la suta. Dar' aceea ce
a garantat statul Intreg, sa platim numai noi Ardelenii? Apoi iark-si
domnilor, vine curios, ca pe cand M. Sa a dat Croatilor dieasteriul
pe care mai nainte nu l'au avut, noul sa ne iee $i aceea ce am
avut ? ?! Tot acelasi bun Monarch, tot acelasi ministeriu, tot in
acelasi timp ? Domnilor 1 Nu cum-va meritele noastre sa se pre-
tuiasea mai putin dead ale Croatilor ? Ale Croatilor, cu can ne-am
luptat tot pentru aceeasi cause? Nu, domnilor, numai republicele
an despretuit meritele, si pe cei mai bine meritati cats odata 'i-au
exilat, iar' monarchiile totdeauna le-au pretuit pe acestea si pe cei
meritati 'i-au decorat si remunerat dupe putinta.
En socotesc, ca barbatii de stat ai Austriei nu au uitat istoria
aca de mult, $i cred ea prin motivarea legii acesteia vreau sa ne
puns mai mult la proba, vreau sa vadii, ca pane la ce grad de ma-
turitate a ajuns dieta Transilvaniei, pentru-ea la parintii cei buni
nu le place totdeauna de copiii cari tot tae si asculta, ci mai mult
de cei-ce mai resoneaza cate odata.
Mai este Inca si un alt punct de vedere, care merits un pie
de luare aminte din partea noastra. Acesta este, ea regimul si gu-
vernul coroanei M. Sale nu este infalitil. Se punem ca acest regim,
acest guvern al M. Sale ci coroana are cea mai sincere si mai cu-
rata bunavointa pentru Cara noastra si pentru viitorul ei, atunci
cand vrea sa fie tribunalul nostru suprem elocat in Viena. Dar'
noi ctim domnilor, ea coroana si guvernul M. Sale an avut intentiuni
bune de multe-ori si tot* s'au incelat. Asa domnilor, sa nu va
suparati a ne aduce aminte de starea la care am fort ajuns acuma
16 ani, cand M. Sa &Anse toate drepturile unei alte natiuni mai
numeroase, mai stralucite deciit noi, Sacii si Romanii, si pe noi ne-a
indreptat la gratia acesteia, ca pe slugi la stiipani. Am avut curaj

www.dacoromanica.ro
 569

a face atunci opositiune, i M. Sa totui nu a luat-o in nume de

rhu, nu am chzut in disgratie. (Ilaritate.)
Asthzi, domnilor, ered eh qi M. Sa e plecat a lask tribunalul
suprem in patria noastra eand va cti, ca meseriaii nostri au ajuns
la starea de cergit, i pe laugh toath munca, glints. i economia for
sunt siliti a treee peste Carpati multi, pe-cand bietul plugar, care
ori-eum El fie cualificat de puturos qi betiv, eu '1 -am vazut
totdeauna i-'I vhd cli acuma ca se scoalA in rhshritul soarelui i lueril
pans seara, qi totuqi nu poate sa-'qi plAteasch. darea. Sa nu credeti
domnilor, ca aceasta o fae Romanii, Saii Ili Ungurii nostri ca de-
monstratiune, precum a fost facut-o aristocratia ungureasca in anii
trecuti. Nu, domnilor; cand va fi cueuruzul numai eu 40 cr. ferdela,
graul numai cu eeva mai scump, de abia sa-'qi vandh plugarul 100
de ferdele, tot productul seu, pima se fach 40 fl. cat are sa dee dare.
Neplatirea dal% nu e demonstratie, ci numai din lipsa banilor. Pe-cand
erau amploiatii centralitoti in tara, sa bucura tara de o aid+. soarte.
Nu era orhel in Sara, cat de mie, in care sa nu fi varsat 5, 10, 20 fl.
pe lunh. Atunci incepuse economia, industria O. comerciul a lua alt
sbor, ci doamne sfinte, cum plange lumea din afarl dupe sistema de
atunci, pentru-el erau bani in cars. (Baritate.)
Acestea sunt, onorath cash, motivele, can m'-au indenrmat pe
mine a vorbi la obiectul zilei de asthzi pentru retinerea tribunalului
suprem in tara, i de cumva in cuvantarea mea voiu fi vatrimat
on supArat pe cine-va, on voi fi fost prea lung, ma rog de iertare..
De alth-dath ma voiu sthpani i mai mult. Deoare-ce en articolul
de lege nu pot sa -'1 primese Bo cum '1-a trimis regimul M. Sale,
nu voiu putea ajunge ca sa-'1 primim, cum a zis al doilea domn
orator in cedinta de asthzi, chei e numai concesiune parutil. imi
pare foarte rau de domnul deputat Purariu, ca urea se fach regi-
mului concesiuni phrute. Domnilor! DWI e vorba sa facem con-
cesiune, sa o facem la vedere, nu *ea, eaci pentru mine eel putin
acesta e un Nora de ruriiine. i ag, eu zie, sa facem guvernului
M. Sale numai la vedere ci and vor fi de lipsh i cele mai
man jertfe gi sacrificii, qi sa ne rugam, ca M. Sa sh. ne &eh
noult concesiune adevarath, ca bAniprii cari sa cheltuese en privire
la acest tribunal suprem sa remand la not in tara." (Bravo! SA
triliaseal)*)

*) Din sZiarul stenografic al dietei trantilvanes, pag. 1583-1585.

www.dacoromanica.ro
 - 570 -
Vorbete Gull, iar' dupa, el is cuvantul deputatul
Popoviciu-Servian: ,Fiind timpul inaintat, domnule pree-
dinte,. eu Inca ma voiu margini numai strain la ordinea zilei. Tre-
bue mai nainte de toate sa-'mi descoper qi eu convingerea intr'aeolo,
ca doresc, ca -ul 1 din articolul de lege, aa intarit dupa-cum a
venit de sus in jos, &a se retrimita spre sancIionare M. Sale ces.
reg. apostolice, insa nu din acele motive cari s'au adus aci inainte,
ca hotarirea rqedintei acestui tribunal de Cara s'ar limit de dreptul
maiestatic. Nu, pentru -c& dupa parerea mea hotarirea aceasta nu
este nici-decum drept maiestatic, pentru aeeea, pentru-ch insuci re-
gimul M. Sale '1-a facut obiect de desbatere dud ni-'1-a trimis in
jos spre desbatere. Nu e i pentru aceea, pentru-ch nu vad argu-
ments aduse nici in preainaltul rescript imperial cu care s'a trimis
acest articol de lege in jos. Poate sit' fie dreptul M. Sale numai
inteatata intemeiat, ineat principele Transilvaniei a avut drept a
hotari asupra recurselor supuilor sei i bleat ci supuqii au avut
drept a-'ci aterne recursele panii la persoana M. Sale.
Insh sunt alte motive domnilor, can ma indeamna a sprigini
acternerea -lui 1 spre sa.netionare, pe cari aa zicand Inca nu le-am
auzit ad. meMionate de nimenea.
tim domnilor, ca in fie-care stat de sistemul monarchic, spre
aducerea unei legi aunt de lipsa doi factori, adeca representanta
poporului qi representanta tronului. Intre acecti doi factori de legis-
laOune trebue s fie totdeauna oareci -cum o inlelegere buns, dad.
vreau sa-'ci ajunga scopul. Dace inalta cash ii esprima dorinca in
acea lege, i inaltul monarch nu e in contra, atunci de bun& seama
vine ca lege in jos.
insa domnilor, Bunt unele imprejurari, unde proieetul de lege
trebue schimbat. Ast-fel de schimbare s'a intamplat ci pang arum
ci se va intampla ci de aci incolo. Deci in casuri mai puffin impor-
tante, cred ca ar fi greqalti sand inalta cash ar insists, on perseve-
ranch', meat se face imposibila legea ce eta sub pertractare. (Oho 1 Rau I)
Ce cerem noi dela inalta persoana a M. Sale, este indreptatita.
ci M. Sa a cere dela dicta Transilvaniei. Trebue sa fie domnilor
acecti doi factori drepti unul catra altul i sa conceada unul altuia.
.i cred, ca pe cand noi coneedem M. Sale, nu facem alta nimic,
fail numai inaintam binele comun, ci in fine facem posibila sane-
cionarea legii aeesteia de care avem aca mare trebuin0.

www.dacoromanica.ro
 571

Mai departe, domnilor, trebue in scurt srt ma esprim i in

contra propunerii ce s'a &cut din partea preaonoratului damn deputat
Herberth, cat qi din partea domnului regalist Zimmermann. Eu cred
cb, aceasta propunere nu se tine nisi -deelit de ordinea zilei ri de
obiectul desbaterii de astazi. Aceasta s'ar puteh prea bine sA se
primeascA in o lege deosebitA, insl la legea care e deja Int Arita de
Maiestatea Sa nu se poate primi nici-deeum".*)
loan Aldu Ban: ninaltA cash ! Dreptul libertAtii de a vorbi
este un drept frumos, Ins dupii-cum ne invatl esperienta etatelor
inzestrate cu viata constitutionalA, intrebuintat ran aduce daunA
stricaeioasa, ci numai intrebuintat cu intelepeiune, cu combinatiunea,
cerutA de imprejurAri, poate sa fie folositor. Aceasta am voit a
premite, mai cu seams cu privire la poporul acela, care este astazi
representat prin stiinga.
Alta premisiune am se fae cu privire la asertiunea d-lui de-
putat Gull, care a zis, ca persoana M. Sale sit* se lase cu totul
afara din discutiune. Asertiunea aceasta domnilor, astazi, in sta-
diul in care se aflA constitutiunea tArii, Inca nu sta. in senatul
imperial, pe temeiul constitutiunii imperiale do. Noi insit avem
noroeire a sth in legAturA nemijlocitA cu principele domnitor. (Aca e 1)
Noi am putut A invatAm i sii esperiem din viata dietelor transilvane
ifi a dietei presente de un an ci ceva, eft mai intaiu ne intalnim cu
regimul M. Sale cu ocasiunea desbaterii asupra vre-unui proiect al
lui, 9i el apoi venim in stadiul al doilea, uncle avem a vorbi ne-
mijlocit cu insai M. Sa. Cel din urnia cas este stadiul in care
ne aflAm noi acuma, este obiectul desbaterilor de astAzi. Eu trebue
se marturisese, ea-'mi pare foarte ran, ca mai multi dintre noi nu
voese a eunoafite deosebirea intre stadiul acela in care am fost child
am &cut conclus asupra proiectului regimului qi intre acela in care
suntem acum.
A treia reflexiune vreau sA o fac asupra punctului de pur-
cedere luat de dl Dr. Ratiu, Moga, Vlassa qi Popea, care punct de
purcedere dupa pArerea mea este greit. Este gresit a pureede din
aeel punct de vedere, ca O. cum ar fi acum vorba sA transpunem
noi tribunalul judecAtorese la Viena sau ba. Nu este aceasta
intrebarea domnilor, ea se transpunem tribunalul suprem la Viena
sau ba, ci intrebarea e sii organisam, li cum sii organisiim un tri-
bunal suprem pentru Transilvania, care astAzi inch nu esista? Sa ne
*) Din ,Ziarul stenografic al dietei transllvanet, pag. 1586 1687.

www.dacoromanica.ro
 - 572 -
aducem aminte domnitor, de preainaltul rescript al M. Sale din
31 Martie 1861 de unde-'qi is inceputul epoca privitoare la intre-
barea unui tribunal suprem. Ce zice M. Sa in ace' rescript? Acolo
zice, c# pang atunci, Ong and se va organish o curte supremg
jUdecatoreascit pentru Transilvania, imputerniceqte pe regescul govern
a duce agendele acelea in mod provisoriu.
Ad nu este organisat un tribunal suprem, ba nici n'a esistat
unul ea atare pentru Transilvania, prin urmate nu putem vorbi
ael, ca at transpunem noi la Viena sau ba? Din punct de pur-
cedere .constitutional, respective purcezand din legile Transilvaniei
aduse pe calea constitutionall de legislatiunea de inainte de 1848,
curtea supreme judecAtoreasca ex lege constitutionali e astAzi in
Viena I Articolii de lege ai dietelor Transilvaniei, dupe -cum a des-
fi 1prat lucrul foarte bine domnul regalist Zimmermann, Gull qi alti
membri ai dietei, sung inteacolo, cg judicatura suprema, dui:A
legile constitutionale ale Transilvaniei, nu este in Transilvania, ci in
Viena, ineltro on -ce recurs e permis la persoana M. Sale, ba gi
Inca on -ce proces civil, al egrui substrat represinta an prel de
3000 galbeni, sau al carui substrat priveqte ereditatea siculicl. i
represinth un pret mai mare, care Inca este apelabil la Viena. Dupg
legile aduse pe cale absolutisticA, urmate piing la 1860, curtea
suprema judeegtoreasch a Transilvaniei este curtea supreml generall
asupra imperiului intreg. Ad noi ne aflam intre aceste doue estreme.
Ce este urmarea resistentei (acute in stadiul starii presente? Este
urmarea aceea domnilor, pe care o putem prinde cu mana, eg on
trebue al se respecteze din partea regimului legile Transilvaniei ci
hog sa se rehabiliteze administrarea justitiei dui:A articolii dietali
urmati inainte de 1848, on sl deving in vigoare legile aduse sub
regimul absolutistic in privinta aceasta, on in fine, sA se vada
domnitorul silit a octroit insuci o curte supreml judecAtoreasel.
intreb eu acum, on una, on alta, fi-va oare favoritoare pentru
poporul ce se represintl in stfinga? Nici-decum! Articolii dietali
cari privese acest obiect nu recunose alta decat sistema de trei
natiuni qi patru confesiuni, i aceasta sta din punct de vedere con-
stitutional pang atunci, Ong' ce nu se vor schimbh legile acelea
iarrqi pe cale constitutionalg. Ne voind noi aceasta, atunci ar
urmit, sau revigorarea legilor aduse cu putere definitive la anal 1850
ci 1852, urmate pentru organisarea tribunalului suprem, sau in-
fiintarea unuia ea atare pe calea octrogrii, pentru imperiul intreg,

www.dacoromanica.ro
 - 573 -
quia quartum non datur cu privire la organisarea tribunalului
suprem.
Premitand acestea, vin acum la obiect in special.
Si eu . am fost domnilor unul dintre aceia, cari an votat atunci
tend s'a facut votarea nominala pentru resedinta in Transilvania. Spi-
ritul conducator pentru mine, preeum presupun eu, a fost si pentru
altii, si mai mult a fost acela, care obicinueste a juelt rol principal
acolo, unde curge un fel de negotiatiune pe calea legislatiunii intre
representanta poporului si coroana, eu privire la legea ce sta din
mai multi paragrafi. Eu inca atunci mi-am declarat parerea, a
putut vedelt fie-care, eu care am avut norocire a converse despre
obiectul acesta, ce convingere am avut eu despre aceea and am
zis, ca intrebarea unde sa fie resedinta tribunalului suprem este o
intrebare subordonata, iar' nu vitals pentru Transilvania. Intre-
barea poate fi vitals numai pentru aceia, cari an sa ajungh cu aceasta
care-va scopuri politice, ceea-ce lima despre poporul representat
prin stanga nu se poate presupune. Intrebare vitals pentru mine
a fost numai aceea, ea la organisarea tribunalului suprem, in ce
priveste persoanele, nu s'a fost luat nici un fel de respect din
partea inaltului regim la sistema politica nationals a Transil-
vaniei, reinoita numai in anul treent prin inarticularea si a na-
tiunii romane. Acolo nu s'a fost dat garanth, ca posturile acestui
tribunal suprem an sa se dee numai la Transilvaneni, cu respect la
patru natiuni si vase confesiuni. Aceasta a fost tinta mea, spre a
carei ajungere am conlucrat mijlocit prin votarea fit'euta la . 1 si
care tints, multamita M. Sale, arum s'a 9i ajuns, dovada -ul 3 in-
tarit deja de coroana dupe -cum '1 -am modificat noi insine, ceea-ce
pe natiunea romans mai aproape deck pe on -care alta din tars
trebue sit o multameasca, ci care . mai on seams noi, natia romans,
trebue stt-'1 tinem strans in mans, pentru-ca este -ul cel dintaiu
unde a intrat si natia romans in sistema politica-nationals a Tran-
silvaniei, ca participants la beneficiile tariff: La nime nu poate sit-'i
zaca la suflet mai mult pastrarea 9i retinerea acestui articol de lege
decat poporului care e representat in stanga, pentru-ca opositiunea
indreptata inteo directiune ca aceea, incat A poata rupe firul ne-
gocierii intro dial si coroana in privinta obiectului zilei, numai
noui poate sa ne fie daunoasa, eaci status quo, care ar remanea
intr'un cas ca acela neatins, poate fi on -carei altei natii a Transil-
vaniei folositor, numai pentru poporul roman nu. Opositiunea care

www.dacoromanica.ro
 - 574 -
se aratA fn stanga, ameninta a face precaria, ba putem zice pro-
babiliter imposibila sanctionarea acestui articol de lege, pentru-ch
intrebarea este astazi singura aceea, primim noi articolul acesta de
lege sae nu ? Tertium non, datur. Dach s'ar hotari cum-va prin
majoritatea dietei neprimirea acestui articol de lege, ceea-ce ar fi
foarte de compAtimit, urmarea este sigura, este caderea articolului
in fantana in intreg cuprinsul seu, si respective caderea -lui 3 din
acest articol de lege, care pentru intaia-oars face schimbare in
sistema Transilvaniei politica-nationals de trei natiuni $i patru con-
fesiuni, cu ocasiunea trebilor din launtrul tArii.
SA vedem acum foloasele practice, al vedem autonomia tarii,
adusa inainte drept motiv din partea unor domni din stanga in
contra primirii articolului de lege. Despre autonomia tarii ar trebui
sa tac, caci aceasta e desbatuta din toata partea de acei domni,
cari au vorbit pentru primirea articolului de lege, $i e documentata
en atatea argumente, incat nu e de lipsa sti, mai adaog si eu din
parte-'mi ceva la aceea. Numai atata vreau sh aduc inainte, ca eu
nu pricep ee legatura afla domnii aceia intre autonomia tarii si re-
sedinta tribunalului suprem judecatorese. Autonomia thrii nu se
garanteaza nici-deeum prin locul tribunalului suprem, ci prin puterea
legislatorie, eserciata prin dicta proprie, prin separarea agendelor
intre dieth $i puterea esecutiva. De puterea esecutivh se tin agen-
dele tribunalului suprem, fie acela in Viena on in Transilvania. Nu
are intrebarea aceasta nici o influinth si nici o ponderositate. In-
teresele partidelor amintite de dl Axente, departarea lor dela tri-
bunalul suprem, cred eh pentru barbati de specialitate sunt motiv
care merits cea mai putina considerare. Tribunalul suprem nu are de
a da Tagsatzunguri. Nu are sa trateze, sa confereze cu partidele,
ei are sa judece din acte, tinandu-se strict de cuprinsul lor. Nu an
partidele nici o cause se mearga la Viena, mai eu seama partidele
pentru cari sa vad a vorbi unii domni din stanga. Interesul partidelor
este, ca judechtoriul suprem sh fie cat se poate mai departe de aetori $i
de incti, pentru-ci asa poate sa fie mai aparat si de influintarea lor,
si atunci justitia pe care o doresc partidele este mai asiguratA.
S'a mai zis, cA un fel de concesiune am puteh se pretindem si
noi in privinta resedintei tribunalului suprem transilvan, pentru-ca
ni-am dat din mans dreptul de alegere. Aceasta nu sat, cA dreptul
de alegere ar fi folositor pentru noi, si eh am dat ceva folositor din
maul pe seama regimului. Nu sta asa lucrul, domnilor. Dreptul

www.dacoromanica.ro
 675

de alegere pentru amploiatii de justitie in secolul al 19-lea pentru

Transilvania, precum poate pentru toate popoarele civilisate, zic
pentru toate popoarele, cari iubesc o justitie dreapta ci independentA,
prin care sa se garanteze inaintarea binelui public, siguranta de
persoanA i avere, inaintarea creditului public, este o calamitate,
un mallum, o sarcinA de care a ne scutura cu un ceas mai in grab&
este datorinta noastrA. Noi voim a asigurh independenta justitiei.
Justitia e chematA sa stee deasupra on -carei partide, fie aceea na-
tionala, confesionalA, on alt-fel, dupA-cum in aceasta unica privinla
prea bine a observat dl deputat Herberth. Ori-ce tribunal, dar' in
deosebi eel suprem, ar fi sa fie ca preotul sfintit, manutinator al
sfintei scripturi in administrarea justitiei.
On acestea din parte-'mi incheihnd vorbirea qi facand Ina
data atentit pe preaonorata stanga la urmArile amintite de mine,
cari probabiliter vor urmh din o resistenta fata on preainaltul re-
script imphratese prin care insai M. Sa vorbete cu dicta terii,
recomand Inaltei case primirea acestui articol eonfirmat de M. Sa,
in tot cuprinsul sea". (Bravo! din centru.) *)
Mai vorbete Moga, raspunzAud lui Than Aldulian,
apoi V. L. Po751 i raportorul. In urma desbaterea se de-
clara incheiata, i dieta cu majoritate de voturi primete
propunerea comisiunii, declarandu-se pentru paragraful mo-
difi cat.
Sedinta se Incheie.
.yedinia CIV.
Tinuta. in 23 Septemvrie. Sa continua discutia asupra
legii despre infiintarea tribunalului suprem transilvan. Pre-
sidentul pune tntrebarea, dace, cad sub desbatere noun toti
paragrafii articolului de lege modificat, on numai paragrafii
modificati ? Vorbesc la obiect Zimmermann, episcopul Fo-
garassy, Filtsch, Dr. Teutsch, unii pentru o parere, altii
pentru alta, In urina ia cuvantul loan Pufcariu csi con-
stata, ca legea intreaga nu poate fi supusa discutiunii
parlamentare, ci numai modificarile facute din parte prea-
Inalta. Rosenfeld propune sa se ia in desbatere intregul
articol de lege, din paragraf In paragraf. Zimmermann pro-
) Cf. a Gas. Trans." 1864, nuralrul 82 vi Ziarul stenografic al dietei
trattsilvanet, pag. 1687-1688.

www.dacoromanica.ro
 - 576 -
pune desfacerea justitiei de tetra administratiune. Bu-
dacker cere ca propunerea s fie trecuta la comisiunea
pentru organisarea justitiei inferioare.
Dicta acceptand propunerea lui Pufcariu, voteaza, en
bloc toti paragrafii legii, fait discutie, i primete propu-
nerea facuta din partea lui Budacker, ca propunerea lui
Zimmermann sa, treaca la comisiunea pentru organisarea ju-
stitiei inferioare. Articolul de lege se voteaza apoi i In
a treia cetire. edinta. se Incheie.

Representa-Vune in chestia serviciului

militar.
.,sedinta CV.
Tinuta In 24 Septemvrie. Thiemann interpeleaza. In
chestia unor acte de cari are trebuinta comisiunea pentru
a opta propositie regeascA, ear' Obert In chestia -ilor 10,
12 si 13, ramai nediscutati din legea electorala. Se da
concediu pe dou6 saptamani lui Tim. Cifiariu. Se pre-
senteaza mai multe petitiuni, Intre cari i a comunelor Orlat,
Jina, Vetem Ilii Racovita, pentru a li-se da In proprietate
muntii pe cari fi folosesc mai bine de o suta de ani.
Nicolae Poj5ea propune alegerea unei comisiuni speciale
pentru studiarea acestei afaceri. Romanii aunt pentru pro-
punere. Salii contra. La votare propunerea cade i pe-
titiunea trece la comisiunea petitionarA.
Urmeaza raportul comisiunii lncredintate cu studiarea
propunerei lui Obert referitoare- la reducerea timpului de
serviciu in armala. Comisiunea propune representatiune
catch, M. Sa. Raportorul Obert motiveaza pe larg propu-
nerea, apoi ceteqte proiectul de representatiune, care e
urmatoriul, dup6, traducerea romans de atunci :
,,Maiestate ces. reg. apostolicli Doamne preagratioase 1 Cu al-
1

tisima sanctionare a articolului de lege XXI. din anul 1847 privitor

la modul asendirii 9i la capitulatiunea recrutilor, precum 9i a instruc-
tiunii respective, totodata sublternutA, dui:A o lung5, 91 de9artg actep-
tare s'a fost delilturat in fine acea nefericita procedurA repng-
Mitoare, atat legilor patriotice, cat li cerintelor umanita ii, duph
care junii meniti spre intregirea oastei sa prindeau cu violence, ea

www.dacoromanica.ro
 - 577 -
smulgeau din sinul familiilor for si sl asentau pentru serviciul militar
pentru toata viata lor.
Prin aceasta s'a &cut cu putinta intregirea regimentelor tran-
silvane, mult timp amfinatfi, si se regulh intr'un mod care corespondea,
atilt recerintelor %erii, eat si privintelor celor lfimurite si pfitrunse
de respectul demnitatii umane a timpurilor moderne, de -ci nu pe
deplin, kcal intr'o parte foarte insemnfitoare.
Conform Willi constitutionale de atunci, acel articol de lege
rfimase anume Intr'un respect sub gradal recerintelor sapientiei de
stat sfinfitoase, lfisAnd adee . neatinsit positiunea privilegiatfi a no-
bilimei ce era deobligath numai la insurectiune, nu insa si la ser-
viciul militar stabil, ci deelarfi numai poporatiunea ignobilA de in-
datorata spre Implinirea sarcinei militare.
Numai deslantuirea cunoscutelor evenimente, cari $i asupra pa-
triei noastre Iii manifestarl reactiunea neinvingibila, aduse la va-
loare idea egalitfitii tuturor ceatenilor Inaintea legii, si gloriosului
regim a! M. Tale ii fu reservatfi sarcina de a realish principiul acesta
al dreptatii, prin estinderea obligamentului de serviciu militar asupra
tuturor cetAtenilor, fare distinctiune de nastere, de positiune in via%
si de clase sociale.
Binefacerea care resultfi din aeeasta marinimoash determinatiune
a M. Tale, poporatiunea marelui principat Transilvania o intimpinfi
cu bucurie 1i cu gratitudine. In comuna obligativitate spre purtarea
armelor din partea tuturor cetfitenilor ea vede o legfiturfi, care
unecte durabil si strfins diversele regate gi OH reunite sub putintele
sceptru al M. Tale, nu numai intro sine, ci si cu patria cea mare si
comuna.
Pe chid deci dorinta de a ye& o partialA modifieare a legii
pentru intregirea oastei din 18 Septemvrie 1858 se arata si in
mediul credincioasei si principelui sen spre tot sacrificiul apleeatei
poporatiuni a Transilvaniei, apoi motivul acestei doriate zace
numai in antipatia cfitrfi determinatiuni singuratice, si nici-deeum in
aeeea, ca doarl nu ar aprecia prineipiile cele mari ale acestei legi
comune, pureese din basa invariabita a sanctiunii pragmatice, ce
conditioneaza unitatea imperiului.
Preacredinciocii sup* representanti ai marelui principat Tran-
silvania, adunati in dicta, Inca in preaumilita for adresa din 21
August 1863 au accentuat cu eel mai profund respect faptul, ca
poporatiunea transilvanfi cu dor asteaptl o regulare a obligamentului
87

www.dacoromanica.ro
 - 678 -
militar, ce ar respectk mai bine recerintele unei economii poporale
sAnAtoase.
Dupe -ce iarAi suntem adunati spre a ne consults, despre binele
patriei, simtim boldul, ca de non BA pronuntiim aceasta dorintA, qi
tot-odatA preaumilit indigetAm mai apriat aeele determinatiuni ale
legii pentru intregirea oastei, cari cu preferintA sh par apAsAtoare
poporatiunii acestei tAri.
1. in sensul sus mentionatei instructiuni din anul 1847 contingentul
de reeruti al diverselor jurisdictiuni se repartia pe singuraticele co-
munitAti, pe cand conform preseriptelor legale de arum, la repartitiunea
contingentului de recruti sa is respect numai la cercurile de completare,
la comune insti ea atari nici-decum.
Aceasta e inse cu atata mai deplorabil, cu cat acea determi-
natiune a instractiunei din anul 1847 corespunde nu numai prea
momentuoasei positiuni ce se envine comunei in organismul statului,
ci tot-odatii e qi seutul eel mai sigur in contra orbului joe al intamplArii,
dupe care junii din cate o comuna apti de militie sA pot asentb toti
intr'un an, pecand alta, sau mai multe comunitati vecine, pot se
replan/ erutate deplin ; apoi formeazA 9i controla cea mai eficace
spre a conteni des obvenitoarele ingelAciuni, gi in fine anumit po-
sibilitatea dosirei dela asentare, ce e eu totul facilitatA.
2. In virtutea prescriptului din . 28 al legii pentra completarea
oastei, comandantii cereurilor intregitoare, sau substitutii lor, ca membri
ai respectivelor comisiuni, an se iee parte i la decisiunile asupra
dreptului de eliberare, pe cand dupe usantele legale de mai nainte,
persoanele militare activau numai la cercetarea medicalA i la asentare,
iar' decisiunea asupra dreptului de eliberare era, atribut netermurit
al oficiilor politice. Aceste din urmA diregAtorii a priori intimpinA
ineredere mai mare din partea poporului, pe cand in contra indivizilor
militari sl ridiel imputarea, cA n'ar fi familiarisati en imprejurArile
vietii cetAtenegti, cc sA reduc la titlurile de eliberare, in acel grad,
ca sA poatA enunta sentintA dreaptA.
Pe land. aceasta coneurge Inca o imprejurare apAsAtoare, cA
adecl modalitatea cea simple a conserierii recrutanzilor de mai
nainte se streformA inteo procedura complicate, care peste toatA
mAsura inmultete numArul reclamatiunilor, ce cad en greu, atat
pArtilor, cat ci diregAtoriilor.
3. Foarte apAsItor e mai departs prescriptul despre substitutiunea
in serviciul militar, citat in -ul 23 al legii pentru intregirea oastei,

www.dacoromanica.ro
 579

si anume, dispositiunea cea eu total nedreapta, conform careia are

sa se depuna taxa de eliberare mai nainte de trasul sortii si de
asentare.
Marimea taxei de eliberare, pentru cea mai mare parte a
locuitorilor Orli de sine enorma, devine cu atata mai apasatoare, on
cat prescriptul mult mai bland, cuprins in -ul 11 al instructitmei
din 1847, e profund inradacinat in no%iunile de drept ale preacre-
dincios supusei poporatiuni transilvane, caci in sensul acestuia, fie-care
recrut asentat poate presentit in locul sea alt individ apt de militie,
si in acest mod, adese eu spese putine putea reduce sareina militara,
repugnatoare poate relatiunilor personale sau aplecarilor sale, asupra
unui individ, care din libera sa determinatiune era gata a se consaerk
aeestei chemari.
4. Motivul din care, eu toata lipsa de bani a acestui mare
principat, ci acum Inca se dau eereri pentru concesiunea depunerei
de tare de eliberare, sth, mai ales in aceea, el legea pentru intregirea
oastei in dispositiunile sale despre titlurile de eliberare nu respecteaza
de ajuns indigentele unei eeonomii populare sanatoase.
In sensul acestor dispositiuni aunt adeea conditionat seutiti
de sareina militara, studentii gimnasiilor superioare $i ai seminarelor,
pe and pe alumnii ecoalelor reale superioare, ai institutelor de fo-
restierie si de agriculture mai inalte, insasi legea li eschide dela aceasta
favoare.
Acesti din urma deci nici de acel prescript al legii pentru
intregirea oastei, mai mult dead aspru, nu sa pot bucura,
duptt care cei dintai au drept de seutintii. dela serviciul militar
atunci, cand pot A doeumenteze lase eminente din toate obiectele
studiului ee li-se propane, pe cand in asemenare on acesta, legea
patriotica de mai nainte sit marginea a preserie numai documen-
tarea elasei progresive bursa, cum sa recere ci aeum in respeetul
studiului teologic.
institutiunea din anul 1847 In paragraful 14 eonditiona scutinta
de militie a singurilor fii, fad. diferinta, numai de dovedirea neaparatei
lipse spre purtarea eeonomiei rurale, sau a Intreprinderei industrials;
asemenea da drept de seutinta tuturor celoralalti fii ai unui parinte,
inch acela avea un fiu in servieiu ostasese; din contra, legea pentru
intregirea armatei in vigoare, prin dispositiunile sale elibereaza chiar
pe singurii fii numai sub certe conditiuni, adese absolut irealisabile,
si indatoreaza la purtarea armelor pe toti fiii unui parinte de familie.
87*

www.dacoromanica.ro
 - 580 -
Seaderile ce sa nasc de aici, in respectul eulturei de pamant
si al purthrii meseriilor industriale in acest mare principat, considerate
din punctul de vedere at bunasthrii poporului, precum ci al contri-
buabilitatii, trebue sa le declaram ea atat mai mari, cu cat la not
din zi in zi mai mult BA simte lipsa de mani active ci apte de lucru.
Casurile in eari, prin aplicarea farl nici o crutare a dispositiunilor
acestei legi, familii mai nainte avute au ajuns in stare cu totul
precarie, nu aunt nici-decum raritan, ci e un fapt nedisputabil, ea
crescendi schpatare a poporului salean ci urban transilvan, prin
determinatiunile acestei legi s'au accelerat esennalmente, si fara in-
cetare inch se tot potenteaza.
5. In oposinune tot asa de apropiath eu recerintele unei eco-
nomii populare sanatoase sta in fine durata capitulanunei militare,
normata de legea intregirei oastei.
In articolul XXI din anul 1847 capitulatiunea recrutilor era
fixata la opt ani, si aceasta stipula clar, ca dupa implinirea acestor
ani, soldaii ton an de a sa concedia definitiv, iara In sensul -lui 6
al legii de intregirea oastei vigente, si dupil decursul acestei capitu-
latiuni destul de lungi s indatoreaza respectivii Inca la doi ani de
reserva.
Acum firea acestei indatoriri aduce cu sine, ca numai eseeptio-
nalmente WI afla de cuviincios fundarea unui asezamant domestic,
prin incheierea unei eashtorii legale, ii aca junilor inrolati la oaste
numai dupg zece ani, adeca in etate de 30-31 ani le este cu putinta
a deveni indepedenn si a -'ci vede de cash si de economia inde-
pendenta.
Prin aceasta sh, instritineaza, nu numai vocanunei for soeiale,
dar' isi perd Ind si acea iubire de lucru $i acel spirit de intreprindere,
cari de ordinar sunt apanajul deeeniului betrbitiei, imediat urmator
celui copilarese, si de regula esereiaza influenta cea mai durabila'
asupra esistentei economies a omului. Nu putem lAsa insa neamintit,
ch perderea aceasta in modal eel mai simibil lovecte ci pe stat, chdi
debiliteaz1 puterile contribuabile, a caror intarire din respectul
starii de tot stramtorate a finantelor imperiului e atata de dorit.
Aeestea sunt, Maiestate, acele dispositiuni ale legii pentru
intregirea oastei, a caror modificare preacredineioci supusii represen-
tann, ai marelui principat Transilvania cu dor le asteapta, in in-
teresul celei mai mari crutari posibile a contribuabilitOtii ci a cresch-
mantului capacitAtii de imposiiune, atata la taxi, eat O. in ceati.

www.dacoromanica.ro
 581

Dupa-ce o reforms a legii pentru intregirea oastei, corespunzh-

toare acestor asteptari, dupii-ce anume reducerea capitulatiunii ostasilor
la masura cea mai mica posibila, nu numai nu invoalvil debilitarea,
ci din contra, e apta a contribui spre intarirea armatei, eaci redu-
candu-sa capitulatiunea, junii eu mai multh bucurie vor alerga sub
glorioasele stindarde, decal pans aci, spre a-'si implini datoria catra
principe si patrie, cutezam deci preaumilit a substerne la gradurile
sacratisimului tron rugamantul nostru:
Maiestatea Ta preagratios as to 'induri a dispune, ca o lege
regulatoare a indatoririi militare, considerand Inca sg, poate recerintele
unei eeonomii populare nationale, sa se prelucre si sa se presenteze
inaltului consiliu imperial spre cuvenita pertraetare in cale consti-
tution alit.
Cu neelatita credinta si plini de ineredere, ca rugarea noastrk
preagratios va fi ascultata, stintem eu cea mai profunda veneratiune,
ai M. Voastre ces. reg. apostolice, ete. Sibiiu 17 Septemvrie 18644*)
Discutia e deschisa. Vorbete Conrad, M. Schuller,
Haupt, Fried. Schneider, Fabini, Gavriil Mann, in urma
dieta voteaza representatiunea ca bass pentru discutia pe
articole. edinta st incheie.

.ye din/a C VI.

Tinuta in 27 Septemvrie. SA tnainteazA unele petitiuni,
presidentul da unele rAspunsuri, G. Manu face propunere
pentru tergerea darii pentru cap i reducerea darilor directe,
In urma se Intro in ordinea de zi. Titlul i introducerea
representatiunii votate in qedinta premergeloare se, primete.
La punctul 1 sa nalte discutie. Vorbete Haupt, Eitel,
Moga, Dr. Teutsch, Baronul Bedeus, Ioan Balomiri, Gaetan,
C. Schmidt, Pusicariu. Discutia s Intrerupe. edinta se
incheie.

.,Tedin /a C VII.
Tinuta, in 30 Septemvrie. Se inainteaza petitiuni i sti
cetete hartia comisarului regesc despre sanctionarea arti-
colului de lege privitor la sanctionarea li publicarea in viitor
a legilor transilvane.
*) Din Tel. Rom.c, 1864 numarul 83.

www.dacoromanica.ro
 - 682 -
SA Intra apoi In ordinea de zi. Obert recomandA
spre votare punctul prim din representatiunea cunoscutA.
Sa voteaza alinea prima a punctului, cu un adaos facut
de Dr. Teutsch, ear' asupra alineei a doua sa discuta
mai departe. Vorbete Haupt, Obert, primindu-se alinea,
cu adaosul lui Haupt. La punctul 3 din representaliune
Haupt face trei propuneri, dintre cari una se primete. Incolo
toate punctele din representatiune se voteazA en bloc, la
propunerea lui Rannicher, ImpreunA cu pasagele de Incheiere.
edinta sA tncheie.
.Yedinia C VIII.
TinutA In 1 Octomvrie. Fogarassy i Wittstock cer
concediu. Sa da. La ordinea zilei se pun -ii 10, 12 i 13
rams i nediscutati din legea electoralA. Vorbete Obert,
Koronka, Nicolae P0ea, Than PuFariu, Moga, Barz,tiu,
Than Balomiri, Negrutiu, Zimmermann, Gaetan, la -ul 10,
ear' In urmA disc* sA declara Incheiata .90ti sedinta se ridica,
.yedinia CIX.
TinutA In 3 Octomvrie. Se InainteazA mai multe peti-
tiuni. Presidentul Invith membrii dietei pe orele 9 i jumatate
din ziva urmAtoare la Intrunire In sala de edinte, pentru
a merge In corpore la comisarul dietal i apoi la bisericA,
fiind ziva onomasticA a domnitorului.
InterpeleazA Herberth i Moga, acest din urmA In
chestia Intarzierii sanctionArii articolului de lege despre egala
lndreptatire a limbilor, apoi sA continua discutia Intrerupta
In edinta trecuta. Sa aleg oratori generali Ales. Bohafiel
i Plecker. Vorbete IntAiu.
Ales. Bohafiel: Inalt presidiu AO fi foarte smut in vor-
1

birea mea, pentru-ca atatea s'au adus pe larg in contra -lui 10,
incat eu din parte-mi pe Tanga cea mai mare opintire nu a0 putelt,
n'a9i mai 9ti adaoge ceva spre sprijinirea paragrafului aka precum
se aflii in proiectul comisiunii. In contra Inca ai mai putek aduce
foarte putin. Ins, Bunt mai multe declaratiuni facute din partea
domnului parinte regalist Koronka, cari nu le pot nici decat trece
eu tacerea, ca nu cumva mane poi-mane sa se foloseasca cu acelea
in contra noastra ca argument, zieandu-ne: qui tacet consentire videtur.

www.dacoromanica.ro
 - 683 -
A9a d-sa a adus in vorbire lungs 9i 9tientifiek intealtele, el noi
voim a contopi natiunea maghiarl 9i seeuie inteana, end e vorba
de impartirea representantei, dell' acelea done natiuni aunt surori
gemene. A doua a zis, el dupl legea presentl nu e destul de bine
representata aristocratia maghiarl, care a conlucrat totdeauna mai
mult spre aplrarea patriei, qi care mai numai singurl a apArat patria
cu Sleuii, pentru-ch Sa9ii faceau bani, ear' Romlnii produceau bu-
cate. Zice el aristocratia inteatata a conlucrat la apararea patriei,
inclt mai nu a mai rAmas, precum aratA parochiile cele multe de-
carte. Mai incolo poftecte, ca toate ora9ele, cari pang la 1848 au
avut doi representanti, sl-'i aibl 9i de aci inainte, Ind. cari cu atata
consecinta logicl se leagl de trecut, uncle e vorba despre Hateg li
Hunedoara, pe acestea le lash' afara din consecintl 9i for nu le cere
representantl. Ce se tine de contopirea pe care o am vrea noi, de
aceasta nu e vorbl. Oki noi de9i cunoaltem el sunt surori aceste
natiuni, 9tim Irish el nu sunt una, farl natiunea maghiarl e dupa
un proverb al Slcuilor fiica natiunii sleue9ti. Aceasta o zice cu-
noscutul proverb sAeuese, eunoseut in toatl Slcuimea, el adeel SA-
cuii au flout pe Unguri.
Ce se tine, el. nu e din destul representatl aristoeratia ma-
ghiarl, eu din parte-mi sunt de acea convingere, el aristoeratia ma-
ghiarii din Transilvania e a9a representatA, precum e representata
9i ceealaltl parte a natiunei maghiare, 9i in care proportiune e re-
presentatl 9i natiunea romans, care locue9te prin comitate, dimpreunl
eu aristocratia maghiarl. Si en nu aflu nici o deosebire antra in-
teresele aristocratiei 9i ale popoiului, cad la noi se aflit aristocratia
aleasa de popor prin domeniuri mari foarte putinl, caci ea e con-
topith intre cetlteni.
Ce se tine mai incolo,. el aristoeratia a aparat patria aceasta,
ci cu deosebire aristocratia maghiarl, aceasta nu sti nici decat,
pentru-el preeum 9tim, inainte de a deveni Transilvania sub casa
domnitoare a Austriei, se apArk patria mai mult prin banderii, la
cari trebuiau eomitatele dupa multimea poporatiunii sl eontribue,
iar' nu dupl ,numarul aristocratiei maghiare. Si cum-oh an luat
parte tocmai in so masurl Romlnii ca ci Maghiarii la apararea
patriei aratl, ca in cele mai multe comitate sunt tot atatea, ba in
uncle inch,' mai multe familii romane nobilitate pentru apArarea pa-
triei dead maghiare. Ce se tine de deprtarea unor tinuturi de
Unguri, eu nu prea cunose tinuturi in eari tend -va sA fi fost Ma-

www.dacoromanica.ro
 - 584 -
ghiari si mai la urma as se fi cclonisat prin Romani. Ci din contra.,
stiu mai multe tinuturi romanesti, cari s'au contopit in Maghiari.
Asa in mijloeul Secuilor e un sat astazi maghiar Olahfahi, si opidul
Bereczk, cari inainte eu 400 de ani au fost eomune eurat romitne.
Dar' in districtibus Olahorum din Hunedoara Bunt si mai multe sate
maghiare, earl dovedesc, a Romanii s'au prapadit varsandu-'ci san-
gele intru apararea patriei. Ce se tine de parochiile deserte, eu nu
recunose, a locuitorii acelora ar fi sangerat in apararea patriei, ci
acele parochii deserte vin inca de sub principii nationali, de atunci,
cand mai multe protopopiate romane erau supuse de-adreptul super-
intendentului reformat. Atunci s'au format parochiile acelea, earl
cat ui -a capatat otirk de esercitiu mai liber religia romans, indata
au ramas deserte parochiile, facandu-si Romanii biserica de eonfe
siunea for si alegandu-si preoti de limba si nationalitatea lor.
Ce se tine de meritele nobililor unguri in apararea constitutiei,
be dau drept, Ins ad s'a implinit zicala romans, a tine imparte
parte -'$i face. Pentru aceea, nu a-'si dori si nu sunt _de aceea con-
vingere, ea aristoeratici sail dam not un Extrawurst, preeum a zis
dl Puscariu (flaritate); fare sa fie representata si aristocratia intro
ceialalti locuitori ai patriei, dupe proportiunea ce 'i-se eade. Ce sa
tine mai Incolo de aplicarea principiilor pe can le-a zis domnul
regalist Koronka, ea adeca sa se deie Inca /a o parte din seaunele
sacuiesti o representanta mai mare, eu combinand legea aceasta,
adeca dispositiunea -lui 10 cu datele statistice, am venit la acea
convingere, ea seaunele sacuiesti, in proportiunea numarului, luand
deputatii oraselor ea deputatii scaunelor, sunt destul de bine repre-
sentate, luand afara scaunul Udvarhely, care e mai asa de rau
representat in diets ca si distrietul Nasiludului, si pentru aceea aunt
de parere, ca. scaunului Udvarhely 'i-se mai cade si trebue dat inca
un deputat. Mai Ineolo Bunt de convingere, ea intro orase, Turda,
luand numitrul poporului si diversele interese, e mai rau representata
decat alto cetati, si ca dara Turda inert poate vent dupii Cluj, Sibiiu,
Brasov, in numarul Mediasului, Bistritei, Sighisoarei, etc. si Turdei
inel 'i-se mai poate da un deputat. Afla insa domnilor, ea intro
toate jurisdictiunile distrietul Nasiludului e eel mai rail representat,
pentru-el acolo nu are Idol un oras representanta deosebita, awl, ca
pe dad in distrietul vecin al Bistritei 18.000 de locuitori aunt re-
presentati prin patru deputati, doi din partea orasului Bistrita, doi
din district, pe atunci in distrietul Niisaudului 50.000 locuitori Bunt

www.dacoromanica.ro
 585

representati prin doi deputati. Ma, atilt din punetul acesta de vedere,
eta qi din punet de vedere, ca opidul Rodna e un opid din cele mai
insemnate in Transilvania, eeea-ce i de principii nationali s'a recu-
noscut 9i din care punet de vedere 'I-a fost incorporat regele Mateiu
la anul 1472 cu Bistrita: ut iisdem juribus Privilegiis et immuni-
tatibus gaudeant eives Rodnenses, quibus Gives civitatis Bistriciensis".
Drept ca Mateiu s'a inqelat in convingerea qi speranta sa, pentru-cA
zau, aceia n'au fost prin magistratul Bistritei asemenea tratati, fart):
au fost supugi aqa, ineitt clack' nu era un popor cam de munte, venea
ci el la stare jobAgeascaa. (PledeazA in restul vorbirii pentru trecerea
intro comunele cu deputati proprii a urmatoarelor comune romfineqti:
NasAudul, Rodna, Satulung, Salictea qi Mercurda.)
Presidentul: Domnul deputat Alex. Bohatiel face propunere,
ea Satulung, SAliqte, NAsAud, Rodna i. Mercurea sa capete ate un
deputat propriu ".
Alex. Bohafiel: Antru atata, ca pArtinese propunerea dlui
deputat Balomiri cu privire la NAsaud qi Rodna, a dlui deputat
Popea cu privire la Satulung gi SAliqte, a domnului regalist Koronka
eu privire la Turda 9i Udvarhely, qi numai cu privire la Mercurea
fac propunere independents ". *)
Vorbete apoi Plecker pentru primirea neschimbata a
proiectului guvernului, ear' Moga, ca raportor al majoritatii
din comisiune, pentru paragraful comisiunei, care se voteazd.
SA primete propunerea, ca Blajul s6, aiba deputat
propriu. Paragrafii 12 i 13 din legea electorala sa voteaza
fara discutie. Asemenea alinea a doua din -ul 21 qi -ul 23,
ramai in suspens. Barzyiu propune apoi un paragraf final
de urmatorul cuprins : Aceasta lege va infra in activitate
din ziva in care se va publica in dicta". Propunerea e
primita. inainte de a so face cetirea a treia a acestui articol
de lege, s ordoneaza aranjarea paragrafilor In ordine po-
trivita. Sedinta at fncheie.
y5yedinia CX.
Tinuta in 6 Octomvrie. SA ceteqte hartia comisarului
dietal referitoare la sanction area articolului de lege despre
modalitatea trimiterii deputatilor la senatul imperial. Dieta
*) Din sZiarul stenografic al dietei transilvanec, pag. 1690-1692.

www.dacoromanica.ro
 - 586 -
asculta vestea In picioare. Se face votare pentru un post
de notar, In locul demisionatului Wittstock. Urmeaza cetirea
a treia a legii electorale. Sa Inainteaza pang la -ul 23,
facandu-sa mid modificari stilare. edinta se Incheie.
.yedinta CXI.
TinutA In 7 Octomvrie. Conte le Nemef cere concediu.
Se da. Presidentul comunica resultatul alegerii din edinta
trecuta. Notar al dietei a fost ales Conrad. SA continua
cetirea legii electorale, care In fine sa declara votatA i In
cetirea a treia. Se cetete de nou representatiunea In chestia
reducerii anilor de serviciu la militie, care asemenea sa
voteaza In a treia cetire. La Intrebarea lui Elie Vlassa, ca
de ce nu sa da raspuns la interpelatia deputatului Dr. Joan
Ratiu In chestia comunelor Eva-mica, Feldru, Nepos si
Rebrioara din districtul Nasaudului contra comunelor Tad,
Pintic i Mettersdorf, presidentul raspunde ca n'a sosit Inca
raspunsul dela guvern. Nicolae Popea inainteaza o petitiune
a comunei Vama-Buzaului, in causa urbariala. Ordinea de
zi fiind eshauriata, gedinta sa. Incheie.
.yedinla CXII.
Tinuta in 11 Octomvrie. Sa pune la ordinea zilei ale-
gerea deputatilor pentru senatul imperial dela Viena. Dieta
alege in locul sectiunilor 3 fA 6 (Ungurii ,4 i Sacuii absenti)
pe urmatorii : Groisz, V. L. Popp, I. Aldulian, Reichenstein,
C. Schmidt i 7 oth. Sectiunea 7 i 8 a ales pe Dr. Teutsch,
Ldszley, baron Friedenfels, Filtsch, Baritiu i Pufcariu.
Sectiunea 1 pe Moga, Ales. Bohatiel, G. Manu i Butean.
Sectiunea 4 pe Obert, Zimmermann i Zrauschenfels. Sec-
tiunea 2 pe Bran de Lemenyi, Nicolae Po.pea, Ioan Popasu
i Dimit. Moldovan, ear' sectiunea 5 pe Schuler-Libloy,
Gull i Binder. Se proclama alei toti 26.
Sa cetete hartia comisarului dietal referitoare la sane-
tionarea articolului de lege despre modificarea -lui 75 din
regulamentul provisor al dietei. Sa ordoneaza publicarea.
Sa cetete r6,spunsul guvernului la interpelarea lui
Maager, ear' Moga roaga presidiul sa puna la ordinea zilei
propunerile lui Dr. Ratiu c4i consotii in chestia palunilor

www.dacoromanica.ro
 587 .--

0 a padurilor i In chestia ereditAtii sacuiWi. edinta a

tncheie.
Propuneri, budgete, petitiuni.
,,Sedinta CXIII.
Tinuta. in 13 Octomvrie. Se cetete representatiunea
artrA M. Sa i comitiva catra comisarul dietal In chestia
sanctionArii articolului de lege despre convocarea i corn-
punerea dietei. (Legea electorala.) Se voteaza. Petitiunea
comunelor Budila, Nien i Marco', pentru a fi incorporate
la Sane le, se preda comisiunii pentru noua impArtire a terii.
Maager face propunere pentru crearea fondului terii. Bu-
dacker interpeleaza in chestia fondului pentru desarcinarea
pamAntului.
Se pune la ordinea zilei propunerea lui Gavriil Manu
pentru modificarea sistemului de dare. Propunatorul cere,
ca propunerea a treadt la comisiunea financiara, cu In-
drumarea sa, villa cu proiect de resolutiune In 4 zile, fiind-ca
nu sa, poate t1 ceasul In care vine telegrama, despre amA,-
narea dietei". Se primelste, insa comisiunei sa dA, termin
de opt zile.
Obert I0 motiveaza acum propunerea in chestia F,Icoa-
lelor agronomice i industriale. Vorbete Rannicher ,si pro-
pune, ca Obert, care a studiat chestia, s compunh un pro-
iect de lege i sa,-1 inainteze dietei. Mai vorbesc Rosen-
feld, Budacker, Gaetan, Thiemann i Gull, in urrna se pri-
meste propunerea lui Rannicher.
Se cetete raportul comisiunii financiare despre pro-
iectul de lege referitor la stabilirea budgetului pentru fon-
dul de concurenid transilvan pe periodul financiar dela 1
Noemvrie 1863 pans la finea lui Decemvrie 1864, cii apoi
separat pe anul 1865.
Raportorul Schuler-Libloy face motivarea. Recomanda
spre primire intaiu propunerea urmatoare :
inalta aka se binevoiasca : 1. preliminariul pe periodul fi-
nanciar 1863/4, statittor din 14 luni, a-'1 incuviintit intru tot cuprinsul
seu si proiectul de lege ce BO: inainte a-'1 accepts nestriimutat,
en ac,ei trei articoli, si ail substerne spre aprobarea pregnala
cu acea declarare, CA s'a esaminat tot -odatA 9i preliminariul

www.dacoromanica.ro
 ---- 588

pe anul 1865, la care s'au esprimat dorintzle, aqteptarile gi provo-

cArile, en stop de a sa realise, incA pe anul 1865; 2. preliminariul
pe periodul financiar 1865 al revede, 9i propunerile fAcute la rubri-
eile singuratice a le supune decisiuniia.
Propunerea se primete fara discutie. in consecenta
se primete i proiectul de lege, in textuarea urmatoare :

Articol de lege
privitor la stabilirea fondului transilvan de concurentd al prii
pentru periodul financiar din 1 Noemvrie 1863 'Sand in ultima
Decemvrie 1864.
I. Spre a aduce in viitor anul prmA acum administrativ in con -
sonan$ eu anul solar, sit estinde duranta anului administrativ 1864
pe 14 luni, va se zick pe periodul dela 1 Noemvrie 1863 parka la
31 Decemvrie 1864.
II. Spesele totale ale fondului Aril pentru periodul sus mentionat
sit aplacideaa. In suma de 219.411 fl. V. a.
III. Spre acoperirea partii din suma de 151.031 fl. a speselor
totale, care nu se poate acoperi din venitele proprii ale fondului
tArii, preliminate cu 68.380 fl. sa va escrie gi scoate pe periodul
financiar 1864 un arune de 4112 er. pe fie -care florin al darilor
directs impArAte9ti, eseeptionAndu-se adaosurile estraordinare.
Dieta intra apoi in desbaterea specials a budgetului
pe anul 1865. La titlul 1 al speselor comisiunea finan-
ciara propune o reducere de aproape patru mii fiorini (la
titlul esactoratul provincial). Se primete.
Sedinta se incheie.
.yedinta CXIV.
Tinuta in 14 Octomvrie. Conrad interpeleaza in chestia
neactivitatii comisiunii petitionare. Se continua discutia
asupra budgetului pe anul 1865.
Titlul 2 (4ensiuni) se voteaza cu tinerea in vedere
a unei observari facute de Rannicher, titlul 3 (spese
pentru ingrijirea bolnavilor i a smintitilor"), titlul 4
(ajutoare la mezemintele sanitare"), titlul 5 (incorte-
larea gendarmeriei") i titlul 6 (incortelarea militiei"), se
voteaza fara discutie.

www.dacoromanica.ro
 - 689 -
La titlul 7 (recrutare") George Barifiu face intre-
bare, dacA din banii plAtiti pentru cei indatorati se Intre In
armata Infra ceva qi In, fondul terii ? PrimeF,ste raspuns
negativ. Titlul 8 (spese de prejunctura) i titlul 9 (spese
pentru transportarea vagabunzilor) se voteaza fara desbatere.
La titlul 10 (cladiri pe uscat ,Fsi pe apa) discutie. Vorbete
Binder, Moga, Budacker, Friedenfels, Barz,tizi, metropolitul
,Sutufiu, Obert, Rosenfeld, Gaetan d Schuler-Libloy, iar'
theta voteaza titlul, cu intregirea propusa de Obert. Se
cetete titlul 11 (premii pentru starpirea fiarelor rapitoare").
Thiemann propune, ca premiile sa, fie urcate. edinta se
In cheie.
.,Sedinia CXV.
Tinuta in 17 Octomvrie. Se inainteaz6 mai multe
petitiuni, apoi A continua discutia asupra budgetului pe
anul 1865. Titlul 11 se voteaza, primindu-se propunerea
lui Thiemann. Titlul 12 (contributiuni") titlul 13 Fisi

(spese diverse") se voteaza fara discutie. Suma totala a

cheltuelilor (trebuintelor) terii s5, stabileFft In 175,528 ft.
val. aust. Se voteaza apoi titlul 1 (venite din realitAti")
i. titlul 2 (interese dup6, capitale active") dela acoperirea
trebuintelor, F,;i in urma se voteaza, fait discutie, cu privire
la budgetul anului 1865, urmatoriul

Articol de lege
1. Spesele totale ale fondului de concuren0 al .clrii pe anul
1865 sA aplacideaza in suma de 175.528 fl. v. aust.
2. Spre acoperirea partii in suma de 37.259 1 a speselor
totale, care nu sit poate acoperi din venitele proprii ale fondului
Ittrii, preliminate cu 138.869 fl., sA va escrie si scoate pe anul 1865
arunc de 5 cr. pe fie-care florin al contributiunei directe impAratesti,
eseepOonandu-se adaosul estraordinar.
edinta cu aceasta se incheie.
.,S'edinia CXVI:
Tinuta In 19 Octomvrie. Se ceteFte de nou articolul
de lege votat in edinta trecuta gi se primete kti In a treia
cetire. Urmeaza la ordinea zilei preliminariul (budgetul)

www.dacoromanica.ro
 690

pentru fona'ul de deseircinare a panzdntului in marele prin -

ci pat Transilvania, pe peri oa'ul financiar 1864, adecet dela
z Noemvrie 1863 pant la finea lui Decemvri e 1864, ass
cum s' a stabili 1 acela in urma consulteirilor comisiunii dietale.
Vorbete raportorul Klein, representantul guvernului
Lazaru, Thiemann, Herberth, M. Schuller, Birthler, Bu-
dacker, ear' in urma
Dimitrie Moga : inaltl. diet/ ! Mat din vorbirile prin ante-
vorbitori inainte aduse, cat si din operatul comisiunei este a BA vedea,
el suma aceea care are de a o plAti tara pentru rAscumpArarea urba-
rialitatilor a crescut la o surm/ asa de mare, bleat Zara noastra cea
shracA nu e in stare a o purth mai incolo. S'au adus inainte prin
antevorbitorul mai deaproape, domnul deputat Budacker, mai multe
mijloace prin cari suma aceasta sa teme ca s'ar ridica la o stung,
atilt de mare, inclt dui:4 4 fl. v. a. de dare directs va veni un adaos
de 1 fl. 50 cr. v. a. Eu mai am domnilor a mai adaoga tines o
stare imprejur, care dupl a mea plrere va avea o influentl tot atata
de mare la ridicarea adaosului acestuia, preeum au acelea pe eari
Ie -a adus dl deputat Budacker inainte, Starea aceasta imprejur este,
el atilt la judecAtoriile de instanta prima, cat si la judecAtoriile
apelative, tsi poate si la judecatoria supreml, sit' aft un numar, a 'Esi
putel zice de mai multe mu de procese, earl deeizandu-se in favorul
obligatilor, va avea tara sit poarte si spesele acestea. Nu voiu cu
acestea sa zic, ca doarl rescumpararea plmantului, care stA astazi
sub proms, nu ar veni a A pl'ati din mijloacele Orli, ci vreau nnmai
a aduce inainte, el suma de rascumplrare 9i prin starea imprejur
aceasta sit va ridica. S'a zis, el patenta urbariall, prin care s'a hotarit
desdaunarea plmantului, a causat in tars, aceasta o greutate nespusl.
Socotese, el dupii cele aduse inainte de antevorbitori nu este de lips/
sl mai adaog ci eu ceva. Totuci trebue sa, repetese ci eu area stare
imprejur, care a adus Ora la aceasta tristA stare, si aceasta este,
ca deoparte pamtintul s'a pretuit in cele mai multe pArti peste pretul
seu, ear' de aka parte, nu pretul datorintelor pe eari le-au facut
odor indreptatiti colonii s'a luat de dreaptl mAsurl la rlscumpararea
datorintelor. Acestea au fost acele don/ stari imprejur, cari dupl
a mea piirere an ridicat suma la o sums atilt de mare. Insl domnilor,
dupl-ce atilt din partea regimului, cat si din partea t Arii, des' nu
prin representatiunea Orli, dar' prin masurile cele primite de guvern
inainte de a convoca representatiunea, in privinta asigurArii sumei

www.dacoromanica.ro
 - 591 -
care vine pentru desdaunarea ptunantalui s'au pus acei pasi, cari Bunt
legali pentru asigurarea sumei acesteia, nu pot sA.-'mi ridic glasul
pentru aceea, ea in masurile ce s'au luat pentru desdaunarea Oman-
tului sa se filch' ceva schimbari. Aceasta si de s'a faeut ran, este
lueru fAcut, si ca recut nu se poate eonsidera de nefacut. Am auzit
mai en seams din gura unui deputat, care de multe-ori a repetit
ca este insArcinat en controla din partea finantei la desdaunarea
pamantului, ca trei mijloace aft' d-sa prin cari s'ar putea, pe viitor
ineatva micsorb, suma aceasta de desdaunare a pamintului. Doua
din aceste mijloace le-a adus inainte, insa unul '1-a retacut. Unul a
zis ca ar fi revisiunea patentei, altul a zis ca ar fi o mai strinsA
controlA pentru intrebuintareit fondului de despAgubire la lucrurile
desdaunArii. Al treilea mijloe nu '1 -am auzit. (Voei: Nici nu '1 -a
spus. Sit ni-'1 spunit Sit auzim.) Dar' ar fi Inca un moment, care
ar putea, ajuta, la greutatea aceasta mare a farii, care a rasunat din
toate gurile can an vorbit astAzi, si de ar rasuna din gura intreg
poporului transilvAnean, tare m'asi bucura. insii din parte-'mi, duph-ce
sterile dimprejur stan precum stau, nu socotese ca ar putea fi nici
unul din acelea mijloace pe can le-a adus dl representant al regi-
mului inainte, dar' nisi alta ce poate a gAndit d-sa. Eu socotesc,
ca revisiunea patentei, precum si o mai stratum controla a lucrurilor
desdaunArii, sent niste lueruri despre cari visa putem, dar' a le
infiinta nu mai este cu putinta.
Asadara ne ramane numai mijlocul pe care '1-a propus comi-
siunea dietalA insareinatA cu prelucrarea proiectului acestuia, mijlocul,
ca pe temeiul referintelor celoralalte provintii, cari Bunt ajutate din
mijloacele imperiului, sA fie ajutatA, si Transilvania, care este Inca
cu mult mai saraca ca acelea. Din acest punt de vedere imi iau
indrasneala a recomanda inaltei case operatul comitetului, on adaosul
pe care '1-a adus inainte $i dl Budacker, ca Transilvania nu e in
stare a plati dui:4i un florin spre scopul acesta mai mult dealt 50 cr.
S'a dovedit ad domnilor, atilt prin operatul comisiunei, cat si prin
vorbirile pAnA arum in privinta aceasta %inute in Bala aceasta, ca
si acum, cAnd Inca mai este ceva unsoare in pAmAntal nostru, eea
mai mare parte a poporului nu este in stare a-'si plati darea care
zace pe el astazi. Spre dovada stArii acesteia imprejur s'au adus
inainte esee,utiunile militare, earl din zi in zi se marese si can din
zi in zi apasa poporul Transilvaniei, Intr'o masura nesuferibila. Din
acest punct de vedere imi iau indrasneala a apAra si eu operatul

www.dacoromanica.ro
 692

comisiunei". (In restul vorbirii declare oratorul, el des' nu consimte

eu representantul regimului in aceea, ca operatul sk se dee 111(1111d
comisiunei pentru a face indreptarile de cifre, ii aproba pArerea
el se afta greseli in operatul comisiunei, dar' crede, ea greselile
acestea nu in comisiune, ci in dietl an sl fie indreptate. *)
Mai vorbelte de nou Thiemann, apoi Friedenfels gi
Lazaru, In unnA disculia sa Intrerupe i ediata sa Incheie.
Wain/a CX VII.
Tinuta In 20 Octomvrie. Dupe autenticarea procesului
verbal al edin-Oi premergatoare i presentarea unei petiOuni
prin Ioan Pucariu a comunei Sohodol, de a 'i-se regula
hotarul cu. comuna vecing Ranov, sa continua discu0a
intrerupta in ultima edin.ca.
Budacker combate propunerea facuta de a sa da ra-
portul indarat comisiunei spre indreptare, fiind-ca prin
aceasta s'ar face numai risipa de timp. Vorbete apoi
Joan Pufcarizz: Doman le presedinte I Importanta obiectului
care ne stl la ordinea zilei a provocat in sedinta de eri mai multi
oratori, ea se esamineze, searmene $i delueideze obiectul din toate
prtrtile, si aceasta an ra'cut-o cu toatA dreptatea, pentra-cA sarcina
cea grozavA care apasa aceasta tarn cu vre-o 80 milioane de fiorini,
face pe representatiunea acestei OA a BA gandi, nu numai asupra
causelor odor primare si secundare ale acestui ran, ci a se gandi
ea seriositate si la mijloacele cari sl impedece rAul acesta. Multe
cause s'au adus inainte din partea mai multor membri ai dietei, cari
fac sarcina aceasta spArietoare. Unii an pus vina pe patenta urba-
riala, altii pun vina pe instructiunea pentru esecutarea desArcinArii
pamintului, adeel a determinatiunilor earl privese directiunea pentru
desrtreinarea pRmantului. Altii pun iarlsi vina pe materialul, sau asa
zicand pe mijloacele ajntAtoare, earl an servit acestei autoritati in
tare spre a-'qi duce luerurile sale in deplinire. Eu domnilor nu vreau
sl pun vina, nisi pe una nici pe alta, gi nici pe a treia, ci ered ci
coned bucuros, el toate trei an eontribuit la resultatul ce -'l avem.
Dar' domnilor, dael avem se relevitm o canal mai mare dintre
toate causele din cari s'a nrtscut sarcina aceasta neproportionatl pentru
tail, en soeotesc ea este aceea, el s'au desprtgubit indreptAtitii la
11) Din ,Ziarul stenografic al dietei transilvanet, pagina 1820-1821.

www.dacoromanica.ro
 - 598 ,-
aceea ce n'au fost indreptAtiti si la ce au fost indreptiltiti nu s'au
despagubit.
Domnilor I Dacit vom cluth la obiectul desgreinarii vom ail,
ca in tare noastrA au fost douA categorii de obiecte de acestea, adeert
douA categorii de jobAgime, jobaginaea colonicala si jobAgimea alo-
dialA. AdecA an fost jobagi ci curialicti. PAmantul pe care au fost
jobagi a fost proprietatea statului, a coroanei. Coroana a acezat
pe aeela tarani, can se poarte greutatile publice si sa &ea prestatiuni
domnilor pgmantesti, va sA zicA, firestagunile au lost proprietatea
domnilor pAmantesti, iar' nu phmantul, si totusi vedem, ca pamantul
pe care au fost asezati curialicti a lost proprietatea domnilor pA-
mAntesti, iar' munca a lost proprietatea curialictilor, $i totusi in loc
BA se despAgubeasel pamantul, vedem ca aei sA despabeste munca,
proprietatea taranului. Va se zicrt, obiectul desAreinArii este chiar
tutors, pentru-dt dad' se despagubeau jobagii dupa prestatiuni, des-
pAgubirea era en mult mai mica, si curialictii dacA se despAgubiau
numai pentru pamant, atunci iarasi era. si rescumpararea acestora eu
mult mai midi, iar' nu, dupit-cum s'a intamplat, ca s'au despAgubit
curialistii pentru rate o ells* eu un peter de pamant on 400-800 1
Aci zace rrtul domnilor, caci nu s'a luat din capul locului respect
la basa despAgubirei, ci s'a intors de a indarAtul. Aceasta face
domnilor, a capitalul pentra despagubire s'a suit la 80 milioane in
Cara noastra, fora ca sA se fi desrobit si curialistii. i inert de s'ar fi
ispravit cu 80 milioane. Dar' nu s'a isprAvit en atAta, pentru-cA
acestea 80 milioane pretind interese de 4 milioane, ci alto 4 milioane
pe tot anul pentru amortisarea acestui colos. Aceasta la olaltA face
8 milioane pe an. Mad not nu suntem in stare se platim 3 milioane,
socotese el cu add mai putin vom fi in stare oft platim 8 milioane.
i in punctul acesta In adevar ca consimt cu dl Herberth, care a
zis, ca not bucuros platim, dar' apoi ce vor face copiii nostri nu
stim, mai vartos dup5.-ce aceste 80 milioane, Oa la nepoti $i stet-
nepoti inch vor avea nepotii ci strInepotii lor.
Acum oft vedem ci resultatul acestei gigantice operatiuni. Va
zice cineva el s'a Vters jobagia, ca s'a eliberat plmantul, ea arum
toti sunt cetAteni liberi cu proprietAti libere. Toate acestea nu be
arm asa dupA-cum s'a sperat. Pentra-ca domnilor, desi s'a slobozit
jobagiul, dandu-i-se vre-o sate -va jughre de pamAnt, cu aceste jugAre
esistenta lui nu numai nu s'a ucurat, ci s'a fAcut inch imposibila
prin multe alte masuri, pentru-cA fostul jobagiu, aeum ea cetatan
liber, cu 4-5 jugare de pamant nu poate ea trhiaseA.
88

www.dacoromanica.ro
 594

Eu am fficut esperienta domnilor, a jobagiul, ca sa poata

purth greuthtile publice e silit in 3-4 ani 61-'0 vanda gi pamantul
acela putin ce-'l are la jidovi. inainte de 1848 era usor sa traiasch
en 4-5 jugare, chci avea phduri si pasuni pe mana lui, puteh
Linea vite si slugi eu cari iii luera siesi i domnului phmantesc. Astazi
insa vedem ca padurile, pasunile gi regaliile din cari ar trebui sh
se sustina comunele aunt mai toate in manile domnilor phman-
testi, iar' pentru fostii coloni sh arunea vre-o cate-va tufe, de cari
nu sh poate folosi nici pentru trebuintele de phsune, nici de lemnarit.
Am zis, a s'au sters zilele de lueru. insa duph-ce s'au luat comu-
nitiitilor phdurile, vedem ca thranul trebue sit fach la down cate
10-20 zile pentru-ca sh poata caphta lemnele trebuincioase, vedem
ca trebue sh fach eke 10-20 zile, ca sa poata chprita ceva plisune,
ha am vh'zut, ea numai pentru-ca sa poata matins la moara domneaseit
Inca trebue sh faca vre-o 5-6 zile de Meru. Mai face apoi 2-3
zile judelui, 2-3 zile solghbirAului, 2 3 zile notarului, 2-3 zile
popii, 2-3 zile daschlului, 2-3 zile pazitorului, mai face 2-3 zile
la jidovi, ca sa capete bani sh-'si poata plat' darea, face deci zile
peste zile, face earhsi opt zile in saptamanA. (Ilaritate. Asa e I)
Asa-dara vedem domnilor, ca in fapth zilele si jobagimea nu
aunt sterse. Nu s'au flout ingrijiri, ca data s'a sters jobagimea,
proprietatea ettstigath pentru fostii jobagi sit fie durabilh, ca din
jobagi sh se fach', adevarati cethteni liberi, cari sa sustina statul.
Am vazut in tar& vecine, ca inch s'a sters jobagimea. Dar' dach.
s'a sters, s'a dat tot-de-odata porunch stransi, eh in 30 de ani nu
e slabod thranului sh-'si alieneze mosia. La noi insa nu-'l ()presto
nimica ca stt 'si-o vanda toath.' in 3-4 ani, si e silit sh 'ci -o vanda,
chei de altmintrelea nu-'si poate plat' darile. i asa-darh ce am
cistigat noi cu cele 80 milioane? Nimic. Atata, eh thranul mane poi-
mane a ramas farl movie, a mamas proletar, on de nou servul fostilor
proprietari, ci mane poi-mtme vom vedeit toate mosiile in manile ji-
dovilor si a proprietarilor color mar', can vor fi, gi cu cele 80 mi-
lioane, si cu mociile jobilgesti. (Bravo.)
Ari puteh aduce esemple. Nu vreau insa sit vi ingreunez cu
esemple, fiindch esempla aunt odiosa, insa cunosc mai multe locuri,
uncle mai toath mosia, care s'a rhscumplirat odata, se Lai iarhsi in
mana domnului pamantese. Asa-darh domnilor, vedem a nu numai
greutatea de 80 milioane ne apash pe noi, ci ne apasa $i celelalte
consecinte, urmate din neluarea mhsurilor preventive euvenite,

www.dacoromanica.ro
 - 696 -
pentru-ca sa &eh* pe fostii jobagi cetAteni liberi, sA-'i facA apti de-a
plAti, sh-'i &ea putinciosi de-a se sustinea in proprietatea lor.
Sa vedem acum ce mijloace s'au propus, ea sareina aceasta a
desiireinhrii prtmantului peste tot sA se usureze i sA se poata plAti ?
Domnul deputat Thiemann a propus ca mijloace revisiunea patentei,
revisiunea instructiunilor si o strensA controlare la ducerea in deplinire
a desAreinArii.
Domnilor I propunerea despre revisiunea patentei la prima
DAIL
vedere s'ar Ora cea mai salutary gi ducAtoare la stop, ea insA e
foarte seducatoare, cad omul ar gandi, el eine stie ce bunatali ar
urmit din o asemenea revisiune. De aceea, revisiunea patentei, eel
putin in punctul desprtgubirii, eu nu o asi recomanda, penirta-ca
revidandu-se patenta in punctul acesta, s'ar face iarAsi numai
pe contul oamenilor sAraci, pe al fostilor jobagi, ad nu a-'i
puteit sa faci alta, decal ea jobagiului srt-'i dai phmant mai putin,
pentru-ca domnul pAmantese Inca sA capete mai putinA despAgubire.
Aeeea, ca sa se mai micsoreze cheia despAgubirii, astAzi nu mai
e eu putintA, pentru-ca s'au dat odatA obligatiunile afarrt si a le
mai lull, indArrtt nu se poate. Revisiunea patentei deci numai e eu
putinta, ci daca vrem ca totusi sA o revidam, atunci srt o revidam
aeolo unde e de lipsa, ca eel putin capitalul de 80 milioane BA se
faeA productiv, adecii, ca fostilor jobagi sA li se mAsure foloase cat
de maxi, ce li-se cuvine din patenta urbarialA. Dar' in punctul
despligubirii o revisiune nu a-'si recomanda.
Revisiunea instructiunii poate sl se faca, pentru-ca e un lueru
formal, dar' din reyisiunea instructiunii jar* putin folos va esi.
Mare ponderositate pun eu pe o controll mai stransA. SA se controleze
domnilor ce se despAgubeste. Sa nu se despagubeasel toate riturile,
sari nu aduc niei un folos, Cu eke 20 fl. de jugAr. Asa-darl a
treia propunere a domnului Thiemann, ca sA se introduett o controls
strata* o sprijinese din toate puterile si o recomand.
Comitetul a mai recomandat eine Reichsunterstatzung. Da,
domnilor, bine a facut comitetul, pentru-ca not in adevar nu suntem
in stare a plat' mai mult de 50 cr., decum sA plAtim 711/2 cr. Si
capitalul inel tot ereste, eAei ndatoria e ea riiaa. Mai incolo domnilor,
eomitetul recomandA se cerem aetele pe basa ertrora s'a &cut pa-
tenta urbarialrt, pe basa ertrora s'a &cut instructiunea, ci pe basa
eArora s'au fit'eut toate operatiunile de despagubire. Da, domnilor,
BA le ceremx gi numai atunci se va Welt aduce la capttt Intrebarea,
38*

www.dacoromanica.ro
 596 --,

a oare este cu putintA o revisiune a patentei si a instructiunilor

on nu ? Toate acestea si alte mijloace aduse inainte, atttt de co-
mitet, cat $i de mai multi stimati membri, se unese insa in punctul
acela, ea in urma totusi BA platim (Bravo !). De aceea domnilor,
sand ne gandim la mijloacele pentru usurarea sareinei acesteia, in
linia prim& ne gandim la aceea, ca pe loeuitorii ardeleni sa -'i punem
in stare de a putek plati. SA facem capitalul acesta de 80 milioane
productiv, ea BA se poatA, plati mane poi-mane terii indArAt prin fo-
loasele ce trebue sa le aducA locuitorilor terii. Si aceasta so va
putek face numai asa, data foloasele pe earl le (la patenta urbariala
fostilor coloni le vom demasurk in o marime care face plAtirea po-
sibila. Daett vom face, ca judecAtoriile si organele administrative la
regularea posesiunilor urbariale, la comasatiune, la segregarea pA-
durilor si a pasunilor, s se ingrijeasea, ca teranii sa-'i capete po-
sesiunile can le dieteazl patenta. DacA vom griji, ca din zileri sa nu
se face turialicti, si din curialisti sa nu se face famuli conventionali,
$i (lack' vom face representatiune catrii. M. Sa. Dar' trebue sa re-
comandAm ci aceea inaltului guvern, ca sa aiba de grip, ea foloa-
sele cari aunt promise prin patenta urbarialA fostilor coloni pentru
un prat Mat de mare, Fsa se realiseze si sa se duce in desAvarsire.
Eu insa in privinta aceasta nu fac nisi o propunere formals.
Viu arum la propunerea dlui baron Friedenfels, ca adeca ope-
ratul acesta sa se dee comisiunii indarat, pe 24 ore, pentra-ca titlul
5 sit se lee la revisiune, fiind-el representantul regimului a aflat, ea
cifrele depuse acolo nu ar fi adevarate, ci acelea sa suie cu mult
mai sus. Eu, domnilor, socotese, A chemarea noastrA nu e de a
statua cifrele pentru despAgubirea fostilor domni pAmantesti. Aceasta
este treaba direetiunei pentru desareinarea phmitntului. Problema
noastrA domnilor, este intrebarea, cA dAm noi cei 711/2 cr. on nu?
Pentru-cA, toate cifrele acestea, aduse parte de regim in proiectul seu,
parte de comitet, Bunt tot numai aproximative, $i se aseutese acolo,
cA din eifre iese repartitiunea de 711/2 cr. dupe un florin. Apoi
eh ce va face directiunea pentru despagubirea terii cu cei 711/2 cr.
e treaba ei. Regimul a cerut 711 /2 cr. si noi daca am putea, sa-'i
cram toti, bine, iar' dael nu, sAii dam mai putin, dar' mai mult so-
cotese a nu este parlamentar, cad fie-care representantA a poporului
trebue sA se adopereze ca sa seadA eft poate pretensiunile regimului,
dar' nu sA le suie (Bravo!). Preliminariul terii eu mi-'l inehipuese
tocmai ass., ca preliminariul unei comune. Noi ne-am adunat aici

www.dacoromanica.ro
 597

chiar cum sl adunA intr'un sat bAtritnii satului 9i nu au bani. BA-

tranii satului Iii aleg jude si ii zie ass,: to ai sa porti toate chel-
tuelile satului 9i la sfar9itul anului dai socoteala. Jude le zice:
bine, sa-'mi dali numai bani. Oamenii zie: n'avem bani, dar' sa
facem aruneriturA pe sat. Ei acum sa socotese, cam ee cheltueli pot
Emit peste an: la notar 100 fl. la dascid 100 fl. colea alta sutA, etc.
BA facem deci o aruncatura pentru acoperirea speselor preliminate
cu 1000 IL 1$i a9a se socotese cat se vine pe fie-care membru din
comunA, ca sa iase miia afarA. Acum alth intrebare este, ca ajungese
judele eu miia aceasta on nu? Dna judele e econom bun, poate
ca mai pAstreaza ceva qi aceasta o depune in lada satului. lush
poate sa vina o intamplare neprevAzutA, aka inch judele nu se ajunge
cu miia preliminatA qi e silit sa mai punA vre-o doua sate din pung4
sa. La sfarsiitul anului, ctind i9i (IA socoteala zice: eats, miia pe
care mi-'ati dat -'o am cheltuitio, 9i am mai dat ineA doul sute
pentru asta si asta din punga mea. Dati-'mi indArAt aceste 200 fl.
Comuna acum ce face? In preliminariul anului viitor bagA si
cele 200 fl. eu can u este datoare judelui. Toemai a9a stAm 9i noi.
Regimul cere 711 /2 cr. Noi acestia dAm, si data nu se va
ajunge eu ei, apoi negregit va veni, on en un Nachtragsbudget, on
deficitul 11 va baga in budgetul anului viitor. Dar' ea noi sa dAm
mai mult decal cere regimul, socotese cA nu este problema dietei.
Noi, domnilor, ne multAmim cu cifrele cari ni-s'au dat din partea
regimului. Ii dAm deci 711 /2 cr. it rugam insl tot-odatA, sa mij-
loceasca, ca din ace9ti 711/2 cr. sa se arunee pe tarA numai 50 cr.
ear' ceialalti 211/2 se mijloceash BA se plateaseh din vistieria statului.
Fiind ca darea operatului la eomisiune indArat n'ar Ewa alai
urmare, dealt ca noi se dAm regimului mai mult decat cere, ceea -ce,
cum am zis, nu este problema noastra, alaturandu-ml laugh ope-
ratul conaisiunii, it recomand inaltei case spre primire" (Bravo !) *)
Mai vorbete baronul Friedenfels i Gavriil Mann,
care propune trecerea la desbaterea specials, apoi is cu-
vantul
Axente Severn : Mult onorate dle pregedintel OnoratA ease 1
Impresiunea ce s'a Pa'cut asupra mea, precum 9i asupra tuturor
membrilor 9i auditorilor acestei case, cetind 9i asculand operatul
eomisiunei dietale pentru desAreinarea pAmantului, a fost Cu atata
*) Din sZiarul stenografic al dietei transilvaned, pag. 1825 -1827.

www.dacoromanica.ro
 - 598 -
mai dureroash, cu cat eu am fost 9i sunt qi panh acuma de alts
idee 91 de alte principii. Dach s'ar fi tratat obiectul acesta pe calea
sa, adech pe cale constitutionalh din capul loeului, atunci eu poate
eh a9i fi propns, ca in be sh plateasch Cara proprietarilor de pamant
desphgubirea sau desdaunarea pentru serviciile jobage9ti, sa plateasch
domnii phmtmte9ti oamenilor slujbele pe can le-au facut pentru dansii,
pentru-ch a eere 91 a luh despagubire pentru serviciile jobagesti n'au
fost nici data indreptigiti, precum bine a arritat-o aceasta dl deputat
Pu9eariu, chei eolonicatura a fost proprietate curath a jobagilor, cum
a fost aceasta in fundul reg. la Saqi 9i la Romani. Pentru aceste
phmanturi colonicale au dat ei contributiune statului 9i imperiului,
an facut drumuri 9i au purtat mai multe poveri 9i greuthti in tarp,
gi duph drept nu erau datori a mai face 9i alte prestatiuni la domni.

Duph-ee insa timpul qi locul de a desbate treaba aceasta in

chipul acesta a trecut, 9i nu mai putem sh ne dam votul in privinta
aceasta, dupii-ce chfar i revisiunea, care se vede el ar fi avut
oare9i-cari partinitori in centru, posibil eh nu ne-ar duce la nici un
resultat, pentru-ch noi nu am mai puteh scoate obligatiunile din
manile acelora sari be au, gi chiar in casul ca le-am putea scoate,
totn9i n'am puteh sa vindem =Pe pentru cari s'an dat, pentru-ch
acestea in ziva de astAzi sa pot afla in a treia mans : en aqi don
ci doresc tare, ea suma greuthtii acesteia nespusa sa se fixeze 9i
stabileasch pe deplin odath.
Dupa operatul comisiunei dietale sent 45 on 50 de milioane,
duph socoteala dlui deputat Herberth 75 milioane, duph socoteala
fa'cuta de dl deputat Budacker 80 milioane, 9i duph socoteala dlui
Thiemann poate ea trece ci poste .100 milioane, pentru-ca cu eat eh
erueazti mai malt pamant urbarial, cu atata cre9te suma desphgubirii
mai mare, ci dach 30 miluri phtrate s'au aflat odata, ci uncle nu
s'au mai aflat inch nici pAnh,-acum, negre9it ca va trece peste 100
milioane. in fine, dorinta mea cea mai ferbinte ar fi, ca prin o con-
trolh strinsa, prin o revisiune mai esacth, nu a patentei, ci a luerh-
rilor comisiunilor, earl au fost insarcinate cu ducerea in deplinire a
deshreinArii, sa stabilim data suma aceasta, apoi duph-ce o vom fi
stabilit, sa ne silim sa o platim. Pentru mine, sau in contra mea sa
revolutioneazh totdeauna ideia de a cere ajutor dela altul gi a cer9i.
Nu pricep nici decum, cum a putut comisiunea propune, ca noi sa
cergim ajutor dela imperiul intreg. .Eu, domnilor, n'am vhzut in
etatea mea de 40 ani nici un Sas cerlind in Ardeal, foarte putini

www.dacoromanica.ro
 - 599 -
Romani qi Unguri, ci tot numai strain. Aceea ce nu face poporul
nostru, ce nu fac comitentii nostri, sa nu facem nici noi. Domnilor I
Omul care trleste cu speranta oarba de vre-un castig phrut, si care
nu sl stradueste sit castige el insusi dupe o maxima propusl si re-
cunoscuth de veehii nostri batrani, este om perdut. 'Mi-ar Orel tare
rlu, cand si noi, Ardelenii, am chdea in rolul acesta. Cand noi
facem representatiune tetra regimul M. Sale ci zicem, a nu putem
sa plAtim mai mult dead 50 cr., pe cand dl deputat Budacker aratl,
el, trebue sit platim 150 cr., and alti domni membri ai onoratei
case ne aratil, cA trebue sit plAtim 75 cr., comisiunea ne aratii el
trebue BA plAtim, 114 cr., nu pot crede, el regimul M. Sale si spri-
jinirea imperiului va fi Etat de generoasl si marinimoasl, ineat sit
plAteascl doul pArti qi noi numai una. Sunt, domnilor, mijloace de
a putea, ajuth, numai sa vrem. Dar' al vrem eu toata. taria. Poporul
nostru sa va mai lipsi vre-o cativa ani de bunetele civilisatiunei, $i
va mai schimba pantalonii earlsi on eioarecii, si cismele Cu opincile
purtate de _Bute de ani, ci va plAti. Natura plmantului Orli
noastre, pe lane). toate disputele tari si mari, e asa, ca nu produce
bueate, dacii nu-'l va bltuci picioarele vitelor, si mai cu seaml a
oilor. Eu asi putea aduce inainte mai multe esemple, ca sa dove-
dese -aceasta, rub. marginesc Inca numai la campiile Mediacului, cari
aunt uncle din ode mai fertile in Orb si cari de cand nu Bunt caleate
si bAtucite de picioarele vitelor si ale oilor nu aduc deck pe jumAtate
roduri, fall cum an adus mai nainte. Eu Inc/ am fost tot-deauna
pentru o culture rationale, 'mi-a plAcut si mie ci imi place a respects,
proprietatea fie-cui, ci a-'i lAsa dreptul sl dispuna cu ea dupl-cum
afll mai bine ci mai rationabil, inch' ce sa facem dad' nu as supune
natura plmantului nostru unei culturi aca rationale, pentru-el ph-
mantul tArii noastre cere as fie bltucit si aplisat de picioarele vitelor.
Taranfi nostri roman, unguri ci sasi, unul ca si altul, numai din
plmant au trait si vor mai trhi, dar' tram intro armonie foarte
bung. si frumoasl. Trebue ea o constatam aceasta si sa ne mirlm, el
nu trAesc cei invAtati asemenea. (Baritate.)
Asa domnilor, teranul nostru vrand nevrand, fiind restrans a
trAl numai din pAmant, va fi silit a mai tine), cate o vheutl ci
eke 2-3 lie pe langl easa sa, cum a tinat ci pruil amnia, de
vre-o miil-doult de ani, numai cat acum s'a hotArat fa'rl voia terii
a se pune jobagie peste tears intreagl, care mai nainte era numai
peste Unguri, Romani si Sasi, cari trAiau in comitate. Acuma auntem

www.dacoromanica.ro
 - 600 -
cu toSi jobagi, si insasi nobilimea, pentru-ea platim toSi milioanele
acelea multe si grele.
Asa-dark, duple pArerea mea ar fi de a s da operatul comi-
siunii indArAt, ca sl lucreze in chipul acesta si se nu mai umblam
cu tanda-manda, ei se fixitm cum se platim, pentru-el in 10-20
de ani mai putem p1Ati luck. Ear' dace vor trece 20 de ani si
poporul va ereste si se va inmulti, precum vedem a s'a inmulSit de
16 ani income, iar' rodurile si fertilitatea pAmintului nu se va mai
schimba, precum niei nu se poate sperk, atunci de bunk seams nu
vom mai putek platl. Dael cum-va nu s'ar primi propunerea mea,
sA se dee operatul indarAt la comisiune ca sA aduca un project, in
ce chip sA se despAgubeasch Sara pe sine ark, ajutorul imperiului,
pentru-el acestuia ii va veni greu a ne ajuth, eAci abia se poate
ajuta pe sine, la desbaterea specialk, imi resin dreptul a face o pro-
punere formulate in privinta aceasta. (Ilaritate.)
Asa domnilor, ea sa nu gandiSi eh ea vorbese din petrecere,
eats un plan, cum s'ar putea, ajuta tam pe sine, &lei si clack va
plAtl imperiul deocamdata, Sara tot trebue sa plateasca mai titrziu
imperiului inapoi, duple o vorba romitheascii: cu o mank dai si eu
una iai. Asa ne-am putek ajuta de esemplu, clack, s'ar esarenda
pAsunile cele mari si largi, cari chiar in interesul patentei ce ne
asupreste asa de tare si de care ne e vorba an a se impArci intro
domni si Serani, luand unii o parte si ceialalSi alta, s'ar putek dom-
nilor, nu-'mi pasa si dacA se vor supArk jobagii pe mine, s'ar putek
pune zecimit, dar' numai pe jobagi si proprietari, pentru-cA ei trag
foloasele cele mai multe. (Oho !) Ba nu oho I domnule I Am liber-
tate de vorbire si de idei. Inalta cask asculth eu hare aminte si
cu plaeere. Aga -dark nu oho! (Se auzim 1)
Dack s'ar fi milostivit domnilor dietele de inainte de 1848 si
ar fi intrebat de un mijloe, cum sk se elibereze (PIM poporul de
jobAgie, atunci ar fi dat Seranul jobagiu sq pe tot anul in 10-20
de ani bucuros pentru eliberarea sa, si ml rog de ce sA nu gandim
not la mijloacele aceasta, eari Bunt cam grele, dar' totusi due la stop
si ne mtuatuese. Nu vreau eu sl se puns povara aceasta pe ei peste
toata viata si pentru totdeauna, ci numai pant vom settph de nAeasul
si apasarea aceasta. Agemenea s'ar putek face si cu regalele. Cum
a cinstit regimul regalele pe un timp proprietariului, poate sri zia,
ca acum pe un timp vi-le iau si le dau in arandA, pentru -ca BA
plates o sutk, de milioane, suma care e puss pentru voi pe Sara. Asa

www.dacoromanica.ro
 601

s'ar puteh, intampla si cu morile qi plidurile, si eu ered, a cu mij-

loacele acestea am ajunge mai curand la stop, deck en represen-
tatiunea, di nu putem pliiti mai mult dectit 50 cr. la florin, qi cerim
ajutoriul imperiului. Pentru aceea, daca nu se va primi propunerea
mea, ca sa se dee proiectul acesta earl indArat la comitet, 12mi retin
dreptal de a-'mi face propunerile male formulate la:desbaterea speciala" .*)
Mai vorbeste raportorul Klein i representantul guver-
nului Lazaru, ear' in urma dieta decide trecerea la desbaterea
specials,.
La spesele ordinare, titlul 1 (directiunea fondului
pentru desarcinarea pamantului") sa voteaza, conform pro-
punerii comisiunii. La titlul 2, (spese pentru comisiunile
verificatoare") se nate discutie. E. Herberth intreaba, ce
lucru au aceste comisiuni verificatoare ? Representantul g,u-
vernului, Lazaru, da lamuririle necesare, E,i in cursul vor-
birii face comunicare, ca ast-fel de comisiuni sunt 7 in tare.
Herberth propune tergerea sumei preliminate. Vorbesc la
object Friedenfels, Rosenfeld, Pufeariu, C. Schmidt, Ran-
nicher, Lazaru, Mihaiu Bohafiel, in urma, eclinta sa tncheie.

sS'edinla CXVIII.
Tinuta in 21 Octomvrie. Petitia comunei Borgo-Prund
de a 'i-se da judecatorie de prima instan0 se preda comi-
siunei pentru noua impartire a tarii. SA cetete raspunsul
guvernului la interpelarea lui Dr. Joan Ra /iu in chestia
de cearta intre comunele Ilva-mica, Feldra Fi celelalte. Gu-
vernul comunial ea cearta e terminate prin resolutiune
preainalta. Se mai cetete un raspuns la o interpelatie a
lui Klein.
Se continua discutia asupra titlului 2 din preliminarul
cunoscut. Vorbeste Ioan Pufeariu, Plecker li C. Schmidt,
in urnia se voteaza soma preliminata, accepandu-se pro-
punerea lui C. Schmidt, ca in viitor numarul acestor co-
misiuni a se micoreze.
Titlul 3 (ajutor la spesele de regie ale administra-
tiunei judiciare") kii titlul 4 (sume de comput la capita-
luri") se voteaza. La titlul 5 (interese pentru cei indrep-
*) Din 3 Ziarul stenagrafic al dietei trans:loaner, pag. 1827-1829.

www.dacoromanica.ro
 - 602 -
eititi") se nate discutie. G-avriil Manu cere uncle lamuriri
cari 'i-se dau, apoi is cuvantul
Episcopal ,,Slaguna : Obiectul zilei este: interese celor in-
dreptAtiti ! Departe aunt a atach dreptul aeelora, cArora li-se euvine
despAgubire, prin urmare si cametele sumei de despAgubire. Ba
dorese, ca proprietatea, ea si cinstea si onoarea fieettrui cetatan, BA
rAmana neataeatA din nisi o parte.
Motivul vorbirii mele este, pe at moral, pe Eat si patriotic.
Imi iau libertatea a ruga atentiunea Inaltei case la un subiect, care
Inca e indreptatit la despagubirea pamantului si a dijmelor, si inch
subiectul acesta nu-'1 iau in deobste, ci numai pe o parte a patriei
noastre, si adeert pe partea aceea, care s'a numit fundus regius.
Am inteles, cl fiscul inch are o parte a despagubirilor din fundul
regesc, in unul a treia parte, in altul in doua phrti, si in altul in
una parte.
De ne vom arunch oehii in on -si-care parte a patriei noastre,
vom afia urme de munificence mari, vrednice de toata lauda, si cari
ar fi meritat inch $i monument. Munificentele acestea mari au avut
douh isvoare, unul a fost insasi legislatiunea, si alt isvor au fost
principii legali ai aeestei tAri, Legislatiunea s'a Ingrijit pentru
subsistenta preotilor din religiunile recepte, si insisi principii Orli
acesteia s'au Ingrijit pentru o mai bung subsistentA a preotilor de
religiunile recepte. Dacil vrem sA fim drepti in fata Orli, trebue se
zicem, cA pe lAnga toate munificentele legislatiunei ardelene si ale
principilor ardeleni, swat unii si dintre preotii religiunilor recepte, cari
Inca nu se pot 1A.uda eu vre-e dotatiune indestulatoare, cu eat mai
putin sh poate lauda preotimea aceea, in a carei frunte am norocire
FA stau eu.
Avand eu inaintea ochilor mei Ingrijirea loialh si patrioticA a
legislatiunei ardelene de mai nainte, avAnd en inaintea ochilor si
munificentele principilor nostri ardeleni cAtra preotimea religiunilor
recepte de atunci, Imi iau voie a ruga acum inalta case, sit' binevoeasca
a decide o rugaminte prea umilith cAtril. M. Sa, ca M. Sa sA se
Indure a dhrui pe seama preotimei de religiunile recepte crestine
interesele acelea, cari compet fiseului pentru dijmele ridicate de pe
fundul regesc. Aceste interese de despAgubire ale fiscului sA set
indure M. Sa a le dAral preatimilor, -r- den Geistlichkeiten,
reeeptelor religiuni crestine. Prin urmare, propunerea mea o am
formulat asa: Majestatea Sa BA se roage din partea dietei a se

www.dacoromanica.ro
 603

indura a dam' pe seama dotatiunei preotilor, Para deosebire de reli-

giune cresting, interesele aeelei despAgabiri, can compet fiscului, din
fundul regesc". (Bravo, din toate pArtile.)*)
Presidentul crede, a propunerea este a se presenth,
dupe irgelesul -lui 43 al regulamentului de cast. Roaga,
deci pe propunator sa o fnainteze astfel. .S'aguna: Szivesen
beleegyezem ! Raman deci sa, o Inainteze In scris. Mai
vorbete Pufcariu, Rosenfeld, Manu, Klein, In urma, titlul
sa, voteaza i edinta BA incheie.
,,Vedinia CM.
Tinuta, in 24 Octomvrie. Se comunicti prealnaltul
rescript referitor la sancionarea articolului de lege despre
infiintarea tribunalului suprem transilvan. Gaetan propune
sa, fie predat comisiunii, pentru a'l asamana cu originalul,
constatandu-'i identitatea. Rosenfeld, apoi baronul Salmen
i. Ioan PuFariu, combat propunerea. Acest din urma pro-
pune, ca legea s fie luatA cu mulOmita la cunotinta.
Gaetan fi apara propunerea. I-o afar& i Axente Severu,
theta Ins nu o primete. Ia spre tire comunicarea fa-
cuta, i esmite o deputatiune de 5 membri, In frunte cu
episcopul Saguna, pentru a preda articolul de lege comi-
sarului reg. spre aezare In archivele -terii.
Cere acum cuvantul deputatul Fabini pentru a face In
numele seu i al mai multor consofi urmAtoarea propunere:
Jatria noastra, Ardealul, precum sl stie, acum de trei secoli
se bueurA de egalitate legala in drepturile confesionale, precum mai
ca nu mai e in altA tad a Europei. La ineeput au fost patru,
iar' acum in urma actelor legislative ale acestei diete a noastre,
in virtutea articolului de lege sanctionat de M. Sa in 26 Octomvrie
1863, aunt vase biserici in tarA, cari Bunt recunoseute prin lege $i
aunt recipiate prin dreptul de stat, si carora, dupa legile patriei cele
asiguratoare de libertatea deplina a credintei si a constientei, le com-
pete intro toate egalitatea de drepturi.
Una din legile cari garanteazA egalitatea confesionalA e arti-
colul novelar 57 din 1791 despre eresterea religioasA a pruncilor
naseuti din cAsittorie mestecata, pe al ertrui temeiu pruncii urmea.zA

*) Din ,Ziarut stenografic al dietei transitvanec pag. 1862-1863.

www.dacoromanica.ro
 604

genul phrintilor, adecA, cei din genul blirhatesc ar fi sit se boteze

si sl se creascA in religiunea tatalui,_ iar' cei de genul femeese
in religiunea mamei lor, conform cu clausula : neontractibus qui-
busvis in contrarium nihil valentibusu, a adecii on -ce fel de con -
tracte, ce sunt contra acestei articol, precum sunt reversele ode
atat de cunoscute, sA nu aibA, validitate.
Prin urmare, determinatiunea acestei legi e foarte clarA. Ma-
iestatea Sa impitratui Francise in sanetionarea articolilor de lege din
1791, datatA din Viena 28 Noemvrie 1792, declarA, apriat, cA atat
M. Sa insa0 va observa, legea aceasta, cat si pe eredinciosii sei ii va
face BA o urmeze intro toate. Mai incolo, M. Sa imparatul Ferdinand I.
aproband diploma leopoldina din 4 Decemvrie 1691, (care nu cu-
noaste nici cleat teoria reverselor in casul de casatorie mestecata)
si anume, sub datul din Viena 14 Faur 1837 a binevoit a mangaia
pe marele nostru principat despre aceea, ea numai: njuxta praein-
sertum Sacrum Diploma Leopoldinum legesque ab inde diaetaliter
latas, vel in futurum ferendas", adeel, cum-ca va guverna in
conformitate en diploma leopoldinA si eu legile cari s'au la'cut mai
tarziu si se vor face si in viitor prin dietele patriei.
In urmA articolul 57 din 1791 nu s'a sters nici cand si nu
s'a schimbat prin nici o lege facutA prin diets, si totusi, ca prin
eseeptiune, se vattsmit in unele casuri singuratice legea aceasta.
Mai supiirlitoriu instt el ea la autoritAtile ces. reg. militare violarea
acestei legi e regard, fiind-cA comandele trupelor au datina de a da
licentA, de easatorie mestecata la insuretei romano-catolici cu de altil
eredinta numai aca, data ei au dat revers, ea tati pruncii de aman-
doul sexele $i-'i vor creste in religiunea romano-catolicA.
Fiind-ca suntem datori a impedeca ast-fel de violAri continue
ce Be fac asupra egalithtii legale in drepturile confesionale ale terii
noastre, si spre aceasta aunt convins cA dieta are drept, imi iau voie,
sprijinit de consoti de ai cugetelor mele, a face urmAtoarea pro-
punere :
Inalta dietit as binevoiasel a decide, sA se roage cu umilinta
M. Sa intrio preainalth representatiune, ea Maiestatea Sal fiind pa-
tronul eel mai inalt al libertAtii noastre de credintA $i constii* ee
e garantath prin dreptul de stat, precum ci al deplinei egalitati con-
fesionale esprimatA, in legile terii, se binevoiasca a demands inal-
tului ministeriu de rAsboiu si prin acesta eomandelor ces. reg. de
regimente si celoralalte eomande de trupe in a eAror compete* cade

www.dacoromanica.ro
 805

a da licentri de cAsatorie, ca la cAsAtoriile militare mestecate, din a

aror insurtitei chiar gi numai o parte se tine de tam Ardealului,
sit incete de tot ci cu toata rigorositatea de a mai cere dela acestia
reversul de a -'ci crecte toti pruneii in religiunea romano-catolicA,
revers care e in contra legilor terii iii e apasator de conqtientA.
Sibiiu, 24 Octomvrie 1864". *)
Dintre Romani au subscris propunerea Ioan Popasu,
Nicola Popea, Dr. Paul Vasiciu f;ti Ioan Hernia. tntreaga
cases a primit-o Ins cu Insufletire li cu strigari de toil
o subscriem. Sa declares primitA.
Se cetete representatiunea cat* domnitor k;i comitiva
cats comisarul regesc in chestia Inthririi articolului de lege
despre budgetul fondului de concuren /d. Sa voteaza.
SA continua discutia asupra budgetului fondului de
descircinare. Titlul 6 (interese pasive cAtra erariul statului").,
se voteaza conform propunerii facute de Dr. Teutsch, ear'
Titlul 7 (salarii de disponibilitate i pensiuni") se fterge,
conform propunerii comisiunii. edinta sA Incheie.

.,S'edinia CXX.
Tinuta in 25 Octomvrie. Sa continua discutia asupra
budgetului fondului de desarcinare.
Suma erogatiunilor sa stabilete i voteaza M suma
de 2,866.712 fl. Pentru acoperire comisiunea a scos suma
de 2,814.148 fl. cu aruncul de 711/2 cr. cu tot, prin ur-
mare, deficit 52.564 fl. Se voteaza, i cu aceasta discutia
asupra acestui obiect e terminate.
Se pane la ordinea zilei propunerea independents, a
aceleiai comisiuni, de urmatorul cuprins :
analla dietd sd binevoiascd a decide, ca este a sd face o
preaumilild representatiune, in care sd se esprime atrial fi de-
terminal aceea, di Transilvania nu e in stare nici-decum a =porta
un adaos pentru desdrcinarea fitimeintului mai mare ca de so cr.
dupes un _florin, ca Transilvania e silitd a cere incd scum ajutorul
imperizclui pentru asemnarea de anticipatiuni amdsurate, _Aril
camdtd fi fdrd reservarea rdsfildtirii, ,ci cd aceasta pretensiune o
afid de tot indreptdfitde.
1 Din P &arid stenagrafic al a'ietei transilvanec, pag. 1868-69.

www.dacoromanica.ro
 - 606 -
Se nate discutie. Rannicher consimte to principiu cu
representatiunea proiectata din partea comisiunii, dar' ar
don s6, fie amanata pentru anul viitor. Binder propune, ca
comisiunea ad-hoc sa. fie IncredintatA cu compunerea gi
motivarea representatiunii, in sensul propunerii aflatoare in
discutie. Mai face o propunere i Axente Severu, care corn-
batuta de Dr. Teutsch nu se sprijinete. A patra propunere
e a lui Budacker, ca cei 50 cr. s nu fie amintiti de loc.
Propunerea lui Rannicher e sprijinita de Friedenfels i
Thiemann, a comisiunii de Budacker, Moga i baronul
Salmen. La votare sa, primete propunerea comisiunii i a
lui Binder.
Urmeaza a doua propunere, tot a comisiunii, de cu-
prinsul. acesta :
analta diets sa binevoiascd a decide, ca in representatiune
sunt a sa esprima dorinfele indreptdlite, ca z. regimul va trimite
lard intdrziere presidiului dietei fireliminarul fondului de desdrci-
nare a pdmeintului fie and 1865 fi z866, completat cu toate
detaiurile fi specialirdrile, fi totodald 2. va subflerne dietei sire
incuviin/are un plan de amortivaliune sere scopul depurdrii capi-
talului. 3. Regimul va subfterne dietei totodatd conspecte a) despre
ariele de pamant socotile dupes jugdre, can s'au desfidgubit fi cari
mai sunt de a sa despdgubl; b) despre esecutarea fieste tot a
a'esdrcincirii fidmeintului in satele dela munte ale /aril, cu indi-
getarea tuturor iMprejureirilor, ,si c) va imficirt141 dietei toate pro-
tocoalele de consulta /iune fi actele fie a cdror basd s'a fost comy5us
patenta desire desdrcinarea plimcintului in Transilvaniag.
Discutia s amana pe edinta urmatoare, ear' edinta
sa incheie.
.Yedinia CXXI.
Tinut6, in 26 Octomvrie. Sa antra in ordinea de zi,
deschizandu-se discutia asupra propunerii cetite in eclinta
ultimo,.
Vorbete baronul Friedenfels i Gaetan, acest din urma,
pe larg, primind admoniare din partea presidentului sa, nu
impedece activitatea dietei, care numai trei edinle mai are
sa find, apoi C. Schmidt, Mateiu Nicola, Moga, i al ii.

www.dacoromanica.ro
 607

La votare se primeste propunerea comisiunii, cu unele mo-

dificari.
Urmeaza a treia propunere a comisiunii, de urmatoriul
cuprins :
,Inalta diets s& binevoiascd a mai decide, ca regimul sd fie
recercat sd facd _lard intarziere a se rebonca fondului de de-
s &rcinare a pdmdntului anticipagunea data din g-refald acelor
partide, cari n'au avut de a pretinde despligubire urbariald, in
sum& de /03,572 )7. impreund cu cametelec.
Representantul guvernului, Lazaru, afla, propunerea de
prisos, fiind-ca regimul a facut i face In privinta aceasta
aceea ce poate. (Baronul Salmen: ba nu strica daca sta ad.!)
Gaetan propune o alts, textuare a propunerei. Nicola par-
tinete propunerea, dar' schimba unele cuvinte. Baronul
Friedenfels e pentru propunerea comisiunii. Codru-Dra-
gu)san in fine e pentru respingerea propunerii. La votare
se primete neschimbata propunerea comisiunii.
In urma se cetete a patra i cea din urma propunere
a comisiunii. Suna aa, :
,Dieta sit binevoiascd a decide, c& sere motivarea pe deplin
a dorintei amintite sub A) (prima propunere) prin studiarea esacta
a actelor indicate sub 13) a) b) fi c) (a doua propunere) cum fi
spre anteconsultarea fireliminariului pe and z865 ,ci 1866, set se
aleagii Inc& acum un comitet, a ccirui convocare prin presia'entia
terii se depindd dela sosirea actelor mai sus atinsee.
Budacker primete propunerea, dar' face un adaos.
Thiemann face adaos la adaosul lui Budacker. Gaetan
pune mare prat pe propunerea lui Thiemann. Baronul
Friedenfels primete propunerea lui Budacker i propune,
ca comitetul s5, fie ales din sectiuni, and fie-care sectiune
doi membri. Moga combate propunerea lui Thiemann, nu
e Insa In contra alegerii comisiunii propuse de Budacker.
Presidentul respinge o insinuare a lui Moga, la adresa
unor membri ai dietei. Mai vorbete Gaetan, apoi Axente,
f;si In urma la votare se prime te propunerea lui Budacker
a lui Friedenfels.
F,si

Pe basa concluselor aduse, comisiunea propune acum

dietei spre primire urmatoriul

www.dacoromanica.ro
 608

Articol de lege
firivilor la slabilirea preliminariului fondului Iransilvan pentru
deseircinarea ficimcintului be anul administrativ 1861.
. 1. Cu seop de a aduce in viitor anul administrativ in con-
sonan0 ea anul solar, si spre efeetuirea trecerei in anul de comp-
tabilitate nou; se siabileste duranta anului administrativ 1864 cu
14 luni, va se zicA: din 1 Noemvrie 1863 Ong. in 31 Decemvrie 1864.
. 2. Spesele totale ale fondului pentru desAreinarea plmAntului
se stabilesc pe anul administrativ 1864 in suma de 2,866.712 fi. v. a.
. 3. Spre acoperirea partii neacoperite a speselor totale sA
escrie $i se va scoate pe anul administrativ 1864 pentru fondul de-
sArcinarii pamantului un arunc de 711/2 cr. dela fie-care florin al
contribuOunii directe, eseepOonAndu-se adaosul estraordinar.
La propunerea baronului Friedenfels proiectul de lege
se voteaza fara discu0e, in a doua s,i fn a treia cetire, iar'
ledinta se incheie.
yVedinia CXXIL
Tinuta in 27 Octomvrie. La ordinea zilei raportul
comisiunii yen: fieatoare. Raportor loan Hania. Alegerea
lui Gabor Imre, in cercul Bretcului, a lui Toth Samu, In
Cojocna, i a lui Moritz Conrad, in cercul de sus al Bra-
qovului, sa, verifies. Alegerea lui Axenle Severu asemenea.
Cu. privire la alegerea lui Egerb6nyi Mazes, In Roia-de-
munte, atacata prin protest, se propune trecerea causei la
guvernul regesc spre cercetare si decidere. Dupa-ce vorbesc
la obiect I. Balomiri, Nic. Gaetan, Moga i Hania, se
primete propunerea comisiunii verificatoare.
Presidentul comunica hartia comisariului regesc, In
care dieta e recercata se aleaga o comisiune permanents
financiara, care sa lucre cats vreme dieta va fi prorogata.
Fiind-ca dieta a adus in edin0 trecuta hotarare de
a alege o ast-fel de comisiune, dorinta comisarului reg.
se declara implinita.
Alta hartie a comisarului regesc aduce dietei la cu.-
nostinta, ca senatul imperial e convocat pe 12 Noemvrie
n. la Viena. Dieta is spre tire comunicarea.
Se pune la ordinea zilei raportul comisiunii petitio-
nare. Raportorul Schuler-Libloy spune, ca 24 petiiuni au

www.dacoromanica.ro
 - 609 -
intrat la comisiune, pe cari comisiunea le presenta dietei,
cu propunere, ce ce sa, se intAmple cu fie-care.
Prima petitie e a Romani tor din Brapv, pentru crearea
unei legi noue comunale. Comisiunea propune, ca petiti,
unea se fie predata guvernului, pentru a lua, masurile de
lipsa spre aducerea unei ast-fel de legi, a carei urgentA dieta
o recunoate. Propunerea se primete, cu adaosul facut de
loan Poj5asu, ca guvernul s is masuri grabnice pentru In-
cetarea abusurilor ce se fac in Brasov in urma defectuosi-
tatii administratiunii.
Petitiunea locuitorilor din Dobra, pentru a li-se da
partea cuvenia din fondul de furaj, la care vorbesc
Ioachim ilfunian, Codru-Draguiian, baronul Salmen, Ro-
senfeld, Gaetan i Schuler-Libloy, se decide a se preda,
guvernului spre resolvare.
Celelalte petitiuni primesc mai mult on mai putin re-
solvarea propusa, din partea comisiunii petitionare, iar' dis-
cutie se nate la rugarea comunelor granitereti Or lat, Jina,
Vetem i Racovita, In chestia muntilor luati dela ele pe
cale 'politica-administrativa.
Joachim Muraan apara, drepturile fostilor grtiniteri
i propune, ca dieta se inainteze representatiune cAtra M.
Sa, in care sit se roage domnitoriul terii se sisteze ast-fel
de esecutiuni purtate in contra comunelor granitereti. Tri-
miterea representatiunii ss fie apoi avisata, prin telegraf M.
Sale, pe calea comisariului regesc. Rosenfeld afla, ca pro-
punerea aceasta e o propunere independents, care in mod
independent ar trebul sa, fie tratata.
Murci.,sun ii retrage partea a doua din propunere,
referitor la avisarea prin telegraf, iar' la obiect mai vor-
besc baronul Friedenfels, Schuler-Libloy i Rosenfeld,
in urine fledinta se incheie.
.yedin/a CXXIII.
Tinuta. in 28 Octomvrie. Ss cetesc doua interpelari,
una inaintata, de zece membri romAni ai dietei, in chestia
alegerii de oficiali in fundul regiu, alta subscrisA de zece
membri sai ai dietei, in chestia scaderii culturii matasei in
anii 1862 i 1863. Amandoua se vor trimite presidentiei
89

www.dacoromanica.ro
 610

guverniale. 0 petiOune tntrata la presidiu se preda co-

misiunii petitionare.
Presidentul anunO, a In comisiunea financiara per-
manents an fost ale i din partea secciunilor urmatorii :
Dunca, L. V. Popp, Dr. Maior, Gaetan, Plecker, Budacker,
Klein, Brecht, Petru Hams, Trausch, Eranosz i Dr. Vasici.
Pentru sectiunea 3 i 6 va avea se aleaga dieta patru membri.
So face votarea qi majoritatea voturilor o intrunesc urma-
torii : Gabor, Schneider, Bologa Ri Than Balomiri.
Se cetete representatiunea In chestia preliminariului
fondului de desarcinare, se desbate din punct In punct, gi
se preda presidentului, ca prin o comisiune numitg, din a
sa parte sa o mai revisuiasca ()data i saii stabileasca textul
final pang, la edin0 proxima.
Se intra In fine In ordinea de zi : continuarea discu-
Oei asupra rugarii graniterilor din Orlat i celelalte trei
comune. Vorbete C. Schmidt i baronul Salmen contra
propunerii lui Muraan. Ia apoi cuvantul
Dimitrie .Moga: imi pare tare ritu, ca obiectul acesta,
care dupl.-cum s'a aratat eri, atat in centru, cat qi in stanga a
{tient sensatiune tare mare, a venit aqa tarziu la ordinea zilei, incat
dach nu am dori se deseoperim simtirile noastre, precum o cere
aceasta momentuositatea obieetului acestuia, ar trebui se zic, ea not
acum nu-'1 putem pertraeta, qi trebue se marturisese, ea imi pare
foarte ran, ea petitiunea aceasta, care Inca in 12 Septemvrie a. c.
s'a predat presidiului dietal, vine numai acum la pertractare, i vine
intr'un moment, and am avea cea mai mare lipsa de contelegere,
ci e pe aci ca contelegerea, care a adus cele mai frumoase resultate
in decursul acestor dour' sesiuni, se villa la aceea, ca sit se faca
neintelegere.
Eu, domnilor, ca acela, care am indrasnit a ma scula eri pentru
spriginirea propunerii domnului 3/1uriian, imi iau indrAsneak a ridicit
vorba din acel punct de vedere, ca al justifie spriginirea aceasta.
Domnilor I Este vorba de un obiect despre care sa zice, ca cu ri-
dicarea granitei militare s'ar fi luat pe tale politicl dela poseseri
aceea ee li-s'a dat la infiintarea granitei militare. Aceasta s'a in-
tamplat, domnilor, de imi aduc bine aminte, ea o sutA de ani inainte
de asta. Cine a tinut domnilor muntii acestia in decursul timpului
panA, a stat granipt militarrt, ne este bine cunoseut. Aceasta o do-

www.dacoromanica.ro
 - 611 -
cumenteaza posesiunea cea de o suth de ani. CA un loe, care n'a Lost
in posesiunea pretendentilor de o mita de ani, sa se dee arum pe eale
administrative, pe cale politic., sa se dee pe o cale, care noun, oa-
menilor constitutionali, ne este necunoseuta, aceasta domnilor nu este
on drept. S'a intAmplat predarea aceea pe eale politica, zice domnul
baron Salmen, gi asa dar' tot pe calea aceea trebue BA se dee in-
ched. Dar' aceasta nu stA! Este domnilor lueru firese, este eu
putinta $i se poate cugetk, ca lufindu-se muntii acestia inainte cu 100
de ani dela posesori, sa nu li-se fi dat despagubire acestora, dace
ar fi avut drept?
Ne vine inainte o plansoare, in care sa prang acei oameni, cari
au servit tArii, cari au servit imparatului, an servit lumei o mita de
ani eu sangele lor, ci aeum este vorba, ca acei oameni ea fie des-
poiati de binefacerile pe cari impAratul le-a asigurat pe seama lor
inainte cu o mita de ani, dupe -cum ziee si domnul referent al comi-
siunii. Aca-dare, domnilor, lucrul este de mare momentuositate, nu
este lucru mic, ca sa se despoaie, zie, pe oak politics, eAci aeesta
o un lucru pe care eu nu-'l pot cuprinde si nu pricep ca ar fi dupA
cum trebue sa fie. Din acest punet de vedere, domnilor, fiindeh
posesiunea actualA este pe linga aceia, earl an suplicat a sa sustinek
in posesiunea lor, dupA-ce aceia zie, ca posesiunea aceasta suet gata
a o apAra si inaintea judecAtoriilor cu toate acelea ce le va sta in
putinta, si es fiscul va fi dator a le da for documentele trebuincioase
pentru apararea posesiunilor, dupl-ce, dupe cele aduse inainte de
domnul baron Salmen si de domnul comite al natiunii sasesti Conrad
Schmidt, gi mie imi aunt cunoscute vre-o cate-va date, cari taie
afund in lucrul aeesta, caci ci eu m'am cupid, dacA nu chiar aeum,
dar' mai nainte cu lucrul aeesta, este intre acte, domnilor, o obser-
vatiune a directoratalui fiscal, care ziee, el posesiunea pretendentilor
acestora nu este aca clay doveditil, bleat cu convingere judieiara sa
poti zice, eh' ei aunt proprietarii muntilor, cei adevArati, ci eu,
cum -ca aceasta deelaratiune esistA, si ca am vazut-o cu oehii mei,
stau bun: din acest punet de vedere, domnilor, nu ar periclita re-
presentaliunea despre care e vorba drepturile acelora, cari cautA sa
eapete muntii acestia. Eu nu vreau sa se lase graniterilor muntii
acestia de tot neatacati, ci vreau numai, ea atilt pretendentilor,
cat gi posesorilor sa li-se declare calea deschish, eea in legi prescrisA,
$i sa aduea o judecatorie sententa, ca acecti munti cunt ai acestora,
si nu ai altora. Aci dori insa, eh M. Sa si pana-eAnd vor veni
89*

www.dacoromanica.ro
 612

actele pe cari le eere comisiunea ca sA Lea representatiune meri-

toriala peste lucru, sit se roage prin o representatiune facanda aeum,
ca si Ora vor yen! dietei actele acelea, sa binevoiascA. M. Sa a sista
esecutiunea comisiunii despre care an binevoit a zice unii dintre
antevorbitori, ca a dat propunere la regim pentru transpunerea
muacilor acelora. Eu socotese domnilor, ea nu vom strica nimAnui,
dad. ne vom ruga de M. Sa, ca A. se impedece pe un timp ridi-
carea starii aceleia, care a stat de 100 de ani, Inca 2, 3, 4 luni,
adeca pAna ne vom aduna laolalta si vom castigh actele trebuincioase
$i din acelea vom putea zice cu convingerea deplina rugatorilor cari
s'au intors cats inalta, diets, ea sa facem, dupe -cum a zis dl baron
Rosenfeld eri, o informatiune va principe male informato ad prin-
cipem melius informandumc. (in restul vorbirii constatA necesitatea
unei representa0uni cats M. Sa in acest In eles si se declarA pentru
propunerea lui Mura'san.)*)
Axente Severn: Ina ha diets! Dach am dorit cu vre-odata
in viata mea ca sa ma pot modera., si (lack' m'am rugat vre-odatil
la Dumnezeu ca sa puns pazA, guru mele gi usa de ingrAdire impre-
jurul buzelor mele, ca sa nu abat inima mea sere cuvinte de viclesug
si sa tAgaduese raspunsurile eele din pacate ca sa ma certe dreptul
eu mils gi Indurare, cart untul-de-lemn al pAcatosului sa nu ungl
capul men: apoi de asta-data domnilor, m'am rugat I Auzi colo! SA
vorbeste ca sb, se iee pe basa unei resolutiuni fart datul zilei,
fara datul lunei, fart subscrierea vre-unei autoritigi, fie si numai un
birAu sates, sa se iee domnilor 80 de munti, dar' nu munti, ci
alpi, adecl catene, lanturi, sire de munti, din maim unor posesori,
cari data nu i'ar fi dobandit eu alt drept, iau dobandit cu san-
gele lor, care este mai scamp decat tot aural si argintul pAmAn-
tului. SA se iee domnilor pe tale politics, adect fart nici o cale,
far& nisi o inevisiOune, fa'ra nici un juramAnt, fad. nici un document,
fad. nici o proba, fart nici o forma, numai pentru-cit Rd. 'i-a placid
lui Stan si lui Bran. Si aceasta sa se fact in secolul al XIX-lea,
sa se fact atunci, sand bine a placut lui Dumnezeu i bunului
nostru monarch sit ajungl Austria at fie constitutionalA. Aeeasta
domnilor sa se fact), in Austria, ai cArei impArati aveau stria pe em-
bleml simbolul for de mai nainte: justilia regnorum fundamentum I
Dar' sit lasam acestea, ea sa nu -'mi ziceti, eh ma las in po-
lemii. Ertati2mi sa va arAt, ce date am gasit eu despre muntii re-
*) Din ,Ziarul stenografic al dietei transavaneg, pag. 1966-1967.

www.dacoromanica.ro
 613

vindicati. Am domnilor in gazeta asa numith z. Concordia., un me-

morand in causa muntilor acestora, pe care daeh 'mi-ar ierta, bung.-
vointa d-voastra '1-asi ceti.. .
Presidentul 11 Intrerupe, rugandu-'1 sa, remand, la obiect.
Axente Severn: Bine, domnule presedinte. Eu am voit In
trei euvinte se arA,t, ea muntii acestia inainte de a ii revindica Austria
dela Moldova si Tara-romttneasert, au fost res nullius, ba unii din
ei au fost a unor boeri din Tara-romttneasca, cari an purtat proces
indelungat pentru ei. Ea am voit se arra, ca muntii acestia, pAna a
nu se decide procesele la loon! sAu urzite pentru ei, imparatul Iosif
'i-a donat, 'i-a (bruit grAniterilor roman neconditionat, si pentru
totdeauna, am vrut se zic, ea aci nu mai poate fi vorba de luarea
lor, nici pe calea politica, niei pe cea judiciara, pentru-cA a treeut
timpul de recurs, de apelatiune si alte forme prin cari ar fi BA se
canto dreptul pretendentilor. Dar' se Iasi-1m domnilor titlul muntilor,
ci clack vrem srt zicem, dupe -cum aratrt resolutiunea, eau albul acesta,
fiind-ca nu are nici o subseriere, sA zicem ea unsprezeie munti
s'ar fi mat pe la 12 Octomvrie 1813, adecA muntii aceia, cari
cad mai mult in proprietatea comunelor Brescu, Osdola, Cso-
mordan, a familiei Szentkereszti, etc. Dar' apoi mai raman 69 de
munti, despre cari la anul 1813 n'a fost nici o vorba. Acestia au
srt se iee acum in anul 1864 dupA o posesiune neintreruptit de 95
ani. Se punem insa domnilor, ca posesiunea de 95 ani, prescriptiunea
de 30 ani, si toate alte forme ale legii nu dau nici un drept, sh
zicem, ca posesorii acestor munti au fost necurmat infestati de pre-
tendenti on process, eu recurse, apelatiuni, si n'au posedat in pace
acei munti. Mi-ar plAce a sti, nu s'ar putea in alte socoti posesiunea
aceasta eel putin cum soeoteste inalta patentrt urb. din 21 Iunie
1854 prtmanturile colonieale, ziand, el tot acel Oman% care s'a
aflat piing. la anul 1848 in mane jobagiului, este proprietatea lui ?
Ba zice si mai mult, ca prtmantul alodial, care sa va puts dovedi,
ca la anul 1819 a fost in manile jobagiului si pe care de atunci 1-a
perdut si scApat din posesiune prin dreptatea si nedreptatea le-
gilor si bunrtvointa oamenilor, are drept sa-'1 cearrt indArAt dela
domnii pamttntesti. SA aibh domnilor singele ce 1-au varsat graniterii
pe campiile luptelor mai putin pret deck sudoarea jobagilor in
brazda domnilor? Nu se poate. La jobagi domnilor au rAmas pap-
nile, a ramas dreptul de prtdurit, ci grAniterilor nici adta sh nu be
ran:Lana ? Se li-se iee ci apa din gull? Daca a fost ertat preavred-

www.dacoromanica.ro
 - 614 -
nicului barbat, domnului Dr. Teutseh, in una din cedintele trecute a
sa indol, ba chiar si apostrofa tendinta barbatilor, cari au sfatuit
pe M. Sa in anul 1848, i cari dupi prirerea mea afara de doul lucruri,
adeca afa.ra de eontopirea nationalitatilor si independenta Ungariei, au fost
neste barbati bravi i barbati cari au avast bune idei ; dael a fost
ertat domnului deputat dela Sebel a zice, ca aceia can an ra'cut
patenta urbariall, care ne-a, injugat la vre-o 80-90 milioane
fiorini li mai mult, bleat nici nepotii nepotilor nostri sa nu se mai poata
plati de ele ; dacb. a avut, zic, drept dl deputat al Sebesului a zice,
eh aceia cari an facut si compass patenta urbariall an voit a face
capital politic, politisches Capital : apoi ertati-ma si pe mine dad.
voiu zice, ea comisiunea, sal barbatii cari an sfatuit pe M. Sa la re-
solutiunea aceasta aril dat i subseriere, (arata casei resolutiunea)
n'au fost politici de Inc, sau politici foarte slabi, cari in be de a
face capital, fie $i politic, vor a strica capitalul eel adevarat, pavea,
concordia si armonia ee esista de fapt intro locuitorii muntilor si
vecinii lor. Pentru aceea domnilor, sa nu Ira suparati, data vorbesc
si eer, ca as facem o representatiune, asa dupa-cum s'a propus din
partea colegului Muraan.
Dupa aeelea ee a aratat domnul regalist Zimmermann in sedinta
de eri in puterea cuthrui artieol de lege din 1791, 'mi-se pare ca
avem drept la aceasta, dos' nu numai ea avem, zic en, ci a suntem
si datori, si am fi datori domnilor, nu numai &Ind an a se lila cei
80 de munti pe tale politica, ci cand ar fi a se lull, ehiar i in
urma unei sentinte formale judecatoresti, pentru-ca si atnnci ar fi
summum jus, summa injuria. Daca sty aceasta, apoi e chemarea
noastra sa prevenim pe preabunul nostru monarch de timpuriu, ea
sa nu lase a se comite o sums de injurii, nu una. Aduceti-va
aminte domnilor, ce sgomot, ce sensatiune a ra'cut numai propunerea
deputatului Muragan, ca sit facem representatinne privitoare la
sistarea predarii muntilor la pretendenti, in acei barbati cu spirit
asezat si de temperament flegmatic, in prudentii prudentei na-
Jinni sasesti, despre cari en zic, ca personalminte nu sunt nici &cat
interesati. Daca domnilor in oameni nemediat interesati, en totul
maturi si asezati, a putut face o propunere care priveste numai la o
sistare temporary o sensatiune si un sgomot aya de mare, pe care
gazeta de aid o numeste Sturm, apoi sa ne inchipuim ce sensatiune
va face in miile de suflete carora li-se is prin aceasta panisoara din
gura, din gura copiilor. Ce ? Nu ne ajunge Ilona cu un Nepos qi

www.dacoromanica.ro
 - 615 -
Pintie, vrem sh mai facem noi insine, sh mai cream noi insine o
Bath de Vavari, Neposuri fath en atatea Pinticuri Eli Eaduri ? SA
nu fie, sa nu poath eere representanta unei thri, care ennoaste
luerul bine, si poate numai din precipitare s'ar feri de asa ceva,
prin o prea umilith representatiune, ca M. Sa sh ne fereasca de
aceasta ? Ei bine domnilor, veti zice sh facem representatiune.
Deck baronul Friedenfels ne-a zis, ca dad, am cuteza, noi a
face aceasta representatiune, ne-am preface inteun convent fran-
tuzesel (Ilaritate.) Pentra Dunmezeut Sau eh baronul Friedenfels
n'a mai auzit si nu tie ce a fost conventul, sau eh a voit sa-'$i
bath joc numai de noi. Domnilor! Mud ne-am pane si noi in posi-
tiunea in care s'a pus data conventul francez, sh nu facem repro-
sentatiune, ci sh zicem, ca noi de facto in puterea noastra de repre-
sentanti ai thrii sistAm predarea muntilor la respectivii pretendenti,
pe cari ii hothreste hartia aceasta, si ca noi ne declaram in permanenth
si nu esim de aci phnh nu va inthri regimul deeretul nostru, inch
nici atunei nu am fi convent, pentru-el hartia aceasta nu are cap,
dat si subscriere, $i nu poate sa fie respectath de cineva. Ea in-
cIreapth pa eel -ce cede chlare sh-'si caute calul, si pe acela care 'ci -a
perdut calul de o suta de ani urea sa-'l puns calare, ceea-ce nu
se poate. Politicii cei buni, sau eel puffin pe cari 'i-am cunoscut eu,
tot-deauna an aparat status quo, si hitrtia aceasta Ark subscriptiune,
fgra dat, ea sh strice status quo, ea sh lase attita oameni peritori
de foame? Dar' sh nu cugete cineva, eh mie-'mi rash sau cred, eh
va muri cineva de foame, pentru-ch eu inch din cea, mai crudA a
mea etate am auzit, si m'am convins, eh nplures satietas quam fames
perditit", adeca, mai mult pier oamenii de satui deck de foame.
Natiunea shseasch domnilor, pe cat am cetit si auzit eu, and
a venit ea aiei in Transilvania, a stat din 500.000 de suflete. Starea
ei a fost, pe eat imi este mie cunoseuth, totdeauna aca de buns,
bleat nu sa poate zice, a a flamanzit vre-odata. Nu sh poate zice,
eh n'a avut totdeauna mamliligh in cash $i ceaph pe mash. Si totusi,
uitati-vh, eh pe lAngh toath aceasta bunk' stare a schzut, ajungtuid
la 170.000 de suflete, eu toate sucursele ce a primit din afarh cu
sutele, prin feeiorii de meserii, asa numiii Armerreisender, din an in
an. Natiunea nobililor a avut si mai buna stare dead cea shsasch,
ci dach nu s'ar fi fa'cut Rom'anii Unguri, si Shcuii earhsi Unguri,
pe legea ci Dumnezeul men eh ar fi stearsh de pe fata phmantului
in Transilvania. Prin urmare, domnilor, mie nu-'mi Fish ca vor rh-

www.dacoromanica.ro
 - 616 --
manea muritori de foame oamenii aceia, ci imi pasA de reputa-
tiunea imperiului constitutional, 9i-'mi IAA mai mult de reputatiunea
nnui monarch atat de bun, in al eArui nume are sh se fael nedrep-
atirea aceasta. Unei politici bune, ce e drept, nu are slii peso de
nimeni, ci numai de trebile li seopul ei, dar' totdeauna are sail
peso mai mult de intreg cleat de parte. i in casul aeesta ski vede el
sa negligl intregul, ea sA se fact ceva pentru pArti.
Mai intorcandu-ml Inca odatA pe langA hartia aceasta, care,
dael n'ar fi timpul a9a seurt, 'rni-aqi lua voe a o frAmanta 9i a o
seArmana din cuvant in cuvant, 9i a arAta contra-zicerea in care sl
aflA ea ca sine in tole -ce ar vrea al dispunA, mA voiu provocl
gi o voiu socoti ca un act din timpul lui Traian, care, primind odatA
mai multe arAtAri li acusAri asupra crectinilor, a scris lui Liciniu,
prefectul Lidiei, 'mi-se pare, a Libel li sine auctore non nostri
tempore Bunt'.
DacA, domnilor, inainte cu 1700 de ani, cartile, doeumentele,
hrisoavele nesubscrise de cineva nu an avut nici a autoritate, nici
un crezAmant, st le dAm noi astAzi? i sii nu clidem la picioarele
M, Sale prin o representatiune preaumilita, ruga,ndu-'1, ca pAnA-ce
nu vom 01, cum 9i prin tine s'a &cut, cand 9i la tine a venit
anume resolutiunea aceasta, sA nu se mai conturbe oamenii in pacea
lor, sh ramanA !a concordia 9i frAtietatea care a asistat Oat acuma
intro locuitorii muatilor 9i vecinii lor, care e mai mare capital decal
muntii ce ar fi a se lua dela o multime, pentru-ca sh se dee unor
privilegiati. On aceasta nu gregim noi nimica, pentru-el M. Sa are
drept sA nu ne primeasel representatiunea noastrA 9i se zicA: Eu
am planurile mele pe cari nu vreau sA vi-le descoper vouha.
Aga domnilor, aceasta nu ne duce pe noi in compromisiune,
9i nici pe M. Sa nu 'I poate supArk de loc. Lucrari de acestea s'au
mai intamplat, qi cat va fink viata constitutionalA an sl se mai in-
tample. Eu zit, a luerul acesta M. Sa BA nu-'1 decidk din punt
de vedere al politicei mai inalte, ci din punet de vedere al referin-
telor noastre. i fiind M. Sa nAscut 9i crescut militar, 9i avand o
mare reputatiune in priviata aceasta, sA-'1 decide cu sabia lui Ale-
sandru qi sti zich: SA nu se dee muntii din manile militarilor mei,
pint atunci, pAnA cand aceia, cari cred ch an drept la ace9ti munti,
revindicati tot prin graniteri, nu-'9i vor ca9tiga acest drept pe tale
judecAtoreasch. PArtinese propunerea colegului MurA9an, qi vreau
ca sh, se facA o representatiune interimalA, dupil cum a zis domnul

www.dacoromanica.ro
 617

deputat Moga, ca sh' se sisteze esecutarea privitoare la predarea mun-

tilor revindicati". (Bravo !).*)
Disc utia se intrerupe, edinta se Incheie.

Inchiderea dietei.
..yedinia CXXIV.
Ultima edintA. Tinuta, In 29 Octomvrie. Se cetelte In
toate limbile terii representatiunea catra M. Sa pentru sane-
tionarea articolului de lege referitor la afacerile urbariale.
Se cetete apoi hartia comisariului regesc dietal, conte
de Crenneville, datatA din 19 Octomvrie 1864, prin care
dieta Transilvaniei vine prorogald sub durata sesiunii sena-
tului imperial, convocat pe 12 Noemvrie la Viena. Se
pune Insa dietei In vedere, ca dupe, tncheierea sesiunii se-
natului imperial dieta iji viz reineepe activitatea.
Dupe, cetirea hartiei acesteia firesidentul multamete
membrilor dietei pentru concursul dat. Se aduc ovatiuni
presidentului. Vorbete apoi Obert, multamind presiden-
tului i aduchnd un Intreit sa tretiasedq, domnitoriului,
representantei imperiului i iubitei patrie Transilvania. (Ada-
mAri sgornotoase). Fabini dores,te calAtorie buna i isband6,
deputatilor trimii In senatul imperial. Vorbef;te apoi
Dimitrie Moga urmiitoarele : Inalta cash! in momentul acela,
and din gratia M. Sale a monarchului pAsim din sala aceasta afarA,
imi iau indrasneala a ridica inch data euvitntul. Domnilor ! Stain
in ora, in minutul unui timp, and dupit luerhrile noastre de doi
ani avem a ne del:arta din sala aceasta. Nu vreau a inregistra lu-
crArile peste cari am trecut noi in sala aceasta, nici a aduce inainte
resultatele lucrArilor noastre, cari prin gratia M. Sale s'au ridicat la
valoare de lege. Acestea Bunt cunoscute inaltei diete gi publieului
intreg, care a ascultat en cea mai mare luare aminte lucrArile noastre.
Imi iau insA indrasneala domnilor, dui:a cele ce a adus inainte dl
deputat Obert, pentru preainalta gratie a M. Sale, en care a bine-
voit pe noi in decursul alor douA sesiuni a ne fink aci pe tale
constitutionala, ea sh putem conluera laolalta spre binele eomun al
patriei constitutionale, spre intarirea tronului i spre folosul natia-
nilor conlocuitoare, asa zichndu-se acestea din partea domnului de-
*) Din aZiarul stenografic at add transilvanec, pag. 1968-1970.

www.dacoromanica.ro
 618

putat Obert, en imi iau indrasneala a-mi ridica glasul pentru acei
bArbati, can au conlucrat la inaintarea luerArilor noastre din toate
puterile. Eu, domnilor, numAr pe dl presedinte al dietei antra cei
dintiti, care a ajutat la Inaintarea luerArilor noastre neobosit. En
din aeeste cause poftese, ca Dumnezen sA-1 tinA la multi ani. (SA
trrtiaseAl Eljen I Hoch !).
Domnilor! S'au aflat in decursul sesiunilor acestora in mitt
aceasta opiniuni diverse, insA niei una nu a fost intr'aeolo tintita,
ca contelegerea, care este $i trebue sA fie antra membrii dietali, sA
se sfA9ie. Din acest punet de vedere imi iau indrasneala a ridica
un cuvant extra acei domni, cari din toate puterile!s'au strAduit,
ca contelegerea trebuincioasti pentru inaintarea luerarilor noastre sl
se sustinrt, $i zie: SA traiasel membrii dietali, cari sunt astAzi aici,
ci earl an lucrat dupl puteri pentru binele comun al patriei, pentru
intArirea tronului qi folosul natiunilor conlocuitoare". (Sa trAiaseK!
Hoch! Eljenl)*)
Baronul Salmen aduce urari comisariului regesc. loan
Pufeariu cetete procesul verbal al acestei ultime edinte.
Se autentica si edinta se tncheie la orele 12, iar' membrii
dietei pleaca In corpore la comisariul regesc, pentru a'i
esprima mulcamita 1 reverinta. Cu aceasta activitatea dietei
dela Sibiiu a fost Incheiata,.
*) Din *Ziarul stenagrafic at dietei transilvanec, pag. 1972.

www.dacoromanica.ro
 9
x ix
4 Senatul imperial. xix
I
18634865.

www.dacoromanica.ro
 ciM9--G4

zpz.. 1-tm_1,r1S. c-8401Y4

9eschiderea sesiunii a doua.

Mai avem acum sA cunoaFAem activitatea Ardelenilor
desvoltata. In senatul imperial dela Viena. Sesiunea a doua
a senatului a fost deschisA In 18 Julie 1863, prin mesaj de
tron, cetit din partea Archiducelui Carol Ludovic, ca loc-
tiitor al Monarchului. Precis la oarele 11 din ziva numita
f;i-au facut aparitia in sala tronului ministrii Ri cancelarii
aulici, urmati de Archiducii al cAror ir it Incheia Carol
Ludovic. Membrii casei de sus se postasera In dreapta,
iar' cei din casa de jos In stanga tronului. Archiducele
Carol Ludovic urea tronul, t i acopere capul i cetec4te ur-
matoriul cuvant de tron :
Onorati membri ai senatului imperial l Maiestatea Sa impa-
ratul s'a indurat a ma insareina pe mine, ea in preainaltul sea nume
se deschid a doua sesiune a senatului imperial qi pe membrii acestuia
sa-1 salut de binevenire.
implinese en bucurie aceasta insareinare plina de onoare con-
crezuta mie, qi salut pe Archiducii principi ai casei domnitoare im-
paratecti qi pe preareverenzii, ilustrii i onoratii domni din ambele
case ale senatului imperial.
A trecut un restimp scurt de tend dietele provincials iii in-
eheiara activitatea lor, ocupandu-se mai de aproape eu dorintele vi
cerintele diferitelor regate qi teri. D-voastra, onorati membrii ai
senatului imperial, v'ati adunat a doua -oars pe temeiul constitutiunii,
pentru-ca in legatura eu activitatea acelora se deslegati acele pro-
bleme mai mari, cari pureed din ingrijirea pentru prosperitatea Qi
inaintarea imperiului intreg. Putem privi en indestulire la activi-
tatea dietelor provinciale ci a senatului imperial, ce se intregesc una
pe alta, in mod salutar, urmand una &TA alta, neturburata. Aceeagi

www.dacoromanica.ro
 - 622 -
ne represintA in o formA piing de viatil ideea invesentA in legile
noastie fundamentale de stat, carea este, ea in receruta unitate a
totului sa se pAstreze o mileare eat se poate mai liberA 9i mai in-
dependentA a pArtilor.
Dupl-ce prin rescriptul impAratese din 21 Aprilie a. c. a fost
convocatA ci dieta marelui principat al Transilvaniei, nu sa mai
aflA intre regatele gi terile impreunate sub sceptrul Austrief nici una,
careia nu 'i-ar fi deschisl calea spre a lua parte la consultArile re-
feritoare la afacerile comune, cari prin diploma din 20 Oct. 1860
9i prin patenta din 26 Faur 1861 sant reservate corpului represen-
tativ al imperiului. Se sperm domnilor, cum -cl acelea convictiuni
asupra mijloacelor 9i cAilor eltrA tinta ferbinte doria de toti, despre
eari mai deunAzi ajunse la treptele tronului o manifestatiune lealA
din depArtatele margini ale imperiului, sa vor lAti cu tArie victo-
rioasi tot mai departe gi mai departe, gi se vor realisa spre fericirea
totului (intregului).
Se arunelm privirea peste referintele statului imperial, 9i ne
vom simtl 'imbArbatati, pentru-ca sa stAruim cu sicuritate pe langa
lucrul ineeput 9i se intimpinAm viitoriul on incredere deplinA.
Senatul imperial 9i-a incheiat prima sa sesiune Intro binecu-
vantArile unei plei neturburate. Ace le* ne fericese 9i la inceputul
sesiunii a doua, iar' dorint.a 9i tints eelor mai nepregetAtoare osteneli
ale regimului MaiestAtii Sale va fi 9i de ael inainte, ea sa o poatA
'Astra neturburatA li pe viitor.
Asigurati vi aptirati prin institutiuni liberale, vedem pe toate
campurile vietii spirituale 9i materiale desvoltandu-se o activitate mai
vie, puterile imperiului pornite spre o desvoltare mai bogatl, vaza
9i positiunea sa ea stat consolidandu-se tot mai mult. SA imam la
starea finantelor 9i ni-se arata progresuri indestulitoare pe cArarea
apucatA spre a le regula pe deplin. Creditul statului 9i valuta thrii
se buena, de o fmbunAtAtire positivA, ear' administrarea favorabilA
a finantelor anului curgAtor sufere, ca BA nu IntrebuintAm acel credit
estraordinar de 12 milioane fiorini, care se ineuviintase spre aco-
perirea selzAmantului anual ce fusese preliminat. In acezarea bud-
getului de stat ce vi-se va propune spre eercetare 9i statorire s'a flout
o schimbare ce corespunde scopului de a fi mai lAmurit ci de a
controla mai acurat, precum 91 dorintelor descoperite on ocasiunea
desbaterii din anul trecut. Acest budget euprinde, dupl-ce s'a rem-
noseut a corespunde scopului trecerea dela anul de pAnA acuma ad-

www.dacoromanica.ro
 623

ministrativ la anul solar, pentru astA-data un period finantiar de

patrusprezece luni.
La proiectarea budgetului nu s'a trecut eu vederea trebuinta
unei eeonomii eat se poate mai stranse, cu toate acestea, fmprejurarea
trecerii din o stare in alta, in care ne aflAm, gi trebuinta de a res-
taura cat se poate mai lute ci mai deplin cumpAna dreapta in
economia statului si in valuta t Aril, mai cere Inca sacrificii Insemnate.
Pentru-ca greutAtile resultAtoare de aici BA se ucureze pe viitor, si
pentru -ca sA faced din destul recerintelor economiei rationale si fi-
nanciare, ati reeunoscut d-voastrA inett ci in sesiunea trecuta trebuinta,
ca repartitiunea contributiunii directe sit fie regulatl spre a cores-
punde la imprejurarile schimbate ale timpului. Deci, regimul M.
Sale va va trimite unele proiecte de lege cuprinzAtoare de sistema
contributiunii direete, care vi-se recomandA deliberatiunii luminate
ci mature.
Maiestatea Sa ces. reg. doreste i asteaptl, ea proiectele finan-
ciare, indata-ce vor sosi in casa deputatilor sa fie cercetate ci des-
batute in mod pregatitor, din eausA, A ODA in aeel timp, dad se
va putea aduee un conclus, se afteafitli imptirldfirea deputatilor
marelui principat al Transilvaniei la consultatiunile senatului im-
perial. Mai multe alte proiecte de lege, pe cari d-voastrA le yeti
Wit in deaproape cumpAnire, au de scop a inffinta reforme reeunoseute
de neaparat trebuincioase in unele ramuri important ale vietii de
stat, ear' mai vArtos in ramul judecatorese. Dorinta generals, ea re-
formele acestea sa se introduch cat mai curand, a trebuit sa traga
luarea aminte a regimului la reformele consultatiunilor, catora res-
peetivele proiecte de lege vor fi a sA supune.
In cerchrile favorabile ale altor staturi, facute en privire la bunk"-
tatea unei proceduri ce se abate dela cea de comun usitatA, cu oca-
siunea desbaterii unor proiecte mai marl, cum ci In fapta, a in
sesiunea trecuta, in sttnul senatului imperial Inca s'a desbatut che-
stiunea unei asemenea pertractAri a afacerilor, regimul M. Sale a
vAzut provocarea de a acterne In aceasta sesiune proiectul unei legi
regulatoare de aceleasi.
In propositiunile de natura de a sa putea pertraeth in acest
mod se poate pune inainte de toate proiectul unei nova proceduri
penale, care va trage luarea aminte a d-voastrA, in grad mai mare.
Aceeasi tinAndu-se de probatele temelii ale procedurei penale din
anal 1850, lasA loc in valoarea deplinA a producerii verbale ci a pu-

www.dacoromanica.ro
 624

blicitatii in pertraetare, cum qi principiul de acusatiune reduce de-

cisiunea (hotarirea) judecatoreasea earg.0 la convic %iunea libera, seutita
de on -ce regula de dovedire, qi face ca in acelea tari, In cari con-
ditiunile recerute pentru introducerea curtilor cu jurati se vad a fi
implinite, sa se poata concrede sententei acestora toate casurile mai
importante. D-voastra veti afla in acelagi totodata acea simplificare
ci prescurtare a procedurii, care se poate imbink cu apararea liber-
tatii Fyi a siguritatii personale.
In ramura proeedurii civile inch se simte tot mai mult trebuinta
de reforme. Desbaterile comisiunii confederatiunii germane pentru
infiintarea unei proceduri germane comune, care se afla fate() ina-
intare imbucuratoare, le inlesnete pe acestea (reforme) in mod dorit.
Dupa-ce acceptatele reforme nu sa pot face fora schimbari
corespunzatoare in organismul tribunalelor judecatoreqti, cu can
sta in legatura organisatiunea float a administratiunii politice, vi-se
vor propune proiecte de lege pentru principiile infiintarei ei.
&Warne procedurii de concurs gi de invoieli, simtite pe zi
ce merge tot mai tare, an aridat regimului, ea este de neaparatii
trebuinta ca sa se propuna la deliberarea gi deciderea d-voastre
Para amanare proiectul unei noua legi de concurs, in care s'a ingrijit
peste tot de securitatea de drept qi de aceea, ca procesul se de-
cure. pe cat sa poate mai lute qi mai simplu.
Spre intregirea legii comunale se va propune proiectul unei
legi pentru domicil, prin care se face totodata din destul res-
picatei dorints a mai multor diete provinciale. Prin legea aceea
igi vor afla deslegarea for legalti mai multe chestiuni, cari tale afund
in drepturile partieularilor, cum 9i in ale comunelor.
Onorati membri ai senatului imperial 1 D-voastra va yeti apuca,
de importantele problems depuse in manile d-voastre cu acel devota-
ment sacrificator, eu care ati avut ocasiune a luera in sesiunea prima.
Gratia gi favoarea Monarchului va insatete. Popoarele urmarese
paii d-voastre cu un interes, la care au 'kept. Dorintele gi trebu-
intele for d-voastre le manifestati. Regimul ea incredere pe fata
va, intimpina. Maiestatea Sa aqteapta cu siguritate, ca se poata eonta
pe ajutoriul patriotic al d-voastre. Scutul Celui atotputernic se pla-
neze peste ostenelele d-voastre, pentru-ca acelea sa fie gi de acum
inainte priincioase prosperitatii puterii gi onoarei fmpenuluiu. *)
*) Din s G azeta Transilvanieic, anul 1863, numitrul 45.

www.dacoromanica.ro
 625

incepAndu-'i senatul activitatea, atat camera deputa-

tilor, at i casa seniorilor a tinut sa trimita inthiu de toate
adresd Monarchului, drept raspuns la mesagiul de tron.
Prime le edinte au fost deci ocupate cu desbaterile asupra
proiectelor de adresa. Casa seniorilor, care in adresa pri-
mita in F4e dinta dela 24 Iunie 'i-a aratat credinta tli oma-
giul catrA Monarch i casa domnitoare i a aplaudat in-
tentiunile coroanei cuprinse in cuvAntul de tron, a promis
intreaga sa conlucrare patrioticti la realisarea intentiunilor
preainalte, necesare pentru unitatea imperiului pentru
F,si

unirea tuturor popoarelor monarchiei in senatul imperial.

i-a adus aminte apoi i de ordeal, salutand cu bu-
curie i cu mare speranta convocarea dietei Ardealului,
ca un pas sigur spre ajungerea acestui stop, caci In modul
acesta e deschiso. calea pentru toate Wile de sub sceptrul
austriac de a lila parte la consultari asupra causelor co-
mune. Cu voce plink, de bucurie salutAm in asemenea in-
teles credincioasele popoare, cari din in departatele margini
ale orientului imperiului ne intind leala for mAna!" s
zicea in adresa.
Casa deputatilor a trecut In adresa ei, asemenea plink,
de devotiune fata de domnitor F4i casa domnitoare, Inca i
aceea, ca regrets, c absenteaza din senat deputatii unor
tAri, pe can 'i-ar vedea cu bucurie la olalta, facand
alusiune la Maghiarii can nu erau de fats,, i la Cehii
can eiserA din senatul imperial, dupe, -ce inaintasera pro-
test in contra modului de compunere a senatului.
Ardelenii in senatul imperial.
In sesiunea prima a senatului imperial Ardealul nu
era representat, din motivul ca n'avea theta care sa fac5,
alegerea delegatilor pentru senat. Pentru sesiunea a doua,
cum tim, dieta Ardealului a ales pe cei 26 deputati, can
aveau sa represinte interesele Ardealului in senatul imperial,
i 'i-a trimis la Viena. in casa de sus a senatului (pen-
tru-ca cei 26 deputati ardeleni aveau scaun i vot in casa
de jos), au fost apoi chemati din partea domnitorului ur-
matorii Ardeleni : Metropolitul Alesandru St. ,S'utufiu, ca
membru indreptittit pe basa -lui 4 din legea fundamen-
40

www.dacoromanica.ro
 - 626 -
talc despre compunerea senatului, apoi episcopul Andreiu
baron de 55aguna, baronul Bedi Gyorgy, -superintendentul
Dr. G. P. Binder, baronul Iosif Bruckenthal, episcopul
rom.-cat. Fogarassy, contele Nemes Janos, consilierul intim
Rosenfeld i baronul Zenovie Constantin Popp de Bohm-
statten, ca membri pe viata, numiti prin rescript prealnalt
datat din 4 Octomvrie n. 1863.
N'au mers Ardelenii la Viena cu instructii dela cei de
acasa, pentru-ca spiritul timpului nu mai permitea, ca re-
presentantii popoarelor, trimi i in parlamente, sa-'0 lege
manile prin promisiuni, on prin conditiuni. N'au mers de
acasa cu vre-un program gata, i totuF,ti aveau un program.
Totui au mers la Viena cu gandul, de a lucra in senatul
imperial Intr'acolo, ca darile atat de apasatoare pentru po-
poratiunea Ardealului O. fie mai uurate prin Introducerea
de reforme in sistemul de dare, ca anii de serviciu in ar-
mata sa fie imputinati, i ca venitele tarii scoase din darile
grele ce le platqte poporatiunea Ardealului sa fie intre-
buintate earai in Ardeal, pentru a ramanea banii In Ora,
unde ,saracia era mare, chiar i din lipsa mijloacelor de
comunicatiune, a caror reclamare energica Inca 'i-au fost
pus-o de problem, toti can aveau sa represinte Ardealul
in senatul imperial dela Viena.
Mai aveau apoi Ardelenii un grind, acela de a nu per-
mite ca autonomia Transilvaniei sa fie Orbital facandu-se
vre-o modificare In patenta din 26 Februarie 1861, filar-
ticulata din partea dietei Ardealului si considerata de lege
fundamentals de stat.
Aceste erau punctele de program politic al represen-
tantilor Ardealului in senatul imperial, Romani i Sas,i.
Cand s'a deschis sesiunea senatului Ardelenii nu erau
de fatal pentru-ca dieta Ardealului Inca nu sa Intrunise.
De aceea, senatul tinuse multe cedinte fora Ardeleni, ocu-
pandu-se Insa cu obiecte cad n'aveau importanta, on prea
putina importanta, pentru Transilvania.
Cercurile conducatoarea politice dela Viena ateptau
cu dor sosirea Ardelenilor i intrarea for in senat. Dar' o
parte a presei vieneze Incepuse sa-'i zeflemiseze si sa-'i pre-
senteze ca pe nilte oameni, can n'ar avea loc in senatul

www.dacoromanica.ro
 - 627 -
imperial, pentru-ca n'au destula poleiala politica. Asa
scria DPresseo de es. facand propunere Ardelenilor, ca
dupa-ce ei nu-'i pot masura puterile cu ceialalti membri
consumati ai senatului, sa, taca frumos, si alaturandu-se la
aceia din sena, cari posed increderea publicului, sa mearga
on ei i dupa ei. Sa credea deci, cb, oamenii nostri n'ar stl
sa stee, si- n'ar puteh sk stee pe picioarele proprii, ci aflan-
du-se In anii minorenitatii politice, au trebuinta de proptele
straine.
Cei 26 deputati ardeleni trimisi in casa de jos a se-
natului imperial 'i-au facut intrarea in senat in 20 Octom-
vrie n. 1863. A fost festiva sedinta tinuta in ziva aceea, la
care au tinut s fie de fata : Archiducele Rainer, to0 mi-
nistrii (afara, de contele Wieckenburg) si contele Nadasdy,
cancelarul aulic transilvan. Archiducele Rainer luase loc
in loja curtii imperials. Galeriile erau literalminte indesuite
de public, ear' loja diplomatilor gemea de plina.
Ardelenii, Sasii si Romanii, ocupasera locurile
ramase goale in urma indepartarii Cehilor din senat, sirul
al doilea la dreapta presidentului, in apropierea Polonilor.
Erau fixati din toate partile, ca oameni noi, cu tip si fi-
sonomie marcanta i destul de interesanta, mai ales Romanii,
cari si prin esteriorul celor apartinatori la tagma preoteasca,
imbracati in haine scumpe de matasa, starneau mult
interes.
Dupa deschiderea sedintei presidentul, Dr. Haszner,
face comunicare, ca, a primit incunostiintare dela ministrul
de stat despre efectuirea alegerii celor 26 deputati pe cari
Ardealul are s-'i trimita In senatul imperial, si cari ' fi-au
/demi asidzi intrarea in senat. Ii saluta apoi pe Ardeleni
cu urmatoarea cuvantare :
Cu sentiment de satisfactie inalth si eu bucurie sincerl prt-
sese la actul acesta. Numarul celor de o credinth si de un cuget
cu noi, a caror intrare noi totdeuna o saluthm cu bucurie, sh in-
multeste astazi ea un sir de barbati eminenti si probati, despre cari
putem spera, ca pe terenul vointei $i al conlucrdrii comune in cu-
rand se vor simti intre noi ca a cash, ca amici intre amici. Dar'
mai mult dead atttta. Noi prin intrarea bArbatilor din Transilvania
aid salutam invingerea de mare importanta a cugetului, pe care
46*

www.dacoromanica.ro
 628

inaltatul nostru imparat '1-a prefacut in cuvant si fapta in con-

stitutiunea imperials. Efectul acestei invingeri e pentru noi deplin
si intreg, pentru-ca dreptul intreg pe care constitutiunea it da re-
presentantei popoarelor austriace prin aceasta a devenit dreptul
acestei inalte case, care acnm, in puterea indreptatirii proprii, poate
sa-'1 esercieze ci trebue sa-'1 esercieze.
Din undele parerilor contrare, d-voastre, domnilor noi colegi ai
nostri, ati adus primul ramurel in naia noastra, cu care putem esi
acum din ingustime la deplina masura a dreptului si a datorintelor
noastre. In afara s'a raportat, cu adevArat, numai o parte din in-
vingerea pe care noi o pretindem cu necesitate, nu pentru noi, ci
pentru imperiu, pentru intreg, asa ca si pentru partile intregului.
Dar' ci acolo uncle invingerea noastrA nu ajunge, va lucra faptul
puternic al intrArii d-voastre aici. Pentru-ce aceea-ce eri sa parea
a fi departe, astazi e realitate ; 1i astfel credintai care n'a disparut
devine tot mai vie, ea aceea ce nu e astazi, va veni
mane, fiind-ca va trebul se vine, eaci eunoseuta sententa: Istoria
universals nu poate fi fortata" iii are incheierea pe care nu
trebue sa o dam uitarii, anume, el: cu putere iresistibila 4i ese-
cutd legile sales. i asa iresistibilA se va adeveri pentru Austria
legea formatiunii moderne de stat, care va ridica Austria din rui-
nele secolilor la acea forma de putere, care concede varietate in
via.ta partilor, dar' pretinde pentru sine in ton imperios unitaie ne-
despirlitd. Aceasta e credinia noastrA, $i in credinta aceasta as-
teptam cu rabdare ziva de mane. Dar' on modesty bucurie primim
darul de astazi, ca dpvadh prima despre adevarul credintei noastre.
Dee eeriul, ca aceasta credin0 se vietuiasca neineetat in aceasta lo-
calitate, si noi se fim fericiti a puteh in eurand saluta cu bucurie
c1 pe aceia aici, ale cAror dovezi de credinta le acteptam, cu bu-
curia cu care astazi pe d-voastra domnilor va bineventam din inima.
(AclamAri vii $i lungi).*)
Toni deputaii ardeleni Lac acum promisiunea (votul)
in limbile cerii, adeca fie-care in limba sa maternA, iar'
dupe, terminarea acestui act, cere cuvantul Conrad Schmidt,
comesul Bases, pentru a raspunde la salutarea presidentului
cu urmatoarea vorbire :
nDomnule president! InaltA casa! Sentimentul de bucurie
en care au intrat deputatii din Transilvania in aceasta inalta case,
*) Din *Gaz. Transilvanieic, anul 1863 numirul 101.

www.dacoromanica.ro
 - 629 -
numai inAltare poate primi prin amicabila euvantare a dlui president.
Transilvania, investita de sute de ani cu constitutiune, in intelesul ettreia
dreptul de a aduce legi era impartit intre principe gi representanta Orli,
ceea-ce dovedese tratatele de supunere, cunoseute sub numirea de
diploma leopoldina, inch la anul 1691 a recunoseut, ca alipirea stransA
la Austria este singurul liman de mantuire pentru esistenta sa perielitatA
atttt de des si atitt de tare, prin freeari interne si invasiuni inimice. Mai
tarziu, la anul 1722, prin primirea sanctiunei pragmatice si la anul
1744 prin inmatricularea acestei legi fundamentale de stat s'a pronuntat
apriat pentru unitatea imperiului, pentru intregitatea si indivisibilatea
monarchiei. Aceasta se inamplase pe vremea and principiul con-
stitutional 1nel nu-'si ettstigase validitate in toate tarile monarchiei.
Ca atttt mai vttrtos deci trebue sit se alipeasel Transilvania de mo-
narchia constitationalA, care si-a ales drept maxima a constitutiunei
sale egale indreptatire a tuturor popoarelor, egalitatea inaintea legii a
tuturor eettitenilor de stat, $i indatorirea egala la purtarea sareinilor
statului. Sant asa de ferieit a ma pad]. provock In privinta aceasta
la fapte, can dau dovadA apriatit si nedisputabilh despre raporturile
dietei Transilvaniei &IA de constitutiunea imperiului. Dieta Tran-
silvaniei, dupa-eum mArturiseste adresa asternuth cu umilinta M.
Sale ces. reg. apostoliee, s'a folosit cu bucurie de ocasiunea ce-1 s'a
oferit de a se deelara pentru legile fundamentale din 20 Oetomvrie
1860 si 26 Februarie 1861 (Bravo 1). Dieta aceasta numai dead
a decretat en unanimitate de voturi inartieularea ambelor legi fun-
damentale intre Iegile Orli. (Bravo !) Despre acest fapt inalta casA
n'are lipsA sa -'i dau altA deslusire qi motivare mai de aproape cleat
aceea, ea in theta Transilvaniei n'a fost nici o voce In contra tri-
miterei de deputati la inaltul senat imperial, si di alegerea depu-
tatilor s'a facut eu sea mai mare promptitudine. (Bravo!) Deputatii
din Transilvania a'au grAbit a-41 oeupa locurile in aceasta inaltA
cask*, pentru-ca se iee parte la desbatere impreunii cu ceialalti
membri, ca asupra afacerilor comune ale imperiului se se decida in
Mod adevArat constitutional, prin representanta comunit a imperiului.
Dar' pentru Transilvania n'a fost de earacter imperativ numai acest
punct de vedere. Poporatiunea Transilvaniei asteaptit dela repre-
sentanta comuna a imperiului ci promovarea intereselor sale mate-
riale. Conteaza en incredere, ca Transilvania prin mijlocirea eon -
stitutionala a representantei imperiului va if trash in re /eua cailor
ferate austriace, prin ce va fi %cut& capabilii se plateasca contri-

www.dacoromanica.ro
 630

batiunea, ek se vor face reforme coresfiunzatoare in finan /e 9i Cu

privire la intregirea armatei, ci ast-fel se va ucura soartea melei
mai mari 9i mai sarace parti a Transilvaniei.
Esprimandu-'mi conform convingerei plrerea aceasta, fii avind
in vedere des amintita adresa a dietei Transilvaniei, cred ek pot conta
la deplina consimtire a inaltei case, cand indrasnese a-'mi esprima
speranta, ek inaintarea intereselor materiale ale Transilvaniei va
afla representanti eklduroi qi intre ceialalti depntati ai acestei inalte
case. (Aprolakri.) Eu gi colegii mei stem constanti pe terenul eon-
stitutiunei imperiale. Noi credem in puterea de viatk a acestei eon-
stitutiuni qi aceasta am dovedit-o prin intrarea noastra in aceasta
inaltil cask. (Bravo!) Ast-fel sper en en depling ineredere, ca in-
trarea noastra in casa deputatilor inaltului senat imperial va fi eel mai
fericit punet de intoarcere, nu numai in istoria patriei noastre mai
inguste, ci cii in istoria Austriei intregi, cea puternica, plink de glorie
qi de onoare".*) (Aclamkri vii Eti indelungate.)
Ou aceasta solemnitatea intarii Ardelenilor in senatul
imperial, casa de jos, a fost terminate. in una din ,iedin-
Ole urmatoare apoi an fost alesi dintre Ardeleni in comi-
siunea flnantiara : G. Barifiu, I. Aldulian, G. Groisz si
Trauschenfels, in comis. pentru. darea de lux baronul Frie-
denfels si in comis. pentru reformarea sistemului de dare
Gull si Ioan Puicariu.
in casa de sus Ardelenii an intrat in 27 Octomvrie,
si anume : episcopul .,Sliguna, episcopul Fogarassy, baronul
Bruckenthal, baronul Popp si cont. Rosenfeld, va se zica,
cinci din noun. Primirea a fost si acl cordials. Presidentul
casei de sus a senatului, principele Auersperg, rosteste o
vorbire mai lungs de salutare la adresa Transilvanenilor,
constatand ea intrarea for in senatul imperial e reflexul
fericitorului fapt, ca, credinta austriaca lade pe tronul celor
sapte ceta# (din Ardeal) si sine pazo, la gran4ele rasaritene
ale imperiului. Unitatea si puterea Austriei zice presi-
dental este devisa patriotismului, manifestat prin intra-
rea Ardelenilor In senatul imperial. Vede in aceasta largirea
drepturilor senatului imperial. Cu bucurie saluta deci pe
membrii cei not din Transilvania, intraci intre membrii
acestei familii mars.
*) Din PGazeta Trans.( anul 1863, numa'rul 101.

www.dacoromanica.ro
 681

Cei cinci membri numiti fac promisiunea prescrisa,

toti in limba germana, ear' in urma is cuventul
Episcopal baron de ',Carina li rkspunde la salutul presi-
dentului urmAtoarele:
nInalt presidiu ! La alocutiunea plink de insemnAtate ce bi-
nevoi a ni-o adresa inaltul presidiu, nu pot rIspunde dead en inima
plina de multAmire, asigurtindu-vA, ea intiarea noastrA in aceastA
inalta easl e resultatul convingerii patriotice, care priveqte forma de
guvernare a preagratiosului nostril domn qi impArat ca impusA de
imprejurAri, ca ferieitoare pentru toate popoarele din Monarchic,
precum qi ca scutitoare a autonomiei singuraticelor /en: Diploma
din 20 Octomvrie 1860 qi patenta din 26 Februarie 1861 trebue
se esiste pentru toate timpurile, pentru-eh basa for e sanc /iunea
pragmatics, qi pentra-ca ele au in vedere trebuintele monarehiei qi
dorin /ele tuturor popoarelor. De aceea, dieta transilvana, con-
vocatil pentru 1 Iu lie a. e. nu se indoi, ei inarticula in eondica terii
diploma qi patenta, gi trimise deputati la senatul imperial. (Bravo !)
Nici ei, nici noi, nu vom lipsi a eorespunde misiunii noastre, duple
datorintitu. (Aelamkri.) *)
In comisiunea finanOara au fost alesi si din partea
casei de sus patru ardeleni, si anume : episcopul .3S'aguna,
episcopul Fogarassy, baronul Popp si baronul Bruckenthal.
Buna primire facuta Ardelenilor In ambele case ale
senatului imperial a fost primire oficiala, pe and cea neofi-
ciala nu era atat de cordiala, ba rece de tot. Mai ales fat,a
de Romani se manifesta o mare neincredere, pentru-ca
erau considerati ca elemente servile, aduse In senat numai
pentru-ca sh voteze la porunca. Lumea vieneza nu-'i Cu-
nostea. 0 mash data in 25 Octomvrie n. din partea lui
Eder, abatele manastirii benedictinilor din Milk, (nu departe
de Viena) In onoarea Ardelenilor antra in senatul imperial,
a adus prima apropiere intre Ardeleni si Austriaci, si din
ziva aceea raporturile Intre ei au devenit mai cordiale
si mai intime. 0 alts, masa, tot in onoarea Ardelenilor, a
fost data chiar in ziva urmatoare, 26 Octomvrie n. din
partea ministrului de stat Schmerling. Au luat parte archi-
ducii Albrecht, Wilhelm, Carol Ludovic i Carol Ferdinand,
apoi nobilimea inalta vieneza i representanVi puterilor
*) Din s Tells,. Rome2n.c, 1863, numirul 98.

www.dacoromanica.ro
 - 632 -
straine. In 28 Octomvrie n. s'a dat apoi un splendid ban-
chet in onoarea Ardelenilor, la hotelul Munsch. Au parti-
cipat 125 persoane, in frunte cu ministrii Schmerling, De-
genfeld, Dr. Hein, Lasser, Mecsery, Plener i Burger. ('Si-a
scusat absenta Rechberg i Nadasdy.)
Presidentia banchetului a purtat-o presidentul casei de
sus a senatului imperial, principele Carol Auersperg, avAnd
la dreapta sa pe ministrul de stat Schmerling. Primul toast
'1-a rostit printul Auersperg in sanatatea preagratiosului
nostru Imparat i mare princifie al Transilvaniei Francisc
losif I. Al doilea
Alinistrul Schmerling, vorbind urmatoarele: Ceea-ce eri
ni-se pared departe, astiki e realitate. vieazci In noi credin /a
tare, ca ceea-ce astazi Inc& nu e, trebue sa" vind! . . . Aceste
cuvinte le-a intretesut presidentul casei deputatilor in cuvantarea sa
de saint, in ziva in care intrarA TransilvAnenii in senat. Ce a Lost
eri/ Acura 15 luni a fost in sala aceasta un numAr mare de amici,
intro can ci bArbati din Transilvania. Atunci un deputat din Bo-
emia igi esprima speranta de a-'i vedea pe aceqti barbati cat mai
eurand in senatul imperial din Viena. La cate-va luni dui:4 aceea
vent la Viena profund veneratul Archieren pe care-'1 vedem in
mijlocul nostru, .,Caguna, pentru a depune la treptele preainaltului
tron o adres1 plinA de omaj #i patriotism. Aceasta a fost eri.
ee e astdzi? Representantii Transilvaniei toti aunt de aceia, pe
earl putem el-'i numAram intro ai nostri, can au flicut acte rani de
aderenld fi patriotism. Legile fundamentale de stat sa votarA en
unanimitate din partea dietei ardelene, alegerile in senatul imperial
BA &cura iaragi eu unanimitate. Transilvania ci -a fAcut datorinta.
(Aplause.) E la noi randul acum, de a ne implini datorinta de
multamith fatA de Transilvania. (Cu patos.) .,Si frumoasa lard va
veded in fattd, ce va se zicd a tined la inzteriu Daca vrea
Dumnezeu, in timpul eel mai seurt va sosi momentul cand calul
de abur inaripat va alerga dela Viena la Sibiiu. (AelamAri sgo-
motoase.) i ce va fi mane?' Prevad a nu mai e departe timpul
cand intreg imperiul va trimite representanti la Viena, pentru a
participa la bunAtAtile eonstitutiunii. Aceasta este credinta mea cea
mai firmA (aplause), 51 eredinta aceasta lei are rAdAcina in douA h-
ertz& intaiu, in iubirea impAratului nostru, care cuprinde toate po-
poarele, toate confesiunile, a eAror multamitl Inch va insufieti

www.dacoromanica.ro
 633

pentru a se aduce la indeplinire intentiunile impAratului, datittor de

constitutiune. Al doilea moment apoi sa cuprinde in insematatea
zilei de astazi, in euvintele: Verba docent, exempla trahunt. Bar-
batilor din Transilvania sA aducem deei un intreit sci treliascd /c
(AclamA'ri sgomotoase.) *)
Al treilea toast '1-a rostit presidentul easel de jos a se-
natului
Dr. Haszner, vorbind urmatoarele: Tara de dincolo de pa-
dure, asa se numia Transilvania pe vremea lui Stefan I. PA-
durile stau si astazi, si in dosal for locuese mai multe vile de po-
poare nobile. Depute de noi, ineunjurate de munti inalti, ele par
a fi destinate sA duck* o esistentA multamitk ea sine insesi: despAr-
cite de noi. Dar' mai iute dead drumul de fulger al comunicaciunii
leagA ideia. Invitarea noastra a aflat un echo grabnie ci clan
(Aplause.) 0 idea mare ne-a insufletit, ideea constitutiunii, si insu-
fletirea aeeasta a prefaeut Transilvania eivilk de dincolo in Tran-
silvania politica de dincoace. Acest eveniment sArbAm astazi cu bu-
curie. Ina calea care ducea dela vointa la fapta era intunecoasa
si grea de umblat. De aeeea, e o datorinta de multamita a ne
gAndi la aceia, can cu brat tare an oblit drumul. Si tine nu sa
gandeste astazi indata la doi barbati, dintre cari unul stit in cea mai
imediati atingere en tot ce privecte constitutiunea noastra, (Bravo 1)
iar' celuialalt 'i-se cuvine meritul si ansa sArbAtorii de astazi. A
spune numele acestor barbati e de prisos. 0 constatare insa totuci
aunt silit sa fae. E laudatA bravura soldatului, $i en drept cuvant.
Diligenta a fost numita bravura literatului. Insl este si o bra-
vura a bArbatului de stat. (Bravo!) Ea e puterea care pastreazft cu
scumpAtate ideea odata prinsa, o face BA fie neclatita de resistenta
inimicilor, dar' neelatitil, si de descuragiarea amicilor, atunci, tend
schimbandu-se soartea zilei, cumpana se pare a se pleca. E acea
resignatiune la resultatul momentului, care crede in causa sa, si in
fine in triumful eel sigur at causei. Aeeasta e o bravura deamni
de toata gloria, si in sensul acesta aduc eu stegarilor constitutiunii
noastre, ministrilor Schmerling si Nadasdy, un introit 'se triiiascel bg
(Aplause si vivate)**)
S'a sculat acum Gustav Groisz, presidentul dietei tran-
silvane, i a mulOmit antevorbitorilor pentru toastele rostite,
*) Din *714. Roma, 1863 numirul 98.
**) Din , Tdegr. Roman, anal 1863, nunnirui 98.

www.dacoromanica.ro
 - 634 -
ear' publicului asistent pentru ovatiunile aduse, si anume,
nu numai in numele Ardelenilor intrati In senat, ci in nu-
mele intregului Ardeal, dand esprimare dorintei generale,
ea sub scutul imparatului si marelui principe Francisc
Iosif I. constitutiunea s creases si infloreasca. A vorbit
apoi Dreher, pentru Infratirea popoarelor austriace, si dupa
el Ardelenii M. Schuller (pentru glorioasa mama Austria)
si Schuler-Libloy (pentru armata imperiala), deschizandu-se
in urrna sirul toastelor neoficiale.
Imbratisati astfel si incurajati din toate partite, au
prins Ardelenii curaj, si deja in sedinta din 29 Octomvrie
au Intrat in casa de jos In lupta deschisa parlamentara.
Vorbirile Ardelenilor.
La ordinea zilei sa afla raportul -comisiwaii finantiare
asupra budgetului pentru instructiunea publics. Guvernul
era pentru instituirea unui consiliu de instructiune, pe cand
comisiunea finantiara nu-'i Incuviinta cererea, ci facuse pro-
punere pentru crearea unui ministeriu independent de in-
structiune. Pe Tanga altii au vorbit si Ardelenii C. Schmidt
i Schuler-Libloy. Cel dintaiu sustinea, ca dupa diploma
si patents instructiunea cade In competenta dietelor pro-
vinciale, si nici ministeriul, nici consiliul de instructiune
n'are de a face cu institutele confesionale de crestere din
provinciile imperiului. Obiectul acesta deci nu apartine
senatului imperial, ci senatului Ingust. Al doilea, chiar
din contra, era de parere ca consiliul de instructiune e
necesar pentru intregul imperiu, si aducea drept esemplu,
cti, si guvernul din Transilvania s'a adresat catra el, ceran-
du-'i parerea In chestia ridicarii unei universitati In Sibiiu.
De altcum e mai bucuros pentru un ministeriu de instructie
decht pentru un consiliu.
In sedinta urmatoare, 30 Octomvrie n., au vorbit apoi
4 Ardeleni, In ordinea urmatoare :
Gull, care afla ca e necesar un consiliu de invatamant
pentru imperial intreg, cel din intrebare Insa nu e obli-
gator pentru intregul imperiu, ast-fel nici pentru Ardeal,
fiind-ca din capul locului a fost instituit numai pentru terile
representate In senatul Ingust. Doreste deci, ca guvernul

www.dacoromanica.ro
 - 685 -
sa faca propunere pentru instituirea unui ast-fel de consiliu
general de instructie, care se corespunda intereselor gene-
rale ale imperiului i sa emaneze din o lege care reguleaza
invatamantul public in intreaga Austrie.
Loan Aldulian gasete atat in diploma cat i in pa-
tenth, ca afacerile cultului c;i ale instructiunii, in te-
rile cari se tin de coroana ungara cad in competenta die-
tei for proprii, iar' in celelalte Geri, in competenta senatului
imperial ingust. Tine, a nu e competenta casa a decide
in chestia aceasta. Ce se tine de afirmarea lui Schuler-Libloy
facuta In edinta premergatoare, a insui guvernul tran-
silvan s'a adresat consiliului de instructiune pentru sfat,
ca consilier guvernial poate se sputa, a afirmarea nu co-
respunde adevarului.
Zimmermann recunoate competenta senatului imperial
de a se ocupa cu intrebarea aceasta. Ardealul i Ungaria
trebue sa primeasca consiliul de instructiune, ca o institu-
tiune comuna, de1 in principiu e i el pentru un ministeriu
al instructiunii publice.
Al: Binder considers consiliul din intrebare numai ca
o incercare pentru sustinerea unitatii spirituale. Propune
trecerea la ordinea zilei.
Le respunde Ardelenilor Herbst, raportorul coraisiunii
finantiare, spunandu-le, ca precum ei scot drepturi din di-
ploma pa seama dietei Ardealului, aa scoate drepturi din
ea i senatul imperial pentru sine, fiind-ca tocmai diploma
ii da dreptul de a se ocupa cu chestiile invatamantului
public din intregul imperiu. Respunde i ministrul de stat
Schmerling spunand, ca, activitatea consiliului de instruc-
tiune din desbatere se estinde fara indoiala i asupra Ar-
dealului, asupra Ungariei, i asupra celoralalte teri, de aceea
discutia asupra acestei chestiuni apartine senatului imperial.
La votare se primete institutiunea consiliului de in-
strucliune.
Dintre Ardeleni a mai vorbit loan Aldulean, in fp-
dinta din 5 Noemvrie n. a casei de jos. La ordinea zilei
era votarea unui ajutor pentru cei lipsiti din Ungaria, in
urma nimicirii cu desavarp,ire a recoltei anului, prin seceta
cea mare. Guvernul propusese suma de treizeci milioane,

www.dacoromanica.ro
 - 636 -
comisiunea finantiara suma de douazeci milioane fiorini.
loan Aldulian facuse apoi o propunere mijlocitoare, sa se
voteze 25 milioane, i sa se intreprinda lucrari publice in
Ungaria, pentru a se da saracimei de lucru. La votare
s'a primit propunerea comisiunii. Romanii ardeleni an votat
cu guvernul, Saii cu. comisiunea finantiara. In edin0
aceasta a adus ministrul de stat Schmerling la cunotiata
casei, ca comesul sasesc C. Schmidt e numit vicepresident
al casei de jos din senatul impexial.
C. Schmidt considers aceasta distincie ca o onoare
aratata fails de deputatii ardeleni, E,Ii promite a conlucra
din toate puterile la consolidarea constitutiunii imperiale.
In ediMa din zo Noemvrie a vorbit deputatul Bu-
covinei, baron Petrino, in chestia drumului de fer la Cer-
nauti, pledand pentru necesitatea politica i economics de
a fi cladita linia cat mai in grabs.
In casa de sus csi-a facut intrarea i Metropolitul ,cu-
luciu, in edinta din 12 Noemvrie, facand votul cerut in
limba romdna, dupa textul ce i-l'a cetit episcopul baron de
Saguna. In edinta aceasta s'a votat i din partea casei
de sus suma de 20 milioane pentru cei lipsiti din Ungaria.
In edintele din 13, 17 Ili 19 Noemvrie ale casei de
jos a luat apoi parte foarte activa George Baritiu la dis-
cutiile parlamentare. In 13 Noemvrie era la ordinea zilei
budgetul ministrului de finante, i anume titlul din budget
procuraturile financiare. Cerand
Barifiu cuventul, a vorbit la obiect urmatoarele:
in raportul comisiunii financiare, care sta. toemai la ordinea
zilei, cetesc la pag. 59 urmatoarele: inmultirea diurnelor (in Ardeal,
la proeuratura finantiara) nu ar fi de a sa dificulth. Din contra,
inmultirea dietelor gi a speselor de drum cu 300 1 v. a. ar fi de
a se terge, din causa ca acolo (in Transilvania, la procuratura)
dietele qi spesele de drum aunt puse on trei mfi fiorini, cand din
contra, la procuraturile finanOare din toate tarile representate in
senatul imperial mai august, fae eu totul numai 2350 fl.
Eu, in calitatea mea de deputat din Ardeal, nu am avut no-
rocire a luh parte la desbaterile respectivei comisiuni finantiare la
timpul seu, prin urmare nu pot ghici, pentru-ce la posiciunea aceasta
nu s'a ters mai mult, on mai putin2 decat tocmai 300 fl. La tot

www.dacoromanica.ro
 637

casul Ins suma de trei mfi fl. pentru Ardeal, in comparatiune cu

suma de 2350 fl. pentru toate larile representate in senatul imperial
mai enlist, 'mi-se pare in adevAr prea batAtoare la ochi, pentru-el
eu aflu, ca suma de trei mii fl., ca spese de cAlatorie, in mica tail
Transilvania, este prea de tot mare.
Eu aceste spese inmultite din rubrica respectivl 'rni-le-ai
patch esplick numai asa, ea la diregAturia finantiarl din Transilvania
tot mai merg Ind multi amploiati din asa numitele lari germano-
slavone, sau adeel din Virile senatului imperial mai august, ci asa,
prin aceste alatorii in sus si in jos se pricinuesc spese de drum si
diurne. Dace esista acest cas, atunci suma de 300 fl.; ca stearsa nu
e prea mare, pentru-ca eu la nici un eas nu asi putelt justifich
aceasta sums.
in tot casul eu, ea Ardelean, dorese ca pentru viitor sa se
intemeieze si la not o scoala (Pflanzsehule) pentru pregatirea de
amploiati de finance. Prin aceasta spesele de natura aceasta s'ar
imputinit de sigur, si inch in masurit insemnata. 0 dorese aceasta
cu Mat mai vartos, eu eat e canoseut, el la not sunt aplicati foarte
multi amploiati de finance cari nu cunose eels doua limbi ale pa-
triei, romaneasea gi ungureasca, prin urmare unii ea aeestia dau
numai ocasiune spre ingreunare serviciului din partea lor, cum si
la eels mai diferite plAnsori din partea locuitorilor. i nu numai la
plAnsori, din callse ca urmeazA intarzieri in oficiu, ci si la pedepse
felurite q.i foarte grele, atunci ettnd puporul nu sit poate intelege cu
respeetivii sei amploiati. Ea deoeamdata vetez pentru stergerea
color 300 fl. tmi resery insA dreptul; ea cu alts ocasiune srt adue
temeiuri mai multe inainte, si precum cred eu, cumpanitoare in fa-
vorul motiunii mele, pe care o fa'euiu de astrt-data numai per tan-
gentem."*)
A raspuns imediat raportorul Groholszki, ca tntru adevar
Ardelenii n'au fort de fata la esaminarea budgetului mi-
nistrului de finance, it ast-fel comisiunea n'a avut dela tine
s6, iee informaiuni, ci a primit de bune propunerile gu-
vernului, facand ici -colea modificari, pe nimerite.
In urma lui a luat cuvantul ministrul Plener pentru
a da lui Barzyiu desluirile necesare. Spune, ca, guvernul are
multe procese in Ardeal, pentru mo ii fiscale. La per-
tractArile ce se tin nu sunt de ajuns functionarii finantiari
) Din 'Gaeta Tansilvanieig anul 1863, numarul 110.

www.dacoromanica.ro
 - 638 -
din Ardeal, ci trebue s fie trimii i din alto par ci, mai
ales funcionari politici i advocg-i. Diurnele i spesele de
drum ale acestora se cuprind In suma din Intrebare.
In edinta din 17 Noemvrie vorbirea lui Barz,tiu a
fost adresata ministrului de politie, al cArui budget se afla
In discutie, In chestia resei i a oprelitei de a se aduce
carci romaneti din principatele romane.
Barifiu a vorbit urmatoarele:
in raportul comisinnii finantiare ce ne sta inainte viid rece-
rinta pentru politia de stat in Transilvania pe 12 luni eu 32.492 fl.,
ear' pentru doua luni, Noemvrie i Decemvrie, cu 5387 fl. compu-
tata. Nu voese a ma lasa in cercetarea intrebarii, dad, aa numita
politie mai inalta de stat, luata din punct de vedere curat transil-
van constitutional, se poate numi legala sau nu. Aceasta e o intro-
bare ce pare sigur ca se va discuth in dieta Transilvaniei. En pri-
vese ca infiintat aceea-ce odata e infiintat. Rog insa pe inaltul
ministru de politie, sa binevoiasel a ma informa despre urmatoarele :
In ce raport sta politia de stat din Transilvania eu jurnalistica, ci
in es raport sta ea indeosebi eu jurnalistica li peste tot en pro-
duetele literare tiparite in limba romaneasch ?
Eu cred, ca aceste doua intrebari trebuia sa le pun, en atat mai
vartos, en cat cunoseut imi este, ea anume, ce priveto G-azeta Tran-
silvaniei", cea mai veehe gazeta din cate ies in limba romaneasca,
redactiunea aceleia nici pane in momentul de fall nu tie, clack' sta
sub legea de presa, on sub tutoratul politiei, qi pa'na la care grad
sta sub legea de presa, panit la care sub epitropia politiei?
Aceasta stare neplacuta are inriurire foarte neplacuta asupra
nnmitei foi. Si mi-se pare, ca eu alte foi periodice, gi anume, cu
cele doua ungureti, can ies in Cluj, sta lucrul tot asemenea. Cum
eta lucrul in privinta aceasta cu jurnalele cari ies in Sibiiu, nu
pot $1.
'Mi -ar Ora foarte ran data ai fi silit sa zie, cl aceasta ar
fi un fel de stare esceptionala in care se art foile periodice din
Transilvania, stare eseeptionala, care nu apasa toate jurnalele
periodiee, ci numai pe nnele.
Ce se tine de importarea din afara a cartilor, i anume, a ear-
tilor aparute in limba mea materna, apoi eu tiu atata, ea in aceasta
privinta deeurg pertraetari de mai multi ani, qi Inca, daca nu ma
inel, initiate tocmai de inaltul ministeriu de politie. SA lucre admit'

www.dacoromanica.ro
 639

in directiunea, ca sa se desfiinteze odath ordinatiunea aflatoare in fiinth,

cum stiu eu, inch din zilele imparAtesei Maria Teresia, de intelesul, eh
carli tiphrite in limba romaneasca, ilirich (slave veche) i evreeasch,
sa se poath import din OH strhine numai duph a censurare pre-
ventive,, intreprinsh prin organele regimului, in insaqi reqedinta regi-
mului. In secolul trecut sa spunea, ca causa acelei masuri este, eh
asemenea censurare se face $i cu productele tipografiilor phmantene
(din Ora), avandu-se totodata in vedere tti seopul de a fi respins din
lard tufa numitul proselitism oriental.
Mai tArziu, iar' sub acest Dtdrziu inteleg timpul pans la
anul 1848, au urmat mai adese-ori rugaminti la locurile mai inalte,
pentru-ea ordinatiunea aceea, in stare sa puns pedech culturei res-
pectivelor natiuni, sa se delature cu totul. Inteaceea !Alum, care
pe la not se numete Daco-Romania, incepuse inch pe atunci a se
ivi, ear' oamenii au stiut a sa folosi de ea pentru a insphimanth
organele regimului intru-atttta, meat ordinatiunea aceasta din secolul
trecut nu numai nu WA desfiinth, ci dach nu greys, in anii 1851 i
1852 sa inoi si inaspri. Inteaceea eu aflaiu in anul acesta, eh respectiva
opreliste a fost ridicath in Ianuarie a. c. Auzind aceasta voiam sa
imi eomand eu insumi o carte din Bucuresti, dar' totusi mai inthiu
am fh'eut intrebare la diregatoria respectivh de vama. Acolo insh
'mi-s'a opus, eh deregatoriile inteleg desfiintarea acelei ordinatiuni
cu totul alteum, asa anume, ca eil.rtile i on -ce lueruri tiphrite se
pot aduce Oat la granita thrii, nu lush in lhuntral tarii, ci dela
granith chrtile au sa fie trimise (dela vama) spre revisiune guver-
nului din Cluj. Dach deci productele presei trebue sa fie supuse
totui revisiunii, eu asi dori ca revisiunea eh nu fie mai asprh si
sit nu fie eseeptionalh, ei sa se face intoemai cum se face la alto
carti, egite in celelalte limbi ale Europei.
0 alts dorinth a mea apoi, care insti ered ca e dorinta tuturor
compatriotilor mei ar fi, ca acea revisiune sa nu sa face la guvernul
thrii, ci duph-ce, on -ci -cum, dar' politia de stat imparateasch esista
de es. qi in Brasov gi in Sibiiu, sa se fach aci.4*)
Ministrul de politie, baronul de Mecsery, raspunde
imediat urnatoarele :
,La intrebarea ce 'mi-s'a pus, ca intru -cat este regulath po-
sitia organelor politiale din Ardeal fath en presa, si ca duph cari
Din nal. Trans., 1863, Nr. 111.

www.dacoromanica.ro
 640

maxime de stat procedeazh politia de press, irgi iau voie a declare,, el

in Transilvania sa aflA in vigoare inert tot legea de presh de mai nainte,
qi eh duph legea aceea de presh positinnea direghtoriilor politiale
este aceea, eh li-se dau esemplare oficioase din tiparituri, ear' ma-
nipulatiunea oficioash urmeazh de aici aqa, ca lucrArile tiphrite se
pun sub seevestru, sa face arAtare la tribunal, gi aa mai departe.
Aceasta este, duph-cum qtiu en, positia ce o an direghtoriile politiale
fath en presa. Ear' intru-at Intr'un cas on altul s'ar intamplk
alt-eeva, apoi en cred eh ar fi de ajuns dach aceea ce dl orator
crede ca dupa a sa parere nu e legal s'ar aduce la cunoqtinta gu-
vernului thrii, spre a se aduce luerurile la stare legala. Ce se tine
de revisiunea acelor chili tiparite in limba romitneasch, cari se im-
poarth din tan strain, apoi inch de mai nainte esista in intelesul
legii de presh comisiunea de revisiune, care pe cat tin en este
aezath in Cluj. Aceasta coimisiune revezhtoare de chrti e datoare
a-'qi Implini luerarile sale ofieioase. Daeh aceasta se inampla in Cluj,
on in Sibiiu, en privire la luera este tot una. Prin urmare, pre-
supunand eh, nu lipsese organele reeerute, dorinta ca revisiunea sa
se &el de es. in loe de Cluj in Sibiiu, se poate Implini rara nici
o greutate din partea gavernului Orli. Eu din partea mea, qi mi-
nisterul de politie, ca autoritate deeizA.toare, n'am avut nici o in-
flue* asupra presei in Transilvania, fli numai atunei, and se lucra
pentru mentinerea legii, cancelaria de eurte a tinut cu mine con-
ferenth ; de alteum cancelaria de curte a procedat in afacerea aceasta
ca in =a ce cads in afera sa de activitate independenth.")
In qedin0 din 19 YVOeritmie a casei de jos
Eolith! a facut apoi nrmatoarea propnnere de resolutiune:
xDupa- ce desbaterile asufira budgetului anului curent
(1863-64) au inaintat pans acum destul de departe, ear' anul
administrativ Inca s'a inceput (z Noemvrie): regimul sa fie pro-
vocal, ca in casul, data panel la inceputul celui mai deafiroafie an
finanfiar proposiliunlle ministeriale referitoare la reformarea si-
stemului de dare, afternute casei, n'ar ajunge inca sa caftige fiu-
tere de lege, in scopul ca darea capului, suslinuta pan& acuma
in Transilvania, fi foarte apasatoare pentru diferitele clase de
locuitori, a fie des/fin/ate; se presenteze casei cat mai curdnd
un project de lege, al carui scot s& fie sutunerea unei revisiuni
1 Din 'an. Trans. c 1863, numirul 111.

www.dacoromanica.ro
 - 641 -
a card capului ce se mai incasseath in Transilvania. _Rind atunci
regimul sd fie provocat, ca la incassarea ddrii in Transilvania
sd deie termine cuviincioase in casurile in cari nu sd manifests
rea voinfil on nepdsare, ci invederata neputinfii de a puled plat
darea, faro a se fiericlitd fi sacrifices aerarium vivum.e
Admis la cuvant pentru a2si motive, propunerea
Barifiu a rostit urmatoarea cuvantare: Dorese a vorbi despre
darea capului. Inainte de toate imi pare foarte rau, ea noi de-
putatii ardeleni am putut yen' aaa tarziu in senatul imperial. Dana
noi n'am fi avut ai alte cause de a van' incoace, apoi ehestiunea
reformarii sistemului de contribuire ar fi fost a causa prineipala
ai de ajuns. Dar' dupes -ce noi de asta-data am intttrziat intru atata,
twat dorintele noastre, sau mai bine zis dorintele tuturor locuitorilor
Ardealului nu le mai putem imparthai acestei inalte case dupti cu-
viinta, eu din parte-'mi ma marginese pe langa o motiune, pe care
imi in de datorinta a o face. E urmatoarea. (Ceteate imotiunea
de sus ai continua): Ertati-'mil domnii mei, sit nu-'mi desfaaur mai
pe larg temeiurile pe cari acii Ewa A le aduc in favorul aeestei
motiuni. inainte de toate va spun, ea mie-'mi este greu a cuyttntit
in limba germane, prin urmare neplacat ai ascultatorilor. Afara de
aceasta cred ca am fa'cut din destul, data ma voiu provoca, dea-
dreptul la cuvintele Eseelentiei Sale domnului ministru de final*,
ai anume la aeelea pe cari Escelentia Sa le-a rostit in anul 1860
in una din aedintele senatului imperial inmultit. In protocolul acelor
aedinte aflfi : ddinistrul de finance arata, a unele imprejuritri apes
satoare asupra Transilvaniei au indemnat pe ministrul de finance
sa nu amane acolo regularea sistemului de contribuire pans atunci
And va fi A intre in activitate reforma genera% a contribuirii, ci
darea capului sa o is mult mai nainte in pertractare ". Eu nu atiu
acum, daci darea aceasta a capului a fost luatti on nu la pertraetare in
curs de 10 ai respective de 12 ani, adeca Oat la 1860. Nu atiu nisi
aceea, daca lucrul s'a intamplat dela 1860 ineoace. Dar' atata atiu, ai
aceasta o pot spune cu conatiinta liniatita., ea aceasta contributiune,
aaa preeum se afla ea in fiin$A in Transilvania, e intru-adevar al:A-
satoare. Nu vreau sa invinovatesc prin aceasta pe nimeni, nu vreau
eh aduc trecutul inaintea tribunalului de judecata al istoriei, ai nici
inaintea inaltei case. Ceea-ee s'a intamplat, nu sit mai poate face
nera'eut ; dar' suntem datori a ingriji In tot casul pentru viitorul
mai apropiat, ai totodata si pentru cel mai indepartat. Stiu ca unii
41

www.dacoromanica.ro
 642

se vor provoca la suma, relativ mica, ce o dau toate &rile, direete

qi indireete, impreuna cu aruneurile plAtite din partea Transilvaniei,
pentru-ch 'mi-se va zice, ca Cara aceea, eu ale sale doul milioane
de suflete, plate9te ca totul numai 13-14 milioane fl. val. austr. in
vistieria tarii. Dar' cifrele aunt numai relativ mari, 9i tot numai re-
lativ mici. VA rog, domnii mei, sh cumpaniti bine, eh mai nainte
de toate in Transilvania nu esista comerciu nici decum, adech,
trebue sh ma cerig, comerciu esista, insh eel pasiv, care ne scoate
sume foarte man din tears, pe and in lhuntru nu ne vine prin
nici un punct de tall nici un ch,9tig. Sumele acelea ies dela noi mai
ales incoace, in thrile germano-slavone, anume, pentru manufacture,
fabricate, ci pentru alte trebuinte pe can Is are Cara, ci pe can
aceasta nu e in stare a le scoate 9i produce din sanul seu, din
causa, ca precum in trecut, aca qi in timpul de fats, acestei taxi ii
lipsesc capitalele. Din aceasta musa s'a intamplat mai virtos, ca pe and
strabunii nostri s'au pus sub aphrarea 9i scutul casei imparAte9ti
austriace, au trebuit iara9i se premeargh negotieri indelungate phnh
se putura invoi la plhtirea oare-chrei sume anuale, fiind-ca sh ctia
qi se vedea3 eh bani pot sh fie ori-unde ai vrea, numai in Transil-
vania n'ai sa -'i cauti 1 Din aceasta mush', suma pe care trebuia
dintru inceput sA o platim la stat (anul 1691) se stabilise in 50 mii
taleri, c1 respective in 400 mu fiorini. Ear' mai thrziu, in anul
1761, suma era ureath la 800-900 mii fl., ci ma ramase pAnh la
anul 1847. De alth parte noi am lasat statului in curs de 172 ani
cu totul alte isvoare de venit, qi inch se ne-o insemnam bine, fail
nici o cerere de soe,otealh. Acelea dint : preabogatele saline, chrora
asemenea nu mai pot fi altele, apoi venitele vanailor, domeniile fiscal;
minele de our 9i de argint, ci alte multe. Venitele acelea toate an
curs qi curg pane in ora de lath in vistieria comunl a statului. Ca
ce s'a facut in eursul timpurilor cu sumele acelea spre binele thrii,
nu apartine deocamdath aid. 'Mi-se pare lush, ea chestia va fi
ventilath in dicta Ardealului. Ma mArginese deci la cele zise, qi rog
inalta cash sh-'mi primeasch motiunea.' *)
La Intrebarea presidentului, daca, propunerea e spri-
ginia, aproape toti membrii casei se scoa14, In semn a o
sprijinesc. Ia acum cuvAntul ministrul de finance Plener
pentru a raspunde urmatoarele :
) Diu *Gem Trans.. 1863, numhrul 109.

www.dacoromanica.ro
 643

imi voiu lua voie sA fae oare -cari observatiuni la cuprinsul

celor atinse de cei doi onorabili oratori cari au vorbit Inaintea mea.
(Bari liu li Lohninger, din Stiria, care vorbise dupl. Barigu. Au-
torul). Cu privire la motiunea domnului deputat din Transilvania
Imi iau voie a-'i spun, el scopul regimului este in adevar acela,
riii en cred el e cu dreptul, ca reforma contributiunilor sl ajunga
a se introduce in tot cuprinsul monarchiei in proportiuni drepte
qi deodata. Acest stop '1-a avut regimul 0 fall eu darea capului
in Transilvania. Regimul a adus o lege noua pentru darea de eltig.
infiintarea acestei legi none pentru darea de eastig va aveit de
urmare neapAratA, el indata ce ea va 6 adusl la Indeplinire,
contributiunile personale de cltig qi darea capului vor inceta.
Nu neg, el contributiunile personale transilvane sunt acelea cari
apasl mai aspru pe contribuenti, clei acelea sunt mai mari qi mai
neproportionate dealt cele ce se aft' Introduse in Ungaria. Tocmai
insa scopul de a restabili ordinea dinteodatl a Indemnat regimul se
apuce calea pe care o arataiu mai sus, i care a avut de Oral, ca
des numitele eontributiuni sa fie cuprinse in reforma generalA. Dar'
eu sunt gata se dau domnului deputat din Transilvania asigurarea,
el la incassarea eontributiunii personale in Transilvania se va pro-
ceda cu toata erutarea ci in consonants cu imprejurarile actuale,
iii el eu voiu adresa catra autoritatile finantiare transilvane cu pri-
vire la incassarea contributiunii personale ordinatiune asemenea ace-
leia pe care am adresat-o tuturor autoritatilor imperiului Cu pri-
vire la ineassarea contributiunilor inmultite. Iar' ce privete insaqi
regularea contributiunilor, regimul trebue sA se Ong de prineipiul,
ca aceasta are sA se intample i in Transilvania in consonance eu
generalul operat al reformelor, i respective cu reforma aril de
*fig. Se poate instil el i darea de &Wig peste Intreaga monarchic)
sl fie unul din acele obiecte, cari se vor resolvb, plina pe la ince-
putul celui mai deaproape period finantiar. Cu constatarea noului
catastru de catig nici de cum nu sA vor cere cercetari atat de in-
tinse kii de lung duratoare cum se intampla aceasta de es. la ca-
tastrul darilor pentru modii, care poate se reclame mai multi mi.
Catastrul darii de cactig se va stabili, cum sper eu, in scurt timp
din nou, i aga regularea contributiunilor personale in Transilvania
Inca va putea, urma peste putin". (Ministrul raspunde apoi celuialalt
orator, in alts chestiee)
*) Din i Gazeta Trans.( 1863, numarul 109.
41*

www.dacoromanica.ro
 644

Propunerea lui Baritiu, spriginita ai de raportorul co-

misiunii finantiare, a fost primitd din partea casei de jos
a senatului imperial. Tot In tledinta aceasta din 19 No-
emvrie au fost alesi opt secretari, dintre Ardeleni M.
Binder i Nicolae Popea.
In sedinta din 25 Noemvrie a ajuns la rand, in des-
baterea parlamentara, fondue ciesd aunarilor urbariale, despre
care deputatii ardeleni aveau cam putine cunotinte. De
aceea Baritiu a tinut sa ceara ki In directia aceasta la-
muriri dela guvern, rostind urmatoarea vorbire :
n Trebue sa marturisese, ea cifrele aflatoare sub titlul acesta ma
pun in mirare, si cred totodata, ea compatriotii .mei din Transilvania
vor zice tot asemenea. Asa-darn sermana Transilvanie 'e datoare
in vistieria eomuna a statului cu 2,375.671 fl. $i chti-va cruceri, si
ce e mai de mirat, Cara aceea poarth si interesele aeelui capital.
Va suna foarte naiv dad'. va voiu spune, ca Inainte de a veni in se-
natal imperial credeam despre aceasta tocmai contrariul, sau cu
alto euvinte, ea not Siam despre trebile terii noastre atilt de puffin,
Meat nu am avut ocasiune sa eunoastem nisi macar starea in care
se afla fondul nostru pentru desarcinarea urbariala. Nu voese sa
ostenesc luarea aminte a inaltei case cu deductiuni lungi, dar' ma
aflu constrans a-'mi descoperi dorinta, ea sa se trimita la timpul seu
socoteala formals cu toate amanuntele la dieta noastra din Transil-
vania". *)
Ministrul de finance Plener a raspuns astfel :
Inca am putut pricepe din imparthsirile domnului antevor-
bitor, apoi lui 'i-se pare ca suma de 2,375.671 fl., fondul de deshr-
einare urbariala, evident din raport, cu care este insarcinata taxa
Transilvania, ar fi prea mare, si de natura, ca sa destepte a sa in-
grijorare. Ear' mai departe, dhnsul pofteste o lamurire mai deaproape
O.Inca, daea. '1 -am inteles bine, prin o informatiune mai acurata ci
prin impartasire la dieta Transilvaniei. Cred eh dorinta domnului
antevorbitor nu a mers mai departe. (Baritiu: Nu 1) Deci, ca suma
este mare, se poate ucor esplich din natura lucrului. Pe cat imi
adue eu aminte, fondul Transilvaniei pentru desdaunarea urbariala
face 35 milioane. Cunoscut este, ca nu a fost en putinta a plati
interesele din aruncurile faeute pe dari si din fondul format din ele.
*) Din a Gazete; Transilvanieic anul 186$ nr. 112.

www.dacoromanica.ro
 645

A trebuit prin urmare ca statul sa plateasea inainte anticipatiuni

maxi proprietarilor, gi a trebuit sa continue cu ele. Ins aceste
antieipatiuni fheute din partea statului s'au ureat tocmai la marimea
sumei sus pomenite. Dar' intru-cat domnul deputat nu sa poate
multami pe deplin cu declaratiunea aceasta, apoi ministrul de finante
este gata a da dlui deputat, cum gi dietei transilvane, socoteli gi es-
plicatiuni acurate gi detailate. Regimul nici-decum nu e in contra
unor impartagiri de natura acestora. Din acelea se va vedelt curet,
a sus memorata suma e adevarata".*)
Dupa-ce a mai vorbit si raportorul comisiunii la obiect,
suma ceruta, sa, voteaza.
In edinta din z Decemvrie n. fiind vorba de salinele
din Ardeal, au vorbit la obiect Ardelenii M. Schuller i.
Than Pufcariu, atragand amandoi atentiunea guvernului
asupra avutiei celei maxi de sare a Ardealului, care pe langa,
alts, manipulare ar putea sa aduca, mare venit statului si
poporaiunii, care astazi trebue sa, o plateasca, enorm de
scamp.
In edinta din 3 Decemvrie n. fiind la ordinea zilei
budgetul ministrului de comerciu a rostit
George Baritiu urmatoarea vorbire:
nObiectul despre care ma gandese a cuvanth in acest moment
ca din partea Transilvaniei, judeeat bine, are trebuintit de o deduc-
tiune mult mai lunge gi mai bine intemeiata deck cum agi fi eu
in stare sa o fac. Daph-ce insh eu vad, ca inaltul senat imperial
en aka ticasiune a cerut, ca inaltul minister sa-'i dee raspuns la
mai multe dorinte, asteptari gi provocari, intru intelesul reformei gi
al imbuniitatirii comunicatinnii noastre comerciale, gi 'i-s'a gi dat,
aga inn iau voie sa mai adaog gi eu la acelea unele dorinte gi agtep-
tari din partea Ardealului. Eu cred aga, ca cuvantand eu aicea
in numele compatriotilor mei gi in al respectivelor clase ale locui-
torilor thrii, apar totodath interesul industriagilor din provinciile
germano-slave. Cunoscut este, ch. Transilvania a fost gi mai de mult
consumatoarea manufacturilor gi a fabrieatelor din provinciile austriace
germano-slave, nu numai pentru sine, ci gi ca mijlocitoare gi inain-
tatoare de comerciu in rashrit. Inca din secolul 14 gi 15 esista, o
comunieatiune comerciala insemnath' intre cele mai maxi pietz co-
merciale din Germania, gi ales din Austria. Bragovul, agezat intre
*) fin , Gazeta Transilvanieic, anul 1863, numarul 112.

www.dacoromanica.ro
 - 646 -
trei tari, ca o OW de desearcare, purta comerciul eu o maul spre
apus, mai ales cu Germania, ai cu alts mana cu coloniile italiene,
cari pang, in al 16-lea secol se aflau aaezate intre gurile Dunarii ai
Acherman, sag, Cetatea-albs, pang in sus la Bender.
Aceeaai comunicatiune comerciala a mai durat Inca 0 liana in
seeolul 18. Sub Maria Teresia s'au numarat numai in Brapv 69
firme negutatoreati pamantene (dintre can 64 erau romaneati. Au-
torul), cari intretineau comunicatiunea et Hisaritul, cum ai vre-o 30
firme negutatoreati venite din rasarit ai acezate in Transilvania. Tot
asemenea era incatva 0 la Sibiiu, oraa care Inca purtase comerciu
foarte Insemnat spre rasarit. Ear' oraaul Bistrita purta comerciul
spre provinciile saseati, Oat pe la Crimea ai mai inlauntru. Din
nenorocire, partea cea mai mare a acestui comereiu in timpurile
noastre a trebuit sa inceteze. Lovituri grele, aci putea, spune de
moarte au fost acelea, cari au nimicit comerciul nostru, lasand numai
ramaaite din el. Una din cele mai aspre lovituri a fost ruperea
Basarabiei de catra Moldova in anul 1812, ai inchiderea ce a urmat
de aei a partii aceleia in care productele crude erau mai ieftine,
iar' manufacturele ai fabricatele se plateau mai bine ai mai on folos
se vindeau. La catva timp duptt aceea se introduse o sistema pro-
hibitive, intru atata, a suditilor austriaci nu le era ertat a merge
in Basarabia, ai respective in provinciile rusecti, fare pasporturi vi-
dimate deadreptul la Petersburg. Prin urmare, comerciul trebui sa
devina cu total sugrumat. Mai tttrziu, dupit-ce influenta rusasea s'a
consolidat in principatele dela Dunare, dupil-ce consulul rusese s'a
faeut proconsul In intelesul antic, ai influenta eonsulatelor austriace
in ramura diplomafei a incetat aproape de tot, atunci suditii impa-
ratului nostru vazura, a ne mai putttndu-se ei bucurit de niei o
protectiune, nu mai stint in stare sa intretina comunicatiunea comer-
ciala, ai aae trecura sub protectiuni strain.
Aceasta s'a intamplat domnii mei tocmai 0 Oa in momentul
de fats, 0 inch' se mai intampla, ca oamenii emigreaztt deavalma.
Eu cu aceasta nu voiese sa invinovatese sistema de aeum. Acesta
e un ran vechiu. Vreau numai a-'l semnala, pentru-ca raul sa se
poata delaturit. Co lonii intregi de suditi austriaci sa afla in Galati
0 Braila. Suburbii intregi s'au flout de ei in Ploieati, cum 0 in
Bucureati. Dace ei ar fi remas toti suditi austriaei, apoi treaca
duce -se. Dar' s'au subtras dela aceasta in mare parte, 0 cu ei
au trecut ai multime de capitale din Ardeal 0 din alte tari. Acesta

www.dacoromanica.ro
 - 647 -

Inca este cu un tcmeiu mai mult, ca noi banii de doizeceri si

galbenii se-'i vedem numai ca noutate, pe cind din contra, banii de
argint si de aur, biituti in Austria, sit vhd din greu in thrile veeine
si in Turcia turopeanh. Mai repet aiei, ca ark' a voi se invinuese
pe cine-va trebue sit constat faptul, ca compatriatii nostri in principa-
tele unite, Moldova ci Tara-romAneasch, precum si in toath Turcia,
nu au proteetia cuvenita. Sit zice din partea compatriotilor nostri,
ear' eu in privinta aceasta ma provoe la rapoartele camerelor noastre
comerciale, ca consulatele si viceconsulatele noastre de cati-va ani
stint obligate a sit ocuph mai mult cu politica mai inalth cleat eu
protejarea comerciului si a industriei tan lor austriace ci a industria-
silor respectivi. Eu asi dori, ea acei domni sit se ocupe mai putin
cu politica inalth si mai mult en cea ree'. (Bravo 1 Foarte bine !)
1mi vine en greu a osteni luarea aminte a inaltei case. Deci
Imi iau voie numai a descoperi unele dorints din partea negustorilor
transilvani, $i cum cred eu, din partea compatriotilor mei, si a rug'
inalta cash, ca se priveasch aceste dorinte de ale sale, pentru-ca
ele in eel mai apropiat viitor sit fie implinite din partea regimului
M. Sale.
Prima dorinth ce ai avea sit descoper ar fi revisiunea trata-
tului de cartel, incheiat in anul 1838 intro regimul M. Sale si intre
Moldova si Tara-romAneasch, care ins' ast-timp a espirat. Aici aunt
silit a observit, ca indath ce a espirat aeest tratat sh simti, add in
principatele dela Duniire, cat si in piatele cu porturi de laugh Dunit're,
eh tratatul e desfiintat. Nu vorbese despre aceea, eh din nenorocire
simpatiile can erau pith in anii 1854-55 pentru regimul nostru
si pentru tot ce era austriae, in acei ani, 1854-1855, s'au
nimicit de tot, ci inch intr'un mod ca acela, pe care eu abia mi-1
pot esplich, ci se va cere foarte mult timp panh-cand simpatiile
acelea se vor puteh restaura intr'un mod oare-care. Dar' sh, ne
cugethm domnilor la infricosata influent' a Nordului, cum ci la
cea apnea* deci mai fiat, pentru noi Ind. cu atAt mai perieu-
loash, care astAzi predomnecte in Bucuresti, Iasi, sau poate eh $i
in Constantinopol, ear' pe langh aceasta la lipsa unui tratat care se
fie in stare a ne aphra comerciul de sarlatani, de falimente reut'-
cioase. Mai departe sa ne eugetam la multimea de fugari pe earl
nu-'i poti educe indhriit, 9i atone! ne vom face si din aceasta o
idea, cum sth lucrul eu negustorii nostri in thrile vecine, si cea -ce
eu trebue se apes, cu mai bine de 70 stabilimente pe eari le an

www.dacoromanica.ro
 - 648 -
numai negustorii din Brasov in principatele dela Dunare, si dincolo
peste Dunare, in Bulgaria.
Aud, ce e drept, ca reinoirea acestui tratat sa preghteste, dar'
ca din partea noastra sa fac dificultAti. Daca e aceasta adevarat, se
va alege mai tarziu. Este adeca, domnii mei, acea sistema nefericitA
de ermafrodit, care BA tine pans -acum in privinta principatelor da-
nubiene. Pe cat stia eu, regimul in asemenea lueruri nu voeste
a negotia en principatele danubiene, ca cu thri independente, ci el
se adreseaza de regula catra inalta Poarta. Din contra, principatele
dunarene, dupA toate cate s'au intamplat dela 1856 incoace, nu mai
voese sa stie nimica in asemenea chestiuni de nici o porunca a Portii.
Litre asemenea imprejurari comerciul si industria Austriei, ear' mai
mult decal toate a Transilvaniei, sufere foarte. Deliberante Roma
Saguntum periit.
tntru asemenea trebue sa-'mi deseoper eu dorinta, ca acelea
tratate de pace cari s'au incheiat cu Turcia pe la capatul secolului
trecut, sa se supunh din punctul de vedere al comunicatiunii unei
revisiuni. La local prim numesc en tratatul de pace dela Sistovo.
In acesta s'a purtat de grija care-cum, nu numai de comunieatiunea
comerciala, ci si de asa numitii economi de vite din Transilvania, o
clash de oameni, domnii mei, pe care eu, meat priveste comerciul
si economia, trebue BA o recomand en tot adinsul luarii aminte a
inaltei case. SA MI6. 20 pAna la 25 mii oameni, eari poarta in Vi-
rile romanesti o insemnata economic de vite. Mii de oi, vite cornute
si altele sa pase pe campiile Romaniei, Moldaviei si Bulgariei, dupa,
cari, din venitul ce FA caltiga dela acele vite sa plateste contribn-
tiune si la Austria. Eats inch, eh acei oameni tocmai din causa ne-
invoielilor ce domnese intro regimul nostru, intro al Moldova-Roma-
niei si al Tureiei, furl mai en total sacrificati (dati in prada sortii).
Urmarea acestui ran In si mai este inch, ca emigreazh pe zi ce
merge si sa pun sub protectiune gresita, san precum se zice pe acolo,
se fac Raiah, adeca cetateni de stat ai respectivelor thri. In modal
acesta apoi, industriasilor din Transilvania, meseriasilor nostri s'a
inchis meet cu incetul de tot isvorul eel mai bun si mai cigar ce 'l
aveau pans atunci de a cumpara producte crude mai ieftine, asa,
ca astazi profesionistul sac din Brasov adese-ori e silit a plati marfa
cruda ce are se o preluere mai scamp decat profesionistul dela
Viena, si asa este silit de a-'si vinde si manufacturile mai scamp
decht eel din Viena, incat eu toata distanta cea mare dintre Viena

www.dacoromanica.ro
 - 649 -
qi Brasov, industria9u1 vienez e in stare se ling, concurenta en me-
seria9ii pamanteni din Bragov, Sibiiu, Sighipara, etc.
A treia dorinta a mea este regularea tribunalelor judecatorefiti
consulare, add in principatele unite danubiene, Moldova gi Romania,
eat 9i in Turcia. In momentul acesta insa ma marginese numai la
principatele dunarene. imi adue, aminte, ca camera noastra co-
merciala qi industriall din Bragov supusese, pare-mi-se, inainte eu
doi ani, inaltului ministeriu de comereiu un memorand lung in care
a enumerat relele naseute pentru comerciu din acest amestec al ju-
decatoriilor in principate. In privinta aceasta voesc sa dau o icoana
inteun esemplu practic, ci cred ca de-oeamdata am facut destul eu
aceasta. Se punem casul domnilor, ea negustorul A) dg, faliment
in Bucure9ti. Nu-'mi pash' data e sudit austriae, englez on olandez.
La faliment insa aunt interesati suditi din toate Virile. B) e englez,
C) franeez, D) alt strain, E) ture, etc. Acura procesul acela de
faliment trebue sa faca primblare pe la toate tribunalele eonsulatelor
straine, qi nu pot sa 9tiu, ea dinteodata, ceea -ce insa nu cred, ci
trebue s mearga treptat, dupil zile 9i ani, pane and creditorii pot
pune abia mina pe banii lor, dad), cumva mai pot pune mama pe
ceva, ceea-ce in eele mai multe casuri nu se intampla. Deci toemai
pentrti aceasta a propus, atilt camera noastra, cat 9i altele sate -va,
ea consulatele BA nu se mai amestece in afacerile judecatore9ti in-
terne ale acelor teri, qi anume pe viitor Cu atilt mai putin, eu eat
in principatele dunarene s'a introdus codul lui Napoleon, 9i eu in-
sumi pot adeveri, ea astazi in casurile in cari eineva are a face numai
en suditi moldavo-romani i9i ajunge scopul mutt mai eurand 9i mai
sigur, decat data are a face eu saditi ci protejati strain. Aceasta
o 9tiu 9i din esperienta proprie, fiind-ca ca om de afaceri am dineolo
in Bucure9ti un deposit, la care mergand, am a face in fie-care zi
eu tot feliul de suditi din toate terile.
Nevoile eu paspoartele, a9a cum aeelea se tot mentin in prin-
eipate, inea, an le pot trece eu tacerea. Pe sand not in tot cu-
prinsul monarehiei austriace ne bueuram in privinta paspoartelor de
inlesnirile pe can tap be cunoactem, in tarile veeine s'au mai pa-
strat, atilt din partea regimului nostru, cat 9i din al celui de aeolo,
o multime de greutati. CalatoriK dela Brapv la Bucurelti (cu de-,
lejantul) Linea, 22 OA la 24 ore. In fie-care oracel ecti oprit, fa'ra
se ai trebuinta a petrece acolo, numai pentru-ea sa ti-se vidimeze
pasportul c1 se plate9ti un ban de doizeceri, eau unul ci jumatate.

www.dacoromanica.ro
 - 660 -
Sa ne &dim acuM la miile de oameni saraci, cari aunt siliti a-'si
aduce pftnea de toate zilele din prineipatele vecine, sa ne &dim la
locuitorii munteni, cari sunt imprastiati in satele lor, cate 10 papa
la 18 mii de suflete pe toata marginea Transilvaniei, incepand dela
Bucovina 'Ana la Orsova. Acei munteni, fiind siliti a merge la
targul vecin odata sau de doua-ori pe saptamana, tot de atatea-ori
sunt siliti sa -'O dee i paspoartele spre vidimare.
Eu cred, ca aceasta ar puteh sit Incete, tot din acele temeiuri
din cari a Incetat vidimarea si in launtrul monarchiei. Daea oamenii
se plang la regimul romanese, aeesta arunca vina mai totdeuna asupra
consulatelor ci viceconsulatelor noastre. in privinta aceasta nu voiese
sa-'mi dau opiniunea, pentru-ca cred, ca inaltul regim. va fi flout
si pana acum pacii de lipsa, si va mai face, ca sa ne scapam data
de aceste nevoi.
Poste le Inca trebue sa le ating. Ce e drept, aeum nu mai este
acel timp, cand eram siliti a coresponda din Brasov on Sibiiu in
16 zile eu Iasii. Eu insa cred, ea tot este prea mult (laza la
Brasov numai In 7-8 zile sosese serisori dela prietinii nostri co-
mercianti din Iasi, pentru-di tot in acel timp be primim din toate
partile ci unghiurile Europei, iar' Iacii sunt mult mai aproape de noi.
Dela Galati trebue sa primim scrisorile prin Iasi si Bucovina,
pe &ad le-am puteit primi deadreptul in doua zile si jumatate prig
pasul Oituz. Dar' ci in ramura aceasta domnecte starea uracioasa
ermafrodita, memorata mai sus. in principatele dunfirene regimul
nostru isi are posta sa, regimul pamantean pe a sa, si eel rusese
earasi pe a sa. Acestea apoi se ineurca unele pe altele si formeaza
sate un nod gordian, aca, ca, nici data nu ctii cum a-'i puteit sa-li
asiguri o corespondents regulate. Deci Imi iau voie a recomanda Inaltului
regim aceste imprejurari nepriineioase, pentru -ca sa fie indreptate.
Ineat pentru Iiniile telegrafice, apoi multamita lui Dumnezeu,
ea aeum le avem pana. la Constantinopol. Dar' cu privire la reforma
ce s'a introdus In cuprinsul monarchiei austriace referitor la taxele
telegrafice, trebue sa2mi descoper dorinta, ca cum s'a intitmplat cu
ceealaltrt Europa, sa se Ineheie ci en principatele dunarene o con-
ventiune, pentru-ca taxele sa nu mai fie asa de maH cum sunt acelea
de pana acuma, caci astazi se plateste piina la Bueurecti indoit, daca
nu ci mai mult deck se plateste ODA la Viena, ceea-ce comer-
ciantului Ii cade eu durere, mai ales inteun timp in care comerciul
peste tot este atat de decazut.

www.dacoromanica.ro
 651

In urma imi iau vole a mai aminti starea drumurilor. Pe o mie

mile patrate, cari fac suprafata Transilvaniei, duph-ce patru districte
s'au rupt dela ea qi s'au alhturat la Ungaria, incorporate fiind la
Ungaria, avem pe cat 9tin en drumuri numai pe o lungime de 240
qi ceva mile, ceea-ce este Cu eat mai putin, cu cat e cunoseut, eh
not nu avem nici o cale ferath, afara numai data vom numi cale ferath
de es. ce se vede la eke o salinh, in lungime de cativa stanjeni.
La cnvantul cale ferath ar trebui sa incetez de a mai vorbi,
fiind-ca aceasta e o chestiune despre care eu trebue sa presupun,
eh inalta cask la timpul seu va binevoi a o lua in consideratiune, a
o favorisa 9i inainta. Deci cu privire la calea ferata imi incheia vor-
birea cu o singurb. observare.
Domnii mei 1 Convingerea mea cea mai profunda este, eh pe
cat timp chile ferate austriace, respective ungare, cari piing acum
ajung 'Ana' la Oradea-mare 9i Oa. la Buzial, nu vor ajunge la
Marea-neagra, 9i respective la Galati 9i Braila, pana atunci prin co-
municatiunea ce o vedem nu le vor fi asigurate nici interesele de 5 /s
9i nici comerciul Austriei in resarit. Aceste chi ferate trebue sa ajungh
la Marea-neagra. Numai atunci apoi vom puteh vorbi intru adevaratul
inteles al cuvintului despre un eomerciu austriac in Resarit". (Bravo !) *)
Presidentul casei roaga pe Barifiu se-i predee in scris
doriatele esprimate, iara casa decide s fie predate comi-
siunii finantiare.
Parte la discutie au. luat Ardelenii in numar mai mare
in sedintele din 7 si 9 Decemvrie, child s'a desbatut bud-
getul Ungariei si al Transilvaniei.
In cea prima a luat cuvantul George Barqiu pentru
a face propunere la titlul cancelaria aulica ungara", ca
toate positille din budget sa fie votate Fara desbatere, fiind-ca
Ungaria nu are representanti In senatul imperial, si fiind-ca
tot asa a procedat senatul imperial si in sesiunea trecuta
din anul 1862. Spunea Barz,iiu, ca nu face propunere
din motivul, a n'ar cuteza sa priveasa drept in fata asa
numitei chestiutti maghiare", pentru-ca el si compatriotii
sei sunt dedati cu ea si spereaza ca. In scurta, vreme va c4i
ajunge sa fie resolvata, cu atat mai vartos, ca nu vede
alta &cat o rancoare intre doi frati. Dar' pentru-ca re-
solvarea sa fie promovata, poporatiunea Ungariei cere un
) Din , Gazeta Trans. c, anul 1864, numarul 2-3.

www.dacoromanica.ro
 - 652 -
program clar i precis din partea ministeriului responsabil
i din partea cancelariei de carte. Vrea sa tie, ce vrea
guvernul M. Sale ? Dad, se va face aceasta, atunci Ri
resolvarea se va efectui uor. Propunerea nu e sprijinita.
La budgetur Transilvaniei vorbete Loan Puscariu In
chestia drumurilor, aratandu-'i parerea de rau, ca chiar Ri
din suma prelirninata s'au ters 39,461 ft. Spune ca Tran-
silvania e Ora cea mai seraca In drumuri, mai seraca decat
on -care alta Cara din Austria, i de aceea crede ea ter-
gerea e spre dauna tarii.
La titlul fundatiuni i ajutoare pentru cult" vorbete
eanonieulNegruliu, i aratand lipsa cea mare ce o due preotii
gr. catolici propune Incuviintarea unei some de 30,000 fl.
ca ajutor pe seama lor, fara a fi eschiF,ti protopopii dela
ajutorare, cari Inca sunt siliti, ca i preotii, cu lucrul ma-
nilor qi sudoarea fetei ckstige traiul vietii.
Propunerea se preda comisiunii.
Nicolae Popea descrie cu asemenea colori triste starea
preotimei gr. ort. i cere, ca anticipatia de 25,000 fl. acor-
data de M. Sa in scopul ajutorarii clerului gr. ort. din
Transilvania s fie urcata la suma de 60.000 fl.
Se preda asemenea comisiunii.
Mai face apoi canonicul Negrutiu propunere pentru
urcarea salariilor profesorilor dela coala normala din Blaj,
i pentru infiintarea unei pedagogii In Blaj. Tree Eai pro-
punerile acestea la comisiunea finantiara.
La titlul fundatiuni qi adaosuri pentru scopuri de in-
vattimant" rostete apoi
Xicolae Popea urmatoarea vorbire:
Luanduimi voie a ridica. euviint pentru a aduce in aceasta
inalta case unele imprejurari referitoare la academia de drepturi din
Cluj, la ce m'au indemnat cele spuse in preliminar si respective in
raportul comisiunii, n'o fae, aceasta domnilor nici dealt pentru-ca
doar' asi fi contrar inmulcirii institutiunilor juridice din tara noastra,
niei pentru-ca asi avea ceva contra academiei de drepturi din
Cluj, deja restituita, prin urmare nu pentru-ca doarit n'asi con-
simti en intentiunile inaltului regim in privinta aceasta. Din
contra, trebue se marturisese, ea recunosc cu laude,, cum Inaltul
regim si-a pus silinta si a purtat grija cuvenita, ca aceasta aca-

www.dacoromanica.ro
 - 663 -
demie de drepturi din Cluj sa fie restituita. Tot ce ai don este,
ca intentiunile binefacatoare ale Inaltului regim se fie generale, ca
adecat acelea sa se estinda de o potriva asupra tuturor locuitorilor
Orli, asupra tuturor popoarelor din Cara. De aceea deei, tot ee-'mi
voiu luh voie a vorbi, nu e Indreptat nici in contra uneia, nici in
contra alteia dintre cele doul academii de drepturi esistente astazi
in Transilvania, ci se refere la o academie de drepturi care inert
nu esista, care insa ar trebui sa esiste, adeca la infiintarea unei a
treia academii de drepturi, pentru Romanii din Transilvania.
Va fi batator Ia ochi domnilor ea eu, fiind in patria mea
doua academii de drepturi i aflandu-se finantele acum in stare
critica, aunt aplecat a pretinde infiintarea i a aeademiei a treia de
drepturi.
Daca se va luh insa in considerare, ca ambele aceste academii
de drepturi, una in Sibiiu, alta In Cluj, au caracterul for special
national, dacii se va luh in considerare, ca una e academie de
drepturi germana, alta maghiara, daca in fine se va lua in conside-
rare, ca basa constitutiunii transilvane e sistema nationals r}i con-
fesionala, atunci ered ea dispare qi piere ceea-ce poate fi batiltor
la ochi.
Am avut onoare a spune, ea de present esista in Transilvania
douh' academii de drepturi, una in Sibiiu, ceealaltit in Cluj, asta din
urma acum de eurand restituita. Cat pentru cea prima, pentru cea
din Sibiiu, ea paremi -se s'a infiintat la anul 1844 din averea na-
tionala a Sailor. Ea deei a fost dotata de natiunea sa'sasca, i-a
avut profesorii sei proprii nationali, limba de propunere a fost cea
germana, seurt, academia aceasta de drepturi s'a putut cu tot dreptul
numi german&
La anul 1850, daca nu me inel, sit prefael4 academia aceasta
de drepturi in academie de stat, aqa insa, ca acum nu sit mai dota
din fondul national, ci din vistieria comuna a statului. Fiind-ca Ia
aceasta academie i acuma aunt aezati profesori germani, fiind-ca
mai departe limba de esplicare e cea germana, nu mai Incape nici
o indoiala, ca aceasta academie trebue privity fiii astazi ca o aca-
demie germana.
Asemenea se are lucrul t;,i cu academia de drepturi din Cluj,
restituita acum. Ea esisth. Inca Inainte de 1848 i numai in anul
acesta din urmil inceth. i academia aceasta, incat imi aduc aminte,
a fost infiintata din fondul religionar al biserieei rom. catolice. (0

www.dacoromanica.ro
 654

voce: Nu!) Cel putin a fost dotata din acest fond religionar. Limba
ei de esplicare, pang, la 1846 a fost cea latina, lei mai nainte ea
a fost limba publics oficioasa in toti ramii administratiunii. La
anal 1846 insa s'a introdus limba maghiara. Se poate zice deci ca
tot dreptul, ea academia de drepturi din Cluj inainte de 1848 a
avut caracter national ungurese. Acum de curand vazuram, di
aceasta academie de drepturif sistata la anul 1848, se reinfiinta, si
anume prin inaltul regim, ci ea profesorii ei nu sa mai doteaza din
fondul religionar al bisericei romano-catolice, ci ca $i cei dela aca-
demia din Sibiiu, din vistieria comuna a statului. Trebue sa pre-
supun, ea limba de esplicare e eea maghiara. Deschiderea ei a
urmat numai in zilele aeestea.
Din cele premise se vede deci, ca de present esista in Tran-
silvania doua academii de drepturi, ea amandoua an caracterul for
national, a una, cea din Sibiiu, e academie de drepturi germanii,
a doua, cea din Cluj, ungureasca. Insa domnilor, mai esista o na-
iune, ji Inca o natiune malt mai numaroasa deck celelalte doua,
adeca, decat cea germana ci maghiara laolalta. Aceasta e natiunea
romans, care numttrA peste un milion de suflete. i din motivul
acesta, dar' si din eelalalt motiv mult mai ponderos, din motivul
adeca, ca natiunea romang astazi nu mai e numai tolerata, ci a casti-
gat positie egala eu celelalte doua natiuni ale terii, cred ca ar fi
numai cu dreptul de a se mai infiinta si a treia academie pentru
Romanii din Transilvania. De asta-data nu voiu face propunere
formala: ei imi luaiu numai voie a educe la cunostinta inaltului regim
acesta eonvingeri q.i pareri individuale ale mele si a apela la inima
lui eu rugarea, ca se staruiasca, on a se mai infiinta si o a treia
academie de drepturi in Transilvania, on apoi fata cu starea cea
rea finantiara in care Para indoiala ne aflam, a se contrage cele
doua academii de crepturi can esista, adeca eea din Cluj $i cea din
Sibiiu, intr'o singura academie de drepturi paritetica, si anume aca,
ca la asezarea profesorilor la aceasta academie paritetica de drepturi
sa se iee in eonsiderare euvenita, atat natiunile, cat si confesiunile
terii, recunoscute prin lege, si ca apoi obiectele de invatamint sa se
propuna in toate cele trei limbi ale terii. Cred domnilor, ca in
modal acesta ss va eastiga o cru1are insemnata si se va corespunde
cerintelor ci asteptarilor tuturor natiunilor si confesiunilor din Cara,
recunoscute prin legelu*)
*) Din 'Tel. Rom.e, 1863 numarul 112.

www.dacoromanica.ro
 - 665 -
In E,,; e din ta din 9 Decemvrie apoi discutia a fost pur-
tata pe tema autonomiei F,Ai a centralisarii, luAnd parte la
ea mai multi Ardeleni. La ordinea zilei era budgetul Croa-
tiei si al Slavoniei. La titlul administrarea justitiei" Dr.
Taschek propusese stergerea unei sume de 52,508 fl. Intre-
barea era acum urmatoarea : poate senatul imperial sh,
teargA some din budgetul unei teri autonome, cum sunt
toate cele apartinatoare la coroana ungara, and dupa,
literile diplomei O. ale patentei, in chestii de administratie,
justitie i instructiune, ele sunt cu deslivarire independente,
in urma dreptului autonom ce-'l au ?
A vorbit Intaiu Gustav Groisz, presidentul dietei ar-
delene, apArand autonomia Croatiei i aratAnd, a orga-
nisarea justitiei s'a facut In Croatia in mod autonom, iar'
suma cerutA e neincunjurat de lips6, acum, caci altcum or-
ganisarea facutb. vine in parte cassata, prin ce se taie in
dreptul autonom al terii. E contra stergerii sumei numite.
Al. Binder, alt Ardelean, e de parere contrary, i
credo a senatul imperial e indrepttitit se fact', tergerea pro-
pusA, precum peste tot se reduc6, pretensiunile esagerate
ale terilor autonome.
Gustav Groisz respunde antevorbitoriului, esplicandu-se
In mod mai detailat si pledand de nou pentru respectarea
dreptului autonom al terilor de sub coroana ungarA.
Zimmermann (tot Ardelean) se declara pentru tergerea
sumei, sustinAnd a senatul imperial e indrepatit la aceasta,
chiar i din motivul de a impedeca, ca o tart', autonomy,
sA teary, mai mult cleat celelalte pentru trebuintele ei
interne. Ia acum cuvantul
Loan Aldallan qi rosteste urmatoarea vorbire:
nTrebue sa-'mi esprim pArerea de raiz, ca earAsi vin in ne-
placuta positiune de a ma intoarce la opiniunea pe care am fost asa
de liber a o esprima la desbaterea asupra consiliului de instrucliune.
Dar' nu pot ca sa nu iau cuvantul spre a dovedi opiniunii publice
de dincolo de Leitha, di nu am aceeasi opiniune despre autonomia
Iarilor coroanei unguresti pe care au definiat'o onoratii domni colegi
ai mei, deputatii transilvani Zimmermann si Binder.
DupA parerea mea basa competenlei cercului de activitate al
senatului imperial, precum si al dietelor de dincolo de Leitha, este

www.dacoromanica.ro
 - 666 -
preainalta diploma din Octomvrie. In aceasta diploma insl organisarea
ai administrarea este espres avisata la cercul de activitate al dietelor
de tarn. Organisarea justitiei madarl, sat in stransl legatura eu
budgetul statului.
Ce se intelege sub organisarea justitiei ?
Eu cred domnii mei, el data vrea cineva sh organiseze justitia,
apoi nu o poate organisa farl. a stabill totodatit' ai salariile. Asta
este partea cea mai ponderoasl a organislrii justitiei, ai dupl parerea
mea este a se privi drept accident/ a luerului principal, adeel a or-
ganisatiunii de justitie, 0 se tine de cercul de aetivitate al aceluia
care este competent a decide in mod legislatoric despre lucrul prin-
cipal, adeca despre organisarea justritiei.
Ceea-ce se atinge de Croatia, apoi nu incape indoiall, el se
numarl intro tArile cari se tin de coroana ungarl. Croatiei 'i-s'a
restituit vechia eonstitutiune, dupii cum s'a demonstrat destul de fondat
de catra organele regimului. Dupl conceptia mea despre autonomic,
in constitutiunea ei nu sl poate sehimba nimica almintrelea, cleat
pe calea legislatiunii croate.
Dieta math', in legAturii eu coroana este chemata a face schimblri
In acest organism, Ql cu schimbarea organismului neaparat ar fi legatI
ai schimbarea salarielor, iii care cas sigur apoi ca s'ar pate/ face
oare-cari economisari.
Deci eu cuget, ca 9i de aceea 9X fi fost foarte en scop, ba
Inca aqi zice el ai prudent, dacil din parte contrary nu s'ar fi dat
prilej la desbatere asupra budgetului unei provineii pe care suntem
chemati a o eitatiga pentru constitutiunea imperiului ai care nu este
representata aicea, din causa unor eventualitAti la cari nu Bunt de
villa deck numai unele persoane (Bravo !). Repet, ar fi fost intelep-
te9te ci en scop, data se fiicea csi cu acest budget aca cum s'a flout
in qedinta din urml, &and s'a desbatut ai stabilit budgetul pentru
regatul Ungariei.
Deci eu cuget, ca n'ar trebui el modificlim i sl atergem din
o parte intregitoare a administratiunii de justitie, adeel din salare,
Afirmarile esprimate de domnul consilier de curte Taschek,
asemenand salariele din Transilvania en cele din Croatia, aunt
drepte, Ili eu Inca stint un pfirtinitor al sistemului de economisare.
Dar' cuget ca lucrul n'ar trebui s fie pus in lucrare cu sacrificarea
principiului pe care so baseaza autonomia thrilor. De aceea, nu aiei,

www.dacoromanica.ro
 657

ci pe calea legisla iunii eonstitutionale a tarilor respective (Transil-

vania si Croatia) aa se face economisarile I
Dar domnul consilier de eurte concede singur, ea representantul
reglIsinlui are dreptate tend ziee, ea functionarii cari iii an deja sa-
lariele for nu le pot perde deck data posturile for devin vacante.
Chiar de aceea, dupl parerea mea ar fi o necuviinta, ba pot spune,
nedreptate de a reduce pent= 1864 salariile functionarilor aflatori
in serviciu.
Surogatul propus de dl consilier de curte, ca adeca Ora sa
acopere din mijloacele ei proprii suma propusa spre stergere, dupe
parerea mea este nebasat, de oare-ee administratiunea justitiei pro-
vede servicii de stat, iar' nu servieii In trebi interne de ale Ora
Din aceste temeiuri asi recomanda inaltei case sa primeasca propu-
nerea comisiunii.
Am sa mai revin asupra observarilor domnului consilier de
curte Zimmermann, ca adeca senatul imperial ar ajunge sit fie o
camera de computare. Despre aceasta. trebue sa ma indoese tare,
de oare -ce trebile comune, enumerate in diploma din Octomvrie,
obieetele acestea foarte ponderoase, adeca, budgetele ministeriilor de
rasboiu, finance 0i esterne, apoi de comercia, la toata intamplarea se
tin de cercul de activitate al inaltului senat imperial. Tin atare cerc
de activitate insa nu se prea art la camere de comput.
Firecte ea este drept, ea unitatea imperiului ar prospera mai
mult dace pArerea domnului consilier ar avea valoare, de oare-ce
atunci sub titlul sfinantet, s'ar pita trage toate trebile provin-
cials cari ar privi erariul in eercul de activitate al representantei
imperiale, prin urmare si administratiunea de justitie. InsA dupl
sensul documentelor de eonstitutiune 5i cu deosebire al diplomei din
Octomvrie aceasta in timpul de fats se poate face numai cu cea
mai evidenta vatamare a principiilor depuse in acelea. Se poate
afirma, ca acele done documente de stat nu aunt destul de dare
in privinta competentei senatului imperial, dar' dupl parerea mea
diploma concine decisiuni cu totul dare despre autonomia terilor de
dincolo de Leitha, carora s'a restituit vechia for constituciune, afara
de acele parti cari se tin de trebile imperiului, prin urmare $i au-
tonomia justitiei. Dace din asta cause cereal de activitate al se-
natului imperial ar fi poate mai neperfeet, el totusi este, desi stirbit, ama-
surat intru toate constitutiunii si conform sensului diplomei din Oct." *)
1 Din 'Gas. Trans. s, 1863, Nr. 115.
42

www.dacoromanica.ro
 - 658 -
Schuler-Libloy se pune pe punctul de vedere al cen-
tralistilor, cari dau senatului imperial dreptul sa, faca ster-
gerea propusa. E deci pentru stergere.
Zimmermann raspunde lui Aldulian, iar' In urma
dupa-ce mai vorbesc cati-va la obiect, stergerea se primeste,
votand pentru ea toti Sasii din Ardeal, pe and Romanii
au fost pentru respectarea dreptului autonom al Croatiei.
In sedinta din Z2 Decemvrie n. ajunsese la ordinea
zilei budgetul ministeriului de resboiu.
George Borgia a luat cuvantul pentru a constata vitejia
fostelor regimente graniterefAi. A vorbit urnahtoarele :
nin momentele acestea ma simtese indatorat a juh, cuvantul
spre a salva onoarea fostelor cinci regimente granithreti din Tran-
silvania. Domnul antevorbitor (Toman, duph nationalitate Croat, dar'
deputat din Carniolia), a sustinut, ca regimentele granitareqti din
Transilvania in anii de rasboaie nu s'ar fi luptat pentru supremul
beliduee qi pentru patrie en aceeaqi loialitate cu care s'au luptat cele
croate qi slavone. Trebue sa contrazie la aceasta peste tot, cu
care ocasiune am sa ma provoe la istorie, i Inca nu numai la istoria
patriei mele in general, ci i in special, la istoria fie-caruia dintre eele
cinci regimente transilvane, pas de pas, paging de paging.
Regimentele granithreti transilvane s'au infiintat intre anii
1762 cli 1763. De atunci incoace, domnii mei, regimentele acelea
de gi an fost asigurate, atat la inceput, cat i mai tarziu, eh ele aunt
destinate qi chemate numai sa apere frontierele inlauntrul thrii, totuqi
au luptat i an suferit impreuna pe toate campurile de bataie din ju-
matatea Europei alaturea cu regimentele de linie, gi au acoperit eu miile
acele campuri de batae in Germania, in Italia, in provinciile turceqti, pe
seurt, pretutindenea made le-a chemat foi comandat supremul for beliduce.
Dintr'un singur regiment romanesc au ramas in anul 1809 la un
singur punct in una din batiiliile eu Francezii doua mfi, nu fugari,
ci pe loc, pe campul de lupth, din causa cg an aparat o positie de
unde an respins pe Francezi, pentru-ca sa nu poath incunjura armata
noastra, preeum in adevar nici n'au putut. Deci eu an pot reduce
i intelege invinuirea domnului antevorbitor decht numai la o singura
epoca, la cea din anul 1848. Imi pare foarte rhu, eh fiind la ordinea
zilei budgetul ministerului de rasboiu, ma vad tonstrins a vorbi despre
acel an fatal, dar' trebue sa repet, ca onoarea fostelor regimente
granitareti din Transilvania o cere aceasta in mod imperativ.

www.dacoromanica.ro
 - 659 -
Evenimentele qi miphrile de atunci din cele cinci regimente
se pot din o parte desvinovitti de ajuns, ear' din alta parte sh 9i
pot justifica. MA voiu nevoi a aduce aci inainte numai unele din
evenimentele principale, si inch 9i acestea numai cu eke un euvant
caracterisator. Mai intaiu trebue sA amintese o proclamatiune, in
care noi toti Ardelenii a1i cu Eat mai vartos regimentele de granith
despre cari este vorba am fost indreptati 9i comandati sub pedepse
foarte aspre, sub pedepse cari cad numai asupra crimelor de Ieee
maiestate, sit trecem dela impitratul Ferdinand la regele Ferdi-
nand. Sit ne gandim acum la infrico9ata confusiune de idei nascuta
de aici. SA ne mai gandim 9i la fatala sanctionare a uniunii, despre
care domnul deputat Giskri a spus in 9edinta pare-mi-se din 20
Lille 1862 preainsemnatoarele cuvinte, ca uniunea aceea fusese sane-
tionatit de un domnitor prea bun, insa slab, de unde apoi urmara
acele easuri de nenorocire. Deci, clack' dela rege se dit poruncit
chtra regimentele sheue9ti ca sa iase la bataie, sau on -unde, si
clack* acestea nevoind sh iase aunt amitgite prin feliuri de miiestrii,
qi totu9i numai o parte din ele a putut fi scoash din tare, atunci,
ma rog, sa judecati clack* aceasta se poate numi lipsit de loialitate,
9i data se poate a9tepta dela un simplu ostaq, ca el sit 9tie aceea
ce se intamplA in asemenea vremuri estraordinare in regiunile mai
inalte?
Ce se tine de regimentele de nationalitate romana din Tran-
silvania, adech dou% regimente de pedestrime ci jumatate regiment
de husari, apoi domnilor eunoscut este tuturor, eh acelea au luptat;
incepttnd dela cei taH, phnit la semiinvalizi, ba chiar si invalizi,
on uncle i-a comandat beliducele. Ei an sangerat impreuna 9i ala-
turea, add cu regimentele ces. reg. de lithe, eat ci eu pele rusecti,
cari pe atunci inundaserA Cara noastra. Dar' se presupunem aceea
ce noi nu vom recunoa9te nici-odath, ca nici aceste regimente n'ar
fi fost atttt de loiale ca si cele eroate 9i slavone. Ei bine, ele an 9i
fost pedepsite eu aceea, ca an fost desfiintate, far% a mai chub, dacit
an fost loiale sau neloiale. Impresiunea, rucinea ce a sinytit-o atunci
poporul, nu se poate nisi de-cum deserie. Eu unul ma simtese
prea slab a o face aceasta, anume cu privire la regimentele romttne,
ettnd acelea vazurh, eh aunt puse tut intro categorie en aceia can
an luptat pe atunci in contra casei austriace, si ch oare-eum gi
asupra for cade aceea9i pedeapsh. Ce e drept, s'a esplicat mai
tArziu acel eveniment cu totul altmintrelea, eh adech s'ar fi ivit
42*

www.dacoromanica.ro
 660 --
motive mai inalte de stat, pentru-ca acelea regimeute sa fie desfiin-
tate, ca institntiune care nu mai era de trebuinta. Aceea Ind" ce s'a
vazut mai tarziu, ca adeca nici n'au fost distini incai tali -va ofiteri,
Inca sa tie domnilor 1
Voesc sa ineheiu cu acea observatiune (intors tetra deputatul
Toman), a not in privinta aceasta suntem quit. Regimentele noastre
an luptat cu loialitate. Data s'a intamplat ratAciri, apoi au i fost
pedepsite aspru. Prin urmare nu era de lipsa, ca acelea se mai
fie amintite aici. Ceea-ce am cuvantat, ma simtesc indatorat a o
face spre a corege istoria i opiniunea publica."*)
Mai vorbete dintre Ardeleni Zimmermann, aphrhnd
i laudand vitejia Sailor, i. apoi M Binder, laudand i el
entusiasmul shsesc pentru constitutia imperiului austriac i
accentuand, ca desfiintarea gran4ei militare a fost lucru
cuminte, flind-ca la timpul seu chiar i dieta staturilor i
ordinilor a reprobat Infiinarea lor. (Puteh sa spuna ora-
torul i aceea, ca chiar Saii au cerut intema memorand
desfiintarea neamanata a granitelor militare din Transilvania,
ceea-ce a i urmat.)
In sedinta din r8 Decemvrie au vorbit Gull i Bari fiu
in chestia putelor de vhnat, accentuand ca In Ardeal vh-
natoarea e necesara, fiind-ca numai inteun an au fost purati
150 uri i 300 lupi. In aceeai edinth a venit la rind
i propunerea canonicului IVegrutiu referitoare la dotarea
clerului gr. catolic, cum i propunerea referitoare la urcarea
salariilor profesorilor dela coala normala din Blaj i la in-
flinOrea unei pedagogii in Blaj, apoi propunerea lui Nicolae
Popea pentru urcarea ajutorului de stat dat preoimei gr.-
orientale dela 25,000 fl. la 60,000 fl. acceptandu-se din
partea casei propunerea comisiunii flnantiare, ca in merit
se se decide asupra propunerilor numai in sesiunea ur-
mdtoare, dupa-ce se vor cktiga informqiunile necesare.
In sedinta din 3o lanuarie 1864 a vorbit de nou
Barifiu, in chestia imprumutului de zece milioane cerut pentru
acoperirea speselor avnte cu trimiterea trupelor austriace in Schleswig-
Holstein. A vorbit urmatoarele :
,,Ma simtese obligat in contienta mea a sprijini propunerea
onoratulni men coleg Grocholski, cu atat mai vartos, a vad in cansa
) Din ,Gas. Trans.c 1864, numgrul 4.

www.dacoromanica.ro
 - 661 -
aceasta o chestiune din domeniul constitutiunei Austriei Inca tot
deschisa, vad una din acele intrebari ale constitutiunii, cari igi agteapta
resolvarea tocmai dela senatul imperial intregit, gi Inca in timp scurt,
o intrebare asemenea aceleia, care venise inainte cu ocasiunea per-
tractarii budgetului cancelariei de curte ungare gi mate, o intrebare
de a carei fericita resolvare e legate multamirea tuturor popoarelor
de dincolo de Leitha, sau mai bine zis, a tuturor popoarelor cari
astazi nu sa in de federatiunea germane.
Ma aflu silit, cum am fl'eut'o aeeasta la inceput, inainte cu trei
luni, se cer ertare dela 'Malta easa, pentru-ca nu ma aflu destul de
puternic in limba german& Cand afirm, ca intrebarea aceasta e o
intrebare deschisa constitutionalii, eu aceasta nu voese sa zie, ca
deslegarea aeeleia sa se iee inainte acuma, on in scurt timp dupa
aceasta, nici in decursul acestei sesiuni, ei vreau numai cu aceasta
sa-'mi esprim intima mea dorinta, ca in eele din urma resolvarea
totugi sit se faca data. Stiu altii poate mai bine decat mine, ca
intrebarea aceasta a fost luata de pretext pentru a se pregati Au-
striei tocmai in privinta federatiunii germane cele mai marl confu-
siuni. Se gtie, ea unele anumite partide intrebuinteaza chestia aceasta
spre a desbink legatura Austriei ce o are cu aga numita confedera-
tiune nationala din Germania. Precum cred eu, dorinta mea are
tot dreptul ca ast-fel de chestiuni BA vine data puse la ordinea zilei,
cu alte euvinte, ca constitutiunea sa se intregease.a, acea constitutiune
la care noi tinem, cum Bunt tare incredintat, cu deplina convingere
gi cu buns congtienta, insa a carei implinire trebue sa o dorim Inca
gi din punctul men de vedere, en deplina respectare a constitutiunii
noastre, dupli cum am avut'o noi in Ungaria, Transilvania gi Croatia,
cu respectarea acelor diploma inaugurale, acelor juraminte omagiale gi
sfinte juraminte ale monarchilor, can an fost depuse dela anul 1812 pana
la 1830, cu alto cuvinte, dupa pacea dela Viena gi dela Lint, pana in
timpul eel mai deaproape. Imperatii romano-germani, ea regi ai
Ungariei, ni-au intarit constitutiunile cu diplomele for inaugurale, gi
cu juramintele for totodata le-au asigurat aga fel, incat noi pitne la
resturnarile dela 1848 putem se zicem cu depling credinta ca aveam
o constitutiune, care clack' era sa se modifice, se putek face numai
in contelegerea celor doua potestati legislative. Acum constitutiunile
acestea prin cele doua acte de stat din anii 1860 gi 1861 earagi an
fost restituite. Totugi nu s'a spus nicairea cum sa fie acelea resti-
tuite, cum sa se aduca articol de articol, paragraf de paragraf, in

www.dacoromanica.ro
 662

consonanta cu cele douA legi fundamentale de stat. A qa dark prink

atunci aunt silit a ma alatura la propunerea domnului de Grocholski,
qi Inca eu acel adaos, el In casul daca propunerea aeeasta nu va 6
primita din partea inaltei case, ma aflu silit a ma abtinelt i eu dela
votare".*)
Pentru propunere a mai vorbit i Groisz, iar' contra
ei Schuler-Libloy tli Zimmermann. La votare propunerea
(care era de cuprinsut, ca sa se stabileasca, mai tarziu at
cade din Imprumutul cerut pe tarile singuratice autonome)
cade,
.
iar' creditul cerut nu. s voteaza Intreg, ci numai pe
j um atate.
Au mai luat parte Ardelenii *i la discutia asupra legii
luxului, facand i unele modificari acceptate, dar vorbiri
mai remarcabile nu au rostit.
Inchiderea sesiunei.
In 15 Februarie n. s'a fAcut Inchiderea sesiunei a doua
a senatului imperial, prin mesaj de tron, rostit din partea
Monarchului. A fost un act solemn, la care a participat
Imphrateasa, Archiduci qi Archiduceze, ministrii, dignitarii,
corpul diplomatic i apoi membrii ambelor case ale senatului.
Maiestatea Sa Ii. face Intrarea In sala cu ceremonialul
obicinuit, ai salutat cu entusiaste aclamari arca tronul, Ii
acopere capul i cetete cu voce tare urmatoarea cuvantare
de tron :
Onorati membri ai senatului meu Imperial! In momentul
important al fneheierii sesiunii a doua, in care a2ti fost d-voastra
intruniti, simtesc o mare trebuinta a va vedea adunati in jurul
meu inainte de a va despOrti.
'Archiduci, principi ai easei mele, preareverenzilor, ilustrilor i ono-
rabililor domni din ambele case ale senatului Imperial! imi servete spre
deosebith multOmire a vedeh in qirurile d-voastre qi pe represen-
tantii elemati de mine gi pe cei aleli ai marelui men prineipat
Transilvania. Inca nu fncetase entusiasta bucurie a festivitAiii cu
care tara aceea care sta ca un fort tare la marginile dela apusul
imperiului meu icii serba unirea sa cu Coroana Austriei fAcutl
inainte eu einci secole, pe clad din marginea orientalii, d-voastrit
domnilor deputati ai Transilvaniei, a -'i intrat en fneredintare plink
*) Din *Gazeta Transilvaniei , anal 1864, unman"' 9.

www.dacoromanica.ro
 - G63 -
de bueurie pe teronul acelei activit4 eomune, care leaga popoarele
mele Cu legaturh nouii pe zi ce merge tot mai strans.
Cu adevarata satisfaciune am salutat apariiunile acestea
in cari am cunoscut espresiunea unei contelegeri prea salutare cu
intenciunile mole si garantiile unui viitor fericit.
Dupa-ce peste tot starea imperiului, progresele desvoltarii sale
spirituale si materiale an causat si in perioda sesiunii decurse obser-
vatiuni imbucuratoare, lipsa cea mare in care cazura unele parti
ale regatului Ungaria in urma rocoltei sterpe a trebuit sa2mi
umpla inima de profunda intristare.
D-voastra, domnilor, aducandu:va aminte de acesti prea ama-
r4i, cu cousin:10re fralasea v'a0 alaturat cu coneursul la incorda-
rile regimului meu spre a le intinde ajutor dupti putinta.
Ma mangaie sperai4a ce ni-s'a facut a vedeit, ca lipselor ace-
lora s'a castigat o alinare durabila.
Cu toate ca sesiunea inchisa de acum nu e prea avuta in
fapte implinite ale legislaIiunii, totusi ea nu poate sit se numeasca
nerodito are.
Unele determina %iuni de legi, cari an resultat din consultarile
d-voastre si sunt de insemnatate atat pentru organismul intern de
stat, cat si pentru esecutarea recunoscutelor principii ale regimului,
an si primit sanc4ionarea mea.
G-aliIia orientall si Bucovina sa vad spre multiimirea mea apro-
piate de implinirea doriatelor for pentra un drum de fer trecator
prin tarile lor. Propunerile cari Iinteau la o asemenea considera-
tiune a marelui meu principat Ardealul, spre parerea mea de ran
n'au aflat resolvarea for cea speratii. Totusi, e vointa mea, si in-
grijirea neadormita a regimului meu va fi indreptata spre aceea, ca
linia aceasta de dram de fer, pe care eu o recunose a fi foarte
avantagioasa pentru Transilvania si totodath momentuoasti pentru
imperiu, sa fie cat mai curand infiiMata.
Mai multe alto proiecte ce vi-s'au adus inainte din partea re-
gimului meu, cum si propuneri la cari d-voastra, a-'i luat iniliativa,
se supusera unei desbateri atat de patrunzatoare, ineht atunei cand
vor fi mate iarasi in pertractare, in sesiunea cea mai deaproape,
yeti avea, preliminate multe lucruri insemnate.
Intr'un mod foarte eminent v'ali Intors activitatea d-voastre
spre regularea economiei de stat.

www.dacoromanica.ro
 664

Prin stabilirea budgetului regimului meu in legea finantiara,

votath de ambele case ale senatului imperial, basa constitutionalh
pentru manipularea finantiarl in perioda administrativh curghtoare
de patrusprezeee luni, e asigurath.
Prin invoirea d-voastre la continuarea urchrii contributiunii ri
a taxelor din anul trecut, apoi la amasurata folosire a creditului de
stat, s'a facut posibilh acea intregire a acoperirei pe care o pretind
recerintele statului in anul de fatii finantiar.
Cu toate ea opera reformei eontributinnei direete, propush
d-voastre de dara regimul meu, din causa vastithtii i a impor-
tantei acestui ram al legislatinnii nu se putu lua in pertractare in
sesiunea aeeasta de ambele case ale senatului imperial, totufoi im-
partAqindu-se aceste proiecte de lege ci desfrqurandu-se motivele lor,
se mijloci prin aceasta o familiarisare en propunerile acestea FA eu
sistemul pe care se baseaza ele, qi prin aeeasta s'a inaintat foarte
malt priineioasa resolvare a problemei celei pe cat de mare, pe atilt
de urgenta, a reformei de contributiune, pentru sesiunea viitoare.
Evenimente pline de conseevente din timpul eel mai recent
ne indreapta privirea dela raporturile interne ale Austriei la posi-
tiunea ei in afarh.
Insufletit de dorinta de a ma consaera eu total ingrijirii de
neturburath desvoltare a prosperhrii qi infloririi imperiului meu, nu
am lasat nimica necercat spre a 'Astra monarchiei intr'o epoch de
nouh streformare interns dublul bun eel de mare pret, bunAtatea pcicii .
A zaeut in destinatiunea Austriei a fi tare in contra ori-chrei
atachri posibile, insh in consiliul popoarelor a purtat vorbe iubitoare
de pace.
Caracterul amicabil pe care-'1 au raporturile regimului men fall
cu puterile man europene corespunde, spre multamirea mea, pe
deplin acestor intentiuni.
Intr'aceea a erupt o crish amenintatoare de mai multi ani in
raporturile Germaniei eu Danemarca, foi pe langh toate influentele
reeoneiliabile ale regimului meu ea a progresat Oa la evenimente
rasboinice.
Ca principe german, conform decisiunilor federatiunii, am luat
parte la masurile militare cari devenira neaparat de lips pentru
punerea la cale a eseeutiunii in Holstein, c1 in intelegere en regele
Prusiei am aflat de lipsh a luh in posesiune ducatul Schleswig ca
gagiu pentru implinirea leghtuintelor pe earl Danemarca le luase

www.dacoromanica.ro
 666

asupra ei fath eu puterile germane, insa le deseonsiderase cu toath

cerbicia.
Condueerea cea minunata ci fortitudinea eroich a armatei aliate
pentru Schleswig-Holstein (vivate sgomotoase 1) a eluptat dreptului
9i onoarei Austriei, Prusiei ci a intregei Germanic o satisfactiune
grabniel qi stralucia.
Cu bucurie vhd, ea conluerarea mea en aliatul meu, regele
Prusiei, e urmata de suceese glorioase, cari nu thmttiazA seopuri de
ale ambitiunei 9i eucerirei, ci scopul dreptAtii, pe care Europa it
cunoa9te (Aplause).
MA leagAn in speranta piing de ineredintare, ca aceste resultate
vor asigura acestor thri vatamate in drepturile tor, resultate elup-
tate in alianta en Prusia, un viitor fericit, iar' pacea lumii qi a
seumpei noastre patrie nu o vor periclita in estindere mai mare.
Ineunjurat de representanta imperiului meu, in ora aceasta ser-
bAtoreasca am o indoitA bucurie pentru noroeul cu care a binecu-
vantat eeriul armele Austriei qi pentru victoriile acestea pline de
glorie la cari ni-au fost conduse flamurele. (Aplause vii.)
Pentru-ca eu ctiu, a popoarele mele aunt unite en mine in
sentimental acesta de bucurie, unite intru recunoalterea noastra,
unite pretutindenea unde problema e de a sustineit numele Austriei.
(Aplause.)
In cuvinte insufletite aci dat lumii prin insuci rostul d-voastre
testimoniu despre aceasta unire, qi la aceasta vom privi not en in-
credere gi cu sumetie indreptAtita. Aceasta vrem sa o pAzim ca un
elenodiu pretios, eaci in ea zace o putere de neinvins. (AelamAri.)
Onoratilor membri ai senatului meu imperial ! D-voastrii vh
yeti intoarce in patria d-voastre eu convingerea, ea v'ati implinit
obligamentea patriotica, ceea-ce eu reeunose cu multamith.
Austria a dat dovadh, ch. ea in forma ei intinerita ici pastreazA
banal sea spirit de mai de demult, ci a luat eu sine pe calea cea
noutt de libertate a vietii de stat partea de moctenire a puterii ci a
gloriei sale.
Gratia mea sa vh cAlauzascl pe d-voastra, mttna tathlui cerese
sA vA adumbreasea, scatindu.-va cu seutul 9i Cu bineeuvantarea sa,
ci tot aca ci imperial ci popoarele mele. (Vivate sgomotoase.) *)
Pe laugh Intreg tonul cald In care e linut acest cu-
vant de tron rostit la incheierea sesiunei a doua a sena-
*) Din a Gas. Transilvani tic , anal 1864 numarul 12.

www.dacoromanica.ro
 - 666 -
tului imperial, i pe langA toate laudele aduse Ardelenilor,
probabil pentru faptul ca cu voturile for de multe-ori
au salvat situatia guvernului adus In stramtoare de celelalte
partide : opiniunea publica, nici dincoace, nici dincolo, nu
prea era incantata, de activitatea senatului imperial, desvol-
tata In aceasta sesiune a doua. N'a resolvat nici o chstie
mai insemnata, n'a facut nici o uurare poporatiunei In
purtarea sarcinilor publice, ba din contra, a ingreunat-o cu
dari noua, i cu un imprumut de stat In suma de peste
o suta milioane fiorini.
Foarte batator la ochi a fost apoi faptul, ea In en-
vantul de tron nu s'a fttcut nici o pomenire de chestia ma-
ghiara, care In zilele acelea era foarte incordata, caci
Intreaga Sara se afla de doi ani i mai bine in stare de
asediu, ceea-ce forma object de diferita interpretare. Unii
ziceau a e un fel de desconsiderare fata de Maghiari, altii
ca e inceputul cedcirii. Combinatia din urma a fost cea corecta.

1E-

www.dacoromanica.ro
 nnamna2,namcmcwoncannra

Sesiunea a treia.
Sesiunea a treia a senatului imperial s'a deschis In 14
Noemvrie n. 1864, iarasi prin mesaj de tron, rostit din
partea Monarchului.
Nu mult Inainte de deschidere se facuse mare schim-
bare In guvernul imperial. Conte le Rechberg, ministru
de esterne i ministru al casei domnitoare, I, i Inaintase de-
misiunea care i-a fost primita In 28 Octomvrie n. gi in
aceeati zi a fost publicat i rescriptul preainalt prin care
contele Alexandru Mensdorf-Pouilly, locotenent-maresal
campestru, era numit in locul seu ministru de esterne gi
ministru al casei domnitoare.
Noul titular dela esterne trecea de om cu cunostinte
vaste. Avusese mai nainte misiuni diplomatice pe la cur -
ile europene. Dupa publicarea diplomei din Octomvrie
1860 Monarchul '1-a Incredintat apoi cu organisarea Bana-
tului timisan si a Voevodinei-sarbesti, In calitate de co-
misar imparatesc, iar' pe vremea chiamarii sale in fruntea
afacerilor esterne ale monarchiei era guvernor comandant
gi
suprem militar In Galitia, Inca dela anal 1862. Energiei
sale este a se atribul sufocarea incercarilor revolutionare
polone, cari se facuserb, pe atunci in Galitia.
Politica esterna a imperiului austriac era push deci In
mani noue. Dela noul titular al esternelor se asteptau fap-
tuiri, dar' pentru faptuirile din trecut la respundere el nu
avea sa fie tras. Asa s'au intocmit lucrurile, tocmai In preajma
deschiderii sesiunii a treia a senatului imperial.
Mat casa de sus, cat ai cea de jos a senatului s'a In-
trunit Inca In 13 Noemvrie n. in sedinta, conform vechiului
obiceiu, pentru a trecp peste primele formalitati. In casa

www.dacoromanica.ro
 - 668 -
de sus Archiducele Rainer, ca ministru president, care
era insotit de ministrii Mensdorf-Pouilly, Mecsery si de can-
celariul aulic al Transilvaniei, conte Nddasdy, in o cu-
vantare scurta face comunicare, ea M. Sa a numit pentru
sesiunea aceasta president pe contele Auersperg, iar' vice-
president pe contele Kuefstein.
Atat presidentul cat si vicepresidentul isi ocup6, locu-
rile la masa presidiala s,d eel dintaiu rostesite o scurta vor-
bire de deschidere, aducandu-'0 In ea aminte de succesul
frumos raportat In cursul anului de glorioasa armata au-
striaca si indemnand membrii casei, ea cu credinta catra
Imparatul f;ti cu devotament catra patrie sa Inceapa o noun
activitate pe terenul legislatiunii, aducand reforme folosi-
toare p op oratiunii.
Se alege apoi biroul s,i kledinta e terminate la oarele 12.
La oarele 12 se deschide edinta casei de jos. Pre-
senti toti ministrii, afara de Archiducele _Rainer, apoi vice-
cancelarul transilvan, baronul Reichenstein. Aci ministrul
de stat Schmerling face comunicare, ca pentru sesiunea
aceasta president e numit Dr. Hassner, iar' vicepresidenti
von Hopfen 0 Conrad Schmidt.
Presidentul Dr. .Hassner rostesite o vorbire de deschi-
dere foarte interesanta, accentuand In ea necesitatea de a
se ocupa imperiul mai mult cu necasurile interne, cu im-
bunatatiri, cu consolidare, cu desvoltare de constitutiuni in
erile autonome.
Spunea, cti nu e bine sa se in mortis la sisteme,
pentru-ca geniul timpului trece peste sisteme, nu le baga
in seama. Sa nu se tine mortis nici la tratate, pentru-ca
In timpul din urma tratatele au ajuns sa, fie foarte ieftine,
si pe langa aceasta mai suet supuse si ele prescriptiunii,
ca on -ce alte lucruri marunte.
Sub impresiunea acestor cuvinte mult spunatoare s'a
Inchis edinta.
Deschiderea adevarata apoi si solemna a senatului im-
perial s'a facut In ziva urmatoare, zg Noemvrie, prin ur-
matoriul euvant de tron rostit din partea Monarchului :
Onorati membri ai senatulni meu imperial! Dupl-ce in de-
cursul trecutului period de titedinte an fost implinite acele condiciuni

www.dacoromanica.ro
 - 669 -
pe laugh' earl senatul imperial in puterea dreptului seu constitutional
poate pertracta toate obiectele comune tuturor regatelor ci terilor,
1 -'am eonvocat de non spre eserciarea acestei activitati, in calitatea
sa de representanta a imperiului meu intreg.
Deschizandu-i sesiunea, va salut pe d-voastra, Archiduei, prin-
cipi ai casei mele, ilustri ci onorati domni din ambele case ale se-
natului imperial.
Scopul meu este, ea indata eu finirea lucrarilor d-voastre in
acest period de 4edinte, s fac sa intro in activitate senatul im-
perial ingust.
Tot asa ma aflu in asteptare, ca in jumatatea de tetra rasarit
a imperiului meu activitatea constitutionals, care in marele meu
principat Transilvania face inaintari imbucuratoare, sa poata fi rein-
ceputit peste tot.
Catra tints aceasta, care en dorese sa fie ajunsit, atat in in-
teresul acelor regate, cat si al intregului imperiu, cat mai curand,
sunt indreptate serioasele nisuine ale regimului meu.
Increderea tisi adevrtrata pricepere va vor conduce la un resultat
fericitor.
Un sir de evenimente insemnate pentru casa mea yi pentru im-
periu s'au intamplat dela cea din urma sesiune pans la cea de astrtzi.
Primirea eoroanei mexicane imprtrittesti, ce a urmat cu invoirea
mea din partea domnului frate al meu, Archiducele Ferdinand Ma-
ximilian, acum Maximilian I. din Mexico, a facut de trebuinta re-
gularea drepturilor rudeniilor laterale, care era a se lua in conside-
ratiune. Spre scopul acesta am incheiat la 9 Aprilie a. c. un con-
tract de familie in Miramare. Regimul meu este insareinat a vi-1
comunica.
Inspirat de nisuinta zeloasa de a contribui la conservarea $i
consolidarea pacii comune, ma felicit pentru buna invoiala gi rapor-
turile de prietenie cari esista intre regimul meu ci intre celelalte
puteri marl ale Europei. Eu nu voiu inceta de a pastra acele ra-
porturi en mare grijrt si a face tot, pentru-ca dela imperiul meu,
care in timpul de fate este ocupat cu probleme add de importante,
se abat ineurcaturile din afara.
Causa certei indelungate din nordul Germaniei se delatura tocmai
acum in modul eel mai onorifie. Representanta imperiului meu,
condusrt de probatul sentiment patriotic, se va simti satisfacuta, ea
ci mine, :ea raaboiul dintre puterile germane ci Danemarca s'a ter-

www.dacoromanica.ro
 - 670 -
minat prin tratatul de pace din 30 Octomvrie subseris in Viena, a
carui ratifieare toemai se asteapta peste sate -va zile. Acel tratat
cuprinde in sine implinirea asteptarilor ehiar si a celor mai incordate.
Bravura trupelor aliate si a marinei belice austriace si prusiane
a ettstigat pret stralueit, iar' inteleapta $i dreapta purtare a puterilor
neutrale a inlesnit definitiva intelegere.
Unirea intre mine si augustul meu aliat, regele Prusiei, ci -a
intarit de now valoarea prin resultate memorabile. Iar' eu nu ma
indoiesc, cr. Germania intreaga, privind la glorioasa si fericita des-.
legare a acelei chestiuni prin care ea era cutrierata intru toata fiinta
sa, va afla pacea aceea care pentru siguritatea ci prosperarea proprie,
cum si pentru linistea si dreapta cumpana a Europei, da o garanta
atttt de puternica.
Inriurintele funeste pe earl in timpurile de mai dincoace eve-
nimentele din regatul Poloniei le-au eserciat asupra terilor tnveeinate
ale imperiului men, au silit pe regimul meu, spre a mea parere de
ran, ca pentru pastrarea linistei din launtru si pentru apararea per-
soanei si averii locuitorilor paciniei se introduce masuri esceptionale.
Ele an avut resultat favorabil pentru asigurarea acelor interese pe-
rielitate. Am observat cu multamire insa, el o parte din acele
mrsuri se aratara si pane acum a fi de prisos, si imi place a spera,
ea peste putin le vom vedeit delaturate en totul.
Afacerile finantelor imperiului meu vor ocupa mai en deadinsul
luarea aminte a d-voastre.
Referintele nefavorabile, predomnitoare peste tot in pietele (le
bani ale Europei, n'au putut remiineit fare influinta impedecatoare in
desvoltarea Austriei pe terenul national-economic si pe eel finantiar.
In aceasta positiune, fall indoiala grea, acoperirea recerintelor
statului a urmat totuci totdeuna regulat.
Serioasa nisuinta de a face economishri ne da dreptul sa as-
teptam, ea dupe -ce vor fi acoperite platile estraordinare ale statului,
ramase pentru acest period ca ea fie plittite, in cele din urma in-
eurcaturile finantiare ci cele din bilantul eeonomiei statului Inca vor
fi delaturate.
Vi se vor acterne d-voastre in mod esceptional in periodul de
acum al sesiunilor done bilanturi, adeca eel pentru anul 1865 ci
indata dupe el ci eel pentru 1866. Prin aceasta masura de transit-le
este a se pregati o impartire regulate a timpului intre sesiunile se-
natului imperial si intre ale dietelor, cum ci a se asigura putinta de

www.dacoromanica.ro
 671

a incheia luerarile budgetului de timpuriu, inainte de inceperea anului

finantiar.
Cea dinthia lege finantiarfi infiintata pe eale constitutionals se
consume prin computul de stat din anul 1862. Aceasta vi-se va
propune d-voastre de catra regimul meu inch. in sesiunea aceasta.
Recomand patrunzetoarei d-voastre deliberari proiectele de lege
cari vor ajunge la d-voastra eu scop de a se regula contributiunea
directs, pentru-ca intrarea in vigoare cat mai euranda a acelor legi
este de dorit, atat in interesul unei repartisari mai drepte i mai
uniforme a sarcinei darilor, cat till in al acoperirei corespunzatoare a
trebuintelor statului,
Aetivitatea d-voastre se va ocupa inch foi cu pertractarea altor
proiecte finantiare, at efiror scop este corectarea unor legi esi-
stente i inch,t-va uurAri destul de insemnate pe seama contri-
buentilor.
Intre acestea numar eu proiectul unei legi pentru miccorarea
darii capului in marele meu principat Transilvania.
Unirea G-ermaniei pe terenul ee,onomiei nationale, provazuta in
art. 19 al actului de confederatiune ea o tints a nisuintelor confe-
deratiunei respicate iutr'o forma mai apriga i mai corespunzhtoare
iniprejurarilor timpului in tratatele mai none, de chti-va ani pre-
ocupa regimul meu cu tot adinsul.
Peste deslegarea cu bun resultat a problemei acesteia, care
zace in referinta confederatiunii i care pentru interesele Austriei este
de mare importanta, au fost trebuincioase oare-cari negotiatiuni, pe
cari regimul meu le continua ci aeum cu area seriositate care se
recere la aceasta chestiune. Resultatele for vi-se vor impartAgi d-voastre
de catra regimul meu, qi eu sper, ca acelea vor avea urmari favo-
rabile pentru statorirea nouei tarife de vama, care este sa se face
in decursul acestei sesiuni.
Cunoscand eu foloasele pe cari poate sk le dee imperiului men
inmultirea mijloacelor de comunicatiune in toata privinta, am insar-
einat guvernul meu ca de aci inainte A-70 punk silinta necurmata
gi nepregetitoare spre a infiinta o reteaul de cal ferate, dupa un
anumit plan, aa, 'Meat acela sh fie indestulator pentru trebuiatele
regatelor si tarilor mele.
Conform acestor scopuri ale mele, regimul men va va propune
d-voastre peste putin un ir de proiecte de lege pentru garanta de
stat, ceruta de mai multe intreprinderi de cAi ferate. In tot casul

www.dacoromanica.ro
 672

fuel in decursul acestei sesiuni se va supune peste put-in pertractarii

constitutionale acel proiect al carui obieet este linia de tale ferata
ce duce spre Transilvania qi in lAuntrul ei.
Cu profunda parere de rAu am observat grelele calamitAti de
eari e incercata industria in Virile mele i pe airea. Punetul de
plecare la care a ajuns ea gi pang. acuma face totufoi a opera, ca
sub binecuvantArile pAcii, scutitA prin legi salutare, va ajunge prin
puterea proprie la un avant durabil gi producator de marl foloase.
Regimul men are gata mai multe proiecte de lege al ettror
stop este Inaintarea intereselor economiei national; preeum 9i alte
propositiuni cari cad in competenta senatului imperial intreg. Ace lea
Inca aunt a se supune consultIrilor d-voastre inel in decursul acestei
sesiuni.
Este dorinta mea, pentru a carei implinire eta bun (garanteaza)
zelul devotat al d-voastre, ca problemele de cari v apucati le voiu
vedea deslegate in curand. Causa este, ca regimul meu are pre-
edit un ir lung de proiecte pentru activitatea senatului imperial
mai ingust, a carui redeschidere e conditionatA dela acea presupunere.
Onorati membri ai senatului meu imperial! Indreptandu-vA
la importantele d-voastre lucrAri, pe langA asigurarea impArAteqtei
mele gratie i favor, recunose i greutatile acelora. Credinta
mea insg. e tare, ca ajutat de consiliul d-voastre voiu reuci ea
acest imperiu concrezut mie de provident sA-1 conduct eu ming.
tare spre un viitor fericit. Aceasta convingere o iau din iubirea
i credinta, din mintea sAniitoasii ci din thria popoarelor mele, pe
cari eu le recomand prea putemicei protectiuni a ceriului, cu dorinta
ferbinte a inimei mele, ca destinele for sA fie Implinite spre ferieirea
i gloria comunei for patrii."*)
Un intreit uraq a rasunat In salt, dupa, terminarea
acestui cuvant de tron, iar' M. Sa cu ceremonialul obici-
nuit s'a retras In apartamentele sale, anuntan.d afar, 21 salve
de tunuri, a solemnitatea deschiderii senatului imperial e
terminate,.
La actul deschiderii a fost de fa 0 qi ImpArateasa, cu
Archiducesele, precum i corpul diplomatic. Militia facea
afar onorurile cerute.

*) Din . Gazeta Transilvanieic, anul 1864, numiirul 90.

www.dacoromanica.ro
 - 673 -
Vorbirile Romani lor.
Senatul imperial, dupa-ce a facut alegerea comisiunilor
necesare si a votat adresa data ca raspuns la mesagiul de
tron, luase vacante In 15 Decemvrie 1864 si numai in 9
Ianuarie 1865 si-a reinceput activitatea.
Discutie mai animata si de interes pentru not a pro-
vocat proiectul de lege despre reducerea deirii personale
in Transilvania, asupra caruia discutia s'a inceput In casa
de jos in sedinta din 3 Februarie n. In sedinta din 6
Februarie a vorbit apoi la obiect dintre Romani
George Baritiu, spunand urmktoarele:
Cand mi-am luat voie in 19 Noemvrie 1863 se fac propunere
pentru totala desfiintare a contributiunii pe cap in Ardeal, eram de
credinta, ca propunerea aeeasta, deli nu in mei* an, dar' totusi
in sesiunea cea mai deaproape iii va avek resultatul dorit pentru
marele principat al Transilvaniei. Trebuia cu apat mai vartos se
ered intr'un ast-fel de resultat, fiind-ek on -si-cum, dar' nu pot pre-
supune ca promisinnile Acute marelui principat Transilvania, atilt
in senatul intkrit, cat si mai titrzin, nu vor sa se implineascri, qi
pentru-ca, credeam, a in fine vor dispkrea data din istoria Tran-
silvaniei reminiseentele cele foarte neplkcute de eapitatie, de asa
numitul haraciu tureese. Pentru-ca ce e alta darea pe cap dealt
o reminisce* de pe timpul vechiu al Turcilor?
Primind en in sesiunea aceasta proiectul regimului i eetind
parerea data despre el din argumentele aduse acolo, in adevair n'am
putut astepta alta, dead e se va face propunere, ca darea de cap
se se desfiinteze en totul. Inca singur proiectul de lege imi zicea din
contra, ea se propune numai ca sa se ridice a patra si respective a
treia parte din darea de cap. Cu toate acestea ins a trebuit sa
fac in sedinta trecuta trista esperientk, cum-ea dintr'o parte 'i s'ar
disputa, Ardealului chiar vi aceasta mica usurare, si ucurarea aceasta
en a patra 1i respective en a treia parte se considers, fieimi ertat
a zice, nu numai ca un sacrificiu sau jertfa, cum se zice in spri-
jinire, ci chiar ca un fel de elemosink (milk pomana) ce se da Ar-
dealului. Ei bine, domnii mei, dar' eu sunt prea convins, a toata
poporimea Transilvaniei nu sa roagA de milk, ci ea care numai drep-
tate. In sedinta trecuta se zicea dintr'o parte, a clack s'ar ridica
aceasta parte a darii pe cap, pentru a earei delaturare tocmai se
face propunere, atunci suma aeeea ar trebui sa se suplineasea din
43

www.dacoromanica.ro
 674

vre-o alth fintanA, insti iar' tot numai din Transilvania. Ce e mai
malt, chiar comitetul propane, eh apoi mai tarziu BA se poarte
de grija ca schzImantal acesta di se acopere din mijloacele Orli
Ardealului.
Care scAztimant, domnii mei? Au doarA aeela, eh Ardealul p1A-
tegte numai 10% contributiune pe plimant? Au nu e suma ce o
plAtegte in darea de cap mai mare dead contributiunea pe pamint?
Au nu face aceasta la olaltA. 20V0? Domnii mei ! Aceste eontri-
butiuni la olalth fae peste 20V0, gi dimpreunA Cu arunaturile pentru
resbel mai pe atilt de mult pe cat se ziee el platese provinciile
germano-slavice. InsA fiind-ca la chestiunea aceasta s'au adus inainte
mai mult tot eifre, sa -'mi fie gi mie ertat a ma servi eu cifre.
Toate venitele can cugeta statul a le trage din Ardeal pe anul
1865 fae suma de 15 milioane gi 15-16 mil fiorini. Voim sa in-
cheiem aici un bilant? Eu aunt de acord. Dach in Ardeal ese
venit de 15 milioane gi atatea sate de mil fiorini, apoi ar trebui sa
eredem, ea aeeeagi suma ar trebui sa se gi spendeze in Ora, pen-
tru-ca in intelesul cavanthrii domnului profesor Libby sA nu se
atinga capitalul in Ora. Inch tocmai aceasta la noi nu sa prea in-
tampla. Pentru-ce ce capita marele principat Transilvania din acestea
15 milioane? In casul eel mai bun 3.500,000 fl., dael adeca se va
primi budgetul cancelariei aulice a Ardealului. i ce inch mai in-
colo? Poate spesele pentru mica garnisoana ce se tine in Ardeal gi
spesele cari le fac directiunile de finance. Inch' acestea de sigur ca
nu fae trei milioane, prin urmare Ardealul nu capAtii nici pe jumAtate
din eeea-ce plategte pe an in cassa genera% a statului. Inch duph
datele pe cari le am la mans, Ardealul perde inch gi la alta parte,
adech prin negotul seu pasiv deadreptul gi nemijlocit la provinciile
germano-slavice pe tot anal cel putin ate 5 milioane fiorini.
Tocmai pentru-ca la noi nici ()data nu se purta grijA de in-
dustrie, meat noi tot ce se numegte manufacture gi fabricat trebue
sA tragem din provinciile germano-slavice, gi prin aceea suntem tri-
butari provinciilor germano-slave, gi inch contribuenti de mai 'nainte
gi de o mita de ani, ni-se mai trage din mans, nu atilt din venitele
noastre, cat din capitalul nostru, din an in an en milioanele.
Cum sa poate deei vorbi sub aceste imprejurhri de asemenea
sarcini contributionale, trebue sa marturisese ca nu cuprind ea mintea.
0 sareinA ega1a contributionala numai atunci poate fi, eAnd toti fac-
torii contribuabilitAtii in toate senile vor fi deopotriva, ceea-ce cu

www.dacoromanica.ro
 - 675 -
privinth la Transilvania nu poate fi si nici eh e. Din euvanthrile
cele alese ale acelor domni cari sprijinirA propositiunea regimului,
pe cat mi-s1 poate nu voiu a repeti nimic, fiind-et acestea aunt
inaltei case prea bine eunoscute. Eu nu voiu a memora nici una,
niei din eelelalte eontributiuni, can sh insirasera anumit din partea
dlui profesor Schuler, ei voiu aici a improsphta numai inch una con-
tributiune care se trage de pe Ardeal, ra'rA ca sh se spuntt vre-odath
terii acesteia, oh in ce proportiune si in ce masurA se ridica, gi pe
aceasta o mimes eu contribuliune de sdnge, despre care in dicta
Ardealului s'a Rent vorbtt de atatea on ci despre care Ina s'a pe-
titionat si la preainaltul tron.
Causa recrutatiunii in Ardeal e tot atilt de disproportionat apii-
satoare, ca ci celelalte negoate eontributionale. Nu e de ajuns, ca
marele principat Transilvania plat la anul 1851 afara de regimen-
tele regulate mai sustitth inch ci alte cinci regimente de granith, ci
ca aeeste regimente, de comun in timp de pace cats trei mfi, iar'
alt-fel cate patru mii feeiori de regiment, au aparat Ora gratis cu
spesele proprii, atilt in contra Turcilor, eat si in contra ciumei si in
contra lotrilor, dar' apoi aeeleasi regimente la timp si in toate
resbelele trebuiau cea mai 'hare parte sh Qi iasa din tarn, iar' terii
Ardealului nu se resplati aceasta niei-odath in ceva mod, adea prin
reforme interne, cad mai mult Ora aceasta nici nu a asteptat ci
mai mult nu asteaptil nici in ziva de astazi. Ci nu e destul cu
aceasta. Ardealului i-s'a tras eu ineetul din mani si negotul pentru
care el s'a luptat sute de ani ea sa si-'1 apere, si aceasta prin na-
vigatia eu vapor pe Dun Are.
La prima vedere poate ea voiu aphrea ridicol, ett adue aceasta
din partea Ardealului ca gravamen inainte, ca si cum n'agi voi,
ca o apt ea aceasta BA se foloseasett in modal acesta, cum trebue
sa se foloseasch on -ce alth aph ci precum in adevar se si folosecte.
Eu insit aceasta o pricep eu totul altmintrelea. Inainte de ce
s'a inceput navigarea cu vapor pe Dunare, tot negotul de transit
din provineiile germano- slavice, ci inch din toath Germania, earl
Orient, si anumit in principatele dela Dunttre ci pAna la Constan-
tinopol, a trecut prin Ardeal, ci aceasta a fost una dintre cele mai
de capetenie fttntani de venit ale terii acesteia. Ei, dar' dupe ce
navigarea pe Dunttre a tras cu totul din mttna Ardealului negotul
de transit, urmarea cea mai naturala ar fi fost, ca sh se poarte grip,
pentru alte mijloace de comerciu i comunicatiune, BA se fi deschis
43*

www.dacoromanica.ro
 676

pasurile cele stramte ale Ardealului catra principate prin drumuri

bune, sa se fi &cut eel putin eele mai marl doua riuri ale Ardea-
lului, kfurasul li Oltul, navigabile pans la punetul de unde sit pot
in adevAr face pasabile, si prin aceasta sa sa fi esploatat anumit
salinele de Tanga Mulls eu total alt-fel, si aceasta cu atilt mai mult,
cu cat este de comun cunoseut, eh atilt intr'o parte a Ardealului,
eat gi Intr'una a Ungariei, poporal teran chiar si polenta gi neagra
lui pane in foarte multe locuri $i tinuturi inca tot mai trebue sa o
mAnance nesarata, necum sa fie in stare a mai da ci vitelor sare.
Acestea sunt fantanile din cari s'ar puteh suplini darea pe
cap, nu numai in totalitatea sa, dar' ci pe de douA on si de trei
on atata. Cand s'ar bucura, Ardealul de ast-fel de conditiuni, eu
buns seama nu s'ar plange despre neegalitatea sarcinilor contri-
butiunii. Pana cand Irish' in Ardeal nu se vor implini aceste condi-
tiuni, panA atunci zic eu ca in intelesul domnilor acelora, can au
vorbit in contra propunerii, nu va puteh fi nici vorba de o egala
eontribuabilitate.
Nu voiu a desfasurtt mai pe larg obiectul acesta, ci spre in-
cheiere ma provoc numai la o fapta implinita, care veni inainte in
dicta Ardealului din anul trecut. Atilt la pertractarea chestiunii de-
sareinarii pamantului, cat si la a chestiunii fondului provincial, si in
fine cu oeasiunea unei propuneni facute de deputatul Manu ea sa
se desfiinteze darea eapului, dicta Ardealului a declarat eu unani-
mitate, ca cea mai ferbinte dorire a terii Ardealului, prin urmare
ci a dietei e, ca darea de cap BA: se desfiinteze eu totul, $i Inca fad(
ea BA se mareasea celelalte contributiuni, fiind-ca si in dieta se fat
cure provocari tot la totala lipsa de aceleaci conditiuni, cari singure
pot face pe o Ora, cum e Cara Ardealului, destoiniea de a eontribui.
Deci, data eu voiu vota pentru propunerea regimului, aceasta o voiu
face numai inteatata, in cat pot eu considerh aceasta scadere ca o
platire eu scazamant fAcuta in favoarea terii Ardealului, iar' nu
ca mils, dare de pomana, qi 'mi reservez a propane la timpul seu,
ca darea pe cap in Ardeal sa se desfiinteze en total, cat se poate
mai eurand. Daca propunerea ee sth deodata cu proiectul la or-
dinea zilei sa va primi de catra inalta cash', atunei, inalt presidiu,
imi reservez a face alts propunere, ca eel putin un stop tot sa se
ajungA, ca si aceasta putintich seadere sA nu se amane la eaten-
dole grecesti."*)
*) Din Tel. Roma, 1865 numArul 12.

www.dacoromanica.ro
 - 677 -
Tot In edin0 din 6 Febrnarie 1.865 a vorbit i
Gavriil Manzi. Cuvantarea sa a lost de urmhtorul cuprins:
Voind a lua parte la desbaterea despre scaderea contributiunii
in Ardeal, trebue sa in inaintea ochilor Bi astazi numai principiile
pe cari le-am pronuntat in 17 Septemvrie 1864 in dieta Ardealului
in aceeaBi caush.. Eu am zis atunci aka: Trebue insh totodats sa
premit, eh nici de cum n'am pornit din principiul, ea venitele sta-
tului din Transilvania sh se scurteze Bi statul peste tot sh phtimeasch
in finantele sale, ci am dorit Bi dorese, ca sistema de eontribuire
duph' stares. materials Bi dupa mijloacele ce le au locuitorii Transil-
vaniei, cu privire deosebith la contribu-tiunea personalh, sh se reetifiee
aka, ca pe viitor sit nu mai fie statul gilt cea mai mare parte a
contributiunii din Transilvania sa o scoata pe ealea esecutiunilor mi-
litare". Am dorit, ea contributiunea oh se aBeze pe o bash amasurath,
aka, ca locuitorii sh o poath suporta, pentru-ch dach nu vor fi in
stare a o suporta, atunei aceasta va urma, nu numai spre ruinarea
contribuentilor Bi a thrii, ci va aduee negregit dupa sine cea mai
mare dauna gi pentru stat.
tin alt principiu it respicaiu aka, ch consecintele Bi urmhrile
egalei indreptatiri poftese, ca populatiunea Ardealului in negoatele
comune en privire la imprej urarile tarii inch oh se trateze intr'o
formh eu locuitorii celoralalte thri de coroanii.
Din aceasta privire principalii pureezand, cred a ma aflu pe
asemenea teren principial cu on. propunlitor Schneider, eaci eu nu
dorese nimica pentru Cara mea ceea-ce n'au celelalte thri, Bi nu dorese
nimica din partea celoralalte thri ce ar trebul sh fach pe dl propu-
nhtor a zice, ch se dii cu maim plink Bi nu eu cea stransh.
Am deosebita multhmire, eh dl propunhtor Schneider a zis, ea
sistema de contribuire in Ardeal, duph cum esisth ea, e un abus con-
trib utional, Bi inch ne'indurat. Eu Bunt multiimit cu aceea, eh inaltul
ministeriu de finance Bi eu deosebire Escel. Sa domnul ministru de
finance dela 16 Septemvrie 1860 incoace s'a declarat de repetite-ori,
ch contributiunea personala in Ardeal e nedreapth Bi in proportiune
foarte aphsaloare.
Dupii, aceste marturisiri, atilt din partea domnului deputat, cat
Bi din partea ministeriului, in adevar n'a-Bi fi dorit nimica alta, cleat
ca eel putin in principiu sh fi lost declarat, ca sistema aceasta de
contributiune nu sh mai poate sustinea.

www.dacoromanica.ro
 - 678 -
Am deosebita plrtcere, ca Inalta cash n'a primit propunerea d-lui
deputat Sadil, qi prin aceasta 9i-a aratat tendenta 9i aplecarea de
a afla o uprare in contra acestei aphshri contribuabile, Inca phnh a
nu intra in via reforma general& contributionalh.
And ma declar in respeetul formal in contra propunerii d-lui
deputat Schneider, cu care, cum am zis, ma Invoiese in principiu,
nu o fac aceasta pentru-ca doarh a-9i recunoa9te, ch propositiunea
de acum a regimului multhme9te dorintele cele drepte qi pretensiunile
Orli. Nici deeum. Propositiunea regimului In forma ei de acum
numai ce multhme9te qi u9ureaza o stare esceptionalh nedreapta ci
aspru aphsatoare, o stare de o ast-fel de nature, ch, dad. ar vrea
vre-un strain sh judece 9i caracteriseze Sara Ardealului duph sistema
de contributiune de acum, cu bung seams, cu toate ca deputatii Ar-
dealului A aflh aici in senatul imperial, ar trebui sh zica, ca Ar-
dealul se pare a fi mai malt o provincia, turceasch dealt o Cara de
coroana a monarchiei austriace. Pentru-ca acolo, uncle phlma9ii 9i
zilerii trebue sh plAteasch dare tot eat de mare pentru cap eta plates
qi proprietarii cei mai marl de phmant, acolo e greu, ba peste pa-
tinth a se vorbi despre indreptittirea egalh principialh 9i despre o
tratare uniform&
Conced, eh Inaltul regim poate de aeeea n'a desfiintat inch Oat
in ziva de asthzi abusul acesta de contributiune din Ardeal, pen-
tru-ch ar vrea sh o {Itch aceasta in mod radical, deodath cu reforma
contributionalh. Insh de cum-va introducerea noului sistem de con-
tributiune, ci en deosebire a eontributiunii de ett9tig, duph cum ne
indigith deputatul Schneider, se va amana inch vre-o 4, 5 ani, atunci
propunerea regimului aqa, duph cum e asthzi, ar mai sustinea inch
pe cati-va ani Inainte discordarea poporului.
Lash, cum-ch eu ma declar in privinta formala in contra pro-
panerii lui Schneider, o file numai din ace! temeiu, pentru-ea ma
impintena la aceasta datele numerice eari imi stau la indemAna in
privinta aceasta. Mei luAnd duph preliminariul anului trecut, eh
Ardealul plate9te 1.471,000 fl. contributiune de pamAnt qi 1.350,000 fl.
contributiune de cap, aceste eontributiuni dau urmatoriul pereentual
proportional : in eontributiunea de prtmAnt 52% qi la contributiunea
de cap 48%.
In genere cam aeeasta proportiune se aft* ci in comitate qi
jurisdietiuni, nu Irish 9i in cercurile singuratice contributionale. Pen-
tru-ch de es. cand eereul de contributiune al LApu9ului ung. are sa

www.dacoromanica.ro
 - 679 -
depunh 12,422 fl., ca dare de pilmAnt, depune ca contributiune per-
sonals 19,866 fl. Prin urmare contributiunea de phmant face 380/
cea personals 620/o. Si dach ne vom scobori la comune, acolo aflam
o disproportiune si mai rea. Asa de es. in comitatul Solnocul de
mijloe, comuna Carulia (Karulyfalva) da contributiune de phmttnt
117 fi. 70 cr. si contributiune personalh 436 fl. Cea dintaiu face deci
29/07 eea din urmh 71 /s.
Dach ma las mai departe in detailuri gi via cum de es. -ese
proportiunea insasi intro comune, atunci aflu o disproportiune gi
mai rea, de es. eh numai in comuna Magyar-Deese 15 familii, eari
dupa normativele esistente de contributiune ar fi sit plateasca 62 fl.
57 or. au platit in anul treeut 159 fl. 70 cr. Aceasta comuna are
douh, mii de suflete, yi data voiu repartisa numarul acesta pe toata
Sara, luttnd poporatiunea intreaga de douh milioane, resultatul ese,
ca Sara, dup. modul acesta nedrept gi contrar normativelor, plateste
mai mult en 97 milioane. Dacit vom intra si mai afund in mijloeul
familiilor, trebue sit indrept asertiunea onor. down colonel Filtsch,
ea feciorii platen intreaga dare de cap, no numai ctInd aunt insurati
gi poarta economia proprie, ci $i cand locuese la olalta. Asa se in-
tampla de es. in Magyar-Deese, nrul casei 3, ca toti patru feeiori
trhesc la olalth, $i totusi platese until fie-care deplina contributiune
de cap on 4 fl. 25 cr. Asa se intilmpla cu feciorii, can dupa nor-
mativele esistente ar trebui se depuna numai 3 fl., dar' plAtese 4 fl.
25 cr. Luand dare aceasta suma la cumpantt, ma aflu silit a ma
invoi pe deplin cu declaratia dlui baron rind, ea suma de contri-
butiune, 400 mii fl. e un deficit care nu sa poate scoate, si din
acest temeiu am declarat, ca nu ma pot uni on propunerea lui
Schneider. Dar' niei din alt temeiu nu ma pot invol, pentru-ca de-
oare-ee scazatura in sine nu e de felul acesta, nu pot pricepe, cum
vrea acorn inalta cash sa stoats o rebonificare, o suplinire prin con-
tributiunea de phmant, pentru-ch n'are nici un motiv la aceasta.
Cared m'asi puteit convinge, ea Ardealului i-s'ar da prin aceasta
o gratificatiune, subventiune, care nu se cere, atunei ca ardelean,
dar' deodattt si ca deputat m'aci declara pentru propunerea dlui Schneider
gi o asi sprijini. Dar' fiind-ca nu aunt convins despre aceea, trebue
sa ma declar pentru propunerea regimului, cu toate-ca, dupa cum
ziseiu, chiar niei aceasta nu ne multameste, pentru -ca col sarac, care
a plhtit panh. acum 4 fl., numai on foarte mare greutate va plati $i
3 fl., ci se va adeveri asertiunea dlui Sadil, care zise: Tocmai de

www.dacoromanica.ro
 680

se va 9i primi legea sanctionata, de sigur ca Ardealul cu aceea tot

nu va putek deveni la o atare destoinicie de a contribui, ca apoi
cu toate acestea s nu mai aiba lipsa in viitor de asemenea sea-
zaminte. Aceste scazaminte ar veni inainte tate masura foarte putina,
dar' totu9i pentru Ora propositiunea regimului ar fi de nn fobs de-
osebit. De altmintrelea, de cum -va s'ar primi propunerea lui Schneider,
atunci ma voiu afla silit a e91 inainte cu o propunere eventuala ca
adaos4.49
In lecliaca din 27 Martie a camerei s'a Inceput des-
baterea asupra budgetului. In 31 Martie a aj uns la rand
budgetul Ungariei i al Transilvaniei. A luat cuvantul dintre
senatorii romani
loan cay. de Pwaria, care a combatut redueerile ee le-a
facut comisiunea finantiara la spesele cancelariei aulice transilvane.
A vorbit urmatoarele:
Comitetul afla prea mare recerinta totall pentru caneelaria
aulica transilvana in suma de 3.543,191 fiorini, &lei pe langh anul
trecut e erescuta Cu 100/0, iar' pe lane. anul 1862 cu 210/07 9i fiind-ca
spesele din est-an pentru caneelaria aulka transilvana, fata cu ale
altor tari, sunt foarte mari.
Data partea din urma a acestui asert este esaeta, voiu cerca
9i voiu documenta infati9and eifrele ; iar' cat pentru partea prima
a asertului, ca budgetul cancelariei aulice transilvane este in necur-
math creltere, e adevarata, insa trebue sa se 9tie apretui 9i causele
acestei creqteri.
Regimul transilvan din anul 1861, in nisuinta sa de a reduce
toate la anul 1847, intre altele a cercat a restitui institutiunile cele
veehi municipale cu toate conseeintele lor, cu lefile, etc. Deci dom-
nilor, sa fie oare tine -va in acest senat imperial de parerea aceea,
ea in Transilvania trebue reduse toate la anul 1847 ? Ma indoese
foarte ! Poate nu atat in interesul finantelor transilvane, eat al celor
imperiale. Cad data s'ar reduce toate la anul 1847, atunci 9i fi-
nantele generale austriace, in locul celor 15 milioane ce curg acum din
Transilvania, ar primi poate 3-4 milioane. Iar' de atunci, domnilor,
timpurile s'au schimbat. Noi voim asemenea institutiuni ea d-voastra,
dar' pretindem 9i asemenea recerinte. Guvernul de acum a trebuit
sa mareasea cu incetul lefile cele mici, provenite din reducerea la
1847, ceea-ce a 9i fa'cut din an in an. Dar' lefile acestea sunt
*) Din P Telegr. Ronan c , anul 1865, numarul 13.

www.dacoromanica.ro
 - 681 -
departe de a fi ajuns acolo, ba poate in unele privinte nici la ju-
matate cum sunt in tarile dincoace de Leitha". (Oratorul trece la
motivele eomisiunei tsi constata, eh aceasta a mierrat unele spese,
fiind-ca n'ar veni a se acoperi din mijloacele imperiului, ci din ale
tarii, cum e de es. o mita de mii pentru dieta transilvana, pentru care
comisiunea crede eh ajung 30,000 fiorini, #i apoi continua): E en-
noscut de comun, ea M. Sa imperatul, principele nostru, prin di-
ploma din Oetomvrie qi patenta din Februarie a restaurat eonstita-
tiunea cea veche transilvana cu reservarea acelor afaceri comune
ce le pertractam aici, in senatul imperial. Prin urmare, Cara Ar-
dealului are dieta proprie, en sfera de activitate a senatului imperial
redus. Parka acum eel putin Inca n'am avut nici o diets ca eele pro-
vinciale din Bucovina, Stiria, etc. Cana vom simti necesitatea unei
atari diete, atunci de sigur nu vom pretinde pentru ea mijloacele
imperiului.
De astadata este adunata, domnilor, in Transilvania o dieta ea
competenja, cu sfera de activitate a senatului imperial redus, qi de
aceea avem cause a pretinde spesele acestei diete, precum sa. #i in-
tampla, din mijloacele imperiului. Adevarat, ni-se va obieeta, ca
Transilvania nu e a#a mare ea teritoriul senatului imperial redus.
Aeeasta e adevarat, dar' noi nici nu pretindem, nisi nu ham atatea
spese ca senatul imperial redus. i dael cum -va in proportiune
pretindem pentru dieta noastra spese mai maxi, apoi sa se considere,
ca poate terile dincoace de Leitha iara#i an alto institutiuni, cari
pretind spese mai marl #i pe cari poate ca noi nu le avem de loc.
De altmintrelea voiu ilustra aceasta proportiune Inca #i prin alto
esemple. Doua preturi, una cu. 2-3 miluri patrate qi cu 5000 de
suflete, alta cu 20 mile patrate #i 30-40,000 de suflete, costau una
cat alta, tot atata. Se va zice ca la una aunt mai putini amploiati,
etc. Dar' in asemenea masura Transilvania are #i mai putini de-
putati dietali 1 Transilvania a luat asupra sa toate sarcinile impe-
riului, precum unele din datoriile de stat, din subventiuni, etc. Prin
urmare #i imperial sa cuvine sa poarte servitutile constitutionale ale
Transilvaniei. De altmintrelea chestiunea aceasta nu sit poate per-
tracta ea pripire #i numai ma, ex incidenti. Poate sa va desbate
in Pesta, in Zagrabia, #i analog qi in Transilvania". (Oratorul nu e
de parerea lui Bari* ea deputatii Transilvaniei:sa afla numai ad
hoc in senatul imperial, ci declare, ca ei au venit ad in mod definitiv,
in speranta ca #i pe viitor von ramanea statornici membri ai sena-

www.dacoromanica.ro
 - 682 -
tului, ceea-ce Ins nu impede* ca chestiunile as fie vantwmte ai in
dieta de masa ai sa fie resolvate in intelegere en coroana gi cu se-
natul. Nu crede ca s'ar putek sustinek gi afirma, ca pentru aducerea
ex incidenti a unei hotariri ajunge senatul imperial realm, adeca
26 deputati din dieta Transilvaniei. Tot apt se are lucrul gi cu
spesele pentru cartile funduare. Afacerea e o afacere juridica, ai
dace justitia se plateate in monarchia intreaga din mijloacele im-
periului, e cu dreptul ca ai ductile funduare din Transilvania sa se
fact. ai sustint. din spesele statului. Continua apoi astfel): Din-
tealtele, domnii mei, ce s'ar reflecta, child gi dicta transilvana ar
adopta principiul statorit de comitetul finantiar, ca sa nu se chel-
tuiasert cu nimic mai mult. decum Bunt venitele? Transilvania ar
zice: Noi toate venitele terii vi le-am dat voila gi n'avem de unde
sa platim cele 60,000 pentru cartile hotarelor, nu dam cele 60,000.
Adevarat, ca atunci nu vom avea Atli de hotar, nu vom avea,
credit, nu vom avea ocasiune a face datorii, gi sara poate ea va
sartici. Dar' oare patimi-va numai Cara gi imperiul nu va patimi
nimica? Aceasta e o Intrebare, la care poate sii-'gi raspunda rill eine.
Nu vom da cele 60,000 fl., dar' imperiul nu va primi de 3, 4
ai 5-ori cats 60,000 fl. tare de transcriere. i apoi, domnilor, e
rea economia aceea, ettnd cineva nu da un florin, pe care l'ar re-
caatiga Incincit, ba poate Inzecit. De aceea cred, ca spesele pentru car -
ile funduare la toatit intAmplarea Inca trebue sa le poarte finantele
imperiale. Dad. diurnele gi spesele de calatorie ale amploiatilor tran-
silvaneni comisiunea le afla prea mari, apoi nu trebue uitat cat de
midi aunt lefile amploiatilor transilvaneni pe langa ale color din ca-
rile germane-slavice. Daca aunt in Transilvania dons tribunale ape-
lative in loe de unul, apoi relele acestea aunt ai pe airea. Transil-
vania tocmai acum vrea sit introduca institutiuni noue, de aceea re-
ducerile din budget nu trebue sa fie prea marl.
Din toate acestea urmeaza conclusiunea, ca comisiunea finan-
tiara a aters prea mult din budgetul Transilvaniei, pentru-ca tocmai
dacii ar fi adevarate toate asertiunile comisiunii, nu s'ar putek totuci
aterge cleat numai doug sute de mii, pe cand comisiunea a aters
patru sute de mii, va se zits a Sera dupe volnicie. De altcum
toate atergerile la olaltrt se urea la un milion.
Cat pentru spesele gendarmeriei, in terile dincoace de Leitha
acelea fac aproape la dunk milioane, va se zicil 40/a din budgetul
Intregei administratiuni politice ci judiciare, pe and in Transilvania

www.dacoromanica.ro
 683

fac 200/ pentru-ca gendarmeria in Transilvania e la granita mo-

narchiei. In sfarsit Transilvania are un contingent din fondul terii
de 69,000 fiorini in favorul justitiei, ci Inca, cateva contingente mai
mici. Acestea fae la olaltrt cam 880,000 fiorini. Acesta este sea"-
zamantul eel adevarat, prin urmare pentru administratitmea politica
$i justitiara in Transilvania mai raman doua milioane si jumatate.
Cunoscand aca &oil, domnilor, adevitrata cifil a budgetului
incuviintath pentru Transilvania din partea comisiunii, este timpul a
reveni asupra partii prime din motivul principal ce l'a adus comi-
siunea, care zice ea: spesele de pane acum pentru cancelaria aulica,
transilvana fata en spesele din alte provineii aunt foarte mafi".
Domnilor, aceasta nu e esact. Voiu cerceta cu cifrele la mama'.
Am luat drept bash datele ofieioase statistice din 1864 ci am cal-
culat, ea terile dincoace de Leitha ca vre-o 5653 miluri patrate
trag din finantele imperiului pentru administratia justitiara si po-
litica dotatiune cam de 6% pentru milul plitrat. Transilvania are
numai 954 miluri patrate si doua milioane suflete, prin urmare la
noi vin pe un mil patrat numai cam 2 /a. Dar' sa va zice, ca trebue
s se iee In eonsideratiune numa.rul proportional al poporatiunii. Eu
la aceasta raspund, ca tarile dincoace de Leitha an douazeci mi-
lioane locuitori, si pretind pentru justitie $i administratiune 40 mi-
lioane. Va se zica vin &ate 2 fl. pe cap. Transilvania are doua
milioane suflete, si precum am argumentat, pretinde pentru admi-
nistratiunea politica ci juditiara in adevar numai doutt milioane si
jumatate, va se ziel, la noi se vine din finantele terii cate 1 fl. 25 or.
pe cap, adeca eu 75 or. mai putin decat dincoace de Leitha. Dar'
'rni-sa va obiectiona, ca aici stint darile mai maxi. Aceasta insa
Inca nu e adevarat. Teri le dincoace de Leitha platese contributiune
directa. 35 milioane, va sa zica 1 fl. 75 cr. de cap. Transilvania
plateste contributiune directs einei milioane ci jumatate, si asa se
vine pe cap 2 fl. 75 cr, prin urmare en un florin mai mult de cap.
Tot in aceasta proportiune aunt si contributiunile indirecte si cele-
lalte venite ale terii. Ili se va zice mai departe: scazamintele la
voi aunt mai mici decat la noi. Domnilor I La dotatiune dincoace
de Leitha a -'ti scazut numai 50/0 pe cand seitziimantul din Transil-
vania face cam 110/o. i daca se va considera, ca dotatiunea in sine
dela inceput e prea mica, atunci scazamantul real se poate lua en 16%.
De aceea, cred ea am argumentat, ca motivele dupli cari a
urmat comisiunea la scazamintele din budgetul eancelariei aulice

www.dacoromanica.ro
 684

transilvane nu sunt justifieate. Am documentat, ca Transilvania 9i

din alAturarea cifrelor veniturilor qi speselor e nedreptatitti, 9i me in-
treb singur pe mine, ce poate fi causa, ca comisiunea a flout in do-
tatiunea transilvana scAzaminte Etat de insemnate? Eu nu pot afla
nici o causa. AdevArat, ca am cetit in jurnale, qi qi aici in sena-
tul imperial s'a atins indtva, ea unii nu sunt multAmiti eu conduita
transilvAnenilor. Insh, domnilor, eu o privese aceasta ca un fenomen
trecator, pentru-cA. sper 9i aunt eonvins, ca in parlamentul austriac
libertatea opiniunilor totdeuna se va considers qi se va respeeta.
Domnilor ! Flind-ca dupg, propunerile comisiunii tot seazAmantul
in budget face cam 25 milioane, de aceea la reeerinta totals de 500
milioane sclizamantul mediu este cam de 50/0. Nu pot a nu rem-
noa9te necesitatea, ca la crutAri trebue sa eontribuim ci noi cu ceva.
Dar' mai mult de cat concedeti d-voastrA., domnilor, BA vi-se fotearga
din budget, nu putem concede nici noi sit' se ytearga din budgetul
nostru. Noi nu putem rasa, ca din budgetele celoralalte tari sa se
qtearga de abia 5 %, iar' dintr'al nostru 114 qi respective 16%.
De aceea voiu vota contra propunerii comisiunii, qi-'mi resery a vota
pentru scazaminte moderate, ce nu tree peste 5/. (Bravo ! in
dreapta)". *)
In edinta dela 1 Aprilie a luat cuvantul tot in chestia
budgetului pentru Transilvania
loan cavaler de Aldulian, vorbind astfel:
Trebue sa ma declar in contra propunerii comisiunii finantiare?
pentru-cA qtergerile proiectate la capitlul recerintelor le aflu prea
maxi. Regimul aratA in special, post de post, caii trebuesc cu totul
3.543,391 fiorini, iar' comisiunea finantiara propune a se qterge
aproape 400,000 fl., va sa zicA, cam 1110 din recerinta totalb.. Due
va eereeta cineva motivele pe cari comisiunea le aduce in raportul
seu pentru motivarea acestei 9tergeri, 9i dace este cunoscut eine-va
cu referintele Transilvaniei, apoi va afla, ca. 9tergerile acelea in parte
mare se baseaza pe presumtiuni gre9ite, qi toate la olalta, eel putin
dupa pArerea mea, nu aunt apte a justifica 9tergerea in cantitatea
cea mare proiectatA. Motivul eel dintaiu, gi dupa parerea mea eel
mai greu, al comisiunii finantiare este asemtinarea intro preliminariul
de acum 9i intro al anului 1862, ziandu-se, ca atunci regimul s'a
ajuns eu 2,900,000 fl. 91 a crutat frumoasa sums de 313,000 fi.

*) Din D Telegraftd RomeIng, anul 1866, numarul 26.

www.dacoromanica.ro
 - 685 -
Motivul acesta, on -cat se pare de plausibil la prima vedere,
provine dintr'o seildere, cad s'a trecut cu vederea un fapt insemnat,
care daca se va considera duph cuviinta, ne arath motivul eu totul
de aka parte. Faptul notoric e adech, &a in urma diplomei din Oc-
tomvrie, cu preainalta resolutiune din 31 Martie 1861 ma numitele
autoritati ces. reg. administrative ci judeetitoregti se desfiintara gi se
introduse administratia municipala, sub care judecatorii eereuali erau
dotati eu ate 50 fl. pe an, iar' asesorii sedriilor comitatense, earl
due agendele de consilieri districtuali gi provineiali, trageau lefi anuale
de eats 100 gi 200 11. Acea administratiune municipala, domnilor,
unde amploiatii tuturor jurisdictiunilor slisegti trageau lefile for din
casse comunale gi alodiale. Si sistemul acesta s'a estins pana peste
jumatatea prima a anului 1862. Numai in decurgerea semestrului
al doilea din anul 1862 s'a reinceput organisarea proprie, degi numai
provisorie a terii, numai atunci s'au introdus lefi eeva mai bune,
iar' regularea unei parti a lefilor, gi anume, dotarea amploiatilor dela
jurisdictiunile shsegti, in sumh. de 221,000 11.., urmh, numai catra, ea-
pa'tul anului 1862, ci regularea lefilor amploiatilor dela tabla reg., care
aeolo suplinegte apelatoriul terii gi ai carei amploiati ca asesori gi
respective ca consilieri de apelatiune trageau lefi numai de eke
3, 4-800 fl., trase duph sine urcarea lefilor in doue categorii de
cate 1600 fl. gi de &site 2000 fi. numai pe la inceputul anului 1863.
OoIegiul judecatorilor aga numitului tribunal apelatorie din Sibiiu
asemenea numai mai th,rziu s'a dotat ab aerario, gi anume eu categorii
de cate 1600 gi de ate 2000 fl.
Cand s'a facut acea asemanare, s'au trecut cu vederea toate
acestea imprejurari, caci dad]: s'ar fi luat gi ele in consideratiune,
de sigur s'ar fi convins on -tine, ca suma de 2.900,000 fl., clack' or-
ganisatiunea ar fi fost atat de inaintath precum e astitzi, n'ar fi ajuns
nici decum pentru acoperirea speselor administrative ale anului 1862.
Si niei nu e mirare, caci asemanarea s'a fa'cut intre prelimi-
nariul unui an eu stare normala gi intro preliminariul unui an in
care starea terii era neregulath. Daca urea sa faea cineva vre-o
asemanare, apoi trebue sa se asemaneze referintele egale omogene,
pentru a ajunge la conelusiune coreeth ; gi in privinta aceasta Imi
iau voie a face asemanare intro preliminariul statului de acum gi
intro eel de inainte de anul 1860, &and referintele Ierii erau regu-
late, eel putin intro atata, ineat se pot numi regulate din punctul de
vedere al administratiunii.

www.dacoromanica.ro
 - 686 -
Iau mai intaiu cele doul rubriei, ale administratiunii politics
gijuditiare, acele rubrici, cari sunt eombatute mai tare din partea
comisiunfi finantiare. Ace lea la anul 1858 eran preliminate ast-fel:
administratiunea politica cu 1.148,707 fl. iar' acum dupti proposi-
tiunea originala a regimului cu 913,644 fl. Va se zica Cu 235,063 ft.
mai putin. Justitia a fost preliminata atunci cu 731,675 fl., iar'
acum dupe propositiunea originala a regimului numai cu 722,777 fl.
Va se zica ei la rubrica aceasta cu 8898 fl. e mai putin. Prelimi-
nariul de est timp cu frumoasa suma de 243,961 fl. e mai mie deeat
eel pentru anul 1860, unde Inca nici nu sunt socotite lefile amplo-
iatilor disponibili, cari atunci nu esistau, iar' acum ingreuneaza bud-
getul Transilvaniei.
Se zice mai departs, ca contingentul preliminat pentru spesele
dietale, 100,000 ft., este prea mare, suma de 30,000 ft. ajunge
pentru a acoperi tiea numitele afaceri de legislatiune ale regimului,
respective spesele legislatiunii peste obiectele de autonomie (admi-
nistratiunea politick ei juditiark). Aici in legatura cu cele ce le-a
spus eri mai pe larg in coleg transilvanean gi cu cele amintite azi
de Escel. Sa domnul representant al regimului, imi iau voie a mai
atinge numai acea imprejurare, es un fapt s'a trecut cu total cu
vederea, acela, ca dieta transilvana eonstitutionalminte sta din 161
membri. Accentuez constitutionalminte, intelegand prin aceasta
constitutiunea erezita, din care nu se poate elatina nimic, deck numai
pe tale constitutionala. Dack, domnilor, se vor socoti diurnele mem-
brilor dietali eu eke 5 ft, se va vedeh, ea suma proiectats spre
ineuviintare de 30,000 fi. n'ar ajunge deeat pe 30 zile, afara de
despagubirile pentru spesele de calatorie, cari asemenea compet
membrilor ab aerario". (Oratorul arata aei pe larg, ek, in cele patru
saptamani n'ar fi cu putinta a pertracta doara nici una din insem-
natele propositiuni regeeti ce are sa pertracteze dieta transilvana,
gi apoi continua) : 7,Motivarea aeestei etergeri, ca i cand dieta tran-
silvana ar pitea pretinde numai ast-fel de contingent partial, cum ar
compete Transilvaniei cand ea ar fi representata in senatul imperial
redus, aceasta motivare, domnilor, este un atac pe fate asupra con-
stitutiunii terii. (Asa e!) Aceasta imi iau voie a a declara aici pe
&tit Cat pentru calitatea agendelor, nu e diferenta in timp data
corpul legislativ aduce o lege cu valoare obligatoare pentru un te-
ritor mai mare on mai mic. Lucrul, treeerea timpului, sunt ace-
leaei, e tot aceeaei pertraetare asupra unei legi.

www.dacoromanica.ro
 - 687 -
Si clack' Jam in considerare numfiruI membrilor, nu gasim
mare deosebire intro numarul membrilor senatului imperial redus si
intro numarul membrilor dietei transilvane de 161, precum e BA fie
dupA constitutiune. De aceea, repet incA odata, ca aeeasta n'ar fi
nimic alta decal o incereare indireeth de a delatura constitutiunea
terii (Aprobari)."
(Oratorul apArA apoi suma de 29,000 fl. pentru orfelinatnl din
Sibiiu, drept desQAgubire pentru cele 5000 galete de grttu donate
aceluia de impArateasa Maria Teresia la anul 1772, dupa aceea trece
la obiectionarea fit'euta in contra eelor doua judecatorii apelatorice,
aratand, ca tribunalul de Cara de inainte de anul 1860 a costat mai
mult cleat cele doull tribunale de acum. Aceasta numai din punt
de vedere finantiar, cAei de altmintrelea nici oratorul nu sA invoelte
cu aceste douti tribunale, ci ar voi sh fie numai unul. Combate apoi
stergerea sumei de 60,000 fl. pentru introducerea cArtilor funduare,
aratand, ca acelea an fost ineuviintate Inca in anul treeut ci legea
respeetiva a si fost sanctionata de tetra M. Sa, si ast-fel nu sh po-
triveste cu demnitatea casei si ar fi lucre deplorabil, dacA aceea-ce
s'a ineuviintat acum un an, Para a se cheltui, acum in anul acesta
s'ar denega. Dar' chiar f;li din punct de vedere finantiar e de lipsa
a se incuviinta suma aceasta. Asemenea ar fi a se incuviinca cele
15,000 fl. pentru vindecarea boalelor venerice, unicul institut uma-
nitar sprijinit in Transilvania din partea statului. Continua apoi
astfel) :

Dar' chiar si cAnd am afla de drepte toate motivele comisiunii

finantiare, acelea totui motiveaza numai o parte din suma aceea
care e proiectata a se sterge. 0 suma insemnattt de mai bine ca
o sutrt mii nu sl justificA prin nici un motiv i rAmitne nemotivatA,
afarA dacit drept motiv general s'ar lua urcarea posturilor din re-
cerintii, ceea-ce 'MA s'a rA.sturnat prin cele ce mi-am luat voie a
espune tocmai acum. Dad ne oeupam eu restituirea ordinei ab ovo,
apoi trebue a se urce i recerinele, dupl cum inainteazA organi-
sarea, restituirea ordinei in Cara. La toate budgetele celoralalte taxi
de coroana ne-am multAmit en stergerea de 5/ ba, precum BA
hoar' eri la statul ungar, cu stergere numai de 40/0 si aid sA pro-
iecteazit a se terge nu mai putin cleat 110/0 din recerinia totalA.
Una se mai considere domnii la acest budget transilvan, ci aceea e
Ingreunarea budgetului transilvan cu spesele gendarmeriei, in suma
de 476,360 fl." (Oratorul aratA pe larg, cum gendarmeria cea multA

www.dacoromanica.ro
 688

din Transilvania nu e pentru Ora, ci pentru pazirea granitelor de

tetra rasarit, qi arata, ea data in tarile germano-slave, cu popora-
tiune de 23 milioane, costa mum gendarmeria 1,700,000 fl., apoi in
proportiune cu numarul loeuitorilor din Transilvania ar trebui O.
coste 10.400,000 fl. Continua in urma aqa):
,Se zice, ea Sara Transilvania trebue adusa in stare egala cu
celelalte provineii, ca Transilvania, fats cu una din celelalte tari,
costa prea mult. Chiar qi la casul acela, domnilor, cand Transil-
vania ar costa mai mult din finantele statului, ceea-ce eu nu conced,
apoi ma rog sa se considere una, qi adeca aceea, ca Transilvania sa
afla in complexul imperiului in puterea unui tratat de stat, a unui
tratat, care s'a incheiat, nu Cu un al treilea despre tare, ci cu
Cara insaqi.
Transilvania n'a venit aici in urma teoriei de prescriere a
dreptului (Rechtsverwirkung), ei a venit de bung voe. (Bravo !) In-
erederea, convingerea a adus Transilvania aici. (Bravo!) Transil-
vania a crezut, ea alipirea sa eatra constitutiunea imperiului va fi o
garanta, mai mult, nu numai pentru consolidarea qi esistenta impe-
riului, ei qi pentru esistenta instituiunilor sale proprii autonome.
(Aprobari). Ce s'ar alege din aceasta autonomie, and principiul
crutarii singur s'ar crede a fi de ajuns? Unde ar duce acest prin-
cipiu data ar veni la valoare? De sigur ar duce acolo, ea sub-
tragand mijloacele, toata viata constitutionals ar deveni en neputinta.
Au doara Transilvania e de vine, data datoria statului inteun period
de abia de zece ani a creseut cu infricoqata suma de un miliard 0
jumatate? Forma de regim centralistic a urcat aceasta datorie, fad,
conlucrarea tarii. (Bravo!) Acum, Transilvania cum vine la aceea
ca sa pearda pentru aceasta constitutiunea, autonomia? (Bravo!)
Domnii an de a multami acestui period al centralisatiunii mai
multe institutiuni, foarte fruetifere. D-voastra, domnilor, aveti o
multime de institutiuni din epoca aceasta. Inteleg prin aceasta dru-
murile de ape, multele drumuri ferate ce se estind, fructificand, peste
tarile senatului imperial redus, qi toate acestea, domnii mei, vii fac
a purta mai uqor urmarile acelei periode, a raspunde mai cu in-
lesnire contributiunile cele marl. De aci provine, ca Transilvania
nu poate contribui la darile directe in masura aceea, ca tarile acestea.
Transilvania, adeca majoritatea poporatiunii, cunoaqte drumurile de
fer numai din spusele altora, ertei cea mai mare parte a loeuitorilor
Transilvaniei n'a vazut drum de fer.

www.dacoromanica.ro
 689

Ceea-ce avem noi, domnilor, din aceasta epoca, In care dato-

riile an crescut eu un miliard 9i jumktate, nu e nimic alta demn
de pomenire, cleat namai institutiunea telegrafului qi casa de nebuni
din Sibiiu. (Ilaritate!) Si chiar qi acest institut de umanitate avem
de a-'l multAmi numai mini act de gratie al M. Sale din anul 1859,
dintr'o loterie, 9i nu de mai nainte.
Stergerea, dupa propunerea comisiunii finantiare, ar duce la
unul, on la celalalt ran: on ar influinta in mod stricator asupra
ma9inei de guvernare in Cara, on ar constrange regimul a incuragia
convoirea dietalA 9i a face schimbAri pe calea ordinatiunilor, va se
ziel, contra constitutiunii, pentru a corespunde 9tergerilor celor atilt
de marl. Nici una, nici alta nu poate fi in interesul inaltei case.
Aceasta din urma en atilta mai putin, cad eu nu pot presupune, ca
inalta cask ca corp representativ constitutional, va constritnge 're-
gimul nostru inteatata, incat BA introducA In tare, pe ealea octroArii
schimbari de sistem, anteconstitutionale. (Foarte adevArat 0 SA fim
cu privire la starea eea clatinatrt a finantelor statului, aceasta e
cu cuviintA, la aceasta ma invoiesc din toatrt inima. SA crutit'm
dupa putintA 9i sa cautam a restabili echilibrul in economia statului,
la aceasta consimtim toll., domnilor, dar' trebue sh avem inaintea
ochilor oare-eari margini peste cari nu putem trece fare a luera in
contra adevaratelor scopuri ale statului, on de a vatama drepturile
terilor autonome. Si eu m'am ocupat eu esaminarea preliminarului
pentru Transilvania. Am fost in privinta aceasta referent al comi-
siunii finantiare gi am depus referada numai dupa ce majoritatea
m'a coplelit. Si vA pot incredinta, domnilor, ca la esaminarea aceasta
m'am pus pe basa ablegatului imperial, dar' cu toate acestea, Iter-
gerea in suma proiectatA de comisiune nu o putuiu recunoa9te de
justificata. Stergerile ce se pot face, mergand chiar pita, la mar-
ginea estrema a posibilitatii, se afla la rubricele: nintercalarii, lefi
de disponibilitatea, qi la unele posturi ale estraordinarului. Si cum
ziseiu, mergind pane la marginea estrema a posibilitittii s'ar putett
cruta din ordinar numai 91,902 fl. iar' din estraordinar 91,489 fl.
peste tot deci 183,391 fl., aqa, 'bleat suma de incuviintat ar face in
calcul rotund, in ordinar 3.110,000 fl., in estraordinar 250,000 fl.
cu totul dar' 3.360,000 fi.
Din motivul acesta imi iau voie a propune: inalta cash bine-
voiascrt a decide, ca recerinta pentru cancelaria auliel transilvana
cap. 9 se incuviinteazA In suma pentru ordinar de 3.110,000 fl.
44

www.dacoromanica.ro
 690

estraordinar de 250,000 fl., la olalta 3.360,000 fl., coneeztIndu-se

Ins in mod expres virementul intre ordinar si estraordinar. (Bravo!)
RecomandAnd inaltei case primirea acestei propuneri, inainte de
a incheia nu pot lasa neamintita una, adecil aceea, a aici e
vorba despre budgetul unei Jeri, care cu incredere deplinl in di-
ploma impArateaseA din Octomvrie si eu pastrarea dreptului de le-
gislatiune proprie autonoma, in toate acele afaceri ce dincoace de
Leitha compet senatului imperial redus, s'a lipit de constitutiunea
imperials. CA poporatiunea aeestei Jeri, precum dovedeste preau-
milita adresa a dietei transilvane tetra M. Sa, din anul 1863, este-
pktrunsa de sentimentul pietatii tetra aeeasta autonomie, si ea pro -
cedura comisiunii finantiare, data ar strebate, ar face sit se parA ca
si cum ar voi sA se subtrags mijloacele banesti pentru de a se
stange cu incetul pe tale indirect viata autonomA in acel mare prin-
cipat transilvan. Dacl aeeasta directiune a operatiunii finantiare,
mai cu seamy in constelatiunea de fate a lucrurilor, ar fi politieeste
inteleaptA, las sit decide intelepciunea inaltei case". (Aprobari in
contra si dreapta).*)
Punandu-se la vot propunerea lui Ioan .41a'ulian, sa,
respinge si se prim.este, cu 86 voturi contra 79, propunerea
comisiunii finantiare. Din budgetul Ardealului se sterg
deci cam 400,000 fl.
Alte vorbiri mai insemnate membrii romani ai sena-
tului imperial n'au -inut.
Inchiderea sesiunii.
Incheierea solemna a sesiunii s'a fAcut In 27 Iu lie n.
1865, adunandu-se iarai toi senatorii In sala de ceremonii
a palatului din Viena pentru a asculta mesajul de tron
pe care In numele Monarchului l'a rostit de astadata Ar-
chiducele Luc &vie Pictor. A fost urmatoriul :
Onorati membri ai senatului imperial!
M'am impartasit de ineredintarea onorifica, ca in numele im-
paratului se incheiu sesiunea presentA, a senatului imperial.
Mai intaiu am se implinese o datorintA plAcutA, and declar
recunostintA deplinA din partea imparatului pentru zelul patriotic
si pentru activitatea neobosita dovedita in desbaterile atator obiecte
importante.
*) Din sTeleg. Romdme, 1865, numirul 27.

www.dacoromanica.ro
 691

Cunoscand bine inriurinta ce o are , inaintarea comunicatiubii

0 a industriei asupra bunei stari, o mare parte a activitAtii noastre
a fost dedicate desbaterilor asupra acelor propuneri al cAror stop e
inaintarea in 1A.untru, pe terenul industriei, mijlocirea seutirii legale
ce se cere la aceasta ci ajutorarea din partea statului pentru atari
intreprinderi, cari se pot considera drept factorii cei mai puterniei
pentru inaintarea productiunii, a eomerciului 9i a industriei.
Motivele, cari dapl o esaminare diligentA v'au indemnat pe
d-voastra se primiti noul tratat comercial i vamal cu statele din
reuniunea de vama an condus qi pe imparatul sA subserie acel tra-
tat. Fie-lie iertat a spera, ca prin inaintarea via, curagioasa a pu-
terii industriale din tart' qi a inteligentei ei prin folosirea repede titi
ingrijitoare a prerogativelor ce ni-le intinde, tratatul va contribui
in mod esential la ridicarea bunei stari a imperiului. Prin prove-
nirea ambelor ease, deamnA de reennogtinta, s'au infiintat mai multe
legi necesare pentra acoperirea erogatiunilor statului, anume, legea
finantiara pentru 1865.
MeritA deplina consideratiune nisuintele dovedite la eonsultarea
asupra acestei legi, ea la intrebnintarea mijloacelor esistente pentru
acoperirea erogatiunilor necesare ale statului sa se face o economie
Oa la gradul peste care nu este ertat a treee fad. a slabi in lAuntru
puterea imperiului iar' in afarl positiunea lui de mare putere.
Sustinerea pacii generale in Europa, ceea-ce pururea a fost
nisuinta guvernului imperial, ii va fi i de aeum inainte obiect de
ingrijire serioasa.
In chestiunea Schleswig-Holstein, impAratul, in, contelegere eu
suveranul aliat al sau, regele din Prusia, nisuete la o deslegare care
O. corespundA intereselor intregei Germanii gi positiunii Austriei in
confederatiunea german&
Motive importante, cari ating interesele comune ale imperiului
ci cari tocmai de aceea au intimpinat in qirurile ambelor ease es-
presiuni patriotice, convingatoare, sfatuese, ca in pArtile resaritene
ale imperiului se se grabeasel convocarea representantilor legali ai
popoarelor, ci tot acestea faeura necesare incheerea acestei sesiuni,
inainte de a se termina desbaterile asupra legii finantiare pentru
anul 1866.
Inaltati, preavenerati ci milt onorati domni 1 MultAmirea en
care cugetul petrece asupra resultatelor luminatei conlucrari patriotice
a d-voastre, nu poate slabi totui profunda staruintA, ca o pertrae-
4
www.dacoromanica.ro
 692

tare comuil a drepturilor, datorintelor iii intereselor comune tuturor

tarilor qi regatelor sA impreune in viitorul eel mai de aproape en
legatura cea tare a unirii toate popoarele acestei impArAtii.
Aceasta stArninta e inrAdAcinata intru recunoa9terea conditiunilor
de esistenta a monarchiei, e inrAdAcinata in generoasele sentimente
ale credincioasei iubiri gi alipiri earl tron qi patria comunA.
Unde speranta are o bass atat de solids, eu ajutorul lui Dum-
nezeu in curand va deveni fapta aeeea ce acum intimping espresiune
puterniel ca o dorintA ferbinte." *)
Dupe, cetirea mesajului de tron a urinat un Introit
Hocho la adresa monarchului, i apoi membrii senatului
s'au departat din sala tronului. Din incidentul incheierii
sesiunei senatului s'a celebrat serviciu dumnezeesc In biserica
sfantului Stefan din Viena, la care au participat toti membrii
senatului imperial i toti Archiducii aflatori In Viena. Membrii
ardeleni ai senatului imperial au plecat apoi acasal pentru
a nu mai fi chemati la Viena la o alt6, sesiune a senatului
imperial.

) Din ,Concordiac, anul 1865, numirul 57.

,t.... _2,
"7- -7.

www.dacoromanica.ro
 c)
etropolia din Sibilu.
1
o

www.dacoromanica.ro
 ff
;.,'c=s9
111 UtZWIKNINLVVAIMMUMV_VV-Vtl-V
50-:=4fir .74,12CM

Sinodul diecesan din Sibiiu.

Dupe incheierea sesiunii a doua a senatului imperial
Intrase o mica pause In politick, i pausa aceasta episcopul
.5iiguna a folosit'o In scopul de a se consulta cu fruntaF,ii
credinciosilor bisericei sale In mod. canonicesc si cu adevarat
constitutional pentru a afla i stabili temeliile pe cari pusa
biserica gr.-orb romana din patria aceasta sa,-'si aiba asi-
gurat viitoriul i garantata esistenta.
A convocat deci pe 22 Martie v. 1864 sinod diecesan
la Sibiiu, caruia avea sa-i supuna spre esaminare si votare
un staut referitor la organisarea vietii interne a bisericei
gr.-ort. romane, Incepand dela parochie, pana sus la eparchie.
In urma hotararii luate din partea sinodului dela 1860
a. bisericei acesteia, episcopul ,.Sagulia era dator EA, convoace
acest non sinod pe 8 Maiu 1861, dar' vremile nu erau
de asa, ca acestei hotartri capul bisericei orientale romane
din Ardeal al-'i poata satisface, si ast-fel convocarea sino-
dului a fost amanata pana acuma, cand zilele erau mai fa-
vorabile si situatia mai senina.
Era considerate convocarea acestui nou sinod ca un
semn sigur despre apropiata resolvare a chestiei despartirii
hierarchice a Romanilor de tetra Sarbi, In favorul Roma-
nilor, gi In privinta aceasta se asteptau comunicari de mare
Insemnatate din partea episcopului .3'aguna, la deschi-
derea, sau In decursul desbaterilor sinodului, pentru-ce
venind aguna dela Viena, lumea credea ca trebue sa aiba
cunostinta esacta despre starea lucrurilor.

www.dacoromanica.ro
 696

Alegerile pentru sinodul acesta al bisericei gr.-ort. ro-

mane din Ardeal i Intrunirea sinodului s'a &cut pe te-
meiul urmAtoriului circular episcopesc, dat din partea epis-
copului aguna :
Adunarea noastre bisericeascl din anul 1860 in punctul
12 al protocolului ei m'a insh.rcinat pe mine, ca in intfimplarea aceea
nenorocoasa, cind nu ar urma nisi o resolutiune mai inalta in obiectul
restaurArii vechei noastre metropolii pAnA is sarbatoarea sfruatului
George 1861, dupe care ar trebui sA urmeze convocarea nnui sinod,
atunei en, in intelesul canoanelor cari prescrin tinerea sinoadelor
annale, se convoe sinodul diecesan pe 8 Main 1861, Des1 Area bu-
curos am urmat eu acestei insArcinAri, cAci am si fost convocat si-
nodul chestionat pe 8 Main 1861 prin circulariul meu din 28 Martie
1861 numarul consistorial 310, eurand dupe aceea am fost silit a
revoch tinerea acelui sinod, prin circulariul men din 18 Aprilie 1861,
numerul cons. 415, in care am espus si causele amingrii acelui sinod,
insa totodatA am si promis sArbAtoreste, ea fArA amanare voiu con-
voch sinodul, cum voiu gAsi un timp mai oportun.
Afiand acum timpul oportnn si totodatA si necesitatea impera-
tivl pentru tinerea unui sinod spre organisarea trebilor noastre bi-
sericesti, seolare si fundationale, si spre a raporta unei adungri bi-
sericesti despre cele intamplate in eausa restaurarii metropoliei noastre,
nu intArziiu a escrie sinod pe Dumineca a treia a sfintelor paresimi,
care eade pe 22 Martie in anul acesta, si a pofti pe parintii pro-
topopi, ca pe basa -lui 11 din protocolul sinodului anului 1860 si
a aclusului sen sub lit. P. (pag. 63 $i 126-132 din acel protocol)
se intoemeasch cele neeesare spre alegerea deputatilor. Membrii si-
nodului, earl potrivit statutului provisorin despre sinod, sub lit. a) b)
c) si d) nu se aleg ci se convoaca direct, vor primi dela mine hitrtie
invitatoare. Inc. mai randuese, ca in toate bisericile noastre epar-
chiale, in Dumineca a treia, in 22 Martie, sa se line chemarea du-
hului slant, iar' Dumineca a patra, in 29 Martie multAmita cu do-
xologia mare duph' tipicul din litnrgier, sau dupA randuiala mea
ce am publicat en prilejul sinodului nostru din anul 1850.
Din sedinta consistorialA tinutit la Sibiiu in 20 Februarie 1864.
De tot binele voitor archiereu Andreiu Baron de .,S'agYuna, m. p.
episcop. u *)

*) Din a .Thlegraful Rome2nc, auul 1864, numkrul 16.

www.dacoromanica.ro
 - 897 -
Deschiderea sinodului s'a facut in ziva stabilita, cu
ceremonie mare. S'a oficiat inthiu serviciu dumnezeiesc, de
chtra insusi episcopul .saguna, cu asistentA cuvenia, sub
decursul caruia loan Popasu a fost hirotesit Intim Archi-
mandrit. Dupa terminarea liturghiei episcopul a cetit ru-
gaciunea pentru invocarea ajutoriului lui Dumnezeu si co-
borArea darului duhului sant asupra membrilor intruniti
In sinod si asupra lucrarilor lor.
La oarele unsprezece si jumMate apoi membrii sino-
dului s6, tntrunesc de nou in biserica din cetate a Sibiiului,
astAzi demolat6 pentru-ca pe locul pe care se afla se poata
fi ridicatA frumoasa catedrala care formeaza o podoalaA
noua, a Sibiiului si un nou semn de iubire cu care neamul
romAnesc se lipeste de sinul maicei sale biserici, si trimit
o delegatiune de doisprezece membri la episcopul Saguna
pentru a-'l invita la F,Iedinta de deschidere a sinodului.
La Intrare In biserica aguna e primit cu aclamAri ,.
sgomotoase. Se asaza. In scaunul presidial si in mijlocul
unei tateri adanci rosteste urmAtoarea. vorbire archiereasca,
de deschidere :
In numele tatAlui si al fiului si al sfitutului duh.
SA multamim lui Dumnezeu, care ne-a invrednieit a ne puteh,
aduna .ca bisericd, si a ne eonsulta asupra obiectelor noastre bise-
rieesti, ceolare si fundationale.
Ne-am adunat, zic, ca biserica. Sub biserica intelegem acele
douii concepte din limba greceasca, earl traduse espriml : odunarea
si casa domnului ".
Asa dark', noi sub cuvtintul bisericd Intelegem biserica legii
celei noue ", pe care Mantuitoriul lisus Christos a o intemeiat pe
plmA,nt spre mostenirea imparatiei ceresti, si pe care prorocul Eremia,
Cap. 31 -v. 31-34 o a numit : nlegAturA, noul de pace 9i asezamkt
de pace".
De uncle urmeazi, el noi sub adunarea noastrA intelegem o
adunare spiritualA spre acel stop, ea sl ne consultAn2 asupra acelor
afaceri dela sari attirna mostenirea imparAtiei ceresti.
Iar' ca avem lipsA neineunjurabila pentru o asemenea consul-
tare, tie tot insul dintre noi si o mArturiseste ca pe un adevAr In
de,obste cunoseut.

www.dacoromanica.ro
 698

Cine nu Sic, eh tot omul poarth in sine un simt inascut al

dependentei sale dela flinta cea mai inalth dumnezeiasch? Manife-
starea aeestui simt se chiamh religie si luerh asa de puternic asupra
omului, bleat vathmarea cea mai mica ce 'i-se face omului in pri-
vinta simtului seu religionar este pentru el suphrarea cea mai du-
reroash, chei aceea phtrunde phial la suflet, plat la constiinth, i
turburA convingerile aeelea cari pe el an sa -'l fact mostean de im-
phrhtia cereaseh.
Asa este. Problema adunarii noastre este asezarea trebilor
noastre bisericesti, cari se refer Ia religia noastrh. Ins not aye -
zarea trebilor noastre bisericesti ce ne eta inainte nu o intelegem
asa, ca si cum biserica noastra n'ar posede din vechime organisatia
sa, ci intelegem incetarea acelor imprejurhri vitrege, cari din cause
politice impedeeau pAna acum valoarea organisatiunii bisericei noastre.
Intelegem revocarea $i restabilirea institutiunilor celor vechi i pri-
mitive bisericesti, si aducerea for Ia valoarea care li-se cuvine.
In decurgerea sinodului nostru vom trata qi despre mijloacele
culturei inteleetuale, va se zich, despre treaba scolarh. Pentru aceea
este de lipsh ca se ating si acest obiect, ca se vedem incht se tine
de sfera activitAtii sinodului nostru.
Precum am zis, ca sub bisericd intelegem adunarea poporului
credincios si casa de rughciune spre a mosteni imph.ratia cereasch,
asa zie mai departe, el sub scoala intelegem adunarea tinerimei cre-
dincioase si casa de invtithtura, de culture, de civilisatie. Biserica
crestina poarta in sine simburele eulturii si al eivilisatiunii, prin in-
stitute literare. Temeiul si inceputul acestor institute de luminare
ni-l'a dat insu9i fundatorul bisericei noastre, domnul si mantuitorul
nostni Iisus Christos, eeea-ce lhmurit se vede din toate invhtfiturile
lui, 9i mai de aproape din acele cuvinte ale lui, cu eari demandase
invataceilor sei sa nu opreasch pruncii, ci sa-'i lase sa vinA la el.
(Mann, Cap. 10 v. 14). Apoi trimittuad Christos pe apostolii sei in
lume li-a impus lor, ca mai nainte se invete popoarele si apoi se
le boteze. (Mateiu, Cap. 29 v. 19). i pentru-ca sa ctie apostolii
ca nu este destul a invata numai en cuvinte, precum la'ceau invh-
tatorii seetelor evreecti, ci $i cu fapte, li-a zis lor: Asa se lumi-
neze lumina voastra inaintea oamenilor, ea vazAnd ei faptele voastre
cele bune se preamareasch pe tathl nostru eel din ceriuri".
Va zice insa cineva, CA Christos pomeneste numai de Inv-At/-
tura, dar' nu si de scoalh, prin urmare scoala nu sa tine de bi-

www.dacoromanica.ro
 - 699 -
series. Ins eine va putek trage la indoiala, ca undo se face amin-
tire despre invItAturA, acolo totodatit' nu s'ar intelege de sine si locul
cel menit pentru invAtAtura, va se zica : Foalcz?
SA consultam scrierile apostolului Pavel in privinta acestui
object si vom afla, el aeest apostol oh lui Timoteiu, ca unui episcop,
aceasta indreptare despre crestini: nearele nu poartA grije de ai
sei, si mai ales de easnicii sei, aeela s'a iliplidat de credintA si este
mai ran deck un neeredincios". (Timot. I. Cap. 8.)
Oare putea-va afirma cineva, ca aci apostolul intelege numai
ingrijirea cea pentru true, iar' nu si ingrijirea cea pentru suflet si
minte a eopiilor, And acelasi apostol eerie cAtra Efeseni ass.: PA-
rintilor 1 HrAniti pe fiii vostri intro invItatura ci sfatuirea domaului",
(Efes. cap. 6 v. 4), iar' in canonul 86 apostolese se dA parintilor
acea indreptare, ca ei sa invete pe copiii lor in moralitate, dupl in-
vAtAtura inteleptului Sirach?
Istoria bisericeascl ne aratA, el comunele cele primitive bise-
ricesti erau foarte ingrijite pentru infiintarea scoalelor. Cine nu
ctie de scoala cea vestal din Alexandria, pe care a intemeiat'o evan-
gelistul Marco ? Niel goanele cele barbare ale imparatilor pAgani
romani n'au putut impedeca pe crestini sa nu infiinteze scoale, pen -
tru -ca tot istoria ne Inv*, ca crestinii pe vremile acelor goane
tineau ccoale pe ascuns, unde sa luminau copiii lor, ctiind el aeesta
a fost duhul invAtaturilor lui Christos si al povetelor apostolilor. Iar'
cAnd a dat Dumnezeu, el imparati crestini an inceput A stApaneaseA,
atund sinoadele bisericecti au ingrijit numai dead si pentru ccoale.
Asa sinodul local din Gangra, prin canonul 15 pone sub blastam
pe aeei pArinti eari nu se ingrijese pentru buna crestere si luminarea
copiilor lor.
Ar fi de prisos .a lungi euvAntul in acest obiect, in privinta
principialA, cad nime nu neagA acel adevAr, cA adecA biserica nu
se poate gAndi fa'ra scoalA, si ca scoala este parte intregitoare a bi-
serieei. Oare nu bisericei, va se zich adunarii preotilor $i crestinilor
nostri si simtului lor religios insotit de eel national avem sa mai-
-0'111m gimnasiul eel mare si mare; dela Brasov ci eel proiectat
ci in e,ortind infiintand gimnasiu mic in Zarand, la Brad, cele patru
ccoale capital din Brasov, Dobra, Resinari si Satulung, preeum
si cele 600 de scoale poporale din eparchia noastrA ardeleanA ?
Tree cu tAcerea starea scoalelor noastre pAnA la finitul seeolului 17,
si voiu sit amintesc numai eele ee stim de sigur din aete oficioase

www.dacoromanica.ro
 - 700 -
eh s'au intamplat dela anul 1783 phnh astAzi. La anul 1783 a el-
patat biserica noastra din Ardeal eara9i un arehiereu, duph-ee vi
duvise 83 de ani. Ierarcbia noastra reinviath, deqi nu en atributele
ei cele veehi ci canonice, 9i-a indreptat numai deck ingrijirea sa
chtrA treaba 9colarA, kii a instituit un director national, cu aprobarea
regimului, de care atunci avea lipsh, did nu sa bucura, ca qi cele-
lalte biserici din lark de autonomie.
Acest director era subordonat episcopului nostru, cam phnh la
anul 1837, and add directorul, cat qi ecoalele noastre confesionale,
in urma unei ordina.tiuni guverniale au fost subordonate supremei
inspectiuni a episcopului latino-catolie. Aceasta a durat phnh la
anal 1850, cand sinodul nostru din acel an, prin hothrirea sa de
sub punetul 17 a imputernicit pe episcopul seu cu suprema inspee-
tiune ceolara, iar' pe phrintii protopopi eu directiunea tractuala, 9i
prin aceasta hotarire sinodala din anul 1850 am schpat ccoalele
noastre de sub suprainspectiunea unui episcop de biserich straina.
Tot acelaqi sinod, precum arath conclusul de sub pct. 12, s'a rugat
de M. Sa ca sa se indure a numi la guvernul terii an eonsilier
gcolar de legea noastra, care sa fie referent la guvern in trebile
ccoalelor noastre. Ltt rugarea aceasta preaumilita a sinodului s'a
indurat M. Sa prin preainalta hothrire din 26 Noemvrie a numi la
guvernul terii un consilier rolar de legea noastra, li prin prea-
inalta resolutiune din 9 Octomvrie 1862 al reactiva pe acela, la ru-
garea consistoriului nostru. Mai marl ci mai indelungate lupte m'au
costat pe mine aducerea la valoare a punetului 17 din conclusele
sinodului nostru din anul 1850, pentru-ch ministerial de atunci ab-
solutistic a resolvat actul numai la anal 1859 prin emisul seu din
23 Faur aca, eh se incredintaza din partea statului inspectiunea lo-
calk' a ccoalelor preotimei locale, inspectiunea tractuala protopopilor,
iar' episcopului ci consistoriului suprainspectiunea li ingrijirea af a-
cerilor ceolare.
In fine lute() tarn cum este patria noastra, unde sunt mai
multe religiuni reeepte ere9tine din partea statului egal indreptatite,
undo representantii acestor religii crectine sunt ingrijiti pentru sus-
tinerea religiunilor lor in intregime ci in euratenia dogmelor lor,
unde ccoalele s'au infiintat, on din munificenta unuia sau a altuia
dintre domnitori, on din munificenta corporatiunilor biserice9ti, ci
toate aceste 9coale s'au botezat cu caracter confesional duph voia
fundatorilor lor, deci zic, intr'o Ora cum este patria noastra, 9i

www.dacoromanica.ro
 701

adang luck ca Intr'o Cara in care ast-fel s'au desvoltat trebile ro-
lare din veehime, sub scutul legilor positive politice, precum le vedem
acelea astAzi desvoltate, legislatiunea terii noastre prea intelep-
teste a hotarit $i in dieta anului treeut, ea adecA religiunile recepte
BA reguleze, sa administreze ei sa condueit independente una de alta
trebile lor scolare, intelegandu-se de sine conservarea dreptului de
suprainspectiune al coroanei, determinat prin legile terii, care ii com-
pete al esercia, in intelesul eonstitutiunii.
Aci trebue BA amintesc cu multamirea cea mai mare, el inaltul
nostru regim constitutional m'a sprijinit in nisuintele mele in pri-
vinta conducerei trebilor seolare, did: 1. Ina lta cancelarie aulica
transilvanl a binevoit a hotari la anul 1861, in 13 Septemvrie, in
urma deelaratiunii mele aprobate ci din partea Inaltului guvern al
terii, ca ordina$iunea ministeriala din 23 Februarie 1859 prin care
se dispune regularea roalelor noastre eu delaturarea jurisdictiunii
bisericesti al ineete, si eit dupit prineipiul autonomiei bisericesti sit
se increadl ordinariatului episcopesc. Acest adevar sit poate vede1
din circulariul consistorial numArul 657, anul 1862. 2. Inaltul
presidiu guvernial a binevoit a ma instiinta despre gratioasa sa ho-
tarire din 3 Martie 1863, urmatl la pttra inclitului presidiu comita-
tens al Hunedoarei, el adunitrile ce se in in viitor spre seopuri
curat bisericesti 9i scolare sunt ertate a se tined fArri intrevenirea
eomisarului politic. Acest adevar incl se vede din circulariul con-
sistorial numarul 134 anul 1863.
Ast-fel am stat pitnl astAzi cu treaba ccoalelor noastre. Aeum
intriim in alt stadiu, adecit in stadiul garantei constitutionals ce ne
dA legea patriei din anul treeut in treaba scolarA, si intealtele tocmai
spre acest sfArsit ne-am si adunat bisericecte. Si asa de azi inainte
soartea scoalelor noastre va depinde dela sinod, caci a lui problem4
va fi a regula ci a conduce treaba ccolara.
Si fiind-ca zace in firea luerului, ea adeci seopurile biserieei
ci ale ccoalei pretind gi niste mijloace bitnesti, c1 ca acestea le ci
posedem in mai multe fundatiuni, ceea-ce s'a vlzut liimurit din pertrac-
tArile sinodului dela anul 1850, pentru aceea ci fondurile bisericesti,
ccolare ci filantropice cer dela noi, ca nu numai sit ne ingrijim pentru
sustinerea lor, ci ca BA ne ingrijim pentru inmultirea lor, elei ast-fel
fiind dispuci vom puteit fi siguri, el treble noastre bisericecti ci
ccolare vor inflori, spre binele nostru comun.

www.dacoromanica.ro
 - 702 -
Nu va fi de prisos a aminti aci, el sinodul acesta present este
al treilea dela anul 1848, cand a inceput biserica noastra se re-
ca9tige positiunea sa cea euviincioasa in patrie. Cel dintaiu sinod
1-am tinut la anal 1850, in 12 Martie, iar' al doilea la anal 1860,
in 24 Octomvrie. Dacii am voi sa recapitulam afacerile celor dourt
sinoade am afla, ea Archiereul intaiaoara la anal 1850 a putut
aduna biserica intr'un sinod prin representantii clerului 9i ai po-
porului eredineios, dupe -ce sistema de goana asupra bisericei,
cea de 300 de ani, a incetat. In acel sinod am tratat: 1. despre
naarturisirea credintei noastre; 2. despre starea bisericei noastre
locale din Ardeal pane la anal 1850; 3. despre starea cea vii-
toare a bisericei noastre fats on toti conationalii roman de legea
noastra ortodoxa din statefe Maiestatii Sale, adeca despre metro-
polia romans de legea ortodoxa rasariteana, 9i 4. despre fondurile
biserice9ti.
Iar' in sinodul din anul 1860 am tratat despre infiintanda me-
tropolia noastra greco-orientala, pe basa preainaltului rescript im-
paratese din 27 Septemvrie 1860.
Acura vine intrebarea, ce problema mai deaproape ne sta noun
inainte la acest al treilea sinod? La care raspundem, ca problema
sinodului nostru present are a euprinde: 1. raporturi despre eele
ce s'au intamplat ca mai momentuos in privinta bisericei noastre lo-
cale din Ardeal; 2. un raport potrivit conelusului sinodal punctul
12 din anul 1860 privitor la infiintanda noastra metropolie, 9i
3. a9ezarea unui regulament de organisatie a trebilor noastre biseri-
ce9ti, 9colare 9i fundationale.
In decurgerea pertractarii acestor obiecte as va convinge si-
nodal despre cele ce avem a face en privire la aeeste momente mari,
cari taie in viata noastra bisericeasca. Stiu prea bine, ea sinodul
nu a9teapta dela mine euvinte multe, ei fapte implinite.
Stiu gi aceea prea bine, ca sinodul a9teapta ocasiunea de a
putek desvolta activitate pe terenul eel sfant al bisericei. Pentru
aceea incheiu cuvantarea mea en cuvintele apostolului Pavel, zicand:
Vati apropiat fratilor 9i fiilor sufiete9ti de muntele Sionului gi
de cetatea lui Dumnezeu celui viu, v'ati apropiat de Ierusalimul eel
cerese li de adunarea celor dintaiu naseuti, cari sunt seri9i in
ceriuri, v'ati apropiat de duhurile dreptilor 9i de rims Christos, mij-
locitorul aqezamantului celui nou de lege", (Evrei, cap. 12 v. 22-24)
9i fiti taxi in acea credinta, ea domnul 9i mantuitoriul nostru ne va

www.dacoromanica.ro
 703

povAtui in afacerile noastre va fi eu not cei adunati in numele

rii
lui, cad El a promis a fi acolo unde doi sau trei se vor aduna in
numele lui. Amin." *)
Dupa terminarea discursului de deschidere se face
imediat verificarea membrilor sinodali, si in urma se aleg
case secretari pentru purtarea proceselor verbale, doi din
cler (protopresbiterii Loan Papiu i loan Rafiu), patru mi-
reni (loan Puicariu, Dr. lliefota, Orbonai junior si Than
Popescu).
Presidentul pune acum la ordinea zilei proiectul de
organisare a bisericei, elaborat din partea sa si impartit
membrilor sinodali spre studiare. Se decide, ca proiectul
sa, fie dat intaiu unei comisiuni compusA din 12 membri,
pentru-ca esaminkndu-'1 din toate punctele de vedere sa
vino cu propunere motivat6 in fa0 sinodului.
La propunerea episcopului baron de Saguna in co-
misiune yin alesi urmatorii : din cler Ioan Popasu, Archi-
mandrit, Panovici, Ioan Ratiu si Hania, protopresbiteri, si
dintre mireni Ioan Aldulian, Than Bran de Lemdnyi, Mun-
teanu, Datco, Secula din Zarand, Gaetan, Dr. Mesota si
profesorul Ioan Popescu.
Presidentul Saguna face apoi urmatoarele comunichri :
In fruntea tuturor acelora ce am sa va adue inainte, aria
zicAnd toate spre placuta cunostintA, in fruntea tuturor zic, eta mila,
bunatatea ril indurarea imparateasca. Oki intamplarea cea mai
momentuoasA urmatA in biserica noastra gr.-ort. din Transilvania
duplt sinodul din anul 1860 este aceea, eb. M. Sa s'a indurat in
urma repetitelor noastre rugari a solvi din vistieria statului pe tot
anul 25,000 fl. v. a. pe seama bisericei noastre gr.-orientale din
Transilvania, (SA traiascA) cu area preainaltil voie espresA, ca
din cele 25,000 fl. v. a. sa se theltuiasch o mie pe seama Bernina-
rului diecesan, iar' celelalte 24,000 fl. sA se impArtasch intre pro-
topopii rii preotii nostri, dupa chibzueala episcopului si a consistorului,
rii luerul acesta in 29 Martie 1861 sit' se facA. Prin urmare de
trei on am primit ajutoriul acesta, rii cu ajutorul lui Dumnezeu rii
in anul acesta it vom primi". (loan Pufcariu propune adresg, de
multAmita Monarehului, iar' Hania multAmita protocolarA episcopului.

*) Din s Teleg. Romans, anul 1864, numgrul 26.

www.dacoromanica.ro
 704

Presidentul continua :) 7,Punctul al doilea e asemenea un moment

de tot ponderos In viata noastrA bisericeasett, intA.mplat in 15 Martie
1862. Acesta este, el toatit ronattnimea din statul M. Sale de legea
gr.-ort. s'a Inteles prin fruntaqii ei din partea mireneaseA ci preo-
tascA ea prin o deputatiune 9i prin predarea unui recurs IA se in-
rali9eze la M. Sa imparatul 9i sail roage in numele tuturor Ro-
mttnilor gr.-ort. din Monarchia austriacA, ca sl se Indure a ne con-
cede constituirea metropoliei noastre pe basa hotArirei impArAtegti
din 27 Septemvrie 1860, despre care am 9i tratat in sinodul pre-
cedent. Si a9a o petitiune colectivA s'a substernut M. Sale, subscrisa
de urmatorii: Eu, episcopul Aradului Procopiu, Archimandritul din
Bucovina Bendela, Eudoxiu Hurmuzachi, de Buchenthal, Vasilco,
Andrei 9i Antonin Mocsonyi de Foeni, Em. Gozsdu, Filip Paseu,
Const. Udrea, Babe 9iu, Grigorie Popoviciu, Popasu, Moldovan, secret.
aulie, Nicolae Popea, 9i Servian-Popoviciu". (La dorinta sinodului
se cetecte textul petitiunii in romtme9te. lacob Bo loga crede ca ar
trebui sA adreseze sinodul rugare noel, in care sh ceara dela M.
Sa resolvarea petitiunii cetite. Presidentul continua :) Propunerea
domnului, Bologa e temeinich. Rog insA a sa amttna pertractarea ei
pang-cand in ordine cronologia voiu raporta in &Baia aceasta...an
edin0 se tncheie la orele trei.
.Yedinta a doua.
Tinuta In 23 Martie v. 1864. Dupa autenticarea pro-
cesului verbal luat In ciedinca prima, episcopul ..Yaguna, ca
president al sinodului, continua cu comunicarile in urma-
toriul mod :
Adue la cuno9tinta sinodului, ch, mi-am tinut de o datorintrt
de tot sfantA 9i con9tientioasa eum am Intrat in eparchia noastra
sa cant ceva qi pentru imbunatAtirea unor imprejurAri biserice9ti,
dela cari atarna propb19irea noastrA bisericeasch, intelectualA 9i mo-
rale. Si a9a am eautat en toate prilejurile cum s'ar puteit una san
alta ca9tiga prin infiintarea unei andatiuni, san prin nicte colecte
de bAni9ori, cu cari sA cumpArAm realitati, san prin alte mijloace.
Nisuinta aceasta a mea a aflat resunetul eel mai manghitor pentru
mine pretutindenea, la bogati 9i la Barad, la mari li la mici, aca
bleat s'au infiintat fundatiuni, s'au cumparat realitati. Si fiind-ca

*) Din D Teleg. Roman( 1864 numind 25.

www.dacoromanica.ro
 - 705 -
aeeasta nu data s'a &cut, ci din an in an s'a eagtigat cate ceva,
aga darn fiind sumele noastre la inceput mici, m'am straduit en en
ele gi am avut grije al le pastrez. Cu sfargitul fie-carui an am dat
socoteala consistoriului, gi am Boris tot pe hartie, pentru-ca hartia e
bunk gi le rabda toate. Aga a dat Dumnezeu, ea samanta de mugtar
a crescut aga, meat am vazut ca eu singur nu mai pot lucra, dar'
niei n'am aflat eu stop aeeasta. i dupa-cum m'am esprimat inca
in sinodul din 1850, eh trebue sa avem o grip' mare pentru averea
bisericei noastre din Transilvania, gi sa avem grija sa nu se pri-
mejduiasea, atunci Inca s'a hotarit prin sinod, sit se infiinteze o epi-
tropie, gi sinodul a gi numit pe epitropi. Eu, dupa imprejurarile
timpului de atunci, am rugat guvernul de atunci sa Incuviinteze
constituirea unei epitropii diecesane, insa dansul nu a aflat en tale
sa-'mi ineuviinteze rugarea. Aga am fost silit O. due eu, cum am
putut, greutatea aceasta, gi vazand timpuri mai favorabile, in anul
1862 m'am hotarit se in o conferenta cu barbatii nostri mai alegi
din Sibiiu, mireni gi preoti. Pe membrli eonferentei aeesteia 'i-am
poftit sa se declare, oare na ar aproba cugetul men, care inteacolo
merge, sa wain o epitropie diecesana interimala? Sfatuirea aceasta
a fost in 1 Iu lie 1862. Conferenta aeeasta unanim a primit cugetul
meu gi propunerea mea, gi aga s'au ales atunci trei barbati unanim,
unul din der, dl protop. Hania, doi dintre mireni: loan Brote,
din Sibiiu, eau daca 'yeti, din Raginari, gi dl senator magistratual
din Sibiiu, Petru Rofca.
Acestor domni am predat socotelile mele. De aceea am pomenit
in programa mea gi in raportul meu epitropia aceasta diecesana ea
ceva definitiv. Sinodul sa binevoiasea a hotari. Eu din parte-'mi
gandese, ca raportul acesta acum deodata sa poate primi numai spre
gtiintii, cad apoi earagi voiu reveni la obiectul acesta. Tot aga am
&cut gi la anul 1859, crescand gi inmultindu-se fundatiunea Francise
Iosefina. Prevazand eu atunci ca voiu absenta vreme mai indelun-
gata din Sibiiu, cad era vorba eu senatul imperial inmultit, aga atunci,
in 1859, prin o conferenta tinutb, s'a ales o epitropie interimala
esclusiv numai pentru fundatiunea Francise Iosefina, care a stat din
parintele protopresbiter Panoviciu, $rint. protop. Bodila, dl negu-
stor Beehnitiu gi dl capitan suprem Bran, care pe atunci era in
Sibiiu. Va veni gi raportul epitropiei aeesteia la timpul seu la rand.
Cat interes a avut biserica, va sa ziea representanta bisericei
in privinta institutului clerical gi pedagogic din Sibiiu, sit vede din
45

www.dacoromanica.ro
 - 706 -
aetele sinodului dela anul 1850. Aga darn era lucru prea firese sa ma
lupt vi ea meat voiu vedea, ea iearta imprejurArile, mai ales
banevti, ca institutul clerical vi pedagogic sa devinA din sand in
dud Intr'o stare mai perfecta. De aeeea, Inca la anul 1846, chid
am venit antitia-data in Transilvania ca vicar general, am rinduit
ca cursul clerical in loe de vase luni sa fie de un an. La 1851
cursul cl4rical '1 -am inmultit la doi ani, introducand tot-odata
un curs pedagogic de un an. Dar' apoi sporind in cele de lipsa,
pentru perfeetionarea acestor cloak institute, dela anul veolar 1862/3
marit cursul clerical Inca cu un an, va sa zits s'a facut un
curs clerical de trei ani, gi cursul de un an din institutul peda-
gogic earavi s'a inmultit cu un an, vi ava s'a faeut si cursul peda-
gogic de doi ani.
Tot in deeursul anului vcolar 1863 am compus o instrue-
tiune pentru invatAtori despre didactica genera% vi speciall la
tratarea en ccolarii in studiele singuratice, vi am prescris de di-
rective prin o scrisoare de datul 27 Septemvrie 1862 instruetiuma
aceasta. Instructiunea aceasta este ava zicand o copie de pe instrue-
tiunea regimului in privinta veoalelor poporale sau capitale. Nou
nimie nu cuprinde in sine, dar' cuprinde acomodarea practice la
imprejurarile noastre.
Urmeaza mai departe sA ve raportez in obiectul metroj5oliei.
In anul trecut am avut onoare a prim! o hartie presidiala a Inaltei
caneelarii aulice transilvane, prin care Inalt acelavi presidia ma
ca M. Sa cu privire la rugarea pe care eu cu
ineunovtiintea,za,
mai multi barbati roman de legea noastra o am avternut preainal-
tului tron in 15 Martie 1862 s'a Indurat preagratios a ma avish
prin autograful preainalt din 25 Iunie 1863, ca intentiunea M. Sale
este, ca pentru Romanii de biserica gr.-orientala sr' se infiinteze o
metropolie indepedenta, eoordonata cu cea sarbeasel. InsA inainte de
a sa hotAri de dark' Maiestatea Sa, eh aceea metropolie are a sa
estinde deocamdata numai asupra marelui principat Transilvania,
on apoi numai dealt aeum vi asupra Romani lor de legea gr.-ort.
din Ungaria, Banat vi Bucovina, ma provoaca pe mine sus laudatul
malt presidia al cancelariei aulice transilvane sa-'mi dau parerea in
douA directiuni, adeca: 1. Cum &Ides en sa fie metropolia aceea
pentru toti Romfinii din Austria de legea noastra, vi 2. cum &ides
el ar pita sA fie deoeamdatii numai o metropolie pentru not Ar-
delenii?

www.dacoromanica.ro
 - 707 -
La casul prim, unde voin da eu phrerea despre aceea cA cum
ar fi o metropolie pentru toti Romtmii de legea noastra din Austria,
sa dau des1u9ire 9i la urmatoarele intrebAri: 1. Unde sa fie ree-
dinta metropoliei ? 2. SA fie unul on mai multi episeopi sufragani?
3. Unde sa fie reedinta episcopilor sufragani ci cum sa se sta-
bileasch teritoriile lor? 4. Din ce dotatiune sii in ce alt mod 81 se
procure mijloacele de lips1 pentru metropolie? 5. Se dau desluciri
despre chipul i modul in care ar [Iva sa se aqtearnit propunerea
la Maiestatea Sa in privinta alegerei metropolitului i a noului episcop.
Aceste obiecte mi-au fost propuse spre deslegare i desluOre
de sus laudatul inalt presidiu la mandatul M. Sale. Eu am gandit
despre luerul acesta destul, i fiind-el insui presidiul i-'mi da mie
voie sa ma consult despre obiectul acesta cu vre-o cAti-va fruntagi
de ai nostri, aca am 9i facut. M'am consultat cu bArbati din
Banat 9i Bucovina, ci din toate partile mi-s'a descoperit dorinta, el
eu, and voin da pArerea mea, al nu ma abat dela petitiunea co-
lectivA din 1862. ySi eu inch' am fost convins, el aca va fi mai bine,
gi numai in directiunea aceea am dat pArerea mea la punctele sus
nnmite. i adeel la punetul 1. ca unde sa fie reqedinta metropo-
liei, en pe basa istoriei i pe basa faptelor istorice am zis, el in
Ardeal. i apoi am spus pe basa concluselor sinodului din 1850,
nude se zice, el dupl.-es s'au schimbat imprejurArile politico, ele
aduc cu sine ca li lipsele bisericecti A se acomodeze dupl acelea
in privinta seaunului metropolitan, Fii aa dar' la Sibiiu sa fie.
La punetul 2, ea episcopi sufragani eitti sit fie earl an sa se
tins de metropolia aceasta am spus, precum se vede in petitiunea
coleetiva, el in Banat ar trebui sa fie cel putin doi, in Arad apoi
iar4i sa rAmtual unul i unul in Bucovina. Aga a fost totdeuna
intelesul nostru ci aceasta e porunca zilei.
La punctul 3, ca unde ar fi reqedinta pentru episcopi am spus,
In Cora* Arad, Timicoara i. Caransebec.
La punctul 4, in privinta dotatiunii metropolitului, episeopilor,
etc. am dat pArerea mea inteacolo, ca mai intaiu trebue sa se adune
un sinod care sit pertracteze lucrul c1 sa vadA incat putem not
astazi ci ineat pe viitor sa ne facem mijloace bfineqti, rii apoi sa se
vadA ca de CO ajutoare ci pang unde avem lipsA de ajutor din partea
statului?
La intrebarea, el cum sa se aleaga metropolitul c1 episcopii
am spas, ca aca cum e praxa bisericei, el dui:4-m se alege epis-
46*

www.dacoromanica.ro
 - 708 -
copul, actul sa a#terne MaiestAtii Sale spre denumire #i intarire.
Apt gi cu metropolitul, dupa-ce se face alegerea se mterne Maies-
tatii Sale spre intArire #i spre preainaltA denumire.
Tot in anul trecut, precum ne este tuturor eunoscut, s'a in-
tamplat o epoch pentru biserica noastrA, care totdeuna bucurie #i
simt de multhmita va arAta atrA toll aceia, cari an fost facOrii
faptei aceleia frumoase #i mar*. Aiei inteleg legea dietalA din
anul trecut, prin. care a ajutat Dumnezeu, sub patronajul preainalt
al M. Sale gloriosului nostru impArat, ea intre celelalte biserici re-
cepte ereqtine din Transilvania a fie primitA. #i biserica noastra,
intocmai cu celelalte egal indreptA.tita.
*tiind eu ell un pom tiner, cat de frumos sit fie #i cat do
sanAtos, and se sAde#te are lipsA de o grijA neintreruptl din partea
grAdinariului, ma fiind ci en treaba #colarli, s'au mai de aproape
zicand, cu dascalii leolari, am aflat de lipa a randui conferente
dascale#ti pe timpul vacantelor anului 1863, #i de bash pentru modul
tinerii acestor conferente am gAsit de tot potrivit imprejurArilor
noastre metodul lui Bell vi Lance Ister, care cuprinde in sine in-
structiunea reciprocA. Va se zia, and doi amici buni a intalnese
#i #th intro ei ce calitAti au, unul lucreazA pentru perfectionarea
celuialalt, .A#a am gandit qi eu, data ali puteh afla intre dasalii
mei cati-va, 6-10 harnici, cari se tins conferente on fratii for #1
se le dee inviatiune in privinta aceasta, ar fi bine.
CA.utand eu, am aflat 9 in#i in cari am avut ineredere, cu atata
mai mult, cu cat intreband gi alte persoane mai competente m'am
incredintat despre capacitatea lor. i ma s'au tinut conferente in
toamna anului trecut, ci multAmesc providentei dumnezeecti, a acelea
an decurs prea frumos, peste tall a#teptarea mea, adaogand qi aceea,
a nu vor ramana pe jos urmArile eele bune #i folositoare, cari
dupA firea lorvor urma din luerArile desbAtute qi deslu#ite in con-
ferintele acelea dAseAle#ti.
Vine rindul domnilor iarA#i la o imprejurare favorabilA qi im-
bucurAtoare pentru noi, #i adeca, pentru-ca a fiu scurf, la o buna-
tate nemArginitA a M. Sale. Dar' apoi mArturisese #i aceea, ca qi
simtul de dreptate al mai multor barbati de stat a fAcut, ea peti-
tiunea mea din 1 Noemvrie 1863,- pe care am predat'o M. Sale im-
pAratului pentru un ajutor din partea statului, ca sh ne putem mai
bine organisa in privinta consistoriului, episcopiei 10 a institutelor
noastre diecesane, sA fie bineprimith de cAtra M. Sa preainalta, care

www.dacoromanica.ro
 - 709 -
s'a indurat a signa petitiunea aceasta i a o preda presidiului inaltei
caneelarii aulice transilvane.
Inaltaceeaei iara fare niei o amttnare a ivat'Q in pertractare,
a adus'o inaintea senatului imperial ei acolo s'a hotarit prin votare,
ea spre scopurile acestea, sa putem avelt un consistoriu dupil cum
cer imprejurArile de fatA lipsele, ei sa mai imbunatatim starea
institutului nostru teologic-pedagogic, sa ni-se dee pe tot anal
25,000 fl. v. a. din cassa statului, care sums M. Sa numai deck a
aprobat'o ei a sanctionat'o". (Intreg sinodul se ridiel gi erumpe
in sgomotoase strigAri de SA traiasca M. Sa!" Presidentul continutt:)
La sinodul din 1860 am indreptat o 'Artie basata pe canoanele yi
institutiunfle bisericei noastre catrA metropolitul ei sinodul episcopese
din Carlovet (punet 8 al sinodului din 1860), unde am descoperit
in ce chip dorim noi fnfiintarea unei metropolii roman, iii 'i-am
poftit yi pe sfintiile lor, ca vAzand adevarul eel mare din eanoanele
bisericei, nu numai sa nu opAceasel dorinta noastra, ci dupA putinta
sa o inainteze. Nu avem 'Lusa niei un raspuns.
Tot pe basa punctului 10 lit. o) a sinodului din 1860 am in-
dreptat o rugare cAtrA domnitorul prine,ipatelor unite romane pentru
un ajutor in bani, la care 'Ana astAzi nu a urmat niei un rAspuns.
Vine acum domnilor tot obiectul metropoliei, pentru-ea din partea
inaltului presidia al eancelariei auliee transilvane am primit insAr-
einare in 28 Martie a. e. se inetiintez sinodul nostru de astazi
despre hotarirea M. Sale din 25 lunie 1863, despre care am ei
amintit. Se inetiintez sinodul despre parerea mea data in privinta
acestei preainalte decisiuni impArAteeti din anul trecut, si apoi se
poftese sinodul nostru actual a-'ei da parerea sa in privinta direc-
tiunii pentru o metropolie numai pentru noi atdelenii.
Mud vine treaba la persoana proprie, atunci lucrul merge foarte
greu. Asa domnilor numai atata pomenese aci, ca in anul trecut,
1 Februarie 1863, am cumpArat din propria mea sAracie, on dad.
voir, bogatie, o east in strada MAcelarilor, sub numarul 15, care
am ei scris'o pe numele men, din causa et' am rAmas dator pentru
ea cu o sums mai insemnatA. Dar' acum fiind datoria aceasta de-
purate prin mine, ei nefiind nici o datorie asupra casei acesteia, aea
pentru toji timpii o inchin bisericei noastre din Ardeal". (Sgomo-
toase nSA trAiascA I Dumnezeu sa tine pe Exel. Sa"). Eu domnilor
am gatat raportul meu; gi aka gandese, ca deocamdatA sa ne rein-
toarcem la obiectul metropoliei, ea sa faeem prin aceasta indestulire

www.dacoromanica.ro
 710

vi conelusului sinodului din 1860. Eu cuget, a din trei rapoarte

ce am &cut in obiectul acesta ati putut intelege Ong. undo am
ajuns de 16 ani en aceasta petitiune a noastra. Admit am ajuns
acolo, ea M. Sa In anul trecut s'a indurat a enunta, di trebue sA
avem 9i not o metropolie nationalrt in intelesul canoanelor i insti-
tutiunilor bisericei noastre, care sa fie coordonata, va se zich egal
indreptAtia cu cea sArbeascA. That pentru-ea mai departe sA ho-
tarasca ceva M. Sa In obiectul acesta la aceea-ce ar privi recursul
nostrn din 1862, a cerut deslucdre in doua puncte, ceea-ce am
amintit qi mai sus. Eu din parte-mi gandese BA ne termurim acum
la Mafia presidiala a inaltei cancelarii aulice transilvane". *)
Duper ascultarea acestui amAnuntt raport al episco-
pului Saguna sinodul decide : SA fie alaturat raportul In
Intregime la procesul verbal al edintei acesteia ; sa, se tri-
mita Monarchului adresh de multamire pentru ajutorul dat
bisericei gr. ort. romane din Ardeal din vistieria statului,
i sA se voteze multamita protocolarh episcopului .,Saguna
pentru ostenelele cele mari i multe avute pentru-ca sA se
reverse asupra diecesei sale bun Athcile de cari a avut parte
In curs de optsprezece ani.
Punandu-se la ordinea zilei hArtia presidentului can-
celariei aulice transilvane in chestier metropoliei, sinodul
aproabh cele spuse drept raspuns din partea episcopului
aguna, .i accentuiazh tli din a sa parte, ca reedinta metro-
politana numai In Transilvania poate sA fie, In oraui
Sibiiu.
FAcAndu-se de nou vorbh despre trimiterea unei pe-
titiuni la ImpAratul, In care sA fie solicitata resolvarea pe-
titiunii colective din anal 1862 a tuturor credincioqilor bi-
sericei gr. ort. romane din imperiul austriac, sinodul
alege pentru compunerea ei o comisiune din care fac parte :
Protosincelul Popea, apoi Jacob Bologa, Pinciu E3i. Dr. Avram
Tincu.
Se pune la ordinea zilei raportul epitropiei diecesane
despre starea fondurilor i fundaiunilor. Raportul constata,
ca diferitele fonduri li fundaiuni dau suma de 83,179 fl.
v. a. afara de realittgi. Se is spre tire.
*) Din a Telegraful 1?omanc, anul 1864, numarul 26.

www.dacoromanica.ro
 - 711 -
55'edinla a treia.
Tinut6 in 24 Martie v. La ordinea zilei raportul co-
misiunii asupra proiectului de organisare presentat din par-
tea episcopului scaguna.
Introducerea discu4iei o face 5Saguna cu urmAtoarele
cu.vinte :
Sunt convins, ca onoratii membri ai sinodului vor primi o
deslusire despre proieetul acesta pc!, care '1-am elaborat i '1-am pro-
sentat sinodului, yi vor binevoi a asculta principiile acelea de cape-
tenie, de manecare, can mi-an fost mie de indreptar. Inainte de
Coate ma descoper inteacolo, ea eu n'asi dori, ca cineva dintre mem-
brii sinodului s priveasca in proiectul acesta al meu persoana mea,
ci dorese sa priveasca numai lucrul care se cuprinde in proiectul
acesta.
Aceasta din convingere, din frica lui Dumnezeu, din credinta
netarmurita tetra biserica noastra si eanoanele ei marturisese aici
i inaintea lumii intregi, adaogand gi aceea, ca en m'am aflat inda-
torat la ineeputul, temeiul gi temelia unui asemenea lucru gi proiect,
eaci vreau sa ered, ea prin elaboratul acesta al meu am intimpinat
voia intregei noastre biseriei si ai factorilor ei.
Prin urmare, cand e vorba despre, pertractarea lucrului ace-
stuia, sau a proiectului ce am eompus, poate fi fie-care eonvins in
sufletul seu, ca liber, adeca fare sfieala de mine sau de puterea mea
(ca i cand eine Sit) ce mare putere ar aveh un episcop, prin ur-
mare ci en!) are sa-'si deseopere parerea sa i tinta incotro nisueste.
(Bravo! Sa traiasca.)
Sunt de 18 ani in eparehia aceasta, i fiind-ea, sau ea vicariu
general in doi ani, sau ca episcop de 16 ani, nu m'am desbracat
de omenire, va se zica, nu am incetat a fi om, si ca unul ca aeesta,
ba si ea episcop, am putut aveh ci am si avut slabiciunile mele,
dar' intr'una aunt convins, ca asupra bisericei, va se zieh asupra
asezemintelor bisericecti, nu am gresit. Cad cand era se bat sau se
pedepsesc pe cineva, l'am batut cu pane, dar' nu eu piatra, ba nici
ca l'am batut s'au pedepsit de bung voie, chei la mine e greutate
mare and, nu pedeapsa, ci chiar i numai dojana sunt silit se
dau cuiva.
De 18 ani dorese sa fiu parinte, dar' nu judecator. Cana sunt
judecator, implinese aceea ce preserie biserica. De aci, ci fiind-ca
nu am lipsa sa castig voia sau bunavointa membrilor acestui sinod

www.dacoromanica.ro
 - 712 -
intr'un chip dejositor ci vatAmator de caracterul unui barbat sau al
unui episeop, prea firegte urmeaza din cele-ce am zis pAnA aeuma,
ea eu astAzi, cand se va incepe prelncrarea, cand se va incepe pre-
judecarea proiectului meu, departe aunt, dar' de tot departe de on -ce
idee preconeepta, de on -ee idee de caprit, sau de acea ideie, ca en
cu voia gi cu vointa am la'cut ceva in elaboratul acesta. Ceea-ce
am fAcut, sl-'mi credeti gi vA yeti convinge, nu am &cut de capul
meu, ci am fiteut dupg, cum preserie biserica. Insrt en m'am dus gi
mai departe. Am luat positiunea bisericei noastre, precum cea din
launtru, aga gi cea din afarA. Capul biserieei noastre e Iisus
Christos. Lui ne inchinAm. Dar' cand e vorba pentru intoemirea
trebilor bisericegti, cere gi invrgraura bisericei noastre, cere gi ereg-
terea noastra gi care gi intelepciunea aceea pe care trebue sA o
plantain in inimile noastre, al nu facem nimica ce ar avea vre-un
semn de vramare a cuiva. Aci intelegem vAtAmarea regimului, vii-
tAmarea altor religiuni cregtine, sau gi necregtine, pentru-cii eu aunt
eel dintaiu care zic : se multAmim lui Dumnezeu gi impAratului, cad
am cA,gtigat independents biserieei noastre.
Dar' vine intrebarea, eum intelegem noi autonomia biserieei
noastre? En gandese, ca precum eu, aga fie-care mAdular al bise-
ricei noastre intelege aceea ce eu cuvinte lamurite s'a hotArit In
dicta terii noastre din anul trecut, uncle limpede se ziee, ca gi bi-
serica noastra e receptA intoemai gi e egal indreptAtith en celelalte
biserici cregtine, gi poate regula, administra gi conduce trebile sale
in intelesul canoanelor gi institatiunilor bisericegti ale sale. Eu aunt
eel dintaiu care agi gregi de tot cand m'aqi fi incumetat EA pun in
elaboratul men ceva ce n'ar fi in intelesul canoanelor gi institutiu-
nilor biserieei noastre. Prin urmare, numai atata rugare am &WA
membrii sinodului, ea gi ei sa purceada din punetul de vedere care
este unit legal, unie legiuit gi unit asigurAtor de sporiul eel bun
al luerArilor noastre can ne stau inainte. Din aeest pullet legal sit
purceadA gi pe acesta sA-'1 aibg inaintea ochilor fie-care dintre noi,
cici 4,e aci atarnit bunAtatea gi legalitatea luerArilor noastre, de aci
atarnA gi aprobarea lucrarilor noastre din partea regimului, cari lu-
crari, ca sA, aibA gi afarA de biserica noastra valoare gi putere, trebue
tia se agtearnk spre intarire gi inaltului regim.
La observatiunile cari so vor face; fie in principiu, fie in pArti
siuguratice, din partea membrilor sinodali: eu numai ea un euvant
vuiu raspumle totdeuna, adech ea acest avant, ca observatiunea

www.dacoromanica.ro
 713

cutare are temeiu in sfiinta scripture, are temeiu in eanoanele si in-

stitutiunile bisericecti, ci asa eu cu multamita o primes. Sau voiu
zice sa 'mi-se intareasca ea vre-un canon sau vre-o institutiune a
bisericei, ci eu o primese. Iar' ceea-ce nu va corespunde canoanelor
ci institutiunilor bisericecti, aceea nu pot priori, nu din vre-o cer-
bicositate, ci numai pentru-ca sit nu vatam legea bisericeasca $i po-
litica. Pentru-ca in intelesul canoanelor $i institutiunilor bisericesti,
biserica noastrii are putere sa-'ci conduce si reguleze drepturile sale
bisericecti. (Bravo!) Si acum, poftim, domnule referent!"*)
Raportorul comisiunii, protopresbiterul Hania, face. o es-
punere amanuntita a principiilor pe cari e dada intregul
proiect de organisare, pe care comisiunea 1-a tntitulat asa :*
Regulament pentru organisarea trebilor bisericesti, colare
si fundationale rOmane de legea gr.-ort. in statele austriace,
propus de Exelentia Sa episcopul bisericei gr.-ort. in Ardeal,
Andreiu baron de aguna, pertractat s,i statorit de sinodul
eparchiei ardelene, convocat si adunat in Sibiiu, in 22
Martie 1864".
Sinodul acceptand titlul acesta intra in desbaterea pro-
iectului, paragraf de paragraf, si inainteaza pana, la para-
graful 18. Se primeste in general propunerea comisiunii,
cu mici indreptari stilare.
Discutia se intrerupe la orele doua si jumatate, pentru
a fi continuata in
Yedinfa a patra.
Tinuta In 25 Martie v. Se desbate in mod amanuntit
Cap I. din proiectul cunoscut de organisare, care sung
desfire .parochii, inaintand pertractarea pane la paragraful 38.
Moment insemnat In sedinta aceasta a fost insistenta
puss din partea episcopului .,caguna, ca s fie lasata in re-
gulament dispositia contemplate din partea sa, e membri
ai unei comune bisericesti pot sa fie numai oameni ne-
Avail. Se ridicase adeca cuvant, a legea politica pedep-
seste oamenii si pentru lucruri pe cari biserica nu le con-
siders de punibile, si asa se cerea stergerea acestei restric-
tiuni. aguna si-a aparat insa punctul de vedere ast-fel :
E adevarat ea crestinul prin pocainta se curateste, dar' mai
I') Din ,Telegr. Ron:eine, anul 1864, nuraltrul 27.

www.dacoromanica.ro
 - 714 -
mult numai Inaintea bisericei celei din launtru decAt Ina-
intea celei din afara. Noi suntem cresitini, dar' totodatO si
oameni. Sunt pacate cari si Inaintea lumei straine s curMesc,
dar' Bunt iarali si de acelea, cari sa lipesc oare-cum de pa-
catosul, i data s'ar Indrepta de zeceori, de douezeci de
ori, totukl,i lase patat pe pacatosul. Biserica nu poate pierde
din vedere nici vaza din afara a cretinilor ei. Canoanele
poruncesc, ca cel-ce se sfintete prebt sa fie cu. renume bun
In afara. Asemenea s6, fie i cu mireanul. Biserica nu-'1
osandete, dar' nici nu-'1 primelte. Prin aceasta biserica
nu numai ca, nu pierde nimica, ci Inca cdfliga increa'ere.
SA se zits deci: n'au lost pedepsi0 pentru vre-o crime
din partea judecatoriei politice, gi-au implinit datoriile for
parochiale si sunt majoreni".
Asa se primWe. La oarele trei si trei sferturi edinta
se incheie.
.,yedinfa a cincia.
TinutO, in 26 Martie v. Se discuta mai departe regu-
lamentul despre organisarea bisericei. Se manifests viu in-
teres la fie-care paragraf, pentru a fi formulat cum se poate
mai perfect din toate punctele de vedere. Se terming, ca-
pitlul despre parochii F,d se trece la capitlul despre proto-
presbiterate. Discuie mai lunga se na[tite la paragraful
despre alegerea protopopilor, primindu-se in cele din urma,
ideea originala, cg, sinodul protopopesc are se candideze
numai prin alegere libera trei persoane vrednice de a ocupa.
postul de protopresbiter, dintre cari apoi consistoriul die-
cesan are dreptul sa numeasca, pe cel mai apt sau de cea
mai buns sperantA:
Disc* inainteaza Om& la -ul 96, i apoi edir4a
se incheie la orele dour si jumatate.
.,Vedin /a a ;rasa.
Tinut6, in 27 Martie v. Se discuta restul regulamen-
tului bisericesc pans la paragraful 122. Discuie mai ani-
mate s'a nascut la paragraful despre compunerea consisto-
riului, care la insistentele episcopului aguna a fost primit
In textuarea urmatoare : Episcopul denumete pe asesorii
ordinari si estraordinari, pe secretari, pe defensorul tainei

www.dacoromanica.ro
 - 715 -
casatoriei pe celelalte persoane manipulante ale consisto-
Ri
riului, numai dintre membrii cei mai alei, mai cualificati
qi mai bine meritati pe terenul bisericei i al coalei din
eparchia noastra". La Intrebarea p-usa aguna spurn), ca
Inca nu. tie din cati membri va fi compus consistoriul.
Plata a cerut dela guvern pentru ase, data se va In-
cuviinta apoi vase raman, dintre cari unul va fi vicariu.
edinta se incheie la orele 12 i jumatate.
&din/a a fafitea.
Ultima edinta. S'a linut in 28 Martie v. SA continua
qi se termina cliscutia asupra regulamentului bisericesc, care
are acum d77 paragrafi. Comisiunea mai propune unul
(178) de urmatoriul cuprins : Sinodul eparchial hotareite,
ca regulamentul acesta sa se atearna, Maiestatii Sale ces.
reg. apostolice spre preagratioasa, sanctionare". Se primete.
Se pane in discutie soartea preotilor din fundul regiu,
iar' In urma se ceteste petitiunea catra M. Sa pentru re-
solvarea chestiei Cu. metropolia gr.-ort. romana.
Se voteaza, cu adaosul, ca episcopul Saguna se co-
munice, atat petitiunea, cat 5i adresa de multamita, care
Inca nu e gata, qi cu alti barbati competenti, inainte de a
le trimite la local destinatiunii.
In epitropia diecesana se realeg membrii de Ono, acuma
(Hania, Brote i Roca), iar autenticarea procesului verbal
al edintei acesteia se lasa In grija unei comisiuni. Fiind
deci terminate agendele sinodului, episcopul aguna se
scoala In picioare i rostete urmatoriul cuvant archieresc
de incheiere, pe care membrii sinodului 11 asculta asemenea
ridicati In picioare :
Ala-darit cu ajutoriul ]ui Dumnezeu am slvtavit luerlirile si-
nodului nostru. Dael este vre-o mangaere pureezfitoare din frica
lui Dumnezeu 3i din nisuinta etttrii tot ce este bun, care pentru toti
timpii rilmitne ce e mai bun, atunci nu este om care se simth mai
mare miingtiere de cum sin4ese eu. (Se trAiasea 1)
Eu aunt astazi plugariul acela, care cu mare grijrt a arat holda
sa, o a samAnat en grauntul cel mai fructifer, a avut toattt earna,
primilvara gi vara grijii de holda sa, 3i egind se secere a stteerat
seceri, bogat. (Se triiiaseX).

www.dacoromanica.ro
 716

Insl nu le spun en acestea In intelesul bogatului aceluia despre

care cetim in Evangelic, el atunci tend si-a umplut magazinele sale
a vorbit tetra sine: Vezi suflete, manancli, bea gi to desfateazil
acum ", ei eu de tot din contra, pentru secerisul acesta multamese
lui Dumnezeu, dar' multhmese gi roadelor de unde a provenit acest
seceric bogat. Si tend zic, ca mulcamese pentru rodul acesta,
inteleg o adevaratl laudit a inimilor, a cugetlrilor si purtarilor celor
intelepte, ale tuturor membrilor sinodului nostru. (Sh traiasel I)
Stiu ca veti erede, de aceea zic, ea mangitierea aceasta a mea
in lot sa ml face falos, sa ml fact', fudul, ma va umili, gi precum
plugariul cu atata mai mare ingrijire are pentru holda sa, en cat
vede multimea roadelor ce le capag de acolo, asa gi eu, secerisul
acesta duhovnicesc ce Pam secerat nu-'1 privese de al m6u, ci de
al nostru al tuturora, si voiu &Mita ca totdeuna asemenea seeeris
sa avem.
Ali fost, iubitilor ITO gi fii sufletesti, inteadevar pe muntele
Sionului, ati petrecut in cetatea Ierusalimului celui nou, v'ati apro-
piat, ba v'ati impreunat cu sfintii si alesii lui Dumnezeu, ati dovedit
el viati adunat in numele lui Iisus Christos, dar' prim purtarea gi
lucrarea Voastrii ati dovedit totdeodata, ea inteadevar Iisus Christos
a fort intre noi.
De unde armonia aceasta mare, de unde intelegerea aceasta
minunata, dad. nu de acolo, el unicul cap al bisericei noastre a
luerat in mijlocul nostru? In lucrarea noastra se arata hmurit ade-
verirea cerintelor mantuitoriului Christos, unde zice, ca ceriul si pa-
mantul vor trece, dar' cuvintele lui vor rlmanelt. Uncle e Iisus
Christos, acolo numai poate sa fie dragoste gi intelegere, si ast-fel
apoi gi sfarsitul numai bun poate as fie.
Aga gi prin, purtarea sinodului s'a aratat, el cuvintele mantui-
toriului nu vor trece, deli ceriul gi piimantul poate sa treats. Si
precum la inceput am zis, ca sa multAmim lui Dumnezeu el ne-am
putut aduna, asa gi la sfirgit se zicem : multamim lui Dumnezeu el
ast-fel am putut luera, spre binele, spre vaza bisericei gi spre cinstea
tuturora, Amin". (Se traiasel nestarsite).*)
La aceste pArinteti cuvinte a raspuns in numele si-
nodului Archimandritul loan Poj5asu, vorbind urmatoarele :
Preastimate gi preavenerate prtrinte Prealuminat sinod 1 Cu
drept cuvant sa zice, ca nn preot bun este o binecuvantare pentru
*) Din *Tel. Roma, 1864 numArul 81.

www.dacoromanica.ro
 717

poporul pe care -'1 pastoreste. Asa ee vom zice noi, iubili ascultatori,
despre Preasfintia Sa, marele nostru Archiereu, care atata a stAruit
pentru imbunatatirea intelectuala, morals gi religioasa a poporului
tinAtor de biserica noastra dreptcredincioasa? Ce vom zice noi
despre Preasfintia Sa, care a stanza inteatata pentru inzestrarea
eparchiei noastre cu insemnate fundatiuni, cu realitati, chiar si din
averea proprie a Escelentiei Sale ? (Sa traiasca!) Ce vom zice
despre Archiereul nostru, care a mijlocit eu influenta sa cea pu-
ternica la inaltul tron imprtratese de s'a inzestrat eparchia noastra
en 50,000 fl. v. a. pe tot anul? Ce vom zice, iubiti membri ai
venerabilului sinod, de Preasfintia Sa bunul nostru Archipastor, care,
dandu-ne esemplu de eredinta gi alipire neclatita catrA inaltul nostru
irnparat (SA traiasca!), a condus eorabia mult incercatei noastre na-
tiuni in timpurile cele mai primejdioase cu invederata primejduire
a scumpei sale vieti ? Ce vom zice despre Archiereul acela al nostru,
care a avut marea bunatate a ne restitui, a reinvia constitutiunea
primitive a bisericei noastre drepteredincioase? Negresit, ca aceasta
vom fi siliti sa marturisim, ea venirea Preasfintiei Sale in aceasta
eparchie a fost eel mai mare dar dumnezeesc asupra noastra a tu-
turora, caci Preasfintia Sa este al doilea Moise, care ne-a scApat de
suferintele timpurilor color vitregi, Ca Preasfintia Sa este vrednie
de a se numi intre Archiereii cei mai mari ai bisericei noastre. i
asa noi, membrii sinodului, ea adevilraIi fii ai Escelentiei Voastre,
va multamim cu laerimi pentru toate bunAtatile ce le-ati vArsat asupra
poporului nostru din Transilvania, si pot zice din toata mo-
narchia austriacit VI multamim din genunchi pentru cruntele os-
teneli ce ati pus la elaborarea proiectului, si vA rugAm sit ne iertati
pentru slabiciunile si nedumeririle ee am aratat in decursul desbaterilor,
si va fagaduim serbatoreste inaintea lumii, ea vom 'Astra in ini-
mile noastre stralucitul nume al Eseel. Voastre din neam in neam,
intro bineeuvantarea. (Sgomotoase ,,Sa traiascal"))9
Frumoase i InalOtoare de inimi au fost aceste ultime
momente ale sinodului. Conducatoriul i membrii sinodului
erau de o potriva convinsi din' adancul inimei, ca lucrari
mari qi binefacatoare pentru biserica au savarqit. i Intre
lacrimi de bucurie s'a departat din biserica, dupe cum
spune Telegraful Roman", organul oficios al diecesei gr.-
ort. romane din Ardeal, care iii Incheie raportul dat despre
') Din Teleg. Romans, anul 1864, numitrul 31.

www.dacoromanica.ro
 - 718 -
aceasta ultima edirrp. a sinodului (numArul 31 din anul
1864) cu urmatoarele cuvinte :
Cat au fost de festive mumentele cand adoratul ArchipAstor
a rostit profundul seu euvint ci cand pArintele Archimandrit i-a
rAspuns eu voce tremurAtoare de gravitatea sentimentelor, nu poate
sti deck numai ce/ ce a fost de fate. Parintele episcop era patruns
Oa la laerimi. Multi din parintii sinodului lAcrimau. Au fost mo-
menta maxi, grave, neuitate si de neuitat".
De notat e, ca regulamentul de organisare votat din
partea acestui sinod a fost pus In practice numai deal
In partea sa referitoare la fiarochii, r;i a Intregul regula-
ment a fost luat de bash, la compunerea legii fundamen-
tale actuale a bisericei gr.-ort. romane din Transilvania,
Ungaria i Banat, a statutului organic, inarticulat In F;irul
legilor terii.
PetiVa sinodului.
Ithmane s6, mai cunow,item cuprinsul pet4iunei indrep-
tate in numele acestui sinod diecesan catra M. Sa, domni-
toriul terii, In chestia reinfiinctirii metropoliei gr.-ort. ro-
mane. A fost de urmatoriul cuprins :
Maiestatea Ta ces. reg. apostolic/ I PreainAltate imparate 1.
77

mare principe ! Din descoperirile acute din partea Escelentiei Sale

preasfintitului pArintelui nostru episcop Andreiu baron de .yaguna
a inteles sinodul preaumilit subscris, di M. Ta ces. reg. apostolic/
to -ai indurat prea gratios in urma petitiunei asternute prin prea sfin-
titii episcopi Andreiu baron de aguns. al Ardealului gi Procopiu
Ivacieovici al Aradului, impreuna cu mai multi deputati roman gr.
orientali din Ardeal, Banat, Ungaria ci Bucovina, in 15 Martie 1862,
a to declara prin preainaltul autograf din 25 Iimie 1863, el inten-
tiunea preainaltl a M. Tale ces. reg. apostolice este, ea pentru Ro-
manii bisericei gr.-ort. sa se infiinteze o metropolie de sine stlatoare
coordinate.
Mai incolo ins/ ni-se impartasi gi aceea, el mai nainte de a
se decide prin M. Ta ca fire-ar oare de a se restrange deocam-
data acea metropolie numai la marele principat din Transilvania,
on de a se estinde aceeaci acum indatl ci asupra Romitnilor tuturor
de religiunea gr.-ort. din Ungaria, a-'i aflat de bine a provoca
pe pArintele episcopal nostru ca BA-'O dee o Were motivate in

www.dacoromanica.ro
 719

ambele aceste directiuni, ceea-ce i urma din parte-1, ins numai

intr'o directiune, i adeca in aeeea, ca metropolia chestionatA sit se
estindA acum indata asupra tuturor Romitnilor de religiunea gr.-ort.
din terile M. Tale, i ramanand ea i sinodul acesta, in urma unei
provochri none urmate din partea Inaltei eancelarii aulice transilvane,
Inca sa se declare,in privinta aceasta, ci. anumit in directiunea dintaia.
Noi trebue sa marturisim, ca pe cat ne imbucurA preainalta
resolutiune a M. Tale in privinta infiintIrii unei metropolis romitne
gr.-ort. independente ci coordinate cu cea sarbeascii, pe atat ne
umplu inimile de intristare provocarea de a ne declara in acele di-
rectiuni, va se zicrt i in privinta restrangerii deocamdatit a metro-
puliei infiintande numai la marele principat al Transilvaniei, deoarece
Imprejurarea aceasta ne insufla o grija fii o temere chiar, el eererile
cele multe i dorintele cele drepte ale preacredinciocilor suditi ai
M. Tale romani de religiunea gr.-ort. Inc A Bunt departe de realisare,
i ca acelea nu se vor implini ast-fel dupA cum sere institutiunea
bisericei noastre, sprijinita de credinta i alipirea noastra tetra tronul
impiirAtese, doeumentate deja de atatea-ori qi prin atatea sacrificii
din parte-ne, ci ca prin urmare o parte a natiunii romane de reli-
giunea gr.-ort. din terile M. Tale va rAmanea i mai incolo rupti
de matca ei i subordinata unei hierarchii sarbeti anticanonice fatit
en coreligionarii romani, ceea-ce ar trage dupl sine, nu numai vl-
tAmarea canoanelor i a dreptului nostru istoric bisericesc, ci i a
convingerei religioase a acelor Romani.
Pentru aeeea, sinodul acesta, deci aproabii i el din parte -'ci
paqii WO de preasfintitul nostru episcop pAnA ileum in privinta
restaurArii metropoliei noastre, ci prin urmare ci pArerea ee ci -o (Mil
acelaci la insArcinarea M. Tale numai in a doua directiune, ca adecA
metropolia sa se estindA acum indata asupra tuturor Romani lor de
religiunea gr.-ort. potrivit cererilor noastre de Omit acum, i dei-'1
rugh mai incolo, ca aceasta declaratiune prea umilitA a noastrA sa
o aduch pe cararea sa cat mai curand la cunotinta preainalta a
M. Tale, totuci sinodul preaumilit subscris nu sa poate retina de
a nu indrepta totodatA i o petitiune noug tetra tronul M. Tale,
rugandu-se prea umilit, ea sit to induri M. Ta pe langa ineuviin-
%area petitiunii aternute M. Tale in 15 Martie 1862 prin episcopii
ci deputatii romani de religiunea gr. ort. din Ardeal, Banat, Ungaria
ci. Bucovina a ne concede cat mai nand reinthatarea metropoliei
noastre eu estinderea acum indatA asupra tuturor eonationalilor c1

www.dacoromanica.ro
 720

coreligionalilor nostri din terile amintite, eh aqa sh ne putem i noi

e,onstitui odath bisericelte, in sensul canoanelor bisericei noastre.
Aceasta ne vedem consknei a cere dela M. Ta eu atit't mai
vartos, Cu cat :
I. Ne deelararhm shrbritore9te in mai multe randuri, eh noi prin
restaurarea vechei metropolii nu avem de cuget a introduce nici o
noutate in biserica noastrh, ci numai aceea ce am avut 9i mai
inainte i ce perduram numai in urma masurilor eelor siluitoare
politico, casunate prin vitregitatea timpurilor trecute. Pentru-ca noi
avurhm fericire a documenta inaintea M. Tale in petitiunile noastre
de mai nainte prin nenumarate i neresturnavere argumente phnh
la evidenth, ea noi am avut metropolia noastrh canonich ei legalh
en scaunul ei in Ardeal, de care s'au tinut toti Romanii din Ardeal,
Ungaria i Banat, Oa la inceputul veacului al 18-lea, tend aceea
inceth de a mai esista, insh numai politiceete; iar' nu i biserice9te,
chei bisericeste ea nici data n'a incetat, ei existh inch i astazi.
Acest adevAr istorie nici-odath nu s'a tras Ia indoialh din partea
regimalui M. Tale.
II. Intru asemenea ne luarhm voie de nenumarate -ori in pe-
titiunile aqternute M. Tale a cita canoanele bisericei noastre, cari
nu numai a ne dau dreptul, dar' inch ne ei demandh strans ei sub
grea raspundere restaurarea metropoliei noastre, ceea-ce ca ni9te erezi
credincio9i ai bisericei 9i strAmo9ilor nostri trebue sh 9i implinim.
Leghtarile sclavismului timpurilor trecute can Olean fe-
recath ea pe o selavh biseriea noastrA se sfa'ramarh deja pentru toti
timpii prin iubirea de dreptate a M. Tale, Foi astAzi cand pretutin-
denea domne9te libertatea confesionall, ci biserica noastrA inch este
egal indrepatith i autonomh, restrangerile 9i asupririle religionare
nu mai pot aveh loc, si prin urmare i leghturile eu cari se lega
metropolia noastra cea veche in urma ordinatiunilor preainalte din
30 Septemvrie ei 9 Octomvrie 1783 inch se ridicarA.
IV. Restaurarea metropoliei noastre in chipul eel vechiu ca-
nonic ei duph dreptul ei istoric nedisputaver nu invoalvh 9i nu poate
involve. nici o vathmare a drepturilor altor biseriei.
V. Maiestatea Ta ces. reg. apostolich insuti to -ai indurat deja in
doul randuri a to enunta in principiu pentru infiintarea unei metro-
polii romane gr.-orientale, ci admit data in 25 Septemvrie 1860
prin resolutiunea preainalth la rugarea celor trei senatori imperiali,
episcopul Andreiu_ baron de Saguna, Andreiu de Mocsonyi 9i bar.

www.dacoromanica.ro
 721

Nicolan Petrino, deelarand parinteste, a nu esti neaplecat infiintarii

unei metropolii romane, iar' a doua-oara prin resolutiunea preainalta
din 25 Iunie 1863, mentionata la inceputul rugamintei acesteia.
Ast-fel stand lucrul, va se zica, avand noi in privinta cererei
noastre de fag'. dreptul istorie, eanonicitatea si legalitatea, documen-
tate asa de evident, pe partea noastra, si fiind pe langa acestea bi-
serica noastra astazi egal indreptatita si autonoma, suntem nutriti
de acea speranta mare, a motivele impedecktoare la restaurarea me-
tropoliei, reeunoseuta in principiu si de M. Ta, eat mai curand se
vor ridica, si asa in curand ne vom vedea neimpedecati intru or-
ganisarea Ili constituirea canonicit a hierarchiei si bisericei noastre
peste tot, ci si noi, precum toate popoarele de sub sceptrul
M. Tale, nu vom fi lipsiti in privinta bisericeasea de salutarele eon-
secvente ale egalei indreptatiri confesionale, proelamate si garantate
asa de sarbatoreste de pe tronul imparatese, si a in curand ne vom
bucura si noi de dreptul' nostra bisericese ce ni-'l dau asezemintele
cele positive ale bisericei noastre si istoria ei.
Maiestate! Romanii de religiunea gr.-ort. din terile M. Tale
aunt de acea convingere, ea a batut si pentru ei ora deplinei eli-
berttri bisericesti, si n'au perdut speranta, ea. M. Ta ces. reg. apo-
stolica, fatk cu credinta si alipirea for de tronul imparatese, docu-
mentata pans acuma totdeuna en mu de sacrificii, nu vei mai suferi
ea ei sa ramana i mai incolo in privinta bisericeascit lute()
stare abnormal anticanoniert ci de tot nackjita, ci to vei indurk prea-
gratios a le implini dorintele for cele ferbinti si in privinta aceasta
si a sterge lacramile pe cari ei de multe decenii le varsa inaintea
tronului Maiestatii Tale.
Pentru aceea, sinodul acesta reinoinduisi preaumilita sa ruga-
minte mai sus mentionata, ramane pentru totdeuna eu cea mai pro-
funda credinta si devotiune, ai Maiestatii Voastre pang la moarte
credinciosi suditi. Din sinodul diecesan al bisericei gr.-ort. tinut in
Sibiiu in 22 ci urmatoarele zile ale lunei lui Martie 1864." (Urmeazrt
subscrierile). *)

$) Cf. Dr. Rat-ion Fiticariu : ,Metropolia Rominilor ortodoxi din Ungaria

i Transilvania", Sibiiu, 1900. Pag. 218-221.
$6

www.dacoromanica.ro
=aulatunuunlataunianiuunng
wwwwwwwwwwwwww_gm
onnuramanunnummuumnym

Conpresul sarbesc din Carlovet.

Patriarchul sarbesc din Carlovet muri-se Inainte cu
doi ani, i congresul national al bisericei greco-orientale din
Ungaria si Banat era convocat pe 4 August n. 1864 la
Carlovet pentru a face alegerea urmaului.
In urma comunitatii hierarchice pe care Romanii gr.
ort. din Ungaria i Banat o aveau cu Sarbii, parte din
congres puteau sa fac6, i cati-va Romani, alei In cercuri
electorale carat romaneti. Erau insa putini membrii ro-
mani ai congresului national sarbesc, fiind-ca. Sarbii s'au
fost Ingrijit ca cercuri electorale carat romanelti sa nu
fie prea multe. Ast-fel multi nu puteau se Intre nici in
congresul acesta, chemat s aleaga pe noul patriarch sar-
besc. De aceea s'a ventilat ideia In preajma alegerilor
ce erau s se faca pentru congres, ca oare nu ar fi mai
bine, data Romanii roman acaso, i nu merg la congres,
i data peste tot credincioii roman ai bisericei gr.-or. din
Ungaria qi Banat nu iau parte la alegerile pentru congres ?
Din framantArile de natura aceasta a eit biruitoare
ideia acelora cari ziceau, c Romanii trebue sa mearga si
ei la congres, daca se poate In numar cat de mare, iar'
in cas de necesitate He qi in 'minar cat de mic, nu pentru-ca
sa aleaga patriarch sarbesc, ci pentru-ca se preciseze acolo
In fata Sarbilor i In fata comisarului Imparatesc punctul
de vedere al Romani lor, care e acela, a nie mai pot rc-
manea in comunztate hierarchic-el cu Seirbiz; i prin urmare
sa-'i induplece pe acestia la legarea unei intelegeri pacinice
pentru desfacerea tovar4iei hierarchice din trecut.

www.dacoromanica.ro
 - 723 -
Au ales deci i Romanii 13 deputO la congresul
sarbesc, cari au luat drumul din vreme spre Carlovet
pentru a fi acolo la deschiderea congresului. Bihorul n'a
ales, i n'a ales nici cercul electoral romAnesc Mehadia din
granita militaa, care a trimis consistoriului din Varet de-
claratie, a de oare-ce :
din partea natiunii noastre romane din provinciile imparriteqti
austriace, precum prin o deputatiune numaroash la anul 1862, aqa
i dupe aceea din mai multe parti s'au subOernut inaintea preainal-
tului tron al M. Sale imparatului eererea, ca sa ni-se daruiasert in-
graluinta de a putert aveh metropolitul nostru roman de mhrturisirea
noastra rAshriteana ortodoxa, pe basa fostei metropolii romane din
Alba-Julia, gi eu aceea totodath sa avem gi hierarehia noastra ro-
mans ortodoxrt deschilinita de tetra cea sarbeasea, din mai multe gi
mai mari cause motivate : drept aeeea, comunele bisericeqti romane
din tinutul Mehadiei nu pot lua parte la adunarea gi tinerea con -
gresului numit carlovitian, mai ales in alegerea metropolitului pentru
natiunea sarbeasch, ci lase alegerea aceea bunhvointei fratilor Barbi.
Totdeodata doresc 9i afitteapth preainalta dispositiune, duph care se
va -Omit un congres national pentru nabs noastra romand, la care
se va pute13, lua inainte, precum alegerea doritului metropolit, afta qi
desbaterea qi organisarea hierarchiei romane i a altor obiecte in in-
teresul bisericei, al preotimei qi al eoalelor nationale, aqa precum
se va afla de mai bine i drept din partea organelor inteligente ro-
mane biserice0 gi politiceti".
Despre cele ispravite in congres din partea celor 13 de-
putati romani a dat raport anaanun#t unul dintre condu-
atorii Romanilor, Vincenjiu Babefiu, fn Concordiaq din
Budapesta, In coloanele careia (Nr. 61 din 1864) scria ur-
mktoarele :
in eongresul natiunii ilirice din Oarlovet faetorul principal
e comisariul imparitese, ca representant al M. Sale. Deci datorinta
noastra pretindea, ca mai nainte de toate s. ne clarifier= treaba
cu comisariul imparltesc. Mai intaiu se presinta aceluiaci Durai-
neat' in 31 Iulie la 9 ore dimineata Dustritatea Sa domnul Andrein
de Mocsonyi, descoperindu-'i en toath bunactiviinth scopul, interesele qi
intentiunile noastre ci rugandu-'l pentru o primire solemnh colectivh
a Romanilor inch in aceeaci zi. Dupe o desbatere qi consultare
lunge, mai mult cordialli decat oficioash, domnul general 9i eomisar
46*

www.dacoromanica.ro
 - 724 -
imparatese recunosefi4 loialitatea Qi necesitatea intentiunilor noastre

si se arata, patruns de o rare gratie gi bunavointa elitra. Romani.

Tot in aceasta zi, intre 12 i 1 dupe amea:zi, einei trasuri
inearcate on deputatii roman, eu adanc veneratul for episcop Ivaei-
covici in frunte, trasera, venind din Carlovet, la cortelul preamil-
ritului domn comisar imparatese in Petrovaradin, unde deputatii ro-
man intaia-oars se presentara oficios, in numele natiunii roman
ortodoxe din Ungaria si Banat, si furs primiti gi tratati inteadevar
ea demnii representanti ai unei natiuni atat de brave si loiale.
De aici incolo terenul nu mai avea, nici o greutate pentru noi.
Domnul comisar, convingandu-se din pasii gi cuvintele noastre despre
atitudinea, loialitatea gi soliditatea intentiunilor noastre, ne pre-
venia cu o gratie si distingere rare.
Luni, in 1 Augast, intrind comisariul imparatese cu prescrisa
estraordinark pompa gi solemnitate, intre bubuitul tunurilor Petro-
varadinului si a treascurilor Carlovitului, intimpinat de deputatiuni
numaroase gi stralucite, cu ovatiuni gi vivate in Carlovet, gi oeu-
pandusi cortelul official in casa magistratulni, dupe -ce administratoral
metropolitan si episcopii unul eke unul igi facura reverinta, de-.
putatii roman iarasi toti impreuna, en episcopal for Ivacicovici in
frunte, 1-se presentara in eel mai sarbatorese mod. Episcopal Ivaci-
coviei ceti o alocutiune in care apostrofa, ca Romanii fata cu con-
gresul sarbesc electiv sunt necesitati a pa,stra o positiune estraor-
dinara, pe care dorind a o motiva, legitima gi scuza, au eompus o
declaratiune extra Ilustritatea Sa domnul comisar si un preaumilit
memorand Mat M. Sa, pentru ale caror primire gi gratioasa res-
pectare ei se roaga Cu toata cuviinta. Dupe aceasta indrepta sub-
serisul (Babefiu) cate-va cuvinte scuzatoare de acest pas si intinse
domnului comisar ambele scrieri, pe cari Ilustritatea Sa be primi
intre asigurari de cea mai via.' partinire a acelora la Maiestatea Sa
si la loeurile mai inalte.
Cuprinsul deelaratiunii gi memorandul cred ea se va publiea
cat de enrand pe deplin, gi pentru aceea aici ma marginese a atinge
despre acelea numai atata, ca declaratiunea are' de tema a sehita
momentuoasele cause pentru cari Romanii nu pot nici decum sa
priveasel congresul alegator din Carlovit de congres si al Romanilor
gi pe alegandul archiepiscop gi metropolit de suprem archipastor si al
lor, si pentru aceea nici nu pot lua parte la alegere, fare ea
pentru aceasta BA poata cadea asupra for gi namai umbra de nelo-

www.dacoromanica.ro
 - 725 -
ialitate gi renitentii. Iar' memorandul IA.muregte mai pe Iarg tot aceasta
terra gi euprinde preaumilita rugare pentru eat de curanda gratioash
resolvare a metropoliei ortodoxe romane.
Cu aceste acte misiunea noastra fa a en regimul era terminate,
gi inc cat de bine terminate. Stirea despre acest pas al nostru, al
chrui cuprins gi moment pan/ aei numai unor putini corifei ai Sax-
bilor, cu cari not dintru inceput intraserlm in relatiuni ami-
cabile, era cunoscut, sA Irtti curind in tot Carlovetul gi marl nespus
vaza Romani lor gi respectul fatl de conduchtorii lor. Deputatii romani
furl chemati gi binevazuti gi ospatati la festivele mese, atat ale co-
misariului, cat gi ale administratorului metropolitan, gi nu se poate
descrie triumful ce eelebrit bunul tact gi solidul earacter, frAtasea
armonie ce manifestarl representantii Romani lor la toath ocasiunea.
La desehiderea formals a congresului, Joi in 4 August, Romanii
se infhtigarl toti, tinand aceasta solemnitate de o forma neesentiall.
Ear' apoi desvoltandu-se la aceasta ocasiune, cu permisiunea comi-
sarului imparateso, o lupth parlamentarl intro parintii partidelor, degi
in decursul aceleia mai de cAtrh toti euvantAtorii se atingea din adins
eausa noastrA ea hierarchia sarbeasch, Romanii totuli se abtinura
strans de on -ce partieipare la aceste diseutiuni, land almintrelea
placuth notith in inimile for despre foarte frategtile espectoratiuni ale
deputatilor Barbi.
Aici nu pot a nu aminti, ca Escelentia Sa dl administrator al
metropoliei in euvantarile sale foarte frumoase gi frumos perorate
de repetite-on sl ineerch a aminti gi de natiunea romans pe langa
cea sarbeasel, gi oare-gi-cum a transfigura congresul sarbese intr'o
parte de eongres gi al Romanilor, dar' nu-'i se prindea incercarea
de fel, gi amintirea natiunii romane se potrivea in textul oratiunilor
sale chiar ca mazarea in plrete. Noi din parte-ne atat aeea intro-
prindere a Escel. Sale, eat gi unele asemenea raspunsuri ale prea-
mhritului domn comisar imphratesc, le atribuiam laudabilei dorinte de
a gajula Romani lor presenti.
In fine sosi ziva de Vineri, 5 August, destinath pentru deschi-
derea actului de alegere. La 8'/2 ore dimineata se celebrh in
eatedrall chemarea spiritului dant, de aci deputatii toti, cu comi-
sariul gi eu episcopii in frunte, purceserit in sala de adunare, gi Ro-
manii, remanand ei cevagi indarapt, ebiar atunci sosirl in sail sand
comisariul imparatese s'a fost agezat pe tron. VfizanduJi deci comi-
sariul, cu o nespush gratiositate se ridiel de pe tron gi plgi spre ei)

www.dacoromanica.ro
 - 726 -
uncle apoi spre surprinderea si uimirea intregei adunari se intelese
cu dl de Mocsonyi asupra momentului i modalitatii facandei ma-
nifestatiuni. Deci deschizand dl comisariu tiedinta, aminti despre de-
claratiunea 9i pa9ii ce-'i faeusera Romanii 'inainte cu patru zile inaintea
sa qi de rugarea for ea sa li-se ierte a face o asemenea declaratiune
gi congresului natiunii sarbe9ti deadreptul, o rugare care n'ar fi cu
cale sa li-se denege. Una insa adaoge, ca adeci nu voe9te qi nu
poate se permits, ca asupra declaratiunii Romani lor sa se intample
nisi eea mai mica qi mai patina discutiune. Duph aceasta dete eu-
vantul subserisului (Babefiu) qi subscrisul indrepta catra adunare
9i prin adunare catra natiunea sarbeasca un discurs tot de materia
deelaratiunii 9i a memorandului mai sus amintit, insa de o forma cu
totul diferitoare, impreunand ea cat de mult graiul inimei en eel al
mintii, dupa cum sa cuvine aceasta intr'un discurs al nnei natiuni
catra alts natiune amatit 9i stimata.
Acest discurs ce culmina in despartirea, inse frateasea 9i bine-
voitoare, de congres, a trebuit BA factt mare qi profunda intipaiire
in aseultatoii, fiind-ca de repetite-ori erupseri in Zsivio" entusiastice,
gi dupa ridicarea qi indepartarea domnului comisar, caruia de lot ii
urmarg, $i Romani, top bini9or u petrecura pe acestia, gi anume
pe subscrisul en urari, imbratirri gi strangeri de mans.
Tot in aceea zi dupa ameazi Romanii, eara9i cu veneratul for
episcop Ivacicovici in frunte, 19i luase sanatate buna, atilt dela ad-
ministratorul metropolitan, a carui alegere de archiepiscop qi me-
tropolit acum era sigura, cat qi dela domnul general 9i comisar im-
paratese, en care ocasiune aeest din urma facA Romani lor pentru
purtarea for cea loiala, solids 9i resoluta. cele mai recunoscatoare
elogii ei complimente.
Cu aceasta Romanii iii implinira, dupg, cum vazuram, gi dupii
cum ne vom convinge qi din jurnalistica sarbeasca, en toata demni-
tatea frumoasa for misiune, precum numai se poate dori ci a9tepta,
9i in ziva urmatoare plecarl din Carlovet care incatrau. Aca sa
implinese misiunile, fie on -cat de grele, data ele aunt combinate yi
conduse de un cap intelept, ineareat de 9tiinta ci esperienta gi devotat
carat numai fericirei natiunii sale 9i bunului eomun. Pe cap Sarbi de
toata clasa i-am auzit vaerandu-se ca nu au gi ei un Mocsonyi 1 Incheiu
en buna credinta, ca am eontribuit earaci critva la inaintarea ci popu-
larisarea sfintei noastre cause, 9i cu dulcea speranta, ca luerurile gi osta-
nelele noastre in Carlovet nu vor rtimanea Ears meritatul succes. Babefiu.

www.dacoromanica.ro
 - 727 -
Eats, acum vorbirea rostita de Vincentiu Babefiu In fata
congresului sarbesc In edinta din 5 August n.
Ilustrisime domnule general si comisariu al congresului! Prea-
mrtrite congres, mult stimati domni ! Dati2mi vole, ca in acest shr-
bAtorese moment, tend congresul natiunfi ilirice, sau proprie sarbesti,
fiind el constituit gi deschis, va sa pAtipasci la deslegarea momen-
tuoasei sale taine, sA pot indrepta catra domniile voastre, 9i prin
d-voastra, cari in aceasta adunare pe terenul administratiunii biseri-
cesti representati natiunea sarbeasel, cAtrA aceasta nobila gi pretuitl
natiune, in numele poporului roman de religiunea orientalA drept-
credincioasa pe carea noi avem onoarea a o representh, un euvant
fratese, serios, sinter si solemn.
Permiteti'mi a o face aceasta, de oare-ce d-voastrA nu pri-
cepeti a noastra, iar' noi nu pricepem a d-voastre dulce Erni:oh na-
fonalA in mAsura receruta, in limba germane, in limba eulturei gi
estinderei celei mai generale, carea, dupe cum credem noi, chiar
pentru aceasta va rAspunde seopului nostra mai pe deplin.
SA2mi iertati a vA observe aicea mai nainte de toate Cu toatA
cuviinta, a cuvantul meu, euvantul ce am onoare a vi 'l zice, e
espresiunea color mai curate sentimente ale noastre ale tuturora, e
resultatul intelegerii noastre eolective.
Prea stimati domni! Cand eu gi condeputatii mei de nationa-
litatea romans din diecesele Aradului, Timicorii gi Varletului fuserAm
ineredintati en misiunea la acest congres national, comitentii nostri, pe
temeiul dorintei celei adevArate si comune a poporului, care, fireste, for
le era mai bine bunoseutii, ne-au deseoperit o pofta gi o vointA deo-
sebitA, in privinta comportArii noastre observande feta cu acest
merit congres. Implinirea curete gi credincioasA a acelei pofte gi
volt* noi o recunomtem de cea mai fang lege a datorintei si o-
noarei, ch'reia intr'o parte si pAnA acum am corespuns prin douA
scrieri ce condui de mult amatul i inalt stimatul nostru episcop
dela Arad intinseram IlustritAtii Sale domnului ces. reg. general gi
comisar al congresului cu toatA solemnitatea: in ziva .solemnei sale
intrAri in Carlovet, din cari scrieri am avut onoare a vA impartasi
gi d-voastre tipArituri, iar' prin acest de fate sArbAtorese act dorim
si suntem datori a-'i face cu totul din destul intregindu-ne gi corn-
pletand u-ne misiunea.
Preastimati domni l Natiunea romans de religiunea orientalt,
dreptcredincioasA din toate terile loeuite de ea ale marei Austrie,

www.dacoromanica.ro
 728

iar' anume, acea parte intregitoare a ei ce locueete in Ungaria gi

Banat, de multi ani incoace a intreprins la toate potrivitele oeasiuni
toti FLO legali ce numai sa puteau cugeta spre acel stop, ca legatura
administrative, zie singur numai cea administrative legatura a bise-
ricei ei roman& nationale sl se desfaca de hierarchia bisericei na-
tionale sarbeeti din Carlovet, gi pentru-ca ea, natiunea romans, sa
se repuna iaraei in posesiunea stravechei, independentei sale hierarchii
nationale, care pe calea dreptului bisericese nisi -cand nu s'a des-
fiintat, ei numai in fapta s'a suprimat prin violenta nefavorabilelor
imprejurari ale timpurilor.
Natiunea romans a facut aceasta, pentru-ca legatura admini-
stratiunii bisericei ei cu Carlovetul, care dintru inceput credem
ca va fi fost de mare insemnatate ei folos pentru ortodoxia intreaga,
mai la urma, in decursul timpurilor, deveni pentru poporul roman,
ei anume pentru eultnra i desvoltarea sa nationals impedecatoare
Qi apasatoare, natiunea romans a facut aceasta, ei a trebnit s'o fad,
ei nu va inceta a o face, pentru-ca conetienta ei cea deeteptata pe
de o parte o face sa simta aceasta legatura en Carlovetul de ne mai
suferibila, ci pentru-ca de alts parte esperienta ii arata aceea, ea
pentru comunele cele mai sfinte interese ale ambelor natiuni ea e foarte
periculoasa, gi pentru fratasea armonie, iubire 9i stima a ambelor
natiuni catra olalta nespus de stricacioasa.
Scurt, conetienta, esperienta, interesul comun ei totdeodatii ple-
carea cea mai sincere', tetra natiunea sore sarbeasca induplecara pe
natiunea noastra a nu utila nici un sacrificin, nici o osteneala, spre
a pune data capat unei referinte ce se vedea a nu mai putek Beryl
altui stop, decal reciprocei stricari ei slabiri, instrainitri ei nein-
crederi a duor popoare destinate dupe fire, patrie gi biserica, a fi
surori adevarate.
Romanul multele ei feliuritele apasari ei despoieri nationale ce
gi -apermis fate cu el mai marii bisericii sarbecti nationale, adese-ori
en multa consecventa gi fa'ra de tot scrupulul ei toata crutarea, nu
le mai tine minte. El etie bine sa deosebeascA intro faptele singu-
raticilor dignitari cu rea pricepere sau orbiti de egoism ei intre no-
bilele sentimente, intentiuni ci interese ale iubitei natiuni sore, ei chiar
pentru aceasta paeii Romanului nici decal n'au fost 9i nu vor fi con -
duci de ura ei manie, ci curat numai de iubire ci amicitie ei de co-
munul slant interes.

www.dacoromanica.ro
 - 729 -
Inalte le organe ale M. Sale, ba char si M. Sa preagratiosul
nostru domn insusi, de repetite-ori a recunoscut prin mai multe inalte
si prealnalte acte si manifestatiuni dreptatea, necesitatea ci utilitatea
loialelor atator nisninte ale natiunii romane, ci a binevoit a promite
curanda, positiva implinire a acestora.
Deci, malt stimati domni si frati ! Stand treaba aca, preeum
noi aceasta in scrierile noastre predate dlui general si comisar al
congresului mai pe larg am lamurit'o, credem a fi aratat clar si in-
vederat, cii, arehiepiscopul si metropolitul sau patriarchal ce e sa se
aleaga prin aceasta mult stimata adunare nisi decum nu poate fi
destinat ea sa fie si al Romanilor archiepiscop si metropolit, cum-ca
acadara participarea natiunii romane prin noi la aceasta alegere
ar fi un inconvenient, evalificat numai spre a impedeca euranda
noastra fratasca descureare si a mari si inmulti pericolele si daunele
legaturii noastre hierarchice.
Din aceasta musa poporul nostru roman intreg ci pretutindeni
s'a pronuntat en unanimitate, si in urma acestora ne-am aflat si noi
determina%i, a nu Ina parte activa la acest congres. Iar' data totusi
noi toti alesii Romanilor am venit a ne infatisit aici ea toata cuviinta,
aceasta o facuram mai inainte de toate din inascuta loialitate a
noastra catra preainaltele dispositiuni ale M. Sale preagratiosului
nostru- rege si domn, mai departe din respectul ce-'l avem catra prea-
demnul loctiitor al Maiestatii Sale, domnul comisar al congresului, ci
in fine din adevarata, sincera iubire si stima ce nutrim in pieptul
nostru feta de sora natiune sarbeasca, respective fata de bravii fii si re-
presentanti ai ei, pe can noi, in numele natiunii noastre, in persoana
cram datori din toad inima ai saluta, Ili despre sentimentele Ili inten-
tinnile noastre a-'i convinge.
Noi credem ea domniile voastre, mult stimatilor frati, euprindeti
ci apreciati motivele si tendintele noastre pe deplin ci recunoacteti
comportarea noastra de unica ce eorespunde sfinteniei causei noastre
ci dificultatii positiunei noastre. Deci noi nutrim speranta, ea d-voastra,
ea frati adevarati ai nostri yeti conferi din toate puterile, pentru-ca
cat se poate de curand sa ne desfacem, regulam ci fixam frateste
reciprocele noastre referinte hierarchice, pentru-ca in chipul acesta
toate greutatile si diferintele ce esista intre ambele noastre natiuni
cat mai curand sa se eompuna ci delature, pentru-ca noi de ad
inainte ca frati buni, liberi de on -ce temere sau neincredere catra
olalta, de tot indemnul de manic si amarciune, en puteri unite, sub

www.dacoromanica.ro
 730

scutul preainaltului, gi chiar prin contelegerea, iubirea gi solidaritatea

bravelor gi loialelor sale popoare, putintelui tron, sA putem con-
lucra la apararea gi asigurarea comunei noastre mame bisericegti
dreptcredincioase orientale, a nationalitatilor gi limbilor noastre, a pro-
sperarii noastre morale gi cetatenesti I
Fratilor 1 Noi cu aceasta ne-am implinit misiunea noastrA. Noi
ne despArtim de voi gi egim din mijlocul vostra, dar' credeti-ne, in
inimA suntem ai vostri, asa de adevarat, precum suntem credinciogi
gi euviogi fii ai sfintei biserici ortodoxe orientale. PAstrati-ne gi voi,
va rugam, tot asemenea cordiale sentimente. Salutilm pe eroica na-
tiune sarbeascA". (Zsivio I) *)
In sedinta urmatoare din 6 August n. congresul na-
tional sarbesc, compus acum numai din 60 membri de na-
tionalitate sArbeasca, a procedat la alegerea patriarchului.
Aproape totalitatea voturilor (57) a intrunit-o episcopul Ma-
cirevici, care a 0 fost intArit din partea domnitoriului.
Eats, acum actele de mare insemnatate istorica, pe cari
fn tntelesul celor espuse mai sus deputajii roman ai con-
gresului electiv national sArbesc le-au predat comisarului
ImpAratesc, generalului Iosif baron de Phi/z:povici:
I. Declaratia legitimdtoare a deputatilor roman
din congresul ilirico-national din Carlovet, ccitrci Ilu-
stritatea Sa dl general fi comisar imptireitesc Iosif
baron Philipovici de Philipsburg.
Ilustrisime domnule genepl, imp. reg. comisar al congresului
Umilit subscrigii deputati alegi, precum se vede din credentio-
nalele predate la locul euvenit, din partea poporatiunei romane gi a
elerului roman din diecesele Arad, Timigoara gi Varget, la congresul
national ilirie, convocat din orinduiala prealualta pe ziva de astAzi
pentru alegerea archiepiscopului gi metropolitului de Carlovet, ne
tinem de cea mai sfantA datorintA a declara prin aceasta in toga
supunerea, molca noi;
considerand ca sfanta biserich orientala ortodoxrt dupg fiinta
esterna a ei e biseriert nationala, gi ea ei, flied ea chematA in urma
determinatiunilor preainalte de a conduce cultura poporului gi in-
structiunea publicA, caracterul national, data este sA corrtspunda mi-
siuneii sale inalte, nu e iertat gi nu poate sa-'i lipsasca ;

*) Din sTeleg. Romdme, 1864, nwnirul 63.

www.dacoromanica.ro
 - 731 -
considerA,nd, ca hierarchia de Carlovet, ea metropolie sau ca
patriarehat, dupA privilegiile sArbeti i mai cu sami dui:A earacterul
ei inherent istoric gi faptic e o adevarata hierarchie sarbeascl na-
tionalit 9i dupa dorinta comma in multe moduri esprimata gi interesele
intetitoare ale natiunei sarbeti, trebue s rarnana curat nationals
sA,rbeaseA;
considerAnd, eh scaunul metropolitan national sirbese, dupa ca-
noanele bisericeti pe drept gi dupe euviintA nu e ertat gi nu se
poate inloeui decat numai prin representantii ale0 ai natiunii sirbeti
gi cu indivizi apti de nationalitatea aceasta, gi on -ce incungere strains
taie in dreptul national gi in interesele natiunii sarbe0i;
considerand, eh poporatiunea romAnA. din eels trei diecese or-
todoxe orientale, Arad, Timipara gi Varget, care numara un milion
de suflete 0 care singura face cu mult mai mult dealt o jumatate din
intreaga poporatiune ortodoxl a celor opt diocese cari se in de con-
gresul iliric, de 0 are acela0 simbol al credintei cu Sarbii, gi
dupa aceasta, preeum 0 in urma mai multor relatiuni reciproce, de
0 are mai multe punete de atingere mai de aproape gi acelea0 in-
terese cu natiunea sirbeaseA, totu0 nu se tine nisi decAt de biserica
nationalb, sarbeasel 0 nu tinde dupg, interese de culture gi desvoltare
nationale sArbeti, ci din contra, posede biserica sa proprie romans
nationals, dupa flinta ei esternA cu totul deosebitA, gi cultura si des-
voltarea voete gi trebue BA ei-o mijloceasea naturalminte in spiritul
bisericei sale, in limba sa proprie romans, en totul deosebitA de cea
sA,rbeaseA, spre scopul acesta insa hierarchia sArbeasca nationalii dupA
insuOrea, destinatiunea gi practica ei comprobata de pAnA, acuma
niei dealt nu poate corespunde;
considerandl ca Romanii gr.-ort. din monarchie peste tot, 0 cei
din Banat in special, s'au ineorporat la hierarchia sarbeasea natio-
nalA. de Carlovet, preeum se 0ie, numai in mod neeanonic, prin pu-
terea lumeasea, la intetirea evenimentelor de pe la eapatul seeolului
17 0 inceputul seeolului 18, de bunA seams numai cu intentiune
nobila preainaltA, adeca spre folosul gi prosperarea ambelor natiuni,
pare incorporare insl in decursul timpurilor, abstragand dela firea
ei necanonica, s'a desvoltat gi arAtat foarte nefolositoare, ba de eomun
perieuloasa;
considerand, ca scopul hierarchiei biserice0i de Carlovet nisi
dead nu poate sta in periclitarea gi debilitarea ortodoxiei, prin im-
pedecarea instructiunei romane poporale, a progresului RomAnilor, a

www.dacoromanica.ro
 - 732 -
luminarii si civilisatiunii poporului roman peste tot, bierarehia na-
tional sarbeasel insa a servit scopului acestuia pang. acum in o
masura ce s'a flout de proverb, spre col mai mare nacas si spre ne-
eomputabila seiidere a ambelor natiuni si a bisericei for comune;
considerand, el chiar din respeetul abnormitltilor si inconve-
nientelor acestor triste ce neodihnese constienta fie-earui credincios,
natiunea romans din toate phrtile monarchiei la toate oeasiunile ce
'i-se oferirii, in parte si intreagl, preeum la anul 1850 diecesa Ara-
dului prin sinodul diecesan tinat atunci, apoi diecesa transilvana prin
repetite sinoade diecesane, regimental banatan roman de granitl in
anul 1851 prin toate comunele lui, in fine si mai en mama dupa
esirea din viata a I. P. S. Sale patriarehului sarbese Iosif baron de
Rajacici in primlvara anului 1862, prin o deputatiune numaroasii
si vazutl, cu cei doi episcopi din Transilvania si din Arad in frunte,
se inlet prea umilit de -M. Sa ces. reg. apostoliell pentru preagratioasa
ajutorare prin restaurarea metropoliei de demult romane nationale,
si aceste rugAminti preaumilite se all' in pertractare Inca si-'si asteapth
resolvarea finall ;
considerand, ca M. Sa ces. reg. apostolica preagratiosul nostru
domn si rege s'a indurat prea parinteste in preainalta scrisoare de manii
din 27 Septemvrie 1860 In urma petitiunii predate in aceasta direetiune
de catra cei trei consilieri imperiali extraordinari din Banat, Bucovina
si Transilvania a asigura, el preainalt aeelasi nu e neaplecat la ri-
dicarea unei metropolii romane ortodoxe orientale, iar' in preainalta
scrisoare de mans din 25 Iunie 1863 indreptata Met Escel. Sa domnul
ministru si cancelar de curte conte Nddasdy s'a indurat a declara
in chestiunea aceasta mai determinat, el intentiunea preainalt a ace-
luiasi este de a se ridica pentru Romanii bisericei gr.-neunite o
metropolie de sine stAtatoare, coordinate cu cea sarbeasel" ;
considerand, el Romanilor totdeuna si in toate imprejurarile
neeonditionat credinciosi M. Sale si gloriosilor antecesori ai preainalt
aeeluiasi, euvantul adoratului for monarch li-a Post, le este ci be ra-
mane totdeuna sfant, clruia se Incred cu totaa siguritatea ci a cArui
indeplinire de aproape chiar pentru aceea o asteapth en cea mai
deplina incredintare, ca asa darl in urma preainaltei acesteia in-
tentiuni atat de deschis, clar ci de termurit, cat si marinimos Eli
gratios esprimate, preeum si In urma argumentelor si faptelor po-
sitive, dupit parerea noastra foarte importante, mai in sus desfasurate,
Romanii nu pot si nu le este ertat nici decat dupa dreptul canonic

www.dacoromanica.ro
 733

sit considere de archiepiscopul gi metropolitul for pe archiepiscopul

gi metropolitul ce e de a se alege acum in Carlovet, qi Inca cu atat
mai putin, ea cat Romanii in congresul national iliric in fapta abia
dupa nume, lug de be nu sunt representati, de oare-ce ei, degl dupa cum
e cunoscut formeaza jumatatea cea cu mult mai mare a ortodoxiei
nemijlocit concentrate 'Ana' acum la Carlovet, dupa un us arbitrar
care n'are nici o bass de drept ci euviinta, introdus I sustinut chiar
de hierarchia sarbeasca, sunt representati dela ate 60-70,000 de
suflete ea eke un deputat, pe cand fratii for Sarbi an dela eke 13-14
mu de suflete cate un deputat, i sunt madara in comparatiune on
Romanii chiar de cinci on representati, o situatiune nepotrivita., care
s'a recunoscut destul de clar i in preainalta scrisoare de man& a
M. Sale ces. reg. apostolice eatra fostul patriarch Iosif baron de
Rajacici, i care nu poate sit fie decat spre batjocura natiunei ro-
mane qi a celor mai sfinte interese biseriemti gi rolare ale ei ;
considerand, el o participare ori-cat de mica a poporului roman
ea atare, respective a mandatarilor lui la alegerea metropolitului
de Carlovet, precum ar taia ea de o parte in dreptul propriu al
sororei nation sarbegti, chiar ma de alta parte s'ar Orel), a intemeia
un drept logic O. politic eau moral pentru alesul principe bisericese
asupra Romanilor, asupra biserieelor 9i a roalelor lor, cari ambe
consecvente, noi, dupa comtienta 9i simtul nostru de drept, in urma
respectului qi iubirei noastre sincere catra sora natiune sarbeasca
qi in urma sentimentelor poporului nostru flour. bine cunoscute, ne
tinem de datorinta a le incunjura cu toata acurateta;
eonsiderand madara toate aceste momente ponderoase, nici
decal nu ne simtim aplecati de a lua parte la alegerea archiepisco-
pului i metropolitului de Carlovet, din contra, constatlim aid solem-
nelminte gi ea toate consecintele posibile caracterul carat national
sarbese al adunarii de alegere, precum i al principelui bisericesc
pe care-'1 va alege. Cu deosebire insa gi cu toata seriositatea cores-
punzatoare ponderositatii luerului trebue se accentuam, ca chiar de
aici e evident, ea doua milioane de supmi eredincioqi qi plecati M.
Sale din nationalitatea romans de religiunea gr.-orientala se afla
orfani gi lipsiti de scutintil, lipsiti de pastoriul sufletesc suprem gi
conduciitoriul roalelor gi. edacatiunei, mai cu seama in partile Ba-
natului, unde nu au nici episcopi proprii, ba in unele locuri niei
preotii sti protopopii proprii, gi ar Bunt aproape de a cad& intr'un in-
diferentism religios periculos 9i intr'o desperare politica fatala.

www.dacoromanica.ro
 - 734 -
Ilustrisime ! Aicea trebue sa obser yam espres, cu provocare la
motivele insirate, ca deelaratiunea aceasta a noastra qi abtinerea
noastra dela alegerea archiepiseopului ci metropolitului de Carlovet,
niei decum nu e influenta oare-carui spirit de opositiune eau reni-
tenta, precum aeeste totdeuna an fost departe de Romanii ere-
dineio9i M. Sale, ei din contra, precum se vede destul de clar
din cele premise, 0 consecventa cea mai naturals a con9tientei noastre
curate ci a simtului nostrn adevarat de loialitate 9i dreptate, en
care niei decat nu se unecte, ca noi Romanii el participam la ale-
gerea unui archiepiscop qi metropolit menit pentru natiunea sarbeasca,
cu atata mai putin la alegerea unui metropolit sarbese pentru na-
tiunea romans.
Cum-ea acest sentiment 9i aceasta convingere a noastra e qi a
intreg poporului roman, doeumenteaza in mod evident fapta, ea po-
porul roman, acolo unde loeue9te cu totul nemestecat cu Sttrbi, anume
in frontiera Caransebeplui ci la Oradea-mare, privind insaqi alegerea
la congresul ilirie de inconvenienta, a denegat-o aceea formalminte
ci de regula numai acolo a ales deputati ci ne-a delegat pe noi ca
Romani de representanti eonctientioqi ai sei, unde a voit a impedeca
prin aceasta ca minoritatea sarbeasca, cea de altmintrelea foarte ne-
insemnata, s nu pa9asert In numele poporului roman 9i se dee ab-
inerii lui o espresiune falsa.
Insa nu numai gata, ei foarte fericiti am fi noi ci intreaga
natiune romans de a lua parte la un congres national romanesc
pentru alegerea unui archiepiscop 9i metropolit roman 9i pentru regu-
larea relatiunilor noastre en ci catra hierarchia sarbeasca, precum
91 pentru regularea afacerilor noastre biserice9ti 9i 9colare.
In fine nu putem trees cu vederea, Ilustrisime, a nu aminti,
cum-eft noun, de dupa imprejurarile umilit inciirate mai sus nu
ni-se pare prea drept 9i en cuviinta ca spesele congresului national
ilirie in asemenea masura s se reparteze li asupra familiilor romane
cari nu aunt representate in acela nici dupa. name.
Ne rugam deci, Ilustrisime, ea toata supunerea, ca aceasta scri-
soare declaratoare a noastra, pe langa preaumilitul memorand aiei
alliturat 9i pe langa esprimarea loialitatii noastre 9i a comitentilor
nostri celei mai sincere 9i mai neeonditionate, sa binevoe9ti a o a9-
terne spre preagratioasa cunoctinta 9i luare in consideratiune M.
Sale ces. reg. apostoliee, preagratiosului nostrn domn. Ai Ilustritatii
Voastre preaplecati servi, Carlovet la 1 August, 1864. Constantin

www.dacoromanica.ro
 -- 735
Gruiciu, protop. Iiisiagului, deputat roman al diecesei Timisoara;
Than Marcu, protop. Lugojului, deputat roman al diecesei Varsetului.
Iosif Be iglu, protop. Totvaradiei, deputat roman din diecesa Ara -
dului; Nicolae Andreevici, preot, directorul scoalelor nationale de
granitit, deputat roman din diecesa Varsetului; Andrei de Mocsonyi,
deputat roman din dieeesa Timisorii; Vincentin Babelsiu, conjude la
tabla regeaseb. din Pesta, deputat roman din diecesa Timisorii;
George de Fogarafil advocat si proprietar in Lipova, deputat roman
din diecesa Timisorii; Filip Pascu, protofiscalul comitatului Carat',
deputat roman din diecesa Varsetului; Alexandru de Atanasievic,
advocat si proprietar in Lugoj, depatat roman din diecesa Varsetului;
Sigismund Popoviciu, advocat, deputat roman din diecesa Aradului;
Lazar Ionescu, advocat, deputat roman din diecesa Aradului ;
Dr. Demetriu Ha /ieganu, advocat, deputat roman din diecesa
Varsetului ; Aureliu Maniu, advocat, deputat roman din diecesa
Varsetului." *)
II Memorandul deputatilor romdni dela congresul
iliric ciftrci lilajestatea Sa, In causa metropoliel romdne
ortodoxe-orientale, predat comIsariului fm,pdriitesc baron
Philip via;
77
Maiestate imperial& regeasch apostolic& I Preagratioase doamne 1

Noi preaumiliti subserisii, in urmarea preainaltului act de gratie din

14 Iunie a. e. prin care in mod traditional s'a convocat pe ziva de
astazi congresul national iliric pentru alegerea archiepiscopului si
metropolitului de Carlovet, furAm alesi din partea natiunei romane
care numAr& un milion de suflete, de inteligenta si de elerul ei, ca
sa-1 fim representanti legitimi in causa alegerii archiepiscopului. Ci
preeum aratii credentionalele predate la Iocul competent, espresivmente
ni-se facu insAreinarea bare de altmintrelea de sine se pricepea, ca
not in numele comitentilor nostri s& ne ridicam graiul conform cu
conctienta noastra de crestini. Drept aceea ne tinem de cea mai
stransa datorinth, ca in consonant& cu dorintele loiale binecunoseute,
cu intetesele prea sfinte si en necesitatile imperioase ale comitentilor
nostri sa ne desehidem inima cu incredere deplina inaintea M. Tale
impfiratesti si apostoliee regesti preagratiosului nostru domn si pa-
rintelui thrii, si din aceste motive en cea mai adana stima, cu pie-
tate fliascil se dam espresiune adevarata ci dart} sentimentelor ce le

*) Din Telegraful Romeltit, anul 1864, numirul 61.

www.dacoromanica.ro
 - 736 -
pastrb:m in ea, precum 9i cugetelor ce mirk' 9i de earl A ocupa
spiritele noastre.
Maiestate I Cand M. Ta prin sus laudatul act de gratie ai aratat
salutara intentiune de principe al -Orli de a reda na %iunei sarbe9ti,
acestui razim mult probat al inaltului tron, pe conducatoriul suprem
al bisericelor gi al instructiunei nationals de care cu durere a fost lipsita
de trei ani, 9i totodata ai binevoit a-'i da prospecte sigure, ca curand
se vor regula afacerile qcolare li biseriee9ti nationale sarbe9ti, atunci
M. Ta prin aceasta deschilinita consideratiune dovedita fat, de na-
tiunea sarbeascit 9i prin preainalta gratie ai deobligat spre multamita
mare qi sincere 9i pe natiunea noastra romans, care en natiunea Bora
sarbeasea sta in corelatiuni de aproape prin mai multe legaturi taxi
de iubire 9i de stima, 9i prin multe sentimente comune ci interese
egale participa la soartea 9i norocirea ei, de aeeea not ne grabim a
esprima acum Cu solemnitate mulfamita noastra.
Intr'aceea, Maiestate, precum iubirea noastra tetra deaproapele
9i relatinnile amicale ne indeamna a no bucura de fericirea coreli-
gionarilor nostri de nationalitate sarbeasch, 9i preeum erezitele noastre
dispositiuni loiale ne demands a esprima cu cuvinte solemne senti-
mentele de bucurie inaintea inaltului tron al M. Tale, a regelui 9i
domnului nostru, nu putem sa ascundem cat de tare ne-am amarat 9i
ne-am suparat vazand, cum inteacelaqi timp, cand in analele imperiului
Austriei celui mare ce se guverna dupii maximele culturei 9i ale
dreptului egal se inseamna un act de dreptate li afoot preainalt al
M. Tale in favoarea nobilei natiuni sarbe9ti, tot atunci o alts na-
tiune nu mai putin brava ci plina de merite, 9i care pe land. aceasta
e en mult mai numeroasa, dar' mai neingrijita qi mai apasata, intelegem
natiunea romans, Inca tot in zadar suspina 9i lanceze9te, nu de ani,
ci de decenii, cerand tot aceeaci favoare ci gratie preainalta 9i tot
spre acela9i maret stop, en toate ea, nici-odata nu a intrelasat, de cite
on 'i-s'a dat ocasiunea, de a ridica Writ Inaltul tron bratele sale
cer9itoare de aceeaci gratie.
Maiestate I Romanii can se in de biseriea ortodox orientala
numara numai in Ungaria ci in Banat un milion de suflete, iar' in
Transilvania ci Bucovina eel putin mai odati Atka. i acesti Romani,
sari intro toate imprejurarile au fost neconditionat credincio9i M. Tale
9i glorioqilor antecesori al M. Tale, in mare parte aunt lipsiti de se-
cole de supremul pastor spiritual, de91 aceasta autonomie li-s'a ga-
rantat 9i for toemai aqa ca 9i altor popoare ale imperiului, atat prin
lege, cat 9i prin sfantul cuvant al M. Tale.

www.dacoromanica.ro
 - 737 -
Dar' nici cand aceasta lipsa Romanii din monarchia austriaca
n'au sinitit'o mai tare 9i mai cu durere dealt in periodul din urma
in care ii% eluptara validitate din toate partile, ba 9i de pe tron s'a
proelamat epoca progresului general li a culturei generale prin in-
structiunea generalb." a poporului qi prin desvoltare, qi deschilinit de
cand M. Ta ai binevoit prin o sentinta autorevole a incredint.a in
general clerului conducerea 9coalelor poporale ci a culturei poporului,
qi ast-mod pe lane' mantuinta sufletelor s'a depus in manile hierar-
chiei biserice9ti 9i invatamantul civil qi progresul poporului.
Maiestate! Dacii luttm in consideratiune periodul decurs en
glorie al domnirei M. Tale 9i resultatele cele stralucite, nu putem a
nu ne ca9tiga convingerea, ea ineuviinOnd M. Ta prea gratios un
congres national natiunii sarbe9ti pentru alegerea archiepiscopului
9i metropolitului ei, ci totodata binevoind a-'i da un prospect sigur
ci pentru un alt congres ce se va tines in curand, pentru-ca sa,
pertracteze afacerile biserice9ti 9i ceolare, aceasta prea inalta favoare
ci gratie 19i afla basa mai deaproape in motivul dreptatii, necesitatii
91 al folosului acestor preainalte dispositiuni, qi eredem cum-ea pri-
vilegiile veehi numai intru atata s'au luat in consideratiune in asta
privinta, in cat ele sunt in consonants cu postulatele dreptatii, ne-
cesitatii 9i ale folosului.
Din aeest motiv, ci pentru-ca sentimentele pietatii sincere ce
le legam de persoana sacra a M. Tale ne opresc a deduce din alt
motiv pe domnitori 9i aetul de gratie al M. Tale decal din motivul
dreptatii, necesitatii ci al folosului acelora, de aceea credem, el e
cuviincios de asta-data s petreeem momentele istorice de drept ale
causei noastre, dar' ceea-ce atinge respectele dreptatii, necesitatii 9i
ale folosului, dupa parerea noastra conform imprejurarilor 9i faptelor
trebue sa le accentuam, nici decum mai slab sau mai putin intetitor,
9i trebue ca sa cerem ci sa motivam acele dispositiuni preainalte 9i
in favoarea natiunii roman celei mult cercetate qi totuci pururea
nemi9cat credincioase c1 loiale.
Pentru-ei ce se atinge deschilinit de Romanii ortodoxi din
panne ungarice ale monarchiei, la ale caror interese 9i relatiuni mai
eu seams trebue sa ne restrangem, in urmarea situatiunii 9i a man-
datului special al nostru, de91 n'avem nisi in capul cugetului a repeti
9i a desbate aci gravaminele cele multe 9i grele 9i incusarile aduse
Oa la preainaltul tron de catra poporul roman, de clerul 9i de in-
teligenta lui, mai eu seams de patru decenii incoace, ci mai ales 9i
47

www.dacoromanica.ro
 - 738 -
mai intetitor in timpurile mai noue, in contra suprematiei biserieei
nationale sarbesti, care suprematie se representa si se sustinea
prin hierarchia de Carlovet, $i in contra final ilor dignitari pentru
multele si deschilinitele apasari nationale, persecutari si volnicii. Dar'
totusi indrasnim a insira aci cateva inconvenience sustatatoare, ce
nu se pot desminti, si unele anomalii rele, cari inch de sine fae ea
neputinta ritmanerea Romani lor sub hierarchia de Carlovet frort de
daune marl, batatoare la ochi, atat morale, eat si ale ambelor na-
tiuni ortodoxe, i cari arata necesitatea intetitoare pentru desfacerea
si despartirea neamanavera a conducerei si administratiunii bisericesti
9i scolare romanesti de catra hierarchia sarbeasea.

Mai intaiu e o fapta istorica, ch. Romanii, si respective diece-

sele locuite in preponderanta de ei, nici cand nu s'au incorporat
canoniceste on bisericeste la hierarchia de Carlovet, intemeiata la
capatul secolului al 17, ci incorporarea s'a fa'cut prin puterea poll-
tica in urmarea evenimentelor politice de atunci, 9i anume, deoparte
In urmarea nhvalirilor ci cuceririlor Acute de Turd in tinuturile
Dunarii de jos si ale Tisei, daramandu-se cu volnicie si in fapta
hierarchia romans prin trecerea la unire a metropolitului roman de
Alba-Iulia Atanasie, iar' de alts parte in urmarea imigratiunii de
pe acele timpuri ale patriarchului sarbese din Ipec, Cerney'evici, F}i
a numaroaselor familii sarbesti, si in urmarea importantei carti de
libertati mijlocita in favorul natiunii sarbesti ci a bisericei orientale
ortodoxe. Nu sa poate nega, ea puterea politica a facut aceasta en
intentiune nobila, si dreptul istoric al Romani lor de a avea hierarchic
proprie '1-a recunoscut prin aceea, ea archiepiscopului si metropoli-
tului national sarbese 'i-a dat si titlul de metropolit al natiunei ro-
mane. Dar' on -cum, aceasta fapta e unilaterala si necanonich, si tot
In acest mod si forma s'a sustinut papa in ziva de astazi, o fapta
aceasta, care singura de sine e in stare a turbura constienta ver-
chrui Roman ortodox, pin si luminat.
Panit ce popoarele crestine furs ocupate in resbele continue in
contra semilunei, ba ci dupa aceea, pang ce 'cultura si luminarea po-
poarelor n'a fost dintre scopurile dare ale guvernelor, s'a putut suferi
aceasta stare abnorma in organismul bisericei noastre, in tocmai ca
ci un reu ascuns, dar' primele raze ale luminei generale revarsate
la inceputul secolului 19 furs de ajuns, pentru ca as fach a erumpe
raul acesta cu toate urmarile periculoase, gi inconvenientele lui se le
arate tot mai mult si mai urit.

www.dacoromanica.ro
 739

Maiestate ! E un lueru cunoscut, gi de sigur nu mai are lips

de vre-o demonstratiune, at Romanii ortodoxi din Ungaria gi Banat,
earl numAra un milion de suflete, nu sunt Sarbi, ea biserica gi scoala
for nu e bisericA 9i geoalA sttrbeascA, di scopul culturei gi desvoltarii
for nu nisuegte la ennui culturei gi desvoltarii slavice sarbegti, ea
dreptaceea, bisericele gi geoalele lor, sau interesele for de cultura niei
decat nu emit gi nici nu pot fi inrudite sau identice. CA archi-
episcopul gi metropolitul sau patriarchul sarbesc national intru toata
esenta sa e curat sttrbese national, gi dupil maximele sfintei noastre
biserici orientale, al carei tip estern trebue BA fie totdeauna na-
tional, gi dupA organismul sustatator recunoscut de legitim gi din
partea M. Tale, preeum gi dupA dorintele esprese gi interesele na-
tiunii sarbesti trebue sa ramana curat sarbese, prin urmare e o ne-
putinta logicA gi faptica, ca el sa fie totodatA gi pAstoriul suprem al
bisericei romans rationale gi conducatoriul suprem al culturei gi in-
vAtamantului /roman. CA mai departs congresul national sarbesc, sau
ilirie, precum sa numeste in respectivele acte veehi, menit pentru
alegerea archiepiscopului gi metropolitului sarbesc national gi pentru
pertraetarea gi deciderea afacerilor de cult gi inviitamant sarbesc na-
tional, dupa esenta sa traditionalA gi dupa compunerea sa pe basa
preainaltului rescript deelarator din 16 Iulie 1779 gi a traditiunei
legale e cu neputinta de a fi apt gi chemat gi pentru ingrijirea in-
tereselor roman de cult gi invatamant, gi in genere de a representa
dupA euviinta gi poporul roman eel duplu aga de nun:laws, fari. dauna
proprie a acestui popor.
Maiestate ! Intru intelesul normelor regulative sustAtAtoare,
Sttrbii din toatA Ungaria, Croatia, Slavonia gi din toatA granita mi-
litarA se tin de congresul de Carlovet, pe cA.nd Romanii nici ehiar
cei din Ungaria nu sunt toti representati acolo, anume nu e re-
presentat districtul Halmagiului. Dar' gi cei ce sunt representati
acolo, formeazA majoritatea decisivA a credinciogilor ce se tin nemijlocit
de 'Carlovet. Si tot* hierarchia de Carlovet, fara a considera vre-o
bask de drept gi euviinta, a impArtit cei 75 deputati nationali cari
formeaza congresul dupii preainaltul rescript deelarator favorizind
in mod britator la ochi elementul sau national, astfel incat sate
60-70,000 de Romani trimit un deputat, pecand Sarbilor en cal-
eulul de mijloc la 13-14,000 de suflete li-se vine un deputat. Drept-
aceea, majoritatea romans a poporatiunei ortodoxe ce se tine nemijlocit
de Carlovet, in casul eel mai bun, adeca data se va incunjura la
47*

www.dacoromanica.ro
 - 746 -
alegeri on -ce amestee neindreptAtit gi volnie din partea ordinariatelor
domnitoare sarbegti, va fi representatA la congres numai ea 15-18
deputati, pe tend Sarbii in modul eel mai simplu vor avea 57-60
de deputati, ceea-ce pentru Romani este nedreptate nesuportabill,
ba chiar un scandal public, gi en atata mai vartos, fiind-ca spesele
congresului de regulA se aruncA asupra tuturor familiilor aeelor cre-
dineiogi can se in de metropolia de Carlovet, gi ast-fel majoritatea
roma,* care la congres abia se poate zice ca e representatli, solveste
majoritatea speselor congresului. Acest ran al nedeplinei representAri
a Romanilor la congres ai binevoit M. Ta imper. reg. apostolicA a-'1
recunoagte pArintegte in preainaltul bilet de mans indreptat la 27
Septemvrie 1860 cAtra ferieitul patriarch sarbese Iosif baron de
Raiacici, gi totodatit to -ai indurat a ordona, ca Romanilor greco-
neuniti din diecesele Arad, Timigoara gi Varget sa li-se asigure o
representatiune euviincioasa in congresul national.
daiestatel Noi gi intreaga natiune romtuirt ne simtim deobligati
spre eea mai intima multhmita pentru aceasta ordinatiune preagra-
tioasA, degi ea pAnA acum, gi anume la alegerile din urma pentru
congres, a ramas en totul neconsideratA din partea autoritAtilor res-
pective. Totugi trebue sa ne esprimAm preaumilit convingerea noa-
strA in asta privintA, ca stergerea fundamentalA a acestui rau ni-o
putem imagina numai prin despArtirea totalA a Romanilor de eAtrA
Carlovet, gi respective a administratiunei for bisericegti gi geolare,
pentru-cA in momentul in care s'ar da Romanilor un drept egal de
representatiune la acel congres, ei ar forma acolo majoritatea, gi con-
gresul ar trebui sa incete gi in fapth ar inceta a fi un congres
sarbese national. Si aga gi hierarchia gi archiepiscopul gi metropo-
litul sau patriarchul de Carlovet. Prin ceea-ce bisericei nationals
sarbegti 'i s'ar da o loviturA de moarte, un cas care ar sta in eel
mai aspru contrast eu drepturile gi meritele natiunei sarbegti, gi care
nici and nu a zaeut gi nici nu va zAcea nici intru intentiunea, nisi
in interesul natiunei roman, gi precum suntem convingi, tocmai aga
de putin poate ski fie aceasta intentiunea inaltului regim al Maie-
stiitii Tale.
Aceste fapte gi respecte au dat ansa natiunei roman de bi-
serica ortodoxa- orientala, ba au silit-o moralicegte a ruga Inca pe
antecesorii gloriogi ai M. Tale, dar' desehilinit pe M. Ta, pe adoratul
for rege gi domn, de atatea-ori gi in unanimitate gi in mod intetitor,
spre ajutorarea gi salvarea dintr'o situatiune atat de periculoask

www.dacoromanica.ro
 - 741 -
care apasl si spiritele si constientele; si aceasta a cerut-'o sa se
fael pe calea legall, care uniea poate fi folositoare, adecl prin in-
euviintarea preainaltl a restaurtirii hierarchiei romane nationale, care
canoniceste niei-tend nu s'a sters, si de aceea dupe dreptul biseri-
cese sustI incl.
Maiestate ! Abia s'a putut cand-va, ca cutare popor fidel sa
fi rugat pe adoratul seu monarch din toate *tile Cu atata pietate
si constantl pentru o cause dreaptii, ba sfantl si totodatA evident
necesarl si folositoare, precum an flcut'o aceasta Romanii de reli-
giunea ortodoxii din toate partile locuite de ei, cerand metropolia for
nationalti.
Retacem ad pasii Pacuti de Romani in asta privintl bid la
gloriosii antecesori ai M. Tale. Pestrecem ci graiurile ce s'au ridicat
in asta privintii la dicta din Pojon in anul 1848, ceea-ce ci -a avut
de urmare articolul XX. de lege din acelaci an. Nici nu insusim
vre-o importanta proiectului de lege ce s'a adus mai tarzin in asta
chestiune in dicta din Pesta. Nu voim a aminti in asta privintl
nici de postulatele insirate cu consecventl si primite cu unanimitate
pe timpul acela de Ultra poporul roman la toate ocasiunile si in toate
aduniirile sale ci in programele sale statorite. i si aceea voim a o
constata aici numai ca faptA istoricii, el fericitul patriarch Rajacici
in cunoseuta sa proclamatiune din 1 Main 1848, si tocmai aca ci
reverendisimul episeop al Bucovinei, intr'o scrisoare oficialA indrep-
tatii tetra sus Iludatul patriarch in anul 1849, a recunoscut in pu-
blic si cu solemnitate dreptul si necesitatea, ca Romanii Inca s aibl
metropolie romans nationall independenth.
Dar' Maiestate ! Dupa preaumilita noastrA *ere, in asta pri-
vintl vor fi netAgaduit de mare importanth ci firm convinglitoare
urmatoarele evenimente:
Diecesele ortodoxe orientale de Arad si Transilvania, cea din-
taia on peste 400,000, iar' cea din urml on peste 600,000 de su-
fiete, Inca in anul 1850 din sinoadele for diecesane au acternut
M. Tale mult staruitoarea ci intetitoarea rugare pentru despArtirea
de tetra hierarchia de Carlovet ci infiintarea unei metropolii proprii
romane nationals, coordinatii cu cea sarbeasel. Ba diecesa dintaia in
puterea dreptului ei de autonomie s'a si declarat formal ca despa'r-
Oa de cltra hierarchia de Carlovet. Tot pe acel timp deputatii
ci barbatii de Incredere ai Romanilor din Bucovina, Banat, Tran-
silvania ci Ungaria, cari petreceau la eurtea M. Tale, an petitionat

www.dacoromanica.ro
 - 742 -
de repetite-ori in aceasta causl. Maiestatea Ta ces. reg. apostolicl
ai binevoit preagratios a prime aceste preaumilite petitiuni, gi inal-
tele organe ale guvernului central al M. Tale an deelarat, nu numai
cu cuvantul inaintea representantilor Romanilor, ci gi prin jurnalul ofi-
cios de atunci intitulat Der osterreichische Correspondent" din 28
Martie 1851, ca dorintele Romani lor aunt deplin drepte gi basate, gi
ca pentru indeplinirea for este prospect.
Dupl aceasta intrI o penal lunge, aproape de zece ani. Na-
tiunea romanl, tacii gi agtepth. Tech, ciici a trebuit sl tea, pen -
tru -ca sistema de atunci nu suferia graiul popoarelor. Spera gi ag-
tepta, pentru-ca se ineredea deplin in adoratul seu rege gi domn.
In anul 1860 ai binevoit M. Ta imp. reg. apostolic a con-
voca la senatul imperial estraordinar de representanti pentra natio-
nalitatea romans din Transilvania pe episcopul ortodox oriental de
acolo, baronul de Saguna, din Banat gi Ungaria pe Andreiu de Mo-
esonyi, domnul de Foeni, gi din Bucovina pe baronul Nicolae de
Petrino. Aceia gi-au recunoseut indath de sfantA datorinth a for
a reinoi preaumilit inaintea M. Tale cererea Romani lor pentru res-
taurarea metropoliei for nationale, la ce M. Ta imp. reg. apostolic&
prin preainaltul bilet de maul din 27 Septemvrie 1860 ai binevoit
a le da asigurarea preagratioasa, ca M. Ta nu egti neaplecat pentru
infiintarea unei metropolii independente greco-neunite roman na-
tionale.
In anul 1860 diecesa de Transilvania tint iaragi un sinod die-
cesan, care reinoi preaumilit inaintea M. Tale cererea pentru me-
tropolia romanl.
In anul 1861 la dieta Ungariei ehestiunea nationalitatilor, precum
sa gtie, a jucat o role principals, gi fiind-cl deputatii de nationalitate
romans an fost, nu numai principalii, ci mai ca unieii representanti
ai acestei ehestiuni, gi purtatorii acestei idei, gi fiind-cl cestiunea me-
tropoliei romane, meat metropolia dupe esenta sa esternl e ci trebue
EA fie nationall, gi in cat ea e chemath gi menitil a conduce cultura
poporului gi invatamantul acestuia, nu sa poate nega el nu stl in
aproape relatiune eu chestiunea nationalitatilor, de aceea a intimpinat
resunet gi primire in ambele proiecte de legi gatite in astl privinta
de eomisiunea esmisl de dietl in chestiunea nationalitatilor, cari
proieete insl, precum gi celelalte pertractilri gi luerari ale acestei
dieter rlmasera fare vre-un resultat folositor.

www.dacoromanica.ro
 - 743 -
In fine, duph moartea patriarchului sarbese baron de Rajacici,
in anul 1862, Romanii din toate phrtile monarchiei reinoira prea
umilita for cerere intetitoare pentru a-'i salva preagratios de leghtura
administrative necanonich, nenatnralh, foarte daunacioasa ci perica-
loash en Carlovetul, qi pentru convocarea unui congres national roman,
ca se restitue metropolia proprie independenth ortodoxI oriental&
Anume, o deputatiune numAroash ci insemnath din Ungaria, Banat,
Transilvania Ili Bucovina, in frunte cu episcopii de Transilvania ai
Arad, predederh Maiesthtii Tale in Martie 1862 o petitiune prea
umilith i prea loialh in asth privinth, care s'a Invrednicit de prea-
inalta signaturh ci s'a luat la pertractare. Tot la acel timp apoi multe
comunitriti bisericecti romitne au Indreptat asemenea petitiuni prea-
uniilite chtra preainaltul tron, ai regimentul de granith romano-ba-
natic a acternut inch mai Inainte o asemenea petitiune colectivi,
duprt-ce aceea a fost subscrish ai incnviintath de toate comunitatile
sale.
In urmarea acestor pai preaumiliti 9i mult sthruitori ai
binevoit M. Ta in biletul preainalt de mans indreptat la 25 Iunie
1863 chtrA domnul ministru ci cancelar de curte al Transilvaniei,
conte de Nddasdy, a esprima asigurarea mult afectuoash ci man-
ghetoare, eh intentiunea preainalth a M. Tale este ca pentru Ro-
rnitnii de biserica greco-neunith sa se infiinteze o metropolie inde-
pendenta, coordinath en cea sttrbeasch.
Maiestate 1 Maretul euvant al M. Tale preagratiosului nostril
domn este ci ramane sfitnt Inaintea Romtmulni. De aceea, in ur-
marea promisiunii preagratioase el este sigur de metropolia sa i
de salvarea conctientei sale, sigur ca biserica ci ccoala sa nationalh
va schpa de aphsarea ce s'a aruncat asnpraii de attita timp, ci care
e add de grea ci atAt de dureroash gi de comun drtunatoare. DEO.
totuci Romtmul se simte inch tot nelinictit i iritat, causa este, ch
degi e in posesiunea garantelor eelor mai sigure pentru salvare, to-
tuci nu simteqte inert i nu poate sa simteasch salvarea insaai, pentru
eh impilarea cea veche, eu toate urmArile sale grele, Inca tot ne-
slabith it apasa ci inch tot u impedech sistematicecte progresul ci
desvoltarea nationalh, iar' epoea eliberhrii adevarate ci faptice ca ci
prin o putere magica inimich nevisibilit tot mai mult sit pare a se
indephrta dela realisare.
Preagratioasa conchemare a M. Tale la congresul national Ririe
pentru alegerea archiepiscopului ci metropolitului de Carlovet a aflat

www.dacoromanica.ro
 - 744 -
poporul roman ortodox din Ungaria ei Banat intr'aceasta situatiune
ei dispositiune incordatl, ei el a simtit de loc, a recunoseut Ili a ma-
nifestat pretutindenea in unanimitate, el considerind argnmentele,
faptele ei respectele premise preaumilit, cari sigur sunt de mare
importantl ei impunAtore, e en neputintk ea congresul national iliric
convocat preainalt pe ziva de astAzi, sa fie menit ei apt a re-
presenta ei interesele ceolare ei bisericeeti romane nationale, fir el
prin urmare e cu neputintk ca archiepiscopul ei metropolitul ales
de acel congres sa fie chemat ei apt a fi metropolitul roman, pe care
M. Ta preainalt ni -la -'i promis de sigur ei ai zis al fie coordinat
cu eel din Carlovet.
Din acest motiv, Maiestate, poporul roman, eu clerul ei inteli-
genta sa, acolo unde elementul romanese locuecte neamestecat, precum
e casul acesta in regimentul de granitg. din Caransebee el in pArtile
invecinate ale regimentului din Biserica-Alba, care tinut a Lost chemat
a alege doi deputati din statul militar pentru congresul ilirie, apoi
in districtul Oradea-mere, care aciederea a fost chemat a alege
doi deputati, unul din statul preotese, ei altul din eel civil, in
urmarea deeisiunii unanime a alegatorilor nici n'au intreprins
alegerea, iar' acolo unde se afla poporatiune ei sarbeasca, dee' mica,
Romani an flout alegerea ei ne-au ales pe noi prea umilit subserieii
ca representanti, dar' totuci en intentiunea manifestath in mod espres,
ca prin aceasta de o parte A se dee dovada cu fapta, el diecesele
acelea stint diecese romaneeti, ci totodatii sa se impedece, ca
minoritatea sarbeasca cea foarte putinl sa aleaga in numele Ro-
manilor, iar' alecii for sa participe ei in numele Romanilor la
alegerea archiepiscopului ci metropolitului de Carlovet, ei de ala
parte, ca noun sa ni-se dee un mandat formal ci o ocasiune legall
a reinoi in termini fideli adevAratul simt, gelosa dorintl ci intetitoarea
necesitate a poporului roman. Aceasta intentiune ci respective in-
sarcinare a comitentilor nostri, ce o credera en totii de loiall ci con-
seeventb., am socotit a o implini, mai intaiu prin prea umilita scri-
soare declaratoare predate preademnului comisar de congres al
M. Tale, generalmajorului el brigadirului baron Philipovici de Philips-
burg, apoi am corespuns datorintei noastre ci prin preaumilitul me-
morand. Prin actul intaiu am aratat in mod sumar dar' fidel co-
misarului de congres al M. Tale acele motive ei respecte impor-
tante pentru cari noi nici decat nu ne putem simti aplecati a par-
ticipa la alegerea archiepiscopului ei metropolitului de Carlovet. Iar'
prin aetul present indrh'snim a acterne preaumilita cerere, ea:

www.dacoromanica.ro
 - 746 -
SA binevoiascl M. Ta imp. reg. apostolic& se iee in preagra-
tioasA eonsideratiune ea pArinte al terii acea scrisoare declaratoare
a noastre, care precum suntem ineredintati o va astern la timpul
sett comisarul de congres M. Tale, si din euprinsul aceleia, precum
si din memorandul present ce -'l asternem preaumilit, te indurl Ma-
iestate a recunoaste eu mules' indurare loialitatea, constienta si dem-
nitatea purtArii noastre si a comitentilor nostri.
Mai depart binevoieste Maiestate imp. reg. apostolicl, eonsi-
derand preagratios causa descrisA fidel mai sus, a te indura spre bi-
serica si koala romanh-ortodoxl orientall, cea en totul devenita or-
fan& si pArlsitl, dupl-ce dela aceasta Marra apriat salutea si pro-
gresul natiunei roman fidele M. Tale, si a demanda preagratios, ca
se se decide definitiv @i cu folos numeroasele gi intetitoarele petitiuni
preaumilite asternute de Romanii ortodoxi-orientali, si deschilinit pe-
titiunea din Martie 1862, pentru restaurarea metropoliei for si
convocarea unui congres bisericese roman national spre scopul aeesta.
In fine, in privinta sinodului episcopesc ce se va tines, dupe
congresul electiv, in urmarea preainaltei indurari, indrAsnim a as-
terne M. Tale urmAtoarele observatiuni preaumilite:
a) Decumva sinodul alegAtor ar deveni in starea ca ar trebui
al umpll nnul sau altul dintre cele doua episcopate banatice loeuite
precum se stie in preponderant& de Romani, noul gi natiunei noastre
ni-se pare ca o asemenea umplere ar fi menitl a ingreuna mult si
a amana deslegarea doritl a chestiunii metropoliei noastre, ci tocmai
din. acest motiv not avem speranta, si credem, ca aceea in e nein-
dreptAcita, eit M. Ta deocamdath vei binevoi a nu sanetiona o ast-fel
de umplere.
b) CA natiunea romana na priveste tocmai cu neincredere cltrl
votul sinodului episeopesc de Carlovet, cArnia in preainaltul bilet de
mane din 27 Septemvrie 1860 s'a dat prospect a desbate chestiunea
metropoliei noastre din punet de vedere canonic. Dar' trebue se
mArturisim, ert natiunea roma* precum s'a declarat in petitiunea sa
preaumilitl din Luna Iui Martie 1862, en mult mai vartos ar fi dorit, ea
emanciparea sa bisericeascii si scolarl se o poatl multami unui act
direct ci neintarziat al domnitoriului, cu atata mai vartos, ce aceea
formalitate na o considers de receruta ci necesarl, elci ea servecte
numai spre amanarea eausei, ci anume, nu o consider& de recerutl
si de necesar& pentra aceea, pentru-el ineorporarea Romanilor ci a
dieceselor for la hierarehia de Carlovet nu s'a flout in urmarea unei

www.dacoromanica.ro
 746

decisiuni competente sinodale, ci a urmat numai simplu prin un act

direct al domnitoriului, ai ca tocmai pentru aceasta, acel sinod, din
punctul de vedere canonic abia se pare competent de a-'i da votul
seu valid in asta privinta. itamanem en cea mai adanca pietate i
stima omagiala. Ai Maiestatii Tale imp. reg. apostolice, Carlovet
1 August 1864. Preaumiliti supui:" (UrmeazA subscrierile in or-
dinea in care Bunt puse pe serisoarea declaratoare comunicatil
mai sus).*)
In curtmd dupa lncheierea congresului national sArbe,sc
s'a tinut sinod episcopesc, tot in Carlovet, in scopul de a
se pronunta i acesta in chestia despArtirii hierarchice, din
punctul de vedere curat canonic.
Din acest sinod episcopese fAceau. parte i episcopii
romani : Andrei baron de .Faguita, al Ardealului, Procopiu
Ivacicovici, al Aradului i Eugen Hacman, al Bucovinei.
Mai erau apoi chemati ca barbati de incredere ai Roma-
nilor, pentru a contribui la stabilirea punctelor de intelegere
cu votul for consultativ, urmatorii mireni : Andrei de Mo-
csonyi, George Popa, Vincentiu Babeiu ai Iulian Ianculescu.
Sinodul condus de noul patriarch Illafirevici, care
a fost intarit din partea coroanei in demnitatea aceasta
nouti, numai ca cap bisericesc al Sdrbilor, a recunoscut
in principiu indreptatirea Romanilor de a-'0 avea metro-
polia for proprie nationals, i ast-fel delaturata a fost i ul-
tima pedeca din calea realisarii dorintei de care erau sta-
phniti. RonAnii gr.-ort. din Ungaria i Banat.
Reinfiintarea metropoliei gr.-ort. romAne era acum numai
chestie de timp, i de aceea sinodul episcopesc dela Car-
lovet a intrat i In desbaterea chestiunilor de interes eco-
nomic, pentru casul de despttrtire.
Nota discordanta, pentru-ca a trebuit sA, fie i o
ast-fel de nota, in acest sinod, a dat-'o episcopul Buco-
vinei Hacman, care n'a mers alaturea Cu. ceialalti Rom&ni,
ci sub cuvant c6, esprima dorintele clerului seu bucovinean
cerea, sa se infiinteze metropolie noua in Ardeal, trisa
numai pentru Ardeal, ai s se infiinteze metropolie noua
0 In Cernaut, pentru Bucovina, iar' restul Romanilor din
Banat 0 Ungaria se ramana sub metropolia din Carlovet.
) Dirt sTeleg. Romani, anal 1864, numIrul 63,

www.dacoromanica.ro
 - 747 -
Pentru procederea aceasta resleatA a episcopului Hacman
inteo chestie atat de insemnata, de interes vital pentru neamul
romanesc intreg, credinciosii sei din Bucovina, cler si
inteligenta, 'i-au adresat o lung& representatiune si
'i-au spus, cd propunerile si pretensiunile acelea pe can
le &ch. episcopul in sinodul episcopesc din Carlovet nu
sunt manifestatiuni formale ale clerului si ale eparchiei In-
tregi bucuvinene. 'I -au spus mai departe, O. : nu numai
dreptul canonic, ci si o politic& inteleapt& bisericeasca si
recerinta oportunitatii se impotrivesc unor propuneri can
In launtru si in afar& rAman departe de toate asteptArile
drepte, ci din contra, lovesc in fat& far& sfiial& on -ce in-
drept&tire national& si canonic6". E rugat in fine episcopul
In representatiune, ca pentru a cunoaste adevaratele dorinte
ale clerului si poporului credincios, s& convoace sinod la
Cernaut, compus F,;i din mireni, ale.9,1i pe basa principiului
acceptat de Ardeleni. Au mai inaintat apoi Bucovinenii
si ministrului de stat o petitiune, in care cereau ca epis-
copul for s6, fie indrumat s convoace in capitala Cer-
naut un sinod diecesan complet, care s se aleagti, pe basa
principiului representativ, si s6, se compuna si dintr'un
numar am6surat de mireni. Acest sinod sa,-1 tin& regulat
si decisiunile lui, aduse prin consideratiune matura, sti, le
substearnh la inaltele si preainaltele locuri".
Parerile raslete ale episcopului Hacman au facut bu-
curie Sarbilor, can credeau, ca, dupa-ce chiar si un glas
romanesc e In contra infiintarii metropoliei romane, in feliul
cum o cer ceialalti, coroana se va pune de nou pe g6n-
duri si va amana de nou resolvarea chestiei metropoliei ro-
mane. De impedecat frig nu au impedecat intru nimica
mersul lucrurilor, can s'au desvoltat de ad incolo de sine,
asa cum trebuia sa, se desvoalte.

Infilr4area Metropoliei din Sibiiu.

Pe la finea anului a venit apoi vestea de mult astep-
tata, despre decretarea despArtirii hierarchice a Romani 'or de
catra Shrbi Fsi infiintarea unei Metropolii gr.-ort. romane
in Sibiiu. Cu datul din 24 Decemvrie 1864 monitorul

www.dacoromanica.ro
 - 748 -
oficial D Wiener Zeitung publica. On numArul din 3 Ia-
nuarie n. 1865) urmatoarele doua, decrete ImparAteti:
I. lubite patriarch Mafirevici / Am incuviinfat, ca
congresul nafional .pentru pertractarea afacerilor bisericefti,
Folare fi fundationale, mai departe pentru aducerea unei
invoiri asupra acelei pall a averii comune a metropoliei
de Carlovef din Ungaria, Crogia fi Slavonia, impreuna
cu confiniile militare, care se cuvine cercurilor romdnefti
desfacute de catrd a' ansa, sd se concheme la Carlovef. Tot-
deodata cu congresul nafional sd va consulta sinodul efiis-
copilor gr.-orientali sdrbefti, parte pentru de a face ale-
gerile de episcopi trebuincioase, parte pentru de a repre-
senta in afacerile mai sus amintite bisericefti, fcolare fi
fundalionale interesele bisericefti. Ziva and 'von avea a
se a'eschide ambele adunari are a o defige comisariul nostru,
general-majorul Iosif baron Philipovici de Philipsburg, in
con,telegere cu Domnia Ta. Viena, 24 Decemvrie 1864.
Francisc Iosif m. p.
I.T. Iubite baron de 5Sagunc a Ascultand rugarile Ro-
mdnilor gr.-ort. din Transilvania fi Ungaria, in conso-
nanja cu intentiunea manifestala prin resolufiunile mele
din 27 Septemvrie 1860 fi din 25 Lexie 1863 am incu-
viinfat, ca pentru deinfii sd se infinceze o metrofiolie in-
dependenta, coora'inata cu cea sdrbeasca, fi ca biserica epi-
scopeasca din Transilvania sa se ridice la demnitate me-
tropolitana. Toldeodata aflu a to clenumi pe Domnia Ta
Archiepiscop fi Metropolit al Romdnilor gr.-ort. din Tran-
silvania si Ungaria. Viena, 24 Decemvrie 1864. Francisc
Iosif m. fi.q
Suprindere mai placutA, bucurie mai mare nu s'a putut
face RonAnilor de legea gr.-orienta16, din Ardeal, Ungaria i
Banat pe zilele Craciunului din 1864 cleat prin publicarea
acestor preatnalte rescripte imparateti, cari tnsemnau In-
cheierea unei lupte incordate de qasesprezece ani, purtata
cu pricepere din partea celor ce au cunoscut trebuintele
mai apropiate ale Romdnilor ortodoxi din regatul ungar.
Noul metropolit .,Sag-una a tinut se aduc6, Insemnatul
eveniment la cunotinta credincio0or sei prin urnatitoarea
pastorale de Craciun :

www.dacoromanica.ro
 - 749 -
Andreiu baron de Saguna, din mila lui Dumnezeu Archi-
episcop si Metropolit al Romani lor greco-rasitriteni din Ardeal ci Un-
garia, consilier intim de stat, cavaler al ordinului ces. austriae al
coroanei de fer el. I., comandor al ordinului ces. austriae leopoldin,
membru pe viatii al senatului imperial, presedinte si membru fun-
dator al Asociatiunii transilvane pentru literatura romans ci cultura
poporului roman, membru fundator al museului de tail, membru or-
dinar al societatii pentru cunostinta terii Ardealului si al celei de
agriculture din Bucovina. Dar voul, tuturor Romanilor greeo-ra-
sariteni de tagma preoteasel si lumeasea din Ardeal ci Ungaria, li
pace dela Dumnezeu tatal nostru, carele este in ceriuri!
Bine este a se marturisi domnului si a eanta numele tau prea-
inalt, a vesti dimineata mila ta, si adevarul tau in toata noaptea.
(Psalm 9. v. 2-3).
In mana domnului este stapanirea pamantului si in vremea
euvioasi va ridica pe folositoriul peste dansul. (Sirach, cap. 10 v. 4.)
Veseleasca-se inima celor eel cautb. spre domnul. Cautati pe
domnul si va intariti. Cautati fats lui pururea. Aduceti-ve aminte
de minunile lui, de minunile ci judecatile gurii lui. (Psalm 104
v. 1-5).
Aceste inv.taturi sfinte ci nemincinoase, cari aunt luate din
cartea vietii, din sfanta scripture, lasandu-le inainte, aduc area veste
bung la cunostinta voastrii, Romanilor de legea greco-rasariteana din
Ardeal ci Ungaria, el:
1. Maiestatea Sa preainduratul nostru imparat Francisc Iosif I.
prim preainalta sa hotarire din 12/24 Deeemvrie 1864 a incuviintat
metropolia cea de mult dorita de noi.
2. Pe mine m'a denumit de Archiepiscop ci Metropolit al Ro-
manilor greco-rasariteni din Ardeal $i Ungaria.
3. A iniatat eparehia noastra din Ardeal la dignitate metro-
politana.
4. A, randuit, ca metropolia noastra are a consta din eparchille
cele pans imam ale Ardealului ci Aradului, cu luarea afara a
eomunei biserieesti sarbe din Arad, si apoi din comunele romane
cari se in mini de eparchiile Timisorii si a Varsetului.
5. Din comunele bisericecti roman din protopopiatele Caran-
sebecului, Mehadiei, Lugojului, Fagetului, Varadiei, Jebeliului, Var-
setului, Palancei, Panciovei si Ciaeovei este a se forma o eparehie
cu loeul resedinthi in Caransebeq.

www.dacoromanica.ro
 - 750 -
6, Comunele bisericesti din protopopiatele Hasiasului, Lipovei,
Timisorii, Cianadului, Chichindei si Becicheretului au sa se incor-
poreze in eparchia Aradului.
7. In privinta eomunelor mestecate din diecesele Aradului, Ti-
mi#orei $i a VA,rsetului are a se urma dupl hotararile sinodului din
Carlovet, care lass in voia unor asemenea comunitAti a se declara
de care metropolie vreau BA se tins, si apoi oficiolatele subordonate
vor trata ast-fel de lueruri $i le vor astern spre finals decisiune la
caneelaria aulicA-ungureaseA, sau la ministeriul de rAsboin.
Vedeti, iubitilor, cat este de bine a se mArturisi Domnului si
a canta numele lui, a pazi poruncile lui, a se aduce aminte de mi-
nunile si judechtile lui, a crede a in mina lui Dumnezeu este pa-
mtmtul, #i a el dl poporului seu in vremea euvioasA pe imparatul
eel folositor, care poarta pe buzele sale stiinta, luminare si dreptate
crestineasek si care nu greseste en gura sa in judecata (Pi lde, cap.
16 v. 10), pentru-cA pAzeste nevAtamat invatilturile cele dumnezeesti
ale lui Christos.
Astazi vedem, eli, Dumnezeu asa ne-a miluit preeum milueste
un tats pe fili sei, astazi vedem, cA inaltatul nostrn impArat ea un
domnitor folositor dela Dumnezeu trimis sA foloseasea popoarelor
sale, ne-a facut si nouA dreptate crestineasel in urma stiintei si a
luminarii sale adevarat crestine, pe care toti acei crestini o vor re-
eunoaste de judeeatA dreaptl, can pazese nevatAmat invAtAturile lui
Christos.
.tie impAratul nostru, cA noi ca crestini de legea greco-rAsA-
riteana 'i-am fost lui totdeauna eredinciosi, cu alipire cats tronul seu,
si a ast-fel vom ramanelt si ast-fel vor fi si urmasii nostri. De aceea
bucuros ne-a &cut si pe noi pArtasi de bunatatile aeelea pe cari le-a
dat si celoralalte popoare de sub sceptrul seu, prin egala indreptA-
tire politick bisericeaseA si nationala.
De multe necasuri ne-a mAntuit pe noi Dumnezeu prin unsul
seu, imparatul nostru Francisc Iosif I., si ne-a dat prin inaltacelasi
multe bunAtati. De aceea, inainte de toate sa multAmim lui Dam-
nezeu ea inima curate si infrAnta el ne-a mAntuit din strieleiune
vials, noastrl bisericeascA, ci ea a umplut de bunkati pofta noastrA
ce am avut-'o pentru infiintarea unei metropolii nationale de legea
noastrA.
Apoi sa multamim $i impAratului nostra pentru indurarea sa
cea mare, si di ne rugAm lui Dumnezeu in biserica si acasil en acei

www.dacoromanica.ro
 751

doi psalmi (19 i 20) din Ciaslov prescriqi la inceputul rugiiciunei

de dimineaffi, pentru sitniltatea Inalt aceluiaqi pha, la cele mai adanci
b'fitrttnete 9i pentru pacinica gi norocoasa lui domnire, ca gi supulii lui
tali se petreacit intro lin4te ci multiimire vieath line qi Mfg galceava.
Trebue iubitilor st stiti, ca mai aunt a se face unele pregritiri
pentru -ca metropolia noastra: sit se poatil pune in lucrare. De aceea,
arum vg vestesc, cu deosebire celor din eparchiile de acuma a Timi-
orei i a Varetului, numai atata, di M. Sa s'a indurat a resolvi
metropolia pentru not Romilnii de legea greco-ralsgriteanit din Ardeal
gi Ungaria, i pe mine a ma denumi de Archiepiscop gi Metropolit, gi
ca voesc, ca Oat la alai randuiaill, ce va urma in curtmd, iii adeck
Ong se vor conscrie comunele bisericeti, curate qi amestecate ro-
mkneti din acele douii eparchii, i se vor determina protopopiatele, gi
pilnit se va alege qi denumi de catrii impitratul Inca un episcop cu
locuinta in Caransebe, sa fiti ascultiltori de episcopii, protopopii qi
preotii vostri de Ong aeum, i toata cinstirea gi simbriile se le dati
lor, precum le-ap dat gi prmii acuma, pentru-cii insui impgratul ve
demands your). aceasta.
Porunca aceasta impretteascii, glint sa o p,zili, ca eu se pot
lucra odihnit pentru cea mai curandil punere in lucrare a hierar-
chiei noastre si uprez mie ostenelele mele, cari le fac spre
binele vostru. Ian' Dumnezeul nadejdei sa ye umpla, pe voi toti de
toatii bueuria gi pacea, ca se prisositi in Midejde cu puterea duhului
slant, Amin.
Sibiiu, in ziva dindia a Na9terii Domnului, anul 1864. Andreiu
m. *)
Circulariul acesta, cel dintaiu pe care aguna 1-a dat
ca metropolit al bisericei sale, a fost cetit In toate biseri-
cile gr.-ort. romane din Transilvania, Ungaria i Banat,
i pe uncle este obiceiul de a se colinda la CrAciun s'a
cantat In biserici, dupa terminarea serviciului dumnezeesc,
pe tend se impartia anafora, urmatoarea colincla ocasional6,
compusa. de Dr. At. M. Marieneseu:
Impdratul nost cel bun
Lui Fran, Iosif Domnuluil
Paste rile de Creiciun
Bucurie ne-a fdcut
Astfel cum n'am mai avut.
*) Din Tel. Rom. c, 1864 numArul 102,

www.dacoromanica.ro
 - 762 -
Cd ni-a dat metropolie
Sail pomenim pe vecie,
Metropolie romaneascd,
Ca Romanii sa-'nfioreasca,
To /i Romanii bandleni
..,Si cu /raid ardeleni
,Si cu fra /ii ungureni.
Precum steaua 'n rdsdrit
Lui Fran/ losif Domnului 1
Pe Christos domn Pa vestit
Veste mare s'a la /it
.,Saguna-'i metropolit i
,Si biserica romans
De acum nu e orfana
Ca-are tatd fie 'ndliatul
Pe Fran/ losif Imparatul
Cu iubire fi drefitate
,Si cu daruri minunate,
Ca-are mire pe Andreiu
Cel mai credincios al ell
Romanafi I De-acum sdita /i,
Lui Fran/ IosV Domnului!
,Si pe Dumnezeu ruga /i:
impdratul sci trdiasca,
,,,Si toad casa 'mpdrateascd 1
0 'nchinam sere sanatate.
Serbari nalionale au fost aranjate pretutindenea din in-
cidentul acestei maxi i insemnate intAmplari, pentru
Romanii gr.-orientali din Transilvania i Ungaria de im-
portan0 vitals, O. pretutindenea resuna vezduhul de In
sufletiite i nesfarite : SA traiasca Imp Aratul Frarq Iosif !
SA traiasca metropolia romaneasca! SA traiasca metropo-
litul Andreiu!
S'a serbat evenimentul i la Viena, uncle senatorii ro-
mani _roan Pofiasu i Nicolae Popea au dat un banchet
splendid la care au fost invitati cei mai de frunte barbai
de prin ministeriile de stat. S'au rostit toaste, pentru tin-
paratul, pentru noul metropolit, etc.

www.dacoromanica.ro
 - 763 -
Mai remanea acum, ca credinciosii biseriCei gr.-ort. ro-
mane din Ardeal si Ungaria se aduca, si la cunositinta mo-
narchului pe o cale potrivita, sentimentele do bucurie de
cari erau stapan4i pentru preagratioasa suprindere de care
au fost frapartAs4i. Nu peste mult s'a facut si aceasta.
B.omanii gr.-ort. la monarch-al.
In 6 Februarie n. 1865, la oara unu, o delega0e a
Romani lor gr.-ort. din Transilvania, Ungaria fli Banat a
fost primitA In audien0 din partea monarchului, In palatul
din Viena.
DelegaIia care mersese la Viena pentru a mulOmi
domnitoriului, In numele credinciosilor bisericei gr.-ort. romtme,
pentru infiiMarea metropoliei noue, era condusa de me-
tropolitul Andreiu baron de .Faguna, i parte faceau din ea
mmatorii membri : Procopiu Ivacicovici, episcopul Aradului,
Andreiu de Mocsonyi, Simeon Poj5oviciu, septemvir, Mot-
dovan, cons. de curte la cancel. trans., Ioan Poj5asu, ar-
chimandrit, George Pofia, comite suprem al Aradului, Than
Aldulian, Ioan Bran de Leminyi, Than Pufcariu, VincenOu
Babefiu, Demet. 7onescu, Dr. Pomu /iu, protosincelul Nicolae
Pofiea, protosincelul Miron Romanul, Marcu, protop. Lu-
gojului, Filip Pascu, Bogdan, asesor la trib. cambial din
Arad, Radulovici, propr. de fabrica In Biserica-Alba, Con-
stantin Udrea din Lugoj si Ioan Pella din Caransebes.
Conducatoriul delegaOunii, metropolitul .,Saguna, a rostit
la adresa Monarchului urmatoarea cuvantare :
77
Maiestate imp. reg. apostolich 1 Preagratioase gi preainAltate
Doamne 1
Mud Maiestatea Ta inainte de aceasta en 17 ani ai pAgit pe
sacral tron al gloriogilor strebuni, ai binevoit a promulga maxima
cea mare evangeliel a indreptitirii egale pentru toate bisericile creg-
tine si pentru toate popoarele pe cari ingrijirea inteleaptA a pro-
vedintei dumnezeegti le-a impreunat intr'un stat puternie sub feriei-
torul seeptru al preainaltatei case domnitoare habsburgo- lotaringice
gi de seeoli le tine nedespArtite.
Prin aceasta se naseurA cele mai vii operant in popoarele
credincioase ale M. Tale, gi not serbrttorirAm atunci numele iubitului
monarch, elruia Dumnezeu i-a dat intelepeiune, tArie, putere gi zile,
48

www.dacoromanica.ro
 - 754 -
pentru-ca promisiunea envantnlui imparatese sii o sigileze cu bine-
envantata fapta a indeplinirii, pentru toate timpurile.
ineuragiate si imbucurate de resolufunea mare $i marinimoasa
a M. Tale, deosebit acele biserici $i popoare privese eltrA nn viitor
mai frnmos, eArora pAnA scum pentru nefavorabilitatea raporturilor
soarele egalei indreptatiri nu le-a lucit, inealzindu-le en deplina sa
splendoare.
i noi, Romanii de religiunea gr.-ort. din Transilvania si
Ungaria, uitand trecutul lung plin de dureri, am indreptat privirile
noastre pline de ineredere nemiseatA end. tronul M. Tale, dela a
earui indurare, dreptate si grade asteptam reinvierea unui drept
vechiu istorie al bisericii gr.-ort. si care era adane inradaeinat in
memoria credineiosului popor.
Cererile noastre preaumilite, insotite de sentimentele credintei
de supusi nisi -odata elatinate, an afloat preagratioasa ascultare in
inima preanobilului monarch. Prin biletul imparatese din 24 De-
cemvrie anal trecut M. Ta ai binevoit a ineuviinta, ca pentra Ro-
manii din Transilvania si Ungaria sa se infiinteze o metropolie in-
dependents, coordinate celei sarbesti, si ca biserica episeopall din
Transilvania sa se ridice la demnitatea de metropolitanii.
Adanea reeunostints pentru marea binefacere a acestui prea-
inalt act imparatese de grade ne aduce in aceste momente solemne
la poalele sacrului tron, pentru -ca sa asternem cu umilinta senti-
mentele noastre cele mai vii si mai intime de multamire, ca gratia
preainalta si bunavointa parinteaseft a M. Tale imp. reg. apostolice
ii primeste si pe Romanii de religiunea gr.-ort. sub puternieul scut,
prin none semne de gratie si iubire parinteasea.
Mai tare ci mai en efeet decat sentimentele noastre proprii de
multamire va fi esprimata multamirea nestearsa a intregului popor
roman gr.-ort. din Transilvania si Ungaria, care va considers prea-
gratioasa infiintare a metropoliei pentru totdeuna de o dovada per-
manents despre indurarea, dreptatea $i gratia imperiall. i in ni-
suinta neintrerupta de a educa erestini piosi imparatiei lui Dum-
nezen si cetateni folositori statului, sup* multamitori $i pururea
credinciosi prealnaltatei case austriace, biserica gr.-ort romans se
va stradui, ca in toate timpurile se ramana deamna de gratia $i bu-
nAtatea imparateasea de care s'a impartasit in masura mare, si de
care mina bineeuvantata a M. Tale sit se indure a o impartasi prea-
gratios ci mai departe, intru efectuirea lucrului inceput.

www.dacoromanica.ro
 755

Dumnezeu to Dina, sprijinease ci scuteasea, Maiestate, spre

binele, fericirea ci pacea tuturor bisericilor si popoarelor impreunate
sub puternicul sceptru al glorioasei case domnitoare de Austria".
Maiestatea Sa imparatul Francisc Iosif I. a raspuns
la alocutiunea metropolitului 5.Caguna urnaktoarele :
Ma bucur, ca am puha implini dorintele Romanilor
din Transilvania, Ungaria fi confiniile rnilitare grin re-
infiintarea metropoliei. Recunosc credin,ta Sri alipirea Ro-
mdnilor catra tron, desfire ce ei in cele mai grele impre-
jurari au dat probe necontestate. Ma bucur apoi de a
putea salutes ca archie.piscop i metropolit fie un barbed
prey meritat pentru tron )si patrie, in care eu, firecum fi
toti Romdnii gr.-ort. avem defilina incredere.
Monarchal asecurand natiunea romans de mai departea
sa favoare i grade, a Indreptat cate-va cuvinte gratioase
catra fie-care membru din delegatiune. Dupes -ce a fost di-
misa, delegatiunea a facut apoi visite la Archiducele Rainer,
la ministrii Schmerling, Mensdorf, Lasser, Mecgry, Plener,
si la cancelarii de curte Zichy, Nadasdy, Reichenstein. *)
Seara la orele vase membrii delegatiunii romane s'au
intrunit In sala dela Curtea austriaca, unde metropo-
litul ,caguna li-a dat un banchet. S'au rostit toaste. Primal
'1-a ridicat metropolitul .,S'aguna pentru Imparatul gi casa
domnitoare i pentru guvernul M. Sale. A toastat apoi
Andreiu. de Mocsonyi pentru archiepiscopul si metropolitul
.Saguna, scotindu-'i la iveala meritele pentru iron i na-
tiune. S'a sculat in urma vicepres. tablei reg. transilvane
Ioan de Aldulian, i constatand, ca esista in sinul na-
iunii romfine o familie, i In fruntea familiei acesteia un
barbat, care In fapte mari, sentimente nobile, merite gi sa-
crificii, luceste ca un luceatar pe orisontul natiunii romanea,
ridica paharul intru sanatatea ci lunga vietuire a lui
Andreiu de Mocsonyi. Mai vorbeste archimandritul Ioan
Popasu Inchinand Intru sanatatea episcopului dela Arad,
Procopiu Ivacicovici, qi banchetul s'a Incheiat, iar' In ziva
urmatoare cei mai multi membri ai delegatiunii au parasit

*) Din Concordia, anul 1865, numitrul 8.

48*

www.dacoromanica.ro
 756

Viena, plecand, unii spre casa, iar' al ii, In frunte cu .,Siz-

guna, la Carlovet, pentru a se frOlege cu Sarbii asupra
despartirii hierarchice.

Eparchiile sufragane.
in 8 Julie 1865 au fost subscrise si publicate doue
diplome impdratefix; prin cari se infii*azs, eparchia gr.-ort.
romans, a Caransebeului i se decreteaza de romans, ai
apartinatoare metropoliei din Sibiiu eparchia gr.-ort. a Ara-
dului. Cuprinsul acestor doue diplome e urmatorul :
I. Nth Francisc Iosif I, imparat al Austriei, etc.
Miseaci prin pArinteasea dragoste catri gintea romaneaseA, ere-
dineioasa bisericii greeo-orientate, ne-am indurat a implini, prin be-
nigna noastra resolutiune din 24 Decemvrie 1864 umilitele rugAri
ale aceleiasi, ca sl se desfacil legAtura prin care pane acum a fost
impreunata cu metropolia din Carlovet, gi bleat aeeeasi e supusa
stapanirii noastre in regatul nostru Ungaria si in marele prineipat
Transilvania, sit 'i-se dee metropolit propriu, gi hotArim din necesitatea
provenita de aci, cu privire la noua stare a lucrurilor, pentru In-
grijirea euviineioasa a acelor parochii cari in regatul Ungaria au
fost panA acum supuse jurisdietiunii spirituale a episeopilor din Arad,
Timisoara si Varset, prin aceeaci sus memorata benigna resoluVune
a noastra, din plenitudinea puterii noastre i autoritatea supreme,
ca parochiile acelea romane FA se conereada ingrijirii a doi archierei,
dintre cari unul, dupit obieeiul de pAnA acum, iii va aver, scaunul
seu in Arad, iar' celalalt in Caransebec.
Eparchia Aradului, cc privecte pArtile despre meazA-noapte dela
fluviul Muracului, scotindu-se afara numai parochiile sarbesti, iqi va
pAstra in intregime aceleasi margini de cari s'a bneurat din vechime.
Iar' in partea de meaza-zi a numitului fluviu, puterea aceleia se va
marl gi estinde. Toate parochiile romane adeca, sari se afla, sau
in viitoriu se vor afla in cercul protopresbiteratelor Hisiac, Lipova,
Timisoara, Cianad, Chichinda-mare si Becicherec, se adnexeaza la
eparchia Aradului.
Care imphrtire gi marginire, dupl-ce se va face, poruncim sa
se -OA straw in viitor, pAnA &and, sau prin voia noastra, sau a
urmacilor nostri se va hotari alt-fel. Mai departe demandam, ca sin-
gularii oameni de ritul gr.-oriental si de natiunea romana, a eAror

www.dacoromanica.ro
 757

locuintA se af1a in pArtile memorate adserise eparchiei Aradului, pe

episcopul din Arad, care poarta acolo arum oficiul episcopese, san
in puterea denumirii legitime 9i a confirmatiunii noastre mai tarziu
va purta acel oficiu, srlA reeunoasch de al for archiereu adevarat
ci. 0,2i dee euviineioas1 aseultare in luerurile ce privese jurisdictiunea
bisericeasel a aeeluia. (Datul 9i subserierea.)
IL "Micati prin parinteasea dragoste extra gintea romaneasch 3

credincioasA biserieii de ritul gr.-oriental, ne-am indurat a implini

prin benigna noastrA resolutiune din 24 Decemvrie anul domnulni
1864 umilitele rugAri ale aceleiaci, ca sA se desfacA legAtura prin
care panA acuma a fost impreunata cu metropolia din Carlovet 9i
bleat aceemi e supusA stapitnirii noastre in regatul nostru Ungaria
iii in marele principat Transilvania, al i-se dee metropolit propriu,
hotArim din necesitatea provenitA de aci, cu privire la noua stare
a lucrurilor, pentru ingrijirea ouviincioas1 a acelor parochii cari in
regatul nostru Ungaria au fost pAnA acum supuse jurisdictiunii spi-
rituale a episeopilor din Arad, Timicoara 9i VA,r9et, prin aceemi sus
memoratA benignA resolutiune a noastrA, din plenitudinea puterii
noastre gi autoritatea supreme, ca parochiile acelea roman sl se
conereada ingrijirii a doi inainte stAtatori, dintre cari unul, dupg,
obiceiul de pAnii acum, ici va avek seaunul in Arad, iar' celalalt
in Caransebe9. Iax' opidul Caransebec, in care 9i in timpurile
veehi a fost episcopie de ritul gr.-ort. hotarim, de a-'1 orna de acum
incolo eu scaun 9i onoare de episcop, a cArui eparchie va cuprinde
toate parochiile roman, earl se afla, sau in vfitoriu se vor afla in
cercul protopresbiteratelor Caransebeq, Mehadia, Lugoj, Faget, Va-
radia san Oravita, Jebel, VAxpt, PAlanca, Panciova li Ciacova.
Care impartire 9i mArginire, dupA-ce se va face, poruncim sl
se Oat strans in viitor, panA and sau prin voia noastra sau a
urmatorilor nostri se va hotari alt-fel. Mai departe demandAm, ea
singularii oameni de ritul gr.-oriental 10 de natiunea romans, a cAror
locuintA se Ail, in memoratele parti adserise la eparchia din Caran-
sebec, pe episcopul din Caransebea, on -care in puterea denumirii le-
gitime 9i a confirmatiunii noastre va purta acolo oficiul episcopesc,
sA-'1, recunoaseA de al for archiereu adevArat 9i sg-'i dee cuviincioasa,
aseultare in lucrurile ce privese jurisdictiunea bisericeascl a aceluia4.
(Datul 9i. subscrierea). *)

*) Din , Teleg. Romans 1864 numirul 25.

www.dacoromanica.ro
 - 758 -
Diplome le acestea au fost publicate in catedralele din
Arad i Caransebe cu mare solemnitate. Pentru nou in-
fiintata eparchie a Caransebeului monarchul a numit apoi
episcop pe ban Poj5asu, care in 15 August 1865 a fost
sfinit fntru archiereu, in biserica cea mare din Reinari.
Actul chirotonirii la savarit metropolitul Andreiu baron de
.saguna, en impreura lucrarea episcopului din Arad Pro-
copiu Ivacicovici. In Septemvrie apoi noul episcop i-a
ocupat scaunul i i-a inceput activitatea, spre mAngaierea
i bucuria poporatiunii gr.-ort. romane din parile b5,na-
tene, care atht de mult i atAt de ferbinte a dorit s-'i
alba data, pe capul seu bisericesc, nu numai de o lege, ci
ci de un neam cu credincioii sei.

www.dacoromanica.ro
Diet, din Cluj. xig
gpx

1865. a

www.dacoromanica.ro
 21T-44 Kffe c
NIVVVAMV-VV-VVVMEW-VNIWIV
=WV .,c.tat,tW..Agt8tJA-..tece01,:40. rtk41-:.4.9at:11.-k

Schimbari in politica imperiall

Am vazut cum senatul imperial a fost trimis acasa
din sesiunea a treia tnainte de vreme, silit #lind sh-'si In-
trerupa activitatea la un obiect de mare Insemnatate, la
budgetul anului 1866. Iar' din cuprinsul mesajului de
tron cetit cu ocasiunea inchiderei sesiunii tim, ea motivul
grabirii cu care s'a facut neasteptata inchidere a sesiunii
era dorinta coroanei de a vedea, convocate cat mai curand
dietele tarilor apartinatoare la coroana ungara.
Ce tnsemna lucrul acesta P 0 iminenta i radicals
schimbare In politica Vienei, o schimbare In sistemul de
guvernare i In conducerea de stat. i schimbarea se In-
cepuse deja. Guvernul presidat de Archiducele Rainer, al
carui skiflet datator de vieata era Schmerling, tai dase de-
misiunea Inca tnainte de a se Inchide sesiunea senatului
imperial, iar' cancelar de curte pentru Ungaria, In locul
demisionatului conte Zichy, a fost numit contele Majldth
Gyorgy, cunoscut ca mare autonomist si neImpacat contrar
al diplomei din 20 Octomvrie 1860 qi al patentei din
26 Februarie 1861.
Era deci evident, ca coroana voefte o apropiere sin;
cera de cercurile politice maghiare, In scopul legarii unei
tntelegeri pacinice si durabile.
Ce a provocat neateptata schimbare In politica im-
periala ? Tata cum s'au lntamplat lucrurile. Monarchul
venise In 6 lunie 865 la Budapesta, unde a aflat o pri-
mire stralucita, i a aflat i teren prielnic pentru Inceperea
unor tratari serioase cu fruntalii Maghiarilor, In scopul le-

www.dacoromanica.ro
 762

garii transactiei, devenita urgent chiar gli in urma rapor-

turilor Incordate In spre afara.
Monarchul a avut cu ocasiunea aceasta dese Intalniri
cu Dedk Ferencz, i a facut promisiuni tnsemnate Maghia-
rilor, punandu-le in vedere convocarea dietei ungare in vii-
torul cel mai apropiat. Ast-fel cats deputatiunea corn-
pusa din floarea aristocratimei maghiare, care se presen-
tase In fata monarchului pentru a-'1. felicity, de bunt sosire
prin rostul primatelui, cardinalul Sczitovsky, Maiestatea
Sa s'a pronuntat cum urmeaza :
Cea mai resolutei voinfd a mea este, a indestula pe
popoarele coroanei Ungariei, cat se poate mai bine. In
viitorul cel mai de aproape RI va convoca diets, in care
despre o parte vor veni la euncytinfa mea dorinfele cele
indreptdlite ale locuitorilor Ungariei, iar' din alto parte
ii dorinfele mele, dela cars depinde posgiunea monarchiei
ca putere, vor afla o apreciare justit, pentru-ca RI putem
ajunge la finta ultra care tindem cu tofi, fi care de sigur
va asigura binele ii consolidarea monarchieiq.
Altei deputatiuni, compusa tot din aristocrati i condusa
tot de primatele Sczitovszky, monarchul i-a raspuns ast-fel :
z.Md bucur ed vad inaintea mea &tip fii distinfi ai
cavalere'tei naliuni (maghiare). Statul (clasa) ai cdrui
membri sunteti d-voastra s'a distins totdeuna grin virtuji
_palace eminente, grin eredinfel fi aderenid catra mo-
narch. Aosta virtuli d-voastra le mai aveli, lard ina'oiald.
Drept aceea, eu (Wept de sigur dela fidelitatea )ri aderenta
d-voastre, cd yeti colabora la realisarea celor mai de aproape
mdsuri ale mele, cart tind la binele Orli. Fill convinfi
despre intima mea aplecare fi despre sincerer mea incredere.
Tineli-vd asi gurali despre aceasta cu ocasiunea presents,
ca fi alts -datd, on -cand.*)
i tot cam de acest cuprins au fost i celelalte multe
vorbiri adresate cu ocasiunea aceasta diferitelor deputatiuni
maghiare, can an tinut sa se presenteze In fata monar-
chului.
*) Cf. G. Bariliu *Pali alese, etc.", vol. III. pag., 311-812).

www.dacoromanica.ro
 768

Tata. deci esplicarea, pentru-ce senatul imperial a fost

trimis acasA inainte de vreme, pentru-ce guvernul a demi-
sionat i pentru-ce cancelar de curie pentru Ungaria a fost
numit tocmai contele Majlath Gyorgy ! Maiestatea Sa era,
ferm hotarit se ajunga la intelegere cu Maghiarii cu on -ce
pret, F,,ti sa, dee resolvare chestiei maghiare, in mod. favorabil
pentru Unguri. Steaua Maghiarilor se afla, deci in urcare.
Dar' in masura in care se urea steaua Maghiarilor, se apropia
de apunere steaua Ardealului, steaua Romanilor, al caror
rol politic se terminase.

Convocarea dietei ungare.

De aci incolo evehimentele s'au desvoltat repede, sur-
prinderile au urmat una dupa, alta. Inceputul s'a facut
cu convocarea dietei croate, deschisa prin mesaj de tron
in 2 Noemvrie 1865. Apoi in 17 Septemvrie J. 8 6 5 an fost
publicate rescriptele Imparateti prin cari se facea convocarea
dietei ungare la Pesta, pe .ro Decemvrie 1865. Erau douh,
unul adresat locotenentei, altul jurisdictiunilor. Cuprinsul
for a fost urmatorul :
Rescript, c5tra locotenenta regala.
I.
Francis Iosif I, din mile. lui Dumnezeu impArat al Austriei,
rege apostolic al Ungariei, etc. etc.
indemn.at de dorinta vie a inimei noastre pArintesti de a ajunge
at mai curand la o deslegare legall a chestiunilor pendente de dreptul
public ci a altora de mare importantA, cari ating binele spiritual si
material al iubitului nostru regat Ungaria, luind in consideratiune
serioas1 conditiunile de vials ale monarchiei noastre intregi si inte-
resele tArii, am deeis a convoca dieta ungureasel pentru zo Decem-
vrie 1865 in libera noastrA cetate regeasett Pesta, si in privinta ale-
gerilor voim sit se aplice regulamentul electoral, ineuviintat de not
prin resolutiunea din 7 Ianuarie 1865.
in preainalta noastrA putere regeasel afliim cu cale a incu-
viinta preagratios, ca eomitetele comitatense, des6in4ate in urmarea
biletului nostru de DADA dela 5 Noemvrie 1861, si eorporatiunile
representative ale ceatilor libere regesti, sit se coneheme in locul
adunArilor generale, prevAzute in -ul 7 Art. V din 1848, spre con -
stituirea cercurilor alegAtoare si a comisiunilor eentrale electorale, $i

www.dacoromanica.ro
 - 764 -
prin aceasta vii ordoniim si vA, demandAm, ea sl va tined de da-
torinth a face de loe dispositiunile legale necesare pentru efeetuirea
alegerilor.
CAW cari altmintrelea remanem, etc. Dat in capitala noastra
Viena, in Austria, in ziva 17 Septemvrie ann11865. Francisc Iosif m. p.
Georg de Majldth m. p. ban Barks m. p.
11. Rescript cStr5 jurisclictiuni.
Noi, Francis Iosif I, din mila lui Dumnezeu imparat al An-
striei, rege apostolic at tlngariei, etc. etc.
tndemnat de acea dorinca, sincerl a inimei noastre pArintesti,
nisuitoare spre fericirea popoarelor noastre, ca prin auguratiunea
noastra regeasca, prin incoronarea sArbAtoreasel gi prin edarea di-
plomei inaugurale, sA, intArim tot mai mult acea legAtura de iubire
ce ne leaga de iubita noastra Ungaria, deschidem de non terenul
acela, pe care cu staturile tArii 9i on representantii ei sl ne putem
consulth qi sa putem face legi salutare, mai nainte de toate despre
relatiunea imprumutata a tArilor ce se in de coroana sfAntului Stefan
a gloriosului nostru antecesor apostolic, despre deslegarea dreapta
9i enviincioasa, qi ehiar de aceea durabila, a chestiunilor pendente
de dreptul public, amAsurat rela %iunilor mai none, schimbate bsen-
tialminte, 9i despre consonants in care an a se aduee drepturile con-
stitutionale ale iubitei noastre Ungaria eu pretensiunile nerefusabile
ale esistentei ii positiunei de putere a imperiului.
Spre scopul acesta, ci pentru -ca dupA deslegarea fericita a sus-
numitelor chestiuni anterioare sA, ne putem consulta dupa dorinta
inimei noastre parinte9ti eu staturile credincioase ale iubitei noastre
Ungaria qi ale pArtilor adnexate, i on representantii ei, despre dis-
positiunile legale cuprinse in preagratiosul nostru reseript convocAtor
dela 14 Februarie 1861, precum Qi despre altele, spre inmultirea
fericirei Orli, inaintarea intereselor spirituals gi materiale, gi alto nu-
meroase, de mare importantA, earl %intese la 1naintarea binelui public
9i nu pot suferi amAnare, am decis a ordona 9i a publica dicta
comunii pentru ziva de 10 Decemvrie anal 1865, care e a doua
DuminecA in postal Craciunului, in cetatea noastra liberA regeasa
Pesta, care din gratia lui Dumnezeu o vom deschide 9i conduce in
propria noastrd prsoand.
Drept aceea, demandandu-v1 vourt cu seriositate, va impunem
preagratios, ca in numitul loc qi timp, fara esceptiune, trebue sA

www.dacoromanica.ro
 765

trimiteti din sinul vostru deputati dupti regulamentul electoral pu-

blicat pe basa art. V din 1848, bArbati iubitori de pace $i liniste,
cari OA de datorintA a fi de &Oa la numita diets, si acolo sl
se inteleagA mai apriat, srt se sfatuiasert ci eft se desbata en ceialalti
prelati si baron, cu staturile si representantii Ungariei gi ai partilor
adnexate, despre gratioasele noastre intentiuni li propuneri, cari lin-
tesc numai la fericirea tArii, la sustinerea gi inflorirea ei. Catrft
cari de altmintrelea reminem aplecati eu gratia noastrA ces. reg
apostolicit. Dat in capitala noastra Viena, in Austria, in zina 17
a lunei Septemvrie, anul 1865. Francisc Iosif m. p. Georg de
Majldth m. p. Ioan Bartos m. p.*)

Adresa Lugojenilor.
E de prisos a spune, Ca Maghiarii au primit cu mare
entusiasm publicarea acestor preatnalte rescripte. Dar' le-au
primit bine i Romanii din Ungaria i Banat, dup6.-cum
dovedete adresa de, mulOmire trimisa monarchului din partea
congregaiei comitatense din Lugoj.
In 12 Octomvrie congregaVa comitatului Cara se In-
trunise adeca In Lugoj, In formatiunea ei dela 1861, pentru
a alege comisiunea centrals, care avea sa, conduca, alegerile
de deputaci pentru dieta din Pesta.
In congregatie s'a cetit rescriptul Impaattesc prin care
dieta e convocata la Pesta, s'a facut apoi alegerea comi-
siunii centrale, i In urma, s'a votat o adresa, de multamire
monarchului, pentru convocarea dietei arii. Adresa ark, ur-
mAtoarea :
PreainAltate impArate si rege apostolic ! Doamne preagratioase!
CAnd s'a cetit In sedinta de astAzi a eomitetului nostru eomitatens
preagratioasa ordinatiune a M. Tale prin care se convoaca dieta tArii,
toti am fost patrunsi de o vie multamita gi bucurie, aflandu-ne in-
demnati a da espresiune acestor simiri prin o preaumilith adresa.
Noi vedem in acest preagratios rescript si in manifestul din
20 Septemvrie indreptat eAtra popoarele M. Tale eel mai sigur
semn at unui viitor mai bun, si de'i Inc ft nu ni -s'au implinit dorin-
tele ci nu s'a restabilit starea legalrt cea atat doritA, i asa nu ni-
s'au vindeeat inert ranele ce timpurile trecute ni-le-au infipt, totusi
*) Din a Telegraful Rom8nc, anul 1865, numarul 73.

www.dacoromanica.ro
 766

amoarea pArinteasel eu care te-ai indurat M. Ta a sprigini causa

noastra cea dreaptii qi prin care durerile ni-s'au of alinat, ne dh
garanth despre aceea, cum-ca patimile noastre se vor vindeca la
dieta ce ne sth inainte, cad tare ne e eredinta, cum -ea vom afla
area modalitate, prin care de o parte oh se indestuleze dreptele .pre-
tensiuni ale 25opoarelor oi thrilor de dincoace de Leitha, sR se ph-
streze positiunea de stat mare of lucirea imperiului, iar' de alth parte
sh se asigure libertatea masted constitutionalh qi guvernarea inde-
pendenth a trebilor noastre interne.
Maiestatea Ta insuti proclami sfAntul euvant al pdcii, provo-
&and la unire pe popoarele de sub sfanta coroanA ungara, ca oh lege
mai straw acea leghturh ce in timpul mai de curand s'a desfheut,
gi sa se ineheie stabil sfanta c,oalitiune a pAeii. Noi cu cea mai mare
promptitudine ountem gata a implini aceasta, yi ne vom sill a in--
temeia intre popoarele M. Tale de sub sfanta coroana ungara con-
telegerea fratasch, of cu distingere ne vom nisul, ca chestiunea ur-
gent/I a nalionalitayilor, care si in comitatul nostra e cea mai mo-
mentuoasa, sh se resolveze la dieta viitoare, pe bass egalei
Dach in trecutul plin de cerchri qi patimi, cand n'am putut
vedeb, nici cea mai pada raze a sperantelor unui viitor mai bun,
ne-am phstrat Intreaga aderenth chtrA M. Ta, depunandu-ne toatii
inerederea oi operant.% in inima parinteasch a M. Tale, arum, cAnd
vedem ast-fel de semne ale gratiei i amoarei phrinteoti a M. Tale,
eredinta ci alipirea noastrA va fi neelittith, ci eel mai ferbinte dor al
nostru el a pune pe eapul impara'tese reg. apostolic al M. Tale co-
roana slitntului Stefan, acea coroanal care prin atiltea timpuri grele,
aproape o mie de ani, in totdeuna a luck pe capetelo antecesorilor
oi strabunilor M. Tale.
Primecte din nou M. Ta espresiunea celei mai ferbinte multh-
miri pentru determinarea parinteasert indreptata intro fericirea Un-
gariei, yi primeote acea sinters declaratiune, cum -ca not ne purthm
totdeuna ne vom purta cu cea mai mare ci omagiala alipire cats
inalta persoanh a MaiestAtii Tale ci a inaltei familii. Dat, etc."
La alegerile minute in comitatul Caraqului (Banat) Ro-
mAnii au eqit invingAtori In toate cercurile electorale, semnul
cs ei erau stapani pe eitua0a politic', prin urmare ideile
i sentimentele cuprinse in adresa de sus erau ale lor.
*) Din a Concordiaa 1865, Nr. 81.

www.dacoromanica.ro
 - 767 -
La Lugoj a fost ales cu mare insufletire Andreiu de
Mocsonyi, care remasese credincios principiilor sale dela
1861, i era ferm decis sit nu primeasca candidatura, iar'
daca totui va fi ales, sa nu primeasca mandatul i se/ nu
intre in parlamentul ungar nisi de asta-data. Dar' la sta-
ruirgele fiuntailor romani din Lugoj, precum i la ruga-
rile lui Vincentiu Babefiu, s'a supus vointei alegatorilor, a
primit candidatura, a primit mandatul i a intrat in dieta
din Pesta.
Manifest impar6.tesc.
In adresa Lugojenilor se face pomenire despre un ma-
nifest impdratese. Manifestul acesta a Lost surprinderea
cea mai mare pentru lumea politica din zilele acelea. in
acest manifest, datat din 20 Septemvrie 1865, se intuneca
diploma, fli se sterge cu desavarire patenta, dupa-ce Ar-
dealul le inarticulase pe amandoua in condica legilor tarii.
Iata cuprinsul acestui insemnat act de stat :
Ciitni popoarele mete!
A conserva positiunea monarehiei ca putere prin o tractare
comunii a problemelor mai inalte de stat, 9i a asigurit unitatea im-
periului pe langl respectarea diversitatii piirtilor lui constitutive 9i
a desvoltiirii lui istorice, acesta este cugetul principal care a aflat
espresiune in diploma mea din 20 Octomvrie 1860, qi careJmi va fi
9i de aci inainte idee conducAtoare spre binele supucilor mei ere-
dineio9i.
Dreptul popoarelor de a conlucra, deeizand prin representatiuni
legale la legislativa gi manipularea finantelor, aceasta chiza9ie sigurI
-prospertirii intereselor imperiului 9i a thrilor e sfirblitore9te garantatit
9i nerevocabil statorita.
Forma esereitarii acestui drept o a desemnat legea prinei-
palg despre representatiunea imperials, publicatii, cu patents mea
din 1861, iar' in al 9aselea articol al memoratei patente am publicat
complexul intreg al legilor prineipale precedente, rechemate in vieatl
9i de non emise.
De a da vieath aeestei forme, de a forma un edifieiu armonic
de eonstitutiune, s'a incredintat liberei conlucrari a tuturor popoa-
relor mele. Cu vie recuno9tintA pot numai aminti de imprejurarea,
cum o parte mare a imperiului a fost gata a asculta voeea mea 9i

www.dacoromanica.ro
 - 768 -
a trimite in un Or de ani representantii sei in capitala imperiului,
spre a deslega probleme de mare insemnatate pe campul dreptului
ci al economiei de stat i nationale.
Intentiunea mea insa, pe care mi-o conservez neschimbata, 9i
care ofere intereselor statului intreg garanta sigura prin formarea
dreptului amasurat constitutiunii, care formare if;si afla puterea i in-
semnatatea in libera participare a tuturor popoarelor, a remas
neimplinita.
0 mare parte a imperiului, deg' acolo Inca bat inimi ealde li
patriotice, a perseverat stand departe de aetivitatea legislative co-
muna, cautand a-'9i intemeia temerile de drept pe diversitatea ho-
taririlor acelor legi fundamentale, eari in complexul for tocmai for-
meaza eonstitutiunea imperiului.
Datoria mea de regent ma oprefte de-a mai desconsidera un
fapt, care impedeca realisarea tendintei mele aplecate spre desvoltarea
unei libere vieti constitutionale, 9i care ameninta fundamental drep-
tului tuturor popoarelor. Pentru-ca gi pentru Wile acelea, cari nu
se in de eoroana ungureasea, indreptatirea la comuna legislativa e
inradacinata nnmai in ace! teren, care in articolul VI al patentei
e desemnat drept constitutiune a imperiului.
Pe cat timp lipseqte conditiunea fundamentals a unui complex
plin de vieata de legi fundamentale, armonia cea elan cunoseuth a
partilor ei constitutive, pe atttta timp nici opul eel mare i de sigur
promitator de bineeuvantare al and formatiuni durabile constitutionale
pentru imperiu nu poate deveni fapt.
Pentru-ca acum sa coraspund euvantului men imparatese, pen-
tru-ca formei stt nu se sacrifice esenta, am decis a pacii mai intaiu
pe calea intelegerii eu representantii legali ai popoarelor mele din
partile reskritene ale imperiului, qi de a propane, preeum dietei an-
gureti, aa ci celei ornate, diploma din 20 Octomvrie 1860 qi legea
fundamentals despre representanta imperiall, publicata en patenta din
26 Februarie 1861.
Considerand insa, a dupg drept este en neputintg. de g face
ca una gi aceeaqi hotarire pentru o parte a imperiului sa fie obiect
de desbatere, pe cand in acela0 timp aceea9i sa fie privita in celelalte
parti ale imperiului drept lege obligatoare, mg vad silit a sista ac-
tivitatea legei despre representania imperiaki, cu acea espresa de-
elaratiune, ca-'mi resery de a aterne resultatele desbaterilor dela
representatiunile acelor regate resaritene, daea eum-va die ar cuprinde

www.dacoromanica.ro
 769

in sine o modifieatiune a mentionatelor legi, impliatoare en esistenta

unitary gi cu positiunea imperiului ea putere, inainte de decisiunea
mea, representantilor legali ai celoralalte regate gi tAri, spre a aseulth
gi eonsidera, gi pronuneiamentul for de asemenea ponderositate.
Pot numai s deplang, ca pagul acesta neincunjurabil aduce cu
sine o sistare gi in activitatea constitutionalA a senatului imperial
ingust, insA complexul organic gi egala valoare a tuturor decisiunilor
fundamentale ale legii pentru intreaga activitate a senatului imperial
face cu neputintli o despartire gi o sustinere partial& a activitAtii legii.
Pe cat timp representanta imperiului nu este adunatA, problema
regimului meu va fi a aduce la indeplinire toate mAsurile cari nu
sufer amanare, gi cu deosebire acelea, eari sunt poruneite in urma
intereselor finantiare gi eeonomice.
Liber e drumul care pe laugh observarea dreptului legitim duce
la intelegere, data, ceea-ce Wept cu toata inerederea, consideratiunea
popoarelor mele, atilt cari eu incredere se indreapth acest cnvant.
imparAtesc, va fi condusit de un sims sacrificAtor gi impAciuitor gi
de o patrundere mature. Viena, 20 Septemvrie 1865. Francisc
Iasi/ m. p."49
Manifestul acesta a fost cuvantul de esplicare asupra
schimbarii politicei imperiale. Caderea guvernului Insemna
caderea sistemului de guvernare. Noul guvern trebuia s6,
caute alte base pentru viitorul monarchiei qi pentru rolul
ei de mare putere, iar' nouele base puteau fi aflate numai
prin o sincera, apropiere de Maghiari. i apropierea se
putea face numai dupa delkturarea pedecilor maxi : diploma
i patents, ceea-ce iar4i se putea face numai dupe dela,
turarea guvernului care le-a dat na,,tere i viea0.

Convocarea dietei Ardealului.

A urmat apoi convocarea dietei Ardealului la Cluj,
pe 19 Noemvrie 1865. Rescriptul de convocare era ur-
matorul:
Noi Francisc Iosif I, din gratia lui Dumnezeu impArat al
Austriei, rege apostolic al Ungariei, etc., mare principe al Transil-
vaniei gi comite al SAeuilor.

') Din aTelegraful Roman( 1866, numkrul 75.

49

www.dacoromanica.ro
 - 770 -
Ilustri, venerati, nobili, mult onorati, onorati, circumspecti gi
intelepti, iubiti eredineioi ai nostri l
Prin diploma noastrh imparateasch dela 20 Octomvrie 1860
am aflat cu tale a restitui institutiunile constitutionale ale thrilor
coroanei noastre ungureti, intre marginile statorite intr'acelea, cu
acea intentiune, ca regularea definitive a raporturilor de drept pu-
blic al acestor thri sh se poath mijloci pe base durabile.
Pentru-ca chestiunea importanth a regularii raporturilor de
drept public al marelui nostru principat Transilvania, pe langh le-
ghtura intima ce 0 are aceasta tad chtrh coroana ungurease,h, A
ajunga la o deslegare finalh i multhmitoare, am cugetat eh e ne-
cesitate a convoch dieta coisstitutionala a marelui nostra principat Tran-
silvania pe 19 Noemvrie a. e. in cetatea noastra lib. reg. Cluj, duph
compunerea statorith in art. de lege XI din anul 1791, qi acestei
diete i-se va aterne ea obiect eselusiv gi unit al desbaterei re-
visiunea articolului de lege I din anal 1848, despre uniunea Un-
gariei qi a Transilvaniei, cu privire la interesele comune ale am-
belor thri.
Ca la aceasta dieth sh primeasch o representare amhsurath i
acele clase ale poporatiunii cari mai nainte erau neindrepthtite, gi a
ciixor egalh indreptatire deplinh noi am statorit-o de repetite-ori, de-
clarhm de indreptAtiti a participa la alegerile pentru diets pe toti
aeeia, cari duph tabelele ultime de contributiune plAtese contributiune
directs, fare contributiunea de cap 1 adaos, o sums de 8 fl. v. a.
Totodath ne-am ingrijit, ca indivizi eari se in de aceste clase ale
poporului mai nainte neindreptatite sh-gi afle primire in eelelalte
parti constitutive legale ale dietei.
Pentru aceasta dieth am numit comisar reg. digital qi loctiitor
al persoanei noastre reg. pe in mod sincer iubitul nostru consilier
intim, actual president al guvernului nostru reg. transilvan, eavaler
al coroanei de fer clasa primh, submareal campestru conte Folliot
de Crenneville.
VouA, iubitilor credinciogi, va ineredintez cu grade a convoch
dieta pe ziva li in local defipt de noi, li numai cleat sit emiteti dis-
positiunile necesare chtra comitate, districte, intelegand aci cd dis-
trictul Nhsaudului, chtrh scaunele sheueti, apoi chtrh scaunele i di-
strictele saseqti, extra cethtile libere reg., Intelegand aci ci eels din
scaunele i districtele shse0i, apoi chtra oracul OrAltie, in fine chtrh
targurile Reghinul-Sasese sii Flgarat4, pe cari noi le-am ridicat in

www.dacoromanica.ro
 771

sirul oraselor, ciltra antistiile targurilor cari an drept de a se re-

present?), la dieta, in mod constitutional, pentru-ca in intelesul artico-
lului de lege XL din anul 1791, impreuna cu toti cei acum declarati de
indreptatiti la alegere, sa indeplineasca alegerea de deputati la aceasta
dieta cu repeziciunea ee o cer reliqiunile (raporturile) esistente.
Pentru aceasta, dar' esclusiv numai spre seopul indeplinirii
alegerilor, se vor imputernici deschilinit comicii supremi ai comitatelor,
capitanii supremi ai districtelor, juzii reg. supremi ai scaunelor se-
euesti, ca in intelesul instruqiunii ineuviinOte de noi la 25 Martie
1861 si comunicata voila prin decretul de curte dela 26 Martie 1861
numarul 886, sa compuna comitetele prescrise prin aceea mai
detailat, cu a caror ajutor vor aveit sa, poarte mare ingrijire pentru
efectuirea constientioasa a alegerilor, pentru pastrarea linistei si a
ordinei, iar' starea actuala a oficialilor in acele jurisdictiuni are s
remana in statu quo, filet turburarea efeetuirii alegerilor.
Faca en aceasta eonvocare ordinate de noi a dietei constitu-
tionals a marelui nostru principat Transilvania, am aflat mai de-
parte en tale a desfiin /a dieta convocatil prin rescriptul nostru re-
gesc dela 21 Aprilie 1863 in lib era noastra cetate regie Sibiiu, pe
basa unui regulament dietal provisoriu, si noi va insfircinam iubi-
$ilor credinciosi, ca aceasta disposiliune a noastra sa o faceti cunos-
euta numai deeat jurisdic-tinnilor ttrii, si despre aceasta, pe calea
presidiului acestei diete, sa faceti a se incunostiinta, atttt membrii
alesi, cat si cei chemati ai aceleia.
Carora de altmintrelea remanem neschimbat apleca0 on buna-
vointa si gratia imparateascrt regeascrt si, de mare principe.
Dat in palatul de desfatare al nostru Laxenburg, la prima
Septemvrie unamieoptsutesasezeci si cinci, in al 17-lea an al domniei
noastra. Francisc losif m. p. Francise conte de Haller m. p. La
prealnaltul mandat al M. Sale imp. reg. apostolice Nicolae conte
de Teleki m. p." *)
&a IntAmplat deci aceea despre ce de mult se vorbia
i de ce se temeau Rol:nal:1H ardeleni. Dieta din Sibiiu a fost
desfiin fad i a fost convocata alta dial la Cluj, compusb,
cu totul din alte elemente s,i pe alte base. Si lucru curios,
Maghiarii o consid.erau pe aceasta de constitufionald, de1 In
contra dietei din Sibiiu adusesera -ea gravamen la timpul
*) Din ) Concordia( 1865, Nrul 70.
49*

www.dacoromanica.ro
 - 772 -
seu obiectiunea, ca dupa-ce uniunea a fost decretata i per-
fectionata, la 1848, dietet transilvand nu mai esistd, i Ar-
delenii numai In dicta din Pesta au loc. Li-a convenit
ins& dicta convocata la Cluj, pentru-ca in aceasta le era
asigurata majoritatea. Anume, convocata fiind ea pe basa
legii dela 1791 art. XI, numarul regalitilor era nelimitat,
pentru-ca in intelesul acestei legi domnitorul putea sa
cheme ca regaliti la dicta atata cati ti placea dintre no-
bilii cari au posesiune de pamant. Si fiind-ca nobilimea
ardeleana era esclusiv numai maghiara, regalitii puteau se
formeze majoritatea parlamentara in dicta, dupa-cum adeca
au i format-o, pe-cand la dieta din Sibiiir ca regaliti au
fost chemati i barbaIi cu trecere din celelalte nationalitati,
fara privire la avere i posesiune de pamant. E drept, ca
chemati au fost *i de astadata Romani i Sai ca regaliti
la dicta din Cluj, dar' numarul for era disparent pe langa
cel recrutat din nobilimea maghiara.
Special pentru Romani era o ingreunare i censul, care
acum era mai mare cleat cel dela 1863, and s'au facut
alegerile pentru dicta din Sibiiu. Foarte multi Romani,
mai nainte cu drept de vot, acum nu mai puteau fi trecuti
in listele electorale, i ast-fel i deputatii romani aveau sa
fie mai putini in dicta din Cluj, cleat in dicta din Sibiiu.
0 enigma mare era insa pentru Romanii ardeleni
scopul Tentru care era, convocata dicta din Cluj : revisuirea
legii de uniune !
Ei se tntrebau aa : esista oare aceasta lege cu ade-
varat, dupa-ce monarchul declarase, atat in rescriptul adresat
dietei ungare la anul 1861, cat i in rescriptul adresat
dietei din Sibiiu la anul 1863, ca uniunea Ardealului
cu Ungaria nici oa'atd nu a primit putere de lege ? Poate-se
revisul deci o lege, care n'a esistat mai nainte ?
In cercurile guvernamentale i in cele maghiare era
mare temerea, ca Romanii i Saii nu vor intra In dicta
convocata la Cluj, i atunci Intregul plan al guvernului,
nascocit in favorul Maghiarilor, are se remana balta. De
aceea presa maghiara era foarte prevenitoare fata de ne-
maghiarii din .Ardeal i Indemna pe Unguri, ca In cercurile
locuite de Romani i Sali sa nu aspireze la mandate, ci

www.dacoromanica.ro
 - 773 -
sa, lase ca Rom Anil i Sasii s-si aiba representantii for In
dieta. Putea sa le dee ast-fel de sfaturi, tiind bine, c5, ma-
joritatea e asigurata pe seama gaghiarilor, prin regalistii
cei multi luati dintre nobilii maghiari din Ardeal.
Situatia create, dupe publicarea convocarii dietei dela
Cluj se aft, mai bine espuse In ziarul DZukunfta, care stria
pe atunci urmAtoarele:
77
Dieta din Sibiiu dela 1863 a incetat a esista. Preainaltul
rescript din 1 1. c. (Septemvrie) desfiintazA aceasta dietA si convoaca
alta noua pe 19 Noemvrie n. c. la Cluj. Rescriptul numeste dieta
aceasta constitu4ionald4 a marelui principat Transilvania. E cu-
noscut, c# dupil conceptul strans al continuitkii maghiare de drept
o atare diets nu mai esista, pentru -ca ultima dietA constitutionalA,
in intelesul acesta, s'a cassat ea pe sine pentru totdeuna prin art. I
de lege sanetionat la 10 Iunie 1848, prin care se decreteazA uniunea
cu Pesta. Deyi numitul rescript convoacK noua diets, parte pe basa
create prin art. XI din 1791, parte pe cea din 1848, totusi cauta
se constatam, ca genesa si a acestei diete e octroarea.
Reeunoastem nisuinta marinimoasa a coroanei, ca prin o ini-
tiative se facA capAt incurcAturilor deplorabile in marele principat
(Transilvania), a cArei intentiune apriata e, a mijloci intre dreptul
istoric, dorinta natiunii maghiare pentru uniune, gi intro interesele
indreptalite nationale ale Romdnilor ri Sasilor. Dar' caneelaria
de carte alesusi-a oare spre acest stop calea cea dreaptA i mijloacele
cele adevkate? In asta privintA avem indoieli fi temeri grele. Dorim
di se implineasel dorinta acelora, can dela numita octroare mug
spereaza impAcarea adevAratA,' a intereselor opuse. Dar' not vedem
in aeeasta numai un esfieriment nou, foarte cutezator pentru re-
gularea chestiunii transilvane unguresti, ci ne temem foarte, ca pentru
toate va fi mai malt esploatat decAt pentru adevarata impacare. In
privinta aceasta ni-se pare mai mult deck ingrijitor censul statorit
in 8 fl. contributiune directA, afarA de contributiunea de cap ci adaos,
pentru dreptul de alegere active.
Pe and dispcsitiunea aceasta eschide dela dreptul de alegere
multe mii de Romani fofti indreptiiiiii la 1863, articolul XI din
1791, rehabilitat acum, dA elementelor maghiare dreptul de alegere
pe care nu l'au avut la 1863. Numirea regalistilor va fi a doua
scale pentru, a esamina de pe ea tendentele maghiare,. si in fine va
depinde In mod esential dela aeeea, cum sit vor compune $i cum

www.dacoromanica.ro
 - 774 -
vor lucra comitetele constituite pentru alegerile dietale. Restituirea
intamplatk mai 'nainte a comitilor supremi maghiari si a juzilor su-
premi regesti dela 1861, in rescriptul ultim e omen de cea mai mare
importanta.
Provocarea la diploma din Octomvrie in des numitul rescript e
tot atat de importanta ca si reamintirea patentei din Februarie.
Cauth sa ne park foarte rku, el in aeest reseript sit pomeneste numai
despre deplina egala indreptatire a ,claselor poporului mai nainte
neindreptd/itee nickiri nu a foloseste cuvantul egala indrep-
tatire na /ionaldc. Ar fi foarte de dorit, si e posibil, ca cancelariei
de carte transilvane ci ungare ski-I se fi intamplat la redaetarea
acestui pasaj numai o gresala de condeiu. Insa dack se is in con-
siderare, a art. XI din 1791, citat in numitul rescript, cunoaste in
Ardeal numai trei natiuni privilegiate, Saci, Unguri yi Skeui, gi
cuma legile unguresti dela 1848 inteadevar an proclamat egala in-
dreptalire individuals, dar au respins egala indreptiiiire na/ionaldi
si fiind-ca numitul reseript a primit in sine, pe HMO un element
al legilor din 1848, si devisa acelei perioade, indreptatirea egala pentru
toate clasele poporului, in aceasta imprejurare nu a cere a fi
profet pentru a prevedea, ca acest pasaj din reseript va provoca
miccare mare de spirite la Romilnii transilvkneni.
Ffind-ca dieta dela Sibiia din 1863 acum nu mai are validitate
legala, Maghiarii eu conseeinta ucor de inteles vor veni la conclu-
siunea, a tot ce a felcut dieta aceea e nula yi nimica. Dieta aceea
a trimis deputati in senatul creat prin patenta din Febr. Acest senat
al imperiului intreg e acum ca si cassat, cu casa seniorilor i cu
-ul 13 cu tot. Ne bucuram din inima de aceasta. Dar' dieta aceea
a inarticulat si diploma din Octomvrie, pe and noua dieta se va ocupa
in intelesul reseriptului convocator numai eu chestiunea uniunii.
Dec chestiunea impacarii cu Viena pentru Transilvania ci Ungaria
e indrumatii la Pesta. Ne pare foarte rau, a ministerial traecte in
ilusiunea, cuma in casa deputatilor din Pesta va fi majoritate pentru
o deslegare in intelesul diplomei din Octomvrie.
Repetim, domnul Majldth lucra, poate contra vointei sale, in
favorul dualismului, contra diplomei din Octomvrie. Pentru-a prin
actiunea sa in chestiunea transilvana, prin numirile de 'Ana aeum ale
comitilor supremi din Ungaria, ajutil a se intari influenta maghiark in
contul celoralalte nationalitati. he a intari aceasta influents inseamna
a lucra pentru dualism, pentru-ca astkzi abia este Maghiar care sa

www.dacoromanica.ro
 775

nu voiasea dualismul, en esceptiunea numai a unei fraetiuni mid ari-

stoeratice, fail incurgere asupra decisiunilor easei deputatilor din Pesta.
Dieta transilvana dela 1863 a infiintat ambele articole de lege,
cari se refer la a efectuirea egalei indreptayiri a naliuna romcine
fi a confesiunilor eig, gi la *intrebuinlarea celor trei limbi ale /era
in afacerile publice oficialec, cari articole de lege coroana le-a sane-
tionat la 16 Octomvrie 1863 gi respective la 5 Ianuarie 1865. Ro-
manii transilvaneni cu tot dreptul privesc aceste doua aete a le le-
gislatiunii ca magna charta pentru indreptatirea for egalfi nationala
gi confesionala eu eelelalte eonfesiuni gi natiuni recunoseute legali-
eegte in marele-principat. Ori-ce s fi gregit numita dial prin pro-
cedura ei neincuviintata nici de noi fao en sistema lui Sehmerling,
prin sus numitele legi ,ci-a cd,stkat merite pentru o cause, care
fafei cu Nem/a fi Maghiarii e solidard pentru noi, pentru toll
Slavii din Austria, pentru-ca aceea-ce an cagtigat Romanii din
Transilvania prin numitele doua legi, la aceea nisuese cu mare re-
solutiune Cehii, Slovaeii, RAH, Polonii, Rutenii gi Slovenii, adeea
la egala indreptd/ire national&
Numitii doi articoli de lege, facand dreptate Romanilor, n'au
vittamat nici o nationalitate din marele-principat. Inteadevar, au
fa'cut o gaura in nedreptatea istorica, admit in heghemonia politica
nationals, pe care Maghiarii, impreuna eu Sagii, o eserciara in Tran-
silvania in decurs de secole, gi aceasta e ee o bine eunoscuta partida
nu poate erta dietei transilvane dela 1863.
Ne pare foarte rfiu, ca numitul rescript nici prin un cuvant
nu-1 liniftefte fie Romdni despre vali ditatea acestor cloud legi. Mi-
nisteriul lui Sehmerling a promis popoarelor Austriei egala indrep-
tatire. Nu gi-a tinut cuvantul 1 Ministeriul lui Beleredi reinoi
aceasta promisiune gi ineep bite un mod demn de recunostinta cu reali-
sarea acestui principiu dineoace de Leitha. Cancelaria ungureasca
Inca n'a rostit acest cuvant, degi popoarele de dincolo de Leitha
due lipsa mai mare de egala indreptatire nationals. Fao eu dis-
positiunile ei administrative de pang. acum, vedem de ce a ineun-
jurat proclamarea acestui principiu. Dar' Transilvania, precum am
spus mai sus, are legi positive, cari in mod sarbatorese garanteazi
egala indreptatire nationals. Nu gtim clack' acestea gi astazi sunt valide
dupe conceptul maghiar de drept, dar' atata gtim, ca naliunea ro-
mdnd se line stras de acele legi, gi nu va rasa ea altii A le atinga,
pentru-di nu-1 permite eonqtienta". 49 (Vezi note pe pag. 776.)

www.dacoromanica.ro
 776

Atitudinea Romani lor ardeleni.

Nemultamirea Romani lor ardeleni fats cu situatia po-
litica ce li-s'a treat prin convocarea dietei la Cluj, pe
basele cunoscute i estrem de favorabile Maghiarilor, a
primit manifestare concreth, s,i pronuntata In Blaj, unde
intreaga inteligenta, preoti i mireni, s'a intrunit in con-
ferenta la 21 Septemvrie in res,edenta metropolitans, .1ti sub
presidentia metropolitului sVu/u,tiu a ajuns la perfecta in-
telegere, ca la dieta din Cluj *Romani ardeleni nu pot
lua paste fart sit pericliteze drepturile nafionale deja ca--
agate prin legile sanc/ionate de domnitoriul fend.
S'a mai decretat de necesara i tinerea unei con-
ferente na,tionale, care ocupandu-se cu situatia noua sar'ci
spuna cuvantul decisiv, in mod vrednic yi cu demnitate, luand
hotaririle pe cari le va afia de necesare, amasurat intere-
selor poporului roman din Ardeal i amasurat asigurarii
esistei4ei i sortii acestuia din viitor.
S'a convenit apoi, ca dupa-ce metropolitul Blajului,
impreuna cu metropolitul Sibiiului, sunt investiti cu con-
ducerea afacerilor politice nationale ale poporului roman
din Ardeal, aceti doi archipastori sa se puns cat mai curand
in intelegere cu privire la convocarea unui congres na-
tional. Metropolitul Siduliu s'a i adresat numai decat in
mod. confidential metropolitului Andreiu. baron de ,,S'aguna,
trimitandu-'i in 22 Septemvrie urmatoarea scrisoare la Sibiiu :
nEseelenca! In ce timpuri critice si in ce pericol mare a de-
venit, nu numai autonomia patriei noastre, dar' ci drepturile politice
ci civile ale natiunii noastre, de dieta Transilvaniei din 1863/64 prin
lege positivA eoneese 9i prin M. Sa sanetionate, de a fi cu totul ig-
norate, si pendente, ca la 1848, dela gratia aristoeratiei maghiare,
nu farh adanert a inimii durere gi consternatiune trebue eu totii s
o vedem, mai cu seamb. din deeretul prin care pe neasteptate se
disolveaza fosta noastre dieth dela 1863/64 si se convoacit noua dicta
transilvana, numai pentru deslegarea ehestiunii uniunii Transilvaniei
cu Ungaria, pe basa art. XI al legii din 1791.
In urma acestora, intrebarea cea mai mare de viatA si mai
grea pentru natiunea noastre este dar' ce ar trebui sd facem P
*) Din a Concordiac 1865, numarul 72.

www.dacoromanica.ro
 - 777 -
i in privinta aceasta si eu zic, di de a fost ettndva de lipsit, ca
natiunea sh aiba cea mai strinsii si cordials contelegere gi solidaritate,
acum eu adevArat a sosit aeel moment.
Eu, intoreandu-ma dela Elopatak, pentru nescai cause grabnice
nu am putut veni pe la Sibiiu sh am onoare a vorbi si a ne con-
telege in privinta aceasta eu Eseelenta Ta.
Subseque minteni am inteles, eh ai fi fost, insh mai tarziu,
adeel dupb.-ce lucrurile prin noul regim sa croise aca precum le
vedem, chemat si Escelenta Ta la Viena. In treaba patriei? Si
a nouelor strAmutitri? Si ce ai ispravit ? Noi nu stim.
Din diversele vecti ci din relatiunile gazetelor inel nu ne putem
orienta. Atka afirtm, ca Escel. Ta nu ai zabovit mult in Viena.
ySi din grabnica reintoarcere presupunem, ca nu au putut fi placute
acelea de cari ati avut a va da opiniunea. InsA acum *ardet Elea-
legync, ci cum zie, drepturile nationalitAtii si ale limbei noastre, eu
toata autonomia patriei noastre, sent prin convoearea nouei diete
aduse cu Mat mai tare in pericol, sau de a fi cu totul ignorate, sau
de a fi dela gratia aristocratiei maghiare dependente, cu cat toata pu-
terea, ci regimul dela 1861, s'a dat earAsi in manile aristocratiei
maghiare, a foispanilor din 1861 si a comitetelor comitatense din
1848 si 1861, cari vor si ordina ci organisa alegerile la dicta, si
ridicandu-se censul, dupit legea ardeleanA din 1848, Romanii
dace vor ci voi a lua parte la dicta cea noua dela 19 a venitoriului
Novembre a. c., fora indoiala vor remaneit in cea mai mica mino-
ritate. Si apoi, desi nu vom vedek in Cluj pe flamurele maghiare
ci pe pAreti scris ca la 1848 * Unio vagy haldlc, dar' presiunea ci
sila cea grea morals ci strigArile studentilor maghiari de pe galerie
fad indoiala nu vor lipsi, si uniunea, de o majoritate silnicA, ca ci
la 1848, sA va decide ci proclama.
In ast-fel de prospect pentru not ci intreagA na %iunea noastra
aca trist si consternatoriu de o parte, mai din toate pArtile se ma-
nifesteazA din partea fiilor celor zeloci ai natiunii noastre flagrantele
si mantuitoriul postulat, ea acnm sau nici odatit sa fim in causa na-
tionala intr'un cuget, inima $i solidaritate. De altA parte ne im-
bulzese tare si din toate partile ni-se pun intrebArile: Ce sa facemr
Luavom parte la noua convocata diets a Transilvaniei dela 19 Nov.
a. e. on ba ? i de vom lua, acolo ce vom avea de a luerit O. a pretinde?
Aeeste intrebAri de viata sau de moarte, dupl-cum bine sau
rAu se vor resolva pentru natiune si patrie, mult neodihnind pe in-

www.dacoromanica.ro
 - 778 -
teligenta noastrA, dupl cum din mai multe, din toate pArtile, dela
mai multi fii zelosi ai natiunii in aeeasta privinta mie fleutele In-
trebAri 9i provocatiuni am esperiat, si mai cu deosebire inteligenta
noastra de aci din loe de repetite-ori m'a rugat, ca se le dau ocasiune de
a se oontelege in presenta mea, si asa all face o idea mai clad, si
armonica asupra punctului, atat de manecare, cat si de purtare si
luerare in un obiect si neste imprejurAri asa critice, la cari se vede
a fi venit causa noastra nationale. Drept aceea, urmand provoca-
tiunii si ruglrii sus atinse a inteligentei, 'i-am dat voie de a se aduna
intr'o conferenta in presenta mea, in care conferenta en toti, Ong,
la unul, an fost de aceea Were, ea sus adusele intreblxi, nu numai
el nu se pot deslega cleat numai intr'o conferentl nationall, singur
de eltra natiunea intreagl, acolo prin representantii sei adunatil, dar'
nici ca e ertat cuiva singuratic dintre Romani a se lasa la desle-
garea acelora fax% a fi autorisat de natiune, si el in cas de ar tenta
cineva cevasi asemenea, ar eomite perjuriu Aland jurAmantul ce
l'a pus natiunea adunata in 1848 si 1861 in eongres national si
la a elrui stransit si solidarl tinere natiunea pe fie-care fiu al slu
'1-a obligat.
Mai incolo, tot aeeasta inteligentl, rezimandu-se tot pe con-
elusele congreselor noastre nationale din anii aeum pomeniti, s'a de-
elarat, ca natiunea isi are de conducatori ai sei alesi pre noi, ar-
chiereii ambelor confesiuni, si el in acele congrese, fiind de cAtrA
natiune nu numai autorisati, dar' si obligati la cas.uri de imperative
necesitate, precum sunt si cele de present, a pitsi la mijloe spre apa-
rarea natiunii si a o aduna intr'un congres sau conferenta, Para a sere
la aceea concesiune mai inaltl, decat a face de tire inaltului guvern
regesc, luand natiunea asupra-si solidaritate pentru lucrArile archi-
ereilor sei, ca in cat se tine de posibilitatea tinerii unei asemenea
conferente nationale, natiunea se aile in aeeasta privintA autorisatl
prin legea si dreptul de natiune hotarit in dieta tarii si sanctionat
de tetra M. Sa, precum si prin usul de drept ce de present si-1 eserciaza
natiunea saseascA, care toemai in asemenea obiect si causl e con-
vocatl in universitate, dupa toate acestea argumentari ne-a legat
causa natiunii in aceste critice imprejurAri de suflet, provocandu-ne
el ml pun cu Escelenta Ta in contelegere asupra convocarii unei
conferente nationale. Drept aceea, eu find gata cu trup si suflet a
face tot ce pofteste binele patriei si al natiunii, m'am hotarit, avand
previa contelegere cu Escelenta Ta, a conehiema o conferentl. na-

www.dacoromanica.ro
 779

tionala pe 20 Octomvrie n. c., pe ziva aceea adeca de eterna remi-

niscenta pentru natiunea noastra, in care M. Sa preainaltatul nostru
imparat, din plenitudinea inimei sale celei parintesti $i prea indurate
catra natiunea noastra, dand diploma imparateasca, pe aceasta mult
credincioasa natiune o a emancipat din selavie, $i in care zi, mai
incolo, $i natiunea noastra reeunoscatoare de atatea glorioase faceri
de bine ale maritei case imparatesti, tinandu-'si de sfanta datorinta
a face tot ce pofteste intregitatea $i consolidarea imperiului austriac,
$i -a trimis representantii sei in senatul imperial.
Drept aceea, imi iau voie pe Escelenta Ta frateste a to pro-
voca, ca prin aeest espres, care va astepta acolo in Sibiiu pans
vei gati raspunsul, se binevoesti da in aceasta privinta consensul
5i a-'mi Buie, ca in ce chip $i in ce numar ci unde vei conchema
Escel. Ta pe flii credinciosi de eonfesiunea Escel. Tale, ca gi not
intoemindu-ne dupe aceea, sa lueram $i in aceasta privinta in con-
sonanta. Iar' totodata vom aveg, de a subscrie amttndoi o adresa
catra, inaltul guvern regesc, in care vom face de stire ast-fel de In-
crare a noastra, dimpreunk cu terminul pe care am convocat con-
ferenta nationals, esprimandu-ne in acea adresa, ca 'Jana cand na-
tiunea in conferenta adunata nu se va consulta asupra obiectului ce
-vine in diets a se Ina la pertractare, nici la o afacere in aceasta
privinta nu vom lua parte". (Datul $i subscrierea). *)
La scrisoarea aceasta metropolitul .5'aguna a dat ur-
matoriull raspuns :
Escelenta! Mult pretuita-ti serisoare din 22 ale cur. pro-
cetindu-o am vazut, ca ceri dela mine un raspuns fara amanare in
causa nationals. Eu iti marturisese Escelenta, ca nu Bunt in stare
a corespunde dreptei provocari a Escel. Tale, cad ea Roman mar-
turisesc sincer, ea in imprejurarile de fats interne $i esterne nu pot
afla compasul basei care sg, ma manuduca in eombinatii. En nu vad
alta decat un chaos, acoperit cu un vdl intunecos fi fatal. Ori-ce
aud, on -ce vad, nu este alta decat o idee pripita, care adese-ori
sboara gi prin lume, Para sit se afle cineva a o readuce la reson
matur Bi bineprecugetat. Ce pot zice alta in labirintul acestui chaos,
fara sa ma vaet eu poetul pFlere possem, sed juvare none.
Mai departe, nevoind a ma Lisa in mai deaproape desfasurare
a stadiului celui fatal in care se afla. astazi causa nationals, insg, nu

4) Din *Concordiac, 1865, numArul 75.

www.dacoromanica.ro
 780

cu vina archiereilor, caci en vaetari natiunea nu s'ar folosi Intro

nimica, cutez a observa in privinta tinerii unei adunari nationale
numai atata, ca en, afara de sus laudata provoeare a Escel. Tale,
de niciiirea n'am primit nici un semn qi nici o umbra de *ere
pentru tinerea vreunei conferente nationale, ci din contra aud, ea
voci sboara in lume contrare celor din conferenta tinutii la Escel.
Ta, qi adeca, ea o conferenta convoctinda prin archierei, fiind octroata,
ar fi urgisita.
In ast-fel de positiune fatalrt, qi Intre astfel de imprejurari cri-
tice, pentru mine nimic nu este mai consult, deettt sa fin en prive-
ghiere, ea onoarea natiunei 9i causa ei cea dreapta sa nu se corn-
promita in nici un chip, sau eel putin nu cu vina archiereilor.
In fine asigurez sincer pe Escel. Ta, ea eu numai din venera-
tiunea ce o am catra persoana Escel. Tale ci din adictiunea catra
causa cea dreapta nationala ti-am scris acestea, qi to rog, ea acest
raspuns al meu sit nu -'l masuri dupe scurtimea lui cea esterna, ci
dupa cuprinsul lui intern. On care veneratiune distinsa am onoare
a ramanea 9i aeum al Escel. Tale nmilit serv. Sibiiu, 11/23 Sep-
temvrie 1865. Andrein baron de ,,S'agunez m. p.*)
Cuprinsul scrisorii lui Saguna, ajuns in curand la cu-
nostinta, publica, a stArnit nelncredere in unele cercuri po-
litice romane, can nu-'si puteau esplica, cum se face, c6,
.5aguna se impotrivete tinerii unei conferente nationale,
Intr'o chestie de interes atAt de mare pentru RomAnii ar-
deleni, cum era chestia uniunii, asupra cgreia mai thrziu
chiar si Sasii au tinut sa se pronunte In universitatea lor,
lu'and positie contra convocarii dietei din Cluj ? Din multe
parti enigma a fost deslegata cu presupunerea, ca cu oc4-
siunea ultimei audiente pe care o avusese la palat, coroana a
luat promisiunea metropolitului S'aguna, c nu va pune
pedeci dietei din Cluj, convocata, In chestia uniunii.
Adevarul ins& era, ca aguna nu putea accepta punctul
de vedere al acelora can ziceau, ett Romanii a nu mearga
la dieta din Cluj, pentru-ca, ii era Inca In vie memorie faptul,
cum un pas analog al Ungurilor si Secuilor n'a impedecat
intru nimica functionarea regulata, a dietei din Sibiiu, care
a adus legi valide i IAA, ei. Se temea deci aguna, ca,
tot aa se va proceda i In .dieta din Cluj.. i temAndu-se,
*) Din s Concordiac, 1865, numAruI 86.

www.dacoromanica.ro
 - 781 -
ca o eventuala conferenta nationals romans s'ar putea pro-
nunta pentru pasivitatea parlamentara a Romani lor arde-
leni fata, cu dieta din Cluj, ceea-ce ar fi fost in detrimentul
causei romane, care trebuia aparata on energie in fata dietei,
a fost in contra convocarii conferentei nationale i pentru
neconditionata intrare a Romani lor in dieta din Cluj.
Fapt e, ca de asta-data Romanii nu i-au spus cu-
vantul colectiv, Sagu insa da. Ei in 6 Noemvrie, prin
representantii for legali, Intruniti in universitatea saseasca,
au votat o representatiune lunga, adresata monarchului, in
contra convocdrii dietei dela Cluj.

Deschiderea dietei din Cluj.

In 18 Noemvrie n. 1865 membrii dietei transilvane
erau adunati in numar mare in Cluj. In sara zilei ace-
steia au tinut conferenta, prealabila, la care an luat parte
i cati-va Romani i Sai.
In 19 Noemvrie apoi, ziva deschiderei dietei, au mers
toti la biserica romano-catolica, unde episcopul Fogarassy
a oficiat un solemn serviciu dumnezeesc. S'au intrunit In
urma in sala de edinte pentru a auzi din gura presiden-
tului Kern /ny, ca deschiderea solemna a dietei ss va face
in ziva urmatoare.
Inca in conferenta din 18 Noemvrie sa, luase hotarire,
ca procesele verbale ale dietei sa, fie purtate in Mate lim-
bile /erii, qi ca membrilor dietei le sta in voie sa vorbeasca
in on -care din cele trei limbi ale ferii.
Din dieta din Cluj faceau parte urmatorii Romani :
a) Ca deputati alei: Than Balomiri li Than Tulbaf
(Oratie), Jacob Bologa (Sebe) Than .11felianu i Ioan An-
toneli (Fagara), Dr. Lazar Petcu (Deva), Iosif Hosszu (Co-
jocna), Ladislau Vajda (Dobaca), Dr. Ioan Rafiu (llateg),
I. Blilaf (llateg), Than Boeriu (Alba-inferioara), Than Flo-
rian i Ioachim Afureian (Nasaud) i Ioan Mdcelariu (Mer-
curea). b) Ca regalifti: Alesandru Lazaru, Ladislau (Va-
sile) Butean, Servian-Popoviciu, Nicolau Barbu, Samuil Po-
ruliu, Ladislau Vajda (era i deputat ales), Than Aldulian,
Mihail Orbonaf Demetriu Moga, Antoniu Stoica, George
Roman, Mateiu Pop-Gri a' eanul, Nicolae Gaetan, Augustin

www.dacoromanica.ro
 782

Lddai, Ioan Pufcarizt, Alesandru Bohaliel, Georg Anghel,

George Bariliu, Jacob Bologa (era i deputat ales), Than
Constantin, Alesandru. Dobra, episcop In Lugoj, George
Domzsa, The Macelariu, Ioan Major, Petru Manu, Dimitrie
Moldovan, Gavriil Muntean, Constantin Zenovie Pop, Ma-
cedon Pop, Lad. Vasile Poj5j, Andreiu baron de .,S'aguna,
conte Alesandru St. ..,culufiu, Ioan Vancea i Dr. Paul Va-
siciu. Va se zicAl din 108 deputai alei. ai dietei 14 erau
roman, i din 190 regaliti 34 erau roman.
George Bariliu nu venise la diets, pentru-ca, parerea
sa era, a pe basa legii dela 1791 el nu Intrunete cuali-
ficaOunea ceruta de a putea fi regalist (In ce privete no-
bilimea i posesiunea), i ast-fel n'are loc fn diets. De
altcum al seu punct de vedere era, ca Romanii sel nu
intre In diets din Cluj. Si mai multi nici n'au karat.
In 20 Noemvrie s'a facut deschiderea dietei, cetindu-se
in Coate limbile lerij rescriptul regesc, adresat dietei tran-
silvane. Era de urmatoriul cuprins :
Noi Francise Iosif I, din gratia lui Dumnezeu impArat al
Austriei, etc. etc.
Trimitem membrilor dietei iubitului nostru mare-principat Tran-
silvania, adunati in urmarea convoca'rii noastre pe 19 Noemvrie a. c.
salutarea ci gratia noastra.
Prin diploma noastra imparateasea dela 20 Octomvrie 1860,
publicata ca o lege fundamentals de stat statornica i nerevocabila,
am recunoscut de a noastra datorinta de regent a 'Astra puterea
monarchiei FA a da pentru asigurarea ei garantele stArilor de drept,
dare ci solide, Eli ale conluerarii armonioase, declarind totodata, ca
atari garante nu se pot Intemeia dealt numai prin institutiuni yi sari
de drept, earl eoraspund intfo forma conctientei de drept istorice,
diversitatii sustatatoare a regatelor qi tarilor noastre, i pretensiunilor
legaturii puternice neimpartibile i nedespartibile a acelora.
Intre marginile statorite in aceasta diploma a noastra dela 20
Octomvrie 1860 am promis gratios restaurarea constitutiunii avitiee
a tarilor noastre tingtoare de coroana Ungariei, i ea aceasta i a
iubitului nostru mare-principat Transilvania, i urmam numai indem-
nurilor interne ale inimei noastre parinteti and, conform eonsti-
tutiunii iubitului nostru mare-prineipat Transilvania, basata pe di-
ploma gloriosului nostru antecesor Leopold I i pe sanctiunea prag-

www.dacoromanica.ro
 - 783 -
matiel ce 'i-a urmat, ci statoritA prin legi de Ceara, aduse mai tarziu,
convocAm pe representantii legali ai tiirii pe basa legilor de mai
nainte.
In urma acestora ne-am aflat prea gratios indemnati a convoca
dieta marelui nostru principat Transilvania pe 19 Noemvrie a. c. in
libera noastrA cetate reg. Cluj, in compunerea statorita prin art. de
lege XI din anul 1791.
Ca insh la dieta aceasta sA fie representate ci acele Blase de
popor si persoane mai 'nainte neindreptatite, cari in urmarea ega-
BOO tuturor supusilor nostri inaintea legii, prin noi de repetite-ori
proclamath ci asiguratii, in urmarea liberei esercieri garantate a re-
ligiunii, in urmarea capacitAtii de a imbrAca oficii fare distingere de
stare ci nastere, in urmarea indatoririi tuturora la contributiune si
apArare, in urmarea stergerii robotelor, au intrat in deplinl egalA in-
dreptlitire, am deelarat de indreptAtiti la alegeri, nu numai pe
toti aceia cari dupe tabelele de contributiune incheiate mai in urma
au rAspuns opt fiorini dare directs, afar de aruncuri si darea capului,
ci noi am purtat de grije, ca indivizi cari se in de clasele acestea
mai nainte nerepresentate, sa fie primiti in cirul celoralalte parti con-
stitutive ale dietei acesteia.
Cu bueurie va salutAna ca pe representantii legali ai iubitului
nostru mare-prineipat Transilvania, si facandu-va prin aceasta euno-
deut, a de regese comisar dietal plenipotentiat al nostru am numit gra-
tios pe sineer iubitul nostru ces. reg. consilier intim ci camerariu,
presedinte al guvernului reg. transilvan, cavaler al ordului coroana de
fier ci. I, proprietar al crucii pentru merite militare Cu decoratiunea
de rAsboiu, locotenent maresal campestru Ludovic conte Folliot-Cre-
neville, .---/ va provocam iubi i credincioci a pune incredere deplina
in toate sate va va propune el in numele nostru regese ci a primi
determintaile noastre ce vi se vor da prin acest comisar plenipo-
tenti at al nostru cu sentimente multhmitoare.
Chemati de a supune la o consultare mature chestiunea regu-
lArii relatiunilor de drept public al iubitului nostru mare-principat
Transilvania ci spre a aduce aceasta chestiune cAtrA o deslegare
finalA in interesul bine priceput al ambelor Geri, pe langl legAtura
stransh in care sta iubitul nostru mare-principat Transilvania en
coroana noastrA ungureascrb va propunem, precum suntem determi-
nati a provoca ci dicta Ungariei convocath acum la revisiunea art.
de lege al VII-lea din anul 1847/48, de unicul si eselusivul

www.dacoromanica.ro
 784

obieet al eonsultarii voastre revisiunea intdiului art. de lege al

dietei transilvane din anul 1848, despre unirea Ungariei ,ri a
Transilvaniei, care in determinatiunile noastre din 20 Octomvrie
1860 am lasat'o deocamdata neatinsa, ci Ira provocam preagratios,
ca determinatiunile acestui articol de lege, en privire la interesele
comune ale acestor doutt Jeri, sa le desbateti de non eu deamanuntul
i resultatul consultarilor voastre sa-'1 subterneti determinatiunii
noastre de rege ci mare principe.
Carora de altmintrelea VA ramanem nestramtitat aplecati, Cu
gratia noastra imper. reg. i de principe. Dat in Ischl, case Oc-
tomvrie anul 1865, al imparatiei noastre al 17-lea. Francirc Iosif m. p.
Francis conte Haller m. p. La propriul mandat preaninalt al Ma-
iestatii Sale imp. reg. apostolice : Stefan de Horvdth m. pa.*)
Dupe cetirea acestui rescript comisariul regesc, con-
tele Folliot-Crenneville, a rostit In limba maghiara, urmA-
toarea cuvantare:
Inalta dieta!
Considerand relatiunile timpului present ci pretensiunile impre-
j urarilor, desbaterea de nou a Art. I. de lege din 1848 despre uniunea
Transilvaniei en Ungaria, ca unica propositiune reg. la dieta
presents, e o problems ponderoasa, nu numai pentru Transilvania,
ci i pentru imperiul intreg.
Deslegarea fericita a problemei acesteia numai prin eumpenire
matura, Pa'ra patima, ci cu euget eurat se poate ajunge. Popoarele
Transilvaniei, cari au trait de secoli sub acela9i ceriu 0 sub acela0
domnitoriu, an luat lntr'o forma parte la suferinte ci la bucurii, ci ci -au
saerificat de atatea-ori in comun averea ci stingele, emultmd eroicecte,
se vor intruni prin intelegerea resuscitate in nisuintele comune
de a inainta bunastarea. aeestei teri frumoase. Sentimentele de con-
telegere pun fundament la intarirea ci promovarea obiectului acternut
dietei, ce sta in legatura strtmsa cu viata constitutionala a imperiului
ci causeaza intre milioanele poporatiunii imperiului bucurie ci rem-
nocAinta.
Tot ochiul din imperiu e 'indreptat ekra dieta aceasta, aici in
rasarit, ateptilnd ea de acolo de uncle emaneaza soarele lucitor
en caldura sa datatoare de vieata, va e0 doarti ci acea raze prima
care cazand pe samtmta intinsa de Maiestatea Sa, preagratiosul nostru
domn, o va face di infloreasca spre fericirea popoarelor Sale.
') Din ,Concordiat, 1865, nuraLrul 90.

www.dacoromanica.ro
 785

Terenul de emulatiune e deschis. Pa 9asca pe el tot insul pa-

trims de aderenta catra. M. Sa, de iubirea de patrie 9i de inere-
dere fats unul eu altul. Primeasea inalta dieta salutarea mea pa-
triotiel 9i esprimarea dorintei mele sincere, ca resultatul eonsulta-
rilor dietei desehise prin mine in numele M. Sale imper. reg. apo-
stolice A convina cu intentiunea parinteasea a M. Sale, cu buna-
starea patriei gi a popoarelor".
In numele dietei presidentul Kemeny a dat comisa-
riului regesc urmatoriul raspuns la vorbirea tinuta :
Eseelenta Ta, domnule imp. reg. consilier intim 9i comisar
regese ! Staturile 9i ordinile transilvane s'au infrutiyat la demandarea
M. Sale regelui nostru in aceasta incapere a terii, 9i s'au supus la
ordinea preainalta en atata mai vartos, cu cat au fost norocoase a
9ti mai nainte, din rescriptul convoeator, ea de obieet al consul-
tarilor for a fost designat acea chestiune a carei deslegare au dorit'o
de multi ani qi care ni-a tinut patria de atata timp in incordare
dureroasa. E o simtire liniqtitoare pentru not vazand el al incepe
de nou viata noastra constitutionals, umplandu-ne de aeea sperare
sigura, ea patria noastra iubita nu peste malt se va a9eza in pose-
siunea deplina, a drepturilor ei.
Te rugam, Eseelenta, sit' to induri 'a sub9terne M. Sale regelui
nostru sentimentele de multamitit ale staturilor 9i ordinilor, qi a-'1
asigura despre neelatita noastra eredinta. Dee-'i providenta cereascit
regelui nostru domnire indelungata gi fericita, ca sub guvernarea-'i
parinteasert as poata fi lini9tite 9i fericite milioanele popoarelor pe
cari le-a incredintat providenta ocArmuirii lui, 9i intre acelea qi patria
noastra.
Nu pot Eseelenta al nu esprim bucuria staturilor 9i a ordinilor,
ca M. Sa s'a indurat a to denumi de representant al sea pe Escel.
Ta, pe awl barbat ale earui virtuti inalte suntem norocogi ale eu-
noa9te ci care sub guvernarea-'i blanch', urmand indemnului inimii
sale nobile, a staruit cu toata ocasiunea a ucura greutatile patriei.
Noi credem en siguFitate, ca Escel. Ta vei binevoi a sub-
qterne M. Sale dorintele drepte qi legale ale staturilor 9i ordinilor,
9i intrevenind eu influenta Escel. Tale, le vei mijloel resultatul dorit.
Prime9te, Eseelenta, adanca reverinta a staturilor gi a ordinilor.4*)

1 Din s Com-oath', anal 1865, numirul 91.

00

www.dacoromanica.ro
 786

In edinta din 22 Noemvrie s'au facut alegerile de

vicepresidenti.Intre opt vicepresidenti unul a fost roman
(Ioan Aldulian) i unul sas (Friar. Bonzches).
S'a ales tot atunci o comisiune verificatoare pentru cen-
surarea actelor de alegere i de numire a regalitilor. Pans
la terminarea acestei lucrari dieta a luat apoi vacante.
Membrii ei tineau base conferente intime. Ungurii i Secuii
separat, Saii earaE;i separat, i tot aa i Romanii.

Parerea lui Saguna. Dorin-Ole Sasilor.

In 28 Noemvrie conferenta la oarele 10. Presenti multi
Sai i Romani dintre membrii dietei. Metropolitul
lipsete. Preedinte e aclamat contele Mikof, care pune In
discutie chestia adresei ce e a se da drept raspuns la re-
scriptul regesc. Zeyk face propunere, ca In adresa sa, se
spuna fitra Incunjur, 0 dieta aceasta nu e competenta s6,
iee nici o hotarire, fiind-ca o dieta a Ardealului nu
mai esista. Domnitoriul s fie rugat deci se theme repre-
sentantii Ardealului fait, amanare la dieta din Pesta.
Ia acum cuvantul metropolitul .,caguna i rostete In
limba maghiara unnatoarea vorbire :
Escelentisime domnule president ! En voese se rAman consec-
vent in toate faptele mele. Eu cAnd sunt pe terenul oficios intre-
buintez limba romaneasca, iar' in cercuri private, precum bine fitiu
multi dintre onoratii domni ai acestei eonferente, dupl imprejurAri,
persoane i nationalitati, ma folosesc, sau de limba ungureascA, sau
de cea nemtasca. Eu onorez mult adunarea noastra privatil de astAzi,
si indrasnese a o caracterisa inteadevAr de private, fiind-ca Esce-
lenta Ta ai binevoit, a o declara de atare. t'mi mArturisesc de aka
parte convingerea individuals, ca aceasta conferentA are imprejurAri
eari se cuvin unei adunAri oficioase.
MArturisesc, ca sunt gata a recunoa9te adeveritatea yi mora-
litatea cuvintelor onort. domni antevorbitori, pentru -e eu and
sunt pe teren politic, totdeuna sunt amicul moralitatii. Recunosc deci
moralitatea ci puterea cea mare morall a cuvintelor aduse din partea
celor trei antevorbitori (Zeyk, conte Teleki Qi Dozsa Sandor. Autorul).
insA de altA parte rog onorata adunare sa nu se indoiaseg. nici despre
moralitatea pArerilor mele.

www.dacoromanica.ro
 787

Se poate ca cineva sa va indoi despre aceasta, cumca eu ca

novus homo nu posed nici un simt constitutional, $i precum ziee
Neamtul Ich hatte keine Vorliebe far ein constitutionelles Leben.
Marturisese inteadevar, ca sunt om destul de flegmatic . . . . nu
sunt dedat a umbla la baluri, la teatru, ci tot langa carti sed, fiind-ca
'mi simtesc greutatea chemarii. Lisa totusi am ceva concept,
pot zice concept radical, despre vieata constitutionala, deli sunt numai
cive non al constitutionalismului intern, pentru-ca pans aeuma am
fost eschis, insa numai din constitutionalismul politic, eaci biserica
mea are constitutionalism, asa de perfect incat it pot recomanda lumii
intregi.
Eu asa-dara, in biserica mea am invatat bunatatea vietii con-
stitutionale, 6'16 bunatatea constitutionalismului politic, desi se
zice ca e egalitate de drept, pana acuma n'am'simtit-o. Dar' in
aceasta conferenta private pot vorbi curat
Chiar fifind-ca sunt om constitutional m'am infatisat la aceasta
theta, in urma convingerii mele proprii, ca sa dau dovada despre aceea,
ca am ceva concept despre constitutionalism, kgalitate si despre ur-
marile acestora. Ei bine, suntem la dieta. Dar' eu totusi trebue sa
marturisese, ca forma compunerii acestei diete nu e constitutionald
de loc, si de aceea nu-'i sunt amic. Inconseeventa insA pe terenul
constitutional nu vreau sa comit. Eu nu pot merge atat de departe cum
an mere cei trei antevorbitori ai mei, pentru-ea domniile for au
vorbit la object, prin urmare an recunoscut legalitatea acestei diete.
En nu catez merge atat de departe, pentru-cA ma tern ca
membrii numerosi ai dietei vor zice despre mine, ca despre om singuratic,
om privat, om nou: n'are fond constitutional. ySi ma roving usor,
pentru-ca sunt multi, eu insa sunt singur.
Asa dare si numai pentru aceea, inainte de ce asi putek vorbi
la object, ca om constitutional poftesc, ea dieta sd se intruneascd
fie basd dreapta constitufionald. Aceasta, e drept, arata ceva pa-
liditate . . . Dupa, toamna vine iarna, dupe iama primavara, ci apoi
yam. Totuci are ceva bunatate paliditatea! Firecte, ori-ce lucru
iii are bunatatea sa, data se baseaza pe moralitate, pe prineipii
morale.
Modesta mea pArere inteacolo bate, ca dorese o diets fie base
constitutionale, care apoi, acum eutez cj en a esi cu espresiunea fo-
losita de antevorbitorul meu, ar lua sub revisiune un object sau
altul, o lege sau alta. Eu Inca iau cuvantul acesta revisiune in
60*
www.dacoromanica.ro
 788

intelesul in care '1 -a luat onoratul meu antevorbitor. Dar' totugi,

ce se tine de litera ci spiritul aeestui cuvint, voese ca in viitor s
nu remanem aqa de strantli pe laugh, litera euvantului, ci mai vartos
sa-'i cuprindem spiritul. Mie, ca preot, dad' citez ceva din slanta
scripture, i-mi sta bine. Sfantul Pavel invati. : nu va uitati atit'ta
la litera, pentru-ca litera ucide, ci la spirit, caci acesta di vieata".
Aceste an fost, Eseelenta, pe cari eu, marturisind adevarul,
nepregatit am cutezat a le espune in aceasta conferenta, pe tale
private qi in mod privat.")
Ungurii I. Gadl, Teleki Domonkos ai Dozsa Sandor
roaga pe S'aguna se spuna, ce 1nelege sub dicta constitu-
Oonala, dar' S'aguna nu le da raspuns.
In numele Sailor vorbete Rannicher, deputatul Si-
biiului, cerAnd termin de cateva zile pentru comunicarea
hotaririi ce o vor lua Saii in chestia uniunii, pentru -ca
pane acum n'au ajuns la intelegere.
In 1 Decemvrie edinO, sub presidiul contelui Mikd
5fmre. In numele Sailor face comunicare Rannicher, ca
representantii naOunii sAsekti au hotarit cu majoritate de
voturi sa tears, ca s se stabileasca intre dieta aceasta qi
cea din Pesta condiiunile uniunii, legAndu-se tratat formal
de slat, In care s fie garantate drepturile Sailor fi ale
celoralalte nationalitati din Ardeal.
Deputatul _Mager doreqte, ca dieta aceasta sa aduca
o lege noun electorala, i pe basa ei sa, se convoace apoi
o dieta, care sa, se pronune in chestia uniunii. Ateapta
de altcum, ca dieta s6, recunoasca de valide hotartrile dietei
dela Sibiiu din anii 1863/64.
Deputatul Bomches, in numele minoritaii Sailor de-
clara de valiclit Sri legald uniunea. Poftete, ca represen-
tancii Ardealului sa fie chema# la theta la Pesta. In adresa
s se treac6, insa unele dorin0 ale Sailor, pe cari M. Sa
sa fie rugat a le recomanda ca proposiiuni reg. dietei din
Pesta spre primire.
DorinIele acestea Bomches le preciseaza In urrnatoarele
vase puncte :
1. Conservarea constituliunii sasefli, cu universitatea
Sri comesul psi cu dreptul de a alege funcjionari.
) Din a Concordia c, 1865, numirul 93.

www.dacoromanica.ro
 - 789 -
2. Teritoriu sdsesc (Sachsen land), cum a lost pita la
1848.
3. Limba oficioasd in lduntru i in afarci sa fie
pentru Safi cea germand.
4. Autonomie fie seama coalelor fi fie seama relig.
luterane, firecum fi fie seama celoralalte confesiuni.
5. Averea comunildfilor fi a scaunelor sd remand
neatinsd.
6. Statul sd facd rescumfidrarea zecimei fireolimei
sdsefti.
In edinta aceasta Romanii n'au luat parte la disc*.
Apararea Romamilor.
In 2, 4, 5 i 6 Decemvrie edinte Ili discutii animate.
Au luat parte la disc* dintre Romani : Andreiu baron
de 5S'aguna, Dr. Ioan Raliu, metropolitul ..,cutufiu, Than Ba-
lomiri, Dimit. 11foga, Ales. Bohafiel i. Nicol. Gaetan. Toti
an pledat pentru primirea propunerii lui ..,Saguna, de in-
telesul, ca Maiestatea Sa sa se Endure a sanctiona legea
electorala adusa din partea dietei din Sibiiu, i apoi o dicta
transilvana, convocata cii intrunita pe basa acestei legi
electorale, A fie insarcinata cu revisiunea Art. de lege I
din anul 1848, referitor la uniune.
A mai vorbit dintre Romani i Iosif Hossu, care a ac-
cefitat uniunea qi a facut propunere cam la fel cu a Sa-
sului Bomches, cerand in ea ca dieta din Pesta sa iee in
considerare dorintele Romanilor ardeleni,
In qedinta din 6 Decemvrie discutia A termina apoi
gi propunerile ajung la votare. Se respinge cu mare majo-
ritate propunerea lui .,caguna, Ili se respinge li propunerea
lui Rannicher, facuta in numele Sailor. Se primete pro-
punerea lui Zeyk, ca dieta se trimita domnitoriului adres5,
in care sa-'i multameasca pentru restaurarea continuitatii
constitutionale qi s5.-1 roage sa theme refiresentaniii Ar-
dealului la' dieta din Pesta, fiind-ca legea ,despre uniune
e lege perfecta i numai dicta din Pesta ii poate face re-
visiunea. Se primesc apoi i propunerile lui BOmckes i
Hossu. Dupa publicarea resultatului votarii, ,,Saguna in

www.dacoromanica.ro
 - 790 -
numele Romani lor, iar' Rannicher in numele Sailor anunttt
vot separat i adrese separate, ca date in numele i din
partea minoritatilor. Li-se promite, Ca. vor fi inaintate
mon archului.
S'a ales apoi un comitet pentru compunerea adresei
i proxima edinp, s'a pus pe 9 Decemvrie.
IatA acum vorbirile rostite din partea Romani lor in
aceste patru edin0 intru sprijinirea propunerei Tor.
Vorbirea Jul ',Sagami (tinuth in sedinta a treia dietala,
din 2 Decemvrie): Ina lt presidia dietal! Eu cu predilectiunea tea
mai mare am venit la aceasta adunare dietala, eaci convins aunt,
a numai adunarea aceasta dietala imi &I terenul cel legal pentru
a-'mi descoperi convingerile politice. Asi fi un barbat care nu stu-
diaza lumea, nu studiaza eele ce s'au intimplat si cele ce se in-
tampla in lume, eti,nd m'asi mira, ea o disparitate de pareri sa va
arata in cuvintele deosebitilor oratori din adunarea aceasta dietala.
Disparitatea aeeasta de convingeri politice nici decum nu miesoreaza
predilectiunea mea pentru a-'mi descoperi parerile politice pe terenul
acesta unit legal al dietei. Disparitatea aceasta de convingeri po-
litice deosebite, precum mi-se pare provine de acolo, ca dupe con-
vingerea mea n'avem o condica de drept public, care sit normeze
si se reguleze convingerile noastre politice, pentru-ca unii vreau as
zica, ca condica de dreptul public se estinde (strigari: Halljuk 0
numai pang la legile anului 1848, altii iarasi, intre cari ma numar
si eu, vreau s zica, ca condica noastra de drept public culmineaza
in articolul prim de lege al anului 1863/4. (Oho! ho 1 Halljuk!)
Pe ltInga toate acestea eu zit, ca nu este timp pentru lupte
politice, nu e timp pentru a trage linia caracteristica intre aristo-
cratie si democratie, intre conservatism si liberalism, pentru-ca prin-
cipiul constitutional de egala indreptatire este asigurat prin devenirea
natiunilor la cunostinta despre valoarea for in societatea de stat si
despre dreptul ce le compete.
Durabilitatea principiului acestuia constitutional de egala in-
dreptatire sta mai presus de on -ce partide singuratice, pentru-ca
vocea patriei este, ca precum natura sustine genul omenesc duph
una si aceiasi lege, intocmai asa si patria are sa sustina popora-
tiunea sa duph una si aceeasi lege. Prin urmare, vocea patriei este
infratirea natiuniler. Vocea domnitorului si a regelui nostra este
pacificarea natiunilor, si porunca de zi este imbratisarea aristocratiei

www.dacoromanica.ro
 791

cu demoera%ia, si srtrutarea conservatismului cu liberalismul, sau Cu alto

euvinte, intimpinarea milei en adevArul si sarutarea drepthtii en pacea.
Desi vocile acestea pane astazi Inca nu s'au prefacut in trup
qi fapte reale, totusi nici-deeum nu ma indoese, ca pronia care ne-a
apropiat pe not inteatata, inclt inteadevar suntem ael apropia%i
unii de alii, eAci zeu, foarte departe am fost unii de alcii,
aceiasi pronie nn se va odihni prinl atunci, pane tend de tot ci in
toate nu no va apropia pe unii de altii, ca ast-fel pe basa unei con-
dice de drept public Be representAm cram sociorum, sedem ab uni-
verso pofiulo concessam uni ordini.
Din convingerile acestea ale male urmeaza, ca unificarea con-
vingerilor noastre politice intr'o condick de drept public este de-
mandatiunea cea mai supremA. Dieta aceasta, preeum vedem, este
convocatl pe basa legii electorale din anul 1791, eu un adaos langa
ea, ce s'a octroat. Eu o dieth astazi ast-fel convocatA nu o pot tine/
de capabilA pentru tratarea vre-unui object ci pentru aducerea de
concluse cu valoare de drept, prin urmare sunt silit a zice, a eu
dupii firea institutiunilor constitutionale, can Inc l igi au formele for
precise, nu pot sl ml las de a'mi da prirerea in obiectul zilei, pen -
tru -ca pe HMO ast-fel de imprejurAri, pe can ni-le da dieta aceasta,
compusa dupk legile anului 1791, $i cu adaosele acelea, ar trage dupe
sine ilegalitatea convingerilor mole, jar' eu trebue sA ma ferese
de aca ceva.
Dieta aceasta nu e capabilli a unifica convingerile noastre poli-
tice, ca sA ne unim intr'o condica de drept public. Dar' si de alt-
mintrelea legea electoralA din 1791 este pentru mine de reminisce*
jalnica, caci este efluxul unei institutiuni, care fiind basatl pe si-
stema politich nationalA a celor trei natiuni de mai nainte recepte,
nu recunoacte natiunea romans de egal indreptAtitil cu ele si nu
recunoacte natiunii roman dreptul de a fi factor al constitutiunii tArii.
Ast-fel e, bah presidiu, ci adaosul acela din rescriptul convo-
cator dela 1 Septemvrie a. c. In adaosul acela se zice, ca ci
membrii acelor clase de popor, can pan/ aeum n'au fost indreptritite,
dad. pliitese 8 1 dare directs sunt susceputi intre alegAtori. Ori
voiu luh eu acest adaos in intelesul literar, on in intelesul eel din
launtru al acestui act, nu pot trage altA consecinta de acolo, Ara
numai aceea, ca ci adaosul sustine i astazi sistema politicA-nationals
a acelor trei natiuni de mai nainte recepte, ci pe natiunea romans
ci astazi o degradeaza la o class de popor.

www.dacoromanica.ro
 792

Ali putek aduce inainte mai multe momente pentru a dovedi

pe larg, ea theta aeeasta nu e capabila a aduce vre-un conelus cu
valoare de drept. Dar' nu voese sa abusez de rabdarea inaltului
presidia, gi a9a ma termurese numai la aceea, a face cunoscut, ea
'mi iau 9i eu voia a face o machine in urmatoarele (Halljuk) :
Ina lta dieta sa binevoiasel a vota. catra tron o adresa prea-
umilita, en rugarea, ca M. Sa ces. reg. apostolica sit se indure : I. a
sancliona legea electoral prelucratd constitulionalminte grin dieta
anului 1863 fi 1864 la propunerea regeascd (Sgomot. Halljuk) fi
afternutel sere sanctionare, ci II. a convoca apoi pe basa acestei legi
electorale dicta spre pertractarea proposiliunii regefti privitoare
la revisiunea articolului prim de lege din 1848 despre uniunea
Ardealului cu Ungaria. (Sgomot. Halljuk).
tmi ian voie mai departs a ruga inalta casa sa binevoiasca a
sprijini motiunea mea spre acel stop, ca sd putem avea o dietti con-
stitutionalii legald." (Tacere profunda in salii).*)
V orbirea lui Dr. loan Rapt' (rostita In 2 Decemvrie):
nInalt presidiu 1 1848, 1863/4 9i 18651 Prin aceqti ani cred eu a
desemna esaet positiunile acelor trei partide, cari an Boris deschilinite
principii pe stindardele lor. Pe cand aparatorii legilor din 1848, res-
pective ai art. I: despre uniunea Ardealului cu Sara ungureasel, nu
voesc a stramuta nici o liters din ace! articol, ci pe cand aceia, can
vor ca dieta aceasta sa-'ci continue aetivitatea en privire la toate
ce s'au intamplat dela 1848 incoace, pretind o schimbare radicala
in acel articol, pe atunci aceia a door devisg. e 1863/4, nu afla
aceasta dieta de competenta ci capabila de a aduee concluse asupra
momentuosului obiect ce sta la ordinea zilei. Inainte de a-'mi da
pkrerea ci a ma alatura la vre-una din programele acestor partide,
voiesc mai intaiu sa -'mi fac observarile mele la parerile ci asertiunile
esprimate pentru legalitatea art. I de lege din 1848.
E drept domnilor, cum-ca in dieta din anul 1848, in compo-
sitiunea ei cea nedreapta de atunci, s'a adus un articol de lege despre
uniunea Ardealului cu Ungaria. S'a putut oare aduce un asemenea
conclus, care nimiceqte independenIa patriei ci pericliteaza drepturile
nationale ale majoritatii locuitorilor tarii ? A putut decide, aca zicand,
clasa privilegiata asupra unui milion yi trei sute mil de Romani, cari
in acea dieta n'au fost representati?
9 Din sConeordiat, anal 1866, numeral 96.

www.dacoromanica.ro
 - 793 -
Compunerea dietei inteun stat constitutional trebue sa cores-
pundl tuturor intereselor locuitorilor patriei, iar' legile pe cari le
aduce dieta tariff trebue fig fie efluxul dorintelor, daca nu ale to-
talitatii, apoi eel putin ale majoritatii loeuitorilor thrii. Se poate
afirma oare aeeasta despre art. I. din 1848 ? Nu domnilor, nu se
poate afirma, pentru-el dorinta seculars a natiunii roman din Tran-
silvania de a fi suseeputa in sistema politica national/., prin urmare,
de a fi representata in dietl ca factor politic, nu s'a putut realisa
niei in 1848. Aga Romtmilor nu li-a ramas alta decttt a-'1i face con -
clusele gi ale comunica dietei, ceea-ce s'a gi intamplat, dupl-ce acelea
s'au statorit intr'o adunare de 40,000 suflete. Cererea indreptatl
cAtrA dieta in punctul 16 eontine: 501 natiunile conlocuitoare BA nu
iee la desbatere causa uniunii plat ce nu vor priori pe natiunea
romans in sistema politica national /., gi pans tend natiunea romans
nu va fi representata dupa cuviintl in theta carii.0 Aceasta dreaptl
eerere gi pretensiune a Romttnilor nu s'a implinit, gi aft ei au
rAmas pe langl protestul euprins in acel punct, indreptat in contra
uniunii.
Dela 1848 incoace, cu toate ocasiunile Rominii s'au declarat
pe &tit' asupra acelui articol de lege, s'au declarat in contra uniunii
in general, gi in special in contra uniunii decise la anul 1848. Aga
dar' domnilor nu este adevArat, cum -ca uniunea ar fi fost o dorinta
general/. a Orli. Nu este adevarat, ca conclusul uniunii dela 1848
ar fi fost efluxul dorintelor locuitorilor tarii.
Dar' al vedem mai departe cum a fost considerate acea uniune
din partea coroanei, dela 1848 incoace? Ceea-ce s'a intamplat in
cei 12 ani ai absolutismului nu voese se sting, cu toate el gi in
acegti ani de tristl memorie uniunea nu s'a considerat de legal /..
Transilvania nu a venit in legaturit mai strand. cu Ungaria, dealt
cum fu mai nainte.
In rescriptul din Pesta coroana insagi reeunoagte, cum-ei uni-
unea decisa A.11 libera invoire a Romanilor gi a Sagilor nu s'a in-
fiintat nici odatA ou putere deplinA de lege, gi indatl dupli publicarea
conclusului unilateral s'a desfiintat. Si tot coroana recunoaste, ca
aceasta uniune, pinii nu se vor asigura drepturile nationale ale iv-
poarelor nemaghiare, nisi el se poate infiinta.
Aceasta declaratie s'a repetit din partea coroanei gi in rescriptul
cktra dicta din Sibiiu, gi data convocarea dietei ardelene pe 4 Nov.
1861 n'a respicat din destul eam-ert faptele intimplate dela 1848

www.dacoromanica.ro
 794

incoace sunt tot atatea negttri ale uniunii, apoi toata indoiala care a
mai putut susta in privinta aceasta a trebuit se disparl Cu convo-
carea dietei din Sibiiu si en sanctionarea legilor aduse de ea.
Din aceste cause ered, ca art. I despre uniune nu are cerintele
unei legi perfecte. Cred, el daca locuitorii Ardealului nn pot setipa
de pertraetarea acestui obieet, clack' pArerile esprimate de 18 ani in
obiectul acesta din partea majoriatii locuitorilor acestei patrii nu
aunt de ajuns pentru-ca sil se punA acest obiect la o parte pentru
totdeuna, atunci trebue sit se is la revisiiine formall si radicals,
pentru-cl chiar in intelesul rescriptului din prima Septemvrie 1865
se presupune, ca ace' articol este mane, este imperfect.
DupA parerea mea, revisiunea articolului acestuia nu se poate
face in dieta presents, pentru-ch aceasta este chemata pe basa art. XI
din 1791, care articol nu e intemeiat pe egalitatea do drepturi, si
care pe natiunea romans, deli s'a suseeput in sistema politica-na-
tionalA in dieta din 1863, o ignoreaza. Chiar legile din anul 1848,
pe cari eu nu le recunosc de valide, chiar si acelea au statorit ci
primit in sine principiul egalei indreptatiri pentru toate nationali-.
ttitile si confesiunile, Para deosebire de nastere, si totusi vedem, a
dieta de arum s'a compus esclusiv pe basele privilegiate de inainte
de 1848, si de aci a urmat, ca in compunerea ei Romtinii peste un
tnilion abia au 13 deputati, pe and Ungurii si Secuii, 539 mii,
numerA fath en ei 194 membri dietali.
Momentuositatea obiectului pretinde deci o ast-fel de compunere
a dietei, care se corespundA tuturor intereselor 9i tuturor cerintelor
locuitorilor acestei patrii, ca legile ce le va aduse acea representanta
srt OA in sine acea putere morals, care sii le asigare totodatit 9i o
vieatA mai duratoare. MA alAtur la propunerea Escel. Sale metropo-
litului ,,S.aguna".*)
Vorbirea metropolitului ,,Slulutiu (rostita in 4 Decemvrie):
7,Eseelenta Voastra, domnule presedinte, si mArita adunare I Trebue
mai nainte de toate sl spun, ca eu aici nu am venit 9i nu grAese
in numele natiunii roratine, dela care nu aunt imputernicit 9i pe
care nici representatl nu o vAd. Eu am venit aici ea regalist, care
aunt dedat a aseulta si a face voia induratului mea monarch, care
ca atare chiar dupii art. XI din anul 1791 am dreptul acela, _ea
undo voiu vedea vAttunate drepturile, nu numai ale unei natiuni,

*) Din ,Concordicte, anul 1865, numarul 96.

www.dacoromanica.ro
 795

dar' tocmai si ale unei persoane singuratice, se ridic spre aphrare

cuvhntul men.
inainte de toate trebue sh mArturisese si aceea, eh eu pe pa-
lostra parlamentarismului nu sent esereitat, nici nu ma pot masura
cu barbatii aceia din nobila natiune maghiarh, cari atitta ani au
asudat si au incAruntit in arena parlamentarismului, nici nu ma pot
lauda eu talente de orator. De aceea nadajduese dela bunatatea
Eseel. Tale si a stalucitei adunari a acesteia, ca des' a-si greli
ceva, ce cu voia n'asi face, in contra regulelor parlamentarismului,
nu-'mi yeti lila in nume de ran. Aceste premith,ndu-le, arum vin
la lueru.
Nu ramane, domnilor, nici o indoiala, ca in acea patrie, unde
intre diversely nationalitAti domneste pacea, dragostea ci adevArata
frAtietate, in acea patrie eu bung. seamh locuecte si binecuvantarea
si darul lui Dumnezeu. Acolo inflorese artele ci stiintele, industria
si avutiile, orasele si satele. In reciproca aceasta fratietate, dragoste
ci pace a diverselor nationalitati, in unire de inimi eta si aeea
putere si thrie a patriei, care poate insufla oaresi-care respect ci
la inimieii cei din afara.
insh Escel. Voastrh, domnule presedinte, $i m.rita adunare,
nici 4ceea nu poate veni la nici o indoiala, ca aceasta pace, dragoste
i frhtietate adevArata a nationalitatilor numai in aeea patrie poate
BA se intemeieze si se prindh rAdacini, in care nu aunt natiunile des-
partite, unele natiuni privilegiate si suprematishtoare, iar' altele aphsate,
subjugate eau suprematisate si lipsite de egalele drepturi politice si
civile, chei adevaratti amicitie qi sinceritate nu poate fi Intre domni
foi servi, intre suprematishtor si intre cel suprematisat. Acolo domnecte
pace Intre nationalitati, in acea patrie in care beneficiile si greutatile
aunt intocmai impArtite, unde in domnecte o natiune asupra alteia,
ei asupra tuturor natiunilor domneste singurh numai legea si prin lege
domneste monarchul, ci unde suprematia singur numai legile patriei
o pot esereih. De o pace ea aceasta, basata pe aceste principii de
dreptate, a avut lipsh si patria noastra comuna. 0 pace, o frhtie-
tate ca aceasta a chutat ci natiunea romans totdeuna, iar' mai cu
seams de cand a &emit patria noastra sub blandul sceptru al Austriei,
$i tot aceea a solicitat, ca sa se inarticuleze ca a patra natiune in Tran-
silvania. i fratietatea aceasta in a cautat -o la -Nord, .nici peste
Carpati, precum ne calumniazh inimieii nostri, si pe cari calumnii
timpul Inca le-a dat de mult de mincinnii, ci a cautat'o cn toata

www.dacoromanica.ro
 - 796 -
sinceritatea in mijlocul patriei, la conlocuitoarele qi surorile natiuni,
0 mai vartos la nobila natiune maghiarh. insit durerea durerilor 1
Nici-odath noi Romanii n'am putut-o dobandi, nici aflh, ci mai tot-
deuna, de cate-ori noi aceasta infrAtire am chutat-o i solicitat-o,
ni-se bAga noun de vinh, ca purtam interese separatistice, ca ne-a
amagit camarila, sau tine tie tine, i de aeeea nu putem sa ne
impaciuim cu nobila natiune maghiarh.
Cine e dartt de vinh, dach aproape de 200 ani de sand tot
chutam pace qi frAtietate, tot nu ne mai putem intelege, awl noi,
Romttnii, nu se poate zice ca n'am fi chutat-o la locul sea constitu-
tional i la vremea sa? SA fin iertat domnilor, natiunea romans a
cautat aceasta frAtietate i pace i dreptul seu egal de nationalitate
toemai la nobila natiune maghiara, $i inch in dietele dela anii 1744
piing la 1791 i 1848. Zice-va sine -va ca aceste diete n'au fost
legale i constitutionale? Si tot* nici-odath n'a fost ascultath dreapta
cerere a natiunii romane, ci a fost cu asprime mare refusatA i in-
dosith. lertati-mg, chei imi plat faptele intamplate 9i istorice, se
vorbesc qi cu esemple sa dovedeec.
La 1744 episcopul roman baron Clein, pentru -ca a indrasnit
a pofti natiunii romans drepturile egale dela dieta Transilvaniei a
fost urmarit cu feliuri de clevetiri, i mai pe urma, in urma aegstora,
avh nenorocirea a muri la Roma in esil,.. Ara si lipsit de toate.
La 1791 episcopal Bob, impreunh cu colegul seu, episcopul gr.-
art. Gerasim, iarA0 pentru asemenea cerere, ea natiunea romans sa
se inarticuleze de a patra natiune, a fost aproape sa fie pui sub
acush i actiune criminalti, ca nigte trAdAtori de patrie.
La 1848, voiu sa via la anul fatal, pe care Dumnezeu sa
nu -'I mai aduch asupra patriei noastre, la anul acesta natiunea noa-
strA tinand adunarea ei la Blaj, in aceasta adnnare a ales a depu-
tatiune cat s'a putut de numeroash i splendidtt i a trimis-o aici, la
dicta din Cluj, en rugarea, ea staturile gi ordinile tariff adunate atunci
sa o inarticuleze de a patra natiune i apoi se tracteze despre uniunea
Transilvaniei cu Ungaria.
A0 fi dorit sa fi dat Dumnezeu afintul acea intelepeiune sta-
turilor thrii atunci adunate, ca al fi primit deputatiunea, i duph-
cum dicta intelepciunea de stat 0 politica shniitoastt, farl intarziere
sh, fi inarticulat natiunea romanh, i nu ma indoiese, ca luptele de
asthzi dintre natiunea romanh gi sea maghiara cu bung seams n'ar B.
Dar' i atunci a fost reaping', i nici la aceea n'a fost invrednicith',

www.dacoromanica.ro
 - 797 -
ea membrii deputatiunii sk. fi fost slobozif in dieta sk-0 poatk arida
doririle natiunii lor.
Cu aceasta dark. a treia or s'a lasat i s'a respins prilejul eel
bun de a se putek infrkti natiunile. Deci sk vede, ck. natiunea ro-
mana deapururea a cautat dragoste frAtaseA cu natiunile conlocuitoare,
iar' mai vttrtos Cu natiunea maghiark, 0 nu ea este care sit fi tur-
burat apa cea limpede a pkeii ci a infrittirii. Si aceasta e causa pentru
care, neimplinindn-se aceea ce am fi dorit cu totii sk se fi gi implinif,
gi ce pentru pacea publick a natiunilor 0 in interesul eomun al pa-
triei dicta dreptatea ci prudenta politica sit se implineask, noi gi
astAzi stAm in ceartk ci avem sk ne ostim en attttea nevoi. Dupl
proelamarea uniunii a urmat revolutiunea cea dureroask, de care nici
nu vrean sA mai pomenesc. Dar' voiu pomeni, ck. dupl inAdu0rea re-
volutiunii urmit absolutismul, care tinA 12 ani, atilt de lungi eat 12
secoli, 0 care amenintl en contopirea deplink a tuturor nationalitit-
flor i limbilor in cea germank.
InsA tocmai absolutismul acesta trebuia sk ne fie la toate na-
tionalitAtile o acoalk cu 12 profesori invaai, doetori de filosofie ci
drepturi, ca sk. invatAm din rkbdarea noastrk cum am trebui o na-
tiune fatit Cu alta sit ne purtkm in vieata politick, en ce mitsurit de
dreptate 0 de dragoste sk. ne mitsuritm.
Acum domnilor, trebue sk. marturisesc, ca noi Romanii en tot
dreptul am alteptat, ea fratii noltri maghiari in aceasta asprit ticoalk.
de 12 ani vor fi invittat ti ei, ek. n concordia parvae res crescunt, discordia
maximae dillabuntur", ea nfundamentum regni est justitia", vor fi in-
viitat cat de greu ii cade unei natinni and vede ea altit natiune o
suprematiseazk ci o apasit, 0 tot in aceea -'ci bate capul gi intr'acolo
10 conformeazi actiunile politice, cum sit absorbeze pe altit natiune.
Si din aceasta causk dark am crezut, ca nobila natiune ma-
ghiarl va fi cea dintaia care toatk ocasiunea 0 tot timpul it va folosi,
ea la dieta Transilvaniei cea dintaia sit via. c1 sit inarticuleze na-
tiunea romans de a patra natiune, sau mai bine, regnieolark in
Transilvania, ca prin aceasta sk. espieze ci pacatele politice ale sta.-
bunilor, cari an eschis natiunea romank, din toate zidurile i ganturile
constitutionalismulni 0 an degradat-o aproape la soartea dobitoacelor.
De aceea noi Romanii salutaram Cu cea mai mare bueurie anul
1860 en diploma din 20 Octomvrie 1860; c1 intiintarea ca la 1863
va sk se adune o dietk nouk la Sibiiu cu atilt mai cu mare bueurie
am primit-o, cu eat am fost convinci, eit nu va lipsi natiunea ma-

www.dacoromanica.ro
 798

ghiara a-gi arAta dragostea frAtascii, fiind barem conlueratoare la

inarticularea natiunii roman.
Durere, ca acum a patra ora ne-am inselat, chiar gi in as-
teptarea aceasta. Fratii maghiari invitati la dieta de regale nu an
vent, nu au volt BA ice parte la aceasta diets, gi tend aveam lipsA
de ei ne-an parasit, an dat dosul de noi, gi Lip dar' nu a ramas alta,
cleat ca dieta convGeata de legitimul monarch sii-'gi continue luerarile
sale, gi pe natiunea romans, dupli propositiunea regeasca, chiar fail
fratii maghiari sA o proclame de a patra natiune regnicolarA intre
celelalte trei natiuni, gi limba ei sil o dAruiasea cu asemenea gi
egale drepturi ea celelalte doua limbi, ea germana gi maghiara.
Acum natiunea noastra romans, eu aceasta achisitiune cApAtatA
prin legi positive, sanctionate de coroana in cuget curat gi dant, aril.
odihnita gi nu era alta indArat fa'rA numai aceea, ca legea care
s'a adus El nu rAmana numai pe hartie, liters moarta, ci IA se puns
in lucrare gi in vieatil. CAnd iatA ea ne trezim prin intamplarile
anului acestuia gi schimbarile politico neasteptate ea se convoacA
dicta aceasta in care suntem acum de fatit. Spun drept, EseelentA
gi maria adunare, di degi prin nouele aceste schimbari vedem a fi toate
povirnite gi lucrate in favoarea uniunii ci a continuitatii dreptului
din 1848 eel dorit de fratii maghiari, totugi despre dragostea gi buna-
voirea fratascA a natiunii maghiare catra natiunea romanA, nici odata
nu ni-am putut pune nadejdea jos en totul. Intre toate am cugetat,
ea totugi gi in aceasta dicta natiunea maghiara se va gandi mai
intlin la impAciuirea inimilor nationalitAtilor din patrie, gi numai
dupA aceea va trace la revisiunea articolului I din 1848.
Socoteam, spun drept, ea doarA acesta va fi locul uncle sit' ne
infratim gi sa ne unim inimile, farrt care unire a inimilor toate uni-
rile politics Bunt nimica, faril putere, nestatornice, gi se spalbera in
Walt ca pleava.
Durere, ca gi acum noi Romanii a cincia ora ne-am inselat
in mteptarea noastra, dorirea cea dreapta nisi aeum nu ni s'a im-
plinit. Acum ziceIi, ca pe langa toata bunavointa nu putefil iar'
mai nainte, and a -si putut, n'a /i voit!
*i en aceasta stain iaragi poneigiu in ode mai odioase eon-
flicte gi remanem in cea mai mare confusiune, de oare-ce noi cu
trup cu suflet gam pe achisitiunile gi pe terenul care ni-'la dat M. Sa
la 1863 prin legea positiva sanetionath de coroana, iar' Escelentiile
Voastre va lipid en totul de legile aduse in anul 1848, cu cari im-

www.dacoromanica.ro
 - 799 -
preunandu-se legile dietei din 1863 fireste ca dupe pretensiunea Es-
celentiflor Voastre ar nrma, ca tot ce e la mijloc, intre 1848 si 1865,
nu ar fi nimica, fara numai o tabula rasa si fictio juris. Aici zace
deci domnilor causa nefericirilor noastre. Nu ne luati dare in numer
de ran, nu ne socotiti turburatori de pace, ceea-ce nu suntem, dad
noi acest teren al nostru, de care noi pans atunci, panii-eand alta
lege nu va zice ea no-'1 avem, nu ne putem nici -decat lrtpada, din
toate puterile 8i toate virtutile noastre it aparam.
Aceste drepturi ale noastre sunt, precum via in aceasta casa,
obiectul cel mai uriteios al pertractarilor si din toate partile atacate,
pe cari eu insa, deli slab in puteri, imi in de cea mai sfanta da-
torinta a le apara.
tiu, ca nu ne putem masura pe arena, parlamentarismului cu
Esceleatiile Voastre, nici cu fiorile oratorice pe cari le-a desvoltat
un prea stralucit vorbitor de aid nu ne putem lauda. in dispute
asa afunde nici nu vreau sa ma las; dar' totusi voiu sa raspund pe
swift la cate an prea onorat orator pe care am avut onoare a-'1
auzi arum Sambata, $i mai intaiu domnului Zeyk KAroly.
Domnia sa, pentru-ca se arate ilegalitatea terenului nostru,
apara en toate armele legii si ale oratoriei uniunea din 1848 si zice,
ca aceea a fost infiintata pe calea cea mai legiuitii, ci pentru aceea
uniunea legala esista pank in ziva de astazi, in deplina sa valoare.
_Lisa precum mi-se pare, trei deputati, Rannieher, Gull si Dr. Ratiu
au infrant asertiunea domnului Zeyk en documente neresturnabile.
Eu, fara a vol BA ma las in meritul revisiunii art. I dela 1848, si
fad' a puteit acurat determine gradul terorismului aceluia sub
care s'a infiintat la 1848 uniunea, atata pot spune cu siguritate, ea
faptele gi intamplarile uniunii dela 1848 am= aunt de cetateni ii
de cei-ce le-au vazut cu ochii cu toate notele si semnele for ea-
racteristice intru atata trecute pe paginile istoriei, ineat nu se mai pot
nega, nici acoperi mai mult cu nici un fel de dpeneag.
Cine va indrasni a nega aceea ce lumea Qi noi top stim, ca si
sanctiunea acestei legi a uniunii dela 1848 s'a flout de prea bunul
rege Ferdinand V. sub acea nelegiuita si grea presiune a teroris-
mului, si tocmai atunei tend prin revolutiune fu silit a-20 parasi
resedinta din Viena si a fugi la Insbruck, in care rag pe timpul
acela $i en am lost?
Actin' ma intore la cuvintele mult stimatului domn grof Bethlen
Farkas, catra care nu am destule eavinte sa 'mi pot esprima pretuirea

www.dacoromanica.ro
 - 800 -
pentru dragostea care totdeuna zice ca a aratat'o tetra nigiunearomana.
Domnia sa intro altele a zis, ca inarticularea Romani lor a devenit
superfluk, dupe -ee la anul 1848 s'a proelamat egala indreptatire in-
dividualk li s'au Sera eelelalte natiuni, facandu-se un singur popor,
o natinne libera.
En cred, nadajduind ertkeiune pentru aceasta dela prea sti-
matul domn grof, ea tocmai contrariul 11 dovede9te art. V 3,
9i mai virtos art. VII 4 3 9i 5 din legile dietei Ungariei dela
1848, cari articoli de lege apriat dovedesc, ea naiunea maghiara
pe sine nu s'a cters qi nu s'a amalgamisat Cu celelalte na0onalitati,
cu cea sass, slava, romans, etc. intr'o natiune politick, ei pe sine s'a
scos afara gi s'a consolidat numai pe ea de singura natiune domni-
toare maghiark, 9i ma 9i uniunea s'a facut pe nnemzetegyseg ma-.
ghiar, cu limba oficioasa 9i diplomatick numai maghiara, in care au
a se contopi toate cele nemaghiare.
Pe langa aceea, in legile uniunii nici pomang, faeandu-se despre
naIiunea romans, cele trei natiuni din Ardeal totuci s'au primit in
uniunea aceea ca trei na%iuni deosebite, eaci in -ul 3 at sus cita-
tului art. de lege sa ziee: Erdelyt, a visszakapcsolt reszeket ide
nem ertve, a legkozelebbi kOztis hongrilesen 69 szavazat illeti. Ezen
szavazitsok a torvenyhatesagok kozOtt kovetkez6leg osztatnak fel :
A kilencz magyar, of szekely es tizenegy szasz megyeket, szekeket
es videkeket, valamint Bolozsvar, Maros-Vasarhely es Fejervar szab.
kir. virosokat, ket-ket, osszesen 56 szavazat, a tobbi kepviselesi
jogot gyakorld varosokat, szam szerint 13-at, egyenkint egy-egy sza-
vazat illeti.
Ala dar' e drept, ca toate natinnile transilvane au trecut ea
natiuni in uniune eu Ungaria. Eseelenta Voistra 9i mari0 domni 1
En in luerurile qi euvintele mele pururea am fost conseevent. In
adunarea regnieolara din Balgrad eu am deelarat in mod solemn,
ea natiunea romans nu se teme de uniune, insa a9a, ca 9i in Tran-
silvania 9i in Ungaria sa figuram ca natiune cu limba proprie 9i
egg indreptaVta. Aceasta e o ambitiune a noastra de care noi nici
()data nu ne vom lapada. En cred ea gi nobila natiune maghiara inea on
unde sa fie in lume, on nude ar vrea al o duel tine -va sub condi-
tinnea ca sa se contopeasert in popoarele acelei patrii, de bung, seams
ar zice: noi vrem sa remanem ca natiune maghiara, on in Francia,
on in Germania, on in Spania.
Nu ne invinovatici, domnilor, dad, 9i-in inima noastrk zace simpil
acesta de nationalitate, daca 9i noi cu ambiliune ne numim Romani

www.dacoromanica.ro
 801

gi ne tinem de onoare, ea suntem duph lege naliune regnieolarh gi

nu numai suferitti. i aga darn noi inch peste tot local vrem sh
remanem natiune romans. (Aga e !)
Aeum, dupe art. VII -ul citat, natiunea noastrh nn e in si-
guritate de a nu fi asthzi on mane suprematisath gi contopita In
nationalitatea maghiurA. i aceasta e aceea ce pe noi trebue BA ne
cutriere Oa, la rhrunchi, aceasta e causa pentru care noi en toate
puterile ne lipim de terenul dela anul 1863, nu pentru aceea, pen-
tru-ca sa Impeded= natiunea maghiara ca sit' nu-gi poath continua
constitutionalismul, ei numai pentru-ea sa na perdem noi dreptul de
natiune gi de limbs, pe care '1-am dobandit.
Nu poftiti dela noi, cei lipsiti aril de aceea de alto privilegii,
sa ne laphdhm in favoarea uniunii voastre de toate ee am dobandit,
cand acea uniune nu ne face niei o coneesiune, nu ne garanteazh
nimica.
in anul 1848 a fost ugor a delaturb. natiunea noastrh, neavand
gi nedandui-se nimiea. Acum insh, in anal 1863, a cApAtat aeeleagi
drepturi pe cari le-au avut gi celelalte na%iuni in Ardeal, gi acum
prin unire, en o trasura de condeiu a voi a le lua fart% grea inte-
ritare gi vatb.'mare a intregei noastre natiuni, va fi tocmai Cu nepu-
tinth, 0116 natiunea romana, gi acum gi totdeuna se va tines cu toate
puterile de drepturile odati castigate, fiind-ca Romanul se fine de
proverbul sea: ,Ce e in man, nu-i mincinnh". (Ilaritate.)
Tot prea onoratul domn grof Bethlen zice, eh adunarea nationals
din Blaj dela 1848 ar fi fost ilegala gi nimenni nu'i concede a se
provocb, la decisiunile ei, fiind ilegale. Eu trebue to, apar aceasta
adunare. Nu el domnilor, tocmai aga de ilegala cam o socotiti MA-
rile Voastre, caci aceasta adunare s'a tinut ea gtirea guvernului
gi au fost doi comisari impArAtegti de &O. Aga dar' degi nu a
avut duprt lege toate caracterele legalitatii ca o diets, totugi duph
ordinatiuni a fost legala, chei a fost coneeash de inaltul guvern.
Mai incolo trebue sh zie, eh adunarea din Blaj nu a fAcut gi
n'a putut sa fach -decisiuni eari se oblige gi pe celelalte nationalitati
din Transilvania. insh sh-'mi fie ertat a spune, el adunarea aceea a
lost duph dreptul naturii gi eel dumnezeese indreptatith sa -gi fach
sie-gi decisinni, eh pe ce tale se umble gi ee gi unde ar trebui sa
petitioneze gi ce tsa solieiteze, sa'-'gi arate nedreptatirile politico ei
la'cute, pentru-ch daeh ii este iertat unui individ, chiar gi celui mai
de jos simbriag, a-'gi face o suplica gi a petitiona, cu atat mai vartos
61

www.dacoromanica.ro
 - 802 -
are o natiune dreptul acesta. Apoi on -cum, eu socotesc, a in 'in-
teresul patriei al al pacii publice ar fi fost gi era o politica foarte
sanatoria, data dicta din 1848 nu ar fi respins, ci ar fi primit area
deputatiune romans, trimisk de o adunare de 40,000 de Romani,
care represinth niate postulate drepte nationale gi dorintele unei na-
tiuni, care e mai numfiroasa in Transilvania deck toate celelalte na-
tionalitati la olalta.
En cred, el buna euviinta, dreptatea, binele patriei i interesul
impaciuirii nationaliatilor ar fi poftit, ca dieta aceea pe natiunea
romans sa o respecteze mai mult, ci data nu 'i-a putut implini do-
rinele, sa-1 fi primit cu onoare gi bunavoire fratasch macar depu-
tatiunea in cask caci o natiune de 1.200,000 de suflete, care con-
stitue cea mai mare' parte a poporatiunii patriei, in tot e.hipul merits
onoarea aceea ai nu dispretul. Dar' durere, aceasta nu s'a intamplat !
Dacii se respects acea deputatiune, stint convins el era foarte
bine pentru patrie, inimile natiunflor s'ar mai fi apropiat, eaci nu e
mai mare OW gi grecala in contra intereselor patriei si ale pacii,
decal and dreptele i grelele jalbe ale celei mai numeroase popo-
ratiuni din patrie sa resping gi nu se bags nici intecr seams.
Amin sa ma intorc putintel gi catra Maria Sa preastimatul
domn Tisza Laszlo. Dupe cum am priceput eu, Maria Sa zice, ca
dacit uniunea la 1848 s'a intamplat, atunci natiunea romans nu era
Inca primitii, intro natiunile regnicolare, ai de aceea Romanii nu ar
aveh dreptul sa se plange, ca uniunea s'a flout fare ei. i precum
nu sa poate plange cu dreptul pruncul de curand nascut pentru-ca
popa fara voia lui '1-a botezat, tot aga nici natiunea romans nu sa
poate plange, ea ark' voia ei s'a unit Transilvania cu Ungaria.
Insl domnilor, dad. are unde-va valoare zisa aceea : nomnis si-
militudo elaudicata, aid tocmai lai are valoarea sa. Pruncul na are
voie ai graiu, iar' despre o natinne de peste un milion de suflete
nu sa poate zice ca n'are voie ai grain, pentru-ca ea ai la 1848 a
aratat, ca are ai graiu al voie, ai apdara aceasta nu sit poate ase-
mana Cu un prune, botezat de' popa far. voia lui. Dar' apoi chiar
gi pruncul aceea, data vine la maturitate poate strica actul popii
gi poate trece la alts religiune.
Aaadarti, preaonorati domni, precum ai mai nainte am avut
norocire a zice, claca sa intomplh, ca la anul 1848 sa fie inarticulate
natiunea romans de a patra natiune, gi apoi sa se fi inceput Inca-
rile despre uniunea Transilvaniei cu Ungaria, atunci ered ea Cu

www.dacoromanica.ro
 - 803 -
nacasurile acestea maxi, cu caosul acesta in care am ajuns noi ci
patria, acum nu am avea de a face.
Tot Maria Sa domnul Tisza a zis si aceea, cA domnia sa pentru
dieta aceasta e alesul Orli, si e deputat si al Romani lor, si al Sa-
cilor, si al Maghiarilor. Domnul Tisza, dace se uita la art. XI din
1791, numai decat ar fi putut sit se convinga, ca Maria Sa nu e
deputat al Transilvaniei, nici al natiunii romane, ci e deputatul ota-
tuum et ordinum trium nationum regnicolariuma 1 i dacA sunt si o
maul de Romani aici, apoi acestia nu au venit ca Romani, ca fiii
unei natiuni egal indreptatite cu celelalte natiuni conlocuitoare, ci
numai ea niste apendice langa staturile si ordinile celoralalte trei
natiuni recepte. Mai incolo, sit ma ierte domnul Tisza citei let% fae
pomenire de domnia sa, a zis intrb.' altele, di toate ce s'au intam-
plat dela 1848 incoace, sunt lucruri ilegale, asemenea si toate lu-
crArile si decisiunile dietei din 1863 le numecte ilegale, neobligatoare
ci ca neintamplate. Pe natiunea romans o indreapta cu pretensiu-
nile sale la Pesta, unde dansul spereazA, cA toate sit vor implini, desi
nu poate garanta, ci nici nu vrea a obliga cum-va ori indatori dieta
din Pesta la asa ceva.
Eu pretties malt pe Maria Sa, pentru-cA cu inima deschisa a
grait adevArul, si multamese din inimA ca n'a vandut, cum e zisa
romaneaseA, pisiea in sac. i cred ea cuvintele Mariei Sale vor fi
convins si pe confratele nostru, domnul Hossu, a nadejdile cu cari
vrea se lapteze pe fratii eel Romani si vrea sa-'i atragA catra Pesta,
n'au nici o garanta sigura. Se va fi convins si domnia sa, ca nici acolo
nu e nici o siguritate pentru noi, ci toate zae in o profunda incertitudine.
Dar' sa ma erte domnul Tisza $i toti cei de opiniunea sa, cA
noi pe langi toate acelea ce s'au zis despre legalitatea uniunii din
1848, totuci ne tinem, cum zie ci acum, cu trup ea suflet de terenul
nostru din 1863, pentru-ca repet, ce e in mans nu -'i minciuna. i
en fat mai vartos ne tinem de acel teren, fiind-ea e dobandit pe
tale legala, e dobandit adeca prin o lege dietalit sanctionatA. de M.
Sa, de regele Ungariei si mare prineipe al Transilvaniei. Noi dar'
sit fim avisati si indreptittiti numai ea niste cersitori la gratia ce-
loralalte natiuni conlocuitoare si earAsi cu petitiuni sa ne degradam
din natiune egal indreptirtitA la oameni petitionari ? Aceasta, Escel.
Voastra ci maritA adunare vatiima greu ambitiunea, onoarea si simtul
national al nostru, si tae rane de moarte In inimele Romanilor, ea
ei BA se lapede de dreptul for si se caute milli si pomanit la Pesta 1
51*

www.dacoromanica.ro
 - 804 -
Natiunea romans nu cergeste gratia Pestei. Romanul ce a ea-
patat si ce are, dela preainduratul sea imparat are, si ce-'i va mai
lipsi, earasi numai dela gratia adoratului seu imparat asteapta. Ce
va hotari in privinta drepturilor nationalitatilor si limbilor dieta din
Ungaria, nu stiu. bask aceea stin cu eertitudine, a natiunea romans
numai cu acest fel de hotarire va fi multamita, care va garanta toate
drepturile ei nationale si de limbs, dobandite prin legi sanctionate
de regele, ears onoarea ei de natiune nu, o va vatama.
Dad, ne vom duce ca natiune la Pesta, atunci poate ea na-
tiunea noastra ar merge mai bucuros, eaci ea despre partea mea, data ma
voiu duce ca natiune, nu vad nici un pericol pentru natiunea mea,
ci vad dobanda in uniunea eu Ungaria. Iar' sa ma due cersitor la
Pesta, san sa ma vac' dus ea o turmil de of neeuvantatoare, imi in
de batjocura si de degradarea cea mai mare, pentru mine si pentru
natiunea mea. Si nici odata nu m'asi lima despagubit sau mangiliat
cu libertatea individuals, pe care o are si col mai de jos eersitor,
si care Para libertate nationals e mormant pentru o natiune.
Atata am vrut fart zic. Aeum numai atata imi remane, sa ma
alipesc la motiunea Escelentiei Sale metropolitului baron de aguna.
Numai cat spre motivarea alaturarii mele la acea motiune am sa
mai adaog, ca eu ma alipesc la ea :
1. Pentru-ca din dicta aceasta, ea convocata dupa art. XI din
1791, natiunea romans ca atare e en totul eschisa, si si de altmintrelea
in rescriptul convocator, nu numai ea e ignorata, dar' si degradata
la class de popor, prin ce ne simtim tare vatamata ambitiunea, onoarea
si simtul national.
2. Pentru-ca tocmai in momentul acesta, cand cu atata sete
doresc fratii Maghiari uniunea Transilvaniei en Ungaria, la repre-
sentatiunea dietei acesteia totusi nu s'a lasat censul dictat de art.
V 2 lit a) al legilor Ungariei dela 1848, ci cu o inima ingusta
censul a fost suit la 8 fi. contributiune directs, cand claselor privi-
legiate, capitatim, Para nici un tens li-s'a dat dreptul de alegere,
in contra diplomei dela 20 Octomvrie 1860, care privilegiile no-
bilimei si robotele le-a sters, care a dat egala indreptatire tuturor
natiunilor si confesiunilor, si numai intro hotarele acestea s'a restituit
si constitutiunea Ungariei, cum si autonomia legislatiunii si a
constitutiunii transilvane, cu schimbari afund taietoare, ea care
modalitate nedreapta de alegere s'a efectuit compnnerea dietei,
bleat eu toata dreptatea se poate nice, ea in dicta aceasta nu e re-

www.dacoromanica.ro
 805

presentatA intreagg Transilvania, nici partea cea mai mare a popo-

ratiunii ei, eu atat mai putin se poate socoti a fi representata na-
tiunea romans.
Representatiunea din dieta aceasta, care este pe basa art. XI
din 1791 eonvocath, represents apodictice nimic alts deaf status
et ordines trinm nationum dela 1791. Iar' manuta aceasta de Romani,
treisprezeee la numhr ca deputati, i 34 de rega1i 9ti, dupg. un milion
donAsnte mfi de Romani, Bunt numai ea o lipiturg, ad status et ordines
din 1791, i fats cu representatiunea Maghiarilor qi a Secuilor, eari
in Transilvania abia ajung numgrul de 530,000 suflete, i totu0 in
aceasta dieth sunt representati en 193 membri, representatiunea na-
iunii romans, care de dong on e mai populatA in Transilvania dada
toti Maghiarii gi Secuii la olalth socotiti, este numai oare-li-care satira
ridieuloasii de representatiune.
Din aceste cause rah alAtur dar' langh motiunea Escel. Sale
domnului baron de .Yegruna.0 (Vre-o 2-3 minute Were pro-
fundA in salh).*)
rorbirea Jul Alesandru Bohafiel (tinutA in 6 Decemvrie)':
nEscelentisime domnule president ! Inelith" adunare 1 Nu voiu abusa
lung en rAbdarea preastimatei adunari. Eu din parte-'mi ziva de
19 Noemvrie 1865 o am luat pentru flu inelitei natiuni maghiare
9i seeuie ea o zi de bueurie, ca o zi de invingere, ea o shrbiitoare
nationals, ca o shrbAtoare mare ce o serbeazg, dupii un restimp de
17 ani, in care au fost eschiqi din drepturile constitutionale, in care
timp eonstitutiunea patriei, parte a fost supush, parte nu a fost deplin
observath.
Eu am venit pe ziva numitA ca sa ma bucur en cei-ce se
bucura. Am venit nutrit de acea dulce sperm*, ca stimatii fii ai
ac,estor ambe natiuni sorori, can in 17 ani an invatat ce este a fi
eschis din constitutiune, vor 9ti apretui, vor 9ti considera starea fiilor
natiunii romane, vor fi invatat a pricepe ce au suferit flu acestei
natiuni, fiind eschiqi din constitutiune de secoli.
Am se marturisese en bucurie domnilor, de o parte eg, am
aflat o deosebire mare intro 19 Noemvrie 1865 i intro 30 i 31 Main
1848, am aflat o schimbare, o inaintare mare. Am vAzut din fata
mai multor domni vorbitori, qi cu stima am a rah esprima, eh tocmai
din fata domnului consilier guvernial, baronul Kem6ny Domonkos,
) Din aConcordiac, 1865, nrii 98-99.

www.dacoromanica.ro
 - 806 -
am vazut esprimata dorinta sincere de a impaciui fiii deosebitelor
natiuni din aeeasta patrie. Din vorbirea aceea in care s'a Lost in-
talnit mintea en inima qi intelepeiunea impreunata a fost en sim-
tirile, cu inima m'am convins, ca inteadevar doreqte- fericirea ci im-
paciuirea acestei patrii. (Helyes!) Si afoa domnilor, de nu sa in-
tamp% o vorbire lunge in ziva de eri In aceasta cash, n'ai osteni
atentiunea preaonoratei adunari. Insa eri m'am aflat inelat in spe-
rantele mele.
In aeeasta inalta case, inaintea acestei preastimate adunari, s'a
desfaqurat in zilele de curand treeute trei opiniuni separate, una a
domnului deputat din comitatul Clujului, Carol Zeyk, c1 a consotilor
simturilor domniei sale, a doua a Escel. Sale metropolitului de Saguna,
qi a treia a domnului deputat al cetatii Sibiiu, tonsil. guvernial
Rannicher.
Fie-care din acecti trei domni, dupii ce -'ci esprima convingerile,
aterne totodate cate un proiect de representatiune, aparand domnul
Zeyk continuitatea dreptului.
Domnul Zeyk, care prin apararea aceasta, pe langa aceea ca,
observe regulele oratoriei, vorbete cu un cumpat demn de un
membru veteran al acestei adunari, zice In opiniunea sa, ca aeeasta
adunare nu e dial legall, pentru-ca dieta legala a marelui prin-
cipat Transilvania s'a incheiat in anul 184$ pentru totleuna, i acia,
deqi are dorinta de a complana trebile patriei, nu fiii ken! acesta
de competent pentru aceea. Afla insa cu cale se se face represen-
tatiune catra Maiestatea Sa, in care el fie rugat, ca sa convoace pe
representantii transilvani la dieta comunii din Budapesta.
Eseelenta Sa baronul Saguna zice asemenea, ca dupe con-
tinuitatea dreptului, luat in sensul Escel. Sale, dieta aeeasta nu e
capabila de a lua la revisiune articolul I. de lege din 1848. 3/Io-
tivandu-'i parerea mai pe larg, propune sa se facii representatiune
catra M. Sa, prin care se fie rugat, ca sa intareasca art. de lege
sunator despre compunerea dietei adus in dieta din Sibiiu qi propus
M. Sale spre sanctionare, ci intarind acel articol de lege sa convoace
o alts dial, pe basa aceluia, spre revisiunea pomenitului articol I.
din 1848.
Domnul Rannicher propune, ca acel art. sg, se is la revisiune
in aceasta dieta.
Opiniunea domnului deputat al Clujului, Zeyk, ci opiniunea
Escel. Sale baron de Saguna, in una se unese, adeca, nici unul nici

www.dacoromanica.ro
 - 807 -
altul nu an dieta aceasta de capabila de a ho/tari in aces t obiect,
de a lua la revisiune pomenitul artieol. Se depsebesc insl in fun-
damentul parerilor, pentru-cl pAnA ce unul afirmA, a be competent
ar fi dieta din Budapesta, Escel. Sa observeazA, eh loe competent
spre a lua pomenitul articol de lege la revisiune ar fi dieta Tran-
silvaniei, compusA pe basa legii aduse in dieta din Sibiiu. Se intal-
neste asemenea propunerea Ese. Sale Cu propunerea domnului de-
putat din Sibiiu Rannicher intr'un punet, adeca fie-care AA de
competenta dieta Transilvaniei pentru revisiunea art. I din 1848,
adus asemenea in dieta Transilvaniei.
Domnul deputat al Clujului, spre motivarea propunerii sale
apArA continuitatea de drept, 0 afirma cb, art. I de lege din 1848 s'a
adus cu unanimitate 0 posede toate criteriile ce le pofteste un art.
de lege, pentru -ca sa fie valid.
Domnilor I Ce se tine de continuitatea de drept, in prineipiu
ma alatur la opiniunea domnului deputat al Clujului. Eu insa din
parte -'mi nu poftesc, ea constitutiunea Transilvaniei sa fie tabula rasa.
MA deosebese deci in unele plreri de domnul deputat al Clujului.
81 am ertare, domnilor, data eu din parte-'mi nu aflu art. I de lege
din 1848 aca de tare in fundamental sett bleat acela se nu aiba
lipsrt de revisiune, dace ne vom uita, fie la forma sa esterna, sau
la cea interne. Dace ne vom uita la imprejurarile intre sari s'a
adus acela, nu pomenese standardele ce au fluturat aici, in aceasta
cash, $i in ferestile tuturor caselor din Cluj. Ea acestea nu le-am
luat atund, si nu vreau sA be iau nisi astazi ea semne de intimidare,
ei ca semn al erumperii simtemintelor aeestei cetAti. Apoi nu voese
domnilor BA adue in dubietate siguranta publics din aceasta cetate
in 1848. Sunt pentru totdeauna dator a-'mi esprima recunoctinta, clack
nu voese a zice admiratiunea, &tit cu purtarea cea solids a cetate-
nilor acestei cetati din 1848. Sunt domnilor dator a o face aceasta, clei
nu mi-am putut esprima din destul admiratiunea faVA cu intelepeiunea
ce a desvoltat'o ceful acestei cetati din 1848. Cu toate acestea, s'au
intttmplat in 1848, atilt aid in Cluj, cat 0 afarA de eetate, uncle
ca acelea, cari mil silesc a declara, c1 nu an fost in Transilvania pe
timpul aducerii acestei legi peste tot timpuri normale. Nu voese
sa pomenese despre deputatiunea din t.Tdvarhely, care a avut in-
fluenta asupra familiilor, ellei in urma demonstratiunilor aeestei de-
putatiuni mai multe familii renumite au fost silite a pArasi cetatea,
a -'ci pArAsi patria. Dar' pomenesc domnilor intamplarea aceea, care

www.dacoromanica.ro
 808

s'a intimplat in una din zilele lui Martie in contra guvernului, &Ind
s'a umpint ulita de pe langl palatul guvernului de popor strigand :
OrszaggyaliSs ! Unio! etc., inteatata, incat guvernatorul de atunci
si-a perdut flegma, i precum imi spun dela spate, si am auzit ci
en en ureehile, a strigat extra popor : Takarodjanak haza Apoi
afarl de cetate, in toatA -tam, pe toate rasoarele eh' juca katondsdi.
Pentru aceea indrAsnese a-mi esprima acea convingere, a n'a fost
timp normal cand s'a adus art. I de lege din 1848. Dar' trebue
se zic, a lipsecte din acel articol i basa morale, iar fatrt en aceasta
indrAsnese a atrage atentiunea inaltei case la eele ce a zis domnul
deputat din Hateg la adunarea din Cluj.
Domnilor, ss nu luati ca si and eu aci atribni putere legiui-
toare adunKrii din Blaj. hat acea adunare, precum m'am convins
eri din niste scrisori aduse aici de un prea stimat brtrbat, a fost
convocatrt en stirea $i invoirea inaltului guvern de atunci.
Stiu domnilor, cA nu s'an adunat numai atata &Ilf an fost de
a se aduna in sunetul ordinatiunii inaltului guvern. Dar' cum-cA
adunarea aceea nu a fost )nyers tomege, ma provoc la un prea-
stimat domn care a fost de fatA, ca comisar regal. A fost acolo
inteadevAr o multime ca la 40,000 de oameni, si nu numai ca nu
a fost linistea turburati nici pe un minut, dar' mai di nu auzai
nici vorba pe ulitele Blajului, nu ai vAzut nisi un om beat pe uli-
tele Blajului, semn ea acolo a fost adunat un popor matur.
Domnilor, nu atribuiu putere legislativa adunitrii aceleia, ii atribuiu
insa drept de a petitiona, drept de a -ci esprima dorintele asupra
obiectelor ce erau atunci sit se pertracteze in adunarea tarii. Dom-
nilor, in adunarea aceea n'a fost representat nyers tomeg"-ul. in
adunarea aeeea, afar de doi veneranzi archipAstori roman, a fost
representatrt toata nobilimea transilvanl romans, a fost representatrt
toata inteligenta romans, ci nu cred ss fi lipsit zece Romani can
stian eerie ci ceti, ca sA nu fi fost de fatA, Au fost consilieri gu-
verniali, a fost de NA nn comite suprem din eel mai mare comitat
din Transilvania, si a fost nu numai ca spectator, ci ca participant
la sra'tuiri. A fost ca al doilea conducator al deputatiunii care a dux
petitiunea adunarii din Blaj la Maiestatea Sa. A fost representata
ceoala, ambele diecese prin mai multe zeci de protopopi si mai multe
cute de preoti, an lost representati mai bine de dons sate mil ce-
tateni liberi din fundul regiu, au fost representate dour regimente
roman de graniti prin mai multi ofiteri $i veteran, a fost representat

www.dacoromanica.ro
 - 809 -
un desparthmilnt de husari romitno-secui, toti acestia proprietari din
Cara, proprietari a eel putin unei phrti de vase din tars. Opiniunea
publics a acestora n'a fost iertat sa o nebagam in seams aici in
died). in 1848, card s'a adus art. de lege I despre uniunea Tran-
silvaniei eu Ungaria.
Acestei adunari din Blaj atribuese dreptul de a -'i esprima
dorinta, ei esprimarea dorintelor, fAcuth acolo, nu a fost ertat a o
ignora in dieth. Fath cu aceasta adunare nu sty asemanarea ce au
fricut-o doi deputati, cumca a bhga in seams protestul Romanilor
la'cut in Blaj seamhnh cu un protest ce ar face pruncul in contra
preotului botezhtor. Nu sty asemanarea, pentru-ch Romttnii adunati
aeolo au fost atunci maturi, indreptatiti a-si esprima atunci dorintele,
au fost proprietarii a eel putin pArjii a rasa din aceasta patrie.
Asemenea nu eta, duph a mea eonvingere, nici asemanarea ce
a fiieut-'o domnul Dr. si profesor de drepturi Dozsa, ca uniunea ar
semana cu o easatorie ce a stat eittiva ani fericith, apoi s'ar ineepe
proces de nulificare, din causa )sileic, pentru-ca in contra acestei
easatorii s'a facut protest inainte.
Din mai sus memoratele motive, domnilor, indrasnesc a afirma,
ca lipseste partea moralh din acea lege, si asa domnilor de s'a ci
adus acel art. de lege in aceasta cash vegyhangulap, nu s'a de-
clarat pentru el nimeni, afarh de aceasta cash, egyhangulag, niei
inainte de aducerea lui, nici duph aeeea. Acel art. de lege n'a fost
natural al majoritiitii tuturor locuitorilor acestei patrii. Unii dintre
domnii vorbitori de eri zie, ca dach flu natiunii roman adus la in-
doialh art. I. de lege sunator despre uniunea Transilvaniei eu Un-
garia, pentru ce nu adus la indoialh ei acel art. de lege care suns
despre emanciparea poporului?
La aceasta asemanare a declarat Escel. Sa metropolitul Sulutiu,
ca omnis similitudo claudicat". Eu inch indrhsnesc a zice, ca e
mare deosebire intre aceste douh legi. Pentru-ch rank* ce una a
fost dorinta secularit a tuturor jobagilor din aceasta Cara, ass.) bleat
toata Sara s'a declarat pentru aducerea acelui articol, si tot poporul
s'a bucurat de aducerea aceluia, pe atunei in contra aducerii art.
de uniune s'a esprimat opiniune contrary din eele mai multe pgrti.
Mai este inch o aka imprejurare. PanA and putem afirma, eh
art. I. de lege nu a intrat in viatA, pana atunci al doilea articol de
lege s'a efectuit peste tot, en dispositiunile %cute mai tarziu. Nu
ma pot invol cu acel prea stimat orator de eri, adeeh eu. domnul

www.dacoromanica.ro
 - 810 -
Dr. Dozsa, nici in ariumentArile en cari s'a silit a arAta continuitatea
de drept a uniunii. Acel domn, povestind eri in aceasta adunare
cum eurind dupl sanctionarea art. I. de lege s'a seulat pentru
nimiei baronul Puchner, comandantul de atunci, numai deck spune,
cA in contra baronului Puchner a venit Bern, si eariisi a adus in
putere aceasta lege. Adee argumenteazA, ca generalul partidei re-
volutionare Bern a invins pe generalul impAratese $i a sustinut
uniunea.
Domnilor, desi m'am delectat en infiorare de argumentArile
laudatului domn doctor de dreptnri, totusi nici decum nu Imi pot
espliea pasul lui Bern ca pas legal. Poate-ca dreptul public nu '1 -am
ascultat dela domnul profesor Dozsa. Dar' e de fate $i domnul pro-
fesor dela care en am ascultat dreptul public. Acel dorme m'a in-
vAtat, cA pis resistendiu esters din legile patriei, 6 in locul aceluia
s'a substituit prin legile patriei noastre altceva. Pentru aceea, pe
terenul aeesta nu pot urma pe domnul Dr. Dozsa. Din parte-'mi
ma infior si de numele revolutiunii, decum di pot sustinea principiul,,
cA rescularea si invingerile generalului partidei revolutionare Bem
ar fi sustinut dreptul eontinuitatii1
Domnul Dr. Dozsa, deputatul ceta ii 3/LurAs-Osorhein, in contra
propunerii Escel. Sale baron de Saguna aduce aceste unele cuvinte
din forma jurAmantului nee palam, nee oculte . . machinatio-
nibus . . . etc." Mai incolo eiteazA din legile patriei legea care sunk
ca M. Sa prin patente nu va guverna etc., yi zice, a dicta din Sibiiu
a fost ilegale 6 ilegale an fost toate legile, toate dispositiunile acute
prin 'patente gi pe calea octrokrii, toate aunt ilegale ci cine se provoaei
la acelea si vrea a le sustinea, comite perjuriu, si ar ineurge in erima
de proditiune a patriei. i din acest motiv dansul nu poate apAra
propunerea facuta de Escel. Sa metropolitul baron de aguna, ea el
nu ineurga in crima de perjuriu gi vA,nzAtor de patrie.
DupA cele pomenite mai sus, dupl argumentArile ce le-a
tras din invingerile generalului revolutionar Bern, tare mA mir de
scrupulositatea lAudatului domn doctor.
Eu inel nu-'s p.mic al machinatiunilor, nu-'s amie al guvernarii prin
patente, nu-'s *mai al octroArilor, Most). propunerea pe care a facut-o
Escelenta Sa nu e machinatiune, qi propunerea aceasta o poate bo-
teza de machinatiune numai acela, care poate boteza de paci legali
o erumpere cu putere armata cum a fost a generalului revolutionar
Bern. Eu din parte -'mi aflu a fi ertat fie-carui membru at acestei

www.dacoromanica.ro
 811

case a cerea in aeest loc schimbarea a on -ce fel de sisteme, cari

ar fi vlitamatoare pentru on -care cetacean, Cu atat mai tare a unei
sisteme apasatoare pentru cea mai numaroasa naiune din patrie.
i 4a propunerea Ecel. Sale nu poate fi numita machinatiune, ci
pas legal.
En inca n u-'s amie al guvernarii prin patente, dar' domnilor,
sunt Imprejurari can silese pe regim adese-ori la aceasta. Domnilor 1
Instructiunea tabulara, codicele civil si criminal, procedura eivila
austriaca, legea de desdaunare, toate aceste s'au introdus prin patente.
S'an nu le-a props domnul doctor in Feoa1a toate acestea in-
vataceilor sej, ci oare nu s'a folosit de toate, nu numai domnul doctor,
ci mai toci caci se aft in aceasta cask fara scrupulositate ca doara
ci -ar vatama juramantul, si fail a se teme ca vor incurge in crima,
vanzarii de patrie?1
Dieta din Sibiiu a fost convocata. prin Maiestatea Sa in modul,
si pima atunci indatinat, pe basa legilor vechi, schimbate pe calea
octroarii dupa, principiul egalei indreptatiri, s'a desehis prin comisar
regesc ea toate dietele, ci legile aduse din partea ei au fost sane-
fonate prin Maiestatea Sa, ca toate legile aduse prin alte diete.
Sau domnilor, dieta aceasta nu e convocata pe basa octroarii?
Deosebirea e numai aceea intro cea din Sibiiu gi aceasta, ca aceea
a fost convocata pe basa egalei indreptatiri, aceasta pe basa sistemei
feudale. A mea convingere este, atat despre toate sus pomenitele
afaceri pe calea patentelor, cat gi despre legile aduse in Sibiiu ci
sanction ate prim M. Sa, ca nu sa, mai pot ignora. Sunt legi legale.
i mai sus pomenitele afaeeri, gi legile din 1863/4, au prins nicte
radacini ca acelea, incat nu se mai pot nimiei fret o total% sguduire
a statului. Sa nu pomenese alta, fara legile introduse prin patente
despre succesiune, despre deosebirea pamantului qi desdaunare, legile
aduse in Sibiiu despre egala indrepacire a nigiunii romfine, despre
egala indreptalire a color trei limbi ale patriei, etc. etc. Cum le-am
pita, not toate acestea nimiei, cum am putea, nimici tot ee a resultat
din ele si in sunetul acelora, fara, o sguduire totala?
Eu fatal cu toate aeestea diferez in opiniune de domnul Dr.
Dozsa, pentru-ea a mea eea mai firma convingere e aceea, ca toate
acestea se pot lua la revisiune ci modifica in unele puncte pentru
viitor, dar' a ignora, nisi pentru viitor, eu atat mai putin pentru
trecut, nu le pot. Dupe a mea opiniune numai unul ca aceea voecte
inteadevar fericirea patriei, intarirea si suscinerea razelor tronului,

www.dacoromanica.ro
 - 812 -
care voe9te a impreuna trecutul din 1848 Cu sustinerea de eurand
treeutului din 1853, 1863 ci 1864.
Cu ocasiunea propunerii sale, dl deputat al Sibiiului a adus
inainte causele pentru sari a fost ehematit natiunea sAsasel in Tran-
silvania, aceea pentru apArarea granitelor. A adus dl deputat din
eine inainte, el niei natiunea sacuiascrt nu a ramas niei data
inditrAt dela implinirea acestei datorinte.
Recunosc domnilor, 9i cea dintaia 9i cea de a doua. Si re-
eunose ci aceea ce an adus Seeuii din batalie. Dar' oare domnilor,
fiii natiunii de care ma tin eu, retrasus'au vre-odata dela implinirea
acestei datorin /e ? (Helyes1) Oare sub sistema banderiangt nu an
luat parte mii de Romani la implinirea acestei datorinte ? (Helyes I)
Ca an luat, aunt dovezi diplomele cele multe nobilitare I Oare de
s'ar lua la revisiune osemintele celor cazuti la Sant-imbru, 9i pe
campul panei, ce ar dovedi ? Au luat mai esclusive Romanii en
Seeuii parte la apiirarea granitelor decand s'a introdus sistema de
astazi, ci deosebit dela anul 1764! Si ee a fost resplata 9i la acestea,
afarl de monetele cele de veterani qi Kanonen-Kreutz?? A. that
aceea, el in anii trecuti li-s'a disputat fostilor griniteri proprietatea
posedatii de sate de ani, luandu-li-se fad' ai asculta 1 (Helyes 1)
Acum tree, ci fae o mica reflexiune la vorbirea domnului de-
putat al doilea din Cluj.. Dl deputat Hossu asamana luptele de
astAzi nationale eu luptele confesionale. ti dau drept 9i eu in aceasta
asemanare. Ins/ domnilor, In patria noastra and au ineetat luptele
confesionale? Atunci cilia an fost intrebarile confesionale in toate
minuciile for limpezite 9i cermurite. Vedem art. I. din Aprobate,
care sun/ despre egala indreptatire a confesiunilor rom. cat., evg.
reformats, evg. luteranI li unitara. MA lupta confesionall Cu aceasta
nu a ineetat. Vedem o multime de legi in Aprobate, earl reguleaza
relatiunile eonfesionale, ci luptele aeelea an ineetat numai atunci,
cand principiul egalei indreptitiri confesionale a intrat in trupul 9i
sufletul fie-chrui locuitor din aceasta patrie.
Asemenea, socotesc eu, va fi ci cu intrebarea nacionala. Aceasta
intrebare numai atunci va inceta a irita pe fiii deosebitelor natiuni,
cand va fi prin legi drepte definitiv regulatii. Dina atunci dupe a
mea convingere nu l
Am de a reflecta putintele ci la unele aserciuni s'au deelara-
tiuni ale dlui consilier guy. conte Bethlen Gabor. Maria Sa a zis
in vorbirea sa de eri : ,, a roman nemesek hasonlOk voltak a magyar

www.dacoromanica.ro
 818

nemesekbez es a roman jobbagyok a magyar jobbagyokhoza. Am

de a observa prea moderat numai atata, ea dupg, lege intradevAr aca
a fost. Inss domnilor, an stat in contra intrArii in viatii a acestui
drept juridic cele patrw confesiuni i trei natiuni. Aceste sapte an
pAzit ca sapte cerberi, ca nobilii roman yi liberii cetAteni roman din
fundul regiu sit nu se poath folosi de drepturile cetatenesti, pentru-el
pans la 1700 s'au tinut toti nobilii roman de confesiunea gr.-ort.,
impreuna cu toti Romanii liberi din fundul regiu, dar' fiind confe-
siunea for eschisa, de sine au remas eschici ci Romanii.
Domnul cons. guy. baron Dominic Kemeny in vorbirea sa de
mai nainte vrednicA de toatA stima, dupA a mea eonvingere, intr'un
punet, ma rog de ertare, se afiii in rAtAcire. Maria Sa zice, el dela
naturA flu deosebitelor natiuni din aceasta patrie aunt cu atragere,
on simpatie unul catrA altul a romlatlan egyszertisegben did ndp
bekeben dl egymas mellett, de, etc." . . .
(Contele Kemeny 11 intrerupe pe orator, spunand-'i ungureste
urmatoarele : In privinta aceasta am declarat urmAtoarele Fana-
tismul acesta national mai lesne ar ineeta, dael popoarele Ardealului
de deosebite rase s'ar lAsa de capul lor. DacA cei mai cul%i, si aici
nu fac esceptiune en fiii nici unei natiuni,n'ar dori a conduce
popoarele, ci mai bine s'ar conduce pe sine prin ele. Destul de
pacific ar incApea Tanga kith, on toate ca vorbesc limbi deosebite.
Si aceasta e noui dovadA, ca prudenta cea treazA si instinetul po-
porului celui simplu, clack* n'ar fi condus in laturi, mai bine-'l ferecte
de ilusiuni inselAtoare, cleat cultura politics, acoperita cu vAlul in-
trigelor sau uneltirilor mAestrite. Cum-cA cineva ar conduce ran
pe cineva, ci anumit, ea cei mai eulti dintre Romani ar seduce po-
porul roman, asta n'am zis-o
Alesandra Behafiel (raspunde ungureste) : Cu prima parte
a asertiunii domnului baron ma invoese pe deplin, adecA ma invoese
en acea parere, ea locuitorii de limbi mestecate, can trAese in sim-
plieitate necoruptA, trAese pacinie inteolalta. Sunt de acea eredintl,
el in toatA viata mea n'am dat causA la aceea, ea cineva sa poath
afirma contrariul despre mine. Nu numai eu, ci dacA privese in
jurul salei acesteia, intre cei de natiunea mea, cari s'au inAltat din
popor, pe cati ii vAd, foarte multi, cari Ina justifies pe deplin aser-
tiunea aceasta a liAriei Tale in familiile Tor, despre aeeea, el pot
trai in pace in locurile mestecate, mai multi dintre not am dat esemplu,
cA nu in locurile mestecate, ci ehiar sub acelaci eoperis, chiar in-

www.dacoromanica.ro
 - 814 -
tr'una si aceeasi cash, traesc in pace, in buns impreunh. intelegere
natiuni deosebite si confesiuni diverse. Zie, eh uitandu-ne imprejurul
localiatii acesteia, tntre noi, in familiile noastre, aflam cuprinse toate
cele vase confesiuni si toate cele patru nationalitAti, si tot sub ace-
lasi coperis trhese in pace, ceea-ce serveste de esemplu despre aceasta,
ceea-ee documenteaza eh' totusi suntem en simpatie unii chtrh. altii.
(Helyes l)"
(Oratorul continua apoi iarasi romdne'te ca la ineeput): Lisa
sa fiu iertat preastimate domnule consilier, dach-'mi fac obser-
vatiunea la a doua, adech, un fanatism, nu uneltiri mh'estrite au
adus pe tapet ehestiunea nationalitAtilor, niei nu birocratismul, precum
s'a esprimat nu stiu care dintre domnii oratori din sedinta de eri-
alaltA-eri. Intrebarea nationalitatii romane domnilor e seculars, $i
o Ohm la anul 1700 in uniunea bisericeasea a Romanilor Cu bi-
serica Romei, care numai cu acel stop s'a intAmplat, ea sa cAstige
$i Romilnii drepturi nationale. Aceasta intrebare nationalA o &Ram
in casa legislatiunii din 1744, 1791, 1848, etc. VA rog deci dom-
nilor sa va schimbati convingerea in privinta aceasta, ca cum in-
trebarea ar fi o intrebare maiestritil, si ca cum aceasta ar fi o in-
trebare a birocratilor. Aceasta e o intrebare isvorata din inimile
Romilnilor, inainte de secoli, sand nu era niei un birocrat roman 1
Si intrebarea aceasta ne va apasa in inimile noastre ph.nh
atunci, piing nu va fi fericith legislatiunea a o resolva spre indestn-
lirea tuturor fiilor acestei patrii.
Cu aceasta observatiune tree la a doua observatiune ce s'a
fa'cut, de-'mi aduc bine aminte, prin domnia sa, deputatul cethtii
Osorheiu (Dr. Dozsa), care zice, ca prin art. I. din 1848 fiind sis-
tema nationals stearsa, e implinita dorinta Romanilor prin adoptarea
principiului egalei indreptatiri.
Domnilor, din parte2mi cunosc altmintrelea spiritul legilor din
1848. In spiritul legilor din 1848 stA ,nemzetegysega, 9i indrepta-
tirea aceea e estinsa numai paste persoane, e o indreptatire per -
sonals, na insa indreptatire nationalh.
Domnilor, am fost si en norocos in 1848 a fi membrul depu-
tatiunii regnieolare. Stiu, dar' e dovadh, chiar protocolul sedintelor
acelei comisiuni, cA in mare parte in Transilvania sA sustine dreptul
celor trei natiuni. Se sustine dreptul esdusiv al natiunii secuesti,
se sustine dreptul municipal al natiunii shsesti, dar' se sustin inch.
si privilegiile, Asa dar', phnii sand se Bustin acestea, pang atunci

www.dacoromanica.ro
 815

e justifleatii totdeauna nisuinta Romttnilor spre egala indreptatire na-

tionala, spre egala indreptatire a limbilor. Pentru aceea, domnilor,
en din parte-'mi nu ma pot alatura la propunerea domnului deputat
din Cluj Zeyk, ci ma alatur la propunerea Eseel. Sale dlui me-
tropolit baron de Saguna.
Si aici domnilor mi-ai incheia vorbirea, insa aunt dator cateva
cuvinte reputatiunii mele.
Eu in 1848 Inca am fost in aceasta adunare, am fost membru
domnilor al dietei de atunci, si eu inca ma in de numeral acelora
cari ,,egyhangulag kimondottak az uniota. Insa domnilor, n'am fh-
cut-'o aceasta nici intimidat de sgomotul despre care am vorbit mai
nainte, nici intimidat de stindardele ce erau in Cluj, ci m'am de-
clarat pe lane. acel articol de lege din adanca convingere, ca pe
calea aceea voice putel ferici natiunea mea, ca pe acea colt se va
putea ajunge egala indreptatire nationala. Am facut'o din acea con-
vingere, care imi place a crede ca nutre0e qi pe deputatul al doilea
din comitatul Clujului (Iosif Hossu). Am facut'o dupa ce Inainte
de aducerea artieolului acestuia de lege am. primit din mai multe
parti asigurarea, ca numai deck, dupa art. I, dupa deeretarea uni-
unii, va urma o lege despre egala indreptatire a natiunii romttnel
Aceasta insa, domnilor, nu s'a intamplat. Sunt aici inch mai multi
domni, cari in 1848 au fost membri ai comisiunii de zece, in care
comisiune s'a pertraetat petitiunea Romanilor compusa in Blaj qi
adusa la inalta case prin o deputatiune numaroasa. A fost domnilor
unul, care a compus un art. de lege frumos, nu en multa realitate in
el, dar' frumos. A raposat insa domnilor gi acela, caci afara de el
nime nu a primit in comisiune ace! proiect de lege, of nici atata
macar nu s'a intamplat eu acea petitiune, cat s'a intamplat en a
Sailor.
Petitiunea Sailor s'a transpus cu recomandare la dieta din
Pesta, petitiunea noastra s'a transpus simpliciter. Dar' in privinta
egalei indreptatiri nationale nici in comisiunea regnicolara din Pesta
nu s'a catigat mai mult, cum nibi in privinta limbii. Ci din contra,
s'a adus o lege despre crelterea populara, care ameninta natiunea ro-
mama in privinta limbii cu ruinare perfecta. Si apoi cum s'a efee-y
tuit gi principiul egalei indreptatiri personale? Il vedem in art. de
lege despre alegerea deputatilor dietali, 9i ctim cum se aplica astazi.
I-'1 vedem in scoaterea din dicta a advocatului Dr. Peteu, pentru-ca
nu plateqte 8 fl. dare directs.

www.dacoromanica.ro
 816

Acestea Bunt, preastimati domni, causele pentru cari ma aflu

silit a ma alatura la propunerea Escel. Sale dlui metropolit baron
de .yaguna, si poftese, ca revisiunea art. I. de lege din 1848 BA
se intample aici, lute() dieta convocata pe basa articolului aeeluia
de lege pe care '1-a propus Escelenta Sa ca sa fie rugat M. Sa
sa-'1 sanctioneze."*)
Vorbirea lui I. Balomiri (rostita in cedin%a din 5 Decem-
vrie): Escelenta Ta, domnule presedinte> Inainte de ce ridie vorba
despre obiectul pus la ordinea zilei, indrasnese a motive, pentru-ce
vorbesc eu in limba romaneasca. La motivarea asta ma aflu in-
demnat de domnul deputat boson, care a opus, ca ca Roman ar
avea sit vorbeasca romaneste, dar' pentru-ca sit fie priceput (inteles),
vrea sa vorbeasel ungureste.
Domnul Hosea a vorbit ungureste, ca si fie priceput, eu vor-
bese romaneste, pentru-ea vreau s fin priceput romaneste, fiind-ca
ei romaneste ne pricepem mai toti unii pe altii (Helyes
Dace ma va intreba cineva, care lege ma indreptateste la vor-
bire in limbs. romaneasch, intaiu 'i-asi aduce inainte art. de lege I.
din anul 1863, si de cumva nu ar sta acest articol, apoi aci aduce
inainte egala Indreptittire nationals, basata pe puterea timpului
present.
Escelenta Este un proverb latinese, care alma : Veritas or-
I

dium park", ci romaneste: nadevarul din gura to face de urau.

Des' proverbul acesta, pe un om care are voie de a spune ade-
varul 11 poate aduce la oare -di -care ingrijire, mai vartos cu cat pro-
verbul acesta suns in limba magbiara asa : Szolj igazat es betorik
a fejedet (ho, ho . . . Ma rog numai de aseultare . . . tot*
en fare frica voiu indrasni a-'mi declara parerea ci a spune ade-
varul gol, mai ales asigurat fiind, ca insemnatatea neplacuta a pro-
verbului citat a perit, e preserisa.
Esceleuth I Un tats pe copilul seu de multe-ori 11 dojeneste
yi 11 bate, ci totusi copilul nu-'si pierde iubirea ci increderea eAtra
tatal seu. Dace cetim rescriptele Imparatecti prin cari s'a convocat
dieta aceasta, $i cari aunt la ordinea zilei, stt pare ea Romanul e so-
cotit numai ca un fiu vitreg al patriei, acesteia, $i nu ca fiu dulee
el frate dulee al natiunilor eeloralalte conlocuitoare.
i data Romanii suparati au venit la dieta aceasta si an intrat
in ea, an venit aid totusi condusi de iubirea si increderea for in
') Din .Concordiac, 1865, numarul 100-101.

www.dacoromanica.ro
 - 817 -
imparatul, ca s se declare si sa-'si descopere parerea for aeolo,
uncle sunt chemati prin imparatul.
Eseelenta I Daca ne uitam in istorie la originea natiunilor gi
a popoarelor conlocuitoare din Transilvania afiam, ea nici una nu -'ci
are originea ei aici in Transilvania, ei toate aunt venite si sedite
din alte parti ale lumii, nu sunt deci surori dulei, ei vitrege.
Daea privim starea poporului roman in culture, industrie, in
desvoltarea sa spiritualk, opoi comparand si eombinandu-1 in pri-
vintele acestea cu popoarele celelalte conlocuitoare, cu durere aflam
starea lui, care, deli el e eel mai vechiu, e o stare trista ci de tot
diferitoare de starea natiunilor conlocuitoare, aca ca poporul roman
e socotit din partea natiunilor conlocuitoare de o massa crude numai
(nyers t6meg, nyers er5).
Ce a causat starea aceasta suparazioasa a Romanului ?
Constitutiunea veche, adeca cea de Oat la 1848, care pentru
poporul roman era mai mult dead vitrega, cad facand ea pe cele-
lalte natiuni surori jurate de cruce in contra poporului roman, pe
acesta 'I-a aprtsat, asuprit si purtat ca pe o sluga.
i Inca mai cam au remas Romanii prin constitutiunea veche
ca o massa crude?
lath cum Escelenta! Ajungand unii ci altii dintre Romani In
clasa nobilitarrt ci aristocratica maghiara i a inteligentei maghiare,
nu an mai putut figura ca Romani, ci au trebuit sa figureze ca
Maghiari, cad aca erau legile si starea socials de atunci, le era rucine
a fi Romani i si astazi se mai sfiese a fi i a se marturisi de Romani.
i data am canta noi astazi in elasa aristocratilor i a inteli-
gentei maghiare dupe originea genetics nationala a familiilor, am
afla un contingent mare de massa aceea crude romaneasca.
Anul 1848 ce ne-a adus ? In anul 1848 schimbandu-se ideia
dominants a spiritului timpului, adeca ideia constitutionalismului cu
ideia nationalismului, fricand aeeea loe acesteia, natiunea maghiara
de frica gernaanisarii s'a patruns de ideia aeeea a nationalismului i
a sehimbat constitutiunea veche In favoarea nationalismului genetic.
In interesul nationalismului s'a schimbat jobagia naturals in bani gi
s'a pus de pe o parte a locuitorilor pe toti contribuentii terii, i
aca jobagia aeeea in bani zace astazi pe noi pe toti, dand dupa tot
fiorinul de contributiune ate un adaos de 27 or. pentru desdau-
narea jobagiei naturale
62

www.dacoromanica.ro
 - 818 -
Dad. clutilm principiul pe care sunt basate legile din 1848,
it afigm numai cu numele de njdgegyenl5segu, indreptatire egalg, on
egalitate de drept, dar' in adeviir nu esistg, Legile din anul
1848 ne pot convinge despre lipsa de egalitate in drept. Dreptul
ar fi, dar' egalitate nu e 1 Dug vrem sg afigm egalitate perfecta,
o putem afla in legile absolutistice bachiane, en deosebirea ea acolo
este egalitate dar' nu e drept 1

Se vedem ce zic legile din 1848 ? Art. VII punct 5 sung

a9a: Ungaria este gata a primi ci mentineg toate legile speciale
gi libertatile Ardealului, eari pe laugh. aceea ea nu impedeck uniunea
desavarsitA, promoveazg libertatea nationalg ci egalitatea de drept".
Va se zica, Ungaria sustine privilegiile ardelenesti can au fost Ong.
acuma in vigoare, qi ca cum ar zice indirecte, ea tine pe Romani
tot in acea stare ticgloasg in care au fost 9i mai nainte.
Daca cetim art. 2 din proieetul de lege in privinta uniunii,
apoi art. acesta intitre9te art. 2 de lege al Transilvaniei din anul
1848 despre legea electoralg, articolul acesta de lege dit drept de
representare in dieth la sate ungure9ti, precum e Bretcn, Vizakna,
Bolozs, Csikszereda, Szek, Illyefalva, etc. numai pentru -cg Bunt un-
gure9ti, pe dad la alte sate gi ora9e mai mari, ear' cu privire la po-
poratiunea numaroash, la starea indnstriei 9i a comerciului, cu mult
mai de mare insemngtate, nu le da, pentru-ch acestea sunt romineciti.
Yn comitatele gi districtele ungure9ti, precum 9i in scaunele se-
cue9ti an toti Ungurii gi Seeuii nobili drept de a vota in persoana
la alegeri, pentru-cg mai toti aunt Unguri. Pentru sate e conditionat
dreptul de alegere de un eens de 8 fl. v. a. dare directs, fa'ra darea
capului, pentru-eg pe sate multimea e a Romttnilor, pe cand pentru
orate qi cetati dreptul de alegere esista pentru toti cetatenii 9i orb.-
genii pang, aci indreptg4iti, pentru tot insul care are o cash sau un
pAmint de 300 fl. ca proprietate, fie proprietatea aceea chiar comung
cu muerea san cu copiii, pentru toti meseria9ii, industria9ii, negustorii,
dacg lucrg barem en un fecior, pentru toti cari an venit anual de
100 fl. pentru -el in orate 9i cetai industria9ii, meseria9ii 9i ne-
gustorii sunt de nationalitatea ungureaseg.
Aceasta e egalitatea legilor Transilvaniei, ast-fel e njogegyen15-
sega-ul unguresc din 1848! Ast-fel de egalitate nu poate indestuli
pe Romani, o ast-fel de egalitate nu pot dori Romtmii fad.
sg-'9i dee testimoniu de paupertate cumcg n'an idea despre spiritul
timpului.

www.dacoromanica.ro
 - 81Q -
Trecand la ordinea zilei, fArA de a ma deelara la insusi obieetul
pus prin reseriptul reg. in desbaterea acestei aduniri, adeca art. I
din 1848, constat, a s'a faeut propunere din partea dlui deputat
Zeyk, ea dieta Transilvaniei e ilegaltt, fiind-ca esistenta legala a
uniunii Transilvaniei cu Ungaria, pa temeiul art. I din 1848 nu sA
poate nega, $i asa o dieta legala in Transilvania nu poate fi, adn-
candu-se ea motiv, el legile din 1848 trebue sa stee in valoare,
pentru-ca sant legi constitutionale, si numai pe cale constitutionals
se poate sterge si uniunea, iar' pans nu a stearsa ea esista.
Aeest principiu are consecinca mare si ponderoasA. Dace e
asa, ea legile constitutionale numai pe cale constitutionalA sg, pot
sterge, atunei toate legile din Verboezy, aprobatele $i compilatele,
articolii dietali $i nove]ari, trebue sit aiba valoare, si ar trebui al
se nulifiee tot ce s'a &cut din 1848 panA acuma, fie pe cale politica,
fie pe cale juditiala, fiind-ca lipseste basa constitutionals. Un om
eu caraeter, dna are un principiu bun si sanatos, ramane conseevent
prineipiului seu, daea nu urea sa cads in volnicie (Willktir).
Acum vine intrebarea: poate-se realish un ast-fel de principiu, fad.
Eta mitt in volnicie? Eu zie ea nu sa poate realisa, pentru-ca sistarea
faptiea $i incetarea .legilor eonstitutionale in restimpul dela 1848 'Ana
acum a causat fapte si intamplari, cari nu of mai pot face nefaente
san neintatnplate. Aid este Nitta de basa puterea timpului.
Puterea timpului Inca e un drept si legalitate, un drept na-
tural, o legalitate vie, pe cand legalitatea goala, la'ra putere nata-
rala, e moarta. Eu nu zie, ea uniunea nu se poate face ; dar'
clack se face acum, apoi e o flinch' noutt, produsa de puterea tim-
pului de acum, dar' nu de legalitatea anului 1848. Dad. legali-
tatea constitutionals positive a esistat dela 1848 pana mum, de ce
nu a fost inactivate ? Pentru-ca 'i-a, lipsit puterea. .i dacA vine
acum la activitate, vine prin puterea de acum. Puterea e an drept,
fie ea puterea e morals, fisica eau numerieA.
Ea dare din partea mea eontinuitatea nu spun ea nu o doresc,
dar' zie, ea nu o eunose, ea nu esista.
Amin vine intrebarea, ea pe cc base stain noi? En zie ea
Edam pe diploma din 20 Octomvrie 1860) cad dael nu ar fi diploma
aceea , atunci nu am fi aici, n'ar fi theta aceasta, pentru-ca pe basa
acelei diploma s'a convocat dieta din 1863/64.
Se vedem ee zice diploma din 20 Octomvrie 1860 ? Diploma
in punctul 3 statoreste numai sfera de activitate marginita, admit au-
63*

www.dacoromanica.ro
 820

tonomia cerii, dar' nu 9i legile positive ale constitutiunii celei vechi ;

9i intre autonomie ca bass constitutionals si intre legile positive e
mare deosebire. De9i in punetul citat e facuta provocatiune la con-
stitutiune, la constitutiunea veche a Transilvaniei, totuli constitu-
tiunea aceea nu se poate pricepe impreuna eu materialul ei, cu legile
positive ale Transilvaniei, ci numai in principiu, ceea-ce se poate
vedea din autografii imparateoi din 20 Octomvrie eatra contele de
Reehberg 9i 21 Decemvrie 1860 eatra baronul Kemeny, prin care
'i-s'a demandat a face dispositiune pentru eompunerea unei diete
corespunzatoare a Transilvaniei. Mai ineolo, prin dispositiunile din
24 Martie 1861 s'a demandat in mod special organisarea politica a
justijiei, precum si observarea legilor civile $i penale din timpul le-
gislatiunii absolutistiee, numai "Ana la statorirea for pe calea le-
gislatiunii. De aici se vede, ea legile positive nu aunt deodata resti-
tuite Cu autonomia Transilvaniei. Cine afirma ilegalitatea dietei tran-
silvane, neaga validitatea diplomei din 20 Octomvrie 1860. Ava
darn propunerea dlui deputat Zeyk eu nu o pot partini. Ce se
atinge de propunerea Escel. Sale baron de .,caguna, o partinese din
motivele aduse de Escel. Sa."*)
Yorbirea Jul Dimitrie .Moga (rostita in 9edinta din 6 De-
cemvrie) : Din catalogul celor insinuati spre vorbire puteh vede
on -tine, ca eu, si aceia cari sunt de o parere cu mine, nu am voit
nici decal sa ostenim atentiunea inaltei case eu vorbiri literare si
lungi, ci daell mi-ar fi vent noroeul eri di pot vorbi, m'ali fi ala-
turat 9i eu en toati bucuria la propunerea domnului deputat din
scaunul Odorheiului, ca sa inchidem desbaterile. Ins/ domnilor,
acum saimi fie iertat pentru grepla aceasta ce o fac in contra vointei
domniei sale, ca sa-'mi ridic vorba astazi. Si eu eat mai mult
ma rog de preaonoratii domni pentru putina atentiune, cu cat so-
cotese, a nu voiu abusa de paeienta domnielor voastre, cand dupa
o desbatere de trei zile imi vine timpul i mie a spune, el pentru-ce
sunt de parerea Escel. Sale dlui metropolit baron de Saguna, 9i nu de
alts parere din sala aceasta.
Premit inainte domnilor, ca nu am de gand a osteni inalta
casa cu a9a lungs vorbire cum a ostenit-o un domn in ziva de eri,
dar' atata Ira spun, sa 9titi curat, eh pe hartiuta aceasta mica (arata
o hartie) sunt insemnate atatea vorbe, ineat de pe ea, Para nici o
restrangere a puterilor mele (voia sa zica : fart opintire), aci putea
*) Din sTelegraful Roman( 1865, nunattrul 99.

www.dacoromanica.ro
 821

vorbi de acum, dela oarele 10 i jum. pang la 5 ore dupe ameaz,

dar' nu o fac, pentru-ch nu aflu de lips (mirare in sale). Fiind-ca
vad domnilor ea nu ma ascultati bucuros, trebue sa va spun inel
una: en vorbesc in limba romans, macar-ca si limba maghiara tocmai
aqa de bine o qtiu ea qi macar-care dintre dvoastra, nu cumva cum
poate socotiti, din reutate, ei pentru aceea, pentru-ell aqa pofte9te
onoarea natiunfi de care ma in gi onoarea poporului aceluia en
care locuiti i dvoastra impreuna.
Domnilor I A zice intro eongregatiune ea aceasta, compusa,
mai numai din barbati can locuesc lustre Romani, luand afara poate
pe domnii Seeui, i a auzi din gura unui deputat care este repre-
sentantul unui comitat locuit in cea mai mare parte de Romani, ea
nu pricepe limba romaneasea, spun drept ca-'mi este ruqine. Un
milion ci o suta mfi de Romani, daea nu an meritat niei-atata ea
limba for sa o invete cJi fratii maghiari din aceasta patrie, e
lucru trist. AO puteh zice mai multe domnilor, insa vorbesc faptele,
eu tae (miccare). Dad', voiti domnilor, ascultati-mil Oa la sfarvit,
dace nu, apoi voiu WA (Halljuld)
Escelenta Sa domnul metropolit baron de $aguna yi-a luat
indrasneala, dupe a mea parer; cu o supunere, eu o modestie ne-
spusa, aci face propunerea pe care ci en o sprijinese. 0 sprijinese
din eausa aceea, care aici e dovedita ma, incat nu ar trebui sit mai
vorbesc ci eu pentru dovedirea ei. Noi, c1 in special eu, ca Roman,
la mandatul M. Sale al preagratiosului nostra monarch, principe al
Transilvaniei ci rege al Ungariei am luat parte la dieta transilvana,
ci am Intrat in dieta din Sibiiu en mare bucnrie. Pentru-ce ? Pentru
propositiunea prima regeasca venita la acea dieta, care a fost con-
glasuitoare cu dorintele Romii.'nilor din Transilvania, descoperite de
sate de ani.
Aqa dare eu, care in anul 1848 am fost eel mai ferbinte par-
tinitor al art. I de lege adus in dicta aceea, care din nenorocire
mi-a impartit chiar 0 familia in deosebite pareri, ma ineat unii din
fratii mei an luat parte la cele mai crancene Wahl de o part; iar'
ceialalti an luat parte la ceealalta parte, i cat este de dureros,
and un frate este silit a pura in contra fratelui sea, o poate simti
on $i -ce om eu simt, eu, care am simtit in 1848 pentru uniune,
din ce cause am ratacit de m'am begat in dicta din Sibiiu ?
Eu, domnilor, fapta aceasta o in de fapta nationala, tocmai
ma precum tineti dvoastra uniunea Transilvaniei eu Ungaria. Pu-

www.dacoromanica.ro
 822

neti-ve domnilor in starea mea. Eu Oa la 1848 m'am tinut de

clasa privilegiata, am avut drepturi individuale, dar' nu 9i drepturi
nationale. Voiu esplica cum. WA domnilor, art. din 1791 a facut
niqte masuri, cari pe noi Romanii, batar ea am fost legati prin pri-
vilegii de natiunea maghiara, totu9i ne-au eschis dela toate beneficiile
terii, cat numai s'a putut. Dvoastre yeti zice poate, ca n'a fost a9a.
VA voiu dovedi insa domnilor minteni.
Dela anul 1791 Ora la 1837 n'a fost diets restauratuare in
intelesul legilor din 1791 pentru guvernarea, Transilvaniei, pentru
statiunea de prettedinte la tabla reg., pentru protonotari, etc. In
1837 insa a convocat imparatul Ferdinand o diets la Sibiiu, care
a restaurat toate statiunile acestea qi a facut pentra posturile amin-
tite candidatiunile din trei natiuni 9i patru religiuni.
Mi-se va zice, ea li atunci a fost candidat un Roman. E
drept domnilor, a fost candidat unul care a fost Roman, adeca Sa-
muil Pop, insa acel Roman, precum se gtie, 9i-a Orbit legea numai
pentrn-ca sa ajungil consilier guvernial, 9i a ajuns. Acestea le
9tiu, pentru-ca, And s'a fa'eut candidatiunea aceasta am fost in dial
9i eu, ca om tiner ci cancelist la tabla reg. Si de ar 9ti cineva ca
ratacese, ma rog sa ma indrepte.
A9a dare pe Tanga toata.' favoarea legion, Romanul pang in
anul 1848 tinandu-se de religiunea gr.-cat. sau gr.-ort. ca atare nu
a putut sa intre In biserica constitutiunii niei deekt. In 1848 s'a
deschis biserica constitutiunii pentru toti oamenii, s'a desehis 9i pentru
noi Romanii, insa pentru noi Romanii numai in idee. Eu am
salutat atunci legile acelea, caci am socotit ca privilegiile cele ru-
ginite 9i legile sari an fost nefavoritoare pentru Romani s'au Oars
cu totul. Am socotit, ca acum nu va mai fi "intrebarea, de care re-
ligiune san natiune se tine unul sau altul, de care familie, etc. ei
se va cauta capacitatea, se va cauta vrednicia, se vor eauta me-
ritele pentru patrie 9i pentru tron and va yen' vorba de implinirea
vre-unui post; san de inaintatea in vre-un rang. Amagit in aceste
visuri am partinit qi eu uniunea din 1848.
Nu voese, domnilor, se veniti la aceea, ea prin vorbirea mea
sa va amarati. Dar' totu9i trebue sa le marturisesc acestea, eaci
de nu; veti zice ea aunt om care vorbesc incoace ci incolo, fare de
a dovedi prin fapte 9i esemple. Vine anul 1848. Romanii atunci
s'au adunat la Blaj in numar foarte mare gi acolo an flout o pe-
titiune catra dicta de atunci. Cine va zice, ca au facut Romanii

www.dacoromanica.ro
 - 823 -
alt-ceva acolo i-a.li respunde, eh Romanii nici-odath nu au flout i
nu vor face fapte ilegale, pe cari nu le va concede guvernul. Eu
domnilor in adunarea din Blaj de compush dupa lege qi lucrarile
ei in intelesul acesta le inteleg. Adunarea aceea a petitionat intre
altele in contra uniunii, pentru aceea, pentru-ch adunarea din Blaj
a fost mature de a prevedeh, cum-el reutatea aceea care a pro-
venit din legile de mai nainte de uniune, prin uniune nu sa va de-
littura, ci numai mai mare va fi. Nu voese a educe multe altele
inainte, ci ma restrang numai la faptele de atunei. Adunarea din
Blaj a trimis o deputatiune de o suth de blirbatio la dicta din Cluj,
care deputatiune nu a fost ascultath, ei nici n'a putut sa fie ascul-
tata, pentru-ch petitiunea aceea nu era obiect al desbaterilor dietei.
Eu ca om care intre cele mai grele imprejurAri am eutezat a spune
adevarul gi dreptatea, eutez a spune qi acum, eh duph-ce petitiunea
aceea n'a vent la dieth pe calm guvernului, apoi nici nu s'a putut
lua in pertractare, ca un lucru ce nu s'a tinut de dieth.
Cu petitiunea aeeasta a mers o deputatiune vi la imphratul la
Viena, gi nefiind imphratul la Viena, s'a dus la Innsbruck, acolo
undo a trimis ei dicta transilvanit de atunei pe comitele suprem Veer
qi pe deputatul Odorheiului Pa lffy en art. I din 1848, vi imphratul
a dat o resolujiune Romani lor, de-mi adue bine aminte, eh membrii
deputajiunii romane au BA meargh la Pesta, ili acolo sa se insinueze
la palatin csi la ministeriul raspunzator. Ca credineioqi supui ai
imphratului, in urma aeelui mandat preainalt membrii acelei depu-
tatiuni, intre can dach-'mi adue bine aminte au fost O. Escel. Sale,
domnii metropoliji de acum Saguna tili Sulutiu, s'au dus la Pesta qi
s'au insinuat la palatin qi la ministrii de atunci Battyitnyi, Kossuth,
Mdszaros, etc.
Si ce an dobAndit ae,egti barbati de incredere ai Romanilor ?
Dobindit-'au ascultare, fost'au bagaji in seams acei barbati, cari
atunci au fost tare insufletiti de cineva? Eu precum etiu cii dela
altii, iar' mai cu seams din o epistoll private dela un What
sdravan al najiunii romttne, dela protopresbiterul Ighian zic, el n'au
fost bitgati in seams de nime. Aqadara an fost siliti sa vita masa
ark' resultat. Mad s'au inttimplat acestea eu cram domnilor in
mijlocul Romanilor cu simturi unionists maghiare. Puteji soeoti starea
in care ma aflam eu atunci. Poate ca a fost nefericire, ce lush pentra
starea mea private a fost qi este fericire. ChM cram chsatorit en o
femee de natiunea magi:tiara', nu gtiam deci ce sa fac, am stat i

www.dacoromanica.ro
 - 824 -
am asteptat deeurgerea lucrurilor. Cum an decurs acestea stim ;
stim cat a fost de trista acea decurgere a lucrurilor, Incit mai trista
nu a putut sa fie. (Helyes!)
Aeum multamita lui Dumnezeu, an trecut peste noi norii eel
grei. Nu voese a aduce fnainte uncle vorbe pe eari le-a Intrebuintat
eri un de altmintrelea prea stimat dome, adeca, dl Dozsa, pentru-ca
respeetez en mult mai mult adunarea aceasta. Desi nu aunt bAtran
ca clansul, darn totusi cred, a $i en aunt veteran in legile patriei
ci qi eu aci putek esplica cite eeva din ele, insa las acestea acum
si ma due mai departe.
Ce s'a mai intamplat atunei nu-'mi mai aduc aminte, fara
numai de aceea, a in Transilvania la 1849 pacea s'a linictit prin
aceea, ca puterea a venit in mana domnitoriului nostru preagratios.
Drept, ca ministrii de atunei, adeert din 1849, an dat domnitoriului
sfaturi, Cu ceea-ce .eu nu sunt Invoit, iau dat sfaturi pentru abso-
lutism, pe cari le-a aseultat in curs de 12 ani. A venit apoi di-
ploma din 20 Octomvrie 1860. Monarehul singur, din gratia ce o
are pentru popoarele sale, a dat popoarelor constitutiune. Ce s'a
intamplat la 1861/62 nu vreau sa adue fnainte, fiind-ca sunt remi-
niscence tristre, ei ma bag in anul 1863, de unde am pornit.
Eu2 preeum am zis, am intrat in dicta din 1863. Vazand eu
luptele la alegeri prin comitate, prin cari MagMarii sit straduiau din
toate puterile sa fie aleci deputati in area dicta, aveam oare-$i -cari
sperm*, ea deputatii maghiari vor intra eu noi Impreuna In aeea
dicta, eeea-ce tare aci fi dorit. i va mArturisese inaintea lui Dum-
nezeu si a dvoastre, ca am dorit aceastenumai pentru aceea, pen-
tru-ca propositiunea prima regeasel a sunat pentru ridicarea natiunei
roman in sistema celor trei na %iuni si patru religiuni ale patriei,
ca sa fie si ea a patra natiune, iar' religiunea ei a cincia, respective
a Casa religiune.
Dvoastra mai bine stiti de ce n'ati intrat In dicta din 1863/4,
eu nu vreau sit va intreb. Mult adi fi dorit insa, ea sa -Ci fi eon-
tribuit gi dvoastra la aducerea legii aceleia, batar cat de putin, caei
aceea ni-ar fi adus niste fructe dulci si salutare pentru toti, $i eu
trebue sa marturisese, ea atunei nu aci fi venit In nefericita stare in care
ma aflu aeum, ca sa stau ca un Roman din elasa de mijloc, eu talente
marginite, sa apar terenul din 1863, filth cu atati barbati intelepti
si esperti, pe cari ii pot numi veterani in apararea constitutiunii si
drepturilor patriei.

www.dacoromanica.ro
 - 826 -
Lisa soartea a voit altrnintrelea. Dvoastra nu a -si intrat. Ce am
avut noi de a face? Noi pe vorba monarchului, Cu ajutoriul acelora
cari an binevoit a intra eu noi, am intrat In dieta ca sa eapete vi
poporul roman acele drepturi pe cari el de sute de ani le-a dorit gi poftit.
An intrat in aeea dieta sibiiana toti Romanii, Fara esceptiune.
Au intrat i Sacii toti, numai cu esceptiunea unuia, a dlui Bren-
nerberg Franz. Au intrat persoane preainsemnate qi din nationa-
litatea dvoastre, barbati, domnilor, despre al caror earacter nepktat
nici monarehul, niei natiunea maghiara nu s'a 'indoit niei-odata, vi
oameni ca aceia, cari fala imi fae ca am putut fi parta, luminatelor
consultari ale domniilor lor, atat in Sibiiu, cat vi mai departe,
in senatul imperial. twit sa lasam senatul acesta pentru multi
neplacut. Multamita deci domnilor acestora, cari an binevoit a intra
In dieta din Sibiiu, eu acel stop, ca s6 implineasca una din cele
mai ferbinti dorinte ale Romanilor! Si trebue sa ma intore catra
fratii deputati de nationalitatea sasasca, Cu cari am avut onoare a
qedea in acea dieta, pentru-ca sa le dau cea mai ferbinte multamita
pentru viva participare la aducerea acelor articoli de lege, prin cari
natiunea romans din Transilvania a ajuns egal indreptatita cu cele-
lalte natiuni ale patriei.
Eu frig domnilor gi aeolo am fost nenorocit, pentru -ca nu m'am
putut Envoi intru toate eu principiile vi vointa regimului de atunci.
Dar' totuqi trebue sa marturisese eu recunotinta, ca persecutiuni
pentru aceea nu am rabdat, caci regimul de atunci m'a lasat in posi-
tiunea in care s'a 'indurat monarchul a ma designs,, dar' totui lupte
am avut 9i acolo.
Acum sunt chemat aici, 9i deelar domnilor, .ca aici sunt silit
a-'mi ridick vocea pentru terenul caqtigat la anul 1863. Nu voiese
ilea saJmi descoper voia mea in obiectul acesta momentuos, care
pentru natiunea romans e o intrebare de viata, pentru-el tot numai
de giaba aqi face aceasta, and puterea aici e toata in manila
dvoastre, fiind-ca adunarea aceasta nu e convocata pe o bask' favo-
ritoare pentru popor, ci pe niqte base privilegiate.
Dieta din Pesta, domnilor, are nilte base stralucite pentru re-
presentatiunea poporului. Aqa de es. intr'un comitat din Ungaria,
care et numerAe comitatul Cravului, on al Caraplui (nu mai 9tiu bine,
imi cam uit, fiind-ca am imbatranit. Baritate) acest comitat, cu o
poporatiune de nu mai mult ca douii-sute mfi de suflete, cari aunt
mai toti Romani, alege vase deputati.

www.dacoromanica.ro
 - 826 -
Comitatul Illaramuresului trimite 9 sau 11, Biel nu -'mi aduc
bine aminte, de deputati. Poftesti domnule Gail ceva? Daca poftesti,
eu bueuros ici dau cuvantul. (Miscare. Rilspunsuri : nu, nu!) Basa
aceea de alegere din Ungaria e dupe parerea mea o bask dreapta, si
populara. Oare ce s'a intamplat, domnilor, si ce a fost causa de nu
s'a acceptat si in Transilvania aceasta basa de alegere In anul 1848,
sau macar acuma la dieta aceasta? Eu nu voiu ca'utit causal pentru-ca
ce-'mi este mie causa, cand vad fapta!
Ertati-ma domnilor sa va spun numai cc sit vorbeste prin
popor si pe ulici. Unii zit, esa, Maghiarii s'au temut, a dad. dau ei
basa aceea din Ungaria pentru alegerile de deputati, Romanii apoi
tot Romani vor alege prin comitate. Asa de es. Romanii din comi-
tatul Clujului ar fi ales patru deputati roman, si apoi aici ar majorisa
pe Maghiari. (Miscare. Oho!) Nu le spun eu acestea, domnilor, ci
le spun oamenii dela tail, cari sunt cevasi mai nepriceputi ea noi.
(Baritate). Insa eu trebue se spun domnilor, ca mare gresala a fost,
ca legea aceea din Ungaria nu s'a luat de bass si pentru dieta
aceasta. Choi eu pe langa toate ca dvoastra zicei, ca aceasta nu
e dieta, en totusi o in pe aceasta o adunare de theta, pentru-cii
domnilor, precum dieta din Pesta este convocata.' de regele Ungariei,
asa si dicta aceasta e convocata de imparatul Austriei, regele Un-
gariei si mare principe al Transilvaniei, care a convocat gi dieta
din Sibiiu.
Asa dara eu nu pot zice ca aceasta nu ar fi dicta, pentru-ca eu
sunt supus neconditionat al imparatului, asa meat data 'mi-ar fi
demandat imparatul al ma due de-adreptul la Pesta, eu si acolo ma
duceam (Helyes!)., Dar' nu 'mi-s'a Intemplat. (Halljuk I) Supunerea
catra imparatul in mine si in toti Romanii, gi ertati-ma sa ma estind
gi asupra Romttnilor acelora cari an votat pentru domnii Tisza si
Hossu, este nemarginita. Causa e simplh. Uncle an avut Romttnii
eeva mantuire, cttnd pe Romani 'i-au apasat Sasii in seaunele sasesti,
si &and Sasii n'au voit sa iee de practicant un Roman tare bray si
absolvent de drepturi, si care a fost jurat la guvern, la magistratul
din Sebes? Acel Roman a luat refugiu la imparatul, care 'i-a im-
plinit cererea. i asa totdeauna, dach au cttstigat Romanii ceva bine,
numai dela imparatul '1-au castigat, si pentru aceea in nficasurile
noastre noi totdeauna la imparatul fugim.
Aeum ma intorc catra terenul pe care Escelenta Sa domnul
metropolit baron de aguna a binevoit eu vorbe prea blande a-'1

www.dacoromanica.ro
 - 827 -
apAra, si a-'1 propune inaltei diete. Si earasi trebue sa ma rog de
ertare. Escel. Sa domnul baron Saguna, preeum $i noi cari ne
einem In pareri, in suflet si in timp si in toate eugetele uniei cu
&eel. Sa, nu uniti in religiune, fara uniti in cugete, $i trebue
sa spun, ca tare bine 'nu -s'a intamplat di vorbesc astazi, caci ieri
cram tare manioc asupra euvintelor dlui profesor Dozsa, Ili alt-fel asi
fi vorbit, nu ca astazi (miscare), nu suntem cum crede dl Dozsa.
Mie asa 'mi-se pare, ea -i -cum dl Dozsa tear teme de noi, pentru-ca
noi credem, ca persoana 'imparatului nu e Banta, el coroana Ungariei
nu e sfanta, ca constitutiunea nu e sfanta. Dar' nu e drept. Noi
toate acestea le einem asa de sfinte, ca si d-sa. Dar' ertati-ma
domnilor sa va, spun, di noi avem Inca o sfint.enie, 0 aceasta e
na /ionalitalea romeind.
Faceti domnilor ce yeti socoti, dar' de una va asigur, daca nu
faceti dreptate natiunii romttne, dacii nu credeti in sfintenia simtu-
rilor ei, apoi natiunea romans o va Linea aceasta de nedreptate.
Inzadar vom esi noi inaintea poporului si inzadar Ii vom zice, ea
theta din Pesta ii va da fericire, caci el aceasta noun nu ni-o va
crede, fiind-ca mintea lui cea sanatoasa 11 spune alt-ceva.
Sa amagesc tare unii domni, si Intre ucestia, ma rog BA ma
ertati, e si dl cons. guy. baron Kemeny, si dl comite Beth len Gabor,
ba poate si dl Dozsa, cari zio, ea poporul n'ar face din lucrurile
acestea aca lucru mare hanem a nep fare van vezetve", si dupl
parerea dlui Dozsa nem izgatott, hanem izgult" (sau cum a zis,
pentru-ca vorba aceasta nizgult" nu am auzit-o Oa eri).
Eu, care aunt nascut Roman, qi numar 53 de ani, si aunt nAscut
din parinti saraci, am avut ocasiune si am si astazi a cunoaste oamenii
din colibele acelea din cari a tras di redactor Dozsa conclusiunea,
ca noi suntem toei eolibasi, oamenii din orase si din palaturi de na-
tionalitatea romans (Raritate). Nu ride ti domnilor, pentru-el acuma
aunt si dintre noi vre-o caci -va domni marl. Va spun curet, ca acelea
ce le spune dl baron Kemeny nu aunt adevarate, preeum, el ma erte
d-sa, nu aunt nici acelea adevarate, ea noi am fi 13 edus poporul
intr'o parte on alta, Cu greutate o spun aceasta, dar' aunt ea,
pentru -ca, domnilor, eu din copilaria mea am auzit $i and si astazi
acea dorinea intro popor, ca barem numai data de ar veni si Ro-
manol tot intro aeea stare in care e si Ungurul. Apoi zice poporul
uite, ea dintre Unguri aunt multi domni maxi, consilieri de curte si
de govern, etc. dar' apoi noi Romanii nu avem mai nimic 1

www.dacoromanica.ro
 828

Dvoastrg socotiti poate, ca noi ne batem eapul pentru pita. Nu,

dlor. Asa eu de es. inainte de 1848 am fost advocat. Am trait cam
un an in Sibiiu. Dupg aceea am *Asa statiunea de advocat, care
data o tineam, cu bung seams era, cu mult mai grasg cleat aceea
pe care o am acuma. Si eu socotese, ca ci alti barbati dintre
Romani, cari an ajuns la capacitate ca ci mine, ar fi in stare de
a se sustinea ci in alt mod, far% sa fie amploiati. Asa darn, cum am
zis, statiunea de advocat eu o am pargsit ci am capatat o statiune
camerala. Insa dupg 1848 m'am heat de ea ci iar' m'am facut ad-
vocat vre-o noul luni. Atunci m'a chemat guvernul din Sibiiu la
o consultare urbariala la Sibiiu, la care a luat parte ci Escel. Sa
dl presedinte dietal de acuma, baronul Kemdny, ci acolo find, ple-
nipotentiatul comisar, Eduard Bach, fara sa mg fi Intrebat pe mine,
dl vice-presedinte de acuma, Gustav Groiss, ctie bine, m'a
denumit consilier criminal la Alba-Carolina.
Cand am capatat deeret de denumire m'am isupgrat mai tare
decttt cand am fost oprit. dela statiunea mea camerall, avut% pe la
1848. Si asa nu e drept, ca eu m'am luptat dupg statiune de
amploiat, precum nisi ceialalti Romani nu se bat aca tare dupil
posturi grace, dupa-cum am fost invinuiti, ci dad. ne batem ci ne
luptam pentru drepturile natiunii noastre, aceasta o facem pentru-ca
o poftecte onoarea nationald, ci noi avem datorintg sfanta de a 'Astra
pentru poporul roman acele drepturi ci acel teren la care ni-au
deschis drumul mai intaiu legile din 1848, gi apoi cele din 1863/4.
Noi, domnilor, partinim legea din 1863 pentru inarticularea
natinnii romans pentru-ea aceea e o lege adusa de diets ci sanctio-
nata de impgratul Anstriei, regele Ungariei ci mare principe al
Transilvaniei. Partinim legea aceea cu trup cu suflet ci pentru aceea,
pentru-ca pentru Romani legea e aceea ce pentru un om care vrea
sa traeasel e pttnea de toate zilele. Dvoastrg zieeti, ci poate zice ci
dl Hossu care sa tine ca. e Roman, ca ce avem noi din legea. aceea?
Ce bine ne-a adus ea none ? Dar' intrebari ca aeestea puteti pane la
copii domnilor, dar' mie, care am rat:let atatea in 1848, ci care fruetele
legii aceleia le-am simtit ci dupg 1848, sub absolutism, nu e de lips1
sa 'mi-le spuneti. Noi avem lipsa de legea aceea, pentru-ca data
noi in Transilvania n'am sustinea sistema de patru natiuni ci case
confesiuni, am conttirba numai sistema aceea care v'a tinut pe
dvoastra pang la 1848 in atata dragoste, eontelegere ci unire, ci pe
care ci la ridicarea de statiuni o ati observat. SA va spun un

www.dacoromanica.ro
 829

esemplu, domnilor.La tabla regeasea s'a intamplat inainte de

aceasta on o lung de zile el a murit un prea bun coleg al
meu, asesorul Orbonasiu, si acum vine intrebarea, a tine sa ocupe
postul acela ?
Am auzit, ca poate sit se denumeasell un Ungur, ceea-ce eu
nici nu cred, pentru-ch data va eta sistema de patru natiuni si vase
confesiuni, la postul aeesta nu sit' poate denumi, nisi Ungur nici Roman
unit, fare numai un Roman neunit. Dar' ce yeti zice dvoastra
dad. Intro Romanii neuni%i nu sa aflg barbat apt spre aceasta ? Aici
domnilor ne intalnim la olalta, cad ma puneti pe mine in paralela
ca Roman unit cu un Roman neunit si zieeti, cg Moga e Roman si
e mai calificat, i pentru aceea ii vom pune pe el in postul acesta.
Din acest punct de vedere apar eu cu trup on Bullet sistema
de patru natiuni si vase confesiuni in Transilvania. Legile Ungariei
Bunt liberale, ele deschid calea la cei vrednici si capabili, acolo vom
putea sg ne realisam patriotismul. Aeolo Ins ne intalnim iarasi on
alto interese, cari eu asi fi dorit sa fie hotarate, pentru-ca sa nu mai
avem mush de certe. Si domnilor, noi, cari am luat parte la dieta
din Sibiiu, sustinem validitatea legii aduse in Sibiiu ca talisman al
Romanilorgi atunei cand ar zice, nu dl Hossu ci dl baron lienidny
ca am condus poporul pe tale ratacita, ci ar zice toata lumea.
Pentru-ca noi suntem convinci, ea trebue sa aparam legea aceea din
toate puterile. Asa dare nu ne luati in nume de reu domnilor,
dael noi, convocati fiind in dieta aceasta, ne spunem franc parerea,
gi trebue sa spun ci aceea, cg eu am capatat decret in limba ma-
ghiara sit vin aici, ceea-ce nu era asa mare lucru. Dar' cand vin
aicea Arad, ea Escel. Sa metropolitul Sulutiu $i Saguna aunt ehemati
in limba lor. Oe e aceasta, domnilor, ea pe noi, pe amploiati, ne-au
rupt din corpul national ci ne-au chemat in limba maghiara ? (Miccare.
Halljuld) Lisa nu ma las in intrebarea aceasta mai departe. Asa
darn domnilor, dupe -cum am zis, nu am voit a va eombate pe
d-voastra, nici nu am urmat pe calea unor vorbitori, fail am aparat
si esecutat numai politica noastra, si va rog deci de ertare a v'am
tinut atata cu vorba, gi va rog BA tineti observatiunile acestea de
opiniune dreapta pentru Romani, si pentru dvoastra nu nedreapta.
Recomand deci motiunea Escel. Sale dlui metropolit Saguna la care
ma alatur ci eu on trup on suflet, d-voastre spre primire.a*)

*) Din a Telegraful Roman c, anul 1866, numerii 101 vi 102.

www.dacoromanica.ro
 830

Vorbirea Jul Nice, lae Gaetaa (rostitA in qedinta din 6 De-

cemvrie) : nEseelenta I Domnule presedinte ! Onorati membri dietali 1

Dupa-ee sunt convins pe deplin despre dorinta onoratei adunari de

a ineheia desbaterile asupra obiectului ce sta sub desbatere, imi
iau vole a declara, el in vorbire voiu fi foarte seurt, pentru-ca
parerea qi votul meu ne avand nici un inandat nu obliga nici pe
natiunea romans din Transilvania, nici poporaiunea 'Ana la 1848
neprivilegiata.
Din parte-'mi pArtinesc toata vorbirea preastimatului domn ea-
pitan suprem al districtului Nas6ud, din euvant in envant, fiind ea
efluxul convingerilor mele interne, ea ale unuia care insumi am fost
membru al adunarii nationale dela Blaj din Maiu si al deputatiunii
trimise la dieta pe atunci adunata in Cluj. In privinta teoriei eon-
tinuitatii de drept, desfasurata intr'un timp de doul ore qi jumAtate
de dl deputat al orasului (cetatii) 11.-Vasarhely, Dozsa, mai observ,
ca 'mi-ar fi pkrut foarte bine data s'ar fi intrerupt desbaterile asupra
obiectului ce Bta la ordinea zilei pe vre-o 2-3 zile, ca asa sa fi
putut veni in positiune de a cApAta vorbirea dlui profesor si deputat
in scris qi de a raspunde la ea din pasagiu in pasagiu. Nefiind insa
aca norocit de a avea acea vorbire la dispositiune, obsery cu privire
la continuitatea de drept, ea una e dreptul, ai alta e forma dupa care
se esereiaza.
Se zicem ea art. I. din 1848 dui:A toate cerintele legilor positive
transilvane sta neatacat, qi ca prin nrmare in Transilvania nu sa mai
poate Linea dieta, ci Transilvania numai in dieta Ungariei mai poate
fi representata. Lipseste totuci Iegea dupa care Transilvania ar putea
trimite deputatii sai la dieta Ungariei, pentru-ca art. II. din 1848
s'a fost &cut numai ad hoc, pentrn trimiterea deputatilbr la dieta de
atunci. Dupa art. I. . 2 s'a denumit o deputatiune care in intelegere
en ministerial Ungariei avea sa stipuleze conditiunile unirii. Aceasta
nu 'ci -a Implinit misiunea, $i astazi nu mai esista, prin urmare legea
uniunii earasi numai prin tinerea unei diete in Transilvania se poate
de nou pertracta, alt-fel ea e nepracticabila.
Articolului I. din 1848 'i-a lipsit li criteriul intrinsec, adeca el
n'a eoraspuns convingerilor majoritatii poporatiunii tarii ci a produs
turburaxile din 1848. Uniunea Transilvaniei en Ungaria in 1848 nu
s'a esecutat, pentru-el deputatii trimisi la dieta din Pesta, dupa art.
II. din 1848, n'au representat majoritatea poporatiunii, ci numai staturile
privilegiate, cetatile libere i locurile taxale.

www.dacoromanica.ro
 - 831 -
Daca s'ar fi aplicat si in Transilvania principiul representatiunii
de popor gi s'ar fi format cercurile electorale ca in Ungaria, aa ca
30.000 de suflete al dee un deputat, ear' cetatile cari nu an acest
numar s'ar fi incorporat la comunele orii9ene 91 satene intr'un sere
electoral, 9i deputatii e9iti din o asemenea alegere ar fi intrat in dicta
Ungariei la 1848, 9.9i zice 9i eu ca uniunea s'a esecutat, ceea-ce insa
nu s'a intamplat.
Domnul profesor si deputat Dozsa zice, el uniunea s'a esecutat
prin Bem. Dack sta aceasta, apoi o asemenea asertiune invoalva
recunoa9terea teoriei perderii de drept
Nici teoria aceea, ea toata legea iii perde vigoarea numai prin
alts lege nu sta, caci multe din legile Transilvaniei sunt abrogate
prin us, multe nu se mai pot pune in activitate. Cati articoli de lege
nu se afla in archiva dietelor transilvane cari nici nu au vazut lumina
9i pe cari domnul profesor nu 'i-ar mai putea pune in luerare. Sub
teoria continuitatii de drept zace ascuns alt-ceva, cad legislatiunea
tarii a primit pe Verboczy si alte legi adese-ori tarziu, dupit multi
ani, dupa-ce asemenea legi se aplicasera mai intriu numai de puterea
esecutiva, fara greutati qi invinuiri.
intrebarea uniunii Transilvaniei eu Ungaria nu sa poate pertracta
nici in dicta presents, ear' o simpla eetire a art. I. nu sa poate numi
pertractare. Ba majoritatea dietei nici nu urea sa o pertracteze. Nu
sa poate pertracta fiind-ca aceasta diets, cum e compusa, nu represinta
convingerile majoritatii poporatiunii Orli, care dupa averea ce o are
poarta mai mare parte din sarcinile publice 9i nu e representata.
Uniunea ce s'ar face pe basa aeestor concluse ar fi Para invoirea
Romanilor.
Din aceste motive nu pot partini propunerile domnilor Zeyk 9i
Rannicher, ci ma alatur la propunerea Escel. Sale domnului metropolit
baron de Saguna, din urmatoarele motive:
TrAgand din autograful convocator din 6 Octomvrie 1865 uncle
corolarii, anume, ca prin aceasta: 1. se recunoa9te diploma din 20
Oct. 1860 de lege fundamentals de stat, statorniel 9i nerevocabila ;
2. se reeunomte autonomia Transilvaniei intre marginile precisate
prin diploma din 20 Octomvrie 1860 eu privire la obiectele ce aunt
a se pertracta in contelegere cu celelalte provincii ale imperiului;
3. se recunoa9te art. XI. din 1791 lit. a) dap/ care se convoaea
representanta tarii pe ban de trei natiuni; A. se recunoa9te uniunea
Transilvaniei eu Ungaria de intrebare pendenta, 9i asemanand

www.dacoromanica.ro
 - 832 -
aceste corolarii cu cuprinsul autografelor din 20 Octomvrie 1860,
din 21 Decemvrie 1860, din 26 Februarie 1861, din 21 Aprilie, yi
mai cu seams cu al celor din. 15 Iunie 1863 yi 5 Septemvrie 1863,
indreptate catrA dieta adunath in Sibiiu, precum yi cu articolul despre
inarticularea diplomei din 20 Octomvrie 1860 yi a patentei din 26
Februarie 1861, en articolul despre inarticularea natiunii roman de
natiune egal Indreptlitith Cu natiunea maghiarli, secuiasch gi sash, on
articqlul despre introducerea limbei romine in afacerile publice, tot
legi positive, cari deobligh eel putin pe domnitorul nostru gi natiunea
romitnit yi sash deopotriva : observ, ca ordinea dietalh duph care s'a
convocat dieta la Sibiiu in anul 1863 nu sh, poate socoti de octroith,
pentru-ch prin acea lege electoral dreptul representatiunii mai mult
s'a estins deck restrans, gi indath s'a yi supus desbaterilor pentru
facerea unei legi electorale definitive.
Dupe legea aceea electoral natiunea maghiarh gi cea sheuiaseh
a cripatat din 165 membri dietali cam 70, numhr care eu privire
la averea acestor douh natiuni gi cu privire la sarcinile publice ce
le poarta, sigur a se poate numi pentru ele favorabil.
E drept aceea ce zice dl Hossu, ca natiunea sash in dieta din
1863 a avut 45 de representanti, gi eh gi acest numar e pentru Sayi
favorabil. Dar' a avut yi natiunea romanii cam 55 membri, care
numhr deg' nu corhspunde pe deplin proportiunii averii gi sarcinilor
de ea purtate, e totuyi mai favorabil deck numarul de 13 al dietei
presente, yi peste tot numarul de 125 deputati fata Cu 40 regaliyti
e mai aeceptabil deck numarul regaliytilor fata cu numarul deputatilor
din theta presenth.
Proieetul despre legea electoralh substernut de catra theta din
Sibiiu spre sanctionare e mai intru toate conform eu ordinea dietalh
dupa care s'a fost convocat dieta aceea, yi prin urmare yi resultatul
alegerii va fi tot cam acelagi. Propunerea Escel. Sale dlui metropolit
baron de aguna pentru eonvocarea altei diete transilvane pe basa
acelui proiect de lege o aflu darrt pe deplin intemeiata. Laugh'
aeestea mai adaog, ca gi natiunea romana are drept istoric, ,yi anume,
venind Ungurii sub Tuhutum in Transilvania, Romani dupe bittaia
ce an avut de voie liberh d'and mama '$i -au ales duce comun pe
Tuhutum (Helyes).
Nu voiu sa enumrtr causele pentru cari natiunea maghiara s'a
abatut dela acest tractat, yi nici relele ce an urmat de aici, yi cari
adese-ori s'au repetit. Obsery insa, ca natiunea romans din Transilvania,

www.dacoromanica.ro
 833

duph numarositatea si averea sa are drept a dispune si vrea s

dispunA, in contelegere cu natiunile conlocuitoare, in fats. M. Sale
ees. reg. apostolice asupra uniunii Transilvaniei cu Ungaria, $i la
aceasta ma indreptateste si numit'rul Romani lor aflatori in Ungaria.
Ne vom impAca ge trebue sa ne impaam, pentru-ea traim unii cu
altii. (Helyes 1) SA ne punem lush pe teren de onoare, pe teren national,
caci gi natiunii maghiare n va cedea mai bine tratand cu o natiune
libera, dead &ea ar trata eu sclavii sau supufi sei.
in fine nu-'mi pot ascunde acea durere ee o am simtit eilnd
am auzit strigari de helyes la propunerea dlui deputat al Brasovului
Bomehes, faeandui-se promisiuni, ea va fi spriginita in adresa, caci
atunci vazuiu, eh' staturile privilegiate iii intarese numai privilegiile
in aceasta adunare, spre derapiMarea binelui public si restrangerea
libertalii cetatenilor.
E eunoseut, domnilor, cli. cetatea Brasovului se representeaza
prin un comitet permanent, numit centumvirat, care se intregeste pe
sine si numai pe sine, care dad. moare vre -un membru, de es. tata,
urmeazil fiiul, nepotul, sau alt neam in toe. Ce garantl e aceasta
in privinta averii comunale si a altor afaceri cetatenesti, $i cum
se pot face promisiuni pentru sustinerea acestora, eu unul nu
pricep. AO mai avea a reflecta unor oratori, dar' incheiu vorbirea mea
si recomand onorabilelor staturi gi ordine propunerea Escelentiei Sale
de ,yegruna spre primire. (He lyes.) *)
Modul cum a fost aparata causa nqionala fn dieta din
Cluj a aflat rasunet placut pretutindenea printre Romani,
si recunostiata poporului roman face de fruntasii sei, si mai
ales fata, de capii sei bisericesti, s'a manifestat si de asta-
data. Numaroase adrese de adereata si de mulOmire au
fost trimise la Cluj, si dupa, Incheierea dietei la Sibiiu, la
adresa metropolitului 5S'agitna, i frumoasa a fost primirea
ce s'a facut lui S'aguna i cavalerului Than de Aldulian
fn Sibiiu, ear' metropolitului .Peleliu In Blaj, cu. ocasiunea
reintoarcerii for dela dieta din Cluj.
Intre membrii roman ai dietei din Cluj a domnit cea
mai perfecta solidaritate, cu escepiunea urmatorilor trei :
Iosif Hossu, Augustin Ladai i Than Boeriu, cari s'au raslecit
si au lucrat dupa capul for propriu. Toi Romanii erau
) Din pTelegr. Rowing, anul 1865, numirul 102.
53

www.dacoromanica.ro
 - 834 -

firm hotarati s iee pe rind cuvantul in dieta spre a spriginl

propunerea metropolitului .,caguna, dace, nu s propunea i
accepta inchiderea discuOunii.
Adresa.
Mai ramane acum sa cunoastem adresa dietei din Cluj,
inaintata Monarchului. Cuprinsul ei era urmatorul:
a Sacratisimil Maiestate ces. ci reg. apostolica, prea gratioase
Doamne !
Determinatiunile preagratioase din timpul mai recent ale M.
Voastre referitoare la *He sfintei coroane ungare, si mai ales prea-
inaltul rescript din 6 Octomvrie 1865, numarul 4691, 'I-am salutat
en bucurie, ca raza de speranfit si garanta pentru un viitor mai bun,
ca garanta, ca M. Voastra, in inteniiunile parintecti de domnitor al
tArii, urmand esemplul gloriosilor inaintasi, yeti abate tlirile sfintei
coroane ungare indarat la singurul drum fericitor al constitufunii noastre
celei vechi. indur4-va Maiestate ces. reg. apostolica a priml pentru
aceasta, Inainte de toate, pe hingg asigurarea neclintitei noastre
credine omagiale ci a devotatei noastre veneraIiuni, espresiunea eelei
mai sincere, intime si vectnice recunostinte.
Dupa-ce M. Voastra in urma preainaltului rescript regesc a
binevoit a convoca pe credinciosii supusi ai M. Voastre pe 19 Nov.
a. c. in libera cetate Cluj esclusiv si numai in scopul, ca s'a iee in
desbatere noun ci am'imuntita articolul de lege I. votat in dieta
Ardealului dela 1848 cu privire la uniunea Ardealului cu Ungaria,
cu Iinerea in vedere a intereselor comune ale ambelor acestor Ittri,
si resultatul consultarilor noastre s1-1 aducem numai deck la cunostinta
M. Voastre, neam infatisat, not subserisii prea plecati eredincioci,
la provocarea prtrinteasel a preagrafosului nostru domnitor: cu
credincioasii supunere omagialii si mtmati de sentimentul nostru de
drept constitutional in ziva numith ci la local numit, si dupl-ee
singurul obiect al desbaterilor noastre, articolul de lege I. al dietei
ardelene dela 1848 a fost cetit, revisuit si supus unei discuIii serioase,
demne ci amanuMite de mai multe zile, ne permitem acum sit inaintam
resultatul cu adanca ci preasupusii veneraciune, spre preagraVoasi
regeasea aprobare.
Dupa-ce gloriosul antecesor in domnie al M. Voastre, Maiestatea
Sa Ferdinand V., impttrat al Austriei, rege incoronat al Ungariei,
mare principe al Ardealului, a binevoit prin preainaltul rescript din

www.dacoromanica.ro
 - 835 -
5 Maiu 1848, datat din Viena, sub numArul 2519, a eonvoca prea
gratios pe 29 Maiu acelati an dieta Ardealului in libera cetate
regeasea Cluj, ear' prin acelaqi preainalt rescript, punct 3 din propo-
sitiunile preainalte regeftti, a indruma credincioasele staturi, ca:
chestia unirii Ardealului cu Ungaria sa o supuna unei serioase
desbateri, pe basa propunerii &cute la incheierea dietei premergatoare,
anume, la 3 Noemvrie 1847, qi adeca, amasurat legilor esistente,
raporturilor constitu4ionale dintre cele trei natiuni, 9i importantei
obiectului", staturile, conform punctului 6 9i 10 din protocoalele
dietei, dupe -ce cele trei puncte prime din propositiunile rege9ti gateau
in leggtura strinsa, qi in casul ca uniunea en Ungaria, atinsa in
punctul 3, ajungea sa fie decretata, punctul 1 9i.2 eadea de sine,
an intrat numai decat in desbaterea punctului 3, qi dupl-ce acel
articol de lege din 1848 cu care se decretase unirea ambelor taxi
a fost imbrati9at din partea for cu sentimente de cea mai calda
simpatie 9i acceptat in intregimea sa, a fost luat conclusul, ca articolul
de lege despre uniune, en representatiunea tetra M. Sa 9i catra imputer-
nicitul comisar regese, formulate toate pentru a fi luate in desbatere,
di fie puse in diseutie parlamentara. in urmare, proiectul articolului
de lege despre uniunea eu Ungaria 9i representa %iunile au fost cetite,
votate ci apoi decretata grabnica for trimitere la Maiestatea Sa, la
palatinul, la locotenenta 9i la minister.
Conclusele aei atinse au fost votate, conform protocolului dietal
punct 10, de intreaga died, cu unanimitate de voturi.
Staturile pe basa coneluselor amintite au inaintat proiectul de
lege despre uniunea Ardealului en Ungaria M. Sale imparatului 9i
regelui de atunei Ferdinand V., cu preasupusa representatiune din
30 Maiu 1848, prin imputernicitul comisar regesc, eonsilier intim,
baronul Anton de Puchner, ea marelui prineipe al Transilvaniei spre
preainald aprobare. La aceasta prea umilita representatiune a bine
voit M. Sa ces. reg. apostolica cu rescriptul preainalt din Innsbruck
10 Iunie 1848 numarul 3210 a raspunde din euvant in envant nr-
matokrele: 7,Proiectul de lege referitor la uniunea marelui nostru prin-
cipat Transilvania cu Ungaria, inaintat noun din partea credincioa-
selor noastre staturi cu preaumilita representatiune din 30 Maiu 1848
spre aprobare, '1-am ineuviintat in intregime 9i vi-'1 retrimitem cu in-
drumarea, sit ni-'1presentati cat mai curand spre preainalth sanctionare".
M. Sa ces. reg. apostolica s'a indurat apoi prin un al doilea
rescript din aceeaci zi 9i dat sub acelaci numar a ordona urgent, ea
55*

www.dacoromanica.ro
 836

dui:A-cc M. Sa preainaltA a ineuviintat articolul de lege despre

uniunea Ardealului cu Ungaria, e necesar sit se iee dispositiuni, ea
la dieta comunA, ungara, convocata pe 2 mile la Pesta, sa fie
representat si Ardealul prin deputatii sAi, si spre acest sfirsit aunt a
se face la timp alegerile in respectivele jurisdietiuni, &Ind totodata
Maiestatea Sa imputernicire Altetei Sale archiducelui Stefan, palatin
al Ungariei ci loctiitor regesc, sA aprobe dee sanetionare regeasel
dupk buna sa cbibzuiala proiectelor de lege pe cari le vor stabili
staturile acestor tAri cu privire la modalitatile de alegere.
Preainaltul rescript regesc a fost cetit inipreunil en aprobatul
i alaturatul proiect de lege in sedinta staturilor din 19 Iunie 1848,
conform punctului 52 din protocolul dietal, fiind aprobarea M. Sale cu
esprimarea adttne simtitei xnultAmiri primita din partea staturilor, si
conform punctului 55 din protocolul dietal, proiectul de lege scris
de non a lost inaintat MaiestAtii Sale spre sanctionare, cu o repre-
sentatiune datatg, din ziva aceea, prin imputernicitul comisar regesc,
ear' M. Sa Ferdinand V., en rescriptul din 11 Iulie 1848, aprobA,nd
prin preainalta subscriere articolul de lege trimis spre sanctionare,
s'a indurat a-'1 retrimite staturilor, conform continutului reseriptului
alAturat la rescript, en indrumarea preagratioasa, ea staturile sa
dispunA cele de lips pentru tipariYea qi inaintarea spre preainaltA
subscriere si impartire, in esemplare suficiente, pe calea ministrului
de interne.
Mai departe s'a indurat M. Sa a dispune intr'alt rescript datat
din aceeasi zi i acelasi loe, ca dupe -ce staturile, in urma noroeosului
resultat al discutiilor, amAsurat boldului dat de imprejudri, an cAutat
sa coraspundil esact importantei lor misiuni, si dupe -ce M. Sa a
sanc%ionat deja in modul usuat, prin preainalta subscriere, articolul
aprobat de lege despre uniunea Ardealului cu Ungaria, ear' de aka
parte dicta ungara, unde au EA iee parte in viitor si representantii
Ardealului, e convocata : dieta Ardealului, dupii-ce 'i-se va publica
articolul de lege sanctionat, numai deck si farA amanare este a se
inchide si disolva.
Rescriptul datat din Innsbruck 11 Iulie 1848 si articolul de
lege provAzut en preainalta sanctionare, a fost cetit, conform punctului
75 din protocolul dietal, in adunarea staturilor din 18 Iulie, i staturile
primind cu multamitit gratia M. Sale an hotkrit sa treacK sanctionatul
articol de lege intre legile tArii ci sit se dispunl pe calea guberniului
regesc 9i a ministeriului tiparirea articolului de lege,

www.dacoromanica.ro
 - 837 -
Dupe aceasta, amAsurat IndrumArii cuprinse in rescript, 1mpu-
ternicitul comisar reg. baronul Anton de Puchner a inchis numai
dealt dieta dela 1848, cu cuvintele, a a fost cea din urma.
Aceasta a fost proeedura si incheierea legislaturei dela 1848,
cu privire la articolul de lege I. despre uniunea Ardealului cu
Ungaria. On aceasta a incetat eficacitatea puterii legiuitoare. Ceialali
pasi a primit sl-'i feel esecutiva, si a trebuit sl-'i primeaseA pe
base rescriptului continAtor de preafnalta sanetionare si a dispunerii
staturilor, conform punetului 75 din protocolul dictal. Regescul guberniu
a si satisfleut acestei insAreinari, elci sub numarul 9169, in 27 Iu lie
1848 a trimis, amAsurat ordinului preainalt cuprins in rescript,
rescriptul insusi in eopie, ear' alAturatul artieol de lege in original,
ministrului ungar de atunci de interne, pentru ea sa dispuna tiparirea
ci impArtirea. in urmarea acestora, ministrul de interne a trimis
deocamdatA esemplare tiparite en ordinatiunea din Budapesta 30
August 1848 numArul 793, in anumit numfir, pina-cind vor soli
esemplarele trimise spre preainaltA subscriere.
Dar si in fapti articolul prim de lege despre uniune din anul
1848 a intrat in privinta administrativl in vigoare prin aceea, ea
ministeriul ungurese al M. Sale, in urma disolvarii cancelariei aulice
ardelene, a primit conducerea intregei administratiuni publics a
Ardealului, ear' in privinta legislativA prin aceea, ce regalistii qi
deputatii Ardealului, mai ales aeesti din urma, alesi din toate juris-
dictiunile si nationalitAtile dupe principiile depuse in articolul de
lege VII. din Pojon ci I. din Cluj dela anul 1848 si in numArul
acolo precisat, s'au presentat la dieta comunl convocatA din partea
M. Sale a regelui de atunci Ferdinand V. pe 2 Iulie 1848 la Pesta
si prin M. Sa ces. reg. apostoliel cu doul rescripte din Innsbruck
26 Iunie 1848 decretatl ca dial' a Ungariei unite en Ardealul, ceea-ce
e de obcte cunoscut ci se poate vedea ci din protocolul dietal si cartea
de documente, cad ocupat loeurile si au luat parte la desbaterile
dietei, pins la conturbarea ordinei $i a pAcii in Sara si ivirea regre-
tabilelor evenimente, urmate de lungi suferinte.
Datele insirate aci Cu supunero gi scoase in cursul desbaterilor
noastre din acte oficioase ne-au intlrit de nou ci neelAtit in convin-
gerea, ea articolul I. de lege din anul 1848 referitor la uniunea
Ardealului cu Ungaria posede in plinA mAsura toate cerintele pe sari
le reclaml legi serise ci praxa constitutionalA, observatl de secoli in
patria noastra, atat in ce priveste fiinta, cat si in ce priveste forma

www.dacoromanica.ro
 - 838 -
pentru a avea valoare de drept, si ast-fel putere obligatoare o lege,
Oat atunci, pane cilia tot pe calea constitutionals, prin factorii
constitutionali chemati ai legislativei nu vine abrogate on modificatii.
Pentru a in ne provoca la legi mai vechi, 'clam numai art.
VII. de lege din 1791, care stabileste esaet, ell in Ardeal dreptul
de a face, abroga on interpreta legi compete principelui $i staturilor
intrunite in dieta, in comuna intelegere. In articolul de lege XI. din
acelasi an e stabilit in mod detailat, can membri formeaza dieta
Ardealului, eari obiecte de desbatere. apartin dietei, cum are a se
face desbaterea, cum se adue conclusele si cum se inainteaza, prea-
inaltei Sale Maiestati. Ear' art. de lege IX. din 1744, adus pentru
interpretarea partii III. titlul 12 din aprob. constit. dispune in mod
categoric, ea conclusele dietei dupe aprobarea M. Sale primese
putere de lege.
intregul act al legislaturii stii dupe aceasta lege din presentarea
propunerii, desbaterea dietala si stabilirea ei, aprobarea si sanctionarea
preainalta si publicarea sanctionatului articol de lege in dieta.
Dace aeum confrontam fie-care act singuratie savarsit in jurul
art. I. de lege en dispositiunile acestea legale, afiiim ca. dicta dela
1848, convocatii prin Maiestatea Sa domnitorul de atunci Ferdinand
V., rege ineoronat al Ungariei si mare principe al Transilvaniei, dupe
legile esistente panii atunci, si de fapt intrunita, a proeedat cu privire
la desbatere si aducere de conclus, apoi cu privire la aprobarea si
sanctionarea preainalta, cum si cu privire la publicarea obicinuita in
tare a articolului de lege, care ni-s'a dat mum de nou spre desbatere,
enact conform dispositiunilor legii.
Dupe premisele acestea nu ne-ar ramanea alta, deelt ea
implinind provocarea M. Voastre ces. si reg. apostolice, cu preasupusa
veneratiune sa inaintam resultatul consultarilor noastre de acum, ci
rugarea preaumilita de aprobare, data in ne-ar sill obiectiunile facute
in contra valorii de drept a articolului de lege I. din 1848 mai de
multe-ori, si insirate si in cursul desbaterilor noastre, sa ne facem
observarile cuveniter recomananda-le parintestei gratii a M. Voast're.
Din o parte se ridica gravamen in contra articolului I. de lege
din 1848, ea pentru erearea lui nu s'a intrebuintat timpul pe care
'1-a reclamat importanta obieetului dela legislature, pentru-cil dupii
o diseutie prealabila de o zi, si in dieta tot de o zi, Inca din aceeasi
sedinta legea a foal trimisa spre preainalta aprobare.

www.dacoromanica.ro
 - 839 -
Va ajunge sl rAspundem numai atita, el legile noastre nu
contin dispositiuni, el eat timp trebue pentru desbaterea unui proiect
de lege ca sl primeasel valoare de drept. Dar' ne provoelm si la
istorie, care mArturiseste, ca reunirea patriei comune a fost o dorintl
si a format obieet de neobositl stAruintl, Edit in sus, spre treptele
tronulul, cat si in jos, la toti patriotii bine eugetritori. Ne provocAm
la o intreagA aerie de invoeli si tratate de stat legate intro gloriosii
antecesori ai M. Voastre si principii Ardealului autonom, cari numai
pentru prepotenta imprejurArilor n'au putut sA,' fie efeetuite, in
can Ins pretensiunile de drept ale sfintei coroane ungare asupra
Ardealului an fost totdeauna reservate, si pe tang% toatl despartirea
faptie,1 au fost recunoscute ca esistente si neprescriptibile. Ne provoelm
la protocoalele dietale ungare ci cArtile de documente din anii 1792,
1807, 1825/7, 1832/6, 1844, ear' ardelene din anii 1791, 1841 si
1846/7, eari dovedese in mod neindoios, el chestia mai stransei uniri
a celor doue tAri surori n'a incetat nici-odatrt a fi obiect de atentiune,
de stAruinte pentru legislatura Ungariei si a Ardealului. Ne provoelm
in fine la rescriptul regese preainalt eu care s'a convocat dieta din
Cluj la anul 1848, care prin trecerea chestiunii uniunii ambelor thri
intre propositiunile regesti, si inel cu provocare la representatiunea
staturilor din anul 1847, a atras din destul atentiunea jurisdictiunilor
asupra chestiunii, pentru-ca sl poath provedea deputatii eu instructiuni
corAspunzAtoare importantei obieetului, in care privintl de altcum si
articolul VII. de lege din Pojon din anul 1848, provitzut cu sanctionare
preainaltrt, putea servi drept eveniment insemnat prealabil referitor
la uniunea Ungariei on Ardealul.
Nu se poate deci dovedi en nimica, el artic. I. de lege din
1848 ar fi fost adus en pripire, on chiar prin surprindere. Dar'
tocmai dacrt lipseau toate preeedentele aci preaumilit insirate, si chestia
uniunii ar fi fost luatl in desbatere prealabill numai in 20 Main,
ear' in desbatere dietall numai in 30 Main 1848 mai Antitiu, nu
putem intelege ce sena putea sri aibl o mai lungl desbatere asupra
acelei legi unioniste, care farl opunere a fost votatrt intio adnnare
ai ertrei membri toti an fost de o singurl phrere ci despre care
rescriptul de inchidere spune, el 'ci -a dat silinte 81-'0 implineasel
misiunea amAsurat boldului imprejurArilor.
Tot asa de putinl bash are ci o alts difieultare, a adeert liber-
tatea manifestarii de Were ar fi fost add de restransl la dicta din
1848 In urma afirmativei agitliri de spirite, (neat sigtuitatea personala

www.dacoromanica.ro
 - 840 -
a membrilor dietei, in cas sustineau parerea separate, era
amenintata. Abstragand dela aceea, ca dace fie-eare lege adusa sub
esprimarea insufletirei generale, chiar i numai pentru aceasta ar
putea ss fie declarata de neesistenta, cele mai sanatoase legi ar purta
deja la natere simburele nimicirei in slnul lor, ne permitem aici a
observa numai atata, ca imputernicitului comisar regesc de atunci
al Maiestatii Sale ees. reg. apostolice, care era totodata locotenent
mareal-campestru gi general-comandant de Cara, nu 'i-a lipsit nici
vointa, nici puterea de a suprima on -ce incercare de a impedeca
libertatea eonvingerii gi, siguranta personals, dar' n'a obvenit nece-
sitatea, pentru-ca dupl-eum e eunoscut, in Cluj n'a fost amenintata
nici in cea mai mica masura ordinea legala, libertatea convingerii 9i
siguranta personala, sub durata dietei dela 1848.
S'a mai spus chiar qi sub desbaterile de acuma despre arti-
colul I.. de lege din 1848, ca a fost adus Para cooperarea nationa-
litatilor ci claselor dupe legile de mai nainte neindreptatite, deqi dupe
proclamarea egalitatii de drept trebuiau sa fie ascultate. gi acestea.
Nu putem sa ne dimitem la o espunere mai amanuntita, ea
dupe constitutiunea Ardealului notiunea de drept a nationalitatilor
dupe lege se baseaza, nu pe limbs qi neam, ei pe deosebitele sisteme
politice ale celor trei teritorii ale tarii cu indreptatiri separate, in
urma carora nobilul din vita germane gi romans i cettitanul dela
oraq avea pe aa numitul teritor ungurese drepturi egale cu nobilul
gi cetatanul ungar, pe tend Ungurul nenobil tot acla era eschis dela
favorurile constitutionale ea gi nenobilul roman on sas. Dar' di ni-se
permits aici preaumilita observare, ea dad+, age ar trebui sa fie cum
ni-se spune, atunci totdeauna tend se primesc noue straturi gi clase
ale poporatiunii in cadrele legislativei, legile de mai nainte toate
trebue sa fie abrogate, pentru-ca au fost aduse ark' ele, un principle
care in conseeintele sale ar trebui sa duce la descompunerea
ordinei sociale,
In cursul desbaterilor noastre s'a mai spus, ca valoarea de drept
a articol. I. de lege din 1848 a fost suspendata prin faptele de drept
public can au urmat, prin evenimentele desvoltate i interesele ajunse
cu timpul sit fie recunoscute de indreptatite.
Maiestatea Voastra! Ca cetateni naseuti intr'o Ora, constitutionala,
cari am gustat bunatatile constitutiei patriei noastre, nu putem recu-
noa0e nici-odata corectitatea ci valoarea de drept a doctrinei 'care
admite, ea legi aduse pe tale lege% eonstitutionala pot fi abrogate

www.dacoromanica.ro
 - 841 -
prin on -ce evenimente sguduitoare, prin on -ce fel de dispositiuni,
decat numai prin legislatura eonstitationala.
0 espresinne fide% a sentimentului nostru de crept constitutional
monarchic si dinastic formeazk toate acele legi vechi si noi, can
ridick sfintita si inviolabila persoana a monarchului deasupra on -earei
responsabilitati si pun numai in sarcina responsabilelor organe guver-
niale toate dispositiunile contrare legilor. Manecand din acest punet
de vedere, nu s'a intamplat nimica ce ar putea sa nimiceasca articolul
de lege despre uniunea Ardealului cu Ungaria, si in aceasta convingere a
noastra ne intareste si rescriptul preainalt al M. Voastre ces. reg.
apostoliee, care lash neatins acel articol de lege, si tocmai prin aceea
ca, 1-1 supune revisuirii noastre sa indura a-'1 recunoaste ca esistent
si en putere de drept.
Preaindurate Doamne Nu afirmam ca fiecare lege trebue sa
1

poarte pecetea nemodificabilitatii, ci recunoastem, ea treptata perfectio-

nare a legilor e o cerinta inevitabila a progresului omenimei. Nici ina-
intasii ncstri, si nici noi nu ne-am aseuns din fata imperativei voci a
timpului, a justelor pretensiuni si a intereselor indreptalite, si totdeauna
am stat gata sa modificam vechea noastra constitutiune, amasurat
pretensiunilor spiritului timpului, dar' Ara a abandona esenta ci fiinta
aeeleia. Credem, ea spre acest sfircit singurul drum indreptatit, sigur
gi duektor la resultate durabile, este numai legislatura noastra consti-
tutionall.
Mai departe trebue sa mai amintim gi acea obiectionare adusit
in contra artic. I. de lege din 1848, ca esemplarele tiparite si
provazute en prealnalta subscriere nu an fost impartite si depuse la
locurile cuvenite.
Sa ne fie permis a raspunde numai atata, ea dupa, lege artic.
de lege votat de dicta convocath in mod coreet din partea principelui
tarii are putere neatacabilh' imediat cum s'a provazut cu aprobarea ci
apoi eu sanctionarea preainalta, e publicat in dicta si acceptat de bun.
Dupa convingerea noastra puterea legislatorica In sensul artic. IX.
din 1744 eu aceasta 'si-a terminat functiunea. Ce se face mai departe,
e treaba esecutivei, a manipulatiunei, si clack in privinta aceasta s'a
facut vre-o neglijentk, este a se pune in contul organelor esecutive,
insa neglijenta nu atinge nici-odata valabilitatea legii. Aceasta se
poate aplica cu atat mai virtos la dieta dela 1848, fiind-ca in una
gi aceeasi zi au fost cetite rescriptele preainalte referitoare la sane -
tionarea articolului de lege ci la disolvarea dietei, numai decal

www.dacoromanica.ro
 - 842 -
0 fa'rA amanare, prin urmare dieta nu a mai fost push. in positia
de a eontrola esecutarea dispositiilor sale. De altcum jurisdictiunile
an fost incunotiintate in adunhrile for municipals despre inactivarea
articolului I. de lege din 1848 gi despre trimiterea de deputati la
theta convocatii pe 2 Iu lie 1848 la Pesta.
Duph-ce in cursul desbaterilor noastre unii s'au dimis i la
condamnarea art. II. de lege al dietei din Cluj, Cu toate a singurul
obiect al discutiunii it forma articolul I. de lege din 1848, ne vedem
iliti a spune in privinta aceasta ta'rrt a no lasa in esplichri, ca
valabilitatea legii acesteia nu poate fi trash la indoialh din motivul
a nu M. Sa insuqi, ei imputernicitul seu a sanetionat-o, pentru-ca
aci n'a fost vorba de o generals transmisiune a dreptului maiestatie
de sanction are, ci numai de o imputernicire specialh pentru un anumit
act care compete M. Sale regelui. Aceasth preainalth dispositie a M.
Sale nu cterge valabilitatea legii, cu atht mai pu.tin, eh dieta comuni
din 2 Iulie 1848 s'a constitait dui:A presentarea deputatilor Ardealului
ale0 pe basa acestui articol II. de lege din anul 1848, ear' M. Sa
ces. 0 reg. apostolic s'a indurat a recunoate de legals aceasth. diets.
Prin urmare acest articol de lege intrat in vigoare faptich a foot
recunoscut de valabil din partea dietei Ardealului care '1-a votat,
cum gi din partea dietei comune din Pesta care a primit in sinul ei de-
putatii Ardealului alegi pe basa acestei legi, ear' M. Sa ces. reg.
apostolich a dat imputernicire ca ss fie sanctionat.
Nici obiectiunea, eh articolul II. de lege din 1848 a fost adus
numai pentru alegerile de atunci qi a la alegeri ulterioare nu mai
poate fi aplicat nu ni-se pare destul de temeinica, pentru -ca fie-care
lege adusa pentru cazuri speciale are valabilitate phne esisth' acele
cazuri speciale, i legislatiunea nu dispune asupra ei altcum.
Acestea aunt, Maiestatea Voastra ces. reg apostolick motivele
cari au fost aduse in contra valabilithtii articolului de lege dat noun
spre revisiune, care a fost obiect al desbaterilor noastre. Precumphnind
bine cele in0rate, am ajuns la deplina convingere, eh:
duph-ce articolul de lege I. din 1848 despre uniunea Ardealului
cu Ungaria intrunelte toate conditiunile legalithcii ;
dupri-ce articolul de lege VII. din Pojon i I. din Cluj anul
1848, cari se intregese reciproe, au devenit legi comune ale patriei unite;
duph-ce uniunea Ardealului cu Ungaria a devenit fapt implinit
prin intrarea regaliOlor ci a deputatilor Ardealului in dieta ungara
deschisa in 2 Iulie 1848:

www.dacoromanica.ro
 843

nici o dietd sfieciald transilvana, der' nici o dietd sfieciald

ungard nu sa mai Coate afiuca de modificarea articolului de lege
referitor la uniunea .Ardealului cu Ungaria.
In urmare, nu ne putem considera de competenti a inlocui
membrii decedati din comisiunea din -ul 2 al art. I. de lege din
1848, si rugam pe M. Voastra ces. reg. apostolica, sa binevoiasea a
o face aceasta data se va ivi necesitatea prin dieta comuna ungara,
luandu-1 din numarul regalistilor si deputatilor ardeleni. Dar' tocmai
de-ar fi indreptatith actuala noastra adunare sa modifice art. I. de
lege din 1848, convingerea noastra," ne dicteaza sa staruim din toate
puterile, ea legea despre uniune, dad. cumva nu ar esista, la tot
casul sa se face acum.
O impune aceasta necesitatea de a pune positia de mare putere
a monarchiei si vaza ei in fata popoarelor europene pe base durabile,
si consideratia, ca. o Ungarie puternica, amasurat trecutului ei istoric,
positiei ei geografice, raporturilor ei etnografice si national- economise,
e factor insemnat, chemat sa realiseze acest stop.
O pretinde aceasta necesitatea politica de a se restitui constitutia
si integritatea teritoriala a Ungariei, fiind ca numai o Ungarie multamitil
si linistita in internul ei e in stare saisi implineasca inalta misiune
pe care 'i-a dat-o providenta diving in regenerarea politica ci national-
economica a monarchiei.
O cere aceasta o regulare dreapta si durabile a legaturii dintre
tgrile sfintei coroane ungare si celelalte parti ale monarchiei, ceea-ce
numai legislatiunea Ungariei reintregite poate sa o face cu prospecte
sigure, ca resultatul va fi deplin si durabil.
Dar' e chestie de vieata pentru Ardeal insuci uniunea, eaci
saraceste din zi In zi in masura ingrijitoare, si prin incapabilitatea
de a plati darile da tot mai evidenta dovada, ca administrarea sa ca
tarA separate se loveste de pedeci aproape neinvinse, $i ea neglesele
mijloace de comunicatiune, si dela acestea asteptata imbunatatire
materials, numai dela unirea sa naturalA si legaili e de asteptat, ear'
restaurarea increderii sdruncinate in puterea legii, satisfacerea prbten-
siunilor juste si restrangerea esceselor neindreptatite sa poate spera
numai dela o legislatiune comuna cu Ungaria.
Speranta aceasta e cu atat mai motivate, en cat articolul de
lege dela Pojon din anul 1848 lash' toate drepturile 10 libertatile, can
nu stau in calea esecutarii uniunii si corlispund principiului de libertate
nationals si egalitate de drept, asigurate pe seama Ardealului, ear'

www.dacoromanica.ro
 - 844 -
art. de lege I. din Cluj anul 1848 recunoaste egalitatea de drept
pentru toti locuitorii tarii, 0.ra deosebire de nationalitate, limbs si
religiune, ca principiu nestrAmutat, declartmd toate legile contrare
de mai nainte de abrogate; si ast-fel not in consecintA n'avem motiv
basat de ingrijire pentru nici o nationalitate si confesiune cu privire
la uniune, clici pentru implinirea dorintelor tuturor popoarelor de
sub preainaltul sceptru al M. Voastre dA garantit suficientl inima
parinteasea a M. Voastre si eunoseuta liberalitate si iubire de dreptate
a legislatiunii comune, garantit pentru aceea, a drepturile, interesele
si pretensiunile singuraticelor pArti, confesiuni si nationalitati din Ardeal,
vor afla apreciare cuvenita in dispositiunile speciale asupra uniunii,
si pe basa egalitatii de drept si a echitabilitalii vor fi ast-fel satisraeute,
ea fie-care cetacean de stat sii fie egal indreptatit eu privire la favorurile
acordate din partea constitutiei si in asemenea masur# indatorat sh,
poarte greuatile, asa, ca nasterea, nationalitatea si confesiunea nu
va acorda privilegiu pe seama nimiinui, ceea-ce not dorim, sperm
si implorlm din inima.
Dupe, toate aeestea, en adincii, umilinth ne mem], ca Maiestatea
Voastrg, ces. reg. apostolica, sa se indure preagratios a ehema conform
dispositiunilor articolului de lege VII. din Pojon si I. IL din Cluj
anul 1848 pe regakti4ijurisdicliunile din Ardeal la dieta convocatd
fie 10 Deconvrie a. c. la Pesta, dandu-le prin aceasta dorita oeasiune,
ea sk continue pertractArile intrerupte la 1848 si sit iee parte la
eseeutarea uniunii in mod satisra'ator pentru toate interesele, la resol-
varea ehestiilor vitals pentru monarchia intreagg, la preghtirile pentru
marea siirbare regnicolara in care sfanta coroanit ungarri va impodobi
unsul cap al M. Voastre, in sfarsit la intreaga legislature a patriei
comune.
Ne luam voie a inainta si alAturata propunere a deputatului din
libera cetate Brasov Frideric BOmches si a sotilor sei de prineipii,
on preaumilita rugare, ca M. Voastrl sit vs indurati preagratios s
recomandati spre considerare dietei comune din Pesta dorintele si
pretensiunile lor intemeiate pe legile tarii si pe constitutia municipal:1.
Mai departe ala'turAm propunerea deputatului losif Hossu din
comitatul Cojocnei, cu preaumilita rugare, ca sit se transmitl dietei co-
mune spre luare in considerare, dupe drept si echitate.
Ablituritm apoi, ca vot separat, scrisoarea regalistului Andreiu
baron de .yaguna si a sotilor sei de prineipii, pe care an compus-o
in forma de representa /iune, amasurat datinelor legale de piinit Emma,

www.dacoromanica.ro
 845

si au presentat-o In cursul desbaterilor noastre ca teirere separald,

eu preaumilita observare, ca ea a fost subserisa si de deputatul orasului
Hunedoara Lazar Pesten, a carui alegere n'a fost verificata, deci, cu
neindreptittire.
in fine alaturruu cu umilinta si votul separat al deputatului din
Sibiiu lacoo Rannicher si soca sei de principii.
Cari, dorind M. Voastre ces. reg. apostolice din adttneul senti-
mentelor noastre domnie lunge li fericitrt, rilmtmem eu neclatitii credinta
de supusi, eei mai umiliti ai Maiestatii Voastre ces. reg. apostolice
totdeauna credinciosi servi: Regalistii qi deputatii Ardealului intruniti
in dieta arii. a *)
Adresa Romanilor.
Adresa separates a membrilor romani, can fAceau parte
din dieta dela Cluj, compusa In forma de protest F,4i Inaintata
monarchului deodata cu adresa majoritii, era de urma-
torul cuprins :
Sacratisimg, ces. reg. si apost. Maiestate, preaindurate Doamne I
Natiunea romans din Transilvania, deli de secoli cea mai aplisatA,
a fost totdeauna credincioasit aparatoare a tronului, a patriei si a
intereselor monarchiei.
Abia a trecut nn deeeniu i jumrttate de ettnd s'a delaturat si
In Cara aceasta apiisatorul jug al feudalismului, si de and se 'Area
a s'a ivi i pentru ea zorile unei libertIti constitutionale.
Ins cu bucuria de a se vedek ridieatrt la demnitatea de natiune
politics de mult meritata ci de a intra si ea ca atare in sistema politics
nationals de stat a Transilvaniei, totodatit se apropie, ca un torent,
cel mai mare pericol, care sub forme constitutionale n ameninta
stangerea vietii rationale.
Ace] pericol deveni amenintator chiar si pentru esistenta monar-
chiei si a tronului M. Voastre.
In acele grele timpuri natiunea romttna a fost resolute gi constants
intru apararea tronului M. Voastre ci a esistentei sale nationale.
Daces dupe restituirea plicii public, dorintele $i asteprarile ei
temeinice de a se vedeit in usuarea drepturilor constitutionale nu
s'au implinit, s'a consolat eel pntin in constiintri curate cu aceea,
a ea nu a causat acea asprime impusA de imprejurrtri si aplicatit
preste tot intru guvernarea monarchiei intregi.
) Din Hermannstater Zeitung ",. anul 1866, numarul 303-304.

www.dacoromanica.ro
 - 846 -
Cu cat a fost mai tarrnurita libertatea $i vieata nationalh sub
acei ani ai regimului absolutistic, cu atata a fost bucuria mai generala
dad a fost ferieith natiunea romans a saluta diploma din 20 Oct.
1860, pe care M. Voastrh v'ati indurat a o emite $i a o declara de
lege fundamentala de stat, nerevocabilit.
Deodath cu emiterea acelei diplome v'ati indurat M. Voastrh
preagratios a recunoaste necesitatea introducerii unor schimbari afund
thetoare in constitutiunea Transilvaniei, ordonand prin preainaltele
bilete de manh. din 20 Octomvrie $i 21 Decemvrie 1860 tinerea unei
consultari cu barbati din diferitele nationalitati $i confesiuni ale Orli,
pentru asternerea proiectelor ei in privinta statoririi $i organisarii
representantei thrii.
On phrinteaSea M. Voastre ingrijire, prin biletul de mans din
21 Decemvrie 1860 totodata v'ati indurat a statori principiul, ea
compunerea dietei transilvane ast-fel sh se intample, ineat aceea intru
asemenea mhsura sh multameasch pretensiunile natiunilor $i confe-
siunilor mai nainte indreptatite, preeum gi dorintele $i astepthrile
nationalithtilor $i ale confesiunilor mai nainte neindrepthtite.
In urma parerilor respicate in aceasta conferenth, $i lipsind o
bash dreapth $i coraspunzatoare intereselor tuturor Tocuitorilor patriei,
s'a emis pentru dieta convocath la Sibiiu prin inaltul rescript din 21
Aprilie 1863 un nou regulament de alegere.
Natiunea romans a salutat en adevarath bucurie ziva deschiderii
dietei, ziva de 1 Iulie 1863, ca o zi care in analele patriei noastre
a facut epoch, $i a prins rhdAcini afunde in inimile locuitorilor thrii,
$i special in inimile tuturor fiilor natiunii romane, chei acestei diete
'i-a lost reservath onoarea de a primi cu consensul preagratios al
M. Voastre ces. reg. apostolice pe natiunea romanft in sistema de
stat politich nationals a marelui principat Transilvania, ca egal indrep-
tAtita cu natiunea maghiarh, sheuiasch $i sash.
Preainaltul rescript salutator din 15 Iunie 1863, indreptat add,
dieta Transilvaniei, a dat totodata garanth tare, eh o eompunere a
representanteithrii duph principiile evului mediu, pe basa instituiunilor
vechi, nu mai e cu putinth.
Prin preainaltul rescript regese din prima Septemvrie a. c. s'a
convocat dieta presents, in trasurile ei generale pe basa art. XI. din
anul 1791, prin urmare pe basa unei institutiuni, care fiind intemeiata
pe sistema politica nationalA numai de trei natiuni, nu recunoaste
natiunea romans de factor politic al thrii.

www.dacoromanica.ro
 - 847 -
Maiestate I Pittrunsi de cele mai adhnci sentimente de reverinth
ci supunere omagiala chtra preainalta vointh a MaiestAtii Voastre
s'au infatisat si preaumilit subscricii in aceasta diets. Ne tinem insa
de cea mai strinsh datorinth de supuci eredinciosi ai M. Voastre de
a ne esprima preaumilita noastra convingere, eh dieta aceasta in
compositiunea sa presents nu e capabilii ci competent de a aduce
concluse cu putere de drept, de oare-ce nu poate da espresiune pe
deplin dorintelor celei mai mari si mai numitroase pArti a poporatiunii
Vali, prin urmare nu poate deslega momentuoasa chestiune privitoare
la uniunea Transilvaniei cu Ungaria, chei compunerea ei nu coraspunde,
nici principiului do egalit indrepthtire politica-nationalh garantat prin
art. I. de lege din anul 1863, nici principiului de egalitate de drepturi
individuale.Celui dinthiu nu, pentru-ch e basath pe art. XI. din
anul 1791, care pe natiunea romans ca atare o ignoreazi eu totul,
recunoschnd acest articol numai pe Status et ordines trium nationum,
nations nempe hungaricae, siculicae et saxonicae"... celui al doilea nu,
chei pe child nobilii isi esercieaza dreptul de alegere in toath Cara
fail niei o termurire, dela locuitorii nenobili se cere un cens de 8 fl.
v. a. dare directs, fall darea capului si fruit adaose, pentru usuarea
acelui drept.
Aceastil dispositiune, en privire la imprejurarea ea starea eseep-
tionalA a nobilimei s'a desfiintat inch la 1848, eu privire la imprejurarea
eh principiul egalei indreptatiri de 18 ani incoace a avut valoare
pAna asedzi in toath monarchia austriach, e mai asupritoare pentru
toti cetatenii ci locuitorii Ardealului decat censul introdus in celelalte
provincii austriace, care e en mult mai mic, deci starea for materials
e mai favorabilA decat in Transilvania.
Afars de aceasta, duph art. XI. din 1791 nu stint indrepthtiti
la alegere ci nu sunt alegibili preotii, profesorii, advocatii, doctorii
si inviitatorii, can fac clasa onoratiorilor in popor, ci eari in calitatea
aceasta in toate celelalte provincii ale monarchiei se buena de
acel drept.
Pe cand dad. comune nAmaroase ci zed de mu de fii ai patriei,
cetitteni ci trtrani, cari nu sit in de clasa nobililor, cari insa platese
7 1 99 cr., ci respective, computand ci taxa capului ci felurite adaose,
peste 16 fl. v. a. dare directs, Bunt eschisi dela dreptul de alegere si
alegibilitate, pe &and preotii, capelanii, doctorii, profesorii, advocatii)
cu un euvant clasa onoratiorilor asemenea este eschisa dela folosirea
aceluiaci drept toti : nobilii majoreni, tars privire la cens, si fArA

www.dacoromanica.ro
 - 848 -
deosebire dach se in sau nu de elasa onoratiorilor, eserciazil per
capita dreptul de alegere ci alegibilitate.
Numai de aici a putut urma acea disproportiune mare in corn-
punerea dietei, in care elementul maghiaro-sacuese, constathtor abia
din 600 mii loeuitori, este representat prin 59 deputati, pe tend
Romanii, peste un milion la numar, cari afar de negotul 9i in-
dustria en care se (mph, afarh de inteligenta ce o au, posed la olalth'
luati eel putin ath,ta piimant ca gi acela, abia puturh reu9i en 13
deputati, 9i dach se aflA in mijloeul nostru 9i regali9ti de nationalitate
romans, aceasta nu in area lege din 1871, ei numai in actul de
gratie al M. Voastre ces. reg. apostolice, manifestat preagratios in
preainaltul rescript din prima Septemvrie 1865, 19i are isvorul seu.
Fate insh en acest numhr de regali9ti, cad gi altmintrelea nu
yin a se privi de trimigii gi, alecii poporului, se afla din partea eeealalth
92 regali9ti, cari toli, en prea puline esceptiuni, se in de clasa no-
bililor.
Pentru aceea, nu ne putem retina?), a nn da acelei convingeri
espresiune sincere, ca unei diete compuse pe o ast-fel de bash, duph
preaumilita noastril phrere ii lipse9te puterea morale neaphrat de lipsh
de a asigura decisiunilor sale vieath durabilh.
Momentuositatea obiectului pus la desbatere prin preainaltul
rescript din 1 Septemvrie 1865, care atinge a9a de aproape indepen-
dents, patriei, pretinde compunerea unei representante despre care
sh se poath presupune on inimh linigtita, ca ea a efluxul increderii
publice a thrii intregi, gi intru adevar e apth de a representa dorinta Ihrii.
De aici urmeazh, ca o revisiune a uniunii conchish de dieta
presenth ar sustinek opiniunea publich, eh precum in anul 1848 s'a
adus articolul despre uniunea Transilvaniei en Ungaria fitra concursul
gi invoirea naliunii romane, age gi astazi revisiunea lui s'ar privi de
urmath fare participarea naliunii romane, care ea atare nu este chemath
9i representath in dieta present&
Path cu ast-fel de imprejurAri, gi voind a ramAneh eredincio9i
convingerilor noastre, ce este una din cele mai morale datorinte ale
membrilor dietali tetra tron qi patrie, precum gi tetra sine insuqi,
nu ne putem lhsa in pertractarea asupra momentuosului Meet aflhtor
la ordinea zilei in dieta presenth ra'rtt periclitarea intereselor patriei
in genere, gi in special a pururea credincioasei natiuni romane ai
chrei fti suntem, ci ne vedem sili i de indemnul celei mai curate
convingeri a ne intoarce clitrii M. Voastrii ces. reg. apostolich cu

www.dacoromanica.ro
 - 849 -
ineredere fiascit $i Cu cea mai omagiall supunere cu acea preaumilita
propunere; ca al vii indurati preagratios M. Voastra a relega chestiunea
privitoare la nniunea Transilvaniei en Ungaria la o dieta ardeleana,
eonvocata pe o bash eorfispunzatoare deopotrivii, atat diferitelor interese
ale tarii, eat si dreptului public ardelean, restituit prin preainalta
diploma imparateasea din 20 Octomvrie 1860, amplificat si recunoscut
din non prin art. I. de lege din anul 1863.
in fine cutezam cu cea mai adanca reverinta a trage aten-
tiunea parinteasca a M. Voastre ces. reg. apostolice asupra articolului
de lege privitor la o lege electorala si substernut spre preainalta
sanctionare eu preaumilita representatiune a dietei ardelene, convocata
in anul 1863 in libera cetate regeasea Sibiiu, care articol de lege,
stabilit de dieta amintita este, luand afara vre-o cateva modificari
neesentiale, in toate eonsunator cu proieetul respectiv de lege, impartasit
acelei diete de catra regimul M. Voastre ca propositinne regeasca.
indurandu-va M. Voastra a sanctiona preagratios acel articol
de lege, s'ar castiga prin aceea, dupa, preaumilita noastra parere, o
bad. legala, constitutionals, coraspunzatoare atat diferitelor interese
ale patriei, cat $i prineipiului egalitatii de drepturi pentru toate
nationalitatile si loeuitorii ei, fag privire la nastere si confesiune,
depus preagratios de M. Voastra ces. reg. apostolicit in preainalta
diploma imparateasca din 20 Octomvrie 1860. Ai M. Voastre ces.
reg. apostolice, Cluj, in 9 Decemvrie 1865. Cei mai umiliti si cei
mai credineiosi supusi servi: Alexandra St. .,Sidutiu, archiepiscopul
si metropolitul de Alba-Iulia, regalist. Andreiu baron de EYaguna,
archiepiscop si. metropolit al Romanilor de legea gr.-ort. din Ungaria
si Transilvania, regalist. Lan cavaler de Aldulian, vice- precedinte
al tablei regesti, regalist. Alesandru Lazaru, consilier govern., Ladislau
Vasile Butean, consilier guvernial, Elie Macelariu, eons. reg. guy.,
Alexandra Boheifiel, capitan suprem al districtului Nagud, regalist.
Ioan eavaler de Pu;cariu, eapitan suprem al districtului Fagaras,
regalist. Dimitrie .Moga, asesor la tabla reg. transilvana, regalist.
Antonia Stoica de Venetia-inferioara, asesor la tabla reg. transilvanii,
regalist. George Roman, asesor la tabla reg. transilvana, regalist.
Mateia Po, de Grid, asesor la tabla reg. regalist., Nicolae Gaetan,
asesor de tabla reg. judiciary si regalist. Dr. Paul Vasiciu, consilier
de scoale, regalist. Dr. Than Maior, cons. de scoale, regalist. Servian
Poj5oviciu, secretar reg. guvernial, regalist. Nicolau Barbu, secretar
guvernial. Samuil Porutiu, secret. guy.: regalist. Ladislau Vajda,
64

www.dacoromanica.ro
 860

seeretar guy. reg., deputat al comitatului Dobaca. Than Antonelli,

vicar foraneu episcopesc gr.-eat. al Fagaraqului, deputat. Than Melianu,
protopop qi deputat al Fagaraplui. Than Florian, deputat din distrietul
Nag 6ud. Dr. Ioan Ratite, deputat din scaunul Mercurea. Than Balomiri,
senator magistratual, deputat din scaunul Oractiei. Than Baaf, deputatul
opidului Hateg. loan Tulbaf, ces. reg. concipist financiar, deputat
al seaunului Ortt9tia. Dr. Lazar Petcu, deputat. loan Macelariu,
deputat. Ioachim Muras' deputat din distrietul Nfigud.
N'au subscris representatiunea aceasta a Romanilor,
fiind-ca au votat adresa Maghiarilor, amintitii membri romani
ai dietei din Cluj : Iosif Hossu, Augustin Ladai i Ioan
Boeriu, i n'au subscris-o, pentru-ca, nu Intrasera In theta,
urmatorii : Mihail Orbonaf, Iacob Bologa, George Anghel,
George Barzyiu, Than Constantin, episcopul Dobra, George
Domzsa, Petru Manu, Dimitrie Moldovan, Gavriil Muntean,
Const. Zenovie Pop, Vasilie L. Popp, episcopul Vancea gi
Macedon Pop.
.Adresa SaOlor.
Opiniunea separata a membrilor sari din dieta dela
Cluj, In chestiunea uniunii, era urmatoarea :
Ofiiniune separatd. Sunt insamnate $i in toata privinta vrednice
de luare aminte ingrijirile ei temerile, cari atat din punctul de vedere
al dreptului constitutional, eat gi cu privire la data deja aplicata
ordine de alegere din 21 Aprilie 1863, pot fi ridicate in contra convocarii
ci formatiunii dietei actuale, gh eari in preumilita representatiune a
universitatii nationale sase9ti din 6 Noemvrie 1865 au 9i fost de
fapt ridicate.
Daca cu toate acestea s'au presentat in dieta 1i representanti
ai poporatiunii sase9ti, decizatoare pentru hotarirea aceasta a trimi-
tatorilor for a fost vointa monarehului, al carui glas chemator a-g
asculta a format intro toate imprejurarile i totdeauna o stanta datorinta
pentru fiii poporatiunii sase9ti, precum va forma 9i in viitor totdeauna.
Dupa-ce insa majoritatea aduntirli Iegiuitoare a adus hotarirea,
ca articolul de lege din 1848 despre uniunea Ardealului en Ungaria
are sa fie recunoseut ca lege in perfectii vigoare de drept, prin armare
in revisuirea aceluia nu Ba dimite, ci din contra, sa maga, ea repre-
sentantii Ardealului sa fie chemati la dieta comuna din Pesta: subscri9ii
*) Din 1Memoria/4 de G. Baritiu, Sibiiu. 1882, pag. 147-153.

www.dacoromanica.ro
 - 851 -
membri savi ai dietei sl simtesc in consecinta datorintei for indemnati
a da opiniune separate in contra hotAririi majoritAtii.
Conduvi de imperiositatea eonvingerii eelei mai adA,nei ci patrunvi
eu deshvirvire de seriositatea vi importanta chestiilor de pe tapet,
nu putem sl recunoavtem intreaga valoare de drept a articolului de
lege despre uniunea Ardealului, 9i de aceea oredem, in sensul reseriptului
reg. de salutare adresat dietei in 6 Oetomvrie 1865, el revisiunea
aeestui articol, nu numai el dupii lege e admisibill, ci el chiar in inte-
resul Orli vi al imperiului e neineunjurat de lipsl, 9i anume din
urmAtoarele motive:
Pentru-el articolul din intrebare, I. din anul 1848, nu s'a adus
in mod constitutional, pe calea precisatl, in representatiunea dietei
Ardealului din 7 Martie 1791, din 30 Martie 1838, din '22 Martie
1842 vi din 3 Noemvrie 1847, fleuta toemai in scopul iniciiirii de
pertractAri in chestia uniunii, 9i nici in modul elm precisat in art.
de lege XI. din anul 1791 pentru obiecte de diseutie de importantl
mai mare, mod care de alteum totdeauna a Lost eu stride-0 observat,
anume pe basa unui operat in toate direetiunile pe deplin eshauriat
vi impArtagit pentru desbatere tuturor jurisdictiunilor tArii, operat
eompus din partea unei deputatiuni sistematice, ci chiar fora respec-
tarea preainaltului rescript ces. reg. de convocare din 5 Maiu 1848,
inteo singurl vedintl a foot coneipiat, discutat, votat 9i inaintat
prineipelui thrii spre aprobare.
Pentru-el articolul n'a foot adus in forma cerutl de art. IX.
din anul 1744, ca inevitabill cerinth pentru valabilitatei unei
legi, eu preainalta proprie subscriere 9i en sigilul domnitorului
pus pe esemplarele menite de a fi impArtite spre publicare in tail
9i spre avezare in arehivele loeurilor vrednice de crezamant, eu atilt
mai putin a foot comunieat apoi vre-odatA conform dispositiunilor
art. I. din anul 1847 reprdsentantelor munieipale din acaunele sAsevti
vi din districte in traducere autentiel germane, ba nici afar
esemplaral provAzut cu preainalta reg. subscriere de sanctionare din
14 Iulie 1848 vi merit de a fi de nou inaintat spre a fi autenticat
din partea principelui tarii, plat aeuma n'a putut fi descoperit.
Pentru-cA artieolul sgudue in temeliile sale dreptul public al
Ardealului, basat dupl sistemul de mai nainte pe esistenta alor trei
natiuni 9i patru confesiuni, ear' acum in urma artieolului de lege
din 26 Octomvrie 1863 pe perfecta egalitate de drept a patra natiuni
9i vase religiuni, nu e cu nici o eonsideratie fatl, de eonventia de
54*

www.dacoromanica.ro
 862

stat legata prin diploma leopoldinit din 4 Decemvrie 1691 in scopul

de a ramtmea garantate in mod solemn drepturile 9i independenta
marelui principat Transilvania, ear' in faptica sa esecutare poate s
sliibeasca 9i ss pericliteze leghlura facutti prin sanctiunea pragmatics
en privire la uniunea nedespartitA 9i nedeslegata a tuturor tiirilor din
monarehia austriaca.
Pentru-ea articolul recunoa9te in mod categoric eficacitatea art.
III. din regatul Ungariei din anul 1848 cu privire 9i la Ardeal,
ear' cuprinsul acestui articol din urma amenintA, nu numai unitatea,
fortele gi positia de putere mare a intregei monarchii, ei AA in
contrazicere ci en determine iunile fundamentale ale dreptului public
ardelenese, fiind-ca, dupti. art. V. din anul 1744 suprema putere de
stat 9i drepturile maiestatice apartin eselusiv principelui 9i an sa
ramank singur ci numai in posesiunea coroanei, 9i aca nu pot fi
transmise palatinului Ungariei, cu atilt mai putin pot fi eserciate
apoi din partea ministerului unguresc, investit in articolul numit on
cele mai estinse drepturi.
Pentru-ca articolul despre uniune aduce in cea mai mare nelinicte
o majoritate a poporatiunii tariff, care 9i dupa numarul sufletelor, ci
dupa darea pratita, qi dupit serviciul militar pe care-'l presteaza e o
majoritate covir9itoare, fiind-ca ea vede in uniunea Ardealului cu
Ungaria, fall prealabila garantare de conditinni striete, primejdie
serioasa pentru conservarea ci apararea seumpelor sale interese de
viega, pentru natiunea, limba 9i religiunea ei.
Pentru-ca in fine, ehiar ci coroana de nenumarate-ori, indeosebi
insii in rescriptul reg. din 21 Iulie 1861, in raspunsul dat dietei
(ungare) la 23 August 1861, 9i in rescriptal regese din 15 Iunie
1863 adresat dietei ardelene, uniunea (decretata in anul 1848)
a Ardealului on Ungaria a considerat -o ca nici -odata lama eu
putere deplink de lege, 9i de aceea a impus aetualei diete, en rescriptul
din 6 Oetomvrie 1865, revisiunea articolului de lege despre uniune,
ea singurul obieet de discutie, en provocarea, ca dispositiunile acestui
articol as se supunii, eu considerare la interesele comune ale ambelor
tari, de nou unei minutioase desbateri, in scopul, ea chestia rep-
WU raporturflor de drept public din marele principat Transilvania,
care trebue bine precumpiinith, sa fie adusit la o resolvare finals,
conform intereselor bine pricepute ale ambelor aeestor tari, en ii-
nerea in vedere a strinsei legaturi in care sta Ardealul en coroana
ungarA.

www.dacoromanica.ro
 853

E de sine inteles, dupa toate notiunile despre conditiunile unei

vieti constitutionale de stat, a un articol de lege adus din partea
dietei ardelene, tot numai din partea representantilor acestei thri
poate fi revizuit Cu putere de drept. Toemai de aceea, no suntem de
loo in posijia a ne puteb. alAtura la rugarea, ca representantii Ardealului
sa fie chemati la dieta comunA din Pesta, 9i vrem numai sl mai
amintim, el lege dupil care To fi sA se fad alegerile pentru o ast-fel
de dieta nu esistA, find-el art. II. al dietei transilvane din 1848 e
aprobat numai din partea palatinului 9i eselusiv numai pentra casul
de atunci, fara nisi o obligativitate de drept pentru viitor.
Din toate aceste motive, subseri9ii membri sad ai dietei I9i in
de serioash datorintet, in plinA consonants en vederile espuse Cu
privire la noua discutare a chestiei uniunii in preaumilita represen-
tatiune a universitatii nationale srise9ti din 6 Noemvrie 1865, a
insista pe lungs, propunerea for &mita in diets, ear' acum pe langA
rugarea supusa en cea mai mare umilinta M. Sale es. reg. apostolic()
spre bare de preainaltA hotarire finttlA, ea :
AmAsurat cerintelor cuprinse in preainaltul rescript reg. din
6 Octomvrie 1865, ss se iee in revisiune art. I. de lege al dietei
transilvane din anul 1848 despre uniunea Ungariei en Ardealul in
seopul, ca conditiunile acestei uniuni sA fie precisate in mod amanuntit
in toate direetiunile, in special cu privire la asigurarea positiei de
drept a diferitelor natiuni 9i confesiuni din Ardeal ci sA fie garantate
in mod durabil prin un contract de stat, legat intro ambele thri di
sanetionat de coroanA. Cluj, 12 Deeemvrie 18654. (UrmeazA 28 de
sub scrieri.4 *)

Raspunsul Monarchului.
Drept raspuns la adresa dietei din Cluj a urmat cu
datul 25 Decemvrie 1865 urmatorul rescript imprellesc,
publicat In edinta din 10 Ianuarie 1866 a dietei din Cluj :
nNoi, Francis() Iosif I., din gratia lui Dumnezeu impArat al
Austriei, rege apostolic al Ungariei, mare prineipe al Transilvaniei
qi comite al Sheuilor etc., etc.
Ne-am aflat motivati a va eonvoea iubiilor credincio9i en
rescriptul nostru din 1 Septemvrie a. c. la dieta adunatA in libera
noastrA cetate Cluj pe 19 Noemvrie a. e., 9i ea obiect esclusiv de
pertractare al dietei aeesteia am defipt luarea inainte a revisiunii art. I.
9 Din *Memorial( de G. Baritiu, Sibiiu 1882, paginile 155-167.

www.dacoromanica.ro
 - 854 -
de lege din 1848, despre nniunea iubitului nostru mare principat
al Transilvaniei en regatul nostru Ungaria, care IAA acum se lasase
de &Ara noi neatinsl.
E intentiunea noastrh, manifestata si in rescriptul regese din 6
Oetomvrie a. c., care imbr44iseaz6 binele ambelor tari, el prea impor-
tanta chestiune a regulArii relatiunilor de drept de stat ale marelui
principat Transilvania, care stA in legAturl intiml cu coroana noastrl
ungureascl, BA se aducl la o resolvire multkmitoare. Dupl serioasa
voastra representatiune din 18 Decemvrie a. c. pe care ne -ai asternut-o,
ati accentuat cu deosebire importanta politics si ,nationall-eeonomiel
pentru o mai intiml anexare a Ardealului cAtrl regatul nostru Ungaria.
Totodatl in dreaptl considerare a intereselor deosebitelor nationalitati
gi confesiuni ale Ardealului ati recomandat propunerile formulate ale
deputatului din Brasov BOmches in interesul natiunii sasesti, si cea
a deputatului din comitatul Clujului losV. Hossu in favoarea natiunii
romlnesti, pentru-ca sl se propunh la dicta comunl. Tot asemenea
ati alkturat la representatiune si opiniunile separate ale archiepiscopului
gr.-ort. Andreio baron de Saguna si ale deputatului din Sibiiu Iaeob
Rannicher yi consotii ski.
Ascultand rugkrile voastre, si pentru-ca deslegarea chestiunilor
de drept de stat, cari ating intreaga monarchic, sit nu sufere nici o
aminare, concedem, ca la presenta dietk' de incoronare a Ungariei,
care va avek a se ocupa eu regularea acestor chestiuni, sI se trimitk
din partea iubitului nostru mare principat Transilvania representan %i
duptt modul gi ordinea de alegere din anul 1848, pentru apkrarea
intereselor trait.
Aplacidand noi representarea Transilvaniei la dicta aceasta, o
facem cu acea espresl declaratione, ek prin aceasta sustarea in
dreptul ldr a legilor emise pans acum sA nu sk altereze nici-decat.
Uniunea definitivii a ambelor sari, pe care noi numai pe basa rep-
latelor rapoarte de drept de stat ale tArilor coroanei Ungariei intro
(Alta si eltrl imperiu o putem efectui, o facem afar de aceasta
pendentk, dela euvenita considerare a intereselor speciale ale marelui
nostru principat Transilvania si dela garantarea pretensiunilor de
drept ale deosebitelor nationalithti gi confesiuni, pe cari qi voi le-ati
apretuit, si dela regularea corlspunzatoare scopului a ehestiunilor
administrative ale thrii.
Cu privire la aceasta a noastrit resolutiune afiam a ameina
dicta presentA plat la altil dispositiune. Totodatl demandam, ca s4

www.dacoromanica.ro
 855

se Masa fare intdrziere la alegerea deputatilor Transilvaniei ce

trebue sd se trimild la dieta de incoronare ce-'4i are sesiunea
acuma in regatul nostru Ungaria, 9i noi vom lasa a se pune la
tale cele de lipsl, ca acea categorie a regalitilor, eareia dupA -ul 1
al art. VII. de lege al Ungariei din anul 1848 sl dA in casa
magnatilor drept de vot, sl se convoace la Pesta cu cea mai putincioad,
intetire.
CArora noi de altmintrelea raminem cu favoarea ci gratia noastrA
regeasel qi de mare prineipe nestramutat apleeati. Dat in reedinta ci
capitala noastrA Viena, in douazeci i cinci Decemvrie una mie opt
sute casezeci 9i cinci, in anul regimului nostru al optsprezeeilea. Francisc
Iasi/ m. p. Francise eonte Haller m. p. La propriul mandat al M.
Sale ces. reg. apostolice, eonte Nicolau de Teleki m. p." *)
Acelmi dat 11 poarta gi al doilea rescript imparatesc,
referitor la ordonarea alegerilor In partile ardelene, pentru
theta din Pesta. E de cuprinsul urmAtor :
Noi, Franeise Iosif I., din gratia lui Dumnezeu imperat al
Austriei, etc., etc.
Inaltnaseutilor, venerabililor, nobililor, inaltbinenIscutilor, bine-
nAseutilor, nobilnaseutilor, onorabililor, prudentilor 9i inteleptilor ai
nostri iubiti eredineio9i !
La rugarile ce ni s'au Tacut prin representatiunea noun sub-
cternute sub 18 Decemvrie a. e. din partea membrilor dietali ai
marelui nostru prineipat Transilvania, adunati in libera noastrA cetate
Cluj, in urma rescriptului nostru convocatoriu din 1 Septemvrie 1865,
Iiii and acelora ascultare, ne-am aflat preagratios indemnati a concede,
ca la dieta ungureasel de fatal convoeatl de noi In libera cetate
Pesta pe 10 Deeemvrie a. e., se trimild ci marele nostru principat
Transilvania, dupd modul ci ordinea de alegere dela anul 1848,
pe chemaiii coroanei ri deputalii jurisdic /iunilor sale.
Drept aceea, iubitilor credincioci, v6 insereiniim prea gratios
a lua mAsurile corespunzatoare in comitate, districte, eu includerea
districtului NAseud, in scaunele secue9ti, apoi in scaunele ci districtele
sAse9ti, in eetAtile libere vege9ti ci in opide, pentru-ca in intelesul
decisiunilor articolului II de lege transilvan din 1848. se se face in
grabs alegerile deputatilor 9i pentru-ca aceftiaindatd sa se trimitS
la dieta ungureascd cea 4a deschisd.
") Din a Telegraful Romani, anul 1866, namitrul 2.

www.dacoromanica.ro
 856

Chrora not de altmintrelea remanem cu favoarea #i gratia noa-

stra regeasch si de mare prineipe nestrhmutat apleeati. Dat in re-
sedinta ci capitala noastrh Viena, In douhzeci i cinci Decemvrie o mie
optsute sasezed gi einci, in regimul nostru al optsprezecilea. Francisc
losif m. p. Francis conte Haller m. p. La propriul mandat al
M. Sale ces. si reg. apostolice, Nicolae conte Teleki rn." p."

Epilog.
Resultatul final al tuturor luptelor na0onale purtate
de Romanii ardeleni, al tuturor visarilor, bucuriilor i atep-
tarilor lor, fl formeazb, urmAtoarele dou4 rescripte regeti,
prin cari theta Transilvaniei se declara disolvata, iar' toate
lucrarile ei, Impreuna cu legile aduse i deja sanctionate,
s6, pun in afara de valoare<f. Eata, cuprinsul for :
I. nNoi, Francise Iosif I., din gratia lui Dumnezeu imperat al
Austriei, rege apostolic al Ungariei, etc., etc.
Ilustri, reverenzi, spectati, magnifici, generosi, onorati, intelepti,
sineer iubitii nostrii eredinciosi I
Pentru-ea relatiunile ce se derivh din euprinsul art. de lege I.
facut in dieta din Cluj la 1848 en privire la uniunea Transilvaniei
cu Ungaria sh se reguleze definitiv, am aflat cu cale a convoca prin
rescriptul nostru regese din 1 Septemvrie 1865 dieta Transilvaniei
la Cluj, pentru 19 Noemvrie al aceluiasi an.
Aceasta dieth, fiind-ca mai tarziu, in urma provocarii noa-
stre, s'au prezentat pentru deslegarea chestiunilor pendente de dreptul
public si deputatii Transilvaniei la dieta Ungariei, convcicath la Pesta
pe 10 Decemvrie 1865, o am amanat interimal panii la resultatul
consulthrilor incepute aici.
Duph ce insh, spre bueuria sufletului nostru phrintese, in dicta
Ungariei arum amintith a resultat intro representantii acestei done
Jeri ast-fel de eontelegere frAtasch, in urma careia scopul ce 'I -am
propus dietei Transilvaniei, convocath la Cluj pentru 19 Noemvrie
1865, adeeh regularea speeialh a raporturilor intro aceste douh teri
legalminte unite, si complanarea intereselor for imprumutate; se pot
ajunge mai iute el sigur pe calea deputatiunii dietei Ungariei spre
acest scop denumita, si duph-ce i alteum, in urma dispositiunilor
identice, atat ale art. VII al dietei din Pojon, cat si ale art. I. al
*) Din Telegrafal Roman( 1866, numiirul 2.

www.dacoromanica.ro
 - 857 -
dietei din Cluj dela anul 1848, stabilirea finals a detailurilor uniunii
numai prin legislaliunea Impreunatit 4i comunb, a acestor doutt tttri
sit va putea mijloci: dieta susatinsA, convocata, de cats noi la Cluj
pe 19 Noemvrie 1865, si amanata prin rescriptul nostru regese datat
din 25 Deeemvrie 1865, pin aceasta o disolvdm.
Chrora de altmintrelea remtmem nesehimbat aplecati cu gratia ci
indurarea noastra impArateasett regeaseA $i de mare principe. Dat
fry capitala noastra imperials Viena, la 20 Iunie 1867. Francisc
Iosif m. p. Andrdssy m. p."
II. Francisc Iosif 1., din gratia lui Dumnezeu imperat al Au-
striei, rege apostolic al Ungariei, etc., etc.
Restituindu-se dreptul constitutional pentru intregul teritor al
imperiului, atm cu eale deliiturarea indoelilor esistente cu privire
la principiile eonstitutionale si la basa dreptului, si la prevenirea pa
viitor a conceptelor de dreptul public. Drept aceea, dupa-ce re-
latiunea de dreptul public a terilor coroanei noastre unguresti fatl
Cu celelalte tari de sub domnirea noastra, prin legea acutii in obiec-
tul afacerilor eomune in theta comunh convocatl la Pesta pentru
10 Deeemvrie 1865 din partea Ungariei ci a Transilvaniei, care este
legalminte units ci sanctionatti de cats noi, s'a regulat definitiv
pe cale constitutionalit gi intr'un mod care asignra puterea impe-
riului nostru, 9i prin aceasta toate celelalte legi, dispositiuni 9i de-
cisiuni de direefune diverse, prin urmare gi conclusele dietei pro-
vinciale transilvane, convocata la Sibiiu pe 1 Iulie 1863 si disolvatX
prin reseriptul nostru reg. datat din 1 Septemvrie 1865, cari se
refer la positiunea de dreptul public a Transilvaniei fats cu imperiul,
au devenit fare valoare; dupti-ce mai departe, prin art. VII al dietei
din Pojon dela 1847/48 ci art. I al dietei din Cluj dela anul 1848,
principial de egalitate civil&, a citrui sustinere o consideram de una
dintre cele mai prineipale probleme ale chemitrii noastre de dom-
nitor, ci de altcum este asigurat, fare distinctiune de nationalitate, re-
ligiune qi limbl, 9i prin urmare, conclusele dietei sus atinse din Sibiiu,
parte vin in contrast cu legile mai none, parte au devenit de prisos ;
qi dupii-ce in fine toate chestiunile cari ating causele interne ale
Transilvaniei, in intelesul legilor mai sus amintite, sunatoare despre
uniunea acestor douA sari, numai in sinul dietei comune, intrunitl
la Pesta, se pot deslega definitiv:
in urmarea tuturor acestora, toate conclusele dietei din Sibiiu,
convocath pe- 1 Iulie 1863 ci disolvatl prin reseriptul nostril regese
datat din 1 Septemvrie 1865, le punem afatrY din vigour&
www.dacoromanica.ro
 858

CArora de altmintrelea ramilnem in eontinuu aplecati en gratia

qi Indurarea noastra imparateaseg., regeasca i de mare principe. Dat
in capitala masted imperialii Viena, 20 bale 1867. Francisc Iosif
m. p. Iuliu eonte Andrdssy m. p.449

cu aceasta s'a stirit ! 0 epoca frumoasa ma viata

public romaneasca s'a incheiat.
Steaua Romanilor ardeleni s'a stmns Eli a apus.
S'a terminat rolul for In vieata publica, s'a ingropat
autonomia Transilvaniei F;;i s'a sfafliat In bucati egala Indrep-
tatire nationala, asigurata i garantata prin primii doi articoli
de lege votati din partea dietei dela Sibiuu i sanctionati
din partea domnitorului.
Visul a disparut i a facut loc realitatii crude i
neImpacate, probabil pentru a se adeveri vorbele mini -
strului Schmerling, rostite la anul 1863, cand spunea ca :
frumoasa Cara (Ardealul) are sel vac& in faptel ce va sit
zic& a 'Linea la imfieriu I ...
Cu o trasatura de condeiu au fost nimicite toate bucuriile
.unui popor credincios patriei i tronului, toate nadejdile
sale i tntreaga sa munca din trecut.
Trebue ca sunt mari pacatele din trecutul Indepartat
ale acestui bun i bland popor, ale poporului roman, pe
-cari Inca nu le-a ispa it pe deplin, dupa-cum spunea
Barnutiu Inca la 1861, bate() scrisoare particulars trimisa .

din Tali lui G. Baritiu.

Trebue ss mai atepte deci.
i va atepta, cu proverbiala.sa indulgenta i cu credinta
in Dumnezeu. i In isbanda causei sale.
') Din a Teleg. Romans, anul 1867, numttrul 60.

40

www.dacoromanica.ro
 Duo AP AP AO/ AV' AP AGIf AP AV' AO, AOP V' Of Of Ofig

incanincannninnuannawannn
e0e epe e0e e0e epe e0e e0e epe e0e e0e eOR

Cuprinsul.
Dieta Ardealului. Pag.
Convocarea. dietei 3
Legea electoralrt 8
Regulamentul de cask 23
(41asul archiereilor (circularele lor) 36
A.legerile (pentru dietk) 43
Deschiderea dietei (aedinta prima) . . . . . 49
Mesajul detron ((edinta a doua), cu vorbirea lui aguna ai a lui Rannicher 52
edin%a 3 (17 Julie 1863) . , . 60
edinVa 4 (23 Julie) 61
edinta 5 (24 Iulie) 82
edinta 6 (25 Iulie) . . . . . 63

. ....... .
.
*edit* 7 (27 Iulie), cu vorbirea lui aguna In chestia adresei 65
edinte 8 (28 Julie) . . . . 71
Resistenca pasiva a Maghiarilor . . . . . . . . . . 72
Desbaterea asupru proiettului de &tinsel, edinO, 9 (10 August),
cu vorbirea lui Bariciu 82

ai Dim. Moga . . . . . i . . .....

edinta 10 (11 August), cu vorbirea lui Puacariu, Lemenyi. aguna

edinta 11 (13 August), cu vorbirea lui G. Bariiu . . .

e .
. 100
86

ulutiu ai earrtai metrop. ulutiu . ..... .

edin%a 12 (14 August), cu vorbirea lui Ioan Aldulian, metrop
.
edinca. 13 (17 August), cu vorbirea lui Gay. Manu al G. BariOu
. . 102
110
edinta 14 (19 August), cu vorbirea lui Joan Popasu ai episc.aguna 115
edinta 15 (21 August) 119
edinta 16 (24 August) . . .. 119
Adresa votata din partea dietei 120
Inarticularea nafiunei romdne fi a confesiunilor ei. edinta 17 (26
August), mf vorbirea lui Trauschenfels ai T. Cipariu . . . . 128
edinta 18 (28 August), cu vorbirea lui conte Beldi, metr. ulutiu,
episc. aguna, Ales. Lazaru, Ales. Bohatiel, Ioan Purariu, Dem
Moga, Lemenyi al Nicolae Gaetan . . . , . . . . 136
edinta 19 (29 August), cu vorbirea lui Joan Balomiri, G. Domca,
Const. Pantu, episcopul *aguna ai Joan ipotariu . . . . . 161

www.dacoromanica.ro
 860
Pag.
edinta 20 (31 August), cu vorbirea lui Timot. Cipariu, met. Lulutiu,
episc. Laguna, Nic. Popea, Vas. L. Popp i e,arAi. met,. ulutiu 171
edinta 21 (1 Septemvrie), cu vorbirea lui I. Aldulian, V. L. Popp,
George Roman, Timot. Cipariu, Gavriil Manu, loan Balomiri,
Nic. Gaetan, Ioan Pucariu, Dr. I. Ratiu pi de nou V. L. Popp 182
edinta 22 (2 Septemvrie), cu vorbirea lui Laguna, met. Luluciu, V. L.
Popp, G. Baritiu, Macedon Pop, Popasu, Negrutiu i met. ulutiu 203
edinta. 23 (3 Septemvrie), cu vorbirea. lui Ioan ipotariu, Gavriil
Manu, George Baritiu, Than Aldulian i Than Hania . . . . 217
edinta 24 (4 Septemvrie), cu vorbirea lui Ioan Pucariu, Laguna,
Dim. Moga, G. Baritiu, Than Lemenyi, Ioan Balomiri, Servian
Popoviciu, Alex. Bohatiel, Laguna, loan q,ipotariu i V. L. Popp 231
edinta. 25 (6 Septemvrie), cu vorbirea lui loan Hania, Dim. Moga,
V. L. Popp, metrop. Lulu iu i Mihail Bohittiel 245
edinta 26 (7 Septemvrie) 251
Articolul de lege despre efeetuirea egalei indrepttitiri a nafiuniti roman
fi a confesiwnilor ei . . . . 252
edinta 27 (12 Septemvrie) 256
Rdspuns la adresii (vorbirea lui Laguna) 258

Dreptul limbilor tariff.

qiedinta, 28 (14 Septemvrie), cu vorbirea lui V. L. Popp, George

ai Negrutiu . . . . ..... .
Roman, loan Pukscariu, Stefan Biltiu, Iacob Bologa, George Baritiu
. . . . . . . . 262

. ..... .
edinta 29 {16 Septemvrie), Cu vorbirea lui Alex. Lazaru, Gavriil
Manu, episc. Laguna ei V, L. Popp
edinta 30 (18 Septemvrie), cu vorbirea lui loan Lemenyi, loan
. . 276

Hania, Than Florian, G. Baritiu i Ales. Bohatiel . . . . . 283

edinta 31 (19 Septemvrie), cu vorbirea lui Iacob Bologa, loan
Lemenyi, Ioachim Murrion, Nicolae Gaetan, Ioan ipotariu, loan
Balomiri, Ioachim Muri4an i G. Baritiu . . 297
edint,a 32 (21 Septemvrie), cu vorbirea lui Lulutiu, metrop. loan
Balomiri, Elie Vlasa, Than Rusu, met. Luluciu, Macedon Pop, Iacob
Bologa, loan Puccariu, Ioan Balomiri i loan Bran de Lemenyi. 308
edinta 33 (22 Septemvrie, nu 19 Sept. cum greit s'a tipgrit In
textul cgrtii), cu vorbirea lui loan Lemenyi, Ales. BohiitieI, Const.

metrop. Lulu iu ci loan Aldulian . . ..... .

Pantu, Leontin Pop, Dr. loan Ratiu, loan Rusu, G. Baritiu,
. . 321
edinta 34 (24 Septemvrie), cu vorbirea lui loan Lipotariu, Codru-
Drilguanul, Servian Popoviciu ci loan ipotariu 338
edinta 35 (25 Septemvrie), Cu vorbirea lui ulutiu metrop., G
Baritiu, episc. aguna, Paul Vasiciu i Negrutiu . . . 349
$edinta 36 (28 Septemvrie), cu vorbirea lui Lulu iu metrop., episc
Laguna, Than Pucariu, earApi Laguna, Negrutiul Gay. Manu,
Nic. Popea i V. L, Pop . 363
.1edinta 37 (29 Septemvrie), cu articolul de lege despre intrebuintarea
limbilor 377
www.dacoromanica.ro
 861
Pag.
lnarticularea diplomei li a patentei.
Sedinta 38 ($0 Septemvrie), cu vorbirea lui Saguna episc., Than
Puscariu, Ioan Lemenyi si metropolitul Sulutiu . . . 379
Ardealul infra in senatul imperial.
Sedinta 39 (1 Oct.), cu rescriptul imparatesc referitor la invitarea
Ardealului sg, Intre in senat ci cu vorbirea lui Ladislau Vajda 392
Sedinta 40 (3 Octomvrie) . . . . . . 397
Sedinta 41 (7 Octomvrie), cu vorbirea lui loan Lem6nyi, metrop
Sulutiu si Dr. I. Ratiu . , 398
Sedinta 42 (8 Octomvrie), cu vorbirea lui loan Lemenyi . . 403
Sedinta 43 (9 Octomvrie), cu vorbirea lui Than Puccariu $i Nicol
Gaetan 407
Sedinta 44 (10 Oct.), cu vorbirea lui Gay. Mann ci I. Aldulian 412
Sedinta 45 (12 Octomvrie), cu representqiunea ciitrit domnitorul Orli 414
?rorogarea dietei.
Sedinta 46 (13 Octomvrie 1863), cu vorbirea lui Dr Ioan Ratiu 418
Redeschiderea dietei.
Sedinta 47 (23 Maiu 1864) . . , 429
Sedinta 48 (25 Maiu) , 431
tegi sanctionate.
Sedinta 49 (30 Main), cu vorbirea lui Than Popasu . . . , 432
Sedinta 50 (1 Iunie) 434
tribunalul suprem pentru ;Ordeal.
Sedinta 51 (3 Iunie), cu proiectul de lege si vorbirea lui Gay. Mann 435
Sedinta 52 (4 Iunie), cu vorbirea metropolitului Sulutiu si a lui
Nicolae Popea . . . . . . . . . 445

..... .
.
Sedinta 53 (6 Iunie), cu vorbirea lui Dr. Than Ratiu . 456
. .
Sedinta 54 (7 Iunie) . . . . . 461

Sedinta 56 (11 Iunie) . . . .

Sedinta 57 (13 Tunic), cu vorbirea metrop. Sulutiu
. ..... .
Sedinta 55 (8 Iunie), cu vorbirea metr. Sulqiu si a lui V. L. Pop 461
. 473
474
Sedinta 58 (14 Iunie) 478
Sedinta 59 (15 Tunic), cu vorbirea lui Jacob Bologa 479
Sedinta 60 (16 Iunie) 481
Sedinta 61 (17 Iunie) 483
Sedinta 62 (23 Iunie) 485
Sedinta 63 (25 Thule) 486
Representajiune in chestia drumului de fer.
Sedinta 64 (30 Iunie), cu vorbirea lui Dr. Ioan Ratiu . . . . 486
Sedinta 65 (1 Iu lie), cu textul representatiunii . . , . . . . 491
Sedinta 66 (2 Tulle) . . . . . . . . 498

www.dacoromanica.ro
 862
Pag.
tege despre sanclionarea li publicarea legilor.
Sedinta 67 (5 Iu lie) 499
Sedinta 68 (7 Iu lie), cu textul legii 499

Sedinta 71 (13 Iu lie).........

Sedinta 69 (8 Iu lie), cu vorbirea lui Alex. Bohatiel
Sedinta 70 (12 Iu lie)

tegea electorala transilvana.

, . .
501
503
504

Sedinta 72 (15 Julie) . 504

Sedinta 73 (16 Iu lie) 505
Sedinta 74 (18 Julie) 506
Sedinta 75 (20 Iu lie) 506
Sedinta 76 (22 Iu lie) 507
Sedinta 77 (26 Iulie) . . . . . . . . . . 507
Sedinta 78 (27 Julie), cu vorbirea lui Joan Puscariu . , . 508
Sedinta 79 (28 Iulie), cu vorbirea lui Ales. BohAciel 510
Sedinta 80 (29 Julie), cu vorbirea lui Ioan Aldulian 512
Sedinta 81 (5 August), cu vorbirea lui Ioan Aldulian . . 517
Sedinta 82 (6 August) , 520
Sedinta 83 (8 August) 521
Sedinta 84 (9 August) 521
Sedinta 85 (10 August) 522
Sedinta 86 (12 August) 522,
Sedinta 87 (13 August) 523
Sedinta 88 (16 August) , . 523
Sedinca 89 (17 August) , 524
Sedinta 90 (19 August) , 524
Sedinta 91 (23 August) 525
Sedinta 92 (26 August) 525
Sedinta 93 (30 August) 526
Schimbari In patenta urbariala.
Sedinca 94 (1 Septemvrie), cu vorbirea lui Ioan Puscariu . . . 526
Sedinta 95 (3 Septemvrie), cu proiectul de lege despre modificarea
patentei dela 1854 si vorbirea lui Gavriil Manu si D. Moga 530
Sedinta 96 (5 Septemvrie) . . . . . . . . . . . . . 539
Sedinta 97 (7 Septemvrie), cu vorbirea lui loan Aldulian, metrop,
Sulutiu si N. Gaetan 540
Sedinta 98 (9 Septemvrie) 545
Sedinta 99 (12 Septemvrie) 545
Sedinta 100 (13 Septemvrie) , 546
Sedinta 101 (15 Septemvrio) 546
Disculie noun asupra tribunalului suprem.
Sedinta 102 (17 Septemvrie), cu vorbirea lui Sululiu metr., Axente
Severu, George Bariciu si Than Lemenyi . . 547

www.dacoromanica.ro
 863
Pag.
Sedinta 103 (21 Septemvrie), cu vorbirea MI Than Pucariu, Dr. Than
Ratu, V. L. Popp, G. Baritiu, N. Gaetan, Axente Severu i ban
Aldulian J 554
Sedinta 104 (23 Septemvrie) 575

Representatiune in chestia serviciului militar.

Sedinta 105 (24 Septemvrie), cu textul representatiunii . . 576
Sedinta 106 (27 Septemvrie) , . . 581
Sedinta 107 (30 Septemvrie) 581
Sedinta 108 (1 Octomvrie) 582
Sedinta 109 (3 Octomvrie), cu vorbirea lui Alex. Bohatiel . . 582
Sedinta 110 (6 Octomvrie) 585
Sedinta 111 (7 Octomvrie) 586
Sedinta 112 (11 Octomvrie) . . . , 586

?ropuneri, budAete, petiliuni.

Sedinta 113 (13 Octomvrie) 587
Sedinta 114 (14 Octomvrie) 588
Sedinta 115 (17 Octomvrie) 589
Sedinta 116 (19 Octomvrie), cu vorbirea lui Dimit. Moga . . 589

Severu . . . . . . . .
Sedinta 118 (21 Octomvrie), cu vorbirea episcopului Saguna
..... .
Sedinta 117 (20 Octomvrie), cii vorbirea lui Ioan Pucariu i Axente
. 592
.
601
.
.
.
.

Sedinta 119 (24 Octomvrie), cu propunerea lui Fabmi . . 603

Sedinta 120 (25 Octomvrie) -. , 605
Sedinta 121 (26 Octomvrie) 606
Sedinta 122 (27 Octomvrie) . . . 608
Sedinta 123 (28 Octomvrie), cu vorbirea lui Dim. Moga ki Axente Severn 609

Inchiderea dietei.
Sedinta 124 (29 Oetomvrie) . . , 617

Senatul imperial.
Desehiderea sesiunii a doua 621
Ardelenii in senatul imperial 625
Vorbirile Ardelenilor 634
Inchiderea sesiunei . . . . . . 662
Sesiunea a treks 667
Vorbirile Ronuinilor 673
Inchiderea sesiunii 690

Metropolis din Sibiiu.

Sinodul diecesan din Sibiiu 695
Petitia sinodului 718
Congresul sdrbesc din Carlovet 722

www.dacoromanica.ro
 864
Pag.
Infiintarea metropoliei din Sibiiu 747
Romani; gr. ort. la Monarchul , 753
Eparchiile sufragane (Arad, Caransebes) 756

Dieta din Cluj.

Schimbciri in politica imperiald 761
Convocarea dietei ung are 763
Adresa Lugojenilor 765
Manifest imptiratese 767
Convocarea dietei Ardealului . 769
Atitudinea Romdnilor ardeleni 776
Deschiderea di,etei, din Cluj 781
Parer ea lui qaguna. Doriniele Sag ilor 786
Apdrarea Romdnilor 789
Adresa dietei din Cluj
Adresa Romdnilor
... 834
845
Adresa Sa.,ilor 850
Rdspunsul Monarchulwi 853
Epilog 856

UK:

998 gollefg
998 "agnr(routw ptsmis.mr,
098 .6,1%,0S '0.47
93'8 doneza off ...TE-
na ND 99P 9V9P 99996"
68L .(07(9,09(071- multprly-
98L ..1.,s, viuyar 7,,,,,6-o vg .6,64.,(1
18L lialp (01, lep(1, mamma-
9L L 99,919P,9 ,9799999991 mmpnr-
69L :+.1,9.P.9r ?,999P 99..9999
L9L osawyttucl papu9K
992, .totnnorobvi mix"-
9L icro5un ppy, vaardoauoo
19L p(vyadia( vamod ((I yaprupps,
'P.m .IP .1aIU
99L (bagmen `perv) etratuses ainganga
EgL ingemox el gm 2 nue.%
LT L ngqn uff, iegodoalam vaablupltri
5.,
!98
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro