•

• .... • • "*
Manifest acti 1st catre tlnerlnle

Jos Arta
dici ~-a prostituat!
Poezia nu e decat un tease de c;tors glanda lacrimala a fetelor de oriee
vihstii ;
Teatrul, 0 re~eta pentru melancolia negustori.lor de conserve;

Literatura, un distir rasuflat;

Dramaturgia, un borcan de fetu~i fardat i ;

Pictura, un scutec al naturii, lntins In saluanele de rlasar

MU/.ica. un mijloc de locom()~iune 'in eer;

Sculptura, ~tiinta ririiirilor dorsaJe ;

Arhitectura. 0 antreprii'li de mausoleuri ll1Z0rzonate;

Pubtica. 'indeletmcirea cioclilor ~i a samsarilor;

... Luna () fereastra. de bordella care bat lntre\inu~ii banaluJlIi ~i poposesc

flamanzii din furgoanele artei.

VREM
rninunea cuva-mului nou ~i plin de sine; expresia plastid! stricta iii
._ rapida a aparatelor Morse.
DEC I
mnartea romanului-epopee ~i a romanului psihologic;
anecdota ~i nuvela sentimentaHi, realismul. exotismul, romanescul sa
Ta mana obiectu I reporteri lor iscusi t i
(Un bun reportaj cot idian inlocuicljte azi orice lung roman de aveJ1turi
sau de analiza) ;
Vrcm teatrul de rura emotivitate, teatrul ca existen~a noua, de",barata
de cli~eeJc ~terse ale vietii burghae, de ohsesia in\elesurilo[ ~i a
orientihilor.
Vr<.:m artele plastice Iiberc de sentimentalism, de literatura ~i anecdota,
expresie a formelor ~i a culOTilor pure in raport eu ele 'insele
(Un aparat fotografic perfeqionat lnlocuie~te pictura de rana aCum ~i
sensibilitatea arti~tilor naturali~ti)
rem stftrpirea individualismlllui ca scar. pentru a tinde la arla intewalA,
pecete a marilor epoci (c1enism. rumanism, ~oticism. bizantinism etc.)
A. _ .... •. ~_..J_ I. _. __ ~ _. __ ~ L I :-., I
 ~

- ~i sirnpli(icarea procedeelor pana la economia formelor rrimitiv~

(wate artelt: populace. olaria ~i tesaturile romane~ti etc). IRADlATOR DECLANSEAZA STIGMAT a cd ALFABET

75 I-P
Romania se con1>truiqte azi. DENTAR
In ciuda partidelor buimacite, patrundem in marea faza activista indus_ STENOGRAFI£ ASTRALA sA VIE
triala. SANGERAREACvvANTULUI
Ora~ele noastre, drumurile. podurile, uzinele ce se vor face, spiritul, METALIC LEPADAREA FORMU­
ritmul ~i stilul ce vur decuTge nu pot fi falsificate de bizantinisTll LELOR PURGATIVE SI <:AND
ludovicism. cop)e~ite de anacronisme. Sa starpim. prin forta dezgus~ FORMULA VA DEVENI CEM CE .,.
tului propagat, ~·tafiile care tremura de lumina. Sa ne uCidem FACEM NE YOM LEPADA $1 DE
mon;ii! NOl IN AERUL ANESTEZIAT
CABLOGRAME CANTA DIASTOLA STELELOR DEVALIZAT
ION VINEA
GANDUL
COli timporan II I, an III, nr. 46. rnai 1924 PIANUL MECANfC SERVESTE CAFEAUA CU LAPTE
ELEGANT
O! RECITARILE O! SERBARILE DE BINEFACERE UN
PERMlS DE SINUClDERE
3 DINARI TROTUARUL Sl-A PLOMBAT DINTIJ IN
CETITOR
SPlRALA
DEPARAZITEAZA· TI
REGIM LACTAT MANIVELA IN TIMPAN
BULEVARD CIT£STE ORIENT EXPRES ANTRACIT
CREIERUL
AUTOBUZ EMBRION
MlRAJ CLORHIDRIC IMPOSIBIL REALIZAT CE OCHI
MARuNTI
• AViop;rama CA ZAHAR PISAT INCEST CORTEGIU
(In Inc de manifest) ABSTRALj AGENTIE DE SCHIMB TRANSATLANTIC
VESTILE SE
HERMETIC SOMNUL LOCOMOTIVEI PESTE BALCOAt'\JE 'IOCNESC CA LA BIllARD AVIOANE
ECUATOR
PULSEAZA ANUNT VAST trebuie DINAMIC SERVIClU
MAlUTIM
ARTISTUL NU [MIT), ARTISTUL CREEAZA
LINIA CUVANTUL CULOIIREA PE CARE N-O GA.SE$TI iN
TSF z
~
DfCTIONAR
YIBREAZA DIAPAZON SECOLU

HIPrSM ASCENSOR DACTILO-CINEMATOGRAF

rJ'J o
zo
~
INVENTEAZAINVENTEAZA

~
ARTA SURPRIZA NEW-YORI( ~
GRAMATICA LOGICA SENTIMENTALISMUL CA ~
AGATATOAl~E DE RUFE
PE FRANGHII CHEAMA IMPARATTA AFISELOR
LUMINOASE COBoARA CA BAROMETRE ARDE COLIERUL DE FARURJ
CHERRY-BRANDY VIN TRANSVRBAN cAl FERATE CEA EUROPA
MAl ARE CRAMPE INGHITE STALPll COMUNALI INUTIL cAT
FRUMOASA POEZI E: FLUCTUATIA DOLARULUI POTI CONFORTA81 L
£LEGRAFUL A TESUT CURCUBEIE DE sARMA INr-INITUL IN PANTOFI DE CAS}. ANUNTA
BISEXUALITATE ATLET URMA.RESTE OISCURSUL
'112 I M.llIll /vIIl1ClI .... -1_ I .• .:=. _._. __ ~ ._::. t ,. l'
 RECIPROC GAZETELE SE DESCHID

CA FERESTRE iNCEPE CONCERTUL SECOLULUI

SCENSOR SUNA INTER13ANCAR JAZ SALTIMBANC

1924

CLAXON

FABEMOL
Inapreciabil aportul pe care cercetarl1e moderniste I-au adus litera­
RE
turei ~i plasticei. fn ultimii cinci ani intreg bagajul de mclancolie fete
FABEMOL
de pension romamism a fost uitat treptat prin garj suburbane in
IN sunctul o! sacramental de na~net;:L Acum, proaspata cu virginitiiti noi,
Pl]AMA
gandirea des~mnat1i sau scrisa spinteca expres fulger stcpele sonar
FOTBA
desfa~urate. In avioane eal:'itori cu sensibilit<1ti tari Joaca packer sau
stepeua in maini. -Si ascu~i~ul senzatiei nu se mai orre~te sterp pc
lLARIE VORONCA
retina CI sparge dum-dum fecund pc meningc. E triumCul cercbralit1i~ii
5 H.p.. octumbrie 1924 music-hallului acrobausmului elegant politicos pana la gazometru.
Via~a carburator incins cade pe capul vanL1\torului de castane. $i
euvintele eu intestinele despletite alearga prin foburg inHin~uindu-se
in jauul frazelor veniginoal;e. Literatura nu mai prinde rugina ca
frunl-cle toamna nu mai supurea/ll la intcrvC\le ea un flegmon ci pneu
Pictopoezie ustogolit vulcaniLare in dan\ul cettiti10r se rriivaIe~te.
Automobjl autocamion cazan imens manumetru catran toate s-au
revarsat tumultuos peste ranl-elc vindecate de imbecilizarc. Pictura nu
Invcntata de Victor Brauner & Harie Voronca mai este (mania academica a luburilor de culoare. Virilii s-a rurt mai
presus de prejudicii In ereqiunea masivii constructivisti'!.
r lJesigur INVENTIA I NVENTIA INVENTIA De atatea secole f1a­
[
marlda arta ~i-a deschis bra~ele celoT cinci continente. E 0 ana de
C
INTELlGENTA. VITEZA de lNTELlGENTA eu 60 de etaje ascenSOT.
T
Teatrul e un tic ncrvo!>, scena trebuie coborata in public sau in cabinele
o de toalcUi.. Rupte wate cortinele sa ne )a!>am invada~ de strada, de
P
cetati, de noi. Lumea trebuie reinvemata. Mereu inedit. De aceea
o inven~l<I domnilur Victor Hrauner ~l Ilarie Voronca PICTOPOEZIA e
E
s1r1leza artei noi ~i ar ru tea fi ca singura jllslificarea gruparei 75 H. P.
Din ~rtul ma~inilor fara idiutia principiilor 75 H.P. a pornit
I
spre infaptuin dure. Dcasupra: personalitatea fulgeriitoare incorijibila
A
neformuIa a picwrului Vidor Brauner. Aliituri lndni/ne~i Il<trie Vorunca,
N
Stephan Rholl, M iguc I Dorwll,
o Cu asemenea clemente arta va ramanc Ileincetat noua.
7 Alex, Ct'TI13t (llarie Voronca)
~
I 5 Il.P., octombrie 1914
DE VICTOR BRAUNER & [LARIE VORONCA

PICTOPOEZIA NU E PICTURA
PICTOPOI:ZIA NU E rOEZIE
PtCTOPOEZIA E PICTOPOEZIE

75 HP.. octolllbrie 1924

c; 1.1 t M.11111 ,\\,,), II

Gramatica
eu desavar~ire indiferenta creatiei artistice. ~i, de buna seama, arice
CuvamuJ in literaturii, C<l ~i culoarea salt linia in picturii, are un mst
abstraCt, mai presus de in~cle~ul gramatical sau logic. Exista 0 chimlt'
a cuvintelor cu interesante rezultate ale aqiunilor dintre ele. VerbUl
intrcbuin~at pur, asemeni materialelor din construqii1e plastice, capata:
() semn ifica ~ie ne1nregistrata de diqionar. De al tfel, e in adevar pen ibili\
necesitatea de a da fieearui cuvant un in~elcs imediat. Cuvantul traie~te
indiferent de sens, precum fierul. piatra sau plumbuJ rezidii deplin
inaintea rormcior Imbracate in come~. Aneednta euvintelor sau a
realizMilor plastice e comcrciali7-area lor. $i lntnl aceasta comercia­
lizare sfar~esc [U~i me~te1?ugarii neinzestrati ai euvantului. Artistul
adevarat creeazil direct fad! simbol, in pamant, [emn sau verb, orga.
Tlisme vii, ma~ini spintecand drumuri, strigate tTesarincl violent ca in
(ununa acoreri~uri Cuvintelc ob\in astfel propriul lor sens, boxand
~au imbra~i~andu-se intrc cle. Linia nu mai are ro~tul fotografic de a
imprullluta spectatorului 0 reprezentare eu coresponden1e in aIarii.
Fraza nl! mai eo fiqiune amintind diseurslll electoraJ sau decJaratia de
dragoste. sub luna a placintarului den'nit brusc poet. Opera de arta I1U
mai are nimic supramnural, ca fantomele sau fonograful. Cuvantlll
Iiber, (ulge rii tor, aluneca sigur Ca un stilet in mening-inea cititorului.
Ochiul nu c1ipoce~te ble~. Verbul I.gihie-cer
Celc dintai cercctari asupra cuvantului considcrat in cl insu~i pre­
cum ~i a reaqiullilor dintre cuvinte, ar putea reveni lui Rimbaud ~i lui
Mallarme (mai tarziu deplin ob1inute de Marinetti. Picabia, Tristan
Tzara, Kurt Scbwitters) tIara nu am g,lndi ca, inca mult inaintea lor,
Nostradamus in invoea~iunilc lui misterioase ajunsese la
surprinzatoarc alatudiri de cuvinte.
Totll~i, eon.'/tiema impotrivire fata de fraL.a gramaticalii ~j plata
Incepe eu Mallarme. Prill et, drumul era desehis. ApoTtul genenl~iei
Apolhnaire. Andre Salmon, 13raque. Picasso a insemnat 0 violentii ~i
lcmeinid 7.druncinare a academismului. Cele mai interesante devin
insi! cercet;1rile ineepule dllp::i razboi, 1,1 ZUrich, de generatia Afr,
Sch\Vitter~, Marcel lancu, Tristan T ,ram, Picabia, Sourpault. Alarma a
fost stamita. Srectatoml avea sa-~i de<l 'ieama ca de-aici euvinteJe 1111
mai <;unt nL)te papu.'ii inert ascultatoare. Cu\'illtclc au via~a lor, pe care
~i-I) eer ~i II creea;:a. Cuvantul dansatur desditu~at avea sa sara djntr~
randuri, sa "parga fraza ca pc 0 lludi de cocos. Laptele scurs va darul
gustul unoI' ~jnuluri stranii, In care etil1lologia .'it sintaxa mediocru
utilitarislc nu ~i-ar mai <lOa !Oc.
Am mai desprins candv3 rostul artistului, precizat In stradui.n~1:I de
a improspata eu un element nOli .'ii rrorriu cadrul uzat <II artet.
Desi~ur, formele de ana se rod .'ii, rara aCCSI eforl nova101', ar~a ~r
ddea intr-o distrug-:'hoarc platituuine. Anistlll nou aduce, odala n~
516 I I"'\;lrin Mincu
sensibilitatea lui, 0 personala ordine a termenilor propo.d\iei. Logica e
pHismuire neprevazuta e tIl contrast cu acest regulator filosofic al unci
oranduiri trecute. Logica e rezultanta unor cercetari i'mplinite. Nu se
poale deci referi la prezent .'ii mai pu~in la viitor. E un fapt limpede:
oriee aport, in orice domeniu ~tiin~ific (Galileu, Einstein. Freud).
filusofie, artistic, pare nelogic, pentru motivul foarte simplu, spus mai
SUS, ca logica e produsul comun al unor cercetari trecute, aplicabil
a~adar numai in limita acestora. Rezultatul unei experien~e noi va
aduce deci ~i () logidi, aparent nelogica, mai tarziu, dupa indelungi
intrebuin~ari, Inscrisa oficial in cataloguI vechii logiei. Dar un lueru
yom sublinia: creatorul adev4rat ~i nou sfarama eu tarnacopul tempe­
ramentuJui sau legile cunoseUle. Orice anist trebuie sa fie aducihorul
unor alte principii, scoborand in concertul de fulgere de pe muntele
Sinai eu tablele logicei noi in maini.
Din cercetihile ultimilor ani, logica pensionatelor de fete ~i a acade­
miilor a ie~it zdren~uita.
$i aceasta, intru folosul netagaduit a] artei. Banalitatea ~i repetarea
spee care convergea a fost inlaturatii de ineditul efoTturilor actuale.
Etimolugia, sintaxa, gramatica au avut ~i mai mult de incereat.
Penau ca 0 fraza perfect gramatieala e 0 fraza )ogiea.
Creatorul nou a sfa-ramal deci ~i regulele cunoscute ale gramaticii.
lmagmea l10ua a ccrut ~i 0 construc~ie 11oua. Si cat de admirabik
imagini rewlla uneon din () gre~eala gramaticaJiL Poe~ii au cunosC'ut
intotdeauna (desigur, in mai mica masura decat a7j) bogatia de expresie
pc care (l adu('c () asemcnea eware De Hlel a rezultat pc vremuri licell~a
poeticii. Pentru sensibilitatea de acum,l)cen~a, cum era coneeputa inainte,
ar fi 0 idiotie. Nu licenta, ei Iiberii in~iruire a cuvintelor. Verbele dc~­
cOJite de slrnbo! GlpiiUl adcd.rata vitalitatc. Tn afara cle asta, cuvintele
sum mtraductibile. EXtSla. pemru noi, 0 savoare aproape senzllalil a
jnla~\U~:l cit~da sensului, a cuvlntel?T. I\celea,'ji notiuni in diferite
bmbt S
,
1mba mereu. Pcntru multi: drum, chelnll/, I vet; c
, camllll/lO
mseamMi acela~i lucru Inexact. Chemin e cu totul altceva decat dr/III
.~au (ummillO, pcntru eii. ~i drumul de la noi e CI.I totu! altfel decat
drtlmul din ltalia. ~i acesta altfel dedit eel din Franta. Mai presus de
stilul ~j fl()~IUnea fiecarei exprnij, este ~tillll .~j n01iunca unei eroti sau
a unui ~Inut. Fiecare cuvfull In sine inseamna, mai prqios deeat In~e­
lesul lui. sensibilitcltea ~l snnoritatca cpocei. De aceca spunealll di
s.lInt i Iltraduct ibi Ie ellVlIl lek §i de aceea () poe;:ic III care verstd lnta i ar
fJ :frunatlll c IIltl'rz.H ~i al uoilca raucltell l'crbotm, nu in'ieamna () repetire,
<:i dClUa v('T-"uri perfect distincte. La intraduetjbilitatea euvintelor rits­
pundl' 'mil ll1traductibilitaH:a iclintismelor
Ciuc.!al,enia ~i ilCigislllUI sau antigramaticalul unui idiotism traJu$
~ill 0 limb;'j In alIa IIlSealllJla. eu drept, () Il1lprospAtare de expresie.
Exelllr1c s-ar pUlca da nenum'iratc. <'crt c ca sfidarea ~i daramarea
lngteei ~i gramaticei lmcamna inavt1~irea <;cnsibiliUitcl, a artci in
---.~ ,\\ ,1ngard.l !i1er;lr5 nJllljJl('.J,>C,l I S 1­
genere. Din eforlurilc ~j sfaramaturile ace!>tea vor na~lc glasul ~i ~eStl.ll
.sensibilitatei viitoare Strigatul lui Hcliade Ratlulescu "Scricti, baieti" presus salatei pruvocand spontan entuziasll1ul consumatorilor. Opera
trcbuie reeditat deei. sapand il1sa in el semnifiea\ia vremii: .. face~i
de arta adevarata va avea mereu farmecul unei virginiUi\i reinnoite.
~e~cli de gramatica".
GustuJ. ochiul. urechea spectatorului trebuiesc neincetat violate.
Opera de ana traie~te numai prin ignorarea tutumr regulelor cunoscute.
lLA1UE VORUNCA Tablaul, poezia, unice, var domina personalitatea imbecil impersonala
a spectatOrului. Opera de ana nu poate fi 0 u~a deschisa. prin care
PUllet. an. I. nr. 6-7, 1(}24
~hetele murdare ale publicului sa tropiiie insolent. Uimirea spectatoru)ui
va provoca timiditatea sau indraweala lui: de aici. cumplitul don
cerebral va aduce pura, abstracta i/1\elegere de ana. Spectatorul deci
trebuie siluit. Cu chipul acesta, aTta e salvati! de platitudinea necurmat
amenin~atoare. Fiecare cuv§.nt va izbucni dinamita, fieeare link va
• Glasuri rresari fecund .
De buna seama, ana nu poate trai In in\elegere eu logica. Spuneam
totu~i ca noile investiga1iuni (aCllte In domeniul filosofiei, ~tiin\ei in
i ntotdeauna transfonnarile etice au fost paralele transformariloT
genere, proCitii artei. Un caracter unitar, deci, se va imprima peste tot.
sociale ~i mal eu osebire eclor tehnico-~tjin\ifice. E alAt de stnlnsa
legatura dintre aeeste mani[estari deosebite, incat ne-am putea lesne
E marea de produse a epocei. Semnifica~ia lui c de vaditli insemnarate.
In manifestArile actU8le de ana, vom gasi, a.'iadar, 0 trasalura comuna
inehipui un viilor savant ghicind intreaga sensibilitatea sau cultura
tutuTOr manifestArilor de al.i.
unei cpoci intr-un ~urub de automobil gasit In vreo saparura, precum
~i aceasta e: sinteza.
contemporani cereetatori au realcatuit cu un sinbrur os animale ante­
Poc/.ia, p]astica, drama, muzica, ~i mai ales arhitectura, toate converg
diluviene.
intr-un acord abstract pe acela~i drum arcuit ca 0 coarda: sinteza. Sin­
Desigur, presupuncrca noasldi va face pc multi sa zambeasdi. Si
tellCe au fost experien\ele lUI Einstein, tot astfel cercetarile lui Freud.
totu~i, Icgatura aceasta c indisolubila. Toate experientele ~tiintince de
Pretutindeni se manifesta un accla~i impuls de deplinatate. de sinleza.
laborator i~i au rasunel in realizarile de ana. Nu voim prin aceasta sa
A.rta nu se mai risipe~te fragmentar. Gandire, plastid, uans merg unite
spunem ca exLst<l () cOII~·tit'lltii r~bturnare a [ormelor pe urma descope­
intr-un elan viguros, des~elenind peisagii ineditc. Pana la arta de azi
ririlor lchnice.
(ob~erva\ia e a lui Andre Salmon), pictura era mereu cu 2u de ani in
De multe ori chiaro indr,lLnelile creatorilor aTti~ti premerg viitoarele
urma Iiteraturii. Acum, anele s-au inchegat fecund. E, de altfel, in
elaborari ~tiin~ifjce: freutlismul ~i toate principiile psihoanalitice au
aceasta, cea mai aspra tarie a curentului contjmparan. Nici unul dintre
fost de mull Inca vcstite de incon~tient eerceUitorij poeti. De <lltfe!.
cllrcntele anterioare nu s-a bucural de aCt'<;l unitar SlIlfctic in expresia
suprarealismullui Andre Breto/1 e 0 tardiva reeditan: pe baLe freudiene
diverselor forme de ana. AstAzi, reali/-ariJe de aria S/1/let/ca, poezie.
a realizArilor tie la Zurich, Tnstan TLara, Marcellancu. AIp, Eggeling.
constru~ vestesc tumultuos, ViTH. SECOLUL-SINTEZA.
in orice caz: 0 noua metoda dc analiza matematica on psihologica. Ull
In rl~, Romania, prin cele dlteva elemente puternice. c;e afla pe
mijloc de a calatori vor da loc la 0 alla sensibilitate ~i mai ales unui alt
un .rlan perfect european.
fel de exteriorizare a acestei sensibilitati.
In pocLic. aceea~j siguranta se anun~a.
Fire~te, ecou] primenirilor ~tiintifice nu se margine~te aid. Rczul­
Comprehen<;ibd sau nu, efortul acesta universal sfanlma ~i con­
tanta lor va fi in accea~i masura resirntita in pedagogie, in rnetodele de
struiqte pretutindcni, ca un tllTent in tarl1l. Contestarea ~i Ignorarca
instruc~iune. in aspectul intregului angrenaj socIal. .
acestor realiL.ari incepe sa uevie ridicoli\
Dar fccundarea eea mai deplina 0 va avea ana, cu multiplele el
E asemenea ignoram unlli continent. In:lltandu-~e persl~tent. Desl­
infa~i~ari. I gur, despre arta nOlia s-a scris ~i ~-a vorbit mult. $i Inca (oane mull rau.
AItistul nu se intereseaza niciodatc1 de gradlll de eomprehensibil a
eu :wh mai bine, Ribem()nl-De~~aigne~~pullea pc t1rcpt ca () lovitllra
operci sale. Dimpotriva: eu cat mai incomrrehensibiUi Ii va fi opera,
Je ciomag e mai efic-ace dedIt 0 almtare untdelemnl)asa. Ra/boiul
cu at<1t va rerrel.enta 0 mai mare valoarc de arUi.
p:lrnit lmpotriva literaturll ~i artei de :lzi (rerrezentatil la nOI pTln
Pentru ca arta e un amnar care scapanl numai pe urma unui efort,
(()//timpornlllli. 75 1 I.p. ~I Pllnrl) dovede~te il1sa~J tana~i temcinlCtd
a unci irnrOtriviri, a unci lupte. Inteligibile Val' fi mereu listeJe ~I~
aCcstei ane.
bucate sau ordonan\ele al1un\and 0 dispozitie administrativ~. Opt:~
CuvanllJ] ade\'~tn'll nu I-a rnslil inca 11lll1t ni: cuhlsm, IUlunsm,
de arUi devenitii dintr-o data pe placul speclatorului nu e cu IlIml C In (nnstnlcllVlsrn C)-au reV;lfSUI In acela~1 d'-Ir/. cere. 51 NTEZA. Toate
515 I M.llill Mlll( LI r\\dr\;'~,lrdd 111('l'ar;1 /lllll,lnC,bc;i lilt
 stri\duin(ele Clmlilui de aLi ~i de totdeauna, tuale reali/arde din Oric
fa~a~, matematicit, <lstronomie, medicina, chimie, Inginerie, taate s-a~
CUll1ulat fecund in ana an:asta a1 direi Ilume il vom striga in plin'
SINTETISM. ' Richter ~i al\ii. Tristan Tzara poseda 0 sensibilitatc pura de poet ~i
ILARJE VORONCA
PU1Ict. an II. nr H, 1925
Arhitectura
in general, curentele de idei (~l mai ales ceIe de arUi) SUllt departe
de fecundarea marilor mi~diri sociale. Cimpul lor magnelic e mult mai
restrans. Sunt. pentru spectator, asemeni pe~ti~orilor eu soLd de argint
pe care-i prive~tj confonabil Jin doslil unei vitnne. ContaetuJ cu de
nu poate deveni inca suparihor. Certitudinea ca a serie de transformari
se petree Intr-un domeniu ireal. intangibil fa~a de raportul capital.
-munca, nu poate nelini~ti Inca pc nespeciali~ti. A~a se c.,xpliea cum
cublsmul, purismul, chiar futurismul (In mai mica masura), sim!dc/t,
cun:nte de piclUrii, au stat muha vreme departe de marelc scandal public.
Sin~r dadaismul a izbit in plin. izbutind eel mai puternic rasunet din
dlte au elll10SCUl pome euremele de idei. Pelllru di dadalsmuJ repre­
.r.inta mCli mult dedit (l atitudine de ana, () idcolo~it, I?CII r/"{/Iii,
Fire~te, ins<1~i aceast,) uniYer~ClIL~<lre In~ean\na' vremelnkia lui.
Dadaismul nu putea (j dedit 0 stClrc de spirit preg<1t1ware a ma~eJ()r
pentrtl un efortignorat. Prill scandCllizare<l generala, mClrcle public
avea ~ii la cun()~t1Il~a de (ollnidahila l11unG) dtpuMI, alaturi de d, ill
ultimii ani, 'ill laboratoarele anel.
ContrClLtul odata f;kut. lileralurii ~i rla.\tjea <,\veau sa-~i urmeze
normala lor evolutic.
Din expericll\<1 dadai~ti{ IllSa cuhi~1l1111 a ic~it mult Inavu~it. PreoclI
parea l.ancezind<1 de ,'!teller <,\vca l1CVO](' tk (l imbrallcirt rnanifestii !ll
"traua S-a petrecut, III tnlc[\tva , Ull fenlll11en a.\t'miiniitOl' celuJ dIll
\'cchca pit-tura, cand pinorii (rev(llll~i(lnari), para<;illd lutllllla de
atelier, (lU iC~it ell pClktd la dllnr, in \oan:. . OMUL: inventie; pc sinqi .<;-a inventat. Vrand, a p<>pulat
(ubi<;l11ul, pana <lici, era n mUIK'i de I;,boralllr rcstrallsa nuIllll1 1<1
cxpre.\ia plasticii. [adevaral prin efprllll aCC\t,1 rinura :-liunsc~e la \111
grad de evnlu\ie s\lpe, ior lileraturii: pOt/la 111l l\l1lire Salmon, M;l~
facoh. ehiM a lui C;uiJ]allnlc /\pollill<1irl', era l11ai r U \I11 iI1l1ra/.1l~a~1
deei'll pilrVt'1e lui Pic;~~'(1 \<lll nnll.Jlw. [)<!r ait'j aqlllllea lui era ,tc<tf-p..t.
'\ridul IlU dil.olva\e inc,l Ill! darlli.\t' niLi UI1 prccipital.
ill lupta dlnttl' ClIbi'lll ~i d:ld:li\111 I1U ('Ilhi\111111 a irl\'ill~. <- I (lll()t~l
llll alt rUlelll (WII.,lrut'III'i'lI/lIl). dl(tILllt,iat d~ ll'i dindli toemai pn ll
.
dent CdraCter L1..: \,1<ll;1 llulI1de!>ta . pc tare lOU 1)I~ll
111'1'11(/11 . lui nu, II
i\\ " " \'\1\
putuse obtine. Aproape to\i eei care au luat parte 13 mi~carea dadaistii
astiizi constfuiesc: Thea van DoesblllJ~, Kurt Schwitlers, Marcel Iancu.
poezia lui va stanli mai rresus de curente.
~onstructivismul e pentru plastid ceca ce e a patra dimensiwle
pentru geometria moderna. Expre.'>ionismul - de esen\a romantidi ­
era: ubiectul privit ca exprc::sie subiectiJln. CubL~mlll : OlJiectul rrivit ~tiin­
yfjcin eJ - lnsu§i fruet al unci observa\iuni impersonate, reee. Futurism,J:
()biectul privil tntr-o suceesiune de mi~cari. COlIStructivismu/ (a parra
dimensiune) lnseamna 0 armoJlic abstractii cu leg? fIXc. 0 crea(ie pllrii, in
care obiectul e cu raponuri de linie ~i euloare eehilibrate.
Constructivismul are ncvoie de strada, de ora~e. Prin el. stradsJ. ar
plltea deJlen; 0 §coa/a de ctiucatiw1c esteticn ~'i deci morala. Constructivismul
cere arhitectura pura, staticii, a materialului inconjlJrator. Desigur. Tn
sem'lll aeesta cOllStruetivlsmul devine, prin ellnsu~i, sti!u! epocd, apresia
sccolu!ui Sufletul contemporan i~i cere ora~ul construit nou. Ana modem!,
prin aceasta revarsare peste eeta\i, dmmuri, ~i-a gaslt recetea defini­
tiva. Arhitectura constructivista, priTl armonia abSlracta, prin echilibrul
farmelor esen~iale, se impune ea 0 neeesitate darza, de ne1nLiturat.
:asele nu mai pot ramane dezcchilibrat aruncate pe marginea ulitelor
desfundate. Cascle uebuie construite masiv, eonstructivi~t. tiparind
Inuea~a sensibilitate dura a vremil.
$1 sii gandeasea Cll to~i la :,tri~atul absolut: "piitratul", pe care (dupa
observa~ia revistei G), mul~i il intrebuin\eaL.a, dar pu\ini 11 In\e1eg.
JLARIE VORONCA
PUllct, an. 11. nr. tJ, Ins
[Onlul]
vldul ell prive!J~ti, anotimpllri, civiIiLa~ii. De aeeea natura, nirnie dedt
complementul sensibilita~ii noastre. N-IlJn dcscoperit lIiciodatii! Numai
profe\ii, arti~tii-i~t1i-i~lii descopereau precxistt'JIja. Maimu\a irnperso­
nalii OM se minuna. Pentru di'imul s-a creat mitul-!a!J/(lii. Din pncinii-i
am za.rut III psclItio-mm!ism.
I Tralll1 ddinitiv ~ub zndie citadina. 1IItcligclI[n-jiltru, luciditate­
-surprizt'i. Rilm-l'iltztl. l3aluri simultanc .. atmosfere concerteaza - mi­
liarde saxufoane, nervi de telegraf din eCllator rana 111 ro1i - fulgere;
plant"la de .'>tca~uri, ll/.ini : un steamer gigant; dal1l,lll ma~inilor peste
,U.w.,., -'-tu.b UIBLlL'L [11m i rl e he'; ! '1 ' I ""iiE­
 slavi de bilum. 0 rdscmce de t'V. Clase descind, economii ineditc ~e
construiesc. Prolclaril imrun forme. Cresc noi psJlwfiziologii.
Proprii Ie inven ti i ne-au covar~it. Gil/ltiul trehUle sii depii$cascii Insii~i
rliteza. Vasa!i vi~ullli lnlndav. ne trebuie suzeranitate. Mole~i~i de beat~.
tudini ~i aUlOcompasiuni romantice. Ne vrem beton armat. Hipertrofia
eului ne-a devalorat moneda f<ira etalon. Ce iliflatie de geuialitate /.I.'
Nu indivizi arhangheli plutind peste societate; prin~i in angrenaj
traim Ill, prill, pentr/.( ea. Unul repr~zenta; repre;.:entam tllsa to~i.
Mcrallici prHiolltl(i dr' 0 prcocllpare. ATAT.
Destule rataciri prin tTe i ntelectualisme! Comici intelectuali destul!
Stiti: Dill clllloa~·tert! $1 desperare retinutii a lliiSCIlt stilul marilor epoci;
acelea~'i cauze nasr sti/ul cdei de acum. Odinioara, umanitatea pigmeica
psihice~te fata de natura; acum fata de natura ~i fata de [0rta motrice
inventata de noL
De aceca : lIecesitatea illtegriirii f10astre In lIatura,. lIecesitatea llliiltarii
/loastr/! senSibi/e /a 0 a/titudine Itoua.
INTEGRAL ofen! certitudillc.
A do/escCll (i s-au amuzat eu farse; contemporaneitate era sinonim
farsa. Ne rupem de farsa, de admint~ia snoba din holuri cosmopolite.
de repetitii dupa repetitii.
/umalimlul a intuit sensul vje~ii moderne, exp!oatand brut 0 via~
care nu cere interpret. Salahor, vamq, comentar sentimental. Ex"eriell(a
e-a ofcrit Insil severitatea lucida faTa sentimentalism.
Arti~·ti-.\·eismog.,.aJe, - cititori, spectatori ~'i 1I0i, oamelli cumsccade, fit i
diafmgmc!
INTEGRJ\Ljrira protcctoratlll oftcialrtli(ilor majore §i mil/ore aduce la
acela~i nUlllitor stal/dart/cle vitale, aniSliee. Dezrubiti de semidoqa,
croim drum peste Ic~uri de ~eoli ~i in~i.
INTEGRAL I"l'rfirii eSCIl(a e.xpresrei primare.
Tradi~ia IlItL'!igcn(a Ilorodu/ui. cIJadatd dill pa,\ti~'111 etem natum/- ~'i
ttll II im. J ma~il1a~ia co!eetivA a cUidit basm, cant, cuhuri de-a pumri
viabile !
Nor: SiJlrctizlil1l poin/a flic(ii dill totdeaulla. de pn:tlltil1dclli ~i eforturile
luturor experientt:!or ll)oderne. Cllfimda(i ill co/cctil'itafe, Ii cream stillll
"I Jii iJlYtillCfel1' 1'1' (arc de-aMa ~'i Ie biillllicfte.
Surz;ii n-all au%it nici acum.
indra/.nqii\-au alaturat de noi!
INTEGRAL. an. I, nr. I. I marlie J925
[ION CALUGAAUJ
c: J") I ,. _~ ......:_ ). ~
Suprarealism §i integralism
Pc hana sensibiJitatii moderne, curenteJe de arta s-au sueeedat
bruse. A fost eu sfar~itu! veacului al XIX-lea 0 abundenta de .. isme".
De la razboi mai ales, Europa a u'eeut prin framantari continue. $i,
desigur, mai presus de pulsul individual sUimie pulsul epoeei. Existii
un fund social care fecunda slilul artistului 111 stilul vremei. Realizarile
de ana se proiecteaza pe un perete de contemporaneitate.
Transformarile ~tiin~iflce, politice - In vremea noastnl acestea din
urma s-ar putea reduce la lupta pentru sau impotriva na~ionaJismullli
- vestesc curente!e de idei ~i de arta, preeum in anotimp mircsme
vestesc ivirea plantelor. Timpu) l~i poarta in el insu$i pTincipiile,
asemeni cangumlui 1a San copilu!.
E. dcci, in insa~i atmosfera vibranda a Europei juslificarea aeeHei
repezi suceesiuni de curente. Totu$i, efortul contemporan de
:leincetata cautare a fonnei noi $i lepadarea a celor gasite cuprinde
mai adanca semnifica~ie. E in el ceva din straduin\a corabierilor de la
sfar~itul evului mediu, Intru anaTca un or noi drumuri spre Indii. Prin
'ndrazneala unllia din ei, un continent nou ne-a fast daruit. Dar nici
pasiunca celorlal~i nu a Cost vida. Imaginatia ~i cute7.anta Jar ne-a
sfredelit mcningc"l scrobita, oehiul bleg- s-a trezit tirlJu~'oll unoI'
Infiiptuiri nciscodilC. Vizionarii de aLi ne conduc fiecare eu un ra~ mai
aproape de India sufleteasca aetuala. Dintre premergawrii ace~tia sc
va inalta maine Columbu! unci lumi cu c.xistenl,a viI'~ina. Sub bqic
cnngii!or, despletite coarde, pasul lor /g,haie carnea 'iecolului. Si
necare deschide drum spre inima aeestui eeas. Suprarealismul e inca
din ser~duinl,elorsus amintite. Pentru efonlll accsta, cntuziasmul
nostru i-I daruirn tntreg. Pentm rosibillta~i1e ~i fecundarea lui. insa,
ezcrvele noastre sunt infinite. Fa~a de aVlll,ia de inedit a curentelo
preccdente, supraTe::tlismul nu cuprinde l1ici un aport pmpriu.
Dirnpotriva. Doctrina lui imeamna () intoarcere tan:ie sprt: un i%vor in
lrecut. Instituirea ha~i~ldul ~j visului en principii de arta, de/.agregarea
excesivii apartinusera inca de mull cxpresionismului. acesta la rftndul
lUi reeditor al comrlangcrilor nit/,ale rnmanlice, Pledoaria de sustincre
a suprarealisn1ului devine tleci insll~i aewl lui de acul.are.
Eruarea era eomisa de leI 'inccput Teoridc de psihiatrie ale lui Freud
nu puteau ini~ial sluji la Tealil-anle de ~Hta. Transpunerea lor pe un
plan strain i'nseamna 0 denaturare. De fapt subcon~tientul a COSl
'ntotdeauna utili/.(ll de arti~ti. Era firesc. in dara de lumina a eOI1­
~liin\ei nu rot stilrui In acel<l.~j timp dedit 6 palla let 7 imagini Un
material. a~adar, insuficienl pentru cr~a~it::. il1lrcg avutul de sel1limente,
idei, aminliri, peisaje, fagaduin\l, melodil .,;{lii~ILlIC!>C nenumarate in
dezordine, ca grane in magaziile subcon~tientului. Din acestea gestul
artistului se implinea...
Ca doctrina, suprarealismul deci prezenta un principiu cunoseut.
Paralel principiilor. realWirile de arta suprarealiste se reduc la 0 neschim_
bata repetare a cercetarilor dadaiste. De altfel, suprarealismul - ca
doctrina - nu·~i cere dreptul la reaLi7..ari proprii. Efortul lui se margj_
ne~te la () ctichetare a realizarilor premergatoare sau actuale. in sensul
acesta sunt eticheta~i suprareali~tii : Shakespeare, Chateaubriand. Poe,
Baudelaire, Rimbaud (acesta intr-adevar suprarealist), Mallarme, Jary
etc. In acela~i sens trebuie socotiti suprareali~ti Adrian Maniu in
Pahaml cu otrava ~i uneori Urmuz.
Deplin suprarealist, ~i acela caruia suprarealismul ii datore~te mas­
cat sistemul, e Tristan Tzara - incontestabil poet. Suprarealismul e
insa (ca dinamidi) inferior dadaismului. Suprarealismul e in analiza
feminin expresionist.
Dadaismul era viril. Suprarealismul nu zdruncina. ;;i apoi esen­
\ialul: SUPRAREAL1SMUL NU RASPUNDE RJTMULUl VREMII.
Acest caracter trebuie subliniat. E singurul care ne intereseaza. Expe­
rien\a dadaistii - am mai spus-o - a folosit. Prin aceasta. efortul modern
de laborator luase contact cu creiernl contemporanilor.
Cubismul, prin constructivism, i~i deschidea un drum nou!ii pur de
via\a in spayu.
Era de construqie a Europei incepea.
Organisme vii, plasmuiri in pialdi, lemn, decor, avian, se trezeau
spre un pamant insangerat.
Cunslructivismul: ordine Ilbstractti. eu armonie de legi ~i linii echili­
brate, era ca~tigal.
In clipa aceasta de sinteza fixa, dezagregarea suprarealismului nll
avea a raspunde niei unci ncee.~iUi\i. Desenlll naiv. dezorganizat. supra­
realist nu putea lupta cu desenul eonstruit masiv ~i viril constructivist.
La glasul secolului integral, suprarealismul i"nsemna deci 0 absentii. Azi
ora infiiptuirilor e plina. Poezie, muzica. arhitecturi'i, pictura, dans,
toate merg inlan\uite integral spre 0 gama definitiva ~i Inalta. Supra­
realismul a ignorat glasul secolului, strigand: INTEGRALISM. Dupa
expresionism, futurism, cubism, suprarealismul era tardiv. Nu de.zagr~­
garea bolnava romantica suprarealistii, ei ordillca siJltczii, ordinca l:SCII((I,
COllstruc[iva, cltwca. lIltegralii.
Sa IlU uiUim totu~i ca in Galileea profetul din Nazareth nu a fost
singumL Din toate piir\ile ludeei, in vremea aceea de friimantare a
provineiei romane. veneau eu glasul iedera spre eeruri adudHOrii de..
credin\e. Totu~i. peste peisagiul-limpurilor, euvantul1ui Crist. cuvantu~
unic, a razbil singur. de-a pururi. Si cuvantul lui era eel mai ab!o'~(l~t :~'
eel mai filiI'. Mucenicia celorlal\i ratiici ~i in vreme nu a fost lllel cit
inutila.
rn aspectul artistic contimporan, integralismu I se va rosti darz.
CestuI lui, fire~te, nu e singurul. Dar in fa\a spectacolului de adio
supra realist, un lucru il vom striga eu tarie' Illtcgra/ismul C In ritmul
epoeei; integralismul If/eelJC stilul veacului Xx.
lLARlE VORONCA
lNTEGRAL, an. I, nr. I, martic 1925
Cicatrizari. Poezia noua
Oricare din manifestarile de sensibilitate moderna i.~i euprinde
desav,h§irea ei; fiecare (muzidi, poezie, pietura) i~i aTe libertii~i1e.
destinderile sau eonstrfmgeriJe proprii. AI fj 0 eroare deci sa se des­
prinda de la tnceput linia eomuna spargand fruntariile dintre sunet,
cuvftnt, culoare; ~i totu~i, numaj prin calea aceasta se poate cobori
pana in maruntaiele cpocei; de aid scapa formula insemnand indelun­
gile reaq.ii de laborator, limba fi'xand un rea.!> pe peretele vremii.
Poezia moderna trebuie privitii a~adar de 0 parte ca 0 mana sua­
batand singura printr-o apa. Desigur, rasllnetu] acestcia 11 vom gasi
neeontenit in wate celelalte realizari contemporane; taria insii~i a
curentului actual consistii in integralul tllturor efonurilor de pretu­
tindeni; filon unitaT, nerv vibrand acela~i in plastidi, literatura,
mu/iea, arhiteetura, teatru. Exista. neindoielnic, 0 intensa analogie,
1ai presus de trasaturile innascute organice. 0 analogie-esenta; 0
analo~ corpuri geometrice.
"'
Matenalul poeziei mouerne (ca ~i al pieturii) poate fi aceJa~i ca al
poeziei ue LOtdeauna. [mbog-ii\irea lui prinu-o suma de elemente ill
m\<l apropiate: inven\ii tehnice, opera\ii matematice sau bancare, e
e pura suprafa(a. Dc [apt, materialul a Tamas acela~i ; schimbata ell
csavan;irc e insa illte1l'tctarl'a Illi. Pentm spectator in~elegerea aeeasta
scapa. Observatia lui se }ovqte de 13 lnceput, fiira PlllinVi de inaimare,
lie tnms[ormari1e din arara. Pcntru el arta nl)ua e 0 arta de revolu~ie,
lipsitii de suportlll cOlltil/uitate III timp. lnexacl. Dc altfel, in <lrta, ca
prt:tutmdeni. in domeniuJ :>ocial de rild~. re\'lllu~ia este exc1usa. Se
vnrbqte dcspre revo!utia franceza, revohl\ia prnletara. revolutia cubic;ta,
n('~inandu-se seama de insu~i csen\ialul proces tie del.a~egare a un!:i
sUiri de raPI ~i de cristalizare IenUi a unci alIcia urmAware. Fenomenul
r 1'_ ~ _ .:: __ ~_ .......... ;.. t c''''


ignoran~ei e explicabil prin aeeea ca mintea spectatorului j.
u~or
contact eu 0 noua Ctapa artisticii sau 1>ocialii In c1ipa 'insa~i a desavar~ir~
ei. Staruitoarele cercetari de atelier, transformarile de sambur germ' ~
nand subteran eu incetul, raman necunoscute. I Intins Iene~ pc divan; pieirea picptului uLat ~i nasc ca 0 manu~a.
f n pictura moderna, descoperirea fundamentala, ideea de plecate
~i a.ceasta revine in mare parte lui Cezanne) a f01>t: considerarea
obiectlllui ca obiect III slJaf'll pnsedand Wate elementelc de echilibru
ale volumuilli: dimensillni, centru de gravitate. pondere. De aici'
lntregul sistem constructivist. fndepartarea oricarui subiectivism, inte:
grarea portretului, peisajului. naturii moarte, IIll ca cxpresic de sliflet, ci
'a existen\a materiala, organica: iata in nucleu doctrina realizarii
contemporane. Din ea s-a desfacut mai tarzlu, coada de paun. curcubeu,
cer in amllrg sau 'in zi lOrida, ca trerte, infiiti~c:ITea viriHi a tabloului
modernist,
Rasfranta aceast1l atituuine 'in poczie, eapata () ~i mai adanca sem­
nificatie.
Substanta poe:dei noi - am spus - a ramas aceea~i. Observarea ei e
lnsa eu tOtul alta: ~tiin~ifica. Nu ca preciz,ie: ci ca sistem: organidi.,
ohicctillii .
Desigur, poezia nouii roate re)ua temele vechi: lacul, padurea,
marea. dragostea, toamna etc. Dar aici Wate acestea pastreaza lntreaga
prospctimea, duritatea primitiviL Pulseaza, plutese incoerent. real,
precum in pamant carbune,
eu ehipul aeesta, poezia ineeteaza de .1 mai fi object; in locul
-otografiei 1>au poveHirei-rcproduccre, elementele considerate in spa\iu
capata u existent;}' acuta. Pocz-la devine uen <'parp,and pupila in dilatare,
mume ell sehelet de lumina, mare ell dantelii ~i lanturi. camp, ac\iune
pura transpusa pe un plan de viata 1n cre~tere. Problema poeziei deci
nu 'ie mai rune pe calalogari diferite (erotiC, national, istoric), ci
poezia tlevine dintr-odata universal umana, poezie-poezie, poezia
ciment, roezia rlan~a de inginer, (l'eier, organism viu, integrat simplu
inlre fenomenele natllntle, Fire~te, in cadru't aeesta tie vigoare multiplii
~j noua, euvantul e tajat ~i el dinu-o cariera virgina. Fraza devine
luminoa<;a, Cll 0 ordine propne uneuri inven~ie surprizA a poetul ui
drumlllui de fier de a..d . Prin e<t Il1teligentCl i~i dcsfunda neprevaz ute
culoare, seuturata violent din lenevia unci plaUludini repetate. _
Expresia poetuilli nou e plina de emezarc, de savoare absllfda:
tarnacop. bumerang, .'ialt intrecind in inaJtJnlC toate performan1ele
mondiale.
Alaturi de limba, nota\ia e Intotdeauna sangeranda. crud.ii, zvart:o­
lindu-se ~oparl.ii In taiere. Dincolo de inregistrarile trec~te sa,.u
prezente, .\'tIlzatJa prinsa stea in de~tele poemului actual inviOrea-ta.
uime~te, patrunde ea 0 IIljeqie.
E. oare~icum, in pasul aceSla 0 intoarcere ~pre izvorul de la incepu:
(sen/a~ie prima) razbind dar;.; printre pietrele ~i drumurile aspre dt;
t
carpen III munte. Pc aici maillrilc sunt apropiate, ara rea, in wren
.....~ I & •
bolovani batrani lovesc genunchii. Prill stanci numal plamani ell resni­
ra~ie tare, mu~chi vanio~i pot patrunde.
Drumul e lipsit de udihna, luntrii stramte amenin\a cu prabu~ire,
yanl ul [feee prin coaste ea prin cozi de cai. Nu e loc pentru panteeel e
ruetul nou e un explorator infruntand meridianul eel mai primej­
dios. eobod\nd in insu~i miezul Illtelegerii. ecuatur incins sau pol eu
zapeLi ca bretele. Pe umerii lui preerii cresc. Stepe, mari, saltimbanci,
trenuri ii circula In artere.
•
Exista un in\eles care trebuie pereeput eu antenele fiint ei intregi,
mai presus de inteligenVi ~i de logidi.
Poezia noua cuprinde ritmul eel mai variat fadi sa fie ritm. rima eea
mal surprinzatoare mai presus de rima.
Poemul tipa, vibreala. dil..Olvii, e.ristalizeaza, umbre~te, zgarie. inspai­
manta sau calmeaza. )maginile se imbulzese nu in compara\ii sterpe,
ci In asociatii fulgere [runl.i~ in noapte.
Grice vers e u suma de noi posibilita~i, () alta solut ie 'a ecua\iei
primare.
*
Limba noua. senl.atie cruda, construqie clasial obieetivA (impusa
de () ordine ~i qmstrangere proprii) poezia actuala umfla coaja solului,
cireula sevii prin nervura frunzelor. tii.~ne~te apa minerala.
Sa-i primim deci lovitura In tampLa, sa-i sim~im in maduva glasul
aruncat peste gatul aeestlli ceas, indemflllatec ea un las<;o de westman,
11)24
lLARIE VORONCA
NTEGRAL. an. I. nr 4, illnit: 192
De la futurisll1. la integralisnl
<:;en~ibilitateaultimclnr deeenii : sensibilitatea de transformist. Ma~ti
sllceedandu-'ie cu pasagcri intr-lln hotel, <;iluetc evoluclnd ca eebilJhri~ti
pc sarma; riziono11111 alcatllite laborius ~i inJelllng, pent.ru fastul unei
~ingllTe dire: sreetacolul brusc al llnui foe de artifiCil.
In valma~ahrul de situa~ii ~I profesiuni. in eoncertul brutal al emula­
\ki torentiale, in Gunavallil Jesavar~irilorsan~crande ~i al plasmulTllol'
:;1­
rev(Jlu~i()narc, - cate un balet oferit vertiginos inedi.tului. Via~a dan­
sanu in Ofice bal; arli,~tul dam-and in uriee viata. In aceasta rOarte
an..lta risipa de pragmatism, _. ratal - l)chiul a rieruut obi~nUillta
dclimw1rilor generale. fntarziere indaratnica, feeunda totu~i, asupra
unei uniec pagini. Investigatii de orfani. runct care, hipertrofiat de C)
cotidiana staruinti'i ~i lntrebuintarc, tindea sa ia proportii de Suprafata
~i volum. Avant stimulat de orgoliul inutiliUitii. Privirea, din eontem_
plaliva deveniUI .~ubit abil detcctiv, se oprea asupra amanuntului, eu 0
insisten~a de burghiu. 0 prodigioasa ~i del.l1adajduita Cultivare de
dClalii. Detalii speclfiee, proprii mndelului, pnnand ddinitiv eticheta
sinhtulanllui; dar, lOate, ~rar~ind numai cu simpla ~i insuficienta illtliir('
a intregului. Tren fulger care, prin monoclul venigiului, nu putea
abu/..a cat de u singura ratada a garii.
• cuvinte in Iibertate. '1uccesiune de valori (plasticC sau morale), descom·
A fost n falsa intelegcre a sensu lui perspicaciUitii. Patrundere, adanca
poate, dar rara intindere. AllChetare pricepllt<"i, dar marginitA unui
Leren inabll~il de liduri (ople~itoare. Amagindu-ne pe noi, banuim a
in~ela ~j pe <lltii. Avand pleoapele lirite de netmplinirea somnului de
Jimincata, ii presupunem pe toti matinali. Suntem insa in anul 1925.
Ne con~idcram de~(ul de mandri ca ~il mai fim lporriti ~i sa ne deghi­
lam ~ub Inmkstii mCll)dk "peculate. C()n~tiint;l rrorriei no<!stre inteli­
gell\e ne strapunge ascutil ea un miros Jacrimogen de rmmol. SficUim,
cinstil ~i uel.inleresat, igl10rallta ~i imbccilitatea luturor semidoqilor.
$i in togil de ott.'1 ne rididhn. drcpti ~i nidI ura, pe tronul de acuzator
ublic al rrucurorului ncstramutal ~i patima~.
De rapt, pentru noi, umanitalea IlU poatc n cOllsiuerata decat in
tJmp. (T.S.F., irneleetllalismul acwal, recentele marcto' sociale au dbtntS
spatiul). Astfe!, () impartire In doua mari cpoee: preistoria ~i istoria.
reislOna nu intert:seal.a decat pc arheologi. Istoria lIe poate lJcupa ~i
pc lIoi Si pI'.' noi. Dar pcrioada iswrica incepe de la noi: din copiHiria
noastra. Mai pn.::ci.~: de la Marinetti. In consecinta IlU cunoa~tel1l
dedil: Arta veehe ~i Art;:l. noua. Arta veche: FuturisJ11ul, Expresio·
nismul, CUblSIllUI, Dadaimlul t:tc Arta noua: Integralismul. . renexiune, ClcHillclre in Sll1C ~i in obiect, aJc~()rie. simbol. intcrpretare.
/\rta veche: dezvoltarcCl, eclucare<l ~i cil.clarea antenelor adevaratcl
sensibililati, antene aproape atrofiate de Menz in vederea descoperirii
luminii, in vederea inventarii vie~ii.
Conegiu multicolor de rrecur~()ri. A~teptare. Piraire senwal.\! ~i
eroica cxplurare ~i exploatarc innsiva, rand degelele nasdinde, impn1­
mutand simturi straine, nu dcosebeau In intunericul inconjuraLOr
matcriile fecale de diamant. 0 rad\. rllgara, ncdumerita ~i ca un scm ll
de intrebare, se impunea retinelor buimace, eu vigoarea unui a~tru:
Amintiri ercditare cantau gloriCl pcrimatu!ui. Gravitatea newlOl1lana
era in luptii (u aviolllli inca sub tutela biberonului. In peisagiul sterr,
rdlexe nenllmarate inccpura a il.:buclll din de patru ori patru sute de
.211 I M.llil1 M,rl\.lI
rUl1cte cardinale. Pieptenele gandirii Ie culegea, insa, pe necare In
parte. Mftini ample se destindeau darl. spre ele, 'incercand sa Ie captezc
in cuvallt, culuare, eprubcta. Monapol a\ detaliului. Nici un pumn n-a
buxal Cll soarele. A fost arta de ieri. Pulverizand e.xisten~a original'
compacta ~i indivizibila - ~e vantura convingerea sUipfll1irii complexu,
lui 1ntr-un atom. Sisteme. teorii, manifeste. Numele ~i insigne!c mul­
tiple (Futurism, Expresionism etc.) n-au fost decat variate1e fCltcte ale
aeeleia~i ~ensibilitati, virtu\i ~i calitati diverse ale aceluia~i suflet, ­
utilizClte separat ~i sub alta emblema, necoordonate Cll restul ofilit de
eglijare. neinchegate sistematic intr-un lOt. indclctniciri marunte,
caracteristice fiecarui debut de veac. Lipsea viziunea pameista a con­
ccntrarii plurale; lipsea. ini\ial, puterea de simeziL
ruturismul a epuil.at dinamica. In detrimentul Luturor celorlalte
furte. Dinamica psihica a eului; dinClmica moleculara cxterioara. Oeci;
punere de contururi. Viteza. Absen\a. totala, insa, a spiritului de abstrac­
twuC ~i de disocia\ie asociativa (apropierea elememelor indepanate ~i
neinn1dite). Distan~a de la A pana la Z, ruturislllul nu 0 strabatea
subtcran. Eliptismul sufletesc era cvasinecunoscut. Viteza mersului il
facca pe artist sa nu mai poata. distingc lim pede Iiterele irnermediare.
Sub presiunea casei de automobile Fiat ~i prin ochelarii aburi\i de
deplasarea aentlui, in loc Je M vedcau un ('opae, In loc de S un cartll~
de JinarniUi. Constipa\ii mobilitati1or fara scrupul admirau disociatia
~i asociatia. Era un artifieiu de ealeul puenl ~i un simulacru u~or de
demaseat.
Ncindemanarc. Apoi, in accasta goana prin ~i peste, se excludea
(involuntar) minulul de reculegere care etcmizeaza opera de arta. De
aceea nu vom intalni cuprinz:Hoare vederi de ansamblu ~i masivitatea
>hieC1iva ~i abstralta a obiectulUl CClre, surprins chiar intr-o cJipa de
"tatiea absoluta, pastreaza tutu~i, 'in virlutea inerticl. 10ate lnsu~irile
ml~carii ~rute. Futurismul a fost 0 incomplel3 ~coala de sport.
E.xpresionismul s-a impus traditional ~i cvoluti\!, ca 0 vibrare perfcc­
~i()nata a simbolismului ~i ea 0 rcactiurlt' exasperaul metafizici\. a eului,
'in cutrcmurat av[wl ciHre natura intima a lucrurilur. a ro~t vast prilej de
;Cl1el.{1 transcendentala a unui cosmos inddinit, sing1.lratic. nedatat ~i
:xallat catre imobilitate. rlresc, acest hierallsm extatlC ~i auster a
dc~ellerat, morbid ~i del.agre~and, In romanlslTl (.. tarc dc su flet preislO­
rica). Exprcsionismul a rolosit totu~i, largind terenul viitoarelnr expc­
rien~e de cstettzare ale sLibeon~tientului.
:ubismul a fost 0 mi~care sanatoasa, ell wate ca prea stramta.
Pnma ml~care organtl-ata !?i organil.awan.:. f n so\. iClatea (tllonima a
vle~ii, aclminislratorul delegat, harnie ~i diligent. Impunand obieetivare
~I di"ciplina experien\el ruturiste ~i exrre\.ioni~te. rididind concen­
lrarea sintetica la f;uperlatlvld de fOn11ula, a ..tatornicil regulek pana
;~sla/i in vlgoare, de l:chilibru ~i armonie alt t!cscompuneril elltlta~ilor
rerrc/-entate, ~i a inloeuit intcrprelarea ~ubieetiva (deci arbit'rara "
curentelor preeedenlc) eu Interpretarea rece. logicil, gcometrica d
inginer. De origine mai ales pl,\stica, suprarunerea de valori pre e
lizate a ous la 0 fina iuentitate de n()~iuni. in absolut (purismu] d-~;}­
O/-enfam ~i 'eanneret). Sadicind anecdota rana la lipsa, a desCh~~
~rumul ab.~trac~io~i~mului ~i constructivismului :iitor. Din raraginil~
11lculte ale l1lSplra~lel, a readus arta pe lertnul tondal muncii, silindu-i
eorrul la adaptarea haJatului de laboraLOr ~i ochll.11 la introspeqiune
prin ajutorul microscopului. Lesluri nefulositoare, 1nsa, 11 tintuira inca
e pamanlul c;eminatal. NerUlandu-se libera comrlet de parazitismul
itului, esen\3. ue totala ~I pura abstraetizarc era nemilos gonitii din
acest atat de stralucit ~i intelectual flacon. Nepricepere ~i gre~ala de
'are vor rrofita veni~ii de mai t;hziu.
Apoi: dadaismul. A f<m m,1l mull 0 stare de spirit decat 0 ~coala
arti~tica Mai mult rrofcsor decal elcv. eel mai teribil profesor; eel
mai apflg indrumator Negare absoluta ~i fara reticente; distrugerea
tuturor cli~eclor; liberL:He incomensurahila; arta fara tipate; palpare
"eeunda §i c;uculentri a viet,li (in ~recial, contimporane); degajan: ne­
smr~iUi. de la eel mai lenebros subcon~tient pana la cea mai Iucida
inteli~ent,fl, a tuturor faculta\ilor umane, indreptarca puternica a reali­
tat,ii spre activism salut<tr ~I higicnic: - Tristan Tnra. Tehnica dadaismu­
ui: lipsa oricarei tehniCl. OnJinea: lipsa oricarei ordini. Credinta:
lipsa oric;trei CredJllt,c. T()tu~i, nu poate fi ac.ULat de raupertate. A fost
eel mai bogat in re~urse curem. din dhe se cunosc. Prin aqiunea lui
violenUI., a determinat indepcndent,a abstrac~ionismului. cunvertiui
cudlnd 1n COllstructivi.~m Alat. ~i ar fi suficient.
Aceasta e epnca istonel pe care 0 lu;lm in seama. (Suprarealismul,
dupa un hiatus in gestlunc de peste %:ccc ani, in mijlocul framant[l­
rilnr de scleqiune ~j generali%arc a uoctrinat - tardiv - reminiscent,a
subcon~tientului. primind mice fonnula. Predecesorii il utili/-au, insa,
primitiv Neatlmi\and ranicularismuJ. ii mlllt,umim sllprarealismului
de bunele inLen~ii. subsumandll-ni-I).
A~taLi. Suntem in r1ina perioada de rea/izare. Timpul naiv al expe­
rientei unilaterak a trecut Vrem infaptuiri integrale. Tinerii de ierii
sum maturi. Adulescent,ii. barbat,i. A~teptam. odat~ cu desfeciorirca
viriliUitii lor incditc, ~i ~omrtuoasa creatiune. Vrem sa ne cream gene­
rat,iile care vor pretui efortul nostnJ in justa lui valoaTe. Viitorul se
(ol/stntie~'te.
:::ire~te, straduin~a inainla~ilor n-a fost zadarni~;L (S-ar putea erede
ca respingem constl1.1ctivislllul. Nu. E al nostru. Ii amrlifica.rn: doa~:
dimensiu!'ilc. Traim vremun de litani. Ii largil11 sfera de aCtlVltat.e ~I
aplilare. Ii l11utalll botarek \<1 illfinit). Peste ruinek Troiei, s-au c1a~1t
suplc ceUlti consecutive. Fi-va a noastra ultima'( Lucram in pamal~t
virgin. in pamant duro DC/.fobm:a Jl~ urania lo~ica ~i sintactica a rod~t
intr-o logica ~i slnta>.a noua. !\lciituirik trecutulUl au capatat ampu~
fieand rachc:tele vlziunll. Llteratura v(('he a fo:>t (J conlemplare 111 trCI
dill1ensiuni. O/It'rfl ill' al1a modl'rllii, ;"sa, oferii posilJi{itatea 11111'1 SlIrl'rizc
emotirmalc ~'i a liltel cOlltem/1latll lucidc in flatm dimensil/I/i. Materialul
realil.ari]or noastre'? - Ont'are lemn, cuvant, sunct, fieI', culoare. sen­
l.a\ie, idee. Domeniul realizarilor noastre? - Pretlllindeni. Fabridi,
strada, borde!, am, societatc. eu inima in forma de alpennstok, am
ureat mun1;ii. Poetul noStfU compune tn f3\3 ma~inii de scris. Pictornl
no stru construie~le 0.1 compasul ~i ideea. Creatorul nostru e mobilat
ell tot confoTtul modern. ca un /-garie-nori american. Locuim la eta­
jul 57. De acolo. viziunea noaslra e intercominentaliL Stop. - De la
splritul unilateral ~i ingul>t al 1ncercarilor separate, de la exploatarea,
pe parccle, a sensibilita~ii noastre. am ajullS la enorma sinte/-a contem~
parana: INTEGRALISM. Spirit constructiv cu nenumarate aplicat,ii in
wate dumeniile. Sfo!1are integraJa catre desavar~irea slntetica a existel\­
\ei. Tehnica am cucerit-n dupa ani de lupHi. Substratul slIf]etesc I-am
sllrprins Cli spontaneitatea marilor bulevarde. E via~a viitoll.llui etem.
eu ra~i gigan\1 ~i siguri. nc 1l1llrcpt[lm catre () incandescenta oea cr
de clasidsm.
MIHAIL COSMA
INTEGRAL. an I, nr. 6-7. 1925
UrnlU
baterea sunetului /viknind in aIara, eliberarea ~i aiulwerea nana
la EI geamat din lovirca dura cu brutalitatea.
Acest El (U litera marc, tut a~a de indrepu1tit cum cellkspre Isus.
AmandOl aman~ii viitorului. aposto!ii unnT lumi ce au sa vina. Ura ~i
bat)ocu~bra inerenta vie1;ii lor.
Si tntu~i. uchii ~intind halucina~i accl nuncl miraculus aperceptibJl
dual' cclur ale~i.
Pentru a ajunge acolo, ~trcangul: mijloc felicit.
Noi. rama~ii. tremur[un "Inc Ingro/jm.
Arareori. in dire de ruptura durcroasa C\.l l11cdiul. Ii invidiem curaitl..
~~ate odata il avcm ~l atunci nc sim\im rrat,i.
Intre not ~i [1 punIc pc carc senlimentcle sc rilimba dansano,
infra~indu-se pan;\ 1<1 wntopire.
Se na~te marca ~i (Ib<;llrda c;intua: a Nimicull1l.
Gasirea afinWI1;illl( lLJ I'\irvana, abunda.
Col,urile ~e tr)ce~l penrll.l ;~ lkvenl ll\arek t.ol.
Picaturik til11J1ului illghet,;lte, salll'urg;lIld \'c:Tii~inw., IIU lllai imp()1 Ui.
Dar scuart,a (l're~tnlllhlig{1 la ;tile III preO(up[lr1 I1\Cfl<ll1tik panci Ii!
abruti/arc. !\tul1ci Urll1l1/ pan: un VIS :-ih'illrJ )1 aLlest;1 1\.I)inca cii ai
fralemizat candva cu un nebun menit sa fie inghi~it ehiar de
intunericul clipei lUmatoare disrari~iei lui.
Si t(ltu~i nu e a~a. Manifes
Urmuz traie~te inca.
Prezen\a lui printre noi. sfarc care biciuie con~tiintele. In bCl,na
sufletului urmarim arleca~i adanc urmele pe care pa~ii lui i-a Jasat
"cetitor, derarazjteaza·~i cn~jeru
.gariind violent pamantul trivializat prin cli~eism.
stri~iH In timpan
Urechile feciore~ti mai sangereaza inca de desvirginarea facuta de
avion
fraza impetuoasa ~i viriHi.
J.f - radio

De aeum cuvtmtul devine spermatozoid fecund. Urmllz a contribuit

tclcvl/iune

~i e! la ()pera~ia voronofianii facuta limbii anchilozate ~i pel lice.

76 hp.

Aceasta e forma ~ipand tie bucuria reu~itei depline. Ramane fondul.

mannptt"

problema profund dureroasa ca 0 rana ciugulita de vlllturi.

brclI

La raspantia seeolului. Urmuz spanzurat: semafor semnaland dcz­

'inca

echilibrul tuturor celor apleca\i atcnt la zgomotele venind din abisuri

t/.lira

sufletqti.
ribemllll t-Jcssaigncs

Lucrand 'in eol~ul obseur, pe cand noi ne indilzeam inca la lumina

ar~hel.i
unui soare fals. EI a desehis robinetele frigului care aeum cuprinde pe toti.
briincu~i
Soarele de pana a/.i gol in Wala inutilitatea lui.
then van doesburg
Frigul erqte insinuat mustrihor supernuita~ii noastre. eei eu pielea
II raaaa uraaaaaa llnlaaaaaaa
sufletului groasa insesizabili acestui eveniment continua a se inchil1t1
ctrdc lllaculatura bihlinlecil'lr
vechiului astru.
a. el p. Chr. n.

Oar nOJ care sim~im frigul (larrunzandll-ne asell~it, nevoia de reac­

I 2345fi78lJOO().O(JO (l()() (l(){l.(l()() kg.

\ionare. $i atlinci: mi~care, mUlla mi~eare. Na~terea constructivismu­

sau ingra~a ~()h()lal1il

lui, suprarealismullli ~i eelorlalte is me dinamicc, necesare vie~jj noastre

scribi

amenintate cu i'nghe~ul.
ap\ll>i1duf

Cei carora falsul soare Ie e suficient. privesc aeeasta vertiginozitatc

sterilitate

de lin ii, ellvinte. slInctc, culori. nedumeriti ~i exclama: Nebunii.

amClnit::t mU'iearia

Sa Ie fie de bine.
e(timi halac hhmc

Lor ~i tovalului sllfletese care 'ii men\ine fira nici un pericol In

brUlllOL:auri

fngul banalititii ~i al locului camun.

H l!(J{)U(lI HlOO( H){)()(ll)
Noi insa avem nevoie de mi~eare, cat mai mulUi ~i mai variaUi.
CLJmhina verb
o Illtreaga acrobatie inteleetuala.

ablJefghi)klnml,pqrSH!\'\\'xy ..
Datoria noastra de a 0 intensifica la maximum.

Pirasind falsul astru, nevoiti la aceste salturi de c10vn spre a ne tine

= ;Ht;~ Jilm viteza nepre\;-IZlIl granil

gultcn herg reillvii
prin friqIUnile lor ~uflctul cald, nazuim totll~i ca yom afla candva
soarele eel adevarat. <;A$A Pt\NA
~i atunci ...
li/ll/, all. I, nr. I. apnlk 1':.I2l;
GEORGE 130GZA

rmuz, An. I, nr. I. ianuarie 192R

J L~ I ,'-'1,11111 Mlfll.LJ \~oJ.·~IU.J


Coliva lui mos, nea
rupta de realitate, eu towl in afara utiILtario;mului constructivist, rezo!'
Am asistat eu 0 tristeta abia ~optita la progresiva 'impotrnolire a
'011 fim/'0rflll II 1111 ,
la penibiJa decrepiludine a coleqlei sale din uLtimii
cinci ani. Nu era numai raspunderea acestei publicatiuni fata de incre,
derca pc care la inceput 0 ~uscitase in cateva spirite 'inrudite eu tine­
rqea noastra; nu era numai amaraeiunea unui elan tinut tot mai mult
in amicamera. ci 0 ~ovaire in plus. 0 iwlare mai adanca, 0 garantie rnai
put in ca sangele lncrustat eu arabescuri de nouri, di edelvaisul de filde~
al spiritului ar putea tine piept falimentu!ui, oridlrei tensiuni inalte
~uvoiului de proslie generaUL Micile observatii de fine de an, alUZiil~
trecute prin acidu! sulfuric al vestiarului nostru n-au putut folosi.
Pentru lamurirea atitudinei noastre - dqi I-am publicat pe pictorul
Marcel laneu - ~i pentru risirirea oricarei confuzii intre noi §i revista
domnului Vinea, tinem sa facem cunoscute mai iOS citatele contradiqii
ale COlltlflllJoralllllllI ~i sa-i Indidim acestula locu! pe care singur ~i I-a
determinat.
Contraswl dintre desenul publicat pe prima ra~ina a acestei reviste
~i atacunle de pc ultima impouiva oricarei manifestiiri noi, pretentia
de a se men~ine intr-un spirit de indramealil ~i de inventie in totul
cOlllrar s1l1l1arolui ~i colaburatorilor sai. elogiile aduseAdcIJamllll lUera,
~i poalelor albe <lIe Otiliei Cazimir, ale carei versuri semnate Emil
RigJer-DlIlu, Camil Petrc~cu, Paul Papadopul. Ie reproduce adesea; ~i
mai ales abilitatca de a-~i Insu~i nU1l1ai foloasele ~i parada unor atitu­
dini de ana (II-am uitat vinta lui M<lrinetti) care presupun In primul
rand saerificiu ~I slll~ur,itale, ~i 1()ttl~i nu ne pUlem dumiri cum se
pwt!c alatura - in paginik unei re\'i~te carr a su~~inut canclva 0 viziune
IlOUe! - d01l1nul Marcel lancll, lo\wl revoJutionar de la Ziirich. pJinci·
pesci M<lrtha Bibe",cLI.
Dadl dllmn1l1ui \lincH - al canu temperament poetic nu-I punem
alum 111 discutie - nu i-am ecrut niciodatA ° ClLitudine de fronda.
'U nf)a~telll el.itan Ie dOllUIICl sale, in schimb tiomnul Marcel lanCl!, a
arui bun{j ~larC materiaJ;l I-ar fi putul pune 1a adapostul aHitor (011­
ce~li, at,ltor sC;1(kn ta~a eu i>llle - poate fi ~inut re.'>pollsabil de incon­
sistent<l ~I !Cl\l1cntabila /\ ;:!rcolill a COlltiml'0rall/(llli.
ProL!amarea, ell s(idarca III i',:f1rei ('ollseC\'ente. a cclor mai lndral.ne~t:
principii pentnl a II terfeli pt' (Ol1lra-pagina, fra~ietatea, in apa~e~W\.
eLI celc CafCV'! sr1ritt: r{l/.le,c din Europa, penuu a aduce in acel~l tlmp
laude lui Va~de Savel. nu \',1 mal plilca continua. . ..
)ri .I't ~fic (ldflfa lii'lIlm (O("C((II//(/· CONT1MPORANUL nu are !llm
ll
lomun cu cntu.,/Jasmul ~l ul1erqea lloa.stra, eu arta ~i CLl spiritul r
care singuri Ie reprezent<im atc-I in aceastb"i ora. r ~i Cllm dmtre au1t~a fnll1lusc~i ale ecrallului vor ramane de asemenea
$i mai avem de adall~at: chiar Jadi l1-ar fi dubioasa nagr~nUl
atitudlne a LIJlllill1/lOml/ullll nll~carea pe care ar voi s-o reprez lOte •
') ,q I Mal 111 MIClLU
"COJ/.\trtleti)li~mul",~i in care S-f:! ftxat de La apari\la lui. e cu towl straina
Je vederile actuale ale lui Ill/II, care 'i~i revendica 0 conduitj'i eu totul
vit 'in arhitectura, ~i care c1atina 'in havu/,ele visurilor ar ele unor viziuni
de!lfiicl.lte de mice probleme ~i continuital;i situate dincolo de poem ~i
de ~ernitrezie.
/11114, an m. nr 29, septcmbrie 1930
[Ilarie Voronca1
UrnlU prelnergatorul
imi imaginez lumea pur spintuala dar nu .'>piritualismul searbad a
prufewrilor de filoZllfic - ca pc un pei<;aj put:1nd fi sesizat cu simt uri1e ,
dar un pci~ai torturat tie febre, facand !iniile sa izbucneasca la fel unor
~trIgale ~i sintctil.and culorile intr-o alta, nccunoscutIl, care ~a arda
°
ochli ~i sa fie penull ci ca pulpa dezgo1ita rentro sim~ul genczic.
E un rrilej de continua primenire a creierului, r e care II ~ine merell
treaz, aceasta eopula~ie dintre oehi ~i peisajele erectate, iscand 0 percc­
pere a !urnii In delir, ~i 0 agita\ie intcrioara, riJid.nd sangele 'in anere
p[ma la inal~imea balcoallclor tie pe care te arunci eu capul in jos.
Peisajele acestea c!ocotintl departc, necesitand pana La ele un lung
vOlal inauntru, dupa Cc le-ai atins, W !asa renlro tutdeallna pe limba
un gust puternic LIe csentC sublimate care fae ochilll Intors in lumea
obl~nulta sa devina - dad nu abscnt ~i o.:nu~iu - atunc} neastamnarat
~i cl)rosi~ercand in fiecare lucru 0 mu~cihura.
stfel,dln'tr-o me<.lita~ie care il va fj dus cine ~tie pana peste dhe
~rani~i ale Tealita~ii ~i din violcn\a nccesitii 1i i de a fj prezent intr-un
oncret pe Glre i1 dispre\uia ~i tlin care s-ar fi vrut evadat, s-a nascllt
ana aceo;tui straniu Unml/, care a!i!turi de Eminescu, prin zbuciumul
~I "far~itul lor u-agie, pTln "inGlpatallarea de ;{ nu gasi in via~a vrew
CO!lrOn oarccare, ~unl singuni la nm care au ridicat pulsat iile literaturii
ral1~ acoin unde pesle ocean Ie-a dus Edgar roe ~i 'in Fran~a I!aleria
l'iudatil., de pal1flpllclllll. a roetllor blestema~i.
Scri.,ul acestui nu mai pu\in blcstemat Urmuz, uridit ,H parca tie
par<ldoxal ~i de tnt/nit, e totu~1 impregnat Cll ri!onul substan\ia! al unci
ctnl11.: probkm~ ~I erlni lui vor ram[lllL; mult;-l \'remc in Ilteratura a~a
("lim lll.lmai caraghill~t11 DOll QuijoUe a hli Cervanle.~ a ~tlut sa ramana
car;l~hio~il Buster Kcatllll ~i Charlie Chaplin - ~i ned ca nu e greu de
gasil c()re!>pr)IlJen~t: sllhcillHt.: illlre alta aeestora ~l aceca a lui Urmul
~ariata ~j caricawrala I" pnma unpresie, Jcvme dura un timp tot alaI
de simpHi ~i de tragIc omeneasca.
Pe Urmul ml-I inchlpul In vla~a - mai ales in via~a c;ociala de
mizerabilc eonvcnien1;e - ea pe un copil incuiat de parin1;ii lui Intr-o
camera, AcoIo, stn~ura lUI aqlune cnnforma e 0 rasturnare a ordinei
apasaLOarc, () Sclllllgiulrt:> ~I 0 schirnbare a sensului utilitarisl al fiecarui
obiect eu care a Cost Inchi\.
ASlfel cutia rianului e umpJUla eu marun1;i~urile de pe etajere, lUi
Napoleon Ji sUi mai bll1e eu mustati, obiectelor de pe masa sub pat ~i
eclor de sub pat, In sohiL
Aceste simple nazbatii, aceste copilarii carura nu Ii se acordii nicio­
data larga in~elegere pe carc 0 merita, inchid totu§i in ele un sambure
de autentica ~i dcsavar~jta tragedie.
La fel Urmuz, pri.wnier al unei vie1;i lamentabile, in scrisul Illi a
facut acela~i lucru.
Traind pnntre oameni de care Il desrartea pT<"ipastii de sensibilita1;i,
s-a amuzat - exasrerat ~i tragic - sa In~urubeze unuia un capac la
spate, allUia un gr:.:itar cle fripl rqtc in barba - opera1;ii care daca Ia
suplafa~a rar facile. adallcitc se dezvaluiesc a fi fruelul unei inleligen~e
ascu~ite, a1 unui spirit de observatie deasupra obi~nuitului. al unei
largi IntcJegeri a oamenilor ~i al unei laborioase rnunci de framantare ~i
de aerisire a stilului. Cl l<)gicei ~i a voeabulandui - iar cand Wate acestea
au fost terminatc, ~i-a umplut teasta propriului cap cu gloan1;c de plumb.
Tragcdia lui e poettc tra~edia fiecaruia rlintre noi Astfcl, paralel cu
scurgcrca fimpului, Urmuz capat~ tot maj mult 0 semnifica~ie de zodie
sub a carei IUl11mf( halucinanta ne-am rt'g;h'it eu srauna mai de multo la
18 ani, cand nUll1c!e lui a fOSI imprimal pc fromonu) unci reVISlC ca 0
solldar{1 Strrll1gen.' de manel trimisa dincolo in moure, ca ~i acum In
tllamn;:, aleasla dnl! eJilur;t /(/11/ - ~I cdllura IIIlU sa se ~tie. pentru
imbecill ~i pel1lru postentate, InseamnJ Sa.}a Pana, adica imma ~i
bll/unarul 1111 pc care () wric nt'numiheHi'i de abstinen\e de la tot ee e
pl:kere imediatA ~i vulgara. 11 pastreazi't cat mai intact "pre a fi ar~i
risipit {ara nici f1 e/.itare pentru biruin\a unui CTez'in care se indipa­
tfl1lceua <;1\ slaruic fihil. "rco oboc;calil oC{rn.'<lre. clipa cu c1ipa. a~a cum
poate numai icleea de dlavol a staruit sa fie ve~nic alaturi de cea de
dU111nC/.C1,1 - Ii ~trangc l11tr-un volum scrisul lui de nedumeriri ~i de
illcizii dureroas·e. 1
eu prikjul ilCeS!<l, T1umclc lui care lucqte atat de dureros in suflel u
ficciimia dll\ lIoi ar trcbui poate fixat 111 locuJ care i se cuvine in a.rena
literara.
Dar in afara de teama ca el nu roate fj fixat, ca va luneca mercu pc
plan uri diferite. mai (' ~i dezguslul rentru reisajul In care ar trebtll
acu ta opera~ia. . 'i
'u cine sa-I compar? L<lnga cine sa~1 a~ez? Care era culoarea ~
c()llsisten~a literaturii noastre In timpul dit eJ a trait ~i a seris?
S'l6 I M.lrin Mll1t-ll
Sunt mul~i acei care nu se Indoie~c ca el a fost premergi:\torul, eel
dintai de aici ~i de all/ren care din varful penitel ca de pe 0 trambulina
a fAcut primul salt pc () planeta noua eu 0 alta atmosfera ~i cu 0 Houa
geografie a sensibilitii1;ii ~i iata noi credem la fel, ii recunoa~lem aceasta,
dar ec mizerabil paliativ pentru turtura geniului lui care ii va fj at'''
creierii in nop1;ile de zbucium I?i de insomnie.
De~aceea, la acest sfar~it, nici 0 medalie, nici un fotoliu postum
r entru el; ci lasandu-I sa cireule cu desavar~ire libel' printl'~un ~inut
care poate exista undeva, Ii trimitem acolo - acum la aceasta a ~aptea
aniversare de la plecarea lui - dragostea ~i salullil nostru, fluturandu-ne
sangele ca pe a eascada de batiste ro~ii.
GEO BOGZA
1/1111, an. llI, or. 31, noieOlhric ] 930
Exasperarea creatoare
scrill, flindctl. viatll ma exaspereazii
La inccputul acestui a1 ratrulea an, schema exasperarii creatoare ­
una d11l (tie cateva glande din a caror tulburatoare secre~il pomc~te
toata acttvitatea noastra In febrii ~i In contrasens - vine, nu cu \'irtLla­
[natea unui program pc care ni I-am propune rcalizal'ei, ci cle pe un
plan deja experimental pana la () idclltificare cu fiin~a noastr~t, pentru
a pune in lumina mec3nie<l aqiunilorcari nc anima, ~j rentnl a rn:ciz3
rapoJtul dintre ele ~i SllCCCSlUnea de evcnimente can ne incaureat,a
constiL~-ne col1timroraneit.atea.
Aplecarea dcasurra harllei ca peste 0 oglinJa cu arek de co~itor
lltravitc, fructe.le acestui mil de transfigurare eu inJarjire aparate de <I
nu fi socotitc Cllmva drert litcratura. refuLul de a lua CUllO~tin1;a dt'
CAISlcnta unoI' scnitori eu recunosclltii ~i apropiatc'i activitate, d.ar in
schimb rcvendicarc<I altura f;'ira niCl 0 lcgihura aparenta eu noi, f'lcandu-i
sa ~a~l1eaSCa toemai aiei din "reun col1; al planetci sau al timpu]ui
trccut, wate aee.\te manifestari constituind ~e'iAtura fi/jonomie'
nU(liitre comune, "par acum ea decurgand JinLr-un acela~j princiniu
Care Ie aCliveaza ~1 Ie justlfiui.
Princiriul vict;uie~te 'in adancimile il1l1;ialullli, in mobillil de la bal.a
aqiunilor T10astre intru creat;ie, a carui Impart;ire intr-o polaritate de
eel H'l<\i .'>trict antagonism face ca ~i realizarile sa poarte sub coaje ca pc
un sange caractcmticile unuia din cei cloi poli sub a carui I_odie au fast
infc'iptulte.
 Sunt deorarte aqiunile rotnite din dorin~a de a activa intr-un
domeniu ale carui posibilita~l COllstituiesc un ideal spre care se n;huje~te
~i rentru a carui ajungcre se derun straduin~e continue, sus~inUte
metodic eu 0 mcsehinihie dc eontabilitate a earci acrealii fatal va treee
~i 111 realizihi. dandu-le jn[ati~ari de penibile suficien~e, de incantari
minore, tle lqinllri in satis[aqie.
Dar in jurul polului upus se &'TUpeaza 0 desfa~urare tle forte pure,
declan~ate nllmai dintr-o inexorabila neeesitatc de reactie, dintr-o
trebuin~a chinuitoare de mi~care ca in fuga currin~U()r de f1acari.
Realizarile printr-o astfe! de dinamica vor fi fmotdeauna pe un
plan spre care vor converge Vi11u~ile unci estetici de puritatea ~i incan­
descenta unui varf de platina prin care soar fi scurs un trasnet.
RepreLentarea acestci polarita~i de mobil In literatura imparte
intTeaga ei geografie in doua peisaje cu aspectuJ In vio)enta opoziiie ~i
consistenia acestei eseniiale diferentieri alimemeaza izolarea ~j atitu­
dinea noastra fata de fennmenul literar care ne inconjoara ~i a <:ami
desconsiderare are un substrat mai taillie ~i rnai permanent decat seria
de intransigente juvenile cedand apo) treptat odata cu Inaintarea in
varsU'i ~i eu aeceptarea unui loe rrintre valorile pe care Ie eontestase.
Coeziunea grupului nostru actual nu rorne~te din specularea di[e­
reniierilor ideologice, de ~coala, de generaiie Sal! ale orkarei alte
oClTine, ci din ruternice diftren(ieri organicc. din situarea noastra prill
tmll/crammt, Jintr-o data In dmpul magnetle al rolului ratronand
activitati in perpetua razvratire lmpotriva oricarei a~ezari In confor­
abil, Irnpotriva lnsa~i a intregei literaturi al cami mobil cste tocmai 0
ravnire a confol1abilului.
Fiindca tuata aceasUi produqie literara prin care u'ecem ca primr-o
balta, (ara sa ne ciocnim de stflllca vreunci tarii oarecare de gandiTe
sau de pa~iune. porne~te din veleitati, dill dorillIa dt' a face literatllrii.
Din dorjl1~a de a ajunge intr-un punct lnvestit eu demnitiitile ~i
privUegiile legate de no~illnea de "scnitor". Si dir~ilc efectuate sub 0
astfel de egida, cu oridH talent ar fj scrise, orical de conforme esteticei
lor ar ri, vor avea lntotdcauna un aeT de slugi personale ale autorului,
Creale nllmili pcntru a-i scrvi 0 ascemiune pe, care ~i-a propus-o.
Frumusc~de lor vor fi frull1liseti UIl$e ell vaselmii. In afara de lunecarea
comodA 111 satisfaqil, nu VOl' isea nlei un trasnel, nici un catadism.
Revoltele din ele nu vor arde nici un creier. VOl" fi doar un rrilej de
emotii ell durata ~i intensitatea de dinainte stabilite ca In praviHirile
sistematice din montagne-russe. Nici 0 flacara. Nimic care s~
prabu!?easca, nimic care sa lnal~e. Satisfaqii minore. Prezentarea celul
mai de tensiune conflict e literaturii. adica deturnarea lui pe un plan de
dulce ~i ScaZlIta intelegere in care felul comod de a-I trata vine peste
stralucirea lui initiala ca 0 pata de grasime.
Procedeul aeesta nu va lasa niciodatii 0 idee sa izbucneasdt in
virtu~i1e ei, automl ~i-o va a.~ervi :ji () va ciopli intotdeauna in forma de
:-,0 I l 1 __ :_ ,.£: .
fotoliu. Cartea-fotoliu. lntreaga orera trebuind sa aiba neaparat forma
unui piedestal, pcntru aceasta permi~andu-se toate la~ita~ile ~i mai
ades la~i la tea de gandire.
$i a~tfel literatura, 0 balaccalii totalii in confortabil, (it;eare g!md
Illgrii~and ca 0 friptura, Oecare gram de poezk consumat ClI oonctuoasa
bucurie, !>prc nedumcrirea ~i dezgustul vie~ii de rise total pe care 0 duc
cei activantl sub magnetisl11ul polulul in razvditirc.
o sentinta inserisa In sangele noslru ne-a (ixat penlfu totdeauna de
dinamica acestui pol intr-un voiaj de ratalitatea ~i rropor~lJle destinului.
;;i actlvitatea noastr<l. prin cernealii e () tragedie tlerane de arice
"t'kita~i de <I face literatura I\. ne realiza 'in scris nu e pentru noi un
ideal spre care sa ne extaziem ca inspre 0 aureola. Scrisul nostru nu e
c[lutarea de a ajunge Inlr-o lume pe care am nazui-o, ci trebuin~a
implacabila de a cvada din alta care ne exa.~pere(i/ii. Nu exasperarea
Impouiva llnei Illmi, unei \<'iri, unei catcgorii oaree<HC ci 0 exasperare
totaIa. organica. 0 exasperare co~mica
Exasperarea Cel subslanVi a vietuirei. Exa... perarea ca 0 mana d
plumb trecand apasat ptstc cxisten~e. rupandu-le dm adanc fruetele
flI~ii ale febrei. Exasperarea ca (J stea polara. Exasperarea Gl un teasc
pt'ntru zdrobitul l11imei, penLnI stnarccrca din (jin~a a celor mai esen­
~lale sue-uri. Exasperarea ea un nimb, ca 0 cununa de spini. Exasperarea
ca un Inger pazitol pentru neimpotmolirea III sHlisfaqii. Exasper<lrca
ca un pat de wrtura ~j scrhul. sin~rul n(l~tn.l giltlej.
Scrisul, 0 aqiune in panica. E Gl 0 fuga dei'.asperata dura acr pc 0
lancta cu atmosfenl rareliata. Un spasm ~i un scra~net de fieeare c1ira.
<lpari~ie ell saJl~e1l: in flacan. eu bll/ele crapate de II sete rara elixir.
Impl)~ibililatea de a g,bi un gaml care sa nu arda. 0 imagine care sa nn
ne fie in aeela~i timp 0 TanA re retina. ImrosibiJitatca idcii de confon.
InJma nuastra e plasmuit<1 din pamantul de VC~I1lCC cutrcrnure ale
laponiei. Un gand e un cataclism. un gand treee prin noi intr-u mistuire
a ('flc~osibilit;,i~l de a~czare, intr-o umplere eu nii>ip ardllor a onci'i­
rei inteJl~ii de oazil.
VI<lia no;,\stra e ar\;'i de conflictc. Dinamul nOSlru, 0 luciditate
coroslyii ill1entand un drastic ~i pcrmancTH proces lumii de dinafara ~i
nuua in~i'le. Exasrerarea 110Clstra e 0 cxaspenue pud. 0 cxaspcrare
irnpotriva a tot cc exista, () exasperarc 1mr\ltriva a till ce llU eXlstii,
exa"pcrare Impouiva nnastr<1. 0 exasperare implltriva exasperani. () exas­
pcr<lrc imrOlflva ficc;'i.rui lucru caruia lrebuie sa ne \uplinem ~i (I ex.ac;­
r.n<tre 1m po til va Ciecarui lucru pc carc 11 in\'ingem ~i 1111 i ne supunem.
otul Cll 0 mtensilate, eu lln tumult facand ravagii.
~i peste scrbul pnrnit llintr-I) astfel de mecanica sullcleasca elichcta
..litcratura" ar vcni ca 0 contraJacerc. ca 0 il1sulta.
Furmam 0 lume altre!, Cli totul des(ikuta Je or,ganiza~ia literaturii.
~i nu noi suntcm singurii ~i nici cei dintai Toate figurile halucinatc ale
trc:cutulul, toti cd al caror Ilume a fost aid pomt"lllt eu sfjn~enie:
Jar]'\" Rl/nbaud, LauTrcamont, Poe ~au alt;ii, dispara\i. de pe alt plan.
 dar de ,sub aceea.~i I.odie: Wilde. Oostoievski, Nietzsche, Gidc
Dessaigncs. au (ost cele mai desavar~ite excmplare de exasperati. ' Reabilitarea visului
.';ii revendicam de a n din accea~i substanta pe to~i pictorii ale caro
panze au c1iitinCltlumea ca ni~tc clItrcmure, de la deseneJe chinuite ale
vnijitorilor ~i poseda\ilor de diavol din evul mediu, prill Goya pana la
Chagall ~i eeilal\i cari au Inceput sa vina, din ce In ce mai numero~i ~i
mai convu]sionati
$i ascendenta noastra se urea Inca mai departe. Toate voiajurile
vechi, LOate sallUrilc nepreviizute In ~andire cari au dus Ja 0 Hirgirc a
lumei de dinafara sau de dinauntru. au fost (aptelc unor exasperati.
Exasperarea ca 0 pecete a autenticitatii de turmenLlre.
lnvesti\i cu ea, formam Ull grup al carui blamn este %buciurnul ~i
nelini~tca noastrii. Nu ne Yom opri niciodata sa tragem gard imprejllntl
ostru, sa ne gospodarim in vreo valoare oarecare. Lumea de dinafarii
de noi e un incendiu, Lumea de dilliiuntruJ nOStru e alt incendiu. $i
alergam intre de pe 0 culme, care e luciditatea noastra delirama _
Wate lucidilil.tile neaservile sunt deJiranre.
Nu ne apartinem. Suntem ai unei can temporaneitati care ne reclama,
care ca l> caracatita i~i inti.nde spre noi tentaculele unor probleme,
unor turmenUiri carora ne abandonam iTltreaga existentiL
Ne a~ezam astfel ca 0 Zei in plus la capul unui 1ant foarte lung.
Suntem moderm~ti Ilumai intrudit ne mentinem intr-o pennanenui
agitatie. numai intruca.t nu preslipunem nici 0 anchiloza. Dar avem ()
tradi\ie de mii de ani. lnainta~ii no~tri sunt to~i cei cari de la inceput
s-au zbii.tllt ~i s-au marcolit pc planetii ca ~i cum eoaja ei ar £i fost Ull
griitar prin care soar fi putut prelinge lirnbile focului de dinauntru
Intr-o mangaiere de leziunl ~j spaime
Acum c randuJ noslru. Nu vom tri~a. Ne Jipse~te facultatea de a
putea IgTlora cu candoare gustul unor adeviiruri de acid sulfuric. Pleoa­
pele n()a~tre inchise mare!>c mai mult aciditatea imaginilor. Masa dea­
supra careia scrim e un rug. Oaca altil i~i Cauta prin scris un drum ~i un
~far~jl de salis(aqii, noi, care ~tim, c;:t.re avem cOII~tiillta c!lilluilOflrc ;:j
cXistent;ci n()a.~tre de aici /IClIlru 0 sil/gr{)"{l data ea numai acum in intreaga
sCllrgcre a t.impullli III se permite sa Yorbim, inaintc de a intra din nou
in marea laCne, ne CSle (/I /H'lllltlllfa sa ne desconsicleri'lm tragedia
eXl.stentei, .\;1 ne multumim (u paliative, sa ne prctam la morfolirea
acelora-?i teme variind Intre idilii ~i adulter, prem nltceva, 0 necesitate
organica - pocHe izbllcnirca, in clipa asta ~i in noi, a tuturor durerilor
acumulate de fUn~a III atatea miliarde de ani - ne face sa ne rascolil~
in aciancLlfi. sa spunem tolUl inlr-o faramare a lumii ca a unei oglin~,
tot ceea ce s-a ocolit, tot ceea ce a fost deasupra oamenilor ca 0 vraJe
~i ca un jug. ~i sa gustiim din taria lumii ca dintr-un sublimat. fara a ne
conserva, (ant a ne teme cit am putea sfar~i intr-un fel pe care restttl
oamenilOT l-ar numi catastrofa. CEO BOGZA
/filII, an. IV. nr. :n, fcbrllilric I YJ
Donn mult domni~oaTa. fiindca din cele douazeci ~i
patru de ore ale fiecarei zile 'in care trebuie sa te iubesc,
ale~ ~aisprezece pentru a Ie trece 'intr-o lume de cosmice
contopiri a cawr ten~iune n-ar putea fi atinsa de nici una
din apropierile pe care oi le-ar oferi realitatea. dad r entru
ea a~ parasi visul ~i mi-a~ prapune ~a te "cuceresc".
in virginitatea aqiunilor celui dantai om pe pamant, mi-ar place sa
~tiu nu atat primul lui gest sau prima lui yorba. dit primul lui vis.
E poate unul din cele mai fulminante momenle ale unei preisturii
din care rna mai pasioneaza cu aceea~i arooare doar c1ipa in care
r entru prima nara un am a Innebunit ~i clipa 'in care s-a petrecut cea
Jintai Sl1lucidere pe rlanctii Oamenii ~i-Clu faurit () legendli pentru cel
dinUU care a ucis, pemru cel dintiH care a aprim foeu!. dar au lasal in
afara oriciirui mit pe cei dintai blestemati: primul care ~i-a ars creierii
~i primul caTe a refuzat viat a .
Dar prin tot vidul lipsei lie le~enda un cloeot razbate intact cenu~a
vcacurilor: dramatismul clipei in care omu! s-;a opnt deooatii din fuga
lui peste dealuri ~i s-a ~fichiuit eu prima intrcbare. Sunt intrebari care
i~i au raspunsul111 cle ca pc () maduva hranitnare ~i ~llnt intrebiiri can:
1111 pot fj re/olvate dedit prin rUrereR violenta din planu! vietuirii
()bi~nllite. Clipa in care una dintr-acestea s-a ivil pentru pnma oara In
intca cine ~tic dinti predestinal SlramO~ e pialra de hotar, de atunci
lumea inccpe sa se desfadi In <loua ~i nici unul din evenimenlele care
au urmat n-au mai putut face taietura aceasta de brio pe ()bra/ul de
din~untru al gandirii.
Inchi~a imi fierbe in c10mtc pasta acestui trentt. il reanima,
plii~mllie~te lmprejurari fantastice ~i un cadru uluitor pentru faptu! pe
care nici un altulnu I-a mai pUllit egala itl tensillne ~i in inedlt: prima
innebunire, prima sinucldere. Imi ima,ginez participarca 'in panid a
ImregeJ natllri la aceste ccle dintai evenimente care (J ra~tumau. un
ecou ~i 0 del..lantuire de I.gomotc In mun~i, 0 ridicare rreclpltata a
apelor pana pe btl/.ele camriei, ~i un salut al copacl!ur b<1trani ,'or fi
intampll1al semnele din care 0 lntreaga lume de del.e~pera\i avea sa se
desfa~uare Fara organiza~ii care sa-I incarcerel.c, cel dintai nebun va fj
a1crgat laate vaile luanJu-se fa intrecere cu apele. va fi amenin\at, Cll
pumnii. va fi n)S din cuaia eopacilor ~i pentnI acest eel dintai delir pe
planeta cerul va fj fast ro~ iar din linia padurii animalele salbaOce il vor
fi priYit nedumerite. ~i e 0 Jorin~a de a inchipui ineditullmprejurarilor,
de a banui mobilul aces lOr prime s(;1r$ituri in tragedle Cum a gandit
c<.:l ointai nebun. care a fo.~t motivul primei ';lnucideri 't Cine a desco­
perit sran.wratoarea, cine taierea arterelor. cine otravurile din plante
 ~i care Jin tnate accstea it servit pelltru prima uara? Poate la incepUl
a rust inecul, col.lorarea in funduJ ardor print..re crocodili, in brate eu
I) p1arra ca 0 mantuirc. ~i acum, fo~utc: aproape numai de cateva SUle
de ani, cine \'3 [i fost eel t1imai care a Intreuuintat revolverul, aeest
mijJoc de trccere dincolu, care mai apOI avea ~a se intinda ca 0 epidemie
de rrun~i giiurile?
Sinucisul Jin diminea~a aSt<! al catelea e de la inccputullumii? $i aJ
diteJea ai fil lu ( sa
~tatistka eXIsta undeva 111 afara de orice registre ~i e 0 (ifTa la care
o yoletant de ci de la, un "rai papillon et j'ctais inconscient de mon
trebuic sa raspun/..i ca la un are!. Atunci vei intra deodatli in angrenaj,
numaratoarea va In cepe rapid<1 ca Intr-ull comptuar electric: Z. x. c.
3Yf>4: lIndeva pe maJurile unui iaz un rus 4i treee eutitul prin bere"
gaUi; Z. x. c. 3965: un ora~ IUminos, un pod de piatra, un rlesCait de
ape reci; Z. x. c. 3966: departc, Argentina, un foe de revolver, 0 frunte
Je ferneie; Z. x. c. 3967: asta e d(ra tao 0 saluti, ~i In clir urmatoare
a
nu mai qfi ; cealalUi: Z. x. c. 3968, a ~i C3.1.ut Intr-o calibi!. marocana,
e eald ~i cadavrul va (j Ingropat repcde.
De acolo, din fundurile Inceputului, rrimul sinuciga~ patronea.cl. ea
un sfam aceste eXisten~c numerotate, pomite din formula lui, toti c3-\i
intr-o zi Ii vor repeta plecdrea ~i candvil In viitor, dind taate caJendarele
~e vor topi Intr-unul singur avand ca sfjJl~i pc cei dilltai care au Intre­
prins 0 aqiunc noua pe pJaneta, atunci 0 zi va fi rezervat.'i primului
sinuei1> ~i 1a fel 0 zi pemru un sCant al nebunilor. 0 cernealii va sfarai
rentru a Ie erea 0 aureola ~i () poveste cvocand catacJismul dipei din
~i-au trosnil mimea ~i [iinta repezind-o In afara drumlilui de pana atunci.
proaspete ~i acum dupa cateva mii de ani. "Tant qu'ils revent, iI ne Ie
savent pas. Certains intcrpretent ffieme Ie songe auqueJ il~ som en
rroic; c'est selllement en sortant de leur reve qu'ils Ie reconaissent
pour tel. .. Les sots cmient etre aetuellement eveilles, et sc flattent de
savoir s'ils sam reelement princes ou paysans. Confuciu1> et toi vous
eres des songes. et moi qui VOllS Ie dit, j'en suis un moi-meme.
Vne nuit, moi, Tchouang Tzeu. j'ai reve yue j'etais un papil10n
individualit€ humaine. Soudain je me reveillai et me retrouvai moi­
-meme, couche sur Ie dos. !t: me demande si j'etais alm's /III homme rCl'all1
IIu';l ita it papilloJl, all si jc sliis maiJllcJltlnf un jJ(ijlilio/l revfllll qu'il cst JlOnrmt'''.
~~i rna gandesc la 0 antologie a ViSlllui, povestit simplu, fara nici un
me~le~ug, un vis fiind fnllllOs prin insa~i substan~a lui care IlU trebuie
alterata de nici un stil sau fantezie oarecare.
Sunt visele vechilor regi trecand prin legenda din gencra~ie in
gencratit. Sum visele haiduci!of ~i viseJe condamml\iJor la moane.
Sum vise1e chinuite ale asce\ilor. Sunt minunatele vise ale lJcna~ilor
care sc pregatesc sa evadeze. Sum visele ro~ii ale anarhi~Lilor. SUln
visele de speran\a ~i de amagire ale jucaLorilor de carti. Sunt visele
ya<;coC!se ale pruSlituatelor. Sunt visele marinarilor ~i visele oamenilor
negri. Sunt visele de la tropice ~i visele de la ro1u1 nord. Sunt viscle
lascivc: ale adolescen~i1or. Sunt viscle aureola ~i viseIe. cobnrare in iad.
~i iubesc visele fiindca sum subversive. Fiindca ~fredelese in carne

D"r mai din adancime decat ci, e OJl1ul care a vL~at pentru rrima oara ~i rc:stabilesc imanentele unci lusti~ii cinicc. Tu serviturule umil rc'
confundanuu-se pOate eu insu~i cd dintai om de pe planetiL Nu CUIlOSC care stapanCl tc:-a pAlmuit trllfa~e, sa ~lii ca peste noapte lrupl.ll i 'i-a
mccanica visului prin ere, poalC s-a dcsavar~it parakl eu posibilitiit lVarcolit ~i a gafait vazandu-te cum te arled dca:-.upra ei l.grun~uros ea
intii evoJuclnd de la confuz ~i estompare pana la precizia de forme

ile un trunchi de corac, ctlm Ii desliintezi rochia, Incet, sadie. eu ritualul

sub care a putllt fi luat drcpt 0 a doua rea]itate; dar poate a aparut a$a
unei iudeca~i de apoi. Tu dormcai undeva in ne~tlin~a, dar vi~ul avea
dimr-o data ~i atunci cnre va fl fost atitudinea omului trait rata de
grija sa te rAzbune. A dOlla zj ~Uipana va n privit cu ciudii cearcanele
lntaiul sau vis? Lumea Jill vis Cel ~i cea de dinafara era pentru eJ tot
din jt~chilur, lingeria motolo(itii - IDntotolita de tine - ~i t~i va fj
atch de IIOUa, tot atat de surpridi, tot atclt de neillstjficata. In confuzia
mu~cat blll.ele consumand veninul ullui ~arpe 'inehis 'in 'insa~i formula
inii1alului ofereall acelt:a~i posibiJitali, ar fi putut creele ca a trai
ei binlogica.
inseamnii a Visa ~i "in loe sa-~i plase/.c aqiunile In rca/ltate pornind
$i apoi sunt razhuniirile llasuu~nice Illlpotriva acelor persollajii
stramb ill prundi~, $-elf fj Tetras in vrco groUt ~i in 50m11 convi11S cil
care penlru 0 marire a demnltatii proprii i~i ~pun singuri .. dumnea­
astfel e aJevaratul Eel de via\a. Tesatura acestei fantezii n-are sa sc voac.;lra". Miirturisesc bucuria mea, ori de cAte ori, vazand rigiditatea
destramc de eventualeJe nll1jete ale ullor teoreticieni ai sellsullli comlJ~ l-,rravii a vreunui milllstm salt a vreullui profesor tllliversitar, mit gandesc
~i nici credinta ca orice s-ar fi putut intilmpla pe planeta, di forma el eft peste noapte s-ar putea visa masturbil.ndu-se linere~te. Sau fiint,a de
actuala tle viata nu corespunde unei necesiU"i~i determinate ci C 0 gesturi majestlloase a vreunui mitropolit, pomenilldu-se gMilind aSlI­
i'ntc1mplare oarecare din alte infinite posibilitati de devenirc. data In camera vrcunei prostituate de periferie.
Dealtfc/, nedumerirea aceasta (ata de vis ~i posibiJitatea unei con­ Dac3. 0 cronica scandaloasa ar dovedi ca aceasta din urma se InUlm­
fu%ii Lntre el ~J viata sau posibiJitatea altor feluri de viata, are 0 vechil11: pJi:i chiar in realitate, wswl visuilli nu dispare; III realitate, Intamplarea
care se urdi pana in timpul unde calcndarul actual incepe sa mea~a ar fi un corectiv fires(' ~i numai aparitia ei In vis ~i in chip subversiv
deandaratelea rerunl a putea ar.lta anii in care a trail ~i a gandlt capata savoarea ~i virtll~le acelui morb de cinice restabiliri ~i puneri la
Tellol/allt Tu, filo;w[ ~i poet chine/:, ale cami paginl des pre vis sunt punct in pallid Fiindca nll mal inlercseCll.a restabilirea decat ca
r:; .II J I J,.(.,. . . . . . . I.~~_,.
tenslUne ~i inedil, imi e~te incllfercnt principillllll bazel diruia se face;
 o restabilire fada ramane meschina chlar daca e racuu\ In numele
vreunei idei de suprema justitie. gurare, din vreo puternica patrundere cu esenta lumii dincllucrurile 1111
rierd rosw] lor comun ~i Inu-adevar totul pare un vis, ci e legaUi de
Ooar visul Ca un sifilis al subcon~tientului coloreaz~i sUnetul C1.1
no~illnea aceleia~i frumuasa placere persona/a, "pardi e un vis" se
spurna unei rozeole sDirituale.
spune atunei cand b'l"amufonul canta in iarba iar femeia clorita e arroape,
Totu}i, substan~a lui intcns terapeutidi ~j illlens corosiva, treeUta
odata eu sticla de yin la ghiatA.
Or, visul e eu totul altceva ~i, din alterarea pe care a suferit-o, 0
intr-un mediu de vascozita~j cerebrale. a [ost acoperitii de gelatinozi_
rcalJilitare va trebui sa-i vina.
tatea eu care aceasta lume ia euno~tinta chiar despre cele mai incandes_
cente ~i mai chinuitoare evenimente. Imp()rtan~a ~tiin~ifica pe care i-a acordat-o doetrina lui Freud. sau
cadrul de preocupari 31 spiriti~tilor, nu are nid 0 le,gatura eu ceea ee
Deeaderea visului. ca ~i decaderea dragostei, Ca ~i decaderea poeziei
vreau, e yorba de 0 reabilitare a idcii de vis. tie () galvanoplaslic in
s-a intamplat atunci cand a inceput sa traverseze lumea burgh.eza. E
platina a atitudillei pe care umul 0 ia In fa~a lui.
poate 0 con fomlatie organica a indivizilor care 0 compwl neputi.J1ta
Yreau ca atunei cand exclamat,ia aeeasta ar fi singura adeevaUi
aeeasta de a sesiza convulsiv frumosul, e poate 0 Ingustime ~i 0 impa­
penuu exteriariL.area in euvant a unoI' puternice tralri lnterioare sa rot
ienjen ire a ferestrei prin care privesc in afara, e puate un defect de con­
spune .. iotul e WI vis", fara ca prin aceasta sa ma vad cobodit la un nivel
struqie, Jipsit i de 0 scara larga ~i de un peron vast in fata sufJetului,
comun eu cantaretii ~i cantare~ele de roman~e. De buzele lur cuvantul
preoeupariJe de tensiune sarbiitoreasca - arta, religia - trebllie sa-i
pis - care poate i~i uage nenofocirea ~i din [artul ca rimeu.a iltat de
oeoleasdi ~i sa pihrunda tot prin dos, prin jegul sciirii de serviciu.
bme Cll "paradis" - e rostit fara sa isee nici un cutremur, e paliJ. e
Porcini, fae ravagii in lumea sensibililatii reducand totul la talonul
dezumt1at, nu mai spune nimic. salt alunu dinJ spune, ~ensul lUI C
emotie de care slInt eapabili. Am avut Imotdeauna impresia penibila
deturnat pe Jinia un or indinUiri de artificiu, nesusl,inute dt:: nid u
ea orice frumuset e nu poate intra in con~tiinta unui burghez deciit pe
Imlllci. paslune, de nid 0 lumina.
Vreau visul tra:met rare sa despice fjill\a ~i sa-j revelet.c (I a Ita lume,
o accea~i lngenunchere ~i injosire a trebUit sa sufere ~i visul ~i e vreau visul mai substanl,a, mai scra~nct, mai edificalOr dedit insa~i
interesant<1 ca 0 eulme a poltromaniei atitudinea luata fata de eJ.
realJtalea.
Nevoindll-se devClstat de nici 0 preoeupare grava. consumand intre­
Vreau visul v()iaj fantastic In subeon~tiel1t, vreau visul sondii, visul
barile g-rave eu rrivire la viata bine izolate intr-un Strat dulceag ~i
solid, visul sinuci<.!ere.
hranilOr, a aranjat ~i pentru vis cateva cxpJicatii mficiel1te cat sa-I
Vreau visu] VJS. Vis\ll vis nu c visul nazuinVi, IlU e visul proieetare
dczarmeze ~i sa-I puna In imposibilitate de a-I mai tulburCl. Dupa 0
In viilOr alunor dorin~i ce s-ar vrea Indcplillite ci e visuJ pur, visul trait
noapte 111 care a fost- luat pe sus ~i purtat Intr-lll1 peisaj de fJacari unde
(U pasiune pentrll farmecul, pentru substanta lui imediata.
tat ce constitLtia patrimoniuJ ~i vaJoarea-i se desfacuse de eJ lasandu-I
isul 'it,1nJle In adaneimile fiintd ea un naeon cu esente care al'
gol ~i bantUlt de acizii spaimelor negre. Trezit, va pune tutul pe seam"
rimcni merell atlllosfera.
unci cleranjari la stomae, se va aplica rapid realita~ii, ocolind precaut
At~,canJ te apropii de el pe alt plan decat aceJa a1 unei In\elegeri
oriee gand care ar putea s,l-i zdrun('ine lamentabilLt-i eehilibru dID care
bi~lll~visul 'i~i deLvalllie 0 suhswl1l,a care IlItrcgqtt' rea!itatea, ()
°
I~i face virtute ~i se cramponeaza Ca de () ratiune a existentei. ,ubstan~a fara de care al110rfitatea aeesteia soar aecenwa pana la ~ellslll
Dar in aeela~i lImp mare amator de plaeere Lara pericol ~i mare
de inutilltate al cadavrelor.
rrnprietar de ve!eWit i , burg-hewl - JlOiiu/lii ace.l-lela /1// 0f71111 c(Uu$i tit
Visul e suOelul rcalitiit,ii. Fara el lowl ar fi rece, 111OTL, iJlt,epenit ~i
f111{m pc accca de proletar, inca rnai cO/ljuzii $i /lUll molOlolitii rere1Jmlice~tc, ci
J1umai el \ncalze~te ~i annna rcalitatea. Vorbesc evident de acea reaU­
ii Oplill ol'fliritllalitatt' purii, eli!Jerata de altenirilt' pe Cflre Ie produc rCllclIIiim­
tale S'ubiectiva. singllra pc care a cunoa~te.m ~i ale card rosibllit.i~1 de
rife lIIalerialiste, Ii 0PUJI PIII/ClIII de vedere rigllros ~'i aristocratic al Imor
prefaced ~i de\'enire sunt Illllnai grcl~le visului, intre ea ~i el existand
(/titl/dilli, flllre jata de tor Cf flltiilnim in Illata - a adoptat vislIl pentn~
un permanent proces de feellndatie. Toate aqiunile ~i toate. realil.arik
buciitarill sa sufletcasc<i utili71indu-1 in do;;e ~i tem;iuni care sa. nu-[
pe care Ie intrerrindem sunt 0 rel..ultanUi intre vis ~j rcalitate.
poata pricinui nici 0 ardere_ A visa a devenit In limbajul comun sinonim
Visul eu putinta lui (.Ie del>fiin\are a oricaror rigori c un prineipiu
ell a se inUimpla eeva frumos care ~i-ar place, cu a le gandi 1a bineJe
ekvalor opus cu freneLic staticei ~re()aie a mateliei ~I din pro(t:.~L11
persoanei talc: visez s1i ajllng !jef de birou, visc-l sa ajung actrita de
acesta crea~ia va apare Cll at,ll mai transfi.t,rurata. ell cat va reu~i sa
ci nema. viscz. sa ea~tig 13 loterle; iar daca in Somn vislIl nll mai produce
cuprinc.!;l mai mult din elemclIllll vis, 'in rnillimul de malerie nece,ar
senLa~ia de plikere ~i de frumos, atunei nu mai este vis ci c()~mar.
pelllru ca realizarea s,1 aiba un cllntur ~i u eOJ1SblenVi care sa 0 poatIl
Frecventa e.xclama~je ,.parca e IIJ! vi.l'..." nu porne~te din vreo transfi­
face sesi I.abi la.
544 I MaIm Mlrlul
\ ITlO .... f·,.Ll Ilrl\"'; rl-lln.ii"u~_I""'·~-1 I ,:;;,1;
 Fiira escapadcle lui In afara ~i in inedit, (ara e<"iularea-i laborioasa_
pare un joe (aeil ~I t()[u~i (J Imensa ~i nev;'t,-:ula energie i"I.su<;~ine _ tOtlil
ar [j () rcpetare In acela~i, nimic nou n-ar pute<l veni sa rupa lan~ul une'
Ilwrti minunate, un ~irag de draperii albc printre care te scurKi la
~c1avii JIl anchllo/.ii. 1 infinit,in fiecare clira cre~te SeMAltia unei dizolvari in lntreg univer,ul,
Dedesubtul aqlunilor noaslre visuJ jntmde un postament de infJuen~e
deCl moartea nu pare 0 de<:fiin~are ci de abia 0 rega'lirc a ta in tot ce
eXIsta, 1n pietre, in flori, in altele.
un 'li'item m,Lrginit de doua extreme diametral opuse, deoparte visui
ell innuen~e vegetative, de cealalta, visul in(u/and lensillni de extra_
$\ poate e dhe un fel de vis pentru fieeare fel de om urmand in
ordinarii ~i Illcandcseentii tcnsiune, iar lntrc elt-, () Hoare multipla,
~eS{\lura lor multiplicitatea fizionomiilor umane. i\tunci. va fj fost
exubcranta. faruastica. dlndva un vis care a disparut () data eu omulllli, lin eel mai superlativ
Vi~ul eu int1uen~e vegetative e vi!>ul care acaparea/,a fiin~a, 1i desfiin_ vis pe care nimeni nu-l va mai rutea visa vrcodata. Dar mintca, ra 5i
pen tnt spa~iu. ca ~i PClltru timp, ar vrea 0 limiUi: cat tie mare, cat de
~ea/.a
resonuriJe ~I () rre1l1nge~te de/..artieulata intr-o viata Un de eel
mai mit gest in afara e 0 illdr~Lmeala care sperie, un muccgai verzui Se
infil1it c numarul viselor·t
a~eaza la suprala,a aqiunilor ea peste bal~ile stiitute, dar spre funduriJe o triste~e nesfar~ita mi-a intovara~it intotdeauna aqiuni!e' con­
~tiin~a ca revulteJe, del'nadejdile, elanurile pc care Ie consum nu swH
din ce in ce mai adaneite ineep sa .'Ie desfacii algele unei supersenSibi_
ale mele, ca in aceea~i c1ipa tree identicc prin cine ~tie cate milioane de
liUiti rccepUind cele mai fine freamate. cele mai nerostite chemari. eu
indivizi; dar visul meu din noaptea care a trecut e visul meu sau e al
panza aceasta de paianjen tesuta intre coaste. fiinta va aluneca 111 cat
vreunui indian de aeum cateva mii de ani ~i s-a repetat numai 11
rnai Illulla umbra r<lmanand ve~nic in afara organi7. a tiilor In care ar n
putut fj valorifieata Imr-un fel sau in altu!' mine? In f1eeare noaptc se viseaza atata de enorm pc planeta lnc.h
ruate tOt va fj fost ajllma c1ipa rand nici 0 combina1ie noua n-a rnai
Sl nl! pot trece mai dcpane (ara sa citez numele poetului 13acovia,
plltU l fi f<kuta .~i visele VOT fi inceput sa sc I erete ca lin covor uria~.
acest pur reprezentaliv <I) vhatorului vegelativ ~i randllrile de aici a.~
Gaca c~ti aproape sigur de ct' va gandi un anume om in anum
vrea sa insemne martllrisirea unei atlanci lntelegeri pe care 0 fac
imprejllrari, niciodaUi coordooatelc aces tea nu vor putea anticipa cat
lemperarnenwlui sau de autentiea sensibilitate, voca\ici ~i deslinulu'
de vag asupra viseJor lui Singur ViSlIl scapa oridirui control, el e
situ poetic. indiferent §I dineolo de lipsa 11iei unui fel de afinnale lntre
realJzariJe sale ~i vi/iunea mea despre poe/ie.
smgllrul dintre cascadele intcrioarc dcasupra careia perfidia eduea\lei
nu s-a Plltut inlindc ell 1e.I!;<:a ei de "cum lrcbuic sa fie" obli~andu-I la
ViSlll copJl,iriei rrelun~qtc eonfuzia dintre ba.<;m ~i realitate menli.

n <lnllmlt reI, a~(t (um a factll gandurilllr, ,entill1cntelu1', aspira~iilor.

nand 0 lume de Intretaieri multiple in care ~telele sum amestecate c

ochii risk-iJor ~i copacii de afara fumeaza 0 d<tta eu sergentii SlnizjJor.

ViSlll 0 pcrmanenta dervcsccn\a a ncpreval-u(ulul. slIlgund mall/.

Ihurdalnie <.Iil1t1'-o hcrglu;lie de posibilita~i inciitll~ate de aqiune Dc
Vlsul pllbcna\ri pune un jar pe buze, de-a lungu) gatlejului () sete

chinuitoarc, in carne 0 spaima necleslu~it<i de lOt cc va trebui 'ia vina,

aeeea la extrema ct:alaJt~ a influentelor lui. e visul <Ire inru;;ea/a dina­

dnar pielJ~a de sub plcoClpe se 'invinete~te ca 0 banda de doliu pentru

mica, e vi<.;ul gral,ie diruia '-il 7ntamplat tOlee e grandifl~ rc planet;\. Sc

rede C{l marii animafori. aCt~i care au trecut prill vlata ca un "an.ei, In
lnSle\e, Il..bucninle, de,madejdile de dinauntru. Cei 111'11"i elln(Jsc asta,

urma lor iscandu-~e prara~lJ()a,t' prcfaccri, C(t ~i mani indra/neti, aeei

i~i zambese intre ei semnificatl\', oprcsc superion once Inccput de
care l'~~'orb<i S<lU eu un gcsl au ~(hill1bat cur~ul lSlOriei, ar datur'
marturisire "lasa. ~tim, am fost ~l no! a~a, II SR lre<lca ... " dar adolescelltij

dUDi I'll de/gust il1lrarea intr-o tnaturitate care le-ar tcrfeli vislJ! ~i I~j

cner~ia""'eu~lta lor unei prodigjo<lse capacitri(i de (//lIotl~·ta!' a impre­

jurarilor dintr-un moment dat, on ae~asta este u talun.: eu virtu\i
rC/olva \'iatct fntre 17 ~l 15 de ani, trecanJ diJl("olo, proaspqi, frum()~j.

n6mblarVi\I. complet ~t:Hlcc ~i desra~ularea aqiunt!or lor In extraun.linar a decurs

uemai dlnlr-o /Illtill(ii ilt' a igllom once imprejurari ~i oriee realitatl.
!?i c visuJ sllblimiinlor erotict'o altfd aici ~i altfcl in /.garie-lwrii :;tr[\ aceasUi r\ll.lI1~a carl' sa compense/.c ~i sa euvar~easca pc: cele­
AJnel-icei, dar pretutindeni aceea~j juisare In vid din trupul contrac.
alte, ~imrla CllllOa~{Cre a !u(rllnlor va n InloLdeauna In detrimcntu\
landu-s(' sub mainile imateriaJe ale femci!or plasmuite In fierbint ea1a
:-tqiunei, ele l'ii VOl' dezvaluj puternice ra\iulli de a riirmlne a)<l cum
creierlllui, femeile minunale ale visului, rara maniere, fara danturit de
SUlll ~i orice incercare de a Ie schimba ar parca 0 abera\ie', aberatie care
aur. fan'i galo~i, rara dirti de viziUi, femeile extraordinare ale visului,
pe care Ie iubesc profetii, martirii, ocna~ii, poqii. . se illlaptuie~te totu~i atulKI cfllld cu rasiune incepi sa nu mai ~tii nimie
~i aqiunezi orbe~te. Orbe~tc, Co!umb a l1'aversat t)ccanul, orbe~te. ~i
$i e visul in care mori ~i te anj de acuma in alta fume. S.unt V15:J,: Bonar,Hte a bulvcrsat colllint'ntlil. Dad ~i-ar n dat seama cat de
cu mort rhinuitoare, cAnd un genunchi se a~ea/ii c1easupra pleptulu~ ~l
i
criminale, nu la fel l'U ale celurla1ti oamem, sunt asrirCl~iilc 1m, ar fj
le apasa, un spasm <11 trupului. In gatJej se Ingramadesc nedeslu~lle
foq plctnllc<l\i dc spalllla ~i nki n-ar lllai fj 7ndrazJ1It sa ~j lc m<irturi­
bolborosirile ~paimei 5i te treze~ti ~irand in noapLc ~i sunt viselc eLi
~l'a,,_"a Dar au rutuL ,;{ Igl1l1fC/t· mice alta ra~illlle. sf\. Ill! In<li ~in"i 'lcama
,46 I M;J";n Mmnr tlel',11 tie imagim:a pc (an. (l aveau in drlul pllpiki ~l Scl 0 ajllllg:1.

\\'-lft~l 11'1.. 111,-.'.1,", rl·ilH:'nill .... {~l I =\~1-

 ~

Cllle/.aJ1~a, l'ut1l1\a :ICC<lslet de <I ignora realiU:iU care pc al~ii ii inspai_ TELEGRAMRE,O MIE DE CONDEIE, 0 MIE DE EXPRESII, 0 MIE
O1[lnl,l, i~i
tf<lge SCva ~i 'il' hrane~te Cll ~ucuriJc suh~tantjale ale visului. DE PISTOALE, sA VIE ADEVA.RATUL POET.
o chelllarl ut.: dincolu de in~elcgerc fael' ca, in ~e.~uturile cele maj
adanCl ale fiiJ1~ej rreue\tillatc acolo uncle se elabon.:ad obscur directi_ sA VIE REPOR TER VL !
'ele pelltru via~.'1, ~a se infillreze ~j -ft puna ~tapanire con~tiinta ea
toad e 1'1.1' . .)1 asla, in Joe ,a dllC,{ Ja () ra'iiva retragere in sine, eSle, din oezia ~a iasa din laneczeaJa ~i sa devie ACRESlV A. Teascul sa
contra, dinal1l111 unei l''\traonlinare aLtiuni in a[ani, nirnic dm tut ce. scoata la ivcala literele felurite. I\ldine1e. cursivele, blocul, corrul, 7, 8,
are masj, ~i comfintit de. "cacun Ilu meti "pene, in (oatl' fibrelc se 'J, sase impleteasca, sa rna nedumereasdi, "a rna scoata din sante, sa
repetii ca un memento: "l' vb, e vis tut ce te ill\.'On,oara, e vb tot ce se ma fadi hulpav de noutatl, de ceea ce e ve~nic nou, inedit, senzational,
inUlmpla, e vis luI cc faei, indra%1lqte uriee, WIllI e vis, po~j sii vise/.i allat eu rnii de sf()r~arj eu pandiri necomenite, Ctl isctlsin~e dureroase,
orice.. ", luml'a ~J ro.qurilc ei sc cia tina, nki ° eLL maiestrle masluite.
indrcrtatire n-o mai
~us\jnl' ~i daca acel in care s-a tre/lt con~tiinta aceasta are rtlljn~e iN FIECE Zl ULTIMA oRA sA FIE PROASP}..TA.
con(omle, nimlC llu-I mai poatc lmpieJicCl sa () rastOCtrne. IN FIECE oRA 0 EDITI E SPECIALA.
Dar, a~a Cum a ,')pus Uaric Voronca, Wate acestca nu SUnt decat
IN FfECE EDlTIE SPECfALA UN CANTEC MAl NOU.
inccpuluJ. 0 reabilitare a visuJui, 0 rcabiJitare a mea, 0 reabilitate a
o SINUCIDERE ORICINi\LA.
noastra, va urma. o CRIMA COMPLlCATA.
o CADERE A GUVERNULUI fNTEUCENTEJ.
o NouA NUMIIU:. A CUVERNULUIINTEUGENTEI. C(lci flltt1I1'~
GEO BaeZA planle Sllllt. Poerii liill/pltl 1111 ((1/ ~lIllt 1I1C1 sa Ie aJle /lid .Iii It' rcportcze.
111111, an. IV, nr 34, martic I Y31
11ltamll!f7rile .I'll/It. aI/ fost ~'i Jlorfl Curg /lell/(reTllpL Nu ai dedit. repartl'l'
iSCllSlt, sa te anlllci illvt• .I ·a il/Oli el/ bra(c 1IIIIgI, .wI alergl til/vii /luraii ce .I'l~
srl/lherii II! cascada lIo11tii{ Ii.

PAUL STERIAN
Poezia agresiva /11(, an. IV, nr35, mal 1931
sau despre pocnlul reportaj

Sulletul epocei Iloastre are alt stil decat eel al ncutraJita\ii. Tn

Romflnia, d(lu:i ,>Unele strciine ~i du~mane de moarte: ('poca djnainte
ric neUtr<t1ilate ~i t:roca de dura rcizboi. Watteau ~i vata, deoparte.
ru~jt ~i sange, de ccalaltft. Noi ne hranim ell sange. nu eu vata. .$i cand
Ill' cu~ital1l, ;HUIlCl traim,
Evellllllcnlelc .~e precipiUi. Ceasornicul ell dnu3 auricule ~j ven­
tricule merge ell ISO Kill. pc ora, sang-cle facand t.urul COrpUIUI 111 J /
5 dilltr-o secunda Cum vrqi sa avem rabd(lre de a merge 111 carul eu
boi i poe I-Ici rarafraL<l.tnare?
Pc drunll/l de costi~'e Ct' "lire la Vashti...
ea lill S'ob de allr l/llilt stral71cca...
Tillte~'tt' bille' la iJltl1ill1 S;IOIlI sa zhonrc drulllul. 1.1 al dOilea costi,I'e1e. la al
trl'ill'll Va,I/l/IIi!. /1poi ;;Iolm/ lliIT'III ~'111l1lt1 /I mai r(im'I.1 cepa? Ala hOlllzeur.
Clo/IIII era WI glob de griidl/lii. Nimic S·eJ/ZII{/(IIlI/1. Nlil/ic fJl(lcal. Nimic eroi~.
Poctul em SftU/, de CIljI:IIM, i1llh;ic:sit ticfU1II C1Il'l/tii i/l IlrecJ/I, ell ceataI'c odll.
lOS ell POETfll JOS ZIDURI LE I sA VIE CEL CU 0 MIE DE
OCHL 0 MIE DE URf.CHI. 0 Mil l)f::. PICfOI\HE. 0 MIE DE
t""" .... t •••
Trei fragnlente in jurul unui articol
din codul penal
l'vlonstruOl'ltatca accstui pr()ce~
rncc'lul ace~ta rentm ca oamenii chema~l sa-l judece nu ~i-I VOl'
putea imu§1 decal in lalura lui de afacerc r()lt~icneasca (a~a ClIm Ie-a ~i
fO'l lnl1ll<; <.1caltfel in Jo"are tit· la t.abinetlll de llH-lruqie), ramananJ
!,lrallu de adevarallilluJ lund illl'are se /.bat, mOllvflri de rllra spuitua­
litate ~i incandesccnte profesii dc credinta, :ii ramanand mai ales straini
de cxpenen~a personala it mll(lrullll, :.in~ur<l cl ccin.:i rerfeet,1 cUlloa~teIl'
ar puLea indreptii\1 () ~t.:ntlJl\a, procesul accsla e 0 rnonslrllO/I(ate In
episoadele lui de p,ina aCUIll inteligcnta ~J ~()licilUdinea cclor care I-au
condu.s ..-a marglnit la prou:deul abilita~iJ(}r de circum:.criptie mellltc
sa stabilea.sca 0 contraven~ie AII'cri,l' ,1'/111 IIIl CIIJ1ill/llll aCl'stll'l L-lli .Icri..; ?

- I r ... ("t
 C/' mai "rei? Exdama\ii lrilimfaJe ~i maclliaveJicc care dovedesc eu
prisosinta ca Utlul aeeslui fra,l;Tl1ent 1111 a (ost exagerat.
Si nu O"ed cit ar fi fost prea greu sa se sesi~eze aceastJ precisa
deosebire care e Intre marturisirea: da, eu sunt autorul O"imei din
~trada Filantropiei ~i marturisirea: da, eu sunt autorul poemului de
a
fat ; eea dinl<1i fiind reeunoa~terea unei vine ee se pre1>upune pedep_
sita, pc dnd cea de a uoua Illimai recun{Ja~terea unei aqiuni de
elementara libertate individualii ce nu poale - ce nu trebuie in ruptuJ
capuilli - s~1 fie supusa rigorilor vrcunui cod oarecare.
Cit s-a gasit un articol 262 in baza caruia judecatorul de instruetie
sa dea ordonal1l;a definitiva, nu e de rnirare, EI era facut pentru adeviha_
tii atematori la bUllele muravuri, carora nu Ji se aplica Insa niciodatii.
IntelcctuaHi ti'irii
010 fotolii de ranglll Intfti, iJ1IClectualii \arii a",isUi la un spectaco)
ale drui delieii Ie-au savurat eu anticipa~ie. E vorba bineinteles de 0
revi,~t<I: pe scen<l (J aetrita deghiL.<lta In spoit<Jreasa ~i-<l facut () apaTitie
I.:g()motoasa rostindu-se spre "ergentul dc HTadii buirnac ~i discand din
parte-a cealalta d (!L-corului: Freilo/-In! (illgirm. EI ~e (ace ea IlU pricepe,
asfd rentru actri~a care ~iH ue<l uncle indica~ii de un eehivnc ~i (J trans­
parcn~ii ce ltnine~t(; in rllll ·~rJJJtul \pectatorilor fransrorma~i intr-un
val de apliw/t' ({lnd sergclltllJ tIL slrada illlmill<lt 111 fine, iLbucne§te
inl r-lln cur let ell J l'frenul: Crind i(i fre( ling/rc{l, agit[ind In mAna repro­
duct'rea in !emil a unlll 'lex de anna~a.r, amellll1~and ell el ~I pocnind in
tingirea de aram;{ pc care "rllitort'i'l~a ~e rn:tace 1<1 Inceput di a ascunde
~pcriaUi ~l ill ("ele din url11i{ I-n Il(er;1 Cll fanclrqiL
Sfcre care ~e exdud
eu totul "Irkl a fll~t
IJltIl(ueaulla aspeetlll o;exualiti1\ii la !l!IlI ~i III
r"H mele Ie va putca cnnlc... ta
I1ldL Cell ll1ai ,irn\lritle" cawra 111mcni 111.1
(J re"'plr,ltlc durerna<;;i. 1111 fitm <II ,,>UfC"I1\ci Clre Ie ;IU,<;II1\';1 nl! num;H
dt' rel1alirill.tle anklllullli :~6:! l'] ~l (1L r:lnfetc.:ll.' rru~liei lInanime.
Vio!enta de nrre"r!.: prCSUpliJIt It vlolelH}i de w[erinl,a care exclude de
la lnccput rrc'/en\d ondinu demellt pOf/lllgrafic, jlprnugrafi<l imr 1i ­
cando III COndl~ja ci esentiala, satisfaqk. Ori aOI]o undc e .~uferinta nu
r oate ~i rOnlllgrafic. Pilate Ci \adi!>n1 sau masochism ~au aricc alta
n umbri~i de crueea mantuitorului, de ;urispruden~a savanta a faptelor.
Jerri/It.lclt "c~kr<itii, JilT pOllHJgmllc, llU. Flindca atunc; ar lrebui sa "e
cherne pornogra[je-;'I ~i saLi~raqJa <!n~rh;1 pc care unii r().'>eda~1 mistici
~i-() iau OagPl;'hd'qi lrllpul panJ 1,\ s!1ngc. An:Mea !'ilillt insJ \ ic.ii mult
mai lnaJ!{' PonlO.\.,r:l(icc, nLl rl'l (i dec:lt vil'jilt: mamntc, acclea Cine de
t"xcmplu circul;j lilwrc prill q)O;JIll? aJ1ct'dott'le a.~·a-zi.'>c ricanre.
.... -")1"1 I ,\·1,. n ',:{
InlI-un subiect frivol se intercaleaza () serie de cuvinte !ji situat;ii
.w/Jil/retest? care prin jocullor senzarial au darol sa c-reeze In participanti
(J suceesiune de star; de I,faeere a caror vina, stand numai In pruasta lor
calitate, nu-~i poate gasi niei () scuz.i. Creierul cel mai rau intentionat
~i [l-ar putea gasi vreo asemanare intre pocmele mele ~i spiritul porno­
grafie al acestor indeletniciri de salon. Mai mult. Oistanta dintre vina
acestor anecdote ~j a "Injuraturilor foarte grosolane pe care k rostqte un
muncitor din port eu picioarelc prinse sub greutatea unui carniun
raslurnat e enarma. NiciodaHi injurihura - {)ficat de grea - a unui om
necAjit n-are sa fie pornografie, pe calli vreme anecdotele cele rnai
subtile ale eueaanelor noastre vor ramane intotdeauna pornografiee.
eel dintai l~i cauta prin vorbe descarcnrc:a unci durer! ~i pe buzele lui
vorbele traicsc 0 aventura impresionantii ~i (<larte apropiata de vdiji­
torie; la eea de a doua categoric. aventura e mediocra ~i ru~inoasa .
M-am servit de imagini ~I de cuvintc tari nu pentru a-mi provoca un
gen de satis[aqii pe Care I-am dCle\tat, ci dintr-o porn ire mai adanca
de a-rm mantui spiritlll (~i billeLnteles ea totul pc un plan strict estetic
riindc<'i altfelincercarea ar fl rost inlilib) de intensitatea unor turmcn­
tan atavice eu care intotdeauna 1111 s-a fitem deeh poeLie ~i ell care nici
eu n-am vrut sa fac altceva decal poczie.
CEO BOCZA
UIIU, an. V, nr. 49, noiemhrit 1932
Sugestii inaintea UnUl proces
In cursul aeestei luni, in rata bard justitiare, lntre deliete1e de
coton~, intre Intrerrinderile pick-poketilor, - va apare ~i silueta
lunga, putin de~alata ca 0 sonda 'in dezechilibru, eu b~i.rbia ascunsa
~'rre gat, formandu-i In rrofilul capului un golf; - silueta rosesoare a
unei ;naini ~i a unui clocot care a scris ~i a determinat, Intr-un articoJ.
dl.tcva expresii "ce depa~iau" ~i eadrul moral al conven\iilor soeialt:: ~i
vOc2.bulanrl oridt de benign a eclui din urma functionar poli~ienesc.
Expresii Glre au o(uscat urec:hile ciulite ale acestur strajeri ai TTIoralei
publice, dand loc inca () uata In istoria proceselor Uterare, ridicolului
speetacol de proces la puduarca sociala. eu dosare, CU magistrati imbra­
ca~i grav in toge cu maned largi, Incadrati lntre coduri civile ~i renale,
~i judecand cele cateva cuvinte delicte, Cll toaUi grandilocvenVI ce ()
comporti'i cadrul legal, circumstan\a birueratica a vinei.
Singurul sens insa, acda adevarat, Ie va scapa, alunecand peste
(runtile dornnilor pravi1i~ti ca 0 sputa reprobativii. ca 0 huiduire, Actul
de acuzare va fi 0 marionela agitandu-se gravii ~i eu care preLidentul
AV;:l!1gardLl IiICf<lra rom5ned~C[) 1551
 tribunalului va expune toata vina acu/.3tului ~i 0 va ~bsolvi in pedc3psa
prevazuta de articolul. .. din mdul penal.
Santinela va conduce pedepsitul "pre duba ~i de aeolo la peniteneiar
}udecatorul va treee la alte procese, dar pornografia dojenita va rarnan~
ca 0 pecingine pe mainile catifelate ale moraJei imanente ~i naturale. $i
se vor perinda prin fata aceluia~i cod vagabonzii, delincve.J 1t ii comunali
epavele unui sistem, cortegii supuse acelora~i Iegi. ~i se va angrena c~
procesul de les-pudoare ~i se vor auzi I.gomote1e ora~ului de afara.
Un domn i~i VH incheia elegant pardesiul. 0 doamna va trece lasand
in urma 0 dani de parfum. Peste prostituate, peste Oorile Vena Ie ale
trotuarului. vor cadea foile galbene ale toamnei, aeoperindu-Ie obrazul
ca un sex purtat public, trivialitatea Iega la, mercenara ~i evidenta.
Rotile VOl' fa~ai pe asfalt aruncalld eonfetiile de nomi in pietoni,
lanturUe vor tclrai pe drurnul inchisorii.
$i in mijlocul tuturor aCestor lucruri va rezida adevarul crunt,
strigaLUI ce nu s-a putut inabu~i sub zurgiWiii vorbelor "decente".
Adevarul care a tipat c..u gura deschisa, Care a TUpt din 7.1ibala unui
organism in riizvratire_ rn siili de rundatie, grupari repTezentand noua
generatie vor face simpozioane 'in care procesul VTemiior noastre va fi
dezbAtul, in creierile lor albe, cu toata reaqiunea incon!jtienta de slugi
a cartilor oportuniste. Tinerii I~i vor freca multumiti mainile ejaculate
de dialectici, urcchile Ie vor zbarnai la aplau7.ele unanime ~i VOl' surade
la auzul sentintei tribunalului Civilo-eoreqional, - dqi magnctoul unui
e\'olu~ia naturala il atesta.
conformism inevitabil al istoriei ii all-age. ii ConeentreazA in jurul lui.
Toat{\ Ruma ndidind l"cta~eanlilia cnlit<ltca lui absoluta snciala, Cll
Ymbul.~eala la simpozionul despre Vladimir lliei a [OSl, in sensul acesta,
cgile ei. ell familia ei. Toata gandirea gn.:ceasca ell infaHibiJa el mela­
semnificativa. 0 exasperare docc~te 111 .. t.1nara generatic" de peste tot.
(jz,lCa, sublimand inuividul, au fost con.'ttruile lim acest of)oTiunism
Falimentul OrtoJoxiei, rurismul intclcctual al occidentului, J1Iolofiile
birocrate, grefate, nie; nu s·au altOit, nid n-au solutional criza de
con~tiinta; realil.arile unei gcneracii in rasarit i-a handicapat. i-a des­
fiiniat de la rostullor. ia denuntat. FasCismul i~j a.'tcute ~I el pumnalele
in mainlle Sllbtiri ale catorva pesimi!jti tragici. ale catorva pierduci de
sine, acccrtfmd palialivul dimr-un general spirit de la!jilate!ji de mar­
gll1ire. in plin falimem, in pcnibila degringoJada, funqlonarii alellrga
in sus ~i 10 :> eu reglstrele grele ~i inutile in maini, inccrccind sa salvez~
nl ultlmelc re,dduuri SituCI\ia, call1uHand adevaruJ, exuberiind cu for­
\ck slcite
'OM-am «descollvJns» voluntar de nricc credo, :11 cami liber examcn
.. ()amcnlJ %ode!" au fust inten!Jc.va~J. ~l tr)~i nu :i-au lent sa (anstate
vcnlrca unui cnlcCLlvi'm <;oClaJ ca ~ll\gura pU~jbi1itate, luti insA w}la\i,
in ,dara de ('1, coJaborand seninl rnai derarte ell .'tlarca reeunascuta ra
s[ar~lt.a, La IXlJlcrutaUl.
;;;
Un uplirni:-.rn permanent rC/.id11 1ma in na(ura. Via(:l nu ~-a
terminaL inca. Scnarta nu \-ct r.lnl de tot. in cenlruJ ei, lava mill
ducolqt{ /t1 mentli vii care nu vor eXISla red. Cand 0 (ad a L'i '11
lermlll'll '-IllJ () e\'lllutil' .;-:. dl.S;:\\'a:'~il. UIW 1I1l1l;1 jj Ullllt'a/.J, mal
_ i ,', '1111 \11
compleeta ~j care vine 'HI inlocuiasca. Genera\iile se succed tot atat de
sigure, de virgi nc ca aeek dilute inam tea lor. Fenumene precise
intervin ajudndu-i perpetuarea. Expresia "generatia de saerificiu" a
fnsl suficient justificatiL Ea e eadavrul sclerotic al unci lumi consumate,
Un optimism cald in picinare pesil1llsmul individual, rez.ultat al
egucentrismu)ui de pana acum.
Far(a e momla oamenilor care se deosehesc dt' rei/fllei (Beethoven) ~i opti­
mismul acesta c fOr1;a ~i tnorala care va invinge, se va suprapune celei­
alte, desuetc, arbitrare, intoetnile din spirilul celor putini ~i alllOCrati.
E 0 cpoca de lichidari totale, dc elucidAn uria~e. Numai cei Cll
curajul definitiv ~i-o vur putca asuma. Cei ell vi/.iunea exacta a detelmi­
nhmului <;ocial, promotorii acestui optimism vor putea fj avan~ardi~tji,
generatia efectivA a aeestui nou ev.
Sllrrareali~tii au rn,lrcat finalul unei cull uri, UllCi deb()~e artistice,
fiind ni!jte magnifici decadcll~i. S-au naseut cu germellul falimentului
in ri, diutand pe jllmatate nlltnai sa se ata~eze allevaruJui, !>a perceapa
fenornellul social care incadreadl!ji n:rrezinta individul, care niveleaza
~i nu sCU/a ,I!;rqclile}l agnnia thnaintea ~a. Cultura sJ ~e fondeLe pe un
optimism integral ~i chiar cOTlcesiile (acute rentru rea)izarea acestei
culturi sunt arrionc scu/3te, conccsii care fae a'h'llmentele 0poli\ionisle
ale 0p0rLlIni~tilor. Toatci istoria ellltul'ii jllslifid acest optimism, toata
intcf-1fal, dill aceea~i sursa nnuii de via~a
in accca~i masura pocmul lui l3ogL<l, Pt'trollll, dill acest numar e
scsizant prill adcvarul erunl cc-l c(}n~int'. in aceea~i ordme trebuie
semnalal Andre Gidc, plIrtand 1napoia sa toat;;! povllra unei cultllri
burgheze. tot bilan\ul ei, tol crepus('ulu) ~imbolismuILiI. Wata reaqiu­
nea unei j-;~ cato]ice, corJvertit, in urmfl \ oiajului sau, la colectivl'\
~j care nnleazCl in l'{/g{'.~ de Jourl/al pllblicate ill NOlif'cllc Rel'lit' Frllll(lisc.
5tii ndu-\c ~i rq.,'Tclancl de a n la margillca viqii lui - ace.'tte r<1ndun :
1mi G\lILa lmediat propria mea ruina. Dar lOLm<ll din acc,t examen s-a
n1IS(ut ero.lI! meu de <lstil/i. NlI inlni ill a.;ta nirl1lc «mistic»... Viata
mea "e indrearlJ In mod simrlll catre () J(lnn~[l, Calre 0 ~inlil. Tome
gandllrile mek, chiar invo]lIl1lar. sc Illdreapta insrre acolo. Si chiar
daca ar lrebui \'la~a mea pcnLru a <l!.igllra SUCCC!>ltl U.R.S.-elllui, a~ da-o
imedlaL. .. cum au facul ~i cum vor mai face ala~ia altii. eonfundan­
du-ma eu ei ...
Scriu dces-tea, eu carLlI limpede ~i In deplina sinceritate, din m,uea
ne\'oie de a lasa eel rutin aceasta mart\lrie, dan'! moartea ar fi "ii vie,
inallHc Ca ell sa fj aVlIt timrlll sa rna declar mal binc", (('uFill/tll/)
$1 in6\ ala\ia aJr,ii care au rutut vi/ita republica rroletarii ~i care au
adu." ~hlaT atunci cand am rrivil-o reaqionar. sufllllllncl lumi fonnl­
A\ '., .. I ~". l.t.· .; ; ; I ;:'~""".l
 abile In (onstruqlC
Gntpul ~urrarealist, de asemeni trecut pe planulunei politiei sociale,
upta nevrand sa se scare dcfinitiv de amprentele lui veehi, dominat
IflCi"1 de dU/luni metafizice, de subeon~tientul care n-a ~tiut sa-~i
solutiuneze cril-a de con~tiin~a, de indivizi fata de ei ln~i~i, cereetand
o nirvana l1umita rand pc rand sinucidere, sadism literal', automatism
psihic etc. trebuie semnalat 1:n marginea aecstei culturi noi. Toate pOe­
mele lui Eluard, Breton, T zara, DeSJ1os. pruLa lui Cendrars,
Dcssaignes, Andre Breton, Aragon raman 'in Jomeniul pur al
urghcLlsll1ulul anistic, raman ca norile glorioase pe catafalcul aeestei
culturi, ca agonia deliranUi eu reveriile ei paradisiaee.
Acei ee-~i dau seama ~i vin numai pe jumiitate, cu atat mai rat!
pentru ei, curajul trebllie~te avut in Intregime. De nu : 0 genera~ie alta
e In spate, nuua, virgina, gata sa renunte la ei.
Adevanltul avangardism inseamna nici 0 concesie chiar tic, ehiaT
trecutului prezcnl. Ultima cane a lui Breton aduna toate poemele sale
dadaiste, suprareali,.;te. Breton militeaza acum un principiu revolu~io­
nar care Ie exclude radical ~i care nu i-a dat inca curajul sa renun~e la
el, raman,lntl un cunservator, un la~, un arierat, cand prineipiul revolu­
iei e renuntarea. cand efectul aee.'>tei renun~ari e in eompensatia unui
plu ... considerabil, ea~tigal. Louis Aragon, exelus din mijlocul Jar, padi­
tllie~te cu aecea~i ~re~eal;1, ramanand ancorat in trecut, in el, publicand
cu Le front rouge ~i tnate poemele sale automatiste, ineompatibile eu
spiritul aCC\tllla. vellitc dill cadrul metafizic al spiritualjta~ii dialectice
~i neplasandu-...e deloc"in discemamfmtul materialist ~i istorie al vremii
noastre, al rrinclpiului abordal. Trecerea lor la reV()lU~la soclala ar n n~l poril, - jllhilelll an'slei tCl11cril{l~i de inceput neblilus,
·OSt autenticfl daca soar fj facul eu tnata abnega~ia ~i nllmai atuncl s-ar
fj Incaclrat in ildevflratul avangardism, in avang-ardisl11ul permanent
care cere oamcni intrcgi, uefinitivi, eu () persnnalilate renexii. univer­
sala, ~i nu individualismul monist care duee fa La I la e~uare, la tUrI1ul
de fildq m(l~turhat. Dc aeeea ei VOl' ramane, ca multi a1tii, constipati
Ie avangardi.'>m, de falml avangardism, eel cercetat eu elucubratii
mistice. Cll efcn·e.'>cente verbale, in fnnnulele diagnosllee ale lui Freud,
III cpurat;l<l eliptica ~i ima~isla a poemului, in dog-mete de forma ale
('rea~icl, ~uprapuse fondullii vetu,st. penmat ~i dcconfil. [i sunt arei
care au rflmas let un momenl dal nxa~i, vidat,i de ei in~i~i. Srontanei­
tatea lor zburi1tacea negasindl1-~i punctul vi<lbil. $-au ciitat retrospec­
tivi in al~i pllet,i, S-<lll ra7vratit. au s{lrit In aer -'Ii au cazut la pamiint
turtiti. Ei sum aLei care n-au int,elc1> ca llU vnr rutea niciodata via,
ie~ind din ei, din insfllldullnr biologic de viat,a care e coleetivismul.
evacuandtHC din fenomenele soeiale care ii incadreazii. totu~i ~1 n-au
lnt,cles ca nu pO!,l fi l1lclodaUi un refulat istorlc, un inS tr:.lind lnapoia
ta, sau aplecal eu un seeol lnaintc, dllltr-un comod ~i vid paral.itism.
:WO de kilomClri pe ora vei realiza numai in carlinga aviunului, ~i nu
in calea~cii ~I vicevers<l, dura cum un nou optimism, () nou3. faza a
evolll~ici, adevaratul avangardism. nil-I vei face deeth eu intuit,ia precisa
~,... It. • 10. ~
a \lnei ratiunl de fapt ata~'ate principiului de viat a . Metafizica de
altiH.laUi trebuie schimbat3 in materialismul ~tiint;jfic de azi ea a1chimia
in chimia ~tijntific"l.. in conditide de viat;a ultima, In nevoile nre~ti ~i in
drepturile imperative ale omului, in ener~ia:.a infailibila r usa In primul
plan al natllrii ~i eu munda lui r:~ma"a spre ru~inea celorlaltc re!-.'11uri
animak. inferioara, egocentrica, camuOata in mituri, in sisleme ~i 'in
arnanuntul mic ~i riuicol al procesului de peste ditev<l I.:ile inlental lui
Ceo Bog7_a,
GHEORGIIE lJlNU
/(/111, an. V, nr. 4l). nllkmbric 1<)32
Schimbarea la fa~a a cuvantului
Pa~ii dcprin~i haotil, ClIl\CentrlC, im<1terial. pc () axil parateHi ell
aceea din zbond pibanlor. li{!pllc.: sangcranJ \ub cah <lntl unci arsuri
de nclini~ti - fel:ric<.I dihuil( iner-un sll)1 de stele - Jaf dcdesupt.
(!Lao.;upra, vla~a ~i-a fri'un mima ca II pt,inc, a jertUL l;ua. s-au lnUIlS
Imlini, rnaini pn:lull~l1L' dlafan ~I burklll de~etelor. Ouitl, cauta ~cneza
Cii pc un san al illlanen~el malcrnc; print rc WI,de \tdillsc in cvant,ue.
un dan~ al srinilul' 111 mire/.me, flactlri illcalldcsccme irumpftnd )'rin
,kl'oncertant. Pasari au blaz<..\<ll Upla llri/.llntlllui iI1lTUCl~ftndu-se II
fulgere, l"!()cnite de cutelc nurilor sWln"e La () drapeI'll: l11utila: bUl.elc
~;"lratc ale Illalii \c ndlcfl ntl,aniL. llrl1kle \ll11 smarcuJl, s()bnlil ,hn
matluva pamantlllui, lurii, \lIlpilt: albc, ru~ti ~i albastre din codri,
k()rar~()areledin jun~le. gazelc din dnerturi, :-rre 1I.nlluii ~ara a
f{lgfldllil\~ei, - manalC tit: tnrnblll unci sublime lillerqi Illcepullirik
din umbra. ell rad{wini!e ar])llnlor dcsprln\c Intr~() Hlungare de s(:\,a )1
lumina.
f\ fn\l dC7I{Ill~lIirL';{ llnm L'leml'tlte in ;t\ a\an~a. ,llcmari dill adnnruri.
gll(:j/crii llnl'i rt)11\~ rdulat,', destllltkrea Utl<H bra\t' ran' ';l.i\ll1scr:i prca
mull lnLnlci~ate, Plllllll;l JII'llI"() ncccsilatt' Hhsolutil a «J11~t1in~Cl ~i
"tllu rUi ~ii s(lcri fit iu III 1
Era mi~carca dc rcaC\iune, cunoseula "in timp. c()nS"t'cili~a a unci
~ta~l1ari IH::l11crnin' ell ultimll! cuvfult m!lr! de mult pc u buza li\'iJa
era dinamismlll artistic, rt'vi/uirc,l p()tL'n~c1or, pOI nit din rasarit. acela~i
care _ eu un milenill "in t1nna - lrimiscse ill !1Uar<!e sflll~e1e buq.,'l.ll1d ~i
.,lav spre regencrarea unui Impniu isttl\ it ca 0 tarfa, ill festilluri.
Procesul c cuno\cut ~i. cl\i\a ani mcli t<'hziu. mi~Guca distllKtiva se
rlerdea c1asandu-se intee rutl1ri~m ~i suprarcalism. r entnl ca. dintr-o
gTe~itii interpretare a unoI' rdractare creier\., ~a dea llda~lUl ~i - in
4..h.~.r.u ... _-...d...:.-.J+1 ... -11') c. )",SOe? )t'C) I ?.., 'j a' t
 fond - Jnexi~te(1tul rompromi' neoclasic, ale cami factice roade au
putul fi rro!110v<lte palla acum. CI<lsiCl~mul privil ca () formula de
recnnstitulre a vle~li actuak; singura jusuficare a acestei afirma~ji
poale fj aceea a pre[erin~ei raraduxulul. caci nu se poate inchirui CUnl_
dupa falimentul dcfinitiv al dasiei~mulul, Jin a diml ~'tatita eehilibrare
llu rewlta decal starpkllll1ea nclinl~tilor~i prublemei 0 imedlata rezol­
vare, dura expenell~a de laborator a lui Valer\" neocl<lsicul nu '1n1>em­
Ileaza mal mult dedit l) fOl mula r<.:rimata, putand fj schimbat ea 0
m{tnu~a, adCL'vanulI-Sc tuturo! curcntilor, - caruia i se 0rune direct
vihra~ia de inalta tensiunc a <lnel ruse~ti Care e un permanent dez­
echilibru ~i elm Care ammtlm num,ll poemul lui Esenin ~i Malakovski.
sculptma lui I\rchipenco ~I filmul lui Eisenstein.
Pacatul curclltlilui dadaist nu a fost - cum s-a putut crede - acela
case fl manifestat rrea de timpuriu, rand Dtlacroi.x ~i B. de
Sainl-Pierre nu er,lll Inca invat<l~i; de fapt. mj~care de avangarda nicj
nu exista; exisUi llllmai primul 5imptom al unui nou cure"t organic.
acea revendlcare a unul adevar imancnt deaSllrra momentului Dupa
plasarea lui in limp. poate insemna un aport sau () distnlgere.
Dar ceea ce n-au putut ve<.lea iconocJ.a~tii mi~carii Dada a fost numa­
rul corle~it()r al oamenilor care sc-ndreptau ~pre actuala cataslrof;l a
absentei rainii de toate zitek, primatul profqitului materialism conor­
mat pe toate latitlldll1ele. Dr aiei cnmrromisu] Tn art.a. fragilltatea
rea~lei ~i lnfdingerea lInui Cllrent care trebuia sci fie 0 etuva a vechilor
(ormlile ~i dialectici, de aici dansul pe fnlnghie spre ades incercate ~i
dbandonate sisteme de gandire, mi~earea Dada a fortat port;i1e prill
-arc a p,1~ir preLl rerede, impll1sa ~i slI,grumata de alt bloC'.
Suprarcalismlll. care a fost privit ca mi~Glre reconstitutiva. apropie
lanurile de romantism. Hinga care ~-a incereal a fi integrat; poate 0
corc·\r()nden~a nisti'i III rnanifestarea extcrioara, in feluJ cum au
desci ns pc arena acest c dou;"\ CLlrCllte ~i in ncbLllo%ita tea lor a parentii. 1
e,m:lI! e illS;} un fel de a zice. ~uprarealisrnul fiind un egocentrism
~i 0 rclevare a unor personale refulari, de unde caraetelul strict de
'ndividualism ~i lip...a pn"ibilit;'ltii de ncare a unci ~coli, a ullui cllrent;
hlr putt'a vorbi :1ICI dc Vall)area intlinscni a suprarealhmului. de
arTllrierca lui de adev;jntl fundamental - implicit - de un organism
specific; ori, tocmal de accst adt:var fundamental. de aceasta usatunl a
sa, l1e vom rrc"ala de () nouii forma ,I rucmuJui. prin certitudlnea pe
carl () capatii mal aCCCIllUrlt illtegrarea intr-u fOnTIlIla de a gandi ~i
exprima. Poemul ~i piCLura suprareal1stii. fiind 0 revo!Ui interioara,
expresie personala de valoare inlrinsl:ca, l1u-~i pot gasi decat 0 anumita
rczonanta senLooriala din panea spectaturului care, atunci. nu va mai fi
spectator; cum orice exnre.sie a individului i1ustreaz3 e1ementul funda­
I. 0 paralelii rnlrt: ll1i~carea romantid ~j Illoderna se impune -\'i 0 yom face in
curamL
eel- I ~ ..... _:.~ .L.J ..... .-••
mental ~i imanent al vie~ii. sub forma scxualita\ii sublimate, firesc,
revolu~ia va fi de ordin ~i sursa spirituala, devenind 0 expresie cOlJlullii.
£xista 0 varsta a spiritului creator colectiv, dura cum existA una a
individului, In care treptele ajunse VOl' fi prevalate. Desavaqirea operei
de artii e precedatii j'ntotdeauna de un conflict, 0 discutie, 0 lupta
interioara; ajuns la acest nivel, 0 datli cu lichidal'ea problemei dezba­
tute. poemul tinde sa moarA sau. -- ~i mai rau. sa se multlplice in
exemplare stereotipe. contribuind la 0 stagnare. Situarea poemuLui In
dinamica viqii socia Ie coincide eu poten\a varstei creaware a poetului,
paemul fiindu-i 0 expresie profund suAeteasca, desfacut de oriee norma,
r lcdind de la fundamentul individului ; 0 emanare asemeni unei lave
vulcaniee, existenta lui e raponata direct la rcsursele senzoriale, la mai
mica srw mai marea lui fnller~lI1l(m: fmpotrivn opTimarii. I
Urmeaza 0 epoca a maturitatii individului (ceea ee nu-i tot una Cll
~ten1itatea senila) cClracterizata printr-o cristalizare a problcrnelor III
gandirc ~i rationament. Poemul premerge acestei epoci ~i este derA~it
de ca, Incadrat ei, af tinde sa-~i piarda puterea emotiva, sa fie in\ocuit
Cllr oemu ) gandirii, poemul rational. pocmul cu tendin~a. ceea ce
ee!livaleadi cu sfar~itullui. Dar aceasta tdiire intensa cerebrala. Tn care
surselc eruptive n-all fost secatuite ci, pur ~i simpili. sublimate. ridicate
pc un plan spiritual pur, 0 yom privi drept 0 a doua treapta evolutiva.
in cadrele carcia va trai noul cuvant.
Din leganarea poemuLui ini\ial Intre planurile ozonate ale intelec­
tului ~i din tangenta vietil lui multiple. vietii individuilli. vie~ii anima­
lului. vietii rlanetei, vie~ii cosmiee, poemul va Insemna 0 pura vibra~ie
interioaril transmisa printr-un perpetuum mobile. care-i este singura ~i
imperativa conditie tie viabilitate.
MIRON RADU (PARASCHIVESCU)
V, nr. 48. octombrie 1932
U/II'
oezia pe care vrelTI sa 0 facem
Dupa ce s-a scris la sfar~itul Tazboiului 0 poezie de disprct pentru
realita~i1e vietii~i pcntru tot ceea ce se petrecea atunci pe pamant. se
faee arum 0 poezie abstraeta ~i intelectualista. care nu are nici 0
legaturA eu via~ din totdeauna, ~i mai ales eu via\a de azi.
I. G. Rihemanl-De.~saignes.
_~=~=~~~u::a.:r-b-.l1tQr;).ri corn:'
 Mell~in('rea au;stei pOCLii hennelice illtr-o perpetua itctuaJitate C:;te
un abul. de mc()n~tieJl~a. WI anacrnnism ~i 0 fralldii Iar frauda porrte~te
din Jirsa de cultura - llltr-un I>(~ns mult mai ficrbinle decat eel acade.
mic-.}i din incapacitalca poctiloT no~tTl de a lrai cot la cot eu via\<!.
Aceasta infinnilate i-a {acut ~a snie 0 poe/ie stearpa. care nu pUrtte sa
Wpcre pe nimeni ~j treee dll1 mana lor de-a drertul 111 gol.
PocLia nu sc conduce dupa legi. Dar SUlll <.:iiteva urastice Londi,ii 11(:
C<tre un ruet COIllemporan trebuic sa Ie indeplillcasca ncaparat rentru
a plllea Sa existe. Una din de eSlt aceea care rc.:lese din afimla\.ia cii
existel1ta pOcziei este conuitionata de mai marea sau mai mica ei
inver~ullare Illlpotriva oprimaril.
Cavalerii modernismului hermetic, limiUlllu pro!)lema poeziei Con­
temporanc la 0 problema de tehnica, l(l virtull/,ital,..i de construqie
marmoreana, au sfar~il pTln a 0 face odioClsa, lransformand-o i11ll"-o
Indclt.:tnicire eg()j~Ui. care J11crita ea insa~i scillba ,~i disprqul rezervat
lJpnmari/oT
Fat ut' ceca ce ,~e retrccc <lCum pe pamalll, 3~trala roczie de cabinet
ii
tri~eaLll ~I trebllil.' denun~aUL De asemenea. trebUlc uenuntate ratacirile
eelor mai lincri poqi. care, inccrand sa scrie PClltlll prima oara, au
aparut mo!ipsi\i de hermetbm ~i ~i-au ales un ideal de bc1iguia1i
p,~eud()abscol1sa, [111'<1 sa Ie fie ru$ine de via~a auevaraUi dill jund Jor,
\'ia~(\ dill care au ie~it ca dintr-o bai( de s{lI1gc
Pc acqtia, pe cei rnai Ineritu()~i, Ii ;1~teptAm .',<1 se Indrerle ~i sa "ina
IAnga nol. CeilaI~i lns~. bfitranii invechi~l In relele confortabile ale
po\:'/.iei pure, rrirnii care au ,1Vllt Clltezall~a sa serie dura~abloane
hermctice In limr ce un taifun de tragedii Illcepusc sa devasteze
CfJrninentul. aceia care "(1I n In curand a~"lperiti de 0 definitiva hula
llll au de (JnIL allCeV<l decal <;a treadi Inlr-o marc.: ~i iertatoare t.icere.
NOi, care v(,Jlim pe unnc1e lor purrede, COll.~ljeJl~i de rolul IstOTlC pe
('are poC'/.ia - ...'a {oartl' Suprem mJllo( de expresle _ 11 ruate iuca in
limpezimcil ~j preci/.arca l r mnclor de via(a. c;lnUl.nd t1intre temlin~ele
()b~CLlrc ale ,:teeS1CI[l pe acelc" care rar Jrlai genew(lse Iii Inai 111drepUl~ite
sa rOnlll:.'t.~ Gnal,tcruJ epDcii, vrem '.4 L-t('t'rn 0 (ll1cl.ie a limpului nostru,
III care (I imcnsa drama a umaniriitii ~e dc"l~l~()ara. Nu nl; tenteaza
g.lndllJ Ullci poe/.ij umallitariste, a\'('lltura illlltlla ,~J rClltru poeLie ~i
PCIlUU LlJl1anitale. Dramei care se dt:,'ifa~()ara de la un caralla <lltul a1
pam,lntului, roet.ia n()a.'itr~l nu CSle nhlig,Ha sa-i fit.. din tee de alinare.
Va maccra-o mai ckgraba ~I va rU1ea (j Cuca In raspih, dar intr-un sens
mai pro[unJ .~e va 7nrudl IJ1ltHdcallna cu ca. a~a cum pamantul e
smllls inrw..IJl ~J eu copacuJ pc care il elaborea..:a ca pe un ('antec.
!\u::asta tibcT1.atc de fuga de 1.1 () eXlrem,l fa alta, de la cant('(' pana
a hlestenl, e un privilegiu neeeSdr care \'a feri poez.ia noastri'i de
avenlun!c dldanice ill care au ci'L~ut pc rand rnai totl \criitorii care,
exaspl.:raii de nedrcrtatca ~()Clala a lumij ~j lrCCU,! la u credin~<i noull.
<Ill scris sub SeU?,1 Ctceasta roeme naIve de lauda rcntru () fume maJ
fl"nci tiL
Noi "rem sa captam in stare salbatic3 ~i vic ceca ce face caraete­
risuca tragica a acestui limp. emo\ia care nl" 'lugruma dlnd ne ~tim
eontemporani ClI mj)ioane de oameni exasperati de mizerie ~i nedrep­
tate. c3nd ceva gray se petrece in toata lumea ~i in l"iecare noapte
auZim atat de bine geamatul continentelor care i~i dau suOetul.
Vrem sa facem 0 poezie a timpului nostru. care nu mai e timpul
ncvrozci eolectivl", ci al sctei de via\a. S-a tenl1inat demult cu poezia
pura, ell poezia hermetica. Tana unei uria~e tragedii colective a sfara­
mat maruntele lueruri care face~1U preocuparl"a seriitorilor modemi de
la srar!jituJ razboiului. Tragedia eului, a individului ca intefectual,
drama ue introspeqie psihologidi nu mai existiL Sau, [l~a cum este
adevarul faia de eeea ce se petreee acum pe pamant, ii e ru~ine sa se
mai arate.
Din proceml acesta, 0 ampla dramatizare a vietii, oamenii au aVlIt
a ca~tiga contactullor Cll frumuse~ea violenra ~i inca ncscrisa a epocii
aCtuall". Dar acest ~Tan(lios bloc de maIlTluri"l, \ins de flacari ~i scaldat
de sangc, care ~c impune ca Impenos material poetic al cpocii. roezia
sleita a ullimelor contingente de hermetici nu a adlls intre malurile ei
sterpe ~i academice 0 singura infiorare. Ea va trebui Sa piara pentru cA
a fost pre a egoi~ta. prea s-a complacut numai in specllla~ii abstraete.
pc cand via~.a adevat::Jta a bawt de ata-tea ori la por\ile ei mereu 'inchise.
Noi vrem sa rupem ell acest trecut de sllavitati. sa-i dam poeziei
branci in via~a. Vrem Sa ame~'tecam 'ill cemeala ell care scriem ceva din
sudoarea ~i sangele care curge 7n ~jroaie pe obrajii inca neve~teji~i ai
cclei mai receme istorii.
Aceasta ne obliga sa ne mai deosebim de tot ceea ce s-a fawt pan­
acum la noi in materie de poez.ie Inca intr-un punet , e voin\a noa,~tra
categoridi de a smulge poel.ia din cereu! ingust al ini~ia\ilor. A consi­
dera poel.ia ca pe 0 arUi rezervata exclusiv initiatilor. a scrie ~i a
l11artur~blic ca scrii numai rentru initia\i a fost, palla in c1ira 111
care arar aeeste randuri, runctul de onoare, blazonul raios ~i rcfugiul
e neputinta al tuLuror poe~ilor no~tri din ultima vreme.
Nui renlll1tam la aceste privilegii ~i consideriim poel.ia ca pe ceva
care ~ine mai mult de lucrurile imediate ale vie~ii dedI de experien~e
secrete de laborator, "rem sa fatem 0 poezie rentnt to~i oamenii,
pentru miLle de oameni. Aceste mii de oameni, care se pricer la at,ltea
lucruri exlraordinare ~i de-a dreptlll poetice, copaci ~i raduri 111 furtlll1a
~all catastrofc sau epldemii dc foame, se vor pricepe ~i fa poemul care
<lduce in el laria ~i fl1.lmuse~ea puternidi a unei catM;trofe.
a trebui, pentru Gl roe/.ia sa fie. in\eleasa de mii de oameni, nu 0
sc~dcre a nivelului artistic al acesteia, cj un dUI't uria!j care sa 0 apropie
de estetica elemelltara a vle~ii. Va tre.bui ca poezia sa devina elemen­
tara, in sensul 7n care apa ~j painea sunt elementare. Atunci se va
pctrecc 0 reintoarcere epocala a poeziei Ja via~ii. Atunci LOti oamenii
vor ave-a dreptul la piline ~i la poezie,
 Pentru aceasta ne ridicam lmpotriva poezici noa$tre de aLi, e~OiSt~
~j fal~e, ~i 111eepem sa seriem 0puezie a vietii adevarate, 0 poel.ie can' Il1u~ea asfalwl eu fiecare mi~eare a panLofului de argint, care tine
sa poata fj citiUi de () suta de mji de oameni. _ mana dreapta in dreptul inimij In timp ce III ~tanga duce - lueru care
n-O incomodea/.a deloc, dura ciite se pare - un instnllllent de (\ utilitate
superb de dubioasa, un cu~it de ghilotina roare, in tot cand ceva
GEO BOGZA
foarte taios. Ce poate ea face cu acest obiect mister, aceasta remeie
PAUL PAUN
GIIERASIM LUC mister? Ne putem chiar lnueba uncle se duce sub razele placute ale
S. PERAHHvl soarelui gata sa apuie. lata utilitatea, dad!. ramanem la obiect, dar 0
Viata Intcdiata, an.l, nr, I. 193' uulitate care vine din subiectivitatea noastra, fara a-i dauna nimic
aeestei subiectivitiiti sau obiectului. Pentru mine aceasta femeie merge
la 0 inci!J1ire de dragoste, pentru altul la 0 conspiratie, pentru altul
tlr ~i simplu la un magazin de ascu~it, pentru ea jnsa~i nicaieri sau in
niei 0 parle din toate aeestc Iocuri, la 0 inmormantare roate. Fcmeia
~i obiectul tiiios fae un singur obiect, obiectul mister. Si dadi setea mea
Mediunl e cl1noa~tere 0 urmare~te, ea va merge prin loeurile cele mai Intune­
(fragment) coase, eele mai batute de vantufI, pe unde Imi place mie sa alerg, pana
ee, In cele din urma, am sa ~till adevarul. Atunci obiectul mister va
deveni obiectul pur ~'i Yimplu accll1~'i, care va exercila asupra mea aceea~i
.................................. - .
satisfaqie la fiecare intalnire, dar eamia i-am ~asit un seils dura
Utili ta te, frumos, bun, valoare, la ce serve~te asta? N-avem decat dnrin~a mea. Personal n-am nki un d1Cf de asemenea descifrari, dar

sa dezbraeam obiectul de toate aeeste uniforme cretinizate. Uneori m daca alleineva ,e va ine<1rat;iina sa a<.'oste/e aceasta femeie imi va
surprind d§nclu-i-le. Atunei obiectuJ apare sehilodit, U1G:itu~at. Puterea sru ne - sun 1 si,gur - cu totu I altceva deca 1 ee i-a~ fj spus eu, dar va fi
obiceiu1ui. acest idiot obicei care ne desfi~reaza. A cunoa~te obiectul ~1 aCt'asta compleet adevaral. Nu vrcau sa spun niei un momellt eft e

llU rnsemneaza a-I ingloba Inn-una sau alta dintre aceste raporturi. A.I impo'ibilii. 0 cunoa~tere obieetiva, dimrotliva, ceca ce t;in sa subliniez
eunoa$te iJlseamnii a-I elibera. Binein~eles nu a-I izola, ci dimpotriva, este egala [orta a dnrint;ei In aeeasta cursa nebuna a eun()a~terji, este
a-I swate in egalii miisura dintr-o izoJare tOl atat de ucigatoare ca $i marele avantaj ill obiectului mister, marea lui putere de nesatic;faqie
anumite r<lporturi in care ne-am obi~nuit sa-I vedem, de a-I lasa sa sc salbfiiearoare, rertila lui insufiClen~a, Cilt despre obiectivilate n-am de
mi~te libel' Illtr-o serie cle alte rapOTturi In care ]uminozitatea lui nu ad:'iug-at dedt rutine cllvinte: ceea ce numim sete de cllnoa~tere ne
are nimic de suferit, raporturi in care obieetuJ intra firese. libeT. pentru
apaJ t;Jllc. TOl aceSl timp am "rut sa vorbe<;c de obicetllJ mister.
a se il.ola inu-un nou ciclu.
Cand spun mister mii gandesc Ja anumite loeuri delirant de pustii
"Le discours, en effet, meme lorsqu'il s'efforee d'evoquer dans nOlfe
din ra~ lui Chirico, uncle uricil.nd se poate intihnrla OTice, 1'1 oril.Oll­
esprit I'image n;;c!le des l)bjects, n'a pas pour but d'en donner la
lmile slleccsive ale lui Tangu)" la poenwle lui Breton, la LallLreamOlll,
perceplion sensible, mais seulemenl d'en fairc naltr~ ridee. Des lor~
la tot cc se poalc colma Cll un simpJu cuvant: negru, la t<)l cc ,e pOclle
lec; traits particuliers, guoiqu'ils ne fas.'>ent que se 8 u ceeder, sam sClisis
releva rrin cuvantulminuna1. Pen tnt ace"t mhter lubesc imaginik, nu
r ar l'espril, qui sail de eene multiplieite se fomier une image unique._.·' Import;'i ce imaginl, turhuriitoarde ~i deconcel1antcle imagini mi"ler,
Este Hegel care vorbqte ~i muft;i poet i ~tiu aSla, dovada poemele Care-I) ~"llimhi'i ftl(a ullh·cr'lllui. Crcd d. singura ar/.iiloarea sarcina a
lor. Este marele avalllai al poemului mISter, a1 femeii mister, al obiee­ ruqi Illr CSle. In /.Ilcle no('\<,ut', de,,<'orcrirea. crearea, multi p!icarea la
tului mister, a1 parului mister, al privirii mister, aJ siUlJtu/ui mister, aJ 'Ill(intt, alimclltarca din,,'o!() Jt: orin:. limite a Clcestui chinuitor mister.

somnului mister, al coridorului mister, al junglei mister, al plimbarei

mister, al deeorului mister. ~i eand vorbesc de mister nu mil gandesc fa
GELLU NI\UM
acel rebus care poate fi desClfrat ~i al earui sens, in cele din urma, :
lnloldeauna acela~i pentru toat:'i lumea, indiferent de dorinta nebuna MfdiulIl, 1<)45
a unuia ca roata sa reprezinte amorul sau soarele intalnirea. C~nd
~plln mister mil g§ndesc la femeia care treee (totdeauna 0 femeie)
Imbracna ell tot violetul crepuscululuJ, eu un pas I.vell, remeia care
I:c.n. I \ .. _ ...: ..... .l ... _

pendice
C(1 sa evil fuga Intr-o iluzie favorahila dupa conlactul cu ° realitat
IIl!javorahilJ, prefer sa demasc complieitatea }i cauza/italea partiala a iubitei
-Iealt S(j-I rdea/izt'z Jarmecelc eompf1tsative, prefer sa due disperart'a mea palla
la ultima cOllscciJltii (care t rcbuie sa eOJltind 0 ic)~ire dialeclicajavorabilii) UJlui
refu$iu /tilde... pag. 85.
Intr-adevar, 0 so(utie favorabWi nu se putea desprinde decat dinaun.
truJ unei POlitii extreme, de acolo un de confruntarea dialectica e dusa
pana la man ie, pana la cea mai neverosimilii ~j mai deliranta verificare.
Orice incercare de a ma salva dintre ruine aga~andll-ma de 0 stinghie
sau de plciorul unui ranil mi-ar fi fost fatala. Ruinarea ruinelor imi
oferea modalitatea de a pareurge nevatamat ruinele ~i numaj dinami.
tarea perpetua a edificiului in plina prabu~ire putea sa a.'>igure ie~irea
mea dintrc dintii feroci ai nega~iei, nu ca un estropiat mu1tumit ell a
sea pat eel pu~in cu viata, ci ca 0 conelu.de a ei infinit cauzala I'n care
se confirrna din nou justqea unei teorii ~i natura concreta a revolutiei.
Respingand oriee sollitie de compromi.'> legata de econornia
fortului ~i de unilateralul instinct de conservare. dudnd pana la
barierele negre ale mor~ii repulsia mea fatii de dualitatea durere-pl.iicere
din care omul alege cu 0 traditionaJa candoare "tupidul lui placu•.
imundullui: e bine, e cat se poale de bine, rna las devoral de durere
() aceea~i fervoare eu care rna dirijez spre inexprimabilul din plaeeri.
De acord eu precipilatele mele teoretice. aceasta e~uare aparenta in
mere sustine atraqia mea constanta spre realitatea obicctiva a
pl.:1cerii, verificabila nllmai in surpriza obiecl1va pe care ne-o promite.
place Ii Ie cllrente. actesi bile, altemand cu nepliicerea ~i dublate de
reverslil medaliei. [Und pentm mine expresia directa a neferieirii. a
duminicii, a recrcatiei, a nuntii ~i a tol ee face din bucuria ~i tnste~ea
acestei lumi de sclavi 0 unica povara.
Prefer moartea. de u mie de uri moanea, placerii inexacte pe care 0
provuadi lumina zilei 1a ie~irea din mimi: buclIriei infime de a te mi~c
in lIer lIbel dupa (I Illnga maladie; primului bal, primuJui pantalon lung,
primei ~igari. primei ciilJlOrii, primlllUi nustnl amor biografic. Aceste
apareme pHiceri provocatc: de accidentul istoric al unel priva1iuni ~i de
croarea unei monotonii temporale. aeeste delieii ale obositului culca~
pe un pat. pc oricare, aceste orgii ale mizerabilului ciiruia i se d.i sa
manance, indiferent ceo toale aceste disproport ii nejustificate in eco­
nomia afectiva a 0rrimatll[ui impiedlcii obleClivarea reala a plaeerii ~j
sl.lgruma, inaunttul unei eteme revendicari, depa~irea constanta a
neecsita~ii.
E~eeul aparen t al aetivita~ii mele non-oedipiene tindea sa ma aronc~
de viu in ~hearele unei raspandile erori de gandire care jj face pe eel
562 I M.l/in MIn'-I'
rTlai agitati dintre revolutionari sa afirme: In societatea Impa[\ita 'i
clase este ireali7.abila lubirea, suporta.ndu-i to mod mecanie tirania Sa
vuiunile sublimate ~i uitand ea unica posibilitate de a pastra eficaeil: .,
tea insureqionala a unei asemenea afirmatii e~te negarea imediata
ororii pe care 0 con~ine ~i a dominatiei e;i paralizante. Orice ~te re
Lizabil in odioasa societate impartilii pe clase, oriee. indusiv respirati
viselc, surasul ~i Imbrati~area, oriee 'in afara de realitatea incandescen
a devenirii. A recunoa~le manifest neputin\a, ehiar pasagerA, In fa l
obstacoJului, ~tiind eli ritmul biografic al unui am poale sa difere (
ritmul liberarii lui istorice, ar atrage dupa sine idealizarea eyolu\iei '
ar Impiedica verificarea materiala dintre realitatea relativ-ab~olut1i.
dorintei ~i realilatea relaliv-absoluta a reali.,dirii. Realizarea relativ-a·
soluta a dorin1clor in mijloelll societatii contemporane, surl'rillsii
graJli{(1 pro[Jriilor ei contradictii, e singura care ne pune in coman (
socicultea fara c1ase ~i aceasta prima do.di de Iibertate obiecliva. )
care () smuly;em prin lnvocarea sIstematica a hazarclului favorabil, pT1
provllcarea sus~inuta a atributelor noastre mediumnice latentc. pr
detcrminarea fUI1ala a determinaruelur revolll~ionare ~i priolr-o pc
rewa efrac~ie asupra lumii exterioare, ne face sa re~pingem cu 0 ura
care numai demenr,iala noastra dragoste de libertate 0 poate ega
aetuala noastra intemni\are.
Ameninr,at ea disperarea mea constant dialectidi in fa\a amurului
se lransfonne intr-a d isperare fom1alil ~j loglca legala de prezen
ob.'>t(icolului. ma las dirijal de propriile nega~il oflunde. in OliG:
lrapa. in oricare cursa a contrariilur. prill cdc mai intunecatc ~i IT
lorturanle coridoare ale risclllui de a pierde nu numai Iuciditat
teoretica. dar chiar eel mai elemental' suport fi;dc. Numai agrav3 i
pesll11ismul istorie din fa~a obstacolului pana la dinamica lui pantnoi,.
I I I
numai di"perand disperarea ~I mcntinand-o cu infrigurare pc 0 puzil
ncllmitat pesimista, dar permanent vulupwasii in fata amorului. aell
t.<Itea mea non-oedipiana de astiil.i, 1a numai eateva luni de la a<.!
I I I
de~iraJ~:>nfruntare inue <loua dialeetiei cuntrare, atinge 111 cill<'ito
ei revo!ul,ionara "pre obieclivarea fortata a iubirii fa~ii de realilate I
care nici macar non-ocdip nu a indraznil sa Ie visc;;c.
Smulgand inim<l omullli din absolulul cumplexuai in care i-a fl
fL"\at~i /baterca ~i redancl-o, inca vie, propriilor salluri rualenice rozi
II I i,
llnll-oedipiana proiecleaza 1)~lItru prima uara il/tr-o mlll/io/i,
lin/ana acea Sl)mptuoasa eliberare a materiei din lncremenirea
tridimensionala, aceasUi re?;<1sire teoretica ~i experimCnLAla
universului, pe care ne-o fumizeazii nOlla problematidi. relatl\'lsla ~I
care nOTl-Oedlr 0 reflecta teoretie ~i experimental pe iubire, constit!
In ('lipa de fata 0 adeviirata infuzie de real, 0 ine.sperala caplare
devorare a realulul ~I impliCit dcnunl,area unei lUllll simetri 'I
mecanice. p07jtive, formalc. regrcsive, esclava~isle, e1ementare, srar,i, .~\
~i corpusculare pe care se sprijina bio!ogia, socie.talea ~i ullivell I
COntimporanilor mei. Schimband IntTe ci partit'ularul. crislaleJ
nelntreruplul lor ateotat asupra naturil. pastrand inca pc: buze sa
_ _ _ _ _ _~Al...t..:ll.l-'J,..;UJ-:J.:I. lill;l,ClrJ [j)",5nf\;l5Ca ! I I I

 l~
indescifrabil al cuantei ~j al inexprimabilului, -patiu-timp ~i non-uedip
urmaresc prin aceea~i lunetii priaplca ~i Curioasa constelatia spectrala permettent de depasser Ie conllit dechlrant qui existe entre nous et Ie
a depa~irii umane. monde.
Surrealistes, nous avons continue a voir la possibilite de ces perma­
GHERASIM LUCA nentes confromations entre la reaJite interieure et la rea lite exterieure
o
III)clItat mllUbirii, Editura Negatia negatiei, J 945, [arhiva Marin Mincuj. dans Ilotre adhesion au materialisme dialectique, dans Ie destin
historique du proletariat intemational et dans les sublimes conquetes
theoriques du surrealisme.

Si Ie mouvemcm surrealiste a su vite reagir envers les deviations de

Gherasim Luca et Trost droite qui j'entouraient ou bien Ie combattaient, deviations d'opponu­
nisme politi que ou artistique, ce qui d'ailleurs avait eu lieu avant
DiaZectique de la dialecti e 1939, annee d'ou datent nos dernieres informations, nous scmgeons
"­
u'il cst temps de diri~er notre attention aussi envers certaines erreurs
qui se sonl glissees a l'inlt~rieur meme du "turrealisme. Bicn que mojns
Message adresse au IUOuveOlent surreaIiste visible~, cee; errcurs nous ..emblent tout aus'si dangereuses pour lc
internationale devcloppemem dialectil(ut' de la pensee, au'>si, avant de passer a
l'cxpose de nos propre~ precisions nous crO)'lll1S devoir ~ignaler certajne~
Naus nOllS adre.-.sons a nos am is surr~aJistes, dispers~ tendances existantcs dans Ie surrealisme des tlernieres annees, tcn­
dans Ie mande entier et comme dans les grands naufrage.~, dances qui risquent de comrrolllcure, peu a peu, reffort commun.
nOllS leurs indlquons notre position exacte, a 44°5' de
latitude nord, et 26 de longitude est.
0 Ces deviations artistlquL'.I' , ilh~()I()glqucment rattachees au mouve­
Illont surrealiste, sont groupees par nom dans ies rubriques generales
suivantes: trans[om1atinn lente des decc>u\lcrtes objectives en moyens
La diversite inepuisable de moyens de cretinisation dont disposent de production art istique et essai de Jlropager, d 'une maniere culturelle,
les ennemis c1u developpemem diaJectique de la pensee et de J'action, n etat donne du devenir tie 101 rensce surrealiste.
et les oceans de sang qui iJlustrentl'arret actuel du devellir objectif, ne En ce ljui cUllcerne I'e>..istence de ce qu'on rourrait llommtr "un
reussiTollt jarnais a nous (aire quitter du regard, ne tUt-ce pour un raysage surreaJiste", pendant ces derniere.s annees, ('fo)'ons ne pas etre
instant, Ie fil ruLL~e de la Realite. les seuls qui S'Cll sownt il1qu\(~tes.
En depi t des pit~ges qui nous entouren t, IlOus refusons de glisser N()u~ ne pen.,ol1s pa~ a l'emploi abusl[ du surrealisme, cOlllme ccla
dans Jes erreurs tant theoriques que materielles qui parviellnent chaque es"t arrive deruis longtemrs, a ccux qui ~e som senris de ce Icrme nour
[oil', 11 revetir de nouveaux aspects, el qui, par leurs cotes irnmediats, une rai~ une autre, erreurs cornbattues a tcmps.
morallX au quantitatifs, pourraiem nous eloigner de notre desir fonda­ II est question d'un cl11ploi mimetique des techniques invcIltees par
mental, dont Ie premier dcgre connu e'lt la transformation du d€ s ir en les premiers surrealistcs, LechniljueS revenant dans toutcs sortes lie
reaJitc dll desir.
productions a l'inlerieur mcrne du 1110l!Vement, rnais qui manquent
Serares de nos amis, depui.~ Ie debut de la ~lerre imperialiste
d'oolectivlte rC\lolutionnaire, ,i Oil 1e~ analyse de pres.
mondiale, f10us nc saVOf1S' plus riell d'eux. Mais nuus avons toujours
Scule une IlccfI"sitf oblective comrlete rClit justifier I'emploj d'une
gard€ le secret esruir <.jue sur cette planete, 011 notre existence semble
technique ~urrealiste arrt's '1a dC::couverte, tels une manic ou un etat de
devenir de lour en jour plus intenah1c, Ie fonctionnement reel de la
suggestion hysterique. Mais nous crnvons qu'il est tcmp~ de rtagH­
pen see n'a cesse de concluire Ie groupe qUi detient entre se..... mains la
envcrs la ten dance a cOl1sidcrer certaines techniques, nbjecrivement
liberte ideologique la plus haute qui ait jamais existe, Ie mouvement.

surreal iste international. surrealisles, ('IJmIllC mecaniquement transmissibles et rouvant etre

lItili'lees it l'infinl.
Nous nous adressons paniculieremenl a Andre Breton, en lui envoyant
11 cxiste dcs dlCOlIl'crli'.1 sUTH~alistcs, mais il n'cxislC pas dc maniere':>
notre plus ardent message et nOU5 communiquons, en meme temps, au
surrealistes, applicabks relIes qucllcs. d qui IlC reraient <..jUc rempl;-ll'eT
mouvemem surrealiste intemational, certains des resultats theoriyues
le~ ancicnne~ et lldiell~es methodes lies poetes, des peintrcs Ull ries
aux<.juels nollS (lvons aboutl rendant ces demieres annees de solitude,
a Ja roursuite infatigable de nouvelJe,~ mJutiolls dialectiques qui nOUS ccrivains.

56<1 I Marin Min",

 Bien que les procedes decou\lert.s par les surrealistes, tcl'i yue I'ecri_
ure automa{ique, Ie cullage ou Ie delirc d'interrretatilln <lient une
valeur objective que nous ne saurJons exag&er, tant notre accord et
notre admiration envers eux soient puL<;sants. II e~t evident que la
epetltion idlallste de leur emploi, leur enleve loute valeur theorique
premiere et n 'est point justifiable du point de vue 5urrealiste, c'est-a-dire
dans ce \.jue ce mouvement rcvolutionnaire a de plus dialcetique en lui.
Car, par ceue repetion artistique, les technique!> surrcalistes devienncnt,
entre mains de ceux qui se lalssent tromper par une interpretation si
douteuse de I'objectiviu~ des techniques esthetiques et abstraites.
Aux alenlOlirS du surrealisme et dans son imerieur meme, ct cela
surtout dans la peinture et dans la poesie, on voit certaines donnees
surrealistes reprises, variees, refaites, et I'existence du .. paysage" dont
nous parlions, constitue a nos yeux une dCl'iatioll arti,~tif(u( dangereuse
a tous points de vue. Ce manierisme "surrealbte", tres !>ouvent involon.
aire, risque de faire du surrcalisme un courant artistique, de Ie faire
accepter par no!> ennemis de classe, de lui accorcler un pa~sc historique
inoffensif en un mot de lui faire perdre Ie mordant qui a anime, 11
travers tautes les contradictions du monde exterieur, reux qui Ont fait
de la revolution leur raison d'etTe.
NOlls voyons done dans l'emploi non-objectif et routinier des grandes
technique.\ surrealistes, une erreur qui conduit Ii la depreciation de ces
decouvertes, qui permet <lUX tendances artistiques de se servir igno­
hlement de ces valeurs revolutionnaires, cc qui con~titue un peril
mOTte] pour Ie develnppement de la pensee et de I'action.
L1 transformation des decouvertes objectives sUlTealistes en techniques
Mtistlques e~t rattachable a la seconde eITeur que I1()US croyons devoir
signakr, I'erreur que nous avons nomme une tendance de propager,
d'ul1t' fa(OI1 persuasive, un etat donne du mouvement surrealiste.
Celte tendance ne fait qu'amplifier la premiere, Vll qu'elie introduit
Ie sllm~cliisme Jans une sorte de pOlitique culturelle. Les anthologies
,.surrealiste,'" expriment visiblement cette seconde dt':vicltion et I'essai
qu'elies mal11festent de pro pager mecaniquement les decouverte!> exis­
tames et o'en faire rayunner les donnees ubtenues, ne peut etre ("on­
~iJere lj\le comme une tnste tentative de falre accepter Ie sllrrcaIisme,
en Ie fb,am ~ un moment ljue\conque de sun mouvemcnt perpelUel
NOLl~ "'il-,rnalons a nos amis surrealistcs eel> deux errClirs fondamentaIes
de~ dernieres annees et croyons ne pas devoir insisler davanwge WI' le~
dangers lI11i guettcnt la pcnsee rev01utionnairc, a l'abri d'une confianc:
fllneste dam la pussibilitt de fixer culturellement, ce qui a ete arrache
violemment au mont exterieur et a nous-memes
La transfonnation du surrealisme en courant de revolte artistique
mcttralt fill a son deve!oppement theorique, et apres son passage a
tf(n ers Ies phases inevitables du refus et du scandale, i1 risquerait de
partager Ie sort de [Ous les movements de revo[te, que I'ennemi de cJ~sse
parvient tOllJours. d'une fa\'on ou une autre, a employer par la sUite.
Nous entendons commwliquer dans les pages qui ~uivent, les con­
clusions theoriques auxquelles nous somme~ arrive~, mais dont nous
ne pouvons exprimer la teneur que bien partiellemen~.
Ell me.me temps, nOllS croyons devoir preciser certains points de
vue fondamentaux, et que nouS croyons pouvoir attriuuer au mou·
yement ~urrealiste en general, ces positions ayant Ie rOle de rehausser
les decouvertes concrete~ que nouS desir(lns presenter et qui sont
rerrise~ plus amplement dans les ouvrages speciaux que HOUS leur~
aYOns destines.
11 est bien difficile de tmuver les .equivalenL<; grarhiques de nos
de<;irs les plus inexprimables, mais nous tenterons J.'en indiquer quelques
points cssenticJs. I.e premier point sur leLjuel nous voudrions inslster
conceme la necesslte de maintenir Ie surrealisme dans un Hat l'on­
tillUcllement revolutionnairc, etat qui puisse nuus oCfrir les solutions
5ynthctique~ (hegelicnnes, malerialistcs, inou'ies), vainement attendue~
jusl\u'a aUlourd'hUl d'ailkurs.
eet etat continuclkment rcvoJutiOnnalre nc pell1 etre maintenu et
devcloppe que par llne pOJ>itlon dialectique de pcrmanente /ligatioll tt
d~ /ligatIon de /a Iligatioll, posiLion qui pui~se prendre wujours la plus
g;ran<.1e extension concevable, envers lOut et envers tous.
Nuus repouss{)n~ toute tendance, si seduisante lju'elle puisse etr~,
de faire du surrealisme soit I'hcritier de la pensee iCI revolutionnaire,
soit Ie mouvement Ie plus avance de noS jlJurs, soit tout autre eta
~ynthelique qui pourrait lui revenir naLUrcllernent. 11 est hors de doute
que \a position actuelle du surrealisme imlllu[!{l' l.CS etats synthetiques,
mai~ nous cruyons devoir repousser tout cs~ai de Ie limiter statistiquc·
ment, de Ie laisser etrc devore par les pn>blemes tie tOut legs.
es fols espoirs que nOU$ no us sommes [nis dam I'apparition du
\urrealisrnc et dans notre rropre apparition reclament l'expression de
tous 5eesirs, a la fois, et ce desir de desirer se heurterait a lout essal
de transformer Ie surrealIsme dans un mouvement uniquement aetue!'
La puissance diaJectiquc et materialiste du surrealisme par devers
tous lee; auues mouvements ex:istants pOlilTait exercer justement Wle
pareille attraction sur ses adherants, et nous nnus verrions, t6t uu tard,
plon~es dans la me\ancoJie abrutissante de tout heritage spirituel.
Le surrealisme ne peut etre 1\ nOS yeux sClilemcllt Ie mOllvement
hi~torique Ie plus avance. Sans sombrer aucunement dans l'idealisme
philosophique de tout romantisme, nouS penso ns que Ie surrealisme
ne peut exister que dans une opposition continuelJe envers Ie monde
ntier ct envers lui.meme, dans cette negation de la negation dirigee
par Ie delire Ie plus inexprimable et cela sans perdre, bien entendu, un
aspect ou un autre de son rouvoir revolutionnaire immediat.
Decouvrant les positions les plus revolutionnaires, Ie surrealisme
est en meme temps son propre adherant ct iI ne peut se confondre long­
567
temps avec lui-meme C'e~t 10 que se cache la de de tIlute puis<;ance
revo\utionnairc, et elle ne JOlt pas nous echapper, que ce fUt meme
pour les plus tentant~ re"ultat~ yuantitatifs.
ans cette aniwdc dialectlque, nuus reconnaisson~ la possibilite la
plu~ concrete demaintenir intact en nnw; Ie mecanisme revolutionnaire
et Ie moyen cle fouler aux ricds toute decouverte qUi ne nous obligerait
pas immediatement a ell trouver une autre. Ces etats de neg~ltlon qUi
s'cnchaincnt concrete men t. absli rdement et d ialectiL\uernent I'un a
I'autre, nous font rCJetcI' Ie passe dan~ son entier, vu que nul moment
historiquc n'<\ pu (nntentcr Ie relatif-absolu de tous nos desi.n. NOLIS
rejetons Ie passe de I'humanit€' dans sun COlier, et son support mne­
sique, la memoire emendant par nos deslrs non seulement la projection
de quelques besoins fnndamentaux, tels certains desirs receles pa
I'inconscient, mais aussi ceux que nous devons inventer a peine. Toute
limitation de la possibilite d'inventer de nouveaux desirs, de quelque
part qu'elle vienne. sur n'importe quelle raison d'elle se fonde, eveillera
toujours en nous un gout demoniaque de negation et de negation de la
negation.
Dans eet effort tie mettre en accord la realite interieure et La realite
exterieure. n()u~ reprenons, infatigablement, certaines sublimes decou­
vertes qui exaltent nos position~. Now) pensons premierement a la
position matel'laliste (leIllOl"le) du relatif-absolu et au hasard objectif,
dans son accention de rencontre de la finalite humaine avec la causalite
universellc.
Le hasard objccllf constitue pour news Ie moyen Ie plus terrible
pour truuver Ics aspect~ relatifs-absulus de la realite, dans ses coteS
favorables et seul il nous o(frt: sans ccs<;c les possibilitcs de decouvrir
les ((/Illrndictiol/\ de 1'1 societe divisee en classes
Le Itasard objecti( nllus conduit a vOIr dans {'f/mour, la methode
generale revolUlionnairc propre all surrealisme.
Apr~s tant d'e~sais IIlfructucux rour trouver une methode concrete
re\'uluti(lnn~ire,(jui ne soit tachce de nul residu IdblisH:. nuus sommcs
arnves ~I (onsidercr Ie magnetisme erotique comme notre support
insurreoionnel Ie plus va lable.
II est cvioent que pour arrive! a ,cue conclu.'.101l d"ordrc )!:encraJ.
notre position cnvers j'amour s'esl developpee d'une maniere inou'ic.
~ctle position impliquc tollS les €tats de 1'amour cnnnuS jl1squ'a nos
jours, mais clle r€c1ame, en meme temp~, la negation dialeclique d
ces etats.
Nous acccptoll,), rnah nClUe, depassons, du mains theoriquement.
tou~ ks etats connus de 1'amour : Ie libertinage, l'arnour unique,
I'amour cOlllplexuel, la psychopathologic de l'amour. En essayant de
capter I'amour sous ses aspects les plu~ violent.'. et decisifs, les plUS
attractifs et les plus imrossihles, nous ne no us contenlOns plus d~ voir
en lui Ie J!.rand perturhateur, qUI rcussi parfois a briser, l;a cl la, la
r,(,H I Ivi." ill MII"-11
division de la societe en classes. La puissance destructrice de l'amuu
envers tout ordre elablj contient et denasse les besoins revolutionnaires
de notre epoque.
Nous proclamons I'amour, delivre de ses contraintes sociales et
individuelles, psychologiques et theoriques. religieuses ou sen limen­
ales, comme notre principale methode de connaissance et d'action.
Son exasperation methodique, son developpcment sans Iimites. sa
bouleversante fascination, dont no us avons deja Franchi les premieres
Napes avec Sade, Engels, Freud ct Breton, offrent les eearts
monstnteux et les scandaleux efforts qui mettent a notre portee, et a
celie de tout revolutionnaire, les rnoyene; d'action Ie.'. plus efficaces.
eet amour dialecticise et materialise constitue la methode revolu­
tionnaire relative-absolue que Ie surrealisme nous a devoile, et dans la
decouverte de nouvelles rossibilites erotilJues, qui depassent I'amour
.,ocial, medical ou psychologique, nous parvenons a saisir les premiers
aspeeLs de l'amour ohj~ctif. Meme sous ses aspects les plus immediate;,
nous cwyons que l'erotiS,ition sam limites du proletariat cOllstitue Ie
gage Ie rlus precieux qu 'on puisse trouvcr pour lUI assurer, a travers la
miserable epoque que nous traversons. un reel developrement revol l l ­
tionnaiTe.
ans cet effon de decouvrir et d'inventer les d'>tes Ies plus boulever­
sants de l'amour, no us nous 0rposons tant aux limitations L]u'extc­
rieurernent la nature nous oppose, qu'aux limitations interieures des
complexes oedi piens.
Nous nous opposons a la passivite mani(cstee jusqu'a present,
envers la nature, i\ l'admiration cachee qu'cJ1c a inspire aux mou­
vements revolutionnaires, car la lenteur des lois naturelle.~ provoque
notre impatience.
NOl,lS ne rouvollS accepter non plus la biologie humaine qUi
renech~ature dans ses c6te~ lef\ pIllS avances, les axiomcs cellulaires
qui nous entourem et qui aboutissent ratalement i\ la mort, contrariant
nos desirs revolutiunnaires et maintenant en nous une tension ambi­
valente, entre 1a VIC et son contrairc.
Nuus songeol1s mettTe en accord notre position de classe avec notre
p()~ition envers les cotes regressifs de la nature, vu lju'une confiance
avcuglc Cl snusentendue en Ies rossibilitcs de celle-ci. comme elle a
existe presque wujour.s, risque d'entrclenir une terrible oppression.
Une revolutIon totale, telle qu'elle a ete (ormulec pour la premiere
fois par Ie mouvement surrealiste, ne peut plus accepter les sauts
uarwinistes de la nature, les innuences contrariallles de 1a biologie
humaine ou I'indifferencc abstraite de la cosmologie.
Nous desiTons dialecticiser et rendre concret~ Ies essais utopiques
de resistance humaine envers la nature, et nOU$ c!csJrCl11S renverser les
\\ .,.. . t'''r.I., 11l,.r"1lI-; rnn1:3'lCII'''h':-.-; I ~hQ
terrifiante!> barricrcs qu'clle l1e cesse de n{)u~ opposer, barrieres a I'abri
desquelles la sonete divisee en c1asse,s peut se maintenir.
Nous s<lvons depuis longtemps que J'essai de graduer, pOUT des
raisons d'upportunite, notre opposition envers Ie monde exterieur.
finit toujours par se tourner contre nous. C'ec;t ttl raison Pour laquelle
nous vuulnns enchalner notre po<,itiol\ revoluLiunnaire historique a
notre position revolutiunnaire ("untre la nature, etablissant ainsi d'une
manii~re favorable, les rapr0rts necessaires entre Ie desir el I'univers,
consider€.-, de point de vue cusmologique.
Nous nous rendons compte, plus que jamab, que tuute revolution
de classe doit eue dOl/Mel' concretement d'une revolution contre la
nature.
La necessite de de.couvrir I'amour, qui puisse buuleverser sans inter­
ruption les obstacles sociaux et naturels, nous mene a une position
nOIl-oedil,iCIIlIl'. L'cxistence du traumatisme natal et des complexes oedi­
piens, tels qu'its ont ete decouverts par Ie freudisme, constituent les
limites nature lies et rnnesiques, les plis incO\1scients defavorables qUi
dirigent, ~ notre msu, noue attitude envers Ie monde exterieur. Nous
avons pose Ie problerne de la delivrance integrale de I'humme (Gherasim
Luea: L'illlleJlteur de I'amour) en cunditionnant aussi cette delivrance
ar la oestnlction de notre p<.lsltion oedipienne lnitiale.
Grace aux mouvements revolutionnaires, la position du pere ere a Internationali.,me humanitalre et revolu, qui continue de permettre
fonement ebranlee, tant dans se~ a'ipect<, direCts, que dans ses aspectS
symbolique~. Mais Ic~ vestige., castrants du traulnatisme natal n'en
persistent pas moins, soutcnus d'ailleuro; par la position favorable au
frere que Ics mouvements PI)liuquc~ ont soutcnu, et qui n'est, elle
aussi, qu'unc des formes que reverent les complexes initiaux.
Les dOllloureuscs Jefaites dans I'amour, defaites tcintee toutes de
['idcalhme romantique et dc l'incapacitc humaine a s'objeetiviser,
rouvent leur premiere image dans la fixitc Illnesique de la mere et
dans la rcrsistance du double primitif que nou.') portons en nOliS.
La trallsformation qua/itatil)/' de I'amllur en une methode generale
de revolution el larossibitit~ de d¢passer. rar un bond formidable.
I'image inconSC1cnte de ]'anHlur, son\ empcchees par ecue defalte
hcorJ(jue primordiale. que la position ocdipienne entretiellt en nous.
Oclivre~ de l'ango1sse monuaire due a la naissance, delivrcs des limi­
tations complexuelles dues ~I notre attitude ocdlpienne incansciente,
nous essayons enfin de trouver les voies exactes dc notre liberation et
de derasscr ..I'cternel retour" qu'impliquent nos attitudes croLiques,
dans leur aspects biologiques ou ps)'ehiqucs
Conslderes a travers une pOSition non-oe<.lipienne, les etatS existants
de I'amour ne som que des etapes que nOllS devons franchir et I'absur­
<.lite concrete de I'amour objecuf llC peut se dedcnchcr qu'a partir de
l'('Tte Ilnperitusc negation hegellenne, aphrndlsec Iw;qu'au parox'Ysme.
570 I ,'v\,)rin MII1CLI
Lcs necessites de la revolution reclament I'extension de l'attitude
Tlon-oedlpienne sur UTI plan general (GJll'msim Luca: Premier mallifeste
llOl/-oediflien) concernant la position infra-psychique des revolution­
naires dans leur lutte immediate.
Aussi longtemps que Ie proletariat gardenl en lui les complexes
fondamentaux initiaux que naus combattom, sa lutte et me me sa
victoire scram illusoires, rarce que l'ennemi de classe restera cache, a
son insu, dans .,on sang. Les Iimitatlons oedipicnnes fixent Ie prolharia
dans une position de negation symetrique de la bourgeOIsie, qui parvient
de la sone 1\ lui inculquer, d'une maniere d'aulant plus dangereuse
qu'inconnue, ses odieuses attitudes fondamentales.
La position du frere-perc, maintenue dans l'inconscient du pro­
h~tariat, retient eelui-ci dans un esclavage envers lui-meme et lui fai
conserver les deformations provenant de la nature et de I'economie
arita!lstc. Marx avait deja attire l'attemion sur 1e besoin de considerer
Ie proletariat non seulement comme une c1asse antagoniste. issue du
developpement des moyens de produetil)J1, mais aussi sur la necessite
de nier eet etat impm,e. Pour nier cet etat, les dents de la revolution
doivcnt mordre profondement la rassivite inconsciente et naturelle de
l'homme. II est question de derasser I'admiration abstraite et artificielle
pour Ie proletariat et de lui trouver les !ignes de force qui impliqucn
sa propre negation. Cette negation duit d'ailleurs se depanir d'lln
<lUX particular1tes nationales de s'affirmer it l'abri d'une egalite refor­
mlste, en faveur d 'li ne pOS1tion antinationale a au trance, concretement
de classe et outragcusement cosmopolite, remontant dans ses a"peets
Jes plus violents jusqu'a l'homme lui-meme.
Notre position envers les rapports du conscient avec l'inconscient,
telc; qu'ils ont ete mis a jour par Ie reve et la psychanaly!>e, subit un
change~9ialectique,dO. a notre attitude generale enverS la realite.
L'orpO'mlbn mecaniqlle qu'on nous montre exister entre Ie consclent
el \'inconscient, en faveur de ce dernier, ne se pose plus de la meme
manlere, a I'instant OU nous nuuS situons reellement sur une position
Clmagoniste. Vu qtle I'inconsclcnt continue de garder rartiettemcn~,
des traces mncsiques regrc~sives, dans une oniromancie obsessioneJle
(Trost: Vj~io!1 dans /e crist(//) noLlS nouS opposons aux reves, consideres
comme les <,ymrtomes incol1scients les plus revelateurs, !orsllue le con­
tenu manifeste de ces reves conserve des restes diurnes reacLionnaire~.
[J cst clair qu'il ne <,'a~it nullement d'une autre elaboration secon­
daire, a role censural. mais uniquement d'un essai de mettre dans un
accord reel la Vie diulne et la vIe nocturne, ce qui nuus semble imrossible,
tanl que nous continuons d'accepter LOut reve en entier, meme dans
ses aspect.~ mnesiques regressifs.
L'acceptation de tout reve, meme a contenu reactionnaire pour
'unique raison que c'est un reve et un symptf>me de l'inconscienr, et
A ..... _ ......... ..J- 1.", ...__ ,:;; ~_~_ ... __ .:; I r-, 1
 par c l1 mcLjut'llt 1':-!n:('pttitlll1l de ccrt;lines s(:ene.s onil iLJlll.:~, teHe::, Ies
st'C::ne~ de repetitltln Dl! de rastJatillJl sociak, qUI cOlltrediscllt neltemcnt
nCh POSltlOIlS ideologiqlll':s c(Jn~cit.:lltes now; cnnduirait a un labQu.
qlle seulc un" rLJ"i t 1l)Jl rnec;w 1(ISle peut lenter de cultiver.
En f(.'COllllaISSiim d'ull( malliere indesniptibkrnent cOnCl'ete /'iden­
litt till fOllcllunnemcnt reel de la pensel a Lraver~ la vie diurnc, la folie
Ct le~ revc1>, et Ill: voyalll dam ce" tJ(Jis muJaiites' que des tlistinci.ion,~
nil"iClelles cntretenues par Ie Jeroulemem de [il pensee dans des
conJllions eXterjcure~ di.ssemblabks, nom c.'>sayuns de rerousser I'in,
luence Jegradallle de1> c{)tcs sociaux oppressants, non pas en ramenant
mecaniquemcnt 1a vic diurne au reve ct 11 la folic, mais aussi par une
atLilude crititjue CTlvers ks restes-diurnes (()nlraires, cunserves mne­
siquemcnt Jam ces derniers etats. Nous ne pouvons accepter les reves
regTe~sifs. com me nOlls ne rUUVOllS ::Iccepter les folies religieuses, parce
\.jue notre cnnfiance dans ces grandiose'> instnunents revolutionnaires,
T10U,~ t'mrcche de receler des Contenus re.lctionnaires, il J'abri d'une
()rrosltioll, qui ne fail tjll'eloigncr par des retards mecaniques. Ie
rarprochcmCIll de la vie diurnc et la vie nocturne.
RC'cherchant en merne temp.~ Ie [onctionnernelll onirique dans la
vie dIUn1C, avec Inute." se .. consequences exrlosives, !lOUS nOll$ rap­
rroc!lom de la con[lI'iion cornr1i"tt' de "existence cliurne el dc J'exis­
tenee nocturne, par !;;J negal ion de leur ~epara!ion artifkiclle dont
SCIIIs Ie '>olTlnambu!lsmc, I 311lllmatisme et qUc!(llIes aurres elats c.xce.
ptinnnallx nnllS en um ll/Tcn les premiers degrcs.
NOli'> ?VOllS repris Ie problemc de la COllnal%ance r ar l"ill1age (Trost:
Lt'/lrl!!il II/Il l /gahle), en clahJI,>'-;,11l[ line 1!l"llnCl1nn IH:tte entre Ie.. 1n1,lgCS
prrlL!liIIC,., r ar de'> nl()V,'n~ an is' iljlles Cl Ie., 1ma.l',e.s Jues ~I lles procedeb
'(jell\ 1f'llj Ul''' , ~lnC\t;lllcnl a"pllqlll''-, LLls qUl' 1 aClioll tlu ha.sard et tie
l'au['1J11all~ml. I'\oJus 1l1l11s q'p""IIl'> ~l 1.1 tClldanu:, de rcproduire.
wrn!JIJllqullllClll. lClt~llIls 1IIIIlel1u.~ 1l1~U1lq\lt:S \ 'tlaille~ ;1 I'aille des
(~;l'!tnILill("'i pllfulale .... [ IHI j~ jlL"I~UI1~ que l'il1,'lllliU \.jui !luuS l:ntollre
tn'U\'l', dan.- !cs 1111;1,~ , IJldl'( IIJJtl,fhk:~ IIllt' IlWttll,l!lsation bouk\'er­
SallIe all (,IllS h'tlil .k,L;r{' Lt f1LirI1tlt'l' ~lllre:dl!ill', :tU':~jlt:l1lt 1.:11 general.
J11~'-lll'.tlli·i1lld·!J\lI,k', nhl.",:n, ;"j)tl;d\iL~lh ]11, Illraux, lI"llUVC Ia \'oie de
~(III I~P,lIllJllis'CIl1l'lll tla~h 1I'I1I[,ltJi ,tbsLllLk d"s jll'lH'l'dC~ apla~tiLjllC:~,
rA'j~"lirs ", ,'llli,':ll'111r:lll 111)11 ;llli~lHjlll'~
r;lrml it's liulllhll:U\ r'ill,uks que IIllllS :t\'nlls rrl)lI\'c, Ct::n~tins ont
C'te rleSCllll'~ panl\.:lIclllt'l1T. a l"llcCa~tr)1l d'une cxpusitilll1, Cll jallvier
I q 15, l't lis ont 0Tl~ ~1)l1lmalllml nt dCI-nls dans line Pn{smllllll711 dt
gm/J1ilt'\· c%r/('(, de ('f(boll/Ill//es 1'1 ,r(lh/c/,·
'\lllliS IlDt\'i ,-;nmme,o, nt'cli pe., rill ~ 1(1 rgemen t de n's prncedcs dans
des (Juvrages "pt.:CI,ntx (O/lll"/\/T la Fic, PIII\'\{wr,' d(1 regllrd, La (cm­
IJ(lI,"IlJ/(1' dc, tOI1/I.I,II//[/ll/wll r'olll/'/tll'lI.'L ) et nous ne pournons resumer
leur cllntellll dan" n.' sucdllct nH.'s,s ,I ,-:e , '>all'> eViler Ie risque de negliger
1'1I11 uti l'aulrl' LIl.; leurs llluJllpks asrects.
l\lll ",0,,1111 I'au tl Im;ll J SI11l' IIISll'l';) ;;1.:'" 1m! iTi.:.s Ie" plu S concrete," et
,!b... unks (/e ,'/ll'IItI/t'IIIII//W/,' , II' 1i//',\/}ji/II-,'/lllItI,IClI) llhjcellv,sanl d ul1t'
'"i
maniere ininterrompue Ie hasard et I'obligeanl a renoncer a ,~on carac­
ere de rarete proven ant de la decouverte de l'objet trouve (I'ohjet objec­
tillement offirt,la gmphomallie CIItoptiquc) , nous ecartons J'idee insupportable
de ne rouvoir Ie carter toujOllrs. Mettant en relation continueUe
l'automatisme et Ie hasard (la p'apltoll1(lIIie entoptiqlle , /11 Ilaporisation) ,
aggravant La dechirantc antinomie tlu sujel et de I'objet, et accelerant
a ['aide du simulacn:, de l'artifice, de la voyance active et du desespoir
theorique, sa solution re\'oilltionnairemelll diakctiqlle par la mise uu
sujet dans unc position receptive de qualite onirique (lcs 11l0llJlements
hJlpllagogiqllcs, tableaux reintes les yeux fermesJ, ou de yualite me­
diumnique (l'objeetalla lyse , interpretation de quelques objets dam un
etat de leger sumnambulisme provoque par eux), J)ous avons arrache
de nouvelles contrees au mande ubjeetif.
Ut ilisant des proceJes pathulog-iques (ldlOgraphie •.I'tfrcotypic) et mettant
ala portee du fonetionnement reel de \a pensee des appareils mecaniques,
tels Ie pantographe et la machine a couper Ie p<lpier (fa l'trlltograpltic,/rr
ollJolt/(lIlie), nuus e~"aY(lTls de SUffi10ntcr la froideur de la causalite
un iverselle.
Sans avoir encore les mnvens nccessaires rOUt pO\lvoir Ie presenter
dans Wule son ampleur theurique, nous affermons ties maintcnant
notre desir de relfOuver les correspondanccs scicntifiljues (c(Jsmo]o­
giLjues) de notre altitude ct nou., n()u.~ renc!ol1s comple yue la position
surrcaliste est d'accurd avec de nombreuses Jccouvcrtes qUI lui sont,
arparemment. eloi,l.,'llees. _ Nom sommes,
subjectlvement-objectlYCmel1l, d'accorJ avec It:s decouvertes qui
exercent sur noll.'> une [ascinanle attraction, telles que La geometrix
non-euclidienne, la qU<llriern.c dimension, les mouvements browniens,
e~ quanta et I'espac<:-temp.'>, de meme \.jue nou.s \()l11mes rarticlkment
<.I'accord avec la biologiC 1l01l-pal>teul'lenn<:, rcpresclllee par Ja position
her~eenlle de j'homeopaLhie,
N~esperum voir sc rarrwcher, d'ulle maniere concrelemcnt
active, ces rcchercks scientlfiques, assurement lmp particuliercs rour
etre complelemenl )lJsles, et nO liS tentons de tfOuver k~ moyen,s deli­
rants neces'>aires ,l un pareil rapprochement. dan<; It: materialisme
rnudroyCl.llt et malefique de let magie Iwire, Dans "La 101 ric gl'lil'ilation"
nous avons ess-aye, dune rnaniere desesperee, de dunner un caraClcre
()bjectif au dcsir de renCoT1trer I'image de "univers, en [on.;am J'enc'cr­
dement def;:Jvorabk de la nature.
Encore <;epares les llns des auLres, nUllS songeons ~ I'accnrd secre
qui doit cxis'ler entre Ie reve ct la quatrieme dimension, entre la luxure
et les mOllvcmenb brownicns, elltre Ie rq~arcl hypnotique de I'amnur
et I'espace-tcmps, D'accord avec la science dans ses asrcct.~ attractifs
t crypteslhesiques, Ie mOllvement surrealistc bouleverse, en mernc
temps. sa rigidite m,lthematique, avec J'assurance qui rappelle les
voyages des somnamhules vers I'intel~iellr de leul prorre mystere,
iclentifit un instanl au destin secret de I'humanite.
A. 1 L. -=- :x I r- ...... .,
_ .. ~ ~ __
 Traverse jour et nuit par une SUlle infinie de negations de plus en
plus irrilantes. de plus en plus precieuses et dc.voralHes J'inegalable
inslmmcnt de conyuete qu'esl Ie materialisme dialectiyuc exalte foUemcnt
notre insatiable faim de n5alite, el mord ferocemel1l la chair noire et
captive de l'homme.
Couverts de sang. ses os palpitams paraissent maintenant de lon~s
crist.aux suspendus.
Sum!alinne - Bucarest, 1945, [arhiva Marin Mincu].
Dialectica dialectici i
IHesai adresat mi§ciirii suprarcaliste internati011alc
Ne adresiim prietenilor no§tri suprareali~ti. raspan­
di~i In intreaga lume ~i, ca in marile naufragii, te
indicam po;:itia noastra cxacUi, Ja 44°5' latitudine
nordic-a ~I 26° longitudine estica.
DiversilaLea inepuizabWi a milloacelor de cretinizare de care dispun
inamidi dezvolUiriJ dia!ecuce a gandirii ~i a aqlllnii ~'i oceanele de
sange care llustreajfJi oprirca actllalJ a devenini obiective nu vor reu~i
reOdala sa ne [aca sa scapam din vederc, nici macar penlrLl 0 clipii,
Cirul ro~u al RealiUi~ii.
In pofida capcanelor ee ne inconjoara, noi refu/-am ...a lunecam in
gre~elile atilt leoretice, cat ~i materiale care ajung de fiecare datii sa
Imbrace noi aspecte ~i care, prill laturilt' lor imcdiate. morale sau
cantitative. ne-ar putea indeparta tie dorinta noastra fundamentala. ;1
direi prima trcapta ClI110SCuti'i cste transfnrmarea dorjn~ei in realitatc
a dorin~ei
Despaf\it i de prietenii n()~lri. tie Ja inceputul raL.bDillJui imperialist
mondiaJ. nu mai ~lim Illmic de ei. Dar no! am paSlrat intoldeauna
sperall~a sccreta di pe acea.~l1i. planeta, pe care existent;il noastra pare sa
devlna din zi In zi mai nesigura, funet;ionarea reala a gandlrii nll a
Inc-etat de a ciilc'iuzi grupuJ care detine in mainile sale Ilbertatea ideo­
ogica cea mai inalUi care a existat vreodaUi, mi~carea suprarealistii
in tema~ionala.
Ne adresam mai ales lui Andre Breton, trimitfll1du-i eel mai arzator
mesaj al nostrll ~i comllllidim. lotodata, mi~carii suprarcaliste il1lema­
tionale unele di11lre rCZlIllatele teoretice la care am ajuns in timpul
ace,',tor ultimi ani de singur;'itale, in cautarea neobosiUi de noi solutii
57·1 I M<lrin Mmtu
t1ialectice care sa ne permita Sa depa~im conflictul sfa~ietor ce exista
Inlre noi ~i Jume.
Ca suprareali~ti, Hoi am continuat sa Illtrevedem posibilitatea ace~­
tllr permanente confruntil.ri Intre realitatea interioara ~i realitatea
extenoara In adcz.iuneil noastrii la materialbmul dialectic, In destinu
istonc al proletariawlui internatIOnal ~i in subJimele cuceriri leoretice
ale suprarealismului.
Daci:\ mi~carea suprarealisUi a ~liUl sa rcaqiuneze prompt fa~a de
icvierile de dreapta care () InCOlljUrall sau chiar 0 combatcau. dt:vieri
de oponunism politiC sau artistic, fapt ce, dealtfel, s-a petrecut inainte
e 1939, anu! din care dateajf.1j ultimele noastre infonnatii, noi credem
ca este timpul sa ne Indreptam atentia ~i ditre unele erori care s-au
streCUral chiar In int.eriorul sllprareaJbmului. Dqi mai rutin vizibilc,
accste erori ni sc par LOl aUlt tie rrimejdioase pentm dezvultare<
dlillecticii a gandirii: de aceca, inaillte de a trece ta cxpunerca propriilur
noastre preci.lari, ne crcdem dawri sa semnalam anumiLe tendlllte cc
CXlstfl in suprareali~mul ultimdor ani, tendintc care nsca sa compro­
mita, Incetul cu Incetul, stratlaniile coJnune.
Acestc devieri artisticc, legate idcologic de mi~carea suprarealista,
sun( ~rurate de noi III urmatoarcle c<l.tcgoril generale: transformarea
treptata a descopenrilor obiectlve in mijlo3ce de produccre artislica ~i
incercarea de a propaga, intr-() manieril. culluraUi, () allumita fa;:a a
devclllrii gandirii suprarealistc.
In ceea ce privqte exislenla a~a-numiluILli "rebaj suprareali~t" in
anll din urma, credem ca ml sunlem sin~lIrii ce se nelilli~lCSC din
1r1c1na lui.
Nu ne ~§.ndim la utilizarca abU.llVii a sllpr<trealismullli, fapt ce Ii se
lntamplA, de multi! vreme, celor care s-au servit dc acest tennen dintr-un
motiv .sau altul, crori cumbAtute 18 limp. E vorba de 0 folosire mlmetica
a tehnicilnr invenlate de primii suprareali~li. tchnici re apar In tot
felul de~uetii dllar In intcriorul mi~dlni, dar care ~lInt lipsite de
obieClivitafe reV()IU~lOnan1, daca Ie analizam Indeapruape.
Numai 0 IU{f'sitalc obiecLiva rompleUi poate justificil folo~irea unei
lehnici suprarealisle dura descopcflrea ei, de pildA 0 manle sau 0 stare
de sugestie isteridi Dar credem c:a c timpul sa reaqiontim Impouiv<i
cndin\ei de a considera anllmite lchnlCl, obiectiv suprarealistc, ra
transnmibile In mod mccallic ~i utilit.abile 1a infinit.
EXISUI descoperiri .suprarealistc. dar nu exista maniere "uprarealiste,
apliC<lbile ca alare ~i care nu ar face decat s;1 inlocui<lscJ vechile ~i
odioilsele melOde ale p()e~J1or. ale piclnrilor sau alt: scriitoriJor.
Cli toate cit procedeclc descopcfllC de suprareaII~ll, ea scriitura
<lutumalisla, colajul sau delirul de int.erprctarc, all () valoare nbiecliva
pc.; care noi n-am putea-o exa~era, oricAt. ue plllemicc ar fi acordul
nClstru ~i admir<l\ia noastra rala de de, cstc evident ca repetarea
1I/t'fl!J."lii a lltilizam lor Ie riire~te orice valoan: t.eoretic:l onglnara ~l n
are nici 0 jllstificarc uin p\lnet Je veuere sunrarcalbt, auic<11n ceea ce
., •. ~.",,_.I, I. •.• _.r. <. ; 1::~
aeeas-ta mi~care revo]u\ioll<:trci are mai dialectic in (:a Ciici. prin aceast<l
reluare artistid, tehnicile ~uprarcajJste devin, in malnile celor ce S~
lasa in~ela\1 de 0 mtcrprctare atat de lndnielnira a nbiectivitatii, ni~te
te hn ici e,teticc ~i abstractc.
fn marginile ~lIprarealismului,ba chiar ~i in interiond sau, ~i aceasta.
mai ales in pictura ~i in poezle, .~e obscrva anumite elemente suprarca­
liqe Ieluate, variate, refacllte, ~j eAistell~a .. pcisajului" de care vorbeam,
constituie dura noi 0 di'Pleri' nrtlstica, primeldioasa din wale punetele
de vedere. Aeest manierism ,.wprarcali1>t". foarte adcsea invo}unlar,
risdi sa faeii dm suprarea\ism un curent artistic, risd sa-l faca acCeptal
de du~manli no~tri de dasii, sa I se acorde un trecut istonc InOfensi\',
inu-un cuvant, siHi pianJa mordanlul care i-a insuOet;it, in ciuda
luwror contradic\iilor lumii exterioarc. pc cci ce ~i-all faeut din revn­
lutie ra,iunea lor de a fl.
Noi vedem a~adar in folosirea neobiectiva ~i rutiniera a marilot
tehnici suprarealiste 0 eroare care duee la deprecierea aces tor desco­
periri, care permitc tendu1t;elor artistice sa sc serveasca In mod ignobil
de accste valon revolu~lOnarc, ceea ct.' constltuie un pericol mortal
pentrll deLvoltarea gandirii ~I a aqiuniL
T ransforrnareCl descoperirilor obiective suprarealiste in lchnici artis­
tice trebllie Icgata de cea de a dnua cware. pc carl' crcdcm cA trebuie
s-o scmnaHim, emare pe care noi am numit-o tendin\a de a propaga,
A ntr-ull mod pcrsuClsiv, un anumit sladiu al mi~carii suprarcaliste.
Aceasta tendin~a nu facc decal s-o amplifire pe prima, deoarece ea
introduce !.urrareali<;mul lntr-un soi de politidi culturala. Antologiile
.. ~upTarcalislc'· exprima vizibil aceasta a douCi deviere. §i tcndint;a pe
care elc () manifesUi, de a propaga mecallic dcseorenrilc existente ~i de
a face ,il !>traluceasca prin e1t' raultatck obt;illutC, IIU poate fi conside­
rata dedt ca I) tri<;ta lcnlali\~l de a face <:a fie acceptat ,uprarcalismul
fixandll-l 1<1 un momenl oarccare din ml§carea sa perpetua.
~emllalall1 pnetclIdor nfl~lli suprareali~lj ace<:te dou<l erori funda­
lllentalt din ultirnii ani ~I credem di nu (' I1cccsar sa mai insistam
<"urra rl'ri~'r)lel"r C<lle pande<;c ~al1lllr~a re\'ollltionara, la adapostul
unci increJefl funestt.' in pmlhilit:uca de <l ri'l:cl cullural cee<l ce a rust
smllls (U \'i()kll~a IUllIlI c:I.ttTl!larC \!I n()llall1~111c.
Tr~lmlormarea sliprarcalisIl\1I1ui in ClIrent de rcvo!tii artistica ar
punt' (ar:'it de/.\,olillrij sale It'ort.>t1cc ~i, dura trc('erca <;a prin fa/.,eJe
inevitahilc <l!c refuzulul ~i ale scandalului, cI <lr nSC;.l sa illlparLa~easca
soarLa tlllllrOr mi~dirilf)r de rcvolta, de care dU'lmanul de dasa ajunge
intCildeauna, 1ntr-un fel sau (Iltul, sa se serveasdi palla la tlrmiL
fntckgcm sa comunicam in pagmilc cc llrlllea.di conclul.Jik
teoretlce la call' am ~'1l1n", dell al carol' qafodclJ nu-I yom putea exprima
ck'cat par\ial.
Totodata, conSlder;llll nece~ar s:i prt'Cl/.am unele pllncte de vedere
fUlldamentale, care eredem di pot fi atribuite mi~calii surrarealiste iJ1
general. acesle pOII~ii av~{nd mlul de a i'ntan descnperirile concrete pc
C;,f" I _,~ 'lilt"! ~,-iIf'1 II
care ourim sa Ie prezenUim ~i care sunt reluate mai amplu III opcrele
speciale ee Ii Ie-am dedicat.
Este foarte greu de gasit echivalen~ele in scris ale dorin~elor nO<istre
celor mai inexprimabilt:, dar yom Incerea sa indicam cateva punete
scn~iale in aeest sellS. Primul punet asupra carma am don sa iTlsistam
pnve1ite necesitatca de a mentine suprarealismul intr-o stare
permanent revolu~ionara, stare care sa ne poata oferi solu\iile de
sintczil (hegeliene. rnaterialiste. J1CmaiallLite), I.adarnic a1i te ptate
Jealtfel panii azi.
Aceasta stare de revolutie continua nu poate fi men~inuta ~i de/.­
vo!tata decat printr-o pozi\ie dialectica de perrnanenta ncgnfll: ~i de
/lcgare il I1cgatiei, pozitie care sa poata atinge oriccind cea mai mare
extindere ee se poate coneepe. fata de tot ~i fata de to~i.
Noi respingem OTice tendin~A. oridt lie seducaloare ar fi ea, de a
face din suprareali\m fie mo~teniwrul gandirii revo!lItioTl<lrc fie mi~­
Lclrea eea mai avansata din zilele noastrc, fie mice alt stadill de sintcl.a
care i-ar putea reveni de drept. Este 1n (\far~1 de mice indoiala e<l
po/.iti<l aetualA a suprarealismullli ITnl'!/ca aceste SWdli de smteza, dar
nOl eredcm di trebuit respinsa miee incercare de a-Illlnita statistIC, de
a-I lilsa sa fie devorat de problemele orici'irei mO$teniri.
Spcrant;ele nebune~ti pc care ni le-<lm pus in aparitia suprareahs­
mului ~i in propria noastra apari\ie reclarna, in acela~l timp. e:xprimarca
tllwrnr dorint;e1or noaSLTe, lJi aceastci ([onnta de a dori soar izbl de
urice incercarc de a transforma suprarca!Jsmul inu-o llll§care de pura
acltJali tate .
Fon;a dialectica lJi materialista a suprarealismlllui, in raspar cu toate
eelelalLe mi~cari existente. ar putea excreita pc drept () ascmenea
atrac~ie asupra adeptilor Sal ~J nui ne-am vedea, mai devreme sau mal
lil.f7iu, dl/U~i In mc1ancolia ce ura~c~te orice mu~tel1lrc spiritualcl.
Suprarealismul nu poate fj In ochii no~tri llumai mi~carca i.,turica
eea m~nsatiL Fara sa cadem nicidecum in idealismul filosofic al
unui romantism de dULina, noi credem ('(1 suprarealismul nu poate
cxista decat lntr-o opo/-itie continua fata de lUlT\ca intrcaga ~i rat;a de
el insu~l, In aceasta negare a negat;ici dirijata de delirul eel mai inexpri­
mabil, lJi aceasta filra sa plarda, binein~ele~, un aspect sau altlll din
puterea sa revolut;ionara imediaUi.
Deseorerind pozitiile eele mai revolut;ionare, surrarealismlll este in
aeela~i timp propriul s;)u adept ~i el nu se poatc eonf-unda mult timp
cu Sll1e. Aid se ascunde cheia oricMei for(e revolut;ionare, ~i ea nu
lTebuic sa ne scape nici macar in sehimbul eclor mai Lentante rezultale
can ti tative.
In aceasta atitudme dlaleetica nOl reeun()a~tem posibililatea eea
mai concreta de a men~ine intact in noi ll1ecanismul revolut;ionar ~i
mijlocul de a dlca In picioare oriee descopenre care nu ne-ar obliga
imediat sa gasim 0 alta. Aceste stan de nega\le ee se Inl<1nt;uie concret,
absurd ~i dialectic, una cu alta ne fac sa resrin~em trecutul in intregul
 "au, dal fiind Gi nici un l1lomenl i'itork Iltl <l putlll "af isface rei ali\,. ~oci(ll. medical ~all pSiholugic, noi ajllngem la sesizarea pri 1l1.elo I' aspcete
-alhlllllwllulliTOr dorin~elm lHla<;lrc. Ned rc.<;ringelll trecLllu! omeniIii. ale 1IIIJirii oJ!lI:ctil't'. ChiaT sub aspectcle ei celemaiimeJiate.noicredcm
ill tolaJlfatca sa, Ca ~i suportul <;;ill mne/ie, rnc 111 Olia, ill~t'Ie~and prin di erotizarea fara limite a proletariatului constituie garan\ia eea mai
dorin\ele lIoaSlre nu IlUmctl proiertarea ciullrva nevoi fundamentale. pre\ioasa care se poale giisi pelltru a-i asigllra, in epoea mil-era pe care
cum <;unt unek uorintl' pililC in illCIlI1~tielll. ci ~i pc acelea pe care () traversam, 0 reala dezvoltare revolu\ionara.
lrebuie aoia ",\ Ie lnVelltitl11. Orke limitaJe a posibiJlla~iJ de a invellla
nOI dllfince, dill mice partt' al wni, pc once Ja\iunt' soar fonda. va de~­ in acest efort de a descopen ~i inventa laturile cele mai turbulente
tep!a OJ ic;1nL! in noi un gus1 diabolic de negare ~t de nega~ie a nega~iei ale iubirii. nOI ne opunem aUit Iimitarilor pe care natllra ni Ie opune
III acesl dOft de a pune de acord rca!ilatea interioara ~i realitatca Jin exterior, dh ~j Iimitarilor interioare ale complexelor oediriene.
exterI<J,tra, Hoi rcluam, neubosil., anumilc descop<,rJri sublime, care IlC Ne opunem pasivitii\ii manifestate pana in prezent fa\a de natura,
cxalUi pfJZJtiilc. Ne gandlm, In primul rand, la pozitia materialista admiratiei ascunse pe care ea a inspirat-o mbicihiIor revolu~ionare.
(Ieninl<;ta) a relativ-absolutului ~i la ha/.ardul obiectiv, In acceptia sa
di.ci Incetineala lebri!or naturale provoaca nerabdarea noastra.
de intillnire a finalitatii umal1t' Cll cau;.;alitatca universala.
Noi nu mai rutcm acc-erta nici biologia umana care reflecUi natura
Hazardul obieCliv con\tituic pentru nOI n1lJlocul cel mai teribil de
• laturile ei cele mai avansale, a..xiomele celulare care ne Inconjoara ~i
a gasi a~peclele rclativ-absolllle ale reaJiUitil, in larurile ei favorabile, ~i
care conduc fatalla moarte, eontrariind dorintele noastre revo[u\ionare
numai cl ne ofera nein(ctat poslbilit8.t i Jc de a dcscoperi cO/ltradic(iilt,
~ocieUitii impaqllC in c1a'lc. ~i rnentinanrl in noi 0 tensiLine ambivalen~a, Intrc via\a ~i contrariul ei.
Noi vi'iam sa pllnem de acnrd pozitia noaSlra de c1asa cu poziti<
Ha7.ardlll OhlLClIV ne caliill/qrc sa vedenl In illln,." metoda gcnerala
revo)utlOnara proprie suprareali!-lmului. noa'ltra fa\a de laturile regresive ale naturii, deoarece () incredere oarbii
~i -"llbin~eleasa in p()sibilita~ile acesteia, a~a cum a existat aproape
Dupti ,Hatea incercari infructuoase pcntru a giisi () mctoda coneret
JintotJealina. risc<l sa Intretina 0 teribila oprimare.
revolu~ionara. care ..,;} nu fie r1itat.a dc vreun rCZlulIu idealist, noi am
ajuns sa cOl1sideram Jll(lgnelismul erotic drept sup()rtul noSlru insure('­ o revolu~ie totilla, a~a cllm a fost ea formulat;} rentn.t prima oara
tional cel mai vaJabil. de mj~carea suprarealista, nu mai poate accepta salturile dan.. . iniste
ESle eVident (;'1 pelllru a ajunge la accasla condu/ie de ordin gene­ ale nalllrii, intluen~e)e contrariante ale biologiei llrnane sau indiferen~a
p()j"i~ja lI()a~lrci fa~;~ de illhire I,-a ue/volwt intr-lIJ1 fel nemailntiilnit
ritl. abqracUi a cosmologit:i.
I\cea~t~l pOlitic impliC;'1 lllale starik de iul.))fc cunnscute pana In l.ilcle Noi dorim <;a dialectici/am ~i sa conueti/.lim incer6irile ulopice de
noa.<;lrr. dar ea rt'c1arna, In accla~i limp, negarea thalenlca a acesWr stari. rC/lstcnta um;1na impotriva nalurii ~i durim ~a dadhnam barierele
Noi atcertiim dar dep;'l.~im, eel rutin tcorctic. Wate sUirile cunos­
inrrico~at()are pe care ea nu inceteaJ:a sa ni Ie opuna, bariere la ada­
cute de iublrc: lihCTlIl1;qul, iuhlrea unica lUblrea complexuilla, pSiho­
postul carora societalea impar~ita In c1ase se poate men~JJle.
palolngia lullirit illcercand <;a captam illbire;.t suh aspectele ei cele Olai
Noi ~tim de mull ca Incercarea de a qa!ona, dill motive de oponu­
vinlenti.' ~I deci<;i\e eele m;ll atractive ~i i.cle mai imposihile, nQi nu ne
nitate. 0plJ.d\ia noastra [a\a de lumea exterioara sfar~e~te intotdeauna
mai mul~llmilll !-Iii vedem in ea rc marelc pcnurbalor. care reu~e~tc
prill ~imoarce imr0lriva lloastra. !\cesta e mOlivll) pentru care
c{lleodaUi I,a spargii. iCH:olll, Impan;irea wClct<i\ii In t lase. Puterf'a
vrem sa lcgam pozi\ia !1oastra n:volll~innara ist.orica de rozl\ia Ilnastra
jlstrugato11re a ililmii rata tie orice ordilll' stahd;\ I'on\ine ~'i depa$e~le
rev()lu~ionara Impotriva nalllrii. restabilind <Istre! intr-lln mod con­
Tln'oi!c rl'\,(llu~J(lllare ak LpO"1 nqaSln venabil raporturile necesare intre dorin~a ~i ulliver~, considerate dm
Noi proc!am;{m illbire;1, c1iberat;l de romtrfln,~tTile ei snciale ~i pUllet de vedere cmmologic.
IlldJVldllalc. rsihf)l()gk~l' ~I lenrelice. religioast.:' sau sentimemale, ca 1'-e dam seama, mai mull ca oricand, cit oricc rev()lu~je de cla!>3
principaJ<l noaSlra metud,i de Cllll()a~lere ~i de aqiune. Exasperarea ci trebuie <;a fie duhlalil in conerel de 0 rc\'oilltie Impntriva naturii.
metoJicii. de7voltarea ei rara limile, fascinatia ci tlliburatoare, ale
carol' prime etape It'-am dcpa~it deja prin Sade, Engel.~, f-reud ~i Breton, Nevoi<l de a descoperi acea Ilibire care sa roata raSluma fara Ince­
ofera ahatcrile 11l0nSlnloase ~i <;candaloCl...elc sfor~c'iri care ne pun la tare obstaco!cle sociale ~i naturale ne conduce catrc 0 pozi\ie 1I0)l­
Indemana, in modul ('el mat rev()lu~ionar. mijjo<lcclc de aqlune celt' -ocdll'ifl/lii Exi'iten~Cl traumatiSnllllui natal ~i a comrlexclor oedipiene.
mai efJcacc
a~<l clim au fost cle de<;copente de freudism. constitute limilele naturale
Accasta iubire dialectlcll..<lt<'i. ~i materializata cono;tituie metoda rev()­ ~i n"1(~l-ice. pliurile incon~liel1lc defavorabJle care nc: dirijca/,a, far;\
Ill\ionara rd<ltiv-absolut;{ pe care surrarcalislllul ne-a del-valuit-o. iar ~lirea noaslra. Hlitudll1ea ra\a de lumea extcrioara. Noi 11111 ru~ pro­
rnn descoperirea de noi pll,Slbilit3\i erenice. care sa uera~easca <lmoml blema eliberarii lI11e~ra)e a omului (Gltcrasilll Luctl; L'illl'mtt'llr de
r-f') I L L_
 cOl1di~i{)nalld astfel aceasta Iibertate de distrugerea pOZitiei
l'amour) ,
noaHrc oedipiene ini~iale.
Oatorita mi~carilor rev()lu~jol1are. pozitia tatalui a fost puternic
:-druncinata alaI 111 aspectcle ei directe. cal ~i in aspeclele ei sirnbolice.
lnsa vesligiile castraloare ale traumatismullli natal nu sunt rnai PU~in
persistente, fiind sustinute deallfel de pOLitia avantajoasa a [ratelui
pe care mi~carile pulitice au sus~jllut-o ~i care nu e'lte, nici ea, deca;
una din rurmele pc care Ie irnbradi comrlexele initiaJe.
Dlireroasele e§ccuri In iubire. Laate plirUind tenta idealismului
romantic ~i a incapacilatii llIn3ne de a se obiectiva, i~j gasesc prima lor
intruchipare in fi.xitalea mnezica a m3mei ~i in persistenta dublului
pnmitiv pe Clre II purtam in nuL
Transformarea calitatipii a iubirii intr-o metoda generala de revolutie
!Ii posibilitatea de a depa~i, printr-un salt formidabil. imaginea incon­
.o;;tienta a iubirii Sum impiedicate de acest e~ec teoretic primordiaJ, pe
care pozi~ia oedipiana incon~tienta 0 intretine in noL EJibera~i de
spaima de moane datoraUi na~terii, eliberati de limitarile cumplcxualc
dalOrate atiludinii noastre oedipiene incon~tiente, noi incercam in
fine sa gasim caile exacte ale eliberarii noastre ~i sa depa§im acea
"eterna reintoarcere pc care 0 implica atitudinile noasue erotice, in
aspectele lor biologice sau psihice.
Considerate printr-o pozi~ie non-oedipiana, sUirile existente ale
iubirii nu sum dedh ni~le elape pe care trebuie sa Ie der~im ~i
absurditatea concreUi a iubirii obiective nu se puate declan~ decat
pornind de Ja aceasUi imperioasa negatie hegelianii. afrodizatii pan a (a
paroxism.
Nevoile rcvolut;iei reclama extinderea atitudinii non-oedipiene pc
un plan gencral (Glrerasim Luca: PremIer lIIaJlijeste /lon-oedipien) referitor
la r07.i~ia infra-p~ihica a revolu~ionarrl(lr in lupta lor nemijlocita,
Atata timp cal proletariatul va pastra in el complexele fundamentale
tillnani re<l!e a gandirii prin viata diurna. lIehllnie ~j vlo;e.~1 !leva/and
ini~iaJe pc care noi Ie combatem, lupta Sa ~i chiar victoria sa vor fj
III aCt'sle trei modalila~J dedt ni~te distim \ii clrtificiale intrqinllte de
i1uzorii, pCntru ca du~manul de clasa va ramane aseuns, fara ca el s-o
~tie, in .'>angele sau. LimiUirile oedipicne fixeazll proletariatul Intr-o
po/.itie de negare Sll1letnca a burgheziei. care ajunge astfel~a-i inculce,
intr-un mod eu ,Hin mai periculos ell cat e mai neCllnOSClil. odioase1e
~aJe atltudil1l fundamC11tale.
P07.it ia frate-tala, mentinuta in incon~tjentlll proletariatuJui, II
mcntine pe acesta Illtr-o sdavie fa~a de el Insu~i ~i 11 face sa pastreze
defonnarile ce-i yin de la natura ~i de 1a eCOllomia capitaJista. Marx
atriigea deja atentia aSlipra nevoii de a considera prolelariatul nu
numai ca 0 dasa amagonlsUi, rrovenita dm dezvollarea mijloacelor de
produqie. Cl ~i asupra necesiUitii de a nega acest statut impus. Pentru
a nega aceaSla stare, dm\ij revo!utiei trebuie sa mu~te adane In pasi~j­
tatea incon~tiellta ~i naturala a omului. E Yorba de a depa~j admiTa~la
abstractii ~j artificialii rata de proletariat ~i de a-i gasi Iiniile de forta
Care implica prorria sa Ilega\ie. Aceasta nega\ie trebuie dealtfel sa se
580 I Mellin Mrncl/
i~tanteze de accl internationalism 1I1l1anitarist ~l anaeronic, care con­
linua c;a permiUi particularitatilor l1a~lOnale sase afirme. 1,1 ad,lposlUI
lwei egalitati reformiste, In favf)area unci po/itii anLina\\()Jlale inver~u­
nate. av.ll1d un cnncret caraner de cla.-;a ~i cusrnopoliUi palli! la ullraglu.
eMe sa retrimita pnn aspcctele c;ale cde ll1(1i violcnte pana I", (JnlUl In sine.
o/j~i.a noastril fa~a de raporturile clln~t1entului cu incon~tientlll,
.I~a cum au rost ek relidal\:' de vb ~i de psihanaJizii, c;u[era i) c;c1lJmoare
dialectica. datorita atitudinil noastre ~enerak ra~<i de realitalc.
Opozi~ia mecallic-d uc~rre care sc arata ca exista intre c/)11~lient ~i
. lcon~lient, In favClarea acestuia uin urma, nu ~e mal pune in acela~1
mod, in momentlll in care noi nl:' sitwlm realmelHc pe l.J pOLitle antago­
lllsta. D<lt Ciind c[l incnn~tielltul continua sa pi:tstTeze ran,lOd lrii~aluri
mnc.l.ice regresive, Illlr-U onironlaneic ob~t::-lonal5. (Trost: l/i,II01I dm/,I'
Ie (ri~·t(/{). noi ne llpUllel11 viselor, consIderate ca simrtomele
il1cIJl1~lien,e cele mai rcveJato<lrc atltnci dllld cllll~inlltuJ manifest <II
:tce.stor vic;c pastreadi restllri dlume reaqinnare.
E LIar d Illl e (kine \lorba dl' vreo alla elaborare <,eclInd;Ha. ell rol
(It: cen.wra, c:i numai de 0 incercare de <l pune iutf-un acord real \'ia~a
diurna ~i viata noeturnii, ceea l'C nl 'Ie p(irc imposlbil adta limr cat
lnnllnllam sa acu:pUim uriLt' vis in inuegime. chiar)i In aspcClclL lui
mne;;ice reh'Tc~ive
Acccptare.a wk<1rlli VIS, (hiar eu ("()n~Jllut reaqiollar, penlTu unkul
n1<ltiv cii ~ste un vi~ ~i lin ~jl11rl()m (II inc(lI1~ti('nlUllIi. ~i in ()nscrin~:;
aecerlarea anUll1ilOr ~c('ne oll1rice. rreclim ~cencle de repclare ~all dt;
lilstrare sOClala, carc (ontl,!!lC net Pel; i~ii Ie noaslf(' ideologic(' eOIl­
~tiente, ne-Hr conJuce la lin (abu. re (arc numal 0 pozi~ic mccal1icLsUi
a r pme'l IncercH s-o cu Itive
Recullo~dnd inn-un IllOtl ilH.kscrirtibiJ LIt, nmcrct idcnliwtc3 fune­
desfii~ur~gamliri i in cond itll cxtcrinare neasemallatu,lI e l10i ITlcer­
cams,l rcspingcm influenta def.';radanUi it lalUnlor suciak \lprim<lntt'.
nu reJlIc<lnd mccall1( vla~a dillma Ja vis ~i la nebul1le ci ~i printr-o
<lliIUdlllL' critic;:l ra~,i de r{im.'t~j~ck dilllllC (ontrare, COIlScrvate mne/I('
ill ~tarile mnintitc mai suo;. Nell nu PUtCIll a(eepta visek re~t'sive, CUIll
1111 putem accerta ru!iilc religio<lse, pentnJ ca incredcrea l10astdi in
an'~lc gralldioase inslrumentt: revulu1.illnaTc ne impledJca sa ascundem
1i~le c()n~inuturi reaqiunare. la adapl)~llIl unci r()l.i~ii care IlU fac"
dedit ~a indeparleze, prJ 11 rClardari meum in:, arrnpierea din trc via t<
diurmi ~i \'ia~a noeturna.
Cercetiind In acela~i t imp funqiol1area qniricA ill Via\Cl diurna, ell
(nate cOllsecintdc ei e:>:]1101.Ivl::. ne <lproplem de confuzia cnmpkta a
o.;islentei diurne ~i a exist('n~ei nocturne, prin neguea serariirii lor
anificiak, negare ale carei rrime grade ne-au fOSI oferite nllmai de
somnambulism, automatism ~i aile caleva stari excep1.ionak.
- _I. I • _.__ ....__ ~ - I -n I
 Noi am reluat problcmrt cUI1(la~terii plill ima~jl\C (I rosl. Lc profil
1l17l'igahlc) , slabililld () dl\llOqie nela inlre irnagillile rroduse prin
Illlllu<!ce arlhlln: ~i imaginik dat(llal~ UI)lJI' procLdn: ~tiin\ifice, strict
aplicate, prec-um ~i aqlunca IIClL.Clrdului ~i a aULOmallsmului. Noi ne
(Ipunem tClltlintLl de it rl'rroducc, simbolic, anumile ClJn~inuluri teore.
lice valahilc ell <lIUlorullchnlcJ!or plctmaJe ~i C1cdcl1l G~ nCCUl10seutuj
care nc illcolljoara I~i ~;he~te, prill /Inaginile indt.\ciflabiJe, 0 male­
riali;;are lulburatll,nc in leI lllai lilalt I4fad. Pktlll<l ~llprarcaUsta, accep_
l'tnd in gcncr<tl, pan:! asLb./1 mljluacele plcturalc rcplUJuctive. i~i
.I.\asqte calea de inl10rire in ulIll/are" absurda a procedcelur ar1al>tlCt.
obleclIvc ~j toLal nonartlt.tice.
PrilHre 1ll11l1eroasele rrocedee pe ("arc Ie-am dLscopt:rit, uncle au
fllSL prCLcnt<lle pal1;ial, eu ucaLia unei eXJlozitii. In ianuarie I ~45, ~i au
fl)H des("n~(' SUnlar intr-o Pn!sclltatioJl de.1 xmJlltil~s (DIodes, de cu!Jon/(wics
cl d'o};jl'ts.
Ne-,lnl neupaL mal pc lar~ de ace~tc prOl:cJeeill lucrari speciale
(Olliri.l'l'r 111 I'ic. (lIIIHallce rill rCKl1rd, La COllllai,I.I{/IICe dn temps, Illltiflti{l1I
'olul'tllCIlsc.) ~J IlU alll putea . . 11 Ie n,:zlImam con~inlltul in aceSl succint
mesa;. f;1r:1 ~a ('vitam rlScul clc a nC,I;;1Jja unul sau altul drntre mulLiplele
lor aspecle.
imping;1nd tllltornatismul pana la limiLele ~all' cclc mai concrete ~i
m,11 absurdc (.'/Il'rcwu/omat/,I'li/Ill, /al,sJlltlllul-l'IIlJlllacru). ubieclivand in
mod neintrerupl ha/..<Irdul ~I ubliganJu-J ~a rCJlun~e la caracterul sau
de rClrilate provelllnd dll1 descllpcrirea obieclului gasit (abicctu/ oferit
O/I/('CfiJl, gmfrmul/lla L'II10l'ticrl). noi inlaturam Ideca mSlIportabila de a
nu-I plltea c:ipta oridlno Punand continull in rcla~ie au(t)matlsmul eu
hazarduJ (gmfommllt/ ('lIl0/It/cll, I 'ilf/anzilrCll ), accen luand <;fa~ietuarea
anllnomk' dintrr ~ubiecl ~l obicCt, ~i an:ekdnd cu :-ljutorul simula­
cndui, i;ll artificiului. al ViI.1UJ1IJ aCLJve ~I ell Jispcrarii teurcLice solu~i(l
• sa revoltl~i(Jnardialect/ca, prin punerea S'llbicCtuluJ intr-n pozitie recep­
tivA de calilatc: nnirica (/II1~'caril( '!Yl'Jlllgogra, lablouri pictate ell ochii
'nchl~l) ~au de call1ale medlUmnica (oblec/a/laliza, Illlerprctare a dltorva
obkete intr-() stare de S'nmllambuli~m Iqer prnvocaL dL ele}, am smuls
Illmii obicni\'e t,inllturi ilul.
UtJli/.alld proccdc(' patologice (ccograjw "lafOl/llla) ~1 runand Ja
indemana runqilll1arii realt: a gftndirii aparak menlllll'C. ca panwgrarul
~i ma~ lila dt: t;1ia I lift rL it, (/IlIlI togmfill. m)w1I1t/ II III ). inCt:rcii III sA Infrangem
raccala l(IULalita~ii universak.
Ncav3 nd inca m" l(lacele ncct'sar<: pt'11 tm a () putc:a pn':/enta III
lOaUi ail\fd,)arl';! ci Il'IJrulel, lltJl alillll{lIl1 tnc\ de I't aeum dorinta
nU;{Slra de a regij<;i (llrespullllt;lliCk ~tiintiflc(-, (coslllolu,gKc) ale .HiLU­
dll1il nU<lstrc ~i nL: dam seamR c,ft pUI.:riia sllpran:aliHii este in acurd ell
11 u me r lase dc'scnpni ri care i ~Ulll aparult Illtkpartalc. Noi SlIJllem. in
chip ,~ublecllv·()hic((lv. de aCtJrd ell dc.:~n\p('nljk (alC excrcita a~upra
,(i..2 ,\1 L1 '1 ""tcH U
IlU;lstra 0 fa&cin<lnUi atraqie. prCCllnl ~c()mL'tria necudidiana, cea de a
patra dimensiune. mi'ldmle hrmvniene, CUHlllt:1c ~i \pa~illl'llmr, a~a
'LIm suntem pal1;i ..d de acord ~i Cll bil)lllgia Ilonpaslt.:uri,ma. rcpre/l'''­
laL~ pri)) pO/i~ia herachteallH <I home(lpatlei.
Speram ca yom vedea apfCJpiindu-se inlrc elc, inlr-un mod coneret­
-acti", ace~Le eereetan ~tlintificc, Jesi~ur prea particulare pcnlru C\ fi
c(lmr leL jnsLt:, ial n(JI inccrcam sa ~[I~im mijloaccle dcliT<llltC llccet.;lre
pcntru () astf~1 de armplerC, in materialLsmul fulgerall11 ~i malefic al
11l,Igiei nl'gre. In Ltl fai tlt' p'(/ilitr//(oll noi am InccrcaL, inn-lin fll di~pclat,
~rl da m un caracler ubil'CU\' dorin tci de a in Uiln i imaginea 1I n iversulu i.
rUf\:llld incerclllrc~~ defavOl'ahila a nalllrii
Inca scparaii unii de ClI~lI. lIoi visam la acordul \cnel care trcbule sa
e:xiste imre vis 'Ii cea de a palr:.. dimcnsiullt:. inlre luxur:"i 'II mi~6trik
brownicnc, intrc privirca hil')llllica a illbilii ~i spa~illl-limp De aUlrd
Cll ~Liin~a In a"pcCl.dc ci "'Iranivc ~i crirtestc/icc mi'learea \lIprarea­
IisUi r;1slOarna in acc!a':oi limp, rigidililte .. ci matcmatiC<l, (U Hlt';\
~i~lIral1\a "L 'IInilltl'~r( dl' c;il:iltlriile .\lllllll:\ll1huliluT catre intt'li(11UI
prurriului lor mi\ler. it!clIUricat f) clira ell dt'\t1l1ul ~l'crt't al ol11t·lIirii.
Tra\'crsat Ii ~i 110arte Je 1111 ';IiI' infinit de ncg<l~ii din ce In ce mal
lrilantc. din ec ill ce mai prl'~io)ase ~i mai llevorantc, acel ine~alahil
instrument de tllccnrc Citre t'\tc lllatcl'idli<;mul dIalectic exahit la nl'hll­
Illt' r\1amea noastr<"i ne,,1t1o;1sfl de rt:alitale ~i mu~d\ salbatlt' dl11 caTrWi'l
ncagra ~i captiva a omulul.
coperite de sangc, oC\'ele lui palrilandc scamani'i aClIl11 cu ni~Le
lUl1gi crisla1e suspendatc.
TraJlIcen: de ~[EFANI/\ MINCU
C ri tic a In i 7 eriei
Onutre ar h ~\Illul;ia indi\'iduala a suprareali~lilor. un lucnl aralt'
ciaI' relllru cel care, lii.saml la 0 rarte certurik, scandaillrile, rupLUrlk,
merente UnCiirllJ gn1r Vili. \a privi ~llrrareali\llll\l in 1::\'\IIII,la lu
iSlOriGl: PERMi\NbNTUL EFORT PENTl~U ELII3ERAREA EXPRE­
Sl El UMAN£ ~UB 1 eM I'E I OR.MELE E1 L1iherare care Illl jlOdtt: 11
I.'onn.:r uta in aiara e1iht:rilril lola]c a omlllui, 111 dCt',t sen~. ceca cc III
!'rnrUnClll aid nil e'lt' Lit' a dl\UIIa :I\urr,{ en\.llita~ii Unll! IllCllltIe ,au
.. altora. Ll de a ~emll ... IH :~lli\ Ital~<l unci s<:rii dl" ptTS(}llil~ii a t,iro
pn'/coi'-l Illl;llllpI:\lU;\IL' sau \ IIll{1 "11 lnClI~in<:a "lIpran.all~m\llul 11\.1
PU:lfc ;I\ea ;111:1 l''\plil'H\lt d,-([II dl)1 il1ta dc: a illl:lr/ia dt mai mult, tIL'
.1 ullllprllmirc pL L<I( Pll\lbi\ al.·l"\l t>1"flrl

'qn .. idenirn ca pc () dalOl ic de a a (i,ge <lH'n~ia ac,upra OlCe-jora care,
p(' :tu·... , plCln, al cxprcslci. fac lot usibilul C1l sa OT'r~:isdl orke
il1<.:t'rcall~ de e!nillKlpare
DilL;;', ill leca c,:C privc~tc expresia. umul se ~...e~.:: un ?-utl de
Ilpl imal ca ill ab"t1lul loate manifestiirile lui. \'ina ~<,te intr-o cgala
1l1:i\ura a poqilur earc all oferit un materia] in rennane111a C'onrllz ~i
afltl't cat ~i a aparalullii de oprlmarc organizat (poli\ie, l'ritka -ofici<llil
ewe 'I ullii/al intr-uTl <l1111llllt sens ar:e...t material
ril il,:a 1I1'iciala dill [{lima-ilia ~J-a faeut ell Pf1S0-,ilr~n dalllria. $i-et
",Illlt-n at,it llc biJw, incat cci mai .. Iabi dintre plle\l. ~~ penuu care
llL"( c' .. llatl:a p(Jctica nu "C Cllllrundd cu necc-.. it(\te~ de a .;chlmba 0
11111(:1 au par;is It , lemri/a\i. incomodul drum pe ('are se ang-dj1:l"era. In
;-l fara com plot 1I1ui Uicenr \,m al im))lci sisterTUiUzatc. inu-erurt ,dnar de
Ur.'Il11 11\11 Ii rt'lltru Cltentat la morala. la p"Juja. la rdigitl Ioi!. Jllliitia
11Icr,lr~ ,I cerlll ell Il uimiloarL sliiruin\ii eu u stranie rL'I'5C'\"erenta,
inlcnllqia d~ a ~cne, incJ,i<'o"fea .. au n"'riciulJ pentru orice- artist ale
l'iilui tClldlll\{' i1Il1Cnlll\aU rUlredch: eJ pO/iVi.
III re pnvqle liuprarealismul, el e de multa vreme obicctu1 unei
bucal<llll enuce ill acela~i timp abuLi\'3 ~i superfi~
ar abu/_ul in ceea ce pri\'e~te tcrmenul ~i i~lJTanra in 'ccea ce
pri\'qte sensu! ~i i~LOria suprdrealismului. aceasla maladjc combinal3
a confullei interesClte. estc un fcnomen rrea general. pTea pamanem 4
NI "I.: parc inlllil sa insiHam a.. upra rocV1orcare au tradal in mt\(J vizihil.
E \lIfjC1~·nt poate ~ii amintill1 dollA nwnc' Virgll GaJUnorOll t'i Comtantin
Miell, "mlldl.:rni~lin din intamplare, a caror voca!;ie dasicil, poetica ~all
f1lu\olic:l. a fO~l din plin riisplatila de funtlatiik ~i mini~'tarok fa..ci'ile
L "I k la 1l1;jl\II11t:a la carc.. uolllnul pOd h"anJ~ll:. i~j poatr Me toe il1lr-lln
pa~aglll nt:rU,~IIIC1l pana ~i dc acela care. pcntro fiecarc din noi, 1I"L:1"lre/intii
\fin~enia". (Ren:n7.ie I~ I)rumc~ul ineendiar in ~EpOCll", 1'J3t.)
:.l E CUll'" llim inu-un artieol rcccnt (l3analit.a\i lllodane - Oh"CLU"IUIICa
poetic1) din _Univcr<iul literclr", -t man.it.: 1945. un ~lt O".itic imch,gcnl.
d, Ad M;trino. acirui rca vuin~a nu CSle I:b'aLau dedt de ignuOln.'".lI mrnpktii
a "paginilor tcorctice" de care VO~lC cu atata COG1ptt('fl\a.. fJl.GC apel. ca
sil-~i .KOpCTC ignoran\a, la Janet. cunUSCUl ncma. rrin~ Jdldc. ~ de la
(;'lill\l)a~a ~edin\a din 28 oeL 1939 a soc.[icta\ii) Mcdicu-I"sHIOklg-icc ~n care
~e dlscuta dc.;sprc riscul pro(csional aI aliClllstului fi dcspT~ ...ani~tii o.ce.. ivi
c<ire lamc;:II:a mode impc.n.incnlc. uneon OJ ajutoruJ m::uui!csldlm. con­
damnand wate tradi\iilc· (A Ureton: Sc..--conJ mamk.s~e du ~calisJllc,
Kra, 1>130). Era voma alunci de a apara accste ..sfintc= tndJ~r. dl ~i de a
intarzia lecllIra unoI' dil1i ea Nadja. dest.uJ de nclini~'t<W!ef'OIW1U~]jeni~ti
~i tradi\ie. Astazio. A M .. a carw am~lcre.a su~"lm.!Iui a riima!
GIIT\ prill anul 1924, se c.v.n~te ~ l1t:monstrc« ci l1lu--i o.~mjc nou In
,~uprarcalislll. ca uimpotriva, in afara osriciilor. pTCCUI"SOrii wpnlTe:lli;'lnului
pot fj gasi\i In "scetorul oarccum umbrit ~ ncpl"C'v-ut allllni'SlLiCel". Evorha,
de~igur, de Ilcraclit, <k Hq~e1. de Man:
4 r~'ntnt "m()Jcrni~lii· din Romama. prohlema a r1llla~. a--lJ.rnt.. (, pmhlcmil.
IOrln lIa T('on:ltei"nii de la .1Inll~ .• 75 Hp· etc. trecind prin :F~Tl\;c, Hll
,it s~l nu cuprin<Hi 'in rrimu! dlnJ a~a numitele rarele nlJi\stre .. s(Jmita~i"
academic-c.
ata-I de pilda pe d-I Tudor Vianu. rerfeqionatul instnm,cnt de
c["ctini/are univenitadi. inccrcand ~a redudi violen\a lucida a lui
Lautreamont din POESIES la un interc,\ant procedeu cstetic pe masura
calma a prupnei d-sale capj-\cita\i Illtelectualt:. A(e1a~i c!omn Tudor
Vianu care ~illlea!..a ell gcnernlltalc eruea .. sllrrareali~mulllj victorins"
aCum uuuazeci de ani. acl1ca in timplll primului manifest allui Breton.
Telt ce S-j-\ ca~u~at de alunl'l III multipllcarea mijlnace10r de mter­
pretare, de cxpresie, de \lIrta a omullll - mclus!v blllein\eles adcL.iunea
fara rC/.erve la Rcvolu\ic - slInt rentru d-I Tudor Yianll tot atihea
regrete. tnt atatea faptc menlle sa sc-adii ~i nu sa amplifiec victoria
suprarc:alista de aCUffi dnuilIcci de ;-I11i, PClltru e~tl:liciallU\ albHstru
('SIC <.It:~i~ur prdcrabil sa (lcorde () viClUrie Il1actllalil dcCal sa
rc~'unoasca primclllJa lInlli mnnstn!ln plina aqiunc, - ';>1 lHlllnv:legem
aCC .. t, subterfugiu.
E~tc dc ;tltfcllOata pcrfidia ansll"i plIlitici a "hlll1milor cii~ligatc"l
,It[\t de lllilliala in ultimlll timp, C1cea .. til inslslenl[1 orbitoare oferta de
JCl'()ra~ii penln! mcmc secundarc )i [lIrmale, al'easta gra~ie carc se
(l<.:nrda "'urrarealhlllului eu con<.li~ia Ill\ii de a fi dccedat In rrealahil
sau 111;\Ulr Ctl e()ndl~la sa Sl: la'\e rll\1I1 curtat de dumnezeu, pUI,in
L'lInful1dat ell metafi/ka 2. Pll\lll amest('{j-\t Cll o1'ice.
lama\ surprin~l v;l;;1ncl d n:volw suprarcalislillkpaZlea "imtlginca PllClic;l"
(Claude Scrnct. campilJn 1:1 ,unu", dnilll' pl'ntru Breloll dirpa impui llii ~i
nu din cau!..,1 rcv(lllliioll,lri\tl1111lli ~iiu) /\cc.l,til preocupan' IlUnl.ll [ollnaW.
l1umai 110eucil ..:~tl" ilHr-adtv;-Ir' lin produs lIniL. (aral'ten~lIC 1111~1..·;1r1101 dt:
avangarJa de 1a noi Fi i ~c daLOn::~l<: pc de (I rartl.. c~n:lIl ~piritlllul nelU, In
HClinalH:!, ~i, p\' de alt;t Jl.ll"t~·. ill\l:lcgne;1 LlIllfu/It rcaqilll1ar;i. a 'upr;u'ea­
lISll1ullll. in\c::kgac GH:tdt:ri\t lea Ill: a~cmt'nC~1 Romrlnl!:1 ~l a cal ei rl'sp()n~a·
hilll:ltc apas~ in imrc::gillll: pI: llnu:rii pnqillli l:-.a stanll!.' inca in eapul
aC\:lol~ vad in ,uprart:ah~11l ,,0 rcvohlilt: verbal;,", a ao:lora can: ia\1
.'\lrran:alist1l111 (";1 pUl1et d(' plecart: liir:1 ~a fi avuL vrt:llllatil un UlIllaCI real
:u toatl :lccstca A,tfd e pOSlbil ,a vult m \UllnJll·~t: dl'-'I,rl'Ullt]olT\n A B
\!""'i~l1l/:\\ in ullllnul til11l) ill Icp0r(aglll , (,!I\I\ll' ~i ill 1'f)~'n11' "dl.' aClualilal~"
c;, d,' ,1111 fo\t \'I)'I:ln:.III\I", .1\lfl:1 t' pn\lhll ,it ~I: '''I'll" dl.'\prr \Uplar\'dilsl
Illll! r\'la,~dalellt:1 lUduk\t II allui Clllbtal1111l l':1\i[1~:"nu, ,t1 Li.~a i l\1.1l'lIvl'i
~il IlIal1!.'1 (;riglllC\CU ~l (hldr ckp;'~lntlll-j hinlitltt'lc:\ <II d IIII' IOIl Caraillll
~au Gell DUIll! 1I c,CII
I. I\CC,l(' hllIlU II lil~( 19;1l~ IYlInd,a prohlemci !L'gS'Uilll (//((111'111 GH~ .I~a cum t:
pu,il cupnlllk prlntrt: allele rt:ltgl<l, IllUlala dClualii, impiir1,lrt:<1 ,ocil'tii\11 in
cla't" cleo
2. lala \..lIm \;\tc apr,:ciat d, Ghcra~i1T1 LllGI, ;1 c:mli dl\tall\a de suprarc<ili\1l\
,In'llll.. pc Ii '-~ In'LL l',1 in"l~1 lOl mai ,I!,rcelanilt, in (a\'oar~';1 llllUI mi'lici"111
din ':l tn ~'~ mal .ICc·tllltlal, d~' un .tlt crnic Intdlg\'tH. d. V Inunc;!: ... ,,~i
fe,lll! dalc!lIr 'upr:Jreall\le \c l~'var\;\ hllllll)\ din l;lrll'a <1.1111 C, L." .I'le
Re\LLd dalv\llr, de~tgllr, PClllrtt cit data CV;1 111:11 llllp"rtallLI pellH\! d. G. l­
ea ~i IWlltnl d V I ~'\ll: Hlillldine,l ... Iuhlrl':l . t"t: !H111l1' lJoln<lvii. cc: <:r~'kl
d~'/gu\l;111Jl' )"1 lr(ll\it (I l"I,\l(' ~'1H0l'ta dv aCl'a~lii Jlrt'()(llp,I/" m;;lIi"nal:i

lata de pilda, in "revlJlutionara" iSloric a litc,,'raturii romane a
d. G Cilinc'ic\I, un capilol intilUlal ,.'illpran:ali~tli bucovmeni" und
sum adul1a~i ca~i\'a rL1c~i Iillvini ~j mileri pc t'are Ii une~le intre el eea
mai reac(iunarc\ crcdinta politic-a ~i dlleva vcchi ill()Va~ij furll1ale de tip
Pau I Claude]l.
lata·1 pc U. Perpessicius 2, mai cLilant d-sa, care face eroarca sa
nmpare poemclc sllprareali~tiloreu rug::lcilll1iLe isterice ale religiosului
. Caraion, din care cilcaLa .
Fiecare ral crc~tea ea 0 Ooare La obrazul Domnului Hristos
esle ca, d'itorita difui'.iei salt.: llwnuiale bnlsc prea rapid;" cuv[lntul in
~i alta "izbucnire de sincentate":
afara voin\ei n(),l~{rc ajungfll1d cunOSCliL mai rq)cde ckcat iuee<r, tot
Doamnc, auzi-mi inima ...vezi-mi, Doamne, suOewl, etc
felul ue prouuqiuni, mai mult sau mai pu\in Uiscul<lbilt:. lind sa sc
Nu aUit d. Perpessicius carc t~i va eomplecta poate informatia din­
:lCllpere de ctichll<i .sa; <1stI'd llpert; de ll'lIJln\a «absuactivist[l» in
colo de "fundamentala lucrare a lui Marcel Raymond" (care, in treacat
fie spus, a fost scrisa eu 12 ani in urma) cat mal ales d-I I, Carajon ar
tTebui sa ~tie ca niciodata suprareali~tJi. .,dera~iti de oameni, dep~i\i
de vremuri, depa~i\i de esteticii"3 nu au rr()llUll~t nllmele lui Isus sau
£II unlli dumncl..eu in "accesele lur de sincentate" decat precedate de
cele mai grele II1vective.
i se pare ingrnzilor de nefirese sa vorlJim de loate acestea ~i u
(acem, trehuie sa marturisim. nu fara un imens dexgust. Dezgustul
nostru este cu atat mai mare eu dit alihuri de dumnii de mai sus
trebuie sa vorbim de al~ii, mult mal monstru()~i, mult mai sini~tri, de
cart' e dral-:ostea intre femelc ~i oarbat inaumrul speciei umanc ?r"J Ce
crciere oczgustaware '? Cc mime oolnava ? I)c~lgllr <I lui Marx, a lui
Breton, a noaqra. E accasta alHuuinc ~ "respillgem. ~lIh toalt: aspectcle 1<H,
arta, natura. ~epararea sOCleta\li in rla~l''' (GhcraslIll Luca - Trost) dcmnii
~Ie Dada, de eM:mplu, Jar exact 0pu.$i'l cdei dialectice, suprarcaJistc.
In t1nlj)ul dnd J, Glwraslm Luca putea s,'i serie. impreuna Cll ~urrareali~til,
LA REVOLU'[ JON l)'!l..BORI), ace'll: "crClere JC/gusl:iLOarc" i sc piireau
aumirahilt:. Asta.d U G L triiie$tl: din amintirile d-sak rcvolu~ionarc.
pregallntl pc (/ platrorrnii sllprarealista apari~la misticulul Non-Oedip 120­
Ifmdu-se de suprarcalism, inlii.lllrand lupta ue c1asa pnn inchilkrca pur ~j
simplu a ochilor. d. G. L. continua sa-~i ruhlicc e<iT1i1c uin eroea sa de
~upTilrealisrn, alaturi de l'are nu uita sa adauge lamcntahtlelc aventuri alt
lUI Fischer al Sorcovei ui n Fata morgana, ea ~i pc cele la fe1 l.k lamenta hile
ale mistlculul N0I1·0edip, _
Tot de/.gll~tu\ nosfru p~nl ru P<lul Claude! lnuoidnica lui preZen\3 in
~Ma4ujs", rn:l.enVi dt' francez in lupta cuntra nCJ1I~ill)r. urman: a jusqu'au­
-bout·lsmulUl sall UIll lfCCUIU[ razhoi, nu nl poate opri sa conuamnam
illtreaga lUI opera rnistlOl ~I ohsclIramista.
PerpessiLi u.s , Men~iuni entice, "Universul Literal''', 25 februarie 1945
3. Acestc c111rtUfI, l:3rC au aeeca~i originc eu ale d Ad. Manno, de a dcmonstra
"cat de dera~lt cstc suprarcalismul". de a-I rapi oricl: "noutau~", metoda
utill/,alii Illal alt~ in Cn~d Le privqk poc/..ia supr(lf(.:alistJ din Romania,
apart,ln in spenal unul ~p 31 drw doctrinal' ilHloldllil pare a fi d M.R.
Paraschiveseu De la Im!a Iw N. lorga a carul re.actuah/..are 0 inccre.1 acum
cilwva vrtme in "EcouJ", pan3 la raginik Je corcspundcnte pline tie cele
mai infame sfatun ..poctll,:e" pc care Ie sCll1ncl1/~'\, lOllil e nOli pentru ace~t
domn ill afara lie supran:altsm.
<;Q'!; I'A.__: •.••• __ •
Lt:i care ramanand aparent tie partl.'a rocziei, ~·al1 di./ll1t sa crt~ez.<~
lInflll;la ce;.l rna; crunla, .'>A Intre~inA echiv()curilc celt: mcli inadmisll>ik,
tr::tdiind. de dra~ul lIlllii meschin confoTL personal, ca~ti~lIrilc ne care
P()l.'~1i ItheTlrl~ii le·au plAut Ullcon CII \'ia~a.
Dar ar fi desl~'\JI', u ~n~~ea!i'i dad\ am priv! !tcea'iti'i. sp c V1 llumai C~t
pc un prodm romancsL. I\wpra ei, Andre Breton at rage atent ia Inn\
dill 1035:
"Cd mai marl' perkol cart' dmenill~A plIate aetllalmcllte "uprarcalismu!
Olanda, In Elve\ia dup,i ullimde ~l\(i in Anglia, parvin ... it intre\ina LU
lllcrari!t' supran:alistt' rela\ii dt' vecinfllate ('"chivodl, a~a st' face cit'
<I'icmt'nl.'<l eft illom<tbilLL1 dtlllln Ctll'teau a ,,"lllt sii Sl' strl'coart' \ll
expflzi~ii \upr;lrc<lli~tt: in America. in rllhltcd,ii supr<trealI:-tt: in ]aponia,
ea ~i1 t:\'ililm a~ellwnt:a nl'in~t'kgeri sau ca ,;1 Jacem impn\ihila rCpeWIl':t
unoI' ahu/uri atat ~Ic grosolane, ar (j de uorlt :-i{ \talllHm () Imie fOdllt:'
pre(i\a ue dt'marC:1t1t' intre CtTa ct' cstI.' <;upr:,realist in t;\t:I\~a sa ~i CCl"
It' tautii. in ~c()puri pllblicilare sau altelt-, \'<1 treaca dlent atHre."
~illiallOIl ,urrt-alhtl de I'ubl',:t
(clInfl'rin~fI prOl1tln"lta la Praga. 1<1 ').1) manic 11)35)
Credem ca rcrrezentantul eel nHli llrie al curioasci 'ipecii pon1cnitc
ma~ ... ll<; C'ite d·1 S<l~a Pana
Imlelunga activitatc ('nnfuzitlni~ta de la UNU, persc\'ert'll~il pl.'s(i­
lcn\iaHi Cli (<Ire a ftl... l dllSa. rormldabila lipsil voitft de inforll1a\le. falsu­
rik, felul cchivoc de a pre/cIHC1 lucrtlrilc, rarlieip<lrca In acela~i limp
Iii ~t'din\ck sOlielat,il scriilon!nr l11iliwri in calilatt' de medic cilp"ltall
'llpl'Cln'alist ne L1mr1u de dezgu\t intr-u miiSlira enorma, ne fat 'ifI
resrillg~u illfiniUi .,dhhil ttll ce ii arar\ine
E dcstul 'iii ne rderim la canca inlillllar;i "Sadismul AdevarI.lILli", ill
carC ell tI ingrtl/illlan: lir'ia de di... cernflmant 'illlll ru~i ali'ituri' larry
l.aUlre IlTlnllt, Virgil Mlltlt:tmemlll, IZimhaud. coplii Illl ('II~W-F()rtl
\'ache, \upr:1Il'alt . . I11111 11I1 ~leran Petlca, [l"Llul p,dl~isl ,'''atd
Alexa ndre~cLl, ~oriccllli I\llckcv etc.
[ de~lUl "Ii ne reCenm h accaqa ingro/iroarc carte in carl' tcxtt 'illpra­
reallstl' 'i'unll'lIlllrullli\lC etl pas:tgil din Cfll1tarea C'Inrarilm .,prt:: <i 11 st'
kscopl'ri necunosclllclc "plendori literare (p. 212). in care Maldorm
\rece ca l'iuS pC' <~ pe" (r. 24). 111 care Abatelc Bremllll t estt' un f(ll'{or
I.'U wtll] importal\t pent I'll explicarca ~upr;Lreal1smLlILli (p 131), pel\ll'u
II uJnt!;l1nna (ll lea mni l11;l,rc \ inlen\a :lctlvitale,l d-Illi Sa~a Pana
V()rbllld de'ipn: Rimhaud, ll-I ""a~<t Pall,l I1U Ult;-I 'i;1 senL ... :UllllL:
!{il1ll1alld Sl: C,,!wcrtt'i{l 1.1 r;1l,,!i,lSlI1 "'L1b II\nll~'n,a stlrCI ... ,tk", dar Ult{,
ell dc.. . ;h·ftl~irc, in ll1oJl1elllullk la,<'I. ,'f' Sal\'adtll 111\i nu L' ,.Ull poLl ;.1
n:ZI'itCI1\el in f=r;II1,,,", ~1 r""j\1 ~I sl'la\",gi ... l ill \I11Crlca.
\ '_.1 t Jll ., , I I ,J I. ~'LO~' \ r I. It t
 A\'alltgardl'lul J. :,a~a Pana l<l(jlllllld III II nCIlliilpt1mCIlita rea
vllill~a O-.'a snil'. ,,1Hitudllll'a [loliUC'a;~ ,uJlI:\Ieall~ri1')re,S{clOt a unnr
wllati. PoJitice~IC rut pOt~i au fama," ("Sadlsmul auc\'arului", p. (41).
Crcdem ca ;Kca'ta el.hivoca afirmatic dc.)pre aderarea f>uprarealb.
mului la lupta mClse]of d-I Sa~a Pana JIll a giio;il-n in cel de-al <.loile1\
manifest al lui Breton, in carc Siau sense urmi'itoareJe:

"Ade;;illnea lloastra lel materic-di'n1u! I\tork.. nl a~ernl:lwa (u,ruri nu l'

e glumit";
~i nici in "Limites non frontieres" du surrealisme, unde Breton pre­
('lzea;;a :
"Ade/junea la materialhmll! dialeCtic re care stlprareall~lii i~i lnte­
rneiaza loate tezeJe. primatul malel it:i 3s11pra gandirii, adop\illnea
dlalecticii hegelienc ell ~liin\a a tegtlor generate ale mi~ceirii lumii exte­
rioare ~i a gandirii llmam:, c()ncep~ia mattriali~ta Ii istoriei (<<toale
raporturile ~C)ciale ~i ro1Ilic<;', toatl' si'itemL'k TeliglOase ~i juridict', toate
concep\iile leoretict' care iipar in istorie nu \l.' explicii decat rrin condi­
~iunile existt'n~d maleriale ale epocH desrre care este varha,,); nel.:esi­
tatea revolutiei sociak ca tL'rmc:n al antaglmi'illlu!ui care st' declara, la
un antulle pllnCl <11 Jelvll!tJrii lor, illlre !of\e1e productive, Illateriak
ale socieul\ii ~i raporturik de rroduqit' cxhtt:ntc" ..
,tal-i. atltlltline<l d-1UI S<t~a Pan a a rama, la lel de (UnfllLionista. la
fel de plina de duplilitate, tot atat de rutreda °
data a/.vArlind la
~un()i moliciunile din \lCClIl (care II arartin in intrcgimc). alta datli
aparandu-le La pe un bl;l/,un lumenal pe care il lonfundA eu 'intreglll
patrimoniu cultural
Acesla este in Romalll<l. ill primiivalCl anului 1945, desunu! care Sf
prepara poe;;iei noi, pnCl.lci el1bcratoarc.
In ceea ce nc pnvqte, dacfi nc ncup;im ctl asemenea probleme care
af putea pur ~j simplu sa IlU lie ruse e.'tc pentru ca ~tim cil in dosuJ
aCestel inofensivc actlviUi~i se gase'l sJnistrele hiene culturale. caTe la
adapostul catorva lunan hterare VI)r cauta t ltdeauna mijlocul sa se
impunii., In ~copul de a deruta drumul amenin~ator al omului spre
libertate.
Meseria de lI.lte!ectuClI sc pCl<lte exercild mai departe, farA nici un
risc, mofenslvii de astAl.:i pot devcni respectabllii de maine, care vor
pune ill s)ujba a ceea n: lIui uram mal presu,'; de urice. 0 indelungatii
ractid confUi'ionbta.
cneratia \iitoare, la ~Ic carei lamemabile llll'eputuri am a~i~tat i$i
are dn.llnul cleschis.
GCLLU NAUM
PI\U! rAUN
'mGIL TE()[)ORE~Cl
(l'rtriGi miZl'llL:i. ('01<',,\11 "lq>l,IlI;lII~pj. 1'I to:;), 1~lIhi\,;j Malin l\tiI1Cllj.
Gherasinl Luca - Trost
Presentation de graphies colorees
de cubonlanies et d' objets
Nous sommes d'accord avec It: reve. la folie. l'amour et la solution.
Nous rejetons sous tou' leurs aspects l'art, la nature, l'utilite. la
separation de la ~oclete ell classes. la loi de wavil~tion, I'ideali,me, la
therapeutil\uc, la peinture, la ~eparatlon entre Ie rcve ct la VIC la
p,ycholugie, la magie blanche, ]a mi~ere. la memoire. les reste!' diurnes
dans Ie fonetionnement onirique, )a geometrie euc1iuicnne, les chiffres
de!avorables et Ja mort.
NllUS sommcs d'accord avec ks inventions delirantes, les larmes. Ie
somnambulisme, Ie fonctionnemetll reel de la pensee,l'elixirde lon~c
ie, la transformation de la ljUeU1tlte en quahte, Ie concreto I'ab!.>urdc,
Ja negauon de ]a negation, le deslr I'hysterie. les fOllrrures. la magic
nuire. Ie dtlire u'interrretatioll. la dialeetique de la dialcctique, la
qllatrieme dimension, Ie simulacre. les flammes, Ie vice, Ie hasard
obi eetif• les manics, Ie mystere, I'humouT noir, la cryptesthesie, Ie
materialisme scientiflque et les taches Je sang.
Trost
Graphics colon~es
Surautomatismc des !ignes et des surfaces
La methode aUlOmatiqlle employee pour la comtructiO)1 des graphics
correspond a ce1le emplovee Jail!.> I'ecritufe. Les rroduits oculaires
pn~,>entes roussent l'automatismt: (defini par Ie surreali"me) jllsqu'aux
limite~ extremes de l'incollscient, par l'absenr:c totale J'elementll tout
faits. Allcune ligne ou surface tracee n'est imcrpretablc a l'aide des
I1na~cs concept!.> exi!>tants Le suralllomallsme me la ('On~lrucli()l1 d'imag~s
laHiques (valablc~) en (OllslJerant artlstiquc I'opcration Ilccc:ssaire a

,dU I 1\\<11111 ,\111' -\L,nv.lrrl.l lil.·,.ll.' (, ",\oirlf~.l"'-:' I :;H<)

 Ic~lr I'rodlll'[l
il
il I11Cl1lc. II lCjcH( [IlUl
l'xl\.:utioll rr(mcditcc ell f'lvclIr de ~e,~ lInp("1l'I.rable~ rrodllll~ rinaux.
MOllvenlellt~ hypnagogiqucs
Colurer lin canon et rcmdre ensuite '>ur cette surface, les yeux
[ennes, est le proccJe employe pour produire ce genre d'objets &tra.
pllllfue!>. Le coloriagc it I'aide de plusicurs tranches de coulcurs chuisies
au hasard me semble un des meilleur5 moyens d't~viter l'image d'un
pay"age ljuelcunque, sunout unirique. La construction d'unc image
antericure it I'execution cst niee concretement par J'illlage finale, tOUl
aus.sl etrangere it j'cxecuteur qu'au voyeur. Grace a ce moyen, les
lunites relauvcs de J'inconscient SOlll depassee" par la rencontre avec
Ie hasanl qUi a lieu dans J'operation meme, lui donnant une double
cau<;alite interieure et exterieure.
Mancies indechiffrables
Pour produire des mancies, j'ai use du fumage, de la stiJlamancie,
de~ taches et de J'ecoulemem de certain.,:> Jiquides Sur line surface
venicale. Dam LOuS ces moyens, J'image e1>'t aussi ulterieure a I'ope­
ration et nul Ie intervention reO€chie H'eSt possible. Le mysthe des
races est complet et on ne petit, d'aucune manlere, les introduLre dans
une Image connue. L'aUlomatlsmc ,k la ma1l1 et l'intervent..ion Ju
lilsarJ ~e panagent la construe-tiol1 de ccs objets graphiL/lIes.
Vaporis<itions
Le desir (Ie trOuver tin nOllveau procedc ou ruissent apparaiue Ie
hasard et I'automatisme dans leur action reciproque me conduit a
1'invention de 13 vaporisation, I'automatisme de la main etant remplace
par celui <iu souFne. Son interpretation raranolaque est possible, mais
non necessaire.
'";lH' I ,\.~ 'It"on o\.~ r>
n:plll:!u.lj'll1 \,j'u('11l'
It IOUte..
Gherasim Luca
CUb01l1anies et objets
Cubomanies
La cubomanie est Ie correspondant oculaire instant.a:ne de notre
comportement vis-ii-vi!> du monde exterieur, compurtemt:nt qui con­
siste dans 1e refus de regarder comme une realiH~ objectivlt I'axiomatique
condition humaine. meme sous ses aspects apparemm~l immuables.
Apres notre rencontre avec la geniale decouverte de Mao:. (expression
de notre haine critique envers Ie Visage humain difforme par
l'economie capitaliste) et apres notre rencontre avec la sw>lime activite
de Breton (expression de notre desir sadique de trouver Ie
fonctionnement reel de Ja pensee), nous complttons notre lucidite
theorique et pratique en denonc;ant la condition l:r.edipienne de
I'existence dans son retoUT biologiquement reactionnme veTS Ie passe
dans les vestiges Glstrants, traumatiljues et horrib1es cfe Ia naissance.
dans ::.on parasitisme subumal sur Ies mines des parents et d.u frere.
dans les traces mnesiques de son double primitif. dans ia blessurc. la
rurulente blessurc d'Oedipe. qui empeche I'homme de uouver les
voies exactes de sa liberation et apres les avail' trouvees. de les
maintenir.
Cette nouvelle position dialectique, materialiste et rn-olutionna.i:Te
denommee nun-oedipienne (Gherasim Luca: ninventeuv de "Amour·)
implique la geometrie non-euclidienne, la mecanlque no~newtonienne
et la bi~ non-pasteurienne, etant rapportable aux mouvements de
liberatiun de I'homme dans la mesure Otl ces mouvememts expriment
sur Ie plan de la delivTance integrale. Ie mouvement perpittlel. Ie desir
de deSiTe.r, 13 negation de la negation et la superbe necessile swdher­
rninante c\'inventer notre destin.
, i
La cubomanie nie. L<t cubomanie rend Ie connu mecOllmaissable.La
cubomanie est une vraie fossilisation de notre epoque.
Lec;on pratique de cubomanie dans la vie courante: choisissez trois
chaises, dew:. chapeaux, quelques pierres et parapluies, plilll5.ieurs arbTCS.
trois femmes lIues ct cinq tres bien habilJees, soixante hol11.lmleS. quelques
I
mai.sons, des voitures de tomes k~ epoques, des gants, des tiks<upes. etc.
Cuupez tout en petIts morceaux (par exernple 6 I fJ cm..) et me­
lange:.,,-Ies bien dans line grande place de l<l ville, Reconstituez d'apTi::s
les lois du hasard ou de vorre caprice et vous obtie.ndrez un paysage.
Ull objet ou une trb helle femme inconnus ou recunnus. lot. femme et
Ie paysage de \'!)~ de<;ir~
 Dam l'amour: Ies images pensces, dirigees vel'S la bien-aimee, dans
les longue~ reverie~ passionnelles.
Dans la scxualite: Ie fetichisme, Ie sadisme, la myxoseopie I'antro­
pophagie, ies attouchements dans l'obscurite.
Dans l'architecture: la maison du facteur Cheval, un chAteau aux
murs en miroirs casses, une me pendant un tremblement de terre.
Dans la peinture: allez dam une galerie celebre munb de grands
ciseaux et de colle.
Dans Ie reve: Ie passage d'une femme a travers cintI autres.
Dans la magic: les envoutements.
Lc fragment et Ie tout se lrouvent dans un rappon de contenu.
-cuntenant, mais uniquement dans Ie sens antithetique.
Objets objcctivement offects
La confection dC1> objeL" ct leur offre a une personne rigoureusement
determinee par la nature symbolique de ces objets etabU.!:isem entre les
hommes des relations fondees sur un inconscient collectif aetiE que
jusqu'aujourd'hui seul Ie reve a ete en etat de fixer dans un appareil
pratique commun a tous. L'objet offen donne la possibilite
d'introduire cet inconscient colleCtjf actif dans les relations diurnes et
directes entre les hommes, relations qui au travail d'interpretation Ie
plus elementaire se montreraient tout aussi subversives, etranges et
revelatrices que celles du reve.
Ohjects construits a distance a I'aide
d'ul1 Inedium
Ces objets obtenus grace a un procede erotiqueme.nt mediumnique,
sont la projection de rna propre tendance aphrodisiaque transmise de
loin a mon medium qui me la renvoie materia Lisee.
En dehors de la valeur theorique aecordee a cette premiere objec­
tivisation non-oedipie.nne de I'objet, Us detiennent egalement llne
valeur pratique immediate parce que leur presence dans rna chambre
est l'equivalent verifie d'un apnrodisiaque chimique auquel on aurait
ajoute les proprietes deJirantes d'un stupefiant.
Expozi~ie: Bucure~ti. 7 ianuaric-28 ianuarie 1945.
. .
Sala llrezoianu 19, etai I.
des editions de I'oubli. [arhiva Marin Mineu).
5'32 I M.1rin Mmcu
Gherasim Luca - Trost
Prezentare de grafii colorate,
de cubomanii S1. obiecte" ~
Noi suntem de acord Cll visu\, eu nebunia, iubire<l. ~i revolu\ia. Noi
resringem sub tnate aspectelc lor arta, natura, lItilitatea, impArt;irea
societat;ii 'in cla~c, It:~ea ~ravita~iei, idealismul, tcrapeutica, picmra,
crararca dintre vis ~i via\ii, psiholo~la, magia alba, mi/,eria. memoria,
rama~it;e1C diurnc 'in funqionarca onirica, ~eometria cliclidiana, cifrele
ndavorablle ~i n10artea.
Suntern de acord eu invent,iile dcliranle, Cll lacrimile, somnambll­
li.,mlll, funqiotl<lIea rl:a![l a j;iindirll. eIJxir1.l1 de vial,a lung<'i, transfnrma­
reCl cantitc1.t,ii 'in calitate. (otlCrellll. abSllrdul, negarea nega\iei, durint;a,
1steria, bHinllrile, ma¢a neagrti, delirul de interpretare, dialectica dialcClieii,
era de a r dlmen~ll1ne, simulacrul, l1adirile, viciul. hazardul obiec­
{iv, maniile, mistentl, un10rul ne!?!U, criptcSlel. ia . malerialismul ~tiin\ific
atra
~l retele de sange.
Trost
GrafH colorate
SupraautOluatismul lintilor ~i aJ suprafe~elor
.~
Metoda aUlOlncnica flllnsiUi rentru construirea grafiilo r corespunde
cclci folnsite in scnerc. produ<;c1e nculare prezcntate Ill1ping C\utoma­
mmul (definit de "lIprarealism) pana la limitele extreme ale incon­
~t1entulLli, prill absenl,el tntalA de elemente gata facutc Nici 0 lill1e sau
suprafal,a trasata nu e<,lC interrretabiia ell rljul0rul imaginilor-coneerte
cXI.,tente. "upraaU(OIYlatr.,mul neaga constnlirr3 de IInagini plastiCe
'\alahile), conslderiind artistidi in-;a~i opera,!a tlece<,arii prnducerii
1111'. EI respiny,e orice reproducere vil.uala ~i mire exccul,it: prcmedilata
in favoarca Impellelrabilelor .,<tle produse finale.
rl'slUI. redaetat In france/;\' n'prt'/Inr<! caralogul primt'l !l1elstTl: ~upril'
n:alhlt' CHI:' a <1\ lit loc h 1~\Icllrqtl. in 1945 Am inlncult pnn puncH.' ue
'\1'1'<':11'11.: II~la (l!lIeetl'lllr t:;l.pUSC, «()l1\lnUla in II.:-"l (n t )
\ \ ,r',-11r,.]I IIIi'll J'" 11\1"~ti.""'I .... ~-:-. 1 ~ll1.

Mi~diri hipnagogice
Colorarca unui carton ~i apoi pictarea acestei suprafete, cu orhii
inchi~i. este procedeul folosit penlru a produce acest gen de obiecte
~rafjce. Culorarea cu ajutorul mai multor pOl1iuni de cuJoare alese )<1
inUlmplare mi se pare unu) dintrc cele mai bune mijloace pentru a
evita imaginea oricarui peisaj, mai ales oniric. Construirea unei imagini
anterioare executiei este negata in chip concret de catre imaginea
finala, care estc tot a~a de striiina executantului, cat ~i privitorului.
DatoritA acestui procedeu, limitele relative ale incon~tientului sum
dera~ite prin inUl.lnirea eu hazardul. care are lac in operatia tnsa~i.
dandu-i 0 dubla eauzalitate, intcrioara ~j exterioara.
.....................
de ehipul uman deformat de economia capitalista) ~i dupa intalnirea
........... , ....
noastra eu activitatea sublima a lui Brcton (expresic a dorintei noastre
Maneii indescifrabile
Pentru a produce mancii, am (olosit fumegarea, stilamancia. petele
~i scurgerea anumitor lichide pe 0 suprafat;a verticala. In toate acesu:
procedee, imaginea este de asemenea uiterioani operatiei ~j niei ()
intcrventie cautaUj nu este poslbiJa. Misterul urmelor este compJet ~i
elc nu pot fi incadrate. In nici un fel. In vreo imagine cunoscu
Automatismul mainii ~i intervcntia hazardului sunt singurele raspun­
zatoare de constnlirea acestor obiecte grafice. . mila 1l00z-oedipia/lii (Gherasim Lllea; L'illJlentcur de {,Amollr) , implica
............................. - .
,geometria neeuclidiana. mecanica non-ncwtoniana~i biolo~ia oon­
Vaporizari
Dorinta de a gasi un nou procedeu In care sa poata aparea hazardul
~i auwmatismul in aqiunea lor reciprodi rna conduce la inventarierea
vaporil'.iirii, automatismu] mainii fiind lnlocuit eu eel al suflarii. Inter­
pretarea paranoid! a acesteia e posibila, dar nu necesara,
594 I MJI in Mincu
.........
Gherasim Luca
Cubonlanii ~i obiecte
Cubomanii
Cubomania este corespondentul vizual instantancu al compona­
memuJui nostru fata de lumea exterioara, comportamem care consta
In refuzul de a privi ca pe 0 realitate obiectiva axiomatica concUtie
umana, ehiar sub aspectele ei aparent imuabile. Dupa Intalnirea noas­
tra eu geniala dcscoperire a lui Marx (exprcsie a urii noastre crltice fata.
sadiee de a gasi funqionarea reala a gfll1dirii). ne complclam luciditatea
teoretica ~i practidi. denun~and conditia oedipiana a existentei in
intoarcerea ei biologic reaqionara spre trecut prin vesligiile
casu'aware, traumalice ~i oribi1e ale na~terii, In parazitismul ei
subliminal pe ruinele parintilor ~i ale fralelui. in urmele mnezice ale
dublului sau primiliv, In rana, pUTlllenta rana a lui Oedip, care
impiedica omul sa aOe caile cxacte ale eliberarii sale ~i, dupa ce Ie-a
gasit, sa Ie rastreze.
AceasU\ !lQua pozi\ie dialectica, materialistA ~i revolu~ionara. denu­
-pasteuriana, putand fi raport<na la mi~carile de eliberare ale omului,
in mas~ c.are aceste mi~diri e.xprima. pe pia nul eliberarii integrale.
mi~carei1Je'"petua. dorinta de a dori. ne~area negatiei ~i superba
necesitate supradeterminantii de a ne inventa propriul destin.
.. , , .. , - .
Cubomania neaga. Cuhomania face cunOSCUlul de ncrecunoscut.
Cubomania este 0 adevarata fosili/A'lre a epocii noastre.
eqie practica de cubomanie in via\a curent,t: aJe~e~i trei scaune,
doucl paJarii, cateva pietre ~i umbrele. mal multi copad. trei femei
goale ~i cinei [oarte bine imbracate, ~ai/-.c('i de harbati, cateva case,
ma~ini din to~ne epot'ilc manu~i, teles(oape etc.
iliati towl in bucatele l11ki (dl: exernrlu (j / 6 ern.) ~1 dJ1lntl:ca~i-le
1ine lntr-o ria~;'i mare it Clra~ului. Rec()nstitui~i dura lcgile ha;:arclului
Sill! dur;~ capricwl dumnl:avoC\str{1 ~i Vql Ilb,ine un peisa" un object
sau I) fCl11cie roane fr\ll110;tsa - nL'(lln()s~ utl: salt reCUnllS(ute - femel<l
1 l1Lisa;ul dllrlnte!()r dlll1llll';'\\ (,astra.

11 iubire: imagll1ilc g,1ndite, i'ndreptflte eatre iubila,ill lungi reVerii
rasionflle.
in sexualitate: feti~ismul, sadismuJ, mixoscopia, antropofagia,
pipairile re inrunenc.
In arhitectura: casa factorului Cal. un castel eu zidurile din oglin7.i
sparte, 0 strada in timpul unui cutremur de pamant.
Tn pietura: merge!,i intr-o gaJerie celebra avand asupra dv. foarfe
~i clei.
Tn vis: treceTca unei fernei prin alte cinci.
in magie: descantecele.
FragrnemuJ ~i intregul se afla intr-un Taport de
dar Humai in sensu! antitetic.
, .
Obiecte oferite obiectiv
:onfeqionarea de obiecte ~i oferirea lor unei persoane riguros
determinate prin natura simbolica a aceSLOr obiecte Stabilqte IntTe
oameni rela~i bazate pe un incon~tient coleniv aniv pe care palla
astazi numai visul a fost in st<l.re sa-l fixeze Intr-un ararat practle
comun tuturor. Obiectul oferit da posibilitatea de a introduce aceSl
incon~tient coleetiv activ In relatiile diume ~i directe dintre oarneni,
relatii care la cea mai elememara Incercare de interpretare s-ar dovedi
tot a~a de subversive. de stranii ~i de revelatoare ca ~i cele din vis,
. .. . . . . . . . . . . . . . . . . .
. ~ . . .. . . .. . . . . ..-.. . . . La Iccture des rccucils de reves O1ontr<;' que rre~llue lous lc:s n<;cits
Obiecte construite La distanta cu ajutoruI
unui lll.ediunl
Aceste obiecte obtinute printr-un procedeu erotic mediumnic sunt
proieqia propriei mele tendinte afrodisiace transmise de departe mediu­
mu/ui meu care mi-o trimite inapoi materiaJizatiL
Tn afara de valoarea teoret.ica pe care 0 acard acestei prime obiecti­
vil..ari non-oedipiene a obicctului, ele detin ~i u va/uare practicii nemii­
lacita, pentru ca prezenta lor in camera mea este echivalemul veruicat
al unui afrodL~iac chimic caruia i s-ar adauga proprieta1;iile delirante
ale unui stupefiallL
Trduuccre de STEFANIA MJNCU
----,.
Trost
Vision dans Ie cristal
oniromancie obsessionnelle
[fragment]
con~nut-con~jnator, La position actuelle du reve, considere diaJectiquement, montre que
les rapports entre Ie reve et la vie diume sont etrangles par l'influence
. . en retour de 1a vie diurne. Le caractere de determination reciproque
des causes et des effets et leur transformation continuelle qui nOlls fait
penser au deplacement onirique expliquent largemem I'apparition et
la persistance des cotes opprimants de la societe dans Ie reve.
La contrainte sociale se m<lnifeste sou,> ses aspecb memmqllcs surtout
dans les cliches-souvenirs. L'introduction abrutissante du cliche-souvenir
dans Ie reve est une trace mnesique et mecanique si puissantc que Ie
desir du reve est oblige a accepter sa presence, ne pouvant changer sa
signification que par Ie.'> transfonnations provenant du tran~fert, tlu
deplacement et de la convcr<;iOll. ('eHe transformation symbolillue est
\e seul moyen que n()u~ ayons pour reagir envers les souvenirs-cliches
qui se manifestent surtoul par des nom~ de rues, des vi!>a~e\ stupides,
des scenes ca ~trantcs.
SOn( intelTompus par res restcs diumes.. En verite, !lOU'> consideww
Ie souvenir-cliche comme une Interruption clu fOllctionnemem onllique,
etrangere au n~\'e, meme du pOint de vue manift:ste, Une froidc exac­
titude sClentique nous a ubllge jusqu'aujourd'hui de maintcnir res
detaib=-Ia redaCtion du Te\'C, mais cetle exactitude d€tJuit presque
tnus Ie., rcves dont Ie contenu mani[cste nuus est tram.mis.
Nou~ ne pouvons accepter a J'infini la presence, clans Ie recit tlu
reve. des restes diumes regre",',lfs, lhlll seulement rour des raison~
thcoriques generak~ et a call~C du (krlaj~ir qu'ils nous rrovoqllent,
mais allssi parce que res re~tcs dnuncs sum clrangers au reve. NOLlS
renon<;ons a la necessile medicale d'nne exactitude froidemcIH
sClentifique pOLlr obtenir unc veraCite plus profoncle qUi soH en accord
ideologique avec no us meme:,.
Nuus denon<;ons l'ilpJlarentc rcalite des Clements sociaux directs
sous forme de souvenirs-cliches, que Ie desir dll reve l1e pouvant ecaner
a cause de leur fixite mnesiquE et mecanique est ()bli~e de traiter sym
boliquement,
Mais ces aspects regressifs ne sont pas selliement etrangero; au reve,
n 'ayanl aucune valeur on irique. 1Is '>o\1t de meme irreels dans ia vie diurne.
NOLlS pensons t\ leur irrealitc, en inlerprel<lnt la formuk hegelienne

~
d'apres layuelJe tnut ce yui cst reel est rationnef, c'est-a-dire integre
dans un n10uvement dialectiyue.
Ie
me decide de rejcter du contenu du reve Ies cliches-souvenirs
directs qui se manifestent d'habitude sous fomle de noms de parents,
noms de rues ou de ville, sommes d 'argent. papiers d'identite. }e llle
decide en meme temps de repousser en entier un reve si ce,., aSpects
sociaux directs en forment la trame principale, en Ie considerant Cumrne
etranger au fonctionnement onirique.
Delivres de Jeurs attributs sociaux directs, qui ne sum que des
intemlptions de Ja modaJite onirique de la pensee, nous trouvons
enfin Ies diamants purs, l'abslIrdite concrete, I'inventivite inassouvie
des reyeS et JlOUS decouvrons une methode pour franchir la dis-tance
que nous separe de leur centre de mystere.
Le content! manifeste du reve, depouille enfin de tous ses fall'<
elements, abandonne son etat descriptif-passif psychologique et nous
aLlire comme toute negation et negation de la negation. Nous rappro­
chons J'action de denuder Ie reve de :;es details sociaux mlltilants de
(-elle par Jal.juelle nous dechirons, de no~ doi~ts fievreux les robes et Ie
passe de la femme aimee, a 13 poursuite de Sa n~alite objective.
Nous refusons I'infame exactitude scientifique qUi nous obligeait it
rnaintellir la presence ties souvenirs-cliches dans Ie recit du reve (apres
leur persistance dan:; la vie diurne er dans Ie summeil), ct de cetle
fa<;oJl, nous lie ~ummes plus obliges de voir se repeter des scenes au des
noms llue nous eviro!l-\ cOIlKiemmcnt et qui ne font Ylle souligner les
obstacles du deroulemenl onirique.
......
VlriollS dallS III (risttll,Lt:.~ etliton.~ de I'oubli. J 947
Iarhiva Marin Mineu]
Viziune in cristaI
Ozi~ia aCluaJa a visului, privita dialectic, arata ca raporturile dintre
Continutul manifest al visullli, despuiat In fine de toate faIstle sale
vis §i via~a diuma Sunt strangulate de influellta de revenire a vietii
elemente. i~i abandoneaza sladiul sau descrirtiv-rasiv rsihq)ogic ~i ne
diurne. Caraeterul de determinare reciproca dintre cauze §i efecte §i
atrage ca orice negatie ~i negare a negatiei. Noi ,lpropiem aqiunea cIe
transformarea lor continua Cilre ne face sa ne gandim la deplasarea
a denuda visul de detaliile sale socia Ie lTIutilante de aceca prin care no'
oniricii explica in sens larg aparitia ~i persistenta laturilor oprimante
sfil~iem, eu degetele noastre cuprinsc de febra rochiile ~i trecutul femeii
ale societatii in vis.
COllstrfmgerea sociala Se manifesta sub aspectele ei mccflnice mai
ales 'in cli~eele-<lmintiri_ Introducerea abruti;tJlnta a cIi~eului-amintire
in vis este 0 urma mnezica ~i mecanica atfit de puternica In,1h dorint.a
visuJui e obligata sa-i accepte pre7,enta, neputand sa-i schimbe .~emni.
[iciltia decaL prill trdnsformari\e ce provin din transfer, din ueplasare ~i
din conversie. ACc<lsta tran,o,fomlare simbolica este sinJ.,''lJruJ mijloc pe
5SIB I M,lrll1 Min" I
~
care noi II avem ca sa reaqionam fata de amjntirile-cli~ee ce se man i­
Festa mai ales prin nume de stral'i, chipuri swpide, scene castraware.
Lectura unor culegeri de vise arata ca aproape wate povestirile sunt
intrerupte de aceste resturi diume. f n realita te, noi consideram amin­
t.irea-c1i~eu ca pe 0 intrerupcre a funqionarii ()!lince, straina visului,
chiar din punct de vedere manifest.
o exactitate rece ~i ~tiill~ifica ne-a obligat pana astazi sa mentinem
aceste detaJii in redactarea ViSllIui, dar aceasUi exactitate distruge
aproape toate visele al caror con~inut manifest ne este transmis_
Noi nu putem accepta la infinit prezen~a, in povestirea vlsului, a
resturilor diurne regresive, nu numai din motive teorctice generale ~i
din cauza nepliicerii pe care de ne-o provoad, ci ~i pentru di aceste
resturi diurne sunt strlUne de vis. Noi renun~am Ia necesitatea mcdicIilii
a unei exactitliti reci ~i ~tiin\ifice, pentru a ub\-ine () veracitate mai
profunda care sa fie 'in acord ideologic cu noi Jn~inc.
Noi denuntam flparclltl1 realitatc a elementelor sociale directe sub
forma de amintiri-cli~eu, pe care dorin(a visului neputandu-Ie 'inde­
parta din caUZ<:"l fixitii\ii lor mnezice ~1 mecanicc este obligata sa Ie
trateLe simbolic.
Dar aceste aspecte rcgresive IlU sunt dnar straine visullli, neavand
nici 0 valoare onirica. Ele Stllll l<l fel de ireale in viata diurna. Noi nc
gandim la irealitatea lor, inlerpretand formula hegeliana potrivit careia
tot ceea ce este real este ra~i()nal, auica integrat intr-o mi~care dialectica
Ell rna hotarasc sa respin~ dill con I, III lItu I visulUl cli~eele-amilltiri
directe ce se manifesta de obicci ~\.1b forma de nume de rude, nume de
~tf(ll'i sau de ()ra~, ~ume de balli, JocumcnLe de identltate. Eu rna
hot<inlsc In acela~i timp sa rC!iping In Intregime un vis dac;! aceste
aspecte sociale directe 'ii formeaza trama principala, c0l1siderilndu-1 ca
strain funqionarii onirice.
Eliberate. de atribulele lor suciale directe, care nu sum dedit !l1~te
intre~ale modalitatii onirice ale gandirii. noi gasim in fine dia­
manrelel'l'te, absurditatca conueta, inventivitatea nesa~ioasa a viselor
~i descoperim u metoda ca sa depa~im distanta care ne ~epara de
centrul lor de mister.
iubite. in cautarea realiUitii ei obiective.
Noi refuzam infama exactitale ~liintifica cc ne obtiga sa men1;inem
prezenVi de amintiri-cli~eu III povestirea visului (dura persistenta lor
in via1;a dlunl<'i~; in somn). ~i in felul acesta, noi nu mai slIntem obliga\i
sa vedem repetanclu-sc ni~te scene sau ni~tc nume pc care Ie evitam
cOl1~tient ~i care IlU fac dedi t ~a ~1I blin ie Ie ubstacn !cle dendarii on irice.
Traducert· d<: :jtefal11:l M inell

Gherasim Luea, Gellu Naum, Paul Paun,
Les scenes ou Malombra se donne, la nuit, a son amant au bord du
Virgil Teodorescu, Trost
Eloge
e Malombra
Cerne de }'alnour absolu
Malombra ou j'amour et rien d'aUlre.
a convulsion de la beaute, Ja faiblesse du souvenir, la couleur du
egret, la griice de la vie, Ja medlumnite du geste, la rarete de I'amour,
la folie des sens. la beaute Lie la folie, la tristesse ties lacs; I'influence
)unalre. la vie apres la mort, la nobles!>c de la IUXllfC, la brulure c1u
regard, Ie souvenir de la folie, I'avenir tlu passe, Ie somnambulisme de
la pensee. la mort du paysage, j'actlon a dl1>tance, Ie sommeil effleure.
Ie reve vecu, I'orgueil du sacrilege. la luxure de J'hysterie, Ie refus de
vivre. I'exhibition de vivre, la beaute de I'h)'sterie, la beaute de la
beaute: dans Malombra.
)amals la difficlIlte d'elever la revolutiun a la hauteur de Ja poesie
ne nous a tellement ~jdere, lellement sedUit. Jamais n 'a-t-il ete plus
evident Ii nos veux que la beallte flligurantc Lie la femme destinee a
I'amour rtste 1'1 conl\~n I rfllll)Jl cit', rlus agites nlllmCn ts J ialc<. t iq ues de
I"univers. )amals ennll k IiI qui p<lSSe;1 trav~rs le~ hres nl' nous a paru
r lus mmce, plus fragile LjUL lursqu il ,1 passe dans ces denteIJe.~. ces
geste:., ce.~ regaTd.~, ljU la pUissance mCl11c qui ;mlme Ie moncle "enait se
deposer dans I'imnie d 'une passion
- Te ~()uviens-lu de ce soir, Renatu? Ie lac, Ie~ lamrions, les sons
lointains, .. Ce qui m'arrive est ctrange, je Il'arpartiens pas a ce monde.
Tu ne m'as pas romrris, tu ne me comprends pas, parce que tu I'ignores.
]e pars aujourd'hui vers un sort inCllnnu, in(onnll lectrice adieu.
Si breve qu l'oed en rut ilvellgle, tout de meme comme un scorpion
nerveux. ]'nmbre passa ;1 traver, la grise lumiere diumt: comme une
bleSS-UTe, comme une ruine. commc lInc cascade endolmie. L'air rempli
d't1nimaux tcrribk:. et k~ rners violntes jusquc hHn au-(kla des lintites
ras~urees Ju globe balan,aient leurs passlOnnamcs CXCflmsances; la
folie de b hiloc<lflon en fut .I,'Ti.sce a l'inst;\lIt, dans cettc eroLjllc si
lanlTable <lUX trinmphes dl' I'irnaginatllm. et <I\CC elk, ks dmarres qui
enchalnaicllt 1:1 rai.sllO
(Ion I M.',", .'vIonn,
Le diner stir une table tournante, I'assas<;inat sans blessure, la
cascade aimantee, Ie mystere uu chiffre OIl/,e, Ie lit barque et Iys. les
dessous de l'orage, les orages partoul, les pares sans frontieres, les
conversations suspentlues.
lac. ou eHe traverse les caux avec hostile froiueur pour celui qu'elle
attend, Uti elle passe a I'hysterie lucide sous les vents gris qui eteignent
les flambeaux, sont Ie triomphe de ce que nuus convenons de nommer
"amour absolu.
brtilure a la recherche du brulant.
Un personnage, 1a main ensanglantee, se jeta dans cette immense
pakur et au-tlessow. du meJancolique scxe eclataient les plantes fourra­
gcres, embaumecs comme Ics phoJades que I'ocean visite dans sCS
occupatitl11s habituelles, parmi rant de "uperstitions, de determinismes,
d'erreurs et de sources, parmi tant u'accusatillns et tant de symptomc s
de furcUl. Cette malll es la Iymphe inccnJice, et la ~able nordiquc
cO[lcretise Lin inMant par les magiques [ignes dt'1> miroirs, dans leurs
conversations au sUjet des astres.
'en SOllviell<;-tu, de lOut't Dc tout. )e ne me sOllviens plus de
rien. Mais je sais que cel instant devait arrive 1', CeCilia En quel mondc
as-lu vreu; j'ctoltffe Le lac I1C relit ctre VlI que de I'<lile ~auclle elu
chflteau.
Dan~ l'objet Malombra : les \nlL.'ITogations au bord du lac, les mouve­
ments fragiles dans les tenebres, les Il'UX cOl11me provocation s)'mr to ­
malique, Ie dcgo\Jt de toul Cl' qui n'est pelS :lI11Uur, la renCOlllre clans Ie
present du passe.
Et incapable de se mou\'oir, de parler, clle giscur HIT une Iitiere,
clJu\'ert~entcllesct des voiles. SUlle \'aste manege il II'), avail que
les chevaux hvrnotiscs qui sautaicnt Ie:; obstacles et des lacs etendus
sur de.' milIiers de Heue'i relldalenT leur CUllS transparent:., <;i proch('~
de" feux de nos nerf~, la femme les tlluchait du bout des ctls; il.
entraient dans 'ies yeux ct s t"nfuyalcnt. dalls ~('s larrne~.
_ Cecilia, moi Cecilia. ,"uh venue avec mon amant pour te voir
mourir, rour te voir mounr, pLlur te voir mourir. II va ta-Ill d'ohscurite
dans mon ame, tanl de trislesse Je suis sur Ie point de devenir pierre,
plus fwide que la pierre.
A cMe de I'amour du coeur, de I'amouf dcs sem, de I'amour relatif,
il y a encore cettc M)] te d'al11our uu absl)tumcnt tout s'e n:plie ct ::oe
concentre, Oll la vie n'e't que Ie YCl.~ue auxiliair de cette invincible passion.
Arres Nadja, Dora, Ott Malhilde. Ma\ombra entre ~ son tour dans Ie:.
re?,ions elernelles (1) Ie desir. la pocsie, 1c hasanl rendcJ\tle passage de
la vic a la vie absolulllent diakctiLjue, neces,'airCllll:nl senSible.
 Avant que Ie rideClu nc lOmbe, l'obscure oppression devait anoncer
sun retOur: mais I'atheisme irreductible de toute hysterique hurreur
de vivre rejette I'idee religieu\e, (lJui essaye trainement de s'intrudUire
subrepticemem dans la passion), - prbtlablement redUlte en poussiere.
Le pur amour de l'essence absolue Cllt une conscience devenue
etrangere a soi. Rcsle a voir de rim pres comment se detcrmine ce
,Jont il est t'auue, et on duit Ie consiLlerer uni4uement dans cette
liai.'>oll avec eet aUlre. Au premicr abord, Ie pur amour paralt n'avoir
t:J1\'crs sui 4 uc Ie monde de I 'dfectivl\c , mais ctam Jui-meme la fUite
de Ct; monde, et ayam aussi la detcnn.inabtlite de l'upposiuun, il porte
eette effeellvitc dans son sein.
Lilium I igrinum ne peut marcher que sur un sol parfaitement uni.
'dcalcment sur Ie sable rin d'une greve, Sa lalcralite est ala fois gauche
et. inferieure, ses penseesamoureuses souhgnent !'homologie frappante
du Serpent et de la ciguc. Le pouls est fuyant, les ongle.'> sont bJeus,
elle ~It habituelkment sur Ie dos, la tete renversee et Irs yeux dos.
Lorstju 'elle sort de sa torpeur morale et rouvre Ie:; yeux, elle foudroie
ceux tjui I'cntourent de leur Indifference aswcicuse. A J'enJroit ou la
separation des hrcs '>elon la violence du desir reJoint les secrets nail'S
du spagyrisme, Ie regard de rette femme - dom Ies rarcs incarnations
nou... glJident encore ver.'> les preciplces de velours - frappe I'amour de
son inalterable appel.
Les nerfs tranchanL,>, Ie" chats etinee.lles, la migraine <.;olaire. les
nis, Ics bras tordus, la demarche Utubantc sur les va,gues des criHaux,
Ie balbUlicment explosif. les eric; al~us, les soupirs sans fonJ, la rage
occulte, l'horreuT de vivre, Ic.s eris rauques, Jes chcvclures ensan­
~Iantecs, les robes courecs au rasoir, Ie suicide exhlbltiun, 1::1 vite.sse
de~ regards {ous, l'LmpOsture arrogante, Ie scandale assaS~'oIn, les cris
perdus, Jcs spasmcs voJuptueux - lout ccIa et mcme la paleur et Ie
silence ne pourrol1l jamais cxprimcr Ie cieri intraltable de tout ce qui
n'est lraverse que par Ie maglleusme de I'amour etemel.
o MaJombra, mal d'ombre.
S. Sunialw/le, 1947
[arhiva Marin Mincuj
Elogiul Malonlbrei
PraHl ;.)1 iuhiri' <lhsolute
Malombra ~au iubirea ~i nimic alleeva.
~f)nvul~ia frumuse\ii. fragilital~a aminlirii. ruloarca rcgrctului. gr.'!­
~ia \'ie~iJ, mediumnit;Hca gestuhli, raritatea illhirii, llchunia sill1\uril " r.
fl1.1l11usc\ca nebuniei, triste~ca lacurilor. innuellf,a IUlIara, \'ia~a de dupa
mllarte. lInble\ea IllXlIlii, ankn~n prlvirii, allliniirea lIcllllnici, viiLOrul
[n~cutultll, <;l)mna1l1bllli~mll\ g;lIldllii. JlIlJaflL:;l PC'\;ljului, a(~iul\t'a Ii
lJ~tal\\:I. $f)mnul a~ipit, visul 'riill, mgllind \;lCllkgiului, luxur:1 i~tL"1 leI,
n.:ful.ul Ltc a traL c,hibi\b I([mli, IllllLlll.\e~ea islt'flci. frumu\ca frull1u­
setii' '111 Maillmbra
"iiC'iudata JiflCtdlalea de II ridica ICv()!u\ia la ini:il\inll'a pilt'l.iei nll
ne-a uluit ~i nu ne-a stIlus ,,~tfcl N,ciodalf! n-a fllq maj c\'idl~l\t in
ocllii l\l)~tri faptlll ci\ frllmuset,ca flllf',llral1t:; a kml \\ dc~tll1ale iuhllii
ram[{nc (()]lCClllrarC<l (dol' l11ai (lgil;~le 1lI1/Illcnll' (lIakL tiel .tlt.' Ulli­
l~lIlui. in fillc. nicillcbUi {irtd Lar,: Ie ,I g;-l f1il1\t'k nu l1l"-a p-lftll lIlai
\lIb\irt" l1lai rragil dnlH alllJlci ([111<1 ~I a Irt:Cut prill a-:cs\C d;tlllt:l~.
prin accste geslul'i, ac('~tl' rrivlll, i!1 e:HC ill~ii~i fUlp ce al\lIna )llnlc:1
"('Ilea sa se dl.'puna ill IfllIlJ:i unel pa<;ILInJ.
_ Ti-all1intC'~·ti ,cara :ILCt:<I, Renatll l I~cul, I:~Jllpio;mek, slll1urik
illlkriir~ E \traniu ceca n: mi !o>t: illtamplil. ell I1tl apar\ill ,H::c:-;lei
j,lmi, l'u n\.t'm-al ill\ck~. nu m;1 ill\clq.!,i, rClllrl.l di III IlU ~'ii ;KC\\ 11lClll.
Eu rler <I;;j dHre Ull tlc~llIl IlCCII1\lI~CLlt, Hclio CiTilodrc nC'cul1(}~l"utd.
A~:>. de rarid incat ochiul fll orhit , ~i (ntll'ii ('a lin \l:llrpilln lIt::rv tl <;.
umhr<'l U('ClI prin IUlnin,1 Cl'll\li1l' a /Jll Cit () r,llIa, ca n ruinii, GI (.
a'\radii ;,l!llrmll:i ;\nul plin d,., anil1l:t1c tt:r1bJk ';oi 1l1ilrile \'ir,1t:1l' l'~ncl
dll\(()!t\ de lill1itelt: l\,lmc ak 1\11)bulllIJ~\ kganall palilT1a~ele llJ' C.\.CIt"'
l'll~C. m:lJullla bllnru~iel fu illllC'lllpt;{ illLHJ (ltp:l, in ICC<I\la L'I)'IL~1
;Hal de favIHabilJ LrIl1mfurillll imagin<lt,lcl ~l, 0 daLa lLl ca, allclJfl:k
l.<HC t,in ra\iUllea iI11iill(uil:1.
Cina pc () masa l11rnillH;I,a~;l<;inallll f;tr.1 I;lll~' c~lsLada m'I~11t"i/:tI;1
miSleLllI Clrr~1 UIlSprel.:ele, pawl balcii ~i crin dC~lIuflk fUllllJlll, flllll.t­
nile pCSll' 1'.It, r,llCUl'Ik (;"ira fJ(lntkrL:, (tlIlVcr:-;;I\lik ~lIsp('ndillL',
Sl'cnek ill varc Malnmbra ~l' d:i. f1IJ;lpIL'.I, am:llllldlli ci, I't: maltl
lal'ldlll, in COliC va (1;l\'l:r . . l'.lI~ .lfll'k \,'\1 'I l!llc:tl.l (\1l~111iiI11'I:Js:i (al:l de
rei pc care-I a~fcarla. In care ca trece la iSleria lucida sub vanturile fiind astfel determinata prin 0po/itie. ea poartii aceasta cxisten~a
cenu1ii care stmg tor~t Ie sUIlt triumful a ceca ce noi convenim sa obieetiva In sine.
1111mim iublrea absoluta. Lilium tigrinum nu poate merge decat pe un sol perfect neted. eel
Arsura In eautarea a ceea cc arde. mai bine pc nisipul fin al unei p)aje. Panea ei laterala este in acela!ii
timp stangace ~i inferioara. ganduriJe ci amoruasc sublinia;,a oInolngia
Un personal, eu mflna insan~eraul, se arundi in aceasUi imensa fraranta ell ~arpele ~i cucula. Pulsul ii cste fugar, unghiilc Ii sunt
paloarc ~i dedcsubtul .,exullli roclancolic iLlmcneau plantcle furajere. albastre, ea I.ace de obieei pe spate, cu capul rasturnat ~i eu oehii
imh;:ilsamatc ca scoicile-sfredt:1 pe care oceanul Ie vizileaza In timpul 'inchi~i. Cand iese din toropcala moraHi ~i redeschide ochii, ea ii fulgera
f)cupatiilor sale obi~nuitt:, printrc atiilea supersti~ii. delcrminisme. pe cei ce 0 inconjoara CU inuiferen~a lor plina de videnie. In locul unde
crori ~i surse. rrintre atatea acu;,atii ~i simptome de furil:. Aceastii Il11par\irea fiin\elor dupa violen\a dorintei jntalne~te secretele negre
mana este limfa incc'nulaUi, e nisipul nordic collcrelizat 0 clipa de ale spagirismu)ui. privirea aeestei femei - ale carei rare incamari ne
)miile magice ale oglin/.ilor. In conversa~jilc Il)r privitoare la astre. mai condue catre abislirile de catifele - surprincle iubirea ell inalterabila
- i ti Ilmil1le§ti totul? Totul. Eu nu-mi mai amintesc de nimic. Dar ei chemare.
eu ~liu eli <tCeasta dipA trcbuia sa vina. Cecilia. in ec lume ai trait: m~ lervii taio~i. pisicile scantei, mi~rena sulara. tipetele. br<lt,ele rasu­
inabu~. Lacul nu poate fi vawt decat din aripa stanga a castelului. :ite, mer~lll ImplctiCil pe valurile de crista!. billbaiala ex.-ploziva. striga­
fn obiecllll Malombra. llllrebarile puse pe malul lacllilli, mi~ciiriJe tele asc\.l ~ite. <;uspi nele far;~ mod\'. turbarea oculta. oroarea de rt lra i,
ragile III tenebre, juclIrile ca prov()care simptomatica. dezgllc;tu) fa\a ..trigiitele ragu~ite. pktcJe insangcnue, rochiiLe Uiiale eu lama. slI1ucidc·
de tot ceea ce nu e illbire. 1l1lfl1nirea In rrezentul lrecutlllui. rea cxhibi\ie. vitet-a privirilor nebune. impostura aro~anta. scandalll
asac;in. smgatele pierdute, spasmcle voluptuoasc -wall: acestea ~i chiar
~i IIKarabilii sii se mi~te. sa vorbeasca. ea zacea pc 0 litiera, acope­ paloClrea lji lini~tea nu vor plltea \Teodata sa cxprime sfidarea obstinata
rilii cu danlcle ~i valuri. Pc Intl11.<;ul manej nu erall dedit cai magnetizati a lOt ceea ce nu e striibalut dedit de rnagnetismul iubirii eternc.
ce s,lrcau peste nbstac(J\c; ~i lacllri l1ltin<;e pc mii tie leghe Ie faceau
gaturile lransparcnlc; a~a de apropiat,i de locllrile nervi)or no~tri, incat O,Ma~mb~,~uJcumb~.
fcrocia ii alingca eu varful genelor' ei intr(lll in ochii ei ~i fup;cau tn Trauuccrr de STEFANIA MINCU
lacrimile ci.
- Cecilia, eu Cecilia, am vClIit ClI iubitulmeu C3 sa te viid murind .
sa te vad mllJ"llltl, sii te \'ad IllUlind. E alata imuneric in sunetul meu,
alata trislet," Sunt gala sa devin piatra. mai rece ca piatra.
)e lilnga illhirca illllllii, iubirea sim~urilor, iubirea relativa, mai
exista ~i ace! ~oi ue iubire in care absolut tOllll se repJiaza ~i se con­
cenlreanl. in e<lre viata nu-i decal valul adaugal al acestei invincibile
pasiuni. Dura Nadia. Dora ~all Mathilde. Malombra intra ;.i ca in
zOllde elernl lInde dl)nn\rt, poczia, hazardul fae. treccrea de la viata
c;Hre \l\at,3 absoillt dlalellica. Ileararal scnsibila.
In,linte de a eadea cortina, obscura oprimare trebuia sa-~i ::tnunte
intoarccrea: dar atclSl11l1J irecluetlbil al oridtrei omri isterice de a tnii
respinge Ideea relrgio<l.sa (care ineearca in 7.adar sa se strecoare pc furi~
in pasiune), - prefacula dillainte in pulbcre
lubirea purit pentrll escn\a abso)uUi cste () con~tiin~a imtdiinaUi de
sine. Ramane clc vii-wt mai indeaproapc turn 'ie detcrmina eel pcnt.ru
care ea estc altul. ~i lrcbtlie consideratA nlllTIai in legiituni eu accst
altul La prima vedere, iubllTa punl rare .sa I1U aiba in fa~a dedll lumea
a eeea l:e c)mt;\ obiecliv, dar fill1d ea 7n:-.a~1 fuga de aCc..aSl3 lume ~i

._n.1 l .. ..1. ...... _ I" .• A\..ll.uuuL.1J.l.r.::.wl:i !LHlI,)IlI\br) I bU'j "'~ J AI


Tristan Tzara
SuprarealiSlllul ~i epoca
de dUDa raLboi
Soltdari in ceea cc rrivt~te !>oart;t llinului ~j la l'.<illzelc cari au
prll\'{)Cat inexu"icilbilCl drama iLk ciire1'lClJlIl,ii c vurba 't~t[l/l ,<\ Iegasim,
IlOj tf)~i pllrtam, ill grad~ fe!urite. rasrunderi greJc. in nu me Ie acc.\tci
"dioarilii(i umane, "[l-m, fll' ingaullit ~'a evo,-' amintiteii allilor de
\l~tnL . ...Ie hUlla, dc dlsperan: ~, dt' erohm c<iri, la inkknualii flanceLi,
<Ill is('at u mi~Glre Je revulla aproarl? llllanim;i aCt.:d. rc/isten~;'j imuree­
ional:i care \';'1 n snClllila, in iqqria FnTl\ci Ci lIl1 (itlu de glnrie
Iqt'.'arsi1,
i\ce~li ani au caral'tCri/.al L'rOGI dC' ruptur.l·,n iSIOlia lumil. a direi
Imp0rlall\ci noi ;lbia 0 banllirn. acum cfind fallte/i.l nO;I.'1r;i 11l' rrlliec­
lCa.';j imr'un \'iitor din ('arc Illil 'Iii re/lllte r;{Ull'a ~i Illal hil1l'k. )1 l'a
s;j-mi 'Ii I lIl'/. de la ince]1llt p'J/I\ia mea. ''.1' oi SrllllL di 111t11l1:1 mea COll­
\'llIgnc 111[1 dULl' \pJC C\'l:l1 I ll.1 I 1111 lea mal bl!1(:'IUI llU Illllllai C:I rl7UII<ll
.11 IIldll I,ii rcci .~I:d 1llll'I 11e(~~it;t\i brimer, dal [(l(Od;;l{1 '-<til l'rnlintil
Loll'!.' :lllg,qc;U;t pnSlJ:l1l1I mea. SUIll .\I,~llr ca V(li ,~asi pl: at'l'I:t~i drllm 0
IIllrll.lll1L.' .-It' 11<1111<.'111 h(l\;'iril~j Cit ~i pc lillll'"II1l<1I"hi\lIUi .~' ;11 " /lSlf'lI\ei
.1.:: 1,;1 \;1 ~c hat:; (htfl ,tCl'<-ISla V;I II IleCC,>IUttCil lI11llH( IllllJlli T~i r)C)ak
l illl. "'(l iJlC!l'j1UI l'(i dlql;"l e'-' at:'l(;i (rulIlu\l'\a a 1m! dlSllllSa, dup:1 n: .1
CIII'I Ht.illa SiiTl~l '1 i s-;ill iIIlJH':i~tial :U;11l':I ICllrimi. IUlll(" ,.,';11 putI'll din
IlPll nJlunJa ill \rupida m/lk.~ectl..\" dL'/<I];illi I I\'imcni IlU al' jlt'l'l11l1.t'-O,
:\,.('j coni, Cli II !;leeal;i \ 111([1 Jar cllre Vrla S,t par<1l1ll('II,~l'll,;-I, \'or .,;:t Ill'
I,h':l ,:i. (!cdC!1l lil ['1,,< uri 'I: in/runl:! III \,edt:'rt'" unui nUll mflll:1 Itt,
.1I1H [llll~t' t!';iilld Jill "I:.I~J olliulul, ('I ill,Strllmelllc in I'il'lVilllll lllOqii,
;.!,o;'k de (lIKe .,>ub .. fdll\il 'j1ll1lU:ili1, b illlplllg de.'tinul ('l1l..:nnii pI..'
eSI'. Jll'wl Cl1Iltjn,liLfl\flllJ', ill/l'S\f;-1\i <IliaI' de c(Jl\~tiinia luI' til; l10mi ~i
de ImagillCli1a luI' dlacl:a~cd.
ill imt:lI.,a ~'i dlWI.'IlCII '. \,lata L-rl" fruIl1O;I':i't ~'i de-.l IUlIglil bnga\iei
pD,SIbilll:ll,iltir LJ, ..,uh:nl1(.1 ill\[t~1 estc un hUll Call, dobiindit:l jll dauJ1rt
le~tnuilli, a p[mitudinii, ta nJn\IlH.> Sl'milliele rodnicici; viaiC! ,'a~nlllde
intl'insa .~uh ,Isreclde 1i;,llIIite :lk nesCar~ltei ei spt:ranie. NUl'Sle vmba
,UCI de un optimism {eril'!t .~i 1I'C!1ll ...1 vii spun l:l te'ttd II1L'l'g',; bille 111
lumea cl.~la. a~lClz1 cand ,H;l(:1 IH:IJni~ll: dilormev.;1 inCl im:lglllCl pi.: care
lIe"u lacem 0l:Sr1e an<l~ta l'pudl de dllr: j r:l:tboj at,il de "~I.('rl;lIii 1\01
~lilll plC'\ul cu care ttebuk pl:iliu'i "bellalL:a $i ~tlm ceeac( l:C1 ill.,eamna
f)llpiice limp de rarru alll hJIl.t~i. rn~a Illllgi ani, fle-a/ll 111\'11'( It 11 cen.:
GCl I ;'v\,11 ii' /I.·IIIIl!:
-
ca intr'n carcana, ~tim ca doar <;a rrive~ti cum curge Sel1il sau sa
lOinarqti fara tearna nid gfmd ascuns, era deascmenea. printre bunu­
i[e pamant~~ti, ceeaee pllleai avea mai rretios. Aceasta libertate, inne
allele. eu altele ce noi vom cuceri, 0 vom ra,~tra. Suntem hoti'ira\i sa 0
aparam. Dar nu blestem~m via~a noastra de atunei. Cari ea a (Ost
bogata Intr'o exaltare care, la marginca martii, a facul ~a ne na~tel11 la
cun~Liin\a. 1a con~tiin~a de om.
Cand zic "Twin, rna g-andesc mai cu scama la aceastci gellcratie care.
in timpul ra/boiullii din 14-18. a suferit In carnea adolcscen\ei ei
cll1stite ~i deschise catre "iata. vazAl1d cum, In jun.l-i, adevarul era Ilia
in bataie de joc, 1a dichisurile stralucitoarc dar in~eliitoare ale tmfiei,
sau la josnieia intereselor de c1ase. Acest ralboi n'a (ost al nosuu; I-am
sllferit prin ral~itatea sentimentelor ~i prin mcdiocritatea scuzelor saL.
Aceasta era, acum uei/cri de ani, rand Dada se na~tea In Elvq'ia,
starea de sririt care caracteri/.a tineretul in accl momenL Dada s'a
nIlseut dintr'o pretentie ffiorala. dintr'o voin~ii implacabila s'ajunga Ja
lin absolut moral, din sentimcnlu1 pw(und ca omul este in centrul
lulUI'm creatiilor spiritului EI afirma superiorilatea sa asupra not;iu­
ni]or golitc de substanta umana, peste Illcrurilc muartc ~i bunurile diu
Oobandite. S'a nascut dintr'o revolta care era comuna tuturor adoles­
ccn\elor, care cerea 0 adC/iune complecta a individului 1<1 necesita~i1e
profunde ale naturii sale, rara resrect rentru istorie, logidi. sau ra~a de
morala lnconjuratoare. Onoare. Palrie, F<lmilie, Arta. Religie, Libcrt:tte,
ratemTtale ~I mai ~tiu ce, atalea nl)~iuni raspull/.and necesiUi~ilor
llmane. din carl nu ramaneau dL:cc1t conventii scheleticc. fjindca erau
gnlltc de cOI1\inutul lor 1I1i~ial. Fraza hu Descartes "l\'ici nu vreau sa
~liu dac'au f()~t oameni inainteCl mea" am PllS-O ca motto la una din
pubtiGI\iile noastre. Ea insemna ca noi vream 'ia rrivim 1umea cu ()chi
nOUI, ('<\ ''ream sii Ie anali/am dill nou, chiar la ba/.a lor, ~i sa incercarn
dreptatea notiunilor impuse de mai batranii l1o~tri, A'ltfel, re un plan
Care n'~limie sistematic, ne gaseam de aeord cu acei oameni de
~tiil1~a cari prin aceea.'ii vreme, eu 0 rignare minu\ioasa. reluau expe­
'ien~ele eele mai obi~nllite ale ri/.irii, constatClu lip~urile ~i construiiiU ­
ornind de-acolo - (l('est ediriciu mare!; care ast,.. /i e"te fi/.ica ll1oderna.
P{~stral1d prop0r1;iile. inccrcarik noastre de rcinnoirc se a~C7.au pc
planul moral a1 cercelarilor. roetice sau anistlcc, in str;1ma kg;hura eu
ordinea '1ncialului ~i a purtarii de fj('care zi Oroarea n()~~S\ra de bllrghe'
~i de formele in care aCC'ita i~1 imbraca sibruran\Cl Sa idcologidi 1l1tr-o
lume pe care 0 \ToiCl "leila, nemi~ealii, ddinitiv;l, I1U era propriu-zis 0
invcnl,le a lui Dada, l3audelaire 0 exprimase deja ell un geniu ale carui
rl1/.<: ne umplu, rana asta/.i, de () mu1\amirc fara margini. Gennd de
Nnval constnllse, la alltlpozii burghezlci. [ul11ca lui paniculari't. in
care !'e CUfUlldil dup;l ce atin~e~l' limitele chi<H all' CUll()a~lerii ('clei lllai
\.llllv('r~ale Rllnbautl, liber ca un dement al nillUrii. ca v<llltlli ~i foetd,
f[ILlI dill burght/. di\prcl,ul :;all rennanelll. Verlainc, Jarr\', Saint-Pol
I(ollx-Le Mal?,lliCi4UC I\pollin<lnc. 1111 inlreg ~ir de mari roqi nc ar<lla~t.:r<i
 calea. Dar lI11pertinen~a noaslI,1 m(:r~ea poale ~i mai depane. Noi
rrocJamam dcsgustul noStru, faceam din1>pontancrtate regula de via~a,
nu vroiam ueosebire i,Hre via~a ~i pue/ie. poe/ia noa.qra era un fel de
a trai. Dad<l -;e ridic<l impotriva CI lOt ce Cr<l lilenltllra depreciaUi.. Dece
hrani\i ~~C1 cum eram eu opere Ie dtlll"\!<l p()e~j Glri erau Jll<lqtrii no~tri.
noi ne ridicam impotriva literaturil ( NI se p,lrea C,l lumca se pierdea
in trancaneli gaalc, ca litcratura ~I ana devcniseril institu~ii rari, ill
marginea viqii. in loe sa slojeCisca pe om !ie f,'kuser,l inslrumelltcle
unei socjeta~i depa~ile Ele serveau ra;.baiul ~i, rol exprimand bune
.'oim~amll1le, acopcrcau Cll prestigilll lor () inegalitate ingro/..ito<lre. 0
mizeric senlimentalii, nedreptatca sau mstinctele Imnke. Dar aceste
'dei cari, asta/..i, nc par atclt de simple (did nu sunt cle in conformiUlte
cu multe vointc?) erau, in cpoca de care vii vorbesc, intiparite eu un
<Hare spint subversiv, incal am scanuaJi/at !umea pana pe punclul Se!
parelll in rata ei fie urert lli~le r~u(i'iciitori, fie drept imbecili. Noi nu
propovaduiam idcile noastre, noi Ie traiillll, interior, in felul unui
Heradit a carui diakclica (Clea ~a fj el IllSU~1 pane din demonstratia
sa, Ca ubiect ~i subiect in aceJa~i lImr al conceptiei sale des pre lume.
Accasta era 0 continua mi~care, 0 schimb<lre pcrpelua, () fuga a
timpulUl. Astfel am :llun<; Sa luam drept tlbiect al atacurilor L10astre
insa~i baza sCJClela~ji' lirnb~Jul, c~ a~enl de cumunicare Inlrc mdlvizi,
~i J()~lCa ad iea Clmellt u J Aici era u nnarea c()necp~ilIor noa... lre uespre
spllntCineltate. al ace.'otui principill ea «giindirea se (ace in gura», car
ne <lducea S,t respingem C;-I 1(1);ica. ar avea inl<'lielate asupra fenomenelor
vie\i\ Nu V\)j labovi s,i va vorbesc tlesprc tl)Cita !atura sGlndaloa..ci a lui
Dada, latur;i care ea In-;{l~i era rrivita GI Ull (enllmen poetic. Dar imi
amint.e<;( ctl Inlr'llll inst.1Il1anCU luat de nl! ~tlll c<lre jllrnaJ. in eursul
unei I1'ICl 11 ife." tatii care avu loc in 1.alCl Gavcau dill Paris. In 1<)2 J.
in<;1Cllltaneu Illal de re "(Cna, sc \'cdea publlcul in rkioare CLl ll1iiinlle
III sm, gala sa vncifne/.l:. Spcclacolul era in 8al<1, ~i noi cram stram;i pe
..cena, gala 1>a rrivlJ1l un public dcslan~ult rnntre carc, va rog ~a ma
credql, ,~c gi'isea in acelllloment cccaee Pariwl ave" mai rcrre.r.:entativ.
in program fii,'1Jra (J piesa de tealru de Paul E1uard. Ooua persnnagii
in:-I\nlau ulllll "pre clltul. Primul I-ise: «BIf(JUJ pO~lej e in (ata». AJ
do ilea r;hpume' «$i ee-mi ra.. a 7» Cortina Plesa se tl'rmmase.· Oinlr'o
alta miccl piesa a lui Bretoll ~i Soupaull. intitulatci "Poftim», actul 1 a
fosl :'Ingurul jucat. fn aClul at Jl-lea. dup~i textlll care a fOSl pc atuoci
publicat, <lutmii arar pl' s('c-nft ~i ,e sinucid. Pro>-,'Tamul anu1l1 a ca
Dadai~tri se VOl' tunde pe secna. Ribt'mOnl-DessaigllCs exeCuta un
dans ./UIl1,llalca oe sus <l lorpului era prcvazuta ('Ull imensa palnie de
carton ~i, 7nnoln: de neuitat. se aruncarii pe SCfna llu numai r:hHigclele
ro.~ii, Gill' crau cub.e in p,11I1ie, (I ~l, pentru !lllaia uarc.'i in lume,
• Fiin<.l Lin 'Ot de cuvmtl', lr~II1SU'ielll textlll (Jli~il\al =
..- Le bureau tie (Hlste l'~[ cn face.
- (..!lIe v()L1k/.-v()u~ 4\ll' c;:l IlW fas~e?"
... rlfl I ... A-....... ,~ •• ,
bi(tecuri. Numeroase au fost invcn~iile care avura darul S,I exaspereze
publicul. Acesla se impar\ea In mell multe categorii. Ullii credeau ca
lloi suntem ni~tc mistificatori abili, al~ii ne luau drert dobitoci reali;
pu\ini la numar, In tot cawl, au fost acei cali ne-au aeardat l) faramii
de credit. ~i, printre acqtia din urma, trebuie nurnara\1 Valery, Gide
~i Jacques Riviere. Aveau ~i dece sa fie rastaci~i: In timp ce nOl, de
buna voie. ne coboram pana ~a dcvenirn obiect de insulte ~i dc disrre\,
'>ericrile lui Aragon, ale lui Breton, ale lui Eluard sau all' a!«)ra
marturiseau 0 claritate ~i 0 rigoare proprii sa inctlrce pc adversarii
no~tli cei mai convjl1~i. AceastA mi~care, in care U111i n'au gasit decat
panea distrugatoare. era llece:.anl·~ Nu eu vui nlspunde la aceasta. Dar
c. sigur ca «tabula rasa», din care ne fAceam rrinclplu] conducator, nu
Clvea valoare decat cand trebllia sA-i urme/e altCl'l'a. Era vorha "a se
sd)imbe 0 stare conSiderate! ca. vatamatoare .~i diforma. Aceast:'i
desordine nece.<;ara, de care Ill' vorbea deja Rimbaud. 1l11plica nostalgia
uncI ordini rkrdute 1>,\lI amiciparca altcia larc trcbuia sa vini!.
Alp, Breton. Sourault, Aragllll, EluarJ RibemonL-OessGtlgnes, Picabia.
Lrc\'el, RlgauJ, petet. Ma\ Emst, (:u illWllli ~I alt.1 dlt,i\a cram dadai~tii
dill prima ora Revista «LltUrr!tlln'» a fo:-t ol'}.,;anul Il(lslru p1'innral, la
Pans. Dar aproare Wate ~arilc dllllumc aveall grupllll\lr dadaist ~I jur­
nalll! lor. Valery a fo-;t acel ..:a1'c dfldll utlul «Liaenllure» n:vi<,tei: prin
antito.a, prin alu/le la (ra.r.:a ItIl V~rlaine ,,~l lut rc~tul e:.te lileraturfl".
El colabora )(1 ea, cIt: altfel. prima dala durA 0 ab\incre de apruape
doual-cci de ani. Si iatfl acest lant minunat. cafe rrelungqtc de (and
('XISta poel.ia francua, linia nec'lntrerupta a ~c(llilor ~i a roqrlof- Dada,
pnn Valery ~au Gide, st' gAse~te legal ut MallClrJne, de Rimbaud, dc
Lautreamonl, mai c.Ieparte inca, de Baudelaire ~j de Victor Hugo ~i
Inseamnii continuitatea spintului ~i a revultci In poe/.ia (rance;.a, a
ao.::.tei poe/ii care 'lC a~eazii pc lerenul vic1;li concrete. Tn Insll~i ccmrul
preocuparilor cari, eu dt sunt mai ]ocali/ale, ('arata lin aiel' de uni~
vcrsali~._
Oada"M'l>st 0 Seurta explol.ie 1'11 istoria litcraturii, dar pUlernica ~i
eLI rerercusiLlni indeparlale. Era in ]nsa.5i natura sa sa pUlla de buna
voie capa t t.::xiste1\~ej Selic Dada a fost una din acelc aventu ri ale
spiritului in cursul ciireia towl a (0<;1 repu.; in disCll\,ie EI proccdii la 0
serioasa revi/.uire a prorrillOl r[{:-.rumkri. EI ne il1v(\\a ..:a oll)ul ell'
aqillnc sau poctuJ trebuia sa se angajc/.e pelltrll respeclllI princlpiilor
sale morale, rana 1a limila chiar a c>. i... ten \ci sale. fara niCIUIl Com­
romlS, cu totalii. abnegatie. Ciici DaJa, ~coalii. lilerara, a rost lnainle
ric wate 0 mi~carc' morata. Dada era individualist, <lJl<l1 hlc 7n unch:
privin\c ~j exprima nea-;ulmparul adolescen\ei oin [(late limpurile.
/\lli\itatea lui DClc!<1 se sf[lr~i 1'n 11)1L Nu "reau sa intru III htoria
salturilor ,?i ,1 certuri!llr Cilrl sub In(a~i~~lri pcrsonalc a:-cundcau cererJ
de pnncipii ~I procese de lendill\e. Ele au "OSI 'in oarccare scn\ hm,ha­
LoarC (ilneka raspundeau dilcrilt'lor rnetode idcolllglCe ran insunc\cau
epoea. Astfel luii Ila~tel": 'llplar..:alisll1ul. dill rC11L1'ia lui Dada care 'i~i
1.. 1)11
 Srar~ii>c de jllCat mlu] T()~i vcehii dc\daj~li. ell l11trcnlperi. ranieipara
la !lOua mj~carc. Surrarcali.~mlll rroccdci, dura Cpoca aparenl I1cgaliva
a lui Dada, la IJ (l~recare rl'lOl1slIlIqic. EI ('('Tea recuno(l~tcn.;a dreptu­
rilm ima,glna~lei. 111 <lce~t dllmenill. drcpturi Ilclimilalc. ;\01 'incercat
~a Icduccm dJlerna .. ilqiune" ~i .. vi~'· Cli alte cu\intc. aqillnea revolu­
~inllara - \'orhe~c de Clqiu ne pI.' ter~n, fk prall iCH, fit: idcolo~ica _ ~i
roC/ia trebuiau ~a cllhtl () ma~lIrfi c(Jmuna, 0 radacina ullic;l, o . . ingun'i
tillla: libcrlalca omului. Sunlem depane de rC\l~ita canall/arii aee~tor
termenl 0PU~I, dar prohlema a l~lq rll~a in toat,l HmpltJarea ci, cu
~eri()/italea ~I I'll gnlVita lea pe care l' rick 1I t ~ '0 reeuno~t i MI pra rca­
i~tilO1 tle atunri. /)ilC;'\ C \'orba de Ilbcnale, I'll ~e pllale ~<1 nIl cuml<.\~i
ui libenatea IUllqiullilor e'l'n~iale ale omuilli l,le marginlt<1 dara llU
ara~alit dC' cinH.' \tatul . . ocial ('Xi~ICI1t. ~i rnllln' an'slc fUJlqli, una din
cele mai imporlante, aceca a iubirii, SUrri\rCall~lll au acordal (1 <llcntie
CLl towl \peeiaLl aCe,tel prohlc/llC vilak \i cerccUlrilc tor I-fill adll~ sa
\Tea '\;1 transpOrt" ll'oriile lui Freud pc rlal1ul cnmpfll1all1elHului. ~i
aced/I, 1I1lcidilie Ill- a imp;wa p~ih,llIali/a III Il1dr\i . . mlll!l'all l/hulil.
jllS\l~l I reud rcl'u/il ~;j ITUIIHla.,c;\ p\ihil!l:th/t:i r(JllIl metari/i( Ill.: lilre
,urrare;t1i.~tii vralld-lll'\Till1d, ii hqt;n{\.,cri'i. Vlcau 'il atr:t,~ arl'n~la,
Intn' [I,ll a lltc/c, \';1 oricC' 1I1CtTGnc de Ill1p;llan' llllim{i 'I 1I11l'i IC<l1l1
",lI(:I";trt: (II l11'lI.\i~llIlll l'~t.c hilril/ira IH nu~Jtl'I, c{in mLlnd;1 ll1arXI\­
Illullli I1ll r ll ;lle n IU;\I;i OIl'PI (I n1l't<lli/.lUI ~i orin' il1tl',I:r<lre prc'upullc
II J('dlh'l'rl'la clemenlllt, r'111l(lc\l11l'Il[illc d It:tlriilor ill pn lent,l, pril1lr'UIl
prnl('~ Idcalhl. 1\ (11\1 ~j (Mill de curtllld r1('lttl\ll'\l\lll1\i;tli~lll r\"tal.i,
ilt{{'''';lrc;l cll imp;ICarCIl1t re p,ihall,t1i/,i <,J man.i .. nl '1 pil rrlllr din
'l!lllldll'at.l" '<I !)t tlc-o p;l1l(' n,l~r[i II 1l1/';-1 a PIIII( lfllJ!III';.lk de ha
,'CI Illdi rnlll~i dilltrl' p'lhanilll~li 'U111 tit aCllnl c{\ mClfldek \ 11111(' ~llIl
II1'ufk1CI1IC, Pl' de alta panl' aparc dllll'(~ ill Lt.' l'a \'cmmhill';.j lll),iullde
l an all Iml (Il'/ull 11I\'ill iahik, l'Il rri\'lrc I" ,Irul tlll:1 Ilmlilui, pOl ,a
,ell Im hl:' In e kUt \ I amformiirik ~tlciet;j~i i, J1I hi n'H, tit· piJdii, t.' III [Ow!
cd La b J() m<l 11 i ~i III E\'ll I Mnllll <..<i 11 d. ~1I hill fI ill II t,a rvi an kilt' i.. IlnilUl,
care a fmf. \1 atle\,ar<lui re\'()lu~lc III ilCC'-t dClll1enill, r;tpoJ"!urile IJlIre
bihhat ~I fcmtic cap,lra Ull a'ren 1I011. un ((lll~lnUl eu !'){u! llllU.
UhllT'{ in~a)i prCliJH;i clen Ulrartere dc supra<;uUl:tllla 111 ,lare ~<1 .... c
od,fke Still efecllIl rt;\'Olll~It.'1.
Prohlema (unqioll;1rii fillllltii,ilol il1la~il1ati\'e a (o~l pu,alll- 'lipra­
jeaJi~f1 5uh IIn~"illl real C<lre dme pc cilt,i\'a dlntre c1an.,ii p~ina Ja
.,irnularca holdur n1 III til Ie, Suhul aUlolllat a (ost Il1uebulII\ClI Cil UI1
ijlo( de Iibeldre rnintal:i ~i anivltatea onirica a lust pusa ill rap0rl eu
pnt'Zla SI. din . . lmpla ,grija de f'XpenmelHare, ca~lva sllrrarc:;.(ll.~II, ~1 nu
dlllire cei mai mlCi, Chul1lal, Gilhert Leconte, ROg'n Valliand etc..
IUHlil asupra-Ic n~l'lIl i><l se df'dea practicel perinlltlase a \tupl'flantelor.
in dlllllClliul creat,iei artistlcc, ~uprareali~lil 'W aelu\ r"ale (J CIllHrilJlI~ie
de eea rnai illalt;~ valoare Dar ~a nu uiUim (;{ II 1I-0 chpa al't:.~te
reali/eiri n'3U Ipst str'ill1eJe pr\'()cupCHik rC\nhl~Hln;irt' -';>1 pulitkt' ie~ill'
dill m.lIXI'-m. Illd de \,1)1I1~a ,upr"rl'(lIJ~1dill ~;:j Ii se Illtq.:rt'/C
... 1 I '- ,-.. , ~ ... , '.
rmarind indicatiile eon~inute in .. La Lettre du Voyant» a lui
Rimbaud, suprarealismuJ a explorat domenii cari pana atunei, pana la
umanizarea poeziei IllcerUI.a deja prin Dada. nu erau rezerv<tte decat
unei caste de ini~ia~i. ~i aeolo g.asim noi sensul Invataturii profetiee a
IUl Lalltreamont .. poezia trcbuie facucii de to~i, nu de unul". (ntr'ade­
val'. poci'.ia exista prctutindeni, ea este, in Stare latema, raspandjta pe
suprafata lucrurilor ~i a fiintelor. Ea se gase~te In roman, in pictura, in
strada, In iubirea pentru ca~ile pu~tale, in illbire SClin ~i cuprinl.ator
~i in afaeeri, la coril ~i la nebun. Poezia cste, inainte de toate, inainte
ea sa dcvina poem, un smtimmt, 0 calitate a 11icrurilOT, °
condi\ie a
existentei, Ea privegheaza la formarea Iimbajului, a Iimbajelor, limbajul
me~te~u~urilor, al c1anurilor, al argourilor, al eonfuziunii sirnturilor, al
lunecarilor!ii al asonantelor cari se incrusteua in limbaj, diei Iimbajul
~ I
este un element viu, mereu in schimbare, in neincetata stare de creatie:
un fapt social, cum ne lnvata Meillet. Dar exista, In afara de poeLia
latenta, 0 poezie manifesta, aceca ce e serisa. care are limitele ei proprii,
traditia ~i evolutia ei. E. ca sa zicem a!ia, poezia condus2, 'in masura In
care poezia latenta este sau nu condusa.
Tendinta acestei poezii conduse este sa atinga stadiul poeziei necon­
duse. (E aiei 0 dialeelidi. subtila dar timru) imi lipse~le ea ~A-i demon­
strez funqionarea.)
Din 19:L9. suprarea1i~tii au viVut in Jl1i~carea muncitoreasca, ~i mai
ell seama in aceea pentnt care lTlarxism-lenini~mltlera linia de conelu­
cere, tint(\ istorica sprc care tindea lurnea. Cea dinUii a (OSl fondatii
Asociatia Scriitorilor ~i a Arli~tilor Revolu\ionari «A.E.A.R.», acum
reizeci ~i doi de ani, de unul din oamenii remareabili <II limrului
nOSlnt, Vaillant-Couturier. Toti eci carL fie penLrll ratiuni morale, fie
condu~i de cerinte ideol()~ice. erau de acord ca lumea e In schimbart
erau chemati in sanul acestci Asocia~ii. Rerercusiunea a (O1>l mare in
(oate ~iile intelectuale. Vaillant-Couturier proclama, remru clasa
noua in"ircficare, aceea a muncitorilor (lucratoriJor). nevoia sa salvel.e
mo~tenirea cultllrala a urnanita~il, lOatC valorile progresiw create de
civiliza\ia burghcl.a. sensul national care eTa strans legal de ace! al
revcndicarilor sociale. Astiel, clita proletarialului, gasindu-se in avant
garda na\iunii, antrelland-ll in mersul ei catre IIbertate. era Icgat.a de
ellta Il1teJectuala a ~arii. Desbateri adancite avura loc. de asemenca ~i
neln~elegeri. SlIrrareali~tii vroiau. in l'rOca aeeea. sa explJce metoda
lor prin mewdele Inse~i ale marxismului, ~i aici se lovir;1 de greutatj
imro~ibil de treeut. In I Y31, Aragon, care (usesc delegawJ suprarea·
Ii~tilor la Congresul Scnitorilor la Harcnv, urrnat cle Sadoul ~i Unik,
para~1 pe tov;Ha~ii ~ai. EI intemcie Casa Cullurii. la care, In I ~34, ~e
adaugara Rene Crevel ~i eu lllSumi. Eluard parasca suprilrea1J~mlll In
ajunlll acestul ra/.boi. Dau aid un re..w mat {'oane slmplJficill de~pre ()
furta indarjiU'i, despre UI1 !ill' de p<llemici re cad mediile inlclectuale Ie
urrnareau Cll pasiul1c
.. .\1 ~l r, l111.1 no:',hl ,:1 I (1 I I
 Nu voi l11~ista asupra desvo!tarii luptei socia Ie Intreprinse de intelcc­
tlIalii franceji illaintea acestui razbol: in J 954, erearea Comitetului de
Vi~ilenta a Intelectualilor, ea raspuns celor dinUli rnanifestari faseiste
din fevntarie, in Fran~a; In J <;)55, Congresul International al Scrii­
torilor pen tnt I\pararea Culturii; in 11)36. Aqiunea pentru Spania
Republicana; in 1937, Congre~ul ScriilOrilor 1<1 Valen~a ~i in Madridul
ascdiat ~i rrelungirea tuturor acestora, dela Munchen pana in cpuca
ocupatiei .
~i iatii-nc aJunlji in viul de~batcnl. E yorba sa ~tim, in lumina
importan~ei ce capelta pcntnl noi suprarealismul, in ce masura poef-ia
(:venimentului sau poczia de drcumstan~a se pOille impaca eu poel-ia
angajata.
Poe/ia angajatii este un tennen general care exprima ideea ca poetuJ
trebllie sa se angajc/e in lupta nevoiJor polilice. Cit nu ii este ingaduit
~a rarnana depute de eceace se \esa in lunl-l. Q c raspunzator in rata
i<;(onei prin atitlldinea .;:-t ~i ehiar prin <lb\lIlerea sa. Idelle a'tea ~i-au
fatllt lunllna deJa IIll de mult timp ~i au rrimit. in 1935, la Congresul
Scriitoriilor penlrll ArArarea Cullllni, 0 fllrmul<lfe mai precisa in raport
cu pnil'ollli in(jltra~iil\lr nazbte. Dar in Timplll oCllpa~lei. poel..ia dc"e­
nt~L: () anna (Ie luptA. Accstei POCl..lI i s'a /I~ p()(.'i'ia evenimentuh.ll sau
pOC7ia til' cinllmqall~~L UicacitatcCl ei a lolst mare, liindca a repre­
)Cl1t~1l 1I11 mnment al r()n~tlin~ei naUul1alc
f\I.' ne ~ihlm in Ca\<I a dnuA (menle poctice. distincte. Pe de () parte
pnl"\ii al1.\~ilja\i acei UHe IIl\eleg, dupa lrecerea lor prJn d~lJ1dntillitate.
sii Jl\.l p~lr~sla~di il1vatiiturik pc GirL k-:IU dpiilat, pc de ,dt[1 parte
api'lri'ltnrj i pileI..iei pure, r:ui rrLlllld c:'i j}rin~ poc,de in ~el\'lciuJ unc I
idci lrehllie f:Hal S~t L!CVIl1;t poc/..l(' dt, pf()ra.~andJ ~I ca ea piercle. in
(,'Hl"l'C1n~ii. t',t1ilatea pTllptie p"etidi ...\o.;lea ,ulli dateit' prubJemei.
Part I/ilnli aCl'!>lei l'urita~i reciamAndu-,e ... Illwarcali ...muilli, e VOl ha sa
atiitam di angajamelltuJ poetlllui e,te 1'llIl~lnul in ~uprareali'l1l, inca
din lil11f1ul c,ind 'H.'t.',ta ~e rllnea in ... llIjbCl I{e\'olll(iei ~I ca, 'in conforml­
tate eu rrillt'iriilc llak. l'\'olu~la POt'/iel i\ to~t In "tare, lit un momCnt
j~turic: detenninat, sa Imbrace forma millt'mUi a lurtei pcntrll liberal'€:'.
I inel11 ~a spullcm mal IlltAi c,"{ llUrllck l itatc la Inn:pullil ace 0.; tt;1
llll.l'l ii 'e ~a<,e,c It'IIlt' ill cenllul acli\'it:i~ii . ;urran:aJlstr, Cre\'el ~i
Il..iwwd :Ill l11urit 'in imrreluriiri tragke, vit-time chiCir seriozita\ii prnble­
IIw\or ridic<tte rrill IdelltlhuHCH 1m Ie/til/ii t'u \'ia~~l, CLI norna. Ei n'au
llltllt sa rezolvc (ol1tradiqu!c intre VIS ~i rcalitatc.
1~~/.hoiul, m"OIIe IllptCI in dcgalltall tlU gasit ill aecla~i cAmr - ~I,
Cit ~a nl! ciliim decAL pI. l hdai~lij d1l1 prilll:l ora, de aeum tr('j/.eci de
1111 - [11' Eluard, l\I;t~Oll, 1\IIKJ1)IJlll-1 k"t11\:T1l''i, .)1111 Jldttlt, eu llbuml,
POII~e, Lt'iris, (luclle;!u 1I1LI~i al~ii all' r )'1 dl' :H'{'ea~i parle a haril·adci.
in fllc~li ;ill'l dl> ],1':'11:1, ,~Il, PJI'iIlU:il <;i ;..:iilldll'l ...... scrll~1l1 P~ltCllll1
1/;ll'l· 'iii ~:rl,'dirn iflll"lIll I I ,i ....i ' .. : Ie 111 ·il\(r'altul-r Puteam O:HC
ncdll\ci, 'S! 11.1 ~btll ",J '>Urll t all'I1IUIl.ll ~,trC Indclltdica... c: J1l' om 'intl'll
•. I ) '.•t •• ~.,' ••
...ingura voin~a de cxpresie, rracticei revolu\ionare ~j acelei a poez.iei,
putearn noi "ii despar\im 'in douii fiin~a noastra, ganJind ~i agitand pc
de 0 parte pentru cliberarea teritoriului, gandind ~i scrilnd pe de alta
parte dupa un absolut descarnat'( Orice poezic n'avea ca la balli, ca
,rana, "iat a concreUi a imllgini/or Ilazute, toncepute prill sim~lIri\e
noastre In bruta lor materia litate ?
problema poezici evenimentului nu se putea pune pentru noi. Dar
(l alta problema, aceca a <lutcnticita\ii acestci pov-il. In ce masura
poezia, fie ca roezic de iubile, poc;:ia re,dstentei, era valabila, fusesc
traita'l f n ce ma~llrli raspundc unei cxpcriente tr;1ite? lmaginea poctica
nu-~i are originea In lumea cc ne 'inconjoan'i, can ne imprcsioneadl, pe
care Il ccrcetam '? ~i aiei trebuie sa spunem di orice poezie nu trebuil::
sa exprime 0 reali tate. Ea insa~i cste ureal itate. Ea sc expri rna pc ca
lnsa~1. Ea este tI crc<1\iunc ... ubiectiva a poetului, () lume srecifica, un
univer<; particular pe care poetul II iIlSllnC\e~le, dupa un fel de gandire
care adeseori poate fj obscur. dar care nu cste mal rll~in organic.
AU/im de mllltc ori ca '\e ~rune dcsrre 0 fOlografic ca-i mai asema­
natoare tkcat 0 ricturiL Nimll' mai ~re~lt Pune\i Tn m,"tna unui siHbatic
() futogr;lfie. () <,'n intll<irca pc t<lale p,h~iIc. dar nu va int"elq~e cc
rerrezimfl. problema a~lmanarij nu se va pune pcntf\.1 diin'ml. NOI ,iln
creat cClnvel1!"l<l. fotografiei. Eo implidi invnire<l noastra la ab...trClgerea
sra~il\lul. ,\ pcr'peetivci, a culorii a relicfuilli, a mi~carii. Accasta
n:alit<llc nUl11lUI f()tO.~I,dk, miirginit;'i. ca ln~a~l de cadrul unci alte
rcalita!"l. estc un ohiect care are de ~CllP ~a tramPUlla pc-un pl<ln dat 0
realilate carc L"le dllralii, (l fmm,1 carl' nu cxistii dC":;lt in hal;! UIH,r
narcean raporturi.
intr LIn chip oarccllm a ... cmanfltClr. poe/ia cstC lran~pllnerca nl: un
plan dat a rcalita\ii 1i11lb<ljultti.
Tran~JluIKr.i rlalitat"ii CllllCletc ~l lumii e-":fl'rioarc pt.: lin plan prJctlt'
CSlt:: Lied un non-scl1s /\ngajarea poetulul nu e I) aqillne care ~Ine de
lIter~ sa. l'I de "ia~~I. in Illanifestari!l' ci fcluritc. t'll \loi awa prc­
ten~ia sa va fae sa creL!ct"i G{ ;:1m ga~it formula magK;{ prin care oll1ul,
unlnd visul eLI act"iunca, S'iI imracat cu cl 'insll~i. )tiu di a,.. ta va n
posibiJ 'intr'!) JunK l1()ua. 'intr'o lume comtmita r e ba/,c re/tmabik,
(Imcnesc valilbilc. AI tL' pn lbk 111[' \ or le~i la 1\'calil proba.hll in aCcl11l1 lmenl.
Nu ned Inu Ull rai r~ln1antt"c Fiindc{l, la fiecare clapa a eV()lut"ll~\
umane, totul e~tc ubicrt de cu(crire. Indivldulnu SL' ..tlirma dedit prin
lur ta Trebuie sa 'trlibalem joslil pentrll a atingc () uare('are inal~ime.
Trcbuil ~a fi riscat moartea, <,a fi mer'i de-a lungul ei ca ... ·<lJungem 1a
()lI~t1ill~a. Sa fi lueat tour! pentru toT in aceastA lur la pcntru vla~a
care cste afirma\ia de '>IOC. Si niciodata \ ret) nprirc, nlCindatJ pacea
efil11tiva a suflCllllui. altfcl totul admll Ilk' ~i viata ,e dflrama. de"ine
matcrie mizerabila, se manam'a pc ea illsa~1 ~i ~e anlllcai'.a.
Noi. care ill <1nii de oCllra\ic am CUIlO'Clit Il fnrma f<larte particular;!
a luptei intr'o rratietCllC de ,im\amintc cu namcni de pe wate t"itrmll­
rile, Je tmltc ongil1ilc. de wate credin\elL, lluteam l10i oart:, in tirnpul
 aecstci lurte, sa nc punem dilema aqiunii ~i a \'i~ului? Noi am rc/.olvat,
III exislent, cum ar zice Sartre, accasUi problema iSLOvitoarc, aceasLii
tortma a spirllului uman, aceaSla dualitate ehtnuit()Clre. NO! am gasi!
IlJl1citatea noasuit. ASla!:i, ~tim ea aeeastii problema nu e:-te rara s(Jlu~ic.
Stirn, de asemcnca, ca :>olu~ia JIll cste de ordin lcornie, daca I~i gase~te
forma in Care problema incetea7.ii sa se mai r una In domcnlUl aqillnii,
pc tercl1ul luptei, pcnlru di sc rcsoarbe tn COTllportamelll.
$i pentru deJa smr~ilul celuilalt fClZbllj, rrintr'uLl lezumal poate
ea
putin ~lllnar, ajungem la ~[ar~itul aeestllia, e nnm1ctl .\;1 nl':' runem
A1Hre:uarca: ce lle pregihqte, Jeci, in literatuJ<I, ace\L r;L~b(Ji ? Care C.\lt
mi:.carea noua, nec(JJlformi~la, dheia va da el lI<l~lere i'
Mi-ar place ~a va <tmmtese ((:-eact J rost sf;lI~iLul celuda/r riL~boi. de
pe 0 Ii pc lilla, lumea!ie ~chlmbast'. Era fMcea Cll IiLJc:rtii~ile ei, n:/uarca
Cpocei L!indillle dt: riVl)ui. Armisti,iul era Jilltr'od'Ha sfuro?iruJ unui
lut'TU tie nc.\uft:rit ~J incepllwl unci ere nuui. Solda'll !iC inwrceau
i1GiSa ii ;l~tepta lurncil 1m famlIJara Odata rarutci \oCtllcll,1 picnkrilllr
~I a viLlirnL:lor - ~I, vai, dt rt rust de in~rozilOaJt~ _, lUIl1.:a Lljllfinuil.
nar iu-i" PrllhIcmt!c GII-j au Iw'a aCt:~l r;'i/hoi g;j'\II-all IJ ~rdU\ie?
Unde c ~fiiqltul ilCe~llJj r:iJbcll, ace~l stlqlll~IU\"il01 c.lre ~e prelllll.\~l~te
111 fiecalL indlvi,l, Cll n1llli!t: "1)( prolJlt.:mt: ~i ~,dU\ii pnl\'i/llni ~I ~p()iala
de teJ'ilra\ii lH.Te\~{fe ~i eu rnb,l tk Llured C'lrL' :iPd~;i, ~i (tJ Ji~lrllgnilc
~I gr:l\'ll:He;t riillJ!"r inc;! \'il'/ Nu l11:ii c rii/lioi, Jolt 1111 \11I1ll'Il11nc:i niLi
dllp,1 lii/Jlll1.
La (~rll1grl'\uJ 'il.riitoril,jr fU.!':lI:-l:l\ i Jin LkJgr;id, fa Gifl." am lu:u
pal It' <lcurn ciitl·\,H\;ipr:1mlini. lean-Richard HI, ,eh a ~)lU\ ('ii, 111 litlTCl­
turri, dl;illlrt de pl1cI\11 dl: lillie. surit:,i ri]u\i d~ pmh;l I\n:~ria dill 1II1l1J.
ilHl'arcii noi!e, modl:le ('\1 risnd S:1·~j spar,\(i capul. ei crccad drumul
pj]o\rlrlr de lillll' cui, apoj, expillarc,v[. (:11':1 nlciurl perked mllrlele!e
il1C\.:rclle Dar pill)\il de prnb'l <;1I11l indhl'c[lsablIJ pentl11 ca poe/i,1 \;{
fie IH)('/JC, deoarece c1arilalca nu este 0 e\'iJen(;'i. CI fC/tdtatllJ unei
mUllci in aci.ancime Trecl'I'ea aceas! it ('stl' pt'ricu !oas.'i f ac i nu c dat
IUlurnr Sci conslJnUt la lumina, )can-Richard l3Jorh Ii SPtl~ tit: c\\emene<t
ca, mlll1;lllllil<l. IUl'1'<l.ri!or rho !;ibnratOl, poe\ii cilri ap;w:nr tT,ill cd mai
lleill\eJe~j au .~itsii, ill rlmpul I\e/i\len(el, C\rrt'sia sufletului popul:jJ',
sa renasdi sub furlllele cele mai nebanuite, Atentl<i scriitorului trehuic
in timp I.X pfle\Ji Hcademici sail \barcit in f'Sll:"liIH lllrinvl'cl1ll{t.
f)ell poclii IlO) all crista 1iZ(J I aceaSl;l idce a HOIsrell\er ~i i-au dat
rorla de Cll1trellilre care :{ Igllduit c()n~tilll\ele ~1 a 11ll11inat pc eel
nehCJLi'ira,i. ScopIII adanc al cereeUiril Iitcrare CSlt deei obieeli\'a1'ca.
Dill pane-mi. v;it! sintu:a Il1tr'tll1 nOll umalll,sm C,ue ~e Jes-enca/.a la
orizorllulliteratllrii rrancCI.e. Un ul1lanism care la pc um drcpt centntl
tlllUror actiVJl:~\llor >~ille, aJ :lCli\'Jt<l\ilor care-I mnt h;h[IZllc s.I-/ sJu­
·easca .. EI V:I frebui sa afi1'mc supt:noliwrea de rang :l O!l1Ullll asupra
undnel <the nClt/llJlI ilbslrilCtl' al c<'irei CUl1ilnl1t nu a1' II uman
Supcno1'ilalea de rangt 1llllUhll a'lUrrCl IUlrUI'II'11' ins'crt/llna ('it
prohlt:nw cum 'llllt ;r, tit nil L 'i',IU flU\ III "I es hOllcllcs JIIl1tJles" de
<l
~lllJ(Jlll dl' B",IU\'lllr 1111 m:,j pur s,i VII1;1 III \PllIlulllllllJlUI. I'elilnl a
ocroti ve~nicia ceUi\ii Impresurate, lips-ite de merinde. III a~teptarea
ajutOarelor fagiiduite, rutem admite sa privim in fa Vi surrimarca
voluntarii a femei!or, a biitriinilor ~i a copiilor? Hitler 11'ar Ii ~ovait.
Simone de Beallvoir l~i pune lntrebarea. Ea afinna in cele din urma ca
ora~ul IlU existi1. decat prill con\Inutul silu, to~) eari Ii dau suflet,
locuitorii ei, ~i ca prin sao-ificiullor - chiar dacil aceasta ar trebui sa Ie
aduca moartea, - ora~ul va C011lil1Ua sa e)(jste. Cervantes. In "Numance",
unei probleme asemanalO:tre, raspunde din Il1stlllct prin sinuciderea
intregii popula\ii. Dad .. Numance'· continua :'iii. existe, eu toata supri­
marca fizica a celnr cari 0 formau, acea~ta nu se datore~te decal unei
mi~catoare amintiri a postematii in fa\a unui act lna1tator. Oar exis­
ten\a insa~1 a ora~ului nu este 0 ravune care intra in socotcaHi pentru
locuitorii din Numance. A ucbuit, deja Cervantes la Simone de
l3eallvoir, GI lucrurik moarte sa carete 0 aspra imponantJ in fa\a
omului viu, pcntnl ca ideea asasinatului in masa sa fad obiectul llnei
desbatcri conduse la rece. Nu s'au vazut uameni deport<l\i, ~drobiti,
disrnJ~i de bruta nal:isLa rentru ca n'au vrut sa-~i paraseasca mobilele,
sitlla~ia sociala sau ratiunea lur sa cxlste lntr'un mediu care devenise
t1r<l.nic, Haran pc Je~tinllll()r't Adid o;lmcni can au lnfrulltal moart:ca
decal ~a ~ufere risculllilci \jeti l1oui, necunOSCUle. in oar~care mibura,
ci clll preferat S;l fie ~cLn il lucruril'lr ~i ai 11O~iunil()r sr!crnzilte Jecal
,a-,?i al'inne ,uveranitalea paso,tnei IOf. ~i a~Ul./.1 ind, imtilll~iilc,
l11\trull1emelc sau ma?11l1k, In loe \a-i 'ilujeascii men\in pe (narte:
l11UI~l in sclavaj E ro,\ihil f;l rrincip,ile ndlCart: de om sii-I .Idrobeasca
suh ~'Teutalea aqiunii lor (larl,e ( Yau ga~it oamcni c~ri ,HI ingrarnadll.
in mase ((jll1pacte, pc 't1ii ll.'illlelll in camcre de gill, :ii in lurl0are
in(in~e. AsUiLi, cUn()a~tLm \'al(Jarea (lmuluL Dupa ec a fOSl din ~:ele
mai j()a~e, aeum jucam a let !rarrs'c. ~i acea<;ta \'alnare mare merge (o(lrte
depane, caci nill1ll IlU va !rebui sj ne para mai s(ant decal respectul de
via\a umiului. dt: libenatea sa de expre:>ie §i de apararea sa de-a lungul
e\"ilor~
Dar oameni dlstmgiitori pot .\a lie. lIltroducii in viata soeiala sub
diferite ma~lI ell greu de recunoscut in mod obi~nuit. Fascisll1ul pilate
sa fie de veghe,
Umanismul literar va avea b ternelie optimisl11ul de care vorbeam I j
mai ~us. Va avea eredin\c1 in vilwlUl omului ~i-i va da Incredere in
eon!>truirea unei lumi mal drepte, ma.i echJlibrate. Achizi\iile suprarea­ I,
Ii,~mlll vor ramane valabile, dar dansul nu va luera erecti" decal re
miiwra ce se va fi desbarat de disrerarea sa inerenUi. Ie~it din aeeasUi
disperare care, in once Ca.I, e determillata de socictatea actualii, nOlll
umanism lilerar va trebui sa ueschidA cale tuturur rosibiIitatilor ea sa
realize.le pc pamant visul ('oncret care ne locuic1ite pe LO~i. In ma-sura
in care SOCletarea aCllLalii poarla In ca scmin~e!e propriei "ale dlstrugeri,
surrarealJ~ll1l1l va tlt.'bur sa sc recunoasca expresia ei fitleli!. EI <ic
 a,\emcnea va trcbui sa ~t traw.IOrlllL. COlltradiqiile, al carm dlmp
cste, Ilu nt: Ill;ti mul~amc~c. Cci cari au depa~jl &upr:lreali\lnul, ~i
pa.'>tnlnd oarecari dill metod de sale de investiga~ie, I-au actuaJizat, POt
.'>it vorbeascii limbajul speran~ei. Nimir, rotu~J, nu putea ~a se fad fara
suprarcali~m, Depj~ind litera lUra neagra care se inlal1~uie III propria ei
limit.:l, rOC%ia umanlsti'i. cum () nUllle~te Cassou, e aceea care, dela
Dada, n'a illcelat 'iii considere ca daca formele societ:'i~ii sunt ll1uritoare
.?i ca trebuiesc calcate Cl sa Ie puncm In conformitatc eu nevoilc
omulu i, Oll1ul, - d{lI1suf - n 'a incetat n iciOdata sa fie, pentru, peste §l
prin cl Insu~i, un obiect de constailla .suveranitate in serviciuI
trebuin~elor
schimba.·
sale, al d()rjn~e]or sale, a~a cum eMe ~i ca _ in e1 iJ1su~i Se
n rumane~te tie SASA PANA
~Oriwnt" nr. 3, februarie
19411, rreJactor ~cf: Sa.~a Pana)
• Textlll tit' mGlI 'liS lonnt>azii tradl.lrtTe:l intcl.'T,t!,1 il c<'ln de a JOlla L'lll1lenn~l'
W\tHt' dt' LlJ I nqan T,aru (Ia .<;111<1,0 reatral Na~lOnal in /illa de 4 dl'Cl111
\'1lL' I 'J4(1) "1\\':IngilTda herar;, ~I Rt,,.lQCll\il fr.IJlll'/,a", ~i C:lre ill nnginal,
,t in!i'lIla .. /." .\11: rt'alj '1l1l C! 1 ;\I'I('\-glJr-n .
Le sable nocturne 1
Condensant a sa limite li'luide les traces de la tache de sang, nous
elivrons sa fa~tueuse coloration sous laquelle flo tte , dans son tressail­
lement inexprimable, Ie doigt angulaire exprime eomme une forme
d'air qui £lotte a I'interieur de la salle d'air.
Passant a travers I'objet, les bras nus, Ie desir de trouve all~ente
d'un <tveuglement de plus, Le bout des paumes, Ie bout des paupieres
de la vision LOcale, mettent en contact d'une maniere supremement
hysterique Ie desir et ses possibilites infinies de devenir.
Les levres collees contre les mot~ impronon<;ables que nous embras­
son~, nous nous moltvons dans une chambre ayant une infinite de
balances lascives, geantes et clelicates, faites d'une substance tliaphane,
qui invente Ie vol cl'un oiseau blesse par la cruelle curiosite 'lui ]e
dechira jusqu'a I'air.
La courhe commence avant Ie sib'Jle, elle arrive et on peut se hClIner
a clle les yeux ouvert~, sans I'apcrccvoir. 11 y a beaucoup plus d 'acci­
dents, partoul des accidents, dnnt Ie destin ne cesse de nous enivrer,
de nous lubriner. accidents egaux it la necessite, egallx <lUX
mouvements, a l'ubiquite et a l'etrcinte. D<lns line cOllche <.jui se lrOllve
au-dessous des accidents, se deversent les paraphes, et au-dcssous leur
matiere et au-dcssolls It: san~, Ie salIve, Ie sectionnement a distance, les
trace.'> yue laissent dan\ !'eau les poissons, Ull accident !l10ntanr,ur
I'autre comme un monolithe multiple SlIr un ciel eloigne.
L~ntegration eruptive de l<l matiere aimee. le fait de }"enlever
avec passion a StS limites physiyues et les formes imposees par Ie
donne insupportable de tout objet exterieur, sa demateriali.,ation pas­
sagere en vue t!'une materialis;l.tIOll surprenantc, changenl cntierement
la pernicieuse inclusion dans Ies (om1es t1ui furnent encore dans Ja
hgne disrarue sou,; Ie dernier point imransmiM;ible, bllong, baigne
dam' les regard., renvt:rscs dans reau. quand cctte eau me me rcnver~e('
releve son double fond secret, et au-dela de fond, uniqucment Ie secret.
uniquement celui-ci, qui a la forme des vlsceres magneti'lues de la
femme sur layuelle ]a main exerer scs passes absorbanles.
La connaissance rar la nH<:cnnnaissance, - c'est en fermant et ell
ouvrant successivcmellt les pones de nus corps, que Ie venl pourTa )'
arporter son mimir evasif jllsqu'au moment de !'ouverture lOta]e. Le
Ll: "<Ink nocturne. chamhn: ()b~cllrl: pCllph~c J'ohiets inc()nnu~, 4u'on uoit
traverser a la recherche Je~ concretions instahles d'un de,ir a uesira
filet de vent ~ur Ie vi~age de l'aimee peut Clre aisement arrache a l'aide
du cyclone. Une main tend lie vers ses hanches ilwisibJes. line main •
lendue vers ~es levre!> en pleine formation, nUllS deplac;ol1S Ie~ corps et
Description surautomatique cle 16 objets rencontres dans Ie sable
les orages sur la mince couche lacrymogene a vernir les guecres COLl­
venes de cheveux, d'orchidees, de nuyaux paresseux, de la caducitt des nocturne.
I. La vague illsatiable Imtcmcnt traversee par les gOlltles corrosives.
jours suspendus aux montagnes, en disparaissant derriere eux comme
1. La respiration {/Ilgoisscc sc dOI/Mallt, sc tTiplant et devCIlant dans Ie coin
une ecchymose qui doit et.re cherchee suus la peau ouverte,
II n'y a 4ue Ics <.:oncretions amoureuses dans la lluit jalouse tlui les Ie plus "loigne de la chambre.
3. Om lire portee par les YClIx j7ott{lIIt Sllr les centes de cettl! hauL
gardent et les Jivrent sans prendre aucunement garde a leur debauche
4_ La lignification de l'attollcl,clllCllt sal/mise a la congeIatitm dans Ie coin
invinCible. La debauche du sourire. du tremblement, de la respiration
breve, de 1a glissade d'un genou verso un mur froid, et en general la Ie pillS eloiglle de la clUlmbre.
5. Mercllre sOllterrai" palpittlllt slIr les !Jorris de l'iq:uilibTf.
d€ b auche indescriptible qui lieu chaque m..lit a I 1 heures entre lOllS les
objets innommcs, trop sauvages pour pouvoir rem placer Ie bobinage 6. Air compTimi, a moitie COI/IICrt dc soie, sCIII.
l. lmmmse cristal, impulsivcmellt parjllmc, sur Ie llisagl! d'lIne plume.
silJonee de larmcs.
8. Le reflux dll regard lffCllrtlllt Ie Ililletlll des /llIages a-u-dessus des levres.
La pone s'ouvre dans l'eau, genee par la chevelure sous-marine, par
9. Plll'oiscmCllt de la morhidesse 011 SOil illttfriwr nreme iJ l'entree de la grotte.
une abondance suffoquante et celui 4ui entre Ie premier est attire par
10. CO/doir Jlcrtigil1clLr surf/d.l· dalls IIIlC Illmiere succulmte au folId du sein.
les courant~ jusqu'i\ line nouvelle porte, C)uverte pour I'amuur. lint:
I I. Lcs geste~' sccrets de /'llysttrit' domill(/nt la cOllsistance des poumom.
porte lJui donne d<lns les mille couloirs denses et diffus, une portt: de
fumre ct de vice, de vice et de multiplicite dom les ar6mes, endormis 12. Pli i'rofolld !I(/lcmcC par Ie sal/g.
13. R(~yolls d'ohswrite SliSl'CIldlls sur la sill/plieiti des petites dimensions.
dans les seins traverses par un fJuide carnivore. repoussent Ie balan­
14. Ncige adlll:sipc, il/litllcmmt coloriee I'llI' ie PCTlt.
cement ver" Ic verttbre comme I'ossification meme de la vertebre dans
S. Ull sourirc l'ertige (III ce qlll attire Ics amaJlts sur to/l~ Its murs
son l10eud organi4ue, que Ie temp~ inconnu vitrifie.
16. 11pp(/ritioll d'll/tc d/cl't'llIre halll/eil/ee, ahsoll/ment irrconllue.
L'evidence Je l'inconnu doit penetrer physiquement (rnaterieJ­
Iement) vos corps, () mortels ha'issables, I'inconnu en grain.~ de sable GllERASIM LUCA. GELLU NAU
sous la peal! transpareme de lOul vOlre corps, comme la pieTTC que les PAUL rAUN. VIRGIL TEODORESCU, TROST
vautours emponent all-des.~us des cascades.
Lc slIrrcali.wlCCII f 9.J 7, Exr()~iti(ln 1I1ll:rnatwnak elu

Lcs vauWur\ d'cau ()nl appris a Illorclre les fJammes. Le.~ vaUlOurs
de nal1lme~ \ont dans ['cau. Nageurs habiles enlre les deux couches de Slirreali~llle pres~ntct: par I\ndr~ Bretun ct Marcel

Duchamp, Edition Pierre il Fell. Pari~, 1')47, larhiva

terre, lomme Jans un element conljui...

A 1£1 recherche perperuelle de la femme tTOuvec. presente. Marin Mincu]
Pour I'entiere decongestion de I'idee de rencontr(' entre I'hnmme et
a lemme.
NUllS $ommes les ll1alllch.luec; de leur renc r )l1tre ainsi que palpilant,
)J) essave de fuir vers les fragmenLs de sa divisible proprc fUltc, en

in festal) l Ie domaine ,\01 ide d \111e eflll>lescence de moisis. en pro­

Inngeant Ie CDlIfse, en l'egarant, en I'aneantissant flU bien en CClilsant
i\ son intericur Ie statlonnement en eCTa~ant la fuite de rair chand vcrs
les regions ocrupces par I'alr froid introuvab1e meme pour line 1>cule
secollde, et retrouve au lieu meme de son depart.
Car Ie'> plus beaux seins '>(lnt ceux Ie vent de la nUlt nous rarr0rte
sur le:-; epaulc.. des cuisses. (lVCC la bouche des \'CUx fermee par Ie doigt
du silence.
Et it travers eux, a ba1. la vision qui est l'oppresseur fatigue de nos sem.
L\ peau de;> I'aimee s\~l!"nd lu~qu'au-deli'l de son corps, elle ("ouvre
k~ iunml's et ks objets llui l'clH.ltIrcnt ou nOll elk tend ,I s\~mbarlluer
dell'S I\l1llvers en tier, ddns unt: hllll (Ure de ll"lmmcs.
rlJrn,jI".'~J"ca 1 619
1 ro , . f\\'dl1f,\il rrJ.) II\CILllJ
 ......
Nisipul nocturn 1
ondensand pana la limita ei lichida urmele petei de sange. noi
eliberam coJoraVa ei (astuoasa sub care p]ute~te. in cresaharea-i inex­
primabiIcl, degelul tndoil In unghi cxprimat ca 0 forma de aer ee
rJute~le in interiorul sali i de aero
Trecilnd prill obiect, eu bratele goale, dorinta se treLe~te sporita de
orbire in plus. ExtTemitatea palmeJor. extremitatea pupilelor viziunii
totale pun in contact inlf-un mod isteric suprem dOrinta ~i
posibilitatiJe ei infinite de devenire.
eu buzele Jipile de ruvintelc de nerostit pe care Ie sarut.am. ne
mi~dim intr-o Incapere ce are 0 infinitate de balante Jascive, gigantice
!ii delicate. facute dintr-o substanta diafana, care inventeaza ;:borul
unci pasari ranile de (ruda cliriozitatc care cl sffqiat-o pana la aero
Curba ineepe inaintea scmnului. ea sosqte ~i te pOt i izbl de ea C1J
oehii deschi.~i, fani s-o observi. SUllt mull mai multe aCcidente. peste
tnt accidcmc. al caror destin nu inceteaL-a sa ne imbete. sa ne lubrifice.
accidcnte egalc eu neeesitatca, egale cu mi~carile, eu ubiCuitatea ~i cu
stransOClreCl. l<l un nivel ce se gasC~le dedesubtul accidente]ur se dever­
seazii parafele, iar dedesubt materia lor, iar dedesubt sangeJe, saliva,
seqiollarea la distan~a, darele pe care Ie lasa pe~tii in ar a , Ull accident
urcand peste ccJala1r ca un monolit multiplu sub un eer indepartat.
Dezintegrarea eruptiva a materiei iubite, fapluJ de a 0 smulge eu
patima dill limitele ei fLdce ~i (ormete impusc prin datuJ insuportabiJ
a1 orieclrui obicct exterior, dematerializarea ei trecatoare in vederea
unei materiali/jjri surprinzatoare. schimba in intregime pnmejdioasa
includere III (ormele care fumega inca in linia disparuta sub ultimul
punct imransmisibil, bilong, scaJdat In privirile rastumate in apa,
dnd chiar ;~ceasU1 apa rasturnata i~i arata dublul ei fund secret, iar
dincolo de fund, numai secretul. Ilumai eJ. care are (orma viscerelor
magnetice ale femeii peste care mana i~i exerciUi pasek ei absorbante.
Cunoa~terea prill necllnoa~tere - numai illchizand ~i deschizand
Succesiv p°rtile trupurilor noastre vantul va putea sa Ie aduca oglinda-i
fllgara pana in momentul dcschiderii lor totale. PIasa de Vant de pe
fata iubitei poate fj smulsa eu ~urinta cu aiutorul ciclollului. eu 0
mana intinsa spre ~()]cluri1c-i invizibile. eu 0 mana intinsa spre buzele
ei in plina formare. noi deplasilm eorpurile ~i furtunile peste delicatul
strat Jacrimogen pentru lustruit ghetrele acoperite de par, de orhidee,
I. Nisirul tlOCtltrn: camera ohscW"a plin;1 cu nbiecle lll:eun(Jscule c~re trebuic
Descrierea supraautomatica a J 6 obiecte intalnite in nisipul noctum.
striihiltula III call[drCa crl!lcretiunilor nestanrlc ale unci uorintt: J,. dlll it.
J. Valul "c",atios travmiat i"cet de ~·tropii corosivi.
(\~n I ,\ \.l:in MIll 1I
de samburi lene~i, de caducitatea zilelor suspendate pe mun\i. disparan
in sratelc lor ca 0 eehimo7.1i care trebuie cautati'i. sub pielea erarata.
Numai Intruchiparile amoroase din noaptea geloasi'i Ie pastreaza ~i
Ie elibereaza fara sa ia seama deloc la zbaterea lor de netnfrant. Zba­
erea surilsului, a tremurului, a respiratiei !>curte, a alunedirii unui
genunehi catre un zid reee, ~i In general zbaterea de neclescris ce are
loc in necare noapte la ora I I ilHre wate obieetele nenumite, prea
.~albatice ea sa poata Inlocui depanarea darelor de lacrimi.
U~a se deschide in apa, tinut<l in loc de pletele submarine, de 0
abunden\a sufocanta, iar eel care intra rrimul este tras de curenti pana
la 0 noua Ll~a. deschisa pentru iubire, () u~a care da In mii de culoare
den~e ~i di(uzc, 0 u~a de fum ~i de viciu, de viciu ~i de multirlicitate
ale carei arome. adonnite in sanii strabiitu\i de un nuid eamivor.
re~ring ~ovaiala ("atre vertebrat ea pe osificarea insa~i a vertebrei tn
nodul ei organic, pe care timpul necunoscut II vitrifica.
Eviden\a necunoseutului uebuie sa va patrunda fizic (material)
tnlpurik, n, muritori demni de ura, necunoscutul ca ni~te fire de nisip
sub pie lea transparema de pe tot trupul vostru, ca piaua pe care
vulturii () cluc eu ci pe deasupra cascadelor.
Vulll!rii de <Ira au tnvatat sa mu~te nacarile. Vulturii de meari sunt
in ara. InfltiHori abiJi inu'e cele doua stratllri de pamant. ca 1ntr-un
element cucerit.
In cautarea rerpetua a femeii gasite, prezente.
Pentru totala descongestionare a ideii de intalnire dintrc barbat ~i
femcie.
Noi suntcrn maniacii intalni.rii lor, a~a cum, palpitand, 'in cerci sa
fugi ciitre fra);mentele divizibile ale propriei fugi, infestand domeniuI
~olid alunCI etloresccn\e de mucegai, rrelungind alergarea, riitacind-o,
nimicind·{) sau, mai bine zis, strivind 1n interiorul ei st<lrea pc loe,
stri~ga aerului cald Catre zonele ocupate de aerul reee, de negasit
nici macar rentru 0 singura c1ipa, ~i regasit chiar tn locul de unde
rlcaca el.
Cici cei ll1(ii frumo~i sani sunt cei pe care vilntul nOp\ii ni-j acluce
pe umerii eoapselor, eu gura oehilor inchisa de degetul tacerii.
Si prin ei. jos eu viziunea care-i opresorul osten it al simturilor
noastre.
Pielea iubitei se intinde pfma dineolo de trupuJ ei, ea acopera
femeile ~i obieetele care 0 ineonjoara sau nu, ea tinde sa se Imbarce in
universul intreg. Intr-o blana de flacari.
*