Anut 1. - N-rut x3.

Pretul unm e:xemp1ar 3 Lei Arad 1 :z6 August I9:z8

ararea a 1ona a :n
ORGAN sAPTAMANAL A:L LIGII APARARII NATIONALE CRESTINE
Director: De vi z a n o as t r li: .Hristos, Regele, Natiunea•.
' Bpare sub conducerea unul Comitet.
ABONAMENTUL PE UN AN:
Dr. DIONISIU BENEA • Vom Iovi de-opolrivii in )idanul parazllsr ~i in Romanul necinslil Pentru plugari !$i muncitori ___ Lei 160
REDACTIA ~I ADMINISTRATIA Pentru intelectuali _ _ _ Lei 200
~i inslriiinal." Pentru Instil. si febrici _ _ Lei 500
Arad, slrada. Vicentiu Babes No. 6.

8&risoare &atre ~-1 Prof. uniu. B. c. ~uza, ilustrul Pre~e~inte
su~rem al li~ii H~arani nauonele ~re~tlne.
Domnule Pre$edinte Suprem,
Cetlnd to .Apl!rarea National! • din
12 crt. care apare tn Ia~l comunlca-
tul D· Voastrll. referltor Ia pre sa, ca
unol ce voesc sA contribul Ia ferl-
clrea neamulul romftnesc - elimi-
niind. jidanil din 7ard, - pentru
orlentarea D-VoastrA VA comunlc, ell
mull nu lac, dar atftt cat o furnica,
lac ~I eu pentru neamul meu.
Drept tntArlre a celor scrlse mal
s11s, Va comuntc, ca ~~ eu m'am o-
cupat ~I rnA ocup co chestlunea presel
L. A. N. C., tar in cele ce urmeazA
VA expun pArerlle mele in aceasta lm-
portantA chesllune.
Despre presd. Ftecare Inspector sao
Comitet Regional L.A N.C. se va tn-
grlji sA albA un organ de publlcitate,
eel putln dptamftnal, in care sA pu-
bllce toate ordinele clrculare ~I dls-
pozltlonlle cu caracter public. Mal de-
. parte se vor publica in aceste organe:
llltormattunlle venlte din slngnratlcele
Clmune, ca organlzatii ale L.A.N C;
Termlnul intruntrllor din intreaga Re-
glonalli; cum sunt petrecerlle, conle-
rlnjele, Depnnerea jurAmftntulul, Sfln-
tlrile de Steagurl, Adunarlle Oenerale;
lnlormajlunl din alte Reglonale, ~I in
floe tot ce trebue conoscut de cl!tre
membrll L.A.N.C.
Toate publica{illnile organi'Zafiunllor
Generatia indolentii.
• Celace lace tnglcui acestei
epoci, e un peslmism fonciar,
1nsort de o.Jucid3 furie de a tr~i.
In lelul acesla lucrAnd, vom face ALFRED COLLING.
ca Romania sa fie a Romiinilor. Decadeoja mora Ill, deslr:lul ucl· I constructlv. Se pare, ell generajla care
Cred Domnule Pre,edlnte Suprem,
gator de sullete ~I energll, atmosfera a deschls ochil iojelegl!torl asupra Iu-
ca in cele scrise mal sus se vor gasi
at:lt de incarcata, carl domnesc azi mil, in auzul tunorllor care bubulaa
unele !del, care meritl! sa fie desha-
pretutlndenl in tara romftneascl!, sunt violent. a ultat cu deslivftr~lre uria-
lute in vlitoarea conterlntll a preset
semne vadlte ell generatla care a Ills at· ~ele sforjl!rl flicute de generatla Ire-
L.A.N.C. pe care o gasesc loarte ne-
sa se pripa~eascl! acestea, e o gene- cutil, ca sa oe lase mo~tenire o Ro-
cesarl!, ~I VA rog sa priml!l expreslu-
nea deosebltei mele stlme. ratle a lndolentil, a nepasl!rll. m:lnle mare ~I tare. - Toatl! energla
Petrotanl, Ia 19 August 1928. Extraordlnara energle, desll!~uratl! unel tlnerejl crelatoare s'a rlslplt, de
St. Pene~, in tragedla tran~eelor, 011 s'a valor!- Ia rAsbol incoace, in vlnt. Prln acea-
Exp. contabil. ficat de atuncl, in nicl un domenlu sta am aiuns Ia un papas greu. 0
_ _ _ _ _ _ _ _ __,_• ..,._ _ _ _ _ _ _ _,__ _ _ _ _ _ pslboanallzll agerl! descoperl! Ia a-
ceastl! generatle o evldentli trasliturA
,Tinerii Ardeleni". de lnfantlllsm, adormlt in brajele ln-
dolentil reparlril. ·
Sunt ca.tlva ani de ca.nd re- antlcipam, ca crelnd o dubla ·di-
Culcatl! pe laurll gloriel altel gene-
gionalismul a fost obiectul unor versiune, trece asemenea ahitu- ratll, care ~1-a jerfit totul pentru re-
vii desbateri in presa. S'au sfa.r- rea de ea. intreglrea neamulul, generatla de a-
!iiit cu concluzii identice in cea 0-sa sustine, eli problema stl!zl s'a lrAmlntat zadarnlc zece ani
de partid, ca !iii in cea lndepen- aliia cum este pusa, nu merita a de zlle. D-1 prolesor N. lorga a av11t
denta; s'a condamnat definitiv fi luata in cercetare !iii cu ata.t
multa dreptate numind-o 0 generatla
ata.t regionalismul provinciilor a- mai putin solutionata, pentru-ca mediocra•. A ajuns Ia aces! punct
lipite - era vorba !iii atunci in- nu este una politica, salvatoare prln slliblclunlle ei ~I prlntr'o totall
deosebl de Ardeal- ca.t l;)l regio- a intereselor de stat. Ea se re- llpsa de bun slmt a conducltorllor el.
nalismul vechiului Regat, repre- duce simplu, Ia capatulrea "cu- Asemenea lucrurl au dus statui ro-
zentat prln Bucure!iitiul centrali- tarui ardelean astazi muritor de
man inti'o slluajle soclal-najlonalA
zator !iii acaparator. foame." Conceptle gre~ita insa, destul de critlcll.
lata ca acum, de vre-o ca.te- caci pentru a fi demna de luare lndoleoja ol-a inflpt ad:loc ghiarele
va saptamani problema a reinviat aminte a celor ce conduc desti- in plilmllnll generatlel de azl.
sub o forma noua, de aplicare nele statului, o problema nu tre-

L A.N.C. vor treblli scrlse tn acela$
sens, ce prlve$fe directivele de politicd
genetald, economicd, cultllrald $i mo-
rald a Romiinilor.
Comltetul central esecutzv se va io-
grljl sA albA un organ de publlcltate
zllnic, blue redactat, ca pe lftoga par-
tea doctrlnarA sA lnformeze grabnlc
~I precis pe cltltorll L.A.N.C. despre
tot ce e demo de ~tlut, ~I sa tinA
ve~nlc aprins Focul De$teptdrei Naflo-
I
concreta a regionalismului. Se
discuta impedecarea sistematica
a elementelor din provinciile
alipite de a intra in serviciile
publice. Tineti amarati de impo-
sibilitatea de a-~i gasi un rost
dupa terminarea studillor univer-
sttare In Statui Roma.n, au cau-
tat s~ arate, pe baze de date
bue sa fie numal decat politica.
Nevoile. economice, s_o~.lale, cui-
turale ~~ altele ale tarn, ca tot
!iii ca parte, necesita in cadrele
legalitatii, in aceia!ii masura aten-
tiu~ea. Or, problema. es:e in ce!
mal raq caz una soc1ala, tocmat
pentru faptul reliefat de d-sa ca
exista lnteh:ctuali ardeleni muri-
Sus, gl!se~tl ~ubrezenle ~I lmorall-
tate, egoism ~I perfidle; jos, lgnoranja
destulll. ~I una ~I alta, ne-au dus in-
tr'o pr~pastle !lira· lund. Pretutlndeol
e o llpsll de dlsciplina ~I ascultare,
o depreclere a muocll celor dlnalnte ~~
chlar a munclt in genere, supravalo-
rlficarea vlejll de elan ~~ de lnstlncte.
Oenerajlel actoale 1-a llpslt, in eel
mal inalt grad, puterea unel cano~tlnte.

I nale peotru a invedera, a prelmtftm-

pina ~I a nlmlcl pericolul Jidovesc, ce
ne amenlnta.
In toata presa L.A N.C. se va intre-
tlne o propaganda lntenslvl! pentru in-
fllntarea de cQeperatlve sate~ti ~I orA-
~ene~tl de valorizare ~I de consum;
se va stl!r11l sa ne cre~tem comerclantl
111 meserla~i roman!, blne pregl!tltt,
pentruca in tlmpul eel mal scurt sa
romAnizam ora~ele noastre cu profe-
slonl~tl romftnl; va lndemna pe Ro-
mani in mod stAruitor, ca in totdea-
una ~I lara exceptle, sA consulte pe
advocatl, pe medici, pe farmaci~tl, pe
lnglnerl ~I pe totl llberproleslonl~tll
roman!, - inconjurftod cu demnltate
fl con~tlent, tot ce este jldan, sau
streln cu sentlmente du~maooase noul!.
Emanc/parea economicd de sub jllgul
jidovesc, trebue sa fie preocuparea de
capetenie a fiecdrui membru al L.A.N.C.
Pe proflslonl~tll rom:lol exlsteotl,
statistice, nedreptatea. De ches-
tiune s'a sesizat !iii I. P. S. Pat-
riarhul Miron.
Presa !iii-a dat !iii de data a-
ceasta partea sa de contributie
de!iii mai redusa, In discutia ivita.
Vom remarca numai pe;cei mal
proeminenti representant! ai ei.
Incepem cu d. P amfil $elca'ru
D-sa, ce e drept, lntr'un articol oca-
zionat de sigur de intreprinderea
tinerilor ardeleni atlnge numai in
treaciit problema, in acuza ce o
aduce provinciilor alipite ca aiel
nopunea de regatean ar fl egala
cu escroc.
Un alt leader al presei, d.Nichi-
for Crainic, simplaminte .neaga
existenta problemei. Ca1marturie
aduce numarul prelatilor ortodoxi
tori de foame, astiizi in al zece-
lea an de Roma.nie-Mare.
Oar daca interesele Statului nu
cer. participara efectiva a ard~­
lentlor Ia conducerea ace~tuta
o cer pe a Ardealulul, contmu~
mal departed. Nae Ionescu. Cact
.Ardealul este un spirit, care de
zece an.i il lipseliite t~ri." Ia~ pen:
tru reahzarea acestuta o smgura
solutie . exjsta:. ~uvernul .Maniu.
Altfel, ptara tott mtelectuahi arde-
len! de foame nu intereseaza. 0
formula mal moderna a vechiu-
lui dicton: "Ardealul fara Arde-
leni." \ oerlmea de azl caatl! sl gl!seascA,
Aceste sunt parerlle unor oa-
meni. de condeiu, ca~~- n~ J_Dai
trebutesc conbatute. Now sfatutm:
Oaca batra.nilor, carl . au facut
latll dar, atfttea cauze prioclpale ale
crlzel de azi, in toate domenllle. Ooana
nebanll dupl! materialism, ne-a implns
sa uitl!m de ldealurlle slinte ale vletll,
create de cultura pe care n'am lote-
lea-o adanc.
Nol n'am apreclat deloc realltajlle
vecbll geoeratll; am prelerat, in local
lor, o seamA de probleme speculative.
Generajla noaa e incllnatli spre
trepldltajle oi rlslpA, cl!ut:lod in toate
caotlKul cu orice pret ~1, mal ale&,
sub orlce formA. Na se leagA serloa
de munca constructlvl!. lndolenta a
dus-o Ia Ira lui prlo 0 iovArteall". Tl-
inalote de toate, ratlunea profundA a
vlejet, sensu! exlstentel. Pe cftnd ge-
nerajla,-geoeratla lui Hugo, Vlgoy, Ml-
chelet ~I Balzac,- creseutl, ca Oi ge-

I
t
I
sll-1 sprljlolm cumplirftnd ~I confec-
tlonaodu-ne cele nececare numal dela
dl2n$11. Pe ace~tla adecli pe profeslo-
nl~tll romftnl sa-i determlndm sa flna
mdrjuri bune, sd se mu/fumtascd cu un
ferite guverne, origlnali din Ar-
ficienta argumentari este evidenta
l cd~tig rational, sa fie prevenitori, $1
serviablll cu cllentil, sd dea mdsurd
t dteaptd; cu alte cuvlnte Romiinli sd
concureze pe jldanl prin maniere cln-
""f'ltt. In fine sa creem profeszon/$fll,
pe carl nu-l avem.
!iii a mini!iitrilor, perindati in di-
deal !iii celelalte provincii. Insu-
nu este necesar sa mai insistam
asupra ei.
Vine In. sfiir$it d. Nae Ionescu
dela .Cuva.ntul",!ll intr'un articol
de fond, prllejuind de interventla
Patrlarhului - Regent, ataca !iii
d-sa problema. Oar trebue sa
Unirea, cei interesati le-au gasit
piedeca ine~per~entli in conduce-
rea Statulut, sa lase eel putin
tinerii sa-~i c~tige aceasta ,obll-
gatorie• experienta ~i sa nu cau-
te o problema pohtica acolo unde
nu trebue sa fie. Ca sa nu devie
tntr'adevar, .Pieritor: de foame In
tara i!lfapt~tta, tntr .o masura cat
de mtcli, ~~ de parmtii lor!
Dr. George Rusu
neratla actualA, Ia sgomotul tunului.
a gAslt in ea loate puterlle de a a-
dace Ia uo alvei de ordlne rulnele re-
glmulal vecbt. a ooastrA, ca mo~tealre
a vlctorlel, a clzut iovlnsA in lata u-
oel sarcloe alit de mobile. S ·a in dolt
sll ae bucure de avant11l progresulul
ca ol de ea ioslfl.
VIctoria, ca fapt lmpllolt, nu e uo
fapt desllvartll. Dlocolo de lotreglrea
trupulul, vorbetle veclolc &llfletal, Ro·

•
'\
 Pag. 2. APARAREA NATIONALA Nr. 13.

Sii ne consolidiim ualuta. In treacat

mAnlsmul nu are incA inAitatll,lintre
Tlsa ~I Nlstru, sfAnta ~I eterna cetate
a lumlnll culturll,-blrulnta deshAr~ltA
Luni dupa amiazi.
a unul popor, !a cadrul clvlllzatlel ~I
progreso lui. lncepftnd de asiA toamna guvernul cum nu s'a pomenlt de foarte multi! - loane, du-te adapli call! . 1
Peste atAtea sute de mil de mor- se stradue~te tArA rezultat pAn! in vreme. - Las eli rnA due, pArinte.
mlnte, proaspAt inchlse, vlata publicA prezent- sA contracteze un lmprumut Avtind .£rrclJt, avcm anr- Avern cu Sl pArlntele Gheorghe i· $1 continuA
a Romaolel e o petrecere cu chiote extern, cu ajutorul carula sli stabili· aile cuvlnte Ia not in tarA, aurul pe conversatla cu Baba Ana Sporll, pe
~~ danturl. E un banchet unde totl care voe~te sll.-1 aduca polltlclanll care nu o intalnise de mull !Imp, ~I
sunt chematl sA se sature, din grAsl- zeze vawta ~~ sa refacA cAile ferate.
Obstacolele sun! multe, $i de cate- no~trl sub formA lie imprumut cer~il a pol ultAndu-se Ia loan, servltorul sAu,
mea lmpusa a praznlculul vlctorlel.
In sufletul generatlel de azl nu s'a gorii deoseblte. Orl Anglla nu con- dela flnanja luternajionaiA jldoveascli. care parea a asculta Ia conversajia lor,
gaslt curajul sA se reounte Ia aceestli slmte, ori Germania, orl Liga Najiu- 1. Graul trebue cumparat din tlmp il strlgA din nou:
josnlcle ~I sA ne porneascli, cu entu- nlior, ou accepteazA punctul de ve- ~I pus in locuri sigure. - loane, pleacA adapA call.
zlasm ~I credlnfli, pe drumurile lublrll 2. lar paralel cu aceastli actlune - Las ell plec parinte.
de neam ~I tarA, pe cararlle muocli dere al guvernulul romAn, pe deoparte, trebues: cumparate pe toate plejele
crelatoare, slogu ·ele care due Ia glorle iar de altA parte, intrA In joe polltlca Si aces! loane adapA call ~I las eli
marl - valutA foarte- Lire Sterllnge, plec pArlnte, s'a rrpetat de 7-8 orl,
~I Ia ferlcire. Polltlca, la~ilatea de intern a. Dolari, Franc! Elvetlenl, Gulden! 0-
gAndlre ~~ lndolenta, au facut ca ge- Opozitla najlonal-tlirlinlstli nu ad- landezl, ~I Marc! Germane. pAoli cAnd parintele eoervat, iotlnde
neratla de azl sA nu poatli cucerl dru- mite ca guvernul liberal sA contrac- mana Babel Ana care i-o sarutli $1,
rnurlle vlctoriel. 3. Trebue desflinjata varna de ex-
teze imprumutul extern $1 sa stabill- port, pentru ca gr§ul romanesc sA pleaca in curte. loan il urmead.
Imprejurll.rlle grele in care s'a nlis-
cut ~~ crescut, n'au lost ele socotlte zeze valuta; fie pe motlv d ldeia de concureze gdiul celorlalte llirl. - Ioane, caatA vadra.
ca nl~te pletre de incercare, din care stabllizare este a opozljiel, fie pentru 4. Asemenea trebue IAsat tiber ex- Unde at pus-o parlnte?
sl! lasli mal aprlgli ~~ mal otelltA pen- cA actualul guvern nu este emanat • din portul de vlte . - Mai! cum e~tl loane?
tru luptli? volnja poporului roman, orl mal ~Uu Lucrand astfel, Lell cu carl am cum- - Cum sa flu plirlnte?
Crescutli in frlimllntarea ~I sbuclu- pAr at valute forte, se inapoiaza in jar! PArlntele bll.t•Anior, cam ghemult
mul luptel, trebuia sli respire in lu- eu ce aile motive. ca pret de cumplirare al graului sl al
mina vlctoriel, sli se inchlne jertfel Din aceste cauze se fac interveojll vitelor, in sch'mb ne rAman valutele de spate, aleargA in grajd dupa vadrli,
altora $1 sA preamlireascll. opera bl- din partea opoz!jiel atat Ia finanta forte carl sunt egale cu aurul. Avcm dar nu o aWL
necuvAntatli cu sAnge, ca mo$1enire. strlilna, ca sA nu acorde guvernulul cu a/1~ cuvinte aur. - loane, unde al pus vadra?
N'a avut puterl de actlunl crefatoare liberal credit, cAt ~~ Ia opinla publica A doua cale de urmat este rils· - Vadra cauti parlnte?
,1 mundi energica •• Punctul de vedere cumpararea in Lei a intregel cantltajl PArintele, se intoarce enervat prln
al actiunll, e singurul de unde putem ca sa cearli cu totll, dimlsla guver- de aur ce se produce in tarA -- pia·
prlvl omul lndivid, to acela$ limp, in nului ~I aducerea opozljiel natlonal- tindtf.l imedial .:-i ceva mai bit.e ca in curte, dar nlci mod sa· dea cu ochli
ansamblul ~I realitatea lui orlglnalli". tarAniste - Ia guvern. striiim'itale. In felul accsla eel muTt intr"u11 de vadra.
(Ramon Fernandez). Din toate aceste hartuell:~t manevre an nc adundm garantiile de lip~ii consoli~ - loane, cere dela vecln o vadrli.
Vremea de azl e vremea trupalul. pornite din ambijlun! personate de- diirii 1.:alutei, .Prtn aurul intern ~~ prin - Las cA cer parlnte.
lndolenta e regina lui. Sportul e Ia va!utele forte cumparate Ia limp po- loan sta ~I sA uitA Ia parintele care
culmea glorlel. Am incercat sli lubim ~arte sufere p~guoe~te intreg poporul trivit.
vlaja in sensu! fllozofiel lui Bergson. romAnesc, lar speculanjii intern! ;(ex· se intoarce zApaclt dupA vadra ce stli
RAmane sA deslegllm o nouA intre-
Ne simtlm multumitl, cand suotem ternl profi!A neinchlpuil de mull, in bare: Cmu efectu4m refacerea diilor fe· ag~jata in cuiul ~opronulul far! a fl
acutlti de a gandl. Am clillitorlt du$1 urma acestor stArt babiloolce. rate? observata.
de curentul vietll, be!l de senzatta Cqre ar fi porlifa de sciiparc, din a· Un mioistru sau min!sterlabll din - Eu caul vadra, tu nlcl nu ml~ll.
mlsterloasa de a ne stmtl calatorl f~ra ccastd situa/ie tnlbtlre ~i dduniitoare tiirei :' tara no astrA ne va rAspunde scurf: Dute caut-o bata-te slujbele ce le-am
vole. N'avem curaj $1 lnltlatlvll.. Rta- Ca unul, care apreciez dupA cuv1iota cu mijloacele proprii este imposlbil
lele insu$1rt ale poporuiul nostru, au flicut eri in biserlcA.
sa efectulim refac.erea callor noastre
fost in mare parte inlibu$ile de mlze- ~I tArA vre-un lnteres, ata.t crampo- ferate,. - Ba bat!- I parlnte, pe eel ce le !A-
rllle demagoglei politlce, care s'au narea Ia putere ~I Ia buget a llbera- Eu sun! term convlns, eli aceastli cuse.
ablitut peste ele, dela rlizbol incoace, lllor, ca.t $1 aht!area-susplnarea dupli re!dcere o putem efectua, tot in de- Sl lon se intoarce frumos ~I se a-
Politlca flirli nlcl un pic de judecatli putere ~~ dupA buget a nat·taranl$\ilor, curs de un an $1 absolut ca mljioace $ead pe banca din'naintea easel, ca ·
fl de bun slmt, a lntlns arlpile Indo· dar ingrijorat adanc de nevolle popo- proprii. Sll arlit modalitatea. si cftnd el ar II stlipftnul $1 pop a sluga,:~.
lenjll peste orlce avant, peste orice rulut, sunt coHlra unui imprumttt e,.·tern. In decurs de un an guvernul, va
porn ire frumuasll.. Ea n'a flout seamli,
Molivez. ContractAnd un nou impru- · moblliza, ln 12 grupurl ae dite 30
•
in crezurile el, cA poate sa fie folo- de ziie intreaga armata, reserve·· ~~ .~ -rncomuna unde am stat lllai mutt
sltA cu succcs, prn:ru binele poporulul, mut extern insemneaza sa ne lngreu- gloate, Inclusive dispensajii, pentru
numal de personalit~jile active ~I cre- nam cu noi sarclni - pe care nu ~tlu rrfacerea cAilnr ferate, ~I drumurilor timp.
latoare. S'a coborit in mini! strAmte, dacA tara le mal poate ~upJrta. Ne ~I a podurlior. - Domoule, sa-m! facl ·un jlirtlficat,
care au iojosit-o lotr'un mod harbar. loAm noui stapAni, care in anumlte d-ml trAbuie.
Una din cauzele acestei siAbicluni In Decembrle, lanuarle Februarle,
dlrecjiuni ne impun vederlle lor. Ne Martie a~! face pregAtirlie pe lac, - Fac. Cum te chiama?
o fl ~I aceia susjinuta de Raymond - Petru Mutu.
Radiguet, ca avandu·$1 origlna In ur- plerdem l!bertatea de actiune, caci eel confectionarea de traverse ~ lmbibarea
mlinle nefaste ale razboiulul. E drept dator nu se ml~cil. nlciodaUi. a~a de cu gudron, confecjionarea petri$ului, Functionarul face actul $1 dupa ce-
cA fortuna lasa in urmli multe ruine. tiber ca omul Ura datorll Lucru $1iut. a petrelor, grinzllor, a traverselor, tra- aduce dela semnat, il da petentulul,
Dar dacli prlvim trecu.tul neamului In fine eel mal puternlc motiv de a seurl $1 alte aile lucrurl pregAtitoare. - lad-1 gala $l·mi piAte$11 taxa.
nostru, atat de vltreg, vedem ca dupli II contra imprumutului extern, este Din Aprille paul\ In Noemvrle ar orma Domnul Petru Mula, Ia adul, II bll·
vijelle, puterl tainlce, forU ~I vlaja lucrul efectlv pentru lnlocuirea ~inelor
urmatorul: a traverselor, consolidarea terasamen- ga in buzunar ~I pleacA multume~te
ooua, e~iau din inlmele insa.ngerate $1
degrabi\ indreptau totul pe calea bi- Ffnanta lnternajionalli, fie ea din tului. a podurilor, construlrea de noi tArA a piAU taxa.
nelul sl a marirli tarll. Re!nvlau ca America, fie din Franta, Anglia sau ell: de comunicajie. Peste dite-va minute intrA un altul
pasarea lrgendarli. Ateilerele de reparajli C. F. R. ~I in biroul functlonarulol.
Germanla, are acela~ orlglne '-- umita
Cum se face oare ca tocmal gene- are acelea~l vederl ~I urmatesc ace- fabrlcele din Re~ita. din Arad, Bra$OV, - Domnule, fA bine fa-ml $1 mle un
rajta mo~tenltoare a mare! vlctorli lm. Siblu, Ploe$11, Bucure$11, Galati, Braila
lea~i scopuri, - distru!{erea· statelo1· ere$· ~~ celelalte sa lucreze febrll ln de- glrept, ca Ia Petru Mutu, cli-ml tre-
pltolte, sa nu mal albA ia su!iet aces!
l elan al regenerarii $1 desavar~iril ei? tine in benc.ficiul rasei semilt.
De aceastA slablclune a profitat $1 N<1 avem nol destul j1danl cu p'ea
cursu! anuiul pentru confecjlonarea de
~1n e, de material de tracjlune, mate-
bue peotru trecerea granljel.
- Cum 1-jl zice.
1 strlilnAtatea, care ne injurli ziln'c $t
ne defaimeazll. cum II place.
multe drepturl, Ia nol in tara?
Nu sun! em destul de lnsultatl, destul
rial
fect.
rulant $1 sA repare materlalul de- - Petru Foale, dar lumea i-ml zlce
~I Petru Batu.
Ne trebue o prlmeoire adll.nc~ in de dlscredltati $1 destol de atacaji de Pare eli vAd, cum se rldlca corul
trilntorilor, al rastAjajilor saloanelor - Omule, cum i·ll zlce lumea nu rna
toata alcatulrea socialll. $1 nat'onalli intreaga presa mondialli?
1 de azi, Avem nevoe de sch'mbarl e-
norme in sufletul nostru. Partea Ide-
din Bucure~tl $1 din provlncie, al
Presli care se aliA in acelea$1 m§ni samsarilor $1 lotermedlarlior de tot
lntereseaza, dar cum te scrl.
- Nu ~tiu dA lei sa scrlu.
ala a lui, in toate laturile el trebue ~I este• condusli dupli acelea$1 prin- felul, - dupll ce au cet!t aceste pro· - Apol nu ~tl cum te chiama?
loobilatA cu cele mat frumoase senti- cipii ca ~~ linanja international~ ji- punerl - strigll.nd in gura mare: - Serle Petru Foale, domnule.
mente ale credtnjll ~I lubirli de neam doveascll.? lrn· po-si-bil ...
Eu Jnsa nu rna sperll de aces! cor Actul s'a fllcut Jar d-1 Foale, recte
~I tori!. 0 muni:A inceputli cu eoergle,
, Voljl domnllor polltlclanl sA aslgu- al stalpilor de cafenea $1 le raspund Batul zls $1 Burt!, a plecat tAra a ia-
crelatoare, sa pulseze in toate brajele,
o con$flln!A najlooaUi, vie, sli vlbreze raji nol drepturl poporulul ales al mal apAsat mal categoric: ~~ totu'i treba de e sau nu ceva dator.
in toate lnlmlle. deavolulul - asupra plugarulul roman? e posibil, dar cu douli conaltiuni. Dupll mad intrA altul, tot dupli un
~ Froul neamulul .lnvlerea" al Jut Vol!! sA amanetatl $1 mal mull a- I) Cu Cinste $1 asemenea act.
Tolstoi,-Nekludov, expresla unel re- verea tAre! noastre? 2) cu Sentimental de sacriflciu, - Cum te cheama?
geoerlirl ma.ntuiloare in b·nele popo- care sa stiipaneascii Joata sufiarea rotHa- - Andrei Flori, domnule.
Voi!l sA creasca ~I mal mull aro-
poporulul rus, atAt de cbldit, - ne neasca de sus, pioa jos
spune eli .viata on ne cere nimlc, de- ganta ~I indrlisneala neamulul ales- lndeplinirrd aceste coHdi/ii vom pulea - PIAte~ti 28 lei plus tlmbrul $1 pri-
me~tl actul.

iI
cat sa ne face m datorla". Cea mal jidanil? face $i stabilizarea $i cottsolidarea ciiilor
inaltl datorle a vremel de azl este sA Dupa aceasta parantezA revln Ia noaslre ferale lAra concursul Internati- - Iarta-ma domnule, dar nu am nlcl
ne scliplim de indolenja care ne-a in· intrebarea lnltlal.l, care ar fl portija onal j1dovesc. un ban chlor Ia mine, !usa mane tl-f ·
cllu$al atatea pornirl frumoase, dela de scll.pare, din acceasta situajle tul- Cluj II!Vll 928 St. Pene~. a due.
l
1i
rAzbol lncoace. SAne trezlm din aces!
somn clicl altfel, mo~tenlrea glorloasli. bure ~I dAunlitoare jArel ?
prlmi!A dela inalnta$1, se va spulbera
P.S. - Parlamentul convocat Ia linea lu-
Portlta ce cau.tlim, ne-a dat-o Bu- nel Iuiie 1928 a dat Guv, roului autorlzatle
- Funtlonarul bun de lnimll., a dat
actul, a a~teptat 'mAne zl dupa bani,
ca ni~te Iuigi in furtuoA. 0 luptli a- nul Dumnezeu lar nouli Romll.nllor- si contracteze ua imprumut, mare peatru dar probabll, d-1 Flori, a injeles cli-1
stabiliz"ea Ltulul.
prlga contra poiltlcel rliu iojelusa, !ntet.g guvernulul - nu oe rlim:lne, Gazetele scrlu, cl · marile blnci din strli- aduce Ia Fiorile calulul.
de azl. o iniA!urare a la$1tlijll de gAo- decllt s'o utlllzlim grabnlc fi fari a· nA.tate prin emlsarii lor (toti jidani alariJ d~ A$a a pAjlt cu un Mula, Bitu, Foale,
dire fi un avant puternlc pentra inje· unu singur) ar fl asigurat guvernul, tn mod
legerea lumll fcoalel, acestea oe vor manare. ob1JgRtoriu, despre contractarea tmprumQta .. Burtll. ,1 Flori.
SA mil. expllc. In anul acesta avem luiTlmpul de stabilizare. Sl sA te mal mlrl?!
sclipa dela pelre. . ne va !!marl toate cbestlunlle, azl
.Gorjaoul• Dobrlta. D. Ptlpdz4. o recoltA de gra.u 11 de alte piloase, tncl secreteJ referitor Ia lmprumut. Joan Lotreanu.

•
 Pag. 3.
~N~r-11~3·------------------------~APARAREA NATIONALA
• ,Nu ~tiu ungure~te ... I" lnformatiu_ni.
Se ztce: Botranyos allapotok uralkod-
Organlzatiunea L. A. N. C.
nak az aradl palyaudvar III
a guvernul ar avea de gllnd sA in-
C filnteze in Berlin un servlciu de
eli Ia inmormantarea lui Radle! los-
tul ~ef al partldulul tllranlst croat
osztalyu jegypenztarnal. ,.KIS-
SZODJ. e meg hogy magyarul
din Lupenl ~I Vulcan, centre
minlere din Valea jlulul jud.
propagandA a presel ~~ c~ s'ar fi in: au luat parte peste 250.000 oamenl in
cereal sli se ca~tlge spTIJinul mora• frunte cu reprezentantul Regelul, beszeltem" Huniedoara au hotarat tine rea
al sa~ II or din Ardeal pentru aces! iucru N'a lost nlcl un Incident. Urma,ul Sub aces! titlu a apArut un artlcol a 2 adunari poporale in ziua
Ar !I tocmal timpul sa •e facA ceva lui Radle! va fi Vladko Macek in ziarul jidano-maghlar .Erde:yl Hir- de 9 Septembrie 1928 cu ur-

l
in contra ponegrlrli tlirll noastre In lap" din Arad in II August. Un ar- matorul program:
striinatate. e A ne me~ge r~u. cli-1 mare mlzerla, tlcol plin de injuril Ia ffiul cum i~l f~ce 1. Combaterea bol~evlsmu­
eli lllimanzesc oamenll etc. Sl to- tunctionarul roman datorlnta-scrvlcJUI.
li polifia din Fran_ta ar fi desco- tu~l ulte se glisesc lntelectqal!(?) mu- lul.
e Probabil .az zs1d6-ember" care n'a
perit firele unu1 nou complot rltorl, carl sa benchetulasca, p§nli lost multumlt cu purtarea-procedura 2. Combaterea actlunel ro-
anarhist pus Ia cafe pentru a cad de pe picloare, ori dorm cu capul func!ionarului, rom3n a~tepta sa-l ducli thermerlste.
atenta I~ vlata Regelui Spanlei. pe masll, sll se imbete, zlle de-a rAn- de brat Ia tren,. sli de a ordln sa nu 3. lndemnarea muncitorllor
dul, ca d. e. in frunta~a comuna NAd- piece trenul, deoarece ~~ itig vrea, sau
a Mihal Erdei fl Veszits N. riln lac. CAt de ru~lnos lucru ~ra sA aud_a eel pufin se gAnde,te s~ piece Ia •Te- sa se organizeze pe baze na-
C NAdlac au lncasat prln agenfll lor d in sf. biserlcA evan g. Dum me eli dlmi- mesvar" ba !Iindell era functlonarli tre- tlonale ~i cre~tine.
Gh. PAteao ~I Gh Onea multe multe neata, poporul adunat Ia rugliclune,_ m~l buia sa fie complezantli sa stea cle Credem ci atat autoritatlle
zecl de mil de Lei dela economli tare sunetele strldeote ale muz1cet dm YO' bli cu perciunil, sli-i polleascli in politlce cat ~~ cele militare
improprletaritl promltandu-le eli in casa partlculara veclnli. dedit clopotele lliuntru, sli-l distreze ... Si apoi auzl tu
schl•nbul taxei de 500-1000 Lei de carl chemau duios pe mic
jugAr se va face improprletarirea de- cas a Domnulul!
,1 mare in obraznicle, o functlonara rom§ncli, a
vor incuvlinta aceste adunari
poporale chemate sa combata
statului roman sli indrAzneascli sA spue
flnltivli '' se va lntabula partea fle- Deoparte vezi ,.poporul", bunul po- multume,te-ml c'am vorblt ungure~te. actiunile du~manoase tare! ~I
cliruia, •fa dupi! corn au foloslt-o. par rugandn-se cu evlavie, de alta Pc Nlci n'am oblclnult sll vorbesc ungu- sa indemne pe cetatenl Ia lu-
Cu al!li ocaziune dod a venit un lntelectua!l, conduolitorll lui sbierand. re~te ... " birea Patrie! ~~ a Bisericei.
d. lng10er, s'a mal incasat deJa fie- benchetulnd orl dormlnd bet! pe masli ..! El vezl, jupane It' g. nol ne bu~urlim
care improprletlirit cllte 50 Lei pentru Bine ne merge! lntrudlt adunarea proectati
din toatA fnlma ca respectlva funct·o·
acoperlrea ~tie Dzeu sf a caror &pese. Vai de vlltorul acestel tlirilll nara, in adevar vola sa-~i farlidatorinta, se va aproba, se prevede o
El bine, acestea sunt lucrur!, carl nu-l mare afiuenta multlme de pu·
permls sli oe int&mple, or! dit de mare C a in Seltln, pe lntravllanul d-Iu! aprobam intru toate !mula el destul
plirlnte Ne met (zls pe rom§ne~te de energicli, dar totu~l ll pretlndem blic.
ar II buzunarul jupanului M. Erdel ,1 Neamtu) s'a zldit o cliocle, stricand ~I nol pedepsirea din partea superio-
a tovara~ulu! sau Veszits. La aceste adunarl vor lua
aspectul strlizll principale ~~ a a~a nu- rllor. Si aceasta din cauz~ eli s'a lli-
Atragem atetlunea comisiel agrare mltulul .Castel-negligal". sat sedusa de vorbele tale, viperll ce cuvantul unele dlntre cele mal
~I a Consllieratulul Agricol din Arad Pe semne d-1 parlnte avea nevoe e~tl, sau au in!rico~at-o amenlntarile insemnate personalltatl dela
asupra acestei porcarill de distractle, sli se delecteze Ia su- $1 aslfel nu ~1-a flicut pe deplln dato- conducerea L.A. N.C.
a oamenll bliroacl, oachefl cu ochl netul clocanulul, cu mlrosul-putoare rlnta. Ea, respectiva functionara !re-
e micl negri traosc mal mull; peste 100 al cop! tel arse fila batrAnete in munca buia sli ~tie eli regul~.mentul CF.R. nu
•
Vestim tutu;or cetitorilor cu
ani, a~a s'a constatat ln lt•ha eli azl altora. permlte sa se dea bitete cu 5 minute
o deosebita bucurle logodn~
trliesc 31 blirbatl, de felul celor de mal De altfel toate acestea sunt Jucrurl nalnte de plecarea trenulul nu numal
absolut necesare fl blne primite ~I tie nu dar nlci marelul rabin Sirelsohn simpaticei D-~oare $arolta C1ght
sus Femelle mor toate sub 100 ani,
vazute, dar nu pe strada principaiA. din Chi,inea. Apoi o functlonarli ro- din Arad cu dl Dr. Santai Au-
a un american a aflat un aparat Se vede insa eli d-1 plir!nte este bun m§ncli a statului roman nu are dre-
e electric cu ajutorul clirula se pot dela fire, face tot ce poate penlru ntul sa vorbeascli al!li llmbli de,at gustin medic In Bra~o~.. .
Sincerile noastre felzcztdn!
aduna nor!, carl apoi varsli ploae. oameoii eel sliraci- CU escep!IUDea romane$!e ~~ atunci cand tU jfdane jj •
Suntem slgurl eli se sor alia. in acestul caz,- neflind (cand au poate) cerea-t bllet Ia "Tem~var", te putea
parte sun! ~I acum, aparate cu carl sli !acorn Ja vr'un ca~tig, trimlte eel mult in "Portul Marslllel" In zlua de 15 Aug, a. c. Locultorul
se ~~ impiedece ploaea. deoarece. Teme~var" azi nu mal exista, Alexandra Morarlu din FAget, in urma
Da-da! par' ell sunt mlnunl ,1
lucruri adevlir~te facute de oameni.
totu~l e li flind condamnat unul dlntre fef- decAl in crerul vostru bolnav.
predlcatorli nazarlnenl din Seltln De altfel in to ate birourile clr. atarnli
urma unor neintelegerl avute cu sotla
sa a tras asupra acesteia 3 focuri de
De altfel de ce ar fl acestea ml- Ia 20 zlle inchisoare, a rlimas. d-nul af!~ele: .vorbl!i numal romflne~te" sl re~olver, producandu-1 leziunl grave Ia
nuni mal marl decllt d. e. telegrafia Teodor Verl~an slngur 'ef '' mare I functlonaril trebule sA ~tie a'est lucru cap. La sunetui impu~clitunlor ~u aler-
1Ar.% fir. lumina •lectrid ~~ radio cu du~man at cre~tln!smulul deol blilatul 1. ·In Ungarla de trlstli memorle ro- . gat 'in ajutorul femeei 3 !i!rani carl Ia
•iutorul carula putem aut! de orlunde •au d-1 Romul Vert~an flicea pe in- 1 rnllnll, funct!onarl cferi~tl trebulau, sli- randul lor au fost impu~catl. Nurnltul.
din or! care odae coofeTintele ce se sufletitul candida! de deputat slnodal, I ~~ maghiariz!lze numele ~I e~a val _de criminal a d lsplirut fArli urme.
tin ori muzlca, ce se cantli in ori co flirli a ro~l.... mlllcuta lor, dacli vorbeau ~~ nnmat ei *
parte a Jumel. C F R 1 11 1 1 5 intre el romane~te. !mensa mulflme de oamenl adunatll
eli Ia · · · num r e f ran - De ce nu pretlndetl vol joavine ln 19 August pe aerodrornui dela Bi!-
A in ora~ui Toulouse din Franta ferarlle d-lor ~efl de &"arli se puturoase sa vorbeascli functionarli
C din lnl!lat!va ~I Ia apelul Asocla- fac fl de Inspectll fl de D. G. ceace statului cu voi jargon-ldi , jidove~te?!
neasa a facut o primlre strAiucltli
bravll~r aviator!, corl s'au rein tors vic-
fle! stud. romAn! cro~tlnl de\a unl- dli anill Ia multe neajunsurl ,1 neplA- S1 inca ce mama draculul 0
vli mal tre- torlofl din raldul Mice! !ntelegerl ~I
versltatea de acolo &'a lnfl!otat Aso- cerl. bue! Mal av•tf vre-o dorlntal?l a Poloniel.
clatla generala a tuturor studentllor Chlar in prezent snnt 2 ~efi de Vo.n vedea de altfel cum va vorbl La sosirea lor nu mal conteneau
,cre~tini ortodoxl" avAnd de prese-
rna ne pol mane If mba statulul in Con- utalele de bucurfe ~I au fast acoperl!l
dinte pe dl. Ovidiu Serbiloescu, mem- garli apartiolitorl lnspectiel din Arad, siliul Munlclpiulul Arad d-1 Baraba~. cu florl.
brli al cornitctu!ui sunt student! din carl de~! aveau decretul de nu- Doma a, Steigerwald etc. filndcll vor In adevlir mAttdrll no~trli aviator! -
RomAnia, Jugoslavia, Rusia, Grecia, mire in buzunar ,1 trebuiau unul sll fi acolo ~I membrlt de drept, carl nu parte din viteaza armatA - au lost
Lltuanla, etc. pre! a ,1 ceiJlalt sli conducll mal departe cunosc II mba lui Arpad, cu a tat mal admlra!i de toatli iumea filndcA el au
II dorlm nouel Asoclattunl mutt sue "lirlle destinate de lnspectle lor, totu 1 putin pe alui !;)trul lacobsohn. lost slnguril, carl au !Acut raldul flirli
ces. 0
" Obraznica ta pretenzlune lrebue nicl un accident parcurg§nd tn total
au lost nevoltl sli predee glirile colegi- sa ne revoite cu a tat mal mull. cacl
a in tara noastrli sunt lei sl fel de
e mljloace prio carl se incearcli com- lor triml~l in local lor de D. 0 fl astfei ne aducem amiote de felui cum erau
clistanta Parls,-Praga,-Varfovia-Bucu.-
refli .-Belgrad·Pra ga· Var~ ovl a-Bu cu re~t1.
baterea boalelor sociale, adecli a al- d-lor au rlimas deocamdatli flirA post tratati lnteledualll no~tii din partea Clnste lor I !ala neamuiul nostru!
~oholulul, slfl!isului ~~ a tuberculosel, .luftinsJHctori" cum se zlce, de carl funct,onarllor fo~tl a c. f. ungare (mav.)
Se incearcll reveoirea Ia frumoasele altfel, in tara noastrA sunt foarte multi fari! sli. mal vorblm de bie!ll no~trll tA- *
Soc.• Tloerlmel Rom&ne" din com.
noa6tre datlnl romane~tl, Ia dansurlle
•I portul national, Ia cercetarea mal
regulatli a ~t·oalei fl sf. biserlct etc.
R rani carl erau batjocorll' bruscatl, ~I
Ruglim lospectllle C. F, • sli se iocurcati si! intarzte trenul cu ocaziu-
adreseze - flirli nlci o jenli - D. 0 nea ori cllrel calatorll.
Barzava, a aranjat () •erbare cultural_li
in z1ua de 15 Aug. (Sf. Marie) desh-
naod venltul ,Bibilotecei pop. • Bllr-
Rezultatele deocamdatli sun! mici, Dlrectlei Generale C.F P. pentru clarl- Iml aduc foarte blne amlote dt
zava. Frumoasa reu~ita a serblirii se
iilndcli lnmea este rea, nu face nimic ficarea acestel start lnsuportablle. • ata.tea $1 atatea cazurl de atatea ln- datore~te vredniculul invati!tor Ll-
de voe bunli, sA-l. til oricate co!lfe- li cnmlsfa de externe a senatulul tAmp!arl dureroase Ia carl am lost vlus Neagota, care este Ia lnaltimea ·
rln!e sl sA-l premergl chlar sl cu exem- e american a cerut dela lordu! ttlg de Iaili ~~ pe carl vazllnda-ie ml se chemArii sale!
plul, nu faci prea multli lsprava.
Rothermere toate datele ~I articolele !acea mana pumn ~~ ml se inro~ea
Tocrnai de acea nl se pare foarte scrise referltor Ia cheslia ungureascli. lata de durere ~~ ru~lne clicl vedeam
•
Dl. Stelian Popescu, minislru Justitiei,
buna, radicaii! ~~ deamnli de urmat
Din acest lucru zlarele budapestane suferln!ele .~i nedreptli!ile, pe carl tre- care viziteazli Ardealul ~~ in prtzent
hotararea delegatiunei permaneote din fac mare dinom-danom, ,1 nu se sflesc baiau sa le indurlim. este in Oradea a zls: "am pornit sli
com una Brostenl jud.'Cara~ de a com- sli scrle eli Americei II pare rau de Si de cAte orl cand bietii DO$!rl vizltez Ardealul, ca sa mli convl_ng per-
bate alcohollsmul, de a lua s<nct!unl romana~i cereau preaumtl•fl bllete sonal cu ochll, despre mersul Just·t•el
contra celor ce lnjurll pe Dzeu, con- cea flicut co influlota '' armatele el
in marele rasboiu ~~ ca acorn vrea sli mli rog" II se ri!spundea din partea in general ~I in special sli vad pro-
repare nedreptliflle cauzate Uogarlel Ia functionarilor e~lti din fire, voci!edind
tra celor ce trliesc in concublnaj, con- gresele reallzate ln directla uotflclirll
tra celor ce nu cerceteaza blserlca etc. crolrea granltelor. .ne morogj az lstenedet bildOs olaj"!.
Dacl! conferin(ele, indemnurlle
exemplul bun nu mal foloiefte trebue
,1 Si vol vli mal pl§ngetl cle tratarnent
fl romAnlzlirll ... "
Nol a~a credem eli bunul noslrn
a In Nltra, in toate grlidlnlle au necuvllnclos din partea functionarllor mlnlstru de justltle se va indulo~a de
luate mlisuri severe pentru impiede- e lnflorlt pomll a 2 a oarli, en deo- romam?!? Vol clillill noflril de erill rezultatele afiate; ~~ aceasta numai din
.; carea latlrll rliului intre oamenl. sebire merll, cea ce este o rarltate si Nu vi ru,lne? I cauza unor poilttclanl tlclilool ~~ pli-
e ordonat d-Iu! 'ef de post din com. moasli.
Sperlim eli functfonarll cfr. 1,1 vor
li judec~torul-jidov din Butrnl a ar lnsemna 0 toamnll lunga sl fru-. face totdeauoa datorlnta ~I fie sigurl
eli multumttorl le vor !I nu jidanll,
clito~l, carl par'cli sunt anume plAt• tl
sli impltdtce prin faptele lor mar,ave
unlrea sufleteascA ,1 romAnlzar<a ora-
Dlecl, - care a lost cltat ca martor carl in 'earcli sA-,1 batli joe de ei, sli
intr'o chesllune cam glnga~ll - ca sll ~elor.
Je compere suflet•le en vorbe llngu,i- 0 mlcli parle din p.rsonalul justl-
iotre in sala de 'edtnte fArl! armli, toare ,1 mltli - argln!ll murdarl a
lmpunAndu-1 lili o lase in antlcamerli. ROMANI! tlel incA stli sub lnflutnta acelor 11-
lui lucia, din carl nlcloc!atli nu vor putea chele, ceace 'tlrbe~te prestlglui ~I ace-
lutAieaptli dlspozl!lune, a,a ceva numal trlil, cl superlorlt lor fl neamul intreg,
Ia judeclitorla din Butoni se poate!l
PAoli clod va fl ferlcltli judecatorla
Boicotati JIDANII ' ' toate carr II ocrotr$1e Ia sllnul siu ,1 care se
strl lnstltutll in care - afarA de ar-
matA - mal avem nol tl tara intreagli
· lngr·je~te, ca dupA pntln!li -- ;ylltoral lor

- din Buteo! sA albl astfel de judecl! socletitlle, privilllle ti bl- sa f1e aslgurat na prln mltll ,cl prln nn depllnA incredere.
' tori .severl"?l rourile lor. salar ind•stulltor. 0. B.
~· ~-·

'
~
Pag. 4
PRIMAR1A MUNICIPIULUI ARAD.
Servlclul admlnistrativ.
No. 5667-1928.
Ordonanta.
Nol, pre,edlntele Comlslunel lnte-
rlmare a munlclplulul Arad,
avlnd to vedere cererea Slndlcatn-
ul brutarllor din loc in care sollcltA
aranjarea comerjnlul ambulant cu cor·
nurl fl franzele,
avand in vedere avlzul dat de co-
mlslunea lnterlmarli,
in baza dreptulul nostrn stablllt fn
art. 6:! aile gil peotra unlllcarea adml-
nlstratlvl,
ordonam
VlnzArfle ambulante de cornurl,
franzele, zaharlcale, prlijlturl, !nghejatA,
llmonatli '' alte bliuturl pe strlizfle ol
in parcurfle or"~ulul se pot face no-
mal in baza unel autorlzajli primite
dela outoritatea lndustrlaiA lnstanja I.
a municlpiulul, aatorlzajlecare se va pu-
teaa proba 'ub condljlunlle urmAtoare:
I. Pe porjlunea Bdul Regina Marla
fl Gen. Berthelot dlntre strlizfle Me-
llanu fl Horla nu se pol face vlnzarl
de arllcolele mal susamlntlte nlcl in
mod ambulant nlcl iotr'un loc stabll.
AceastA dlspozille se referA asupra am-
belor Iaturl a Bulevardelor.
2. VlnzUoril ambulant! vor dovedl
cA Prefectura Poll!lei· din loc na obiec-
tloneazA persoana dln~llor.
3. Vor dovedl cu certlflcatul D-Iu!
medlc prlmar al munlclpiulul, eli da.n,il
sunt deplln sAnUofl '' eli posed aran·
jament pentru vanzare, corrsponzator
cerlntelor lglenlce. Aces! aranjament va
consta din o corfli curatli, care va II
inchisli ca o sarmli deasll. flxatli de
coriA '' lnchlzlbflli in mod automat,
tn care va II plistrate artlcolele de
vlnzare, acoperlte fllnd cu o halnli
alba curata.
Pentrn luarea to prlmlre a artlco-
elor de vanzare va servl on lnstru-
ment anume cooslralt, !lind oprlta' ·
prlnderea ace lora cu mAna atlt de van-
zlitor cat ,1 de cnmplirlitor.
4. VAozltorll in funcjlune vor II
!mbrlicajl in permaneojli in halat alb
flirli care nu se pot face vlndrl, oprlll
fllnd sll. fumeze atat limp cAt lac vlo-
zArl.
5. Un mllestru brntar poate prlmi
8 autorizatll pentru vanzli!Jri ambu-
tanj!, carl vor purta cu sine autorlzatfa
datA de Aut. Ind. lost. I.
6. Pe ambele laturl, ale co,ulul din
care hce vanzarea va f1 scrls in roml-
ne~te numele brutarului ~lloculnta sa,
apol numlirul vlnzlitorlulul precum ''
prejul artlcolelor.
7. Autorltatea lndastrlaUI. Iostanjll.
. va ellbera autorlzatla cu fotogralla
vanzll.torului ambulant, lar un exem-
plar se va pbtra Ia dosarul cauzel.
8. Vlnzarea prln strlgll.t este oprltli.
9. VAnzlitorl vor 11 supu'l In flecare
unA unel vlzlte medlcale, iar despre
aceasta va avea asupra sa flecare un
carne! de control lntocmlt de servlclal
sanltar.
· 10. VAnzAtorul ou poate face vAn-
zArl in loc stabll, cl numal in ml,care.
II. Autorlzajla poate II revocate orl
Jl clnd, mAestro! brutar !lind in drept
sA !nalnteze in 10 zlle dela prlmlrea
declzlunll ape! clitrli prlmarul munlcl-
plulul, care decide deflnltlv, apeluLnu
lmpledlcil. executarea declzlnnel.
Contraveolenjll acestel ordonanje
vor II amendatl conform. art. 271 al
legll pentrn unlflcarea admlnlstratlvll.
en o amendli pAnl Ia 5000 lei, lar in
caz de recldlvli cu o inchlsoare poll-
tUI.neascli pAoli Ia 15 zlle.
Prefectura Polltlel ca polljle coma-
oalli este tncredlnjaiA en executarea
prezentet, Jar constatlirlle de abater!
se vor face de prlmar, membrll com!-
slnnel loterlmare comunele, medlcll,
archltectll comunel '' ,em polltJel.
Contra prezentel se poate face in·
tAmplnare Ia Mlnlsterul de Interne in
termen de 10 zile, dar !ntllmplnarea nu
aaspendll. executarea, ordonanta pre-
zentli, se va afl,a Ia u,a comunalli se
va publica in Monltorul Mnnlclplulul,
i:.:n-'g!2:a::z::.el::e.:..:le~lo;::c=al;::e,~~ap!:.:o7:1-.v~a:-=-:fi:_P!;.;u::;b:..:.I~I-:-=--:-..:N:.:.:;Ic::l;,.:u:::n:....:a:.:c:....:d:.:e:.:l=a-'jt.:i.::d.::a:::n:::II:....~L.....----· ~~ oreot art. rom.
T1pograf1a Diecezana, Arad.
APARAREA NATIONALA
cate ol de tobarul comanel prln Strl-
gArl.
D espre ce ae avfzeazA: judeclitorla
MlxtA, Prefectura Polljfel, Dr. Lodovlc
Varjassy, Nlcolae Pliu~e~tf, loslf Vulpe,
Alols Steigerwald, Alexandra Doman,
Nlcolae Mthulla membrll al comlsfunel
lnterfmare com., Medic Veterlnar: Dr.
David Popovlts, lgnatle ErdOs, Med· cl:
Dr. Vasile Cucu, Dr. Sever Pliscujiu,
Dr. Aorel Popovic!, Dr. Lust Francfsc,
Dr. Stauber Andrei, Dr. Teodor Pop,
Dr. loan Plefa, loan Mure,an lngfner
prfmar, Filip Augustin, loginer Barnaba
Vass fnglner, ztarele locale, Monltorul
Oflclal al Munlclplulof, Servlclul Fi-
nanctar, (pentru tobaoal), fl I exem·
plar se va aflfa.
Arad, Ia 18 Iuiie 1928.
p. Pre,edlntele
Comlslunel lnterlmare:
Mihu/Jn
Secretar comunal:
Olarlu
Nr. 1812-1!128.
Publlcatie de llcitatie.
Subsemnatul portlirel judecAtoresc
aduc Ia cunostinla publicA eli in senzul
legll arllclul LX. din 1871 § 102 rea·
pectiv XLI din 1908 § cumcA lucru-
rile urmlitoare II· a. Ma,lna de cusut,
pat, credent, ma,lna de grAn etc. care
in urma declsului Nr. 1151-927 a ju-
decAtorlel de ocol din Rovlne s'au
execvat in 12 Iulie in favorul execva-
torulul Dr. E. Petre GrcJZda :repr. prln
advocat Dr. ~!elan Lellk din comuna
Rovlne pentru incassarea capltalnlul
de 7798 Lei '' acces. prln execujle de
acoperlre , 1 carl ''an prejuit in 5700
Lei se vor vlnde prln llcltajle pabllcli.
Pentru eleptulrea acestel llcltajlunl
pe baza declsulul Nr. 1812-1928 I 2
al judeclitorlel de ocot din Rovioe -:;:
flxeazli termlnul pe 3 Sept. anul1928
Ia orele 4 p. m. tn comuna Rovlne
N I078 1 1 d
r. ~ toll carl an vo e e a cum-
pll.ra sunt invitatl prln acest edlrt cu
observarea acela, eli lacrurile sasamln-
tlte vor II vlndute in sensu! legll LX
din 1881 § 107 ~I 108 celor carl dau
mal mull, pe !Angli solvlrea in bani
gala ,1 in caz necesar '' sub pretul
de strlgare.
Prelenzlunea care e de tncasat face
7798 Lei capital, doblozile en 12%
socotlnd din 28 Martie 1928 lar spe-
sele pAoli acum staverlte de 1302 Lei
50 bani.
Jotruca.t mobllele carl ajung Ia llcl-
tatle ar II foal execvate ,1 de aljll ,1
ace,tla ,1-ar fl cl,tlgat dreptul de aco-
perlre, llcltajla prezenti este ordonatli
'' in favorul acestora in seozul artl-
c!!JIUI XLY din 1908 § 20.
Qat to Rovlne Ia 16 August 1928.
Csaky
portArel
Notariatul cerculul
Viridia de MureQ.
CONCURS.
l'rlmlirla comunel Vlirlidla de Mu- brat tn lata Dlul revlzor ~colar D.
re,, publici! concurs pevtru indepllnl- Olarln de .netrebnlc" de clitre pluga-
re postal de lmplegat de blrou pe rial Atansle Hlilmligean din Cbler peo-
IAngli retributlunlle prevliznle in bu· tra care ofenzli numltul tav. na ~1-a
getul comanel.
Cererlle adjustate conform art. 7
din reg. statulul fancjlonarllor publici al zlarulul Volnta Poporulul sll. aflrm
nl-se vor inalnla plnA Ia 1 Octomvrie cll.este sub demaltatea mea a rlispunde
1928.
VlirAdla de Maret, Ia 20 August 1928. eli Onorata Redact! 1 zlarnlal Volnja
Nr. 822 I 928.
Prlmarla.
Nr. 13
Nicairi nu se poate cumpara marfa de textile,
bumbac, mlsir ~~ maruntl~uri mal
eftin ~~ calitate mal buna decAt Ia
MATEI GOGOLAK
~iria
PRIMARIA
Comunei Macea
multumita publica.
Societates Tinerimei Studioase .Sfi.ntul
PUBLICATIUNE. Gheorghe• din Ineu jud Arad. aduce ~i pe
aceastii cale catdurosse multumiri tuturor
Se aduce Ia cano,tlnjli generalli, eli acelor stima'i Domni carl pe 18.ngi toate
Prlmlirla comunel Macea line llcltatl- greutiitile actualititii ~au adus aminte ~i
une publicA Ia data de I Octomvrle de aceia carl mlinati de av3.ntul tineresc,
1928, oarele 9 a. m pentru furnlzarea au ciutat sa satisfaci cerinta de culturali-
alor I 0 vagoane ·lemne de foe calli. zare.
I. esenjll. tare· necesare Prlmlirlel, Na- Pe t8.ngii incurajerile ~i sprljinul moral
tarulul ~I ~coalelor d~ stat din comuall.. al D·lui Constantin T. Feier preot ~~ a1
Llcltajlunea se va .jlnea in blroul D-lui Constantin Teodoru administrator,
Prlmlirlel Comunale,:cu oferte inchlse, ne-au sprijinit m8terialice~te cu sume carl
'' slgilate, cu respectarea dlspozljlllor au intrecut a~teptiirile noastre Domnii: Dr.
art. 72-83 dln:L. asupra C. P. Vasilie VOJ?linariu, loan Georgea, Dr. Geor-
Caletnl de sarclnl se poate vedea ghe Henliu, Dr. Iancu Hentiu, loan Cociu-
zllnlc in blroul Notarulul Comnnal, in- ban, o,. Petru Faur, Pavel Dlirlea, Eugcn
Ire oarele oflcloase. Feier, Gheorghe Belea, Teodor Dan, Dr.
Amatorl vor depone deodatli co o- loan Pop, Stepici Constantin, loan PhiJi-
ferta, Ia Casserla Comunalli sl o ga· mon, Traian Hede~an, Sabin Georgea, Oanea
rantli de II 'f. din sum a oferltli. Aurel, Romul Papa, loan Ciiprariu, Dr. Cor~
Macea, Ia 18 August 1928. nel ~erban, loan Barbu, Dimitrie Belea,
Prlmlirla. Gheorghe Burca, Stepici Gheorghe, Bitang
Ioan bob3.c, D-na Bontia Miriutii, Traian
No. 1218 1 928
Raicu, Mesaro~ Teodor, Nagy Pavel, Teodor
Biitrina, Horga Adam, loan Bugariu, St~pan
Dragof$, Moldovan Dimitrie, Moldovan Gheor-
PRIMARIA ghe, loan Ju~ca, Pavel FAgiira~. ~i altii.
Cu acest sprijin vom putea continua pro·
Comunei Macea gramul nostru de muncii., prin care sii se
realizeze eel 'putin in parte ideaJul cultural.
PUBiliCfi\IUnf. Sfatul de conducere al Societ4#i.
Se adace Ia cuno,tlntll. generalli,
cA Primlirla Comanel Macea (Jad.
Arad) in zlaa de 30 Octomvrle. 1928,
oarele 9 a. m. line llcitajlune publica
Citre totl scrlltorli blserlce,u
pentru exarend 1rea dreptulul de vlnat
asupra terenulul in exiPnzlune. de cca
_ Ape! repetit.
6UOO lug. cad. pe term en de 6 ani. ··-' - -- _____,__ _....,.. ·------~~---.:......----
Dupii 4 ani ·de muncii incordati sunt a·
Llcltatlunea se va jlne in blroul Prl- proape de a-mi termina operele:
mliriel Comunale, cu oferte scrlse, in- 1. Lexicon Biblic, Bisericesc $i Teologic
chlse ,1 slgllate '' decl pe llngli res- ( cca 15 mii de articoli enciclopedici), in 2
pectarea dlsp. art. 72-83 din Legea volume
2. Galeria scriitorilor biserict$ti
asupra C. P. precum ,1 a dlspozftillor
Lege! pentru protecjla vanatulul ,1 (cca 2000 autori)
. Restul materialulul de prelucrat, pentru
reglementarea vlnAtoarel.
ambele opere ar fi numai daleJe biogtafice
Caletul de sarclnl se poate vedea ale unor scriitorl bJs. ~i in special ale celor
zllnlc in blroul notar~lul comunal, !a- moderni.
Ire oarele oflclnase.
Dacii acth•itatea literari a acestora o pot
Concurenjl vor depone deodatli cu giisi prin Bibllografii ~~ prin biblioteci, -
oferta, Ia Casserla ComnnaiA fl un nu le pot gisi insi datelc biografice, rela-
vadlu de 10% din suma oferltA, drept tive Ia viata ~i Ja situatia lor culturalii. !f
misionari. Acestea lrebue s4 mi-le serveasc4
garantll.
Macea, Ia 18 August 1928 fiecare deosebit.
Lipsa acestor informatH, nu numai ci
Prlmar: Notar: imi ingreneazi sit~apa, dar mi ~i impedeci
G. Ardelean. G. Fdr~iu. chiar, intru terminarea ·cu succes ~i intru
No. llt5 1 928. desivir~irea acestor opere.
De aceea rog - GC1ltiJ a 3-a oara -
Din Chler prlmlm pe toli m. I. Scrlitorii biserice~ti. sa bine·
;;:...;:.;;;,..;:.;::;_.:.;;.,...:::;.;;..:==· , voiasci, indati ce vor lua ~tire de acest
• Domnule Director 1 ' apel, a·mi trimite .o ..•curta schi/a .biograFu:4
cu dale asnpra vrt/ulor (d. p. cand? unde
Refuzand • V. P. • publlcarea rl!s- sau nisccut ? Ciind ? unde ~i ce a studiat 1
pnnsnlui de mal jos, cu onoare vA Calitatea functiunei actuate etc,), precum $
rog sli blnevoiji a-1 face loc Dv. In asupra aclivilcf/li lor li/erare, tn domeniul
pretlosuJ zlar .Aptlrarea Naflonaltl". ltologiei, a pasJora/itl $i a t'itlii biseriCt$ti
Artlcolul .Dosarul unul preot Ia (Co au scris? Cand ~~ unde au publica!?
parchet• ariput In No. 30 al zlarulal In volum ori prin reviste ?)
Volnta Popornlul '' semnat de Coresp Insucccsul acestui apel va justifica even
Y il socotesc a fl creatla lui Florian tualele Jipse ~ scideri ce se vor observa,.
Popescu, flgurli blnecanosc•Jtli In a- in acest punct, ,in operele ce le voiu ter
ceste plirll. mina incurincl.
Acest domn lnvljll.tor a fost tim- Pr. D. Vo•iga ',
preot,~publicist
'" Ghiroc (li~Jlg~ Timi~oara)
prlmlt cuvenlta satlsfacjle.
Jml vor da vole a,adarli On. cetltorl
altfet anul atare lndlvld. Jar faptul, CREMA DE FA TA
Poporulul numlirA pe Florian Popescu
N. 621. tntre corespoodeojll alii nu rnA prl-
ve,te ... Am zls".
,MARGIT"
. Chler 15 Augast 1928. De vanzare pretutindenf
Ion /spas.
--~C:e:n:z~.~P~r:ef~e:ct~u~r~a..!J~u!!d;:et~"~".:.;"-:-----