Anul I. - N-rul 8. Pretul unui exemplar 5 Lei Arad, :z:z Iulie :19:z8.

ararea
Director:
De vi z a n o as t r l: .Hristos, Regele, Najiunea•. ft paLB aub conduce rea unul Camilli.
Dr. DIONISIU BENEA ABONAMENTUL PE UN AN:
• Vom Iovi de-opolrivii in )idanul parazilar ~i in Romtinul necinstil Pentru plugari ~~ muncilori _ Lei 100
REDACTIA ~I ADMINISTRATIA ~i inslfiiinat."
Pentru intelecluali __ __ - Lei 200
Arad, slreda Vicenflu Babes No. 6. Penfru Instil si fabric! __ __ Lei 500

0 critica demoralizatoare. lm~rumutul extern li stu~ilizurea leului.

A$a trebue sa calificiim anu-
mite fenomene, ce se petrec In
presa noastrii.
0 campanfe de nimiclre s'a
pornit in contra unor prelaji orto-
doxi, pentru abateri deJa indato-
ririle duhovnlce~ti. PAnii aci, Ia
idea unei campanli prin presll,
redusa fire~te Ia relatarea de
fa pte ~~ indlcarea de solujil, con-
tra celor ce, In Bisericli, s'au
flicut tovarli~i cu pacatele, n'am
avea nimic de zis. Cei cu riis-
punderi fata de colectlvitate, tre-
bue sa supoarte rigoarea unui
control public, chiar cllnd este
vorba de conducatorii Bisericei.
Poate lntr'o :nlisura ~~ mai mare,
dar cu o sfngura conditie, ca acest
control sii fie exercitat intr'un spirit
crelltinesc, nu de iertare cu orice
pret, dar llpsit de ura ~~ de patimi.
Expresiuni, ca .starpitura mo-
,-ala" "ticiilos pAnii Ia maduva
oaselor" .bestie" .porcescul pre-
lat com·.ubinar iremediabil" .ban-
dit" ~~ a~a mai departe, lntre-
buinjate de un • profesor de teo-
logie, Ia adresa unui mltropolit,
nu credern lnsli ca s'ar putea
categorisi de atari. OriciH de
mutt adeviir ar fi Ia baza unor
asernenea invective, ele depii~esc
limitele admise In dlscujiile pri-
vitoare Ia treburile biserice~tl. $1,
oricat s'ar lncercA sa se arate,
cii o confuzie intre Bisericii ~i
· .persoanele ticaloase", carl o
conduc, este initial exclusa, a-
cestea nu pot ramanea flira nici
un efect deprimant, descurajator
pentru eel ce cred In Biserica,
In mod slncer, ~i nu dintr'un
fariseisrn conventional.
Ace~tl termeni sunt de o gra-
vltate extraordlnara ~~ in ra-
porturlle dlntre mlrenl, ele pot
avea lnsa semniflcajia unel pe-
riculoase anarhii, daca nu desa-
gregari morale, atune!, cand fe
produce lntre eel ce prin situajla
lor in ierarhla blsericeasca, tre-
bue sa serveasca de perfecte
modele de blllndtfe cre~tineasca,
obligati a evita, in rnanifestajiunile
vietii lor, limbajul certaretUor de
mahala.
· Nol lncresti!m acest detestabil
fenomen pe riibojul ziarului no-
stru, nu pentru a venl in apara-
rea culva lli nici In credinja, eli
eel vizajl, vor putea fi convertiji
pri~ acest.e cateva ~ir~, ~~eza~e
intr un ztar de provmc1e, d1~
extrem~l de vest a! ~omllniei. Ma1
ales! ~a nu suntem 1zolaj1 I~ con-~
statanle, ce.. le facem, au mcer-
cat-o ~~ alju, fiirii succes. 0 ~a-
cern. pent~u ~ ~emn~la ~I a sllg:
mat1za pnmeJdla, dm teama, ca
proced~ele uzi~ate nu vor avea
c.onse~mtel~ de mdreptare~.tucru-
nlo~, !nteniJOn.ate de aut?TII ca:n-
pame1, d~ a ca.ror sincerttate n ~-
vern mo!1ve. sa ne. ln.dOJm inca:
$1 atunc1, s1guranjet ~~ lncrederh
~cest?~a, ~a Biseric~. n~ poate f~
1dentlf1cata cu pre~atn e1, terfehjl
in acest mod, not ne vedern o-
bligaji, sa le ad~ogam avertis-
~entu~ nostru hotarlt, ca o _atare
m~entlf1care nu trebue fa cut a,
on cat de demoralizator ar f1, a-
cest fel de a critica, agresiv pllna
Ia anarhie, care tinde sa intro-
du eel tn Bisericii moravuri de
balciu.
Dr. George Rusu.
Ceace preocupa mal serios ~I
mal mult, In prezent, tara noastrii
intreaga, este chestia lrnprumu-
tului ~~ a stabilizarli. l;)l-1 natu-
rat sa fie a~a. Deoarece pentruca
sa putem sciipa de criza f,nan-
ciara, de miseria insuportabila in
care ne sbatern cu tojii, ca sa ne
putem reface industria ~~ comer-
tul intern, avem nevoe neapa·
ratli de un imprumut extern, far
ca sa lnceteze urcarea prejurilor,
urcarea scurnpetei, care ingreu-
neazii pe zl ce trece, ba chlar
nimice~te posibilitatea traiului vi-
ejii, adeca putinta de a ne nutrf
~~ trnbraca, avem nevoe de stabi-
lizarea vatu tel noastre, a banuluf
nostru, chiar mai mult decat de
urcarea valorii lui.
Ambele aceste 2 operatfuni: ~i
imprumutul extern, ~~ stabilizarea
0 putern face lntre irnprejurarile
de azi numai cu concursul stra-
iniitllfii, a jiirilor marl straine.
_ Daca am fi noi L. A. N. C.
Ia putere, punem parlu, ca Je- am
rezolva pe arnandouli .prin noi
in~ine", am face parale prfn con-
fiscarea averilor dobandite prln
fraude ~~ in~ali!ciuni, adeca pe
cale necinstltli a averilor trnbo-
gajijilor de ra~boi ~i prln ex pro-
pierea anurnitelor !mobile. -
Ace! concurs necesar al' straJ-
natatii a ~~ fost solicitat d'e mutt
timp de guvern, fiindcli tnsu~i
ministrul actual de. ftnanttl s'a
convins _ cam tarziu dar to-
tu~l" ... _ cA finanjele 'tllrii nu
Cu alegerile consiliului comunal ne vom ocupa in N_o. viit.o~, dupi ce vom
cunoa~te listele, cu carl se prezinUl In alegeri. fie care .~arhd pol! he.
Dorim, Ia ori ce caz, o tnfelegere lntre f~f• rornftnu, o listB. curat romAnea~cli,.
sau eel pufin jfdaai s~ nu figureze pe nic1 o lisHI de a partidelor rom!ne~h!
I
se pot reface pe baza princlplilor
sale invechite .prln .noi ln~ine"
_ de a~a ceva numat L.A. N.C.
ar fi capabilal- ci ca trebue sa
recurga Ia un lmprumut extern,
Dar tratativile intlnse ~i conti-
nue referitor Ia irnprumut, cu cari
s' au ocupat ziarele chiar ~i mat
mutt deciit trebula, nu au dus
nicl pana azl Ia nlci un rezultat
~~ aceasta din motivul ca opo-
zijia nu numaf nu a dat sprijinul
ei guvernului In acele tratative,
ci din contra s'a folosit de orice
mijloace, ca sa irnpiedice reali-
zarea lmprumutului ~~ a stabili-
zarii. Trist dar adevarat. Nu uoi,
ci istoria va fi chematii sa judece
dacli procedura opozijiei ~i in
acest caz, in aceasta chestiune,
a fost patriotica ~~ folositoare
sau ba.
~~ daca totu~i guvernul va face
imprumutul, sigur cii tara con-
cursu! opozitiei II va face suo
condijiuni cu mutt mal grele pen-
tru tara, pentru contribuablli.
lata dec! ca ~i in cazul acesta
sufere tara, neamul intreg, din
cauza nelntiilegerilor, a certelor -
dintre guvern ~~ opozifie.
~i oare totu~i nu le vine mln-
tea Ia nid unfi ! ? Nu vreau sa
priceapa ca lnteresele najionale,
ale tarii trebue puse mal presus
de interesele politice, de partid I
Politlcianii toti au urechi surde
~I nu aud eli toata Tara gerne ~i le
striga: destul din certuri? J Im-
pdcafl-vd!

Cu oca:iiunea disculiei asupra proiectului

Sectarismul. cautii alte eyi altc motive de invriijbire, a~a
au adus o noui sectii de vreo 2-3 ani,
numit8. a .,penticostalieytilor" sau cum se nu
infect, unde dupBce s'a chinuit a~ eel ,<.he-
mat si ia spirit~ cade la pimint in amor-
tire bo borosind cuvinte neintelese, cind zic
de lege a ,regimului general al cultelor am
cetit intc'un ziar, ci ,ortodoxij cer ~i ne·
0 chestiune de care lumea Iaici nu se mesc ei .,spiriti«. Aceasta a fost imbrciti- ei ci , vorbeeyte in limbi 111 • Cei prezenti stau recunoajjterea bapti~tilor. 111 0 aluzie de rea
prea ocupi. In vremea din urma insii, uncle $&tii iar· de I!Jbapti~ti" ~i de unii dintre ai ~i ascultB, iar eel amelit dupa citva timp credin\i'! aceasta, ca~i cum numai biserica.
ziare cu durere pentru neamul ~i biserica no~trl, certati cu mora Ia. In urma iviri a- se de~teaptii ~i nu ~tie nimic ce s 'a int.im- ortodoxi ar fi amenintati de sectarism.
noastri au incepiit a se ocupa, pentru a· cestei secte ,baptieytii" s·au redus la mai plat cu el ~i nici cei din j1:1r nu eytiu ·ce Oadi ne g&ndim bine putem vede<l ci sunt
ceia iati unele Jimuriri pentru cititorii . pu1in de jumBtate a vorbit. Este intre ei 'i o c:J..~?oarii, care s'a amenln;ate ~i celelatte bisericii cre~tine, dar
.Apiri.rii Nationale". Vezi D·le Popa, premergitor aJ bapti$ti- plimbat patru ani -pini Ia o ~coati medie asaltul se di. in contra bisericii dominante,.
Este ~tiut eyi chiar dovedit, ci leaginul lor, ci. biserica noastrii sti de mii de ani, fii vezi Doamne, aceasta a inv8tat frantu- pentruci proptaganda, - fie eyi cea poll~
sectarismului este Anglia, mai apoi in lumea pentruci e ziditii pe temelie tare, iar biserica ze$te l;li ea a spus cii a inteles ceva ci a ticA - totdeauna se face contra celui dela
tuturor libertitilor. in America s'a liitit in· D-tale e de ciliva ani numai ~i se dirimi, vorbit in limba francezi, dar nu ~tie ce a putere.
grozitor al;IU., cii acolo numirul diferitelor pentruc.i e ziditi pe nisip! zis. In trecut, 1ot biserica ortodoxi era ame--
credinte sec tare atinge numirul de 500. Va sta biserica noastri iar, toate ere· Conducitorul acestor viziuni, de regulA. nin~ti, pentruci catolicii aveau mare tre·
Dintre aceste credinte din vreme'n vreme dintele contrare ei se vor d8ri.m3. ~i vor sti tingii. eel amelif fli cind vrea si m1i c.ere ~i Javoruri in Statui ungar, iar sectarii
tree cite una Q:i la noi in tari. pluti ca gunoaiete pe supralata apei in ur- zicii ceva il imboldel;lte cu piciorul ~i atunci lovindu·se acolo de zidul catolicismului, s 'au
Dupice in vremea stipinirii ungure,ti eril ma unui puhoiu ~i se va limpezi apa, din iar zice, apoi eel ametit 1a un semn da1 indreptat in contra bisericii noastre, care
favorizat printre noi .,baptismul", de vre·O care se vor ad8.p8. toti ~i aceia va fi ere- se treze~te. Din aceasta se vede ci totul era asupriti ~i luati la ochiu din partea
4-5 ani a venit .milenismut•, eel cu dinta noastrli ortodoxi.! este o in~eliitorie, un joe de eire. Aceasta tuturor. ~i atunci se bucureau celelalte bi·-
prorocirea 8propiatii a sfi11itului lumii 1 ba In ce se manifestii penticostalismul? Ori 0 pot dovedi mai multi oameni, carl au serici de atacul sectarismului contra bise-.
l-am vizut a se realiz8. in anul 1925. Ve· care intri in comunitatea lor, trebue si participat Ia -asUel de spectacole. ricii noaatte, iar azi se bucuri. 'i mai
dem ins!, ci azi suntem in 1928 $i nici posteasci eyase siptimini, mincind numai .. ... • . . mutt, ba se bucuri cbiar ~1 unii pretin~i
nu se prevede ace$f sfirQ:it, cici zice Sf eli -• - • • b. d - - De ae mtampla sA fie surpnnfJ de auto- romini.
n s~a ,..0 ~~a pane !?t. an apa. 0 upa rititi, imediat se trezesc, rari considerate
Scripturl: ,lar de ziua qi ceasul acela. ni· · ~ase saptaman1 se pogoara Duhul Slant a- Dupice in noul Stat romin 1i in gone..
r.:. •
'I
menea nu fllie, nici . ingerii din c:er, firi. supra Iu1· • a t unct· este • botezat cu spm
• •
Dumai TaW meu singur. • (Marcu 13. 3 2 ), s.ant • Venirea spirltului sfant o cunoac ...
. 't 1
i
- _,
ii ·
va s z1c Sl spm
d d -
't
. 'tul
'rlt ,.. t.
1a aceta wa a veru ,sp1 u1 g,an , care
-
care es1e m e1 se
- ral biaericile cre~tine nu pot ajunge a li
,o turmi lji un pistor 111 , ar fi totuQi vred·
. Aceasti noui credinti a fost imbril1iq&ti de din acea, ci eel ce e designat a primi teme e pe eapsa. nlci de laud! Jupta ce s'ar da mani'D
UDii diDtre bapti~ti; ce dovede~te ci ae cla- ,apiritul 11 incepe a tremurit 1 ae bate cu Apostolul Pavel in d.rumuJ spre Darnaac mina de citri toate bi~ricile cre,ttne, con·
tini iii n' au o normi stabilil de credinli pumnii, se tri.nte~te Ia pimi.nt, zbearii cat a pr(mit Duhul Sfi.nt (Fapt. ap. 9.) ~ din tra puhoiului american. Si se flie lucrul,,
cum avem noJ. ii ia gura, sti cu fata Ia pimint in genuchi acel ceas ~tim; ei nu 1-a mai prirnit nici ci noi orlo<loxii c.ind Iuptim contra aec-
Jiillalmanii neamurilor crettine, cei ce cauti mai multe ceasuri dearindul. Aceato toate odati. Apostolli cei de az.i de c8teori voieec, &arilor, nu ne gindim numai Ia biserioa__
in~irea popoarelor iDsi, nu atau pe loc, se intimpll intr'o ca.Ji acundi, mici in aier de atitea ori primesc spiritul. DG88Iri, ci iD general Ia toalo bisericlle
 Pag. 2.
Catre tnvatatorii
satelor.
Consultai zil:ele trecute regis-
trele de clasificare a elevllor dela
cateva :;;coale primare. Din pri-
mul moment i-mi dadui seama,
ca Ia sate se invata carte mal
mull de frica amenzilor :;;i nlci
decum din dorinta cultivaril co·
piilor :;;1 implicit a generatlei de
maine. Elevii cerceteaza :;;coala
ln timpul cat munca campului
stagneaza. Pe alocurea, unde ill-
vatatoni nu sunt suftcient de e-
nergtci, absentele :;;colarilor sunt
periodice si orlce lucru de nimic
serve:;;te drept scuza.
Evident to felul acesta menirea
~coalei de a educa massele este,
de multe ori :;;i in foarte multe
locuri, o teorie abstracta. ~coala
se aftrma in mod pozitiv numai
acolo unde ea fiinteaza ca o rea-
litate. Cunosc - ~~ o marturi-
sesc cu mutt regret - multe co-
mune unde lnviitamantul primar
se consldera ca a cincea roata
Ia car :;;i unde contigentul anal-
fab~tilor spore:;;te cu ftecare ge-
nera(te trecuta de pe pragurile
l?COaleJ.
Nu punem tot raul deadreptul
tn carca invatatorilor. Ne dam per-
fect de bine seama despre greu-
tatile ce ace:;;tia in!Ampinii in
execitarea atributlllor lor :;1 cu-
noastem tot asa de bine trata-
mentul Ia care sunt supu:;;l de
autoritatt ~i de :;;leahta politicia-
nilor.
Am fost martor personal In douli
randuri canct Ia Adminlstratia Fl-
. nanciara din Cluj cativa tinerl
lnvatatori, aproape baieti, dupace
IJI-au facut datona peste an sfio:;;l
s'au prezentat cu chitante pentru
ridicarea left! si li-s'ali dat rlis-
punsuri dintre acelea, cari nu sunt
de natura a-i face sa iubeascii
autoritlit,le sus puse. ~efii fiOan-
telor din Cluj, cari prin neglijenta
au patron at j ,furi In averea pu-
blica, (lraudele dela perceptnle
din Mociu :;i G!lau), :;i-au per-
mis sa umileasca tineriilnvatatorl,
cari infruntli.nd mizeria se riiz-
boesc pe sate sa imprii:;;tie intu-
nerecul inculturei.
In rezumat: invatiitorul Ia sate,
APARAREA NATIONALA
i cu
mici esceptil este in perma-
1 nent conflict cu perceptorul care
it :;;icaneaza Ia plata lefii; cu po-
pula(ia se pune riiu In momentul
dod o constrange sa trimitii co-
p!i regula! Ia :;;co alii; daca are
vre-o crcdinta politicii, pe care mai
are curajul s'o marturiseascii :;;i-a
giisit beleaua ,. a. m. d.
Cu toate neajunsurile ce suferii
lnviitiitorii !a sate, insistiim pen-
tru a-i lndemna ca sii faca uz to
de toate mljloacele, pentru a con-
strange elevii sii frecventeze re-
gula! cursu rile :;;i sa invete carte.
Numai prin carte speriim ca po-
pulatia satelor noastre sii-:;;i cro-
lascii o viatii mai u:;;oara :;;i sii
se emancipeze de sub teroarea
jidanilor camatari-jefuitorl.
At. Motogna.
Dr~nturi ..omene~ti"
Lighioana jidoveasca, finula in spate
de populatia munciloare, Ia noi ca ~i
aiurea, ca o lepra, ca un cancer, ca o
cangrena sciirboasii, de care nu ~Iii
cum sa scapi, cu loala grefo~enia a-
cestei siluafii nefire~li mai are neob-
riizarea sa afirme ni~te prelenJii, pe
cari dacii nu le-ai vedea scrise negru
pe alb, ai crede ca sun! de domeniul
glumei sau a] inchipuirii.
Este vorba rle cele cuprinse intr' o
publicafie de dupii razboiu a rabinului
~ef din Bucure~ti, jidanul I. Niemiro-
wer, intilulatii : Incursiuni in lstoria
Evreilor." In aceasta carte, Ia cap.
XIX, pag. 109, ~eful rabinilor din Bu-
cure~ti spune cii, dupii pilda Americei
~~ Franfel, cele mal multe state civili-
zate au acordat drepturi jidovilor, dar
aceste drepturi sun!. ,drepluri ome-
ne§li, §1 nu drepturi evree§ti, penlru
cucerirea c8rora jidanii mal au inca de
luptat, ~~ trebue sa tuple din toate pu-
terile, penlrucii alfel • ar face o crimii
impolriva miilor de ani ai lrecatului.
lata o miirturisire. Va sii zicii jidanii
nu sun! mul!umifi cu drepturile .ome-
ne~li.. adica .civile ~i politice, ciipatate
~~ Ia noi, ei mai vor pe deasupra ~i
• drepluri evree~ti." Ce vor fi insem-
niind aceste drepturr evree~li. dupa
carl mai umblii, jidanul nu spune, de
slgur penlruca le socoate prea bine
~linte de jidovime, Tocmai de aceia
insii le intelegem ~i noi foarte u~or.
Ele nu pot fi allele de cat acelea ce
se desprind din invatB.turile thoralal-
INCH IN ARE
D-lui Profesor A. C. Cuza
Figura ta s{antd
$1 plind de viafd
Apare 'ntre not ca un Crist
Cand codrul muge$fe
lncdrcat de vcrdea(d, .
Cu glas melancolic $i trist.
Cdnd frunza-i podoabd
jele$fe $1 geme
Sub palo$Ul ludei tdlos,
El nu inceteaza
Nicl cand sd te cheme,
Apostol $i tar luminos.
Dar nu numai codrul
Podoaba $i {runza
Inalfd o ruga Ia cer....
Cerand sandtate
Viafa lut Cuza
Ci azi toti creflinii o cer!
· I. Gh. Tiirbescu.
si ~renturi ..ii~oue~ti".
mu do-rabinice. Ciici doar Niemirower bunurile popoarelor, §i in miirirea
vorbe~te ca rabin prinlre rabini. Si noi
~tim bine cu ce se hranesc jidanii prin
acele invatlituri.
Un neam degeneral, urma~li pepro-· bunurilor §i siingelui a/tor popoare. •
~ilor ~i puchino~ilor Egiplului, gonifi dea-
lungul veacurilor din tara in tara pentru
infirmiliifile ~~ metehnele lor suflele~li mai mull aurul lui.''
~i-au lormat o mentalitate de ciini va·
gabonzi. Nepulincio~i, frico~i ~~ spe- varsii sangele goiului, aduce jerlfii
rio~i. alenfi Ia orice mi~care din jurul
lor, pe care sunt gala s'o ia drept pri·
goanii, au fosl constriin~i Ia solidaritate
~i au riimas in suflet cu ura atavica ~~
seiea de rlisbunare impotriva lumei in·
tregi, in care ei n' au lost vrednici sli-~i
statorniceascii un cuib a! lor; exaltnn-
du-~i neincelat pornirile du~manoase,
~~ devenind din neputincio~i de o in-
drazneala temerarii de indaiil ce sunl
in elemenlul lor.
De aiel a ~i izvoriit in lungul vre-
milor acea inlreagii adunatura de abe·
rafiuni ~~ liingueli, ce formeaz8 de Ia
un capat Ia altul Talmudul cu loate
adaosurile ~i tiilmiicirile lui rabinice,
cari stlipanesc pana in maduva oaselor
de Ia primul piinii Ia eel din urmii ji-
dan de pe fata piimantului.
Cele mal mulle din aceste .invatii·
!uri sfinle" vorbesc despre slapiinirea
averilor celor de all neam ~~ despre
stapanirea universals a jidanilor peste
tot pamanlul, ca rasplatli din partea lui
lehova penlru finerea poruncilor lui,
carl se rezima numai in piizirea celei
mai stricle solidaritiiti jidove~li.
Nr. 8. ,...
Citiim numa ciiteva perle :
Denteronom Cap. 6-V-10 ~~ urm.:
•..•. D-zeul tau te va dace in piiman-
tul pe care cu juriimant /"a fiigd-
duit pdrintilor tiii §i-ti va da cetiiti
mari §i frumoase pe cari tu nu le-ai
zidit: case pline cu toate buniitatile
pe cari lu nu le-ai implinit: puturl
cu apii pe cari tu nu le·ai siipat;...
granele, vitele §i fetele goimilor ale
I Jle vor fi §i regii lor slugi tie
vor fi."
Cap. 7- V-16 §i arm. ,§i sd mii-
niinci toale popoare/e, pe cari lehova,
D-zeul tau. le va da fie: ochial tau
sii nu le crate .... 22 $i lehova Dzeul
tau. va alunga acesle natiuni dina-
inlea Ia cu incelul... 23 Dar lehova
D-zeul tau, le va da tie in puterea
ta, §i le va ingrozi cu spaimii mare.
piinii ce le va pierde ... 24 $i pe regii
lor ii va da tie in miinii §i lu sa
faci sci piarii numele lor de sub cer. •
lsaia Cap. 54. V. 3.• $i semintia Ia
va mo§leni popoarele. $i va face sii
locuiascii cetiitile cele pusliile".
Isaia Cap. 61. V. 6•• Vefi manca
lor vii veti fiili" ...
Rabinul Albe, dupii talmud: .D-zeu
dele evreilor toatd puterea asupua
Talmudistul Bachai : • Viata goiului
e in miinile tale, iudeule, cu aliil
Absarbanel, din talmud ,Ace/ care
lui D-zeu" .•)
De aiel ~~ piinii Ia ace! • Tob toif
\iebe goim harog, • din caput luturor
rugaciunilor jidove~li. cum ar fi • TaUil
noslru" Ia noi, nu e de cAt o ·trea..,.....
pill. Ultima Ire a pill. Ceia ce v·a-'
sii zica :. _pe eel mai bun dinlre· ere§·
tini sii-1 ucizi. Adica ,- pe cei riiili
invatati ~~ pe cei .mal bogafi intiii,
cum au ~~ facut in Rusia, omorilnd
cu sulele de mii pe loti tntelectualii
cre~tini, preofi, · ofiJeri, prolesori, me·
dici, juri~ti, etc. de n' a mai riimas
de dit mulfimea muncitoare, pe care
o fin ~i astazi in robie, numai penlru
lolosul lor.
lata unde vor sa ajunga jidanii ~i Ia
noi. Acestea sun! desigur drepturile
.evree~u· de care vorbe~te jupiinul
Niemirover •
Adica mai pe infales: Neamul abject
a! lui luda, intruchipat intr'un !fie ur-
duros ~~ buhos, riinjind din gura lui
~tirba ~~ cu ochii inchi~i de pliicere,
stAnd rasturnat pe un Iron auril, Ia pi·
") Citatele luate dup~ ,Moldova Crt$1inii #
Judaismill talmudt"c" de I. Mironcscu.

cre,tinc, carl-de o potrivil. sunt amenintate
de acest bol~evism bisericesc, pentru ce
dar n'am putea conta Ia sprijinul celor-
talte biserici cre~tine in aceasta lupti? $i
pentruce n 'ar puteil ele sa sprijineasci lupta
noastri? Mi.ntuitorul zice: .A iubi pe D-zeu
ditt loatd inima, dm lot sujletul, din tot
cugtlu.l # din toal4 puterea $i a·l iubi pe
aproapele ca insu# pe sine, tsle mai
lff~tlJ dec~t toate arderile de lot $i dec~J
loale jerlfele". (Mcu 12·33) Aceasta a foal
tJi cste ciliuza bis'!ricH noastre, deci iati
ci Jupti. pentru toate bisericile cr~tine t
Si vedem acum, pentruce lupti biserica
noastr8 contra sectarilor ? Din mai multe
puncte de vedere, carl mai in,emnate aunt:
Punctul de vedere na.Jional dogmatic Ji
.C.dtural.
Este ~tlut, ei sectarii propaga interna!lo-
nalismul. Noi Rom&.oii nu putem fl inter~
nationali, pentruci nu voim a ne perde
nationalitatea, la care tinerh mai mutt ca. Ia
insa~i .via1& noastri, deci biseriCS: lupti sa
atirpeasci aceasti idete, pentru a ne salv8.
.neamul de pieire. ln rizboiul mondlal, au
p&rtioipat 238 de !ocuitori ai comunei noa-
etre, intro carl au au fost ~~ ·20 bapti,tl.
Diritre 218 ortodoxi au cizut in rizboiu
54, iar dlntro 20 bapti~ nici unul. Au
chut doei ditntre ort. 28'/, iar dintro bap'
tifli ar fi trebuit sl cadt\ 2.50'/0 , dar filnd·
ci n 'a c8.zut nici unul, IIi nici riiniti n'au scih.mba ~?i portul, ca eyi prin aceasta sa n8.cazuri au cu c~evii sectari a ciuor pB.rin~i
fost, de aici se vede, ci nu sunt buni pa- arate, cii el ure~te totul ce· s'il pftstrat prin nu le permite a particip8. la reprezentatii
trioti ~i numai c&nd li-s'ar imbi:l ocaziunea . biserica dela care s'a depiirtat. Nu mai !?Colare Ba au fost chiar certati unii inv.
ar ta~a dujmanul si intre in \ari cu tot cultiv8. ci.ntarea biseric;;:asc8., nici cea na. din partea pirintilor sectari:
jurB.mRntul ee-l.. depun · inaintea Premergi- ~ onaHi, pentruci zic, cii e pS.cat a cinta In rezumat: Biserica noastr4 luptd con-
torutui. ceh ce nu e sctis in Sf ScripturA t~i este tra sectarilor, pentrttcd n'au senlimeHtul
Din J11'nct de vedere dogmatic, lupti hi~ picat · eyi cum eintii biserica noastrii. national, snnt in r4idcire de credinfd $i
serica noastri contra sectarilor, pentruci Poietul cind s~rie poiezia este inspirat; suiJt conlrari culturii in general t~i at celei
aunt in ri.ticire de credinti, care duce la o- muztcantul ci.nd compune ci.ntarea este in. nationale in special.
sinda sufletului. Ei dogmele bisericii noastre spirat. Romi.nul c8.nd face ~i ci.ntii Doina Cea mai noui sectii, dupi cum amintim
le ti.tcuesc &!$8. cum nu g'a g8.sit nici intre este inspirat - in limba bisericeasci am mai sus este a~a numi~a a , Penticostali~ti­
teologii eel mai vestiti .ai lumii. DacB. p&.nit zice - de Duhul Sfant. Sfin\ii pii.rin\i bi· lor• S'a ivit prima ori in comuna Piuli!?
azi nu s'a gistt cine !A. schimbe adeviru- serice~U ottnd au compus imnele religioase dupicum afirmi ziarul ,Arad1 KOziOny" din
rile de credinta stabilite chiar depe vremea au fost inspirati de Dh. Sf. ce se dovede~tc 29 Apr. a. c. prin Bradin George, care erit.
primilor crefitini, cum ar putea Sta nepi- prin aceia, ci azi nimeni nu mai poate com- dus in America, iar acum e aca~i ~~ face
sitoare biserica noastri, fati de astfel de pune astfel de imne, cari aunt pline de prozeliti.
riticiri? Iati dar ci ,pe noi ne intereseazi at8.tea invi~ituri !}i iti inspirii atita evlavie Esle ~tiut, ci. baptismul a fost primit de
Iaturea mintuirii". Pe noi ne intereseaza Pentruce dar ar fi picat cB.ntarea acestora oamenti, carl erau certati cu morala ~~ se
sufletele, carl nu pot fi date pe mina orl cari se !?tie au fost oameni mai putin pi· cliitinau in credintii. Penticostalismul a prins
~i cui".") cAto'i dec8.t cei de azi, ba s'au rldicat chiar ridAcini iar intro baplitJti, car n'au o cre-
Din puncl de vedere c..llural lupta bi· Ia o perfectiune morali. Ci.ntarea S'3Ctarilor, ~inti tare pe care si se razime De citeori
series. noastri contra sectarilor, fiindcA. este care se t~tie este compusii de oameni, carl se vor mai ivi tJi alte secte, totdeauna se-
~tiut, cl in trecut ace~tia mai bucuros i~i nici pe prima treapti a perfectiunii morale vor mutit. Ia allele, de~pi mutarea aceasta
dideau copii Ia fJCOti streine ~inumai unde nu s'au putut ridica si. nu r.. pleat a 0 este contrarl Sf. Spirit; eici zice ap. Pavel
nu erau fJCOli de Stat, neavind incotrou, it cantil I Ia Cor, 13 9. .La inva\Aturi streine ~~ do
dildeau ~~ Ia ~colile noastre confesionaie, Tot a~a ignoreaz! dansurlle na\ionalo, ba multo feluri sa nu vi. mutati:"
Aeum in jar& ooui so aratl ,1 oi buni nlcl ta alte intruniri cu caracter lumesc, nu Decite orl se iveQte o noul secti, toi·
patrloti !1 participi, ci vezi Doamne e picat a~ti ~­ deauna dupi. exempiul Dlui Hristoa esto
lodatl ee Clireva ae face seetar, · l~ tig3. cunot~tinte, a~tf nohflitA sufletul, ori a·ti impreunata cu fel de fel de minuni. 9ea
Primojdia Bapl do P. S.Sa Epis. Grigorle pag. dezvotta sentimentut iubirii de neam. Mai dintiiu minune care eril sl refaci, eriL f:Jor.a.
4. at I. ord. 3-6. bine 'tiu lucrul acosta invi.\ltorli nostri, cite din G cind va veni din America · nu va

---------------
 ~~N~r_.~8·------~---------------------A_P_A_R_A_R_EA
__N_A~T_IO_N_A_L_A_____________________________P~a~g~-~3.__
:cioarele ciiruia sii se proslerne ~~
sii se slingii in muncl'i ~i mlzerie o
intreagii Jume cre~linii validii.
"~:~: !~~~::, e:~l :~:~~~~ ln~~inm Uranului roman In hoc sLiig~ vinces.
Noi vedem bine eli spre lin Ia aceasla tr'un ziar cotidian din Bucure~tl ~I dl Te vad ori ~i cand sub ar~i\8- de soare ,
in l6rii Ia noi jidovimea 6 ~~ parcurs Drag muncitor al holdelor de p8ine; -
o cale bunicicii. . autor crede cA in noulle provincll, oa-
menll din vechlul regal .regatenll"
Tu ce ne'asiguri zilele de mane
Cu fruntea ta briizdatii. de sudoare
0 !ar~.0 Un rege, Uo ponor,
'
0 lege.
Dar locmai penlru aceia, ca sii nu
ajungii panii Ia capiitul lintel; ~~ cat sunt privltl de ni~te escrocl, ~arlatanll
Tu dintr'un bob faci si risar8. dou8.;
mai ~untem inc& stiipH.ni in casO, noi ~I cA dortnta celor din provlncll este sa
Din lanul tau muncit cu'atS.ta trudi D i n t r e nenumAratele
trebue sii le mal scurtiim jidanilor din se poatA scapa cAt de curAnd de re- Pe care'un c3.rd de muncitori asudi, scrisori, carl ne sosesc din
drepiurile .omene~li" cu carl ei nu gatenl. . Ne dai la to\i ou minile amindoui. toate partite tarli, drept lm-
sun! multumili, ~~ pe cari nu le merilii, Not am amlntll In repetlte rAndurl
Tu nu cuno~ti in lume mlintuirea,
barbatare Ia munca clnstltA
'ii sli-i liisam numai cu dreplurile ell este o crimll sA aflrme clneva ell Decit in munca ta istovitoare,· ~I desinteresata natlonala pen-
.evree~li"' ca lot li-s ~~ mal drag!, sa .totul ce vine de dlncolo este puired" Cu care lupti cit8.ndu-ti fericirea .•. tru: Hrlstos, Rege ~I Natlune,
se frece cu ele pe cap, plinii vor 6· Snnl oamenl clnstljl sl aiel ,1
dlncolo
Munce$te! Noi la bt8.ndele-ti picioare
publicam azl urmatoarea:
Junge in .. , Uganda. ~I ml~el ~I dlncolo 'I aiel.
1\i vom depune cinstea ~i iubirea
Cluj, Ia 19 Iunie 1928.
Caci dacii am liisa sii meargii lu- RomAnia-mare va · fl puternlcll '' At8.ta timp cit vom trii sub soare. labile Domnale Dr. Benea,
crurile dupii socotiala jidoveascii, ~~ consolldalll numai atune! c'nd dupll I. G/o. T4rbescu,
canii cand i~i fac o anumilii trebuin!ii unirea politlcll, care s'a lnfaptuit va Cu No. 2194 ml s'a trimes iii
asupra unui gard, unui sliilp, sau chiar urma ~I unirea sufleteascll. U ~lrea su-
,Vointa Poporulul~ cea tara Sva-
asupra pantalonilor unui om ce sla li· fleteascA lnsA nu se va face niclodatll Bacalaureatul, stica l::f1 pe care de sine lnteles
ni~lil, penlrudl a~a Ii-i dal lor, dacii dacll nu va e~l din mlntea ~~ lnlma .Matura" cum I se zicea pe vremurl am refuzat'o. Deoarece eu am
ar avea graiu ar pulea ~~ ei sii pre· tuturor rom:!nllor credinta ell fratll dA foarte mull de gllndlt atAt profe- achitat abonamentul pe anul cu-
tindii cii acesla esle un un .drepl cli- din aile provlnctt ·sunt escrocl sunt sorllor ell ~I elevtlor ~~ pllrlnjllor lor. rent Ia •Vointa Poporului" cu
nesc". neclnstlll etc. De ani de zlle cad elevli Ia aces! a- Svastica ~~ ca organ al L.A. N.C.
Dar lu, Cre~line, dacii ai simi, cand furislt de examen cu grllmada. Este cAte din Arad, pe care o conduceal
vezi lighio6n6 aproplindu-se ~~ miro- Este dec! un duj man al neamulul
sind, nu m6i 6~tepl6 sa radice piciorul ~I al tllrll aceta, care ~rede ell este o comisle de examlnare, Ia care abia D-ta ; te rog, ca acest abona-
~~ sa le spurce, ci radica ciom6gul bloe sll genera\lzeze, sll vorbeascA cu tree 20-30'/, din elevi, carl au ter- ment sa treaca cu ocazia lichi-
~I pocne~le-o, sa se duca pe puslii urA de fra\li no~trtl duicl d•n alte tl· minal 8 clase de II :eu ~i se prezlntl darei, Ia nApararea Nationala"
sii·~i exercile dreplul ei Canesc, sau Ia bacalaureat. pe care o conduceti D-voastrli,
nuturl, acuz:!ndu pe totl de t:!lharl,
)idovesc. Dr. Haralamb Vasiliu. Aces! examen a umplul ~I umple ~i sli mi se lrimeata reg.ulat.
• oamenl fi!.rll caracter etc. ltindcll din
de adevAratA groazA pe elevli din II· \td {elicit pentru hotdrdrea de
int:!mplare am cunoscut pe unul dol
PRESEDINTI A L A N C. de felul acesta. cee. a mentine organa[ de pabltcitate
Se spune eli elevil nu sunt bine al L. A. N. C. ~/ condamn ac-
Tml a due amlnte ell mal nalnte vre-
Comunicat me cAnd ne desparteau afurlstteie de
lnstruatl, ell profesoril de llceu sunt fianea Voin(ei Poporalai. de a
Pre~edlntli deiegafl al L. A slab preglltijl, cA comlsllie sunt prea trimete jo!jtilor abona(i ligi!jti,
granite azl dlspllrute pentru totdeauna, severe etc. etc. Orlce s'ar spune, orlce
N. C., sunt invitafl a starul de frattl no~tril, cAt de ferlcitl eram
o gazetli care nu mai propaga
-sfi desava.r~easca, pe cat mal s'ar zice pagubll este cA eievli no~tril doctrina L. A. N. C. care se
dacA puteam sA convenlm cu careva tree a~a de greu peste aces! exa-
curand, organizatlile judetene dintre el, sau sA cetlm macar ceva
{ere!jte sd pomeneascd numele
"t~i locale, prin unirea tuturor . mrn. de jidan, ~~ care dacd na mane,
despre el. ~~ oare care romAn de blne Vor fi !lind ei ~I eievl slab!, nepre-
-elementelor, cari fac parte din nu a drulat cu Jacrlml de bucurle
dar intr'an timp mal apropiat
-organizafle. gAI•tl, dar lolu~i dacl a terminal 8
pAmintui st. al patrlel mamei atune!
saa mal departat. se va intovdrdijl
? Membrli L. A. N. C., au da- cand numai cu permlslunea putea sll
clase este lmposlbil sll nu albA cu-
no~ttntele necesare pentru a trece ba·
ca presa din Sarindar sau ca
. ioria sa Ia parte activi'l Ia caice c:!teva zlle macar ace! pAmant'? I
acea a part/de/or politice jido-
propaganda doctrine! !;II a pro- caiaureatui. Comlsltle sunt toatll vloa
vite pentra ca sa ne atace.
·gramulul ei, ln jlldefele unde Se cuvine sll ne aducem amlnte ~I cA se nenorocesc atatl elevi ~I cu el
La tot cazal manca asidud lji
'i!;li f u domicillut. In vederea de acele zlie orl mometlte ferlcite ~~ partntli lor. SA dlsparll dec! aceste
ca pian ejectaitd, cinstea nepd-
candidaturilor eventuale, se sA ne gAodlm ell II plical ~I nu-t fru- comlsil superflue sll se facll exame·
tatii, $1 tdria de caracter sunt
aminte~te, ca nu se admit mos, ca az\ sl ne urAm, sll ne invraj- nul de bacaJaureal nalntta unel co-
nestimatele, care trebae sd impo-
decat numai prln exceptle blm sl ne batjocorlm sl sA ne tratam mlsil constAtlltoare din fo~lli profesori
dobeascd personalltatea fiecdral
candidaturi in alte judete ~~ cu numeie de .escroc•. at elevilor. SA tie totl pro!esorli con-
ligist lji in fafa cdrora toate
ln judetul de origtne. Da escroc, tlclllos esle aceta care ferlntll ~I acolo sll decldll tmpreunA
calomniile, intrlglle, uneltirlle
Pre~edlnfli delegati, vor co- face deosebire inlre frate ~~ !rate dupa care elev poate trece examenul ~I care
~~ minclunlle jidanilor Iii jido-
munlca Pre~edintelui Suprem provlncli ~I nu inte Irate clnstlt, ~i nu. Profesorli sll fie cat se poate de
vi(ilor se vor risipi ca valarile
sltuatia exacta a organiza- necinstlt fie ei orl din care parte a lndulgentl. dicl elevli numai e~lnd in
farioase ale miirii Ia fntdlnirea
tiitor lor, ~I data deta care, jllnt ar fi ~~ or\ din care parttd poll vlatl vor putea sA se inarmeze cu
dig alui de gran it I
flind complecte, vor putea sa tic ar face parte. mljloacele necesare to lupta grea pentru
blnele public, ·pentru neam ~I poat~
Cu statornicle, ln credinta,
fie vizltate de dansul. ~~avant tlneresc, Cu Dumne-
Membril asociafiei •Tine- iu prima line! pentru exlstentll• A-
zeu lnainte I pentra a {ate ca
retul L. A. N. C. sunt rugati tunci se va vedea care este om de
Unui tAnAr Idealist. o zi mai de vreme, ca Romania
·sa dea tot concursul Pre~e­ treaba, serios, clnstlt '' de folos nea-
Tragi Ia md<ea cam mule amice sd fie a Romdnilor I
dlnttlor de organizatll, din mului ~I patrlei ,1 nicl decum paoli 0 cillduroasd str{ingere dt milnd
$1 vin, $1 fuicd, $1 pelln tste pe bAncile $Coalei.
judefele lor. Decl nu md m•r cil-ft vezi adesea dela al D-tale devota t
LasA sA ajungl cllt mal multi elevi
Pre~;~. Suprem al L A.N.C. laealul tdu: paharul plio. ST. PEN£$.
Ia unlversltAII, cacl eel bunt se vor
A. C. CUZA Medan. alege se vor ~ti impune ~I ne vor fl
-veni cu vaporul, ci "pe a pi" ca Dl Hris- unul a fost Ftul lui Dzeu. !ii aceta s'a
de folos. Sa nu ultllm ell snnt tllri, ca Nucul batran.
tos. A ajuns acasii, dar nu • pe apR •, cl cu in8.1tat la ceriu, iar altul ba. Svedla, Norvegla, Olaoda etc, unde Sub acest nuc,. ~II blitrAnll?
vaporul !?i cu trenul. lata prima minue s'a Oupi toate aceste vii rog lub. Cetitori, multi stndentl dupl!ce au terminal cu Cum i\1 curAtam eu nucl,
.adeverit a fi minciunii. ca. sa ciutati ep. II Tes cap 2. din care bioe unlversltatea se intorc Ia coarneie Te jineam cu drag de milna,
Ei bine, dar ace!?ti oameni dupice au vi. veti convinge, ci in rit!cirea asla piuguiul. La not este foarte gre$1tA Te prtveam ca pe o zlna,
pirB.sit odati biserica se ru~ineazii a se re- mare au ajuns sectatii fiindci au lipida, Btne mal era atune! I
intoarce, la • ea deci recurg la facerea altar adevi.rul eel dinti.iu, iublrea adevllrului
pArerea, ell oricare mucos, care abla
minuni. De era cintva bolnav ziceau si (v. 10) ,~i chiar acuma le trimite Dzeu
I
~tie cell '' scrle trebue sA se imbrace Azi nepotll no$1rl se joacl
-vinii numai Ia ei ~i se va vindeca! Au pie- lucrarea riitiicirii, ca ei si creadi minciunif, Ia balne negre ~I sli lucre In blrou La umbra a cestui nuc;
cat cu grAmada, dar pinA azi nu s•a mai ca sa fie os8.ndi\i toti, cari nu crezuri a· .cllntatarle", crednd cA aceasta ln- Urechla - ml-a rllmas toacll ~
vindecat nimeni un fast membru al biseri· devArului, ii incuviintar8. nedreptatea• (v. seamnl cA este .domn". - Unde merge lumea loata:
~ii noastre, mai apoi baptist, iar acum 11-13), iar l Cor 14. 19 zice: .Doarii Domn ~I vrednlc de stlma tuturor Azl-mAne ~I eu mA due ...
.,spirit" a fast ademenit a!?a, ci i~i va re- in biserici voisc mai bine a vorbi knci
este flecare om care 1~1 are o ocu-
cipita auzul, dacii va merge la ei: S'a pus·. cuvinte cu mintea mea ca si. invAt iji pe Mt-al rlimas din tlnerete,
·bietul V. Ro~iu pe post si rugiiciune il\r de altii, decit zece mii de cuvinte in limba stre· patiune, pe care fl-o tndepilne,te Tu sotle C'edlncioasA,
.atunci sunt 2 ani ~i nici p&.nii. azi nu ~i-a inA". cu sftntenle. Ochl-tl stlin~l ~1-a tale fete
recipB.tat auzul, ba nu permite nioi bunicei Ar ft de dorit, ca autorltil\ile ciind vild Usatl dec! elevll sl tnveje carte Sb!rclte de batrAnete,
-£ale sa cerceteza biserica, de ~i e de ere· amenintati. lini$tea satelor, a familiilor, a sl! fie zecl de mil de stndenti in fie-, - Sl cum era! de fruriloaslll
din\8- noastrii. bisericii, a \Arii sa .dea m8.ni de aj•ltor ce-
care an, clcl cu cit va · fin numarui
0 femeie paraiitici - de vre'o 10 ani lor ce sunt chemati a executa ordinele date Lumea ne compAtlme~te,
ziceau cii se va vindecA, dacA. va merge Ia de sti.pinite, 'si nu incurajeze pe cei ce
lor mal mare cu atAt vor putea de- Nu ne ~tie cum am lost,
ei. S'a dus, dar nu s·a vindecat, ci s'a fac disordine ln suflete, ci. prin aceaste se vent bunl dlntre el mal multi ,1 tara Cli omul de 'mb!tr:!ne~te
fiicut ~i mai r&.u. Nu ~i va recipilt3 sini·- pierde autoritatea, filra de care nu se poate numal lotos va putea avea dtn aceata SlAb!!, !Arii scop trAie~te,
tatea, pentruci paraliza derivi. dela na~tere guvernci Qi nici ordine nu se pot executa. ·lntrecere. Vlata lui nu are roat.
.din pilrinli boinavi, bapti~ti: .Deci dar fralilor, stali tar! ~~ \ineli bine Blne ar fi' SA ajungem clt de curlnd
Ace~ti oameni simpli po conducitorli tor datinele in carl a\f.· fast invitati, fie prin Tot ce vine larA trece ... ,..
cuviint, fie prin epiatoli noastri". (ll Tes, ca ,1 ultimul muncltor, tlran sau ml-
,ii inclumnezoiesc. Ziceau mai anul trecut Cu llmpul toate se gati,
turAtor de stradll sA albA fCOall, 4-8
despre unul, cA peste u~ an se va inil18. 2. li, Sfar~llu-1 mormAntut rece
~. .Ia <:eriu atat oste de Bfrutt '' de curat. A- clll.$e,..b.lu:htar ti. matura ~acA eate Unde popa ne petrec~
.;; · .cesta ,1 azi ae astamlni ou Ap. Pavel, dar I. CMbeleu . cu putlntA sll ae aerie fl Ia unlveral- Unde totl mergem odatlll
· Ia ceriu nu se va inill\&, pentruci numal Preot ort. rom. tate' AI. Grozescu.
 Pag. 4. . APARAREA NATIONALA Nr. 8 ~

AV I Z
Se zice: Informatiuni. Publicajiunea de licitajie No.
Prefectura judetului Arad
Serviciul Financiar ~~ Economic·
dupA cum s'a mal zls, Ia a~est loc, D. Dr. Dante Oberman, advo:at 836 I 1928 aplirutli in ziarul No.
cA zlarul .Curentul" ar II lost vtln- In Arad, •1-a mula! Biroul Advocatzal Nr. 22539.
dut jldanulul Arlstld Blanc. Campania 4 referilor Ia procurarea ~i re· Arad, Ia 13 Iulie 1928.
In Str. Clo~ca No. 14. I.
contra Blserlcel, intreprlnsA de acest • pararea mobilierului, gre~illi fiind
zlar, sA fie oare un semn, ell zlarul
Elza Latlnca renumita artistd de plc- data 1-entru licilajie, se aduce Ia Publicatlune
.Curentul" a inceput a face parte din .· Se aduce Ia cuno~tinta publica
.a~a no mila• presA? turl care a absolvat 1n German/a ~I cuno~linjli generalli, eli licilajiu·
care s'a distins Ia expozi(lile din strdl- nea respeclivli se va jinea in ziua eli In ziua (de 13 August 192S
CA pre~edlntele Albanlel Ahmed Zo- a. c. orele 12 a. m. se va tine
gu ar avea de cuget sA se procla- ncltate prln jrumoasele tablouri,.Fiorl" de 30 Iulie 1928, orele 11 a. m.
me rege al jll.rll sale. .. Tigance" etc. in care este specla//std, in localul Serviciulul Financiar·
Macea Ia 28 lunie 1828. ~i Economic dela Prefectura ju-
Trebue ell nu-l rea meserle nlcl recunoscufd $1 premlatd, astdzl se ajld
meserla de a fl rege, cll.cl altcum nu pe Valea Deznel pentru a·$1 sport boga- Prlmdrl(l detului Arad, ltcitatiune publicll.
1-ar arde nimll.nui sA lte rege, acum ta I colectle de tablourt. · cu oferte lnchise in conformitate
ctnd multA lume nu mal ~tie unde
Suntem milndtl de aceastd artistd, AVIZ. cu art. 72 ~~ urmatorii din lege!f!
sA se aacundll. de cll.ldurll. ~I ce sA facll.
de foame. de aceastd fled a ora~ulul nostril, care Publicajiunea de licilajie No. contabilitatii publice pentru fur-
ne'a fdcut fald $1 clnste in strdlndtate nizarea alor 3 vagoane de var ..
CA lndlvldul Korce Kalman din co- 835 I 1928. aplirutli in ziar No.
II urdm bun sosit $1 spor Ia maned. Caietul de sarcinl se poate ve-
muna Culed, a impu~cat in tlmpul 4. referilor Ia repararea abatorului
revolujlei un sAtean din acea~l com unA. •
-La Sanatorul de tuberculo•l din comunal, gre~itli fiind data fixatli
dea in biroul Serviciului Finan-
ciar ~I Economic in zilele ofici-
Intreblim ~·a luat aces! asasln rll.s-
plata blne merltatA din partea autori- Arad, Mlnlsterul SAnA!Ajll a numlt ca pentru licitajie, se aduce Ia cu· oase lntre orele 11-16 din zi.
tll.jllor pentra crlma ce a comls? medic pe d. Dr. Eugen Dorea, care ,t-a no~linjli generalli, eli licitajiunea Amatorii vor depune deodatlk
Dorlm sA fie indesat remunerat I fl ocupat postul. E un ttlnlr medic bA- cu inaintarea ofertel ~I o garantie
nll.jean ~I s'a dlstlns Ia Centrul pentru respectivli se va line in ziua de
CA guvernul jldll.nesc sovietlc a adus ocrotlrea coplilor din Cluj, serviclul de 10°/o din suma oferita.
30 Iulie 1928, 08rele 9. a. n. 1
· o lege, prln care desfllnjeazll. toate Dlul Docent Dr. Axente Iancu, unde . Prefect,
Maceo, Ia 28 lunie 1928.
blblloteclle cre~tlne ~I sll.lile de cetlt limp de 2 ani ,1 jumll.tate a condus Prlmdria ss) /. Georgescu
cll.rjl rellgloase. Servlclul d-lor preojl nu slngur o secjle. $eful serv.
mal este ingll.dult decAl Ia cazurl de
moarte, in splta!e ~I inchlsorl.
• A viz. ss) Stanca
Despre vizita Ia Arad a d-lui
latA decl ell spurcatul de neam jl- Publicaliunea de licitalia ·No.
dovesc a pus stliptlnire complectll. pe Dir. general al C. F. R. Teodo- Prefectura judetului Arad
poporul rus care a lost a~a de drept rescu ~~ a dlui dir. de ziar Pulga, 834 I 1918 aplirutli in ziarnl No.
~erviciul Financiar ~~ Economic;
credinclow ~I prin legl vr~a sA desflln- vom scrie In No. viitorl 4. referitor Ia procurarea alor 2 .
jcze sf. blserlcll. credinja cre~tinAI In-
jelegejl perlcolul dlor polltlcianl fl voi • butoaie ~~ aile rechizite de porn·
pierit necesare serviciului de No. 23905.
tojl prletenll jidanilorlll Facem atenti pe toti prietenii
ca jidanul Hugo Schwarzenberg din no~trii deJa sate sli nu lncerce ~I
comuna Seltln jud. Arad, a mers pe autoritati sa nu permitli sli
pompieril a comunei, gre~illi fiind
data fixalli pentru licilalie, se a·
Arad, Ia 12 Iulie 1928:..
Publicatlune.
cu obrll.znlcla pAnA acolo ell a scos adune graul langli casli in sat, ~~ duce Ia cuno~linlli generalli, eli Se aduce Ia cunm~tlnta publlclii
revolverul '' a· amenlnjat pe ctljiva acolo sli-1 treere, ciici u~or s'ar
elevl, carl i-au strlgat pe adevll.ratul putea in tam pia, One fere~te! sa licitallunea respectivli se va linea eli In ziua de 20 August a. c.
nume: .ildan". in ziua de 30 Iulie 1928, oarele orele 10 a. m. se va tine in lo-
Oare unde ne aflll.m in Palestlna se nascli un foe ~~ atunci lm- calul Servlclului Flnanciar ~i Eco-
sau in RomAnia Mare? ell blejll ro- preunli cu graul ar putea arde 10 a. m. nomic dela Prefectura Judetului
mAni sA lie amenlnjaji ca armele de tot avutul: casli sura, grajd, etc. Maceo, Ia 28 lunie 1328.
cll.tre spurcatul neam a lui !udal Jn- flicute din bani agonisitl cu multe Arad, licitatiune publica cu oferte
Primdria. inchise
trebAm autori!Ajile comunale, cu ce lacrimi ~i sudori. In conformltate cu art. 12..,-:.r
drept jine revolver susnumltul jldan? ~~ urmlitorii din legea contabilf- -
Ba ar putea arde ~i plirtl ln- Serviciul Technic al jud. Arad
Admltem dupll. cAt suntem lnformajl tatil publlce pentru furnizarea alo~;
ell jupunul ljlg eel bAtrln, ar II avut tregi din sate. Nr.. 1436 I .928. 2 buc. uniforme de vara ~Tlarni'i
drept de a purta revolver dar dupA Deci adunap ~ treeratl gr!ul
moartea lui, pentru ce se lasA aces! afarli din sat, dupli obiceiul ve- · Publicatfune. necesare cameristului ~~ ~oferului
drept flulul sll.u?l Orl poate pentrucA chiu. Se publica llcitatiune publica del a Serviciul technic al judetuluL
legile trebuesc executate numal de ro- • pe ziua de 31 August 1928. Ia Caietul- de sarcini se poate ve-
mAn I?! De ce dl. ,., de jandarml fl dea in biroul Serviciului Finan-
protejazll. familia mal mull ca pe cel- - AllAm cu pllcere vestea ci edl· ora 10 jum. pentru repararea Iu-
ciar sl Economic In zilele ofici-.
laljl Ill a lui luda ~I chlar mat mull flcarea Catedralei din Cluj va fl con- crarilor de tinicheauli ~i separat
de cat pe romtlnl? Cazul jldanulul tlnuatA io urma unul ajutor de cateva furnizarea materialului ~e var Ia oase lntre orele 11-13 din zL
Krausz ~I studenjll ares,iajil mllloane dat de guvern. 1 casarma de cavalerie a jud. Arad Amatorli vor depune deodatit
Suntem lnformajl de altfel ell jlda- Era tl ru~lne ca atune! ctlnd pentru 1 cu suma de lei 90,700 separat cu ina intarea ofertei ~i o garanta
nul Krausz a crepat, Jar acum jupu- do 10"/o din suma oferitli.
neasa Krausz cloce~te, ~I manancll. alte lucrlrl lArA importantA se gAseac I 43,500 Lei.
ouA frlpte cu ce11u~e in loc de sare mllloane un monument adevArat na- Conditiunile de licitatiune se Prefect, $efulul serv.~
ca sA respecte leglle lui Mol~il tlonal cum este Catedrala sA nu poatl pot vedea Ia Serviciului de Po- (ss) Dr. Lazar (ss) Stanca.
ca partldul jll.rll.nesc croat cere des- fl c!t mal l!urlnd terminal 1 1
pll.rjlrea vechll Serbll de noulle *
duri ~I Sosele din Arad tntre o-
rele oficioase. · CREMA DE FA TA
provlncll. Licitatiunea se va tine in con-
Nouli de multeorl ne place sli ada-
cern pe sArbl ca exemplu de bunt pa-
trlojl, dar ctlteodatli se vede ell incA nlcl V'ajl
Onorati CetitorU
intrebat oare c!ndva c!ji jldanl
formltate cu dlspozitiunile lege!
contabilitatei publice. - ,MARGIT"
lor nu le-a venit mlntea cea de pe sunt sluglla cre,tlnl? CAjl jldanl sun! Arad, Ia 12 Iulie 1928. De viinzare pretutinden{
urmA a romanulul. IAetorl de lemne in pldurl? sau lucrli-
ca In Franja nlcl d. mlnl~trll nu au
vagoane separate salon, Ia no! '' ser-
torl in bill (mine)? CAll jidani BIIDI
mAturiijorl de strAzl ~I allele?!·
vltorli secretarulul general... Blne ne * DIRECTIUNEA
mal merge! ·vtnerl In 20 a I. c. s'a implloll an
CA un multlmlllardar Olandez a an dela Moartea Marelul nostru Rege
cAzut din Avlon pectlnd trecea Ferdinand I.
marea mtlnecel venlad dela Londra
UZINELOR DE GAZ
~I cu aceastA ocazlune se covine sii
Ia Bruxeles. Ourlle rete spun ell s'ar
inlljll.m o ploasl ~I ferblnte ruglclune
A ORA$ULUI ARAD
fl slnucls ei in felul de mal sus, a-
runcandu-se lo mare. L'a chemat cAfre preaputernlcul Dzeu pentru o- Se afii\ in slluajla pli\cufi\, ca si\ serveasci\ On. public
Lllwensteln, dacl a foal jldan at!ta dihna aufletulul Celul In vee! Neultatl cu gaz de calorie inalti\, cu a! ci\rui ajufor putem, ca in

ii
pagubll. I SA-l urmeze cat de muljl
diu semlnjla lui Jzraell
CA jlranul bnlgar Dobre Dlnarov
,•a plat! I o datorle de 10 000
••
Po,ta Redactlei.
Deocamdati- fllnd ocupatl cu·re-
limpul de pace, lumina ieftln, inci\lzi, pregiifi manciiri
a ciilca rufe ~~ a ne sciilda. lstalajlunile necesare ~I
monliirlle Ie executiim pe rale ~i pe prefuri de regie.

.' Lei nnul creditor al sAu, dAndu·fl ne- zolvlrea unor chestlunl cu mult · mal UZINELE COMUNALE
'
-!
vasta pentru bani. Credltorul s'a tl serloase - nu vom rll.spunde nlmlc,
'
!
Jovolt fllnd~i nevasta era foarte fru- nlcl unul atac. De altfel oamenll de
moasA, dar tali buclucul, !lind fapta blne ne cunosc din !recut, fllu cu cine SECTIA GAZ AERIAN: ARAD
moralli a pus mloa pe amlodol, eel ~u de a face, ne-au stlmat, apreciat {II Str. Muciu-Scevola 9,11!!11 13.- Telefon 27,25 l!li 16.
ce fllceau tlrgu. · JUdecat dupA faptele ooallre '' speriiru
Par'cl pela not nu se face fn multe cl tl In vlltor vom avea parte de
cazurl Ia fel, numal ell ell nu-l dl concursul lor moral fl material dacl BIR 0 UL UZINELOR
aevaata de uric - pentru totdeauna II merltAm, tot numal In urma faptelor din strada Eminescu No. 4 stii Ia dispozilia On. public
orlce clod e vorba de .ghl,eft", lfl vom IU dovadi totdeauna.
di sojla ftl di fata fl chlar sufletul
I ...
cl ... fn special jldaoll suot capablll de bune, patrlotlce, de carl fltl algurl c'i
in ce prive~te comenzile etc.

•.