Anut I. - N-rul 6, Pretul unm ~xemplar 5 Lei Arad, 8 Julie I9:z8.

~ • w

~ ararea a 1ona a ~
ORGA~ sAPTAMANAL AL LIGII APARARII NATIONALE CRESTINE
Director:
'
De vi z a n o as I r II: .Hrislos, Regele, Natiunea•. ft pare sub conducerea unui Comilel.
Dr. DIONISIU BENEA ABONAMENTUL PE UN AN:
• Vom lovi de-opolriva in )idanul parazilar ~~ in Romimul necinslil Pentru plugari $1 muncitori __ Lei 160
REDACTIA SI ADMINISTRATIA ~~ inslriiinal. •
Pentru inlelectuall _ _ _ Lei 200
Arad, slrada Vicentiu Rabe~ No. 6. Penlru Inslll sl fabric! ___ _ Lei SOO

- astiizi, .. ziar independent" - era cu trei numere mai inainte

,Steagul nou" de Ia Arad. .organ al Ligei Apiiriirei Nafionale Cre$tine".
2. Petre Herlo, semnatarul articolului de fond, se pare cii este 1i
preot.
- Bucura-te lerusalime! Salta Sioane! - Va sll zicll :
Memorabil exemplu de slatornicie politicll! Admirabile carac-
E o metoda, pe care o recomand : de a celi unele z.iare more tere! Cinste Bisericei! Slavll nafiunei!
judaico. Adicll: de Ia slfmga, Ia dreapta, incepiind cu pagina din In fata acestei splendide desfa~urllri a .Steagului Nou•, de Ia
urm1i. Arad - finut de un preot cre~tin - e cazul sii ne amintim de cu·
Aplicll.nd aceastll melodll, iatll ce discopar in "Vointa-Poporului", vintele .Psalmilor", cari se citesc ~i In Biserica lui Hristos:
de Ia A' ad, director Mihail Russu - ,ziar indepedenl de propa· Bucura-te leru!>alimel Salta Sioanel
gandli najionala"- in numllrul de Dumineca 24 lunie 1928. Dar totodatii, sii·mi fie permis, sli observ, in concluzie, ca sll
La pagina 6, cea din urmll: ilustrez teoria pe care eu o sustin, clind afirm autonomia necesarli
Restaurant Heidelberg: A. Kuhn. a • Testamentului Nou •: .
Mai sus: Nationalismul ~Ji cre~Jtinismul ,. Vointei Poporului", este
Articole de tapefier: Schonberger & Griinstein. exact nationalismul ~Ji cre~Jtinismul .. Testamentului Vechiu".
Mai sus: Cllci. daca e~ti cu Avram, Isaac, Iacob, Moi~e, Aron, David al
Leopold Weiss: fotograf. lui lsai - considerafi ca premergiitori ai religiei cre~tine, ~i sfinti
La pagina 5: - nu se poate sll nu ajungi Ia urma~ii lor Kuhn, Schonberger.
Priiviilie de modii: E. Glesinger. Oriinstein, Olesinger, Irsai, Sal peter....
Mai sus: Peter cu Salpeter I Sa nu fie cu supllrare, Pllrinte.
Magazia de mode: Wezss & lrsai. A. C Cuza
Mai sus:·
Senzafie! Senzafie I Cafe-Restaurant, Cabaret-Mondene, Filip
Sa/peter.
Kuhn, Schonberger, Oriinsteln, Weiss, Olesinger, Irsai, Salpeler
- ~i pe altii inca i·am 11isat Ia o parte - nu mai incape nici o
Situatia politica.
fndoiala, mi·am zis : Este de mal blne de un jumlltate servarea ca partld, restul nu lotere- '
. ., Voinfa Poporului", esle un organ jidanesc, care face propa· de an acea~f: cautarea a orlce mlj- seazA. Dovada: imprumutul de stabl-
anda najionalii pentru poporul lui lzrael. loace de mentlnere Ia putere, din bfilzare. Din partea guvernului s'au
Fllrll supllrare am !recut mai deparle. partea llberailfQr, ~I pentru venlrea Ia tacut cele mal grele sacrlflcll pentru
.'. putere din partea oatlonal·tllraniflllor tarll, numai ca sa-l poata objlnea, in
La pagina 3, urmiind aceea~ metoda, .mil opresc in fata nnui tar In tara o crlzA ecooomlcll ne mal scop de a-'1 preluogl guvernarea, tar
ticol, chiar a directorului acestui ziar d. Mihail Russu, cu titlul
De ce ne-am debarasat de d-1 Dr. Benea", in care se zice:
.In ferma convingere, ell ziarul nostru e absolut necesar pe
I pomeniiA.
N1mic nou de mentlooat. Dacli
am crezut totu' de blne a ne ocupa
natlonai-jarllot,lli au dus o luptii pre-
cooceputll, contra lui, numal pentru-cll
ar putea folosi liberarilor. Ci!ci de
plaiurile acestea, ell ziarul nostru trebuie sll indeplineasca o mi·l de ea este pentru invi!ti!mlntefe, ce altfel se piling ell stabllizarea a lost
siune sflinta ~i serios cre~linll in serviciul najiunei...... trebue si! Je culegem, ooi cetateotl. furatll din programul lor, '' in stri!i-
"Iata cll.teva ·motive, penlru cari tovara~ia d·lui Dr. Benea de· ; neahltatt dupll putere, din. aeea.sta natate, uode combat lmprumutul, nu
venise insuportabila alii! penlru noi, eli! ~i pentru idealul national· sltaatle. de greutatlie impose prin el !Alii ;se
cre;;tin, pe aJtarul caruia am depus ala tea jertfeM ...... Cu rllvna de putere s'a mers pot piange spre a II ascultatl
- Va sa zica: prea departe, 'I se practtca un sistem lnvatllmfnte? Si! ne tlnem Ia o
.Misiune sfantii nafionalii §i serios cre§tind" - f1iclind reclamli pe cAt de ru~lnos, pe atAt de lipslt parte, intr'o rezervll cumfute latA de
entru Kuhn, Schonberger, Oriinstein, Weiss, Olesinger, lrsai, Sal· de demnitate. Lupta nu se mal di! svArcollrile ~I a unora ~I a altora.
ler, ~i ceilalfi! ln li!untrui jarli, in lata celi!tenllor Clltll vreme lupla se di! pe aces! teren
. Din cauza carora, desigur, tovarli;;ia d·lui Dr. Benea. devenise lntrecerea pentru tArle ~I popularllate Dll dela rezuitatul ei putem a,tepta
nsuportabila" ! a partidelor, s'a pus sub arbltrajul scaparea din crlza mater! alA '' mo-
. Aceasta se nume;;te, pe de·asupra: strllinAIAtll. Liberalli se nlzuea: sa rai.A in care &i! gaslm.
. .Idealul nafional-creftin pe altarul ciiruia am depus atatea arate pe natlonal-farAol~tl to lata lu- Centrul de gravitate al laputel
·'ertfe". mil de peste hotare, ca periculo~! ar trebui sA fie in aceste vremuri, in-
~~ am in casal at& tea sume, pentru reclame: de Ia jidani! peotru tarA, tar ace~tla Ia rllndul lor trecerea in stlmularea con,tllntel ~I a
Dar descoperirile noastre, in coloanele "Voinfei Poporului", lac o propagandA pe moarte ~I vlatl puterll ecooomlce, najionale.
adevllrat senzajionale - Senzajie! Senzafie! cum zice Salpeter- tot acolo, contra celor dlntAiu. Dar unil nu o lac pentrucA sub

I
se opresc Ia aceste contraziceri. Nu este 0 luptA clnstltA aceasta najlune lnjaleg numal un cere restrAns
In arlicolul de fond, semnat Petre Herlo, cu litlul eroic : care ~I dlntr'o parte , 1 din alta duce de pollticiani ~I parasijil lor, lar aljll
esfii§uriim steagul" ... , autorul scrie: Ia 0 siAblre a creditulut moral a nu o pot face pentruci! au dilatat
.,Ne infaji~1im cu allreilea numllr al ziarului nostru in haina nona". prestlglului tliril, latA de popoa;eie notlunea acestela iotr'un mod prea
,Steagul nostru-i noul... stri!lne, amlce ,llnamlce de 0 potrtva. , praplistlos, locAl blnefacerlle guverolirll
.Ratiicirile eretice, vrednice de afurisenie ale d·lui Cuza nu E 0 reeditare, in edljie mal modernA lor, le a,teaptll, ca pe o pradA, tocmal
·luneci'i cereasca lui lumina.... a vechllor metode bizaollne de lup- hlenele najlunil.
• Noi vestim nationalismull Ill pentru cll~tfgarea puterll, pe caril Not trebue sA ne mentlnem pe
,Noi vestim cre~Jtinismull cu durere ~~ jena le cunoa,tem din calea adevruoati! a najlonailsmulul curat
.Nu cre§tinismul pus Ia discrefia erehcului patriarh antisemit isloria trecutuhli oostru '' de car~ a~a ~I . i~tegral. SA 'tim dlstioge iotre
Ia 1a§i"! se vede au ne-am put~t scApa aiel acum pnehoi ,1 du.manl. Si! dorlm, ca bl·
. Nu, desigur, am constalat ~i noi, ci: Nu ~tim pi!stra autoritatea, ce ar Ire- nele pentru care luptAm, fl _Pe care
Cre§tinismul pus Ia discrefia drept cre4incio§ilor semifi de Ia but sa decurgA diu independen~a noas- eel ce dejln puterea statulul, mdeosebl
ad. tell nattonali!, ca~tfgatA cu atlltea trebue sil-l reailzeze, sli se resfrAogl
• jertfe ~~ cu mucenlcla roblel stralne asupra tuturor flilor Neamulul, dar
Nu ne mai rlimline, declit sii exprim6m cele mal vii mulfumiri de atAtea veacuri o bunA parte din lArA • hrllnl da,manil In acelaf tlmp.
lor Mihail Russu ~i Petre Herlo, pentru marele serviciu ce ni·au trunchiui Neamulul. Cu· acest Ideal, nu va fl grea
. ut, ca lumea sll nu confunde: nafionalismul §i cre§tinismul L. ~~ penlru ce tolite aceatea? de a rAmtnea in luptA, tntotdeaana,
N. C. - cu nafionalismul §i cre§iinismul, , Voinfa Poporului". PentrucA unora Je este greu a pi!rAsl to llmllele in!Aptalrel blnelul ob,tesc
Adaog, pentru slavirea limpurilor in cari trliim: puterea, Jar altl suntoneri!bdi!torl pAoli lArA deralerlle condamnablle de azl.
1. "Voinfa Poporului", a d-lor Mihail Russu §i Petre Herlo le ajunge rADdul. Suprema grlje, con- . Dt. Georze Rusu ·
 ~P~a~~·~2~·----------------------------A~P~A~R~A~R~E~A~N~A~T~I~O~N~A~L~A----------------------------~N~r~·~6~.
Muncitoritnea.
FllndcA din cauza cenzurei mal mull
se vorbe~te decat se poate aerie
despre muncltoril de pe valea jlulul,
preeum fl despre cauzele concedlerii
moltelor sute Ji m·ii de muncitorl din
dlferlte fabrlcl, cred eli este blue sli
cunoa~tem in parte mlicar vlata aces tor
nenorocite fllnte blitute de soarte, ui-
tate de D-zeu fl lsgonlte de semenll
lor.
In zllele de azl a fl muncltor in-
seamnA a-11 petrece vlata in cea mal
neagrli mlzerle, inseamnA a-fi bleste-
ma ceasul in care te-al nliscut, clicl
abla este muncltor, care sl poatli
cA~tiga prin munca lui lstovltoare de
vlagli, prin ruperea de oase ~I numal
o parte din hrana absolut necesari
pentru vlata plinli de chinurl fl ne-
ajuosuri lmplnsli de pe o zl pe alta.
Jar in momentul cand - fereaseli
Dumnezeu - cade bolnav sau din
cauza bAtr!netet, nu mal poate Iuera,
trebue sli-fl Ia traista Jl b!ta el mun-
cltorul $1 intreaga lui famllie ea sll-~1
poatli amirl mal departe zllele-1 negre
lucrul acesta II Jlle flecare dlntre nol
dar ll scrlem, totu~l ca sA ne cuge-
tlim sA meditam putln a&upra lui.
Ne gAodlm cu groazA Ia vlata mil-
lor de muncltorl, concedlatl din Ia-
briel $1 apoi aruncatl pe stradli cu
famllllle lor goale tl fllimAnde firli
nici un sprljlo ,1 ajutor; din acele
fabrlcl unde eel mal multi au Iuera!
:r.ecl de ani Jl unde cu tolii f'au Ill-
sat ce au avut mal scump ~I drag:
stlnatatea.
U nele fabrlcl au concedlat sl con-
cedlaza muneltoril din llpsa de Iuera
din cauza stliril deplorablle financiare
in care se aliA, se sbate de ant de
ziie mandra ,1 bogata noastri TarA.
Acest fel de fabrlcl sufer Ia fel ca fl
muncltorll lor_
Suot allele, carll-au eoncedlat !lind-
ca. el muncltoril nemai putAnd trl!.l din
leah mizerabilli de panli:aeum au cerut
mArlrea salarlllor, dar neprimlndu-o,
au IA:ucut grevli. DacA !tl dal seama
ell fa brielle IJI au stlipanlt, proprletarll
lor, al cliror bun sunt Jl eli ace~ll pro-
prletari sunt singurll in drept sli prl-
measca muncitori, sA le dell lefurlle
ce aliA de blue- ~~ Ia caz de nemul-
tumlre sli-1 concedleze, .cut nu-l place
sA piece", clicl altfel maine polmAoe
vor venl cu alte ·pretenzlunl ,1 mal
fl, ba vor crol el tl lefurlle '' dato-
rlota cooducatorllor, ai alia de bunli
procedura de a concedla pe ace,u
grevifll, rhvrlititorl, iosli indatli ce te
cug<ti mal blue eli muocltorul acela
incA este om, eli prln muoca lui te
austioe . pe tine ,,.,, rulnead sioi-
tatea lui, d ~~ el suferli cAnd nu are
ali dea micilor lui copila,i mlicar
pAine cAnd o cer cu lacrlme in ochl,
cli-1 doare lnlma cAnd vede eli truda
lui nu-l de ajuns, ca sli poatli cum-
pAra o sdreantA de halnli pentru tru-
parlle goale ale famillei lui, lar tu
/ fabricant sli incasezl anual profltarl
de mllloane; ,1 apoi judecAnd lueru-
rlle din punct de vedere general·na-
tJonal nu-l permls sA uitllm nlcl pe un
moment ci Ia caz de rl!.sbolu aceftl
flllmAnzl fl goi sunt chemafl ali apere
tara sl·tl apere familia 'I fabrlca-
autul tliu. latA dec! de ce ae cuvlne
ca no de mill, cl din slmt de om el
de dreptate sli UforAm fl vlata aee-
ator muneltorl, dAndu-le salarll, din
carl sli se poatli clnstlt nutri tl im-
brlica ~I slile aslgurlim lor fl famlliilor
lor o viatll llhnlti tl In caz de boali
tau moarte.
Dureros este apol faptul, ell uuli
dlntre,. muncltorl sun! persecutatl, bl-
tutl ~I concedlatl pentru crezul lor
politic ~~ atune! cand nu sunt bol-
~evlcl-comunl~tl, ba nlci chlar so-
clall~tl, f!rA se organizeazl! tl pretlnd
~~ el dreptul Ia o vlatA de om. Astle!
de caz este ~I int!mplarea cu muncltorll
de pe Valea jiulul.
De alrfel vlata muucltorllor din ocne,
din tot felul de mine tl in special din
mlnele de cArbunl, este cea mal grea
cea mal perlculoasi. A :estl mort I vii,
fllndcli larna intrA in pAm!nAnt ~I es din
el cu noaptea in cap, de se va in-
tampla sA nu fie zl senln! Dumlneca,
nu vAd soarele lunl de zlle. Despre
ace~tla, despre eel din Valea jlulul
scrle d. C. Petrescu:
.Din gurile negre Ia ceasul schlm-
bulul se revarsA nes!Ar~lte coloane de
oamenl negrl, co merS: ~ovAelnlc $1 cu
spln!rlle lncovo'ate.
Galerllle subplmAntulul tl ex!Julzeazl
Ia aer pentru 12 ore ca sA mal soarbli
putid putere, pentru lstovlrea de a
doua zl. N'auzi ulcl rAsete, nlcl d\n-
tece, nfcf gillgla oblclnultli a multl-
mllor. Sunt mutl. AI spune eli sunt
oshdlfl pe vlatA, ~I totu~t sunt llberl,
dar de o llbertate mlnclnoas\, lirA bu-
butle - ~I dupl cum dovedeJI~ con-
cedierea de siptlim!na trecutli dupl
atatea allele - de-o llbertate mal
pllnl!. de neslguranta p'linel de maine
dec!! e vlata ocna~!lor celor adevA-
rafl, cl!.rora justlfla pentru o crlmli sau
o t!lhlirle Ia drumul mare, le garan-
teazl!. phi! Ia moarte, un culcu~ ~I un
codru de paine.
Clod i$1 spaiA obrazul de funlngloe
~I de tnecliclosul praf negru, apar cu
plelea galbenA de cadavru ~~ cu ochll
stlclo~i de hllucinatl. In abrutlzarea
permanentA, cunosc o slnguri conso-
lare: alcoollzarea.
E befla slnistri, uclga$1, singura cale
de evadare scApare din realitate, slngu-
rul narcotl:, schimbul unel abrutlzAri pe
altA abrutlzare, pentru a ucide con-
$111ota Jl pentru a amigl desnAdejdea.
Toale incercirlle de umanlzare a ace-
stor o:oa~l negri, pornite din buna
lor vole. teatre, lecturl!., adunirl au
lost slstematic prlgonlte de directiu-
nea mlnelor, ca f•lnd culbare de bol-
tevlsm. Sobolll cu chip de om, scur·
m1i in fundul plimAatului pentru a re-
colta grasele dlvldente ale actlonarl-
lor ghlftultl, jetoanele consllillor de
admlnlstratie fl toate bacJI~arlle cu .
care se cumplirli politlcel ticerea tl
ocrotirea.
Nu munca este protejatli, nu elementul
uman indlgen, cl pro:opseala acfio-
uarllor ~I a conslllilor de admlnlstratle.
Concedlertle acestea slilbatiee, dupA
mlzerla barbarA in care sunt orAodultl
sA trlilascl!. eel care rAmAn, denuntli
cAt de artlflclalli e prosperltatea tan-
tlemelor stoarse din robirea celor multi
Jl flimAnzl, peotru supraghiftulrea ce-
lor putioi ,1 slitul.
Reglunea mlnlerli din Valea jlulul
e o ranli deschlsli in econofl11a noa-
strli $1 in problema noastrli munclto-
reascA. Nu cenzura o va ascunde tl
nu tAcerea obllgatorle o va ~ndeca •.
Se cuvtne decl sli facem flecare tot
ce putem in lnteresul muncltorlmei,
dar totatuncl muncltorlea sl fie obll-
gatli sA intrerupli orl ce legliturl cu
intematlonallsmul, care tirii noastre
oumal strlcA 11 poate.
0.8.
M ari
""' •t e ....
'
Luptlitoril lronturilor de ierl,
acet can au mu~cat tlirlina in-
rositli, acei cari au vlizut In zeci
de rlinduri, hidoasa moarte 'nfata
dar nu s'au clintit din loc, acei
cari ierau un singur suflet ~i-o
singura simtire, i~i pleacli azi
genunchli in lata Mariei Tale,
cerand dreptate. Au cautat-o sa-
racii, batand Ia toate U!?ile, dar
u~ile le-au gasit ferecate, caci
nu se deschid· declit cu chei de
aur; au lost purtati prin zloata
!?i noroi, prin ar~itli !?i vanturi,
mlinati dela Ana Ia Caiafa, Ia
toti sfintii, !?i harapnicul clirmuirei
nu odatli le ·a sfarrecat spina rea
Maria Tal...
In tara voevozilor, in tara cea
mal bogata din lume, ei n'au
dupli ce bea apa, luptatorli Iron-
turilor de ieri, lara dreapta intind
stanga tradlitorului ltic, azi arhi-
milionar, luptatorii fronturilor,
descultl !?i nemancati, cer in-
durare.-
Au lost despuiati de toatli a-
goniseala, Maria Ta.
Casa le-a lost dlirlimatli de
obuzele du!?mane. Sli ridice alta,
n'aveau cu ce. Batran!i lor parinti
luand calea pribegiei, nu s'au
mai intors; femeile !?i licele lor
au lost batjocurite, iar ei astazi
dupli 12 ani dela rasbol, tara
mlinl !?i picioare, i!?i tarasc ~u-
breda viata, pel a to ate u~ile
muritorilor. Si dreptatea n'o vor
avea Maria Tal ... Dreptatea as-.
tlizi e numal a celor bogati, nu
a lor.- Tara e sliracli a~a Ii s'a
spus.- Nu le poate da mai
mult, clicl nu sunt forrdurl. sa
munceasca dacli n'au de unde
~i, ... bietii 'de ei, uit1lndu-se Ia
rnembrele ciuntite, apoi cu ochii
privind In sus, instelata boltli a
cerului, au pornit tlirzlu ln noa-
pte, cu sufletul negru ca ea, au
porn it c~ moartea 'n inimi.-. $1
s'au intors lie care hi bordeiul lor
~i s'au intors Marite mai tri~ti ca
totdeauna.-
Pentru banchete ~~ ospl!turi se
gasesc Marla Ta destul bani,
destui pentru liecare sarbatorit.
Pentru a da grase comisioane,
cum a lost cu avioanele~ cu rna-
terialul de cale feratli, cu medica-
mentele, toate neintrebuintabile,
se gasesc asemenea. Plimbliri
grandioase in strainatate, cu mlsii
~~ lara misli, cu vagoane minis-
lra~ume ~in ziarul ,U~j~o~ina"
No. 18 din 29/IV. 1918.
In Vojvodlna sun! in vlgoare leg!,
carl garanteazii cu desivAr~lre llber-
tatea eredlntet ~I llbertatea eon~tllntel.
Si constitutla noastrA garanteazA a-
ceastA libertate in art. XII care zice:
.SA consflnte~te libertalea credlntei ~I
con~tlintei". Tot in spirltul Constitutiel
va II adusli legea lnterconfeslonaiA pen-
tru intreaga noastrA tarli, lar pAuli Ia
aducerea acestel legl, dlltl!toare de ton
sunt leglle vechl.
In Vojvodlna raporturlle coufesio-
nale le reguleazl: § legi LIII din 1868
art. XXXII din 1894 al legel, ,1 art.
XLill al legel din a. 1895, lar rapor-
turlle cu romAnii le reguleazli ar1. XI
al legel din 1868, ~~ art. XXV. allege!
din 1881. Prin toate aceste legi sA !rage
_ca un fir ro'u un principia, ca flecare
cetAtean poate pe llngli pistrarea
fromaiiiAtllor legale sli treacli dela o
teriaie, sf trenuri separate, cu
elite! ~I puree!; plimbari in cen-
trele occidentale, in liecare luna
a cutlirui !aut' a! zilei se glisesc
I
londuri?l D'apoi comisii peste
cornisH numite pentru a aranja
soarta noastra, bani cu duiumul
care se tot due, dar carl nu in·
trli de cat in buzunarele ve~nic
goale ale D-Ior, se gasesc, Mli-
ria Ta.- Si de ce sa nu se gli-
seasca, pentru D-lor? 0 mana
sf)ala pe alta Maria Ta, asta o
~tiu prea bine? I
In tara Cernatilor !?i·a Falcoeni-
lor, in tara aceasta unde se
vanturli banii cu Iopata ~~ se
cheltuesc pe afi!?ele triviale, cu
propagandele electorale, atlit
cAt ar aj ~nge sa se tiplireascli
toate cartile copiilor de ~coalli
in tara sperfului o{icial, unde
incap atatea lighioan~, !?i altil
veniti clandestini peste hotare, ...
ciungii !?i schiopil, chiorii, ~~ orbii,
vitej 1i de eri a! fronturilor - "~of-
mil Carpatilor", mor pe Ia colt
de strada Maria Ta !...
Ace~ti schilozi, au lacut ro-
mlinia de astliz:i acesti, o vor
plistra ~~ mliini, !?i'n vecii vecilor! .•
Coboarli privirea spre ei Maria
Ta. Prive!?te·i !. In ochi au lacrimi
dar nu de desnadejde. Sunt
m!!ndrii in saracia lor, sunt mlin-
drii ca stramo~ii. A~teapta Marite
un drum de dreptate. Cu ce-i dli
tara recunoscdtoare, nu-i ajunge
nici macar o saptamana, de~i e
socotlt p'o luna. Cu eel dli so-
cietatile din Crliciun in Pa~te, .
nici atat, iar ltic tradatorul dacli-f ~
s'a tnduplecat sli-i dea · ceva a
doua oara ii da cu piciorul, ~~
ar rabda sliracul, dar ii e ru!?ine
sa mai cerl?iascli, c'a lost osta!?ul
eel mal viteaz. El e Mu~at ser-
gentul din 62 I 70, eroul de Ia
Rechita~u. El n'are mana Maria
Ta, dar are sufiet. El n'are un
ochlu, dar cu celalalt vede. Te
vede Marite mic... , dar, mare in
viitor. Vede pe comandantll lui
iubitl, dar cari nu pot sa-l ajute
~~ mal vede azi, toti trlidatorli
in rangllri !il avere, lafaindu-se
pe pernele mol ale mallinei 'i
stropindu-i fata inllicrlimatli cu
noroi.-
$i Mu~at a! nostru, Maria Ta
care a vazut Dragoslavele, Neaj-
Iovul l?i Muscelul lll Varnita, ca-
rei insufletea plutonul alta datli
credlofa Ia alta, sau poate ramaoea
lArA confesiune. ~I romanlf s-au folo-
slt de aceste legl, cAnd au pret'ns
impirtlrea ~I s-au desplirtlt de comu-
nele noastrc blserlce~tl drbe~tl '' au·
infiintat parohll romAne~tl. CAnd s'au
despartlt romAnll io 18J8de cAtre Ml-
tropolla de Carlovat ~I au lnfllntat Me-
tropolla lor proprle (separati), au rA-
mas incA comune biserice~tl mixte:
sarbo-roma.ne, in care au putut pre-
tlnde Ji sArbii ~I romanll implirtirea,
!ndatli ce numArul sufietelor lor s'a
rldlcat Ia o-suti.
Sl romAnll foloslndu-se de aceste
leg!, au pretlns impArtlrea, iofllntand
parohll romAne Independent~ Jl jumi·
tate din ses!a parohlaiA drept rescum-
plirare dela blsericli precum fl partea
averll comunll blsericeJtl.
In baza acestor legl vor acum SArbll
din Svetl Iovan (piasa Vrsac), sA se
despartA de RomAni ,1 sA lnfllnteze
parohle sArbeucli independenti. Au·
 Nr. 6.
~~ iera sufletul frontului, · Musat
;. schilodul strange pumnul milniei
' ee-l mal are, iar unghiile ii In-
tra adanc In podul palmelor san-,
gerate. Din ochi li sea para scan-
tei. El vede frontul de alta data
fumul ~~ vapaia de foe; II tiue
urechile de ~ueratul gloantelor.
! Aude din c~ In ce mai tare, . ca
m•nada netntrerupta a_ tununlor
~i cu mintea int~n~cata, lneclln~
l du-~ pla~sul, d abt~ tara_ndu-~ 1
pa~ti, o ta in . ne~hre 0 Ia pe
strada cea mat frumoasa a ca-
l pitalei noastre, sli mal rasufle.
Dar nu face nici zece pa~i Ma-
ria Ta, ~i se opre~te aiurit. 0
I
limuzlnll mare, mare cAt un va-
gon de cale feratll, noua nouta
e cat paci sa-l zrobeascll. Fra-
nele cad repede scArtaind pe
roti, si Leiba Nuham, potrivindu-
~i monoclul sl uitilndu-se urilt
ii striga tare;
-,.Ma topllrlane, ce e~ti· chior
Fere~te- te eli te cal eli I ~~ Mu~at
chiorul priveste lnmarmunt Ia
jidanul ce disparea cu ma~inli
l cu tot.
-,Tu esti? N'ai mal fi sa
r nu mai fii!. Tu e~ti naparcll
l vilnzlitor de neam !.. Tu e~ti eli
·te cunosc, nu· te-a~i mai eunoa-
§le. Ai fost in plutor.ul meu ~·a­
poi Ia Sorejoa ai dat bir eu fu-
J gitii, lasilndu-te prins. Tu e~?ti 1...
t.I "Tu e~ti !.. si Mu~at al nostru,
hohotind ca un nebun, tmpleti-
cindu-se in noapte, se lull du-
.pli dAra de fum, lasatll de ma~ina
~ .deeoratului Leiba Nuhllm.
'
I
' Mi!ritel
i dunare?
Ai indurare!. Cel perindati Ia
-:\Arma tarii, au supt ca un burete
hrana tuturor, tert!lnd pe totl
spionii *t v!lndutii natiei asuprind
luptatorii de ieri; cei ce au fost
Ia cllrma tarii si-au umplut bur-
tile si buzunarele, agonisind
aver! de milioane.-
La un vlitor razboi Marla Ta,
cand goarna va suna chemllnd
flacaii Ia lupta, tot sergentul Mu-
~at, eroul de Ia Rech1tasu. tot
el si eealalfl eiungii, sehtopii,
chiorii ~?i orbii, vor fi in fruntea
fruntii. Dup1i el, vor veni si cei-
lalti viteji scllpati teferl, dar tara
Leiba Nuhlim, ltte ~?i $ul1im fllrll
decoratii frontului de Ia Odesa,
parvenitll ~I ~arlatanli zilelor, de voastrd 'sunteti in servi~iul ac-
astllzi. fionari/or, iar nu ac{lonarli in
Maria Tal. serviciul D-noastri1.
- In Tine vad un sir tntreg de Darea de seami1 a Consiliului
regi Yietorio~i, In tine e nlldej- de adm,mstratie ne spune, eli
fAcut toale preglitlrile necesare, prl-
mlnd permlslune penlru a tinea adu-
narea, care a fost fixaiA pe 33 Aprllle
'i Ia ~ceasla adunare a lrebult, &A lasA
ia fata loculul primprelorul din Vrsac
•~' prolopopul noslru tractual.
Fire~te eli Romftnll n'au stat cu rna-
nile in san cl s,au adunat, ca &A zil-
dArnlceascA · aceastli actfune a sarbllor.
Preotlllor au convlns pe sarbl eli aceasta
aetlune a lor nu va succede, cA ea este
llegaiA ~I cA lnsA~ organele o vor oprl.
~I lnlradevAr, cftnd adunarea a fosl
fixalli, a sosft telegrama deh Mlnfsl-
·rul de interbe, prln care adunarea se
-amanA cu moljvarea, eli In acefa~l zl
-este slirbAtoarea Sf. M. M. Gheorghe.
Nol eredem, eli organele Mlnlsteru-
·tul sunt sed use de eAtre preoti roman!,
deoarece aeeastA adunare au eonvo-
cat-o shbll, ,1 fllndcA adunarea na pti-
ve~te pe preotul roman ole! pe romAn!,
.,
-""-
-cl numal pe slrbl. In tot eazul romAnll
.au volt, sA objlnl un efeet prln ama-
. -... -
APARAREA NATIONALA
dea tuturor. Maria Ta sa trae~ti
*i sa n'ai team a, caci sehilozii
fronturilor ~i ceilalti, vegheaza.
03ta~ii de ieri ltl ghicesc de pe
acum sufletu-Ti mare cum stiu
rasredit, goliciunea celor ee s'au
ridicat dm suferintele lor.
Maria Ta 1.
Cei scaoati cu viata din groa-
znicul macel vor fi fericiti sa
moara pentru Tine, ~i pent~u a
lasa In urma fiilor lor, cilteva
zile mal l.June.-
26. VI. 1928.
V. Petrescu Vrancea
B~nco ,Haaror~o H~tion~IH".
De~l aetionar al acestei bllnci,
totu~i a trebuit sa cer, pentru ca
sli mi se trimita bilantul tncheiat
Ia 31 Decemvrle 1927.
lnainte de a trece Ia esami-
narea raportului ~~ a cifrelor din
bilant, imi iau libertatea, ea ac-
tionar sa tntreb Direetiunea Ban-
tel urmatoarele :
1. Noi ae(ionarii blincei, aven:t
sau nu, dreptul sll posedam un
exemplar de statute?
2. Dac1i avem dreptul, ce Vii de-
terminll sa nu ne trimiteti statutele?
3. Daca Banca .Apiirarea Na-
tionalll" ~·a tinut adunarea gene-
rata ordinarii Ia I Februarie 1928,
cum se explieli faptul eli nici sub-
semnatul ~~ nici o multi me de
cunoscutl, tJfi acfionari ai bancei,
nu am fost invitaji Ia aceastii a-
4. Cu cine ati tinut adunarea
generalii ordinarii, del a 1 Febr.
1928, dacll noi actionarii n' am
fo~t tnvitati?
5. Am dori sa *tim, cum sun-
tern consideratl noi actionarii,
dupll concept 1a D·voastra, a ce-
lor din fruntea bancei ,Apllrarea
Nationalll"?
Am pus aceste tntrebliri, pe
calea publidi, pentru ca sii vada
actionarii biineei, eli ne tntere-
slim de capitalul lor, depus Ia
institutele noastre, si pentru ca
sa VIi dam posibilitatea D-voastra
Domnilor Dire;tori, sa venJtl Ia
realitate eunoscut fiind cd D-
narea adunAril: au volt prln aceasla
sA provoace o depreslune moral!, o
deseurajare intre sarbf, presupun!nd
eli prln a~eastA amanare vor zAdAr
nicf chlar ~I actlunea de d•spartfre a
sarblior. Pentru eli este conoscut. cA
in orlcare ml~care sunt felurill oamenl,
sunt eel, carl condue ~I carl se lad
coodu$1, sunt mal mull sau mal putln
hotaratl, Jar romftnll au crezut, eli vor
ajuoge prln acela telegramli efectul
ca mufti vor absta deJa lmpArtlre ~I
eli sarbll nu vor obtlne In a~e&t mod
100 suflete ,1 eli utfel lntreaga aceasla
actlune va e~ua. Cand romanlf au por-
nit o asemenea actiune, au foloslt cu
totul aile metode. El n'au ttnut coot
de aceta eli procesul era In eurgere
$1 n'a fo~t terminal el au pretlnll' ea
veascli preot roman.
'
lmedlat sli se desblne §I sl le ser-
Ca asta au obtlnut un sucees, pentra
eli au separat oamenll lor de clitre
slrbf, scottndu-1 de sub lnfluenta
banca ,Apararea Natlonalli" a
luat fiinta Ia 15 Iulie 1926, iar
activitatea s'a inceput'o Ia. 12
Noemhrie 1926 ; Cll aceasta ln-
s!itutiune s'a nliscut dintr'o ne-
cesisate de ordin economic na-
tional voind sa probeze ell ele-
mentul romllnesc crestin nu in-
telege sa capituleze inaintea fi-
nantei acaparatoare streine ;
Ca grupul de initiativli a por-
nit hotarM Ia o lupta construe-
tiva bazata pe sacrificii ~~ soli-
daritate nationalli ;
Ca din diferite regiunl ale tarei
s'au semnat 15.000 actiuni in
valoare de trei milioane Lei;
Cli s'a selectionat Consiliul de
administratie a~a fel ca sa fie
compus din persoane cu tragere
de inima pentru aeeasta institu-
tiune ~~ pentru garantarea bunu-
lui mers al afacerilor;
Cll s'a realizat un profit net
de Lei 355,289.95. pana Ia 31
Dec. 1927 Ia un capital net de
trei milioane de Lei ~i eli se dli
un dividend de 10'/o ;
C1i Consiliul de administratle
~i Comitetul de dlrectie renunt1i
Ia orice remuneratie tn favorul
beneficiului pe 1928 ~i tn fine;
Spera s1i obtina con cursu!, Blin-
eel Natlonale a Romaniei, pentru
ca sa poatll acorda credtte efrine,
comertului ~~ industriei cre~tine,
~~ ca sa poata infiinta sucursale
in provincie.
Activele · blincei se ridicll Ia
suma de Lei 4 086.940 20 din
care, Scontul face Lei 2.305.380.
-, lmorumuturile ipotecare Lei
170 000; iar Conturile eurente si
diver!?i debitori fac Lei I ,056. 723.
Depunerile era Ia finea anului
trecut de Lei 652.158·40, Dacll
contul transitoriu de Lei 682.39.
sunt dobanzi anticipate, iar tntre
active nu sunt ~~ pozitil neinca-
sabile, bilantul s'a caleulat des-
tul de real.
Speram ell Banca Nationalll a
Rom_aniei, va . acor~~ ~~ bline;i
.Aparare~ Natwnala . credtt In
I
~cetai~ D_Jas~rli, prec.um a aeordat
line lor. B.rkovtts ~~ Marmor?sch
Blank & Comp. ca_m de 4 ort dt
face capitalul soctal.
In acest caz se vor putea pro-
duce rezultate tndestulitoare
caci Romllnia Iucreaza real.
Cluj, Ia 6 Aprilie 1928.
$t. Pene$.
Expert-cootabil.
preotimel sarbe~tl. CAnd se porne,te
o asemenea actiUne, trebue, sa se iu-
creze repede, dacA dorlm obtinerea
unul succes, ~I a~a va fl ~~ cu acestA
actiune a noastrA In Svetl Iovan. Daca
actlunea noaslrA sA taragAneaza. sa a-
mAnA, ea va slAb!, Jar ace~tl oamenl,
carl pretlnd lmpArtirea, vor ajuoll."
intr'o foarte neplacutA sltuatle.
No! am accentual in mal multe rAn-
dar!, eli guvernul nostru lrebule. sa
poarte o polltlea nat•onaiA In Vojvo-
dina, dar durere aceasta nu se face,
cl se duce din potrlvA una anlisarbA,
polltlcli nepoporalA, $1 aceasla am do-
vedlt-o cu fapte concrete.
In aceastA chestfune din Svetl lo-
van ins A s'a mers prea deparle. Aiel
se pune pedeeA sArbllor, sA facA acela,
ce le permlte Conslltutla $1 Legea.
de acela rugAm pe tot I depulatll no~trif
In ~peclal pe depulatlf din Vojvodlna,
I
ea tn aceastli chestlune, sA lnterpeleze
pe 01. Minlstru de Interne, eli pe ce
bazli s'a amAna! pe limp nehotllrAt
actlunea sArbllor din Svetl Iovan.
,_ .
~~
(Va urma) . Dr. Lazar
"
Pag. 3.
INFORMATIUNI ,.
RugAm autoritAtlle sil-$1 a-
duca aminte ci1 in ani/ trecu{i s'a
pus foe in matte pi1rfl graului
adunat, cauzand si1rmanilor oa-
meni ~I statului pagube enorme
~~ acum cand din indurarea lui
Dzeu, recolta va fi foarte band
sil se Ia masuri din vreme pen-
tru a fi scutite stogurile, avutul
nostru de ori ce mdini murdare-
sacrilege. Fiecare comuni1 sa aibi1
paznicil ei spec/ali ~~ responsa-
bili.
•
DrAgAia$aDomnl$oarA V1orlca Mager
~I sfmpallcul damn Aurellu Slrban
cand. de ad •· s'au logodlt In 1 Iu-
Iie.
Sincerlle noastre urArl de blnel ·
• .- ..
Vtstlm cu multd bucur/e cd dlloan :-.
Cighl $tf de servlciu a/ C. F. R. a fast ~-
promovat in 30 lu~re, /utlnd titlui dt
},.·
t
Doctot in $1linfele juridlce Ia unlversl-
t
tatta din Cluj.
laid un om care poate servl de mo-
del dovedind unde se poate ajunge prin
tdria de voinfd $1 prin o muncd con-
$tlenfioa~a serioasd $1 contlrruti,
Slncerile noastre felicitiri I
•
t Nl se umplu ochll de lacrlme ~I
l.nima de durere, gAndlndu·ne Ia greaua
lovltura a sorjlf, de care a avul parte
vrednlca $1 de tojl mull stlmata ~I
pretuita Famllle a 0-.lni Dr. I. Mol-
dovan, dlrectorul spltalulul judejan.
Cruda ~I nemlloasa moarle a rAplt
dela sanul celor mal bunl sl mal iu-
bilorf pAri nil pe scumpa lor ficA Alma,
~-
in elate de 7 ani.
RugAm ferblnte pe atotputernleul
Dzeu, sA trim ItA· mull incercatel Fa-
mil II pentru amellorarea durerll un
mljloc de m§ngAiere, lar nevlnovatulul
lngera~ sa-l facll parte de somn
dulce lin ... !
Regatul Roman lei ::Prefeetura jud. Aiad
Servfclul Flnanclar $i Economic
Nr. 15042/1928. 4 Iulie 1928.
Publlcatlune de llcltatle.
Se publica spre cuno~tinta ge-
neralli eli se va tinea licitatie
publica cu oferte inchise 17i si-
gilate Ia Prefectura Judetului Arad
(sala mica de sedlnte) in ziua
de 17 August 1928, ora 10 a.m.
pentru furnizarea rechizitelor de
blrou necesare aeestei prefecturi. '·
lnvitlim pa,petliriile libriiriile carl
doresc a participa Ia aceasta li-
citafie sii-!?i inainteze ofertele in-
chise eel mal tllrziu plln1i Ia data
de mal sus o"rele 9 a. m. in con-
formitate cu dispozitiunile art.
72-86 din legea: contabilitatii pu-
blice.
Cantltatea ~i calitatea rechizl-
telor de birou se pot vedea Ia
servieiul Fmanciar al prefecture!,
In fiecare zl de lucu lntre orele
10-13 a. m.
Abater! dela i:antitatea ~~ ca-
lltatea modelelor puse Ia licitatie
nu se admit sub njci o conditiune
~I vor desulta respingerea intre-
gel fumizari.
Asemenea nu se admit oferiri
tntarziate asupra oferte sau date
prin telegramli.
Concurenili Yor depune vadiu
de 1O'!o din sum a oferitli Ia Ad-
ministratia Financiarll Arad ad-
nexllnd recipisa Ia oferta.
Prefect: ~eful servi1=iului:
Stancil
 Pag. 4. APARAREA NATIONALA Nr. 6.

Nr. 720 I 928. Prim. Com. Paulif Judecaforia ruralli. Rovlne. Serviciul Tehnlc al jud. Arad. blicii din nou llcitatie pe ziua de
Publlcatfune. ad. No. 1732/928. 16 August 1928 ora 5 p. m.~- .
No. 1378 I 1928 3 Iulie 1928. pentru furnizarea petrolului lam- - )
Primaria comunei Pauli~, publica Ji. •
' Extras. pelor necesare iluminatului birou- ·
cilalie pe ziu a de 4 Iulie 1928 orele AVIZ. rilor :;;1 striizilor comunale. ·'
16 . pentru esarendarea piimanturilor Din publicatiunea de licilajie.
Licitatla se va tine in confor-
comunale, pe trei ani economici.. Se publica Ia cuno~?linta genrala Publlcatlunea de licltatie Nr. mitate cu art. 72-83 din L. C.
Candiliunile de licitalie se pot ve- eli. in ziua de 28 Iulie 1928 ora 1763 aparuta in ziarul Nr. 5 refer!- Pub lice.
dea zilnic Ia primaria comunala. 4 p. m.- se va vinde prin licita- tor Ia repararea cladirei prefectu-, Luntreni, Ia 1 Iulie 1928.
Licilaliunea se va linea in conform!· lie pualica Ia fata locului in co·
tale cu art. 72-83, din legea conta.
rei jud. Arad publicat pentru Primdria.
muna Pecica averea urmarifului ziua de 28 lulle se va .tine Ia
bilitatei publice in Jocalul primiiriei co· compusa din 1 biciclela evaluata data de 30 Julie deoarece pre-
munale, verbal in suma de 2000 lei penlru des·
La caz de nesucces licilaliunea a fectura a schimbat termenul. Nr. 1118/1928.
pagubirea credilorului Dr. Aurel !;)eful serviciului:
doua se va linea in ziua de 20 Au-
gust 1928, orele 16.
Novae repr. prin avocalul Dr. ing. Barto$ Eagen Publlcatiune
Aurel Novae din comuna Pecica Pentru darea In intreprindere a re-·
Pauli~, Ia 27 lunie 1928.
penlru suma de 145 lei capital parArllor necesare ediflcitlor ce for-
Prima ria 10% interese deJa 18 Martie meazA proprletatea comunel Socodor,
1928 plus spesele slabilile pAna AVIZ. se va linea lfcilallune public~. cu oferte
Nr. 720 1 928. Prim. Com. Pauli§. in prezenf in suma de 760 lei inchise ~~ slgllate, Ia prlmAria cornu-
Publicatiunile de licitatle apii- nail! Ia data de 25 August 1928, ora
Publlcatiune bani . . . ce are a le primi in rute in No. 5 al ziarului pentru 9 a. m. cu respectarea r ispoz llunllor·
baza deciziunei No. 0. 1378 repararea preturilor din jud. Arad, cuorinse in art. 72-83 din L. C. P.
Primaria cnmunei Pauli~, publica li- 1928 a judecatoriei rurala Rovine.
citalie, pe ziua de 4 Iulie 1928, orele cu No. 1722 pentru Aradul nou, eelReflectanlii vor inalnta ofertele lor·
mai U.rzlu in zlua llcilallunel, de-
11.30 penlru execularea lucrarilor de Rovine, Ia 4 Iulie 1928. No. 1723 pretura Pecica, No. 1724 puoand ~I o garanjle de 10'/0 asupra
i Delegat judecaloresc
renovare Ia grajdul taurilor ~i cotelul
I
I vierilor comunali. Solomie
pretura Nlidlac, No. 1725 p1·etura sumel iota le a devlzulul care se rldlclt;
Chi~ineu, No. 1736 pretura !;)iria, Ia sum a de 160.000 lei, (unasutA ~ase­
! Condiliunile de licifafie se pof vedea .
zilnic Ia primaria comunala. La caz de No. 1726 pretura Radna, No. zecl mil).
;)" 1727 pretura Spineni, No. 1723 in Cond llunlle detallate se pot vedea·
II nesucces licifalia se va linea in 20 Au- ]udecaloria ruralli. Rovine. orlce zi lntre orele oftclale, to bi-
'l gust 1928, ora 11.30- locuinta mediculul Spineni, No. roul ootarului comunel.
Licifajiunea se va linea in eonformi- No. 0. 829 I 1927 1729 pretura lneu, No. 1730 pre- Socodor, Ia 27 lunle 1928.
lale cu arf. 72 - 83 din legea contabi- lura $ebi:;;, No. 1731 pretura
litalii pnblice, in localul primariei. Extras. Primar, No tar,
Pauli~, Ia 27 lunie 1928.
Halmagiu ~I No. 1732 locuinta Ardelean. No. 527 Petrescu. -~
Din publicatiunea de licitatie. mediculul Halmagi, si publicate cu
Prima ria.
Se publidi. Ia cuno~?linta gene· terminul de 28 Iulie se vor tine
ralii. eli. in ziua de 19 Iulie 1928 In ziua de 30 Iulie intrcAt Prefec- No 1172 I 1928. •
Nr. 355 1 928 Prim. Com. Pauli§ orele 4. p. m. se va vinde prin tura a schimbat termenul
1: licilajie publici!, Ia fata Iocului in !;ieful serviciului: Publicatlune.
..,. Publicatiune: ing. BartO$ Eagen Se aduce Ia cuno~tlntA publfcA, ell·
comuna Pecica averea urmli.rilu·
Primliria comunei Pauli~, publica li- lui compusa din una casa nein· in zlua de 25 Augu~t 1928, ora 9 a.m.
in localul prlmArlei din Socodor, se va {
cllafiune pe ziua de 4 Iulie 1928 orele trodusa in carlea funduarli. cu 2 tinea liclta1iune publicA cu oferte io-
11, pentru confeclionarea haineldr de ferestre ~i o Ui?e acoperila eli Nr. 745-928. chlse ~I sigllate peotru procurarea alor
vara necesare guarzilor comunali, dupa tre~?lie evaluala in suma de 5000 21!0 melri lemne de foe clasa I Dece-
cum urmeazii. lei, penlru despagubirea credilo- sare PrimArlel ~~ ~coif lor din Socodor,
Publlcatlune. pentru aoul 1928. Licitajiunea se v~
4. buc. chipiuri de varii, 4 buc. ves· 1 rului Lucretia A coni repr. prin,
linea in conform Itate cu art 7..:- 83 L •
foane de ''ara, 4 buc. p8J]taloni de 1 avocatul Dr. Aurel · Novaeu.··d!ft' •· -RamAn!nd fiirii rezultat Neita- ·C. P. Dotltorll de a llftra· lemnele 1,1 ,
varii, 4 perechi bocanci. 1 com. Pecica penlru suma de 434 fla tinuta Ia 20 lunie 1928 se vor ioaiota, pan a Ia data licitat ei, ofer- j'
Licitajia se va linea in conformitate 1lei capital, inlerese de 10°/0 in· publica, dln nou iicitatie pe ziua tele lor insotlle de o garanlle in bani·
cu art. 72-83 din legea contabilitali cepAnd dela 30 Seplemvrie 1925 sau eleele garantate de stat in valoare
de 16 August 1928, ia orele 4 de eel pulin 5000 lei, (cioci mil), prl-
l
publice in localul primar:ei. plus spesele slabilile pAnli. in J
p. m. pentru cumpararea lemne- ml!rlei din Socodor. Condiliunlle de-
In caz de nesucces, licitalia se va prezenl in_ sum a de 57 8 lei ce lor de constructie, scandurilor, tallate se pot vedea to· orlce zl in bl-
linea Ia 20 August 1928, orele 11. are a le primi in baza deciziu· ferului, pliicilor de tinichea, a va- roul notarulul, in orele oficlale.
Pauli~, Ia 27 lunie 1928. • nei No. 0. 829/1927 a judedilo· rului, timentului etc. necesare Ia Socodor, Ia 27 lunie 1928.
Primaria. riei rurala Rovine. repararea edificiilor comunale pe Prlmar, No. 526 Notar,
============ Rovine, Ia 5 Iulie 1928. 1928. Ardelean. Petrescu.
Nr. 496 I 928 Prim. Com. Pauli§. Delegat judecatoresc. Licitatiunea se va tine in con-
Const. Cenddan. formitate cu art. 72-83 din L.
Publlcatlune C. P. No. 256 I 928.
Primaria comunei Paulis, publica li· Nr. G. 1956-1927 Vanatori, Ia 1 Iulie 1928.
citajie pe ziua de 4 Iulie 1928, orele Primdria. Publlcatiune
10 pentru fumizarea alor 5 buc. re- Publicatie de licltatie. Raman~nd fiirii rezultat licitatla
volvere cu toe de piele necesare pen- Pe baza decisului a judec8.toriei .rurali tinuta Ia 21 lunie 1928, se pub-
lru vighilii de cllmp. Rovine Nr. G. 1956-192 7 se vor vinde
lica din nou licitatle pe ziua de
Licitalia se va tnea in ' conformilate Ia licitatie publica mobilele pretuite in sumi No. 747 I 1928. 16 August 1928 Ia orele 4 p. m.
de 3300 Lei, cuprinse in favorul lui Dr.
cu art. 72-83 din legea contabililalii Alexandru Karacsony advocat in Rovine in Publicatlune pentru furnizarea· registrelor ~t
publice ce oferta inchisl\ si sigilata, contra urrniiritei dom. in Semlac pentru su- imprimatelor necesare primariel
in localul primariei. · Ram AnAnd farii rezultat licitatia
ma de 1803 Lei capital, interese de 10°/0 precum ~~ of. starii civile precum
In ciiz. de nesucces, licflalia a doua dela 26 Decembric 1926 precurn ~i spe- tinutli Ia 15 Maiu 1928 se pu- j
:;;i pentru lucriirile impreunate, cu
se va jineala 20 August 1928, orele 10. sele stabilite p8.ni in prezent, se vor vinde blica din nou licitatie pe ziua de
Ia licitatie publici in Com, Semlac in ziua compactarea cartilor de lege ~l
Paul~, Ia 27 lunie 1928.
16 August 1928 ora 10, a. m. Regulamente etc. pe 1928.
de 14 Iulie 1928 la oarele 4 d. m. conf.
pentru confectionarea halnelor de
• Primaria. art. de lege LX. §-lui 107 ,; 108 din anul Llcitatiunea se tine in confor-
iarna necesare guarzilor cornu-
1881 at legii exec Urmiitoarele mobile. mita!e cu art. 72-83 din L. C. P"
l, pat complect cu 6perlol fll doni 1800 Let nail pe anul 1928 conform spe-
No. 774 I 928. 1, dulap cu 3 tioace 500 • cificlirii. de mal jos.
Luntreni, Ia 1 Iulie 1628.
No. 525. Primdria.
Publicatlune .,, masii 100 , 3. buc. vestoane de iarnii .1

Ramanand fiirii rezultat licitatia

11 masi 400 ,
3. buc. pantaloni de iarna l
1, canapea 200 •
3. buc. mantale J
tlnuta Ia 21 lunle 1928 Ia orele. 1, dulap 300 • No. 746 I 928. r
9 a. m. se publica din nou lici- 3. buc. capele .
tatle pe zlua de 16 August a.•c.
Total Lei 3300.
Aceasta licita\ie se va tinea in favorul lui 3. pllr. cizme. Publlcatlune !~
Ia orele 9 a. m. pentru furnizarea Dr· Alex. Karacsoni advocat in Rovine. Llcitatla se va tine in confor- 1

Rovine la 26 Iune 1928. mitate, cu art. 72 ~~ urmlitorii Ramanand flira rezultat licitatla f
registrelor ~i imprimatelor nece- D;dky tlnutli Ia 20 lunie 1928, se pu- 1
sare primariel, precum ~i of. st. din L. C. P.
· · delegat jud.
Vanatori, Ia 1 Iulie 1928. blica din nou licitatie pe ziua de ,.
civile precum ~i pentru lucriirile 16 August 1928 ora 5 p.m. pen-
tmpreuriate cu compactarea ciir- -...;·:,... .. -...;·:,-·---:::,.....""'.,,... ..""',.,... •. ""<.':,-·---:::-;" Primdria
t::.Y...':JC.:X..'J:C••Y..:.JC:.x••-:::C.~.!:JC••X..!::~.!::
tllor de lege Regulamente etc. pe tru furnizarea
necesare petrolului
iluminatuiui ;Iampelor
birourilor ~ •I.·.'. .
1928. CREMA DE FA TA strazilor comunale.
Licitatla se ve pne tn confor- I 1928.
'' MARGIT"
No. 257 Licitatlunea se va pne in con-
mitate cu art. 72-83, din Legea Lrmitate cu art. 72-83 dill L.
Cont. Publ. .. ; . Publlcatlune.
VAnlltorl, Ia 1 Iulie 1928. ~..-~llmAnAnd fiirii rezultat licltapa C. Ja~~!~c~;
Ia 1 Iulie 1928. ) I

~~-=--,.~---::,.:A..;r,;.:.:im:.:.:d~r.:.:ia:.:.. ..!....::=:::::::=:::::::.::::::~;::;:::.2;:.:::::.~~~~~,...;.';.;,:inu Ia 20 Iunie 1 pt~.rv · Primdrla.

Tipografla Diecezanli, Arad, .

'·'
·/'f) 110a~o![q!a nJ 1uad '!liJnnno
'~ t
\ ....:\, ~ , w':t'·

f]iy,~·'