Anul 1. - N-rul I4·
,;iiiileiooiiiioi9_,:ziio08
Director:
Dr. DIONISIU BENEA
REDACTIA $1 ADMINISTRATIA
Arad, strada Vicenfiu Ba.be~ No. 6.
Contribuabile, fii a tent !
P!ni acum, In tara rom!neascli, trel
categorll de oamenl puteau avea ~ansa
de a fl lmpu,catl: I) Bol$eVICii,
carl amenintau exls\enta patrlel; 2)
Band/til, care rAvneau Ia vlata fl averea
omului; 3) Opozi(ia, care tulbura linl~tea
guvernulul.
SlirAcla acutli, care s'a ablitut asupra
noastrA ~~ care marcheazll in tezaurul
statulul 6 mlllarde deficit, cu perspec-
tive d~ contlnull categorle: contrtbua-
bllul roman.
Nu plate~ti dllrlle cl!tre stat, judet
sau com una? Rl~tl, pur ~I slmplu, sa
Ill lmpu~catl Daca efti vigllent, reu-
,eftl sa lnlllturl primejdllle ce · nasc
din calltatea Ia de bol~evlc, de bandit
san de opozant. Dar cum sll facl sli
nu Ill contrlbua bll? D. VlntUA Brll·
tlanu a reu~it sa nu-l scape nlcl un
cetAtean, care sli nu fie dat pe mAna per-
ceptoralul. Statui are nevole de bani.
De unde dacli tu bade loane, llpslt
de lntelegerea problem•lor de stat,
.,u-ti plllte~tl dlirlle, mAcar clltre Stall
· Perceptorul nu ~tie multe, de cAt
doar ell dacli nu varsli in fiecare slip-
Ill mAnA cAteva sute de mil ae lei, Ia
caslerie, e dat afarll din slujbll. Scara
pedepselor a epulzat toate treptele.
~I cum sA rAm!nll pe drum uri, bletul
om, cu o casll de copll, acum In ar-
~lta verell
Amenintarea de a fl dat afarll se
intinde erarhlc dela secretarul general
,1 pAnll Ia ultlmul perceptor. Cu d.
Vintllli Brlltianu nu le joel. Bietul per-
ceptor trece pe Ia poartll ~1-1 latrli
c!lnll odatll, de donA orl, dar p:lnll
sli-!1 facA formele fl slHI vAndli boar-
fete din casli, dacll le al fi pe acele,
o termlnli mai scurt ~I mal energlc:
te impu,cll.
Trebue sll fll profund recunosclitor,
dacii d. perceptor se multume~te, In
exasperarea lui, sA-tl umple capul de
pumnl sau sll-tl scoatA cAteva mlise le
din gurA. Asta inseamnli eli al trecere
Ia el.
tar tu, biet cotrlbuabll, care te pui
in pozitle lle defenslvA armalll, de
cAte or! trece perceptorul pe Ia poarta
ta, te intrebl nidumerit: .Bine, dar
unde-s banll tAre!? Am ajuns a~a de
sllracl ell trebue sll se strangll bani!
statulul ca pe vremea turcllor, dind
ampleau oamenll plidurile de !rica
hlngherllor cu fes? Dar chlar atunci
aveau eel mull parte de fum de chi-
per ros sau de sp:lnzurare cu caput
in jos, tar no de revolver '' de pu~ca
ca • acum. Unde-s banll tllrel ?"
Blet contrlbuabll romAn I Dar des-
chide o gazetll 'I al sA vezl: lraude
Ia calea leratll, fraude Ia cutare ca-
slerle, fraude Ia catare manutantA, etc.
Gazetele nu dau decAl lucrurl lmpor-
tante ~I hotille cele marl cii pentru
glllnllrllle cele micl n'au nlcl loc sl
nlcl vreme de scrls. · Sl aceastA Santineld se name$1e:
Nu vezl cam zllnlc ard depozlte,
tn care no mal rllmiiaeserll ileclt re-
glstre~e ~I guzganll ? Nu ,m
plliteote mlllarde pe an Ia oamenll
eli tara
partldulul sub formA de lefurl, dlurne,
automobile? De nude vrel sll ajunga
l bani! I Tara are nevoie de bani ~I tu
trebue sll plllte~tl. Nlmenl nu vrea sA
~tie ell tu 1~1 buciitlca de pAine din
~_gnra fiAmAnciA a coplla~llor tAl, el-l
Pretul unm exemplar 3 Lei
.P e viz a no as t r l: .Hristos, Regele, Na1funea•.
• Vom lovi de-opolrivii in )idllllul parazilar 'li in Romanul necinslil
'ii instriiinal. •
~~~~~~~~~~~
la~l gol ~I
lArA clirtl, ell nu-l pot! da
Ia ~coala, clici sarlicla te s\range de
gAt. Tu scot! ultlmul gologau, munclt
cu sudoare, ~1-1 dal perceptorulul, care
nu slllbe~te ca junghiul mortll.
Peste toate ho\lile se lntlnde, blne-
voitoare, ma~amaua natlonalll, cacl
doar - ce vrei? - sA rllm:lnA par-
tidal lArA oamenl, pentru un fleac de
cateva mlharde. care se lura sistema-
tic ln flecare an?
· Se mal gande~te clneva, eli in inta-
nerecul satelor noastre, s'au culbllrlt
ad:lnc sifillsul, pelagra ~I oltica? Ca
se nasc coplli rachitic!, ell cei care au
norocul sa scape sunt mereu amenln-
ta!i de ghiara mortll? Se gande~te
clneva ell n'avem drumurl n'avem
~coli sAnAtoase, n'avem spltale, n'avem
doctoril? Nu vede nimenl eli ne de-
genereazli. neamul?
fiuuernul un~ar ~IHteste o~enti, sa ~ue foe reconei noostre.
0 ~tim cu totil, lstorla ne spune
eli hoardele barbare, eari plecau
din Azla ~~ se napusteau asupra
popoarelor pe unde treeeau, traind
din jafurl *i hotii, nimieeau prin
foe ~~ sabie tot ee gaseau in eale.
Aeesta era obicelul lor comun ~i
nol mal ~tim eli "obieelul din lire
n'are lecuire ", numai a~a ne pu-
tern espllea mijloeul ordinar, scftr-
b'>s ~I barbar de care se folosese
veeinii, du*manii no~trii, eli adeca
sa-~i uite intru atftta de sine, sa
angajeze sute de agent! pe cari
sii-i plateasca cu bani grei, cu
multe milioane, numai sa aprinda,
sa dea foe recoltei din tara noa-
stra, sa ne prapiideasca grilul ea
si ne ajunga foametea, stiut fiind
ea recolta de eucuruz (porumb)
este foarte slaba.
Vecinii, ungurii, du~manil no~tri,
vreau sa fUim!lnzim, sli slii-
bim, sa devenim nemultumiti- re-
volutlonari din cauza foamei. Mij-~
locul de mai sus pus in practica
~i in timp de razbolu este so-
cotit ca barbar, atunci ce inseam-
na el acum, Ia zece ani dupli
terminarea rlizboiului?!
Inseamnii eli intre noi si unguri
n'a fost niciodata pace, nu s'a ter-
minat razboiul. De cllnd ungurii
au invadat aceste tinuturi, de
atunci exlstii ~~ va exista totdea-
una tntre ei ~~ noi un "rasboi pe
moarte ~~ pe vlata". Acest adevar
nu ar trebui sa-l piarda nici un ro-
man, nici pe un moment, din ve-
dere.
Dintre popoarele barbare, sal-
batlce venite peste nol din Azia,
au mai rlimas in Europa numai
ungurii ~~ o parte din turci. Se
vede tnsli ca ungurii nu se astilm-
para, nu se simtesc bine tntre po-
poarele europene ~~ astfel vor tre-
bui mai curllnd ori mal tllrziu sa
dispara dlntre ele. Lupta se dli
tn primul rilnd tntre noi si ei ~i
Nlmenl nu se g:lndeste Ia aceste
lucruri. Ia schlmb, dAm banchete, prl-
mim musaflrl din toate colturile lum\1,
stam neplisli.torl Ia fraude ~~ furturi il
privim cu indiferentA, pe lacustele
care consumli. bugetul !are!.
Banli publici, adunatl cu sSnge, se
lrosesc in mod criminal. Dar tu, blet
contrlbuabil, svarlit in cine ~tie ce
vllgauna, n'al dreptul s1i facl apreclerl
~~ nici competlota sa facl teorle. Tu
f\1 a tent, .~i plllte~te dlirile, clicl dacli
nu rl~tl, sli. Iii impu~cat. Altlel rAman
pe drumurl copiil d-lui perceplor.
Cu d. Vlntllll Brlitlanu nu te joel!
Sii-i strlcl socotellle bugetulul?
Poate strlloepotll nepottlor till vor
avea dreptul sA cearll socotealll de
lntretoulntarea banulul, pe care-1 vor
da Statulut. Asta numal dacll pe atune!
nu va I! minlstru de flnante vreun
strli.nepot de-al d-lul Vlntila Bratlanu.
V. G. Beldie.
luftnd in considerare energia, forta
vitalii ~i numarul poporului nostru
~i al lor, este evident eli Ro-
mftnii vor e~i tnvingatorl din a-
ceasta lupta. De aiei ne espllciim
~~ multele mijloaee ilegale, barbare,
de eari se folosesc ei, ungurii
dar eli ar fl eapabili de eel
mai ru~inos ~~ resplnglUor mijloc
mal sus amintit, nu am fi cre:zut
nieiodata.
$1 totu~i: faeilndu-se eercetari
serioase in urma ineendlilor ne-
numarate de recolta ivite in toate
partile tarii cu deosebire tn 01-
tenia, s'a dat de urma incen-
diatorilor. Au fost · prin~i pllna
acum opt unguri, carl erau
imbracati ca cer*itorl ~~ cu-
treerau judetele ~~ avftnd Ia ei
material lnflamabil se puneau Ia
pilnda si unde numai puteau da-
deau foe recoltei adunate. A fost
prins si matadorul lor, care era
tnsarcinat cu plata acelor agenti.
Ei au recunoscut eli formeaza o
echipa de 300 agent! incendlatori,
angajati de guvernul ungar pentru
a aprinde grllnele din tara, prl-
mind fiecare agent cllte 10,000
Lei de incendiu.
Au declarat eli au tntrat ln acea·
stli orgariiza{ie din spirit de patrio·
tism fata de statui ungar.
lata iubiti cetltori cilta tncre-
dere merlta compatriopl nostril
unguri, iata pllna unde merge lo-
ialitatea Iori Tocmai de at:eea pre-
tindem sa fie tratati Ia fel, dupli
cum meritli, ca unil, cari ar vrea ·
sli ne nimiceascli - dacli ar pu-
tea - in decurs sl numal de o
clipli ~~ tara sl poporul.
Tara ne-ar aprinde-o - dacli
ar putea - din patru plirtl, pe tott
ne-ar trece prln foe sl sable dupli ROMANI!
nliravul lor vecbiu din fire, dar se
pare eli ,cine sapa groapa altuia
el insusi cade In ea•.
• O. B.
Araoidl.i'O.:ziiio.s....,e,;;p;.t;.e;.;tn-.,v;.r.
Bpare sub conoucerea unul Comitet.
ABONAMENTUL PE UN AN:
Pentru plugari $i muncitori ___ Lei 160
Pentru intetectuall _ _ _ Lei 200
Penlru lnslit. -:i fabrici _ ___ Lei 5QO
SANTINELA.
Pe ~esurlle acestul plalu, inveclnat
cu tAr! strlllne, ~I chiar du~manoase,
Santinela stli de veghe. Un brubat
tanlr, inalt $1 plln de vlatA, cu bratele
tart ~I otellte, cu arma iocllrcatA, acea-
stA Santineld vegheazli Ia coltul tlirll
pentru care peste t>O.OOO osta~l 1-tl
dorm somnul de vee!, dar sigur, tm-
pllcatl, cl pentru urma~ii lor au llisat ·
ceva: lzblnda vlsului secular. ~I acettl
osta'l mortl erolc, dacll s'ar de~tepta
din somnul lor lin dar flirll perne Ia
cap, deslgur cl ar II mAndrl de ur-
m~ll lor, carl tot cu acela~l volniclme
i· 'Ipllzesc azl hotarul. Dar el dorm.
,1 to loc de slcrlu, de clipAUII, doar
larba 1;. a intlns patul el mAtli.sos. Sl
deasupra acestor eroi morti departe
de casele lor, in locul lacrlmllor fer-
blnti ale mamelor lndurerate, au rA-
slirlt numal !Iori. Flori Ia mli de cu-
lori, carl In loc de tAmAle, imprll~tle
doar, parfumul lor, !In, scump, ~~ po--
vestesc pretutlndenl, ca au lost odatl
talzecl mil osta~l RomAni, carl ~1-au
iubit Tara, au luptat ~I au murlt vl-
teje,te peutru Ea ...
Acestea toate le ttle tlniira Santi-
nelli. Doar ultlmul cuvAnt al dlspllru-
tllor, a fost, ~a ~~ acetti urma~i, sA-tl
pazeascli Tara, a' oapere, Ia nevole sli.
moari pentru Ea. Santinela ~tie ce
frumos e sA moarii clneva pentru
Patrie.
Santlnela. Ce nu ne frumos ce
Santiodll frumoasll ~~ pllnll de putere
Ajuosll ca erl Ia sAnul mamei-Patrle
~I astllzl pusa de veghe, sll ne pllzeascA
de du~manll, carl necontenlt cautll •sl
nllvllleascll, sA ne ia, ce not, prln
munca '' prln moartea piirlntllor
no,tri am cA~tlgat. Sll ne despartll.
Irate de Irate ~~ sA ne lure roadele
muncli noastre. Dar Santinela stl de
vegbe, clci ocbll el nu mai atlpesc.
Sl nol, eel carl suntem' Ia sanul
Mamel, nol eel ce tratm blae, nu ne
prea g:lndlm Ia aceastll Santinel4.
ell~! tUm ell o avem de veghe ~I cl
bratele el tar! vor sta de pazli atat
!Imp, cAt ~I in vinele noastre va mal
curge un sAuge romAnesc.
Doar eu, dacA atl prlvl-o din
aJroape, a~l vedea, cum scotlndu-tl
ballsta albll din buzunarul bluzel, 1-tl
flerge lacrlmlle ee-l curg din ocb!ul •
drept. ~I dacil a~l lntreba asupra
aceslel talne, SAN11NELA deslgar
ml-ar rAspunde: Sunt lacrlmlle celor
0$11tilclnclzecl mil Irati rllmati dlncolo
de .araoltll....
Beba-Vecbe.
loan LotreaJtu.
Bolcotatl JIDANII ,1 toate
socletA11le, prlvllllle tl bl-
rourile lor.·
 -·--··--·--·---------

Pag. 2. APARAREA NATIONALA Nr. 14.

te o~~te ~~~e un ~eoutut I Ceasuri uesele,

Mizeria. cauzele, urmarile si solulia.
AUt Ia sate cat ~I Ia ora~e, azl 11-
In treacat~
Dl deputat liberal din Blhor, M. Tr. psa banulul se slmte. Noroc Irate Alexandra.
Oombo~lu flu de mot, aducAndu-tse Zilele erau cal de $1 satul cu strlzlle La sate, mal ales tn locurlle mun- - Noroc ~~ bani Petricll.
Ia cuno~tlnjli ticllo~\lle slvAr~lte de strlmbe, cu casele mlcl vlipslte alb, toase, unde omul na-'1 poate pro:ura
- Oar ce inseamnli a,a o dlspozitle?
adm. financlar din Oradea cu numele cu rnu$1e multe, nu ne oferea nlmlc exlstenta a~a de u~or, unde productla
- Nu ~til nlmlc? Sunt amorezat ne-
de Storescu, l'a provo cat pe aces! pl- pli\cut. Mal sus, era pldurea cu aerul e minimA ~I unde ocazllle de lucru
suo~ mal rare. Sf dacli muncesc Ia bun de Mllrloara lui Andrei, fi inainte
cltos, slliplece din Oradea in eel mal U$Or ~I proasplit cu lzvoare fimpezi ~~ flrme, se tntorc dupli o zi de muocli
cu douli sllptAmllni i·ml tau lnlma to
scurt !Imp, cAcl altlel, il vor scoate rlicoroase, erau deplrtlirlle ce aduc cu 60-70 Lei, d!n care nu-$1 poate
dint! $1 mil due sli o cer de sojie.
cu puterea din funcjle ~1-1 vor alunga veselle in lnlml ~I dau gllndurl bune tinea familia. Aiel vezl oamenl carl
- Sl It-a reu~lt.?
in lumea mare. de muncl ~I reculegere. Soarele abia abea mal au mllalu pe masli, lar co-
- De minune.
:;ii ce s'a intllmplat? mtnlblerul de rlsArlse cAnd ceata noastrli o lua in plla$11 umbli! desculti sdremto~i, de 11
mal mare mila. :;il multe alte nevol II - Urmeazll nunta?
ftnante temllndu-~1 funcjionarul s'a grli- sus pe malul siAng al jlulul- cu glln- manancli pe bletll (llranl.
- Peste trei saptAmanl.
blt sli-1 transfereze din Oradea Ia Cbi~t­ dul sll vedem frumoasa vale, pe care La orafe nu e cu mult mal bine - :;ii ce te-a facut sa terinsori?
neu clcl altf~l. el minlsterul pltla D-zeu a decorat· o cu o varlet ate de clci vlata e scumpli ~I lumea zace in
- 1-mi place de ea, e suflet ales, are
ru,ine, iar tnaltul functlon•r de stat tablourl inclntltoare. decliderl morale. o lnima buni! ~I rna iube~te nespus
pn1ea mAnca ~I bltae. A plecat dec! De altfel suntem provlzutl cu cele Aceastli stare trlstll, dela sate $1 de mull.
trebulnclnase pentru un drum mal lung dela ora~e, face ca unli sA sufere $1
din Oradea. - Din preflicAtorle?
sl duel o vlatli pllna de llpsurl, o
Dar oare aceasta era mlsura rece- ~I uneorl mal greu. lmbri!catl in halne vlatli mlzerfoasli. - Din adllncul sufletului el. Asta jl-o ·
rut!, sanctlunea merltatli in cazul de de sport simple cu sandale tmpletlte, In !recut lumea par'cli a lost mal spun eu, ~~ atune! sA ~II eli suo1 es-
fatli? Nu I La nl cl un caz no I Cl dacli pentru drum a I neted, dar avAnd fiecare bunli, par'cl mal u'or se cl~tlga exl- pert In aceasta bran$A.
dl Storesca a fost plicatos, ataocl Ia pantofl cu tlnte, in caz de urcu, greu sten(a, ca azl. - Atune! i-Ii joe Ia nunti!.
nlci un caz nu trebula sli fie trans- ~I un cort destul de mare ill ne ocro- Da, e drept, azl e mal rlu, clcl - Chlar o prdind. Doar tu-ml e~tl
feral In altA parte a tlirll, to alt judet. teascli pentru serlle reel sau umede. sau inmultlt acel ce provoacli mfzeria: UQUI din eel mal bunl prletln!.
dAndu-1-se prln aceasta ocazlune sl- ~tltnd eli muntele, afar! de fragile sale jidanll. Cred eli In tllrile apusulul na Tree trel sliptllmanl, nunta se face
va II a,a ca Ia nol. Acolo sunt mal
fl continue in postal nou mendrele, parfumate, smeura gustoasli ~ lzvoa- poj!nl provocatorl de mizerle, acolo dar Alexandra nu a lost chemat, poa-
ali tncurce $1 pe mal departe ttele, cl rele crlstallne nu ne poate oferl alt- sunt oamenll mal inteleglitorl, cu slmt te din motiv eli nu a prea slmpatlzat
trebula suspendat din servlclu, destl- ceva, latli-ne aprovlzlonatl cu conserve $1 caracter. cu Mllrloara sau poate din alte motive.
tult ~I bligat In PU$Clrle, dar lntr'una, de allmente cele mal nutritive ~I mal Mizerla azl e tntlnsli peste tntreagl Peste patru si!ptllmanl se intalnesc
de unde nu poate e~l in ora$ sl-~1 pujln volumlnoase ~~ Ia drum. tara. Suferinja numal acela o ~tie care In cllrcluma lui Marculescu. ·
petreacl, sl chefuiascll, cl to care sA o dace In splnare. Nu eel ce se Ill- - MA, dar ee-l cu cAsatoria ta?
Lllslm de o parte satul Bumbe~tl flies~ in mllnci!rl $1 beuturl, in cafe-
aufere pentru plcatele slvAr$1te - ls- cu ceva rlml~lte romane $1 tlnllnd tot nelele ora$elor marl. - Auzi dragA Alexandre, sunt un ne-
pl~lndu-le, ca in felul acesta sli-llerte malul stllng al frumosulul rlu, tntrlm ferlclt. M-am clislitorlt $1-acum stau
Caazele care provoacl mlzerla sunt:
oamenll ~~ sA-l lerte ~I Dzeu I Ia strAmtoarea muntllor. lndlviduale ca; lenea, tncultura, pa- sll dtvortez. Nu am ~tiut ca a~a sunt
Aceasta ar fl lost procedura cu- Ochll nl se odlhnesc pe bolt lie verzl tlmlle, betla, desfr&narea.luxul $1 altele. Iemeile. Sunt neferlclt, eel mal nefe-
•
venltli. Devlzlunea rn0$1enlrll $1 reprodu- rlclt om de pe plimllnt.
unde multele nuante de verde, se in-
cerea. Sl bletul Petrlca, de jumltatea-1 cu
curcli, se tncrucileazli in j urul nostru; Mal sunt apol splrltal de rlslpl pe
deJa verdde desChis al vliscului pllnli care II au unll. suflet blllnd ~I dulce s'a dlvortat ~1-
Pu~caria~ii Ia verdele lnchls al lederel ce fugarli lnstlnctul de domlnatle care stapA- acum luge de femele ca dracul de
se catlirli pe stejarl. Pi!durea lntreagA ne~te pe unll $1 datorltli carora altll tAmale.
liberi. ... pllrea eli freamltli. lnsectele mlirunte. sufer, filndcli acel dorltorl de doml- Flecare pe plelea sa se 'nvatli.
In tara noastrll se petrec multe lu- pe frele de larbl leglnate de vlnt najle cautli numal bloele lor proprlu.
In categorla acestora sunt jldanli, carl
crurl de spre carl aiel In pove$tl n'am plsArele ce clrlpeau in game vesele
numal buzunarul lor il vlid fl blnele *
anzlt. Dar ca pu$cllrla~ll ordlaarf se ~I tndrlisneje. lor il vor. El vor sl stlpllneascli pll-
fie du~l din temnlte cu autumobllele Era lumea talnlcli a pama.ntulul ce mlntul dupli cum Je spune talmudul
- Olnu lui lonltA?
..:... Exact! · .-~.·.~
...
de lux Ia cbefurl, nu cred cl i-a Ire- Iuera sub r•zele calde ale soarelul $1 lor. San! cam multi Ia nol to tara de
- Din comuna cu oamenl?
cut nimlinula prln mlnte, fl totu'l In nol era multumirea cl pateam culege ace$118, a,a ell sli nu ne surprlndli
faptul, cllnd vedem ca ochll nottrli - Nu, cu capre!
aceste neinchlpulte fa.pte s'au tntAm-
to prlvlrl atiita frumsete '' implirtl~l mlzerla. - Pe semne lost mllltar in armatA.
plat In zllele, In sliptll mAn lie trecute atlta vlatli. Cine cunoa,te acele pi!rtl 0 altA cauzli a mizer!el este llber- - Adevarat. Cu grad de caprar - ca-
spre marea, cea mal mare ruttne a f$1 amlnle$te de colturoasele stllncl tatea comertulul tnalote ca najiunea porai.
noastrl. domloantA sa formeze majorltatea CO· - In ce arm A?,
-:- ple$uve - flirll culoare atirnate icl merclantilor ~I si! stiip:l.neascli aceastli
Uciga~ul Qletan, glietanul ctocan, - jandarm nu glilnar.
,1 colo ce par ameninti!toare cliiAtoru- ramurli de bogljie $1 de castlg. Azl
acela, care a tndrlsnlt sll Joveascli In Jul. Allele imbrlicate in rnu$chlul lu- Apoi II string mana pretlne~le ca
j•danul are chela comertulul. El aduce
cap cu clocanul pe a manta Jut, pe l:iaba clos $1 catlfelat, rllsfrlnte in apll dau de peste granftii marfA, care o cum- unul lost gradat In armatA.
Leonida, al cAret tntrejinut era $1 cu acestela o umbrA verzue ce parcl o pari! cu lei! no$trll, ce se due din tara. ' Atuncl l-am cunoscut peotru prima
!i Pllcoianu, fostul d1rector al Monlto- ma.nglle ali!turl de petele lntunecoase In fine o cauzli a mlzeriel este de-
j( data pe Oinu lui Jonut, cum II zlce
rulul Oflctal, eare a defraudat zecl de ale muntllor. Para sl vrel simjl armo- magoglsmul care-1 place lui ljig. De- tot satul.
:I mllioane din care cauzl a $1 lost ja- nla $1 vezf vlbrajllle de luminA ce D-zeu magogla duce Ia slirlicfe generalli.
'I Urmiirlle mlzerlei ad< sea sunt grave: Dar acest Glnu falmosu, nu este un
t] decat Ia 5 ani temnltl $1 altt clnstltl le-a dat naturll. ca, hotia, vagabondajul, revolutla, rlz- om ca toll oamenil. El are un dar de
.,"., domnl$orl de lalla lor au e$11 regula!
i( l;jl jlal allturl de nol flrli sli-1 pese boful §I fupta dintre partlde. Va in- a povesti, de a face pe asculti!torl sA
din PU$clirle, deJa Vliclire$11, au luat chlpultl cii nu ar fi mizerle in tarA, r&di! pllnli Ja la:rlml, lar cllnd dlspo-
ii t-~1 ca.ntli cllntecul cllnd potollt cand
ctne ar cAuta sa schlmbe frlina de
parte in .socletatea bunl", au tras
lute $1 indllrjit. Ca Ia un ceas de drum, conducere a sta 1ulul? Nlmeni. zljta 'i lipse,te, vorbe$1e a~a de duios
cite un chef a~a cum numal Je dorea
valea se li!rge~te In formA rotundA $1 Pe urma mlzerlel cine profltli? Jl- de $1 ascultiitorli suferli de odatli cu
lnlmloara $1 apoi se reintorceJll tarA
fbalotea ooastrli se descbide o paji,te danll. Ei au pus Ia cale in mare parte el. lncolo nlmlc deoseblt. Adevllrul e
Ia tnchlsoare. dlnalnte mizerla. El au acum bani fl .eli aces! Gina lui lonut, a$a cum-e el,
ande ne hotara.m sA poposim.
B ne pentru D-zeu I ce tnseamoll de toate. Jar tu, care nu al un ban e plln de curaj de $i pe Piitru Blitu
aceastli porclirie? Dacli ~I In pu,d!rle lntlndem cortul Ia adlipost de vtnt
nu at ce-ti trebue, cauli scapare. El a inceput sli-1 bli(uiascl. Sl numal cu
se· face deosebfre intre felul cum se o brazdl In jurul lui va servl de jgblab ese ca dracul in calea ta $1 cauta sli
trateazl hotil de rAnd $1 eel din .elltl", In caz de ploale $1 iatll-ne pe toll ill Uforeze soarta, vanz&ndu-jf all- vorba sa de mliestru.
mente flirli bani, dar cu garanjll: dlln- :;if e om constant. Anul trecut, s-a
dacl adedi $1 pu~clrla~ll nu sunt Ira- stran~l in jurul unul bu$1ean talat rli- da-ti bani cu camltl grea ca maine decis sli nu mal bea in ca.rcluma Jut
tall dopA plicatol, dupA faptele lor rete mas de vremurl ce ne serve,te de polmllne, sl-tl vllndll vAcuta din grajd Gheorghe Bfrta$U, ~I se tine de cuv&nt·
cl dupi! rolul de altfel sclrbos ce J'au mas!. Tineretul ad una frunze ~I ferlgll $1 sli-tl lase cas a flrll dulceajli, cu care Bea acasli.
avut in socletate, unde erau prlvltl de ce zblclle o lea eli Ia soare ne vor servl se mal mllnglfau copli tAL
oamenl clnstlti. atune! In adevli< trebue de saltea lar altl au transformat truo- El, to momente crltlce, cautl sll facl Dacl acest Oinu lui Ionuj, feclorul
lsprlivlle lor cele dlavole~tl. In mo- fostulul primar, ar fl avut pullnA $COalll
. sa ne plerdem increderea ,, in justitle, chlul unul copac gllunos tntr'o ad eva-
mente crltlce constrlng partlde Ia 0 pe cAt e de talentat, fArli indolalli ell
in instltutia, care speram eli tmparte ratA bliclnle, a~ezlnd provlzlile noastre
to el ferlte de lnsecte $1 furnlcl. Acum solujie, Ia facerea de legi pe placullor ar fl adus falmi! comunet de unde
dupli merit dreptatea I ungand rope care scllr(te. A!ja e flcut este rlislrlt. ·
A$a se vede eli aiel pe pllmAnt, In ne putem bucura In voe de frumuse omul, cu Instinct de cooservare, $1
vlajli, nu mal este adevlr, nlcl drep- tea ceasurllor, de vllrfarlle munt lor dacli numal ceva II llpse,te con~tilnjel
tate ~I poate moartea-1 slngarli, care sclildate in soare; de ultlmele raze lu- ademenlt alunecli pe paola lui luda.
if carmi zllele fteclirula, de ea nu mlnllnd deplrtatele stllncl de Jlnl$1e. Frajllor, pentru a sci!pa nol de ml-
I E regretabll eli a rlimas tnsli Ja
'
coarnele plugulul.
Bletul Oinu lui lonut I. . ·
pnate nlmenea scApi, prln aiel o lncet tncet cllrllrula alblse intunecli zerle, trebue mal totAl sa scliplim de
cauzele, care provoacli mlzerla, de cau-
iiiiiiiiiiiiiii~i/ioianiiLioit~ieiainai
protectle nlel defa deputafl aiel dela greeru~ll lfl tncep trllurlle ~I nol ne zele amlntlte pAoli acl $1 indeosebl
mtnl~trlf orl impliratf, ba nlcl chlar strflngem in jurul foculut adevlirat rug de jldanul parazltar mlnclnos, bot ''
' deJa Dzeu sf. ce-$1 iilaljl bratele spre cer spre ne- pllgan. CREMA DE FA TA
\
mlrglntre. In zare ImensA ju vitA albA~ Frajllor pornltl luptli contra lor pe
Prin sinceritate ~~ bunivolntl s ·le - jlul -
to a; (ele mal departe.
i·'l poartli taloele fl toate terenurlle '' in curand vetl vedea
ell lucrurlle se schlmbll In lume. ,MARGIT"
pot fl inliturate toate neinte.:. A. Motfca De vanzare pretutindeni
,, Elena Dr. Drala
leJeerile ~~ du~miniile. Stria.

l
H
~--~-~-~------------,---------·
~r. 14.
3ara Pecic a a C. F. R.
este gara de frontiera.
Pe aiel trece trenul in Bdtanta
Ungaria). Estt cam mititicd, dar de-
'lul de curatd. lmtJresie ptoastd face
rzsd asupra caldtorilor, cor/ intrdm In
•atria noastrd scumpd, venind din strdt-
ratate, o sdreanfd fdrd nicl o coloare,
'' i, de toate colori~. spdldcitd de vreme,
:are ar jl sd reprezinte flamura tarii
roastre, drapelul trticolor, adoratul no-
:tru draptl romt!nesc.
Ragdm aatorltt'ifile C. F. R sd jacd
•ine sa ne scope dt ru~inea ~~revolta,
e ne cuprinde in jafa strt'iinllor, carl
11 bat joe Indirect de drapelul na{io-
ral, rt!ztind cu nesat de sdreanta ca-
·e-1 inlocae~te.
Dact'i iml aduc blne aminte, cll oca-
:iunea congresulul studen(esc din Ora-
rea mare un d. general Pop/lea a sd-
•ar~it o japtt'i eroicd (?) sm11/gtind un
rrapel trelcolor national din mtinile
:tudenfilor # s{i111ict!ndu·l l'a aruncat
n Cri$UI repede... Ciicd durere trebue
d slmteascd fiecare bun romdn Ia au-
:al acestel bravuri (?)! $1 eu mt'i mal
aget cd ce blne era dacd ace/ drapil
ru se sjt!rtica $1 nu se atanca in Cri$
i se trimetea Ia gara CFR din Peclca,
d jlature jalnic in local zdren~i, care
•robab/1 din cauza /lpsel de jondarl ori
•ugtt al C.P.R., dacd cumva nil se va
ace o colectd pubilct'i penfrll cumpd-
area unlll drape/, va mal sjida, batjo-
orl incd multd vremt tdria ~~ mt!ndria
oastrd nationaldl
:at valoreaza o femee engleza !?
Decizia unui tribuul.
hatrebarea aceasta de a Itiel actuaiA-
oderoa, a preocupat In zllele trecnte
tribunal englez. cat valoreazil 0
ee, pe care aa !n~elat-o, !nstrlil-
t-o dda bilrbat, dela sotul el ?
-Ocupandu-se trlbuualul serlos cu
eastil chestlune a trebult sA caute,
afle, care a fost In !recut valoarea
bllltil de judeclltorll ~I astlel s'au
nvlus ca pretul eel mal mare a fost
_blllt In 1746 de un judeciltor en-
z, care 1-a judecat fostulul sot drept
_spligublre suma de 3000 font! ster-
gl, adecli aprdllpe 3,000,000 mill-
e lei.
Ac•astil femee a fost lnflueutatil de
barbat sil-~1 plirilseascil sotul. ~I a
:murlt peste 2 ani fAril ca sil se fl
.ntos Ia sotul el. lntre tlmp tnsil a
~tenlt 30.000 font! ~t. Fostul el
a !nalntat proces, afirmllnd ell
lei lui 1-a pilrut rilu de ce a
ut ~I vola d revtnil Ia casa pilril-
ii, dar seducatorul a ~tlut sil o 1m-
dice dela acest pas prlu vorbele
milestrlte.
rlbunalul a acceptat pAra ,1 1-a
ecat 3000 font! ~t. blirbatulul le-
,lm,
· alate cu 25 ani trlbunalul din
.nchester a judecat unui bilrbat pa-
slt numal 500 font!, care suma a tre-
. t s-o piAteasca 2 rude a femeel
lte, care au statult-o sli-~1 plirli-
scil sotul (era sil scrlu barbatul
I trebue sil facem deosebire !ntre
rbat ,1 sot cu deoseblre azl cand
. oape flecare femee are mal multi
rbatl, dar partea cea mal mare diu-
. ele totu~ numal un slngur sot).
Se pune ~I intrebarea ell soflel 1 se
VIne despAgubtre dacil - sedus
d - o PArlise~te bilrbatul? justlfla
1ezl! !neil u'a clarlficat aceastA
stlune, de~l deja In 1861 a lost
e dlscutle asupra el Ia camera
llor. Mlntstrul pre~edlute de atune!
de Plirere cA ~I sotla trebue re-
pensatil dar partea cea mal mare
lorzllor a fost de plirere coutraril.
Arerea de acum le-o vom
Ia.
,u mal
APARAREA NATIONALA
Uni:orma ~ersonalului ~:Ia c. f. H.
S'a svonlt vestea ,1 s'a cetlt chlar
·in unele zlare ca personalul cfrlst va
f1 uevolt sA poarte uniformli.
OrlcAt ul s'ar pilrea de uepllicutil
aceastil mlisuril dtu partea Dlr. Gene-
raie· C. F. R tocmal In zHele critice
financlare de azl, totu~l este Ia locul
el, este blnevenltli, fllndcil totl ~tim c!
cfrl~tii din tllrlle vecine au $1 el unl-
formele lor ~I uu arareorl nl se plan-
geau ceferi~tll uo~trl' cari tree in alte tAr!
,-a colegll lor de acolo au unlforme
frumoase, demne de lnvldlat. Iatli dec!
eli a soslt tlmpul sil se poatli tall ~I
al uo~trl cu ele . curatorul massei falim. Palco Lazar
La lnspectla V de ml~care dtu Arad
s'au ~I ingrljit de aprovlzlonarea cu
~tala oecesaril personalulul el ,1 s'a ~I
publlcat un anunt. pentru ca crottorll,
sA·~i iualuteze ofertele relativ Ia pre-
tul pentru care pot face, coase acele
unlforme dAud el accesorllle: cftptu-
~ealli, uasturl etc. Stofa o dil C. F. R.
oentrucare personalul piAte~te numal
jumAtale din pret ~~ cusutul.
Ceace ne inttreseazdpe no! $f Ia ceace
voim sd le atragem - in mod bine-
voitor ~~obligator- attnflunea tuturor
d-/or cejeri~ti, este cd dintre to ate ofer-
tele primite Ia lnspectie ~~ expuse pe
tablou, cea mal lejtind, # cea mai seri·
oasd $1 din toate punctele de vedere
cea mal acceptabild ojertd este acea
pe cart a inalnatat-o un consortiu al
croltorilor romdni din Arad sub nu-
mele de Coroban $1 consofil adecd; Tatu.
Mar/fa etc., tot/ crortori romt!ni.
Acum datorlnfa motald a persona-
/alai cejerist este ca lutmd 1n consl-
derare japtlll ct'i ojerta de mal sus e
cea mal ieftind ~~ cd ea estt ojerta
unor mesetia~i romtini, pricepufi, solizl,
carl vreau sd dovedeascd ct'i el nu vor
sd exp/oateze ;u ce1 nevola~i. intre carl
nt numdram # not personalul cjr, dar
totu~l a$feaptd ~~ ei un sprljin din partea
angaja(ilor statulul romdn. sd acctp-
teze in unanimitate oferta aceasta,
da ndu-$1 bme seama cd cealalfi ~~ 1n
special croitoril jidani, speculeazd ~I
fac ajacere ~~ din aceastd chestillne, #
suntem sigllrl cd cea/alti ojertan{i nlci
una/. nu vor da accesoriile: captu~eald
nasturi-bllmbl etc, a~a de bune cu,;
suntem as.gurafl cd ~ vor da croitorll
romt!nl.
Va pt'icdtul dec/ fiecare cejerist, cart
s'ar gandl mdcar st'i lucreze Ia a/tel-
neva dectit Ia crotforii roman/ ~~ actasta
fiindcd este ~I in interesul lui filnd o-
jerta lor mal eftind # jdcfind Jl o
japtd bund $1 jrumoast'i na(iona/U spri-
jlnind pe meseria~li roman/. ·
Vom reveni.
:==============
PUBLICATIUNE ,
de llcitatle falimentara.
Subsemnatul curator al masse! fa-
llmeDiare Palcu Lazar c,omerclant de
vlu din PAncota ia baza hotilrarel
consillulul fallmeutar aduc Ia vanzare
prlu llcltatle publicil oblectele !nscrlse
in luventarnl fallmeutar sub pozl(ille
N-rll: 48-50. 52, 57- 169 ~I 429 542
loire carl se aliA cca. 1824 Jltrll •In,
cca 188 buc. butoale de vlu ''I cliil
cu dlf<rlte milrlml in total cca i903 21
hi. mat departe dtferlte oblecte eco-
uomlce ,1 allele, toate acestea eva-
luate In soma de cca 360000 Lei.
Vllnzarea se va face dupA cat se
poate In massli, dar ~I In detail pe
cale de oferte scr,se carl sunt a· se
ina iota subsemnatulul curator in blronl
advocatlal din Sirla eel mult pauli Ia
5 Septembrie 1928 ora 12, dupil ceeace
la ora 2 se va continua llcltafia oralil
publlcil In Paucota (Ia plvnttele uude
se aflli oblect•le scoase Ia vluzare)
Ia ora 2 pm. a zllel de 5 Sept. a. c.
Curatorul masse! sau couslllul fall-
meutar uu rilspuude ulcl peutru can-
tltate ulcl pentru calltate sau alte vltil
avand drept amatorll ca In prealabil
sA vadA oblectele scoase Ia vanzare.
Deasemenea couslhul i'l rezervil drep-
tul de a accepta oferta scrlsli sau
verbaUI a orlcilrul llcltant filrA cons!-
derare Ia ofertele altora. Conslllul va
decide asupra ofertelor in ~edlnta ce
se va jlne in zlua de 6 Septemvrle
1928, lar rezultatul se va comunlca de
IIns.-.orJDatt•unt·
catre curator Ia 7 Sept. ora 10 a. m.
Ofer entll carl vor inalnta oferte In
scris sunt obllgati a auexa ~I 0 cau-
tlune de 10'/. din pretul mal sus a-
riltat Ia oferta lor
Coudltlunlle deiallate de llcltatlune
se vor putea vedea In blroul advoca-
tlal al curatorulul diu $1rla (jud. Arad),
tar oblectele scoase Ia vanzare se pot
vedea in fiecare zl de lucru dupli
masil !ntre orele 4-6 In plvnltele
unde tmnt depozltate in com. Pancota.
Sirla, Ia 23 August 1928.
Dt. Dlmitrle Rohan
advocat In $iria (jud. Arad)
din PAncota.
Se zice:
Oil dl pftrlnte Nemet (zls pe roma-
ue,te Neamtu) se ocupa in tlmpul
llber cu mal multe afacerl a~a d. e. a
avut uu clnematograf de m:tnli, pe
care l'a lustalat !ntr'o magazle uude
se tinea reprezeutatle in flecare
Dumluecil d. a. conform programuiul
adus Ia cnuo~tlnta credlnclo~llor In
sf. blserlcil nalnte de masl!.
Taxa de lot rare era In raport direct
-cu aparatul ,1 localul.
DI plirlnte flicea pe meci!Dicul tar
doamna preoteasil pe casierlta ~I a~a
rilspandeau cultura In comunil, ba au
plecat ~I prlu alte sate in propagandil.
Si sil nu care cumva sil creadli clueva
ell au fost manatl de dorol de c:t~tlgl
nul cl cu lnteutlunea curatil ca sl!lu-
mlueze mlntlle ~I sil. deschldil lnlmlle,
nu pnuglle.
Dar afacerea n'a rea,lt ~I a fost ue-
volt sil inceteze tluerea reprezeutatll-
lor. latA ce pA(e~te uu d. pilrlute, care
se expuue pentru
Oil Ia uunta unul artist pianist ame-
rican, care a'a · cbatorit In Los-
Angeles cu o svediauil-artistil In pic-
lura, sub cerul II bet, in amflteatrul de
acolo, au luat parte peste 22.000 de
oasoett.
Noaptea, iutreg tluutul a fost lumi-
nal de un far puterulc, care avea formil
de cruce.
Oil jldaull, care se laudli cA el pot
traosfera functlonarl de al statulul
dupil proprlul lor gust - mal ales pe
eel dela C. F. R. - ae !nmultesc ca
ca ~I ~lnoerclle dupil ploale. A~a soot
Deutch Wachs, Singer, Malrovltz ~I
mal oou ltlg Echsteln diu Lupenl.
Acesta se laudA cA este prleten bun
cu dl. Inspector cfr. Ktss, ~eful atel.
cfr. diu Slmerla ~I eli este protejat ~I
de dl Inspector Vlma ~I astfel va trau-
sfera pe orlcare .bfidos olaj. care uu
se va supune ordluelor jupAne•el lui,
care este fnncttonarA Ia blronl de ml-
'care. Am vrea sli ,tim care suut au-
torltiltlle statulul roman, care ascultil
,1 se supun ordlnelor - dorlute ve-
ulte dela jldaul?
Am aj uns oare ~I ru~luea aceea cA
stabllltatea aau tranferarea fuuctlona-
rllor C. F R. sA deplndil de faptul ell
I
ace! domul fuuctlonarl fac pe placul
jldanllor sau ba? stau Ia dlspozltia
silcilturllor acestora sau ba?I . prlciul Marie! Terezia decorase salo-
Vom revenl.
CA Ia RAul Vadulul s'a coustatat fal-
~lflcarea b1letelor de cAIAtorie pe
C, F. R. In valoare de 4 millarde In de-
curs de 8 ani.
SArmanil tariil silrmau popor coutrl-
buabll,
eli in urma fraudelor lsvorAte din
traf•cul cu terenurlle petrollfere,
deasemeuea s'a pilgublt statui cu multe
multe mlllarde.
In legilturil cu aceasta au ~ fost
arestatl o molt! me. de persoane frun-
ta~e. intre care ~I dol d•putatt liberal!:
Oh. Tolea ~I Irlmescu CAnde~ti. pre-
cum ~I fostul mlnlstru Oct. Taslliuanu.
(latli de ce se canta pe tlmpul lei in
localurlle publlce: .FA-mil. D-ue TAs-
lliuau uumal o zl uu uu aut") Se vor-
be~te de uoul arestilrl.
Dl mlnistru pre,edlute, a telegraflat
diu strillnlitate dlul miulstru Duca ell
totl eel vluovatl; precum ,1eel carl se
solidarlzeazli cu el vor fl esclu$1 din
partld.
Vom vedea # vom ttvenll
----~---
Pag. 3.
.1. I •
Cununle. Slmpatlca D-~oaril Brd-
dean Magdalena din Mure~el ,1 Dl.
Gheo:_ghe Novae uotar de dare Aradul
Nou 1~1 slirbeazli cuuuula In zlua de
9 Sept. a. c.
Le utt'im toate /tricirile!
St'i fie 1utr un ceas bun!
*
Ne-a soslt Ia Redactle o piAugere
din Volvodeni, jud. Arad, In care nl-se
spuue ell moa~a satulul este persecu-
tall! de forurile superloare, Ia fel ,1
sotul el care are brevet pentru beuturi ...
sl aceasta din cauza cA s'ar !nten(1ona
ca moa~a- filrA motiv cl din In teres ·-
se fie iulocultA cu alta mal tlnArA, lar
dela sotul el sli fie retras brevetul ~I
dat uoel vilduve de rilzbol, care trA-
e~te In concublnaj cu uu anumlt llie
Batrana, om cu uevastil legltlmli ~I
cop II.
Ne vom iuteresa intru cat aunt ade-
vilrate cele relatatel
•
0 statlstlcil- fllndcil vezf Doe! mal
sunt tar! in care se face ~I statistlcil,
nu ca Ia nol, unde ,1 de se face vr'una,
se face, cum s'ar zlce, .din burtA" I
adecA .cum te tae caput• - diu Sta-
tele U nlte dovede~te ell in a nul trecut
au fost ucl~l 12,UOO de oamenl.
Si uoi mtdlndu-ne de aces! uomilr
mare ue !ntreblim: · cum ad eel! ~I In
America In tara buolitAtllor, in tara
adevilrulul ~I a dreptlitll !neil se ucld
In mod taiMresc 12,000 de oamenl?
In cazul ~I felul acesta par'cli totu~l
nu uol suutem, carl ducem recordull
•
Femei/e cu pt'irul lung. Intr'un local
de petrecere din New-York vor If au-
gajate Ia toamnli uumal femel, carl au
pAr lung. S'a flicut un anunt de felul .
acesta ~I in scurt tlmp s'au prezentat
peutru a fl augajate: o femee din VIr-
ginia cu pilr lung de 155 em, una din
Losangeles cu pAr de 2m. 22 em, alta
diu Toronto (Canada) cu uumele
d~oara Sjorgeu, care are Ull pilr lung
de 3 m. ~I 10 em.
•
Un hering 6-3 Lti. latil cum a pi-
c Alit un comerclaut romAn dlntr'o co-
munli diu aproplere pe alt comerclaut
jidau.
j ldauul vldea herlugll cu 7 L~l bu-
cata, romaoa~ul a pus Ia u~a pravilllel
lui o reclamli cu lltere marl ell Ia el
se capiltil cu 6 Lei herlngul. jldanul
a redus $1 el pretul Ia 6 lei. Roma-
ua~ul scrle to toe de 6 Lei 5 Lei. jl-
dauul vlude ,1 el cu 5 lei bucata ~I
a~a mal departe paoli ajuuge reclama
romaua~ulul Ia 3 lei.
Atune! jldanul se mirA, se supl!ril ,1
!atrebil pe rom:lna~: .Hel blne, cum
sl pate se dai dumlta herlngul cu trl
lei?"
La ceeace comerciantul romAn rb-
puude ell el nlcl u'a avut, ulcl nu are
bering! de vandut.
.AI vel"! jtdanul a le~lnat '' era sil-l
lasA ochll de ulicaz Ill
*
Cine s'ar fl gindlt cAndva cA In
castelul dela Schllnbrunn (l:lnga Viena),
care a fost martorul atator ~I at:ttor
talne ~I graudloase festlnuri, uude ca-
ua~e pentru lnvl!afil lntlml, carl au
costa! uu mlllon de florin! unul, unde
ducele de Relchstadt-L'alglou-a fost
ca ~I asasinat pentru a uu mal ridlca -
gloria Frantel acolo unde o rldicase
tatal silu-acolo in acel culb de ma-
retle ~I slavil, astAzl locuesc cu chlrle
muncttoril diu llpsa de loculnte. Copll
lor se joacil in voe prtn parcul minune,
domluat de superba .Gtorlette•, pe
care altildatli, uu puteau clidea decal
prlvlrl rege,u ...
E aceasta uu puterulr. exemplu, prln
care fatalltatea lstorlca, vine sil rilsbune
a tat de Ironic, uenumaratele genera fit,
carl deslgur suspluau sub grele muucl,
pentru a procura aurul, care se chel-
tula In nebunlile, diu palatele ca eel
dela Sch6abrunn.
•
,Aviz medical. Doctorul
loan Moldovan, medic primar
director ~1-a reluat consulta-
tllle pentru boll chtrurgieale
in plota Mihaiu Viteazul Nr.
6, intre orele 2~4".
'$ - ) . 'ri' .
1
lf 7 &
.,....--------.,...-----------
Pag. 4.
judecalorla Ruralli Rovloe-Arad
No. 411-1928
Extras
Din publleatla de lleitatJe.
Se aduce Ia cuoo~tlnti geoerali ci
tn zlua de 24 Septembrle 1928 ora 4
p. m. se va vi ode prlo llcltatle publicA
Ia lata loculul in comuoa Bodrog a-
verea urmlirltulul compusa din una
vacA ~valtA evaluatA In suma de 2000
Let pentru despAgublrea credltorului
Dumltru Ratlu repr. prlo avocatul Dr.
Kanlcsonyl Alexandra din Rovlne pen-
Ira suma de 264 Lei capital, loterese
de 12'/, dela 5 Februarle 1925 plus
spesele stablllte pllnll in prezent in
suma de 875 Lei, ce are a le prlml
in baza declzlunl judeclltorlel rurale
Rovine No 411-1928.
Rovloe, Ia 30 Augu_st 1928.
deleg. jad. Solomie.
judeclitoria Ruralll Rovlne
' judeclltorla Rural a Rovloe- Arad.
No. 1772-1928.
Extras
Din publleatla· de lleltatie.
Se adace Ia cuno~tlntli generalli ci
to zlua de 22 Septembrle 1928 ora 3
p. m. se va vlnde prlo llcltatle publlcll
Ia lata loculul in comuna Peclca ave-
rea urmlirltulul compusll din 5 porcl
2 albl ~I 3 oegrl cca 2000 kgr. eva-
luatll in suma de 22.000 Lei, pentru
~espagublrea credltorulul Bella Anto-
nlu repr. prlo avocatul Dr. Karacsonyt
Alexandra din Rovloe pentru sum& de
5500 Lei capital, plus spesele stabl-
llte pAoA in prezent in suma de 1900
Lei ce are a le prlml in baza declzl-
uol judecAtoriel rurale Rovlne No.
1772 .. 1928
Rovloe. Ia 30 Augua 1928
deleg. jud. Solomie
,f
' in blroul Servlclulul flnaoclar fl
l. PREFECTURA
. 11-13 din zl.
judetului Arad .
Serv. Flnanclar $1 :Economic.
Pu~licauune.
In conformltate cu ord. Mlnlstuulul
de Interne No. 46889 K. din 27 Oc-
tomvrle 1926 se aduce Ia cuoo~tinfA
publicA, eli in zlua de 30 Noemvrle
a, c. orele 10 a. m. se va tine in lo-
calul Prefecture! judetulul Arad, ca-
,,, mera No. 12 llcltatluoe pubilcli cu o-
ferte inchlse cu ~trlctA apllcare a dl-
spozljlunllor Art. 48, 72-83 din Legea
Cootabllitlltll Statulul, pentru vAnzarea
I
I
efectelor reformate de imbrllclimlnte,
incliltllmlnte, cazarmament ~~ dlferlte
artlcole vecbl scoase din uz ~I anume:
I) Mantale postav 132, 2) Nasturi dela
mantale 1610, 3) Vestoane postav
139, 4) Nasturl dela vestoane·· 416, 5)
Pantalool postav 240, 6) Nasturl deia
paotalool 594. 7) Bluze de pAnzll 163,
8) Nasturl dela blaze 838, 9) Chipluri
postav 136, 10) Molltiere postav 213,
II) Bocancl 377, 12) Paturl de fier
137, 13) Mllou~l de iAnll 75, 14) Snu-
rurl pt. slgoale 29, 15) Cllciull de
mlel 4.
Caletul de sarclnl se poate vedea
Ia Biroui Servlclulul Floanciar in zi-
lele oflcloase iotre orele 11-13 din
zl, tar efectele reformate in magazla
Prefecture! de Politte Arad.
p. Prefect $efal servlcalul
Dr. Lazar Stanca
~--~-·
APARAREA NATIONALA
judeclltorla Ruralli Rovlne.
No. 0. 1353 I 1928.
Extras
Din publleatlune de lleltatte.
Se pabllcli Ia cuno~tlnta geoeralll
ca in zlua de 13 Septem. 1928 ora 3
p. m. se va vlode prln llcltatle pub-
licA Ia lata loculul in comuoa Rovloe
averea urmAritulul compusA din una
ma~lnli de treerat evaluata in suma
de 80.000 Lei, pentru despligublrea
credltorulul Pavel Gal repr. prin avo-
catol Dr. Stefan Lellk din Rovlne peo-
tru suma de 4200 Lei capital, loterese
de I0 del a I Maiu 1928 plus spesele
stabfll te pAoa in prezeot in sum a de
1200 Lei ce are a le prlml in baza
declzluoel judeclitorlel rurale Rovloe
No. 1353-1928.
Rovlne, Ia 2~ Aug. 1928.
Solomie
del. jud.
No 1370 I 928.
Extras.
Din publleatlune de lleitatJe.
Se publicA Ia cuno~tlnlli geoerala
ell, in zlua de 17 Septem. 1928 ora 3
p. m. se va viode prlo llcltatle pu-
bllcll Ia lata loculul . in com una Ro-
vloe Sllla~ averea urmarltulul compusll
din I ma~lna de cusut fi uo tlmbal
evaluatll in suma de 3000 peotru de-
spagublrea credltorulul lgnatle Braun
repr. prln avocatul Dr. Stefan Lellk
din Rovloe peotru suma de Lei 700 ca-
pital, lnterese de IO'fo dela 8 Mal
1922 plus sp~sele · stablllte pAna in
prezeot in suma de 200 Lei ce are
a le prim! in baza decizlunll judeca-
torlel Rurale No. 1370 I 1928.
Rovloe, Ia 29 August 1928.
Solomie
Del. jud.
judeclltorla Rurali Rovloe.
No. 0.2906-1928.
Extras
Din pablieatia de lleitatie.
Se ad uce Ia cunoftloji generalil ci
in zlua de 22 Septembrle 1928 ora 3
p. m. se va vlode prlo llcltatle publica
Ia fata loculul in com una Peclca 1555
averea urmarltulul compusa din 3 mAj
grau ~I 3 m• de pale evaluata In suma
de 2700 Lei, peotru despligublrea cre-
dltorulul Mlta Capri~ repr. prin avo-
catul Dr. Karacsooyl din Rovloe pentru
suma de 250 Lei capital, plus spesele
stablllte ptoa in prezent in soma de
560 Lei ce are a le prlml in baza de-
cizluol judeclitorlel rurale Rovloe No.
2906-1927.
Rovloe, Ia 00 August 2928.
deleg. jud Solomie
~en•· de tnchiriat casii fru-
In V yU. moasii particulara; cu
o curte frumoasii, grlidinii mare,
eventual de vanzare cu pret eftln.
A se In teresa Ia d-1 Dr. Benea
medic Arad str. V. Babe' 6.
AbonatJ, cetltJ ~~~
rAspAndlti zlarul L. A. N. C.
,Apararea Nationala,
~-----....;..;......L..z:c
···~---·· ~
judecAtorla Ruralli Rovlne.
No. 409 I 1928.
Extras.
Din publ!eatla de lleitatle.
Se publici Ia cuoo~tintli geoerala
ca in zlua de 24 Septembrle 1928
ora 3 p. m. se va vlnde prio llcltajie
publicA Ia lata loculul in comuna Bo·
drog averea urmArltulul compusA din
3 mAjt metrlce de porumb ~I 2 mAjl
metrlce gran. evaluatA in suma de
Lei 2900 pentru despligublrea credlto-
rulul Ratlu Dumttru repr. prlo. avocatul
Dr. Karkcsooyl Alexandra din Rovine
pentru suma de 475 Lei capitalloterese
de 12 '/, dela 3 Februarle 1925 plus
spesele stabilite pAoa in prezeot In
sumli de 788 Lei ce are a le prlml
in baza declzluol jlidecAtorlel rurale
Arad No. 409 1927.
Rovloe, Ia 30 Aug. 1928.
Solomie.
judecatorla Rurali Rovlne
No. 410 I 1928.
Extras.
Din publleatJa de lfeltatJe.
Se publici Ia cuno~tlota geoeralli
eli in zlua de 24 Septembrle 1928
ora 2 p. m. se va vlode prln llcttatle
publicA Ia fata loculul in comuna Bo-
drog averea urmlirltulul compusli din
3 perlnl cu fefe albe, una ogllodli de
perete, evaluaet in suma de 1100 Lei
pentru desp!gublrea credltorulul Du-
mltru Ratlu repr. prlo avocatul Dr.
Karacsooyl Alexandra din Rovloe peo-
tru suma de 583 Lei capital, loterese
de 12'/, dela 3 Pebruarle 1925 plus
spesele slablllte pAoli in prezeot in
soma de 805 Lei ce are a le prim!
in baza declzluol judecatorlel rurale
Rovloe No. 410 I 1927.
Rovioe, Ia 30 August 1928.
Solomie.
PREFECTURA
Judetului Arad
Serv. Flnanclar ~~ Econo111ic
Publicatiune.
Se aduce Ia cuno~tlota publici, ca
in zlua de I Octomvr!e 1928 a. c. o-
rete 10 a. m. se va tine in localul
Serviclulul Flnanclar ~~Economic del a
Prefectura judetulul Arad, llcltatlooe
publicA cu oferte iochlse in conform!-
tate cu art. 72. ~I urmlltorll din legea
cootabilltlitll publlce pentru arendarea
dreptulul de lncasarea taxelor de varna
peotru podul jud. peste Crlful-alb din
comuna Vlir~and pe durata deJa I
lanuarle 1928- 1 Ianuarie 1929.
Caetul de sarclnl se poate vedea in
blroul Servlclulul Floaoclar ~I Econo-
mlc in zllele oflcloase iotre orele 11-13
din zl.
Amatorll zor depone deodatli cu ina-
lotarea ofertel ~I o garaotA de IO'fo
din soma oferlta.
Arad, Ia 12 August 1928.
Prefect Seful serv.
Dr. Lazar (ss} Stanca
No. 29133 I 1128 No. 637
Nlc41rl nu se poate cump4ra marfA de textile,
bumbac, mlslr fl mArunti$Url mal
eftin fl c:alitate mai bunA decilt Ia
· Nr. I
PRFECTURA
Judetului Arad
Serv. Flnanclar $1 Econo
PUBJjiCfi"~IUne:
Se aduce Ia cuooftlnfli publicA,
in zlua de I Octomvrie a. c. orele
a. m. se va tine in localul Servlcl
Financier ~I Economic dela Prefec
judetulul Arad, llcltatlune publicA
oferte incbise in conformltate cu
72 ~I urmlltorli din legea contabill
publlce peotru darea In aranda a I
bllulul dela Soltalul public Buteo!
Nr. top. 297 a inreglstrat in
sub Nr. 626 a comuoel Buteo!,
tlmpul dela 30 Septemvrie 1928
Ia 3u Sept. 1929.
Caletul de sarclnl se poate ve
in blroul Servlclulul Floaoclar !il
nomic in zllele oflcloase iotre o
11-13 din zl.
Amatorll vor depone deodatli
inalotarea ofertel ~I o garantA de 500
p. Prefect: Seful serv
(ss) Dr. Lazar. (ss) Stone
--..·--
No. 29134-1928. · No.
PREFECTURA
judefului Arad
Serv. Financlar fl Econo
Publicatiune.
Se aduce Ia cuoo~tlot4 publici!,
in ziua de I Octomvrle a. c. orele
a. m. se va tine in localul Serviel
Flnanclar ~I Economic dela Prefec
judetulul Arad, llcltatiuoe publica
oferte lochlse in conformltate co
72 ~I urmlltorll din legea coot
tlltll publlce pentru darea in ar
a pa~uoatulul de pe teritorlul~
judetene Zlmaod, SfnteaSectorul C
relu~-Crl~ul-alb de pe Hlnga p
Harcal, pe tlmpul dela 30 Septem
1928 pAoli Ia 30 Septemvrle 1929.
Caletul de sarclnl se poate ve
nomic ir; zllele oflcloase iotre o
Amatorll vor deplioe deodatl
inaiotarea ofertel ~I o garanta de I
Lei din suma oferltii.
p. Prefect: Seful serv.
(ss) Dr. Lazar. (ss) Stan
No. 29134-1928. No.
• u •
judeciltorla RuraiA Rovloe
No. 408 I 1928.
Extras.
Din publleatta de lleltatJe.
Se publicA Ia cuoo~tintli gene
cain zlua de24Sept. 1928 ora 5 p.
va vlode prln llcltatle publica Ia
toculul in comuoa Bodrog averea
mArltulul compusli din rodul de
de pe no juglir, evaluatli in suml
4000 Lei peotru despllgublrea cr~
torulul Ratlu Dumltru repr. prln
catul Dr. Karacsooyl Alexaodru
Rovlne pentru suma de 221 Lei c
tal, toterese de 12'/o dela 3 Febr
1925 plus spesele stablllte pAul
prezent in suma de 582 Lei ce a~
I
le prlml in baza declzluoel judecl
riel rurale Rovlne No. 408 I
Rovloe, Ia 30 Aug. 1928.
&/,om~
MATEI GOGOLAK
$irla
udetului.