Anul I. - N-rul I:z.
Pretul unui exemplar 3 Lei
ararea a 1ona a :h
ORGAN sAPTAMANAL AL LIGII APARARII NATIONALE CRESTINE
Director:
Dr. DIONISIU BENEA
REDACTIA ~I ADMINISTRATIA
Arad, slruda Vicenliu Bobe$ No. 6.
Fagadueli
(contlnuare)
Exploatarea acestel socletlili a avut
darul sA mal ~I nenoroceascli cu de-
sAvar,lre pe bletll agrlcultorl' de pe
valea Crl,ulul din lstorlcul ZArand,
prln acurgerea din lnstalatlunlle so-
cletlllil a minereurllor otrllvitoare nu-
mite gal/fd de poporul bll~tlna~. care
ol sub Uogurl se piAngea de acela~
neajuns. Apa Crltulul alb find astfel
permanent '' sporlt contamlnatll re-
vllrsAndu-se In flecare prlmllvarli a
rulnat complect productlvltatea !ere-
nurllor Inundate, ~I in acelat tlmp
llpslnd reglunea de adliplltoare pentru
vile, a luat locultorllor tl ultlmullsvor
de lntretlnere, care este cre~terea vi·
telor.
latA cum s'a reallzat f!g!dulotele
guvernulul Averescu-Ooga, carl amAn-
dol au lntrat In conslllu de admlnls-
tratle al socletlllll "Mica•.
De acelea~ lllglldulnle sonore ~~
nelmpllnlte ae face vlnovat ~I partldul
1t-liberal, venit Ia putere In lanuarle
1922.-
Nlcl plldurl, nlcl pll~unl, ole! cAl
de comunlcatle, nlcl ~coli profeslonale
nlcl mhurl sanltare, nlcl cftotlgarea
unel vletl mal u,oare Ia mine; nlmlc
din fllglldulntele tr!mbitate nu s'a
reallzat.
Partldul liberal, care prln puterea
lui numeric! '' experlenta sa avea
prllejul sll-~1 dovedeascll prln fa pte
lublrea cltre Moll, 1-a lllsat pe mAna
unel bande de profeslonl~tl al ghl~ef-
turllor, In frunte cu eel dol Constan-
tlne~tl, profesorul tl elevul: Alecu ''
Tancred.
Este cunoscutll tragedla Motllor
carl ~I- au pl!ns amarul pinl Ia Re-
gele Ferdinand, gbiodu-'1 ecoul tot-
deauna in revlsta noastrll, .Infrlltlrea
Rom!neascll• dela Cluj, slngura care
a avut carajal s1 desvlllne fllrll rezer-
ve agonla..Motllor g!tultl de jldanl \II
politician!.
Aceastl gatuire ne mal pomenltll
slvar,ltll ca 0 neagrl iogratltudlne In
RomAnia Mare fatA de populatia erolc~
tl martlrli, s'a lnceput prln cAlcarea
flilltli a legll agrare, Ia plldurl $1 pll-
fUDI, in favoarea socletlltll forestlere
jldove~tl mo§tenlte de Ia UDgurl, orl
l tnliintate sub firmA llberall cum a
fost socletatea Regatul Mare, din ca-
re s'aa imboglllt creaturlle lui Con-
stantlnescu, mort sub povara bleste-
I mulul Motllor.
Nefasta operl s'a desAvArtlt atlt
prln ralnarea Motllor miner!, scum-
I
I
plndu-11-se exploslbl lui, auprlmAndu-'e
fabrlca lor proprle din Neagra, cerAll-
du-ll-lie formalltlll de valldare cu
cheltuelllnsuportablle pentru .blll,agu-
rUe" ·stllpAnlte tl exploatlite ab antiquo
t cAt tl prln compromlterea a,;+lanll de
~,
colonlzart Ia tro·ntlera de Vest, on de
inotll eriu eel cllntllu cbematl ·prlll
tndreptlijlrea lor legali fl vlrtutlle
1 ""
Arad, I9 Austust I9:z8
De viz a no as t r ll.: .Hristos, Regele, Najiunea•.
' Bpare sub conduce rea unul Comitet.
• Vom lovi de-opolriva in )ldanul parazilar ~~ in Romanul necinsHI
ABONAMENTUL PE UN AN:
Pentru ptugari ~i muncitori ___ Lei 160
~~ inslriiinat."
Pentru inlelectuall ___ __ ___ Lei 200
Penlru Inslil. si fabrici _ ___ Lei 500
Era Ia startltul lui Martie 1926. 1 Joare din rezervele slatulul. Alacerea•
~i infaptuiri [ Astle! se inchele penlru Moll guver- 1 pregAIIIA ln proecte de leg!, menltli
narea liberalli deJa 1922-26, agravatli sli lmbogllteascA un grup de partizan!,
de I. C. Catuneanu prof. univ.
cu rldlcarea lmpozlttlor. a cazut prln prlibutlrea guvernulul
'lor rllzbolnlce, &A tinA straj! in contra Ouvernarea a doua averescanll, s'a Averescu-OJga in primele zlle ale lui
fo,tllor lo,r asuprltorl. plltat cu urmlltoarele trel fapte: Iunle 1927.
• In loc sA ae desavAr~eascll aceastll I. A inllbutlt In slloge ~I bAtAI ata Mlnlsterul prezldat de ~tlrbel, cu-
actlune, s'au trlmes de ochll lumli numlta revoltll pentra calendar din noscut mal mull prln afacerile lui cu
c!teva sute de familil mote~tl In Sllt- Muntil Apusenl. dupli ce Mlnl&trul Jidanll de speta lui Anhauch, dedlt
mar, Arad tl Tlmi~·Torontal in a~a Gaga crelase, ca manevrli electoraUI, prln expcrlentll polltlcli, a rlimas cu
condllll de oropslre, !neat din bletll echlvocul cu putinfa de lotoarcere Ia totul nepllslltor fall! de arzAnda ches-
colonl~tl unll ti-au luat lar allil stau vechlul calendar. tlune a Motllor.
gala sll-~1 Ia lumea in cap. 2. A ureal de trel or! lmpozltele,
Din toati lumea ooastrll cu rllspun·
Prln atare fapte nu numal eli Mojll lngreulnd in special pe locultorll din dere polltlcll, un slngur om le-a tote-
au rllmas Url!. pllm!nt, lllsatl In mlzerla Muntll Apusenl, tratatl In materle de
lea durerea ~I a declarat bllrbAtette,
lor de acasll cu prisosul lor de popu- contributle ca locultorll dela cAmple,
conetlent de greutatea cuvlntelor ce
latle, dar s'a nesocot't ol prlnciplul cum numal Ungurli procedau, in baza
rostea, ell va da pe1fectl solalie le--
strategic, ell frontlera de Vest trebue cadastrulul lor, ce anume era tlclult
galll tuturor piAngerilor Motllor. Acesta
lmpllnatll cu eel mai slgur, prln lstorle lmpotrlva urma,nor acelora, carl Ia
a lost Ion I. C. Brlltlanu, in calltate
dovedlt, element romAnesc. In schlmb 1848 bagaserll groaza In asuprltorll de de Prlm-Minlstru, care prln cunoscu-
s'a comls crlma in potrlva aplirllrll veacurl. ta-1 telegrama angajase tot credltul
natlonale, prln abuz fall! de legea a- 3. A cliutat sll lnlliture nemnltuml-
siu politic fl lntreaga actlune a gu•
grar!, scutlndu-se de exproprlere din rea Motilor llpsitl de plidurl, fie lncer- vernulul, ce prezlda. Din nenoroclre,
Slltmar p!nll'n Banal, de-a Iungul gra- cAnd a cumplira cu preturl fabuloase, moartea nl i'a rllplt prea de vreme.
nltel, enorme lntlnderl de pllmAnt In plldurlle ce In mod nelegal fuseserll
favoarea proprletarllor strAin! '' du'- scuttle de exproprlere, fie lncercAnd Cum '' cAt s'a reallzat din progra·
mllnool, orl a speculatorllor lntovllrll- ada exploatatorllor jldanl') In achlm- mul flxat in memorabila-1 telegram!,
~Ill cu el. Dau un exemplu eloqen t bul plldurllor mote~U. In mare parte vom arata altlldatll cu toatll oecrutarea
de clllcarea legll agrare sub mlnlstrul pustilte, aile plldurl de enormll va- ce comportll adevllrul.
de agrlculturli Costantinescu ~I Coml- ~)TI..:hier, BUrger, etc. L C. CAtuneanu
tetul sllu Agrar, s'au scuttt de expro-
prlere sub pretext de drenaj 3000 de
jugere, apartln!nd abatlel catollce din
MO!k (Austria) detl proprletara era Racz Oyu1a
~I absentelstll '' persoanll moral!; decl Director de fabricA.
de doull orl supusl!. exproprlerll.
In asemenea atmosferA nu este de Oretos, cu pislrui pe faJo, cu nosul pentru .dl Oyula". Dar ialii co omul
mlrare cl au lsbucnlt revoltele Motllor coria! ~~ intr'una umed, ode deparle ro· .isle!" ~i .muncitor" poole triii ~~ printre
dela Albae tl Rachllele, dlntre care spandind duhoare de usluroi, co orice valachi, ba chiar mai bine ca in alte
prima s'a llnlttlt prin desfllntarea con- jidan ce se respecla. Tatiil siiu, vre-un parJi. lntreprinderile industriale se .na-
tractulnl cu jldanii 1), lara doua a lost, Rosenbaum Struhl cu perciuni ~~caftan Jionalizeazii". Nume, unul mai roma·
lnllbufltll In sAnge 'I bAtlll, dand nao- solos adus tocmai din OaliJia, cutreera nesc ca celolalt apor in Iocul firmelor
tere unul monstruos proces penal, care cu o gloabii salele romane~li dupo slriiine din !recut. In toale consiliie de
nlcl pAoli astllzi nu a luat sfar,lt. haine vechi ~i sdrente lremudindu-i administraJie clile un depulal sau se·
0 razll de sperantll le-a venit cu panlalonii ">i sbierand .ghivalt" chiar nalor care de multe-ori nici nu ~lie in
prllejul serblirll centenarulul lui Avram numai Ia Iotralul vre·unui biel de cane ce ora~ e fabrica respeclivo. Dar nici
lancu, cind Regele Ferdinand, Mitro- spre inveselirea gospodinelor ~i a co· nu e nevoe sii ">lie. Lucrul principal e sll
polltal Primal Dr. Miron Crlstea ~I piilor de prin ogriizi. ridicelanliemasii inlervielaguvem pentru
Prlmul Mlnlstru Ion I. C. Brltianu, au Dlntre cei 3 feciori _ ungurl we· urcarea tarifului vamal ~i protejarea indu-
promls ca totll sus ~I tare ell dreptate ritabtli pentru un limbru de 0 co· slriei .nalionale" contra bol~evismulul
se va face Motllor. Din aceastll so- roana _ unul se face advocal (azi muncltorilor,celelalte Ie aranjazodl Racz
lemnll promlslune oflclalli. alAI s'a in- mare economist at Tiirll Romaneflli), Oyula jidanul devenit director general
faptult ell s'a declarat amnestlerea celalalt e arhilecl ~i zide!$le ,.coli ,.I al .fabricei de tricolage• linansala de
Motllor pentru dellctele sllvlce '' s'au biserici cre~line. Numai eel mai mare .Banco Romi\neasco" • prielen inlim cu
exproprlat plldurl 'I pll~unl In plll~lle I Oyula mo~lenind gloaba ~I caftanul culare .mare roman• fost prefect,
Abrud, CAmpen I ~I Ollllu din dome- • biilranulul adunii ,.; mai deparle sdrente awand inlrare Iibera Ia minister, de·
nlul statulul, pe C:lnd ln Reglunea VII- de prin satele romane,.tl. Pana ci\nd I coral cu meritul industrial, cavaler 81
deasa unde erau proprletllll private, intr'o bunii zi din decursul riizboiului- I Coroanei Romaniei etc. etc.
Comltetul Agrar a! lui Alecu Constan- armalii n'au fiicul nici unul ciici ce Dar ce se le amintlm toale aceslea 1
tlnescu a ell cat legea in plcloare, in dracul 1 Ia riizboi poll muri, riizboiul Le ~Iii bine celitorule. De mulle·orl
ultlmele zlle ale guvernllrll llberale, nu e penlru jidani - intr'o pivnilii scrii!lne~li ~i 1u ln dinji fiiro so poll
fllrli otlrea Prlmulul Mlnlstra, care lnl- umeda !li lnlunecoasli a~eazo ciiteva schimba ceva ••• Sun! lucrurl cunos·
lla$e opera de salvare a Motllor.
1) Acetli Jldanl, numlll Gross ,lsojil, fiind
' rllzboaie hodorogite ~i fabric& e gala. cute de loli !li nici noi n'am mai mur·
Din sdrente mucegiiile de bumbac !II diiri Mrlia:cu numele lui iJig Racz Oyula.
lntovlrA,IIi cu Banca Generall a TArll Ro- din hi\rlie se confec!loneazli lricolage Cele petrecule lnsli lntr'una din zilele
mlne'tl din Cluj, Wide funcjlona ca director
0 creaturi a lui Aleen Costaotlnescu, au cum-
aerl din vremuri lmemorlate ~~ astfel le Iaau
de .Ii\na verltabilii" tocmai bune penlru recenle lntrec orice margine.
pi rat dela stat o pldure, in care Moliilucra- ,.pro~li carl lngheaJa pe cre~tetele Car·
~
ilntr''O dupii -emlazo lntro Ia redacjle
pllnea dela gura Aiel redstenja tnarmatA a pa!llor, !li lata.( pe vyula mare indus- co -dl'rajli umflati ~~ .pJini de winllliii,
Mojllor a lnlltnrat gheveftui constantlnesc, tria,, mare fumisor de articli de bi· ca ochii lnrotjlli de plans, o~~i ·aproape
slliud pe Mlnistrul de Domenll, de tristl fi "'
lnfamA memorle, sA rezlilete cootractul en colage penlru armata auslro·ungara. asunllil, ·cu piirul smuls, o nenorocili
Jldanil, pe carl In urma i·a tmbog!tit din
cassa statulni, plltlndu-ie grase desplgublrl.
Trece ·riizboiul, slipaftlrea weche se de lucrliloar~ de newnul ·noslru, abia
Amlntim c1 llcomla e v r e o a dat prllb"'e~e. casca .:jJronlcerulul reman scipal8 din mAntle bestiei cu numele
luapol auzlnd dela delecatla Motilor anni- i!Ji face apar111a ·pe -ecesle tplaluri. de Racz ·Oyula. Powestetle cii dl di·
toarea solie: .Fiecare copac costll •n cflp
de Mor. Un moment de spalmi ~I ingrljorare rector venind Ia control prln ateliere
..
 Pag. 2. APARAREA NATIONALA Nr. 12.
lli vazand o h6rlie de impachelal jos cafi cu lricotagele .de lanli verita-
Uinga razboi i·a dal ordin s·o arunce bila" confectionale din sdrente ~~ hiirtie L. A. N. C. ~i femeile.
in !ada de gunoi, ceeace dansa a exe- in fabrica lui Racz Oyula. Le ~tiam
cuta! imediat. Cand femeia s'a inlors loate acestea ~~ ne dureau, azi insa Marele nostru nationalist d-1 pro- ~I d desvoalte desfdlul printre feme-
Ia riizboi, fiara care venise infurlata clind nenorocilele de lucriiloare sun! fesor A. C. Cuza, in lupta pe care a lie golme.
in atelier - probabil fiind respins de ~~ lovile fiirii nici o vinii numai pentru lntreprlns-o in contra du~manilor din- Acum clltl-va ani, un Jidan a cAu-
vre-o funcfionarii, ale carei grajii le do- salisfacerea poftei sadice diavole~te a nauntru tllrli, a f.!icut apel '!Ia fortele tat sli introducA rochla-pantalon, care
rtse - cu ochii infectati de sange, cu unei arataturi, simfi cum fi se ingriimii· femenlne, pe care vola mal iniAl sil incercare a e$uat in faja reslstentel
fata inverzila, lremurand ~~ stropind de~te sangele in cap, cum fi se stran· le organlzeze $1 apol sa le trlmltA ~I publlculul bucure~tean.
in toate partile balele veninoase se ge pumnul ~i abia te poji staplini sa pe ele Ia lupta, pentru Hrlstos, Rege La inceputul furiel bol~evice, grupe
niipuste~te asupra nenorocilei lovind nu slrive~li cu o lovitura b_eslia, care ~I Neam. de bArbatl ,1 femel tlnere circuiau In
fiirii mila in fata, in cap farii a alege, te alaca numai din urii. Femela romao.!i, filnd mama aces- costumul lui Adam ~I Eva pe strAztle
satisfiicandu-~i pofla sadicii lli var- Rugiim autorilajile sa se intereseze tul. scump ,1 vlteaz pnpor, este obll· Petrogradulul, prln tranvaie, res tau-
sandu-~i ura asupra unei nevinovate, de iadul in care triiiesc peste 500 de galA de drept incepllnd d•ia na~terea rante, gradlnl pub!ice, etc. purtand
scuipand prinlre dinfi Ia adresa nea· fiinje nenorocite, date pradii celui mal lui, s.!i-1 creascil '' sli-1 sadea~ca in e'arfe trlcolore sovletlce, cu lnscrtptll
inspiiimantiitor flagel, pentru a putea
mului din care face parte femea o petrece ciileva liipadaturi fiirli suflet suflet dragostea pentru Hristos, Rege de: ,jos pudoarea burghez.!i" $1 alt<le.
injuriitura ce nu se poole reproduce, in cele mal marl orgii. Speriim cii jus· ~I Neam. Chlar acum, nu e de mull, a mal a-
plirase~te atelierul. llfia va a~eza Ia locul sau pe bruta, SA trecem acum Ia datorlile natlo- pArut in Moscva, pe stradele ora,ulul
Aceasla esle faptul povestil simplu care riispunde Ia numele de Racz nale, ce se pot cere dele femeea ro- un grup de feme! ,1 bArbatl in pielea
Oyula, dovedind eli chiar ~~in Tara Ro-
flirii nici infloriturii sau exagerare. mana. Mal iniAl de toate, sA luAm goala, purtllnd acelea$1 e,arfe $1 tn-
mfmeascii este dreptate ~~ penlru Ro·
De mull ~liam ca Ia fabrica de lri- mftni. cuno,ttntA de punctul de vedere al scrlpjlunl.
colage din Arad e mal riiu ca in lad ... Sii nu se a~leple ca eel nenoroci!i d-lui profesor A. C. Cuza, care zlce, DacA Kahahul ar da ordln, c~ Ia
Pentru 200 -250 de lei Ia siiptlimanal perzandu-~i cumpatul sa cauie sa-~i ell femeele romane sA $lie, eli L. A. N. data cutare jld.!incile sA las.!i pe str.!izl
lucratoarele sunl tinule zilnic cate faca singuri dreptate. C. a femellor romllne este 0 orgaoi- imbr.!icate in feregea ') ele s'ar executa
Ur.!i $OVilire, pentruca a~a cere legea
10-12 ceasuri in vuietul asurzilor al xafune social-cre,tlnl, care nu luptli , 1 dlsclplina talmudlcli; Ia not, insil,
ma~inilor, expuse Ia orice moment sa
fie sdrobile, respirilnd aierul infect ~i Ce este carciuma pentru emanciparea femeel.
Tara ,noastrA nu are acum nevoie
romancele s'ar duce Ia sapunere au-
mal gonlte cu blciul de pe ulitl, a, a
praful ucigiilor in care plutese milioane din • Dumineca ortodox8" de femei emancipate'), cl de feme! de mull s'a inradaolnat tl:.!ilo,ta in
de bacterti de tuberculosli, mlincand Ia sufleteie majoriUIIi femeilor cre$1lne.
Carciuma intoldeauna a fost, este ~~ emanciplitoare,-adica ellberatoare a SA cilutam, dar, salvarea femeilor
amiaz o bucata de pane uscalii lli o va fi inlrarea pu~cariei, isvorul caselor
neamulul nostru de sub jugul parazl- COD$tlente $1 curajoase ale neamulul.
jumlitale de lubenlja, ~i de mulle·ori de nebuni, un birou de plasare pentru
tlsmului social economic $1 politic jl- -i. lntroducerea portulul national,
nicl alai ciici din plata de 35 de lei spilale, un loc de intiilnire, pentru car- dAnese. Acum, afiat aces! punct de care este mull mal frumos, mult mal
pe zi mal trebuiesc saturatl ~~ imbra- tofori lli punga~l, o vizuinli pentru cti· vedere, arilt in rezumat punctele prtn- elegant $1 face mull mal atraglitoare
caji lli 2-3 copii orfani de rlizbol. minali ~~ vagabonzi. clpale de actlvltate: pe femeea romllncA, - scotand in
Alcolu! manje~le tot ce alinge. Q.
Fete voinice ~i siiniitoase pline de mului caruia alcolu! nu-i poole pune
viajii, dupa clileva luni de muncii in jugul, ii riipe~te mintea. Sapa incet I. Sustlnerea propagandet de orl ce
fel, in conformltate cu programul I. a,
I
relief toate frumusetile el - decat
costumele atatAtoare, introduse de
Jidanl, cu scopurl dlabollce,
fabricii scuipli slinge. Din vre-o 500 a colo unde nu poale dislruge dintr' O·
n. c. rAspllndirea $1 IAmurlreA Svasti- 5. Retntroducerea datlnelor strAmo-
lucriitoare nu giise~li nici 10 cart sli data.
Penlru om, bejla e o boalii grea, cel, slmbolul organlzatle1.2) mo,e~tl $1 a daosurilor najlonale ''
nu fie atinse de tuberculozii. Niciiirea 2. Combaterea alcoollsmului, care combaterea danturilor obscene $1 iste- ~
penlru muljime e o ciumii, penlru tara
nu dli casa cercualii penlru asigurlirile e o piedica in bona ei desvoltare, este 0 plagA soclaiA din care rezultA rice lntroduse de jidanl, pentru a des-
sociale allilea ajutoare de boalli c&le distrugand toate pulerile active ale ' frllna socletatea cre,llnA.
e silita sii pliiteasca lucrliloarelor din neamului, oprind inlroducerea tuturor s!rAcla, crima nebunia $1 degenerarea 6 Reintroducerea industrlei ~I a e-
aceaslii .gheenii" numltii induslrie na- reformelor culturale ~i industriale. socieUtet. conomlei casnice natlonale, ca: TesA-
John Bums. 3. Combaterea luxulul, cea mal prl· toria, cultura glndacllor de matase
Jionalli. In 2 -3 ani cele mal multe lu·
mejdioasA boaiA soclalli, care a ru- stup.!irltul, etc. ,
crliloare sun! dislruse, cercelafi numal 4
inat $1 ruineazA o lume intreagA, care 7. Infilntarea de cooperative per:tru
prinlre femeile noaslre din Plirneava
lara~ apelul Ia strainata!e. impinge !emelle pe calea mlzerlei a desfacerea produselor casnice natlona-
fl Miciilaca lli vii veli convinge. desfrllului a prostltutlel. ' le $1 organlzAri de exQozltil pentru
· :;li toale acestea filndca sunt supuse lnvltatal profesor universltar RA- . Industria casnlcA.
J•d.!inclie umblli pe ulltl in costume S •t 1 ltu
Ia munci grele, in cele mal detesla· dulescu Motru a scrls intr'o revlstl 8. e se organ 1zeze $eZd or cu -
indecente, lntentlonat, flind !ndl!mnate rale cu conferlnle danturl $1 corurl
bile conditii de higiena, fiind tlnule in francezl, to care criticli afacerlle noas-
de Kahalul 8) jidAnesc, ca sA propage natl~nale, etc.
aerul infect lli praful uciglilor care tre !ntr'un mod neoblclnult ~I neadmls
distruge plumlina. lar co plata 35 de Ia fata strllnAtlitll, Toate aceste dezlderate, indepllnlte
'l Dupi .La ga~one• de Victor Margae-
rltte. cu dragoste rlibdare $1 energle, de
lei pentru 10-12 ceasuri de aslfel de Pe UlngA aprobarea acelora carl femeea romllnA, este tot ce cere tara
rnuncii. lnfl$1 practlcA acest slstem, s'au glislt 2) SvastJca este a cruce cu ramurlle In·
~I neamul romanesc.
doite, urm~nd tangential directiunea cercu-
Sigur nu se poole plali mal bine. oamenl, de necontastabliA oblectivl- lui dela stAng a inspre dreapta, reprezenta.nd Ultimul meu cuvllnt este eli: In la-
Sun! spese marl, lrebulesc milioane tate in judecarea · lucrurllor, carl au astfel discul aolar, Ia care Sb tochlnau strl- ta acestor datorll grele, d-$oarele tarl
bunli oo~tri Daci. sA se hotArascA, iar cele slabe de Inger
penlru d-nli director!, milioane puntru socotlt de nepotrivlt aces! lei de crl- Pentru noi Svastica este un document is-
toric de cea mal mare tnsemaa.tate, cicl prin captivate de dellclt aparente, de pli-
d·nii din consiliul de adminislrafle. Si tlcli.
ea dovedim vechea noastra originit $i drep- cate sli stea Ia locul lor, clicl nu le
de unde atlitea milioane?l Din marfa A urmat apol expllcaflunl din par- turile noastre suverane asupra pimlntuluf cerem sacriflcll.
de proasla calilate ce se arunca pe tea dlul profesor (vedetl or. 192 p. pe care ne-am nbcut ,1 triim de numeroase
veacurf. La Iucru, dar, scumpe d-nel Sclipatl
piafa; dar mal des slorc8nd s8ngele din Curentui), in care ce credetl eli 1 ) Kahalul este o organlzalie oculti, care tara!
91 vlaga din atiltea vaduve lll orfane, este scuza? Ma au jdcut il llberaliJ din conduce ¥1 admlnistruazi socletaha jidi- Malor Alex Constantinescu
ale diror biirbaji sou parinli ~1-au 18481 Este o tradlfle I neasci ~I reguleaz\ purtarea jldanilor fall
de cre~tloi. El se ascunde sub numele de
lasal oasele pe dlmpiile Oalifiel, sau latA o motlvare ~I un rbpuns, care comuoitatea izraelita.. 1) Mantlll ce poartA mus~lmanele peutru
au inghefal pe varful munjilor imbrli· ·nu necesltli nlcl un fet de comentar. Arma sa de tuptl este conrnplia. ..,, acoperl !ala.

Aradul romanizat.
Dupli zece ant dela allplrea Ardea-
ulul Ia patrla-ma nA, mal aunt incA
ora,e - ~I din neferlclre nu prea
putlne - care nu s'au romlnlzat
aproape de loc.
Introducerea politlcel to toate do-
menllle de actlvitate ~~ de energle na-
tion alii, llpsa de rlispundere a !naltllor
prelatl, al capilor marllor servlcii de
stat, precum $1 a tuturor conducAtorl-
lor lnstttutlunllor culturale- exlstente
In orafe - salgur!nd in prlmul rAnd
actlvltatea natlonal-culturaiA ~ ca tl
complecta dezlnteresare a guvernelor
ce s'au perindat Ia cArma tliril din
1920 - crerJ.nd eli .prln mlolftrll
provtnclllor aliplte•, aunt absolut re-
prezentatl, - latA cauze fl motive.
In deflnltlv, rAul pomette noma!
dela eel marl, a cilror ltpsl de tlmt
practlc vt concillatlune - dAod aa·
~!ere dlverselor incidente, frlctluol,
ambltll personale ce nu mal contenesc,
- ne-a dus Ia deslivlr$1tli lnactlvltate-
unanlm condamnablll.
In vestul tllrll, tocmal in lnlma Cri-
tanel, se aliA un mare fl lmpozant
ora~, prln pozltla, clAd irlle '' p · etele
lui, ca ,; prln curltenia ti lrumusetea
lui naturalli; inchls Ia o margine de
un cordon de verdeatl - cele doull
parcurl - 'I de brlul Mure,ulul -
tzolat astfel de anul vletll romlne'tl
- c&d vii cu trenul dinspre Timi-
fO&ra san Teluf, ttl face lmpresia
unul ora$ streln - Industrial, centrul
unor formldabile actlviUtl comercfale
- reteaua exportulul - lmportulul in
tarA, apol o urla~e cetate, apare ca o
hubrA lntunecoasA fl slolstrJ, clod
trecl podul peste Mare~: Cetatea -
marea cazarml In cart aunt lnregl-
meotate trupele - a pol se vlid: v!r-
furlle gotlce ale blaerlcllor, al PrimA-
riel, cllidlrl, - treptat 1:e te apropll,
zAreftl un colt de statle, -· rbbatl in
fugA o retea deasli de llnll, !reel peste
un mlc pod ,1 te opre,u In fata unei
frumoase statli - o ciAdlre monu-
mentalli, arboratA cu gbirlande de florl:
Aradal.
Pllicut lmpreslonat, entuzlast, sco-
borl: cu pafl mlcl ~I repezl, pli,e$!1
cam lArA curaj pe peronul gArll ..... Ia
tranval, trAsurA, ma$1nl sau autobuz -
unlcele 'I cele mal confortabile mil·
ioace de locomatlune, pe care 11 le
oferli oraful.
Curiozltatea de a fi cAt mal repede
in ora,, te face sli fil nerlbdltor: re ·
splri adanc, prive~tl nelinlftll...
Da I PdmArla I
0 stridutli ingustA ~I curatli duce Ia
Mure,, - rupAnd ,tl o parte din pa-
latul cul\ural ...
Inalntezl In centra,pe dreapta .corzo•
- calea prioctpalli zllnlc accesibllli.
Vltrloe marl, variind zilnlc In infru-
musetarea lor - dupli ultima modi:
budapestanA, vienezli sau parlslanl-
Iaine reclame cu gust lucrate, te In-
villi in!Auntru....
Un urla, templu de incblnlcluoe,
sprljlnit de-o parte $1 de alta. de c!-
te·o colonadli to stll blzantln, te o-
prette in loc: blserlca rom.-catollcA.
Magazine marl, cllidirl cu etaj, -
Teatrul Ora,ulul, - o mare calenea
centraiA: cafeneaua orA,eneascli, to
spatelr clrela se aliA o platA mare
- Avram Iancu -· latA centrul ora-
~ulul.
Nu departe, se aliA tl fromoasa
Catedrall romheascA, in fata clireia
e larA~ o platA mare.
Exlstli un palat cultural, unde se
fin marlle festivltltl natlonale, concerte
- audttll muzicale de camerA, - con•
ferentlerea speciall$t110r - $1 cu pro-
ectlunl lumlnoase, - slirbltorlrea fe-
stlvli a vreunul personaglu local, fe-
stlvalurl, - precum tl o urla~li 81-
bllotecli de cArt! - romAne~tl tl uo-

• •
 Nr. 12.
Un~e ne sant luminotorii 1
Iau un zlar in mAnA, cAutand sA vAd,
in cuprinsul sau, cele ce se petrec in
largul lumei ,1 citesc intAmpiAtor:
Un copii de 12 ani, a impu~cat pe
altul de 10 ani ,1 l·a ingropa' in \A·
rAni!, !Arli.... motiv.
Ail caz:
Un t!nar de 21 ani, soldat, s'a im-
pu~cat pentrucl!... ... D-1 comandant al
Reglmentulul 1-a apllcat o midi pe-
deapsli din cauza unor ilpsuri, din ca-
zarma, fl!rll voe. 0 fall de 12 ani s'a
sp§nzurat, flndcA mamA-sa l·a dat
2-3 palme, pentru perderea unei bu·
clitl de stamba; alta de 18 ani, s'a
otravlt pentrucl n'a !Asat-o mama-S!
Ia o nunU, in satul vecln. Alt z1ar,
aile cazurl, ~I zeci de zlare, cu sute ~I
cu mil de cazurl: asasinate, violuri,
furturl, cu un cuv§nt, tot felul de mon·
1tru nltl\1 senBt•onale, cu to ate ell nu
ne mal ml~cl de loc aceste .fleacurl
Ia ordlnea ziiel". Mal rau ca in lumea
dobitoacelor.
Ies sa rnA pllmb ~I intAlnesc 10-12
tlneri, carl implngeau un auto ca-
mion inclircat cu pletre, strajuifl de 4
·santlnele mil•lare. Erau pu~clria,i. Ml
opresc ,1 prind vorbl cu el. Aflu ell
8 din el erau ..• crlmlnall.
Pe strada, un bAeta,, negru ~I des·
cult, cu un vraf de hArtil subsuoara,
striga cAt il floe gura: "Amor il ne-
bunte", .Noaptea siingeroasd" ... Jar II·
nerl ,1 tlnere, ch•ar elevl de ,coil, se
gra.nMeau pe el sA cumpere aceste
ctravuri Uerale, furoizate de edltura
crimina Ia a jldanuiul !gnat Hertz, care
a adus mal multi primejd1e, decAl sifi-
~lsul ,1 tuberculoza, in poporul nostru.
La Librllrll. in,lrate pe ata, in ordine
dlavoleascl, stau llustratele ~I roma-
nele, reprezentante fldele a gollcinnel
depravate ~I a decadentel sufletulul
·omenesc. Pe stradli: buze VJpslte a
putred, pulpe goale, sanurl bombate,
tin utA ajustatlin mJd nereu,It ... 'I ne-
~'loat Un provocator orlQII! ..
· Plec acasl '' lau o revlsla, bulmaclt
fl zdroblt panl in adancul sufietuiul,
de h alui in care a ajun~ socl•talea
noastra. Si a strlgat su!letul meu:
Uode ne dot !emelle?... Unde ne sant
fetele ? ... Unde ne sAn! bArbatii no,trl
serio~l, plrintll de famllie a~ezati ~I
cum Inti? 1... Si in sbuclumul meu su-
fletesc, iml arunc ochil pe ultima pa-
glna a revistei '' vld serfs: In anul
1914, Doctoral Obreja a constatat, prln
cercetlrl serioase, ell poporul romAn
a consumat, pe beuturl alcoollct, peste
un millard de lei; tar d-rul A. C. in
anulljl927, av§ul 4 sate din jud. Bo-
to,anl sub controlul d·sale, a conslalat
eli numal in aceste 4 sale, s'a consu-
mat pe alcool ln ... 3 lunl de zlle,
4.650 000 !ell 1... Am cllit de trel orl
aceste rAnd uri, ca sa rnA conving dacA
uu cumva visez; dar patrunzAnd adevl-
ral, ml·am lovit frunlea cu palma ,1
am zls: suntem pierduf/1...
Am deschls ochll marl, ca dlntr,un
vis urAl, in lata acestul trlsl adevllr
gure,u - ce se dau lmprumul
spre a fl cltlte, o saUl de lecturA,
unde zllnlc se cltesc gazete, revlste
de tot felul, clirfl - far sus, o sail
de plcturli mlnuna!A. cu .RAslignlrea lui
Hrlstos pe o:ruce", ,1 aile cAteva tablo-
url celebre.
CAteva clnematografe- conforlablle
;tl- moderne, - ruleazl zllnlc filme de
.mare succes.
Un Teatru de varli, e Ia dlspozljla
o()perel RomAne din Cluj, clod vine,
fl dlverselor trupe teatrale
Sl acum .... culturli, ,tefulre - o te-
melnlcll preglitlre in vlltor - educAnd
in mas!, o colectlvltate de forte, de
energll tlnere, - de romAn! carl cer-
ceteazli zllnlc nes!Ar,ltele terenurl spor-
tive, fllnd Ia curent cu ultlmul rezullat,
•e lmbllazl, odatl sau de douli or!
pe zl ... in Mure, - Ia .Strand", cu-
treerl toatl zlua parcurlle, .corzo" .....
frail eli a,a e blnet...
(Va urma.)
t.
APARAREA NATIONALA
,1 m'am gAndll de ce sa rna mal mlr
de monstruozltl!ile lrAmbljate de ziare
,1 de aspectele hldoase, prtvile in toatl
cllpa ~I Ia tot pasul? Acl, !n alcool, in
romanele lui Hertz, in filmele cine-
malograflce, in indecenta vilrinelor -
~I in Indolent• polljlel prea ingadul·
toare-i~l are explicatra aceasla ingro-
zltoare stare de lucrorl. Tineretul no-
stru furnlzeaza cllentelA ocnelor , 1 pu,-
clrillor, clientell spitalelor •I balamu-
• vlclul mllllar de dol ani. Nu avea pre·
curllor, linerelul nostru formeaza rna-
!erial de senz1tie ziarelor!...
Tlneretul nostru, putred ~I desfrAnat,
pune sub plclor chipul ~I asemanarea
Crealorului, degrad!ndu·l ~I t!randu-1
in rAndal dobttoacelor. Tineretul no·
slru, bolnav, in care sA frlmAnta vltlul
cu rulna, este fructul des!raulul. Pro
dusul betlel ,1 al orglllorl... Fl'l ble·
stemului. St atune!... am slrlgat tare:
Unde ne siint luminatorii?...
Lumlnatorl al no,trl, pentru care
munclm cu bube in palme ~I cu su-
spinul in suflel, ca sA va dAm lefurl
grase, iar voi sA ne dati, in sch'mb,
lumina; sA ne calauzl!i sufielele prin
intunerecul, atata de prlmejdios al a-
cestei vieji, unde santeti vol? Ce v'ati
facut? ... Am auz!t ca stat! to palate
marl, ingraditl cu leg! ~I dreplurl ~I
ultatl ca dreptnl insl~l este o datorle
Am au zit ell traijl in desfrAu ~I orgll
fantasllce, ca nu vl ajung lefurile ce vl·
le dl s§ngele ~I sudoarea fruntll noastre
,1 vl dedatl Ia furturi ca eel mal jo-
solei tAlharl. V'atl facul robll argintulul
,1 zdrobi!l suflelale noastre. Am auzlt
eli vli imbracatl cu matliusri fine fl
mol ,1 va scurtatl plicllseala sl IrAn·
davia holtulul vostru In sporturi ''
dansurl desfr&nate, pe cAnd nol n'avem
limp sa ne piAngem mlzerla ,1 sufe·
rlntele zilel...
Vol desfundafl stlcle de ,ampanle,
in sgomolul voluptos a! orhestrel, ca
sA n'auzlji supinul suflelulul nostru.
At! !bat grlja ,1 datoria voaslrl pe
spatele celor mlcl '' piclorul pe gru-
mazul nostru. Bell saogele nostru ''
vii sclldatt in lacrlmile noaslrel Lu-
mlnltorl al nootrl de toate categorllle,
rob! al arglntulul, rob! al desfraulul fl
a! lui Satan, le''li Ia datorie, cllcl zlua
judeclijel e-aproapel ... Vol at! orbit po-
porul, vol ajl tacut din el turml de
muls ,1 de mlcellrlt. dar n'ajl bAgat
de seamA ell v'atl sllpat groapa ,1
v'atl holarat osAnda. Lummorl orb!,
trezltl-va, barem, in ultima cllpl.
M. I. Bazavan.
Protopopul Halmagiului
presa rom!nli. Rasfolnd gazeta jido·
veascli .Erdely Hirlap" din Arad in
numiirul din 15 August in pagina de
anunturi plalite cetesc publica! in un-
gureote incepand cu: .az aradi rom. •
or!. Consilio jovahagyasa folylan un
anunt de licilajie pentru ridicarea bi-
sericii din Vata de sus prolopopiatul
Halmagiului subscris de protopopul
Hiilmagiului Cornel Lazar oi de I. Oiur·
giu preot in Ochi~or administrator al
parohiei din Vata de sus.
La incepul vazand .ort• credeam eli
ar fi vorba de vre-o sinagogli ce s'ar
zidi in Vata de sus sau de vre-un
restaurant cooer Ia care ovactar ar fi
Cornel Lazar iar cantor Oiurgiu $1
numai celind mai cu alenjiune m-am
dal seama eli e vorba de o biserica
romaneasca orlodoxli, $1 cred eli ori-
care din D·Voaslra lot aoa ar !i crezul,
caci cine oi-ar pptea inchipui eli un
protopop roman sa lase sa i-se pub-
lice anunt< ri!e pentru ~idlrea unel bi-
serici romane inlr' o gazela jidoveasca,
atune! c!nd avem in Arad vre·o 5 sau
6 gazele romane~li, in carl har dom-
nului nici jidovll nicl celelalle nalii nu
publica nlcl urf' anunt penlru vre'o zl·
dire de bisericli sau .ljcoala de-a lor.
Nu giise,u in gazelele rom6ne$fl asl·
fel de pubUcatll, dicl se vede eli nu·
mal dol preo!l romlini pol II tllllt de
ilpsiJI de demnllale, !nell! sli nu ob-
Raspuns Ia art: ..lnlioratoarele slnuciderl
din Ulmar
La Alma, s'a flcut o ucldere ,1 a pol
o s!nucldere. Dirertia glontulul, care
a perioral creerul vlcrlmei Minerva
Popovic!, vorbe~te mal clar decAt toate
scorniturlle. Olontul a patruns dinapol,
dela spate inainte ,1 incatva din sus
in jos in urma stature! mal nalle a
criminalului decat a vicllmel.
De lndragosllre iolre vlctlme nu
puldl sA fie vorba. TinArul de 21 ani,
!lind aseolal, a~tepta sl-'1 facl ser-
gatirea de invatltor compl•ctl. Fetita
E ' 1 a
impllnlse numal 16 ani. ra e ev
inca, cu ~coala netermtnala. Numai
in inchipuirea necontrolabtll a d-Iu!
.Spectator" se putea vorbl de casa·
" au lost cauza ell s'au prabu'lt pAoli
torle. Nicl vorbl!, ell vreunul din ei
sa-,1 exprime pianurlle de casatorle.
Parintllor victimel nlcl prln gAnd nu
le-a !recut a,aceva, nicl n'au obser·
vat'o. decum sA-'1 f, dat invoirea ta-
citl Ia clsatorle. Advocatul petltor nu
a eslstal ~I nu esistl: e 0 slmpll mln-
ciunl lnvenlata lArA scrupul.
Procedura D-Iu! preot ,1 a D-lul
prlmar fatll de uclga~ a lost deamnll
Canoanele blsericei or!. opresc, ca sl-
nuclga'il ,1 uciga~ll sa se ingroape
cu preol ~I intrun loc de frunle in cl-
millr. (De ingroparea in ~ant nu e
vorba.) Bunul simi moral-cre~tln dea-
semenea pretinde inflorarea ~~ na prea-
marirea crimlnalitatll. Nu s'a aflat
preol, care sa-l ingroape - luAnd in
considerare !apia lui - of numal Ia
cererea espresa a pllr. Popovic!, l'a
iogropal par. Oiurglu.
Nu este adevArala aflrmatla, eli .nu
s'a permls" slparea recerutl a gropll
uclga,ului. Cine s'ar mal f1 g!ndil ~I
Ia a~aceva afarli de lnvenUvui de min-
clunl do. .Spectator"? Nu s'a sllpat
indeajuns din slmpla nebllgare de
seaml alor sAl.
Miclme de suflel of procedura in-
corecta a fost dln partea furatorilor
de mormlnle, carl au pus corpul crl-
minalului in morm!ntul go! a fetljel,
unde pAr. Popovic! ,1. a ales loc de
inmorrn§ntare pentru lntreagl familia
sa. Ce folose,te m§ngllerea fal'l a-
dresala parlntllor prin lendentlosul ar-
llcol amlntll, cAnd ~I vlitorul lor loc
I
de odihna veclnicl ll·se lurA, 11-se ne-
clnste,te prln !apia?
Corpul uclga,ulul nu putea sA fie
~I nu este in veclnatatea vlctlmel sale,
c1 Ia poslblll departare.
B.
sprijine~te (?!)
searve eli ii rlid $1 slriiinil cand aruncii
banuti slraoi cu mulla greulale de bie·
Iii no$1ri romanaoi de pe dealurile Hiil-
magiului in manile celor cari sa poalii
de mull i-ar fl inghi!ll oi pe sfinjllle
lor. lmi aduc aminle eli inainte de raz.
boi se facu·se o invoiala inlre gaze-
tele romaneotl, sli nu publice nici un
anunt de pelrecere, de cununie etc.
dacii acesta nu era llpliril in vre-o II·
pografie romaneascli oi asia se fiicea
alunci cand nu aveam decal abia unde
ol unde cate'o lipografie sau gazeta
romaneascii. Jar azi cand avem in fie-
care oraoel cale-o gazelii doi preoji
roman! numai intr'o gazeUi, jidoveascii
anuntii eli vreau sil-oi zideascii bise-
rica. Probabil au crezut eli e plical
sii faca chelluieli meoterilor(?) jidanii
ciirora vre-au sa le dele biserica pen
tru zidire silindu-i sii compere o ga-
zelii romlineascii in care sii celeascii
condilllle de licllajle. Cilcl altcum $i
aoa nu cumpiirli el gazete romane$6.
Notez eli am mal ceHI nu de mull
in numila gazelil jidoveascii anunjuri
de licilajie in ungureote subscrise de
protopopul Cornel Lazar dela Hiil-
magiu.
Nu pot sa inchelu decllt cu versul
lui Emlnescu.
Cine'il indriigll slriiinl. •
Jar sfinjillor voaslre vii zlc .sa vii
fie ru~ine • dacil mal olili ce e · ruol·
nea. Un credlnclos gr'. or.
Pag. 3.
Informatiuni.
Pent r u bacalaureatul din
toamna, d-1 prof. AI. Constan-
tinescu deschide un curs prepa-
rator de limba ~i literatura ro-
manti.
In{orma(luni ~~ lnscrier/ tn str.
Romanului 18.
*
Mica anlantl of Polonia au aranjat
o inlrecere de avloane intre Var~ovla,
Bucure~tl, Belgrad ,1 Praga, Ia care
inlrecere, eel mal blne au reu~it Ro-
mAnli.
Dovadli eli avlatorll romAn! sunt
foarle bun! '' lsleji ,1 numai aparatele
•
acum atlljia dlntre eel mal bun!, carl
au fast ,1 ar !I pulut !I ~I azl allturl
de dl loco!. Oogu Stefanescu mAndrla
~~ !ala noastra.
*
BAILE LIPOVA sunt blne, provazute
cu molte comodill\1 necesare unui tra-
tamenl balnear, dar mijlocul de clrcu-
lajie proprlu al blllor din orl~elul
Lipova p!nl afarli Ia Bli este sub
orice crillcli. Te duel cu un autocamlon
de povarli de marfA pe drumurile foarte
rele, te scuturl de vezl tot stele verzl,
te umpli de praf ,1 te lasll apolla j~~r­
mltatea drumulul, zlcAnd ell de acl vel
cllllorl mal deparle cu tramvalul cu
cai. Dar nlcl tramval nlcl cal niclerl, ci
cu call se va fi inaljat prorocul !lie
Ia cerlu o credem Clar atune! unde-1
mllcar .tranca-val-ul, trambullca sau
tramvalalul" cum I se mal zlce.
Ba z!u, if o ruflne, felul cum se
face clrculajla. De ce nu ar putea
clrcula cateva autobase cum se cade
ceomoade dela BAI nu pAnlin mljlocul,
orA~elulul Llpova cl pAoli peste Muref
Ia statla Radna, !IIndeli oaspe!il n'au
nlcl un mljloc de locomotiuoe dela
statle unde sosec cu lienurlle pAoli Ia
autocamionul de povarl cu care ill urli·
~tl zllele flc!nd o curs A de 15-20 mi-
nute, mal blne larA el decAl cu el.
Sperllm ca. Direcjlunea se va ingrljl
sA facli tot ce poate ,1 in prlvlnta clr-
culajlel in lnteresul oaspejllor 'I poate
mal mult in lnteresul B~ I!or inslio.
•
Pllngerl nemotivate se aud Ia tot pa-
sul, in toate plrtlle ~I in !oatil privinja.
lntre acestea este fl acea ell pe te-
renul cultural incA nu se lucreaz! afa
de mull, cAl ar II necesar. Toe mal pen-
tru acea credem ell este blne sA amln-
tlm eli azl in RomAnia Mare funcjlo-
neazli 368 ~coli secundare, de carl
nalnte de rAzbolu in vechlul regal erau
abla 59, far numArul elevUor, carl cer-
ceteaza aceste ,coli s'a ureal dela
17,000 cat era nalnte de rizbolu Ia
117,000.
Nu inseamnli acest lucru un foarte
frumos, chlar ulm!tor progres in ce
prlvefle invllflimAntul nostru?l
Si aslgurlm pe oamenli peslmlfH•
descaraiatl ca in tara noastrli nu pro-
greseazl numal lnovatllle rete cl ~I
cele bune, nu cre,te numal mlzerla ~I
numarul tuturor fraudelor cl sunt pro-
grese fl in spre blne, aproape in teate
prlvlnjele. Natural mlnunl nu se pol
face in scurt limp 'I intre cele mal
grele imprejurlrl, carl dllnuesc peste
tot plimAntul dupa razbolu,
Ar putea - vorbli sll fie - ca con-
solldarea tlrll, adecli flnanjele, ad-
mlnlstratla fl armata jlrll, sA se afle
intr'o stare ,1 mal inftorltoare, ca Ia
aceiStli prlvlnjli nu s'au putut reallza
progresele dorlle, de vlnll sunt numal
polltlclanll, carl nu lnjAieg eli el tre-
bue sl!-'1 dea mAna ell aunt frajl fl
au aceta, gftnd, arela$ scop: ferlclrea
neamulul tl a jlrll I
'·
 Pag. 4. APARAREA NATIONALA Nr. 12.

function~rii ueniti ~:n u~c~iul re~~t so ~Ieee in~~oi1! Nicairi nu se poate cumpara marfa de textile,
bumbac, mlsir ~~ marunti~url mal
A~a scrlu zlarele eli Sanctltatea Sa narll ~I muncltorll speclall~j!. cetljenl
eftin ~~ calltate mai buna decat Ia
Patrlarhul Miron, lnaltul Regent a strAin!, trebue !medial tojl expulzajl
cerut o statlsticA, tablou numeric, des- afarl din jarl). MATEI GOGOLAK
pre No. funcjlonarllor venljl din ve- Un lucru insl trebue d-1 amlntlm $iria
chlul regal in Ardeal ~I in baza ace- ~I de astlidatl ~I nu cu pujlnA lndlg-
lula a lntervenlt Ia guvern dlnpreunA
cu I. P. S. Sa Mltropolltal BAlan ca
nare ~I durere eli intre funcjionarll
venijl din vechlul regal sun! prea
muljl, carl nu-~1 lac datorlnja cum
I Serv. Technic al judejulul Arad.
ad. No. 2274-1928.
o bud parte dlntre ace! funcjlonarl
sA fie transferal! larli~l in vechlul se cuvlne nlcl ca funcjlonarl con§tlen Domn vad. de 44 ani blne-
regal lar eel vlnovajl de ceva neregull jlo~l ~I nlcl din punctul de vedere
Publicatlunea II. situat, dore~te casatorle cu
sA fie destltuljl ~I tojl inlocultl cu national. In schlmb sunt intre el cfttl- Se publlcli llcltajlune publici pe o romana fara copif.
functlonarl de origlne din Ardeal. va foarte bun! romAn! ~I foarte sAr- zlua de 21 August Ia ora 12 pentru Adresa post restant No. 48
In felul cum se pune chestla, s'ar gulnclo~l funcjlonarl, ace~tla servesc lucrlirlle de repararea cllidlrea Pretu- ~irla jud. Arad ~i Ia Adm.
plrea eli no! ardelenll urftm pe fratll de model, pe ace~tla II lublm ~I rel in comuna $ebl~ cu suma de Lei ziarului.
din vechiul regal §I eli vrem sl ne suntem mftndrl de el. 20,000.
sclplm de el. Nul O-ne fere~tel nu-l De calltatea acestora ruglm sA nl Condljlunlle de llcltajlune se pot Servlclul Technic al judejulul' Arad
aceasta dorlnta noastrli, nlcl prln se trlmltA cAt de muljl din patrla vedea Ia Servlclul de Podurl ~I $osele
gftnd nu ne trece a~a ceva, fllndcA mamA ~~ II vom prim! totdeauna cu din Arad lntre orele oflcloase. ad. No. 2276 I 1928
noaul ne sun! drag! frat!! de dlncolo brajele deschlse, dar pe: Zahare~tll Llcltajlunea se va jlne In conforml-
Lupe~tl, Carpe~tll 1·'~11 erl, alaltaeri Publicatlune. II.
~I din intreagli tara. Vrem sli ne in- Zucherman, Wolf. Chon, etc. sa faca tate cu dlspozltlunlle lege! contablll-
frljlm cu el tot mal mutt, sli ne con- blne ~I in vlltor sA-l trlmlla in Palts- tljll publlce. Se publlcli llcltatlune publicA pe
solldlm tara. Dar cu eel rill, cu cei tina prln Marea NeagrA ~I sa-l recheme Arad, Ia 2 August 1928. zlua de 21 August 1928, Ia ora 12.
neclnstljl nu ne putem nlcl inlrltl fl pe cei, carl s'au reslirat deja in Servclul Technic al pentru lucrlrlle de repararea cllidlrel
din destnl ~I nlcl consollda tara lu- provinclile allplte clicl ace~tl mlfel jud. Arad. medlcnlul de clrcumscrlpjle in co-
au demorallzat ~1 indemnat Ia pleat
crAnd allturea cu el. De ace~tla, de pe multi dlntre luncjlonarll no~tril de mana Hlilmaglu co suma de LeiiO.OOO
funcjlonarll rAI ~I neclnstltl trebue ellta. Numal adnd luncjlonarl de Serv. Technic al judejulul Arad. Condljiunlle de llcltajlune se pot
sl ne scaplim. Nu de luncjlonarll
din vechlul regal, cl de funcjlonarll
plicato'l lndlferent eli el sun! din
'
vechlul regal s'au bli,tlna~l din Ardeal
Iomenie, dcmnl de lncredere ~I con-
~!knjlo~l vom putea nol sA ne unlm
~~ suflete~te ~I sA se consolldeze scum-
pa noastrl Romftnle.
ad. No. 2274-1928.
Publicatlune.
Se publicA llcltajlune publicA pe
vedea Ia Servlclul de Podurl tl So-
sele din Arad lntre orele oflcloase.
Llcltajlunea se va tine In confor-
mltate cu dlspozljlunlle lege! conta-
or! alte provlncl romftne~tl ... (Funcjlo- Un func(ionar. zlua de 21 August 1928 Ia ora 12 bllltljel publice.
pentru lucrlirlle de repararea clldlrea Arad, Ia 2 August I 928- -
Dela Primarla Com: Peregulmic. Publlcatlune. preturel in comuna Chlflneu cu suma Serv. Technic al jud. Arad.
de Lei 20 000. No. 588
No. 523 I 928. Pentru prevederea llceulul cu
combustlbilul necesar 12 vagoane Condljlunlle de llcltajluue se pot
Publicatlune. vedea Ia Servlclul de Podurl fl Sosele Servlclul Techalc al judejulul Arad.
(a 10000 kgr.) de fag calltatea
lntre orele oflcloase.
Primaria comunei Peregul-mic I, :;;i 10000 kgr. cocs se publica Llcltajlunea se va tine tn confor-
ad. No. 2278 11928
vlnde Ia licitatie publica in ziua confor!lt lege! de contabilitate li- mltate cu dlspozljlunlle lege! conta- Publicafiune. II.
de 20 Oct. 1928 oara 10 in cur- citatle publica cu oferte inchise bllltltll publlce. Se publicA llcltaflune publlcli pe·
tea primaril, 1 taur :;;i 2 veri predate dlrecfiunii pana Ia 25 Au- Arad, Ia 2 August 1928. zlua de 21 August 1928 Ia ora I~
neapti de reproductie. gust 1928.
pentru lucrlirlle de repararea c!Adlret:-
lntrucat licitatia aceasta ar di- Arad, Ia 12 August 1928. Servlclul Tehnlc al
preturel In comuaa $irla cu suma d~
Directlunea llceului Elena jud. Arad. Lei 40.000 - ., ·· .
manea tara rezultat se va tinea
o a doua licitatie in ziua de 20 Ghiba-Birta din Arad. ConditJunUe de ltcitatle se pot· Ve<- -
Servlclul Technic al judejulul Arad. dea Ia Servlclul de podurl ~I Sosele
Noemvrie 1928 oara 10. din Arad lntre orele oflcloase.
Conditlunile de licitatie se pot lnceperea anului ~c. 1928-29 Llcitajlunea se va tine In conforml-
vedea in biroul notarial a comu- Ia Uceul ,Elena Ghlba-Birta" ad. No. 2279 1 1928. tate cu dlspozltlunlle lege! contablll-
nei intre oarele oficioase zilnic. tlitel publlce.
din Arad. Publlcatlune II. Arad, Ia 2 August 1928.
Licitatiunea se va tinea con-
form L. C. P. lnscrlerlle fl reinscrlerlle intre 1-3 Se publici! llcltajlone publicA pe Serv. Technic al jud. Arad
Peregulmic Ia 14 Aug. 1928. Septemvrle ora 8-12. zlua de 21 August 1928 Ia ora 12
Prlmdrla. Examenele de admltere in cl. I '' pentru lucrlrlle de repararea invAII-
de burse lntre 10 Sept. toarea grajdulul ~I manejnl mare fl Servlclul Tehnlc al judejulal Arad.
Examenele de corlgentA, Integrate ghejlirle Ia casarma de Cavalerle Reg.
fl examenele partlculare intre 5-15 Ferdinand I. judetulul Arad cu suma ad. No. 2275 11928.
Prlmlrla comunel Macea.
Septemvrle. de Lei 72.002. Publicatiune. II.
Publica1fune. La 17 Sept. inscrlerlle elevelor, carl Condljlunlle de .llcltatlune se pot
au trecut examenele intre 5-lf> Sept. vfdea Ia Servlclul de Podurl ~I So- Se publlcli llcltajlune publicA pe
In urma nereuvltel I. llcltajll, aducem zlua de 21 August 1928 Ia ora 12
Examenele de transljle pentru cl. sele din Arad lntre orele oflcloase.
Ia cuno,tlnti generalli eli, in zlua de pentru lucrlrlle de repararea cllidlrea
VIII dela 18-21 Sept. tot atune! se Llcltajlunea se va jlne in confor-
7 Septemvrle 1928, tn localal Prlmli- preturel In comuna Hlilmaglu cu su-
vor tine '' examenele de admitere in mltate cu dlspozljlunlle lege! conta-
rlel comunale, tlnem llcltajlune publicA. ma de Lei 20,000.
cl. V. bllltljel publlce.
I. Examenele de bacalaureat intre 25 Arad, Ia 2 August 1928. Condljlunlle de llcltatlune se pot
No. 1158- 1928, - Ia oarele 9 ·a. Sept.-10 O~t. Taxa ~colarl2000 lei vedea Ia Servlclul de Podurl '' So-
m., pentru repararea abatorulul co- Serv. Technic al jud. Arad
'' 500 taxa de construcjle. sele din Arad intre orele oflcloase.
munal; Chemarea Duhulul Stant Ia 23 Sept, Llcltajlunea ae va jlne in conforml-
II. ora 10- '
No. 950 I 1928. tate cu dlspozljlunlle lege! contablll-
No. 1160-1928, - Ia oarele 10 a. lnceperea cursurllor Ia 24 Sept. tljel publlce.
Publicatlune.
m., pentru procurarea ,1 repararea mo- Dlrecjlunea llceu1ul Arad, Ia 2 August 1928.
Elena Ohlba-Birta din Arad. Se aduce Ia cuno,tlutli publlcli, ell Serv. Technic at jud. Arad.
blllerulul ''
Ill. NB) La lnternatul dlecezan elevele tn zlua de 15 Septemvrle 1928. ora
No. 1161-1928, - Ia oarele II a. se pot inscrle p!nA Ia 10 Sept. 9. a. m. in localul prlmlirlel se va
m., pentru reparatul abatornlul comnnal. tinea llcltajlune publicA pentru confec- Prlmlirla comunel Curtlcl.
Llcltatlunea se va tine pe l!ngli res- tlonarea tablltelor de tlnlchea necesare Nr. 2391 I 1928.
pectarea art. 72-83 din L. C. P. CREMA DE FA TA pentru numerotarea caselor de loculi
Concurs
in comuna Ologovaj.
Condltlunlle tl caietul de sarclol se
pot vedea zllnlc tn blroul notarial.
Macea, Ia 8 August 1928.
,MARGIT"
De vtinzare pretutindeni
Numlirul tablltelor esle circa 200.
Dlmenslunea, forma, ~uloarea ~I cele-
Pentru tndepllnlrea a lor 2 posturl
de polltl'tl comunall devenlte vacaute
Ia aceasta prlmlrle, se publicA con-
Primdtla lalte condljlunl se pot afla Ia notarul curs. R,flectantll sA-'1 inalnteze cere-
coinunel. rile lnsojlte de extrasul de na,tere,
Llcitajlunea tie va tinea 'tn cotifor- certlllcatul ,colar ~I certlflcatul de mo-
ralltate, Ia aceasta prlmlirle pbli Ia
Pravalie romaneascaU! mltate cu art. 72-82 ~ ltgel conti-
bllltlitll publlce cu oferte scrlse '' sf-
data de 31 August 1928.
Toata lumea e convlnsi ci a cumpirat cu pret r e d u s D-trlbuthtnlle "suut cele ·preVIzute
gllate. 1getul ~probat .
marfa de kxtil, bumbac (II mislr. Rog sprijlnul onor. public .... rtlcl, Ia 6 August 1928.
DIMITRIE PLAVU
$1ria colt cu plata. n1luad '1a1nnn::> lttl"l"d Primilria.
-·-· 8t ......,......,-......,......,...,......,,......;----......,
Tipografta Dtecezana, Arad. ---~-:----~-~__,.,.,........,......refectura )udetu_lu_l._~ >•:t._'

(/
/
. -- .. _,