l

REVISTA A C:OLEGIULUI NATIONAL TEHNOLOGIC MAT.AsARII - GORJ

. .. ~

•

•

.16 PAGINI.

AnuliX

Nr.39

APKILIE 2006

Conc:ursurile scola -e - slimul 01

- ,

penlru pregalirea elelilor in ederea:

ob,inerii unor t alte erlo,rmane

: Targu- iu 2006 - "capilala" ,tiin1ei penllru Olimpi,alda de Ilmbi romanice:

Incii de acum 0 JlImjtale de sccol, in mai multc 'Ittri dintre tari ell <lfillitati de Iimb.~ 80m ,ari lnvecinal , • A intral in traditia scolii roma- Va multurnim mL1l1 ~i 1~ IDJulfU-

C'r.l iustitui: .. i lItldilia org • anizaril unor concursurl ~w1<lrc 0 1.:olaburarl' de accst Iel (I cnnstltuie Balcan iada ~ TIl:~li ca in Iiccare v(lc,mta de prima- mim lor, nprec] ind strbdania aces-

care s:1 urientczc dc"j cu predileqic penlru anumitc db- ~(olarii, em' HI orgarlizallnc.cp;\nd ell J.llull~93. Prlma " vara, jmlc\t:le ~lHi conduca, ClJ spe· lora, care de cele mal multe (lri ra-

dpline,.~1 i. incurajeze, sa-i stirnuleze in vederea ohtlnerii edittie a fnst mganizalii de Grccia, pentru matematica. : rante, echipajcle reprczcotativc cure mh lli~le «unonim]» dar cu mjga~a,

unor perfmm:mte, fxi~t;i. (J mernorie aiectiva care ne aSlgura ccntlnuita • acele capitate ale fjtiinl,ei, urrdc se des- darurre, pasiuue ~i perscverenta

tm'.l\i:im~nnll romsocsc acumulasc 111 .1~C5l domcniu tea, CMe W.' <fa vole sa ultam formule, ani, erperiente ~I· Th~ljanl etapcle lla~i(Jfl:tle ale olimpia- urea in flecare zi la catedra ~i rn-

(llmgala experienlli prin urgauil;1r~a mal nles a concursu versnrl, dar Ill! ~l evnlulia purticip iru ncsstrc la JU'Sk" delor ~mbre. drurna P'4iL al;j.lor gm~ra\iL tara sa

film 11 ~tion.a]e (1(' III ate rna rtdL in en 0 conf rma rc eli j ntra- W!1Cll rsurl, I a m n re le ad a I creat i ei, • Still rem Initn dri ~i ne face [) d80 - se In t rebe cat VJ,! orea7.~ pre~ l u \ i ~

rea in W~ qmoa~tf.l·ii s-a facut pc podul matcmnticii, De areca pnate, II rm~l1d legea unportantei \'Itale ill. se-bitii pl~H'r(" sa g.ll~illirn aici, ln lor, mcntlnandaccasra torp aprin-

~7,vn.Hd(" acesun curent I-,HI com titu it venirca cclor evolulia f:ie-druia diutre noi, tunpul 'llhgu-JIU, II~ Gori, ~j pe~L~ uni, transmuand-o din ge-

l.lilll;li ducluri du la Paris: SpiruIlarct, Constantin C(1gu. Ull care, copii Illnd, ne-am trezit Jli~lc- t'lapi.llla,ionJhi a nerarle 1" genemtie, dliiuzimlu-lc

David Emanuel care prin leclil ell mi?.Amllarg au deterrni- ilciole~centi negflth~~li ~i tr.eptilt am -ollcur~ului J~ pasii in toare avcnturile CI1IHl~~~eTii

nat un deosebit interes, aflnt adcvaratul sens .11 unicului ~i hmbi rcmanice. ~i (ijl1du·le chcia :;pre adevarata U-

l':l(tOl'ii care au crcat cntuziasmul si almu~[lTa ~liin\i[]di ncrepclubllulul dill no], r.lma[l~ Lim r.Lln~ llt·nti.lJ.m berrate.

nestsarc pciuru a intrcprinde (~rat:lfi originalr au Cost apa pul nrnintirilor esentiale. 1l1sa ~; rnarea Aprcciem sirsdanta membrilor

rl~i<l prirnelor revlste at .. Ecualii ~tiintinceTI{ 1 RR3 I SR9j. Fste timpnl dnd participarea I~ rcsponsahlluate crrmislel nationale, care va avca 0

Prlmul nurnar a apiinrt pe i';',U ~J{i, A urm.,,~ "Ga7.f~t;~ olimpiade, I~ fiecare ora pctre~lll~ in ce o avrrn, ISo) misiune desml de grea, dar care va

1I"falem,ltiC[l" (1 N% - 1949) ~C(M[a inscamnii trecereu prLTI secole Gor], cadrele di apreria "'<LIO~n~;l asezand-o uncle

Rev i sta se o'u pa d e to .. H~ dcmenillc ~liin~ lfice male, de eferturl, cxperi en ~a vietii ano 11 i - d a nice, el evi 1, tre btli e ~i d~n.d. cu raj p~mrLl a folosi

matic~, fLzld, chume, ~cuf!p<l(ie-, biulugle. ArLiCC1le~e ara me sau purtand un nume, Galilci, piiriC1~ij ~i loti aceasts inteiigel1tj la nivelul eel inai

rute crau mal mull lraduse din puhlkntii s.triiine, In no- Einstein, JJr~ncu~i din care noi Im'a- cet~teflii, ii ~~- IIne.~1 ell plilill~li. Ne-am propus C~

iembrte 11l9], ~p8re IA Craiova .Revista Scoalci" ~iim doar p~~ii mari ai rarionaluhn le~pla cu drag pc 111 sceasra pel'ioad,'i, pe Ifmga activl-

In urucolul de inceput se spUTI~a: ".mnlf1l1 o gmpJi de lsroric ~i p.htram concluzia ca pc repT'fzentanl ii Uitilc- spccificc, toti participantii ~a

tl Heri" care nc- am decis sa Jam ln lu rn in ii. aceast ti n'vist:r: ccva flrcsc, in! soncria :lrllln~ii trcce- rururor ju detdm aihe p nsibi Ii tatea sa cuuoascs ~j s.a

l .... Iobilul care ne a lrnplns este simpll1: mt'l£tl datil si\ Ie<l In. 0 nOlia lIVC"lllura, pentm dt. ~i ~i a~<l (llln ~'stc admire flce~te' locuri pline de legm-

diul tun a rrnp,ag:l idei ~ii natoasl' 1n (.('ea ce pri \'q le- ~liil1la, ace s le concllrsuri s U Il tad eva rale ollicell.tl 1 () cuI U l cla ~i istu rit", lnserisc '[11 pal r imoni"ul

Ii terdtl! ra ~j i1pni sli il(hICt~1II omllg.iil~' noas l IC profesorilor, avell ~uri j n labi1ntOI'lll de formate ~i ~; flbityiul la I'loi I'l atl! ral ~i clIllll ral al C urj LLlti L ~i nu

care, I~ra. rrcg¢t, in dcwl'slil ~'rcmii Ilt:"-lllt tm'ii~at [Itt 11111 de afirmare a per~nJl'lljt;l(ij !JHlJ.lll'. l,a rom811 i, Ie 1l1lmai.

mai ~ cili, dar Iii a priccpc ~i mai mLLlt inca a ~il1ll\i". Prezenta ti nerelor gen~r~~ii b aslld dc uhmpladc a· ddrt'~t'~:,di ll.ll rnlduros ~i sjHcer ~Bille Ti yom invita a~~d~r, .~ii ~e a~e·

tn 1959, s-n Drgani:wl in .[{elm ~T1i:~ pri mill connl rs in - e xercitil [ (I iII nll e-rq i\ [ay Ij mb ~lii ~ supra un u.i nu nT it r: ali ven il~". J..(!", pe-ntru in rcpll t, pc s,c nmek hI i

krn<llional dc mat.emalid.TIl.II·I.nJ~tori;~niacC.l.5til.inili-rmr~;tlt.d€~.idInRomaniacares-~llpi<lsalpt.lolUri.Credem.di8c~a8ti1~qhme\.;I.faBTiln(tl~1 •. si.i trili,I,s~~1 dle\'a mo.

al.iv;,'j ~ ff)~1 ext i 11 ~;) 9 i la aIle do lla di~(:lpllne: fizldi 19fi7, in ffll nta~e, • U II.: ll~il~~ m.en ie de 5 u m l ire fa m~ nC.a 5 cit, 5 ~

R.P, Po]onj, ~i 196!l venttu chirnue-, in R.P. Ungar5. A fost ~i id('~<ll'xdLUJ.erii. acestor COl1cl.lr"suri, pOJie ,~IT- • Chiar dadi numiirnl premii.lDT atlm[r~ act'sl ~mirac(Jb C~JC' ~c' Iltl-

Trrptl1t, PCnLru concllT~urll~ iC11ern[lt;o!l~le ~wIar(' a ,portul e-cotlornic ar mn~titLJi un ill gllment. At fi lOllt~i u: este mull mai mie dedI eel 81 parti- me~te Pnarl:1 S,iiI.rnl ului ~i ~~. prj.

foSI. ulilizaLii denumirea de "Oiimpiadc InL('rn:.i\Dol1l1k~ mare gre~alit Olimpiadeic dcvin faclori acliw d~ flmmo • cipall~ilor, noi ii c!Jlt~idcnim pc lOli vcascll Coloana sa dr- dor, Nll IlC

prelll:ll" dn1orit~ llliCir simiUludini de [)bit:cLive de ]a C1.1- yare a illterCStllui Vt:Jllm ~liil1\1i, creal,iil §oi in egali masl.lra· ca~libii.t(iri, ii felidtam eli flU ajun;o; d:mane deetlL sa Ie unlm mult Sue>

vannt! greU:&L COn.~acral jDCL1rilm ~porLi\'e, dcmcl'lleh: cc .aprupie I imam generatieintr-llll cfott dc J. alei ~i, de aCl)lo de sus, lmpr(~nlla en ce~, dl 1'11,1; mnlte premii ~i nf-ar

inlrc timp ~-aL1 dCZyolial ~i aile fnrme de rolf1bor.tn:: nlifit:~ 0 lurne mal bllna, 11) care intekgl"rl'il ~i {·ulabornrt"J.: pro[~50ril. ~'or <lp.r~-cia rCZllltJtde ~i bllcura da(~1 i-am conviflge ~~ re-

inlcrmltimHll1l, cnncreri7<lte prill COllcttrsurilc !ntre de-~'i, S-<1 a~igl,Jre pmgre~ul mnanlLAii, • VOr Imptlrti ~'iLt(j;ria, ~'inii,

1IIIIIIIIIIIIIiIIIIIIIDlll.llllllllllilllill!III!!!!llIIIHlII1IIIIilllllllllillOllllnlll,lI1111111111111111ilILlillililillilllllllillllllllllllUIIIUlI!1111111111111111111111I11IIIIIPloIlllllillllllllillllllllllilllnI.iIHlI!lnlillllnl!!!11!!i!II!IPllllllllllllnll!II,llllllllllllIlllnllllllllll!11!11!111!IIIIIIIUllilllillillllliiIIIIIIIIIIIIIIDIIIIIIIIlillliliiiiliiiliil

AVl'm 111 .. eden:: un ,)a~ta7.i" dintotdcauna. Un pn'zcnl elcrn ca ~i pl~t!'Lia_ Acel pn'zePlt din care, tteoretic vorbind, se nlllr("1lt' ~i Lin 85p~"t'l allmnsmod~'fnismului care ar trebul ~a. contrjbllic In 0 alt:nu;J:IT' ;J allllagontm1elm b.t:orelice improprii unui di1na1. cultural.

TCMjjl(" nouslr(· nu pUl Ii clt:"Clit relalive_ ReInoJelarea lor \n timp, nT..lanpr('a/imbugiit i rea or.i, de Cc 1111,:iI brtndonarea aces;tora,

"

•

•

a 'S

~in de f."1ctmi ()~;e'tivjfcxi~len\ial.i, arbilru (' LI. pLlkri <.1 is.cre\iolll.a re ni mlnflnd TTMPUL E] pO<ll~~ confirma saUl inflllrma dad () CTeil~ie are ~lInse de <I se insaiC' Illi dlltal.i ori sali~lacC' estctic doar cerint('k Hnui anum" limp istorlc.

~i, ,e mai e~te poezifl? - •• PoC:z.ic - sariiclef" (Emi.nescu). Ce reI de ,,~iltnkiei'? Intl'cbarc ell. multi pic r ~sp um Ll.rL Nu ne a hti - nem, dar !lid IloU ne h;nsrdam. 'lorn apela, tot I iterar vorbiml., 1 .. ~OlLlP ilc/ie~ iri I e ;t;ugera le d i:" unu 1 dimre admi rat nrii, de aitillldine Inalta, nCclUi'liUi ["'lil. (k creal.-ia emlnes-

-

cbnf.'i, poetnl Alexantiru Philippid,c: ~ - Nu qli satul de mlindat prill s.tele, /Pr;n nliiiardelc cle allj-1umiml/CiH Lic..;t'-se c;'H drumul pin' I~ ele, /Cl1i,u ell 1ncllipuirea cea mlli plinilJDe msmos ~i cmrno-fantezmt - A('olo-i ~dul maIii pOE:.'zlD./ Ce-i. ma,ell po· ezie? Vorb~-n van.t I eu care !l('.-nm<il.gim w:rtwd cllvfuri; I CLl Cilre lesne-acoreri ce l'lLl ~ll.i, I I'o,.'l.,i bine ~a ne nloarcem pe pi5,~ mam j $j p1ldsun{i ('~ltllorba-n vh.l, I sa ~ulti\'tim gradirm lui Candid, ,.. Li~al!ld tnchipuire,; sa masoare j A tdllrilor druInll.rilot lung], / La care s.a vise~>:i, sa. 1111

njlmgL.. l ~i poate-aiel s-ar intall1pla sa fie I ~'i m.u!~ ravnita fllare poezie / I~pililoarE:.' - ! Cad totul e~te ".i~ ~i diuLarc". Dadl p'oetia nu ar ft "vi.~",3 8rcd di dt: [;I!ici M' tI:cbtl] sa fnccpem ~masl1 dUmi Ie", Evident, dad. ~u.nte-m in pu~csia "iuSlrLllUl.:JlJldor" Cll care ne puremapropia de,,, vis.

(n.mtbmam in pagitu~ 1)

I

Z-idire,a,

.....

In

(urmare ,dill pagrna 1)

Exl.sta teorii care consldcra analiza / "descompunCI'ea" unei poezii GI. pc 0 di~ec ~ie barb ara "pc viu': E~tt ~i nu este a~a. Deci n ici S LIb acest a~p cct sa nu abselntizem. Dad! pornim de la acceptl a teor'r::licit mai 8U~, en untata, cfi poezia estc .,v.is ~j diu[:lrc': trebuie si! ni se p~:rHi.i:t~ s~, aspiram la irnplicatiile acestcl ecuapi Imperativul cste implicit, C8. ~i revelatla sa- .Antic!] (clasici), rnedlevistll, nenclusicli s-au mumrmit, SC pare, ~ii scrie I ereeze poezle ~i mal pulin ~-o deflneascd, 111 privlnra acuasta, Poetica lui Aristotel, Ep istota niire Pisani a lui Horajiu o rcluare a acestutu In Arta pnr!tial a lui H{l il eat] ram an, mal cu s e:lm:1, la tehnica versiflcatiei ~i mal pu tin 1a sernn if cati i lees tctice dcflnitont,

E posibil ~a fi simtit terenul aluneccs al acestei delimitiiri axiCllo gi ec, Abill I:lu.i t.'li.rziu 111- rep cfiuHh:ilc liipaLl,lrile in defiukea rm etull1.l1 poeriei ~i n -flU lncct.at. ne[ljlur1g,andu-se ~a LIn ~OI1 ~enS, E posi bi] ~i rOale necesar sa 111.1 SC ajll111gii.

Ani ]ntalr~il (ma refer 101 \'0- Imnui Zidin:'il in' pOel1ud dl~blu, de Ion Popescu - Bradiceni, Editura ;..rapocn Star, Cll.lj - Napoca, 20(3) un poet pe depliti format Cum va fi fost pana la aCe::! data? Cum 11 dcomat ~i Cl.l m a clevcn it ram fi l'l pent ru mine (~i J.o.resc acest lucrul) ni~te ~ necnnOscllte~, Striidui11 \:i. mea ~lnaLitica ~e nistr~nge 1<1 <1 ce st vol urn ~ i la c.e 1 [lpanJit in 2004 1<1 aceea~i etiitura, intiluhu ab~olLlt poetk Wopii (i)re1i>'erslbile, Ambde rnatdnd cele doua di,n:,qii neantagon1cc tn creatia OIl"ltnrul.ui: modernul ~i Lr;mSnlLOdell'l1 1.11.

1ntr-o literatura "dC\F.iat," I' debu.solata (la cel,ltru), lips ita 111.1 de crltedi de ideologie litc~ m.n:t ferme i d de or.icc fel de cr1- l1:rii \ralorice, "pseuJorc\;<l.n9flrdit, carnut1andu-~i rebarbativ ranile Ile\'indccatc, lon Popescufir. di.ce.ni pare, rilim:inc chiar. nil] J.oal:' [erm, d inu,lJrlgibil. Po~edaL de nn demon ne~i1\ios care il .'l'uhjugA scrisului. Ori eo Imrucric (orbl) ori ~e face ci:ft Btl vede o.ri C' hipoacuzk, Dehhemt. Un Hyperion ,plutlnd netulburat peste gillaxii clall~lrate 1n volu~ III ~ ~ iraftmL hi bli 0 teci ~i fondud rezcn':ilJte, Alteori coboaran adallcuri tcnchroase, ea apoi s,i1 ulce iluminat un l~ri.i, r~ma,nand. impertnrbabil p~ceLll.lit .Tn protecte f8J.rii.onkc. Uterar <1m afinna cit a~a sau ap.wape a9a sta it 1 ucrnrile. Ar fi inMiJ 0 aprecierc mecaniCi:'i, reduc~iollist:t, Pen tru a nunc amagi ~~ste nece· Mif sa.-1 urmalIl l urmilrim, sa nc apropicm nud mult ~i ma.! alent de flcc:ilre volum in parle, neslabind "din oehi" nid 0 n1i~care impus,d de un miraculol; pU7.2k Hrlco-epk, 'eseistn·c.rD.~ic, teorelico-.Istorie C1l1 c<lre e~.ti ademenit ~i,", asediat. UnHalea

accstui tot rc>!,id~l In suhstantali an l - tram m odemis mul. Cirind, Ifla.intam, curczam, :LIvem dreptul 111. opinii, Cred cri sl auto rul se "veil ficit prin n ni ca sa poaHi. ramane rnercu el insu~i"

ZiJi.t, Iuzidit, "imolat" [lric, visand iT) subsidiar la lsricizarea n1arlole.iana in imaglnarul mitului estetic: zIdul cu aliai de 8Unet, de respiratie ~i lacrirni office pentru a rill sc mai prabu~i ln noaptea urmatuare. Autorul tnso1l ne "irlchide~ calea din chiar utlnl volurnului ~i ne-o ,,(h.:schjde" din ~lcd~i puncr. },,1.irncaza o stUl"€ aeuta, de nelinlste / disperare a sacriflciului unplacabil. Sciudarea dedublarf pr in C011- fesiune lirica .;;i rcvenirea in ea. "Ded.ubl.area" poatc fi lnteleasa prln "unit,uca In dU~II" a tcoretictanulul conceptului de transmodern ell pnetul poezlei "debransate" din i~.toriciza['e, din nal'ativ anast. Din ~~tcrilit~ltea 'L~nSit h t·eft :lJ pc l'i od i ci7.5 ru~. di.n care se exclude, }Iq::l este! Cum am. putea ac~epta d Emine~cu ar fi [OSL In secolul alnouasprezecclea ,,~aptezedsf:, 1 uftnd dn:pL criteriu ESTETIC un anu· mit cllomenil1.~ Dar Ca['agiale? Crea,ngfl? Sa-i fi 1)dlrat l.ui

N'~ ii. I

poemul

arar, /la fereastra cu muscate, / Intr-un ochi imagina[, II~i sa bat sflos III geam; /di nauntru sa-rnl raspunda IHmarul Cafe eram" (OeIlI Imaginar).

Dintru-nccput remarcisn /retinem motlvul Crhiului - mitul angelic al suavi La~ii., purita~ii. De altfel trcbuie sa recunoastem cit Iu dlluviul de impuritti.~i odorante in care se tcrfclcste poezia (0 bun5 parte din ea) vcrsurlle lui loan Popescu-Bradiccni par o colonie/rezervauc de nuferi. Ii lipsesc anume zone de impur care ar implica un transfer de imund LU'I "fnJlml.llseti ''ri preturl nui'~ ,,~i-n Hni!fl.ca sacerdotnia/ piirul t:hl revine [a siarea de crin: ,.;im\urilc nu 11',;;1 ]n~calii;/ l-as smulge dar mortii din tine il [in" ( Stares de crjn}. De la a cest catren, de Ia reductia simbolica, Crl.rml - rnitul purillilii, .m.i telogia i n stj~u~.l:!. Iiresc, arhetip.d, ncicrurhizat, intr-un poem - bo·ce·tt ml.:Lanzie echLvalent eu metavia\,:l, rcvine Cil semn/simbol al divinit~q.ii: ~CuJeg di.n. ;,;Uhi ma dmIliTesc Ltansfra ... licl ol-ice PO'I.::m mil va nemLll'\umi pro fund/ 0 Hoare de- aur lnLrtm vaS de pla~ticl ~ub marde neon rnLundJ I se conLureazii

Mainrescu 0 aselllellea "mardt valoricfi? Deca.da? ~i, necunosd tori m n d, nc intjreb am 111 ce d.ecad~\ va fi~inLuit de crltica vre m ii cd ca§e 1 a ,11m 1 300n 1. e,n. i-"I el£rn.izat pe Ghilgame~ ~i Enkidn? fn plus, c.xtren .. de gen.ems, nc-a sugeral. ~i Lnatc tcrnde, n10Livdc ~i tehnicile li~l:rare. Mofturi! Nu?

Ci.rcUlTlscrlli n1nclcmil1\~ii fars. \'ar~Ui ,I atemporale,volumul de Yersurj "l.i.direa h~ pocrrml clubhI" ,Pl'fzinta dtoeva tr:1saturi! marC] al.e bl'icii m,"~CilLe. Am tn vedere !l'1[,ti ales ol'alitatea colocviala, s1IgemH\ de prezenta dinilll1ici} a un or vocative impcfsonale_ Af'Cctivila,tea a.ce.~tma, incarciltura emo~ionala nu ]e face rna i. pu~in lirict:! ,Ii i.ci oraHta,te a maio convingittoare_ "Pri.n\es1'i", "DonuluJ.c en Pillaria de Pai'~ "Maka buna'~ "Fiule", "Iubita.~, "Doamne", "Adm:H.o", MFHnta, tl.il~, "Ma.ica", "lu:bite dOlTln" ?i chiar ".ca]ul.m.eu" tntr-un poenlbi;111terie Ii ridl ~lefuita in dou a wr'~ine; "nu-ma, e'ilul men,

deci n 1I.trrmsf~r'\l cstetidl, -?l ctidi sunt st:raml~Latull intr-o b1" hHotcdl de fOWl ryU se spera/ in Rev(llu~i.L· dar mie rezultuLul/ I de-aemn lnainL": tmi va fi i.nJife.renti aid nn ~pa~iu-m.i singuri ~i Hrilpur! legHe pilLrund tarzit~ ~i lent!' dar cariile, .0, drtile di ;Lur il s 11 nt vii 11i U L:'1,ud fe eund e nernaifHnd nevoieia {j lraduse lOlT ~i ia.r ~i lar! ~i illtdeg dndva Area lui. Nod va fi recon· ~truita din lemntd cd mai mrll ..... Icmul. ireal dintr-ull. hold/ de lux e m.ai. pus'~i 11 ~i mai ~~'Lr~linl

. dedt de~ertul tnsuii bibHoteca.r modell Cll um ihri'~a ud dumnezeiesc CRIN/i crescut din ,capul ),l1e u care - n corand! mca-va dincnlo dic nod in Ewp.ireul ramane do a r La - ne,er ~i pe p.amant/ d('stinul lui 8a fie ~1 aI meu" (Crinu.I din capul mcu).

Formal. 8vem In "Zodire:!l, in poemuI dubhl", de til dbtihud, tcrtine" cOltnme, sonete, nmde~.uri, babcle, elegii, dl.nturi ~i p:lnl1 la poen1e !1einea-

'APRILIE,

aoa

drahile formal, in care structura stroflca cste aboli'La, ignoHLLa discret 111 avantajul riunului, 111 sullului Uric, aj Llngand la poeme supradlmensionate, precum Tyhe Ploarea Cercurilor, formata, din 16 tertiuc stralucitoare prin jocul rimelcr, prezente In accst poem, d'iuL5D'l!dll-se, de fapt, singure, tnrr-o alunccare flulda.

.Dedublarea" afl~atj prograrnatlc ~i, 111 varii situatii, explicit amph flc11 cgo-ul poetuhn situ[}nd~l-~ 11'1 pnm plan rcpetinv :?~. orgolios, in transpcrsonahtatea sa: "po etu 1 e un pleat abs C011l~" (uninil,iat!), iar cuvantul s,iu tclcporteaza duh si har, 0 alta "personific,Il"€" {inand de rcgnul v-ege tal sporeste in s em ihiUzaIT '"' ,,0 viata ni s-a d.at,1 iubita mea, sa-nli1LLl'ram deodaUi,/ preafcriciti, mice prcjuJecabli.c1i vnluptatua-I flir,a de pa·caUl ~i-n mild ce ni-c dat de Dumnezeu.r/ Se - naJta lfllg'ld, iar ci re~ L1- s eu" ( l'h:consrittl i rea).

I.~di.ntllri, ~f:'qiLlnl, lumini 1i urnbre din dl1h1ul~aLlwporlret re!g. shu in Btlladn Fcmtasticii, Pornad tin r!rilor scrii~ Q d. Impii (anA - Liril. , .

n D e ~uh 0 ferigfij urd\ spre cerullui Dumnezeu.! C1.1viil1ml meu/pare ~j fie- eel care Ina strigii.l Tiic:erea n sa. frigii, !·n curand_ :m dntil nqtimoripe 0 Ih'il, inima i se deschide grea,// Din Hmtanrl tinerethl%~a.l' ~i devi nc apoi Ilt>muritor.1 Dar dne, poe\!ia-L ne·O explidi?~ .. Resim~im ahemanta In'lr(' am~ big~lu~l-::ue ~i. dar, in nlaniena or.1 ctJ unduiri argheziei!'lc. La fel in adresari ~i.rm.cc precum - ~Chi'lotii mei ~iJrlceri.l Verbul des, tot mai des,! Visu-n vis, cu atln" gerii In'n~ Semn ~i-n~des " san, t n alta Ipo sta7.a : "l\.1A d espOl:rt de frul1zek bMranei Fic pentru 0 seanli Fic pentn1 () mmnte.i Ptlvesc Inmiilc ca-ntr-o mare umbra ", ~i d·e l'l "LImb • .'!. ", la o pns\) l ei I n (ledl1,blare,~ Llmina. .i\khr Hgh L[ Cit mai muWi. l.urn.ina- mntiv omniprezerrt ,0.1 poHv,!len~c exce.'l'iva, I;!:dm.sa 1nsolir de poet: "rfifnil1J fior~eI:1md de China/ '\'fu~ca ,dill umbra-i, .Iumini't (poem tral1Sper~ son a!) , Lirica lui 1011 l}opescuJ],n\i.diceni., altcrnanta iU1lli.n~il umhra estc 0 ~onslanta. onclulatorte eu[ouka. 0 p erel1Ji und n ir,c a emine~ciauismuhli disipatt tn eo,~m.os, ea 0 pu~bere sider;lliL De a]tfel , 0 spun ~~e la inceput (~i 0 voi maire.petal.), poettd din arealu1 spiritual brancu~iOi:ri, este fUllciarmente cli,.;cret tn admir:a· ~i~ sa, coIiexat visll [ui liri.c emines cia n" Nu afirma a,ce~~l lucnl nidi.eri, n tdiie~,te devntator. Rl.lgul combusHd ~~tlc interne cmana, "lumina din lumilla~, Admimtia I1Ll se afta. 1a nici un grad dc rudenie eli epjgoni ... mlll mindr_ eu privirea interi.oara Incireptata spre c.reatoru 1 "stdd rolate"' a Hrkii rmn5ne~ti, nu scapa ~i ]HI divulg0J, preeU])l Eminesc.u. un gand as CullS. Sa

amintim cala 17 ani, intristetul "admimtof al Luceafarulua" [ascinat de .falnica cununa a bardnlui b1ltl'fLH" (Ion Heliade Radulescu) sc marturisca patetic, mistult de flacara avantlJ,lui romantic "R1.1.gu-m-a~, 101 Erato, ~a ca ut ca Tine, barde.Z De n L1 111 viata-ml toaW, dar canrecu-rnt de mO<lrte[ sa fie QI «Blcsterrae-ti, .. ~~a.-l dim, apoi sarnor", ort ca mal Larz.iu, dLincl. 13 26 dc ani, in pJi.nil afirmare ii. ca~egol'k, nccplgoruc, H compare pc Shakespeare CU, Dumnezen: "C;!. Dumnczeu te·.,rMi cu mii de fete .... Tu ml-ai deschis a ochilor hunine.,' 1\'I-ai 7nviital ca. lumea $-0 citl:sc./ Gre-?i nd cu tine chiar, iubesc gre~eala:,i S-adllc en tine rni-cste teats fala" (Cartlle) .. Clasicism, rornantisrn, modernlsm-transmodernism, ar L:1i , creatic "vis .~1 e~ utare",

1

tntr-un "lipic eminesdan". ~one tc - 1. l~iiut;:\. tu ; It La steaua; III . Cei maio de pret ~, rC\'inem ~.IlJ rcpro~ liric , fura trim.itete, dudnd spre sfioaMi. con!:eshme~ ".,. Ie iertl Ca la po~L ~i- 3CU111 te-nchini", IlU h invazi:l "Cle crin i ~_ EVident n e a:Qam. in hta ncmarturisil.a a ceea ce Inceal'ca sa afinne -'1'1 prin poel.ie: pGrt:nitatea transmoderni.smului. A. ceea. c:e trans ce de P'~S lc ceea ce stagnea7.a, aluncdnd in t1Hantul de vorbe care nu se aduniV tin se COIl,lllt Ion POPr.!sc LlBra.dic.eni. nu spUl1e, d.ar asti! [a.cc, AgiW ,,0 slafie': un S'IJ'igoi pentru • ..insomniaci", pentru "dcmonii marunW {,,~,ircti ~i aprigi. care te·mpresoarii.i D~ until: \'in? Ce vor? ~i cineol mana?i Ce forta e~te p,rstc ei stal)in.H l S<liU poate ea, d~ nlmeni no ascnllii,/l{~bela ve~nic, glo8ita io r nc.nlta," (A lexaudru Philippide-,Mongol in Bahilon). Ob se~la ,~ae peren il, crescMoare de Illmil1a/ vi.ziluie opbrrt.ista tocmai d "admilc~ trecutQ,ll, caTe O[.icUIll exi5tiL SLlrsa nesecat it 8i 0 r ti.m ~.smu1 ui. Exact ce ]ipse~le muam ."vlzioniur vrajnid diriguitori,

HoUin'H! .,Depindem, tali. die EmillJe~,cu./ Din ve,i, prin veci, in ved.l PU£u!I'ca taniir, Em'inescLl,/ Este un "l.r.'U, decU Depindem, to~i, de Emine. cuu' Datori ii suntem. ,~i-i vom n mere'u:/ Precurn UnH~riol1, Em.i ne~c w Mii hwala ce - i ncmoartea, Eu if iubito, iti repet, depinde.m, de Erninesn],i tu In" sat], Cl1.re precuro. CaHiHna .. ./ Poetul lernnim, hranindu-se din. Eminescu,/l~i cearta emur Hi: lasati-va tulpinaJ/ InundaHi de &evele alhe, nesfar~ild Depindemo toti de Dlonis,/ In lumea. lui, c~'1zuti tntn~ ispite, lEan nesc lit ilstiit.zi un prosed])?/ / Ca Toma I~om, dnd :~C piel'deJpe c:hnpia lHaJului intinsa,l !ngenu1').chearil,- nuar b a ve~.[! ic verde t nicio· data-nvinsii, niciodatiii-nvi.nsii"

(Proscl'isul Emineseu?), (cmil'inuare "! pagina 3)

,,'

(i)reversibile!

(Uil'YU1rc' dlPj pagina 2:) lnnobllarea unei banalc ,.,loca:tii ~ Cn Lama S<I:U" COl ill ind,epihtatll metizate p~l1l! in mit 11 .r;lUn~]lj

DUp;,\c.unlseob~ Eminsscu - odaia (nu cameral) tn absolun Elacia" en istetul Ultse? .Mai este statornice tinte, preferlnte ob-

citi ~ b ine, ell 111 reuseste [on ultim rat: Du pfl 'are magia li - ceva, pozitia Pcetului, nu doar a servate. Am putea enumera rna]

Popcscu-Bradiceni, devine poe- rismulul aboleste 0 altA posibila privirii" ... Poetul sUi pe spate / intai pe'~tera platoOi,ani!, dar ~j

zie. Nccitit ad dHL rau, nu Genessis . ~i priveste, Soarele cum tese l scorbura, intunericui din spatele

exi.sta. Necititui, seceta rnintiJot, Facllul ~i difidlul sunt doua celalalt tarnm ... In llbertate/ fo- eglinzil, vidul lntors,' profanul,

hrana contestatanlor, Fiindc1i. aspecte ale cititerului, in spatele curi tot mai ard, Neiutelese ; nabs-nil sacrul, sofiankul blagi-

dadi nu tc euprinzi de ,;,acel far~ fiecaruia sta cate 0 potlilil (",~i tot ee-i ne-nteles/se sclmn- an care coboara ln tirnp, in isto-

mec 8fal1t" iIl·~C'JCPresia inegala a. :r.i'lvoriila. E~li 3l1-teptat. Tu trebuie ba-n ne-ntelesuri ~i mal lllflri"· rie/ domasticit. Se materializea-

sufletulul rornanssc" (N. Iorga), 8ii~ alegi intreo lcctura u~oa:ra S<l!U L. Blaga). z~ sacralizand profanul printr-o

acceptl voluntar nonexistenta ta placerea lecturii plipa de tot felul Inpoezia lui Ion Popescu - converale atusili ! extrasd din

de ,,0 biect an ~ mat". de dffic,\l!ltifutL HOIi:rk[or cste sco- Bradiceni prez:enta personaj eler subhm, Devine palpabil afectlv

Neputrnta In [i1~;'l! nerozlel pul lectuni §i cine este I ce este blblice este autohtonlzata prin Ss reveleaza metaforic, M1~qlre~

galopante, lualigne" In ceca. ce eel ce se indeletalcestecu aceasra laicizare, arnintlnd de giindi· " transversaliilor' attlE de cU;1Igi

se mai numeste ITld. astazt .,placuta zahayi(": ,.,dl nu este alta rism, dar nupaaa la rurallzare pentrll. Ite .. ore. tid.a1.' nlJ~: fe~.c~;.c

cultm:a. este stres1lloM. p~lla la. ~i. mai !r~moas~ ~I~,~.i d~ ,[nios. ' d,,~esHdi .. DII~m~1~~e.~ .. este osrentana. Este [nscrlsd in ..

dlsperare. Autum] resimte pm- in to.ata •. \,l~.a ?mulm zl\b ,.~<IIJ .: ~,e.[e .. "tl .~u. mtn.co .. ~'lt.n~Ull resc, In sunetele grave de 0 :;

fund naufraglul pSlhi,c ~i lmpc- cat centul ". . ,[Orl lJ;ld,tJ,Rd pazltm al gre~elilqr ]~tre. murii re:i! eenll~iiJi ino&~"

s.ibilitaJca de a-t mai ciiuta vreo Costin ) ~U.T~~~.~. ~.~ di;ficub~~' ,~~' -, .ea wuIte. Nes:e ~.~ ,!e plt:Jher dar shdand tanrre~ .

motivatie. 11 "accep ~ii." ca pe 0 lea .~e i, 111 tOl\ikWpull~- .~. ~i1tt~· ... if 1 ! ll~?'*~ hn~ goticul tumnrtlor ascuti ,

s tare de fflPt. Pi ~pnarea ca dis- turn o~ ~llate· de 101\ ~~n . " :, ezta lUI d~h1:l. ,)!<!:a.· tncifr.ltr i nU.l1~,a. i. ~J.,

per<tn~ ~i .alit "Omul disperat I Po c B:dd'l~e.n~~ciu1 ~:; ,!l\; .,: I c' -.' .~- •... tl"d.iceni,~ intuire, corporalizate

e disperat/ pentru col e dispeIilt/ ~ ,.'. '~,. ~,fOl:)n!f! bnblnllm nte- :'1:'~. ,', . 'T' ~.~.s ... m... Este un ternplu subpam

Moartea it ~nsote~tej val, Dum- 'I, versur .(lj:', SU.'· , .. :c 'iil ' ~e c, canon Incarea t de mMersi. .: Ion Popescu - Bradicen i ~

nulc en Palarie de P,I,l,} ce,,~' ~fuza ~ pe u,' ri\nel:. ~ atoaro sofranfsm lnversat. Co' e J:l1IUt. Nu "ca 0 lebiidii"; ci c;i un

Moartea ll tncolteste ,f Da ' .r'" plid 0 _, ale omul.uL~' \. . t« Incearca sa se reveleze, ',vit -, ossndit lrl o nona Geneza, ,A

Yin, adu-mi en tine! oO<lrea ' L._,~ .1)ama~1J1 md1;i-erH:~,a~~ usee limbi. tacnte! ne votbite'»U;;l'ite cata? J\'~aterialtl,1 c neperisabil -

tai!! Dad Du.1 stai I dra.'cuJu' __ ,pel d, ,t fl '] mlpel1e- prin Icgamllnt! blestemJ.fe~l~u acda~i, ~uvantut C~l care se !~-

tn i.nlma Iaclllui f :;;i rduvata rabiI. ' , . nk.I'l" pop. ulu" totdcauna. Val,er sure!. Zi\~Ult l!i.1 \mpeaz.a do:u ~()Pllt Ascuha-l!

.mersul raeului / chi<lr din ac'e c volurJo~ JQe ell primo,rdiaJ. Cheil~ ~nuj.J!'l.~y.. ifiyc~te-H Poetllilacc. Tace, dar

ti1 'i.ria\1iJ/t Omul di~peraUe WI!i" 'asnri tremurate'" , ritl1al sc aJli'i 1~ :ill!:!!?~. ijil11u,[r ,li1:tie: InviaZ;cl CUV~J1'te. El tace ~;n

petal I pentrn di e disperAt,.' i reali; ,~Oldre~ll~i" !llurul Cfl~L ~r IZV(tlll'flOrl~~.}. tnllhrmarc. O]vl.ntd.e nu., Vl-

Tourccu.tul sim j it fost cellZU 0lil' ..... ,.,~in1j. '.~ ~ .1irkl1h.d .. Am, 1n mtn1pan:a In CLl.v:1l.llll P It. I· br~a1Jl de cscnte. St8iblle.sc Vl~3La

i de ni~te perfech!; incii~piitoaf ved~ aft.l, "s. flc6tora lntre v:a_rI till.! m i,M~, Cin~v' ,p .. ~ 'a ega 1 it:~ L~: 0 I11U II F ~ t~ m u sel;: 11.

odli ale palatului ... Omul di." _<0'i;;'V.I~~,l_</.r,J·'.i]:. l.l~eori, l'O$tea~dl:LH;Jj/.r Mefi1*iJ'~ it ,>PfJrnJ~IiHiCel pe scarile de pta-

pc fittl c d.isperat ! p eny:!! a 'e , Piili u~tl (n ll'l.tflOml po- as eul tarn c.u urechea , ta p~ hi..!1 ... Cu m cobo.m , multhnea

dispel1lU Ia,( statlIl~W e I{s., em~ ~tI!I.cetc,:a d~dic8JtiilOl:', da- n1fmmlni, ca" [n v ') pa.- de la tem,p1u/ll adarna. rl1~dcsese

firescul rezultat I J9rmetapoez[ei tivde etc. s~,~e rni- rl.l:l'11o.r dup.l sl'C:mh,ard'lli.nul "d, - manteni]' ada stan .1.11 1'(5- - sens~Jie~irji sa~e: ultirnul cxcm-'

! (.~i ~u mfi a ~ 'revoltolt).11 :: , a~i? Da, dar aspft'~iiIe, mind vt..d d. 0 ... bandi"., cnrim.i.tcr.1 1itorilor. "Din ierl,)[ toe ,nai,fa i 'f'iul a 01l1U1UI recl.lcerind Imcn-

Om~l disPQU~ 1 t~i .cauta hra~~.~ sew.nt: le, irali~."a,e:l. ~~ _ m·~Jl.ide ~i .mai 'I leparta- immd Se,eret .. Din~amantUfi/ sul1 domeniu':aIFruIl1LLse,ii f&r-

in dI~pe:~re~,IUl ! suvcrana J l.iI - rln'·aceJeil!I.?E p~LI:HI ~ teo A~st1i PJqt~re vin~ dintr~un se dcsprind~ ne allz~ta : lin_lb, ~ :de-moijln: .! Da' 'J?u.n:t;tu~ d~ :c:

(OmuT dl.<tp~~H ). III _:pUll!m .! lire gh]hrueie tot c 'r:~p~1! <iill Mltl~faqjllbr ne~n· m oq:Ll or .. Dm a.rI:iOdJ raz:ba.1et'q d~re .~£, ~ d!l"as,c.{ [Sa se mducia

Speet:i!..co~~d. tdm:ite]a dedn- ,e.lL'is,f!q~ noi. dOlT ce anl a': $~~ilt.ll.ll.~)~OOll1adlve. il~npc;e~lu· .~'nc~IC.'.PHmord.l,ale!.al.eanr:u~.tl.' c;erLll,,~p'.I11~ dct~.atel fo~nlule~e

bl~l~ea.ded~:hari.i.lrl. ,.~fiqiu~~(l" ~~ n:~~,!a~~~dc li~! in a!~~~aJf n.ti~- 1lL1. ~P1Tl. ,aie:l, ' ~. ~or zel. fJw [i'iQ,l!n1.u1ul C3:tl m ~ e~ente~? '. r,.,m~.~e .ur~[ea ffinU-

"dlsperllre, ,c:ea.~ta!] locU!e~ te m L C.lt ~Ut:l~lh :~c ~J?c:::r!ollil , Mot , d S$(.fU ,,' ral intr- ° . 1zvoflrelor se remtrup iii 1,1/ ln~~ of' ca, bl:l lItu RadQr). '"

ca un ~d ietal inoc.qJl"l: ill "ire· persHnali? D~II;; .. 11;,? Cilt 1,1;.i, l:imbA"' .. Grigo.re V ' ttf!\,.,' '-'leptii ce-]} amiezi ritl~alii;e ~t ~ COl1str'ilC:tia n~l~erj~ .. bilil din

cutuhaQ'~ ;j/d!e u111ila mea ~rt'L]e~'. din nol (~i dlin" ··.·anoaft~!) .. mtU'if,'! (In Il,rmat!:)ti .110 dr,..ani,l~uri~e,1 eu' fapttll'ile hl'W . C~1,!int'}~Ce~itfun sjm~ p~rfect

le~Ere<l din ,,~ispe:raren e~le >\ilia ~i ci'H ramane"lo~ , 'Clll,l0l' nC:l.Ulul ~l tor [fecund cO.IlIUnlcau. ~e cando s' 0 !cOl al~cchihbrulul .eome.tn~c. ~

- sigm'a ~i ingurii - rii.manerea cum.unfed A.lex~, f5nes.cn un. ci!t escnpal hmn. des- wncent.rarc ael·Q-spapah. Sa

2' .

~n ea, a sel~1i4. din ea eu hrana -.-1. e.ri.A din :tirnonlial. Sacml coperi'~ ~ legi ~i tar nu ~itH na~""~"e .1rnpcratlvul

sdvatoare! diYi~a: o;Omlil dispe- Tn poe".l.~e b:w,difti in co l~ fJr~~ p~i~r ,a se In- Di.i'l frag~dil l:'Oua dint:,e d~dp~i. Sa. nlL uili! ,"ri

rat!t~i eauUi hral'lJi.,j 1:11 dispera- drate ]ntr-!.l!I~ ah '" :iph.c". trareulJ!lIta III dailnmre. ~Nu cer neraba\lltca " lljlLnhI-I,'O ar'ija 'LLmphta.

rea lui / sllv:~.a~ Singunl pe data ac,~~su, .. "Ol1h .. ~ .]c:'~ I. .• .. sUlpinii H.mhei j.'~ne ~tt[i. Sin'~"(~:~quiem),... ~. 'Ierne-te! E 0 tevr~ii Ie:e, rri~o.

care 0> accepta. ~l~ Sf ~~~nne': P~emu] .tl~enlo:r s'~rU!l'n; . P~!IIt ~aJll,~ cflnl0rtl'1 sam-., ,.,. Shlrltor(prO~Ml1· .~~~at~> 11.· fl~:tar "De n-a§,C<l.deil. m.tte Cu·

IOD PopescuroBra(ijcellJ nu Dm oghnd8i ... ; m. illal" '11 i 'r,." ~e-l! Man~a c"SC .. e. en, 1l1taml stl alo lmlJllQ$<l, ..... , v' ,t~! De n-~ cldea!De n-a~

cu~t~v.a ~ gr3vitaNtrii. fot) .. ~.~ne, unOf plltre~e c?ri:bii, tipaliftl.o~~. " : ,~ \. ea !! fii.nta cle .ro' ~ a mului, Ion p .. oP,cu.,~Br~a.w:mj, ,II; ~ .. ;e~~'~ .. ,de..~-~~ u.~i ~in &e~ml

a. rUfk. ,~ala, dc'dra~tI:!.{lurll Q~ 0 t,ea .. s.~. s .. chlmb .. a. Illa!}.t ~t.r. lD.' ur , lo: '~u . a:;;up .. f .. Ii. de 1ll.3SUW .... J a\.ran~ Q. mOh.. ~upenoa:r:II' o. .,E: ·ar.,e~~ SU. r~t.lrn '.'~~ sm .. gu,rat.~,-

P?V"J.r3 care"llll eXlsta~.h h, .. se.ft, ascuham un suav ~on 7 .. .' '''c 'Ltr,. e; supreroul forI pru devo\lune fiO, , tJl-a that ~ll:_ teo:, a" :l~sprindcru/a nllpe:m~

.om ,.dotarc:, ... .' . ~.... ".Hna:nlti n]Jnuks~,a~a, de~~ ctl ~¥,,~rll:'I. haina pura .. e,' r .'w.ve- ~cop pefIM,Islt"f"C tre a ~\V>ta s~md:I'~ dh~ (~uM.u. ~~u p~O~1

. Am mm. mentlOna',efea,ul hpc sc temelunte sa-· Chlu.I.8anctua[,lah, .. ~tanl!ie malnb;'a7I;.,a.110a:1,·p'e·",~.q.p~- ."H"'Ji n,afaracfllnensalnl!cuvan-

itu:wri~ 111 d~Ju~lal'ii ~rI. ,j~l:in~t\ "l:evenclkl'Qt~de]a C.liJtol~)m- ~\p~re';! inia~ ~!IIj.'~ .1." J. ,. h.;t{ j li~rele: e~:(intarii/~ea:ti:i Ilt~~-'- Iuhu .• ~ .. log~)~ului u,~iversfll "E

tn cea u1tenoa,ra, ablsaH~~,\:i:iC[c.. pu.~ d~p.e nedre.p'~ Uil~~' dee. Ha~ .. fat .. ee"'h'!l. :es:dlll arm rejarhJ'fbr., p.w:rtl.~J'~ZH~, ffi"Jtl- gretl S.fl veZ·1 un I;;uvan'~ ,,- .d1lJdi

~~~bil~ .. ~ar: n~u:l ':l"e.pl~)~~~' . ~h:.ai!}ta~. Si, fEl~~,~J1!i..l fu,;~~: ~.,' .~",-,~le! :&uli'd~c~tnPfi. ca l"it~adi, ~~te:i.c~ ~.~~.li'~' ,; ml '~ scris~. E]e:;te "Cu 0. (~url cu

1;;1, I~ " 'l~ Sua] h~ ,tngen~wil,e. ~, ... .I~t~]a. de .l ,~5~,ta, . de r fite, la I. 1, Lh~ . ' n.i ~~e~~~! ~al'a.~l1!de'.,p.h neJ,1te U1 ,ta.fJl($'i :fW~ ... ,eet.ftliils~a a p~o ap e- n pam'l~U 1

fi111te. Ceil mat <l\'enturoa~!i "C(1· ., .,,)l!ortt deKun~e, de a com,u:m~ ,. a lf1b)if:f,"~m-~ ,lhei:7~ ~l uJ 18l~'ltoare efortutl 0 cer'illtt· Ito" "§iI veZl un cuv'!11t.!fLlI tl

bO!art!. ~. ~ ... ~In oglinda ~e -Sta ~11 ~l.Jii:n.l.u:me<l J.Q c<ilre.· itltl'":t g..,p.~iI .q~:lota. ~r~dt{.el.~ta:. }'u~ .V':a.~-\ e.~~tata, c~. o~ pr~o-voc~.n~, "1t~· ,s, ~ (Ie m.nrlin a[m~r<l ti1~eri! l.u.a absoar~a'I .. C~l1'l. mal ~cu$e pi~.E~],e 8e la.saJle~li.'e pe~ r~.lle, P<m~""~:'ltr.a, .~~a~1 .1~1 ... lil. ~~v.'.lnu] c.r~tl.c, ~".C .. a~lnes,cu,·., .; .d./JE ~reu .')a .\'~7..1 u.[l

poate ell. laconua-l oa,rba,,! se vedeic~~(}muna~d:i,lUl ce se-' tue! ea ,3 'J:l. Ne c st8JP;1nal pnvmd cnUea prJ]) pnsma de ~u· ~QIo,rm cochlba hut

indina, ca. inttr-o tremuratoA,re ndljde~~~~ ina,unh se Li1llha~ Oiny~Qpt";\/ Imi i ' , creiirie ~i creatia ca, 0 cerin~a a.~ il,1mi~~(JJ~nt1"u vederea cu-

tfiin,i1' .. /l~n Domll," ce :- ~.vea.p. ~ de.~'t~aPt.i1 . :vr. EmiijlS. ~~). UI.t.hnUL ~mrflnU, ~~ti '~I ... ~i.~,_. ac_tUlU.~ Cl;'ltk/aI~~l~it. i .. C. Pn!in~ in+ V.fl .. flt. ~llli.r f~1Uetc.,.tm.inare~ spa-

um.'!JrI, d,l.n pur-pura, 0 hamM! $1 .,Apdl;' cent, 1 Jit~~ I Och.IUlr.nA fura I tlmp JlI~ru' tel~UJ:ial putm~ accepta c~u tmlul dmtre Iii c. ~l Cllvant, .a

]~'~i int1nse, 't<tl'ldrll: C<l pe.iubit'H men drt:pt..! b~u~ ~~i: sta?g. ~.an:al1d!'~(.apa" limf'rl; !,ui" wiJia~pt!fl~.·te RPtlHl:t~ albului incar.c~t ae'f1e~ti~t ~,i a~~

lIla/de aur. Despnnsi\ dlIl grup lUn 111<1S hltelepl l'Km df!'~Jde SdVlU Dom~l"P:ipescn ). A Sf ,.dec]zlo[fttl~~~ElJ'! ceW c' re * tcptare - SllfS<I de amblgUltaLf!

frU1110~Sa Mira:llmt aciu~ese·l1 mari POI~~]" ~(~~u] ~,~il,~d .... vedea ~i ~"J vatta U:nb,,, r~o'Cls·. este, jnt~nl.' $tf~'i.n:' N~(~e :impu. ~~ reveri~ - nu pa.[e o{l:prdi~te,

griba un. taiism1ll.J}. Da.r, viii,l Idee.. c@lutam umll ,~m~g ''':IiI~ llJ¥le:p~e;lnc dcd~mt~ lm'~bn J:l.e ca Sa creeZl, capodoperc In (,1 un stlmul peste 'C1lre poctul

dLntitnd, tra]JJ5figu[<l~~m. ociai,Nl inlelept" tita:mie. 0 diJaud ptli:r ~ ~oJne'. Selectie' s] PosHa ta de' serie ~i in toate. 'Dar lec.l Llrile, uu trece indjferent. $i, ca orice

uillm rat (n, Din o.glinda " .. ). Infemu1 ]spitei de ,,<l. fi"': George Mirea. Ed. Emlnesclil, oricat de ap]icafe'J'lntinse!pro- ad.eptlrildiipat I<1 .m.imri autoht(l-

Translirisnl~ A crea. dupa. "Coborarn cu B]aga·1l arheti- 1982. fmule, nu acc.epUi intotde;uln.a nc, hnplete~te cahn inefabihul

vis, "persanifi.dd" anirnilue. puri, I Ornd ~i Socratid. unde Peisajul, exte'r]oml. deschi- ~i in tond cerintde critidi. Ri~b "marii ttiken" c.u diata mioritiCfl,

Idcntkul " diferit~ aI dubbrii. nu-s I radiidnE de' auI', d nis~- deri]e ,eampestre a.cvati.ee fores,- sa te am in sitnatia in care lie ind cu elevate inflexiufli arghe·

Lupta eu ,.tornada" insatiabUa. ~ud./ penfro ~a.in~ DOl~nu[~i Uere nu fac, tn ge.n.,enll., obiedu[ gase~~te. insipida "mll .. s~ .. la an.I~': zi:ene: En vol muri cur,andi! dar

DisJocarea din "dllhhl': din. Uu- li.sus .lntrama ~ll,e.prea din mil. tra:lls.figudtU poemlttice In ·vizl.· In prn ... tnillmcunoa~t,em anteIl~ nu-i ~pune'~i nimic iulJit.cilnu-i

zje, d.in. f:mtasti.cul ce '~e des~ Cum sei:ntl'lr Cum s€ i,eser Cn Ul'l'ea lui Ion Popescu·BI~dkeni, oa.re di ~Limba~i asp.ra liberta- sruneti nil111C" (Testament).

pril1de/decuplea.zlI din tdu['.i,c. Orfeu? Gu Beatrice Potbnat!? LiV'.re.scul, zaude ob.scure ,'er· tela jntnat,cerii~n arhdJO(s.n.). (crmtltluf,u.e in parina 4)

lm i exprim - colocvial . regretul cii, neeunoscandu-I, nu l-am pul:ut include in "pseuJ.oantologiile" pe care le-arn alcatuit to ann 80 in .Jabomtorul" emistunii radjofonice "Oda Ilmbii .1rO-

ll1iine~ pe care am semnat-o un sfert de .'ea.c ("Ca un fagure de miere" ~Ca 0() vfltri!i, limba noastrii~, ~P,flmantuh~> de-scasa .... ", "EminesclJ. In du rata etc m.a". 'Jbi!t~ ]~i cditura E111i.!.letoCu).

Acum, c~nd ~ s-a dat drumul til Hmb.i~> datoritji n,denJ.ocra\Jei" (l), mul ~i poeti traiesc un sentiment de len, ~i vetustete nereusind s~. ti:~nsfere dejectii!e fecaloide, urinare ~,i genrtale in "cn:· alii" originate, .,postmoderne". Cdt de putin ~~ii aLL lIsHlizi justiflcares in "esteti C<1L u:ra.'lului."?

(urmase din pagil1t1 3)

Lectla pe care 0 parcurgi ~i pe care incerci Rfi. {} Je~cuF[~z;l, s-n asimilezi in substanta ei inefabila atuncl caud term lnl de ci tit uu volum de versuri devine {) parte diu t~n C -?l hi '0 parte din ea. Dedublarea, despre care poetul ne face atenti if! ceea ee-l priveste, o ~impnl ~i noi, l-ace parte din noi san ne este trans],nisa/]nocub tii. Bste.devine ~ ~f1 mod de \'ia~5'~ he mai arnintim d,!:" Iermularea/ concl uzia prop LISa de U ustrul eseist, medic psil'liatru, Ion Hlbel'u. D1~,dL accq)ttl.m accasta viziunc gencralizatoare, putem accepta ~i ecuatia: ~lueda= axis rmmdj. "Sufletu.l lumli - sunetul sufletesc plutltor peste Olpe in cuvanrul care se intrupa ori in acel punct" eel intai ~t singer, .. MfnuH mai slab ca boaba spurnei" Nu 0 pla.cma inuti.li hilh~_ N LL.

Din tl'e f10teic Jid&nml11 i c.ultiviI!t de Ion Popesnt-Br.\idkeni, sLLspinu! cJcgi(ic difuz/i.n[uz lLLcrcaza .asupra ~ufle'tuh1i nostru ~bun la toate': Adidt vulnembil. \lu re~i~n~il1J, un filor) nid n1,~,~ car sc.rni.-ckpn:siv_ Dortul metar fhk,inefilhil, 0 i::andoare 1n stare pura, tcnt<l\ia sunetca~di ,~prt· llem~ "gin ire. s pre absurd" Sun~. ,upm ap e~lte mpo fa] acest lied a! llnpel'ceptiblluluioc SC lupUi silt de\'illa perceptibil. Ge.n/spcde, ~1lI ai ex act ~~pu~, ocolita de nDn - lil'isll:nd urina.r al fmc.turi~ti]nr .')<).u m asw rb 0 - ve u.ifi.c<norilor, ekgia Inaiul:r;:ar.i:I. lent ~i .')ig:lH' ~pre zo.nd~ nO:lsLre de ~en sibili· l-are 7nc.1 neeradkale dc btu~d.rile cKultei nOll - lirice <In~l:C in voga 1.[1 "Poinna lui InclIn" de Itl. Palatul Monkor Ll.

Ciiit de il~l'l)en;onftl ~i de al. no str H p ctcep [l YOGInV t~Mem i'l1escial1 (cu valoal'c ~i Cxlind.ere un ive.rsala) ,. 0, 111 am a c:e dnn~I.'OS c sa-n cLlno~Li ~ullewU~ii. scormonc~ti .IlCll1.ilos inpulhere[l albiijdnpa vreun rest die spcmnlii, d LLpt't \'r~o ~ dm teiei ~lllninand tncll.f !POC[Le~L selT]in~ele umflate de a pair adt'icinHe ~aIl ~ je~G clupi raz,e/ochii. 1111 se love sc d e mel~ ncolia 1.[1 C hLdl 11'1 arborii goi~ (Ekgie. Marn.ei E]emL, 1, r. 43),

Aclcy$irut d,;; nc{}(; oHt, e ~te ca [IU ~crii degie d dDrqti sil snii fi a~a ce'va. N ~~ ~c,i i versnri sumboUstc; mm.anti.ce, erme-t.ke; p arnasiene III oderniste ~i nEW -, Ire buie 56 e x_i ... te In tine Marea! il'ldi~HI ~L a I' ~ uf eri III a, hi nj irea, bucuria, indig.n;)n~a "are sit declan~eze ~ i sa. n LLuea.-;di fi.oru[ Ihk. Din .~nn-doi.rea" visuJui! versnlui w ptdigu!'eaza. In croIlMtism gren de configurat, tm "Curcubeu alnoimd" C;.HC, tn sine, vis.eaza In ,,intemeierea Ti mpu III i virgin". 0 no ua. Intemeie~ G). tn vi>'i:ul erotic tnlit de D.~onjK Idcea e~ tr= d fiJe.care act de lrealie ficcarc Inc.en:a.re, pri· vire tn~ .. ri ori genn.rile i.r~.sond~bik all:: ,~unet!!]lu] S<!IU univer-

milurilo:r

snlul incepe/repeta (I teutativa a damnati urrii sisjfice.

<1

Am rem arcat ln fiecare volum, dintrecele pe care Ie am in vedere, semnatc de Jon Popesc LL - Bradiceni, desch ldere af circulatja S;:Hl;~ frontieres pri u llteratura roman a ~ i uni wt.~a:Hi,. cu~,tura, filozofic, muologic, artc, ]!1 g,cneral, curente, epoci etc. Statlonea:'.~. increzator q:mde constata di. il. descoperit ccva. Sc reru~va., in perunerrul elevat al dccentei, cmd intrusii in perirnetrul spirt tual "bO}{Caz!l" eLL piJi. LLl, rnaculand albul destinar all-czar ilor durabile. In plus, COl sa - ~i S1.1S~inii cO[iJceptu] de trans - m 0- demltate.. autorul parcurge, en voit ~i. superior diletantism, stadii neo - moderns, cu parfum nichirastancscian. Rezultarulfiind perfm:lT:ianU ,,1Ilchipnire de poem;' Rira .ie~ite la In ar~ - i C.~ ~i Cl.lln cuvilnttd de 1neeput! al po~mului,ln - ar ~,\'ea. cenmri'l de siglLran~M ca ~i cU.1l1 ai. ~ La/blocal [ntr - 1'111 lifUla nhimul claj al sp eran!ei, j·ca ~i CUU] eu tnsUll1.i H - air t1 contem plat! nki.odala !>oawle/ca pe () ~anllal1~iiJ1n man~kft ~i C1.ml ora~lll aceSla/n - ~.{ .aveu strii];jj ci vene de sangc/l1l.r?l cMuari;" (1n rilum.e 1 e certitndinii. absolme). Plus v.u~al, ritnl dinamk] ten siuneJ T u.i a f1 desditLl:i}al 1n ex.it, fLiIli~i:ll] ~ c,u ~i C1.1.111" ~J 11 u "astEd". Racmd.ntea "declubliirii" - 1 funicita~e,. La ~.nd.i.vizi bHul ca re se" _ djv ide (Uric).,

esenta R.:l/! ~i ochii - III umlna ri ~i t:anjitorii dupa es enta vei~H id di n Hod! J ~5i din dorin~a gtt:a '~_i - a~ ru.p e voalul/ in Nios, marea insulll, - realul, it Iubito, vom fi singmt in campie/ TLl crin de aur, en melancolte/ i ~i existenta astrilor VOIn duce/ memoria iz- 1,10" cu api:\, d II lce/? ~ i trupurile noastre - .Ililnldeaunal oglinzi In care sa coboare luna /! ~ i miezul noptii ne - 0 gil si in sonm/ Tu Di.otima - en l-~yper:inril" {Duotim a). Ca P 0 et ,.md.:JJllcolie", LOll Pop escu - Bra d lceui ne poarUi/ademene\ttef<Jmage.~te aH'lluti,ne8i,dtm:1u·ne tnR1i. pa[tn~ la Bauchetul din S omnul celor doi, Dtstihurile dan stralucire conccptelor de inefabil ?l s ublim in retroprlvire din vis.

Am remarcat (v., ~i Utopii (i)n~ver~ihnen in tntreg universul liric lnzidit prin c uvant de poetul gar,iean 1.111 ~pann ap<lrte diIl ,CUf:'l ~e de~pr~ n dehe lna~~a,c~U:i sA ->\>i piarda "concrctetea" sufletului,ca sit <I] bit u ne! e s.e trltoaH:.eh-dllbl'lrc~ anteuk Nu fnce La~].dar 11 ~irrq.im, Dd.u.m.ita.re~l. liridl. nu punrHi Ytl 1111 me ~ sHnete1e lac rimci" extctioate. Pandite de evaporare ~i ncant.Mi~caten n:J.scu La emo\:uana! nume~te indircct Sr~lfca de grat:ie a 8ufel'inr,ei "dureros de dulce". NLl. avem ~n rap. Mm In gand cll'eptungh.iul apostolic a~ GnJei de taina., ci rotonda cdol' d'Oull.sP[~:lIr::-ce &caune ~kftlite in granitmrc de carHec din ~Vaka mi.lu ri]o[ nemuritoa.re" stdijui ta

a cee a~ l. persp e c~ iva. (.8 trans - mode.rnita~ii) S,C ~Ln]clllrcazill. ~i imaginarul din,., imag.inal', ApdLlllaimagiu,~ra, plawnidana Di.otlma ~i ~el(lp()rtarea ei lirid in CDsmDS, cobonl.rca )i b)truparea tn alta idenUtate, dim i.ni'i "frontierde" gandirH, p osihH uluUl m pm ihil~dui A8.~litamj sun~enl p~rtafi la 0 ~edi uta de 111 <l;gie aiba, 1ft intruparea unci pcred~li ir:naginare l'eaJc~tuiUt prin elimimue ~i t~daQ~. N II facem en nD~li nia eu 0 j) !'im~nteflndi Sflu u[iJ p~r80!1aj din ba~m, "djn rude mad lrnpilra'lewti", ci (pril1re~tab ilirea unitatii filosouei anUce eLL ceru!), ell cel care "trec~:t, dar care in Io G~d silu ramane! "GenunchH ITflgezu tu i - a~ siiruhl( Hu b lIrbo~de de

l1li

de Coloann romh~ldnr .~i8ifice ~are nn &e mai prav:!iies.c, Reformul:lndnn.itnl lui Sisif, ~Colo ana fAr?:!. de s far~it" e~te 0 aha. expresie mm[111casca a .mi." tu!ui. e~tetk mflnoleiiln; zid.irea opere c Jt; <lrUi ~rebuie ~ii inv]nga, S~ inslautel.e nernurirea.

IdeUe de mai Inaime Ie- .un de(ius din cicllLll V al volum LLluu, aMllpr~l caruia nu incetez sa st;lTIlt inti tlllat Siuflet!!]l gr€i uluL 0 cllltezanta, nn?~ Stl. scr.Ll despte a.~a ceva astiizE! [)a. Dad vre i. sa d.m.a.n:1 un ,~emJ)_ Nu ~illlt lJ evo ia ~a insist. Dar ~Ue "toara. lumen" d pe ~H$ta neagra." a. "poc:zi,ei" fractLLtu~h~or, po~tmoderlli~tilor ~neo.m.Dlogatr',pf" Einga li~t<l oe include paine, \'<ltra, n::l~iunc, neam,~aTii M~ llfl a

~l eel ce ne aminteste d .,de 1inga H~m ne Irng.emt -Grsu .. Nu ritmurilc delirante ale tobelor . congoleze distorstonale ptin

media TV ma ernoticneaza, cl strigtitul urmi condeier lvit in valea de su S a JiuJui! ~ $unt ~iram [Ill ale noastre n umai o perele ~i fa ptele pentru care mnr] m. Numai tara pentru csre murim e lara IW<lstrii. numal oncarea pentru care murim estc onoarea noa~tdL,:'

(IDn D, S.1IJ.'bn - Actio, Europa, Ed, Cartea Rom a ne(lsdi, 1997, p,442),

GUm sub semnaturi "prestigloase" di peste cateva/puttne decenli nu va mai exista nici limba mm:1lna ~~, in consecinta, nicl no] ca vorbitori ai ei. Alzheimer absolut! Dar, stL fim realisti, nu fiin!a lui p~LLridifor.nlJl ad In mlnuscnla sa gJ1'lcihe, in C8J ~i suHetul if ~ste hettl,1 i~ :;;u ho~ un d, a tU.n ci di.nd "sc cretai' gre~oasde lui stnpld.iUi\i Dupi1 acest ,,1Heraf' adjunct,. yom pier. de in 1.lnnatmii 30 ·40 de ani ce ,lITl COn,~L[LLit in apmapc dona mil(;!nii dc tnal~tiri ~i tnfr:1lngcl'i., ~im.a inror(; iar la 0 Dbliervatie COHJ1.i vii a lul 1. D. S:irbu: ~Cu:rl(j"c Itlpre savanl-LLn~.liCtsitarc care ~[au tlchlmbat garderoba c.omi.ngelilor defin.Hive de exact ~apte ()ri~ sun t 9i ~u.i Yn frU[1tc.:~l b LLcatcl.or. a,1i.nd 0 con~tiilJ~a de buletin ~i aha de pa~ilport perm1Lnen(, ~i, mai departe: "Dadu. aj UL1Jlj\ pe::nsionari, t~~ .~ctiu m.cmoriile. cOflfOl'n1 !)c.elui SJfDrism <lJ marelui N <lPOCOI), {;are ",pllllea:~orke rillna~, dupa ce ~e U.~UdL, are dn~p'Lul .~ii.~u .~nic mem.ol'.ui.~,e s,1iI.le de trandafuI'n" (Idem" p, 322), RDma.llul men~iom.t a fos~ scds (incheiat) in 11[1111 1985.1 D, Sa.r]m l1unuteazii nicoiiiel'i c~ arB rez.lsfat ,.prin ell itura" precum... A rez:iMat tnsa 111 mod n~,ll din 1957 pan5 In 1963 ttl penitcn L i arE:le Til a va, G heda ~u tn laga.rclc dc mUlld fartahi de la Periprav<l; Grindu ~i Saki.a_ A 11.1Uril eu trei hl11] ina~nle dc pdih LL~irea ~Jngewasil 8 wt.aHtilrismului '

5

Sa .revcn~.m c U po cmdc 1 L~i Ion Popescu-Bn'iclk.eni in Valea mutl,1rU or nemurHo are] stdj uHe de Co.~Dana rombllri!o.r fixate de aed legembr Sis]f gorjeaf! 111 mit, ~fidaud mitul Anult~ndu-I, C'OnsfinlJ.nd un areal ideati.c al pe.rmanen tdor genezc. ,., Poftiti in j u lTlI me~eL D OUa& prezece lire/va a1f~eaptfi. 1hn~figunlntet 1]] ~pini, Cu·ncredere sorbi~i din pOl~i'c/licoarca [ubinlC, din. Slrilillatate!! M) si ti. n u-i a~,a? In bite dort:ltl.,/pe la. nui lume<l e!lte urnpka~~j eLI sine. clar noaptea,cu lumirw h:mara in sonma~] l'naj ad uCe arnin Le d.e dum nefi 'i/Oa.Ktr a, (I ar i;nM! dnun u1 c d.re pt, pardt tr~at Cll 0 l'iglMpe-D CDaHi ne.IHinala, d lIla~ nt;iim/ Mpl:€ Vo(',ea Gare va striga inlnma, va strigiii dill HGbita <lce<lsta de

frunze P ana - n Lan cram."

(Illtoarc:~[ea. lui Brancusl), PavtLm in contlnuare Vale .. Miturslor cu gfind ln~,povarat d.e dint. Cantt~l a~l:e[[Ju~ pe m.i~dtoare valuri sfintind mltul apei heraclitiene, mereu j r) nea~~i:a~ Zeul llJvalnic-Jiu] d]r:I! boccte ~u doine, '11. Itl urmatornl morro. "Forde verde din poveste/ 1111- mai [iul vesnic este" Sa ascultam invoca Vi ile catre nemurire:

"Mil w£, Juule, frumos/sa-tl inlon; albia-n jos./! I\U'i mg. Flule; de - un rlmp/ sa facem de trupur] sch i Ill.b:'(C;h!t(;!{; de pe J#I).

SC[~~~lllui/c.rea:~ic~, lstovulul Indi.vithJ!al de taina par sa nu ]e mal f.k suflclente door un suflet in <l~'derea ]ui siugu!aril, Se resimre nevoia de cornunicare en fibrele cxistentiale ce tininml1ituih'i v:iata.

"Nu snntem singuri, cand suntern .~lrilguri, ci cand suntcm printrc oameni," Mlml scrlsulu i. adlul~. si.ngu l'atiitile ~i te fllieaza i.lltHJ a]iii via~fu. 0 ,altii ~~:~ngLH[~4a~ te m.ai suporwbiHI. 'Ire] pocme a~1iIl.l.rme: Eregie, lklacii, ;ii Esente eterne (ulti.finl cled kat "LilrniLof mei Antonie ~i StanCil MDcioi") f,eu~~,es, lnirajul cu donle~ .. ticul, S~lcnJJ en prof:::mll~, pa:rintii, ropiH. prietf:ni:i, "In,~e:rii" "Edenl.l.lui~ sau (,,1 poetnlni!) di n "vjs li-i diU~ilre":

h1l eyolur,1 sp.ir:itualitap i (Hneniriu nimic n.u pare maj. convi.ngator su b <l spect~d. st at:omiciei pre'cum perer)ilatea m ituril or. L()ca~i'l rot gfwg,raGcl ~u psubid'i s{, Glracterizcflzfi pr.in insta. bHi~ tale. Psiholo gk illtemeaza [ntre con~tient ~i i]1wn~:t]ent in i11- cOl1~tiellt ~e COr!1.ierli7l. in COI1~ti ~ .enl s.e tm.r~sfiglLtea7.lt tnlr-o a.lta -?i alUi exiSlen tit, ~nso~indu -I pe om; nelini~tindt1-1 ferHl pe creator. Viat:a, mit~dui, ClI ~i nm bra; ra m ane "de o.m {Ie del.Upitl" . Dedub]ft.rea lui statofnicHi\ U face mai pu~in singm ~i mat rc;r.:istent if! perm <Lnenta lui c;ule- 7.(m~a dE.: a Ii ~:l dr: a wtez(J.

Cr,;;a~orii n LL valorif[d iulegral ,~i panS! la epLli1.:1re z.:\cami\~ltu]a,urifer <11 tmni mit E 0 lmpo~il)ihtil:e In p],lrlJ (Irti 3tiC ~i posibil nn c~ec d.c proPQr~iL Subst::m~a ~i umbl"a miwlui ne refin in plan m.cditahv, afecUv, rwstalgic od ne CLUren:m.r il panll. 1::1 ]nfrico~a!'e. Katharsi s~~l n1itului flU se cere dcmoflStr<lt,ci trAit. A.stfeI, mdul aI' pieri.

Rema:rciilT). tot in arealulli.ric g:orjea(l ~i, evi (lent, in p oelJD.eie .lui Jon Pop cscu - ElrM.ken.l, ero~ul U[lUifl dintre mhurile noasttc Euna.amentale i.ntr-o vl.ziune personal5. aC:ven~~d plJlnfln(lu-se inlerql.on.at pe s.era:fi.ca imagh1e a "H],aientei o&tl'flne": ,,0. M~id. - 11 dite rinl],dl1r~1 m-<l] hwiir,at ca-n gaud uri I sUi num ai 1}cievaruL I j Mergea Usus re <lIpeJ ~l madle etape/l,e lravemll ~c:rutfind! nem~trginjr(%lbol~ii.1 {O, .M~aica, legea mortW cnm ~tim e nemil(las5.)." (li~l.!l$ pe <lpe, din ddu] AI~ inwrc, preg,~lr* n~gulI)"

(co nt:imwre in pagifJeI 5)

(urmare dir! pag{na 4)

U~Um.a. m~~e.nta a. Vo1UIDtl]ui (Vil), care cia ~i litl.L11, Zidirea f~1 poemul dublu; conillreazi'i poli.simfonic claviattlra. pe care ~i-a a~ terlilul poclul "turma gfinduri· lor" in care a, stilrr~it N U! 'p~i:re a f:i u b().~iL Mai clcgraba s-ar pu lea. spune ca a aj uns In lirnpezirr.a pmflll1zimilor in care a. repctat ncioc,ctat scufimdari de scaf.1:mlru temerar. Tn op,era,. Sf: moarc. El]Jemistk, se transferi 'Iriata. Tf1I:L1s.feml I-a e:l..'}Jriroat poetu.] gorjean lransmodcrn: "l\'loartea estemet<lviata~. naT "}i lI1lNln stn'Uucil Ctliren (transemirwsdan), ell elluv.il din Od~l (irJ metru arl~ tic): ,;rotl.d esle ,sa Inv'e~i cum sc moam;l doar a~a ai prilejtd de a h1~ek"g,ei lii"! i~ttca tr.illm:ffltoa.rcl a 'pwfnnzimilor, i:uMtu] meurege~'';

La. cnmpana dinw~ cele doua masive voll:lme d.e vetsuti, asupnl camra am starui t, nu ca ,sa I,tl "s,epar", nici sa le unesc (ava1l.d ele til ..,lne fi.rdc inv]zjbIle, dar tensionat-ide<llke de l~· ganm'i ~i tchnicHe thrrnale diferen~iatoar'fl), mai am de semnala.t.1 rl1tregit (I ob~en'<lli.e pe care o consid,er nece'sOlrii. Ion Popescu·Bri'ldiceni nu s-a ~alini,at~ d.edit poeziei. nil modelor, ,gruparHor e£emere. ,;ExperD-

dar ~i "am. dol nepoti, nepoate cu bune rezultate in olimpiadele ~eolare, la alte concursuri judetene san natlonale''

: Mai ~po:i, s-a putut a.:ila ca. ,;il1vaj,.:'1to~ rli" pre:~()rrtj tn sal .. de clabo! SU[)t acum profesori de diferite dJscJpHue dc.lnva~amant, absolve.nri ai unor lnstitutll universitare, r.imil~i fideli munell didacttce, ~ i dragostei de .. me.~edd· insu Hate de fo~tii lor dascali; Cornel Carstoiu -, d i" rector. Ion Dragomlr ~.i Constantin

tenulul ~~ 5fit~uitorului tlnerjlor dornici de cultura ~i crvilizatle, Firu! amiutirilor s-a ,,'fOr::;" intr-o atmosfera apropiata de ",acnm cincizeci de

,j.. ~ • '] d

am : CH,n1 n,n) sapa; n01 ~.fIntur1-e .,C

la .. pompieri" pana la ~coan,pcntrll conducta de apa, Cl.UIl rnergcam lit adunat de jir, cutrenul de ruarfa, ].lana la Laini .I, cum tremuram in dormt torul doi, lama, acoperiti cu p~:lura de dl'1.1gaili" cum mal chinJearn, cum faceam de: planton schim-

Furtunescu - dtr iginti, .Petre Panolu, Raita. Radu, Jon' Tafiflso, Numitor Cancer, Leonid. Geheanu, Analohe SteBn.escu] Nicu. Manta. Ladtshtu Raco~i. Vasil.e MlUlh::am,l, Vi dNA ndrt~oiu, Gheorghe Modoran, A lena DUl11itrescu. L Parale5c u. "Absolvcntr' din "Cat .. ,lo,gul ., \fn~rnii, d. vor ram aue ,> pIez,enW in i rl i rn i I e alator gener.a~i] de dMdlh c~ Im;.l..gi~ nca omuluj de Ul<lH;! \111 ul',' moral,a, intdeduahllui den1.n de invid.ir~c. pde-

mentele" de dra.gul de "a face \'alu.ri" intr-~[i pah:1i.l'ut en a.pa, i-au ramas striiine, cum ~tnliri(:: de poczic au, r~mas ~i toate teribilismcle schizoid,,!, bas tarde, mmrpatnan;:. tn toate .istoriHe !Ltcrare, d:eC?rillllde, sunt, dad. sUint. c(m::-eTI).n.ate ca alar,e, Adica 13 periferia arteL

,6

Ion [Jope~cu-Bradicf!ni a trait ~] tra.ie~te in ,-u1 tul ]]mbii, Fri· cil d(l cuvant ,Yj!tuos f11 versu,lui ~i patilTIa~ In pastrarca spiritulni poezid' (Ion Hnre'l). Din pi:'eaplirml sulletcsc. illvo]untar, cr~d" dar nu lipsit de fior1.11 phic:ut OIl genero7..ita:~i.i,. un risipitor, Daca. "Risipei se da floraru.L': flu ne spune direct, dar accasta face. inciinape ce scapii. tortur.antelm: comentarii. Oare, nu, este satis~ fiidtor doar d faptul ex.is:Hi, se tntl1mpla? Ivldiferu[; aetul culegawru]ui ~i dania sllnt 'i:nlimUeIe logku]uL Cornentatill1 crHicuin] rfunim.e pe seama cUitfrn,llui ~i !ngad ui.ntei 3bestuia.

SemDul damnarii .lirice 11 poa.rUi ~i H resim te tulburatol' poetul ~n fatidica. dfd. t]'ei, flXa· Ii de neclintit in. prc.numele sau m.ilkl biblic.. ION. 11 po.arta CU gti;liiJ, Sirnbol.istica. sa este apasiioo.a~e. Suficitm~5 siqi. Ami.nte~te

hul doi ~i cum ne pedepsea Nea Nicu Nlanta san Paralescu .. ., Imagrnea tulhuratoare a tnceputulul a. fost evocata de unii di n tre n o i: C opi i de ~ar~l. fii de c.lo-bani hnbr~cati in s,tra.ide lor "frlOC' rlesti", fit de~arani ]n izmeo~ ~i c, ma~a de tort in lOrt, fi.i dt;; m u.J1~ citori dcscul~i ~i eu haine pre<l m<l.rj pel'ltru taUa 10.r - iata de unde COti:li~ si.ile d,e ex:ame.n de adll1itere din] 9$0 ~i,~::m apr~dat .'j:]. recrllt<ll "vl] [orB hl~ vitt:atori ':

,u;;:tU]ipilialic de ,,<1 da numft/ d,c a, ooteza, il pUl'ifiea ~i i.ndh'idnali.·za prin fO.l"tai taina logos],] h] i. care Se intrupea.zl.. Participa la gcncza nicindata finahzata. Nil e .0 Il!padare .de sine, d 0 [eg~sir,e in sine. o ccmv,e['li:re a m.itLlI.Ll~. "n~~l([i. .ri- 5i.pitor". Risipirel W d anli re, Oi1mirc/ doMndlrc, Dobilndire, implinire, perpelllare. Formli a v]e~i.i Cfl['e Mvietuie~te", nu adflo>l;. Indubblcu Orfeu. diruia~-a (i.at ,;viata CU-I~.lprumu(, vatah"d ION i~i face un swp din Hiudarea ~i pr,e:a.marirca prcaluminatuiui ~n toate. Fran(fcris \filion: "Iubiti-] pe Fran~ois Villol1,/ fedoardor Cl] C8irnea pu,ra,l dd ce b ea el (de-un. mihol'l)! ou e deloc 0 ba.utma.!! Ci - i elL,{IT utesc, lntins/ cinar lu] din ce.r pe dnd, pe dind, . ./ U'ecu~e dincnl~l de v~,s,i Eli bi.e't poet de pe pamantl/ eel mai viteaz, eel w~i copil! IubitiI pe FIiln~oi8 Viilon. maor pentnt c -<I fost subtil,/ va rag eu, amon:imlJlllon.l/ Ori.curn, eu tot a~8i dim~nl intIe sakami ,~i Hori de fan,' tot rnai s:traini. tot mai biit.l.'an,/ dal.' peste CORTUL ;meu sU.pan.11 0 r i.Cllm, ell tot a~a ~aman!* I 'tot umbra,ea, rna tot desp arte,l In fiecare zi, de moarte!"{Zidirea in PQemul diu· blu),

Can ti n arudi menta ri!, m ~nca,n:~l de fasole Insuftcrenra determina 0 "lupt(t pcmru ,.plus': >}onla' fratllcr!" Care urlle perlodice, spectacolele, tntrecerlle sportive, serile de muzicd instrurnentala ~ rod al muncli culturale propril erau ~awurll!te de viitorl] dasc5Ji Lip~t!au fetele., Cum ne bucurarn cand veneau de Ill! .Educatcate" pe la ~ noi, did erau scolfle de rnixtate t Ce frumos dnta Mimi i'vforja.n C;Vinc Strelul de Ia 1ll1111teM)! Ce voce de privighetoare avea Nary Plgui! Ce suisori de dragoste scria Liuba GroS'~'I!

'Filmele deja "CJJdaru~e" - singurul ctncmatograf peste stradji de "numiiru1 opt" - pltmbarile prill P,HC, decent ~i "pall.a la sapte" erau orele de invoire "CU bllet" de la Dom' pedagog).; M1U sau Paicu, altfel, rti , luau bursa, dae:) te prindeau f.1rl. bi~ I let prln oras]

Irrtr- 0 Iniim itate flreuscii, 13 .. Pavorit" it f0S't organiza.L~l excelent 0 masa fe~hy~,

S-a cil.1Jl t:j I .• s-au spus. glume. s-a dausat, (,1 pc vremuri, tangou, vals, r.{,lOg[l, dar ~j nelipsitele here de mfma, sarhe, ungurlca, hora-n doua piini, ~I?,a cum dasdll i mel au prornovat limpezimea lnQralii ~1 spirituaJ(~ in satide slcomunele uncle all functionar tlmp de 0 jum~tate de secol,

Cu si ncerl tate ~i' in lm a p U n ~ de dra,goste ~i respt:'c:> pentrl1col~g~i I met, dar ~l,pentrl1 lntregul corp dl- I dactic din Gor], adresez, Cu. accst prrlej. multi sanatate, putera de nnmd,; n:,iult:lite pe masur,u ifllcgritiatii rnmale ~i intdedu,J,le a flecarui.a di n1 re i1JflL Pentru, lineJl~i vcniti In aeest an de pe bancill: fa,"ultati1or, (:rl:(I di sunt in asen I imcntul celor "vechi" sa]e spunem "THnc au ven]t~ ~i suc,ces In noblla lor m Lslunc]. pe care au h1C eput - 0 C U ,tl;;~st io!i I' ~ cola:r!

1)[Of. Gh. T.UNGAN

"Anonhnul JOI1~= rczllltamI LUj.e~. s.fioasel infa nti]e' ['enun'~ari autflpn r tret i ~ rice ad uhwrii. se' contope~te intr-ul1 mspill1! clibcrato[', metafizic. umbra. unei umbre proh.:cloarc, "Sum umbra tal' de-8i pm:uri" de' O!l"! nedesp~r~itta" (Tudor Arghczi). Poezia= nmbra a poetuluL Ullllm.l""l'icmur.i.I.'ea. poetului prin poezie.

"A noninl ~1 Ion'; va rcnun~a" rum, parel'i de ritu, 101. lTIlISCtl m.oJesli.ci, ca la 0 erezie!utopie, Dar, despre ,,(i)n::vcrsibilitMea" utopiei yom avea, pe mal dep:u'lf!, prilejlll sa opiilam" Ne \,OIU lntalnif rdnla.lni co 1101 [ON purificat de "umiHn\e", ".i.ntcgrat~ httr-llm univers [irk "globa.1i'l.atot", da:r nu ~l un ificator. Cifr a treimici din n ume a fo::-t ~ i ramAne de bUll augur, 0 va puna ~i lnal~a dle;dnvo!.t. tmpiir~nd - 0 tot la trei: icri - azi - mMne.

Impcrator peste unehele .If:lle ~i UI1 areal hioc ddinit in CU~ prinsu] literaturi] ;rorn~ne ~j un~vcrsalc (.,,) Ion PopescuBnlcliceni. iI scris/creat. revendic.imdu.-se, It'l esen~a, doa.r de 1a sine, Rei<!L'tia sa eu ~cti S'I.:tl nu a f()~t ~i .[lU este medi:ata conjunctnral sa uepl g~)l1ic. Fiind p~ute i.ntcgrm.nta din creatia ulhmului plHro.r de ve<le, n1<u'ca.t d.e dlbu-

Slmt ~i acu rn, cand scriu aceste rim· . duri, emotlile ce m-au staprulit cu rrumai cateva zile In urma, l a u Int.Unire a abs()lve:otiloOr Scoll! Pedagugicc de inva~a,t(Jri di n Ur~l- H Hi prorri o~ia 195<1.

Cred, draga cititorule, cO oricare dlntrc noi ar f avut acoeasl reactie, dnd., dupa 50 de ani, revedea, in ace, easl formnla, dar nu intotalltate, CQ·

I lectivele lnchegate pc paecursul a pel:i~ . te patru ani de studiu.colegii tineri de

nurnai optsprezece ani, ttl ultima lor sears, dupa care a urrnat despartlrea ~i ,.pa~~il~ mare in misiunea pcntru care s- au pregatit in aceasta citadele a i'nviitam~m tului go (Jean.

Mome n te de 4gi,o:'fie, de tandrete ~.i uimire se pul£a citi pe fetele lmbatranlte de vrcmc ale inva,\'iHo:rilor de all. {ld,\Ul: Gcorgica, MiUd, Vica, Xenofon, HIe, Vasrle, Co~lId, Andrica, Gicu, Petrica, Nicu, [all, Clutu, Jean; GhiFi ~i multe alte nume se purtau (U drag pc buzele aprtl;'lpe 'l rem ura ndc, 'g n d i.a]ogufi 5CU rte, pardi limttatc de Iungul tirnp de emo\We acumulate in acesta perioada ..

Msrli absenp din "v~che.a garda~ all, fast multi, to\'; pmfc~odi anulu! patru A ~i B, d ar ~i 17 c,oJ.cgi trecuti in eternitate. ~J e unde, P 08tO; S-;;lU bucnrat d e bllan tlll fier.Jlmia. dintre cei prezenti,

All, fost clipe de adevarate marturtslrl, accentul diz,and., parca volt, HU ;;LIM pe realizar: le persouale i.n

• C misill nea didactica, dl.i pc ,,!,>tafeta" i pred<lla CUJ drago.ste !?i respect; ell I m:)nd de de parinti ai fWor ~i fiiceI lor fjl:ca(uia, S,a~l spus eu emO\.j~

dc.;sUne d,emne de resp,e(;t ~i bUl(Ii'i.:

Hut (fUca mea) este Inedh;, ungiller, cercetatOI;, colonel-dodor. maior] profcsor, i.uform<J.tida t1, fj?jdan'~

iri ~i flscila~i i, scrislll Sal! nenhc:rm.eneutic ~i transrnodcrn se lad j',em.arcat: difel'entiiiunitJlB/ noutateli nd raz.nellh~,

nAm sa scot dill fmnz~1 - Irunza {J !mp~n~tfe 1l8nmsa.

Am sa scot din (J ul - mAl

~m i ve-rsut ve~l1ic flO r,t.

1tm sa SCl}! dinjllJ'areo. - j70are pe Bra~lcl.fj cd mN din s()are:"

OUETALIMBAJ)

Din to ate tnetamorfo ze I.e aucwrJaJe vehkulate ell i~lqimc ~i n()n~alan~a, en retu~ata dragoste. una ,UT duri~at,ca pennancn~ei, a dilmnarni n:n'lolog,icc, Murn.a:tc ell. mainile ridi,c;.al€ ~,i. paim d.e deschisc, Aceasta, U:.r A csle aceea de a f1 ~i de a .l"1im,\nc, cu demnUah::, ION lEON: Am imbatranit/ ~i lal ION hni semnez ca:rtilel de~i. .~imlcum din taale pi.\r~jkl mil in.col1loadi li.n t3n1111 ne·vazll.l'l:. "Tcmnita" Inorogului, dar ~i a PMdmi~hdl1i, gorj ~a:n in snflet.,.

1011 :Popescu~Bradiet~ni este' un crater vUlkanic lncendia.t de idei grave. imagini estetice] pe care, getle.ros ~i {i)reversibil utopic ni Ie oferol. iluzionanau-s·e d. \'om a,cc,ede ~i, [Imi maGI.r partial, la efol"tnl S31J. sisific.

Am ineer-cat!

George MIREA

Cuplul "profesor-elev" nu P oate t1 in teles, in to atacom - plexitatea sa, dedit dsca este prlvit COl 0 unltate, Hecare dintre eel dol termenl ai cuplulni tmpoatc fl gand.tt decat raportat 101. celalalt, nlcl profesorul, nicl elevul nu poate exista un ul independen t de celalalt,

Societatca moderna, lntr-o contlnua «acceleratle» ?i «schimbare», arc nevoic sa-?i puna in valoare lntreaga energie umana; educatia trebuie dcd s~ fie: continua, integrala ~i g~.oba]a, Dar, 1[1. cadrul conceptlei desp.re e due atia pennan cnta, sra id eea d ~ coala ra In fine etapa ini~jalJ ~i fundamentals a educaliei. Dupa cum. spunea C. Narky, «educat este omul tosta .... iata, dey este ]nsa num a i III copilj.rie ~i adolescerua».

Penn u aeduca este (I ecesar, in prlmul ril.n.d, sa-I cunosti pc eel cducat. ~A cl.mo<il'te in mod precis j#nlele ({SUP n~ carora trebuie Sa se exercise ac~iun~u educaiorului este prima condisie lJ' succesului pedagogi c» spunea PI an chard,

51 udic rea cop i ~ ului ca pe rscnalitatc in form are a devenit a preocupare fundarrlenL~lli1g~ ed ucatorllor,

Edu C<ltiil oopHu~ui t.ns.ca m r~a lnprinml rand cunoa~tere, npoi :HiJltetl,l.re, co~.1<irUdpi'lre, in consecin\rl, 0 pregatirepe:ntru ~ utoge~h l.llle ~i a uttoformare:_

IntegnlLl'ea ele\"lliUl tn coleetivHatea ~colal':1 prUejui.t!IjLE: ilIcirri.z:itiona:re<1 unor modele de aqi u.ne sodala, tnva~aTea unor comp ortamente psb ib o,,"oclaie, COll1)titui.e deci -L~.n rn~!j~oc de pedecl,-i Onare a stilului de Vhl~ par~ i cipa tty. Via ta sOcJ:!lla din mlecLi;vital:ell (,'colara ofertiprilej de atl nnO'l.re, dar ~i de exe[cHare a Il1nDr ro.l!!.l.rl rfioi, de t>,xperime:nt:arc ~. unOr modele de condll.i.ta :'>01 ici!al.e de eei ell ca:re devul in~ra in conta ct. de Invat~[e ps:~hosoci;d1i dilij atiL ((Culiu(a ~cob.r~.).) [Ul se mai. po :lte 1 irniUI. doa,r 101 C l] no~tin ye ~i aUC"I,ldini sociale. d t['ebuie sa irlgl.obeze ~u soll.lpip~ntru tramformarea ,~cestOfa in .modde acgomlJe, pen t Ul a ntrenarea ps ~ ho~ociali'l a v.uitofulni adult, octa~c~n'fi,

$ coab <lre ded . .0 s arcinfi de pasHare ~i ~p~l"ate a elevului i.ntr-un medill prielnic de dezvolta.re,

Procesul de tnvJ+iimfint, COl a ct jvi~ a~ c 1 ns tit u~.i 0 n a liza.ta, canst:! de,el, 1"lU numai in Olelivihl~ea de trammitere-reproduoere de cml0}tiin~e ~i an trenam.ent individ1J.lal aJ elevilor In s,aclaHum(l. actrva a a,cestora.

Ca.na.lele i nformale lJ ni.veluI devilor pot constitui ade-

sea mij loace de uorrne ?i coduri, A. nu intelege irnportanta com unlcarii deschise, directe, autentice - din partes profesorilor - insearnua a bloca 0 Impcrtanta sursa de in terventle

psihope d.agogidi.. '

Carver ~i Sergi ovauni rcprezlnta scoala printr-o flgura sugcstiva In care factorli cducatlvi, ce contribue fa modelarca comportamcntulul urnan, sunt ordonau intr-un «sistem de interactiune - influenta» ce actioneaza oonvergen t.

Com portame ntul umarr a I flecarui mernbru organizatlona], a~ fiecarui elev, cste 0 _~I'ezultanta" a diverse lnflnente (forruale ~i iuformale), cu care indivldul a 1 ntrat intr-un complex sistcm de interactiune, acceptandu-Ie, adapttmdu-le pentru uzul sau ~i functie de personalitatea sa, incurajandu-Ie S(QU resp ingan du -Ie ..

.Farni.nteraqiune, &ira. coparticipare.fara a comunicare pe principiul feed-back-ului, actiunea educative lUI si-ar atinge tel ul propus,

Pen tru elevi, important cste sfl. Ii se comunice hotararile privitoare la rnunc a ~i viata I or, $~. fie cOllSLdenV cop aU]cipa:o.li la vjala ~colii.

C c.rCt:t1i r.~ I ~ (~U ,na,t at d un bun dimn1: rere~Le pe menlb['ii Ul1iui 'Ol~cliv de k~di ~i inhibi\'ii, Ie permite sii se concenln> ze ilIsupn sarcinilor, .Ie stti.rruJ.~ leazii partidparea creativ:1, n solicit;] s~. se realizeze sOLi~~l biT ca de c t: s tJ mul e,~zil ~aLl [[.lneazili - dupa cal'. - 11 Lvdul ncti vitii~if partici panti~.o r"

in ~mO!l~, aprederile profesorUm pot consHtu] moUve care sa ;;lOgUJ e:oe (sa U ]}u) dev:ii la a'li une;, b intensificarc3i do rtut i ~ or_ Es le deo s eb it de

scm ni flc att iv dl. el evl i P" rcep evaluarea profcsorijor Ca. factormotivator al cfortului de a obtinc rezultatc fi mai hun 1.2"

Acesta este un factor al succesuhu scolar, ul randamentului. muncii in scoala,

In urma un or sam d a je referltoare la satisfactiile elevului In ?cnala, s-a ajuns In urmatoarcle concluzu:

blLn;')i parte suntraspunzatori ~i profesori i care impun "distanye sociale'[Intretin relatll reci, biroc ra ticc --;:1 rut un clima t de colaborare. Elevil dorcsc 0 mai III are angajarc a lor in actiunile scolil, In luarca hotararllor din ~c 0 a.1 ~, Ei do res, participarea I avi a ~n sociaitt a scolil,

}, EleV'H 1':11,1 pot fi satisfl'icup de~5l 1(1 pane de activita-

L Elevil a c urn uleaza, t n scoala, multe cunostiure, dar pu~:i n despre mmla]H:atUe de aqiul1e ~od<llj, despre di.agnosticarea {'I rezolvarea s]tua~Hlot ~o,ciale. Ei [f'simt capadtatea sca:6l~Ui. a institu~~e] ~,colii de a-I tnvata sa actioncZt! in siHUatii socialc, cl~ a-i pregiiH pentru .munciil. ~i viat:li. Ei (Ioresc "inviiprcprin aqill.lne", inva~:lIre pmctid, apropiat a de c cd n~cI ~ vi e ~li, singura r osibHHa te eficac e de-pre gilti " Ie soc:iala"

2" Climatul de fiLm.d. ~i v:ia:~a tn ~wil]ii nu este totdeau ~ na s.~.risfikii tor, BU fndeam!'! 5. la colabor<l,n:'e ~i deplina ~ncredere r~dprod. De acest ]ucm, in

tea ~ or i n scoala. Ac em efcct merita atentia deoseb l ta, deoarccc din "satisfaqil" V:3 rcZldt:!l activis.mul soc ~1l.1, atitud i.nea d.C' partic.ipare, iar djii "inMUs(nq~i" V'll. rezul1ta, de rcglJl.!'i, apaUe, inci:ifcrenIi\, lip&(~ de angaj are sod 011 j, m<'lrginai.itale.

Pmfe.'!orul .~ reb tI i.e s.a 1:1'<:1,]]5- fl:re aWmlinHe ~i cOI.nportamentele, angaj8lte ]]1 ora. de elasii, cUncolo de acest cadru formill; s~ fie daBc.iil !,>i lndrum:l~or conthn:m pentru devil sai, sa Ie transmitili pasiunile sa~c, inte-

rese]e ~i motiv<'l~:iile sale, opiniHe ~i alitudinHe, mod.elele sJ]e comrortamentak Sa -1 ajute pc fiec:ar,e dev 8a,-~i fonneze un ~Lil comport.l.mental pmpriu,

onest ~i dernn, in spiritul respectului pentru sine ~i pentru ceilal p, s.~ desvolte in randun]e elevilor un .stil de VL-I~l parUd pOl ti v; ang:flJ ant, !II an i festat prin incredere in colecn V', tn valorile comune.Sji-! ajute pe elevi sa rn~dellg<l rostul pe care l] au transferul climatului de munca ~i seriozltate din ~'oal(i In actiunfle extrascolare, in via ta cotidiana, in relatiile in ~ terpersonale.

Transfer III cl Lilla tul 11: ide incredere ~j respect din ~coaHi tIl viata diurna, insuslrea !?i consolldarea unor norme comportamentalc construite in afara scolli, en ajutorul profescruhsi, eM ~i transmiterea unor cu ncstin \,e de specialitate, constituie 0 etap t~j mportan UL

P tin co i ec tivi tale ~col:lrii, flu ln~e1egem 0 masa omogena., compacta, ci un numLl.r de perscnalitati If! formate, afir. I1'lJuclu" ~i calit1i~:i]e person ale ~i filnd deupotriva interesate de dezvoltarea spiritului com unltar, a vietli colecti ve, A utiliza potentele colectlvitatli scolarc in scop cducativ Inseamnd deci a apela aiM In valorile i ndividuale, dJ S! la .rele col cctive: Ia flccare personal I. • tate, da.r ) l 1;). ca pacitatea de cooperate, ]a c~jma~:ul ~i coel:i· unea gl'Upu_lui;; b exenlplul personai @] ed U Clltofilm Sau ill unor e1evi, dar 1)<i la danulcoH1LUlitaf; la pcrfon:I1IE1H~de i]l~ div:idlHllc. dar ~t 1."1 c[e~Uvtu~~eS! colecthra.; lSi spirHul de discern~rnan l al fi eCfi.ruia, dllI ~i Ia puLererl df;' cOrlvingere!;ii influe n ~Ln~ a co1eclivului.

P rofesorul tre ouie d eci s.@. coopereze en devH, sa-i COHsuIte, sa, Ie clezvolte ini~iaHva, P roff;','lOf ttl n,e ilp a re iii stfd ca un organiza tor ~i 1[ln ]ndrumator <11 pro ces ul ui de 1 nv5,are, ca 0 sursa de comp eteJl!:~"

Pro f:e!ii u.nea de cadm di.· dache, rnai mul t dedit alte ptafesinni, 81:: desm:,;;oar(i la "sceni1 de8c.hi8~n" Prill fonnatie,. pri 0 rohd sodal indeplinit> prin imagine 8. despre propria persOilna, oontlJll".ata sub infl!.lle~n~a celo:r care I-au formal: ~i a celor pe care-l. formeaza; l·ni.H irnaginea p e care -,:,i -0 creeaz;3 ~i 0 "ajm:lca.zfi," Jnereu in rapon ell. atillldinile ~J elI c0111porlamen g [de b e.nd"l cia.rll nt, profesorul e:ste 0 personalita te .sodali1.

Viata ~col"ra nu se desJa~{)(lni independent de vla:~<li sodaill), o educatic co.nlple'li\,totala. nu poate ncglij a. a.ccst aspect ToM poatefl 111'1,'8. tat,terneinic ~i realist Cblar ~i vlata.

Prof. Afu::a SEFMEANU $c. G(;ln. Go dlQe~~i

"':11,. ag

~ II :.

psihlc necesar satisfaceri i lor. Astfel, nevoia de cunoastere ~i decreatie ~)oate fi satismcuUi datorita fapnilui d ln aceasta etap [~ inte ligen ta generala 8. copilulul sc aprople de incheiere, Se consolideaza structurile gandirii 10g1COformale, capac ita tea de in terpret,l re ~i evaluare, de planificare, de antlcipare, de predictil, splrltul critic ~~. il.utocrH]c. Gustul excesiv pentru rationament, accesul la notlunea de lege •. Tea,ctivo.~ea c a ri ozH~Ii i orienta ta spreex plicare <1 rationaUI, cauzala a r~nomf:nc.lo.r sl relatiUm' d:i.ntre de, vor conduce s.pre abordareamal ampla, mo~,ofid. a reali« ta~ i 1, ~<) aparitia ati tudinilor crit ice f.{~l de valori, COl LH01fln,:, se ci.'C7"..-ohii. caracterul de sistern <11 g€ind.~di.> dar '11 uncle instrumente ale activitatli intelectuale (capacitatca de argumentare ~i cont r aa.rgum en til re, de de I n on s ira re, de elaborare a unor Ipoteze, etc.),

L a aceas I U vim;ta se de zvolta mult debltul verba], Iluenta verbals, flexlbilitaten verb al}i , Se adop U •. un mod prcpriu de lscdlitura, se elaboreaza algorttmii ~i sl.el'eoUpli verbale ce servesc in solntionarea difentelor ~jll.l<l\i U (ca introducen tntr-o corrversatie, ca modalitati de iucheiere <I convcrbirilor etc).

Con~hl:nUz.~lld valoarea de lnfluen~are a oClwftntulu i, '1mb irea devi ne m ,d nllan~ata. plastid, se desf[u~oara lr'li f l.I n c ~ i e d.e pa ni c u~.aritalne situ a~iilo l" (ofid,ll,e s au in lime),

luv. eta udiil sALESClJ, ~coal3 GelleraHi nr.2j Ro ~ia de A m anld~"l

Nevoia de inderendcn~.;;\ ~i autodctcrminare a puberului se converteste in nevoia de dcs~\i.r~Lre, autodep~W re, autoeducare a adolescentului care .. disrune" in~.r-omai mare mas u rf~ de sine, N eV01£l de lmitatte a scolarului m ic ccnvertitii in nevcia de a fL p ersonal, a puberl.tlu:~, KUPorUi. Hoi metamorfozari in adclescenta. La

inceput, dorinta adolesccotulul de a fi. unlc se exacerbeaza mult luand forrna nevoii de slngularizare, de izolare, It~ni1(ul fi,!ndprcocupa~ ~i absorbtt

. aproape in exclusivitate de propria PCI:soana, pentru ca spre SfJI~il ul adolesccntci siil ia forma nevoii de a se maniresLa. ca perscnalitatc, ca sublect al unei activitati socialmente recunoscuta ~t uti 1 a. valoroasa. Ncvoia de a fl personalitate se m,mikiti'\ ,~d.e.~~'nr~ prin tcndlntaexpresa a adolescentului spre origin 1lJ I. irate, ccle doua forme ale sale; crea\iu, pmducerea 11 CCV<}r10U, origina.l. ~i exc~[J~ricit<J.lea, Din dorirl~[l dr! a~~~l di.n comun, de a fi ca ]limeni <Illul, adolescentul i-?i intrece prietenii in c()mpnr(;;lrnen1:e ~qoda]e ~i deviante"

impulsi.onat de ac.este ntvoj,ado~ lcsccntull~i elahoreaza .imtrument8Jlul

Planul psihlc suportii 1<1. va.nst8. adolescentei prelaceri profunde, Este VOIba de acele translorrnar! COJfC vor conduce trcptat 1<1 cristalizarea ~i stahlllzarea celor mai multe dlntre structurile pslhice ille adolesccntului,

D esi traseele p e care evolueaza accst proces sunt sinuoase, compllcate.presarate en numeroasc bariere si difieuHa·tL desl procesul COil atarep oatefl rna~ calm sau mal navalnic, cu devansari spectaculoase, dar *1 cu lntarzieri descurajante, la sml~~il ul acestui pmces ne vom ana in fata prezentei unor structnri psihtce bine lnchegate -7i CU un grad mare de mobilitate. Acum au 10(; dramaiiccle con [r until r 1 d i ntre comp ortamentele irnpreunare de atltl,.ld~nl.l.eC()pHare~H Ij'i cele sollcitate de no il e cad!'1f: S o ciale [11 care aqioncaza adolescentu 1 ~i carora el lrebuie sa.~e fa.ca. fSJ.~a,. dlntre aspiratiile ~a]e ITlate~e ~ i I) nsibilitatile tncii. Urnilate de care dispune P<Crltru traducerea lor ln fapt, d in ceea ce do restc snci ctatca de Ia el ~i ceea ce dad s au poate 8~. dea, dlntrc ceea ce cere el de hi viatfi ,~i ceea Ce H p08!~C oferl vlata, Totodata, prefacerile psihice la 'axe este supus sunt gencratc de nevoile ~i trebuintele pe care d le resi mtc, atat de uevolle apdrnte Inca in pubenate, dar couvertite acum sub aIte forme, dil: ~i de noUe nevoi ,~pJr u Le I.a aces! n1 vel .. 1 dezvolhiriL N evoia de a $tL a .$colam.l ui mic, convenHa ill n evoia di:: crcaIk: a puhcrului, devine ~i .ma.i. [1 c utili la ~~d(] I.escen~, h.l~n d. forrna c rcalid cu v~l()a1'e ~oci<lU, flU dmll' ~uOiecthr~, Ne-vah de n fi 8Jf:ectuos se amplifiea, luand Ia. tnccput fOl:rt~.a llnlli nou egocen-

trism afectiv, pentru ca pc parcu:rs, acesta sa lase locul unei "reproci tiitt afective; arc 10c 0 senznalizare a individul u 1, reapayl.. .. agHatia instmctuala, se instituie nevoia de a j se im.piirN .. ~.i. sentlmentelc. Nevola de grupare se "sp,trge': se destrama pentru a la sa lac nevoii de prietenl i. sfectlve, nevoia un ui cere lutim de prieteni, Relaiiile dlmresexe sunt foarte strause, mai mult platonice, romantice, cu marc i~1d.rciiLUn1 de reverie :;;i fante.zie; au loc furtuni afectlve, "rupert" specraculoase ~] dramatice de prietenie.

N evoia de d istmctie a pub ernl 11] s e continua. ~i in 8JdolescenFi, dar (Hs~racpile sc i.ntdc ctuali zc a za, .m nl trec u teo pr1n fi~trlil persnna]iU\p1i alegerea di~· tractiilo.r este sdectiva in functi,e de proprii.1e p.reKerinte, Aspectde d.e o.rd.i.n cullural, eSlel.k ereere prim phn,

.

ceT"Olrelllof de ~l evada dinlr-o

realitate cemJ~j!e. ~i nefhim~, d .. dmgurile n u pot fi ni,cl 0 (.I~~ I.a soh'Fa". ci doar un obslacolil1 plus,Procentul adoles,centilor care vor devcni con~ nmato ri de drogmi este mil] mare in nindl..l.lfamHiHor instarHe, areftill. dCVl!ntod vkthnc atat ale JlmpttUor ~or s~,:1bkiunl drt *L alii:: anm~jul\..1L Tent1l1lta este m;'1.r~, da.'!' vnln~il de 8J 1 ll]Jta 1111- poWiv .... iQr ~1i\~tJuic sa fic ~i r:n.a~ rnar{:. Adolesccnl;a nu cstc CInar blfindqe, frumuse~e ~i Ycs!i=lio, d insii~i trcapta dintrc c{)pHai'ie ~i matlll.f.it<r~C, in timpuJ d des('op erLm p artea ne\iizut~ a lu('[urilor ce Jile in" (onioanl, in tei.egimtl astf d d'l din repetrrte deled re1'l<l~le spi· ritul. inovato[.

Aeum. devenim mJMI.ra propriului spirit~ d(%cr~ttu~nl: i d.c un pre zcm triii t ap.mape de v:is 01 a dob cel'Ji~d, intr - 0 ! suprernil ~.ncercare de pwiec. I ~are 'm ide.ntita~ii noas~re dincolo de $pcran~a intr-u.n thnp nwrell actual, rii.mas StlSpend~t 1n noi. in::;ine, covaq1ndune 1'l1ahu:itate a eu (.} 1:1'8 ire in tensa in afara varstdor.

Ionehl GiIlJOAnJ., IXA

AdblesCCl1. ta ... aceS-filii dapa d.c ri.cuiw.t di . ..., V,~r'{'l ~.Inul onI, a.r ram fmc 0 pe:rioada ne~ semniA.cativ-a dadi. ad.olcscen~ilor Ie lipse~t(' ch('mar~a pentru descoperirea conotatiiloJ' unor verbe ea .. .a v.rea" sau ,,<I tIe-bu.i", Pentru "eul ad.olcs-

ca, incepem sa Be fmmJnn ~,i . qa ne ]l"tlptU1 cmp ropriile opinU. iar eand n1.1 Slm.tem rntele~i ni se pare ca am fast subevalualL AdolC's(cn~a este 0 varsra a C'xperimC'ntiirii, a 1nformarii, cand pc primul plan se situcaza dcscopcrul'ca pm-

ADOL:EISCENTA

,

tere ale corpuh:1i ~i neconCOIdan~a fat·a de m.JhU1z<lIea proc(1)elor psihologke. Ado]~scellta est!: marcata de (.) in1 ~ll&~fkar~ <l dezvoll 11[ii pel'sonalitalii ~i. de m<lri pmgre~e in dobfindire .. coIl~tUn·~.~i de sin.~. Dorinl,1 de an.!11.1Je. dt!yi.ne fL1Hr le pi'egn aJlLU1. Pol fi ~raversa~e mo:mente dralnJt[ce, frustrante In dob~mdirea independen~'ei fa tn, de antoritatea parentala. Unemi contlktde CLl p~.rill~U Mint recept.lte (:,1 <l(.Jevarate crit:e eJo;,isLf;!n~i<1k, Mate-,~ di'~r(l~ • .a v~rslei Cidole$cr;;l'!.\e~ esle l~lnnula m,~gidt 1.1. p.rirnd In· biri tan: il1iCi;lp~ r;; u. I~lracti~. p ,~rLC (w r ulu if parl-encle], ~i .s~ l1mdiz,e,lza (;U nevoia ~l(.;cepLa~ .rH ~i tem,erea de a nu fL prea n~ur abandonatlfi,Totu~i difi,c;u]\.rq:ile de integmrf' sod".Hi sunt depJ~He l:reptat, Adole see 1":1 t~ es te rOimuml tn care singurul subiecl v<.lh~bH suntem nol,Cl.l umili.n~ele ~i ~.l btmzile n 0<181 [e.Adolescen:~<l nn remJfcfi sC1I,rgerea hmpului, di.ruia numill inbi.re8. ~i

Jleferi.ndu - se 1<1 adole:sc:en ~

~a . Goethe 0 car(l,cteriza canind "Salurm. and Dra.ng':Este: o cara,c terizHre $p~cifid~, ro-

, m,ultJl>mul ui, Adoles{;enl<!

esl'e mnlantjdl, vnkanid, J]e" I sf.btl il:[~j di.~pu:;.~·!a ade de c rolsm. Copi il or ,\t isi:o en_I i J l ~e 'incununn [rll.t'uea en laurii

lui .Bachus., TIm~.rul er:a bacalil.llre.~t. Adolescen~a este con~.i.{L~1'aUi et8:pn. Im)lll riz.nrii.i. a manifes.tarii tilndre~ei pent1'u o persoana de ~ex OPu.s, Ero~ W. ~,e m'.l,nifel) Hi spre ~xterioI'. FBLf.;' ~In pru,es .(.:enl.fifu·

, gaL Adole8c~ri! ul Ir"lcepe s~ 51? , elibe.rez~ ill: sub t.utela htmiIl

ei. PoL<lpim~a di[erel1 ~~. df;; I percepp e, de (;; nd~I<JJre, Ek pot dOl m~~l.er~ l~ dispuLe. Esre I.IfW cli.n [OrlTlele de manifestare a

"conflkl:ulu] intre gene.ratii':

Atlo1escentul redt~c:opefil lumeJ prin prlsma posibHiLiiI.lilor sale, de j_nterpretal'e ~i pmblematizare. La fete 8.(10- ~escenta se deda:n~e<lzfi mai (levreme dt:c:fit 1a tmi,e\i.

Ado1escentul se .. nii, Int.r~o

ccnt'1 pc langa tn~degere", intuithii <I. accstor vcrbc, rcfl·0ctarea asupra scmnfficapei lor, va Flornl pc tr;)iecl.oria imp]]nirH atunci d"nd sc lngen"'li'in ea;!':~ cu. 1m ag i ti~ a ptnp tl ei V<;I.IOl:i. Acest luc.ru poalc n explh;:at pr.in f~]n~ll. col adokscenta es~e pcrioada in care avem 0 er£onaJjtate: ll.ltel'ni-

priei persoane ~I a lu.m:il tncon) l.1rato~re,

OJ.ti(lzit."J.tca cste foartc Il'lCl re ~i In ge otral m u]~i "clo~ lescenp, p~nl.tu n-~i ~aU~facc ac;e<ts l:~ c L~rlo~d t~H;e .. " ge drog.h 12 <i.z:ili. , mal ales bai,qU. DH1cu.lrA! .. Ule tran?j~h~i. prell,.ln:glto ~i llpf><). unOl' per~p~ctive cIaentn..l. t~nel'i dete.J'min.a 1]]-

recffi<ll1enl'[1 d\,ut1!..re a t:chHibrulu.), l!iW~ !h~i'oii~ tn ere-

r

FDIJllulfiml ~W~~ l r ~tjo n amen L. cunoscutul ~CTiilnr france", a esenlinlizat suportul sus\.unMor al dC:l.volt!lrii omen i rlica sistem sod 01 g~o hal, acordand prioritatc proccsulu i cducarlonal f:irii. a anticipa d, peste ani, iutr-o perioada aexploziei inj(~nmfLonale ~i m11ui'irii prim:iH~ilDr educationele, nu este suflclent cat de mult sus [inc progrusul r<l~ill n li I':iO\.i- 11iJ1e~. ~ti in~ifkii, in ~ln e, in nhi;i nerea succcsului astcptat, Ind lferent de dorneni ul de actiunc, ~i d I. ((]f1I~~az:l de mull sail. poare mai mulr dccj~ 8lnl, modaluutua In care sc Iacc instructiu, da r In a i ales rolul educatlv a I cunoasrcril umauc,

r:l ~~ prd nlfuTlpi n e p rnvocrLl"ile vhtomll1.i ~i mlc IJuei .kuni in continua ~chimb'1re, ~i ale Uf)m ~()C i et~t~ af"hte til la rgi p weese de tr'lJ1sfo.r 1118 rc S[fuctll r<lli'i. tny~.\·am1intul Ca sub~j..,- 1em mdal e,~le CLJrrin~ ~i el dE ~(himMri 5pe~Hicc . .IlHrmu~gcn:a ~lCtSlLlj d rnm, f1ir~ a awa ~m ~!, l'ilm:ill e ("I ~il1lpHi rihrlcl rt?, ~ n nne 1m s- ar rnai p LlL{:~l v()rbi dcsp.r~ ~ldc ~'amLd~ valori ~i prill dp~j ~ ~c d emocm~Lei.

. !lcnLru C~ ~coab s!t puaHi prml"m WI, spi rhul soci.~1 81 MIll oCr<Tf,i,ej ~i sa dC"l.sohc clcvilo.r caradCrt ucmowlli.ce,aceaS:1 a are Hevnie de· 0 organ il~1 re tn viziHnc~. lilosoliLllij ~u CdLLGllOnl.l LLi amerlCal1 J ()I-m Dev.'ry r.are SpU11 ea c.~ ,¥o8ia cstc 0 comtlllil~~le baz~'l~. pc W()jJ'Crart, 1(1 GlIC a[;].[ ~lcdi c:i~ ~i ca drele clidacLi ce ~un:l: mem bri i ~crivi".

Potrlvit ncestorafirrrtlli.ii, ~m:lb face parle din c;LLegmia ~ce~OI' i mtrurncnlC till' lil)l'rl.~lii. pIi[!J can:- Hilalil;'!([ilc t'{~uc[lli~i trebuie S,~ fie Tn (fIncord ~11 ~~ en c.ele ~Ie soc~etii.~~i. III cand socJ.cr~\ii dcmomlL.icC", finali.t~tile ~i '1almil.e ,mci~le 8lmt asimLlililC ell cdeale dcmocmt~ci_ .R\:nlm ca ~.ce~L Iucnl ~~ ~~ ma~izeze trebuie ~a pri\'i m ~C()al ~ (8. pe fI form a a YiCfii :;0- dale, ra un vrocC"~ al de-\.ti ~i nu c~ p~ 0 pregoti re p elll1'tl v l~t~ so c.laa care tncc~l'C IlHli. t~aLU, Acc~pHi.nd vb:.iunea hLi Dewer, obtillem ni~~e Gms.eeinl,e' imr()r~~I1~>f: referiW8n: la mClOdclr de pr~d~r'c care ~~~ put utiH 7,:] pell ~r1,] profi10VilrCa <1Cl'Mui ~pitj l Mmoem.l i.e e&lC vurba de I.TI etoa f. i.n leractive in (.are devi i ljW~ta 001~borilncl Ii:! m.od c].cf]wcmtic, i:lr cadml di (hetic l'e l1unt,t 1<1 mIld de ~Lll'lorit[lle- llbs..[)!uliilo favo8rea' celui de parte ner ~i f~dl ~t@l(lor ~l tn v,~t~.riL. 111 ,1 ~est contexl ~~utcm llfirma odaIn ClI filuwfLi pragmatici eli metn de- 1e ~Im! m ai i mp",rr.~me dec8I [Ilah:~ rhIc. Dc ~i(j, [J.L:\'Oill d~a reg~ndli, Cl!rri.cuh 11;r~i nll~l?! fl'lloa~~ s~rliclura ei, reil imensioll arol'~. poutlerii Ji.~ciplindor 0l)\·io.n:l~e in dMe mul de inv8t~m~nl mt1Jl~lle~C, tncep~.l!id n1 in vii.\.ilmantul primar ~i term i fI~l1 d CIJ (e I nil ivers itar, fitriiJ ~ Ig[lQra. pc [run· SOil ul rdll nil ~ci p cnmmente, 8cei.e furme ~i l'rl ij]()8Jce de act ivi ~ale pent ru edl1 c;1.~ja il.d li ItHor ~i racmdare~ ~c.oli i ml.n~ne~ Ii ]:1 nevoi I e lme~ vie~i d.e Ill()(. ral ice, care s~ :>~Iisf~c.ii inlerf.~ele ill d ivi dlil~lc ~i de grLLp ale mpi.

Motto: "Cred cd viiiorut omenirii se afla in progresul raiiunii, cu ajutorul educaiiei prin $tiint,a}}

ilor, rara a lgnora lnreresele, narusale ~~e elevul ui cu cart' acesta este Dhi ~ n nit din familie,

OLLmafl[m~ ~i c..l.petl.u! ~meriClm Joh I~ Patri CK, ~precl~Tea democratlei til xilelu uoaslre arc 0 dimensiune gJ ob..l1ii., i nternatkrnal ~ ~i comparati~'i't, Accst fcnorne n va conduce In JE"l..mlLant;1 LJJLOI couipurtamerue [8. la~i onale privind ,onsti tuirea gl'upurilm 5[)cia~c, care dcplnde exdusiv de folo s lrea II nOT metorle interact! ve adl;":{;v~lC MClrLCnLC ce ~J.n de Slm~£gL. He clidadic~ moderne) ~i de uli~i:r~~l"e~ uncracti v Lt~li care depascsc cadrul form ~1 al ~()Hj ~i pTe~l1pUD lesirea In C{mtunitt1l~ [ex.: metoda pro~("eLLLlui}"

Fmmare,1 compmtameTlHJ lui democrat ic este LHl proces gcacrat de cresterea numar ulul de stute demo entice 91 aflrmaeea unor preocupari comune de r~~paIlJj re ~i dazvoltare :L democrariilor autentlce. In acest scns, rcgi:isi.rn prcocupari ccnstantc ale tuluror statelor UE, nle Sl}A ~i ale cclorlalte democrath a~c lumii,

Dernoc ratla partie ir~tiyii. spre care se indrcapta fl RQm:lmi~ sc rarscl£r:i.£~a.-:~ prlntr-un rol crcscul :I! sodetati i (ivile ~i i fi1pli c~rea ilJcri'V1i 9i fcspomabilil n «'I~\L'nilor in vi~~a ru hlid, 0 ~srfel de democra~ie se reg.'isqlt l.n plnnfu.l poi:ilicilor ctl!!lCil\iD!lale rnre, prin refimrle ~i S:Lmtegi i emes]}ll!~z:itoilre, ~ncem.rc8 sa Nll1cc spiruru~. df'ltmcmlic pa:rl.icipa~iv_ Amid, {) edu· ,a~~e- penrru d emo(..r~;rle efiCuCI1l:1i i>C demk~di pc palm pianur.l:

,1) UlIl ,~e~lI1inLmnl &€ c~m~til1te C~vire ind is;poen s~bH{' I)r.idl1.'i pm;oane pentm ~ p:lrtidJKL elkient ~~ \'i~~a ci'~cj;

b) formarca nbiJit ~~i]or ~ i capadt5tllm cidce cogmlive, C~fe perllflit vi i Wr ito r cela~cn i sa Id l'I1Jli riel:, sa

(,bede, SiL slmcluTt'ze, ~5. irnlerprete- VClliHd In inl:i:mpinarea nHului Aces~,e ob.iecti ve Sf rot atiage

ze, sa explkc, s~ compaL'C, s.'i cv~hLt~Ze m(]J de ()rga.nizare a. :ii.&temllliii sucial, numai prinLr'o HnalIlare real~, apm-

ill.fo[maFu ~i iJe-i din 8fem C ivkului prima incercam cl~ nJorma .~ edl.ilcatiei pilnd ~01.ilsek ~a edllCatie ~i. dilud btu

~; pnsib~~u~ll~pemru a le ti1~clCgl: ~i 11. ~-a ~lrecul1a mma!l i 1n VJ'eLlle,]. minis- libcr afl[m~rii n:lor mai.y;[~om~i di.n-

Jc ~n[egrn 111 propria ~D,pedcll\:1i pm- t.erial;i.]lui prot 1II1lv. And.rd M~~I, in- tre devi ~i p:r:ofesQri.

fe~i{m ~l~ ~i in vh~a soda.I~;' ccpBnJ ClJJ anU!1 I g.g6, C~l 5chim.bii:r.i \;izi - Din ~l1U~ EtOO, dllr m3.L ale~ de ~;L

c) fOnlHlrCH ibll.irii~il{)r \,L carad- bjle~ie prog.mmciot, .r!lanuale~m ~( :rpar1tia [.egti ~r. Mfll}9S ~i 8 Legtl Hr.

I;ii,ilm p~T~ki p~ti ve pt in care 'Il~tor~] pklinuti!o[ de inv~\fi]IDam. S-a mm.i1L lin 128/1997, 1tI1.ni.s~,{'rul d~ re~~m, car'~ a

ce~1itenj, 1I'or p~ll"l 5,1 iJ'L(Jllm~eile de- cu~ ~scC'ndcflt pani!. tn ~nlil! 2000, purtat de-a hll1glll timpului Im~ !nul-

dlii din sfcr<l poli li.d~m pU!hli ce ~i sa dupa CiiJt~ ~·a pmJu~ ~I ~gn~rea, CUlro- Ie d CUll miri (Min Lst(:ttLl .I:ld UC~l'l i~i

nes.pflnsahlH7.ez.e ~u Wrltiitile ptlhlit~; nam ref'Olll1ei llm-o wn~ de- 1I~k1'Lan:, N:I ~ inn ale, Mi.n i ste fill Ed uca~iei,

d) dc:;:.vul~lIn'a disp [)d\iUloqi ati - f~.dl lni~iati...a *i dinsmislll, un(h: S-~l1 Ccn::cliirii ~i 1 incrt"lului, M.!nhLeru]

I I,Idinii or ci'l!~,e nece:mre mrnlil~tdi j[j~~lat 1ncet-tncer Wliufl, s;LLnd~nlIL, EduCl~iei ~i Cer'd~di) ~i-a ooncen-

~i progrcs uhl.i dCItl(lcrll~.~d ({I[j,~~itu- ob~lluitllll ~l n::d~I£[!J~]a ~humll<lre.' tl'il;r actl\'i:latC"a nSll,prJ .rcnlii:aril rdo.r-

~~=-~~_'TT~~~~~~~Tr~~~~~

(Emil Zola)

Suntem la "dol vaqj~ de integrarea til UE ~i ~c();Lla mman~a~a trebuiu sa fic rdo.rm~ti'1 di~ nou, de ac~a.~1a ,L'II~~. treomdu- St: lu Infliptllsrea reforrnei reale, in care acurnularile ,~a ,~e in d r~pl~[~ lre srhtmbarea um:ntmlit~t ii tn C-dtl catie, accentuarea m]ului fut=m,ali\'.llllarirca partencriatulul cuactori i scenei publice ~[ deschiderea sistemulcl.

tlonalc rrprc1J8t1labvC", pentru ca C.{;UiWn ii unei democrn~ii sa. se roa~a bHC.U![~ d~ uvantajele privind I~gile ~i drepturile (lferite de ~shr~mul democratic de gllll"erm1re ln care ci trebui~ ,~a ~i :mn I'r1 e 11 ,~~de deresp nn~abilit~tL lmplidinou -sc pentru promovarea binelui ccnnun ~i partici p:incl ,nn~t ructi v I J vlata ,h'i c~ ~i P olitid a COIllllHiHi(it. .

.r1_~II':::::rWE

FLORIN CAnCmMARUj ptinumd llfhmidpfull1i ra'X'd-lir.l; GtI~ORGHE G.RW.EI, pr>efr:dinrd~ Orgfm iwtiei Judrlenc Gorj a PPCD, 'lificr.:prq(!"r.iinIt.' ~1 ComilfrArlf Judqe.m; romisr.1r ~eJ CONSTANTIN NICULESCU> !Feful lnsputormului }l~dff.tr;:(,m al Po'i~iei Calj; ing. GHEORGHE NOVA<_;, diruclm"J11 Direcfiei Sil'IJiciJ Gorj; DAN ILIE MOUEGA, jJ.re~e· dirHt:.le OrgaH1.zatid Jude-rem? Gor) a PNL; loON CllHtlAC, fJl'irmrrul Qm?uhd Novad; ,ing. DANIEL nVRLAN, dif~a!Jr gen~ml al SNTO. CRISTIAN TOADER. PAST[, primarul om~ului '1:r,1rgt;j-Cfcr,'burll:'~ti; ION CAUNOIU, prqr:dimele CO~lS1Jhdui Jude(ean Gor); ~TE}<"'ANPOPf.!..;."CU REJAT, prr::f~.·tul.i1JderulrJi GOl"j; IONEL MANTOG,p'rqedimel~ PD Gor). GHEORGHE GORUN, Jirect(lrul Colegiuh~i Na1i(mr.Jl "Spirtj, Hw-el" N1COtAE

FETJE.AN U; pf~~j_;din~d(! Partidu11,ri lktufb{iccm - fUi~lla oCr)r); VICrORPON'fA ~f PANTELIMON I\.tANTA, d.e/JJ:~/a/i de Gmj !rJ' Pa rim nemw{ .RO',rn~nid; MARIN CONDESCU, lhleruJ UPSMO; SORIN RUCURESCU; primarrJl comW1ffi Slillilqti; NlCOLAE CA~1 TANESCU~ a))'i~'ilieT h'aJ l~~ I PrimCiria Slivile..~U; DUMIT[iUJ DAnALAu, dinx· fond Cr'11egirdr,j~i ]"ehnic 'MJti:i.s(Jri; ADIHAN GORUN, recw.nd U'l:ivcrsitarH ~Con~~artUn Bnincu~i"; prof. VAlENT.~N POPA; ION DmtITR.A~Cu. prirI'Jt,jr~d ~m;i~r.j{Hi :l\m'~ni; jUllecatr.rU S'fELIAN U.LME'l # nORU NKOLAE VACARU; medicit GRIGORE UJP£SCIJ. ION M ... ~LAESCU !(>i CORNEl MUNTFANU. %iarij~W GARRIELA MLADIN, DUMITRU PRUNA fi VICTOR RUNEC!!,

mci lnv.Jtil.m~.11Wlui dln .Iloman.la, Eforturilc HIU pctrccut pe un interval de timp cu mfldente M~b'.Ueli. In dezvoltarca sm::im.l~ ~i economics a ~,1r~i, renomcne de care nu ~ sdip~ll nici tn\'.1l~lim~runul C8 su bsissem social.

Slruhiitem operinad6 in care rea~it:JJf:elll~g[~J.(fliv~ a rn.tlMS in urma jus~i realitati ~co lnre, i:ar atPlk~r!la CLL 5llGCCS a descelltraii~a-d~ reteld ,~((lhl'e ~i a legii c~1itatil dep~l1d de armorri,';aIT'J ell (I nOl1a Iegisla~le (AI re sa denoe:tsd\ ~t,'lJiJlItul resurselor umane, materlale, srretegice, noul (~.d1'1,! m-gaui. zaLark ~i profcsional pcnrru cducatic,

In slstemul de inva~~l'nant ~";Ul p~lrecul " rnaniJc~Ui[i irationale, care sHcl'ifica colldil;iile logice de [~1ion:~. litate ill favoa rea unor cxplicatii fl justiflcari pref n ~ ration nle sau curecte, dar co~nplcl tn afara ratlunll fi a ~OgiCLi C,.), III p~us, ils~fel de atitudi n i iutelectuale ~ L de actiunc pOI sa-l Influenjeze hot~rJitorpe cei lip~itl de 1.1 t'JUOL\LC !o gic~" elcmcntara, de (I maturitate snli{I;t, ffi.dmdu-i ~1\ cT~ad~ sau ~ajJ(]ce1'I.G pilMI la urma oastfel de ,onduiUi. ~i pelltm cit 0 g~;se~c cmrwdii. pcntru G~ ca nu presupune voi ntlr~. ~i CU[:~j illl prnmnvarea ~l apar:mil adev~.rului ~i es te I) effie u¥laril. de evitare a dificultii~,lm ~i <I .nepllic~rill:lr cu care s-ar Co nfnll'lt~i dad ar adopta ~i prom nY.~ udtilc autcntlc l1Ioi ~i irldrll1..!l~~c, dac,] ~i - ~1' asuma re~p(lll ~a.bil ita~ea ce d('(,LLrgC" de [lid",

.I\ce~~~ este lIn punet de Y'EGere c~.te j LUshfid n('te5IHlc~1 ullci .reform e fe,~ 1 e ill educ::.ti e, care ~ ~ yi l.eze mai int~~ ewr.Lk tfec.uHl.lui pel:ffiClJite Ile m<!!i m1lhe ~egmente aie lnv~· \.'im~ ~ Lulu] pre u nliversil ar str Llel ur~l Invilitilill;~nwl preullivmitar ~. su.ferH ~nn~ftirmari, a;LLl'Igandu-~e mst~zi ea fo~tele lieee t()orehce, 111- dU1i lr:l~.k d~ arl.e, de educ:Ufie fizica . ~i sport ~i Il'liliw, ell speci~Uz~.rilc ~.ft'IenlJ~, ~a. fie- Ct1 pri[l~e 111 invaFi.manwl secundar inferior ~~ sllpc.dor, urwm izaL pe fili.ere, pwFIluri ~j spednllzar 1, iar vcchca ~wa[a pro.f€~i.ullala ~i ~m:ll a dE ueel1 ki ~a fj e m etam orfol~te tn ~coala de Artt ~,L McsEtrii, (art. d :ltorlt.~. Hp~d de C(]flditi i, nu prea ~re ni.mic cmmm c u formarea tntr·n me~erie ~i ell .,Ull Imi puna C1.I arta in .rnesedc, .1]1) parrtl.r~ul a{;~~tor .~dl irnhari, futlfl e~e de ~wlari zarc all r.i:lm~ s <lcdca~i: ~U, ~~ ral, en fre~llel~l~~ reJusa, ah~ d atili, zi 5, fitr~, frccvi2.rn~l'1.

Sell irnb:ln::a repe1;atii a str\!cl1trii im'a~an}f1ntului preuni~'crsihlr, en scopnl descorug~sl1{)ll.:ldi pmgmme lor ~o11 are 11 .wmpierH de normelc UrLiuuii ElLWpCIi.t. a mndus la fi..Ch~mMd repd.;I~e ale cllnku~t~mu!<ilL Pr~11. urmare, feed -b'"lck-lil int~.rzje s~, ~p~.r~ In s(hi.ltlhlirI ale p!armrilm de inVrb~rlmaflt, a.le pJ:logrnme1Qr ~i m;anHn~dor ~cohire. al~ slnUe~iilm Jillactic:e {Ie i UJ8tFllire, for-mare ~i (:'0'<1- luare a elcvilof. LLL~nd iIi GLkul niYe· luI de ,deZV(l!!are al "it,en~iei ~i v'Oinrei, pmibililll~.i.~e de cOI1Jce~tr~rt: inru- 1 ecttl..l<llii ~i !ipsa lmnei >cons~stcnIC, ell. ~porl n~ rwrlIiflI d~ minerlLle ~i vHami.nc pe parcnrsul programuluu 0( ()mru]uO 11ridne re~lizeal"1. ea, dup.t p~tru orc wnsecull:W: i[~ o[Ilr,~ dal9· ritii nh(ll~elii p~i ili,e ~i thice, e[orllll etevilor s,c r,cd.m~e Is. z(:tQ., chlar In cazul altern~t~.".el()T ,edma!iflna~e_

J rn flex ibi~ Ha tea ~i <lJplfitiz~rc:~. suucLLUmlll a om.r~lm!. dub!:Lt.e de lip sa de ~Ie-schi(lere pt5iholog~d ~jprcd.omin~~*. stilL! r.ilor autoeriUce tn rredafe~mT1Jsfmmii ~'{I~~a ulleori [tltr-·~n r~ooll] strC:>lint Ciirr se OptHiC: mllIli f:esia.rii lihere a per~(lnali la.tJi elevlllui. ,aptuUl d Ul1ilor ~l cnc.rgW.o[ cteaLo[,T8 al~ ac~~ luia,

(mn ~1'mum:: in pagirla 9)

r

(!'!rmmu din PlJgitra R)

l\'~ibrapL~rLrcll CotiHrjlor M (0- municare, a formelor ~i rnijlnacelnr de Illvalo rc eare Sa rihpuilda centreIOf de i nteres con umue III )ll ru~ ne veil Dr naturnlc ~i de "iata ale elcvilor, doll c la scchestrare .. en ergiil or ~i hi ncarea in i~ialivd, trcziud ln lor ul i 111- rerior al ~colarl1lui senrimerne ne~a live fa\.r, dqCll~l:L~i cliiar u~olm~ p:Hp~iri ale izbucuirilnr lie \'iolellp verhaL~ san fLzica .. Rcaliz.an~a arrnonici l n (OOHl n lcare, pe mnti nururi ~d ~plalc cL'[[nle]or ~':ll.'~.ui tL ~'ar~klor tc.o.lt1- rilor, intr-nn program ,~mlor arractiv, formal i \' ~i ODD1l'cLat la ITrin~l' lc [UmtwitJI,ii umane, va condure cu si[\ll nm\illa crcsterca rcspcctului pcnlru personalnl didactic ~i la Iruarlrca ttutl1rit:)lii scolii ca imlilll\ic de CUI'n h<lre ;1 seI"vici 1,1111 i pllllii c de eJL1C:Jj~i e, lin lemplll III d~wnirii ci\'ice in c<lre cet.l1:ean u I ~8. rjsea~(a ori dmd.de-r.1 e g<lrc;1 LlLiuto/problt'mdor Je-gJ.te nerI evolle de mlturali7..are ~i flTlp!i ni Ire spirillMl~ pl'nLm sine # llrm,qii sll.

In cC1lld~tlile tn care nu m:iru I OWH'l' (k ore siipl,)mlnal prev, all III aClual.ck planlld de im'5~am1inl dcten1lllla lHl prngr~1!ll 7i1llic di." n ore, pl.'nlrLl dt:Hd til' la gLmnaziu. ~ dt: 7- i'\ ore, penrm e1e'.'l]1 de ~a li.ceu, lara a mlli t"[lkul.l ~i limplLl a[(""(tllpreg.J.lirii kcliilor, nu ~~ po'll.e (Jb~i11C perfor m an VI ~wlar~ a~teptat~ . ACl'5l pmgml1ll COil ou ce in evitahil b s~lpmso[j.dl~r~a psHHli[]lcl~du~li"i a d~~'iI or, gl'ner.~ il{l 5.11'C8 ~i ~ dwr~i Me rat8 lie in ~it~~rc ~i tlt' m nslilu[ia ~colanl,

Ca sa ev1t;\m ac·cst periculos handkllr e,~1e de ilC.cept1ll Lrecerell dlL mai utgrnU a ~colilor Cll programlll de lUC"FlI in dOlla ~i lrel schimburi.la pmr,rm:nul lie Incll] ITllr nn ~ingLlr schjmb. elL lrei (lrc dimincap, illire 9 12 ~i rlnl.l;jl rei [)re dL!p~ pam..a de pril.n z, intre 1 J- ] 5 sau 14-16.

S.c~ i.m.bul al t~(]ilc~ ~r Llrma sa n~ m.[}1Hi·1.[l't num8i in un;l~tile ~ml ~re CI,I lnv[l~~.m Jilt ~eral, f reC\'cn~il rcciusli, fOrmafC<l Sdll1tJlor Sl1tl in c:trr st' d csI:I~mmi ~i f.llie prngmme ~ll]ca~[r]nale.

ConsidlTiim (11 .iu~la op~i~lne ;pen- 1m acest prn!;ram prc~uplH1e eforluri din. ptHtl'll !l.U::<lC ~i adnliJ'listra\iilor Incall~ care, prin cmebrea. pmgrllmelor Ph:.Hl' TVE"f, Pwicclul pt·jHru Rcabi li I area ] n rTa~lructurii ~col an.:, Pmi&tl.ll rentm tnv;tf.lrn~nl.lli. RLlml, II ctl.orbhc prog:mrne ·de rdormi:i, lrt'bql i e ~j ill i ~i ele ~]Il Pmgr."l III N<l~i anal prLn care s5 8e asigure ~patiile pel1tru C1lr.~11 r i. r,e Iltrele ~i~ d I)(.LJ]llclllaf'(' ~i informare ak uniti't\ilor de In\'it~am2tllt, ca.minele ~i c:mlil1ele elevilor ~i pCH.A.lIMlulul ~(()Iii. Act:sl dorl ~e cerc sa Ae f.k~lt. Astfel. toma reloN m~ inva\~im~nlll.llli, n'aliula pana 1111 prezcnl, ram!ine n frnmoasa amintire pm:! pe ll;lrti~, fil:r~ !liei., apHGlbililak iII rcalit~tea ~col Li ~i i"l viefii soda Ie,

Conlinuluri.lc pm~r<lm~lor ~cohr£ ~u fo:<;t revi 7.11 i~.e de Il\~i mu ke ori, en s£rlpul ~Iel,()litiz~rii lD1h\'~~1I1~ ntultl i ~L a1 lk~c(mgc~hon ilrii mat€riei_ Ac~~t obiecti~' ,a lost p~qial lnd cplinil ]Jelllru ca, in loc de simpHfica.re a progra· Illelnr, S-;1 ajli11S 1<1 formalizarea ~i 111- carcart'a act'slDr.:t, hr in anumile spa tii romllnjCJli~'~ clliar In {I ~lmJ.lguhr(' ,1 IOf. ])esoongestinnarea rdiia prof!,rnmdur f;€ poalc oh\in.~ priIl aplicaTt'~ crbteri'ilm i nterd i scipl inaritjt~i ~i tr:ltl~d iscipli nJrHi'lVi ~i prin COll~~ n lLluri adecval e TI ivelului ne de7vfl[t~ re intek'Cluill~. a dc\'ului, TlU a pr(1 ft'smului_

C:Ll "1"at~ srr.id~l1ia 1>..finis~mlllli Educ~,ici ~i Cer(.cUirii de <l dOla ~coIile ClI mmplItere ~i a de a preg51 i conce 1.11\'ll tulllrGr unila\ ilor de Invtitamiim la TTitternet doe;j. 1.111 exi:;;r1i fespec I pen It u pcrsonallil diLlac lic, d~cii labor~tClarele }D eahlnetele ~mlare ~~ ~al ales J~c!lerde de bltSlrnire prac1.]ca nu yor I] Hlzes tJ'at~ en tell· no lo gue. modem~, bl coHco.rdtlUft ~I.ii eu mntinuturi.le pmgramelof ~wlare, r,erorm~ jlw;il''i m!l.ll tllhl i P rellil i-

versitar r~.m'i. n e doar u h imen'i,

Pwgramek actuale: tr81~8p(1T'tu.1 elevilor din sare la .~mala din centru, laptclc ~i cornul, accc 5 la e ducati e penrru g:n..lp!l ri dezavan Laj ute [ex, Progmmlll "A doua ~tlns~". penrru popl1la\la de ernie rrnma) all modus la cresterea numarului dl' copii de vil.rstil. scola Mi 111 ,~a Ii I e de clas Ii. Se POIIL.e suslirn; ncccsulla im'lv~turilt al tuturor copiilor de Y<ir~lj ~r.nl~r;i prin suportarea de ],1 bugetul local :j-i (CJ1- t ral a ch elru Lei i 1 or d e ~wbri zare pentru clcvii de lircu ~i pc ntru eel Of 'Ia ~oal a de arre ~; meserii, ~co'lariLa"lC In alta loculltatc JLdl cca de domidJill ~i prnvelldii din comlmitati dczavantaiate socio-economic, dill Innllii atlate in ri~.:: soctal-economic ~i din Inmiliik; lie !arJIli ell \'enilllri obtii1ut(" llllmai dill pmductia. ilgricolii_

Ptntru II sc alinge Jccsle obil"Cl ivt' e~1"e neces ~r~ de ~Ci~n lraliz~rea, aaid! exi~ lm\a lHlot nomIC c~ ~e sill f3ci I ite- 7:e de;<ice IltraH7.area financiara ~i efici~l1I.iw:r'L'a lm,.a\i1mlll1llilui prcl.lJlovcrsita.r, rnllt~nd 5en~L11 finan\.1iri i unilti~[i til, iIld[~[!l~Hl de b Mijnistenll :F,dllca~iei ~i Ce rce tad i, i l1spedoralul ~tlJlar. l1oil;1tea de ilfl'~~amf1nt, pe ~'erti':::illa !o,"lil1i.sterului Edu(a~iei ~i Gt.:rc'etarii, Comilhtl Iudietean, consililll local, llnilatca de Jrmip,lU.1t1t. Rev~7uirea .. ce~Lor norme In sensu1 lr~ct.:rii tic" b ca]t.:a: MjnLsl~rul hH8.lltrlor PLLblicc, COH$Llln! judetean, ((ln~iliul local. l.mitale~ de im'tita. want,]a call'n: Mi[ilsterul Hnantclot Pub lice, Direqia Jude [t.:al1 til l'>'1unidpa]s J Finsntdor, unitatea de hwrl~iim.int ar mnclll-c:e b ~implifica rca proc~tl urii de fUMn ~Jr(' d (' IJ bugdul dt' slat ~[ ]a {I depoliLizar~ i.I il1- "iWim;; nfllln i pr,p.univeT!';i I.n.

o rr.llilale ImbucudlO<lrt~ ("Sll' (ii, flnp~ patm ani de in~isleTlta, lvHnlsle-[ ului .Educ'1\ici ~i Cl' r~d arii a iTltmd1J~ in metnd(lk~f,I:I de ocupare ~ po stlLf ilot d idaclioc din jud c~ck r i lot p I'i mOl etap~ de conell rs care consl a in Jo uil probe: r~ah:larca unui proie.cf de leqie ~, slls~increa tllll'i em: de cur~ de a(ti\'i1.5~i prin (<1r(' ~ evall.leaza (orllpet.ell~ele pmft'~il1n;11e ale candidalului_

A JOlla Clapa COIl( r~ti'l.llta ill pr - ba de evaltl~re <l cuno~lintdor dc ~ped<ll;tate ale candlidatull.1i este or· gilllizaUi Jti judqclc pilot, dill molive de de.Kenln] i 7.afe, d.e unit:l.tea d.e ifl~'ii.pm.lIlL ~i ins pC"domllil ~{"olar ~ll b a,eea~i forrna ~ i1 C~ re este orgmli z~tii iII nJ dalL~ jude [t' de }ytinisterul Educariei ~i (€fcetiirii ~i i115pectoralelL- ~wlme-, ill hum iul~l" ~pernl1la c1i orga[li7 .. uea 'Ollcur~l1Mui de ocupa.rc <I p 1I~Lllrillir Jiuadict: de LI.i.lrc lInililI,i I.e de 1 nvat;i! HI;) I1t Vii; III h~lIla~a~i s.eIcqia {;~mlida\ilur Ill! ~l' ~'a LmpliIli, deoareee I a un i t~ti Ie q,o~aJe ('1,1 en 11- cli\ ii "'ilr~!l~ U~ Je.sr.l~umrc a act ki.lti ~i:i IlY se vor lngbe~ui eel nml bunl .ca.lldldllti, .PCIl'lru peI~(Jn31ul diciactic Litular:i mL prin con curs, gradele di dact icc, induslv d etinitiv<1rul trcb [Lie sa r~prezi n I e dez-vnllare pmfesionala ~l [or me de rnOliva rc filra C;l Ilcreu~iLa la dellnitl".al sii Teprezinte dim i mue<l din inv1iFimant, ci r1im.tnerca la salariul de]:I tr:.m~a de vee hi me respcctL'V~, rara f\radc didlltlLCt',

Gril8 de sa~arjZJre a persona III III i didac lie l.lU It('buic complLcaUI pd.n intro(hlCer~~. une9 filmoAi greu rercrptibik ~ cri.ll.:riilor la dispDl.L\.i.li lind p("r~mI Ile .~~ll a Lmlli gr!lp de pcrsomne. penl m cti ,jin Hpsa de rL'5Ur.sc finand· are, s-ar accentl,la tellnmennl wrllptiei ~i ('re.~teIT<l len5.illni.lor III r;1llclul corpullll pmfe~ional. Pelltl'll ,~IlS:I,inerea acc-slur afi:rma~ii, fae rderirt: la prcvcderile Ler,H nr, 12~.111,197 prhinn SI~tl1tlll pcr~onalLLlui didaclic, d.e ~mrcl~re de' pn~miU ~i di sti llC~Dl (ex. ordioul dat pentrtl acordnren Diplnmei ,,Glle{)rgne L~1iiJ': ds_l, a. Ua ~i <i 111-a), G~d rdor difbr licc eu mCrile J~md:ri.k, nIT" nu au puluL n apli-

cate til practica, tncmai din lipsa rc- accasta SMc1I]~, dar ~i pru'>'O;IC~ <leek

surselor flnanciare, c .. uze cnre desta bLJ.ize~z~ romp orta

Av.1nfi in ved ere a sigu rarea calit~ 'ITlC"Ul lul clevilor q i tin era I (IT, tar upoi,

~ i In educatie, salarizurca pcrsonale - culmea f.i.\lirll lcici, nr<tla acuzator CUi

lu i didactic trebuie 5~ tl e IIlCI clTatil la dt:gctul 5 pre ~coal:lI.

U11 lilt coeficient de calcul alsalarillor In ~'tllala-etara de dczvolrare 50-

pc economic, III UI1'(: :>a sc adauge ciala, rn.:mer~iill)nrC accederf in cer-

tr,l1l~le de vechime, sporurile la ob- cul larg ill natillnilor europcnc, scoala

tinerca gradelor diductlce, celelalte are nevolc de inai mult~ 8Il;!l~nere 1] .•

spnrur] salarial e ~i diversele prernlcri, nanciara, dill p~J tea auloriLa\ ii de stnt

Apropicrea .~j implicarca motivu- sl a cornunitatilor locale, pentru dl!

t~ J ndminlstrntlel publice locale in esle momeurul sa schlrnbam rala In-

nn untarca ~ admi nistrarca un it~\i1or "f.t!a1rl:m tulul, Ahfel, vom rarnane pe

de 1 n.'at,ama.nt poate inHucn\a po.~j- mai d epa rte ~intr (l succcslune ame-

n~' d czvolto re~ insntu fi ana M, Cll~it(me de ccrcuri vicioesc, pri n care

con cli ti" (.1 nceasta ~i'i d ispun i'i de proasta educatle 11 a~te pro~Li cduca-

fOllduti, iar unplicarca sA ram~JlA de tori, dexintcresul ~i dezbinarra parln-

Ilaillra econornica ~i mganizatDTica, ~ilor detcrrniua arrimalbarea cepiilor,

dupA prevcderi legtslarivc clare, ln $ar~da ~I analfabe'lisffiul genereil'7.l1

caz contrar, se Jezvolhi. traficul de mfracuune, birncrntia lndeaninA la

in Outn~~ ~i cr~~'e inlluell\ a r OlitiCll- lehami I e, re:-cmn'lre- ~i coruptie, in.dis-

III L I~ 11 ivellli ~cn 1 i i, cLplin~. llllereaz.:i recllpemhol eduGl\i~,

Allf.d. in wmli!iik dcsc~1lImli',1- ffcesll~ nbluz de illConnafLc dctenlli-

rii. ~e red.imen~ucmea;f.ii. ac1:h'"itak~ [i~. c;H\'ll~C form8tive, ~axi~mul. pt.:Hni-

impeHuraLdor ~wl'lrl', .\1.LDlLsremluL 5ivi1ate~ qi inl£legcrea clcjorma~~ a

F.d~L,atie; ~j Cercec1irii !Jnmllld ~ii re JreplurLlo.r omtllui dml apa la lJloara

g~nJea5-(~ mlul ~i [unci iDle i[l~p~x.:ltl- insu bmanllari i ~i b lochcadl Jin ~r;lrl"

ratulni ~cnl~f privilld reffmna realti acilil pll;::iliv l~ll vaj·(!f1te educative" ..

a Ln'ilWul1lnLllllii prellllh'l'f~il;lr, nil d CDn Ji ~i i]e din d omcn iului

o alta mmpnnenL.'i esr.n~iala a Tt'- ilivi1pm{ull.l.I!ui. HlI mai Sllnt atra-cliYe

formei in lma[um:illl e-sle d.al~ dc din per~pectiva proresionaVi, s.ocio-

mJllagement.ll1 proie-c:rullli educa!io. fil1ami,lru, pfm<l 1.1 illadrnisibHa in

Illll, <ldLcii d~ (;aJ.~(ilalt';l ulanagerilm stahilitale legislath'-aamilllisimliva J

de a realiza p roice I.e de del.. \'ollllIl' i.\ccsl Ut 511 bsisrem sodal ultraurg~~it de

~obrJ ~j a lmplclllcnln lOOIte COlnJ1(l- experilllenle in mri :,lbil (_,"~lI.ilLe ~i p~JU~

nentele <lctillnii de piiotaj pt' di reqi a lib in~curi I.al~ ~~u. Jiscrimi.nare PO'l.L-

poer(nrrn <IfI~il in ~b l~ III ll~ ~"Cl)Jl[)]n.ic, t.i ~,~. tn rd~rtWe -ell de" ii, [lH es:te cazul

S-Oci<1l. tchnologic ~i ~coll)gi(. s~. di spet:dm in f~ta l't(~sl~i rt:lllil~ ti

--"""""'---

l)~o$ebit de rele\',mlii ~i HI LJ brgJ. dplimbililall.' prJeliC;l in d~l\'otta rea U 1m i m~ Ilagcmenl ~~oJ~r djt ie-ul. esl~ analh:.:t medillilli mtern, a,did analil~ S WOol, care C(Jn~Lii ill:

Stren~ht~ " pu ncr t~ re pe care il folQsim r~[crilor la l:bi, cadre didac· Hce, ,~tarea IncfllurHor, implicarea comLllli['a\ii 111 \' iata ~CDlii;

Weahnes8e~ - pllllcte 5labc: sunL ·rcfcritoarc la mcdiul inlem ~i reprc· ~i III ii. pumtele un de plJltem interven i. l\cestJe pl!l.ncu.e l'Or fi iumti l1cBte de C(m~ili.ul! de AOlllinlstra~ie l~rgil ~i .. or n rnl.Humlc prin proLeelarea un ei stm,legii;

OpportullUje~ SHill pun~lck lire s~ nJedl b mediul ex lem_ T11 ca-:n.11 el('\~lor oportlUlita\jk sr reba In LCea cc ~{;Dala va (1 f eri ele\rj.lm {t,ivel a(' ec:lllcatie, re:iu.rselc ~Loliji'comuIiila\.i.ih

Tlucats - am en iTitan Ie (fire h'ehnie evitate (c..x,: dac~ cndrdt' didllClice f I.!C navela; d~c.i\ Hr, t."le'~lor e~t~ Lfi srAdcrr~ J1otcTI\iLlIul economic alloc~· ~.Hatii est<! scamt; nh'elull ~C~'l.lIl de 1. r~ i ~l familiilor clcvilor~ t':;:Lt"'"ddA.:rul Huclu" ant al resurs.eim lHllalle - il~ei :w %; i.ndifcr~'I!J~a W\.a J~' mediu)_

Cir-c:ut"bl scri ~3 a~t ill 11 ii J[oaliag.cri~Ie c~~e # Ilc,,-oitl. tIt: ex.iflcnta in m~ diul ~colaL In ccmditiile llJlllll]1Vata milill dcsdlis, III care III aSos-media, ]n1.eme1.I!.lI, fami'lia, cnlll1mit3k· .. ~ lrcbllie s.a (:olll'urc la inslmire ~i educa tit:. Illcrul acesj.a TILl se intitmpl;\ (] edt par!l~l. In ceJ mai tnarc j;Mrle. media, inL{'m~t111, C(ll1lullitatea - cu fhnntMe"a e)llr,lOrdinarli - ~i chi,lr fllmilia, nu [mman eli Ia.sa r e s-eama ~([)Hi - cea m~i prosr fimul~8l~ -

Jure, ~i ~;, lr~Cem (U tol dis(ernamanlul ]a iden Ii flco.rea llevoilC1T ~i clariflCdre-il prillldur aqiul1i refurmatOllre,

Hste bine ~a in ~elegem c~. lIJMe'l nLl S~ mai p[)ate_ ~c~Jala n u mai ~uporti1 (OndllCerea prill circulare ~i l1ote, aceasia nu mai esl.e ode ;lcluali lat~, trrbl.lk ca d (: la ministnl rfU1 i\ la lllrimul dired[)f tie ~cml1ii, ace~1l :tel.ori [Ii edlicatici "sa- ~i "su m~ obiec Hvde deci~e 1:1 nive! na~ional ~i, urman~ ,I analiz.ei speciflclIlni 10(41~, ~ difkult~!ilm, dar ~i a r~suTse1or ~i p(].~lbililtiFlor, s.1 dtl borel(: 5tralegiilc de ~q.i1Jnc ~i. demer~ud~e cele mai p()kriYit.e~

Pentru reform~rea proccs~lltlj eJuGl~iQnal csLe nC'~'(JiL' ~l1 II nnariHi. il1deaproap.e pl1llctele forte ale acti,,-llalilor J i dac li·cc.: .fa'l..a de in [0 rmare, i,w'!' de pl<\!litl.care, fa'l.a de de-chie, fa1.l1 de CM.'cu~ir, faza de cvahllHl'. 1.11 to:r aces.t ~.'Ilgrena" connullicar,ea ,~i comp(JIlt'IlLde educa\iL'i l~ i all rollll lor d (' fh11wrill.

Aces1;ma li se cirCllmm:i.e rel1K m~ rei.~ aCl.lLh Ii d~"{izj(l11 a 1 Ci"lret rebi.l ie adm. eftl maio apmape dt' bmdlciarli sCn'i~.kllu i public de tdllClfie - e levu I ~i ~Ixi etatea c iviM_

la u asl.fd d!~ curnpoHl'1l1ii a al.:ru~ui managerial a\'ea sa ~e refere ~i [lrof. uni... dr, ,\ililiail I-:I;trdihl, cart." SPUt1€il imr-un. recent. inlervll.l in c;otidiallul na,ional "E~'cnilllcnnil zilei":

~Voi. l.ermina ClI am Iitmism.ul din declzi e- rlw~t~ 1"i1~.11 tul e'St,e un s j stem caI!.:-~i ~:rc \'imJ~'alia llli C!L' IT"1.ida din 1 S an ide Stl btLIl~H~are Cr1re P,;lll1i I a mma trehule I~zul".aI~_.Nu ;:>L: 'o'a .rcwly~ tntr-o klH~. i::ste 0 problema de strategic ~i line de ccol1omie,

T11iv;1.t,iI.rnal1~.u1 WI n hblold(,"l!n~ un fe1 de aspirator al fond llfilm. l..eW.l calit~tii va f pf(lmLllg~ILL Slructur ile care vor fL til uill\dote vor evnlua cadrelc didacrice ~i anmd vu prim a calitatea. 0 alta pmhlrm~ esrc cca a egalir.:l.tl&ffiUllii care, dupa mine, e~11? du~manul de 111 onrte in iJwa\;unant. SUIll oameni care lucrea1;i, care sunl cornpctiti .... i, de exceptie, .~i sunl oameni rare ~11 (l i.lllumila com(){lit~;L"e SITU mediocri I.llk Prill sistemele 11(Ja.~rl"C de promovare ~ valcrilor a u ~jll ns la ace];1Jii. salariu, Acurn, criterlul de- vcchime e predorn~mml'l. Sa zlce In a~~, ~n I:1pmt .(l.1 crireriul de peTfmmlm~.a, S-a mai observal II n lucru: cei med i ncri SLlTIt ~i eel mal WII agin~i (,__). Hcr(Jnn~ sc ~";,1 face, Dad'! nu 0 tacelJl noi, va intra eu in noi, Trebuie iilS.'i. i>ii Lonlrol~llli acest pmeC".~_ N oj am mCfS pe a,e~1 fd de «las~-ma, S,l. Ie las:,!, ~~ n~ flc bim, Nu !i.e ffilli pl)~ Le .. E5t~ uti fd de populism rUH intele'S, C\ .~a nu. derafljiJl1t.

I,lrin uml~R~ 1l1.vH:~~ m~ l~t\l1 tl'ebu ic s~ - ~l j n.drepte acl:hm il ~ ~prt ~xpi o~tarell ~a Cnl o~irL'a ({In(l u irei intekctutlk a cop'ilulut de v~rsta. ~(()hl'":i. }i a <I(lnl~c~nlului. "Acc.lsta pITsupnl1e Ca in cursu I unei reunhmi pm crear ive. to\ L particip<ln \ ii ,sunt chemali ~i.I pmducA. idei liUr-fi atmn~fe r.l ,on~tient de:/.,i Ilhiball'l, Ac..:nstJ cste h\i~ l"sre se ct're ~c{)lii, lect,ia (art.: ~li destWl1le mu 11 c di nlre inhibitlt.

Am ajuns la un !live! de evollltie ~DCLnH care ne l'ere sa. acmd~m loa(Q ~1e I1~La. ec!uca~i ei. (~CI}lii} .ind~llivc eare c"s Ie u prowKare pemm ~mal ~ o biqmo i ~a ~ i rn~pun de in bun 11 Inasma. lmmfoflUtlr.ii ;l(t~Sleia npCl~tru a ptJtl'J IJsrunde lIoei diver. ilii.~i mai mari dc wpij - ill spC\" copiilor Hlarginalizati, t:I_tavori:mti ~i/s~lll exelu~~ J~ la ~d.ut'lticn_

Plednd M la ace~le exigen~e, ~(o.a 1a .,ri 11.0W lui. ~rc neVD1c dc (J rc-wn:..idcmre a conmnidrii, "r.omu n ic~rea e~l~ a~nLl p~ (ar~ il respidm de .Jimineafa. p81il~ s.c~ ra, iar pentm llnii, eet Gll't'1tin cit hurn ita ~im holizea1al vederea pri n imunt:rit., cste ~j llcrl.1l pe esrc 11 i'espira de seam pan a climinea\.a, dLind (l Gln~ sau :'Lriind o carte, i llyn tand S<liJ comtru ind tuvjl,area, (l alia Cill'te (,Ire p{lale fi t![)~r carll·,' pwpr.il'i lur ~'ie,i, pc ('[ttl' Ill] {I ~c(eptii ingmp~t~':

Dl' (c ne Llllrt'MHl dcspre di.rectia in Cilire s,e i ndrea.pU· refoFll)ru in inviipmfin.tul :romal1t'~d

I:.ti UC<lluri i I3C1lL'nt\.iilor l.incrl~ de a.'it~7.i au ~re !lui I'Ita de odd m <)i mu I.~~ cuIwa~kn' ~l.iillpfica pc(bgogid rentrn ca I) ~ri inliiI puti na iii erJIl ca l iei es I.e un regrcs tn dCi:\'olta [ea illlClectuaHi a onmlui ~l. tn deZ'mlurell cCOIHlmidi a nap.ullii lloijj~lrL'. In colKlu7-i e refomla ar I reb]]; ~a. incea.pit Cll ~"t.ItII::art:a ~llllc~.lo.rjlor.

P'cntru di sccolul Jl XXI-lea se anun~a :t r. un ,~~CO! al l1tl.U.ca\ Dei ~i e(l uc~ti~i pr.n~ru s1inatatea medililui, (a .iIl'lidol In polllal'Ca ~i L~ degra d;lrea mediului pmduse in ~emlul <I] x...X -lea, cnr~, d<lca ntl 'lor Q MOpmc, vor genera allwdislmgerea planelei ~i d eei a ollll.llu i.

Pentru acea.~I:1 (Jed .:ii t:lile impcrius de gasil calea rea mai potruvita, Inrotro sa mergem pentrlJ a fell~i? Sa gasi m l) (ale pmpri~ tu rn sp lIJ'le,' Till Inanuel K~nt~ ~Sa a~ emai :;..~ te folo.se~li dt' J1'roptOil La ~~l:l,J(re~

Actiune~ edu,at~v a este fI ~r.tiun e cnmplex.a iTl~cris~ ]11 lr-o ncc,csaI~ loeor ie ~i mNa~eor ie red agogid.

~1\.:-n[ru ca tk'uria a'(\lunii edu~':;:Ltive - privita ca ~tiln~a ~i pFC1fesiereprczinla ni\'dul supuior ru cunoll;;terti ~i ~I cercel<1rii ped;lgogice; fn Clre c inelLls un iUls~llnblll d L' idei ~i de I1Uti u ni, de ipote-r,e ~i de legi pentm a d.e:.eric, a 'ill~ckgc ~i a explica 0 cliversuMe de Pl'Oeese ~i (le fupt:e ale Je,,'en i.fii lI.rmm~, de tl nde ~i .mHlnplclc lQrr po~ihilidi.~i de org~nizare ~i aplkaJe~

]on PolEN"

l

I I

Orienlari Iconlemp1or'ane in learia $i pracUca pre.darii

Productivitatea fiecarei OletiviUitl sociale depinde in mare masuta de structurtle organizatorice to care accasta are Joe] precum ~j de strategiile de lucru adop t<l:~e, 0 bieci tvele ~i continutul oricarei munc] ~,u en d eosebire ale cele i de glur pretlnd conditii organizatorice adecvate, deoarece exista o interactlune dinamica intre continutul muncii ~i forma ei de desf[iI~ural'e .

Procesul didactic, flind conditionat in m<l:re masurtL de cbiecuvele 1i de continutul educatiei, precum ~i de concep ~]a p edag'OgicJ. dorninanta, acestea influenteaza sensibil es~n~<l acliviUIPi, formele ~I gradal in care de vii (l.esfJ~oara. activitatea de Invii~,ne, caracterul r~b~]i]o1" profesor-elevi, nuwlul de colabcrare .~i coopera re In tre del,' i, etc,

A stazi, in contextul general al eforturilcr de modern lzare a IlTv:atamantnlui, formele orga.nizatorice sunt rnult discutate, p erfe ctiOH8Jl'ea 1m :?i int.md u - {:e n~ a <1.1 tora mai pro ducti.,,>e se ana in centrul cerceta.rilorp edagog:i.ce. Datoritii unOf ati.tfd de preocu.pa.l'i, a apiimt ~i interesul pentm. strategia instnllrii, defini1:i1 ca ansam.blu de forme,. metod.e, IniJ~oace teh~ nice {'I p.rincipiile de utilizare a tor, cu aj ulorui dirora. se veh iculealJ c:ontj nu:Lu rile 1 n vedert;:<), alingerii competen:~elor.

In\'iJ,~,~r~ ~~ ~sle dirija tj ~i se real i ze ~t z.~ in ~ coli, COl ~i in [<1.'mili,e, in unitaV productive sau In aIte institlltii ~i m.edH s()d~Ie. un,eori. ill absen~a 11nci t~o· rij orientntive «plicate sau <lplic a bil,e. Chia [' d a ca a 1.1 fo sl elaborate, experinu::ntalc :;;i testate palla acum., p ctlte 0 sulii de l.emii ale inviitarH, pllltine a u fa st apli.cate extensiv in 1nva tfilnJl1~ . .Existii 0 tc nd i. [l~~ de ignoral'C' sistemalidt a aLe~lor tearij,fie de ale Inva~arLi ~au ale pr,eduIH, de dtl'C cadrele did<lcti-ce,poale chlar 0 cor1- testare in nUlTl.ele bun~'texp~. rien~ practice trad.itional{\

Predarea este liltura proc~suln i de 1 nva !am:1~~l ce in dude ['~ate ilctivihlti]e ]nstructiveducative, indusiv ce:le L,:rre privesc ~orl11i1rea calitti~nor psiho-afective, vQlitive, canlC~ l:eriak

l)redare<l reprezinUL l.a~"Ura inlen~iol1ialii a procesului de invi'itil.manl, cupru.nz5nd ~i eonducerea eledlo.r, gi2.netalizarea con~ti\tarilm, planifkan:~ a C ol1\:inuturilo r, etc.

Abm.·darea .nl0dcmi'i.;!! problem.aticii prediilr~l.irnplica urrr~ :lito ~~rele constat arb

1- nu se limite(l7.~ la simpla transmitere fa cuncstintelcr ~i nu p.rcsupune numai dlrljsrea tnvaFirii; imbina instruirea cu formarea, in concordanta cu fi n~HUiIH e s ta bllltc,

2, impl icfi. invatarea, can d aspectul in tent:! onal este reg~ ~ sit intr- un rezultat V,I]orOS;

3. implica prodacerea unor rezultate iII conduits elevilor, pn:~Sl~puJ'J.e provecarea schirnbarllor in comportamentul celor care i nva~.f~,

4, ex.p r i rn{!car~CL~ rul P rogramat, j n te 11) uonat, 0 rgani1.at al comunicarii cunostintelor:

S. reprezinta un lant de interactiuni, un proces bazat pe relanile dintre profesor ~i elev, finalizat in rezultate cornportamentale:

6, esle un interactiune ell evaluarea;

tivi: ate de comunicare, de transmitere a' informatiilor, de prcz~ntarc 1:1 materiel de invatat de carreprofescr, in ~coaIa moderna, predarea semntflca acea imeracuune organizata ~i n::g1aUt ustfcl inca:t s~ fie satisfacute functiile de transmltere a. cuncstiutelor, deimpunere, coordonsre, facilitate sl control a efortului de invatare dePU!) de elevi. Activltate (0111- plexa, predarea se refera la ldeurificarea a cat mai multor modalitati de lndrumare a acI jvil:a~ii elevilor, exerci Hindu - ~i atributele in optlca ameliorarii inva~ar]i

Orientarile moderne In psiholcgie pun la baza insuslrii cunostintelor slnotiunilor; acti un ea 'in d ubla dip ostaza de actiune extrema, obiectuala si actiune lTICnta!a. Ca]Hdca ac-

7. se constituic ca pro'I;:S prescripU.v ~i norm ati \', Cee'l ce presup un~ 0 particu larizare ~i convt'rhr~ .1 nOlmelor, reguH~.or ~iptindpiilor pedagogke In elem~nl.e practice de transmit.ere a. lL nol' valori;

R e1>tt! 0 pmblema de .IUallS!ge~rlCrJ~ ,k'!)ar~o~ prel:oupune ac~iunj prec~m: ol"ganizalea camHI iilor. wordolliuea intervcn~Hlor devilor, lllan~il celm mai potrivite decizti, disLribuirea mInrUm.' in cJdrul unei sarcinL didactice;

9. nu se confu.nda ell sJmpIa exptm{~re, dictan: a inform wI i. ~ l ut c] \' i:z~aza <lIte rnarea prei.~ntil rii de fa pte. m 0 dd c, ideu C(l sardnUe date clevi.l.or tiOlU utilizarea unor mijloac.c de in Vn~hll ant;

10. esle lin proees seevenpal ~i rev'ersibil in funqk de nivdurHe de :~ntelege.re ale: f'.lgvi.· ]or, Se refera ].a organiz1il1:ca ~j~ t uatiilor de pred<lIe -invaprc:.

P red a rea se re a]izeaza ~n an um]te conditii de organ i zan~ a ins l:ruirii ~,i presu pune diri ja ~ rea ~i a1:;igurarea cH.matului 111~ vora bil lnvii~~rii.

Fredare a S! fast eu ~~ (j S e uH~ in did.ac:Uca. tradi~ionaJa COl ~:u;.

10'

hviUitiL dldactLce in :\,coala rnoderna eslc datil.. de cap~cilal~a de .1~~~ 1"11 lllLiplka er~ctde [O)rmative a.supra devilm !,\i de a cvlta acele s tt~111. ~ii in (~are lnvii~a.rea devine un pwces de memorare a riispunsurilor date unor in~H~bfiri pe care elevi.~. nn ~i Ie -lluproj:lUs.

Calit .. ~e'J predilJrii se apreciaz..l in ffiJSllra in care posc:da cal ul ftti tramformatoarc. Ea c:ste pr~villi CJ 0 problema de org;)l!~iz'lf'e, de conduce.I.·e a proc;.et'ului de IJ1va~amant, ·cur)rinl:~.nd actiuni de planificarc, proiec lare, org<mizare. coordonare, orientate, di.djOiXC] cornu.nkare, stimularc,. evaluO).re, decfzie, ameliomre, cercctnte, ilfltlvare ,I proces.elor instr ~u.: ti ve.

Predarea efidenta impHd dC'cizii difkflc :?i fun d.a.m.c.l1tale, uttilLzarea unor judeeat.i mi.nuponse ~i respectafea naturii complexe a lTIisiunii educative .. Da l mila d ezvo~tal'] i adu a [~ a dorneniului pedagogic, prcdarea a ]Hcetil t sa mai fi.r: doa!: 0 acHvi ta te de 0 bservare a pau]moni.u~lli.cultl_lm.~ ~i de traMmitere a a cestuia cMrc no il e

>

APRILIE BOD.

gr.:: n erati i, De aceea cadrele didactice OJ u ~J res ponsSi bilitarea de a Ina In conslderare noile structuri, practici ~i deflnitii ale cun 0 asterii, de .1 inventa ~i expertmenta noi demersuri, daca este necesar de a impkw menta schimbarl orgsnizationale in vederea jm.bunfit<itirii mediului Ifcolat.

Predarea pcate fi conslderata COl 0 forma ~pe'idk1i de comunicare ~i in consecinta, poare flexarninatd pri n prisma mcdelelor ur~ri~e de teoria com unicarii,

Predate a trebuie interpretata ~i ca acti vitate organizata a sitnatiilor de invt.~ar~.

Din pun et de ve d ere al CO~ municarii, predarea rm trebuie sa. se mai limiteze dual' la transmi terea de CUl10 stinte iar din punct de vedere <11 organiza r it s ituatlilor de invatare, predarea trebuie sa fie gilndHii ca 0 activitate flexlbila ca pabiHi sa se adapteze dlversitatii, des chisa shirubari si sa UTlTliH" reas ca provocarea rrJ]ufonnarti compm·tamentului edor car~ ]nVa~a.

Predar('~. r8pi:ezi.n~a una din conc!jtHk csenthl.lc ale 11].v~Ii'lri L Pent rLr ca de In£: rsul cor:nun a] profeson:dui ~i e1evllor SfL fie eficienl, est€' necesadi. adoptarea unor ~tralegii de .1'· liune', a unui anumit mod de ah 0 rd~~H ~ u te Z<o I Y<l.re 11 s nrdnllor COJl1crt!Le dejnsLn~ire. Se consl,lliI lNu~i di ml.!l~i prnfeSoari r:lmiln tod legati d~ priIicipii; lTlodde ~i str:alegii ~pedflee si8te.l11ului traditional de lllvata.m.8 nt. ]'n plan .m.etodologic, adeptii pmctidi acestui sistem, .recu.rg a pro a pc in excluslvi.tat£: 1.1 mdode ;'i'i proecdec pd n care sc IJrrnarc~tc tndeos ebi. rna bilizarea act]vit~,ii. gamil.i.rH pentm reccptarca cu.~, 0 ~~i rite lor t ra.n.~ m 15 e.

A.sthi, stratc:g ~ i i e: d.8 p red.a . .rc Ufnlarcsc folos.lrc:a. ecJ.o.r m.a i a.dccvate meto de ~ i pmccdcc d.c prf'dat~, .c:oreluw e!l1 .mijlo.,.ccle de trw.1tamant rnodernc, in ba7..a altel,a.rii, tmhinarH formelOI: de organi7.are e·xlsleote. UrmMind indeplinima obi.echvelor pmplJSe, pro~ fesom i opwaza p cntru 0 anumita maniera de nbordare a activil! Vi ]!\sttucliv-educal:i'li'e, pentrU! ",ttl model deactiune en valoarc norm.ativ~, cc pre" mpu m: clauS. cotnponente d.i.s· ~hlcte dar .lndepe.nd~nte: 0 com.po n e rlh! epLq to m olog ka fl una mctodologk:a .. Cerltrandune .ner'l~.ia pe prob[erl1laLic<~ Slnttegiilor de predare, ne inl:ereseazil i.n mG(~. 51" eci al ce J de-a do U<l com ponenUi care ~e

re fedi.. I a meto dele, mij loa cele <'ili formelc de organizare capabile sa. asigure functlonalitat ea celcl d.i.nt:lt

Conceputa ca un scenariu d idactic cu structura compled, strategia dldactica prefigureaza ttrn$ eul melodic eel mai eficient, care urmeaza Sf) fie parcur~ ] n 1\ bordarea un ei inlantuid de situa ~ji co ncrcte de pre dare ~i in:v8.~are. Strategia trebule ga.ndi til astfel Mi duc1\ 1<1 elimi n a rea h a z<lrd.ul u i, s.'i previna erorile, rlscurilc ~i eveuimentele nedorite in prnctlca pedagogka,

o pcrationalizaee a strategiilcr dldactlce este real iz abila. in dlferite contexte organizatorice ~.i anume: froutale, Indivi.du.al~ ~i de gmp, lmbinate P r i n al ternanta t u lega tura en metodologta de predate, nu poate Ii yorba de existenta unor metcde absolute, g~ncral valabile, utLHzahile In mod excl usiv; in masura sa rasp unda cerintelor ~i specific ului fiedirei sHuatii in parte. ESLe ~tiu'l. faptuJui ci1 wnde meLOde l!?i gase5( !imrsde inexperien~~l pracrica, allele in cercdarea ~tHntHld, iar allele se obtin pd n trans fend mdoddo.r de cercctarc ~n campul acttvu[i\tii didacticc SaU :1. ITlctodelor dr; organil,are r.~ activltitpi economke, oti provln din sfen ll,liliza.rii tehno]ogiilor nol ]nform.qionale ~i de comumc,m:.

Metodde de pIed are se al,eg il~,tt 111 fLUnc~ie de conpnutul vehku~.at cit ~i In func~Jc de parHcula.rHa~ne acestlllia. IVletodele de predare se structU.fcazli 1.11 n10delc liplec, in mod.m.·.i. p.rf2dUlecl:C d~ t\ rClolv;)

, sjtua~Lt Upicc:, care ajung si'i C~II.'actcrizeze un profcsm ~j sa de te rm inc t~p 11.[1 C o:mp ortamen.tak d.e iflstn]ire ~i stiJurl d.ickLCUCf\ rnch~jem pdn~ . .spuHe di: "Fred area n e apare f n de:.fa.furarea ei C{j tU1 Iant de in" feraqiuHi, ca ~II~ pl'cu:es dr:<: t ran.~miterr:: a Un ui continut bazal pe 0 nda(it;. s~d)iect-obf!W di i~ care {de'!' ~d fese cu Wt cal'dig, cu 0 {~xperient(1 pelcsonahl {ii S{JdaM certit.

Bibliog.rajle;

1, Elen a Jolla coordofwto]' - Ped~~g(Jgie {ii delllente rl(~ p5iho~ [,ogie ~colardlJ' VaU Hirt Ed. A rues 20tB A1Jha rdcI Vlad

2-~'Of ~miv. dr.Mrarh~ Sroka • Pedagngif? fwlart,L Pd. Gh. Caf'1u-Ale.,,'(andl·~~ 1995

3_ Mi 1'O'h t 0 nem.~ - 51 ra~ egU de p~d'lre l)i inwjfan:. Ed. $tfintifica Vasile Chis Bucul'~tl. .l992 Lndnn PURCEL 'Veronlea.IORDACHE

"Ce esle malem,alica"?

,,0 asemenea, definitie m~ exist(i, toaie tncerciirile de circumscrieie a ceea ce rule matemati ca aM slabiciuni evidenie fi l~ pUfem gas i con traexe mple Ji'ml ~!or turi prea, marl".

Sa in ecpcm cu dictionarul I i milL U remanemo derne, Citlm cu vilt'lltu~ Matematica - ~tii n~a care se ocu pa. cu studlnl marlmilor, al relatiilor cantltative si al forrnel or spattale, D ar totusl maternatica se ocups cu mult mai multe lucruri. Teoria grafurilor nu pate a intra nici la "siudiul mdrimilar" nici la eel a 1 ,.rela(iilnr cantitative ~f at form eio« "pa~:iale"" Un g.raf]'1U sc refcnl 111 marimi, iar forma lui. l1U are n lei 0 imp orta n til. Cu atat mal mult teoriaalgorrtmllct, teorla lirnbajclor fmmale.Tnfcrmarlca in general san a.cele parti ale ei. care sunt m,ra du.biu acceplnte ea Hind miltematiGii. nu mud pri:nse in defini tia de mai MIS, Ce [<teem llilsa dupa. ce de8chldem dictio.narul de neologisme unde in dreptu~ cnvantulu.i MiitemaUd ne informe<lzfi, d, aceJsta este (.) ~ hin~a Care S Lud hlza. mfl:rimi] e, rdatiiie canlil:Jtive ~i. formde spathlle? Nimic nOlil.

Sfi ceH;eti'im ~i: un "Larou8be"

unde scrie ea maternatica este o ~Iiinta care are ca obiect proprieta ~ne marimilor prln ceea ce all ele calculabil i\>i masurabil Eo adevaeat d. se enumera ramurile matematicil, se face istorle, se dan nnrne, doua coloane consistente sunt dedicate ma tematicii, dar CIl dcf1ini~i.a antcrioara, evident eli nu se

)

poate face mare lncru,

Nu ne putem dcscurca cu dictionarel 11: __ "

Adevi.:rul este ca def nirea matematicil stii sub scrnnul aceluiasi cere vlcios de care vorbeawilhcl m Dllthey tn lcgiitl,llrii cn deflnirea filozoflel: ~ Pentru a putea spune ce este filozofia (matematica) trebuie "~a O11l'Sm la fnde'man.a u? criteriu dar prin care sa d~fir1im ceea ce este al jilo'ZrJ fiei (matematidi) de ceea ce nu este al et'. D iiI.r pen tru acea.sta trebuie sa. 7tim d.i.nainlc ee cstc filozofh (maten:mtiea), alrfelllU puten} ope.['a 0 as,emenea d.elimitare,

Definirea ID.atematkH prin obiecml d de studl.U este 0 s alcina. grea n Ll Humai P CBlru dictionare d 1i pentm matcmatideni Robed Crmrant ~i Herb ert &0 b Mns ]n carte<! eu tHlnl "Ce esle n1Jatenl.fIHca">

dupa ce se refera Ia dificultatea de a da 0 defl niru e rna tematicii, tree ap 0] la a j ndica ce cuprlnde matematica. Premisa de la care plead eel dol autori ai cartii este: ,.p(!1'l trw spedalJ ~li ca ff pen tru amatori. I1U fi1oz(jfia ci experiensa activarn In. saJi matematiea esie $ingura ca re pam's da ri1sptms fn~rel"~· rii: ce este m L'J/em,aNcl1?~.

Autorii c3.rPl tncearca Sa dca nu a d~fit'lilie riguroasa ci una Iitcrara a matematicii: ,.,AiatemaUca I'e.jl{-Jcta voil~ta activa, ra punea contemplMivd ~i dorfl~ta de perjr':c~iw~e esieticil Fle men. tele et de baza sun t logica Fl itIf~dtid, analiza )<;~' .constructia; generaiu: l>;i ('on·

cretui". Autorri nu vcr 8a. dea 0 dell n itie d doar s fi ca racterizcze csenra matematicii,

Dc pHd,l![, enl.uzi<l.stul PHilgOTil spunc di.; .~. Matemahca tste ca" lea de in.l'eleg,rJ're a Universului, .Numarul e.~te mihlHCi tuturor lucrurilor~" Mtl,~eIl)HI~]cianu] I,>i m.ozof-u.1 Bertrand Rm,sd ]anseazil doua lbutad.e Ga.re au aju tb ~ cele hr'e: ,,1. Mare.n'ultica i!,~te acel lucru per.cm~ tIn I'1Ulre I'i U mcl r de oamerxi wl1'J'Peten~i il 1M ~t tl ~n~mesc astfd. 2" Mtltemafica cste ,acea ~Wnt~ in

care se ratio n eazii. co ra 1- proportWe despre care mt Se j'itfe daca sunt adevarate SaU nu".

Prima aflrmatie nu mai cere comeutarll. A doua, ~nldeasii in .rapon cu fundamentarea axiomatica a teoriilor materna-

Y eke, cad ru j n care adevarul sal! falsitatea. axiomelor rill intereseaza t n cadrulteorici lnsasi, teorla se ocupa numai de dezvoltarea ei corecta necontradictorie, lntr-o cane ap~rula in 19413~ Morns Kline scrle ceva asemanaror celei de-a doua burade ale lui Russel: ,.i'vfmemcJtica: esie 14n corp de C~mQfl:inte- Dar ea n w c(J1~Ji ne ~ldr:vil ruri. " .~-

Cr it i can d sup e rfl c iu ~ ltatca afirma tiei lui M. Kline, Nicolas Go adman se refera critic la modul de intelegere a maternaticii ln cadrul u nor curen te filozoflce care i-an marcat evolutia. Astfel pentru formalist, n:1<I tema tic a este manipularea fmmala guvernata de reguli precise, a simbo]urHor ~i nimic altGeva, pentru inh].]tionist .I1latema ti.ca coniStii in construqi.i. intuitive, in ma.nipubre.a for.mala a sin1.bohuilm care Sl:lnt cxpresia exl£m.:1. a a.cesi:or consl:mqii :\Oi ni.mk altecva, pcntru logist, matcmatka COIlsta 'i.n anumiH~ :ld~varuri, in argum en Ie-Ie care stab Hesc aJ ceMc: adevamri, itl co.mtmqiile pc

care se hazeazi aceste COfistl:'U~~ii, in manlpularea forma- 1(1 a sirnb 01 urilor care exprlma aceste argum ente ~i adevaruri fil nimic altceva,

tn sftl.r~iI" pentru platonist, m1!:~en:latica const~ til ad~vii.ruri asupra structurilor abstracte existente, independent de noi, in argumente ] ogice care stabilesc adevaruri, In constructii pe care M~ b.lzeaz:'. aceste argumente, in manipularea formala a simbolurilor care e}.':primii. aceste argmnen ~ te ~] adevaruri !;ii nlmic altceva, Cuvintele ~~i nimie aitceva" cu care se Incheie flecare incerca.rg de d.efini.~ie H furnizeaza lUI N.o. Goodman argumente pentru a resplnge pE: rand fiecare definitte, aJu.ngand in 11- nal la formularea nec£:sit:l~jj construirii unei filozofli largi a ~tiiIl~.ei in care &a·~j E·~.c.~ loc o filozofie a decvata a matematicii, ,ale" $,,1 dadfi(;~ En ce Se:~'I'" exishiJ () un i cd h~me obiectivi'I p: wm este acesta obiecHd 5wdi~d de matemnHdcm, obi'ect in 1Tm,re parte. Fir-cI N:(Jlitate flzir:d. £led lara a putea Ii idlmtificat ca parte a acestei lumi ". Un I ucnl!. cstc d.ar dupli 1m de ace"stc crHerH; de.miurgl.ll este ID.Sltema!:i c:1.an ~ _""

Ralue-a VALACHE, KIn

-

alllhuo[ elev.ilor,nu nUIT).ai a cclor hUrlli,. Cangurul anJtTt:l~e~tii d.evii penhu un lip " 1llodem de ve:i:iA.c::ire: tesh:d grill. 1~srul gri~ii este ak.\\tiJrt dj n 30 ,de 'probkm,e, fi ~ eQ:.:e eLl c.~rn 5 vaI:~:flllt~ de r5spurls..

de n.latell1atideni ~isllnt 5;tru.cttlr~lc'pc niv1:>le de' In:vi'i. tihnant Corectarea se f",OJ cornput,er:i 74it, c:eeil c~ perrtlite .~alcula:rea rapldii ~ s',"jbilit~n daSarl1e11te-

• IOl:: l'A6~:st sjC<iten~ e~d ude posib]Utatea

prf m,~le I 0 pru'bleii':lt sunt lR5Qar~ ~l

, . .

val.o.reai~ c~le :;! j)!JM~e{ u[l'l'la:toarele 10

" s,1irlt de i'I [vel f)1 &diu ~i: Wl~o'r'Caza, GAl~ 4'.

purH':le,.··i ... r ultimel(!· sunt djficil~l fiLl)d , not8ite co dte .5 puncte; Un r.'l.spW1~ 'g~:;;it,scad.e pu.flctajul COllccU'€:nwhli C:IJ un sfen din 'Vi,~tl'afe[lpr~blen~d :r~ttru

" ptQblemele 1tl. Care i;m eM'e indic-af f'lic:~ un r.aSpnns. 811 u 101 CilJ,'e; ':S~ indica mai mu,l~ ['~.sp'~!nsuri, fl,ll fie ac.o:rda nid'·bn

. .

pune t. Din.oReiu se aCQ~da. 3nde pune-

te, CO'rnpletrm:a oorecta a fi~elor de 11Mp1l.ns face p~rte din Joe. f1iob]emele &nnl propuse deech~p~ :Lnter'natk~l1l8ile

[

Scopni. accslui refe.m:t 11· reprez]nta t:el msj popuklr cotlqlrS dl n Ellropa ~ Cu~g1;LruL De la;pr~rna edipe P~'l~fi in. prcv(;l,nd. concursuI a evoiu<'ItnUit Ca

· ~md de co:!nplcx.itate, cr~ 'IlUn111r de"

· t:1iri parti.cipante. dar ~i, ca til11;rl~'~ de' con~u.:renp trlsCrl9l.. Cone Cln.;.u]. se 'a.dreseaza tiner Hor 11,1Cr.:lpanci din da~"

a II ~a prima'r-a !/-i p~na 'in :uhim1l c.lasil de liceu. ·.Fi.e d. e?ti hl primiJ ani ,de ~coala ,~au c~ q;U in a~lH lenninllB :tn.

I ~onfrunt~J'e0i ellI CalJgti.nd. vel 4esco~ . .

p~~i ~ii m.tltem.il,ti~J. es~e amuz.aJJ,rl\,. .

~udtlldu-t~ lFupreuna C1,1 C;;1ngurul,;,: vei il'lvata sa g'andewti logic., sa. fii' . spo'n tan, h'£f1t]tiv~ P (l[spicace sa· ti m(l~ sori fortele lllinUi ~u cQlegii ~ipriei'e..;

i_1ii tal, cu J1.1iliollme de c9Pli din Europa, Panidp!nd. .In ac:est .c6Iinu1S ·vei. hrtalni prQbleme U~Nlr~~'!:'u,nele

· amuzante, dar ~i unele mai dtficille, ! Conc1,lrsul lntegrar (h,l.reaz~. 7rj'd¢.ll1i-

mue ~i es~e foarle greu Sa Ie ~e:zdlve p~ " t?ate. I i!r:lpOtH~nt ~Gte' s fL pm:tic'i pi cd ~ .I'ect, si1.p rrlobrHz:t;tli kl'gj,ct:l, atentia ~r intui~]Oi ~i il,s~re! te Va ~juta. .sa-ti dai" scaroa dl po~i 11 invingatm.', Trebule dnar ~a vrei ~j ... ~. te lncadrez:i. ill calc

l' 5 de rniH!I1le pe G,)fe Ie a.i l~. di~poQZitie, '1uL:rarca se adresea:z1 .~i pfo£eso1fi~

I 101' ca svportl'enW U obiecttll de studlifu 'opti.oQaJ "lvI<l.L~matica dil>tra.cti.va"" Este ~ df! as eroene (I., un bun p.tetex.t pcil1tru to~i cd cute dores<;: Sa s,e amuze prtn .. intennediul m(l;t~lllaUdi'.

"C:Ul.g~uul" esre un proi.ect de TtJvll.\'l\. ' n1,ant care urmare~te implicarea prin "~oc

fnn.lclei. De ce Cangl.l rul m 0. inLr¢b,~re pe care po~te ml,JWL 1h3.U Pll$~O~ p~iitn~ em. l~ l.nceputul'· ~nuh,li. 19811, P·et~r O';H.o]]ora.tl, profr;:SQf de matemiltic~ C!i.u Sidney,. a aeid. ~.n tip de joe pentrn d.evii a].15traUcn i : un. set de lnl1:ebflIi ell ra,spunsuri mu~tll;l);e, corec~at cu <lJU 1'0- I'ul calculatorulu,l. la care sii pO<iHi.partic:ipa Sl,lt"e de mii de lineni.

SUGl:csuJ Concursului NlIti(,)n~l de M<i:tenJ1Xtj(:::il din A:w:itnlIi<l.<i fos~ i,nlensJ In 199,], dOi pl-ofes OIi fr<ll'lcez.i au Jansat joct.lL in Fr<lin~a, sub tll.llJlde de Kangnurou, COl ornagi u adus prideni ~

lor ~,M at~Slr.:_i I feo~. Prdtl.at dj_n I Au s tmlia de A&odn:~ia I tllernallonJU ,.KAN GO U ItO U sans .Prontiere.s" din P~nis,. ~\mcunail !>~ desfl~oiL,ra in 26 de til,ri ~le Etlrci'peL Tn Romania, jo(;ul.·col1(;m-.s "Cangurul" este OJ:ganJzal de Fundatia pentru EmegrarJ2 Euro~ pea na 51 GMA, sub pa tmJ:1,'l.j ul Prc*e. dintdui ROIllaniei ~i :;d Pto~edin~dui ACildeUlbd ROlu.\ne! ell $prjJ inul. . Mjn.~m:etuJ L.;J Educapei i?i CercetariL Om guroo &e poate desfil~u 1'<1 in odce ~t::oala i n C~~ie e::.i.~ l'i! ele'Vi, care d oresc s2i 1'a n lci.p e la (;oncuu. Org;m izare il COI1,cutsuiui in fl~'J,re ~wa!ii ~s~e 1.n-

"ctcdln \Xlt(l. un ui r~s,pomabU. Inscrie['ile S('l fac tn. 1c:oH, de ,,1Li:e cadre didactice ~ a~~ dNeS( s{t se im,p,lh::e ca vohw tari . tn"aceastn acplkPe, Tabdele cu ]lUl)la-

. .ifnI de in~cri~i pe clase \\>unt expediate pe adtt:sa fumt~~iei, cme s e ocupa de ~Ustribuirea fQI'mularelor de C"Of!eUfS ~i CO['eCblrea Q?dm de .r:i~pun.s com-

, ple~ale de GOnCllll'enti ~i de tta.nsmiterea,premiilor"

Elevi1cu. cde THai bune rezultatc, desem nat( de ditre 0 com j s ie QOns.til,1J. - I ita din repfezcntaB~i at Mini~qtel'L.Jrui i .Educ<!tiei ~i Cercetaril !;Oi cadre cHd3JcU~ ee din ¥col:i!le partidpan tc. sunt .i nvi:tuti 1<1 0 proha de baraj" L3!1.1re,~~j] s u. nt ras~ 1?1ati~i eu ('~cur.qii 'n Europa ~1 tn t';:l.rit RecomandMuror Gil. pi!rti~l,f?e 1~ acest ,bncurs ~i VOi a:vea oJ.Irnal de e.t~tiga.t.

Ionela Gjn.'OARA~ ~XA~ Pr¢~edmta COll.siliulni Elevilor

I 'M,!_I'IRU,.."r !J!'~!i,--~= .... =_ YM< ~ _ ~< ,~: ".J # __ ~ N, ... :;liI~ ~';jl

Modlallilali de t:ormalre a p,ersonlalilalii copUului si snmularaa randamen't,ului scolar

, ,

Personallt area e ste d efinita '. ca ansamblu integral ~i unitar de.1mu~uri) pwcese, ~u structuri psih 0- soclale care d iferentia zii modul de cnnduibl :I! unui WYI 111 HlporL cu altii, as~gu.ra.ndIJ-i,

o adaprare odginal.a la mediu.

Personalitatea este Lmu]iliin~ n aHi de pre zcnta cclo r pa rru factori: ereditate, mediu, edacati.e, auto ed ucatie.

Ma voi referi in contlnuare la cfdev,J a~p e cte ale eli maj LLI LLi cducariei 1i infl u enta lui asupra fonnadi per~onil!l~W)tii Qopi~ului,

Atn::w slcra calda .~j de intelegere Tn Iamilie Cl'eeflzi~ clirnotul necesar pcntru munca intclcctuahi a ~colandll l, In schimb, lipsa de lfl1;eleg~re, securitatea ex:ig.cntl'L p rea mare sau~diidl1- ceala" au efecte d6un~loa.re asupHI co.rilu ~ ui care s e afli'i in lens i 11 [I e ne r voasa, rna 1 ales ln preajm8J examenekn sau Ia ~fir· sltul semestru In i cand stares de obn~~eaM. im:ep~ sa se instaleze,

Datorita rnudernizari i f.U perfectionarii 'inv3tfimilntullli este fircsc Si.'l consrarsm c:!i. volumul de cunoastere al coplilor depascstc cu III ult ceca ce 9ti am Hoi. La va rsl., 1m. 'Iotu1L datoria noa~tI-a dJ~ a-i ajuta pe mpH dimane In cOlltimwre aCUlalJi: copiii pol: fji I:r~bui~ sil. ]nvF~-e de 1<1 i.w.icum trebuic Mi-~i pregatea~di le{;ttile, ,urn I)a-~i Ol:"]S<lni.zezc rnml,cn, lirI1lpul vial[tL Sii k lITlr~rl"i\7im din plin (lin cuno/?tin!elc ~i exp er uen p no a~ tril.,

P~.l'.~n:~li pot face uncle g.reie Ii 1n educ~~r~'l {;npil t! ]].:Ii illdLt dorindu-lc bLrieJc Tc lace diu, AsHe1 unii parhl~i snnt p.rca g,rijulii, dutflnd. siil.-j protejezf -?l sa-.i ['it~ferc mcrelL Tri'i:irld In!r-n ;l.~~fe 1 de ;~tm o(l{era Cle'ii1n frico~i. lipsiP de iuu\iabv1, In a,ela~i rimp in8ii1 dcv.in prclcn~io~i, fIe· <lscultiitol'i, g-rell adtlptaba~ la reg uhlt:: vit: ~ii ~() ciah ill::.

Dad, dhnpotrivt l)arin~ii sunt fOilrte ~eri.Q~.i, eu 0 8ilitnditlE' pCI'It:umemA de ~JurHat:e, copH Sll [era.

In astfel de co "clitii e i su n t lipsiti de duinsenie, ~t[ec~iLLne, traics c pernmnentcu teams In suflet, stare care du(.:e b. ~lparir,~a unur I. ulb LL rill ri r sihicc ale pc rsonalitatli,

Acesri cop i i vor deven i Ia rfmdul Ior pi i ui de asprirne fa~l de cei din [ur, iar in relatlile lor sociale \'01- f intotdeaunu lipsi~i tk .,fcqiwle.

Vnii piirin~i gresesc ineducarea ccpulor prtn schunbarea frecventa a atitudi 11 i i: dind sunt preu severi, dtnd prea i ngiildl~ i~ori. S m'lit mairerc familiilc in care am bi i pari n~l sun t in acelasi ump fie prca asprii tic pfca blanzi. In <'I cesre ca zuri, copiil SUITt neliunuri p, neb{jeirn~~ cu pr I.vire In ccea ceeste blne sa u ce e rau, ~.vnnd n comport;~Te necchilihmt1'L, ~i oscilanta nepLL~ land lntelege ce atitudine sa ia in diferits u GIZ.i U ..

Uneori este foarre mare dorinta pari~tn{jr de ar~i realiza propriile aspi ra\ii prin copiii h ir, Llpsa de inclinare, de luteret>, de pm lbi ~ i Ui~i real e al e co-

cand 18 obtlnerea uuor rezulrate slabe, cupi lul ~inl~ill.du- sevi novat fa~a. de pih·.~.11Tii sai pee arc nu ~i ponte multurui,

pentru form(lrea unei pC.fSOn3- luta~i armonioase, afectiunea parintilor, Intelegerea fami]ialtl. este 11 ecesar{L

Lipsa de supravcghcre, dcziriteresul, indiferenta fOlli'3 deceea ce face, ce gande~ Le cupilul, este {} maregreseala edncativa care ducc adesea la pierdereahu de sub contool, accsta deveni nd UI'~ copll problem ii. dill pu net de vedere sociel,

piIului dt:' a ~t· form,l iIWr'UI1 all:lUmit domeniu .1<1 dGrin~a pari n t i il or du{;e 1 a efGrtuui marl, slCrile. Acesl.e efonud ~[ilr7eI)C ClI ooose8llJi, ne mu1p.un.i fe, !'IeInLreJ.~re 111 rm~e 1 e prop ri i d u-

Cop.ilul este scn~ihilf<lta. de ~ltll<ltHle anormlile catc sc petree tn Familie. El ~imte cele ~.Hai mid schirnbiiri de aJectiulle fatiJ de el Iii Intrc pari.nli." FenLru lHU~~ deLVO~.Lare 11 copilului,

0. marC irnpottan'[fi 0 arc ~i nlvelul de Instrulre ill pflrintilnr pe ntru buna cducare ~i pentru a purea ajuta in pregatirea lectitlor acasa,

I}ri.ll mentinnarea unor legaturt per ma nente s rri'i nse c u scoala, cu 111viitlil1olful,. ca ~i pdn l.um:1ritea cu aLen'~~c di,Qcret1i a p.r.iNcnLlIo.r pc care Ie le~g!i tn limpul liber, jntetveniml b limp. fcrm, dar cublandc~e, pentru a-I fcd de cxem]J11ll.~. ~i comporlari rele, pii]fin~ii pot ave,L mal. lnultii t>iguranFi in eduCilrea .cop.u1nlui lor. tn COlnU[11 rea ~ i f-n r111;1re.lperSOn ali tati i aces tui l'L_

EdYcatUrI 11U este nn proce& lil'flI i La L spa 1 ial ~i Li:m rural elL indel en~a d.ctcnninala asupm biognfidi perl;onak TnlnsfOl"mare~. edllcatiei intr-LU'lI feno·m.en penrIanen'L eSLC ~nlpet:Hi.\'[~ penh'll lumeaconlem p aranii.

. . Tn dep 1 i 11 i n~'l a,(Je~t~ia necesiHt do nul ~() Uda.r rd f:;lITlj li.~ i. al ?co1ii de toate grndcle ~i al n.1.as~-lTledia care rni[l impa.ctul as upra educa'~jd ponte de ve n i {) l:l'lbunJi a ('ducal-iei.

ACUlJl~IMrHe urmi elev sunt evoluate 1a sfaqitul anu.l ui ~co-

Diqiona'nd Iil:nbif l"Orn~mc denne~te croul Grept 0 .. pet$o(JnCJ Cm'e se d.isi tinge 1'1'111 cura) cxcepti(mal iff riiz{Joa' ·{t, prin a,bnegarie demebWl h'i frnprrtjurad grde off prin. mtlIKct".

Cine rnal:c (i n ~ s·eama lutu ror eroHor de pe ctlpdn~~~d acestei Firi, d~-a I ungcd exisl:en~ei ~a I C 1:11 i r~nare?

E.i Mne, emil $Lmi.: unii i~i dorm s.orn.fli.ul. de v~d ~n pllnla.nh:d striima~esc, al~ii sum gata o.rlcan d de Mlaifi· do pentru accIa!).j marcI~d~aL

Din p~nt·co.nul emilo .• primului ra'lbol mondi~ll, face parte ¥i sel'gentul Gh e orgh e C. hL.Il gan. JIlaM; ut la 26 innje 1894 to CO:rl':l!..I11<1 StoloJillili, pIasa

Vulcan {actuala (:mnuna Bale~ti, ~<l[_uJ G8iri.lle~ti, jude~l1] Gorn.

'l'rei b.revete stan m5nu(je act-slui ewisnl menponat chi~~ in d,ecrelul m.B!' 4 din 23 nokm.b r i e 1917 ill c;<j.re se s.pune: ,..A{ade.~tmea Sa Rr:galti bfm:vait C1 conjel'i mr:dllli(.! Barbcltit ~i Credinta cu spada, dasa ~. flr~{J{rJ{~tuhd s<lnitm' bmge/-n Ghe.orghe. din regimen tut 9 RIJ~io ri pel11rq. b rnvu ra l)[ del!otamentul erA care a mets la li'nia I~a fa atacurlle d~te '11 luhr; 1i August, 1917 Ia Oit~IZ, paman d 1'611 it ({ Jr<lb joc1.d viole nt al i ria m [cu lui".

La 23 sep1.e:rnbrie 1923, c;aporallll Lung.an GheQrghe este decorat

lar, 1<1 sffir~i tul fiedrui ciclu de hl,l,'i1t<1mfint sau lafiualul prega-

tirii scolare, . I

De cele JIHl.i multe ori alternattvelc alcse de elev la In .. heierea unci zlle de ~CO<lJ f~ sl1ln~: camerit persenala, unde Sri: pre g 11. - te~Le per!tn.t a dona Z], und e se ulta 1£1 TV I}i strada ell te !lLa~j ule ~i problemele ei,

Acestc activlratl prod [~C dezechtlibre greu de controlat, creeazil. premisele dezvoltarh unci persouelttanizolate sccial cu probleme cleintegrolre in colectiv,

Acttvi tat lie educative bi n e echilibrnte, bi ne rno ti va~c ~i mai alesbine (n-g~,nizale ofcrilt poslhi lrtatea ,r::dorifldiril acumulari- 10[' elevului p~ parcursul intre~ll] ul ciclu de ptegi!itirc.

Activitatlle extrascolare, in general en eel maio larg caracter mterdi sci f:du nat, o[crt'i. celc mal. cflclentemcdalltari de formare a caracterului copihdui tncil din clasele primare, deoarece sunt Lac w.ri educattvi, eel mal "-proplatl ~i mai accesiblll sufletelor acestora.

Aces Ie adi v.i.l:a~.i lHl t.l m 1'I.rc cOHtribll~ie in de.zvolta.re8i pe['som]itiitii copHului, deoa[ccc implid in .m.od. dirccl copUnl prin persoll~litalea Sit ~i nu prin produsul reaUzat de- acesla.

Ini tierea ~coiii 11 oastre de a da speclacole ](1 cilcirul cdor .mai irnpnttanle mallJfe~Wri <lie SR~e prin contacml cu pubHc ul Ie -a de-7.voltilte"ievilor sentimelltul de ~ncred~r~ ~f1Fol'fele pro· prll, cumjul de a e .... "fllu,L pe scena., Ie-a dez1irohat -"pidml oomlJl~ Il i !:u ~icomp eUtiollill.

Cunoa~tetcn inclivid uali hit]] devilor e8te cuatilluai necesa-' rr. CI,l ciil:t pril1 wnp1111tul. ~lf:or.rna a.chv.ital~ij organil.a.te, invJFTI.wrlll ul'm.'irqte m] nnm.ai de:zvollare1) j 11 tel ectu.a[6 d ~i educa.rca afcc UviHi~ii ~i a se.n,~ibiHtii~ii copilului.

Irr"'" iIlefl.oa DADALAU

"tf} 17~f~hfil<lde 26i sl!: conftitea sct'gcntu]u.u Lungan .m~drdia.", vfdo-' ria marduf razboi pe),un~ ~ivfli~afie 1916- r 921 ",

A~ada1,~arah.u~ "pt~(;ar ae-aCtlia, d~ lp p{r,tg~ s(dntorcea acoperitc;u 'glorie, purl:And in su£lel mJmdria de <l~l$i n fa.e UI: didoda fa~a de t;a:ra ~,i popor dar ~i du.N:tea pierderii t.ahUui s.au. Constantin L ung:<li]. dizu t flOic in bITta li a de lSi. Podnl' 11 0 a iei dill H nl put. i'l.celeia~i con.Elagra tiL

La, Heceren <1 peste un lie'col de iii na1$tere <l. sa, aelm:: em tl n pios oHlagin luptei eroice de Cate a· dot .dovadii . <l!.cest a.~t ... ,~credinciog netlrlluhll ronta- ! nese in Ni'tal:iile pe utI U piistnlrt:a f.i.in~ tei nntionale, intregirea neamu'lui, independenta Ij'i libe..rtatea Rom~nid.

Prof. Gh. LUNGAN·

eu CrL1Ce<l Comemo.I.'at,iva a riizboLului 19l6-1918 eu baretek 'TgOcna~ .Dun.al.·ea Bucul'e~ti 1919, iilr

.e_JI

I

Doul modalilali

!J

de tttntare

,

lnainte de a incheia expuncrca des pre srractura grosie rs;\, fizid, :;1 u ui vel sului, s e cuvine a mal face cateva precizfid foarte : mportante, Una din elc consta tntr-o midi, dar escn ~i,ala mo di flcare a. elernenl ului spatial. Pentru a intelcgc ce vreau sa spun ~i unde vreau sil. ajung <l!i- dod ~.a mai vizuali- 1.5m 0 data un atom, avea celula elementara de spatiu pur pc Clue am concepu t ~O COl. P e 0 prisma hexagonala ..

Vom iniU ~a larurlle prismei, transforrnand ~o ln tr- u n fel de mic turn hexngonal ~I vom imp:: rti volumul ei cu mai rnultc plan uri paralele, sa. zicem ~ o.p~ te, rezultand nlste prisme hexa ~ gonale stratificate, av,lnd inal~i~ mile egale intre de,

Daca vom extrapola acecasi operatie la Wale eel ulclc vom realiza ca un slrat de spatlu pm, ce reprezinta suportullurnii ,CJ:eate, se compune din mai multe straturi sup.rapuse ~i sub~iri. Deci, intre "sf~fa" Durnnezeu ?i ultima sfera ce delimiteazs spatiul de neant, su Tl ~ altc cateva - in cazul noslnl ~apte sfere· con cnlrice. AsIJel, facem cunos.cut faptul ci:i.fiecar·e p die LLl~ sub tire de spa~iu dfi. pos]bilitatea man]· fcstarii unui am.lrnit tip de

energie, i at dlferen l~ ca Utativii dintre acestc straturiestc mai spiritualizatii, in sens poziriv, inca t se situeaza rna! ap roap e de Dumnczeu,

Durnnezcu i~i trece Fiir1'lil prin toate ode ~pte mid celule suprapuse· care apar .,f.i!ntfindu-ld' dllpii un algoritm de luau special. (Astfel, in realltate, cu t'Xce:Pti,l celulei celei mai iJ1~ ,....,.,~~ ....... ,.,...._-."""' __ :HI!'!,_"""' ...... ,.,....~ _ _...-.:

depar tate a Fiinle:i.. respccnv

, cele doua),

In anurnlte cazuri, a lgori t ~ rn ul lui Dumnezeu Ct1~ prinde ~i dezvoltarea ultimulul hexagon pentru ada po.:>ioilil:atea Piintei de atrlrolfe (0, secreta) in neant annmi ~ te ernanatii ~i a sporj structura potelilialita~ilo[':

Totu~i cxista 0 mare diferenta intre cele doua modalitali de fii n·~,;l.r,e.

Ac e r1,s~a dife['ent~ d.e U .m.p necesara. celu.1elor sp~tuale, pc c.ue 1~ dcnumil11 ."fiin,'I,fi.ri spal~ale~ ~i dmatde de 'Limp necesare fi]ntelor, direr,enlde sunt foa.ne mad in fmlOarC:l a.ccsto-

Fe ntru D u mnezcu, in a ceste zone, nu exista hazard, 'Icare acesternforrnatli se arhiveaza in structura Dumnezetrf ~i datelelor contribuie ncmijlocit ls vtitoarcle proiecte ale ere ate rul L~i .. Putem an rma cu certitu dl n c cii memoria D ivina este asa de uri<l~;. Incat Durnnezeu arc uude S'LO ca fiecare moment secvent i al al uuiversul u i. sa U un lversuril o r cxistente, sr.:'1pit~ nind ast fe 1 wale evenimentel E:. Spre final sc poate desprmde 0 caracterisl uca generalf a acestui model: bip 01 arit ate a, ca si aspectul s ~ u digital.

De asernenea, realitatea ~~...:.:...:.:..-..; ................ - ... vlrtuala prefc-

rata de ultimele gcncratil de computere va dlp€it~l 0 definipe ~i (I calitste ce 0 vor apropia poina I a cenfuzia de rc alit ate a observabiH am.ediului inconjurillor.

Transrniterea i nformati,ei 111 sistemul nervos ~i un cd. vizual cc face in modul discret.

ra din urma,

Spre deosebire de cdulil. de rnodul ei simplu de ,,<1 H" care ami ntestc de originea lui Durnnezeu atunci cand inca fi.~ inta nu ernanase, flinta (vietultoarea) creata are un sistem complex proiectat, sistem ce-sl gase~te structura intr-una dil') cele ~ap(e lu m~, slstem de 0 ,UlU-

mitta cornplexitate, dotat cu calireV superioare de punerc in valoare a Sinelui (Eu-lui) cum ar fi energia pwprie, i ntd ugcnta san foa:rte imron'~ll'It, memoria, c;a~ raderisti i C;lr~ ii accenrueaza senhmenlul dt: ni.n~a, un subieclivisrn dt: care am mai discutal, un "a simti" ~i a sc sim~r:

In neuron, ~i stim ce i nseamna neuronul pcntru fi.in~t~, "divizia" impulsnlui prin axon Sf: ia pe baza unor praguri, adidi. <L lcgil "totul sau nimic''

In istori a stiintei (~i teh nologlei), inca de la presoclasici, studiul continuu-lui ~i al disconcinuu-Iui s~a went ca ~i dl.nd noi am avea acces la aman doua,

Calitatea tchnologica .t11 sine c ste de aWL natura ded.l celulele numerice cc 0 compun ~i line de valcntele spirtlunle din care chlar conceptele matem arlee i1;ii\ lr<lg seva,

Ceea cc trebuie s~. retinem este dl insusi Dumnezeu, in procesul de .~ext€"do.ri.zarl:'''. tradus prin creatie, rcnunta la un mod de cxprimare continua, mud ee-l este propriu in sine. ~i sc exprima printr-un amplu algoritm topologic, numerologic.

Platen are revelatia ~i chlar iutuieste raportul irnrc ideile di n transcendent !ioi punel'ca lor In opera prin numere ~i rnultiml de numere, pe c<'ind Aristorel desf in~caza transcel1dentulllicerdnd. sa. dea 1.m sens (.ontinu iJ aceste.~ lumi., ~i ne morti~ la ideea unci con~il1uitati in Nai.un-a1a. toate ni~ veluri1c ~i in loale dmneniile ..

Acest h.lcru este pm;ibU datorita ps.ihologid dj£erite 1a oamelli, 131' psi, hologia este caTacteri'l.~ta de ui,ai mul-

, \ i. factm:i cum,n:' (;i: ~xperienta a'liruUI d.e-a hmgul vie~ii, adica primlil 'cOnf~cl c·Lt ull anumit lucru esLC dee-isiv pent ru edee ex.perl1.nenteaza ..

Pentru dov~djiea. faptului d i"IU e.xistii 0 inNlegere deplina, ermmernm . unna tear-ele (I xiom ~.:

I.. Poe Zi~l eMeLa~ ~a de a traMl1) i te sentimenleh" ~i tra.irile uneI""persQane. , creand ;;lcda~i iScnti1l1f'llt :;;i rec~pl.on,k . l.uL Oarc de ce?

2. Limbajul evoluear.a ~i jlldepeJl~ dent de experieo\-i'l.. E~, inva~~md pe cineva unl"lou' cL1.vant[olosind ternlenl vechi, en alte cuvinte prjfl noul tl:rrnen t'Oln av'ea acd:l~i sentimen.t ca

I ~i 1 .. vedlinl term.~n doa~ putin diferit fapt ct' do \,o'edqte eval u ti<l.

3. Nki 0 exprin").[\re J1IU 'ar~ CXdUSLIV un iI'~t:des . .Ex. : Pildelc ~epl"ezinta amt 0 expr.imare· diferit'a c&t ~i u~ c,t:lntexJt dife~ rit. Ast[-e}; putem intdcgc Lll1lucru ~b:;u 0 expri n'Hlr~ di fcrita, d.OCt elI ecl!iYflle.n\e.

, 4, Dad\. ljHlbajuI a e\'olu.at, pul:el'rl: .

a;ungc s.-1 spunem ce ~m vorb1t primi~ oa~ melli, dad deswperlm reduce-rea lim.~· b<lj,u1ui prio simplilicare ~,] pr:imitiVli.sm.

5. POCZill a aparnt ahmd c~lnd I1mu] a sim~it nevoia Sll spun:; ce shn~ ~ca prIn lim baJi.

6. Lirnba.ju.1 cst~ cQn~tiinta s.upef~{)(1ra a materiel prin care aceasta este con~Ucl1ta de exislen\<'l ~i propt'kt:a~U.c ei formand 0 con~l.irinla sLlpei'~oad't a: uuiv'ersul ui.

7. Pe n t ru a avea un .Hmba} Cll o\de\'aJ"<ll ~ Li i t'l tifl.c, cmimele ce il r orm C 8,7.11 VOl' I.I:'t:!hu.L sa aiba un singllr tnNles.

8. (-:;uvintele ca: u ~or; . greu, ru.l h, ne~ gnll, adidl e:{trenl,ele, au forma.t .maMI vocabularuhIi., priTt imbinarea lor fur. rmlnd !loi nuante.

inlre idei cUvinte ~i Illedinl alllbiant.

1.1. Me r .. fom, lI~~goria, llletoninl i;l., sinecdoca ~i aJ'le figuri de stU sunl dO\l'ada clara di oarneuH tn,te1eg diferil" deoarece fi~'~lre are 0 expeiienN. proprie eLL te,rn)cni c~ au intraL In c.ontll(t, astfe] receptond incearca Hoi sellzati.i uneotJ

9. 0 data Insu~i[, l.imb~lJul niJ dcvi~ ne ah-cevOl d~ciLt 0 colcctie de idei. pr,e~ com:epulc, ell ajutorul camra reu:;;im ~a s:pLlt'lCm ee aveIU de $opus, nuanl,fmd 1.0 to data s~rl1nifi.cal i.tiI a c¢slora.

in~elegand perfect ce s~lgerC'3.zii poelul . <lhi'\d~l~n ndnt.elcg1'l.[l.d nlai nhnic.

12. Psil10lngia limbajului ~~ poatc r~duc,(' la simple compm-,ari ~i jdel1tifi~ d r~ ~n se.ns as ~end ent

10. Mediu! exterior deeata anu):pite :senza~ii a~Url'll fl oastn'i ceca cc d~lce la scenhmente ~i gimtamallte ce Uf.lTleaza, iii £i exprl mate prin analogie: ~i lllterwmbinari

13.lnsut;;irl COl.: greu, u?Dr, alb,11egru, por'os ~i tin tr~buie sa. pUilt~ fl aplkaLt:! In. loate lucnrrile ce ne lncon~ joara, .d~oal:ece din natu.ra Ie-am Iuat,

.P81,,:I£ ·a008·

!lInd senz.J\U prod use d~ m edl ul hl ~ conjmator asupra sim\~]ri lor noastre. Astfel es1.e drept sa dMt:i cuvintdor proprie~~tj~~ si:m~urilor noastr\::.

14. Cmloaitere,1 m.ctafizicii prin realcu ajtllOrul cllyinl:doI ~i legilor lor, adkJ 0 cunoa~u~re sillLeLld (cognitiva) ~i apriori. {experimE.:nrala). Crean~a ullui.limbaJ re- .. II *i m.aterialist eli min:lrld esteticuJ ~i imag.i.nanll, ra~ tnflnAnd deat ceeOl cc este ra~ion<ll.

15. Si.mbolurile r~prezintJ un lim.· haj vizual extn:rt1 de cmnplex, phn d(.; scnm.l.tk;lltii, ae,e$~ca s.tlnt a imbinnrc , jutIe art~; corrmnicare ~] poib.ologlc.

16. Sunete].e au !;>i ele p~lkrca de a cre,l setl7.a~ii asupr<1 nnastdl, aceste sellz~tii sunt ~\l. fcl de cOlllplexe pn> ClUll viz~l~ll'1!l sau sim~111l<tctil. c;xistand o perm'Hlcnt~ ilu"logie intrc acestea. De aki senzatiijeprfl,du,sc de nmzid.

Pent£u <l In~elcgc pe dephn lim raVonan1 trebuie sa cunou~lel'l1 inforlha~.ia pc care 0 vehi'uL~.!ll d,ar mai ales s~ ,unoa~telTl cum .0 vch,iculam; rJ1 ce I)lod 0 folosirn ~i cmu ne aJec~ tea:di ea pe no!' Dura cum obs~tv£Ll.n mai sus, lucrt!ri.le sunt e~tr,em de complicate, de-aal'cce pntem vorbi de mai m.uite Limhaje care ~e Sllpr.apun redproc" de ,u::t'ea sc pot ]uloCUI l,llmJ pe celfthlll. 0 data supupusc, aceste limba;e se complidi rec:iproe. De a.ceefl ]e \'Om simplinea I')oi pe11tm EI ne cre-a pmpriul sistern de analiza. in Cill'C nu va mai e?rista. nimic ecl'llVOc.

DU1llitru DADj\LAu, XIB

IE,I

accasta nevii~nd.u~~ 5C, (ma~, di>1mu1t <1 ca:mt plql]e, lapov.i:~a),'

Un m,,,tij e Tl:lCe, doar tu nd'J.~g.~ tor de seama la faptul acesta, absentS. de stele,

doruri m,lngiH<'ltf;1 de ~lln:urg nillngaiml Oint"t, aer strabatut de nevazute schpiri, '

seara despartmdu-ne cite putin

de banaU'ta t[ ~'t altel c cl~ f~ I ul lor,

tn - o prombinne i n asteptare a imaginii t.n;!itd 5.r li, n oS1,algJCi\ 'P rl vi re, dOlitt~a

~ de regfi:stre a stelei Veldara,

numatpentru simplul (apt ciA ea P(!iJ1e sA fj,e.

tntf~M~ir~' tn ,Hpi:'

I ' ....

t

" '"

. .

Vorn merge odata acolo sus,

Aproape de marginea orasului, Vom tr.1i mineral secundele

In l HJU Urn p co] O<ln!i,

V1'l dansa in jurul nostru doar go.!uJ, Non prezentul diflrre;z~rlla Cf;'J .~igum.

Acolo ne YOm schimba cuvintele tn romburl $i dragostea In cuvlnte.

Salcle verde; salcie p!elwas~

decor de aprflie jnst~Ml .

-l. . l.1' .Jf. ~"... '1'; .'. sb ']>

oGata ml"l.e, ceil.IOlAt~. r,,'U)g~ mrr-un ap:nlc:) Ul!Sl~ .1.

Dorul acela f~~ ·panll la un punet n umai vis

(nu se putea-cuprinde in nici (I m~l,~u~afixa)

de nein teles par1J ~~~'l1Iliinla tel.u~u.~ tacut

de a se deplasa in:~r.·Q djt'e'~ie sau 111to!"

,,"TIl dorea 0 arta verticala, dte~;rtil~ harbi1leas{;~;,' de n(lh~tde$ panl ~q :r;amapa.refu:zul ti\clJ.t. nemiscare, Jnst;;roil sunet al timpului

indlcaa priHe, ' . .

. . ." ,8 dorea dire ca secole.De ~'1ipaie\ de reveJat'ie.

Clipe" Clipe.·Clipe.. . ,;

Au c~JvAowl collnele A~a w! m a~ (l ucaln4 poate

<7l -0 a.h.ii fii n ~a d:n dva

prin alchlmia inserarii,

ph n m.iI!lg:lier~a a murgulul,

eli pe paramd ireale ~i poate d tocmai pentru simplul motiv de an

~i de a tceee

urmandu- se

asemenea cuvmtelor,

tlUata mare 1 a distanta

ori p~sJl'i adormi te -.

priu copaci,

A~~~ v1l rnai f1lr~"Ctnd .~loale vreun alml

prin alchimia inscra'f.tJ ...;

astfel aceasta impresie. de repctare, faptul de a visa; de a -~i reamlnli.

<~i in aceasta deschidere a cllpci

au acum cuvlntul colinele.

Sh.Wll' priatre cuvinte 1)O<l:r lipsa unei intrevederi

Ia ceas de senrA

(lntre mine ~i un .11 tul rrHlJ d.epar1at de cuvinte), Pen tru a 'privi 0 ferea~tra, pentru a rllmAne pe' loc, p~l'l. tru a rf1.~n.ra vise,

OJ tre~e dincolo de marglnea paduriL ~i de a m5 afla practic lmpresura] deim<!glriJj ~i de prezen te

diut'ftnd 0 definiti,e a fcrlcirii,

Altfd iublnd I umina solara,

treca nd prin .1.nn1Ln.5 cu gtln duf lc, lurninlnd paginile ell verbul,

Mal. departat.sunt de Line,

mal departat :raman

a~tep:~and lriAorirea ciresului. Pasteluri poslblle, trecere ca J")(i [I ViR, vlsul Jurninii ramane 0, piatra,

pe starea ei de nem ifcare~

visul luminf se 1"1~fl'iinge in mine ciiutandu-te printre euvinte, chemandu-te ell cuvinte.

11

ApfU ic rade, aprme plange,

salcl c pktoa:sa" inch ipuHili copila

r.al'land prin lum i na, plal~gal1d d 1,1 pa aplils,. trestle, tresn)e. tu rc~a~n~~U': ta!p;dreo pe vet Lk<\li, tu ce- mi L~cndie:u· retina, .'

,.'

tu, Jr~gi'i

mi~dlndu~te c~ .Q~J'estie.

lU cl cu un odd, en all ul.pl~.n,g, Aprilie taee,

Prel.jfnl d\1pii vies

, .

Un 'I~mini~ ~:x;l~t;1,.nd (asta e cert) undeva aproape de capatul d.rarii

pe sea,ra ne T~d,ll;lle mal j'iiccroas~tri:stl:ltc.:1 ~j din ograda fierarului J;a~o.at lamini, . ;. Aceste: momente. 0, arnintire .ian:lintirik· . reluare a. imaginii, tremerate frigiJ~j .

?I tremursndu-ue cuvmtele, in o:r~ amurgulul, ~f timnl .~on:re prezent e o: trecere, ceva: anterior, scmne ral'i:}triJ.l~lluminii sus pe culmea dealului, ,., A tunci d:\lpa lntrez;~rh:e Hoi visasem

steaua Vel clara, .

AIN.urg i~)tMl:O f~1

'Irecere prin m.ang'a:ierea :a.!t:nHg~.I!IJ.j *i prin ~el', in to arcere din tr- un punct Inergand sp re sud, undeva, <11:010 e:x:ist~ 0 despar~Uura,

este iture deal uri, 0 de spiirtHura impiihiJ.lU'i~a, Inspre locul pe cer al coustela!Jei Capricornului,

IConcurs lilerar - ccCinl8$lie, raspundel"

L Poezis "ice te lege.nL" estc scrisa de: a) C, eorge Co~h uC

i)) (\lEha! Eminescu

c) Vasile /\Jec~andr.i

2. Recunoa,~te p.emo.naJllIl d upSi indl" ciile Care tj se dau ~i nume~te~~: "Pettta oifarui de marna cam striilJate rlumbralfa f n drum ·~l)1'.f! C~l5(1 bunidlor."

R Poe:'l.ia .Jarna pe r.ditJ" a scris-o: a.) Mih al Enl.U nese u

b) G~orge Co~bt1c

c) Vasile Alecs a.n ad

(Vasile A.lec,..sandri) 9. Recunoa~tet.i personajlll! 91 spune~i din ce op era face pane fnlg_ment til:

",;f md chitesc eu fn mine, cum $-0 darJ, ca sa m~ m a pri naiL Intru mal fraili' In C(l.~4 0 I'rud r~i {ii rna fac a cere pe Jon, Sa ne ducem la sdlIdm JO.

10. Cine este <lutoarca ve:rs-urHN ~i

cum se nUlnc~k poez.!,..:

~O dal6 c~ltrecr,aul sfant SITilbunii ne rasa.ra,

Din Ct1le {ih'l surd W~ pi'i,mfm t Cea mel i /ru mOrlsa rarer'

(" Al(1~/,eu irea", Dima Cwtim ir)

1 L Recunoaste person a jul dupa ind ki i I.e care ~i se dau ~i numq ~e-l:

- & I'Umge n~ mmgile.fa pamcint dr: verdrea iernii fi de plecarea piisarilor c4tilloM~"

12. f"rngmentu] ,~DwrmezefJ te~a 1ndreptat, sUipJ.rl(;, la Wstl mea. Am fapt'~ leeton: frumop' ~i vici $i' mi~s dmgi ca lum ina () chi/or. '" a i ti'i i sun t, .Docmme ", ap 8:rtine serii torului.:

a) .Mihal] S~d(Jvean u

b) Alecu Russo

c} AI~xandnJ Vlahl!t~.

13, Prin c e se d eoseb e!?te s crillOI'ul Ion Creanga de f.ll~i scrl:~torE ({Iriginalitate, linlbllj; erellrea persoua..Jelor~ still H .. Ghlce1,lle?L descoperil insu~irne:

." R£\)i oani $i codata

Umbh'i rlfJaptstl prin poi01la $j' la n:oi~i la vedni

Ca sa (umpere giiil'l1'

De pl(JJit m,t ie. pMte~te

Dar pe IDe Ie ~i hale~te. '"

(vulpr:({', ro~cuJd,. (-edaM)

15, Recunoa~te:~i pcrscm::!j ul, opera I;'t ilutmul: -lJ-apot,cucoane, rJu~·i destMlJ piiciileala., asta. fa $-(.1 dU$ cu trdsura fi cu tai cu tot?

(IAz'tu;a)

3" Idrmtiflcap versurHe,:

".lata vine-un sDl de prJce coo najrama-n vaT! de btlfli3alazfd pr1vil1d [(I dalmd, fl in treabJ cu dispre(

a) ".Luocal1lrl..d" • M, .Eminescn

b) "Sctisoare<l LIf' - M., Emirlescu c} "Scri.soar~<\ f' - fvLEminescu

it Di r~ c~ up eli!, fa ce pane urrna torul fragment: Mai~J~a riicnUa, ~op1ie~1 cu sfiala, ne dai wm'e sa itH rum bt easel la mma?

(D!,~rHbrcwa miuunata) 5. Enumerati patm poezii scrj~~ de poetul MjhJ i. Em i nesc u

(R,eveder.e. LUC(#l!uru r,

Somnomasepflsi'ir-ele. Octe lege.n i.,.) 6, Rnr:nUi;l 1,,11 >!Col~' Alb"l ~ a sc ~.'k

a) MihJH S.1d.oyc SJ.rm

h) l I ,.Cilragiale

c) Jack London

(Ro/er.,11 §l PJculil, POVESTE POPULARA) 16, Cu.m se n unle~le coHha d.e gh(;:;;l~i1 n. esch,imo~i~or?

(i:glu) 17. R~cunoa~tel)!2[SOmldul dupaindicii]e Care ti Se dau ~i nume~te-l: .~lv1i.cii vietate harnicd, neobQsUa, C(l,re se d edard i mpott'iv(J cetor care .m.t mr~ncesc",

(Futnka) li B, Edentifidi personajul ~i nume¥e~ll CtUne curajos care iff insotefte stapaua ra traversarea prin dumbra,va pUna. de surprize.

(Patrocle) 1. 9. Ci ne 5 -a sdlda~ rn "Ozan a cea

jnolfflO.'l curgiltocm:J''?

a) ~Mih<Li Eminescll

b) Jon CJ:eang~

c)< George cmnescu

(lQ<u ere-aHga) 20. Continua. prover:bul: .. Ai carte ,,'

(Tack London) 7. Rec:uno<lt~e persQllajul ~i nume~tel' ",F~'ur rasfa~at al doam1'lei iVJaria Popescu"

SLdr~lI'fl. de molibden. Oxizi! rnaresc coeftcientul de frecare ~ i rez iste n ~\'1 Ia frccare. Proprietatile aces Lor ruaterlale .-;unt legate d·!? caracter» s ticile de frec.are-tlzaro, adidi: compatibllitatea en solid tarsa S peclfica. cnpacltatea de a opune 0 fono tangen,i~ila dt mill mare mlscarli relative ?l rezistenta 101 sQ1idt~fI ri termice,

Cnmpatlblliratea cu solicitarea specifidi, semnifica 0 rezi~tcnta 1<1 uloud, du rnai mare. Rczistenta ~11 l1Zura, Ja raadul ,d, depin d e de reziste fila la

obo scala, deformabilitatea elastid ~l pla~Lic1l1 durltatea, struclura ~i prop'rieta~ile ei anrignpsnte, rezistenta [a coroziune. Censidcrand duntatca ali~jc~o.r de frictiune care au I a b a z~fieru], aoestea prezlnta {} rezistenta ] fl uzare mal hllnl~. Po b ,1 :7..1 raportuhti dinln: dn rltate si ]110 d ulul de elas tiel tate au fost stabilitenixerH pelllru uzarea ~br1uJWL Cay'lIldLatC>i. de a npo· ne 0 forta tilngpn~iala h. J1li~carea re 111. ti.Ifi1, e"xpri IT! at ~ pr i n valoan:a coeficientului de fre· car~, poate con~htLlj un ah .;rir teri u de aprt.'ci.erc rdati vii. R.c1.isten~a 1.a ~~olicita~'He bfltm~ce depindr de dildura masic:ti, com."hll:hvi.latea ~i djlahu'ea. termica, lemperalm:l de wpirc. 'Valorile ma~ mild ale cii.ldurii masice .~j co ndl.1ctivil a~ii tcmlice m iqu(eazJ. ';:oIlccntral'ile termier; care apa!: 1.a sLlprafetek de rrr"<lf(~. M~lerialek de rrictiune pe Oil%U de Her poL (1 utiHzate 101 t~m.pt:tatmi m m.l htahe de 1000 C.

Df;'scop~rj.fl nol.~lll ap~irutt Ij", in eledrQili<'li 'pri,l~ :lm€n6a

MAT,ERIAI.E

SPEC'IALE

Formarea pies eJ or din. pulberi este (1 tehnologte modernl\, larg aplicara in constructia de rnasini, Ea aduce 0 seric de efccle tehnico-cconomice benefice, pri 11 tre care: utilizarea aproape integra lii. a materl i 1 or prime, climmarca pre!t14;;t, rilor prin aschierc, economii de cnergie, s.a. De aserncnca, prin aceasra lcl"il1idi st' suplinesc unele neajunsuri ale tehl1oJoginOt clasice, adid M;' fabrlca piese cart In] pOlL ri. obtinute prj rl tehnolegi i conventi onale.

Prlncipalelc piese care se fabrlcii din pulberi prin industria constructcarc de rnasin] Mm.L: lagan'! de alnnecare, piese mccanlce, piese de [rictiune, flltre. Nivelnl productiei rnondialc de piesc sinterizate a depa~ it 380000 lonel ~ n _ O:;.~L Ina i

I llutternid'i. dezvoltarc sc manife~U:i pentr u P ieselc d in f er.

lag:i!.rele de JJuneGue Sl1l11' produsc c.ue ~e clIrO,C'teri {.ea~.a. prin porozitfllc .ridiicabLPeL'1ttil cre.~terea t(;:usl:en~el ht uzura ~e

, fo1ose~tc efecnd (.Ie Ilutolnbrille·

I

r(;:, care 11li\re~~(' dmata d~ CJ{-

plualal'e fliagiii"dor, s,cildfl muh ulUr<1 prin diminuaren fredtrii ~i lTli,c~oreaza ·l.gomotde-,

Piesele m,l:;c:anice, pie~c de tczistenti'i, IUil.izate in industria comtnn;'luare Ie ma~il').i, cnn.~titLLie domei'iiul care CLl'[lml~'rc in preZL:i'lL ce<l n1aJ p~~'Lernid de/,voUare in tehnica metaluJ'. gil:i pnlb ri]{]r_ ACCfli;ttI de7.vol~ tare :'l. fo.~'1 determjna"i:j de nccesawl din c;e 111 cr mai mare de pi€~C, eu dtnwn~~inJ)i mid ~i. gcornetrii compk;i:,c, ~~ dimr rt.'aHzare prill khnol.ogiile d<l.llicli) de turn:lr(l ~[ deformure pll1sti-

L "

cit este ineficien ta d j Ii ptU1C~ de vedere ecoucmic. Mctalurgl» pulberilor po~:lte satisface a·p:~· te ccrcri, aplid'iuel pe de 0 parte tchnologii de lucru dlfe-rentiQ· te, iar pe de alta parle folosind materials noi, elemente care Ol!ligudl piesdoi: caracreristici rnccan ice r ~dicate ~i porozita te minima. Consumul de rnaterf pr: me ~i energl e cstc inferior altor procedee tehnologice J.v~nd '10 vadere uemiitoarele constderatll. obuncrca unor configuratii ccmplcxe, la dimcnsiuuile geometrict! finale. tara alte prclucrart, economle de rnetale deficitare datorita elill'linarii aproape complete a dcsenrilor, coeflcienrul de utillzare nino mal mare de 95%, eliminarea utilajelor de prclucrarc, a costurilor acestnra sl, mal nles, a encrgiei die tcatc fe- . lurtle ~i a fortet de mu nca,

tn afara celor'eaumerate m ai sus trd:mie C1vute tn vcdere ~i r(;:s lrict.iile n fill a.loare:

- d ime m;~u (l.ilc mid ale scmifabrh.:a1dor determinate d~ posibili'M~ile de prefi:U:c sunt ill medi~ '1-6 tone/em. Di~ Olcest PUJ1,C l de vede.rc, In Europa Se folos~~·c in prczellt p.esc c.1.l puteri pi1na lac J 200 tpnc, ceea ce facc poslhil Sa. sc rea.lizel.e piese ell sectiun.e elc 200cm;

- pmptl eta tile m ~canloe infl!riuare,

Mil ter-i,:J pri m a t'010 sita e~ Le pulberea dt' trier, .;u adamuri de pulbtrr de o]pm, niche!, m~(Ilibdcn. grafiL, tHe. Tellllka de lllierc a pnl b~ri h)1.' Be po~.te rea· liza prln d07,ar'~'il ficcarui '0'111' ponent, salt nlJ crea prin <I.m e~tee; prealicrea, tolosHAi In sped-

(11 ~n c.omhitlar.i.~ ell 111 U 1 t nichel ~i molibden, dnd lim estecul se {nci\h,(;'~ lc p ana la TmrU, ajungandll-se la 0 Interactiune Ioca- 1~, ~i ali<\je d:in pulbe ri, 0 b,inute tn prealabil prin topire, lllil.lape care reprezlnta avanta] C optime ~lin punct de vcdere tehnic, Ma:wria 'ptima este r res.tLii dar se e"ita prcsarea untdirectionals care produce di.fi.~l~n~ de durttale 1([ caperelepieselcr, ~i se fnloscjte presarea Didi:rec!ionala, Rezultate optime se ()b~ll:i la presarea izostatt (;;1, rnai ales in cazul pleselor de groutate mare, eu diferentc marl de sectlunc ~I cucomplexitate g:enr!1Nr Idi.,

Materlalele de rric;'t·i],Iue sinter j zate se folosc sc ! a rna .. ~i n ~, utllaje -?l 1i'l.staJatli industriale, In subansamblele de cuplare sau fr§.nllre, centribulnd in . mod dcosebit la cresterea tlu-

rabilita~li 0\>1 stgutantei ~n explnatare, datorira pmpl'.ictittllO'f Gl('cle caracle:ril.caz;i,

~ropr i etii~ile c.are ca ra,cte rJzellZa accste mated,lle sunt:, 0- cfll<;icntul de fr~can~ ridica:t cu variatie minima fa,a dr:L~mpcratma, u/,udi mid; durata de func\ionare lunga. conductiDi.litaLl! tennica .. re7: ustc nt a I a frecarr ~i coro"juT!e. Ac.este metaIe sunt fOHnaLC' dimr-o miltricc metalidt care include ~i compone nte nemetal i c~ ~i care influenteaza pcuiLi~' ['('zisten~a Ia freca r,e ~i ]['1cai2,ke,

Cnmponemele ~::tre pUl"licipi.\. Ia procesul de ~inLt'I.'.izilre sunt metit1dc: unnawcue: cupm, plumb, nidH~l etc., cdc abo razive Sl.lnt l-eprf';o:cmate de azb es t, 8 nlfat de hariu, i.a r cd e anEifric~irllle sum grafitl,ll, bir

dur~ ~.i intregul pamant d,evinemai cldd. Din acest mati .... in scrolu:l no~tru lem.pe[alum medie global:§, a cres~ut ell jum~[alc de grad, 08Jmenli de ~tjjITta stml (Ie parere di acC"tS(a cre~tere de tempcratur,a va comillua, si dupa toate a,~I.~ptarile, p;ina la mijlncul secolului unmiLnr va aj unge la va.loarea de L. 5 - 4. ::; gracl~ C,

Dnp;~ unde f'slilual'i, in zilele nuaSlre p,est~' un rniliard de oamoeni inspm.nl fler toarte pn.h..lat, In special cu rnnnoxid de c<lJhnn. ~i d~oxid de St.] ]f, Wzulliue din pnJc.e~e1!;: indu:>tri,ale~ La fe] ~i [mcventac.1.lUdIol" de cancer de pielc cste in ~re~t,er~, MotJ:\'ul este stratul d.c ozon deterinrarL

Gii1.l,ri tn 9tratul de O!lon

StratuI de ozoil din str<l.tosfera ne prote;eflza re~inand razele U1tI<1Ivio]el:e rue soardui. Deo<.lr~ce tn zilde uoastr,e a cre.~cut foa:rte mu1.t folas,irea hjdroc<'lrburilor dOl'.inate, fiuorina.t,c tn flflcoane de a.erosoli, fdg~dere, de~ergel1ti ~i poli.stimit acestt' gilze au ajufl5 in aer i.n. ,cllnti~aii m.lli marl decdt cele care at putca fi SUpm:tOl1:c de atmosfera,

EfE:ctul.rcspectiv a fQ~t se:mnililat pen· tm prima oa:ra in iI.nlt] 1985 de ca,tre oamenii de ~Hintii c.a~e iucrau tn Antarctica, kt m.ornentw in Q'lre au Obs.elyat fumlaJl-ea UL'iei g[ uri in s"lr,atul de own. Cercetiitndi a 1..1 fost ingri;o~ati de faptul c.a slnrtul de

ozon s-ar pulea rarefia ~i til aIte pl r~i a[,e Giob1.l1ui. cresclbld nivellli rOldla~ii1or nocive. Din Ferici[c In anl:l11995 1o-a observat ca. ~i in zona Arcticii ~i a Europei de N s- au format gli.llri in stratu.l de OWll.

P~oi l'Idde

Pioill a aci.d.i! sc formeazii. aLuIlc:i dilld dioxidh"l~ de sulf sau oxiz.ii deawt, mnbele re;.mILah;! ale polu.lril iodusLrial.c .. se all'leSted. in aLmosfera eu ibt.lrii de apa., P]oaia adda J:istruge plantele ~i ari.im<11ele. P5.duri lnircgi au dispanlt dii!'l muza ploi1or ac;id(;. Mai rau este dad. aceste ploi ad ck aJung tn lacu:ri SilU ditld care ie dl..lCla d.istanta, omm:and si (,[ile mai mid nrganisme, Dup:ti estima:r~a oamenilor de ~tiiJ;l~a pana in arm!' 2GO I y(lt fi daar in Statele Unite ~i tn umadii 50.mm lacnri rnoa.tte biologic.

Deregl<lr,ea. cehilibrulni rm1ural :ill atmosferd nu pOilU cled,t ~a d.auneze PAmantuluL Din cauza jl1dah-ii globale. Vt'l, cre~te l1ivt:lul. m.arilor, regiunUe situate mai jns nind tnghitite de <11"'1. .Este de a~leptat ca arpa. s~ tnglrita ot"a%(~lc Londm ~i New i:hrk. Poluarca resune]or de apa pnate .dragc dupa. sine Lz.hucnirea uner epiclemi.i, apa:ritia Ullor boH grave ~i mo,artea.

In 1995 in Marea Britanie din'lrc copii sub 18 ani, fiecarc al ~apt.el~a a suferit de as.tm. Inflama'~ia alv,eolelm- pulmonare prod uce d i fi.cU:lt~t::i respirat()ri~ ~i !>cnzatH

dc sufocare .. tndL nu este dO!lcdit faptul aceastii afef;~iLlne fir fi pwdLIsa de rO!~larca. Ileruhd, dur un Inert! ~Sl£ sigu:r; poluarca. agl'aVeil~:a silnptomek, Pl1'lnd.pulii vinovat:i sunt gazcle de e~'lpament :;;1 gazeIc formate sub efectu1 r:ldia~lUor sohm~ din produsde arderii combw.Ubililor,

~11 z.ilele 11 oastre a~en tia es(c orielltaUi (lin ce io ce m.ai Imllt spre pwbleme t.le mediui muhc cHmre guvl!rne i.au 11.1 con·

·d b' I ~ ." '1- "

s[ ·erart.' SI.1 Lie"cte,e vern, n mLrcaga

Inme paslmrea r-e3uu~iot energetice cste o problema acuhL

in tntreaga lmne 5unt porniL.c campanii care ineeard sa, convingi1 gllvernele si1 remm~e La distrugerea pll.dtuilor eCUiltoriale. Popul;;l.tia contribujc~a Jce~'L(l oCampanii,prii:'i faptul di nLL maio cumpilril produse di n !.t:'mn trl(l'picll1, redud. ncli micum cererea pentru ace$ta, Sunt tari care ajut:1 1<1 res'labilire a ech iIi brnIu i; p d n planttarea a:rborilo.r tineri.

Un luC[u e s,igur; ]n z_ildc noaMxt:' nu mai. p1l.ltt.'m. sA respidi.:m acr cu.rat_ F'r~on.il flU fo~L s(',o~i din procesele indLls triale ~ i all. f()s.~: Inlocuiti ell ahe substan~e.

Atrnosfera este insa in ll)eticol, ,ca lIfmarc este III p ~ricol illtregul l11edi 1.1 d.e vi D.p .. Este 11 eyo:ic de un c()l1trol l"iglll"OS ~1 de mas·lJr] radicaj,e penuu ca viitond. atrnosferei ~a fie sigur.

Elida VILCEANU~

munca a c~r~etflLorUoqi spc 1- a.H~tUo( i)-a realizat un uou tran'l.l~'tm: p,oLutip ultrarapid, dar en consum de encrgle feartc ,scllzLL't. Acesta csre realizer dintr-un material non, cc 81r putea sta la baza microproce~M.fdol" viitorulu i, mai precis a celor cafe vor f lansate In a doua jumstate 1). dccemului urm~t(}t- Ccrcetatorii au pus hazele tranzistorulni care foloseste antirnonidul pentru a. transmite [n frmnatmtJ P rin interrncdlul curentulut electric, Acesta face pa.rte dirrtr-o dasa de rnaI~:ri,aie nllPll!J. III - V semicon- ' ductorl compusl care se folosese pcotru '0 rnultitudine de di8puzHhre ce stint integrate la

Cql'i:i midi [dispczitive cu microunde, semlconductor] ~i tnnpUfica'tollrele de fl'ecvcntil ' radio). Acest nou tip de Lt;H\ZjS,tM commm:l mal f'l.I,linii ~nt:rgi€ ~i es te rnai rapid decar OffGe alt t,r a.l.lZistllr actu a1.

Un consum de cne1"gi,e ]J.b,ai l'nic (~ste sinonim en Q' c:u)Litate de ca !dura gcn~mt~ ITIfli u1Lidi ~i en 0 cre~tC're a dl.l:m.1.c.i dr \"iaJ,;ii a bate r i.e i l?of,'!ll tru J m.sp 02'.9 ti '/~le DJObile, ·.rezultandio fin.d un prUdllS m(li mJr: ~,i mai pl:do.,ma.nt, In vhlOrul apmpiill \".or fj fabricati. aa.nzis tori ~ Ll cam.] 1 e din acesi .materi'lL Acest tranz~stur ,este cu 50 % ll),ai mit de(tit orke all tlf'auzis:wrfi1!,ufiil in pr.cu~llt. l)pCrarea 1n CQllditii I normale f?i.dindu·se la 0, 5 ,'"Ol~L

1n ulU.lDij ani d.escop·eririle Tn dcctroni dt, .L11ecan1di au evoJuat rapid. Ceca ce e8te n.on asta2.i maine potlle fi de dtlit)c. niHl treCl~tului.

U()dka DANCIU

Aerl!ll pc: care iI impir::im este parte din at1ll0Sr~ra, alllestec~l d~ gaze ce ilCOpera gl Cl bnl paman~esc, Aces t amcstec de gaze a~igura viata pe pa.m~.nt SI ne p!'oteit.'azl\. de r.nde d,fiulliHoare ale Soarelui.

, A Lmosfe ra e.~ te bm:rnfltfl din drc;,l Hl ga.'l.e tIif~ritc, 111 mare patte azot (78%), ~i oxiJ:len(21 %), Acd ~ % ramaseste IonTlat din argon, dioxid de carbon si ozon PI"L'· cum. .5i g~7.L~ nne-i.ve, fum, sare, pr:af si ceIlu~ii vukani.dt. Echi.Hb.ru natural al gaz.clo.r atmo~f~rke care 8-a men~lm.lL limp de milioane dc ani este alll~lfIinlilt acum de aeU\'HaL~~a onmlui,

in uhimii 200 die ani, ifidustrIal.izarea globa Ian dereg.Lat rapo rtlLl (Ie gaze nece- 5ar penUu echilibrul atm,osfcric. Arderea carbu.nelui si a g:azll1 ui lil.1.C'L~m a dus 1" forfrlarcil !.lllor c<mti.ta~i eO.orme de (1]0;0;1 d de car lH)l~ si abe gaze, mai ales dura sffir~itul secol u1ui l recut 8J apa:rut automobilul.

Efect.u1 de ~erii

Gazele deja exi.stente fn atlTlOfoifer~ lrcDui.e sa ret-i nil ca!.dura produsa de u.zde soarelui rellccttate pe suprafata P~tmantului. Hr A acea sta .P~m antul. t'I.r fl atat de reW inc::'lt ar inghe\1.l ocellnele ifIr oa 111 enii, ullima.lele Sl p lal1iLeh~ ar nmrL

in~i1 aLuncl dnd din cauza poluarii ere~te prop or~ia gazd or hum ite gaze de sera.! atl1llci este retlrmta prca l11uha c51-

r

p

ru'

c rlll __ I

bine-ai velli~,,), Asadar, tauarului din M:'ltasari ii da ru lse d esrlnul un nume predestinat poeziel, Iar prin cvolutia sa avea ~li. se dovedeasca lndrepraut sao) poarte . Di ncoJ.o de reglsrrele Iirtce divcrs«, pe care

imprumutarrdu-le de la lnainrasl, clasici ~i contemporanl, Nichlta Sll ncscu prldml a-i n atunci maestrul tutelar - l~i lrlstrum\ la ill' eputuri trdirrle poe rice, se intrevedean calitiltHe ,~n lnzesrrarca eclui ce ~e avfmta in aventura potnvirii uvintelor ill ritmurile versului, en finalurl cc se dovedesc adesea greu de a nnclpat,

Am int;:lInphlar ell emouc \>i bucurie pre-zenta lui A lln Dobrcrnlrcscu tn paglna de carle. '\'~ai intt5Ji in autologia ~l-\:n:tlstra Sufletului", i1panlt,l priu (Mruirt:a de cnnstructor spiritual a accluiasi paskmal profesor Durnitru Dacl;U~u, Iar, mai apol, in prima carte ce-i rnfiili~s, multiplele dD~pnnlhi!~itliti, vocatia pcntru peezle: .,:Tngerul ell diliman 1,. carle in care un abur rnisterias ~i diafan, de marcata purltale, prnprle poetulul ranar, sc ingemdna UL surprfnzatoere desclfrarlmctaferice tile LLII<Jr ~Ulri ~i ga.nduri de pmfurrzunc.

De alu nci ~i pan;1, azi, elcvul de altad ata Id ~ cnliD J i 11 Ma.~IiMlri <'l stra b i\UH l d r IJ mul ~prt malurit.ate, 11 abM'Plvit 0 ftlCLLhaLe- - .l'acu.llatea de Drept - ijol Illi d(:JllUlt .s-a re 1ras GI pmfesor IJ ~coaJa tn care a aflat int-liJie 1 e 11:1 clIraj a.ri ~i .reClLnO;J~ler.i a W1 c~tiei sa I e pentrn poezie , In acc~ L~. iposta.:di. I~am regasit in primllvara [VeSllli <lin, 2005, mai sa 111] re C IJ nose Ttl eel tn::C u I. iII lr-o a Ita var~~hi., .a m.al;lljit{~ til, pc denLI de altadaHi . A veam sa co m.ta t en exu Ln~ra n~ei ad nLescentine pe care 1-0 t('m;!rcaM~m ~i dmd, ca report£'r al revislCi ~('o]1i,partidpa 1a m.mi festari I e 3nuHfe ale FestoV;tJU]\li Nation;lll (lTudo.r Arghczir. - Ii Ina~e loelll 0 illgindurare prC"Umpu.rit! . AC1.l1ll, dl.nd nk a 1.1 u inviil u h de sftl~jctoi.1.rt:1.t:' ~ldgii~e de durere, bnrMle~te il1alm-?itc, din mUla ~a carte, "Rugii dt,'e m:Hnn", Carte ce I1lLl peste multa vreme se Vii mula In pagina tiparrita, am ~i ex pli ca~ia acelcl ingJndu r;lri . I - a i (1st dal pUCLH~L1i ca, 1a nUlllai 45 dt' ani, mama ~a loa ~e d!lalorea~di pe lari'lrl'wrilt! de dincolo de viai;a. pilmfmteasc~. in lumea. ]ngedlm. hi~fmdu-l s~-i poa.rlt: prilll td&te~e amintil'ea ~i icoanfl lrKGn[LlI:uhbila, ~ui, cel ce se imaginase dlld\'iL a. fi .dngel"ul ell cali m ar;jp>,

Acemtii lf1ddlLnga r!lgl! moe rarc~ datlil de a a~cza cu\!il'lLde ill tuburile unci. orgi ilwi7ibile, inciirc:indu le ell eeourill:' LLnC'i dureri nieiei'lnd Vi.olkcabiJe. eel \lluJ.~ dc-

'Va(l1t sa iuhesc ! mtlmfJ m-{,I lnv~l,:lt su 1iU pMrr~ I' mCHrllI m·(j invatat; til Soareie i11Cd.lzttjl'e I c.r;'l DII mneze11 tum} RIte I Mama n u mat este.: "} ~i sa mvete sa vo beascil Jespre Ea a:.'i~l. emil I-a invITta.t: ~rmlGmuat wn fosl' s~ inw11'! Hl vor· {}(!,.H: d.:sp"e tine! fo rCi .n'! plang, Il ~hm..!m. stem ~j tmi /I! treb / w-i bine sa filC I sa ill vat,· - ,~if nil tnvd", ,~ ..

1 n acest hlgilnd.ura.t regjvie ru, 111 aceste elegii in care zadamic nul va lncerca sa deviua doar gand ~i, din dmd in c{md, sa p oatil uita und e este Ea ~i un de este EI (~$a pot uila ! !wde qti sl und« nmt1, In aceste hiirhli.te~H lit:udi 111 care, cutrernurat de disperarea despa.l"lirii, va exclarna: "de; do.r de. tine! ~~ chcma mO{lrtCdl' $(i-nJ{ {irjii de unlt', poetul va rosti 0 rascolitoare rngachme, din care despriud cUeva memoreblle versud: ~ia-rni iFuput, Doamne, ; Stl ma plimb printre Iwrj / ca printr.z pmnii inVC'rriri I cu S~j· flctu~1 mtulU!'i de mr1Y1rln.

eLI grave solemmtatc, in accasra carle d ~ care' n -ar fl drcpt <I, tc apropia d oar cu d etecroarele r'~ii(lnnie ale cr ittcil, sunt reconstituite rnomentele tnteJc.gerH lnevltabilulul: nl1hfun r~irat r~tem fa ochii !iii I fi-rlf Ii vrur si!lmrl ujt! tn ochit t~li / dar cum su ~e P(* uitl.l in ni~te Of hi .I fare nu U nwi vJd !" ~.~ sc va accepta. adevii.rul ell a ri'lmas ddiniliv 1.11 llrmi:'t, 1.otr-o ahii vilr5ta, U'iramu1 ft:ri[irii~ nDoamne. C~ risiptl ,am I)U tr~t sil Jac t I DnelJflm, ,Ce Mrulr ~i fermelt emm ! eli rjd I~ tWI~am pe rm:rt(:' l ciJnd Ie [..!'V~{,Im pe lirlC. / mmml •.. ~, Poetl.ll ~e Va aila. singm in fa~a mare-lui a.devar pe care, pkdnd Incol. Lanllril di 0 Illm€! III ama IIv~a s a i.-I rt:'velez€ Ukand: ,,{J~ ,f! ~'ejJ it 'Ij tirle / tN..!? fi 1nm{.it / prin iflt~neric, hi tJ.'f!Y{;' / nl I'm ~tje "imenU dar r!ji,r ai vrut sa brJ{i sftrgun~ .I la 0 pmj rill pI? cam .I H3 hjtm l' ?i rm $~ {,w~ Illcirg/{J tlr.

tu~rcat de revoJte~. gAllduri de rlizbllIl<'lre f1!~ii de moartea nemiloas~ ("rnoarw, tlj ailost alcasil ! St) rtJmJi wt vif~ / d~,lr am lost SII-11Ji cwnpar coas~ I $i-Ji tml~ eri (i~'~), vazfmd cum lacrimile "Cllr;~ W11i..!tiD, precum ploaia ~,ar curg~ dintr-un r10r hlluneGtU", c~l rama~ ,~iiI pazef1~di tll rilla arnin.hrilo.r va aj unf:le .Ia

- dramatice intelegeri exiSlel:l'~iflh:: ,,{[[un!, dind I'm tc Iflai fIIn/ui(j PafMe rri..! mal e: Petiie / Irici Pmimile dOllr Pt.Himi / nid Invier,ca Invim .I ~i r()~<''sC ow'lle cu la~"dm~· ... ~.

Mult, vr(:lnC, pril'i ~uiii dntei mature; preeipitatt so.~iUl. prjjl cLimplila pi~rdel;"e, pe poet vor urIha sa.-llmo~easd\. rnmnentele "lIllimilur jJ.aii", dill Illtima zi a u~timlJl.lui dmm: "eml ~(1i!~1 a plCC..1t / din cmte.a msti in am! II nii ! ciindl-'a, fe-all ajtJ tat siJ j:aci / prim ii pa.~i. I sliUetJ.i r.umi~J teo ill tilw'l ~i pIJrr.ai/ cd pri'Vftjli fu j~r / Hni~tita # I fmp.Jcald, tn UrfJp ce I aJtii. arum, lie ajut.au sa fad! rlll1mii pUfl ... "

hiT- ultimul poem aj di_rtli. scrjs ~Ci..! lu· cn'mi Wn mJ7~,t, cu sa'jgoi"~. ell lacri mi. pcmru Q l.cmma, va n cno,s]clerat de poet COl nimperfect fi ndmplinit", dill rntiulli ce ar pure" d.event dimlv<l, ,cal ea ~pre 0 dezlegare nece$flr~ ~i izbli.vitoare: ~POI] tl! ,tocmai peJ'Uru ct'l pesle l~talt ! S1! a~tt!me / {I?wpwrea p~1tla i ~'om Ii din IWII / mtlmr (l${,I CHm emit! eand totul era".

Sun L i I'Icredi ntat catoVic.e·j ee yor dn aceasta ruga ca~D'e 0 milma prea deYn:mc. mul'l prea. de'l,.'Teme pi ecOlt\ , vor in\elcgc de . cc, J1I i:nceputul ace~tor rflnduri die colcgialJ

. Intamp.iIl.:.tre, )'criam ca am f),\'U.t ~Jmwri~ frfsI~~ de (l cuml'l~t.e in mag:mscris tllllburfltoar,c1e poeme naSClJte di 11 lacrimi1e unlli poct adevamt ~i ale unui fiu crediincios,la.cril11i ce au darnl, prill ~lanLl. CdllJL ce Ie-a i mprl!l.ll1ntat vcrsului, Alima DobromL[e.s.cu, sa devil1a III ai plltt:mi.ce ~i mal presus de tl'ecerea dipeL

Nicola.e DRAGO~

Cu ani In ursnd.T-urn cunoscut pe AHn D obrnmi resc 1.L, autorul tu 11m riHna rei d'lr~i de pnezie "Ruga caln mama': carle pe care am avut buturia /ris{{f de a o f citit in rnalTLISC ris . Scriu ,. bucuria t ri.s1a" • o ~i l.1ugm5. oxjrnoronica pe care voi incerca a n explka spre sfiu.'filul accstel wlegiale prefete .

1. am cunuscul pe aurornl eartii la var~1.a. dir:nd pentru el loate zarll e lurn jj se adu nau illl privirile adolescentului, dnd lumea i~i. conccntra rninunile ci, lnHLmplale ~i inca retntarnplale, pn~(llm III petalele trandaftrllor se aduna miresmele fragedului bobec, grcLL tit! HLgcral pfmii ~i prin mora colulImperechcrii cuvsntclor. Era clc ... al Goh:gjului Nafiunal Tch nohlflk . din M.at.harD. presligioa~n ~wala a Corjulul, cart pc alunci lncii TIll avca IT! titulatura ei tlj~li1LCli\'J ~i. ollor,mtii calitatca de az], aceca (li: colcgiu, Ajunscscrn in 1.lu:a.~L;1 ~w<ilii, tmp.rCtH'Li't HI minunali colcgi gmjeni, uniti de nobila indclctnirire a potrlvirli cuvlntelor in cadcntc lirice, 1a invitatla lmpatlrnitulu i de comorile limbii romane, de lalnele metatorelor dtn cl'ir~ik i.Il1~lrilor nestri inainta~i, profesorul Dumitru V[d!kl:1ll ,

De atune i ~j p;'infi uzi, am ramu s legal mflete$te de Jeeasta pane a Corjului, pc care (I a~e7 illtre reperele geografice cc-k m;li :lpropiate, alatm'i de sahli Ck~n('~li din Glogova, undl' mi-a fosl clal s~ i~lulllle~c pentru inl;'liia Oil.r~l lunLi.l1~. viqi.i, ~i de nrgu-C:'trbl1llc~ti llndc, 'indaHl, dLip;l absol, virefl facultJ.rrii, 1,'re m e de doi ani, :i L1 cali late de pm(esnr, {11am dedical prcdJrii limbii ~i litemtul'ii l'o~liille un(lr tilled gorjeni care - pri 11 inteligl'nta, "oinl.i ~i disponibiBI1l.~ile 1m penlnl yorba de du.b. - VCrica.Li. ~a mnl1r· m.e, din perspectiv~ nnei no.i gefiera~iL, ~cr:i'~ele d,e 'rfe~lIire arghe7.iene, oe ~~ vor ron"

,~titLli intr-lin permanent ~i rneInorabil dogin adll~ m{1 nd r1ei ~i unicil. Iii cdur (.c-~l poarlii. ClJ ~eme~ie podoabelc lHULl pov~.\.ujI:nr LTccnr j.~ioric, lncrezatori. 'in ()b<'ir~iil~ lor ~i nlhmind Cll aristocralicJ. simplitalc lei un pre'1.en I m en it s,l inghciu i l' cantin u arct! in ci Il~te .'fi s.a m] de:z III i nh'i ni ~.i('.1 nd \'i r l Ll ~ilt' ul1C'i traciLtii islorice ~i ~pirituale,

PrC'z.enl cu venmri in reViM<i ~Jl..lurmufLjl J i~tu~ui~, In grupaje defini.torii., Alin D( ~Im ~m i. re~c L1, sed i no u -~i calcod ala prcIlumdc;> fal"a ~ufixul .. escu·: cc-l a1l~ay-j in wnmniul1c romfl11ea_~cii pe plll'"tatorul ILli - fti.cca Jovacla. LlnOf d ispoaLbilil~P imaginaLive rernarcabile, a lmO.r ~'o~lJ.pl:1t.i meta["mice Cll impev:izibile rczlIhalc, yt:r~ltl sal] dibuindn ~i drumnl prop-rill, tlar di.lato t iIHl i Ilca pI.! duiril.e 8 clemen i toa.rc ale po· eFlo r ct -1 i L11presi nna.s erfi pc Utnarulll1va· face] ~i, dC'siguf, mare iuL)itor de [JOt'ziC' .

InlJlnil1dLl-i numele, :\.Iin DQbromir. nu p u reai.a 11 u. rcm.arc-u i n gem~nareH nmzl(aU a sil"bdor ~e I aldi.tuia.l.I, preeum %i i;\lgcstiile puchce ale TmmelL1i ; Alift trilflHc gfindul ~prc vcrbLll de (lelica1a frml'1l1sC\e ; II alirw tnclcmnJnJ ~'pre asocierea ell fHpt<il. geller(ld.~~ " alinfiri.i su.ferinte1or, dar "i spn:: almul dorrtlui, ;\ ctlrui pre.lcn[a poate fi ~i niiscaloa.rc alJlur mlallJ[aie ~I·~fi sllfkte~ti. DesparFnd od de ·al dnih~a C'Ilv{i m .rom~)llS, de sorgintr sluv.il. 111 CLwinrete al., mitoarc - rlollro. ~i mir - ~i potrivilldu-Ie pe Ifolrtar1e~t£ ~e p 0,1 te a; u ngc 1 a ,. bun a. p,lce ~, expresia .istor.idl. sob pava/.~! ~pirihdl]i e~rcia q,i Ml~ Ceft eel Mare, din SaisoarMI Fmilllcsclilui, 11 inWmpina pe mtropitor eLI dem nil 8 ~'e8 (res c·lt'lmlra d oar ~.pa rent) a tn~dep'l uilli pMnl ilS c:k ,I(kvarul d vrerea destinnlni e mai preSl[S dC' vrerea individlJlui (~,at mDl'lC'1U illca pe pace, en iti zic :

molare de allnurile sufldc:,;Li tid usc de o i!f1teleapt~1 resernnarc nuoritica ~ "Cdei pWl di!'Vrom~ plume, '1'Jarnei «, finl ii ptcreaza din cuvmte nu nn portret fizic, ci unul sufletesc, asa cum a ramas sol ~T~niccasc:'lr prin amintlre , I~i va arnlnti sccua tepe'l~.~~ irl limp CU aceeill~i U'ist~ ~luio~it~ : «fmi mthtC,Uo i olm.l.fii I' cu lrlf1lilltl ocliilor td i rl1Wf$i I ~imi a.scrmdeai cd Ji1mzele loMe: ! au fru~efJII I Ia cadA' I C~~ (J VofI1# tucmW('r i ca, /mr .~f siml'lu., (.I sa pied», Pcnlru lul.Jcmma plecata, mama ~i-a lhat pi.:lllm flu lhipuJ inlr-o imagine ce va dolinu 0 d incolo de tim p:

~i'lftecare "lfimii1ea!Cl / da at!lnci, / {afcmaIIra meui msure Somaf..; w ohro.jii mtlri, ; ro~ii, / f(JUmri }I !rem/, U m.riJesr. / fi md miingaie, Fn fiecat~ Ji.m im:lI t{ll (Ie' 1~.trmd! ! fa j~ream(l me(~ I SoateJ,e IlIr!! drip,[d M[~."

(Chipul marttd)

Intr.o mga de 0 il'ldmerata sobriC"tate, cclt:i p.lecate ~ Jifra ,~a .spuna (I ~'Orbr.l " ti tru- 1:[1 ih~ fi ul ~crboare de l)e "tdrt'lmurUe fnwrzil(~, pli/it' rie adol1re ?,i viardn., hnplorand-o Joar atd!: "l'itlO, mama, 1';flO 5-0 luJm d~ I(l fncepul ,'-, f.] de~mpefii ami'igiwnd, tragieul joe C dc-a ~'-a~i ascum ,;, clIm I-a nllmi~ genialul t'lfgheli inLr Lln ant.olngic poem) ill Care n -a aVll t incotro ~i OJ trebu it sa 8 e 11lse cupdn~: .. /firi'i Ia-mi d(W seama ciJ pa~U ~ai I S-(~~j tmrrsJormat l' in p,{ts4ri c~~lilwilre ii Ci~ et~ / IIU '/UJt d~{it lJii5ii $ ws / dill dipa-n clipt] .I pe-o.':w-d de tacjm:". lrrtdegc, indurerat, di h rii.mallle sa des'lu~ea8di semni.lka~iik adinci ale hwfi,iinuilor cscn~iale care i-au fml li'isate clrept z(:Slrc de dne mama pllecata pe clnmml ffira il.ltoamen:: ("m{Iml~ m {I i11·

Plan .e $colariare penlru anul scalar 200,6 -- 007

I -

ClaSfl It [X-a - lioel.l - curs de d - indmtrie alimentara - ] clasa eLi ZB locuri

- molo gle - 1 d a.sa eLI 2B locuri - dectroniG:l,autom.!Ol.l.U1 - ] d~lsIi ,CIJ 2S IOC1lI1

- Inatematicl.,infurmalictl - ] dasiit cu28 ir:>Cl.lri - tllrL~m ~j alimc1ttn\ie - I das~ C\I 2B locuri

- ,~cnticil - 1 d'l~a (LU 2!lloclllri $mala d~ arl:e ~ m.eliet'ii - rum.! de completare

- Lcllilk - 'Idmicti de aocul- :2 d:l'>e Cu 56lb.-nri - dasan XI·a

CI:m a Xl-a -Hcen lrocvcn~lliedll~a, - prnfil teILnk - :) dase ell lAO iocl.Iri

Cl,,~a a. XU ~Il - liern '1]r,~ d:e zi - dupii arwl de com.lletare - profill ~hn i -.3 dase en S41.oClJri

~c(lill<l de ade ~] mcsrri j - das.'l a IX-(I - mecallidi - 2 da~e CLI 5610cmi

- tlIrism ~i alimenl<11:ie ptlhUca, -1 da.sa cu 2S ]0-

Clrri.

- declroltl«:auica - l c1asa. ell 231ncuri

• eiedH)lijdi!, automarizfui - 1 da~a. ru1910aui - rlcari C - 1 da~~, eLL 19 locuri

- indlJ~Li:'it; 'l,~xlira ~i pieHirie - 1 d~ CL1 27 10-

curi

PRE .. PRESS & TIPAR:

S.C. TIPOGRAFIA PROD COM S.R.L.

Tirgu-Jiu Tel. 0253·212.991

REDACTIA:

FUN DATIA "MURMURUl J IL TU LUI" COLEGIUL N1AT~ONAL TEHNOLOGIC MATAsARI - G,ORJ

Tel_ 0253 ~. 376.351~ 0253 - 376.883; Fax: 0253 ~ 376.883

.SSN 1583- 2287

COLECTIIVUL DE REDACTIIE:, IONELA GiRJOABA (redactor ~ef)j AUN DOBROM~RESCU (tedactor ~ef adjunct), ELENA NASTA '(secretar de reda,c~ie), ELENA MlON EA, AU,N ,BUR.AU, FLOAREA PERSU! AN DREI DANC~ U (reda.ctori)