U IATI CULTURA-A ARMANJLOR DIT MACHIDUNII

BIBLIOTECA NATSIONALA ARMA EASCA

"CONSTANT! BELEMACE"
Col eel ia "I. ARGINTEANU"

Scopia, 2001
U IA TI CULTURA-A ARMANJLOR DIT MACHIDU "
BIBLIOTECA ATSIONALA ARMA EASCA
"CONSTANTIN BELEMACE"
ColeClSia ",. ARGft''TEANU''
2

DINA CUVATA

SCRIITORI ARMANESHTSA

APOMAHCKH TIl1CATEnl1
WLACHS WRITERS

Scopia 2001
 r.
C..uw -r' $.pub/ied cu ucaUQ di: 1010 di~allii di-ollda s~Qdrd J'lahit!fI \1(1';: 760 t!;.tJltjl
• IIfMUiN4ll Oan; tHan II. Amirdlu-ornuluesclI; 170 (/i-all;; Iii Illscripisea-ul Nectllrie
<hi 170 dHmii di-ahurlrearea eu IlIetu-a Tipogra(iilifi Iii Moscopoli; 180 Ili-Illlii di
/tLNIJnsitt1-o ArmOIUI(I1I:)or armtlues"'Stl 5"-c"r; Itl (II (limili tli Grl!ls/ji sl,i e/ii tIIUlllHi
pl4lffsir.: JOf) di-Dnji di ""bUcarta-a prolllli Dh1Siollllf t1 rmilnescli (Ii Shle{m, Milwileolw:
6IJ th-onji d;-ondn s-adrlJ A lItOIWm;tll (Prillls;pntlu)-(1 Pimlu/ui UII Cflp CII Primsipelu
-tlchib;adi Diumum/i shi 60 di·tlllji tli mOtlf/fll-al Smlti Tullia.

~,~
~.~
C_ IA TI ULTURA-A ARMANJLOR DIT Mt\CHIDU 11

Prczidentu: Dil/a Cllvata

Redactor di editsii: Tall;a Tashcova

Ciipachi shi tehnorcdactari: Sasho lovcevski

Cartea-acsta-i lucrata pi computerlu dat di

USIS-TSE TRUL di copia_

Cartea-ae Iii NU easti scoasii di-agiutorlu dat di Guvernul ali

Rumiinii ti-Armanjlji dit Machidunii

Cor_llIato '1-1_ 30, TO'lK8 8, O~ 3aKoIIOT 3a LUlB (CJI)'lI<6cn BCC-

IlU III P 1, 44/99), 3a ouaa Kllltra c nJlUTCU j\aUOK OJ\ 5%_
 S(.'r;;lor/ ArmOneS/IIS{1
"SCRIITORLJI-ARMANESHTSA"
Unii carti lsi nii lipsea
Poati en di camn-agonjea sh-di rna compe-
ttntsalji di mini lipsea s-hib~-admla un3-ahtari
cani ell scriilorlji-annaneshtsa. Noi, Annanjlji.
ashi cum nA him moilbctecad7_ cAndu shidcm di
fatsim moubcli, Ii Shlinl tuti sh-ti tuti taha-a\cm
tolna shi multi dati. "rna eara yini oara ca la s-
shidem shi s..1(-l1grllpsim unA ca.t di njieA prelcn-
tari-a unlui seriitor armancscu. easi lucurlu en nu
shtim dip tsiva, id-atseali lsi Ii shtim nu sunlu
iuva-iuva di-alscali tsi pot s-hib;1-nnati Ii-un di
scriitorlji-armancshlsa, Ti-alsea. 711te, shid/ui
mini di li-adunai IUli dili pdtui shi u-adrai conca-
aestA, tsicom ca Shlill ca nilsl pi-ngiumitati nu nj-
lu bitisii lucurlu cum lipsea, S-nji spun andrcplu,
Kleia ti-nesla cani nj-vini dic"ra mi pidipsii para-
multu cu-adunarca-a dnlilor lsi lipsea s-li bag III
car1ea PicII,arlu di In Pi"d. AlIlologhii-(1 puiz;-
iliti nrmdrteascd dil serolili XIX sM XX. Diearn
mi pidipsii di Ii-an ai, cM palui, dalili li-.tsclji 65
di pocts, nj·mi minduii cA tuti-alscali. trapti
nanilparti shi complclali Cll nita-alseali :1ndauua
numi Isi-ngrapsiri1 mash pro:til iea mash (Calru,
lucurlu s-fmsi eama tamam. AoalSi, li-adapshu
shi numili cari·adunarA shi publicam folelor
armllnescu (cu zboarA sh-cu melografii), ama
shi-atselji cari-ngn1psir:1 drtsfl di isturica·
armllncasci\. alsea u-adrai di ispctca ca hilS aIselji
adusira-aminli Ii numili cari~ngrupsin1. Tu defiu-
ra fazA vini shi idcia ca pot 80alsi s-Ii bag shi
numili-a Isilor c.ri pi-und ita altd lu,lii adram
1ucri lsi suntu-aproapca di litcrntura-annancasd,
lcl agiularft di s-fcalsi ma-avuII\ Iimba-
annilncasctl, shi eu-alsca cartca-acsta s-featsi
ashi clim casti ca, eu lllts mftMnadzlji shi-ac;1t-
slrnachli. Mini-aoatsi \oi sou spun shi-alSca ca,
sfHU eafl-unn cani iu li-ana,m datili vidzui cA s-
manipulead7a ell multi lsifri cari sh-cu multu-
ol<g Cllndu·i zborlu ti-.njlji candu s-.nar~ candu
shi iu Ii public.rA cltrtSllli·. lor shi cAndu shi iu
murirn multsAlji di scriitorlji-annilnt:shtsll. Ghini,
cara shliu mini c;\ shi cafi·unA·ahurhilum easli
grcauM shi ell multi c!suri, iara, nj-mi-apuitucs-
J
cu c;i-a Ill. si-af1:1 ca un lucru bun a altsalor di
dUpl1 mini ta s-poatl1 s-adara uni'i cama bUlla
Cnrti-it scriilor/or ar",';llesllls{1, sh-cara s-vrcIS.
dc, sh-ci'itse s-nu, shi·unu carti eu /Sltiriell-fl
L;lerolurtiljei AfllIlim!tlscd.
Dcsi hill7CSCli scriitorlji-armc1.ncshts3 un"·
ahtari cani?
Scriitorlji-anni1ncshtsA nu mash ca hArt.cscu·
ahtari una carti. rna clji hilrl.cscu sh-ma multu
tsiva. ca numili-a lor s-hilrJ.-ngapsili sh-cu grami
di maillmil tu frund1i1li-a isruriiljei cultumld-a
AnnAnjlor. Scriilorlji-iJ hArzescu-alSea, prol'
chi-prota. mash Ii-alsea eil. dupil clUi shtim tu1s..
erma di scriitorlji-nnnWteshtscl nu-ari loata sh~
nilS; ca va s-Ijea vAmoam nilsi-un p~ Ii pidi-
molu lSi-I featsim nu mash ca s-li-ngmpseascA
luti-olseali, rna sh-deapoaca. ta s-li publiel1 IU
revisti. lu eAnsA ica alii publicatsii (Far di-altu,
a03lSi nu Jipscashti sa-lji numirnm un Hristu
Cilndroveanu. shi-altsll-ndoi, a curi numi sh-nitsi
eft Ii bag aoatsi. cari sh-nitsi ca-adrarll shi nitsi
cil-a s-adoril tsiva, cara s-nu ill si pdltcasca ti-
alSea. Cara s-vrets. shi*81i Kim lorgovcanu-
Manlsu Ij*si pl1hi ti cama multili di cansA1I tsi Ii-
ari publicalA ). Puiziili shi !Uli lSi Ii dghivdsim
noi suntu buni-a.;;hitsi eara suntu publicatL
Candu-I videm un scnilor ell s-pidipstashli ta s-
ana unA c..rei ta sh-li publiCllluti-.tseali lsi Ii-
ngrnpsi. noi lUIS mAlnm cu unA shubei I. el. Shi-
nisei rna marli lucru c:a dltse Mrzea scriitorlji.
annllneshtsa ahtari UM carti easti ca rna $onu carR
scriilorlji. noi ArmA.njlji nu vrca u-aveam
literatura Armiintascd. un {ellOmen notllral pi
cari tulS noi nil h1rsim (madan atsclji lsi nu P03li
shi-u bag3 tu minti cA AnnAnjlji sunlu altu tsiva
dicAI Mucanji). Sh-clllse-i un ··fcnomen nalural"'
Uleratura Armiineasc6? Ti-atsca cit iuva nu-ar;
un Slat Armiintscu iu Limbo Arnulneascll easti
lu functsii, iU\l3 nu-ari unA institulsii cari-a shi-
aib! lucm cu-agiulnrea shi slimulnrea·a Crealor-
lor annllneshtSll shi ea, v. v~ ica nu va, Ij-yini
 SaUruri ·I",uillt'shh/;
---
("rip:m ,:\r.J I(,j \·h:iT)cashli. Ureta/lirtl .\. \ crl.:hi. P;lpiI-l,ilIllbm B.llallla":l. ,In·ah\C1 multo
frltIl1"c!/ISl'l1nu Il1J,.'~h lSi billleaJ/':i. 111;1 ~um Ir!,,!!.: S.) 1..1 I.'lii). a II t:iUI-a\t'!Il ,hi t1i1li bl pOI 1:1 )·nJ.-
<1111111 c.:J lUI 111.1 IIIUItU ')hi I.:rc.uhti. shi-a/J. ell J£iul:1 multll
IIIln;1 pi chc.:ptu, pUIc.:m IlU Ill:bh di [,I \·t!")I'icm
~h·llu ma'ih :1h;)1. 1I0i U-,I\ c.:1II ,hi h,ugciI c.::i:\·
,,';t Jri IIlIi'l Lite,,,,,,rli tlrlllfilleascli. Illa iI'c.:m . . 111
all:11ll Ull lo~ HI \41 )-adralll un P(fl/ft'un a
,r~ablll'li cun p"tCITl . . 111 s·n;)·ahhdilOi dininli·a
/.1/lI·tlilirlil/{·, .II'I//tim·{/.\'{'(; ... hl ,·Ii -;Idunillll
Itll,)hlr. :I~hi "IU nll'':C\l di hOflr;f' cum Hca \;-
u'l.:ili-a IUI"ilor scriHori ~hi·aJul1Jl:1IUri Ii cau/,a-
d/;)IS~';l ,\,rhilji \rm;)nji a nosJ1\si\ "-PUII!In l1\li
afm:!ncn;;.c.l t\ica·a\cll1 Itt han:i oantlllji cmi
,·h:i!!;Hll IlI'Im:) :\.nl(llo~hii 65 IIi I1l1ll1i tli pUCI,
~hlill d HI ')ul1lu·ngrulla.... 111<1 mults.i!ii. l'am )-IlU
arlll;\n6hh;1. lUI'; Im:1lI Ii :o.hicai. "it di ~1.·Jnat>c1
shi Iul\. :-hi Ilu-ari (311;\ 1M 'a Ii·aiba-n£ihall II !I-
.. ·hit'li\ 1111 du,hl1li1ll. iam \ a·il pric:ino:l'Ci1
nu /burJI11 c;i ~hi·a Ii 11Il11 ...casc;'i oa~lli·a lor. I'u·
~IIIIIC,II'iI·"I."I,i. BilcJIll. ~h'bi\d ma multu.
:!!\CI 1'11ll1l?(1/J (I /.IIi!rillltr(iI,t'l ~ihi·" ('lIllI/rlill!!;
'I\I..!III nUl l'r1..!;1I'" Ii (,iui pOI sill s·nt,·
.'fllujllfm(·li lip'icashll s·hihil·adunali shi lUli
ndllllll;jsl..!;lsCll lIis..:;1nll dl nabiili eu e;tri h;ln;)m
m:mu . . aistli. shi·alll doclllllcilli IM·afllla. . ir:1 shi
noi \rnhlnilii. hun:1ll,ml Ii cropcia "\!chCI1'
nien·annan dil arhh iii pcr~ollnli':1 pUI!I!"llIr (.sh·
ptlk;( al 1,l!unida BUgil. ··.-\rm:lnamc.:l' <II loryi
nit ma..;h cJi·1I poelsl()r tIIa ~h-di la tub tlitlllinjlji
\Jerc;1. car;·i "ih·ma multu di·unfi "lIiad:)"
di cani). Ii ~ilri dUI)i\ dji nU·:lri 1.:;lri s-ildun;)
aml:)ne:I'ic:i, IJ. li·m'Sca scriilorlji·aml:1nc~hl\i'
8\lilclu. I utt·ahcali ~-dlCI eu Ir",'a(';'I·a nnJlor. a
Mr/C;1 . . ·hth:' hal!:I1~ lu un;) cani iu-a sa spun,)
cu·at!-l.'U nl)i m) fal:.im lui nm tlarmnjl COl I.' ulturil·
mush c:)ndu elit hlnilrJ :-IH~i·adrar.l
,lIl11iill"-ihd :.hi uni\crs.lhl. Slu·aoabi .... ·l1u·;lg;ir.
Shi. Il()ali ~h·ni(;t mil mOrl lucru. \l'rillurIJI- shim pUIt:~ eli nri·altsfa l'Uri·abl'J ~hi·a\ iml. cil
anm.ulc,hl~) hJrll"l Uru}·ahlari cani ",h~i I'~I,.-tl luti s-hiM-all\aliti l'U pulhtn, 3t!a",llIli. prOIa. shi
,it nt~l1tsllJi di dji nu m$h I",i.ngr.l~tr.l PUtlll chtnlli. dC;lpoaca.
cu Iile: >hI· I mular.! curojlu b m,lele:.. m., Ii·
\ll11i'ilO:lhi ,ui s:1 ~pun ~JHi·un altillucm I:\i
arichu;l \h, conl/Jli <ll-Iu,."'"i di ,·.Iuml.ra 'hi
lu·aJmi. Ilualt cn nil feci ~11·~ip ghini.Ill.1 mini u·
ca·,4rmntufad: (cu mua.:hi·1 Mgilln cu lih:r:.l
iI~r.li 1j·3Jn,ii. Ji·:um:ltli/ui. numili ~hi parauII·
mari·3NU 11>0<1 ti-3puron:a·a Ann~namiIJc, . I),.
1I1i1i'a muh~:ilor <Ii pll\:t:'llii cari !i·a\ ca ell I'onna
abdji :\rmJtuladL .. a·lji s.puncm 7ieu \. Amm.
rumalll'a!ic~. Ti,ufl chim di e(lmil·IH:lo <I1.:.)tu
Can \hi Iu AUlonomit(l·a Pindt/I,,; lilt anllt 1917
lul'ru ,a :-;hl-u 'PtJn~ mur;lh;:lea. li·ali) nj-
. .h, Iu Gu\cmul a PrillfSiptlllui It Pimlllllli dil
pric:llloscu dt·adrai sllt'lIn:! njll.';i·amJnii. Anm .
•Ullu It)-Il car.l l/umlrll II Cllltllrti. dcnpouca
JarJ. ti·ndauuJ numi ~hi IXIrJllumi. Ii (3ri nil·
lOr) i l\·;Ir:J. carl ~·alilmt .. .:fh·lmu;wlti J
3\'cam cum ,,1 ~htiu c:\ cum pulca ~·hiJ,a c.ali
dC::IJ)()uca·a\ II ~hII,;CI:J·a Illi, .\poslOli·1 oli Ilagi-
1(ll1Ial11 pi-Jnn:1nl'a.'\lui. ii·al:l ....li a.. . hi cum ('am.
(jogu tut ashll~i Iu ~hi·tlrllJaflllri ~hi Ct7pium. ~hi
cu forma rum~n('a'ld (\!icokscu ~lihali.
l.lt)C )·nu lu )pUIlI..!OI ",hi Cutuli Caloir. c,lri lui
;\na~la~l'S(u Diona. P!"!lrl..!"'l.:lI V.IIl£hdi. a pO:lli
;bhuSi ~·aIUl1llil shi h,IIlJ \hi·u tkaJi li·apumn.:;I·
~hl·alta \:lr.i Illima. nil Shlil'l). ;\manica·i cu·
II Prillllipllllui II I'im/u/Ili a dcapoaca Sh·li·f1pu·
nt ..ca d nll·i ghini ,hi dup.) mO:lrti ,·I,i·allhc\hl·
r.m.:.l·a Arm~J1alllilici Ji liranlu·a :lndansjlor
s:ll1ullla·a until; om. IlUm:1 cu cilri d hillla, ma <Ii·
giJfbC~llsJ J\(la~t lilt rUl~m a ;oi-I1U lu·adtllsCm
:Ilia Pilrti-i ghini shi·a s·hih,l . . h·nic.:a l11a ghini Ii
:uninli shi Slucf.m Mihaih:anu. cari cl'ltl/u cur·
ma·ndo. c:1 IJ si d,.-"di IIllii idl.!tHllali tanmrn
bani ,JJi ~·I\:ahl manir u·J\nnJnamcil. alulluan-
am'~lIcasca. cum !'Iht lir-'('j\~hli s·n;' undte:L\cJ·a
dalu, ell cundiljlu li·.pura",a·a Ann:lnamiljci.
naull,), a J\nn~nilur. dimi d \ rern ta s·him alta
qu l'.Jmhu nien C'JlS ari tsi noi nu IJi \htim a clji
mikti. alia HmM. aha CUItIl~. ahllr) Cot eu multu
s.--aJumt.ar.l 1I·,\nn~aml·a l\oi nu lipscashti ~­
di·.II~ca num)ncfl"i('a,
n~·agll,him Ja s·cMlarn ,hi 1II00IIri,",,·;,1
ShIer"" ~hh;"I,""u shi ,,·al!>Alji di seriilorlji Mini slull!. shi·u spun :thi ti-:lIt$i1lji lila tiniri.
,hi·alumLllorIJi li ·Arm~namca (cum sh·li en multsA di·acshlst) .;;criilori li·atl crcatsiili-a lor
 Scriit(}ri Armfill1!3/tI.\l1
aspr~\lIditt. di noi asctllI1ti. ~h-ti-a t lil'a- 3 !'- adrarc:a-n umll,,:i :1\'ut;l arh i ,,~ Ii IriClJllu litcrar
lips~asc~ \Jm) nlllll3Sl1pi marl di noi lUIS s-li- shi culluml ~t Anllanjlor.
adunam shi s-Ii publicum. ell lSI ,h'niclI unft
~,riilOrlii~al~\!lii linirlji di·u/a nil Iip,cti,llli
oan\·a s;\ :.:puncm ca shlim Isi-a\ lIl11 ,hllSi-(H ~m.
s·lI-ag<l~hc;N:;i ,hi hor~~'a lsi u·ail d la s- I~i
shlim lsi \r"m ~hi Cil-alsea ,.hi-altsftlji ma mullu-
'pum\·a .\rm,inallliljd Ii lsi c:lnto shi phlndl~a·
a na uniisc:t'ic:l ~hi. pis l ips.:~cu. shi-a /l;l'agiul;\
llhdii chirul\lji ,h-di mullu du~hlii. ~criilorljl.
su-I nll~im <I~~ltllucru. Lip:-l.:iI!'hli d -alsclji ~ama
!ohi~ '\nmlnilji. Ill! Iipscashli ~ -ag:lr'heilse;i C;,l
linirlji mullu m;1 clI-ng.llan ,,-d nni\~casd la cafi-
Pindul. m.::d \TUllu-aush P;lrinli-a 1l0S11l. ,Ili
un:) lut;u(ii lsi-a IHIlhi pit \cdjili c:irt$t1 shi
rc\i~li·arrn:)ncshts;i, .;hi sh-~i minduca.;c:l eu hi-
r""nlica. :-hi M;l~hilll!nh:a. Epirlu I:;hi
\IU/li~hkil. IItI mi grcscu,wl mash cAl tu s·ncmn
a S-PO~II~ :-hi cufi-unlu di dji 1:1 s·a!!iul;). ~lini
C.-I so) ~ulclII una il' n) dullsi sum chinjlii di-adot·
ma;;h \ il s·d:'ltl {\lldaull~ lucri e;l idei. n dl.'i\po:h'a
,i. <\·I,"jcm un nid £r3S ::.hi su·1 frid/clll. )·t'k.!m
.lt~~lji In s-li l,lrd/Calea iddli: <Ii ~ I ihali
d.ll~ ,hi ,-111.1<:1111 di <3Shlll-31",1 ellm nu Iji-ari
'1icolcscu, Poeflll l\'ftt'liOlW/ arl1lan~scu, 11\ em
prcaclji III dunjl':li. ma loc;)rli-acsli, cad suntu
mn~h 14 di pUllii publicali di Mossimu Itl
Pfllritlu-n Art/ul"lui. grcscu 1.1 s-ni\-.ldulScm
Grarnmicthl lUl tlit anlu 1862. lila nOl sl1lilll ..::\ d
aminli c:\ Iipscnshti s·dhht:'him Ii-un c(lihio
3\ctH,I:ls:u:i IIIH;u·lul 201 Ji puilii. l.ips~a~hli
mn~h armllncscu, Ii institulsii ill limhn-adl11inis·
\ :\rl s'\:all:' iu 11-al3sa arhi' ~HI lui (lIse! bllllllcicu
tmll'" shi ol1lsialn \a :-·hihn Umbo·
\iassimu ~hi. poali. \" Ii-a lUI ~hl-:1hl,"ll1 10 pui/ii
Arfll l"Wftf('ft . iu \'3 $-n.,;,cuIM;l II/milburn·
shi s-li public;): J\\.'111 infom1i11Sii eil Ap0'lIOIi·
ttrmllfll!lI\'cfi, iu Ii d/Ali1i pisimi.J CArciunlui shi-
Toli lIa!li-<.it)~1I a\ca till roman. Cllrt.wkolw;ell.
a J>!bhlilii 'a s·narali lUul milCh.';! un £pisrop di
di cari publk3un;1 CIII11:ua til r~\bla "I'~m"sflla
III Epi"fro/UlI/II-(I Pilll/Illlli. cari-;t s-hib:1 Ii lUts
&,I((1IIIC(; ", rna dcapoaca lsi :--fl':llsi ~IHlIll1l1n­
t\rm~nilii shi m;lsh arllt;ln~~c\l, Cu-tm thor.
uscrislu-(lISCI. sh-t:u I lngj-(jogu. ":lIra :So, rCls shi
lip\~';"'l1i H.t, shi-adul.';)·aminti Ii hi \-alllJ11ta ca·
en om, ctlml sh·tsiva Ill! ~htii: avcrn inrormalsii
Arlll:llUladl ruli lIat i-(iugll, lor) I Ceara shi
\iguri cn Leonida Bo,ga a\'Ca·nJ;l~rsilJ uaul..l
lI1ull~"11 jlll"l. I inirlji di-8/i\ "il Ii c:llc;\ Ilumili ·
cumots <II h::Uru La Ilfllli i\hi Re~'o"ltJiollllrlji
al'~11 Ill;' s- li-aga~hca~c,i-m~ali idcllllIl'i ~llIti· a
(CJ lu-almrlutu-a sl'colui XX). shtlill cit fur.) shi
";c(lIIorlor ,arm;inC'sIHS~. ~hi muril DUlllniddl
giucati pi Slscn.i. ma di-mumhC:1 ..hi-nco:l 1;' ~i
al~a IIU \t\'(lljcan;i rwr~ca-i !lor!!l. ,h-di Cil n\l-
chiru IOrlu, (:'i nu :sdjcama d llu·;ui·.IrI11.b,i 1t1\;J
ari-ll.;c:ljlari!
lIn:l copii di Imlml ui sol"lji-;\ lUI \:an gillen III
picsili-:uscali. ;1 Boga 1lI1'~l\Cn di III )<1 :ihlibil: l'illirlji !'l'riitllri nu lip::.c:a:ihti s·Jg~rshca.sd
dcapoaca vor c:lilari ('ilduri di pi la .;oca·u Serl- dll1-ail !ohi horg.ca I~ s-Ii tr:lduC;1 pi-mn!lncashli.
ilorlor lIIsclii Illurilslii. dl !lien ari 0:m1lnji au"hi .. hi ,-Ii publicJ. \hi crCOllsiili-3 tUllllor :lIsclji cari
carl-au cntiuri shl sh-li lsiln ca scull1pi-:lmintiri c:ml Annanji, ma dimi c8-ashi CafJ lucurlu. d;i
dil h:,nn'a lor, ma muhS(l di l'Iji, il~hi cum ' iui cia :mgnlps,,~ pi limhili-3 milc!>lor cu c.n Mnanl
torn, au nipol .. c;1fi nil~i <::1 \or In s·U\'da ti-a&'a CU-:lC~tllradut~iri, noi \3 nJ nllsim di d8Ull~ (In
l.;j fu. ~hi li-aruc;\ mca ici ,... inhi plrndl nil da Ii multu Cama-3\-uI5: prOIa ca: Limblr-Armllnl!ltfC.fi
cali. a cu-alsru !lui luiS urfl\nip:-;im: olsdji cari \''3 s-hibJ camallKrJIJ a cu·aL....:a sill Utf ralum-
pot shi l'Ihliil ~-Itlcrcad/..l ell bUlla lccllld di~al.<l Arm(illl!O.'iCIi multu ma- avtJl~, mn ~h-itl dunjl.'i-ll
IIJ)'Icashll :);'·nrci!hislr~:ld/3 CII Jlcl,lfoni \\dUI~Cri \'a n~ spunam ca unA milell multu d\uaI5, cari
;&mimi Ii IlIli "I !>·fcatsin) SIHSi c;lu/l.101 prisli dc;tdi lIumi cu·anami tu dunjcai.
C4lplu-[I sl;riltorlor. a l"1.I-iltS~;t \ O-ll ralsim ma~
3\UI~ ~hi-ah('a IMorii·" Lilr rmltrlil;ei
rinirlji di-."l. shi-.,sclji di m,lnl. nu
lipscashti ~-agu~casca c.i lI-ilU shi borgca ca 5-
-4rmtiIJeftscti lsi-a ~-lip~asd \am lli-al~dii lmiri
13 ~-u-ncnipsc3S('~: shi-nlti IllUIIi. (,;\Ii 'or l'~lnari Ii trnuuc;) creatsiili dil U lt rtltllrn-t1"llIim;'llsc-1i
~i·adtlllari. lip~a,hti cnft-unlu di cmna tinirlii
pi limhili intc",al~ionali (i1llglcasCil, fl'ilntseasc3,
singuri shoJi duchimilsc;l'icil. ell lsi-a s';lgitlli\ In· ghirm~n~~bca. tahchcasca. spaniolcasca) ~hi cu-
--"----:'-----
5
 Scriitori ArmtintShlsO
alSt'a va Ii raeA c4nAscuti u-uml dunjeai.nlrcag4. 'valahulcasc! eft el a~hilsi mn muhu lu-ariscashli.
Cam s-n~ cinoa"a-al:;clji dil Ivrope. sh-dll shi cu-alSea-1 lugu,,;,m II-un Val,hul shl nu Ii-
lumen tUI~ I<;i cr..:ntori sh-tsi creatsii litcrari· Ann~n. shi s.'\ shlils cd muhu-muhu shi nu-a s·
a\em, alt;\ lurlii \'3 s-miUr~aset1 pi noi I\rm~njlii. chlrem) shi-altsl\lji ea cJji. ca sh·ll dracu
Nu-i lucru ti ..hieai ca pi-unJ slscnA di-un tCalru 7.meanili cu tcoriili propagandisti·a Muc:mjlor.
di rari/~ di iOlldra. g·hibll giucatil. unA piesA. cA noi hint unn cu elji shi ell-alsea s-IIA·! rn~trim
cOlllcdil iea Iraghedii-anmlncasc3 shi lUis s- lucurlo-a nOSHI shl s·n4-adriltll fuljeauua mash a
ciudu~~:l. pi-Armlnamca. ashi cum s·rellisi noasta. armane~;t
buni",,"l lu-anlu 1810_ Pelersburg_ candu la
A..hitsi. lu-anlu·ae~lu 2001, anlu cu cari 5-
teatrul di-ac1olsi ,.giuen traghedica Silliols/ii,
ahurheasllti un nau seeol ~hi·un nao milcniu. shi
SpanO/tllii·alse/ii dil sOlli-(1 Balcimilil. traghcdii
LlftfllIUrll-ArI1u;,,~osc(l
lu-nhurhcashti CIHICSld
inspirnll\ di Il'Oghetiiea-a SUliols/or dt
carli-II Serl/lorlQr Arllln",!vhl'iii shi eu-alsea
\11:w/olI.'!.hi. lu·ahurhiln~a nlcslul Yinar dit nolu
Hcm ~ spuncm ea na·u 10m borgca c;\ shi·ll.CSIU
ISO·t lsi earn proclrunala Ii troghtdieo-a ucollt;
seeol shi-acslu milcniu s-li pind/em "hi s·1i
sh'li cori pui/ii·ngr.lpsi ,hi nai rna rnarli poet
bilisim shi noi Armiinjlji, a litsi-a ~·lip,cascA
ghinnancscu GO\!lhc. Noi_ Annanjlji_ niea di-:va
multu di multu s-Iucram, cam vrcll1 cit s-
lipsca.~hli s-ml·ndrid/em shi s-na ralSirn etinji li~
nnnInem shi en mllcli shi ca limba ~hi cullum
alSea una dl.uu!-aMI di-a.shliplnld di lul~ c!
"hi cum ahsll n4inli di noi Ii "anum shl Iimba
I\'rnpt.'a L'ujln s-hlbl Patrida·Q IUlalor. cum a
'hi cuhum-annancased
nu\r1or ashilsi shi-a njitslor mile!s. cum ti-atscnli
tsi-ail slmlu·a lor ashitsi sh·li·ntscali Lsi niea IlU ell·ae.flif carli vrem NI·al,w·}um sill $(1rbii·
shi·nu un stat a lor shi·a euri loc4ri Ancancscu IUsearea-a lsi/or (bow set'oft tii·alldtl h,·!Valilll
sum oeupalSii xeanl cum sunlo 'hi loc!rli- di OIliirda u-adra tI:bucQ-armiillemcii i"" It·
p.lrido-a no3>I!. cari-n_ sum oeopalSiea odra sir; pro,;11 lradlliurl n carlsil/or
g4nscascl shi-arbi>hcasca. Nirericlu!shlstl pi IImha·armlinenscii. a 76f)·lor
dl-anji dl moarlea-al Oml; Asoll al I/-lefl
Tinirlji scriiloO Jipseashll sh-nica m. ,!rio.
Amiduu·QrmolttscII. a U()-/or di·Qu;; di dfndu
s-dlnAsca.,Q lu-anlAnchJi-a lSilor cari lugu"",,:
(u-ngrdpsilO j,ucriplsiea·nl Yeclar; TiIrpl'. dil
cu cA Umb<r-ArmalrtaSc4 e3Sli u~-aIIA limbl.
anlu i73/lu "00'0 ArdIWil.m a ISO-lor <li-olll;
ea ItllI·alanti limbi romanitsi. shi nu mash un
di Rel'oIUlsiea-Q Armiillllud:/or armOl1t.fJlIsiJ 1/.
dialcclu. cum lugursescu nisc~nlsa·aushcats
adrarea-a IIl1lui Sial RumeiclI (CrlSliam'i) .o;hj
anlrical'i eu ideia·.1 rumlnismului. lipscashli s-
car; {u {u.rald til GrtlSljl. a 6I)·/or dio(mji di·allda
inln! lu-arddrichJi li"-,Iunll'-- ca-Annanjlji , -
J-adra Prlnfsipat/u'(J Pindulu; iin cap eu
,ibn una AbtlStdD-Armantascd 'hi-una
Pri"t.<i~/u Alchlbind OIQ/"ondi ,hi." 6II-lar d,-
UI,ralllrIJ.ArmHntn«d, Upscashli cA luI< sa-Ijl
an;; di ",()(U'tta-af Nushi Tlllliu nOt ma mar"
<fa cu ciciorlu-, molimiljci cari la-I maca goanlu-
poet-liriC" arml1nescu.
nscriilorlor clasits a Lilero(urill/ei Armlinensct1,
cari_ cal ascapa nih.ama di-alsclji geand.ri Ashi la S-hlba, Mini borgea-a lI1ea nil-II
ruman"hlsa sh-di i.nilSari annane<hlSi\, iam 'hi- scosh. tora·annAni altsJ shi·u spuna. minducarta
ngnlps<a cum duchea 'hi nu cum la si spunea.
lipseashli Ia 'h-Ji ,or rna mullu canlil<li-ann!- Pi siirbdlorli~n An/IIi NIt,; 2001
mno CUWlla
"""hlSA shi sh-li-aiba sh-li ma mush.ali shi IIU
at-atscl Tachi Papahagi_ eari Ij-deadi geanlu s- sld·a Clircillnilli, Scop/a.
dz;let cA m. musheali sunlu-alSeaJi valahulcshl-
sali di-atstaJi-a lui, cu cari lu-aduna III sarmanil-
sa baboI-sa 'hi m6-sa. Tinirlji scriilori lipscashli
$014 spunj u~ oan!-.I HriSiu C4ndruveanu_
Nicola<: Soramandu (lji-u bag!m num. cu forma

6
 S,,;;IO,; A,mdntshfSd
beleO/III, Delli. ( I85 7-1933)
A Easti faptu tu meslu-Agustu
1857 tu casablc1u·armancscu
Avdcla (Abela) shi Illuri tu·anlu 1933.
Bucureshti. Easti un I. di ficiorlji du hi
di Arhilllandrit Avcrchi ta sa-nvcat ~ la
Sculica-arlllaneascii di la Siimtsillji
Apostolji di Bucureshti shi s-facii das-
calji shi-apostoljlji-armancshtsii, IU-
anlu 1867. Tu chirolu 1878-1881 fcatsi
ea dascal Crushuva di iu fu pitricul ta s-
u dishclj idi! sculiea di Magaruva. lucru
tsi dupa mari-alumtari cu-aghentsalji a
gilrtsislllului shi patll di-I bitisi.
Dcapoaea fu pilricut Grcbini ta s·dish-
eljida-ahtari sculii ti-arllliinjlj i" Dupa
un lucru di doi anji la-atsea sculii fu
pitricut Vlaho·Clisura, iu lucralu iamca
1885-1887. Tu·anlu 1887 s·dusi Ian ina
iu-u dishcljisi ghimnazica li-annanjlji, a
nicuchira-a lui u dUlsca seuliea Ii fcali
dit idyiul ciisabil. Tu·anlu 1889 fudzi dit
Turchii shi s-curdisi tu Rumanii, ea das·
cal tu easabitlu Giurgiu. Di-aclo shi·
nclo nu·avem dali Ii bana-a lui. Ari pub·
licata tu multi di rcvistili-anniincsht a
tsi inshea tn-atsel chiro shi cilrtsii (man·
uali) dit cari sa·nvitsa isturica shi
ghcografiea pit sculiili ti·Arlllilnjlji, ma
sh i-alti broshuri dil isturiea-a
Amlilnjlor: Geogrllfia .Ii /tarla Tlirciei
Ellropene, Buc., 1905; Tllrciea ellro-
pell/lii - geografie fizica .Ii polilica.
Buc., 1905; Neallllli aromiillesc din
Macedonia, Buc.. 1916; Albania, Buc.,
1928. ConslllI/linopol si vecinalalile
sale, s,a.
Allagllosli, MilllIli (1970) Poet
annancscu. S-featsi pi data di 8 di Yinar
tu-snlu 1970, tu IlOara Stejaru
(Eschibaba), Tukea, Rumaniea. Sculii
primarn-nvitsa tu hoara-a lui. litseu san-
7
itar Tulcca shi Sculii supcrioarii di spet-
sia litat~a asistent-Illcdi.cal.. I :~c r~adla
ca mannar pl·una c~raVi. PUIZil an pub-
licatil tlI Rev. Bmw AI'1II0lleaSCIi shi
Deslel){area sh·nica nu-ari carti.
AnllSllIseSCIl, Dilll/a D. (1895- ?)
Scriilor annilnescu shi rumancscu. -
featsi lu-anlu 1895 tu eiisilbitlu Oharda,
Republica Machcdonia. Nu sa shtiu dati
ti·atsea c,\ candu muri. Ashi cum
ilngrilpseashti tlI Entsiclopedia
Aromilnil. di Justin Tamboci ....
Bucureshti, 2000, la fr. 8, el ill bilisi
Litsculu di Bituli, sh-deapoaea lucra ca
da cal tu ci!sabicJu Bazargic, alii ru
Vargarii. Ari colaborata tu rcvistiJi
valahutcshlsil Familia, Raboj, PllSOI'ClI
albasll'a. ctc. Li-ari publicata cartsilli eu
sti huri Tlicere grtii/ollre (1931) pi
valahutcashti shi La /ll1I1t/leari pi
limba-annancasca, 1936.
Art/ia. ZiclI A.(1877-1944! Poct. Ira-
ducator shi dascal annanescu, mini lru
ti c ultur~ tu Gllvefllili-a AII/ol/omiilor
Arllliillesillsii dit anjlji 1917 shi 1941.
Easti faplu pi data di I di Lunar 1877 t.u
hoara amarina, alii sum ocupatsiea
giirtseasc4. shi muri tu·anlu 1948,
Sarnarina. culii-nvitsa tu hoara-a lui iu
s-featsi, ghimnazii.nvitsa lanina, Litseu
Bituli, ahurhi snldii Bucureshti ma nu Ii
bitisi, shi tricu la Sculiea superioar-d di
Agriculturii, Bucureshti. Lucra ca das-
cal Aminciu, dascal-director Samarina
shi Vlahoian i. Angrilpsi puizii mash pi.
annancashti shi Ij-si publicarii tu tUli
revistili-armiineshtsa dit atsel chiro.
Puizii di-a lui shi cu·al Tache Caciona,
tu-una carti fura publicati di rache
Papahagi, Bucureshti. 1932. Tula
 SerH/ori Arnrdneshlsd
puizica-a lui fu publieata di £dilllra minele Dllroslomilli. Silima. 1920;
Carrea Arolllana eu titlul FUlhi ISIOrili ROllllilliei p. cI. IV. Bueureshti,
/tarUlllili di 10 noi. cditsii-ndreaptil di 1922: publica shi tu-alti multi rcvisti-a
Dina Cuvata shi Tiberius Cunia. Di ehirolui. ea: Llllllina di Bituli tu ehirolu
puiziili-al Zieu Araia suntu bagati tu tuti 1905-1906. Ga:ela Macedoniei, Penin-
Antologhiili-a litcraturilljci shi-a puizi- slIllI Salcollicci. Oriellllli Ellropean, etc.
iljci annancasea. Ari lradusa di pUi7iili-
al G. Coshbue (trei baladi) sh-dit litcr-
atura anglcasea, Alfred Lord ren ison. Aroibu, Mifll (1960) Poel annilncs-
Enolt Arden (pocOla), Monastir cu. Easti faptu tu-anlu 1960, tu hoara
(Bituli), 191 2, cari-i prota carti di Dubrushana. ninga hlip. Protili patru
tradutsiri pi-armilncashti, shi rcpubli- clasi di scul ica primaril li-nvitsit tu
catil tu volumlu spus ma-nsus. hoara-a lui shi-alanti tu hoara Trcili
Shopati. Litscu agricol bitisi tu cilsabi-
clu Svitinicola hi Sculica supcrioaril ti-
Arginlellllll, lancu (eca 1868- cca agricultura tu cilsiibillu Strulllitsil.
1940) Istoriccan, scriitor, publitsistu shi Lucrcadz.i tu COlllbinallu li-agricultura
profesor amlilnescu. S-fcatsi ca pi la "Crvena Dlvczda" dit IlOara iu bilnead-
anlu 1868 tu hoara Gopi hi, Republica ziI lora_ Treili Shopali. Easli un di-8lSelji
Maehcdonia shi muri iuva tu Rumanii tsi-I bitisi protlu cursu ti dascalji tsi s-
(Silistra), ca pi la anlu 1940. Seulii pri- tsanu CrushUl a. Dil ahurhilii luercadzil
mari-ovits3 tu hoara-a lui, Litseulu di di miraehea-a Arllliinamiljei sh-ma
Bitulu (tu-anlu 1889) shi Facultatea di multu-a limbilljei amlilncascil, la
Istorii di Bueureshti, ama lu-anam Radiolu di Shtip - Seetsica annilncasea,
ilngnlpsit sh-Ia Faeultatea di- dreptu cari u-ndreadzi eafi stamanil cmisiea
tu-anlu 1891). Luera ca profesor la "Grailll ArnllinesclI", cmisii di una
Litseulu di Bituli tu iamea 1893-1905. sahati shi-i aseulL1til shi "ruta di tuts
shi casti un di-atselji cari vrea ca Armilnjlji-a arildzilllllui Ovci-Pali.
Litseulu s-hibii mash pi-annaneashti, Ii Puizii di-a lui suntu publicati tu rev.
tsi lu-adraril shi-alantu LiISCU, piiltit di "Grailu ArllloneSCII" di Seopia shi
fieiorlji shi chihaeadzlji-annilneshtsil. "Scilla Arlllcilleasca" di Bueurcshti.
paralcl eu-atsel paltillu di Bucureshti. Pui/ii di-a lui furii cantati sh-Ia
Fu shi Dircctorlu-a Rev. Llllllillo tu-aolu Festivalili-a nilului eilntie "Famiilla ",
1905, eilndu s-featsi shi sarbatusearea-a tsi s-organi7.aril Seopia, tu Maehidunii.
25-lor di-anji di lueru-a Litseului, eilndu
s-giea shi-uo aetu di cOllledica-a lui
A-nlUntric slti lumina, publieata ea carti Alal/aUStll, Dimilri (1836-1907)
tu-anlu 1906.. Shtim ca lI-ari pllblicata Protlu dascal shi earturar anniln¢scu. -
ISloriea-a Armani/or... , Bucureshti, featsi pi data di 16 di Mai anlu 1836, tu
1904: Un raporl despre aclivilalea hoara Tilrnuva, nioga Bituli shi Inuri tll-
!.solialiti Corpului Didaclic si anlu 1907 shi groapa Ij-easti lu
Bistrictsc din Imperilll OIOmatr. MirmintsAlji Armilneshtsii di Bituli.
Bucureshti, 1906; Pagini de glorie din nioga Mausolculu-al Apostol Margari\.
Istoria Ntamu/ui, Silistrn. 1920: Pe U-ovitsil zilnatea di-araf\u shi-shi dis-
- - - - !S' - - - - -
 Scriitori tI,,,,/iW!SIIISU
featsi ducheani-n Poli. Tu-anlu 1861.
cara lu-avdza Apeill-a Comitetilli
ArmtillesclI di Bucureshti, u vindu
duchcanea shi s-dusi Bucureshti ta sa-
nveatsa shi s-faca dascal amlancscu. S-
ciinilscu cu Mihali Nicolcscu (1835-
1865), Poetlu Natsional Armilnescu shi-
aestu Iji-agiuta sil-nveatsa shi-Iji deadi
shi paradz di vini Tamula sh-pi 2 di
Lunar anlu 1864 II dishcljisi Protll
SCIlIii Armcilleascci. Li-ari publica til-
aesti manuali ti seulii: Abctseclar
armiincscu, Buc., 1864; Abetscdarlu-
armiincscu tra Armiinjlji din clrcap-
ta-a Duniiljci. Buc., 1865: Istoria-a
arilnjlor di nand rca pta-a Ouniiljci.
Buc., 1867: Abctscdar armiincscu ti
milrlji-Armiinji dit Machidunii. Buc"
1889: Tcrascriptsii shcurtil ti ficiorlji
shi fcatili dit c1asa I shi II primari.
Buc., 1867; Isturica-a N3itlui
Tcstamcntu shi bana-s Domnului a
nostu Is us Hristos, Buc., 1881.
lIhlt. Cola (1901-1967) Poet
B shi dramaturg armanescu.
Easti faptu pi data di 26 di
Xumedru 1901 til hoara Dishnitsa. azil
sum oeupatsiea arbishcasca shi muri,
calest di-una aftunubil~, pi 9 di Lunar
tu-anlu 1967. Bucureshti. Sculii-nvilSli
Sarona shi la Facultatea ti economii di
Bucureshti. Tu-anlu 1916 s-alumta ca
voluntar tu-ashchcrca-a Rumilniiljei, a
tu-ashcherca frantseasca lucril ca xitilsi-
tor. Nica di 13 Litseitlu din Sarona orga-
niza sectsii di literatura shi gropi di
teatru iu Ii giuca njitsli piesi-a lui.
mirachi di cari putes nu trapsi milni!.
Pani! bilna nu patu ta s-publica tsiva di
tsi-ari-ngrilpsita, ma puizii di-a lui fura
publicati III nisciinti di Antologhiili-a
puiziiljei armiineascll. Uni! carti di
9
pui/ii. una triloghii di drami istontsi.
MaTI/shea. Dispoti shi Tllmata shi ,lira
4-5 comedii. annasiril shi li-ari hilji-sa.
pocta Octavia Babu eli Bucurcshti. pi
Str. Spiru lIaret.
Bllbll, TlImll (1931) Poet shi pron-
tor armancscu. Easti faptu pi data di 28
di Shcurtu tu-anlu 1931. tu IlOara
curatil-annancasca Frashari dit "ilactca
Durostor. tll Dobrllgea, atllmtsca tu
Rumanii. rna tora tu Vilrgilrii . Aza
bilneadzil ca pcnsionar ConstantS<1. tu
Rumanii. Sculiea primard u-ahurhi tu
IlOara-a lui rna-it bitisi tu-un ciisabic
lIatseg iu lu-ahurhi shi litscitlu tsi-I
bitisi Temishvar. tu-anlu 1951. Dit anlu
1962 bilncad7ii Constantsa iu-i shi-azii.
Angrapsi pui!.ii shi prow pi limba-
armanCftsca. cari Ij-si publicarii tu tuti
revistili tsi cs llI-acshtsil vara daz cli-
anji. ma nai lila multu tu Ril'ista eli
Lilerlltllrc; sill Stlldii ;//'II/(illi. tsi-il con-
dutsi D-I Tiberius Cunia. <Ii la [eli/lira
Carlell ;/roll/(;I/(i. Nica nu-ari una carti
publicatii. isciinti di puil.lili-a lui suntu
cantati di canllltoriji Armiinji dit
Rumiinii. shi s-featsirii gaire ca popo-
lari.
BIlCIl, Dlclllitrll (1925-1997) Poet
shi traducator annanescu. Easti faptu pi
data di 14 di Shcurtu tu-anlu 1925, tu
hoara-armaneascii Gramaticuva, azii
sum oeupatsiea giirtseascil. Muri tu-anlu
1997, ParizoSculiea primara-u featsi III
hoara-a lui, Litseitlu-I featsi Grebini shi
Sarona. Sii-ngrapsi la Facultatea di
politccnicil di Bucurcshti, tu-anlu 1949,
ma dinaoaril-ahurhi avinarea-a leghi-
onarlor di comunishtsalji. Lu-acatsara
shi durnji-ahapsi grcauitil. Dicara inshi
 ScrNtor; Arnllilteslltsti
di-ahapsi fudzi Pariz, tu Frantsii. Tu
surghiuni-ngrapsi pi rumaneashti rna
muitu, ma-ngrapsi shi pi-armaneashti,
tu revistili-a emigratsiiljei rumaneasca,
"Valra" shi "Cuvallflll ROlllanesc", a
tu-aesta dit soni muitu chiro avu shi-una
frandza '"Faro Arlllaneascfi", iu publica
shi puizii ma shi-alti materiali pi-
armaneashti shi ti-Armanjlji. Puiziili-a
lui pi-annaneashti Ii publica mash la
revistili "Deshleplarea" shi "Dillla-
ndarea ", revisti cari s-tsan di veacljea
scu lii ca limba-armiineasca nu easti
limba ma un dialectu-a valahuteascaljei.
Shi Oumitru Bacu nu putea s-faca di
cabi li ca puiziili-a lui s-hiba-ngrapsiti pi
abetseda-armiineasca. Pi-armaneashti,
Ed itura-a Fundatsiiljei Culturala-
Armaneasca "Dimandarea Parinleas-
ca" Iji-u publica cartea cu puizii a lui
shi tradutserli dit literalUra universala,
Ciintits (rii lIeaglirslleari. Bucureshti,
1996. Pi 1imba valahuteasca li-ari publi-
cam cilrtsiili: Pitesti - Cenrru de reedu-
care stlldenteascii, Madrid, 1963. shi
Toronto, 1989 shi Bucureshti, 1992:
Aiml, 1961 ; Acolo sezum si pliinsem;
O(rOlllla, puizii lii-allOpsi. di Radu Gyr
sh i Nichifor Crainic. prefatsa di O.
Bacll.
Bagav, Amlrei (1857-1888) Poet,
profesor di Litseu, autor di manua1i ti
sculii, publitsistu-armanescu. Un di-
atselji doispradzlj i ficiori tsi eara dushi
di Arh imandrit Averchi tu Rumanii,
cari, deapoaea, s-featsira di dealihealui
Apostoljlji-a dishtiptariljei natsiona1a-a
Armiinjlor. Easti faptu tu-Apriir 1857,
tu hoara Blatsa, aza sum ocupatsiea
gartseasca shi muri pi dzuua di 15 di
Cirishear anlu 1888, tu sanatoriulu di
tuberculozii (hal a nibuna) di Campu-
10
Lung, tu Rumanii shi fu-ngrupat tu
mirmintsalji "Flamiinda", iu shi-aza Ij-
si-afla groapa. Fu protlu cari "s-acatsil
tu bratsa" cu Apostol Margari~ ca el
vrea ficiorlji sa-nveatsa pi-annaneashti
shi nu pi rumaneashti, di tsi ispeti, cu-
altsa profesori, adrara un Litseil altu,
pininga-atsel finantsat dit Rumanii. EI
u-adra shi-u publica Cartea lii-
Alealiziri, tu-an lu 1888. Tut tu-anlu
1888, deadun shi cu-aitsii idealishtsa ca
el publica-ndauua numiri di Revista
"Macedollia". Puiziili-a lui shi-ndauilii
tradutseri Ij-fura publicati tu-una carti,
POIulem-armiilleascli, di Uniea Ii
Cullura-a Arman;lor dil Machidunii, tu
Biblioteca Natsionala Armaneasca
"Conslalltin Belemace", Colectsia
"Velo", Scopia, 1998.
Bara, Mariana (1961) Scriitor
armanescu shi filo log valahutescu. Easti
fapta pi data di 16 di Yinar, anlu 1961.
Bucureshti. Tuti grad ili di scu lii, pana di
facultati, Ii bitisi Bucureshti, iu-1 deadi
shi doctoratlu di filologhii. Lucra ca
diiscal itsa, deapoaea tricu 1a fllslilullu Ii
Lingvislica. Oeadun cu ma-sa, Elena
Stere, publicara una carti cu proza
shcurta, Frdmturi di band..., la Ed.
Cartea Aromana, cond usa di 0-1
Tiberius Cunia, 1993. Proza ari publi-
cata shi tu rev. Desleplarea,
Dimalldarea, elc. Ari publicata sh i
slUdii di lingvistica tu revistili di spet-
sialitati.
Baravac/li, Petri (cca 1883- cca
1950) Scri itor, istoricean shi folcloristu-
armanescu. Nu-avem dati ti-atsea ca
candu s-featsi, iu bana shi candu muri,
lara, dit lista-a ficiorlor tsi-I bitisira
 Scriitori ArmaneJhtsl;
Litseulu di Bituli, s-vead i ca Petri
Baravachi easti di Clisura shi ca-I bitisi
Litseulu tu-anlu 1902. Atsea scljeama
ca el putea s-hiba faptu ca pi la anlu
1883. Lista, cari-i adrata shi publicata tu
Revista Lumina, tu numirlu ti iubileulu
di 25 di-anji a Litseului, na spuni ca
Baravachi Petri eara dascal. Tu numirli
dit anlu 1904 di Lumina aflam ca
Baravach(Petri simneadza, sum materi-
alili-a lui cu Urlats, tsi scljeama ca-aclo
ellucra ca dascal anniinescu. Tu numir-
li-a revistaljei Lumina ari materiali di
literatura shi folclor (adetsli-a Amla-
njlor) ti-una carti buna-al Baravachi
Petri.
Barba, Vasili (1918) Publitsistu,
scriitor sh i mari-activistu-armanescu. S-
featsi tu-anlu 1918 tu hoara Livadz, azii
sum ocupatsii gartseasca. Tuti gradili di
seulii Ii featsi tu Rumanii. Lucra ca pro-
fesor universitar tu casabalu Brashov,
pana tu-anlu 1983. Tu Rumanii patu di-
ndreapsi shi s-adrara dauua discuri cu
puizii shi pinnifi-annaneshtsa (1979).
Tu-anlu 1983 fudzi tu Ghirmanii, tu
casabalu Freiburg, iu baneadza shi-aza.
U funda Unillnea Ii Limhii shi ClIllurii-
Armiineascii (ULCA). Dit anlu 1984 u
publica revista lborlu a Nostru, shi cu
17 di-anji easti revista-annaneasca tsi
nai rna multu chiro ari inshitii, pana tora
(finantsatii di-un emigrantu rumanescu,
Constantin Dragan, dit ltalii). Tu revista
lborlll a Noslru ari publicata multi
materiali dit isturiea shi cultura-
armaneasca. Organizil tsintsi COllgresi
Inlernalsial/ali Arllliinesillsii, eiliistiisi
multu ti-nehirdasearea-a Reealllandiir-
lor 1333 adusi di Consiliulu-ali Ivropi,
pi 24 di Cirishear anlu 1997, Strazbur.
U-ari publicata (eu Caterina Barba)
JJ
cartea Latina Sad-DIII/areana azi,
Bacau, 1982, cari-i una Antologhi i di
texturi armaneshtsa: Tu-anlu 1990 u
scoasi-a patra ed itsii-a Gralllatieiiliei
arnllil/easeii al Mihali G. Boiagi, cu
ucazea-a 185-lor di-anji di prota publi-
can.
Batsu, Flariea (1945) Scriitor ann8-
nescu. S-featsi pi data di 13 di-Apriir,
anlu 1945, Bucureshti, tu Rumiinii.
Sculii primaram Litseu shi Facultatea di
Economii Ii bitisi Bucureshti. Lucra la
Banca Agricola di Bucureshti, rna s-
marta tu Canada, iu baneadzii shi-azii.
Lucra la GRC-TV, canal 4, di Kitchener,
Canada la Emisiea pi limba ruma-
neasca. Ari publicatii multi cartsa pi
limba rumaneasca, a pi limba-arma-
neascii u publicil cartea Adutseri
aminti, Kitchener, Ont., Canada, Ed.
lbor, 1978. Easti hiljea-ali Victoria
Batsll, cari tut ashitsi li-ari publicata
cartsali Piirmiti, Ed. Canadian Herald,
Kitchener, 1981 shi Di la noi din Beala,
Ed. Canadian Herald,Kitchener, 1982;
Batzaria, Cola (1874-1953) Poet
(annanescu shi rumanescu), prozator
(annaneseu shi rumanescu), publitsistu
(annanescu shi rumanescu), senator
annaneseu tu pariamentul turtseseu
(1908) shi rumanescu shi ministru
(annaneseu tu guvemul turtsescu shi
rumaneseu), tu cari calitati shi-u simna
hundrata ti irinji di la Conferentsiea di
Londra (1913) eu tsi Turehiea s-trapsi
dit Balean, dupa tsi-ahurhi isturiea-atsea
nai rna di eatrani-a Annanjlor, dieara
eadzura sum oeupatsiea erashtineasca
(sh-rna multu dupa hundrata di
Bucureshti, candu Rurnaniea dip eftin
 Scriifori AmuiltesIJlsli
iilji vindu-Armiinjlji). Easti faptu pi 20
di Brulnar 1874. Crush uva shi fu zgru-
mat di comunishtsalji di Bucureshti. pi
data di 20 di Brumar anlu 1953. cala pi
dzuim lsi s-ana. Allvitsa Crush uva,
Bituli sh i Bucureshti. Lucra ca dascal
Crushuva. lanina shi Bituli. Fu director
a Litseiliui di Bituli shi RedaClor a
Revislaljei "LUlllill"". Li publica nica
shi Revista "[rellsa/jea" shi prota
gazeta-armiineasca "Disillipl"rc,," tsi
inshea Saruna, 1908. Ari publicata di
piiriivuliili-a lui di ma multi ori, ma
canda tuti s-chirurii, cum easti-atsea
BO/illl-lIl NlIslrat/ill , etc. Tache Papa-
hagi Iji-u publica nai ma marca colect-
sii, sum titlul Plinivlllii. Bucureshti.
1935 (repu bl icatii di Edill/fa Carle
Arolllc1llci, 1989). di proza-a lui prota
carti, Fiirti 11I1li. Ij-fu publicata di
Biblioteca Natsionala Armaneasca
"Constantin Belemace" tu Colecl5iea
"Marcu Beza" di la Uniea ti cullurii-a
Armiinjlor dit Machidunii. Scopia.
1999.Pi limba rumaneascii ari-ngriipsitii
multi cartsii. ma scutea shi re\isti ti fici-
urots. Tu Rumanii-i canascut sum numa
di Mosh Nae.
BeiclI, loryi (1950) Scri itor anna-
nescu. loryi Beiea easti faptu pi data di
I di Lunar 1950, tu noara Rilzboiell, tu
cazaea di Tulcea, tu Rumanii. Parintsalji
a lui, fen-su, Nicea Beica s-tradzi di
Griimusteanjlji di Gillmaeauira di-Nsus.
azii tll Vargarii, sni mil-sa, Itsa Bildani.
s-tradzi di Searlu, aza sum ocupatsii
gartseasea. Scul iea primarii u featsi tu
hoara-a lui, Litseu bitisi Custantsa
(1969) shi Facullatea Ii Politecnica-u
bitisi Bucureshti, tu chirolu 1969-1974.
Pana tu-anlu 1994 lucri! ca inginer a dit
anlu 1994 lucreadzaca prof. _la_ Litseulu
_ Londra. S-featsi tu-anl11 1882, tu ciisabi-
~=::-=::...:c...:.::::.:
12
agricol "Palas" di Custantsa. Di-
ngrapserli-a lui publicit tu revistili
'"Balla Aflll(IlIeaSC(/"' di Bucureshti.
"Grail" Arlllc1l1escu" di Scopia, etc.
Belelllllce, COIISllllllill (1844-1932)
Poet shi Tfllhlllil/r IlIIlsiolllll, omlu cari
tuta bana lucra pi dishtiptarea natsion-
ala-a Armanjlor.Easti faptu pi I di-
Agustu 1849. tu hoara Muluvishti.
ninga Bituli. Sculii-nvitsa III h03l'a-a lu i,
pi gartseashti . ashi cum eara-atumtsea.
Nica di njic lucra Belgrad, di-aclo s-
dusi Bucurcshti. AI disfeatsi cafinelu
"Macedonia" iu s-aduna Inultsalji di
natsionalishtsalji annaneshtsa. S-turna
Bituli shi palla tsi inshi lu pensii lucra ~a
econom 13 Litseillu di Bituli. Muri pi 21
eli Mai. tll-anlu 1932. shi easti-ngrllpat
Bituli, iu shi-aza Iji sta groapa-a lui. cu
Lsi "Mirmintsii lji Anniineshtsii" di Binlii
s-featsira un loc samtu ti-Armanamea.
Easti-autorill-a puiziiljei "Dillllilll/area
piirh/lellscli". cari s-feats i canticlu
pisim a Armanamiljei. nica di-anda ru
publicata ti prota oara, tu Revi sta
"Jlacedollia ". (1888). eari u-nchisi
Andrei Baga\'. Puiziili-a lui furii publi-
cati tu tuti rcvistili-a ch irolui. shi di-azii.
Earn biigat tu Alll%gitiell Aflluillel/sc(i
al Tache Papahagi. Bucureshti, 1922.
Creatsiea-a lui: Plliziili. poema Exilll/ (I
lIIe/i shi Alllohio~rll(ill. ti prota oara Ij-
fura publicati tu cartea P(irilllellSCII
Dill/lilll/liri la Edilura Carica Aronll]l1li,
1990. ed itsii-lldreaptii di Dina Cuvala.
Beza, Marcil (1882-/949) Poct shi
prozalor armanescu (shi rumanescu).
Diplomat rumanescu di cariera, profe-
sor universitar di Limba rumiineasea
 Saii/ori IIrl1l(;I1I!.'i /lI\'li
clu-armaneseu Clisura, aza sum ocupat-
siea gartseasca. Muri pi data di 30 di
Mai, tu-an lu 1949. l3ucureshli, IU
Rumanii . Litseillu-I bitisi Bituli shi
Facultatea ti Literaturii di Bucureshti.
Lucra tu-Ambasada-a Rumaniiljei di
Londra. dit anlu 1906. iu Ii tricu tuti
gradurli di diplomat, a tu idyiul ehiro fu
shi profesor universitar ti Limba rum3-
neascii. deapoaea consu I rumiinescu-a
Rum aniiljei di Erusalim. S-featsi mem-
bru-corespondentu-a Acadel1liiljei Ru-
maneasca dit anlu 1923. Fu secretar di
redactsii-a Revistli ljei "Llllllilla" di
Bituli, l1la co labor1i. shi publica pu izi i
shi proza tu tuti revistili-anniineshtsa dit
atsel chiro, a puizii shi prozli Ij-si publi-
carli sh-tu tuti-Antologhiili-a literatural-
jei amlaneasca shi tu revisti li tsi inshirli
tu-anjlji dit soni. Pi-arl1laneashti ari
publicat3: De ill /lOi, Bucureshti, 1905,
(i u-ari shi-nd auua eantits populari-
arm1i. neshtsa). EtiillITIl Cllrlell arolllli-
lIIi, tu-anlu 1997 Iji-u publica cartea
ProZli sid Pllizii. Pi rumiineashti-ari
publicatii: Pe Drullliri (nuveli); 0 villtr)
(roman, dit bana-annaneasca, tradus sh-
pi-angleashti sum titlul Dotill, cari fu
tradus pi-armaneashti di I. A. Ceara, shi
publicat di Editllra Carlea orollliil1ii, pi
dauilii limbi, 1998); Calell tieslillllilli
(roman); S{tilllllill bi"dl. piesa di teatru
tu 2 acti.Candu eara la-Ambasada
rumaneasea di Londra multu u-agiuti!
delegatsiea-annaneasca. an cap cu loryi
Murnu, acari ciifta-ndrepturi sh-ti-
Arm1injlji, dupa tsi fudzi Turcul dit
Balcan. Ma, RUl1lliniea shi diplol1lat-
siea-a Ijei, atumtsea Al1lbasadorlu Mis-
hu, un gricutash, u vindea Armanamea
ti niscanti psefti interesi sh-ma multu
lucri! ti interesili gartseshtsa.
13
BoglI, LeOI/ir/11 (1886-1974) Poet
(armanescu shi rumanescu), istoric sh i
profesor shi director a Arhivilor di
Chishinjev, azii Republica Moldova.
East i faptu pi 12 di Yinar an lu 1886.
Velis shi muri pi 26 di Cirishear. tu-anlu
1974. tu sp italjea dit casabalu Vaslui. ill
s-avea trapta tu-ausheatic tu-un manii-
stir. Agapia. di-aclotsi. Seu lii primarii-
nvitsa Vclis. la Litseillu di l3ituli shi
Facultatea ti Istorii shi Gheografii di
Bucureshti. Lucra ca profesor tu-ndaullu
litsei dit Rumanii. Tu-anlu 1913 s-
alul1llll ea ,oluntar ti Rumiiniea. cu-a ltsii
mult5<1-Annanji dit Machidunii. Nica di
la Litseillu di Bituli publica tu Revista
Lumina. Angrapsi dauilii piesi di teatru.
cari furii shi giueati tu-atsel chiro, cum
Bituli ashitsi sh-pit horli di-anvarliga,
shi-atsea LII IUllli shi RevollllsioI/(ITI;i,
manuserisi ti cari-azii putem s-dziitscm
cu sigurantsa ca suntu chiruti. Publica
una carti cu pu izii eu titlul Crillli/se.
Angrapsi multi cilrtsa cu puizii, ca la
treidzats, tsi Iji-ann asirii tu manllscris.
Tu-anjlii dit son i Ij-furii publicati:
Moseopolell, Editura Fllndatiei CUItIl-
rale Aromane "Dillliilldllrea Piiril/-
teasel;", Bucureshti, 1994: LII slalli,
iara-aclotsi, 1996: CII obtlullsl;i rii-all;i
pi-lI/llll11iri, ia-lIIi!. tu Biblioteca
Natsionalii-Amaneascii "Constantin Be-
lemace". Colectsia "Velo", a "Uniiljei ti
Cultura-a Anniinjlor dit Mahidunii".
Scopia. 1999.. iscanti manuserisi Ij-
fura publicati shi tu Revista "Zborill-a
Nmlrll" shi 'Deshleplarea". Ari publi-
cata shi-unii carti eu puizii pi lil1lba
rumiineasca cu titlul [lIIonlllare.
Angrapsi shi multi cill1sa di istorii
armiineascii shi rumaneasdi.
 Scriilori ArmulJeshtsa
Boillgi, Mihali G. (1780- I842) Ashi cum aflam tu cartea-al D.
Gramatic, carturar armanescu. S-featsi Bolintineanu, "Calatorii", Edit. Pentru
tu-anl u 1780, Budapeshta, di fumealji Toti, Buc.1968, la fr. 58, el Vodena Ij-fu
fudzita di Moscopolea (Erusalimlu- cantat un cantic. Ti ciinticlu Iji spusira
armanescu) shi muri, iara Budapeshta. ca eara-adrat di un loryi Burac, di
pi 3 di Shcurtu, tu-anlu 1842. Altsa lu Crushuva. EI tu carti-ngrapseashti: "...
spun anlu 1843. Eara profesor di limba shi-ahurhi s-ashuira shi shi s-canta ma
gartseasca, ma ari-ngapsita sh-pi sar- multi cantits populari, di cari lu-ngrapsii
beashti. Tu-anlu 18 I3, Beshlji, u pub- aestu di ma-nclo" ad rat di-un poet
lica GramllliclI amllilleascli, tsi easti improvizator di Crushuva, loryi Burac,
prota Gramatica-a lim baljei anna- araftu. Aestu can tic easti una satira con-
neascli. Tu Gramatiea ari bagata shi tex- tra Gretslji. EI spuni, canai, ca-
turi pi limba-armaneasca, ma di creat- Anniinjlji di-aclotsi nu suntu Grets, cum
siea-a lui armasi sh-ni publicata. dliisirii niscantsa. Nu-ari una valoari lit-
erariL Ama, huryeatslj i-I canta cu
chefi." Aoatsi-I da shi canticlu tut di 22
BOlIglI-I1iescII, TiIS/ICII (eca 1845- di versuri. Nu shtim, poati cit una dzuua
1908) Poet, fo1c loritu, autor di manuali va s-easa iuva puizii li-cantits adrati di-
di seulii shi dascal annlinescu. Easti atsel araftu, loryi Burac!?
faptu Crushuva, iuva tu-anlu 1845 shi
muri pi 28 di Xumedru, 1906, Crushu-
va, ca pensionar. Seulii-nvitsa Crushuva aciona, Taelli (1885-1971)
shi Bucureshti shi multu chiro featsi ca
dascal cum Crushu\a ashitsi shi C: Poet, prozator shi publitsistu-
armanescu. Easti faptu tu-
Cumanuva. Ari publicata folelor ma shi anlu 1885, tu hoara Avdela, alii sum
studii foleloristitsi tu rev istili-a chirolui. ocupatsiea gartseasca, shi muri tu-anlu
Ari tradusa shi-unli njica poema dit 1971 , Bucureshti. Anvitsa tu hoara-a
limba oxitana, L'Escrivela, tsi el alji lu lui. la Litseulu di Bituli shi la Sculiea
deadi titlul Ascliparea-ali Dillce dil Superioara di-Agricultura, di Bucu-
miinili IlIrlseshlsii. Puiziili shi tradut- reshti. Tu-anjlji 1910-1911 , deadun cu
serli-a lui Ij-fura-adunati shi publicati, ti Oani Foti, T. Ceapara, I. Sufleri, lancu
prota oarli, tu-una carti cu titlul Limba Mihali, shi-altsa u scoasi revista
sITli-alls/l eascli, ed itsii-ndreapta di Lilicea-a Pilll/II/Ili. Puiziili-a lui fura
Dina Cuvata, publicata di "Unia ti publicati tu revistili-a chirolui ma sh-tu
Culturii-a Annanjlor dit Machidunii", tuti Antologhiili-a literaturliljei annli-
Biblioteea Natsionala Armaneasca neascli. Tache Papahagi Ij-publica-nda-
"Conslalllill Be/emace", Colectsia uuli puizii tu-una carti deadun shi cu-al
"Velo", Scopia, 1998, cu ucazea-a 90- Zicu Araia. Lucra multu chiro ca ren-
lor di-anji di moartea-a lui. tier, loa ciuflichi mari tu Rumanii sh-li
lucra agricultura. Comunishtslilji al
bagara-ahapsi ca elementu burghezescu.
Bllrac, loryi (sec. XIX) Poet popu- Multi di puiziili-a lui s-chirurli, ma tihea
lar, protlu-a curi Ij-si publica una puizii, s-featsi ca la interventsiea-al Dina
nainti di-atseali 14-al M. Nicolescu.
14

ScrUtori Armaneshtsii
Cuvata la poetlu lanachi Zeana, shi la
Teja Paris, s-afla un caet eu multi di
puiziili-a lui, cari Editura Cartea
Aromiinii, anlu-aestu, 2000, Ij-li publica
tuti puiziili-a lui tu una carti eu titlul Di-
acasii.
Caciuperi, Aposlol (1920-1995)
Gramatic, traducator, lexicograf shi
publitsistu-armanescu. Easti faptu pi
data di 20 di Yinar, tu-anlu 1920, tu
casabiclu-armanescu Avdela, aza sum
ocupatsiea gartseasca shi muri pi data di
17 di Lunar tu-anlu 1995, tu ciisabalu
Freiburg, tu Ghinnanii. Sculii-nvitsa
lanina, deapoaea la Litseili di Grebini
shi Saruna shi Facultatea ti Literatura
sh i Filosofii u-ahurhi nainti di polim
Bucureshti a diploma-u 10 tash tu-anlu
1947. S-alumta ca voluntar tu Defturlu
pol im din lumi iu fu shi pliguit. Lucra
ca profesor di limba rumaneasca pit
casabadzlji limbolia, Reshitsa, Timi-
shoara. Dit Rumanii fudzi tu Gartsii sh-
di-aclo tu casabalu Freiburg, tu-anlu
1969. Ari tradusa pi-armaneashti di:
Oetavian Goga, Lucian Blaga, Mihail
Sadoveanu, Fratslji Grimm, Todi Zuca
(di pi gartseashti), Costa Kristali, loryi
Exarhu, Alphonse Daudet, Edgar Allan
Poe, Heinrich Heine. Li publica
Liturghiea a tsilui ditu siti parintilui
a nostru loan Gura di Malamii
Arhiepiscoplu di Constaotinopole,
Societatea CullUralii Balcania, Paris,
1967 (iu nu shi-u baga numa), I. Siavici,
Nuveli, 1969; Puizii aleapti, di Blaga,
1972, N. Batzaria, Piiriivulii, 1973;
Proza universala, Ed. Avdela, Frei-
burg, 1992. Li publica paturli Vanghel-
jlu dupa Marcu, 1984; tu Zborlu a
Nostru publica multi di pasmili-a
15
,
Fratslor Grimm shi Naulu Testameotu,
(dupa moarti) Bueureshti, 1996; Ij-si
publica dupa moartea-a lui sh i un
Dictsionar rumanescu-armanescu ,
dupa Dictsionarlu-al T. Papahagi,
Bucureshti. Lji-armasira tu manuscris
Costache Negrutzi, Nuveli, un Manual
Shcolar di Gramatieii Armaneasca.
Caloir, Cllluli (1921-1943) Poet
armiinescu shi-alumtator ti realizarea-a
vecljiului yis a Armanjlor ti-un SIal
ArnuinesclI. Easti faptu tu-anlu 1921 tu
hoara-armaneasca Perivoli, azii sum
ocupatsiea giirtseascii. Muri, vatamat di
geandarmadzlji gartseshtsa tu minti-
turli-a Defturlui polim din lumi, Saruna,
pi 12 di Mai anlu 1942. Sculii primara-
armaneasca anvitsit tu hoara-a lui,
ghimnaziu bitisi Ian ina shi Litseulu lu-
ahurhi Grebini, ma di ispetea-a Polimlui
s-muta-n Saruna. Tu-anlu 1940, prim-
veara. cu tuts alantsa di la sculii fu dus
tu exil. Tu-anlu 1941 Ij-silighira shi s-
dutsea la sculii. Atselji eara luts di cati
20 di-anji, shi 180 la numir. Tu-anlu
1942 cu-altsa sots adrara una ceta-
armaneasca ta s-alumta cu-andartsalji,
ta s-u-apura Armanamea. Lj i-acatsara,
una parei di elji, shi-Iji dusira-n Saruna.
Aclo. eara vrura sa-Iji cafta pashaporta,
Cutuli u seoasi prota-aravola.
Andartsalji s-aspareara shi trapsira di
lu-agudirii. La sahatea trei, ti mirindi, pi
12 di Mai muri. Puizi ili-a lui fura-ascii-
pati di sotslji-a lui, agiumsira la Gogu
M. Teguiani. cari deapoaea bana Bueu-
reshti shi prin Cociu 10mbur agiumsira
panii di Pascal Mareu, Prezidentul a
Sutsataljei "Perivoli" shi Ij-li publica,
una parti di eali, tu-una carti eu titlul
Caellll-a meu, Big Indian, N.Y., 1990.
 Scriilori ArmlilltslJlSli
Capida/I, Teodor (1879-1953)
Academicean rumanescu shi lingvistu-
annanescu sh i rumanescu. S-featsi pi
data di 15 di-Apriir. anlu 1879. Parleap,
az1\ Republica Machedoniea shi muri pi
data di I di Yizmacillnji, antu 1953.
Bucllreshti, tu rumanii. Sculii primara-
nvitsa parleap. Litseulu-I bitisi
Bucureshti, a studiili universitari tu
casabillu Leipzig, tu Ghinnanii. la pro-
fe sorlj i Karl Bruglllann. Gustav
Weigand , etc. Aclotsi-I deadi shi doctor-
atlu cu teza: SII{ixele lIomillale ill
dialeellll arom/ill, tu-anlu 1907. Lucra
un chiro ca asistentu-al Gustav
Weigand. Tu-anlu 1909 vini tu
Machidunii. shi lucra ca profesor shi
director a LitseiJiui cOlllertsial din
Sarunii. shi ea aza sum ocupatsiea gart-
seasca. Fu-aleptu di Unhersitatea di
Cluj, 1919, tu RUlllanii. ca lector ti
dialectul armanescu. Dotsentu s-featsi
tu-anlu 1924 ti Dialectologhii baJcanica
rumaneasca sh-ti Ling\ istica ghenerala.
Fu bagat shi lucri! ca Director ti
Dictsionarlu-a limbaljei rumiineasca.
Fu-aleptu ca membru-a Academiiljei
rumaneasca. u-anlu 1936. Tu-anlu 1937
tricu la Universitatea di Bucureshti. tu
loclu-alluliil Valaori (shi el Arman). Li-
ari publicata studiili shi cartsali:
Reponse critique au Dictionaire
d'ethimologie koutzovalaque di
Constaotin Nicolaidi. Sarunii. 1907. tu
cari Ij-Ii freadzi tuti minciunjli-a tsilui;
deapoaea Meglenoromanii, tu trei
volumi (I. Istoria si graiullor; 2. Litera-
tura popularil la Meglenoromanii; 3.
Dictionar Meglenoroman) publicati
Bucureshti antri-an j Ij i 1925-1935;
Studiu din viata romiinilor din sudul
Dunarii shi Romanii nomazi, rev.
Daeoromiinia, Cluj, 1926; Saracatsans
un tribu nomade grecque, Paris, tu
~--~~IL6-------
dauila volumi, 1925-1926; Farserotii,
studiu Hngvistic asupra romiinilor
din Albania, Buc. 1931; Dauiil
Moscopoleanu, tu Inchinare Illi
Nicolae lorga, 101-107, Cluj, 1931;
Aromanii. Dialectul aromao. Studiu
Hngvistic. Buc., 1932; Un lexique
macedo-roumain en cinq langues de
1821 , tu Lallgue e/ litera/lire.
Academie Roumaine, Bulletin de la
Sec/ion Lil/eraire. Buc., 1940, 1941,
1943, 1946. Toponimie macedo-
romana ; Dictionarul toponimic
aroman: Romanitatea baicanica, Buc.,
1946, etc.
Camfoli, Tul;1I (1872-1936) Scriitor
shi profesor allllanescu. S-featsi pi data
tu-anlu 1872, Veria shi muri pi data di 6
di Xumedru 1936, Silruna, aza sum OCII-
patsiea gartseasca. Sculii-nvitsa tu
ciisabalu iu s-aflil shi Litseilill di Bituli
sh-deapoaea Facultatea ti Literatura shi
Filosofii di Bllcureshti. Lucra ca dascal
la Ghilllnaziiliu di Ian ina, deapoaea la
Liiseiliu di Grebini sh-tu soni la
Litseillu di Siiruna. Angrapsi mash
teatru, cari fu giucat di ficiorlji la sculi-
ili·armaneshtsii di Ian ina, Grebini,
Vel}ea shi Saruna. Ca una carti dauli
piesi fura publicati tu revista Zborlu a
NoSlru, di Freiburg, tu-anjlji 1985-86, a
deapoaea shi ca carti di Ed. Car/ea
Aroll/(illel, tu-anlu 1993, sum titlul
Pirusheullu shi FllrI;i.
Caragealli, Gheorghe (1939)
Lingvistu rumanescu shi-armanescu shi
istoricean a culturaljei armaneasca.
Easti faptu pi data di 10 di Sumedru, tu-
anlu 1939, Bucureshti. Tuti gradili di
sculii li-nvitsa Bucureshti. Lucra ca
 _ _ SajiltJri Arm,iltf?\"/r/wi
as istentu shi tllti gradili pailli di profesor
universitar. Dit anlu 1976 luereadzii ea
profesor di lill1 ba rUlllaneasea la
Faeultatea ti shtiin tsa po lititsi di la
Uni vcrsitatea "La Sapienza" di Roma.
tu Italii. Li-ari pllblicatii eil rtsali shi
studiili ti lilliba shi eliitura-a rillaneasea:
La sllbordinazione eircomstanziale
ipotattica nella frase del dialetto
aromcno (maccdoromcno), Napoli.
1982: Una minoranza dimentieata: gli
Aromeni (Macedoromeni). tu AI/I/ali
del/' II/stituto UI/iversitorio Oriel/tale -
Se:iol/e ROlllal/:a. XXXV. 1993,
:'IIapoli. pp. 52-72; Sulla sopravvivenza
e la vitalita dell'aromeno, tll
UI/il'crsitci def!,li Studio Udil/c. 1988:
criUori aromeni (maeedoromcni):
qu ale litleratura, qualc fUluro? tu
Lilleratllre di Frol/tiera - Literatllrs
Frol/talieres, Anno I. nr. 2. Iliglio-
dicembre. 1991 , pp. 131-153:
Eminescu si Aromanii. tu LlIcea(itrlll-
erie noua - miercuri , 1 aprilie, 1990,
pp. 8-9, 14: Gli aromcni e la qUfstione
aromena nei documenti dell 'archivio
stor'ico diplomalico del Ministero
degli Mfari esteri italiano (1891-
1916), tll Storia COl/tellljJoral/ea, XV III ,
5, 01l0bre 1987, pp. 929-1007 shi XXII ,
~. agosto 1991. pp. 633-662; Studii
Aromiine, Ed. FIII/c/atiei C'lIltllrale
ROII/cll/e, Bue., 1999 (cu tuti statiili di
ama-nsus. mash adrati pi rumaneashti
di-autorlu sh-c lI-un Protuzbor di
:'IIieolae-Serban Tanasoea).
Caragialli, Oalli (1840-192 1)
-\eadem ieean. filolog, folc1orislu, lra-
dueator shi profesor rumanese u shi
islorieean armaneseu. S-featsi pi data di
II di Sheurtu, tu-anlu 1840. tu ciisabi-
lu-annaneseu Avdela, azii sum ocupat-
------~~17~-------
siea gal1seaSea shi mllri pi data di 13 di
Yinar. tll-an lu 1921, lashi. tu Rlimanii .
Sc ulii-nvitsil acasa, Avdela shi
Damashi, ill-arna tai fa-a IlIi, eari eara
mari eelnits shi ciirviinari. eu dasealj i
paltits. m3 multsalji di pi la sell lii li di
lanina. Deapoaea-nvitsilla ghimnazilliu
din Cl isura, iu daseal Ij-eara Apostol
Margarit. Climash 16 di-anji sa-ngraps i
la Faeliitatea ti filologhii , di-Atina, ma
bambar ell filologh iea-adara xitaseri sh-
dit isturiea-anniineasca. ti dizvalearea-a
damariiljci armaneasca-a Armatliladzior
cari u-avea scoasa-n cap Revolutsiea dit
an lu 1821, a eari Iii fll fllrata di Gretslji
Fanariots. U-a\ II tihea ea sii-Iji veada
shi s-faca mOllbeti eu multsalji di-
Annatliladzlji, shi elji Ij-li spus ira tuti
eriparii lsi Ii patsara di furiji Grets.
Dieara sh-li bitisi sludiil i. s-dus i
Bueureshti, III rllmanii . Bueureshli s-
featsi oaspi bun eu compatriolslj i-a lui:
Zisu sideri, frats lj i Goga, cari Iji shlea di
ma ninti, di Clisurii, Dan Vasili, di
Nevesea, fratslji Zappa, shi-allsa. Di
Bueureshti s-dusi lashi , ea profesor la
un Litsell. lashi publ ica multi tradlltseri
dil limba gartseasea elasiea. ma sh-dil
folclorlu gartseseu shi-armiineseu.
Co laboreadza la revistili Albina
Pil/dllllli. ROllliilllll, ele. Lj-trieu tu minti
ti-un stat armaneseu. sh-li-alsellucru s-
dusi pit Tesalii shi Epir. iu zbura cu luti
eapitli-a Annanjlor. Lo parti la un3-
adunari aseumta di Preveza, tu Epir, iu
zbura Apostol Margarit, shi eafta cit s-
mula con lra-a alieheari ljei a Tesalii ljei
di Gartsiea. Tu -anlu 1880, Oa ni
Caragiani trieu tu Iialii ta s-matreasca
naea-I tradzi di partea-a Armiinjlor pre-
mierlu Crispi. Caragiani patu di-I trapsi
di partea-a Annanjlor nipo-su-al erispi.
avueatlu shi publitsistul Anton Crispi,
can leasi una eampan ii tu gazeta
 SaNtor; ArnuilleshfS(;
Reforma shi L' ltalie (pi frantseashti). AI UII dodecalog III Aromfil/i/or, (pi trei
publici! studiulu "Romanii dil/ lirnbi), Constantsa, 1996; Dictsiollar
Macedol/ia si poesill lor poporaill", lu aromall (Macedo-Viall), DIARO, Ed.
Cercelari de Lillgvislica, 2 (1868- Enciclopedica, Bue., 1997. Ti creatsiea-
1869). U publica cartea Siudii islorice a Ijei lingvistiea shi literara, ti-an1u
asupra romal/i/or dill Penillsula 1998, Ij-si deadi premiulu "Teolwr Mi-
Balcal/iClI, Bucuresti, 1929. I parti (di luulllsll" di Fundatsiea "Andrei Shagu-
Pericle Papahagi) shi partea Il, tu-anlu Ila" di Constantsa.
1941 , Bucureshti.

Crlraiscu, Cola (1911-1969) Poet

CIITlIgiu-Marioiseallu, Malildll
(1927) Lingvistu shi-academ ic ruma-
nescu, poet armanescu. Easti fapta pi
data di 20 di l-unar all iu 1927 tu hoara-
armaneasca Hrupishti, aza sum ocupat-
siea gartseascii. Baneadzii, ca pension-
arii Bucureshti. Nica dit an1u 1928
parintsa1ji a Ijei s-mutara tu Rumanii.
Sculiea primara u-Ilvitsit Silistra, a
Litseu anvitsit tu casabadzlji Silistra,
BacillI shi Ploieshti. Facultatea ti liter-
atura-il bitisi Bucureshli . Armasi s-
1ucreadzii la Facultati sh i tu-anlu 1967
sh-deadi doctoratllu di filologhii. Li
tricu !uti gradili di cadru didactic uni-
versitar, pana di profesor shi-academic.
Nu easti cu ch ischinipsiti idei cit desi
Li mba-armaneasca easti una Limba-
ahol)'ea di-atsea valahuteasca. Ari pub-
licata multi citrtsa di spetsialitatea-a Ijei
di filolog, di cari noi va li-adutsem
aminti: Liturgier aroll/al/esc. (UI/ mlll/-
lIscris il/edi!), Edilura Acad., Buc.,
1962; Com/Jelllliu tie tlillieciologie
romalla (Nortl-sll i-Sud-tlumlrewlli) ,
Ed. Sliilllifica si enciclopedica, Bue.,
1975; FOl/omor(ologie aromfll/II.
SlIIdill de diuleclologie strucillrala, Ed.
Acad. , RSR, Buc., 1968; Di lilli/1m sll-
di I/(I(Oftrli,. Stilluri armallesllti, Ed.
Cartea Romiineasca, Bue., 1994; (Cu
puiziili-a Ijei fu seos shi-una plaea di
grarnofon. iu ea sh-li dghivasi puiziili);
--~-----1~8--------
armanescu. Easti faptu pi data di 9 di
Yinaran lu 1911 tu eiisabillu Veryea, azii
sum oeupatsiea gartseasca, shi rnuri pi
data di 20 di Martsu anlu 1969,
Constantsa, tu Rumanii. Sculii primara-
nvitsa Veryea, deapoaea-n Sarunii-I
bitisi Litseulu comertsial shi
Bucureshti-ll bitisi Faeultatea Ii
Literatllrii shi Filosofii. TlI-anlu 1937
luerit la Ministerlu ti-agriellitura,a dit
anlu 1948 sh-piinii di pensii lucra la
Banca di Constantsa. Nu-ari-ngrapsita
mu1tu. Puiziili-a lui Ij-furli publicati tu
tuti revistili tsi inshirli tu-anjlji dit sOlli,
a fura bagati sh-lu niseantili-Antologhii
a puiziiljei armaneascli. Tuti puiziiJj tu-
un loc Ij-fura pllblicati tu Rivisla di
Liliralurii shi Studii Armani, Anlu 3,
Numir I (Tom V), dit Apriir 1996, di iu
fu publicat shi-un separat, ea soi di earti,
cu titlu l di IcolI;i armallesitli,
Constantsa, 1998.
Curallief/, frlllCU (1882 -1965)
Profesor shi fo leloristu-armaneseu shi
rumanescu. S-featsi tu meslu Sumedru,
tu-anlu 1882, tu easabillu-armaneseu
Vel)'ea, aza sum oeupatsii gartseasca,
shi muri pi data di 30 di Sumedru, tu-
anlu 1965, tu eiisabitlu Cluj, tu Rumiinii.
Sculii primara-nvitsii Vel)'ea shi
Litseulu di Bituli. Conservatorlu-I featsi
 Scriitori Armiineshtsii
Bucureshti. Lucra ca profesor ti muzicii 1920, tu hoara-armiineascii Doleani,
la Litseiilu di Bituli iu fu shi dirijorlu-a ningii Veryea, azii sum ocupatsiea giirt-
Corlui di la Biisearica-armiineascii. iu seascii. Muri pi data di 12 di Mai 1999,
tradusi shi multi texti basericheshtsii pi- Bucureshti. Sculiea primarii-u bitisi tu
armaneashti. Tu-a lui chiro s-adra shi hoara iu s-aflil, Litseulu-I featsi Bazar-
fanfara-a Litseului di Bituli, cu instru- gic shi Constantsa. Bitisi Facultatea di
mentili dati di chihiielu Caragea di economii di Bucureshti a tu idyiul chiro
Sufii, sh-pi cari-ngriipsea Donatsiunea featsi studii sh-Ia Facultatea di med-
Caragea shi numa-a lui Ij-si-adutsea- itsinii. Tu meslu Yinar anlu 1949 shi-u
am inti tu cantarli dit biisearica. aduna deadi teza di doctoral. Lucra ca iatru
shi melografie multi ciintits armiinesht- internistu la hiimanji pana tu meslu
sii di cari publica unii carti, 130 di Lunar dit anlu 1958 ciindu fu-aciitsata
melodii populari-Ilrnujllesl/lsii, editsii- cu literaturii-aziiptiisita di comunisht-
a Academiil;ei RUl1liilleascii, Buc., siilji shi fu giudicatii ti 25 di-anji ahapsi,
1937. Dicara sii-ncljisi Litseulu di Bituli rna nu-Iji dumji, ciI fu silighitii tu-anlu
fudzi tu Rumanii shi flU mata lucra ti- 1964. Tu-ahapsi avu shi-unii fiticii, ti
Armiinjlji. cari suntu-adrati shi multili di puiziili-a
Ijei, cari furii-ngriipsiti tu minti sh-
dicara inshi di-ahapsi sh-pi carti, shi-
Carallica, Nicu (1924-1991) Istoric atsea cum atseali pi limba-armiineasea
ti-Amlanjlji. Easti faptu tu-anlu 1924, ashitsi shi-atseali pi limba rumiineascii.
tu casabalu-armanescu Veryea, aza sum Atseali pi limba-anniineaseii Ij-fura
ocupatsiea gartseasca shi muri pi I di publicati tu-unii carti eu titlul Sclinlealii
Yizmiiciunji 1991, la AI Patrulea III colasi (1958-1964), di Edilllra Car-
Congres yta Iimba shi cultura- tea Aromiinii, tu-anlu 1998, a atseli pi
armaneasca, la "Sacred Hearl Univer- limba rumiineascii, tu-unii carti cu 265
sity", tu casiibalu Fairfield, CT, SUA. di frandzii, cu titlul Lllmilli pe crt/cea
Sculii-nvitsii Custantsa shi Paris, iu eara mea dill heZlle, tu-anlu 1995. Puizii di-
fudzit ca leghioner (contra-eomunistu) a Ijei fura publicati shi tu revistili
rumiinescu dit anlu 1949. Lucra bana-Iji "Deshtepta/'ea ", di Bucureshti, "Grailu
tutii ca iatru-veterinar. Dicara inshi to Armiillescu" di Scopia, shi-alti.
pensii, la Facultatea ti literaturii shi shti-
intsii umani di la Universite de Frans-
che-Comte, Bezancon, tu Friintsii, pi Caratana, Cola (1914-1992) Poet
data di 28 di Cirishear 1990 u-apura te-armiinescu shi rumanescu. Easti faptu pi
za di doctorat "Les Arolllllaills: Reche-
data di 23 di Yinar anlu 1914, tu hoara
rches Sllr I'idelllile d'ullii elnie" ("Ar-
Horopani. alii sum ocupatsiea giirt-
mlillilii: Xilliseri Ii itlenlilalea-a ullliliei
seasca. Muri pi 19 di Xumedru, tu-anlu
eillii"), lucral'i di 500 di friindzii. 1992, Constantsa. Sculii primarii-nvitsa
tu hoara-a lui, shi-atsea pi giirtseashti.
Tu chirolu 1934-1937 bitisi-ndauuii
Carallica-Olariu, Despa (1920 - clasi secundari-n Oltenitsa, tu Rumanii.
1999) Poeta-armiineascii shi rumiine- Multu dghiviisi dit literatura giirtseascii
ascii. S-afla pi data di 4____
di Lunar anlu ________
~~-L

19
 Scriitori
shi rumaneascii. shi-altii varii mari scu lii
nu-nvitsa. Puizii pi lilllba-arllliineascii
ahurhi Illultu -amiinat, tu iaralllati.
Publica tu revistili tsi-ahurhirii s-easa
dupii-anlu 1984. Cal1ea As"teptll SOllr-
iii. u publica pi paradzlji-a lui , la Ed.
Litera, Bucureshti, 1985. Idyea carti fu
republicatii sh-di Editll/"({ Carlea Am-
lIla!l{/, cond llsii di D-I Tibcrius Cunia,
tll-anlll 199J.ClI pllizii pi limba rllma-
neasca debllteadza tll-anlll 1936 tll
rev ista nJllliineasca "Ce/e Irei crishuri ".
tu-anlu 1937 publici! puizii pi-armiine-
ashti tll revista "Dilllandarea", tu-anlu
1939 tu revista .Fallli/ia ,. ma sh-tu
publicatsiili di Bazargic: "Blicillllllli",
"Dobrogea de Slid", S-alulllta tu Deftu-
rlu polim din lumi. Illa dupa polim ca
anticom llnistu ari dllrnjita shi-ahapsi.
lara-u 10 cu publicarea pit revisti. Cu
carti pi limba rllmaneascii sh-fatsi
deblltlll cu cartea LIIII/plll/ororie, la Ed.
Cm'lea ROlllalleasca. Bucureshti. 1972.
La idyea editllra Ij-fura publicati shi
cartsali: Lflnll de II/Ir (1975): /nscriptsii
TIIpestre (1981). La Ed. Litera u pub-
liciI, pi paradzlji-a lui. canea Arbori.
1989. Dupa moartea-3 lui. Ij-fu publi-
catii cal1ea Memorii g"etsimotitsi. Ed.
Ex POlliO, Constantsa, 2000,
CIII'lIl1iati, Teodor Alllls/llsi (1710-
1789) Profesor, carturar shi publitsistu-
armiinescu. S-featsi ea pi la anlu 1710.
Moscopoli, shi muri pi II di-Agustu tu-
anlu 1789, la miinastirlu Prodromlu.
Moscopoli. Erusalimlu-armanescu, azii
sum ocupatsii-arbisheascii. Sculii-nvitsa
tll colegilu di Moscopoli shi la colegilu
di lanina, Li studie ghini Filosofiea,
Loghica, Fizica, Metafizica shi Filo-
loghiea. Fu Rector a Nalillii/;ei Acade-
fl'lIIrilll'\hl.Hi
lIIii di Moscopoli tu tsi functsii s-dusi
pit Italii, Ghermaniea sh-ma multu
shidzu la coloniea-armaneasca di Vini-
tsii. Tu-anlu 1770 u publica cartea Pro-
/opiril/ (Protunvitsiitura) iu baga 1170 di
zboarii-armaneshtsii, Ii tsi s-Iugurseashti
shi Protlll Dic/sionl/I' ATllllinescll. Tu
Tipogra{iea di Moscopoli publicit ciU1Sii
pi giirtseashti. machiduneashti ma sh-pi-
arlllancasht i, d i manuscri si Ii-anna nesht-
sii-alla-Nauni di Ohiirda, cartsii cari-aza
s-Iugurs~scu ti chiruti, a eali suntu-
ascllmti. Cu ltill-al la-Nallni iii muta-
nsus shi cI shi-avca-aciitsaUi zal1sinji
buni la-Armiinjlji. di tsi ispeti sh i fu-
arsa Moscopolea di pal1ea-a Gretslor
fanariots di la Patriarhiea dimuneascii
din Poli.
Clindrovellllll, Hristll (PI//icinll,
/I/I1CII)( 1928) Scriitor (annanescu shi
rumiinescu), critic Iiterar rum anescu,
traduciitor (anniinescu), publitsistu (ar-
miinescu shi rumiinescu). S-featsi pi
data di 5 di Shcul1u, tu-anlu 1928, tu
hoara Babuc. tu Cadrilater, tora tu
Viirgarii. Paranuma-arl11aneascii Iji-u
Costica. l11a Candroveanu shi 10 dupii
hoara Ciindrul'a, azii sllln ocupatsii gart-
seascii. di ill Ij-si triidzea piirintsalji, cu-
alsea Vi'll di s-featsi cama mari Ruman,
ca Costicii vrea-I canushtea tuts tu chi-
rolu-a cOl11unishtsiilor. cu cari el ghini s-
aciich isea, Sculiea pril11arii-il bitisi tu
IlOara Gheneral Praporgescu, Litseirlu
lu-ahurhi Silistra. ma-nvitsa sh i pit altsa
casabadz rumaneshtsii. Facultatea di
Filo loghii-il bitisi Bucureshti. Lucra ca
dascal pit hori. profesor Ploeshti.
Redactor di revisti a dit anlu 1974 pan a
tsi inshi tu pensii eara redactor-shef a
revistaljei Lil'l'es I'OlllllaillS. Pi limba-
 S",iilur; Armfilleshls(;
armiineasca (cari el nU-11 pricanoashti ti-
alta limba ma mash ti-ull dialectll-a lim-
ba ljei rumancasca shi-A rmiinj lji suntu
Mucanji shi nu IIna-altii mileti) li-ari
publicatii-aesti cilrtsa: Allioio/?ftii-Illir-
icliljei II"'lIilleo.l'Cli, Ed. EmillesclI,
Bu c., 1975: Allllllogftii-ll IJI'IIZ/iliei
orJIllillellscli, Ed. Vllivers. Bllc., 1977:
Nillllllz, Buc" 1980: VII sewl di IJllizii-
IIrJ1l1illell.\·cli, (tu colabora ri). Ed.
Carleo ROII/al/easca, Buc" 1985: Pir-
lltili Iii lIielll/zlilizllllli, Bllc" 1997. Ari
pllb licata shi multi cartsa pi limba
rlImiineascii. a dit anlu 1990 shi-ncoa Ii
ed iteadza revistili Dishliplarea shi
Dillllilldal'eo, cu cari fats i propaganda
rumaneasca pi la-Arl11iinjlji dit Balcan
shi-Iji angiura tilts cari lugursescu ciI
Arma njlji suntu una-alta mileti shi
limba-arl11aneascii easti una-alta li mba
shi nu, cum va el, dialectu-a limbii ljei
rumaneasca. Ti-anlu 2000 easti laure-
allu-a premiitlui "Teohar Mihadash"
tsi -I da F,mdalsia "Alldrei Shaglllla" di
Constantsa.
CtlsftericIl, Alii (1974) Poet arl11ii-
nescu. East i fa pta pi data di 29 di-
Apriir, tu-anlu 1974, tu IlOara Cogea lac.
ningii Custantsa, tu Rumanii. Sculii pri-
marii-nvitsa tu hoara iu s-featsi. Bitisi.
tu-anlu 1995, Coleghiitlu Pedagoghic
"Constantin Bratescu" di Custantsa. Dit
an lu 1995 lucreadzii ca dasciilitsii tu
idyea sculii iu-nvitsa shi ea. Pininga-
atsea tsi easti dasciilitsa, dead un shi cu
co lega-a Ijei Zoitsa Mihai. lucreadza shi
cu ficiorlji-armiineshtsa shi-ll cumiin-
darsescu pareia "Armanji di val' chil'O",
eu eari parei s-prezcntara di dauilii ori la
Festivalu "Par inleasca Dimalldori" tsi-
I organizeadza FlllldO/siea "Andrei
21
Shoglll/o", ma shi tu ciisiib icJu Techir-
ghiol, tu ciisabil lu Mihai Kogal niceanu
shi Tu1cea. Puizii pi-armaneashti sh-pi
valahuteashti ahurhi sii-ngriipseasca dit
anlu 1992. Ari publicatii puizii tu Rev.
"uradu Arllltillescu" di Scopia. etc. Ari
unii.carti-Iltreaglid i vlira 100d i pll izii , Ii
cari s-alal11aseashti s-u pub lica.
Cellra, /lie A. (1923) Poet. prozator
shi traducator armiinescu. S-anil pi IS di
ShClll1U tu-anlu 1923 tu hoara-amlii-
neascii Xirolivadi. azii sum ocupatsica
giirtseasca. Baneadza ca pensionar tu
ciisabalu Dej. tu Rumiinii . Easti nipot di
frati-a poctlui 100yi Ceara. Scul ii pri-
marii shi ghimnazii-nvitsa tu ciisabiclu
Cavarna. S-alumtil tu dellurlu polim din
lumi. Dupii polim lucm Mangalia, un
ciisabic Ilingii Constantsa, sh-tu-anlu
1952 fu mutat di zorlea shi dus tu
casabill u Dej, iu lucra tu comertsii. Pi-
armilneashti 10 sa-ngrapseasca dupa tsi
inshi tu pensii. Prota-ngriipsi proza, cari
Ij-fu publ icatii tu "FTC/lldza Vlahc7" sh-
cama multa tu Revi sta ''Zborill-a
Noslrll" di Freiburg, tu Ghirmanii, con-
dus di D-I Vasili Barba, a deapoaea-
ngriipsi sh i puizii. cari Ij-si publicara tu
Revistili "Deshleplarea", "Dim(/lIda-
rea ". "Bema Armcll/eascci", Rivislo di
Lilirolurli shi Sludii Armani, etc.
Creatsiea-al Hie Ceara Ij-fu publicatii di
Editllra Carlea Aromalla. sh i-atsea:
Niltila IIIrt/ori. (proza shcurta), 1991:
Alwrislul (roman), 1997. Di tradutserli
tsi li-ari-adrata Ij-si publica. Marcu
Beza. Doda. 1998; Justin Tambozi (an
colaborari). EII/inescu (aroll/linlro-
IIIlin) , 2000, etc. Ed, Cartea Aromana Ij-
publica tradutsirea-a roma nlui Locurli a
fantanjlor di Teohar Mihadash. La
 Scriilori Arnu;lJeshISI;
£dilura Carlea Aromana ashteaptii pub-
licarea-a tradutserlor: Shakespeare,
Mitchel; Teohar Mihadash cu dauua
romani, shi romanlu-a lui Singur pi
calea-a hanoliei.
Ceara, loryi (1881-1939) Poet shi
prozator, dascal shi-annatol armanescu.
Easti faptu tu hoara Xirolivadi, ninga
Veryea, aza sum ocupatsiea gartseasca,
pi data di 18 di xumedru, anlu 1880 shi
muri pi 4 di-Apriir, anlu 1939, tu
casiibalu Cavama, alii tu Vargarii, iu el
lucra ca dascal. Sculii-nvitsa tu hoara iu
s-featsi, Litselilu di Bituli. Ahurhi studii
la Facultatea ti Literatura di Bucureshti,
rna nU-ll bitisi di ispetea-a neagiundzir-
iljei. Lucra ca dascal tu hoara Criva
Palanca, tu Gartsii, a dupa-anlu 1906
luera Veryea. Puiziili Ij-fura publieati tu
tuti revistili-a chirolui. di la "Lumina"
di Bituli (1903-1908) shi-ncoa, tu tuti
Antologhiili-a puiziiljei. rna nica nu-ari
una carti pi numa-a lui. Tuti caetili cu
puizii Ij-si chirura tu Protlu polim din
lumi, cu tsi literatura-armaneasca multu
urfanipsi. lara, cati fura publicati suntu-
adunati la Edilura Carlea Arollllinli, sh-
di baia chiro ashteapta publicari. Un
chiro s-alumtil shi ca Almatol sh-fu shi
ciipidan di ceta, ta s-Iji-apura Armanjlji
di terorlu shi vatamarli-a andartsalor
gartseshtsa, cari lu-avea scoplu ca sa-Iji
faca Grets Amliinjlji.
Ceara, Viclor (1933) Poet, prozator
shi traducator amlanescu. Easti faptu pi
data di 28 di Martsu, anlu 1933 tu
ciisavillu Cavarna dit Vargiirii, atumtsea
tu Rumanii. sculiea primarii-u featsi tu
ciisiibiclu M. Kogalniceanu, litseulu-I
bitisi Bucureshti shi universitatea lashi.
22
Prota-ahurhi sii-ngriipseascii PUIZJI pi
limba valahuteasca, rna nu-ari publieatii
una carti. Puizii shi proza-ahurhi sa-
ngriipseascii dicara inshi tu pensii. Oi
puiziili shi proza-a lui fura publicati tu
Rev. "Grailu Armanescu .', "Bona
Arlllaneasca", "Rivisla di Liliralurli shi
Siudii arllloni". "Deshleplarea", etc.
Oebutlu literar al featsi la "Unia Ii cul-
lura-a Armani/or dil Machidunii ", tu
Bihlioleca No/siano/a Armc/neasca
"Conslanlin Belemace ", Coleetsia
·'Velo ", cu titlul Grealili t1zlili (24 di
soneti), Seopia, 2000, a tu idyiul chiro
Ij-si publica carti cu puizii shi prozii shi
di Edilura Cartea Aron/ana, cu titlul
Versuri slti 1slllrii sltcurli, Constantsa,
2000. Tradutseri a lui fura publicati tu
cartea Justin Tambozi ... , EminesclI.
AromiiniRomiin, Constantsa, 2000. U-
ari pub Iicatii shi cartea PlIizii Irii tin-
iiea-ul Emil/escll, Ed. Cartea Aromana,
Constantsa, 200 I.
Ciotti, DlImitrll (1882-1967?) Poet
pi limba meglenitii, mari-activistu ti
dishtiptarea natsionalii-a Meglenitslor
ca-Armanji. Publitsistu cari s-alumta ti-
Armiinjlji colonishtsii tu Cadrilater sh-
deapoaea tu dobrugea rumiineascii. Ari
publieatii multi statii pi-aestii tematieii.
Nu shtim nitsi ciindu-ari muritii.
Colimitra, Constantin (1912-2001)
Poet shi traduciitor anniinescu. S-atJiI pi
data di 20 di Martsu anlu 1912, tu hoara
Pleasa, alii sum ocupatsiea arbisheascii.
Biineadlii tu-Amirichii. Sculii primarii-
nvitsa tu hoara-a lui, la Litseulu di
Siirunii a deapoaea tricu la Litseulu di
Silistra. Sii-ngriipsi la Facultatea ti
economii, rna nu-u bitisi. Oit Rumiinii
fudzi tu-Amirichii. Muri pi data di 14 di
 Scriitori Arm(;nesiJtsii
Shcurtu 2001.. Tu-anlu 1982 shi scoasi Armiinjlji ca Gazeta Macedoniei,
pi hargili-a lui una carti cu puizii anna- Peninsula Balcaniea, rna shi lu
neshtsa, Primveri CII saari. Ari publi- Macedonia. Friilsil;ea, Lumilla. Pi-
calli nica shi-una carti cu puizii Sic armaneashti nu-ari multu-ngrapsita, rna
lransit mllndi, Ed. "Dimiinclarea shi-atsea tsi u-ngrapsi nu- i adunata tll-
Piirinleaseii", Bucureshti. 1997, shi-un .una carti. Pi valahuteashti ari publicatii:
ca soi di studiu ti Farshirotslji. Puizi ili- Amillliri t/ill Macet/onia, Buc.:
a lui suntu publicati sh-tu revistili-arnla- Alllichitali si monllmellie romalle ill
neshtsa tsi s-publica tu-anjlji dit soni ma Turcia, Bucllreshti, 1902; Spre
sh-tu niscantili-Antologhii di puizii- Alhallia. impresii, ohiceillri, moravllri,
annaneasca. Easti vartos Iigat di liniea 1905; Vocllhlliar romiin-bulgar-Illrc,
ca nu-ari limbii-anniineasca, ma easti- 1916; Hllit/llcii Pint/lIllli (roman d it
un dialectu-a limbaljei valahuteasca sh- bana-a Armanjlor),BlIc., 1937, (ts i-i
nu-u pricanoashti shi-abetseda-arma- tradus di D-Illie A. Ceara, shi-ashteap-
neascii. ta publicari la Ed. Cartea Aromiiml,
condusii di D-I Tiberius Cunia); 0
drama in mllnlii Mllcet/olliei (roman);
Coloniea.lIie (1943) Poet shi proza- Nllvele, Buc. 1940; D. I. Popovici, 0
tor anniinescu dit Arbinishii. Easti faptu Cincarima, tradutsiri pi valahuteashti.
tu-anlu 1943 tu hoara Andon Poci ninga Bucureshti, 1934. Publicat shi tu cartea
ciisiibiilu Ghirucastru. Ari bitisitii mash Gramuslell-a 1I0llslli mlirillii. Vniea /I
litseu di ispelea ca nu Ij-si didea s-duca Cliliurii-a Armiin;lor dil Maehidllnii,
ma-nsus cu sculiea, cara eara Arman. 1997. Tu rev. Zborlu a Noslru, Nr. I-
Puizii shi proza-armaneasca publica 2/2000, vidzum c!! la d-I Barba s-aflii un
dupa ciidearea-a dictaturaljei comunista manuscris di puizii pi-armaneashti, tsi
dit Arbinishii, tu tuti revistili-arma- vor caftari shi publicari.
neshtsii dit aeshtsii vara dzaz di-anji dit
soni. Nai rna marea parti di puiziili shi
proza-a lui Ij-furii publicati tu Rivisla cli Cosmll, COllslllnlill I. (1866-1914)
Litiralurii shi Studii Armiini, Anlu 33, Poet, profesor shi publitsistu-arnliines-
Nr. I, Tom V, Apriir 1996. Carti eu cre- cu. Easti faptu tu-anlu 1866 tu llOara
atsiili-al Colonjea Ij-fu publicata sh-di Gopishi. ninga Bituli. shi-ashi cum
Fzmdatsiea "Dimiindarea Piirinteascii" aflam pi-una carli tsi s-afla la Biblioteca
di Bucureshti. tsi u-ari D-I Vasili Barba, Freiburg, s-
ail!! ca muri tu-anlu 1914. Easti-ngrupat
tu groapa tsi s-afla Bituli. Sculii-ari-
Conslonle, Consllmlill (1880-1964) nvitsata Gopishi, Bituli shi Bucureshti.
Scriitor shi publitsistu (armanescu shi Lucra ca profesor la Litseulu di Bituli,
rumanescu), diplomat rumanescu. Easti rna fu shi Director a Revistaljei
faptu pi 3 di Martsu 1880, Crushuva. "Lumina" shi fondator shi Director a
Muri pi data di 3 di Lunar 1964, gazetaljei "Romanul de la Pind"
Bucureshti. Sculii-nvitsa Scopia shi (1904). Ari publicata: Poesii
Bituli. Studii Bucureshti. A.ngrA.psi tu Aromiillesitti, Bucureshti, 1893 (lsi
revistili-armaneshtsa shi-atseali
________ ti-- Leasti
_ _ prota
~ _ __carti
_ cu puizii-armaneasca);
23
 ScriUori , !muilll'.\/If\/i
--='"
Sltcoalrl veclie iCII DlIsca/u Shuta.
Blieureshti , 1902; liilll/zid/ll lIeililll/zid
shi Scliillcia/ de Molier, Bliclireshti,
1902: (Dailli cartsa ell Teatru, ripubli-
eati di Ed itllra Caltea aromanu, Teatrll.
Constantsa. 1996); Dilllitrie Cosacovici
slti ArOlluillislIIlI/ (Extras dit Analele
Aeademie i Romanc, Tom XXV,
Memoriile seet iunei literare), 1903:
Basllle Arolluillcsltli (Biblioteea
"LUlI1i110 "), Monastir, 1905, (Ed itsii-a
daulla di Editura Cartea Aromana):
Ca/elll/ara/ AllllilllllrclI", Monastir,
1910: BiogTllfill AIIVllfSliloTII/ui
Dimilri Goa Gltillllci Cosmesca. Bueu-
reshti, 1912. Ari sh-niea multi studii
folel orits i shi istorits i, dit Revista
"Lumina" shi-altili gazeti, eari-ashteap-
tii publieari tu-una earti. Easti protlu
cari-agiutil ca s-hiba giueat protlu
Teatru-armanescu. Gopishi, tu-anlu
1888, ma shi mari natsionalistu shi-
alumtator ti introdutsirea-a limbalje i
armaneasea tu seu Ii il i-armancshtsa,
dead un eu A. C. Baga,. C. Caireti, sh i-
altsa.
Cllllill, Tiherills (1926) Publitsistu
shi traduditor armancseu, profesor uni-
versitar shi spetsiali stu tu statistiea-
amerieheseu. Easti faptu pi data di 10 di
Yinar anlu 1926, tu easabalu-annanescu
Vudena, (iu fen-su Petre Cunia luera ea
dasea l annanescu), azii sum oeupatsiea
gartseasca. Dupa parintsa s-tradzi di
Tiirnuva (dupa fen-su) shi ma-sa eara di
Nijopuli , ninga Bituli. Scul ii-nvitsa
Bazargic, iu s-m utara parintsalji a lui.
Litsell bitisi Constantsa, Faeultatea u-
ahurhi Bucureshti shi-ll bitisi tu
Frantsii, di ispetea ciI ca antieomunistu
fud zi dit Rumanii, sh-pit lugoslavi i sh-
pit Italii agiumsi tu Frantsii. Di-aclo
_ _ _ _- L_ _ __ _
tricu Canada di iu dusi ca profesor uni·
versitar Syracuse, tu statlu New Yorku
Ca spetsialistu di matematiea stati s·
ticheasca 10 parti shi organizil mllit
Congrcsi Internatsionali, m3 Ij-Illrii clat
shi multu mari premii internatsionali
Tiberius CllI1ia 10 palti activa shi tu act·
siunea-a dishtiptari ljei nat sio nala-a
Armiinjlor. Easti un di-atse lji tsi 1I.
adrarii !laulla Abetsedii anniin casca,
agiutil shi 10 parti Cli referati shi disclIt·
si i la tuti Congresili IlIlel'l/alsiolla/i
Al'IIllllICsilwl tsi Ii organizil ULCA di '
Freiburg. Nai ma marli lucru lu-adra ell I
fo ndarea-a Edilllraliei Ca/'lea Aroll/(I/I(; I
tu cari publica eallla di 60 di ciJrtsii di :
scriitori clasits shi modernji, a dit anlu '
1994 u fonda sh-dit anlu 1997 easti shi ,
Redactor-Shef a Rivislclliei Ii Liliralurci
shi SllIdii Aromani, tsi -ll publica di
daulla ori tru-an, pi I di-Apriir shi I di
Sumcdrtl, cati-an. Pana tora-agillmsi la
Tomlll XX. Tu multi nUllliri publicil ea
sllp limenti vecJji revisti sh i ci!rtsa-anna-
ncshtsii. Tu-ndau llii di TOlllurli publici!
multi materiali di folclor, isturii sh-clit
bana-a Arlll3njlor, dit Revi sta
"LulI/il1(/", cari inshea Bituli tll chirolll
1903-1908. cari Illateriali Tiberius
Cunia Ii tradusi pi-armiincashti, di cari
materiali pot s-hibii publicati multi cart-
sit Tiberius Cunia lu-adra shi-I publica
Dictsionarlu Rumiin-Arman (dupa T.
Papahagi), 1995 ma shi cartea Bituli
1997 Un Simpozion tra
Standardizari a Scriariljei
Armiincllscii, tsi easti un mullu bun
studiu a Limbiiljei armaneasca. Ti
mliiti di cartsiili (lieu A. Araia) shi
Tomllrli-a Rivi staljei , Tiberius Cunia
easti-atsel tsi li-adra atsea li editsii iciJ
separati.
 SUlilor; ImllilH''ihl\(;
"-:--,,-
Cllslllla, Millflii (1895 - 1983) tradutsi ri dit pui ziea-al Em inescu.
Scriitor armiinescu di teatru. Easti faptll LIl/Iellfirlll. Ed. Lilera. Bucuresht i.
tll-anlll 1895 tu ciisiibillu Valli. iciI vara 1980 (pi paradzlj i-a lui): ca rtea Cll puizii
homa di-aclots i. aza sum ocupats iea di-a Ill i eu titlul Ffltlllrell-ul Diogen.
gartseasca. Muri tu-anlu 1983 . tu- Eel. Lilera. Bucureshti, 1985: di tradut-
Amirichii. TII-an lli 1911 s-dusi tu- serJi-a lui di puiziili-a l Emincscu sllnlu
Amirichii la-amintatic shi -aclots i- bagali shi tll cartea Puizii (aromano-
armasi bana-Iji tllta. Lucni multi tchn i. roman). (an colaborari). Ed. AlilletTa,
ma nai ma multll lucra ea birbel. Bucureshti, 1985: ari pub licnta shi IIna
Talentul di scriitor, ica ma ghini dzasa cat1i cu tradutseri a cal1i ljci Trei balatie
di-adaptor di tcatrll sh-Iu spll si pri n (frOll/fllle. di Hristll Candrovea nu: tll-
adaptarea-a tsintsilor piesi di teatrll di- anlll 1998. Edilura Carlea AroOlflllc/, Ij i-
autori gartseshts3, 111a adaptarea fu-ah~H u pllblici! cartea cu puizii C,irww-fl
di mari tsi pies ili, ashi cum li-adra el, IOllllllltiliei. Lji-arm3si tu manuscris un
pot s-hiba IlIglirsiti ti cartsii-armiincsht- mari roman, SIIII/ IIIlIlIbrtl-(f elfiliei. tsi
sa. Piesili lilra giucati tu iamea 1928- Ill-ari 0-1 Vasile G. Barba, shi-ashteaptii
1961, shi paradzlj i tsi s-aduna eara ti publicari. Pi limba rumaneascii u-ari
bascari ca-a rmaneasca di Bridgeport. publicatii earlea cu puizii, Cere vicios,
Oi-atsea li piesi pana tara. la Ed Carlea 1945. Armasira nipublicati-nda ulla
ArOlllliml. Ij-furii publicati lu Ririsla Ii manuscnSI Cll P1IIZii pi limba
£iliralllra shi Sludii Anl/{ll1i, Golfll, til rumancasca.
Tomlu XII, Vruta-a picurarilli. tu
Tomlll XIV shi Haida, til Tom lu XVI
shi-annan nica ti publicari Esme sh i CIIVltla, Ditlll (1952) Scriitor. tra-
Evridich i. Ash i clim nil spuni 0-1 duciitor. editor shi publitsistu-armanes-
Tibcrius Cunia, ari-armasi sh i tsiva cu. Easti faptu pi data di 9 eli Lunar, anlu
puizii di-al Mihali Clistula. 1952, tu hoara Oubrushana (Oobrosan i)
ninga Shtip. Patru-anji di scu liea pri-
mara Iji-nvitsa tu 11Oara-a lu, alantsa
CillO VII, Oatti (1912-1992) Poet shi patru tu hoara Treili Shopati (Tri Cesmi)
traduciitor armanescu. Easti faptu pi ningii Shlip. Ghimnazii bitisi Shtip shi
data di 13 di Lunar anlu 1919 tu Facultatea ti economii Scopia. tu-an lu
casiiblll u-anniinescu Veryca. azii sum 1978. Luera tu Casa di mod a "Astibo"
ocupatsiea gartseasca. Muri pi data di di shtip. a curi Ij-eara bursier, a di pi I di
17 di Mai anlu 1992, tu casiibiclu Yizmaciunji. anlu 1979 tricu s- Iucread-
Bistritsa Nasillld. III Rumanii. Sculiea za la Fabrica ti yilii shi cristailiri
primarii-nvitsa III ciisaballl Ve ryea. "Staklamica" di Scopia. Oit anlll 1995
Litsellill Ill-ahlirhi Grebini shi-I bitisi tll easti til 11Icrll la Radiolll Machidllnesell
casabie lu nrgu Muresh. dit Rumanii. - Redactsiea ti emisiili pi limba-
Facultatea ti literatura shi Filologhii-ll anniineasca. Puizii pi limba-anniineasca
bitisi Bucllreshti. tu-anlu 1944. Lucra ahurhi sii-ngrapseasdi nica dit ehirolu-a
multsa-anji ca profesor la Litseil i dit studi ilor. Scopia. Prota puizii. "Sonia ",
casabadzlji Nasalld sh i Bistri tsa. Pi Ij-fu publicata tu Rev. "Tnl Arlll(lnallli"
limba-armiineasea pub lica una C311i Cll tsi u publica lancu Peri fan di Pariz.
-------:-L---'----
~5
 Scriilori Armiineslrlsii
Publica puizii shi proza tu revistili (bilingva), Ed. Malica Makedonska,
"Zborlu-a Nosll'u", di Freiburg, Scopia, 1995; 5. Mateia Matevski, Lipa
"Fenix", di Scopia, "Bana Armcineas- (bilingva), Ed. Malica Makedonska,
eli" di Bucureshti, "Grailu Armiinescu" 1995; 6. Siimla Lilurgllii-a Siimtului
di Scopia, "Frlilsia" di Tirana, "Desh- Oani Gum di Maliimii, As . Arm.
leplarea " di Bucureshti.. Li-ari pllbli- "Sanla Dzurdzu " di Shtip, 1995,
calii-aesli cartsii CII pllizii, prozii, (01- (bagata sh-pi casetii-audio shi video,
c/or slli manllali: I. Carahell, Itii prod. di RTVM); 7. Petru Vulcan,
cambeu, (folclor), Ed. Minerva, Armiina. Ed. Cm'lea Aromiinii, Cons-
Bucureshti.. 1985; 2. Zgllic di moarli tantsa, 1996; 8. Carol Voitila, Biisea-
(puizii), Edilura Carlea Aromlinli, rica, As. Arm. "Santa Dzurdzu ", Shtip,
USA, 1989; 3. Slimla IImllti (puizii), (pi 1996; 9. Homer, lIiada, Ed. Bana
dauua limbi). Editsii Independenti, Armiineascli shi Pronostic SRL,
Oharda, 1990; 4. Siirllliillilsil (proza Bucureshti, 1997; 10. Cateilismlll a
shcurta), Ed. Cartea Aromiinii, 1990; 5. criislllinilli or/odox, di Irineu, Mitro-
Siimta IIl11uli (una parti pi dauita limbi), polit a Moldovaljei shi-a Suceavaljei,
Ed. Orient-Occident, Bucureshti, 1993; UCAM, Scopia, 1997; II. Grigor
6. Abetsedar Armiinescu (an colabo- Parlicev, Armlitllldlu, UCAM, Scopia,
rari), Ed. Sammarina, Constantsa, 1994; 1998; 12. Radovan P. Tsvetcovski,
7. SCllmpii-i dada (puizii ti ficiurits, Amaneti (bilingva), Scopia, 1998; 13.
bagati sh-pi caseta-audio), As. Firdousi, Silall-Nallle, UCAM, Scopia,
Armiin;lor "Santa Dzurdzu", Shtip, 1999; 14. Marian Ghiorcev, Hllmll (bil-
1996; 8. Voi Armiin;i-Macllidunils ingva), UCAM, Scopia, 1999; 15. *'*
(folclor di la-Armanjlji-Gramusteanji di Ciilltic/lf-Q as!tc!teril;ei allgor, UCAM,
Ovci Pali, Republica Macedonia), Scopia, 1999; 16. Meri Nicolova, Cali Ii
Uniea Ii culturii-a Armlin;lor dit piillii-n cipilli, UCAM, Scopia, 2000;
Mac!tidunii (UCAM), Scopia, 1998; 9. 17. Baudelaire, Haris!tea puvrii (bilin-
Piri(an !til; di picurar (puizii ti ficiu- gva) ,UCAM, Scopia, 2000; 18. '"
rits), UCAM, Scopia, 1999 shi 10. Trislanlu-atsel Zllrlul (bilingva),
Picurarlu di la Pilld, Antologhii-a UCAM, Scopia, 2000; 19. Kire
puiziiljei armaneasca dit sec. XIX shi Nedelcovski, Ciulfii (bilingva) UCAM,
XX, UCAM, Scopia, 2001. Puizii di-a Scopia, 2000; 20. , •• laZlllalllr,
lui fum tradusi shi publicati pi limba UCAM, Scopia, 2000; 21. Dante Ali-
frantseasca, talicheasca, arbisheasca shi ghieri, Comelfill divil1li, UCAM, Scopia,
rumaneasca. Carlsii cu tmdulseri di pi 200 I; 22. Colilldi pi-arllliillellsilti
limba machiduneasca, rumaneasca sh- (dupa G. Breazul), UCAM, Scopia,
dit literatura universala: I. Cocio 2001. 23. Raico Jinzifov, Ciimeas!tea
Ratsin, Hiiryii albi (puizii), Ed. slilldziilllltii, UCAM, Scopia, 200 I. AlIi
Ogledalo, Scopia, 1989; 2. Ciilltarea-II tradutseri: I. A-lldriptarlll-a regllislra-
ciilllarlor, Ed. Orient-Occident, Bucu- torilli (documentili-a anreghistratsiiljei
reshti, 1996; 3. Constantin Miladinov, a populatsiilji/94); 2. Documenlili di
Mirgeana (bilingva), Ed. Matica baziilONU; 3. Docllmelllili di baziil-
Makedonska, Scopia, 1994; 4. Gane CSCE. Editsii iindreapti: I. C. Bele-
Todorovski, Monologlu macllidllnescu mace, Dimiillllarell plirillteascii. Ed.
26
 Scriilori ArmiilltshIS{;
Car. Aromono, 1990; 2. Z. A. Araia, Freiburg); membru di delegatsiea-arma-
Flldzi /II/rallita di /a noi. (an colab.), nescli la Conferentsiea CSCE di
Ed Car. Arom., 1993: 3. N. TuJliu, Moscova; partitsipantu la Simpozioani
Mirminlsl; faro crulsi, (an colab.), Ed intematsionali ti problema-armaneasca;
Car. Arom., 1993; 4. Mihail Nicolescu, prezidentu la Asols. Arm. "Pilll Guli" di
Liliei dil Mac/lidunii, As. Ann. "Santa Scopia; fondator shi Secretarla Porliea
Dzurdzu", Shtip, 1996; 5. ••• Gra- SOlsia/-Demoeralo-a Maehiduniil;ei;
mllstea-a 1I0asia nu;rata, UCAM, 1997; fondator shi protlu prezidentu-a Ligo/;ei
6. Tashcu Bongu-lliescu, Limbo slra- a Armall;/or dil Maehidullii; fondator
aIlS/,easCa (shi texturi pi frantseashti), shi prezidentu-a Ulliil;ei Ii Cu/luro-a
UCAM, Scopia, 1998; 7. Oani Foti, Armall;/or dil Machidlllli; fondator shi
Amiraril;ea-a noaslra, UCAM, Scopia, prot redactor a rev. "Fenix ", redactor a
1998; 8. Andrei C. Bagav, POI/{/erl/- rev. "Bano Armaneasco" di Bucureshti;
Armalleasca, UCAM, Scopia, 1998; 9. fondator shi redactor a rev. "Grailu
N. Batzaria, Fl;rii lala, UCAM, Scopia, Arm(;lIescu": fondator shi protlll redac-
1999; 10. lotta Naum lotta, Romalla, tor a Emisiilor pi Iimba-armc7/1easco di
UCAM, Scopia, 1999; II . • •• Apos- /a Radio Te/eviziullea Machidllneascii;
lolli, trad. loan Mumu, II-a edits ii, autorlu-a Memoriit/ui pitricut la Pacill/
UCAM, Scopia, 2000; 12. Anastasi Ii slabilitali-a Ba/canllli, ti problema-
Haciu, Aposlolii s/,; martiri, UCAM, armaneascli; Proleslll la Grupa
Scopia, 200 I. Dallsprfidz (12) di Inlernalsiona/c7 Ii Crizi di BruxeJles;
tradlltseri di pi rumiineas/lli pi machi- Memoriu panli di Conrerentsia /leror-
duneas/lli: Patru romani, una carti Cll ma/o-a Prezidenlscilor di Siali shi
eseuri literari ti puiziea machiduneasca GUl/erni di slati lsi s-lsc7nu Scopia, tu
(an colab.) shi sheapti cilrtsa cu puizii Xumedru 2000, ti problema-arma-
(an colab.). Ari tu manuscris: Biblieu neascii. Easti membru la Asoisialsiea-a
(VecJjiul shi Nitulu Testamentu), Srciilor/or dil Maeilidlltlii, ca scriitor
Odiseia, Eneida, Caruna-a muntsa/or armanescu; membru la Uniea-a Ira-
al P. P. Njegosh, Parsifal, Canlielu-a dueolor/or dil Maehidunii (pi-arma-
Nibelundziilor, Cantie/II-al Rolando, neashti sh-pi machiduneashti); membru
Canticill-a Sill/IIi, Dictsionar machi- di tinjii la Uniunea-a Scriilor/or dil
duneschu-armanescu, Istoriea-a Ar- Rumlinii: membru-fondator la Comi-
man;lor. .. di I. Arginteanu, Ceaslovlu, lel/u-He/sinchi li-Ndrepllll a Omilli a
Psallirea, Nushi TuJliu, Golgola-a Machiduniiliei, tu numa-a Amliinjlor.
faral;ei (roman), Cola Batzaria. Premii: "Peana di Malc7mc7". ti tradut-
Pirmifjli lIi malama, Petru Vulcan, sirea-a cartiljei Hiiryii albi di Cocio
Vatamarell-a/ Shle{tm Mihaileanll Ratsin, di Asolsialsi-a Tradllciilor/or dil
(teatru), Todi Zuca-Gher, Loclu-al Machidlmii, 1989; protlu tsi-I 10 Pre-
Allah (roman), etc .. Ari-ndreaptii 5 miulu ti Literaturii-armaneascii "Teohar
caseti di ciintits anniineshtsii sum titlul Miiladash ", tsi s-da di Fundatsia
"Cantii Anniinjlji-Machidunits", prod- "Andrei Shagllna" di Constantsa,
uctsii di la RTVM. Alti-acliviliJts: Lo Rumaniea, li-anlu 1997.
parti la trei Congresi Intematsionali-a
Armanjlor (organizati _ _di_ _ ULCA,
_ _ _ _- L_ _ _ _ _ __ _

27
 Dllillmetra, /ill/ell (1868-1924)
Dnscal shi lexicograf armanescu. S-
featsi tu-anlu 1868 tu cash lillu Odinni .
ninga Verycn. III Gartsii shi muri tu-anlu
1924 tu IlOara Doleani. ninga Veryca.
aza sum ocupatsiea gartseasca. AI bitisi
Litsci.lu eli Bituli (1889)shi sa-ngrapsi
la Facultatea ti-Ndreptu di i3ucureshti
(1892). Lucra ca dascal pit sculiili ti-
Armanjlji dit Turch ii. Vc.yca. Sarumi
shi Doleani. Lu-adril shi-I pubilcir
Oictsionarlu annancscu. i3ucureshti.
1906, un di nai bun ili dicIsionnri di pana
tora. Li-nri tradusa pi limba-nrmiincnscii
Bernardin de Saint Pierre, Paul et
Virginic. armasi lu mnnuscris. Necro-
log Ii cl sii-ngriipsini di Todi Capidan. lU
Dacomlluinia, Cluj. 1927. Fr. 1540 shi
Tache Pnpahagi. tu PellillSllla Bah'a-
lIiCli. II . 1927. (Dati lonti elit EII/sic-
lopedia Arlllcilleascci. di Justin Tambo-
zi ... Bucureshti. 2000).
lllliil il-/oscopolellll (sec.
D XVIII -X IX) Carturar anna-
nesclI dit sCC. XVIII -XI X.
Easti faptu Moscopoli, ciisiibil luleghen-
dar annancscu shi Erllsalimlu cultural a
Armanjlor, arsu di-Arbineshlji, iintsii-
pals di Palriarhien din Poli, cari nu u-
arisea mullu-muitu lsi s-adra la Naui.a
Acaelemii sh-Isi s-l ipusea la Tipografii.
Bitisi Teologhii shi s-featsi preftu. TII-
anlu 1794. tu Vinitsii-i. publicil cartea
Tetrag/omr. cari fu reeditata shi tu-anlu
1802. Cu-aestii carti shi el sa spusi ca
eara intrat tu blastimata zivgari cari vrca
sa-Iji facii-Armiinj lji ta shi-u-agar-
sheascii limba-a lor shi s-u Ijea ca ti
limbii di dada-atsea gartseasca. limba eu
cari Dumn idzillu zburashti mash cu
28
dracu. S-p istipseashti eil ari-ngrapsita
shi pllblicata sh i-ait i cilrtsii pi-arma-
nenshti. m3 fura spastriti cll-ardcarea-a
Moscopoliljci shi-a Academiiljei.
Ditllllllllt/i, Slerie (1897-1981)
Istoric armanescu shi rumanescu shi
escistu rumiineseu. S-featsi pi data di 22
di-Agllstu. tll-nnlu 1897 tll casabielll-
<lrmanescu Aminciu. aza SlIlll ocupat-
sica gartseasca shi mmi pi II di
Cirishenr 1981. i3l1curcshti, tu Rumanii.
Seul ien primnra-nvitsil Amincill. Litse-
illul-i. biti si Saruna shi Facu ltatea ti
Literaturii shi Filoso!ii Bucureshti. Eara
i'rezidentu l a A.WI/sia/siiiiei a S/Ildell-
/salor ArIIllillii. Luera ca profcsor tu
multsa casabadz til Rumanii. Ari eolab-
orata la multi di revi sti li rllmiineshtsii.
Di studii shi eilrtsa li-ari publicata:
Contributsiea aromiinilor la literalu-
ra neogreadt, tll Peninsula Ba/canica,
1923; Oameni si aspecte din istoria
aromanilor. Bucureshti, 19-10, etc.
Dragoti, Petricll (194 7) Poet arma-
nesell shi-arbishcscu. Easti faptu pi data
di 20 di-Agustu anlu 1947, tu casabalu
Curceaullii. tu-Arbini shii. Seulii pri-
mara shi litsei. ii.lI itsa-n Curcealli.a shi
Faeultatea ti meditsinii Tirana. Lucra ca
pediiatru-n Curceaui.a. a tora ba neadza
tu-Americhii. Li-ari publieata pi-
arb isheashti cartsali di prozii shi pllizii ti
ficillrits: Frt;mtclI-1I ocltelllr/Ili. 1976:
Um; gi((clIri h((I/I;. 1985: F/ot/((slti.
1990. Pi-armaneashti li-ari pllb licata
atseali-ndaul.a puizii, til tuti revistili tsi
es tu-aeshtsa vara dzaz di-anji.
 Sc:riitori Amuillf!slll.wi
IIl1che, Tomll (1970) Poet shi anlll 1910-1911 u pllbli ca rcv ista-

E regizor arm iinescll . Easti anniincasca "L ilicea-I/ Pin<lllllli". Eara

faptll pi I di Brumm' 1970 tu corespondentll-a gazetiiljei " £Iephleroll
hoara Kogalniccanu, ningii ciisiibiilu VilllO" di Atina. redactor a gazetiiljei
Constantsa dit Rlimiinii . SCLIlii primara- .. Vii/oml" ma shi coredactor a rcv i sl~ 1-
nv itsa tll ciisabalu ill s-featsi. Litseil jei --Propilee fi/erare" (1926-1929).
btisi Constantsa. Stlldiili Ii fcat si prota Colaboreadz,j la rev istili . " Lllcmfr,-
la Facllitatea di Zootehnii di l3ucurcshti mI". "Li/era/oml ", "Collror" iri cri /·
a tll anlll 1997 u bitisi shi Facliitatea ti ice", "Flacdra " . .. Ulli.-ersll /". Pi-ann a-
Regii Teatrll . BlIclireshti . EI ashi featsi ncashti II pll blicil ca nea Ciin/i/se "hi-
deblltlll literar til-an III 1992. Cll stihllri Illlillll;li is/llrii (lina njica anlologhii-a
ngrpsiti sh-pi-arl11neashti sh-pi rllma- Literaturii ljei armiincasca). Pllizi ili-a lu i
neashti, tll revista Desh/eprarea. Stihllri Iji-annasira lI ipublicati. Ti prOIa oarii Ij-
pi.armiineashti Ij-fllrli publicati tll fura pll blicati di Uniea ti cllltllrii-a
revista Balla ;lr/l/(Illeascii. Di stihllrli- Arm ii njlor dit Machidullii, til Biblioteca
ngrapsiti pi rllmiineashti pllblici! lIna Natsionala armaneasca "Constantin
calti "Ar/II des/illllllli" ("Ar/II-11 miNi/- Belcmace". Colectsiea .. Vein ". cu titllli
iei "), Ed. "Litera". Bucureshti. 1993. Amirtiri/iell-lIllOlIs/rli. Scopia. 1998. Pi
Li·ari-arl11ilnipsitii piesa-a dramatllrgilli nJmaneashti li-ari pllblicata cartsali:
clas ic rumiinescll Ion Llica Caragiale Poellle p(lglille. 1919: Puel ii pemllle:
\shi el di so i-annaneasca) "Lilli Nit/II s- DivI1II1I1 illbirii, 1922; Sl're IICeIl/IOS-
ampllfisellsh/i CII s/rtillghil;i". cari-i CII/, 1923: Prome/ell shi Pershii di
dghiviisitii shi-nreghistratii la RRI , shi [schil (tradlltsiri). 1923; Vis si relllilllle,
" LII/ullfirlil" capodopera-a nai ma 1927; RllhllYlltll1 lui Omar Kaialll ,
marlii poet rllmanesc u, Mihai Emi- 1927: Dllllllllis si C/oe (roman ), 1928;
nescll (shi el di soi-arlll ilneascii). Toma Costll Befilllllce, 1936; I"higellill ill
Enache dit meslu Andreil anlll 2000 Tlillrit/ll de Ghete. 1936: Amllrgllri <Ie
easti redactor la Redactsia Armilneascii /ollmllli . S.a.: Tiranal lilllillei, drama
di la RRI , Bucureshti, RlIl11 iiniea. istoriciJ d it bana-a Arllliinj lor. til Rel,is/II
Propi/ee Li/erare. Tu-an lll 1925 ii i 10
premiillu-a Asotsiatsiiljei a Scriitorlor
IIli, Olmi (188 7-1946) Poet dit Rumiinji ti puizii.

F: (armilncscu shi rumiinescu).

prozator (arm iincscu shi
fUmanescu), traduciitor shi pu bl its istu FOIII, A,ms/asi ( TlIsllII) (1923-1996)
iarmanesc u shi rumiinescll). [asti faptll Traduciitor di cansii biiscrichcshtsa shi
pi II di-Andreil anlu 1887. tu ciisabic lu- preftll-amlanescu. S-featsi pi data di 4
armiinescu Cli sura. aza sum oCLIpatsiea di Shcllnu. anlu 1913, tullOara Paticina.
ganscascii. Nu sii shtii tamam ciindu azii sum ocupatsiea giinseascii shi muri
muri, ma s-Ijea anlll 1946 ti-anill-a pi data di ~7 di Mai, anlu 1996,
moaniljei a lu i. Anvitsa tu hoara-a Illi. Custantsa. tu Vliih ii . SCLIliea primarii u-
la Litseulll di Bituli shi Facliitatea ti lil- nvitsa tll hoara ill s-afl:i. Litseil bitisi III
eraturii shi Fil oso fii di BlIclireshti . Rumiinii . Ahurhi studii di muzicii, ma di
Deadun shi clI-allsii-Annilnji, nica dit ispelea cil eara leghionar shi anticomu-
---'-'-----:'::-'----
~Q
 SaO/or; Arnuilleslt/sil
nistu fu-avinat multu chiro s-Iu-ncljida.
S-ascumsi multsa-anji, rna iara fu-acat-
sat shi dumji-ahapsi 5 anji. Dupa ins-
hearea di-ahapsi lucra cu lupata ta shi-u
scoata panea, a deapoa intra tu lucru ca
ptsaltu lu una basearicii di Constantsa.
Tu-anlu 1992 di Episcoplu Calinic di
Curtea de Argesh, tu Vlahii, fu-adrat ti
preftu-misionar shi pitricut deadun cu
preftul Dumitraqi Veriga. an Curceauua,
tu-Arbinishii, iu shidzu 9 meshi. Li-ari
tradusa-aesti cartsa di basearica:
Catavasierlu, [azmatarlu shi partsial
Evangbeliarlu, cari nica suntu nipubli-
cati.
File/Ii, Spirll (1964) Poet annanescu
dit Arbinishii. Easti faptu pi data di 13
di Brumar, anlu 1964. tu casabalu
Ghirocastru, iu shi-aza baneadza, tu-
Arbinishii. Sculiea primara shi litselili Ii
bitisi-aclo iu s-featsi. Bitisi shi Facul-
tatea ti economii, Tirana. Puizii pi
limba-arbisheasca angriipsea di multu,
rna nu putea s-li publica tu chirolu-a
dictaturnljei a comunishtsalor. Puiziili-a
lui patu s-li publica tu Rivisla di
Litiratllra shi Sludii Armani, Nr. I, I di-
Apriir, 1994, dit Amirichii, deapoaea Ii
publica shi lu Revista "Zborlu-a
Noslru ", dit Ghinnanii, Revistili "De-
sitteplarea" shi "Dimal/darea ", dit
Rumanii, etc. Cartea cu puizii, cu titlul
Soari disieat, Ij-fu publicata di Edilum
Carlea Aromana, Constantsa, 1996.
Flle/ulea, Cola (J 940) Poet shi
prozator annanescu. Easti faptu pi data
di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara
Toccilar, lu Rumanii, di parintsa
Armanji Gramusteanji dit Vargarii.
Sculiea primara-u featsi tu hoara
--------~3~O----~---
Ceamurliea di-Nsus, iu s-mutarii parin·
tsalji a lui dupa-anlu 1940. Litseulu-
featsi tu casabiclu Babadag shi Facul·
tatea di-ndreptu di Bucureshti. Lucra ca
juristu, procuror a dit anlu 1973 banead·
zii Constantsa shi lucreadza ca-avucat.
Ahurhi sa-ngrapseasca pi rumaneashti,
rna nu Ij-deadi di mana shi ti-atsea sa
shtsli pi-armaneashti. Canticlu-a lui
"Clilli voi" s-featsi multu-avdzat cantic
shi dip ca popular. Puiziili-a lui sh-ma
multu proza shcurta Ij-si publicil tu tuti
revistili-armaneshtsa lsi s-publicara tu-
aeshtsa vara dzaz di-anji. Prota carti cu
puizii Tree a"ilii s/lIIlillar, u publica pi
paradzlji-a lui la Ed. Litera, Bucureshti,
1985. Cartea cu proza shcurta, Vlirli
"omll;li, vlirii veac/ii, u publ icil iara la
Ed. Litera, Buc., 1986. Editura Cartea
aromana, Iji-u publica tuta proza tu
daulla tomuri sum titlul Aes/ttsli-
Armlillii - Olll"i,,;i dit pirmifj,
Constantsa, 1998.
'hlVII' Mila (1926- ? )
G Profesor rumanescu sh i fol-
cloristu rumanescu shi-arma-
nescu. Easti faptu pi data di 29 di
Shcurtu 1926, tu ciisabalu-annanescu
Veryea, aza sum ocupatsiea gartseasca
shi muri tu casabiclu Cogealac, rna nu
shtim ciindu .. Sculii-nvitsa tu Rumiinii,
a Conservatorlu-I bitisi Bucureshti.
Bana tu casabiclu Cogealac, ninga
'Custantsa, a ari lucrata ca profesor pit
sculiili di Constantsa. Deadun cu-altsa
mari oaminji ti muzica rumaneasca pub-
lica multi cartsa cu creatsii muzicali.
Ari-alasata IU manuscris shi-una nmri
eoleetsii di ciintits armii"eslltsii ell tex-
turi slti melografjati. Di baia anji nis-
cantsa di Custantsa, di la Fundalsiea
"Sammarina" IUt ma-arad ca-a Ii pub li-
ca sh-tsiva IlU-adara.
 Scriitori Armaneshtsii
Galhageari, laneu (1923-200 I).
Scriitor armanescu. Easti faptu pi data
di 18 di Mai anlu 1923, Bucureshti, tu
Rumanii, iu shi-u tricu bana tutii shi
muri pi data di 25 di Shcurtu 2001. Noi
nu shtim alti dati biografitsi. Angrap-
seashti nai rna mu ltu prozii shcurta pi
limba-amlaneascii shi publica mash tu
reyistili ."Desleplarea " shi '"Diman-
darea" di Bucureshti. Tu-alti reyisti nu-
ari publicata, ca el nu-u yrea nauua-
ngrapseari, cari easti shi-atsea di tam am
armaneasca. Proza-a lui hiirzeashti pub-
licari tu-una c3lti.
Gttrofil, Mila (1944) Poet, traduca-
tor shi publitsistu-armanescu. Mita
Garofil easti faptu pi data di 25 di
Cirishear anlu 1944, tll hoara Beidaud,
di piirintsa Armanji-Gramusteanji mu-
tats aclotsi dat Vargarii. Tora biineadzii
Constantsa. Ari bitisita Facultatea di
Yeterina. Lucra ca xitasitor la Institutlu
Natsional ti Xitaseri Veterinari shi
Biopreparati "Pasteur", Bucureshti, fil-
iala Constantsa. Dit anlu 1994 lucread-
za mash pi publicarea-a cartsiilor la
Fundatsia Cartea aromana, filiala-ali
Editura Cartea aromanii. Un chiro u
scutea, pi shapilograf, reyista ··Mind/(-
earea Armiineaseii". Ari publieatii, la
Editura Cartea aromanii, una carti eu
titlul Cantits di-a paplui Mita, 1991.
Easti un di eoautorlji-a Abetsedarlui
Armaneseu, Constantsa, 1994. Ca coau-
tor shi tradueiitor easti shi la eartea
Emilleseu. AromiinlRomiin, Constan-
tsa, 2000. La Editura Cartea aromiina
ari una poema eu titlul Ziindanea lai-al
loryi Tllreul di Paillra, tsi-ashteaptii
publicari.
--------~31--------
G(imii, loryi (/917-1992) Poet
armanescu. Easti faptu pi data di 18 di
Brumar, anlu 1917, tu ciisabillu Veryea,
azii sum ocupatsiea giirtseasca. Muri pi
II di Yizmiiciunji, anlu 1992, Bucu-
reshti. Sculiili primara shi Litseulu Ii
featsi Veryea shi Saruna, shi Conser-
yatorlu di Arta Dramatica di Bucureshti.
Puizii publica, tu iaramati, tu rev.
·'Deshlep/area". Nu-ari publicata una
carti cu puizii.
Got/i, Gh. (1939) Poet armaneseu.
Easti faptu pi data di 13 di Xumedru,
anlu 1939 tu hoara CaYama, azii tu
Vargarii. Baneadzii shi luereadza ca
profesor tu easabalu New Yorku tu-
Amirichii. Bitisi Facultatea di filologhii
- Sectsia limba angleasca. Easti un di-
atselji cari-adra shi canta cantits arma-
neshtsii cu formatsii-a lui. Ari-adratii
multi puizii, ti cari-adn\ shi melodii,
shi-azii s-featsirii cantits populari. Puizii
ari publicatii tu reyistili ··Deshleplarea"
sh i ··Dimandarea", di Bucureshti .. Nica
nu-ari scoasa una carti cu puiziili-a lui.
Goga, Noell (1956) Poet anniinescu.
Easti faptu pi data di 13 di-Agustu anlu
1956, tu hoara Diilga, tu Rumiinii, di
parintsii Anniinji-Gramusteanji mutats
aclotsi dit Machidunii. Sculii primarii-
nyitsa tu hoara-a lui, litseu bitisi
Bucureshti iu Ii featsi shi studii li la
Facultatea di matematica, sectsiea infor-
maticii. Tora lucreadza la Radio
Romania II/Iemalsional, Seelsiea arll1a-
neaseii, Bucureshti. Angrapsi mash
puizii, di eari una poem a, Ciintarea ti-
Alliu Nail, tsi Ij-fu publicata di Uniea Ii
euitura-a Armani/or dit Maehidunii, tu
Bibiioteea Natsionalii Armaneasea,
 Scriilori .... mll;I/i!.\hbl;
"COIIS/III1/ill Be/elllllce ". Co/eGlsiea ficiu reshtsii. calea ti tu RUl11iinii shi cu
'· Velo ". Scopia. 1999. I'uizii di-a lui s- patimat li tuti tsi Ii trapsi pit hiipsinjeal it-
publicara sh-tu Revi sta "Deshlel'larea'·. sli -a comunishtsalor. cari manuscris.
etc. ashi cum alji lu-avea data-a unlui gioni
taha ti publicari. sh-eu 1110artea-lji tsi
vini di napclllci iea. I1U sa shtii eil ill s-
Gllci, Sirlllll (196ft) Poet shi proza- ana. Dupa informatsiili-a d-Iui lanachi
tor anminescu. Easti fapta pi data di II Zeana. una Ann3na. Antigona Grecu, 5-
di Mai 3nlu 1960. tu hoara Beielauel. tu intcresa ti-acslu manuscris, l11a IllI shtii
Rumanii . Tora bancadzii tu casiibalu s-nji spullii tsi s- fcatsi. Mini. cara lu
Constantsa. Sinna Guci casti shi-un bun shteam nica elil chirolu-a comunisht-
cantataI' a canticlui armaneseu. Puizii salol', shtiil ca-avea ahurhitii shi-ull altu
shi prozii shcurtii-ngriipseashti shi pub- manuscris, ISloriea-a Armiinjlor tu vcr-
lica nica elit anlu 1990, tu revista SUfl.ma cu moartea-Iji nil shtiil tsi s-
"Desh/ep/area ". Cartca cu puiziili-a paisa.
Ijci , CII(lIi-lIIi. fu publicata di Edi/llra-a
FUllda/s iii iei CIII lura Iti- Arll/allcasu ;
"Dillll;lIdarea Pc;rillfeasca ". Bucuresh- GIlIi, Cos/a (/9/6-J98.'i) I'oel shi
ti, 1995 . traducator anniinescli. Easti faptu pi
data di 21 eli Shctu1U anlu 1916, tu
hoara Livitdz. aza stun ocupatsiea gart-
Guli, CO/II (1916-1991 ) Poet annii- seasca. Muri pi data di 9 eli Lunar an lu
nescu. S-featsi pi data di 28 di Martsu. 1985. AI bitisi Litseidu eli Silistra, a
tu-anlu 1916 tu hoara LiviidL azii sum Bucureshti vru s-facii tu idyiul chi l'O
ocupatsii giirtseasca sh i muri pi 4 di studii la Facultatea di literatura shi
Martsu. tu-anlu 1991. Bucureshti. Sculii fil oso fii shi la Facu ltatea di-ndreptu, ma
primara. pi giirtseashti. anI itsil III hoara- bitisi mash And reptul. Lucra ca avucat.
a lui shi Litseu tu Rumanii. dicara s- Angriipsi multi puizii pi lim ba-a nna-
mUlarii-aclotsi tai fa-a lu i. tu-anlu 1928. neascii. Ina traelusi sh-di pi rUl11iineasca,
Ca un mari leghionar shi anticomunistu di plliziil i-al Eminescu. tsi Ij-furii publi-
durnji multsii-anj i ahapsi. ari-ngrapsitii cati tu cartea Pllizii (arol11ana-ruman).
shi pub licata-ndauilii puizii (pi-arma- di Ed. /Viillel'm, Bucureshti. 1981 .
neashti shi rumiineashti, ti cari, Ii nis- Puizi ili pi limba-anniineascii, tuti sone-
cantil i di ea li, avea shi iholu-a lui) shi- ti . sh-pi limba rumiineascii, Ij-furii pub-
una ba lada. cHl'i-il pub lica, pi daidi licati tu ca rlea SOlie/i. (pi dauuii limb i),
limbi (cu tradutsirea-al Costa Guli) cu Edi/llra Carlea Aroll/c;II(;. 1990. Tradu-
titlul NUII//II Irl Arll/iill;;. Ed. Lilera. tseri pi-anniineashti ari sh-tu cartea-a l
Bucureshti , 1983. Idyea baladii pril u- Co la Guli, Blllrll/II-Il Livtldz/or, Ed
cratii sh i lundzitii (tu tradutsirea-al Car/eo "!'OII/cillci. 1994. Puiziili-a lui
lanachi zeana shi Costa Gul i) u publici! fura publicati tu tuti revisti li-anniinesht-
sum titlul BIt/lttill-11 Livtldz/or - NII/tilll sa, dit aeshtsii 20 di-anji dit soni, ma sh-
GrtIlIlU!'/i, Ed. Car/eo Aroll/linli. tu Antologhiili-a puiziilje i armiineascii
Syracuza. USA, 1994. Ari-aliisatii un tsi fura publicati.
mari material cu-aminti rli-a lui dit anj lji
--------~--------
3~
 Scriitori ArmiitJtshlsl;
Guli, Ster;u (1903-?) Scriitor arma-
nescu. S-featsi pi data di 15 di Shcurtu,
tu-anlu 1903, tu hoara Livadz, aza sum
ocupatsii gartseascii. Alti dati nu shtim
ti el. Tu Zborlu a Nostlll, na si spuni ca
el tu hoara-a lui, Livadz-Paicu eara-
araftu. Candu fudzea fumeljli-armii-
neshtsa dit Gartsii, shi el s-dusi tu
Rumanii, ti iu shtim ca sh-dip tu soni,
ashi cum li-avem informatsi ili, bana tu
casabicJu Urzicen i. Proza shcum ari
publicatii tu Zbor/u a Nostril, ad-I Vasili
Barba na spuni ca lu-alasil la el shi man-
uscrislu-a unlui mari roman cu titlul
Vallgltea.
ag;, Cociu, (1921) latru shi
H scriitor armanescu. Easti
faptu pi data di 23 di-Apriir
1921, tu casabiclu-armanescu Biiiasa,
azii sum ocupatsiea giirtseascii. Tora, ca
pensionar baneadza Veryea, un casaba-
armanescu sum ocupatsiea giirtseasca.
Sculii primarii-nvitsa Biiiasa shi litsell
giirtsescu lanina, altu-un ciisiiba-arma-
nescu . Studii di meditsinii bitisi
Bucureshti, tu Rumiinii. Lucra ca iatru
tu Rumiinii, Atina sh i Veryea, di iu inshi
tu pensii. Tu Rumanii intra tu minarea-a
leghionarJor, ca antieomunistu, di tsi
ispeti durnji tsintsi-anji ahapsi. Ari-
ngriipsitii una njicii carti dit bana-a lui,
cari sum titlul D;t bmw-llii eu nIu/l;
(tirtuII;; fu publicata tu Rivis/a di
Li/iraturti shi Studii Annani, Anlu 7,
Num. 2, Tom. XVIII, I di Sumedru,
2000, Custantsa, tu Rumanii, fondatii
shi condusii di 0-1 Tiberius Cunia, dit
Amirichii.
33
Hagi-Gogu, Apostol-Toli (sec. XIX-
XX) Mari celnic, Armittulil, ciipitan di
cetii, poet shi publitsistu-armiinescu.
Easti faptu, nu-ari dati ti-anlu, tu ciisa-
balu-armanescu Veryea, aza sum ocu-
patsiea giirtseasca shi muri iuva tu
Rumanii, tu-anlu shi loclu nishtiut. Ari-
nvitsatii sculii primara Veryea, Litseulu
din Saruna shi Facultatea di economii di
Bucureshti. Eara mari celnic armiinescu
shi prezidennl-a comunitatiljei anna-
neascii di Veryea tu ianiea 1900-1912,
rna cara nu Ii striixea tirimjli-a andart-
siilor gartseshtsii, inshi sh-el Armatula,
a deapoaea dit meslu Cirishear tu-anlu
1908 s-featsi shi el ciipitan di cetii. Di
dauuii ori Iji-adrara atentat. rna tsiva nu-
Iji adrarii. Fudzi tu Rumiinii iu fu fundii-
tor shi director a Revis/ii/iei Ba/canicii,
tsi inshea tu-anjlji 1925-1930. Tu
Revis/a Ba/canica publica multi puizii
shi studii di-a lui, cari Iji-armasirii
nipublicati. U-ari publicatii broshura
Romania si Grecia, Buc., 1923; dea-
poaea cartea Romanus-Vallachus,
Buc., 1938. Ari-ngriipsitii articoli shi tu
revistili Aromanul, Dacia, Aurora, etc.
Lji-armasi tu manuscris shi romanlu
Cartsacoanjea, iingriipsit pi-armiinea-
shti, rna nu sii shti i tsi s-featsi cu-atsel
manuscns.
Hticiu, Allas/asi (sec. XIX-XX) Nu
shtim multi dati dit bana-al Haciu.
Shtim ciI-i faptu Crushuva, tu bitimea-a
secolui XIX shi ca tutii-activitatea pi
plan di-ngriipseari shi-u featsi tu proia
giumitati-a secolui XX. S-pari ca biina
shi lucri! shi tu casiibalu Cluj, iu shi
muri. Sculii-nvitsa Crushuva shi Bucu-
reshti, la Faeultatea di Istorii. Luera ca
profesor shi la Litseulu di Bituli, tsi-u
videm dupa-atsea ca dit anlu 1910 \ji-
 ScrHtori Arnll;IIeshts(;
armasi manuscrislu Apostol;i sili
Murtiri, cari prota fu publ icat tu Rev.
"Zhorlll a NaSII'll", cari-I publica Vasile
Barba, Freiburg, tu Ghirmanii, a tu-anlu
200 I, "Ulliea Ii ClIlllIrii-a Armiill;lor
dil Machidullii ", iii publica shi ca cal1i.
U-ari publicata cal1ea Arolll(inii. Co-
lIlerts. buillstrie. Arte. EXP(IIISilllle.
Civilizutie, la Tipografiea "Cartea
Putnei, Focshani, 1936.
Helltll, Milll/ii (1900-1974) Poet
armanescu. S-featsi tu-anlu 1900 tu
hoara-armaneasca Gopishi, ningii Bi-
tuli, shi muri tu-an lu 1974. Sculii-nvitsa
tu hoara-a lui, Bituli sh i Beshlji sh i
Zagreb. S-featsi iatru shi tut chirolu
bani! shi lucra Bituli. Ari-ngrapsita
puizii. Andauua suntu publicati tu
revista Zborlu a NasiI'll, a tuti-alanti
armasirii tu manuscris tsi li-ari hilji-sa-a
lui tsi-u 10 ti fumealji , rna nu Ii da ti pub-
licari tu-una carti. Aoatsi Ii spunem
aesti lucri ta sa shtibii-altsii shi s-li calla.
Hristo, Amlon (1948) Scriitor shi
traducator armanescu. S-featsi pi data di
2 di Yizmaciunji, tu-anlu 1948. tu
hoara-armaneascii Flok, aproapea di
Curceauuii, azii sum ocupatsii-arbishea-
sea. Protlu-an di seulii-I featsi cu das-
calu-Arman Thimiu Simacu. Dupa-
atsea taifa-a lui s-muta tu casabalu
Elbasan iuli featsi tuti gradi di sculi pan
di Facultatea ti Economii. Aza banead-
za shi lucreadza tu casabir lu Elbasan iu
tsani shi lectsii pi-anllaneashti. Ahurhi
sa-ngrapseasca sh i s-traduca pi-armii-
neashti dupa cadearea-a dictaturaljei a
comunishtsalor. Di tut tsi patu s-publica
pana tora easti mash romanlu-al Dimu
Tarusha, Lilicea siillllZ(illatii, Ed. Carlea
Aromana, Custantsa, Rumania, 1996.
34
,-Nallni £Ii Oluirda (prota giu-
I mitati-a sesec. IX - 911) Un lu di
fondatorlji-a cartiljei a Siavunj-
lor shi-a Machedonjlor, deadun Cll
Climent di Oharda. NlI sa shtii iu-i di
tamam faptu, rna s-afla iuva tll prota
gillmitati-a secolui IX. Eara lIceniclll-a
Samtsalor frats Kiri lo shi Melodiu, shi-
anda tu-an lu 893 Climent di Oharda fll
bagat ti episcop a Slavllnjlor di Velica,
tu loclu-a lui di dascal tu Cutmicevitsa
fu bagat la-Nalln i di Oharda. Tu Machi-
dunii, tu Sculiea literara di Ohiirda, la-
Nauni di Ohiirda-ll continua cu suctses
activitatea tuta-al Climent di Oharda,
sh i-adra shi maniistir aproapea di
Ohiirda. Sii shtii ea shi-avu lueru shi
eu-activitati Iiterarii, rna texturli-a lui
niea nu suntu identificati (sum!. a noa-
sla). Dit dauli shcurti creatsii cu bana-a
samtsalor, tsi li-ngriipsi pi limba
basericheasca-slavoneasca, s-veadi ca
fu mari dascal, luministu, cari u-
acachisea meditsina populara shi toler-
antu Ii dutsea lucarli basericheshtsa.
(pallii-aoalsi lexlul easli /001 dit gazela
"Utrinski Vesnik", 4-7 di Yillar, 2001).
Lu shtim omlu cari li-ari vidzutii manu-
scrisi li-armaneshtsa, cu texturi baseri-
cheshtsa, cu gram i slavoneshtsa, lin-
grapsiti pi limba-armaneasca, shi s-
ascundu Scop ia. Fraza sumliniata di
cama-nsus, na yini ca una confirmari-a
lushtor spuneri. Ti-atsea, zate, la-Nauni
di Oharda shi-I lugursim ti prot/II scri-
ilor armaneSCII, tsicara ca IllI li-avem
creatsiili/tradutserli-a lui. Una dzuua,
nu shtim candu, rar di-altu ca-a li-avem
atseali texturi. Aesta indicatsii easti
mash una-nsimnari-a lucarlor, cat ta s-
nu s-agarsheasca shi gheneratsi ili yini-
toari s-li call1i.
I Scri;tor; Amll;lIcsllt,w;
!tll/ovici, Nicollle (sec. XVIII-XIX) I/ZUIU-1I1 Dumi (Sec. XIX-
Lingvistu-armanescu. Nu-avem dati ti
bana shi ereatsiea-a lui. Dit atseali tsi-
allitm tu cartea-al Gheorghe Zbuehea: 0
L XX) Preftu, traducator shi pro-
fesor armanescu. Shtim cil s-
tradzea dit hoara-armaneasca Pisuderi,
aza sum ocupatsiea gartseaseii. Lu-
istorie a Romanilor din Peninsula
Balcaniea - secolul XVII-XIX, Ed. Bi- alliun ciI lucra ca preftu la basearica di
blioteca Bueurestilor, Bue.. 1999. fr.43 , Ohiirda, candu-I tradusi shi publica
aflam cit eara di Moscopoli. bani! shi Vangheilu al Mateiu in dialectul ma-
cedo-roman, Bucuresti, 1889. Pi lista-a
Temishvar. Shi-avu luem cu problemi di
profesorlor a Litseului di Bituli aflam
lingv istica-armaneasca shi-alasa tu un Lazar Duma, cari Featsi ea profesor
manuscris, 1302 di frandza, un Dicti- tu-anjlji 1886/87, 1887188, sh i noi pis-
onariu till cince limbe: elinescu, greces- tipsim cit easti el. Tu Revista " Llllllina"
CU, annanescu , nemecescu shi matsares-
di Bituli, dit meslu Sumedru. 1905,
cu. Manuscrislu Fu-aprobat ti publieari videm ca Lazar Duma eara Inspector ti
di tsenzura afstreasca tu-anlu 1821. sculiili shi baseritsli dit Turchii. Tu
Dictsionarlu ml fu publicat shi-azii sta la Ellciclopedia ArOIllGllil. publicata di
Academ iea Rumaneasdi di Bucureshti. Justin Taillbozi (tu colab.). Bucureshti.
Poati ca ari shi-alti lucrari tsi vor caftari.2000, la fr. 226 aflam shi-un Duma
Lazar, vitseconsul a Rumaniiljei di
Pisuderi, cari tu-anlu 1906 patsa shi-un
10/111, lotta NaulII (1873-1966) Poet atentat shi poati ca di-atsea shi-ari
shi dramaturg annanescu. Easti faptu murita.
tu-anlu 1873, tu ciisabalu Veryea, aza
sum ocupatsii gartseasca. Sculiea pri-
mara-u Featsi Veryea, Litseulu-I bitisi Lelllflt i, Hrislu (1927) Scriitor arma-
Bituli tu-anlu 1896/97 shi Facultati nescu. S-featsi pi data di 22 di Cirshear,
bit isi Bucureshti. Luera un shcurtu chiro tu-anlu 1927, tu hoara Fundacli-Baza-
la Litseillu di Bituli, deapoaea s-m uta urt, tu Cadrilaterlu tsi-aza s-aflii tu
La Sculiea superioara di Samna ea pro- Vargarii .. Tara baneadzii ca pensionar tu
Fesor di Istori i di iu dusi di lucra ca pro- ciisabalu Custantsa, tu Rumiinii. Sculii
feso r tu eiisabiciu Ramnicu, tu Rumanii. primara-nyitsa tu hoara-a lui, Litseu
Aciotsi shi muri tu-anlu 1966. Ari- industrial tu casiibillu Ploeshti. Tu idyi-
ngrapsita puizii shi teatm, nica dit ul chiro s-featsi shi-un di nai ma bunjlji
boxori tu Rumanii. candu ca-antrenor
dziili li ciindu eara studentu Bucureshti,
lu-ayu acu Popescu. "bushlu di her" ,
tsi Ii publica tu Revista " Pilldul" . tsi cum alji si-avea dziisa tu-Amirichii.
inshea tu-anjlji 1898-1899 sh-tu Reyista Tricu pit multi cursuri di-ashcheri. Tu-
'Lulllilla " (1903-1908). Tuti-aesti fura- anlu 1986. la Ed. Litera, Bucureshti, pi
adunati di Dina Cuvata shi publicati di paradzlji-a lui. iii publica romanlu dit
UCAM, di Scopia, tu-una carti cu titlul bana-a Annanjlor-Farshirots, Musltellia
Romana, dupa drama tu trei acti, cari fu Flirsltirolli Marica, un multu simpatic
publicata tu Rev. " Lumina". Armasira roman, cum ml s-avea scrisa-altu panli-
di-a lui sh-niscanti materiali di caracter atumtsea. Ari shi-alti musheati cilrtsa-
istoric, tsi va s-hiba publicati tu-una manuscris tsi-ashteapta publicari.
carti-ahoryea.
3S
 Serii/or; Arnuillesiitsii
Licea, Olllli S. (1883-1952) rco, PIISC(l/ (1914-199
Profesor, seriitor shi foleloristu-arma-
nescu (shi valahutescu). Easti faptu pi
28 di Martsu, tu-anlu 1883 tu hoara
M Scriitor-prozator arm iin -
cu. S-featsi pi data di 4
Yinar, anlu 1914 tu ciisiibalu Dallas
Magaruva, ninga Bituli sh i muri pi data Americh ii, iu fen- su eara la-aminta'
rna s-triidzea dit hoara hoara Perivo
di 3 di-Andreu, tu-anlu 1952, Galatsi;tu
aza sum ocupatsii giirtseaseii, shi III
Rumanii. Sculi i-nv itsa tu hoara-a lui, pi 8 di Shcurtu, anlu 1998, tu-Ame-
litsulu-I featsi Bitu li shi Facultatea ti lit-
riehii. Seulii-nvitsa tu hoara Periv
eratura shi limba rumiineaseii, Bueu- Litseulu-I bitisi Grebini shi Faeu ltatea .
reshti. Featsi studii di filosofii tu eiisii-
artii Dramatieii, Bueureshti. Ahurhi !-
balu Cracovia, dit Leh ii. Lucra ca profe- lucreadza ca actor la Teatrul Natsio
sor tu Ruman ii. Pi-armaneashti-ari pub- di Bucureshti, rna cara eara leghio
Iieata proza shcurta tu Revista "Lumi- shi-anticomunistu fudzi shi dieara tri
na" (1903 -1908), Bituli, revista "Grai pit Ghirmiinii, s-arca ana parti,
Ameriehii. Featsi multu ehiro Pre'
bUI1lI", ma shi tu-altili tsi inshea tu-atsel
dentu-a Sutsatiiljei Perivoli, tu eari, ~
chiro. Ari publicatii una earti di etno- anjlji dit soni li-agiuta Congresi'
grafii dit bana-a Armiinjlor shi-a lnternatsionali di Freiburg, ma Ii put;.
Valahutslor, Din a/te vremllri. Povestiri licil shi eiirtsiili-al loryi Perdichi shi·
a/ese, Galatsi. 1932. Ari publicatii studii Cutuli Caloir. Angriipsi putsana pro -
di folclor pi valahuteashti. cari prota fu publieata tu Rivisla
Liliralura shi Sludii Armani, eondusa
0-1 Tiberius Cunia, tu revistili Desle
Lozzi, Naslteu (1886-1942) Scriitor larea shi Dimandarea di Bucureshti.
armaneseu. S-featsi ru-anlu 1886, tu tu-anlu 1998, Hr. Candroveanu Ij-pu
ciisiibic1u Crushuva shi muri tu-anlu liea sh i cartea Patidzarea.
1942, nu shtim iu. Sculii primarii-nvitsa
Crushuva shi deapoaea-I bitisi Litseulu Marcil, loryi (19 13-1984) Com
di Bituli. Dit chirolu-a Revo lutsiiljei di zitor shi folc loristu armanescu s
Crushuva, ti-Ayi-lIjeauuii, tu-anlu 1903, rumiinescu. S-featsi pi data di 18
nii-armasi unii njicii poemii eu titlul Martsu, tu-anlu 1913, tu hoara Periv
"Sgllie/u-a Crus/lIIvel/lli/or", eari-i azii sum ocupatsii giirtseasca, shi m
publicatii (pi dauuli limbi) tu cartea 3a pi data di 25 di-Andreu 1984, Con;
MaKeiJolIlJUllle, editsii-ndreaptii di tantsa. Seulii-nvitsa tu hoara-a hr.
XPIICTO AHI\OHOB I10JIjaHcKII, Ed.
Litseu tu easabalu-armaneseu Greb '
MaKeooflcKa KlIllia, Scopia, 1969.
Conservatorlu-I bitisi Bueureshti,
anlu 1934. Nu s-turna s-Iucreadza
Poema-aestii fu-aflatii la Costicii
seuliili-armiineshts1L Lucra ca compo
Teleseu di Crushuva, shi-azii s-aflii la tor shi dirijor, prota la Ansamblul arm-
Arhivili di stat di Scopia iu poati ciI ari nescu di Bueureshti, a deapoaea sh-
shi-alti creatsii di-a lui. alti-ansambluri. Luera shi ca xitasitor
_ _ _---1._ Institutlu
__ di _Folclor. Ari-adunata, me
36
 Scr;;tori Armiilleshtsii
ata, anal izatii shi publicatii multi
tits armaneshtsa. Publica shi-unii
'. Folclor mllzieal lIrmiilfeSeu,
i1ura Muziealii, Buc., 1977.
_Ifilrgtirit, Apostol (1832-1 903)
- ai, inspector di sculii shi istoric
anescu. Easti faptu tu-anlu 1932, tu
-'-biclu-armaneseu Avdela, alii sum
tsii gartseasca, shi muri Bituli, pi
di 22 di Lunar, tu-anlu 1903. Cu-
_ parea-a lui fu-ancupiirat loelu, eu
s-adrara Minnintsa lji Armiineshtsa
Bitu li. Ari-nvitsatii seulii gartseaseii,
- tsi lucra shi ca dasea l Clisura
aneasca. Tu sculii tuti lectsiil i Ii pri-
a prin limba-armaneascii, lucru tsi
biisearica gartseasca nu-I videa ti bun.
neu di partea-a propaganda ljei ruma-
ca shi-adra multu ti disheljidearea-a
Iii lor tu horli shi ciisabadzlji-arma-
htsa. FII biigat ti inspector ti sculiili
Armanj i, functsii pi cari-armasi
ultu chiro. Tu-aestu chiro adra mari
jii cu-atsea tsi tuts anvitsatslji Iji-
ina sh i-Iji tsiinea mash atselji tsi nu-
ea scu lii. Hashlji Armiinji, alji si-
ustarii shi multu chiro s-ampul isirii cu
ma el, cara eara tsanut di Bucureshti,
,;-1J1I eara oaspi bun shi cu viisiljelu
amanescu, cari nu Iii minduea bun a
nnanjlor, multu ehiro u hipsi tu loc
uza-armiineascii. Eara oaspi bun shi
u multsii di Turtsalji, rna shi cu-abatelu
aveyrial, sheflu-a misiiljei a lazarisht-
.alor dit Machidunii, di iu inshi shi ideia
.a el s-avea faptii uniat. Cu-agiutorlu-al
Faveyrial, Margarit, iingriipsi shi pub-
it baia studii dit isturiea-a Armiinjlor,
i cari niscanti pi friintseashti , a publi-
= a s-fiitsea Bruxelles shi Constan-
rinopo!. Cu-atseali studii, Aposto l
\largarit, s-featsi shi membru corespon-
----~--~37~------
dentu la Academiea Rumiineasca. Li-ari
publicata-aesti studii: I. Refutation
d'une brochure greque, (sum pseudon-
im: un Epirot). Bruxelles. 1879; 2.
Etudes historiques sur les valaques elu
Pinde, Constantinople, 1881; 3. Les
grecs, les valaques, les albanais et I'em-
pire ottoman, (par un Valaque du
Pinde), Bruxelles, 1886; 4. La politique
grecque en Turquie, 1890; 5. In Vlaho-
Clisura din Macedonia, Cony. Literare,
1873 ; 6. Scoalele romiine de peste
Dunare. Cony. Literare, 1874: 7. Comu-
nele romiine din Dacia Aureliana. CII
incepere dela frontierele Greciei pe sira
muntelu i Pindu. Cony. Literare. 1874;
8. Notita onomastica tipica macedo-
romana. Anal. Acad. Romane, Sect. I,
Tom. II , (1879-1880); 9. Scolile romiine
din Macedonia, Bucuresti, 1895.
Biografiea-al Apostol Margarit east i-
ngrapsita tu-una carti-al M. Pinetta: A.
Margarit, (16 di fr.), Sil istra, 1940. Ti
Margarit all iingrapsita (buni sh-n ibuni)
tuts cari shi-avura lucru cu tricutlu-
armiineseu.
Merea, IOf),i (1906-1992) Poet-rap-
sod anniinescu. Easti faptu pi data di 8
di Brumar tu-anlu 1906. tu hoara
Livadz, azii asparta shi sum ocupatsiea
giirtseascii, shi muri tu-anlu 1992,
Bucureshti. Sculii primarii-nvitsa tu
hoara-a lui shi Litseu tu casabiclu
Calarashi. tu Rumanii. Lucra ca secretar
la judetslu-a Durostorlui, azii tu
Viirgarii, deapoaea la Ministerlu-a sana-
tatiljei sh-tu soni la Ministerlu-a
economiiljei. Puizii iingrapsea di multu.
Prota carti cu puizii, Ciilfttiri sll-
susehirtiri armiilfeshtsii, u publica pi
paradzlji-a lui la Ed. Litera, Bucureshti,
1985. Publica puizii sh-tu Revista
 Saiitor; Armiillt!shtsli
"Zborlu-a Nostrtl" dit Ghinnanii, a tu-
anjlji dit son i shi tu-alti revisti tsi s-pub-
liea ti-Annanjlji. Edirura Carteel Aro-
mana, Ij-publica cartea Livilllzii - Valffi
aTIIllilleascii CII Clilllliri shi slischirari Ii
gilllii, 1991. lara la idyea Editura Ij-fu
publicata shi cartea ATllllillalllea, 1999,
cari-i una Iliada-armaneasca, iu-u spusi
tu versuri Isturiea-armaneasca pana tu
chirolu-a eadeari ljei a Poliljei sum
Tlirtsaiji.
Melfa, COllsllmlill (1874-cca 1950)
Profesor shi scriitor armanescu. Easti
faptu ca pi la anlu 1874, tu hoara
Muluvishti. ninga Bituli, shi poati s-
muri ca pi la anlu 1950. Sculii-nvitsa tu
hoara-a lui, Litseu bitisi Bituli. tu-anlu
1893, ashi cum videm pi lista-a apsol-
ventsalor a Litseului. data tu Revista
"Lumina ", dit anlu 1905. S-pari cit ari
bitisita deapoaea Facultatea ti-ndreptu.
Nasillid. Eara Illari legh ionar di tsi ispeti
durnji-ahapsi, ca anticolllunistu, 14 di-
anji. Luerit lin ehiro la stashoni ill eu
lupata-ncarca shi discarca vagonji eu
carbuni, ta shi-u scoata panea. Dit anlu
1964 lucra ca Secretar literar la Teatrul
natsional di Cluj. Pi limba-annaneasca
Ii publica cartsali: Bolsli Iii liilibuli,
Edifura Cartea Aromalla, 1992; Oara
Iii hari. 1998 sh i Calrelli, 1998, la idyea
Ed itura. Dit bana-armaneasca Ij-suntu
shi romanili Lociirli-II {tillllilli/or , pub-
licat di Ed it. Cartea Aromalla.
Custantsa, 2000 shi Chilli/ii Iii pi golillli
(ashteaptfi-arada ti publ icari), da iili
tradusi pi-armaneashti di lIie A. Ceara.
Pi limba rumalleasca li-ari publicata-
aesti cartsa di puizii: Orlolioxie pliglillll,
1941; Tsimillli serilor, 1968; Remi-
lIiscellls(l, 1969; Elegii, 1971; Trecerea
IJragliri/or, 1972; P(iillile pUllerii
illaillle, 1974; Nimhllri, 1976; 11I11I1IIi-
J/{I illserarii, 1984; IlIslelalele oglillzi,

maca pi idyea lista Iji-ngrilpseashti ca-i
avucat. Pi lista-a profesorlor a "Litse-
ului" lu-aflam ti-anjlji 1903-1905, ma
nu lu-aflam sh-pi lista-a Directorlor.
Ari-ngrapsita shi publicata tu Revi sta
"Lumina " cari inshea tu iamea 1903-
1908.
1984 shi Or{ica I(/cere, 1988. Di proza
li-ari publicata nica shi: Frullloasa
risi,JO, 1980 sh i Illaltele cele vremi,
1987 shi Slealia c(iille/ui. Numa-al
Teohar Mihadash u poarta premiiilu ti
literatura tsi-I da Fundatsiea "Andrei
Shaglllla" di Constantsa.

Milwliash, Teolwri (1918-1996) Millflilelmll, Shte{tm (1859-1900)

Poet (armiinescu shi rumanescu) shi Profesor, publitsistu, lexicograf shi mar-
prozator rumaneseu. Easti faptu pi data tir annanescu. S-featsi tu-anlu 1859,
di 9 di Brumar anlu 1918 tu hoara- Ohiirda, tu Machidunii, shi fu masacrat
armaneasca Turia, aza sum ocupatsiea cu taporlu pi data di 22 di Lunar, anlu
gartseasca. Muri pi data di 29 di Brumar 1900, Bucureshti. Mihaileanu eara un di
anlu 1996, Cluj, tu Rumanii. Sculiea ficiorlji di deftura duca-al Arhimandrit
primara-u featsi tu hoara-a lui, Litseulu Averchi. Anvitsa sClllii la Sculiea-
lu-ahurhi Grebini shi-I bitisi tu ciisabalu armCineascCi di la Sam/sCilii Apos/olii di
Diimboveni dit Rumiinii shi Facultatea Bucllreshti a deapoaea shi Facultatea ti
ti-ndreptu di Bucureshti. Lucra un chiro Literatura shi Filosofii di BlIcllreshti.
ca profesor la litseulu di_ _Bistritsa
_ _ _ _ _shi
_- L_ _ _ _ _ __ _

38
 Scriitori Armii"esIJtsa
Deadun cu Andrei Bagav u publicarii
Jlacedonia, Revista-a Armallilor dil
Peninsula Balcanica, Bucureshti, 1888-
1889. Fu Redactor la rev. Pellinsula
Balcallicit, Buc. 1893-1894 shi iara tu-
anlu 1900. Unlu di protslji xitiisitori a
Limba ljei anniineasca cu cartea Studiu
asupra dialectului romanilor din
Macedonia, 1889. Lu-adra shi-I deadi
tu iipograti i, ma di ispetea·a masacraril-
jei l1u-1 vidzu, Dictsionar Armiinescu,
Bucureshti , 190 I. U publica shi cartea
Mitologhiea gartseasca shi arma-
neasca dupa E. Economopol, Buc.
Vol. I, 1897.
Millio, Vallgiteli T. (Sec. XIX-XX)
Folcloristu-annanescu. Nu shtim lsiva
dit bana-a lui. Nu lu-aflam pi cana lista
di ticiorlji tsi biti sirii Litseidll di Bituli.
Sc ljeamii ca i eara multu tinir, tsi va s-
dzaca easti faptu dupa-anlu 1900 i nu s-
ari dusa pi la sClll iili ti ticiorlji-anna-
neshtsii, a poati ca-ari-nvitsatii sh-pi la
sculiili gartseshtsa. Numa di familii
Milia u-afliul1 la Fiirshirotslji dit hoara
Pleasa, di l1ingii Corcea, azii sum ocu-
pats ii-arbisheascii. Vanghele T. Millio,
u-ari publicata prota carti-ntreagii cu
ciintits armaneshtsii melografiati, Ciin-
tece populare macedo-romane, Bucu-
resti, 1928.
Millda, Todi (1911-1982) Poet shi
fo lcloristu di Meglenitslji. Easti faptu pi
28 di Yinar an lu 1911 tu hoara
Lugu ntsa, azii sum ocupatsiea giirt-
seascii, shi muri pi 12 di Yizmaciunji
an lu 1982, Bucureshti. Scul ii-nvitsa tu
11Oara-a lui, deapoaea Saruna shi studiili
Ii featsi Bucureshti. Puiziili-a lui Ij-si
39
publicarii tu revislili-anniineshlsii shi tu
Antologhiili-a puiziiljei armiineasca.
Pirmitili cari li-avea-adunatii, Ii mari
jeali agiumsirii tu miinjli-al Dionisie
Papatsafa. cari Ii publica sum numa-a
lui, sh-mizi-adutsi aminli ca suntu-a lui.
Pirmitili va Ij-si publica ashi cum
lipseashti, tu-una carti pi l1uma-a lui.
Mllmll, /oryi (1868-1957) Poet
(armanescu shi rumiinescll), traduciitor,
istoricean shi-arheolog rumiinescu.
Academic rumanescu. Mari-activistu ti-
nchirdasearea-a iindreptllrlor a Anniinj-
lor. Eara shef di delegatsii tu chirolu-a
Conferentsiiljei di Londra (1913) shi
membru-a delegatsiiljei armaneasca
cari lu-adra shi-I deadi shi Memo-
randumlu ti videarea-a problemaljei
armiineascii la Conferentsiea di Ver-
sai lles, 1919. Easti faptu pi I di Yinar
anlu 1866, Veryea, lu-atsel chiro tu
Turchii a aza sum ocupatsiea gart-
seasca, shi muri pi 17 di Brumar anlu
1957, Bucureshti. Anvitsii la Litseidu di
Biluli shi Budapeshtsa la Facultatea ti
tilologhii. S-featsi caniiscut cu tradut-
sea rea shi publicarea-a /Iiadiiliei shi-a
Odiseiliei al Homer. Lucra ca profesor
universitar iu-u tsiinu catedra di-arhe-
ologhii, a deapoaea shi ca Academic.
Ti-Anniinjlji u-ngriipsi cartea /soria
romiilli/or de la Pilld. Vlaitia Mare
(980-/259). Bucureshti, 1913, shi cartea
di puizii Bair di clilltic artlUilleSCII,
Bucureshli. 1932, shi-a dauua editsii
publicata di D-I Tiberius Cunia fa
Edilura Carlea Aroll/cina, SUA, 1989.
Puiziili-a lui suntu publicati tu tuti
revistili shi Antologhiili-a Literaturaljei
armaneascii.
 ScrHtori ArmiilJeshts(i
Murnll, Iulia (1906-2001) Seri itor
armiineseu shi tratueator rumiineseu.
Easti fapta pi 2 di Lunar anlu 1906,
Budapeshta, tu Mligirii sh i muri tu
inshita-a meslui Sheurtu, an lu 200 I,
Bueureshti. Easti hiljea-alloryi Mumu.
Protili clasi di Litseit li-nvitsa Paris, la
litseitlu Fenelon. Litseitlu-I bitisi
Bueureshti iu-it bitisi shi Faeultatea ti
Literaturii shi Filosofii. Luera ea bib-
liotecarii la catedra ti-arheologhii, iu
fen-su eara sher di catedrii. Ari publi-
catii tinii carti Povestife Pilllilllui, prilu-
crari-a pirmifilor armiineshtsii, ma ari
shi-alti cu-ahtilri prilucrari. Oeadun cu
sor-sa, Ecaterina Murnu-Filipeseu. u
publieara cartea George Murnu -
Poetul Homerid, Ed, Albatros, Buc.
1979. Ari-ngrapsita shi proza shcurta
shi pi-armaneashti tsi-it publica tu rev.
Desteptarea di Bucureshti.
Murnu, Oani (1848-1921} Profesor,
preftu shi traducator armanescu. Easti
faptu pi data di I di Martsu. ttI-anlu
1848, tu ciisabalu-armanescu Veryea,
azii sum ocupatsiea giirtseascii shi muri
pi data di 6 di-Andreit, tu-anlu 192 I,
Bucureshti, tu rumiinii. Seulii-nvitsa
Seljea (Calivi), ninga Veryea, Veryea
shi-Atina. Lucra ca daseal Xanti,
casabiclu-arnlanescu iu-ahurhi di Ii dut-
sea lucarli niiinti cu-adunarea-a materi-
alui ti-un Dictsionar armiinescu-
friintsescu. Oi-aclo-I pitricura Hreanlji,
tu easa-a bunacicului celnie Hristu
Zega, iu s-eaniiseu sh-eu Gustav Wei-
gand. Tu-anlu 1882 fu biigat ti director-
lu-a ghimnaziitlui di Bituli, cari dea-
poaea criscu tu Litseu, iu lucra deadun
eu Andrei Bagav, Constantin Caireti,
Vangheli Petrescu, etc. Tu-anlu 1888, fu
biigat ti preftu la baseariea di Budapesh-
40
tao Lipsea s-hiba-aleptu ti Episcoplu-a
Episcopatlui a Pindului, tsi lipsea s-
ahurheascii s-Iucreadza, cu scamnul
Saruna. Oi Budapeshta s-muta Bucu-
reshti, iu sh i muri. AI tradusi shi-I pub-
lica Apostolu, Buc. 19 I2 (UCAM,
2000 u-adra deftura editsii), a la
Aeademiea Rumiineaseii, dati di mul-
jeari-sa Ecaterina Murnu (1850-I928),
s-afla manuscrislu-a Dictsionarlui
armanescu-frantsescu shi-a Catava-
siilor,llipublicati.
MIIShi, Vasifi (1895-196 1) Poet shi
publ itsisttl-armanescu. Easti faptu pi 15
di Martsu tu-anlu 1895, tu hoara Pleasa,
ningii Corcea, alii sum ocupatsii arbi-
sheascii, shi muri pi data di 29 di
Brumar anlu 1961. Sculii-nvitsa tu
hoara-a lui sh-deapoaea la Litseitlu di
Bituli. Studii di-ndreptu di Bucureshti.
S-alumta ca voluntar tu polimlu ti
unearea-a Rumiiniiljei. Luera tut chirolu
ca-avucat. Cama di dzatsi-anji lucra ti
problema-armaneascii shi-ngrapsi tu
gazeta "Tribuna Romlinilor de peste
hOIG1'e", nica dit anlu 1924. Eara unlu
cari multu lucra fi-anapuda idei ti colo-
nizarea-a Cadri laterlui viirgiirescu, cu-
Armiinji dit Balcanlu tut, iu sh-Iu
vidzurii yislu-Armiinjlj i mutats dit
Patrida-a lor. Publica mash tsintsi
puizii, rna multi Ij-si chirurii di ispetea
ca nu shidea tu-un loc. Tsicara ca put-
siini, puiziili-al Vasile Mushi fura publi-
cati shi s-publicii shi-aza tu tuti revistili-
arnliineshtsa shi tu Antologhiili-a puizi-
iljei armiineasca. Puiziili Rufei ciidzurii
shi Duri-i shi-a nOllstii-ariivdari s-feat-
sira cantitsli-marshuri tsi fura cantati shi
cu eali-ngurii chirea tuts atselji cari s-
alumta Ii Prilllsipatiu-a Pindului tsi
dusi tu-anjlji 1941 shi 1942, a tu-a euri
 Scriilori Arm(1l1eslttsa
Leghiun;i (ashcherea-armiineascii) s-
pari ca s-alumta shi el. Vasile Mushi s-
muta shi tu-Amirichii, iu fu shi
Prezidentu-a asotsiatsi iljei "Fiirshi-
rotlu ", asotsiatsii-adrata nica dit anlu
1903. La el eara HIt,mbuTll-a Prill-
IsiplIt/ui a Pilll/ullli, shi s-chiru dupa
moartea-a lui.
"COVSCl/, Cllellll (1959) Poet
N armanescu. Easti fapta pi 21
di Brumar, anlu 1959, tu
hoara Nijopuli, di parintsa Armanji-
Farshirots. Sculii primarii-nvitsa tu
hoara-a Ijei, litseulu-I bitisi Bituli sh i
Facultatea ti agriculturii di Scopia.
Lucreadzii la combinatlu agricol di
Bituli. Puizii pi-armaneashti angriip-
seashti nica dit anjlji-a studiilor. Puizii
di-a Ijei fura publieati, prota tu revistili
"Zborlu-a NasII'll ", "Deshleplarea" sh-
deapoaea tu-alti rev isti shi-Almanahuri
tsi inshirii tu-aeshtsa viira d~az di-anji
dit soni. Ari puizii ti-una carti, ma nica
nu Ij-suntu pub lieati.
NaC/{, [allae/,i (1908 - 1987) Poet
armiinescu. Easti faptu pi data di 13 di-
Agustu 1908, tu ciisiibalu-armiinescu
Veryea, aza sum ocupatsii giirtseascii, iu
fen-su lucra ca daseal la-Armanjlji di-
aclo. Sculiea primarii-u bitisi Veryea,
Litseu featsi-n Sanmii, tu-anlu 1927.
Faeultatea ti Economii-u featsi Bucu-
reshti. Lucra un chiro la aghentsiea
friintseasea "Vagons Lits". Oeadun eu
bunjlji-a lui sots Constantin Papanace,
Jancu Caraniea shi Steriu Ciumeti, s-
alumta ti-ndrepturli-a fariiljei armii-
neasca. Tu-anlu 1940 publica articuli tu
rev. Armatolii, scoasii di Constantin
Papanace, Bucureshti. Oi-atsea furnjii,
------~~4~1--------
sum com unishtsiilji, durnji-ahapsi 16
di-anji, iincljis di trei ori. Muri
bucureshti tu-anlu 1987. Angrapsi put-
sani puizii armaneshtsa. Easti publicat
tu Anl%ghiell-II Puiziil;ei Armii-
lIellscli, adrata di lanach i Zeana, Ed.
CW'lell Aromiil/ii, Custantsa, 200 I.
Nasta, AllIIllIsie (1912-1 996) Poet
(armanescu shi rumiinescu) shi tradueii-
tor. Easti faptu pi data di 2 di Brumar,
an lu 1912, tu hoara Gramaticuva, aza
sum ocupatsii gartseasea, shi muri pi 23
di-Andreu, tu-anlu 1996, Bucureshti.
Sculiea primara-u bitisi tu hoara-a lui,
deapoaea anvitsa doi anji la Litseulu di
Saruna di iu tricu tu easiibalu Bazargie,
shi Faeultatea di-ndreptu-il bitisi
Bucureshti. Luera ea avucat, Bueu-
reshti. Atanasie Nasta fu shi prezidentu-
a Seetsiiljei lilerarii "[oryi Mumu" di
Bucureshti . Sh-li publica puiziili tu
revistili di niiinti di polim sh-tu-atseali
dit anjlji dit son i, tsi in shea pi-
armaneashti , "Zborlu-a NOSII'lI ", di
Freiburg. 'Priil7dza Vlahii", dit Ameri-
chii, ma shi tu revistili tsi s-publica pi
rumiineashti, ca "Deshleplarea " shi
"Dimiindarea ". Puiziili Ij-fum bagati
shi tu-Antologhiili-a puiziiljei armii-
neascii tu-aeshtsii yinghits anji dit soni .
Carti cu puizii, Armiiname, Armii-
1I11me. Ij-fu publicata di Editura-a
Fundatsii Ijei Culturala-Arm aneasca
"Oimandarea Piirinteasca", Bucureshti,
1996, tu-anlu candu shi muri-autorlu. Pi
rumiineashti publica unii carti cu soneti,
SOllete, Ed. "Ul7ivers ", Bucureshti,
1975. Lji-armasi tu manuscris shi ro-
manlu Ultimii Ilaii/uci (Atset;i i/it soni
(1IT1), eari-i dit bana-a Armanjlor.
 ScriilOri Armt;lIesh,st;
Nlls/e". Boiidar (1924-1980) Ling-
vistu machidunescu shi-armanescu, fol-
cloristu-armanescu, profesor universi-
tar. Easti faptu pi data di 9 di Yinar
1924, Bituli shi muri pi data di 23 di
Ciris hear 1980, Scop ia. Numa di
patagiun i Ij-eara Teodor, ma el shi-u-
alaxi, cil llli u vrea giirtseasca forma shi-
II 10 forma machid uneasca, cara eara-
ahtari arigim lu .Varianta-armancasca Ij-
cara Toda-al Nashl. S-triidzea di-una
taita inshitii di Gopishi. Scu lii primara
shi ghimnazii-nvitsa Bituli. Facultatea
di Filozofi i - Sectsiea di filologhii
(Iimba frant seasca), ll-ahurhi Belgrad
shi-ll bitisi Scopia, tu-anlu 1950. Tu-
anlu 1951 fu-a leptu ti-as istentu la idyea
Facultati. a tu-anlu 1953 featsi spet-
sializari Grenoble. Teza di doctorat
"Stendhal devant la critique fra ncaise
justqu'en 1880" u deadi Zagreb, tu-anlu
1961. Tut chirolu lucri! ca profesor la
Facultatea ti Filologhii - Sectsiea ti
Limba Frantseasca, iu lu-aflil shi
moartea. Tu chirolu pana lucri! fu shi
Decan a facultatiljei . Ari publicatii multi
stud ii ma shi tradutseri dit literatura
frantsea sca. Ti limba shi literatura-
armiineasca li-ari publicatii: I.KoIITaK-
Til Mefy M3KeJ\0IlCKlfOT II apOMall-
CKIIOT j3311K (Contacti-anamisa di
limbili machiduneascii shi-armii-
neasca); 2. MecToTo lIa KJIIITIIKllTe
00 apoMallcKlloT II MaKeJ\OIlCKIIOT
ja311K (Loclu-a clitichilor tu limbali-
armiineasca shi ll1achiduneasca); 3.
HHTeptjJepeHl\l1II lIa 111100 lIa .ia311-
KOT lIa HapoJ\HaTa noe311ja Kaj
6aJIKaHCKIITe napoJ\If (Intcrferentsii
pi nivel di limba puiziiljei popularii la
miletsli dit Balcan) (IUcolaborari: E.
KOHeCKII II O. Jawap-HaCTeoa); 4.
3a ynoTpe6aTa lIa rJIarOJICKaTa
IIMCIIKa 00 MaKellOIlCKIIOT II DO apo-
______ ~-L
42
MallCKIIOT (Ti ufilisearea-a substan-
tivlui verbial tu limbili macbiduneasii
shi-armaneasca); 5. TplI npeoollll 011
MOJIllep Ha apoMaHcKIl (Trei tradut-
scri al Molier pi-armaneashti);6.
MOJIllep Kaj ApOMaHl\lITe (Molier
la-Armiinjlji); 7. ApoMaHcKII npeooJ\
113 cllHa OKCIITallCKa "eCHa "ECK-
plIocTa" (Tradutsiea-armaneasca-a
unaljei poemii oxitaneasca "Escri-
veta"): 8. APOM311CKII faTallKII
(Angacitor Armiineashti) (bil ingv).
CAHY, EeJIrpall. 1980; 9. ApoMaH-
CKII CTYIIIIII (Studii ti-Armiinjlji) ,
Ornellano, Ownje, 1988 (iu suntu
bagati filii studiili di cama-nslls shi
cartea cu-ngucitoari li, a-ngucitoa ril i
suntll pi-armaneashti shi machidu-
neashti).
Nieolesell, Millllil (1835-1865) Poet
natsional. Easti faptu tu-an lu 1835 tu
hoara Magaruva, ninga Bituli. Anda
eara di 10 anji armasi far di parintsa shi
fu loat ti fumealji di-un lala-a lui,
lanachi Popa Mihali, sh i fu dus Sibiu, tu
Rumiinii. Scu lii primara-nvitsa Maga-
ruva, litseu tu casabi!lu Sibiu, Academii
cOll1ertsialii Beshlji. Lucra tu firll1a-a
lala-sui, a dupa moartea-a lui Iji-armasi-
a lui. S-mutil tu casabalu Giurgiu, iu-
avina comertsu cu-Amiriiriljea turtsea-
sca. Eara un di membrilji-fondatori a
protlui Comitet anniinescu. Ellu-agiuta
Dimitri Atanasescu, prot lu dascal anna-
nescu, di-nvitsa andoi anji la un litseu di
Bucureshti, a fu shi-atsel tsi Ij-Iji deadi
piiradzlji di vi ni Tiirnuva sh-di-u dish-
cljisi prota sculii anniineascii, tu-anlu
1864. Muri dip tinir, tu-anlu 1865. Lji-
avea datii 24 di puizii all. G. Massimu,
di cari-aestu biiga mash 14 tu uRllpeda
idea
______ de Grllllla/eea
__ IIIl/eedOIlOrlllll(i-
 SerWor; Amuillf!shlSti
Ile{/scii", Bucuresti. 1862, iu figura sum IIdiolll, GoglI (1927) Folc-
nUl11a di Lilici dit Macedonia. Puiziili-al
Mihali Nicolescu suntu publicati tu tuti
revisti li-a chiro lui, a fu bagat shi tu
P 10ristu-arl11anescu. S-featsi pi
data di 17 di-Apriir, tu-anlu
1927 tu casabicl u-armanescu Aminciu,
njica antologhii Ecou de cantec arol11a- aza sum ocupatsii giirtseasca. Di multu
nesc, Ed. Litera, Bucuresti, 1985. ad rata s-muta Atina. iu shi-azii baneadza ca
di Atanasie Nasta. Ca carti Lilici dil pen sionar. Sculii primarii-nv itsa la
M{/cilidllflii, fura publicati ti prota oara sculii ti ficiorlji-anlliin eshtsa a Litsell pi
di Dina Cuvata, tu-anlu 1995, cu ucazea gartseashti. cara fu ra-ncljisi scu liili ti-
di 160 di-anji di-anda s-aflil shi 130 di- Armanj lji. Lucra ca topograf. Colabora
anji di l11oartea-a lui, editsi i-a Asotsi- la Rev. Zborlu a NOSlru, di Freiburg, tu
atsii ljei a Arl11anjlor "Smlla Dzurd:u " Gh irmiinii, 10 parti la niscanti di
di Shtip. Puiziea "Spulli-nii bre gione" Congresi Ii Intematsiona Ii-Anlliineshtsa
(icil "Sclavlu ") shi-alt i-ndaulla s-feat- organizati di ULCA. easti membru-a
sira popu lari shi ca-ahtilri suntl! bagati COlllilelllli Arllllillescu di-Atina. Ari-
shi tu colects ii di folclor. adunata multu folclor di-a Arnlanjlor-
Fiirshirots di cari publica daUlla cilrtsa,
di cari una-i Clillliis arllllineshli di-
bedelwrll, Milw/i Gileor- Alllineill, Ekd. Gerll, Atina, 1988.

O gilim!i (1839-1885) Acade-

micean, iatru, publitsisc u.
diplomat valahutescu. Easti faptu pi Pllllli, Zallll (192 1-200 I) Poet anlla-
data di 5 di Brumar, tu-anlu 1839, nescu shi rumanescu. S-featsi pi data di
Bucureshti, shi muri pi data di 9 di 21 di-Agustu, tu-anlu 1921 tu hoara-
Lunar. tu-anlu 1885, Atina. Studiili sh- li armaneasca Beala di-Nsus, ninga Strug,
featsi Bucureshti shi Parizo Doctor di tu Republica Machedoniea sh i muri pi
meditsina s- featsi tu-anlu 1866, Paris, iu data di II di Martsu 2001, New Yorku,
lucra shi ca iatru tu-anjlji 1864-1866. tu-Americh ii. Easti dus nica di nainti di
Deapoaea s-turna di lucra ca iatru polim tu Rumanii iuli-nvitsa tuti gradi li
Bucureshti, tu iamea 1866-1874. Tricu di sculii pana di Facultatea ti Econom ii.
tu diplomatsii, prota Roma, deapoaea Ca anticomunistu featsi multsa-anji .
Consta ntinopoli, sh-di-aclots i tricu Fudzi tu-Amirichii iu shi-aza baneadzli,
Atina, iu shi muri . Aduna shi-una tu casabalu e\V-Yorku. Ca poet
colectsii dit folclorlu-armanescu (30 di debuteadlii niea di multu tinir, di 14 di-
anji. tu revista "Llllllina "-a Litseillui di
cantits) shi daulla basmi di Crushuva.
Silistra. alii tu Vargarii, ma pi va lah u-
cari Ii trad usi sh-pi frantseashti. Cartea.
teashti. nu pi-annaneashti . Ca tu idyiul
Texle l/1{/cedo-romiille. Blisme si poezii
chiro debuteadza sh-pi limba-anna-
poplllllre dill Crllsova, fu publicata di neasca. tu revista "Arlllalolii ". revista
loan Bianu, la Acadel11iea rumaneasca. tsi s-publica mash ti-Armanjlji. Ari pub-
Bucureshti, 1891, IX + 224 di fro Adra licata cama multi cilrtsa pi mucaneashti,
shi-un Dietsianar armiineseu, tsi-I ma puiziili pi limba-armaneasca (cari el
deadi la Acadellliea RUllliineascli, ma u pricanoashti mash ca ti-un dialectu-a
nu-i publicat. limbaljei rumiineasca, cari el, tsi ciitara,

43
 Seriitor; Armiitreslttsli
shi-u va rna multu di limba-a lui cu cari
rna-sa lu-ari-ntricata shi Iji-ari cantata tu
sarmanitsa) Ij-furil pllblieati ti prota
oara tu eartea Aglllillgilipseri, Bueu-
reshti, 1996. Zahu Pan a ari publieatil
puizii shi tu revistili Zborlll a Noslru,
Deshteplarea, Dimandarea. Aesti ' dit
soni condusi di Hristu Candroveanu,
eari-i pi idyea cali eu el. Zahu Pana
tsani una frandzil tu periodielu valahu-
teseu di Canada, iu-ngriipseashti pi
rumiineashti shi iu-Iji angiura shi
liieashti tuts atselji cari dziic shi lucread-
za pi ideia ca Armanjlji suntu una-alta
mileti shi cari shi-au shi limba-a lor
Limba-armiineasea.
Pupallllgi, Nicolalls (1864-1931)
Profesor, publitsistu shi criitor armilnes-
Cll shi rllmanescu shi mari-alumtator ti-
ndrepturli natsionali-a Anniinjlor. Easti
faptu tu-anlu 1864 tu casabicJu-armii-
nescu Avdela, alii sum ocupatsii giirt-
seasca, shi muri tu-anlu 1931. Seulii-
ari-nvitsatii tu Machidunii shi Bueu-
reshti. Lucra ea profesor la ghimnaziulu
di Ian ina, iu prididea limba giirtseasca,
isturiea sh i gheografiea. Multu ehiro fu
direetorlu-a revistilljei Ui Courrier des
Balkans rna shi tradueator la Ministerlu
ti lucarli extern i-a Rumaniiljei. Li-ari
publieata, pi friintseashti, cartea Les
Roumains de Tourqie, Bucureshti,
1905, Le question Illacedonienne, Bue.,
190 I, sh-pi rumiineashti, Macedonia
Macedonenilor, Bucureshti, 1912, di
Societatea de cultura macedo-romilna
rna shi multi studii pit revistili-armii-
neshtsa sh-ti-Armiinjlji dit atsel chiro.
Revista "Peninsula Balcanica", Revis-
ta "Lumina"-a Litseuilli di Grebini, etc.
Deadun cu J. Brun iii publicarii romanlu
Moshneagul de la munte, Bueureshti,
'904, eari-i dit bana-a Armiinjlor.
44
Papa/tagi, Peric/e (1872-1943)
Foleloristu, lingvistu shi-istoricean
armanescu shi aeademieean rUlllanescu ..
S-featsi tu-anlu 1872 tll eilsilbiclu
Avdela, aza sum oeupatsiea gartseaseii
shi III uri pi data di 20 di Yinar, tu-an lu
1943, Bueureshti, tu Rumanii. Seulii
prilllara-nvitsa Avdela, Litseu Bucu-
reshti, Studiili Ii featsi Leipzig cu
Gustav Weigand. Nu vru s-Iuereadzii ea
profesor un iversitar Illa lucra ea daseal
shi profesor pit sculiil i ti-Annanjlji dit
Baleanlu, Bituli, Saruna sh-tu son i
Silistra, azii tu Vargiirii. Cmtea di fol-
elor anniinescu, Dit literatura popu-
lara-armaneasca, Bucureshti, Bue.,
1900, easti nai Illa Illarea eolectsii di
folclor arillaneseu panii tora. Deapoaea
Ii publici! Meglenoromanii. Studiu
etnografico-folcloric, Bue. 1902; Bas-
me Aromane, eu un Glosar, Bue.,
1905; Scriitori aromani din secolul
XVllI-lea, Bue., 1905; Graie aroma-
ne, Bue., 1905 Din trecutul cultural al
aromanilor, Buc. 1912; Gramatica-al
M. Boiagi, (reeditari), 1915; Numiri
etnice la aromani, Bue. 1925; Urme
romanesti in toponimia Peninsulei
Balcanice, Bue. I92S; Ii publici! eart-
silli-al loan Caragiani, Studii istorice
asupra Peninsulei Balcanice, (Tom I,
1929 shi Tom II , 1941); shi multi-alti
studii tsi Ii publica pit revistil i:
Convorbiri Literare, Grai shi Slif/el,
Fralsiljea. Peninsula Balcanica, Via/sa
NOlla, Viala Rom{ineasca, Analele
Dobrogei, Ponlice, Revue hislorique de
Sud-Esl Ellropeen, la Academiea
Rumaneasca, etc.
 Seriitori Armiineshfsa
Papallllgi, Tac"i (1892-1977) Ling-
vi stu, folcloristu , lexieograf, etnolog,
tradueiitor shi publitsistu-armaneseu shi
rurniinescu. S-featsi pi 20 di Surnedru.
tu-anlu 1892, tu eiisiibiclu Avdela, aza
sum ocupatsiea giirtseascii sh i muri pi
17 di Yinar, tu-anlu 1977, Bucureshti, tu
Vliihii. Dicara-u bitisi sculiea primarii di
Avdela. s-dusi la ghimnaziea di lanina
sh i Litseil1u di Bituli shi Bucureshti
Faeultatea ti Literatura sh i Filosofii, la
Universitatea di Bucureshti. La-aestii
faeultati lucra ea preparator, deapoa
asistentu, dotsentu, conferentsiar shi
profesor. Tu-aestu ehiro eara sh i Secre-
tarlu-a Delegatsiiljei annaneasca tsi-I
deadi Mernoriulu, cu titlul Les Aro-
umains devant Ie Congres de la Paix,
Paris, 1919. ti problema-armiineasca la
Conferentsiea Ii irinji di Paris, a curi de-
legatsii cap eara 100yi Mumu, shi mem-
bri Cola Tacit, luliu Valaori shi Arghir
Cuiina. Li-ngrapsi shi publica cilrtsiili:
Aromanii din puncl de vedere isloric,
cultural si polilic, Bue., 1915; La ro-
manii din Albania, Bue., 1915; Anlo-
logie Aromaneasca, Bue., 1922; Elno-
gratia Iingvislica aroman, Bue., 1922:
Macedoromanii sau aromanii, Bue..
1927; Aromanii. Grai. Folc1or. Elno-
gratie, Bue., 1932; Images d'elhno-
graphie roumaine, daco-roumaine el
aroumaine, trei 10m uri, 1928-1934;
Paralele folclorice greco-romane,
1944 (1977, II); Poezia Ii rica popu-
lara, Buc., 1967; Manual de fonetica
romanica: roman a, italian a, franceza
si spaniola, Bue., 1943; Dictionarul
dialectului aroman - general si elimo-
45
logic, Ed. Acadellliei, Bue., 1963 shi
editsiea II, 1974; Grai, Folc1or, etno-
grafie, Ed. Minerva, Bue., 1981, iu
suntu biigats shi poetsli di Muluvishti,
Constant in Belemace shi Cola Velo shi
creatsiea-al Marcu Beza. Li-ari nica
publicatii, tu Bib/io/eca Na/ionalii a
Aromonilor "Apos/ol Morgori/", cilrt-
siil i-al Nushi Tuliiu, Tachi Caeiona shi
Zicu A. Araia, shi-al Cola Batzaria.
PlIpllllIIgi, VlIlerill (1906-1984).
Profesor shi publitsistu rumaneseu shi
istoricean armiinescu. S-afla pi data di
13 di Yinar, tu-anlu 1906, Crushuva tu
Machidunii shi rnuri pi 4 di-Agustu. tu-
anlu 1984. Litsaulu shi Facultatea ti
filosofii shi literaturii di Bucureshti. Tu-
an lu 1933 s-featsi doctor di shtiintsa.
Eara membru-a Sculiiljei Rumiineasca
dit Friintsii (1929-1931). Lucra ca pro-
fesor la Litseil1u di Rosiori de Vede.
Colabora la revistili Grailll ROIIIOI1CSC.
Rondlliala, revista istorica Melal1ges de
recole roulllail1e en France, rna shi l
tuti revistili ti eulturii-armiineasca. Li-
ari publieata studiili: "Aromanii. Dupa
cillalori apuseni din secolul al XJX-
lea", Revis/a Aromtineasca, An. I, nr. 2
(1929); "Aromanii din Molovistea in
documenle venetiene din sec. al
XVlD-lea". Revis/a Is/orica, (1932);
"Aromanii si rolul lor economic in
lrecul", Ronduiala, I (1935); "Calala-
nii si Vlabii in Europa sud-orienlala",
Revis/a Is/orica, 32, nr. 1-2 (1946);
"Cateva precizari asupra medicului
aroman din Viena loan Nicolide de
Pindo (1737-1828)", Revis/a Is/orica,
24 (1939); "Conslanlin Hagi Gheor-
ghe Gebani din Moscopole, un invalat
 Saiitor; AT/tu;lleshts(;
aroman din secolul al XVIII-lea", lu revista LUlllilla di Bituli. Di proza-a
Revis/a Is/orid t, 23 ( 1937); "Contri- lui s-publicil tu Alllologhiea Arllla-
butii la istoria carvilDaritului la neasca, al Tache Papahagi, Bucureshti,
Aromani", LUlllilla. Grebella, 2. Ilr. 4 1922 shi tu AII/ologhiea di prozci-
(1938); "Cum s'a format cOllstiinta armalleascci, al I-Ir. Calldroveanu. Ed.
latinitiltii la Aromani?", Revis/a Univers, Bucureshti, 1977. Dati loati
Is/oricG, 24, nr. 1-3(1938); "0 incer- dupa ed. al Ciindroveanu.
care de ascensiune in balon a ullor
Aromani din comuna Saracu in tim-
pul lui Ali Pasa", Revis/a Is/oricG, 23 PaplI/wce, Alallasie (1917 - 1974)
(1936); "Invittati Aromani din sec. al Poet annanescu. Poet annanescu. S-
XVnI-lea", LUlllina, Grebena, 3, 1-4 featsi tu ciisiibiclu-armanescu Veryea,
(1938-1939); "Originea geografica a aza sum ocupatsiea gartseasca. Sculii
Aromanilol: Note bibliografice", primarii-Ilvitsa Velyea, ghimnaziu Gre-
Revisla ArollllilleaJCII, I, Ilf. I (1929); bini shi Litseil Bazargic. Tu-anlu 1944
"Les Roumains d'Albanie et Ie com- bitisi Facultatea ti-Ndreptu di Bucu-
merce venetien aux XVII-em ct reshti shi lucra ca inspector di controlla
XVIII-em siec1es", tu Melallges de Ministerlu-a Evonomiiljei Natsionalii.
I 'Ecole Roulllaille en Frellce, Paris, Featsi dzatsi-anji ahapsi ca anticomu-
1931 ; ma shi cartea Aromanii mosco- nistu. Muri pi 12 di Mai 1974, Bucu-
poleni si comertul venetian in secolele reshti. Avu-ngrapsitii multi puizii anna-
al XVII shi XVTII-Iea. Prefata de N. neshtsa, ma politsiea-a eomunishtsalor
lorga, Buc., 1935. valahuteshtsii Ij-li 10, ciindu-I biiga-
ahapsi. Puiziili-a lui suntu biigati tu
Alllologltiea-ll Puiziiliei Arllllilleascii,
Papailllli, Alit. (Salllarillellllll) . adratii di lanachi Zeana shi publicata di
(sec. XIX-X X). Scriitor armanescu. Nu- Ed. Car/ea Arolllalla, e ustantsa, 200 I.
avem dati bio-bibliografitsi. Tu reI.
"Lulllina" di Bituli (1903) dghivasim
ca publicilunii comedii tu patru acti cu PlIpllllllce, COlIsllIlI/ill (Selyanu)
titlul Gum di-apll shi cil-atumtsea s- (1904-1985) Istoric, poet, publitsistu shi
vindea pit librariili mari shi la admini s- mari-alumtiitor di-ndrepturli-a Anniinj-
tratsiea-a revistaljei di Bucureshti, pi lor dit Ba1canlu tut, om di po liticii shi
Calea Victoriei, cu un leil cumata. publitsistu rumanescu. Easti faplu pi 15
di Yizmiiciunji tu-anlu 1904, tu disii-
balu Veryea, aza sum ocupatsii giirt-
Papa-lalluslti, Vtlsili (1878-1918) seasca, shi muri pi data di 7 di-Apriir tu-
Scriitor shi profesor armanescu. Easti anlu 1985, an Salo, III Italii. iu biina
faplu tu-ailiu 1878 lu hoara Doleani, multu chiro ca emigranlu politic. Sculii
ninga Veryea, aza sum ocupatsiea gart- primarii-Ilvitsii Veryea, Litseu bitisi
seasea. Muri tu-anlu 1918. Luera ea Siiruna sh i Faeultatea ti Eeonom ii
dascal la sculiea-armaneasca di Dolea- Bucureshti. Lucra pi ma multi sl ujbi ea
ni, a publica proza shi studii economilsi economistu, fu shi pi potisi tu Minis-
___ __ __ _- L_ __ _ _ __ _

46
 SeTiitori Armfillesllt.w;
terlu ti economii. Intra di tinir tu europeens", di pi 17-20 di Mai tu-an lu
minarea-a Leghionarlor shi tuta bana 1956 an Faakersee, Afstriea); 7. NOUL
bana ca emigrantu tu Ghimlanii, prota, ALBUM MACEDO-ROMAN. Vol. 1 (
sh-deapoaea tu !talii. Fu-ncljis ahapsi di ti 75 di-anji di la adrarea-a Soc ietati i
dauua ori. Sa spusi ca un mari-activistu Macedo-Romane - (1880-1955), cu- una
ti-aflari una so lutsii ti problema-arm a- stud ii intitulata "Fermelltlll arOllllill
neasca. Tu em igratsii 10 parti la multi (Macedo-RolIll;lI) ill Slid-Estill ellro-
congresi internatsionali, iu zbura sh i peall" (1968) tsi fu publicata ahoryea di
prezenta shi referati, tu cari u spunea ed itura "Alldrei Shaguna " - Constantsa;
greautla situatsi i tu cari s-afla Arl11anjlji 8. NOUL AMBUM MACEDO-RO-
dit Ba1can, sh-l11a multu-atselji sum dic- MA-N, Vol. II (100 di-anji di la dish-
tatura gartseasca sh-ti represaliili shi cljidearea-a protaljei sculii-arl11aneasca
pogrol11lu tsi-I falsea Gretslji pi tuts dit Maehidunii), Freiburg, 1965. - Slu-
atselji cari loara parti tu-adrarea-a dii-ntitulatii Gltelleza slti evoilltsiea-a
Printsipatiui a Pindului sh-deapoaea sh- sllme/l;iI;ei etllicl; itl-Arllliillif;i, dis"-
ti Polimlu tsiv il tu-a njlji 1945-1949. tiptarea-a lor IIlltsiolllr/ii, tsi-i publicata
Pitricu catiari sh-pana di Consiliu lu ti sh-ea carti di Editura Brulllar, Timi-
Sigurantsa-a Nats iunilor Uniti, tu-anlu shoara, 1995; 9. N;ica Alltologltii
1952, dupa cari s-adra una comisii spel- Arntl;lle£l.\'Cli, Freiburg, 1952; 10.
siala ta s-li veada lucarl i tu Gartsii. Li- COllsideratii a,mpm treclltllilli Mace-
ari publicata-aesti cartsa ti-Armiinjlji: I. do-Rol1llillilor si-a dialectllilli lor,
PRO BALCANIA. Considerations 1952; II. STUDJU ISTORIC - Reflexii
sur I'union balcanique et la solution aSllpra destillllilli istoric si politic III
des problemes litigieux de ce secteur Aromlilli/or, To Iiacozzo, 1947 (tsi s-
europeen-19SJ. Colectsiea "BIBLlO- republica di Ed itura Crater, Bucureshti,
TECA VERDE"; 2. La perseclltioll des 1998; 12. Jurnalul MAKEDONIA, Nr. 9.
millorites Arollmaills (Valaqlles) dalls 1953, pllblieata tu patnl limbi: fra·
les Pays Balcalliqlles. Le prohlem ntseasca, angleasca, ghirmaneasca shi
Macedolliell. Co/eclsiea "BIBL/OTE- ta lic heasca; 13. Die arolllllllisc!le
CA VERDE "; 3. Jllstice pOllr les Volksgruppe ill dell Balkll/litulller ill
ArOllmaills (Valaqlles), 1952. MEMO- HOllllbllclt der ellropasc!lell Volks-
RJU PfTRICUT LA ONU. Colectsiea grllppell, Wien-Stuttgart. 1970; 14.
"BIBL/OTECA VERDE"; 4. /delltita- Neball illl BalkallTaIlIll: 15. Diversity
tea II110r IIl1l11e piltrol/illlice la itillielli ill IIllily of tlte Blllkalls, 1967; 16.
si Arollllilli, 1953. Colectsiea "BIB- Martllriile 'lli COllstalltill Pllpll/llICe
LlOTECA VERDE "; 5. L'origille et la (UII documellt al callzei arollllillilor),
cOllsciellce IIlltiollale des Arolllllaills Editura Fundatiei "Andrei Saglilla ",
(La terrellr greque ell Mllcedoille). Constanta, 1996. Tu Niica Alltologltii
Colectsiea "BIBLlOTECA VERDE "; 6. Arllliilleascii, 1952, baga shi-ndauua
Le droit d'asile politiqlle et Ie probleme puizii tsi Ii simna cu numa di Selyanu,
des minorites etlmilflles opprimmees. cari fura publicati sh-di Revista "Grailu
Co lectsiea "BIBLlOTECA VERDE"; ArmGnesCU" shi "Desleplarea" di Bu-
(Referat tsanut la-al VI-lea "Congres de cureshti. Aesta easti ti prota oarii ciindu
l'Union federal des ________ eomm inautes s-publica
-L~ _____ _
sh-tu una Antologhii di la noi,
47
 Serii/ori Armlilleslltsii
tu Machidunii. Poati cit la fratili-a lui cari vor s-u-nveatsii shi limba-anna-
Carol Papanace, di Bucureshti ari shi- neasca. Puizii angrapseashti baia anji, a
alti puizii, annasi nipublicati. Cartea-a cu publicarea ahurhi la Rivisla di
lui Ref/exii aSllpm deslilllli isloric sili Liliralurii shi Sludii Armiini, Anlu 5, Nr.
politic a Aromiillilor, lipseashti s-hiba I Tom X), I di-Apriir 1998, cu-un baia
Platforma ti-alumta-a tiniramiljei sh-ti- mari num ir di cari deapoaea Ij-fu publi-
Annanjlji tuts, ti-nchirdiiseari-a andrep- cat extras cu titlul Zboarii fiirli boalsi.
tului ti un stat annanescu, yislu di njilji Publica puizii sh-tu rev isti li "Grailu
di-anji a Anniinjlor dit tut Balcanlu. Armiinescu" di Scopia, "Ban a Armii-
neascii " shi "Deshleplarea" di Bucu-
reshti. Uniea Ii cllllurii-aArman;lor elil
Pariza, Mila (1908-1996) Poet shi Machidunii, tu Bib/ioleca Nalsiollalii
traduditor armanescll. Easti faptu pi 17 Armaneascii "Collslalllill Belenwce ",
di Lunar anlu 1908, tu hoara Grama- Coleclsiea "Velo ", Ij-publica una carti
ticuva, alii sum ocupatsiea gartseasca. di puizii cu titlul Nica, Scopia, 1999.
Muri pi 24 di Yizmaciunji anlu 1996,
Bucureshti. Sculii primara-nvitsa tu
hoara-a lui, Litseu comertsial bitisi Piisile, Vimgili" (1938) Poet anna-
Saruna shi Facultatea ti economii di nescu. Easti faptu pi 18 di Xumedru, tu-
Bucureshti. Tu-anjlji 1932-1933 fu anlu 1938, tu hoara Banja, ninga
redactor a revistiiljei stamiinala "Grai- Coceani. Sculii primara-nvitsa tu hoara-
Ill" di Bucureshti. Tu-anlu 1940 fu re- a lui, Litseu iinvitsa Cocean i shi Shcoala
dactor la revista "Armalolii " di Bucu- superioara pedagoghica-u bitisi Shtip.
reshti. Puizii publica tu revistili iu eara Lucra-ndoi anji ca dascal la Litseulu ti
redactor, a dupa polim ahurhi s-publica economii di Coceani, sh-deapoaea tricu
lu "lborlu a Nosln, " di Freiburg, tu sfera-a comertsulu i, pana tsi inshi lu
"Deshleplarea ", "Rivisla eli Liliralllrii pensii. Tora, ca pensionar biineadzii
shi Sludii Armani" di Syracuse, Y Scopia. Easti protlu cari pub licil una
(Tu-Amirichii) shi-alti . Cart i-a cu puizi- puizii, 'Nlrealsilli, tu rev. "Europa si
iii shi tradutserli-a lui Fllcllritlll lIeasl- neatllltf I'Omanesc " di Milano, tu-anlu
easii (Tom I puiziili-a lui shi Tom" 1977. tu chirolu candu sum regimlu-a
tradutserli), Ij-fu publicatii di Editura comunishtsalor eara greu sh-tu Machi-
Carlea Aromiina, Constantsa, 1995. dunii s-pots s-publits pi-armaneashti.
Puizii di-a lui s-publicara tu rev. "Desh-
leplarea " di Bucureashti, "Grailu Ar-
Pltsill', Aura (1975) Poet annanes- manescu ,. di Scopia, shi-alti. Nica nu-
cu. Easti fapta pi data di 2 di-Agustu ari publicata una carti.
anlu 1975, tu casiibalu Constantsa, dit
Rumanii. Sculii primara, litseu shi
Facultatea ti filologhii - Sectsiea limba Perdicili, loryi (1912-1966) Poet,
rumaneasca shi fi lologhii baJcanica, Ii dramaturg shi traducator armanescu.
bitisi Constantsa. Tora lucreadza ca das- loryi Perdich i easti faptu pi 22 di Mai
cal tu litseulu iu-nvitsil shi ea. Aclotsi anlu 1912, tu hoara-annaneasca Perivo-
Iji-nveatsa pi-annaneashti shi ficiuritslji Ii, alii sum ocupatsiea gartseasca. Muri
------~4LS~-----
 Scriitori Arl1l(ilJeshlsii
pi 10 di-Andreit tu-anlu 1966, tu
casabalu New Yorku dit Americhii.
Sculii primara-nvitsa tu hoara-a lui,
Litseit lu Grebini shi Facultatea di
Literatura shi Fi losofii Bucureshti. Tu-
anlu 1941 s-dusi-n Saruna ca profesor la
Litseillu di-ac\o, tu-anlu 1944 s-trapsi tu
Italii sh-tu Ghirmanii, a tu-anlu 1948
agiumsi Texas di iu s-muta tu casabalu
New Yorku. Puizii ahurhi sii-ngrap-
seasca nica dit litseu. Prota carti cu
puizii, Grrrilll-a gelllrlui, grai tli 1II0ar-
ti, cu-un Protuzbor di Lachlu Batzaria, u
publica Bucureshti tu-anlu 1939 shi-
alanta, cu tradutseri dit puiziea-al Em i-
nescu, Lutsell{irlll slri IIImrttr-al Slrlllll-
ba, u publica Bucureshti, tu-anlu 1940.
Sutsata "Perivolea" di New Yorku, sh-
rna rnultu cusurin-su Pascal Marco, Ij-
publica una carti di puizii cu titlul Pllizii
aleapti, tu-anlu 1991. Oi manuscrisil i-
armasi dupa moartea-a lui, shi loati di la
Pascal Marco, 0-1 Tiberius Cunia di la
Edilura Carlea Aromanii, Ij-publica:
Slrula piellrarlll, piesa tu versuri, extras
dit Tom V, a Rivistaljei di Litiratura shi
Studii annan i, 1996; fzvuri tli bllllli,
2000, tu trei tom uri .
Papazisi, Emil (l893 -?) Scriitor
rumanescll shi-armanescu. Easti faptu
tu-anlu 1893 tu hoara Samarina, aza
sum ocupatsii gartseasca, shi muri
Constantsa, nu sa shtii cari-an. Sculii-
ari-nvitsata tu 11Oara-a lui, Litseulu-I
bitisi Bituli . Ari lucrata ca dascal pit
horli-armaneshtsa dit Machidunii, a
deapoaea lucra sh-ca dascal pit horli dit
Oobrugea di Notlu. Ari colaborata la
publicatsiili rumaneshtsa Neamul roma-
nese, Drum drept, Cele trei Crisuri,
Omulliber, Un iversulliterar, Adewirul
literar si artistic, Peninsula BaleU/rica,
------~4~9--~~--
Tribuna ROlllanilor tie peste Irotare,
etc. Tu-aesti dauita dit soni ari publicata
materiali ligati di bana-a Annanjlor, a
poati shi puizi i, ti tsi Iipseashti videari,
aflari, adunari shi publicari tu-una carti.
Ari publicata ma multi cartsa pi limba
valahuteasca, di cari-a Ii spunem: Raza
tie Illmintl, poezii, 1925, Soare intr-un
strop tie roua. poezii, 1937. (Vedz la
Justin Tambozi ... , Enciclopetlia Aro-
malia, Bucuresti, 2000, p. 458).
Papleaell, Cola (1877-cca 1920)
latru, scriitor shi traduciitor anniinescu.
Nu shtim dati di tamam ca candu s-feat-
si shi muri, ma cum videm dit Iista-a
ficiorlor cari-I bitisira Litseulu di Bituli,
publicata tll revista Lumina di Bitu li,
numirlu dit mes lu Sumedru 1905,
videm ca Papleacu Cola easti di-Avdela,
casabic armanescu, tsi-aza easti sum
ocupatsii gartseasca, shi ca Litseitlu-I
bitisi tu-anlu 1897, scljeama comparan-
da-I cu-a ltsalji ti cari shtim dati siguri,
lipseashti s-eara faptu tu-anlu 1877.
Aclotsi nica-ngriipseashti ca tu-an lu
1905, candu s-adra lista, Papleacu Cola
eara studentu. Tu Calendarlu-Arma-
nescu "Grai Bun" ti-anlu 1909, aflam
ca Papleacu shi Piu Faber suntu stu-
dentsa Pariz, tu Frantsii. Tu revista
Lumina di Bituli ti-anjlji 1903-1904 vi-
dem ca-ari publicata materiali di med-
its ina, a ninti di-atsea, tu revista Pindul
dit anlu 1899 aflilm shi-una tradutsiri
di-unii piesii friintseasca, Straniili nu-I
(ac omlu, ti cari nu na-I da shi-autorlu.
Numa-al Papleacu Cola nu u-aflilm tu
cana-alta carti cu bibliografii-annanea-
sca, tsi spuni ca el nu-ari publicata-a Iji-
urea, a poati ca ari shi murita multu ti-
nir.Ari materiali ti-una carti cu tuti tsi li-
ari-ngrapsita sh-tsi-annasira nipublicati.
 Scr;;for; Armlillesh',\"I;
PetresCII, VWlgheli (cca 1855- cca 1990. Ari una mari eoleetsii di eantits
1917) Folc1oristu shi seriitor arm anes- arm1ineshtsiL angrapsiti cu ealigrafii sh-
cu. Easti faptu ea pi la anlu 1855, cu musheati deseni. Publica materiali di
Crushuva shi muri ca pi la anlu 19 17, folclor, rel igh ii sh-di isturii-arrniineascii
Bucureshti. AI bitisi Litseiliu di Galata- tu tuti rev istili-armiineshtsii.
Serai din Poli. Lu-afliun pi lista-a profe-
sorlor di la Litseulu di Biluli tu chirolu
1882-1885. Deapoaea lucra ca dascal Prefti, MillIlli (1953) Poet sh i tra-
pit sculii ti-Armanjlj i di Crushu va. ducator arm1inescu. Easti faptu pi data
Angrapsea shi publica tu Rev. LUlililla, di 4 di Mai anlu 1953, tll 110ara Cav-
gagia, tu Dobrugea, tu Rumanii, parin-
tsi inshea Bitu li tu chirolu 1903-1908,
tsa-Armiinji mutats tu RUl11anii dit
ell fo lclor armanesell, pllizii shi njits Viirgari i. Tora baneadza tu casabitlu
stseneti. U-ari publ icata cartea Mostre Toronto. tu Canada. Scu lii primara
de dialeetlll Macedo-Rollllill, Bucu- anvitsil tu 110ara Cavgagia shi Beidaud.
reshti, I parti. 1880 sh i 11 parti 1881 , iu- Litseilill-I bitisi Constantsa shi Facul-
ari bagata ma multi tradutsiri dieat tatea ti filologhii la Un iversitatea di
material orighinal. Li-ari publieatii shi lashi, lil11bili frantseasca shi-angleasca.
studi iii: Mnzedo-rolllaellisc/le Volksli- Lucra ea dascal di limbili frantseasca
eder (Ubersetzt VOII Melchior HlirslI) , shi-an gleasca tu rna multi hori, a
ROlli. Rev., 6 (1890): Poesill popllillfa deapoaea tricu tu casabalu Constantsa.
dill Crusovil (Macet/ollia) .... COll/elilp. Prota cart i-a lui eu puizii, Dllmt i11O, u
publica pi paradzlji-a lui, la Ed. Li/era
3 (1884): Pllllill IlzbllTlitor. IN-I, 4
di Bucureshti, tu-anlu 1987. Puiziili-a
(1887), etc.
lui , tu-aeshtsa vara dzaz di-anji Ij-suntu
publieati tu "Zborill-a Nos/rII" shi tu-
alti revisti tsi es ti-Arrnanjlji shi pi-
Pla/llri- Tzilllli, loryi (1934) Islo- arl11aneashti. Un numir di Revista
ricean, pictor shi fo lelorislu-armaneseu "Zborlu-a Nos/rll", Anlu XIII, Nr.
shi gartseseu. S-featsi pi data di 15 di 3(5 1). 1996. fumash eu puiziili-a lui, eu
Cirshear, tu-anlu 1934, tu casabiclu- tit lul Mer lillcm/silieat pi hfrllllburli.
armanescu Aminciu, alii sum ocupat- Ari tradllsa shi publicata dit literatura-
siea giirtseasea. Aza baneadza, ca pen- americheasca. Lucreadza di multu ehiro
sionar, Atina. Sculiea primarii-il featsi pi-un mari Dietsiollar AlIglesclI-
Am inciu, Litseiliu lanina iu Ii featsi shi ArllllilleSCII.
studi ili la Universitatea ti Pedagoghii
shi Teologhii di lanina. Featsi shi studii
Oia (Roza), COIlS/llIltill
la Academ ia ti-Arta di-Atina. Li-ari
publicata-aesti cilrtsa: Te Sillliolllatari
R
(1786-1847) Carturar, fi lolog,
istoric shi publitsistu-arl11a-
ellos Me/soviti (1871-1943) , Atina, nescu. S-featsi pi 12 di-Andreu tu-anlu
1977; Codex a honraliei Metzovo, 1786, tu 110ara Tiirnuva, ninga Bituli, tu
1708-1907, Atina, 1983; Dorotea PiPII, R. Maehedoniea shi muri pi data di 12
patrirlrlliteseu exarlllI Alllillcill, Atina,
----~--~50L--------
 StriiWr; ArWfillttslttSI;
di ShCUl1u, tu-anlu 1847, tu ciisabillu din Pind, versun , Oradea, 1921 ;
Oravitsa, tu Rumanii , atumtsea tu- Romanta fara note (roman), 1930;
Afstro-Miigiriea. Litseidu-I bitisi Temi- Kyazim (roman), 1937; Clara (roman).
shvar shi studii di meditsinii Besh lj i.
Doctoratlu cu titlul Diss inaug de lucu
in medicamenlis, eills (ol1libus et dam- Scrima, Leollida (1903-1982) Poet
ne, ii i deadi tu-anlu 181 2. Lucra ca iatru armiinescu. Easti faptu tu-anlu 1903 tu
Beshlji sh-tu ma multi locari dit l10ara Perivoli, azii sum ocupatsiea gart-
Rumanii, ca Temishvar, Oravitsa. etc. seascii, shi muri tu-anlu 1982,
EI deadi shi-al doilea doctorat, di istorii, Bucureshti. Sculii-nvitsa tu hoara-a lui,
cari deapoaea-I publi cil sh-ca carti: Perivoli, la Sculiea comertsiala din
Xi/(iseri li-Armiin;t;i dziishi Vlahi, cltri Siiruna shi Facultatea ti Economii di
blillelldzii-llIl1/pltrli di DI/III/, pi cari Bueureshti. Luera ea economistu . Ari-
simnil cu pseudonuma Valachus Mos- ngrapsitii putsani puizii, tsi Ii publicit tu
copolitanus, Peshta, 1808, cari fu cartea cu titlul Perivoli. Cllib de vlllillri,
tradusii shpi valahuteashti di Sergiu publicata di Institutul de Studii Sud-
Hagiade, Cra iova, 1867. Roja-il publica Estice Europene di Bucureshti, 1975, iu
shi caltea Mlistllril;ell-II dghivlisearil;eica Partea III: "Literalura clilm 01'0-
pi-armlillellsiIti CII Iilerili-alsellii maneasca: Poelsii Nacu Scrima, Leo-
veC/;i1i, Buda, 1809. nida Scrima shi G. Perdiehi". Tsicara
cit putsiini puiziili-a lui fura biigati tu
niscanti di Antologh iili-a puiziiljei
lIIltrillellllll' Mishu (1893- armiineascii.

S: c.1950) Dasca l shi scriitor

armanescu shi valahutescu,
publitsistu valahutescu. Easti faptu pi Scrillla, Nacli (1900-1941) Poet
data di 1 di-Apriir, tu-anlu 1893, tu armiinescu. Easti faptu tu-anlu 1900 tu
ciisabiclu-annanescu Aminciu, aza sum hoara Perivoli, aza sum ocupatsiea giirt-
ocupatsiea gartseascii. Nu sii shtii
seasca. Muri pi I di-Apriir, tu-anlu
tamam ciindu muri, l11a iu-aclo pi la anlu 1941, tu ciisiiba lu Hunedoara, tu Rumii-
1950. Sculii-nvitsa tu casiibiclu-annii- nii . Sculiea primarii u-nvitsil tu hoara-a
nescu Am inciu , deapoaea s-dusi la
lui, Litseulu Bituli shi studii la
ghim naziillu di Ian ina sh-Ia Litselilu di Facultatea ti politecnicii, di Bucureshti.
Saruna, tuti-aesti-azii SUI11 ocupatsiea Prot il i puizii Ii publici! tu revista
gartseasca. Lucra ca dascal shi Director
Tribuna Romiinilor de peste hotare.
la Litseulu di Grebini, aza sum Gal1siea,
Puizi i di-a lui furii publicati shi tu
a deapoaea sh-tu casabalu Oradea., tu
Antologh iil i-a puiziiljei anniineascii, a
RUIT)iinii. Ari debuta la revista Univer- tuti Ij-fura publicati di Leonida Scrima
sui literal'. Li edita revistili Ghimpele, tu cartea Perivoli. Cuib de Vllituri, pub-
Gazela de Vesl, Sanlinela de la Vesl, licatii di lnstitutul de Siadii Slid-Est
Vesllli romanesc, Familia, Gazela Europelle, di Bucureshti, 1975, iu ca
Transilvaniei, luli pi valahuteashti. Li- Partea III eara "Literatllra culta aroma-
ari publicata citrtsali: Soapta clipelor
neascii: Poetii Nacll Scrima, Leonida
traite, versuri, Brashov, 1919; Tablouri
--~--~5L I -------
 Scriitori Aflluilleslttsli
Scrima si George Perdichi". D-I Scopia, "Bana Armaneasca" di Bucu-
Tiberius Cunia la Edilura Cartell reshti, etc. Cartea-a Ijei cu puizii
Aromana, Ij-li publica ca una placheta ashteapta-aradii ti publicari la "Uniea ti
cu titlul Nacu Scrima, Balaili, tu-anlu Cultura-a Arman;lor dit Machidtmii".
1997. Easti membru-fondator a Organiza-
/siil;ei a Tinirlor Arman;i dit Rumlillii
(OTAR), ma shi la Clublu "Giunamea
Silcoilremlll, Hristll (1912-?) Poet Afmaneasca" tu-a curi revista-ngrap-
armanescu. s-featsi tu ciisabiclu-arma- seashti shi pub lica shi-alti materiali.
nescu Veryea, azii sum ocupatsiea gart-
seasca. Sculii primara-nvitsa Veryea, a
tu-anlu 1925 taifa-a lui s-mutil tu acit, Nicoltte (1881-1948)
Rumanii. litsell anvitsa Alexandriea.
Studiili Ii featsi la Sculiea ti Shtiintsa T:Profesor, inspector di seulii,
scri itor sh i-activistu ti-ndrep-
Administrativi. Fuun chiro notar public turli-a Armanjlor dit Balcan. S-tradzi dit
a deapoaea contabil shi director la casabiclu-armanescu Avdela, aza sum
"Tabara Internationala de la Costinesti",
ocupatsiea gartseasca. Ashi cum videm
ninga Custantsa, tu Rumanii. Di-aclo
inshi tu pensii sh i muri Custantsa, pi- dit lista-a apsolventsiilor a Litseulu i di
una data tsi nu-u shtim. (Canai ashi- Bituli, el iii bitisi-aestu Litseu tu-anlu
ngrapseashti d-I lanachi leana, di 1890, tsi na da ti-ndreptu s-fixiull ca-i
Bucureshti). Pit anjlji 1978-79 vru s- faptu iuva tu-anlu 1881 , comparanda-I
publica una cari cu puizii armiineshtsa, cu tuts alantsii, ti cari-avem dati tu cari-
la Ed. Litera, pi-a lui paradz- ma tsenzu- an suntu faptsa. Muri pi data di II di
ra comunista nu-Iji deadi. Ari publicata Shcurtu 1948, Bucureshti (Cu m
puizii, cat shtim noi, tu lborlu a Nostru, angrapseashti Iancu Ga lbageari, tu
di freiburg, tu Ghirmanii, a easti bagat Desteptarea, Nr. 1111999, fr. 3, iu s-da
shi tu Allfologiliea-a Puizii/iei Amui- shi-un cadur). Featsi studii di istorii
neascli, adratii di lanachi leana. shi Bucureshti, a lucra shi ca Profesor shi
publicata di Ed. Carlea Aromanll.
inspector gheneral ti scu Iiili ti-
Custantsa, 200 I.
Armanj lji dit Balcan. Eara unlu di-
atselji cari s-alumtara ti-nchirdasearea-a
SIII/ISII, Mi/llleia (1977) Poet arnla- Iradeauualjei sim nata di Sultanlu Abdul
nescu. Easti fapta pi data di 18 di Hamed ll-Iea, pi 9122 di Ma i 1905. Fu
Shcurtu, anlu 1977, tu casabalu Buzilu, bagat shi-ahapsi, 1905, di iftiraili-a
tu Rumanii. Sculii-nvitsa tu casabalu iu preftsalor gartseshtsa. Proza shcurta-ari
s-featsi, a Facultatea ti-ndreptu-u bitisi publ icata tu Revista "Lumilla" (1903-
Constantsa, anlu 2000. Protili puizii Ii 1908), ma shi tu-altili publicatsi i tsi
publica tu Rivisla di Litiralura shi inshea tu-a lui chiro. Li-ari publicata
Sludii Armani, Anlu 3, Nr. 2, (Tom VI), cartea Regimul capitlliatillni/or; Bucu-
I di Xumedru, 1996. Publica shi lu-alti reshti, 1903; sludiulu Efeetele hege-
numiri-a idyiljei Revista, sh-deapoaea
mOlliei Serbiei Mari ill Pellinsula
lu revistili "Grailu Armanescu" di
------~5~2--------
 Scriitor; ArmOl1esiJtsl;
Billeaniea, tu AllIlanahul Arollliinesc,
Bucuresti, 1928, etc. Eara unlu di mem-
brilji a Delegalsiiliei arllliineaseii cari s-
dusi Paris, tu-anlu 1919, candu s-deadi
Memorilliu cu cari s-cafta piningii-altili
shi-adrarea-a unlui stat anmiinescu, tu
idyili sinuri iu eara proclamatii Auto-
nomiea-a Pindului, pi 28 di-Agustu
1917, ma sh-tu tuti-alanti locari a
Tesaliiljei, a Pindului, a Epirlui shi-a
Machiduniiljei. AI videm shi tu-un
cadur adrat Triesti, deadun sh-cu
Delegatsiea-arbisheascii.
TII/IOV Nallm (TII/Il/, Nalllll) (1867-
1930) Poet armiinescu shi machidunes-
cu. Easti faptu tu-anlu 1867, Crushuva,
tu-uniifumealji-armaneascii shi muri
Sufii, tu-anlu 1930. Nu shtim tsi sculii-
ari-nvitsatii. Shtim c3 eara orbu. Ari-
adunata, ama sh-li ciinta, cantits machi-
duneshtsa sh i-armaneshtsii shi east i-
autorlu-a cartiljei cu puizii "MaKCI\OIl-
CK3 COil33. Ocellll 01\ M3KCI\0llCKIITe
c06l1Tllja" ("Laciirma machiduneas-
ca. Puizii dit faptili machiduncsh-
/Ili COlls/alllill PapII/IUCe,
tsa"), Sufii, 1893.
Tllmbtl, Trill/ldafil H. (1858-1930)
Psaltu biiserichescu shi folcloristu-
armanescu. S-featsi tu ciisiibiclu-anma-
nescu Aminciu , azii sum ocupatsii gart-
seasca, tu-anlu 1858 shi muri tu-anlu
1930. AI bitisi Conservatorlu di-Atina.
Dupa un examen tsi-I tsiinu fu eanaseut
ti protopsaltu. Fu pitricut Tiva, eu plata
di 60 di liri anlu. Aclotsi lucra 10 anji.
Tu-anlu 1912 tricu-Aminciu, a tu-anlu
1929 lucra ca protopsaltu Grebini, cu-
53
aruga ma mari. Armasira tu-un manu-
scris di-a lui multi cantits amlaneshtsa,
bagati pi noti bizantini shi cu grami
gartseshtsii. Infonmatsiea-i datii di Guli
Platari, tu Rev. "Zborlll a Noslrll ". An-
lu II, Nr. 2-3, 1985, iu suntu dati shi-
ndaulla ciintits, ashi cum Ii melografie
shi-ngrapsi el Tamba Triandafil.
Tlllllbazi, JlIslill (1939) Publitsistu
shi traduciitor rumanescu shi-anmanes-
cu. Easti faptu pi data di 3 di Martsu
1939, tu hoara I.G .Duca dit Cadrilaterlu
rumiinescu tsi-azii s-cadi ru Viirgiirii.
Seulii primarii shi litseu bitisi Custantsa
shi Faeultatea ti eeonomii Bucureshti, tu
Rumanii. Fu senator tu chirolu 1996-
2000. Easti Vitseprezidentu-a Funda-
Isiiliei 'Andrei SiIagllna ", iu preziden-
tu-i dr Aureli Papari. Doctor ti economii
shi-azii biineadzii Custantsa iu lucreadlii
ea lector universitar la Universilalea
"'Andrei Shaguna" di Custantsa, tu
Rumiinii. Ari publieatii multi cartsa di
economii, a di-atseali ti-Armiinjlji
suntu: Flllllilii dOllllliloare de origille
IIrOIlUilla, Custantsa. 1995; Mtlrlllrii/e
1111 doCII-
lIIell/ a/ cllllzei arollliilli/or, Ed.
Fundaliei "Andrei SiIaguna ", Custan-
tsa, 1996: Ellcie/opedill Arollltineasea
(tu colab.), Buc. 2000; EminesclI (aro-
llliin Irolll/ill) (tu eolab.), Custantsa,
2000.
Tega, Vasili (1921) Istoricean anmii-
nescu. Easti faptu pi data di 20 di Mai
1921 tu casiibiclu-armanescu Biiiasa,
Pindu, alii sum ocupatsiea giirtseascii.
Ari-nvitsatii pi la sculiili ti-Anmiinjlji dit
Gartsii, shi Facultati Bucureshti, tu
 Scr;;lor; Armallesllw;
Rumanii. Oil Rumanii fudzi tu emigrat-
sii shi-aza baneadza tu casabillu
Toronto, Canada. Ari-ngrapsita shi pub-
licata studii dit tricutlu cultural shi etno-
grafic a Armanjlor. Li-ari publicata:
Aromallii vtizlIti de cll/titorii ellg/ezi
(pall,ll/a 1900), tu BlIielinlil Bib/ioteeii
Romane (vol. X(XIV) - Serie nOlla,
Freiburg, tu Ghinnanii, 1983 ; Aroml'llii
vtizlIti de cll/lltorii (rrmcezi, tu BlIietinlil
Biblioleeii Romane (vol. Xl (XV) - serie
nOlla), Freiburg, tu Ghirmanii, 1984,
etc. Ari-ngrapsitii multu tu revi sta
ClIvanlu/ Ramal/esc, di Toronto, Ca-
nada, iu tsani una frandza Faro
Armaneasea (iu vartos u-apum liniea
ca-Armanjlji suntu Mucanji sh i-Iji
cutugurseashti tuts atselj i cari dzac ca-
Armanjlji suntu-aita mileti) cari-ngra-
pseri shi studii Ij-suntu republicati sh-tu
revistili Desleplarea shi Dimiindarea, di
Bucureshti tu Rumanii.
Todi, Vasili (1958) Poet annanescu.
Easti faptu pi data di II di Mai anlu
1958, lu hoara Becicherecul Mic.
Temishvar, di parintsa Armanji-Farshi-
rots dil horli-armaneshtsil Gramaticuva
shi Candruva, aza sum ocupatsii gart-
seasca. Tora baneadza shi lucreadza
Temishvar, lu Rumilnii. Puizii di-a lui
fura publicati tu multi di Revistili tsi s-
publicara lu-aeshtsa vara dzaz di-anji
shi tu-una Antologhii-a puiziiljei
armilneascil. Cartea cu puizii. ClIvem!z-
Ii-II meali, Ij-fu publicam di Edillira-a
Fundalsiiliei Cli/Illralii-Armaneaseii
"Dimandarea Parinteasea ", Bucuresh-
ti, 1996.
_ _ _ _ _ _ _ _- L_ _ _ _
54
TlIgear, Costa (1960) poet armanes-
cu. Easti faptu pi data di 24 di-Agustu
1960, III hoara Oobroshani (Oubrll-
shana) di ninga Shtip. Sculii primal'a,
patru-anj i anv itsil Oubrushana, alanti
patru c1a si tu hoara Tri Ceshmi (Treili
Shopati) ninga Shtip. Litseiilu econom-
ic al bitisi Velis (atumtsea Titov Veles).
Sculii superioara ti economii bitisi
Shtip. Tora baneadzii Melbourne, tu-
Australii, Puizii ari publicata tu rev.
"Bana Arllliineasea" di Bucureshti shi
"Grailu Armal/esell" di Scopia. Nica
nu-ari publicata una cal1i.
TlIgeaT, Tsat,I'e (1980) Poet armanes-
cu. Easti fapta pi 3 di ShClll1u, anlu
1980, Scopia. Easti hilji-al Tegu Tugear,
avdzatlu cantator di cantits annanesht-
sa. Sculii primara shi litsell anvitsil
Scopia sh i tora easti tu-anlu doi la
Facultatea ti pedagoghii di Scopia.
Puizii di-a Ijei publica mash tu revista
"Grailu Armiinesel(' di Scopia.
TIIIliI/, NlIslti (1872-1941) Poet
(annanescu sh i rUlllanescu), prozator
(armanescu shi rumanescu), publitsistu
(armilnescu) shi profesor (armanescu
shi rumanescu). Easti faptu pi 23 di-
Apriir 1872, Avdela, azii sum ocupat-
siea gartseasca. Muri tu-anlu 1941.
Sculiea primara-nvitsil-n Clisura, Litsell
bitisi Bituli, Facultati ti Literatura shi
doi anji Facultatea di-ndreptu di
Bucureshti. Lucra un an ca dascal anna-
nescu la ghimnaziea di Ian ina shi
Avdela, inspector ti sculiili dit Tesaliea
shi Epirlu, profesor la Litseulu ruma-
nescu di Silistra, a dupa-anlu 1919 pro-
fesor la catedra di limba fIImaneasca di
Chishinjev,_tu_ Republica Moldova di-
~
 Serii/or; ArmtilJeshls(;
aza. Lucra ca publitsistu sh i-u publica carti la Academiea di Moscopoli shi s-
Revista "Pindu/"' (1898-1899), dea- dusi s- Iucreadza ca preftu la bilsearica-a
poaea gazeta "£Colli Macedolliei" coloniiljei armaneasca tsi s-aduna-
(1905-1908). Ari colaborata la multi aclotsi dupa-ardearea-a Moscopoliljei.
revisti sh i gazeti armaneshtsa shi ruma- Tu-anlu 1797. Besh lji, u tipusi cartea
neshtsa. Easti lugursit ti nai ma marli Nauua Pedagoghii iea Abetsedar, la
poet-I iric tu Iiteratura-arrn aneasca. Tipografiea-a frats lor Marchide Pulju,
Puiziili shi proza-a lui s-publicaril tu tuti shi elji Armanji. Tu-aestil calii baga shi
revistili-armilneshtsil. Easti ba gat tu texturi pi limba-armaneasca. pininga
tuti-Antologhili-a literaturilljei arrna- cari shi "T(lfti/ a 1I0stll ".
neascil, tsi suntu-adrati pan a tora. Pi-
armaneashti ari publ icatii una cart i
Pllizii, Bucureshti, 1926, (cari fu repub- (m/IlIi' Vardllii (1918-1994)
licata di Editura Cartea aromana, 1989)
shi protlu roman pi limba-armaneasca
Mirmillls(i ((ir(i crIIlsi, cari-I publica ca
V:
Poet armanescu. S-afla pi data
di 13 di Cirishear anlu 1918.
tu hoara-annaneasca Peri\'oli. azii sum
seria l tu gazeta "Ecoul Macedoniei" sh- ocupatsiea gartseasca. Muri pi data di
ti prota oara-adunat di Dina Cuvata shi 25 di Xumedru anlu 1994. Beshlji, 1lI-
Eva Catri nescu shi publicat di EdiWra Afstrii. Sculii primarii-nvitsa tu casabi-
Cartea Aromolla, 1993. Dit bana- clu-armiinescu Perivoli, Litseulu-I biti-
armiln eascil li-ari publicatil shi III si-n Silruna, Sil-ngrapsi la Facultatea ti-
mUlltii Pil/{/(I/lli, 1907, (roman), File ndreptu di Bucureshti, ma nu-il bitisi di
rIIple dill viata (lfollui"i1or, Chishinjev ispetea ca ca leghionar fu-arcat tu lagar-
(1919), Golgota lIeamllllli (roman, Ii ti contsentrari dit Gh irmanii. Dupa
1927, cari-i trad us pi-arrnaneashti di Defturlu po lim din lumi, s-curdisi-n
Dina Cuvata sh-d i baia chiro ashteapta- Beshlji iu shi-u tricu ban a pan a di moar-
aradii ti publicari la Edi/ura Carlea ti. Darba di poet shi-u-avea tu el, sh-ti
Arol11ana). Li-ari publicatil shi cilrtsiil i
tuti ucazili-adra puizii, cari Ij-li-aduna
di puizii Tragedia (lmi it/i1e, Poezii dzinirli di sor a lui, D-I Tiberius Cunia,
Lirico-Epice. shi Ij-li publica tu Ril'isla di Li/iraillra
shi Siudii Arlllalli. Anlu 4. umir I
(Tom VII), dit Apriir anlu 1997, ma shi
·"ftt, COllstalllill (1770- ca sepam!. cu titlul Carls(i Iffi soea-a

V 1797) Scriitor shi carturar mea, tu-anlu 1997.

aJmilnescu dit sec. XV III. S-
featsi tu-an lu 1770 tu easabalu Mosco-
polea (tu-alti lociiri aflam Possen, tu Ve/o, Co/a (1882-1924) Poet-ba l-
Prusii, tu Ghirmiinii), Erusal imlu cultur- adistu-armiinescu, diplomat di cariera-a
al arm iinesc u, arsu di-Arbineshlji, Rumanii ljei. Easti faptu tu hoara
antsiipats di Patriarhiea din Poli, cari nu Muluvishti, ningii Bituli, tu-anlu 1882
u-arisea multu-multu tuti tsi s-adra la shi muri nl-anlu 1924. Scu lii-nvitsa tu
Academii sh-tsi st ipusea ci!rtsa la hoara-a lui, Litseil Bituli sh i Sculiea ti
Tipografiea di Moscopoli shi muri tu Shtiintsa di Stat di Bucureshti. Luera tu
ciisaba lu Beshlji dit Afstrii. Anvitsa diplomatsiea rumiineascii: dragoman la
--------~5L5~------
 SaNtor; Armiineshtsii
legatsiea rumiineaseii di Sufii, deapoaea
eantselar a eonsulatlui rumiineseu, di
Ruse tu Viirgiirii, deapoaea pi idyea
potisi Odesa, vitse-consul Moseova, shi
iara Ruse tu Viirgiirii. Ari publicatii pi-
armiineashti: Dit balla-armiilleascii,
Bueureshti, 1903, puizii, cu protuzbor
di Nushi Tulliu; Ciilltits Giulleslttsii,
Bueureshti, 1905; Sltalla slti-arliirea-a
Moscopoliliei, Editura Cartea Aromii-
nii, USA, 1991, iu easti-adunatii tuta
ereatsiea-al Velo. Baladili shi puiziili-a
lui fura publicati tll tuti-Antologhiili-a
Iiteraturiiljei armalleaseii rna sh-tu tuti
revistili eari furii publieati shi s-publieii
shi-azii pi-annaneashti.
Vralla, loryi (1965) Poet armiineseu
shi rumiineseu. Easti faptu pi 22 di
Yizmiieiunji, tu-anlu 1965, tu eiisiibalu
Constantsa. Seuliea primm shi litseuli
Ii featsi Constantsa, Facultatea ti-ndrep-
tu u bitisi Bueureshti, iu baneadzii shi
luereadzii. Puizii pi limba-armaneasea
(tsieara ea el nu-Iji dziitsi gura ca-i
limba, sh-nu va s-avda ti abetseda-
armaneascii) sh-pi limba valahuteasca,
iingrapseashti shi publica dit anlu 1990
tu revistili "Deshteptarea", "Dimiin-
darea", "Zborlu-a Nostru", ete. Cartea-
a lui di puizii armiineascii, Avigliitorlll
Iii zboarii, fu publieata di Editura-a
Fundatsiiliei Culturalii-Armlineascli
"Plirinteasca Dimlindari", Bucureshti,
1995.
1922, Constantsa, tu Rumanii. Numa-a
lui di familii Ij-eara Ghinu, a numa di
Vulcan u 10 dupa un mari scriitor ruma-
nescu. Sculii-nvitsa tu hoara-a lui ,
Bituli shi Bucureshti. Lucra shi-agiuta
multu ti erishtearea-a culturaljei ruma-
neasca tu ciisabitlu Constantsa, tu chi-
rolu candu s-trapsira Turtsiilji di-aclotsi.
Fonda shi condusi multi revisti iu baga
shi materiali ti-Armanjlji sh-di scri-
itorlji-armiineshtsa. Pi-armaneashti u-
ari publicata cartea di puizii Picuralu
din Pindu, (republicatii III Rivista di
Litiralurli slti Sludii aromlini, Tom.
XIV, 1999), Constantsa, 1897, tsi easti
deftura carti di puizii-armaneasea,
dupa-atsea-al Cosmu, texti-annaneshtsa
ari sh-tu cal1ea Allecdote si Slloave,
Constantsa, 1898. Cum aflam pit cilrtsa
armasi shi-un manuscris di-una piesa di
teatru eu titlul Flirshiroatili, eari
lipseashti-aflari shi publicari. Pi ruma-
neashti ari-ngrapsita multi cilrtsa di
puizii, proza shi teatru, rna dit bana-
armaneasea li-ari-ngrapsita shi cartsali:
Armlina, Constantsa, 1900, eari-i lugur-
sit ti protlu roman sotsial dit literatura
rumaneasca, (tradus pi-armaneashti di
D. Cuvata, shi publicat di Editura
Cartea aromlinli, Constantsa, 1996) shi
Asasillarea lui Shtefall MmihaileUlIU,
Constantsa, 1901 , piesa di teatru
(tradusa pi-armiineashti shi-ashteaptii
publieari la Edilura Cartea Aromlinli).
tirula, Colli (1897-1939)

Vlllcan, Petru (1869-1922) Poet Z:

Profesor shi poet armiineseu.
Easti faptu tu-anlu 1897,
armaneseu shi rumaneseu, prozator, Bituli, a s-tradzea dit hoara Perivoli.
seriitor di teatru shi publitsistu rumii- Muri multu tinir, Grebini, tu-anlu 1939.
neseu. Easti faptu pi 25 di Cirishear Seulii primara-nvitsa tu Maehiduni i, a
anlu 1869, tu hoara Tilrnuva, ningii Faeultatea ti literatura-u bitisi Bueu-
Bituli shi muri pi 5 di ________
Sheurtu anlu- Lreshti.
______S-dusi
__ sh-pit Italii iu u-nvitsa

56
 Scriilori A",u;lIeshtsii
limba talicheasca. Tu-anlu 1929 fu sa 20 anji dit soni. Prota carti cu puizi-
bagat ti profesor ti Istorii shi Limba ili-armaneshtsa sh-pi rumaneasht i,
talicheasca la Litseulu di Grebin i. Cu Ciinlits Irii Armiillllmi Ij-fu publicata di
musheata boatsi shi cantitsli tsi li-adra Edilura em·tea AromGnG, tu-an lu 1992.
eara multu vrut di tuts ficiorlji sh i das- lara Edilllra Carlea Aromlinli Ij-publ ica
calji tsi-nvitsa shi lucra Grebini. Ti mari shi-una mari carti cu tradutserli di puizi-
jeali puiziili-a lui s-chiruril. S-prisupuni ili-al Lucian Blaga, Paizii aleapli, 1995.
ca Ij-furil furati di blilstimatslji di Grets, Tradutseri di-al Zeana ari shi piu1sa di
cara nu putea su- I veadil cu-ahilta- Iji cartea-al Nicolae Guli, Bahula-a
mirachi ti-Armanamea. Poati ca una Livitdzlor, Ed. Cartea Aromlinli, 1994.
dZUtla, ti tihea-a noasta sh-ti ghineatsa-a Edilllra-a FlIndalsiiliei Cullllralli-
literatura ljei pi limba-armaneasca-a s- ArmGneaseii "Dimlindarea Piirinlea-
hiba-aflati shi publicati. seii" Iji-u publicil cartea cu tradutseri di
pu izii Ii-a I Em inescu, Poezii, Bucu-
reshti, 1997, ti cari tu-anlu 2000 va s-
Zeana, Ianachi (1912) Poet (amla- Ijea sh i-un mari premiu. Tradutseri di
nescu shi rumanescu) shi traduciitor marlj i poets rumaneshtsa Ij- fura publ i-
armanescu. Easti faptu pi data di 19 di cati tu Rivisla di Litiraturli shi Studii
Lunar anlu 1912, tu hoara-armaneasca Aromlini, condusa di 0-1 Tiberius
Ooleani, ninga Veryea, aza sum ocupat- Cunia. Ti creatsiea-a lui literara allo shi
siea gartseasca. Baneadza ca pensionar premiu lu "Teohar Mihadash " tsi-I da
Bucureshti. Scu li i primara-nv itsa tu Fundatsiea "Andrei Shagllna" di Cons-
hoara-a lui, Litseulu di Saruna shi tantsa, a ti tradutsirea-al Eminescu Ij-si
Facultatea di meditsina di Cl uj , tu deadi Medalii di ma lama di Prezidentul
Rumanii. Nica di tinir intra tu minarea- a Ruman iiljei, tu-anlu 2000. Pi limba
a leghionarlor, tsi Iji-adusi mari ghideri rumaneasca li-ari publicata cartsilli
shi-ahapsi (di dauua ori) tut-cu-tut di 15 Golgoltl romiineascli, Ed. Lamllra,
di-anji . Puizii ahurhi di-ngrilpsea nica di Bucureshti, 1995; Florilegi/l, Biblio-
tinir, sh-pi rumaneashti sh-pi-arma- teea Pedagogiea Nalsionalii, Bucu-
neashti. Oebutlu literar pi rumaneashti-I reshti, 2000, iu-ari bagata shi tradutser-
featsi tu revista "G1asul slrillllOsese " di li-a poetiui americhescu Poe. Ari-ngrilp-
Cluj, tu-anlu 1936, ma sh-tu revista sita multi Protuzboarii la cartsali tsi fura
"Buna Vestire" di Bucureshti, tu-anlu publicati di-al Constantin Papanace, etc.
1937. Tu iamea Brumar anlu 1940 shi
Yinarlu 1941 Zeana fu redactor la
Revista "Armatolii ", sum directsiea-al Zica, Zica A. (1915- 1982) Poet
Constantin Papanace, iu-avea shi-una armanescu. Easti faptu pi data di 15 di
frandza literara iu sh-featsira debutlu Yizmaciunji anlu 1915, tu casabitlu Giu-
poets lji-armaneshtsa Nacu Scrim a, Cola maeauua di-Nsus, aza Blagoevgrad, tu
Caratana shi Todi Zuca. Shi nainti shi Vargarii. Muri tu meslu Brumar anlu
dupa-ncljidearea tu-ahapsi lucra ca iatru
1982. Ari-nvitsata mash sculii primara
ti palmunji, pana tsi inshi tu pensii.
Ahurhi di publica puizii tu tuti revistili- tu casabitlu iu s-aflil. Oi-aclotsi fam i-
armaneshtsa tsi loara di inshea tu-aesht- liea-a lui s-muta tu Rumanii, candu s-
57
 Scriilori Arnuillf!JiJlJti
adra nanmata ti-Annilnjlji colonizari-a
Dobrugiljei, ancuparata cu vindearea-a
Annanj lor cu I-Iundrata di Bucureshti
dit anlu 1913. Tu-anlu 1940 s-muta di-
aclo shi tricu, cu tuta tai fa-Iji tu partea
di cata Tulcea, tu RUl11anii. Featsi-ndoi
anji tu polim, iu fu shi pliguit tu cicior.
Ca anticol11unistu fu giudicat ti 18 di-
anji ahapsi greaulla, di cari Ij-durnji
mash 13 di-anji. Tu-ahapsi, itru ca-
Arman ghibi , anv itsa baia carti shi u-
ngrapsi, tu l11inti , a dupa tsi inshi di-
ahapsi sh-pi carti poema MaTl/sllII, tsi
Edilura Carlea arOIllOna, Iji-u publica
tu-an lu 1999.
lum, loryi (1876-1978?) Scri itor,
profesor shi publitsistu-armanescu. S-
featsi tu meslu Martsu tu-anlu 1876, tu-
avdzata shi marea hoara-armaneasca
Samarina, aza sum ocupatsii giirtseasca.
Muri iuva pi la anlu 1978 tu casilbalu
Buzail, tu Rumanii. Sculii-nvitsa tu
hoara-a lui, Litselliu di Bituli shi studii
Bucureshti. Lucra ca profesor la
Litselliu di Bituli iu fu sh i Secretar di
redactsii la revista LUlllina. Tu-aesta
revista publica shi proza shcurta, ma
cam a multu publica studii dit bana-a
Armanjlor (isturii, ocupatsii, adets). Ari
publicata una carti cu proza-a lui.
ISlorioari dill £pir, Ed. LUlllina, Bituli,
1905. Di studiili-a lui dit bana-a
Armanjlor pot s-hibii-adrati ma multi
cartsa, ma nica shi cana IllI li-aduna ti
publicari.
58
lliCII, Todi Gller. (1920-1969) Poet,
prozator shi traduciitor (amlanescu sh i
rUl11anescu). S-afla tu-anlu 1920 tu
hoara-armaneasca Sal11arina, aza sum
oc upatsiea gartseasca. Muri tu-anlu
1968, Atina. Anvitsa la Litselliu di
Grebi ni u biti si Facultatea ti literatura
shi nlosofii di bucureshti. Eara intrat tu
minarea-a leghionarior sh-ti-atsea durn-
ji-ahapsi sheapti-anji. Dupa inshearea
di-ahapsi u dusi grell, ca llll putea s-aflil
lucru . S-Illma iara tu Gartsii, tu-an lu
1964, iu biina-ndoi anji palla la moarti.
Puizii pi limba-annaneasca ahurhi sa-
ngrapseascii shi s-publicii nica dit
Litselli u di Grebini, tu Rev ista LUlllina,
cari inshea nainti di/Defturiu polim din
lumi. Bucureshti publica una njica carti
cu puizii di-a lui, Tilldililli. Publica sh-
pi limba rUl11iineascii, Vlizilllll ill vilrtllii
(puizii) shi Pricllillliel (pirmif). Dicara
s-turna tu garts ii, Ii tradusi sh-li publica
pi limba gartseasca, trei caltsa di proza
sh i-una carti cu puizii pi limba
rumaneasca: Paries pera apo Ii slahli
(Cali didindi di cinushi), Anisiha 1110110-
lIIalia (Ciirari fiirii-arilhati) shi Eralllo-
loghisi enos nekrll (Ximu lughisearea-a
unlui mortu), pi gartseashti shi Mise-
rere, puizii, pi rumiineashti. Editura
Cartea aromana Ij-li pub lica cartsa li-
aesti : Tilldililli slli-lIlli puizii, 1998;
ProZli 1Ileaplli, 1999; SltnlllrllSCIIIIII,
1999. Armasi nipublicat sh i-un roman
cu titlul LOc/II-al Allall, cari-i tradus di
Dina Cuvata, shi u-ashteapta publi-
carea-a lui.
 Scriilori ArmlineshlSti
REVISTILl-ARMA-NESHTSA
Apararea (Bucureshti.351930-1931)
Armatolii (Bazargic, 1940-1941)
Armiinamea (Bucuresllti, 1996,3 num .)
Aromiinia Libera
Aromiinul ( 'Organnaliollal al
rOllleinilor dill Peninsula Balca
nico") (1910-19/1)
Autonomiea (Bucureshti - Londra)
Balcania (1938)
Bana Armiineascii (Buc., 1996 ... )
Birbiljlu (Scopia, 1990,2 num.)
Buciumul
Curierul American (America, 1928)
Curierul Aromiin (New York, 1924)
Cuviintul Aromanilor (Bucureshti, 1906)
Cuviintlll Nostril (Bazargic, 1928)
Desteptarea I (Samna, 9 di Brumar
1908 - 16 di Brumar 1909, tu50
di num.)
Desteptarea II (Bucureshti, 1990 ...)
Dimiindarea I (Bucureshti, 1937)
Dimiindarea \I (Bucureshti, 1994 ... )
Dreptatea (Sarunii, 2 di Shcurtu 191/
- 22 di Yizm3ciunjli 1912)
Ecoul Macedoniei (Buc., 1903-1906)
Ecoul Pindului (Bucureshti)
Fara Armiineascii (Pariz, 1981 ... )
Fenix I (Scopia, 1990, 5 num .)
Fenix II (Scopia, Bituli, 1992 ... )
Flambura (Veryea, Shcurtu-Lunar
191 2-Yinar-Lunar 1914)
Flambura Pindului (Revista Cultural-
Nationala)( 1929)
Foaia Macedoromiinil (1900)
Friindza Vlaha (Bridgeport-SUA)
Friitsiiljea (Bituli-Bucureshti, Shcurtu 1901-
Shcurtu 1902; an Sfuunii-
Bucureshti 1903-1908)________- L________
Fratsia (Tirana, 1992 ... )
Friitsiljea iintru Dreptatea (Buc., 22
di Shcurtu 1880-23 di-Agustu
1880)
Gazeta Macedoniei (Bucureshti,
Shcurtu 1897 - Martsu 1898)
Gazeta Macedoniei (Bucureshti,
1905-1906)
Glasul Aromiinului (Buc., 1948,
mash un num.)
Glasul Macedoniei (Bucureshti)
Glasul Victimelor
Graiit bun (I di-Apriir 1906-1907)
Grai shi suflet ( 1923-1937)
Grailu Armiinescu (Scopia, 1997... )
Le Courrier des Balkans
(Constantinopol, 1904-1911)
Legionarii (Bazargic)
Lilicea Pindului (Siirunii, I di-Andreil
1910-Yinar 1912)
Lumina (Bituli, 1903-1908)
Lumina (Saruna, 20 di-Andreil 1909 -
9 di Martsu 1910)
Lumina (Grebini, 1936-1940)
Lutseafire (Crushuva, 1991)
Macedonia I (Bucuresht i, Yinar-
Martsu 1888, Apriir-Sumedru 1889)
Macedonia II (Bucureshti, 1908)
Macedonia III (Bucureshti, 1926-
1936) rDes/18-99)
Macedonia IV (Bucureshti, 1928)
Macedonia V (Bucureshti, 1930)
Macedonia (Organ de doc/rillG nalion
alisla ill serviciul aromelnilor)
Minduearea Armaneascii
(Constantsa, 1990)
59
 Serii/ori Armaues/tls(;
Peninsula Balcanical (Bueureshti,
Yinar 1893-Martsu 1894;
Yinar 1900-Martsu 190 I,
Apriir-Yizm. 19 12, Yinar 1913)
Peninsula Balcanical1 (1923 -1930)
Rcfugiatul din Macedonia
Revista Albano-Romiina
Revista Aromiineasca [(Bue., 1929-
Revista Macedoneana,
1930-1931)]
Rev. As. Corpului Didactic si
Bisericesc din Macedonia
(Sarona, 191 3- 1914)
Revista Balcanica (Bucureshti, 1911 )
Revista Macedoniei (Bucureshti .
1905-1906)
Revista Pindu1 (Bucureshti, Brumar
Dimitri AtanasesclI
60
1898 - Yizmaeiunjli 1899)
Rivista di Litiratura shi Studii
Armiini (Syracuse-Const., 1994.)
Romanul de la Pind - Organ nation
a1 al romanilor din dreapta
Dunarii (Bue., 1903-1912)
Tribuna A1bano-Romiina
(Bueureshti, 1916)
Tribuna Romanilor de peste hotare
(Bueureshti, 1924-1927)
Viata Albano-Romana (1910-1911)
Vointa Noastra (Romanul) (Si1istra,
1928)
Zbor1u a Nostru (Freiburg,
Ghennaniea, 1984 ...)
 SerH/or; Arnuilles!Jtsii
Abeleanu, Oem. (1857-1933) Ceara, Victor (1933)
Anagnosti, Mihali (1970) Ciotti, Dumitru (1882-19677)
Anastaseseu, Diana D. (1895- 7) Colimitra, Constantin (1912-2001)
Araia, Zieu, A. (1877-1944) Colonjea, lIie (1943)
Arginteanll, lanell (eea I868-eea 1940) Constante, Constantin (1880-1964)
Aroibu, Mitu (1960) COSIllU, Constantin 1. (1966-1914)
Atanaseseu, Dim itri (1836-1907) Cunia, Tiberius (1926)
Custula, Mihali (1895-1983)
Babu, Cola (1901-1967) Cutova. Oani (1919-1992)
Babu, Toma (1931) Cuvata. Dina (1952)
Baeu, Dum itru (1925- 1997)
Bagav, Andrei (1857-1888) Diamand i, Slerie (1897-1981)
Bara, Mariana (1961) Daniil Moscopolean (sec. XVIII-XIX)
Baravaehi, Petri (1883-eea 1950) Dalametra, laneu (1868-1924)
Barba, Vasi li (1918) Dragoti, Petriea (1947)
Batsll, Floriea (1943)
Batzaria, Cola (1874-1953) Enaehe, Toma (1970)
Beiea, loryi (1950)
Belemaee, Constantin (1849-1932) Foti, Oani (1887-1946)
Beza, Mareu (1882- 1949) FOIU, Anastasi (Tashu) (1923-1996)
Boga, Leonida (1886-1 974) Fuehi, Spiro (1964)
Boiagi, Mihail G. (1780-1842) Fudulea, Cola (1940)
Bongu-lI ieseu, Tasheu (eea.1845-1908)
Burae, loryi (seeolu XIX) Galavu, Mita (1926 - 7 )
Galbagiari, laneu (1923-200 I)
Caeiona, Taeh i (1887- 1971) Garofi l, Mita (1944)
Caeiuperi, Apostol (1920-1995) Gama, loryi (1917-1992)
Caloir, Cutuli (1922-1944) Godi, Gh. (1939)
Capidan, Teodor (1879-1953) Gaga, Naeu (1956)
Carafoli, Tu lju (1872-1936) Guei, Sirma (1960)
Caragean i, Gheorghe (1939) Guli. Cola (1916-1991 )
Caragiani, Oani (1840-1921) Guli, Costa (1916-1985)
Caragiu-Mariotseanu, Matilda (1927) Guli, Steriu (1903-7)
Caraiseu, Cola (1911-1969)
Caraniea, laneu (1882- 1965) Hagi, Coeiu (1921)
Caran iea, Nieu (1924-1991) Hagi-Gogu, Apostoli-Tol i (sec. XIX-XX)
Caran iea-Olariu, Despa (1920-1999) Haeiu, Anastasi (sec. XIX-XX)
Caratana, Cola (1914-1992) Hentu, Mihali (1900-1974)
CavaJlioti, Anastasi Teodor(1710-1 789) Hristo, Andon (1948)
Candroveanu, Hristu (1928)
Casheriea, Ani (1974) la-Nauni di Oharda (protlgiwn asec.IX-911)
Ceara, lI ie A. (1923) lanovici, Nicolae (sec. XVIII-XIX)
Ceara, lory i (1881- 1939) lotta, latta Naum (1873- 1966)

61
 SerH/ori Armalleshts(i
Lazulu-al Dumi (Sec. XIX-XX)
Leaghi, Hristu (1927)
Licea, Oani (1883-1952)
Lozzi, Nashcu (1886-1942)
Marco, Pascal ( 1914-1998)
Marcu, loryi (1913-1984)
Milrgilrit, Apostol (1832-1903)
Merca, loryi (1906-1992)
Melta, Constantin (1874-cca 1950)
Mihadash, Teohar (1918-1996)
Mihaileanu, Shtefan (1859- I900)
Millio, Vangheli T. (Sec. XIX-XX)
Minda, Todi (191 1-1982)
MUrllu, loryi (1868- I957)
MUrllu, lu lia (1906-2001)
Murnu, Oani (1848-1921)
Mushi, Vasili (1895-1961)
Nacovsca, Ghena (1959)
Nacu, lanachi (1908 - 1987)
Nasta. Atanasie (1912- 1996)
Nastev, Bojidar (1924- I980)
Nicolescu, Mihali (1835-1865)
Obedenaru, M. Gheorghiadi (1839·1885)
Padiotu, Gogu (1927)
Pana, Zahu (1921-1 1.03.2001)
Papahagi, Nicolaus (1864- I93 I)
Papahagi, Pericle (1872- I943)
Papahagi, Tachi (1892- I977)
Papahagi, Valeriu (1906- I984)
Papaiani, Ath. (S,m,rincanu) (sec. XIX·XX) Zdrula, Co la (1897-1939)
Papa-Ianushi, Vasi Ii (1878-1918)
Papanace, Atanasie (1917 - 1974)
Papanace, Constantin (1904- 1985)
Papazisi, Emi l (I 893-?)
Pap leacu, Cola (I 877-cca 1920)
62
Pariza, Mita (1908- I996)
Pasha, Aurica (1975)
Piishe, Vanghiu (1938)
Perdichi, loryi (19 I2-1966)
Petrescu, Vanghel i (cca 1885-cca 191 7)
Platari-Tzimii. loryi (1934)
Prefii, Mihali (1953)
Roja, (Roza) Constantin (I 786- I847)
Samarineanu. Mishu (I 893-cca 1950)
Scrima, Leonida (1903-1982)
Scrima, Nacu (1900- I941)
Shcodreanu. Hristu (19 I2-?)
Shutsu, Mihaela (1977)
Tacit, Nicolae (1881 ·cca 1950)
Tahu, Naum (Ta,oB HayM) (1867-1930)
Tamba, Triandafil H. (1858-1930)
Tal11bozi. Justin (1939)
Tega, Vasili (1921)
Todi, Vasili (1958)
Tugear, Costa (1960)
Tugear, Tsatse (1980)
Tulliu, Nush i (1872-1941)
Ucuta, Constantin (1770-1797)
Vardllli, Tachi ( 1918-1994)
Velo. Cola (1 882-1924)
Vrana, loryi (1965)
Vulcan, Petru (1869-1922)
leana, lanachi (1912)
l ica, lica A. (19 15- I982)
ZlIca, loryi (I 876-1978?)
Zuca-Gher, Todi (1920-1968)
 Tu Biblioteea Nalsionali\ Anm\neasca
"COIIS/(lIIli" Be/enwce"
pana tora fur" publicali-acsli carts":

Colectslca "Arhimflll(lril A,'erchj"

I. ~Catch i smul a er:lshtinlui ortodo:\u " dJ Irinct!.
Milropolil a MoldovalJci shi-a Succav:lIJci, 1997
2. .. . "Iazmatar" . 2000
3. .. . n Apostolu". 2000
4. "Psal mili-al David". 2001

Colects ica "MflfCtI Bl!Zf'"

1. Nicolac Batzaria. "Filri1 Tal<1". 1999

Colectsica "Velo"
I. "Gramustca-a noast" maratil". 1997
2, Tashcu Songu. "Limba stra-aushcasca". 1998
3. Oani Foti. Amiri1riljca-a n035lr;1". 1998
4. Andrei C. Bagav. "Pandera-Armilneascil", 1998
5. DUl11itru Piceava, "Pilichisilor tu cheatra-a zboariUor". 1999
6. Nacu Goga. "Cilnticlu li-Anlu Nail", 1999
7. AUTiI Pasha. "N lca", 1999
8. Leonida Boga, "(u obdzi'uslji di-anji. pl-anumiri, ia-mi". 1999
9. Dina CUVUla, "Pinfan hilj di pieurar". 1999
10. Victor Ceara. "Grea"li dzl1li". 2000
II. Dina Cuvala. "Picurarlu di la Pind- (Anlologhii di puizii). 2001

Colectsica "Zicu A, Arttir,"

I. Grigor PArlicev, "Armatulalu". 1998
2. Radovan P. Tsvclcovski. "Al11aneli". 1998
3. Firdollsi. "Shah-Name", 1999
4. Marian Ghiorccv. "Huma". 1999
5... • "Canticlu-a ashcheriljei allgod". 1999
6, Meri Nicolova. "Calea Ii panil-n ci pi1l'I". 2000
7. Bodler. "Harishca puvrii", 2000
8. ••• "Tristanlu-alscl zurlul", 200
9. Kire Nedelcovski, "Ciudii". 2000
10, Danle Alighicri. "Dlvma Comcdii ", 200 1
II . Rai co Jinzifov. "Cllmeashca sandzatJatll", 2001

Colectsiea "C I. Cosn","

LIotta Naum IOIla. -Romana-. 1999

Coiecisica "Per;c/e Papohagi"

I. Dina Cuvala. "Voi Armanji-Mathldumts-. 1998
2."Colindi" (dupa G. Breazul). 2001

Coleclsica "I. ArgillleaJlII"

I. Anastasi Haciu. "Aposlolji shi Manlri", 2001

Alii ef/its;;:
I. loan Harmosin-Ohridski, "Pascalia", (Editsii-ndreaptA
di 1. Cogeabashia), 1999

Alallli cdrlSf; ashtip(QIS-/L

63