Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EVIDENŢA COLECŢIILOR
Intrarea unei cărţi în bibliotecă , de la achiziţie până la împrumut, impune parcurgerea unui
traseu standard, prin care cartea este luată în evidenţele bibliotecii , descrisă şi oferită spre
lectură.
Scopul evidenţei este cunoaşterea structurii numerice ( a nr. de u.b.) şi valorice a colecţiei în
orice moment.
- * facturi cu specificaţii
- procese verbale,
borderouri ( donaţie, schimb, casare)
- ordin de transfer
- chitanţe, ordine de plata
EVIDENTA COLECTIILOR
Evidenta primara-RMF-registru-de-miscare-a-fondului.pdf
3 părţi – intrare - :Fiecare lot de cărţi ( toate cărţile care se găsesc pe acelaşi act însoţitor )
este înregistrat pe un singur rînd în Registrul de Mişcare a fondurilor RMF la partea I intrări .
An Nr. intrare Data inreg. Provenienta Act insotitor Doc. In stoc Doc. In stoc Inregistrare in RI
Inreg. In RI OBS
Evidenţa stocurilor de publicaţii care intră in bibliotecă ne furnizează date despre ritmicitatea
intrărilor în bibliotecă
La sfârşitul anului sub ultima înregistrare din RMF la intrări se trage o linie cu altă culoare şi
se fac totalurile cantitative şi valorice a tuturor intrărilor din anul respectiv . Acestea se inscriu la
Recapitulare pe rândul Intrări în cursul anului.
ieşire
Partea a doua contine grupurile de cărti, selectate pentru scoaterea din gestiune.
Aceste ieşiri propuse trebuie sa fie propuse de bibliotecar, aprobate de primărie şi operate in
evidenţele de bibliotecă.
Ieşirile pot fi făcute la intervale de timp regulate ca urmare a unei reorganizări sau reevaluări
periodice a colectiei, sau pot avea loc în urma inventarului de verificare a colecţiei.
O iesire nu poate fi operată în registre decât dacă a fost aprobată de ordonatorul local de
credite- de către primărie.
Toate u.b.-urile propuse pentru ieşire vor fi trecut pe un borderou care să conţină:
In fiecare an trebuie făcut bilanţul tuturor operatiunilor care au avut loc in gestiune
VERIFICAREA COLECŢIILOR
Cadru legal pentru declansare unui inventar. Legea 334/2002 rrepublicată şi reactualizată. Cap.3
art 40.pct 8 Inventariere periodică: a) fondul care cuprinde pînă la 10000 de volume o data la 4
ani. b) fondul care cuprinde intre 10001 si 50000 de vol o data la 6 ani.
Comisiile pot fi compuse din 3-5 membri. La nivelul comunelor comisiile se aprobă de către
consiliile locale. Dacă inventarul se realizează pe motiv de schimbare de gestionar participă la
inventariere şi noul bibliotecar. Persoanele care efectuează inventarul sunt : gestionarul,
reprezentantul primăriei şi o persoană de obicei cadru didactic de la şcoala comunei respective.
Verificarea unui fond de carte sub 10000 de ub,ar trebui să dureze 2 luni cu biblioteca închisă.
III.Metodologia de lucru :
Se urmăresc să corespundă :
3. Întocmirea borderoului cu publicaţiile găsite minus , adică pe care nu le-am găsit în raft dar
figurează în registrele inventar. Borderoul va cuprinde datele obişnuite: nr. inventar,autor,
titlu,loc de apariţie, cota, preţul publicaţiei. Fiecare filă de borderou va avea preţul publicaţiilor
totalizat. Borderoul va fi insoţit de un centralizator al tuturor datelor consemnate.
Pentru cei care stăpânesc programul excel, listele se pot face electronic. Avantajul unei liste
excel este acela de a putea aranja lista in orice ordine dorim . Pentru intocmirea centralizatorului
putem aranja lista dupa autor, alfabetic, si dupa cote. Ordinea finala a borderoului este : ordinea
crescătoare a numerelor de inventar . Acest lucru permite scoaterea documentelor eliminate din
registrele de inventar cu efort minim.
In caz că deja avem o situaţie similară, vom descoperi ultimele registre si numerele de inventar
care corespund acestor registre si vom lucra doar după acestea.
Valoare carte existentă + valoare cărţi pierdute= Valoare fond din RMF
Numar carte existent+ numar carti pierdute= Numar carti din RMF
6 Următorul pas este întocmirea procesul verbal de final care menţionează: a-componenţa
comisiei. b-constatarea plusului şi minusului din gestiune( cu borderourile aferente)- dacă există
Conform Legii 334/2002 personalul din bibliotecile publice care are colecţii cu acces liber,
destinate împrumutului la domiciliu, beneficiază de un coeficient anual de 0,3%, scădere din
totalul valoric al fondului inventariat, reprezentând pierdere naturală datorată unor cauze ce nu
puteau fi înlăturate.
c-Cauzele care au dus la apariţia plusurilor şi minusurilor- daca există aşa ceva.
Pe baza dispozitiei nr. si a Legii 334/2002, biblioteca comunala din_ a demarat operatiunea de
inventariere a fondului de carte pe data de _.
Conform cu RMF se verifica existenta unui fond de carte de u.b. in valoare de _ lei
-S-a stabilit ca ştampila cu care se va ştampila fiecare publicatie verificata va avea forma
triunghiulara si va contine V( an )/ Aceasta ştampila se va aplica la fiecare unitate pe versoul
paginii de titlu si pe partea de sus a fiecarei pagini a registrului inventar
-Fiecare pozitie gasita in registru va fi bifata cu pix (rosu, verde) cu bifa (simpla, dubla)
Comisia de inventariere
Fiecare situaţie trebuie evaluată separat şi văzut cum se ajunge cu minim efort la soluţia optimă.
II. Actualizarea colecţiilor şi selectarea lor în funcţie de propriul cerc de utilizatori prin
Biblioteca chiar una mică poate fi împărţită în una sau mai multe zone în funcţie de posibilităţi:
Zonă pentru copii. Zonă pentru lectură. Zonă pentru acces liber la raft. Zonă pentru ziare. Zonă
pentru audiţii muzicale. Zonă pentru consultare a cărţilor. Zonă pentru cititorii tineri. Zonă de
vară ( lectură în aer liber) Zonă utilizabilă iarna. În fiecare dintre aceste zone pot fi organizate
activităţi de genul. Ateliere video Ateliere muzicale Cluburi (desen, pictură, lucru manual pentru
copii) Dezbateri ale problemelor comunitare şi de grup. Centru de informare a comunităţii
Colecţii care constituie baze de date locale
Existenţa acestor spaţii de comunicare transformă în timp biblioteca într-un centru cultural local.
C• Organizarea fondului de carte la raft în aşa fel încât să fie uşor de accesat, după criterii care
deservesc nevoile cititorilor. * Aşezarea sistematico-alfabetică a colecţiilor (uzual)
Aşezarea fixă, cronologică, alfabetică, după limbă, după numărul de inventar ( mai rar
utilizate)
Cartea de vacanţa
Cartea de ştiinţă
Cartea poliţistă
Cartea de aventură
Cartea de călătorie
Biografiile
Oricărui domeniu la modă în anul respectiv i se poate crea un raft. Acest raft se poate
desfiinţa odată cu ieşirea temei din modă
În literatura de specialitate se întâlnesc frecvent concepte ca „acces liber“, „acces liber la raft“,
„acces direct“, „acces indirect“. Potrivit reglementărilor internaţionale precizate mai sus, accesul
în bibliotecă, la raft, la documente este liber. Mediat de bibliotecar, accesul liber devine indirect,
iar nemediat de bibliotecar, accesul este direct. De regulă, accesul direct este practicat la rafturile
bibliotecii, direct la documente, în spaţii pregătite corespunzătoare. Tendinţa generală în
biblioteci este ca partea rezervată depozitelor să fie în scădere, chiar şi în etapa de proiectare şi
de construcţie , în favoarea creşterii spaţiilor cu acces direct.
Principii pentru actualizarea colectiilor prin casare: 1. Obiective urmărite la iniţierea unei casări:
• Igienizarea şi curăţirea colecţiei de cărţile uzate şi deteriorate de folosirea lor intensivă •
Reconsiderarea critică a rafturilor- în timp se schimbă gustul şi necesităţile utilizatorilor. •
Cunoaşterea mai bună a propriei colecţii • Orientarea achiziţiei viitoare cu lucrări care nu mai
sunt în rafturi.
2. Efecte obtinute prin procesul de casare: • Colecţia devine mai atrăgătoare. • Se stabileşte un
raport judicios între lucrările noi şi cele vechi care au valoare bibliografică, sau bibliofilă. •
Colecţia corespunde mai bine nevoilor utilizatorilor . • Rafturile vor fi mai aerisite oferind un
confort estetic utilizatorului.
3.Selecţia propriu zisă se face dintre lucrările care: • Nu au fost împrumutate în ultimii 5-10 ani. •
Au o starea fizică necorespunzătoare, murdare, rupte, ireparabile. • Au o informaţie depăşită şi
nu sunt documente originale. • Cărţi în foarte multe exemplare care nu au fost solicitate în timp. •
Cărţi în mai multe volume care acum sunt descompletate.
Se impun câteva amănunte despre ceea ce înseamnă carte bibliofilă pentru a o putea recunoaşte
şi a evita pierderea unor cărţi de valoare: • Cărţi care conţin referiri la istoria locală. • Manuscrise
ale unor personalităţi locale. • Stampe, cartografii. • Cărţi apărute după 1950 cu exlibris. • Cărţi
cu autograf şi dedicaţie din partea autorului. În cazuri excepţionale se pot găsi în rafturi: •
Incunabule. • Cărţi vechi care ies în evidenţă prin legatură ( catifea, argint, lemn), sau prin
ilustraţie.
Bibliografie
9. Brigitte Richter Ghid de biblioteconomie. Trad. de Gheorghe Buluţă şi Silvia Nestorescu. Ed.
a 5-a rev. şi adăugită. Bucureşti: Editura Grafoart, 1995, p. 17 10. FAIFE - Programul IFLA de
promovare a libertăţii intelectuale în care bibliotecile „sunt porţi spre cunoştinţe şi idei. 11.
Mircea Regneală, Accesul liber la informaţii şi libertatea de exprimare / Free Access to
Information and Freedom of Expresion (FAIFE). În: Buletin ABIR, Vol. 15, nr. 2, p. 25-26 12.
Marcela Vişan, Cotarea cărţilor pentru accesul liber la raft la Biblioteca Universităţii
„Politehnica“ din Timişoara. În: Buletin ABIR, Vol. 14, nr. 4, p. 21-23