UTILIZATORI ŞI PRACTICI DE CĂUTARE A

INFORMAŢIILOR ÎN BIBLIOTECĂ

Biblioteca se numără printre cele mai vechi instituţii socio-

culturale existente. Încă din antichitate s-au dezvoltat şi au prosperat
mari biblioteci. Deşi create de naţiuni şi culturi diferite, acestea
aveau o importantă însuşire-toate posedau un volum de informaţii
inregistrate pe un gen de suport sau altul iar informaţiile respective
puteau fi accesate atunci când era nevoie.Suporţii informaţiilor au
evoluat de la tăbliţe de piatră la cele de lut, de la papirus la
pergament, de la suluri de cărţi copiate manual la cele tipărite, iar-în
perioada din urmă-de la cărţi la discuri digitale interactive,
înregistrări video şi C.D.-ROM. Nu are nici o importanţă sub ce
formă este înregistrată informaţia atâta timp cât există şi este
accesibilă. Asigurarea aceesului la informaţie presupune o anumită
capacitate de organizare a celor aflaţi la conducere. Chiar şi în
antichitate era necesară o formă oarecare de management.
Probabil că bibbliotacarii au fost la fel de îngrijoraţi şi
consternaţi atunci când sulurile au fost înlocuite de cărţi ca şi acum,
când se vehiculează ideea înlocuirii cărţilor cu calculatorul. Dar, aşa
cum am spus, forma sub care este înregistrată informaţia nu este o
problemă esenţială. Important este să se structureze o instituţie în aşa
fel încât informaţia dorită să poată fi regăsită şi pusă efectiv la
dispoziţia utilizatorilor rapid şi eficient.
Istoria unui popor, inclusiv a culturii sale, este legată de
păstrarea şi transmiterea informaţiei de-a lungul veacurilor.
De-a lungul timpului, bibliotecile au fost considerate memorii
ale umanităţii, rolul lor principal fiind acela de aduna şi păstra
întreaga producţie editorială şi culturală a unei naţiuni.
În climatul societăţii de astăzi, un rol important îl ocupă
informaţia. Din acest punct de vedere ne aflăm în era informaţiei.
Din această cauză bibliotecile nu pot rămâne ce au fost, adică simple
depozite de cărţi, inchise în forme rigide. Ele trebuie să se adapteze,
să se dezvolte şi să devină elemente cheie ale societăţii
informaţionale, prin organizarea şi distribuirea informaţiei
electronice.
În secolul nostru, aceste instituţii s-au adaptat marilor cuceriri
ale tehnicii şi tind către o continuă evoluţie, reorganizare şi
reevaluare a rolului şi funcţiilor sale.Asistăm la o trecere la o
bibliotecă automatizată, odată cu apariţia fişierelor electronice, ce
permit accesul electronic rapid la informaţii.
Un scurt istoric Universităţii din Craiova.
1948-ia fiinţă Bibliotaca Institutului Agronomic “Tudor
Vladimirescu”, care a beneficiat de drept de depozit legal.
1959-se creează Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani
1966-Biblioteca Institutului Agronomic “Tudor Vladimirescu”
şi Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani fuzionează sub
denumirea actuală.
1970-se infiinţează Biblioteca Facultăţii de Medicină.
1972-Pe lângă Muzeul de Istorie a Medicinei şi Farmaciei se
organizează şi Biblioteca Muzeului.
1973-Biblioteca Universităţii din Craiova se mută în clădirea
centrală a Universităţii din strada A.I.Cuza nr.13, când se
reorganizează structural şi funcţional.Prelucrarea centralizată a
documentelor şi constituirea Sălii de referinţe.
1974-Biblioteca redobândeşte dreptul la Legea depozitului
legal.
1977-Se organizează Biblioteca Facultăţii de Medicină
1987-După această dată se îmbunătăţeşte structura funcţională.
Se pun bazele procesului de informatizare.
1991-Se fondează Biblioteca Facultăţii de Drept”N. Titulescu”
1994-Se organizează seminarul de matematică”Gh. Ţiţeica”
1995-Prin colaborarea dintre Institutul Goethe Bucureşti şi
Biblioteca Universităţii din Craiova, aceasta din urmă deschide
publicului Sala Germană.
1996-Începe constituirea băncii de date pentru cărţile nou
achiziţionate şi intrate prin depozit legal.
1998-Se realizează conectarea la reţeaua INTERNET.
Prelucrarea datelor se face centralizat în cele 5 servicii de
bibliotecă-
-evidenţa
-catalogare-clasificare
-depozi legal –carte
-periodice
-informare documentară
-relaţii publice
 Biblioteca dispune şi de 12 filiale pentru cele 60 de specializări
cu rol de sprijini procesul de învăţământ, de cercetare şi de
perfecţionare postuniversitară.
Întrucât în biblioteca universitară trebuie să se formeze
specialişti care vor activa în viaţa economica , ştiinţifică şi culturală
a României este esenţial ca aceasta să le poată oferi informaţii de
calitate, complexe şi valoroase.Pe de altă parte biblioteca
universitară trebuie să ofere şi accesul la surse de informare din
afara ei, posibiblitatea comunicarii şi informării la nivel naţional şi
internaţional.
Izolată până acum 12 ani, România are de recuperat un decalaj
important, în condiţiile în care resursele financiare necesare sunt
mari şi greu de asigurat.Spre deosebire de bibliotecile publice, în
care cartea ocupă primul loc iar periodicele al doilea loc, în
bibliotecile unuversitare sunt foarte importante publicaţiile seriale de
specialitate pentru fiecare domeniu.Acestea fac să circule
informaţiile cele mai recente de care au nevoie at specialiştii în curs
de pregătire cât şi cadrele didactice şi alţi specialişti.În unele
domenii, în care latura teoretică este susţinută de o activitate practică
specifică, au devenit extrem de importante informaţiile pe suporturi
electronice. În domeniul medical există CD-ROM-uri care ilustrează
intervenţii speciale.
Utilizatorii au posibiblitatea să vizualizeze imagini în derulare
sau să se oprească asupra unui amănunt, să compare două imagini,
să aprofundeze un aspect. Valoarea informativă şi informaţională a
unor asemenea documente este incontestabilă. Ele sunt necesare nu
pentru că sunt la modă ci pentru că asigură efectiv un acces
diversificat şi eficient la cunoaştere, îndeosebi pentru profesionişti.
Din ce în ce mai mult biblioteca a devenit asociată procesului
instructiv-educativ. Ea reprezintă nu numai continuarea documentară
a acţiunii profesorului ci şi laboratorul de muncă intelectuală
indispensabilă studentului, terenul de interferenţă dintre vechi şi
nou, de permanentă confruntare cu marile valori.Frecventarea
bibliotecii de către studenţi nu este doar un act cu importante
consecinţe pentru bagajul lor de cunoştinţe ci şi o deprindere cu
profunde implicaţii educative.
Multă vreme , în condiţiile în care “învăţământul de la
catedră”era dominant, rolul profesorului rea hotărâtor în
exclusivitate.Odată cu creşterea covârşitoare a cantităţii de
informaţie, în faţa necesităţii de a revizui vechile discipline şi de a
renunţa la descripticism şi istoricism, învăţământul superior de
pretutindeni, invadat de discipline noi, a reamplasat biblioteca,
laboratorul,terenul experimental etc., în sistemul său de relaţii
funcţionale.Adevăratul salt calitativ se produce atunci când studentul
caută să-şi explice problemele, utilizează literatură de specialitate.
Studentul trebuie să dedice mai mult de jumătate din timpul său
liber muncii independente în biblioteci, deoarece numai aşa îşi va
dezvolta spiritul critic, va învăţa să creeze.Experimental, s-a dovedit
că studenţii îşi însuşesc mai bine cunoştinţele prin studiu
individual.Eficienţa studentului individual, a cadrului în care se
desfăşoară şi a mijloacelor prin care se asigură, devine astfel o
problemă a întregului sistem de învăţământ.Astfel, în ultimul timp,
importanţa seminariilor în procesul de învăţământ a crescut
considerabil. Acest lucru se traduce prin accentul pus pe pregătirea
individuală, pe studiu, biblioteca reprezentând suportul optim pentru
acest gen de activitate.Învăţămânzul superior fără frecvenţă este şi el
inseparabil legat de utilizarea bibliotecilor.Din acest motiv
bibliotecile trebuie să se dezvolte în corelaţie strânsă cu instituţia din
care fac parte.Ea trebuie să ţină pasul cu evoluţia .
Din acest motiv, Biblioteca Universităţii din Craiova este dotată
cu echipament computerizat şi cu un sistem de operare
TINLIB.Acesta este folosit din 1966 , când datorită unei munci
susţinute s-a reuşit introducerea în baza de date a peste 40.000 de
titluri care pot fi regăsite cu ajutorul unui opac instalat în sala de
lectură a Bibliotecii Facultăţii de Ştiinţe Economice.Fondul de
documente al Bibliotecii Universităţii din Craiova cuprinde peste
1.400.000.de volume repartizate în :
-publicaţii-româneşti
-străine
-periodice-româneşti
-străine
-studii de specialitate
-manuscrise
-enciclopedii
Toate documentele care ajung la Biblioteca Universităţii din
Craiova sunt prelucrate şi introduse în baza de date. Totodată
conectarea la INTERNET oferă numeroase posibilităţi de informare
pentru utilizatori, cum ar fi:
-accesul la diferite domenii
-posibilitatea accesul la jurnale electronice
 -cosultarea unor deferite baze de date pe INTERNET
În acelaşi timp există o îmbinare fructuoasă între tradiţional şi
nou.Nu s-a renunţat la cataloage, acestea fiind încă de mare utilitate
publicului.
Într-un final, important este ca informaţia dorită de utilizator să
fie găsită într-un timp scurt şi să fie exact ce are el nevoie.Se pune
accent foarte mult pe nevoile utilizatorului.El a devenit punct de
plecare şi puncte de venire a oricărei activităţi de bibliotecă.
Utilizatorii de informaţie reprezintă componenta fundamentală
a buclei comunicării.Ei reprezintă un factor dinamic al
procesului,adevăratul barometru al cuprinderii, intensităţii şi valorii
fluxului şi formelor informaţiei.
Utilizatorul de informaţie de azi, trăieşte nevoia de informare
într-un mod firesc, în întreaga sa existenţă socială şi particulară,
caută, filtrează şi evaluează sursele.
Utilizatorii nu sunt doar receptori, consumatori de informaţie.
Ei participă, în forme diverse şi profunde, la construcţia cadrului,
determinând cantităţile, formele, calitatea şi finalităţile informaţiei.
În cadrul unei biblioteci universitare se remarcă existenţa unui
segment de utilizatori-reali şi potenţiali.
Utilizatorii reali sunt reprezentaţi de acei cititori care folosesc
direct documentele dorite.În categoria celor potenţiali intră membrii
comunităţii care din diferite motive nu frecventează pe moment
acest lăcaş de cultură.
Pe aceste considerente, putem afirma că există şi utilizatori care
nu au pregătirea necesară şi trebuie îndrumaţi cum să caute o cotă,
cum să folosească catalogul sistematic ordonat după CZU, folosirea
calaculatoarelor.Acest fapt duce la o concluzie clară-lipsa
familiarizării cu biblioteca deşi studenţilor din anul întâi li se face o
iniţiere în tainele bibliotecii, existând un curs opţional de bibliologie
în cadrul Facultăţii de Filologie.
Aceste cauze negative trebuie înlăturate şi trebuie luate măsuri
pentru atragerea acestoe utilizatori potenţiali în sfera lecturii.
După cum se ştie unul din criteriile de bază duoă care se face
achiziţia de carte în bibliotecă este şi numărul studenţilor precum şi
gradul de interes al domeniilor achiziţionate.Din acest punct de
vedere Biblioteca Facultăţii de Filologie, Biblioteca Facultăţii de
Drept, ocupă primele locuri urmate îndeaproape de Facultatea de
Istorie,Geografie, Filosofie.
 Utilizatorii se pot grupa în trei categorii, după gradul de
frecvenţă la bibliotecă:
-utilizatori fideli
-cei care vin ocazional
-cei care nu au intrat niciodată într-o bibliotecă,din nefericire
Din categoria documentelor solicitate de utilizatori fac parte:
-cursuri de specialitate
-cărţi din diferite domenii
-reviste
-monitoare oficiale
-cursuri de învăţare a limbilor străine
-beletristică,dicţionare,enciclopedii
Aceştia pot ajunge la informaţia dorită prin utilizarea
cataloagelor-alfabetic şi sistematic-cât şi prin folosirea
calculatoarelor.
Un rol importantîl are bibliotacarul, cel care este într-o mare
măsură să îndrume şi să ajute utilizatorul să ajungă mai repede şi
mai eficient la informaţia dorită.
Din acest punct de vedere responsabilităţile bibliotecarului sunt
foarte diverse şi multidimensionale, el având totodată un rol de
documentarist dar şi de specialist în informaţie.Nu în ultimul rând
trebuie menţionat faptul că majoritatea bibliotacarilor noştii au studii
superioare şi în domeniu iar restul sunt încurs de perfecţionare.
Biblioteca noastră are un bogat şi diversificat fond de publicaţii,
bine organizat şi reflectat în sisteme de informare tradiţionale-
cataloage, bibliografii-şi moderne-program informatizat
TINLIB.Dispune de un important fond de referinţă-dicţionare,
enciclopedii-atât în limba română cât şi în alte limbi de circulaţie
internaţională.Serviciile de informare şi documentare sunt de calitate
şi se perfecţionează continuu.Deşi spaţiul bibliotecii a cunoscut în
ultimii ani un proces continuu de prefacere şi modernizare, el nu
poate răspunde eficient pretenţiilor noastre şi alte utilizatorilor tot
mai mari datorită lipsei de spaţiu cu care ne confruntăm.
Eficienţa bibliotecii poate fi măsurată cu ajutorul indicatorilor
de performanţă şi anume:-numărul cititorilor nou înscrişi
-numărul volumelor difuzate
-frecvenţa zilnică
-numărul solicitărilor
O analiză a structurii cititorilor în funcţie de ocupaţie arată că:
*75% dintre aceştia sunt studenţi
 *15% sunt intelectuali şi funcţionari
*10% alte categorii
În cadrul Bibliotecii Facultăţii de Filologie, media zilnică a
frecvenţei este de 120studenţi/zi.Ponderea cea mai mare a lecturii
revine grupei 8, adică literaturii, lingvistiii,literaturii de referinţă-
dicţionare, enciclopedii- care reprezintă mai mult de jumătate din
volumele consultate.Un rol important îl deţin ştiinţele sociale-istorie,
drept, economie, psihologie,sociologie, marketing, management- şi
cursuri pentru studenţi.
În ceea ce priveşte limba în care sunt scrise publicaţiile
solicitate-75%în limba română, iar restul în alte limbi-în special
engleză şi franceză.Raportată la cerinţele utilizatorilor biblioteca,
achiziţia de carte este foarte bogată, ea răspunzând în mare măsură
dorinţelor utilizatorilor.
Pentru a fi competitivă, Biblioteca Universităţii din Craiova are
o serie de măsuri pe ordinea de zi cât şi în viitorul apropiat:
-să pună accentul pe utilizarea resurselor umane;
-să promoveze creativitatea şi competiţia;
-să asigure comunicarea fluentă cât şi folosirea sistemelor de
informare modernă;
-atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori din cadrul
instituţiei cât şi din sfera ei;
Utilizatorii reprezintă elementul fundamental în circuitul de
transfer al informaţiilor.datorită numeroaselor schimări pe care le
întâmpină procesul de transfer al informaţiilor în contextul actual se
impune o analiză a modului de funcţionare a structurilor
infodocumentare.
Datorită evoluţiilor înregistrate la nivelul producşiei de
informaţie se observă şi schimbări ale comportamentului
utilizatorilor, ale cerinţelor acestora şi ale educaţiei lor.
S-au realiuat numeroase cercetări cu privire la utilizatori şi la
nevoile lor de informare, s-au realizat chestionare, interviuri şi s-au
adunat date , pe baza cărora se va realiza îmbunătăţirea activităţii
infodocumentare.
În cazul bibliotecii noastre s-au făcut unele chestionare
printre studenţi.Din aceste răspunsuri se observă că bibliotecile
universitare, pentru studenţi, reprezintă principala instituţie de
documentare la care aceătia apelează.În acelaşi timp, bibliotecaile
universitare sprijină procesele de educaţie şi cercetare, contribuie la
 dezvoltarea socială şi culturală şi au un rol deosebit de important în
satisfacerea nevoilor de informare ale tinerilor.
La aceste chestionare au răspuns studenţi, cei mai mulţi
încadrându-se în între 20 şi 26 de ani, profesori,doctoranzi,
cercetători ştiinţifici şi cadre didactice din învăţământul
preuniversitar cu specializări din toate domeniile de activitate.
Din punct de vedere al frecvenţei acestora la bibliotecă,
ponderea cea mai mare o au studenţii, apoi cadrele universitare.
În ceea ce priveşte capacitatea bibliotecii de a răspunde
corespunzător la nevoile şi cerinşelor utizatorilor săi se observă din
aceste studii că 80% din intervievaţi sunt mulţumiţi de calitatea
informaţiilor şi de noutatea acestora.
Calitatea serviciilor este bună, mai ales dacă o privim din
punctul de vedere al utilizatorilor care frecventează biblioteca în
mod curent, spunem acest lucru referindu-ne la timpul relativ scurt
în care acestora li se pune la dispoziţie informaţia dorită.În acelaşi
timp,fără lipsă de modestie, putem afirma că cei mai mulţi studenţi
apelează la ajutorul bibliotecarului pentru a afla infotmaţia dorită, iar
aceşti utilizatori sunt în procent de 85% mulţumiţi de serviciile
oferite de bibliotecă prin intermediul bibliotacarului.
Un lucru este nemulţumitor, şi anume faptul că biblioteca nu-şi
face reclamă suficientă, pentru a mării numărul utilizatorilor.De
aceea se impune o promovare a serviciilor şi a produselor oferite de
aceasta.
Pe de altă parte se remarcă o prezenţă destul de slabă a
studenţilor la cursurile de informare în domeniul
biblioteconomiei,fapt constatat de către cadrele universitare. Aceste
cursuri se fac în cadrul Facultăţii de Litere şi sunt opţionale.Acest
lucru se observă şi în momentul în care studenţii vin la bibliotecă şi
nu ştiu să-şi caute informaţia dorită, nu ştiu unde anume trebui
căutată.
Asfel, succesul unei biblioteci costă în eficientizarea
informaţiilor oferite utilizatorilor săi. Ea trebuie să răspundă prompt
unor probleme cum ar fi:
-saltul de la instrucţie la educaţie;
-conştientizarea utilizatorilor despre necesitatea cunoaşterii;
-utilizarea informaţiei cât mai creativ, pentru a face faţă
provocărilor societăţii, într-o permanentă dezvoltare şi schimbare.
 Biblioteca trebuie să se preocupe de îmbunătăţirea colecţiilor
sale şi să asigure accesul utilizatorilor la aceste informaţii într-un
timp cât mai scurt şi la obiect.
Numai astfel, biblioteca îşi îndeplineşte funcţia socială,
culturală, definindu-şi un loc propriu şi bine structurat în societate.
 BIBLIOGRAFIE

1.BANCIU,Doina.Biblioteca şi societatea.Bucureşti, Ed.

Ager,2001.

2.COMAN,Cristina. Relaţiile publice şi mass media.Iaşi.Ed.

Polorom,2000.

3. STOICA,Ion.Structuri şi relaţii informaţionale în dezvoltarea

învăţământului şi a cercetării
româneşti.Bucureşti,Ed.Alternative,1997.

4.Revista Biblioteca nr.2-2004