Centre teritoriale de consiliere

biblioteconomică
 
 
 
 
 
 

Modul IV
 
 

Biblioteca în comunitate
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Oradea
2009
 
 

Biblioteca Judeţeană
Gheorghe Şincai
Biroul metodic
 
 
 
 
 
 
 
Biblioteca in comunitate
 
 Vorbind despre biblioteca in comune , vedem reactia multor persoane cu putere de
decizie- Nimeni nu mai citeste, la ce trebuie tinuta biblioteca deschisa.Iar atunci cad
aceste opinii se intalnesc cu o opinie publica care nu stie sa-si ceara drepturile / la lectura
si informare, si cu un bibliotecar timorat si timit supus unei mari presiuni din partea
ordonatorului de credite local, lucrurile par ca nu mai pot fi schimbate.
Este dovedit-cu un pic de ambitie si coordonare lucrurile pot fi schimbate / nu usor , dar
nici foarte greu.Trebuie sa stim exact ce vrem si ce resurse avem si  cum facem ca ceea ce
vrem sa devina realitate.
 
 
Studiul indicilor principali de performanta /pentru comunele care participa la activităţile
centrului metodic
·        indicele de lectura
·        indicele de cuprindere
·        frecventa zilnica
 
Discuţii pe tema acestor indici si concluzii:
 
 

Sugestii pentru îmbunătăţirea acestor indici

de performanţă
 
 
·         Cunoaşterea metodelor de promovare a bibliotecii.
·        Cunoaşterea structurii utilizatorilor locali- maparea comunitatii
·        Cunoaşterea patrimoniului bibliotecii si a fondului cultural local.
·        Solide cunoştinte de culturã generalã create prin si studiu continuu.
·        Noţiuni generale de psihologie si psihopedagogia lecturii
·        Solicitudine, calm, promptitudine, amabilitate si tact în relatiile cu utilizatorii si cu
partenerii.
·        Interesul de a aprecia randamentul activitãţii sale în raport cu mijloacele de care
dispune, pe de o parte si, în funcţie de serviciile datorate utilizatorilor, pe de altã parte.
·        Capacitatea de a aplica, transfera si combina cunosţinte şi deprinderi de muncã
·        Imbunătăţirea capacităţii de comunicare şi de folosire a tuturor resurselor de care
dispune.
 
 
Studiu SWAT pe  un caz concret.
 
 
 
 
 
 
 
Animaţia culturală
·        este metoda prin care se face legătura între bibliotecă şi scriitori, reprezentanţi ai
vieţii culturale, ştiinţifice, religioase, personalităţi marcante  locale sau naţionale   şi cu
reprezentanţi mass-media
·        vine în sprijinul profesorilor, la solicitările acestora, pentru realizarea orelor
educative din învăţământ
Constă în organizarea de  mese rotunde, conferinţe, cenacluri, lansări şi expoziţii de carte,
dezbateri, cursuri, audiţii, etc. pentru a răspunde orizontului de aşteptare al diverselor
categorii socio-profesionale şi de vârstă; 
Programul  manifestărilor culturale din bibliotecă; oferă informaţii, ştiri, articole despre
bibliotecă presei locale, şi tuturor celor interesaţi
Bibiotecarul prospectează “piaţa” pentru a fi la curent cu preferinţele culturale ale
cititorilor, precum şi cu operele autorilor prevăzuţi în programa şcolară.
 

 
 
 
2.Caracteristicile grupului ţintă :
·        utilizatori reali / potenţiali
·        formarea socio-profesională
·        gradul de specializare
     Grupul ţintă arată şi mediul în care se vor desfăşura activităţile:
·        Bibliotecă
·        Grădiniţă
·        Şcoală
·        Cămin cultural
·        Primărie
Discuţii pe tema acesta,  temă de lucru
 
3.Evenimente care trebuie exploatate in interesul activităţii de bibliotecă
·        aniversări
·        comemorări
·        lansări de carte, disc, casete
·        vizite ale diferitelor categorii de utilizatori
·        seri literare, muzicale, etc.
·        relaţia directă / personalizată dintre utilizator şi bibliotecar (relaţia curentă cu
publicul)
 
 
 
Tipuri de materiale şi instrumente de promovare şi propagandă :
·        anunţuri în presă
·        recenzii
·        referate
·        pliante
·        afişe
·        ghidul bibliotecii
·        liste / vitrine cu noutăţi
·        vizite organizate la biblioteci
·        demonstraţii
·        acţiuni de tipul “Zilele bibliotecii” sau “Zilele informării”
 
 
 Trebuie stimulata
·        imaginaţia, creativitatea şi originalitatea la elaborarea materialelor şi instrumentelor
de promovare şi propagandă a produselor / serviciilor bibliotecii
·        acurateţea, concizia şi coerenţa materialului promoţional elaborat
·        funcţionalitatea şi calitatea relaţiei dintre bibliotecar şi utilizator în activitatea de
prezentare a produselor /serviciilor bibliotecii
·        calitatea şi consistenţa relaţiei dintre bibliotecar şi reprezentanţii  comunitatii locale
 
 
Generalităţi
 
 
Obectivul general al proiectului
 
Reprezintă rezolvarea unei situaţii problematice generale,umane , nu a resurselor.
Reprezintă rezolvarea unei nevoi identificate.
Important pentru justificarea proiectului.
 
Obiectivul specific, scopul proiectului.
Răspunde pe scurt la întrebarea: Ce vrem să obţinem prin acest proiect?
                                                Ce se va schimba în situaţia existentă ?
 
Un proiect-un singur scop.mai multe scopuri duc la formulare neclară a obiectivelor.
 
 

Scrierea proiectului
 
I:Informaţii despre proiect

Numele organizaţiei
Titlul proiectului
Indicaţii privind bugetul proiectului
Locul de desfăşurare şi durata proiectului
Organizaţii partenere implicate în proiect. ( dacă sunt)
 
 
 
II Descrierea proiectului
1.     Rezumatul proiectului
2.     Scopul , activităţile şi rezultatele proiectului
a)     Nevoile identificate
b)    Argumentarea soluţiei propuse pentru întâmpinare nevoilor
Grupurile ţintă
Alegerea grupurilor ţintă deoarece
Acest proiect este relevant pentru grupurile ţintă deoarece
 
 
c)     Scopul proiectului
Scopul proiectului,formulare cuprinzătoare şi scurtă a schimbării dorite în situaţia
existentă.
d)    Principalele activităţi pentru atingerea acestui scop.
e)     Rezultatele pe care le va obţine proiectul
 
3.Colaborarea cu administraţia publică locală
-         pentru implementarea acestui proiect
-         cum va contribui proiectul la îmbunătăţirea serviciilor furnizate de administraţia
publică locală.( dacă este cazul)
4.     Beneficiari
a-Câte persoane vor benefica de acest proiect
 beneficiari direcţi
beneficiari indirecţi
b-Descrieţi cine vor fi aceşti beneficiari-vârstă, categorii
c-cum organizaţia Dvs.va colabora cu adm. Publică locală
5.Alte contribuţii în cadrul proiectului
a)     Contribuţia proprie la bugetul proiectului ( descrieţi)
b)    Alte contribuţii la bugetul proiectului provenite de la alţi finanţatori
6.Vizibilitatea proiectului în cadrul comunităţii
   Cum va afla vomunitatea şi beneficiarii despre proiect şi rezultatele sale.
7. Monitorizare şi evaluarea proiectului
Cum veţi şti dacă proiectul e un succes?
Criteriile utilizate pentru a măsura realizările proiectului?
8. Durabilitatea proiectului
a)     Cum vor fi susţinute activităţile după încetarea proiectului.
b)    Cum va ajuta proiectul comunitatea în care a fost implementat
c)     Colaborarea cu administraţia publică după încheierea proiectului.
9.Planul de activităţi-rezultatele se obţin pe baza unor activităţi.
Planificare trebuie să ia în considerare resursele materiale şi umane disponibile atât
cantitativ cât şi calitativ.( schemă)
-         enunţul fiecărei activităţi
-         responsabilitatea fiecărei activităţi
-         resursele materiale şi umane
-         resursa de timp sub formă secvenţială
 10.Riscuri şi premise:
 

III. Echipa de proiect

Funcţia în cadrul organizaţiei
Responsabilitatea în cadrul proiectului
 
 
 
 
 
  Conştientizarea cititorilor permanenţi şi mai ales a celor potenţiali de nevoia de a include
biblioteca alături de şcoală, în preocupările permanente ale fiecărui individ prin
dezvoltarea competenţelor de comunicare şi socializare, prin organizarea de întruniri şi
dialoguri educative.
•    Descoperirea nevoii de carte (lectură) ca mijloc de formare a personalităţii prin care
fiecare copil / adolescent îşi poate crea un comportament autonom şi îşi poate exercita
drepturile.
•    Cartea / jocurile literare, sunt noi dimensiuni prin care copilul capătă o maturitate
intelectuală progresivă şi autonomie în felul de a lucra, de a învăţa, de a-şi dezvolta
cultura proprie.
•   Biblioteca – locul ideal de interferenţă a activităţilor obligatorii cu cele de recreere şi
petrecere a timpului liber. Conceperea şi derularea proiectelor pentru ocuparea timpului
liber al copiilor de diferite vârste în timpul anului, dar mai ales în vacanţele şcolare 
•    Familiarizarea copiilor cu frumosul şi dezvoltarea capacităţii creative prin organizarea
de activităţi culturale complexe care au la bază sincretismul artelor în spaţiul destinat
expoziţiilor de arte
plastice
sau  
•    Realizarea unei baze materiale pentru desfăşurarea programului Vacanţa 2008
destinat copiilor şi adolescenţilor în vederea petrecerii timpului libre în mod activ şi
educativ.
•    Ludoteca - sala în care preşcolarii şi şcolarii mici îmbină jocul cu lectura. Aici copiii îşi
petrec o parte din timpul liber în care citesc sau li se citeşte, se joacă sau sunt învăţaţi să
se joace cu jocuri formative, educative sau de inteligenţă. Aceste jocuri le dezvoltă
imaginaţia, creativitatea, spiritul de independenţă, personalitatea. O bibliotecă modernă
îmbină lectura cu activităţi de recreere.
•    Completarea fondurilor de publicaţii puse la dispoziţia beneficiarilor cu suporturi
media (CD; Casete video; CD-Rom; Casete audio cu poveşti; Casete video cu poveşti;
desene animate; colecţia Discovery; jocuri literare; CD-uri de învăţare a  limbilor străine).
•    Pregătirea cititorilor (copii /adolescenţi) ca utilizatori ai sistemului informaţional
computerizat, acces la INTERNET.
•    Descoperirea unor mijloace specifice de atragere spre bibliotecă a cititorilor potenţiali.
•    Organizarea unor activităţi culturale cu ocazia zilelor închinate copiilor (1 Iunie – Ziua
Internaţională a Ocrotirii Copiilor; 20 Noiembrie – Ziua Mondială a Copilului).
•    Concursuri de cultură generală care să stimuleze competiţia, dotate cu premii.
•    Crearea de noi servicii în funcţie de cerere, structura şi vârsta utilizatorilor activi /
potenţiali.
•    Colaborarea tuturor factorilor educaţionali (părinţi, cadre didactice, oameni de cultură,
bibliotecari ) în beneficiul copilului, ca parteneri ai cărţii.
•    Bibliotecile pentru copii – un spaţiu de dezbatere a situaţiei cărţii pentru copii în
raport cu celelalte instrumente media.
•    Activităţi educative specifice diferitelor categorii de vârste, cu tematici speciale şi la
cererea grupurilor de educatori din unităţile de învăţământ de taote gradele de stat şi
particulare la nivelul Capitalei.
PROGRAME:
●  Programul Citim împreună.  Cartea / jocurile literare reprezintă în continuare
instrumentele necesare prin care copilul capătă o maturitate intelectuală progresivă şi
autonomie în felul de a lucra, de a învăţa, de a-şi dezvolta cultura proprie.
●  Concursuri de lectură: concursul de referate şi eseuri Ion Creangă, povestitorul,
concursul Citeşte & Identifică, concursul de creaţie Luna în care ninge în fiecare zi,
concursul de iniţiative Cunoaşte-ţi  prietenii l@ Creangă, concursul Continuă povestea în
care copiii sunti invitaţi să vină cu propriul lor sfârşit la un început de poveste, concursul 
între grădiniţe, şcoli, licee Citim, deci existăm, concursul Cititorul lunii, concursul de
desene Un personaj din poveştile lui Astrid Lindgren. Se vor acorda diplome şi premii.
● Timpul poveştilor. Căsuţa poveştilor. Aşteptăm copiii între 0 şi 12 ani şi pe toţi cei
care vor să asculte poveşti cu voce tare  la întâlniri cu cele mai frumoase poezii, basme şi
poveşti din întreaga lume existente în colecţiile bibliotecilor, la Pădurea de cărţi pentru a
fotografia ilustraţii. Copiii sunt costumaţi în personaje de basm, se creează un ambient
special în funcţie de tipul poveştii Concursuri de cultură generală care să stimuleze
competiţia, dotate cu premii.
● TIMPUL JOCULUI. Copiii învaţă cu ajutorul unor jocuri formative şi educative.
Aceste jocuri dezvoltă imaginaţia, creativitatea, spiritul de independenţă şi personalitatea
copiilor.
● SPECTACOLE, EVENIMENTE CULTURALE şi de DIVERTISMENT  În colaborare cu
grădiniţele, şcolile, liceele, echipele de teatru ale acestora din Capitală, cu Liceul de
Muzică George Enescu şi cu alte instituţii deschise colaborării se organizează evenimente
spectacole culturale şi de divertisment în filialele pentru copii. Actori de la teatrele pentru
copii sunt în cadrul Dimineţilor de basm şi a Serilor de poveste şi a Nopţilor de poveste
pentru a citi copiilor.
● PROGRAME AFTER-SCHOOL La Filiala Emil Gârleanu se derulează proiectul „Tema
pentru acasă”. Bibliotecarele oferă asistenţă copiilor din clasele I-VIII pentru realizarea
temei pentru acasă.       
● EXPOZIŢII DE ARTĂ PLASTICĂ, FOTOGRAFIE ŞI ARTĂ DECORATIVĂ   Pe simezele
Filialei Ion Creangă sunt expuse periodic lucrări semnate de preşcolarii din grădiniţele de
stat şi particulare, de elevii şcolilor generale, cu care filialele au contracte de colaborare,
lucrări ale elevilor de la şcolile speciale, liceelor de artă (N. Tonitza, D. Paciurea, Liceele
de Artă nr. 2 şi 3) şi cu profil teoretic. Sunt expuse, de asemenea, lucrările graficienilor,
ilustratoriilor de carte şi ale coordonatorilor de ateliere de creaţie.
Expoziţiile familiarizează copiii cu frumosul, dezvoltându-le capacitatea creativă prin
organizarea de activităţi culturale complexe care au la bază sincretismul artelor.
Vernisajele sunt evenimente care promovează dialogul, găzduiesc microrecitaluri muzicale
şi poetice, jocuri de rol, povestiri interactive, proiecţii video şi audiţii.  
● PROIECŢII  ŞI AUDIŢII Programul implică proiecţii de film de animaţie, filme
documentare pentru copii despre vieţile pictorilor, ale compozitorilor, ale personalităţilor
ştiinţifice, audiţii ale pieselor de teatru radiofonic şi a compoziţilor de muzică clasică.
Itinerarii culturale – călătorii virtuale şi destinaţii necunoscute în lumea istoriei, geografiei,
ştiinţei şi artelor.
Importanţa dialogului în familie – se vor proiecta  clipuri
publicitare cuprinse în campanii împotriva discriminării, abuzului şi abandonului copiilor,
dar şi programe care să ofere copiilor hipoacuzici şi a celor cu nevoi educaţionale speciale
posibilitatea de a utiliza colecţiile filialelor noastre. 
● ZIUA COPILULUI În zilele de 1 Iunie şi 20 Noiembrie se organizate evenimente
speciale la sediile filialelor pentru copii, carnavalul anotimpurilor, care prilejuiesc
descoperirea universului cărţii şi al jocului.  
● este realizat în spiritul Programului Uniunii Europene 2008 - Anul Dialogului
Intercultural. Evenimentele lunare sunt dedicate unei culturi şi sunt realizate   
Aceste itinerarii culturale au ca scop o mai bună vizibilitate a valorilor, specificului şi
tradiţiilor culturilor respective, identificarea termenilor de identitate şi alteritate, întâlnirea
cu Celălalt.
În cadrul proiectului sunt prezente şi ţări neeuropene, acestea din urmă fiind alese pentru
legăturile culturale cu spaţiul european şi influenţele pe care aceste ţări le-au exercitat
asupra zonelor culturale europene.
 
  
  
  
   

PROGRAM ESTIVAL VACANŢA  2008

 
1 Iulie – 1    În funcţie de tema propusă – în spaţiile  
Septembrie 2008 bibliotecilor sau în locuri de joacă, parcuri,
obiective turistice.
 
 
 
OBIECTIVE URMĂRITE
• Ocuparea timpului liber pentru grupuri de 10 – 20 copii (cititori ai bibliotecilor publice
bucureştene) în perioada vacanţei mari, sub atenta îndrumare a bibliotecarilor şi
animatorilor culturali
• Bibliotecile pentru copii – un spaţiu ideal de interferenţă a activităţilor educative cu cele
de recreere şi petrecere a timpului liber
• Cartea de vacanţă / Jocurile literare – o modalitate de formare a personalităţii copilului
• Organizarea de activităţi recreative pe categorii de vârstă
• Jocuri de interior
• Vizionarea unor casete de desene animate
• Jocuri de exterior.
• Ateliere de creaţie cu scopul de a stimula imaginaţia şi creativitatea copiilor folosind
suporturi materiale diferite
• Concursuri literare (minispectacole de teatru, concurs de recitări, dimineţi de basm…) 
• Concursuri sportive
• Vizite la obiective culturale
• Expoziţii de desene şi afişe confecţionate de copii
 
  sus
În zilele de luni ale fiecărei săptămâni între orele 10 – 14 copiii vor fi antrenaţi în:  
• Ateliere de:
• pictură
• creaţie (realizare afişe, coifuri, măşti, colaje, păpuşi…)
• realizarea unei scenete după un text ales
• ora de lectură (concursuri literare, dimineţi de basm)
• Jocuri de interior:
• Puzzle (ţări şi continente, poveşti)
• Ursul şi pădurarii
• Oglinda
• jocuri de inteligenţă
• Cine ştie câştigă
• Prima mea carte• Super Pool
• 100 jocuri de societate
• vizionarea  casetelor cu poveşti,  colecţia  Discovery sau desene animate
• jocuri literare, de inteligenţă
• concursuri de şah
   
DESCRIERE
Are strictă adresabilitate: copii de vârstă preşcolară şi şcolară între 5 şi 14 ani cu
posibilităţi materiale precare şi fără rude în mediul rural, care îşi petrec vacanţele la
domiciliu.
OBIECTIVE
Contactul copiilor cu opere literare de mare valoare sub îndrumarea competentă a
bibliotecarilor
şi animatorilor

Formarea deprinderilor de lucru cu cartea şi cu mijloacele de informare la bibliotecă.

Familiarizarea copiilor cu elemente de cultură şi civilizaţie din alte ţări (ale altor
popoare)
Formarea de abilităţi practice prin ateliere de confecţionat jucării, măşti, colaje,
păpuşi, afişe, origami, etc
.Cunoaşterea orizontului local prin acţiuni în aer liber, şi a istoriei comunitare prin
vizite la muzee şi case memoriale locale

Dezvoltarea inteligenţei şi a unui fizic armonios prin jocuri de interior (Ursul şi

Pădurarii, Oglinda, Statuile, Baba oarba, etc.) şi manifestări în aer liber (concursuri
sportive, plimbări de agrement, acţiuni de ecologizare a mediului)
SCOPURI
● Atragerea copiilor spre universul bibliotecii, iniţiere în tainele cărţii şi
dezvoltarea gustului pentru lectură;
● Integrarea socială a copiilor defavorizaţi material şi a grupurilor minoritare
(imigranţi, copii comunitari şi cu handicap); adaptarea activităţilor la specificul
acestora.
● Familiarizarea copiilor cu mijloacele moderne de informare şi culturalizare
(aparate de proiecţie, televizor, video)
● Apropierea părinţilor de bibliotecă şi carte prin intermediul copiilor
● Mai mare încredere în instituţia bibliotecii, care poate oferi o alternativă
benefică de petrecere a vacanţelor cu supravegherea şi securitatea necesare.
BENEFICIARII PROIECTULUI
● Preşcolari şi şcolari între 5 şi 14 ani împărţiţi în 3 categorii de vârstă: 5 – 7
ani, 7 – 10 ani, şi 12 – 14 ani.
Ei provin din zona de acoperire (arondisment) a bibliotecii.
METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU (de animaţie) – se adaptează în funcţie de:
Interior – lectură activă realizată prin:
● Poveşti puse în scenă după lectură;
● Desene şi picturi după lectură;
● Concursuri pe baza lecturilor;
● Discuţii pe marginea cărţilor şi a personajelor (spiritul critic);
● Concursuri pe discipline de interes;
● Serate, cenacluri, şezători literare etc. cu participarea unor scriitori sau actori
de teatru pentru copii;
● Spectacole de teatru de marionete;
● Jocuri de mimă, expresie, cântate, dansate, dansuri moderne şi populare;
● Ateliere de creaţie şi îndemânare;
● Cursuri de limbi străine cu profesori voluntari din şcolile apropiate;
Exterior – manifestări în aer liber
(concursuri sportive, plimbări de agrement, acţiuni de ecologizare a mediului):
● Lectură în aer liber;
● Jocuri colective;
● Vizite la muzee şi case memoriale;
● Pictură după natură;
.
sus
 Elemente de marketing
● Colaboratori – colaborări cu alte reţele educaţionale (biblioteci şcolare, şcoli,
agenţii de asistenţă socială); reţea de specialişti voluntari (părinţi şi prieteni ai
bibliotecii); sponsori.
● Popularizarea programului de activitate – copiii trebuie să fie informaţi de
existenţa programului prin:
○ Semnalarea acestuia în şcolile de cartier ori în locurile de întâlnire frecventă
(blocuri de locuinţe, parcuri de joacă, etc.)
○ Utilizarea unor forme atractive de publicitate, în realizarea cărora este posibil
ca ei să fie antrenaţi.
○ Atragerea interesului prin semnalarea clară a faptului că bibliotecarii există şi
organizează programe speciale pentru ei.
○ Prezentarea bibliotecii ca un loc plin de viaţă şi disponibil tuturor copiilor.
Perioada de desfăşurare:
1 iulie – 31 august (Se va prezenta Programul de vacanţă pentru anul 2003).

Evaluare
Acest obiectiv trebuie să includă atât dimensiuni cantitative, cât şi calitative, care să
măsoare eficienţa acţiunilor
● Criterii:
○ Numărul de copii şi frecvenţa lor
○ Graficul şi jurnalul bibliotecii
○ Media participării la activitate
○ Ponderea copiilor din totalul zonei ţintă
○ Aprecieri publice din partea părinţilor
○ Aprecieri în mass-media
○ Anchete şi chestionare finale
● Tehnici de evaluare:
○ Zilnic – în cadrul echipei de lucru (2-3 animatori + bibliotecarul)
○ Evaluarea împreună cu copiii la sfârşitul fiecărei zile
○ Evaluarea în colectiv împreună cu responsabilii de proiect
○ Evaluarea gradului de satisfacţie a copiilor (faza finală)
Concluzii
Proiectul s-a desfăşurat continuu, începând cu anul 1998, finalizându-se pozitiv şi
este apreciat de copii şi părinţi. Copii se integrează rapid şi fără reţineri în grupurile
alcătuite din bibliotecari şi animatori tineri şi se implică manifestându-şi
personalitatea fără inhibiţii. În activităţile unde au participat şi grupuri minoritare –
orfelini din casele de copii şi imigranţi – s-a observat că aceştia rămân fideli grupului
din care fac parte, datorită inhibiţiei ori barierei lingvistice.

Obiective de viitor
● Atragerea în acţiuni comune, într-o mai mare măsură, a grupurilor
minoritare.
● Diversificarea programelor