Servicii de referinte Curs Octavia-Luciana Madge

Surse de informare pentru serviciile de referinte I. Surse obtinute prin canalele conventionale 1. In functie de actualitate si acuratete: Surse primare Surse secundare Surse tertiare In functie de raspunsul care se da la o anurnita intrebare: a. Surse de control, acces si orientare bibliografii, indexuri si reviste de referate b. Surse sinoptice Enciclopedii Surse factuale: anuare, almanahuri, manuale, tratate elementare Dictionare Surse biografice (dictionare biografice, biografii pe subiecte) Surse geografice Documente guvernamentale Surse de referinte online baze de date: - de tip bibliografic - de tip sursa: full text, numerice, mixte, de pasaje II. Surse de informare care circula prin canale neconventlonale servicii de orientare, sursele vii, expertli, colegiile invizibile Criterii de evaluare a surselor de referinte Scopul sursei Actualitatea surselor/informatiei Autoritatea sursei (autorul, editorul) Sfera e cuprindere Audienta Costul Formatul Sursele de control, acces ~i orientare In aceasta categorie intra: bibliografiile, indexurile, revistele de referate Toate sursele din aceasta categorie constau ln esenta lntr-o tista sistematica descriptiva de inreqistrari Cea mai cunoscuta si cea mai irnportanta sursa din aceasta categorie: bibliografia Toate sursele existente In aceasta categorie pot fi considerate bibliografii ,. Aceste surse servesc ca instrumente de control deoarece inventariaza Iitaratura produsa In timp ~i permit astfel atat celui care Ie elaboreaza cat ~i utilizatorului sa alba senzatia ca detin un control privind fluxul continuu al cunoasterli

Sunt surse de acces pentru ca aceste surse sunt organizate de asa rnaniera incat permit un acces user la lnforrnatiile continute Sunt surse de orientare deoarece ele nu dau un raspuns definitiv. Ele nu ofera direct raspunsul cautat, ci lndruma sau orienteaza pe utilizator spre sursa raspunsului Ca sa ajungem la inforrnatiile cautate trebuie sa parcurgem 2 etape: - Ie consultarn - obtinem a adresa - apoi obtinern raspunsul dorit Exemple de surse: - cataloagele unei biblioteci - bibliografiile enumerative genral sistematice universale sau descriptive - ghiduri pentru surse de referinte - bibliografii de bibliografii - indexurile ~i revistele de referate Sursele sinoptice ,Caracteristica acestor surse este ca ele dau direct raspunsul, Ele ofera raspunsuri intro sinqura etapa: prin consultarea lor - In aceasta categorie intra: a. Enciclopediile: sunt surse extrem de utilizate in serviciile de referinte. Ele contin informatii asupra subiectelor din orice domeniu al cunoasterii. lnformatlile sunt de regula organizate alfabetic. Enciclopediile pot raspunde ~i la Intrebari specifice si la intrebarl cu caracter general. b. Sursele factuale sau factice: se numesc asa pentru ca dau raspunsul la cererile de inforrnatii factice, la referinte rapide. Aici intra: anuarele, almanahurile, tratatele elementare, manualele. In eniul tehnic, extrem de multe lucrari sunt de acest tip. c. Dictlonarele: sunt surse de informare care se ocupa sau vizeaza toate aspectele cuvintelor, de la definitie, etimologie pana la pronuntie. d. Sursele biografice: surse care contin inforrnatli asupra unor persoane sau personalitati care I~i desfatoara activitatea sau s-au distins lntr-un anumit domeniu de interes. In aceasta categorie, foarte cunoscute sunt Who's Who-urile e. Sursele geografice: pot fi de variate tipuri. Cele mai cunoscute sunt atlasele. Contin nu numai harti, ci prezinta diferite tari, continente ~i ofera lnformatii despre dezvoltarea istorica, econornica, sociala a unor zone geografice, tari sau localitati. llustreaza anumite teme legate de aceste aspecte. Po fi si ghiduri geografice, dictionare geografice ale unei anumite localitati. f. Documentele guvernamentale (emise de autoritati centrale sau locale) Sursele de referinte Sunt primele instrumente utilizate lntr-o cercetare docurnentara Fiecarui tip de cercetare docurnentara Ii corespunde un tip de sursa de referinte care permite fie oferirea unor lnforrnatii solicitate de utilizatori, fie permit indicarea sursei susceptibile de a oferi aceste informatii

Sursele de referinte au 2 caracteristici comune, indiferent de tipul in care intra: nu contin cunostinte noi originale, ci repeta ~i orqanizeaza cunostinte deja disponibile In documente originale sau primare scopul lor este sa fie consultate si nu citite. Se mai numesc din acest motiv ~i lucrari de consultare. Bibliografiile Termenul "bibliografie" acopera 0 realitate rnultipla, are mai multe sensuri Bibliografie: - 0 lista cornpleta sau selective de documente privind un anumit subiect - 0 lista periodica de documente recent aparute Exista diverse tipuri de bibliografii In principal putem defini 3 tipuri: - bibliografii generale, internationale numite ~i bibliografii universale - bibliografii nationale - bibliografii specializate . Se elaboreaza prin cateva operatluni: - identificarea surselor specifice care raspund subiectului sau tematicii respectivei bibliografii - descrierea acestor surse - clasificarea lor Bibliografia poate fi definita ca un studiu critic, analitic ~i istoric al surselor de informare Bibliografia consta intr-o lista descrtptiva, sistematica de lnreqtstrar] Pentru a Indeplini functia de control, acces i orientare 0 bibliografie trebuie sa raspunda la 3 conditii principale: sa fie cornpleta ~i slntetlca (adica sa permits accesul la toate doc din toate sferele de interes In mod retrospectiv au actual, dar si In perspectiva publlcarii ti sa se refere nu doar la lucrarile dintro anurnita tara, ci i la cele elaborate In toata lumea) sa fie analitica (adica sa perrnita accesulla fiecare dintre componentele sale specifice seriale, monografii, bibliografia fiind privita ca un Intreg, ea trebuie sa perrnita accesul la fiecare dintre componentele sale) sa contina to ate formele de literatura publicata (lit pe suport hattie, pe suport electronic, Inregistrare video etc.) Nici 0 bibliografie nu lndeplineste toate aceste conditli. De regula, bibliografiile sunt un compromis tntre cele 3 conditii. Indiferent cat de mult respecta 0 bibliografie conditiile enuntate, bibliografiile of era solutii de rezolvare pentru 3 scopuri distincte: a bibliografie permite identificarea i verificarea unei publicatii, deoarece ea ofera inforrnatia standard necesara asa cum este ea reqasita In majoritatea fiselor de catalog (autor, titlu, editura, ilustratii, ISBN etc.) Localizarea documentelor care poate fi inteleasa din 3 puncte de vedere; putem afla: - unde a fost publicata lucrarea

- In ce biblioteca se afla lucrarea sau de unde poate fi achizitionata lucrarea respectiva - localizare din punct de vedere al subiectului (pe un anumit subiect ce lit exista - carti, periodice, rapoarte etc.) Selectarea surselor In functie de un anumit criteriu (bibliografia ajuta bibliotecarulln sensul ca Ii indica ce este disponibillntr-o anum ita zona de subiecte, sau ceea ce exista scris de un anumit ." itor sau ceea ce este disponibillntr-o anurnita forma, ce exista In biblioteca cu destinatia unui segment de utilizatori) Categorii de bibliografii 1. Bibliografii universale - in general insearnna 0 bibliografie care nu este lirnitata de teritoriu, lirnba, subiect sau forma - 2 tipuri de bbgr sunt cele mai apropiate de bbgr univ: cataloagele bibliotecilor nationale ~i cataloagele colective, cataloagele unor org comerciale - un ex. celebru de catalog national este Catalogul Bibliotecii Congresului, iar in Marea Britanie avem Catalogul Bibliotecii Britanice - ex. de catalog colectiv: Catalogul National editat de Library of Congress: The NAtional Union Catalogue (NUC) - cataloagele bibliotecilor nationale permit 0 vedere de ansamblu a ceea ce este disponibil in lume, desi nici un catalog al unei biblioteci nationale nu se declara universal ca acoperire; luate Irnpreuna pot oferi 0 inregistrare cornpleta a ceea ce s-a publicat pe plan international - catalogul colectiv indica cine, ce detine ~i este definit ca un inventar comun al mai multor biblioteci privind unele sau toate publicatiile detinute de aceste biblioteci (el este extrem de imp ~i pt politica de achizitie a bibliotecilor) Bibliografii natlonale - sunt limitate la materiale publicate lntr-o anumita tara - pt 0 folosire mai utoara bbbgr nationale sunt subdivizate infunctie de 3 criterii: 1. dupa criteriul timp: - bbgr retrospective - bbgr curente 2. dupa forma fizica: - bbgr ale cartilor (pe hattie) - pe suport electronic - pe suport optic - bbgr ale lucrarilor publicate - bbgr ale lucrarilor nepublicate 3. dupa origine (In functie de tara In care au fost editate bbgr) Bibliografii natlonale - exista posibilitatea ca 0 bbgr nationala sa fie elaborate fie de un organism national (Biblioteca Nationala) sau 0 orqanizatie cornerciala

- in SUA, un statut de biblioteca nationala II are Library of Congress ~i vom gasi Bbgr Nat Americana pt carti chiar in Catalogul Colectiv Nat la sectiunea US Books - dar principalele bbgr socotite nat in SUA sunt cele com pilate de org comerciale ~i 2 mari org comerciale sunt cele care detin controlul ac bbgr. Este vorba de: - R.R. Bowker Company - care editeaza Book in Print lncepand din 1948 pana in prezent ~i este 0 bbgr pt carti in ceea ce priveste toate dom de interes - Wilson Company - care editeaza Cumulative Book Index (CBI), apare din 1898 ~i apare ~i in prezent - in SUA deci, cele mai imp bbgr nat sunt cele comerciale - in Marea Britanie, British Library editeaza British National Bibliography, iar 0 org cornerciala care se ocupa, de asemenea, de compilarea bbgr nat este: - Whitaker & Sons ~i bbgr se nurneste British Books in Print - aceste bbgr contln referiri la doc care sunt tiparite, altele in curs de tiparire (in print) ~i 0 categorie out of print (editii care s-au epuizat si pe care editorii nu Ie mai pot pune la dispozitie) Bibliografii pentru periodice ~i ziare - sunt 0 alta variants a bbgr nat - periodice (seriale)=publicatii care apar in parti sau in componente pe 0 per de timp nedefinita - 2 grupuri: - seriale cu aparitie nerequlata - period ice cu aparitie requlata - aceste bbgr sunt ghiduri pretioase care permit: - localizarea in una sau mai multe biblioteci aproape a tuturor publlcatlilor period ice de la aparitia lor pana in prezent - identificarea numelui ~i adresei editorului - identificarea numelui actual ~i a diferitelor rnodificari ale numelui periodicelor - verificarea datei de prima aparitie a publicatiei ~i acolo unde este cazul data lncetarf aparitiei sau data reluarii aparitiei periodicului - Aceste tnforrnatii sunt extrem de pretioase: - pt schimbul/lmprumutul bibliotecar - pt a urrnari continuitatea unor colectii (foarte imp in politica de achlzltie) - pt a afla date despre periodicul respectiv (daca revista mai e publicata, daca ~i-a schimbat numele) - cea mai obisnuita forma de bbgr a serialelor e lista colectiva a serialelor, un fel de catalog nat pt carti - ex.: The Union List of Serials (SUA), editata inca din 1932 de Library of Congress ~ Cea mai folosita bbgr pt period ice lnsa, cel putin in Europa, este ghidul Ulrich's - Ulrich's International Periodicals Directory

- cunoscut drept catalogul Ulrich's - este consultat pt a afla ce seriale apar in intreaga lume, pe ce domenii ~i editate de catre cine - acest catalog apare din 1932 fara intrerupere pana astazi - of era inforrnatii bbgr despre peste 100.000 de periodice editate in toata lumea - titlurile periodicelor sunt aranjate in ordine alfabetica ~i sunt c1asificate sub peste 550 de subiecte principale - inforrnatiile oferite: titlul periodicului, editorul ~i adresa sa, frecventa de aparitie (periodicitatea), primul an de aparitie, pretul Ita bbgr pt period ice, f cunoscuta peste ocean, dar ~i in Europa cea editata de firma americana EBSCO: Serials Directory Catalogul Ulrich's, editia a 28-a din 1989 Fata de editiile anterioare prezinta 0 serie de schirnbari si de noutati Include si period ice ~i anuare care apar neregulat Include peste 2.000 (2131) de publlcatii periodice disponibile online sl 172 periodice disponibile pe CD-ROM Are 3 volume, al 3-lea fiin un Index Contine inforrnatii despre mai mult de 111.950 de publlcatii seriale care apar In Tntreaga lume, aranjate sub 557 vedete de subiect Mai mult de 66.000 de lnreqistrari din a 27-a editie au fost ad use la zi si mai mult de 6.000 de publictii seriale au fost adauqate Sunt incluse tn aceasta editie inforrnatii despre un nurnar de 6757 de titluri despre care se stie ca si-au lncetat sau suspendat aparitia In ultimii 3 ani Ulrich's confine informatii despre period ice care sunt ln mod curent disponibile, care apar mai frecvent decat 0 data pe an sl, de obicei, la intervale regulate, ~i titluri ce apar anual sau mai rar sau cu aparitie nerequlata ,. Datorita nurnarului mare de periodice, s-au stabilit cateva criterii pentru includerea In aceasta lucrare. Astfel, sunt incluse toate publicatiile care pot fi definite ca seriale cu exceptia publicatiilor care apar zilnic, a celor de interes local sau publicatiile administrative, ale aqentlilor guvernamentale ~i altele Aceasta editie este orqanizata tn 7 sectiuni Astfel, In primele 2 volume avem: - Lista cu c1asificarea publicatiilor period ice sub 557 de subiecte apoi In al 3-lea volum: - Publicatii seriale disponibile online - Lista vendorilor de seriale online - Incetarile de aparitie - Indexul de publicatii ale Orqanizatiilor lnternationale - Indexul de ISSN-uri - Indexul de Titluri Acest instrument ofera 2 cai (puncte) de acces: dupa subiect si alfabetic in Indexul de titluri

Inreqistrarlle sunt aranjate alfabetic dupa titlu in cadrul flecarui subiect Fiecare publicatie este rnentionata cu toate informattlle bbgr numai 0 sinqura data. Daca 0 publicatie acopera cateva subiecte exista trimiteri care dtrectloneaza utilizatorul catre subiectul unde este prezenta intreaga inregistrare a publicatiei respective Fiecarei publicatii i se mentloneaza: titlul, frecventa de aparitie, adresa editorului, codul tarii ~i CZU Categorii de bibliografii 4. Bibliografii pentru rapoarte ~i llteratura de firma (lit gri) - ex.: The Standard Periodical Directory, editata in SUA de Gale Company inca din 1986, anual . - cuprinde peste 70.000 de titluri (majoritatea editate in SUA si Canada) dintre care 5.000 cornunlcari, 4.000 publicatii constituind lit de firma, 7.000 repertorii etc. - firmele editeaza anual un raport - de regula 0 prezentare a respectivei orqanizatii - orqanizatiile editeaza ~i 0 serie de materiale prornotionale - ce mai moder tip de literatura de firma: pagina Web (i~i prezinta activitatea, oferta de produse ~i servicii) Bibliografii pentru serialele cu aparltle neregulata - almanahuri, lucrari ale congreselor, seminariilor internatlonale - firma Bowker editeaza 0 astfel de bbgr, inca din 1972, se nurneste Irregular Serials Bibliografii pentru ziare - primele au aparut ln SUA In jurul anului 1850 ~i In Anglia - au avut 0 evolutie descendenta In privinta nr: In 1916 erau aprox. 2.500, la mijlocul anilor 1980 aprox. 1.600 - In prezent sunt controlate aprox. 150.000 de ziare - echivalentul lui Ulrich's pt ziare este 0 publicatie editata de IMS Press, The IMS Periodicals sau The IMS Directory of Publications - aceasta sernnaleaza incepand din 1880 pana In prezent, anual, ziarele publicate in SUA, Canada, Zona Caraibelor si Filipinelor - In ceea ce priveste ziarele din Tntreaga lume , In UK se editeaza tot anual, lncepand din 1846 Benn's Guide to Newspapers and Periodicals of the World 7. Bibliografii pe subiecte sau specializate - se adreseaza unui public specialist, in general cercetatori, specialisti in diferite domenii - 0 astfel de bbgr include toate criteriile dupa care poate fi divizata 0 bbgr nat Bibliografia de bibliografii - nu sunt numeroase - au rostul sa orienteze, sa ghideze utilizatorul spre alte bbgr utile, de regula, spre bbgr pe subiecte - principalul ajutor pe care II of era este ca indica localizarea unor materiale greu de qasit sau a unor personalitati mai putin cunoscute - dezavantajul este ca sunt de 2 ori mai departe de sursa, de doc primar (trebuie parcursi 3 pasi pt a ajunge la sursa)

- cea mai cunoscuta bbgr de bbgr este: The Bibliographical Index: A Cumulative Bibliography of Bibliographies, editata de Wilson Company din 1937; se refera la toate bbgr de bbgr care apar In lume - intrarile din aceasta bbgr sunt dupa titlurile bbgr, autorii diverselor lucrari la care se face referire In lucrarile respective i zone geografice - exista 0 sinqura conditie pe care 0 impune compania Wilson pt ca 0 bbgr sa fie citata In aceasta lucrare: ca orice bbgr sa contina cel putin 50 de citari Ghidurile pentru materiale de referinte Tn general aceste au 2 functii: - sa perrnita accesulla sursele gen de referinte, surse ce reprezinta un suport pt activitatea de cercetare din toate dom - sa permita accesul la sursele speciale de referinte care acorda asistenta In anumite dom particulare Sunt de regula sistematizate de la generalla particular: ~tiinta ~i tehnologie, ~tiinte sociale, arte, literatura Nu sunt exhaustive In UK se editeaza un astfel de ghid celebru de catre Walford: Walford Guide to Reference Materials, editat din 1980, anual Cuprinde aprox. 14.000 de intrari ~i rnodul in care sunt acoperite aceste lucrari, In functie de zona geografica este: 50% din sursele citate sunt din Europa, 31 % din UK, 13% din SUA Acest ghid se revizuieste 0 data la 6 luni Indexurile Nu constituie 0 bbgr, dar pot servi ca instrumente bbgr atunci cane cautarn informatii The Information Access Corporation din SUA a scos pe piata un CD - Infotrack, cu toate indexurile editate de companie, dintre care cele mai cunoscute sunt: The Business Index (pentru lumea afacerilor, se ref la lit aparuta din 1969 pana In prezent ~i confine aprox. 800 de period ice si indexeaza paqina cu paqina 2 mari publicatii: The Wall Street Journal ~i The New York Times) ~i The Magazine Index, care face posibila 0 cercetare In peste 800 de period ice Index foarte bine cotat: Predicast, cea mai buna sursa de inforrnatli pe probleme comerciale si de tehnologii, prelucreaza 750 de period ice, e considerat indexul de baza pt inf economice ~i de afaceri; prima varianta a aparut In 1976, e actualizat In fiecare luna, a doua variants aaparut in 1990, pe suport CDROM 1. Indexurile pentru periodice 1. Indexuri generale - acopera multe period ice din domenii mai largi sau mai specifice - cel mai celebru este editat tot de Wilson Company, The Reader's Guide to Periodicals, apare din 1900 Indexuri pe un domeniu ingust de subiecte (pe subiecte)

- se refera nu numai la periodice, ci ~i la carti, rapoarte de cercetare, documente guvernamentale - ex.: The Applied Science & Technology Index (cel mai celebru si cel mai utilizat index in dom stiintelor exacte) Index care se refera la un singur periodic - se refera la subiectele tratate in articolele continute de acesta revista ~i sepublica de regula la sf volumului sau separat de revista - celebru este The National Geographic Index: se editeaza separat, apare in 3 volume, de la inceputurile revistei (1888) Alte tipuri de indexuri 2. Indexuri pentru ziare Ex.: The New York Times Index Indexuri pentru colectii de materiale: - pentru piese de teatru - pentru colectii de poeme Indexuri pentru seriale, altele decat periodicele - se refera la materiale de la congrese si ~ ferinte etc. Indexuri Majoritatea indexurilor folosesc a anurnita forma de voeabular controlat Vedetele de subiet sunt predominante in eazul indexurilor Majoritatea indexurilor standard utilizeaza 0 lista de vedete stabilite de Library of Congress Indexurile aeeesibile online au avantajul ca cercetarile pot fi facute rapid, user, acoperind mai multi ani si putandu-se apliea strategii de cautare flexibile Revistele de referate Sunt de fapt extensii ale indexurilor ~i au aceeasi funcsie In localizarea si Tnregistrarea continutului periodicelor.cartllor etc. Difera prin: - includ un rezumat sau un sumar al materialului indexat - au tendinta de a se axa pe arii restranse de subiecte - ofera inforrnatil relevante despre continutul materialelor documentare si constituie un instrument valabil pentru a determina daca utilizatorul este cu adevarat interesat de articol, carte etc., deci indica relevanta materialului spre deosebire de index - exista si un dezavantaj: In timp ce In cazul unu index, de la publicarea materialului analizat trec 1-3 luni, In cazul revistelor de referate aceasta Intarziere este de 9-10 luni. Chemical Abstracts - prima data editata In 1990 - produsa de 0 divizie a American Chemical Society: Chemical Abstracts Service - are 3 variante: - una tlparita - una pe CD-ROM - acces la baza de date pt cautari online

Toate marile baze de date actuale au alaturi ~i varianta tiparita Ex. celebru: Index Medicus, produs de Biblioteca Nationala pentru Medicina a SUA, iar varianta etectronica este celebra baza de date accesibila online, MEDLlNE, initial s-a numit MEDLARS; a fost printre primele aplicatii ale calculatoarelor In domeniul docurnentarii, apoi Chemical Abstracts - ambele folosesc pt controlul terminologic liste de vedete de subiecte si vocabularul este produs de fiecare dintre orqanizatiile respective Sunt reprezentativept stiintele umaniste i sociale i pentru cele tehnice Ex.: Psychological Abstracts, apare din 1927, prelucreaza peste 1 .000 de periodice, apare lunar cuprinzand aprox. 2,500 de rezumate, e lnsotita de indexul de autori si de subiecte, e irnpartlta in 16 categorii de subiecte mari Dissertation Abstract International, pentru teze de doctorat, apare din 1938, lunar uarea indexurilor ~i revistelor de referate Mai apar cateva elemente care trebuie analizate Editorul: notorietatea acestuia In editarea unor astfel de materiale ~i In ceea ce priveste adancirnea indexarii si usurinta In utilizare Acoperirea indexului: sa acopere In mod adecvat principalele periodice din dom de interes, urarirn daca nr si tipurile de period ice indexate sunt cele mai reprezentative Paralelismele ~i lipsurile indexurilor ~i revistelor de referate: cand vrem sa achizitionarn 2 indexuri verificam 2 lucruri: care sunt periodicele sau monografiile indexate si eficienta indexarf (in care qasirn inf cele mai pertinente) Adancirnea indexarll: daca doar 0 parte sau toate articolele dintr-un periodic sunt indexate; cati termeni de indexare sunt alocati pentru a caracteriza un articol (intre 5 ~i 10) Actualitatea: verificarn frecventa de aparitie si cat de de"s se curnuleaza indexurile; cornparam datele de aparitie ale articolelor indexate cu data de aparitie a indexurilor (se accepta 0 per de 1-3 luni) Formatul: ne referirnsi la organizarea lor: consultarea lor trebuie sa fie cat mai usoara; verificarn daca citarile sunt complete (corecte si precise), cat de citibil este indexul, calitatea tlpariril 7. Vedetele de subiect: tipul ~i forma vedetelor de subiect utilizate sunt foarte diverse Descrierea articolelor: se ref numai la revistele de referate: daca rezumatul a fost elaborat chiar de autorul lucrarii sau de editorul i lui; sunt preferate cele elaborate de docurnentaristi, fiind . ,fe.