La solicitarea utilizatorilor biblioteca prestează referinţe bibliografice şi factografice.

Tipuri de referinţe
Referinţe bibliografice
• de adresă - existenţa şi/sau localizarea documentului
• tematică - informaţii bibliografice pe o temă anumită
• de concretizare - elemente necunoscute sau eronate ale descrierii bibliografice 

Referinţe factografice
• de concretizare – data evenimentului, date biografice, geografice, cetăţenie, naţionalitate, etc.
• date statistice – greutate, volum, măsură, suprafaţă, date demografice etc.
• terminologice – definiţia şi forma gramaticală a unui termen, descifrarea abrevierilor şi
prescurtărilor, traducerea unui termen dintr-o limbă în alta
• citate – căutarea unei citate la o temă sau despre o persoană concretă

Cercetare bibliografică

Cercetarea bibliografică este o investigaţie informational-bibliografică, efectuată la cererea

utilizatorilor, pe teme şi perioade stabilite.  

Căutările se efectuează atât în cataloagele, bazelele de date şi sursele de referinţă ale BRŞA, cât
şi în cataloagele electronice ale altor biblioteci din ţară şi de peste hotare.

Cercetările bibliografice prezintă un suport ştiinţific semnificativ pentru fundamentarea unor

studii şi cercetări, pentru elaborarea tezelor de licenţă, master şi doctorat, pentru pregătirea
comunicărilor în cadrul conferinţelor ştiinţifice,

Termenul de realizare a unei cercetări bibliografice tematice este condiţionat de complexitatea

cererii şi constituie în mediu 3-5 zile calendaristice. Cercetarea bibliografică se soldează cu o
listă de referinţe pusă la dispoziţia utilizatorului la vizita în incinta bibliotecii sau expediată prin
e-mail.

Organizarea expoziţiilor, lansărilor de carte

În scopul informării utilizatorilor şi promovării resurselor documentare ale bibliotecii şi a

patrimoniului ştiinţific al UASM biblioteca organizează diferite tipuri de expoziţii:
- expoziţii tematice pe cele mai actuale probleme ale ştiinţei şi practicii agricole;
- expoziţii de informare (documente recent achiziţionate);
- expoziţii „personalitate" consacrate unor personalităţi marcante din domeniul ştiinţelor
agricole;
- expoziţii „Cunoaşte cartea profesorului tău" consacrate cadrelor didactice şi ştiinţifice ale
UASM;
- expoziţii–eveniment consacrate unor fapte marcante sociale, economice, politice, culturale,
istorice;
- expoziţii extramuros organizate în cadrul unor activităţi de anvergură naţională sau la solicitare
în cadrul instituţiilor de cercetări ştiinţifice de profil agrar din republică.
Expoziţiile vizitate de un grup de utilizatori sunt însoţite de sinteze bibliograice.
Zile de informare

Zilele de Informare sunt activităţi organizate de BRŞA, cu regularitate, atât în incinta bibliotecii,
cât şi extramuros. Esenţa Zilelor de Informare sunt expoziţiile de achiziţii pe o anumită perioadă
de timp (o lună, un trimestru). Expoziţiile la Zlele de Informare includ atât toate tipurile de
documente primite de bibliotecă, cât şi sunt organizate pe tipuri de documente (de exemplu:
ultimele fascicole de periodice primite de bibliotecă). Expoziţiile sunt însoţite şi de sinteze
bibliografice prezentate de către personalul bibliotecii.

Ziua Specialistului

Ziua Specialistului este o activitate complexă de informare bibliografică şi documentară a unui

grup de studenţi sau specialişti dintr-un anumit domeniu de activitate.

Ziua Specialistului este organizată, de regulă, cu ocazia zilelor naţionale, internaţionale ale
specialistului dintr-un anumit domeniu (de exemplu – Ziua Agricultorului, Ziua Medicului
Veterinar, Ziua Amelioratorului, Ziua Lucrătorului din Silvicultură etc.) sau în cadrul zilelor
facultăţilor.

Ziua Catedrei

Ziua Catedrei este o activitate de informare bibliografică şi documentară a colaboratorilor unei

catedre din cadrul universităţii.

Ziua Catedrei este organizată cu regularitate în fiecare an la o dată stabilită de comun acord cu
catedra respectivă. La Ziua Catedrei participă reprezentanţii tuturor departamentelor bibliotecii,
care sunt responsabili de prezentarea anumitor aspecte ale activităţii bibliotecii. Acţiunea este
însoţită de o expoziţie de carte din aria de interese a catedrei respective.

Consultaţii, asistenţă informaţional-bibliografică

Biblioteca acordă consultaţii privind:

• utilizarea cataloagelor bibliotecii şi a bazelor de date
• completarea buletinului de cerere
• metodologia regăsirii informaţiilor în surse bibliografice şi de referinţă
• întocmirea referinţelor bibliografice pentru teze, articole, monografii etc.
Lecţii de cultură a informaţiei

Lecţiile de cultură a informaţiei se organizează în funcţie de nivelul de pregătire a utilizatorilor,

având ca obiective:
• formarea abilităţilor utilizatorilor - lecţii pentru începători, studenţi ai anului I, desfăşurate în
primele luni de studiu universitar, care au ca scop iniţierea studenţilor privind resursele,
serviciile şi produsele bibliotecii, condiţiile de acces la bibliotecă, normele de împrumut,
modalităţi de căutare, cercetare şi analiză a informaţiei;
• dezvoltarea deprinderilor de utilizare a informaţiei - lecţii pentru utilizatori cu nivel mediu,
 studenţi ai anilor II-III, în vederea amplificării deprinderilor de regăsire a informaţiei în catalogul
electronic al BRŞA, baze de date naţionale şi internaţionale (AGRIS, AGORA, FAOSTAT),
formării capacităţilor de selectare şi utilizare a informaţiei, de întocmire a referinţelor
bibliografice pentru sursele utilizate în pregătirea referatelor, scrierea articolelor, elaborarea
tezelor de licenţă;
• consolidarea cunoştinţelor de cultură a informaţiei - lecţii pentru doctoranzi, profesori,
cercetători, concentrate prioritar pe prezentarea structurii unui articol ştiinţific, a regulilor de
întocmire a referinţelor bibliografice şi prezentare a citărilor în articole şi lucrări ştiinţifice

Ture ghidate în bibliotecă

Livrare electronică de documente

Livrarea electronică de documente este un serviciu efectuat, în principal, în cadrul împrumutului

interbibliotecar, atunci când publicaţia solicitată nu se găseşte în colecţiile BRŞA.

Documentele furnizate prin intermediul poştei electronice sunt, de obicei, un articol dintr-o
publicaţie periodică, un document oficial publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
(lege, hotărâre, decret) sau o parte a unei cărţi.

SURSE DE INFORMARE PENTRU STUDIU ŞI CERCETARE

Clasificarea surselor de informare în funcţie de prelucrarea documentară

Clasificarea surselor de informare în funcţie de suportul de fixare a informaţiei
Clasificarea surselor de informare în funcţie de conţinutul informaţional

 CLASIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE ÎN FUNCŢIE DE PRELUCRAREA

DOCUMENTARĂ
 Surse de informare primare
 Surse de informare secundare
 Surse de informare terţiare
SURSE DE INFORMARE PRIMARE

Sursele de informare primare fixează direct conţinutul şi rezultatele activităţii ştiinţifice şi

conţin moduri de interpretare originale. Ele permit informarea utilizatorilor asupra rezultatelor
noi şi asigură promptitudine şi acces permanent la informaţiile necesare.

Monografia este un studiu știinţific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat şi
multilateral, din toate punctele de vedere.

Tratatul este o lucrare cu caracter special care expune metodic problemele fundamentale ale
unei discipline.

Raportul de cercetare reprezintă o relatare oficială asupra unei activităţi ştiinţifice individuale

sau colective, care oglindeşte direct rezultatele explorării unei probleme, demonstrând cu
maximum de amănunte şi sub toate aspectele metodele de lucru, dificultăţile întâmpinate,
 soluţiile adoptate, prezentând informaţii concrete şi exhaustive pe baza cărora se pot reproduce
experienţele efectuate sau se poate trece la aplicări practice (Vlad Emil, 1986).

Teza de doctorat conţine rezultatele unei cercetări ştiinţifice aprofundate independente, cu

elemente de originalitate şi noutate, susţinută public în scopul obţinerii unui grad ştiinţific.

Brevetul de invenţie este un document oficial prin care se recunoaşte dreptul exclusiv al unei
persoane sau instituţii şi se acordă protecţie juridică unei invenţii (a unui produs, procedeu sau
metodă) pentru o perioadă fixă de timp.

Standardul este un document tehnic, fundamentat ştiinţific, care cuprinde un ansamblu de

reguli, norme, prescripţii, caracteristici comune, condiţii de calitate sau de execuţie pentru
anumite produse, operaţii, activităţi sau rezultatele acestora.

Actele legislative sunt documente cu caracter oficial adoptate de organele de stat autorizate

competente, care conţin reguli, norme juridice general-obligatorii aplicabile tuturor raporturilor
sociale şi care acţionează continuu de la intrarea până la scoaterea lor din vigoare. Din aceasă
categorie fac parte: legi, hotărâri, decrete, tratate, ordonanţe etc.

Publicaţia serială este o publicaţie imprimată sau neimprimată, editată în părţi succesive

(numere, fascicole, volume, părţi), la intervale de timp definite sau nedefinite. Ca publicaţii
seriale pot fi:

 analele – publicaţie cu apariţie anuală editată de o instituţie ştiinţifică şi destinată în principal

prezentării rezultatelor activităţii acesteia.
 buletinul – publicaţie a unei asociaţii, organizaţii, instituţii, care cuprinde acte normative,
instrucţiuni, anunţuri, dispoziţii, rapoarte, studii şi alte informaţii din sfera de activitate a
acesteia.
 revista – publicaţie cu apariţie periodică (lunară, trimestrială sau semestrială), cu un conţinut
distinct, cu caracter de specialitate şi actualitate, conţinând articole referitoare la probleme
ştiinţifice, tehnice, social-politice etc.
 ziarul – publicaţie de informare periodică ce conţine un ansamblu de informaţii curente (ştiri,
articole succinte, cronici etc.) de ordin social, ştiinţific şi cultural.

Culegerea de lucrări ştiinţifice conţine lucrări ştiinţifice ale instituţiilor de cercetare sau ale
instituţiilor de învăţământ etc.

Comunicarea ştiinţifică este o lucrare ce conţine expunerea concisă a contribuţiei originale la

soluţionarea unei probleme, adresată specialiştilor, susţinută într-o sesiune, într-un simpozion,
colocviu sau într-un congres ştiinţific (Olteanu Virgil, 1992). Textele comunicărilor ştiinţifice
pot fi publicate integral sau sub formă de rezumate scurte ale principalelor comunicări, rezumate
ale discuţiilor apărute ca urmare a lucrărilor prezentate.

Manualul este o lucrare cu caracter didactic sau practic, care prezintă cunoştinţele de bază
(noţiuni, mijloace, metode generale şi specifice) într-un anumit domeniu, destinat însuşirii şi
formării unor deprinderi şi îndeletniciri practice.
 Cursul reprezintă o introducere didactică, metodică, într-un anumit domeniu de cunoştinţe,
având ca scop predarea unei discipline, materii sub forma unui ciclu de lecţii sau prelegeri
adunate într-un tot unitar.

SURSE DE INFORMARE SECUNDARE

Sursele de informare secundare includ documentele obţinute în rezultatul prelucrării

informaţiilor şi datelor din unul sau mai multe documente primare şi conţin elemente de
identificare ale acestora. Ele sunt produse de profesionişti ai informaţiei: documentarişti,
bibliotecari, bibliografi, librari etc.) şi au ca scop facilitarea identificării documentelor primare
de către utilizatori.

Sursele de informare secundare sunt: bibliografiile, repertoriile bibliografice, revistele de

referate.

Bibliografia reprezintă o listă de lucrări referitoare la un anumit subiect, domeniu sau persoană,

obţinută în rezultatul selectării, prelucrării documentare şi sistematizării informaţiei în funcţie de
diferite criterii (alfabetic, după domenii, cronologic etc.).

Categorii de bibliografii:

 generale, care semnalează toate categoriile de publicaţii;

 speciale, ce includ publicaţii dintr-un anumit domeniu, ce tratează un singur subiect sau au o
anumită destinaţie;
 curente, care semnalează publicaţiile pe măsura apariţiei lor;
 retrospective, care includ publicaţii apărute într-o anumită perioadă de timp;
 analitice, ce prezintă descrieri bibliografice însoţite de adnotări.

Repertoriul bibliografic are ca scop informarea bibliografică asupra documentelor achiziţionate

de bibliotecă într-o anumită perioadă de timp.

Revista de referate este o publicaţie periodică de informare care include descrierea bibliografică

a documentelor primare, apărute într-un anumit domeniu, însoţită de un referat (o caracterizare
succintă a conţinutului documentelor). Scopul revistei este de a urmări continuu publicaţiile
ştiinţifice apărute într-un anumit domeniu, fără necesitatea de a recurge la documentele primare.

SURSE DE INFORMARE TERŢIARE

Sursele de informare terţiare includ toate documentele rezultate în urma prelucrării documentare
a documentelor secundare. Această categorie cuprinde bibliografii de bibliografii, indexuri
bibliografice, lucrări de referinţă.

Bibliografia de bibliografii reprezintă o listă a lucrărilor bibliografice, revistelor de referate, 

cataloagelor bibliografice, buletinelor şi repertoriilor bibliografice.
 Dicţionarul este o lucrare lexicografică care cuprinde cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de
activitate etc., organizate într-o anumită ordine, însoţite de definiţia sensurilor cuvântului în
aceeaşi limbă sau însoţite de traducerile lor  într-o limbă străină.

Dicţionarele pot fi:

 terminologice – explică pe scurt sensul termenilor din anumite domenii;

 explicative - indică sensul cuvântului, caracteristicile gramaticale esenţiale, sfera de utilizare,
pronunţia şi ortografia, etimologia, tratează şi unităţi frazeologice;
 monolingve – prezintă etimologia cuvintelor şi modul lor de utilizare în diverse sensuri;
 bilingve şi poliglote – conţin termenii unei limbi cu echivalenţii acestora în alte limbi;
 biografice – prezintă date referitoare la viaţa, activitatea şi lucrările oamenilor de ştiinţă,
inginerilor etc.;
 enciclopedice – reprezintă lucrări mai ample decât dicţionarele şi mai simple decât
enciclopediile;
 lexicoane - cuprind date de orientare din anumite domenii.

Enciclopedia este o lucrare lexicografică care conţine date esenţiale sub formă de articole
(informative, de sinteză sau explicative) din diverse domenii sau dintr-un anumit domeniu al
cunoaşterii, orânduite alfabetic sau pe domenii. Respectiv, sunt enciclopedii generale care
cuprind informaţii din toate domeniile şi enciclopedii speciale ce cuprind informaţii dintr-o
singură ramură ştiinţifică.

Anuarul esteo publicație periodică anuală care conţine informaţii şi date statistice privind
activitatea unei instituţii sau întreprinderi, a unui domeniu de activitate, a unei ţări, desfăşurată în
anul precedent etc.

Atlasul reprezintă o colecţie de hărţi geografice, de desene, planşe sau grafice, sistematizate

după anumite criterii, utilizate ca material documentar ilustrativ într-un domeniu ştiinţific.

Albumul este o publicaţie care conţine reproduceri de artă, desene, schiţe, reproduceri

fotografice, însoţite sau nu de texte explicative.

Ghidul (îndrumar, îndreptar)este o lucrarece conţine informaţii concise de caracter practic dintr-

un anumit domeniu, destul de inteligibile pentru un utilizator pentru a realiza un proces, o
operaţie etc.

CLASIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE ÎN FUNCŢIE DE SUPORTUL DE

FIXARE A INFORMAŢIEI

Surse de informare tipărite

Cartea reprezintă orice reproducere a unui text, a unei culegeri sau a unei reprezentări grafice,
produs în mai multe exemplare prin tipărire sau prin alte mijloace, într-un volum sau mai multe
volume şi având minimum 49 pagini (Vlad, Emil, 1986).
 Broşura este o lucrare tipărită cu un număr redus de pagini (nu mai mult de 48 de pagini), legate
într-o copertă subţire şi moale.

Revista este o publicație periodică, cu titlu stabil, periodicitate regulată, cu caracter descriptiv,

ce cuprinde articole, studii, dări de seamă, note din diverse domenii sau dintr-un anumit
domeniu.

Ziarul este o publicaţie periodică, ce apare la intervale frecvente de timp, cu caracter de

actualitate, ce informează publicul larg asupra evenimentelor curente.

Surse de informare electronice

Documentele electronice reprezintă documente înregistrate pe suport electronic (în forma unui

set de simboluri, sunete sau imagini), transmise în timp şi spaţiu prin intermediul sistemelor
informatice şi a canalelor de transmisie electronice, în scopul de stocare şi utilizare publică.

Cartea electronică este un document electronic, licenţiat sau nu, în care textul ocupă un loc
preponderent şi care poate fi considerat ca echivalent al cărţii tipărite (monografie) (SM ISO
2789:2009). Cartea electronică reprezintă un conţinut sub forma unor fişiere în diferite formate
(PDF, HTML, XML, OEB etc.).

Revista electronică este o publicaţie periodică disponibilă în formă electronică (pe Internet sau

pe orice suport media - magnetic, optic).

Baza de date reprezintă un ansamblu de înregistrări descriptive sau unităţi cu conţinut

documentar informaţional (date factografice, texte, imagini, sunete) având o interfaţă comună şi
un program pentru regăsirea şi exploatarea datelor (SM ISO 2789:2009, p. 4). Categorii de baze
de date:

 bibliografice - conţin date bibliografice (autor, titlu, anul publicării etc.) despre cărţi, publicaţii
seriale, teze, brevete etc., precum şi alte date necesare identificării unui document (cuvinte
cheie, descriptori);
 referative – furnizează atât date bibliografice, cât şi scurte descrieri ale conţinutului
documentelor (rezumate);
 textuale (fulltext) – includ texte integrale ale documentelor;
 statistice – conţin date cu caracter statistic (de ex. EUROSTAT, FAOSTAT etc.);
 multimedia – cuprinde o varietate de medii (text, animaţie, imagine, video, sunet, grafică etc.);
 scientometrice – oferă informaţii bibliografice şi date statistice cuantificabile care permit
evaluarea impactului revistelor în comunitatea ştiintifică (Scopus, Web of Science).

Instrumente de căutare în mediul Internet:

 motoare  de căutare (Google, Yahoo!, Yandex etc);

 meta-motoare, meta-sisteme (Metacrawler, Mamma, HotBot etc.)
 portaluri (About.com, Go.Network, Lykos, Research Navigator’s Link Library etc.)
 directorii (Google Directory, Librarians’ Index, Infomine)

Documentele audio-vizuale sunt constituite dintr-o succesivitate de imagini însoţite sau nu de

sunete, care necesită utilizarea echipamentului special pentru vizionarea sau audierea acestora.
Aceste documente includ:

 înregistrări sonore,
 benzi magnetice;
 casete;
 DVD-uri;
 fişiere de înregistrări sonore în format numeric;
 fotografii sau diapozitive;
 filme;
 înregistrări video etc.

Documentele multimedia combină diferite moduri de prezentare a informaţiei: text, fotografii,

imagini grafice, video, audio, pentru utilizare interactivă ori în format numeric (SM ISO
2789:2009).

CLASIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE ÎN FUNCŢIE DE CONŢINUTUL

INFORMAŢIONAL  

Documentele ştiinţifice reflectă rezultatele studiilor şi generalizărilor teoretice şi a cercetărilor

experimentale, având ca scop informarea specialiştilor privind cele mai recente realizări ale
științei şi pot fi utilizate pentru efectuarea cercetărilor ulterioare.

Genuri principale:

 monografii;
 teze de doctorat şi rezumate;
 rapoarte de cercetare;
 tratate;
 anale ştiinţifice;
 reviste ştiinţifice;
 materialele/tezele conferinţelor, simpozioanelor;
 culegeri de lucrări ştiinţifice.

Documentele ştiinţifico-populare conţin informații privind conceptele de bază şi realizările în

domeniul științei şi tehnicii, redate într-o formă accesibilă cititorului nespecialist. Aceste
documente au ca scop diseminarea cunoştinţelor, promovarea realizărilor ştiinţei şi
tehnicii, lărgirea orizontului de cunoştinţe teoretice şi practice, autoinstruire.

Genuri principale:

 monografii ştiinţifico-populare;
 reviste ştinţifico-populare.

Documentele didactice cuprind informaţii sistematizate cu caracter ştiinţific şi aplicativ, redate

într-o formă adecvată pentru învățare şi predare a unei discipline, fiind concepute pentru diferite
niveluri de studiu.

Genuri principale:

 manuale;
 cursuri universitare;
 prelegeri;
 indicaţii instructiv-metodice.

Documente de referinţă sunt publicaţii ce conţin date concise de caracter ştiinţific şi aplicativ,

aranjate într-o ordine accesibilă în scopul investigării operative a informaţiei.

Genuri principale:

 dicţionare;
 enciclopedii;
 ghiduri, îndrumare;
 anuare;
 atlase;
 albume.

Documentele practice şi de producţie conţin informaţii privind tehnologia, tehnica şi

organizarea procesului de producţie în diverse sfere de activitate şi sunt destinate realizării
activităţilor practice şi de producţie, însuşirii tehnologiilor noi, perfecţionării profesionale a
specialiştilor de calificare diversă.

Genuri principale:

 ghiduri practice;
 instrucţiuni metodice;
 standarde;
 prescripţii tehnice;
 cataloage industriale;
 norme tehnice.

 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. OLTEANU, Virgil. Din istoria şi arta cărţii: lexicon. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992.
399 p. ISBN 973-45-1008-8.
2. SM ISO 2789:2009. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă.Chişinău,
2009. 51 p.
3. URSACHI, Lenuţa. Surse de informare utilizate în activitatea de cercetare [online] [accesat 11
august 2014]. Disponibil: http://www.slideshare.net/lursachi/surse-de-informare-utilizate-n-
activitatea-de-cercetare
4. VLAD, Emil, coord. Organizarea şi funcţionarea bibliotecilor tehnico-ştiinţifice specializate
din unităţile economice. Bucureşti: Institutul Naţional de Informare şi Documentare, 1986. 400
p.

Achiziţii Recente Cărți  

Elementele unui articol ştiinţific: 

Indice CZU
Titlu
Autor(i)
Rezumat / abstract
Cuvinte cheie
Lucrarea propriu-zisă
Introducere
Material şi metode
Rezultate şi discuţii
Concluzii
Referinţe bibliografice
INDICE CZU
Clasificarea Zecimală Universală (CZU) este un sistem general de ordonare a tuturor
domeniilor cunoaşterii umane. Sistemul se bazează pe împărțirea convențională a cunoaşterii în
zece mari clase (0, 1, ..., 9) care, la rândul lor, sunt divizate până la gradul dorit, creând astfel
posibilitatea extragerii particularului din general.
0 – Generalităţi
1 – Filozofie. Psihologie
2 – Religie. Teologie
3 – Ştiinţe sociale
4 – Clasă liberă
5 – Matematică. Ştiinţe ale naturii
6 – Ştiinţe aplicate. Medicină. Tehnică
7 – Artă. Divertisment. Sport
8 – Lingvistică. Filologie. Literatură
9 – Geografie. Biografii. Istorie
Exemplu de diviziuni şi subdiviziuni CZU:
6 Ştiinţe aplicate. Medicină. Tehnică
63 Agricultură şi domenii înrudite
632 Protecţia plantelor                                                                                               
632.9 Combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor
TITLU
Titlul trebuie să fie cât mai scurt cu putinţă, dar suficient pentru a exprima subiectul principal al
lucrării. Titlul reprezintă esenţa articolului şi trebuie să permită indexarea şi clasificarea
articolului.
Se recomandă evitarea în titlu a prescurtărilor, simbolurilor, codurilor, formulelor, acronimelor.
AUTOR(I)
În lista autorilor se includ toate persoanele care au avut o contribuţie substanţială în realizarea
studiului. Ordinea autorilor trebuie decisă de comun acord de către toţi coautorii. Autorii sunt
indicaţi utilizând iniţialele şi numele (A.T. Codreanu) sau prenumele şi numele (Anatol
Codreanu). Modalitatea de indicare a numelui autorului trebuie să fie aceeaşi în toate lucrările
autorului respectiv.
Informaţia suplimentară la lista autorilor include şi apartenenţa instituţională a fiecărui autor.
Dacă autorii fac parte din colective instituţionale diferite se vor nota instituţiile de apartenenţă
ale autorilor, folosindu-se exponenţi numerici.
REZUMAT
Rezumatul este o prezentare pe scurt a conţinutului articolului şi trebuie să exprime concis
scopul, obiectivele, metodele cercetării, principalele rezultate şi concluzii.
Rezumatul se alcătuieşte după finisarea articolului pentru a se asigura că reflectă întregul
conţinut al articolului şi că toate afirmările expuse au acoperire în text.
Rezumatul se alcătuieşte conform cerinţelor publicaţiei unde va fi inclus articolul şi poate să
cuprindă de la 100 până la 200 cuvinte.
Rezumatul nu trebuie să conţină repetarea exactă a primelor propoziţii din introducere şi
informaţii de apreciere a lucrării proprii.
CUVINTE CHEIE
Cuvintele cheie sunt termeni specifici care redau esenţa lucrării şi facilitează indexarea
articolului.
Cuvintele cheie pot fi prezentate în ordine alfabetică sau de la concepte generale la specifice.
În calitate de surse pentru cuvinte cheie pot fi utilizate tezaure în domeniu. Este recomandabil de
a enumera 5-8 cuvinte cheie.
INTRODUCERE
Conţinutul introducerii trebuie să prezinte problema investigată, scopul, importanţa şi
actualitatea studiului, cercetările curente în domeniu pe plan internaţional, contribuţia autorului
la soluţionarea problemei studiate. Fiecare afirmare expusă în introducere trebuie să fie
demonstrată în text.
Introducerea va avea un volum de maximum 1/3 pagină.
MATERIAL ŞI METODE
Textul compartimentului trebuie să descrie modul în care s-a efectuat studiul şi să conţină detalii
suficiente pentru înţelegerea şi reproducerea cercetării. Se prezintă modul în care au fost
analizate datele obţinute, indicând metodele aplicate.
Esenţa compartimentului este de a oferi un număr optim de detalii, deoarece prea puţine nu vor
asigura reproducerea experimentului, iar prea multe detalii vor extinde volumul lucrării.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Se prezintă obiectiv şi explicit constatările, rezultatele obţinute, se explică în ce mod rezultatele
contribuie la dezvoltarea domeniului cercetat. În compartiment se prezintă şi rezultatele negative
obţinute pe parcursul cercetării. Rezultatele obţinute trebuie integrate cu cele din alte studii
pentru a oferi o explicaţie a fenomenelor descrise. Rezultatele pot fi susţinute de tabele şi figuri.
Tabelele şi figurile facilitează compararea informaţiilor prezentate şi permit clarificarea relaţiei
dintre unele categorii de date. Nu trebuie repetate în text rezultatele prezentate în tabele şi figuri.
Figurile (graficele) trebuie însoţite de legende (note) care explică anumite abrevieri, simboluri
utilizate în figuri.
Tabelele şi figurile se vor numerota consecutiv, în ordinea apariţiei în text, cu cifre arabe şi vor fi
însoţite de un titlu. Titlul şi numărul tabelului vor fi poziţionate deasupra tabelului, iar titlul şi
numărul figurii – sub aceasta (Anexa 3).
CONCLUZII
Concluziile reprezintă o recapitulare sumară a ipotezelor lucrării. În acest compartiment se
prezintă în mod sintetic principalele concluzii şi idei ale cercetării şi se arată consecințele care se
impun în legătură cu problemele abordate. Concluziile se redau în modul cel mai clar și mai
concis posibil. Ele vor include răspunsuri la problemele propuse spre cercetare.
REFERINŢELE BIBLIOGRAFICE
Referinţa bibliografică reprezintă un ansamblu de date prescrise, prezentate întodeauna în aceiaşi
ordine şi suficiente pentru identificarea unei publicaţii menţionate într-o lucrare.
În Republica Moldova referinţele şi citările se alcătuiesc în conformitate cu SM ISO 690:2012
Informare şi documentare. Reguli pentru prezentarea referintelor bibliografice si citarea
resurselor de informare
Referinţele trebuie să fie relevante temei şi, dacă este posibil, cât mai actuale. Se includ doar
referinţele documentelor ce conţin informaţii de valoare reală, direct consultate de autor şi care
sunt semnalate şi comentate în text.
Referinţele la citările luate dintr-o altă lucrare nu se recomandă a fi utilizate. Nu se includ în listă
referinţele care nu sunt citate în text.
Exemple de referinţe

REFERINŢE. CITĂRI
Citările şi referinţele bibliografice sunt componente obligatorii pentru orice lucrare ştiinţifică.
Referinţa reprezintă date precise şi detaliate despre o resursă sau o parte a acesteia, suficiente
pentru identificarea şi localizarea acesteia.
 În Republica Moldova pentru alcătuirea referinţelor bibliografice se utilizează standardul SM
ISO 690:2012 Informare şi documentare. Reguli pentru prezentarea referinţelor bibliografice şi
citarea resurselor de informare.
Obiect al referinţelor bibliografice pot fi toate tipurile de documente publicate sau nepublicate
(electronice) sau părţile lor componente.

 Cărţi şi publicaţii monografice tipărite

 Cărţi şi publicaţii monografice electronice
 Contribuţii în publicaţii seriale tipărite
 Contribuţii în publicaţii seriale electronice
 Tipuri speciale de documente (teze, autoreferate, brevete de invenţii, standarde)
Referinţele bibliografice sunt prezentate într-o listă ordonată alfabetic după numele de familie
ale autorilor, urmat de anul publicării.
După posibilitate în referinţă se menţionează toţi autorii. Autorii se indică în aceeaşi ordine ca şi
în document. În cazul unei lucrări cu mai mulţi autori se poate menţiona numele şi prenumele
primului autor, primilor doi autori sau primilor trei autori urmate de et al., ş.a. sau i. dr.
CITĂRILE sunt o modalitate de stabilire a relaţiei dintre ideile ştiinţifice expuse de autor şi cele
obţinute anterior.
Citarea este o formă scurtă a referinţei bibliografice, inserată în text între paranteze rotunde.
Citarea permite identificarea publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideea comentată etc. şi
indicarea localizării în cadrul publicaţiei sursă.
Analiza citărilor reprezintă una din metodele de cercetare scientometrică.
Pentru citările în text se recomandă sistemul „nume–dată” (sistemul Harvard). Conform acestui
sistem în citare se indică doar primul autor şi anul de ediţie al publicaţiei.
Dacă numele autorului este dat direct în text, anul se indică între paranteze rotunde, dacă nu, atât
numele, cât şi anul se dau în paranteze rotunde. De exemplu: După cum menţionează F.
Ardelean (2007) solul  reprezintă substratul fundamental pentru organismele terestre sau Solul
reprezintă substratul fundamental pentru organismele terestre (Ardelean, F. 2007).
Dacă două sau mai multe resurse de informare au un autor identic şi acelaşi an de publicare
diferenţierea între ele se face adăugându-se după an litere mici ale alfabetului: a, b, c etc. Ex.:
(Ardelean, F. 2007b)
Programe de gestiune a referinţelor bibliografice:

 Mendeley
 Zotero
 EndNote
CĂRŢI ŞI PUBLICAŢII MONOGRAFICE TIPĂRITE
Elemente obligatorii
Autor (i)
Titlu
Loc şi editor
Data publicării
 ISBN (dacă este disponibil)
Alte informaţii pot fi adăugate opţional
...un autor, doi autori, trei autori

1. PALII, A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 1999. 176 p. ISBN 9975-9985-8-5.

2. PERMIN, A., HANSEN, I.W. Epidemiology, diagnosis and control of poultry parasites.
Rome: FAO, 1998. 160 p. ISBN 92-5-104215-2.
3. АГАФОНОВА, Н.Н.,  БОГАЧЕВА, Т.В., ГЛУШКОВА, Л.И. Гражданское право: учеб.
пособие для вузов. Изд. 2-е. Москва: Юрист, 2002. 542 с. ISBN 5-7975-0223-2.

 …mai mult de trei autori

1. EIDE, Arvid R., JENISON, Ronald et al. Selected chapters from engineering fundamentals and
problem solving. New York, 2000.
2. STAN, N. et al. Tratat de legumicultură. Bucureşti: Ceres, 2004. 1182 p. ISBN 973-40-0594-4.
3. СОРОКИН, Н.П., ОЛЬШЕВСКИЙ, Е.Д. и др. Инженерная графика: учебник. Санкт-
Петербург: Лань, 2005. 391 с. ISBN 5-8114-0525-1.

…fără autori

1. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Chişinău: Statistică, 2006. 560 p. ISBN 9975-9828-2-

4.
2. Production: yearbook. Rome: FAO, 2004. 260 p. ISBN 92-5-005216-2.
3. Справочникветеринарноговрача.Санкт-Петербург: Лань, 2004. 896 с. ISBN 5-8114-0301-
1.
CĂRŢI ŞI PUBLICAŢII MONOGRAFICE ELECTRONICE
Elemente obligatorii
Autor (i)
Titlu
Desemnare suport de informaţii
Loc şi editor
Data publicării
Dată citare
ISBN (dacă este disponibil)
Disponibilitate şi acces
Alte informaţii pot fi adăugate opţional

1. GHERCIUC, I. Sisteme de irigare pentru legume şi fructe: recomandări [online]. Chişinău,

2008. [accesat 27 dec. 2011]. Disponibil: http://ftp.moldova.cnfa.org/ REPORTS/Production/
Irrigation_recom_ro.pdf
2. MARIN, Mariana. Portofoliul învăţă torului modern [CD-rom]. Chişinău: Învăţătorul modern,
2009. 180 p. Cerinţe de sistem: Wndows 98/2000/XP, 32 Mb hard. ISBN 978-9975-9826-0-3.
3. HÂRNĂU, S., OHRIMENKO, S., CERNEI, G. Tehnologiile informaţionale şi problemele
globale ale dezvoltării societăţii [online]. Chişinău, 2002. [accesat 14 martie 2004]. Disponibil:
http: //www.ase.md./Inside/PersonalPagesRomCom.phtml
 CONTRIBUŢII ÎN PUBLICAŢII SERIALE TIPĂRITE
Elemente obligatorii
Autor (i)
Titlu contribuţie
Element de legătură — In:
Titlu document gazdă
Loc şi editor
Data publicării
Numerotare (a volumelor etc., care conţin contribuţia)
Număr pagini (între care se află contribuţia)
ISSN, DOI (dacă este disponibil)
Alte informaţii pot fi adăugate opţional
… din reviste

1. ADĂSCĂLIŢEI, M. Tăierea de reîntinerire a pomilor de măr. In: Agricultura Moldovei. 1997,

nr. 9, p. 17. ISSN 0582-5229.
2. BRY, I. and AFFLERBACH, L. In search of an organizing principle for behavioural science
literature. In: Community Mental Health Journal. 1968, vol. 4(1), pp. 75-84. ISSN 0010-3853.

 … din lucrări ştiinţifice

1. MOŢ, T., SĂRĂNDAN, H. et. al. Sindromul ulcerului clasic la cal. In: Lucrări ştiinţifice,
Univ. de Şt. Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. 2005, vol. 48(7):
Medicină Veterinară, pp. 296-305. ISSN 1454-7406.
2. RURAC, M. Influenţa lucrării de bază a solului asupra unor însuşiri fizice. In: Lucrări
ştiinţifice, Univ. Agrară de Stat din Moldova, Chişinău, 2001, vol. 9, pp. 95-99. ISBN 9975-
946-02-X.

 … din materialele simpozioanelor, conferinţelor

1. BABUC, V. et al. Cercetări şi realizări în horticultură. In: Realizări, programe, perspective:

tezele conf. şt. jubiliare intern., 14-15 noiem. 1995. Chişinău, 1995, pp. 152-157.
2. TIMUŞ, A., GHIZDAVU, I. Mortalitatea naturală a larvelor – factor de reglare al nivelului
populaţional al speciei Lyonetia clerckella. In: Protecţia integrată a plantelor: realizări şi
probleme: tezele simpoz. intern. şt., 2-4 oct., 2000. Chişinău, 2000, pp. 209-211.

 ... din publicaţii oficiale

1. Hotărârea Guvernului RM cu privire la pilotarea platformei de interoperabilitate: nr. 404 din

02.06.2014. In: Monitorul oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 147-151, pp. 36-37.
2. Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe: Nr. 139 din  02.07.2010. In: Monitorul
Oficial. 2010, nr. 191-193, art. 630  [accesat 12 iunie 2014]. Disponibil:
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336156
CONTRIBUŢII ÎN PUBLICAŢII SERIALE ELECTRONICE
 Elemente obligatorii
Autor (i)
Titlu contribuţie
Element de legătură — In:
Titlu document gazdă
Desemnare suport de informaţii
Loc şi editor
Data publicării
Numerotare (a volumelor etc., care conţin contribuţia)
Număr pagini (între care se află contribuţia)
Dată citare
ISSN, DOI (dacă este disponibil)
Disponibilitate şi acces
Alte informaţii pot fi adăugate opţional

1. BALAN, V. Methods of Foliar Surface Determination along the Ontogenetic Cycle on Apple
Trees. In: Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca [online]. 2010, vol. 38(3), pp.
219-222 [accesat 14 martie 2004]. Disponibil: http://notulaebotanicae.ro/ nbha/search/ results
2. BOJA, N., BOJA, F., DARAU, A. Influence of the resistence to penetration and shearing on
the execution steps of the holes for planting saplings. In: Research Journal of Agricultural
Science, Univ. of Agricultural Science and Veterinary Medicine of Banat, Timisoara. 2013,
vol. 45(3), pp. 30-37 [accesat 12 iunie 2014]. ISSN 2066-1843. Disponibil: http://www.usab-
tm.ro/USAMVBT_Volume-de-lucrari-stiintifice_ro_31.html
3. ROBERTS, K. An analysis of group processes in farmer learning: the Australian experience.
In: The journal of agricultural education and extension [online]. 2000, vol.6, no. 4 [accesat 12
martie 2004]. Disponibil: http://library.wur.nl/eja---e/v6n4t.html

 TIPURI SPECIALE DE DOCUMENTE (TEZE, AUTOREFERATE, BREVETE DE

INVENŢII, STANDARDE)
... teze, autoreferate

1. ERHAN, T. Determinarea influenţei valorilor curenţilor de scurt circuit asupra fiabilităţii

reţelelor electrice de distribuţie şi echipamentelor instalate în sistemele electroenergetice: tz.
doct. în şt. tehnice. Chişinău, 2001. 278 p.
2. SAVA, P.. Productivitatea agrişului în funcţie de soi şi distanţa de plantare: autoref. tz. doct.
în şt. agricole. Chişinău, 2003. 21 p.

... brevete de invenţii

1. JOSAN, N. Metodă de tratament a colibacteriozei la viţei: Brevet MD nr. 345: CIB

A61D7/00/. Publ. 31.01.1996
2. WINGET LTD. Detachable bulldozer attachment for dumper vehicles. Inventor: Reginald
John ENGLAND. 8 March 1967. Appl: 10 June 1963. Int. Cl: E02F 3/76. GB Cl: E1F 12. GB
Patent Specification 1060631.

... standarde
1. SM ISO 690:2012. Informare şi documentare. Reguli pentru prezentarea referinţelor
bibliografice şi citarea resurselor de informare.Chişinău, 2013. 45 p.
2. SM ISO 999:2003. Informare şi documentare. Principii directoare pentru conţinutul, structura
şi prezentarea indexurilor. In: Standarde naţionale referitoare la biblioteconomie, informare,
documentare. Chişinău, 2007. pp. 57-104.