NICOLETA VASI

BIBLIOTECAR
BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ TIMIȘ „SORIN TITEL”
Extras din Legea Nr. 334 din 31 mai 2002 Republicată, Legea bibliotecilor, articolul
1
În înţelesul prezentei legi, se consideră:
a) bibliotecă - instituţia, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuţii
principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea
colecţiilor de cărţi, publicaţiilor seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de
date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau
recreere; iniţierea, organizarea şi desfăşurarea de proiecte şi programe culturale,
inclusiv în parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice, cu alte instituţii de profil sau
prin parteneriat public-privat; în cadrul societăţii informaţiei biblioteca are rol de
importanţă strategică. […]
e) bibliotecă publică - biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunităţi
locale sau judeţene.
Misiunile bibliotecii publice (Extras din IFLA-UNESCO Public Library Manifesto 1994,
http://www.ifla.org/VII/ s8/unesco/manif.htm):
Următoarele misiuni-cheie referitoare la informare, alfabetizare, educaţie şi cultură ar
trebui să fie în centrul serviciilor bibliotecii publice:
1. crearea şi întărirea deprinderilor de lectură la copii începând de la vârste fragede;
2. susţinerea educaţiei individuale şi autodidacte, dar şi a celei instituţionale la toate
nivelurile;
3. oferirea de posibilităţi pentru dezvoltarea creativităţii personale;
4. stimularea imaginaţiei şi creativităţii copiilor şi tinerilor;
5. promovarea conştientizării moştenirii culturale, a aprecierii artei, realizărilor ştiinţifice şi
inovaţiilor;
6. oferirea posibilităţii de accesare şi exprimare culturală a tuturor artelor dramatice;
7. încurajarea dialogurilor interculturale şi susţinerea diversităţii culturale;
8. susţinerea tradiţiei orale;
9. asigurarea accesului cetăţenilor la toate tipurile de informaţie comunitară;
10. oferirea de servicii informaţionale adecvate firmelor, asociaţiilor şi grupurilor de
interese locale;
11. facilitarea deprinderii abilităţilor informaţionale şi de operare a calculatorului;
12. susţinerea şi participarea la activităţi şi programe de alfabetizare pentru toate vârstele
şi chiar iniţierea lor, dacă este necesar.
Biblioteca publică are rolul de a pune la dispoziția utilizatorilor săi
informații și cunoștințe din toate domeniile, serviciile bibliotecii trebuind
să fie accesibile acestora, indiferent de categorie socială, religie, sex, vârstă,
naționalitate.
Bibliotecile publice din România s-au adaptat cerințelor utilizatorilor din
toate categoriile de mai sus, diversificându-și oferta informațională și
culturală .
Bibliotecarul și biblioteca nu mai sunt cei din trecut, nu doar prin
diversificarea serviciilor oferite ci în special prin faptul că ies din spa țiul
fizic al bibliotecii, fac o analiză mai atentă a comunită ții, creează o strategie
de atragere a utilizatorilor reali, potențiali,virtuali și a non-utilizatorilor,
implică și integrează biblioteca în viața comunității.
Bibliotecarul animator ocupă astfel, de ani buni, un loc important în cadrul
bibliotecilor. Rolul lui cel mai de seamă este acela al atragerii unui număr
cât mai mare de utilizatori ai bibliotecii, de beneficiari ai serviciilor acesteia.

 A ANIMA = A ÎNSUFLEȚI, A DA VIAȚĂ
Dr. Maria Moldoveanu, specialist în sociologie :
„animația culturală constă în stimularea interesului indivizilor față de produsele
și serviciile culturale pe care le oferă mediul lor de viață. Rolul ei este de a da
oamenilor sentimentul apartenenței lor la o colectivitate dominată de valori și de
a-i face să participe la evenimente semnificative pentru dezvoltarea umană”.
 
Bertrand Calenge (https://fr.wikipedia.org/wiki/Bertrand_Calenge) atribuie
animației culturale trei caracteristici importante :
•animația care asociază utilizatorii în grupuri restrânse și vizează transformarea lor
în utilizatori fideli;
•animația ca afirmare a imaginii legitime în ochii comunității;
•animația ca efort de lungă durată pentru adaptarea reciprocă bibliotecă – public,
pentru perfecta socializare a publicului în comunitate.
 Scopul animației culturale
-atragerea comunității înspre bibliotecă și serviciile acesteia;
-crearea percepției că biblioteca este un spațiu al învățării, informării și
comunicării precum și a petrecerii în mod relaxant a timpului liber;
-crearea de competențe de susținere a unui dialog, de exprimare liberă prin
interactivitate;
-apropierea între membrii unei comunități precum și socializarea lor;
-stimularea creativității, formarea culturii informaționale;
-implicarea comunității în viața bibliotecii prin parteneriate, colaborări
instituționale, voluntariat, practică școlară de specialitate.
 
Activitatea de animație face parte din strategia culturală permanentă a fiecărei
biblioteci, indiferent de mărimea acesteia.
Ar fi ideal ca strategia culturală să fie făcută pe baza unei analize riguroase a
comunității și a categoriilor de public cărora se adresează serviciile de bibliotecă
(adresabilitate).
altă latură asupra căreia trebuie să-și îndrepte atenția bibliotecarii este locul de
desfășurare a programelor și evenimentelor culturale, care nu trebuie să se întâmple
doar în incinta bibliotecii ci pot să aibă loc și în afara acesteia (momentul și locul
potrivit).
Evenimentele/programele culturale de impact organizate de bibliotecă trebuie să fie
desfășurate succesiv (continuitate);
Folosirea tehnologiei moderne în scopul desfășurării evenimentelor bibliotecii
astfel încât acestea să fie dinamice, moderne, cu posibilitate de vizualizare de la
distanță sau cu participare directă, la fața locului (tipuri de evenimente culturale).
 
 Obiectivele activității de animație culturală

-Proiectarea unei imagini/dimensiuni intelectuale și pedagogice a bibliotecii în

relația cu utilizatorii;
-Facilitarea comunicării între membrii comunității;
-Stimularea non - utilizatorilor în a frecventa biblioteca și a beneficia de oferta
culturală a acesteia, fie că este vorba despre colecții, fie de alte tipuri de servicii
oferite de această instituție;
-Posibilitatea de cercetare și de afirmare a unor valori din cadrul comunității;
-Dezvoltarea creativității în cadrul unor proiecte derulate cu sprijinul
bibliotecii/bibliotecarilor.
Pe lângă aspectul esențial al cunoașterii comunității,o contribuție foarte
importantă la succes, în demersul de integrare a bibliotecii, o constituie
alegerea partenerilor, a colaboratorilor și a vectorilor media.
Promovarea bibliotecii, a colecțiilor și a serviciilor de bibliotecă prin
animația culturală se urmărește cu mare atenție și se face în mod curent și
complex.
Publicul trebuie informat în permanență despre oferta bibliotecii, atât în
ceea ce privește reînnoirea colecțiilor (domenii, conținut și valoare cărți) cât
și în privința strategiei culturale.
Promovarea bibliotecii trebuie să aibă loc în spațiul bibliotecii dar și în afara
acestuia, îmbrăcând atât forme și modalități tradiționale cât și moderne.
O să amintesc aici doar câteva:
-Ghiduri, anunțuri/articole în mass media, pliante cu informații referitoare la
colecție și noutăți în colecție;
-Expoziții,recenzii și prezentări de carte, bibliografii tematice, dezbateri,
simpozioane, saloane de carte, vernisaje, concursuri literare;
-Audiții muzicale, recitaluri, spectacole de muzică și poezie;
-Cluburi de lectură, de dezbatere, de petrecere a timpului liber, de socializare;
-Jocuri didactice pe calculator;
-Lecturi publice;
Toate acestea se leagă strâns de capacitatea bibliotecarilor și a bibliotecilor de a se
face remarcați în comunitate prin resursele de care dispun și prin serviciile oferite.
Există mai multe tipuri de modele de animație, în funcție de categoria de vârstă a
utilizatorilor deserviți și de nevoile diferite ale acestora.
Modele de animație pentru publicul infantil – preocuparea cea mai importantă este
de a familiariza și forma această categorie ca viitoare beneficiară și viitor public al
bibliotecii.
În multe biblioteci sunt amenajate spații speciale denumite Ludoteci,unde copiilor mici
și foarte mici li se organizează: ore de lectură, spectacole cu marionete, serbări școlare
și preșcolare, teatru de păpuși, copiii recită, cântă, dansează, joacă teatru. Biblioteca
organizează expoziții de desen/pictură cu premii, proiecte cu participarea grădinițelor și
claselor primare. Bibliotecarii duc aceste activități și în afara spațiului bibliotecii. Cu
ajutorul resurselor bibliotecii fac diverse activități cu copii în școli, grădinițe, centre de
plasament, spitale, centre comerciale.
Modele de animație pentru publicul adolescent/tânăr – această categorie de public este
considerată a fi cea mai pretențioasă, critică și greu de mulțumit. Strategiile de atragere a
acestei categorii trebuie să fie diversificate și suficient de atractive.
Biblioteca se poate prezenta adolescenților ca un spațiu diferit de cel al școlii, cu o formă
liberă de cunoaștere, primitor, fără obligații, doar pe bază de participare benevolă.
Este recomandată promovarea bibliotecilor în școli, pornind de la cunoașterea bibliotecii
școlare, dacă aceasta există. Cea mai bună formă de promovare, pe lângă cea tradițională
cu materiale publicitare, este, azi, mediul online. Fiecare bibliotecă ar trebui să aibă site și
pagină de facebook, accesibile adolescenților prin internet.
Printre activitățile bibliotecii agreate de adolescenți se numără: concursuri școlare,
organizarea unor concerte, scriitori invitați cu care să poarte discuții libere, interactive,
specialiști în diferite domenii pentru clarificarea unor opțiuni în ce privește viitoarea
carieră, organizarea de expoziții cu creațiile lor, dezbateri pe diverse teme din aria lor de
interes, organizarea în bibliotecă cu ajutorul profesorilor voluntari a unor cursuri care să
vină în sprijinul promovării de examene.
Bibliotecarii pot duce mare parte din aceste activități și în spațiul școlilor deși e clară
preferința tinerilor pentru activități în spații mai puțin formale.
 
Modele de animație pentru publicul adult - la adulți, preferințele și înclinațiile
spre cultură sunt fixate deja sau mai clare.
Publicul adult poate fi atras spre bibliotecă cu o colecție de carte/periodice bogată
și diversificată ca domenii. La acest capitol, ponderea de public feminin este mai
mare.
Pentru această categorie sunt binevenite evenimente în bibliotecă de tipul
lansărilor de carte, expozițiilor de artă, audițiilor muzicale, aniversările unor
personalități, cluburi de lectură.
În bibliotecă mai pot fi organizate cursuri de diverse tipuri care să vină în sprijinul
unor persoane defavorizate, în scopul învățării sau perfecționării într-o meserie.
Modele de animație pentru publicul de vârsta a treia – acest tip de public este o
categorie importantă și frecventează biblioteca foarte des, fie că are ca scop
socializarea, fie participarea la cluburi de lectură, scrabble, teatru, discuții legate de
sănătate sau alte teme, cu personalități.
De toate aceste activități pot beneficia și persoanele vârstnice instituționalizate, prin
efortul bibliotecarilor și bunăvoința colaboratorilor, programele culturale pot fi
desfășurate și în afara bibliotecii.
Persoanele de vârsta a treia transmit și promovează cultura antrenând tânăra generație
în activități culturale, cel mai adesea în postura de bunici dar și ca participanți activi la
viața culturală a comunității.
Modele de animație pentru publicul format din persoane cu nevoi speciale (cu
dizabilități, bolnavii din spitale, persoane private de libertate) – strategia
culturală a bibliotecii cuprinde și nevoile acestor persoane care trebuie să beneficieze
de acces la informație și cultură.
Multe biblioteci sunt dotate cu aparate speciale pentru nevăzători, eBookReader care
pot fi folosite în incinta bibliotecii sau împrumutate la domiciliu.
Bibliotecarii folosesc resursele bibliotecii, duc cărți, fac activități de lectură, audiții
muzicale, proiecții de film pentru persoanele aflate în spitale sau private de libertate.
 
BIBLIOGRAFIE

Legea Nr. 334 din 31 mai 2002 Republicată, Legea bibliotecilor;

IFLA-UNESCO Public Library Manifesto 1994, http://www.ifla.org/VII/

s8/unesco/manif.htm);

Buluță Gheorghe , Craia Sultana, Petrescu Victor. Biblioteca azi, informare și comunicare.
Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2004;

Agache Catinca. Biblioteconomie – valori tradiționale și moderne. Iași, Vasiliana_98, 2007;

Alexeeva Olga. Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Rolul animaţiei

culturale în formarea tinerei generaţii. .Buletinul filialei municipale a Asociaţiei
Bibliotecarilor din Moldova, ( miercuri, 24 martie 2010);

Moldoveanu Maria (coordonator). Managementul culturii. Universul rural. Bucureşti,

Editura Expert, 2000;

Buluță Gheorghe. Animația culturală în biblioteca publică. Colecția „Caietele

bibliotecarului”, 5. București, 1998.

https://www.youtube.com/watch?v=rCKi9GrtAVc
http://www.bjdb.ro/docs/resurse_bibliotecari/Servicii%20pentru%20comunitate.pdf

www.bjt.ro