1

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE LITERE
SECŢIA DE ŞTIINŢELE INFORMĂRII ŞI DOCUMETĂRII
CURS POSTUNIVERSITAR BIBLIOTECONOMIE
2006-2007

LUCRARE DE MODUL LA DISCIPLINA:

Dezvoltarea şi evidenţa colecţiilor

DEZVOLTAREA COLECŢIILOR LA
BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA

CURSANT:
POPESCU ELENA
-bibliotecar-
BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA

BUCUREŞTI
2007
 2

CUPRINS
Fundamente teoretice.........................................................................................................2
NOTE ŞI BIBLIOGRAFII................................................................................................8
Dezvoltarea colecţiilor.......................................................................................................9
Bibliotecii Universităţii din Craiova..................................................................................9
Bibliografie generală.......................................................................................................13

FUNDAMENTE TEORETICE

Biblioteca este un organism a cărui evoluţie este strâns legată de

istoria scrisului, a tiparului şi a suportului pe care s-a scris şi tipărit. Dacă
primele biblioteci încercau să achiziţioneze toate producţiile intelectuale
ale vremii, scopul fiind o colecţie caraterizată cantitativ, în epoca modernă,
explozia informaţională tipărită impune bibliotecilor să îşi definească
achiziţiile din punct de vedere calitativ. Astfel, la ora actuală, utilizatorii
prin nevoile lor de informare sunt cei care determină procesul de formare şi
dezvoltare a colecţiilor unei biblioteci. Nevoile din ce în ce mai specializate
ale utilizatorilor de informaţie au dus la crearea sistemelor de biblioteci pe
criteriul locului şi rolului în cadrul sistemelor cunoaşterii umane.
Sistemul bibliotecilor din România, constituit în concordanţă cu
sistemele existente în majoritatea ţărilor lumii, este determinat de legăturile
de cooperare dintre unităţile din structura lui, legături ce se manifestă în
planuri diverse, cum ar fi: informatizarea şi modernizarea structurilor info-
documentare, elaborarea de instrumente de lucru pentru acestea, activităţi
de conservare a patrimoniului bibliotecilor şi elaborarea de metodologii de
lucru pentru buna funcţionare a structurilor din domeniul informării [1].
Tipurile de biblioteci cuprinse în sistemul românesc biblioteconomic
sunt:
1. biblioteci naţionale
2. biblioteci publice
3. biblioteci universitare
 3

4. biblioteci şcolare
5. biblioteci specializate

Bibiliotecile naţionale deţin colecţii valoroase de carte străină şi

românească şi în rândul lor se înscriu Biblioteca Naţională a României şi
Biblioteca Academiei. Rolul lor este acela de a organiza, conform legii,
Depozitul legal şi de a elabora normele metodologice specifice activităţilor
din domeniu.
Bibliotecile publice, aflate sub autoritatea Ministerului Culturii au
rolul de a asigura nevoile de lectură şi de informare a populaţiei din zona
pe care o deservesc; acestea sunt bibliotecile judeţene, municipale şi
comunale.
Bibliotecile universitare sunt biblioteci subordonate Ministerului
educaţiei şi Cercetării, având ca rol principal sprijinirea procesului de
învăţământ şi a programelor de cercetare desfăşurate de angajaţii
structurilor universitare pe care le deservesc.
Bibliotecile şcolare fac parte din reţeaua bibliotecilor subordonate
ministerului mai sus amintit dar sunt finanţate de Consiliile locale şi
judeţene; rolul acestora este de a asigura nevoile de lectură din structurile
preuniversitare în cadrul cărora sunt constituite.
Bibliotecile specializate sunt create pe lângă ministere sau instituiţii
şi organizaţii centrale sau locale şi se adresează, în principal, personalului
acestor unităţi[2].
Pentru a-şi putea implini menirea, toate aceste tipuri de biblioteci şi-
au constituit şi dezvoltat colecţii bazându-se pe sarcinile şi atribuţiile ce le
revin în sfera vieţii culturale şi spirituale ale comunităţii.
Prin colecţii de bibliotecă se înţelege, într-o primă accepţiune,
"totalitatea documentelor deţinute de bibliotecă", cea de-a doua accepţiune
a termenului fiind aceea de "grup de unităţi documentare alcătuite şi
orânduite după anumite criterii şi regului şi care constituie un anumit
fond"[3].
Constituirea colecţiilor unei biblioteci este, în societatea
contemporană o problemă foarte complexă în care rolul bibiotecii nu este
acela de a achiziţiona publicaţii la întâmplare spre a le oferi cititorilor [4].
Pentru a putea ajunge în momentul dezvoltării unei colecţii trebuie ca
 4

aceasta să fie constituită, acţiune ce se realizează în principal prin achiziţii

printr-o politică bine întemeiată astfel încât să conducă la constituirea unei
colecţii coerente care să răspundă profilului bibliotecii.
Dezvoltarea colecţiilor de documente se efectuează în funcţie de
cerinţele de informare şi documentare ale principalelor categorii de
utilizatori. Acest proces „trebuie să se realizeze în mod ritmic şi sistematic,
pe baza unui plan judicios, care să cuprindă următoarele elemente esenţiale:
• Conţinutul şi structura colecţiilor
• Resursele financiare existente şi repartizarea lor în funcţie de
obiectivele urmărite: achiziţii curente, achiziţii retrospective, continuităţi în
menţinerea unor colecţii, conservarea colecţiilor, un anumit echilibru între
diversele categorii de documente (cărţi, publicaţii seriale, discuri etc)
• Modalităţile de procurare a publicaţiilor
O problemă importantă în activitatea de completare constă în
asigurarea proporţionalităţii între diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii şi
culturii.
Fiecare bibliotecă va trebui să conţină un fond important de carte de
referinţă, care să cuprindă principalele enciclopedii, bibliografii generale,
bibliografii speciale, naţionale şi universale, etc.” [5]
Căile consacrate de dezvoltare a colecţiilor:
• Cumpărare: librării, anticariate, edituri şi redacţii pentru cărţi;
serialele pe bază de abonamente anuale realizate cu redacţiile sau agenţiile
specializate în acest scop.
• Donaţii. Sunt sursă importantă de completare a colecţiilor unei
biblioteci şi pot fi făcute de instituţii care editează lucrări proprii sau de
persoane particulare, profesori, autori ai unor lucrări sau posesori ai unor
colecţii care vor să-şi lase cărţile în folos social.
• Schimb de publicaţii (intern sau extern)
• Transfer – instituţii de stat [6]

O bibliotecă publică cu un caracter enciclopedic al colecţiilor sale şi

cu adresabilitate generală, îşi dezvoltă colecţiile pe criterii ce urmăresc:
“continuitatea acestora; valoarea culturală a publicaţiilor achiziţionate;
acoperirea domeniilor reprezentative ale activităţii socio-economice şi
culturale din municipiu şi judeţ; completarea permanentă a fondului de
 5

referinţă; asigurarea cerinţelor de lectură la categoriile reprezentative;

completarea colecţiilor de loisir; completarea fondului de carte de
provenienţă editorială şi intelectuală locală; completarea colecţiilor
bibliofile şi de patrimoniu; completarea colecţiilor bibliologice” [7].

O bibliotecă şcolară îşi va completa colecţiile în funcţie de anumiţi

factori cum ar fi:
• Sprijinirea directă a procesului instructiv-educativ şi formarea
abilităţilor de lectură la elevi
• Satisfacerea nevoilor de inforare şi de lectură a elevilor
• Profilul şcolii
• Spaţiul de depozitare de care dispune precum şi fondurile
finaciare ce-i sunt alocate
• Asigurarea de informare şi documentare pentru cadrele didactice
ale structurii educaţionale pe care o deserveşte [8].
În principal, bibliotecile şcolare au colecţii compuse din literatură
beletristică, dar neglijarea celorlalte domenii este o atitudine privativă
deoarece şi prezenţa publicaţiilor din domeniul celorlalte discipline predate
în unităţile de educaţie este o condiţie sine qua non pentru ca o colecţie să
răspundă quasi exhaustiv nevoilor de informare a elevilor [9].
Astfel, pentru a răspunde cât mai multor nevoi ale utilizatorilor săi, o
bibliotecă şcolară va avea, în constituţia colecţiilor sale, publicaţii
aparţinând domeniilor lieraturii beletristice, a celei pedagogice şi metodice,
lucrări de referinţă, albume, atlase, hărţi literatură muzicală, literatură
ştiinţifică şi tehnică şi, nu în ultimul rând, publicaţii seriale.

O bibliotecă universitară va trebui să asigure informaţiile necesare şi

obligatorii, suplimentare dar şi interdisciplinare referitoare la toate
disciplinele şi materiile de studiu incluse în programele de învăţământ şi
cercetare ale intituţie parentale.
Este, deci, evident că utilizatorii de informaţie diferă de la o structură
infodocumentară la alta şi cunoaşterea nevoilor lor de informare este
esenţială în procesul de dezvoltare şi completare a colecţiilor de bibliotecă.
Din perspectiva informaţiilor teoretice anterioare credem că nu
greşim când reafirmăm că utilizatorii serviciilor de bibliotecă sunt cei care
 6

vor ghida procesul de achiziţie de documente în vederea dezvoltării

colecţiilor unei structuri info-documentare, fără însă a se omite faptul că
acest proces este condiţionat direct de bugetul pe care instituţia îl primeşte
de la unitatea parentală.
Din punct de vedere al tipologiei documentelor cuprinse într-o
colecţie de bibliotecă, prezentăm, în ordinea priorităţii achiziţiei lor,
tipurile de publicaţii prezente:
1. Cărţi: - lucrări de referinţă - dicţionare, ghiduri, tratate
- monografii de specialitate
2. Publicaţii seriale: reviste, ziare, anuare
3. Documente audio-vizuale şi multimedia: discuri audio şi video
4. Manuscrise
5. Microformate
6. Documente electronice

Cunoaşterea colecţiilor anterioare este, de asemenea, esenţială în

evoluţia unei structuri infodocumentare având în vedere că orice bibliotecă
presupune un fond iniţial de documente organizat pe baza unor norme şi
tehnici la care se adaugă alte documente. Pe de altă parte, orice colecţie are
caracteristici, originalitate şi profil şi este constituită şi dezvoltată în funcţie
de interesele fundamentale ale utilizatorilor.
În consecinţă, programarea şi organizarea atentă şi din timp a
activităţilor de completare reprezintă singura cale spre obţinerea colecţiilor
coerente, menite să slujească interesului şi nevoilor de informare ale
utilizatorilor bibliotecii. Un astfel de program de achiziţii poate fi întocmit
trimestrial, semestrial sau anual şi trebuie să cuprindă:
 Determinarea principiilor şi normelor de completare specifice
bibliotecii
 Cunoaşterea nevoilor efective şi potenţiale de informare ale
utilizatorilor
 Depistarea lacunelor existente în colecţii
 Precizarea raporturilor de cooperare în achiziţii între bibliotecile
de acelaşi tip
 Stabilirea titlurilor necesare şi posibile de achiziţionat ca urmare a
studierii surselor de informare referitoare la producţia editorială
 7

 Evaluarea necesităţilor de dotare prin centralizarea, sistematizarea

şi prioritizarea datelor obţinute
 Cunoaşterea structurii bugetului alocat achiziţiilor de publicaţii
 Stabilirea căilor de achiziţii şi a relaţiilor cu furnizorii
 Întocmirea comenzilor şi înaintarea lor în timp util
 Verificarea periodică a modului în care se derulează comenzile
 Selecţia şi eliminarea publicaţiilor uzate fizic şi moral şi a celor
nesolicitate.

Această lucrare are ca subiect de studiu dezvoltarea colecţiilor

Bibliotecii Universităţii din Craiova şi ca urmare credem că este necesară o
privire succintă asupra metodelor utilizate de bibliotecile universitare în
acest proces.
Influenţate, în prezent, de pătrunderea şi în biblioteci a noilor
tehnologii de informare şi documentare, cu posibilitatea de acces electronic
la documente, dezvoltarea colecţiilor bibliotecilor universitare acordă o
atenţie sporită, în politicile pe care le aplică, achziţiei noilor categorii de
documente intangibile - revistele electronice - ce pot să reprezinte una din
cele mai importante surse de informare actuală şi de calitate pentru
utilizatorii specifici ai structurilor info-documentare universitare. [10].
Fără îndoială, şi aceste structuri info-documentare vor folosi căile
clasice de achiziţie de publicaţii şi vor avea ca punct de plecare verificarea
bibliografiei sau a cataloagelor de bibliotecă pentru a şti ce există deja şi ce
este necesar să se achiziţioneze.
Managementul dezvoltării colectiilor unei biblioteci universitare are
ca scop promovarea instituţiei bibliotecare prin valoarea colecţiilor de
documente şi prin calitatea resurselor informaţionale puse la dispoziţia
utilizatorilor.
Etapele ce se vor parcurge vor fi:
• Studierea planurilor editoriale si a temelor de cercetare
ştiinţifică din cadrul facultăţilor;
• Cunoaşterea bibliografiilor facultative şi obligatorii pentru
fiecare disciplină;
• Existenţa şi studierea caietelor de sugestii de la
compartimentul “Comunicarea documentelor”;
 8

• Înregistrarea şi evaluarea sugestiilor personale ale cadrelor

didactice;
• Selecţia privind conţinutul colecţiilor şi utilitatea acestora;
• Analiza resurselor financiare;
• Achiziţia documentelor;
• Deselecţia.

Unul din elementele foarte importante ale dezvoltărea colecţiilor

unei bilbioteci universitare îl reprezintă procurarea din străinătate, pe baza
schimbului internaţional, a următoarelor tipuri de lucrări solicitate de
utilizatori: publicaţii universitare; publicaţii academice sau ale altor
instituţii cultural-ştiinţifice; publicaţii proprii ale bibliotecilor universitare;
publicaţii din producţia editorială naţională a ţării respective.

NOTE ŞI BIBLIOGRAFII
1. SĂLUC, Horvat, Introducere în biblioteconomie, Editura Grafoart, Bucureşti,
1996, p.23
2. Ibidem, p.23-25.
3. REGNEALĂ, Mircea, Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa
informării, vol. I A-L, ed. a II-a revăzută şi adăugită, F.A.B.R., Bucureşti, 2001 p.141.
4. REGNEALĂ, Mircea, Curs postuniversitar de biblioteconomie şi ştiinţa
informării. Dezvoltarea colecţiilor, 2006-2007, notiţe de curs.
5.SALUC, Hortvat, op.cit, p. 30
6. Ibidem, p34-35
7. PLANIFICAREA ŞI DEZVOLTAREA COLECŢIILOR, biblioteca tomitană la
vârsta împlinirilor, în Biblion, Publicaţie de bibliologie editată de Federaţia
Asociaţiilor Bibliotecarilor din România şi de Biblioteca Judeţeană “I.N. Roman”
Constanţa, ANUL 9, N r. 8, 2003, ISSN 1221 - 8855
8. SĂLUC, Horvat, op.cit,p. 31.
9. Ibidem, p.31.
10. ENESCU, Alexandra, Dezvoltarea colectiilor de periodice prin documente
intangibile – reviste electronice, în Buletinul ABIR, 1/2002 CEA DE-A XII-A
CONFERINTA NATIONALA A ABIR. DE LA BIBLIOTECA TRADITIONALA LA
BIBLIOTECA ELECTRONICA, disponibil pe internet la adresa
http://www.bcut.ro/abir/abs1_2002ro.html
 9

DEZVOLTAREA COLECŢIILOR
BIBLIOTECII UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA

Biblioteca Universităţii din Craiova, ca orice bibliotecă universitară

are un caracter enciclopedic, este parte integrantă a sitemului naţional de
învăţământ superior şi participă la procesul de instruire, formare şi
educaţie, precum şi la activitatea de cercetare ştiinţifică din instituţiile
respective, care are următoarele funcţii:
 Info-documentarã
 Cercetare
 Formare si perfectionare profesionalã
 Îndrumare si asistentã metodologicã
 Culturalã
Astfel, dezvoltarea colecţiilor sale specializate, cu caracter
preponderent didactic, se va face în acord cu planurile de învaţământ şi
structura programelor de studiu (învăţământ universitar de scurtă durată, de
lungă durată, la distanţă, postuniversitar) din fiecare facultate.
Procurarea propriu-zisă a publicaţiilor se face prin: cumpărare,
schimb de publicaţii, donaţii, transfer, căi complementare, accesare de baze
de date pe Internet, cumpărarea fiind principala cale de completare a
colecţiilor noastre.
Întocmirea comenzilor se face la serviciul Evidenţă şi Completarea
Colecţiilor pentru toate filialele, fie pe formulare tipizate, fie pe adrese de
comandă. Comenzile poartă semnătura directorului bibliotecii şi a sefului
de departament şi ştampila bibliotecii.
Achiziţia se poate efectua direct de la producătorul de publicaţii, sau
indirect, printr-un furnizor intermediar specializat.
Achiziţionarea prin cumpărare se face diferenţiat pentru carţi şi
periodice.
Pentru periodicele româneşti cumpărarea se face pe bază de
abonamente anuale, se întocmesc liste de comandă cuprinzând: numărul
 10

curent, numărul de catalog, titlul publicaţiei, numărul de exemplare,

valoarea. Pentru periodicele străine comanda se efectuează prin instituţii
intermediare, specializate în import-export de publicaţii, pe baza unei
facturi proforma cu preturi definitive.
Cumpărarea de documente electronice reprezintă şi pentru Biblioteca
Universităţii din Craiova cea mai recentă şi rapidă formă de furnizare a
informaţiilor celor interesaţi. Revistele electronice au urmaăoarele
avantaje: eliminarea reclamaţiilor, rapiditatea furnizării informaţiilor,
posibilitatea ca aceeaşi publicaţie să fie consultată de mai multe persoane în
acelaşi timp. Astfel, începând cu acest an universitar am achiziţionat baza
de date Springer care este apreciată de utilizatorii noştri şi folosită în
procesul de cercetare şi documentare.

Procesul de completare şi dezvoltare a colecţiilor noastre implică o

serie de alte acţiuni şi activităţi, care, cu siguranţă, nu sunt străine nici
colegilor noştri din alte structuri info-documentare universitare, ele
reprezentând o colecţie de acţiuni întreprinse în scopul diversificării şi
perfecţionării colecţiilor. Astfel, bibliotecarii din departamentul Evidenţa şi
Completarea colecţiilor au în activitatea lor acţiuni precum:

• Se informează permanent privind principalele categorii de

utilizatori ai bibliotecii, planurile de învăţământ pe discipline şi ani de
studiu, planurile de cercetare la nivelul facultăţilor din Universitatea
Craiova;
• Prospectează piaţa editorială internă şi internaţională pentru toate

tipurile de documente;
• Urmăresc dezvoltarea selectivă şi echilibrată a colecţiilor

bibliotecii, asigurând acoperirea informaţională echilibrată, cu documente

de toate tipurile, a principalelor domenii de cunoaştere şi se preocupă de
evaluarea colecţiilor pe ansamblul bibliotecii;
• Informează bibliotecile filiale asupra noilor apariţii româneşti şi

străine pentru toate categoriile de documente;

• Achiziţionează publicaţii direct de la mari edituri din România,

precum: Polirom, Humanitas, All, Dacia, Univers, Institutul European,

Amarcord, Helicon, Scrisul Românesc, Teora, etc.;
 11

• Asigură achiziţia centralizată pentru bibliotecile filiale ale

Bibliotecii Universităţii din Craiova a tuturor categoriilor de documente
româneşti şi străine necesare desfăşurării procesului de învăţământ şi
cercetare. Completarea curentă şi retrospectivă a colecţiilor, la nivelul
ansamblului, este realizată într-o largă colaborare cu comisiile de bibliotecă
din unităţile filiale;
• Duc o politică deschisă de atragere şi încurajare a donaţiilor

româneşti şi străine atât din partea persoanelor particulare, cât şi a

instituţiilor;
• Identifică şi stabilesc contacte, pe toate meridianele lumii, cu

universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior, biblioteci centrale ale

universităţilor din marile oraşe, în vederea lărgirii relaţiilor de colaborare şi
schimb internaţional;
• În relaţiile de schimb internaţional practică, prioritar, sistemul

listelor de oferte reciproce;

• Oferă partenerilor de schimb internaţional publicaţii româneşti

precum:
o Analele Universităţii din Craiova

o cursuri, manuale şi lucrări şiinţifice ale cadrelor didactice din

Universitatea Craiova;
o publicaţii elaborate de Biblioteca Universităţii din Craiova;

• Dezvoltă colecţiile de publicaţii pe alte suporturi: CD-ROM,

casete video şi audio; e-book-uri, baze de date cu publicaţii electronice.

Una din noile metode pe care le-am aplicat, experimental, la

Biblioteca Facultăţilor cu profil electric a fost aceea de a informa, prin E-
mail, cadrele didactice care îşi desfăşoara activitatea în cadrul Facultăţilor
pe care le deservim asupra serviciilor pe care le punem la dispoziţia
utilizatorilor noştri şi de asemenea de a-i ruga sa semnaleze pe aceeaşi cale
toate publicaţiile de care sunt interesaţi, precum şi să ne puna la dispoziţie,
tot prin e-mail, bibliografiile utilizate de ei la cursurile pe care le susţin.
Am fost deosebit de încântaţi să observăm promptitudinea cu care ni s-a
răspuns la cereri şi la îndemnul de a ne semnala publicaţii interesante. Din
păcate, majoritatea publicaţiilor care le incitau curiozitatea erau de
provenienţă străină şi, ca urmare a bugetului extrem de redus, nu am putut
 12

să le satisfacem aceste cereri. Însă în cazurile publicaţiilor româneşti

solicitate, cererile au fost satisfăcute aproape integral.
Ca orice activitate din domeniile cunoaşterii şi educării şi activitatea
de completare a colecţiilor este perfectibilă şi, ca urmare, toţi bibliotecarii
din structura info-documentară prezentată sunt angajaţi în căutarea de căi şi
modalităţi noi în împlinirea dorinţei de a oferi utilizatorilor colecţii
exhaustive şi informaţii pertinente şi coerente în forma in care o doresc
beneficiarii serviciilor noastre.
 13

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

1. *** PLANIFICAREA ŞI DEZVOLTAREA COLECŢIILOR,

biblioteca tomitană la vârsta împlinirilor în Biblion, Publicaţie de
bibliologie editată de Federaţia Asociaţiilor Bibliotecarilor din România şi
de Biblioteca Judeţeană “I.N. Roman” Constanţa, ANUL 9, N r. 8, 2003,
ISSN 1221 - 8855
2. ENESCU, Alexandra, Dezvoltarea colectiilor de periodice prin
documente intangibile – reviste electronice, în Buletinul ABIR, 1/2002
CEA DE-A XII-A CONFERINTA NATIONALA A ABIR. DE LA
BIBLIOTECA TRADITIONALA LA BIBLIOTECA ELECTRONICA,
disponibil pe internet la adresa http://www.bcut.ro/abir/abs1_2002ro.html.
3. REGNEALĂ, Mircea, Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi
ştiinţa informării, vol. I A-L, ed. a II-a revăzută şi adăugită, F.A.B.R.,
Bucureşti, 2001.
4. REGNEALĂ, Mircea, Curs postuniversitar de biblioteconomie şi
ştiinţa informării. Dezvoltarea colecţiilor, 2006-2007, notiţe de curs.
5. SĂLUC, Horvat, Introducere în biblioteconomie, Editura
Grafoart, Bucureşti, 1996.