Integritatea și prevenirea corupției în

sectorul public

1) Sistemul de management anticorupţie

Pagina 1 din 34
 Reglementări la care trebuie să răspundă sistemul Standarde privind sistemele de management
de management anticorupţie anticorupţie
Codul penal al României ISO 37001 privind sistemele de management anti-
corupţie
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2020 (H.G.
şi sancţionarea faptelor de corupţie nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei
naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a
seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor
asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a
surselor de verificare, a inventarului măsurilor de
transparenţă instituţională şi de prevenire a
corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a
standardelor de publicare a informaţiilor de
interes public)
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a Ordinul 400/2015 pentru aprobarea Codului
funcţionarilor publici controlului intern/managerial al entităţilor publice
Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a Legea 672/2002 privind auditul public intern
personalului contractual din autorităţile şi
instituţiile publice
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională
în administraţia publică
Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului
din autorităţile publice, instituţiile publice şi din
alte unităţi care semnalează încălcări ale legii
Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri
referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu
prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea
mandatului sau a funcţiei
Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea
funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru
modificarea şi completarea altor acte normative
Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei

Criterii = reglementările, politicile, procedurile, standardele şi cerinţele (inclusiv interne) ce trebuie

respectate de către organizaţie (în speţă consiliul judeţean).

Pagina 2 din 34
Sistem de management anticorupţie = un ansamblu de elemente interdependente prin care se
orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește prevenirea, detectarea şi reacţia la
corupţie. Acest sistem permite organizaţiei să fie conformă cu legislaţia naţională sau standardele
internaţionale (cu criteriile) şi să contoleze riscurile.

Sursa: http://www.sra.org.uk/risk/risk-framework.page1

Exerciţiul 1 – Analiza riscurilor2

Incident de integritate - situaţia în care cu privire la un angajat al unei instituţii/autorităţi publice sau
întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puţin una dintre următoarele măsuri:
a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele
deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice;
b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei
fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de
interese sau declarării averilor;

1
Riscurile care impiedică organizaţia să fie conformă cu obiectivele anticorupţie ( objectives are assessed
in terms of their probability and the impact of any harm they cause to desired outcomes).
2
Analiza riscurilor este o varianta adaptată a metodologiei recomandate prin SNA, respectiv cea dezvoltată de
Direcţia Generală Anticorupţie

Pagina 3 din 34
 c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate,
referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau
regimul incompatibilităţilor;
d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare
a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare ştiinţifică;

Materializarea riscului – translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de

corupţie, în cel al certitudinii, respectiv săvârşirea unei fapte de corupţie/abatere.

Risc de integritate în cadrul consiliului judeţean - probabilitatea de apariţie şi impactul unei ameninţări
în cadrul unui domeniu de activitate al consiliului judeţean sau al unei structuri subordonate, favorizată
de cauze/vulnerabilităţi specifice și care poate afecta negativ obiectivele instituționale.

Ameninţarea – reprezintă acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară în cadrul
unei activităţi derulată în domeniile de activitate ale Consiliului judeţean.

Cauzele/Vulnerabilităţile reprezintă slăbiciuni în sistemul de reglementare ori control al activităţilor

specifice, care ar putea fi exploatate/speculate, stând la baza şi putând declanşa materializarea unei
ameninţări. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, cauzele există permanent în cadrul
activităţii unei structuri.

Responsabil de risc – personalul responsabilizat prin Registrul riscurilor de corupţie pentru

implementarea măsurilor de prevenire/control.

Etape:
1. Contextul organizaţiei - rapoarte
2. Aşteptările stakeholderilor – chestionare, focus-group-uri
3. Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de
prevenire/control existente, se realizează chestionarea întregului personal cu funcţii de conducere din
structurile consiliului judeţean
 La ce ameninţări/riscuri de corupţie consideraţi că sunteţi expus dvs. ori colegii în cadrul
activităţii?
 Ce vulnerabilităţi la corupţie ar putea exista în planul reglementării, planificării, organizării,
desfăşurării şi controlului activităţii dvs. ori în cel al formării sau instruirii dvs./colegilor?
 Care credeţi că ar fi probabilitatea ca aceste vulnerabilităţi să se manifeste în cazul existenţei
unui interes de săvârşire a unei fapte de corupţie?
 Cum ar putea acţiona, ce demersuri ar trebui să întreprindă ori ce modalităţi concrete ar putea
utiliza cineva interesat să exploateze aceste vulnerabilităţi pentru a săvârşi o faptă de corupţie?
 Ce efecte ar putea avea în activitatea dumneavoastră materializarea riscurilor de corupţie
(săvârşirea unei fapte de corupţie)?
 Ce măsuri sunt aplicate actualmente pentru eliminarea sau controlul riscurilor de corupţie?

Pagina 4 din 34
  Pentru a preveni materializarea riscurilor de corupţie, ce soluţii/măsuri credeţi că sunt
posibile/aplicabile în domeniul dumneavoastră de activitate?
 Au existat cazuri de corupţie (ori suspiciuni de acest gen) în cadrul domeniului de activitate
gestionat sau în domenii de activitate similare, din alte instituţii?
 Au încercat terţii să influenţeze deciziile vreunui angajat al structurii?
 Conducerea este la curent cu eventuale acuzaţii de corupţie care afectează instituţia, un
domeniu specific de activitate, anumite categorii de personal ori chiar angajaţi precis
identificabili (prin intermediul modalităţilor de comunicare formală sau informală cu actuali sau
foşti angajaţi, cu reprezentanţii organelor de control intern, cu beneficiari interni sau externi ai
serviciilor publice furnizate de către instituţie)
 Este asigurată transparenţa procesului de adoptare a deciziilor, prin operaţiuni de verificare,
raportare şi alocare explicită a responsabilităţilor sau prin furnizarea unei documentaţii
complete şi clare?
 Există cerinţa de a ţine o evidenţă clară, scrisă, a procesului de adoptare a deciziei, care să poată
fi verificată de către o autoritate de auditare ori control?
 Precizaţi specificul programelor ori măsurilor de control stabilite şi puse în practică pentru a
elimina/reduce riscurile specifice de corupţie pe care
direcţia/serviciul/biroul/compartimentul/unitatea le-a identificat, precum şi modul în care
aceasta monitorizează şi reevaluează aceste programe şi controale.
 Dacă şi în ce modalităţi concrete conducerea comunică angajaţilor punctele sale de vedere ori
aşteptările cu privire la practicile corecte de lucru şi comportamentul etic (riscurile de corupţie
sunt sensibil reduse atunci când managementul demonstrează şi comunică importanţa valorilor
şi a comportamentului etic);

4. Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie

Domeniu de Activitate Sarcini (zilnice, Documente Unităţile/compartimentele

activitate vulnerabilă săptămânale sau întocmite (interne ori externe
ocazionale) frecvent structurii) cu care se
în cadrul colaborează pentru
activităţii realizarea activităţii

5. Fişă de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie

Direcţie, serviciu, birou :

Responsabil risc:
Activitatea vulnerabilă:

Pagina 5 din 34
Nr. variantă
Data elaborării: Data revizuirii:

Descrierea riscului (ameninţarea):

Categorii de personal expuse riscului:

Cauze ce determină riscul:

- cauze din domeniul reglementărilor

……………………………………………………………………………………………….....................................................................
.......................................................................................................................................................................
......................
- slăbiciuni la nivelul capacităţii de prevenire/control al riscului
……………………………………………………………………………………………….....................................................................
.......................................................................................................................................................................
......................
- surse de ameninţare
……………………………………………………………………………………………….....................................................................
.......................................................................................................................................................................
......................
- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane
………………………………………………………………………………………………..……………………………………………

Măsuri de prevenire/control existente, aplicate în prezent Eficienţa măsurilor

1.
Măsuri de prevenire/control suplimentare propuse pentru Responsabil de risc
prevenirea/controlul riscului
1.
6. Evaluarea riscurilor la corupţie

6.1. Probabilitatea de materializare a riscurilor de corupţie

Factor Scor Descriere Indicatori

 este de aşteptat să apară în riscul de corupţie este prezent în

cel mai probabil marea majoritate a mod constant, datorită
aproape se va concretiza circumstanţelor deficienţelor de organizare,
5 profesionale;
sigur planificare, control, supraveghere,
> 80%  se va întâmpla fără îndoială,
instruire ori formare a
eventual frecvent;
 iminentă. personalului şi modului în care
probabil 4 şansă  va apărea probabil în multe este conceput ori aplicat cadrul
considerabilă de circumstanţe profesionale; legal de desfăşurare a activităţii;
apariţie; nu este  se va întâmpla probabil, dar

Pagina 6 din 34
 nu va reprezenta o
neobişnuit problemă persistentă
pentru domeniul de
61% - 80% activitate;
 s-a mai întâmplat în trecut.
riscul de corupţie poate apărea
 ar putea apărea în anumite câteodată (cauzele putând fi
producerea sa
circumstanţe profesionale;
poate fi avută în  se poate întâmpla reprezentate de deficienţe în
posibil 3 vedere ocazional; desfăşurarea activităţii, erori în
 s-a întâmplat în altă parte, înţelegerea ori aplicarea
41% - 60% într-un domeniu de procedurilor de lucru specifice
activitate similar. etc.);

minimă, dar nu  poare apărea doar în

imposibilă; nu circumstanţe profesionale
foarte puţin excepţionale;
2 este cunoscut să  nu este de aşteptat să se
probabil se fi produs
întâmple;
riscul de corupţie nu apare decât
21% - 40%  nu a fost semnalată în
rar, în condiţii excepţionale de
domeniul de activitate.
practic imposibilă; desfăşurare a activităţii;
nu a apărut  este probabil să nu apară
improbabil 1 niciodată niciodată;
 foarte puţin probabil să se
0% - 20% întâmple vreodată.

6.2. Estimarea impactului global al riscului

Sco
Factor Indicatori
r

major/ 5 imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite

pentru domeniul de activitate;
critic deteriorarea pe termen lung a eficienţei activităţii, riscul de corupţie contribuie direct
întârzieri majore în derularea activităţilor la apariţia sau proliferarea faptelor
planificate (mai mult de 6 luni); de corupţie, la facilitarea ori
pierderi financiare severe pentru înlocuirea ori determinarea personalului să
instruirea personalului, schimbarea procedurilor de comită asemenea fapte
desfăşurare a activităţii, achiziţii neplanificate de
mijloace tehnice etc., reprezentând 25% şi mai mult
din bugetul anual alocat instituţiei;
publicitate negativă la nivel internaţional,
implicarea factorilor politici de la nivel central ori
instituţional pentru gestionarea situaţiei create.

Pagina 7 din 34
 impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului
afectat, afectarea eficienţei acesteia;
perturbarea pe termen mediu a activităţii, întârzieri
ridicat 4 semnificative privind desfăşurarea în condiţii
normale a activităţii (între 3-6 luni);
pierderi financiare majore pentru instituţie;
publicitate negativă la nivel naţional.
obiective profesionale atinse parţial, afectarea
riscul de corupţie poate genera
semnificativă a eficienţei acesteia;
modera parametri favorizanţi pentru
3 perturbarea pe termen scurt a activităţii;
t pierderi financiare semnificative pentru instituţie apariţia sau proliferarea faptelor
(cel puţin 10% din buget); de corupţie
o anumită publicitate negativă la nivel local.
impact minor asupra atingerii obiectivelor
profesionale;
întreruperea neglijabilă, nesemnificativă a
redus 2 desfăşurării activităţii;
pierderi financiare moderate pentru instituţie (5%
sau mai mult din bugetul alocat);
riscul de corupţie contribuie puţin
unele şicane publice izolate, neînsoţite însă de
pierderea încrederii. ori deloc la apariţia sau
impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii proliferarea faptelor de corupţie
obiectivelor;
foarte nicio perturbare în privinţa calendarului activităţii;
1 pierderi financiare nesemnificative ori minimale
redus
pentru structură;
susceptibil de a conduce/provoca publicitate
negativă.

6.3. Calcularea nivelului de risc

Nivel de probabilitate

aproape sigur 5 10 15 20 25
5

probabil
4
4 8 12 16 20

posibil
3 3 6 9 12 15

foarte puţin
probabil 2 4 6 8 10
2 Pagina 8 din 34

1 2 3 4 5
 improbabil
1

foarte redus moderat ridicat critic

redus 2 3 4 5 Nivel de impact
1

TERMEN DE PRIORITAT TERMEN

INTERVENŢIE E necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii
riscuri
Prioritate 1 pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente
înalte/extreme
de prevenire/control adecvate

pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea

riscuri eficacităţii măsurilor existente sau, după caz, prin
Prioritate 2
moderate adoptarea unor măsuri suplimentare de
prevenire/control

pot fi tolerate şi vor fi considerate inerente activităţilor

structurii, faţă de care nu este necesară adoptarea
riscuri minore Prioritate 3
unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor
existente

Tipuri de măsuri preventive suplimentare

 măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse (ex.
camere video, parole, registru de vizite etc);
 planificarea şi organizarea în mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii
de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea,
pregătirea personalului cu rol de coordonare;
 supervizarea documentelor întocmite şi a performanţelor individuale ale personalului;
 separarea atribuţiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de
corupţie;
 asigurarea comunicării adecvate către angajaţi a obligaţiilor de conduită;
 dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă;

Pagina 9 din 34
  promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurându-se
informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/control
implementate în vederea minimizării riscurilor de corupţie;
 promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de
protecţie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004;

Domenii de activitate Consiliul Judeţean

 alimentare cu apă și canalizare

 salubrizare
 pazei obiectivelor de interes județean
 asistenţă medicală
 serviciul de urgenţă voluntar
 urbanism şi amenajarea teritoriului
 învăţământ
 tineret
 cultură
 sport
 transporturi

 Întocmirea propunerii bugetare pentru bugetul şi proiectele direcţiei şi efectuarea tuturor

rectificărilor bugetare ce se impun;
 Întocmirea proiectului planului de achiziţii publice pe specificul direcţiei în care se preved
contractele/acordurile cadru pe care direcţia intenţionează să le atribuie/încheie în baza aplicării
procedurilor de achiziţie publică şi, după aprobarea acestuia, operarea de completări/modificări
în programul aferent direcţiei (dacă este cazul);
 Iniţierea procedurilor şi documentelor de achiziţii (referate de necesitate/note de
fundamentare, note justificative privind stabilirea cerintelor minime de calificare şi cele privind
criteriul de atribuire, studiu de prefezabilitate (SPF), studiu de fezabilitate (SF), plan urbanistic
zonal (PUZ), proiect tehnic (PT), detalii de execuţie, modelul de contract) şi întocmirea caietelor
de sarcini;
 Participarea la evaluarea ofertelor/licitaţie;
 Urmărirea derulării contractelor de achiziţie publică în cazul achiziţiilor de bunuri/ servicii/
lucrări sau a celor de închiriere din sfera de activitate a direcţiei:
- Participarea la comandamente săptămânale din şantier
- Verificarea facturilor şi a documentaţiei aferente şi întocmirea ordonanţării de plată;
- Verificarea situaţiilor de lucrări introduse la plată;
- Verificarea modului de întocmire şi decontare a situaţiilor de lucrări conform
prevederilor din documentaţie, acte normative tehnico-economice, contracte şi a

Pagina 10 din 34
 condiţiilor de finanţare cu încadrare în plafoanele de decontare şi respectarea
termenelor contractuale;
- Urmărărirea realizării lucrărilor conform proiectului de execuţie;
- Urmărirea încadrării în graficele de execuţie;
- Verificarea şi avizarea documentelor pentru eliberarea parţiala sau totală a
garanţiilor de bună execuţie sau alte reţineri pentru lucrări de proastă calitate,
penalităţi de întârziere, daune;

 Întocmirea rapoartelor de evaluare pentru angajaţii direcţiei/compartimentului, conform legii;

 Elaborarea şi promovarea de proiecte pentru atragerea de fonduri externe pentru domeniul de
activitate al direcţiei;
 Implementarea de proiecte cu finanţare externă;
 Asigurarea Sistemului de Management Integrat (calitate-mediu), inclusiv planificare,
organizarea, efectuarea şi coordonarea auditurilor interne ale Sistemul de Management Integrat
 Implementarea Strategiei de informatizare a administraţiei publice locale
 Implementarea strategia de comunicare a instituţiei;
 Verificarea modul de îndeplinire al obligaţiilor contractuale, respectiv legale, de către operatorii
de servicii de utilitate public (transport public, termoficare, apa-canal, iluminat public,
salubrizare etc) şi comunicare neregulilor constatate.
 Verificarea și urmărirea executării contractelor/lucrărilor de infrastructură și utilități publice și
verificarea facturilor/documentaţiei, întocmirea ordonanţării de plată.
 Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare şi modernizare a reţelei stradale
(planificare, coordonare şi urmărire a calităţii, monitorizarea, promovarea investiţiilor şi a
lucrărilor de modernizare a străzilor, podurilor şi pasajelor rutiere);
 Emiterea metodologiei de autorizare a transportului public urban şi realizarea autorizării
acestuia;
 Elaborarea şi arhivarea avizele de circulaţie; Eliberarea autorizaţiilor de acces a vehiculelor grele;
 Elaborarea documentaţiei necesare pentru introducerea proiectelor în diferitele comisii de
specialitate, în vederea obţinerii avizelor şi acordurilor (CTE- comisia tehnico economică, CTC-
comisia tehnică de circulaţie, CTUAT- comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului);
 Analizarea și verificarea documentațiilor privind respectarea condiţiilor legale în vederea
emiterii avizelor/acordurilor/autorizațiilor în domeniul managementului deşeurilor, salubrității,
iluminatului public și rețelelor de infrastructură
 Întocmirea proceselor verbale de constatare şi înaintarea acestora împreună cu documentele de
decontare (deszăpezire)
 Programarea, pregătirea, contractarea, urmărirea executarea, decontarea şi recepţia lucrărilor
de investiţii, aferente construcţiilor de locuinţe, consolidărilor, lucrărilor tehnico-edilitare,
spaţiilor cu alta destinaţie, obiectivelor social - culturale, activitatea de elaborare a programelor
de acţiuni pentru punerea în siguranţă din punct de vedere seismic al construcţiilor existente,
monitorizarea acţiunilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic (expertizarea tehnica şi
proiectarea lucrărilor de consolidare), precum şi activitatea de contractare a proiectării,

Pagina 11 din 34
 finanţării, construcţiei, exploatării, întreţinerii şi transferului oricărui bun public pe baza
parteneriatului public-privat.
 Elaborarea şi aplicarea în colaborare cu Direcţia Managementul Resurselor Umane de proceduri
şi metodologii de concurs/evaluare a personalului de conducere, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, pentru instituţiile publice de cultură de interes local;
 Gestionarea procesului de identificare, promovare şi aprobare a finanţărilor externe
rambursabile şi nerambursabile pentru proiecte, gestionarea relaţiilor funcţionale cu finanţatorii
externi, instituţiile şi organismele implicate în managementul programelor de finanţare,
gestionarea procesului de evaluare a ratingului, realizarea managementul proiectelor cu
finanţare internă şi internaţională, participarea la implementarea şi urmărirea post-
implementare a proiectelor şi dezvoltă metodologii de management de proiect.
- Pregătirea documentaţiilor solicitate de instituţiile finanţatoare, pentru aprobarea
finanţărilor externe rambursabile;
- Monitorizarea post-implementare a proiectelor cu finanţare internaţională, în
colaborare cu UIP-urile, în vederea asigurării respectării prevederilor contractelor de
finanţare internaţională
 Organizarea, coordonarea si execuţia activitatilor financiare, contabilizarea veniturilor bugetului
şi a cheltuielilor si derularea activităţilor specifice executiei bugetului de cheltuieli
- Verificare documentelor justificative primite şi întocmirea notelor contabile pentru
operaţiunile economico-financiare;
- Asigurarea evidenţei contabilă a debitorilor şi transmiterea către Direcţia Juridic a
documentaţei pentru recuperarea acestora;
- Efectuarea de plăţi din creditele bugetare, în limita şi pe structura bugetului aprobat,
după ce au fost angajate, lichidate şi ordonanţate de ordonatorul principal de
credite;
- Urmărirea decontării la timp şi în conformitate cu prevederile contractuale a
obligaţiilor faţă de furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;
- Asigurarea plăţilor aferente contractelor de investiţii;
 Stabilirea, urmărirea, desfăşurarea activităţii de executare silită, controlarea şi încasarea
veniturilor bugetului local, potrivit reglementarilor legale.
- Stabilirea obligaţiei de plată în baza contractelor deţinute şi întocmirea fişelor de
evidenţă;
- Întocmirea şi transmiterea de adrese prin care solicită informaţii suplimentare de
identificare a debitorilor, la instituţiile abilitate
- Calcularea eventualelelor majorări de întârziere şi penalităţi în funcţie de clauzele
contractuale şi de prevederile legale în vigoare
- Întocmirea şi transmiterea la Direcţia Juridic a documentaţiei în vederea acţionării în
instanţă şi recuperării debitelor;
- Efectuarea de compensări şi/sau restituiri de sume în urma cererilor petenţilor, în
condiţiile legii;

Pagina 12 din 34
 - Întocmirea şi emiterea de titlu executoriu, somaţii, decizii pentru obligaţiile de plată
înregistrate în evidentele serviciului;
- Gestionarea procedurii de executare silită în vederea recuperării creanţelor;
- Aplicarea amenzilor contravenţionale conform prevederilor legale

 Elaborarea şi execuţia bugetului propriu

 Identificarea proiectelor de operaţiuni care nu respecta condiţiile de legalitate si regularitate
şi/sau după caz, de încadrare în limite şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament şi
prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice administrate;
 Coordonarea şi participarea la activitatea de concesionare/închiriere a bunurilor proprietate
publica ori privata;
 Identificarea împreuna cu direcţiile de specialitate la solicitarea unor persoane fizice sau juridice
interesate de proiecte din domeniul de activitate cj a căror realizare poate fi abordată în regim
de concesiune;
 Propunerea nivelul redevenţei, preţului minim de vânzare, durata de concesionare precum şi
unele condiţii de exploatare a concesiunii şi urmărirea promovării concesionarii/vânzării prin
hotărâri ale cj;
 Asigurarea încheierii contractelor de închiriere;
 Coordonarea procedurii de expropriere pentru toate proiectele de investiţii;
 Avizarea, conform procedurii regulamentare, a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului - avize de oportunitate, avize referitoare la prevederile documentaţiilor de urbanism
privind căile de comunicaţii şi implicaţiile pe care acestea le au pentru viitoarea dezvoltare
urbană sau edilitară, avize de pre-coordonare reţele edilitare, avize privind situaţia urbanistică
pentru construcţii, terenuri şi echipamente publice, avize pentru zonele construite protejate şi
monumente etc; Avizarea amplasamentelor, calitatea grafică şi mesajului publicitar inscripţionat
pe suporturile publicitare şi firme;
 Emiterea certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de construire/demolare, punctelor de vedere
asupra încadrării unor amplasamente în unităţi teritoriale de referinţă, conform prevederilor
P.U.G, situaţii urbanistice
 Controlarea modului în care sunt respectate documentaţiile de urbanism;
 Participarea la recepţia de terminare a lucrărilor de construcţii autorizate;
 Coordonarea activităţii de administrare a fondul locativ în vederea repartizării în conformitate
cu legislaţia în vigoare - întocmirea şi verificarea dosarelor de atribuire de locuinţe şi
actualizarea anuală;
 Emiterea de avize de toaletare, defrişare, transplantare,tutorare arbori/arbuşti din speciile
ornamentale dendrologice în conformitate cu prevederile legale;
 Emiterea de avize/acorduri de specialitate privind amenajarea spaţiilor verzi prevăzute în
documentaţiile urbanistice (PUD/PUZ);
 Emiterea de avize/acorduri de specialitate solicitate prin certificatele de urbanism în vederea
execuţie unor lucrări de infrastructură (reţele tehnico-edilitare şi stradale);

Pagina 13 din 34
  Emiterea acordului de specialitate privind amplasarea unor obiective, în limita prevăzută de
legislaţia în vigoare, pe spaţiile verzi din intravilanul localităţilor, înregistrate în Cadastrul Verde;
 Participarea în Comisia de avizare tehnică din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului în
vederea emiterii acordului/autorizaţiilor de mediu pentru documentaţiile depuse spre analiză în
domeniul specific de activitate;
 Urmărirea în teren a modului în care sunt respectate şi implementate prevederile actelor
normative (locale,naţionale şi europene) emise în domeniul protecţiei spaţiilor verzi
 Reprezentarea intereselor cj la instanţele judecătoreşti şi jurisdicţionale
 Avizarea şi participarea la elaborarea proiectelor de acte administrative ce urmează a fi
adoptate de cj, în conformitate cu actele normative în vigoare;
 Gestionarea activitatăţii de soluţionare a dosarelor constituite în baza Legii nr.10/2001, privind
imobilele preluate abuziv de către stat;
 Soluţionarea solicitărilor care fac obiectul legilor proprietăţii;
 Înregistrarea şi soluţionarea cererilor din partea petenţilor (persoane fizice, persoane juridice) şi
eliberarea de extrase şi copii certificate arhivă;
 Verificarea legalitatăţii proiectelor de hotărâri şi întocmirea unui raport referitor la cele
constatate, în vederea redactării, după caz, a opiniei motivate sau a avizului de legalitate;
 Efectuarea activitatăţii de audit public intern, pentru a evalua dacă sistemele de management
financiar şi control ale cj şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, sunt transparente
şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate
 Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul aparatului de
specialitate şi ale aparatului permanent de lucru al cj, conform prevederilor legale;
 Asigurarea secretariatul comisiilor de concurs/examen pentru ocuparea posturilor vacante şi
întocmirea documentelor privind încadrarea în muncă a candidaţilor declaraţi admişi, pe baza
proceselor verbale ale comisiilor de examen/concurs şi în conformitate cu prevederile legale;
 Organizarea desfăşurării concursurilor de promovare în clasă şi în grad profesional;
 Elaborarea şi aplicarea regulamentelor, procedurilor şi metodologiilor de organizare a
concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducători ai serviciilor/instituţiilor publice de
interes judeţean şi de evaluare a acestora.
 Elaborarea şi aplicarea regulamentelor, procedurilor şi metodologiilor de organizare şi
desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante şi temporar vacante, precum şi
pentru promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare, ori în funcţie a
personalului contractual din cadrul serviciilor/instituţiilor publice de interes judeţean.
 Constituirea şi actualizarea evidenţei terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat al
municipiului;
 Întocmeşte documentaţiile pentru proiectele de hotărâri privind defalcarea şi trecerea în
patrimoniul municipiului a unor bunuri de interes judeţean din domeniul public şi privat al
statului;

Activităţi care se includ în mod obligatoriu în procesul de analiză sunt cele care presupun:
a. contacte frecvente cu exteriorul instituţiei;

Pagina 14 din 34
 b. gestionarea fondurilor externe ori a programelor/proiectelor;
c. gestionarea informaţiei – deţinerea şi utilizarea informaţiei cu caracter operativ, accesul la
informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate;
d. gestionarea mijloacelor financiare;
e. achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări;
f. acordarea unor aprobări ori autorizaţii;
g. activităţi de eliberare a unor documente;
h. îndeplinirea funcţiilor de control, supraveghere, evaluare şi consiliere;
i. competenţa decizională exclusivă;
j. activităţi de recrutare şi selecţie a personalului;
k. constatarea abaterilor disciplinare ori a unor fapte de natură penală, aplicarea de sancţiuni
disciplinare şi acordarea de recompense;
l. activităţi desfăşurate cu persoanele private de libertate sau referitoare la acestea, considerate
vulnerabile la corupţie.

Incidente de integritate Curtea de Conturi – Rapoarte publice anuale

 Calitatea gestiunii economico-financiare

 Modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetare
 Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare
 Abateri privind concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică și privată a unităților
administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public și asocierile în
participațiune, administrarea contractelor de achiziții publice
 modificarea nejustificată și cu încălcarea prevederilor legale a unor clauze prevăzute în
contractele încheiate privind execuția lucrărilor, prestarea serviciilor sau achiziționarea unor
bunuri – aspecte care au generat supraevaluarea cantităților sau prețurilor la care au fost
decontate.
http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raportul%20public%20pe%20anul%202015.pdf p.271-283

Pagina 15 din 34
Partea I – Identificarea, descrierea şi evaluarea riscurilor

Identificarea şi descrierea
Evaluarea riscurilor
riscurilor
Nr. Parametrii riscului
crt. Descrierea ameninţării de Cauz Expunere Prioritat Măsuri Aprecierea măsurilor
corupţie e Probabilitat Impact e existente existente
(col. 4 x
e global
col.5)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.

Partea a II-a – Determinarea şi aplicarea măsurilor de prevenire/control

Monitorizare şi revizuire
Termen/ Evaluarea măsurilor de
Nr. Descrierea Măsuri Parametrii riscului revizuit
durată de Responsabil(i control
crt ameninţării de suplimentar Indicatori Expuner
implementar ) de risc Riscuri de Impac
. corupţie e de Probabilitat e
e corupţie t
3
evaluare e (col. 8 x
materializate4 global
col.9)
6
1 2 3 4 5 7 8 9 10

1.
2.
3.
4.

3
Pentru fiecare măsură în parte
4
Corespunzător riscului descris

Pagina 16 din 34
Exerciţiul 2 – Sistemul de management anticorupţie aplicat acum la CJ

Criteriu Procedurile interne existente Gestionarea documentelor

a. cine se ocupă? astfel încât să fie disponibile
b. procedura este scrisă? a. ce documente sunt generate?
c. cum este diseminată intern b. care este managementul
procedura? acestora?
d. cum e organizat training-ul pe c. cum sunt acestea controlate?
procedura (la ce interval, cine se
ocupă)?
e. cum e monitorizată Ex. din documentele generate se
procedura? pot extrage indicatorii din Anexa
f. cum e evaluată procedura şi 3 a SNA?
îmbunătăţită periodic
procedura?
1) Codul de conduită al Ex. măsuri administrative
Consiliului Judeţean adoptate pentru înlăturarea
cauzelor sau circumstanţelor
care au favorizat încălcarea
normelor
2) Sesizările şi măsurile
disciplinare
3) Consilierea de etică Ex. cate persoane au solicitat şi
câte persoane au primit
consiliere etică individuală în
anul 2017?
4) Declararea averilor şi a Ex. în ce procedură internă sunt Cum se gestionază şi arhivează
intereselor prevăzute persoanele care au hotărârile instanţelor de
obligaţia depunerii declaraţiei judecată ca urmare a sesizărilor
de avere? ANI?
măsuri administrative adoptate
pentru înlăturarea cauzelor sau câte persoane au solicitat şi câte
circumstanţelor care au persoane au primit consultaţii în
favorizat încălcarea normelor anul 2017?
privind declararea averilor
5) Declararea cadourilor
6) Conflictele de interese Unde se înregistrează abţinerile
în caz de conflict de interese?
Dar dispoziţiile de înlocuire?
Cum se înregistrează sesizările
primite de instituţie de la terţe
persoane cu privire la existenţa
unui conflict de interese? Ce se
întâmplă cu ele?
Cum utilizează instituţie sistemul

Pagina 17 din 34
Criteriu Procedurile interne existente Gestionarea documentelor
a. cine se ocupă? astfel încât să fie disponibile
b. procedura este scrisă? a. ce documente sunt generate?
c. cum este diseminată intern b. care este managementul
procedura? acestora?
d. cum e organizat training-ul pe c. cum sunt acestea controlate?
procedura (la ce interval, cine se
ocupă)?
e. cum e monitorizată Ex. din documentele generate se
procedura? pot extrage indicatorii din Anexa
f. cum e evaluată procedura şi 3 a SNA?
îmbunătăţită periodic
procedura?
PREVENT?
7) Incompatibilităţi Cum au acces la procedură şi la
formare consilierii judeţeni?
Măsuri administrative adoptate
pentru înlăturarea cauzelor sau
circumstanţelor care au favorizat
încălcarea normelor privind
incompatibilităţile?
8) Monitorizarea incidentelor de
integritate
9) Transparenţa decizională
10) Accesul la informaţiile de
interes public
11) Protecţia avertizorului de
integritate
12) Funcţiile sensibile Măsuri de control adecvate şi
suficiente pentru administrarea
şi gestionarea funcţiilor
sensibile?
13) Analiza riscurilor şi La ce intervale de timp se
vulnerabilităţilor revizuieşte analiza?
14) Comunicarea şi training-ul
anticorupţie
15) Auditul intern
16) Aplicabilitatea sistemului
intern de management
anticorupţie la instituţiile
subordonate
17) Evaluarea şi îmbunătăţirea
continuă a sistemului de
management
18) Bugetul sistemului de
management anticorupţie
19) Integrarea cu sistemul de

Pagina 18 din 34
 Criteriu Procedurile interne existente Gestionarea documentelor
a. cine se ocupă? astfel încât să fie disponibile
b. procedura este scrisă? a. ce documente sunt generate?
c. cum este diseminată intern b. care este managementul
procedura? acestora?
d. cum e organizat training-ul pe c. cum sunt acestea controlate?
procedura (la ce interval, cine se
ocupă)?
e. cum e monitorizată Ex. din documentele generate se
procedura? pot extrage indicatorii din Anexa
f. cum e evaluată procedura şi 3 a SNA?
îmbunătăţită periodic
procedura?
control intern managerial?

Exerciţiul 3 – Evaluarea actualului sistem în raport cu riscurile (răspunde adecvat riscurilor

identificate?) şi în raport cu reglementările legale (asigură conformitatea cu toate cerinţele?).
Identificarea gap-ului.

Risc Criteriu Ce alte măsuri interne se impun

aşa cum este vizat acum de pentru a răspunde adecvat
proceduri CJ acestui risc?

Exerciţiul 4 – Elaborarea planului de integritate prin care acest gap să fie redus.
Planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru
riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate. Măsurile preconizate pot viza
prevenirea corupţiei, educaţia angajaţilor dar şi a publicului-ţintă vizat de activitatea
instituţiei/autorităţii, întreprinderii publice, precum şi combaterea corupţiei. Pentru întreprinderile
publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE
privind controlul intern, etica şi conformitatea18. Planurile de integritate sunt asumate prin acte
juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entităţii;

Pagina 19 din 34
Criterii
1) Asumarea valorilor
fundamentale ale SNA 2016-
2020
11) Adoptarea declaraţiei de
aderare la valorile
fundamentale, principiile,
obiectivele şi mecanismul de
monitorizare al SNA şi
comunicarea către Secretariatul
tehnic al SNA, inclusiv a listei
structurilor
subordonate/coordonate/aflate
sub autoritate şi a
întreprinderilor publice care
intră sub incidenţa SNA;
2) Standardului de publicare a
informaţiilor de interes public
prevăzute în anexa nr. 4
3) Ghidului privind consultarea
publică în administraţia publică
4) Aplicarea măsurilor
preventive din Anexa 3
(completarea periodică a
rapoartelor de autoevaluare)
şi
41) Elaborarea / actualizarea şi
implementarea codurilor de
conduită la nivelul instituţiilor
administraţiei publice locale.
Unde este prevăzut Măsurile şi politicile interne
(în ce procedură este
prevăzut? Cine se ocupă?
Unde şi cum se arhivează? )
Capitolul 2: Valori şi principii,
Secţiunea 1:
2.1. Valori
SECŢIUNEA 6: 6.6. Obiectiv general 6
PARTEA 1: Obiectiv specific:
Consolidarea integrităţii instituţionale
prin planuri dezvoltate pe baza analizei
de risc şi a standardelor de control
managerial intern
Capitolul 6: obiective generale şi
specifice, acţiuni principale
Secţiunea 1:
6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea
unei culturi a transparenţei pentru o
guvernare deschisă la nivel central şi
local
Partea 0
Capitolul 6: Obiective generale şi
specifice, acţiuni principale
Secţiunea 1:
6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea
unei culturi a transparenţei pentru o
guvernare deschisă la nivel central şi
local
Partea 0
Capitolul 6: Obiective generale şi
specifice, acţiuni principale
Secţiunea 2:
6.2. Obiectiv general 2 - Creşterea
integrităţii instituţionale prin
includerea măsurilor de prevenire a
corupţiei ca elemente obligatorii ale
planurilor manageriale şi evaluarea lor
periodică ca parte integrantă a
performanţei administrative
PARTEA 0:
Pagina 20 din 34
Criterii
5) Auditarea internă, o dată la
doi ani, a sistemului de
prevenire a corupţiei la nivelul
tuturor autorităţilor publice;
51) Audit intern - prioritizarea
acţiunilor de control prin
creşterea ponderii acestora în
zone expuse la corupţie
şi
52) Valorificarea rezultatelor
activităţii Curţii de Conturi şi ale
structurilor de control intern
prin sesizarea organelor
judiciare competente;
6) Evidenţa incidentelor de
integritate şi a măsurilor de
remediere
Unde este prevăzut Măsurile şi politicile interne
(în ce procedură este
prevăzut? Cine se ocupă?
Unde şi cum se arhivează? )
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 8: Obiectiv specific 3.8 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în administraţia publică locală
Pct. 9
Capitolul 6:
Secţiunea 2:
6.2. Obiectiv general 2
PARTEA 1:
Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătăţirea
capacităţii de gestionare a eşecului de
management prin corelarea
instrumentelor care au impact asupra
identificării timpurii a
riscurilor şi vulnerabilităţilor
instituţionale
Pct. 1
PARTEA 3: Obiectiv specific 5.3 -
Consolidarea mecanismelor de control
administrativ
Pct. 2 şi 3
Capitolul 6: Obiective generale şi
specifice, acţiuni principale
Secţiunea 2:
6.2. Obiectiv general 2 - Creşterea
integrităţii instituţionale prin
includerea măsurilor de prevenire a
corupţiei ca elemente obligatorii ale
planurilor manageriale şi evaluarea lor
periodică ca parte integrantă a
performanţei administrative
PARTEA 1:
Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătăţirea
capacităţii de gestionare a eşecului de
management prin corelarea
instrumentelor care au impact asupra
identificării timpurii a
riscurilor şi vulnerabilităţilor
instituţionale
Pct. 4 şi 5
Pagina 21 din 34
Criterii
7) Evaluare a riscurilor de
corupţie
şi
71) Implementarea
metodologiei de identificare a
riscurilor şi vulnerabilităţilor la
corupţie (autorităţi ale
administraţiei publice
locale) elaborată de MDRAP cel
puţin la nivelul consiliilor
judeţene şi municipiilor;
şi
72) Identificarea, pe fiecare tip
de unitate administrativ-
teritorială, a procedurilor
administrative care sunt cele
mai vulnerabile
la corupţie, pentru eliberarea
certificatelor şi autorizaţiilor
(cel puţin trei proceduri);
şi
73) Identificarea riscurilor şi
vulnerabilităţilor specifice
instituţiei;
8) Actualizarea o dată la doi ani
a planurilor de integritate
Unde este prevăzut Măsurile şi politicile interne
(în ce procedură este
prevăzut? Cine se ocupă?
Unde şi cum se arhivează? )
Cap. 6, Obiectiv general 6.2
PARTEA 1: Obiectiv specific
2.1 - Îmbunătăţirea capacităţii de
gestionare a eşecului de management
prin corelarea instrumentelor care au
impact asupra identificării timpurii a
riscurilor şi vulnerabilităţilor
instituţionale
Pct. 3
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 8: Obiectiv specific 3.8 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în administraţia publică locală
Pct. 5
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 8: Obiectiv specific 3.8 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în administraţia publică locală
Pct. 1
SECŢIUNEA 6: 6.6. Obiectiv general 6
PARTEA 1: Obiectiv specific:
Consolidarea integrităţii instituţionale
prin planuri dezvoltate pe baza analizei
de risc şi a standardelor de control
managerial intern
Pct. 3
Cap. 6, Obiectiv general 6.2
PARTEA 1: Obiectiv specific
2.1 - Îmbunătăţirea capacităţii de
gestionare a eşecului de management
prin corelarea instrumentelor care au
impact asupra identificării timpurii a
riscurilor şi vulnerabilităţilor
instituţionale
Pagina 22 din 34
Criterii
9) Realizarea schimbului de
bune practici în implementarea
programelor de integritate
între mediul privat şi sectorul
public
(măsură preluată din SNA 2012-
2015)
10) Publicarea în format deschis
a indicatorilor economici şi de
performanţă (inclusiv a
bugetelor şi subvenţiilor
primite de la autorităţi publice)
pentru întreprinderile la care
statul este acţionar, atât prin
structuri ale administraţiei
publice centrale, cât şi locale.
11) Revizuirea şi simplificarea
procedurilor administrative
inclusiv prin utilizarea noilor
tehnologii ale informaţiei în
vederea furnizării serviciilor
publice online;
12) Derularea de campanii de
conştientizare, organizarea de
dezbateri publice periodice în
plan local şi promovarea
bunelor practici anticorupţie
13) Realizarea unor proiecte
/activităţi în comun cu
participarea autorităţilor
publice locale şi a
reprezentanţilor societăţii
civile, având ca obiectiv
prevenirea corupţiei,
promovarea eticii şi integrităţii;
14) (participarea la) reţele de
elaborare şi evaluare a
politicilor publice anticorupţie
de la nivel local;
Unde este prevăzut Măsurile şi politicile interne
(în ce procedură este
prevăzut? Cine se ocupă?
Unde şi cum se arhivează? )
Pct. 3
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 7: Obiectiv specific 3.7 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în mediul de afaceri
Pct. 5
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 7: Obiectiv specific 3.7 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în mediul de afaceri
Pct. 9
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 8: Obiectiv specific 3.8 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în administraţia publică locală
Pct. 2
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 8: Obiectiv specific 3.8 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în administraţia publică locală
Pct. 6
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 8: Obiectiv specific 3.8 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în administraţia publică locală
Pct. 7
Cap. 6, Obiectiv general 6.3
PARTEA 8: Obiectiv specific 3.8 -
Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de
corupţie în administraţia publică locală
Pct. 8
Pagina 23 din 34
Criterii
15) Organizarea şi derularea de
programe sectoriale de creştere
a gradului de conştientizare şi a
nivelului de educaţie
anticorupţie în rândul
personalului din administraţia
publică centrală şi locală
16) Punerea în aplicare a
hotărârilor judecătoreşti privind
incompatibilităţile sau
conflictele de interese (sau a
cazurilor soluţionate de ANI)
161) Aplicarea de sancţiuni
disciplinare cu caracter disuasiv
pentru încălcarea standardelor
etice şi de conduită
anticorupţie la
nivelul tuturor funcţiilor şi
demnităţilor publice;
17) Dinamizarea activităţii de
prevenţie, conştientizare şi
educaţie în cazul persoanelor
care au obligaţia depunerii
declaraţiilor de avere şi de
interese
18) Utilizarea la nivelul
instituţiilor publice a
infrastructurii dezvoltate în
cadrul sistemului naţional de
raportare potrivit prevederilor
O.U.G. nr. 88/2013 privind
adoptarea unor măsuri fiscal-
bugetare pentru îndeplinirea
unor angajamente
convenite cu organismele
naţionale, precum şi pentru
Unde este prevăzut Măsurile şi politicile interne
(în ce procedură este
prevăzut? Cine se ocupă?
Unde şi cum se arhivează? )
SECŢ IUNEA 4: 6.4. Obiectiv general 4 -
Creşterea gradului de cunoaştere şi
înţelegere a standardelor de
integritate de către angajaţi şl
beneficiarii serviciilor publice
PARTEA 1:
Obiectiv specific 4.1 - Creşterea
gradului de educaţie anticorupţie a
personalului din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice de la nivel central
şi local
PARTEA 2: Obiectiv specific 5.2 -
Îmbunătăţirea activităţii de
identificare, sancţionare şi de
prevenire a cazurilor de
incompatibilităţi, conflicte de interese
şi averi nejustificate (BM2 din MCV)
Pct. 2 şi 4
PARTEA 3: Obiectiv specific 5.3 -
Consolidarea mecanismelor de control
administrativ
Pct. 4
PARTEA 2: Obiectiv specific 5.2 -
Îmbunătăţirea activităţii de
identificare, sancţionare şi de
prevenire a cazurilor de
incompatibilităţi, conflicte de interese
şi averi nejustificate (BM2 din MCV)
Pct. 8
PARTEA 3: Obiectiv specific 5.3 -
Consolidarea mecanismelor de control
administrativ
Pct. 5
Pagina 24 din 34
Criterii
modificata şi completarea unor
acte normative (sistemul
forexbug);
19) Consultarea angajaţilor în
procesul de elaborare a
planului de integritate;
191) Identificarea măsurilor de
remediere a vulnerabilităţilor
specifice instituţiei, precum şi a
celor de implementare a
standardelor de control
managerial intern;
192) Aprobarea şi distribuirea în
cadrul instituţiei a planului şi a
declaraţiei de aderare la SNA;
20) Transmiterea contribuţiilor
solicitate de secretariatul
tehnic şi participarea la
activităţile de coordonare şi
monitorizare ale
strategiei.
21) Pentru implementarea
măsurilor cuprinse în inventarul
măsurilor de transparenţă
instituţională şi de prevenire a
corupţiei (anexa nr. 3 la H.G.)
este necesar ca fiecare
instituţie publică cu un număr
mediu de 50 de angajaţi să
aloce, în medie, un
buget de aproximativ 900.000
lei instituţie/an (echivalentul a
aproximativ 200.000 euro).
2) Infracţiuni de corupţie
Unde este prevăzut Măsurile şi politicile interne
(în ce procedură este
prevăzut? Cine se ocupă?
Unde şi cum se arhivează? )
SECŢIUNEA 6: 6.6. Obiectiv general 6 -
Creşterea gradului de implementare a
măsurilor anticorupţie prin aprobarea
planului de integritate şi autoevaluarea
periodică la nivelul tuturor instituţiilor
publice centrale şi locale, inclusiv a
celor subordonate, coordonate, aflate
sub autoritate, precum şi a
întreprinderilor
Publice
PARTEA 1: Obiectiv specific:
Consolidarea integrităţii instituţionale
prin planuri dezvoltate pe baza analizei
de risc şi a standardelor de control
managerial intern
Pct. 2, 4 şi 5
SECŢIUNEA 6: 6.6. Obiectiv general 6
PARTEA 1: Obiectiv specific:
Consolidarea integrităţii instituţionale
prin planuri dezvoltate pe baza analizei
de risc şi a standardelor de control
managerial intern
Pct. 7
Capitolul 8
Pagina 25 din 34
Noul Cod penal

Art. 175 - Funcţionar public

(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau
fără o remuneraţie:

 exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor

puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
 exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
 exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator
economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate
de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un
serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă
controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Titlul V - Infracţiuni de corupţie şi de serviciu art. 289-309

Capitolul I - Infracţiuni de corupţie art. 289-294

 Art. 289 - Luarea de mită

 Art. 290 - Darea de mită
 Art. 291 - Traficul de influenţă
 Art. 292 - Cumpărarea de influenţă
 Art. 293 - Fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia
 Art. 294 - Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în legătură cu aceştia

Capitolul II - Infracţiuni de serviciu art. 295-309

 Art. 301 - Conflictul de interese

 Art. 308 - Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane

Art. 289 Luarea de mită

(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori
primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în
legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în
îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie
publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Pagina 26 din 34
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2),
constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui
act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.

Acest lucru nu are relevanţă întrucât infracţiunea de luare de mită se consumă în momentul în care se
pretinde folosul şi nu în acela în care este primit, fiind suficientă simpla pretindere a folosului, predarea
banilor putând să aibă loc ulterior sau putând chiar să nu se realizeze; luarea de mită consumându-se în
momentul pretinderii banilor, orice activitate ulterioară acestui moment nu are nicio influenţă asupra
acestei infracţiuni5.

Dintre cele patru modalităţi alternative de realizare a elementului material al laturii obiective prevăzute
în reglementarea anterioară, au fost preluate doar trei (pretinderea, primirea şi acceptarea promisiunii),
renunţându-se la modalitatea nerespingerii promisiunii. Deşi, aparent, s-ar putea crede că prin această
renunţare a fost restrânsă aria de incriminare, în realitate nu este aşa, întrucât acceptarea tacită
echivalează cu nerespingerea promisiunii primite de către făptuitor.

A fost incorporata infractiunea de primire de foloase necuvenite (art. 256 CP din 1969) în infracţiunea de
luare de mită. Varianta agravantă a infracţiunii nu se mai regăseşte – funcţionar cu atribuţii de control.
Subiectul activ: orice persoană

Art. 290 - Darea de mită

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice
mijloace de către cel care a luat mita.

(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost
sesizat cu privire la aceasta.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date
în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).

(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se
mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

5
Consiliul Superior al Magistraturii, Mapă de hotărâri infracţiuni privind corupţia şi criminalitatea
economico–financiară http://www.csm-just.ro/csm/linkuri/13_03_2009__21723_ro.pdf

Pagina 27 din 34
Infracţiunea de dare de mită poate fi săvârşită în modalitatea oferirii de bani sau de alte foloase
necuvenite unui funcţionar, în scopul ca acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să întârzie
îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor
îndatoriri. Pentru existenţa infracţiunii de dare de mită în această modalitate nu este necesar ca oferirea
de bani sau de alte foloase necuvenite să fi fost urmată de acceptare sau de executare, fiind suficient
faptul oferirii de bani ori de alte foloase. De asemenea, nu este necesar ca scopul urmărit - îndeplinirea,
neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii de către funcţionar a unui act privitor la îndatoririle sale de
serviciu sau săvârşirea unui act contrar acestor îndatoriri - să fi fost realizat 6.

Art. 291 - Traficul de influenţă

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru
sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are
influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să
nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu
sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.

Subiectul activ: poate fi orice persoană

Art. 292 - Cumpărarea de influenţă

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori
indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar
public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie
îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor
îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost
sesizat cu privire la aceasta.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după
denunţul prevăzut în alin. (2).

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai
găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Fapta poate fi comisă indirect, prin intermediul altei persoane. Promisiunea poate privi nu numai
persoana celui care ar urma să realizeze traficul de influenţă, ci şi o altă persoană. Scopul urmărit de
făptuitor este calificat, infracţiunea se comite cu intenţie directă. Pentru existenţa infracţiunii, este
necesar ca actul să intre în atribuţiile funcţionarului public respectiv sau, dimpotrivă, să fie contrar
acestor îndatoriri. Subiectul activ: orice persoană
6
Idem

Pagina 28 din 34
Art. 301 - Conflictul de interese

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a
participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru
sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă
persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale* ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a
beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi
interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

*) Decizia 603/2015 - Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că

sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) este neconstituţională.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Decizia ICCJ nr. 350/A/2014 Dosar nr. 119/39/2012

Obiectul juridic special al infracţiunii de conflict de interese îl constituie relaţiile sociale referitoare la
buna desfăşurare a activităţii de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condiţiile îndeplinirii unor
acte cu încălcarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului
public în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice.

Conflictul de interese nu presupune doar obţinerea unor foloase materiale necuvenite, ci obţinerea
oricărui tip de folos patrimonial, conform textului de lege care incriminează fapta, întrucât incriminarea
nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi
justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de
serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată. Prin incriminarea „conflictului de interese”, „se
urmăreşte sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, satisface
interese personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice. Sub aspectul laturii obiective, infracţiunea de
conflict de interese presupune acţiunea de îndeplinire a unui act ori de participare la luarea unei decizii
prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material, în vechea reglementare şi, respectiv,
patrimonial, în actuala reglementare.

Prin îndeplinirea unui act se înţelege efectuarea oricărui act ce face parte din îndatoririle de serviciu ale
subiectului activ, indiferent dacă este vorba de întocmirea unui înscris sau de realizarea unei acţiuni la
care acesta este ţinut în virtutea atribuţiilor sale.

Spre deosebire de îndeplinirea unui act, care este acţiunea exclusiv personală a funcţionarului public,
participarea la luarea unei decizii semnifică îndeplinirea unei atribuţiuni de serviciu în situaţia în care
decizia nu aparţine în totalitate funcţionarului, ci aceasta trebuie luată, în colectiv, de mai multe
persoane.

Legea nu cere ca îndeplinirea unui act sau luarea unei decizii să fie defectuoasă, astfel încât, pentru
incidenţa textului analizat este suficient ca autorul să acţioneze conform atribuţiunilor de serviciu.

Pagina 29 din 34
Pentru existenţa infracţiunii este necesară o situaţie premisă constând în aceea că funcţionarul public
are competenţa îndeplinirii actului sau a participării la luarea respectivei decizii.

Folosul se realizează în mod direct (spre exemplu, făcând parte din comisia de examinare, îşi evaluează
propriul frate pentru angajarea ca funcţionar public în unitatea unde lucrează), ori indirect (spre
exemplu, încheie un contract avantajos cu o societate comercială, persoană juridică, al cărei asociat este
funcţionarul public sau soţul său, o rudă sau un afin până la gradul II inclusiv, etc., în această ipoteză
avantajul realizându-se în mod direct în patrimoniul persoanei juridice, iar indirect în cel al făptuitorului
ori al soţului său, al unei rude sau afin până la gradul II inclusiv, etc.).

„Folosul material” realizat de către inculpaţi pentru ei înşişi constă în cantitatea de masă lemnoasă
obţinută de pe parchetele exploatate de primii patru inculpaţi urmare şi a implicării personale în
efectuarea unor acte necesare exploatării respectivelor parchete.

Folosul material (patrimonial) constă şi în urgentarea procedurilor de exploatare a vegetaţiei forestiere,

facilitarea îndeplinirii acestor proceduri, folos care, în final, este materializat în valoarea masei lemnoase
obţinute şi posibilitatea reinvestirii mai urgente a acestei valori cu consecinţa obţinerii mai rapide a unor
profituri suplimentare (profit obţinut prin reinvestirea în diverse domenii, inclusiv prin cumpărarea şi
exploatarea de noi păduri - ca în speţa de faţă).

Cu referire exclusiv la inculpatul T.G.A., se constată că acesta nu a negat faptul că, în exploatarea
partizilor nr. 3894/2010 şi nr. 3488/2010, dar şi în exploatarea altor partizi şi-a aprobat singur
documentele respective, dar a susţinut că doar el, în calitate de şef de ocol silvic, avea atribuţia de
serviciu de a aproba astfel de acte.

Or, după cum rezultă chiar din declaraţia inculpatului, atunci când acesta pleca în concediu de odihnă
sau lipsea o perioadă de timp de la serviciu, exista posibilitatea legală de a fi desemnat un înlocuitor
al şefului de ocol silvic, înlocuitor ce exercita atribuţiile de serviciu ale acestuia.

Ca atare şi în ipoteza în care şeful de ocol silvic exploata parchete de pădure în interes personal, se
putea recurge la această variantă legală de a fi numit un înlocuitor al său, care să îndeplinească
atribuţiile acestuia şi să aprobe documentele necesare exploatării masei lemnoase.

Decizia ICCJ nr. 342/A/2014 Dosar nr. 1292/46/2013

În perioada anului 2011, Comuna Mateeşti, judeţul Vâlcea, era implicată în unele litigii civile, context în
care inculpatul S.N. a luat hotărârea să încheie mai multe contracte de asistenţă juridică cu nora sa,
S.C.I. În speţa de faţă, onorariile percepute de doamna avocat au fost decente, nefiind realizată o
îmbogăţire a acesteia prin contractele încheiate de Primăria Mateeşti.

Textul de incriminare al infracţiunii de conflict de interese nu impune ca instituţia publică să fie

prejudiciată prin actul îndeplinit de către funcţionar, ca o condiţie de tipicitate a infracţiunii, fiind
suficient ca beneficiarul actului să dobândească un folos. Astfel, infracţiunea de conflict de interese este
o infracţiune de pericol şi nu de rezultat, aşa încât nu prezintă relevanţă lipsa intenţiei inculpatului,

Pagina 30 din 34
reclamată de acesta, de prejudiciere a primăriei prin semnarea contractelor de asistenţă juridică cu nora
sa.

Se constată că infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului este o infracţiune de pericol
şi nu de rezultat, aşa încât suma de 7.500 RON nu reprezintă un prejudiciu cauzat Primăriei Comunei
Mateeşti.

Decizia ICCJ nr. 306/A/2014 Dosar nr. 2949/2/2013

Actele prin care s-au realizat direct foloasele materiale pentru sine au constat în semnarea, în calitate de
director/manager al „C.V.G. București" a. celor 5 contracte (și a celor 9 anexe aferente): cu societatea
comercială SC S.A. SRL, în cadrul căreia avea calitatea de asociat.

Deasemenea, prin emiterea împuternicirii din data de 01 septembrie 2006, prin care a abilitat-o pe
martora Ț.C. să semneze „convenții civile și contracte încheiate în baza legii dreptului de autor și drepturi
conexe (...) fără limită valorică", inculpata N.C.B. a îndeplinit acte prin care s-au realizat, în mod indirect,
foloase materiale pentru sine, întrucât, prin această modalitate, martora a reprezentat instituția publică
de cultură "C.V.G. București" în contractele încheiate cu inculpata N.C.B., în calitate de cedent.

Obiectul juridic special al infracțiunii de conflict de interese îl constituie relațiile sociale referitoare la
buna desfășurare a activității de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condițiile îndeplinirii unor
acte cu încălcarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației
interesului public în exercitarea demnității or și funcțiilor publice.

Conflictul de interese nu presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea
oricărui tip de folos patrimonial, conform textului de lege care incriminează fapta, întrucât incriminarea
nu. urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei si
justificare obținerii unor foloase materiale, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de
serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată.

Decizia ICCJ nr. 869/2014 Dosar nr. 2038/1/2014

Fapta inculpatului R.N. constând în aceea că, în perioada 19 octombrie 2009 - 15 iunie 2010, în calitate
de deputat în Parlamentul României, cu intenţie, în mod repetat în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale,
a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar din Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, a
fiicei sale, R.C., a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta şi a încheiat un contract civil
de prestări servicii în cadrul aceluiaşi birou parlamentar, cu fiica sa, P. (fostă R.) S., contracte în baza
cărora s-a realizat, în mod direct, un folos material pentru aceasta, în cuantum total de 11.658 lei, sume
plătite cu titlu de venituri salariale din bugetul Camerei Deputaţilor, întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii de conflict de interese în formă continuată.

Art. 308 - Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane

(1) Dispoziţiile art. 289 - 292, 295, 297 - 301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod
corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori

Pagina 31 din 34
temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre
cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice*.

*) Decizia 603/2015 - Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că

sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1), cu
raportare la art. 301, este neconstituţională.

(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime

Infracţiunea prevazută de art. 308 din Codul penal este o infracţiune autonomă, o cauză de reducere a
limitelor de pedeapsă sau o formă atenuata a infracţiunii prevăzute de art. 289 din Codul penal?

Prin modalitatea de reglementare, dispoziţiile art. 308 din Codul penal nu definesc o infracţiune-tip, de
sine stătătoare, întrucât în structura normei nu este descrisă o faptă distinctă, cu o configuraţie proprie,
ci se face trimitere la dispoziţiile şi pedepsele cuprinse în alte norme de incriminare;

Aceeaşi faptă poate fi deci incriminată, pe lângă forma tipică, în una ori mai multe variante, agravate
sau atenuante, care corespund conceptului faptei prevăzute de legea penală în configuraţia tipică,
deosebindu-se de aceasta prin anumite elemente circumstanţiale.

Infractiunea de luare de mită constituie infractiunea-tip, reprezentând forma de bază, în raport cu

dispoziţiile art. 308 din Codul penal care, în mod evident, ca urmare a extinderii vizând subiectul activ al
infracţiunii-tip la *persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în
cadrul oricărei persoane juridice*, reprezintă o variantă atenuată a acesteia.

Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

Art. 12

Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii
pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a. efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau

însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând
informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
b. folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori
permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Art. 13

Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori
în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul
obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani.

Pagina 32 din 34
Art. 132

În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut
pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene

Art. 181

(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete,
dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau
din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi
interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute
potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele
administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor
fonduri.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale
pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 182

(1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul
general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu
închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are
ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele
administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale
pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 183

(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii
Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la
2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute
potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul
general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Pagina 33 din 34
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale
pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 184

Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 181-183 se pedepseşte.

Art. 185

Încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuţii de decizie ori de
control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau
îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârşirea de către o persoană care se află în
subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracţiunile
prevăzute la art. 181-183 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spălare a banilor în legătură cu
fondurile Uniunii Europene, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 23

(1) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate să înştiinţeze organul de urmărire penală sau, după
caz, organul de constatare a săvârşirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care
rezultă indicii că s-a efectuat o operaţiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit
prezentei legi.

(2) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate, în cursul efectuării actului de control, să procedeze la
asigurarea şi conservarea urmelor infracţiunii, a corpurilor delicte şi a oricăror mijloace de probă ce pot
servi organelor de urmărire penală.

Art. 24

Persoanele prevăzute la art. 1 lit. e), care cunosc operaţiuni ce antrenează circulaţia de capitaluri sau
alte activităţi, prevăzute la art. 1, privind sume de bani, bunuri sau alte valori ce se presupune că provin
din infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora ori din infracţiuni ce au legătură cu acestea, au
obligaţia să sesizeze organele de urmărire penală sau, după caz, organele de constatare a săvârşirii
infracţiunii ori organele de control, abilitate de lege.

Art. 25

(1) Îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor prevăzute la art. 23 şi 24 nu constituie o încălcare a

secretului profesional sau bancar şi nu atrage răspunderea penală, civilă sau disciplinară.

(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) se aplică chiar dacă cercetarea sau judecarea faptelor semnalate a
condus la neînceperea sau încetarea urmăririi penale ori la achitare.

Art. 26

Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului exercitat în condiţiile
legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei de judecată.

Pagina 34 din 34