Sunteți pe pagina 1din 56

!!I ... ' ..... ,.~'""'''' ....... ~.a 'C'31L_C .

:~nin _ ,

mt situate pe supratala ului, in general ta distanla tafa

, organele pe care Ie reprezintii" ne explica autorii. Daca lot stimu~at,~ prin "!asaj la unprag suportabil al durerii, pot ,clan!lia ellmlnarea. din cO.rp a tuturor dezeChilibrelor adunate zecl de ani' de viata de fiecare aintre noi.

Cartea contine un .interesant complex de cuno~tinte ana.toice, fizi;olegice ~i' refle.xologice,. punand la dispozitia ciititolui toate informatin,s,necesar.e pentru a trezi interesul catre

flexo~erajJie. Este !,f' anual ideal peRtru initierea Tn ,reflexo-

gie. Irrtr-trn mod c ivant ~i atragator ,autoriireu~esc sa

luca noi §i interesante date §i elemente chijar!lii pentru pr.ac;antii cu experienla

GEORG ETA BALOIU maes.tru in reflex.oterap,ie'

Lucrarea de tala ,estEll un indrumar pentru un t.raii corect, de .itare a belilor §i depunerHor de cristale. 0 lucr-are dida,ctica 'Htru cei de specialitate §Oi nu numai. Cartea: se ,adreseaza ~eciali§tilor in masaj §i publicu'lui larg deopotriva, inter,esat

recuperarea §Oi mentinerea sanatafii ~'i tuturor celor ce con~ ientizeaza ca sanatatea este baza uneivieli a.rmonioase pe I.re doa!r cand al pierdut-o, §tii sa. 0' .apreciezi fa valoarea. ala ..

Este 0 carte care a ie§it la lumina intr-o lum,e care are are nevoie de ea. Lucrarea t,e indeamna. la 0 deseoperir·e mtin(,Ja a'starii de sanatate. Unghid care iti ind:ruma pa§,ii eu )timism- in oriee stadiu te-ai ana -optimism spre sanatatea din lra de ma.ine. 0 e.arte de ctttt ~i recitit, de pretuit:lji da("uit prienilo;r, a carte de aetrnrtat §i practicat doar puna.nd-o in 'actica ii vei recunoa~te· adevarata va.loare.

LIDIA. DRAGU maestru ,refle:xoterapeut

Apli-cat.i! fara retine ... i tot ce ati citit pe paginile acest,ei lucrar(§iva veti schimba. viiita, devenind unom nou.

LHult ~ucc.esJ

~coala superioara de medicina alternatjva MALIBU pregate§te terapeutl rnanuall in speciaJita1ile: massotera ple,

refleX'oterap.ie., chlroterapie, arornateraple, aurlculoteraple, presopu nctura

pentru Japonia, Emirate, Portugalia, Spania, vase creaztera (Anglia). TEL: 619.18.92,094.34.89.83

Coperta: CRISTIANNEGUJ, LlUlADRAUU, \llLlUlll ILW Culegere ~i tebnoredactare: MlHAELA FRONE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

BlJLUS, LIVIU

'Reflexologla ~i vindecarea prin reflexoterapie Liviu Bulus, Mihai II incescu

Editura Sylvi, Bueuresti, 2001

24 cm., 112 p.

Bibliogr.

ISBN 973-8258-28-6 I. Ilincescn, Mihai

615.821

© Teate drepturile asupra acestei lucriiri apartin autorilor.

ISBN 973-8258-28-6

LIVIUBULUS

I

MIHAl ILINCESCU

REFLEXOLOGIA ~I VINDECAREA PRIN.

REFLEXOTERAPIE

Editura~ Bucurestl - 2001

PREFATA.

"Ref1e_\'ologio ,),1 vindecarea PI'II7 reflcxoterupie' contln« Wine coreschiinbo helle,/ic lume«. El'lmwi din 111IeiepciuI'I"<' milel!(/rl), iii sptl/1e cum sli legi tntre de lucruril« core lis'! inlump/a chiar ac !I III ,)'i Ie /""oj sa vezi ce !i Sf! Vti inf.dlJlpla in vii tor. lntervenind in [aza incipienid a deregldrilor organisrnului utnan previi defapt ce~a ce Ii s-arfi putut il1fomplo - probletne de sonatate. mat inic! sau tnai mar!

Este 0 carle c."are II ie,~~U ia !/,Imine; intr-a lume care are uu,/J'C nevoie de ell. Lucrarea te rnd(~ali1nli /0 o descopel'ire COIlI/I)II<I asr/iri, tale de scllui/are. Un ghid Cure iii indrnma pusii cu optimism in orin! slodhlltt-ai qflo - optimism spre sanatotea din -:iuC/ de mdine,

o carte de citit Si recitit, de pretuit si de ddruit prietenilor - 0 carte de asimitat st practicru door; pl/mindeo 111 practicii ii I'ei recunoaste adevarata valoarc.

LlIC/'61/'ea de /ater o puiein include in cadrul medicine! alternative, mat exac! ill terapiil« complemenwre.

Metoda chinezeascd a zonoterapiei. a reflexologiei. care prin apiisare ~'j masa] in anumlte zone pr!;!c/uce e!,ectejiIio!ogice in toate zonele Ira/ole, (nu ore nic! 0 importanui cli/ de dcparte este ae'ca.YIe'i :!017</ departe« PI'OPIMtI de rrarament] ofosr tememic slue/iala limp de peste 30 de ani de ,II: Filzgerahl ce! c{//'e pe drepICUII(il1! est« considerat descbiuitor de drnm 11'1 zonoterapie rcflexologie .11 care a 0"1111111 rezuitare uitnitoare /11 aces! dotneniu.

T,i/pile picioarek»: poimele s! wale extremiuui!« corpului 1)!'e~il1/tl illlogil1<:o iii uglindti U c(JIpll/lii fis«:

C«t« 10 cattale cnergetic« cure traverseozii corput au cu PUflO tenninus Ic-"pi/e plcioorelos:

Dacd a<'e.I'r~ canal", se blocheozti, el'lerg/a 11'1./ mal P(WIe ptilnll1de 10 diferi:« par!i ale corpulu! organe Si muschl. cn!J(inli (l stare perunhaui la nivelul corpuluifizic. lmpuisionarea prin presiune "piicolLi asupra unor zone perniit indep/utareo acestor blocaje. curgerea libero a eneigiilor, afluxutui sanguin In echilibrn chimic, red/ind armenia trupuiui. actiondnd asupra aurei, anatomiei subtile, mcntalului ,1i psihicului·"pil'il1i1tli. Numai cunei intre uces/e aspecte - trup, mirue -:ii spiri: - ni.I'/Q arinonie, putem deveni 1.111 IrJI lIlI i/CII , indestructibi;

Energia v;t.r;dtl, I'1wl'Iilcrjor{o vuah) sou prana. circula in mod echilibrat, ritmic, intre toate olgllnele corpuhll. Ea p(Jlrunde infiecare celul6 si re,,>;·u! viu Daca aceasta energie se blochearo. organll! corelat cu ?COJ'/l.i IIIOGala .'" imiJolm;ve'i'Ir?. (Boli!e provocate de virusisau bacterii pol perturbo ,}i ele echilibrul corpului).

II'Idol6 €e "reo parricnla afluxului sanguln este lmpiedlcani (ca urmare aepuiziirii I/n("clI/'1I'I?, sau 0 presiune eX(,(!,\";Vtl Q unei mlscoci gre,yite, orr imvbili2iiri din cauzafriguiui), apur mici irflamatii, se incetineste circu/a{i" ,\'I'mgelui, obtinandu-se un produs de reziduuri chimice (.WlI puroi) nefolositor. care seJbrmeo,zii ill punctcle de !ega/llrel ,\'OU injurul acestora. Aces/co se invechesc, se amplifica. in/7u{mtiind contimuu! de acid oxalic in fluxu! sangum ~'i depozitdrilc de cristale care seformel/zJi la terminathle l7el'1I0'OSe ale ergunelor t.orprrlui nostru.

Dual I'i se In/i/llchl reiervorul de iJemirra al (rnasinii) autoturismului dumneavoostra. acesta treluiie desfuudat, altfe! masin« /1U mailuncsioneaza. Aceostoface reflexoterapia ell corpul uman. Coieva expe'-'·ent& in privim« nceas/o v(Jr inuiri increderea dumneuvoastra In rt3jle,;n'lerapie. Folositi m::eusll.1 metod/: {1'1 bolile de (,;ore sli/et'i,[i .:ri veri vedea rezultaic!e ("eire lUI ,WI I(,.~-{; asteptate ~ perseverotl zlln}: minim I ()-! 2 ziie - ,1i vet! meunoa.,I'le bine:!cn'etl'le,

Celor care cad in pdc-a/til t/u!oi,,-)·ehirii eel pruuicC/ aceas!a es!e /I'IlII/ preo simp!a ell sD ohlim' rezulune deosebite de vindecare, ic suger6m sa nu se lase indus! in eroare -- rejlexoterapia este lin adevarai miracol!

Incercaii .yi I){; veii conviuge.

.Prin rettexodiagnost»: se poate deswperi (1 ,nr!erin!'a 1I1"'-'fi,~!i./I1c!i()l'Iafii a organulu! corespondent. jxdpa-/1d zona reflexogenit alui. sona /Jngatti in terminati! nel"voose ,~'i I'(L~'c".!()I'e" - pretind autorii acestei cdrt} in capitolulIll.

L

'f1 ,', -e con>idert/ eel ',/eplIIwrlle,dlJ lIl,xfne .1'11111 principalc,I Cl.lu~ii," im,lwll1l'illir;i

.Ln r<;' (},Xolewpl< ,\ '. ' , ' , " " ," , ,? C ' ,- -anitolul III.

" Iu! I "(- hrano 8i deprinderile VICf(lW'f! suntfurnizorolIoi - cum, 1/1/' 1/1 C( f. .

CIII'~l1le ,"I 1/10(!I ,e 1 iii, a, , _, __ ' , " I" -, '",' , Iif< I '11 cd! ohuziu»

Mosino (J!I]J!I/ui litiSrrU trebuie WI/Ie pastruu: 111 01 dille, e cati e ',101 /11,) me, 1/ e,'

, , 'I f; ea ell alii/ll1l1i repede nu va fi bun« de nimic. , ',-," d - I

111<11 11111 /,' ~ _ ' , '/ 4(J de an! ru: trehuie s,i hlsiill7 depunerile de toxine ,),1 calch» s a ,I e intm C/,

[2aca WI1 I, eeut "e, , ", ' , _ , ,- , ',!inii ()

" "1!2ec/e to hipenensiunc G/rrel'w/6,obosind 111111/ /l'JI/)1O care inoearca sa Jll< I,

Dprnl/'{!CI1, al'lIl1gB'" pi etl/. 'l ,

{ -' ,'", fI~e )'i cin;!llulie a "dl1gellli, , . ,

lI'I/'W JII,," '" " 'mliciu nlllllciewf intr-a peIne U rorputn. '1I!SfrU exisui un deruI1J'I/I/f,'11 ,lOll l!

Dllmn e sunt WI /1.1<. ' " I d I' 1: De ,'e CCIUIQI/I

D '/ 11;'1 ,"ril'lll.' 1'111 "'111 cevo ra" c! 0 binecnvantav». 1111 senina a (/ en (II I, '

"fMul1ure urerue (IS' '"''' .' . , - I 't" ncrvo» ~'i

• ":. " '( _ "e ell (I'llirille si ['almallle'! llces'ell pOlI'aIiJe"z,j dow' cenlru, ITO,I 111 "_ " ,

iii IJwl)M,'1I71 ",,,EI tzat ,CI, " , , D 'I " CI, /11I?l"viinrjltiman=1

, '-, 1'/' '''d' wmHliclI{lIi OJ: Champwlsp"IlC<I, U/'UI'I e.l'unlSlIlga 1I

licr..'()jT:W:2U sr:.II'lSO sto nil 1/ II ~. , " . " ' " piisar)

1'1:. .. ' • h /1-' "II «anve" durer; depistat« 10 rerm;/%I{iilenervon.'S'I!, Cil ce emal mICA 1I . '_ . d p(1 a "'IVlu'e HUH U" l l 0' - or . 7 liar

[l ,,", I tesea co !oicioarele lor qrj) ill orC/in@Ji.\'P'.III:"Oh!pieiOorelemeII!SlInt,paleaeeall,_

Damenll .'1 e, 'at ' , f" 1 / ' le decdt lu o eventua a

_. • ''''11'/111'/'' ['·17 realiWi& il7.\"ll, 111,1 all consiatut illed srr' erinte e or (;orpaw, '

wmotoas(I "COI/, " ' - / d I'"

'I I, ~ 10 !III!Jurare digesfil'{j, pe care nnturo le emile co seinna e e" anne. _ ,_ (/11'111'" (I?- cap" '" ' " / di lui I iC'I'! CI/I'("'",ie \'dfirn"n~'rlei"1 ""

~ l~ellemte/"(/l!le"I!" nllll"ehllie di se SII/).I'III"I,e tota me ,/otllJl ellS" .. ', ' " 'I I "I, ~" ,', " , )' '(:' ~(I avea efecte fa,lI(:Jraill It aGO 0 unc C

I ' 'clice' olte ineiode de tratamem tnemec tcamentoase ,Cal I J " ' .. ,,' ," ie

e pIG , . "" ",' '_ -6 (llIlOrii- ",II/cind mal repede Iilll1cr! bine 11011/1'/1, '[{II" ,

medicinu clasic« (/ esua! - "e cml~IU'nrj,~e,,_, 't ieo! _ " w5nli"lifl ,i armonie d"plinGi, EdifiCa/IJr ill

_ _ I '., 0 r WII 10 oJ stare l Ii acuvt ate ( ep 111(/, III ' - ', ," _

Sll/nt/ate, (e a ajut.g« c In i . ~ ~;)" _ .• '. I' ul'(o .... steele ft_lWe. be.ne.fJciu36 de acest rrotament .>'1 cor-e J.~'I gllsesl ",13.1'1 sens esteiabel»! delafinele CUi {.II ell ~ ra"", , hlini boli illlemf< bol! renule de orice [el: nisip, trutarea ,in r'!flex,Olertlpie- di"!/'e LOire If/Wj"III, 1,1'111111.11 811 I,ml~ml" I vii de 11L1/;'ifie tieul,/Jere, bol;'ale caitor

"r.' '/' tii tc bolt ole aporatu ill ~ 1"1<.<11" apenc tct <, io , "

piel/"tI, neJ,"lle, 111 e['J' ere. ' ," __ t ..' te /' 1:' ndtloze etc cancer. 1}OIi de nervi. imUinnii,

resp.iralQl"ii, O/~ eotoone! vertcbrole. discopati). WI"IW' e (1:1 -, ,1/101 ,,;, ", I '

" I ti I, -cr I elor gem/ole a/rolf! inuscultu e ,r, 1I. 111, C.

depresi) jisi/71ce. S:rI?SS: 1~ I a ~ (II "'/~I, 2 "; v- " u~re7 ill aCeS I CUI. sd ac/nw/i eLI re{lexOiernp/et incele mal

Puneii 10 mdol"l" aceste l! If mC/{II, a"u""" -, io IIclivad; chiar ~i" in crizele cele mai urate

r~bde criee 1I1l! divevseh» hQ/i ,~i n~ veri ~/" dreptute. l\et~IL>:Ol~/,{(P " ,', I" -nale :Ie /lili! -heparke, de uSNI'

_ "'COWfl! rapid din SiC/reo respec'liw;.; pers()aJ/n H1 .'u,!/erlll/a/Je ell II' l' La encue. I

IW(HJ~"!(',elt'. , ~, . r cn- , .. _ ._ .onstituie un un i 0<.1 I FI1 dmnenhdetil,'ti!.ordespcrh.dil'ut-e din

Luerurea dej(l_(lJ este bin« ,IIJ "cw~m~ ,II ,C( {' ' d / I II" IJriI1j"IJ/lil ca pe /a"v(r tatmica de lpGI'll

_ _ , . ~ / " 'I ~ f,,'ei distinuan: u-se e ce e <", "' Cc _ '

Romantt: oparute liMna ",,(ea, a' ,b , J·c' I, vie il'lc/LI'd"d'Jijuneliile o/,<'anelOI: ,11(1/"1

este de,,,'ri.,6 "~I 20/1'1 reflex« di» PlillCI de vedere anntomt«, tzio (')"" - ,b

parol"gi"e,)"i Sub.Nallle regeneroiive: , 'd ''I' /0 iristale] /rebuie.wl/upiGIII tmpouiva ioxinclor"

" Pentru a evita lnstaiarea bolt/or (;1 a aepunen 01 (' C ,

<copitoh»! xv. /, d j d ~ file d tum!

• Il'I"'/I,II'I'/"lre'I, ,>oi, 1!'O'Irlea SIII1i re,f!law de w;/illitatea g <lI~ e Qr el"I 0 '}" ,

"Im',),~i Icine"!1!cll, " " • • ~,

Cilili ill {,{fpiIOf'lll X. , . _ '.', c , • 'cl _ de evilare. II bolilor ~i r.ieplmerilor de

LlIcral'@<I de jali! eS!e 1,1/1 rnc/nlll'W/or penU!/ un II [II WI' 'c /' ,,"_[ <pecicdi)"Ulor in

, : /', ',~ '" ';.-' d?~' 'eciellifCIte ,~j lUi IHII1UIl. ,orl@oseClC!Je,'\ea..:. {, ...

(ins/we, t) I'llcrare di< aCllcli pel/I!!I U Ie, p " _', .. , ~ -,"I'i <i I!Iflll"OI' (dar ce

.' ,'",. i -.- >- • p e~'af In re:cupero/"ea ,~., mentm.elcCl sanG/c/"J ., . . _

11I<1"'t!1 ,~'I publtc'uhll wig ( e-o pOIIIWI,. m "' ',' , . ',', '" 'are doar ccind eri pi{!I"rhll-O, Sll '" 0

con.~'f/.ei'1tiz.r;t.r7.(j eli Stlndlurea e .... ·fe bc/ga Lmel vletl ar1HOnloa,~e pe c

Glp"ecieci 10 va lOt/rea rea/a, , c .. ' - d L' " B I' / "" Mdnl; lIincescii cOl1slilllie

Rejlexolouhl ,I'i vindec(]/"fi'CI pri!!! rejle;r:olercrplf! Sf!lIIfw/a e II'I!I 11 1.1: .. " , , '

" b'" d - t 't" e 'ii I'til!';i de I'lind/llre" !nnler wllcrne,

1111 cilwced,w dqr 1010e/llla '111I11/1'1,J'wmalor (J men,'" I " , '_" _ ' , ',/,., b '10 ~iel'el?i"d LIn

, -- ' 'I " ,. 'I' flr'To/"!" va veil 'c ?1I11 ulna ,",

Aplicatilan, refineri Wi ce a" cll,1 pI! [Jaglill e IIce,l if', c '. ' ' ,

om 1'10/1,

!V/ull,\',lcces!

Lidia Drc"lgu, Ilu(e.\-frill·{~fle_!f'()rel·t.lpe'.lJ

CAPITOLUL I

1. ISTORlCUL ~I ORIGINEA REFLEXOLOGIEI

Istoricul ~i vechimea reflexologiei au pot fi stabilite eli precizie, ele pierzandu-se "in trecutul fabulos al marilor civilizatii ale omenirii, cum ar fi civilizatia chineza i?i cea egipteana.

III China antica reflexcterapia facea parteintegranta din originalul sistem terapeutic aI acupuncturii ~j presopuncturii, care are 0 vechime de peste 5000 de-ani.

Ea spare pentru prima oara 111 lucrarea , Nei ling" (Cartea interioarelor), atribuita imparatului legendar Huangdi, In care SIDlt descri.se tehnicile de. vindecare a afectiuuilor plio activarea la distanta a unor puncte speciale energetice. Acest irnparat rn.!eiept, medic si om de cultura in acelasi limp, a trait In jurul anului 30001.o.n,

Prezentareareflexoterapiei ca metoda, de sine statatoare de vindecare. apartine 1})?;Qi,cului chinez Wang-Wei, din secolul IV i.e.n., care descrie tehnici speciale demasaj al talpilor, prill apasarea fenna eLL policele a unor zone timp demai luultminute,

'tn Egiptul antic tehnicile vinded\loare retlexogene erau folosite cu mai bmede'4;OOQ,lde ani in urm,a, a~a cum ne arata detaliat 0 fresca descoperita 111. m,orrnantUl unui medic din localitatea Saqqara,

In fre.sca Slillt reprezentati dOL terapeuti care maseaza, talpile picioarelor ~i palmele 1a doi pacien~i (probabil nobiE) §1 all deasu[JJ'a capetelor Imagimle sjmbolice ale piramidei, bufnilei $1 unm pasari albe, ca simbol al energiei, lnte1epciuI1ii!;Ji respectiv a sanatatii $i prosperitapi,

7

In India antica silaba sacra "AUM'" caligrafiata, ~ reprezenta 1l11111ele esential al Divinitatii si cuprindea In semantica sa filosofica trei zonefundamentale: zona inferioara era apanajul demonilor si fortelor telurice, zona de mijloc reprezenta lutnea umana, iar partea superioara a simbolului era domeniul elevat al lumi i divine.

Intr-o miniature moderna (co pie dupa originalul antic), silaba divina este caligrafiata stilizat , -Ji" si explicitata prin imagini simbol ale celor trei lurni. Lurnea umana perfects, corespunzatoare zonei de mijloc, este reprezentata printr-un cuplu fericit.In care barbatul sta intins in largul sau, iar sotia (sau iubita) stand la picioarele sale Ii maseaza tdlpile, privindu-l indragostita. Este emblema fericiri i, sanatatii, iubirii ~i intimitatii ~i se pare ca nu este straina de reflexologic.

ClU11 s-a ajuns la aceasta coincidenta de practici medicate, In civilizatii antice aparent diferite 9i indepartate geografic, este un mister pe care numai 0 teorie omogena ~i unica a culturii umane originare 0 poate explica. Sunt ~i arheologi si istorici care atribuie originile irrtregii noastre culturi urnaue vechilor atlanti, care an posedat cea mai elevate si rnisterioasa civilizatie cunoscuta vreodata pe Terra.

1. 2.1NTRODUCERE iN REFLEXOLOGIE

_ Reflexologia occid:_ntala asa cum 0 cunoastem noi astazi l~i are originea In stravechea presopunctura (acupunctura) cbjnezeasca, care a dezvoln t t di I

ill . . a S U III

corp ill energetic urnan, aimeridianelor punctelor 81 zonelor energeti ce d ..

. _ .. _ . . ~'.' ~ ..' e prOleqle

a.OI~an~lol pe extIemltat]l~ corpului: talpile, palmele, fetele dorsale ale picioarelo-

~J mainilor, gleznele, pavilioanele urechilor, fata, cutie craniana etc.

Ca ramura a medicinii orientale, reflexotoeia este stiinta zonelor refl

. . _ I:> >, _ exogene

ale orga~lsl11uIUl: SItuate pe suprafata corpului, in generai la distanta fata de or anul

pe care II reprezmta.· g

. Organele, si sisternele fiziologice ate corpului urnan sunt componente inseparabile ale intregului organism, avand legaturi vasculare ~i energetics directe eu zouele corespunzatoareTetlexogene.

_ Retlexologia sau terapia zonala, a fost introdusa si popularizata in Occident de catre medicul amencan William Fitzgerald, la iuceputul secolului al XIX-lea care dupa 0 i'nde]ungata practica rnedicala 111 111al; metropole ale Enropei ca Paris:

Lomira ~I V~el1a, s~ intoarce in America natala, la spitaJul din Hartford ~l aduce In atentia lumii medicate cercerarile sale eli privire la vechile tehnici terapeutice chinezesti. El demonstreazapractic cum prin apasarea Ullorpunctecheie situate pe extremitatile corpului (mai ales picioare), putea normaliza activiratea fiziolozica

III alte zone ale corpului, situate la distants fata de punctul rnasat. b

. . Cercetarrle sale au fost preluate de prietenul si colegul sau dr. Joe Riley, PI:l11 ll1ten~l:dllll caruia au ajuns In atentia fizioterapeutei Eunice Ingham, placttcanta tntr-un mare spital dill St. Petersburg, Florida. Ea a inrrodus . ref1exoterapia, asa cum 0 cunoastem 110i astazi, 111 sectia sa de fizioterapie si a obtinut rezultate exception ale ill irnbuuatatirea rnobilitatii, tratarea diverselor dur~ri, vindec,area L~110r boli cronice si accelerarea pro~eselor de recuperate dupa l11terventllte chirurgicale grave.

.Tot lui Eunice Ingham Ii datoram si prima carte dereflexoterapie din lurne si ~eSChld~rea p~ill1ei}co~i specializate p~ntI·lll~regatirea ref] ex oterapeuti lor. Dupa Q de am de PI3CtlCcl $! I ezultate deosebite obtinute pnn reflexologie, ea a murit In anul1952.

e .. R~f1exoiQgia, ~l~ toate ca J~U poate ex plica ~tiill~ific existenta proiectiei Ia x~ elTIltaf~ a organeloi interne ~l sistemelor fiziologice ale organ ismu lui , stipuleaza eXlstenra in corpul uman a zece zone energetice,

.. Aceste zone sunt longitudinale ~i traverseaza i'ntreguLcorp, incepand de la j)lcloa.re, continuand prin maini si terminandu-se 111 crestetul capului,

Aceasta distributie energetica a fost precizata tot de catre dr. William Fitzgerald, specialistul O.L.L american, la sfarsitul secolului XIX, dupa stndierea ~j sisrematizarea vechilor teorii energetice chinezesti,

Cele zece zone energetiee sunt impartite simetric In doua grope perechi a cate 5 zone longitudinale, pe fiecare parte acorpului, intr-un fel corespunzator celor 5 + 5 degete de la pieioare si de la maini.

Zona 1 se afla pe mijlocul corpuLui, cuprinzand coloana vertebrata de-o parte si de alta. fncepe ill degeteLe mati de la picioare si policele mainilor, parcurge partea interioara a picioarelor :;;i a bratelor, organele genitale, se uneste de-a Iungul coloanei vertebrale, strabate gatul, barbia, gura, nasul, fruntea si se termina in crestetul capului. Zona 1 este cea mai importanta §>i mai sensibi La zona a corpului.

Zona 2 incepe in degetul al do ilea de la picioare, parcurge picioarele, i genunchii, coapsele, soldnrile, trunchiul, se uneste eli zoneJe de'la maini care incep in cele doua aratatoare, strabate pieptul, gatul, fata :;;i caput

. in acelasi fel sunt constituite si zonele 3, 4 $i 5, incepand din degetele mijlocii, inelare si degetele mici de la maini ~i picioare ~i strabatand corpul caniste adevarate benzi energetice, care cuprind articulatiile, functiunile $i organele pe care le intalnesc pe traseu

Harta energetic a a acestor 10 zone ale corpului a fost definitivata de medicul si terapeutuljaponez Hiroshi Motoyama, prin corelare eu rneridianele energetice din presopunctura.

10

LI

Harta ~i studiul lui Motoyama confirma ceea ce vindecatorii chinezi au stiut de milenii: cand un punct de pe meridian este blocat, fluxul energetic scade sau se acumuleaza exeesiv si apare congestia zonei si boala organului aferent meridi anulu i.

Daca blocajul energetic este ameliorat prin sedinte de reflexoterapie, echilibrul ~i sanatatea orgallului se restabilesc, durerile dispar si seinstaleaza procesul de aLlto-vindecare

Eficienta tuturor terapiilor complementare se bazeaza pe principiul eliminari i

blocajelor de flux energetic $i declansarii procesului de vindecare naturals.

Corespunzator zonelor anatomiee constitutive ale corpuLui $1 a proiectiilor organelor pe extremitati, au fast trasate $1 principalele linii de pe mdini si picioare, care intersecteaza cele 10 zone descrise anterior $i impart picioarele si mainile In sectoare corespunzatoare situarii anterioare, mediane sau posterioare ale organelor eorpului ~i a proiectiilor lor.

Aceste lirrii impart picioarele ~i mainile In sectoare largi, corespuuzatoare unor regiuni irnportante ale corpului si functiunilor sale.

1. Linia diafragmei de pe talpi este situata sub oasele metatarsiene. Ea traverseaza zona cea mai lata a talpi lor. Culoarea tegurnentului deasupra acestei linii este mai inchisa dedit de dedesubt.

12

Pe rnaini, linia diafragmei traverseaza palma de la plica de unire a policelui cu mana pana la 2,5 em sub articulatia degetului 11,1ic.

Deasupra acestei linii, asa Cum este si 1:11 trunchiul nostru, se afla zonele de proiectie ale plamanilor, inirnii, timusulni ~i umerilor.

2. Linia taliei se afla pe pieioare Ia mijlccul talpi i in zona de iugustare a lor. Se poate identificamergand en aratatorul pe rnarginea externa a piciorului pana depistam 0 mica proeminenta osoasa, apoi traversarn talpa. Ea indica zona taliei persoanei tratate ..

Pe palme linia taliei incepe in zona articulatiei policel ui cu mana si apoi traverseaza. palma spre rnuschiul extern situat la aproximativ 4 em sub degetul mic.

Deasupra ei se afla proiectia organelor vitale ca: ficat, stomac, rinichi, pancreas, vezica biliara etc.

Linia taliei se afla exact deasupra proiectiei pe talpa a colonului transvers. 3. Linia pelvisului este localizata pe talpi la marginea superioara a calcaielor, Ea delimiteaza zona de impact co solul a calcaielor, deasupra ei situanduse scobitura ~i coborind doua verticale imaginare din varfurile maleolelor externe si interne ale piciorului pana Ia marginile talpii si apoi unind pe talpa cele dona puncte.

Ea se mai nurneste si linia bazinului.

Pe pal me, linia pelvisului se atla situate La aproximativ 2 em deasupra articulatiei pumnului, inspre terrninatia musculara a paLmei. Deasupra liniei pelvisului se afla mai ales proiectiile intestinului subtire si intestinului gros.

4. Linia ligamentara se gaseste pe talpi ridicand si incordand degetele de la picioare: 1:11 spatiul dintre degetul mare si urmatorul se va simti un ligament

vertical, tensionat ca un elastic. ' .

Pe pal me ea In cepe la comisura dintre aratator si mijlociu, traverseaza apoi

intreaga palma 111 hmgime. .

. S. Linia umerilor, denumita si linie secundard, este trasata numai pie talpi

~l este situata 1:11 zona de unire a degetelor eu talpa.

Aceste I in ii principale (imaginate), ne sunt de un mare ajutor in stabilirea si localizarea zonelor reflexogene de proiectie a principalelor organe ale corpului pe picioare ~i maim.

l3

- zonele subtiate ale articulatiilor degetelor (de la picioare) sunt corespondente cefei ~i gandului anatomic.

- organele bilaterale (gernene) ca rinichi, plamani, ochi etc.l§i au proiectiile situate pe ambele talpi;

- organeie centrale, cum ar f i nima, tirnusul, coloana vertebral a. etc. l~i impart proiectiile intre cele doua talpi, sirnetric.

Exista totodata 0 bilateralitate corporala si 0 actiune metamerica.

Legatura dintre partea dreapta a corpuLui si cea stanga se numeste bilateraLitate orizontala (ea si cea dintre partea anterioara si cea posterioara a corpului), Legaturile dintre partile superioare ~i inferioare ale corpului se numesc bilateralitate verticals (~i dintre maini si picioare).

Atunci cand nu avem acces la una dintre partile corpului, din cauze obiective (durere, rana deschisa, fractura etc.), putem masa zona sa simetrica, bilaterala si vom obtine efecte favorabile in ambele zone.

Acest tratament ,;prin ocolire' este frecvent utilizat in medicina sportiva, Actiunea rnetamerica am studiat-o atunci dud am ptezentat cele 10 zone energetice I?i zonoterapia.

Vom prezenta ill continuare cele einei planse fundamentale in reflexologic ale celor doua talpi 91 a fetelor dorsale ~i laterale ale pieioarelor, eu zonele lor reflexogene ~i explieitarea lor.

CAPITOLUL II

2.1 ZONELEREFLEXOGENE ALE LABELOR PICIOARELOR

Dacavom incerca sa l11Vatiim mecanic, rarli logica ~i aportul gandirii, zonele reflexogene ale proiectii lor organelor pe talpi vor parea stranii ~i lipsite de sens, Folosindu-ne rusa imaginatia, vederea in spatiu si gandirea logics, vom sesiza 0 stransa corelare intre anatornia corpului uman ~i harta proiectiilor organelor pe talpi, ~i chiar 'in alte zone.

Principiile logice ale acestor corelatii sunt:

- locul in care talpa se ingusteaza eel mai mult eorespunde taliei corpului; _ zonele reflexogene situate deasupra liniei imaginate a taliei, corespund partii

superioare a eorpului (mai sus de talia reala); .

_ sub linia taliei de pe talpa se oglindesc organele din zona -inferioara a corpului (de sub talia reala);

_ partea dreapta a corpului l~i are proiectia principalelor organe pe talpa .

dreaptii; .

- partea stanga a corpului se oglindeste pe talpa stanga apiciorului;

_ colo ana. vertebrala, situata central in corp, se proiecteaza pe fetele interioare ale marginilor talpilor (intr-un fel intre talpi);

_ degetele mari ale picioareIor simbolizeaza eapul in intregime, eu emisfera

stfmga ~i cea dreapta; .

_ organele, glandele ~i functiunile situate pe cap, fata si creier, au proiectii le pe talpa inversate, datorita incrucisarii nervilor centrali ai celor doua emisfere cerebraLe ...

Vom masa deei zonele ochi, urechi, nari etc .. de pe suprafata dreapta a corpului, pe talpa stanga si organele din partea stanga a eorpului - pe talpa dreapta;

- pernutele degetelor de la picioare eorespund sinusurilor ~i proeminentelor fetei (obraji, pometi, frunte);

15

14

L Cap, emislere cerebrale

2. Sinu:;uri trontale

3. Cerebe'!

4. Hi po flZ1i

5. N:erv trigernen

6. Narii 7.0:aftt

8. Ochi

9. Uredl€

10. Umar(arriculatie)+ ganglioQ,j axilari

II. Muschi uapez

12. Glar.da tiroida (funcrie)

13. Paratiroida

14. PHimaLl ~i bronhi i

15. St011111C

16. Duoden

17. Cap de pancreas

J 7. COTP ~i coada de pancreas I fl. Ficat

19. Veziea biliara

20. P'lex solar

21. Suprarenalf

22. Rinichj

23. UrClel

24. Veaica urinara 25.. Intestin subtire

26. Apendlce

27. Vahl'a ileocecala

28. Colemul ascendent

29. Colouul transversal

30. Colon descendent + sigmoid 31.Rect

3:2. Anus

33 .. Inirna

34. Splina

35. Genunchi

36. Gl~.llde sexuale, ovar, gangli'oni ax ilari 38. Ani(mlajieiliaca .

57. S istem nerves - nerv sciatic 6cr: Articultlpe gemmehi

61. Muschi eardiac +tiroida

16

17

18

5. Tample, nervul trigemen

6. Nara 10. Umar

13. Paratiroida 24. Vezica urinari; 3.:5. Genunchi

36. Glands sexuale, ovare, testicol

37. Durer] menstruate 38.Articwlaria iliaca

39. Ganglioni Iirnfatici toracali

40. Ganglion: limfatici abdominal!

41. 'Marca limfa

42. Centru de echilibru 43 .. Sani, ruuschi pectorali

44. Diagragme

45. Amigdaie

46. Maxilar inferior

47. Maxilar superior

48. Lm-ingl'o ~j trahee

49. 20na pelviana :50. Uter sau prostata

51. Vagin, lIi'etra, penis

52. Hemeroizi

5.3. Vertehre cervicale

54. Vertebra toracice

55. Verrebre lornbarc

56. Sacru ~'i coccis

59. Ganglioni limfatici inghinali (Iimfa Jombara)

19

2.2. REFLEXOLOGIAPALMARA

Mana este unul dintre cele mai importante ~i mai interesante instruments fullc.tionaie aleomului. E foarte greu de catalogat sau denumit anatomic, deoarece dadi.' 0 numim organ este prea putin, caci cuprinde pe fetele sale palmate proiectia . tuturor organelor corpului, iar daca 0 numim sistem functional este impropriu, deoarece ea nu functioneaza inconstient ca alte sistema ( circulator, respirator, endocrin etc.), ci est~ aproape constienta, caci are cele mai putemice, maistranse $i mai complexe tegaJuri directe ell centrul nostru de cemanda - ereierul,

Mana este intr-adevar lU1 organ motor, dar unul speed aI, deosebit de complex $i aproape personalizat.

Nu intamplator gesturile cele mai importante ale ornului sunt facute cu maini1e: salutul, binecuvantarea, lInbrf*$area, sernnul de adio, actele de creatie, blesternul . ~i vindecarea ... Se spune, In folclorul romanesc "i~a luat durereacu milna". '. . .

Tot 'in liniile misterioasei palme se incearca a se descifra destinul OtDUlUl ~l tot cu rnainjle ne 'inchinarn sau ne rugam.

Adevaratii vindecatori folosesc mainile ca organe speciale (9i specializate)

de transrnitere a pretioasei bioenergii.

Atingerea, m~ngaierea ~i rnasarea reprezinta ce I e mai importante gesturi sau

rniscari vindecatoare ale omului.

, Mainile sunt reprezentative pentru cei doi poli energetiei ai fiintei ncastre.

in general se considers mana dreapta avand 0 polarltate Yang (pozitiva,

emitatoare) si mana stanga de natura Yin (negativa, receptoare). . ..._

Unind palmele mainilor (in rugaciune, salut sau arte martiale) echilibram energiile lntregului corp, anuland dualitatea, indeiala.si dezechilibrul si.refacern plenitudinea 9i integritatea fiintei originate, arnarelui UNU (TAQ, Dumnezeusau

Fiinla primordiala). . .

Freearea palmelor ne energizeaza, ne maseaza intregul orgarusms: ne .

calmeaza III acelasi timp.

Intre palme, degete si organele corpului exista 0 strallsa interdependenta

functionala (ca $1 cea talpa-corp) ~i 0 legaturti energetics direcUi.

, Astfe] putem stabili urmstoarele coresponciettt·e !?1 simbeluri:

_ Policele (degetulmare de la mana) corespunde ficatnlui ~1 are stranse legaturi cu sistemul respirator, deoarece este.traversat de meridianul plarnanului. Tot pe police exista ~i punctul "intestin'~ (pe partea laterala) ~i puncful ,,81ste111 nerves central" (la baza lui).

Di n punct de vedere energetic acest deget este neutru.

- D~getul ardtdtor (indexul) este parcurs de meridianul intestin gros ~i masarea lui este recornandata In diaree sau disfunctii digestive Baza primei falange a degetului aratator este In legatura eu gnra ~i masajul acestei zone are efecte anesteeice lJl dureri Le dentare. in proeminenta musculara eli ntre degetul aratator ~i pollee se afla umil dintre celemai importante puncte din presopuncrura chineza, "Fuudnl vaii eIG), cu efecte terapeutice In afectiuni de cap etc.

- Degetul mijlociu corespunde circulatiei sanguine. Este degetul care Ia [rig inrens degera primul. Este parcurs de meridiauul Vase sex ~j are Iegaturi In circulatie deficitara si impctenpisexuala.

- Degetul inelar mal este numit si "degetul medical", deoarece furnizeaza inforrnatii despre starea generals de sanatate ~i III special cea a sisternului nerves. Are legaturi stranse cu organe ca: i11i111a, splina ~j pancreasul.

Nu degeaba verigheta impodcbeste acest deget, caci el este sirnbolul emctivirsrii ~i al afectivitatii

- Degeiul mic (auriculanil) corespuade sexnaLitliitii 9i senzuali tatii 111 general.

El este parcurs de nreridiauele inimii ~i ale iutestinului subtire, La baza unghiei sale se gase~te un important punet de presopunctura dennmit .Bucuria de a trai" - foarte eficient in stan de lesin, coma SaL! pierderea cUfio,;;tin1ej. Daca un 001 nu este mort ell adevarat ci doar Iesinat, prin strangerea p1JtBrnica a unghiei ~i buricului . acesrui deget, el va reveni 1a via,ta.

Yom prezenta In continuare cele 4 planse importante in reflexologic ale feretor palrnare si dorsale ale mfUnilor stanga $[ dreapta, eLI zonele lor reflexogene $i coresporrdentele organiee respective.

21

Mll.;'clll d~s-'1k EhunllH_ .CJrcna;t Illllil\ll,

Mana stangll Fata pa.lmarn.

22

Slmll>'1:U1

M-!in:a dreapta Fata p.ahnara

23

S.inUSl1n

Sinusuri

Plaman, piept

Drum:

Diafragm

Pancreas

Sold, Coapsa, Gemmchi

Tali:e

Ovar I

Mana stanga 'Fata dorsaHi.

Mana dreapta Fata dorsala

"I

CAPITOLUL III

Cu toate ca palmele prezinta aceleasi zone reflex ogene ea si talpile, diagnostiearea pe palme este mai greoaie si mai putin precisa dedit pe talpi,

Datorita faptului ca rnajoritatea oamenilor petrece mult timp stand in picioare, mergand saustand pe scaun, toxinele au tendinte de a cobori sprezonele inferioare ale corpului, localizandu-se In punetele reflexe din talpi, puncte corespondente organelor aflate in suferinta.

Reflexodiagnosticulcere, deci, un studiu amanuntit, experienta sensibilitate deosebita si uu In ultimul rand, solide cunostinte anatomice si patologice.

Foarte important in diagnosticare este si diaJogul preliminar eu pacientul. De cele mai multe ori acesta l~i cunoaste vechile afectiuni, a consultat si alti . medici, a Ul111at tratamente diverse si informatiile pe care le putem obtine de la el sunt foarte pretioase pentru determinarea starii sale de sanatate ~i afectiunilor potentiale care urmeaza a fi tratate.

Reflexoterapeutul nu trebuie sa se substituie total medicului clasicist, care de cele mai multe ori a tratat paeientul ani de zile, ci trebuie sa fie constient ca el practica alte metode de tratament (nernedicamentoase), care pot avea efecte favorabile acolo unde medicina clasica a esuat.

3.1. REFLEXODIAGNOSTICUL

Consta in reperarea ~i interpretarea punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene, combinat cu informatiile primite, din dialogul ell pacientul, despre afectiunile si starea generals de sanatate.

. Prin reflexodiagnostic se poate descoperi 0 suferinta morfo-functionala a organului corespondent, palpand zona reflexogena a lui, zona bogata In terminatii nervoase $i vasculare.

Punctele reflexogene devin dureroase Ia presiune datorita depunerilor de . toxine si dereglari lor energetice si au drept consecinta 0 proasta circulatie sanguina si nervoasa.

Boala se manifesta la presiune ca 0 irnpunsatura de cutit sau ca niste boabe de orez sau nisip, dureroase, aflate sub piele.

Grimasa aparuta pe faciesul pacientului, sau 0 exelamatie de durere, reprezinta semne certe ca zona reflexogena este afectata, iar organul de care este legat se afla 'in suferinta. . ..

Durerea este direct proporticnala cu gravitatea si vechimea afectiunii organului corespondent.

Este necesar sa se faca 0 examinare atenta, deoarece unele puncte reflexe pot fi dureroase $i datorita unor afectiuni locale in zonele de testare (bataturi, tumori traumatisme malformatii, bali dermatologice etc.).

Pentm diagno~ticare se folosese cu precadere zonele reflexogene ale talpilor, cele mai cornplexe si mai concludente zone de proiectie organica.

'in cazuri exeptionale de persoane eu membrele inferioare amputate sau . lezate gray, se poate folosi $i examinarea ~i palparea zonelor reflexogene ale mainilot

3.2. DEPUNERILE TOXICE iN ZONELEREFLEXOGENE

in reflexolcgie se considers ca depunerile de toxine sunt principala cauza a irnbolnavirii curente ~i modul de viata, hrana ~i deprinderile vicioase sunt furnizorullor.

Considerarn ca aceasta este 0 abordare simplista, care nu tine seama de dereglarile circulatiei energetice, sanguine ~i de procesele eomplexe ale asimilatiei si functionarii generale ale organismului.

In esenta putem spune ca depunerile de toxine in zone Ie reflexogene, ne indica 0 defectuoasa functionare a organului aflat in corespondenta si rnr invers.

Totusi putem spune ca toxinele localizatein ficatproduc bepatita si ciroza, cele localizate in pancreas produc diabetul, toxineLe din rinichi due Ia nefrita ~i guta, cele din piele ladennatite 111 articulatii produc artritele si reumatismul etc.

Principal ii factori care conduc la aceasta acumulare noci va de toxine sunt: - modnl de viata, de alimentatie, starea psihica si starea mentala;

- circularia sanguina insuficienta intr-un anumit organ sau zona corporals,

- bataturile de la maini sau picioare conduc la staza circulatorie zonala;

27

26

- fraeturi consolidate gresit sau calusuri vicioase la maini, picioare sau coloana vertebrala - con due La perturbari circulatorii 9i de influx nervus zonal care afecteaz:a organele corespondente;

- folosirea de l:ndiltaminte incomoda sau stramta., timp indelungat, conduc In perturbari zonale ce influenteaza negativ functiunile organice;

1.3, TEHNICILEMASAJULUI REFLEXOGEN

Conditia prealabila a umii bun masaJ reflexogen este ca terapeutul si pacientul sa fie asezati comod §i relaxat. Piciorul persoanei tratate trebuie sa fie liber 91 curat. Piciorul care urmeaza a fi masat poate fi asezat pe genunchi i terapeutului sau acesta din urma se a$aZ8 la picioarele bolnavului, avand acces la ambele, talpi.

Masajul poate, fi executat fie cu pulpa degeteler mari (eu unghrile taiate), fie cu falangele celorlalte degete.

Important este sa fclosim creme sau uleiuri (aromatics) pentru a se obtine 0 buna alunecare pe piele, sau pudra de talc.

in eerespondenta ell pozitia pieiorului vern masa fie cu misear] circulare, fie cu miscari laterale de du-te-vino.

Presiunea ii timpul masajului trebuie sa fie crescatoare ill intensitate: se incepe GU apas3ri usoare ~i se mareste gradat apasarea.

Pentru a sti cand am ajuns la limita de suportabilitate trebuie sa ebservam mereu trasaturile fetei pacientulni.

De obicei masajuI trebuie sa nrrneze 0 anumita succesiune tiziologica (in bolile acute)

- se.maseaza la inceput rinichiul, veziea urinara si metra, pentrueliminarea toxinelorin exces;

, se continlla eu rnasarea.reflexogerra a capului - centralacoordonatoare a tuturor organelor;

- urmeaza masajul tractului stomaco-intestinal, ficatul $i pancreasnl;

- se maseaza in cohtinuare punctele limfatice, pentru descornpunerea,

transportul sdbstantelor toxice siformarea antieorpilor:

- urmeaza masarea tuturor eelorlalte puncte sensibile.in func!ie deafectiune. lata ordinea de executie a traseelor ln reflexoterapie pentru stabilirea diagnosticului si ameliorarea bolilor cronice:

l . Rinichi I ureter/ vezica urinara/ uretra/ organe geni tale.

2. Suprarenale/ hipofiza/ hipotalamus/ epif1iat ereier mie! creier mare! sinus frontal! tampla! nerv trigemen/ ceafa/ paratiroida/ laringe/ esofag/ tiwidal titnus/ plex solar.

J. Stomae/ pancreas/ duoden/ intestin subtire/ intestin gros/ fioatl vezica biliaralinima! splina,

4. Umar/ pUimanl muschi trapez/ ochi/ urechi/ sinusuri/ nasi coloana ( cervical, toracal, lombar, sacru, coccis),

.5. Uteri prostate/ limfa uterului/ rect/ hemoroizi/ articulatia seldului/ limfa inferioaral nerv popliteu/ cot! articulatie cot! genunchi/ artieulatie.gemmehi.' ovare/ testieule/ Zona de relexare a organelor abdominale/ nerv sciatic! articulatie sold.

6. Lirnfa sup erioara/ eiii le respiratorii/ .marea limIa! ureoh ea internji eu zona de echilibru/ tensiunea In caz de necesitate/ zona intercostala/Iimfa ganglionara/ piept/ diafragma/ amigdale/ maxilar superior, inferior/ incisivi, canini, premolari, molari,

7. Centrulsisternulni nerves/ centrul organelor sexuale.

Be lnc"epe ill general, eu masarea.piciorul drept si apoi se continua cn stangul.

Se realizeaza toate fazele pe un picior ~j apoi se trece la celalalt, Trebuiesc respectate urmatoarele precautii:

- a nu seIeza.pielea;

- sa n use maseze pieleaafectata de eczeme sau rani;

- sa nu se produca suferinta prin masaj;

- noi doar masam - vindecarea vine de la pacientul insusi san de la Durnnezeu.

Terapentul trebuie sa aiba 01 igiena impeeabila, 0 tinuta ordonata ~i pUieuta (de obicei haine albe §i de preferinta din bumbac sau in), mainile perfect curate, cu o manichiura riguroasa.

$edib:ra de reflexoterapie trebuie executata intr-o llleapere curata, spatioasa, bine aerisita, cu temp eratura moderata (18-2500) ~i lirri§tita.

Este imperios necesara existenta unei mese sau pat special de masaj, a proseapelor, cearoeafurilor, uleiurilnretc. indispensabile unei sedinte reusite, eele rnai importante tehnici de masaj folosite III reflexoterapie sunt:

1. Netezirea - spre trunchi,

29

2. Prinderea altemativa ~ cu degetele mati intr-o.succesiune rapida (rnai ales penttu zone le reflexogene ale rinichilor).

3. Masajul circular - se executa de obicei cu pulpele degeteJor mari, sau cu mai multe degete, pe zone reflexogene mai ample (uter, ovare, prostata, testicole).

4. Tragerea - este un masaj la care se foloseste degetul mare Indoit (tiroida, uter, faringe, stomac, pancreas).

5. Prinderea lateraUi - se executa cu degetul mare pe zonele de articulatie ale degetelor (ochi, urecbe, ceafa).

6. Masarea mainte-inapoi: se executa cu pulpa degetului (ochi, ureche, ceafa).

7. Framantarea - este 0 tehnica de masare eu pumnul, aplicata pe zone intinse (intestin subtire),

30

8. Tehnica pasilor - reprezinta miscari succesive efectuate III trepte, ca si cum am pasi eu pulpa degetului (pentru coloana si colon ascendent).

Daca dorirn sa practicam reflexoterapia cu rezultate optime, este de importanta capitala folosirea corecta a policelui $i a indexului in timp ce efectuam tratamentul.

Directia de miscare a policelui sau a degetuLui aratator este intotdeauna inainte si niciodata inapoi $i se executa in general dins pre extremitati inspre corp.

Un alt element important este faptul ca 'i11 reflexoterapie se foloseste cu precadere pulpa degetului ~i nu vfu:ful.

Forta de presiune exercitata eu degetuI pe zonele reflexogene este si ea de mare importanta pentru reusita masajului.

Trebuie sa ne folosim intuitia ~i experienta: 0 presiune prea slaba nu va conduce niciodata La vindecare, iar 0 apasare prea puternica ne va obosi sau chiar luxa degetele si pacientul va avea senzatii de durere sau disconfert ..

Seva aplicao presiune mediesi constanta cu W) inceput rnai lent ~i mai U$0f astfel ca persoana tratata sa nu tresara, sa faca grimase sau sa-si retraga piciorul.

a) Bine

b) Bine

c) Riu

d)Mu

31

Miscarea policelui sau a altui deget este similara miscarii unei omizi, eu deplasari ale degetuJui de doar 1,5 mm odata.

Vom descrie acum rnai pe larg ceamai importanta tehniciide masaj din reflexologie:

Tehnica pasilor sau tehnica senilei (omidei - fig. 8) perrnite acoperirea unor zone reflexogene intinse (de exemplu: plamani, intestin gros, diafragrna) situate pe talpa piciorului. Ea consta in a "Hid" degetul mare sau aratatorul pe distante mici, pliindu-l la un unghi intermediar intre 90" si 180". Suecesul aeestei tehnici va depinde rnai ales de aptitudinea dumneavoastra de a va plia si deplia alternativ articulatia degetului mare, sugerand 0 miscare de tarire.

Aceasta tehnica va avea 0 eficaeitate sporita daca yeti utiliza drept SUp0l1 celelalte degete asezate pe partea superioara a labei piciorului.

- dureri.accentuate ale unui organ, datorita stirnularii funqiilor sale;

- pete vmete pe corp cand metabolismul ealciul ui este deficient.

Timpul de masaj reflexogen

Oricare dintre punctele reflexogene pot fi rnasate tirnp de 5 minute lara urmari defavorabile. In cazul unei dereglari acute, acest timp poate fi dublat sau triplat lara niei un peri coL

Este necesarsa tim precauti doar pentru zonele reflexe ale ficatului si coloanei vertebrale. Zona reflexogena a ficatului poate fi masata mai mult de 5 minute numai In cazul in care functionarea rinichiului este buna, 111 caz contrar toxinele eli berate prin masarea ficatului ajung in sange si nu sunt eliminate.

hl cazul zonei reflexe a coloanei vertebrale, cresterea duratei de masaj peste 5 minute poate conduce la 0 crestere a irigatiei sanguine 111 zona respectiva, cu efecte diverse.

Efectele tratalllentului reflexogen

. Masa}ul pu~~telor reflexe descongestioneaza museulatura si stirnuleaza

clrcula~la sangelui in organul respectiv, obtinand astfel eliminarea reziduurilor toxice 1?i aliment area eu substante energetice noi si regeneratoare.

. . Pentru ac~asta trebuie sa regularizammai intai functionarea organelor de eliminare a toxinelor ~I cele de refacere a organismului, dupa care Yom putea trece la tratarnentul propnu-zis al organului bolnav, prin masarea punctului sau reflex.

Coneomitent cu masajul, trebuiesc eliminate cauzele exterioare ale imbolnavirii, cum ar fi incaltamintea neadecvata sau obiecte vestimentare care ~roduc ~trang~liiri ~i~cOl~ge~tii: braul, cureaua, sutienul, elastice de jambiere, jartiere sau chiloti stramti si inadecvati,

Durata tratamentnlui

_!'entru afectiuni recente si usoare, un tratament de 2-3 zile este suficient, In cazul bol~lor grave ~i cronice, 6 ameliorare semnificativa se obtine dupa

aproximativ 3 rum de tratament, iar vindecarea completa este atinsa dupa un an

de ~edinte consecutive. '

In afe~ti~l acute efectul ameliorant se produce dupa 2-3 sedinte de retlexoterapie ~I vindecarea survine In cateva saptamam, maxim 0 luna.

h1 general masajul se executa pe ambele picioare cate5millute pentru rinichi, uretre ~i vezica urinara, aproximativ 3 minute pentru cap si ceafa, 2 minute pentru fiecare punct limfatie ~i aproximativ 6 minute pentru 0 afectiune mai putin grava, curnuland astfel 0 ora de masaj reflexogen.

Reactii nedorite

Prill stimularea intensa a unui organ, pot apare uneori reactii nedorite, care dispar dupa scurt timp. Este indicat sa nu ne speriem nici noi ca terapeuti ~i nici persoana aflata sub tratarnent.

Aceste reactii sunt:

- tumefierea gleznelor, 111 special la persoanele cu staza limfatica;

- prceminenta varicelor, datorita accelerarii circulatiei sanguine;

- deschiderea varicelor, in cazul unei proaste circulatii in membrele

inferioare;

- accese de febra, dupa masarea zonelor limfatice (cand In corp este 0 infectie latenta);

Reguli generale complementare reflexologiei

Este foarte indicata combinarea terapiei ell 0 alimentatie lacto-vegetariana, somn regulatsi suficient, multa miscare si gimnastica drumetii in zone montane mersul pe jos descult prin iarba sau prundul taurilo~ de mu~te, cura marina ~i renuntarea sau redueerea viciilor dauuatoare ca fumatul si alcooluL

, Este recomandata 0 'indiltihninte usoara, lejera ~i elastica adoptata pentru

Illtreaga viata.

Hainele ideale pentru mentinerea sanatatii sunt cele confectionate dill ;na~er~ale naturale ca: in, bumbac, 'mMase, lana, pide.;;i blana naturala. Asa cum' lllcaltam:nteanoastra trebuie sa fie adecvata absorbirii energiei Yin a pamantului, La fel de~]tl1portante sunt si accesoriile vestimentare folosite pentru cap (palarii, ~epCI1.caclUh etc.) care sa pennita a patrundere nestanjenita a energiei Yang, a

cerulUl. .

33

CAPITOLUL IV

SISTEMUL URlNAR ELIMINAREA SUBSTANTELOR TOXICE

Sedintele de reflexoterapie incep intotdeanna cu. pregatirea cailer de eliminare a toxinelor din organism si deci eu masarea zonelor reflexogene ale sistemului urinal" (rinichi, metre, vezica urinara si uretra):

4.1. RINICIDI

Sunt organe pereche situate in regiunea lornbara la nivelul vertebrelor T11-L2, de-o parte ~i de alta a colcanei vertebrale, rinichiul drept fiind putin mai coborit dedit Gel sting, din cauza pozitiei fieatului.

Functia lor este aceea de a filtra urina si de a elimina irnpuritatile si substantele toxice din sange. Un singur rinichi contine rnaimult de un milton de nefroni, care sunt unitati1e de baza de filtrare a sangelui. Cantitatea de sange ce trece in 24 de are prin rinichi este de 1700 litri, dill care se formeaza cca 150 litri unna primara, din care prin reabsorbtia apei mai raman l,Shtri de 111'in3., care se elimina.

Zona.reflexogeaa a rinichilor se gaseste aproximativ In mijlocul talpilor picioarelor, putin rnai sus de linia imaginara a taliei ~i putin mai aproape de marginile interioare ale talpilor Aceasta zona si-a pierdut mobilitatea Ia majoritatea oamenilor, 111 afara ce cei care mai obisnuiesc sa mai mearga ~i desculti, Zona este destul de adandi., dar prin mas area ei se obtine 0 mai buna irigare cu sange a rinichilor si ameliorarea functionarii lor. Aceasta imbunatatire a functionalitatii lor se va putea constatadupa 1-6 saptamani de masaj reflexogen si va fi insotita de

34

1

scbimbatea culorii ~i mirosului.specific al urinei (ea va deveni mai colorata si temporarputemic rnirositoare).

Stari patologice

Treeerea substantelor toxice in circulatia sanguine (printr-o proasta functionare renala) conduce la aparitia unor boli precum: hipertensiune arteriala, ateroscteroza, variee, calculi renali sau coliei nefiitice,

Depunerea toxinelor in muschi si tesutul conjunctiv produce boli reurnatice, jar depunerea lor In articulatii conduce la artrite, artroze sau poliartrite Substanjele toxice se pot depozita ~i in interiorul globului ocular, producand tnlburari ale vederii si diverse bali oculare.

Suprasolicitarea pielii, prin lncercarea corpului de a elimina toxinele (neretinute de rinichi), produce eruptii cutanate.

4.2. VEZICA URINARA.

Vezica urinara este un baron muscular cavitar, fiind situata imediatinapoia osului pubian si putin mai sus. Un canal Iarg, denumit uretra, se deschide In partea interioara a vezicii ~i reprezinta calea anatomica de elirninare aurinei. Sfincterul uretral este un inel muscular care mentine, 'in mod natural, orificiul bine Irichis. Vezica urinara goala este plata, in timp ee 0 vezica p lina po ate continepana [a 500 ml ee urina ..

Pe lnasura ce urina se scurge din rinichi prin eele doua uretere, peretii vezicii se destind ~i se dilata, adaptandu-se Ia continutul sporit de liehid, jar dupa umplere un semnal nerves transrnis spre creier declanseaza senzatia consuenta de necesitate de a urina. Controlul constient al sfincterului'uretral se instaleaza la cepit [a varsta de 1-2 ani, dar ill cazuri patologice el poate intarzia pana La va.-sta de 6-7 ani

Zone reflexogene

Acestea se gasesG pe bordura interioara a talpilor, in portiunea de inceput a . caicaneului, avand jumatati de proiectie pe ambele talpi,

Zona reflexa a uretrei porneste de la zona vezicii pana la partea interioara a calcaielol".

Stari patologice

Tulburarile Legate de functionarea defectuoasa a vezicii urinate constauin tulburari de mictiune, inflamatii, dnreri locale si usturimi in timpul urinarii,

Tatin cazul tulburarilcr se inseriusi spastnele de vezica, insotite de slabirea sfincterului, principala caUZ3 a enurezisului.

Inflamatiile l?i crampele uretrei (cistita), apar mai frecvent la femei, deoarece uretra lor este mai scurta si mai expusa infectiilor locale.

Toate aeeste disfunctii ale vezicii urinare si ale uretrei pot fi relativ usor vindecate prin reflexoterapie, observandu-se arneliorari importarrte dupa doar 2- 3 sedinte de masaj.

4.3. URE1ERELE

Sunt canalele (conducteLe) de legatura dintre rinichi si vezica urinara. Ele sunt asezate sub peritoneal, in portiunea abdominala ~i pelviana. Ureterele sunt alcatuite din trei straturi musculare ale carer constrictii determine eLiminarea calculilor, 11180tit3 de dureri aproape insuportabile (colica nefritica). Ele realizeaza transportul urinii de la rinichi, la vezica urinara.

Zone reflexogene. Sunt pozitionate putin oblie faFi de zonele reflexe ale coloanei vertebrale si realizeaza legatura liniara intre zonele reflexe ale rinichilor $1 eele alevezicii urinare.

Stari patologice

Daca apare 0 indoire sau 0 ingustare a tubului ureter, urina este blocata la nivelul rinichilor si apare totodata si 0 retentie a apei in organism. Uneori aceste tulburari, insotite de dureriin partea inferioara a abdomenului, sunt confundate de . femei eu dureri ale uterului.

Prin masajul liniar al zonelor reflexogene se obtine ameliorarea functionalitatii lorsi indepartarea afectiunilor dureroase In maximum 4-6 sedinte de reflexoterapie.

Chiar dad! aparent nu exista nici 0 boala sau tulburare a sistemului urinar, este necesara reflexoterapia sa la inceputul tratamentului oricarei alte afectiuni organice.

36

37

CAPITOLUL V

METABOLISMUL (SISTEMUL DIGESTIV)

Reflexoterapia a dovedit 0 eficienta deosebita in tratamentul multora dintre afectiunile frecvente ale sistemului digestiv. Datorita functiilor sale cornplexe tractul digestiv este foarte sensibil ~i raspunde prompt [a dive~sele tipuri de alirnente si bautura pe care Ie ingeram intretinfind sanatatea sau producand boala in corelare cu tipul ~i calitatea regimului alimentar

Tractul digestiv este lung de 9-10 m, incepe ell gurasi continua cu esofagul, stomacul, duodenul, intestinul subtire ~i intestinul gros. E1 cuprinde organe vitale deosebit de importante cum ar fi: stomacul, ficatul, vezica biliara, pancreasul si intestinele.

5.1. GURA ~IDJNTll

Dintii sunt in numar de 321n total, dispusi 10 felul urrnator: 8 incisivi care taie patru canini care sfasie, 8 premolari ~i 12 molari care zdrobese alimentele.

In medicina antica chinezeasca, gura corespundea elementului apa; chiar si astazi mai stim di 0 masticatie corecta inseamna transformarea alirnentelor intr-o pasta asemanatoare unui liehid (eu aportul salivei).

o masticatie riguroasa si corecta usureaza procesul de digestie si munca organelor vitale ea: stomae, ficat si intestin.

Zone reflexogene

Ele se gasesc pe partea superioara a degetelor de la pieioare intre unghii :;;i zonele de insertie a degeteior eu talpa:

a) Degetul l (mare): maxilar superior, mandibula si faringe

38

b) Degetul2: incisivii ~i caninii 2 ~i 3

c) Degetul 3: premolarii 4 si 5

d) Degetu14: molarii 6 ~i 7

e) Degetu15: molarii 8 si maseaua de mi nte.

Stari patologice si tratamente

Pentru durerile de dinti se va masa zona reflexogena eorespunzatoare, sporind

astfel aportul necesar de sange ~i determinand calrnarea durerilor.

In cazul dificultatilor determinate de purtarea protezei (afte, stomatite, rani etc.), se vor masa falangele degetelor mari de la ambele picioare, timp de 10 rninute zilnic, de-a lungul unui interval de 10 zile.

Pentru paradontoza se VOl' mas a zonele reflexe ale maxilarului superior si mandibulei, situate pe "gatul" degetului mare de la picior, zilnic timp de 5 nunute, un interval mat indelungat de timp; dupa 0 IW1u apar rrnbunatatiri vizibile, iar dupa un an ~i jumatate - vindecarea completa.

5.2. FARINGELE

Este situat inaintea coloanei cervicale, la intretaierea cailor respiratorii eu ce le digestive. Prin contractii Ie sale, impreuna eu ajutorul limbii, se realizeaza deglutitia (inghitirea),

Zona reflexogena: se gaseste pe fata labei piciorului, intre degetuL mare ~i urmatorul, in zona apropiata pielitei dintre de.

Stari patologice:. sunt reprezentate de binecunoscutele faringite.

5 .. 3. ESOFAGUL

Constituie continuarea faringelui $i este un tub musculos de aproximatrv 25-30 em lungime, ce realizeaza Iegatura Intre gura si stornac,

. Zonareflexogena este situata intre degetele 1 ~i 2 (pe fata plantara a

piciorului), In zona sa carnoasa.

Tulburarile se manifesta prin dureri saujena "in capul pieptului". Masarea zonei reflexe amelioreaza intr-un limp relativ scurt aceste disfunctii.

5.4. STOMACUL

Este illl organ vital si deosebit de important al eorpului. Se spune ca. cei care

au un stornac ~i 0 inuna puternice traiesc paua la adanci batnineti. .

Anatomic vorbind, el este organul motric al tubului digestiv, care macina si digera alimentele. Este asezat in regiunea epigastrica, sub diafragma, intre esofag si intestinul subtire ..

El incep;la orifieiul cardia ~i se terminala orificiul pilor, unde se continua

cu prima p011~une a intestinuluisubtire, ce poarta denumirea de duod~n. . .

Stomaeul prezinta numeroase glande care secreta acid clorhidric ~I enzirne care actioneaza asupra proteinelor. El are un mediu acid ~i cantitatea de sue gastric secretat se ridica 13 1,5 lin 24 de ore.

Mobilitatea (contractiile) stomacu1ui suntreglate de sistemulnervos vegetativ, Undele peristaltice determine desehiderea pilorului si conpnutulgastrictrece in duoden, urmand eielul transformarilor ahmentare.

40

Zonareflexogena a stomacului se gaseste sub perna mica a talpii, situata sub degetuI mare de la picior,

stan patologice

U 11 stornac balonat va determina 0 apasare pe diafragma, care va produce senzatii tie sufecare, insuficienta respiratorie prin comprirnarea plamanilor :;;i tulburari cardiace prin apasarea sa pe varful cordului.

a tulburare majora a stomacului este ulceml gastric, care apare de cele mai rnulte ori din cauze psihice, 11) cazuri de suparari, stress putemic ~j probleme ,,:tara solutie", stomacul se agita, macina In gol, I:;;i sporeste aciditatea si determina aparitia ulceratiei gastroduodenaJe.

Masajul zonei reflexogene a stomacului va conduce Ia arnel iorarea functionalitstii sale si deter min a vindecarea sa In timp.

5.5. DUODENUL

Este situat in partea dreapta a zonei superioare a abdomenului si are 0 forma . de potcoava. MediuI chimic din duodeneste bazie. In zona duodenului se deschid doua cal de-secretie: a pancreasului $i a vezicii biliare.

Zona reflexogena a duodenului se gaseste pe ambele talpi, imediat sub ZOna stomaculni, Celmai adesea in acest loc poate exista un depozit de deseuri toxice cat a "nud'i", reprezentand cristale deacid uric, acid oxalic si deseuri de metabolism.

Stari patologice

Tulburarile legate de duoden, sunt In stransa legatura cu stressul ~i eu problemele psil:rice. Masarea zone lor reflexogene rezolva aceste probleme inca dinprimeJe saptamani de tratament.

Este indisat a fi masate si zonele complementare ale tractului digestiv, de fiecare data, dupa masarea zonelor specifice duodenului

5.6 .. FICATUL SI VEZICABILIARA. (COLECISTUL)

Ficatul este un organ situat In partea dreapta, superioara, a abdomenului ~i cantare~te apr0ximativ J 500 grame. EI reprezinta Iaboratorul inteligent al

41

organismului si indeplineste aproape 500 de functii distincte. E1 stocheaza si redistribnie aproape un sfert din cantitatea de sange a unui om si "filtreazii" peste 1,5 litri de sange pe minut.

Ficatul reprezinta principalul organ metabolic al organismului fiintelor vii, care regleaza asimilatia (anabolismul) si dezasimilatia (catabolismul) principiilor vitale ale unui corp.

Zona reflexogena

Zona reflexa a ficatului se gaseste pe talpa dreapta, catre exterior, sub pema . mare a talpii.

Zona reflexogena a co lecistului se gaseste de asemenea pe talpa dreapta, In interiorul zonei reflexe a ficatului.

In cazul calculi lor biliari sau a colecistectomiei, se pot gasi aici depuneri de marimea unui bob de mazare,

Stari patologice

Criza si bolile hepatice sunt determinate de stress si ernotii negati ve, ca $i de 0 alimentatie vicioasa, oboseala excesiva si exees de alcool -$i tutun.

Cand functia ficatului este perturbata, eel mai mic adaos de sub stante toxice (0 ceasca de cafe a, un pahar de alcool sau 0 tigara) poate declansa criza hepatica. Daca aceste greseli se fac zilnie, periodic, poate a:pare eiroza.

5.7.PANCREASUL

Este 0 glanda anexa a tubului digestiv. Din punet de vedere anatomic, pancreasul este asezat in zona superioara a abdomenului, sub stomae, intre duoden,

suprarenala stanga $i splina. '

Rolullui este de a produce enzime care transforms glucidele 'In zahar si

proteinele in acizi aminati. Totodatapancreasul secreta si horrnoni.

Celulele A secreta glucagon.

Celulele B secreta insulina, care regleaza metabolismul zaharului din organism. Zona reflexogena

Este situata pe ambele talpi, in interioruLzonei reflexe a duodenului, sub stomac. Stan patologice

In cazul unei functionari defectuoase a pancreasului, carentele de enzime vor conduce la aparitia W1Qr grave boli metabolice,

Cea mai frecventa afectiune datorata pancreasului, este diabetul.

fumod normal sangele trebuie sa contina intre 800 si 1 000 m d I _

. .. .' "g e g UCoza.

Dupa un consum abundent de glucide 0 mare cantitate de glucoza . d _

~ ... ., . a mva eaza

sangele. In aceste srtuatn pancreasul secreta cantitatea neeesara de insulina, care are rolul de adegrada zaharul din sange (In exces),

Cand pancreasul nu secreta destula insulina nivelul zaharului di ,

. ,msangeva

creste peste valonle normale,

. At~n?i~and este depasita valoarea de 1600 mg de glucoza, intra in joe actnmea rinichilor,

Pentru a preveni 0 coma diabetica, riniehii incep sa elimine zaharul ..I; ,

, '. D -' . . . . . . . UJn sange

~ lll1_11a. aea SItuap~ se ~nenlll1e cnnca, nu mai este suficienta nici actiuneariniehilor

~I se 1ID~~e meili.c~tla §1 trat~mentul, eare constau in principal din aport. suplimentar

de insulina sintetica (compnmate sau injectii). .

Prin intermediul reflexoterapiei, avem Insa la dispozitie un mecanism natu I

d . . , fa

e mterventie asupra zonei reflexogene a pancreasului,

Lucrand a~pra zon~i p~nc~eas vom stimula functionarea organului si masand bilei. duodenului se deschid circuitele de eliberare asueului pancreatic si a secretiei

I el. '

Vom obtine astfel 0 cantitate sporita de insulina naturala, produsa de pancreas

ca:re este mal activa si mai sanatoasa dedit cea sintetica. '

. Sedin:ele de ~eflexo~erapie se vor desfasura periodic, un timp sufieient pentru a obtine 0 seadere ~l 0 stabilizare a glicemiei si apoi se va continua pentru obtinerea

vindecarii complete. '

5. 8 .. INTESTINUL SUBTIRE

. Este eel mai lung organ al corpului urnan, masurand aproximativ 5 metri lUUgIme.

Este asezat incolacit in circumvolutiuni stranse $i umple aproape tot spatiul

(c~entral al 3?domenului. Se intinde de 1a orificul pi loric pana la valvula ileo-eedaUi meeputulmtestinului gros).

, Duodenul este prima parte a intestinului subtire $i mascara 25-30 em Iunginie avand forma de t ~ (~. . ~' ,

. po eoava III eare se msereaza eapul panereasului).

JeJunul este partea medians a intestirrului subtire ~i rnasoara 2,4 m. lleonul reprezinta ultima parta a sa, de 3,6 ill lungime.

43

F1.Jll@!ia mtestinnlui subtire este de a lasasa treaca hrana digerata prin peretele intestinal in sange ~i in intregul organism, fiind deci un dispeeer al energiei si fortei de refacere a eorpulni.

Zona reflexogena a intestinului subtire este destul de ampHl ~i se gaseste 111 scobjtura din fatacalcaielor, pe arnbele talpi, marginita de curbura colonului (i:ntestinul gros).

Stari patologice

Tulbnrarile legate de disfunctionalitatea intestinului subtire suntnumeroase '~i eemplexe. Cele rnai cunoscute sunt balonarile, durerile abdominale, mdigestiasi diareea Dar functionalitatea defeetuoasa a intestine lor, poate provoca simptome ~l bali care aparentnu au nici 0 legatw'a, ca: febra, oboseala, nervozitate, depresiuni psihice, caderea parului si imbatranire prematura.

Rezulta deci ca intestinul subtire este un organ de 0 cornplexitate $1 0 irriportanta deosebita 'in organism.

Masajul reflexngen este indicat deci, chiar §i atunci cand nu exista boli speeifice ale intestinului, pentru revigorarea organismului §i intretinerea unei sanata!i perfecte.

s. 9 .. APENDICELE

Se afla situat lal1ga valva. care uneste intestinul subtire de intestinul gros, in

vecinatatea fosei i liace drepte.

Ate 0 Iungime de 5-15 em si mai este denumit si "amigdala intestinului". Reprezinta un [est de tesut limfatic.

Multi Lau considerat un organ "fosiIa", ca si arnigdalele, dar cercetari recente confirma ro luI sau deosebit in organism.

Deci nu este indicata.extirparea sa chirurgicala, Ia cea mai mica neplacere san durere. Aceasta se va face doarin cazul unor grave si repetate crize inflarnatorii microbiene.

Zona reflexogena

Este srtuata numai pe talpa dreapta a piciorului, la inceputul zonei colonului . ascendent.

44

Masaj reflexogen

Este indicat chiar §1 atune] cand apendicele nu ne supara, deoarece atunci dnd 11 simtirn" este 'in general prea tarziu,

"

5. 10. INTESTINUL GROS (COLONUL)

Este lin organ tubular, de dimensiuni apreciabilesi are 0 lungime de

aproxim.ativ 1 m. .-

Se tmparte anatomic'in :

- colon ascendent

- colon transversal

- colon descendent

=sigmoid

- recr -anus

Se "ieaga"@eintestinul subtire printr-c supapa, denumita valva ileo-cecala, care opreste accesul nefunctional intre cele doua organe.

Intestinul gros realizeaza ultima filtrare a substantelor de asimilatie si dezasimilatie, inainte de evacuarea produselor reziduale ale alimematiei,

Zona reflexogena

Este In fonna de "U" rasturnat, incepe imediat deas upra calcaielor, in partea exterioara a talpilor, urea de-a lungul zonei exterioare a lor ~i coteste brusc, orizontal, spre mijlocul intern al talpilor, terminandu-se pe bordura interioara (a coloaaei)

Stan patologice

Tulburarile legate de functionarea intestinului gros conduc Ia stari patologice ca: balonari, dureri abdominale, inflamatii, constipatie sau diaree, colita, hemoragii, varice sau eancer de colon.

Tratarnentul reflexogen este de un mare ajutor in toate aceste cazuri patologice.

45

47

CAPITOLUL VI

SISTEMUL NERVOS CENTRAL (CREIERUL SI COLOANA VERTREBRALA)

Creierul irnpreuna eu maduva spinarii alcatuiesc sisternul nerves central al organismnlui,

Miliardele de celule nervoase, numite neuroni, care intra In structura creierului, controleaza constiinta, emotiile, gandurile, miscarea In sistemul osteomuscular ~i 0 gama larga de functii neconstientizate ale organismului,

1.CREIERUL

Este unul dintre cele mai mad organe ale corpului nostru ~i de departe eel mai complex ~i mai sensibil dintre ele. EI este totodata si-cel mai personalizat organ al omulni, caei daca alte organe pot fi inlocuite prin grefe sau transplanturi, creierul este gnje penrru fiecare mdivid ~i iramplasabil,

Creieruluman contine mai mult de zece miliarde de celule nervoase si un numar aproape inealculabil de sinapse (Iegaruri).

Diferentele de personalitate, inteligenta, cultura, talente etc., dintre indivizi se traduc 'in plan fizic nu.printr-un numar mai mare de neuroni ai creierului, ei tocmai prin numarul acestor sinapse neuronale, care indica. puterea de utilizare a creiemlui nostru.

Partile principale ale creierului sunt: ~ creierul mare

+trunshiul.cerebra!

+ cerebelul (creierul mic)

Creierul mare reprezinta aproximativ 70 % din sistemul nervos central.

Totodata creierulmare este format din emisfera dreapta si emisfera stanga, ambele de 0 mare complexitate, avand multe circumvolutiuni, straturi functionale ~i inchizand intre ele doua dintre cele mai importante glande ale corpului: hipofiza ~i

epifiza, .

Diferitele arii ale creierului mare au functii specializate: cortexul motor controleaza miscarea voluntara, cortexul senzorial controleaza senzatiile, lobul frontal este legat de personal it ate, lobul occipital de vedere, iar mezencefalul de auz si de controlul vorbirii

Foarte important pentru reflexologie este inversarea impulsuri lor receptate san transmise de catre creier fata de restul corpului.

Astfel emisfera dreapta comanda in general parte a stanga a corpului, iar emisfera stanga coordoneaza partea dreapta a organismului.

in reflexologic acest lucru se traduce prin proiectii inversate pe picioare a celor dona emisfere ale creierului mare.

Trunchiul cerebral este lU1 manunchi de fibre nervcase, care leaga maduva spinarii de cerebel si de creierul mare.

Cerehelul indeplineste functiuni care privesc mai ales coordonarea musculara, mentinerea echilibrului ~i vitalitatea generala a organismului.

Zone reflexogene

Totalitatea zonelor reflexe ale creierului se gasesc pe degetele mari ale picioarelor,

Pe degetul mare de la piciorul drept se gaseste zona reflexogena a emisferei stangi cerebra le, iar pe degetul mare de 1a piciorul stang, se gaseste zona reflexa a partii drepte acorpului.

Zonele reflexe ale lobi/or temporal; sunt si tuate pe partea i nterna a degetelor mari, inspre degetul al doilea, de asemenea ell proiectiile incrucisate.

Zonele reflexogene ale cefei se afla 111 partea inferioara a degetelor de la picioare.

Plexul solar apartine sistemului nervos vegetativ §i nervului simpatico Campul lui reflex se afla situat aproximativ in centrul partilor anterioare ale talpilor,

stan patologice

Una dintre cele mai grave tulburari ale functiouarii cerebrale este comotia cerebrala.

Pentru ameliorarea rezultatelor sale dezastruoase, se va executa un masal reflexogen riguros al degetelor mari de la picioare, la inceput usor, de 3 ori pe zi.

48

timp de doua saptamani ~i apoi rnai intens pal11 13 aparitia si t I

' c ',c lIlep ome or de

vindecare.

M_igrena si in general dureri le de cap, apar mai ales datorita unor tulburari in funcpum1e lobi lor temporali ai creierului.

Vor fi masate zonele reflexe di 11 interioarele degeteJor mari, In zonelc de un i rc

cu degetele 2 ale plcloarelor. .

. De a.semenea VOl11l11asa zonele reflexe ale hipofizei, cerebeluJui, rinichi lor

,I coloanei vertebrale Se vor rnasa totodata si direct ceafa tarnplele si J .. ... . . .... .~ . ,. ~lmu~c111

n apezr, pentru ll1tensLficare circulatiei sangume cerebrale.

. _ ~ste de asemenea recomandata purt.al:ea de incaltarmnte Iejera, elastica si naturala, penrru protectia degetelor de la picroare si a zonelor lor reflexogene.

ginusurile Frontale

Plexu!

Solar

Sinusorile Maxilare

50

Smusurile Frontale

2. COLoANA VERTEBRALA $1 MAnUVA SPINARn

Coloana vertebrala este axul central nu numai al sistemului osos ci ~i al TntTegulu:i organism uman. Este sistemul care ne asigura verticalitatea corpului si illistreaza atat sanatatea fizica, cat si cea psihica.

Ea este foarte flexibila (In stare de sanatate), putand sa efectueze miscari de rotatie, mdoire, inclinare, torsiune etc.

Pentru a realiza acest grad de flexibilitate coloana are 0 structura vertebrata suprapusa formata din: 7 vertebre cervicale, ] 2 toracice, 5 lornbare, 5 sacrate ~i 4 vertebre sudate care formeaza coccisul.

Vertebrele lombare sunt cele mai rnasive si mai rezistente, deoarece suporta cea mai mare parte a greutatii corporale.

Curbura In S a coloanei vertebrale permite suportarea socurilor ~i loviturilor, da.ndu-i 0 suplete de arc elastic.

Intre vertebre se gaseste intercalat care un disc cartilaginos de arnortizare.

Coloan3 este sustinuta de aproape 200 de muschi si ligamente, intr-o "tesatura" foarte rezistenta, Canalul central dintre vertebre confine substanta sa cea mai pretioasa - maduva spinarii, Lin manunchi de celule nervoase.

Nervii rnaduvei ies din canalul vertebral in perechi, pe fet:ele laterale, traversand orificiile de legatura si transrrutandinfluxul nervos catre organe si intregul corp.

Astfel de la cele 7 verrebre cervicale ies 7 perechi de nervi care deservesc bcatele ~i de la cele 5 verrebre lombare, ies cele 5 perechi de nervi at picioarelor.

Zonereflexogene

Zona reflex a a coloanei vertebrale se gaseste pe bordurile interne ale talpilor picioarelor, III zonele boltii plantare.

Stan patologice

Cele mai irnportante afectiuni ale coloanei vertebrale sunt: sciatica, lornbago, hernia de disc ~i leziunile coccigiene.

Sciatica este provocata de cauze diverse ca: miscari gresite sau riclicarea unor greutati prea mari, inflamarea sau ciupirea partilor radiculare a nervilor, 0 allll1entatie gresita generaroare de toxine, .tressun puternice sau problerne psihice .

. :V0r f masate zonele reflexogeneale coloanei din zona lombarazonele reflexe a!e rll1lcbilor:;;i vezicii urinate pentru eliminarea toxinelor), zonele cailor Iimfatice ~l cele ale duodenului, ficatului ~i vezicii biliare,

[0 ~o~bago ,~par~ din cauza §~rangularii unui nerv al ccloanei vertebralc

mba1e, m urma ridicarii unet greutatirnan.

. De asernenea se mai poate man ifesta si in urrna degenerescentei discuri lor InterYertebrale, slabirea ligamentelor sau 0 deplasare a unui disc lombar, ceea ce provoaca 0 presiune pe nervul rahidian si 0 durere insuportabila,

5J

Pentru tratamentul reflexogen se va rnasa zona interioara a zonei plantare, pentru cresterea circulatiei sanguine.

Hernia de disc apare in cazul in care muschii ~i Iigarnentele slabesc In rezistenta, producand 0 deplasare a discului intervertebral, Discul deplasat poate cornprima nervii spinali si se produc dureri puternice.

In acest caz va fi masata zona reflexogena a coloanei lanivelul vertebral respectiv, determinand a crestere a irigatiei sanguine in zona, refacerea muschilor :;;i ligamentelor ~i in final vindecarea.

Leziunea vertebrelor coccigiene

Uneori pot apart dureri 1n zona bazala datorate unei sederi indelungate pe scaun tare sau incomod, muncii de birou sedentare san a unor pozitii

LID necorespunzatoare a eorpului.

In acest caz vor fi mas ate zonele reflexe corespunzatoare ale coloanei (dill zona calcaneului).

52

1

CAPITOLUL VII

SISTEMUL CIRCULATOR SANGUIN

Acest sistern i mportant "I corpului urnan, este format d i 1] ini 1113 (en organ motor) $i intreaga retea de altere, vene ~i vase capitare, care transporta pretioasu sLl5stan~a a sangelui 111 111 tre gu [ organism, de [a creier ~i rnarile organe, pana fa cea mai mica celula anatormca a corpului.

7.l.INIMA

Iuirrra este elementul central al sistemului circulator $i este un organ muscular care funcjioneaza ca 0 pornpa. Ea pulseaza de peste J 00.000 de ori pe.zi, fiind respousabi Ia de circu latia sangelui in intregul organism

Inima este impartita 111 douajumatati, fiecare dintre de avand care doua c0I11partim_ente: U11 atriu, ell pereti subtiri si LIn veutricul ell pereti grosi, care reprezinta pompa ccntrala.

Camcrele situate de fiecare parte a inirnii sunt separate de 0 valva calc COlltroleaza fluxul sanguin dintre ele.

S~l1geJe ueoxigenat intra 111 inima prin atriul drept si apoi cste impins prin \'<lI"11 de separare 111 ventriculul drept. De aici sangele este pompar spre plamani prill artera pulmonata si dupa oxigenarc SG intoarce in atriul staug, apoi trece in ve:ntriculul stang~i de aici este pompat prin aorta II] intregul organism.

Contraclji[e inimii sunt controlate de sisternulnervos autonom, astfel incat en continua sa bata la fer de bine si in SOn1l1.

Zona reflexogena

. ESte situata pe ambele talpi, ell predominanta pe talpa stanga, catre muchia

Interna a lor, deasupra liniei diafragmei, pe 0 suprafata de 2~3 crn/.

Unii autori situeaza zona reflexa a inimii doar pe talpa stanga, catre muchia exterioara a acesteia (dupa parerea noastra este 0 pozitionare gresita, decarece inima are 0 asezare aproape centrals in cutia toracica, doar ell varful sau fiind orientara spre partea stanga).

Stari patologiee

Cele rnai importante tulburari datorate disfunctionalitatii cordului sunt: - angina pectorals

=infarctul miocardic

- aritmia (sau palpitatiile)

-stopul cardiac

-hipertcnsiunca arteriala

- hipotensiunea arteriala

Pentru tratamentul majoritatii acestor afectiuni se va masa III principal zona reflexa a inimii de pe ambele talpi (insistaud bineiuteles pe zona mai extinsa a talpii stangL)

Manevrele de masaj reflexogense vor executa bland si I iniar (deoarece 'Zona este deosebit de sensibila)

Pentru tratarea hipertensiunii arteriale vor fi rnasate ~l zonele reflexe ale rinichilor, deoarece toxinele se depun pe peretii vaselor sanguine ~i datorita unei proaste functionari a sistemuluiurinar.

Cele rnai mari vase de sange din organism sunt arterele; care transports sangele oxigenat de la inima spre organe ~i tesuturi.

Circulatia de intoarcere a sangelui .uzat' se face prin intermediul veneloi: care readuc sangele spre inima ~i plamani pentru 0 noua oxigenare ~i refacere.

Capila rele sunt cele ma:i miei vase de sange si prin peretii lor sensibili sangele trece in tesuturi si celule, realizand hranirea corpului.

lnima trimite, ell fiecare pulsatie, sangele prin artere, Ritmul pulsului normal al unui adult este de 70 de batai pe rninut ~i este mai rapid la copii, iar la batrani mai lent.

Zone reflexe: sunt aceleasi ca si pentru inima. Stan patolcgioe

Cele rnai frecvente afectiuni sunt varicele ~i arteriosclerora.

Ambele sunt ameliorate prin masajul zonelor reflexe aleinimii si rinichilor

S4

CAPITOLUL vm

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator este format din organele: trahee, bronhii si plamani.

El asigura respiratia ~l aprovizionarea CLl oxigen ~i energie a tututor celulelor corpului, pentru realizarea reactiilor metabolice.

8.1. pLAMANn

Sunt principalele organe ale aparatului respirator, avand 0 functie la fel de importanta ca inima, ficatul ~i stornacul.

Plamanul este LIn organ dublu, care paradoxal se compune din trei lobi: lobul drept (unicj si doi lobi ai plamanului stang (datorita pozitionarii cordului 'in aceasta zona.

Substanta plamanilor este alcatuita din alveole pulmonare, mici saculeti la nivelul carora se face schimbul energetic al aerului. Oxigenul primit de la plarnani este transporrar de siinge catre tesuturi iar bioxidul de carbon colectat de sangele venos este adus spre plamani pentru a fi eliminat.

Illtre functionarea plamanilor si cea a inimii exista deci 0 stransa legatura metaboliea.

Printr-o respiratie obisnuita se introduc in plamani aproximativ SOO cnr' de aer. 0 umplere completa (f011at8) a plamanilor aduce un aport de inca 1500 eID' d~ aer, care se numeste volum respirator de rezerva, Expiratia completa evacueaza dIU pLamani aproximativ 1500 em' de aer.

Este interesant faptul ca dupa 0 expiratie completa mai raman inca ill plamani 1500 CJnJ de aer, care reprezinta volurnul rezidnal de aer aJ plamanilor,

55

Aceste cantirati uriuse de aer vehicular. sunt posibilc datorita asezarii ill "armonica" a rnasei pulmonate, astfel incar 0 respiratic profunda race sa se dcsfaca Jillreg VOlU111Ul , burdufirl u i' pu] monar.

lnsuficienta respiratorie estc deterrninata de rcducerca ritmului si ampioare: miscarilor cutiei toracice, actionata de muschii inrercostali ~i diafragma ~i coordonata de creier si total itatea starii psihice a ornului.

Zone reflexogene

Se gasesc pe am be lc la Ip1, pc perna mare a lor. deasupra li nic i imagi narc ,I

diafragmei, pana la linia umerilor.

Stan patologice

Bolile importante ale plamanilor sunt: tuberculoza, pneumonia si astmul. Masarea reflexogena a zonelor corespondente ale plamdnilor Val' determina

o amel iorare generala a respiratiei, stimularea muschior respiratori ai eutiei toracicc sporirea volumului de sange oxigenat ~i 111 final vindecarea.

Masurea acestor zone reflexe va deterrnina ~i la ornul aparent S8natos_ 0 sporire a viralitatii ~i 0 imbunatatire generala a starii de sanarate.

8.2. TRAHEEA

Acest organ de legatura are un aspect tubular ~i realizeaza legatura anatomies intre orificiile respiratorii (nas ~i gura) $i plarnanii propriu-zisi. EJ este inchis de LUl larnbou cutanat, denumit epiglota care il blocheaza in mornentul inghitirii, pentru ca bolul alimental' sa nu patrunda In caile respiratorii,

Traheea se divide III dona rainuri la nivel ul varfurilor plamani lor ;;i patrunde III eei doi lobi pulmonari aproximativ III zona lor de rnijloc (bronhii)

Zone reflexogene

Zonele reflexe ale traheii sunt situate pe ambele ta lpi, sub pliul de unire al degetului mare eu eel de al doilea deget de la picior, Au 0 forma ingusta ~i alungin inspre suprafata reflexa a plamanilor,

Stari patologice

Tulburarile functionalitatii traheei se numesc traheite si sunt insotite de ruse, inflamarii locale si jena respiratorie

Masarea zonelor reflexe amintite exterior conduce ill scurt timp la ameliorares acestor afectiuni.

56

8.3. BRONHIILE

Bronhiile sunt cele doua rarnificatii ale traheei care patrund In cei doi lobi

pulmonati.

Ele se divid III bronhiole si alveole. Zone reflexogene

Aceste zone coincid (sunt incluse) cu zonele reflexe ale plamani lor, situate pe ambele talpi (sub degete si deasupra liniei diafragrnei). Au proiectii ;;i pe fata

uperioara a piciorului. .

8.4.FARINGELE ~ILARINGELE

Faringele este 0 portiune a tubului digestiv, situata intre gura ~i esofaz. EI incepe la terminatia gurii ~i a deschiderii foselor nazale si tine pana 121 deschiderea glo~i ~i a~sofaglllui. Are forma unui tub de CIrca 12 em lungime, cuperetii rnusculosi $1 aJuta Ja inglutirea alimentelor,

Laringele este partea superioara a traheei, care face legatura Intre gura si nas, se deschide in faringe si III aparatul respirator si reprezinta organul fonatiei .

. Este aleatuit in principal dintr-un schelet carti laginos si contine corzi le voeale l.lpenoare si inferioare, care vibreaza In vorbire ~i cantec.

Zone reflexogene

Aeeste zone se gasesc pe fetele superioare ale labelor picioareior (cu unahii),

pe "gatul" superior al degetului mare. ~

Stan patologice

larin .Afec~juni Ie aces~Ol~ dO~Ja Ol:gane sunt: faringitele, anginele, arnigdalitele, g1tele (inflamam), nueC!Llledlverse ~l afectiunile corzilor vocale Masajulreflexogen amelioreaza toateaeeste boli.

57

1\

58

CAPITOLUL IX

SISTEMUL LIMFATIC

Acest sistem functioneaza In stransa corelare cu sistemul circulator sanguin. Sistemullimfatic este alcatuit dintr-o retea de vase de dimensiuni diferite, distribuite In intregul organism, dubland intr-un fel, sistemul.sanguin. Daca sisternul circulator sanguin este de natura energetica Yang, sistemullimfatic este Yin (feminin). .

EI fermeaza sistemul nostru de aparare impotriva bolilor, agresiunilor si a infectiilor E1 este fumizorul faimoaselorsi misterioaselor limfocite.

Vasek limfatice din jumatatea inferioara a corpului aduc limfa catre centrul corpului, 111 .Jacul lacunar" §i ies din acest bazin de acumulare, sitnat sub diafragma, spre colectorul toracic, care culege limfa din partea superioara a corpuLui ~i 0 distribuie venelor.

Lichidullimfatic este format din aproximativ 2 1i11i de lichid tisular, grasimi diver e provenite din iutestinul subtire, bacterii §J tot felul de corpi straini".

De-a lungul cailor Iimfatice sunt asezati ganglion: limfutici can; au misiunea de a filtra Iirnfa ~i de a produce limfocitele - globulele albe.

La aproximativ doua zile limfocitele se reinnoiesc in intregirne, deci avem de-a face cu un sistern deosebit de vivace.

Zonele cele mat bogate in ganglion! Iimfatici (la care avem acces) sunt: sub LIl'eche, sub mandibula, 111 zona axiala (la subsuori) si inghinal (la radacina picioarelor).

Ganglionii limfatici constituie 0 adevarata retea de canale care imbraca si parCLI:rge intregul corp pentru supraveghere ~i lupta pentru sanatarea noastra,

5

9.1. GANGLIONllLIMFAllCI, BAZINUL LIMFATIC :;ilDUC1ULLIMFATIC

Zone reflexogene

Zonele reflexe ale ganglionilor iimfatici se gasesc pe fetele talpilor, pe partea exterioara a picioarelor,

Bazinul lirnfatic si ductul limfatic l~i au proiectiile iutre prirnul ~i al doilea metatarsian.

Stari patologice

Celulita este una dintre principalele efecte patologice ale disfunctiilor limfatice ~j 11011110naLe. Se vor masa zonele reflexe ale celor doua sisterne functionale

9.2.SPLINA

Segaseste anatomic lntre rinichiul.stang, stornac si colonul transvers. Are aceleasi functii ea ~i ganglionii limfatici, adica produce lnnfocite, anticorpi, filtreaza sangele, distruge globulele rosii hnbatranite ~l pastreaza rezerva de sange,

Zona reflexa

Se ail a pe talpa stanga, SH b planta piciorului ~l sub zona ref] exa a ganglionil 01" Iimfatici axilari,

Stari patologice

Tulbutarile de functionare ale splinei determina insuficienta dehemeglobina. anemia, carenta de anticorpi, diminuarea capacitatii generate de aparare a organismului, dureri abdorninale etc.

Se va masa en tenacitate, In 1-2 sedinte zilnice, zona reflexogena a splinei, timp de 2-4 saptal"Q§.~li.

9.3.AMIGDALELE

Sunt organe ganglionare, controversate ~1 prea putin cunoscute de cafre medicina clasica. La fel ca :;;i apendicele, au fast extirpate abuziv, conducand la 0 sensibilitate generals la infectii ~i 0 slabire accentuata a sistemului imunitar al organisnrului,

Rolul amigdaleloreste de a secreta substante imunitare in.caz de infectii ale. gatului ~i faringelui (si nu numai)

Zone reflexogene

Se gas esc pe partea dorsala a celor doua degete man ale picioarelor, in stanga ~i ctreapta tendonului central al degerului.

Terapie: Masajul acestor zone timp de 5 minute, zilnic, la fiecare picior, Illllfltur.ii inflamatia, durerile ~i disfunctiile arnigdalelor.

60

61

II

II



Gangl.ioni Limfatici Axilari

Trunchiul Lunfatic

Ganglioni Limfatici

Drenaj Limfatic

Drenaj Limfatic 0.1 Trenului Superi

62

CAPITOLUL X

SISTEMUL ENDOCRIN (GLANDULAR)

Sisternul glandular este unul dintre cele rnai importante ~i mai misterioase sisteme de coordonare ale activ itatilor de crestere, functionare ~i descrestere ale organ:ismului uman. Acest sistem functional nu este un sistem de comanda, ci un sistem de reglare a complexelor functii metabolice, care incep cu dezvoltarea, continua cu intretinerea ~i sfarsesc cu degradarea functiunilor organismului.

Se pare ca Insa~i tineretea, maturitatea si moartea sunt reglate de activitatea glandeler endocrine din corp. Medicina de astazi, preocupata de marile problerne ale longevitatii ~i deci ale vietii.rnortii ~i eventual ale nemuririi, acorda 0 importanta covarsitoare glandeJor endocrine ~i bormonilor secretati de acestea, 111 contexrul lntretinerii sanatatii, ale cresterii longevitatii ~i in lupta (aparent tara speranta) de invingere.definitiva a mortii fizice a individului uman.

Au devenit celebre tratamentele cu 1101111011i pentru intretinerea sanatatii si Intinerirea generals a organisrnului (hormonii de crestere, Dbea etc.)

CelemaiimpOltantemijloacede.sti111ulare si intretinere ale complexului sistem endocrin sunt aportul direct de hormoni ere cale medicamentoasa), anumite exercitii de Hatha- Yoga si reflexoterapia (prin stimuJarea zonelor de proiecte ale glandelor din corp)

.Secrerele longevitatii marilor yoghini, cunoscuti 'in istorie, se bazeaza pe exerc.itii practice de hatba-yoga, care actioneaza direct prin apasari, compresii ~i masaje ale zone] or "cheie" ale organismului, In care sunt situate cele.mai importante glande ale corpuLui (fiecare chakra contine sau raspunde de una sau doua glande

endocrine din corp). .

. Principalele glande endocrine din corp sunt hipofiza, epifiza, tiro ida, paratiroidele, timusul, pancreasul, suprarenaJele $i gonadele.

63

lO.l.HIPOFIZA (GLANDAPIlUITARA.)

Este glanda cu cea rnai mare influenta din organism, supranumita $i "Regina glandelor" .

Eacomanda activitatea tiroidei, suprarenalelor, glandelor sexuale ~i coordoneaza producerea honnonului crestern (produs de tirnus).

Este situata la baza creierului, in saua turceasca, aproxirnativ la nivelul spariului intracranian dintre cele doua sprancene (ajna-chakra),

Hipofizaeste fermata din doi lobi de forma ~j dimensiunea unor boabe de fasole, asezate t::1ta In fa~a si legati printr-o tija.

Lobul anterior are 0 functie hormonala foarte importanta, eI producand un hermon de crestere, un hormon de control al tiroidei, un hormon de control al ovarelor si al testiculelor si un honnon de secretie al laptelui 11) glandele marnare.

Lobul anterior stimuleaza cortexul supra-renal cu ACTH, prcducerea urinei si controleaza intregul metabolism al corpului, evitand slabirea sau ingrasarea,

Lobul posterior secreta hormonul "pituitrina" care actioneaza asupra sistemuiui circulator, asupra muschilor netezi, regleaza absorbtia apei de catre rinichi $i coordoneaza metabolisrnul zaharului, Totodata coutroleaza tensiunea arteriala, incetinirea pulsatiilor cordu1ui §i cresterea numarului de respiratii.

Deficienta acestui lob are imp licati i multiple si este responsabil de aparitia diabetului zaharat.

Lahul anterior al hipofizei este responsabil ~i de caracteristicile predominant masculine aleindividului. Persoana la Care acest lob este dominant are 0 inteligenta (teoretica si practica) remarcabila, poate deveni filosof, creator sau inventator:

Lahul posterior mai dezvoltat conduce la predorninanta caracteristicilor feminine ale personalitatii: tandrete, sensibilitate si blandete.

Glanda hipofiza (pituitara), desi cantareste aproximativ 0,007 grame, joaca un rolprimordial in coordonarea tuturor glandelor endocri ne eli n organ ism, fi ind de fapt "dirijorul glandular" al corpului.

Zone reflexogene

Acestea se gasesc pe arnbele talpi, aprox imativ La mijJocul degetelor mari.

Zonele deproiectie suntfoarte mici ~i este indicat Sa fie rnasate cu varful degetelor, cu unghia sau cu un obiect ascutit (creion, pix, cap de stilou). De asemenea exists zone reflexogene ale b.ipofi.zei pe degetele man de la mana, in mijlocul pnlpelor lor.

Trebuie tinur minte ca masajul reflexogen al hipofizei conduce la stimularea functiunilor tuturor celorlalte glande endocrine din corp.

Stari patologice

Celemaiimportante afectiuni care suut provocate de disfunctiile hipofizei slint lipotimia (slabiciune 5i lesin), rulburari ale tensiunii arteriale, obezitate, dureri de cap. dereglari generale hormonale, rumori. chisturi, fibroame, stari generale de 5 labi ci une, imbatranire precoce, im potenta sexuala frigidi ta te, absen te i S111 etc.

11 toate aceste cazuri sunt indicate :;;i masajele celorlalte zone reflexc ale : glancielOr corespondente.

10.2. GLANDAPINEAL·\

Este una dintre cele mai putin cunoscute si controversate glande din corp.

E"te foarte mica, de abia de marirneea unui bob de grfiu, dar se pare cil. are mai infiLlen!el11 functionarea zonelor superioare ale creierului, functiunilor intelecruale ~i spirituale ale omului. Este situata in mijlocul creierului (sahasrara chakra) si multi maestri yoghini 0 considers scdiul sufletului, al spiritului salt "al treilea ochi.'

i 11 zilele noastre stiinta a dovedit ca glands pineala joaca un rol activ In viata

. ,

sexuala si ciclul gonadelor,

Glanda pineala produce honnonii deosebit de irnportanti ca: melatonina $i ierotoniaa (cu influenta majore In sanatare ~i longevitatet

Serotonina (printre altele), are rolul de a intrerupe activitatea gonadelor ~i

intervine I'll perceptia psihica a ciclnlui lumina (activitate) -Intuneric (odihna) Se considera ca are ell mult mai multe rolnri, Inca necunoscute de ~tiillta Zone reffexogene

Zona reflexa a acestei glande este chiar mai mica decat cea a hipofizei :;;i = situata aproximativ la I em deasupra zonei reflexe a hipofizei, spre partea lrlterioara a degetelor mari de la picioare si maini (pe fetele plantare)

Disfunctii

S~"Va masa in corelare cu glanda hipofiza, 111 functiuni inversate sau COl11l1ne.

Daca hipofiza ne readuce in corp (material), epifiza este cea care ne deschidc spre lume $i exterior.

65

10.3. GLANDA TIROID.A

Este 0 glandairnportanta, situata Ia baza gatuJui, pe laringe. Tiroida est-

formata din doi lobi de forma unor scuturi ~i uniti printr-un istm.

Ea produce doi hermon i: - tiroxina

- rri-iodotironina

Acesti honnoni sunt compusi din carbon, hidrogen, azot si oxigen. Tiroida contine totodata §i cea mai mare rezerva de iod din organism,

aproximativ 8 rniligrame (de 60.000 de ori mai mult decat In restul corpulu i).

Este glanda care raspunde de coordonarea intregului metabolism bazal Functiile sale sunt in legatura stransa cu hipofiza, cea mai importanta glanda a noastra.

Hormonii tiroidieni sunt determinanti pentru dezvoltarea fizica normala, pentru sanatatea pielii, a parului si a sistemului nCl"VOS. De asemenea acesti hormoni regleaza consumul de oxigen din intregul corp.

. Zone reflexogene se gasesc pc arnbele talpi, intre primul ~i al doilea

rnetatarsian si pe falangele inferioare ale degerelor mari de la picioare

Stan patologice

Hiperfunctia tiroide i se manifesta prin acce lerarea auorrnala a metabolisrnului, conducand la slabire exagerata, excitabilitate nervoasa, palpitatii, transpiratieabundenta, caderea parului, exoftalrnie (oehi bulbucati), gu!?a etc.

Hipofiza tiroidiana se manifesta prin scaderea ritmului schimburilor mteme. corpolenta si obezitate, lentoare in miscari, oboseala matinala ~i general a etc.

Gusa este a ulceratie a tesutului tiroidian, de a forma umflata si dizgratioasa Ea poate beneficia foarte bin€ de tratamentul reflexogen executat cu regularitate ~I perseverenta.

10.4. GLANDELEPARATIROIDE

Sunt niste glande de dimensiuni mai mici, In numar de 4, asezate cfite douB

de 0 parte si de alta a tiroidei. Au dimensiunea a patru boabe de I inte _

Horrnonul secretat de paratiroide este parathormonul, care regJeaza metabolismul calciului din organism.

66

Concentratia de calciu din sange nu trebuie sa varieze prea mult, deoarece ii1stfel este perturbar echilibrul electrolitilor din sange~f muschii si nervii nu 111211 pot

iUllctiona normal. '

Zone reflex ogene

Se gasesc pe bordul intern al articulatiilor degetelor mari, deasupra zoner de pJOiectie a tiroidei, pe ambele talpi.

Stari patologice:

Hiposecretia paratiroidiana produce tetanic (scaderea calciului din sange) ~i conduce la aparitia spasrnelor musculare, circulatie periferica proasta, disfunctii ale unghiiloqi dintilor, iritabilitatea sistemului ueI"VOS etc.

Hipersecretia produce cresterea exagerata a calciului ill sange $i derermina tulburjtr.i ale sisternului osos (osteita fibroasaj si ale sistemului circulator sanguin.

Teare aceste tulburari ale glandelor paratiroidiene beneficiaza de terapij]e reflexcge» e.

J 0.5. TIMUSUL

Este 0 glands a cresterii si a tineretii. Se situeaza aproximativ Ia nivelul inimii, In spatele sternului si are doi lobi,

. Timusul este bine dezvoltat in copilariesi adolescenta ~i inoepe sa. se atrofieze

la pubertate, dar mai ales dupa varsta de 35 de ani, devenind mic si fibros.

Nu este cert din punct de vedere sti intific dar s-ar parea ca exista 0 legatura intre atrofierea acesrei glande sr procesele de irnbatranire

Tirnusul reprezinta 0 unportanta sursa de Iimfocite (globule albe), care intretin Sistemulil1lurii tar al organisrnuhri.

Aceasta glanda este responsabila de procesele de cresrere ale tmen lor, de d~zvoltarea caracteristicilor sexuale secundare, participa la functiile neuromusculare ~t se pare ea determina reactia organismului nostru Ia stress si agresiuni fizicopsibice.

10.6. P ANCREASUL

. Cu toate cil am studiat acest organglandular in capitolul V (Metabolismul $i

~lst~mtll digestiv), II vorn relua in acest capitol specific glandelor, datorita importantei m.01'gallism.

Pancreasul este situat in cavitatea abdorninala. in spatele stomacului. intre duoden si splina. Este cea mai voluminoasa glanda dill organism ~i rnai este numit glanda salivara abdominala", pentru ca atunci cand vedern, mirosim sau gustarn htana, el deverseaza sucurile digestive In duoden (pregatindu-l penuu asimilare) £1 produce un sfert de litru de sucuri digestive pe zi (enzime penrru digerarea proteinelor, I ipidelor si hidrati lor de carbon).

In "coada" paucreasului exista niste celule denumite .Jnsulitele Iui Langerhans", care.produo importanrul harmon insulina,

Acest hermon regleaza concentratia zaharului din sange ~i perrnitc acumularea glicogeuului 121 nivelul musehilor ~i ficatului.

Pancreasul inai produce :;;i un alt harmon denumit glucagonul (horrnon opus

insulinei) ~i care este responsabil de cresterea nivelului glicerniei.

ZOne reflexogene

Se gasesc pe arnbele talpi, in vecinatatea zonelor duoden si stornac (intre eJe). Stari patologice

Cea mai importanta boala pe care 0 declanseaza functionarea defectucasa a pancreasului esre diabetul,

Pentru dale complete - vczi capitol III V ( Meiubol isrnul)

10.7. SUPRARENALELE

Glandele suprarenale sunt doua glands asezate ca niste caciul ite deusupra rmichiloi; Ele reprezinta glandele care ne influenteaza vigoarea, energiasi activitatea Suprarenalele secreta doua tip uri de harmon i.

Astfel tesutul medular produce adrenaline ~i uoradrenalina, hormon: responsabili de activitatea sangelui ~i metabolismul bazal. Teama stimuleaza productia de adrenalina, 111 timp ce furia si reactiile de aparare surrt in legatura cu noradrena I ina,

lndivizii tirnizi sal! introvertrti au 0 productie prea mare de adrcnalinasi L111"

insuficienta de noradrenalina .-,.

Cortexul suprarenalelcr secreta corticoizi dintre care cel mai important estc cortironul . Acestaintervine in metabolismul hidrornineral protidic si glucidic Totodata el stimuleaza ~I productia de Iimfocite 'ili activitatea sistemului irnunitar.

Cuplul glandular hipofiza - suprarenaleinfluenteaza si procesele de cresrere dill organism $1 reactii Ie complexe de aparare irnpotriva srressuiui,

1

Zone reflex ogene

Se gasesc 10 zonele de proiectie ale rinichilor pe ambele talpi, aproxirnativ in nujJoculloI'.

start pa!tologice

Tulbmiiirile produse de disfunctia suprarenalelor se manifests prin aritmiii, lipotin'lii (Iesimrri), infecti i si scaderea capacitatii imunitare, reurnatism, as1:111 §i in tlamarii articul are _ De asemenea disfunctia lor conduce la scaderea energiei generaleaOJrganismului, lipsa de onraj si initiativa.

Masarrea zone I or reflexe ale suprarenalelor amelioreaza multe dintre aceste afecpUIlI.

10.8. GONADELE

Sunt glandele cele mai importante ale sexualitatii feminine §i masculine, responsabile de functia de reproducere,

Ovarele sunt gonade duble situate in bazinul femeii .. Ambele ovare contin aproximativ 1,000.000 de ovule, dintre care doar aproximativ 400 sunt capabile sa se maturizeze §i sa fie fecundate.

Ovulul expulzat de oval' patrunde in trompe, unde daca este fecundat l§i incepe nidatia (fixarea). Daca nu, muccasa uterina 'i~i desface straturi superficiale si In ziua a 28-'<1 le expulzeaza sub forma menstruatiei,

in a1'a1'a. de ovule, ovarele produc si horrnoni precum estrogenul si progesteronul.

Estrogenii asigura proliferarea unor celule .ferninine'' 111 anurnite regiuni ale corpului: sold, coapsa, pubis, uter, vagin, mamelon. Tot estrogenii sunt responsabili de manife'Sta:rea instinctului sexual a1 femeilor, de rnetabolismul calciului, al apei si al glucidelor.

Progesteronul (luteina) stimuleaza secrena glandelor mamare si a celulelor diu me m bran a interna a uterului. Elimpiedica contractiile uterine ~j previne expulzarea cului fertilizat.

TeSlkulele sunt organele glandulare masculine de reproducere si spre deosebire de ovare, au 0 plasare anatomica extema fiind situate in scrot.

68

69

FUl1c~ia lor este de a produce spennatozoizi, intr-uu numar impresionant de 200.000.000 pe zi. in mornentul culminant al actului sexual, bih:batul ejaculeaza pana la 500.000.000 de sperrnatozoizi, destinati fecundarii ... unni singur ovul. Doar unul dintre ei va invinge $i va purta mesajul vietn

Testienlele produc si hormoni important] ca testesteron, androsreron $;

deb idroandosteron.

Cel mai activ dintre acesti hormoni estetestosteronul, care mareste volumul tssticulelor, facilitand formarea spennato2oizilor, actioueaza asupra caracteristicilor masculine, determine dezvoltarea trasaturilor sexualesecundare ale barbatuhri (forts, pi Lozitate, musculatura, voce grava etc.), determina psihicul §i instinctul sexual masculin. Actiunea sa se rnanifesta §i asupra metabolismului lipidelor.

Zone reflexogene

Sunt situate in mijlocul calcaielor (pe ambele talpi) ~i pe partile laterale ale

c.alcaneelor. intre maleolele externe ~i tendouul lui Ahile

Stan patologice

Tulburari le feminine legate de disfunctia ovariana sunt: durerile menstruate,

ciclu neregulat, chisturi, vaginita, frigiditate, alterarea caracteristici I orsexna Ie secundare (slabici nne exagerata, obezitate, pierderea catifelarii pielii etc.)

Cea mai importauta ~j mal grava tulburare datorata disfunctiei testiculare, este impotentasi uneori oligospermia (secretarea unci cantitati insuficiente de

spermatozoizi) .

Teate aceste tulburari beneficiaza de ap ortu [ reflexoterapiei, practicata ell

oompetenta $1 regujaritate.

71

Glandele Sexuale

CAPITOLUL XI

SISTEMUL DE REPRODUCERE (GENITAL)

11. A. SISTEMUL GENITAL MASCULTN

Organele genitale masculine cuprind: testiculele, caile spermatice (ell veziculele seminate), prostate si penisul.

Veziculele seminale snnt doua ampule situate in spatele prostatei si unite cu caile spermatice, In. care secreta un Iichid eu rol de diluare a substantei spennatice ~i facjLitare a ejacularii,

Zone reflexogene

ZoneLe reflexe ale cailor spennatiee ~i veziculelor seminale coincid ell cele ale trornpelor din aparatul genital feminin si sunt situate pe Iinia diagonala care une~te glezna ell maleola ex terna si interna, I a ambele pic ioare,

Stari patologice

Tulburarile cailor spermatice sunt mai rar intalnite si se manifesta prin inflamatii,jena sau dureri profunde.

Vor fi masate zonele reflexogene corespunzatoare, pe traiectul 'in forma de potcoava dintre maleola externa si cea interna (trecand prin unghiul de unire al labei superioare cu glezna), la ambele picioare.

11. 1. :rnSTICULELE

Am vorbit pe larg despre aceste organe glandulare in capito luI X. Vom mai spune dear ca ele sunt cele mai importante organe genitale masculine, situate 111 afara abdomenului, in scrot. In fiecare testicul se ami mai bine de 300 de tubi seminiferi, in care se formeaza spermatozoizii, celulele sexuale masculine, Totodata ace te organe glandulare produc cehnai important h0n110n masculin, testotesteronu I. resporrsabil de libidou si de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare.

11.3, PROSTATA

Aceasta glands se afla situata sub vezica urinars ~i deasupra radacinii penisului,

Are o fonna de para orientara ell varful injos si este de rnarimea unei castane. Rolul sau este de a da ultima constitutre a lichidulu i spermatic, prin secretia unor substante alcaline oomplexe. De fapt, medicina recunoaste jenata ca nu cunoaste pe deplin rolul acestui organ glandular masculin, Vorbind mai filosofie prostata ar reprezenra corespondeuta Yang (masculina) a uterului de la fernei.

Zone reflexogene

Are aceleasi zone reflexe ca si uterul, situate amplu pe partea intema a calcaneului, intre maleola interna 9i tendonul lui Ahile, la ambele picioare.

Stari patologice

Disfunctiile prostatei apar de obicei dupa varsta de 45 de ani la barbati si sunt In legatura cu aparitia andropanzei masculine. Hipertrofia prostatei (insotita de inflamarea acesteia) poate provoca infectii, retentie nrinara, mictiune saraca si Erecventa, sange in urina ~i usturimi la mictiune.

Aplicand lin masaj reflexogen competent $1 de durata (4-6 saptamani), eLi ~edin~e de circa 2 minute zilnic, prostatita se va ameliora mult, conducand chiar si la vindecarea complete ..

11. 2_ CAILE SPERMATICE $1 VEZlCULELE SEMJNALE

Caile spermatice sunt doua conducte in forma de ansa, care pornesc din partea laterals - spate a testiculelor, parcurg scrotul, intra In eavitatea abdorninala priucanalul inghina! si formeaza cordonul spermatic, care strabate prostata si se continua eu metra.

72

11.4.l'ENlSUL

Este organul masculin nepereche.al reprcducerii, situat ill pa:rtea inferioara a abdomenului, avand a parte interns (deasupra perineului) si 0 parte externa, tenninata prin gland. Este strabatut de metra petot parcursul sau, Prin umplerea ell sange a corpului sau cavernes (in starea de erectie) l~i mareste dimensi unile ~ i devine apt pentru amplasarea cat mai apropiata de colul uterin a spermatozoizilor

Zone reflexogene

Sunt aceleasi ca ~i pentru vagin ~i sunt situate pe partea interioara alabelor picioarelor, unind obJic zona reflexa a uterului, prostatei ~i testiculelor, eu talpa (vezi desen)

Stan patologice

Cea mai importanta disfunctie este impotenta, manifestata prin lipsa sau iusuficienta erectiei. Este 0 tulburare care, In general, are de putine ori cauze anatornice sau fiziologice De cele mai multe ori are cauze psihice.

Pentru ameliorare vor fi rnasate zone le reflexe legate de sistemul nervos central, metabolism, circulatie sanguina, glande sexuale ~i glandele eu secretie . interns.

11. B. SISTEMUL GENITAL FEMININ

Organele genitale feminine cuprind: ovarele, trompele lui Fallope, uterul, vaginul ~i. vulva.

1l.5.0VARELE;

Am vorbit pe larg despre aceste irnportante glande ale feminitatii 111 capitolul

X - Sistemul endocrin. -'

Yom mai preciza ca. au dunensruni de ordinul a trei centrimetri ~i 0 culoarc . alb-cenusie. Ovarele sunt compuse din doua zone: 0 zona centrala moale. vascularizata ~i hranitoare ~i 0 zona corticala rezistenta §i germinativa care cuprinde aproximativ 300.000 de folicllii. Functiile principale ale ovarelor sunt: prodncerea ~i expulzarea ovulelor ~i secretia hormonilor sexnali feminini.

74

Zonele reflexe si disfunctiile ovariene an fest prezentate in capi tol ul X, Vezi paragraful 10.8.

11.6. TROMPELELillFALLOPE

Trompele uterine au forma Ullor antene, care pornesc din uter ~ i fac legatura cu coarnele uterine, deschizandu-se sub forma depalnii franjurate la extremitatile . dinspre ovare,

Trompele capteaza ovulul prin partea lor externa ~i 11 fac sa inainteze spre uter intr-o perioada de 3-6 zile, Tot la nivelul trompelor are loc si fecundarea ovulului.

Zone reflexogene

Aceste zone se gasesc pepartea exterioara a calcaiului, intre rnaleola externa ~i tendonul lui Ahile, pe ambele picioare,

Alte zone reflexogene se gasescdeasupra labelor pieioarelor, in unghrul de unire a lor en gleznele, mergand in forma de arc de cere de la 0 maleola Ia alta.

Stari patologice

Disfunctiile trompelor uterine conduc la afectiuni usoare ea inflamatii, infecpi ~i dureri la ovulatie, dar pot avea si consecinte grave precum sterilitatea femmina, sarcini extrauterine, chistnri etc. Masarea zonelor lorreflexogene produce amel iorari In marea majoritate a cazurilor,

VOl' fi mas ate totodata $i zonele reflexe ale celorlalte organe gerritale feminine, . sistemul glandular si sistemul nervos central.

11. 7. UTERUL

Este organuI central al feminitatii ~i este de forma unei pere man pozitionate cu varfulilljos., cu pereti puternici ~i musoulosi. Este gol in interior ~i poseda doua orifici1i laterale superioare care se deschid spre cele doua trompe si un al treilea Orificiu tll zona sa inferioara, prevazut ell un rstm sri un col.

Zone reflex ogene

Aceste zonesunt situate pe partea interioara a labelor, chiar deasupra osului caleaneu (snnt comune CLl cele ale prostatei ~i testicnlelor). Punctele sunt in genera I

75

destul de dureroase la pipait, nu numai datorita afectiunilor, ci si datorita sensibilita\ii deosebite a organului,

SHirl patologice

Tulburarile usoare legate de disfunctiile uterine sunt: ciclurile neregulate inflamatiile ~i infectiile. Afectiunile grave constau In chisturi, prolaps uterin (dupa nasterile grele) si eea rnai nedorita dintre ele: avortul spontan (datorita contractiilouterine inainte de termen).

Masajul bland, pe perioade lungi de timp (executatzilnic timp de 2-3 minute) a zonelor reflexe conduce la ameliorarea afectiunilor si chiar La vindecarea completa

11.8. VAGINUL

Este considerat pe nedrept principalul organ al sexualitatii de catre multe femei, eu toate ca el reprezinta doar o cale de acces spre adevaratele organe sexuale feminine (uterul, ovarele ~i trompele). Totusi, datorita vascularizatiei ~i inervatiei sale bogate, el reprezinta un organ important al vietii sexuale si al libidoului.

Este un conduct muscular aponevrotic, de 7-8 ern lungime, care In caz de excitare sexuala atinge dimensiuni de to-J 5 GIl), prin intinderea pliurilor musculare si ridicarea colului uterin. Este in permanents urnectat de mucus si secretii glandulae anexe.

Se inchide Ia exteriorprin vulva, compusa din himen, labiile mici si labiile

man.

Intre comisura acestora, sub ."Muntele lui Venus", este pozitionat clitorisul organul central al excitabilitatii feminine (corespondentul Yin al penisului barbatesc) Zone reflexogene

Zone reflexe ale vaginului sunt sirnilare cu cele alepenisului ~i se gasesc pe partile interioare ale labelor picioarelor, pe traiectele diagonale care unesc zonelr uter-prostata etl scobitura talpilor Iinceputul calcaielor).

stan patologice -"

Bolilesi suferintele cele mai frecvente legate de disfunctiile vaginului sunl infectiile diverse, menstre dureroase, chisturile limfatice (mioame) ~i vaginita (0 stare de iritabilitate sporita sau contractie a vaginului in timpul actului sexual).

care de cele rnai multe ori are cauze psiho-sornatice. .

Vor fi masate zone Ie reflexe uter, vagin, cai limfatice si sistem nervos central.

76

n. 9. SA.NuL

Sunt organe duble ale lactatiei, cornpuse din 15-20 de glande rnamare, tesut adipos si tesut coujunctiv In mijlocuL sanilor sunt pozitionate anatomic LllJl-meioanele, inconjurate de areole pigrnentate. in mamelon exista mici pori care. fac kgatura eu canalele lactifere l?i permit copilului sugar alimentatia naturala ell lapte.

Sanii sunt organe anexe ale aparatului reproducator, dar totodata importante accesorii ale libidoului, sexualitatii ~i feminitatii.

Zone reflexogene

Se gasesc pe fata anterioara a labelor picioarelor, deasupra celui de al-11- lea III al treilea rn eta tars ian. Sunt de dimensiunile unor mici monede.

Stan patologice

Tulburarile cele mai frecvente sunr stazele prernergatoare menstruatiei si chisturile mamare, care uneori pot fi deosebit de periculoase (cancerigene).

La baza formarii LI1lUi chist este 0 staza limfatica si toto data 0 disfunctie honnonala (a ovarelor).

Deci, In cazul aparitiei acestor chisturi, var fi masate zonele reflexogene ale sistemului limfatic, glandular (ovare), alezonei pieptului si suprarenalelor. Masajul reflexogen se va executa zilnic ~i pe perioade lungi de timp (2-6 luni) pentru obtinerea ameliordrii si vindecarii.

77

Gl andele marnare

78

CAPITOLUL xn

SISTEMUL OSTEO-MUSCULAR ~,I ARTICULAR

12.1. SCHELETUL OS OS

Scheletul osos uman este format din 208 oase $1 reprezinta 20 % din greutatea corpului nostru. De obicei este 1111paJ1it anatomic 111 trei mari grupe osoase: capul, trunchiul $i membrele.

Scheletul are un important rol de sustinere si de protectie pentru tesuturi $1 organe.

EI reprezinta structura de rezistenta a corpului nostru pe care se insereaza $i . se sprijina sistemul muscular, nervos, Iimfatic I;>i circulator. Totodata are si un mare rol de protectie pentru anumite organe sensibile irnportante (ochi, plamani, inima. organe genitale etc.) $1 mai ales peutru sistemul nervos care este adapostit cu precadere in coloana vertebrala 1;>1 entia craniana.

Craniul este alcatuit din opt oase importante.

Trunchiul osos cuprinde: coloana vertebrata. douasprezece perechi de coaste $1 sternul.

Membrele osoase superioare se leaga de trunchi prin centum scapulara) clavicule si omoplati) ~i cele inferioare se insereaza la bazin prin centum pelviana.

Scheletul nostru constituie 0 importanta rezerva de minerale pentru sange ~i 111 interiorul anumitor case se gaseste maduva, Cll 1'01 deosebit 111 producerea globulelor rosii din sange.

Scheletul os os este un organism viu, care se reface continuu ~i are LUl conti nut variabil de calciu (In functie de sex, varsta, stare fiziologica individuals etc.).

Celulele sale sunt dispuse III cercuri concentrice III structura oaselor, fiind hranite permanent de vase sanguine si sistemul nerves.

79

Stari patologice

Afectiunile sisternului O$OS sunt: durerile ~:i excrescentele degenerative (monturi ~i ciocuri), osteoperoza, eoxartroza, sciatica, lernbagr, et-c. Masajul reflexogen are un efect rapid In ealmarea durerilor ~i practieat cu perseverenta va conduce la ameliorarea ~i vindecsreamajoritatii afectiunilor,

12.2. SISTEMULMUSCULAR

Corpul nostru are in constitutia sa 11:] .. ai bine de 600 de muschi, dintre.care 0 parte sunt muschi schel etici si restul sunt viscerali. M uschii scheletic i au culoarea rosie, se insereaza pe oase cu ajutorul tendoanelor $j sunt ?nveliti intr-o teaca, denurnita aponevroza,

Muschii viscerali sunt albi Ia culnare, Cll exceptia cordului care este de cnloare rosie,

Muschii sunt orgaue contractile, elastice ~i actioneaza alternativ, pe grupe rrmsculare. Fiecarni mnsclii i se opune lin altul- caud unul se contracta, celalalt se destinde, favorizandmiscarea,

Muschii I~i extrag energia din glucoza obtinuta din alimentatie si prin functiouare produc deseuri precum: .gaz carbonic siacid lactic. Acesta din urma este principalul.responsabil pentru aparitia eboselii si a febreimnsculare.

() presume aplieata asupra unui muschi determine transformarea a 80 % din acidul lactic in glicogen, care se transforma apoi in gluooza. Astfe] se expliea efectul deosebit de relaxant ~i revigcrantai masajului asupra muschilor.

In I ~60, doetorul american George Goodhearth, a elaborat 0 teorie inovatoare asupra functionarii mnsculare ~i totodara 0 terapie denumits "tonch for health" (atingerea vindecatoare), care are la baza relatiile specials muschi-organ. EI a dernonstrat teoretic $1 practic ca fiecare muschi este legat functienal de un organ tal corpnlui, De oxemplu: rnuschii pecterali sunt legati energetic destomac. marele dorsal. are legatmi ell pancreasul etc.

Deci, masajul asupra unor musehi exteriori, accesihili, are efecte binefacatoare asupra organelor interne.

Zone reflexogene

Zonele reflexe psntru umarsi brat sunt situate pe ferele laterale exterioare ale labelor picioarelor, imediat sub articulatiile degetelar rnici.

Zonele reflexepenrru sold, coapsa si gennnchi snnt pozitionate totpe fetele exterioare ale labelor, dar in zona lor de rnij lOG (vezi figura).

81

Un sistem 030S sanatos presupune 0 alimentatie bogata in sanJIi minerale : lciu,magneziu, fosfor ~i fluor) si ill vitaminele A ~i. D. Totodata el estero stdinsa ; relare cu activitatea glandelor tiroida, paratiroidele si pituitara,

Zonele reflexogene

Zonele reflexe ale coloanei vertebrale se gasesc pe marginile interioare ale

pi lor, de la calcaie, pana Ia degetele rnari ale ambelor picioare, .

Zonde coastelor sunt amplu situate pe fetele cu unghii ale labelor (vezi

esenul).

Zonelereflexogene ale genunchinlui.si cotului sunt pozitionate pe fetele laterale

e [abelor.Ia mijlocullor, ill trinnghi.

Zouele sold-pelvis i~i au proiectiile pe partile exterioare (laterale) ale

alcaneeler, la ambele picicare.

.5

1. genunchi 2.. coapsa 3.cot

4. urnar

5. vezica biliara (pullet meridian)

Prorectia reflexa a abdomenului se afla pe arcadele care unesc cele doua maleole (interna $i external la ambele glezne(vezi desen)

Zonereflexe ale muschilor pectorali si intercostaf se afla pe fetele superioare ale labelor picioarelor, sub articulatiile degetelor 2. 3 ~14.

Stan patologice

Afectiunile sistemului muscular sunt foarte numeroase 9i diverse ~j Ie vom enumera doar pe cele mai frecvente: crampele, spasmele si durerile musculare, intinderile ~i rupturile de muschi, febra musculara, slabirea sistemului muscular in ansarnblu (Ia batranete) si cea mai cunoscuta dintre ele - reumatismul.

Masajul reflexogen al zonelor corespondente sau a intregului sistem reflex muscular, conduce in cele mai multe cazuri la ameliorari majore 9i vindecari . complete in timp.

12.3 SISTEMULARTICULAR

Articulatiile sunt pesuturi anatornice speciale, elastice si rezistente, de 0 consistenta intermediara intre struetura musculara si eea osoasa si realizeaza legatura mobila di~.tre doua.oase, doi muscbi sau os si muschi. in categoria lor intra. cartilagiile ~i tendoanele.

in interiorul cartilagiilor articulare se gasesc mid pungi, care contin un lichid lubrefiant - lichidul sinovial, care penlite muschilor si tendoanelor 0' miscare lilla, onctuoasa, tara frecare.

Cele mai importante articulatii din organism sunt: articulatiile intervertebrale (ale coloanei), articulatiile umerilor, alesoldurilor ~i ale genunchilor, dar in corp exista sute de aile mici articulatii (numai la mana sau laba piciorului sunt careva . zeci),

Zone ref1exogene

Zonele reflexe ale articulatiilor intervertebrale se gasesc pe acelasi traiect ell eel al coloanei vertebrale - pe marginile interioare ale talpilor, de la calcaie pana la degetele mari.

Zonele reflexe ale umarului se afla Intre al patrulea si al cincilea os metatersian, pe fata ell unghii a picioarelor,

Zonele reflexogene ale soldurilor se gasesc pe partile laterale ale labelor de le marginile calcaneelor pana sub maleolele externe.

Zonele reflexe ale genunchilor sunt situate sub maleolele externe, In semicerc.

2

sum patologice

~ Afe~~i~nile sistemului articular sunt diverse Eli uneori deosebir de grave, mergand pana la anchilozarea corapleta a corpului.

Cele mai frecvente sunt: artrita reumatoida, bursitele, febrele reumatislTlale. spondilozelediverse, hernia de disc etc.

p,..meliO'rarile Eli vindecarile se obtin prin masajul ret1exogen al zonelor respective articulare, ale zonelor endscrine ~i 'ale sistemului circulator sau general.

CAPITOLUL XIII

ORGANELE DE SIMr

.Marea majoritate a mamiferelor de.pe Terraposeda cinci simturi importante: vazul, auzul, mirosul, gustul ~i pipaitul (sirnrul tactil) La unele specii de animale, uuul san doua dintre simturi sunt dezvoltate exceptional, ell mul t peste eapacitatile senzitive ale ornului, De exemplu unele rase de caini specializate 9i anumite 31l1111aLe salbatice, poseda un simt o lfactiv extraordinar de dezvolrat, Majoritatea pasarilor de prada au unsimt al vazului decsebit de puternic. Altele poseda un auz foarte

dezvo Ita t.

Stiint.ele oculte stravechi considerau ca omnl poseda sase simturi, .c131 de al

saselea fiind "mintea". Dad! ill toate celelalte simturi suntern des eon m~el~on anumiror mamifere, acest al saselea simt· "mintea", este supenor la om tata GI.e celelalte fiinte si prezinta rnari variatii individuale.

T6tbl~i ~i pentru oro sirnturile sunt deo~ebit de importante ~i ar necesita 0 mult mal mare atentie din partea noastra, Intretinerea si dezvoltarea lor ne consolideaza.starea generala de sanatate si simt (de care suntem atat de mandri) . mintea umana,

13. 1. OCHIISI SIMTDL V AzULUI

Ochii sunt organe de 0 mare complexitate, poate cele rnai importante orgatle de simt ale omului, considerate "ferestre ale sufletului".

OChiul este e minunata camera de luat vederi, fiind mereu In alerta 1?i gara sa fotografieze: el se adapteaza automat distantelor parourse de privire ~i of era 0 imagine in timpul aproape instantaneu de 1/40 dintr-o secunda.

in forma de sfere bombate anterior, globii oculari sunt aJcatui~ din mai 11111J te straturi - membrane care delimiteaza cavitatea transparenta oculars.

Ceie trei membrane importante ale lor sunt: sclerotica, retina si coroida. Sclerotica este 0 membrana de protectie ;;J.. ochiului .;;i pe ea se insereaza

musculature oculara.

Partes sa anterioara, transparenta, se numeste cornee. Coroida este 0 tunica. vasculara, care formeaza irisul ~i retina, Retina actioneaza ca 0 membrana uervoasa.

Globul ocutar reprezintacamera neagra a unui aparat "de filmat", al carui ecran este stratul de celule eli bastonase si cormri de pe retina. Obiectivul aparatu Lui este form at din ansantb lu! mediilor transparente ale ochiului.

Irisul reprezinta diafragma aparatului, care regleaza intensitatea luminii, prin contractie sau dilatare,

Ochii sunt deserviti si protejati de numeroase gla:nde anexe, care IT asigura funcjionarea.

Zone reflexogene

Zona reflexa a ochilor se gaseste pe talpile picioarelor, la baza degetelor 2 ~i3, la nivelul primelor dona falange ale lor.

Proiectia lor este inversata: ochiul stang are zona refle:x.a pe talpa dreapta ~i

ochiul dreptpe talpa stanga.

Stan patologice

Celie mai importante afectiuni oculare sunt:

- uleiorul: 0 inflamatie ,3 radacinii genelor, cu tnmefiere;

- conjunctivita - 0 iri tatie si 0 inflarnatie a sacului lacrimal

- blefarite

- strabism: a siabire a musculaturii oculare

- cataraeta: opacizarea cristalinului

- miopie: reducerea opacita~ji de contractie a cristalinului

- hipennetropre: reducerea capaeitatii de dilatare a cristalinului

. glaucom: 0 crestere a presiunii ·erldooculare, care conduce la atrofierea nervnlui optic ~i a retinei

- etc.

Reftexologia are un aport deosebit III pastrarea sanatatii oculars sao vindecarea diverselor afectiurri, dar ea trebuie combiuata ell 0 alimentatie bogata in vitamina A (betaearoteu), bai zilnice ell mJ.llta apa PToaspata" protejarea de radiatiile lurninoaseputemice (ochelari Polaroid), micsorarea timpnltu de vizionare

85

la televisor (sau adoptarea unei distante corespunzatoare), menajarea ochilor de efornm excesive, rnasajul energerie.si girnnastica oculara zilnica ..

Este deosebit de efieace uu exeroitiuusor de indeplinit: frecati energi6 palmele ~i aplicati-le apoi eau~ pe fiecare dintre echi - bioenergia mainilor va reprezenta 0 baie reconfortanta !?i vitalizanta pentru ochii dumnesvoastra

B. 2 URECHILE $1 $J.MTULAUDITIV

Urechea este un organ complex, cu rolfuudamental in perceptia sunetelor. Urechea externf este fermata din pavi I ion $i ccnductul auditiv extern - are rol in eaptareasi transrniterea sunetelor,

Urechea medie esre censtituita din trompa lui Eustachio, tirnpanulsi trei oseioars mobile: ciocanul, uicovala §i scarira - ea are rol in transmirerea !i'i amplificarea sunetelor.

Ureehea interna este fermata diutr-un Iabirintosos si unul membranes, I]] care se gas'e~te Iiehidul endolimfa.

Urechea are ~i importante rolun ill mentinerea presinnii inteme a organismului ~i in pastrarea echilibrului psihomotor al omului.

Vechii indieni stabileau acum mii de ani legaturalllt.re ureclre (auz) ~i elementul vid (gol-sparialitate).

Noi vorbrrn astazi de "acllstica unei .sali", in sensul de sonoritate, determinata de spa?l.l ~i forma. Cert este ca. urechea este legata de elementul vid (in sensul de gol),l'n care reverbereaza sunetele.

Zone reflexe

Se gasesc la baza degetelor 4 si 5, la nivelul primeler doua falange, precum si [a radacina celor doua degete respective. Zona re±lexa a urechii stangi se ga.se$te pe piciorul drept ~i cea aurechii drepte, pe piciorul stang.

Stari patelogice

Afectnmile generate de disfunctiileurechilor sunt: zgomote in urechi (datorate inflamatiei nervului acustic ~I tulburarilor circulatorii), otita, rnastoidele, durerile acute. hi'poaeuzia $:i surditatea, ameteli, greturi, hipotensmile.~j agorafcbie (datorate afe,cUI1TI centrului de echilibru din ureche) etc.

Toateaceste afeqiuni benefrciaza de efectele terapeutice ale reflexologiei, .

aplicata In timp, periodic si competent.

86

13.3. NASUL ~I srsrrur. OLFACTIV

Nasul ~i fosele nazale.au multiple functiuni in respiratie.jonizarea aerului, filtrarea acestuia, absorbtia energetica a oxigenului, energetizarea.creierului ern-in osul ciuruit) !;Ii binell1teles in perceptii olfaetive,

Zonele olfaetive sunt situate In partea superioara a foselor nazale, partea inferioara fiind destinata respiratiei, incslzirii ~i filtrarii aerului.

Celulele olfactive sunt de euloare galbena $,i sunt formate.din celule glandulare si eelule nervoase.

Percepern un mires atunci cand un element este gazos sau solubi lin aer, . fiind antrenat in zona olfactiva deun curent de aer purtator departicule ell infcrmatii

specifice, '

eel rnai adesea.simtu] olfaetiv este antrenat iq.perceplia aromelor alimentare, dar are diverse functii de informare psihica, In preducerea libidoului ~j afecteaza anunute functii ale personalitatii umane ..

Identificarea olfactiva se realizeaza la nivel molecular: mirosul propriu rnoleculei apare datorita corespondentei dintre forma sa ~i configuratia zonei ceiulare care 0 recepteaza, Concentratia mole.eularfjXlJininl!"i perceputa este exttem de fiIfa: substantele puternic odoran te pot fi percepute si la diluti i de un mil i ard de ori, ale substantei baza

Zone reflexogene

Zonele reflexe ale nasului (!?i implicit simtului olfactiv) sunt amplasate pe partea externa a degetelor mari, Ia nivelul bazei unghiilor. Ele sunt incrucisare pentru arnbele nihij(fa!3. de picioare),

Stan patologice

Pierderea simtului olfactiv este datorata de cele mai rrrulte ori, unui aport insuficient de energie.nervoasa Ja nivelul celulelor olfactive ale nasului, unei carente

de zinc, datorate raeelilor, Infectiilor (sinuzite) sau alergiilor, .

VOl' fi masate regiun i Ie reflexe ale nasul u i, pe ambele talpi, ceea ce va conduce ~ la 'imbunatalirea respiratiei,

13. "1-. LlMBA $1 SIM'fUL GUSTULUI

Gustulirnpreuna cu mirosul (~i intr-o buna masura ell vazul), sunt simtunle care deservesc sisremul nostru digestiv. Savoarea a lirnen telor este perceputa, lnsa,

numai prin papilele gustative, situate. pe mucoasa Iingnala. Acestea discern, 'in . principal, patru tipuri de gusturi: dulce, sarat, acru ill amar; Ele SUIlt perGepu:e diferentiat de papilele fungiforme, filiforme, caliciforrne si cOl'olJf€lJme. DJJ~ eombinaria aoestorpatru tipurigustative debaza, potrezulta zeci de mii de savon

drferite.pe care limbanoastra lepoate percepe. .

Sensibilitatea gustativa este stimnlata de mice corp solubil in saliva, eu conditiasa fie diluat tntJ~O coucentratie suficienta.

'Limba, fiind un organ al complexului sistem digestiv (tare confine unele dintre cele rnai irnportante organe din corp), ne indica ~i starea generala de sanatate

a orzanismul ui nostru, .

to O limba normala este curata, de culoare r02, are 0 forma ~i 0 marirne

eehi librata ~j prezinta papile gustative uniforms; 'pe toata fata sa. .. _

Dad limba este decolorata (albicioasa), incareara sau deosebit de uscata, cu riduri ~i santuri (Iimba geografica), putern trage coneluzia eft starea de sallatate a orsanismului lasa de dorit.

b Carentele vitaminice (mai ales de vitarnina B) sunt semrralate irnediat de . oatre limba,pli.ll modificari de cnloare. Limbe crapafa adane, denumita ~i "limbii In relief" indica 0 carelJ!a vitaminica severa, precum si alte cornplicatii maladive.

Alcoolul fumatul, condimentele puternice §i caren]a de zinc in aiimentajie,

."_" , -

couduc la 0 alterare §l 0 dirninuare a simtului gustati v. .

MirosuJ sporeste si nuanteaza fin perceptiile noastre gustatlVe,.ded~reee aceste doua simturi sunt strans legate functional. Bolile de ficar (Itepatita, elroz~ etc.) l;}i anunra aparitia printr-o p ierdere parti ala sau totala a gustu lui a limente lor ~I bauturilor;

Zone reflexogene . .

Aceste zone sunt situate sub unghiile degetelor I11m'i de la ambele picroare (vezi desenul).

Stan patologice . ~ .. . A

Atunci cand Yom: observe 0 Iirnba fnCal'Cata, cu santun m relief $1 in general

cu un aspectnesanatos, putern fi siguri ~a ne confruntarn ell afectiuni digestive, metabolicesi carente vitaminice g1'3ve.h1 acest caz.vom rnasazonele reflexe ale limbii dar ~i zonele aparatului digestivtstomac, ficat, pancreas si mtestiue), precun; ~ punctele reflexe ale sisternului cireulatorsi Iimfatic, pentru 'imbunlitaprea generala a starii de sanatate.

13.5. PIELEA $1 SIMTUL TACTIL

Pielea este eel mai extins organ al corpului nostru si eu toate ca pare destuJ de simplu ~i nesofisricat, el are functiuni complexe de proiectie, in elimmarea toxinelor, respiratie cutanata ~i bineinteles in simtul tactic, darorita numemaselor sale terminatii nervoase.

Pielea este un organ suplu, elastic, impermeabil si destul de rezistent, 'in ciuda grosimi i salereduse. Grosirrrea Sa variaza in diverse pfu1:i ale corpului. este rnai groasa la extremitan (palma, talpa piciorului si craniu) ~i mai subtire III zona arti culatiilor (incheietura rnainii, glezne $i pl:iurile de flexiune), Grosimea sa variaza intre 0,5 si 3 rnm.

CQ101i.tu 1 pielii este diferentiat In functie de calitatea sangelui care circu I 11 in zona ~i de cantitatea de pigmenti pe care 0 contine.

Ea este iubrefiata pe toata suprafata sa pentru a-i asigura supletea si a-i creste irnperrneabilitatea.

Pielea este formats din doua straturi principalcepiderma ~i derma Epidermu este situata La suprafata corpului, llU eontine vase de sange Si este fbnnata, la randul Sail, din alte trei straturi: un stratprofund(cn rol de regenerare), lin strat bazal care contine pigmentii pielii ~i un strat superficial, denumit $1 strat comas (mai rezisteut).

Derma este stratul de profunzime al pielii ~i este si ea fermata din alte straturi: un strat superior subtire, dar putemic vaseularizat, lID strat mediu format din celule ccnjunctive si un strat inferior, alcatuit din celule adipcase.

Pielea protejeaza corpul impetriva agentilor mecanici (~oouri,zgfu:ietwi etc.), ~i impotriva m{crobiI01', a caldurii excesive si a frigului puternic, Ea secreta transpiratia, pnn care se elimina multe dintre toxinele corpului, functionand astfel ca 11n ,,<JJ trei lea rinic h i" (poate eli mi na pana la lU1 litru de transpiratie pe zi, regland astfel temperatura corpului)

Totodata ea este eel mai mare acumulator al radiatiilor ultraviolete, care pigmenteaza pielea ~i furnizeaza vitamins D (prin transformarea colesterolului).

Pielea este acids pe suprafetele netede ~j alcalina ill zona pliurilor (incheieturi) .

Ea este, in SIal"§it, sediul perceptiilor noastre tactile, terrnice §j dureroase, reprezentand zona noastra de contact eu Iumea exterioara,

Anexele pieHi sunt: glandele sudoripare, glandele sebacee, glandele marnare; parul, unghiile ~i terminatiilenervoase tactile.

89 .

88

CAPITOLUL XIV

PLEXUL SOLAR

Plexul solar este w1l11 dintre cele mai importante plexuri nervoase ale corpului nostru ~i este responsabil de eclulibrulpsiho-nervos ~i de starea noastra encJ-getica generala, De-o parte ~i de alta a sa, rnedicina tractiriQllala orientals mai recunostea alte deua plexuri energetice: plexullunar (situat aproximnriv 'ill zcnasromaoujin) ~i plexul soarelui (corespunzator ficatului). Adaugandla acestea eele sapte chakre traditjonale yoghine, VOJll obrine deci 1 Oplexnri nervoase nnportante,

Unii au tori din rnedicina moderna situeaza plexul solar irnediat fuapoia stomacului, consic1erfu.1.d gresit ca reteaua nervoasa care il deserveste, reprezinra plexul solar.

in realitate eleste asezat central. sub extremitatea inferioara a stemuhri, 111 unghiul format de ultimele coaste si deserveste atat stomacul, intestinul subtire prima parte dit sificarul, fi ind totodata ~i.o importanta centrale energetica a intregu) ui corp (creier abdominal).

Zone reflexogene

Sun! situate central pe tal pi, itunijlocul zonelor mai late ale lor, In "V"-ul fermat de pemele muscnlare ale talpilor (vezi desen),

Stan patologice

Zonele reflexe ale plexului solar vorfi masate in stari de tensiune nervoasa, stressputernic, anxietate, nervozitate excesiva, depresie, afectiuni digestive pe fond nerves (nervi la stomac, in.digestl€: etc.).

ZOIU~Levor fi mas ale prin apasiiLi suceesive cu pernele policelor, 0 apasare putand dura cateva zeci de secunde ~j Q §edinra de rnasaj, p§;nala 4 minute.

Efectul poate fi aproape miraculos, pacienrul ajungand la 0 stare generala de bine ~i relaxare profunda.

Zone reflexogene

Pielea, acoperind Intregul corp are proiectii rsflexe pe toata suprafata talpilor ~i pe G62l a mainilor, dar 1inand cont de funetiunils sale, zonele cele mai efica~e de masaj sunt cele ale sistemului endccrin, ale sistemului urinar si excreter (flc~t, rini c h i, intestine) ~i zan eJ e reflexe al e pieptului si p lamanilor, Zona re~1exoge~la .a unei zone.a pielii, arecorespondente exact pe proieetia organului sau partu anatomice respeetive de pe talpile pieioarelor.

Staripatolegice . .

Disfunctiile acestui mare organ sunt foarte numeroase ~i nu degeaba medicina

cliil-siGa are 0 s~ecialitate annme pentru acest organ: dermatologia. ..

Cde mai frecvente afectiuni sunt: acneele, punctele negre, furunculii, abcesele,

pruritul, alopecia, derrnatozele, alergiile etc. .. '. .

Yom insrsta la masajul reflexogen pezonele sistemului unnar, Circulator, . endocrin ~i respirator

90

CAPITOLUL XV

SUBSTANTELEREGENERATlVE

in mod natural, toate celule din organislUul nostru se remoiesc intr -un interval de sapte ani (~i sunt multe mii de miharde de celule), dar pentru ca acest fantastic proces sa aiNi loc, rrebuie sa nil lezsm procesul natural de refacere, ci sa 11 sustinen1 prin hrana curata, vie, naturata (nepreparata termic).

Prin gestullndraznet allui Prometeu, omul a furatfocul dela zeii nernuritori

~i ne-am dezvoltat 0 civilizatie supertebnologizata, 0 cultura umana care s-a inal}at ca UD palat fabulos deasupra anilnalitatii, dar prin toate acestea ne-am nrpt legatura 110rmala cu natura-11'mma care ne-a creat si ne poarta la sanul sau, Prometeu, spune legenda, pHitqte vesnic aceasta cutezanta, tar n01 am cunoscut llloartea ~i batranetea, ca pedeapsa pentru focul care ne da caldura, confort, intirnitate ~1 0 hrana eu rnult mai gustoasa, dar degradata prin pteparare termica. Este adevarat, este fals, doar Dumnezeu care face - stie, iar noi vedem surprin~i si ttisti., cum uneretea ni se schimba in batranete~i batrfmetea in moarte.

La tinerete viata 111 se pare nesfar~ita si vesruca (si poate cit este adevarat), dar apoi, d081' dupa cateva zeci de ani, vine batrane~ea cea necrutatoare si ne

lntrebam daca uu cumva am visat In zadar. . ,

Totusi, se pare, d. mal avem unele sperante $1 acestea sunt strans legate

de puritatea unei vieti naturale, nesofisticatc-

Alimentatie natunsta, formata din fructe si legume proaspete, viata in areale

naturaie si nepoluat.e de civi lizatie, aerul pur, apele de izvor $1 calmulunei vieti patria.rhaIe, au dat cei mai 1111.11ti centenari ~i langevivi",

Pe v rernuri , un om ajuns si bogat isi cUldea vila sau palatul1ll muna

rrepiclanta a orasului, dar astazi oamenii bogati l~i cauta resedintc naturale in afara zouelor poluate ~i 8upraaglomerate, cat rnai aproape de natura cunlta si

datatoare de viata.

~ Sa adoptam, deci, 0 alimentatie naturista deren - - -

de cate o.ri avem prilejul viata e'!·.' t~ "..:.IP. repon elentvegetala., sa cautam,

, • A -', r· axan ammlJ oeul naturii sa i bi ,

viata §1 m mod cert yom deven:i '~~ . ". ' a iU rm ml~carea si

Hr _ ' mal sanatosi ~l mai puternici.

, ana naturala, proaspata si neprelucrata ten ' , . '

de enrime, care sunt administr t . .: .." , rnc.contine 0 mare cantitate

rnetabolice din fiecare organi . a 01U, e1xecutonl. ~] catahzatorii proceselor vitale

, sm aruma sau vegetal,

, , Enrimele proaspete aduc in COl i ul ,.', "

uuumtate la boli, fiumusete b .h_~ ti .• lP.' .nostt u tmei ete, energie, rezlstenJli:.~,

, ' ' una lUUC IODare a glandelor reglarea .;0; "

curatirea sangelui si a celulelor de' '·'d. " , ., . . ... greutatn corporale,

" . . I eZI uun metabolice

. Enrimele vindeca: artritele (de ozite de - ' . '.. ,., ,

bolile d. e inima stomac ficat ,,' hiP .' saruri), calculii biliari, arterioscleroza

..' , ,,1 C ar ~I cancerul, '

Alimentele bogate in enzime sunt:

- germenii de grau si orz;

- laptele proaspat, nefiert;

- galbenusul de ou (mai ales de prepelita);

- zarzavatunle si Iegumele crude:

- fruet~le proaspete (chiar §1 eel; verzi);

- sucurile de legume §i fructe:

- embrionii de seminte: '

- painea integrala; "

- polenul produs de albine:

- iaurtul natural . ,

- etc,

Pentru a evita instalarea bolilor ( i ad" " .. ,

luptam impotriva toxinelor prin urmat $1 e~unl. eIlIO! de ,ens. tale), trebuie sa

, ' ' oare e m!J oace naturtste:

- ah~lle~tatle natural a',l?ro~spiHii ~i de preferinta vegetariana

- ael curat, nepoluat si ioruzat; '

- apa d~ izvor, pura, sau apa de fantana adanca:

- sueur] de legume ~i fructe proaspete; ,

- miscare, sport si exercitii fizice de intretinere:

~ ~e,dm!e saptam~TIale de masaj, presopu~ctura'~j reflexotera ie:

ore so.!)~1l' am de activitate perfect echilibrat (8 0;0 munca, 8 Ol~ I·~lax,,"e ,i 8

- excursii saptamanale (in we d . d) •

_ 0 stare sufleteasca pozitiva c:tme:, In n~nrr~ (la mUllte',mare san Ia lara);

relaxare psihica abordare opti " t~ , ~l,semna (gandun pozmve, pace Iauntrica,

_ .' ~ 1111S a a vietn etc.);

- folosirea cat mai intens a dici ,

presopunctura, acupuncture ho~; met' lC~n~1 alternat~ve (masaj, reflexologic,

, ,opa te $1 arornoterapie).

93

CAPITOLUL XVI

TABELUL CU AFECTIUNI 1$1 ZONE DE MASAJ

AFECTIUNE SIMPTOME PRINCIPALELE
ZONE DE TRATAT
1. ABCESE lnfectie :;1 inflarnatie a Se va mas a zona de
gingiilor proiectie a abcesului SI
punctele lirnfatice
2 ABSENTEISM Stare de apatie si Masajul punctelor
indiferenta fata de. viata, reflexe ale capului
(frunte, crestet si tamp Ie)
3. ACNEE Infectii ale foliculilor Se recomanda masajul
pi lo-sebacei suprarenalelor, ficat,
I rinichi, vezica ureter (pt.
eliminarea toxinelor ~I
paratiroidelor
4. ALERG1E Reactie inflamatorie la Vor fi masare zonele
anum i ti agenti agresori suprarenalelor (produc
(toxici) (ali mente, praf, cortizon), ficat, rinichi,
par, polen etc.) vezica .. uretere (elirninarea
toxinelor) si masajul
paratiroidelor (PL metabo-
lismul calciului)
5. AMETELI Stare de vertij cu Masajul organului de
tendinta de pierdere a echilibru al urechii
cunostintei interne ~i zona gat-ceafa,
6. AMIGDALlTA lnflamatie ~i infectie a Masajul zonelor arnig-
amigdalelor dale (gat), sinusuri,
I coloana cervicala si
zlande lirnfatice
7. ANEMIE Soaderea 11 urnarului de Masajul splinei ~I a
I globule rosii 9i a priucipalelor organe me-
hemoglobioei tabolice (ficat, stomac,
pancreas)
8. ANGINA Duren de gat Masajul luringelui,
amigdalelor 91 a
s i stemulu i li rnfatic
9. ANGINA Spasme ale arrerelor ce Masajul zonelor inima,
PECTORA LA hranesc inirna, lnsorite plex solar, diafragma,
de dureri de cord ~i stomac .. rinichi-vezica,
toracice (pt. eliminarea tox inelor)
~i glandelor suprarenale
(adrenaiina). 94

10. ANGOASA. Stare psih ica tensionata, Se val' mas a zonele:
dorninata de neliniste !Ii rinichi, uretere .. vezica
frica inexplicabila (eliminarea toxinelor,
stornac-intestine, cap
(sti III ul area irigatiei) .'?i
organuJ de echilibru.
11. APENDICITA. Inflarnarea ~I infectarea Vor fi masare zonele
apendicelui cecal reflexe ale cecurnului ~i
sisternului limfatic
12. ARSURJ Distrugeri ale tesutului Masajul zonei reflexe
dermic prln expunere la anatcrnice afectate, a
foc sisrernului limfatic, a
sistemului urinal' (pt.
eliminarea toxinelor) :?i
glandelor paratiroide
13. ARSURI DE Stare de iritatie .a Masajul srornacului,
STOMAC stomacului, datoratii unei plexului solar ~I
aciditati crescute schirnbarea alirnentatiei
14. ARTERO- Pierderea elasticitati i si Se vor rnasa zonele
SCLEROZA. mgrosarea arterelor date- reflex€: a~e rinichi lor,
[ita nivelului crescut de vezicii, ureterelor ~I a
colesterol glandelor suprarenale
IS. ARTRITE Durerile, turnefacti i Ie ~i Masajul zonelor reflexe
$IARTROZB anch i lozarea aticulati ilor ale articulatiilor respec-
rive, plus sistern urinar,
digestiv ~i endocrin (rnai
ales suprarenale)
16. ARTROZA. Dureri, anchiloze ~i Vor fi rnasate sisternul
COCSO-FEM U RALA. dcteriorarea cartilajelor unnar. suprarenalele,
, coxo-femurale srornacul, intestinele,
zonele arriculatiilor
coxo-femurale ~I
~capu I o-fernurale
I? BOALA Degenerare a cortexulu i VOl' fi rnasate inten
ALZHEIMER cerebral, cure duce Ia zonele reflexe ale
pierderea memoriei ~i coloanei vertebra le ;>1
paralizie creierulu i (zilnic)
IS. ASTM Spasrne $i blocaje ale Vor fi masate: sisrernul
BRON~IC bronhiilor care impiedica urinar (eliminarea toxi-
sau lngreuneaza res- nelor), pli.'imallii ~i bronhiile,
piratia pieptul, suprarenalele si
paratiroidele (stimularea
metabollsmului calciului) 95

is. ATROFIE Degenerarea si stemu lu i Vor fi masate zonele
MUSCULARA muscular, man ifestata hipofiza, sistern urinal'
prin slabire §i pierderea tub digestiv, gJande
motricitati i suprarenale ~i sistem
lirnfatic. Schimbarea
al imentatiei
20. AUZ Pierderea gradata, tern- Masajul zoneIor reflexe
DEFlClTAR porara sau definitiva a ale urechilor, creierului
functiei auditive ~i tiroidei.
Se recomarrda purtarea
1I11ei IIlciilla1llinte lejere
21.BALONAREA Stari inflarnatorii, deter- Vor fi ma ate intestinul
ABDOMENULUI minate de acumularea de (cecumul) ~I organelor
INFERIOR gaze 111 abdornenul digestive (stcrnac, ficar,
inferior pancreas).
Schimbarea alirnentatiei
22.BALONAREA Stari infamatorii, deter- VOT fi masate zonele
ABDOMENULUI ruinate de acumularea de stornac si duoden. Se
SUPERIOR gaze III abdornenul recornanda regirn
superior alirnentar
23.BOALA lnflarnatii ale tiroidei Vor fi rnasate tiroida ~i
BASEDOW hipofiza
24. BOALA Forma cronica de Vor fi masate zonele
CROHN enterita care afecteaza intestinelor (subtire ~I
portiunea terminala a gros)
ileonului
25. BOLI Scaderea generals a Masaj rinichi, uretere,
lNFECTIOASE functionalitatii siste- vezica, Sll praren ale,
rriului irnunirar paratiroida ~i si stem
limFatie
26. BOLl Diverse afectiuni III icro- Vor fi rnasate organele
VENERICE biene ale sisternului de bolnave, sisternul lim-
reproduoere fatie liii eel circulator
27. BRON~rTE Inflamati i ale bronhiilor Masajul zonelor pliim3n i,
~i spasrne ale bronhio- bronhii, paratiroide, suprare-
lelor nale ~i sistern I irnfatic
28. BURSlTE Inflamatii ale bursei Masajul articulatiilor
SI GUTA articulati i lor afectate. al coloanei
(pentru ZOlla respectiva)
~i al sisternului circulator
29. CANDIDA Stern ati ta sau infectie Vor fi masate zonele
ALBlCANS genitala prod usa de 0 reflexe ale intestinelor ~i
ciuperca sistemul de reproducere. 30. CANCER Boala degenerativa, Va fi rnasata proiectia
(CARCINOM) rnani festata prin organuiui afecuu, splina
IIlIllUI(i rea rapida H ~i intregu! sistern
celulelor bolnuve I i III faric (PI. stirnularea
s i stemulu i i mun i tar)
] I. CATARACTA Opacifiere a cristalinului Val' fi masate zonele:
~i deteriorarea sisternului ochi, s inusuri, coloana
ocular cervicala, cap. supra-
]2. CADEREA renale ~i sistcrnul urinal'
Afectiune In general Se VOl' masa: glandele
PARULUI seboreica sau de natura sexuaie, slIpramnalcie.
psihica organele metabolite. Va
fi scazuta alim<tlltatia
33. CEFALEE Durere de cap .5i ceafa Masajul zonelor reflexe
ale creierului si Intregii
coloane vertebrale
34. CELULITA Inflamatia dizgratioasa a Val' fi masate zonele
tesutului celu!ar reflexe ale ,istemului
subcuranat lirnfatic ~i cele tile
glandelor sexuale
35. CmSTURI Excrescen te cavitare Se rnaseaza zona reflexa
anormale, aparute Ca a organului respectiv ~i
urrnare a proliferarii UTILIi punctele lirnfatice
focar infectios
36. C[STlTA inflarnatie a sisternu lui VOl' fi masare zone!e
urinal' care afecteaza rnai rinichi uretra vezica
ales vezica urinara , I sisternul
Ii mfatic
37. COLAPS Stare grava cI ato rata unei Se vor masa zonele
insuficienre circulatorii reflexe: inima, sisrern
(poare fi cardiaca, circulator $i glande
respiratorie sau cerebrala) suprarenale
38. COLEC1STITA lnflamatia baeteriana Vor fi masare zonele:
sr CALCULII BlUARI (sau datorata calculilor) duoden, vezica biliara ~I
a vezici i biliare puncte lirnfatice
39. COLITA lnflarnatie Illsotita de Se rnaseaza inrestinul
iritatie a oolonului gros, punctele Iirnfatice
~I coloana verrebrala
lornbara
40. CONJUNCTIVITA lnflamatie sau infectie a Vor fj masare zonele:
conjuctivei oculare ochi, sinusuri ~I coloanji
vertebrata cervicalil
- 97

41. CONSTIPATIA Tranzit 'intestinal diflcil ~I Se vor )TI3sa: zonele
dificultati ]a scaun intestine, leetul, 0[-
I ganele fieut vezica
biliara ~i nervn coloanei
lombare
42. COT CDURERI, Articulatia bratului Val' f1 rnasate zonele
ANCHILOZARI) reflexe ale. cotului [;11
coloarra do'rsal,a
43. CRAMPE $1 Dureri VII, acumulate, Se maseaza zonele:
DURERl Insotite de obioei de stornac, ficat ~i intestine
I A13DQMINALE indigestie Se va tine regirn
alimentar adecvat
44. CRI'\MPE st Dursri ~I rupturi ale Va fi masata zona
LEZIUNI fibrelor musculare reflexa a locului afectat
I MUSCULARE ;;i sistemu I circulator
sangui n
45. DEPRE$IE Stare ps,ihica de tristete, Va fi masat tot si stel11111
(NERVOASA) descurajare ~i apatie endocrin pentru echi-
librarea secretiilor 110r-
rndnale 51 zona GaP creier
46. DIABET Boala a pancresului care Masajul zoneler reflexe:
determine un deficit de sisfem digestiv, endo-
insulina cnn, circulator $i
respirator
47. DIFICULTk"j":1 DE Afts, din!, inflarnatii ale Ver fi m as ate zonele
PURTARE A PRO'rE- gingiilor maxilar superior ~i
. 'ZELOR DENTARE maxilar Inferior
48, DISCOPATIE Afectiuni ale d iscu ri.hqr Se vor rrsasa zenele: sistem
inter-vertebra Ie, hrsotite urinar, CQloana vertebrala,
de dureri stornae, intestine, ficat ,~J
vezica biliara ..
Se va schirnba alimentatia
49. QISMENOREE Menstruatie durereasa Masajul reflex al
sistemnlui urinar, de
reprodueere, cocci S-l2el vis
~i coloana lornbara
SO. DISPNEE Respirarie dificila Se vor masa zonele:
plamani, zona cap
(creier) ;;i se va tine
rezirn alimentnr
fil.DISTONH Dereglari ale sisternului Se maseaza zona reflex-a
VEGETATIVE nerves vegetativ a plexului solar pe
ambele talpi 98

52. DURERI DE CAP Dereglari ale sistemului Se va trata cauz.a. se
nerves vegetativ va masa zona capul u i
;;i se va schirnba
al imen tati a
53. DURERI Articulati ile oervicale Se maseaza zona ceafa,
DE CEAFA coloana vertebrata
cervicala si coccigiana
54, DURERI Museulatura giitului Vor fi mas ate zonele:
DEG-AT laringe, arnigdale ~i
pimete Iirnfatiee
55, DURER I Afectiuni ale ovarelor Se maseaza zona,
(CHIS TURl) ovarelor, 5i stem lirnfatic,
OVARIENE paratiroidele, hipofiza si
tiroida (denurnita ~1 al
treilea ovar)
56, DURER! DE SPATE Coloana dorsc-Iornbara Se nraseaza zona coloanei
vertebrale, urnarul §i
centura pelviana
57, DURERI Insufieienta splenica Se va masa zona reflexa
DE SPLIN.A. a splinei
58, DURERI Articulatie Se maseaza zona reflexa
DEUM.A.R scapulo-huruecala a urnarului, soldului si va
fi masat direct scldul.
Va fi purtata lncalta-
rninte leiera
5S),ECZEME Inflarnati i 1;'1 iritatii ale Se maseaza zona
tegumentelor reflexa a s isternulu i
Urinal' (pt. elirninarea
toxinelor)
suprarenalele, inirna ~1
g.landele limfatice
60.'EDEME Cantitiiti anorrnale de Se maseaza zona sist.
llchide 111 tesuturi urinar, inirna, suprare-
(produc tumefierea nale ~i sisteni limfatic
gleenelor)
61.EMFIZEM Disterrsia excesiva a ve- fi mas ate zonele:
E'ULMONAR pliimanilor !?i a alveo- pliimani, inirna, suprare-
lelor pulmonare eu Oler nale ~I coloarra
(datorita atrofiei pereti lor vertebrata toracica
alveolari)
62. ENDOMETRIOzA lnflarnatie a endorne- Masajul sistemului de
trului (mucoasa lIteril~a) reproducere sisistemulu i
endoerin I -- -
63. ENTER ITA lnflarnatio a i ntestinu III i VOl' fi rnusate zonele 72 .. FRACTU RA Ruptura osoasa cauzata Vor fi masate zone le
ubrire provocata de 0 srornac, intestine, sixtern de un traumatism afectate de fractura,
boala generals (dezinte- lirnfutic. stornac, intestine ~I
rre, holcra, febra tifoida) Se va schirnba alirnen- paratiroide (pentru pro-
sau o alirnenratie alterata tatia ducerea de calciu)
64. ENTORSA Leziuue articulara pro- Se rnaseaza zona reflexa 73. FRIGIDITATE Dirninuarea sau absents VOl' 'fi rnasate zonele
dusa de 0 miscare a articulatiei corespun- totals a libidoului la reflexe ale hipofizei,
fortata, Tara deplasare a zatoare. femei ovarelor si uterului
articulatiei (La cot se va 11135a 74. GLAUCOM Afectiune oculara grava, Se rnaseaza zonele
genunchiul ~i invers) caracterizata pnn creste- rinichi uretra vezica
65. ENUREZ1S fi,1 i III i nare spontana a Vor fi masate zonels rea tensiuni i intraoculare urinara, ochi, cap si
urinei (de obicei nee- rinichi Ul'etra vezica ~I -\il alterarea functiilor suprarenale
turn a) in ti mpu I sornnu- coloana vertebrala 10111- viznale
lui. Autoeontrolul urina- bara $i sacrala 75. GRIPA BoaJa infectioasa grava, Se VOl' mas a zonele
rii 56 instaleaza la varsta evoluand III man Ii mfatice, amigdulele,
de 2 ani epidern i i ~i prod usa de splina, nasulsi slnusurile
661. EPfLEPSIE A fectiune a creieruJui Se VOl' masa zone Ie: cap. virusi A. B sau C
caracterizata prin erize creier, coloana vertebrata 76. GUTA BoaJa datorata unor VO'r fi masate zonele
cu convulsii ~i sistem lirnfatic tulburari de metabol ism, reflexe ri n ich i-uretra-
Se va aplica schema caraeterizata de cresterea vezica uri nara, organul
generala de masaj acidului UriC III sange l?i afectat, suprare-nalele si
67. ERUPTI1 lnfectii ~i inflarnatii ale Vor f masate zonele depuneri (urati) ,'11 va fi sch i 111 bata
CUTANATE pielii rinichi uretra vezica .. tesutul cartilaginos arti- alimentatia
suprarenale, paratiroida cular
5i principalcle organe 77. GU$A Cresterea In velum a VOl' f masate zonele
rnetabolice glandei tiroide, amelio- tiroida ~I glanda hipo-
68. FEBRA Cresterea exccsi va a VOl' fi rnasare punctele rata de aportul de iod si fiza.Va fi adrninisrrat iod
ternperatu ri i corpului lirnfatice, zona amigdale vitamine $i polivitamine
peste 36.6° C, IllsotiU.i si splina 78. GUTURAJ Forma clasica de raceala, Se rnaseaza zouele nas.
de tare de rau ~I insotita de febra, tnse. bronhii $"i sistem limfatic
trunspirati i stare generala proasta
69. FlBROM Turnora fermata din Vor ri rnasare zone le 79. HEMORAGIE Ruptura a unei artere a VOl" I'i rnasate zone Ie
tesut rnixt, muscular ~l reflexe ale xisternului de CEREBRALA creieruJui datorate hi- reflexe: eeloana verte-
I'i bros. Cll loculizare reprcducere pertensiunii sau unu: $OC brala. rinichi, sistemul
uterinji psihic respirator ~i circulator
70. FISTULE Canal rin care face Va fi rnasata zona 80. HEMOROIZI Vene varicoase la nivelul Se vor rnasa zonele:
I egatura intre 0 colectie corespondents organului rectului intestine, mal ales colonul
I purulenta ~I exterior cu fisrule, glandele descendent ~i rectul
(unale. la€ri male, gas- limfatice ~i suprarenalele 81. HERINB lesirea unui viscer Val' fi rnasare zonele:
trice, intestinule etc.) INGHINALA (intestin) din cavitatile d iafragrna, organe 111 eta-
71. FLEBITA lnflarnatie a venelor Se vor masa zonele naturale ale corpului, bolice ~I sistern muscular
l si stern circulator ~i prln l"lIper<?a strat U ri I or Va fi sch i 111 bara al i men-
sistem respirator protectoare tatia
1100
JOr 82. HIPERTENSIUNE Tensiune arteriala Se vor masa sisternele 95.INSUFLCIENTA Tulburari ale cireulatiei Se VOL" masa nurrra,
creseuta circulator. respirator ~I CIRCULATORIE sanguine profunde ~i suprarenalele, paratiroi-
urinar. Nu se lucreaza pe periferice dele ;;1 sistemul uri nar
glandele suprarenale la (rinichi uretra veziea)
tratamen tu I hipertensrun i i SI'! va adopra 0 alimen-
8::1. HIPOCALCEMIE Concentratie scazuta a Se maseaza zonele tatie vegetariana
calcului In sange reflexe ale paratiroidelor 96. lNTOXICATIE Irnbolnavirea sisternului Sa vor masa zonele
84. HIPOTENSIUNE Tensiune arteriala sca- VOI' fi masate zonele sistern GASTRICA digestiv, prrn ingerare de sternac, duoden )}i sistem
zuta urinar, baza creierului, alimente toxice au limfatic. Va fi favorizat
organul de echilibru $i alterate vomismentul
glandele suprarenale 97. LEsrN Stare acuta, rnai muft sau VOT fi rnasate zonele
85. ICTER Boala inflarnatorie acuta Se va tine regun I (LIPOTIMIE) rnai putin grava, de in irna ~i suprarenale
(HEPATITA) a ficatului, de origine alimentar strict pierdere a cunostintei
toxica, sau infectioasa 98. LEUCEMlli Boala cancerigena a sal~- Vor fi masate punctele
86.1MPOTENTA Di mi nuarea sau pierde- Se va aplica schema gelui, caraeter i zati:i prIn lirnfatice, amigdalele,
SEXUALA rea totala a libidoului si generala de rnasaj ~i scaderea numarulu i he- splina !?! organele meta-
erectiei la barhari masajul zonei testiculelor matiilor (celule rosii) ~I bel ice. Va fi adoptata de
&7.1NAPETENTA Lipsa sau dimi rru area Vor fi mas ate zonele cresterea 1118SlVa 8 urgel1ti:i a Ii 111 entati e na-
poftei de rnaneare stornac, intestine si riroida leucocirelor turista
88. INDIGESTIE Disfunctie a sisternului Masajul organelor diges- 99. LEUCOREE Scurgeri vaginale anor- Se- vor masa zonele
digestiv tive ;;i a zonei intestine male fiziologice 8UU reflexogene: vagin. uter
89. INFLAMATII Sf D isfuncti i diverse ale Vor fi masate zonele infecticase ~i puncte limfatice
DURERl sisternului articular sistern urinar, articulatia LOO. LBZIUNI DE Tulburari ale functio- Se vor rnasa zonele
ARTICULARE respectiva, suprarenalele MENISC nalitatii cartilagiilor ge- reflexe ale genunchiului
si punctele lirnfatice nunchilor ~i automat ~i ale cotului.
90.INFLAMAT1E -'1- Vor fi rna-sate punctele pe partea respective
iN CORP limfatice, suprarenalele 101. L1MFADENITA Boals infectioasa a VOl' fi masate zonele
~i zona organului sisternului glandular sisternului endocrin,
inflamat respirator si circulator
91. INFLAMATIA Intestinulgros, recr, anus Se va masa zona reflexa 102. LlPsA DE FIER Diminuarea concentrariei Va fi masata zOna
RECTULUI rect si organe digestive elernentului fier In sange reflexogena a splinei
92 .. rNFLAMATfA Dureri ale urechii Vor fi mas ate zonele 103. LUMBAGO Afectiune dureroasa a Va fi masata ZOlla
TROMPEILUI urechi, punete limfatice, muschilor lornbari dato- lombara a coloanei
EUSTACHE suprarenale ~i paratiroide rita inflarnatiei sau vertebrale, coccisul ~I
93. fNFLAMATLA -----:-,,- Se maseaza zona rinichi- efortulu i pelvisul
UTERULUI uretra-vezica, punctele 104. MASTITA lnflarnarie dureroasa a VOl' fi masate zone le
limfatice 'li uter sangelui san. umeri 'li sistern
94. INSOMNIE Tulburari ale proceselor Vor f1 masate zonele endocrin
sornnului coloana vertebrala, cre- 105. MENSTRUATIf Dereglarea ciclulni naru- Se vor I11ClSa: ovarele,
rer, sistern respirator si I NEREGULATE ral de 28 de zile urerul, hipofiza $i
circulator. Seara se va rnusculatura garnbelor pe
rnanca mai putin ~i rr1<11 fetele exterioare ale
devrerne picloarelor
102 _l r I:J 106. METRn;;\, Afectiuni ale uterului, Se vor rnasa zonele: nter, 119. PANCREATIT A Boala deosebit de gra:va Vm fi mas-ate zonele
METRORAGIE manifestaee priu inflarna- ovare, hipofiza ~l puucte a panereasului stemac, dueden, pancre<rs
tii ~i hemoragii lirnfatice ~i sistem limfatic
107. MIGRENA Crize bruste $i recurente Vor ['j mnsate. zortele: 120. PARADONTOZA Afectiune dentara marn- Sa maseaza zonele
de cefalee, insotite de cap, gat, eoloana festata prin deteriorarea rnaxilar superior, maxilar
zreata ~i tulburari de vertebrata, storrrac, fieat sttatului alveolar de inferior ~I organe de
'" .
vedere ~i paratiroide prindere a 'dintilGll' In rnetabelism,
JC)8. MIOM Tumoare benignij a Se vor masa zpne:le uter rnaxilar (conduce la· Se recornanda regirn ali-
fesLltlilui muscular (de ;;;i sistem limfati€ caderea lor) mentar ~i aport vitarninie
obicei localizata la LIter) 121. PAREZA Afectiune a creierului Se vor rnasa: coloana
109. MIOPIE Defect de; vedcre, l'n Gare Se nraseaza zonele ochi CEREBRALA pr1n care este afectat vertebrala si creierul
persoana vede numai oe ~i sistern urinal' (rinichi" sisternul motor 111
aproape vezica-uretra) organisrnului
110. NEFRJTA Inflarnatie a riniehilor Se rnaseaza zorrele: 122. PAROTID ITA Soala contagioasa 'care Vor fI masate sistemul
sistem Urinal' ~i CQiOan3 (OREIONUL) afecteaza glandele sali- limfatic, omigdalele ~I
vertebrata lorrrbara yare, ovarele ~i testiculele glandele sexuale (ovare,
11 1 . NEBRALGIE Dureri la nivelul fetei ~i VOl' Pi masate zonele: testicule)
DE TR1GE'MEN maxilarelor, datorate fata sinusurl, maxilar, 123. PARKINSON Se mai numeste 9i Se VOf masa zonele rinichi-
rrervu lui trrgemen echi, ureehi :;;i ,gilt "ParaJ i zie agitata"' §i 5e uretra-vezica, cap, ceafa,
112. NEVRITA Inflamatie a ul1lii nerv, Se maseaza celeana manifests prin tremor al celeana, suprarenale, para-
illsotita de tulburari vertebrata, paratiroidele extrel1lita~i lor ~i disfunc- tiroide §i ergane meta-
locale ~.i dureri ~i zona reflexa afectafa tii grave motorii bolice,
1 13. NEVROZE Boala psihita cia:t@rata Se rnaseaza" zonele cap, Se evita fumatul, alcoolul ~i
suprasclicrtatii nervoase, tireida, organs dl;; meta." oboseala nervoasa
cu diverse manifestari holism ~i sistelllllilirinar lM. PNEUMGNIE lnfl am at ie a tesutului Se vor masa zenele
114. OBEZITATE Stare rnaladiva rnetabo- Var fi masate zonele pulmonar, care afecteaza plamani, puncte Iimfatice,
lica cronstanel'in depuneri tiroida, sistern eircu latar ~i unul san ambii 1001 suprarenale si paratircide,
masive de lipide sub muscular. pulrnonari Se recornanda aerul pur de
pieie sau diverse organe Se va tine regim alimental' munte
lI5.0BOSEALA S,tare ternporara de Se vor 1TI3Sa zorrele 125. PROSTATITA lrrflamati e a prostatei Se rnaseaza zonele:
spuizare musculara sall rin ichi-uretra-vezica.. il1sotita de disfuuctii sistem urinar, slstem de
nervoasa organe de metabolism. reprodueere ~i eoleana
capul §i paratiroidele lombard
116 OSTEt)POROzA Soala a batranepi Gar<:l Va fi .mas ata zona 12.6. PSORIAZIS Boala de pie le insotita tie Se vor masa zonele
determine 0 fra.gilitate a paratiroidelor .~I se. va pete rosiatioe ~i prurit sistem urinar, suprare-
oaselor prin pierderea de aplica schema generala nale, paratireide, organe
ealciu ;,;i vitamina 01, metabolice ~I puncte
117.0STEO-ARTRQZA Afectiune daterata uzurii Se maseaza zona articu- Iirnfatice
su prafetelor articulate laNei afeetate, coloana 127. RAGU$liALA. lritatie ~i inflamatie a Se maseeza laringele,
vertebrala ;;i sistemul urinal" organeler fonatiei amigdalele si purrctele
1 18. OTH A MEOIB Boala grava a ureehii £e vor masa .zone le limf~rtlce
medii Ins:otitll de urechi, glande lirnfatice 128. RETINITA lnflarnatie a retinei Vor fi masate :60nelel
I sllpllra~ji;;i hipeaeuzie ~i paratiroide echi, ainusuri si gat
]04 ..1 lO~ 129. REUMATISM Beala produss prin Vor fi masate zonele
infectare cu streptococ ri n ich i-li retra-vez i ca,
heme I itic ~I inflarnatia suprarenale, paratiroide.
tesutului conjunotiv, organe de metabol ism ~I
articulatii, inirna etc. zona afectata
130. RLNJTA Afectiune a 111 ucoaselor Se vor masa zonele:
cavitatii nazale sinusuri, nas. gat, sistern
digestiv ~I glande
suprarenale.
131. Sciatica Boala deterrn i 11 aUi de Masajul zonelor rinichi
lezarea nervului sciatic uretra-vezica, suprare-
man ifestata prin durer; si nale ~I coloana ver-
parestezii tebrala lornbara.
Se va masa rraiectul
nervulu i sciatidc direct
. pc corp (picior)
132. SCLEROzA Boala datorata degene- Se maseaza zonele:
IN PLACI rarii teeii de Ill.ielina care sistern urinar, organe de
acopera sistemul nerves metabolism, puratiroide,
central cap, coloana §i sistern
limfatie
133. SCOLlozA Deviatie laterala a Se va rnasa coloana
eoloanei vertebrale vertebrala si se va apl ica
schema .genera.la
134. SEPTICEMIE Stare grava cle infectie Se VOl' masa zonele
generalizata a sangelui. reflexe ale s isternu In i
Peate conduce la rnoarte limfatic ~i circulator
13S. SINDROMUL Afectiune a urechii Se VOl' rnasa zone le: cap,
MENIBRE interne man ifestata prtn sinusuri, urechi, coloana
arneteli cervicala ~i .gat
136.. SINUZITA lnfecti i ~l inflarnatii ale Masajul zonelor sinusuri,
mucoaselor sinusale sistem lirnfatic, paratiro-
ide ~i colcana cervicala
137. SLABIRE Pierdere majora de Se VOl' masu tiroida,
CRONICA greutate cauzata de hi- hipofiza $i sisternul
pe rti midi sm osteo-muscu lar
138. SPASME Contractii dureroase ale Se maseza zonele vagin,
VAGINALE vaginului uter si sistern limfatic
139. SPASME Contractii ale vaselor Se va masa organul ell
VASCULARE sangu i ne conducand la 0 circulatie ciefectuoa a,
proasta circulatie parati roidele, sllprarena-
lele ~I zona rinichi-
uretra-vezica 140. SPONDILITA B6ala articulara care Masaj al zone.lor coloana I
ANCHILOZANT A duce la distrugerea spa- vertebrata, creier, umeri,
tiului articular si scleroza solduri. genunchi :?J
glande suprarenale
141. SPONDILITA Anchilozarea l1i deterio- Se rnaseaza ceafa,
CERV1CAL6.. rarea articulatiilor cervi- coloana cervicala, verte-
eale ale coloanei brele cocciziene
142. STRABISM Tulburare a vederii VOl' fi rnasate zonele
binoculare iusotita de reflexe ale ochilor $1
incrucisarea axelor ocu- capului
I are
143. TINITUS Zgomote III ureehi Se maseaza zorlele gat.
urechi si sinusuri
144" TROMBozA Coagulate anormala a Se VOl' rnasa zonele
sangelui in altere sistem respirator,
circulator ~i coloana II
vertebrala
145. TULBURARI Tulburari ale ritmului ~i se ma~eaza zonele Ii
CARDIACE intensitatii contractiilor stornac, suprarenale ~i
cordului inirna
146. TULBURARI DE Incetinirea sau accele- Se indica rnasajul
CRE,sTERE rarea cronica a proce- reflexogen al hipofizei si
selor de dezvoltare a se aplica schema gene-
corpului rala
147. TULBlJR.A..Rl DE Afectiuni ale cerebelului Se va masa organul de
ECHILIBRU sau urechii interne echilibru ~i coloana
cervicala. Se va purta
lncaltarninte comoda
148. TULBURA.RI Afectiuni diverse ale VOl' fi masate zoneJe:
HEPATICE ficatului stornac, duoden, fieat,
colecist, sistem limfatic
~i se va tine regirn
alimentar
149. TULBURAru Derezlari de durata ale Se maseaza zonele
b.
DE MENSTRUA TlE ciclului menstural reflexe: ovare ~i uter
150. TULBORA. ALE lnflamatia prostatei Se rnaseaza zona rinichi-
PRQSTATEI uretra-vezica ~i prostata
151. TULBURART ALE lnflarnatia rinichiului Se .vor m a sa zonele
RINICHILOR ri n ich i- uretra- vezica,
suprarenalele ;;i puncte!e
lirnfatice
152. TUMEFIEREA In fl amati i si disfunctii Se VOl' rnasa zonele testi
TESTlC::U LELOR ale testiculelor culelor ~i punctele Iirnfarice ]07

106

153. TUMORA. Urnflatura sall excres- Se 'lor rnasa zonele
centa la. nivellil unui tesut reflexe afectate, punctele
sall organ, de natura Ii mfatice ~i zonele
beninzna sau rnaliznii cinichi-uretra-vezica
154. ULCER Boala a duodertului pnn Se rnaseaza zone!e
DUODENAL lezarea mucossei 'duode- tractului gastro-intestinal
nale ~l se va schirnba alimen-
tatia
155. ULCER Boala a stornacului de- Se va masa zona stornac
GASTRIC terminata de ulceratii ale ~I 5e va tine Ull regun
mucoasei gas trice alimental' strict
J5@. ULCER Afectiuni ale venelor Se maseaza zouele
VARICOS varicoase care determina rinichi-uretra-vezica
hemoragri . interne sau urinara, stornac, intes-
externe tine, ficat, colecist,
sistem limfatic ~l ZOIl<t
afectata, Se va tine regim
al i mental'
J57. VERTIJ Ameteli Se rnaseaza urechi,
sinusuri ~I COlOClll8
cervieala
] ss. V ARleE Inflarnatri ale venelor Se VOl' rnasa zonele
(mai ales la picioare) reflexe ale sisternului
urtnar, suprarenale ~I
coloana vertebrala
159. ZONA Boala infectioasa care Se maseaza zonele:
ZOSTER afecteaza tesutul nerves sistem urinal', suprare-
nale ~i paratiroide 108

BIBLIOGRAFIE

1. Ann Gillanders

- Afinai'e si vindecare prin reflexo-terapie EdituraNiculescu - Bucuresti - 2000

2. Charles Hartmann

Masaj; 'presopuncturd, reflexoterapie, iruinerire=fortiftere, revigorare sexualitate; tratamente

Editura Alex-Alex 2001

3. Gabriel a-FI o ret a Bucur ~ ReJle:xofogie plantara ~ Reflexalogie palmara

- Reflexologie craniana

Editura Arhetip - 2000, Bucuresti

4. Health Essentials

- Reflexolog),· (In limba engleza) Ed i t1J ra Element- Rockport

5. Ion Chiruta Vasile Postolica

- Sanatare prin reflexoterapie

Editura 80lteris - Piatra Neamt 1996

6. Liviu Bulus

MClluwl de Reflexoterapie

7, Madeleine Turgeon

EI1t-'rgiu vitald si reflexologia Editura Teora ~ Bucuresti - 2000

8. Madeleine Turgeon Reflexo/(}gia de fo A lu Z

Editura Polirom - Bucuresti-Iasi ~ 2001, Celectia Hexagon

10

CUPRINS

CAPITOLUL I

1. 1. ISTORICUL $1 ORIGINEA REFLEXOLOGIEI 1. 2. Introducere In reflexologie

CAPITOLUL II

2. 1. Zonele reflexogene ale Iabelor picioarelor 2. 2. Reflexologia palmara

CAPITOLUL III

3. 1. Reflexodiagnosticul

3. 2. Depunerile toxice in zonele reflex ogene 3. 3. Tehnicile masajului reflexogen CAPITOLUL IV

SISTEMUL URINAR - ELIMINAREA SUBSTANTELOR TOXICE 4. L Rinichii

4 .. 2. Vezica urinara 4. 3. Ureterele CAPITOLUL V

METABOLISMUL (SISTEMUL DIGESTIV) 5. 1.. Gum ~i dintii

5. 2. Faringele

5. 3. Esofagul

I 5. 4. Stomacul 5. 5. Duodenal

5, 6. Ficatul si vezica biliara (colecistul) 5. 7. Pancreasul

5. 8. Instestinul subtire 5. 9.. Apendicele

5. 10. Intestinul gros (colonul) CAPITOLUL VI

SISTEMUL NERVOS CENTRAL 6. 1. Creierul

6. 2. Coloana vertebrala ~i maduva spinarii CAPITOLUL VII

SISTEMUL CIRCULATOR SANGUIN 7. L Inima

7. 2. Circulatia sangelui CAPITOLUL VIII SITEMUL RESPIRATOR 8 .. L Plamanii

8. 2. Traheea

8. 3. Bronhiile

8. 4. Faringele ~i laringele CAPITOLUL IX SISTEMUL UMFATIC

110

9 . .1. Ganglionii limfatici 9.2. Splina

9. 3. Arnigdalele CAPITOLUL X

SISTEMUL ENDOCRIN (GLANDULAR) 10. 1. Hipofiza (glanda pituitara)

10. 2. Glanda pineala

10. 3. .. Tiroida

10. 4. Paratiroidele 10. 5. Timusul

10. 6. Pancreasul

10. 7. Glandele suprarenale 10. 8. Gonadele CAPITOLUL XI

SISTEMUL DE REPRODUCERE II. A. Sistemul genital masculin 11. 1. Testiculele

11. 2. Caile spermatice si veziculele seminale 11. s. Prostata

11. 4 .. Penisul

1 L B.. Sistemul genital feminin 11. 5. Ovarele

11. 6. Trompele lui Fallope 11. 7. Uterul

11. 8. Vaginul

11. 9. Sanul

GAPITOL UL XII

SISTEMUL OSTEO-MUSCULAR$I ARTICULAR 12. 1 .. Sistemul osos

12, 2 .. Sisternul muscular 12. 3. Sistemul articular CAPITOLUL XIII ORGANELE DE SIMT

13. 1. Oehii si simtul vizului 13. 2 .. Urechile si ~imtul auditiv 13. 3. N asul ~i simtul olfactil

13. 4, Limba §i simtul gustului 13, 5. Pieleasi simtul tactil CAPITOLUL XIV'

PLEXUL SOLAR

Capitolul XV

SUBSTANTELE REGENERATIVE Capitolul XVI

TABELUL CD AFECTIUNI ~I ZONE DE MASAJ

1