Sunteți pe pagina 1din 47
Centrul de formare profesionala Reflexo-vital Adresa: Bd. Unirii, nr.2 (langa Biserica Sf. Nicolae) Tel: 0234/524086; 0744/661651 Curs reflexoterapie Coordonator: Olaru Gabriela Reflexoterapeut Profesor Kinetoterapeut: Andrei Ioana Daniela Bacau 2008 To remove this message, purchase the Ree aero ee) REFLEXOTERAPIA I. Fundamentare teoretica Acum 5000 de ani, in India gi China era cunoscuti o form de tratament bazati pe punctele de presiune. Daci aruncim o privire asupra istoriei, putem gisi dovezi care atesti folosirea acestei presiuni puternice asupra degetelor mainilor si picioarelor pentru combaterea diferitelor dureri ale trupului (Fig. nr. 1). Fig. nr. 1: Frescd anticd din ,, Morméntul medicului” din Saqqara, Egipt Gillandres, Ann, 2003) Triburile indiene din America de Nord cunoste au relatia dintre punctele reflexe gi organele interne si utilizau aceste cunostin{e in tratarea bolilor (Wills, Pauline, 1998). Medicina traditionala asiaticd ne invafd ca energia vitald, mumita forfa vitald sau prana, circula intr-un mod echilibrat, ritmic, intre toate organele corpului si patrunde in fiecare celuld si {esut viu. Dacd aceasta energie se blochear, organul corelat cu zona blocati se imbolnaveste. Bolile provocate de virusi sau bacterii pot perturba si cle echilibrul compului Sistemul organismului uman, functiondnd conform legilor polaritatii, prezinta 2 zone importante, Una dintre acestea se afld in crestetul capului, iar cealalté la nivelul labelor picioarelor. Intre acesti 2 poli circuld curengi energetici separafi, cite cinci pentru fiecare jumitate a trupului, parcurgdnd traseele intre cap si degetele picioarelor gi intre cap si degetele mainilor. Acesti curenti circuld dup’ niste linii verticale numite zone, in interionul cdrora se afla toate organele si musehii din corp. (Wills, Pauli ne, 1998) in epoca moderna specialistii il recunosc pe William Fitzgerald ca pirintele reflexoterapici moderne, ca cel care a studiat primu! terapiile folosite de amerindicni. Dupa teoria lui Fitzgerald, corpul se imparte in 10 zone longitudinale (Fig. nr 2); fiecare din aceste zone se prelungeste in picioare, care sunt, la randul lor, imparfite in 10 zone. Zonele incep din crestetul capului si merg pand la talpile piciorelor si extremitajile degetelor. 2 1 Fig. nr. 2: Cele 10 zone energetice ale corpului ( Wills, Pauline, 1998) Ca ramura a medicinii orientale, reflexologia este stiinta zonelor reflexogene ale organismului situate pe suprafaja corpului, in general la distanga fata de organele pe care le reprezinté Organele sunt componente inseparabile in ansamblul organismului uman, avand legiturd vasculara si energetica directa cu zonele reflexogene corespunzitoare. (Chiruta, 1, Postolica, V., 2001), Reflexologia, aldturi de multe alte metode de masaj, are la baz arcul reflex care se inchide att la nivelul maduvei spindrii, cat si la nivelul etajelor superioare ale nevraxului, El este format din 2 sau mai multi neuroni. Cel mai simplu are reflex medular este aledtuit din (Voiculescu, I.C., Petrie, LC., 1971) 1. unreceptor (exteroceptor, propriocepto r, interoceptor) care culege informatiile; 2. un neuron senzitiv (somatic sau vegetativ) ce se afla in ganglionul spinal si care, prin prelungirile sale periferice si centrale, transmite mesajul primit de la organul receptor la sistemul nervos central; 3. un neuron motor (somatomotor sau visceromotor), care primeste influxul de la neuronul senzitiv; 4, _unorgan efector (muschi, vas sanguin sau glanda), care exeeutd ordimul primit, In practicd, conceptul care explica cel mai bine functionarea reflexoterapiei poate fi considerat acela conform cdruia masajul picioarelor stimuleaza fluxul de energie care parcurge meridianele corpulu. Se poate Iua, de asemenea, in consideratie si explicafia ca fiecare din cele 72000 de terminajii ale canalelor energetice care se gisesc in picior este in legdturs cu o alta parte a corpului 3 Masajul reflex al picioarelor se bazeazi pe teoria zonelor si foloseste cuvdntul -teflex” pentru a desemna ,reflectarea” diferitelor pirfi ale corpului, pe picior. Aceasta reflectare nu se limiteaz doar la talpa, ci se extinde si pe parfile laterale gi pe partea dorsal a piciorului, pani mai sus pe glezna. (Marza, D., 1998). Trebuie mentionat cA este vorba despre zone, nu despre puncte (ca in cazul presopuncturii) cu localizare stricta, zone a céror intindere variaza dupa constitutia fiecirui individ, a cdror delimitare nu poate fi strict definita, ele interferandu -se. Reflexoterapia se ocupi cu tratamentul zonelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase). Prin masaj se faciliteaza circ ulatia sanguin, impundnd accelerarea ‘ransportului toxinelor spre organele de eliminare sau de detoxifiere. Perturbarea circulaici in zonele reflexe face ca tulburarea/afectarea organului corespondent si evolueze. Masarea zonelor reflexogene afectate, p ¢ parcursul mai multor sedinfe determina dislocarea si dispersarea cristalelor de toxine, depuneri pe care Circulafia sanguind le va trimite prin fluxul sanguin spre organele de eliminare, imbundtagind astfel starea de séndtate Buna circulatic a singelui este vitala pentru fiecare organ sau zona din organism, deoarece transporté material nutritiv si plastic, hormoni, anticorpi, oxigen, deseuri metabolice si alte substanfe neidentificate ined, Cu cat circulafia sanguind este mai anevoioasti, cu atat mai grew va surveni vindecarea (Chirufa, |, Postolicd, V., 2001). Factorii care determina, intrefin si agraveazi depunerile toxice in organism la nivelul zonelor reflexe sunt multipli si depind de particularitaile biologice ale fiecdrui individ, toxinele find principala cau a imbolnivirilor curente, iar mediul, hrana gi celelalte clemente indispensabile viefii, furnizorul acestora. Astfel, toxinele localizate in ficat produc hepatita, in pancreas diabetul, in rinichi nefrita, in piele dermatitele, in articulafii artritele etc. ‘Semnificativi si comuni sunt urmitorii factori: (Chirufa, 1, Postolicd, V., 2001) ~ modul de via{a definit prin alimentatie, starea psihica gi starea mentalai, = circulafia sangyind insuficienta la nivelul unui anumit organ sau segment al corpului: ~ _bititurile de la maini sau picioare, care conduc la staza circulatorie zonal, ~ fracturi consolidate gresit si/sau calusul vicios la maini, picioare sau coloana vertebrala antrenea7a presiuni anormale pe vase si nervi, implicdnd perturba circulatorii zonale care, in timp, afecteazd organele corespondente prin insuficienti circulatorie sau nervoasé. Scopul reflexoterapici este de a corecta cei trei factori negativi implicati in procesul de boala: congestia, inflamatia gi tensiunea. Afectiunile congestive sunt responsabile de aparitia tumorilor, afectiunile inflamatorii sunt cele precum colita, bronsita sau sinuzita; tensiunea este responsabil de diminuarea eficienfei sistemului imunitar. (Gillanders, Ann, 2003) 4 Soup =) To remove this message, purchase the BR botsienbbetbhthdehtieihthneethenaibed is CONVERTER PDF FP) product at www.SolidPDF.com IL. Principii generale de aplicare a reflexoterapiei Reflexoterapia este o forma de tratament neinvaziva si, totodati, 0 experienta plicuti si relaxant, Scopul unui ciclu de tratament este de a normaliza activitatea organismului, de a ajuta la eliminarea tensiunilor gi de a reduce ef ectele stresului, precum side a imbundtayi activitatea nervoasd si circulafia singelui in intregul corp. De asemenea, prin reflexoterapie se poate realiza diminuarea senzatiei de durere, prin stimularea eliberirii de endorfine (analgezice naturale ale org anismului produse de glanda hipofiza), din creier in fluxul sanguin, Reflexoterapia are actiunea cea mai eficienta cénd este folositi pentru tratarea intregului organism si nu numai pentru anumite afectiuni, In acest mod, ea inbundtajeste toate functiile o rganismului, ceea ce stimuleaz procesul natural de vindecare, ficdndu-l mai rapid si mai eficient. (Gillanders, Ann, 2003) Elementele principale asupra cérora se aplica reflexoterapia sunt pielea, palma si talpa. Pielea este un gigant organ neurologic, un vast organ al atingerii si care face legdtura prin cele 5 milioane de fibre nervoase intre suprafata corpului si maduya spindii Capacitatea senzorialé a pielii nu foloseste doar pentru a informa creierul asupra a ceca ce vine din ambientul extern (senzatii de frig, de durere, calorice), dar si pentru a facilita si determina modele de comunicare tactili. Starea sufleteasca si starea de sdnatate, emofiile se refleotd la nivelu! picli. Cel de-al doilea clement principal in reflexoterapie este médna, Desi emisia cenergetica se extinde pani la cot, zona celei mai puternice emisii rimane palma si mai ales varful degetelor. tat la nivelul taipilor cat si la nivelul palmelor existé terminafii ale meridianelor energetice si are loc schimbarea polarititit poziti ve Yang (de pe fafa dorsala) in cea negativa Yin (de pe partea plantara respectiv palmar’). Prin tilpi se realizeaza legatura cu pamantul (mitul lui Anteu), pentru a ne ancora in realitate ; prin intermediul acestei legituri ne eliberam de surplusul de ene rgie electrostatica si absorbim energiile benefice din adancul Mamei Geea, Astfel planta piciorului trebuie ingrijita, data cu cremé, mangaiat, masatd, introdus in pantofi comozi, pentru a inkitura tensiunea nervoasa de peste zi ; prin objinerea relaxdrii se urmareste reechilibrarea circulajiei energetice. ( Bucur, Gabriela-Floreta, 1997). Pentru ca sedinfele de reflexoterapie si fie cat mai eficiente, trebuie si se respecte anumite principii de aplicare (Mirza, D..1998) Atitudinea terapeutului Terapeutul trebuie si aibai dorinfa de a-l ajuta pe pacient si si fie constient de faptul cd el nu face decdt sé puna la lucra fortele vitale ale pacientului, sa luoreze eliberat de tensiuni fizice si emofionale si si castige increderea pacientului To remove this message, purchase the product at www.SolidPDF.com Poza nr. 1: Pozitia terapeutului Pozitia pacientului Se va folosi o bancheti confortabila, de preferinfa cu suport reglabil pentru cap si picioare, sau cu permufe agezate sub gat gi genunchi, pentru objinerea unei pozitii relaxate cea mai buna pozifie este decubit dorsal, cu gambele mai sus decat bazinul si trunchiul sor ridicat pentru a men{ine contactul vizual cu terapeutul, Sedinfa se va desfagura intr -0 sald cu temperatura optim’, aerisité, in care se poate asigura o atmosferd de calm gi confort. Nu este necesar ca pacientul si se dezbrace de tot, el igi va desface, doar, toate accesoriile de imbriicdminte care ar putea jena respiratia si circulatia. Modul de lucru Se executi, cu varful policelui sau cu articulafiile interfalangiene, migedri cenergice, cu 0 presiune adaptata fiecdrui pacient, In timpul executirii masajului, punctele reflexe trebuie controlate in permanenga pentru a nu traumatiza zonele invecinate si pentru a evalua deblocarea cristalelor, deoarece afectarile organelor se manifesta si sub forma aglomerarilor in zonele reflexe corespunzatoare de cristale (de exemplu : acid uric, sGruri, alte impuritifi). Nu exist reguli fixe in ceva ce priveste ritmul si intensitatea masajului, totul adaptndu-se la problemele si sensibilitatea pacientului si in functie de reagtiile acestuia Examenul pacientului (reflexodiagnosticul ‘reflexodiagnoza) Reflexodiagnosticul consti in reperarea zonelor sensibile, dureroase din zonele reflexogene. Prin reflexodiagnostic se poate descoperi o suferin{a morfo -functionala a organului corespondent, palpand zona lui reflexogend, zond foarte bogata in termina nervoase, vasculare si energetice. in caz. de suferingé sau dereglari, zonele reflexe devin sensibile, respectiv dureroase la palpare, fiind sesizate de pacient si terap eut. Durerea este direct proportional cu gravitatea si vechimea afecfiunii organului corespondent. Este absolut necesar si se fact 0 examinare atenti, deoarece unele zone reflexe pot fi Ree ae ea dureroase si datorité uneiafectiuni locale in zonele de testare (batituri, tumori, ‘traumatisme, malformatii, afectiuni dermatologice etc.), precum si datorita faptului c& nu toate punctele dureroase sunt relevate la prima examinare, ci sunt depistate in sedinjele urmiitoare Datoriti perioadei de obicei mare, pe care majori tatea oamenilor 0 petrece in picioare sau sezénd, toxinele au tendinja de a cobori spre zonele reflexe din tipi, zone corespondente organelor suferinde. O diagnosticare corecti poate fi ficuté numai de un specialist care prezinta un simt tactil bine dezvo Itat si o vasta experientit Reflexodiagnosticul cere, asadar, studiu amnunfit, experient si diversitate in cazuisticd, cel care il practica trebuie si posede solide cunostinfe de anatomic, morfofiziologic si patologie. De asemenea, echilibrul psiho -afectiv intre terapeut si pacient, increderea si colaborarea reciprocd sunt importante pentru tratamentul prin reflexoterapic. IIL. Fundamentarea teoreticA a efectelor reflexoterapici asupra organismutui, in general in zilele noastre, suprasolicitarile au atins proportii impresionante. oamenii find expusi unui stres excesiv. Cei mai multi dintre ei igi gisesc un refugiu in droguri, medicamente, alcool, tutun, etc., in loc s4 caute alte metode de relaxare si revigorare naturale, netoxice, cum ar fi mersul pe jos (eventual descult), exercitile fizice, masajul, reflexologia, reintoarcerea in naturd, Gindirea negativa, invidia, agresivitatea se exprima in planul proceselor psiho-somatice prin indispozifie si boala Reflexoterapia ne oferd sansa de a descoperi aceste dezarmonii psihice si fizice, prin aparitia in zonele reflexogene situate la suprafafa corpului a unor indicii (Chiruti, Postolica V.. 2001) ~ tumefactii ale muschilor = rigidizari ale muschilor = dureri musculare = noduli subcutanati = inflamatii ale pielii = senzafia de rece sau cald in anumite zone tegumentare = modificari ale pulsului = schimbari de culoare a pielii - diferente de mobilitate si sensibilitate ale piel. Toate acestea fiind observate si beneficiind de tratament timpuriu s -ar putea stopa si climina multe afectiuni. Cat vreme existé tulburari reflexogene, orice alta terapie va avea efect dimimuat, sau va riméne fara efect, indiferent dacd este vorba de tratament medicamentos, raze, clectrofizioterapie, impachetdri, acupuncturd, etc. Deoarece nu e xista suportul circulator care si asigure transportul enzimelor, a substanjelor de reconstructie sau a 7 Soup 3} To remove this message, purchase the BR botsienbbetbhthdehtieihthneethenaibed is CONVERTER PDF FP) product at www.SolidPDF.com medicamentelor spre si in celule, spre organele de eliminare. Dupa cum organele interne se exprima la suprafafa piclii, si fenomenele produse la nivelul pielii, se reflecta in organism, Circulafia sanguina desfagurandu -se in dublu sens, rane, tensiunile musculare, nodulii etc., exercitii la rindul lor influenje negative asupra organismului (Chiruti, 1, Postolica V., 2001). Reflexoterapia are efecte deosebite asupra tuturor organelor interne, dupa cum urmeazii (Gillanders, Ann, 2003) 3 Sistemul digestiv = ameliorarea sindromului de colon iritabil; = ameliorarea diverticulitei; = ameliorarea constipatiei, = ameliorarea afeotiunilor generale gastrice. © Sistemul respirator: - ameliorarea infectilor cailor respiratorii superioare; = ameliorarea unor afectiuni ca: bronsit’, emfizem pulmonar, astm brongic. © Sistemul circulator = ameliorarea anginei pectorale; = ameliorarea unor diferite afectiuni coronariene; = reglarea activitifii musculare; = imbundtatirea aportului sangvin, = imbundtajirea activitatii nervoase: = imbunitajirea starii generale de sdndtate a individului; = reducerea stresului © Sistemul endocrin = reglarea funofionalitafi glandelor; = echilibrarea secrefilor, fie ca acestea sunt insuficiente sau in exces. © Sistemul osos: = ameliorarea tuturor tipurilor de dureri de spate ( dar mu numai) cum ar fi: sciatica, lumbago, leziunile de disc, spasmele musculare; + relaxarea musculaturii dureroase; = normalizarea activitifii coloane i vertebrale. © Sistemul urinar: - ameliorarea incontinengei de efort; = ameliorarea cistitei: = ameliorarea durerilor produse de colica renal. © Sistemul de reproducere: = _reglarea activitatii hormonale; = nommalizarea functionalitafii uterului si a ovarelor in timp ul menstrafici Dupa sedinfa de reflexoterapie sau chiar in timpul acesteia, pot apirea unele reactii trecitoare, care nu trebuie s ne ingrijoreze pentru ci ele dispar destul de repede. Aceste posibile efecte ne dau certitudinea c& organismul pacientului reactioneaza pozitiv la masajul zonelor reflexogene. Ele apar datorité faptului cd organele de eliminare a toxinelor din organism, stimulate fiind, accelereaza procesul de climinare a acestor deseuri, activand considerabil circulatia, Despre posibila aparijie a acestor efecte secundare, pacientul trebuie informat inca din prima sedin{a pentru a nu intra in panicd atunci cand ele apar, determindndu-1 si renunte. 8 Soup 3} To remove this message, purchase the ieee SOND cr por) Product at www.solidPDF.com Aceste reacfii pasagere sunt: ‘© umflarea subiti a varicelor gi venelor datorit transportului unei cantitati sporite de singe; umflarea picioarelor prost irigate: ‘tumefierea gleznelor si chiar a céleaiclor in cazul pacientilor ou staze venoase, aparitia unor pete vinefii atunci cind existi un dezechilibru al metabolismului calciului; duretiarticulare si in gat; dureri la nivelul anumitor organe interne, corespunzitoare puncielor reflexogene masate; aocese de febri atunci cind in organism existé o infectie latent; diaree sau nevoia de mictiuni dese; urind mai inchis& la culoare, mai tu bure si cu miros mai puternic: Aceste reacfii depind de cantitatea de toxine din organism; ele sunt trecatoare gi ‘rebuie considerate ca un semn pozitiv. Existé unele cazuri cind reflexoterapia nu este recomandabili. Reflexoterapia necesiti precanjii $i manifest contraindicagit in urmatoarcle situatii + inflamatie acuta a varicelor, tromboflebita, * cangrene ale membrelor inferioare: + febra mare; + in cazul imbolnavirilor acute grave; + imbolnaviri cauzate de ciuperei, © cfnd exist leziuni ale pielii (tdieturi, crapaturi, arsuri, eruptii cutanate); * in caz de contuzie, entorsi sau fracturd la nivelul picioarelor (decét dupa vindecare), © inboli infectioase acute grave; ‘© nu se aplicd tratament in cazul bolilor contagioase (pojar, hepatité, malarie, gripa), * afectiuni cardiace grave; ‘* cancerul se trateazai cu precautii si dupa o indelunga experianta ; + diabet compensat; * sarcind cu risc crescut; * extemuare nervoasi accentuaté, * in stiri de ebrietate: © pe stomacul gol sau imediat dupa masa; ‘+ in stiri depresive sau de epuizare (oboseali): + cnd picioarele au negi plantari (decat dupa vindecare); * TBC; ‘nu se trateaza pacientii susceptibili de hemoragii interne; * in cazul afectiunilor acute neidentificabile, pacientul va fi indemnat sa consulte un medic specialist. 9 FiSoup #) —To remove this message, purchase the Pee SOUP ppl) product at www.SolidPDF.com IV. Introducere in arta binefacdtoare a reflexoterapiei 1, Asigurarea perfectionarii profesionale Pentru a fi un bun tehnician, reflexoterapeutul trebuie sf aiba foarte bune cunostinfe de anatomic, fiziologie, simptomatologie. De asemenea, el trebuie si fie la curent cu toate noutifile aparute, si consulte mereu literatura de specialitate, in vederea perfeotionairii actului terapeutic. 2. Pregittirea cabinetului de reflexoterapie Reflexoterapia se practicd, de obicei, intr-o incdpere special, mumité sala sau cabinet de reflexoterapie, Acest cabinet de reflexoterapie se poate amenaja intr -0 singurd sali mai micd sau mai mare, prin impirtirea sa in boxe mai mici, separate prin paravane sau draperii. Pe lang acest cabinet de reflexoterapie, idea | ar fi si existe o sali de asteptare, 0 sali de dusuri, toaleta si o sala de odihnd dipa aplicarea tratamentului Cabinetul de reflexoterapie trebuie si indeplineasca urmatoarele condigi * sd fic suficient de spatios, luminos, bine aerisit si cdldu ros (temperatura optima fiind de 18-20° C), ‘+ si prezinte posibilititi de intrefinere a unei igiene perfecte: pereti placai cu faian{é sau vopsiti in ulei, podea acoperiti cu gresic sau linoleum, pentru a putea fi curiate si dezinfectate cat mai usor, si fie prevaizut cu instalafie de apa curenti; si aiba mobilierul necesar * bancheti de reflexoterapie (de preferingé cu posibilitafi de reglare a pozitiei si inaljimii, scaun pentru reflexoterapeut, dulap pentru diverse materiale ajutitoare —_(obiecte ajutétoare, unguente,..); masé sau birou pentru acte 3. Asigurarea conditiilor igienico-sanitare Acest Iucru se referdi atit 1a conditiile igienico -sanitare ale cabinetului de reflexoterapie, conditii prezentate la punetul 2., cat si la conditiile de igiend ce-l privese direct pe reflexoterapeut si pe cel masat. Reguli pentru reflexoterapeut: igiena stricté a echipamentului de Iucru (fairi a omite ascpectul estetic); igiena si estetica capului si mainilor reflexoterapeutului: cap: pieptanatura, spilatul dinjilor, ‘miini: sindtoase, curate, cu unghiile taiate scurt si bine pilite; inainte de aplicarea reflexoterapici la un pacient mainile trebuie obligatoriu spalate si incalzite, 10 (a SOuID TEE eSne ‘+ nu va folosi deodorante, parfumuri si creme putemnic mirositoare, care | -ar putea deranja pe pacient; ‘ideal este si nu fumeze in timpul programului, sau daca acest lucru nu se poate, si nu fumeze in sala de reflexoterapie si dupa aceea si se splele pe dinfi, pentru a indeparta mirosul; ‘nu se consuma bauturi aleoolice in timpul programului. Pentru cel masat ‘+ respectarea unei igiene corecte a corpului si imbricdmingi * se recomandai ca subiectul si-si aduedi un prosop pe care si-l aseze pe banc sub picioare, 4. intocmirea documentelor de evidenta Ficcdirui pacient trebuie si i se intocmeascé 0 fig individual, care trebuie si cuprinda * Datele personale: nume, prenume, varsta, adresa, un numar de telefon la care poate fi gasit, ocupatia © Starea de sinitate: de ce afectiuni suferd, ce afectiuni a avut pina in prezent, datele analizelor efectuate, daca a fost internat si cdt timp, ce tratament a urmat sice efeote a avut tratamentul respectiv © Care este dorinfa pacientului, ce doreste el si obfind in urma tratamentului prin reflexoterapie ‘* Reflexodiagnosticul (reflexodiagnoza) * Evolutia pe parcursul tratamentului reflexoterapeutic * Starea de sindtate a pacientului la sfarsitul tratamentului prin reflexoterapie © figa individuald poate fi completatd si imbunataqia! Toate figele individuale vor fi pastrate in dosare intr -un dulap special. 5. Planificarea gedintelor de reflexoterapie Sedinfele de reflexoterapie vor fi planificate in asa fel incat intre sedinfe si existe citeva mimute de relaxare pentru terapeut, pentru ca acesta si se odihneasc’, si -si reinoiasca forfele pentru urmatoarca sedinfa de reflexoterapie Durata sedinfei de reflexoterapie poate varia dupa necesita, in functie de gravitatea afec{iunii sau de multitudinea punctelor sau zonelor reflexogene dureroase sau cu cristale pe care le gisim pe talpa, - Durata unei sedinfe de reflexoterapie este cuprinsé intre 30 si 40 de minute. in cazul unor suferinfe acute se pot efectua, fri nici un risc, 2-3 sedinfe, fiecare cu durati crescdndi de pind la 30 minute pe zi, pentru zonele afectate, Facem observ aia important ca, in afectiunile acute, cu cauzi neidentificati, este absolut necesar ca pacientul si fie mai intai indrumat spre cabinetul medicului specialist. Masajul, in astfel de cazuri, se poate executa faird a exista riscul perturbarilor, in jur de 30 de minute sedina, ca tratament adjuvant al tratamentului medicamentos sau chirurgical. in general, practica a dovedit cd sunt necesare aproximativ 15-20 de sedinfe pentru a contribui la u eno =) To remove this message, purchase the oe SON ce por |) PITGUuGY stared SelaDN coer ameliorarea sau vindecarea suferinfelor, in funcjie de fiecare or ganism (Chiru(i, 1 Postolica V., 2001). Este foarte important ca sedingele de reflexoterapic si fie executate cu 1 -2 ore inainte de mese sau cel pufin la 2 ore dup mese, pentru a putea dirija circulafia singelui spre organele afectate 6. Autopregatirea in vederea efectuarii reflexoterapiei Prin autopregattirea in vederea efectuarii reflexoterapiei, se infolege: + consultarea materialelor si documentelor de specialitate . in vederea perfectiondrii cunostinjelor; + reflexoterapeutul trebuie sii fie sindtos, armonios dezvoltat, rezinstent la oboseali, prin mentinerea si dezvoltarea permanenté a calititilor motrice de bazi, psihice gi intelectuale, printr-un regim corect de viata si muncé, + reflexoterapeutul va evita muncile fizice grele si chiar sportu rile ce obosesc excesiy gi activitiile care pot indspri sau leza mainile; ‘+ reflexoterapeutul trebuie si posede o foarte bund coordonare si abilitate manualé, intre{inutd prin exercifii specifice executate zilnic: + reflexoterapeutul trebuic sa alba sim{ de autoconservare, pentru a-si doza corespunzator efortul in vederea desfasurarii intregii activititi in conditii cgale de eficienfa; si-si insusesca si sa practice tehnici de relaxare; + terapeutul trebuie si cumoascd si si respecte principiile moralitijii si e tica profesional + reflexoterapeutul trebuie si lucreze dintr-o pozitie cat mai favorabild si cat mai pulin obositoare. El poate Iucra asezat pe un scaun a cArui iniljime se va adapta in functie de inaljimea banchetci de reflexoterapie; pentru a nu -si obosi foarte repede ‘membrele superioare se recomanda lucrul cu mainile sub nivelul umerilor. Pentru a se evita acumularea de energie negativa de la cel masat, reflexoterapeutul trebuie si-si ia anumite misuri de precautie + Ia inceputul fiecarei sedinfe de reflexoterapie, terapeutul isi va incaizi foarte bine ‘méinile, frecdnd energic palmele intre ele pentru mobilizarea energiilor de la acest nivel. El va face 0 incdrcare energeticd prin tugeuri ascendente pe partea posterioar a membrelor superioare, intéi pe bratul sting, apoi pe cel drept, pornind de la extremitatea mainii pana la uma, * daca in timpul desfasurarii sedin(ei, reflexoterapeutul percepe senzafii neobisnuite (balonare nejustificata, dureri cu arsuri in epigastru, nod in gat, amorfeli, junghiuri, cateci,..), el isi va inceta imediat lucrul, isi va scutura mainile si va respira profund pana ce totul se va normaliza + Ia sfarsitul secinfei, reflexoterapeutul isi va scutura bine mainile spre pamant de ‘mai multe ori, dupa care se va spila cu apa rece pentru a se clibera de energiile negative acumulate pe parcursul sedintei de reflexoterapie, 12 Soup 3} To remove this message, purchase the oe SON ce por |) a 7, Comunicarea la locul de munca La inceputul sedinfelor de reflexoterapie, va avea loc 0 convorbire intre reflexoterapeut si pacient, din care terapeu tul va extrage datele personale, precum si cele legate de boala, de problema cu care pacientul a venit la cabinetul de reflexoterapie: toate acestea se fac in vederea intocminii figei individuale. Dar discutia nu se opreste aici. Pe parcursul sedin} elor de masaj, trebuie si existe o legituri stransi intre terapeut si pacient. Pacientul trebuie si -i comunice in permanentét {erapeutului tot ceea ce simte in urma actului terapeutic. Astfel, reflexoterapeutul isi va putea doza forta cu care Iucteaza si igi va putea adapta modul de lucru, in functic de fiecare pacient in parte, pentru a nu ereea vreun discomfort celui masat si pentru a avea cficiena maxima De asemenea, reflexoterapeutul trebuie si stic cum si abordeze pacientul. Acestuia trebuie sa i se inducd o stare generala de bine, sf i se insufle dorinja de a lupta cu boala prin metode naturale, neinvazive si far efecte secundare cunoscute, aga cum este teflexoterapia. 8. Stabilirea tehnicilor si formelor de masaj in urma convorbirii, reflexoterapeutul va sti si-si aleagi tehnica cea mai potrivita pentru abordarea pacientului respectiv. in continuare, vor fi prezentate tehnicile de masaj folosite in reflexoterapic: ‘Masajul reflexoterapeutic este un masaj manual, care poate fi efectuat si sub forma de automasaj Ca tehnici de masare, reflexoterapia s-a adaptat la particularitatile anatomice ale picioarelor si la eficacitatea sau randamentul pe care aceste tehnici il au in stimularea punetelor sau zonelor reflexogene. Pentru localizarea si masarea punctelor sau zonelor reflexogene de pe talpa piciorului vom folosi iehnica policelui care, in functie de intinderea si sensibilitatea zonei respective, precum si de particularitijile anatomice ale picioarelor , va executa presiuni, miscdri circulare gi de lateralitate stinga dreapta, migcdri in forma literei .V" , sau miscari longitudinale, cdnd suprafefele sunt mai intinse, dinspre periferie spre cord. Buricul policelui se poate opune buricelor celorlalte degete, as tfel incdt labele picioarelor se apuct intre degetul mare, care este activ, si celelalte degete care indeplinese rol de sustinere. Dac ne referim la aspectul energetic al reflexoterapiei, trebuie si jinem cont ci miscdrile circulare se vor efectua pentru a concentra sau a dispersa energia acumulata, in funcfie de caz. Din acest punct de vedere, daci ne confruntim cu 0 afecjiune de natura cronic’, vom folosi micari circulare pentru a concentra energia, pentru a aduce energia din exterior spre centru! zonei sau punctului reflexogen respectiy. In cazul unei afectiuni acute, energia din punctul sau zona reflexogend respectiva trebuie dispersata din centrul zonei spre exterior. 1B eno =) To remove this message, purchase the oe SON ce por |) PITGUuGY stared SelaDN coer concentrare dispersie Pentru a localiza si apoi masa punetele sau zonele reflexogene situate pe pirfile imterioard, exterioara si superioara ale labelor picioarclor, pe Langa tehnica policelui, putem folosi si tehnica indexului exercitind presiuni, miscéri laterale, longitudinale gi Circulare pentru a concentra sau pentru a dispersa energia, in functie de caz. In tehnica indexului, regiunea tratata este cuprinsa intre buricul degetului mare (care are rol de sprijin) si buricul degetului aratator (care este activ) O alta tehnicd folositi este tehnica senile’ (masaj in pasi). Ea const in tardrea degetului mare sau aritétorului pe distante mici, plidndu -I de la un unghi de 90° pang la un unghi de 180°, Reusita acestei tehnici de acoperire a unor zone mai mari consti in a plia si deplia alternativ articulajia degetului mare sau aritétor asemeni unor misciri de tard in multe lucriri de specialitate, este prezentati si aga-zisa tehnicd de masaj prin calcare, care se efectueazai in scop profilactic. Ea consti in mersul cu picioarele goale pe asperitajile solului, pe pietris, pe iarba uda, ... Aceste procedee fortifica picioarele, stimuleazi punctele reflexogene din talp’i, activind intreg organismul, sporindu -i rezistenfa fafa de imbolndiviri. Totodati, cfnd mersul pe sol se face cu picioarele goale, are loc o descdrcare a energici negative din comp si o incdrcare cu energie benefica, care ne di o stare generald de bine. 9, Desfasurarea sedintei de reflexoterapie Reflexoterapia picioarelor cuprinde 3 secvente * secventa de deschidere; + scoventa in care se maseazi punctele sau zonele reflexogene propriu -zise; + seovenja de inchidere a) Secventa de deschidere (incalzirea) Seoventa de deschidere permite reflexoterapeutului si ia contact cu pa cientul in mod ‘gradat, Mai intai se vor unge labele picioarelor cu o crema sau cu un ulei de masaj pentru a objine o alunccare buni. Desi exista unele pareri cd acest procedeu ar diminua din efectele masajului, in practicd s-a demonstrat ci masajul efectuat fird un lubrifiant lezeaz pielea si ingreuneaz considerabil executarea manevrelor de masaj, obosind mainile executantului Masajul specific acestei seoven{e consti dintr-o masare a picioarelor (talpa, partea inferioard, exterioara si dorsala) cu policele, cu buricele si cu. suprafaja palmara a degetelor, cu toatd suprafafa palmar, cu pumnul semi inchis, cu suprafaja tenara gi hipotenari a mainii, Se incepe de obicei cu piciorul sting, masind degetele, talpa, partea intemnd si extern’, pornind de 1a rédacina degetelor spre calcai prin manevre de netezire, 4 Soup 3} To remove this message, purchase the oe SON ce por |) a frictiune gi framéntat in variante longitudinale, serpuit, de lateralitate stinga -dreapta gi zig-zag, Se procedeaza la fel si cu piciorul drept, dupa care masajul se poate prelungi pe ‘gamba in sus. Secventa de deschidere faciliteaza deblocarca energiilor acumulate in picioare, prin deschiderea canalelor energetice, Aceasti seeventa nu trebuie si dureze mai mult de 3 + minute pentru fiecare picior. b) Secvenfa prin care se maseaza punctel ¢ sau zonele reflexogene propriu-zise Masajul se incepe incet, cu prudenfa. Presiunea se mireste pind la limita suportabilitijii celui masat sau pe masura ce durerea din zonele reflexogene se amelioreaza, Masajul asupra zonelor reflexogene se incepe intotdeauna cu piciorul drept cdind se lucreazi altemativ, ins reflexologii cu experienfi recomand’ masajul simultan al picioarelor, care este mai eficient deoarece se maseaza dou puncte odati, Ordinea in care sunt masate zonele reflexoge ne are in vedere aspectul cronic sau acut al afeotiunii Asadar, in cazul afectiunilor cronice, care au 0 evolutic lenta si far tendinja de a se ameliora, reflexoterapia se va aplica in ordinea umatoare (Chirufi, 1., Postolicd V., 2001) * in primul rnd vor fi stimulate organele de eliminare (rinichi, uretere, vezica urinard, uretra), pentru a le pregiti in vederea elimindrii intense din corp a toxinelor eliberate prin masaj, fara a supraincarca circulatia sanguind, + se va trece apoi a masarea capului, ceea ce va determina o bund coordonare $i adaptare a organismului la tratament: * continum cu masarea zonelor corespondente organclor metebolice si de detoxifiere (stomac, ficat, vezica biliara, intestin subfire, intestin gros); * pentru producerea agenjilor imunitari se vor supune masajului zonele reprezentind partea limfatica din organism, stimuldndu -se astfel atat imunitatea specified, cat si cea nespecifica; + zonele reflexogene sensibile sau dureroase corespunzatoare afectiunilor ce urmeazi a fi tratate se maseazA in final . Fiecare punct reflexogen va fi supus masajului timp de 3-5 minute. in cazul afectiunilor acute, durata masajului se poate mari pang la dublare, ©) Seoventa de inchidere Ca si la sceventa de deschidere, secven{a de inchide re consti dintr-un masaj aminuntit al picioarelor prin manevrele desorise la subpunctul a), masaj al cirui scop este de a permite energiei si se adune in organism prin inchiderea canalelor energetice si echilibrarea cdmpului electromagnetic situat Ia exteriorul compului Is Soup 3} To remove this message, purchase the oe SON ce por |) a V. Localizarea pe talp a punctelor si zonelor reflexogene Din punct de vedere metodic, punctele si zonele reflexogene au fost structurate pe aparate si sisteme, pentru ca invafarea lor si fie ct mai usoard, Asadar, vom avea: Sistemnul limfatic: Aparatul excretor, Sistemul endocrin; Organele genitale; Organele de sim: Aparatul cardio-vascular, Aparatul respirator; Aparatul digestiv; Sistemul nervos; Coloana vertebral si principalele articulatii 1, Sistemul limfatic Prin sistemul limfatic cireula limfa, care face parte din mediul intern al organismului si care, in final, ajunge in circulatia venoasd, Limfa, ca si lichidul interstitial, are 0 compozitie asemandtoare cu a plasmei sanguine, cu menfiunea existenfei unui procent mai mie de proteine fafa de plasma sanguind, Pe trascul vaselor limfatice gi, mai ales, la locul de confluent al acestora, se gisesc 0 serie de formatiuni caracteristice, numite ganglioni limfatici, Ganglionii limfatici au mai multe functii (Niculescu, Cezar Th., 2001) produc limfocite si monocite; formeaza anticorpi; au rol in circulatia limfei; oprese pitrunderea unor substante strane; au rol de barierd in intinderea infectiilor. Vasele limfatice, pe traiectul lor, se adund in trunchiuri mai mari, care in final, ajung incele doud colectoare mari: canalu! toracic si vena limfaticd dreapta. Rolurile sistemului limfatic (Niculescu, Cezar Th. 2001) * constitue o cale auxiliari de intoarcere a lichidului extracelular in s istemul venos, blocajul ciilor limfatice duce la aparifia edemelor, + dreneaz continuu proteinele tisulare extravazate din capilare, in special la nivel hepatic si intestinal; o acumulare de proteine in {esuturi ar produce edeme; contribuie la transportul lipidelor absorbite din intestimul subjire; participa la sistemul de apiirare antiinfectioasa al organismului, prin efectul de bariera al ganglionilor limfatici si prin elementele celulare si anticorpii produsi de acestia Zonele reflexogene ale sistemului limfatic se maseaza, in general, pentru a asigura aportul necesar de anticorpi in lupta cu microbii, 16 Soup 3} To remove this message, purchase the oe SON ce por |) a Zonele reflexogene ale sistemului limfatic sunt: + capilarele limfatice: se gasesc intre degetele de la picioare; se stimuleaza 1 -2 ‘minute prin ciupituri; © marea limfa (marele canal limfatic): se gaseste pe fata anterioara a piciorului, intre degetele 1 si 2, pe 0 lungime de cativa centimetri; se maseaza 5 minute, cu presiune spre gamba si revenire usoara; + limfa comp inferior: se gaseste pe partea latero-intemna a piciorului, langa maleola intema; se maseaza 3 minute, circular; + limfa corp superior: se gaseste pe partea latero-extema a piciorului, langa maleola externa; se maseaza 3 minute, circular, ‘+ amigdalele: se gaseso pe fata anterioara a halu celui (degetul mare), de 0 parte si de cealaita a tendonului; se maseaza 1 -2 minute, circular. iar ord 2, Aparatul excretor Aparatul excretor este alcatuit din: © inichi; © uretere; + vevicd urinara; © uretra, Rinichii sunt asezati profund in cavitatea abdominala, simetric de o parte se de alta a coloanei vertebrate, in regiunea lombara. Ei se proiecteaza de la nivelul ultimelor doua vertebre toracale (11, T12) pana la vertebra L3; rinichiul drept fiind situat mai jos decat cel stang din cauza prezentei ficatului in partea dreapta. 7 FiSoup #) —To remove this message, purchase the Pee SOUP ppl) product at www.SolidPDF.com Rinichii au 0 forma asemanatoare cu cea a unui bob de fasole de culoare brun - roscata, ungime de aproximativ 12 cm, latime de 6 cm, grosime de 3 cm, iar greutatea medic a fiecarui rinichi este de 120 g Nefronul este unitatea anatomica si functionala a rinichiului, Caile de eliminare a urinii sunt de doua feluri + intrarenale: —calice mici calice mati bazinet * extrarenale: ureter vevica urinara uretra Ureterul este un organ tubular, lung de 25 -30 cm. Verica urinara este un organ musculo-cavitar, fiind portiunea cea mai dilatata a cailor urinare, Ea acumuleaza urina, care se elimina in_mod continuu prin uretere si o evacueaza in mod discontinuy, ritmic, de 4-6 oi pe zi, prin actul mictiuni Uretra este un conduct care, la barbat, are o lungime de 14 -16 om, iar la femeie de 4- 5 om. Reprezinta segmentul evacuator al aparatului uri nar prin care urina este eliminata din vezica urinara in timpul mictiuni Rinichii au doua funcfii majore (Niculescu, Cezar Th, 2001): + deacxcreta cea mai mare parte a produsilor finali de metabolism ai organismului;, * de acontrola concentrajiile majoritaqii constituentilor organismului, ei contribuind astfel la menfinerea homeostaziei si a echilibrului acido -bazic al organismului, Alituri de acestca, rinichii mai au umatoarele roluri secundare: * formarea si eliberarea reninei (enzima proteolitica); + formarea gi eliberarea eritropoietinei (hormon), + activarea vitaminei D; + _gluconcogenezai (in anumite situati). Rinichii sunt considerati colosii purificatori ai corpului. Pentru mentinerea sanatatii, in limite optime, rinichii nostri trebuie sa functioneze normal. Prin buna lor functionare se elimina din corp produsit toxixi, mentinandu-se fluiditatea sanguina si compozitia chimica corespunzatoare, Beneficiind de o buna circulatie sanguina si limfatica, toxinele nu se mai pot depune sub forma de sediment, ele fiind conduse spre organele de detoxifiere si climinare. Abordarea bolii renale incepe cu recunoasterea sindroamelor specifice, pe baza unor modificari cum ar fi prezenta sau absenta azotomici, proteinurici, hipertensiunii, edemelor, modificarilor examenului de urina, tulburarilor clectrolitice, volumelor urinare anormale sau infectilor. Principalele boli renale sunt: + insuficienta renala = se caracterizeaza prin deteriorarea functici renale de exoretie, ducand la acumulatea de produsi metabolici in sange si de lichid extracelular. In acest caz rinichiul nu mai poate clabora urina in cantitatea si concentratia corespunvatoare, iar produsele rezultate din metabolism raman in sange si provoaca intoxicatii. Diureza este scazuta (0 ligurie), respectiv sub 400 ml de urina pe zi sau absenta (anurie), respectiv sub 50 ml de urina pe zi Mecanismul esential si constant prezent la aproape toate formele de insuficienta renala functionala este determinat de scaderea fluxului sanguin renal, care duce la 18 Asoup = oe SON ce por |) scaderea presiunii de filtrare glomerulara; paralel apar: oboseala si stare de rau general, cefalee, varsaturi, limba arsa", halena amoniacala, sughit, diaree, dispnee, tahipnee, somnolenta sau agitatie psihomotoare, convulsii, stari confuzive, coma in forme foarte grave + sindromul nefrotic = este un aspect clinico-functional, care apare in unele boli renale sau generale si se caracterizeaza clinic prin edeme mari, uncori sgeneralizate, proteinurie variabila ca intensitate, hipoproteinemie sub 60 g/l, hipo- serinemie, hiperlipemie, hipercolesterolemie, iar anatomopatologic, prin leziuni degenerative ale membranei bazale glomerulare. Edemul - major, dar nu obligatoriu - este alb, moale si nedureros, localizat in regiunile declive si la fata Complicatiile pot fi edeme severe, tromboembolii,infectii si malnutritie proteica; + litiaza renala = este afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare, in urma precipitarii substantelor care, in mod normal, se gasese dizolvate in urina, Se intalneste cu deosebire la barbati, in special intre 30 si 50 de ani, Etiopatogenia nu se cunoaste precis, Sunt totusi necesare mai multe conditii pentru constituitea calculilor: © prezenta in exces in urina a unor substante care pot crista liza: acidul uric si urati (alimentatie bogata in proteine, guta etc), acidul oxalic (cafea, cacao, ceai), fosfati (regimuri bogate in proteine, exces de hormon paratiroidian), calciu (hipervitaminoza D, decalcifieri importante); © conditi fizico-chimice locale care favorizeaza cristalizarea: oligurie, staza urinara, obstacole in climinarea urinii (adenom de prostata, stenoza ureterala); © mai contribuie leziunile preexistente ale cailor excretoare renale, lipsa unor coloizi protectori care sa impiedice cri stalizarea, hipovitaminoza A tc Manifestarile clinice sunt diferite, unele cazuri ramanand asimptomatice, altele prezentand manifestari dureroase paroxistice cu aspect de colica. Cea mai mare parte din cazuri sunt descoperite intamplator Ia _radiog rafie Cea mai caracteristica manifestare este colica nefretica, Durerea se datoreaza migrarii unui calcul, care provoaca spasmul musculaturii cailor urinare. Criza debuteaza brusc, in urma unor zguduiri sau a unui efort. Durerea este uneori imtolerabila, Porneste din regiunea lombara si iradiaza spre organele genitale si fata interna a coapsci. Sediul durerii depinde de sediul calculului, Uneori, poate fi urmarita coborarea calculului prin deplasarea durerii, Bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni frecvente si dureroase. + Retentia acuta de urina = este caracterizata prin imposibilitatea evacuarii vezicii urinate, datorita unei obstructii' mecanice sau a unor perturbari functionale ale contractici muschiului vezicii urinare si ale sfineterelor uretrale. Zonele reflexogene ale aparatului excretor sunt: ‘ inichi: se gasesc in centrul talpii piciorului, in dreptul degetului 3; se maseaza 2 -3 minute, circular, * uretere: apar ca 0 banda oblica aflata intre rinichi si vezica urinara; 19 Asoup = oe SON ce por |) + vezicd urinard: se gaseste pe fata latero-interna a piciorului, deasupra pernutei caleaiului; se maseaza 2-3 minute, circular, * uretra: se gaseste in continuarea vezicii urinare. Rinichi*uretere+vezica urinara: se maseaza 5 minute, de sus in jos. 3. Sistemul endocrin Hipofiza (glanda pituirard) este o glandi cu secretie intemi, situati la baza encefalului, Este alcdtuiti din 3 lobi: anterior, mijlociu i posterior. Cel anterior si cel mijlociu formeaza adenohipotiza, iar cel posterior neurohipof iza. Adenohipofiza secret (Niculescu, Cezar Th., 2001): * Hormonul somatotrop (STH), numit si hormonul de crestere , are urmétoarele roluri: + acfiunea de a stimula cresterea armonioasi a intregului organism: + rol in metabolismul glucidic gi lipidic; + hipersecrefia lui duce Ja: gigantism, acromegalie, hiperglicemie, diabet zaharat hipofizar, + hiposcerefia lui duce la: nanism sau piticism hipofizar, + inambele cazuri nu este afectat intelectul; = STH este un hormon activat de stres. 20 Soup 3} To remove this message, purchase the oe SON ce por |) a * Prolactina (hormon mamotrop) are rolul de a stimula secrefia lactaté a glandei ‘mamare, ‘+ Hormonul adenocorticotrop (ACTH, corticotropina) = stimuleaza activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale; produce cresterea concentrafiei sanguine a glucocorticoizilor sia hormonilor androgenali; + stimuteaz melanogeneza, producand pigmentarea pielii; + hipersecrefia ACTH duce la: boala Cushing (hiperglicemie, obezitate, diabet bronzat): + hiposecrejia ACTH duce la: boala Addison. © Hormonul tireotrop (TSH, tireostimulina): + stimuleaza sinteza gi secretia de hormoni tiroidieni; + hipersecrefia lui duce la: boala Basedow (hipertiroidism); + hiposecrefia lui duce la insuficienfé tiroidiang, Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele) controleazai functia gonadetor. Hormonal foliculostimulant (FSH): * la bairbafi: stimuleaza spermatogeneza si dezvoltarea tubilor seminiferi: * Ia femei: determina cresterea gi maturarea foliculului de Graaf si secretia de estrogeni © Hormonul luteinizant (LH): + labiirbafi: stimularea secrefiei de androgeni: Ia femei: determin’ ovulatia si aparitia corpului galben. Lobul intermediar secret ‘+ hormonu! melanocisto-stimulant (MSH): stimuleaza pigmentogeneza la fel ca si ACTH-ul. Lobul posterior (neurohipofiza) secret + Hormonul antidiuretic (ADH. vasopresina): * reducerea si concentrarea urinii; reducerea secrefillor tuturor glandelor exocrine; reglarea pe termne lung a presiunii arteriale; in doze mari, produce vasoconstrictie arteriolar; hiposecrejia determina pierderi mari de apa, in special prin urind — diabet insipid. * Oxitocina (ocitocina): + stimularea concentratiei musculare netede a uterului gravid, mai ales in preajma travaliului; *expulzia laptelui din glanda mamari. Glandele suprarenale sunt dispuse deasupra rinichilor. Glanda suprarenaki este imparjitd in: corticosuprarenali si medulosuprarenala Corticosuprarenala seoreti: © Hormonii mineralcorticoizi (aldosteronul) (Niculescu, Cezar Th., 2001): + rol in metabolismul sirurilor minerale; a Lk Ce SOO PDF refine Na* in organism, producdnd potasurre gi acidurie: rol in menjinerea presiunii osmotice a mediului intern al organismului sia volumului sanguin, precum si in echilibrul acido -bazic; + hipersecrefia de aldosteron produce: boala Conn (retenfie masiva de sare si api, edeme, hipertensiune); + hiposecrefia produce boala Addison (pierdere de apa, hipotensiune si adinamie — scdiderea capacitijii de efort ‘+ Hormonii glucocorticoizi (cortizon si hidrocotizon): + controlul permeabilitatii vasculare; diminuarea absorbtici intestinale a Ca; menfinerea echilibrului hidric; rol in asigurarea integritiii functiilor sistemului nervos central; stimuleaz anabolismul in ficat; hiperglicemie: efect antiinsulinic; stimularea lipolizei; hiperseoretia duce la: sindromul Cushing (dereglarea metabolismulut intermediar, obezitate, diabet, hipertensiune arterial), + hiposeeretia duce la : boala Addison. ‘+ Hormonii sexosteroizi (androgeni): * contribuie la aparitia caracterelor sexuale secundare; + hipersecrefia: efecte masculinizante puternice; = hiposecretia: este compensati de secretia gonadelor. Medulosuprarenala secreta + Catecolamine (adrenalina si noradrenaina produc tahicardie, vasoconstrictic, hipertensiune; * dilata pupita; contract muschii erectori ai firului de par, * produc alert cortical, ansietate gi frica Tiroida secteta (Niculescu, Cezar Th., 2001) . ina $i triodotironina; roluri: eresterea metabolismului bazal si consumul de energie; rol deosebit in procesele de crestere si diferengiere celulard si tisulard, efect calorigen (prin vasodilatatie); creste consumul de oxigen: hiposecretia: cretinism, mixedem, piele uscati, ingrosata, c&derea pairului, senzajie de frig; + hipersecrefia: boala Basedow, exoftalmie, tahicardie, hipertensiune, insomnie, anxietate, gusa endemica. * Calcitonina: ajutd la fivarea Ca in oase. Paratiroidele sunt in numér de 4, cite dowd pe fafa posterioari a lobilor tiroidieni Seoreti (Niculescu, Cezar Th., 2001) © Parathormonul (PTH): + creste permeabilitatea pentru Ca2+ - cresterea calcemiei; 22 Lk Ce SOO PDF + stimuleava atit osteogeneza cit si osteoliza: rol in formarea vitaminei D. * Calcitonina (CT); rol hipercaleemiant, Pancreasul secreta (Niculescu, Cezar Th., 2001): © Insulina: + creste permeabilitatea pentru glucoza; + formarea de noi proteine; * singuul hormon cu efect anabolizamt pentru toate metabolismele imtermediare; + singurul hormon hipoglicemiant; * doficitul de insulind duce la diabet zaharat; = excesul duce la hipoglicemie sever’, care poate compromite dramatic funcfiile sistemului nervos. © Glucagonut: ‘+ rol in metabolismul glucidic, ipidic, proteic; * hipersecrefia: cresterea forfei de contractie a cordului, cresterea secrefiei biliare, inhibarea secrofiei gastrice. Epifiza (glanda pineala) secreta (Niculescu, Cezar Th., 2001): * Indolamine: melatonina, cu actiune frenatoare asupra funcfiei gonadelor, ‘+ Hormoni peptidici: vasotocina, cu putemnica actiune antigonadotropa, * Rol in metabolismul lipidic,glucidic, proteic si mineral Glandete sexuale (Niculescu, Cezar Th., 2001): Testiculul secret * Hormoni androgeni (testosteronul); ‘© Unprocent redus de estrogen; * Rol in cresterea organclor genitale masculine, aparitia caracterelor sexuale secundare la barbati Ovanul secreta ‘+ Hormoni feminini (estrogenii): rol in dezvolatrea organelor genitale feminine, a ‘mucoasei uterine, a glandelor mamare; apa ritia si dezvoltarea caraoterelor sexuale secundare feminine: ‘+ Progesteronul favorizeaza pastrarea sarcinii Timusul, in organism are rol de organ limfatic central si rol de gland endocring, Degi nu au fost individualizati hormoni ca atare, se cunosc o serie de efecte ale extractelor de timus (Niculescu, Cezar Th., 2001): * actiune de frinare a dezvoltirii gonadelor; + acfiune de stimulare a mineralizarii osoase; + efeote de franare a mitozelor. Patologia endocrina poate fi rezultatul unui deficit hormonal, unui exces de hormoni sau al unei rezistente la actiunea hormonala, anomalii ale mai multor sisteme hormonale putand coexista 1a acelasi individ. Endocrinologia depinde in mare masura de 0 2B Soup 3} To remove this message, purchase the ieee SOND cr por) Product at www.solidPDF.com cunoastere temeinica a tabloului clinic si a comb inatiilor de simptome si, poate mai mult decat orice alta specialitate, de examenele de laborator. Zonele reflexogene ale sistemului endocrin sunt: + epifiza: se gaseste pe fata plantara a degetului 1, in coltul supero -intern al degetului; se maseaza 2 minute, circular, * hipofiza: se gaseste pe fata plantara a degetului 1, in centrul lui; se maseaza 3 -5 minute, circular, ‘+ paratiroidele: se gasesc pe partea latero -intemna a piciorului, la nivelul articulatici degetului mare; se maseaza 2-3 minute, circular, + tiroida: se gaseste pe fata plantara a piciorului, intre degetele 1 si 2; se maseaza 2 - 3 minute, liniar, cu presiune in jos; suprarenalele: se gases¢ deasupra rinichilor, se maseaza 4 minute, circular, pancreas: se gaseste pe partea later interna a talpii piciorului, sub stomac; se ‘maseaza 2 minute, liniar, * ovaritesticol: se gaseste pe talpa piciorului, in centrul calcaiului; se maseaza 2 -3 minute, circular. O alta reprezentare este pe partea extema a piciorului, langa maleola extema. Fie Sou To remove this message, purchase the Lk Ce SOLID 4, Organele genitale Aparatul genital feminin este alcituit din: ovare; trompe uterine: uter: vagin, vulva; glande mamare, Ovanul este sifuat in cavitatea pelviana, este un organ pereche cu functie mixta, exocrina producand ovulele si endocrina secretand doi horm oni: foliculina si progesteronul. Are forma unui ovoid turtit de 6-8 g, cu diametrul mare de 3-5 cm Trompele uterine sunt conducte musculo-membranoase care se intind de la ovare pana la uter, cu care comunica prin orificii numite ostii uterine. Au o lungime de 7-12 cm, Uterul este situat in cavitatea pelviana intre vezica urinara si rect, este un organ ‘musculos, cavitar si impar. Uterul este interpus intre trompele uterine si vagin, are forma de para cu extremitatea mare orientata superior si usor turtit ntero -posterior. Vagimul este un conduet musculo-conjunctiv, lung de 7-9 cm, median si impar, care prin extremitatea superioara se insera pe colul uterin, iar prin cea inferioara (orific vaginal) se deschide in vestibulul vaginal, spatiu delimitat de cele doua labii_ mici Membrana himenala inchide incomplet orificiul vaginal ‘Vulva are forma unei fante, alungita in sens sagital si marginita lateral de catre doua repliuri cutanate, labiile marti si mici Mamela este formata din glanda mamara si diferite parti moi (tesut conjunctiv, adipos), care 0 inconjoara. Este o glanda pereche, ancxa a aparatului genital feminin, situata pe peretele toracic anterior in intervalul dintre coastele 3 -7. Glandele mamare, desi prezente la ambele sexe, au dimensiuni si semnificatii morfo -functionale complet deosebite. La barbat glandele reprezinta organe rudimentare, La femeia adulta insa, glandele mamare au o structura complexa hormono-dependenta, avand 0 deosebita importanta biologica si patologica, Ele asigura secretia de lapte — alimentul esential al noului nascut si sunt, deasemenea, sediul a numeroase procese patologice dintre care cancerele sunt cele mai importante Aparatul genital masculin este alcatuit din: + testicule: + conduote spermatice; + glande anexe: vezicula seminala, prostata, glandele bulbo -uretrale; © penis. Testicolul (organ pereche) este glanda genitala masculina ce i ndeplineste doua funcii ‘* spermatogeneza, formarea celulelor sexuale: * functia endocrina, prin care se secreta hormonii androgeni (testosteromul), ce determina maturarea organclor sexuale si stimuleaza evolutia caracaterelor sexuale secundare masculine. 25 Soup 3} To remove this message, purchase the oe SON ce por |) a Caile spermatice sunt conducte de eliminare a celulelor sexuale masculine si a lichidului spermatic. Ele sunt intratesticulare si extratesticulare. Vericula seminala este un organ pereche situat deasupra prostatei, intre vezica urinara si rect, Are rol secretor, produsul adaugandu -se lichidului seminal Prostata este un organ glandular (functie exocrina), impar, situat in jurul portiunii initiale a uretrei, produsul de secretie participand la formarea spermei Penisul este un organ genital si urinar, este situat deasupra scrotului, inaintea simfizei pubiene, Corpul penisului are forma cilindrica usor turtita Serotul (bursele scrotale) formeaza partea organelor genitale externe in care sunt localizate testicolele, Este un sac median situat sub penis. La exterior apare ca 0 punga ccutanata, situata in partea inferioara a peretelui abdominal. Principalele boli ginecologice sunt: ‘* prostatita = este inflamatia si cresterea in volum a prostatei. Simptome: dureri ‘mari perianale, ejaculari precoce sau intarziate, cantitate diminuata a lichidului de cjaculare. Bolnavii urineaza des, mai ales noaptea, presiunea jetului de urina fiind redusa; + infectiile genitale, inflamatiile aparatului genital feminin = totalitatea proceselor inflamatorii care afecteaza organele genitale (vulva, vagin, glande accesorii, col uterin, uter, trompe uterine, ovare); + tulburarile de menstruatie = sunt anomalii de ritm si cantitate ale sangerarii menstruale. Zonele reflexogene ale organelor genitale sunt + glandele mamare: se gaseste pe fata anterioara a piciorului, in dreptul degetelor 2 - 4; se maseaza circular, + vagin/penis: se gaseste pe partea interioara a piciorului, sub maleola interna, oblic, de la verica urinara spre zona reprezentativa a uterului sau prostatei; se maseaza 4-5 minute, liniar, + uteriprostata: se gaseste pe partea interioara a piciorului, sub maleola interna, in continuarea zonei pentru vagin sau penis, si putin in sus pe gamba; se maseaza 4 - 5 minute; + ovare/testicule: se gaseste in centrul calcaiului sau pe partea externa a piciorului, sub maleola externa; se maseaza 3-5 minute; * dureri menstruale: se gaseste sub forma unei beni pe partea externa a gambei, pe Tanga tendonul ahilian; se maseaza linia. 26 oe SON ce por |) LoorPeoste Naini ete esr mensrel tet Vv 5. Organele de simt Organele de simt, analizatorii, sunt sisteme morfo-functionale prin intermediul carora, Ia nivel cortical, se realizeaza analiza cantitativa si calitativa a excitatiilor din mediul extern si intern, care actioneaza asupra receptorilor. @sou Lk Ce SOLID Excitatiile propagate pe caile senzitive determina formarea de senzatii Fiecare analizator este alcatuit din 3 segmente: ‘© Segment periferic: ‘© Segment intermediar; Segment central. 1. Segmentul periferic este o formatiune specializata numita receptor. Receptorii ppot percepe o anumita forma de energie din mediul extern sau intern, sub forma de excitati Clasificare’ © Dupa locul de unde preiau excitatile: exteroceptori interoceptori proprioceptori ‘+ Dupa natura excitantului: mecanoreceptori termoreceptori fotoreceptori fonoreceptori chemoreceptori osmoreceptori 2. Segmentul intermediar (de conducere) este format din caile nervoase prin care influsul nervos ce conduce excitatiile este transmis la scoarta cerebrala. 3. Segmentul central este reprezentat de aria din scoarta cerebrala la care ajunge calea de conducere si la nivelul careia excitatiile sunt transformate in senzatii specifice (auz, vaz, ..). Simtul mirosului (olfactia): nasul Simul mirosului este slab dezvoltat la om, comparativ cu unele anima le. Rolul siu principal consti in a depista prezenja in aer a unor substanfe mirositoare, eventual nocive si, impreuni cu simful gustului, de a participa la aprecierea calitiii alimentelor sila declangarea secrejilor digestive. Simul gustului: limba Are rolul de a informa asupra calitifiialimentelor introduse in gurd, dar intervine si in declansarea reflex neconditionata a secretici glandelor salivare. Simul vazului: ochiit Vederea fumnizeazi peste 90% din informafiile asupra mediului inconjuritor, de aceea are 0 importanga fiziologica considerabila, nu numai in diferenfierea luminozitati, formei si culorii obiectelor, dar si in orientarea in spatiu, menfinerea echilibrului si a tonusului cortical (atentia). Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobandite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infecti, boli su repercursiuni asupra ochilor. ete. Slabirea acuitatii vizuale este prezenta in unele afectiuni ca’ * Miopia: bolnavul nu vede la distanta * Hipermetropia: boinavul nu vede de aproape; 28 Soup 3} To remove this message, purchase the ieee SOND cr por) Product at www.solidPDF.com © Presbitia: slabirea vederii la varste inaintate; * Cataractele: tulburari de transparenta a cristalinului; * Glaucomul: afectiune data de dezechilibrul tensiu ni oculare dintre continutul ochiului si alesticitatea peretilor sai Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimuland aceste zone reflexe, se restabileste circulatia normala a sangelui in organele afectate , avand ca efeet imbunatatirea vederii, Simul auzului: urechea La om, aceasta serveste la perceperea vorbirii care std la baza relafilor interumane Urechea umand poate percepe undele sonore, repetate intr-o anumita ordine (sunete) sau succedandu-se neregulat (zgomote). Bolnavii prezinta tulburari ale auzului (surditate relativa) datorate unor afectiuni ale aparatului auditiv, Surditatea constituie 0 infirmitate manifestata prin scade rea auzului pana la pierderea totala. Otitele sunt inflamatii ale urechii (acute sau cronice), supurative (purulente) sau nesupurative, intinse pe una sau mai multe zone ale urechii (urechea externa si/sau medie). Masajul reflexogen in zona reflexa a urech ii bolnave va atrage 0 buna irigare sanguina zonala, ce va accelera climinarea puroiului existent si stoparea infectici Simul echilibrului: urechea interna Are functia de a furniza informatii asupra poziici si migcdrilor corpului in spati u, pe baza carora declanseazai reflexe necesare menfinerii echilibrului si pozifiei verticale a corpului, cat si a schimbarilor de poziti. Din punct de vedere al reflexoterapici, simul echilibrului este reprezentat de punctul de echilibru Zonele reflexogene ale organelor de simt sunt: * Nasul: se gaseste pe partea latero-extema a degetului 1, deasupra articulatici interfalangiene; se maseaza 3 minute, liniar, cu presiune in jos: * Limba: se gaseste pe partea anterioara a degetului mare, la niv elul articulatici interfalangiene, in cadrul zonei pentru cavitatea bucala, se maseaza 3 minute, circular, * Ochiul: se gaseste intre degetele 2 si 3, pe talpa: se maseaza 3 minute, circular si cu presiune in jos, * Urechea: se gaseste intre degetele 3 si 4, pe talpa; se maseaza 3 minute, circular si ‘cu presiuine in jos, + Punetul de echilibru: se gaseste pe fata anterioara a piciorului, intre degetele 4 si 5; se maseaza 3 minute, liniar, cu presiune spre gamba. 2» eno =) To remove this message, purchase the oe SON ce por |) PITGUuGY stared SelaDN coer 6. Aparatul cardio-vascular Aparatul cardio-vascular este aledtuit din: * inima, + arborele vascular: artere, vene, capilare; ‘+ _sistemul limfatic: vase limfatice, ganglioni, splina Inima este organul central al aparatului cardio -vascular. Este situata in mediastin, astfel ineat 1/3 din inima este situata in dreapta si 2/3 in stanga fata de planul Sou To remove this message, purchase the Lk Ce SOLID mediosagital al corpului, Greutatea inimii este de 250-300 g, iar volumul este asemanator cu cel al pumnului drept. Arborele vascular este format din artere, capilare si vene. Prin artere circula sangele incarcat cu ©2 si substante nutritive, Prin vene, sangele cu CO2 este readus la inima, Capilarele sunt interpuse intre artere si vene si la nivelul lor se fac schimburile intre sange si tesuturi ‘Aparatul cardio-vascular asiguri circulafia singelui si a limfei in organism. Prin aceasta se indeplinese dou funcfit majore (Niculescu, Cezar Th., 2001): * distribuirea substan(elor nutritive sia oxigenului tuturor celulelor din organism; * colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretafi Ventriculul stang al inimii pompeaza sangele prin vascle sanguine arteriale ale circulatici sistemice catre capilarcle tisulare (marea circulatie). Sangele se intoarce la inima, in atriul sau drept, pe calea venoasa sistemica, fiind pompat apoi de catre ventricolul drept, in plamani, de unde se reintoarce la cord, in atriul stang (mica circulatie). Acest fapt este posibil datorita celei mai importante functii a inimii, aceea de Ppompa. + Frecventa cardiaca normala (puls) = 70-75 batai/minut * Debit cardiac de repaus = 5V/minut © Ta=60-90 mmHg TA= 110-140 mmHg Splina este un organ abdominal, nepereche, ce apartine sistemului circulator. Splina are urmatoarele roluri (Niculescu, Cezar Th., 2001): formeaza limfocite (este un organ limfopoetic); distruge hematiile batrane; intervine in metabolismul fierului; este un organ de depoit (200-300g singe) pe care-I trimite in circulajie in car. de nevoie (hemoragii, efort fizic) Principalele boli ale aparatului cardio-vascular sunt: + insuficienta cardiaca = inima nu este capabila sa pompeze suficient sange pentru ‘metabolismul! tisular sau poate pompa suficient numai cu 0 presiune de umplere anormal crescuta, Simptome: fatigatibilitate, dispnee, ortopnee, dispnee paroxistica nocturna, edeme periferice cardiomegalic; hipertensiunea arteriala = cresterea cronica a TA peste 140/90; aritmiile = pot surveni in prezenta sau absenta unei boli cardiace organice. Afeotiunile care provoaca aritmii sunt: ischemia mio cardica, insuficienta cardiaca cronica, hipotensiunea, tulburarile electrolitice (in special cele ale K, Ca si Mg), intoxicatii medicamentoase, cofeina, etanolul * angina pectorala = presiune sau constrictic retrosternala, cu iradiere tipica in bratul stang; apare de obicei dupa efort, in special dupa mese sau in conditii de stres emotional. Este specifica ameliorarea dupa repaus sau la nitroglicerina, * Infarct miocardic acut = durere similara cu cea din angina, dar mai intensa, ou durata mai lunga (230 minute) si care nu cedeaza imediat la repaus sau nitroglicerina, adeseori insotita de greata, transpiratii, anxietate; 31 eno =) To remove this message, purchase the oe SON ce por |) PITGUuGY stared SelaDN coer + Cardiopatia ischemica = este 0 boala care afecteaza arterele ce hranesc inima - arterele coronare - care isi micsoreaza calibrul, avand drept consecinta scaderea cantitatii de singe ce iriga muschiul inimii - miocardul - pus astfel, in imposibilitatea de a-si satisface necesarul de oxigen, acizi grasi, glucoza, + Varicele = sunt dilatatii permanente si neregulate ale venelor. Desi in principiu orice vena ar putea deveni varicoasa, in practica varicele sunt localizate de regula in jumatatea inferioara a corpului, mai ales la nivelul membrelor inferioare, si atunci intereseaza mai ales venele subcutanate, Cand cauza dilatatiei o constituie alterarea structurala intrinseca a peretelui venos sau a valvulelor, varicele sunt denumite primare sau esentiale, Varicele secundare sunt urmarea unei hipertensiuni venoase © Boala hemoroidala ~ hemoroizii sunt varice ale venelor ano -rectale, Pot fi interni si externi, Hemoroizii extemi se manifesta prin mancarime, dureri si aparitia unor ridicaturi moi, de culoare violacee, in jurul orificiului anal, Hemoroizii interni au aceleasi simptome, la care se poate adauga hemoragia care, daca este des repetata, induce anemierea la bolnav. Zonele reflexogene ale aparatului cardio -vascular sunt + inima: se gaseste pe talpa stanga, in dreptul degetului 4, se maseaza 3 -4 minute, circular, ‘+ zona hipertensoare: se gaseste pe partea anterioara a piciorului, intre degetele 4 -5; se maseaza 3-5 minute, liniar, cu presiune; ‘* zona hipotensoare: se gaseste pe partea latero-interna a gambei, deasupra maleolei; se maseaza pana la 15 minute, cu presiune in sus pe gamba; ‘+ splina: se gaseste pe talpa stanga, sub inima; se maseaza 3 minute , circular 32 oe SON ce por |) 7. Aparatul respirator Aparatul respirator cuprinde: + plamanii ‘+ caile respiratorii: cavitatea nazal, faringe, laringe, trahee, bronhii Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii. Septul nazal desparte cavitatea nazala in doua cavitati simetrice (fose nazale), cu directic antero -posterioara, sub baza craniului si deasupra cavitatii bucale. Faringele este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului pana in dreptul vertebrei C7, unde se continua cu esofagul Laringele este un organ cu dubla functie: conduct aero -veetor si organ al fonatici Varful laringelui se continua in jos cu traheea. Traheea este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intinde de la vertebra cervicala C6 pana la cea toracala T4, unde se imparte in cele doua bronhii, Are 0 lungime de 10-12 em si un calibru de 1,6-2 cm. In structura traheei se distinge un schelet fibrocartilaginos, format din 15-20 inele cartilaginoase incomplete posterior. Bronhiile: la nivelul vertebrei T4, traheea se imparte in cele doua bronhii principale (dreapta si stanga). Aceste bronhii patrund in plamani, unde se ramifica intrapulmonar, formand arborele bronsic. Intre cele doua bronhii exista o serie de deosebiri + bronhia dreapta este aproape verticala, iar cea stanga aproape orizontala; + cea stanga este mai lunga (5 em) fata de cea dreapta (2,5 em); + bronhia dreapta are un calibru mai mare (1,5 cm) fata de cea stanga (1 cm), Plamanii sunt principalele organe ale respiratici. Sunt doi plamani (stang si drept), situati in cavitatea toracica, fiecare fiind acoperit de pleura viscerala, Plamanii au forma unei jumatati de con, Greutatea plamanilor este de 700 g pentru cel drept si 600 g pentru cel stang. Capacitatea totala a plamanilor este de 50 000 cm3 de aer. 33 Soup 3} To remove this message, purchase the oe SON ce por |) a Respirafia reprezinti schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre organism si mediu. Primirea aerului de pe traiectul cailor respiratorii si d in spatiile lobilor pulmonari se realizeaza ca urmare a miscarilor de inspiratie si de expiratie Inspiratia este un act fiziologic care consta in introducerea unei cantitati oarecare de aer in plamani. Ea este consecinta unei cresteri rapide a volu mului cutiei toracice, luoru realizat prin coborarea (contractia) diafragmei, pe de o parte, si prin ridicarea coastelor, pe de alta parte Expiratia, Relaxarea diafragmei si a muschilor intercostali aduce dupa sine revenirea Ja volumul cutici toracice dinainte de inspiratie si deci, prin aceasta, se produce expulzarea unei cantitati de aer aproximativ egala cu cea inspirata, Principalele boli ale aparatului respirator sunt * sinuzitele = pot fi cauzate de streptococi; obstructia sinusurilor d atorita secretiilor stagnante, edemu! mucoasei si polipii favorizeaza simuzita; * asimul bronsic = este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si reversibila, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie Dispneea paroxistica este consecinia a trei factori, care induc bronhostenoza: edemu! mucoasei bronsice. hiperscorctia si spasmul, Primele doua componente sunt fixe, ultima este labila ; * bronsita acuta este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesind d e obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea (traheobronsita). Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta (cel putin 3 luni pe an si minim 2 ani de la aparitie), necauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica : + pneumonia = inflamatic a unui lob sau a unui segment pulmonar, prov ‘mod obismuit de pneumococ sau de virusuri si manifestata prin febra, tuse, jjunghiur, frisoane, expectorafii + tuberculoza = boala infectioasa si contagioasa produsi de localizarea bacilului Koch la plimani, la intestine, la oase etc. care poate provoca distrugerea fesutului, supuratii etc. Zonele reflexogene ale aparatului respirator sunt: + sinusurile: se gasesc pe degetul mare pe varful acestuia, iar pe celelalte degete la nivelul buricelor degetelor; se maseaza 2-3 minute liniar pe degetul mare si circular pe celelalte degete: * nasul: pe partea latero-extema a degetului mare, deasupra articulatici interfalangiene: + Iaringele si traheca: pe partea anterioara a labei piciorului, intre degetele 1 si 2; se maseaza 2-3 minute, circular; + pkimanii: se gasesc pe talpa pe zona formata de pemutele degetelor 2-4; se maseaza 5 minute, circular + diafragma: se gaseste pe partea anterioara a labei piciorului, ca o banda la mijlocul zonei; se maseaza 2-3 minute, linia. 34 eno =) To remove this message, purchase the oe SON ce por |) PITGUuGY stared SelaDN coer a L. Este aledtuit din organe la nivelul cdrora se realizeazai digestia alimente lor si ulterior absorbtia lor, in acelasi timp, la nivelul ultimului segment al tubului digestiv, rectul, se realizeaza eliminarea resturilor neabsorbite, prin actul defecajiei (Niculescu, Cezar Th. 2001). Aparatul digestiv se compune din: 8. Aparatul digestiv ee RES SOLID a eee eres cavitate bucald, inti, limba; faringe; esofag: stomae: intestin subjire: duoden, jejuno -ileon; imtestin gros: cee, apendice vermiform, colon ascendent, transvers, descendent gi sigmoid, rect, anus. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: + glandele salivare: + ficatul eu vezica biliara, + pancreasul. Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv, fiind o cavitate virtuala cand gura este inchisa si reala cand gura este deschisa, Limba este un organ musculo-membranos mobil care, pe langa rol in masticatie si deglutitic, mai are rol si in vorbirea articulata, in supt si ca organ de simt, datorita prezentei la nivelul limbii a papilelor gustative. Dintii sunt organe dure ale aparatului masticator, avand rol si in vorbirea articulata, La om exista doua dentiti: una temporara (de lapte) care numara 20 de dinti si una permanenta cu 32 de dint. Faringele este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului pana in dreptul vertebrei C7, unde se continua cu esofagul. Are forma unui jgheab deschis anterior, care se ingusteaza de sus in jos, cu lungimea de 15 om, Esofagul este un canal muscuio-membranos prin care bolul alimentar tree din faringe spre stomac. Limita lui superioara corespunde vertebrei C7, iar cea infer ioara orificiului cardia, prin care esofagul se deschide in stomac. Lungimea sa este de 25 om. Stomacul se prezinta ca o portiune dilatata a tubului digestiv, fiind situat intre splina sificat. In stare de umplere are 25 cm, iar gol 18 om, Capacita tea lui este de 1300-1500 m3, Stomacul are forma literei J. Intestinul subtire este portiunea din tubul digestiv cuprinsa intre stomac si intestinul gros. In functie de mobilitatea sa, intestinul subtire are o prima portiune fixa numita duoden si o a doua mai lunga si mobila numita jejuno -ileon. Lunginea intestinului subtire este de 4-6 m. Intestimul gros continua jejuno-ileonul si se deschide la exterior prin orificiul anal. Lungimea sa este de 1,5m, Cecul este prima portiune a infestinului_gros si are forma unui sac, Pe fata laterala stanga se afla valva ileo -cecala prin care ileonul se deschide in cee, are rol de supapa intre intestinul subtire si cel gros. La 2-3 cm sub valva ileo-cecala se gaseste apendicele vermiform, Acesta este un segment rudimentar al intestinului gros. ‘ransformat in organ limfoid, Are lungimea de 7-8 cm si un calibru de 5-8 mm, Colonul incepe la nivelul valvei ileo-cecale si se termina in dreptul vertebrei $3. este alcatuit din colon ascendent, transvers, descendent, sigmoid. Reotul incepe la nivelul vertebrei 3 si sfarseste la nivelul orificiului anal (anus). Glandele salivare sunt de dowa feluri © mici © mari: parotide 36 eno =) To remove this message, purchase the oe SON ce por |) PITGUuGY stared SelaDN coer submandibulare sublinguale Ficatul este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv. Este situat in partea dreapta, sub diafragma, deasupra colonului transvers. la dreapta stomacului, Are forma ‘unui ovoid taiat oblic, avand 28 cm in sens transversal si 16 cm in sens antero -posterior. La nivelul ficatului se scereta bila. Vezica bili ara (colecistul) este un rezervor in care se deporiteaza bila in perioadele interdigestive. Vezica biliara este situata pe fata viscerala a ficatului. Are forma de para cu lungimea de 8-10 cm si latimea de 4 cm. Capacitatea ei este de 50-60 om3. Pancreasul este o glanda voluminoasa, anexata tubului digestiv, avand atat o functic exocrina cat si una endocrina, Are greutatea de 80-100 g, lungime de 15-20 cm si sgrosime de 2 om. Tractul gastro-intestinal asigura aportul continu de apa si substante nutritive necesare organismului Majoritatea substantelor intalnite in alimente au o structura chimica complexa diferita de cea a constituentilor organismului si mu pot fi preluate ca atare din natura, Ele sufera in prealabil transformari mecanice, fizic ¢ si chimice (~ digestie). Prin digestic, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale. Digestia bucala: ta nivelul cavitatii bucale exista o activitate motoric si_una secretorie, Activitatea motorie consta din masticatie si timpul bucal al deglutitiei. Prin masticatie alimentele introduse in cavitatea bucala sunt taiate si transformate in fragmente mai mici, Rolurile masticatiei ‘© fragmentarea alimentelor, ‘* amestecarea alimentelor cu saliva ce are ca rezultat initierea procesului de digestie: © asigurarea contactului cu receptorii gustativi. Activitatea secretorie a cavitatii bucale se datoreaza glandelor salivare. Zilnic se secreta 800-1500 ml saliva Saliva este © solutie apoasa ce contine: eleetroliti, proteine, enzime, mucina (substania ce lubrifiaza alimentele), substante bactericide si unii produsi de catabolism (uree si acid uric). Reprezinta si o cale de climinare din organism a unor virusuri Functiile salivei protectia mucoasei bucale; saliva incepe procesul de digestic al amidonului si lipidelor, lubrifierea alimentelor ce usureaza deglutitia; ‘umectarea mucoasei bucale ce favorizeaza vorbirea; exoretia unor substante; claborarea senzatiei gustative. Deglutitia cuprinde totalitatea activitatilor motorii ce asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac. Digestia gastrica: in stomac alimentele sufera consecinta activitatii motorii si secretorii ale acestuia, care produc transformar ca bolului alimentar intr-o pasta omogena numita chim gastric. Activitatea motorie a stomacului realizeaza trei functit de baza: stocarea alimentelor, amestecul alimentelor cu secretiile gastrice, evacuarea continutului gastric in duoden. Activitatea secretorie a stomacului: secretiile gastrice continua procesele digestive incepute in cavitatea bucala. Cantitatea secretata zilnic este de 37 Asoup = oe SON ce por |) aproximativ 21, Principalele substante organice din secretiile gastrice sunt enzimele si mucina, iar dintre cele anorganice: HCI (necesar pentru digestia proteinelor). La nivel gastric are loc absorbtia unor substante, de exemplu: substante foarte solubile in lipide, etanol, apa si cantitati extrem de mici de sodoi, potasiu, glucoza si aminoacizi Digestia la nivelul intestinului subsire: miscatile de la nivelul intestinului subtire sunt contractii de amestec si contractii propulsive. Rolul valvei ileo -cecale este de a preveni refluxul continutului colonului in intestinul subtire. In duoden se varsa secretiile pancreasului si ficatului, Secretia pancreasului contine: clectroliti, enzime, si cel mai important hormon, insulina. In 24 h pancreasul secreta 0 cantitate de 1500 ml suc pancreatic. Ficatul seoreta bila, necesara pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru ceretia unor substante insolubile in apa cum sunt colesterolul si bilirubina, Rolurile ficatului ‘+ joaca un rol foarte important in metabilosmul nitratilor de carbon, are rol in metabolismul lipidelor, ‘* imtervine si in metabolismul proteic, + are si functie antitoxica, Ficatul produce 1,5 I bila pe zi. Secretile intestinului subtire contin: mucus, enzime, apa, electrolit Absorbtia intestinala se realizeaza prin mai multe mecanisme, in functie de substanta absorbita. Digestia la nivelul intestinului gros: rolurile principale ale colonului sunt: absorbtia apei si a electrolitilor (in jumatatea proximala) si depozitarea materialelor fecale pana la climinarea lor (in jumatatea distala). Datorita acestor roluri miscarile de la ni velul colonului sunt lente, Miscarile de la nivelut colonului sunt de doua tipuri: de amestes (haustratile) si propulsive (in masa). Colonul nu poate absorbi mai mult de 2 -3 1 de apa pe zi. Colonul absoarbe cea mai mare parte a sodiului si clorului, care nu au fost absorbite in intestinul subtire, Potasiul este secretat de catre colon Defecatia reprezinta procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin. Principalele boli ale aparatului digestiv sunt: + gastrita = boala care const in inflamatia mucoasei stomacului si care se manifest, prin dureri abdominale, balonari, greturi, varsdturi etc.; + ulcerul gastro-duodenal = este o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratit (fara tendinta de cicatrizare) cu sediul pe stomac, pe portiunea superioara a duodenului, sau pe partea inferioara a esofagului + sindrom de constipatic = stare patologicd caracterizata prin dificultatea sau imposibilitatea de climinare a materialelor fecale; + apendicita = boald care consti in inflamarea acuti sau cronici a apendicelui si care se manifesta de obicei prin crize dureroase ; * hepatita = denumire genericd data afectiunilor inflamatorii de naturd virotica, microbiana sau toxicd ale ficatului; ‘+ ciroza hepatica = boala cronica a ficatului, caracterizata prin inmultirea anormal a {esutului conjunctiv si prin distrugerea treptati a celulelor hepatice ; * litiaza biliara = boaka caracterizata prin formarea patologica de nisip sau de calculi in vezicula sau in caile biliare extra- sau intrahepatice; caleuloza; + pancreatita = inflamatie acuta sau cronica a pancreasului; 38 eno =) To remove this message, purchase the oe SON ce por |) PITGUuGY stared SelaDN coer * obezitatea= este 0 boala de nutritie, caracterizata prin cresterea greutatii corporale cu peste 15-20% fata de greutatea considerata ideala, datorita acumularilor toxice ale grasimilor, consumului necontrolat de alimente, unor cauze de natura endocrina si retentiilor anormale de apa si mucus in canalele limfatice, toate depinzand de particularitatile organismului Zonele reflexogene ale aparatului digestiv sunt + cavitatea bucala: pe partea anterioara a degetului mare. Contine limba si dintii, Se maseaza 3 minute, circular; ‘* faringele si esofagul: se gasese pe talpa intre degetele 1 si 2; se maseaza 2 minute, liniar in jos: ‘* stomacul: se gaseste pe partea latero-interna a talpii, sub pingea se maseaza 6 ‘minute, liniar spre exterior, pancreasul: se gaseste sub stomac; se maseaza 2 minute, liniar spre exterior duoden: se gaseste sub pancreas; se maseaza 3 minute, liniar spre exterior; apendicele vermiform: se gaseste pe talpa, in dreptul degetului 4, deasupra pingelei calcaiului, Se maseaza 2 minute circular, + valva ileo-cecala: se gaseste deasupra apendicelui vermiform: se maseaza 2 minute, circular; + colonul ascendent: se gaseste in continuarea valvei ileo -cecale pana in dreptul ficatului; se maseaza 3+ minute, cu presiune de jos in sus; + colonul transvers: se gaseste in continuarea celui ascendent, dar orizontal, aproximativ la jumatatea talpii; incepe pe piciorul drept si continua pe cel stang; se mascaza 4 minute, cu presiune de la dreapta spre stanga; + colonul descendent: continua in jos pe cel transvers, pana la pingeaua calcaiului stang; se maseaza 3-4 minute, cu presiune de sus in jos; + colonul sigmoid: continua colonul descendent, dar orizontal, spre dreapta, pe ‘marginea pingelei calcaiului; se maseaza 1 -2 minute, cu presiune de la stanga spre dreapta; ‘© rect si amus: se gasesc in continuarea colonului sigmoid, pe partea latero -interna a talpii, sub vezica urinara; se maseaza 2-3 minute, circular, + intestinul subtire: se gaseste incadrat de catre intestinul gros; se maseaza 2-3 minute, circular, + ficatul:se gaseste pe talpa dreapta, in dreptul degetului 4, sub pingea; are orientare putin oblica; se maseaza 4 minute, circular, + vezica biliara: se gaseste in partea inferioara a ficatului; se maseaza 1-2 minute, circular, + zona pentru hemoroizi: se gaseste pe partea latero -intema a gambei, pe o distanta de 10 cm; se maseaza 5 minute, cu presiune in sus spre gamba, 39 Asoup = oe SON ce por |) 40 7 = To remove this message, purchase the This document was created using JEy=spstais) SlaPDI 9, Sistemul nervos Sistemul nervos, impreund cu sistemul endocrin, regleazi majoritatea functilor organismului. Sistemul nervos are rol in special in reglarea activitajii musculare sia glandelor secretorii, in timp ce sistemul endocrin regleazd in principal functiile metabolice. Reglarea activititii musculaturii scheletice este realizati de sistemul nervos somatic, iar reglarea activiti{ii musculaturit viscerale si a glandelor este realizati de sistemul nervos vegetativ. Intre sistemul nervos si cel endocrin exist o strinsi interdependenfa (Niculescu, Cezar Th., 2001). Reglarea neryoasa a functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza informatiile primite si apoi claboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fiecare centru nervos poate fi separat in doua compartimente functionale: + Compartimentul senzitiv, unde sosese informatiile culese la nivelul receptorilor, * Compartimentul motor, care transmite comenzile la efectori. La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si functia psihica. Reflexul. Mecanismul fundamental de functionare a SN este actul reflex (reflexul) Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Raspunsul reflex poate fi excitator sau i nhibitor. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, alcatuit din cinci componente anatomice: receptorul, calea aferenta, centrii nervosi, calea eferenta si efectorul Receptorul este © structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii_ de potential gradate proportional cu intensitatea agentului excitant. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei excitantului in influx neryos, In functie de tipul excitantului, se deosebesc cinci tipuri fundamentale de receptor 1, mecanoreceptori, care detecteaza deformarile mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine acestuia; 2. termoreceptori, care sesizeaza schimbarile de temperatura; 3. nociceptori (receptori ai durerii), care detecteaza injurii tisulare, indiferemt daca acestea sunt de natura fizica sau chimica, 4. receptori clectromagnetici, care detecteaza lumina la nivelul retinei; 5. chemoreceptori, care detecteaza gustul, mirosul, nivelul oxigenului in sangele arterial, concentratia dioxidului de carbon... Dupa localizare, receptorii pot fi + exteroceptori, la nivelul tegumentelor; * proprioceptori, la nivelul aparatului locomotor, ‘+ interoceptori, la nivelul organelor interne. Calea aferenta. Receptorii vin in contact cu terminatiile neuronilor serwitivi' din ganglionii spinali sau de pe traicctul unor nervi cranieni (prin care se transmite informatia). Centrii nervosi, Prin centri unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv. Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se {ransmite comanda catre organul efector. Efectorii, Principalii efectori sunt muschii striati, muschii netezi si glandele Sistemul nervos este aledtuit din: 41 Asoup = oe SON ce por |) encefal, corebel; trunchi cerebral; maduya spinarii; nervi Maduva spinarii. Maduva spinarii are forma de cordon cilindri¢ usor turtit in sens antero-posterior. Se gaseste situata in canalul vertebral, format din suprapuncrea otificiilor vertebrale, Limita superioara a maduvei corespunde gaurii occipitale, iar limita inferioara se afla in dreptul veriebrei L2. Sub vertebra L2, maduva se prelungeste cu nervii lombari si sacrali, care au directie aproape verticala, formand asa -numita ,coada de cal”. Maduva este formata din substanta cenusie dispusa in centru, avand aspectu! literei H™ si substanta alba, 1a periferie, sub forma de cordoane, Maduva spinarii are doua functii: reflexa si de conducere. La nivelul maduvei spinarii se inchid numeroase arcuri reflexe. De asemenea, maduva spinarii este strabatuta in sens ascendent de cai neryoase ce leaga bidirectional centrit encefalici de restul organismului, ‘Nervit spinali, Nervii spinali conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici si vegetativi). Sunt in numar de 31 de perechi. In regiunea cervicala exista 8 nervi cervicali, in regiunea toracala sunt 12 nervi, 3 in regiunea lombara si sacrala si I in regiunea cocigiana Encefalul. Este situat in cutia craniana si in aleatuirea Tui intra trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si cele doua emisfere cerebrale, foarte dezvoltate la om. ‘Trunchiul cerebral este prima componenta a encefalului, El are urmatoarele functi + prin trunchiul cerebral tree toate caile ce leaga maduva spinarii de etajele superioare ale sistemului nervos central; in trunchiul cerebral se inchid o serie de reflexe; rol in reglarea tonusului muscular, in controlul reflexelor spinale, al echilibrului si al posturii; + contine centrii de reglare ai unor functii vitale, cum sunt activitatea cardio vasculara, respiratorie si digestiva. Cerebelul. Ocupa fosa posterioara a craniului, Are forma unui fluture, Cerebelul este situat in derivatie pe toate caile senzitive si motorii si este, in consecinta, informat asupra tuturor stimulilor proveniti din mediul inter sau extern, El poate exercita 0 actiune coordonatoare asupra activitatii musculare initiate de cortexul cerebral motor. Asa se explica de ce leziunile cerebeloase dau tulburari de coordonare, Desi cerebelul nu are conexiuni directe cu efectorii motori, prezenta sa este indispensabila pentru activitatea normala a acestora. Excitarea cerebelului nu provoaca nici senzatii subiective, nici miscare, Totusi, dupa indepartarea sa, apar grave tulburari ale functiilor motorii somatice Se perturba mai ales miscarile voluntare rapide cum sunt alergatul, cantatul la pian, sorisul si vorbirea. Leziunile cerebelului produc o serie de tulburariclinice caracteristice: + astazia = tulburare a posturii si echilibrului static al corpului, care nu se poate ‘mentine in picioare fara largirea poligonului de sustinere; ‘+ astenia = se instaleaza prin instalarea unei senzatii de oboseala musculara, la cele ‘mai usoare miscari; alonia = reprezinta scaderea tonusului muscular; tremuratura intentionala = reprezinta imposibilitatea de miscari voluntare, acestea efectuandu-se sacadat; 42 Asoup = oe SON ce por |) ‘© mersul de om beat; * tulburari in vorbirea anticulata, Emisferele cerebrale, Reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Activitatea mai mare a membrului superior, precum si localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimetria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la drepataci, Rolul specific al creierului este de a prelucra informatia, Sediul principal al acestui proces este scoarta cerebrala care functioneaza in stransa colaborare cu numeroase structuri subcorticale. Pe baza sintezei complexe a tuturor informatiilor este claborata starea de constienta si sunt luate deciziile automate si cele volutionale Scoarta cerebrala are trei categorii de functii: senzitive, asociative si motorii, Pe baza acestor functii se analizeaza procesele psihice caracteristice fiintei umane: procese cognitive, procese afective si procese volitive. Sistemul nervos vegetativ (SNV), Reprezinta acea parte a sistemului nervos care regleaza functile organelor interne, despre a caror activitate nu suntem constienti in mod obisnuit, Are doua componente : sistemul nervos vegetativ simpatic si parasimpatic. Daca simpaticul stimuleaza o anumita functie a unui organ, parasimpaticul o inhiba, si invers. Plexul celiac (plexul solar). Face parte din plexurile vegetative si este situat anterior de aorta abdominala, intre mica curbura a stomacului si fata inferioara a ficatului Ramurile desprinse din plexul celiac inerveaza viscerele abdominale prin intermediul unor plexuri ce merg de-a lungul ramurilor viscerale ale aortei abdominale (plex hepatic, gastric, splenic, duodeno-pancreatic, renal, testicular/ovarian). Principalele boli ale sistemului nervos sunt: ‘+ migrenele = cefalee intensi, caracterizati prin dureri paroxistice, localizate Ia 0 jumatate a capului, insofite de greturi, varsdturi si tulburari oculare ; + cpilepsia = boala a sistemului nervos, caracterizata prin crize convulsive intermitente, insofite de pierderea cunostinfei, de halucinatii si de alte tulburari psihice: + nevralgii = dureri survenite deseori sub forma de accese, resimfite pe traicctul unui nery senzitiv sau in interiorul care ii corespunde: pareze = paralizie usoard (manifestata prin sciderea forfei musculare); paralizii = se manifesta prin pierderea totala sau partiala a posibilitatii de miscare sia sensibilitafii corpului sau a unei pari a lui. Zonele reflexogene reprezentative ale sistemului nerves sunt: + encefal: se gaseste pe fata plantara a degetului mare; se maseaza 3-4 minute, in toate directiile; * cerebel: se gaseste pe fata plantara a degetului mare in partea inferioara, latero- intema; se maseaza 2 minute, circular; ‘+ nerv trigemen: se gaseste pe fata plantara a degetului mare, latero -intemn, deasupra cerebelului; se maseaza 2-3 minute, circular, ‘© plexul solar: se gaseste pe talpa, in dreptul degetului 3, sub pingea, in gropita formata atunci cand facem flexia plantara a degetelor, se maseaza 2-3 minute, circular, 43 Asoup = oe SON ce por |) ‘ae 10. Coloana si principalele articulatii Coloana vertebrald reprezinta scheletul axial, fiind situati in partea mediand si posterioara a corpului. indeplineste un triplu rol, fiind axul de sustinere al corpului, protejind maduva spindrii si participand la executarea diferitelor miseari ale trunchiului si capului (Niculescu, Cezar Th., 2001). Coloana vertebrala este compusa din: + Tyertebre cervicale: 12 vertebre toracale; 5 vertebre lombare; 5 vertebre sacrale sudate intre ele; 4-5 vertebre cocigiene sudate intre ele, Coloana vertebrala nu este rectilinie, ci prezinta curburi atat in plan sagital, cat si in plan frontal, Curburile din plan sagital sunt numite lordoze, cand au concavitatea posterior (in regiunea cervicala si lobara) si cifoze, cand au convexitatea posterior (in regiunea toracala si sacrala). Curburile in plan frontal se numese scolioze si pot fi in ,C” sau in .S” Anticulatiile sunt organe de legéitura intre oase, fiind sediul miscarilor. Principalele afectiuni ale coloanei vertebrale si ale principalelor articulatii sunt 4 Soup 3} To remove this message, purchase the ieee SOND cr por) Product at www.solidPDF.com ‘+ scolioza = este deviatia colioanei vertebrale in plan frontal , cu rotii ale co rpurilor vertebrale de partea convexa; pot fi in ,C” sau in .$ * cifozele ~ sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital, prin exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale: + Jordozele ~ sunt deviatit ale coloanei vertebrale cu convexitate anterioara , prin exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale: artrozele ~ afectiuni cronice degenerative ale articulajiilor, sponditoza — este 0 forma particulara a artrozelor localizate la nivelul c oloanei vertebrale. Afectiunea prinde vertebra si discul intervertebral; + poliartrita reumatoida ~ este 0 afectiune inflamatorie, fara procese supurative, ce atinge mai multe articulatii, cu predilectic cele de la maini si picioare; semne caracteristice: tumefierea articulatiilor de la degete, genunchi, picioare, pumni, articulatiile fiind prinse simetric; + gufa = este 0 artrta acuta recurenta a articulatiilor periferice care apare prin depunerea la nivelul articulatilor si tendoanelor de cristale de urat m onosodic rezultat din hiperuricemie, Guta prezinta urmatoarele simptome: (© limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare) prurit tegumentar durere cu caracter noctum, de intensitate mare cresterea temperaturii locale, insotita de eritem si edem hiperestezie cutanata la nivelul articulatict e000 Zonele reflexogene reprezentative sunt + coloana vertebrala: se gaseste pe partea latero -intema a talpii piciorului, de la degetul mare pana la caleai; se maseaza 5-7 minute, cu presiune inspre calcai * umir: se gaseste pe partea latero-exterma a piciorului, sub articulatia degetului ‘mic; se maseaza 2-3 minute, cu priza in pensa, * gemunchi: se gaseste pe partea latero-externa a piciorului, cam ta mijlocul picionului; se maseaza 2-3 minute, cu priza in pensa; + sold: se gaseste reprezentat sub maleole, sub forma de semiluna; se maseaza 2 -3 ‘minute in semicerc. 45 46 To remove this message, purchase the product at www.SolidPDF.com Lk Ce SOO PDF iografie 1. Bucur, Gabriela-Floreta, Terapii reflexogene, Editura ARHETIP, Bucuresti, 1997 2. Chiruja, 1, Postolicd, V.. Incursiune in reflexoterapie, Editura Polirom, Bucuresti, 2001 3. Gillanders, Ann, Alinare gi vindecare prin reflexoterapie, Editura Niculescu SRL, Bucuresti, 2003 Mirza, Doina; Reflexologia in kinetoterapie, Editura Symbol, Bacdu, 1998 Niculescu, Cezar Th. si colab., Anatomia si fiziologia omului (compendiu), Editura Corint, 2001 6. Voiculescu, LC, Petricu, L.C., Anatomia si fiziologia omului, Editura Medicala, Bucuresti, 1971 7. Wills, Pauline, Reflexologie si terapie prin culoare, Editura Teora, Bucuresti, 1998, 47 Lk Ce SOO PDF