TERAPIA BOWEN

Tehnica Bowen este o terapie holistic bazat pe declansarea capacittii de autovindecare a

corpului uman, corpul regsindu-si drumul ctre o functionare echilibrat. Este un concept
nou n manipularea corporal, nu deriv si nu este similar cu alte modalitti de abordare
fizic.

Tratamentul const n aplicarea unor miscri delicate, dar directe, (simple dar complexe)
efectuate cu degetele, pe puncte structurale foarte precise (muschi, tendoane, fascie, ligamente,
articulatii si nervi) pe care creierul le foloseste ca puncte de referint pentru a determina postura
si au un efect foarte puternic asupra felului n care corpul se sustine pe sine. Miscrile produc
efecte imediate prin intermediul circulatiei sangvine, restabilind circuitul limfatic, aliniind
structurile osoase, eliminnd tensiunile si ncordrile musculare. Sunt corectate dezechilibrele
psihice si n acelasi timp are loc si o echilibrare la nivelul meridianelor energetice.
Intre miscri exist cteva minute de pauz, pentru ca organismul s aib timpul necesar
pentru a prelucra mesajele si a initia procesul de vindecare.
Terapeutul se poate concentra pe o problem specific sau se poate adresa organismului ca un
ntreg, ntr-o manier holistic.
In cazul afectiunilor acute sunt necesare doar cteva sedinte de tratament, rezultatele pot
aprea chiar de la prima sedint, iar procesul de auto-vindecare pe parcursul urmtoarelor zile.
Tehnica Bowen se face cu interventie minin, organismul nu este fortat s execute o comand,
ci este reactivat propriul mecanism de vindecare (prin reactivarea memoriei celulare), ceea ce
face posibil recuperarea strii de bine existent nainte de aparitia unei afectiuni. Majoritatea
miscrilor se suprapun peste punctele de acupunctur ale meridianelor energetice, unele
traverseaz chiar dou sau trei meridiane simultan, iar miscrile au potentialul de a fi foarte
puternice deoarece afecteaz mai multe straturi, efectul nu este neaprat directional, ci global,
afectnd si cmpul energetic din proximitatea corpului.
Miscrile se pot face pe anumite zone ale corpului, pe muschi sau pe centrul muschiului ntre
origine si insertie; n timpul pauzei organismul prelucreaz mesajele prin intermediul
neuromediatorilor, informnd despre starea de tensiune, durere, alungire sau contractie ale
tesutului musculo-tendinos. La fiecare miscare unii muschi se contract, iar altii se destind. In
timpul tratamentului se realizeaz o ntindere usoar a muschiului care se mentine cteva
secunde nainte de realizarea miscrii propriu-zise. Sunt stimulati receptorii care se afl pe
muschi, tendoane, ligamente si terminatiile nervoase responsabile cu trimiterea ctre creier a
senzatiilor de durere, iar organismul directioneaz mesajele de ncepere a procesului de
vindecare spre zonele n care exist afectiuni.

Fascia joac un rol important n coordonarea muscular, aliniamentul postural si integritatea

structural si functional, iar structura fasciei este determinat de functionalitatea ei. Fibrele de
colagen sunt orientate astfel, pentru a face fat eforturilor si ncrcturii structurale impuse de
pozitia stnd n picioare, mers sau sezut.
Traseele impulsurilor sunt determinate de orientarea fibrelor de colagen, iar aceasta este
determinat de folosint.
Aproape toate structurile sunt nconjurate de fascie (material fibros) care creaz un spatiu
ntre fiecare grup de muschi (muschi individuali si fibre individuale) si permite miscarea liber si
glisarea structurilor pe care le nconjoar si este inevitabil ca prin activarea unui muschi s nu fie
activat si fascia corespunztoare care face parte din aceasta, desi are efecte fiziologice diferite.
ntinderea usoar ajut la orientarea fibrelor de colagen din compozitia fasciei si creaz un spatiu
pentru fluide n jurul si n interiorul celulelor. Intinderea n directii opuse creaz un curent
piezoelectric mai puternic dect simpla apsare sau trecerea de-a lungul fibrelor.
Cnd se realizeaz provocarea muschiului si acesta este usor ntins, proprioceptorii ncep s
trimit informatii senzoriale prin intermediul cilor de conducere ctre mduva spinrii.
Impulsurile generate n timpul tratamentului circul mult mai eficient dac fascia este hidratat.
Impulsurile generate de miscri sunt amplificate prin actiunea proteinelor n cristale lichide si de
asemenea fascia rspunde ca un sisem unitar coerent, n cea mai mare parte rspunde directional,
n functie de felul n care impulsurile o traverseaz.
Cnd informatiile senzoriale ajung la creier, circul prin diferite zone (cerebel, ganglionii
bazali, formatiunea reticulat) nainte de a fi trimise napoi ca traiecte nervoase motorii.
Informatia care se trimite napoi ca rspuns depinde de o interactiune complex dintre diferiti
nervi, unii dintre ei avnd o actiune mai rapid, iar altii au o actiune mai lent.
Dac pacientul nu este relaxat zonele primitive din creier responsabile de coordonarea
miscrilor nu sunt capabile s recepteze si s prelucreze aceast informatie n beneficiul ei.
Sistemul nervos autonom se poate reechilibra si pentru ca mecanismul corector (prin
feedback-ul dintre diversii centrii care controleaz relatiile posturale dintre muschi), s treac
prin acest proces fr ntreruperi din exterior. De aceea trebuie s fie creat o situatie ideal
pentru tratament ( n timpul sedintei s nu se poarte discutii cu pacientul dect cele referitoare la
senzatiile fizice, pacientul s se simt n sigurant, lumina s nu fie foarte puternic deoarece
activeaz cortexul, iar muzica este interzis, avnd un efect de activare a mintii cu rezonante
emotionale puternice).
In timpul tratamentului cnd corpul este relaxat are loc o schimbare permanent de informatii
receptat de diferiti proprioceptori datorit ntinderii ndoirii si rsucirii, efectuate asupra
muschiului n miscare, motiv pentru care proprioceptorii asteapt apoi miscarea corpului pentru a
se putea reseta ulterior.
Respectarea timpului necesar organismului de a rspunde la stimuli este de important vital.

Exist si situatii n care aceast tehnic nu poate avea rezultate:

dac terapeutul nu aplic tehnica corect,

n cazul n care bolnavul si cauzeaz singur recderea, deoarece nu respect perioada de

repaus. Din moment ce s-a declansat mecanismul de autovindecare, dac el ncepe s
lucreze, atunci orice actiune n fort sau orice soc care se induce organismului are rolul
de a opri aceste reactii.

Structura de tensiune n echilibru a corpului este o cale de comunicare prin care acesta percepe
mediul nconjurtor si rspunde la stimuli. Acest transfer de informatii poate avea loc prin
intermediul miscrii undelor armonice, propagarea undelor de-a lungul unui traseu poate trece
informatia prin intensitatea si frecventa undei care se propag prin el.
Restrictiile pot aprea datorit utilizrii excesive a anumitor muschi, pozitii defectuoase ale
corpului, stres, deshidratare si rigidizarea fasciei musculare, contracturi partiale cronicizate ale
anumitor muschi, precum si accidentele, care se pot solda cu restrictii ulterioare de miscare a
corpului, care rmn chiar si dup ce leziunea s-a vindecat.
O limitare sau restrictie de miscare ntr-o anumit zon a unei structuri bazate pe tensiune n
echilibru amplific tensiunea la celelalte componente ale structurii respective, ceea ce mreste
pericolul vtmrilor, deoarece flexibilitatea scade si expune structura la eventuale accidente,
influentnd negativ ntreg corpul, care este o unitate de sine stttoare. O astfel de structur
compromis nu permite corpului s functioneze la maxim de eficient si flexibilitate, unii muschi
fiind mai solicitati dect altii. Muschii ncordati exercit o actiune mecanic asupra altor
structuri, trgndu-le si scotndu-le din alinierea optim, iar rigidizarea care rezult inevitabil,
produce pierderi de energie si poate atinge si senzorii de perceptie ai durerii pe care i si poate
activa. Corpul este capabil s sesizeze unde exist libertate de miscare si unde exist rigiditate
sau tensiune, pe baza modificrilor care apar la nivelul vibratiei din reteaua de tensiune n
echilibru si dac restrictia este motivul blocrii corpului n procesul de vindecare, atunci aceast
restrictie trebuie ndeprtat. Miscrile specifice utilizate n aceast terapie, datorat unicei lor
configuratii de deplasare transversal si structurilor musculare, sunt n msur s elimine
restrictiile corpului.
Afectiunile care rspund cel mai bine la aceast terapie sunt: imobilitatea gtului si
umrului, afectiuni ale genunchilor, luxatia gleznei, spondiloz cervical, cifo-scolioz,
coxatroz uni sau bilateral, dureri la nivelul spatelui si articulatiilor, poliartrit reumadoid,
traumatism vertebro-medular, protuzii discale, ntindere de ligamente, distrofie muscular,
tetraparez spastic, pierderi de echilibru, atac cerebral, oboseal acut si cronic, atac de panic,
ameteli, pierderi de echilibru, epuizare fizic si psihic, stres, afectiuni renale, dischinezie biliar,
litiaz biliar, colic gastro-intestinal, alte afectiuni organice sau functionale digestive, afectiuni
respiratorii ca: alergii, astm, bronsit; sclerodermie sistemic, circulatie periferic deficitar,
hipertensiune arterial, tromboflebit, diabet, fibrom uterin, ovar polichistic, afectiuni ale glandei
tiroide, incontinent nocturn, etc.