Acupunctura cea mai cunoascută terapie

tradiţională chineză
Disciplina fundamentală a medicinei
tradiţionale chinezeşti, acupunctura mai este
incă privită de spiritul raţionalist european ca o
terapie înconjurată de o oarecare aură
misterioasă. Dintr-un anumit punct de vedere
însă, este cea mai larg acceptată dintre
tehnicile orientale de tratament. Motivul este
lesne de înţeles. Faţă de alte metode,
acupunctura dă rezultate imediate, mai ales în
dureri acute, unele netratabile prin mijloacele
clasice. Totuşi, foloasele acupuncturii nu se
rezumă la atât. În mâinile unui expert,
acupunctura poate deveni o veritabilă artă a
vindecarii bolilor cronice şi chiar a unor
probleme psihice, cum ar fi stresul sau
toxicomania. Este un sistem complet de
medicină care presupune, pe lângă folosirea
acelor a unor tehnici de cauterizare
(moxibustia).

Termenul chinezesc pentru „acupunctura”,

Zhen Jiu, înseamnă în traducere literală „ace şi
cauterizări”. Cel mai vechi text consacrat
acupuncturii care ni s-a păstrat, Neijing Suwen
datează din sec. II î. Chr. şi ne dezvăluie o
remarcabilă cunoaştere medicală. Primul
succes terapeutic consemnat de istorie i se
datorează lui Pie Chu, care, două secole mai
târziu, a reuşit să readucă la viaţă un print aflat
în comă, utilizând atât ace cât şi diverse
ierburi.
Termenul „acupunctură” a fost introdus în
Europa de către un misionar iezuit din sec. XVII
şi provine din latinescul acus (ac) şi punctura
(înţepătură). Oricât de barbară ar putea părea
această metodă, ea nu este de fapt dureroasă.
Senzaţia de neplăcere, în caz că apare, este
numai de origine psihică! Stimularea cu
precizie maximă a punctelor de acupunctură
are ca scop reechilibrarea fluxului energetic al
organismului şi, în medicină chineză, se înscrie
în cadrele unui tratament complex, care
presupune prescripţii medicale, un anumit
regim alimentar şi un program de exerciţii
fizice, de pildă tai chi chuan.
În Europa şi SUA, acupunctura se bucură de o
anumită reputaţie, fiind practicată de un mare
număr de medici care văd în utilizarea ei un
adjuvant ideal pentru medicină oficială. Dar
rezultatele occidentalilor nu pot fi la fel de
spectaculoase atâta vreme cât arta
acupuncturii nu este practicată în spiritul
tradiţiei care i-a dat naştere. Pentru a-i înţelege
principiile fundamentale este indispensabil să
fixăm principalele repere ale gândirii
tradiţionale chineze, articulate pe filosofia
Marelui Tot (Tao).

Tao – „Calea”
Tao, concept fundamental al spiritualităţii
chineze, este principiul suprem în raport cu
care se defineşte tot ceea ce aspiră la
perfecţiune. Tradus uneori prin „Cale”, alteori
prin „Marele Tot”, Tao presupune în plan uman
armonia, chibzuinţa, cumpătarea în orice
acţiune şi căutarea echilibrului. Cumpătarea se
aplică în practic toate aspectele vieţii şi este
virtutea considerată „cheia” longevităţii.
Filosofia taoistă este subordonată unei logici
implacabile: orice există, deci şi omul, se
supune jocului dinamic al celor două principii
sau forţe esenţiale: Yin si Yang.
Yin şi Yang
În tradiţia chineză, Yin şi Yang reprezintă două
forte contrare şi complementare, care se
manifestă în toate lucrurile şi al căror echilibru
asigură armonia, un principiu de maximă
importanţă pentru spiritualitatea chineză. Orice
individ constituie un microcosmos, imaginea
fidelă a macro-cosmosului, care la rândul său
este guvernat de această bipolaritate. Din Yin
şi Yang decurg alte 6 principii care guvernează
doctrina medicală tradiţională chineză: rece-
cald, intern-extern, insuficienţă-exces. Studiul
aplicat al acestor opt principii fundamentale
permite terapeutului să reu-nească un corp de
informaţii care vor servi la stabilirea
diagnosticului.
Cele 5 elemente
Sistemul de corespondenţe cu cele 5 elemente
care simbolizează lumea (lemn, foc, pământ,
metal, apă) leagă cele trei aspecte
fundamentale ale omului (trupul, sufletul şi
spiritul) cu manifestările terestre. Fiecărui
element îi sunt asociate un anotimp, un organ,
un gust, o culoare, un miros, o emoţie, o parte
a corpului şi un climat. Echilibrul perfect între
aceste 5 elemente se traduce prin starea de
sănătate, care se poate deteriora la cel mai
mic semn de insuficienţă sau de
exces. Diagnosticul prin intermediul celor 5
elemente presupune identificarea elementului
al cărui dezechilibru indică o verigă slăbită în
lanţul energetic al fiinţei umane, punând în
pericol forţa corporală, mentală sau spirituală a
individului. De pildă, dezechilibrul elementului
„pământ” se manifestă prin paloare, voce
cântătoare, generozitate excesivă, nevoie de
atenţie, angoasă, dezordini alimentare, diverse
probleme digestive, menstruale şi de memorie
etc.
Principiile de baza
Încercând să explice modul de acţiune al
acupuncturii, oamenii de ştiinţă au avansat mai
multe ipoteze. Unii consideră ca acele
acţionează asupra sistemului nervos. Alţii cred
că stimularea diverselor puncte de pe corp
duce la eliberarea de endorfine (substanţe
analgezice naturale produse de corp). Astfel s-
ar explica de ce acupunctura poate face să
dispară imediat durerea.
Totuşi, nici una dintre aceste interpretări nu
reuşeşte să dea o explicaţie clară în privinţa
efectelor, uneori spectaculoase, asupra
maladiilor cronice şi a bolilor care nu sunt
însoţite de dureri. Până în prezent nu dispunem
de o explicaţie mai bună decât însăşi teoria
holistică, mai mult filosofică decât medicală,
pusă în joc de medicina chineză.
În această viziune, boala afectează individul la
toate nivelurile (fizic, emoţional, spiritual).
Problemele fizice au urmări asupra spiritului şi
emoţiilor, iar tensiunea psihică se repercutează
asupra organului asociat. Medicul chinez nu
ţine niciodată seama de un simptom izolat.
Pentru a pune un diagnostic, acupunctorul
încearcă să identifice în primul rând veriga
slabă a lanţului energetic care leagă între ele
cele 5 elemente şi mai apoi să alcătuiasca o
schemă generală a dizarmoniei globale.
Energia vitală, meridianele şi punctele
Qi – energia sau forţa vitală care străbate
întregul corp – este reprezentată ca un flux
neîntrerupt prezent în fiecare celula a
organismului. Unele teorii o asimilează
sistemului limfatic; altele, sistemului nervos; în
sfirşit, conform altor ipoteze, ar fi vorba de un
flux de energie electromagnetică circulând prin
anumite „canale” sau „meridiane” care, după
cum atesta unele studii recente, au putut fi
puse în evidenţa prin procedee speciale.
Potrivit tradiţiei medicale orientale, există 12
astfel de meridiane principale (6 yin şi 6 yang)
şi 8 meridiane „extraordinare” sau colaterale,
care formează împreună o vastă reţea
energetică. Când Qi circulă nestingherită prin
meridiane, echilibrul energetic se află în
perfectă stare şi omul este sănătos. Cel mai
mic blocaj în această curgere neîntreruptă
provoacă dezechilibre fizice, emoţionale şi
spirituale care se traduc prin boală. Există şi
factori externi care pot influenţa fluxul energiei
(Qi). Factorii climatici (umiditate, vânt, frig,
soare etc. ), alimentaţia necorespunzătoare,
excesele sexuale, fizice, mentale pot provoca
asemenea efecte nedorite. Acestea se
manifestă fie printr-un Qi prea rece sau prea
cald, excesiv sau insuficient, stagnant sau prea
rapid fie, uneori, prin blocaje energetice.
Pentru restabilirea echilibrului, acupunctorul
acţionează prin intermediul acelor, asupra
punctului de „tonifiere” sau, dimpotrivă, de
„dispersie” al meridianului implicat, dupa cum
dezechilibrul trebuie tonifiat sau dispersat.
Fiecare meridian conţine 5 puncte (numite
puncte ancestrale) corespunzătoare celor 5
elemente. Stimularea acestora restabileşte
circulaţia energetică, prevenind dezvoltarea
bolilor. Interesant este că punctele asupra
cărora se acţionează nu corespund în mod
necesar zonelor dureroase. De pildă, pentru a
trata o migrenă, specialistul poate decide
amplasarea unui ac în zona genunchiului,
deoarece se consideră ca adesea durerile de
cap se datorează unei disfuncţii a meridianului
„vezica biliară”, care trece din vârful capului
până în cel de-al patrulea deget de la picior.
Diagnosticul
În acupunctura tradiţională, ca şi în alte terapii
orientale, consultaţia este diferită de cea
clasică. De punerea corectă a diagnosticului
depinde în ultima instanţă eficacitatea
tratamentului. Acupunctorul dispune de patru
astfel de metode de diagnosticare: anamneza,
observarea pacientului, auscultarea plus
olfactia si palparea.
Anamneza: în această fază, specialistul se
interesează de antecedentele clinice ale
pacientului, de simptome, obiceiuri alimentare,
de modul de viaţă etc. în paralel, are loc faza
de observare: se examinează aspectul general,
postura, ochii, limba, culoarea, consistenţa şi
umiditatea pielii, toate acestea furnizind
acupunctorului date importante despre starea
pacientului. Şedinta continuă prin auscultarea
ritmului respirator, a timbrului vocii şi prin
examinarea mirosului, care de asemenea poate
indica un dezechilibru important. Palparea este
faza ultimă şi cea mai importantă a
diagnosticului. Ea cuprinde studierea pulsurilor
radiale (domeniu în care medicina chineză
poate oferi mult mai multe date decât
pulsologia occidentală) şi palparea diverselor
zone corporale de interes îin stabilirea cât mai
precisă a diagnosticului. După achiziţionarea şi
interpretarea datelor, terapeutul stabileşte şi
aplică tratamentul corespunzator.
Unitatea fundamentală a contrariilor – YIN
si YANG
Potrivit teoriei Yin-Yang, orice fenomen constă
din două aspecte opuse, reprezentate adesea
prin cuplurile dreapta-stânga, mişcare şi
repaus, lumină şi întuneric etc. Principiul Yin
este asociat cu femininul, întunericul, repausul
şi negativul. Yang este principiul luminos, activ,
masculin, cald şi pozitiv.
În spiritul filosofiei taoiste, aceste două principii
contrare coexistă, alcătuiesc un principiu unic,
constituie o singură entitate şi sunt în mod
necesar complementare: nici unul dintre ele nu
poate exista fără celalalt; nimic nu poate fi
complet fără a conţine, într-o proporţie
variabilă, atât yin cât şi yang. Corpul, sufletul,
spiritul, toate sunt influenţate de cele două
principii fundamentale: după un efort (yang),
corpul caută odihna (yin); febra (yang) este
însoţită de frisoane (yin) etc. Exemplele pot
continua la nesfârşit.
La individul sănătos, aceste forţe sunt într-o
stare de echilibru. Dacă însă una dintre ele
devine prea puternică, organismul
reacţionează prin starea de boală. Bine
cunoscutul simbol Tai Chi ilustrează
întrepătrunderea şi coexistenţa celor două
principii contrare şi complementare, Yin şi
Yang.
Principalele indicaţii curative ale
acupuncturii
Acupunctura tradiţională se interesează mai
puţin de boală şi mai mult de pacient. Interesul
principal al terapeutului se axează în special pe
prevenirea apariţiei bolii. De altfel, în tradiţia
chineză se spune că „boala este pentru medic
un eşec”. Important este însă că acupunctura,
ca tratament de bază sau în combinaţie cu alte
terapii, dă rezultate într-o serie întreagă de
boli. Acupunctura este apreciată în Occident
pentru eficacitatea cu care tratează durerea,
de la artrite reumatismale şi migrene până la
întinderi musculare sau chiar rahialgii (dureri
de coloana vertebrală), în cazul cărora
medicina clasică se dovedeşte adesea
neputincioasă.
Toxicomanie. Studii ştiinţifice riguroase
efectuate în SUA au arătat că prin acupunctură
se pot obţine rezultate absolut spectaculoase
în lupta împotriva dependenţei de droguri şi,
de asemenea, în combaterea alcoolismului şi a
fumatului. Cifrele ne vorbesc de la sine: din
1970 pina in 1994 exista peste 10.000 de
cazuri rezolvate prin aceasta metodă.
Obstetrica. Stimularea anumitor puncte prin
acupunctura îndepartează durerile de dinainte
şi de după naştere. Tehnica este preferabilă
administrării substanţelor chimice, care pot
afecta copilul. Stimularea unui punct celebru,
situat pe degetul mic de la picior, este
recunoscută pentru efectul de a face fetusul cu
prezentare inversa (pelviana) sa se întoarcă în
poziţia normală.
Anestezie. Este, fără îndoială, aspectul cel mai
spectaculos al acupuncturii. Medicii chinezi
uimesc adesea lumea occidentală utilizând
acele ca anestezice în timpul unor operaţii
chirurgicale de anvergură. Se întrevede
obţinerea de bune rezultate şi in stomatologie.
Revitalizare. Acupunctura este indicată în stări
de epuizare generală prelungită, atât fizică cât
şi psihică. Studii ştiinţifice au scos în evidenţă
influenţa terapiei cu ace asupra activităţii
cerebrale, pe care o stimulează, obţinându-se
un efect revigorant.
Tratamente tradiţionale şi moderne
Indiferent de metoda de tratament pe care
acupunctorul decide să o folosească – din
considerente medicale sau ţinând de şcoala
(tradiţională sau modernă) de care aparţine,
lucrul cel mai important pentru succesul
terapiei rămâne diagnosticarea corectă. El va
putea opta pentru ace, ventuze, moxibustie,
electropunctură, acupunctura cu laser,
ultrasunete sau unde luminoase, însoţite sau
nu de tratamentul ajutător cu plante.
Spre surprinderea lor, pacienţii care se află la
prima şedinţă de acupunctura constată ca nu
sunt pur şi simplu „înţesaţi” cu ace. Uneori este
suficient să ridice puţin mâneca pentru a li se
aplica 2-3 ace la încheietura mâinilor.
Înţepăturile pot provoca somnolenţă,
furnicături sau amorţeală. Eficacitatea
tratamentului nu depinde de numărul de ace.
Efectele (mai ales în cazul durerilor) se pot
produce imediat. În alte cazuri, ele apar abia
după un interval de timp. Pacientul poate
resimţi o stare de somnolenţă sau, dimpotrivă,
de revitalizare. Totul depinde de natura
punctelor de acupunctură (tonifiere sau
dispersie) şi de profunzimea înţepăturii. Uneori,
simptomele pot părea că se agravează, pentru
a dispărea mai apoi încetul cu încetul. De
regulă, ameliorările pot fi constatate după 3-4
şedinţe.

Schimbarea alimentatiei si a stilului de

viata ne scapa de ...
Tratamentul celulitei in medicina traditionala
chineza vizeaza reechilibrarea functiilor
corpului in asa fel incit aparitia celulitei sa fie
incetinita si in marea majoritate a cazurilor, sa
fie redusa la limite acceptabile. ... Una dintre
cele mai eficiente metode cu rezultate pe
termen lung este reprezentata de acupunctura,
o ramura din terapiile MTC. Chiar si singura,
acupunctura anticelulitica ajuta la activarea si
reglarea metabolismului si a circulatiei singelui
si ... citeşte mai mult
Acupunctura
Acupunctura este una dintre metodele folosite
de MTC (medicina traditionala chineza) care
mai cuprinde: fitoterapia, qi-gong-ul, masajul
energetic si dieta.
Superacupunctura Zhendao | Astro-Life –
astrologie pusa in slujba ...
Terapia ZHENDAO o este o ramura relativ noua
, aproximativ 40 de ani, din medicina
traditionala chineza, desprinsa din acupucntura
si recunoscuta ca atare. Aceasta terapie a
castigat, in cursul anilor, mai multe premii, ....
Pai nu vei gasi , am sa-ti explic de ce: In toata
lumea sunt 23 de doctori specialisti in
acupunctura zhendao. La ora actuala 22 sunt in
China si unul in Romania. Domnul profesor Li
Hong se afla aici pentru ca a primit aprobare
de la guvernul chinez. ... citeşte mai mult
Acupunctura
Din Yin şi Yang decurg alte 6 principii care
guvernează doctrina medicală tradiţională
chineză: rece-cald, intern-extern, insuficienţă-
exces. Studiul aplicat al acestor opt principii
fundamentale permite terapeutului să reu-
nească un ... citeşte mai mult
Cele cinci forte ale MTC ne guverneaza
sanatatea - Ziarul de Iasi
Astfel in acupunctura nu tratam boala ci cauza
acesteia pornind de la ciclul celor cinci
elemente ceea ce va duce si la un rezultat
favorabil. ------. Orele de minim si maxim ale
organelor. In medicina traditionala chineza
energia se ... citeşte mai mult
Acupunctura ~ Corpul Uman Anatomie
In medicina tradiţională chineză se consideră
că acupunctura realizează armonizarea fluxului
energetic (Qi) de-a lungul unor canale invizibile
din organism, cunoscute sub denumirea de
meridiane. Cu toate acestea, în
prezent, ... citeşte mai mult
Acupunctura te păzeşte de infarct
Medicina tradiţională chineză propune terapii
neconvenţionale şi emite nişte idei de genul că
medicamentele clasice potolesc criza, dar pot
ascunde cauzele bolii după ce au liniştit etapa
acută. Aceste. Mergi la sursa. citeşte mai
mult
Medicina traditionala chineza prin miinile
unui specialist ...
Medicina traditionala chineza este una foarte
veche si implica multe terapii neconventionale
care aduc beneficii enorme sanatatii oamenilor.
Daca ar fi numai sa pomenim de acupunctura
si qi gong - gimnastica specifica chinezeasca -
si ... citeşte mai mult
Qi–ul din medicina tradiţională chineză |
www.parapsy.ro
Qi-ul are o circulaţie ritmică pe nişte trasee
corporale speciale numite meridiane de
acupunctură, de-a lungul cărora se găsesc
puncte specifice (puncte de acupunctură) prin
care se poate interveni în scopuri
terapeutice. ... citeşte mai mult