1

Şcoala de Acupunctură Energetică şi Tradiţională

Acupunctura- o alternativă medicală tradițională

Președinte Asociație:Domnul Profesor FrancoMenichelli

Student: Alexandra Popescu
2

Obiectivele lucrării

Ca persoana deschisă către noutate și către starea de

bine a omului in raport cu mintea am dorit sa
aprofundez tot ce inseamnă acupunctură, beneficiile sale
asupra energiei vitale organismului uman și metodele
terapeutice prin care această tehnică se poate efectua in
conditii de siguranța asupra viitorilor pacienți.
Astfel, obiectivele propuse sunt:
- Explicarea modului in care funcționează
acupunctura.
- Descrierea tehnicilor implicate în efectuarea
acupuncturii.
- Identificarea populațiilor de pacienți care ar
putea beneficia de acupunctură.
- Rezumarea impactul clinic pe care îl poate
avea acupunctura și modul în care echipa
interprofesională poate ajuta la coordonarea
îngrijirii pacienților care ar putea beneficia
- de acupunctură.
3

Cuprins:

Capitolul 1. Lumea acupuncturii

1.1. Scurtă introducere în lumea acupuncturii.........5

Capitolul 2. Energia organismului în raport cu

acupunctura
2.1.Viziunea occidentală, energetică și tradițională
asupra acupuncturii...................................................10
2.2. Functia energetica a organismului si
mecanismul acupuncturii. Mecanisme de actiune ale
acupuncturii, mecanisme comune de control si
reglare in structurile biologice.................................14
2.3. Functia energetica a organismului...........23

Capitolul 3. Diagnosticul energetic si planul

terapeutic în acupunctură
3.1. Analiza de diagnostic energetic a unei
persoane. Privire de ansamblu........................46
3.2. Cele opt principii de tratament................51
3.3. Diagnosticul sindroamelor energiei Qi,
sangelui si lichidelor organice................................56
4

3.4. Diagnosticul sindroamelor organelor (Zang),

viscerelor (Fu) si meridianelor...............................59
3.5. Diagnosticul sindroamelor febrile de origine
externa......................................................................60
3.6. Plan terapeutic si scheme de tratament în
acupunctură. Tehnica tratamentului in
acupunctură.............................................................64

Capitolul 4. Concluzii finale și constatări

4.1. Concluzii generale....................................68

Bibliografie......................................................70
5

Capitolul 1. Lumea acupuncturii

1.1. Scurtă introducere în lumea
acupuncturii

 „Acupunctura tradițională formează o artă

terapeutică care își elaborează raționamentul și
diagnosticul terapeutic pe o viziune energetică
taoistă a Omului și a Universului."
Cuvântul “acupunctură” a fost inventat de
iezuiți în secolul al XVI-lea, când au descoperit
medicina chineză. Numele adevărat este Zhen Jiu,
care înseamnă arta acelor metalice și a moxibustiei.
Definiția dată de UNESCO, care a catalogat
acupunctura ca „moștenire intangibilă a umanității”
în 2010, este foarte reprezentativă pentru ceea ce
este cu adevărat acupunctura tradițională: artă și
taoist.
Astfel, putem afirma faptul că acupunctura este
o artă terapeutică, iar acest lucru înseamnă că toți
practicanții tradiționali de acupunctură sunt instruiți
pe aceeași baza, însă modul de exersare va fi
6

specific fiecăruia, motiv pentru care vorbim de

unicitate, de propriul ritual energetic al fiecaruia.
Taoismul, reprezinta un mod de viață, fiind
considerat fundamentul acupuncturii tradiționale.
Această filozofie este fundamentul principiilor
energeticii tradiționale chinezești și a acupuncturii.
Acupunctura, prin principiile si metodele sale ne
invită să trăim în armonie cu lumea din jurul nostru.
Acupunctura este o opțiune de tratament
nonfarmacologic pentru multiple boli și simptome
diferite. Deși au fost efectuate numeroase studii cu
privire la eficacitatea acupuncturii, au existat doar
câteva studii de referință controlate randomizate de
înaltă calitate. Lucrarea de fata se concentrează în
principal pe dovezile acestor studii de înaltă
calitate. Această procedură în cabinet are grade
diferite de eficacitate. Aceasta tehnica s-a dovedit a
fi în principal sigură. Pot apărea reacții adverse
locale, dar de obicei se rezolvă destul de repede
după îndepărtarea acului de acupunctură. Tehnica
despre care doresc sa discut de-a lungul lucrarii este
utilizată cel mai frecvent în tratamentul durerii
cronice, non-canceroase, la adulți, insaasa cum se
va arata pe parcursul lucrarii, acupunctura poate
aduce beneficii de lunga durata si in cazul altor
afectiuni, fiind o alternativa sigura la multe alte
7

tipuri de dureri sau simptome. Acupunctura este un

sistem de tratament și ideologie medicală bazat pe
principiul aplicării de ace mici sau presiune în
anumite puncte ale corpului. Originile acestui
sistem de tratament se bazează pe medicina
tradițională chineză, cu principiile filozofice care
stau la baza asociate cu confucianismul și taoismul.
Sub această ideologie, sănătatea provine din
alinierea qi-ului, care înseamnă „energie vitală” și
cuprinde dihotomia yin/yang care curge prin toate
lumile fizice.
Cinci elemente stau la baza acestei teorii a qi-
ului: lemn, apă, foc, pământ și metal. Un blocaj
sau exces de orice perturbă această energie vitală.
Acupunctura are ca scop deschiderea blocajului sau
reducerea excesului de qi care curge prin canale
specifice din organism, cunoscute sub numele de
meridiane. Sub această ideologie, sănătatea nu este
pur și simplu absența bolii, ci mai degrabă
interconectarea funcțională a bunăstării.
Nu există simptome izolate, ci mai degrabă
fiecare simptom apare în contextul blocajului sau
excesului specific individului. Echilibrarea qi-ului
restabilește interconexiunea, restabilind astfel starea
de bine.
8

Pentru a intelege mai bine la ce se refera

acupunctura si beneficiile acesteia in viatanoastra
este esential sa aprofundam legatura dintre
simptomatologia si manifestarile bolii, cauzele
aparitiei unei boli si diagnosticarea acesteia, in
vederea tratarii eficace prin intermediul
acupuncturii. Boala apare atunci când există un
dezechilibru între energiile interne ale omului și
energiile externe din jurul său, între Yin și Yang.
Simptomul care îl caracterizează este semnalul de
alarmă trimis de noi, de corpul nostru, atunci când
aceste energii nu sunt în bună funcționare.
Din pacate, in occident apar o sumedenie de
divergente in ceea ce priveste perspectiva dintre
legatura corpului cu mintea si conexiunea dintre
cele doua. Astfel, corpul este privit separatde minte,
fapt care genereaza multiple prejudicii solutiilor
terapeutice. Aceasta disociatie este remediata de
medicina psihosomatica, dar in occident exista inca
o disociatie, de data aceasta produsa de ignoranta
stiintifica, a stiintei, asupra aspectului energetic.
Acupunctura este insasi modalitatea prin care se
integreaza aceste trei aspecte si anume:
- Leagarelatiile dintre mintea umana, emotii,
trasaturi si functii cognitive cu organele si
9

sistemele corpului fizic, sistemul energetic si

cel neurologic.
- Acest sistem terapeutic este o tehnica
moderna ce are aplicatii in diagnosticul si
tratamentul afectiunilor mentale ,
emotionale, si psihomentale, devenind recent
asa cum promitea sa devina – o inovatie.
- Aceasta tehnica foloseste o serie de puncte
specifice de pe corp prin stimulare cu ace sau
cu magneti, (pentru aceia care nu pot sau nu
doresc inteparea), ce sunt adaugate unei
proceduri specifice pentru fiecare boala si
impreuna cu plante fitoterapeuticechinezesti,
ce alcatuiesc un tratament complex pentru
pacient, ce pune aspectul emotional in
primplan, aspect care in ciuda descoperirilor
actuale recente este inca mai degraba un
domeniu neglijat.
Având în vedere răspunsul general pozitiv al
pacientului, profilul limitat al efectelor secundare și
costurile reduse sau deloc pentru sistemul de
sănătate, acupunctura este o modalitate alternativă
de tratament esențială, ce consider ca ar trebui luata
in considerare ca metoda de terapie in vederea
10

diferitelor tipuri de patologii si dezvoltata cu mai

multa atentie si in tara noastra.

Capitolul 2. Energia organismului în

raport cu acupunctura
2.1. Viziunea occidentală, energetică și
tradițională asupra acupuncturii

Qi sau chi – pronunțat „chee” – este fluxul de

energie creat de-a lungul căilor care leagă punctele
de acupunctură de pe corp. Căile dintre puncte se
numesc meridiane, care se conectează și la
organele interne ale corpului. Utilizarea acelor de
acupunctură, a presiunii sau a căldurii pentru a
manipula un punct sau două puncte separate de pe
corp poate îmbunătăți qi-ul unei persoane - care
este, de asemenea, considerat forța vitală a unei
persoane - și poate ameliora simptomele unei
varietăți de afecțiuni medicale, inclusiv durerea
11

cronică, probleme de natura digestiva, probleme

respiratorii și multe altele.
Această înțelegere a corpului uman provine din
Medicina Tradițională Chineză, care are mii de ani
de studii si cercetare in spate. Este un mod diferit
de a gândi cum funcționează organismul fata
medicina occidentală convențională.
In acest moment, lumea medicala si occidentul
sunt usor sceptici la tot ce au incercat sa
demonstreze terapiile orientale de-a lungul
timpului, insa nu trebuie neglijate efectele benefice
ale pacientilor, survenite in urma terapiei si
acupuncturii.
In ultimii zece ani, acupunctura si tehnica
acesteia au luat amploare, dezvoltandu-se si la nivel
occidental, in incercarea de a atrage atentia asupra
efectelor benefice multiple in raport cu costul
scazut si cu efectele secundare infime, survenite in
urma procedurii.
Astfel, putem afirma ca occidentul scapa din
vedere exact esenta pe care se bazeaza tehnica
acupuncturii si anume reechilibrarea energetica a
organismului uman, prin inteparea unor puncte
cheie ale corpului.
Energia Chi are următoarele caracteristici:
12

- Vibrații
- Oscilațiile meridianelor
- Purtătorii efectului acupuncturii asupra unei
presiuni se îndreaptă către alte părți ale
corpului.
Punctele de acupunctură sunt locuri fizice ale
corpului unde energia chi poate fi accesată și
manipulată. Tratamentul cu acupunctura ajută la
procesul natural de vindecare al organismului și are, de
asemenea, o funcție preventivă. Dezechilibrele
energetice sau fluxul energetic congestionat pot crea sau
accentua durerea sau pot împiedica capacitatea naturală
a organismului de a se vindeca. Promovarea fluxului
neobstrucționat al chi-ului îmbunătățește sănătatea și
bunăstarea.
În funcție de cât de sensibil este un pacient, acesta
poate simți chi-ul pe măsură ce se deplasează de-a
lungul meridianelor în timpul unui tratament, alții pot
simți presiune la punctul de acupunctură și unii pot
simți nimic, motiv pentru care consider ca efectele
secundare sunt infime si acesta este inca un motiv
pentru care acupunctura ar trebui luata in considerare ca
metoda de terapie in cazul diverselor afectiuni, chiar si
de catre occidentali.
13

Noi, ca si practicieni calificati în acupunctură știm

ce puncte să folosim pentru tratarea diferitelor probleme
medicale, de la durere la anemie, la tulburări hormonale.
Fiecare punct de acupunctură are anumite boli și
condiții asociate cu acesta, deși uneori un practicant va
manipula o combinație de puncte pentru a îmbunătăți
fluxul de chi prin căi și pentru a echilibra fluxul de
energie al pacientului.
Mulți oameni folosesc acupunctura în tandem cu
alte tratamente ca parte a unui regim de sănătate care se
adresează întregii persoane - mintea, trupul și spiritul.
Astfel, consider ca viziunea occidentala scapa din
priviri esentialul acestei terapii orientale si anume faptul
ca acupunctura asigura claritatea mentala si o energie
sporita corpului pacientului. Pacientii care au apelat la
aceasta practica se simt in echilibru cu propria fiinta,
sunt mai energici, mai odihniti si mai agili in activitatile
zilnice, lucru care pana in momentul de fata nicio alta
terapie sau medicament nu il poate garanta.
14

2.2. Functia energetica a organismului si

mecanismul acupuncturii. Mecanisme de
actiune ale acupuncturii, mecanisme
comune de control si reglare in
structurile biologice

Organismul uman trebuie privit in contextul unei

unitati morfo-functionale, energetice, si informationale
generale, ceea ce numim in mod curent viata, se
desfasoara in stransa dependenta cu mediu inconjurator.
Diferite componente ale organismului nu sunt alceva
decat sisteme moleculare si supramoleculare, care se
integreaza perfect s alcatuiesc sisteme si aparate ce
functioneaza cu o inalata specificitate biochimica si
biologica. Efectuarea oricarui act fiziologic necesita o
cheltuiala de energie. Aceasta cheltuiala de energie
incepe cu celula, ea fiind sediul de fabricare de utilizare
si transformare a energiei dupa necesitati. Orice forma
de viata este un sistem deschis ce se gaseste intru-un
15

schimb permanent de substante si energie cu mediul

exterior. Intretinerea vietii necesita un consum constant
de energie.
Metabolismul este acela care asigura sursele si
cantitatile de energie necesare construirii si mentinerii
structurilor moleculare si supramolecular, care, la randul
lor conditioneaza functionare normala a metabolismului.
In acest context, viata poate fi considerata ca unul dintre
cele mai improbabile fenomene naturale, intruncat
scopul metabolismului este generarea continua de
structuri, deci consum de entropie intr-o natura care
tine, din pinct de vedere trmodinamic, spre
uniformizare-amorfizare contnua, deci o crestere a
entropiei.
Echilibrul interior cat si cel cu mediul exterior se
realizeaza prin inermediul unor factori de reglare si
control, atat la nivelul macroorganismului ca unitate
morfo-functinala, dar si energetic-informationala cat si
la nivel celular si subcelular. La nivel de
macroorganism factorii de regalare si control sunt
sitemele reglatoare bine cunoscute de medicina
clasica:sistemul nervos, sistemul hormonal, la care se
adauga si sistemul energetic, cunoscut de medicina
traditionala chineza, si care se constituie din meridianele
si punctele acestora. Meridianele sunt prima unitate
16

reglatoare aparuta pe scara animala si in viata umana.

Notiunile elementare de embriologie ne atesta acest
lucru inca din timpul diviziunii celulare, fiind constituit
de fusul orar. Energia este furnizata de metabolism si
circula prin sistemul meridianelor dupa reguli bine
stabilite de medicina traditionala chineza. Ea are o
polaritate sus- jos atestata de stiinta moderna. Functia
energetica a organismului este frunizata de suma tuturor
energiilor din celula, si anume de suma energiilor
furnizate de mitocondri. Mitocondriile constituie ‚uzina
metabolica’ a oricarei celule.
Ele sunt singurele capabile de a procura energii
organismului, care la randul lor vor fi folosite la:
furnizarea caldurii,la travaliu, la biosinteza, la
transportul informatiei precum si energie de depozitare
pentru diverse necesitati. Aceasta energie se obtine prin
intermediul proceselor de oxido-reducere. Diverse
componente ale organismului nu sunt capabile sa
foloseasca direct energia provenita din glucine, lipide,
proteine ci numai dupa o prealabila transformare in
ATP,care, la randul sau este folosit dupa necesitati.
ATP-ul intervine in toate procesele metabolice, in timp
ce alt metabolit GTP-ul, intervine in sinteza si
biosinteza proteinelor. Pe de alta parte, alt complex al
acidului fosforic (AMPc) intra in structura tuturor
enzimelor. Acesta isi are sediul intracelular, intr-o
17

concentratie care variaza rapid in raport cu necesitatiile

organismului.
Functiile metabolice, prin mecanisme de
autoreglare, au rol de a sesiza variatia caracteristicilor
ambiante si de a se „opune” efectelor interne
nefavorabile. AMPc-ul s-a dovedit a fi mediatorul
tuturor acestor procese intermediare. Alaturi de acesta s-
a gasit in celule si un compus apropiat din punct de
vedere al compozitiei chimice, denumit prescurtat
ppGpp, care a determinat unii savanti sa presupuna
existenta unui cod metabolic. Autorii acupunctori
considera ca AMPc-ul si ppGpp-ul ar fi reprezentatii
intracelulari ai Yin-ului si Yang-ului. AMPc-ul
actioneaza atat ca simbol intracelular cat si ca hormon
care transporta informatia chimica de la o celula la alta.
El ar putea constituit purtatorul de informatii al energiei
la nivelul punctului sau chiar al meridianului.
Reglarea functioanarii oricarei celule, sistem,
organ, aparat se face dupa un principiu universal in
biologie, si anume acela al retroreactiei innegative-
feedbackul. In organismul uman s-au descris multe
circuite de tim feed-back. Cu ajutorul acestor
mecanisme, organismul isi pastreaza o temperatura
constanta in ciuda variatiilor din mediul inconjurator, o
glicemie constanta in ciuda variatiilor de aport si
18

gheltuiala a glucidelor, o izovolemie, etc. S-au descris

de asemenea mecanisme de tip feed-back la nivel
molecular, intracelular, cu ajutorul carora organismul isi
regleaza metabolismul. Prin circuite asemanatoare,
organismul isi pastreaza o anumita homeostazie a
populatiilor celulare. Tot astfel de mecanisme stau la
baza functionarii si legaturilor dinre comonentele unui
aparat si organ.
In concluzie, organismul uman dispune de multe
mecanisme de tip feed-back cu ajutorul caror reuseste sa
corecteze dezechilibrele pe care factorii de mediu le
produc asupra diversilor parametri ai constantelor sale.
Perturbatiile din mediu intern ori extern, sau in
conceptia medicinei traditionale chineze , energiile
perverse pot actiona asupra centrilor de comanda,
asupra receptorilor sau organelor de executie, tulurand
aceste mecanisme de tip feed-back care devin
ineficiente, ducand la aparitia bolii.
Mediul inconjurator, potrivit celui de-al doilea
principiu al termodinamicii,cauta in permanenta sa
reduca ordinea si sa creasca dezordinea, in timp ce
organismul cauta, prin functionalitate elemetelor sale si
cu ajutorul mecanismelor de tip feedback, sa-si pastreze
si sa-si refaca in permanenta ordinea. Prin mecanisme
de tip feed-before incearca sa-si intareasca aceasta
19

ordine. Organismele dispun de o multime de

extraceptori, precum si de celule senzori care
supravegheaza in permanenta mediul inconjurator, iar
prin intermediul intrareceptorilor isi supravegheaza
propria sa functionare. In conceptia dr Adrian Restian,
organismul dispune de doua feluri de mecanisme
cibernetice prin care isi regleaza reactiile sale cu
mediul. Primul un mecanism de comand, de prevenire a
tulburarilor pe care mediul exterior le-ar putea aduce
asuora organismului. Al doilea un mecanism de
control,de corectare a tulburarilor care nu au putut fi
prevenite.
Prin realizarea acestor reactii, organismul transmite
si difuzeaza in permanenta energia ce este consmata
dupa caz. Aici intervine ceea ce in medicina traditinala
chineza se cunoaste sub numele de „energia de aparare
Qi”, a carei circulatie se realizeaza in meridianele
superficiale tendino-musculare. Pentru pastrarea
identitatii fiecarui organism, informatiile provenite de la
intraceptori se intalnesc cu informatiile provenite de la
extraceptor, tot as acum se intampla si in substanta
reticulata, unde converg toate caile senzoriale. La
intalnirea fiecarei informatii din mediul extern cu
mediul intern se produc anumite modificari ce atrag
dupa sine aparitia unu ARN specific, indus de AMPc,
care la randul sau influenteaza transmiterea sinaptica,
20

dirijand spre unul sau alturi dintre organe comanda ce

rezulta.
Pentru cele doua mecanisme de cibernetice feed-back
si feed-before, organismul are nevoie de informatii pe
care le colecteaza din mediul exterior prin intermediul
sistemului celular cutanat si a organelor de simt.
Organismul este in stransa relatie si dependenta cu
mediul inconjurator prin:
 Legaturi de natura chimica-structurala
 Legaturi de natura fizic-energetice
 Legaturi de natura informationala,care sunt tot o
forma de energie
Substante alimentare scindate prin reactii de hidroliza,
desmoliza, condensare etc, sub actiunea
biocatalizatorilor specifici la care participa si oxigenul
prin actul respirator, formeaza ceea ce se cunoaste in
medicina traditionala chineza sub numele de „energie de
nutritie Iong”. Din procesele de oxido-reducere iau
nastere cuante de energie prin intermediul uzinelor
metabolice ale celulei,care la randul lor sunt
transformate dupa necesitati, in energie chimica,
termica,mecanica, electrica, biosinteze, transmitere de
informatii, etc. Din energia intrata in organism, nimic
21

nu se pierde. Totul se transforma in conformitate cu

legile termodinamicii. Transformarea acestei energii pe
molecule de ATP, substanta care incarca usor energia la
catena acidului fosforic, este supusa unei tensiuni
permanente a lantului de caaarbon care se rupe usor la
cea mai mica schimbare, eliberand rapid cantitati mari
de energie. Energia disponibila, cat si cea necesara
functionarii organelor circula prin intermediul
meridianelor, fapt atestat astazi de electronografie.
Prin intermediul codului genetic, deci a
cromozomilor, este transmisa si mentinuta asa zisa
energie ereditara, cunoscuta de medicina traditionala
chineza sub numele de „energie ancenstrala”.
Organismul uman este un sistem deschis, ce face in
permanenta schimb de energie cu mediu inconjurator. In
ultima instanta se poate spune ca organismul utilizeaza
energia provenita din transformea legaturilor atomice
ale hidrogenului in legaturi ale carbonului cu oxigrnului
si ale hidrogenului cu oxigenul.
Energia circula in permaneta in meridiane si este
disponibila in orice moment pentru orice necesitate a
organismului. Organismul, prin intermediul
meridianelor si punctelor, dispune de o retea energetica
foarte complicata prin intermediul careia se
autoregleaza cu ajutorul unor unitati informationale
22

structurale. Reteaua informationala a organismului este

mai complicata decat reteaua capilara, mai complicata
decat sistemul nervos, care la randul lui, nu este decat o
parte din aceasta retea ce poate fi usor asimilata cu
sistemul circulatiei energiei meridianelor organismului.
De altfel, stiinta moderna a demonstrat ca aceasta retea
informationala are doua magistrale: una longitudinala,
de-a lungul careia circula informatia ereditara, si care, in
conceptia medicinei traditionale chineze, s-ar putea
confunda cu circulatia energiei din meridianul
conceptiei si meridianul guvernator.
A doua este cea magistrala, de-a lungul careia
cirucla informatia fenerata de factorii de mediu si pe
care am comparat-o cu totalitatea celorlalte meridiane si
vase secundare rpin care circula energia de nutritie Iong
si de aparare Qi. Cu ajutorul acestor retele si prin
intermediul mecanismelor de feed-back si feed-before,
organismul reuseste sa isi pastreze identitatea si sa isi
corecteze sau preveni nenumaratele perturbatii la care
este supus in timpul existentei.
23

2.3. Functia energetica a organismului

„omnes celula est celula”

Orice forma de viata are loc pe fundamentul

organizarii celulare, viata incepand de la celula. Celula,
ca orice sistem biologic, are un caracter informational,
iar din punct de vedere termodinamic este un sistem
deschis, adica intr-un permanent schimb de materie si
energie cu mediul inconjurator. Din punct de vederre
cibernetic, celula are o activiate antientropica. Cresterea
si supravietuirea fiecarui organism viu necesita un
schimb permanet de energie si materie cu mediul
inconjurator. Acesta se realizeaza printr-un numar
imens de reactii biochimice. Aportul de energie si de
materie se face un conditii de nonechilibru, produsele
reactiilor sunt fie eliminate din celule vii, fie folosite la
reconstructii, la reglare, etc.
Metabolismul celular cuprinde mii de reactii
chimice cuplate, de unde rezult necesitatea de a fi
coordonate. Coordonarea reprezinta ordinea functionala.
Aceasta ordine este atat arhitecturala cat si functionala.
24

Energia necesara oricarui organism animal, deci,

inclusiv, energia celulei, este furniata de un organism
celular, si anume mitocondria. Mitocondria este centrul
respirator celular al carui ritm biologic regleaza, in
ultima instnta, ritmul vietii. Lantul transportor de
electroni din mitocondrii, care este un proces de
oxidoreducere in cascada, nu poate fi confundat cu
respiratia celulara,ci face parte dintr-un procesmult mai
general inegralist si reglator, cum este meridianul
energetic prin punctele sale din acupunctura. Lantul
respirator mirocondiral este ansamblul transportorilor
de hidrogen si de electroni din membrana interna a
mitocondrilor, care catalizeaza oxidarea NADH prin
O2. Acest lant rspirator este controlat si dirijat in functie
de necesitatile imediate ale organismului, potentialitatea
respiratorie a mitocondrilor nu se manifesta decat
partial. Sinteza ATP este conditia necesara ca
mitocondrile sa repire in toata plentitudinea lor
structurala, energia eliberata dintr-o reactie de oxido-
reducere fiind inmagazinata in ATP.
Mitocondriile furnizeaza energia biologica necesara
atat functionarii celulare, cat si metaboliti specifici altor
structuri subcelulare, participand astfel, direct sau
indirect la realziarea tuturor functiilor celurare, si, deci,
in intregul organism. Meridianele din acupunctura nu
25

sunt alcevea decat fluxuri de energie disponibila,

necesara functionarii fecarui sistem sau aparat. Aceste
fluxuri de energie circula neintrerupt pe suprafata
corpului, in interiorul meridianelor.
In conceptia medicinei traditionale chineze, energia
necesara organismului uman este de trei feluri, in
functie de proveninta si rolul jucat in organism. Avem
astfel:
1. Energia Iong sau energia de nutritie.
Aceasta are ca scop intretinere echilibrului biologic,
mentinerea si perpetuarea vietii. Ea provine, o parte, din
aerul atmosferic odata cu respiratia, iar o alta parte
provine din alimentatie odata cu alimentele ingerate,
cand orice organism aniaml isi procura prin intermediul
alimetatiei, atat biostructuri necesare bioconstructiilor
sale, precum si alimente care, prin degradare pana la
H2O si CO2, vor furinza energia necesara. Aceasta
energie circula in meridianele principale. Atat organele
cat si viscerele profunde, in conceptia extrem orientala,
poseda un cuantum energetic a carui suma, reprezinta ,
in parte, puterea vitala a individului. Acest cuantum
nergetic este fixat in timp si este variabil de la specie la
alta. Dupa un maxim de actiune energetica a viscerelor
si organelor, aceasta energie scade progresiv odata cu
26

varsta si se termina cu moartea. Aceasta curba

energetica este valabila in conditiile unui echilibru
perfect biologic. Acest echilibru tine de o serie de
factori statici si dinamici. Factorii statici corespund
mediului inconjurator. Toate perturbatiile acestui mediu
ambiant antreneaza o serie de disfunctii, care in unele
cazuri se termina cu o leziune ce poate perturba
activitatea biologica normala, ca o consecinta a
perturbarii curbei energetice.
Factorii dinamici sunt bazati pe necesitatea unui
aport constant in puterea energetica a individului prin
intermediul alientatiei si respiratiei. Celulele oricarui
organism sunt remaniate in permanenta. S.a demonstrat
ca si celulee ca cele considerate a nu se divide, cum sunt
cele nervoase si musculare sunt capabile de aceasta.
Anticii chinezi afirma ca inceputul ciruclatiei Iong este
in meridianul plamanilor, apoi la stomac. Aceasta
energie are 2 caracteristici principale. In primul rand
este profunda si in al doilea rand se perturbeaza greu. In
cadrul proceselor de imbolnavire, mult timp boala se
manifesta prin tulburari in meridianele musculo-
tensionase sau meridianele distincte. In cazul
tulburarilor energetice in meridanele principale, boala
imbraca o gravitate deosebita si adeseaireversibila.
Meridianele principale au o circulatie mai profunda, ele
27

alimenteaza viscerele si organele care de asemenea au o

localizare in profunzimea corului. Meridianele
superficiale, sunt asa cum le arata denumirea la
suprafata corului, deci au o ciruclatie superficiala, in
timp ce meridianele distincte sunt in parte superficiale,
in parte profunde. In conceptia antica se vorbeste despre
o cirulatie energetica superficiala si una profunda.
Meridianele principale, ca toate meridianele, sunt
repartizare in meridiane Yang si meridiane Yin. Exista
doisprezece meridiane principale: sase meridiane Yang,
sase meridiane Yin. Meridianele Yang circula in partie
yang ale corpului, iar meridianele Yin in partile inn ale
corpului.
Circulatia energie Yang in meridianele principale se
efectueaza dupa un orar strict, dupa cum urmeaza:
 Meridianul plamanului: 1-3 AM
 Meridianul intestin gros: 3-5 AM
 Meridianul splinei-pancreas: 5-7 AM
 Meridianul stomac: 7-9 AM
 Meridianul inimii: 9-11 AM
 Meridianul intestin subtire: 11-13 PM
 Meridianul rinichi: 13-15 PM
28

 Meridianul vezica: 15-17 PM

 Meridianul pericardium: 17-19 PM
 Meridianul Trifocar: 19-21 PM
 Meridianul Vezicii biliare: 21-23 PM
 Meridianul ficatului: 23-1 AM

Aceasta circulatie se efectueaza alternativ in Yang sau

Yin dupa cum urmeaza:
 Plaman: Yin la nivelul membrului superior
 Intestin gros: Yang la nivelul membrului superior
 Stomac : Yang la nivelul membrului inferior
 Splina: Ynn la nivelul membrului inferior
 Inima: Yin la nivelul membrului superior
 Intestin subire: Yang la nivelul membrului superior
 Vezica urinara: Yang la nivelul membrului inferior
 Rinichi: Yin la nivelul membrului inferior
 Pericardium: Yin la nivelul membrului superior
 Trifocar: Yang la nivelul membrului superior
29

 Vezica biliara: Yang la nivelul membrului inferior

 Ficat: Yin la nivelul membrului superior
Circulatia energiei Iong se face alternativ, timp de 2
ore in Yang si timp de 2 ore in Yin. In traiectul energiei
pe corpul uman, energia trece succesiv din Ynn in
Yang, in fiecare membru, si ramane timp de patru ore in
membrele superioare, si timp de patru ore in cele
inferioare. In timpul celor patru ore, ea circula doua ore
in Yin, doua ore in Yang. Energia Iong circula in toate
partile corpului, dar mai exista si o alta clasificarea
energiei in meridiane. Yang-ul mai este asociat cu
notiunea de exterior, iar Yin-ul cu notiunea de
profunzime. Asta inseamna ca meridanele Yang sunt
mai superficiale decat cele Yin. Meridianele Yang, la
randul lor, sunt etajate pe trei planuri. Planul cel mai
superficial este Tai Yang, planul mijlociu Shao Yang,
iar cel mai profund Jue Yang. Urmeaza apoi zona
meridianelor Yin. Cel mai superficial meridian Yin este
Tai Yin, planul mijlociu Shao Yin, iar cel mai profund
Jue Yin. Meridianle care iau nastere la nivelul
membrelor superioare se numensc Shao, iar cele care
iau nastere la nivelul mebmrelor inferioare se numesc
Jue.
30

Energia dintru-un meridian ses intalneste cu energia din

alt meridian, formand ceea ce cunoastem in medicina
traditionala chineza drept cupluri energetice. Astfel
avem:
1. Cuplul Shao Yang: meridianul Trifocar si
meridainul vezicii biliare
2. Cuplul Tai Yang: meridianul intestin subtire si
vezicii urinare
3. Cuplu Shao Yin: meridianul inimii si meridianul
rinichilor
4. Cuplul Yang Ming: meridianul intesitnului gros si
meridianul stomacului
5. Cuplul Jue Yin: meridanul stapanul inimii si
meridianul ficatului
6. Cupplul Tai Yin: meridianul plamanului si
meridianul splinei
Meridianele principale comunica intre ele atat la
exteriorul cat si la interiorul corpului. Se asemenea
meridianele din partea superioara a corpului comunica
cu cele din partea inferioara. Aceasta comunicare se
face la exteriorul corpului si putem afirma ca meridianle
principale comunica intre ele la nivelul extremitatii
membrelor.
31

In profunzime, meridianele principale poseda un

sistem de unire interna organ-viscer sau viscer. Aceasta
explica de ce atunci cand energia perversa ataca un
organ, cand ea va trebui sa iasa din acest organ ea va
trebui sa treaca prin viscer. Acest principiu este valabil
si invers: cand energia perversa ataca un organ, atunci
cand va trebui sa iasa, ea va trebui sa treaca prin viscer.
Exista doisprezece legaturi intre meridianele
principale si poarta denumirea de puncte de reuniune.
Meridanele principale sunt clasificate dupa cum
urmeaza:
 Tai Yang: intestin subtire – vezica biliara
 Shao Yang: vezica biliara – trifocar
 Yang Ming: stomac – intestin gros
 Tai Yin: splina – plaman
 Shao Yin: inima – rinichi
 Jue Yin: pericardium – ficat
Radacinile meridianelor corespund punctelor situate
la extremitati, iar punctele de reuniune sunt superficiale
pentru Yang si profnde pentru Yin. Urmarind Circul
energie Iong in meridianele principale se poate constata
ca exista o conunicare constanta intre partile de sus ale
32

corpului cu cele de jos. Legaturile se fac in doua zone.

O zona toracica, pentru reuniunea meridianeleor Yin, si
o zona encefalica corespunzatoare meridianleor Yang.

2. Energia Wei Qi sau energia de aparare.

Aceasta ne permite sa rezistam tuturor influentalor de
afara. Ea mai este numita si energia antistres. Apara
organismul contra variatilor atmosferice in cursul
sezoanelor, variatilor termice, precum si tuturor
factorilor din mediul exterior care ameninta viata prin
patrunderea lor in mediul nostru intern cautand sa ne
modifice biostructurile. Aceasra energie provine din
energia de nutritie Iong si circula in meridianele
tendino-musculare, in meridianele distincte, in cuplul
Du Mai- Ren Mai, in viscere si organele interne.
De la nasterea sa, corpul uman este supus
dezechilibrelor energetice din afara, intrucat orice forma
de viata este un fenomen contra naturii. Viata este o
manifestare a unor invidualitati organizate, care, dintr-
un punct de vedere sunt sisteme deschise. Un sistem
deschis face schimb de substante, energie si de
informatie cu mediul inconjurator. Alimentele nu sunt
altceva decat substante care intra in sitemele vii.
Bilantul energetic al organismului asculta de legea
33

conservarii energiei. Mentinerea sistemului intr-o stare

anumita, inclusiv mentinerea calitatii de sistem deschis,
necesita un consum de energie. Echilibrul unui sistem
deschis, pe de alta parte, este de alta natura: fluent,
dinamic, consuma energie.23.3-36*-3-
Procesele prin care un sistem se transforma dintr-o
stare initiala intr-o stare finala sunt de doua feluri:
procese reversibile si ireversibile.
Materia vie se supune atat primului cat si celui de-al
doilea principiu termodinamic, dar tinde, in mod
constant, catre o nivelare termodinamica. Pentru a-si
putea mentine structura, materia vie, are nevoie de un
aport constant de energie chimica furnizata de alimente.
Bilantul energetic al organismului se realizeaza prin
intermediul ingestiei de hrana, prin intermediul
travaliului, prin producerea de caldua si rezerve
energetice. Mecanismee reglatoare ale metabolismului
se fac prin mecanisme de scurta durata cum este
mecanismul glucostatic, si prin mecanisme de lunga
durata, cum este mecanismul lipostatic.
Proprietatea organismului de a isi pastra o
stabilitate extrem e marea a calitatilor mediului intern si
a conditiilor in cadrul carora functineaza celulele si
tesuturile sta la baza conceptului de homeostazie.
34

La toate nivelele de organizare a materiei vii,

mecanismele de reglare tind sa metina constante
caracteristicile mediului care inconjoara fiecare
organism in parte. Organismul tinde sa stabilizeze
mediul sau incinjurator, iar celula pe al sau propriu,
adica mediul intern. Intre diferentele de organizare,
exista ample si complexe mijloace de informatie, care
dintre sistemul nervos, cel endocrin, dar mai ales cel
enegeic detin un rol esential. Sistemul enrgetic prin
intermediul meridianelor si punctelor, veritbili centrii
reglatori, contribuie la armonizarea a tot unitar. Cand
survine o variatie a mediului inconjurator, care ar putea
ameninta aceasra unintate, imediat sunt puse in
functiune mecanisme care o vor apara,aceste mecanisme
le numim in medicina traditionala chineza energia
defensiva Qi. Variatile mediului sunt resimtie de individ
in ansamblul sau, dar ele se repercuteaza la numite
nivele de organizare, la nivelul sistemelor si tesuturilor,
la nivel celular si in ulrima instanta la nivel molecular si
infracelular.
Organismul viu, in calitatea sa de sistem deschis,
are nevoie de intrari care sa.l alimenteza energetic, chiar
atunci cand nu depune un lucru exterior.
Celula esre sistemul deschis elementar. Intrarile si
iesirile sunt reglate de catre membranele celulare.
35

Permeabiliattea selectiva a membranelor, aceasta

functionare a „pompelor” cere energie. Este o parte din
energia metabolica. Insasi forma multor celule este
rezultatul intevsitii de energie, asa cum este forma unil
vegetael elastice pe care o menrinem indoita.
Biochimia substantelor specifice vietii,
macromoleulele de proteine si de acizi nucleici, cer
energie. Geneza structurilor diferentiate sau mentinerea
lor cere, de asemenea, energie. In limbajul stiintelor de
azi, putem spune ca viata contine un grad inalt de
informatie structurala.
In sistemul viu exista o permanenta inlocuire a
moleculelor de structuri, a atomilor din molecule.
Fiecare substanta se reinnoieste in timp de zile,
saptamani, luni. Din acest punct de vedere unele specii
moleculare sunt mai inerte. Aceasta particularitate a
sistemului deschis biologic argumenteaza in plus
necesitatea alimentarii.
Specific biochimiei in porcesele de biosinteza este
faptul ca replicarea ADN nu are loc decat in prezenta
matricei, adica a lantului monocentenar al ADN-ului. In
absesnta lui, chiar daca exista ceilalti factori, sinteza nu
are loc. Exactitatea procesului de replicare enzimatica,
adica asigurarea unei secvente care sa nu cuprinda
36

„greseli”, este sigurata de o firta termodinamica

suplimentara, independent de sursele energetice
provenite de la ATP prin intermediul monomerilor
trifosfatici. Actionarea principiilor termodinamicii
asigura replicarea perfecta a ADN-ului dea lungul
acestui proces deosebit de complex.
Toate principiile si mecanismele pe baza carora sse
desfasoara fluxul energetic extra si intracelular, arata
rolul energiei in viatta celulei si a organismului, luat ca
o unitate. De aici se observa si stransa dependenta intre
energie si materie si rolul determinant al energiei in
functionarea si reglarea tuturor proceselor vitale. Orice
defectiune ivita in mecanismele de aprovizionare cu
energie duce la fenaturarea agregatelor supramoleculare
si macromoleculare. Puntea de legatura facuta intre
energetica reactilor simple ale metabolismului si
energetica nivelului superior de organizare intracelulara
este facuta de meridianele energetice si punctele lor. In
masura in care gradul de complexitate a unei molecule
creste, iau nastere agregate moleculare si edificii
complexe cu structuri complicate si in acelasi timp
scade entropia, crescand totodata continutul infomativ al
sistemului considerat.
Fiind vorba de o actiune impotriva curentului,
impotriva sensului natural al entropie, asa cum prevede
37

al doilea principiu al termodinamicii, ea trebuie

sustinuta energetic. Orice incalcare a acesturi principiu
se plateste cu o cantitate de energei porportional cu
gradul de ordonare indus in sistem. Fiecare elemen de
structura de ordonare a materiei determina o scadere a
entropiei.
Intervenita donatorilor de energie nu se vede si nici
nu poate face un calcul direct al consumului energetic,
dar se stie ca agregarea moleculelor si mentinerea
structturilor sunt fenomene consumatoare de energie.
Energia este extrem de importanta pentru medicina
traditinala vhineza.Asa cum s.a aratat, energia Iong mai
este cunoscuta si sub numele de energie pura, in timp ce
nergia Wei Qi este impura. Daca energia Iong circula in
meridiane, energia Wei Qi circula in afara lor. Energia
Iong provine din incalzitorul mijlociu, la orificiul
superior al stomacului, ea este incarcata de reziduri pe
care le elimina si extrage esenta energetica pe care o
trimite la plamani, in sange, apoi in tot corpul, pentru a
alimenta tesuturile si organele.
Energia Wei Qi provine din incalzitorul inferior,
acest isi are originea la orificiul interior al stomacului.
In cazul ingerarii alimentelor, se extrage materia
nutritiva care patrunde in ficat, de unde se raspandeste
38

in muschi, ajunge la inima si de aici in artere, de unde

energia se revarsa in meridiane si soseste la plamani.
Plamanii comanda toata energia arterelor si alimenteaza
pielea. De la piele energia circula in cele sase viscere si
se acumuleaza in cele cinci organe.
Energiile Iong si Wei Qi sunt create, energia si
sangele se formeaza. Cand energia si sangele s.au
format, energiile Iong si Wei Qi incep sa circule. Cele
cinci organe sunt constituite si „sufletul” este fixat la
inima.
Inima si snagele nu corespund conceptiei Yin-ului
si Yang-ului, caci ele exista amandoua in toate
meridianele in proportie variabila. Energia si sangele
variaza in schimb cu fazele lunare cand luna incepe sa
creasca, spre prima sa faza de crestere, energia si
sangele incep sa actioneze. Cand luna este plina, ele
sunt la maxim de activitate, pentru a desreste odata cu
ea pana la sfarsitul lunii. In consecinta, urmand
fenomanele lunare, sangele si energia trebuie sa se
regularizeze.
Dupa Nei King, rolul principal al acupunctorului
este acela dea regla ciruclatia enrgiei. Aceasta energie
provine , cum s-a mentinat mai sus, pe de-o parte din
stomac si prin respiratie, unde ea se transforma in
39

energie Wei Qi si energie Iong. Pe de alta parte, aceasta

energie provine si din energia ancenstrala prin
meridianul Du Mai.
Energia Iong circula in interiorul meridianelor,
energia Wei Qi in exteriorul lor. Energia ancenstrala,
care vine odat cu ereditatea si circula impreuna cu cele
doua energi, provine din meridianul Du Mai, fiind
considerat „mama” sanatatii. Cand organismul este in
plina sanatate, toate energiile sunt in echilibru. Energia
materiala este sangele, energia impateriala este energia
pura.
Intreaga energie si tot sangele intra in tesuturile
oranismelor prin puncte Ting, urmand meridianele unul
dupa altul, pana se indeplineste ciclul complet al
energiei.
In conceptia antica chineza se arata ca de la nastere
corpul uman se gaseste in contact cu diverse posibilitati
de dezechilibru energetic. Acestea pot fi de mai multe
feluri.
Unul din cei mai importtanti factori perturbatori
sunt perturbatiile climatologice. Influentele
climatologice actioneaa in primul rand asupr epidermei
noastrem perturba organismul din punct de vedere
energetic, mai mult sau mai putin profund, avand ca
40

efect destrmarea energiei de aparare,care duce in ultima

instanta, la boala.
Toata apararea organismului, este dupa parerea
medicilor chinezi, sub dependenta energiei Wei Qi.
Aceasta energie circula la suprafata pielii, in epiderma.
Ea regleaza deschiderea si inchiderea porilor, functia
sudoripara, circulatia sangvina, sensibilitatea. Ea este
respunzatoare de sistemul reglator.
Energia defensiva Wei Qi este de natura esentiala
Yang, ea circula in meridianele tendino-musculare. De
asemenea, ea patrunde si in profunzime pentru a ne
apara contra elementelor patogene care tind sa produca
structurari tisulare sau organice. Ea circula in
meridianele distincte.
In ciruclatia sa externa si superficiala, energia Wei
Qi, joaca un rol esential fata de modificarile
atmosferice, diverse tulburari metabolice in cursul
sezoanelor, fie in cursul evolutiei ciclice anuale. Cand
organismul se afla intr-o slaba rezistenta sau stresul
atmosferica este doesbit de violent, energia Wei Qi, nu-
si poate indeplini rolul si apare o tulburare patologica.
Perturbatiile ale energiei superficiale Wei Qi se traduc
prin tulurari subiective, care constituie simptomul
alarma, durerea. Proiectia ei cutanata ne da posibilitatea
41

sa identificam zona perturbata. In conceptia medicinei

traditionale chineze, aceasta senzatie dureroasa este data
de oprirea ciruclatiei energiei defensive Wei Qi.

3. Energia ancestrala sau energia ereditara

Energia ancestrala debuteaza in rinichi, prin
combinarea celor doua radacini Yin si Yang, patrunde
apoi in inima, trece in plamani pentru a patrunde apoi in
marea circulatie a energiei Iong. Ea circula in interiorul
meridianelor, pentru a se reintoarce din nou in rinichi,
indeplinind astfel un ciclu complet. In meridianele
principale ea insoseste energia Iong si in afara
meridianelor cicula impreuna cu energia Wei Qi.
Energia ancestrala poate fi denumita si energia
cromozomiala a speciei. In conceptia chineza, isi are
izvoarele in energia rinichiului. Prin meridianele
curioase, energia ancenstrala, regleaza intreaga energie
a individului. Prin alte traiecte ale sale, aceasta regleaza
motilitatea, circulatia sangvina, functiile genito-urinare.
Asa cum energia indiviului are un caracter bipolar, deci
si energia acenstrala are aceasta proprietate, si in
concluzie are un potential pozitiv si unul negativ.
Regleaza potentialul pozitiv prin intermediul
42

meridianului guvernator Du Mai. Iar potentialul negativ

prin intermediul meridianului curios Ren Mai.
In cazul unui stres de afara, care afecteaza organismul
in plina sanatate, va pune in alerta in primul rand
energia Wei Qi, care prin actiunea sa tinde sa-l
loocalizeze cat mai superficial, ea fiind „gardianul”
potentialului nostru energetic. In cazul in care stresorul
este violent, patruzand in profunzime, energia de
aparare si cea ancestrala se pun in lupta impreuna. S.a
vazut mai sus ca energia ancestrala are o polaritate
pozitiva si una negativa. Daca afectiunea patrunde pe
cale pozitiva ea va avea un caracter violent cu fenomene
de agitatie psihica, agitatie generala, divagatii cu dureri
pe traiectul meridianului respectiv,cefalee, dorsalgii,
spasme si contracturi, la care se asociaza fenomene
hipertensive.
Daca afectiunea patrunde pe traseul polaritaii
negativ,pacientul va avea o simptomatologie care se
caracterizeaza prin astenie, hipotensiune, balonare
abdominala, astenie genitala. .
Meridianele curioase nu au legatura cu un organ sau
viscer, ele controleaza si regleaza diverse functii, cum
sunt: sistemul nervos, scheletul, sistemul circular,
functiile hepatobiliare, genito-urinare, anticorpii si
43

imunogeneza. Fiecare meridian curios are vasele si

punctele sale speciale care corespund caii de patrundere
in viscerul caruia ii este subordonat.
Meridianul guvernator guverneaza toate meridianele
Yang ale corpului de aceea mai poarta si numele de
„mama meridianelor Yang”.
Meridianul conceptiei sau vasul director sugereaza
rolul sau fiziologic particular la femei, iar natura Yin a
acestui vas esre reprezentata prin idiograma „ femeie”.
Vasul de conceptie de natura Yin se opune vasului
guvernator de natura Yang, asa cum pamantul se opune
cerului, frigul caldurii si Yin Yang-ului. Meridianul
conceptiei, prin functiile sale dirijeaza si controleaza
toate meridianele Yin ale corpului, de aceea se mai
numeste si „mama meridianelor Yin".
Aceste meridiane sunt reglatoare intregii Yang din
meridianele principale.
Energia ancestrala circula in meridianele curioase
numite astfel fiind ca nu se asemaana cu meridianale
prinicpale, si, cai acetea constituie legaturi intre Yin si
Yang, Extern si Intern. Termenul de curios se foloseste
in sensul izolat, separat. Energia circula in permanenta
in meridianele curiase in acelasi mod cai energia Iong
care circula in meridianel principale si energia Wei Qi
44

in meridanele tendino-musculare si distincte.

Meridianele curioas sunt mari vase care leaga si
armonizeaza cele douasprezece meridaine prinncipale.
Fiecare meridian principal are puncte de legatura cu
celelalte meridiane principale, pe de-o parte, si puncte
de legatura cu meridianele curioase pe de alta parte.
Exista o stransa legatura intre meridianul principal si
punctul sau de legatura specific ce deschide meridianul
curios cu care este in legatura. Aceste puncte se mai
numesc si puncte cheie, intrucat sunt folosite in practica
acupuncturii intocmai ca o cheie pentru a deschide
drumul energiei in aceste meridiane pe care le
deservesc.
In conceptia orientala chineza, organismul uman este
in deplina sanatate atunci cand viscerele si organele sunt
in armonie. Organele cuprind: inima, plamnaii,
ficatul,splina si rinichii care sunt de natura Yin, in timp
ce viscerele: vezia urinara, vezica biliara, intestinul
gros, intestinul subtire, trifocarul sunt de natura Yang.
Cele cinci organe trebuie sa conserve energia pe care o
elibereaza in parte.capacitatea lor energetica nu trebuie
sa fie niciodata slabita. Din contra, viscerele nu
conserva energia, ele nu servesc decat la o transforma si
transporta.
45

Toate organele sunt influentate de mediul exterior, de

psihism, de alimentatie, de culori.
Cercetarile in genetica moderna vin sa confirme odata in
plus existenta acestei energii, dandu-i noi dimensiuni.
La un anumit nivel, toate procesele fiziologice
imbraca un mecansim comun, avand ca si element de
functuinare comuna, valabile pentru intreaga lume vii,
asa cum sunt prostaglandinele si AMPc-ul. La baza
tuturor sta „cheltuiala” de energie luata din mediul
exterior prin intermediul alimentelor ( lipide, glucide,
proteine), transformate in „moneda de schimb
universal” ATP si, apoi folosita duoa cazi si situatie fie
la sinteze, fie in indeplinirea actelor fiziologice.
Corelarea dintre medicina antica chineza si energetica
moderna deschide noi cai de interpretare si cercetare
asupra fenomenului vital.
46

Capitolul 3. Diagnosticul energetic si

planul terapeutic în acupunctură
3.1. Analiza de diagnostic energetic a
unei persoane. Privire de ansamblu

Punctele de acupunctura sunt locul de aplicare

al tratamentelor prin acupunctura. Acestea nu
trebuie consierate ca simple locuri de stimulare
fiind ca acesta nu este decat unul dintre aspecte, ele
avand o alta semnificatie. Ele constituie locul de
reactie a bolilor, cu alte cuvinte locul unde se
manifesta durerile spontane provocate prin apucare,
unde apar anomalii de testura sau culoare apielii,
reactii de tip alergic precum si o slaba rezistenta
electrica. Aceasta examinare demonstreaza valoarea
diagnostica, iar in practica, reperarea punctelor
sensibile permite localizarea punctelor de
acupunctura.
Deci, punctele de acupunctura sunt locul de
reactie a bolilor si locul unde se poate exercita actul
terapeutic. Aceste aspecte sunt complementare..
47

La nivelul membrelor punctele care se gasesc

pana la coate si pana la genunchi au fost calificate
ca puncte principale si poarta denumirea de puncte
antice.Cele trei puncte Yin si cele trei puncte Yang
de la mana si de la picior sunt descrise ca fiind in
relatie cu viscerele si organele, avand acelasi nume
cu meridianele, ceea ce traduce actiunea terapeutica
indepartata a punctelor meridianelor la nivelul
viscerelor, organelor, capului sau trunchiului.
Cartile vechi de acupunctura divizeaza punctele in
trei categori: puncte de pe meridian, puncte in afara
meridianului si puncte dureroase sau E Shi.
Punctele celor 14 meridiane se repartizeaza la cele
patru membre, la trunchi si la cap. Repartitia la
nivelul membrelir se face pe fata interna sau
externa , deci trei meridiane Yin si trei meridiane
Yang. La nivelul trunchiului, la cap se disting parti
anterioare,posterioare, superioare si ingerioare, apoi
regiunea fetei, a pieptului si a abdomenului:
anterioare, laterale si posterioare. Punctele situate la
nivelul memnrelor pot trata regiuni vecine, dar si la
distanta.
In practica, punctele cele mai importante pentru
tratamentul afectiunilor capului si trunchiului sunt
cele ale meridioanelor curioase Du Mai si Ren Mai.
Ambele meridiane pot fi impartite in trei parti dupa
48

indicatiile punctelor pe care le deriva. Punctele

situate in fata si la cap trateaza boli oto-oringo-
laringologivr si oftalmologivr; punctele situate la
nivelul pieptului trateaza afectiunile toracice si
viscerale toracice, punctle punctele abdominale
afectiunile acestei regiuni si viscerele abdominale,
iar cele situate in partea inferioara a abdomenului
trateaza afectiunile din aceasta regiune.
Punctele sunt calificate in diverse categorii
dupa meridainul caruia ii partin, pozitia lor pe
meridian, cat si in functie de indicatiile lor
particulare.
Dedesuptul genunghilir si deasupra coatelor se
gasesc cinci puncte cu afectiune particulara:
TSING, IONG, YU, KING, HO, numite si puncte
antice. De la extremitatea membrelor spre genunci
sau coatem curenti energetici mici devin mari.
Putin profunde la debut, de aici devin profunde ,
din departate devin apropiate.
Punctele Yuan supranumite si „ puncte
sursa” sunt locul in care energia Yuan sta sau trece.
Punctele Yuan ale meridianelor sunt puncte
radacina, puncte unde energia „se concentreaza”,
puncte unde energia „intra in meridan”.
49

Energia Yuan a meridianului trifocar circula din

exterior si este abundenta in meridianele Yang, de aceea
cest meridain are un punct Yuan in plus.

Punctele Lo apartin vaselor Lo. La nivelul celir

patru membre, cele 12 merdidiane poseda fecare cate un
punct Lo, care permite comunicarea, relatia si uniunea
intre doua meridiane Itnerior-Exterior. In afra de
acesrea mai exista cate un punct Lo al meridianului
cinceptiei, al meridianului guvernator si marele Lo al
splinei, deci in total sunt 15 puncte Lo.
Punctele Lo sunt folosite ptentru echilibrarea energiei
interor-esterior. Cand suferinta este superficiala se
folosesc punctle Lo corespunzatoare.
Punctele Tsri sunt in numar de 16. Ele
desemneaza „spatii” locul unde energia si sangele de
intalnesc si se unesc. Punctele Tsri sunt utilizate in
general in tratamentul bolilor acute si deasemenea
ptntru a jugula starea de vid sau plentitudine a bolii.
Punctele Jiao Hui sunt punctele celor opt vase
curioase. Aceste sunt situate la nivelul membrelor si
corespund cu cele opt meridiane curioase. Datorita lor,
cele 12 meridiane se unesc. Aceste opt puncte formeaza
adevarate cupluri energetice la nivelul membrelor
superioare si inferioare.
50

Punctele Yu ale spatelui sunt puncte specifice

unde energia orgganelor si viscerelor comunjica cu
exteriorul, patrunzand sau iesind. Efergia organelor si
viscerelor comunica prin punctele Shou ale spatelui.
Punctele Mo sunt puncte particulare la nivelul
abdomenului si pieptului unde energia organelor si a
viscerelor se concentreaza in acelasi mod ca si in cazul
punctelor Sho ale spatelui care sunt puncteYang.
Punctele Mo se situeaza in partea anterioara a corpului
si sunt puncte de natura energetinca Yin. Punctele Shu
si Mo fiind apropiate de organe si viscere, cand exista o
acumulare de energei perversa se constata reactii la
nivelul acestor puncte.
Punctele Hui sunt in numar de opt si cum aratasi
numele, leaga intre ele energia viscerelor, organelor,
tendoanelor, sangelui, vaselor, oaselor si maduvei.
Punctele de intalnire. Un punct care apartine mai
multor meridiane, poarta numele de punc de
reuniune.asfel spus, mai multe meridiane pot trece prin
acelasi punct. In acest caz, meridianul poarta denumirea
de meridian de origine, iar celelalte meridiane sunt
vecine.
51

3.2. Cele opt principii de tratament

Cea mai cunoscuta metoda de tratament in Europa

este metoda „Cele opt principii”,( Ba Gang) care
decurge din preceptul fundamantal ca de fapt
simptoamele unei boli pot fi regrupate pe metodologia
simpla a celor ppatru cupluri:
A. Extern –Intern
B. Frig-caldura
C. Exces-Insuficienta
D. Yin-Yang

Cele opt principii aplicate corect duc rapid la

elaborarea unei scheme teoretice al carei aspect practic
il reprezinta la usurarea suferintei bolnavului, fara a fi
necesara depistara etiologiei precise a bolii.
Stabiliria diagnosticului cu ajutorul celor „opt principii”
(Ba Gang) enumerate mai sus consta in a califica
semnele si simptomele abtinute prin examinarea
bolnavului, din care deducem tipul, localizarea, natura
bolii si rraportul intre energia Iong si cea perversa.
52

Deci, din complexitatea sistemelor, evolutie si

manifestari, bolile se pot clasifica conform celor „opt
principii”:
- Tipul bolii nu poate fi decat Yin sau Yang
- Localizarea poate fi la suprafata sau in profunzime
- Natura bolii, „caldura” sau „frigul”
- Apogeul energie perverse se numeste „exces”, iar
scaderea energiei organismului poarta denumirea de
„vid”
- Suprafata , caldura, excesul apartin Yang-ului
- Interiorul, frigul, vidul, apartin Yin-ului
In practica medicala, evolutia si simptomele bolilor
sunt mult mai complexe, ceea ce face analiza acestora sa
se realizeze unele in functie de altele. Astfel ca atunci
cand se face distinctia Vid-Exces, trebuie pusa in relatie
cu Frig-Caldura si Suprafata-Interior. De asemenea, in
cursul evolutiei bolilor se port petrece schimbari in
natura lor ca de exemplu:
- Biao patrunde in Li
- Interiorul vine la suprafata
- Frigul se transforma in Caldura
- Caldura devine Frig
- Plentitudinea trece in Vid, si invers
Pe de alta parte, in unele stadii apar manifestari opuse
celor care au existat la aparita bolii, de exemplu:
- Frig aparent cand in realitate este vorba de caldura
53

- Caldura parenta cand in realitate este vorba de Frig

- Exces mascat de Vid energetic
- Vid aparent care acopera un Exces

A. EXTERN –INTERN

Analizarea simptomelor de la suprafata sau din

profunzime obtinute prin examenul clinic ne permite sa
determinam localizarea bolii si tendinta sa evolutiva.
Atunci cand boala se afla la nivelul pielii epidermului sa
dermului, ea apartine sindromului Biao.
Atunci cand afectiunea este localizata la viscere, vase de
sanguine, maduva si oase, ea apartine sindromului Li.
Pe de alta parte, boala poate evolua in moduri diferite:
- Ea poate debuta fie la suprafata, fie in profunzime
- Sdr Biao poate deveni progresiv un sindrom Li cu
disparitia completa a semnelor exterioare.
- Sdr Li poate aparea inainte de a se sterge complet
sdr Biao
- Daca radacina bolii se afla in interior, ea poate
progresa catre exterior.
Sindroamele Biao si Li sunt frecvent asociate cu Frig-
Caldura, Exces-Insuficienta, realizand astfel sindroame
complexe:
54

 Frig- Extern / Caldura- Intern

 Suprafata- Insuficeinta/ Exces- Intern
 Suprafata- Exces/ Insuficeinta- Intern

B. FRIG- CALDURA

Frigul si Caldura sunt elemente ce ne permit sa

determinam natura bolii. Ele sunt manifestari materiale
ale excesului de Yin sau Yang. Sindromul Frig se
traduce printr-o insuficeinta a Yang Qi al organismului
fie printr-un atac al Frigului pervers.
Sindromul Caldura reprezinta excesul de Yang Qi al
organismului sau un atac al Caldurii perverse.
Boala se poate prezenta sub diverse aspecte:
- Sindrom de Frig sau Caldura
- Frig si Caldura amestecate
- Forme evolutive: Caldura se transforma in Frig sau
Frigul se transforma in caldura
- Forme inselatoare Frigul real se manifesta ca si
Caldura, Caldura reala da aparenta de Frig
Frig- Caldura sunt totodata in relatie cu Biao-Li, si
Exces- Insuficienta pentru a forma sindroame complexe.
55

C. INSUFICEINTA- EXCES

Insuficeinta si Excesul sunt principii care perimit sa

se determine starea enerfiei organelor si starea energiei
perverse.
Insuficienta se manifesta ca o insuficeinta de Qi al
organismului, si Excesul ca un exces al Qi-ului pervers.
Boala este polimorfa si se poate manifesta sub
numeroase aspecte:
- Sindrom de Insuvficienta sau de Exces
- Forme mixte de Insuficeinta si Exces
- Forme evolutive
- Forme inselatoare
Pe de alta parte Insuficeinta –Excesul sunt in relatii cu
Biao-Li, Frig- Caldura pentru a forma sindroame
complexe.

D. YIN- YANG

Yin si Yang-ul sunt principii generale su in aceasta

acceptiune inglobeaza sase aspecte, apartinand si
discernem si sa rezumam caracteristicile unei boli si sa
descriem un sindrom in raport cu alte principii. Exista
sindroame prpprii ale Yin-ului si ale Yang-ului , cum
sunt:
- Insuficeinta Yin, insuficienta Yang
56

- Disparitia Yin, disparitia Yang

3.3. Diagnosticul sindroamelor

energiei Qi, sangelui si lichidelor
organice
Energia, Sangele si lichidele organice consttituie baza
necesara a functionarii viscerelor si organelor. Bolile
viscerelor si organelor pot antrena modificar patologice
la nivelu energiei Qi, al sangelui sau al lichidelor
organice.
Tulburarile energiei, Sangelui, si al lichidelor organice,
pot fi cauza dereglarilor functionale ale organelor.
A. Sindroamele Energie QI
Perturbarile energiei poate fi sintetizate in patru
sindroame:
- Insufieinta Energiei
- Prabusirea Energiei
57

- Stagnarea Energiei
- Nesupunerea Energiei
B. Sindroamele Sangelui
Patologia sangelui poate fi clasificata in trei mari
sindroame:
- Insuficienta Sangelui
- Stagnarea Sangelui (ingrisarea)
- Sange „cald”
C. Sindroame in case se asociaza energia cu
sangele
Energia Qi produce Caldura, pune in miscare si retrage
Sangele in vase.
Deficienta energiei poate avea urmataorele cauze:
- O diminuare a Sangelui
- O staza sanguina cu formarea cheagurilor de Sange
Sangele alimenteaza si transorta Qi-ul. Cand sangele
este insuficient:
- Qi-ul nefiind hidratat si alimentat, survin bolile
Caldurii uscate
58

- Qi-ul nefiind suficient, scazand pana la disparitie,

creaza sindromul Dispersia Yin-ului si dispersia
Yang-ului
Patologia asocierii Qi-ului si al Sangelui se constituie
in patru sindroame:
a. Qi stagnar cu inchegarea Sangelui
b. Qi si Sange in insuficienta
c. Qi-ul si insuficienta antreneaza pierderi de Sange
d. Disparitia Qi-ului ca urmare a unei pierderi de
Sange
59

3.4. Diagnsticul sindroamelor

organelor (Zang), viscerelor (Fu) si
meridianelor

Pentru a face diagnosticul sindroamelor organelor si

viscerelor trebuie ca prin confruntarea si analiza
simptomelor sa determinam:
- Localizarea bolii( organ, viscer, organ de simt, etc.)
- Procesul patogen
- Natura bolii
- Starea luptei dintre energia organismului si energia
perversa
Aceasta modalitate se aplica in special asupra bolii de
origine interna excluzand pe cele externe la care se
aplica cele „opt principii” si alte clasificari.
60

3.5. Diagnosticul sindroamelor febrile

de origine externa

A. Sindroamele celor 6 meridiane

Manifestarile patologige apartin diferitelor stafii ale
patrunderii energiei perverse in doua grupe de
meridiane: Yin si Yang.
Bolile Yang-ului reflecta bolile viscerelor, pe cand
meridianele Yin reflecta manifestrarile patologie ale
organelor..
Bolile evolueaza de la exterior catre interior si sunt in
general insotite de simptome din partea meridianelor,
acest fenomen purtand denumirea de reeditare ciclica.
In acelasi timp se poate constata:
- Transmiterea in salturi la doua sau la trei meridiane
- Transmiretrea intre doua merdiane, unul la
suprafata, altul la interior. Exemplu dela Tai Yang
la Shao Yin
- Atac direct de la debutul bolii la meridianele Yin
fara a trece in prealabil in meridianele Yang.Acesta
este atacul direct, boala nu debuteaza in Tai Yang
dar ataca dirrect Tai yin sau Shao Yin
61

- o boala debuteaza pe un meridian inainte ca

sindromul meridianului deja atacat sa se fi terminat.
Aceasta poarta numele de boala de conjuntura
- doua sau trei meridiane poti fi bolnave in ansamblu
si in acest caz poarta numele de boala combinata
Sindroamele celor sase meridiane ne permit sa
evaluam localizarea bolii, capacitatea de rezistenta a
energiei normale, forta agentului patogen, prognosticul
bolii si orientarea terapeutica.
Localizarea se face in oridnea meridianelor.
Prognosticul se face in functie de evolutie. Daca boala
evolueaza spere interior, se agraveaza, daca evolueaza
spre exterior se amelioreaza.
Capacitatea de rezistenta a energiei normale si forta
agentului patogen determina evolutia bolii.
Cele 6 meridaine ale lui Du Nei Jing
TAI YANG Durere a cefei, coloanei lombare

YANG MING Febra, dureri oculare, insomnie,

uscaciunea nasului

SHAO YANG Dureri toracice, surditate

62

TAI YIN Supraincarcarea stomacului, eructatii,

uscaciunea gatului

SHAO YIN Gura uscata, sete

JUE YIN Senzatie de supraincarcare, retractia
scrotului

B. sindroamele celor patru invelisuri ( WEI, QI,

YING, XUE)
In asemenea cazuri, tratamentul se adrezeaza in
primul rand lui Wei, apoi se Trateaza Qi-ul, dupa acea
Yin-ul, si la uram tratam Sangele. Agentul patogen trece
dintr-un strat in altul incepand cu Wei si termiannd cu
Sangele.
Boala se agraveaza progresiv, pe masura ce intra in
profunzimea organismului.
Inveslisul Wei repreinta suprafta, boala se gaseste
la plamani si la piele. Invelisul Qi guverneaza interiorul,
bola poate fi situata la pipet, la plamani, la stomac, la
intestine, la vezicula biliara. Afectarea invelisului ying
63

ne demonstreaza ca boala se afla in Yin-ul inimii si in

Yinu-ul Stapanul inimii.
Stratul de sange se refera la patrunderea Caldurii la
nivelul meridianului ficatuluisi al rinichilor, atunci cand
ea scade, agita sangele..
Bolile febrile de origine externa incepr in general in
stratul Wei si [rpgreseaza cu stratul Qi, Ying si Sange.
In timp, forta agentului patogen, degradeaza forta
energiei normale a organismului, iar boala poate avea
alte modalitati de trecere.
Bolile „calde” (febrile) consecutive unui atac Caldura
perersa de progine externa, sunte de natua Yin, cu o
tendin1ta la deschidere care lezeaza Yin-ul. In faza
initiala, tratamentul se va face „alungand Caldura” prin
remedii picante si reci; in faza terminala trebuie sa ne
preocupe in primul rand „alimentarea Yin-ului”.
64

3.6. Plan terapeutic si scheme de

tratament în acupunctură. Tehnica
tratamentului in acupunctura.

In momentul inceperii tratamentului, acupunctorul

trebui sa isi concemtreze toata atentia asupra actului
teraputic.
Bolnavul trebuie intins pe masa sau pe canapea, intr-o
incapere lipsita de orice zgomit, si trebuie sa fie complet
relaxat.
In cazul afectiunilor musculare este bine ca bolnavul
sa stea in ortostatism, iar dupa sedinta sa fie intins. se
va constata astfel ca simptomele se atenueaza imediat.
Inaine de intepare este bine sa fie decontracturati. Dupa
intepare contractura se va atenua imediat.
Pentru localizara punctelor, de cele mai multe ori,
reperele anatomice sunt suficeinte. In practica , pentru
reperarea distantei, se foloseste ce ceea ce medicina
traditionala numeste cun. Cun-ul reprezinta lungimea
unei falange. De asemenea, se mai pot folosi cu succes
si aparate electronice speciale: point locator.
65

Prescrierea punctelor de intepat trebuie sa se realizeze

in urma unei analzie energetice.
In cazul unui dezechilibru intre Yin si Yang, unul fiind
in exces , altul in insuficenta, decat sa dispersam
energia, este mai bine sa o tonifiem pe cea insuficeinta.
Tonifierea si dispersia constituie baza tratamentelor
prin acupunctura.
Cand bolnavul este plin de Vid energetic, trebuie sa
se tonifieze „mama”, cand este in Plentitudine trebuie sa
s disperseze fiul. Cand nu exista nici Vid nici
Plentitudine, se inteapa simplu, meridianul, intrucat la
un singur meridian afectat cauza esr intotdeauna energia
perversa.
Cand trebuie atrasa energia Wei Qi, care este
superficiala, se inteapa superficial. Daca vream sa
actionam asupra energiei Yong care se aduna in
punctele Iong trebuie sa se maseze punctul inainte de a
intepa pentru a dispersa energia superficiala Wei Qi.
Cand „mama” este in Exces, se dipserseaza „fiul”,
pt aceasta acul trebuie aplicat in profunzime, apoi se
retrage putin si se asa p loc pana devine rece.
Se cunoaste ca energia perversa ataca in primul
rand capilarele, apoi vasele secundare, apoi meridainele,
66

deci trebuie ca la inceputul fiecarei afectiuni sa

delimitam exact zona afectata.
Tabelul organeor si punctelor la care se adauga viscerele
si punctele
Organe
Lemn Primavara Ficat Punct TING
Foc Vara Inima Punct IONG
Pamant Sfarsitul Splina Punct IU
de vara
Metal Toamna Plamani Punct King
Apa Iarna Rinichi Punct HO
Viscere
Metal Toamna Intestin Punct Ting
gros
Apa Iarna Vezica Punct Iong
urinara
Lemn Primavara Vezica Punct Iu
biliara
Foc Vara Intestin Punct King
subtire
67

Pamant Sfarsit de Stomac Punct Ho

vara

In afara reglajului prin intermediului tonifierii si

dispersiei urmand notiunea „mama-fiu” mai exista o
tehnica pentru a actiona asupra meridianelor curioase.
Puncte cheie ale meridanelor curioase
Punct Ting Ficat, intestin gros
Punct Iong Inima, Vezica urinara
Punct IU Splina, Vezica biliara
Punct King Plamani , intestin subtire

Aceste puncte sunt foarte importante in practica

mediacala, dar ele singure nu dau reultate ,ci doar in
asociere cu alte puncte idicate in afectiunea respectiva.
68

Capitolul 4. Concluzii finale și

constatări
4.1. Concluzii generale

Există destule studii care arată că acupunctura ar

avea efecte cel puțin împotriva durerii sau  senzației de
greață,dar bazele acesteia cu energia Qi și meridianele
nu sunt bine puse la punct. Diferențele pe care le face
acupunctura există, dar sunt modeste și nu se cunoaște
nicio bază anatomică sau histologică a existenței unor
puncte de acupunctură sau a unor meridiane.
Unele studii arată că ar exista o oarecare diferență
în ameliorarea durerii la grupurile supuse acupuncturii
față de grupurile care doar au fost înțepate în puncte
aleatorii. Alte cercetări susțin faptul că ambele grupuri
au avut ameliorări similare, iar altele arată că nu a
apărut nicio ameliorare semnificativă. Prin urmare,
rezultatele sunt inconsistente.
Cu toate acestea, de exemplu, poți deveni
acupuncturist doar dacă faci un masterat de 3 ani în
acupunctură și  medicină tradițională orientală, unde se
învață chestii destul de serioase, inclusiv medicină
occidentală.
Orientul îndepărtat are, într-adevăr, o istorie și o
cultură foarte interesantă din care putem învăța multe,
69

dar ar trebui să ne punem multe întrebări înainte a

efectua un intreg tratament si terapie cu acupunctura.
70

Bibliografie

1. Studiu de caz „Acupuncture”- Michele Van

Hal; Alexander M. Dydyk; Michael S. Green,
25 Iulie 2022

2. Diagnosticare energetică și terapie

(biorezonanță)- Centrul de acupunctura YIN
YAN Medical

3. https://www.acupunctura-provital.ro/

4. Diagnostic si tratament puncte noi in

acupunctura- Dr. Teodora Caba, Dr. Teodor
Caba, Sibiu, 2000

5. Studiu de caz PubMed „Teaching self-

acupuncturesurvey report”- Catrina Davy,,
John Hughes 

6. Cum functioneaza acupunctura? – studiu de

caz revizuit de catreKerry Boyle D.Ac., M.S.,
71

L.Ac., Dipl. Ac.,

CYT — By YvetteBrazier — 6 Ianuarie, 2023

7.  Eficacitatea si rezultatele terapiei prin

acupunctura- Echipa Bioclinica la data de 25
Septembrie 2020

8. Functia energetica a organismului si

mecanismele acupuncturii- Dr. Teodor Caba,
Bucuresti, 1980