STUDENTA : CERNAT SIMONA-VIOLETA UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

MASAJUL CLASIC SI APLICATIILE SALE IN ACTIVITATEA SPORTIVA

Sportul, aceasta intensa si variata activitate a omului sanatos si plin de energie, care urmareste perfectionarea fizica si psihica pana la performanta, antreneaza in pregatire sau in competitie intreaga capacitate functionala si toate rezervele organismului. Pentru ca aceasta activitate sa nu devina o risipa daunatoare de vitalitate, trebuie sa oferim organismului obosit timp suficient de odihna, hrana necesara si alte mijloace si conditii de pregatire, refacere si recuperare morfo-functionala si de compensare a energiei consumate. Printre mijloacele de pregatire refacere si recuperare a sportivilor face parte masajul, un procedeu cunoscut si practicat inca cu mult timp inaintea antichitatii. Grecii antici au imaginat si folosit primii, masajul pregatitor la atleti, precum si cel de refacere, celebrii medici Herdicos si Hipocrat, precizand si popularizand influentele procedeelor de masaj asupra sportivilor. Prin ritm, intensitate si durata, masajul se adapteaza la particularitatile morfologice si functionale ale sportivilor si se diferentiaza din punct de vedere tehnic si metodic in raport cu necesitatile individuale determinate de efort. Inaintea unor antrenamente, dar mai ales inaintea unor competitii , la unii sportivi se manifesta un complex de manifestari comportamentale, neuropsihice si vegetative, cu caracter strict individual si dependent de multipli factori , creand starea de start. Masajul de incalzire,prin proceduri diferentiale, urmareste tocmai atenuarea febrei de start , calmandu-i starea de hiperexcitabilitate. La sportivii cu un temperament flegmatic , cu o apatie de start o serie de proceduri ii stimuleaza , combatand starea de indiferenta, iar incalzirea propriu-zisa, ce urmeaza masajului, va sterge aceste manifestari negative. Masajul de refacere, care se efectueaza de regula dupa efort, dar in anumite situatii se poate efectua si intraefort(pauzele dintre reprize la jocurile sportive, box, judo, lupte etc.) se poate folosi singular, ca mijloc de refacere sau asociat cu alte mijloace (hidroterapia, sauna, psihoterapia etc.) Tehnica aplicarii masajului sportiv, ca si celelalte forme de masaj(intretinere, recuperare etc) are la baza o serie de manevre fundamentale sau principale.Aceste manevre, exercita influente diferite la nivelul tegumentelor, sistemului muscular, sistemului osteoarticular, aparatul circulator si a sistemului nervos, ceea ce ofera o posibilitate individualizarii diferitelor proceduri de masaj in functie de obiectivele urmarite. Manevrele fundamentale sunt: netezirea, frictiunea, framantatul, tapotamentul si vibratiile. Netezirea este o manevra introductiva cu care se incepe orice sedinta de masaj. De asemenea ea se poate intercala intre diferite manevre fundamentale de masaj si constituie procedura de incheiere a sedintei de masaj. Aceasta manevra reprezinta practic o netezire a tegumentelor, prin alunecarea usoara a mainilor maseurului pe suprafata corpului masat, executata intotdeauna de la extremitatea distala, periferica spre extremitatea proximala, centrala. Se executa cu ambele maini deodata sau alternativ una dupa alta. Se face in mod obisnuit in linie dreapta, in axa longitudinala a membrelor, de-a lungul grupelor musculare dar se poate executa si in zig-zag sau transversal in functie de structura anatomica a regiunii masate. De obicei aceasta manevra se efectueaza segmentar pe zonele anatomice delimitate, cum ar fi antebrat,brat,gamba,coapsa, dar si pe toata lungimea membrelor superioare sau inferioare.

Netezirea are o actiune calmanta, de micsorare a durerii, a contractiilor musculare, a tensiunii psihice etc. Un alt efect important il reprezinta imbunatatirea circulatiei de intoarcere venoase si limfatice, ce rezulta din actiunea mecanica a procedurii, care faciliteaza hemodinamica dar si din actiunea reflexa ce produce vasodilatatie activa prin mecanisme vasomotorii nervoase si umorale. Frictiunea se adreseaza indeosebi tesuturilor mai profunde subcutanate(conjunctiv, gras). Aceasta manevra consta intr-o apasare si deplasare a tegumentelor si tesuturilor conjunctive subcutanate pe planuri profunde, in limita elasticitatii lor. Frictiunile pot fi superficiale sau profunde. De-a lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase se vor executa frictiuni liniare, de-a lungul coloanei vertebrale- de o parte si de alta a apofizelor spinoase se aplica o frictiune energica ondulata sau in zig-zag in sens descendent, de la ceafa spre osul sacru.Frictiunile prelungite, executate intr-un ritm lent, diminua sensibilitatea locala, scade contractura musculara si reduce tensiunea nervoasa. Ritmul viu si miscarile scurte dar viguroase stimuleaza sistemul nervos periferic. Framantatul se adreseaza tesutului muscular si consta in apucarea, ridicarea si stoarcerea tesuturilor moi si presarea acestora pe planul osos dur. Se poate executa cu o mana sau cu doua maini, prin miscari ondulatorii, ritmice si legate intre ele. Este o manevra de stimulare a musculaturii prin stimularea proprioceptorilor de la nivelul muschilor si tendoanelor , imbunatatind excitabilitatea si contractilitatea muschilor, mentine in conditii normale elasticitatea lor si realizeaza in acest fel o profilaxie a leziunilor musculare.In acest timp, prin activarea circulatiei in vasele sanguine si limfatice se imbunatatesc schimburile nutritive si se activeaza eliminarea catabolitilor rezultati de activitatea musculara. Tapotamentul este o manevra ce consta in aplicarea pe tegumente a unor serii de lovituri scurte si ritmice si reprezinta unul din cele mai intense procedee de masaj. In functie de intensitatea si ritmul tapotamentului efectele se produc in tesuturile mai superficiale sau mai profunde. Se obtine un efect predominant excitat prin actiunea asupra receptorilor de la nivelul pielii si a tesuturilor subcutanate conjunctive si o activare a circulatiei cu cresterea temperaturii locale. Tapotamentul provoaca, de asemenea, o crestere a excitabilitatii neuromotorii prin stimularea proprioceptorilor de la nivelul muschilor si tendoanelor, ceea ce duce la o crestere a tonusului muscular. Vibratiile sunt manevre de masaj, care constau in executarea unor miscari circulare pe o regiune mai restransa, producand o deplasare foarte mica a tegumentelor si tesuturilor subcutanate. Vibratiile manuale fata de cele mecanice, nu sunt perfect ritmice, nu pot produce miscari oscilatorii si presiuni uniforme, nu pot fi aplicate un timp prelungit, deoarece sunt dificil de executat si obosesc mainile celui ce le efectueaza. Vibratiile superficiale fine, mai prelungite au un efect calmant, reduc sensibilitatea tegumentelor si a tesuturilor subcutanate, produc o senzatie de incalzire si o relaxare musculara. Vibratiile cu oscilatii mai mari, mai profunde, mai puternice, produc o activare a circulatiei sanguine in zona masata, cu efecte decongestionante. Cernutul si rulatul sunt manevre ce se pot aplica numai pe anumite parti ale corpului, care au aspect cilindric, cum sunt membrele superioare si inferioare. Au efecte de relaxare musculara, efecte de decongestionare locala si de imbunatatire a supletei tesuturilor. Presiunile constau in apasari pe unele portiuni ale corpului, la sfarsitul sedintelor de masaj partial. Actiunea lor este reflexa scazandu-se sensibilitatea pana la anestezie, dupa care se instaleaza o relaxare secundara a muschilor. Tractiunile si tensiunile sunt manevre care se adreseaza in special articulatiilor si tesuturilor periarticulare. Aceste manevre au ca obiectiv imbunatatirea mobilitatii articulare. Scuturarile constau in oscilatii mai ample, efectuate ritmic asupra unui segment al corpului. Ele se aplica la membrele superioare si inferioare. In functie de intensitatea manevrelor se obtin efecte de relaxare si calmare musculara, cand se executa mai usor, si efecte de stimulare generala cand se executa mai puternic. Efectele fiziologice a masajului sportiv sunt de doua feluri: locale si centrale. Efectele locale sunt: - cresterea debitului sanguin - s-a dovedit ca framantatul creste debitul sanguine de 2,3 ori,netezirea de 1,9 ori , iar vibratiile cu 1,5 ori.

- accelerarea evacuarii deseurilor- datorita efectului de presiune mecanica, masajul produce o filtrare marita a lichidului spre interiorul capilarelor tisulare, cu intensificarea evacuarii produselor metabolismului. - diminuarea tonusului muscular tonusul muscular poate fi crescut sau scazut. O serie de manevre de masaj, cum ar fi tapotamentul, pot accentua tonusul muscular, pe cand majoritatea celorlalte manevre micsoreaza starile de contracture musculara. Efectele centrale sunt: - transfer vegetativ in directia unui tonus parasimpatic- prin masaj, impulsurile in terminatiile nervoase sensitive ale pielii, ajung si in sistemul nervos central, via maduva spinarii, explicandu-se astfel incetinirea si amplificarea respiratiei in timpul masajului, precum si incetinirea frecventei cardiace prin cresterea influentelor parasimpatice. - ameliorarea senzatiei de confort psihic- pielea contine un numar foarte mare si foarte diferit de terminatii nervoase in functie de regiuni; astfel incat masajul fiecarei regiuni a corpului va antrena o serie de efecte psihice mai mult sau mai putin pronuntate. In activitatea sportive masajul dinaintea efortului, de incalzire este de regula un masaj stimulator pe plan biologic, in timp ce masajul de refacere este un masaj regenerator pe plan biologic. Intre aceste doua forme majore de masaj sportive se intercaleaza masajul intraefort(antrenamente si competitii) care este mai greu de realizat in cazul unor pauze mici,de cateva minute, si cand procedurile utilizate vor fi orientate catre refacere(neteziri,vibratii pe gambe,coapse,umeri, cum ar fi in box, lupte,judo etc) Masajul sportiv poate sa fie umed, in care maseurul foloseste de regula un sapun sau o solutie emolienta sau uscat folosindu-se talcul. Masajul in legatura cu probele sportive de performanta si cu intrecerile sportive In perioadele competitionale, regimul sportiv de antrenament cedeaza locul regimului de intreceri.In acest nou regim, masajul poate fi de folos sportivului inainte,intre si dupa probele de performanta sau de intrecere sportiva. 1)Masajul inaintea probelor de performanta sau a competitiilor Masajul aplicat inaintea unor probe sportive grele, prin care se tinde la obtinerea unor performante sau rezultate maxime, constituie o forma de pregatire a organismului, prin care concurentul cauta sa se puna in conditii optime de desfasurare a capacitatii sale de efort, a formei si maiestriei sale sportive. Masajul pregatitor este util inaintea probelor atletice de alergare, aruncare si sarituri, inaintea jocurilor sportive si a sporturilor bazate pe viteza si forta, dar mai ales in cele care necesita un efort maximal , chiar de la inceputul probei. In cazul asa-numitei stare de start pe care o au unii concurenti inaintea concursurilor, masajul are ca scop fie stimulator, fie linistitor. El se adreseaza in primul rand nervilor si muschilor, apoi functiilor mari fiziologice, pentru a mari debitul circulator, a activa schimburile de tesuturi, a creste caldura locala etc. Masajul pregatitor exercita in plus o influenta favorabila asupra starii psihice a concurentului, caresi gaseste, in momentele grele de asteptare o preocupare utila si divertizanta. Influentele masajului pregatitor trebuie sa fie stimulatoare pentru sportivii care se gasesc intr-o stare de oarecare inertie sau indiferenta; aceste influente trebuie sa fie relaxatoare si linistitoare pentru sportivii prea incordati sau prea rigizi, emotionati sau agitati din cauza probelor la care vor lua parte. Masajul stimulator se realizeaza prin manevre vii si energice, dar de scurta durata, care se aplica pe o suprafata limitata a corpului, sau pe un grup de muschi, de preferinta pe regiunile sau pe segmentele care vor fi mai solicitate si care au intr-adevar nevoie sa fie pregatite inaintea concursului. Masajul calmant se executa lent si prelungit , prin manevre usoare si superficiale, aplicata pe o suprafata cat mai intinsa a corpului. 2)Masajul intre probele sportive de performanta sau intre fazele competitiilor sportive complexe

Atunci cand probele sportive se repeta de mai multe ori in sir( la alergari de viteza, aruncari si sarituri), in serii sau faze, in reprize sau etape(box, lupte, ciclism) si in probele combinate(triatlon, pentatlon,decatlon) se intercaleaza in pauzele prevazute intre aceste diverse probe, o forma speciala de masaj care are doua scopuri la fel de importante: primul-de recuperare functionala si de refacere a capacitatii de efort; al doilea-de incalzire pentru proba care urmeaza. Acest masaj este cunoscut in cercurile sportive sub numele de masaj de reconditionare . In scurtele pauze dintre probe sau reprize se vor aplica procedeele de masaj cele mai eficace pentru combaterea simptomelor de oboseala care s-au ivit, sau pentru tratamentul micilor tulburari si leziuni care s-au produs in timpul probei anterioare. Acest masaj , ca si cel de incalzire, se aplica deobicei chiar la fata locului, pe marginea terenului de jocuri, pe iarba stadionului sau pe o banca din sala de gimnastica. 3)Masajul de refacere dupa probele sportive de performanta sau dupa competitii Masajul aplicat dupa probele sportive de performanta sau dupa competitiile foarte grele, are ca scop sa contribuie la refacerea energiei pierdute si sa reduca la minimum simptomelor oboselii si alte tulburari functionale, care au aparut din cauza efortului. Acest masaj se aplica in orele care urmeaza probelor, in afara de cazurile in care oboseala foarte intensa si starea de slabiciune a sportivului ne determina sa amanam aplicarea masajului pe a doua zi , cand vor disparea fenomenele acute. Nu este indicat sa aplicam masajul chiar de la inceput pe regiunea cea mai obosita sau pe muschii cei mai sensibili, ci sa masam mai intai tesuturile vecine sau grupe mari de muschi situati la distanta de regiunea prea obosita. Abia dupa cateva sedinte de acest fel putem masa si regiunea suprasolicitata. Masajul aplicat in scopul inlaturarii oboselii acute se va executa cu o deosebita grija, folosind mai ales manevrele blande de netezire vibrata, de frictiune usoara si mai rar de framantat, cernut si rulat. Lovirile si scuturarile regiunii nu se vor aplica decat dupa disparitia tuturor semnelor de oboseala locala. Automasajul nu este indicat decat in cazuri rare. Se recomanda, in schimb, asocierea manevrelor de masaj cu alte mijloace linistitoare sau relaxatoare, ca dusurile calde, baile locale sau alte procedee de acelasi gen. Masajul de refacere trebuie sa devina obligatoriu dupa probele grele de forta, rezistenta sau de lunga durata. Masajul in gimnastica, jocuri sportive, diverse ramuri de sport si in turism In gimnastica sportive si acrobatica , masajul este aplicat, atat in perioada de antrenament, cat si in cea competitionala. In antrenament este indicat un masaj general viguros, care actioneaza asupra principalelor grupe de muschi si asupra marilor articulatii ale corpului.Acest masaj se executa de regula la cateva ore dupa lectia de gimnastica, zilnic sau de 3-4 ori pe saptamana. Inaintea probelor de concurs, este necesar un masaj pregatitor, aplicat mai ales pe regiunile sau segmentele cele mai solicitate in exercitiile care vor urma. Fotbalistii folosesc masajul mai mult decat ceilalti jucatori. Ei combat prin masaj oboseala locala, contracturile musculare, intinderile si alte mici leziuni accidentale, destul de frecvente in acest joc, mai ales la membrele inferioare. Rugbistii si handbalistii cunosc, la randul lor, valoarea masajului in antrenamente si competitii si incep sa foloseasca masajul pentru ingrijirea musculaturii si tratamentul accidentelor de natura traumatica, ce se produc in toate regiunile corpului. Jucatorii de tenis aplica de multa vreme masajul pentru prevenirea si tratarea fenomenelor de oboseala locala si a leziunilor prin suprasolicitarea, mai ales la coate. Nu putem vorbi despre folosirea masajului aplicat in sport, fara a da prioritatea cuvenita atletismului. Atletismul de performanta necesita insa o pregatire fizica deosebit de staruitoare si de complexa . Printre conditiile indispensabile prevazute intr-un regim complet de pregatire atletica se numara azi si masajul. Masajul este recomandat atletilor in toate fazele activitatii lor: in antrenament si in perioadele de tranzitie sau de repaus, in competitii si ca mijloc de tratament al leziunilor si tulburarilor

accidentale. Metodica masajului variaza intr-o oarecare masura in raport cu natura efortului. Astfel, la alergatori si saritori se va acorda mai multa atentie ingrijirii membrelor inferioare si centurii pelviene, in timp ce la aruncatori vor fi ingrijite mai mult membrele superioare si centura scapulara. Masajul de antrenament si cel din perioadele de intrerupere a antrenamentului va fi un masaj general, viguros si extins, executat de 2-3 ori pe saptamana, la cateva ore dupa terminarea programului sau in zilele fara program practice. Cu una sau chiar doau zile inainte de competitie, acest masaj va fi oprit. Atletii grei, in special halterofilii , au mare nevoie de masaj pentru intretinerea functionala a muschilor si combaterea oboselii. La acestia, masajul de antrenament devine o regula si se aplica de 3-4 ori pe saptamana. Se folosesc intotdeauna procedee puternice si profunde, de frictiune si framantat, care trebuie sa patrunda in adancul maselor musculare, dupa care se aplica manevre relaxatoare de cernut si rulat. Luptatorii si boxerii au o experienta veche si cunosc anumite procedee speciale de masaj, pe care il aplica atat in antrenamente, cat si in competitii. Masajul dintre reprize are un caracter recuperator real, mai ales atunci cand se asociaza si cu alte metode de ingrijire de urgenta. Ciclistii sunt cei mai constiinciosi sportivi in privinta folosirii masajului pentru prevenirea si combaterea oboselii musculare sau a accidentelor traumatice, localizate mai ales la membrele inferioare. La schiori se recomanda un masaj extins , de antrenament, care se aplica seara sau in zilele fara program practic.Inainte de competitii este util un masaj de incalzire, aplicat peste imbracaminte, pe partile cele mai carnoase ale corpului. Durata lui este foarte scurta si precede nemijlocit intrarea in cursa. Acest masaj poate fi asociat cu miscarile de incalzire si de respiratie profunda. La sfarsitul probelor , repausul pasiv, sezand sau culcat, in atmosfera rece si umeda de afara, este interzis.Daca concurentul nu se poate adaposti intr-o camera calda el va continua sa se miste sau va fi masat. Sunt indicate frictiunile, framantatul muschilor, bataia pe spate si scuturatul membrelor, asociat cu miscari ample si vii de trunchi si member. Pentru inotatori , masajul de antrenament nu este indispensabil, dar masajul pregatitor dinaintea probelor este foarte folositor, pentru combaterea senzatiei de frig, care se va accentua prin contactul cu apa. Aceasta senzatie este deosebit de neprielnica pentru ca mareste incordarea musculara si rigiditatea articulara, diminuant in mod substantial randamentul. Acesti sportivi au nevoie, inainte de probe, de un masaj uscat, constand in frictiuni, framantat si tapotament viu, aplicat pe tot corpul. Vaslasii folosesc masajul sub forma extinsa, cuprinzand marile mase de muschi din regiunea spatelui si cefei, a centurii scapulare si a membrelor superioare, a centurii pelviene si a membrelor inferioare. Alpinismul considerat ca forma sportiva a turismului, solicita intr-un grad foarte inalt, atat musculatura, cat si functiile mari organice, ca circulatia, respiratia, schimburile nutritive si mai ales pe cele ale sistemului nervos.Masajul ii ajuta pe alpinisti sa faca fata unor conditii neprielnice, provocate de intemperii neprevazute sau de piedici grele in desfasurarea programului lor.Prin masaj se duce lupta impotriva frigului si umezelii, a oboselii si a altor tulburari care ameninta pe sportivi in diferite imprejurari.

BIBLIOGRAFIE
1. IOAN DRAGAN - Medicina sportiva, Editura Medicala, Bucuresti, 2002 2. ADRIAN N. IONESCU Masajul , Editura ALL, Bucuresti, 1994