UNIVERISTATEA DUNAREA DE JOS GALATI

Masajul in baschet
(Extrema-Small Forward)

Student: Soptica Andreea

Anul: II
Grupa: Kinetoterapie

Baschetul este unul dintre cele mai rspndite sporturi de echip din lume; se
caracterizeaz prin fineea, precizia i fantezia exerciiilor tehnice i tactice, prin talia nalt i

calitile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate ntr-o lupt sportiv care pretinde
spirit de echip i de sacrificiu, inteligen i rezisten nervoas.
Punctele sunt marcate prin aruncarea mingii (ochire) prin co de sus; echipa care
acumuleaz mai multe puncte la sfritul jocului ctig. Mingea poate fi fcut s nainteze pe
teren prin driblare sau pasnd-o altor coechipieri. Actele fizice nesportive (fault (sport)) sunt
penalizate i exist restricii asupra modului n care este folosit mingea (nclcri).
De-a lungul timpului, n baschet s-au dezvoltat tehnicile obinuite de ochire, pasare i
driblare, dar i de poziionare a juctorilor, precum i structurile ofensive i defensive. De obicei,
juctorii cei mai nali vor ocupa centrul sau una dintre cele dou poziii de naintare, iar
juctorii mai mici de statur sau cei care au vitez i cele mai bune abiliti de mnuire a mingii,
vor ocupa poziia de paz. n timp ce baschetul competiional are nite reguli bine stabilite,
numeroase variante de baschet s-au dezvoltat pentru jocurile ocazionale. n anumite ri,
baschetul este un sport popular, cu muli spectatori.

Small Forward- Este un forward, sau un fundas mai inalt. Cel mai bun jucator al echipei
care poate juca si pe perimetru si in interior.Trebuie sa fie agresiv si puternic pentru a juca in
interior dar in acelasi timp suficient de agil pentru a putea juca afara.Al doilea cel mai bun
aruncator si penetrator.Multe aruncari sunt executate de pe baseline.Are prima responsabilitate
pentru a recupera ofensiv.

Caracteristicile efortului in jocul de baschet

Efortul in baschet este de intensitate maximala, care alterneaza cu peioade scurte de
efort submaximal, variabil ca intensitate si durata, cu intreruperi scurte, capacitatile motrice
solicitate fiind: viteza, rezistenta-viteza si capacitatile coordinative.Aceste capacitati se combina

in timpul jocului, dominante fiind: indemanarea in regim de viteza, viteza in regim de forta,
indemanarea in regim de rezistenta. Capacitatea motrica forta se impune tot mai mult la jocurile
sportive, iar la baschet viteza se manifesta in mod deosebit in regim de forta (pentru aruncarile la
cos, apararile pressing).
Datorita ritmului de joc, cu angrenari rapide in efort si reveniri scurte, jucatorilor de
baschet li se cere o capacitate anaeroba si aeroba foarte bune. Solicitarea sistemelor
cardiovasculare si respirator este foarte mare.
Baschetul modern este caracterizat pri tendinta intensificarii efortului competitional ,
prin crestereavitezei de deplasare si executie, patrunderi rapide pase si aruncari la cos din
saritura, contraatacuri, lupta pentru recuperarea mingii, aparare activa in zona sau pressing pe tot
terenul. Toate acestea conduc la solicitari mari ale organismuluiatat pe plan somatic cat si
vegetativ.
Sistemul nervos central este foarte solicitat in efortul specific, pe toata durata jocului.
Hiperexcitabilitatea corticala este tradata de cresterea vitezei de reactie, cresterea frecventei de
fuziune la stimularea luminoasa intermitenta, scaderea pragului de fosfena. Emotivitatea
exagerata precum si frecventele rasturnari de scor, pot declansa exacerbarea excitabilitatii
corticale, ce duce la comiterea de greseli si instalarea precoce a oboselii corticale, manifestate
prin inrautatirea coordonarii.
Pe langa sistemul nervos central,foarte solicitati sunt analizatorii: mioartrokinetic,
acustic si vestibular, asigurand functia de echilibru in sarituri, fente, lupta la panou. Cea mai
importanta dintre toate este aportul si solicitarea analizatorului vizual. Participarea vederii
centrale in urmarirea mingii, a cosului, a adversarului este prezenta la toti.
Aparatul locomotor este solicitat in toate actele motorii atat maximal cat si
submaximal. Caracteristic pentru jocul de baschet sunt sariturile multiple la panou, ceea ce
solicita mult articulatiile genunchilor si gleznelor. Solicitare aparatului locomotor este asimetrica
in baschet: in momentele importante de prindere, dribling, pasare sau aruncare, intervin bratele in
timp ce picioarele efectueaza miscari aciclice (sarituri, fente) si segmentul cefalic actioneaza in
alt ritm, cu alta frecventa pentru derutarea adversarilorin eliminarea posibilitatilor de anticipare
sau de a juca mingea aflata in diferite feze ale zborului, la diferite inaltimi si viteze de deplasare.
Solicitarea cu precadere a articulatiilor genunchilor si gleznelor, impune pregatirea si intarirea lor
permanenta, in timp ce musculatura centurii scapulare si cea a bratelor va trebui intarita prin
exercitii statice , izometrice, efectuate in pozitia specifica baschetbalistului. O musculatura bine
dezvoltata a coapselor va impiedica aparitia accidentelor la nivelul articulatiei genunchiului.
Solicitarea aparatului cardiovascular este intensa, ea fiind reflectata in cresterea
pronuntata a frecventei cardiace (150-162 batai/minut) si a tensiunii arteriale (160-180 /80-90
mm Hg). Emotiile mari, mai ales la cei mai putin antrenati, maresc reactivitatea aparatului
cardiovascular.
Functia respiratorie este supusa si ea unor solicitari variate ca sens si intensitate. n
timpul efortului specific jocului de baschet , respiratia pulmonara marcheaza modificari variate,

de la apneea totala pana la cresterea spre valori foarte mari. Respiratia tisulara este intensificata
pe toata durata efortului si cateva ore dupaterminarea lui.
Calitatile psihice sunt, de asemenea , pe primul plan in baschet: inteligenta,
creativitatea, spontaneitatea, stabilitatea emitionala, atentia distributiva, capacitatea de analiza si
decizie rapida.

Grupele musculare implicate in actiunea extremei-small forward

Principalul procedeu de aruncare la cos a extremei este pe doi pasi , la acest procedeu
componeta motrica este asigurata de efortul muscular al majoritatii grupelor musculare: in
momentul sariturii la nivelul genunchiului al ultimului picior de bataie se realizeaza o flexie
urmata de un impuls puternic pentru a obtine o saritura inalta. In momentul aruncarii bratul drept
duce mingea desupra capului , cotul aflat in flexie , totodata cu desprindea de pe sol este urmata
si aruncarea la cos prin intinderea bratului drept ,iar degetele orientate spre interior. Datorita
aruncarilor umarul drept este cel mai afectat in cazul jucatorului care executa aruncarile cu mana
dreapta (in special muschiul deltoid), de aceea dozarea arucarilor in cadrul lectiilor de
antrenament este foarte importanta. Se recomanda efectuarea runcarilor si cu bratul
neindemanatic pentru a diminua efectul de hipertrofie musculara. Pentru a scadea riscul de
accidentare la nivelul bratului de aruncare se recomanda o pregatire a organismului pentru efort
care contine in preponderenta exercitii pentru umar si brat (se folosesc mingi medicinale cu
diferite greutati, exercitii de streching, benzi elastice si exercitii din gimnastica de baza). De
asemnea, si musculature membrelor inferioare este foarte implicate in jocul de baschet , neavind
o pregatire fizica pot aparea accidentari mai ales la nivelul genunchilor datorita opririlor
brute i plecri rapide de pe loc, care pot supune ligamentele i meniscul
genunchiului unei presiuni uriae. Leziunea la ligamentul colateral medial este cea
mai frecvent. Pot f f adesea tratate cu ghea. O afeciune a ligamentului
ncruciat anterior este un prejudiciu mult mai grav. Poate aprea la o schimbare
brusc de direcie sau la aterizarea dup o sritur. Cel mai frecvent, aceste leziuni
necesit intervenie chirurgical de corecie. Tehnicile actuale folosite pentru a
repara ligamentul permit juctorului s se ntoarc pentru a juca n sezonul urmtor.

Aplicarea masajului sportiv

In perioadele pregatitoare, masajul este strans legat de procesul de antrenament sportiv, se aplica
dupa efort si urmareste cateva principii generale:
- se poate aplica sub forma de masaj general sau partial, de obicei recomadandu-se 4 sedinte de masaj pe
saptamana, doua de masaj general, si doua de masaj partial, in mod alternativ si strict individualizat.
- se maseaza mai intai grupele musculare care nu au luat parte directa la efort si apoi cele direct implicate
in efort, pentru ca in cele din urma, circulatia sanguina si cea limfatica sunt deja imbunatatite.
In masajul de antrenament, se poate folosi atat de mijloacele masajului profilactic si terapeutic cat si
de mijloacele kinetoterapiei, pentru a se evita ca microtraumatismele produse in efort sa determine

aparitia accidentelor.
In perioadele competitionale, masajul impulsioneaza starea de start si se aplica inainte de concurs
prin procedee corespunzatoare si individualizate pentru depasirea crizei de adaptare, in care sportivul
poate manifesta apatie, situatie in care se aplica procedee de masaj excitante; febra de start, situatie in
care masajul trebuie sa fie calmant si linistitor pentru nervi si relaxator si decontracturant pentru muschi.
Masajul poate fi aplicat usor excitant pentru mentinerea conditiei psihomotrice optime.
Dupa concurs, in perioada de refacere, scopul masajului este inlaturarea obosellii si refacerea rapida
si eficienta a organismmului, in vederea pregatirii pentru concursurile ce urmeaza.
In activitatea sportiva, ca urmare a eliberarii energiei necesare desfasurarii unui efort fizic, apare
oboseala musculara. Din cauza proceselor biochimice desfasurate la nivelul fibrei musculare, procese ce
produc incapacitati contractile si metabolice, scade randamentul sportivului. Tehnicile de relaxare
specifice masajului sportiv, produc hiperemie, ceea ce permite fibrelor musculare sa-si recapete rezervele
energetice. Orice metoda de masaj contribuie la cresterea cantitatii de sange si oxigen in muschi. Acest
fapt, imbunatateste elasticitatea, contractilitatea si posibilitatile functionale musculare si intarzie
momentul anoxiei si acumularii de toxine, ce provoaca glicoza.
Masajul sportiv, se poate aplica sub forma masajului sau a automasajului, direct pe terenul de
sport, pentru efecte imediate, sau in cabinete de masaj, pentru refacerea, pentru compensarea si
supracompensarea energiilor cheltuite in efort si pentru recuperare.

Masajul cu gheta este intalnit destul de des la sportivi. Este un masaj antiinflamator si
decongestiv, mai puternic dect medicaia antiinflamatorie clasica, eficient dup traumatisme, in
contracturi sau chiar rupturi musculare, in torticolis recent (foarte eficient), hernii de disc, periartrite sau
spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista).Consta in friciuni locale sau regionale
cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. Produce iniial o vasoconstricie (contractarea vaselor
de snge), apoi o vasodilataie cu efecte trofice si analgezice locale.La apariia hipereremiei intense, se
oprete tratamentul.Se poate executa de cteva ori de zi, in funcie de necesiti .

Bibliografie

1.
2.
3.
4.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Baschet
http://www.ccabaschet.ro/Pozitiile_jucatorilor.html
http://lonciudavidescu.blogspot.ro/2007/08/pozitiile-in-baschet-si-multi.html
http://www.kinetikmed.com/Proceduri-de-tratament/Proceduri-de-masajterapeutic/masaj-sportiv.html
5. Curs Masaj- Profesor Cristian Dragomir
6. http://www.sportnews.ro/cum-eviti-accidentarile-urate-din-baschet-se-produc-1-600-000de-leziuni-pe-148199.html