Cuprins

Ruptura de ligament încrucişat anterior în jocul de handbal ..................................... 2

I.Localizare și anatomie ............................................................................................. 2
II.Ruptura de ligament încrucișat anterior. Informații generale................................. 3
III.Cauze si factori de risc pentru ruptura de ligament încrucișat anterior ................ 4
IV.Simptomele rupturii de ligament încrucișat anterior ............................................ 5
V.Diagnosticare și examene ....................................................................................... 6
VI.Tratamentul chirurgical ......................................................................................... 6
VII.Tratamentul conservator (nechirurgical) ............................................................. 7
VII.1.Kinetoterapia ................................................................................................. 8
Exercitii de kinetoterapie, postoperator: ................................................................. 8
Etapa 1: ( primele 7 zile) .......................................................................................... 10
Exercitii de kinetoterapie pentru refacere ............................................................. 11
Etapa 2 (recuperare in zilele 15-20 ) ....................................................................... 15
Obiective: .............................................................................................................. 15
Etapa a 3-a (recuperare in zilele 22-40) ................................................................... 18
Concluzii: ................................................................................................................. 22
Bibliografie:.............................................................................................................. 23

1
Ruptura de ligament încrucişat anterior în jocul de handbal
I.Localizare și anatomie

Ligamentul încrucișat anterior are un rol deosebit de important în ceea ce

privește stabilitatea genunchiului în jocul de handbal . Pentru a-i înțelege rolul
trebuie să îl privim în context.
Un studiu realizat în 2007 pe un eşantion de 96 de jucatori de handbal
referitor la ultimii 2 ani de activitate, arată că 57% din accidente, sunt la nivel
ligamentar tocmai datorită faptului ca este un sport de contact şi conţine mişcari
stresante pentru sistemul osos şi musculoligamentar iar contactul frecvent şi intens
cu adversarul - mai ales în ultima perioadă din ce în ce mai dur - determină accidente
serioase, apariţia acestora fiind inevitabilă.
Articulația genunchiului este una dintre cele mai complexe din corpul
uman și cuprinde trei oase: femurul, tibia și rotula (supranumită și patelă). Rotula se
află în fața articulației și are rol protector, iar cele trei oase sunt interconectate prin
ligamente. Asemănătoare unor benzi rotunde, aceste ligamente ale genunchiului sunt
foarte puternice și acționează similar unor sfori care țin oasele în contact și
stabilizează genunchiul.

Exista patru ligamente principale în genunchi:

 Ligament colateral medial – Situat în partea laterală internă a genunchiului,

acesta are rolul de a stabiliza articulația în porțiunea internă medială a
genunchiului.
 Ligament colateral lateral – Situat în partea laterală externă a genunchiului, are
rolul de a controla deplasările laterale externe de la nivelul genunchiului.

2
 Ligament încrucișat posterior – Este situat în interiorul articulației, se
încrucișează cu cel anterior în forma unui X și controlează stabilitatea posterioară
a genunchiului.
 Ligament încrucișat anterior – Controlează stabilitatea anterioara a
genunchiului. Acest ligament traversează în diagonală centrul genunchiului, iar
rolul său este de a preveni deplasarea anterioară a tibiei și de a asigura stabilitatea
rotațională. Este format din două fascicule – anteromedial și posterolateral –
fiecare dintre ele cu un rol important în stabilizarea antero-posterioară și în cea
rotațională.

II.Ruptura de ligament încrucișat anterior. Informații generale

Ruptura de ligament încrucișat anterior este, alături de întinderea de

ligament, una dintre cele mai frecvente leziuni de la nivelul genunchiului în jocul de
handbal. Poate fi totală sau parțială – atunci când se rupe unul dintre cele două
fascicule (fasciculul anteromedial sau cel posterolateral).
Majoritatea rupturilor de ligament încrucișat anterior sunt complete și se
asociază cu leziunile altor structuri de la nivelul genunchiului: menisc, cartilaj
articular, alte ligamente.

3
III.Cauze si factori de risc pentru ruptura de ligament încrucișat anterior în
jocul de handbal

Ligamentul încrucișat anterior se poate rupe în mai multe situații:

 Schimbări rapide de direcție
 Opriri și decelerări bruște în timpul alergării
 Aterizarea incorectă din săritură
 Contact/impact direct, precum tackling-ul în fotbalul american sau în rugby

Unele studii au arătat ca la femeile care practică handbalul, incidența rupturii

de ligament încrucișat anterior este mai mare decât în cazul sportivilor de
performanță de sex masculin. S-a sugerat că acest lucru se datorează diferențelor de
condiție fizică, de forță musculară, și de control neuromuscular. Unele cauze ale
riscului mai ridicat în rândul femeilor sunt:
 diferentele de conformație a pelvisului și de ax ale membrelor inferioare
 laxitate ligamentară crescută
4
 efectul estrogenilor asupra structurilor ligamentare.

Leziunile ligamentului încrucișat anterior sunt frecvente în cazul

sportivilor de performanță sau al persoanelor foarte active, care practică un sport în
mod frecvent. Unii sportivi sunt mai predispuși la aceste leziuni față de alții. Schiorii,
rugbiștii, atleții care practică diverse tipuri de sărituri sunt, de regulă, mai susceptibili
la ruptura de ligament anterior a genunchiului.

IV.Simptomele rupturii de ligament încrucișat anterior

Atunci când se produce ruptura de ligament încrucișat anterior, pacientul

simte că genunchiul se deplasează. Totodată, ruptura este însoțită și de un zgomot
specific, ca un pocnet. După acest moment, cel al traumatismului propriu-zis, apar
următoarele simptome:
 Durere și inflamație. În timpul primelor 24 de ore, genunchiul se umflă.
Inflamația și durerea pot dispărea brusc la un moment dat, însă asta nu înseamnă
că problema a fost rezolvată.
 În momentul în care pacientul reia activitatea sportivă, genunchiul va fi cel mai
probabil instabil și se va resimți deplasarea lui în timpul activităților.
 Limitarea gradului de mișcare în articulația genunchiului.
 Disconfort în timpul mersului.

Desigur, poate aceste simptome nu sunt alarmante la prima vedere, iar o

asemenea leziune nu este una de natură să îi reducă pacientului complet capacitatea
de mișcare, însă există riscul dezvoltării unor leziuni ulterioare la nivelul meniscului.
Trebuie să menționăm, prin urmare, că prin rolul pe care îl joacă aceste ligamente
încrucișate, ruptura unuia dintre ele poate duce la incapacitatea de a face mișcări
uzuale și la incapacitatea de a flexa genunchiul.
De cele mai multe ori ruptura de ligament încrucișat anterior se asociază
cu ruptura ligamentului colateral și a unuia dintre meniscuri. Este demonstrat că orice
5
pacient cu ruptură de ligament încrucișat anterior și ruptură de menisc netratate face
gonartroză în 10 ani.

V.Diagnosticare și examene

Diagnosticul este elaborat de către medicul ortoped în urma examenelor specifice:

 Consultație – examinare fizică și anamneză
 Radiografie de genunchi (față și profil)
 Examinare imagistică prin rezonanță magnetică (RMN)

VI.Tratamentul chirurgical

Acest ligament este singurul care nu se vindecă prin imobilizare, astfel încât
operația pentru ruptura de ligamente încrucișate este, uneori, imperativă, iar pentru a
reda stabilitatea genunchiului este nevoie de reconstrucția acestuia. Chirurgul
ortoped va înlocui ligamentul rupt cu o grefă de țesut, o matrice care va fi populată
cu celule și se va transforma într-un nou ligament. Grefa poate fi obținută din mai
multe surse:
 Autogrefe – Sunt recoltate direct de la pacient. Se pot folosi tendoanele
mușchilor semitendinos și gracilis, tendonul mușchiului cvadriceps sau tendonul
patelar.
 Ligament artificial de tip LARS (Ligament Advanced Reinforcement System)
 Alogrefă – Transplant de la pacienți în moarte clinică

Operația de de ligamentoplastie se desfășoară pe cale artroscopică, prin

incizii mici. Acest tip de operație este mult mai puțin invaziv decât operația deschisă.
Printre beneficii se numără: durere diminuată, spitalizare mai scurtă, timp mai rapid
de recuperare.

Intervenția începe prin recoltarea grefei. Apoi se fac două incizii mici de o
parte și de alta a tendonului rotulian, prin care se introduce camera de luat vederi
(artroscopul) împreună cu celelalte instrumente necesare pentru operație. Se execută

6
niște tuneluri în tibie și în femur, iar prin aceste tuneluri se trece grefa și se fixează
la nivel femural și tibial printr-un sistem special conceput în acest sens.

Ligamentul încrucișat anterior este alcătuit din doua fascicule. Intervenția

poate implica reconstrucția unui singur fascicul („single bundle”) sau a ambelor
fascicule („double bundle”).

În ultimii ani reconstrucția “single bundle anatomic” a inclus și elemente din

celelalte tehnici, prin crearea unui grefon cu o grosime similară cu cea a ligamentului
original, plasat la nivelul femurului în poziție anatomică.

VII.Tratamentul conservator (nechirurgical)

Un ligament încrucișat anterior rupt complet nu se va vindeca fără operație,

însă acest lucru nu înseamnă că operația este obligatorie. Tratamentul conservator
este unul potrivit pentru pacienții în vârstă sau sedentari. Dacă celelalte structuri
ale genunchiului sunt intacte, medicul poate recomanda variante terapeutice simple,
nechirurgicale, printre care se numără:
 Purtarea unei orteze – Medicul poate recomanda purtarea unei orteze care să
stabilizeze genunchiul. Într-o primă fază, pentru protecția genunchiului se poate
recomanda sprijinul podal parțial pe piciorul afectat, prin folosirea unei cârje.
 Kinetoterapie – Pe măsură ce inflamația cedează, pacientul începe un program
de recuperare care constă în exerciții fizice specifice destinate tonifierii
musculaturii.
 Fizioterapie – Există mai multe tipuri de fizioterapie benefice pentru pacienții
care au ruptură de ligament: terapia cu ultrasunete, electroterapie, magnetoterapie
etc.

7
 VII.Kinetoterapia intensa este cheia succesului dupa orice ligamentoplastie,
Indiferent de varsta, nivel de activitate sau tehnica folosita. Se recomanda ca
acest proces sa inceapa inainte de interventia chirurgicala, pentru a pregati pacientul,
atat din punct de vedere fizic, cat si psihologic. Imobilizarea prelungita si repausul
dupa evenimentul acut pana la interventia chirurgicala duce la atrofia severa a
cvadricepsului, iar recuperarea postinterventie va fi mai dificila.
După o intervenţie chirurgicală înainte de a părăsi sala de operaţie o imobilizare
de genunchi şi o punga de gheaţă vor fi aplicate pe genunchi. Este foarte important
ca in primele 10 zile sa faceti exercitii pentru mentinerea extensiei si sa tineti gheata
pe genunchi. Recuperarea efectiv incepe a doua zi dupa operatie.

 Punga cu gheata va contribui la reducerea durerii şi umflăturii. Crioterapia ar

trebui să fie utilizata continuu pentru primele 3-4 zile dupa operatie. Ulterior
gheata ar trebui să fie folosita pentru aproximativ 30 de minute, între sesiunile
de kinetoterapie.
-Imobilizarea in orteza ajută la menţinerea extensiei şi trebuie purtata in mod
continuu la inceput, ulterior in timpul mersului si somnului, în rest aceasta poate
fi înlăturata

Exercitii de kinetoterapie, postoperator:

1. Se poate face si un masaj de relaxare usor, fara a apasa, cu o crema care sa incalzeasca
timp de 10 minute.

2. Se face o incalzire prin care sa punem in

miscare corpul, apoi ne vom axa pe exercitii
specifice recuperarii genunchiului.

8
 Incalzirea se va face timp de 10
minute cu exercitii usoare si nu foarte complexe.

Stretching-ul se va face 5 minute in preajma kinetoterapeutului.

3. Dupa incalzire vom trece la recuperare prin exercitii de kinetoterapie.

9
Etapa 1: ( primele 7 zile)

In primele 7 zile este foarte important sa lucrati pentru a va recapata

extensia.

Obiective:
 controlul durerii şi al tumefactiei
-efectuarea imediata a unei game variate de exerciţii de mişcare
-atingea şi menţinerea complet pasiva a extensiei
-prevenirea atrofierii muschiului cvadriceps
-reluarea mersului
-controlul durerii şi al tumefactiei

1) Perioada imediat interventiei chirurgicale trebuie sa stati cu piciorul ridicat

(pozitie procliva si sa puneti gheata pe genunchi)
2) Nu stati perioade lungi de timp cu piciorul într-o poziţie fixa (mai jos decât restul
corpului), ca acest lucru va duce la cresterea in volum a genunchiului si a
piciorului. Când sunteti aşezat pentru o perioadă semnificativă de timp, ridica-vă
piciorul pe un scaun.
3) Conbaterea durerii presupune administrarea de altialgice si antiinflamatoare in
cursul spitalizarii.
4) In primele 10 zile va sfatuim sa nu calcati cu toata greutatea pe piciorul operat.
5) Puteti sa faceti dus, dar suturile trebuie protejate de apa.In prima zi şi noapte, după
o ligamentoplastie, vă puteţi aştepta ca pansamentele sa se imbibe cu sange. Acest
lucru este normal! Vrem ca sângele să se scurgă din genunchi in pansamente, mai
degrabă decât sa se acumuleze în genunchi şi sa produca tumefactie şi dureri. Dupa
2 zile, timp in care durerile si tumefactia s-au ameliorat, pacientul va incepe
kinetoterapia prin inlaturarea imobilizarii din 3 in 3 ore
Acesta este o perioadă critică pentru timpul procesului de recuperare, deoarece
atunci corpul tău este cel mai vulnerabil. Chirurgia este o experiență traumatizantă
pentru mușchi, ligamente și alte țesuturi, acesta fiind și motivul inflamațiilor după
operație.

10
 În perioadă imediat următoare după intervenția chirurgicală veți simți durere,
inflamație, și, posibil, acumulare de lichid în exces în jurul articulației genunchiului.
Procesul de reabilitare începe imediat după operație, și vi se vor da exerciții care
trebuie efectuate zilnic pentru a sprijini recuperarea. În acest timp, nu veți avea voie
să vă lăsați toată greutatea pe piciorul afectat, astfel încât veți fi nevoiți să
utilizați cârje și să limitați mobilitatea dumneavoastră cu ajutorul unei orteze post
operatorie.
Exercitii de kinetoterapie pentru refacere

1. 3 reprize/zi a cate 8 seturi de 10 repetari:flexia coapsei pe bazin la 45-60

grade. In decubit dorsat, cu genunchiul in extensie, pacientul ridica piciorul la 45-
60 de grade si mentine pozitia 6 secunde. Excercitiile se executa cu multa blandete.
Dupa fiecare ridicare pacientul isi poate relaxa musculatura 2-3 secunde.

2. 3-4 reprize/zi a cate 10-15 minute: extensia completa. Extensia o puteti recastiga
prin 2 tipuri de exercitii pe care trebuie sa le alternati. In decubit dorsal, plasati un
prosop strans sub tendonul achilean (sub glezna), si lasati piciorul sa se relaxeze. In
decubit ventral, stati cu 1/3 inferioara a coapsei pe marginea mesei de kinetoterapie
si relaxati membrul pelvin. Hiperextensia trebuie evitata.

11
3. 4-6 reprize/zi a cate 10 minute de flexie pasiva si extensie activa 0-90 grade: la
marginea mesei de kinetoterapie piciorul este lasat in jos pasiv sub actiunea fortei
gravitationale, si ridicat prin contractia ms cvadriceps, ajutat cu piciorul
controlateral (neoperat) in ambele faze.

4. pacientul poate folosi pasiv o bicicleta ergonomica, pedaland doar cu piciorul

sanatos.

12
5. La un perete, din picioare stând, rulare de pe vârfuri pe intreaga talpă. (10sec-4
repetări).

6. De pe scaun, stand, cu piciorul înclinat la 45grade, impinge călâiul in podea,

încordând spatele coapsei. (tine 5 sec şi repetă de 3 ori).

7. La scara fixă, din picioare stand, ridicarea membrului cu genunchiul îndoit pe fiecare
treapta a scării (până la limita propriei flexibilităţi) - cu fiecare picior - 2 repetări

13
8. De pe scaun, stand, cu piciorul înclinat la 45grade, ridică piciorul cât îţi permite
mobilitatea( fără durere)- 10 repetări- 4 ori.

9. Din decubit dorsal, îndoim genunchii şi poziţionăm între ei mingea de volei.

Sprijinindu-ne pe călcâie realizăm ridicari de bazin.(10 repetari de 2 ori).

14
 Etapa 2 (recuperare in zilele 15-20 )

Obiective:
 mentinerea extensiei complete
-atingerea unei flexii de 100-120 de grade
-tonifierea musculaturii coapsei, astfel incat pacientul sa poata renunta la
imobilizare. Pacientul trebuie sa continuie sa scoata imobilizarea de 4-6 ori pe zi
a cate 10-15 minute, sa continuie kinetoterapia: contractii izometrice, ridicarea
membrului la 90 de grade, extensie pasiva, extensie pasiva asistata prin contractia
ms. cvadriceps, flexie pasiva si activa. Flexia trebuie sustinuta cu piciorul
controlateral pana se ating 100-120 de grade

In plus, pacientul trebuie sa stea in ortostatism (in picioare), cu membrele in usoara

rotatie externa, sa se sprijine cu mainile de o masa pentru a avea stabilitate si
saflecteze usor genunchii. Flexia trebuie mentinuta 6 secunde si exercitiul trebuie
efectuat pe parcursul a 3 seturi de 10 repetari.

15
 Pacientul va incepe sa se ridice pe varfuri: 3 seturi a 10 repetari, 6 secunde fiecare
exercitiu.
Pacientul va continua sa lucreze la bicicleta astfel: la intensitate mica.
-rezistenta se va mari dupa 5-6 saptamani postoperator
-timpul petercut pe acest aparat va creste progresiv de la 3 reprize a cate 5 minute in
prima saptamana la 3 reprize a cate 20 de minute in a treia.
-dupa 4 saptamani nu exista o restrictie legata de timpul petrecut pe bicicleta.
Dupa 3 saptamani, pacientul poate renunta la carje si la imobilizare. Masina poate fi
condusa dupa 4-6 saptamani, daca piciorul operat este dreptul si dupa 3 saptamani
daca este stangul. Daca masina are cutie automata, in cazul piciorului stang dupa 7
zile.
1. Întins pe spate, cu picioarele întinse, tragem vârfurile piciorului înapoi şi realizăm
ridicari cu membrul inferior incordat până se formează un unghi de 30 de grade. (10
repetari de 2 ori pe fiecare picior).

2. Întins pe spate, cu picioarele întinse, tragem vârfurile piciorului înapoi , ridicăm

membrul inferior până se formează un unghi de 30 de grade şi se deplasează spre
exterior(20cm). (10 repetari de 2 ori pe fiecare picior).

16
3. Din decubit dorsal, întindem un membru inferior, iar pe celalat îl îndoim. Membrul
inferior întins îl ridicăm, fixându-ne stabilitatea pe cel îndoit. Se va repeat de 10 ori
de 2 ori pe fiecare picior.

4. Din decubit ventral, întindem un membru inferior, iar pe celalat îl îndoim. Membrul
inferior întins îl ridicăm, fixându-ne stabilitatea pe cel îndoit. Se va repeat de 10 ori
de 2 ori pe fiecare picior.

17
 Etapa a 3-a (recuperare in zilele 22-40)

 Pacientul trebuie sa continuie kinetoterapia: contractii izometrice, ridicarea

membrului la 90 de grade, extensie pasiva, extensie activa asistata prin contractia
ms. cvadriceps, flexie activa. Flexia trebuie sa atinga 125 de grade. Practic
pacientul trebuie sa castige toate gradele de mobilitate.
-In continuare se poate adresa unei sali de gimnastica pentru a lucra cu greutati
sub indrumarea unui profesor de kinetoterapie. Este foarte important innotul in
aceasta etapa. Pacientului i se permite dupa 4 saptamani sa mearga cu bicicleta in
aer liber, fara merge pe diferente de nivel.
-Jokingul este permis dupa 12 saptamani, iar alergarea cu schimbarea directiei
dupa 16 saptamani.
-Reintegrarea sportiva este permisa dupa 9 luni.

1. Fandări, cu spatele drept şi cu piciorul accidentat în spate. Uşor lasă-ţi corpul in faţă
până când piciorul din faţă formează un unghi de 90 de grade( 3 seturi-10 repetări).

2. De pe un genunchi, cu o minge de volei ( o sticlă cu apă), mişcăm mainile in faţă de

10 ori fără să mişcăm genunchiul.

18
3. De pe un genunchi, cu o minge de volei ( o sticlă cu apă), deaupra capului de 10 ori
fără să mişcăm genunchiul.

4. .De pe un genunchi, cu o minge de volei ( o sticlă cu apă), rotim mingea de 3 ori

in jurul capului(fără să atingem capul), apoi de 3 ori in jurul coapsei.

19
5. La scara fixă, de pe prima treaptă, genuflexiuni cu sprijin. (10 repetări -3 ori)

6. ”Scaunul fără scaun”- sprijinit de un perete, ne coborâm trunchiul până se formează

un scaun.( se menţine 30 secunde).

Trei la șase luni după intervenția chirurgicală

În acest timp, corpul dvs. este aproape gata pentru o reîntoarcere în condiții de
sigurantă la activitatea sportivă. Kinetoterapeutul dvs. va continuă să vă recomande
exerciții specifice de întărire pentru a sprijini țesuturile conjunctive în articulația
genunchiului și care să vă ajute la prevenirea accidentărilor în viitor. Deasemenea
este recomandat ca în această perioadă să purtați o orteză de genunchi, chiar și pentru
activitătile cu impact redus asupra acestuia.

După șase luni, presupunând că aveți o vindecare completă, vă puteți întoarce la

activitatea dvs. sportivă completă. Mulți doctori recomandă utilizarea unei orteze de
protecție până la unul sau doi ani după operație LIA.
20
 O supraveghere medicală săptămânală în timpul primei faze de reeducare este de
dorit deoarece poate ameliora rezultatele, permiţând respectarea mai riguroasă a
programului de recuperare şi ajustarea sa în funcţie de fiecare pacient, precum şi
depistarea precoce a eventualelor complicaţii.

Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul instabilitatilor de

genunchi, dupa aplicarea tratamentului chirurgical, este reprezentat de recuperarea
medicală.

21
 Concluzii:

1. Articulația genunchiului este una dintre cele mai complexe din corpul uman și
cuprinde trei oase: femurul, tibia și rotula (supranumită și patelă).
2. Exista patru ligamente principale în genunchi: ligamentul colateral medial şi lateral
şi ligamentul încrucişat anterior şi posterior.
3. Ruptura de ligament încrucișat anterior este, alături de întinderea de ligament, una
dintre cele mai frecvente leziuni de la nivelul genunchiului.
4. Ligamentul încrucișat anterior se poate rupe în mai multe situații: schimbări rapide
de direcție, opriri și decelerări bruște în timpul alergării, aterizarea incorectă din
săritură în jocul de handbal.
5. Atunci când se produce ruptura de ligament încrucișat anterior, pacientul simte că
genunchiul se deplasează.
6. În cazul unei rupturii de ligament încrucişat anterior se poate realiza tratamentul
chirurgical, iar după aplicarea lui este nevoie de recuperare, sau tratamentul
nechirurgical, care nu rezolvă problema, ci ameliorează durearea.
7. După operaţie trebuie să se facă recuperarea prin kinetoterapie. Eu am elaborate un
program care conţine trei etape.
8. În etapa 1 cel mai important este să recăpătam extensia şi durează pana la 20 de zile
de când inflamaţia a dispărut.
9. Etapa a doua durează in jur de 20 de zile şi principalul obiectiv este acela de a obţine
o extensie completă şi o flexie de 100-120 de grade.
10. Etapa a 3-a durează tot 20 de zile, pacientul trebuie să capete mobilitate completă.
11. După terimarea programului de recuperare, pacientul trebuie să continue exterciţiile
timp de 6 luni, pentru o refacere complete.

22
 Bibliografie:

1.Şora Teodor(1980)- Ghid terapeutic de urgente traumatologice, editura Facla,

Timisoara
2. Baciu Clement(1974)- Programe de gimnastica medicala, editura Stadion
3. Sbenghe T. - Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare, editura
medicala, Bucuresti 1987
4. Sbenghe T. - Recuperarea medicala a sechelelo posttraumatice si ale membrelor,
editura medicala, Bucuresti 1981
5. Bratu M.- Kinetoterapia in afectiunile posttraumatice ale sportivilor, Bren,
Bucuresti 2004
6. Cosacescu A. - Afectiuni osoase, inflamatii fracturi, editura h.welther, Sibiu
1948
https://ro.wikipedia.org/wiki/Genunchi
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/ortopedie/leziunile-ligamentelor-incrucisate-
anterior-ale-genunchiului-cauze-simptome-si-tratament-16151611
https://adevarul.ro/sanatate/medicina/cele-mai-frecvente-afectiuni-genunchiului-
1_571a4bb45ab6550cb840152b/index.html
https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBF_enRO749RO749&biw=1242&bih=5
25&tbm=isch&sa=1&ei=0C3wW7CBDszMwQL584HwBw&q=Artrita+reumatoid
%C4%83+genunchi&oq=Artrita+reumatoid%C4%83+genunchi&gs_l=img.3...320
7.9827..10542...3.0..0.64.693.12......0....1..gws-wiz-
img.CS75pA8avyk#imgdii=feKfQOF8ZJFmTM:&imgrc=1rKFyfEqqz4IbM:
https://www.youtube.com/watch?v=qGPZcp-iKsg

https://dr.codorean.ro/afectiuni/afectiuni-genunchi/luxatia-de-rotula/

https://www.youtube.com/watch?v=ItaN8Idtse0

https://www.google.ro/search?q=menisc+la+genunchi&rlz=1C1CHBF_enRO749R
O749&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjA7MP5-

23
NveAhWCJFAKHeaQAXUQ_AUIDigB&biw=1242&bih=525#imgrc=tHfKZb6Y
vZx8FM:
https://www.youtube.com/watch?v=zOAKHUtUTxI
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/ortopedie/leziunile-de-menisc-cauze-simptome-
diagnostic-si-tratamente-16030842
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/ortopedie/artrita-genunchiului-tipuri-de-artrita-
cauze-simptome-tratamente-16229178
https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBF_enRO749RO749&biw=1242&bih=5
25&tbm=isch&sa=1&ei=EFfwW8j1JsW4sQG126fwAw&q=artrita+genunchiului&
oq=artrita+ge&gs_l=img.1.0.0i30j0i24.2211.2714..4421...0.0..0.134.387.0j3......0...
.1..gws-wiz-img.......0.mkElthJtrEg#imgrc=WRwoEwM9eFwLbM:
https://www.youtube.com/watch?v=guuzyIHgGBg&feature=share&fbclid=IwAR2
pN5vanmS0Si-cif9dK30cDT8mUCF-K4uElQPaD42J4dT7nRom--XTlkI

24