1.

Kinetologia-stiinta interdisciplinara
Kinetologia medical ( kineto-miscare; logos-tiin) se mai ntlnete i

Kinetoterapia este o metod simptomatic, deoarece trateaz manifestrile

clinice a bolii, cum ar fi durerea, edemul, contractur.

sub denumirea de kineziologieeste o tiina biologica interdisciplinar, care se

ocupa

exclusiv cu studiul micrii corpului uman, a elementelor anatomo-

Este o metod psihic ntruct red pacientului normalitatea vieii inlturnd

complexele de inferioritate generate de boal.

funcionale care particip la realizarea acestei micri i modalitile de corectare

sau compensare a dereglrilor reversibile, parial reversibile sau ireversibile.
Interdisciplinarritatea

Este o metod social, deoarece contribuie la ntegrarea pacientului n

societate i n via de familie.

kinetologiei medicale este asigurat de mai multe

discipline cum ar fi: anatomia; fiziologia, psihologia , biomecanica .

Este o metod tiintific, deoarece aplicarea kinetoterapiei n tratamentul

complex presupune cunotine temeinice, teoretice i practico-metodice.

Kinetologia medical este o tiinta complex, care implic:

1. Un sistem de cunotine proprii ce favorizeaz utilizarea unui limbaj

4. Obiectivele kinetologiei

adoptat comunicrii cu alte discipline;

Obiectivele kinetoterapiei sunt:

2. Este un domeniu propriu sistematizat pe baza unor criterii, care ofer o

imagine clar a prilor componente i a delimitrilor acestora;
3. Are o metodologie proprie de comunicare i cercetare cu metode
generale i specific domeniului;
4. Implic ipoteze caracteristice kinetoterapiei pentru dezvoltarea din
interior a propriei existene ca tiin;
5. Deine cunotine din tiinele particulare, care au abordat micarea
uman n context antropologic;
6. Are o strategie i metodologie de aplicare n practica medical ai
sistemului de cunotine i tehnici proprii, ct i cele din domeniul ex.fizic.
i metode de lucru oferind specialitilor instrumente de intervenie

preventive i curative, fundamentate tiinific, dovedite pe cale experimental,

sau care i-au dovedit utilitatea pe parcursul anilor de activitate
Kinetologia medical i definete componentele sale n funcie de
obiectivele pe care i le propune. Aplicnd cu scop profilactic sau terapeutic,
principale,

secundare,

specifice

nespecifice.

Componentele

kinetologiei medicale sunt: kinetoterapia i kinetoprofilaxia.

Kinetoterapia-tratarea prin micare: aplic mijloacele kinetologiei medicale
cu scopul recuperrii somato-funcionale, motrice i psihice, reeducarea funciilor
de

compensare

cazul

afeciunilor

parial

reversibile

Redobndirea amplitudinii de micare

3.

Redobndirea forei i rezistenei musculare

4.

Recuperarea coordonrii i echilibrului corpului

5.

Reeducarea sensibilitii

6.

Corectarea dificitului respirator

7.

Redobndirea capacitii de effort

8.

Formarea capacitii de relaxare

Obiectivele kinetoprofilaxiei primare sunt strict profilactice i constau

Meninerea strii de sntate

Pstrarea aliniamentului normal al corplui

Meninerea i optimizarea capacitii funcionale i coordonative a

organismului

2. Componentele kinetologiei medicale

mijloacele

Restabilirea aliniamentului normal al corpului

2.

n:

Kinetologia medical utilizeaz cu scop profilactic sau terapeutic difeite

mijloace

1.

sau

ireversibile.

Recuperarea somatic reprezint o etap n cadrul tratamentului, care se

completeaz obligatoriu cu recuperarea funcional, care are ca scop de a reda
pacientului, capacitatea de effort normal sau apropiat de normal. n cazul unei
funcii reduse sau absente, kinetoterapia ncearc s pstreze capacitatea de
effort constant i-s formeze mecanisme noi de compensare. Kinetoprofilaxia

Meninerea i creterea forei i rezistenei musculare

Meninerea amplitudinii micrilor

5. Caracteristica mijloacelor specific ale kinetologiei

Mijloace specifice sunt reprezentate de micare sub dierse forme: active, passive
care prin repetare devin ex fizic

micarea activ este reprezentat de:

1.
ex fizice simple (fr aparate i obiecte portative)
2.
ex fizice. Cu rezisten care poate fi direct, indirect, autorezisten
3.
ex cu facilitatea micrilor (mecanoterapie, apa, mers codificat cu
intervale)

micarea pasiv este reprezentata de:

1.
ex de mobilizare pasiv
2.
posturri, poziionri
3.
nasaj sub diverse forme
4.
ergoterapia
6.Caracteristica mijloacelor nespecific ale kinetologiei

Mijloace nespecifice sunt reprezentate de agenii fizici naturali i artificiali

Deosebim urmatorii agenti fizici Naturali:

apa (Hidroterapia)
complicaiilor i a sechelelor.

apa mineral (balneoterapia)

apa mineral n tratament extern (crenoterapie)

Kinetoprofilaxia are 3 forme: primar, secundar, teriar; kinetoprofilaxia

apa valurilor mrii (talazoterapia)

primar aplic individului sntos mijloacele kinetologiei medicale cu scop de

nmolurile (peloidoterapia)
meninere a nivelului sntii n limitele vrstei, cronologice i biologice, deci

temperaturile (termoterapie)
previne mbolnvirea. Se folosesc urmtoarele forme de lucru: gimnastica de Artificiali:

curentul electric (electroterapia)

inviorare; gimnastica aerob; plimbrile; activiti de timp liber n grup;

unde electromagnetice (vibroterapia)

mijloace psihice 9psihoterapie)

Kinetoprofilaxia secundareste o form a kinetoprofilaxiei ce are rolul de

dieta (dietoterapia)
prentmpinare a complicaiilor n diferite boli; Kinetoprofilaxia teriiar reunete
In practic se utilizeaz frecvent mijloace complexe formate prin
mijloacele specifice, nespecifice, complexe pe care le administreaz dupa reguli
mbinarea mijloacelor princiale, secundare, specific, nespecifice.
Mijloacele kinetoterapiei sunt instrumente fundamentate tiinific pe
proprii impuse de o situaie concret pentru prevenirea apariiei unor sechele sau
baz experimental care i-au dovedit utilitatea pe parcursul anilor in
a leziunilor ireversibile.
activitate practic
3. Particularitatile kinetologiei ca metoda de tratament
7.Caracteristica mijloacelor principale ale kinetologiei
Componentele kinetologiei medicale au o serie de caracteristici prin care se
Mijloacele principale ale kinetoterapiei se impart in: ex.fizic; factorii naturali;
preintimpinarea mbolnvirilor sau a complicaiilor prin intermediul micrii:
aplic mijloacele kinetologiei medicale cu scop de prevenire a mbolnvirilor sau a

difereniaz i se impun altor forme de terapie. Aceste caracteristici se mai

numesc particulariti:
Kinetoterapia este o metod natural, deoarece folosete ca mijloc principal
de tratament i prevenirea complicaiilor funcia fundamental a materiei vii
micarea.
Kinetoterapia este o metod complex, deoarece la aciunea micrii
desfurat sub diverse forme ale ex.fizic sau cicluri de micri, activiti
cotidiene se mai asociaz i agenii fizici apa, soarele, aerul, namolul, undele
elctromagnetice, current electric.
Kinetoterapia este o metod activ, deoarece pacientul particip activ fizic
i psihic la recuperarea sa, chiar i atunci cnd efortul pacientului este nul, el
trebuie s accepte metoda de tratament i s colaboreze, urmrind cu privirea
modul de executare a manevreiAVC.
Kinetoterapia este o metod specific, deoarece este metoda de baz n
recuperarea pacienilor postraumatici i cu afeciuni ortopedice.
Kinetoterapia este o metod nespecific, deoarece unul i acelasi ex.fizic
poate fi prescris pentru tratarea sau prentmpinarea diferitor boli n diferite
etape, n diferite perioade sau regimuri n care se afl pacientul.
Kinetoterapia

este

mecanismului de apariie a bolii.

metod

patogenetic,

deoarece

se

opune

regimul locomotor si masajul curativ.

Masajul curativ este un mijloc al kinetoterapiei si tot odata o metoda de
profilaxie ,tratare sau recuperare indeplinita de catre miinile masorului pe o
portiune limitata a corpului si are o actiune mecanica dozata
Regimul locomotor este un mijloc al kinetoterapiei exprimat prin dozarea si
gradarea eforutlui fizic la diferite etape de tratament sau recuperare .
Factorii nautrali sunt reprezentati de apa,soare si aer . aerul folosirea lui ca
mijloc al kinetoterapiei se numeste aeroterapie . Are loc calirea organismuui cu
diferite temperaturi . Apa folosirea ei ca mijloc al kinetoterapiei se numeste
hidroterapie. are loc calirea organimsului cu apa de diferite temperaturi. Soarele
folosirea sorarelui ca mijloc in kinetoterapie se numeste helioterapie. Calire cu
razele solare se recomanda in orele de la 6 pina la 9 dimineata.
Exercitiul fizic la rindul sau se imparte in:

ex de gimnastica ;

ex. Ideomotrice ;

ex.izometrice ;

ex. sportiv aplicative si jocuri.

Ex. de gimnastica reprezinta combinatii de miscari naturale
ale omului, selectate special si divizate pe diferite elemente. Prin
aplicarea ex. De gimnastica, actionam selectiv asupra diferitor grupe
musculare si putem imbunatati coordonarea ,forta , viteza .. .
Clasificarea ex. De gimnastica se face dupa urmatoarele princpii:

principiul anatomic ;

Dupa modul de activitate ;

Folosirii obiectelor si aparatelor ;

dupa modul de executare .

Principiul anatomic include :- ex. Pentru grupele de muschi al

capului si gitului ;- ex. Pentru centura scapulara ;
-ex pentru trunchi , -ex pentru membrele superioare ;
- ex pentru centura pelviana ; -ex pentru membrele inferioare ; ex
pentru abdomen .

Principiul dupa modul de activitate include : ex. Active ; ex pasive si

ex activo-pasive

Principiul de folosire a obiectelor si aparatelor include : ex cu obiecte

; ex pe aparate ; ex cu aparate

Principiul dupa modul de executare pot fi : ex de ordin ; ex

introductive ; ex. Corective ; ex de echilibru si coordonare ; ex. Cu
reistenta ; ex respiratorice ; ex. In atirnari si sprijin ; ex. De ritm si
plastice.
-Ex. De ordin contribuie la organizarea si disciplina pacientului ; le
dezvolta acestora abilitati de miscare necesare
-Ex introductive se prescriu cu scop de pregatire a organismului catre
un efort mai mare . De obicei sunt ex. Indeplinte cu o amplitudine mare si
intr-un ritm lent.
-Ex. De corectie se prescriu cu scop de reducere a deficientelor
coloanei vertebrale; corecteaza deformatiile anumitor parti a corpului, iar
de multe ori ex. De corectie active sunt combnate cu msicarile pasive. Ex.
De corectie se impart in: ex. Simetrice, asimetrice si de detorsie (vezi
scolioza ).
-Ex pentru de echilibru si coordonare-se aplica pentru antrenarea
aparatului vestibular in difrite patologiii a aparatului nervos. Aceste ex. Se
indeplinesc din ortostatism cu schimbarea bazei de sprijin: stind intr-un
picior, pe virfuri; stind cu ochii inchisi, deschisi; ... ; Ex pentru coordonare
astfel de miscari care ajuta la formarea anumitor capacitati uzuale, care au
fost pierdute in timpul bolii. De ex.: incheierea nasturilor; legarea
sireturilor; rotirea cheii in lacat. Sunt pe larg folosite ex. De modelare in
plastilina sau constructie de piramide pentru copii; modelare de mozaica.
-Ex. Cu rezistenta sunt aplicate in perioada de antrenare sau in etapa
de sanatoriu. Sunt exercitii care contribuie la fortificarea musculaturii
,creste elasticitatea musculara ; au un efect stimulator asupra aparatului
cardiovascular si respirator ;maresc metabolismul organismului .
-Ex. Respiratorii s-se impart in ex. Respiratorice statice ;
ex.respiratorice dinamice ; ex. Respiratorice de drenaj ; ex.
Respiratorice combinate . Aceste ex. Se aplica in toate formele de
lucru in kinetoteapie au efecte benefice asupra sistemului respirator si
cardiovacular ;stimuleaza procesele digestive. Efectul calmant al acestor
exercitii este frecvent folosit in neurologie . Ex. Respiratorice statice : se
indeplinesc din diferite pozitii initiale ,dar fara deplasarea segmentelor
corpului . Ex. Respiratorice dinamice sunt efectuate comcoomitent cu
miscarile membrelor sau trunchiului . Ex. Respiratorice de drenaj includ :
ex. Pentru evacuarea lichidului din bronsii si sunt aplicate in diferite
patologiii respiratorice . aceste ex. Se indeplinesc din pozitii initiale in care
cutia toracica este situata mai jos de nivelul bazinului ; exemplu: pe
genunchi si coate ,culcat pe masa functionala trunchiul atirnat ;...
-Ex. Din atirnat si sprijin Aceste exercitii se prescriu pacientilor in
perioada de insanatosire . Au o dozare stricta si se indeplinesc sub
supravegherea kinetoterapeutului .
-Ex. De ritm si plastice aceste exerictii se executa sub acopaniament
muzical cu un ritm si o tonalitate stabilita de kinetoterapeut in raport cu
starea functionala a pacientului . Aceste ex. Se prescriu in etapa de
sanatoriu
pentru pacientii
cu afectiuni
neurologice
sau pentru
restabilirea functiilor aparatului locomotor .
-Ex. Pentru intinderea musculaturii : stretching-au ca scop cresterea
elasticitatii musculare ,ligamentare si relaxarea musculaturii . Exercitiile
contribuie la restabilirea functiei musculare dupa efectuarea diferitor
eforturi .
-Ex. In apa ex in apa si inotul sunt prescrise in cazul leziunilor ALM, la
relaxarea musculaturii , cresterea flexibilitatii
tesuturilor moi , reduce
spasticitatea . In apa ,greutatea corpului este mai mica ceea ce face mai
usoara procedura de indeplinire a diferitor miscari .
Ex. Ideomotrice sunt utilizate mai des la etapa spitaliceasca in
regimul : strict la pat , si la pat . Exercitiile se indeplinesc doar la nivel
mental si conditioneaza contractii usoare musculare inbunatatind
starea functionala a tesutului si a si au un efet trofic . Sunt indicate
atunci cind pacientul nu poate indeplini in mod activ miscarea .
Ex. izometrice Pacientul trebuie
sa contracteze si sa relaxeze
muschii membrului imobilizat ,reproducind mental miscarea in membrul
dat . Aceste exercitii
se prescriu cu scop de prevenire a atrofiilor
.musculare ,imbunatatesc schimbul de substante in tesuturi , si anume
in tesuturile membrului imobilizat .
Exercitiile sportiv aplicative La aceste ex. Se atiribuie mersul
dozat ,alergarile ,sariturile , catararile ,aruncarile ,ex de ridicare si
transpotare
a
greutatilor
,elemente
din
sport
dozate
( patinaj,canotaj,ski ,ciclism ... ).
Mersul dozat reprezinta un mijloc al kinetoterapiei si are ca efect
tonificarea muschilor intregului organism prin alternarea ritmica a flexiei
si extensiei articulare . Are loc imbunatatirea circulatiei sangvine si
linfatice , a metabolismului in tesuturi a ritmului respiratoric si in
consecinta are o influenta de fortificare generala a organismului .
Alergarile alergarea dozata are ca efect dezvoltarea uniforma a
musculaturii
corpului , antrenarea sistemului cardiovascular si
respirator ,imbunatatirea schimbului de substante ina rticulatii si in
tesuturi . Se prescrie numai pacientilor bine antrenati ,sportivilor in
procesul de recuperare posttraumatica si se dozeaza individual .
Sariturile sunt folosite ca miloc al kinetoterapiei
si fac parte din
efortul fizic intens de scurta durata . Se aplica de obicei in perioada de
antrenare ,pacientilor antrenati si se prescrie individual .
Catararile se prescriu
cu scop
de crestere a mobilitatii in
articulatie,dezvolta coordonarea miscarilor ,maresc forta musculara . Se
prescriu frecvent in dificientele ortopedice pentru marirea mobilitatii
coloanei vertebrale .

Aruncarile ex de aruncare a obiectelor contribuie la marirea mobilitatii

articulatiilor ,imbunatatesc coordonarea miscarilor ,dezvolta forta
musculara a membrelor superioare ,creste viteza si reactia miscarii . Cu
acest scop in cadrul lectiilor de kinetoterapie
se vor folosi mingi
medicinale ,mingi de tensi ,greutati .
Elemente din sport dozate-se aplica atit ca mijloc de dezvoltare fizica
generala a organismului cit si a unor aspecte speciale . de ex: canotajul
dozat se aplica pentrua ntrenarea generala a organismului ,invatarea
ritmului miscarilor ,aprofundarea respriatiei ,marirea mobilitatii coloanei
vertebrale . In timpul canotajului se mareste presiunea intraabdominala
,ceea ce influenteaza pozitiv
asupra
organelor digestive
si a
metabolismului in testuturi . Canotajul se prescrie in forma dozata cu
pauze de odihna si are un efect atit terapeutic cit si profilactic al
pacientului .
Jocurile ele pot fi sportive, dinamice si semimobile . Jocurile sportive vor fi
folosite ca mijloc al kinetoterapiei
prin elementele sale ,sau prin
modificarea regulilor de joc ,micsorarea nr. De participanti sau marirea
acestui nr. . , micsorarea terenului de joaca ,scurtarea timpului de actiune .
Jocurile dinamice se aplica in kinetoterapie pentru educarea la pacienti a
caapcitatii de insistenta , deerminare ,ingeniozitate ,curaj ,disciplina .
Jocurile au un efect pozitiv prin marirea tonusului psihoemotional al
pacienului . Jocurile se aplica in etapa de recuperare ,sunt selctate de catre
kinetoterapeut si se indeplinesc sub supravegherea lui . Jocurile semimobile
sunt repezentate de elemente din jocurile sprtive si a celor dinamice
,adaptate unor pacienti cu nevoi speciale sau in perioada de crutare a
bolii,cind pacientul se afla la etapa stationara in regimul la pat .

8.Caracteristica mijloacelor secundare ale kinetologiei

Mijloacele secundare sunt reprezentate de ergoterapie si mecanoterapiei
Ergoterapia (terapie prin munca ). Ergoterapia are ca scop restabilirea functiilor
afectate prin intermediul unor procese de munca alese selectiv pentru fiecare
pacient individual . Prin ergoterapie se restabileste de obicei capacitatea
functionala a miinii ,de aceea elementelel de baza ale ergoterapiei pot deveni
obiectele casnice sau cele vestimentare cu care pacietul se intilneste zilnic
(incheierea si descheierea uni nasture,legarea sireturilor ,rotirea robinetului
;inchiderea ,deschiderea usii ). Ergoterapia ete parte componenta a terapiei
ocupationale .
Mecanoterapia (tratarea cu ajutorul diferitor mecanisme . Mecanoterapia are ca
scop restabilirea functiilor pierdute prin intermediul unor aparate mecanice
speciale . Aceasta terapie este folosita mai frecvent
pentru prevenirea
contractiilor musculare si a contracturilor articulare . Se folosesc mai frecvent in
recuperarea postraumatica sau in urma unor paralizii si pareze . Dupa unii autori
,ca de exemplu Dumitru Motet ,mecanoterapia include totalitatea aparatelor si
obiectelor folosite cu scop de recuperare ,de aceea ina cest compartiment
putem inscrie
totalitaea trinojoarelor
existente
,aparatelor special
confectionate
a scripetelor ,a blocurilor inventate de catre specialisti in
domeniul recuperarii .
Mecanoterapia se prescrie n perioada de antrenare atunci cnd este necesar de
restabilit mobilitatea articular i fora muscular dozare individual i se execut
sub supravederea kinetoterapeutului
9.Caracteristica ex de corectie
-Ex. De corectie se prescriu cu scop de reducere a deficientelor coloanei
vertebrale; corecteaza deformatiile anumitor parti a corpului, iar de multe ori
ex. De corectie active sunt combnate cu msicarile pasive. Ex. De corectie se
impart in: ex. Simetrice, asimetrice si de detorsie (vezi scolioza ).
10.Caracteristica ex respiratorice
-Ex. Respiratorii s-se impart in ex. Respiratorice statice ; ex.respiratorice
dinamice ; ex. Respiratorice de drenaj ; ex. Respiratorice combinate .
Aceste ex. Se aplica in toate formele de lucru in kinetoteapie au efecte
benefice asupra sistemului respirator si cardiovacular ;stimuleaza procesele
digestive. Efectul calmant
al acestor exercitii
este frecvent folosit in
neurologie . Ex. Respiratorice statice : se indeplinesc din diferite pozitii initiale
,dar fara deplasarea segmentelor corpului . Ex. Respiratorice dinamice sunt
efectuate comcoomitent
cu miscarile membrelor sau trunchiului . Ex.
Respiratorice de drenaj includ : ex. Pentru evacuarea lichidului din bronsii si
sunt aplicate in diferite patologiii respiratorice . aceste ex. Se indeplinesc din
pozitii initiale in care cutia toracica este situata mai jos de nivelul bazinului ;
exemplu: pe genunchi si coate ,culcat pe masa functionala trunchiul atirnat ;
11.Caracteristica ex de gim cu obiecte
12.Caracteristica ex de gim

Ex. de gimnastica reprezinta combinatii de miscari naturale ale omului,

selectate special si divizate pe diferite elemente. Prin aplicarea ex. De
gimnastica, actionam selectiv asupra diferitor grupe musculare si putem
imbunatati coordonarea ,forta , viteza ..
Clasificarea ex. De gimnastica se face dupa urmatoarele princpii:
principiul anatomic ;
Dupa modul de activitate ;
Folosirii obiectelor si aparatelor ;
dupa modul de executare .
Principiul anatomic include :- ex. Pentru grupele de muschi al capului si gitului ;ex. Pentru centura scapulara ;
-ex pentru trunchi , -ex pentru membrele superioare ;
- ex pentru centura pelviana ; -ex pentru membrele inferioare ; ex pentru
abdomen .
Principiul dupa modul de activitate include : ex. Active ; ex pasive si ex activopasive
Principiul de folosire a obiectelor si aparatelor include : ex cu obiecte ; ex pe
aparate ; ex cu aparate

Principiul dupa modul de executare pot fi : ex de ordin ; ex introductive ; ex.

Corective ; ex de echilibru si coordonare ; ex. Cu reistenta ; ex respiratorice ;
ex. In atirnari si sprijin ; ex. De ritm si plastice.
-Ex. De ordin contribuie la organizarea si disciplina pacientului ; le
dezvolta acestora abilitati de miscare necesare
-Ex introductive se prescriu cu scop de pregatire a organismului catre
un efort mai mare . De obicei sunt ex. Indeplinte cu o amplitudine mare si intrun ritm lent.
-Ex. De corectie se prescriu cu scop de reducere a deficientelor coloanei
vertebrale; corecteaza deformatiile anumitor parti a corpului, iar de multe ori
ex. De corectie active sunt combnate cu msicarile pasive. Ex. De corectie se
impart in: ex. Simetrice, asimetrice si de detorsie (vezi scolioza ).
-Ex pentru de echilibru si coordonare-se aplica
pentru antrenarea
aparatului vestibular in difrite patologiii a aparatului nervos. Aceste ex. Se
indeplinesc din ortostatism cu schimbarea bazei de sprijin: stind intr-un picior,
pe virfuri; stind cu ochii inchisi, deschisi; ... ; Ex pentru coordonare astfel de
miscari care ajuta la formarea anumitor capacitati uzuale, care au fost pierdute
in timpul bolii. De ex.: incheierea nasturilor; legarea sireturilor; rotirea cheii in
lacat. Sunt pe larg folosite ex. De modelare in plastilina sau constructie de
piramide pentru copii; modelare de mozaica.
-Ex. Cu rezistenta sunt aplicate in perioada de antrenare sau in etapa
de sanatoriu. Sunt exercitii care contribuie la fortificarea musculaturii ,creste
elasticitatea musculara ; au un efect stimulator
asupra aparatului
cardiovascular si respirator ;maresc metabolismul organismului .
-Ex. Respiratorii s-se impart in ex. Respiratorice statice ; ex.respiratorice
dinamice ; ex. Respiratorice de drenaj ; ex. Respiratorice combinate .
Aceste ex. Se aplica in toate formele de lucru in kinetoteapie au efecte
benefice asupra sistemului respirator si cardiovacular ;stimuleaza procesele
digestive. Efectul calmant
al acestor exercitii
este frecvent folosit in
neurologie . Ex. Respiratorice statice : se indeplinesc din diferite pozitii initiale
,dar fara deplasarea segmentelor corpului . Ex. Respiratorice dinamice sunt
efectuate comcoomitent
cu miscarile membrelor sau trunchiului . Ex.
Respiratorice de drenaj includ : ex. Pentru evacuarea lichidului din bronsii si
sunt aplicate in diferite patologiii respiratorice . aceste ex. Se indeplinesc din
pozitii initiale in care cutia toracica este situata mai jos de nivelul bazinului ;
exemplu: pe genunchi si coate ,culcat pe masa
functionala trunchiul
atirnat ;...
-Ex. Din atirnat si sprijin Aceste exercitii se prescriu pacientilor in perioada
de insanatosire . Au o dozare stricta si se indeplinesc sub supravegherea
kinetoterapeutului .
-Ex. De ritm si plastice aceste exerictii se executa sub acopaniament
muzical cu un ritm si o tonalitate stabilita de kinetoterapeut in raport cu
starea functionala a pacientului . Aceste ex. Se prescriu in etapa de sanatoriu
pentru pacientii cu afectiuni neurologice sau pentru restabilirea functiilor
aparatului locomotor .
-Ex. Pentru intinderea musculaturii : stretching-au ca scop
cresterea
elasticitatii musculare ,ligamentare si relaxarea musculaturii . Exercitiile
contribuie la restabilirea functiei musculare
dupa efectuarea diferitor
eforturi .
-Ex. In apa ex in apa si inotul sunt prescrise in cazul leziunilor ALM, la
relaxarea musculaturii , cresterea flexibilitatii
tesuturilor moi , reduce
spasticitatea . In apa ,greutatea corpului este mai mica ceea ce face mai
usoara procedura de indeplinire a diferitor miscari .
13.Caracteristica ex idiomotrice

Partea de baz are ca scop recuperarea unor funcii sau abiliti de aceea efortul
de baz va fi selectat prin exerciii speciale care vor rezolva obiectivele puse n
faa kinetoterapiutului.
Partea de nchiere are ca scop restabilirea funcionalitii organismului dup
efortul de baz se prescriu ex de relaxare, respiratorii, jocuri.
Lucrul desinestttor
Reprezintt o form de lucru prescris pacienilor ce au o atitudine contient
faa de efortul prescris pt lucru desinestttor este necesar ca kinetoterapeutul
s-i ofere pacientului un complex model de ex pe care pacientul l va nva pt
ndeplinirea corect
Se recomand n recuperarea care dureaz timp ndelungat (pacienii
posttraumatici sau pacienii cu boli a SNC, SNP)
Sport dozat
Elementele din sport pot fi :
Patinaj dozat
nnot dozat
Canotaj i a.
Aceste elemente de sport pot fi folosite ca forme de lucru n kinetoterapie, dar
sunt forme specifice att n ceea ce privete mediu ct i persoana sunt folosite pt
sportivi sau pt specialiti din domeniul dat.
Formele de lucru n mase
Ea include elemente de jocuri sportive, turismul apropiat, srbtori i prezentri
n mase a culturii fiz. efectuate de mai muli oameni n acelai moment aceast
form de lucru se recomand n perioada de nsntoire pt antrenare
organismului sunt prescrise individual cu scop profilactic sau terapeutic.
Terencurul (mers dozat pe un teren nclinat fa de orizont)
Este o form de lucru fregvent folosit n recuperarea pacienilor
cardiovasculari i respiratori precum i n recuperarea afeciunilor aparatului
locomotor. Terencurul este reprezentat de un teren cu urcuuri i cobore, aceste
trasee au diferite grade de nclinare se cunosc 3 nivele de terencur:
1.
unghiul de nclinare a pantei este de la 5-10 grade
2.
unghiul de nclinare a pistei 11-15 grade
3.
unghiul de nclinare este de la 16-20 grade
Traseele sunt bine amenajate gradate n metri cu linia de start, bine iluminate ,
iar pe parcursul traseului sunt plasate scaune.
n moldova sanatoriul Bucuria pe teritoriul Vadul lui Vod.
Mersul dozat
Are ca scop normalizaea funciei de mers pentru persoanele post avc sau post
traumatice cu implicarea membrelor inferioare. Mersul dozat este un remediu de
normalizarea funciilor pt persoanele cu patologii fucionale ale snc la fel este
aplicat n tratarea bolilor metabolice i pt antrenarea aparatului cardiovascular
dozarea se face prin distana parcurs prin nr. pai sau timpul de mers.
17.Kinetoterapia component a kinetologiei medicale

Ex. Ideomotrice sunt utilizate mai des la etapa spitaliceasca in

regimul : strict la pat , si la pat . Exercitiile se indeplinesc doar la nivel
mental si conditioneaza contractii usoare musculare inbunatatind
starea functionala a tesutului si a si au un efet trofic . Sunt indicate
atunci cind pacientul nu poate indeplini in mod activ miscarea .
14.Caracteristica ex dupa modul de activitate

sau absente, kinetoterapia ncearc s pstreze capacitatea de effort constant

Principiul dupa modul de activitate include : ex. Active ; ex pasive si ex activopasive

15. Principiile de dozare a efortului fizic in programul K
Principiul progresivitatii ( dozarea si gradarea efortului fizic )- este un
principiu de o importanta mare in procesul de recuperare si se realizeaza in
concordant cu tolerant la effort a pacientului ( cind tolerant la effort este 0
tratamentul va incepe de la 0). Dozarea va creste rational in privinta nr de
repetari a amplitudinii miscarilor a vitezei miscarilor si a incarcaturii la effort .
Atunci cind evolutia este buna se incearca depasirea incarcaturii ,efortului
anterioare imbolnavirii . Cea mai mare greseala pe care o poate face un
kinetoterapeut , consta in suprasolicitarea pacientului pentru depasirea
nivelului functional de moment . Gradarea efortului fizic are la baza reguli
cunoscute cum ar fi : de la cunoscut la necunoscut ; de la simplu la compus
si de la usor la greu . Trecerea la ex. Mai complexe sau noi este posibila
numai dupa repetarea unor ex. Simple si cunoscute . Progresivitatea se
realizeaza tininduse cont de reactia fiziologica a organismului si atunci cind
apar semen de neadaptare sau oboseala trebuie de scazut nr de ex.
,amplitudinea miscarilor ,durata de indeplinire a acestora . In acelas timp se
maresc pauzele de odihna . Sedintele de kinetoterapie se raresc si chiar se
amina pina la disparitia complete a semnelor de oboseala sau intolerant la
effort fizic
16. Metode de lucru folosite in kinetoterapie
Gimnastica de nviorare
Gimnastica de nviorare este o form de lucru folosit fregvent n kinetoterapie i
are un caracter de kinetoprofilaxie primar sau secundar
Gim de nviorare are ca scop trecerea organismului de la starea de somnolen la
stare activ la baz se afl un complex de ex fiz selectate individual pt fiecare
persoan n parte n dependen de mai muli factori ca: gen vrst, starea
general.
Lectia de kinetoterapie este principala form de activitate n kinetoterapie ca
i alte tipuri de lecie ea are 3 pri de ntroducere de baz i nchiere.
n partea de ntroducere se vor prescrie ex respiratorice i de dezvoltare fiz
general cu scopul de a pregti organismul pacientului pt efortul de baz.

Kinetologia medical i definete componentele sale n funcie de

obiectivele pe care i le propune. Aplicnd cu scop profilactic sau terapeutic,
mijloacele

principale,

secundare,

specifice

nespecifice.

Componentele

kinetologiei medicale sunt: kinetoterapia i kinetoprofilaxia.

Kinetoterapia-tratarea prin micare: aplic mijloacele kinetologiei medicale cu
scopul recuperrii somato-funcionale, motrice i psihice, reeducarea funciilor de
compensare n cazul afeciunilor parial reversibile sau ireversibile. Recuperarea
somatic reprezint o etap n cadrul tratamentului, care se completeaz
obligatoriu cu recuperarea funcional, care are ca scop de a reda pacientului,
capacitatea de effort normal sau apropiat de normal. n cazul unei funcii reduse
i-s formeze mecanisme noi de compensare.

18. Kinetoprofilaxia primara. Cracteristica ei

Kinetoprofilaxiapreintimpinarea mbolnvirilor sau a complicaiilor prin
intermediul micrii: aplic mijloacele kinetologiei medicale cu scop de prevenire
a mbolnvirilor sau a complicaiilor i a sechelelor.
Kinetoprofilaxia are 3 forme: primar, secundar, tertiar; kinetoprofilaxia
primar aplic individului sntos mijloacele kinetologiei medicale cu scop de
meninere a nivelului sntii n limitele vrstei, cronologice i biologice, deci
previne mbolnvirea. Se folosesc urmtoarele forme de lucru: gimnastica de
inviorare; gimnastica aerob; plimbrile; activiti de timp liber n grup;
19. Kinetoprofilaxia secundara. Caracteristica ei
Kinetoprofilaxia secundareste o form a kinetoprofilaxiei ce are rolul de
prentmpinare a complicaiilor n diferite boli;
20. Kinetoprofilaxia tertiara . Caracterstica ei
Kinetoprofilaxia

teriiar

reunete

mijloacele

specifice,

nespecifice,

complexe pe care le administreaz dupa reguli proprii impuse de o situaie

concret pentru prevenirea apariiei unor sechele sau a leziunilor ireversibile.
21. Obiectivele kinetoprofilaxiei primare
kinetoprofilaxia primar aplic individului sntos mijloacele kinetologiei
medicale cu scop de meninere a nivelului sntii n limitele vrstei, cronologice
i biologice, deci previne mbolnvirea. Se folosesc urmtoarele forme de lucru:
gimnastica de inviorare; gimnastica aerob; plimbrile; activiti de timp liber n
grup;
22. Rolul kinetoterapeutului in tratamentul complex
Asocierea kinetoterapiei cu alte mijloace terapeutice. Optimizarea
eficientei mijloacelor folosite confirma tendinta moderna de aplicare a
unei terapii complexe
si de multe ori
kinetoterapia
consolideaza
tratamentele ortopedico-chirugicale ,medicamentoase dovedind ca este o
veriga importanta in tratamentul complex

23. Principii generale in aplicarea tratamentului

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

Pentru ca asistenta kinetoterapeutica sa fie efectiva este necesar de

respectat o serie de principia. Toate principiile in kinetoterapie sunt
subordinate principiului de baza, care este valabil oricarei forme de terapie
si este vorba de principiul lui Hipocrate, parintele medicinei, care suna
astfel: ,,Primum non nocere ceea ce inseamna ,,in primul rind sa nu
faci rau. Pentru aceasta este necesar o pregatire corespunzatoare
teoretica i practico-metodica a kinetoterapeutului.
Stabilirea precoce a diagnosticului este un principiu ce tine mai mult1.
de competent medicului specialist ,care indica tratamentul kinetic ,insa
2.
interventia medicului
se va limita
doar
la precizarea obiectivelor
tratamentului kinetic , urmind ca programul kinetic
sa fie alcatuit sau
propus de catre kinetoterapeut ,iar evaluarea periodica a eficacitati terapiei3.
se va realize in echipa
Precocitatea instituirii tratamentului. Este un principiu, care deriv din4.
promptitudinea - cit de repede, stabilirii diagnosticului, deoarece
temporizarea acestuia are ca effect prelungirea perioadei de imbolnavire i
scaderea eficacitatii tratamentului din cauza aparitiei unor reactii sau
atitudini compensatorii
Principiul progresivitatii ( dozarea si gradarea efortului fizic )- este un
principiu de o importanta mare in procesul de recuperare si se realizeaza in
concordant cu tolerant la effort a pacientului ( cind tolerant la effort este
0 tratamentul va incepe de la 0). Dozarea va creste rational in privinta nr 1.
de repetari a amplitudinii miscarilor a vitezei miscarilor si a incarcaturii la 2.
3.
effort . Atunci cind evolutia este buna se incearca depasirea incarcaturii
4.
,efortului anterioare imbolnavirii . Cea mai mare greseala pe care o poate
face un kinetoterapeut , consta in suprasolicitarea pacientului pentru
depasirea nivelului functional de moment . Gradarea efortului fizic are la
baza reguli cunoscute cum ar fi : de la cunoscut la necunoscut ; de la
simplu la compus si de la usor la greu . Trecerea la ex. Mai complexe sau
noi este posibila numai dupa repetarea unor ex. Simple si cunoscute .
Progresivitatea se realizeaza
tininduse cont de reactia fiziologica a
organismului si atunci cind apar semen de neadaptare sau oboseala
trebuie de scazut nr de ex. ,amplitudinea miscarilor ,durata de indeplinire a
acestora . In acelas timp se maresc pauzele de odihna . Sedintele de
kinetoterapie se raresc si chiar se amina pina la disparitia complete a
semnelor de oboseala sau intolerant la effort fizic
Individualizarea tratamentuului - are o deosebita importanta , deoarece
tratam bolnavi si nu boli . Fiecare pacinet are o reactivitate proprie fata de
boala ,deci bolile nu sunt identice la 2 sau mai multe personae ,ceea ce
inseamna ca nici tratamentul nnu poate fi identic . Astfel pacientul va primi
o prescriptive medicala in dependent
de natura si faza bolii , de
reactivitatea
organismului
. . De asemenea
se va tine cont de
particularitatile legate de virsta ,sex ,profesie ,conditii de viata si de
meidu . La femei se constata o recuperare mai rapida a mobilitatii ,iar la
barbate a fortei . Virsta determina rezultate mai bune la copii si tineri decit
la virsnici . Posibilitatile intelectuale ale pacientului au un rol important in
recuperare ,deoarece contribuie la atingerea mai rapida a obiectivelor
propuse
Principiul psihopedagogic Convorbirea kinetoterapeutului cu bolnvaul
are rolul informarii acestuia in legatura cu durata , scopul si modul
recuperarii .II vorbeste despre mijloacele folosite ,astfel paicentul nu se va
supune tratamentului pasiv si resemnat , dar va participa active si cu
incredere . Unii pacienti cu afectiuni ce necesita un tratament indelungat
au o stre psihica depresiva . Pentru
acesti pacienti se vor invita un
psiholog . In restul cazurilor
functia de psiholog
sio poate
atribui
kinetoterapeutul, care prin incurajari , sugestii positive ,exemple pot crea
starea de buna dispozitie si incredee in rezultatele pacientului .
Asocierea kinetoterapiei cu alte mijloace terapeutice. Optimizarea
eficientei mijloacelor folosite confirma tendinta moderna de aplicare a
unei terapii complexe
si de multe ori
kinetoterapia
consolideaza
tratamentele ortopedico-chirugicale ,medicamentoase dovedind ca este o
veriga importanta in tratamentul complex
Continuarea tratamentului pina la recuperarea integr. Este un
principiu mai greu de inteles pentru pacinet ,care considera ca este
vindecat in momentul tratarii somatic ,iar tratamentul trebuie continuat
pina la vindecarea functional .
Principiul constientizarii presupune intelegerea de catre pacient a
efectelor induse de catre mijloacele folosite si intelegerea succesiunii
indeplinirii acestor mijloace .
Principiul motivatiei- presupune gasirea modalitatilor de al determina pe
pacient sa vina cu incredere la tratament sasi doreasca efortul fizic ,sa nu
sa se teama de acesta . Deci trebuie de ai crea motivatie intrerna
Principiul activitatii independente este un principiu obligatoriu
deoarece

pacientul trebuie sa repete

sistemulde exercitii

si inafara

sedintelor din sala de recuperare . , cu o singrua conditie complexul este

prescris de kinetoterapeut si pacientul le indeplineste correct din complex.
24. Pricipiile psihopedagogice in aplicarea tratamentului
Principiul psihopedagogic Convorbirea kinetoterapeutului cu bolnvaul
are rolul informarii acestuia in legatura cu durata , scopul si modul
recuperarii .II vorbeste despre mijloacele folosite ,astfel paicentul nu se va
supune tratamentului pasiv si resemnat , dar va participa active si cu
incredere . Unii pacienti cu afectiuni ce necesita un tratament indelungat
au o stre psihica depresiva . Pentru
acesti pacienti se vor invita un
psiholog . In restul cazurilor
functia de psiholog
sio poate
atribui
kinetoterapeutul, care prin incurajari , sugestii positive ,exemple pot crea
starea de buna dispozitie si incredee in rezultatele pacientului .
25. Caracteristica lectiei de gimnastica medicala in scoala
Lectia de kinetoterapie este principala form de activitate n kinetoterapie
ca i alte tipuri de lecie ea are 3 pri de ntroducere de baz i nchiere.
n partea de ntroducere se vor prescrie ex respiratorice i de dezvoltare fiz
general cu scopul de a pregti organismul pacientului pt efortul de baz.

Partea de baz are ca scop recuperarea unor funcii sau abiliti de aceea
efortul de baz va fi selectat prin exerciii speciale care vor rezolva obiectivele
puse n faa kinetoterapiutului.
Partea de nchiere are ca scop restabilirea funcionalitii organismului dup
efortul de baz se prescriu ex de relaxare, respiratorii, jocuri.
Toti copii de vrsta colar n luna august-septembrie tr s treac un examen
medical n urma cruia toi elevii sunt certificai pt a fi prezentate la coal.
Dup examenarea certificatelor copii vor fi repartizai n mai multe grupe:
de baz sunt inclui copii practic sntoi i pot ndeplini efortul fizic prescris de
programa colar
medical pregtitoare elevii care au abateri mici de la starea sntii, ei vor fi
scutii de un anumit efort pe o perioad de timp mai scurt sau mai lung, de
obicei aceti elevi se prezint la lecie cu elevii din grupa de baz.
medical special elevii care nu pot ndeplini efortul de baz de la lecie de ed fiz
dar este necesar efort special n dependen de afeciunea prrezent
scutii de efort fizic elevii pt care nu este binevenit mrirea funcionalitii
organelor i sistemelor de organe sau efortul fizic poate prezenta pericol pt
acetia
Grupa medical special
de obicei se organizeaz n afara orelor de clas de 2-3 ori pe sptmn 4530min. Pt organizarea leciei n grupa medical special copii sunt repartizai
dup categoria de vrst i dup diagnoze
Dup categoria de vrst:
elevii claselor primare 1-4
elevii claselor 5-7
elevii claselor 7-8
elevii claselor 9-12.
Dup diagnozee:
1.
afeciuni ale ALM sau sechele post traumatice scoliozele, spate
plat, cifoze patologice, lordoze pat, talpa plat i a.
2.
elevii cu patologii i boli ale organelor interne - bolile aparatului
cardiovascular, respirator, furogenetal, excretor bolile cum ar fi
hipatitele, dischiniziile, vicii cardiace compensate, obezitate i a.
3.
copii cu probleme oftalmologice, de auz i boli funcionale ale SNC
Dac nr. Copiilor n fiecare supgrup este mai mic dect normativul
12-15 copii se permite unirea supgrupelor. Grupele se unesc dup diagnoze
apoi la necesitate grupele dup vrste. Dup unirea subgrupelor efort de baz pt
copii bolilor interne i n primul rnd pt cardiaci.
26. Caracteriistica reabilitarii ca metode de antremare a sanatatii
Reabilitarea reprezinta o metoda de restabilirea a sanatatii, care isi
propune drept scopul de baza reducerea timpului in procesul de tratare
,respective intoarcerea pacientului la procesele de munca casnice profisionale ,
reintoarcerea in viata sociala si restabilirea caracteristicilor
individuale
persoanei. Reabilitarea este considerate un process complex si consta din
1. Reabilitare medical include
tratamente medicamentoase
,chirurgicale fizioterapeutice , si alte metode , care contribuie la insanatosirea
pacientului ;
2. Reabilitare profesionala are ca scop restabilirea capacitatii de
munca si reintoarcerea pacientului la locul de munca ; in caz de necessitate
pacientul este ajutat s-si schimbe profesia;
3. Reabilitarea psihologica -are ca scop corectarea starii psihice a
pacientului , formarea conditiilor necesare pentru adaptarea psihologica a
persoanei catre conditiile schimbate de viata in urma bolii ;
4. Reabilitarea social economica restabilirea independentei economice
sd si intoarcerea in societate a pacientului ;
5. Reabilitarea fizica - este o parte component a reabilitarii complexe a
paicentului. Kinetoterapia reprezinta mijlocul de baza al reabilitaariii fizice. Alte
metode si mijloace de tratament nu pot inlocui kinetoterapia.
27. Recuperarea kinetica pe etape
Reabilitarea fizic se imparte in 3 etape:
1. Etapa spitaliceasca ( de stationar );
2. Etapa de sanatoriu;
3. Etapa de policlinica ;
Etapa spitaliceasca reprezinta o etapa de timp in care pacientul este
internat in instituitie medicala ,unde este prescris un anumit regim de
miscare . La aceasta etapa ,deosebim 4 regimuri:
regimul strict la pat;
regimul la pat,
regimul de salon;
regimul general;
Regimul strict la pat se prescrie pacientului pentru o liniste toatala si toate
activitatile egienice personale sunt efectuate de catre personalul medical.
Kinetoterapia in regimul strict la pat are scopul de tonizare si normalizare a
functiilor organismului. Durata lectiei va fi minima de aproximativ 5-7 minute .
Se vor indeplini exercitii respiratorice si ex. Fizice active pentru grupele mici
de muschi (flexia extensia degetelor , abductia adductia degetelor atit a
membrelor superioare cit si a membrelor inferioare ). In momentul cind starea
pacientului se imbunatateste putin. El este trecut la al 2 regimla pat. Scopul
de baza al kinetotepraiei este de a ajuta pacientul sa indeplineasca transferul
din decubit dorsal in sezind. Exercitiile se vor indeplini din 2 pozitii initiale:
decubit dorsal si sezind. In timpul zilei pacientul se va afla 50 procente din timp
in pozitia culcat si 50 proc in pozitia sezind. Regimul dat se va finaliza, atunci
cind pacientul va primi pozitia sezind la marginea patului cu picioarele atirnate
si nu va avea disconfort provocat de ameteli, greata, voma. Al 3 regim: regimul
de salon- pacientul poate desinestatator sa se ridice din pat sa se deplaseze
pina la sala de baie; s-i faca egiena personala
si sa se alimenteze
desinestatator. Toate activitatile enumarate mai sus vor face parte din planul
kinetoterapeutic, adica sunt incluse ca effort fizic in dozarea totala a lectiei. Al
4 regim, cel general: La acest regim pacientul merge desinestatator in sala de
kinetoterapie
unde indeplineste
programul necesar. La sfirsitul
etepei
stationare, pacientul trebuie sa mearga 200 m si sa ridice 10 trepte .
Etapa de sanatoriu: Dup perioada spitaliceasca, pacientii trebuie
transferati in sanatoriu sau alte organizatii cu drept de recuperare
pentru continuarea procesului de reabilitare . In aceasta etapa se vor
respecta urmatoarele regimuri:
1. Regimul de crutare;
2 .regimul de crutare antrenare;

3. Regimul de antrenare .
Regimul de crutare primele
2 -3 zile de recuperare
in
sanatoriu ,pacienul va indeplini acelai effort fizic ca si in regimul general
din spital, doar cu marirea usoara a distantei parcurse. La finele perioadei
de crutare, pacientii vor parcurge aproimativ 500-800 m si vor ridica
scarile unui etaj. In sanatoriu se folosesc pe larg urmatoarele forme de
lucru ale kinetoterapiei: gmnastica de invorare, plimbari la aer liber mersul
dozat, terencurul ( mers dozat pe o suprafa inclinat fa de orizont )
Al 2 regim-de cruare antrenare: Efortul fizic in lectia de
kinetoterapie se va mari considerabil prin marimea distantei parcurse prin
dozarea efortului (lungimea pasului, viteza de deplasare, durata pauzei de
odihna ); la sfiritul acestui regim pacientii vor parcurge aproximativ 2 km
i vor ridica scarile a 2 etapje.
3. Regimul de antrenare Pacientii vor fi instruiti in actiivtati
profesionale, care le va permite o reincadrare mai rapida in sfera
activitatilor profesionale. Se foloseste pe lar ergoterapia (terapia prin
munca, terencurul si mersul dozat ) la sfirsitul acestui regim si a etapei
sanatoriale, pacientii trebuie sa parcurga 5-8 k si sa ridice treptele a 3
etaje. Dozarea efortului depinde de virsta, sex si alte patologii pe care le
poate avea pacientul
Etapa de policlinica -aceasta etapa este obligatorie pentru toti
pacientii, deoarece
anume la policliica va avea loc monitorizarea
pacientului in continuare, se vor prescrie ore de kinetoterapie cu scop de
mentinere a starii functionale capatate si daca e posibil imbunatatirea
acesteia.
28. Asocierea kinetoterapiei cu alte metode de tratament
29. Mecanismul de normalizare a functiilor
Prin normalizarea funciilor se subnelege procesul de restabilire a funciilor
afectate a unui organ sau a organismului prin intermediul ex fiz. Pt reabilitare
complet[ nu este sufficient restabilirea structurii organului la fel este necesar ;I
restabilirea funciei acestuia i normalizarea funcionrii ntregului organism ex fiz
contribuie la restabilirea legturilor motrico-visceralr careau un efect de
normalizare a funciilor ntregului organism n timpul executrii ex fiz centri
motori iviscerali formeaz un sistem dominant care acoper impulsurile
patologice antrenamentul fiz sistematic restabilete importana prrimordial a
mobilitii i ajut la restabilirea tuturor micrilor afectate.
Atunci cnd n cortexul cerebrl este creat o dominant nou mai puternic
dominanta anterioar cu focarul bolii slbete i dispare astfel ex fiz grbeste
mult normalizarea funciilor.
30. Mecanismul de actiune trofica a ex fizice
Semanifesta prin faptul ca
sub influenta activiati musculare
are loc
o
imbunatatire a proceselor metabolice si celor de regerare din organism .
imbunatatirea proceselor trofice sub influenta ex.fizice ,are loc prin mecanismul
reflexelor motrico-viscerale . astfel impulsurile propioceptive stimuleaza centrele
nervoase ale metaoolismului si reconstruiesc starea functionala a centrelor
vegetative , care contribuie la imbunatatiea toroficii organelor interne si a ALM
efectarea sistematica a ex.fizice contribuie la restabilirea regularii trofice ,
care se observa adesea in cursul bolii .utilizarea ex.fizice conribuie la reducerea
perioadei de timp cuprinsa intre recuperarea clinica si cea functionala. Spre
exemplu : un pacient cu fractura din humerus pate fi considerat clinic
sanatos ,dupa consolidarea fragmentelor osoaset odata recuperarea functionala
a acestuia
va avea loc
,doar dupa restabilirea completa
a functionarii
membrului si a capacitatii de munca. Reusita aplicarii aciunii trofice a ex.fizice
depinde in mare masura de caracterul optimal al eforurilor fizice utilizate in
timpul activiatii musculare se intensifica si efecul trofic al sisemului nervos
asupra inmii , ceea ce contribuie la imbunatatirea proceseor metabolice in
miocrd . ca urmare a imbunatatiri aprovizionarii cu singe si a proceselor
metabolice si a proceselor metabolice miocard, are loc o fortificare treptata a
muschilor inimii
si o intensificare a capacitatii de contractie a acestora.
Intensificarea si normalizarea metabolismului general , ca rezultat a actiuni
trofice generale a ex.fizice , creaza un fundal optim penru desfasurarea
proceselor trofice locale.
31.Mecanismul de formare a compensatiilor
Pe parcursul tratamentului si a recuperarii pacientului efectul exercitiilor
fizicese manifesta prin formarea compensatiilor .Compensatia reprezinta o
inlocuire vremelnica de scurta durata sau permanenta ppe toata viata a unei
functii afectate.Compensarea unei functii afectate de leziuni sau boli are loc prin
schimbarea sau intensificarea functiei organului sau a sistemului de organe
afectate .Formarea compensatiilor este o legitatae biologica si in cazul in care are
loc afectarea functiei unui organ mecanismul de compensare se declanseaza
imediat .Procesele compensatorii sunt reglate prin metoda reflexelor ,,.Savantul
Anohin Pavel este cel care a stability modalitatile de formare a compensatiilor
potrivit teoriei acestuia semnalele privind incalcarea anumitor functii se transmite
SNC care la rindul sau redirectioneaza activitataea organelor si a sistemelor de
organe p/u a schimba sau a compensa modificarile produse .La inceput se
formeaza reactii compensatorii neadecvate care mai apoi datorita unor noi
semnale compensarea este corectata si gradata .
Efectuarea ex.fizice are ca effect accelerarea formarii compensatiilor si
contribuie la aparitia unor noi legaturi motrico-viscerale,care imbunatatesc
compensatia .Compensatiile pot fi impartite in compensatii temporal sau
vremelnice si permanenete sau p/u toata viata.Compensatiile temporale
reprezinta adaptarea organismului p/u o anumita perioada de timp ,perioada de
boala sau perioada de recuperare la anumite schimbari ,exemplu:in caz de
operatie pe cutia toracala se mareste respiratia diafragmala .
Compensatii permanente sunt necesare in cazul pierderii totale a anumitor
fuctii ex:exterparea unui rinihi ,functia acestuia va fi compensate de catre
rinichiul ramas.

32. Mecanismul de tonizare a organismului

Se refera la schibarea intensitatii proceselor biologice din organismul uman
sub influenta efortului fizic dozat . efectul tonifiant al exercitiilor se datoreaza
faptului ca zona motorie a cortexului emisferelor mari cerebrale influenteaza si
asupra centrelor sistemului nervos vegetativ , in timp ce trimite impulsuri catre
ALM. Ca rezultat are loc excitatrea sistemului nervos central ,ceea ce ,impreuna
cu intensificarea
activitatii glandelor
endocrine , contribuie la stimularea
functilor vegetative : se imbunatateste activitatea sistemului cardiovascular ,
respirator si altora ,se imbunatateste metabolismul, se intensifica diverse reactii
de aparare (inclusiv cele imunologice ). Alternanta exercitiilor , care duc la
excitarea sistemului nervos central (exercitii pentru grupele mari de muschi , cu
efort fizic pronntate , exercitii in tempou rapid ) ,cu exercitiile , care intensifica
procesele de inhibitii ( ex.de respiratie , ex.de relaxare musculara ), contribuie la
restabilirea mobilitatii normale a proceselor nervoase
33. Metodele de dozare a efortului fizic in lectia de kineto
Lectia de kinetoterapie este principala form de activitate n kinetoterapie
ca i alte tipuri de lecie ea are 3 pri de ntroducere de baz i nchiere.
n partea de ntroducere se vor prescrie ex respiratorice i de dezvoltare fiz
general cu scopul de a pregti organismul pacientului pt efortul de baz.
Partea de baz are ca scop recuperarea unor funcii sau abiliti de aceea
efortul de baz va fi selectat prin exerciii speciale care vor rezolva obiectivele
puse n faa kinetoterapiutului.
Partea de nchiere are ca scop restabilirea funcionalitii organismului dup
efortul de baz se prescriu ex de relaxare, respiratorii, jocuri.
34. Bazele anatomo-functionale a miscarii
Pozitia antomica - stnd cu membrele superioare apropiate de partile laterale
ale trunchiului, coatele exteinse, minile n supinatie, degetele (inclusiv policele)
extinse, membrele inferioare apropiate, genunchii extinsi, picioarele n unghi
drept pe gambe, calciele apropiate, vrfurile apropiate sau departate la unghi de
maxim 450., planurile, si axele miscarilor
Din punct de vedere biomecanic miscarile se produc astfel:

n plan sagital si ax frontal (transversal) - flexia si extensia

n plan frontal si ax sagital - abductia si adductia

n plan transversal si ax vertical - rotatia interna si externa

Miscari posibile n articulatii:

Flexia - este miscarea prin care 2 segmente articulate ntre ele se

apropie unul de celalalt.

Extensia - este miscarea inversa celei de flexie, prin care 2

segmente articulate ntre ele se ndeparteaza unul de celalalt.
La umar miscarea de flexie mai este denumita proiectie nainte sau anteductie,
iar cea de extensie proiectie napoi sau retroductie.
La articulatia gleznei avem flexie dorsala = flexia piciorului si flexia plantara =
extensia piciorului.

Abductia - este miscarea prin care segmentul respectiv se

ndeparteaza de linia mediana a corpului.

Adductia - este miscarea prin care segmentul se apropie de linia

mediana a corpului.

Rotatiile - se executa n jurul axei lungi a segmentului. Ele pot fi

interne si externe. La nivelul antebratului vorbim de pronatie =
rotatie interna si supinatie = rotatie externa.

Circumductia - este miscarea care se executa concomitent pe mai

multe planuri, miscare prin care segmentul descrie un con al carui
vrf este reprezentat de axa articulatiei.
35. Planurile anatomie ale miscarii
Planurile anatomice = sunt suprafete care sectioneaza imaginar corpul sub o
anumita incidenta. n raport cu orientarea fata de pozitia anatomoca a corpului se
descriu 3 planuri:

frontal - dispus paralel cu fruntea, mparte corpul ntr-o parte

anterioara si o parte posterioara.

sagital - este dispus vertical si antero-posterior, mparte corpul ntr-o

parte dreapta si una stnga.

transversal - este dispus orizontal si paralel cu solul, mparte corpul

ntr-o parte superioara si una inferioara.
Planurile medii ale corpului: medio-frontal, medio-sagital, medio-transversal
sunt planuri principale. La intersectia celor trei planuri medii se gaseste
centrul de greutate al corpulu
36. Axele anatomice ale miscarii
Axele - se formeaza prin intersectarea a doua planuri:

axul vertical - la intersectia planului frontal cu cel sagital

axul sagital (antero-posterior) - la intersectia planului sagital cu

cel transversal

axul frontal (transversal) - la intersectia planului frontal cu cel

transversal
Toate articulatiile distale permit efectuarea unor miscari pure, ntr-un singur
ax. Articulatiile proximale (umar, sold) permit efectuarea miscarilor n mai
multe axe simultan. Articulatiile intermediare (cot- humerolnara,
humeroradiala, radioulnara proximala, genunchi) realizeaza miscari n doua
axe. n una din aceste axe se produce rotatia.
37. Motricitatea voluntara
Miscarea voluntara - este aleasa de subiect si adaptata unui scop precis.
n acest sens muschii actioneaza ca:

agonisti - sunt muschii care initiaza si produc miscarea. Se mai

numesc "motorul principal"

antagonisti - sunt muschii care se opun miscarii produse de

agonisti. Au rol frenator, reprezinta frna elastica musculara care
intervine de obicei naintea celei ligamentare sau osoase
Muschii agonisti si antagonisti actioneaza ntotdeauna simultan dar au rol opus:

cnd agonistii lucreaza tensiunea lor de contractie este egalata de

relaxarea antagonistilor, care controleaza efectuarea uniforma si lina a
miscarii prin reglarea vitezei, amplitudinii si directiei

cnd tensiunea antagonistilor creste miscarea initiata si produsa de

agonisti nceteaza
Prin jocul reciproc echilibrat dintre agonisti si antagonisti rezulta o miscare
precisa. Interactiunea dintre agonisti si antagonisti mareste precizia miscarii, cu
att mai mult cu ct este angrenat un numar mai mare de muschi.

Cu ct relaxarea antagonistilor este mai mare cu att miscarea este mai rapida si
mai puternica.

2.

2
funcionale
sinergisti - sunt muschi prin a caror contractie actiunea agonistilor
devine mai puternica. Acest lucru se observa n cazul agonistilor
biarticulari sau poliarticulari. Sinergistii confera si ei precizie miscarii
prevenind aparitia miscarilor aditionale (secundare) pe care agonistii
au tendinta sa le produca simultan cu actiunile lor principale.
Interventia sinergistilor este involuntara.
Exemplu: o parte din muschii adductori ai umarului produc secundar si
rotatia interna a bratului, motiv pentru care la initierea miscarii de adductie
se produce si miscarea aditionala de rotatie interna care este frnata de
muschii sinergisti.

fixatori - actioneaza tot involuntar si au rolul de a fixa actiunea

agonistilor, antagonistilor si sinergistilor. Fixarea nu se realizeaza
continuu pe ntreaga cursa de miscare a unui muschi.

3 neuropsihice

4social
educaionale

cresterea
cap.
Functionale
a
aparatului
cardiovascular (minut volumul, debitul cardiac,
consumul max de oxygen )
3.
creterea capacitii funcionale a aparatului
respirator (caoaciti pulmonare0
4
creterea capacitii funcionale a aparatului
locomotor(amplitudinea mi)
5 creterea capacitii funcionale a celorlalte sistemu
1 dezvoltarea capacitii de relaxare fizic i psihic
2 dezvoltara capaciii decoordonare
3 dez cap de dezvoltare motric a exprisivitii i
cursivitii micrii
1 favorizarea integrrii sau reintegrrii n grupuri
sociale familie clas i a.
2 formarea obinuinei de a practica sistematic ex fiz
cu scop profilactic sau terapeutic
3 formarea reflexului de atitudine corect a corpului

38. Rolul contractiilor izotonice

42. Poz. Fundamentale si derivatele in ex fizic
Este o contractie dinamica prin care se produce modificarea lungimii muschiului
determinand miscarea articulara.Pe tot parcursul miscarii, deci al contractiei izotonice,
tensiunea de contractie ramane aceeasi.

Modificarea lungimii muschiului se poate face in 2 sensuri:

prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare (contractie dinamica

concentrica);

prin indepartarea capetelor de insertie, deci prin alungire (contractie

musculara excentrica).

Miscarea dinamica (izotonica) cu rezistenta este cel mai utilizat tip de efort muscular
pentru cresterea fortei si obtinerea hipertrofiei musculare.

39. Rolul contractiilor izometrice

Contractia izometrica- se produce cind muschiul lucreaza contra unei
rezistente egale cu forta sa maxima sau cind se incearca deplasarea unor
greutati mai mari decit forta subiectului.
Contractia izometrica se executa la diverse lungimi ale muschiului in cursa
interna, medie sau externa, deci muschiul in zona lunga, medie, scurta sau
alungita dincolo de punctele normale de insertie .
In contractia izometrica forta dezvoltarii in muschi este maxima , dar
datorita oboselii este mentinuta la aceasta valoare o perioada limitata de
timp;de aceea in practica se folosesc : contractii izometrice intrerupte de
perioade de repaus ,asa numitul lucru mecanic static intermitent .
Contractia izometrica se foloseste frecvent in cazul: imobilizarilor
( pansamente gipsate) , in tehnicile FNP.
Efectele generale positive ale contractiilor izometrice :
1. Nu solicita articulatia , de accea se pot aplica in caz de imobilizare in
aparat gipsat , in articulatiile dureroase , in inflamatii ;
2. Nu necesita instalatia sau aparatura speciala , deci se poate executa
oriunde ;
3. Necesita un timp foarte scurt intre 6-12 secunde maxim ;
4. Cresterea fortei musculare este mai rapida si mai intensa comparativ cu
exercitiile dinamice
Efectele negative ale contratiei izometrice
1 reduc mobilitatea articulara si nutritia tesuturilor periarticulare ;
2 limiteaza dezvolatarea tensiunii la unele grupe de fibre musculare ; 3
contribuie intr-o masura mai mica la refacerea sensibilitatii;
4 scade puternic circulatia in muschi , acestea fiind motivul limitarii ca
durata a unei contractii musculare pina la max. 6 secunde pentru
neantrenati si 12 sec. pentru cei antrenati ;
5 scade elasticitatea musculara ;6 limiteaza functiile de coordonare si
precizie .
40. Definitia ex fizic
ex fizic-reprezint repetarea sistematic a unor cicluri de micri cu scopul
influenrii dezvoltrii fiz i a capacitii de micare a individului fr producerea
unor modificri morfologice vizibile, dar prin ex crete echilibru, orientare
spaial, precizie. Noiunea ex fiz se utilizeaz fregvent cu sens de antrenament
ceea ce este greit deoarece antrenamentul prin repetare a contraciilor
musculare

induce

modificri

adaptative

morfofuncionale(

exemplu

antrenament for hipertrofiamuscular este o modificare morfologic, n acelai

timp se include i ex fiz exemplu prin repetare sistematic a aceluiai exerciiu pt
creterea forei i rezistenei se nbuntesc echilibru coordonare ).
41. Obiectivele realizate prin practicarea ex fizic
Obiectivele realizabile prin practicare sunt clasificate dup efectele induse
asupra structurilor morfologice funcionale neuropsihice i social educaionale
Obiective
Efectele induse
1
1 favorizarea proceselor de cretere i dezvoltare fiz
MORFOLOGICE
2 prevenirea atitudinilor incorecte ale corpului
3 corectarea atitudinilor i deficienelor corpului
1.
creserea capacitatii generale de effort

Poz fundmentale sunt:

1 stnd
2 eznd
3 pe genunghi
4 culcat
5 atrnat
Ex fiz ntotdeauna sunt iniiate i finalizate din poz diferite fundamentale sau
derivate
Poz derivat se obine din poz fundamental prin modificri:
1 modificarea bazei de susinere (suprafeei de sprijin)
2 poz trunghiului i sau a capului
3 poz membrelor superioare
4 poz m inferioare
5 combinaii pariale sau totale ale posibilitilor anterioare realiznd
modificri complexe
poz stnd este numit poz ortostatic se descrie astfel brbia orizontal,
privirea anterioa, umerii relaxai, trunchiul drept, brae relaxate, minile
pronosupinaie, coapsele igenunchii extini clcile apropiate virfurile puin
deprrtate
Caracteristici:
1 are cea mai mic baz de susinere centru de greutate este situal,uor
anterior de articulaa talocrural din aceste considerente poz stnd este cea mai
instabil poz fundamental solicit mus postural i reflexe respective n acelai
timp sunt favorizate micrile ample din articulaiile membrului superior i
contracii izometrice a mu cap git membre
Poz derivate de la poz fund stnd:
1 cu modificare a bazei de susinere:
1) stnd pe vrfuri, pe clce, deprtat, etc.
2 cu modifficarea poz trunchiului i capului: stnd trunchiul flectat, snd
capul n extensie etc.
3cu modificarea poz membrelor superioare:
Membrele superioare cu coatele extinse se abduc din articulaia umrului,
minile pe olduri
4 m inferioare-reprezint n acest caz modificarea suprafeei de sprijin
5 modificri complexe:
Stnd deprtat mnile pe olduri trunchiul n extensie etc.
poz ezind capul trunchiul i membre ca n po stnd, iar picioare pe sol
orientate anterior clcile i vrfuri apropiate trunchiul se sprigin pe regiunea
fesier i partea posterioar a coapsei
Caracteristici.
1.Baza mai mare de sustinere
2.Pozitie fixatoare p/u coloana lombara si bazin .
3.Centru principal de greutate este situate mai jos .
Este o pozitie comoda si odihnitoare a carei mentinere se realizeaza cu
consum energetic scazut .Centrul de greutate se pproiecteaza spre partea
posterioara a bazei de sustinere astfel se realizeaza o stabilitate a corpului mai
buna spre anterior .
Derivatele pozitiei fundamentale asezat sau sezind:
1.cu modificarea suprafetei de sprigin :asezat pe scaun cu talpile pe sol
,asezat pe masa de reeducare cu picioarele atirnate ,asezat pe o singura fesa
,asezat pe podea si altele.
2.cu modificarea pozitiei trunchiului si capului :asezat pe scaun cu trunchiul
si capul in extensie ,asezat pe scaun cu trunchiul aplecat peste coapse si altele .
3..cu modificarea pozitiei membrelor superioare :asezat membrele
superioare dea lungul corpului,asezat m.superioare flectate in art.cotului miinele
pe genunchi.,asezat mem.superioare cu coatele extinse abduse din articulatia
umarului sau flectate din art.umarului.
4 .cu modificarea pozitiei mem.inferioare : asezat pe podea cu coapsele si
genunchii flectati ;cu un gnunchi flectat iar altul extins ,asezat pe podea cu
piciarele departate si altele.
5 .Modificari complexe:aseat pe podea cu sprigin posterior pe antebrate si
anterior pe talpi membrele inferioare fiind flectate in genunchi si coapse trunchiul
si capul in extensie ., aceeasi pozitie initiala numai ca spriginul se realizeaza pe
miini ,asezat cu sprigin posterior pe miini trunchiul si capul mentinute in rectilinie
un membruinferior extins din srt.genunchiului iar celalalt flectat cu sprigin pe
planta .,
Poz pe genunchi -are trunchiul drept barbia orizontala ,privirea anterior
umerii relaxati ,membrele superioare pe linga corp,palmele in pronosupinatie
,degetele usor flectate ,genunchii flectati ,spriginul se realizeaza pe partea
anterioara a gambelor si posterioara a piciorului mentinute in extensie maxima .
Caracteristici.
1.Are o bza mare de sustinere.
2.Centrul de greutaate este situate jos in apropierea solului.
3.Stabilitatea corpului este mai buna spre posterior .

Mentinerea acestei pozitii este destul de incomoda deoarece trunchiul

poate fi mobilizat cu usurinta .
Derivatele pozitiei fundamentale pe gennchi .
a .Cu modificarea pozitiei sau suprafetei de sprigin :pe genunchi cu sprigin
pe palme ,trunchiul la orizontala ,sub orizontala sau deasupra orizontalei pozitie
numita patrupedie se foloseste frecvent in recuperare deoarece are o suprafata
mare de srigin o stabilitaate relativa iar central este in pozitie medie ,coloana
vertebrala se elibereaza facilitind sau usurind mobilizarea .Spriginul mai poate fi
efectuatpe coate sau antebrate .
b .Cu modificarea pozitiai trunchiului si capului .
1.pe genunchi cu trunchiul inclinat anterior capul mentinut dret(in
rectitudine);pe genunchi cu trunchiul si capul inclinat lateral dreapta sau stinga si
altele..
c.Cu modificarea pozitiei membrelor superioare .
1.Membrele superioare se mentin coatele extinse lateral sau anterior ,se
flecteaza de coate ,iar miinele se mentin :pe umeri,la ceafa,pe vertex.
d,Cu modificarea pozitiei membrelor inferioare .
1.Pe genunchi cu membrele inferioaredepartate sau cu un genunchi
anterior fata de celalalt
e.Modificari complexe
1.Pe genunchi cu sprigin pe palme ,trunchiul deasupra orizontalei ,capul
flectat,mina si genunchiul de aceeasi parte (homolateral)sau de partea opusa
heterolateral sau collateral situate anterior ;
---pe genunchi cu sprigin pe coate ,trunciul sub orizontala ,capul flectat,
---pe un genunchi ,sprigin pe palme ,celalalt membru inferior extins din sold
si genunchi,capul si trunchiul in extensie
--- pe genunchi departat cu trunchiul in extensie
---pe genunchi in sprigin pe antebrate ,gitul in extensie
poz-decubit dorsal-Este o pozitie in care membrele inferioare sunt
apropiate extinse din sold si genunchi,picioarele sunt cu virfurile orientate in sus
membrele superioare dea lungul ccorpului palmele in pronatie sau pronosupinatie
punctele de sprigin sunt repartizate pe ceafa sau regiunea occipitalapartea dorso
superioara a trunciului pe regiunea fesiera si calcii.
Caracteristici
1.Baza mare de sustinere .
2.Centrul de greutate este situate foarte aproape de suprafata de sprigin .
3.Este o pozitie relaxanta odihnitoare in care corpul are o mare stabilitate
dar,mentinerea indelungata a acestei pozitii induce efecte osteoporozante
generale deparece ofera fortei gravitationale posibilitatea de a action ape o
suprafata mare .
Pozitii derivate .de la poz.fund decub dorsal.
a.Cu modificarea pozitiei sau suprafetei de sprigin
1.decubit lateraleste o pozitie stabilea p/u ca are baza mare de sustinere
si este frecvent folosita in recuperarea neuromotorie in multe dezabilitati iar
pacientii sunt pregatiti pentru activitati zilnice de igiena personala imbracare si
altele .
2.decubit ventralare baza mare de sustinere si central de greutatae
aproape de suprafata de sprigin
b.cu modificarea poz trunchiului si a capului
1,.culcat rezemat cu trunchiul la diferite grade de extensie (dupa modelul
sezlongului) sunt niste pozitii relaxante
c.Cu modificarea pozitiei m.superioare
1.decubet dorsal m.superioare cu coatele extinse bratele departate de
rtrunchi (abduse);
Decubit dorsalcu miinele pe verticala,miinele pe umeri pe sold;
Decubit dorsalcu miinele incrucisate anterior.
D.cu modificarea pozitiei membrelor inferioare
1.decubit dorsal cu membrele inferioare departate sau abduse la diferite
amplitudini
e.modificari complexe din poz.fundamentala decubit dorsal
1.decubit lateralcu genunchii flectati trunchiul in rectitudine ,capul flectat
spriginit pe antebratul din partea decubitului ,cotul flectat
2.decubit ventral ---cu sprigin pe coate ,trunchiul si capul in extensie asa
numita pozitia papusei.este folosita in reeducarea neuromusculara p/u tonifierea
muschilor extensoro ai gitului trunchiului si soldurilor si altele
Poz ATIRNAT -In care corpul este mentinut in rectitudine membrele
superioare adduse peste 90 de grade peste art.umarului coatele extinse ,miinele
prind bara fiind orientatein pronatie sau supinatie .Membrele inferioare apropiate
extinse din sold si genunchi iar picioarele nu ating solul .
Caracteristici.
Centrul de greutate este situat sub suprafata de srigin ,simentinerea
acestei pozitii impune un effort mare
Pozitia atirnat mentine coastele ridicate si trunchiul usor extins ceea ce
ingreleaza respiratia si circulatia de aceea acesta pozitie este contraindicate
bolnavilor cardiac si pulmonary .
Pozitii derivate de la pozitia fundamentala atirnat
1.Cu modificarea suprafetei de sprigin----reprezinta pentru aceasta pozitie
modificarea prizei .spriginul se realizeaza cu o mina orientate in pronatie iar alta
in supinatie sau cu 2 miini orientate in pronatie sau supinatie ,deasemenea se
poate folosi si spriginul pe virful picioarelor
2.Cu modificarea pozitiei trunchiului si capului------atirnat cu fata la scara de
gimnastica ,miinele in pronatie ,trunchiul extins ,inclinat sau rasucit dreapta sau
stinga
3.Cu modificarea pozitiei membrelor superioare-----reprezinta de fapt
modificarea suprafetei de sprigin
4.Cu modificarea pozitiei membrelor inferioare cumembrele inferioare
departate sau abduse incrucisate sau adduse ,flectate din sold si genunchi;atirnat
cu m.inferioare extinse din articulatia genunchiului si flectate din sold la 90 de
grade si altele.
5.Modificari complexe---atirnat cu miinele in supinatie ,trunchiul flectat
capul in rectitudine ,membrele inferioare flectate,atirnat ci miinele in pronatie
,trunchiul si capul rasucite la dreapta sau stinga,membrele inferioare flectate la
90 de grade din genunchi si sold etc.
43. Caracteristica poz fund in ex fizic

Exercitiul fizic este initiat si finalizat din pozitiile de pornire sau de start care pot fi
fundamentale si derivate.
44. Caracteristica poz fund stind, si derivatele
poz stnd este numit poz ortostatic se descrie astfel brbia orizontal,
privirea anterioa, umerii relaxai, trunchiul drept, brae relaxate, minile
pronosupinaie, coapsele igenunchii extini clcile apropiate virfurile puin
deprrtate
Caracteristici:
1 are cea mai mic baz de susinere centru de greutate este situal,uor
anterior de articulaa talocrural din aceste considerente poz stnd este cea mai
instabil poz fundamental solicit mus postural i reflexe respective n acelai
timp sunt favorizate micrile ample din articulaiile membrului superior i
contracii izometrice a mu cap git membre
Poz derivate de la poz fund stnd:
1 cu modificare a bazei de susinere:
1) stnd pe vrfuri, pe clce, deprtat, etc.
2 cu modifficarea poz trunchiului i capului: stnd trunchiul flectat, snd
capul n extensie etc.
3cu modificarea poz membrelor superioare:
Membrele superioare cu coatele extinse se abduc din articulaia umrului,
minile pe olduri
4 m inferioare-reprezint n acest caz modificarea suprafeei de sprijin
5 modificri complexe:
Stnd deprtat mnile pe olduri trunchiul n extensie etc.
45. Caracteristica poz fund pe genunchi si derivatele
Poz pe genunchi -are trunchiul drept barbia orizontala ,privirea anterior
umerii relaxati ,membrele superioare pe linga corp,palmele in pronosupinatie
,degetele usor flectate ,genunchii flectati ,spriginul se realizeaza pe partea
anterioara a gambelor si posterioara a piciorului mentinute in extensie maxima .
Caracteristici.
1.Are o bza mare de sustinere.
2.Centrul de greutaate este situate jos in apropierea solului.
3.Stabilitatea corpului este mai buna spre posterior .
Mentinerea acestei pozitii este destul de incomoda deoarece trunchiul
poate fi mobilizat cu usurinta .
Derivatele pozitiei fundamentale pe gennchi .
a .Cu modificarea pozitiei sau suprafetei de sprigin :pe genunchi cu sprigin
pe palme ,trunchiul la orizontala ,sub orizontala sau deasupra orizontalei pozitie
numita patrupedie se foloseste frecvent in recuperare deoarece are o suprafata
mare de srigin o stabilitaate relativa iar central este in pozitie medie ,coloana
vertebrala se elibereaza facilitind sau usurind mobilizarea .Spriginul mai poate fi
efectuatpe coate sau antebrate .
b .Cu modificarea pozitiai trunchiului si capului .
1.pe genunchi cu trunchiul inclinat anterior capul mentinut dret(in
rectitudine);pe genunchi cu trunchiul si capul inclinat lateral dreapta sau stinga si
altele..
c.Cu modificarea pozitiei membrelor superioare .
1.Membrele superioare se mentin coatele extinse lateral sau anterior ,se
flecteaza de coate ,iar miinele se mentin :pe umeri,la ceafa,pe vertex.
d,Cu modificarea pozitiei membrelor inferioare .
1.Pe genunchi cu membrele inferioaredepartate sau cu un genunchi
anterior fata de celalalt
e.Modificari complexe
1.Pe genunchi cu sprigin pe palme ,trunchiul deasupra orizontalei ,capul
flectat,mina si genunchiul de aceeasi parte (homolateral)sau de partea opusa
heterolateral sau collateral situate anterior ;
---pe genunchi cu sprigin pe coate ,trunciul sub orizontala ,capul flectat,
---pe un genunchi ,sprigin pe palme ,celalalt membru inferior extins din sold
si genunchi,capul si trunchiul in extensie
--- pe genunchi departat cu trunchiul in extensie
---pe genunchi in sprigin pe antebrate ,gitul in extensie
46. Caracteristica poz fund d. d si derivatele
poz-decubit dorsal-Este o pozitie in care membrele inferioare sunt
apropiate extinse din sold si genunchi,picioarele sunt cu virfurile orientate in sus
membrele superioare dea lungul ccorpului palmele in pronatie sau pronosupinatie
punctele de sprigin sunt repartizate pe ceafa sau regiunea occipitalapartea dorso
superioara a trunciului pe regiunea fesiera si calcii.
Caracteristici
1.Baza mare de sustinere .
2.Centrul de greutate este situate foarte aproape de suprafata de sprigin .
3.Este o pozitie relaxanta odihnitoare in care corpul are o mare stabilitate
dar,mentinerea indelungata a acestei pozitii induce efecte osteoporozante
generale deparece ofera fortei gravitationale posibilitatea de a action ape o
suprafata mare .
Pozitii derivate .de la poz.fund decub dorsal.
a.Cu modificarea pozitiei sau suprafetei de sprigin
1.decubit lateraleste o pozitie stabilea p/u ca are baza mare de sustinere
si este frecvent folosita in recuperarea neuromotorie in multe dezabilitati iar
pacientii sunt pregatiti pentru activitati zilnice de igiena personala imbracare si
altele .
2.decubit ventralare baza mare de sustinere si central de greutatae
aproape de suprafata de sprigin
b.cu modificarea poz trunchiului si a capului
1,.culcat rezemat cu trunchiul la diferite grade de extensie (dupa modelul
sezlongului) sunt niste pozitii relaxante
c.Cu modificarea pozitiei m.superioare
1.decubet dorsal m.superioare cu coatele extinse bratele departate de
rtrunchi (abduse);
Decubit dorsalcu miinele pe verticala,miinele pe umeri pe sold;
Decubit dorsalcu miinele incrucisate anterior.
D.cu modificarea pozitiei membrelor inferioare
1.decubit dorsal cu membrele inferioare departate sau abduse la diferite
amplitudini
e.modificari complexe din poz.fundamentala decubit dorsal

1.decubit lateralcu genunchii flectati trunchiul in rectitudine ,capul flectat

spriginit pe antebratul din partea decubitului ,cotul flectat
2.decubit ventral ---cu sprigin pe coate ,trunchiul si capul in extensie asa
numita pozitia papusei.este folosita in reeducarea neuromusculara p/u tonifierea
muschilor extensoro ai gitului trunchiului si soldurilor si altele
47. Caracteristica poz fund atirnat si derivatele
Poz ATIRNAT -In care corpul este mentinut in rectitudine membrele
superioare adduse peste 90 de grade peste art.umarului coatele extinse ,miinele
prind bara fiind orientatein pronatie sau supinatie .Membrele inferioare apropiate
extinse din sold si genunchi iar picioarele nu ating solul .
Caracteristici.
Centrul de greutate este situat sub suprafata de srigin ,simentinerea
acestei pozitii impune un effort mare
Pozitia atirnat mentine coastele ridicate si trunchiul usor extins ceea ce
ingreleaza respiratia si circulatia de aceea acesta pozitie este contraindicate
bolnavilor cardiac si pulmonary .
Pozitii derivate de la pozitia fundamentala atirnat
1.Cu modificarea suprafetei de sprigin----reprezinta pentru aceasta pozitie
modificarea prizei .spriginul se realizeaza cu o mina orientate in pronatie iar alta
in supinatie sau cu 2 miini orientate in pronatie sau supinatie ,deasemenea se
poate folosi si spriginul pe virful picioarelor
2.Cu modificarea pozitiei trunchiului si capului------atirnat cu fata la scara de
gimnastica ,miinele in pronatie ,trunchiul extins ,inclinat sau rasucit dreapta sau
stinga
3.Cu modificarea pozitiei membrelor superioare-----reprezinta de fapt
modificarea suprafetei de sprigin
4.Cu modificarea pozitiei membrelor inferioare cumembrele inferioare
departate sau abduse incrucisate sau adduse ,flectate din sold si genunchi;atirnat
cu m.inferioare extinse din articulatia genunchiului si flectate din sold la 90 de
grade si altele.
5.Modificari complexe---atirnat cu miinele in supinatie ,trunchiul flectat
capul in rectitudine ,membrele inferioare flectate,atirnat ci miinele in pronatie
,trunchiul si capul rasucite la dreapta sau stinga,membrele inferioare flectate la
90 de grade din genunchi si sold etc.
48. Modificari complexe in poz fundamental stind

dificultati n mentinerea echilibrului, pentru ca prin dezechilibrari si reechilibrari

succesive se va obtine n final coordonarea
54. caracteristica executiei miscarii in structura ex fiz therapeutic
Executia miscarii este influentata de:

numarul articulatiilor ce intra n schema de miscare

modificarile de tonus muscular care sunt induse reflex de miscarea

respectiva. n functie de scopul urmarit pot fi stimulate sau inhibate
urmatoarele reflexe:

miotatic

de tendon

reflexele statice posturale generale sau de echilibru

la sfrsitul unei miscari, corpul sau segmentele sale se afla n echilibru

instabil, pe care grupele musculare ncearca sa-l restabileasca prin intrarea n
functiune a musculaturii de fixare, care sustine segmentul n pozitia cea mai
utila si confera forta miscarii
55. caracteristica mentinerii poz obtinute in structura ex fiz terapeut
Mentinerea pozitiei obtinute - este realizata prin contractia statica, izometrica
a grupelor musculare ce actioneaza mpotriva gravitatiei sau a unei rezistente ce
se opune miscarii

contractia izometrica se efectueaza la diferite nivele de lungime ale

muschilor si anume zona scurta, medie sau lunga:

pentru muschii tonici, posturali, antigravitationali - care se contracta

lent - se prefera pozitionarea n mod normal n zona medie sau scurta

pentru muschii fazici, flexori - care se contracta rapid si obosesc greu se prefera pozitionarea n zona lunga spre medie, pentru ca influentele
reflexului miotatic la acest nivel faciliteaza contractia

cnd forta musculara este scazuta rezistenta se aplica n zona scurta

pentru ca reflexul de ntindere este facilitat la acest nivel

aplicarea rezistentei cnd muschiul se gaseste n zona lunga va scadea

si mai mult forta musculara, reflexul de ntindere fiind inhibat
56. caracteristica revenirea in poz de start
Revenirea n pozitia de start - se realizeaza prin:

contractia excentrica a agonistilor

contractia concentrica a antagonistilor

contractia statica a fixatorilor

57. Modalitati de aplicare a ex fizic
Ex fizic poate fi precris atit in grup cit si individual

modificri complexe:
Stnd deprtat mnile pe olduri trunchiul n extensie etc.
stnd pe vrfuri, genunchii n extensie, capul mentinut la verticala, minile
pe solduri (la nivelul crestelor iliace), coatele flectate, bratele abduse, trunchiul
nclinat dreapta sau stnga
49 Modificari complexe in poz fundamental asezat
Modificari complexe:aseat pe podea cu sprigin posterior pe antebrate si anterior
pe talpi membrele inferioare fiind flectate in genunchi si coapse trunchiul si capul
in extensie ., aceeasi pozitie initiala numai ca spriginul se realizeaza pe miini
,asezat cu sprigin posterior pe miini trunchiul si capul mentinute in rectilinie un
membruinferior extins din srt.genunchiului iar celalalt flectat cu sprigin pe
planta .,

50 Modificari complexe in poz fundamentalpe genunchi

e.Modificari complexe
1.Pe genunchi cu sprigin pe palme ,trunchiul deasupra orizontalei ,capul
flectat,mina si genunchiul de aceeasi parte (homolateral)sau de partea opusa
heterolateral sau collateral situate anterior ;
---pe genunchi cu sprigin pe coate ,trunciul sub orizontala ,capul flectat,
---pe un genunchi ,sprigin pe palme ,celalalt membru inferior extins din sold
si genunchi,capul si trunchiul in extensie
--- pe genunchi departat cu trunchiul in extensie
---pe genunchi in sprigin pe antebrate ,gitul in extensie
51 Modificari complexe in poz fundamental atirnat
Modificari complexe---atirnat cu

miinele in supinatie ,trunchiul flectat capul in

rectitudine ,membrele inferioare flectate,atirnat ci miinele in pronatie ,trunchiul si

capul rasucite la dreapta sau stinga,membrele inferioare flectate la 90 de grade
din genunchi si sold etc.
52. structura ex fizic terapeutic
Exercitiul fizic terapeutic are urmatoarea structura:

pozitia de start - reprezentata de o pozitie fundamentala sau derivata

executia miscarii - prin contractia concentrica a agonistilor, excentrica

a antagonistilor si statica a fixatorilor

mentinerea pozitiei obtinute - prin contractie statica, izometrica

revenirea n pozitie de start - prin inversarea agonistilor si

antagonistilor
53. caracteristica poz start in structura ex fizic terapeutic
Pozitia de start:

este importanta pentru ca asigura succesul n actul recuperator

alegerea ei depinde de starea functionala a pacientului si de miscarile ce

urmeaza sa fie efectuate

pentru a facilita activitatea musculara o pozitie de start corecta trebuie sa

fie stabila:

suprafata bazei de sustinere a corpului sa fie ct mai mare

perpendiculara din centrul de greutate sa se proiecteze ct mai n

centrul suprafetei de sprijin

distanta dintre centrul de greutate al corpului si suprafata de sustinere

sa fie ct mai mica

greutatea corpului sa fie suportata de un numar ct mai mare de

articulatii

trebuie sa tina cont de tipul contractiei musculare:

pentru contractiile izometrice se aleg pozitii care ncarca articulatia prin

greutatea corpului sau care permit terapeutului compresiunea n ax a
segmentelor

pentru contractiile izotonice se folosesc pozitii care lasa articulatiile

libere si care permit tractiuni usoare n ax ale segmentelor

exceptia de la conditia de stabilitate este n cazul exercitiilor de coordonare

nuromusculara, situatie n care pozitia va fi aleasa n asa fel nct sa creeze

Exercitii n grup sau terapia n grup:

se folosesc n cazul pacientilor cu acelasi tip de afectiuni:

1.
cu simptomatologie asemanatoare
2.
vrste apropiate
3.
acelasi sex
4.
n aceeasi faza evolutiva a bolii

avantaje:
1.
de natura pragmatica - posibilitatea tratarii unui numar mai
mare de pacienti ntr-o unitate de timp
2.
de natura psihica - motivatia si emulatia de grup pentru
nvatarea unui program de exercitii, vor scadea durata
tratamentului de recuperare, factorul social devine un factor
de ordin terapeutic

dezavantaj:
1.
capacitatea redusa a terapeutului de corectare individuala a
pacientilor
Exercitii individuale

se recomanda n situatiile n care se impune

supravegherea unui singur pacient

cnd executia atinge parametrii impusi pacientul

va fi constientizat asupra necesitatii repetarii
exercitiilor si n afara programului de la sala

n functie de informatiile subiective si de

reactivitatea psihica a pacientului programul de
recuperare se va reconsidera zilnic sau la intervale
scurte de timp

58. caracteristica ex fizice actve

Se realizeaza prin contractii muscular voluntare repetate cu sau fara
deplasarea segmentului articular .Miscarile repetate cu deplasarea segmentului
articular devin exercitii dinamice iar cele fara dplasarea segmentului exercitii
statice .
59. Caracteristica ex fizice dinamice
Exercitiile fizice dinamice-au la baza contractia izotonica in timpul careea
lungimea fibrei muscular se modifica iar tensiunea musculara ramine constanta
.Intr-un exercitiu fizic dynamic se alterneaza contractile dinamice cu cele
statice .Din punct de vedere ethnic miscarea sau mobilizarea active se produce
asistat liber si cu rezistenta.
60. caracteristica mob active asistate
Mobilizarea active asistata se mai numesc miscari active-pasive , sunt
niste miscari considerate ca fiind cele mai usoare contractii izotonice realizate
de catre pacient cu forta proprie a segmentului sau a mai multor segmente
afectate ajutat de forte externe reprezentate de gravitatie ,kinetoterapeut
,montaje cu scripete. Aceste miscari sunt considerate dupa contractia izometrica
cel mai bun tip de recuperare a fortei muscular dupa imobilizari in aparate
gipsate cu respectarea unei singure conditii : primirea unei pozittii de start
stabile .
Mobilizarea active asistata este indicate in urmatoarele cazuri :
1. Cind forta muscular are valoarea 2 sau 3;
2. Cind miscarea active libera se produce pe directii derivate din cauza
durerii sau rotatiei capetelor osoase articulare ;
3. Cind pacientul se teme sasi miste segmental din cauza inhibitiei sau
durerilor .
Obiectivele realizate prin mobilizarile active asistate :

Activarea musculaturii de forta mica

Descarcarea articulatiei cind este absolute necesar tratament

kinetic

Antrenarea numai a muschilor agonisti cind activarea sau

dezvoltarea antagonistilor este contraindicate

Mentinerea sau marirea amplitudinii miscarilor a coordonarii

sau a relaxarii cind este necesara prezenta kinetoterapeutului
si ajutorul acestuia
61. caracteristica mob active libere

Mobilizarea active libera , semai numesc miscari active sau mobilizari

active pure ,deoarece sunt realizate de catre pacient fara ajutor exterior
Mobilizarea active cu rezistenta sau mobilizare active rezistiva . Aceste
miscari se produc cu interventia partial rezistiva a unor forte externe cu valori
mai mici sau mai mari decit forta mobilizatoare .
Grupele muscular care actioneaza impotriva rezistentei externe depun
unefort de invingere sau de cedare . Cind agonistii inving rezistenta externa
,miscarea va fi concentric si se executa la comanda trage . Cind, desi se
contracta agonistii sunt invinsi de o rezistenta externa ,miscarea va fi
excentrica ,se indeplineste la comanda ,, Inpinge sau rezista ,, . Miscarea active
cu rezistenta se realizeaza in cursa interna ,cursa externa si poate fi cursa
medie .
Cursa interna este atunci cind agonistii se contracta intre punctele de
inserctie normal
B. cursa externa este atunci cind agonistii lucreaza dincolo de punctele de
inserctie normal ,in segmental de contractie a antagonistilor. Limita intre curse
se gaseste la punctual anatomic 0 in care unghiul dintre segmente este 0,
agonistii sunt maximum alungiti (zona lunga ), iar antagonistii maximum
scurtati (zona scurta).
Cursa medie se considera atunci cind agonistii au o lungime medie situate
la jumatatea amplitudinii maxime pentru o anumita miscare

mult cu cat acestea se gasesc in stare de contracturaretractura;

Miscarile excentrice
-se executa in : 1. Cursa interna cind miscarea este inceputa din
idverse unghiuri positive si se desfasoara in sens opus celui fiziologic ceea ce
inseamna ca rezistenta externa invinge forta muschiului care se alungeste
treptat si se opreste la unghiuri articulare mai mici sau la punctual anatomic 0.
Pe parcursul miscarii ,agonistii isi indeparteaza capetele de inserctie , se
alungesc progresiv ,iar in punctual anatomic 0, sunt maximum alungiti ; 2. In
cursa externa atunci cind miscarea respective initiate in punctual 0 anatomic
sau din diverse unghiuri negative se desfasoara in sens opus celui fiziologic si
se opreste la unghiuri negative mai mari .
Prin contractile excentrice se natreneaza rezistenta muscular si creste
elasticitatea muscular ,iar la nivelul articulatiei mobilitatea .
64. efectele ex fizice dinamice
Se realizeaz prin contracii voluntare repetate cu deplasarea segmentelor
articulare i se rsfrng asupra:

1.

conserva sau radau elasticitatea musculara, mentinand

mobilitatea articulara;

imbunatatesc forta si durata contractiei musculare;

regleaza antagonistii miscarii;

cresc forta si rezistenta musculara.

3.

62. caracteristica miscarilor concentrice

Miscarile concentric se executa in : 1. Cursa interna ; miscarea respective
este initiate din punctual anatomic 0 sau din diverse unghiuri positive ,
msicarea se defasoara ins ens fiziologic ceea ce inseamna ca muschiul se
scurteaza reusind sa invinga rezistenta si se oprestee la amplitudini mai mari
sau la sfirsitul cursei . Pe parcursul msicarii agonistii isi apropie capetele de
inserctie se scurteaza progresiv ,iar la sfirsitul cursei sunt maximum sucrtati ; 2.
Cursa externa atunci cind miscarea respective este initiate din idverse unghiuri
articulare opuse numite negative , se desfasoara in sens fiziologic si se opresc
la unghiuri articulare negative mai mici sau la punctual 0 anatomic . Prin
repetare miscarile concentric produc hipertrofia muscular , urmate de cresterea
fortei muscular ,iar la nivel articular creste stabilitatea
63. caracteristica miscarilor excentrice

alungesc progresiv elementele periarticulare, cu atat mai

Efecte asupra aparatului circulator:

cresc intoarcerea venoasa;

cresc tonusul simpatic, cu adaptarea circulatiei la solicitarile

de efort;

4.

cresc debitul cardiac.

Efecte asupra sferei neuro-psihice:

dezvolta constientizarea schemei corporale si spatiale;

cresc motivatia;

imbunatatesc coordonarea musculara.

Intensitatea acestor efecte este dependente de tehnica mob active

folosite
65. efectele ex fizic asupra tegumentului
Efecte asupra tegumentului:

Efecte asupra tegumentului:

favorizeaza resorbtia edemelor prin cresterea intoarcerii

venoase;

favorizeaza resorbtia edemelor prin cresterea intoarcerii

venoase;

realizeaza intinderea tegumentului;

realizeaza intinderea tegumentului;

cresc afluxul de sange catre tesuturi.

cresc afluxul de sange catre tesuturi.

2.

66.

efectele

ex

fizic

dinamic

asupra

elementelor

passive(oase,

tendoane, art)

Efecte asupra elementelor pasive (oase, articulatii, tendoane,

ligamente) si active (muschi) ale miscarii:

Efecte asupra elementelor pasive (oase, articulatii, tendoane,

ligamente) si active (muschi) ale miscarii:

refac suprafetele articulare de alunecare;

refac suprafetele articulare de alunecare;

previn sau reduc aderenta si fibroza intraarticulara, care se

previn sau reduc aderenta si fibroza intraarticulara, care se

dezvolta in structurile periarticulare si in cavitatea articulara;

dezvolta in structurile periarticulare si in cavitatea articulara;

mentin sau cresc astfel mobilitatea articulara;

mentin sau cresc astfel mobilitatea articulara;

alungesc progresiv elementele periarticulare, cu atat mai

mult cu cat acestea se gasesc in stare de contracturaretractura;

conserva sau radau elasticitatea musculara, mentinand

mobilitatea articulara;

imbunatatesc forta si durata contractiei musculare;

regleaza antagonistii miscarii;

cresc forta si rezistenta musculara.

Mobilizarea pur asistata este efectuata de catre k. , se mai numeste si

mobilizarea manuala si este considerata cea mai precisa mobilizare pasiva .
Durata unei sedinte va fi aproximativ 10 minute si se va repeat de 2 ,3 ori in zi
.daca in urma miscarilor pasive apar reactii locale cum ar fi durerea, contractiei
locale ,contracture , pierderea aplitudinei miscarilor sau chiar apar reactii
generale cum ar fi : febra, senzatia de oboseala, stare enervanta, sedintele se vor
petrece mai rar iar daca nu dispar simptomele kinetoterapia se suspenda pe
citeva zile.
Mobilizarea pasiv pur asistat este cea mai obinuit tehnic de mobilizare
pasiv executat
de minile kinetoterapeutului, n timp ce pacientul i relaxeaz voluntar
musculatura. Kinetoterapeutul iniiaz, conduce i ncheie micarea cu presiuni
sau tensiuni lente, dar insistente, pentru a ajunge la limitele reale ale
mobilitii. Micrile pasive cu tensiuni finale ating de obicei amplitudini mai
mari dect micrile active.
n realizarea acestei tehnici trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
a) Poziia pacientului este important att pentru a permite confortul i
relaxarea sa, ct i pentru o ct mai bun abordare a segmentului de mobilizat.
Pacientul este poziionat n decubit dorsal, decubit ventral sau aezat. Poziia
kinetoterapeutului se schimb n funcie de articulaie, pentru a nu fi
modificat cea a bolnavului, dar trebuie s fie comod, neobositoare, pentru a
permite un maximum de tehnicitate i eficien.
b) Prizele i contraprizele
72. aplicarea prizei si contraprizei in mob pasiva pur asistata

67. efectele ex fizic dinamic asupra aparatului circulator

Prizele i contraprizele - respectiv poziia minii pe segmentul care va fi

Efecte asupra aparatului circulator:

mobilizat i poziia celeilalte mini care va fixa segmentul imediat proximal

acestuia.
Priza n general este distanat de articulaia de mobilizat, pentru a crea un

cresc intoarcerea venoasa;

cresc tonusul simpatic, cu adaptarea circulatiei la solicitarile

bra de prghie mai lung. Exist i excepii: n redorile postfractur se utilizeaz

prize scurte, apropiate de articulaia respectiv, pentru a nu solicita focarul de

de efort;

consolidare; n redorile de origine articular se utilizeaz brae mari ale prghiei,

prin plasarea ct mai istal a prizei, permind realizarea unei mobilizri
eficiente, fr efort.
Contrapriza este fcut ct mai aproape de articulaia de mobilizat, pentru o

cresc debitul cardiac.

mai bun fixare. n cazul sprijinului pe un plan dur al segmentului proximal,

contrapriza poate fi abandonat sau fcut doar parial. Deoarece segmentul

68. caracteristica ex respiratorice statice

care urmeaz s fie mobilizat trebuie perfect relaxat i suspendat, priza cere

-Ex. Respiratorii s-se impart in ex. Respiratorice statice ; ex.respiratorice

dinamice ; ex. Respiratorice de drenaj ; ex. Respiratorice combinate .
Aceste ex. Se aplica in toate formele de lucru in kinetoteapie au efecte
benefice asupra sistemului respirator si cardiovacular ;stimuleaza procesele
digestive. Efectul calmant
al acestor exercitii
este frecvent folosit in
neurologie . Ex. Respiratorice statice : se indeplinesc din diferite pozitii
initiale ,dar fara deplasarea segmentelor corpului . Ex. Respiratorice dinamice
sunt efectuate comcoomitent cu miscarile membrelor sau trunchiului . Ex.
Respiratorice de drenaj includ : ex. Pentru evacuarea lichidului din bronsii si
sunt aplicate in diferite patologiii respiratorice . aceste ex. Se indeplinesc din
pozitii initiale in care cutia toracica este situata mai jos de nivelul bazinului ;
exemplu: pe genunchi si coate ,culcat pe masa functionala trunchiul atirnat ;
69 caracteristica ex respiratorice dinamice

destul fort din partea kinetoterapeutului, mai ales pentru trunchi i segmentele

-Ex. Respiratorii s-se impart in ex. Respiratorice statice ; ex.respiratorice

dinamice ; ex. Respiratorice de drenaj ; ex. Respiratorice combinate .
Aceste ex. Se aplica in toate formele de lucru in kinetoteapie au efecte
benefice asupra sistemului respirator si cardiovacular ;stimuleaza procesele
digestive. Efectul calmant
al acestor exercitii
este frecvent folosit in
neurologie . Ex. Respiratorice statice : se indeplinesc din diferite pozitii initiale
,dar fara deplasarea segmentelor corpului . Ex. Respiratorice dinamice sunt
efectuate comcoomitent
cu miscarile membrelor sau trunchiului . Ex.
Respiratorice de drenaj includ : ex. Pentru evacuarea lichidului din bronsii si
sunt aplicate in diferite patologiii respiratorice . aceste ex. Se indeplinesc din
pozitii initiale in care cutia toracica este situata mai jos de nivelul bazinului ;
exemplu: pe genunchi si coate ,culcat pe masa functionala trunchiul atirnat ;

70. conditii generale de aplicare a ex fizice pasive

EXERCIIILOR FIZICE PASIVE se realizeaz fr contracii musculare voluntare,
segmentele articulare fiind mobilizate de forelor externe. Daca Pacientul este
constient,

trebuie s se implice n actul recuperator prin participare somato-

senzorial si ideomotric sau

mental in afara programului, incercind sa

mememoreze si sa repete in gind fiecare miscare din lanul kinetic

Conditiile generale pentru aplicarea exercitiilor fizice passive :
1 sala de recuperare sa fie amplasata departe de sursele de poluare fonica ,
fizico chimica , bine iluminata si bine incalzita la temperatura de confort 18-22 C.
2 Pacientul sa fie plasat in pozitia relaxanta aleasa in functie de tipul leziunii si
articulatia care va fi mobilizata ;
3 ktp. Trebuie sa cistige increderea pacientului care va fi informat despre tehnica
si modalitatea de executie a miscarii .
4 mobilizarea se va face pe rind in cite o articulatie pe un singur sens de miscare
, se va evita mobilizarea unei articulatii prin intermediul altei articulatii , se vor
mobiliza mai intii articulatiile mari , apoi cele mici .
5 Seva respecta regula indoloritatii .
6 miscarea se va adapta scopului propus .
7 inainte de a incepe miscarile passive articulatia respectiva se va incalzi prin
proceduri de incalzire : bai de apa calda , aplicatii de parafina electro terapie si
masaja
71. caracteristica mob passive pur asistate

grele. De aceea se recomand suspendarea n chingi a segmentului n timpul

executrii mobilizrii pasive.
73. caracteristica mob autopasive
Mobilizarile auto- pasive reprezinta mobilizari pasive executate de catre
subiect direct , cu ajutorul unei parti a corpului sau indirect prin intermediul
unei scripete .
Avantaje :
1 este lipsita de riscuri deoarece pacientul poate intrerupe mobilizarea in
momentul aparitiei durerii
2 se pot executa sedinte repetate si prelungite cu suferinte minime si
rezultate maxime
3necesita supraveghere minima, de aceea se poate indeplini si la domiciliul
pacientului
4solicita interesul pacientului.
Din punct de vedere tehnic se indeplinesc: manual, cu scripete, prin sprijin
corector.
Manual- cu ajutorul membrului superior sanatos, capabil sa mobilizeze un
membru bolnav, atit superior cit si inferior.
Cu scripete-prin sistemul de fixare a membrului sanatos de o extremitate a
corzii si membru bolnav de cealalta extremitate.
Prin sprijin corrector-care reprezinta presiuni ale corpului sau ale unor
segmente ale corpului asupra segmentului bolnav.
74. caracteristica posturarii
Posturarile-posturarea sau pozitionarea reprezinta pozitii ale intregului corp
sau a unor parti ale corpului impuse sau mentinute voluntar pentru un
anumit timp in scop therapeutic sau profilactic. Sunt situatii cind
posturarile se imobilizeaza(displaxia coxofem), si invers situatii de
imobilizare in care se foosesc posturarile cu scop de a combate
ccomplicatiiile
75. efectele posturarii asupra tegumentelor
Efectele posturarilor asupra tegumentelor: posturarile realizeaza profilaxia
decubitului sau escare; decubit dorsal prelungit determina prin greutatea
corpului presiuni maxime continuie la nivelul punctelor de contact cu
suprafata de sprigin ;
Punctele de contact sunt reprezentate de calciie , ischioane , regiunea
sacrala, apofizile spinoase, vertebrale si spinele scapulelor , anume la acest
nivel pot sa apara tulburari trofice , care duc la aparitia escariei .
Prevenirea acestor complicatii se realizeaza prin scaderea nr. Punctelor des
prigin sau prin alternarea decubitului dorsal prin derivatele sale ( exemplu :
plasarea unui burete sub calciie scade presiunea la acest nivel , iar pozitie
decubit lateral anuleaza punctele de sprigin din pozitia decubit dorsal .
Pozitiile trebuie schimbate la interval scurte de timp apoximativ 2 ore .
76. efectele tegumentelor asupra ALM
Efectele posturarilor asupra ALM . Posturarile actioneaza la nivelul articular si
muscular : a) la nivelul articulatiilor scad redorile prin mentinerea segmentelor
articulare in : - pozitii relaxante , de combatere a durerii ( anti algice ) produsa
de intinderea partilor moi ale articulatiei . Astfel geninchii se flecteaza la 10 -15
grade si se mentine pozitia prin aplicarea unui rulou sub fosele poplitee ; pozitii functionale , de maxima utilitate a articulatiilor care confera
independenta functionala individului chiari si in conditiile instalarii unei
anchiloze secundare . Se recomanda in procesele inflamatorii cu evolutie
imprevizibila in recuperare neuromotorie .

Exemple : 1 spondilita anchilopoetica perioada evolutiva ; pacientul se va

pozitiona in decubit dorsal fara perna sub cap , cu perna sub umari pentru a
produce extensia collanei cervicale , opuninduse astfel tendintei de stergere a
lordozei ;perna sub gamba si saculet de nisip pe coapsa pentru a pastra
genunchiul in pozitie functionala de extensie maxima-zero anatomic. 2. In
paralizii- se realizeaza dezechilibrul ale fortelor musculare care actioneaza
asupra segmentului respective , musculature antagonista ramasa intacta va
determina prin contractura /retractura deviatii mai mult sau mai putin severe .
Ulterior chiar daca musculatura antagonista va fi reinervata , nu va putea
contracta forta retracturii , de aceea este absolut necesara conservarea in
pozitii functionale a segmentului paralizat . Pentru aceasta se folosesc ortezii
dinamice care pe linga posturare , facitileaza anumite miscari . 3. In cazul unor
deformari sau deviatii , pozitia functionala se obtine treptat in etape successive
. Fiecare cistig functional inregistrat prin mobilizari pasive este mentinut prin
atell( posturari atelate , benzi adezive , corectoare , orteze; acestea se se vor
schimba succesiv pe masura cresterii cistigului functional realizind astfel
posturari seriate.
Pozitii de alungire a musculaturii hipertone care vor scadea tonusul muscular si
vor preveni instalarea contracurilor.
Posturarile cu efect asupra ALM se realizeaza atit manual de Ktp., autocorectiv
( prin greutatea proprie a corpului , sau instrumental (scripete).
77. caracteristica posturarilor manual
Posturarile-posturarea sau pozitionarea reprezinta pozitii ale intregului corp
sau a unor parti ale corpului impuse sau mentinute voluntar pentru un
anumit timp in scop therapeutic sau profilactic. Sunt situatii cind
posturarile se imobilizeaza(displaxia coxofem), si invers situatii de
imobilizare in care se foosesc posturarile cu scop de a cobate ccomplicatiiile
- liber-ajutate (prin suluri, perne, chingi etc.) sau realizate manual;
78. caracteristica posturarilor autocorective
Posturarile-posturarea sau pozitionarea reprezinta pozitii ale intregului corp
sau a unor parti ale corpului impuse sau mentinute voluntar pentru un
anumit timp in scop therapeutic sau profilactic. Sunt situatii cind
posturarile se imobilizeaza(displaxia coxofem), si invers situatii de
imobilizare in care se foosesc posturarile cu scop de a cobate ccomplicatiiile
libere (posturi corective) sau autocorective; Acestea sunt atitudini impuse
pacientului i adoptate voluntar de acesta, pentru corectarea progresiv a
limitrilor amplitudinilor articulare. Sunt indicate, mai ales, n hipertonii
reversibile. Posturrile autocorective folosesc greutatea unui segment sau a
ntregului corp, realiznd posturri segmentare, meninute prin greutatea
unui membru sau a unui segment al

acestuia
79. caracteristica posturarilor instrumentale
Posturarile-posturarea sau pozitionarea reprezinta pozitii ale intregului corp
sau a unor parti ale corpului impuse sau mentinute voluntar pentru un
anumit timp in scop therapeutic sau profilactic. Sunt situatii cind
posturarile se imobilizeaza(displaxia coxofem), si invers situatii de
imobilizare in care se foosesc posturarile cu scop de a cobate ccomplicatiiile
- fixate (posturi exterocorective; instrumentale) cu ajutorul unor aparate sau
instalaii. Acestea
restabilesc

mobilitatea

articular

utiliznd

greuti

(ncrcturi):

directe

(sculei de nisip, suluri, perne) plasate proximal sau distal de articulaia

mobilizat; indirecte, aplicate prin intermediul montajelor cu scripei. Aceste
posturri solicit intens articulaia, de aceea se folosesc mai ales pentru
articulaiile mari genunchi i old, pentru celelalte putnd fi chiar nefaste.
Meninerea nu depete 15-20 de minute.
80. efectele posturarilor asupra oragnelor interne
Efectele posturarilor asupra organelor interne
Posturarile au efecte facititatoare ( de aspirare) in bolile sistemului circulator si respirator .
Efectele posturarilor asura aparatului cardio- vascular.
Posturarile antideclive- faciliteaza circulatii de intoarecere limfatica si venoasa la nivelul extemitatilor
si au un rol profilactic sau curative in cazul edemelor .
Pentru membrele inferioare efectele positive se vor repeat cu ajutorul partilor mobile a patului sau cu
niste perne aranjate in forma de trepte.
Inaltimea la care se ridica membrele inferioare este de 30 grade fata de planul patului.
Pentru membrul superior se adopta involuntar sau cu ajutorul pernelor pozitii in care bratul si antebratul formeaza un unghi ascutit iar mina este vertical.
Pozitii declive ( gravitationale) faciliteaza circulatia in capilare si se obtine prin mentinerea
extremitatilor in sens gravitational.
Efectele positive ale posturarilor in sistemul respirator.
1.Efecte profilactice previn instalarea unor afectiuni pulmonare cauzate de scaderea ventilatiei
pulmonare , astfel in imobilizarea la pat trunchiul se va ridica treptat cu ajutorul onor perne si se vor
adapta pozitii in decubit lateral.
Aceste posture ale trunshiului favorizeaza drenajul bronsic si asigura o ventilatie mai bun a plaminilor.
2.Efecte terapeutice- favorizeaza eliminarea secretiilor bronsice in diferite patologii ale aparatului
respirator.
Asocierea percutiilor toracice si a masajului vibrator cresc eficienta drenajului bronsic.
Efecte la nivelul muschiului in primul rind scade spasticitatea musculara prin adaptarea unor posture
reflex- inhibatoriu, care sunt inverse nivelului spatic.