MINISTERUL EDUCAŢIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIEI FIZICĂ ŞI SPORT

CATEDRA KINETOTERAPIE

Aprobat la Consiliul Facultăţii Kinetoterapie Aprobat la şedinţa Catedrei

Kinetoterapie
Proces verbal nr._______din__________ Proces-verbal nr._____ din
___________
Decan Racu Sergiu Şef catedră Agapii Eugen

AGENDA PRACTICII KINETOTERAPEUTICE A STUDENŢILOR FACULTĂŢII

KINETOTERAPIE PENTRU PROGRAMUL DE STUDIU 1001.1 KINETOTERAPIE ȘI
TERAPIE OCUPAȚIONALĂ

Chişinău 2021
 UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

AGENDA PRACTICII

Studentului Dogari Victoria

Anul IV grupa 403 facultatea Kinetoterapie

Conducătorul practicii Kinetoterapeutice: Agapii Eugen

Metodist de specialitate: Emelianov Anatolie

Agenda a fost începută la “ 20 ” Septembrie 2021

Agenda a fost finisată la “ 29 ” Octombrie 2021
 Notă introductivă
Obiectivul unui program de formare este facilitarea învăţării la studenţi şi masteranzi
pentru a le creşte competenţa şi performanţă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Eficacitatea
formării depinde de impactul pe care îl are, adică de măsura care sporeşte competenţa
absolvenţilor la locul de muncă, iar formarea şi activitatea la locul de muncă completîndu-se
reciproc. Practica kinetoterapeutică contribuie într-o măsură substanţială la formarea acestora.
Prin intermediul celor 690 ore/11 săptămâni (23 credite), de pregătire alocate pentru
anii III şi IV – studenţii îşi pot dezvolta abilităţi practice pentru procesul de recuperare, prin
aplicarea unor proceduri şi standarde specifice, lucrînd direct cu bolnavul sub supravegherea şi
îndrumarea cadrelor medicale de profil. Strategia se bazează pe mai multe principii fundamentale
care se axează pe bunele practici recunoscute pe plan intern şi internaţional în domeniul
dezvoltării resurselor umane şi formării profesionale din sistemul de recuperare.
Agenda a fost realizată pentru studenţii care urmează să desfăşoare practica
Kinetoterapeutică în instituţiile medicale şi de recuperare. Ea, constituie un ghid de îndrumare şi
un ajutor în formarea viitorului kinetoterapeut.
Din punct de vedere profesional practica kinetoterapeutică reprezintă momentul de
descoperire, de predispoziţii şi a convingerii de sine, că meseria aleasă corespunde omului ce
doreşte cu jertfire de sine să se ocupe de educarea şi readucarea motricităţii pierdute în timpul
patologiilor variate şi să ajute bolnavul de a se reintegra social.
Cuprins:
1. Istoria centrului de reabilitate
2. Noţiuni de bază în kinetoterapie
3. Obiectivele kinetoterapiei
4. Tehnicile şi metodele folosite în reabilitarea pacienţilor
5. Afecțiuni întâlnite
6. Cazuri clinice
7. Programul kinetic de recuperare pe parcursul practicii
8. Concluzii
9. Raportul de practica
10. Formular de evaluare a studentului practicant
11. Ancheta: Monitorizarea organizării şi desfăşurării practicii de specialitate a studenţilor
Facultăţii Kinetoterapie
 Istoria centrului de reabilitate

MEDREC
„Din dragoste pentru copii”

Centrul medical de recuperare

,, MEDREC ” este o instituție medicală
privată din mun. Chișinău, orientată spre
elaborarea programelor intergrate și complexe de
dezvoltare neuro-motorie, lingvistică, senzorială,
ortopedice și posttraumatice pentru copii,
programe de profilaxie și întreținere corporală. (Fig. 1)
Fig.1
Din 2017 până în prezent un număr mare de pacienți au beneficiat deja de serviciile
centrului, de programe individualizate, de implicare maximă a echipei de specialiști și de o
abordare profesionistă a problemelor întâmpinate.
Un punct forte al instituției medicale este echipa de specialiști, o parte din ei încă tineri,
dar cu o experiență destoinică de a face față problemelor întâlnite, aceștia participă la seminare,
conferințe, workshop-uri atât naționale cât și internaționale pentru o continua dezvoltare ca
specialiști în domeniul recuperării medicale. Specialiștii centrului sunt persoane demne de laude
pentru ceea ce fac, pentru profesionalism, implicare, devotament, pentru măiestria ce o manifestă
în procesul recuperator, pentru comunicarea prietenoasă și pentru atmosfera plăcută ce o creează
pacienților. . În fruntea echipei de kinetoterapeuți se află Emelianov Anatolie,
fiziokinetoterapeutul cu 12 ani de experiență în recuperarea medicală pentru copii și adolescenți,
primul specialist certificat în terapia Vojta din Republica Moldova.
Un lucru de neglijat este dotarea centrului cu echipamente performante de reabilitare.
Centrul ,, MedRec ” vă propune: Kinetoterapia pentru bebeluși și copii are ca scop principal
asigurarea condițiilor necesare pentru o dezvoltare normală și echilibrată a organismului
acestora, corectând eventualele deficiențe. Kinetoterapia în pediatrie o putem aborda la o
varietate foarte mare de probleme care au sau nu substrat neurologic, dar care pot afecta
dezvoltarea copilului.
 Programele de kinetoterapie individuală desfășurate în Centrul MEDREC vizează
următoarele tipuri de afecțiuni:
 afecțiunile neurologice abordate în cadrul centrului amintim: paralizii cerebrale
(parapareză, tetrapareză, hemipareză), paralizii de tip periferic.
 afecțiuni ortopedice: deviații de statică vertebrală (scolioză, cifoză, lordoză, t orticolis),
deviații ale membrelor superioare și inferioare (piciorul plat - platfus, picior varum,
picior valgum, displazia congenitală de șold) etc.
 Recuperare post-operatorie: fracturi, intervenții chirurgicale, etc.
 Recuperare post-traumatică
 Boli neuromusculare: distrofii musculare, hidrocefalie, microcefalie etc.
 Sindromuri: Down, Hipoton etc.
 Tulburare de coordonare și echilibru, prematuritate severă etc.

Pentru atingerea scopurilor propuse, specialiștii aplică urmatoarele metode, tehnici și terapii:

 Kinetoterapie
 Masaj profilactic
 Terapie logopedică
 Terapie ocupațională
 Electroterapie
 Terapia Vojta
 Metoda Feldenkrais
 Metoda Kabat
 Metoda Klapp
 Metoda Schroth
 Conceptul Castillo Moralis
 NDT Bobath

Astfel, centrul medical de recuperare ,, MedRec ” oferă servicii medicale de tratament și

management al programelor de recuperare predestinate pacienților cu diferite afecțiuni, boli și
dizabilități neurologice și locomotorii. Indeplinindu-și datoria și rolul în societate la un nivel
înalt, conform standardelor europene.
 Noţiuni de bază în kinetoterapie

Ce este kinetoterapia ?

Din punct de vedere etimologic kinetoterapie înseamnă terapie prin mişcare şi provine
din limba greacă unde rădăcina acestuia - “kinesis” se traduce prin cuvântul ”mişcare”.

Kinetoterapia se foloseşte pentru recuperarea medicală somato-funcţională şi constă

într-un ansamblu de tehnici şi metode având în centru exerciţiul fizic.

Formele și obiectivele kinetoterapiei

În cadrul Kinetoterapiei sunt cuprinse trei forme de kinetoprofilxie: primară, secundară

şi terţiară.

Vorbim despre kinetoprofilaxie primară atunci când utilizam exerciţiul fizic, tehnicile şi
metodele pentru a preveni îmbolnăvirile, în limitele vârstelor biologice şi cronologice.
Gimnastica de înviorare, activităţile în aer liber, plimbările, activităţile de timp liber
competiţionale şi necompetiţionale etc., sunt mijloace foarte utile în kinetoprofilaxie.

Kinetoprofilaxia secundară are rolul de a preveni complicaţiile îmbolnăvirilor, iar

kinetoprofilaxia terţiară previne apariţia sechelelor în urma îmbolnăvirilor care ar putea
determina dizabilităţi motorii şi/sau psihice.

Obiectivele kinetoterapiei și terapiei ocupaționale

Ca obiective ale kinetoterapiei și terapiei ocupaționale vom avea:

 Restabilirea posturii și aliniamentului corporal;
 Redobândirea forței și rezistenței musculare;
 Redobândirea amplitudinii de mișcare;
 Reeducarea sensibilității;
 Recuperarea coordonării;
 Recuperarea echilibrului corpului;
 Redobândirea capacității de efort;
 Reeducarea capacității de relaxare;
 Reeducarea respiratorie;
 Redobândirea răbdării;
 Redobândirea concentrării;
 Redobândirea atenției;
 Redobândirea contactului vizual.
 Tehnicile şi metodele folosite în reabilitarea pacienţilor

Tehnici akinetice utilizate:

 Imobilizarea – tehnicăce se caracterizează prin menținerea și fixarea artificială, pentru
anumite perioadede timp, a corpului în întregime sau doar a unui segment într-o
situație determinată, cu sau fără ajutorul unor instalații sau aparate. Imobilizare de
punere în repaus, de contenție și de corecție.
 Posturarea – acțiunea prin care se imprimă și se menține o poziție controlată a
corpului în întregime sau numai a unui segment, o anumită perioadă de timp cu
scopul prevenirii unor poziții vicioase, recuperării mobilității sau facilitării unu
proces fiziologic. Posturări corective ( libere, liber-ajutate și fixate) și posturări de
facilitare.

Tehnici kinetice utilizate:

Statice :
 contracție izometrică
 relaxare musculară (generală și locală)
Dinamice:
 Active ( reflexe și voluntare – liberă,activo-pasivă, activă cu rezistență)
 Pasive ( tracțiuni, pură asistată, sub anestezie, mecanică, autopasivă, pasivo-activă,
prin manipulare).

Metode utilizate:
 Metoda Bobath - bazată pe reacţiile de redresare a capului şi a gâtului, urmăreşte
modificarea tonusului muscular care în anumite condiţii de boală este dezorganizat.
Fundamentată științific de soții Karel și Berta Bobath în anii 1953 – 1980, metoda Bobath
reprezintă poate cea mai raspândită modalitate de abordare a pacienților cu Infirmitate
Motorie Cerebrală precum și a altor afecțiuni neurologice caracterizate prin prezența
hipertoniei de tip elastic. Având la bază studii aprofundate de neurofiziologie asupra
adulților ce au suferit un AVC precum și asupra copiilor cu sindroame spastice de origine
centrală, conceptul Bobath s-a dovedit a fi o strategie terapeutică eficientă pentru
rezolvarea tulburărilor de mișcare, de tonus și de funcție, tulburări care domină tabloul
clinic și funcțional al pacientului cu leziune de neuron motor central.
„Tratamentul se bazeaza pe inhibarea mișcărilor exagerate și facilitarea mișcărilor
normale voluntare” ( Bobath, K. 1997).
 Terapia Bobath se bazează pe două principii, în jurul cărora s-au formulat procedee și
tehnici de manipulare:
– inhibarea răspunsurilor caracteristice modelelor reflexe anormale, responsabile de
hipertonie, fenomen numit „inhibare reflexă” ;
– facilitarea reacțiilor posturale normale integrate superior, normalizarea tonusului
postural și activarea reacțiilor de redresare și echilibrare.
Întreaga activitate de recuperare are scopul final derecâștigare a simetriei corporale.
Obiectivul principal al managementului terapeutic, după Bobath, este de a facilita
activitatea motrică controlată și a inhiba simptomele patologice cum sunt: spasticitatea,
reacțiile asociate, mișcări în masă. Nu se poate vorbi despre o inhibare totală și
irevocabilă a schemelor de mișcare patologică.

 Metoda Schroth. Metoda Katharinei Schroth este "o gimnastică ortopedică" care acordă
prioritate respirației, pentru asigurarea alinierii, detorsionării coloanei și a modelajului
toracic corector. Esențialul în exercițiile propuse este realizarea unei inspirații maximale,
în trei sau patru timpi, pe parcursul căreia subiectul trebuie să localizeze expansiunea
toracică inspirînd cranial și înspre concavitate și efectuînd totodată corecția segmentelor
corporale. Expirația se produce "golind ghibozitatea" şi urmînd imediat după expansiunea
hemitoracelui concav. Inspirul realizează expansiunea hemitoracelui concav în lateral,
posterior şi cranial, iar a hemitoracelui convex înăuntru, anterior și cranial. Expirația se
efectuează cu "gura deschisă", prelung, dar exploziv, cu timpi forte (de trei ori "haa", de
exemplu). Se pot adăuga sunetele "ho-hou-hon", după cum dorim să localizăm efectul, şi
anume sus, în partea medie, sau jos.
Pentru a înțelege efectele corectoare ale respirației de tip Schroth, trebuie să se admită
hipercorecția rahidiană în expirație și expansiunea hemitoracelui concav odată cu expirația
hemitoracelui convex. In gimnastica clasică, se redresează în inspirație şi se relaxează în
expirație. Schroth a simțit că o hipercorecție este posibilă cînd balonul toracic se dezumflă.
Este imaginea mingii de fotbal care nu poate fi alungită pentru a lua forma unei mingi de
rugby decît dacă este dezumflată parțial. Se dezumflă balonul toracic pentru a destinde puțin
suprafața contentoare, pentru a elibera conținutul și pentru a reuși astfel o corecție a acesteia.
Subiecții bine antrenați reușese să realizeze expansiunea hemitoracelui concav pe timpul
expirației convexe. Acest mecanism poate fi înțeles plecînd de la mecanismul
asineronismului ventilator. Libertatea de expansiune a hemitoracelui concay fiind mai mică
decît a celui convex, expansiunea alveolară convexă este mult mai intens solicitată decit cea
concavă și este deci mult mai rapidă. Mentinerea voluntară în stare de expansiune a
hemitoracelui concav, poate - ne parcursul expirației - să impiedice expirația plămînului
concav, care urmează după inspirație.
În afara acestor tehnici respiratorii originale, Schroth utilizează:
o Tehnici pasive şi active de corecție a segmentelor corpului, autoîntinderi ale
coloanei, aliniere prin folosirea calelor, etc;
o Tehnici de asuplizare toracică şi rahidiană;
o Tehnici de tonifiere musculară (tonifierea abdominală se face din suspensie dorsală
la scara fixă).
Activitatea terapeutică a scolioticului acoperă cel puțin 6 ore zilnic.
Sohier aduce exercițiilor lui Schroth următoarele modificări pentru a adăuga efectelor
respirației, efecte biomecanice mai intense:
o Pentru a limita rotația pelviană și pentru a accentua corecția frontală, se realizează
sprijinul unifesier pe marginea unui taburet;
o Pentru ca autoîntinderea să plece de la coloana inferioară şi pentru ca ea să fie
rigidifiantă, se va menține un amumit grad de lordoză lombară;
o De îndată ce autoîntinderea şi respirația de întindere este realizată, vom cere
subiectului să facă rotația concavă a coloanei de sus în jos; ea intensifică sprijinul
apofizar convex pe parcursul timpului expirator;
o Dacă simetria de sprijin posterior nu este rezolvată, se va educa sprijinul unipodal
convex de extensie-excitați;
Realizarea rezistenței manuale la nivel occipital pentru extensie-excitati, intensifică
rigidificarea musculaturii și tonifierea electivă a transverşilor spinosi convecși.

 Metoda Klapp. Metoda Rudolf Klapp foloseşte situația patrupedă pentru activarea
musculară în condiția unei coloane orizontale, neîncărcate.
Principii de execuție:
o Relaxare în situația inițială (sprijin pe genunchi/patrupedie), cu menținerea acesteia
pe tot parcursul execuției;
o Ritmul de execuție al exercițiului (scurtarea sau prelungirea unui timp) se adaptează
obiectivului urmărit în momentul aplicării (intindere axială→mobilizarerealiniere;
"stretch-reflex" cu rol facilitator pentru travaliul necesar tonifierii musculare,
urmînd menținerea situației finale corective);
o Deplasarea MS precede în general deplasarea genunchiului; pentru a crea spațiu și
pentru a evita tasarea, - capul este totdeauna în extensie axială, iar coloana
cervicală este delordozată (în bărbie dublă);
 o Pentru solicitare optimă, în situația finală se lucrează la limita echilibrului. de aceea
coapsa de sprijin va fi aproape verticală (fără a depăşi verticala);
o Virful piciorului nu va pierde contactul cu solul; ridicarea lui, în cele mai bune
cazuri înseamnă o puternică coaptare a articulațiilor lombare, adesea o basculare a
uneia asupra alteia;
o Se verifică permanent echilibrul între tracțiunea exercitată asupra coloanei de
greutatea capului și contratracțiunea pelvi-podală, ceea ce asigură (o decoaptare),
o întindere axială maximă;
o Centurile revin obligatoriu la orizontală, cu exceptia exercițiilor de derotare a
centurilor.
o Toate exercițiile se execută întotdeauna în linie dreaptă, pentru a permite deplasarea
corectă a segmentelor corpului.
Situațiile lordozante: care în funcție de înclinarea trunchiului, facilitează
mobilizarea unei anumite zone vertebrale (în toate situațiile descrise în continuare inclusiv
situațiile "cifozante" - se execută flexii laterale). Trei situații peste orizontală
 corespunde segmentului L4 - L5;
 corespunde segmentului LI - L2;
 corespunde segmentului D11-D12;
Situație orizontală:
 corespunde segmentului D8- D10;
Două situații sub orizontală 5.
 corespunde segmentului D7 -D6; 6.
 corespunde segmentului D5 - D3.
Situațiile cifozante în număr de 5, sunt asemănătoare celor lordozante, dar trunchiul este
menținut în cifozare dorsolombară. În aceste situații, flexibilitatea coloanei dorsale este obtinută
în situațiile peste orizontală, iar a celei lombare în situațiile de sub orizontală.

 Metoda Kabat. Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie,

pornind de la studiile neurofiziologice ale mişcării, comportamentului motor și învățării
motorii. Metoda se numeşte "de facilitare neuroproprioceptivă" și se aplică în: leziuni de
neuron motor periferic, recuperarea insuficienței motorii cerebrale, leziuni de neuron
motor central. Ea se bazează pe următoarele observații:
o Excitația subliminală necesară executării unei mişcări, poate fi întărită cu stimuli
din alte surse, care la rîndul lor intensifică răspunsul motor;
 o Facilitarea maximă se obține prin exercițiu intens, cu maximum de efort, sub
rezistență;
o Majoritatea mişcărilor umane se fac în diagonală şi spirală, chiar și inserțiile
musculare și ligamentare fiind dispuse în diagonală și spirală.
Metoda foloseşte scheme de mişcare globală, plecînd de la axioma: "Creierul ignoră acțiunea
proprie muşchiului, el recunoaște numai mişcarea". Principiile metodei Kabat sunt următoarele:
o Dezvoltarea neuromotorie normală se face în sens cranio-caudal și proximo- distal;
o Dezvoltarea fetală este caracterizată de răspunsurile reflexe secvențiale la stimuli
exteroceptivi (flexia gîtului precede extensia, adducția umărului precede abducția,
rotația internă o précede pe cea externă, apucarea obiectului precede lăsarea lui,
flexia plantară precede dorsiflexia, etc);
o Dezvoltarca comportamentului motor este legată de dezvoltarea receptorilor
senzitivi, vizuali, auditivi, etc;
o Întregul comportament motor este caracterizat de mişcări ritmice, reversibile,
executate în amplitudini complete de flexie şi extensie;
o Dezvoltarea motorie implică mișcarea combinată ale membrelor bilateral simetric,
homolateral, bilateral asimetric, alternativ reciproc, diagonal reciproc;
o Dezvoltarea motorie include și inversarea rapidă dintre funcțiile antagoniste, cu
predominanța flexei sau extensiei;
o Dezvoltarea motorie reflectā şi direcția mişcării: de la verticală, la orizontală și apoi
la oblică sau diagonală.
În comportament motor al adultului, postura și mișcările combinate devin automate, pe măsura
dezvoltării performanțelor motorii. Kabat face următoarele precizări, considerate esențiale pentru
mișcarea voluntară complexă:
o Folosirea schemelor de mişcare în spirală şi diagonală.
o Mişcarea activă se derulează de la distal spre proximal în timp ce stabilitatea
articulară recunoaște sensul invers.
o Folosirea rezistenței maximale în scopul obținerii iradierii în cadrul schemei de
mişcare sau în grupele musculare ale schemei heterolaterale.
o Utilizarea de tehnici și elemente ce facilitează dezvoltarea mişcării sau a posturii
(situaționare, contact manual, întinderi musculare, presiuni articulare, rezistența la
mișcare etc).
Procedeele de facilitare folosite sunt următoarele: rezistența maximă pînă la anularea mişcării
active; întinderea, ce poate activa un muşchi paretic sau plegic dacă i se opune şi o rezistență;
schemele globale ale mișcării, care sunt de obicei mai eficace în ceea ce privește facilitarea
(fenomenul de "iradiere"); alternarea antagoniştilor, ce se bazează pe faptul că după provocarea
reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului de extensie este mai mărită.
Modalitățile de alternare ale antagoniştilor sunt: inversarea lentă (IL), inversarea
lentă cu efort static (ILO), inversare agonistică (IA), stabilizarea ritmică (SR), inversare lentă-
relaxare (contracție-relaxare-contracție), inyersare lentă cu efort static și relaxare (ILO +
relaxare), combinarea stabilizării ritmice (SR) cu inversarea lentă-relaxare.
Prin situaționarea bolnavului se caută utilizarea influenței reflexului tonic labirintic
pentru întărirea efortului de asistare necesar sau pentru asistarea mişcării solicitate. Pe schemele
(diagonalele) Kabat se lucrează tehnici FNP pentru obținerea unui rezultat optim de creșterea
forței musculare. Aceste scheme de facilitare sunt efectuate pasiv doar pentru determinarea
limitelor amplitudinii de mişcare sau pentru înțelegerea/acomodarea pacientului.
Principiile de tratament sunt:
 Toate ființele umane au potențiale care nu au fost complet dezvoltate.
 Deprinderile motorii precoce sunt caracterizate prin mişcări spontane care oscilează între
extrema flexie și extensie. Aceste mişcări sunt ritmice și au un caracter ireversibil. În
tratament se va lucra pe ambele direcții de mişcare.
 Dezvoltarea deprinderilor motorii are tendință la ciclitate aşa cum se poate evidenția prin
trecerea de la dominanța flexorilor la cea a extensorilor. Obiectivul este stabilirea unei
balanțe între antagonişti. Mai întîi se observă unde există un dezechilibru, apoi se va
facilita partea slabă. Echilibrul și controlul postural trebuie obținute înainte de a începe
mișcările din aceste posturi. Tratamentul va urmări succesiunea: control postural –
echilibru – mişcări din anumite posturi.
 Etapele dezvoltării motorii au o succesiune ordonată, dar există suprapunere între ele,
Copilul nu îşi încheie dezvoltarea unei etape înainte de a trece la următoarea etapă (o
activitate mai avansată).
Kabat propune desfășurarea antrenamentului după patru scheme de mişcare, două
diagonale pentru MS și două diagonale pentru MI, fiecare schemă avînd trei componente
flexie/extensie, abducție/adducție, rotație externă/rotație internă. Ele se desfășoară în practică
prin mișcări pasivo/active, activo/pasive şi active cu rezistență, pe amplitudine maximă sau
parțială.
Mişcările se execută activ, pe diagonală şi în spirală, pornind de la situația în care
muşchiul de facilitat este în întindere maximă și ajunge în situația de maximă scurtare. Astfel,
fiecare muşchi va avea o situație proprie de facilitare. O mişcare oarecare nu este efectuată
niciodată de un singur muşchi, iar deficitul produs de lipsa activității unui muşchi se traduce
printr-o scădere de forță și coordonare a respectivei scheme de mişcare.
 Muşchii care acționează pe o anumită schemă sunt legați funcțional și acționează
într-un lant kinetic în cele mai bune condiții de la situația de alungire completă la situația de
scurtare completă. Fiecare muşchi privit sub acest aspect al lanțului kinetic va putea fi facilitat de
o anumită situație a muşchilor din lanțul respectiv. Această situație de facilitare se obține printr-o
situaționare a segmentelor ce participă la acea schemă, situaționarea începînd de la proximal spre
distal în următoarea ordine: componentele de flexie sau extensie, apoi cele de abducție sau
adducție și în final componentele de excitați internă sau externă. Schemele de mişcare (dus-
întors) cuprind toate cele 6 direcții de mişcare, bine determinate 3 cîte 3, avînd o anumită
succesiune de intrare în acțiune, în care cîte una este dominantă la un moment dat.
Regulile pentru crearea diagonalelor specifice pentru facilitarea unui anume muşchi
sunt:
 la MS flexia este asociată rotației externe, în timp ce rotația internă se asociază extensiei;
 la MI flexia şi extensia se asociază fie rotației interne, fie rotației externe, dar adducția se
asociază numai rotației externe, în timp ce abducția este legată de rotația internă;
 pivoții distali (pumn şi gleznā) se aliniază pivoților proximali (umăr și şold) astfel:
 > la MS:
o supinația și abducția se asociază flexiei și rotației externe;
o pronația și adducția se asociază extensiei şi rotației interne;
o flexia pumnului este legată de adducția umărului;
o extensia pumnului este legată de abducția umărului;
> la MI:
o extensia gleznei este legată de extensia şoldului;
o flexia gleznei este legată de flexia şoldului;
o inversia piciorului se asociază adducției şi rotației externe a şoldului, iar eversia
piciorului este cuplată cu abducția și rotația internă a şoldului;
• pivoții digitali se aliniază pivoților proximali şi distali, indiferent ce se întîmplă cu pivoții
intermediari.
> la MS:
o flexia cu adducția degetelor se asociază flexiei pumnului şi adducției umărului;
o extensia cu abducția degetelor se asociază extensiei pumnului şi abducției umărului;
o deviația radială a degetelor acompaniază deviația radială a pumnului, supinația şi flexia
cu rotația externă a umărului;
o deviația cubitală a degetelor se asociază cu aceeași deviație a pumnului, cu pronația și
extensia cu excitați internă a umărului.
Policele intră de asemenea în schemele de mişcare, reținînd că:
 o adducția policelui se va asocia întotdeauna cu flexia şi rotația externă a umărului;
o abducția policelui se va asocia întotdeauna cu extensia şi rotația internă a umārului
> la MI:
o flexia cu adducția degetelor se asociază cu flexia plantară și extensia şoldului;
o extensia cu abdueția degetelor se combină cu extensia piciorului și flexia şoldului.

Conceptul Castillo Morales

Acest concept își are originea în urma multor ani de experiență cu copii hipotoni, cu dizabilități
grave, datorate necesităților de comunicare cu ei prin mijloace nonverbale. De atunci acest
spectru terapeutic s-a lărgit și cuprinde următoarele afecțiuni: copii născuți prematur, copii cu
retard senzorio-motor, sindroame hipotonice, sindroame hipokinetice, maladia Langdon-Down,
copii cu probleme de percepție și întîrzieri în dezvoltarea normală, copii cu dizabilități polimorfe
cu și fără paralizie cerebrală, cei cu paralizii periferice și cu mielomeningocel. Această metodă
este aplicabilă parțial în cazul variaților de tonus muscular provocate de spasticitate, deci
sindroame mixte și hipertonice mai ușoare.

Terapia Vojta.
Ca terapie de bază, Vojta –intitulată după medicul ceh Václav Vojta – poate fi aplicată tuturor
pacienților indiferent de vîrstă, probleme de mișcare, afecțiuni musculare sau respiratorii. Prin
aplicarea unei presiuni specifice în anumite zone de stimulare, în organism sunt acționate
anumite reacții. Organismul răspunde prin modele de mișcare înnăscute. Activitățile musculare
sunt astfel deprinse, ajutînd la stabilizarea poziției corpului și a controlului membrelor. Există o
deprindere specială a reflexelor potrivit lui Vojta, care se aplică în special copiilor. Este
importantă repetarea modelului de mișcare de mai multe ori pe zi pentru a deprinde reflexul de
rostogolire și de tîrîre. Terapia Vojta este foarte benefică în special în rîndul copiilor care sunt
foarte puțin activi din punct de vedere motric și care se confruntă cu o slăbire a musculaturii,
spre exemplu în cazul funcției respiratorii

Terapia ocupaţională
Terapia ocupaţională este o măsură terapeutică cu baze medicale, psiho-sociale
şi pedagogice. Terapeutul ocupaţional calificat evaluază pacientul şi îl tratează cu
mijloace specifice. Tratamentul este stabilit şi aplicat în colaborare cu pacienţii care
suferă de un handicap trecător sau definitiv, datorat unui accident, unei boli fizice
sau psihice, unei tulburări sociale sau de dezvoltare. Scopul Terapiei ocupaţionale
este de a contribui la diminuarea handicapului si urmărilor sale, ajutând bolnavul în
sensul menţinerii şi dezvoltării posibilităţilor de acţionare în domeniu personal,
social şi profesional.
Metodele de lucru ale terapiei ocupaţionale se clasifică în 3 tipuri:
 A – esenţiale – semnificative;
 B – neesenţiale – nesemnificative;
 C – ajutătoare.
De metodele TO beneficiază foarte multe categorii de
 bolnavi:
 - bolnavi neurologici;
 - bolnavi cu afectări articulare;
 - sechelari post-traumatici;
 - bolnavi cardiopulmonari;
 - bolanvi cu probleme de sănătate mintală, de comportament, de cogniție;
 - bolnavi cu afecțiuni senzoriale;
 - amputați;
 - arși;
 - pacienți cu probleme speciale: drogați, alcoolici, abuzuri etc.
Activităţile ocupaţionale cuprind:
• autoîngrijirea: hrănire, îmbrăcat, pieptănat, manipularea obiectelor, mobilitatea;
• munca: îndeletniciri legate de îngrijirea casei şi a familiei;
• educaţia: activităţi şcolare şi educaţionale;
• joaca (pentru copii-joaca; pentru adulţi – sporturi, hobby-uri, activităţi sociale) şi
activităţile recreative.

Stimularea Orofacială
Reprezintă un ansamblu de tehnici speciale care se aplică la nivelul musculaturii feței, buzelor și
intrabucal (în interior gurii) stimulând funcțiile de supt, masticație și deglutiție (înghițire). Se
execută manevre de masaj, vibrații, presiuni manuale sau/și cu anumite aparate.

Stimularea oro-facială se adresează copiilor cu tulburări de motricitate buco-facială și ajută la

supt, apucarea alimentelor, menținerea acestora în gură, masticație, înghițire, menținerea salivei
în cavitatea bucală, gestionarea lichidelor.
Indicată copiilor cu:

 tonus muscular scăzut la nivelul feței;

 tulburări neuro-motorii;

 tulburări ale procesului de masticație și deglutiție;

 tulburări și întârzieri în vorbire.

Stimularea oro-facială face parte din procesul complex de recuperare medicală. Se poate aplica
nou-născuților din primele zile de la naștere dacă se constată o tulburare în procesul de hrănire a
acestuia.

Afecțiuni întâlnite

Printre afecțiunile întâlnite se numără:

 Paralizie cerebrală infantilă
 Sindrom genetic
 Autism
 Sindrom Down

Paralizie cerebrală infantilă

Paraliziile cerebrale infantile reprezintă un grup de tulburari cerebrale neprogresive, caracterizate
prin anomalii ale mobilitatii si posturii, datorate unei dezvoltari anormale sau distrugerii
neuronilor motori centrali (scoarta cerebrala) in perioada prenatala, in cursul nasterii sau dupa
nastere. Afectarea motorie este frecvent acompaniată de tulburări senzoriale, cognitive, de
comunicare, percepţie, comportament şi/sau convulsii şe epilepsie.
Etiologia PC este diversă şi multifactorială. Majoritatea cazurilor sunt cauzate de afectarea
cerebrală în perioadele prenatale (in cursul sarcinii), perinatale (la nastere), postnatale (dupa
nastere). Printre factorii de risc se numără : - erori variabile genetice ce afecteaza dezvoltarea
structurilor cerebrale (malformatii cerebrale congenitale, anomalii de migrare neuronala,
disgenezia cerebrala) - infectii congenitale – infectii ale mamei (rubeola, cytomegalovirus CMV,
toxoplasmoza, herpes- TORCH) - afectiuni materne – hemoragii uterine anormale, infarctizari
placentare care afecteaza nutritia/oxigenarea fetala normala; - coagulopatii care pot duce la
accidente vasculare (hemoragii sau infarctizari cerebrale, embolii) - substante teratogene (care
produc malformatii) administrate mamei (factori toxici) si iradierile femeii insarcinate; -
prematuritatea si sarcina multiplă - asfixia la nastere a copilului prin circulară de cordon; apare şi
in cazul placentei praevia (placenta inserata pe colul uterin) - incompatibilitatea Rh mama-copil
determina icter sever la copil (icter nuclear).

Autism
Această boală a dezvoltării este rară, aproximativ 3 cazuri la 10.000 de noi născuţi. Autismul
este o boală caracterizată de scăderea capacităţii de a interacţiona pe plan social şi de a
comunica, de comportament stereotip şi repetitiv cu simptome ce se manifestă de obicei înaintea
vârstei de 3 ani. Aproximativ 75% din indivizii afectaţi manifestă şi retard mental. Este mai
frecventă la băieţi, debutează în copilărie şi persistă toată viaţa. Autismul este un sindrom
comportamental definit de un curs caracteristic şi de apariţia simultană a unor purtări particulare
în trei mari domenii. are. Simptomele pot include: dificultate în comunicare - limbajul vorbit se
dezvoltă de obicei greu sau deloc, cuvintele fiind adesea folosite necorespunzător. E posibil ca
bolnavul să folosească mai mult gesturi decât cuvinte (sau alte moduri de comunicare non-
verbală). Există tendinţa bolnavului de a repeta cuvinte şi fraze (unii pot repeta fără greşeală
ştirile auzi 101 televizor, de exemplu) şi imposibilitatea de a-şi concentra atenţia şi de a fi
coerent. Nesociabilitatea - o persoană care suferă de autism nu e de obicei prea interesată în a
avea relaţii cu alţii.

Sindrom genetic

Sindrom Down
Sindromul Down este trisomia cromozomială 21 (trei în loc de doi cromozomi 21). Reprezintă o
afecţiune genetică ce asociază retardul mental, de grad variabil, cu anomalii congenitale
caracteristice. Este considerată a fi cea mai frecventă cauză a dismorfiilor şi deficitului cognitiv
la copil. Sindromul a fost denumit după numele lui Langdon Down, primul cercetător care a
introdus noţiunea de mongoloism datorită faciesului mongoloid al pacienţilor cu 106 Semne şi
simptome Modificările caracteristice sindromului Down sunt: ·
 Retardul mental: de la mediu la sever, coeficient de inteligenţă (IQ) de 25-50, ·
 La naştere copilul apare hipoton (floppy) şi slăbit, ·
 Modificări caracteristice ale capului: cap mic turtit posterior (brahicefalie), facies rotund,
turtit cu distanţă mărită interoculară (hipertelorism), occiput plat, nas lat, scurt, cu
rădăcina ştearsă, ·
 Anomalii oculare: ochii sunt depărtaţi, globii oculari sunt mici (hipogenezia orbitei),
fante palpebrale oblice in sus cu pliu medial (epicantus), canale oculare astupate cu
lăcrimare aproape permanentă, pupile excentrice (situate intern), puncte albe sau cenuşii
situate în inele concentrice la periferia irisului, strabism, cataractă, uneori dezlipire de
retină, ·
 Anomalii ale cavităţii bucale: gura mică (aproape permanent întredeschisă) cu limba
relativ mare şi protruzată (macroglosie), limba fisurată, geografică, cu dificultăţi de
masticaţie şi vorbire, maxilar superior mic şi hipoplazia mandibulei, erupţie dentară
întârziată, hipodonţie, dinţi inegal implantaţi şi neregulaţi, hipotrofie gingivală, stomatite,
periodontită juvenilă, ·
 Anomalii auriculare: urechi mici, uneori jos implantate sau asimetrice, uneori nelobulate,
·
 Abdomen proeminent, cu/fără hernie ombilicală, ·
 Hipogenitalism (penis, scrot, testicule mici), hipospadias, criptorhidie, pubertate
întârziată sau incompletă, ·
 Defecte congenitale: cardiace, atrezie duodenală, megacolon congenital (maladie
Hirschsprung), polidactilie, sindactilie, ·
 Exces de piele pe partea posterioară a gâtului, ·
 Hiperkeratoză palmară şi plantară după vârsta de 5-6 luni, şant transvers palmar (simian)
la 50% din pacienţi, ·
 Piele uscată, îmbătrânită prmatur, atrofică, 107 ·
 Alte manifestări: infecţii recurente respiratorii, leucemie (1%), epilepsie (10%),
hipotiroidism (3%), demenţă presenilă (dezvoltă boala Alzheimer după vârsta de 40 ani),
·
 Afectare musculară: - Copilul cu sindrom Down prezintă tonus muscular diminuat –
hipotonie, poate avea laxitate ligamentară care conduce la hiperlaxitate articulară.
Manifestările asociate mai includ: ·
 Întârzierea în dezvoltare. Copilul cu sindrom Down poate deprinde achiziţiile motorii de
bază ale celorlalţi copii. Dar vor prezenta o întârziere în deprinderea rostogolirii, poziţiei
şezând, ortostatismului, mersului sau altor activităţi fizice. ·
 Instabilitatea articulară. Copilul cu sindrom Down poate prezenta mişcări de amplitudine
anormală sau dislocări la nivelul şoldului, genunchiului, gleznei, posibil şi la nivelul
articulaţiilor cervicale ceea ce poate conduce la compresia măduvei spinale. ·
  Anomalii ale scheletului. – Staură scurtă (înălţime sub media normală), gât scurt, gros,
mâini mici, late, cu degete divergente, picioare mici, clinodactilie la degetul 5 al mâinii,
membre scurte, displazia şoldului, instabilitate atlantooccipitală. ·
 Copilul cu sindrom Down poate dezvolta şi alte probleme ca piciorul plat. Retardul
mental în sindromul Down poate fi uşor, moderat sau sever. Unii copii nu vor reuşi să
vorbească niciodată. Alţii reuşesc şi deseori prea mult. Mulţi reuşesc să citească şi să
scrie. Sunt foarte prietenoşi, afectuoşi şi încrezători în persoanele cu care intercţionează.
Chiar şi cei cu retard sever reuşesc (dacă sunt ajutaţi perseverent) să deprindă abilităţile de bază
ale vieţii şi chiat să înveţe o meserie simplă. Pot avea o viaţă aproape normală familială şi
socială.
Cele 3 direcţii principale ale asistenţei medicale ale copilului cu sindrom Down sunt:
1. Stimularea dezvoltării abilităţilor fizice şi mentale.
2. Prevenirea/profilaxia bolilor infecţioase.
3. . Prevenirea/corectatea deformărilor.

CAZ CLINIC 1
CENTRUL DE RECUPERARE MEDICALĂ PENTRU COPII ”MEDREC„

PROGRAM INDIVIDUAL DE RECUPERARE

Numele, prenumele T. A
Întrunire de echipă / Data 20.09.2021
Antecedente personale: Sindrom genetic
Prescripţiile kinetoterapeutului – practicant
 Corectarea igiena alimentaţiei
 Corectarea deficienţelor de atitudine;
 Creșterea mobilității articulare;
 Creșterea amplitudinii mișcării;
 Creșterea forței musculare;
 Creșterea capacității la efort.
 Creșterea atenței, concentrației, răbdării
Menţiunile kinetoterapeutului - student
Obiective principale în recuperarea dată sunt:
 Reeducarea sensibilității;
 Creșterea forței musculare;
 Creșterea capacității la efort;
 Restabilirea mobilității articulare.

Program model de recuperare în Sindrom genetic. Tabel nr. 1

T. A., 3 ani
24.09.2021
Sindrom genetic
Obiective Descrierea exercițiului Dozarea Indicații metodice
 Reeducarea Conceptul Castillo Morales 40 min
sensibilității; Activitatea se face
 Dezvoltarea P.i. Decubit dorsal : conștient, cu
mobilităţii cutiei Mobilizări pasive implicare activă
toracale; Mobilizări pasivo-active
 Creșterea forței Concentrația trebuie
musculare; Terapia Oro-facială 25 min să fie maximă

 Creșterea
capacității la P.i. Stând, sprijinit de terapeut 15 min

efort; Variații de mers: Oferim încredere

 Creșterea  Mers pe o suprafață plană deplină atât în noi cât

mobilității  Mers cu obstacole și în el

articulare.  Urcarea și coborârea

 Sporirea scărilor Încurajăm orice mic

Concentrației  Mers cu greutăți 0,5kg la succes

fiecare picior
 Sporirea Atenției
 Mers fără sprijin, cu
 Îmbunătățirea
greutăți și fără
Coordonării
 Dezvoltarea
Terapia Ocupațională: Pacientul nu
emoținală
 Floortime 45-50 min manipulează
 Dezvoltarea
 Activități la masă
abilității de a se
 juca  Activități cu spuma Răbdărică maximă
 Dezvoltarea  Desenat
motricității fine  Activități la tablă Ne calmăm și
 Dezvoltarea  Piramida continuăm activitatea
motricității  Conul
grosiere  Peștișorii

Evaluarea rezultatelor la finalizarea etapei: Testarea forței musculare. Forța musculară a

crescut un pic, la limita dintre F3 și F4 și puterea contracției s-a mărit.
Concluzii: Pe parcursul tratamentului recuperator pacientul a prezentat o dinamică pozitivă: s-a
observat creșterea forței musculare, după câteva zeci de ședințe de terapie orofacială și ședințe la
logoped deja are loc înghițire, menținerea salivei în cavitatea bucală, gestionarea lichidelor și s-a
îmbunătăţit starea generală a pacientului.

Recomandaţii: se recomandă prelugirea tratamentului recuperator pentru menţinerea și

creșterea rezultatelor obţinute în urma tratamenului kinetoterapeutic, logopedic.

CAZ CLINIC 2
CENTRUL DE RECUPERARE MEDICALĂ PENTRU COPII ”MEDREC„

PROGRAM INDIVIDUAL DE RECUPERARE

Numele, prenumele M. E.
Întrunire de echipă / Data 18.10.2021
Antecedente personale: Paralizie Cerebrală Infantilă
Prescripţiile kinetoterapeutului – practicant
 Corectarea deficienţelor de atitudine;
 Restabilirea mobilității articulare;
 Creșterea amplitudinii mișcării;
 Creșterea forței musculare;
 Creșterea capacității la efort.
Menţiunile kinetoterapeutului - student
Obiective principale în recuperarea PCI sunt:
 Reeducarea sensibilității;
 Dezvoltarea mobilităţii cutiei toracale;
 Reeducarea respiraţiei;
 Creșterea forței musculare;
 Creșterea capacității la efort;
 Restabilirea mobilității articulare.

Program model de recuperare în Paralizie Cerebrală Infantilă. Tabel nr. 2

M. E., 6 ani
18.02.2021 ( a 1-a zi)
Paralizie Cerebrală Infantilă
Obiective Descrierea exercițiului Dozarea Indicații metodice
 Reeducarea Corecție musculară 25 min Pacientul depune
sensibilității; efort maxim
 Creșterea forței Kinetoterapie: 30 min
musculare; Metoda Bobath Pacientul se
 Creșterea Exerciții active concentrează la
capacității la Mers pe teren accindentat maxim
efort; Mers cu greutați 1kg la fiecare

 Restabilirea picior Între activități mici

mobilității pauze

articulare.
 Creșterea Terapia Ocupațională: 45-50 min Înlăturăm orice

concentrației  Terapia prin lego activitate în plus, să

 Sporirea Atenției  Terapia prin Joc nu-i distragem atenția

 Fișe de lucru
 Creșterea
 Lucru la masă Reamintim că trebuie
răbdării
 Floortime să se concentreze, să
 Îmbunătățirea
 Dans în fața oglinzii fie atentă, dacă e
motricității fine,
 Terapia prin artă nevoie o stimulăm
grosiere
 Activități cu pipeta, cu
clești
Evaluarea rezultatelor la finalizarea etapei: Concentrația și răbdarea au un indice un pic mai
ridicat, dar mai este mult de lucru asupra lor.
Motricitatea fină și grosieră este bună.
Concluzii: Pe parcursul tratamentului recuperator pacientul a prezentat o dinamică pozitivă: s-a
îmbunătăţit starea generală a bolnavului.
Recomandaţii: se recomandă prelugirea tratamentului recuperator pentru menţinerea
rezultatelor obţinute.

CAZ CLINIC 3
CENTRUL DE RECUPERARE MEDICALĂ PENTRU COPII ”MEDREC„

PROGRAM INDIVIDUAL DE RECUPERARE

Numele, prenumele F. C.
Întrunire de echipă / Data 25.10.2021
Antecedente personale: Sindrom genetic

Prescripţiile kinetoterapeutului – practicant

 Corectarea deficienţelor de atitudine;
 Restabilirea mobilității articulare;
 Creșterea amplitudinii mișcării;
 Creșterea forței musculare;
 Creșterea capacității la efort.
Menţiunile kinetoterapeutului - student
Obiective principale în recuperarea afecțiunii date sunt:
 Reeducarea sensibilității;
 Dezvoltarea mobilităţii cutiei toracale;
 Reeducarea respiraţiei;
 Creșterea forței musculare;
 Creșterea capacității la efort;
 Restabilirea mobilității articulare.
Program model de recuperare în Sindrom genetic. Tabel nr. 3
F. C., 1 an 6 luni
25.10.2021
Sindrom genetic.
Obiective Descrierea exercițiului Dozarea Indicații metodice
 Reeducarea Terapia Vojta 30 min
sensibilității; Kinetoterapie 30 min
 Creșterea forței
musculare; Terapia Ocupațională: 45-50 min
 Creșterea  Terapia prin joc
capacității la  Activități cu spuma
efort;  Activități cu ulei

 Restabilirea  Activități cu apă

mobilității  Activități cu goaș

articulare.  Activități cu figuri

 Creșterea geometrice

răbdării  Activități cu clești

 Creșterea  Piramidă

concentrației  Activități cu piuneze

 Sporirea
atenției
 Învățarea
abilității de a se
juca
 Dezvoltarea
Tactilă
 Dezvoltarea
auditivă
 Programul kinetic de recuperare pe parcursul practicii 20.09.2021-29.10.2021
Tabel nr. 4
1.Familiarizarea cu instituția medico-sanitară,istoria și tradițiile ei.
2.Convorbirea cu kinetoterapeuții, repartizarea pe pacienți și determinarea obiectivelor și
desfașurarea activităților de recuperare
Ziua Pacienții Diagnoza Programul efectuat Indicații
B. E., 5 ani Sindrom genetic Kinetoterapie, Terapie Indicațiile trebuie
Ocupațională date clare.
S.S., 2 ani Torticolis, Genu Corecție musculară, De dezvoltat
Valgum Terapie Ocupațională răbdărica.
20.09.2021

A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială, Concentrația

Terapia Ocupațională dezvoltată.
F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia Dezvoltăm
6 luni Ocupațională, Conceptul răbdărica,
Castillo Morales concentrația.
A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială, Se pune accent pe
Terapia Ocupațională concentrare.
21.09.2021

T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială, Se conștientizează

Terapia Ocupațională, mișcările.
Conceptul Castillo
Morales
B. E., 5 ani Sindrom genetic Terapie Ocupațională Dezvotarea
concentrației
asupra ocupației.
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
Terapia Ocupațională,
22.09.2021

Antrenăm
Conceptul Castillo
Concentrația
Morales

F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia

Se concentrează
6 luni Ocupațională, Conceptul
asupra activității
Castillo Morales
 S. S., 2 ani Torticolis, Genu Corecție musculară, Se conștientizează
Valgum Terapia Ocupațională mișcările.

A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială, Dezvoltăm

Terapia Ocupațională contactul vizual
23.09.2021

T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,

Terapia Ocupațională,
Concetrația la
Conceptul Castillo
activitate
Morales, Metoda
Margaret Rood
F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia Activitățile se
6 luni Ocupațională, Conceptul execută cât mai
24.09.2021

Castillo Morales corect posibil.

B. E., 5 ani Sindrom genetic Terapie Ocupațională Se conștientizează

mișcările.
A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială, Dezvoltăm rădarea
Terapia Ocupațională
F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia
6 luni Ocupațională, Conceptul
Dezvoltăm
Castillo Morales
27.09.2021

concentrarea

T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,

Terapia Ocupațională, Activitățile se fac
Conceptul Castillo conștient
28.09.2021

Morales

C. A.-M., Autism Consultație Se respectă

7 ani indicațiile
kinetoterapeutului
 S. M., 7 Sindrom Down Terapie Ocupațională Dezvoltăm
ani motricitatea fină
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială, Se conștientizează
Terapia Ocupațională, mișcările.
Conceptul Castillo
Morales
29.09.2021

D. L., 4 ani Autism Terapia Ocupațională Ne axăm pe

contact vizual,
răbdărică,
coordonare
F. C., 1an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia Dezvoltăm
6 luni Ocupațională, Conceptul coordonarea mână-
Castillo Morales mână, mână-ochi
E. D., 2 ani PCI Consultație -
30.09.2021

F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia Dezvoltarea

01.10.202

6 luni Ocupațională, Conceptul coordonării

1

Castillo Morales
A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială, Se conștientizează
Terapia Ocupațională Mișcările, se aduce
copilul în lumea
04.10.2021

reală.

S. S., 2 ani Torticolis, Genu Corecție musculară, Ascultă cu strictețe

Valgum Terapie Ocupațională indicațiile
terapeutului
 F. C, 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia
Dezvoltăm
6 luni Ocupațională, Conceptul
răbdărica
Castillo Morales
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
Terapia Ocupațională,
Conceptul Castillo Activitățile se
Morales execută conștient
S. M., 7 Sindrom Down Terapia Ocupațională
Dezvoltăm
05.10.2021

ani
coordonarea.

C.A-M., 7 Autism Terapia Ocupațională Rabdărica și

ani concentrația o
dezvoltă.
A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială,
Conctul vizual
Terapia Ocupațională
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială, Se conștientizează
Terapia Ocupațională, mișcările.
Metoda Kabat
06.10.2021

F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia

Se respectă
6 luni Ocupațională, Conceptul
indicațiile
Castillo Morales
kinetoterapeutului

E. A, 3 ani Autism Terapia Oro-facială, Sedezvoltă

Terapia Ocupațională contactul vizual
C. A.-M., Autism Terapia Ocupațională Dezvoltaăm
7 ani răbdărica
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
07.10.2021

Terapia Ocupațională,
Dezvoltăm
Metoda Kabat
coordonarea,
cooperarea, atenția

A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială,

Punem accent pe
Terapia Ocupațională
contactul vizual
 F. A., 2 ani Autism Terapia Ocupațională
Îi învățăm să se
joace

G. A., 4 Sindrom genetic Terapia Ocupațională Învățăm să

ani ”controlăm„
akineziile
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială, Se conștientizează
Terapia Ocupațională, mișcările.
Metoda Kabat
F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia Excutăm
08.10.2021

6 luni Ocupațională, Conceptul activitățile cu o

Castillo Morales concentrare
maximă

H. C., 3 Autism Consultație Se conștientizează

ani mișcările.
S. S., 2 ani Torticolis, Genu Terapie Ocupațională,
Valgum Corecțiemusculară Se respectă
indicațiile
11.10.2021

kinetoterapeutului

F. C., 1an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia Coordonarea

6 luni Ocupațională, Conceptul dezvoltăm
Castillo Morales

A. E., 3 ani Autism Terapia Oro-facială, Se conștientizează

Terapia Ocupațională mișcările.
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
Dezvoltăm
12.10.2021

Terapia Ocupațională,
concentrarea
Metoda Kabat
S. M., 7 Sindrom Down Terapia Ocupațională Dezvoltăm
ani coordonarea
 B. E., 5 ani Sindrom genetic Terapia Ocupațională Se conștientizează
mișcările.
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
Metoda Kabat, Terapia Controlăm
13.10.2021

Ocupațională, Conceptul salivația

Castillo Morales
F. C., 1 an Sindrom genetic Terapia Vojta, Terapia
Dezvoltăm forța
6 luni Ocupațională, Conceptul
musculară
Castillo Morales
A. E., 3 ani Autism Terapia Ocupațională Contactul vizual
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
Metoda Kabat, Terapia Se respectă
Ocupațională, Conceptul indicațiile
Castillo Morales kinetoterapeutului
14.10.2021

F. A., 2 ani Autism Terapia Ocupațională

Concentrația o
dezvoltăm

D. L., 4 ani Autism Terapia Ocupațională Dobândim

contactul vizual
F. C., 1 an Sindrom genetic Metoda Kabat, Terapia Se conștientizează
15.10.202

6 luni Ocupațională, Conceptul mișcările.

1

Castillo Morales
F. C., 1 an Sindrom genetic Metoda Kabat, Terapia Se respectă
6 luni Ocupațională, Conceptul indicațiile
Castillo Morales, Metoda kinetoterapeutului
Bobath
18.10.2021

M. E., 6 PCI Terapia Ocupațională,

ani .Metoda Bobath Se respectă cu
strictețe indicațiile
kinetoterapeutului

C. A.-M., Autism Terapie Ocupațională Concentrare la

19.10.
2021

7 ani maxim
 T. A., 3 ani Sindrom genetic
A. E., 3 ani Autism
Terapia Oro-facială,
Metoda Kabat, Terapia Dezvoltăm
Ocupațională, Conceptul răbdarea
Castillo Morales
Terapia Ocupațională
Se respectă
indicațiile
kinetoterapeutului

T. A., 3ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială, Se conștientizează

Metoda Kabat, Terapia mișcările.
Ocupațională, Conceptul
Castillo Morales

S. S., 2 ani Torticolis, Genu Terapia Ocupațională,

valgum Corecție musculară,
Dezvoltăm
20.10.2021

tactilitatea

F.C., 1 an Sindrom genetic Metoda Kabat, Terapia

6 luni Ocupațională, Conceptul Concentrația și
Castillo Morales, Metoda răbdarea
Bobath
M. E., 6 PCI Terapia Ocupațională, , Dobândirea
ani .Metoda Bobath concentrația și
răbdării
C. A.-M., Autism Terapie Ocupațională Se conștientizează
7 ani mișcările.
21.10.2021

Se execută cu
strictețe comenzile
 T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
Metoda Kabat, Terapia
Dezvoltăm
Ocupațională, Conceptul
concentrarea,
Castillo Morales, Metoda
pășirea,mersul
Margaret Rood

F. C., 1 an Sindrom genetic Metoda Kabat, Terapia Se conștientizează

6 luni Ocupațională, Conceptul mișcările.
Castillo Morales, Metoda
22.10.2021

Bobath
M. E., 6 PCI Terapia Ocupațională, Exercițiile se
ani Metoda Feldenkrais, execută cât mai
.Metoda Bobath corect posibil.
B. E., 5 ani Sindrom genetic Terapia Ocupațională Controlăm
salivația

F. C., 1 an Sindrom genetic Metoda Kabat, Terapia Se respectă

6 luni Ocupațională, Conceptul indicațiile
25.10.2021

Castillo Morales, Metoda kinetoterapeutului

Bobath
M. E., 6 PCI Terapia Ocupațională, Se execută cu
ani .Metoda Bobath strcitețe comnzile
primite
S. S., 2 ani Copil Tipic Terapia Ocupațională Dezvoltăm
răbdărica
C. A.-M., Autism Terapie Ocupațională Redobândim
7ani concentrația
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
26.10.2021

Metoda Kabat, Terapia

Coordonarea,
Ocupațională, Conceptul
concentrația
Castillo Morales, Metoda
Margaret Rood
 N. G., 4 Autism Terapia Ocupațională Dezvoltăm
ani răbdarea,
concentrația

F. C., 1 an Sindrom genetic Metoda Kabat, Terapia

6 luni Ocupațională, Conceptul Răbdarea,
Castillo Morales, Metoda concentrația
Bobath
M. E., 6 PCI Terapia Ocupațională, , Răbdarea,
ani .Metoda Bobath concentrația,
coordonarea mână-
ochi
A. E., 3 ani Autism Terapia Ocupațională Contactul vizual

T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,

Metoda Kabat, Terapia
Coordonarea-
Ocupațională, Conceptul
27.10.2021

mână-ochi
Castillo Morales, Metoda
Margaret Rood
C. A.-M., Autism Terapia Ocupațională
7 ani
Dezvoltarea
T. A., 3 ani Sindrom genetic Terapia Oro-facială,
28.10.2021

mersului, mers cu
Metoda Kabat, Terapia
obstacole, mers pe
Ocupațională, Conceptul
trepte
Castillo Morales, Metoda
Margaret Rood
F. C., 1 an Sindrom genetic Metoda Kabat, Terapia Dezvoltăm
6 luni Ocupațională, Conceptul concentrarea,
29.10.2021

Castillo Morales, Metoda motricitea fină,

Bobath grosieră și
coordonarea
 M. E., 6 PCI Terapia Ocupațională,
ani .Metoda Bobath Dezvoltăm
concentrarea,
răbdarea.

Concluzii

În concluzie pot să afirm că practica kinetoterapeutică contribuie la integrarea profilului

de viitor kinetoterapeut prin pregătirea medico - pedagogică şi metodică a studenţilor, formarea
deprinderilor profesionale în kinetoprofilaxie, kinetoterapie şi reabilitarea medicală necesară
desfăşurării tuturor formelor de organizare a activităţii în clinici, precum şi la dezvoltarea
personalităţii acestora şi deontologiei profesionale.
Un alt avantaj în urma efectuării practicii kinetoterapeutice studenţii îşi pot dezvolta
abilităţi practice pentru procesul de recuperare, prin aplicarea unor proceduri şi standarde
specifice, lucrând direct cu bolnavul sub supravegherea şi îndrumarea cadrelor medicale de
profil.
Un moment destul de important este acela de descoperire, de predispoziţie şi a
convingerii de sine, că meseria aleasă corespunde cu dorințele viitorului specialist, să se ocupe
de educarea şi reeducarea motricităţii pierdute în timpul patologiilor variate şi să ajute bolnavul
de a se reintegra social.
În timpul stagiului practic în cadrul Centrului de Recuperare Pediatrică Medrec am avut
ocazia să văd cum se lucrează asupra reabilitării pacienților și să particip la ea. În acest spital mi-
au fost oferite sfaturi utile pentru viitoarea mea profesie. Kinetoterapeuții ne-au ghidat, ne-au
ajutat să aplicăm corect tehnicile și metodele pe care le-am studiat anterior. Stagiul practic este
cea mai bună metodă de consolidare a cunoștințelor acumulate în cadrul activităților academice.
 FORMULAR DE EVALUARE A STUDENTULUI PRACTICANT

Numele studentului practicant

.......................................................................................................................................................
Instituţia în care se realizează stagiul de pregătire practică
.......................................................................................................................................................
Adresă
.......................................................................................................................................................
Telefon ...................................... E-mail ......................................................................................
Tutore ...........................................................................................................................................

Pe o scară de la 1 la 5, unde 5 excelent şi 1 nesatisfăcător, vă rugăm să evaluaţi studentul

practicant, urmărind caracteristicile de mai jos. Dacă nu cunoaşteţi răspunsul în legătură cu o
anumită caracteristică sau dacă aceasta nu este aplicabilă responsabilităţilor studentului
practicant, vă rugăm să marcaţi răspunsul prin X.
Calificative:
1 = nesatisfăcător
2 = satisfăcător
3 = mediu
4 = bine
5 = excelent

Indicatori de evaluare Calific Comentarii şi exemple edificatoare

ativul
1. Calitatea muncii
Puterea de înţelegere şi caracterul
regulat al muncii
2. Raţionamentul
Capacitatea de a lua decizii logice şi
viabile şi de a şti când să acţioneze
independent sau să solicite ajutor
3. Cunoaşterea postului
Capacitatea de a aplica cunoştinţele şi
aptitudinile în mod eficient
4. Volumul de muncă
Viteza şi volumul de muncă produsă
în comparaţie cu ce se aşteaptă de la
un student practicant, îndeplinirea
obiectivelor stabilite de către
departament
5. Iniţiativa
Capacitatea de a demara singur o
activitate şi de a lucra independent
6. Creativitate
Capacitatea de a sugera alternative
viabile
7. Rezolvarea problemelor/ Luarea
deciziilor
Capacitatea de a identifica, a analiza
şi a rezolva problemele, şi de a analiza
impactul deciziilor înainte de a le duce
la îndeplinire
8. Punctualitatea
Respectarea programului de lucru şi
promptitudinea în înştiinţarea
mentorului de absenţă
9. Abilităţi de planificare şi
organizare
Capacitatea de a stabili care sunt
priorităţile, de a respecta programul
planificat şi de a gestiona timpul într-
un mod eficient
10. Comunicarea
Capacitatea de a se exprima corect şi
concis, atât verbal, cât şi în scris, şi de
a şti să asculte
11. Abilităţi interpersonale
Capacitatea de a interacţiona
diplomatic şi cu tact când intră în
contact cu persoane interne şi externe
12. Respectarea principiilor etice
profesionale
Capacitatea de a menţine
confidenţialitatea şi de a fi demn de
încredere
13. Imparţialitatea
Capacitatea de a evalua în mod critic
propria activitate şi pe a altora
14. Abilităţi legate de post
Abilitatea de folosire a conceptelor
statistice, calculatorului, telefonului
etc.
15. Curiozitate profesională,
dorinţa de a învăţa
 RAPORT DE PRACTICĂ

Numele şi prenume studentului:

………………………………………………………………………………………
Universitatea/Facultatea:
…………………………………………………………………………….…………
Instituţia şi departamentul în care a desfăşurat stagiul de pregătire practică :
………………………………………………………………………………………
Domeniul de activitate:
………………………………………………………………………………………
Date de contact instituţie:
.………………………………………………………………………………………
Perioada şi durata stagiului de pregătire practică:
.………………………………………………………………………………………
Notă coordonator practică:
………………………………………………………………………………………
Notă profesor responsabil de practică:
………………………………………………………………………………………

Structura raportului de practică:

 Obiectivele stagiului de pregătire practică;
 Activităţile desfăşurate;
 Observaţii personale;
 Concluzii.

Data Semnătură student

 Monitorizarea organizării şi desfăşurării practicii de specialitate a studenţilor
Facultăţii Kinetoterapie
Nume/Prenume
Тelefon, e-mail
Grupa Data desfăşurării practicii Data completării chestionarului

Întrebările şi variantele de răspuns Comentarii

1 Ce modalităţi aţi avut de repartizare la practică: Numiţi cauza alegerii instituţiei :
 activitate de voluntariat;
 individual  interesul către specializarea
 organizat de instituţia de învăţământ instituţiei;
 comoditatea de deplasare;
 şi altele
2 Apreciaţi cu un barem de la 1 la 10 nivelul de
asigurare a condiţiilor necesare pentru
desfăşurarea stagiului de practică:
3 Apreciaţi cu un barem de la 1 la 10 activitatea
coordonatorilor de practică:
4 Doriţi să vă continuaţi activitatea profesională Dacă Da în calitate de:
în Istituţia dată  voluntar
 Nu  angajat
 Da Dacă nu de ce?
5 După părerea DVS este suficientă durata Dacă nu, indicaţi durata optimală a
practicii? practicii?
 Nu
 Da
6 După părerea DVS practica de specializare I Comentaţi
(semestrul VI) se desfăşoară:
 la timp
 trebuie planificată mai devreme
 trebuie planificată mai târziu
7 În urma desfăşurării practicii aţi căpătat
aptitudinile practice:
 Într-un domeniu
  Mai multe domenii.
8 Aţi întâlnit dificultăţi în comunicarea cu Ce fel de dificultăţi?
pacienţii?
 La începutul practicii Da
Nu
 La sfârşitul practici Da
Nu
9 Apreciaţi cu un barem de la 1 la 10 aplicarea
cunoştinţelor în practică cu cele căpătate la
orele de curs şi seminar?
10 Apreciaţi cu un barem de la 1 la 10 nivelul de
competenţe profesionale?
 La începutul practicii
 La sfârşitul practicii
11 Apreciaţi cu un barem de la 1 la 10 nivelul de
cunoştinţe teoretice?
 La începutul practicii
 La sfârşitul practicii
12 Apreciaţi cu un barem de la 1 la 10 nivelul de
aptitudini practice?
 La începutul practicii
 La sfârşitul practicii
13 Care din disciplinele studiate au fost mai utile la
stagiul de practică?
14 Practica a contribuit la mărirea nivelului de
competenţe:
 teoretice
 de aplicare
15 Apreciaţi cu un barem de la 1 la 10 nivelul de
satisfacţie după desfăşurarea practicii?
16 Propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii de
desfăşurare a practicii?