UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE, EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI

INFORMATICĂ
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE
SPECIALĂ

MANAGEMENT ÎN KINETOTERAPIE

STUDIU DE CAZ

COORDONATOR
Conf.univ.dr. ICONARU ELENA IOANA STUDENT
NEGRU ANDREEA

PITEŞTI
2020

1
 Cuvântul kineto terapie înseamnă terapie prin mişcare și provine din greaca
veche, unde „kinesis” se traduce prin mişcare. Kinetoterapia se ocupă cu
studierea corpului uman şi funcţionarea normală a mecanismelor neuro-
musculare și articulare ale acestuia.
Până în anul 2018 puteam defini fizioterapia ca o metodă adjuvantă de tratament
ce are la baza strict elemente de electroterapia sau curenţii electrici, laserul,
undele magnetice, crioterapie, termoterapia. Însă conform legii 229/2016 atât
kinetoterapeutul cât şi fizioterapeutul au fuzionat sub acelaşi nume :
fizioterapeut. Pe site-ul www.colegiulfizioterapeutilor.ro fizioterapie este
descrisă ca : artă esenţială a serviciilor de îngrijire de sănătate care furnizează
servicii pentru dezvoltarea, menţinerea şi restabilirea capacităţii de mişcare şi a
abilităţii funcţionale la nivel maxim posibil, pe toată perioada vieţii. Fizioterapia
se adresează persoanelor a căror capacitate de mişcare/funcţie sunt şi/sau pot fi
afectate de îmbătrânire, leziuni, boli, afecţiuni, alte condiţii patologice sau
factori de mediu. Prin intermediul mijloacelor specifice precum mişcarea,
exerciţiul fizic, terapia manuală, electroterapia, fizioterapeuţii menţin sănătatea
populaţiei, ajutând pacienţii să gestioneze durerea şi să prevină diverse
afecţiuni. Profesia sprijină dezvoltarea şi facilitarea recuperării funcţionale,
oferind pacienţilor posibilitatea de a fi activi şi independenţi cât mai mult timp
posibil.

1. Cadrul general de organizare şi funcţionare a unităţilor de kinetoterapie

în România.
Organizarea şi funcţionarea unităţilor de kinetoterapie din România se face
conform legilor în vigoare şi anume:
(1). Legea privind normele tehnice de organizare şi funcţionare a asistenţei de
recuperare şi medicină fizică în unităţile ambulatorii, conform HG 527/1999,
1154/2004.

2
(2). Legea privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Ordinului Kinetoterapeuţilor din România, conform
HG 129/2018.

2. Prezentarea unei organizaţii care oferă servicii de kinetoterapie: mod de

organizare, regulamentul de organizare şi funcţionare, codul etic al
organizaţiei, organigrama (structura de management şi structura
operaţională), tipuri de servicii oferite (inclusiv standardele generale de
calitate privind furnizorii de servicii de kinetoterapie), grup ţintă,
drepturile şi obligaţiile beneficiarilor, mod de finanţare a serviciilor,
sistemul de management, planificarea strategică, relaţiile în cadrul
organizaţiei (comunicarea internă), relaţiile cu comunitatea locală şi cu
autorităţile locale (comunicarea externă).
ORGANIZAREA INSTITUŢIEI
Spitalul Judeţean de Urgenţă „ Dr.Constantin Opris” Baia Mare este unitate
sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează
servicii medicale în regim de spitalizare continuă, spitalizare de zi şi
ambulatoriu, asigurând totodată urgenţele medico chirurgicale din judeţul
Maramures si judetele limitrofe, fiind organizat în conformitate cu prevederile
Legii nr.95/2006 – Legea privind reforma în domeniul sănătății.
Art.6 – Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opris” Baia Mare a fost
înfiinţat prin Hotararea nr.48/1971 a Consiliului Popular al Judetului Maramures
si a fost dat in folosinta in ianuarie 1972. Unitatea este Spital județean de
urgenţă conform Ordinului M.S.nr. 920/19.11.2002 și a primit denumirea de
Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare prin Ordinul
MS nr. 1490/12.11.2004.
Art. 12 Structura organizatorica si functionala a spitalului este stabilita conform
Ordinului MS nr. 634/01.06.2010 privind aprobarea structurii organizatorice a
spitalului, cu modificarile si completarile ulterioare (adresele Ministerului
Sanatatii nr. XI/A/23591/CSA/3258, 6559/8.06.2011, nr.

3
XI/A/60155/RL/3288/5.12.2011, nr. XI/A/65597/EN/17.06.2013, nr.
XI/A/35822/NB/4306/17.06.2014).
La data aprobării prezentului Regulament, structura pe paturi a unității este
următoarea:
- Sectii /compartimente medicale cu paturi – total 920 paturi , detaliate în Anexa
2.
- Însoțitori 20 paturi
-Spitalizare de zi 70 paturi
Structura cu numărul de paturi pe secții /compartimente/laboratoare/servicii este
prezentată în Anexa 2.
În cadrul Ambulatoriul integrat al spitalului funcționează cabinete de
specialite, enumerate în Anexa 2.
Ambulatoriul de specialitate pentru sportivi (str. Gh. Marinescu nr. 3 Baia
Mare) în cadrul căruia funcționează cabinete medicina sportivă.
Cabinet Planificare Familială (Baia Mare, str. Moldovei nr. 17 A) cu structură
funcțională.
Numărul de paturi pentru care se încheie contractul de servicii medicale este
reglementat prin Ordin emis de Ministerul Sănătății.

Laboratorul de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie al Spitalului

Județean “Dr. C-tin Opriș” Baia Mare, funcționează pe str. Progresului nr.17
(vechea Policlinica 2) având cabinete de consultații, cabinete de electroterapie,
electrohidroterapie, termoterapie, aerosoloterapie, masaj, kinetoterapie și terapie
ocupațională.
Activitatea Laboratorului de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie se
adresează:
-copiilor, adolescenților, tinerilor, adulților și persoanelor de vârsta a treia.
 
Principii ale recuperării medicale:
-specialitatea clinico-terapeutică de tip interdisciplinar, recuperarea medicală,
prin valențele funcționale își găsește locul lângă specialități consacrate ca, de
pildă, Neurologia, Reumatologia , Cardiologia, Ortopedia, Bolile Metabolice,
Urologia, Pediatria, Ginecologia, Pneumologia;

4
-atenția specialistului de recuperare este îndreptată către identificarea și
ameliorarea aspectelor disfuncționale legate de activitatea cotidiană, relațională
și profesională, care determină modificări în comportamentul bolnavului,
punându-l în dificultate, în grade variabile, de la disfuncție variabilă, la
handicap.
-Recuperarea Medicală este o secțiune clinico-terapeutică specifică, de tip
conservator, prin care se urmărește:
-întreținerea sau creșterea nivelului funcțional în diverse patologii, focalizat în
special asupra structurii aparatului locomotor;
-realizarea unor mijloace facilitatorii, compensatorii, fie intrinseci (ale
pacientului), fie extrinseci, cu ajutorul cărora pacientul să-și desfășoare
activitatea cât mai aproape de nivelul funcțional normal;
-recuperarea impune un program de pregătire activ al pacientului, pentru
stimularea potențialului maxim funcțional, având ca finalitate realizarea unui
nivel de activitate social și profesional satisfăcător;
-programele de recuperare medicală sunt programe active, creative, care necesită
un efort colectiv al unui grup de specialiști: specialist de recuperare,
fizioterapeut, kinetoterapeut, terapist ocupațional, logoped, psiholog, asistență
socială etc. Pe de altă parte, implică un efort din partea pacientului și a familiei,
lângă care pacientul își va continua programul de recuparare, în funcție de
motivația și suportul oferit de aceasta;
-scopul recuperării este atât ameliorarea unor deficiențe, scăderea gradului de
dependență a persoanelor cu nevoi speciale, cât și combaterea factorilor de
agravare a unor disfuncții somatice, creând diverse facilități și programe de
solicitare adecvate diferitelor patologii;
-recuperarea folosește diverse metode de diagnostic și tratament care să refacă
disfuncțiile și să dezvolte nivelul funcțional, cât mai aproape de normal.
 Principalele capitole de patologie care beneficiază de recuperarea medicală sunt
suferințe neurologice (de tip periferic sau central), ortopedice sau posttraumatice
reumatologice, atât de tip cronic degenerativ, cât și cronic inflamator,
cardiovasculare și respiratorii, dismetabolice (gută, diabet zaharat complicat,
hipotiroidism etc.) situații complexe de polipatologie cu disfuncții importante.
În concluzie, Recuperarea Medicală (în Europa-Medicină Fizică și de
Reabilitare) este o specialitate medicală independentă, preocupată de
promovarea funcționării fizice și cognitive a comportamentului, a calității vieții
și modificarea factorilor personali și de mediu. Ea este responsabilă de
prevenirea, diagnosticarea, tratarea și managementul reabilitării persoanelor cu
dizabilități și comorbidități la toate vârstele.
 
Domeniile medicale:
Afecțiuni musculo- scheletare:
-boala artrozică sau reumatismul cronic degenerativ: spondiloza cervicală și
spondilodiscartroza dorsolombară însoțite sau nu de dureri sau contractură

5
musculară (torticolis, criza de lumbago), nevralgii sau neuropatii algice, algo-
parestezice sau algo-paretice (nevralgie Arnold, cervicalgii, nevralgie
intercostală, lombosciatică), coxartroză, gonartroză, artroze ale degetelor,
gleznelor, coatelor;
- reumatismul abarticular (periartroza/ periartrita scapulohumerală sau cea
coxofemurală) și suferințe ale părtilor moi în context reumatismal sau
posttraumatic (rupturi musculare, întinderi, entorse, luxații, chist sinovial,
leziuni de menisc, tendinite, fibrozite);
- complicațiile apărute după imobilizarea postfractură: de condiționarea la efort,
redori articulare, hipotrofii musculare, pierderea coordonării mersului,
osteoporoza de imobilizare;
- tulburările sau distrofiile de creștere la copii, adolescenți și tineri: scolioze,
cifoze, cifo-scolioze, atitudini vicioase ale coloanei vertebrale și centurilor;
-modificări ale staticii piciorului la adulți și tineri (picior plat, halluxvalgus,
degete în ciocan);
-demineralizarea osoasă (osteopenie, osteoporoza cu risc crescut de fractură);
- reumatismul cronic inflamator, în afara puseului evolutiv (reumatism articular
acut, poliartrita reumatoidă, SA);
-recuperarea sindromului algo-disfuncțional cauzat de leziunile sportive;
-statusul după intervenții ortopedico-chirurgicale pentru fracturi, proteze,
artroscopie, hernie de disc etc.
-status post chirurgie plastică și recuperatorie, inclusiv la nivelul mâinii.
 
Suferințe neurologice:
-bolile neuromusculare (miopatii);
-suferințe după leziuni la nivelul coloanei vertebrale;
-afecțiuni ale nervilor periferici, urmate de disfuncționalități, inclusiv pareze sau
paralizie;
-leziuni de plex (brahial, lombosacrat);
-status posttraumatism craniocerebral;
-sechele după accident vascular cerebral.
 
Sindroamele dureroase acute și cronice:
-recondiționare cardiovasculară la efort, după infarct miocardic acut, by-pass
coronarian, insuficiență cardio-respiratorie;
-tulburări de circulație periferică la nivelul membrelor: edeme venolimfatice,
arteriopatie obliterantă, insuficiență venoasă cronică;
-disfuncțiile sau sindromul algic la nivelul organelor abdomino-pelvine:
sindromul colicativ, diskinetic, dismenoreea, anexita, colonul iritabil,
constipația;
-sindromul aderențial postoperator;
-leziuni dermatologice (cicatrici cheloide, status postarsură cutanată);
-suferințe din sfera ORL, chirurgie BMF sau stomatologie: rinite vasomotorii,
rinosinuzite, sinuzite, otite, extracții dentare.
6
 
Personalul Laboratorului de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie:
 
- 3  MEDICI
Dr. Medan Mona – Medic Șef Laborator Recuperare Medicală, Medicină Fizică
și Balneologie
Dr. Crișan Delia – Medic Primar Recuperare Medicală, Medicină Fizică și
Balneologie
Dr. Zăgreanu Valentina Edita – Medic Primar Recuperare Medicală, Medicină
Fizică și Balneologie
 
- 4  Kinetoterapeuți
- 30 Asistenți medicali - Herțeg Rodica Maria – asistent șef
- 3 Registratori medicali
- 2  Infirmiere
 
Personalul laboratorului este dedicat activităţii permanente de susţinere şi
îmbunătăţire a performanţei şi profesionalismului, prin educaţie medicală
continuă, feed-back şi evaluare periodică, promovează calitatea, competenţa,
echitatea şi responsablitatea, respectând totodată confidenţialitatea în ceea ce
priveşte datele personale, starea de sănătate şi rezultatele investigaţiilor medicale
ale pacienţilor cu care personalul vine în contact.
 
Program de lucru:
 
BAZA DE TRATAMENT:  LUNI – VINERI ( ORELE: 06:00 - 21:30 )
Consultațiile (atât cele decontate de CAS, cât și cele la cerere) se efectuează pe
bază de programare la nr. de tel. 0736104794 sau direct la fișierul laboratorului.

4. Analiza SWOT a situaţiei organizaţiei (puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, ameninţări)

PUNCTE TARI: - Nivel foarte bun de pregătire profesională a personalului

sanitar și tehnic administrativ. - Personal medical acreditat cu multiple
competențe. - Posibilitatea abordării întregii patologii medicale. - Notorietate și
reputație pozitivă. - Dotare IT actualizată și eficientă, aptă pentru a asigura un
flux informațional corect și eficient. - Laborator acreditar RENAR. - Servicii
spitalicești acreditate ISO. - Dotare cu aparatură medicală de înaltă performanță
(CT, RMN, ANGIOGRAF).

7
PUNCTE SLABE: - O parte a infrastructurii este uzată fizic și moral. - Necesar
de personal medical acoperit parțial. - Costuri mari pentru întreținerea (service-
ul) aparaturii medicale din dotare. - Fonduri insuficiente pentru investiții. - Risc
epidemiologic asupra personalului. - Condiții hoteliere precare în unele secții,
datorate proiectului de reabilitare al spitalului. - Cheltuieli mari de personal
datorită sporurilor pentru condiții deosebit de periculoase.
OPORTUNITĂȚI: - Posibilitatea încheierii de parteneriate public-private. -
Existența potențialității accesului la finanțări nerambursabile din programele de
finanțare europeană ale perioadei 2014 – 2020 (sub rezerva nivelului și
domeniilor de alocare). - Oportunitatea dezvoltării de proiecte comune cu
administrația publică locală și cu ONG-uri. - Posibilitatea creșterii veniturilor
prin sporirea numărului de servicii medicale acordate la cerere. - Eventualitatea
accesului la finanțări ale caselor private de asigurări de sănătate.
AMENINȚĂRI: - Fluctuațiile reglementărilor normative. - Influențele negative
ale unor grupuri de interes care au alte obiective decât cele de a oferi servicii
medicale de specialitate, promte și de calitate populației. - Atractivitatea scăzută
a locurilor de muncă din sistemul sanitar național. - Potențialitatea scăderii
finanțării din partea C.J.A.S. - Pauperitatea populației luată în considerare
individual, precum și în contextul introducerii sistemului de coplată. - Birocrația
și corupția.

Problemele critice identificate pe baza analizelor SWOT anterioare, sunt

ierarhizate astfel:
1. Insuficienta dotare a secțiilor cu aparatură medicală
Această problemă critică are ca efect limitarea gradului de adresabilitate a
serviciilor medicale către diversele categorii de pacienți (din punctul de vedere
al patologiilor manifestate). Astfel, în anumite cazuri, pacienții se orientează în
vederea achiziționării de servicii medicale spre alte spitale care dețin mijloace
de investigare mai rapide, mai performante și cu costuri mai mici (referința fiind

8
făcută atât la costul investigației, cât și la costurile auxiliare (de deplasare,
cazare, masă etc). Totodată, deținerea unor categorii de aparaturi aflate aproape
la limita amortizării, provoacă, în aceste cazuri punctuale creșterea costurilor de
întreținere și reparații.
2. Infrastructura veche, uzată fizic și moral
Această problemă critică generează pierderi financiare ca urmare a costurilor
crescute cu activitățile de întreținere și cu plata disproporționată a utilităților
față de necesarul de consum real. De asemenea, condițiile hoteliere precare duc
la scăderea gradului de adresabilitate către pacienți, fapt care generează în mod
curent un nivel mai scăzut al veniturilor decât potențialul real.
3. Deficit de personal
Din cauza unei finanțări sub nivelul costurilor pentru încadrarea în bugetul de
venituri și cheltuieli aprobat, pozițiile privind personalul medical în cadrul
statului de funcții nu pot fi sporite, fapt care duce la insuficiența personalului pe
secțiile clinice și, pe cale de consecință, la creșterea gradului de încărcare a
membrilor personalului medical.
4. Servicii nemedicale precare și insuficient finanțate
Având în vedere vechimea infrastructurii și lipsa investițiilor în servicii
nemedicale, calitatea acestora din urmă este mult sub standardele impuse de
normele de acreditare, în acest sector intrând și furnizarea de energie electrică,
precum și furnizarea de oxigen la întreaga capacitate.

5. Concluzii şi propuneri, recomandări şi bune practici.

Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare trebuie să fie
pregătit permanent pentru a răspunde la nevoile și așteptările pacienților și să se
adapteze continuu la schimbările economice, politice și profesionale privind
conținutul și calitatea serviciilor medicale. Acțiunile ce vor fi intreprinse au ca
ținte funcțiile tradiționale ale Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Constantin
Opriș” cum ar fi diagnosticul, tratamentul, îngrijirile și reabilitarea. Considerăm

9
că spitalele bune sunt acelea care obțin rezultate bune pentru pacienții lor. A
măsura constructiv performanța unei unități spitalicești înseamnă a te preocupa
de conceptul de îmbunătățire al calității serviciilor. Se compară situația de fapt
cu scopurile propuse și așteptările existente, iar astfel se vor identifica
oportunitățile de îmbunătățire ale situației unității spitalicești. În contextul în
care îmbunătățirea calității prestațiilor medicale reprezintă un obiectiv național
pentru sistemul sanitar din România și al unor exigențe tot mai ridicate ale
pacienților, conducerea Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș”
Baia Mare are ca obiectiv menținerea unei calități superioare a serviciilor
medicale într-un regim optimizat de costuri, calitate care să devină un adevărat
standard cu efect multiplicator. În acest sens, managerul Spitalului Județean de
Urgență ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, împreună cu echipa de conducere,
își vor propune să dezvolte o atitudine activă și pozitiv-ofensivă, în vederea
obținerii rezultatelor propuse prin înlăturarea obstacolelor punctuale sau
inerțiale interne sau externe.

10