TRECEREA ÎN ORTOSTATISM

TEHNICA CU UN SINGUR KINETOTERAPEUT

Ridicarea din pat şi din fotoliu

1. Pacientul care se poate folosi de membrele superioare
Atunci este oportun să plasăm în faţa sa un scaun pe care să se sprijine. Împins în faţa sa, scaunul
va servi pe rând pentru mers, iar apoi ca loc de repaus.
Poziţia de plecare a kinetoterapeutului
1. Genunchiul kinetoterapeutului,
2. Genunchiul kinetoterapeutului împinge fesele pacientului spre înainte (1, 2).

fig 36 a, b, c

1
 Ridicarea din pat dacă pacientul utilizează cârje, trebuie să se ridice mai întâi fără ele pentru a
nu aluneca; odată ajuns în picioare va putea să le ia pentru a demara mersul.

fig 37 a,b tehnica corectă

fig. 37, c tehnica incorectă

Ridicarea pacientului care poate utiliza un membru superior. Atenţie: nu stabilizăm corect
ortostatismul, dacă lipim genunchii contra genunchilor pacientului, deoarece alunecă.
Ridicarea din pat
1. Genunchii strâng treimea inferioară a coapsei pacientului dacă patologia permite (1).
Central avem ilustraţie care ne arată menţinerea genunchiului (1).
2. Mâna dreaptă a kinetoterapeutului se plasează sub fese pentru a asigura o bună extensie a
şoldului (2).

fig.39 a, b, c.

2
RIDICAREA DIN PAT SAU DIN FOTOLIU CU AJUTORUL A DOI KINETOTERAPEUŢI
1. O faşă de susţinere este aşezată sub fesele pacientului, care va susţine foarte eficient partea
inferioară a corpului (1).
2. Priza vestimentară încrucişată. Figura 2 care arată priza vestimentară ce îi permite
kinetoterapeutului să se ţină unul de altul menţinând spatele pacientului.
3. Figura 3 care arată pacientul gata să meargă.
4. Figura 4 care a rată menţinerea cu ajutorul umerilor în caz de dezechilibru spre înainte.

fig 44 a, b

fig.44 b, d
fig 55

3
Ridicarea din pat cu ajutorul a doi kinetoterapeuţi
Dacă un pacient nu poate sau nu trebuie să flecteze un şold: el trebuie adus în decubit ventral, cu
gambele în afară. Ortostatismul este asigurat: o aleză strânsă care să ţină bazinul; altă priză este
manuală şi pectoro – axilară.

fig. 56
Ridicare din fotoliu
Descrierea tehnicii 1 (indexul la nas) Pacientului i se indică să-i atingă cu degetul nasul.
1. Mâna kinetoterapeutului contrează mişcarea braţului pacientului, împiedicându-l astfel
să îşi atingă nasul (1).

fig 57
2. Menţinerea genunchiului şi a piciorului. Opoziţia mişcării braţului determină
ortostatismul (2).

fig 58

4
 Ridicarea pacientului din pat fără să-l trecem prin poziţia şezând

Aplicarea tehnicii de către un singur Kinetoterapeut

Exemplu ales poate interesa ridicarea unui copil cu scolioză în primele zile după operaţie.
Tehnica se desfăşoară pe patru momente:
1. Momentul 1 Rulaţi strâns o aleză (prosop de baie), de o parte şi de celălalt a corpului
subiectului (1).
2. Momentul 2 Faceţi ca subiectul să pivoteze printr-o mişcare continuă, fără lovire, pentru a
aduce picioarele în afara patului (2).

1
2

fig 62
3. Momentul 3 Verticalizare rapidă evitând flexia şoldurilor (3).
4. Momentul 4 Trecerea în poziţia dorită, în cazul nostru ortostatism (4).

1
2

fig 63 a, b

5
 Aplicarea tehnicii de către doi Kinetoterapeuţi (pacientul uşor de mobilizat)
1. Gambele sunt aduse în afara patului la fel ca în tehnica precedentă (1).
2. Pacientul este adus în ortostatism. Coapsele kinetoterapeuţilor controlează mişcarea,
împiedicând flexia şoldurilor pacientului (2).

fig 64 a, b
Ridicarea din pat a copilului cu poliartrită reumatoidă
Tabloul clinic este eminamente dureros şi impune precauţii din partea terapeutului.
Descrierea tehnicii
Momentul 1: în cadrul de sus se arată poziţia kinetoterapetului. Membrul superior drept al
kinetoterapeutului se lipeşte de coapsa şi şoldul copilului, antrenându-l într-o mişcare de întoarcere (1).

fig 65
Momentul 2: coapsa dreaptă a kinetoterapeutului va servi ca pivot pentru rotaţie (2).

fig 66
Momentul 3: lenjeria de susţinere evită dezechilibrul spre înapoi (3).

fig 67