Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEHNICI
DE
NURSING
1
Lupu Corina Tehnici de nursing
CUPRINS
2
Lupu Corina Tehnici de nursing
3
Lupu Corina Tehnici de nursing
4
Lupu Corina Tehnici de nursing
MATERIALE NECESARE:
cearsaf simplu;
cearsaf plic;
2 fete de perna;
2 perne;
1,2 paturi;
paravan;
sac pt. rufele murdare;
manusi de protectie.
Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura
si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica.
- musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime.
- cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in
latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime.
Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz
schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza
asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la
schimbarea cearsafului de sub patura.
Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este
intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana
dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce
sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub
axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi
directie.
Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii
acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe
coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in
regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit).
Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara
pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie
curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta
sulul de lenjerie murdara.
Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite
dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de
perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete,
sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor).
5
Lupu Corina Tehnici de nursing
Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in
latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.)
Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va
rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile
de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand.
Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu
manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se
vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se
putea introduce sub saltea, de ambele margini.
Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o
permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este
contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului
(capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica.
Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat
lenjeria curata.
Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai
confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si
lenjeria de pat.
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare,
pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si
grabirea procesului de vindecare.
6
Lupu Corina Tehnici de nursing
Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea
procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura
tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia.
Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile
bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari
pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active),
miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie,
bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active).
Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in
pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in
pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active).
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
Masca;
Manusi de protectie;
Plosca sau bazinet;
Musama si aleza;
Invelitoare;
Hartie igienica;
Foaie de temperatura;
Pix de culoare albastra.
TEHNICA:
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie.
Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta
tehnicii, montam paravanul in jurul patului;
Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza
patul cu musama si aleza;
Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze
genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile
de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca, ea a fost dezinfectata prin
SUMERJARE (scufundare).
7
Lupu Corina Tehnici de nursing
Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din
partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera
bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea
bolnavului.
Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand
bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters
in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va
indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul,
fragmente din materiile fecale pentru coprocultura.
Se imbraca bolnavul, se acopera, se aeriseste salonul. Asistenta medicala se spala pe maini
cu apa si sapun, dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. Va
aerisi camera, va nota in foaia de temperatura scaunul, precum si calitatile lui fizice.
Notarea scaunului:
Scaun normal I;
Scaun moale ;
Scaun diareic sau apos ;
Scaun cu mucus X;
Sczun cu puroi P;
Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura);
Scaun sanguinolent S (scaun cu sange);
Scaun grunjos Z.
OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare, se noteaza nr total urmat de
semnul conventional.
Meconiu primul scaun la nou nascut.
MATERIALE NECESARE:
manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame);
musama si aleza;
2 tavite renale;
pahar cu apa aromata;
prosop;
foaie de temperatura;
3 pixuri (verde, rosu, albastru) - in functie de continutul varsaturii.
TEHNICA:
Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului, pe masuta protejata de un
CAMP STERIL. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul
varsa, el este incurajat si sustinut de frunte, comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica.
Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia
de siguranta). Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la
8
Lupu Corina Tehnici de nursing
marginea patului. In pozitia de siguranta, vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile
respiratorii.
Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp, cu un prosop asezat in
jurul gatului bolnavului. Daca acesta are proteza, o vom indeparta in pahar. I se ofera bolnavului
tavita renala daca este capabil sa si-o sustina, daca nu o vom sustine noi, asistentii medicali.
Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului, il incurajeaza pe bolnav, il
educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. I se ofera bolnavului un pahar cu apa
aromata pentru a-si clati gura, indeparteaza continutul in cealalta tavita renala.
Asistenta medicala, sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati, aplica
comprese umede pe frunte, ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si
apoi cantitatea crescand progresiv.
Se indeparteaza materialele folosite, daca e nevoie si varsatura, daca nu va fi pastrata pentru
vizita medicului. Se va nota in foaia de observatie tehnica, numele asistentei medicale si ora, iar in
foaia de temperatura, varsatura si culoarea acesteia. asistenta medicala se spala pe maini apo
supravegheaza bolnavul, se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca.
Notarea varsaturii - Varsaturile se noteaza cu un cerc, in care se noteaza numarul acestora, astfel:
Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra);
Varsaturi bilioase O (cerc de culoare verde);
Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie).
Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus, in partea superioara a paginii si scaunul in
partea de jos a foii.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
Manusi de protectie;
Urinar;
Musama si aleza;
2-3 Comprese sterile;
Tavita renala.
Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua
bilantul ingesta-excreta)
TEHNICA:
Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla, pentru barbati au un orificiu mai ingust iar
pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare.
9
Lupu Corina Tehnici de nursing
MATERIALE NECESARE:
Pahar conic sau cutie Petri, pahar cu apa, servetele de unica folodsinta, tavita renala,
manusi;
2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2,5%.
Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla
(cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului
si pentru a nu se suprainfecta)
10
Lupu Corina Tehnici de nursing
cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla, in vas se afla o cantitate fixa de
substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu, care trebuie scazuta
din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient).
Flora banala se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in
cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie
sa-si spele dantura inainte de culcare, iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor.
Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu
capac (fara a se adauga o alta substanta in vas, care ar putea denatura aspectul sputei);
Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic, se va face in vase speciale fara a fi
sterile, dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch.
SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. Aceste schimbari pot fi: pasive si active.
MATERIALE NECESARE:
Tavita;
cana cu supa;
farfurie cu desert si felul 2;
tacamuri;
servet sau prosop din panza;
pahar pentru apa;
vaza cu flori.
TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma, se aranjeaza boneta sau calota
astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului.
11
Lupu Corina Tehnici de nursing
Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta
numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. Alimentele se inlocuiesc in functie
de preferintele bolnavului, in cadrul limitelor prescrise de medic.
Servirea mesei se face intr-un cadru estetic, alimentele se servesc in portii mici deoarece
cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3
ore, pentru eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, iar daca este posibil vor fi
acidifiate (acrite) cu lamaie.
Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar), deoarece acesta ar
provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. La cei complet inapetenti, senzatia de sete va
fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. (Astfel laptele, sucurile vor fi
imbogatite cu lapte praf, cacao, galbenus, preparate din zahar, sucuri de fructe) in aceste amestecuri
se vor introduce si preparate de vitamine, daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor.
Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice, se asigura necesarul caloric zilnic de
2500-3000calorii/zi. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese.
Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea
calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului
12
Lupu Corina Tehnici de nursing
MATERIALE NECESARE:
ceas cu secundar;
foaia de temperatura;
pix sau creion de culoare rosie;
carnetelul asistentului medical.
TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. Bolnavul este intrebat daca a
depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna, daca a urcat sau coborat
scari).
Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii, asiguram
daca e nevoie repaus fizic si psihic, 10-15 minute.
Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit, asistenta
medicala se spala pe maini cu apa si sapun, repereaza artera radiala (in prelungirea policelui).
Dupa ce a localizat artera radiala, asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index, mediu si
inelar) pe traiectul arterei. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful
degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde.
Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. Dupa terminare, asistenta noteaza grafic in
foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala,
tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii. Unirea valorii
actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila.
In carnetelul propriu, asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25.11.2012 P D = 90p / min ,
PS = 92 p / min.
Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun, dupa ce in
prealabil a dezbracat manusile.
PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei
ventriculare si masa de sange existenta in vas, astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa
la palparea arterei pe un plan osos.
13
Lupu Corina Tehnici de nursing
SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii,
recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii.
MATERIALE NECESARE:
ceas cu secundar;
foaie de temperatura;
pix sau creion de culoare verde;
carnetelul propriu.
MATERIALE NECESARE:
tensiometru format din: manseta pneumatica, tubulatura, manometru, para cu supapa,
stetoscop format din: olive si membrana;
tampoane de vata;
alcool medicinal;
tavita renala;
pix de culoare albastra;
foaia de temperatura ;
carnetelul asistentei medicale.
14
Lupu Corina Tehnici de nursing
Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. Inainte de a fi date
in folosinta, termometrele medicale sunt verificate. Termometrul in uz (termometru maximal), este
tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%.
Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical, in borcane, doar pana la jumatate.
Pe fundul borcanelor, se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de
fundul vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise
sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Masurarea se face in
axila, rect, vagin, ureche si cavitatea bucala.
MATERIALE NECESARE:
termometru maximal;
recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%;
casoleta cu tampoane sterile;
tavita renala;
alcool medicinal;
ceas cu secundar;
carnetelul asistentei medicale
foaie de temperatura;
15
Lupu Corina Tehnici de nursing
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, la bol imobilizat
la pat se roaga sa urineze inainte de defecare, se arunca urina dupa prima emisie, apoi se colecteaza
in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora.
Daca bolnavul se poate deplasa, acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa, prima
emisie sa o arunce, iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. Dupa 24 de h de
colectare, se citeste gradatia care indica urina emisa.
.Asistenta medicala dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza in foaia de
temperatura urina colectata, asistenta trece la reorganizarea locului de munca. Vasele in care se face
colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului,a salonului, a paturlui si tinut la racoaresi ferit de
lumina pentru a preveni descompunerea urinei.
Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h
barbati:1200-1800ml urina/24h.
MATERIALE NECESARE:
paravan de protectie;
2 scaune
musama si aleza
lighean
cana pentru apa calda si rece
2 bazinete
tavita renala
cearsaf
manusi de protectie
3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata, uan pentru
trunchi si membre, una pentru organele genitale)
17
Lupu Corina Tehnici de nursing
18
Lupu Corina Tehnici de nursing
Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. Se indeparteaza
manusa utilizata in tavita renala. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc,se
imbraca pijamaua sau camasa. Apa murdara se indeparteaza in galeata.
MATERIALE NECESARE:
paravan;
musama aleza;
2 bazinete;
cana cu apa calda;
manusi de cauciuc;
manusa de baie si prosopul(3).
Sapun cu pH neutru.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
musama si aleza;
apa calda;
2 prosoape feon;
Sampon;
balsam;
perie de par.
19
Lupu Corina Tehnici de nursing
indeparteaza perna pe un scaun, sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei.
Ligheanuls e aseaza pe somiera. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. Peste aleza punem
musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab, se aseaza capul
bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop.
Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate, iar celalalt capat se
introduce in lichean. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie, se umezeste parul si se
samponeaza, se frictioneaza parul apoi se limpezeste. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. Se
sterge cu prosopul, se piaptana, se usuca cu feonul, se indeparteaza materialele folosite si se trece la
reorganizarea locului de munca.
MATERIALE NECESARE:
camasa de noapte sau pajama curate
alcool diluat
pudra de talc
cearsaf
sac pentru lenjeria murdara
manusi de protectie
20
Lupu Corina Tehnici de nursing
MATERIALE NECESARE:
tampoane pe port-tampoane sterile;
deschizator de gura steril, comprese sterile;
glicerina boraxata 20%;
spatula linguala;
tavita renala;
manusi sterile;
musama si aleza.
TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral, tavita renala este
asezata sub barbie, dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. In
jurul gatului se aseaza un prosop.
Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare, se umezeste un tampon deasupra
tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a
arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior.
La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. La sfarsit se ung buzele cu
glicerina boraxata. Se strang materialele folosite, se trece la reorganizarea locului de munca.
MATERIALE NECESARE:
masuta de tratament protejata de un camp steril;
undina sau pipeta sterila;
casoleta cu comprese sterile;
tavita renala;
prosop;
manusi sterile;
ser fiziologic(37 C).
21
Lupu Corina Tehnici de nursing
in sus sau pozitia decubit lateral. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila, se aseaza tavita
renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.(tavita renala
imbraca obrazul).
Tavita va fi sustinuta de bolnav, daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente
medicale. In acest caz, bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa, ii va sustine capul si
tavita renala, iar cealalta efectueaza tehnica.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile, cu ajutorul mainii stagi,
asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului, iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic
(37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta.
Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul, tehnica se repeta ori de cate ori
este nevoie, se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita
renala. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza
compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala.
Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului, apoi dezbraca manusile,
se spala pe maini cu apa si sapun, strange materialele folosite, daca este cazul se noteaza tehnica si
numele persoanei ce a efectuat-o. Se trece la reorganizarea locului de munca.
DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal, prin introducerea
unei cantitati de lichid caldut.
SCOP: Terapeutic si explorator.
MATERIALE NECESARE:
pipeta nazala sterila;
ser fiziologic caldut (37 C);
comprese sterile;
2 prosoape curate;
Tavita renala;
manusi de protectie.
TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul
bolnavului. Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului
importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia
sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite.
Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului, oferim
acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. Asistenta se spala pe maini cu apa si
sapun, imbraca manusile de protectie, capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte.
Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Se roaga
bolnavul sa pronunte litera A prelungit pentru a obtura fosele nazale, radicand astfel valul palatin,
impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii.
Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. Se
repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un
prosop curat sau comprese sterile, materialele se strang, bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie
confortabila, daca medicul recomanda, lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. Se
trece la reorganizarea locului de munca.
22
Lupu Corina Tehnici de nursing
23
Lupu Corina Tehnici de nursing
DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid
(apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula.
Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm, este usor curbata(bombata), si prevazuta
cu mai multe orificii in varf si imprejur, pentru a permite trecerea lichidului.
Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de
potasiu 1/2000.
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
Musama si aleza;
Pense hemostatice;
Tavita renala;
canula vaginala sterila (confectionata din ebonita, 15-20 cm, usor curbata cu varful
bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jur-imprejur);
Prosop;
Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale;
Stativ;
Bazinet;
Manusi sterile.
24
Lupu Corina Tehnici de nursing
DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau
Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES).
SCOP:
Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului
stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei); pentru studierea functiei
evacuatoare a stomacului.
Terapeutic:
- evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente;
- curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse;
- pentru alimentarea si hidratarea bolnavului;
- pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase.
MATERIALE NECESARE:
De protectie:
paravan;
2 sorturi din cauciuc;
Musama si aleza;
25
Lupu Corina Tehnici de nursing
Prosoape;
Sterile:
Sonda Faucher sau Einhorn;
1-2 seringi (de 20ml) ambalate individual;
manusi sterile;
trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)
eprubete sterile;
comprese sterile;
1 pahar cu apa pentru umectarea sondei;
Nesterile:
2 tavite renale;
1 prosop;
1 pahar cu apa aromata;
1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz);
1 pahar cu apa pentru umezirea sondei;
1 recipient pentru colectare;
1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26 C.
26
Lupu Corina Tehnici de nursing
eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si
se trece la reorganizarea locului de munca.
Se determina cantitatea evacuata, formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la
laborator si se noteaza tehnica. Se trece la reorganizarea locului de munca.
27
Lupu Corina Tehnici de nursing
Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele, apoi roaga bolnavul sa
deschida gura si sa respire adanc, introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al
faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, rugand bolnavul sa inghita, iar prin actul de deglutitie,
sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac.
Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in
stomac.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac, aspirand. Dupa ce s-a verificat
pozitia sondei, atasam la capatul distal palnia,( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata, iar
capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la
nivelul toracelui bolnavului.
Se va verifica temperatura lichidului de spalatura, dupa care se va umple palnia. Se ridica
palnia deasupra capului bolnavului, iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie, se coboara la nivelul
toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat,
fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului).
Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza, dupa carese va extrage cu
atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul
distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de
bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie), cand a ajuns in gura bolnavului, cu miscari
blande si rapide se va indeparta.
I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura, se sterg mucozitatile de pe fata si
barbie, i se ofera bolnavului un confort termic si fizic, se indeparteaza materialele foloste si se trece la
reorganizarea locului de munca.
Produsul este pregatit pentru examenul de laborator, iar un esantion se va pastra pt examinarea
de catre medic.
Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse, hiperemia
fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea - se retrage sonda. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii.
SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR:
1. Durerea variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice,
28
Lupu Corina Tehnici de nursing
iar reaparitia durerii, dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii.
2. Impotenta functionala poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea
elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase.
SEMNE GENERALE:
1. Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc
traumatic.
2. Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic.
3. Febra constituie debutul infectiei.
Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:
ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie;
sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor;
plaga sa fie protejata de factori nocivi, termici, infectiosi din mediul inconjurator.
MATERIALE NECESARE:
trusa cu instrumentar steril;
casoleta cu material moale (tampoane de vata, de tifon, comprese sterile);
2 tavite renale;
manusi sterile
musama si aleza;
solutii antiseptice: alcool medicinal 70, tinctura de iod, alcool iodat pt badijonare,
betadina, cloramina, rivanol, apa oxigenata toaletarea plagii in plaga;
sulfamide sau antibiotice;
banda adeziva;
recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat.
Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H 2O2) ce are rol hemostatic
(opreste sangerarea), rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi
minusculi, sfaceluri tesut necrozat la suprafata; de asemenea se mai pot folosi cloramina, rivanol,
betadina.
Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70,
tinctura de iod, alcool iodat.
29
Lupu Corina Tehnici de nursing
se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este
situata plaga).
Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda, regiunea lezata se va imobiliza, pentru a reduce
durerea si asigurarea vindecarii mai rapide. Bolnavul se acopera, creandu-i un confort termic si fizic
si se trece la reorganizarea locului de munca.
Obs! Se interzice apasarea, stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate
(acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga, determinand o SEPTICEMIE.
NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga.
Odata cu patrunderea germenilor in organism, in contact cu elementele de aparare ale
acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.
Inflamatia este urmata de 5 simptome:
RUBOR - inrosire;
CALOR - caldura;
TUMOR - tumefiere;
DOLOR - durere;
FUNCTIO LAESA - lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.
Plagile vechi sunt plagile care depasesc 6h de la accident, sunt considerate plagi infectate.
Plagile vechi infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice,
pansamente locale umede cu cloramina 4:1000, rivanol 1:1000, nitrat de Ag, H 2O2 3%, antibiotic
conform antibiogramei la recomandarea medicului.
Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala
sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. Compresa umeda va fi acoperita
cu 1-2 comprese uscate, apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare, fie fixand
compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva.
Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic.
Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod, nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce
iritatii.
30
Lupu Corina Tehnici de nursing
31
Lupu Corina Tehnici de nursing
Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt
necesare 6-7 tampoane sterile, folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere).
La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus).
1-2 tampoane pentru labiile mari;
3-4 tampoane pentru labiile mici;
5-6 tampoane pentru orificiul utral
Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la
pregatirea sondei.
32
Lupu Corina Tehnici de nursing
33
Lupu Corina Tehnici de nursing
SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
sau terapeutic in vederea evacuarii continutului, daca acesta nu se produce spontan si pentru
efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.
MATERIALE NECESARE:
paravan;
musama si aleza;
manusi sterile;
prosop;
vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa timp
de 30 de minute)
2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley);
Recipient gradat pentru colectarea urinei;
Eprubete sterile;
solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000)
casoleta cu material moale steril (tampoane de vata, comprese sterile, fese)
2 tavite renale
materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a
facut anterior);
34
Lupu Corina Tehnici de nursing
permanent, prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la
temperature de 37C. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza
tehnica in foaia de observatie, aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca.
DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon, a
unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. Poate fi
evacuatoare, medicamentoasa sau alimentara.
SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea
bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie, colonoscopie sau pregatirea bolnavului
inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului.
Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente.
MATERIALE NECESARE:
paravan;
musama si aleza;
manusi sterile;
masca;
invelitoare sau cearsaf ;
canula sterila;
casoleta cu comprese sterile;
tavite renale;
bazinet;
substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina);
irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura
de 35-37C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras; pt adolescenti
250ml; copii150ml si sugar:50-60 ml;
stativ;
materiale pentru fectuarea toaletei perineale.
TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta
protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit fizic si psihic, se izoleaza patul cu paravan si
lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza.
Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm, se verifica temperatura lichidului sau a
substantei medicamentoase, dupa caz, prescrise de medic (35-37 C). Se inlatura patura la picioarele
acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. Membrul inferior stang
care intra in contact cu planul patului, este intins, iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea
peretelui abdominal si idepartarea feselor).
Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si
genunchii departati.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile. Apoi fixeaza canula la
tubulatura irigatorului cu robinetul inchis, se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele
bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafata cu
varful indreptat inainte, in directia vezicii urinare, pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se
ridica extremitatea exterioara a canulei, imediat ce varful a trecut prin sfincter.
Se introduce aproximativ 10-12 cm. Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a
lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm, deasupra patului
35
Lupu Corina Tehnici de nursing
bolnavului. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala.
Inainte de a se goli irigatorul, robinetul este inchis, iar canula este indepartata in tavita renala.
Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-
20 minute. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt
pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare
. Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la
toaleta. Se efectueaza toaleta perianala si perineala, pe un alt bazinet curat. Se indeparteaza
materialele, se noteaza tehnica in foaia de observatie, se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea
locului de munca.
Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA, deoarece firicelele
de vata care sunt introduce, pot irita mucoasa rectala.
36
Lupu Corina Tehnici de nursing
MATERIALE NECESARE:
Paravan;
musama si aleza;
materiale pentru efectuarea toaletei pe regiuni (bazinet, recipient cu apa, sapun pH
neutru, prosop);
alcool medicinal diluat;
pudra de talc;
colacei;
prosoape ;
unguente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci
cand escara exista deja;
tavita renala.
37
Lupu Corina Tehnici de nursing
Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat, apoi se sterg tegumetele prin tamponare
(deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). Se efectueaza masajul regiunilor predispuse
escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare, local in jurul punctelor dureroase, se maseaza
profound, energic, dar cu multa blandete (timp de 10 minute), astfel realizandu-se stimularea
circulatiei sangvine periferice.
Se pudreaza cu pudra de talc, daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi, deoarece pudra,
folosita in plaga, sapa. Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic
adecvat.
Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei. Alimetatia trebuie sa fie bogata in
proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine. Bolnavul trebuie hidratat iar
necesarul de lichide in 24h este de 1,5-2Litri/24h. La un interval de 30-60 de minute, bolnavul va fi
intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite).
In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare, se va anunta medicul, iar escara se va ingriji
dupa principiile ingrijirii plagilor.
38
Lupu Corina Tehnici de nursing
pentru a-l fixa. Fasa se poate conduce circular, in spirala, in forma de opt sau in evantai dupa
regiunea anatomica unde se aplica.
Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta, prin coasere, cu ajutorul unui
emplastru sau se poate innoda. Daca fixarea se face prin innodare, se despica capatul fesei cu ajutorul
unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega.
CAPELINA
Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). Fasa se
fixeaza in jurul capului, deasupra sprincenelor, lasand libere pavilioanele auriculare, apoi se acopera
bolta craniana cu ture oblice fixate, cu ture circulare.
PANSAMENTELE
Prin pansament - se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul
unei palgi, curatam si dezinfectam plaga, aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase,
o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest
material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv.
Pansamentele pot fi:
a) Protectoare pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa
efectuarea unei punctii);
b) Pansamente absorbante folosite pentru a absorbi secretiile. Astfel de pansamente se
folosesc pentru tratarea plagilor infectate, secretante:
c) Pansamentele compresive sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau
de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa;
d) Pansamentele ocluzive sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o
plaga de exterior;
e) Pansamente umede se folosesc cu scop antiinflamator.
Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian.
SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui, in vederea
tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.
MATERIALE NECESARE:
manusi sterile;
masca de tifon;
spatula linguala.
erubete prevazute cu tampoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina;.
2 tavite renale;
sativ pentru eprubete.
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica, importanta acesteia, este rugat
sa nu manance sis a nu consume lichide, sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante.
Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun.
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile, isi pune masca de protectie,
roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului, dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul
spatulei linguale. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale.
Eticheteaza eprubeta, dezbraca mnusile, se spala cu apa si sapun, noteaza in foaia de
39
Lupu Corina Tehnici de nursing
observatie, numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor, cu tamponl
faringian).
TEHNICA 34. INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM)
PUNCTIA
DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas, intr-o cavitate
naturala sau patologica, intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar.
In practica curenta se executa urmatoarele punctii:
1. Punctia venoasa;
2. Paracenteza abdominala;
3. P. articulara, rahidiana biopsica, vezicii urinare, osoasa.
4. P. fundului de sac DOUGLAS.
41
Lupu Corina Tehnici de nursing
DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic
in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV), sau recoltarea
unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala, dar si pentru
transfuzare.
Locul punctiei:
1. Venele de la plica cotului;
2. Venele antebratului;
3. Venele de pe fata dorsala a mainii;
4. Venele subclaviculare;
5. Venele femurale;
6. Venele maleolare interne;
7. Venele epicraniene si jugulare.
MATERIALE NECESARE:
musama aleza;
perna elastica pentru sprijinirea bratului;
alcool medicinal;
ace de 25-30mm si diam de 6/10, 7/10, 10/10 cu bizou lung;
seringi de capacitate corespunzatoare;
tampoane;
eprubete;
manusi sterile;
garoul;
2 tavite renale;
solutia injectabila.
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic, explic tehnica si importanta efectuarii ei, fizic,
pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in
pat in D.D. cu membrul superior sprijinit in extensie, abductie si supinatie.
Se dezbraca membrul ales, astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. Se
aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. Asistenta medicala se spala pe maini
cu apa si sapun, imbraca manusile, examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege
locul de executare a punctiei.
Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel incat sa
opreasca circulatia venoasa (efectuand staza), fara a comprima artera. Palpeaza cu indexul mainii
stangi, locul pentru punctie, roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor, acestea
devenind turgescente.
Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool, fixeaza vena cu policele mainii stangi la
4-5 cm sub locul punctiei, executand o usoara compresiune si tractiune in jos. Se fixeaza seringa,
gradatia si bizoul fiind in sus, acul ramanand atasat.
In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa. Se patrunde cu acul traversand
in ordine tegumentul in directie oblica, formand un unghi de 30, apoi peretele venos invingand o
rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm, in lumenul
42
Lupu Corina Tehnici de nursing
venei, se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. Se continua tehnica in functie de
scopul punctiei venoase:
Injectarea medicamentelor, perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. Se
indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Se aplica
tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul.
Se comprima locul punctiei 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala, pana la realizarea
hemostazei (oprirea sangerarii), nu se flecteaza antebratul pe brat, deoarece exista risc de a face
hematom (colectie de sange intr-un tesut).
Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a
murdarit. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. Pregateste sangele recoltat pentru
trimitere la laborator, daca punctia a fost in scop explorator. Reorganizeaza locul de munca si noteaza
punctia.
MATERIALE NECESARE:
2-3 ace de lungimi variabile (2,5-3cm).
2-3 seringi cu capacitate diferita.
manusi sterile;
pernuta sau rulou.
alcool medicinal.
musama si aleza;
2 tavite renale.
comprese sterile.
tampoane de vata.
solutia injectabila.
garou.
43
Lupu Corina Tehnici de nursing
acului in lumenul venei, dupa care se dezleaga garoul, iar solutia este injectata lent.
Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului), in functie de indicatiile
medicamentului introdus. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid, tamponul
trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). Se trece la reorganizarea
locului de munca si la notarea injectiei intravenoase.
INCIDENTE/ACCIDENTE
1. Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor, datorita unei injectii prea rapide sau de
substanta care irita tunica interna a vasului.
2. Hematomul: apare in urma perforarii unei vene.
3. Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas.
4. Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului,
dureri accentuate iar in timp, urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta.
5. Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul.
6. Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte).
Refacerea venei are nevoie de 24 de ore, de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta
electie.
MATERIALE NECESARE:
Ace su diametru de 6/10, 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm), cu bizoul lung.
Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat.
Alcool medicinal;
Tampoane de vata; comprese sterile;
Manusi sterile;
2 tavite renale;
Solutia injectabila.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina, histamina).
44
Lupu Corina Tehnici de nursing
Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase, compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate
moleculara mare(hg, i).
Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare.
Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite, flegmon) sau afectiuni dermatologice.
INCIDENTE/ACCIDENTE:
1. Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan
superior.
2. Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical.
3. Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea
pozitiei acului inainte de injectare).
4. FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase.
LOCURI DE ELECTIE:
o fata anterioara a antebratului;
o fata externa a bratului si a coapsei;
o orice regiune in scop anestezic.
MATERIALE NECESARE:
seringi.
ace cu diametru de 5/10, 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt.
2 tavite renale.
comprese sterile.
manusi sterile.
tampoane de vata.
45
Lupu Corina Tehnici de nursing
alcool medicinal.
solutia injectabila (izotone cu densitate mica).
INCIDENTE:
1. Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului, avand drept
cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului.
2. Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii
solutiei sub derm).
3. Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile.
4. Necrozarea tesutului din jurul locului de electie.
De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic. Asistenta
pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea
sensibilitatii organismului la diferiti alergeni.
In cazul IDR la un medicament, ca si situatia IDR-ului la tuberculuina, se dezinfecteaza
tegumentul inante de efectuarea tehnicii, nu si dupa.
46
Lupu Corina Tehnici de nursing
Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. PPD IC65 =
tuberculo-proteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965, astfel incat 0,1ml din
solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala.
Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau
nu infectia tuberculoasa.
SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra
populatiei.
MATERIALE NECESARE:
Ace de diametru 5/10, 6/10 si lungime 5-6 mm,
Seringi;
2 tavite renale;
alcool medicinal;
tampoane de vata;
manusi sterile;
solutia injectabila (tuberculo-proteina).
MATERIALE NECESARE:
ace cu bizoul scurt;
seringi;
2 tavite renale;
alcool medicinal;
47
Lupu Corina Tehnici de nursing
tampoane de vata;
manusi sterile;
antibioticul ce urmeaza a fi administrat.
Raportul este 1/100, adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa, se
dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1,5 grame, se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). Din
aceasta dilutie: 1+10=11, se aspira 1ml solutie, care, la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser
fiziologic.
Din solutia obtinuta 1+9=10ml, se aspira 0,1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a
antebratului. Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. In
cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului), apare o senzatie puriginoasa
(prurit=senzatie de mancarime), cu tendinta la extindere.
Citirea se face in maxim 30 de minute:
o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si, deci, solutia se poate
administra;
o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si, deci, solutia nu se
poate adminstra.
Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi
mucegaiurile sau bacteriile, sau obtinute pe cale sintetica, care au proprietati bacteriostatatice,
bactericide sau antimicotice.
Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra
germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda.
SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii, impiedica dezvoltarea lor fara a
avea efecte nocive asupra tesutului, organismului.
Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse
antibiotice a unui germen microbian. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu
antibiotice. In cazuri de urgenta, se instituie un medicament cu spectru mai larg, fara a se astepta
identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete.
Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri, capsule, siropuri, solutii
injectabile si unguente. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I.M. sau I.V.) si
intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta, in infectii meningiene).
Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os, se imparte numarul tabletelor,
capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia). In cazul administrarii I.M. este
bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari, iar doza va fi impartita
conform orarului de administrare, in doze unice, egale, care vor fi administrate la 4, 6, 12 ore.
Ex: Pentru a administra 1.600.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel:
24h:6h= 4 prize.
1.600.000:4 prize= 400.000UI(doza unica).
Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie
48
Lupu Corina Tehnici de nursing
pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale.
Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda
astfel:
1. Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal.
2. Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram.
3. Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se
introduce aerul sub presiune in flacon. Continutul flaconului este sub presiune.
4. Se rastoarna flaconul, varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va
patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului.
5. Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATO-
PROTECTOR SAU SILIMARINA), penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI, PROBIOTICE
(BIOTIX SI ERCEFLORA DUO).
ANTIBIOTICE:
49
Lupu Corina Tehnici de nursing
o astm bronsic;
o soc anafilactic unde apare si edemul glotic;
o reumatism articular acut (RAA).
Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv
pana la doza minima de intretinere, doze pe care le stabileste intotdeauna medicul. Cortizonul nu
vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal. Alimentatia va fi desodata, saraca in glucide.
ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR
Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui, actionand asupra factorilor
plasmatici ai coagularii. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator.
ANTICOAGULATE:
HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml
administrate SC, IV sau PEV.
TROMBOSTOP: cale de administrare per-os.
HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase.
Asistenta medicala, respecta doza, calea de administrare si ritmul de administrare conform foii
de observatie. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate, aspectul, culoarea si integritatea
ambalajului). Respecta regulile de asepsie si antisepsie. Dupa orice administrare urmareste efectul
medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos.
Urmarirea medicamentului administrat, face parte din atributiile elementare ale asistentului
medical. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza, asistentul
medical trebue sa cunoasca:
1. Efectul terapeutic al medicametului.
2. Modul lor de actiune asupra proceselor patologice.
3. Scopul pentru care sunt administrate.
4. Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv.
Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea
medicamentului, se raporteaza medicului. Majoritatea medicamentelor, pe langa actiunea lor
principala mai au si o serie de actiuni, care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita,
uneori greu de interpretat, astfel:
varsaturile la un om bolnav de meningita, pot un simptom de baza al bolii, dar pot fi porvocate
si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune.
50
Lupu Corina Tehnici de nursing
51
Lupu Corina Tehnici de nursing
MATERIALE NECESARE:
Recipient steril;
Manusi de protectie.
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic, se recomanda bolnavului recoltarea urinei
pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice.Urina este recoltata dimineata, in
recipient steril, dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii
cu comprese sterile.
Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara
a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. Se trimit
la laborator in maxim 2h 20 ml urina.
Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat, nesteril, de unica folosinta
din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale.
Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare.
MATERIALE NECESARE:
Holder un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se
ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;
Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;
Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;
Stativul;
Manusi sterile;
Garou;
2 tavite renale;
Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;
Rulou, pernuta;
52
Lupu Corina Tehnici de nursing
Musama si aleza.
53
Lupu Corina Tehnici de nursing
VSH-ul este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii,
eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost
amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%).
VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un
oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil.
MARETIALE NECESARE:
Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8%
citrat de sodiu;
Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa.
TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea
psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa
pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon
sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou.
Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa.
!! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!!
Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool
medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului
de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se
eticheteaza produsul.
54
Lupu Corina Tehnici de nursing
DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin
expunerea partii examinate intre ecran si razele X .
55
Lupu Corina Tehnici de nursing
56
Lupu Corina Tehnici de nursing
57
Lupu Corina Tehnici de nursing
EKG ul - reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu
cardiac.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe.
TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. In
acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze
orice frica, neliniste sau tensiune nervoasa.
EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie,iar in cazurile in care
bolnavul nu este transportabil ( IMA, tromboze) aparatul va fi transportat in salon, iar inregistrarea se
va efectua chiar la pat.
Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10- 15 min inainte de inregistrare, de aceea este
recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant.
Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei, 20- 21 C. Bolnavul va
fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
MONTAREA ELECTROZILOR:
Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre, iar 6
precordial.
Rosu membrul superior drept;
Galben membrul superior stang;
Negru membrul inferior drept;
Verde membrul inferior stang.
1. Punctul parasternal drept V1 - in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a
sternului.
2. Punctul parasternal stang V2 - in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului.
3. Punctul intermediar V3 - pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4.
4. Punctul medio- clavicular V4 in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio- claviculara.
58
Lupu Corina Tehnici de nursing
MATERIALE NECESARE:
Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului);
Sonda nazala, cort de oxigen, ochelari pentru oxigen, masca in functie de metoda aleasa;
Banda adeziva - pentru fixarea sondei.
59
Lupu Corina Tehnici de nursing
si prevenirea lezarii mucoasei; introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda
adeziva; in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului.
Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului, va observa coloratia
tegumentelor, va masura si urmarii respiratia, dar si pulsul. Supravegherea bolnavului pentru
depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii,acordarea suportului psihic,
mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale
asistentului medical.
TEHNICA 52. PREGATIREA PREOPERATORIE
In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament, deci
necesita interventie chirurgicala. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste
prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie.
a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si
anume:
Menajarea bolnavului d.p.d.v. psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala;
Explorarea capacitatii de aparare a organismului, a reactivitatii organismului sid e
rezistenta;
Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica, proteica, glucidica,
vitaminizare;
Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului;
Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta
bolnavului;
Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie.
b) Pregatiri speciale sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale
sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale
organismului.
Posibilitatea de a aplica aceste masuri, este in functie de timpul avut la dispozitie, astfel ca
interventia chirurgicala se imparte in:
Operatii necesare urgente;
Operatii necesare dar neurgente;
Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata.
Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice, majoritatea
sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. Acesti bolnavi vor
fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura
nelinistea. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii, asigurarea repausului
fizic si psihic, asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare.
60
Lupu Corina Tehnici de nursing
Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului.
Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente, se urmareste o vitaminizare
completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare. Daca este posibil, interventia
chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei, si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai
febrile mari).
In seara zilei dinaintea operatiei, bolnavul bea doar lichide, iar in ziua respectiva nu mananca;
daca a mancat se va efectua spalatura gastrica, iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi
gastrice cateva zile inainte.
In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica.
Inainte de interventie, bolnavul isi goleste vezica urinara, iar in unele cazuri se practica sondajul
vezical. In ziua premergatoare operatiri, bolnavul este supus unei toalete generale, iar daca nu este
posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei
chirurgicale.
In vederea conducerii la sala de operatie, bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta
medicala. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice, iar dimineata cu o ora, doua inainte se mai
poate administra sedative. Protezele dentare, bijuteriile sunt indepartate, parul este strans, iar oja de
pe unghii este stearsa. Daca pe suprafata pielii exista leziuni, acestea vor fi izolate prin pansamente cu
material adeziv.
Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase, se va observa integritatea
tegumentelor, se practica radarea regiunii, se degreseaza cu solventi organici, se dezinfecteaza cu
alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata.
Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si
ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat).
61
Lupu Corina Tehnici de nursing
e) Supravegherea pansamentului.
Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca
nu s-a deplasat precum si secretia in plaga). Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea
tegumentelor din jur. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului, frecventa schimbarii
pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care
bolnavul le prezinta. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii, a
tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator.
f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului.
O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului
deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. Durerile postoperatorii pot
prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a
bolnavului.
Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie, mai intense noaptea, dupa care se
atenueaza si dispar in decurs de 36-48h.
Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza:
1. Linistea bolnavului se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect
pozitiv asupra sanatatii sale. Se vor inlatura nelinistile bolnavului, emotiile, enervarile si se vor
favoriza vizitele apartinatorilor. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o
vindecare mai rapida.
2. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in
repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase.
62
Lupu Corina Tehnici de nursing
h) Mobilizarea bolnavului.
Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce, in urma miscarilor circulatia sanguina devine
activa, peristaltismul se imbunatateste, ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare
muschii, pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori.
Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa
interventie. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii, mobilizarea incepe din prima zi
dupa operatie.
Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor
imediate sau tardive: tromboze venoase, pneumonii hipostatice, escare, atrofii musculare, anchiloza
articulatiilor, constipatii etc.
63
Lupu Corina Tehnici de nursing
Musama si aleza;
Lighean;
Vas cu apa calduta;
Sapun lichid pH neutru;
Prosoape hartie sau fasa;
Pungi colectoare;
Foarfeca;
Manusi chirurgicale;
Recipient pentru materialele murdare.
Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic, sunt dotate cu un sistem de atasare
pe tegument si sunt impermeabile. Ca si tipuri de pungi avem:
Pungi inchise care dupa umplere se arunca;
Pungi deschise cu golire, acestea se pot golid e continut de cateva ori, iar gaura
de evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide);
Pungi dintr-o singura bucata autoadezive;
Pungi din 2 bucati.
TEHNICA:
In primele zile din perioada postoperatorie, asistenta medicala panseaza plaga respectand
regulile de asepsie si antisepsie. In prima zi dupa interventia chirurgicala, ajuta bolnavul sa se
mobilizeze, a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei, protejeaza patul cu
musama si aleza.
Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza, explica tehnica, castiga incredera si cooperarea
bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei .
Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile,
aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa
bolnavul pe toata perioada tehnicii.
Indeparteaza punga cu miscari blande, apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si
sapun, daca e cazul indepartam parul din jurul stomei, incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si
explica tehnica. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica, umeda, plata
sau proeminenta, vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere).
Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare
(lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat), astfel incat sa nu permita nicio
scurgere in jurul stomei.
Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului, il aseaza intr-o pozitie
confortabila, aeriseste salonul.
INCIDENTE SI COMPLICATII
1. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei reactii alergice la adezive sau la materialele
folosite la spalarea tegumentelor, curatatul excesiv al tegumentului, neschimbarea la timp a pungii sau
schimbarea prea frecventa a acestora, natura iritanta a materiilor fecale;
2. Constipatia mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma;
3. Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma, diareea, miros neplacut sau necrozarea
zonei de fixare punga e fixata prea strans.
(Dupa decesul bolnavului, stoma nu mai evacueaza. Asistenta medicala efectueaza toaleta
si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva).
64
Lupu Corina Tehnici de nursing
Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi, variabile
de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav.
In mod normal variaza intre:
65
Lupu Corina Tehnici de nursing
66
Lupu Corina Tehnici de nursing
67
Lupu Corina Tehnici de nursing
68