Sunteți pe pagina 1din 13

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste


rational
(I. Gontea)

.Definitie
Alimentatia

rationala(stiintifica)=aportul

de

alimente

in

concordanta

cu

nevoile

organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala, stare fiziologica


O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor
functiilor

organismului

in

conditii

normale:

glucide

(hidrati

de

carbon)

proteine

lipide, vitamine, apa si saruri minerale


Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare
cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si
celorlalte functii
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia
recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice
Calcularea ratiei alimentare
1

Definitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h .


Ratia alimentara se calculeaza in functie de :varsta,sex,greutate corporala,munca prestata,stare de
sanatate sau boala;ea trebuie sa corespunda atat cantitativ cat si calitativ;sa asigure necesarul potrivit
nevoilor organismului.
Ratia alimentara se masoara in calorii.
Necesarul caloric/24h se calculeaza in functie de:

activitate:
-in repaus absolut-25 calorii/kg corp
-in activitate minima-35-40cal/kg corp
-in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate
-activitate intensa-45-60cal/kg corp

varsta:
-plus 20-30%pentru copii
-minus 10-15%pentru varstnici

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:


-1g glucide=4,1calorii
-1g proteine=4,1 calorii
-1g lipide=9,3 calorii
Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg
corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h).

Echilibrul intre principiile nutritive


-50-55% hidrati de carbon
-10-15% proteine
-30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala:


-40% protein de origine animala
-60%proteine de origine vegetala
-35%lipide de origine animala
-65%lipide de origine vegetala

stare de sanatate sau boala


-stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare+30%
-stare febrila necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de temperature:25xG+13%
(pentru T=38grade)
-In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii

Intocmirea foii de alimentatie zilnica


Foaia de alimentatie zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice prescrise de
medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de regimuri
dietetice si de suplimente prescrise de medic.
Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentatie la blocul
alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
2

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.


Exemplu de foaie de masa
Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua.luna.anul
Regim
Hidric
Hidrozaharat
Semilichid
Renal
Cardiovascular
Diabet
Mixt
1000calorii
Total
Medic

Nr.portii

Observatii referitoare la
hrana din ziua precedenta

10
10
3
5
5
5
20
2
60
Asistenta sefa .

Regimurile dietetice
Regimurile dietetic=regimul alimentar al unui bolnav satabilit in functie de boala si de necesitatile sale.
Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun :
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
- hipocalorice
-hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc:

punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:

regim de crutare a intestinului gros in dizenterie;


regim de crutare a mucoasei bucale stomatita;
regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric;
regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza;
regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;

echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie regim bogat in proteine;


in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;
in insuficienta cardiaca restrictie de lichide

compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;


3

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase regim bogat in vitamine;


afectiuni osoase regim bogat in calciu;
in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;
indepartarea
unor
produse
patologice
de
pe
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau

peretii

intestinali:

morcovi;

Regimurile alimentare
Hidric

Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta


Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate din

Hidro-

carne,apa fiarta si racita


Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta hepatica

zaharat

acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioase

Semilichid

Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez


Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza hepatica,varice
esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard
Alimente

lactat

permise:supe

de

fainoase,supe

de

legume,piureuri

de

legume,fructe

coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente


Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa hemoragie
digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau

Lacto-

smantana
Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac

fainos

Alimente permise:branza de vaci, oua moi, cas,lapte,piureuri de legume, smantana,frisca,

vegetarian
Hepatic

fainoase
Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic
Alimente

Renal

permise:branza

de

vaci,cas,urda,iaurt,carne

slaba

fiarta,paine

alba

prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi


Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala
Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de legume si

Cardio-

fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare


Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua

vascular

saptamana de boala;.
alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau

Diabet

coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g
Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

Hipocaloric

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;


necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei
Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala
4

Alimente

permise:240cal-300g

branza

de

vaci

;400cal-lapte,branza

de

vaci,carne

alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

Modurile de alimentatie a bolnavului


n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:
activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon;
pasiv necesita ajutor;
artificial alimentele sunt introduse n organism pe cale artificiala.
Ordinea de servire a mesei :
-se va distribui mai intai regimul comun,apoi regimurile tip si la urma se va dispune aducerea regimurilor
individuale
-vor lua masa mai intai pacientii care se vor alimenta singuri,apoi cei care necesita ajutor.

Alimentatia activa si pasiva


Obiective
-

Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea organismului


Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si prevenirea cronicizarii
unor imbolnaviri

Pregatirea materialelor
- Vesela si tacamuri;
- Cana simpla;
- Cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor;
- Tava, carucior pentru alimente;
- Alimente conform regimului recomandat;
- Servetele de masa;
- 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat
Pregatirea pacientului
Culegera datelor
- Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- Posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de repaus
- Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate alimenta singuractiv, sau este alimentat de alta persoana- pasiv)
- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare inainte sau dupa
acestea
- Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa
- Preferintele alimentare ale pacientului
Psihica
se stimueaza autonomia
se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru evolutia favorabila a bolii

fizica
- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de ajutor ;
- se ajuta pacientul sa se spele pe maini
- se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala:
- Sezand la masa in salon sau in pat
- Semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin
- In decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat
Efectuare:
- se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost
indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon
- se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat
- se ajuta pacientul sa-si spele mainile
- poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane-in sala de mese).
- se invit pacientii la mas,
- felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat.
- nu se ating alimentele cu mna.
- se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru alimentarea in salon
- se imbraca un halat curat si manusi
Alimentarea activ se poate face:
n sala de mese,
n salon;
la mas sau la pat.
n salon la mas:
-se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori, plosc).
-se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas;
servirea mesei se face ca si n sala de mese.
n salon, la pat:
-

se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas.

se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand

se protejeaza enjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul

se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala

se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar

se observa daca pacientul consum toate alimentele

La pat in decubit lateral stang(daca pacientul este dreptaci) :


-se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul sprijinit pe o perna
-se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat
6

-se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului


-se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide
-lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul

Alimentarea pasiv - Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se


alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai.
Scop:vor fi hrnii bolnavii imobilizai, paralizai ,epuizai , adinamici ,n stare grav cu uoare tulburri
de deglutiie
Efectuare
-

se asezapacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau semisezand (daca este
imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava);
se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate;
se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta adaptabila la pat;
asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica temperatura alimentelor;
se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa cu lingura pe jumatate
plina;
se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate;
se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie;
se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana;
se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila;
se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are tulburari de
deglutitie
se bserva permanent faciesul pacientului
Ingrijiri dupa tehnica
- se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur
- se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria daca este necesar
- se verifica daca prezinta senzatie de greata;
- se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale
Reorganizare
- se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare;
- se aeriseste salonul
Notarea procedurii in dosarul de ingrijire
- Notati in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate
- Modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place mancarea,
respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente;
- Prezinta sete exagerata;
7

Acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa;


Acuza senzatia de plenitudine;
Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis;
Recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese, in timpul noptii,
restrictie alimentare pentru examinarile din zilele urmatoare
Evaluarea eficacitatii procedurii
Rezultate asteptate/dorite:
- Pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator
- Exprima stare de confort
- Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut
Rezultate nedorite / Ce faceti
- Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente;
- Cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a mesei, nu-i plac
alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi respecta religia;
- Pacientul refuza anumite alimente, acuza greata;
- Se consemneaza observatiile si se anunta medical

Alimentarea artificiala
Alimentatia artificial= introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.
Se realizeaza prin urmtoarele procedee:
sond gastric sau intestinal
gastrostom
clism
parenteral
Scop:
-hrnirea pacienilor incontieni
-cu tulburri de deglutiie
-cu intoleran sau hemoragii digestive
-operai pe tubul digestiv i glandele anexe
-cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
-n stare grav; negativism alimentar
Alimentaia enteral
Numele de alimentaie enteralvine din limba greaca: enteron = intes-tine, aadar alimentaia
enteralconstn orice formde alimentaie care folosete tractul gastrointestinal. Se poate realiza pe
urmtoarele ci:

- sonda gastric: nasogastric, orogastric


8

- sonda nasoduodenal
- sonda nasojejunal(plasatintraoperator)
- jejunostoma chirurgical
i mai rar prin:
- faringostom
- esofagostom
- gastrostom chirurgical
- P.E.G. (gastrostoma endoscopic percutan)

Alimentarea prin sond gastrica

Materiale
- de protecie: alez, prosoape
- sterile : sond naso-gastric, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic
- nesterile : plnie, tvi renal
- bulion alimentar :
- s nu prezinte grunji,
- s fie la temperatura corpului,
- s aib valoare calorica
Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)
Execuie
- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric
- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml, nclzit
la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda
- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi
aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav
9

se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda


se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi
aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav;
- sau se introduce ratia zilnica in 4-6 doze, foarte incet, cu aparatul de perfuzie atasat la extremitatea
libera a sondei, se verifica viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de 200250 ml intr-o ora; Ingrijirea pacientului
- se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda si se inchide sonda intre doua administrari;
- se urmareste pacientul pentru a sesiza aparitia greturilor, varsaturilor, balonarii, crampelor, diareei
- se indeparteaza sonda cand se termina indicatia de alimentare artificiala, respectand pasii de la tubajul
nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de cauciuc, 4-6 zile sondele de
polietilen);
- se lasa un interval liber de 6-8 ore pe timpul noptii pana la montarea unei noi sonde, pentru refacerea
circulatiei la nivelul mucoasei si, daca nu exista o contraindicatie, se schimba nara;
- se mobilizeaza sonda ramasa pe loc pentru a evita lezarea mucoasei;
- se verifica daca senzatia de foame a disparut sau a diminuat;
Reorganizarea locului de munca
- se indeparteaza manusile si materialele folosite in containere speciale;
- se spala mainile;
Notarea procedurii
- se noteaza procedura si numele celui care a efectuat-o:data, ora, cantitatea si felul alimentelor
administrate; reactii adverse, intoleranta (greata, voma)
Evaluarea eficacitatii procedurii
Rezultate asteptate/dorite:
- Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastric
- Pacientul este satisfacut
Rezultate nedorite / Ce faceti:
- Pacientul prezinta greata, varsaturi
- Se consulta medicul- poate fi o intoleranta sau o reactie la unele alimente
- Pacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscaciunea mucoasei bucale-se asigura o buna
igiena a cavitatii bucale;se mobilizeaza sonda;se schimba nara dupa asigurarea unui repaus intre
indepartarea si repunerea sondei
- Pacientul prezinta tuse si semne de sufocare-s-a gresit procedura si alimentele au ajuns in caile
aeriene- se retrage sonda si se introduce pe cale esofagiana
- Se anunta medicul pentru a stabili masuri de prevenire a bronhopneumoniei de aspiratie
- Acordati o atentie deosebita pacientului inconstient
Recomandari
- Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2-3 zile, mentinerea lor peste acest termen poate cauza leziuni
ale mucoasei nazale
- Sondele de polietilen pot fi mentinute si tolerate mai mult, pana la 4-7 zile.
10

Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori in cursul zilei, favorizand prin aceasta
circulatia sanguina normala la nivelul suprafetelor apasate de ea;
La 3-5 zile, sonda trebuie indepartata pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dupa care se va putea
reintroduce, insa prin nara de parte opusa.
Este important ca alaturi de aportul caloric si vitaminic, pacientul sa primeasca si ratia corespunzatoare
de lichide pentru acoperirea necesitatilor hidrice care trebuie calculate exact.
Raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat utiliznd
vase izoterme

Alimentarea prin gastrostom

Gastrostoma =deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii printr-o sond
n cazul n care cale esofagian este ntrerupt
-n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd alimentaia
artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele vor fi introduse n
organism prin gastrostom
-n stom, este fixat o sond prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau
prin plnie
-respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul alimentaiei prin
sond gastric
-alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie al
pacienilor , nclzite la temperatura corpului
-cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml
-dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora
-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe lng
sond , provocnd uneori leziuni apreciabile
-de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i
antimicrobian, pansat steril cu pansament absorbant

Alimentarea prin clism


11

-se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp


-deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotone, substanele
proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie
alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol hidratant.

Alimentarea parenteral

Materile necesare
-de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;
-pentru dezinfecia tegumentului tip I
-instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea ambalajului,
valabilitatea, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense, mnui , tampoane
-alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal
perfuzor = trus de perfuzie
pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux
robinete cu dou sau mai multe ci
branul(cateter i.v.)
flutura
benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului
Se face cu substane care:
-Au valoare caloric ridicat
-Pot fi utilizate direct de esuturi
-Nu au proprieti antigenice
-Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor
Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz 20% , hidrolizate
proteice
Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n care pot fi
12

dizolvate principiile nutritive


Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice
Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la
500ml/h

13