SEMIOLOGIA AFECTIUNILOR

NEUROLOGICE
(2)
Dr. Vlad Pdurariu
Clinica Neurologie
Sp. Clinic de Recuperare Iai

Tulburrile de coordonare a micrilor

Coordonarea micrilor Factori centrali

Factori periferici
Tulburrile de coordonare ATAXIE
Cauze
a) Insuficiena informaiilor proprioceptive
ataxie senzitiv sau de cordoane
posterioare ataxie tabetic
b) Perturbarea funciilor cerebeloase ataxie
cerebeloas

Ataxia tabetica (n tabes) se caracterizeaza

prin:
mers talonat, cu baza largita;
dismetrie cu hipermetrie, cand bolnavul
inchide ochii;
proba Romberg pozitiva;
abolirea ROT (reflexe osteo-tendinoase).

Ataxie cerebeloasa apare in leziuni

cerebeloase si se caracterizeaza prin:
dismetrie cu hipermetrie pusa in evidenta prin
proba index-nas (se cere bolnavului sa duca
degetul aratator pe varful nasului) si calcaigenunchi (bolnavul, in decubit dorsal, este
solicitat sa duca calcaiul pe genunchiul opus) ;in
ambele probe, bolnavul nu atinge tinta
(dismetrie), ezita si chiar o depaseste
(hipermetrie) ;

 asinergie - defect de coordonare a miscarilor

simultane care participa la executarea unei
miscari complexe ;
adiadococinezia - imposibilitatea de a executa
miscari repezi, succesive si de sens contrarevidentiata prin proba inchiderii si deschiderii
rapide a pumnului si prin proba moristii

 tremuratura cerebeloasa statica (apare

in timpul statiunii si mersului, dispare in
decubit) si kinetica (intentionala), in timpul
miscarilor voluntare;
tulburari de scris (neregulat, tremurat),
de vorbire (sacadata, monotona, lenta) si
de mers (nesigur, in zig-zag).

Miscarile involuntare
I. Tremuraturile miscari involuntare ritmice , egale si de
amplitudine mica
Clasificare
fiziologice apar la frig, emotii
patologice
- parkinsoniana apare in repaus si dispare la miscarile voluntare
si in somn- in boala Parkinson
- basedowiana ritm rapid de 8-10/sec.-in boala Basedow
- intentionala in cursul miscarilor voluntare in scleroza in placi,
leziuni cerebrale
- alcoolica tremuraturi mici,regulate , la degetele de la maini,
mai accentuate dimineta pe nemancate , diminua dupa ingestia
de alcool
- senila ritm rar, intereseaza mainile si capul dupa 70 de ani

II.Convulsiile contractii musculare bruste ,

neregulate si intermitente ce duc la
deplasari ale segmentelor
Clasificare
dupa localizare :generalizate si partiale
dupa durata :
- tonice contractii care determina rigiditate
si imobilitate a segmentelor interesate in
tetanos, epilepsie , tetanie
- clonice succesiune de miscari bruste ,
regulate , separate prin scurte intervale de
rezolutie musculara- in epilepsie

III.Fasciculatiile musculare contractii limitate la fibra

musculara, se manifesta prin miscari ondulante ale muschiului
IV.Miscari coreice dezordonate bruste , accentuate de
miscarile voluntare , diminua in repaus, dispar in somn
V.Miocloniile contractii involuntare bruste , de scurta durata ,
localizate la un singur muschi sau grup muscular , nu dispar in
somn , nu produc miscari ale segmentelor
VI.Crampele functionale contractii tonice , trecatoare , limitate
la un grup muscular care participa la un act profesional ,
intotdeauna acelasi crampa scriitorului, crampa pianistului
VII.Ticurile miscari bruste , cu caracter semiconstient ,
accentuate de emotii, diminuate de vointa , dispar in somn
VIII.Trismusul contractia muschilor maseteri cu imposibilitatea
deschiderii gurii- in tetanie, epilepsie, tetanos

Reflexele

= rspunsul motor sau secretor la un

excitant din mediul intern sau extern
1. Reflexele cutanate se cerceteaza excitand pielea cu un
varf de ac:
a) reflexul palmo-mentonier - leziuni piramidale;
b) reflexele cutanate abdominale (superior, mijlociu si
inferior) - diminuat sau abolit in leziuni piramidale ;

c) reflexul cutanat plantar: excitatia marginii externe a

plantei de la calcai spre degete produce, normal, flexia
degetelor; in leziuni piramidale, degetul mare face o
miscare de extensie (semnul lui Babinski), care poate fi
insotita de desfacerea in evantai a celorlalte degete.

2. Reflexele osteotendinoase (ROT)

cercetarea acestora se face cu ciocanele
de reflexe, percutand tendonul si obtinand
contractia muschiului respectiv:
reflexul rotulian
reflexul achilian
- ROT pot fi: - scazute (abolite): in tabes,
mielite
- exagerate: in leziuni
piramidale

3. Reflexele pupilare:
fotomotor (de acomodare la lumina): normal,
pupilele se micsoreaza (mioza)
de acomodare la distanta - pierderea reflexului
fotomotor cu pastrarea celui de acomodare la
distanta se constata in sifilisul nervos (semnul
lui Argyll-Robertson).

 Clonus

Reflexe de postura

TONUSUL MUSCULAR

- clinic, se evidentiaza prin misc.pasive

- hipotonie nevrite, polinevrite, miopatii,
sdr. Cerebeloase
- hipertonie piramidala plegii spastice
-extrapiramidala - Parkinson

TROFICITATEA MUSCULARA
- mentinuta de celula neuronului motor
periferic, a carui suferinta duce la atrofie
musculara(amiotrofie) atrofie
neuropatica
- atrofii prin leziuni primitive ale muschiului
(miopatii primitive) lordoza accentuata,
picioare departate, omoplati inaripati
mna n grif, cu atrofii musculare
interosoase i flexie fix a degetelor, n
paralizia de nerv cubital

Tulburri trofice
Tulburri trofice ale sistemului muscular
- Amiotrofiile

Tulburri trofice
Tulburri trofice cutanate i mucoase
- Escare
= tulburari trofice : in paraplegii

Tulburri trofice
Tulburri trofice osteo-articulare
- Cifoscolioza
- Picior `scobit`

TULBURRI DE CONTIEN
a) Torpoarea (somnolena) este
asemntoare fazei de inducere a
somnului, avnd i un grad de
dezorientare (surmenaj, boli febrile etc.).
b) Obnubilarea - bolnavul rspunde cu greu
la ntrebri, d impresia de om rtcit
(stri toxice, boli infecioase).

c) Stupoarea reprezint o accentuare a

obnubilrii, bolnavul prezentnd tulburri
de memorie i dezorientare temporospaial (schizofrenie, tumori cerebrale,
boli infecioase).
d) Pierderea contienei:
Sincopa
Coma
- Se caracterizeaz prin pierderea total a
strii de contien i a vieii de relaie, cu
pstrarea funciilor vitale vegetative.

GRADE
uoar (precom, subcom), cu reacie la
excitani;
vigil, n care este pstrat sensibilitatea
dureroas;
profund (carus), cu pierderea total a
contienei i reflectivitii la excitanii
externi, nsoit de alterarea grav a
funciilor vegetative (cardiorespiratorii);
acest tip de com este obinuit
ireversibil.

Cauzele comelor:
centrale (hemoragie, embolie, encefalit,
meningit, tumori, traumatisme);
endogene (diabetic - hiper- i
hipoglicemic, uremic, hepatic,
mixedematoas, addisonian);
exogene (intoxicaii cu morfin, CO,
somnifere etc.).

Semiologia i examenul tulburrilor de

vorbire
Mijloace de comunicare
- Lingvistice Vorbirea articulat
Scrisul
Limbajul interior
- Nonlingvistice
Vorbirea Component psihic
Component fonatorie

Tulburri ale emisiunii i articulrii

cuvintelor
1. Dislalii
2. Disfonii - tulburarea emisiunii cuvintelor, ca
urmare a paraliziei unor elem.fonatorii
- afonia-imposibilitatea emiterii oricaror sunete
- Ex. : paralizie n. Recurent
3. Disfazii - Tulburare ce perturba articularea
cuvintelor, ritmul, modulatia, inflexiunile sau
accentul tonic al vorbirii (Ex.: cerebeloasa,
extrapiramidala)
4. Alalii

Afazia
= tulburri ale recepiei, comprehensiunii,
formulrii i expresiei simbolurilor verbale
a)Surditatea verbal
b)Cecitatea verbal = alexie
c)Afemia sau afazia motorie
d)Agrafia