Sunteți pe pagina 1din 23

Ruptura de menisc

Fiecare genunchi are dou


meniscuri n forma literei C: un
menisc lateral n poriunea extern a
genunchiului i un menisc medial n
poriunea intern a genunchiului.
Acest esut elastic acioneaz ca
absorbant al ocului dintre
formaiunile osoase superioare i
inferioare ale membrelor inferioare
i stabilizeaz articulaia,
distribuind greutatea n mod egal
asupra genunchiului. O leziune a
meniscului poate interfera cu modul
de aciune al articulaiei
genunchiului .
Ruptura de menisc se produce de
obicei ntr-o micare de torsiune,
deseori cu piciorul fixat pe toat talpa
i cu genunchiul flectat parial.

Simptomatologia rupturii de
menisc variaz adeseori. La
ruptura de menisc, bolnavul prezinta
o durere violenta, brusca insotita
De impotenta functionala imediata.
Apare blocajul articular, hidartroza este aproape regul,
hemartroza este i ea destul de frecvent. Ca n orice lezare
a genunchiului, atrofia de cvadriceps se instaleaz imediat.

De obicei, se efectueaz radiografii. Cnd
diagnosticul nu este clar, rezonana magnetic
nuclear (RMN) sau artroscopia sunt dou
investigaii paraclinice utile n stabilirea unui
diagnostic de precizie. Prin aceast investigaie se
obine o reconstrucie tridimensional a ntregului
menisc, i astfel ruptura de menisc este descris n
amnunt.
Criteriile pentru susinerea diagnosticului sunt: clinice,
radiologice si paraclinice.

n vederea stabilirii diagnosticului, medicul specialist va fi
informat asupra modului de apariie a suferinei i despre
alte leziuni preexistente la nivelul genunchiului. Medicul va
examina ambii genunchi i va evalua tumefierea, gradul de limitare a
micrilor, stabilitatea articulaiei i modul n care
leziunea a afectat genunchiul.


artroscopia exporatorie

Tratament

Modul de tratament difer n funcie de tipul, localizarea
i gradul de extensie al rupturii, vrsta i nivelul de
activitate al pacientului i perioada de timp trecut de la
incident.
Cel mai eficient tratament pentru ruptura de menisc este
cel operator, pentru c pe de o parte nu se poate sconta pe
o vindecare spontan, iar pe de alt parte ruptura de
menisc grbete instalarea procesului degenerativ al
genunchiului - artroza.
Tehnica chirurgical este artroscopic, minim invaziv,
cu spitalizare de 24 de ore ( one day surgery), recuperare
rapid n 2-4 sptmni care presupune mers progresiv din
a 2-a zi postoperatorie, fizio-kinetoterapie i tratament
mendicamentos cu antialgice, antiinflamatoare i antibiotice
pentru 5-7 zile.
Alte opiunile de tratament includ:
Tratamentul nechirurgical repaus,
aplicarea de ghea local, meninerea
piciorului n poziie ridicat i terapie fizic
Tratament igieno-dietetic
Tratament profilactic
Tratament medicamentos
Tratament ortopedico - chirurgical -
meniscectomie parial sau total
Transplantul de menisc
Tratament prin hidro termoterapie
Tratament prin electroterapie
Tratament prin masaj

Tratament prin hidro termoterapie
i electroterapie

Hidroterapie dusul cu
aburi; dusul masaj; baia
kinetoterapeutica; baia
cu masaj
Termoterapie comprese
cu aburi; mpachetri cu
parafin; ungerile cu
nmol;

ELECTROTERAPIE -
Curenii de joase frecven
(cureni diadinamici; curenii
Trabert; curentul galvanic);
Curenii de medie frecven
Curenii de nalt frecven


Recuperare dup meniscectomie
Dup o intervenie chirurgical nainte de a prsi
sala de operaie o fa elastic i o pung de ghea
vor fi aplicate la genunchi. Punga cu ghea va
contribui la reducerea durerii i umflturii.
Crioterapia ar trebui s fie utilizat continuu
pentru primele 3-4 zile dup operaie. Ulterior gheaa
ar trebui s fie folosit pentru aproximativ 30 de
minute, ntre sesiunile de kinetoterapie. Dup 24 de
ore, pacientul va fi externat, cu un tratament din
care nu trebuie s lipseasc un antibiotic (3 zile), un
antiinflamator (7 zile) i un antialgic (la nevoie).
Reeducarea ncepe a doua zi dup operaie cnd
piciorul se afla pe atele
La nceput se execut contracii izometrice
pentru cvadriceps aflat n exces.
Contraciile cvadricepsului se vor repeta de 5-6
ori la fiecare or, pn cnd muchiul devine
suficient de puternic. n acest moment se fac
ridicri ale membrului inferior cu atel cu tot.
Dac tratamentul a fost bine efectuat, dup 10-
15 zile se obine o musculatur bun i se poate
trece la mers. Unii autori recomand nceperea
mersului dup 48 ore de la operaie, meninnd
atela.

Masajul genunchiului operat
Se executa prin cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza
la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei
prin cresterea circulatiei sanguine locale.
Uneori este necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita
procesului de hipotrofie musculara ce poate apare in timpul
imobilizarii post operator. Asupra acestor regiuni se aplica manevrele
de netezire si framintare, care au rol tonifiant major, contribuind la
recuperare. Dupa aceea se trece la masajul propriu-zis al articulatiei
genunchiului.
Se incepe cu manevrele de
introducere tinind genunchiul
bolnav in flexie si netezind de la
articulatia genunchiului in sus spre
muschiul cvadriceps care in
afectiunile articulare ale
genunchiului prezinta aproape
intotdeauna o atrofie pronuntata.

In continuare se trece la frictiune in sus, in jos, lateral sau circular.
Se procedeaza in felul urmator: se aplica policele pe ambele margini
ale sacului capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee,
intorcindu-se pe acelai drum, pana la tuberozitatea tibiei.
In parte inferioara se executa frictiunea mai mult in sens orizontal.
Masajul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a
patrunde cu degetul mediu si index linga tendoanele muschilor
flexori in profunzime si frectionnd orizontal, vertical si circular.
Masajul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza Kinetoterapia.
Recuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe
un program recuperator bine condus. Postoperator, genunchiul este
mentinut in extensie 10 zile cu o atela gipsata.
Mobilizarea articulaiei
(kinetoterapie)
n prima sptmn(6 edine)
prima zi - contracii izometrice ale cvadricepsulului i fesierilor,
flexii, extensii din articulaia gleznei;
- din culcat facial, flexii (45%) cu genunchiul ntins; abducii
(20%)cu genunchiul ntins, circumducii cu genunchiul ntins (3
serii/5 sptmni), micarea este pasivo-activ.
a doua zi - aceleai exerciii din culcat la care se adaug cele din
stnd (pacientul i asigur stabilitatea, inndu-se de scaun);
- flexii din CF, abducii din CF, extensii din CF, toate aceste
micri se execut cu genunchiul ntins(3 serii/5 repetri)- micri
active.
a treia zi - aceleai exerciii, aceleai poziii, crora li se adaug:
- din aezat la marginea patului, kinetoterapeutul mobilizeaz cu
mult atenie articulaia genunchiului, pn la punctul n care
apare durerea(se pornete de la o flexie de 35 grade) micarea
pasiv(3 serii /10 repetri), cu pauz un minut ntre ele

- din culcat dorsal: flexia genunchiului cu alunecarea
clciului pe planul patului.
- mers cu ajutorul unui baston Canadian
a patra zi pacientul este dus la sala de gimnastic
- din culcat dorsal: toate exerciiile nvate, cu meniunea
c micrile vor fi executate activ, sub atenta
supraveghere a kinetoterapeutului, crescnd numrul de
repetri
- din aezat: flexii /extensii, alunecri nainte - napoi pe o
patin;
- din stnd la spalier toate micrile din articulaia
oldului cu genunchiul ntins: ridicarea piciorului operat
pe prima ipc, corpul rmnnd n sprijin pe membrul
integru, i ncercarea de flexii din articulaia genunchiului
prin proiecia trunchiului spre nainte, ridicri pe vrfuri,
uor joc de glezne, mers cu ridicri pe vrfuri la fiecare
pas.

a cincea zi Pacientul a ctigat mult la capitolul
for, prin urmare poate lucra cu o greutate ataat pe
glezn (sac cu nisip de 750 grame).
a asea zi Pacientul este externat. Msurtorile de
final sunt:
- flexii: activ 90 grade, pasiv 110 grade
- extensie : Nu exist deficit
- flexie din CF cu genunchiul ntins 65 grade

Mobilizri active ale gleznei
Contracii ale muchiului cvadriceps
Rotaii interne i externe n articulaia oldului
ridicarea piciorului corespunztor genunchiului afectat i meninerea poziiei
(10 timpi), revenire (10 timpi);
Exerciii cu contrarezisten:
Pentru cstigarea rezistenei la
efort se introduc exerciii cu
contrarezisten mai mic, dar
care se repet de foarte multe ori.
Se recomand:
exerciii la bicicleta ergometric
sau mers pe biciclet, pe teren n
pant;
genuflexiuni (pn la 50% din
flexia total) cu sau fr fixarea
gambelor printr-o ching la
spalier;
alergare nainte, napoi, lateral cu
pai uor ncrucisati etc.;
alergare pe teren variat;
urcatul si cobortul scrilor.