Universitatea Alexandru Ioan Cuza Ia i

Facultatea de fizic
Master Metode fizice aplicate n kinetoterapie i recuperare medical
Traumatismele i fracturile coloanei vertebrale
Disciplina: Metode fizice aplicate n recuperarea afeciunilor aparatului
locomotor
Coordonator : ect! "r! aura Ailioaie
Masterand : Andrie #duard
andries!eduard$%a&oo!com
'()*+,'--'
Coloana vertebral
#ste se.mentul axial al corpului uman/ caracterizat structura &etero.en complex
rezultat din succesiunea alternant a 0010) de uniti ri.ide 1verte2rele1 cu ,0 uniti
deforma2ile 1discurile interverte2rale/ ce com2in rezistena cu flexi2ilitatea/ permi3nd o
protecie maxim a mduvei spinrii n condiiile unei restricii minime a mo2ilitii!
Ca o adaptare la poziia de ostostatism/ coloana verte2ral prezint cur2uri care i
cresc de 4' ori rezistena n comparaie cu o coloan rectilinie/ permitand a2sor2ia 5ocurilor
n timpul locomoiei 5i i faciliteaz mo2ilitatea n direcii prefereniale!
6e poate considera c n structura coloanei verte2rale functioneaz dou su2ansam2le 7
a8 coloana corpurilor vertebrale i a discurilor intervertebrale, situat
anterior/ cu rol de suport pasiv
28 coloana arcurilor vertebrale, situat posterior/ cu rol de suport pentru
musculatura activ paraspinal!
Constitu ia coloanei vertebrale
Componenta osoas este alctuit de verte2re/ ale cror pri au roluri diferite7
16t3lpul corpurilor verte2rale are rol de spri9in/ av3nd ar&itectura adaptat acestei
funcii/ sistemul tra2ecular al esutului spon.ios fiind orientat n direcia presiunilor ce se
exercit asupra verte2rei!
1Arcurile verte2rale sau neurale au spaiile interlaminare o2turate de li.amentele
.al2ene/ av3nd rol de protecie prin delimitarea canalului verte2ral!
1 Apofizele articulare realizeaz diartrozele dintre verte2re :articulaii zi.apofizeale8/
permit mi5cri limitate interverte2rale 5i diri9eaz sensul acestora!
1Apofizele nearticulare au rol de p3r.&ii prin inseriile pe suprafaa lor a mu5c&ilor
verte2ro1motori! ;otodat apofiza transvers este 5i articular/ pentru articulaiile
costoverte2rale!
16istemul li.amentar solidarizeaz verte2rele ntre ele/ ntr1un sistem unitar
morfofuncional/ 9onciunile fiind dispuse ntre toate prile verte2relor su2 form de
sindesmoze/ sincondroze/ sinostoze 5i articulaii! Aparatul fi2ros se compune din li.amente
comune lun.i 5i fi2re scurte/ acestea fiind denumite <perirac&is
Caracteristici Biomecanice
un.imea total a coloanei verte2rale reprezint -'= din lun.imea corpului! r.imea
coloanei cre5te n sens supero1inferior n raport cu mpovrarea sa p3n la 2aza sacrului :44
cm8/ apoi diminu treptat n partea sacro1cocci.ian! "iscurile interverte2rale reprezint o
proporie de ,)= din lun.imea coloanei/ av3nd o nlime 5i o form diferit n funcie de
re.iunea verte2ral! >n numr de ,0 :lipsesc la C41,8 ultimul disc aflat n un.&iul lom2o1
sacral este anterior cel mai nalt :( mm8 5i cel mai mpovrat!
1 ?rote9eaza caracteristicile structurii cilindrice din interiorul sau
1 ?ermite miscarea li2era a trunc&iului n toate direciile posi2ile
1 6uporta .reutatea a trei structuri7 cap/ trunc&i/ mem2rele superioare
1 Asi.ura prin sistemul li.amentar sustinerea pasiva si sta2ilizarea coloanei
1 Amortizeaza actiunea .reutatilor/ a2sor2irea lor si reducerea riscului de ranire
Curburile coloanei vertebrale
1 Coloana verte2ral nu este un pilon rectiliniu/ ci prezint o orientare spiralat datorit
cur2urilor sale n plan sa.ital 5i frontal! Aceste cur2uri funcioneaz ca resorturi 5i mresc
rezistena 5i elasticitatea coloanei de 4' ori fa de un st3lp vertical! a ncrcare suport
,@0 din .reutatea corpului/ solicitarea cresc3nd n funcie de acceleraia .ravitaional :.
A B!+4 m @ s,8 de *14' ori!
1 ;ermenul de cur2ur are un sens du2lu 5i anume7 n anatomie define5te o cur2ur
fiziolo.ic/ iar n clinic define5te o deformitate patolo.ic! >n plan sa.ital deose2im
cur2uri diri9ate cu convexitatea nainte :lordoze8 5i cur2uri orientate cu convexitatea
napoi :cifoze8! Cur2urile din plan frontal se numesc scolioze acestea fiind de natura
patolo.ica!
Functia cur2urilor coloanei verte2rale
Cur2ele exercita o functie du2la7
1 Cre5terea rezistenei coloanei7 aceasta este de 4' ori mai puternic dec3t dac ar fi
dreapta 5i de asemenea este cunoscut ca7
CA D
,
E 4
1 Favorizeaza statica or.anismului descompunand fortele transmise asupra coloanei
verte2rale!
Traumatismele coloanei vertebrale
In cazul fracturilor de coloana verte2rala pot fi lezati nervii ra&idieni aparand
parestezii/ paralizii/ tetraple.ii si c&iar deces prin paralizia nervului frenic care inerveaza
diafra.mul!
Mecanisme de producere si tipuri de traumatisme
eziunile se pot produce dupa cum urmeaza7
4! Fiperflexia1 miscarea de inclinare excesiva realizata anterior de un ax transvers ce
trece prin sementul de miscare! Fiperflexia solicita prin flexie1compresiune coloana
corpurilor si discurilor interverte2rale producand fracturi prin tasare cu .rade varia2ile de
cuneiformizare anterioara a corupului verte2ral!
,! Fiperextensia1 se realizeaza prin inclinarea exa.erata posterior a axului transvers al
se.mentului/ ca o ima.ine in o.linda a &iperflexiei! Acest mecanism este caracteristic
pentru coloana cervicala! In &iperextensie se solicita coloana arcurilor verte2rale prin
extensie1compresie/ realizand fracturi uni sau 2ilaterale ale elementelor osoase ale
arcului! Cel mai fracvent primele cervicale!
Atat pentru flexie cat si pentru extensie sunt descrise in literatura de specialitate valori
de referinta! Atunci cand aceste valori sunt depasite/ le nimim &iperextensie si
&iperflexie/ provocand traumatisme asupra structurilor si tesuturilor locale iar uneori cu
interesare raspandita!
F#GIA #G;#D6IA
C#HIUD#A IMJACA *' 0)
C#HIUD#A ;ICACI1IMJACA 4') *'
C#HIUD#A C#CKICAA -' ()
;I;A 44' 4-'
?rimele )'1*' .rade de flexie au loc in coloana verte2rala/ o flexie suplimentara
realizandu1se cu inclinarea 2azinului spre anterior!
0! Fiperflexia lateral1 solicita se.mentul fata de un ax antero1posterior realizand o
inclinare exa.erata spre dreapta sau spre stan.a! "epasirea pra.ului de rezistenta a
structurilor se.mentului produce leziuni prin compresie in 9umatatea concava a
coloanei si leziuni li.amentare prin tractiune in 9umatatea convexa ce pot mer.e pana
la dislocarea articulatiei zi.oapofizare!
-! Compresiunea pur vertical1 solicita in ax vertical elementele coloanei anterioare ale
se.mentului! Compresiunea verticala produce fractura centrului cirpului verte2ral cu
deplasarea centrifu.a a fra.mentelor!
In cazul compresiunilor/ leziunile pot fi incepand de la afectarea discurilor
interverte2rale pana la fractura prin tasare a corpurilor verte2rale!
Cezistenta corpurilor verte2rale este diferita pentru fiecare verte2ra/ pentru fiecare
nivel/ determinantele valorii rezistentei fiind forma verte2rei/ nivelul de pozitionare in
or.anism structura coloanei verte2rale!
"in .raficul de mai 9os/ putem o2serva ca la nivel lom2ar intalnim o rezistenta
crescuta la compresia verte2rala!
)! Forfecarea1este rezultatul unui mecanism de translatie care deplaseaza in plane
paralele o verte2ra peste alta/ distru.and unitatea se.mentului! Aici poate aparea
forfecarea continutului canalului verte2ral! Acest mecanism apare in accidentele de
circulatie cand apar miscari rapide de &iperextensie urmata de &iperflexie!
*! ;orsiunea1este mecanismul care actioneaza producand distorsiunea prin rotatie a
se.mentului motor! Cealizeaza fracturi in felie a corpului verte2ral asociate cu
dislocatii ale articulatiilor interverte2rale/ sau .rade diferite de entorse complicate cu
leziuni medulare si radiculare
Fracturi vertebrale de compresiune
Fracturile verte2rale de compresiune sunt printre cele mai intalnite tipuri de
traumatisme la nivelul coloanei verte2rale!
Aceste tipuri de fracturi pot fi favorizate de osteoporoza sau pot fi datorate
traumatismelor directe/ cazaturilor sau c&iar aterizarea pe calcai in urma unei sarituri de la
inaltime/ sau pot fi determinate in urma accidentelor auto!
Traumatismele vertebro-medulareT!M"- leziunea elementelor neurale in canalul medular
care are ca rezultat in functie de nivelul lezional tetraple.ic sau paraple.ic!
;raumatismele incomplet dau urmatoarele sindroame7 medular centralL JroMn16eNurd
:&imisectiune8L medular anteriorL medular posteriorL de coada de cal si con medular!
;etrapareza sau parapareza1utilizarea acestor termeni nu este incura9ata/ ei descriu in
mod imprecis leziuni incomplete!
Divelul neurolo.ic se refera la se.mentul cel mai caudal al maduvei spinarii cu functie
normala senzitiva si motorie pe am2ele parti ale corpului! "e fapt/ se.mentul la care se
descopera adesea functie normala difera dupa partea corpului :stan.a dreapta8 si dupa relatia
senzitiv@motorie! Astfel pentru identificarea nivelului neurolo.ic avem - nivele de apreciat
;KM evolueaza in 0 faze7
48 "ureaza de la 410 saptamani la ,10 luni de la de2utul trautismului! Faza de soc spinal
se manifesta prin para sau tetraple.ie flasca/ anestezie totala su2lezionara/ areflexie/
Ja2inski pozitiv/ retentie de urina si fecale/ reflexe cutanate a2dominale a2olite/
tul2urari trofice!
,8 Faza de reaparitie a reflexelor osteotendinoase insotite de clonus/ reflexul de tripla
flexie/ semne de revenire a fortei musculare/ Ja2inski pozitiv/ reapar reflexele
vezicale si rectale! "ureaza cativa ani!
08 Faza terminala cand orice activitate reflexa dispare/ se instaleaza atrofii/ musculare/
tul2urari trofice/ casexie : pacientul se opreste in evolutie/ apoi moare8
Metode de investi#atie
Cadio.rafia
#ste investi.aia cea mai la ndem3n n leziunile coloanei verte2rale cervicale!
Incidene7
1 ateral
1 anteroposterior :A?8
1 anterioposterior cu .ura desc&is7 pentru evidenierea odontoidei
1 lateral n flexie 5i extensie7 descoper insta2ilitatea spinal
imitri radio.rafie simpl7
1 nu evideniaz leziunile traumatice de la nivelul 9onciunii craniocervicale si cervicotoracice
pentru a evidenia clar 9onctiunea C(1 ;4 tre2uie ca un asistent s tra. n 9os 2raele
pacientului sau acesta s fie pus n poziia nnottorului
1 radio.rafia poate s nu ai2 claritate 5i s su2estimeze extensia leziunii
Computer ;omo.raf1scan este examenul preferat n cazul suspiciunii de fracturi verte2rale/
clinice sau radio.rafice
Utilitate7
1 detalii referitoare la canalul ra&idian 5i foramenul verte2ral
1 determinarea .radului de compromitere a canalului ra&idian de ctre fra.mentele de
os retropulsate dintr1o fractur verte2ral!
Mieloscanul sau mielo1C;
Util n detectarea7
1 Avulsiilor de rdcini nervoase
1 ?seudomenin.ocelelor
1 "ilacerrilor durale!
1 Compresiilor extrinseci ale mduvei/ edemului medular!
CMD
#videniaz7
1 patolo.ia acut/ intrinsec a mduvei spinrii7 edemul/ contuzia/ &ematomul
1 sec&elele unor leziuni traumatice a mduvei7 mielomalacia 5i sirin.omielia
1 esuturile moi paraverte2rale/ discurile/ li.amentele
1 pacienii cu deficite neurolo.ice/ dar fr anomalii pe radio.rafie sau C;/ sunt
candidai pentru examenul CMD
An.io.rafia In Cezonanta Ma.netica
#videniaz7
1 leziunile vasculare de la nivel cervical
1 diseciile de arter verte2ral / carotid
$ecuperarea medicala
In prima faza se recomanda repaos la pat si diminuarea activitatii fizice/ medicatie
antial.ica, fizioterapie pentru intarirea musculaturii dorso1lom2are/ corset!
In cazurile .rave se intervine si c&irur.ical!
Kerte2roplastia7 insemna in9ectarea unui ciment lic&id in interiorul corpului verte2ral!
?oate diminua durerea asociata cu fracturile verte2rale! Du este indicata pentru toate
fracturile!
Are 2eneficii maxime pentru fracturile simptomatice recente! In cazul fracturilor
induse de osteoporoza nu este la fel de eficienta!
O%p&oplastia7 se foloseste un 2alon pentru a crea o cavitate in interiorul corpului
verte2ral in care se in9ecteaza ciment! #ste indicata pentru a diminua durerea locala/ dar si
pentru a corecta deformitatile spinale aparute in urma unei fracturi!
Metode de recuperare prin fi%ioterapie
Ma.netoterapia #fecte7
1 Ameliorarea durerii :efect anal.ezic8
1 Ce.enereaz i maseaz esuturile ad3nci
1 6us ine meta2olismul
1 6us ine purificarea cilor limfatice
1 "ilatarea vasele san.uine P scderea tensiunii arteriale
1 Accelerarea re.enerrii celulare
1 >ncetinirea proceselor inflamatorii
1 Accelerarea proceselor de vindecare
1 #liminarea tensiunii musculare
1 #liminarea edemelor
1 >ntrirea i m2unt irea sistemului imunitar
1 Armonizarea sistemului nervos ve.etativ
1 >ntrirea i sta2ilizarea esutului osos
1 6ta2ilizarea tensiunii arteriale
1 Ameliorarea durerilor articulare i musculare
#lectroterapia are ca indicatii .enerale o2tinerea efectului anal.etic/ antiedematos/ de
rezor2tie/ decontracturant/ efecte care ar favoriza aplicarea te&nicilor kinetoterapeutice!
6e pot utiliza7 ;#D6/ si in .eneral curenti de 9oasa frecventa
"easemeni putem utiliza si alicatii laser pe eventuale puncte tri..er/ ori ultrasunete pe
zonele cu contractura musculara sau cu edem
In cazul pacientilor operati si protezati/ aplicatiile de fizioterapie sunt interzise daca
acestea sunt de natura metalica!
Metode de recuperare prin &inetoterapie
I2iective/ mi9loace si metode de recuperare kinetica 7
48 Mentinerea si@sau cresterea mo2ilitatii articulare si prevenirea diformarilor
,8 Cresterea fortei musc&ilor total sau partial inervati
08 Cresterea rezistentei fizice a or.anismului prin activitati functionale
-8 I2tinerea unui .rad de maxima independenta
)8 #xplorarea potentialului vocational si a preocuparilor le.ate de petrecerea timpului
li2er in vederea reinsertiei sociale!
*8 A9ustarea psi&osociala in raport cu diza2ilitatea/ acordarea de asistenta
psi&oterapeutica de specialitate
(8 Asi.urarea accesi2ilitatii locuintei pacientului prin reamena9are
+8 Instruirea pacientului in le.atura cu mi9loacele de comunicare prin care poate o2tine
asistenta medicala si sociala daca este cazul
B8 reeducarea activitatilor .estuale necesare unei independente maxime in autoservire si
deplasare!
'rincipii de tratament (inetic
In faza acuta7
48 ?osturari/ mo2ilizari si im2unatatirea respiratiei! ?revenirea deformarilor se vor face
prin mo2ilizari pasive de 0 ori pe zi a cate 4)1,' de minute/ mo2ilizari active/
oretezare/posturare!
,8 #xerciti de respiratie diafra.matica/ tonifierea diafra.mului prin contact manual cu
rezistenta in re.iunea epi.astrului sau cu .reutate pe a2domen/ intinderea musc&ilor
pectorali/ se poarta un corset a2dominal pentru a mentine presiunea intratoracia!
08 a pacientul tetraple.ic nu se fac mo2ilizari ale capului si .atului!6e fac exercitii de
forta selective pentru M6 2ilateral/ simetric/ la tetraple.ic se va insista pe deltoidul
anterior/ extensorii umarului/ 2iceps/ triceps/ la paraple.ici se insista pe musc&ii
co2oratori ai umarului/ dorsal mare si triceps
-8 Activitati ocupationale!
Functia $espiratorie - reeducarea respiratiei este unul dintre importantele o2iective la
pacientul ce a suferit un traumatism sau o fractura a coloanei verte2rale!
?acientul cu paraple.ie sau tetraple.ie tre2uie invatat sa respire cu a9utorul
diafra.mului cat si promovarea evacuarii secretiilor 2ronsice prin posturi de drena9 2ronsic!
?acientul cu 2ratele pe lan.a corp asezat in decu2it dorsal/ kinetoterapeutul asezat la capul
pacientului cu palmele pe re.iunea su2claviculara/ in timpul expirului se executa cu podul
palmei presiuni orientate de sus in 9os si o2lic inainte!
"in decu2it dorsal cu 2ratele pe lan.a corp pacientul executa un expir profund odata cu
2om2area a2domenului apoi un expir profund cu presiunea mainilor pe a2domen!
Cu o min.e medicinala de aproximativ 414!) k. tinuta in maini/ pacientul face o inspiratie
profunda cu 2om2area a2domenului odata cu ducerea min.ii in sus/ apoi o expiratie
prelun.ita cu asezarea min.ii pe a2domen!
?acientul din asezat in pat cu 2ratele spri9inite pe coapse/ trunc&iul usor flectat/
kinetoterapeutul este pozitionat in spatele pacientului cu ante2ratele spri9inite pe umerii
acestuia iar palmele plasate pe partea superioara a toraceluiL pacientul executa un expir
prelun.it timp in care kinetoterapeutul exercita o presiune pe umeri cu ante2ratele si pe torace
cu palmele/ apoi urmeaza o scurta apnee/ timp in care pacientul contracta musculatura
a2dominala fara a executa o retra.ere sau o 2om2are a a2domenuluiL apoi pacientul executa
un inspir kinetoterapeutul reducand treptat presiunea!
In faza su2acuta7
48 6e continua ex din faza acuta
,8 6e fac rosto.oliri din "" si "K/ daca deficitul motor este asimetric se initiaza
miscarea catre partea mai sla2a/ se fac dia.onalele Oa2at pentru M6/ FD? : I/ II8
08 6e casti.a controlul posturilor/ pro.resul se face de la posturi cu 2aza de sustinere
mare la cele cu 2aza cat mai mica/ crescand constiinta unui nou centru de .reutate/
antrenarea pentru realizarea transferurilor si am2ulatie! ;ransferul se incepe dupa ce
pacientul are ec&ili2ru in sezand! ;e&nica cea mai utilizata este cea prin alunecare cu
sau fara placa de transfer! "eplasarea este posi2ila la pacientii paralizati care au o
musculatura a2dominala si paraverte2rala cu o forta 2una/ au leziune medulara
incompleta si au o forta reziduala in flexorii soldului si cvadriceps! 6unt exclusi cei cu
leziuni inalte ;,1;+!
Alti factori care pot influenta ne.ativ am2ulatia7 spasticitatea ridicata/ durerea/ escare/
a2senza sensi2ilitatii proprioceptive/ redorile articulare! ?acientul cu leziuni toracice 9oase
;B1;4, necesita orteze OAFI si car9e sau cadru de deplasare! a cei cu leziuni ;,1;+ daca
totusi se doreste ca pacientul sa se deplaseze se face cu orteze OAFI si centura pelvina! a
cei cu leziuni de la 0 in 9os se prescriu orteze AFI si car9e sau 2aston! ?acientul va fi invatat
sa1si monteze ortezele/ cum sa se ridice si sa se aseze cu ortezele montate folosind car9e sau
2aston/ cum sa se deplaseze! "aca forta de sustinere este 2una si poate sa preia din .reutatea
corpului la nivelul M6 pacientul se poate deplasa sin.ur cu suprave.&ere!
ocuinta pacientului paraple.ic tre2uie evaluata si facute modificari necesare tinand
cont de deficitul functional!
Metode de recuperare prin masa)
Masa9ul reprezinta un .rupa9 de exercitii mecanice de tip manual sau te&nic prin care/
luandu1se contactul cu te.umentul se efectueaza diferite manevre/ care initial stimuleaza
pielea determinand reactii vasculare/ 2ioc&imice/ de stimulare senzitiva si induce reactii de tip
reflex in vecinatatea zonei de masat sau la distanta!
Manevrele masa9ului au capacitatea de a pre.ati musculatura pentru kinetoterapie7
pentru musculatura &ipotona se indica masa9ul excitant si pentru cea &ipertona masa9ul
sedativ!
Manevrele de masa9 asi.ura incalzirea locala a re.iunii datorita activarii circulatiei
locale! "atorita activarii receptorilor cutanati si prin &iperemia activa dezvoltata de manevrele
masa9ului classic au capacitatea de a induce un puternic efect anal.etic! Important pentru
masa9/ este procedura de pre.atire pentru pro.ramului kinetic de recuperare!
Manevrele masa9ului clasic au importanta actiune mecanica com2atand aderentele/
retracturile si previne aparitia escarelor/ modelare a calusului
Conclu%ii
Cecuperarea traumatismelor de la nivelul coloanei verte2rale sau a fracturilor de la
acelasi nivel/ nu este de o forma tip ci este o recuperare personalizata/ in functie de fiecare
situatie in parte si in functie de pacient!
Cezultatele deasemeni sunt in functie de tipul leziunii/ cu afectare neurolo.ica sau fara
afectare neurolo.ica!
?rocesul de recuperare pentru leziunile si traumatismele de la nivelul coloanei
verte2rale este unul indelun.at ce pretinde o frecventa ridicata si constanta/ adica respectarea
cu strictete a te&nicilor si procedurilor!
Biblio#rafie
48 Compendiu de medicina fizica si recuperare/ #ditura universitara Carol "avila/
4BB+/ Jucuresti/ Adriana 6ara& Dica
,8 Oinetoterapie@?&%siot&erap%/ #ditura Universitatii din Iradea/ ,''*/ Kasile Marcu/
Mirela "an