MINISTERUL

EDUCATIEI
CENTRUL SCOLAR NR. 1 BUCURESTI

PROIECT

DE

SI

CERCETARII

DIPLOMA

PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI

DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE
PROFIL SANITAR
SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOTERAPIE

TEMA PROIECTULUI
METODE DE RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIOTERAPEUTICE IN
RUPTURA DE MENISC

Profesor
coordonator:
Candidat:
Dr.Teodorescu Raluca Morariu Doru Daniel
Maistru instructor:
Florea Floarea
1

Sesiunea iunie 2006

PLANUL LUCRARII

PARTEA I
[I.] Generalitati-definitie, clasificare, date epidemiologice
anatomie patologica Criterii de sustinere a diagnosticului:
1)Examenul clinic-Semne subiective si obiective
2)Investigatii paraclinice, ex radiologic, probe de laborator,evaluare
musculara si articulara
[I.]

Evolutie si prognostic-Stadializare

1)Profilaxia
2)Tratament
3)Tratament
4)Tratament
PARTEA aII-a
[I.]
2

igieno-dietetic
medicamentos
ortopedico-chirurgical

Tratament recuperator B.F.T

Tratament:

Etiopatogenie-cauze, mecanisme,

1)Principiile
si
obiectivele
tratamentului
B.F.T.
2)Tratamentul prin hidrro-termoterapie(tehnica, efecte)
3)Tratamentul prin electroterapie (tehnica, efecte)
4)Tratamentul prin masaj:
a)descrierea anatomica a zonei afectate
b)tehnica masajului
c)efectele fiziologice ale masajului
5)Kinetoterapia.Tehnici de mobilizare si programe de
exercitii recuperatorii
6)Terapia ocupationala
7)Tratamentul balneologic(ape minerale, namoluri), statiunile
balneoclimaterice.
VII. Bibliografie

METODE DE RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIOTERAPEUTICE IN RUPTURA DE

MENISC

PARTEA I
I.

GENERALITATI - definitie, clasificare, date epidemiologice;

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prin pozitia sa, prin rolul sau in
biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el
este deosebit de predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte.
Genunchiul sufera si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitor afectiuni sau
traumatisme.
Particularitatea recuperarii consta in strinsa interdependenta dintre functia articulara si valoarea
anatomo-functionala a musculaturii sale.
La genunchi ntlnim toate tipurile de traumatisme si lezari a tuturor tipurilor destructuri
articulare: 3

[1.]
123121.

Leziuni ale partilor moi:

Tegumente si tesut celular subcutanat (contuzii, plagi, arsuri);

Tendoane si muschi (ntinderi, rupturi, sectionari, dezinsertii);
Vase si nervi (rupturi, sectionari)
[1.]

1.

Leziuni osoase (deranjamente trabeculare, fisuri, fracturi) ale :

Epifizelor femurale, tibiale sau peronale;

Rotulei.
[1.]

1.

Leziuni articulare

Plagi articulare;
Rupturi ligamentare;
Entorse;
Luxatii;
Leziuni meniscale.

Ruptura de menisc este un accident survenit pe o meniscopatie preexistenta care a creat o degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. Se poate prezenta ca ruptura longitudinala completa (care
este caracteristica mai ales meniscului extern) sau ca ruptura oblica sau combinata cu dezinsertie.
Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are un dublu rol:
asigurarea statica in momentul de sprijin;
asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in
functie de denivelarile de teren.
Genunchiul joaca un rol important in foarte multe momente si activitati uzuale si
profe- sionale.
4

II.
ETIOPATOGENIE

Factorii
vulneranti
care
[a.]

cauze,
mecanisme,
pot
actiona
asupra

anatomie
genunchiului

patologica
sunt:

Factori mecanici;Factori fizici;Factori biologici;Factori chimici.

Meniscurile sunt bine ancorate (in special cel intern) la structurile din jur: la femur , la tibie, la rotula, ligamente incrucisate, capsule, ligamentul lateral si intern. Meniscul intern este
cel mai expus traumatizarii (80% din leziunile meniscale), datorita fixitatiei lui la structurile
din jur (mai ales la ligamentul lateral intern) ca si presiunilor mai mari ce se exercita asupra
lui prin condilul femural intern, prin care trece proiectia centrului de greutate a corpului.
Exista
trei
mecanisme
care
ar
produce
rupturile
meniscului:
4321. flexie urmata de o extensie puternica asociata cu o rotatie a genunchiului in timp ce tibia este
fixata, prin blocare la sol a piciorului. La sportivi blocarea piciorului la sol prin crampoanele
ghetelor este o cauza frecventa (56 % din rupturile de menisc sunt intilnite la fotbalisti).
Asocierea concomitenta a unei flexii cu rotatie externa si vag fortat, ceea ce deschide interlinia
interna articulara si va incarcera meniscul, care va fi strivit la extensia urmatoare.
In cadrul unor traumatisme complexe ale genunchiului, soldate cu fracturi de platou sau cu rupturi
de ligamente, incrucisate sau laterale.
Anatomia
patologica
Traumatismele
fibrocartilajelor
articulare
sunt
reprezentate
doar
de
leziunile
meniscale ale articulatiei genunchiului.
Aceste leziuni pot fi singulare sau
se pot asocia cu oricare alt tip de leziune (entorse, luxati,
fracturi).
Leziunile meniscului compromit vascularizatia acestuia, ceea ce explica de ce tratamentul
conservator are putine sanse de reusita, indicatia terapeutica raminind cea chirurgicala.
Leziunile de menisc sunt formatiuni fibrocartilaginoase,
vascularizate
doar
periferic in zona fibroasa.
Meniscurile au rol de a creea o congruenta perfecta intre condilii femurali si platoul tibial, de a creea o mai buna repartitie a presiunilor
intraarticulare, de a permite o mai buna alunecare a capetelor osoase articulare.
Ruptura
de
menisc
se
poate
prezenta
ca:
ruptura longitudinala (complexa) caracteristica mai ales meniscului intern;
rupturi transversale, caracteristice meniscului extern,
ruptura oblica
5

 combinata cu dezinsertia fie a coarnelor fie periferica.

III.

CRITERII
DE
SUSTINERE A
DIAGNOSTICULUI:
1)examenul
clinic

semne
subiective
si
obiective
2)investigatii paraclinice ex. radiologic, probe de laborator, evaluare musculara si articulara.

Criteriile pentru sustinerea

Examenul
clinic
La
fracturi

diagnosticului sunt:
este
relativ
bolnavul

clinice, radiologice
comun.
prezinta:

si paraclinice.

durere intensa;
tumefiere a genunchiului;
hemartroza abundenta;
impotenta functionala,
echimoza, mai ales in spatiul popliteu.
La ruptura de menisc,
bolnavul prezinta
o
durere
violenta,
brusca
insotita de impotenta functionala imediata.
Uneori
apare
blocajul
articular,
hidrartroza este aproape regulata, iar hemartroza este destul de frecventa.
La luxatii bolnavul prezinta dureri spontane care se intensifica la incercarea de flexie a gambei. Palparea
arata relieful rotulian deplasat, iar in locul rotulei o depresiune in fundul careia se palpeaza condilul si
trohleea femurala. Genunchiul poate fi blocat in extensie sau in usoara flexie. Luxatia rotulei se reduce
ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips. Uneori se intervine chirurgical executand o palectomie.
Inspectia
stabileste:
tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele precizari privind ortostatismul si
mersul pacientilor cu sechele la membrele inferioare;
pozitia sau atitudinea segmentului lezat;
deformari articulare;
aspectul tegumentului si al tesutului subcutanat;

 culoarea tegumentului care poate fi modificata de echimoze, staza venocapilara, ischemie, hiperemie.
Palparea

este

unul

dintre

criteriile

clinice

care

stabileste:

temperatura tegumentelor care indica procese inflamatorii in cazul tegumentelor calde

sau algoneurodistrofii in cazul tegumentelor reci;
gradul de suplete al pielii si tesutului subcutanat urmare a starii de uscaciune sau umiditate a pielii;
punctele dureroase la presiune;
pulsatia arteriala.
Prin palpare se mai poate stabili de asemenea, continuitatea osoasa, mobilitatea anormala, articulara sau osoasa, crispatiile tesutului osos sau ale celui cartilaginos.
Masuratorile in afectiunile aparatului locomotor se fac comparativ (membrul sanatos membrul afectat)
si reprezinta alt criteriu clinic. Masuram circumferinta articulara, circumferinta segmentului (crescuta
in edem si staza in atrofii) ca si in lungimea membrului sau a segmentului de membru traumatizat.
Pentru a evalua forta musculara etalonam valoarea acesteia in grade astfel:
Gradul 0-paralizia completa a muschilor
Gradul 1-reactie tonica perceptibila in tendon sau muschi
Gradul 2-miscare de amplitudin normala daca eliminam gravitatia
Gradul 3-indica realizare aceluiasi tip de miscare cu interventia unei greutati in segmentul mobilizat,
Gradul 4-miscare care se realizeaza contra unei rezistente
Gradul 5-forta musculara a unui muschi normal
Bilantul
articular
este
de
asemenea,
un
criteriu
clinic
si
consta
in
masurarea
unghiurilor
de
miscare
articulara
(testing-ul
articular).
Statica si mersul se studiaza prin aprecierea statica monopolara si bipolara a mersului care, ca produs dinamic, permite evidentierea coordonarii si a mobilitatii articulare in cadrul unghiurilor utile si tuturor fortelor musculare ale membrelor inferioare.
IV.
EVOLUTIE
SI
PROGNOSTIC-STADIALIZARE
Prognosticul pentru genunchiul operat depinde de felul si gravitatea leziunii, dar este de regula favorabil, recuperarea genunchiului operat fiind totala daca tratamentul este bine ales si corect aplicat. Exceptie fac persoanele in virsta la care pot aparea procese de osteoporoza si osteoscleroza.
V.
TRATAMENT
7

Profilaxia consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la sportivii de performanta,
la virstnici (care au un grad avansat de degenerare a elementelor articulare), la copii.
Tratament
igieno-dietetic
Tratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific.
Daca bolnavul, are un surplus
de strat adipos este bine sa nu consume lipide sau glucide (piine, fainoase, zahar) deoarece articulatia
si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de greutatea provenita din consumul acestor alimente.
Recomandam deci, bolnavului, in perioada
spitalizarii consumul de proteine principale cum ar fi: carne, (slaba) fiarta, oua, lapte si brinzeturi.
Cel mai important rol il au vitaminele prin:
vitamina A, care ajuta la regenerarea celulelor din organism, la vindecarea ranilor,
cresterea rezistentei la infectie;
vitamina K are actiune antihemoragica;
vitamina C care asigura functionarea normala a vaselor sanguine;
In general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita.
Tratament
medicamentos
Medicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind durerea are intensitati mai mari: infiltratii cu xilina cu/sau fara hidrocortizon (decit in cazul unor
forme dureroase limitate, mai ales la insertia tendoanelor la burse sau muschi).
Infiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii.
In inflamatia articulara repausul si postura articulara relaxata e prima atitudine a
recuperatorului in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichidarticular.
Crioterapia
determina
o
hiperemie
activa
(dupa
o
prima
si
scurta
faza
de
vasoconstrictie),
scade
viteza
de
conducere
pe
nerv,
scade
activarea
receptorilor
cutanati
(efect
antalgic)
scade
spasmul
muscular.
Alte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt: parafina, ultrasunetele si undele scurte.
Tratament
ortopedico

chirurgical
Tratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea deformatiilor sau a fracturilor prin manevre externe si mentinerea reducerii cu mijloace exterioare a segmentului afectat.
Mobilizarea ortopedica se realizeaza cu ajutorul aparatului gipsat a tractiunii continue.
Imobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care
8

necesita punerea in repaus a unui segment. In situatii postoperatorii se poate folosi

aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unor deformari congenitale sau
dobindite.
In cazul esuarii tratamentului ortopedic, se indica tratamentul chirurgical.
Tratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de 3-4 saptamini este recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana si fractua de platou tibial. In fracturile cu
deplasare se recomanda insa tratamentul chirurgical. Mersul cu sprijin va incepe dupa circa doua luni.
Chirurgia ortopedica s-a extins treptat depasind in prezent, indicatiile clasice din cadrul traumatologiei.
Interventiile
chirurgicale
ortopedice
se
pot
clasifica
astfel:
Operatii care se adreseaza elementelor angrenate ale artrozei si care au un scop simptomatic paleativ;
Operatii care inlocuiesc articulatia artroplastia totala;
Genunchiul

poate

fi

operat

pentru

repararea

unor

leziuni

traumatice

ca:

[a.] Rupturi de menisc (foarte des intilnite);Leziuni ale genunchiului lax, posttraumatic; fractura supra si intercondiliana;Fractura de platou tibial;Luxatii ale
genunchiului.
Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a unei articulati cu o proteza metalica. Artroplastia este o operatie complicata, mai ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite, infundarea platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu extern.
Artroplastia
se prezinta
sub doua forma:
proteza partiala sau totala .
Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferior prin reducerea durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers.
Ruptura de menisc are indicatie operatorie majora, deoarece instalarea procesului degenerativ al genunchiului este accelerata. Menisccectomia este o operatie intra-articulara prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt. Meniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul
ramas liber formindu-se un un nou menisc din tesut fibros. Dupa operate, genunchiul este
strins intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este imobilizat pe atela.
Reeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La inceput se executa contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in exces. Contractiile cvadricepsului se vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind muschiul devine suficient de puternic. In acest moment se fac ridicari ale membrului inferior cu atela cu tot. Daca tratamentul a fost bine efectuat, dupa 10-15 zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la
mers. Uni autori recomanda inceperea mersului dupa 48 ore de la operatie, mentinind atela.
9

In

exercitiile

12345.

de

mers

se

va

urmari:

ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de sprijin anterior;

sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a calca pe piciorul
operat;
sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului operat in sus pe
linga cap;

Dupa30zile
ori provocate

de la operatie, mersul
de graba de a merge

trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de multe

cu un picior insuficient pregatit
si dureros.

10

PARTEA

VI.
1)Principiile

TRATAMENTUL
si
obiectivele

II

RECUPERATOR
BFT
tratamentului
balneofiziterapeutic
sunt:

[a.] reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programului recuperator;obtinerea
stabilitatii, care este de fapt principala functie a genunchiului; obtinerea mobilitatii;
coordonarea miscarii membrului inferior.
Remobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor articulare posttraumatice si postoperatorii. Mobilitatea articulara se realizeaza prin miscari pasive si active.
Rolul principal al mobilizarii articulare este ace4la de a dezvolta abilitatea miscarilor. Stabilitatea articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se executa exercitii izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice.
Stabilitatea
articulara
inseamna
de
fapt:
1234.

o articulatie indolara;
o articulatie fixata pe o musculatura puternica;
o articulatie protejata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente interne.

Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective esentiale:

12341.

[a.]

Indoloritatea;Stabilitatea;MobilitateaCoordonarea;

[a.]

Indoloritatea se obtine prin:

administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale;
crioterapia sau termoterapia ( dupa caz);
electroterapia;
roentgenterapia;
repaus articular;
interventii chirurgicale.
11

[a.]
1.

Stabilitatea genunchiului are doua aspecte:

stabilitate pasiva stabilitate ortostatica;
stabilitate activa stabilitate in mers;

Stabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fi obtinuta cel putin partial
prin:
tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului;
cresterea rezistentei ligamentare;
evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca: obezitatea, ortostatism si mers
prelungit, mers pe teren accidentat, flexie puternica, flexie extensie libera, in
momentul trecerii de la o pozitie de repaus la ortostatism, etc.
aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a
genunchiului Stabilitatea

activa

se

realizeaza

prin

tonifierea

muschilor

interesati, respectiv:
muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o imobilizare de 48 de ore.
Pentru tonifierea cvadricepsului se executa contractii izometrice si exercitii cu contrarezistenta:
muschiul tensor fascia lata se tonifica prin flexii si extensii ale soldului, din decubit
lateral.
[a.] Mobilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii genunchiului
operat se urmareste reducerea flexum-lui. Si cresterea amplitudinii flexiei. In timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive constind dintr-un complex de
procedee terapeutice, care se schimba alternativ, ca:
1.

tractiuni continue sau extensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase
articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea
presiunii interarticulara;
tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus;
mobilizare pasiva asistata, care se executa in relacxare partiala sau totala de care Kinetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample articulare;
12

 mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de exercitii pasive foarte des utilizate,
deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi;
mobilizarea activa executata de pacient, care constituie baza Kinetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice.
Mobilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de mobilitate a articulatiei. Se executa miscari ritmice de flexie extensie ale piciorului si exercitii gestice
uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. Se nai executa mecanoterapie si scripetoterapia.
Recuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator bine
condus.
Postoperator, genunchiul este mentinut in extensie 10 zile cu o atela gipsata.
Recuperarea
incepe
a
doua
zi
dupa
interventie
si
consta
in
:
contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora;
imobilizarii ale piciorului;
ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa 3-4 zile de la operatie;
exercitii de flexie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea bandajelor;
mers cu baston din a 10-a zi de la operatie.
Recuperarea

continua

cu:

electroterapie antalgica si antiinflamatorie;

tonifierea cvadricepsului;
masaj coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului;
mobilizarea articulatiei;
crioterapia;
Din
saptamina
a
3-a
Procedurile
folosite
pentru
2.

TRATAMENTUL
(

se
incepe
recuperarea
PRIN
tehnica,

urcatul
si
coboritul
genunchiului
operat
sunt
HIDRO

13

scarilor.
urmatoarele:

TERMOTERAPIE
efecte)

HIDROTERAPIE
Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub
diferite stari de agregatie, ca si unele tehnici strans legate de aceasta.
-Dusul
cu
aburi
Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiunii limitate. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra bolnavului,
tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte.
Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de
sine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj.
La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200.
Modul
de
actiune:
dusul
cu
aburi
are
o
actiune
puternica
asupra
circulatiei,
provocand
hieremie
si
resorbtie
locala.
-Dusul-masaj
Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de 38-400,concomitent
aplicandu-se si masajul, conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4-6dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun simultan sau
separat un functie. In lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta.
Durata masajului este de 8-15 minute.
Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschid dusurile si
in timp ce apa curge pe corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute.
Modul
de
actiune:
dusul-masaj
provoaca
o
hiperemie
importanta,
mai
ales in regiunea tratata;
are un important
efect resorbant
si tonifiant.
-Baia
kinetoterapeutica
Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se efectueaza intr-o
cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple l cu apa la temperatura de 36-370C si mai rar 380.
Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5minute, este lasat linistit. Dupa aceasta, tehnicianul
executa (sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile posibile. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului.
Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5minute.
Dupa aceea bolnavul
sta in repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.
Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca.
14

Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede.
-Baia
cu
masaj
Intr-o
baie
umpluta
apr.3/4
cu
apa
la
temperatura
de
36-390C
se
executa
masajul
asupra
regiunii
indicate,
prin
tehnica
cunoscuta.
Aceasta si baia kinetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anchiloza.
TERMOTERAPIE
-Compresele
cu
aburi
Avem nevoie de:
doua bucati de flanela,
o bucata
panza simpla
sau un
prosop, o
panza inperneabila, o galeata
cu apa, la temperatura de 60-70.
Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de
panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica
cealalta flanela.
Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor.
Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute.
Modul
de
actiune:
resorbtiv,
analgezic,
antispastic.
-Inpachetarea
cu
parafina
Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un vas la temperatura de 6570; in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, in scopul evitarii supraincalzarii. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. se pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 0,5-1cm. Peste
stratul de patafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura.
Durata inpachetarii este de 20-60 minute. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de 20-22.
Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca
o
incalzire
profunda
si

uniforma a tesuturilor.
Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40 .
La
locul de aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta.
-Ungerile
cu
namol
Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea, apoi se
unge cu namol proaspat complet sau partial.
Se expune din nou timp de 20-60 minute,
pana cand incepe namolul sa se usuce.
In acest interval de timp va purta o compresa rece la frunte iar capull ii va fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela.
Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si se va odihni la umbra sau intr-o camera, aproximativ o ora.
Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic alternant, rece la inceput,
apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece, datorita baii din lac si reactiei vasculare
la aceasta; al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in organism.
15

3.
TRATAMENTUL
PRIN
ELECTROTERAPIE
(tehnica,
efect)
Electroterapia este
aceea partea fizioterapiei,
care studiaza utilizareaactiunii
diverselor
forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic.
A.Curentii
de
joase
frecventa
Curentii
diadinamici
Curentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor (articulatia intre cei doi poli)
preferand formula:
[a.] difazat fix, care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un decalaj de
perioada. Varfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel,
de unde rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se
suprapun 100 de impulsuri, de forma sinusoidala.perioada scurta, in care, la intervale
regulate de 1 secunde, se alterneaza brusc monofazatul fix de 50 de impulsuri pe secunda,
cu difazatul fix de 100 impulsuri pe secunda. Durata este de un minut.perioada lunga este
o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 50 impulsuri. Alternanta dintre
monofazat si difazat, in cazul perioadei lungi, se face intre 3 si 10 secunde. Durata este
de 2minute.
Apoi se face inversarea polilor cu repetarea formulei.
Se fac 1-3 aplicatii pe zii.
Curentii
Trabert
Sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms, pauza 5 ms, la
care tot catodul este electrodul activ antalgic.
Durata tratamentului este de 1520 minute, cu crestere treptata a intensitatii.
Se repeta de 1-2 ori pe zi.
Atat curentul diadinamic, cat si curentul
Trabert
determina
o
puternica
senzatie, cu aspect vibrator, o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de
sub
electrozi.
Efectele antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie.
Curentul
galvanic
Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii articulare. Acest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli, fiind
prezent si la catod si la anod. Se utilizeaza intensitati mici, la pragul de sensibilitate.
Asocierea unor substante cu efecut antiinflamator, sub forma ionoforezei, este obisnuita, dar
fara a se putea face vreo apreciere asupra substantei si mai ales a cantitatii acesteia.
La anod, se aseaza solutia de Cl2Ca, SO4Mg; de hidrocortizon etc.; la catod, salicilatul de
sodiu; la ambii poli Fenilbutazona. Se utilizeaza durate mari, 20-30 minute pentru o sedinta.
B.Curentii
de
medie
frecventa
Efectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales
frecventele de 10000 Hz si forma modulata de scurta perioada la 200 modulatii
pe secunda,
pe care eventual
le reduce pe parcursul
sedintei.
16

Ca forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este interferenta in profunzimea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de joasa
frecventa. Se inconjoara articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in general, ca formula antalgica: manual 100/ps 5 minute, spectru 0-100/ps 10minute, manual 100/ps 5 minute.
Utilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales in cazurile in care
pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de joasa frecventa.
C.
Curentii
de
inalta
frecventa
Curentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi, a caror frecventa este in medie mai mare de 500000
oscilatii pe secunda, a caror limita inferioara este de 100000 Hz, iar limita superioara de 300000000 Hz.
Se
utilizeaza
in
practica:
a)
Undele
scurte
Cu electrozi de sticla sau flexibili, cu doi electrozi sau cu un electrod (monod), dozand dupa dorinta
intensitatea efectului caloric, de la senzatia de caldura puternica (doza IV) la subsenzatia termica (doza I
sau dozele reci), in functie de starea locala articulara. Cu cat procesul inflamator articular este mai
intens, cu atat doza de ultrascurte
va
fi mai redusa (dozele I-II). Durata tratamentului este variabila pana la 15-20 minute.
b)
Undele
decimetrice
si
microundele
Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar) directionat
spre zona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabile in
functie de tipul emitatorului, de distanta acesruia de tegument, de dozaj, de durata tratamentului.
C
)
Ultrasunetul
Aplicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice
prin vibratiile unui ctistal piezoelectric. Ultrasunetul determina efect caloric dar si o excitatie
vibratorie, care actioneaza asupra proprioreceptotilor si curentii de joasa frecventa. Utilizam
dozaje reduse (0,4-0,8W/cm patrati), in functie de zona tratata, asociind si efectul de sonoforeza
(unguent cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii). Durata este intre 3-10 minute.
D.
Radiatia
infrarosie
In afara de lumina solara,
care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii
si care este utilizata in terapeutica sub forma asa numitei helioterapii.
Aplicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul
inchis, sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau
in spatiu deschis, in aer liber, sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollux.
In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate (60-70-80).
In functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-20 minute.
Dupa expirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala.
17

Efectul
radiatiilor
infrarosii
Radiatiile infrarosii au actiune calorica.
Ele derm
provocand
o
vasodilatatie
subcapilara, tre
celulele de cresterea fenomenelor
osmotice
4.
TRATAMENTUL

:
actioneaza asupra circulatiei din
intensificarea schimburilor
dinsi cresterea debitului sangvin.
PRIN
MASAJ

Prin notiunea de
masaj
se
intelege o serie de
manipulatii
manuale variate,
aplicate la suprafata organismul in
scop terapeutic
sau igienic.
Este important ca, inainte de a incepe masajul, sa se controleze starea tegumentului bolnavului
urmarindu- se in special , eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul, precum si eventualele
echimoze.
Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta pe zi. Durata
tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in afectiunile ortopedice.
a)descrierea
anatomica
a
genunchiului
Suprafetele articulare ale articulatiei genunchiului apartin epifizei inferioare a
femuru- lui, epifizei superioare a tibiei si patelei.Fibula nu ia parte la alcatuirea acestei
articulatii.
Se
observa
ca:
[a.] suprafata articulara a epifizei distale femurale, reprezentata prin cei doi condili, este
curbata napoi si de aceea partea sa cea mai mare este situata napoia axului osului;
fiecare condil este orientat oblic si axul sau de nvrtire este oblic de sus n
jos si din spatiul intercondilian nspre fata cutanata;
condilul medial
este mai proeminent dect cel lateral; condilul medial se afla pe un plan inferior celui lateral;
privind din profil se observa cum raza de curbura a celor doi condili
descreste dinainte napoi (in partea anterioara ea are aproximativ 45 mm, iar in cea posterioara
16 mm), ceea ce face ca suprafata articulara a condililor sa apara nu ca un segment de cerc ci
ca o curba spirala; condilul medial e mai ngust si mai lung (aproximativ 10 mm) dect cel
lateral (aproximativ 8 mm);
cei doi condili diverg dinainte napoi, astfel ca
diametrul transversal al extremitatii inferioare femurale este mai mare n partea posterioara
dect n cea anterioara. Condilii femurali sunt acoperiti de un cartilaj hialin, gros de 2-3mm.
Meniscurile

intraarticulare

Sunt
fibrocartilaje ce s-au dezvoltat la periferia fiecareia din fosile articulare tibiale. Rolul
doua
lor este de a contribui la o mai concordant ntre
suprafetele
condiliene si fosbuna
a
femurale
ele articulare ale tibiei, insuficient excavate. Pe sectiune verticala, fiecare menisc prezinta:
76543213 doua fete, dintre care una superioara, concava care raspunde condilului femural si alta
21.
inferioara, plana, aplicata pe fosa articulara corespunzatoare tibiei;
18

 o baza (circumferinta laterala) ce raspunde capsulei articulare de care adera;

o creasta (circumferinta mediala) cu mult mai subtire si ntinsa nspre centrul articulatiei,
de care ramne separata printr-o distanta de 6 8 mm;
cte doua extremitati: una anterioara si alta posterioara, numite coarne. Meniscurile se
insera pe platoul tibial exclusiv prin intermediul coarnelor. Ele sunt mobile si aluneca pe
platoul tibial n timpul miscarilor;
[a.]
Meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet; el este ntrerupt doar de o mica ntindere la nivelul eminentei intercondiliene. Se insera
prin cele doua coarne la nivelul eminentei intercondMili eneis.cul medial are
forma unei semilune; are o ntrerupere mediala mult mai mare. Prezinta
insertii mai ndepar- tate si anume: prin cornul anterior pe marginea
anterioara a platoului tibial, iar prin cel posterior pe aria intercondiliana
posterioara.

Cele
doua
sala,
numita
tru forma

meniscuri

sunt unite
anterioara

ligamentul
meniscurilor

partea

printr-o

transvers al genunchiului.
mnemotehnica
intraarticulare

este

Oe

????

transver-

Formula
Ci

(O

extern,

penC

intern).

b)tehnica
masajului
Masajul genunchiului operat se executa prin cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei prin cresterea circulatiei sanguine locale.
Uneori exte necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului de hipotrofie musculara ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. Asupra acestor regiuni ce se
aplica manevrele de netezire si framintare, care au rol tonifiant major, contribuind la recuperare. Dupa aceea se trece la masajul propriu-zis al articulatiei genunchiului.
Maseurul se
va orienta asupra capsului ligamentare care uneste cele trei oase: femurul, tibia si rotul.
Se incepe cu manevrele de introducere tinind
genunchiul bolnav in flexie si netezind de la articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps
care in afectiunile articulare ale genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie pronuntata. In
continuare se trece la frictiune in sus, in jos, lateral sau circular. Se procedeaza in felul urmator: se
aplica policele pe ambele margini ale sacului capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee,
intorcindu-se pe aceias drum, pana la tuberozitatea tibiei. In parte inferioara se executa frictiunea mai
mult in sens orizontal.
Masajul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a patrunde cu degetul
mediu si index linga tendoanele muschilor flexari in profunzime si frectionind orizontal, vertical
si circular. Masajul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza Kinetoterapia. Tehnica masajului
19

Masajul genunchiului operat se executa prin cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei prin cresterea circulatiei sanguine locale.
Uneori exte necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului de hipotrofie musculara ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. Asupra acestor regiuni ce se
aplica manevrele de netezire si framintare, care au rol tonifiant major, contribuind la recuperare. Dupa aceea se trece la masajul propriu-zis al articulatiei genunchiului.
Maseurul se
va orienta asupra capsului ligamentare care uneste cele trei oase: femurul, tibia si rotul.
Se incepe cu manevrele de introducere tinind
genunchiul bolnav in flexie si netezind de la articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps
care in afectiunile articulare ale genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie pronuntata. In
continuare se trece la frictiune in sus, in jos, lateral sau circular. Se procedeaza in felul urmator: se
aplica policele pe ambele margini ale sacului capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee,
intorcindu-se pe aceias drum, pana la tuberozitatea tibiei. In parte inferioara se executa frictiunea mai
mult in sens orizontal.
Masajul partii posterioare se face cu genunchiul flectat
pentru a patrunde cu degetul mediu si index linga tendoanele muschilor flexari in profunzime si frectionind orizontal, vertical si circular. Masajul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza Kinetoterapia.
c)efectele
fiziologice
ale
masajului
sunt:
21.

actiune sedativa asupra durerilor de tip: musculare sau articulare;

actiune hiperemianta locala, de inbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si incalzire;
inlaturarea lichidelor de staza;
stimularea functiilor aparatului circulator si respirator;
efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu inbunatatirea somnului, indepartarea oboselii musculare;
cresterea metabolismului;
cel mai important mecanism de actiune este cel reflex.

5.kinetoterapia-tehnici

de

mobilizare-programe

de

exercitii

recuperatorii

In
prima
saptamana(6
sedinte)
*prima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului si fesierilor ,flexi , extensii din articulatia gleznei
20

-flexii din CF(45%) , cu genunchiul intins ,abductii din CF (20%)cu genunchiul itins ,circumductii din CF cu genunchiulintins (3 serii/5 saptamani),miscarea este pasivo-activa.
*a
doua
zi
aceleasi
exercitii
din
culcat
la
care
se
adauga
cele
din stand
(pacientul
isi
asigura
stabilitatea
,tinandu-se
de
scaun
)
-flexii
din
CF
,abductii
din
CF
,extensii
din
CF
,toate
aceste
miscari
se
executa
cu
genunchiul
intins(3
serii/5
repetari)-miscari
active.
*a
treia
zi
acelesi
exercitii
,acelesi
pozitii,carora
li
se
adauga:
-din asezat la marginea patului ,Kineto mobilizeaza cu multa atentie articulatia genunchiului ,pana la punctulin care apare durerea(se porneste de la o flexie
de 35) miscarea pasiva(3 serii /10 repetari),cu pauza un minut intre ele
-din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din CF, cu genunchiul intins
-din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul patului.In primele doua
zile,miscare
pasiva
;
-mers
cu
ajutorul
unui
baston
Canadian
*a
apatra
zi

pacientul
este
dus
la
sala
de
gimnastica
-din culcat dorsal :toate exercitiile invatate,cu mentiunea ca miscarile vor fi executatea activ,sub atenta supravegherea a profesorului,crescand numarul de repetari pompajepe o minge
-din
culcat
costal
abductii
din
CF
cu
genunchiul
intins;
-din
asezat
:flexi
/extensii,alunecari
inainte-inapoi
a
pe
o
patina;
-din stand la spalier toate miscarile din articulatia soldului cu genunchiul intins:
ridicarea piciorului operat pe prima sipca,corpulramanand in sprijin pe membrul integru,si incercarea de flexi din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiului spre inainte,ridicari pe varfuri,usor joc de glezne,mers cu ridicari pe varfuri la fiecare pas.
*a
cincia
zi

Pacientul
a
castigat
mult
la
capitolul
fota,prin
urmare
poate lucra cu un lest atasat peglezna(sac cu
nisip de 750 grame).
t:
*a
sasea
zi

Pacientul
este
externat.Masuratorile
de
final
sun
-flexii
:
activa
90
,pasiva
110
-extensie
:
Nu
exista
deficit
-flexie
din
CF
cu
genunchiul
intins
65

Gimnastica
medicala
Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat de sustentie gipsat, deoarece
a fost afectat cartilajul articular. In perioada de contentie se executa program de recuperare:
21

DIN
CULCAT
DORSAL
:contractii
izometrice
de
cvadriceps si fesieri (30miscari pe
ora

contractie
6s/relaxare
3s);
- flexi/extensii din articulatia gleznei (patru serii a zece repetari);
- flexi si abductii din CF (patru serii a zece repetari).
Se
efectueaza
exercitii
cu
toate
articulatiile
membrului
sanatos.
- DIN STAND
SPRIJINIT
DE SPATARUL
PATULUI:
miscare activo-pasiva de
flexi/abductii/ extensii/ circumductii din CF (din fiecare, doua serii a zece repetari).
Mersul se executa cu ajutorul a doua bastoane canadiene, fara sprijin pe piciorul afectat. Dupa
indepartarea
gipsului pacientul va purta o fasa elastica numai
la deplasare
si noaptea, pentru a stabiliza genunchiul si a il feri de miscari nedorite.
Programul
de
recuperare
se
intinde
pe
durata
a
patru
saptamani:
*In
prima
saptamana
sunt
cinci
sedinte:
- DIN DECUBIT DORSAL: - contractii izometrice de cvadriceps
si fesieri;
flexi si abductii din CF (miscare activa );
usoare flexi ale articulatiei genunchiului. Profesorul introduce ambele
maini sub zona poplitee si executa cu multa atentie acesta miscare la
circa 30 , avand grija ca talpa pacientului sa ramana permanent pe
planul patu- lui.
- DIN DECUBIT COSTAL : miscare activ-pasiva de abductie din CF cu genunchiul intins (trei serii a zece
repetari).
- DIN STAND LA SPALIER : miscari active din CF cu genunchiul intins (trei
serii a opt repetari): cu spatele flexi; lateral abductii; cu fata
extensii.
*In a doua saptamana sunt cinci sedinte. Toate miscarile devin active, lucrandu-se incontinuare pentru tonifierea cvadricepsului, a tendonului. . . . . . .si a fesierilor.
In ultima sedinta pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu sprijin de 30%.
- DIN DECUBIT DORSAL: - pompaje pe minge,
fara a forta flexia;
flexia gambei pe coapsa (in lant cinetic inchis);
flexi si abductii din CF (3 serii a 12 repetari).
- DIN ASEZAT LA MARGINEA BANCHETEI: flexia gambei pe coapsa, miscare condusa si controlata
de profesor.
Timp de doua luni sunt interzise exercitiile ce implica un lant cinetic deschis.
DIN
STAND
LA
PALIER:
la
exercitiile
cunoscute
se
adauga
:
22

 ridicari pe varfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sanatos;

ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa cu
usoara presiune pe talpa (2 serii a 10 repetari, lucrand fara durere).
Mersul
se
face
cu
sprijin
usor
(circa30%)pe
piciorul
operat.
*In
a treia
saptamana
sunt
cinci sedinte.
toate
exercitiile devin ac- tive,
iar
pentru miscarile din
CF
se introduce
lestul
de
500g.
- DIN DECUBIT DORSAL: - contractii izometrice de cvadriceps, fesieri si ischiogambieri;
flexi/ extensii ale articulatiilor gleznei si degetelor (metatarsiene,
falangiene si interfalangiene);
flexia gambei pe coapsa prin alunecare (4 serii a 15 repetari);
flexi/ abductii/ circumductii din CF cu genunchiul intins (miscare
activ-rezistiva cu lest).
ductie
si

DIN
DECUBIT
LATERAL
:
miscare
activa
din
CF
a
membrului
operat
(3
serii
a
10
DIN
ASEZAT
LA
MARGINEA
BANCHETEI
extensia
gambei
pe
coapsa
(3
serii
a
15

flexia
patine
pe
tru

si
extensia
care
este

libera
de
abrepetari).
:
flexia
repetari)
;

articulatiei
genunchiului
cu
ajutorul
asezata
planta
membrului
operat.

DIN
STAND
LA
SPALIER
:
3
fiecare
miscare
din
CF
activ-rezistiva

serii
a
cu
last

10
de

repetari
500g ;

unei
pen-

ridicari pe varfuri, piciorul operat in sprijin 60% ;

joc de glezna cu sprijin circa 60% ;
ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa prin
exercitarea unei usoare presiuni pe suprafata plantara.
*In a patra saptamana sunt cinci sedinte in care continua exercitiile mai sus mentionate, la care se
adauga
:
- DIN DECUBIT VENTRAL (cu un rulou sub treimea inferioara a fetei anterioare a coapsei)
: miscarea activa de flexie a gambei pe coapsa, cu tensiuni finale realizate de catre profesor.
23

Miscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive prin introducerea lestului.
La sfarsitul acestei saptamani pacientul se sprijina aproape in totalitate pe piciorul operat.
6.
TERAPIA
OCUPATIONALA
Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara si/sau tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. In general, aceste activitati se executa cu
mainile dar forta motrica este realizata de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare:
pedalaj de bicicleta;
alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund;
miscare laterala (abductie-adductie);
mers pe plan ascendent;
mers pe banda sau pe scara rulanta.

7. TRATAMENTUL BALNEOLOGIC ( ape minerale, namoluri) statiunile balneoclimaterice indicate

Intrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de regula deficite functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare carora li se
adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice.
Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor.
Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara, Bazna, Eforie Nord, Mangalia si Techirghiol.
Sechelele
post-traumatice
ale
membrelor
intreseaza
structuri
foarte
variate
( oase, muschi, articulatii) si dau complicatii vasculotrofice si psihice. Recuperarea acestor sechele
prin metodologia complexa fizico-balneara are o importanta si o eficienta cu totul deosebita. Recuperarea bolnavilor in statiuni balneoclimaterice se face in etapa a II-a, care succede etapa de recuperare
si care are loc in servicii de traumatologie in sectiile de ortopedie sau sau in sectiile de recuperare spitalicesti.Nu se vor trata in statiuni fracturile si luxatiile medulare si nici fracturile cu focare de
osteomielita.
Contraindicatii pentru recuperare la statiuni au si pseudoartrozele, artritele septice posttraumatice, precum si leziunile de nervi periferici cu sectiunea nesuturata.
Cele mai bune rezultate se obtin in sechele dupa traumatisme si operatii de mambrem dupa ce s-a terminat perioada de imobilizare si dupa ce s-a cicatrizat plaga.
24

BIBLIOGRAFIE
1.
Patologia
chirurgicala Vol.
2 de Th.
Burghele;
Editura medicala
2. Compendiu de anatomie si fiziologie de Gh. Mogos si Al.Ianculescu; Editura Stiintifica
3.Traumotologia practica de Aurel Denischi, I. Ionescu, V. Neagu; Editura Medicala
4.Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice a membrelor de T. Sbenghe; Editura Medicala
5.Balneofizioterapie de dr. D. Constantinescu, dr. N. Teleki, dr. I. Tyercha; Editura Medicala
Pagina 2

25