LEZIUNILE

ARTICULARE ALE
GENUNCHIULUI

RUPTURA DE MENISC
 În cadrul
traumatismelor
articulare
(traumatisme
soldate cu
afectarea unei
articulaţii),
leziunile capsulo-
ligamentare şi
meniscale ale
genunchiului sunt
cele mai frecvente
 Fiecare genunchi are
două meniscuri în forma
literei C: un menisc
lateral în porţiunea
externă a genunchiului şi
un menisc medial în
porţiunea internă a
genunchiului. Acest ţesut
elastic acţionează ca
absorbant al şocului
dintre formaţiunile
osoase superioare şi
inferioare ale membrelor
inferioare şi stabilizează
articulaţia, distribuind
greutatea în mod egal
asupra genunchiului. O
leziune a meniscului
poate interfera cu modul
de acţiune al articulaţ
iei genunchiului .
 Ruptura de menisc este
cauzată de obicei de o
mişcare de torsiune, deseori
cu piciorul aşezat pe toată
talpa şi cu genunchiul flectat
parţial (de exemplu, la
ridicarea de greutăţi sau la
tenis). Alte leziuni ale
genunchiului, cum ar fi
ruptura de ligament, se pot
produce concomitent cu
ruptura de menisc. Cu
vârsta, meniscul se uzează
şi poate fi lezat mai uşor.
Ruptura de menisc este rară
la copiii mici.
 SIMPTOMATOLOGIA
Ruptura tipică moderată a meniscului :

 Simptomatologia rupturii de menisc variază

adeseori. Nu există terminaţii nervoase la
nivelul meniscului, iar durerea este datorată
tumefierii (artritei genunchiului) şi leziunii
ţesuturilor înconjurătoare.

De obicei, mersul este posibil .

 La ruptura severă,
bucăţile din meniscul rupt
se pot disloca şi ajung in
spaţiul articular, ceea ce
duce la situaţia numită
"genunchi blocat". În
articulaţie poate să apară
sângerare, iar genunchiul
se tumefiază imediat după
lezare.

 Rupura periferică a
meniscului intern – banda
de hipersemnal (alb) ce
vine în contact cu
suprafaţa articulară
superioară şi inferioară.
 TRATAMENTUL

 Modul de tratament diferă în funcţie de tipul,

localizarea şi gradul de extensie al rupturii, vârsta
şi nivelul de activitate al pacientului şi perioada
de timp trecută de la incident.
 Opţiunile de tratament includ:
- tratamentul nechirurgical, constând în repaus,
aplicarea de gheaţă local, menţinerea piciorului în
poziţie ridicată şi terapie fizică;
- repararea chirurgicală;
- îndepărtarea chirurgicală a porţiunii rupte
(meniscectomie parţială);
- îndepărtarea chirurgicală a întregului menisc
(meniscectomie totală).
 Recuperarea medicală

Când leziunea meniscului este minoră şi

simptomele dispar, medicul recomandă un set de
exerciţii pentru creşterea flexibilităţii şi a forţei în
musculatura coapsei .
 Reabilitarea după repararea chirugicală a
meniscului durează câteva săptămâni, iar
activitatea postoperatorie este mai restricţionată
decât în cazul rezecţiei totale a meniscului . Cu
toate acestea, exerciţiile grăbesc vindecarea.
 Obiectivul principal al programului kinetic este
recuperarea mersului, iar obiectivele secundare
care duc la realizarea obiectivului principal sunt
recuperarea mobilitaţii şi a stabilităţii
genunchiului precum şi a forţei musculare pe
membrul inferior.
 CAZ CLINIC
 NUME SI PRENUME : TĂNASE TICUŢĂ
 VARSTA:48ani, SEX:M ,ADRESA:Hipodrom – Brăila
 OCUPATIA :Agent vânzări
 DIAGNOSTIC: ruptură de menisc stg. Operată
EXAMENUL CLINIC:
 ANAMNEZA: a căzut în genunchi.Evolutie- genunchiul s-a umflat şi
nu a mai putut flecta articulaţia.
 INSPECTIA:TIP CONSTITUTIONAL, GREUTATE, POZITIA,
DEFORMARI ARTICULARE, ASPECT TEGUMENTE.Tip constituţional:
normal,Greutate : 71 kg, 169 cm,Nu prezintă deformări
articulare.Aspect tegument normal, operaţia se prezintă fără
tumefacţii sau edeme.
 PALPAREA: TEMPERATURA, GRAD DE SUPLETE TEGUMENTARA,
MODIFICAREA CONSTITUTIEI MUSCULARE,
MOBILITATE.Temperatura: la palpare –normală, la termometru
36,9 grade C, pielea cu semne de deshidratare uşoară,
musculatura membrului afectat este flască .Mobilitatea pe
membrul afectat este foarte redusă ( deocamdată are interdicţie
pentru flexia genunchiului).
 MASURATORI:Nu se poate măsura flexia genunchiului pe membrul
afectat.Pe membrul sănătos flexia genunchiului este 110 grade în
decubit facial, 100 grade în decubit dorsal.
 STATICA SI MERS:Merge ajutat de cadru iar staţiunea este
unipodală.
 ABILITATEA:De recuperat mersul .
 PROGRAM KINETIC
 In prima săptămână(6 şedinţe) până la externare.
 *prima zi - contracţii izometrice ale cvadricepsulului şi fesierilor
,flexii , extensii din articulaţia gleznei .
 -flexii din CF(45 %) , cu genunchiul întins ,abductii din CF
(20%)cu genunchiul întins ,circumductii din CF cu genunchiul
întins (3 serii/5 repetări),mişcarea este pasivo-activă.
 *a doua zi – aceleaşi exerciţii din culcat la care se adaugă cele din
stând (pacientul îşi asigură stabilitatea ,ţinându-se de scaun )
 -flexii din CF ,abducţii din CF ,extensii din CF ,toate aceste mişcări
se execută cu genunchiul întins(3 serii/5 repetări)-mişcări active.
 *a treia zi - aceleaşi exerciţii ,aceleaşi poziţii,cărora li se adaugă:
 -din aşezat la marginea patului ,Kineto mobilizează cu multă
atenţie articulaţia genunchiului ,până la punctul în care apare
durerea(se porneşte de la o flexie de 35 grade) –mişcarea
pasivă(3 serii /5 repetări),cu pauză un minut intre ele;
 -din culcat costal pe partea sănătoasă ,abducţii din CF, cu
genunchiul întins;
 -din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea călcâiului pe
planul patului.În primele două zile,mişcare pasivă ;
 -mers cu ajutorul unui baston Canadian.
 *a patra zi – pacientul este dus la sala de gimnastică:
 -din culcat dorsal :toate exerciţiile învăţate,cu menţiunea că
mişcările vor fi executate activ,sub atenta supraveghere a
kinetoterapeutului,crescând numărul de repetări ;
 -din culcat costal abducţii din CF cu genunchiul întins;
 -din aşezat :flexii /extensii,alunecări înainte-înapoi pe o patină;
 -din stând la spalier – toate mişcările din articulaţia şoldului cu
genunchiul întins:
 ridicarea piciorului operat pe prima şipcă,corpul rămânând în
sprijin pe membrul integru,şi încercarea de flexie din articulaţia
genunchiului prin proiecţia trunchiului spre înainte,ridicări pe
vârfuri,uşor joc de glezne,mers cu ridicări pe vârfuri la fiecare pas.
(3 serii / 8 repetări)
 *a cincea zi – Pacientul a câştigat mult la capitolul forţă,prin
urmare poate lucra cu o greutate ataşată pe gleznă(sac cu nisip de
500 grame) aceleaşi exerciţii.

 *a şasea zi – Pacientul este externat.Măsurătorile de final sunt:

 -flexii : activă 90 grade,pasivă 110 grade.
 -extensie : Nu există deficit.
 -flexie din CF cu genunchiul întins 65 grade.
 Genunchiul bolnav este introdus pentru două
săptămâni într-un aparat de sustenţie gipsat,
deoarece a fost afectat cartilajul articular. In perioada
de contentie se execută program de recuperare:

 - DIN CULCAT DORSAL :- contracţii izometrice de cvadriceps şi

fesieri ( – contractie 6s/relaxare 3s);
 - flexii/extensii din articulaţia gleznei (patru serii a cinci
repetări);
 - flexii şi abducţii din CF (patru serii a cinci repetări).
 Se efectuează exerciţii cu toate articulaţiile membrului sănătos.
 - DIN STÂND SPRIJINIT DE SPĂTARUL PATULUI: mişcare
activo-pasivă de flexii/abducţii/ extensii/ circumducţii din CF (din
fiecare, două serii a zece repetări).
 Mersul se execută cu ajutorul a două bastoane canadiene, fără
sprijin pe piciorul afectat.
 După îndepărtarea gipsului pacientul va purta o
faşă elastică numai la deplasare şi noaptea, pentru
a stabiliza genunchiul şi a-l feri de mişcări nedorite.
Programul de recuperare se întinde pe durata a
patru săptămâni:
 *In prima săptămână sunt cinci şedinţe:
 - DIN DECUBIT DORSAL: - contracţii izometrice de
cvadriceps şi fesieri;
 flexii şi abducţii din CF (mişcare activă );
 uşoare flexii ale articulaţiei genunchiului. Kinetoterapeutul
introduce ambele mâini sub zona poplitee şi execută cu
multă atenţie această mişcare la circa 30 grade, având grijă
ca talpa pacientului să rămână permanent pe planul patului.
 - DIN DECUBIT COSTAL : mişcare activ-pasivă de
abducţie din CF cu genunchiul întins (trei serii a zece
repetări).
 - DIN STÂND LA SPALIER : mişcări active din CF cu
genunchiul întins (trei serii a opt repetări): cu spatele –
flexii; lateral – abducţii; cu faţa – extensii.
 *În a doua săptămână sunt cinci şedinţe. Toate mişcările
devin active, lucrându-se în continuare pentru tonifierea
cvadricepsului şi a fesierilor. În ultima şedinţă pacientul va
contacta solul cu planta piciorului operat cu sprijin de 30%.
 - DIN DECUBIT DORSAL: - împinge în minge, fără a forţa
flexia;
 flexia gambei pe coapsă (în lanţ cinetic închis);
 flexii şi abducţii din CF (3 serii a 10 repetări cu pauză un
minut).
 - DIN AŞEZAT LA MARGINEA BANCHETEI: flexia gambei pe
coapsă, mişcare condusă şi controlată de kinetoterapeut.
 Timp de două luni sunt interzise exerciţiile ce implică un lanţ
cinetic deschis.
 - DIN STÂND LA PALIER: la exerciţiile cunoscute se adaugă :
 ridicări pe vârfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sănătos;
 ridicarea piciorului pe prima şipcă şi flexia gambei pe coapsă cu
uşoară presiune pe talpă (2 serii a 10 repetări, lucrând fără
durere).
 Mersul se face cu sprijin uşor (circa30%)pe piciorul operat.
 *In a treia săptămână sunt cinci şedinţe . Toate exerciţiile
devin active, iar pentru mişcările din CF se introduce greutatea de
750g.
 - DIN DECUBIT DORSAL: - contracţii izometrice de cvadriceps,
fesieri şi ischiogambieri;
 flexii/ extensii ale articulaţiilor gleznei şi degetelor (metatarsiene,
falangiene şi interfalangiene);
 flexia gambei pe coapsă prin alunecare (4 serii a 15 repetări);
 flexii/ abducţii/ circumducţii din CF cu genunchiul întins (mişcare
activ-rezistivă cu greutate).
 - DIN DECUBIT LATERAL : mişcare activă liberă de abducţie din
CF a membrului operat (3 serii a 10 repetări).
 - DIN AŞEZAT LA MARGINEA BANCHETEI : - flexia şi extensia
gambei pe coapsă (3 serii a 15 repetări) ;
 - flexia şi extensia articulaţiei genunchiului cu ajutorul unei patine
pe care este aşezată planta membrului operat.
 - DIN STÂND LA SPALIER : - 3 serii a 10 repetări pentru fiecare
mişcare din CF activ-rezistivă cu greutate de 500g ;
 ridicări pe vârfuri, piciorul operat în sprijin 60% ;
 joc de gleznă cu sprijin circa 60% ;
 ridicarea piciorului pe prima şipcă şi flexia gambei pe coapsă prin
exercitarea unei uşoare presiuni pe suprafaţa plantară.
 *In a patra săptămână sunt cinci şedinţe în
care continuă exerciţiile mai sus menţionate, la
care se adaugă :
 - DIN DECUBIT VENTRAL (cu un rulou sub
treimea inferioară a feţei anterioare a
coapsei) : mişcarea activă de flexie a gambei
pe coapsă, cu tensiuni finale realizate de către
kinetoterapeut.
 Mişcările din aşezat ale articulaţiei genunchiului
devin rezistive prin introducerea greutăţii.
 La sfârşitul acestei săptămâni pacientul se
sprijină aproape în totalitate pe piciorul operat.
 TERAPIA OCUPATIONALA
 Urmăreşte prelungirea exerciţiilor de
kinetoterapie pentru mobilizare articulară
şi/sau tonifierea musculară, utilizând o
serie de activităţi complexe distractive sau
capacitează atenţia şi răbdarea pacientului
pentru o perioadă mai lungă de timp. În
general, aceste activităţi se execută cu
mâinile dar forţa motrica este realizată de
membrele inferioare prin diverse tipuri de
mobilizare:
• pedalaj pe bicicletă;
• alunecarea piciorului într-un jgheab rotund;
• miscare laterală (abductie-adductie);
• mers pe plan ascendent;
• mers pe bandă sau pe scara rulantă.
 Exerciţiul fizic
te face
sănătos,
frumos şi
bogat spiritual
dar, numai
dacă-l
practici!!!!