Studiul de caz al pacientului diagnosticat cu

"GUTA"

I. Definitie, etiologie

Guta este o boala inflamatorie (atrita periferica a adultului indusa prin depunerea de
microcristale de monourat monosodic in una sau mai multe articulatii.

Afectiunea reprezinta cea mai frecventa artropatie inflamatorie intalinita in randul adultilor de sex masculin,
cu o prevalenta de 5.9% si numai 2% in randul femeilor.

Una dintre cele mai vechi boli in literatura medicala, cunoscuta in trecut drept boala regilor sau
boala oamenilor bogati, datorita aparentei asocieri a hiperuricemiei cu alimentatia de
calitate, guta dezvolta in ultimele decenii o crestere importanta a incidentei. In prezent, aceasta
incidenta este in continua crestere, iar astazi, in jur de 1-2% din populatia Occidentului cunoaste
aceasta boala. Responsabila de aceasta evolutie a ratei incidentei, se considera a fi creterea, la
nivelul populaiei, a factorilor de risc, cum ar fi sindromul metabolic, hipertensiunea arteriala,
bolile renale, sperana de via crescut i schimbrile n alimentaie.

II. Fiziopatologie

Guta este considerata a fi o tulburare a metabolizarii purinei, tulburare care permite acidului uric
sau uratului s se acumuleze n snge i esuturi.

Acidul uric este un produs final al metabolismului purinic. Oamenii elimina acidul uric n
principal prin excreie renal. Cnd excreia este insuficienta pentru a mentine nivelurile serice
de urati sub nivelul de saturaie de 6,8 mg/dl, se poate dezvolta hiperuricemia (>= 7mg/dl), uratii
pot cristaliza i se depoziteaza n esuturile moi.

IV. Semne si simptome

In mod clasic, spectrul clinic al gutei include urmatoarele stadii tipice evolutive:

- hiperuricemia asimptomatica

- artrita acuta gutoasa

- perioada intercritica

- guta cronica tofacee

V. Diagnosticul gutei se realizeaza pe baza anamnezei si a examenului clinic, iar investigatiile
potential utile sunt:

- Artrocenteza (confirma diagnosticul): analiza lichidului inflamator care evidentiaza cristale de

urat aciculare birefringente, libere sau in macrofage sau neutrofile.

- Hiperuricemia, care ajuta dar este nespecifica, deoarece in aproximativ 30% din cazuri, este
normala

- Uricozuria/24h,

- Examenul sumar de urina: poate evidentia leziunea tubulara renala

- Radiografia releva n:

Acut : tumefactia partilor moi

Cronic : eroziuni EXTRAARTICULARE cu margini suspendate, considerate

patognomonice pentru guta (artrita cronica tofacee) sau modificarile degenerative secundare
(osteoscleroza cu ingustare de spatiu articulr, in special la nivelul articulatiilor MTF1, IFP4)

- Ecografia articulara: dei nu poate fi recomandat n prezent drept alternativ la aspiratul din
lichidul sinovial, a adunat multe dovezi privind capacitatea de a detecta depozite de cristale de
urat, precum i alte caracteristici specifice artropatiei gutoase; probabil ca va reprezenta tehnica
de diagnostic a gutei in viitor.

- Tomografia computerizat (o alt metod de viitor n diagnosticul gutei). Un studiu publicat n

mai 2009 de Spitalul General din Vancouver, Canada, sugereaz faptul c tomografia
computerizat care utilizeaz energie dual (DECT) ar putea schimba radical diagnosticul acestei
boli. Investigaiile au confirmat gradul nalt de fidelitate oferit de acest metod n detectarea
depozitelor de acid uric.

Diagnosticul diferential al gutei este important de efectuat si are in vedere excluderea:

- Artritei septice (!!! )

Este cel mai important diagnostic diferential al gutei si aceasta situatie trebuie avuta n vedere la
pacienii care prezint semne de infecie sau la cei a cror situaie nu se amelioreaz sub
tratament.

- CPPD calcium pyrophosphate disease (pseudoguta)

- Artritei psoriazice
KINETOTERAPIE

Obiective:

- inlaturarea sau diminuarea durerilor articulare

- prevenirea deformarilor articulare

- indepartarea tofilor (umflaturilor)

- combaterea inflamatiilor

- combaterea sedentarismului

Metode si mijloace de tratament:

1. Masaj relaxator la nivelul articulatiilor: pumni, maini, coate si picioare aplicat deasupra
depozitelor gutaose

2. Crio-Masaj pentru inlaturatea inflamatiilor de la nivelul articuatiilor afecatate

3. Refloxoterapie:

- zonele glandelor suprarenale 5 min

- traseul rinichi, uretere, vezica urinara 10 min

- sistem limfatic 3 min

- segment corspondent celui afectat 5-10 min

4. Gimnastica medicala:

Ex 1: mers pe varfuri cu bratele sus, un min, apoi mers pe calcaie, un min

Ex 2: stand cu manile pe solduri: aplecarea trunchiului in plan anterior cu ducerea mainilor la

ceafa cu inspir (1), revenire (2) cu expir de 10-15 ori cu pauza

Ex 3: sezand pe scaun, ridicare pe varfurile picioarelor, rularea talpilor pe sol si trecerea in sprijin
pe calcaie, cu asezare pe scaun, se repeta de 10-15 ori

Ex 4: aceeiasi pozitie: ducera genunchiului stang piept, apoi a dreptului se repeta de 10 ori la
fiecare picior

Ex 5: decubit dorsal, pedalare in aer ca la bicicleta, in reprize scurte de 20-30 sec fiecare,
inercalate cu pauza de odihna

Ex 6: decubit dorsal, strangerea su desfacerea pumnilor timp de un min, miscarea se va face lent
Ex 7: decubit dorsal: flexii si extensii si rotatii ale gleznelor in ambele sensuri, se executa de 20-
30 de ori in fiecare sens, intercalate cu pauze de 20-30 sec

Ex 8: mers pe varfuri, alternat cu mers pe calcaie (5-7) pasi timp de un min

Ex 9: pedalare la bicicleta ergometrica, 5-7 min cu viteza de 20-30 km la ora.

FISA PACIENTULUI
Date pacient :

Nume: R

Prenume: P.M

Vrst: 65

Sex: M

Ocupaie: pensionar;

Ocupaie anterioar: postas;

Diagnostic clinic: guta;

Anamnez :

Istoricul bolii:guta a fost diagnosticata acum 2 ani;

Antecedente colaterale:hipertensiune arteriala;

Antecedente heredocolaterale:nimeni din familie nu are;

Tablou clinic :

Simtomatologie:

- pacientul simte o caldura asociata cu durere la nivelul articulatiilor;

-durerea dispare predominant noaptea (numai atunci cand nu a avut inca un atac de guta);

-in jurul articulatiilor pielea este tumefiata neteda si rosiatica;

-pacientul mai prezinta si febra, frisoane;

Examinare :

Examinarea somatofuncional global:

-deformarea si marirea capetelor articulare;

Mobilitatea articular :

- este scazuta datorita imflamatiei si a durerii;

-dificultatea de a se deplasa;

Evaluarea musculaturii:

-forta musculara este slabita;

-prezinta hipotrifie musculara;

Obiective :

a. Combaterea durerii si inflamatiei;

b. Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare;

c. Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare.

Medicamente :

Boala avand un substrat pur metabolic, tratamentul trebuie urmat toata viata. El vizeaza:

1. Inflamatia acuta articulara din timpul atacului de guta

2. Fondul hiperuricemic si conditiile favorizante.

Tratamentul gutei foloseste medicamente care atenueaza simptomele si care elimina cauzele
bolii. Tratamentul specific pentru guta depinde de stadiul bolii, pentru ca tratamentul atacului de
guta este diferit de profilaxia recidivelor.

Pentru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale (inflamatie), caracteristice atacului
de guta, se recomanda administrarea de:

- antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS),

- colchicina

- corticosteroizi

- ACTH( Hormon al actenohipofizei, care stimuleaz funcia cortexului suprarenal)

Mijloace si tehnici de tratament:

a.Combaterea durerii si inflamatiei:

- este necesara in special in puseul acut al bolii utilizandu-se diferite mijloace kinetice cum ar fi
posturari si imobilizari, pentru evitarea aparitiei deformate.

- tot in stadiul acut putem utilize contractile izometrice pentru coservarea fortei musculare

- pe masura ce puseul acut cedeaza putem initia: mobilizari passive, respectandu-se pragul
dureros, tehnici hold-relax, mobilizari pasivo-active si autopasive.

b. Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare:

- pentru realizarea acestui obiectiv putem utilize mijloacele enumerate mai sus pentru stadiile
acut si asubacut.

- in perioada intercritica putem imbogati paleta mijloacelor in tratamentul kinetic al gutei, si

anume: putem utilize hidrokinetoterapia in bazine cu apa calda. Apa poate fi imogatita cu diverse
plante medicinale si aromatice in scop terapeutice.

- Masajul este un foarte bun adjuvant al tratamentului kinetic si este indicat ca masajul sa
preceada sedinta de kinetoterapie.

c. Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare:

- Acest obiectiv se poate realize cu ajutorul urmatoarelor mijloace kinetice: mobilizari activo-
pasive,active libere,active cu rezistenta.

- in perioada acuta se pot utiliza numai contractii izometrice pe diverse unghiuri de alungire
musculara.

- in perioada intercritica se evita eforturile mari (astfel evitam aparitia hiperuricemiei),

indicandu-se eforturi mici si medii, in functie de caracteristicile individuale (educatie, tip
constitutional, varsta, sex, etc).

Exerciii de stretching :

Stretching-ul crete flexibilitatea corpului , se execeuta exerciii moderate pentru a reduce

rigiditatea i crete circulaia

. Manevrele sunt simple, cum ar fi curburi ale genunchilor, ajut la scaderea tensiunii n

articulaii i de a reduce inflamatia.

Curbura genunchilor este efectuata din aplecat, cu o uoar flexie n genunchi, i ncercarea de
a atinge degetele de la picioare.