Sunteți pe pagina 1din 12

Bagiac Diana Florina

Master : KRRM Anul 2


Dietetica si boli metabolice

Deficiente ale functiei tiroidiene

Tiroida este o glanda endocrina impara, situata in regiunea cervicala


anterioara, in dreptul primelor inele traheale. Tiroida are forma literei H, fiind
alcatuita din doi lobi cu inaltime medie de 3-4 cm latime si gosime medie de 2.5
cm si uniti printr-un istm de aproximativ 2 cm inaltime si 0.5 cm latime.

Glanda tiroida secreta doi hormoni principali, Tiroxina (T4) si


Triiodotironina (T3). T4 este principalul hormon produs de glanda tiroida si se
transforma in hormon T3 in unele tesuturi.

Acesti hormoni regleaza metabolismul corpului omenesc si functiunile


organelor interne. Hormonii tiroidieni influenteaza in mod esential fiecare organ
intern, fiecare tesut si fiecare celula din organism.

Glanda tiroida este stimulata in a produce hormoni T3, T4 de catre un alt


hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de catre
glanda pituitara.

Influenta glandei tiroide este extrem de importanta in ceea ce priveste


functionarea normala a organismului uman. Tiroida afecteaza pulsul si tensiunea
arteriala, nivelul de colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, vazul, starea
psihica, si multe altele. In ciuda influentei sale considerabile, glanda tiroida si
afectiunile sale nu sunt indeajuns de cunoscute populatiei.

Pacientii care sufera de afectiuni ale glandei endocrine au variatii ale


nivelului energetic, au intoleranta la frig sau caldura, variatii ale tonusului
muscular, labilitate emotionala sau probleme cu greutatea corporala.

Cea mai intalnita afectiune tiroidiana este hipotiroidismul, adica atunci cand
tiroida nu produce o cantitate de hormoni suficienta. Mai putin frecventa este si
conditia de tiroida hiperactiva, sau hipertiroidismul, care apare atunci cand glanda
tiroida produce mai multi hormoni decat este necesar. Daca sunt bine tratati,
pacientii suferind de afectiuni tiroidiene pot duce o viata normala, activa. Daca
afectiunile sunt lasate netratate, atunci ele pot afecta sistemul cardiovascular,
sistemul de reproductie si alte organe interne majore.

Hipotiroidismul consta in deficienta hormonilor tiroidieni. Boala apare


cand glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, ai caror rol, printre altele, este
de a controla felul in care organismul consuma energia.
Riscul de a dezvolta hipotiroidism tinde sa creasca odata cu varsta. Femeile
invarsta au cel mai mare risc.

In cazuri rare, hipotiroidismul apare la sugari si copiii mici. Sugarii au o crestere si


o dezvoltare normala daca hipotiroidismul este tratat in timpul primei luni de viata.
Hipotiroidismul infantil netratat poate duce la afectari ale creierului, ce implica un
retard psihic si un retard al dezvoltarii.
Adolescentii cu hipotiroidism tipic, arata mult mai tineri decat varsta
corespunzatoare. Cu tratament adecvat, un adolescent va recupera in greutate si
inaltime si va ajunge tinerii de aceeasi varsta.
Hipotiroidismul netratat la adulti, poate duce la complicatii multiple,
incluzand pericardita (acumularea de lichid in jurul inimii) si cresterea nivelului de
colesterol si trigliceride (care creste riscul pentru boli ale arterelor coronare si
pentru accidente vasculare cerebrale). Hipotiroidismul grav poate duce la
complicatii serioase (coma mixedematoasa). Daca hipotiroidismul netratat se
amelioreaza sau se agraveaza, depinde de etiologie si varsta.

Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto, o boala in care sistemul de


aparare al corpului (imun) ataca glanda tiroida, ocazional, va disparea spontan (de
la sine). Cele mai frecvente sunt situatiile in care functia tiroidiana scade treptat.
Femeile pot dezvolta hipotiroidism in timpul sau dupa sarcina. Hipotiroidismul
dezvoltat inainte de sarcina se poate accentua in timpul sarcinii.

Una dintre cele mai frecvente etiologii ale hipotiroidismului este tiroidita
Hashimoto, o afectiune in care sistemul de aparare al corpului sau sistemul imun
produce anticorpi, care ataca si distrug in timp tesutul tiroidian. Ca rezultat, glanda
tiroida nu poate produce hormon i tiroidieni. Peste tot in lume, deficitul de iod este
prima cauza de hipotiroidism. Adaosul de iod in sare, alimente si apa a eliminat
aceasta problema.

Alte cauze frecvente de hipotiroidism sunt:


-tratamentele chirurgicale la nivelul tiroidei;
-terapia cu iod radioactiv: care se foloseste frecvent pentru tratamentul
hipertiroidismului; aceasta metoda distruge glanda tiroida ;
-iradierea externa: folosita pentru tratamentul unor cancere ca limfomul Hodgkin;
acest tratament radioactiv poate distruge glanda tiroida.

Cauze mai putin frecvente:


-infectiile: infectiile virale si bacteriene pot afecta temporar glanda tiroida, ducand
la o forma de hipotiroidism pe termen scurt; hipotiroidismul dat de infectii nu
devine, de obicei, permanent ;
-medicamentele: unele medicamente pot interfera cu producerea de hormoni
tiroidieni; litiul carbonic este unul dintre cele mai cunoscute medicamente care
duce la hipotiroidism; altele sunt amiodarona si alfa-interferonul ;
-iodul in exces: prezent in alimente sau medicamente, poate reduce functia glandei
tiroide; aceasta problema este temporara ;
-hipotiroidismul congenital- aproximativ unul din 4000 de nou-nascuti are o glanda
tiroidiana cu probleme functionale.
Hipotiroidismul bland (subclinic) este cel mai frecvent dat de tratamentul
inadecvat al hipertiroidismului, de tiroidita Hashimoto sau de radioterapia cu iod.
Oricum, hipotiroidismul sublinic poate avea ca etiologie orice cauza a
hipotiroidismului clinic.

Simptomatologia hipotiroidismului se dezvolta lent, in timp, de-a lungul a luni sau


ani de zile.

Simptomele si semnele pot include:


-par aspru si subtire ;
-pielea uscata ;
-unghii friabile;
-tenta galbuie a tegumentelor ;
-lentoarea in miscari ;
-pielea rece ;
-intoleranta la frig ;
-senzatia de oboseala, slabiciune, toropeala, aspect adormit ;
-afectarea memoriei, depresie sau dificultati de concentarare;
-constipatie;
-cicluri menstruale abundente sau neregulate care pot tine mai mult de 5-7 zile.

Alte simptome mai putin frecvente:


-glanda tiroida marita (gusa);
-crestere moderata in greutate, adesea 4-5 kg sau mai putin ;
-edeme ale bratelor, mainilor, membrelor inferioare si a fetei cu aspect
mixedematos, buhait, in special in jurul ochilor ;
-disfonie (voce ragusita) ;
-dureri musculare si crampe.

In general, severitatea simptomelor depinde de varsta, de perioada de timp


de la debutul bolii si gravitatea conditiei. Simptomele pot fi atat de usoare si pot
aparea atat de lent, incat pot trece neobservate ani de zile. Odata cu inaintarea in
varsta, simptomele sunt mai notabile. Hipotiroidismul usor (subclinic) adesea nu
este asociat cu simptome sau prezinta simptome usoare, care pot fi atribuite
inaintarii in varsta, ca de exemplu afectarea memoriei, pielea uscata si oboseala.

Simptomele hipotiroidismului in timpul si dupa sarcina, includ oboseala,


pierderea in greutate, ameteala, depresia, problemele de concentrare si tulburarile
de memorie. Unele femei dezvolta gusa.
Din cauza varietatii simptomelor, hipotiroidismul poate fi confundat cu
depresia, in special in timpul si dupa sarcina. La persoanele invarsta poate fi
confundata cu boala Alzheimer, dementa si alte boli care se asociaza cu pierderea
memoriei.

Simptomele hipotiroidismului la sugari, copii si adolescenti


Desi rar, hipotiroidismul poate apare la nou-nascuti, copii si adolescenti. La
nou-nascuti, simptomele unei guse includ un apetit scazut si sufocarea cu alimente.

Simptomele hipotiroidismului pot include, de asemenea, pielea uscata si cu


cruste (solzoasa). Copiii si adolescentii pot creste in greutate si pot asocia retard in
dezvoltare. Adolescentii pot avea retard pubertal si pot arata mult mai tineri decat
varsta adevarata.

Factorii de risc

Multi factori pot creste riscul de a dezvolta hipotiroidism. Acestia sunt:


-varsta: adultii invarsta sunt mai predispusi la hipotiroidism decat tinerii;
-sexul: femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte boli tiroidiene ;
-antecedentele heredocolaterale (familiale): hipotiroidismul tinde sa aiba
agregare familiala (apare la mai multi membrii ai aceleiasi familii) ;
-antecedente de afectiuni tiroidiene: boli tiroidiene, o gusa marita sau interventii
chirurgicale sau iradieri locale in cadrul unor tratamente tiroidiene, cresc
probabilitatea de a dezvolta hipotiroidism pe viitor ;
-unele boli cronice: diabetul, o boala autoimuna care se manifesta prin portiuni
tegumentare nepigmentate (vitiligo), anemia pernicioasa si albirea parului prematur
(leucotrichie) sunt mai frecvente la oamenii cu hipotiroidism ;
-deficienta de iod: este frecventa in zonele unde nu se adauga iod in sare, alimente
si apa ;
-medicamente: unele medicamente pot interfera cu functia normala tiroidiana, in
mod special Carbonatul de litiu, Amiodarona si Interferonul alfa.
Pana la 20% dintre femei si 8% dintre barbatii trecuti de 60 de ani au hipotiroidism
usor (subclinic). Aproximativ 2% pana la 5% dintre oamenii cu boala subclinica
fac hipotiroidism in fiecare an. Multi dintre aceeasi factori care cresc riscul pentru
hipotiroidism cresc si riscul pentru hipotiroidism subclinic.

Mecanism fiziopatogenetic
Hipotiroidismul netratat se poate ameliora sau agrava in functie de cauze si varsta.

Hipotiroidismul la nou-nascuti si copii


Desi rar, hipotiroidismul poate aparea la nou-nascuti si copii. Daca se
trateaza in prima luna de la nastere, copilul va creste si se va dezvolta normal.
Hipotiroidismul netratat la nou-nascuti, poate duce la afectari ale creierului, ce duc
la retard mental si intarzieri in dezvoltare.
Retardul psihic nu apare, de obicei, daca hipotiroidismul se instaleaza dupa varsta
de 3 ani. Totusi, hipotiroidismul netratat la copii, intarzie in mod tipic dezvoltarea
fizica si sexuala, inclusiv declansarea pubertatii.

Hipotiroidismul la adulti
Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto se vindeca ocazional de la
sine. Adesea afectiunea duce la o pierdere gradata a functiei tiroidiene, astfel incat
simptomele se pot instala lent si pot fi atat de subtile, incat nu se observa ani de
zile. Totusi, simptomele se accentueaza in timp si pot aparea probleme de sanatate,
pe masura ce boala persista.
Persoanele cu hipotiroidism usor (subclinic) prezinta doar modificari usoare
ale analizelor sanguine si, adesea, nu apar simptome evidente sau probleme de
sanatate. Unii oameni cu hipotiroidism usor isi recapata functia tiroidiana, dar in
fiecare an aproximativ 2% pana la 5% dintre oamenii cu boala subclinica dezvolta
hipotiroidism clinic. Aproximativ 20% dintre femei si 8% dintre barbatii trecuti de
60 ani au hipotiroidism subclinic. Daca glanda tiroida a fost scoasa printr-o
interventie chirurgicala, hipotiroidismul se va instala in cateva saptamani. Daca
pacientul a urmat un tratament radioactiv cu iod, hipotiroidismul se va dezvolta
intr-un an. In aceste cazuri functia tiroidiana nu se reface de obicei si pacientul
trebuie sa urmeze tratament cu hormoni tiroidieni tot restul vietii.

Hipotiroidismul poate fi tratat foarte usor, folosind medicamentele de


substitutie cu hormoni tiroidieni. Cel mai eficient si stabil hormon de substitutie
tiroidian este sintetic. Dupa inceperea tratamentului, se revine regulat la control
pentru monitorizarea dozelor de medicament. In majoritatea cazurilor, simptomele
hipotiroidismului se amelioreaza in prima saptamana dupa initierea tratamentului.

Toate simptomele, de obicei, dispar in cateva luni. Sugarii si copiii cu


hipotiroidism trebuie tratati. Persoanele invarsta sau oamenii care au probleme de
sanatate raspund mai greu la tratament.

Daca hipotiroidismul este dat de tiroidita Hashimoto sau apare post-


radioterapie sau dupa tiroidectomie, cel mai probabil ca persoana respectiva va
necesita substitutie hormonala tot restul vietii. Ocazional, functia tiroidiana se
reface daca etiologia este tiroidita Hashimoto. Daca boala s-a declansat dupa o
boala grava, functia tiroidiana se reface in cele mai multe cazuri dupa ce persoana
se recupereaza. Unele medicamente pot determina hipotiroidism. Functia tiroidiana
va reveni la normal cand se opreste administrarea medicamentelor.Daca forma de
hipotiroidism este usoara, pacientul poate sa nu necesite tratament, dar trebuie
supravegheat pentru semnele de agravare a hipotiroidismului. Cercetarile recente
nu aduc dovezi clare pentru un tratament de sustinere; in acest caz multi medici nu
sunt de acord cu tratamentul pentru hipotiroidismul usor. Cand se ia decizia pentru
tratarea hipotiroidismului usor, sunt puse in balanta beneficiile (imbunatatirea
simptomelor si scaderea nivelului de colesterol) cu costurile tratamentului,
monitorizarii si cu posibilele riscuri.
Dozele de tratament trebuie monitorizate cu grija la persoanele cu boli
cardiace, deoarece la doze crescute de tratament poate creste riscul pentru angina
(dureri toracice) si batai cardiace neregulate (fibrilatia atriala).

Manifestari reumatologice in hipotiroidism


Acestea sunt consecina deficitului de hormoni tiroidieni. Principalele
suferine produse n acest cadru sunt reprezentate de ctre sindromul de canal
carpian (mai rar tarsian), artropatia degenerativ sau de tip acut (guta,
condrocalcinoza) i un sindrom caracterizat prin oboseal i redoare muscular.
Suferinta nervului carpian poate fi determinata de inflamatia tendoanelor
invecinate sau a articulatiei pumnului, de formatiuni diverse (lipoame,
neurofibroame). De asemenea, sindromul de canal carpian este frecvent asociat
altor afectiuni, diabet zaharat, hipotiroidism, amiloidoza, boala renala, poliartrita
reumatoida, alcoolism.
In functie de severitatea afectarii, medicamentele antiinflamatoare si purtarea unei
atele / orteze nocturne poate fi suficienta.

Exercitii utile in tratamentul sindromului de canal carpian:


1. Strangerea ambelor maini in pumn, timp de cateva secunde, apoi
deschiderea pumnilor si intinderea degetelor. Se repeat de 10 ori.
2. Rotirea incheieturilor mainilor atat in sensul acelor de ceas, cat si invers de
10 ori.
3. Rotirea degetelor in ambele sensuri. 10 rotatii pentru fiecare mana.

4. Ridicarea mainilor deasupra capului de 20 de ori.

5. Departarea degetelor de la o palma si atingerea centrul palmei cu fiecare


deget, pe rand.

6. Mototolirea unei bucati de hartie cu o singura mana, apoi, folosind


aceeasi mana indreptarea ei. Se repeat de 10 ori.

7. Sprijinirea coatelor pe masa, cu palmele asezate fata in fata.Se executa,


prin contrarezistenta flexia si extensia degetelor. Din aceeasi pozitie, cu
degetele incordate si usor inchise, se rotesc usor palmele din articulatia
pumnului.

8. Cu palmele sprijinite pe o masa, cu degetele intrepatrunse, se executa


extensii ale degetelor din articulatiile degetelor si, in acelasi timp, extensii
din articulatia pumnului. Se mentine extensia degetelor cateva secunde, dupa
care se revine si se repeta miscarea.

In cazul gutei determinate de hipotiroidism obiectivele kinetoterapiei


sunt:
a. Combaterea durerii si inflamatiei;
b. Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare;
c. Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare.
Mijloace generale:
- Gimnastica medicala;
- execrcitii analitice si sintetice urmarind influentarea generala a
organismului;
- mobilizari pasive, pasivo-actve si active la nivelul articulatiilor
degetelor si pumnului, coatelor si umarului, gleznei, genunchiului si
soldului;
- exercitii cu obiecte portative usoare;
- terapie ocupationala;
- gimnastica operatorie;
- masaj local si partial;
- manevre circulare de efleuraj cu efect calmant, relaxant;
- jocuri sportive in special cele cu mingea.

Eutiroidia are un rol important n meninerea structurii i funciilor


aparatului locomotor (AL), astfel nct att deficitul ct i excesul
hormonilor tiroidieni pot produce manifestri reumatologice, uneori
predominante n tabloul clinic al bolii de baz: tenosinoviale, musculare,
articulare sau osoase. Unele artropatii (guta i condrocalcinoza) se
asociaz frecvent hipotiroidismului, iar suferinele tiroidiene autoimune
cu unele colagenoze.
Hormonii tiroidieni joac un rol important n dezvoltarea, maturizarea
i meninerea integritii morfo-funcionale a structurilor aparatului
locomotor. Acest fapt este atestat att de studii mai vechi in vitro, care au
artat rolul trofic al acestor hormoni n concentraii fiziologice, precum i
efectul lor catabolic asupra structurilor n discuie n caz de exces. Pe de
alt parte, deficitul hormonal are, la rndul su, influene nefavorabile
asupra formrii i modelrii osoase, prin antrenarea depunerilor de
material mucoid n interstiiile tisulare, care au consecine asupra funciei
neuro-musculare i asupra densitii osului .
Nu n ultimul rnd, funcionalitatea aparatului locomotor este
influenat de afectarea encefalic din cadrul disfunciilor tiroidiene, care
dac nu sunt luate n seam creeaz nedumerire i sunt sursa unor
insuccese terapeutice frustrante pentru medicul practician.