Universitatea din Oradea

Facultatea de Geografie Turism si Sport

Specializarea Kinetoterapie si reeducare functional

Stagiu clinic II

Coordonator:Doriana CIOBANU

Student:Diaconescu(Danea)
Madalina Andreea
An 1
K.R.F

RECUPERAREA IN POLIARTRITA REUMATOIDA-PREZENTARE CAZ

Poliartrita reumatoid, ntlnit n literatur de specialitate i sub numele de poliartrita cronic
evolutiv, este o maladie caracterizat de o inflamaie cronic infiltrativ-proliferativ a
sinovialei articulare. Ea se exprim clinic prin artrit prezent la mai multe articulaii, de unde
i numele de poliartrit.
Etiologia poliartritei reumatoide este necunoscut, dar concepia actual consider c aceasta
afectiune rezult din interaciunea a trei categorii de factori: ereditatea, infecia i
autoimunitatea.
1.Factorii ereditari
Numeroase studii epidemiologice au artat c poliartrita reumatoid este mai frecvent printre
descendentii de grad I si chiar de gradul al III-lea, printre rudele ale poliartriticilor dect n
populaia general.
n favoarea faptului c agregarea familial a bolii este dat de transmiterea unei predispoziii
ereditare i nu de intervenia unor factori de mediu pledeaz dou observaii:
Poliartrita reumatoid nu este mai frecvent n fratriile lungi (n care se presupune c
factorii de mediu s-ar aduga celor genetici), dect n cele scurte;
Poliartrita reumatoid este de 4,3 ori mai frecvent printre rudele de snge ale poliartriticilor
dect la partenerii lor conjugali.
2.Factorii infecioi
Etiologia infecioas a bolii a fost periodic afirmat i infirmat de-a lungul anilor.
Numeroase studii mai vechi au ncercat s furnizeze date pentru implicarea micoplasmelor,
difteroizilor, virusurilor lente i chiar a protozoarelor n poliartrita reumatoid. Aceste i-au
pierdut valoarea sub impactul msurilor severe de a nltura contaminarea de laborator i n
faa repetatelor eecuri privind reproductibilitatea.
3. Autoimunitatea
La poliartrita reumatoid au fost descrii numeroi anticorpi reactivi fa de autoantigene
capabili s creeze complexe imune circulante sau prezente numai la sediile inflamatorii, fie
acestea articulare, fie sintetice.
Concepia actual consider c n aceast boal autoimunitatea este amorsat de un exoantigel
(poate infecios) care acioneaz pe fondul unei homeostazii imune genetic alterate.

PREZENTARE CAZ
Pacient de sex feminin
Nume:D.R.
Varsta:80 ani
Diagnostic:poliatrita reumatoida membru superior
Boli asociate:diabet zaharat,tromboflebita
Tratament medicamentos:METHOTREXAT 7.5-15mg/saptamana, 4- 6
saptamani
HIDROXICLORECHIN 200-400 mg/zi,2-4 luni
SARURI AUR 50 mg/saptamana,3-6 luni
ANTIINFLAMATOARE
Evaluarea s-a facut conform chestionarului privind impactul bolii asupra starii
de sanatate(HEALTH ASSESSMENT QUESTIONNAIRE)
ACTIVITATE
Fara
Cu dificultateCu ajutor din
Nu pot efectua
dificultate
partea altei
persoane
1.Imbracare si auto ingrijire
Poti sa:
-iti scoti hainele din dulap sau
X
sertare?
X
-te imbraci si sa-ti inchizi
nasturii,fermoarul,capsele?
-te speli pe cap?
X
2.Scularea in picioare
Poti sa:
-te scoli de pe scaun fara sa te
sprijini in maini?
X
3.Mancarea
Poti sa:
-iti tai carnea?
-duci o cana sau un pahar plin
pana la gura?
4.Mersul
Poti sa:
-mergi in aer liber pe teren
plat?
5.Igiena
Poti sa:
-te speli si sa te usuci pe tot
X
corpul?
-te speli in cada?
-deschizi si inchizi robinetele?

X
x

X
X

-te asezi si sa te scoli de pe

toaleta?

6.Aptitudini
Poti sa:
-iti piepteni parul?
-ajungi sa iti iei un pachet cu
2kg de zahar care este
X
deasupra capului?

7.Apucarea
Poti sa:
-deschizi usa unei masini
apasand butonul usii?
X
-deschizi un borcan care a mai
fost deschis?
-folosesti un creion sau pix?
X
8.Activitati
Poti sa:
-conduci o masina?
-faci diverse sarcini?
(comisioane,cumparaturi?

9.Activitate sexuala

X
Nu este cazul

In urma evaluarii facute am constatat ca pacienta detine mari dificultati in

satisfacea nevoilor si activitatilor zilnice.
OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE
Obiectivele tratamentului balneo-fizioterapeutic
-ameliorarea durerii
-imbunatatirea circulatiei periferice
-scaderea procesului inflamator
-prezervarea si ameliorarea functiei musculo-articulare
Obiectivele tratamentului kinetic:
-corectarea si mentinerea aliniamentului segmentelor si a posturilor fiziologice
-ameliorararea si mentinerea mobilitatii articulare
-ameliorarea si mentinerea fortei musculare
Se va explica pacientului modalitatea de evolutie a bolii si pericolul de fixare a
articulatiilor in pozitii vicioase,nefunctionale.Se va urmari corectarea
eventualelor posture vicioase prin adoptarea posturilor corecte evitand
activitati care solicita mult flexorii degetelor. Pentru cele mai diverse
activitati,atunci cand este posibil se vor utiliza in special podul palmei si

marginea laterala a mainii;se vor intari muschii extensori ai degetelor pentru

a preveni deviatia cubitala
MIJLOACE
Ca si mijloace folosite am optat pentru o gama
larga:balneoterapie,electroterapie,termoterapie,masaj si nu in ultimul rand
exercitii de kinetoterapie.
Din hidrotermoterapie am folosit:
Baia cald simpl
-Mod de executie:
Aceast procedur se execut ntr-o cad obinuit la temperatura de 36-37o
i cu o durat total de 15-30-60 minute.
Mod de aciune:
Factorul activ n cursul acestei proceduri este factorul termic i presiunea
hidrostatic a apei. Are o aciune antispastic i sedativ general.
Duul subagval
Mod de executie:
Const n aplicarea sub ap a unui du sul de mare presiune i cu o
temperatur a apei mai ridicat ca cea din cad cu 1-2o C. Distana dintre
duul sul i regiunea de aplicat este de 5-10 cm. Durata procedurii este de 510 minute.
Mod de aciune:
Factorul activ n cursul acestei proceduri este factorul termic i presiunea
hidrostatic a apei. Are o aciune antispastic i sedativ general.
Baia Kinetic
Mod de executie:
Este o baie cald, se efectueaz ntr-o cad mai mare care se umple cu ap
la temperatura 35-37-38 grade C.
Bolnavul este aezat n baie i lsat 5 minute linitit, dup care tehnicianul
execut sub ap micri n articulaiile bolnavului timp de 5 minute. Pacientul
este lsat n repaus, dup care se invit s execute singur micrile imprimate
de tehnician. Durata bii 20-30 minute.
Mod de aciune:

factorul termic;
Factorul activ n cursul acestei proceduri este factorul termic i presiunea
hidrostatic a apei. Are o aciune antispastic i sedativ general.
factorul mecanic.
Mobilizarea n ap este mai puin dureroas din cauza relaxrii musculaturii
care se produce sub influena apei calde i pierderii greutii corpului conform
legii lui Arhimede.
Bile medicinale difer de celelalte bi prin aceea c pe lng factorul termic
i mecanic se mai adaug i factorul chimic.
Bile medicinale cu flori de mueel sau de ment
Mod de executie:
Se ia o cantitate de 500-1000 gr. flori de mueel sau 300-500 gr. flori de
ment necesare pentru pregtirea unei bi complete. Se face infuzie (se

opresc) ntr-o cantitate de 3-5 l de ap fierbinte, se strecoar ntr-o pnz

deas iar lichidul obinut este turnat n apa bii, care capt culoarea ceaiului
i un miros plcut.
Mod de aciune:
Substanele anatomice din baie au un efect sedativ asupra sistemului nervos.
Bile cu sare
Mod de executie:
Se iau 6-10 kg sare pentru o baie general, 1-2 kg pentru una parial. Se
dizolv n civa litri de ap fierbinte, se strecoar printr-o pnz, iar apoi se
toarn n cad.
Mod de aciune:
Bile srate provoac vasodilataie tegumentar, influeneaz procesele
metabolice generale, raportul fosfo-colic i eliminarea acidului uric. Au aciune
antiinflamatoare i resorbtiv.
TERMOTERAPIE
Aplicarea de cldur local are urmatoarele efecte generale:

crete pragul la durere

amelioreaza durerea

scade durerea

scade contracia muscular reflex

permite o mai uoar mobilizare articular

pregtete articulaia i musculatura adiacent pentru programul de

kinetoterapie.
Efectele cldurii superficiale mai ales asupra esuturilor moi, periarticulare,
constant afectate n poliartrita reumatoid sunt foarte bune, reducnd mult
cererea de medicaie antiinflamatorie i antialgic.

mpachetri cu parafin
Mod de executie:
Parafina este nclzit n tvi speciale, iar cnd este bun de utilizat se aplic
n plci pe regiunea interesat, apoi se acoper cu un cearaf i cu o ptur
pentru a menine cldura. Dup scoaterea parafinei se terge regiunea cu o
compres ud la temperatura camerei pentru nchiderea porilor.
Mod de actiune:
Aciunea parafinei este local, profund avnd o particularitate
nmagazioneaz o cantitate mare de cldur pe care ulterior o cedeaz foarte
lent; de aceea se produce o nclzire a esuturilor nu numai superficial ci i n
profunzime, cu caracter persistent. Procedura dureaz 20-30 min. efectul este
hiperemiant, vasodilataie superficial generalizat.
mpachetri cu nmol
Mod de executie:
Se fac la temperatura de 38-40 grade C,
aplic local pe regiunea interesat.

ntr-un strat gros de 2 cm. Se

Mod de actiune:
efectul este dat de cel termic, chimic, de substanele din nmol.
Compresele reci.
Mod de executie:
Se nmoaie compresa n ap rece, se stoarce i se mpturete de 5-6 ori apoi
se aplic i pe regiunea interesat. Din 5 n 5 minute compresa se schimb,
meninndu-se astfel temperatura sczut. Acest lucru se poate realiza i
dac combinm compresa cu hidrofor sau aplicare cu pung de ghea.
Durata total a unei comprese dureaz n raport cugradul de inflamare
articulara, ncadrndu-se ntre limitele de minim 20 minute i maxim 60
minute.
Mod de aciune:
Unele comprese aplicate pe unele zone pot avea caracter general, dar
majoritatea compreselor au aciune local limitndu-se la organele i
esuturile subiacente pe care sunt aplicate. Aciunea compreselor se bazeaz
pe factorul temic.
Efecte: vasoconstricie, antiinflamatoare, antitermic.
Compresele calde
Mod de executie:
La fel ca i compresele reci cu particulariti, cu deosebire de acestea
compresele calde sunt totdeauna acoperite pentru a li se menine
temperatura. Compresele se schimb din 5 n 5 minute. Durata total de
aplicare este de minim 20 minute i maxim 60-90 minute.
Mod de aciune:
antispastice, analgezice, hiperemiante, resorbtive, mai ales n inflamaii
cronice.
Bile de lumin
Mod de executie:
Cele complete se realizeaz n dulapuri de lemn cu becuri. Cele pariale n
dispozitive adaptate. Durata bii este ntre 5-20 minute i dup terminarea lor
se face o procedur de rcire.
Mod de actiune:
Cldura radiant produs de bile de lumin. E mai penetrant dect cea de
aburi iar transpiraia ncepe mai devreme. Bile de lumin scad tensiunea
arterial prin vasodilataia produs treptat.
Bile de soare
Prin baia de soare se nelege expunerea total sau parial a corpului la
aciunea razelor solare directe.
Mod de executie:
-expunerea corpului la soare se face lund n considerare vrsta bolnavului,
starea fiziologic, afeciunea i stadiul ei. Este bine ca nainte de a indica baia
de soare s cunoatem sensibilitatea bolnavului la ultraviolete. Variaz n
funcie de anotimp i de ceilali factori de afar.

Expunerea se face progresiv, att ca suprafa expus ct i ca durat.

Orientativ se ncepe cu expuneri de 3 sau 5 minute intercalate cu pauze de 15
minute la umbr. Durata crete progresiv cu 2-3 minute pn n ziua a treia.
n zilele urmtoare se crete cu cte 5 minute, nedepindu-se n total 120 de
minute pe zi. Poziia n timpul bilor de soare este bine s fie culcat. Baia de
soare se ncheie cu o procedur de rcire, care n funcie de starea bolnavului
va putea fi o baie de mare sau lac, un du sau o splare cu ap nclzit la
soare.
Mod de aciune:
Bile de soare i bazeaz efectul pe radiaiile infraroii i razele ultraviolete
care formeaz spectrul solar. Se mai adaug la aceasta aciunea celorlali
factori meteorologici ca temperatura, umezeala i micarea aerului.
ELECTROTERAPIE
Curenul diadinamic
Se fac aplicri pe punctele dureroase bine determinate, cu electrozi generali
sau punctiformi i aplicaii transversale la nivelul articulaiilor cu electrozi
polari de diferite mrimi.
Ultrasunetul
Este terapia de nalt frecven, se fac aplicaii segmentare indirecte; formele
de ultrasunete sunt:

n cmp continuu;

cu impulsuri
-se utilizeaz substan de contrast ca s nu reflecte zona ultrasonic, durat
pn la 10 min. Tratamentul se face zilnic sau la dou zile.
MASAJUL
Efectele masajului sunt multiple. Se atribuie masajului aciuni locale cun sunt:

aciunea sedativ asupra durerilor de tip musculare sau articulare;

aciunea sedativ asupra durerilor de tip nevralgic;

aciune hiperemiant local cu mbuntire a circulaiei locale care se

manifest prin nclzirea tegumentului cruia i se exercit masajul;

nlturarea lichidelor interstiiale de staz, cu accelerarea proceselor de

resorbie n regiunea masat.
De asemenea masajul are o serie de aciuni generale asupra organismului ca:

stimularea funciilor aparatului circulator;

creterea metabolismului;

efecte favorabile asupra strii generale a bolnavilor, cu mbuntirea

somnului, ndeprtarea oboselii musculare.
BALNEOCLIMATOLOGIA
Tratamentul balnear vizeaz urmtoarele obiective:

ncetinirea procesului degenerativ

Combaterea manifestrilor ce actualizeaz sau reactiveaz artroza

mbuntirea circulaiei locale si generale

Ameliorarea sau meninerea mobilitii articulare i a forei musculare

periarticulare.
Tipuri de ape:

Ape
Ape
Ape
Ape
Ape

termale algominerale (Felix, 1 Mai, Geoagiu)

srate concentrate (Sovata, Amara, Techirghiol)
srate iodurate (Bazna)
sulfuroase srate (Climneti, Govora)
sulfuroase termale (Herculane)

Terapia cu nmol acioneaz prin cei trei factori cunoscui: termic, fizic
(mecanic) i chimic. Staiunile indicate sunt:

Techirghiol (i tot litoralul) care are nmol sapropelic;

Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slnic Prahova (nmoluri de lacuri

srate);

Vatra Dornei, Borsec, Felix (turb);

Govora (nmol silicos i iodat);

Geoagiu (nmoluri feruginoase)

KINETOTERAPIA
Exerciii pentru mn

Mobilizarea pumnului i micri de flexie-extensie i abducie-adducie

se realizeaz din toate cele trei poziii ale antebraului (supinaie, pronaie,
neutr). De asemenea se execut cu degetele n extensie i cu degetele
flectate.

Mobilizarea n metacarpofalangienelor se face pe flexie-extensie cu

interfalangienele extinse i cu ele flectate. Abducia-adducia degetelor se
execut cu palma pe mas.

Mobilizarea interfalangian se antreneaz meninnd

metacarpofalangienele n extensie apoi n flexie de 90o.
Exerciii pentru articulatia cotului

Exersarea flexiei-extensiei cotului din poziii ct mai variate ale

membrului superior: bra la trunchi, bra la orizontal n plan frontal sau
sagital, bra la zenit.

Micri de prono-supinaie cu cotul lipit de trunchi. inerea n mn a

unui bastona faciliteaz exerciiul.
Exerciii pentru articulatia umrului

Micri globale ale umrului: ridicri-coborri, rotaii ntr-un sens i n

altul.


Micri de abducie-adducie, flexie-extensie ale braului (cotul ntins).

Cu ajutorul unui baston, care se apuc cu ambele mini se execut

micri de ridicare deasupra capului, micri de basculare a braelor (ntinse
spre stnga i dreapta).
Toate aceste exercitii se vor executa zilnic cate 3-4 minute cu 5 repetari.
Procedurile si exercitiile s-au executat in intervalul de 15 zile.
EVELUAREA FINALA
ACTIVITATE

Fara
Cu dificultateCu ajutor din
dificultate
partea altei
persoane

1.Imbracare si auto ingrijire

Poti sa:
-iti scoti hainele din dulap sau
sertare?
-te imbraci si sa-ti inchizi
nasturii,fermoarul,capsele?
-te speli pe cap?
2.Scularea in picioare
Poti sa:
-te scoli de pe scaun fara sa te
sprijini in maini?
3.Mancarea
Poti sa:
-iti tai carnea?
-duci o cana sau un pahar plin
pana la gura?
4.Mersul
Poti sa:
-mergi in aer liber pe teren
plat?
5.Igiena
Poti sa:
-te speli si sa te usuci pe tot
X
corpul?
-te speli in cada?
-deschizi si inchizi robinetele?
-te asezi si sa te scoli de pe
X
toaleta?
6.Aptitudini

Nu pot efectua

X
X
x

X
x

X
X

Poti sa:
-iti piepteni parul?
-ajungi sa iti iei un pachet cu
x
2kg de zahar care este
deasupra capului?
7.Apucarea
Poti sa:
-deschizi usa unei masini
apasand butonul usii?
-deschizi un borcan care a mai
fost deschis?
-folosesti un creion sau pix?
8.Activitati
Poti sa:
-conduci o masina?
-faci diverse sarcini?
(comisioane,cumparaturi?

X
X
X

x
9.Activitate sexuala

Nu este cazul

In urma tratamentului urmat,tinand cont ca s-a desfasurat pe o perioada

foarta scurta,la finalul celor 15 zile s-a constatat o imbunatatire a capacitatii
pacientei de a-si satisface nevoile si activitatile zilnice.Pentru a se obtine
rezultate si mai bune se recomanda continuarea tratamentului si adaptarea
acestuia in fuctie de evolutiile facute.
BIBLIOGRAFIE
Dinculescu T. Balneofizioterapie, Ed. Medical, 1987
Duu D., Bolosiu H.D. Reumatologie clinic, Ed. Dacia Cluj, 1978
Ifrim M., Niculescu Gh., - Compendiu de anatomie, Ed. tiinific i
Enciclopedic, 1988
Ionescu Adrian Masajul: procedee tehnice, metode, efecte, aplicaii n sport,
Ed. ALL, Bucureti
Kiss Jaroslav Fizio-kinetoterapie i recuperare medical n afeciunile
aparatuluib locomotor, Ed. Medical, 1994
Pun Radu Tratat de Medicin Intern, volumul I, Editura
Medical 2001
Popescu E., Ionescu R. Compendiu de reumatologie, Editura Tehnic, 1999
Sbenghe Tudor Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Ed.
Medical, 1987
Sbenghe Tudor Recuperare medical la domiciliul bolnavului, Editura
Medical 1996
ueanu t. Clinica i tratamentul bolilor reumatice, Ed. Medical, 1977