SPONDILITA ANCHILOZANT

GENERALITI
Spondilita anchilozant este o boal inflamatoare cronic care afecteaz predominant
coloana vertebral, procesul inflamator debutnd frecvent la nivelul articulaiilor sacroiliace i
progresnd ascendent. Boala evolueaz spre fibroz, osificare i anchiloz a coloanei vertebrale,
proces reflectat n denumirea greceasc a bolii: spondilos = vertebr i anchilos = strmb.
Boala a fost descris de Pierre-Marie (1899), Strimpell (1897) i de Bechterew n 1892,
fiecare prezentnd formele clinice deosebite care le poart numele. Se ntlnesc ndeosebi la
brbaii (90%) tineri (20 - 40 de ani).

EREDITATEA
n etiologia bolii factorii genetici joac un rol important: H.L.A.-B27 fiind ntlnit la 90-95%
dintre pacieni. S-a artat c incidena bolii printre rudele celor cu spondilita anchilozant este de
22.6 ori mai mare dect n loturile de referin, iar ntr-un studiu asemntor, se apreciaz c
maladia ar fi de 30 de ori mai frecvent printre rudele consanguine al spondiliticilor.

FACTORII INFECIOI
Alturi de factorii genetici, un rol important se acord factorilor de mediu, respectiv
infeciilor. Iniial s-a acordat importan infeciilor genito-urinare, iar mai apoi s-a discutat
implicarea Klebsellei Pneumoniae. Agentul infecios a fost identificat la 70% dintre pacienii cu
spondilita anchilozant n perioada activ de boal i numai 20% dintre cei n faza inactiv,
incidena agentului infecios pe locul martor fiind de 16%.
Forestier, n 1938 apreciaz c infeciile gonococice latente ar juca un rol hotrtor n
patogenia spondilitei anchilozante.
In 1916, Leroy si Fessinger descriu triada conjunctivit-uretrit-sinovit postdizenteric la
patru bolnavi la care Reitrer mai adaug un caz. Asa s-a nscut ipoteza reumatismului de origine
enteric. Dar ntre cele dou rzboaie mondiale, s-au descris unele oculo-uretro-sinovite
concomitent sau urmnd enteritelor dezinterice sau asociate cu uretrite negonococice.

ALI FACTORI ETIOPATOGENICI

Hollander explic osificarea ligamentelor prin legea Holznecht dup care aceasta ar fi o
reacie de aprare fa de osteoporoza corpilor vertebtrali, spondilita anchilozant fiind mai mult
o osteopatie dect o poliatropatie.
Traumatismele coloanei vertebrale, chiar minore nensemnate, expunerile repetate sau
prelungite la frig i umezeal, au fost evideniate anamnetic la un procent nsemnat din cazuri.
Observaiile clinice precise arat c acestea pot interveni ca factori favorizani, precipitani sau
de redeteptare a bolii dar nu li se pot atribui un rol determinant evident.
n individualizarea tratamentului la un spondilitic este absolut necesar sa investigam
eventuala existen a unor factori exogeni, posibila implicare in apariia si agravarea suferinei si
asupra crora putem interveni terapeutic si recuperator.

ANATOMIE PATOLOGIC
Leziunile patologice reflect un proces inflamator cronic caracterizat iniial prin
hipervascularizaie i infiltrare cu limfocite, plasmocite, macrofage. Leziunile inflamatoare au
tendina de vindecare prin fibroz i osificare.
Sunt afectate articulaiile coloanei vrtebrale, att cele sinoviale diartrodiale (interapofizare i
costovertebrale), ct i cele cartilaginoase nesinoviale (intervertrebrale, manubriosternal,
simfiza pubian). Articulaia sacroilica afectat precoce, posed att caracterele articulaiei
cartilaginoase, ct i ale celei sinoviale. Articulaiile periferice (old, umr, genunchi) sunt
interesate mai rar ca cele vetebrale.

SIMPTOMATOLOGIE
n faza de debut, sunt prezente durerile lombo-sacrate sau fesiere surde, necalmate de repaus,
care persist i noaptea, cu exacerbri matinale. Redoarea (nepenirea) nsoete durerea. Aceste
semne pot fi nsoite de o presiune respiratorie, monoartrita genunchiului i gleznei sau talalgie
simetric, uneori limitarea discret a flexiei lombare, VSH crescut, subfebrilitate. Apar semne
radiologice de sacroileit (pierderea conturului articular, pseudolrgire articular).
n faza de stare durerea poate disprea sau persista. Apar frecvent dureri avnd caracter
sciatalgic, crural, intercostal. Persistena lor arat evoluia procesului inflamator. Bolnavul poate
prezenta cifoz, tergerea lordozei lombare (spate drept), contractura muscular reflex.
Mobilitatea coloanei vertebrale este diminuat, fenomen evideniat de modificarea urmtorilor
2

indici; distana degete-sol, occiput-perete (bolnavul stnd cu spatele la perete), brbie-stern i

semnul Schober, care const n scderea alungirii normale la flexiune a coloanei toraco-lombare,
fixnd dou repere. Articulaiile coxo-femurale sunt frecvent prinse bilateral: genunchiul poate
prezenta hidrartroz. Formele cu atingeri periferice sunt mai invalidante. Bolnavii care exercit
profesiuni cu activitate fizic intens suport mai bine boala. Subfebrilitatea, astenia, cresterea
V.S.H., uoar anemie normocrom, leucocitoz moderat pot aprea n puseurile evolutive.
Examenul radiologic arat semne de sacroileit bilateral, cu estomparea sau tergerea
interliniei articulare, i un proces de condensare periarticular. Mai trziu, apare osteoporoza
sacrului i a coloanei lombare, ce confer un aspect "sticlos" acestor segmente. Radiografia
coloanei lombo-dorsale releva prezena sindesmofitelor - puni osoase longitudinale care
contureaz discurile intervertebrale, realiznd n stadiile avansate aspectul de "coloana de
bambus". Osificarea ligamentelor inter-vertebrale face s apar radiologie o linie median i
dou laterale, constituind "semnul troleibuzului". Cnd sunt prezente numai osificrile laterale,
imaginea sugereaz "liniile de tramvai".
n stadiul avansat, durerea scade n intensitate. Dac boala nu a fost corect tratat,
deformrile sunt mari, realiznd aspectul "n Z" sau "n poziia de bun schior" (cifoza, capul
proiectat anterior, tergerea lordozei lombare, flexiunea n olduri i genunchi). Aceste forme
sunt grave, invalidante. Dac bolnavul a fost corect tratat, poziia coloanei este n rectitudine,
care permite o via ct mai aproape de normal, n toate stadiile descrise pot aprea manifestri
oculare (irita, iridociclita), cardiace (insuficiena aortic, insuficiena cardiac), neurologice (prin
compresiune), amiloidoza, colita ulceroas etc.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul este dificil n stadiile precoce i facil in formele avansate. Criteriile de debut
sunt:
1) durere lombar inferioar i redoare, datnd de peste luni, necalmat de repaus;
2) durere i redoare toracic;
3) limitarea micrilor coloanei vertebrale;
4) limitarea expansiunii toracice;
5) irita;
6) modificri radiologice caracteristice sacro-iliace.
Pentru diagnostic, sunt necesare 4 dintre cele 5 criterii clinice, sau criteriul 6, plus oricare
altul.

Diagnosticul se bazeaz n stadiul iniial, de debut, pe criteriile enunate, iar n stadiile

tardive, pe semnele clinice i radiologice. Lombalgiile persistente sau sciatica bilateral la un
brbat tnr impun examenul radiologic pentru precizarea diagnosticului. Pentru precizarea
diagnosticului trebuie s se elimine R.A.A., poliartrita reumatoid, sciatica vertebral, artritele
traumatice, spondiloza etc.

EXAMENUL CLINIC PRESUPUNE

- examenul clinic generat pe aparate i sisteme;
- examenul coloanei vertebrale n ansamblu i pe segmente, ct i a articulaiilor umerilor,
oldului si articulaiile periferice;
- stabilirea restului funcional (adic a segmentelor neafectate, care trebuie meninute i
tonifiate cu ajutorul mijloacelor terapeutice si de profilaxie de care dispunem);
- nregistrarea dinamic, n fisa de dispensarizare a bolnavului de spondilit anchilozant, a
datelor de bilan osteoarticular si muscular, att pentru segmentele afectate, ct i pentru cele
libere, pentru a surprinde primele semne de extindere a bolii.
Aceste date vor fi comparate cu cele considerate normale de static si dinamic osteoarticular
i vor fi raportate la situia concret a pacientului (condiii de via i munc, activitate
profesional cu specificul ei, deprinderi etc.).

EVOLUIA BOLII
Boala are o evoluie ndelungat cu exarcerbri i remisiuni spontane sau terapeutice. Cu ct
debutul bolii este mai precoce cu att evoluia este mai sever. 15% dintre bolnavii cu spondilit
debutant la vrsta de 15-16 ani vor necesita n urmtorii 15 ani protez total de old. Prezena
manifestrilor extraarticulare sau o evoluie rezistent la tratament ntunec prognosticul bolii.

PROGNOSTICUL BOLII
Prognosticul funcional, cu excepia formelor rapid i sever invalidante, este, de asemenea,
bun ca i capacitatea de munc pe care va trebui s o pstrm att ct este posibil si s ncurajm
bolnavii s nu abandoneze munca. Uneori, se poate pune problema reorientrii profesionale.
n general, evoluia i prognosticul spondilitei anchilozante sunt n funcie de precocitatea
diagnosticului i tratamentului.
4

TRATAMENT
Obiectivele tratamentului sunt:

ameliorarea strii generale;

ntrzierea sau oprirea progresiunii bolii prin combaterea procesului inflamator i a

manifestrilor care depind de acesta (n special durerea i contractura muscular);

meninerea i corectarea posturii i aliniamentului corpului, supleei articulare i a

tonusului muscular;

meninerea i creterea volumelor respiratorii mobilizabile;

performarea activitilor vieii zilnice i profesionale

Tratamentul medicamentos
Se va face la nceput cu AINS pentru reducerea inflamaiei i durerii; dar se poate s fie
nevoie i de alte medicamente mai puternice pentru controlul bolii:
corticosteroizii, asemntori hormonilor naturali produi de organism, ajut la reducerea
inflamaiei
medicamente care modific boala (DMARD): ajut la reducerea durerii n articulaii,
altele dect articulaiile coloanei cervicale i pelvisului; medicamentul din aceast clas,
cel mai mult studiat pentru spondilita anchilozant, este sulfasalazina, care este o
combinaie ntre aspirina i un antibiotic; se administreaz per os (oral) i se gsete sub
forma de tablete; se folosete foarte des i n artrita reumatoid
medicamente cunoscute cu numele de "tratament biologic" sau medicamente "anti TNFalfa", reduc inflamaia prin blocarea unei proteine numite factor de necroza tumoral
(TNF) care produce inflamaie:
Etanerceptul: este un medicament care se injecteaz subcutanat
Infliximabul: este un medicament administrat intravenos, injectat direct n vena
Adalimumabul: este, de asemenea, un medicament administrat subcutanat; se folosete
cel mai des n poliartrita reumatoid, dar ncepe, de asemenea, s fie folosit i n
tratamentul spondilitei anchilozante.

Tratamentul ortopedic
Tratamentul ortopedic este indicat pentru corectarea unor mari diformiti care se instaleaz,
cu tot tratamentul medicamentos i balneo-fizical corect aplicate.

Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical n spondilita anchilozant este rezervat unor cazuri speciale atunci
cnd afectarea articulaiilor periferice este de o agresivitate intens sau cnd deformrile i
anchilozele sunt att de pronunate, nct fac dificil sau imposibil activitatea de autoservire a
bolnavului.

Tratamentul prin hidrotermoterapie

Termoterapia este o procedura de baz n cadrul terapiei fizicale a spondilitei anchilozante.
Importana ei const din:
- procedura care precede i pregtete kinetoterapia
- procedura n sine, productoare de hiperemie, cnd urmrim aceasta.
Aplicaiile de caldur se mpart n:
- aplicaii generale de caldur
- aplicaii locale de caldur
1. Bile calde
Bile calde, n funcie de temperatura apei, sunt considerate urmtoarele:
- la temperatura de indiferen (36 C);
- calde (37 C);
- hiperterme (38-39 C);
- intens hiperterme (40 C).
n spondilita anchilozant sunt indicate, mai ales, bile hiperterme, cnd urmrim efectele
circulatorii i spasmolitice, miorelaxante n vederea pregtirii pentru kinetoterapie i bile intens
hiperterme de 40 C i peste, atunci cnd dorim s interceptm mecanismele imunologice cu
scopul modulrii lor.
Bile de 38 C timp de 10 minute sunt foarte potrivite nainte de o edin de kinetoterapie.
n bile de 40 C i peste fluxul termic este foarte intens. Termoreceptorii sunt puternic
excitai, se produce reflexul termocirculator, care va declansa vasodilataia brusc periferic, cea
6

ce va solicita circulaia sistematic.

Efectul antiinflamator i antiinfecios se explic att prin aciunea direct pe germenele
incriminat, cunoscndu-se sensibilitatea diferitilor germeni la valori variate de temperatur
nalt, ct i prin vasodilataie i creterea debitului circulator.
Vom evita termoterapia general la bolnavii tratai, cu afeciuni asociate, cardiovasculare sau
respiratorii, la care vom prefera o termoterapie general blnd sau local.
Pentru efectul miorelaxant sunt incluse aplicaiile umede de cldura dect cele uscate.
Bolnavilor de spondilit li se pot indica bile hiperterme att n staionare ct i n
dispensare, policlinici, sanatorii balneare sau la domiciliu dup urmatoarea tehnic: Corpul
imersionat pn la gt n cad cu ap cald la 35 C. Comprese umede reci pe frunte, termometru
sub limb, aparat de tensiune la ndemn. La 3-5 minute din momentul imersiei se crete
temperatura apei cu 10 C i, apoi, la fiecare 1-3 minute se crete cu 10 C prin adaos de ap cald,
pn la 38.5 C-39.5-40 C temperatura sublingual i 41-45 C temperatura apei din baie. Dup ce
am atins temperatura central dorit, bolnavul rmne n baie nc 10-20 minute.
n timpul procedurii se urmreste pulsul, care crete cu 10-20 bti pe minut, pentru fiecare grad
de temperatura central. Se va urmri, de asemenea raportul dintre puls i respiraie.
Pentru a menine efectul de nclzire se recomand, dup baie, mpachetarea uscat complet
40-50 minute, cu comprese pe frunte, controlnd pulsul i tensiunea n continuare. Procedura
poate fi urmat i de masaj sedativ sau splare cu du rece la 20 C - 20 secunde.
Alt procedur de hidroterapie general, mai puin folosit este baia cu nmol integral (cu
nmol sapropelic sau cu nmol de turb). Deoarece nmolul are termoconductibilitate mai mic
dect apa, transferul de cldur spre tegument este mai lent. De aceea, la bile de nmol se
folosesc temperaturi mai mari, pn la 46-47 C fa de 44-45 C n bile cu ap.
Mai des folosite n staiuni balneare sunt bile cu nmol diluat (5-10 Kg./van) la 37-39 C la 20
de minute, sau bile cu sare (2-4 Kg/van) sau ap sarat de Ghiol 37-39 C, 15-20 minute.
mpachetarea general cu nmol cald necesit 25-35 Kg nmol la cel puin 42 C, cu care se face
o ungere pe parile expuse ale corpului, n strat gros de 2-3 cm. Cu ct nmolul este mai vscos,
se poate folosi la temperaturi mai mari, pn la 50 C.
Att n timpul bii ct i mpachetrii cu nmol, se va pune compresa umed rece pe frunte,
care protejeaz, crescnd termoliza.
2. Baia de abur

n baia de abur complet, vaporii de ap au temperatura de 50 C sau puin peste. Baia de abur
7

se poate face n camera cu abur, dulap cu abur sau n instalaii improvizate. n 15 minute se
elibereaz deficitul caloric, dup care, la fiecare 15 minute temperatura central crete cu 10 C,
aceasta ajungnd la 39-39.5 C dup 25-30 minute de baie. Dup baia de aburi, se recomand o
procedur de rcire (o fuziune complet, baie de imersie n cad sau bazin, du general rece),
pentru a reface tonusul vascular i a ndeprta transpiraia.
Dintre procedurile uscate de termoterapie general, bolnavilor de spondilita le pot fi indicate:
baia de lumina general, sauna i baia de nisip.

3. Baia de lumin general

Este o procedur termoterapeutic intens, datorit aciunii directe asupra tegumentelor a
razelor inflaroii i vizibile din spectrul electromagnetic. Este o baie de aer cald. Cldura este
data de 20-25 de becuri de 100 wati. Aerul din baia de lumin se nclzete la 60-80 C.
Baia general de lumin se suport bine, n prima faz, pentru c aerul este uscat. Dup 20 de
minute, n faza a doua a bii de lumin, termoliza nu mai este eficient, transpiraia stagneaz i
curge, procedura se suporta greu. Se pune compresa umed pe frunte, termometrul sub limb.
Procedura poate fi urmat de mpachetare umed complet 20-30 minute sau splare complet la
22 C du sau afuziune fulger. O baie general de lumin de 15 minute este o pregtire foarte
bun pentru kinetoterapie. Ea poate preceda i unele proceduri de electroterapie indicat n
spondilit.
4.

Sauna

Se execut ntr-o camer cu perei din lemn de pin. Temperatura aerului se ridic la 80-100 C,
dar umiditatea aerului este foarte mic. Este bine suportat chiar de cei cu infarct n antecedente.
n timpul procedurii se poate arunca peste piatra ncins 1-2 litri de ap, care se evapora
instantaneu, i d senzaia unui jet de cldur pe piele. Se poate face i flagerare cu nuiele foarte
elastice, care elibereaz histamina, mrind vasodilataia. Dup aceast supranclzire, urmeaz
imersia ntr-un bazin mic, cu ap rece sau un du foarte rece sau imersia n piscina terapeutic.

5.

Baia complet de nisip

Este indicat la cei cu spondilit n timpul curei de litoral. Se poate face pe plaja mrii sau cu
nisip fin, nclzit artificial la 40-50 C. Pacientul se aeaz dezbrcat pe nisip, apoi va fi acoperit
cu un strat de nisip, gros de 10-12 cm. Compres umed rece pe frunte. Durata este de 20-30
8

minute. Dup procedur urmeaz splarea complet sau baie n mare.

Aplicaiile locale de caldur ca i cele generale pot fi umede sau uscate.
Dintre aplicaiile locale de caldur se pot recomanda:

6.

Baia ascendent la extremiti

Se face n czi speciale pentru mini i picioare. La nceput apa are temperatura de 35 C i n
decurs de 6 minute se crete pn la 40-44 C. Dup atingerea acestei temperaturi procedura se
continu nca 20-45 minute. Este indicat, mai ales, bolnavilor de spondilita care au i tulburri
de circulaie periferic. Dac restul corpului este izolat termic i sudoarea nu se poate evapora
suficient, aportul de caldur poate avea efect hiperemiant.

7.

mpachetarea cu parafin

Aplicat corect, este cea mai bun procedur de termoterapie local. Parafina are temperatura
de topire de 50-60 C i termoconductibilitatea mai mic dect a apei. Corect, parafina, se aplica
lichid sau semilichid prin pensulare, baie sau turnnd-o ntr-un manon n jurul articulaiei.
mpachetarea cu parafin va fi urmat de spalrea regiunii la 20- 22 C.
Aplicaiile locale de caldur uscat:
8.

Baia de lumin parial

Poate fi indicat ca prenclzire nainte de kinetoterapie. Dac durata este mai mare de 20
minute i restul corpului este acoperit, poate avea efect hiperemiant. Este urmat de splare la 22
C sau du general, scurt. Se pot prescrie de 1-3 ori pe zi cte 15-20 minute.

Tratamentul prin electroterapie

Este o metoda pasiv, n general uor de suportat. n cazul spondilitei anchilozante,
electroterapia poate fi inclus ntre alte tratamente n cadrul unei cure balneare.
1. Curentul de joasa frecven:

Dintre curentii de joasa frecventa (0,00 Hz) indicati ca: galvanizare, ionizari, stimuli de
joasa frecventa (sinusoidali, neofaradic, rectangulari, triunghiulari, progresivi, exponentiali,
diadinamic), in tratamentul spondilitei putem folosi ionogalvanizarile si curentii diadinamici.
Folosirea curentului galvanic este cea mai veche dintre metodele de electroterapie. Oricare ar fi
metodologia de aplicare, efectele vasculare sunt pe primul plan, crescand debitul cutanat
circulant, cu 500%, iar pe cel muscular cu 300%.
La locul de aplicare al electrozilor se produc fenomene fizico- chimice care modifica
excitabilitatea, si conductibilitatea tesuturilor astfel la anod: scade excitabilitatea, scade diferenta
de potential. Durata unei sedinte este de 15- 20 minute, iar ritmul de aplicare poate fi in funtie de
starea clinica, de doua trei ori pe zi, zilnic, sau la doua patru zile. Numarul total de 10- 15 sedinte
se poate repeta dupa doua saptamani- trei luni.
Vom avea grija ca pe durata tratamentului bolnavul sa adopte o postura relaxanta. In cazul
spondilitei, acest aspect, este foarte important intrucat, pe durata unei galvanizari pacientul poate
face concomitent si tratamentul postural, in functie de regiunea de tratare. Oricare ar fi
amplasamentul electrozilor, vom tine seama mereu ca anodul este electrodul analgetic si de
obicei, va avea o suprafata mai mica. Electrodul indirect- catodul va avea o suprafata mai mare
situat, distal de anod, va rezulta un curent descendent sedativ, situat proximal, va rezulta un
curent ascendent proximal.
2. Baile galvanice ( patru celulare)
Pot fi deasemenea , recomandate bolnavilor de spondilita anchilozanta, mai ales celor cu
forme periferice, cand sunt afectate articulatiile mici ale extremitatilor.
Folosind efectele de polarizare si modificare a permeabilitatii tisulare ale curentului galvanic,
putem introduce prin tegument substante frarmacologice active. Procedura este o
ionogalvanizare sau mai simplu ionizare. In cazul afectiunilor articulare cronice, inflamatorii sau
degenerative, ionoforeza este mult utilizata. Intre alte avantaje ale metodei, fata de administrarea
parenterala a medicamentelor, amintim ca, prin ionoforeza, putem delimita precis zona de tratat
in functie de marimea si functia electrozilor avand posibilitatea de a introduce local doze relativ
mari de substanta farmacologica activa ca ioni, deci ca forma electrochimica, care intra imediat
in reactie.
Dar datorita ioniolor de la suprafata tegumentelor, cantitatea de substanta activa care
patrunde se reduce. De aceia, este necesar ca solutia anodica sau catodica sa contina de cel putin
20 ori mai multi ioni activi de introdus.

10

Dupa ce curatim tegumentul aplicam electrodul prin intermediul invelisului hidrofil imbibat
cu solutia medicamentoasa la care se adauga 4- 5 mm solutie de protectie. Trecerea unor
substante in tegument este foarte mica sau nu patrunde deloc (butazolidina); altele (antibioticile)
nu se introduc prin ionoforeza pentru ca sunt foarte alergizante. Se folosesc substante cu actiune
antiinflamatorie, antialgica, care sunt indicate in tratamentul spondilitei.
Practic putem face ionizarile cu aceeasi aparatura si accesorii ca pentru galvanizari.
Deasemenea consta in aceea ca in loc de a imbiba stratul hidrofilic cu apa sau cu ser fiziologic
caldut, vom folosi una din solutiile medicamentoase.
3. Curentii diadinamici sunt utilizati in spondilita anchilozanta cu scop diotropic
(resorbtiv) (de exemplu P S cu inversarea polilor la 1- 2 minute) si inhibitor (antialgic) (de
exemplu, D F si sau P N cu polul negativ pe zona dureroasa, 6- 8 sedinte de cate 3- 4 minute, cu
electrozi medii temelari plasati paravertebrali). Curentii diadinamici sunt curenti sinusoidali,
redresati, au trei efecte principale:

de stimulare a motricitatii, sensibilitatii si troficitatii

efect de inhibitie prin blocaj catodic al durerii, al tonusului muscular crescut in starile
spastice;

efect de obisnuinta, ceia ce insemna defapt inhibitia, anularea primelor doua efecte

Ritmul de aplicatre al sedintelor poate fi dupa starea clinica a bolnavilor de doua trei ori pe zi sau
o sedinta la doua trei zile. Cand urmarim efectul analgetic, este bine sa sistam procedura dupa 68 sedinte pentru ca uneori continuand aplicarea ei, durerile se pot exacerba.
4. Curentii interferentiali se utilizeaza in S A de preferinta la fregventa intre 12- 100 Hz,
care asigura un efect combinat, antialgic si decontracturant. Se prefera aplicatii, rezultate prin
incrucisarea a doi curenti de medie fregventa redresati si modulati, in amplitudine.
In varianta stabila, interferenta curentilor rezulta din plasarea pe regiunea vizata a patru
elecrozi tip placa sau vantuza, (pentru obtinerea unei interferente maxime se poate recurge la
tehnica de aplicare spatialaa trei circuite) in timp ce in varianta cinetica se utilizeaza doi electrozi
tip manusa cuplati fiecare cu cate un electrod placa fix.
Se obtine in acest fel concentrarea efectului la suprafata sau in profunzime. Prescriptia variaza
in functie de efectul dorit. Efectul antialgic se obtine prin utilizarea formulei: manual 100 Hz 5
minute. Pentru efect decontracturant, parametri sunt: manual 35 Hz 5 minute, aspectul 1- 100 Hz
10 minute, si iarasi manual 100 Hz 5 minute.
11

5. Campuri magnetice de joasa frecventa:

Magnetodiafluxul este denumirea aparatului care genereaza campuri magnetice de juasa
fregventa folosite in scop terapeutic. Aparatul poate furniza trei forme de camp magnetic
(continu, intrerupt, ritmic si intrerup aritmic). Seria de tratament cuprinde 10 sedinte si se
recomanda 3- 5 serii pe an. Vom avea grija ca bobinele sa fie orientate cu nordul spre cap si
sudul spre picioare, iar pacientul cu capul spre nord.
6. Curenti de frecventa medie:
Cuprinde domeniul intre 1000- 100000 Hz. In electroterapie se folosesc fregvente intre 40005000 Hz si fregventa de 1000 Hz.
Cand in spondilita sunt afectate si alte articulatii (periferice) putem indica media fregventa
sub media curentilor interferentiali, avand grija sa aplicam electrozii in mod corespunzator, in cat
cele doua circuite sa se interfereze in zona de tratat.
Intensitatea trebue sa fie crescuta si redusa progresiv si la inceputul si la sfarsitul procedurii.
Durata sedintelor este de 15- 20 minute cand folosim electrozi placa si 10 minute cand folosim
electrozi ventuza. Numarul sedintelor este variabil dupa scopul propus si starea clinica a
pacientului. Se pot face zilnic, sau la doua zile. Pentru a mari efectul de profunzime al procedurii
(in general al tuturor procedurilor de electroterapie) este bine ca aceasta sa fie procedata fie de
masaj, fie de parafina sau baie de lumina.
7. Ultrasunete
Undele ultrasonore sunt oscilatii mecanice ale materiei cu fregventa mai mare decat a sun
etelor percepute de urechia omului. Este o energie mecanica obtinuta prin energie electrica;
oscilatiile care sunt imprimate tesuturilor realizeaza un micromasaj. Ca tehnica de tratament
exista doua modalitati de aplicare: directa sau in directa prin intermediul apei sau cu oglinda
reflectorizanta.
In aplicarea directa, cu capul de tratament in contact cu tegumentul si uniform apasat vom face
miscari lo ngitudinale si circulare. Pielea se unge cu ulei de parafina, dar ca ultrasunetul sa
mareasca permebealitatea de membrana se pot introduce substante medicamentoase care cresc
actiunea fibrinolitica. Eficienta ultrasunetelor este mai mare daca este facuta dupa masaj sau
parafina.

12

Tratamentul prin masaj

Avnd n vedere c pacientul cu spondilita anchilozant prezint dureri se efectueaz un masaj
sedativ. Masajul se execut pe regiunile: cervical, dorsal, lombar i n articulaiile periferice.
naintea masajului se poate executa o procedur de nclzire pentru relaxarea musculaturii.
Sunt diferite forme: (manual, uscat sau umed) face parte din triada caldura- miscare- masaj
sau masaj- miscare- caldura, in afectiunele aparatului locomotor.
Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului in scop fiziologic sau curativoprofilactic.
Masajul are efecte locale si generale:

manifestarea unei actiuni sedative, asupra durerilor nevralgice, musculare sau a celor
articulare.

actiune hiperemianta locala de imbunatatire a circulatiei locale, care se manifesta prin

incalzirea si inrosirea tegumentului asupra carora se exercita masajul

inlaturarea lichidelor interstitiale de staza, cu accvilerarea proceselor de resorbtie in

regiunea masata.

Efectele generale sunt:

1. stimularea functiilor aparatului circulator si respirator;
2. cresterea metabolismului bazar;
3. efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu imbunatatirea somnului,
indepartarea durerii musculare, etc.
Masajul este compus din manevre principale si secundare.Manevrele principale sunt: neteziri
si vibratii ( manevre sedative) framintat, frictiune si taponament (manevre tonifiante). Toate
aceste efecte se explica prin actiune excitanta asupra pielii (organ bogat vascularizat si inervat) in
piele existind numeroase terminatii nervoase exteroceptori, punct de plecare a unei serii de
reflexe. La aceaste trebuie adaugata efectele excitante pe care le excita masajul asupra
terminatiilor nervoase din muschi, tendoane , etc, la nivelul carora iau nastere stimuli de diferite
intensitati, care pornesc spre sistemul nervos central. Aceste reflexe explica efectele generale ale
masajului, precum si o parte din actiunile lui locale. Trebue mentiuonat ca organele interne in
suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal, deci
superficiale, fiecarui organ corespuzandu- i o anumita zona cutanata.
Un alt mecanism de actiune al masajului este reprezentat de aparitia, in urma compresiunilor,
ciupiturilor, framantarii sau baterii, a unor reactii interne in piele, cu formarea in cadrul
metabolismului acestuia, a unor produse metabolice care trec in circulatia generala.
13

Un alt mod de actiune al masajului este cel manifestat asuptra lichidelor interstitiale, cand
acestea sunt in exces in spatiile interstitiale ale tesutului conjuctiv, masajul sa intervina favorabil
ajutand la resobtia in sange, pentru a putea fi eliminate apoi. Rezulta o imbunatatire a conditiilor
circulatorii si o reducere a efortului inimii, care are de mobiliozat o masa de lichid mai mica.

Tehnica masajului
Avand in vedere ca pacientul cu spondilita anchilozanta prezinta dureri, se efectueaza un
masaj sedativ, se executa pe regiunile: cervicala, dorsala, lombara si in articulatiile periferice.
Inaintea masajului se poate executa o procedura de incalzire pentru relaxarea musculaturii.
Bolnavul este asezat in decubit ventral cu bratele in abductie, se incepe cu netezirea de jos in sus
de la plica fesiera cu palmele intinse, se merge ascendent pe paravertebrali si pe interiorul zonei
dorsale spre umeri si axile. Se face netezirea si dinafara. Netezirea este de mai multe feluri:

netezirea cu palma intreaga sau cu ambele palme cu degetele bine intinse si lipite care se
executa pe suprafete mari de muschi, la inceput cu apasare mai usoara impingand sangele
venos catre inima mai mult cu radacina mainii, ritmul este lent, aceasta apasare este in
functie de adaptarea tesutului.

o alta forma de netezire este netezirea cu doua degete departate de o parte si de alta a
coloanei vertebrale cu aratatorul si mediu, cu spina vertebrala intre degete, pe partea
noastra si pe cea opusa.

o alta forma de netezire este netezire4a romb care se face la regiunea lombara pe muschii
patratul lombar

Dupa netezire urmeaza a 2-a manevra principala este petrisajul sau framintarea specifica
musculaturii. Se executa intotdeauna cu toate formele transversale pe fibra musculara in felul
acesta ajutnd la tonifierea musculaturii.
Manevra framintare consta in compresiuni si relexari transversale pe fibra musculara si chiar
stoarceri ale ei.Aceste compresiuni se fac intre el police si cele 4 degete care se string ca si cind
ar fi un singu deget si intotdeuna se are grija ca aceste compresiuni sa fie facute cu pulpa
degetului nu ci varful degetelor, fara sa scape fibrele musculare din mana. Formele framantarii
sunt:
framantarea cu o mana in care se fac pe straturi musculare unde timpul de compresiune
este egal cu timpul de relaxare avand grija sa mergem in deaproape cu aceste compresiuni fara sa
sarim, ridicand muschiul de pe planul osos ca sa actionam mai mult la aceasta contractibilitate.

14

 alta forma de framantare este framantarea cu doua maini unde mainile se aseaza una in
fata celeilalte facem compresiunile si relaxarile simultan cu ambele maini, in felul acesta
actionam mai puternic asupra fibrelor muisculare decat framantarea cu o mana, este ceva mai
dura se face pe aceleasi straturi.
contratimpul este una dintre ultimele forme ale framantarii, care se executa tot transversal
pe fibra musculara, mainile una langa alta cu singura deosebire in timp ce facem compresiunea
cu mana dreapta, cu mana stanga pregatim muschiul pentru a face compresiunea in timp ce
cealalta mana relaxeaza. In felul acesta muschiul este stors, marind si mai mult contractibilitatea
fata de framantarea cu doua maini actionand mai puternic dacat toate celelalte manevre.
alta forma a framantarii este geluirea care se executa la coloana vertebrala cu doua degete
departate, pentru muschii proprii ai coloanei vertebrale (spinali interspinosi) care se executa cu
degetul aratator si mediu flectand degetul de la ultima articulatie si tragand cu pulpa degetului
muschii profunzi cu mici pasi numinduse geluire, pasind scurt se face si intercostal pe straturile
intramuscularecu doua trei degete apropiate.
Frictiunea: spre deosebire de framintare specifica elementelor anatomice dintr-o articulatie
specifica santurilor intramuscularii,insertiilor muscularii. Ea are actiune de capatare a
tendoanelor si ligamentelor a elasticitatii si relaxarea tendoanelor antiinflamatoare la bursa
seroasa si indepartarea lichidelor de staza dintre fascicolele musculare resorbtia lor si eliminarea
catre organele escretoare. Frictiunea consta prin apasari si miscari circulare pe puncte executate
cu pulpa degetulu, mai puternic deget peste deget avind si actiune reflexa asupra organelor
interne care sunt in suferinta .are mai multe forme:

frictiunea deget peste deget;

frictiunea cu doua degete departate, aratator si mediu care se face la coloana vertebrala si
intercostal;

frictiunea cu doua degete apropiate se face pe muschii paravertebrali sau pe santurile

grupurilor extensor si flexor;

frictiunea cu pumnul se face pe muschii bine dezvoltati (muschi fesieri, cvadricepsi si

tricepsul femural)

Tapotamentul: nu se face.
Vibratia: consta in trenuri vibratorii cu o mana sau cu doua maini, ritmice de- alungul fibrelor
musculare care se fac tinand incordat bratul din articulatia umarului si cotului, iar cu falangele

15

facem trenuri vibratorii ridicand radacina mainii, dar acestea se fac de sus in jos nu lateral standa,
dreapta sau invers.
Formele vibratiei sunt:

cu palma intreaga;

cu doua palme

Masajul se incheie cu netezire.

Dupa terminarea masajului dorsal pacientul este ridicat in sezut pentru a i se putea executa
masajul in zona cervicala. Se executa tot un masaj sedativ, dar pe alte directii, framantarile se
incep de la gaura occipitala si se coboara in jos pana la C7 apoi se inconjoara umerii pana la
acromion. O alta forma a netezirii este cand mana maseourului se muleaza pe gatul pacientului,
alta este cu degetele merdius si index pe langa coloana vertebrala, se coboara de la gaura
occipitala pana la C7.

Mobilizarea articulatiilor (Kinetoterapia)

Incepe din perioada repausului la pat cu exercitii izometrice. Obiectivul fundamental al
terapiei spondilitei este mentinerea mobilitatii segmentelor neafectate si inbunatatirea acesteia,
atunci cand este diminuata datorita proceselor inflamatorii- osifiante. Acest obiectiv se realiyeaya
in primul rand prin miscare. Pentru a avea rezultatele dorite kinetoterapia trebue instituita
precoce, individualizata, adaptata la forma clinica si stadiul evolutiv al fiecarui pacient in parte.
Este bine ca sedintele individuale de kinetoterapie sa fie precedate de practica unei tehnici de
relaxare ca si a unor exercitii de gimnastica respiratorie.
Pacientul se va aseza pe salteaua de gimnastica intr- o pozitie potrivita exercitiului de
executat. Dupa relaxarea si exercitiile de gimnastica respiratorie prealabila, efectuate in decubit
dorsal vom incerca adoptarea pozitiei sezand pe saltea cu trunchiul flectat in forma de secera,
cerand bolnavului ca dupa inspiratii adanci sa mareasca flexia trunchiului. In felul acesta
urmarim largirea spatiilor intercostale cunoscut fiind ca cutia toracica a unui spondilitic este
fixata in expir. Dupa diminuarea durerilor si a inflamatiilor, se incepe mobilizarea dinamica,
izometrica, progresiva a coloanei vertebrale si a articulatiilor periferice. Gimnastica medicala
face parte din programul zilnic al bolnavului.
Tehnicele cele mai folosite in kinetoterapie sunt mobilizarile active libere. Sedintele de
exercitii pentru a putea fi bine suportate de bolnavi este necesar sa fie in totdeauna precedate de
masaj ca si de scurte extensii pasive. De asemenea este necesar ca uneori inaintea sedintei de

16

gimnastica sa i se dea bolnavului, in functie de indicatiile medicului, un medicament analgic si

decontracturant. Cele sase pozitii recomandate pentru exercitiile izometrice sunt:

culcat

in genunchi

asezat

in ortostatism

in pozitie cvadrupedica

Ele solicita in mod diferit coloana vertebrala permitand dozarea intensitatii programelor.
Pozitia cvardupedica, spre exemplu permite extensia, solicitarea intregii coloane, cat si a unor
segmente vertebrale separate. Prin ortostatism, bolnavul depune un efort mai mare, spre
deosebire de efortul din decubit care este mult mai mic.
Exercitii fizice de recuperare
Au un foarte important rol, ele contribuind la reducerea gradului de infirmitate la care este
condamnat bo9lnavul de spondilita anchilozanta, redarea in masura posibilitatilor, a
functionalitatii coloanei vertebrale. Exerciitiile pot fi generale, care intereseaza intreaga coloana,
cat si locale, aplicate fiecarei regiuni. Exercitiile pentru mobilizarea coloanei in intregime, pot fi
folosite mingi, cercuri, bastoane, precum si scripeti si greutati.
In particular pot fi amintite:

exercitiile pentru mobilizarea coloanei cervicale din pozitie sezand, mobilizari active
libere de flexie, extensie , lateralitate si rotatia capului.

executatea acelorasi miscari din pozitie cvadrupedica;

ezand cu bratele intinse orizontal se fac miscari alternative ale acestora inapoi;

din pozitie sezand cu bratele intinse orizontal se atinge alternativ genunchiul stang cu
ureghia dreapta si cel drept cu urechia stanga;

din ortostatism se arunca mingii in sus si se prind.

Exercitii pentru mobilizarea coloanei toracale:

din decubit dorsal cu genunchii flectati si bratele extinse lateral, se executa aducerea
genunchilor la piept si revenire;

din pozitie sezand, inclinatii laterale ale trunchiului si rotirea lui;

din pozitie gvadrupedica;

17

ridicarea in extensie proximala a membrelkor inferioare, concomitent cu flectarea

membrelor superioare din coate;

aruncate brusca a bratelor inainte si lateral;

ridicarea trunchiului concomitent cu bratele;

se efectuiaza tararea pe burta;

Exercitii pentru mobilizarea coloanei lombare:

din decubit dorsal se efectuiaza flecsii ale gambei pe coapsa si ale coapsei pe bazin, cu
fiecare membru inferior si apoi cu gambele;

din decubit ventral se efectueaza extensii ale membrelor inferioare, cu genunchii in

extensie;

din decubit cu coloana flectata, se fac flexii si extensii ale coloanei lombare in zurul
bazinului;

sezand cu genunchii flectati, se executa flexii anterioare si redresari ale coloanei;

din ortostatism se executra aceleasi miscari;

cu o mana pe bara si cu membru inferior opus pe un plan mai inalt, se executa flexii
anterioare ale trunchiului si arcuit;

din pozitie cvadrupedica se efectuiaza flexii ale treunchiului si extensii, concomitent cu

extensii alternative ale membrelor inferioare;

din aceiasi [pozitie se efectuiaza curbari si depresionari ale coloanei, apoi trunchiul se
indreapta spre dreapta sdi stanga, iar pelvisul concomitent in directia opusa;

suspendat, membrele sunt balansate pe rand dreapta- stanga.

Toate aceste miscari vizeaza, prin urmare, mobilizarea coloanei, combaterea atrofiei
musculare si sporirea capacitatii vitale. Aceste exercitii kinetoterapeutice, pot incepe imediat ce
perioada algica sa atenuat. Inafara de gimnastica aplicata din timpyul internarilor, de miscarile
efectuate in bazinele cu apa calda, in statiunile balneoclimaterice: Mangalia, Techirghiol,
Puciosa, bolnavii trebue desprinsi sa faca exercitii la domiciliu. Trebue facut totul pentru
familiarizarea cat mai deplina a bolnavului cu atitudinea fata de afectiunea de care sufera, pentru
mobilizarea cat mai deplina a capacitatilor sale, in vederea aducerii aportului sau actiuv la
reducerea intimitatii sale si la realizarea unei colaborari cat mai eficiente cadru medical- pacient.
Dupa executarea individuala a exercitiilor, se trece, in etapa urmatoare, la kinetoterapie in
grup. Pe cit posibil, grupele vor fi alcatuite din pacienti cu forme clinice asemanatoare.
18

Sedintele vor avea loc , la inceput zilnic, timp de 2-3 saptamini apoi de 2-3 ori pe saptaminain
sala de gimnastica(a sanatoriului sau policlinicii, eventual in bazinele pentru kinetoterapie.
Terapia ocupationala
Reprezinta forme prelungite si specializate de kinetoterapie intre ele existind unele deosebiri
de nuanta.Terapia ocupationala foloseste intregi serii de aparate si instalatii in scopul
imbunatatirii de efectuare a unor munci sau a deprinderii unor jocuri distractive.
Bolnavii cu S.A. trebue sa fie convinsi ca perspectivele lor functionale depind de seriozitatea
cu care se supun recomandarilor medicale si ca oricat le- ar fi de greu sa inteleaga, beneficiile
terapeutice nu depind atat de medicatie cat si de un program strict de exercitiu fizic ale carui
reguli au fost prezentate mai inainte. Spondiliticul are nevoie de ingrijire de tratament. In acest
contexzt saunt aspecte asle ambiantei si activitatilor cotidiene.
Bolnavii cu S.A. trebue sa- si conserve greutatea corporala ideala, pentru a nu-si incarca in
mod inutil coloana vertebrala si articulatiile portante. In rarele cazuri de predispozitie la
suprapondere sau obezitate i- si gaseste loc dieta hipocalorica, dar nu carentata. Utilizarea
antiinflamatoarelor nesteroidiene in cura, de obicei indelungata, expune bolnavii, cum sa vazut la
reactii adverse de tip dispeptic in cat in regim alimentar de crutare a tubului digestiv ar putea fi
necesar. Daca aceste substante sunt, cium se intampla cel mai fregvent, butazolidinice capabile sa
produca retentie hidrosalina, se recomanda regimk hiposodat, cel putin in perioada dozajului
inalt din cadrul curei de atac. Ideia dependentei puseurilor de activitate ale S.A. de colonizare a
intestinului cu kbsiella, germen care provine din alimentatie (salate, mese reci), a condus la
incercarea combaterii bolii cu mijloacele dietetice adegvate. Rezultatele au fost negative.
Fumatul este contraindicat bolnavilor cu S.A. din motive de principiu si din altele in relatie
cu insasi boala. Intoxicatia tabacica este un factor nociv in plus intr- o boala inflamatoare cronica
si care uneori necesita tratament medicamentos nu lipsit el insusi de nocivitate.
Activitatile zilnice ale bolnavilor cu S.A. trebue dirijate in mod corespunzator, pentru a evita
sau minimaliza factorii susceptibili sa favorizeze deformarile caracteristice.
In consecinta trebue evitate prestatiile motorii care abuzeaza de flexia cervicala si sau
dorsala. In timpul cititului si pentru urmarirea programului la televizor tinuta privirii trebue sa fie
plasata la nivelul ochiului sau putin mai sus pentru a abliga subierctul sa- si conserve extensia
cervicala.
Pentru ridicarea obiectelor de pe sol se prefera, in locul apecarii, preluarea acestora prin
flexia- extensia genunchilor, spatele ramanand drept. Deplasarile pe jos trebue facute la pas,

19

evitand pe cat posibil alergarea si salturile. Se interzice calatoria cu mijloasce de tramsport cu

suspensie plecara si este preferabil sa nu se abuzeze de conducerea indelungata a autoturismului.
Spondiliticii cu coloana fuzionata se pot ajuta ion manevrarea diferitelor obiecte prin clesti sau
adaptarea unor prelungitoare potrivite. Blocarea rotatiei cervicale face uneoriu utila mkontarea
de oglinzi retrovizoare la domiciliu sdau pe autoturism.
Bolnavii cu flexie cervico dorsala fixata i- si pot inbunatati campul vizual, altfel extrem de
limitat inainte prin purtarea ochelarilor cu lentile pizmatice. In sfarsit cei cu dificultati de
ambulatii trebue sa recurga la mijloace ajutatoare ale mersului, de la cele simple pana la
carucioare, autopropulsate. Pe langa programul kinezologic cotidian obligatoriu, bolnavii cu S.A.
trebue incurajati spre o activitate sportiva adegvata. Alergarile (jogging) sporturile de contact
sdau cele care favorizeaza flexia treunchiului (ciclism, bowling, etc) sunt contraindicate.
Pot fi practicate jocurile jocurile cu racheta (tenis, badminton tenis de masa) sau cu mingea
(volei,aruncari la cos)chiar cu note de competivitate.Inotul este un mijloc ideal de a mobiliza
coloana vertebrala fara a incarca. Stilurile recomandate sint crowl pe spate, brasse si cel lateral.
Ideal ar fi ca fiecare bolnav sa- si inceapa ziua cu o jumatate de ora natatie in apa incalzita. Alte
activitati sportive recomandate sunt: plimbarea, turismul si schiul de fond.
S.A. este o boala a varstei productive si marea majoritate a suferintilor sunt apti pentru a
desfasura o activitate profesionala potrivita. Ca regula generala, reorientare profesionala daca
este necesara, interzice activitatile ca obliga in pozitii incordate si flexie, acordand preferinta
celor care presupun o schimbare a atitudinilor corpului (sortator, vanzator curier, controlor de
calitate, etc).
Orarul de munca trebue sa fie flexibil si sa permita cel putin o perioada de relaxare sau
dimpotriva de exercitiu fizic in cursul celor opt ore. Alegerea muncii tine seama de asemenea de
posibilitatile de deplesare ale bolnaqvului. In lipsa unor oferte de serviciu exterior se poate
recurge la solutia muncii la domiciliu, facilitate de o serie de adaptari ale mijloacelor productive.
In mediul lor familial, spondiliticii cu forme avansate de boala se vcad, uneori in situatia de
a- si pierde afecvtiuneaq si solicitudinea partenerului conjugal si a copiilor. Esterolul medicului
de a face ca membrii familiei sas inteleaga natura bolii si posibilitatile lor de prevenirea
handicapului motor grav, cu scopul de a incuraja eforturile sustinute, si adesea generatoare de
discomfort pentru altii, pe care trebue sa le faca zi de zi bolnavul in scopul conservarii
functionare.
Activitatea sexuala poate pune probleme spondiliticului dinj cauza rigiditatii spinale. Lipsa
de informatii, teamna, naivitatea si rusinea pot fi cauzele pentru care acest aspect important al
vietii familiale este lasat laoparte, generand aminozitati, si in cele dim urma compromiterea
20

relatiilor in cadrul cuplului conjugal. Este deci necesar ca prin discutii, in care falsa pudoare nu
are ce cauta, medicul sa caute solutii, care in principiu, tin de adaptarea practicilor sexuale la
limitarea functionala a cazului respectiv.
Se vor face adaptri corespunztoare ale mediului habitual:

scaune de birou i de main,

fotoliu rulant,

mas de lucru adaptate pentru meninerea poziiei erecte a trunchiului, a unui unghi
vizual maxim i a articulaiilor centurilor i periferice ntr-o poziie ct mai fiziologic;

pat tare;

oglinzi speciale retrovizoare la domiciliu sau de main pentru creterea unghiului vizual

purtarea de ochelari cu lentile prismatice la cei cu flexie cervicodorsal fixat;

ustensilele de buctrie i baie,

dotarea buctriei i bii adaptat deficitului funcional;

la cei cu dificulti de ambulaie se recurge la mijloace ajuttoare, de la cele simple pn

la crucioare autopropulsate.

Tratamentul balneologic (ape minerale, namoluri)

Pe langa programul terapeutic deschis se vor sdauga in statiunile de profil:

bai cu ape minerale;

bai cu ape termale;

bai cu plante si sare;

bai cu namol.

Mediul ambiant ca si esirea din mediul obisnuit va grabi pacientului vindecarea si corectarea
starii psihice. Se recomanda statiunile: Ocna Mures, Slanic Moldova, Caciulata, Calimanesti,
Baile Felix, Baile 1Mai, Baile Herculane. Vatra Dornei, Eforie Nord, Techirghiol, Mangalia,
Amara, Sovata.

Terapia ocupaional

21

Reprezint forme prelungite i specializate de kinetoterapie ntre ele existnd unele deosebiri
de nuan. Terapia ocupaional folosete ntregi serii de aparate i instalaii n scopul
mbunatirii de efectuare a unor munci sau a deprinderii unor jocuri distractive.
n cadrul terapiei ocupaionale intr att activitile profesionale ct i sportul.
n ceea ce privete activitile lucrative, SA poate beneficia mult de munca fizic cea mai
divers cu excepia acelor munci care ncarc coloana sau se desfoar n condiii de mediu
reumatogene (frig, umezeal, cureni de aer rece). Singura condiie important de respectat este
meninerea unei poziii corecte a coloanei n timpul muncii, adic s se evite poziia cifozant ca
i poziiile fixe prelungite mai ales n poziie eznd.
Sporturi recomandate pentru o serie de elemente gestuale care oblig la o postur corect sau
de hipercorecie a coloanei sunt: notul (ca stiluri : bras, fluture), volei, baschetul (mai ales trasul
la co), tenisul de cmp, handbalul, etc. Trebuie evitate jocurile care solicit flexia trunchiului
(popice, biliard) ca i alergrile i salturile.
Repausul i activitatea
se evit repausul prelungit n pat deoarece favorizeaz instalarea osteoporozei; 7 - 8ore de
somn pe noapte sunt suficiente pentru majoritatea bolnavilor cu SA;
. se indic scurte perioade de odihn n timpul zilei - deosebit de utile pentru prevenirea
oboselii generale i tendinei bolnavului de a se epuiza fizic, mai ales n partea a doua a zilei;
perioada de odihn i activitate va depinde de stadiul clinic i evolutiv al SA; bolnavul
trebuie ncurajat s-i fac zilnic exerciiile programate, s fie activ cu scopul de a-i pstra
mobilitatea coloanei vertebrale;
Antrenamentul postural la domiciliu
Este de un real folos n prevenirea i chiar stoparea evoluiei bolii, precum i n ameliorarea
durerii la nivelul coloanei vertebrale.
1. Bolnavii cu SA trebuie sftuii s-i supravegheze permanent atitudinea corect, n staiune
ca i n mers, concentrndu-se asupra meninerii capului ridicat, cu privirea ndreptat nainte, i
a retropulsiei umerilor. Bolnavul cu SA va adopta de 3 ori pe zi, 3-5 minute poziia de
ortostatism cu spatele la perete, n aa fel ca acesta sa fie atins cu clciele, umerii i ceafa.
2. Bolnavul va fi convins s adopte cu contiinciozitate i s pstreze poziia dreapt a spatelui
chiar i atunci cnd se apleac dup un obiect.
3. Poziia n scaun trebuie s fie cu spatele drept, scaunul s fie cu ezut rigid, la nevoie se
folosesc bretelele pentru poziionare corect.
22

4. Perioada din timpul nopii este adesea lsat sub influena artritei; bolnavul are nevoie de un
somn odihnitor, care va fi realizat prin folosirea unui pat cu saltea rigid sau o suprafa tare
(plan nclinat de lemn). Se evit saltelele moi, cu ap, pernele, cu excepia unei perne mici sub
coapse, genunchi sau sub gt.
Exerciii terapeutice la domiciliu
Exerciiu de extensie a coloanei: bolnavul n decubit ventral i ntinde braele n afar la
nivel cu umerii, apoi ridic capul, pieptul, umerii i braele ct mai departe posibil de sol;
urmeaz relaxarea exerciiul se repet de 10 - 20 de ori
. Expansiunea cutiei toracice: bolnavul, n decubit dorsal, i ncrucieaz minile sub ceaf,
mpinge coatele spre sol n timp ce respir profund, i ine respiraia timp de 10 secunde apoi
expir lung i se relaxeaz; exerciiul se repet de 10 - 20 ori.
Stretching-ul coapsei
. Antrenament pe bicicleta ergometric.
Schimbarea stilului de via ca parte a ncercrii de a controla evoluia bolii, cuprinde
anumite activiti care ajut la mbuntirea abilitii persoanei de a funciona independent i de
a pstra o atitudine psihic pozitiv. Acestea sunt:
- terapie fizic special adaptat
- exerciii
- reducerea stresului
- o diet sntoas
- mutarea n alt zon climatic.
Terapia fizic este o parte important a tratamentului, demonstrndu-se c aceasta
mbuntete simptomele bolii. n timpul acestei terapii, medicul specialist va personifica pentru
fiecare pacient un program de exerciii fizice , ce au scopul de a: reduce durerea, s protejeze
articulaiile, s conserve energia.
Exerciiile sunt importante pentru a menine muchii puternici prevenind atrofia lor, i pentru
a menine flexibilitatea articulaiilor, acestea cuprind: flexii, extensii, ntinderi i aerobic.
Reducerea stresului: printre evenimentele care pot crete stressul sunt emoiile pe care
23

persoana le triete, cauzate fiind de boala n sine (frica, furia, frustrarea).

Dei nu s-a demonstrat faptul c stresul joac un rol n declanarea afeciunii, reducerea sa
poate face viaa mai uoar pentru aceti pacieni.
Metode de reducere a stresului:
- perioade repetate de repaus
- relaxare
- distracie.
Programele de exerciii, participarea n cadrul unor grupuri de suport emoional i o bun
comunicare cu terapeutul, sunt alte moduri de a reduce stresul.
Dieta sntoas: o nutriie ndestultoare dar nu excesiv n calorii, proteine i calciu este
important.
Climatul: unele persoane au observat agravarea artritei la schimbri brute ale vremii. Dei
nu exist nici o dovad ca un anumit climat ar influena simptomele bolii, mutarea ntr-un mediu
climatic diferit ar putea mbuntii viaa pacientului.
ntrucat spondilita anchilozant este o afeciune pe termen lung, este nevoie uneori de un
tratament medical alternativ, care poate sa reduc simptomele, poate controla durerea i poate
mbuntii stilul de via. Aceste terapii se refer la yoga i acupunctur. Este nevoie de sfatul
medicului pentru a se alege cel mai adecvat tip de tratament pentru fiecare caz in parte.
Monitorizare permanent este necesar pentru a prevenii osteoporoza, i instalarea efectelor
adverse la terapie.
n tratamentul spondilitei se recomand:
pstrarea greutii corporale n limite normale
evitarea solicitrii spatelui, evitarea sporturilor unde pacientul trebuie s stea mult timp ntr-o
poziie aplecat
dormitul pe un pat tare, fr pern pentru a evita anchiloza coloanei vertebrale n anteflexie
s ncerce, de trei ori pe zi, s se lungeasc pe abdomen, cu braele ntinse de-a lungul corpului
s aib grij la postur i s nu stea prea mult timp n aceeai poziie
este important ca pacientul s gseasc un echilibru ntre micare i repaus, fr a face excese
n nici o directive
24

Evaluarea pacientului cu SA include o serie de teste specifice:

Bath Ankylosing Spondylitis Functional Index (BASFI) pentru aprecierea statusului

funcional global
Parametrii:
mbrac ciorapii sau pantalonii fr ajutor sau mijloace ajuttoare
se apleac nainte pentru a ridica un stilou de pe podea fr ajutor
se ridic de pe scaunul de la mas fr a se ajuta de mini
se ridic fr ajutor de pe podea din poziia culcat
st 10 minute nesprijinit i fr a avea disconfort
urc 12-15 trepte fr sprijin de balustrad sau fr baston
se uit peste umr fr a rsuci corpul
execut complet activitile zilnice acas sau la slujb
efectueaz exerciii medicale
efectueaz sport sau grdinrit

Scorul general (de 0-100 puncte) este apoi reconvertit ntr-un scor final (de 10 puncte).

Health Assesment Questionnaire Disability Index (HAQ) modified for

Spondylarthropaties (HAQ-S) pentru aprecierea general a capacitii funcionale

CRITERIUL

EVALUARE N FUNCIE DE POSIBILITILE DE EXECUIE (0 = fr dificultate, 1 = cu

dificultate, 2 = foarte greu, 3 = imposibil)
INIIAL

INTERMEDIAR

FINAL

1. mbrcatul
2. ridicatul
3. alimentarea
4. mersul
5. igiena
6. ntinderea

25

7. apucatul
8. ruta zilnic i activitile casnice
9. realizarea scopurilor
10. condusul
Scorul final (media aritmetic)

ncadrarea funcional a pacientului cu SA

Capacitatea funcional restant a bolnavilor st la baza unor ncadrri n clase de invaliditate
care permit o orientare asupra posibilitilor sociale i profesionale ale pacientului.

Clasele funcionale n SA dup ARA (American Rheumathology Asociation):

Clasa funcional
1
2
3
4

Tipul capacitii funcionale

CF complet are posibilitatea de a-i exercita normal
profesiunea
CF relativ normal cu excepia handicapului dat de durere i
redoare
CF limitat permind bolnavului numai o parte a activitii
zilnice proprii i eventual profesionale
Infirmitate important bolnav imobilizat la pat sau n fotoliu,
nu se poate ocupa de propria ngrijiresau o face cu dificultate
sau parial

26