Arghira Delia

Kicsi Csongor
KMS-B

Artroza coloanei vertebrale

Definitie:
Artroza reprezinta o boala degenerativa a cartilajului articulatiilor, caracterizata prin degenerescenta
(imbatranirea) cartilajului si aparitia unor focare de hipertrofie osoasa la nivelul marginilor
articulare cu manifestari inflamatorii minime. (osteofite)
Artroza coloanei vertebrale este pe langa coxartroza si gonartroza, una dintre cele mai frecvente
localizari ale artrozei la pacientii varstnici. Artroza discovertebrala debuteaza cu afectarea discurilor
intervertebrale care pot sa hernieze, fie lateral, afectand formatiunile nervoase, fie median, afectand
maduva spinarii.
Localizare:

Artroza poate fi primara, fiind o afectiune in care cauza apritiei modificarilor articulare este mai
greu de identificat. In functie de localizare intalnim urmatoarele forme de artroza:
mana = artroza articulatiilor interfalangiene – proximale – nodulii Bouchard, articulatiile
interfalangiene distale – nodulii Heberden
picior = artroza metatarsofalangiana
artroza halucelui (degetul mare de la picior), halus valgus si halus rigidus, degete in ciocan
genunchi = gonartroza; artroza femuro-tibiala, artroza femuro-patelara
sold = coxartoza;
coloana vertebrala = spondiloza cervicala, toracala, lombara;
artroza umarului
artroza temporo-mandibulara
artroza sacro-iliaca (articulatia bazinului)
scapulo-humerala

Exista forme de artroza secundara producerii unor traumatisme – contuzii, fracturi, hemartroze
sau de cauza infectioasa – germeni piogeni sau Baculiul Koch in tuberculoza osoasa. Artrozele de
cauza inflamatorii apar in cadrul bolilor precum artrita reumatoida sau spondilartritei si artrita
psoriazica. Inclusiv afectiunile metabolice (guta, hemocromatoza, condrocalcinoze) sau endocrine
(acromegalie, obezitate, hiperparatiroidism, hipotiroidie, DZ – artropatia Charcot) pot contribui la
aparitia artrozei.

Cauze si factori predispozanti:

Factorii de risc implicati in aparitia artrozei articulatiilor sunt considerati a fi pe langa ereditate si
varsta, sexul feminin, suprasolicitarile de ordin profesional (sportivi) precum si obezitatea,
traumatismele minore si repetitive sau majore si alterarea cartilajului articular ca urmarea a
tulburarilor inflamatorii metabolice, vasculare sau endocrine.
Simptome:

Manifestarile clinice sunt caracterizate de o artropatie cronica, non-inflamatorie, lent progresiva,

cu o simptomatologie clinica variata si dependenta de localizare.
DUREREA este simptomul principal cu care se prezinta pacientul la medic, aceasta avand un
caracter mecanic, se accentueaza solicitarea articulara si diminua cu repausul articular, apoi insa
devine permanenta. Caracteristic este faptul ca durerea este meteo-sensibila, apare in conditii de frig
sau umezeala.
Pe langa durere pacientii cu artroza prezinta LIMITAREA FUNCTIONALA a articulatiei
manifestata clinic prin redoare artriculara (intepenirea articulatiei) maxim 10-15 minute, aceasta
fiind progresiva si se datoreaza rezultatului deteriorarii biomecanicii articulare.
In timp persoanele suferinde de artroza in faze avansate observa mai ales la nivelul articulatiilor
mari o INSTABILITATE ARTICULARA, descrisa de obicei la nivelul genunchiului. Aceasta
este consecinta directa a laxitatii si/sau rupturii capsulo-ligamentare si hipofunctiei muschiului
cvadricepsului. Ulterior in evolutia artrozei se observa MARIREA DE VOLUM A
ARTICUALATIEI determinate de modificari proliferative ale osului si cartilajului si aparitia
osteofitelor marginale evidentiate ecografic. In ultimele stadii ale artrozei pacientii acuza
BLOCAJUL ARTICULAR care este o consecinta a fragmentelor de cartilaj (osteofite) prezente in
cavitatea articulara ce blocheaza miscarea prin interpunere in spatiul articular.

Spondiloza cervicala reprezinta o artroza discovertabrala ce intereseaza mai ales articulatiile C5-
C6, iar artroza interapofizara intereseaza mai ales articulatiile C2-C3 si C3-C4.
Manifestarile clinice sunt caracterizate prin dureri occipitale sau iradiate de-a lungul plexului
brahial, insotite de ameteli, tulburari de vedere, scotoame (pete in campul vizual), diplopie (vedere
dubla) si nistagmus (miscare involuntara a globilor oculari). In evolutia spondilozei cervicale pot
aparea foarte multe sindroame clinice precum: torticolis, migrena cervicala, nevralgii locale
cervico-brahiale, periaterita scapulo-humerala sau insuficienta verterbro-bazilara (fluxul sanguin
catre circulatia cerebrala este scazut).

Spondiloza toracala poate aparea inclusiv la tineri in perioadele de crestere sau la sportivi
consecutiv epifizitei vertebrale. Afectiunea se manifesta clinic prin: dureri dorsale si cifoza,
determinate de deformarea corpilor vertebrali. Osteofitele (proeminente osoase ce se dezvolta la
capetele oaselor) unite intre ele formeaza punti intervertebrale, dand nastere la spondiloza
hiperstenozanta.

Spondiloza lombara in functie de localizare poate determina:

– sindrom radicular tip S1 = dureri pe fata posterioara a coapsei si gambei si pe fata plantara a
piciorului, cu abolirea reflexului achilian si pareza de nerv sciatic popliteu extern
– sindrom radicular de tip L5 = dureri pe fata laterala a coapsei si a gambei, pe fata dorsala a
piciorului si dificultati de a merge pe calcaie;
– sindrom radicular de tip L4 = dureri pe fata antero interna a coapsei si abolirea reflexului rotulian,
la nivelul genunchiului.

Mijloace si metode de evaluare:

In afara semnelor si simptomelor pe care pacientul le resimtela nivelul unor articulatii (coloana
vertebrala, genunchi, coate, incheietura mainii etc) diagnosticul de artroza se poate pune in urma
unor investigatii cum ar fi: examenul radiologic (evidentierea ingustarii spatiului articular),
Examenul lichidului inovial (lichid continut in articulatii), RMN, CT, analize de laborator care
desemneaza o infectie etc.

Obiective:
 Combaterea durerii
 Combaterea factorilor predispozanti
 Cresterea capacitatii respiratorii
 Cresterea elasticitatii vertebrale
 Relaxare
 Cresterea elasticitatii musculare
 Corectarea posturii si a aliniamentului corpului/ pozitiei vicioase
 Formarea reflexului de atitudine corecta a coloanei vertebrale

Mijloace si metode de recuperare:

Tratamentul se poate face prin miorelaxante (relaxante musculare), antiinflamatorii, analgetice

(reduc durerea), infiltratii cu antiinflamatoare steroidiene sau alte substante adjuvante. Se
recomanda balneofizioterapie, masaj, reflexoterapie,acupunctura, homeopatia, gimnastica medicala
etc. Din pacate nu exista o metoda sigura de curabilitate, toate acestea doar amelioreaza patologia.

Plan de recuperare:

1. Din culcat dorsal:

- ridicarea capului
- inclinarea capului stanga si dreapta
- rasucirea capului stanga si dreapta

2. Din culcat dorsal:

- inclunarea trunchiului stanga si dreapta

3. Din culcat dorsal cu bratele intinse in continuarea trunchiului:

- flexia genunchilor cu talpile spe sol si simultan cu urcarea mainipor pe coapsa

4. Din culcat dorsal cu genunchii flexati:

- inclinarea controlata a picioarelor stanga si dreapta

5. Din culcat dorsal:

- ducerea simultana si alternativa a genunchilor la piept cu 5” de izometrie

6. Din culcat dorsal:

- ridicarea bazinilui cu 5” de izometrie

6*. Din culcat dorsal, bratele in abductie:

- ridicarea picioarelor pasiv cu genunchii intinsi, balansarea controlata spre inapoi / cu genunchii
flexati mutand picioarele in diferite planuri

7. Din patrupedie:
- asezarea cu sezuta pe calcaie

8. Din patrupedie:
- pozitia de “pisica”

9. Din patrupedie:
- ridicare picior si brat opus cu izometrie si hiper-intindere 5”

10. Din patrupedie:

- mers pe maini lateral stanga si dreapta

11. Din patrupedie:

- ridicarea bratului cu privirea dupa palma

12. Din patrupedie:

- ducerea bratului in diagonala sub celalat brat

13. Stand, bastonul apucat de ambele capete:

- ridicarea pe varfuri simultan cu ridicarea bastonului deasupra capului, izometrie 5”

14. Stand departat, bastonul apucat de ambele capete ridicat deasupra capului:
- inclinarea trunchiului inainte / stanga / dreapta
- rasucirea trunchiului spre stanga si dreapta (eventual inclinare la spfarsitul rasucirii)

15. Din asezat pe un scaun cu spatar:

- rasucirea trunchiului cu prinderea spatarului cu ambele maini / cu mana opusa ridicand mana
libera deasupra capului

16. Din atarnat, cu picioarele pe sol:

- mers in pasi mici in diferite directii
- introducerie de ridicari de genunchi dupa 2-3 pasi

17. Atarnat cu fata la spalier:

- urcare si coborare pe sipci cu genunchii intinsi

18. Stand in plan profil la spalier, apucat spalierul la linia umarului:

- arcuirea corpului spre exterior cu ridicare bratului liber deasupra capului.