362376738-Lucrare Insuficienta Renala Acuta

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
DOMENIUL SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICARE PROFESIONALĂ : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENȚILOR CU

INSUFICIENȚĂ RENALĂ ACUTĂ
1
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
INSUFICIENTĂ RENALĂ ACUTĂ
2
Cuprins
Argument.....................................................................................................................4
Introducere...................................................................................................................5
Capitolul I. Aparatul excretor si excretia.Anatomie si fiziologie..................................6
1.1. Notiuni de anatomie ale aparatului excretor.............................................................6

1.2. Notiuni de fiziologie ale aparatului excretor............................................................13
Capitolul II. Insuficienta renala acuta………………………………………………...16
2.1. Definiţie....................................................................................................................16
2.2. Etiologie....................................................................................................................16
2.3. Fiziopatologie............................................................................................................17
2.4. Anatomo-patologie....................................................................................................17
2.5. Tablou clinic..............................................................................................................18
2.6. Tablou paraclinic........................................................................................................19
2.7. Complicatii.................................................................................................................21
2.8. Evolutie si prognostic................................................................................................22
2.9. Diagnostic..................................................................................................................23
2.10. Tratament.................................................................................................................24
Capitolul III. Ingrijirea pacientilor cu Insuficienta renala acuta.....................................25
3.1. Planuri de ingrijire.....................................................................................................25

3.2. Tehnici de ingrijire....................................................................................................62
Concluzii...........................................................................................................................76
Bibliografie.......................................................................................................................77
Anexe................................................................................................................................78
Argument
3
Unul dintre motivele pentru care mi-am ales această afecțiune, ca temă de studiu, este și
importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi de orice, perioadei de
prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.
Insuficienta renala acuta este o patologie importantă, cu multiple modalităţi de manifestare,

având uneori consecinţe nefaste asupra pacienţilor.
Pentru pacienţii recent diagnosticaţi cu insuficienţă renală, perspectiva de a face dializă poate fi
o experiență înfricoşătoare. Pentru a scăpa de anxietatea produsă de tratamentul prin dializă,
este important să vă pregătiți din timp. În acest fel vă veți asigura că sunteți pregătit din punct
de vedere fizic, psihic şi emoţional pentru inceperea acestui, care are rolul de a vă susține viața.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea profesie de asistent
medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este
posibil chiar sa-i dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice.
Introducere
Insuficiența renală acută este un sindrom clinic umoral și urinar, având cauze multiple,
caracterizat prin suprimarea formării urinii la nivelul rinichiului (anuria secretorie) sau
suprimarea eliminării acesteia prin căile urinare (anuria excretorie).
4
Semnul cardinal al insuficienţei renale acute este reducerea bruscă a debitului urinar, după
un traumatism, o intervenţie chirurgicală, o reacţie transfuzională sau după o altă cauză.
Volumul zilnic de urină poate fi redus la 20-30 ml sau numai la 400-500 ml. După câteva zile
pănă la şase săptămîni, volumul urinar zilnic creşte lent.
Apar, obişnuit, anorexie, greaţă şi somnolenţă. Celelalte simptome şi semne clinice sunt
legate de agentul sau de afecțiunea cauzală.
Capitolul I. Aparatul excretor si excretia.Anatomie si fiziologie.
1.1. Notiuni de anatomie ale aparatului excretor
Aparatul excretor este format din :

A : Rinichi
B : Căile urinare
În mod normal se gasesc doi rinichi, drept si stâng.
Situatia topografica. Rinichii sunt situati în regiune cea mai profunda a cavitatii abdominale, de
5
o parte si de alta a coloanei vertebrale, proiectându-se pe o zona cuprinsa între ultimele 2
vertebre toracale si primele 3 vertebre lombare.
Rinichiul stâng este situat cu o jumatate de corp de vertebra mai sus decât cel drept.
Sunt organe retroperitoneale si ocupa un spatiu numit loja renala.
Fig1.1 Structura internă a rinichiul
Configuraţia externă
Rinichiul are o lungime de 11 – 12 cm, lăţimea de 5 – 6 cm, grosimea de 3 – 4 cm.
El prezintă:
-2 feţe - faţa anterioară;
-faţa posterioară;
-2 margini - o margine laterală convaxă;
-o margine medială concavă;
- 2 extremităţi - o extremitate superioară numită polul superior;
- o extremitate inferioară numită polul inferior.
Faţa anterioară a rinichiului drept, vine în raport cu lobul drept al ficatului si cu unghiul
colic drept, iar faţa anterioară a rinichiului stâng vine în raport cu pancreasul, splina, stomacul
prin bursa omentală. Prin feţele posterioare rinichii vin în raport cu diafragmul, cu coasta a 12-
a, muşchiul psoas, muşchiul pătrat lombar şi o parte din nervii plexului lombar.
Pe marginea medială se află hilul renal, o despicătură alungită în axul rinichiului în care
se găsesc elementele pediculului renal (vase, nervi, căi urinare). Hilul se prelungeşte în
interiorul rinichiului printr-o scobitură numită sinusul renal, în care se găsesc: ţesut conjunctiv
gras, ramificaţiile şi porţiunile iniţiale ale căilor urinale.
Structura internă a rinichiului
În structura internă a rinichiului se delimitează:
6
• capsula renală – formaţiune conjunctivă care înveleşte rinichiul şi este uşor
detaşabilă;
• parenchimul renal sau substanţa proprie constituie o parte esenţială a rinichiului.
El este alcătuit din două zone: o zonă periferică cu grosimea de 7-8 mm şi o zonă
centrală .
Aceste două zone se întrepătrund, neexistând o delimitare netă între ele.
Fig 1.2. Vascularizatie
Secţiune longitudinală prin rinichi
La nivelul zonei medulare se observă un număr de 15-18 formaţiuni, asemănătoare unor

piramide, fapt pentru care au fost numite piramidele Malpighi, care prezintă striaţii radiale
determinate de tubii renali colectori şi de vasele sanguine. Aceste piramide Malpighi sunt
separate prin cordoanele Bertin. Vârful fiecărei piramide are o suprafaţă convexă, numită papila
renală, pe suprafaţa căreia predomină 15-20 orificii numite pori urinari, care reprezintă
deschiderea tubilor colectori urinari în calice. De la baza piramidelor Malpighi pătrund în
substanţa corticală formaţiuni de substanţă medulară cu aspect triunghiular (în secţiune) sau
conic (în spaţiu) în număr de 400-500 de fiecare piramidă, numite striaţii medulare/piramidale
Ferrein. Zona corticală care pătrunde între piramidele Ferrein constituie aşa numitul labirint
format din vase sanguine, corpusculi renali şi tubi contorti cu direcţii variate .
Din punct de vedere morfofuncţional, rinichiul se compune din lobi şi lobuli.
Un lob renal este format dintr-o piramidă Malpighi cu toate formaţiunile care se află
deasupra ei până la capsula fibroasă (piramide Ferrein, labirinte). Numărul lobilor este egal cu
numărul piramidelor Malpighi.
Un lob renal este format dintr-o piramidă Ferrein şi din substanţa corticală care o
înconjoară (labirintul). Numărul lobilor este egal cu numărul piramidelor Ferrein.
Unitatea structurală şi funcţională a lobilor şi lobulilor este nefronul. Numărul nefronilor
este de 2.600.000 pentru ambii rinichi. În alcătuirea nefronului intră:
7
- corpuscul renal;
- tubul urinifer.
Corpuscul renal – formaţiune sferică de culoare roşiatică, care se găseşte numai în
substanţa corticală din labirint.
Un corpuscul renal se compune din:
- capsula Bowmann;
- glomerul vascular.
Tubul urinifer – este alcătuit din trei segmente:
- segmentul proximal ce continuă capsula Bowmann şi are o porţiune iniţială mai
lungă şi încolăcită numită tubul contort proximal şi o porţiune mai scurtă fără
sinozităţi. Segmentul proximal este cea mai lungă porţiune a tubului urinifer
(cca 14 mm), este situat în labirint, porţiunea lui încolăcită înconjurând
corpusculul renal;
- segmentul subţire ce continuă segmentul proximal, el nu are sinozităţi şi este
căptuşit cu un epiteliu format din celule turtite fără margine, în perie.
Segmentul subţire şi porţiunea neîncolăcită a segmentului distal formează o
structură în formă de U numită ansa Henle;
- segmentul distal este format dintr-o porţiune neîncolăcită, continuarea
segmentului subţire şi o porţiune încolăcită numită tubul contort distal.
Fiecare nefron se deschide prin segmentul distal în tubii colectori care prin fuzionarea
mai multora canale exceretoare ce se deschid în calicele mici de la suprafaţa papilelor prin porii
uriniferi.
Vascularizaţia şi inervaţia rinichiului
Rinichiul este vascularizat de:
a) Arterele renale (stânga, dreapta) - ramuri directe în aorta. Artera stânga este mai scurta decât
cea dreapta.
Aceasta se divide în interiorul rinichiului, ajungând în final la nivelul glomerulului renal. Aici
se divide într-o vasta retea capilara care hraneste tubii contorti dupa care se varsa în venele
renale.
b) Venele - debuteaza în corticala rinichiului numite vene stelare . Aceste vene stelare se
grupeaza în vene lobulare (între piramidele Ferrein), se varsa în vene arcuate ce au traseu invers
arterei arcuate.
c) Circuatia limfatica - aparitia ganglionilor limfatici; iar inervatia este simpatica si
parasimpatica.
8
Fig.1.3. Caile urinare
B. CAILE URINALE
Căile urinale sunt alcătuite din:

- calicele renale;
- bazinet;
- ureter;
- vezica urinară;
- uretra.
Calicele renale – reprezintă porţiunea iniţială a căilor urinale şi sunt de două feluri:
- calicele mici;
- calicele mari.
Calicele mici sunt formaţiuni cu aspect de cupă, care se află în jurul deschiderii fiecărei
papile renale, iar calicele mari sunt rezultate din confluarea calicelor mici şi sunt în număr de
trei: superior, mijlociu, inferior.
Bazinetul sau pelvisul renal este un organ cavitar de formă aproximativ triunghiulară,
care rezultă din confluarea calicelor mari. El formează împreună cu artera renală, cu limfaticele
şi cu nervii renali pediculul renal. Bazinetul se află parţial în sinusul renal (porţiunea
intrarenală) şi parţial în hilul renal (porţiunea extrarenală).
Ureterul – organ tubular lung de 25-30 cm ce se deschide de la bazinet, pe care-l
continuă până la vezica urinară, în care se deschide. El prezintă o porţiune abdominală, ce se
întinde de la bazinet până la intrarea în micul bazin, şi o porţiune pelviană care se întinde de la
micul bazin până al vezica urinară. Ureterul prezintă un calibru inegal, cu două regiuni mai
înguste:
- una situată imediat sub bazinet;
- alta la intrarea în micul bazin.
Pătrunderea ureterului în vezică este oblică, pe o distanţă de 1-2 cm, aceasta formând cu
peretele vezicii urinare un ascuţit, conformaţie ce explică de ce în timpul contracţiei vezica
urinară nu este împinsă înapoi în ureter (capătul ureterului din peretele vezicii este comprimat şi
orificiul lui se închide).
9
Vezica urinară – organ cavitar aşezat în micul bazin, în loja verticală. Ea este numai în
parte învelită în peritoneu. Vezica urinară este fixată în loja ei printr-un ligament peritoneal şi
prin continuitatea cu uretra şi ureterele. Are o formă variabilă, în funcţie de cantitatea de urină
care se găseşte în interiorul ei. Capacitatea vezicii urinare este de 250-300 ml. Din punct de
vedere al configuraţiei externe, vezica urinară prezintă un fund, un corp şi un vârf.
Fundul vezicii urinare este situat inferior. La nivelul fundului se găsesc cele două orificii
ale ureterelor şi orificiul intern al uretrei. Corpul vezicii urinare prezintă o faţă anterioară, două
feţe laterale şi o faţă posterioară. Vârful vezicii urinare situat superior, este învelit, ca şi faţa
posterioară a corpului vezicii, de peritoneul pelvian. El vine în raport cu ansele intestinale.
URETRA
Uretra este un canal musculomembranos care diferă în raport cu sexul.

Uretra masculină – canal musculomembranos, lung de 15-20 cm, cu un traiect şi un
calibru neuniforme. Ea începe de la fundul vezicii urinare şi se termină la capătul penisului
printr-un orificiu numit meatul urinar. Uretra are rol dublu la bărbat: eliminarea urinei şi a
lichidului spermatic.
Uretra feminină – canal musculomembranos, lung de 4-5 cm, care începe de la fundul
vezicii urinare şi se termină în vestibulul vaginului. Ea are un calibru mai mare decât uretra
masculină. Rolul ei fiziologic se rezumă în exclusivitate la eliminarea urinei din vezica urinară.
1.2. Notiuni de fiziologie ale aparatului excretor
Rolul fiziologic principal al aparatului excretor este menţinerea constantă a compoziţiei

chimice şi a proprietăţilor fizice ale mediului intern (sânge, lichid interstiţial, mediu
intracelular). Această menţinere în limite normale a diferitelor constante fiziologice ale
mediului intern poartă numele de homeostazie.
Formând urina, rinichiul, alături de celelalte elemente ce alcătuiesc aparatul excretor,
îndeplineşte o serie de funcţii ce pot fi structurate astfel:
- elimină substanţele inutile şi toxice rezultate din metabolismul proteinelor ce nu pot fi
oxidate până la stadiul de CO2 şi H2O cum ar fi:
- substanţe azotate ca: uree, creatinină, acid uric:
- fosfaţi organici rezultaţi din acizi nucleici;
- sulfaţi proveniţi din oxidarea sulfului din compoziţia acizilor sulfuraţi.
- menţine constanţa PH-ului care variază foarte puţin (7,35-7,45) în timp ce PH-ul urinei
are variaţii foarte largi (4,7-8,2);
- menţine constanţa presiunii osmotice a sângelui datorită capacităţii rinichiului de a
elimina atât apa cât şi sărurile în exces din organism;
- menţine concentraţia relativă şi absolută a constituienţilor normali ai plasmei sanguine
prin funcţia de reabsorbţie selectivă a substanţelor cu prag: glucoză, acizi graşi, vitamine.
- menţine funcţia endocrină, secreţia de renină în stările de ischemie renală care pune în
joc mecanismul presor (hipertensinoger-angiotensina-aldosteron). Este corectată cu ajutorul
aparatului Jucxta glomerular.
10
Prin rolul lui de a elabora şi elimina urina, aparatul excretor menţine constantă cantitatea
de apă (izohidria), concentraţia diferiţilor cationi (izoionia), presiunea osmotică a plasmei
(izoosmia). Tot prin urină se elimină unele substanţe introduse în organism, ca de exemplu:
medicamentele.
FORMAREA URINEI
Diureza reprezintă procesul de formare a urinei in 24h .

Mecanismele de formare a urinei se desfăşoară în doi timpi fundamentali: timpul
glomerular (filtrare şi difuzia glomerulară) şi timpul tubular (reabsorbţia tubulară şi secreţia
tubulară).
Timpul glomerular al formării urinei
a) filtrarea glomerulară – constă în trecerea tuturor componentelor plasmei, în afară de

proteinele cu greutate moleculară mare, din capilarele glomerulare în capsula lui Bowmann.
Ea se realizează prin procesul fizic de ultrafiltrare. Plasma astfel filtrată care se găseşte în
capsula lui Bowmann, poartă numele de urină primară sau filtrat flomerular. Urina primară
conţine toate componentele plasmei snguine, în afară de proteine. La procesul de ultrafiltrare
participă presiunea sanguină (PS), presiunea oncotică (PO) din capilarele glomerulare şi
presiunea din capsula Bowmann (PC). Presiunea efectivă de filtrare (Pf) va fi de 40 mm Hg; ea
rezultă din însumarea algebrică a celor trei presiuni:
Pf = PS – (PO + PC)
Pf = 75 – (30 +5) = 40 mm Hg.
b) difuzia glomerulară constă în trecerea activă a moleculelor dintr-o parte în alta a
membranei semipermeabile glomerulo-capsulare. În 24 h, la nivelul ambilor rinichi se formează
170-180 litri de urină primară. Din această cantitate mare de urină primară se elimină sub formă
de urină definitivă mai puţin de 1/10. această diferenţă se datoreşte activităţii tubilor renali care
reabsorb 99 % din urina primară pe care o redau circuitului sanguin.
Timpul tubular al formării urinei
Acest timp este reprezentat de procesele de reabsorbţie şi secreţie tubulară care se produc
concomitent.
a) reabsorbţia tubulară constă în trecerea apei şi a unor substanţe din urina primară înapoi
în sânge prin peretele tubului urinifer, proces care are ca rezultat concentrarea urinei primare şi
deci formarea urine definitive;
b) secreţia tubulară constă în trecerea unor substanţe din sânge în lumenul tubului
urinifer, atât la nivelul tubului contort proximal, cât şi la nivelul tubului contort distal. Secreţia
tubulară reprezintă un mecanism cu o importanţă mai mică în formarea urinei dar cu rol
deosebit în menţinerea echilibrului acido-bazic.
In urma celor 2 procese se formează urina definitivă – 1,5 l / 24h
MICTIUNEA – act reflex aflat sub control cortical.
11
Actul micţiunii este declanşat 5-6 ori/zi de către creşterea presiunii intravezicale. Pe
măsură ce urina se acumulează în vezică, volumul ei creşte fără ca presiunea intravezicală să
depăşească 10-15 cm3 de H2O. Când cantitatea de urină acumulată în vezică atinge 300-400 ml
presiunea intravezicală creşte brusc, ajungând la 18-20 cm3 de H2O. În acest moment presiunea
exercitată asupra pereţilor vezicali excită interreceptorii şi apare senzaţia de micţiune.
Capitolul II. Insuficienta renala acuta.
2.1. Definiţie
Insuficientă renală acută reprezintă suprimarea bruscă a funcţiei renale, cu repercursiuni clinice
generale umorale şi urinale.
În mod normal rinichii filtrează produsii de metabolism (deşeurile) şi menţin nivelul normal
de apă, sare şi minerale (electroliţi) din sânge.
Când rinichii nu mai funcţionează, produsii de metabolism, lichidele şi electrolitii se
acumulează în organism, ceea ce poate duce la o situaţie ce pune viaţă în pericol.
12
Fig.2.1. Transplantul renal
2.2. Etiologie
1. Pre-renale (functionale):
- Hipovolemia severa, provocata prin varsaturi masive, diaree, exces de diuretice, hemoragii de
diferite cauze, cu sau fara soc clinic
2. Renale (de origine intrinseca/organica):
-Nefropatia tubulara acuta, prin soc toxico-septic, soc anafilactic, obstretical, cardiogen, toxine
exogene (saruri de metale grele, tetraclorura de carbon, ciuperci otravitoare)
-Pancreatita acuta, ciroza hepatica si D.Z.
-Cauze medicamentoase: diferite antibiotice, sulfamide, substante de contrast
-Nefropatii glomerulare, interstitiale si vasculare
3. Post-renale:
-Obstructii mecanice sau inflamatorii ale cailor urinare: litiaza renala, litiaza urinara, tumori
ale cailor urinare sau ale organelor genitale
2.3. Fiziopatologie
Leziunile glomerulare determina creşterea permeabilităţii pentru proteine, proteinurie ≥ 3,5

g/24 de ore, hipoproteinemie, cu reducerea presiunii oncotice plasmatice, ceea ce favorizează
apariţia edemelor.
Un alt mecanism implicat în producerea hiperlipemiei este perturbarea mecanismului de

clarefiere a plasmei. În mod normal, factorul de clarefiere al plasmei, o lipoproteinlipaza
(clearing factor), este eliberat de endoteliul vascular sub acţiunea heparinei. El scindează
lipoproteinele (chilomicronii) şi pune în libertate acizii graşi care sunt fixaţi pe albumine. În SN
hipoalbuminemia şi excreţia urinară a heparinei şi a lipoproteinlipazei perturbă acest mecanism
şi duce la hiperlipemie.
2.4. Anatomo-patologie
13
Macroscopic se constată o atrofie renală importantă cu reducerea greutății (la 25-50%) și a
grosimii corticalei renale. Suprafața rinichiului este fin granulară. Rinichii sunt mici, atrofici,
scleroși, cu o greutate de 40-60 g.
Microscopic, leziunile predomină în zona externă a medularei și au caracter difuz și bilateral.
Se întâlnește edem, infiltratul inflamator (cu limfocite mononucleare) sărac, prezent în 35% din
cazuri. Fibroza interstițială, atrofia și distrofia tubulară sunt severe. Hialinoza glomerulilor
aflați subcapsular are loc în 80% din cazuri. Leziunile vasculare constau în hialinoză și se
întâlnesc în 80% din cazuri.
În zona juxtamedulară, unde leziunile interstițiale sunt mai mici, apar îngroșări ale membranei
bazale tubulare și glomerulare, epiteliu tubular turtit sau hiperplazia unor tubi.
Unii glomeruli conțin un material PAS-pozitiv. În faze tardive, cu atrofie renală importantă,
materialul hialin care înlocuiește structurile renale dă o reacție pozitivă pentru amiloid (cu
tioflavină ST) și fluorescență a membranei bazale, a glomerulilor și a interstițiului (în lumina
ultravioletă). Examenul microscopic în imunofluorescentă arată prezența în 30% din cazuri a
IgM și C3. Rar au fost semnalate IgG. În 15% din cazuri C3 este prezent de-a lungul
membranei bazale tubulare. La examenul cu microscopul electronic se observă o afectare
frecventă a tubului proximal cu o îngroșare a membranei bazale tubulare, desprinderea laminei
densa și îngroșarea joncțiunilor intercelulare. La nivelul glomerulului și arterelor se constată
îngroșări și torsionări ale membranei bazale glomerulare și, respectiv, ale laminei elastice
interne.
Se observă frecvent (în 1/3 din cazuri) asocierea cu carcinomul renal cu celule tranziționale.
Sunt prezente tumori multiple, bilaterale. Se observă și asocierea cu tumori bazinetale, ureterale
și vezicale.
2.5. Tablou clinic
- Semnele principale oliguria pana la anurie si azotemie (uree > de VN in sange)

- Edematierea picioarelor
- Stare de oboseala, cefalee, varsaturi, meteorism, „limba arsa”, halena amoniacala, sughit,
tulburari de tranzit (constipatie, diaree)
- Tulburari respiratorii: tahipnee, respiratie Kussmaul sau Cheyne-Stokes, cand acidoza si
retentia azotata sunt severe
- Tulburari cardio-vasculare: tulburari de ritm si de conducere; insuficienta cardiaca si
congestiva; HTA (datorita incarcarii hidro-saline), edeme palpebrale si la membrele
inferioare, pana la anasarca
Investigații paraclinice :
- Retentia de substante azotate determina cresterea ureei sanguine, a creatininei si a acidului

uric
- Apare acidoza renala
- Rezerva alcalina este scazuta
- Apar tulburari hidro-electrolitice: creste K iar Na si Ca sunt scazute
- In urina apar: albuminuria, hematuria, cilindruria (in functie de cauza care produce
insuficienta renala)
14
2.6. Tablou paraclinic
Se bazează pe explorarea paraclinică a individului și cuprinde:

-laborator clinic de: hematologie, biochimie, bacteriologie, imunologie, citologie
-imagistică
Analizele de sânge şi urină sunt realizate de rutină pentru a evalua insuficientă renală acută. Ele
pot detecta valori ridicate a produşilor de metabolism în sânge şi un dezechilibru chimic în
organism şi pot ajută diagnosticarea şi evidenţierea unor boli sau infecţii.
Analizele de sânge şi urină pot include:

- creatinină serică. O creştere a nivelului creatininei în sânge (creatininei serice) este de obicei
primul semn al insuficienţei renale acute. Testarea repetată a nivelului creatininei poate ajută la
monitorizarea progresiei insuficienţei renale şi la determinarea eficienţei tratamentului. În cazul
insuficienţei renale acute prerenale, de exemplu, nivelul creatininei serice va reveni rapid la
normal odată ce fluxul sanguin sau depletia volemică (pierderea de lichide) sunt refăcute
- clearance-ul creatininei. Acesta estimează cât rinichi funcţional a rămas prin comparaţia
nivelului creatininei din sânge cu nivelul creatininei din urină. Când rinichii nu mai
funcţionează normal, nivelul creatininei sanguine poate creşte în timp ce nivelul creatininei
urinare poate scădea
- BUN reprezintă partea de azot care se găseşte în uree, fiind un indicator al retentiei azotate
(azotemia). Când insuficientă renală acută este prezenţa, nivelul de BUN creşte.
Electrolitii sanguini testaţi sunt calciul, potasiul şi sodiul.
- hemoleucogramă (HLG). Hemoleucograma furnizează informaţii importante despre celulele
roşii, celulele albe şi despre plachetele sanguine. Poate fi folosită pentru a cauta boli sau infecţii
care ar putea cauza insuficientă renală
- alte teste sanguine, că viteză de sedimentare a eritrocitelor (VSH) sau anticorpii antinucleari
(ANA) pot fi folosite pentru a diagnostica o infecţie, o boală autoimună sau alte afecţiuni, dacă
antecedentele personale şi simptomele pacientului sugerează că una din aceste afecţiuni ar
putea fi prezenţa.
Analizele de urină efectuate:

- rezultatele analizelor urinare pot furniza de asemeni informaţii despre sedimentul urinar, care
este util pentru a evalua insuficientă renală acută intrinsecă (de cauza renală)
- eozinofilele urinare (un tip de celule albe). Existenţa eozinofilelor în urină poate indică o
reacţie alergică care distruge rinichiul. Adesea reacţia alergică este cauzată de un medicament.
- fracţiunea de sodiu excretată în urină (FeNa). Această examinare poate ajuta în diferenţierea
insuficienţei renale prerenale, unde nu există leziuni la nivelul rinichiului, de insuficientă renală
de cauza renală (intrinsecă). Măsoară capacitatea rinichiului de a elimina sodiul (Na), bazându-
se pe nivelele de sodiu şi creatinină atât din urină, cât şi din sânge
- urină colectată pe 24 de ore. Producţia de urină este măsurată pe o perioada de 24 de ore.
Uneori este necesară o sondă pentru a colecta corect toată urină produsă. Reducerea producţiei
de urină poate sau nu saapara odată cu insuficientă renală, depinzând de cauza. Măsurarea
15
atentă a producţiei urinare de-a lungul timpului, poate de asemeni ajută la monitorizarea
echilibrului lichidelor la o persoană cu insuficientă renală.
Investigații imagistice
- Ecografie abdominala
CT (tomografia computerizata)
Radiografia abdominala sau urografia care poate fi folosita cand se suspecteaza o piatra la
rinichi (litiaza renala).
Daca se considera ca obstructia se afla la baza insuficientei renale acute postrenale, pot fi
necesare teste mai detaliate pentru a determina localizarea si cauza obstructiei.
Aceste examinari le pot include pe cele de mai sus si de asemeni:
-pielografia retrograda
-rezonanta magnetica nucleara
-scintigrafia renala.
2.7. Complicatii
Complicatii cardio-vasculare:
-Insuficienta cardiaca
-Edem pulmonar
-HTA
-Tulburari de ritm
Complicatii respiratorii si infectioase:

- Pot fi prevenite printr-o supraveghere atentă a B., prin administrarea corectă a lichidelor
şi tratament medicamentos corespunzător
- Necesarul de vitamine se completează cu vit. B6 5-10 mg/zi şi acid folic 5 mg/zi
- Vit. C e deficitară datorită restricţiilor de fructe şi vegetale şi de K
- Aportul zilnic nu trebuie să depăşească 100 mg/zi
Dacă prin toate aceste mijloace nu se reia diureza, se recurge la hemodializă
2.8. Evolutie si prognostic
Insuficiență renală acută parcurge 5 faze:
1. Faza preanurica (de agresiune renală): durează, în funcție de cauza, între 24 de ore și câteva
zile. De exemplu: șocul hemoragic are durată scurtă, iar toxicitatea prin aminoglicozide are
durată prelungită În funcție de cauza, această fază se caracterizează prin: hemoragii abundente,
stare septica, colică renală etc.
2. Fază de instalare a oligoanuriei

Are durată între 24-72 ore. Se caracterizează prin retenție de apa și săruri. Poate fi agravat de
manevre terapeutice intempestive care urmăresc forțarea diurezei. Se pot constată: apariția
umflăturilor cauzate de ieșirea lichidelor în țesuturi, greutate în respirație la efort fizic, creștere
în greutate.
16
3. Fază oligoanurica constituită
Are durată între 7-21 de zile, cu extreme între 2 și 40 de zile. Durată poate fi scurtă în cele
prerenale sau postrenale sau mai lungă în insuficiență renală acută de cauza renală intrinsecă.
Se caracterizează prin: manifestări generale, cardiovasculare, neurologice, respiratorii, renale și
cutanate.
4. Fază poliurica-de reluare a diurezei

Are durată între 8-10 zile. În această fază, se reia diureză de obicei brusc, în 1-2 zile
ajungându-se la 3000-4000 ml/zi. În insuficiență renală acută de cauza renală reluarea diurezei
poate avea loc și progresiv cu o creștere de 300-400 ml/zi. Starea generală a bolnavilor se
ameliorează ușor înregistrându-se o scădere ponderala marcată.
5. Fază de recuperare funcțională

Are durată între 3-12 luni la persoanele tinere, iar la vârstnici până la 1-2 ani. Poliuria se
menține intial. Celelalte manifestări clinice dispar progresiv.
2.9. Diagnostic
Medicul va începe evaluarea unui pacient suspectat de insuficiență renală cu realizarea

anamnezei pentru a afla istoricul bolnavului și al debutului bolii. Apoi va efectuă un examen
fizic, și va recomanda efectuarea unor investigații suplimentare, cum ar fi: analize de sânge
(hemoleucogramă, creatinină serică, viteză de sedimentare a eritrocitelor, uree, glicemia), teste
de urină (clearence-ul creatininei, deteminarea cantității de urină eliminată în 24 ore, densitate
urinară, osmolaritate urinară, ureea, natriu urinar).
2.10. Tratament
- Regim desodat
- Administrarea medicației prescrise:
- Manitol 20% în perfuzie i.v.
- Furosemid i.v.
- Timp de 12 h se va urmări reluarea unei diureze normale
- În hiperkaliemie se administrează calciu gluconic 10%
- Bicarbonat de sodiu 2-3%, 200-300 ml în caz de acidoză, când R.A. scade la 15 mEq/l
iar ph-ul este sub 7,25
- Pentru litiază renală: litotritia extracorporeala
- Chirurgical: opțiunea transplantului de rinichi, dacă e cazul
- Dializa, care este un proces mecanic care suplinește funcția rinichilor prin: eliminarea
produșilor de metabolism (uree), refacerea echilibrului electrolitic din sânge și eliminarea
surplusului de lichide din organism.
Capitolul III. Ingrijirea pacientilor cu Insuficienta renala acuta

17
3.1. Planuri de ingrijire
CAZUL I
-Numele pacientului: B.A.

-Domiciliu: Targoviste
-Varsta: 55,
-Sexul : F
-Motivul internarii: Stare generala influentata, edeme masive, dispnee severa.
-Antecedente personale fizice patologice:
- diabet zaharat tip II insulino dependent
- IRC compensat
- nefrapsie diabetica clinic manifestata
-Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea sedintelor de dializa
1.Nevoia de a respia:
-Pacienta se prezinta cu o dispnee si ortopnee foarte severa, polipnee, cu respiratii abdominale
-pacienta este nefumatoare
-torace normal conformat
-starea generala fiind influentata
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

-starea de nutritie se prezinta prin obezitate
-pacienta este nefumatoare
-pacienta prezinta stari de voma
3.Nevoia de a elimina
- pacienta prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei,
-tranzitul intestinal este prezent
4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

-conditiile de viata sunt corespunzatoara
5.Nevoia de a dormi si odihni

-pacienta sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum trebuie, si este obosita
6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

- pacienta necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singura
7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

-pacienta se prezinta cu temperatura in limitele normale , aceste fiind 36.0 C - 37.0 C
18
8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele
-la internare pacienta sa prezentat cu edeme
-tegumentele sunt de culoare palida
-mucoasele se prezinta cu o culoare palida
-fanerele cu modificari degenerative
9.Nevoia de a evita pericolele

-pacienta are nevoie de ingrijire permanent
10.Nevoia de a comunica
-starea de constiinta este pastrata
-sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

-pacienta este o persoana cu credinta in Dumnezeu
12.Nevoia de a se realiza
-pacienta nu prezinta probleme la aceasta nevoie
13.Nevoia de a recreea
-pacienta face plimbari zilnicee cu motivul recreerii
14.Nevoia de a invata
- pacienta nu mai este asa de dornica de a mai invata lucruri noi datorita starii genereal
nefavorabile.
19
Plan de ingrijire
ZIUA I
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII APLICATE EVALUARE INGRIJIROR

AUTONOME DELEGATE
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -tratament:

arterială hipertensiunii -administrarea Nifedipin 10 tb., Captopril 25 tb,
arteriale tratementului -TA: 210/100 mmHg
Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să prezinte o -tratament cu o uşoară ameliorare
inadecvate prezinte cu o poziţie care să
manifestate de respiraţie favorizeze respiraţia
dispnee îmbunătăţită -la nevoie se va
administra oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -somnul este liniştit, dar încă mai
beneficieze de un liniştit şi să i se explice există o teama de noul tratament
somn liniştit tot ce i se va face în
continuare, în special
efectuarea sedinţelor de
dializă
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul nu se poate deplasa, este
postura prezinte o buna condiţiilor favorabile aşezat în pat după operaţie
inadecvată postură şi mişcare unor stări de bine
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul să se -pacientul începe cu corespondenţă
se îmbraca şi satisfacă această îmbrace şi să se
dezbrăca nevoie dezbrace
20
Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea - se externează fără complicaţii,
cunostinţelor sanatate în tratamentuiui prescris urmând să se prezinte la control
despre evoluţia vederea externarii de medic la externare
bolnavului -anunţarea familiei
despre data externarii
-respectarea regimului
alimentar
-să se prezinte la medic
la observarea unei
eventuale complicaţii şi
controale medicale
Pansarea plăgii -vindecarea plăgii -se îndepărtează vechiul -plaga nu este vindecată complet,
operate pansament dar este curaţată şi pansată
-se curăţă plaga cu
soluţie dezinfectantă cu:
Rivanol, Alcool iodat
sau Betadină şi se
pansează din nou cu
pansamente sterile
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -glicemia:233
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei proterinuria:6,1
vegetative -ureea:132
-creatinina:5,8
-TA: 210/100mmHg
ZIUA II
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII APLICATE EVALUARE

21
AUTONOME AUTONOME
Circulaţia -tegumentele şi -la indicaţia medicului - obiectiv realizat
inadecvată mucoasele să fie se administreaza prin
manifestată prin normal colorate transfuzie sânge
paloarea
tegumentelor
Alimentaţia şi -refacerea -se administrează -rehidratarea bolnavului
hidratarea echilibrului perfuzii cu ser fiziologic -să se respecte regimul prescris de
hidroelectoritic -urmăresc respectarea medicul de specialitate
-pacientul să regimului alimentar
beneficieze de o -aerisirea salonului
alimentaţie bogată înainte de fiecare masă
în vitamine -se recomanda consumul
de legume şi fructe
Pansarea plăgii -vindecarea plăgii -se îndepărtează vechiul -plaga nu este vindecată complet,
operate pansament dar este curaţată şi pansată
soluţie dezinfectantă cu:
Rivanol, Alcool iodat
sau Betadină şi se
pansamente sterile
Asigurarea unor -aerisirea -deschiderea geamului, -curăţarea salonului
condiţii optime în salonului şi măturarea şi spălarea
salon curaţarea lui podelelor
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei proterinuria:5,8
vegetative -ureea:165,8
22
-creatinina:6,1
-TA: 169/90mmHg
ZIUA III

AUTONOME AUTONOME
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -TA: 160/90mmHg
arterială hipertensiunii -administrarea
arteriale tratementului
inadecvate prezinte cu o poziţie care să
administra oxigen.
Igiena bolnavului -efectuarea -pacientul să fie - tegumentele şi mucoasele sunt
toaletei stimulat să îşi efectueze curate
toaleta singur
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -proterinuria:5,9
vegetative -ureea:129
-creatinina:5,7
-TA: 165/95 mmHg
ZIUA IV
23
AUTONOME AUTONOME
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -TA: 170/86mmHg
inadecvate prezinte cu o poziţie care să !!!!!!
administra oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -somnul este liniştit, dar încă mai
beneficieze de un liniştit şi să i se explice există o teama de noul
somn liniştit tot ce i se va face în tratament!!!!!
efectuarea sedinţelor
de dializă
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul nu se poate deplasa, este
postura prezinte o buna condiţiilor favorabile aşezat în pat după operaţie
inadecvată postură şi mişcare unor stări de bine
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -creatinina:5,1
vegetative -TA: 160/80 mmHg
hidratarea echilibrului perfuzii cu ser -să se respecte regimul prescris de
hidroelectoritic fiziologic medicul de specialitate
24
-pacientul să -urmăresc respectarea
beneficieze de o regimului alimentar
alimentaţie bogată -aerisirea salonului
în vitamine înainte de fiecare masă
-se recomanda
consumul de legume şi
fructe
ZIUA V

AUTONOME AUTONOME
hidratarea echilibrului perfuzii cu ser -să se respecte regimul prescris de
hidroelectoritic fiziologic medicul de specialitate
-pacientul să -urmăresc respectarea
-se recomanda
consumul de legume şi
fructe
25
Insomnie -combaterea -se administrează la -odihnirea bolnavului noaptea
insomniei indicaţia medicului
Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea - se externează fără complicaţii,
cunostinţelor sanatate în tratamentuiui prescris urmând să se prezinte la control
despre evoluţia vederea externarii de medic la externare
bolnavului -anunţarea familiei
despre data externarii
alimentar
-să se prezinte la medic
la observarea unei
eventuale complicaţii
şi controale medicale
Pansarea plăgii -vindecarea plăgii -se îndepărtează -plaga nu este vindecată complet,
operate vechiul pansament dar este curaţată şi pansată
soluţie dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină şi se
pansamente sterile
vegetative -TA: 170/85mmHg
EVALUAREA FINALĂ
26
În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai bine , dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va
putea face un transplant renal.
Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic.
S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.
27
Data externarii: 09.07.2016
CAZUL II
-Numele pacientului: I. L.
-Domiciliu: Targoviste
-Varsta : 43
-Sex : F
-Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna, astenie, dureri retrostonale.
-Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent, HTA esential
-Interventii chiriurgicale: hemodializa, si efectuarea sedintelor de dializa
1.Nevoia de a respira:
-prezinta freamat pectoral, sonoritate pulmonara in limite normale,

- starea de nutritie este relativ buna, talie 159, greutate 51 kg
3.Nevoia de a elimina
- este prezent un murmur vezical, un tranzit intestinal afirmativ incetinit, prezinta scaune odata
la doua zile

-pacienta nu prezinta probleme

- pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale

-Pacienta nu necesita ajutor

-pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C)

-pacienta se poate ingriji
-prezinta tegumente palide, edemioze la nivelul membrelor inferioare bilaterale submembrului
superior stang , si mucoase palide.
28
-tesutul conjunctival adipos se prezinta intr-un fel normal

-pacienta nu prezinta neputinta
- pacienta este deschisa pentru comunicare.
-starea de constienta este pastrata
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale

-Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.
-pacienta face iesiri zilnice.
- pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri spre cultivarea
cunostintelor.
14.Nevoia de a realiza
- pacienta este prezinta stare de boala
29
ZIUA I

AUTONOME DELEGATE
Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să prezinte o -tratament cu o uşoară
inadecvate prezinte cu o poziţie care să favorizeze ameliorare
manifestate de respiraţie respiraţia
dispnee îmbunătăţită -la nevoie se va administra
oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -somnul este liniştit, dar
beneficieze de un liniştit şi să i se explice tot încă mai există o teama
somn liniştit ce i se va face în de noul tratament
dializă
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -ureea:275
vegetative -creatinina: 11,05
-TA: 180/90 mmHg
Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea tratamentuiui - se externează fără
cunostinţelor sanatate în prescris de medic la complicaţii, urmând să se
despre evoluţia vederea externarii externare prezinte la control
bolnavului -anunţarea familiei despre
data externarii
alimentar
-să se prezinte la medic la
observarea unei eventuale
30
complicaţii şi controale
medicale
Circulaţia -tegumentele şi -la indicaţia medicului se - obiectiv realizat
inadecvată mucoasele să fie administreaza prin
manifestată prin normal colorate transfuzie sânge
paloarea
tegumentelor
Alimentaţia şi -refacerea -se administrează perfuzii -rehidratarea bolnavului
hidratarea echilibrului cu ser fiziologic si glucoza -să se respecte regimul
hidroelectoritic -urmăresc respectarea prescris de medicul de
-pacientul să regimului alimentar specialitate
beneficieze de o -aerisirea salonului înainte
alimentaţie bogată de fiecare masă
în vitamine -se recomanda consumul de
legume şi fructe
ZIUA II

AUTONOME DELEGATE
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -creatinina: 10,88
vegetative -TA: 180/100mmHg
31
beneficieze de un liniştit şi să i se explice tot încă mai există o teama de
somn liniştit ce i se va face în noul tratament!!!!!
dializă
Igiena bolnavului -efectuarea -pacientul să fie stimulat să - tegumentele şi mucoasele
toaletei îşi efectueze toaleta singur sunt curate
Mişcarea şi -pacientul să -asigurarea tuturor -bolnavul nu se poate
postura inadecvată prezinte o buna condiţiilor favorabile unor deplasa, este aşezat în pat
postură şi mişcare stări de bine după intervenţia
chirurgicală
arterială hipertensiunii -administrarea Amlodipina 2x10mg/zi
arteriale tratementului -TA: 180/100mmhg
Respiraţii -pacientul sa se -pacientul să prezinte o -tratament cu o uşoară
inadecvate prezinte cu o poziţie care să favorizeze ameliorare
manifestate de respiraţie resp.
dispnee îmbunătăţită
ZIUA III

AUTONOME DELEGATE
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -TA 150/80 mmhg
arterială hipertensiunii -administrarea -FC 92 b/ min
beneficieze de un liniştit şi să i se explice tot încă mai există o teama de
somn liniştit ce i se va face în noul tratament
32
dializă
postura prezinte o buna condiţiilor favorabile unor deplasa, este aşezat în pat
inadecvată postură şi mişcare stări de bine după operaţie
Dificultatea în a -pacientul să îşi -ajuta pacientul să se -pacientul începe cu
se îmbraca şi satisfacă această îmbrace şi să se dezbrace corespondenţă
dezbrăca nevoie
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -creatinina: 5,032
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -temperatura: 37 grade
vegetative Celsius
-TA: 150/80 mmHg
ZIUA IV

AUTONOME DELEGATE
beneficieze de un liniştit şi să i se explice încă mai există o teama de
somn liniştit tot ce i se va face în noul tratament
dializă
Igiena bolnavului -efectuarea -pacientul să fie stimulat - tegumentele şi mucoasele
toaletei să îşi efectueze toaleta sunt curate
singur
33
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -creatinina: 5,00
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -temperatura: 37grade
vegetative Celius
-TA: 155/85 mmHg

Pansarea plăgii -vindecarea plăgii -se îndepărtează vechiul -plaga nu este vindecată
operate pansament complet, dar este curaţată
-se curăţă plaga cu soluţie şi pansată
dezinfectantă cu: Rivanol,
Alcool iodat sau Betadină
şi se pansează din nou cu
pansamente sterile
ZIUA V

AUTONOME DELEGATE
34
beneficieze de un liniştit şi să i se explice încă mai există o teama de
somn liniştit tot ce i se va face în noul tratament!!!!!
dializă
singur
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -glicemia:
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -proterinuria:
vegetative -ureea:
-creatinina:
-temperatura:
-TA:
hidratarea echilibrului cu ser fiziologic si -să se respecte regimul
hidroelectoritic glucoza!!!!! prescris de medicul de
-pacientul să -urmăresc respectarea specialitate
alimentaţie bogată -aerisirea salonului înainte
în vitamine de fiecare masă
-se recomanda consumul
operate pansament complet, dar este curaţată
-se curăţă plaga cu soluţie şi pansată
35
pansamente sterile
EVALUAREA FINALĂ
În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai bine , dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va
putea face un transplant renal.
Calmantul folosit în urma operaşiei a fost Piafenul.Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic.
S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.
36
CAZUL III
Numele pacientului: A. Z.
Domiciliu: Targoviste
Varsta : 52 ani
Sexul : M
Motivul internarii: pacientul se interneaza de trei ori pe saptamana pentru sedintele de dializa.
Diagnostic principal : rinichi polichistici automizal dominant IRCS in prag de dializa.
Diagnostic secundar : - cardioparie ischemica
- BY-pass artocoronarian
- Hepatita cronica postvirusala
- Flegmon voluminos la spate
1.Nevoia de a respira:
Pacientul nu prezinta probleme de respiratie

-pacientul este strict restrans de un regin alimentar
3. Nevoia de a elimina
-pacientul nu poate elimina urina deoarece nu mai are rinichii

-pacientul este slabit, si se deplaseaza cu dificultate

-pacientul nu se poate odihni suficient de bine in fiecare noapte, doar cu ajutorul somniferelor

-Pacientul necesita ajutor in tot ceea ce face

-Pacientul nu prezinta febra

-pacientul se poate ingriji singur din acest punct de vedere

-starea de constienta este normala
37
-pacientul este intr-o stare de comunicare mereu
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

- pacientul este un bun credincios, si are increderea atintita spre Dumnezeu
12.Nevoia de a se realize
-Pacientul este realizat din toate punctele de vedere
- pacientul nu se poate deplasa in concedii pentru ca este legat de sedintele de dializa
- Pacientul este dornic de a invata si de a fi invatat, in ciuda situatiei in care se afla
ZIUA I
PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA

Prima sedinta:
Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4 h
Pompa de sange: 250 ml/min
Debit: 250ml/ min
Restituire:ser fiziologic 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 140/80 mmhg
Ora 8: TA 140/80 mmhg
O ra 11: TA 130/70
38
AUTONOME DELEGATE
arterială hipertensiunii -administrarea Tanakan
arteriale tratementului Nifedipin
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -tratamentul urmat este
beneficieze de un liniştit şi să i se explice tot Diazepamul
somn liniştit ce i se va face în
dializă
Igiena bolnavului -efectuarea -pacientul să fie stimulat să - tegumentele şi mucoasele sunt
toaletei îşi efectueze toaleta singur curate
dezbrăca nevoie
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -potasiu: 5,8
vegetative
hidratarea echilibrului cu ser fiziologic si glucoza -să se respecte regimul prescris
hidroelectoritic -urmăresc respectarea de medicul de specialitate
-pacientul să regimului alimentar
în vitamine -se recomanda consumul de
legume şi fructe
39
Insomnie -combaterea -se administrează la -odihnirea bolnavului noaptea
insomniei indicaţia medicului
operate pansament complet, dar este curaţată şi
-se curăţă plaga cu soluţie pansată
pansamente sterile
ZIUA II

A doua şedinţă
Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3.5 kg
Temperatura: 36.5 C (pe perioada dializei a urcat la 37C)
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 250
Debit: 700ml/h
Restituire: ser fiziologic fl 1
Ora 13: TA 120/60mmhg
40
O ra16: TA 110/60 mmhg

AUTONOME DELEGATE
arterială hipertensiunii -administrarea Izodinit, Tanakan,Ranitidină
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -tratament: Diazepam
beneficieze de liniştit şi să i se explice tot
un somn liniştit ce i se va face în
dializă
Igiena -efectuarea -pacientul să fie stimulat să - tegumentele şi mucoasele
bolnavului toaletei îşi efectueze toaleta singur sunt curate
inadecvată postură şi stări de bine după operaţie
mişcare
dezbrăca nevoie
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii -ureea:208
funcţiilor vitale funcţiilor vitale -recoltarea glicemiei -creatinina:11,2
şi vegetative
beneficieze de o
41
alimentaţie -aerisirea salonului înainte
bogată în de fiecare masă
vitamine -se recomanda consumul
Pansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează vechiul -plaga nu este vindecată
operate plăgii pansament complet, dar este curaţată şi
pansamente .
ZIUA III
PROTOCOLUL SEDINTEI DE
A treia sedinta
Greutatea : 99 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 210 ml/h
Debit: 210 ml
Restituire: ser fiziologic 1 fl
O ra 11: TA120/70 mmhg
42
AUTONOME DELEGATE
pansamente sterile
arterială hipertensiunii -administrarea Tanakan, Nifedipin
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -tratament : Diazepam
beneficieze de un liniştit şi să i se explice tot
somn liniştit ce i se va face în
dializă
singur
dezbrăca nevoie
43
funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi -recoltarea glicemiei -ureea:198
vegetative -creatinina:10,5
ZIUA IV

A patre sedinta
Greutatea : 99 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei: 4h
Debit:500
Restituire: ser fiziologic fl 1
O ra 16: TA 120/60 mmhg

AUTONOME DELEGATE
44
pansamente sterile
dezbrăca nevoie
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii
vegetative
arterială hipertensiunii -administrarea Nifedipin, Tanakan.
ZIUA V

A cincia sedinta
Greutatea : 100
Temperatura: 36 C
Durata sedintei:4 h
Restituire: Venofor 1 fl.
45
O ra11: TA130/80 mmhg

AUTONOME DELEGATE
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -tratament: Nifedipin
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să fie -somnul este liniştit.
beneficieze de un liniştit şi să i se explice
somn liniştit tot ce i se va face în
dializă
postura prezinte o buna condiţiilor favorabile deplasa, este aşezat în pat
inadecvată postură şi mişcare unor stări de bine după operaţie
dezbrăca nevoie
Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea tensiunii
vegetative
hidratarea echilibrului perfuzii cu ser fiziologic -să se respecte regimul
hidroelectoritic si glucoza prescris de medicul de
-pacientul să -urmăresc respectarea specialitate
46
-se recomanda consumul
EVALUARE FINALĂ
În urma sedinţelor de dializă pacientul se simte mai bine. Pacientul este supravegheat mereu, de-alungul orelor de dializă,
masurându-se tensiunea şi temperatura. Pacientul va primi ser fiziologic după fiecare dialida, si medicamente necesare de întreţinere
cum ar fi: Calciu, fier, etc.
Se mai urmăresc şi funcţiile vitale şi vegetative.
47
48
3.2. Tehnici de ingrijire
Tehnica nr. 1. Radiografia renala simpla
Radiografia renală permite evidenţierea formei, dimensiunilor, poziţia rinichilor şi prezenţa

unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare
:cărbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.
1. Pregătirea materialelor necesare:
·se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.
2. Pregătirea psihică a bolnavului:
·se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului.
3. Pregătirea alimentară a bolnavului:
-cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără alimente care conţin
celuloză şi dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste făinoase, pâine] şi ape
gazoase;
-în ziua precedentă, bolnavul va consuma o cană de ceai şi pâine prăjită;
-înaintea examinării bolnavul nu va mânca, nu va consuma lichide;
-după examen bolnavul poate consuma regimul sau obişnuit
4. Pregătirea medicamentoasă a bolnavului:

-cu două-zile înainte de examinare se administrează cărbune animal şi triferment câte 2 tablete
de 3 ori pe zi;
-în seara precedentă zilei radigrafiei se administrează 2 linguri de ulei de ricin.
-in dimineaţa zilei examinatoare, se efectuează o clismă cu
apă caldă. Aerul din tubul irigator trebuie să fie completevacuat pentru a nu ti introdus în colon.
înaintea examinării radiografiei bolnavului îşi va goli vezica urinară sau i se va efectua un
sondaj vezical.
49
5. Pregătirea pentru examinare:
-bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
-bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masă;
Tehnica nr.2. Tehnica efectuării puncţiei venoase
Definiţie:
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac
de puncţie.
Scopul:
- explorator - recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice,
serologice şi bacterologice)
- terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a perfuziei
intravenoase; executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui.
Locul puncţiei: orice vena ce poate fi puncționată

- venele de la plica cotului
- venele antebraţului
- venele de pe faţa dorsală a mâinilor
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele jugulare şi epicraniană
Pregătirea pacientului:
Psihică:
- se explică necesitatea şi în ce constă tehnica, precum şi faptul că nu este dureroasă
Fizică:
- se poziţionează confortabil pacientul
- se dezinfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, astfel încât să oprească
circulaţia venoasă
- se recomandă pacientului să stângă pumnul, venele devenind turgescente.
Materiale necesare :
- de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză
- dezinfectante
- instrumentar şi materiale sterile: ace, seringi, pense, mănuşi chirurgicale, tampoane
- alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii
perfuzabile, tăviţă renală.
50
Tehnica:
- se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile
- se poziţionează garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elecţie, evitând compresiunea
arterei
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară
compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se pătrunde oblic cu acul, fluturaşul sau flexula traversând în ordine tegumentul, apoi
peretele venos trecând de rezistenţa elastică până când acul înaintează în gol
- se schimbă direcţia acului poziţionându-l orizontal, înaintând 1-2 cm. În lumenul venei
- se aspiră pentru a controla prezenţa acului în venă
- se sistează staza venoasă – după recoltare, înainte de injectare
- se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei
- se aplică tamponul îmbibat cu alcool şi se retrage acul brusc
- se comprimă locul puncţiei 1-3 minute
Incidente şi accidente:
- hematom
- perforarea peretelui opus
- ameţeli, paloare, lipotimie
Tehnica nr.3. Cistografia
Cistografia - este o metodă de exploatare radiologică a vezicii urinare care se poate executa
prin:
-radiografie simplă vezicală;
-radiografie după umplerea vezicii urinare cu substanţe de contrast sterilă [iodura de sodiu 10-
20%, 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon], eventual amestecată cu aer.
Materiale necesare:
-materiale pentru efectuarea unei clisme;
-sonda Nelaton sterilă;
-soluţie sterilă de acid booric;
-seringa Guyon sterilă;
-substanţă de contrast, ioduri de sodiu 10% sau soluţie Odiston;
-pensă hemostatică;
-mănuşi de cauciuc sterile;
-tăviţă renală.
Pregătirea bolnavului:
-se anunţă bolnavul şi se explică necesitatea tehnicii;
-se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare cu apă caldă;
51
-bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat să se dezbrace şi să se aşeze în decubit
dorsal pe masa radiologică.
Participarea la cistografie:
-spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
-se îmbracă mănuşile sterile;
-se introduce sonda Nelaton sterilă în vezica urinară şi se spală vezica cu soluţie sterilă de acid
boric;
-în seringa Guyon se aspiră 100-200 ml iodura de Na sterilă sau Odiston şi se introduce în
vezică;
-se închide sonda cu o pensă hemostatică
-bolnavul este rugat să nu urineze decât după terminarea examenului cistografic;
-medicul execută imediat radiografia
Tehnica nr. 4. Hemodializa sau rinichiul artificial
Hemodializa este cea mai eficace metodă de epurare extrarenală, epurează sângele în afara
organismului utilizând pentru dializă membrane de celofan sau cuprofan.
Pentru acest scop există mai multe tipuri de aparate:
a) aparat cu membrană dializantă în formă de tub;
b) aparat cu membrană întinsă între două placi din material plastic;
c) rinichi cu fibre capilare.
Elementul esenţial al rinichiului artificial este membrana dializantă. Aceasta permite schimburile
de substanţă între sânge şi lichidul dializant.
Principiul hemodializei se bazează pe epurarea extracorporaiă a sângelui introdus în aparat care

circulă în mod continuu în interiorul tubului ce este în contact cu membrana dializantă, după
care este introdus în organism printr-o venă.
1. Pregătirea aparaturii şi a materialelor:

-asistenta pregăteşte aparatul de hemodializa după o prealabilă sterilizare a tuburilor, pieselor şi
sticlăriei;
-pregătirea soluţiei dializane formată din: clorura de Na, clorura de K, clorură de Mg, clorura ce
Ca, bicarbonat de Na şi glucoza realizând un mediu uşor hipertonic;
-cantitatea de lichid dializant poate ajunge până la 100 1;
-se pregătesc 500 ml sânge izo-grup proaspăt;
-se pregătesc instrumentele şi materialele pentru anestezia locală, descoperirea chirurgicală a
vaselor la care se leagă aparatul.
2. Pregătirea bolnavului
-se face pregătirea psihică a bolnavului dacă starea generală o permite şi se administrează un
calmant;
52
-înainte de începerea intervenţiei, asistenta va recolta sânge pentru determinarea compuşilor
azotaţi, a rezervei alcaline, hemogramei şi hematocritului;
-bolnavul este aşezat într-un pat balanţă, comod, deoarece şedinţa poate dura 6-8 ore;
-capul şi toracele vor fi uşor ridicate, iar membrele superioare fixate în poziţii accesibile
denudării vaselor.
3.Efectuarea tehnicii
-se umple tubul de celofan cu sânge proaspăt conservat;
-se pregătesc câmpul operator şi se serveşte medicul pentru descoperirea chirurgicală a arterei şi
venei;
-medicul fixează şi racordează tubulatura aparatului la cele două canule;
-se dă drumul la sângele arterial al bolnavului în aparat;
-pe măsură ce sângele bolnavului intră în aparat, sângele conservat din tubul de celofan intră în
vena bolnavului;
4.Rolul asistentei în timpul şedinţei de hemodializă

-asistenta controlează din 15 în 15 minute P, TA, R, T° urmărind comportamentul bolnavului;
-din oră în oră recoltează sânge pentru determinarea Ht;
-administrează la indicaţia medicului mici cantităţi de heparină şi antibiotice;
-urmăreşte funcţionalitatea aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot apărea;
-schimbă lichidul de dializă din 2 în 2 ore,
Printr-o şedinţă de hemodializă se pot elimina din organism între 60-110 grame uree. Rinichiul
artificial poate fi utilizat şi pentru eliminarea substanţelor barbiturice sau altor substanţe
medicamentoase.
Tehnica nr. 5. Pregatire pre/postoperatorie
Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un loc important în prevenirea_ infecţiilor

nosocomiale.
Se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea generală a pacientului
IN ZIUA PRECEDENTA
REPAUS ;
-regimul alimentar să fie uşor digerabil şi cu consum de lichide pentru menţinerea tensiunii
arteriale, dezintoxicarea şi mărirea diurezei, diminuarea setei şi acidozei postoperatorii.
Alte pregătiri pentru intervenţie:
-antibioterapice când se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii
53
IN SEARA ZILEI PRECEDENTE
Pregătirea pielii
-se face baia generală, la duş (după clisma evacuatoare) :
-spălatul părului, toaleta buco-dentară, toaleta nasului ;
-se verifică regiunea inghinală, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fără lac de unhii), picioarele,
spaţiile interdigitale.
Cu un aparat de ras propriu se rade părul cât mai larg în funcţie de zonă, cât mai aproape de
momentul intervenţiei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaţiilor cutanate şi se
badijonează cu un antiseptic regiunea rasă , aplicând apoi pansament antiseptic uscat. (în unele cazuri se
pot folosi creme depilatoare).
Pregătirea tubului digestiv :
-clismă evacuatoare (cu excepţia intervenţiilor pe colon),
-nu se dau purgative se face duş după clismă;
-alimentaţie lejeră : supă de legume, băuturi dulci sau alcaline.
IN ZIUA INTERVENŢIEI
-bolnavul nu mai bea
-se face eventual o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei,
-se îndepărtează bijuteriile,
-se îndepărtează proteza dentară care se păstrează în cana cu apă,
-se rebadijonează cu un antiseptic colorat regiunea rasă.
-se îmbracă pacientul cu lenjerie curată, în funcţie de intervenţie;
-se pregătesc documentele : foaia de observaţie, analize, radiografii, care vor însoţi pacientul.
Transportul bolnavului în sala de operaţie
*Se face numai însoţit de asistenta medicală, care are obligaţia să predea pacientul asistentei
de anestezie, împreună cu toată documentaţia şi alte observaţii survenite ulterior şi foarte importante
pentru intervenţia chirurgicală.
*Transportul se face cu un brancard, pat rulant, cărucior în funcţie de boală şi bolnav.
*Bolnavul trebuie aşezat confortabil şi acoperit .
În sala de preanestezie
-se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele escoriaţii (eczeme, intertrigo etc.);
-se verifică starea de curăţenie : regiunea inghinală, ombilicul, axilele, spaţiile interdigitale, unghiile;
-se verifică dacă s-a îndepărtat proteza dentară;
-se pregătesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;
-instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, după caz, se goleşte vezica urinară) de către asistenta de
sală, după spălatul chirurgical al mâinilor, îmbrăcatul cu echipament steril, câmp steril în zona
genito – urinară.
54
În sala de operaţie
-se execută ultima parte a pregătirii pacientului :

-se instalează şi se fixează pacientul pe masa de operaţie, monitorizarea funcţiilor vitale, obţinerea
unui abord venos (branulă, cateter) în funcţie de intervenţie şi de pacient,
-pregătirea câmpului operator.
Supravegherea postoperatorie a pacientului începe din momentul terminării intervenţiei

chirurgicale, deci înainte ca acesta să fie transportat în ATI. Din acest moment, operatul devine
obiectul unei atenţii constante, până la părăsirea spitalului.
O dată adus pacientul în terapie intensivă, asistentei medicale îi revine sarcina să-i acorde o
atenţie deosebită. Ea nu trebuie să uite că pacientul reacţionează la actul operator în funcţie de
tipul său reactiv. Trebuie să creadă şi să înţeleagă această reactivitate şi să caute să-i liniştească
pe pacienţi, să-i asigure că totul se va desfăşura în continuare în mod normal. Asistenta
medicală nu trebuie să uite că şi operaţia cea mai simplă poate să fie urmată de complicaţii
grave, de aceea, ea trebuie să acorde atenţie oricărui semnal de alarmă pe care îl dă pacientul
sau oricărui semn patologic pe care îl constată ea în starea generală a pacientului.
De aceea, odată ajuns în salon, pacientul va fi luat în primire de asistenta medicală, care va
ajuta ca el să fie pus în pat, se va îngriji să fie bine acoperit, să fie plasat comod. În general,
pacientul este adus în cameră însoţit de medicul anestezist şi de asistenta de anestezie, care va
urmări respiraţia, precum şi modul în care este transportat şi aşezat în pat.
Supravegherea pacientului operat se bazează pe date clinice şi pe rezultatele examenelor

complementare.
Date clinice:
Asistenta medicală va urmări aspectul general al operatului:
-coloraţia pielii, sesizând paloarea şi cianoza;
-starea extremităţilor, paloarea sau răcirea nasului, urechilor, mâinilor şi picioarelor;
-starea mucoaselor – limba uscată sau umedă, saburală sau curată – indică starea de
hidratare a operatului;
-starea de calm sau agitaţia – toropeala sau agitaţia extremă exprimă o complicaţie
chirurgicală (hemoragie internă, peritonită postoperatorie);
Asistenta medicală va monitoriza diferiţi parametrii fiziologici:
-tensiunea arterială se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele două ore după
operaţie, din 15 în 15 minute, din 30 în 30 de minute în următoarele şase ore şi din două în
două ore pentru următoarele 16 ore, notând datele în foaia de reanimare;
-respiraţia: se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea şi se sesizează medicul în caz
de tuse sau expectoraţie. Cea mai mică modificare a respiraţiei va fi semnalată
anestezistului, care, în funcţie de caz, va indica o aspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile
din faringe sau va recomanda administrarea de oxigen;
55
-temperatura: se măsoară dimineaţa şi seara şi se notează în foaia de reanimare;
Asistenta medicală va urmări pierderile lichidiene:
-urina: reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun. La început,
cantitatea nu este abundentă, dar în două zile revine la normal. Se măsoară cantitatea şi se
observă aspectul. Dacă emisia de urină lipseşte, se practică sondajul vezical
-scaunul: se reia în următoarele 2 – 3 zile şi este precedat de eliminare de gaze.
-transpiraţia: dacă apare, se notează deoarece, în cazul în care este abundentă, poate
antrena pierderi de apă importante;
-vărsăturile: se va nota cantitatea, aspectul şi caracterul (bilioasă, alimentară,
sanguinolentă, fecaloidă – având în vedere că înainte de intervenţia chirurgicală astfel de
vărsături erau un semn important în diagnosticul dat);
Corectarea echilibrului hidroelectrolitic
-se va urmări şi nota cu foarte mare exactitate cantităţile de lichide pierdute şi se vor administra
lichide câte 50-60 ml pentru fiecare grad de febră, deoarece cantitatea de lichide administrate în
24 de ore este în funcţie de pierderi, la care se adaugă 400-500 ml;
-la calcularea aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din băuturi sau
alimente, perfuzie, clisme;
-pentru a preveni hiperhidratarea se controlează zilnic greutatea corporală;
-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi;
-când hidratarea orală nu este posibilă, cantitatea necesară de lichide se va introduce i.v. în
pefuzie lentă folosind glucoza 10-20%;
-calea de administrare şi compoziţia lichidelor în vederea menţinerii echilibrului hidroelectrolitic
vor fi stabilite de medic în funcţie de ionogramă;
Restabilirea diurezei în cazul oliguriei şi tratarea anuriei
-pentru restabilirea diurezei asistenta va administra la indicaţia medicului Manitol 60-80 ml şi

Furosemid 150 mg din 3 în 3 ore timp de 12 ore;
-asistenta va urmări şi nota dacă se reia sau dacă se produce o creştere a diurezei;
-se consideră că tratamentul este eficace numai dacă se produce o diureză de 40 ml/oră;
-diureticele se administrează numai după corectarea volemiei;
-asistenta nu trebuie să acţioneze independent în administrarea medicamentelor;
Concluzii
56
Majoritatea bolilor de rinichi evoluează pană în stadiile târzii fără durere, fără simptome sau
cu simptome foarte nespecifice (oboseală, dureri de cap, greaţă în cursul dimineţii, urinat în
cantitate mare în cursul nopţii etc). Însă cateva analize simple efectuate anual pot depista din
timp problemele renale.
„În România, controlul anual de rutină, efectuat prin medicul de familie, al unor parametri
simpli de sînge şi urină nu este o obişnuinţă încă. Acest lucru s-ar putea schimbă în viitorul
foarte apropiat, odată cu introducerea obligativităţii controlului anual al stării de sănătate. Că
urmare, multe boli renale mai puţin zgomotoase, însă evoluand spre distrugerea ireversibilă a
rinichilor, sunt subdiagnosticate si ca urmare, subtratate.
Chiar şi diagnosticate, bolile renale se asociază de cele mai multe ori unor boli
cardiovasculare semnificative, cele două categorii de boli agravandu-se reciproc. Din păcate,
pentru mulţi medici din România, reducerea chiar uşoară a funcţiei renale nu reprezintă un
motiv deosebit de alarmă. În fapt, prezenţa unei uşoare reduceri a funcţiei renale ( cateodată
deductibilă doar din calcule nu foarte complicate) este un factor de risc pentru o evoluţie
proastă a pacientului cu boală de inima sau de vase, mult mai mare decît, să zicem, colesterolul
din sînge", arată prof. dr. Adrian Covic.
Trebuie ştiut că bolile grave de rinichi, chiar protejate prin dializă sau transplant renal, sunt
agrevate de afectarea importantă a calităţii vieţii, dar şi de apariţia unor boli asociate severe (în
primul rând ale inimii şi ale vaselor). Că urmare, situaţia ideală este aceea în care bolile grave
de rinichi sunt evitate sau tratate din fazele iniţiale.
Bibliografie
1.IFRIM M. et al. – Atlas de anatomie umanã Vol III, Sistemul nervos organele de simt.
Editura Stiintificã si Enciclopedicã, Bucuresti 1985
2.R.ALBU –Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint-Bucuresti 1998
3.C.BORUNDEL-Manual de medicina interna,Editura Corint-Bucuresti 1996
4.FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura Cison-Bucuresti 2001
57
5.L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si bolnav,Editura
Universul-2002
6.Cursuri AMG si UMF
Anexe
58
Fig 1. Rinichiul, sectiune
Fig.2. Dializa
59
60

362376738-Lucrare Insuficienta Renala Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

362376738-Lucrare Insuficienta Renala Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

DOMENIUL SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENȚILOR CU

Capitolul I. Aparatul excretor si excretia.Anatomie si fiziologie..................................6

1.1. Notiuni de anatomie ale aparatului excretor.............................................................6

Capitolul II. Insuficienta renala acuta………………………………………………...16

Capitolul III. Ingrijirea pacientilor cu Insuficienta renala acuta.....................................25

3.1. Planuri de ingrijire.....................................................................................................25

Insuficienta renala acuta este o patologie importantă, cu multiple modalităţi de manifestare,

Capitolul I. Aparatul excretor si excretia.Anatomie si fiziologie.

1.1. Notiuni de anatomie ale aparatului excretor

Aparatul excretor este format din :

În mod normal se gasesc doi rinichi, drept si stâng.

Sunt organe retroperitoneale si ocupa un spatiu numit loja renala.

Fig1.1 Structura internă a rinichiul

În structura internă a rinichiului se delimitează:

Fig 1.2. Vascularizatie

Secţiune longitudinală prin rinichi

La nivelul zonei medulare se observă un număr de 15-18 formaţiuni, asemănătoare unor

Vascularizaţia şi inervaţia rinichiului

Rinichiul este vascularizat de:

Căile urinale sunt alcătuite din:

Uretra este un canal musculomembranos care diferă în raport cu sexul.

1.2. Notiuni de fiziologie ale aparatului excretor

Rolul fiziologic principal al aparatului excretor este menţinerea constantă a compoziţiei

Diureza reprezintă procesul de formare a urinei in 24h .

Timpul glomerular al formării urinei

a) filtrarea glomerulară – constă în trecerea tuturor componentelor plasmei, în afară de

Timpul tubular al formării urinei

MICTIUNEA – act reflex aflat sub control cortical.

Capitolul II. Insuficienta renala acuta.

Leziunile glomerulare determina creşterea permeabilităţii pentru proteine, proteinurie ≥ 3,5

Un alt mecanism implicat în producerea hiperlipemiei este perturbarea mecanismului de

2.5. Tablou clinic

- Semnele principale oliguria pana la anurie si azotemie (uree > de VN in sange)

- Retentia de substante azotate determina cresterea ureei sanguine, a creatininei si a acidului

Se bazează pe explorarea paraclinică a individului și cuprinde:

Analizele de sânge şi urină pot include:

Analizele de urină efectuate:

Complicatii respiratorii si infectioase:

2.8. Evolutie si prognostic

Insuficiență renală acută parcurge 5 faze:

2. Fază de instalare a oligoanuriei

4. Fază poliurica-de reluare a diurezei

5. Fază de recuperare funcțională

Medicul va începe evaluarea unui pacient suspectat de insuficiență renală cu realizarea

Capitolul III. Ingrijirea pacientilor cu Insuficienta renala acuta

-Numele pacientului: B.A.

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

5.Nevoia de a dormi si odihni

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

9.Nevoia de a evita pericolele

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII APLICATE EVALUARE INGRIJIROR

Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -tratament:

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII APLICATE EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII APLICATE EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII APLICATE EVALUARE

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

5.Nevoia de a dormi si odihni