I PAGINA

CUPRINS

ARGUMENT...........................................................................3

CAPITOLUL I Baze anatomice si fiziologice ale aparatului

urinar.........................................................................................5

1.1 Notiuni de anatomie.........................................................5

1.2 Notiuni de fiziologie........................................
1.3 Semne si simptome ale bolilor aparatului urinar ..........

Capitolol II :Patologia aparatului renal............

Argument

Medicina este un domeniu vast,cuprinzând mai multe

ramuri ,fiecare interesantă în felul ei.Dezvoltarea continuă a
sănătății în țara noastră medico-sanitare. Venind din negura
vremurilor ,arta de a vindeca s-a perfecționat iar medicina și
farmacia au devenit două profesii distincte ,complementare.
Omul este singura ființă conștientă de starea de boală ,care
percepe semnalele corpului și se adresează medicului pentru
tratament. Prima reacție a personalului medical la prezentarea
în serviciul medical al unui pacient trebuie sa fie de maximă
înțelegere și atenție .Această abordare a pacientului se sprijină
pe ideea fundamentală că un pacient tratat corespunzător ,căruia
i se oferă sprijin ,atenție și încredere va deveni un pacient
mulțumit și ,în ultimă instanță ,un caz elucidat.În final ,trebuie
să urmăm îndemnul hipocratic de a cerceta cele ce s-au
întâmplat ,să luăm la cunoștință de cele prezente și să prevedem
cele ce se vor întâmpla.Fiecare boală are o medicție diferită un
regim special și mai ales o atenție deosebită din partea medicilor
,asistenților și nu în ultimul rând a farmaciștilor.

Diureticele sunt substanțe care stimulează procesul de

formare a urinei .Medicamentele din această grupă sunt folosite
pentru eliminarea excesului de apă și sare în stările edemoase
prin eliminarea unei urine abundente bogate în sare .În sec XVI
Paracelsus folosea ca diuretic clorura de mercur ,mai tărziu în
1902 medicul Potter include medicamentele diuretice intr-un
compediu medical iar în sec XX un student la medicină observă
că pacienții săi elimină cantități mari de urină dacă le este
injectată o substanță organo-mercurială.Sportivilor le este
interzisă medicația cu diuretice deoarece acestea maschează
prezența substanțelor dopante din sânge.

Medicația diureticelor are o influență importantă în viața

noastră a oamenilor deoarece au un rol principal în tratamentul
hipertensiunii arteriale ,insuficiență cardiacă ,boli renale sau
ciroză hepatică.Administrarea la timp a diureticelor poate salva
viața pacientului.

Lucrarea mea are la bază CARACTERIZAREA

FARMACOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR DIURETICE
,unde organul principal este rinichiul ,indinspensabil funcționării
organismului și vieții.În viziunea medicinei chineze ,rinichiul
deține și depozitează energia reproductivă și prenatală după
necesitate în întregul corp .De asemenea rinichii sunt numiți
,,rădăcina vieții,,ei fiind foarte importanți în determinarea
nivelului de vitalitate și durata de viață.

Făcând practică în farmacie am observat ca un număr

mare de pacienți s-au prezentat cu rețete cu medicație diuretică
din cauza problemelor de zi cu zi a stresului s-au a unor boli mai
vechi medicamentele diuretice ocupă un loc fruntași în
ditribuirea lor în farmacii și de acolo mai departe către pacienți.
CAPITOLUL 1 BAZE ANATOMICE SI FIZIOLOGICE
ALE APARATULUI URINAR

1.1 Notiuni de anatomie

Cea mai mare parte a produșilor de excreție se elimină din

organism printr-un ansamblu de organe ,care formează aparatul
urinar.Aparatul urinar este alcătuit din rinichi și căi excretoare
.Procesul de eliminare se face în două etape

-etapa de formare a urinii(în rinichi)

-etapa de eliminare a urinii (prin căile urinare)

 Figura 1. Aparatul urinar

Rinichiul este un organ glandular pereche drept si stâng care

constituie partea esențială a aparatului urinar.Rinichiul are o
dublă origine partea secretoare ,reprezentată prin substanța
corticală ,provine din mezoderm ,iar căile urinare ,din epiteliul
celomic primitiv sunt așezați in cavitatea abdominală
,retroperitonial,in regiunea lombară ,deoparte si de alta a
coloanei vertebrale rinichiul drept este situat mai jos cu
aproximativ o jumătate de vertrebă de cel stâng,datorită
prezenței ficatului pe partea dreaptă, rinichiul are o forma
caracteristică de boabă de fasole .Suprafața lor este netedă
,lucioasă având o culoare brună –roșiatică.Rinichiul are o față
anterioară și una posterioară ,două margini si doi poli (superior
și inferior). Marginea laterală este convexă iar marginea medială
este concavă și prezintă o scobitură numită hilul renal.Prin hil
pătrund în rinichi artera renală și nervii și ies din rinichi vena
renală ,vasele limfatice si porțiunea extrarenală a
bazinetului.toate aceste elemente alcătuiesc pediculul renal.Hilul
renal se prelungește în grosimea rinichiului cu o scobitură
numită sinus renal,in care se află bazinetul.Dimensiunea
rinichiului variază in raport cu vârsta și cu starea lui de
funcționare .La adult ,rinichiul are o greutate de 120-200
g,lungimea de 10-12 cm,lățimea 5-6 cm,iar grosimea 3 cm.

Dacă privim rinichiul pe o secțiune longitudinală

,observăm la periferie o capsulă fibroasă și în interiorul ei
parenchimul renal.

Capsula fibroasă este formată dintr-un strat extern ,alcătuit

din fibre colagene si elastice si un strat intern alcătuit din fibre
musculare netede și fibre elastice.

Parenchinul renal privit pe secțiune distingem la periferie

o zonă de culoare mai închisă numită zona corticală iar la centru
o zonă mai deschisă ,numită zona medulară.În zona medulară se
observă niște arii triunghiulare numite piramidele renale ale lui
Malpighi .De pe baza fiecărei piramide Malpighi pornesc
prelungiri mici numite piramidele lui Ferrein.

Rinichiul este irigat de o rețea arterială foarte bogată ,care

vine din artera renală pătrund prin hilul renal în sinus ,se împart
în 2-3 ramuri numite artere interlobulare .Din vena arcuită
pornesc vene interlobare care se unesc si formează vena
renală.Ureterul este vascularizat de artera renală ,artera
spermatică,artera vezicală inferioară și de artera
hipogastrică.Vezica urinară este situată în micul bazin ,are o
formă ovoidă când este plină ,și turtită ,în formă de cupă ,când
este goală .Vezica urinară este constituită din trei părți
..vârful,corpul și fundul care este partea sa inferioară.Vezica este
fixată de ligamentul ombilical mijlociu si este vascularizată de
ramuri ale arterelor ombilicală,hipogastrică ,rușinoasă
,hemoroidală și obturatoare.
.

F2 Sectiune rinichi

mediu. de asemenea proprietatea sa de a sintetiza si secreta

enzima renina,intervine in procesul de reglare a circulatiei
sanguine,iar prin sinteza si secretia substantei
hormonale,eritropoietina intervine in eritropoieza.

1.2 Notiuni de fiziologie

Functiile rinichiului

a.excreta substante straine ,medicamente,coloranti,majoritatea

produsilor de catabolism

-metabolism-uree
-metabolism acizi nucleici –acid uric

-creatina musculara-creatinina

-produsi ai hemoglobinei-bilirubina

b.mentine volumul si compozitia

-echilibrul electrolitic

-osmolaritati

-echilibrul acido-bazic

-tensiunii arteriale

c.rol endocrin

-renina

eliberata de aparatul juxtaglomerular in ischemia

renala,hipovolemie,hipotensiune,insuficienta cardiaca scaderea
concentratiei,creste fara sa influenteze circulatia
cerebrala,inhiba bradikinele.

-eritrogenina

actioneaza asupra eritropoietinogenului anemie

severa,eritropoietina secretata de fibroblastii din intestinul
corticalei si medularei

-1,25dihidrocolecalciferol

care intervine in metabolismul calciului

-prostaglandine

Eicosanoizi,eliberate in celulele interstitiale din medulara care

au rol de vasodilatatie,cresterea diurezei cresterea eliminarii de
natriu din organism.

Nefronul este alcatuit din glomerul si tubul urinifer.

a.glomerulul-este reprezentata printr-un ghem de capilare

sanguine arteriale,provenite dintr-o arteriola aferenta detasata de
pe o artera interlobulara.

b.tubul urinifer-este alcatuit din patru segmente.

Capsula bawman are aspectul unei cupe,in care este cuprins

glomerunul.capsula se continua cu un tub sinuos,tubul contort
proximal sau tubul contort .la randul sau tubul contors proximal
se continua cu un tub in forma de u.ansa henle,ea este formata
dintr-o ramura descendenta,foarte subtire ce patrunde in zona
medulara,si dintr-o ramura ascendenta ,mai groasa care ajungand
in zona corticala,se continua cu un tub (tubul contort).tubul
urinifer ,prin tubul contort distal,se deschide intr-un tub colector
,tubul bellini ,care patrunzand in medulara ,constituie piramidele
malpighi.peretele yubului urinifer este format dintr-un epiteliu
unistratificat asezat pe o membrana bazala la nivelul capsulei
bawman si alcatuiesc doua foite ..una parietala si alta viscerala
.intre aceste foite se formeaza un spatiu cavitatea capsulara care
se prelungeste cu lumenul tubului contort proximal.

1.3 SEMNE SI SIMPTOME ALE BOLILOR

APARATULUI URINAR (numerotare )

a.durerea

afectiunile renoureterale sunt adeseori insotite de acest simptom

dar care se manifesta diferit in functie de afectiunea cauzala.
b.colica nefritica –declansata de efortul fizic si consumul
excesiv de lichide.durerea apare in zona lombara ci iradiere
interioara.durerea incepe brusc si este accentuata in momentul
palparii in tuse sau respiratie.pentru ameliorarea durerii se
administreaza antispastice si antialgice dar si caldura in zona
afectata.

2.durerea lombaranecolicativa de cauza renala poate fi acuta sau

cronica,unilaterala sau bilaterala,intensitate variabila si poate sa
nu iradieze durerea.cauzele pot fi pielonefrita acuta,nefropatie
interstitiala ,litiaza coraliforma.

3.durerea pelviperineala de origine urinara-este la nivelul

bazinului cu iradiere in perineu,uretra,scrot iar cauzele pot fi
cistita ,tumori in vezica urinara,afectiuni ale prostatei, sau
uretrei.

4.durerea de origine vezicala-este localizata in hipogastru si se

accentueaza la sfarsitul mictiunii.exista cistalgie diurna
,nocturna sau permanenta iar cauzele cistita bacteriana ,tbc
vezical,cistalgie permanenta.

5.tulburari de mictiune

-polakiurie

-disurie

-mictiune dureroasa

-retentie si incontinenta urinara

-mictiune imperioasa
-mictiune rara

6.tulburari ale diurezei pot fi..

-oliguria

-poliuria

-anuria

-oligoanuria

-nicturia

-opsiuria

Capitolol II

Patologia aparatului renal

2.1 Sindroamele renale..

2.11.Sindrom nefritic acut-este o boală renală acută

determinată de un proces inflamator localizat la nivelul
glomerulilor renali.sindromul nefritic acut se caracterizează
prin..
-debutul brusc al semnelor de suferinta renala

-tabloul
clinico-biologic..hematurie,proteinurie,edeme,hipertensiune
arterială

Aparitia sindromului nefritic acut poate fi determinată de

-infectii produse de bacterii,streptococ,stafilococ

-virusuri produse de virusul citomegalic,virusul hepatitei b

-paraziti produsi de trichinella spiralis

2.1 2.sindrom nefritic cronic – reprezintă un grup de afectiuni

cu etiologie variată ..formă hipertensivă ,edematoasă,mixta si
rapid progresivă.

2.1.3.sindrom nefrotic-este o boală ce apare în cursul

evoluției diverselor leziuni morfologice din cadrul unor
nefropatii glomerulare primitive sau secundare,fiind definit prin
..proteinurie mai mare de 3,5g/24 de ore /1,73m2 suprafața
corporala,proteine serice totale mai mici de 6g/dl,albumină
serică mai mică de 3 g/dl,alfa 2 globuline mai mari de
12%,lipemie mai mare de 1000mg/dl,colesterol seric total mai
mare de 300 mg/dl,edeme.

2.1.4.Sindrom nefropatii interstițiale-apare secundar unor

afectiuni renale interstițiale sau predominant interstițiale .se
diferențiază ..

-nefropatii intestinale acute care se declanșează la administrarea

unor medicamente și e caracterizată de oligurie sau
oligoanurie,hematurie.
-cronice – cu durere lombară colicativă /necolicativă,poate lipsi
durerea în nefrită cronică toxică,tulburări de micțiune ,diureza.

2.1.5.Sindroame tubulare-apar ca urmare a existenței unor

leziuni care afectează exclusiv sau predominant tubii si pot fi..
unice ,specifice sau cu defecte multiple,simultane.

2.1.6.Sindroame renale vasculare-sunt rezultate în urma

afectării vaselor renale de o hipertensiune îndelungată(peste
15-20 ani),nefroangioscleroza benignă și nefroangioscleroza
malignă.

2.1.7.Litiaza renourinară-este o afecțiune care presupune

formarea unor calculi la nivelul tractului urinar iar factorii de
risc sunt..creșterea concentrației sărurilor eliminate prin
urină,cristalizarea favorizată de prezența calciului,suprasaturația
solutiei în axalați si bacterii.

2.1.8.Insuficiența renală acută-apărută ca urmare a scăderii

progresive a filtratului glomerular,în general
irevesibil,determinând cresterea produșilor de catabolism proteic
și secundar.prin măsurarea creatininemiei se obține cel mai
edificator indice al severității insuficienței renale cronice.

2.2 Evaluarea rinichilor /diagnostice

a.Examen obiectiv

-facies renal (palid ,piele pătată)

-tegumente palide

-edeme albe,plate
-unghii albe ,plate

-stare de nutritie precară

-puncte dureroase renale

b.Explorare paraclinică

-sumar de urină

-volum urinar

-densitate urinară

-ph urinar

-culoare urină

-miros urină, ureea ,acid uric ,sediment urinar urocultură

c.Explorare radiologică

-urografia

-cistografia

-ecigrafia

-ct renal

-rmn renal

-biopsie renală

-arteriografie renală
Capitolul III caracterizarea farmacologică a
medicamentelor diuretice

3.1.1.Definitie
 Diureticele sunt medicamente care prin diferite mecanisme
favorizeaza si intensifica formarea urinei,crescand asfel diureza.

Formarea urinei incepe cu procesul de filtrare

glomeronulara in urma careia ia nastere urina primara in capsula
bawman.urina primara este supusa unui provces de reabsorbtie a
apei si a sodiului asfel incat la final diureza este de 1,5 litri in 24
de ore.este posibil cresterea procesului de formare a urinei prin
doua mecanisme..

1.mecanismul renal

2.mecanismul extrarenal

1.Mecanismul renal de actiune diuretica au diureticele care

poarta denumirea de saluretice care actioneaza la nivelul tubului
renal.puterea diureticelor saluretice depinde de locul actiunii la
nivelul tubular si mecanismul inhibat si intensitatea inhibitiei.

2.Mecanismul extrarenal de actiune diuretica au urmatoarele

grupe de medicamente.

a.glicoziti cardiotonici ce au actiune diuretica indirecta fiind

activ exclisiv in edeme cardiace.acestia sunt medicamente
utilizate in tratamentul insuficientei cardiace.actiunea principala
este de a incetini frecventa cardiaca atunci cand ritmul sinusal
normal este inlocuit de contractii rapide.

b.derivati xantinici(teofilina,teobromina),au actiune diuretica

indirecta cresc filtrarea glomelurala si diureza.teofilina este
medicament utilizat in tratamentul astmului.

c.coloizii(dextran,gelatina),au actiune diuretica indirecta iei

mobilizeaza apa din edeme sprea spatiul intravascular .sunt
activi in edemele hipropoteinemiei .

d.apa .apa in cantitatea mare sau in ceaiuri stimuleaza diureza

apoasa cu urina diluata.toate diureticele cresc eliminarea urinara
a solului.este utila,bolnavilor cu edeme si cei cu tensiune
arteriala.

diureticele antialdosteronice impiedica eliminarea potasiului

din organism .diureza crescuta produce hipovolemie .

hipovolemia este diminuarea volumului sanguin

eficace,necesar pentru mentinerea unei functii circulatorii
normale,cauzata de hemoragii sau a unei deshidratari

3.1.2 Farmacocinetica

Diureticele saluretice sunt acizi organici slabi.eliminarea

renala este in functie de solubilitate si gradul de disociere..

-filtrare glomelunara/

-reabsorbtie tubulara

-secretie tubulara activa

-absorbtie rapida dar incompleta (tiazide)

-lenta ,completa(tiazide-like),grabita de alimente

-distributie legare medie de proteine,distributie redusa in tesutul

adipos,traverseaza bariera hemato-placentara.

-eliminarea este dependenta de sistemele transportoare pentru

acizi

3.1.3 FARMATOXICOLOGE

Reactiile adverse pot fi de tipul efecte secundare,efecte

toxice,efecte alergice,dependenta de diuretice,efect rebound

1 efecte secundare-dezechilibre electrolitice,si acido –bazice si

dezechilibre metabolice

-hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate mare si sub

dieta hiposodata se traneaza cu na cl.

-hipopotasemie ,dupa saluretice tiazide si inrudite se trateaza cu

saruri de k+ sau diuretice care produc hiperpotasemie

-hiperpotasemia ,dupa antialdesteronice se trateaza cu saruri de c

2+

-hipomagnezemia ,produsa de saluretice care induc

hipopatasemie,este diminuata de diureticele care induc
hiperpotasemia.

-alcaloza hipocloremica,dupa tratament lung cu saluretice

tiazide si de ansa ,se conecteaza cu nh4cl sau ca 2 cl.

-acidoza hipercloremica si alcanizarea urinei dupa inhibitoarele

anhidrazei carbonice

2.EFECTE TOXICE
-asupra maduvei hematoformatoare(cu leucopenie,si
trombopenie)

-renale

-digestive

3.efecte alergice

-eruptii cutanate (la sulfamide)

4.DEPENDENTA DE DIURETICE

-la femeile de varsta mijlocie edemelor cu edeme in

ortostatism,dupa oprirea tratamentului cu diuretice de de ansa
,se inregistreaza agravarea edemelor,in aceste cazuri se evita
diureticele foarte active si se instituie dieta hiposodata.

5.EFECTE REBOUND

-retentie hidrosalina si edeme la intreruperea brusca a

administrarii unui timp indelungat

3.1.4 Farmacoterapie si farmacografie

a.ca diuretice,in edeme

b.ca antihipertensive,in hta

c.diabet insipid

-in hta monoterapie ,in formele incipiente ,de electie la varstnici

in hta sitolica si in cazurile cu valori scazute ale reninei
plasmatice.

-in asociere cu alte antihipertensive ,in forme avansate de hta.

-farmacoterapia cu diuretice ,pe termen lung,reduce incidenta

insuficientei cardiace congestive,bolii arteriale
coronariene,accidentelor vasculare cerebrale si mortalitatea
globala prin boli cardiovasculare .

Momentul optim de administrare este dimineata,folosite in

-edem pulmonar acut-furosemid

-insuficienta renala cronica –furosemid

-in insuficienta renala acuta –manitol

-in hiperaldotsteronism primar-antialdosteronice

-in edemul de ciroza hepatica

În edemele cronice sunt indicate cinci zile de tratament cu doua

zile de pauza pe saptamana.

Indicatii in hta

-in toate formele de hta usoara ,medie sau severa se vor folosi
diazidele(hidroclorodiazida) si cele inrudite cu efect lung
(clopamid) o zi pe saptamana.

În crizele de hta se foloseste furosemidul.

Alte indicatii
-inhibitorii anhidrazei carbonice

-ulcergastroduodenal

-glaucom

-alcaloza

-antialdosteronice-hiperaldosteronism primar

-diazide in litiaza renala oxalica

-furosemid diureza fortata in intoxicatii

3.1.5 FARMACOEPIDEMIOLOGIE

Contraindicatii

-in insuficienta renala grava

-in insuficienta hepatica

-in nefrite acute

-in anurie

-in alaptare

Precautii

-oprirea unui tratament indelungat nu se face brusc

3.2 CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DIURETICE

3.2.1 Diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic ( de ansa

terminala )

a). Tiazide -hidroclorotiazida

b). Substante inrudite farmacologic -indapamid

3.2.2. Diuretice de( ansa ascendenta ) –furosemid

3.2.3. Inhibitorii anhidrazei carbonice –acetazolamida

3.2.4. Antialdosteronice-spironolactona

3.2.5 .Diuretice osmotice –manitol

3.2.1 Diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic ( de

ansa terminala )

a). Tiazide -HIDROCLOROTIAZIDA

Farmacocinetica-absorbtie rapida,dar incompleta.eliminare

nemetabolizata ,renala prin filtrare glomerulara si secretie
tubulara.

Farmacodinamia-efect diuretic,reabsorbtia de na+ se face

impreuna cu un echivalent ionic de cl si un echivalent osmotic
de h2o .durata este medie-lunga(8-12)ore.are efect
antihipertensiv si efect antidiuretic,in diabet insipid hipofizar si
nefrogen

Farmatoxicologia – efecte secundare

-dezechilibre electrolitice si aicdo-bazice

-dezechilibre metabolice

-hta posturala

-efecte toxice

-sanguine

-digestive

efecte alergice cutanate,rare

Farmacoepidemiologie –contraindicatii

-sarcina

-alaptare

-alcaloza

precautii

-diabet

-hiperlipemie

-hiperuricemie

-guta

Farmacoterapie-indicatii

-toate tipurile de edeme

-hta

-diabet insipid nefrogen

-hipercalciurie

-litiaza urinara oxalica

-interactiuni

-antagonizeaza efectul antidiabeticelor

-creste toxicitatea cardiotonicelor si sarurilor de litiu

Influentarea testelor de laborator

-sange-scade numarul leucocitelor si al trombocitelor

-plasma-creste amoniacul

-ser-creste acidul uric,glucoza,colesterolul,scade

sodiul,potasiul,magneziu si clorul.

-urina-creste sodiul,clorul,potasiul,magneziulsi glucoza

Preparate farmaceutice industriale cu subtanță activă

–hidroclorotiazida :

- Nefrix , comprimate 25 mg.

Poza nefrix Figura 3: Nefrix compr. 25mg

3.2.1 Diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic ( de

ansa terminala )

b). Substante inrudite farmacologic -INDAPAMID

profil farmacologic si indicatii asemanatoare cu
hidroclorotiazida,cu avantajele

-durata lunga

-actiune vasodilatatoare proprie,care contribuie la eficacitatea

antihipertensiva superioara si grabeste aparitia efectului maxim

-absenta ra in metabolismul glucidic si lipidic

Farmacocinetica

-epurarea prin biotransformare

-t1/2 lung(14h)

Farmacodinamie-actiuni farmacodinamice

-diuretica

-vasodilatatoare

-antihipertensiva

Relatia gradata doza-efect functioneaza semnificativ,peste doza

de 2,5mg/zi,exclusiv pentru efectul diuretic.

Efectul diuretic se mentine si in insuficienta renala.

Farmacotoxicologie si farmacoepidemiologie este asemanator

cu hidroclorotiazida,cu avantajele

-absenta hiperglicemiei si hiperlipidemiei si a contraindicatiei in

caz de diabet.

-hiperuricemie slaba,fara rasunet la pacientii fara guta

reactii adverse-hipopotasemie,hta,ortostatica
Contraindicatii

-accidente vasculare cerebrale recente

-hipopotasemierefractata la tratament

-hipersensibilitate la sulfonamide

-sarcina

-alaptare

precautii

-in guta

Supradozare

-la doze pana la 40 mg nu se observa nici o toxicitate aparte a

indapamidului

are actiune diuretica puternica ,cu hipopotasemie pronuntata

Farmacoterapie

-in hta esentiala 2,5 mg/zi si in edeme 2,5-5mh/zi

Diuretice de ansa ascendenta

Preparate industriale cu substanta activa – indapamid

- Indapamid MCC, comprimate cu eliberare prelungita 1,5 mg;

-Indapamid LPG, comprimate filmate 1,5 mg si 2,5 mg;

-Indater ,comprimate filmate 2,5 mg;

- Rawel, comprimate filmate cu eliberare prelungita 1,5 mg;

 -Tertensif, comprimate cu eliberare prelungita 1,5 mg ; 2,5 mg.

Figura 4 : Indapamid, comprimate filmate cu eliberare prelungita 1,5 mg

3.2.2. Diuretice de( ansa ascendenta )

FUROSEMID

Farmacocinetica

-absorbtie rapida,dar incompleta

-legare de proteinele plasmatice inalta

-eliminarea rapida,in primele 24 ore

-t 1/2scurt(aprox.90 minute)

Farmacodinamia

-actiune diuretica,eficacitate superioara tiazidelor,durata scurta

avantaje

-eficacitate chiar in cazul unei filtrari glomerulare scazute

Farmacotoxicologie
-dezechilibre hidro-electrolitice

-hiperglicemie mai redusa decat hidroclorotiazide

-creste calciuria

-deshidratare

-hipovolemie

-hta ortostatica

farmacoepidemiologie-contraindicatii

precautii asemanatoare hidroclorotiazidei

Farmacoterapie-indicatii

-ca diuretic,in toate tipurile de edeme,inclusiv cele refractate la

tiazide ,in intoxicatia cu barbiturice

-ca antihipertensiv,in hta,inclusiv in crize

Preparate farmaceutice industriale cu subtanță activă

furosemid :

- Furosemid comprimate 40 mg ;
- Furosemid solutie injectabila 20mg/2ml.
 Figura 5 : Furosemid comprimate 40 mg

3.2.3. Inhibitorii anhidrazei carbonice

ACETAZOLAMIDA

farmacocinetica

-distributie mai mare in sange decat in spatiul intercelular

Farmacodinamia

-actiune diuretica

-in doze mari(30mg/kg)actiune hiposecretoare gastrica

-actiune hiposecretoare pancreatica

-actiune de scadere a secretiei

-actiune inhibitoare la snc

mecanismul molecular de actiune

-inhibitia selectiva anhidrazei carbonice

actiunea diuretica a acetazolamiei

-blocheaza formarea de h+ ,cu diminuarea secretiei de de h+ si

reabsorbtie i de schimb a ionului na+

-in consecinta are excretia crescuta de na+ sub forma de nahco3

cu un echivalent osmotic de h2o urina devine alcalina

-se elimina hco3 si sub forma de khco3 cu instalare a

hipokaliemiei

-apare acidoza hipercloremica

-in timp se manifesta fenomenul de autolimitare a efectului

diuretic datorita instalarii dezechilibrului acido-bazic

Farmacotoxicologia –farmacoepidemiologia

-tulburari electrolitice si acido-bazice

-cristalurie,litiaza urinara,hiperglicemie, hiperuricemie

Efecte toxice

-sanguine(leucopenie)

-digestive(voma ,dureri epigastrice)

efecte alergice cutanate

-efecte secundare de inhibitie-snc(somnolenta)

Farmacoterapie-indicatii

-ca diuretic ,in edeme

-ca piposecretor gastric,in ulcergastric si duodenal

-ca adjuvant in epilepsie

3.2.4. Antialdosteronice

SPIRONOLACTONA

Farmacocinetica

-absorbtie buna

-biotransformare in ficat ,unii dintre metaboliti sunt activi

-eliminara urinara lenta

-t1/2 este lung(aprox.14h)

Farmacodinamia

-actiune diuretica relativ slaba

-actiune anti hta

-actiune anabolizanta si virilizanta

mecanismul actiunii diuretice ..antagonisti competitiv al

aldosteronului,la nivelul tubului contort distal.

actiunea diuretica a spironolactonei

-blocheaza actiunea aldosteronului

-ca urmare,se elimina na+,cl- si un echivalent osmotic de h2o.

-scade excretia de k+,h+

-urina devine alcalina

Farmacotoxicologia si farmacoepidemiologia-reactii adverse

-tulburari electroliticele

-eruptii cutanate maculo-papuloase

-efecte secundare endocrine

Contraindicatii

-hiperpotasemie

-acidoza

-insuficienta hepatica grava

-alaptare

Farmacoterapie-indicatii

-in edeme cu hiperaldosteronism primar sau secundar

-edeme refractate,in asociere cu furosemidul

-hta cu hiperaldosteronism,in asociere cu alte antihipertensive

-hipokaliemie

Preparate farmaceutice industriale cu subtanță activă spironolactona

- Spironolactona, comprimate filmate 25 mg;

- Spironolactona capsule 50 mg;
- Verospiron , capsule 50 mg ;100 mg.
 Figura 6 : Spironolactona Terapia 25 mg

combinații diuretice și agenți care economisesc potasiul

-Diurex-Spironolactonă 50/100mg,Furosemid 20 mg

-Diurocard-Spironolactonă 50mg,Furosemid 20mg

Indicații

-edeme rezistente din insuficiență cardiacăcongestivă cronică

-ciroză hepatică

Administrare

-1-4 capsule zilnic

3.2.5 .Diuretice osmotice

MANITOL

-Manitol(mannitol)injectat intravenos crește diureza prin

mecanism osmotic.Este indicat în edemul cerebral înaintea
intervențiilor pe creier,înaintea intervențiilor
oftalmologice.Manitolul administrat în exces poate îngreuna
 funcționarea inimii .

Alte medicamente asemănătoare furosemidului (pe astea

poti sa le stergi )

-Torasemidul(Presaril,Torem,Unat)si Azosemidul (Luret),au

proprietăți asemănătoare Furosemidului.Toresamidul are un timp
de înjumătățire lung de până la 6 ore și implicit o durată lungă
de acțiune.Pentru Torasemid nu au fost semnalate fenomene
ototoxice dar diureticul poate favoriza ischemia miocardică și
cerebrală

-Piretanida (Perilen) și Bumetanida(Burinex) au proprietăți

asemănătoare furosemidului ,cu o potență de 40 de ori mai mare
decât acesta.

Diuretice care determină creșterea cantității de Na și Cl.

3.2.6 Alte diuretice

Diuretice xantice

-Teofilina(Afonilum,Teotard) are efect diuretic maxim după 2-3

ore.prezintă acțiune vasodilatatoare,antispastică.Ca efecte
secundare se numără fenomene iritative gastrice .

-Teofilinetilendiamina(Miofilin)asemănătoare ca acține cu
teofilina se administrează oral și intravenos.

-Aminofilina,acționează în principalprin creșterea circulației

renale,este puțin activă și limitat folosită.

Diuretice mercuriale

-Mercurofilin(Novurit)este un diuretic activ ,mai puțin toxic

decât alte diuretice mercuriale.Sefolosește în edeme
cardiace,hepatice sau renale sub formă de drajeuri sau injecții.Se
asociază cu teofilina.

Diureticele mercuriale ,deși foarte active ,nu mai sunt folosite

din cauza toxicității și a ieficacității în administrarea orală.

Diuretice inhibitoare ale schimbului de ioni de hidrogen

Acetazolamida(Ederen,Diamox)face parte din grupul

sulfamidelor .Efectul diuretic este slab dar prin administrarea sa
urina devine alcalină.

Diuretice acidifiante

-Diurocard se utilizeză în asociere cu cu diureticele

mercuriale.Are acțiune redusă.Aceste diuretice sunt
contraindicate în acidoză,insuficiență hepatică și renală.

Diuretice fiziologice

-Apa este diureticul fiziologic .Se folosește pentru a menține o

diureză crescută în calculoze renale.Acțiunea este redusă și de
scurtă durată.Este indicată în edeme hepatice sau nefrotice.

Diuretice vegetale

Ceaiurile din produse vegetale diuretice..cozi de cireșe(Stipites

cerasorum),mătase de porumb(Stigmata mayadis),coada
calului(Equisetum arvense).Au o acțiune diuretică slabă.
CONCLUZII

Medicamentele diuretice sunt substanțe capabile să mărească

procesul de formare a urinei mărind în acest fel diureza.În
această categorie sunt încadtrate medicamentele care determină
eliminarea unei urine abundente ,bogate în sare.Ele acționează la
nivelul rinichiului crescănd excreția de apî și electroliți prin
rinichi și sunt utile în tratamentul edemelor

Diureticele sunt medicamente ,care debitul

urinar.Clasificarea lor a fost făcută de-a lungul timpului ,după
mai multe criterii,dar astăzi se impune din ce în ce mai mult să
ținem cont de mecanismele lor de acțiune
moleculare.Cunoașterea mecanismelor moleculare de acțiune ale
acestei clase se substante ,atât de mult folosită,poate permite o
utilizare clinică rațională,cu evitarea eventualelor greșeli
terapeutice.

Prin definiție ,diureticele sunt medicamente care cresc

debitul urinar.Din punct de vedere clinic ,cele mai eficace sunt
cele care sunt capabile să crescă ,în același timp ,și excreția
sodiului dar și pe cea a clorului.

Clasificarea diureticelor a fost făcută de-a lungul timpului

,ținând cont de mai multe criterii ,cum ar fi ..locul de acțiune
,eficacitatea ,similaritatea mecanismului de acțiune cu al altor
diuretice ,influențarea excreției potasiului.

Dacă ar fi să se țină seama doar de fiziologia nefronului,am

putea împărții diureticele în două clase ..diuretice care cresc
filtrarea glomerulară și diuretice care scad reabsorbția tubulară a
unor ioni și a apei .Acestea din urmă sunt mai eficace ,ele
inhibând în principal reabsorbția de Na+.Cele care
împiedică reabsorbția sării și a apei pot fi numite
diuretice saluretice.

Înțelegerea acestor complexe mecanisme

moleculare de acțiune ale diureticelor,atât de
diferite,dar la final cu rezultate în general
comparabile,este esențială pentru alegerea substanței
celei mai adecvate diferitelor situații clinice și pentru
evitarea eventualelor greșeli terapeutice.
BIBLIOGRAFIE

Buligescu L,Candiori R-Diureticele moderne în tratamentul

ascitei din ciroza hepatică.Med int(Buc),1980.

Fulga I-Farmacologie,Ed.Med.Bucuresti.1997

Dodrescu I-Agenda medicala

D.Dobrescu-Memo-Med ediția 20 ???????

Mihaela Vasile,Monica Moldoveanu-Semiologie Medicală

Al.Nedelcu,I.Danciu,L.Dănilă,A.Dene-Anatomia fiziologia
omului și igiena

V.Ranga,T.seicaru,F.Alexe-Anatomia Omului

I.C.Voiculescu,I.C PETRICU-Anatomia și Fiziologia Omului

I.STROESCU-Farmacologie clinică Editura UMF Carol

Davila,Bucuresti 1993

II. Negriș,S.-Agenda medicală, Editura Medicală, București

2005

III.Cristea,A- Tratat de farmacologie-Editia 1, Editura Medicală

, București 2008
IV. Dobrescu,D și L,Negreș,S Memomed 2013-Ediția XIX,Editura
Universitară,București 2013

Diuretic - Wikipedia

http://fiziologie.umft.ro/ro/Ren-Curs1.pdf