MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”

CURTEA DE ARGEŞ
Nivel 5
Calificarea Asistent medical generalist

PROIECT PENTRU OBȚINEREA

CERTIFICATULUI DE
COMPETENȚE PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT

PROF.DR.DARIE DOINA-ELENA BUTARU MARIA

2020
1
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU GLOMERULONEFRITĂ ACUTĂ

2
 CUPRINS

Motto…………………………………………………………………………….………..pg.4

Argument………………………………………………...……………………………….pg.5

Capitolul I……………………………………………………………………..………….pg.6

Anatomia aparatului renal…………………………………………………..…….…….pg.6

Capitoulul II……………………………………………………………………………..pg.15

Glomerulonefrita…………………..…………………………………………………..pg.15

Capitolul III……………………………………………………………………..…......pg.22
Participarea aistentei medicale la intervențiile autonome, intervențiile
delegate și tratament de specialitate…………………………………………..pg.22
Capitolul IV……………………………………………………………………..…..…pg.29

Caz nr.1……………………………………………………………………………….…pg.29

Caz nr.2……………………………………………………………………………..…...pg.47

Caz nr.3………………………………………………………………………...………..pg.63

Concluzii…………………………………………………………………….….……....pg.77

Bibliografie…………………………………………………………………….…….…pg.78

Anexa nr.4………………………………………………………………………….…..pg.79

Anexa nr.5……………………………………………………………………………...pg.80

Motto

3
" Ce vrednic de dispreț ar fi omul dacă nu s-ar putea ridica deasupra a tot ceea ce este
omenesc. Oare săvârșim noi ceva măreț atât timp cât luptăm cu propriile noastre
sentimente? Chiar dacă izbutim să ne situăm deasupra lor, noi nu am învins decât niște
slăbiciuni. Trebuie să ne ridicăm în slăvi pentru că nu suntem la fel cu
cei mai răi dintre oameni? Nu văd de ce s-ar mândri cineva în spital pentru că este ceva
mai zdravăn decât ceilalți bolnavi"

4
 Argument

Am ales că temă a lucrării de diplomă “GLOMERULONEFRITA  ACUTĂ” pentru

faptul că este o afecțiune des întâlnită în practica medicală. 
Prin realizarea acestei teme am învățat că asistenta  medicală trebuie să intre în pielea
bolnavului și să respecte dorința bolnavului de a trăi pentru cel ce și-a pierdut speranța, să
meargă, pentru cel ce nu mai poate merge sau să fie glasul pentru cel care nu poate vorbi, să
fie sursă de hrană spirituală pentru cel care nu are posibilitatea să se documenteze.
Pentru mine realizarea acestui proiect a însemnat foarte mult, deoarece prin studierea
acestor cazuri am ajuns la o înțelegere și o cunoaștere a ființei umane și a modului în care se pot
iniția și întreține relațiile interpersonale, cooperante, bazate pe respect între membrii echipei de
îngrijire și cel îngrijit.

CAPITOLUL I
5
  NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ȘI

FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL

Metabolismul celular produce CO2 și anumite substanțe finale provenite în

special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate și el realiza cantitǎți excesive
de anumiți electroliți (apă, NaCl, diferite sǎruri minerale) care trebuie eliminați.

Plamânii elimina CO2 și alte substanțe volatile,iar substanțele nevolatile
inutilizabile sau în exces sunt eliminate împreuna cu o anumită cantitate de apă,
în cea mai mare parte prin rinichi și accesorii,prin sudoare și materii fecale. 

Prin  eliminarea substanțelor nevolatile rinichiul reprezintă principalul

organ care menține constant volumul, concentrația electroliticǎ și reacția chimică a lichidelor
organismului.

Rinichiul mai are și alte activități: prin secreția de renină contribuie la reglarea tensiunii
arteriale, prin eritropoietina controlează eritropoieza, prin schimbările ionice contribuie
la menținerea echilibrului acido-bazic.

APARATUL SECRETOR se compune din:

-         rinichi, orgene de excreție,

-         cai urinare:

-         calice-mici

-         calice-mari

-         pelvis renal

-         uretere

-         vezica urinară

-          uretră.

6
  RINICHI

Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte și de alte a coloanei vertebrale

lombare. Rinichiul are formă caracteristică, circa 300 grame,
are două fete (anterioară și posterioară) și două margini (laterală convexă și medială concavă).

În zona marginii concave se găsesc hilul și pediculul renal în care se văd vasele renale

(arteră și venă), uretrul și fibre nervoase vegetative.

Selectionând rinichiul în lungul liniei mediane, din partea convexă spre cea concavă se observă:

-         papilele și calicele renale: formațiuni membroase prin care se scurge urină;

-         parenchimul renal, cu structura zonală: corticală și medulară.

Zona corticală este formată în principal din glomeruli, tubi uriniferi și vasele de

sânge care le aparțîn. Zona medulară conține 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din tubi
colectori care drenează mai mulți nefroni.

Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie și vârful spre sinusul renal, deschizându-

se în papilele renale, acestea se deschid în calicele mici care confluează formând
calicele mari (2-3) și apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul.

O piramidă Malpighi cu substanță corticală din jurul sau formează un lob cortical.

NEFRONUL

Este unitatea  morfofunctionala renală; îndeplineste toate procesele

complexe care au că rezultat formarea urinii. Nefronul este alcătuit duntr-o capsulă și un tub

unifer lung.

Capsulă Bowman, extremitatea pronimala, închisa dilaterala a nefronului,

are formă unei cupe cu pereți dubli, marginind o cavitate ce continuă lumenul

7
tubului. În adâncitura capsulară se află un ghem de 4-12 bucle capilare
(glomerul), care rezultă prin diviziunea arteriolei aferente și care se
reunesc la ieșirea din capsulă,în arteriolă aferentă. 

Capsulă împreuna cu glomerulul alcătuiesc capsulul renal Malpighi.

Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o porțiune contorta, tubul

contort proximal (care se află în cortica renală) și este format dintr-un strat de celule
a căror membrană, spre lumen, prezintă o "margine în perii", formată din microvili,
care măresc mult suprafață membranei.

Segmentul intermediar (ansa Heule), subțire este
format din două brațe (descendent și ascendent) unite între ele printr-o buclă, are epiteliul
turtit, fără microviri. Nefronii care au glomerulii în zona corticală externă are ansa Heule scurtă,
în timp ce nefronii cu glomeruli în zona externă a corticolei (juntamedulari) are ansa lungă,
care coboară profund în medulară.

Segmentul distal este format dintr-o porțiune dreapta, ascendentă, care ajunge

în corticală în vecinătatea glomerulului propiu, în imediat contact cu arterială aferentă. La acest
nivel epitelul tubular, la fel că și celulele musculaturii netede a
arteriolei aferente, prezintǎ modificări și formează aparatul juxtaglomerular care secretǎ
reninǎ. Urmează o porțiune contortǎ situată în întregime în corticală. Mai mulți tubi
distali se unesc și se deschid în tubul colector din structura piramidelor Malpighi.

VASCULARIZAŢIA RENALĂ

Este extrem de bogată, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Arteră renală, ramură a

aortei abdominale, pătrunde prin hil și apoi se împarte în ramuri interlobare (între piramide),

din care se desprind arterele arcuate, ce formează o ansa în jurul bazei piramidelor, arterele

interlobulare, din care glomerulul. 

8
 După ce se regrupează în arteriole, se capilarizeaza din nou în jurul tubului respectiv
(în medulară) și se deschid în venele interlobulare, apoi în venele arcuate.

Venele,având un traiect aproape asemănător cu

cel al arterelor, se colectează în venă renală care se deschide în venă cava inferioară.

INTERVAŢIA RENALĂ

Provine din plexul situat în hilul organului format în majoritate din fibre simpatice,

dar și din câteva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate
perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar și componentelor tubulare.

FORMAREA URINII
Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:

 -    ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular;

 -   reabsorbtia;

 -    secreția anumitor constituenți în tubi.

ULTRAFILTRAREA GLOMERULARĂ

Este un proces dirijat de forțe fizice în urmă căruia aproximativ 20% din cantitatea

de plasmă care iriga rinichii trece prin membrană filtrantă glomerulară, extrem de subțire, în

cavitatea capsulara. Membrană filtrantă nu se comportă că o membrană inertă ei,

prin proprietățile ei fizico-chimice, permite trecerea selectivă doar a

unor constituenți și blochează trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular (urină primară) are

o compoziție electrolitică identică cu cea a plasmei; dar este lipsit de proteine, deci este

o plasmă deproteinizata.

9
 Ultrafiltrarea glomerulară este rezultatul presiunii efective
de filtrare, care se exercită la nivelul capilarelor glomerulare și reprezintă suma algebrică a unor
presiuni care controlează schimburilor lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism.
CONSTITUENT U.M. FILTRARE REABSORŢIE SECREŢIE EXCREŢIE
APA (1) 170 168,5 - 1,5
Na+ (mEq/l) 26000 25850 - 150
K+ (mEq/l) 900 900 100 100
Cl- (mEq/l) 18000 17850 - 150
UREE (moli) 870 460 - 410
CREATININA (moli) 12 1 1 12
ACID URIC (moli) 50 49 4 5
GLUCOZĂ (moli) 800 800 - 0

La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de

active, anumiți constituenți ai ultrafiltrajului fiind reabsorbiticomplet(glucoză) sau doar parțial (
Na+,Cl,Uree), alții fiind inițial reabsorbiti și apoi secretati (K+).

Reabsorbtia tubulară
Este procesul prin care sunt recuperate

anumite substanțe utile organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinându-se astfel

homostazia lor plasmatică.

Procesul este selectiv, în sensul că se realizează maximal pentru fiecare substanță într-un

segment tubular prin acțiunea unor mecanisme celulare specifice, fiind condiționat de

debitul substanței respective și de necesitǎțile organismului.

Reabsorbtia (transportul) diferiților constituenți din ultrafiltrat prin peretele tubului

urinifer se face prin mecanisme active și pasive. Transferul activ se realizează contra unor

10
gradiente de concentrație sau electrice, necesitând un consum de
energie furnizată prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport, activ au capacitate limitată pe
unitatea de timp și intervin în reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor
vitamine (B12, C), fosfatilor anorganici, sulfatilor și a principalilor ioni ai filtratului (Na+, k+,
HCO3).Transportul pasiv se face sub acțiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesită consum
energetic, nu este limitat de o capacitate maximă și contribuie la resorbția a
trei constituenți principali ai ultrafiltrajului: apă ureea și Cl-.

Apă se reabsoarbe în toate segmentele tubului, cu intensități diverite, pe baza legilor

difuziunii și a osmozei, astfel încât din cei 125 ml filtrați glomerular pe minut, în vezica ajunge
numai 1ml/min (deci se absorb 124ml). În tubul contort și mai ales în cel colector
se realizează reabsorbtia facultativă a apei și Na+ sub controlul ADH și aldosteronului, ajustându-
se eliminările în funcție de starea de hidratare a organismului.

SECREŢIA TUBULARĂ

Este procesul invers celui de reabsorbție, transportând anumite substanțe din capilarele

peritubulare în lumenul tubului. Are rolul de a elimina atât substanțele străine organismului,
cât și substanțele prezente obișnuit în sânge (K+, acid uric), unele numai
când se află în concentrații mari (creatina). Se realizează activ și pasiv.

Secreția activă, având sediul la nivelul tubilor pronimal și distal, se face împotriva unor

gradiente electrochimice și de aceea necesită un consum energetic ridicat (secreția de
H+). Prin eliminarea H+ tubii dețîn un rol fundamental în menținerea echilibrului acido-
bazic al organismului.

Secreția pasivă implică transportul unor constituenți în sensul gradientelor

de concentrație și de aceea nu necesită consum energetic direct. Acest

mecanism intervine în secreția K+, a bazelor și a acizilor slabi.

 REGLAREA ACTIVITĂŢII RENALE Se face pe cale nervoasă (activitatea

glomedulara) și pe cale umorală (activitatea tubulară).

11
 REGLAREA NERVOASĂ

Se realizează prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului și tubilor.

Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborării urinei, ci doar

indirect, prin influențarea condițiilor de irigație renală.

De altfel, se știe că rinichiul denervat și chiar transplantat continuă să funcționeze aproape

normal.

Stimularea nervilor renali și a unor zone presoare din bulb,

hipotalamus și scoarță cerebrală determina vasoconstricție renală și scăderea diurezei
pâna la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce și scăderea eliminărilor urinare
de Na+, prin creșterea reabsorbtiei tubulare a ionului.

REGLAREA UMORALĂ

Considerată a deține rolul principal, se realizează de mai mulți hormoni.

Hormonul antidiuretin (A.D.N.), secretat de nucleii

hipotalamici și eliberat din neurohipofiză, controlează eliminările urinare de apă,
actionând la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub acțiunea AND crește reabsorbtia
de apă în tubii distali și colectori, concomitent cu diminuarea
volumului și creșterea concentrației urinei.

Mineralocorticoizii, în special aldosteronul, controlează eliminările urinare

de Na+și K+ la nivelul segmentului distal al nefronului, stimulând reabsorbtia de Na+ și excreția de

K+.

Parathormonul mobilizează sărurile minerale din oase, stimulează eliminările renale

de fosfați, K+ și reține Că+ și Na+.

Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, în special pe cel

protidic și prin creșterea generării de produși finali de metabolism, măresc diureza, același efect
având și alterarea legării apei și a sării în țesuturi. 

12
 Rinichiul în condiții de irigație insuficientă sau că urmare a
unor modificări ale compoziției chimice a urinei ajunsă în tubii distali, descarcă o enzima-renină-
care actionând asupra unei globuline plasmatice, produce angiotensină I,
care se transformă enzimatic în plasmă și țesuturi în angiotensină II, cel mai puternic
vasoconstructor natural și stimulator al secretiei de aldosteron.La nivelul renal, angiotensină ÎI,
actionând asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifică intens rată filtrării și prin
aldosteron influențează eliminările urinare de Na+ și K+.

MICŢIUNEA

Urină elaborată de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple

calicele și bazinetul, apoi prin contracția acestora, este eliminată în ureter. Prin unde
de contracție urină este transportată de-a lungul ureterului pâna în vezica urinară.

VEZICA URINARĂ

Este un organ cavitar muscular în care se acumulează urină între micțiuni

Urina, descărcată în jeturi prin cele două orificii ureterale, nu poate reflua în

uretere din cauza că acestea au traiect oblic în peretele vezical și nici nu poate curge prin uretra,
deoarece colul vezical este prevăzut cu două sfictere, unul neted, involuntar care înconjoara
începutul uretrei și celălalt striat, controlat voluntar.

Vezica urinară are proprietatea de a-și mari capacitatea în timpul

umplerii, fără modificări importante ale tensiunii pereților și ale presiunii
intravezicale. Această propietate, denumită plasticitate, este rezultatul unei adaptări a tonusului
musculaturii vezicale la creșterea conținutului. Înregistrarea presiunii intravezicale
a arătat că, după o ușoară creștere inițială la primele jeturi de urină, presiunea înregistreza un
platon în tot timpul umplerii vezicale pâna la volumul de 300-400 ml, când are loc
o creștere bruscă a presiunii și este declanșată mictiunea reflexă când împrejurarile permit.
Prima senzație de plenitudine vezicală este percepută la un volum de 100-150 ml,la 150-200 ml

este resimțită prima dorința de mictionare, iar peste capacitatea fiziologică vezicală (250-

400ml) apar contracții puternice ale musculaturii peretelui
vezical, care determina senzația necesității imperioase de a urină.

13
 Mictiunea este rezultatul unor reflexe declanșate de distensia pereților vezicali.
Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarcă impulsuri
aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhibă contracțiile, relaxează mușchii vezicali și întaresc
tonusul sfincterului neted al colului vezical.

Concomitentdistensia vezicala declanșează impulsuri care ajunse la măduva pe calea nerv
ilor rușinoși sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice spre centrii nervoși superiori, ajungând
pâna la nivelul scoarței cerebrale, determinând senzația de a urină.

Dacă mictiunea nu este posibilă, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari,

inhibǎ tonusul mușchiului vezicul, concomitent măresc tonusul sfincterului
extern, mărind continența vezicala. Dacă condițiile permit, are loc mictiunea.

Refluxul micțiunii este declanșat de distensia vezicala, impulsurile ajung pe fibre

averente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al micțiunii, de

unde se descarcă impulsuri care tot prin fubre al enervilor pelvici produc contracția musculaturii

vezicii și relaxarea sfincterului intern al colului vezical.

Concomitent are loc relaxarea voluntară  a sfincterului extern striat și urină începe să se

evacueze din vezica.

Procesul evacuării este ajutat de contracția musculaturii abdominale și a

diafragmului care, crescând presiunea intraabdominala, comprimă vezica. Reflexul

medular al micțiunii este controlat de numeroși centrii supramedulari cu rol

facilitar sau inhibitor.

14
 CAPITOLUL II
Glomerulonefrita acută

Glomerulonefrita acută este o afecțiune renală caracterizată prin inflamația glomerulilor
renali, adesea declanșată că urmare a unui trigger imun.
  Inflamația și proliferarea locală de țesut glomerular poate determina leziuni ale membranei
bazale glomerulare, mezangiului și endoteliului capilar renal.
 În cadrul glomerulonefritei acute pacienții acuză apariția bruscă a unor semne și simptome
precum hematurie, proteinurie, edeme, hipertensiune.
Glomerulonefrita poate să apară în cadrul unor afecțiuni renale sau că urmare a unor boli
sistemice. 

Cea mai frecvența cauza de glomerulonefrita, în întreagă lume, pare a fi nefropatia cu Ig A
(numită și boală Berger). Glomerulonefrita postinfectioasa, în principal cea poststreptococica a
fost intens studiată, acesta fiind unul din puținele cazuri în care s-a putut determina cu exactitate
triggerul activării anormale a sistemului imun.
 În restul cazurilor nu s-a putut stabili care este evenimentul patogen care a dus la formarea
complexelor imune. 

Glomerulonefrita poate să apară la orice vârstă, însă cea postinfectioasa este mai frecvența la
copii. 
Forma  poststreptococică este mai des diagnosticată la pacienții cu vârstă între 6 - 10 ani.
Doar 10% dintre cazuri sunt diagnosticate la adulții cu vârstă peste 40 de ani.
Glomerulonefrita rămâne una din principalele cauze de apariție a insuficienței renale cronice
(această recunoscând o astfel de etiologie în 25% din cazuri). 
În formă să acută, glomerulonefrita are o mortalitate (la copii) de până la
7%, însă în majoritatea cazurilor starea pacientului se ameliorează că răspuns la tratament.

Cauze

15
Cauzele de apariție a glomerulonefritei acute sunt grupate în postinfectioase, renale și sistemice. 
Acestea sunt descrise în cele ce urmează.

- Cauzele postinfectioase: cel mai adesea este vorba de infecții cu specii de Streptococ (de

exemplu Streptococ de grup A, beta-hemolitic), dar și alte bacterii au fost implicate (Stafilococi,
Mycobacterii, Salmonella, Treponema pallidum, actinobacili).

Pot să apară și după infecții virale (cu Cytomegalovirus, virusuri Coxsakie, virus Epstein

Barr, virus hepatitic B) sau parazitice (cel mai adesea cu Plasmodium malariae, Plasmodium
falciparum, Schistosoma, Toxoplasmă), după abcese viscerale, endocardite, pneumonie;
- Cauzele sistemice: în principal vasculite (granulomatoză Wegener), boli de colagen (lupus
eritematos sistemic), vasculita de hipersensibiltate, crioglobulinemia, 

poliarterita nodoasa, purpura Henoch Schonlein,

sindromul Goodpasture. 

Glomerulonefrită poate să apară și că urmare a unor tratamente sistemice

cu peniciline, sau compuși cu aur;
- Afecțiuni renale:

-boli glomerulare primare(glomerulonefrită membranoproliferativa, boală Berger)

Mecanism fiziopatologic-Leziunile glomerulare caracteristice glomerulonefritei

acute sunt rezultatul formării și depunerii în situ a unor complexe imune. Ca  urmare a acestor
depozite, se modifică structura glomerulară,glomerulii apărând edematiati și prezentând infiltrate 
cu celule inflamatorii, iar la analiză cu microscopul electronic se
poate evidenția și prezența locală a imunoglobulinelor și fractiunilor complementului. 
În ciuda investigațiilor intense, până în acest moment nu s-a putut stabili cu exactitate care este
stimulul care declanșează activarea anormală a sistemului imun și ce determina de fapt
formarea și depunerea complexelor imune circulante.
Doar glomerulonefrită poststreptococica are triggerii cunoscuți și identificați sub formă unor
derivate din proteinele streptococice. 

16
La nivelul glomerulilor apar că urmare a depunerii acestor complexe imune o serie
de modificări morfologice și funcționale,caracterizate prin:
Proliferare celulară: crește astfel numărul celulelor din interiorul glomerului datorită proliferării 
endoteliale,mezangiale și epiteliale; 
Proliferarea leucocitară; 
- Îngroșarea membranei bazale glomerulare: apare pe măsură ce se îngroașă pereții capilarelor
glomerulare;
- Scleroză și hialinizarea glomerulară: ambele sunt leziuni ireversibile. 
Toate aceste modificări pot avea caracter global,
focal sau segmental și vor determina apariția clinică a proteinuriei, hematuriei, reducerii
filtratului glomerular (și oligoanurie) și apariția sedimentului urinar.

Simptomatologie
 

Glomeronefrita acută este o afecțiune cu debut brusc, uneori în plină stare de sănătate.

Pacientul tipic pentru o astfel de afecțiune este bărbat, cu vârstă între 22 - 43
ani, la care se observă apariția edemelor periorbitale și faciale, adesea în contextul
unei infecții poststreptococice. 

Tabloul clinic al glomerulonefritei acute este adesea nespecific (astenie, dureri

generalizate, dureri abdominale, alterarea stării generale, febra), însă poate
include și următoarele semne și simptome, mai sugestive pentru o afecțiune renală: 
- Hematurie: este un simptom universal.
Hematuria macroscopică apare la peste 30% dintre pacienți,
restul având hematurie microscopică; 
- Oligurie;
- Edeme periferice, periorbitale (la aproximativ 85% dintre pacienți, mai ales la copii); 
- Cefalee, care poate să apară secundar hipertensiunii;
- Confuzie, dezorientarea temporo-spațială: apar că urmare a hipertensiunii cu valori maligne; 
- Dispnee apare mai frecvent la adulți că urmare a edemului pulmonar; 
- Durere în flanc secundară punerii în tensiune a capsulei renale (prin renomegalie). 
17
În unele situații pacienții pot avea un tabloul clinic dominat de semne și simptome induse
de afecțiunea sistemică de baza, care poate precipită apariția glomerulonefritei. 
În funcție de unele boli frecvent asociate glomerulonefritei, pacientul poate prezența: 
- Triada specifică granulomatozei Wegener: sinuzita, infiltrat pulmonar, nefrită; 
- Simptome specifice purpurei Henoch
Schonlein: grețuri, vărsături, durere abdominală, purpura; 
- Artralgii, în contextul existenței lupusului eritematos sistemic; 
- Hemoptizie recurentă în cazul sindromului Goodpasture.
Investigații paraclinice
 

În vederea stabilirii diagnosticului pozitiv de glomerulonefrita acută, medicul

trebuie să investigheze foarte atent pacientul. Se va începe prin realizarea
anamnezei, în cadrul căreia se vor stabili caracteristicile principalelor simptome, momentul
debutului și evoluția în timp a acuzelor.
 În vederea identificării unor eventuali triggeri se
va efectua și un sumar al celor mai importante afecțiuni recente din istoricul medical al
pacientului și se vor analiză și eventualele boli cronice. 

Examenul fizic al pacienților pare uneori normal, însă în majoritatea cazurilor este

dominat de prezența edemului, hipertesiunii și oliguriei: 
- Edemul este localizat cel mai adesea la nivelul fetei, în special în regiunea periorbitala;
- Hipertensiunea apare la peste 80% dintre pacienți;
- Hematuria este și ea observată;
- Erupții cutanate: în cazul nefritei lupice apare în mod clasic rashul malar;
- Artrită;
- Examenul neurologic poate să apară anormal, pacientul manifestând o stare generală de
confuzie (mai ales dacă au apărut complicații precum encefalopatia hipertensiva). 

Alte semne care pot fi înregistrate la examenul fizic, dar care nu sunt foarte specifice și nici

foarte frecvente includ: faringită, impetigo, durere abdominală, câștig ponderal, paloare cutanata,
ulcere orale, purpura palpabilă. În urmă efectuării anamnezei și a examenului
18
fizic se poate ridică suspiciunea clinică de glomerulonefrită acută. 
În vederea stabilirii diagnosticului de certitudine se pot realiza o serie
de investigații paraclinice precum: 
1. Hemoleucograma completă: poate evidenția o reducere a hematocritului;
2. Electroliți, uree, creatinina: apar modificate că urmare a compromiterii funcției renale; 
3. Analiză urinii: aspectul urinii este modificat, osmolaritatea
este mai crescută (există mai multe elemente figurate și proteine), sunt prezente proteine,
eritrocite și un sediment urinar alcătuit din fragmente celulare; 
4. Testul la antistreptolizina O: titrul este crescut la aproximativ 80% dintre pacienți;
5. Determinarea markerilor inflamației: adesea aceștia sunt crescuți, în special viteză de
sedimentare a hematiilor;
6. Hemoculturi: sunt indicate a fi realizate în cazul pacienților cu febra, stare imunodeprimata,
istoric de abuz de droguri intravenoase. Investigațiile imagistice presupun realizarea: 
7.Radiografiilor: sunt necesare în cazul pacienților cu tușe cronică,
cu sau fără hemoptizie (în vederea stabilirii unei eventuale congestii pulmonare, sindrom
Goodpasture, granulomatoza Wegener);
8. Ecocardiografiilor: pot fi realizate pacienților cu murmur cardiac anormal sau cu hemoculturi
pozitive, deoarece pot folosi la excluderea unor valvulopatii, endocardite sau revărsat pericardic;
9. Ecografiilor renale: pot evalua mărimea rinichilor și pot evalua gradul fibrozei. Un rinichi
cu dimensiuni mai mici de 9 cm este sugestiv pentru o fibroză intraparenhimatoasa avansată.
Adesea, o astfel de dimensiune semnifică ireversibilitatea leziunilor;
10. Tomografiilor computerizate: sunt recomandate pacienților cu status mental
alterat, sau celor cu hipertensiune cu valori foarte mari (maligne). 
Una din cele mai utile proceduri în vederea stabilirii diagnosticului de certitudine
este biopsia renală. Candidații potriviți pentru biopsie sunt pacienții cu istoric familial
de afecțiuni renale și pacienții cu simptome atipice, inclusiv proteinurie masivă, sindrom
nefrotic și o creștere foarte rapidă a nivelurilor creatininei.

Tratament
Glomerulonefrita nu este, de obicei, o afecțiune care să pună viață pacientului în pericol
(cât timp semnele vitale sunt normale și nu există afecțiuni cronice). 

19
Însă, pacienții cu semne de afectare neurologică și cei cu hipertensiune
trebuie să aibă prioritate și să fie investigați, diagnosticați și tratați în regim de urgență. 

Tratamentul glomerulonefritei se face în funcție de afecțiunea pe
fondul căreia a apărut (dacă această a fost identificată), schemele
terapeutice incluzând următoarele: 
- Corectarea anumitor anomalii electrolitice (dacă au apărut), în principal hipocalcemiei,
hiperkalemiei și acidozei; 
- Pentru glomerulonefrită poststreptococica: se insistă asupra eradicarii infecției prin tratament
antibiotic. Se poate administra penicilină la pacienții care nu au alergie la această;
- Pentru pacienții cu sindrom nefritic acut: se va restricționa aportul de lichide, dacă pacientul are
edeme. Se pot administra diuretice de ansa dacă pacienții au proteinurie;
- Pentru encefalopatia hipertensiva: se recomandă tratamentul în regim de urgență. Pacientul
trebuie adesea intubat pentru a se preveni dezechilbrarea să. Tratamentul trebuie apoi
orientat în funcție de organul care a fost implicat în mod specific. 

Glomerulonefrită acută poate beneficia de tratament pe baza de

corticosteroizi și agenți citotoxici în următoarele condiții: 
- Glomerulonefrită apărută prin hipersensibilitate;
- Vasculite;
- Purpura Henoch Schonlein; 
- Boală serului; 
- Lupus eritematos sistemic; 
- Sindrom Goodpasture.
Complicații
Complicațiile glomerulonefritei acute pot fi numeroase și includ: 
- Microhematurie (anomalie prezența în buletinele de analize ale
urinii) care poate persistă chiar și ani de zile; 
- Progresie a declinului funcției glomerulare; 
- Evoluție spre scleroză;
- Hipoalbuminemie și anasarcă (edem generalizat);

20
- Edem pulmonar. 

La pacienții care s-au prezentat încă de la început cu hipertensiune severă,

encefalopatie și edem pulmoanr pot să apară complicații sugestive
pentru insuficiente multiple de organ, precum: 
- Retinopatie hipertensivă;
- Encefalopatie hipertensivă; 
- Glomerulonefrită rapid progresivă;
- Sindrom nefrotic;
- Insuficientă renală cronică.
Prognostic
Prognosticul pacienților variază foarte mult în funcție de etiologia glomerulonefritei, de
exemplu: 
- În glomerulonefrită poststreptococica, prognosticul pe termen lung este în general bun.
Majoritatea pacienților sunt complet asimptomatici după 5 ani de la finalizarea
tratamentului, și doar 1-3% dintre ei au risc de a se confruntă cu insuficientă renală cronică;
- Prognosticul pacienților cu proteinurie masivă, hipertensiune severă și creșteri semnificative ale
nivelului creatininei este mult mai rezervat;
-Prognosticul este influențat negativ și în situația în care pacientul
are complicații cardiopulmonare sau neurologice.
 

21
 CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu glomerulonefrită acută

 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA  INVESTIGAŢII

Una din sarcinile importante ale asistenței medicale este colaborarea si examinarea cli-

nica a bolnavului.

 Participarea acesteia este o datorie sau o obligație profesională.

Ajutând medicul și bolnavul, asistență crează un climat favorabil pentru relația medic-

pacient-asistenta.

Pentru această, asistență trebuie să țînă cont de următoarele sarcini:

-să pregătească fizic și psihic pacientul;

-să pregătească materialele și instrumentele necesare examinării;

-să asigure condițiile de desfășurare a examinării;

-să pregătească documentele medicale (fișa de consultații, foaia de observație clinică,

rezultatele examinării);

-asigura iluminatia necesară examinării unor cavități naturale a organismului;

-ferește pacientul de traumatisme, curenți de aer;

-asigura liniștea necesară desfășurării examenului;

22
-pregătește produse biologice ale pacientului, pentru a le arată medicului la vizită

Examinarile de laborator efectuate produselor biologice și patologice le trece

în fișele de observație. Completează simtomatologiile bolilor cu elemente obiective,
exprimând modificările apărute în morfologia, fiziologia și biochimia organismului.

Aceste elemente confirmă sau infirmă diagnosticul clinic, reflectă evoluția bolii și eficacitatea

tratamentului, confirmă vindecarea sau semnalează apariția unor complicații.

Utilitatea și obiectivitatea examinărilor de laborator depind de modul de

recoltare al produselor care se analizează și de modul cum se efectuează examenul de laborator.

Recoltarea produselor este efectuată de asistenta medicală care trebuie să respecte

următoarele norme generale:

-orarul recoltărilor;

-efectuează pregătirea fizică și psihică a pacientului;

-pregătirea instrumentarului și a materialelor necesare pentru recoltare;

-tehnică de recoltare propiu-zisă;

-completarea buletinului de trimitere la laborotor și etichetarea produselor

recoltate;

-păstrarea și transportul în condiții optime a produselor recoltate.

Efectuarea pregătirii psihice a bolnavului constă în instruirea

acestuia privind comportamentul sau în timpul recoltării, colaborarea să pentru reușită tehnicii.

Pacientul este pregătit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezându-l într-

o anumită poziție în funcție de recoltarea ce se va efectua.

23
INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
PIELONEFRITǍ

Asigurarea condițiilor de microclimat în salon (aerisirea salonului, temperatura de 37oC.

Asigurarea repausului la pat.

Aplicarea de cǎldurǎ pe regiunea lombarǎ.

Asigurarea unei alimentații echilibrate, complete excluzând alcoolul, cofeină,

condimentele, lichidele în cantitate mare.

Regimul acidifiant conține carne, ouǎ, cereale fǎinoase. Acesta influenteazǎ pH-ul în sens

acid.

Regimul alcanizant conține fructe, lactate care influenteazǎ pH-ul în sens bazic.

Regimul este prescris de medic și se noteazǎ în foaia de temperaturǎ.

Administrarea tratamenului prescris de medic (antibiotice, analgezice).

Recoltarea produselor pentru că examenele de laborator sǎ se facǎ corect.

Igienă organelor genitale și a regiuni.                                  

Asanarea oricǎror procese infecțioase de vecinǎtate (vulvo-vaginal), a litiazei renale.

Dispensarea diabeticilor corectǎ.

Evitarea distensiei VU prin golirea completǎ.

Dobândirea obisnuitelor corecte de eliminare.

Educația pacientului.

24
 CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE
CAZ CLINIC NR.I
1.CULEGEREA DATELOR

Sursă de date:        -PACIENTA, ECHIPA MEDICALǍ,FOAIA DE OBSERVAŢIE

Date relativ stabile:

-Numele și prenumele:C.M.

-Vârsta:                     61 ani

-Sex:                         feminin

-Stare civilǎ:               vǎduvǎ de 4 ani

-Domiciliu:                 Curtea de Arges

-Ocupație:                  pensionarǎ,a lucrat ca vânzǎtoare

-Naționalitate:             românǎ

-Religie:                     ortodoxǎ

-Condiții de viatǎ:     locuiește singurǎ într-o casǎ cu 3 camere; în condiții salubre.

Are 2 copii, cǎsǎtoriti, care o viziteazǎ regulat.

-Obiceiuri: îi place sǎ citeascǎ, sǎ croseteze, sǎ se uite la televizor.

Elemente fizice
RH - pozitiv

Grupa sanguinǎ - 0.I

Date antropometrice
Greutate -69 kg

Înǎltime - 1.51 m

Elemente biografice legate de sǎnǎtate

25
 -A.H.C.       -fǎrǎ importantǎ

-A.P.F.        -menarhă 13 ani; menopauza la 50 de ani

                     -douǎ nașteri la termen fǎrǎ complicații

-A.P.P.     -apendicectomie la 19 ani

-H.T.A.  de 10 ani

-nefrectomie stângǎ (din cauza unui accident de masinǎ întâmplat în urmǎ cu

22 ani)

                   -litiazǎ renalǎ dreaptǎ

Motivele internǎrii:-Cefalee occipitalǎ

-amețeli

-poliartralgii

-fatigabilitate

Istoricul bolii
Veche hipertensivǎ cu rinichi unic chirurgical. Se interneazǎ pentru cefalee
occipitalǎ, amețeli, poliatralgii, fatigabilitate, simptomatologie ce s-a accentuat în ultima vreme
fǎrǎ un motiv clinic aparent.

Diagnostic medical la internare
Glomerulonefrită acută

- HTA stadiul II

Durata internǎrii
15-25. I .2019

26
 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN- MANIFESTǍRI SURSA DE

DAMENTALǍ DE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ DIFICULTATE
1. A respira si a -respiratie de tip costal -dispnee -proces infectios
avea o bunǎ superior -afectiunea HTA
circulatie -palpitatii la efort st II
-ambele hemitorace
prezintǎ aceleasi miscǎri -T.A.: 180/100 mm Hg
de ridicare si coborâre în
timpul respiratiei si
expiratiei

-respiratie linistitǎ în
timpul somnului

-mucoasa respiratorie
umedǎ, secretii reduse
transparente

-zgomote cardiace bine

bǎtute
2. A bea si a -reflex de deglutitie, -vǎrsǎturi alimentare -alterarea
mânca prezent mucoasei
-greturi digestive
-mucoasa bucalǎ roz si
umedǎ -fatigcibilitate

-masticatie usoarǎ -inopetentǎ

-dentitie bunǎ (conform -consum redus de lichide,

vârstei) alimente, sǎruri minerale
3. A elimina -urina clarǎ diluatǎ sau -mictiuni 10-12/zi -proces infectios
concentrate,pH 4,5-7,5
-polakiurie,disurie,nicturie
-cantitate 1200-1400
ml/24h -dureri lombare

-scaun normal, de -tulburǎri digestive, greturi,

consistentǎ bunǎ vǎrsǎturi

-frecventǎ scaun 1/zi -transpiratii

27
4. A se misca, a -posturǎ adecvatǎ în ortostatism, -pozitii antalgice -durerea
avea o bunǎ sezând si clinostatism -dificultate în a se
posturǎ deplasa (a merge,
aseza, ridica)

5.A dormi, a se -durata somnului 7-9 ore -adoarme greu -durerea

odihni -spitalizarea
-somn clar cu vise regulate -ochii încercǎnati

-somn profund -atipiri în timpul zilei

-stare depresivǎ
6. A se îmbrǎca -vesminte curate, îngrijite ¾ ¾
si dezbrǎca - vesminte adecvate climatului

7. Amentine -temperatura mediului între 18- -temperaturǎ 39oC -proces

temperatura 25oC infectios
corpului în limite -frison
normale
-transpiratii

-tegumente palide
8. A fi curat, -prezintǎ deprinderi igienice -piele curatǎ, cutatǎ -vârsta
îngrijit
-prezintǎ  (dupǎ baie) cǎile nazale
libere, urechi curate)

-pǎr, unghii curate bine îngrijite

9. A evita -cunoaste mǎsurile de prevenire a -risc de deshidratare -stare depresivǎ
pericolele accidentelor -boalǎ
-risc de infectii,
netratarea ducând la
complicatii mai mari

-agitatie, anxietate

-teamǎ, fricǎ
-
10. A comunica -debit verbal normal ¾ ¾

-ordin biologic, functionare

adecvatǎ a organelor de simt

28
 -ordin psihologic: exprimare
usoarǎ

-ordin sociologic: relatii

armonioase
11.A practica -credincioasǎ ¾ ¾
religia -participǎ la slujbe religioase
12. A se realiza ¾ -dezinteres fatǎ de ce -vârsta
este nou
13. A se recrea ¾ -tristete -afectiunea

-plictisealǎ

-lipsa treburilor
zilnice
14. A învǎta -receptivǎ la ceea ce este nou ¾ ¾

PROBLEME  ACTUALE PROBLEME POTENŢIALE

-disconfort datoritǎ durerii surde, -dezechilibru hidro-electrolitic
localizatǎ lombar
-risc de infectii nosocomiale
-eliminǎri inadecvate cantitativ si calitativ
-risc de complicatii
-alimentatie inadecvatǎ în surplus
calitativ si cantitativ

-dificultǎti în a respira

-alterarea temperaturii corporale

-alterarea perfuziei tisulare

-dificultǎti în a se recrea

-lipsa cunostintelor despre boalǎ

DIAGNOSTIC NURSING

1.       Alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infectios manifestat prin

hipertermie, frisoane.

2.       Eliminare urinarǎ insuficientǎ calitativ si cantitativ, datoritǎ procesului infectios

manifestat prin disurie si polikiurie.
29
 3.       Alterarea respiratiei datoritǎ durerii si HTA manifestatǎ prin dispnee.

4.       Alimentatie inadecvatǎ calitativ si cantitativ datoritǎ tulbulǎrilor digestive,

manifestate prin greturi, vǎrsǎturi.

5.       Dificulltate în a se deplasa datoritǎ durerii manifestate prin pozitii altalgice.

6.       Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstitiului renal manifestat prin

disurie.

7.       Dificultate în a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afectiunii.

GRAD DE DEPENDENŢǍ: II

Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a-i explica ce trebuie sǎ  facǎ

30
 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
1. Disconfort Pacienta sǎ -am asigurat repaus la pat 15-17 I 15-17 I
prezinte o stare
-am asigurat conditii optime în salon: temp. -am administrat antialgice si -în urma interven-
de bine fizic 5
220C, aer curat, fǎrǎ curenti de aer si zgomot, antispastice:ALGOCALMIN tiilor pacienta
zile
bine luminat sustine cǎ durerile
         2 fl/zi i.m.
persistǎ
-am educat pacienta sǎ descrie corect
NO-SPA
durerea, localizare, iradiere 18-19 I

         1 fl/zi i.m.

-am educat pacienta sǎ adopte pozitii -durerea a scǎzut în
antalgice intensitate
INDOMETACIN

-am aplicat cǎldurǎ uscatǎ, local, deasupra 20-25 I

         2 sup/zi
sinufizei pubiene
-pacienta nu mai
18-20 I- idem.
-am pregǎtit pacienta pentru explorǎri prezintǎ dureri
radiologice
2.Tulburǎri de Pacienta sǎ -am asigurat repaos la pat 15-17 I 15-17 I
mictiune prezinte
eliminǎri -am asigurat un climat cald si confortabil -am recoltat sânge în urma
fiziologice în pentru : HLG, VSH, interventiilor
decurs de 5 zile -am calculat bilantul ingesto-excreta UREE, pacienta mai
prezintǎ tulburǎri
-am cântǎrit zilnic bolnava CREATININA urinare

-am administrat un regim bogat în lichide: supe, acid uric, ionogramǎ si 18-20 I
compoturi, ceaiuri diuretice urinǎ, uroculturǎ si
testul Addis- tulburǎrile s-au
-am educat pacienta sǎ aibe un regim hiposodat, Hamburger diminuat dar nu au
hipoprotidic, normoglucidic dispǎrut
-am administrat
-educ pacienta sǎ nu consume bǎuturi carboga- perfuzie liticǎ 21-25 I
zoase, grǎsimi
-ser fiziologic 9% 500 tulburǎrile urinare
-am asigurat un regim hidric: 2-3l lichide pe 24h ml au dispǎrut,
pacienta prezentând
-am educat pacienta cum sǎ recolteze sumarul de -SCOBUTIL 1 fl eliminǎri urinare
urinǎ, urocultura, testul Addis - Hamburger fiziologice
-MIALGIN 1 fl
-am observat si notat zilnic diureza -pacienta a înteles
18-20 I importanta respec
-am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp tǎrii regimului
-perfuzie liticǎ alimentar
-am educat pacienta sǎ-si schimbe lenjeria de
corp ori de câte ori este nevoie si sǎ-si efectueze o -antibiotic
igienǎ riguroasǎ CIPROFLOXACIN 2
tab/6 ore.

21-25 I antibiotic
3. Tulburǎri -pacienta sǎ se -am asigurat care sǎ favorizeze vǎrsǎturile: 15-17 I 15-17 I
digestive: alimenteze decubit dorsal cu capul într-o parte
am administrat
greturi, corespunzǎtor
-am protejat lenjeria de pat cu musama si alezǎ antiemetice:  pacienta sustine cǎ
vǎrsǎturi stǎrii sale pe
METOCOPRAMID senzatia de vomǎ s-
perioada
-am izolat patul cu paravan
a diminuat
spitalizǎrii
1 fl/zi in venǎ.
-am ajutat si sustinut pacienta în timpul
18-20 I
vǎrsǎturilor
pacienta afirmǎ cǎ
-am educat pacienta sǎ respire profund la
numai prezintǎ
disparitia senzatiei de vomǎ
greturi, vǎrsǎturi

-am oferit un pahar cu apǎ aromatǎ pentru

21-25 I
clǎtirea gurii
pacienta se
-am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de corp
alimenteazǎ
ori de câte ori este nevoie
corespunzǎtor stǎrii
sale
-am aerisit salonul

-am educat pacienta sǎ consume lichide reci în

cantitǎti mici
4.Hipertermie -pacienta sǎ -am aerisit salonul 15-17 I 15-17 I
frisoane prezinte
-am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de am administrat antitermice si pacienta nu mai
temperaturǎ
câte ori este nevoie antiinflamatorii:AMPICILIN prezintǎ frisoane
corporalǎ în
Ǎ
limite normale
-am mentinut tegumentele intacte si curate 17-25 I
pe perioada
500 mg la 6 ore i.m.
spitalizǎrii -am aplicat comprese reci pe frunte pacienta este
ASPIRINǍ afebrilǎ
-am mǎsurat temperatura
       3 tab/zi oral
-am încǎlzit pacienta cu pǎturi la aparitia
frisoanelor AMINOFENOZǍ

-am educat pacienta sǎ consume fructe        2 sup/zi

-am calculat bilantul ingesto-excreta

-am învǎtat pacienta cum sǎ-si mentinǎ

tegumentele si mucoasele curate si integre,
cum sǎ-si efectueze baia zilnicǎ

5.Alterarea -pacienta sǎ -am asigurat conditiile de microclimat în salon 15-17 I 15-17 I

respiratiei si prezinte
-am învǎtat pacienta cum sǎ facǎ exercitii de am administrat pacienta nu pre-
circulatiei respiratie si
circulatie respiratie normotensionare zintǎ TA în limite
corespunzǎtoare NEFEDIPIN normale
vârstei si -am asigurat repaos la pat
afectiunii pe         2 capsule/ zi -respiratia este
perioada -am mǎsurat T.A. corespunzǎtoare
spitalizǎrii NITROPECTOR vârstei
-am învǎtat pacienta sǎ stea linistitǎ când cresc
valorile tensionale         3 cap/zi -pacienta nu este
agitatǎ
-am asigurat pacientei un climat de încredere EXTRAVERAL
18-20 I
-am asigurat pacientei efectuarea unor activitǎti         2 cap/zi
recreative T.A. revine între
18-20 I limitele normale

NIFEDIPIN 21-25 I

        2 cap/zi TA este corespun-

zǎtor vârstei si
NITROPECTOR afectiunii

        2 cap/zi

21-25 I

idem
6. Risc de Pacienta sǎ fie -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate si 15-17 I 15-17 I
deshidratare echilibratǎ eliminate
hidro-electro- am administrat pacienta este echi-
litic pe toatǎ -am cântǎrit zilnic pacienta Glucoza 5% libratǎ hidro-elec-
perioada trolitic
spitalizǎrii -am supravegheat functiile vitale P.T.T.A.R. 250 ml în perfuzie cu
complex de vitamine 18-25 I
-am prevenit aparitia escarelor prin masaj în B
zonele de presiune pe perioada spita-
18-20 I lizǎriipacienta
-am mentinut integritatea tegumentelor prin prezintǎ bilant
educarea bolnavei sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ ingesto-excreto
perfuzie cu complex corespunzǎtor
-am calculat lichidul ingesto-excreta de vitamine B

7. Anxietate -pacienta sǎ -am pregǎtit fizic si psihic pacienta ¾ 15-20 I

aibǎ o stare de
bine psihic pe -am asigurat un climat de liniste si securitate pacienta nu mai este
perioada agitatǎ
spitalizǎrii -am încurajat pacienta sǎ-si exprime temerile
20-25 I
-am oferit informatii despre boalǎ si tratament
Pacienta are toate
-am facilitat contactul cu familia cunostintele despre
boalǎ

Pacienta nu mai este

anxioasǎ
 PARAMETRII PE PERIOADA INTERNĂRII
Ziua TAd(mmHg) TAs(mmHg) Pd Ps Rd Rs td°C ts°C

15-01- - 180/100 - 92 - 22 - 38,8

2019
16-01- 170/90 160/85 92 92 21 21 38,6 38,7
2019
17-01- 155/85 150/80 90 90 21 21 38,5 38,5
2019
18-01- 145/80 140/80 88 88 20 20 38,3 38,2
2019
19-01- 135/80 135/80 88 88 20 20 38 38
2019
20-01- 130/80 130/80 88 88 20 20 37,8 37,7
2019
21-01- 130/80 130/70 88 88 20 20 37,6 37,5
2019
22-01- 130/70 130/70 88 88 20 20 37,4 37,2
2019
23-01- 130/70 130/70 87 87 20 20 37 36,8
2019
24-01- 130/70 130/70 87 87 20 20 36,6 36,5
2019
25-01- 130/70 - 86 - 20 - 36,5 -
2019
 EXTERNAREA

Intervenții constante
-    Monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative

-         asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon

-         administrarea tratamentului prescris de medic

-         asigurarea unui igiene riguroase

-         asigurarea unei alimentații adecvate

-         asigurarea unor eliminǎri fiziologice

-         asigurarea unei stǎri de bine fizic și psihic, notarea bilanțului ingesto-excretǎ

-         educație pentru sǎnǎtate

-         pregǎțirea fizicǎ și psihicǎ a pacientei pentru explorǎri și analize

Evaluarea intervențiilor constante

-         Am asigurat condiții optime în salon: T=22°C, aer curat, bine luminat, fǎrǎ curenți de aer,

s-a efectuat dezinfecția salonului cu cloraminǎ.

-         Am explicat pacientei importantă unei igiene riguroase.

-         Am asigurat lenjerie de pat și de corp curatǎ

-         Am masat și pudrat zonele predispuse escarelor

-         Am asigurat alimentația adecvatǎ afecțiunii sale, regim hiposodat,

hipoprotidic,    normoglucidic, nu se va consumă bǎuturi carbogazoase și grǎsimi.

-         Am asigurat regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichide / 24 ore.

-Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.

-         Am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilanțului ingesto-excreta.

-         Am cântǎrit zilnic pacienta.

-         Am administrat lichide în cantitate mare.

-         Am învǎtat pacienta sǎ-și schimbe lenjeria de corp de câte ori este nevoie.

-         Am asigurat pacientei un climat confortabil.

-         Am facilitat pacientei vizitele familiei.

-         Am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎți recreactive (citit, croșetat).

-         Am însusit pacientei cunoștințe despre boalǎ.

-         Am monitorizat funcțiile vitale și am pregǎtit pacienta fizic și psihic.

În urmă tratamentului medicamentos și a regimului alimentar starea pacientei se amelioreazǎ.

Bilanțul autonomiei funcțiilor vitale la externare

P=87 pulsații/minut

T=36.5°

TA=130/70mmHg

R=20respiratii/minut

Bilanțul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

v    a respiră, a avea o bunǎ circulație.                                

 Respirație de tip costal superior, amplǎ, liniștitǎ în timpul somnului. Zgomote cardiace bine
bǎtute. Circulație adecvatǎ vârstei și afecțiunii.

v    a bea și a mânca

Masticație usoarǎ, bunǎ (conform vârstei) alimentație adecvatǎ.

v    a elimina

Eliminǎri fiziologice, fǎrǎ modificǎri, urină clarǎ, scaun normal.

v    a se mișcă, a avea o bunǎ posturǎ

Postura adecvatǎ în ortostatism, sezând și în clinostatism.

v    a dormi, a se odihni

Somn ușor, profund, duratǎ 7-9 ore conform vârstei.

v      a se îmbrǎcă și dezbracă

Veșminte alese de pacientǎ, adecvate climatului. Se îmbracǎ și dezbracǎ singurǎ.

v    a menține temperatura corpului în limite normale.

Pacienta este afebrilǎ.

v      a fi curat, îngrijit.

Prezintǎ deprinderi igienice, tegumente și mucoase curate și îngrijite.

v      a evita pericolele

Cunoaște mǎșuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.

 v      a comunica

Exprimare usoarǎ, vorbire corectǎ, relații armonioase cu echipa de îngrijire.

v      a practică religia

Este credincioasǎ, participǎ la slujbe religioase.

v      a se realiza

Pacienta acceptǎ informațiile privind tratamentul, activitatea fizicǎ. Este echilibratǎ

psihic.

v      a se recrea

Are activitǎți recreative: citit, croșetat, se uitǎ la televizor.

v      a învǎta

Este receptivǎ la tot ce este nou.

Probleme la externare
Circulație inadecvatǎ, manifestatǎ prin HTA. Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ
atingerii interstițiului renal manifestat prin disurie.

Plan de recuperare
Consum de lichide în cantitǎți mari, 2-3 l/zi, supe, sucuri neacidulate, compot,
ceaiuri  diuretice de mǎtase de porumb, ceai din cozi de cireșe.

Sǎ aibǎ un regim ușor hiposodat, normoglucidic, hipoprotidic.

Sǎ evite bǎîle și dușurile reci.

Sǎ aibǎ o activitate fizicǎ moderatǎ.

 Fiind o veche hipertensivǎ, va efectua controalele periodice la  medicul de
familie. Va continuă tratament ambulator cu: Nifedipin, o capsulǎ/8 ore. Va efectua
uroculturǎ și sumar de urinǎ periodic, o datǎ la 3 luni.
 Anexa nr. 1
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

CNP

Numele……………C……………………….Prenumele…………M….….………………………..

Anul…2019………luna……01……Nr. foii de observaţie…………Nr. salon………..Nr. pat…………..

Ziua
Zile de boalå
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
 CAZ NR.II
PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTEI V.A. CU GLOMERULONEFRITǍ

1.     CULEGEREA DATELOR

          Sursă de date:       - PACIENTUL,FAMILIA,ECHIPA DE INTERVENŢIE,FOAIA DE

OBSERVAŢIE

Date relativ stabile:

-Numele și prenumele:      V.A.

-Vârsta:                           32 ani

-Sex:                               masculin

-Stare civilǎ:                     cǎsǎtorit

-Domiciliu:                     Curtea de Argeș  

-Ocupație:                        contabil la firmǎ de construcții

-Naționalitate:                   românǎ

-Religie:                           ortodoxǎ

-Condiții de viatǎ:             locuiește împreunǎ cu soția și fiul de 3 ani într-un apartament

cu 3 camere; frumos amenajat.

Soția este casnicǎ și se îngrijeste de ceilalți membrii ai familiei. Are program de lucru

lejer. De regulǎ lucreazǎ acașǎ.

-Obiceiuri: fumeazǎ aproximativ 8 tigǎri/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi, ocazional consumǎ

alcool. Îi place sǎ joace fotbal cu prietenii și sǎ citeascǎ cǎrti polițiste.

Elemente fizice
 RH –negativ

Grupa sanguinǎ - AII

Date antropometrice
Greutate -80 kg

Înǎltime - 1.75 m

Elemente biografice legate de sǎnǎtate

-A.H.C.       fǎrǎ importantǎ

-A.F.P.        fǎrǎ importantǎ

          -A.P.P.        amigdalectomie la 6 ani

apendicectomie la 20 ani

Motivele internǎrii
-febrǎ

-frisoane

-transpirații

-cefalee

Istoricul bolii
De o sǎptǎmânǎ pacientul este febril fǎrǎ un motiv aparent. De 4
zile prezintǎ și frisoane și transpirații reci. 

Se prezintǎ la medicul de familie de unde i se dǎ bilet de trimitere cǎtre

Spitalul Județean Secția Nefrologie. În urmă controlului și a investigațiilor fǎcute la spital i s-
a pus diagnosticul.

Diagnostic medical la
 Glomerulonefrită Acută

Durata internǎrii: 25-29.I.2019
 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN- MANIFESTǍRI SURSA DE

DAMENTALǍ DE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ DIFICULTATE
1. A respira si a avea o R= 18 R/minut ¾ ¾
bunǎ circulatie
-respiratie amplǎ pe nas

-ambele hemitorace prezintǎ aceleasi miscǎri de

ridicare si coborâre

-respiratie cu tip costal inferior

-puls  ritmic bine bǎtut

P=78 p/minut;TA =120/75 mm Hg

2. A bea si a mânca -masticatie usoarǎ -inopetentǎ -afectiunea
-consum redus de lichide -mediul de viatǎ
-dentitie bunǎ (conform vârstei)

-reflex de deglutitie, prezent

-mucoasa bucalǎ  umedǎ si rozatǎ

-consumǎ alimente si lichide în functie de nevoi

-apetit bun
3. A elimina -urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -mictiuni 10-12/zi -afectiunea
- proces infecțios
-pH 4,5-7,5 -polakiurie

-cantitate 1500-1800 ml/24h -disurie

-scaun normal, de consistentǎ bunǎ -transpiratii

-frecventǎ scaun 1/zi

4. A se misca, a avea -posturǎ adecvatǎ în ortostatism, sezând si ¾ ¾

o bunǎ posturǎ clinostatism
5.A dormi, a se -durata somnului adecvatǎ sezonului, vârstei -treziri în timpul somnului -afectiunea
odihni -somn profund vise regulate

6. A se îmbrǎca si -vesminte curate si îngrijite, adecvate climatului, ¾ ¾

dezbrǎca anotimpului
7. A mentine temp. -tegumente curate, normal colorate -temperaturǎ 39 oC - proces infecțios
corpului în limite -temperatura mediului ambiant 18-25 oC
-frison
constante

-transpiratii
8. A fi curat si îngrijit -deprinderi igienice riguroase ¾ ¾

-dentitie bunǎ

-fose nazale libere, urechi curate

-piele curatǎ, normal pigmentatǎ

-pǎr si unghii curate bine îngrijite

9. A evita pericolele -cunoaste mǎsuri de prevenire a accidentelor, -risc de complicatii -mediul de viatǎ
traumatismelor
-îsi poartǎ singur de grijǎ

10. A comunica -debit verbal normal ¾ ¾

-ordin biologic, functionare normalǎ a organelor de

simt

-relatii anevoioase cu familia, prietenii, colegii

11.A practica religia -religios;-participǎ ocazional la slujbe religioase ¾ ¾
12. A se realiza -integritate fizicǎ si psihicǎ ¾ ¾
-dragoste fatǎ de munca sa

13. A se recrea ¾ -inactivitate;-tristete -anxietate

-plictisealǎ -spitalizare

14. A învǎta -receptiv la tot ce este nou -lipsa cunostintelor -mediul de viatǎ
-dorintǎ si interesul de independentǎ despre  afectiunea sa
 PROBLEME  ACTUALE PROBLEME POTENŢIALE
-eliminǎri inadecvate cantitativ si calitativ -dezechilibru hidro-electrolitic
în surplus
-risc de infectii masocomiale
-alterarea temperaturii corporale
-risc de complicatii
-alterarea perfuziei tisulare
-I.R.A., I.R.C.
-dificultǎti în a se recrea

-alimentatie inadecvatǎ calitativ si

cantitativ în deficit

-incapacitate de a dormi si odihni, recrea

-lipsa cunostintelor
Diagnostic nursing
1.        alterarea temperaturii corporale datoritǎ
procesului infecțios manifestat prin frisoane hipertermice;

2.        anxietate datoritǎ
bolii și necunoașterii acesteia manifestate prin  teamǎ, neliniște, agitație;

3.        eliminare inadecvatǎ cantitativ și calitativ datoritǎ

procesului infecțios manifestat prin disurie și polozurie;

4.        imposibilitatea de a se recrea, datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristețe,

plictisealǎ;

5.        alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstițiului renal prin disurie;

6.        alimentație inadecvatǎ cantitativ și calitativ în deficit
datoritǎ afecțiunii manifestatǎ prin inapetentǎ;

Gradul de dependentǎ II:Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a I se explică ce

trebuie sǎ facǎ.
 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
Tulburǎri Pacientul sǎ -am asigurat repaos la pat 25-26 I 25-26 I
urinare prezinte
cantitative si eliminǎri -am asigurat un climat cald si confortabil -am administrat perfuzie în urma
calitative fiziologice în liticǎ, ser fiziologic 9%, interventiilor tulburǎrile
decurs de 4 -am calculat bilantul hidric- ingestia si 500ml urinare s-au diminuat
-disurie ziile excretia
-Scobutil 1f 27-28 I
-polikiuruie -am administrat un regim bogat în lichide:
supe, ceaiuri, compoturi -antibiotice:Norfloxacin-2 tulburǎrile au dispǎrut.
tb/6 h per os
-am educat pacientul sǎ aibe un regim  usor Prezintǎ eliminǎri
hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic Gentamicina-1f/6 ore i.v. fiziologice.

-am explicat pacientului necesitatea 27-28 I 29 I

respectǎrii regimului alimentar
-perfuzie liticǎ eliminǎri fiziologice
-am cântǎrit zilnic bolnavul
-antibiotice;Norfloxacin-2
-am explicat pacientului cum sǎ recolteze tb/12 h per os
urocultura, sumarul de urinǎ, testul Addis-
Hamburger Gentamicina-1f/zi i.v.

-am notat zilnic diureza 29 I

-am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp am

administrat:Norfloxacin-1
tb/12 h per os
Hipertermie -pacientul sǎ -am aerisit salonul 25-26 I 25-26 I
frisoane prezinte
temperatura -am educat pacientul sǎ schimbe lenjeria ori am administrat antitermice, Pacientul febril
corpului în de câte ori este nevoie antiinflamatorii: prezintǎ transpiratii
limite normale
pe perioada -am mentinut tegumentele curate si uscate ASPIRINǍ 27-28 I
spitalizǎrii
-am aplicat comprese reci pe frunte      3 tab/zi per os Pacientul este usor
febril 
-am mǎsurat zilnic temperatura ALGOCALMIN
Transpiratiile au
- la aparitia frisoanelor, am încǎlzit pacientul      2 f/zi i.m. dispǎrut
cu pǎturi si pernǎ electricǎ
27-28 I 29 I
-am administrat un regim bogat în
lichide:supe, ceaiuri, compoturi aproximativ 2 -am Pacient afebril
l/zi administrat ALGOCALMIN

-educ pacientul sǎ nu consume bǎuturi      2 f/zi i.m.

acidulate, grǎsimi
29 I
-am calculat bilantul ingesto-excreta
ALGOCALMIN
-am masat si tamponat cu alcool mentolat
zonele de presiune predispuse escarelor de      1 f/zi
decubit
Risc de Pacientul sǎ fie -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate si 25-26 I 25-26 I
deshidratare echilibrat eliminate
hidroelectroli- am administrat pacientul echi-
tic pe perioada -am cântǎrit zilnic pacienta Glucoza 5% libratǎ hidroelec-
spitalizǎrii trolitic
-am prevenit aparitia escarelor prin masaj  si 250 ml
tamponare 27-29 I
-un complex de
-am mentinut integritatea tegumentelor prin vitamine B pacientul prezintǎ
educarea pacientului sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ bilant ingesto-
-diuretice excreta
-am administrat un regim lichidian complex: corespunzǎtor
ceaiuri, supe  compoturi, diuretice Furasemid 1f

-am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi 27-28 I

Glucoza 5%

250 ml perfuzie
Anxietate Pacientul sǎ -am pregǎtit pacientul fizic si psihic, când s-au ¾ 25-26 I
aibǎ o stare de efectuat examenele de sânge, urinare, radiologice
bine psihic pe pacient nelinistit,
perioada -am asigurat un climat de liniste si securitate trist, agitat
spitalizǎrii
-am încurajat pacientul sǎ-si exprime temerile 27-28 IPacientul nu
mai este anxios
-am oferit informatii despre boalǎ
29 Ipacientul are
-am facilitat vizitele familiei toate cunostintele
despre boalǎ
-am încurajat pacientul sǎ facǎ plimbǎri în aer
liber, sǎ efectueze activitǎti recreative
Tulburǎri ale Pacienta sǎ aibǎ -am asigurat un mediu ambinat corespunzǎtor ¾ 25-26 I
somnului un somn
odihnitor, -am asigurat un climat conforttabil -pacient neodihnit
relaxant pe
toatǎ perioada -am oferit pacientului un pahar cu lapte înainte de 27-28 Ipacientul
spitalizǎrii culcare doarme profund,
calm
-am educat pacientul sǎ citeascǎ sau sǎ asculte
muzicǎ înainte de culcare 29 I

pacientul are somn

fiziologic
Alimentatia -pacientul sǎ -am asigurat un climat conforttabil ¾ 25-26I pacientul
inadecvatǎ prezinte o refuzǎ regimul
cantitativ si alimentatie -se indicǎ pacientului în cazul aparitiei senzatiei de alimentar impus
calitativ adecvatǎ în greatǎ sǎ inspire profund.
decurs de 3 zile 27-28 I pacientul a
-am educat pacientul sǎ consume un regim înteles importanta
hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic regimului si
colaboreazǎ cu
-aduc pacientului alimente gustoase, bune, aranjate echipa de îngrijire
în farfurie pentru a-I spori senzatia de foame cu privire
la  alimentatia
corespunzǎtoare

29 I

-pacientul la
externare este
alimentat
corespunzǎtor
 PARAMETRII PE PERIOADA INTERNĂRII
Ziua TAd(mmHg) TAs(mmHg) Pd Ps Rd Rs td°C ts°C

25-01-2019 120/75 120/70 78 78 18 19 38,9 38,8

26-01-2019 120/70 120/70 78 78 18 18 38,6 38,4

27-01-2019 120/70 120/70 78 78 18 18 38 37,6

28-01-2019 120/70 120/70 79 79 18 18 37,4 37

29-01-2019 120/60 - 79 - 18 - 36,7 -

 EXTERNAREA

Intervenții constante
-monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative zilnic;

-asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon;

-administrarea tratamentului prescris de medic;

-asigurarea  unei igiene riguroase;

-asigurarea  unei alimentații adecvate;

-asigurarea  unor eliminǎri fiziologice;

-asigurarea  unei stǎri de bine fizic și psihic;

-mǎsurarea bilanțului ingesto-excreta;

-pregǎtirea fizicǎ și psihicǎ a pacientului pentru explorǎri și analize.

Evaluarea intervențiilor constante
-am asigurat condiții optime în salon: t=22oC, bine luminat, fǎrǎ curent, fǎrǎ zgomot;

-am efectuat dezinfecția salonului cu cloraminǎ;

am explicat pacientului importantă unei igiene riguroase pentru a preveni suprainfectia;

-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ și bine întinsǎ pentru a nu se produce

escarele de decubit;

-am asigurat o alimentație adecvatǎ afecțiunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic,

normoglucide. Nu va consumă bǎuturi carbogazoase și grǎsimi.

-am asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe zi

Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.

 -am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilanțului ingesto-excretor;

-am cântǎrit zilnic pacientul;

-am administrat lichide în cantitǎți mari;

-am facilitat vizitele familiei și prietenilor;

-am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎți recreactive (citit, plimbat);

-am monitorizat funcțiile vitale și vegetative;

-am pregǎtit fizic și psihic pacientul pentru intervenții și explorǎri.

Externarea

În urmă tratamentulului medicamentos, a regimului alimentar, a colaborǎrii și eforturilor

fǎcute de echipa de îngrijire, starea pacientului la externare este bunǎ fizic și psihic.

Bilanțul funcțiilor vitale la externare

P=79 pulsații pe minut

T=36.8°C

T.A.=120/70 mm Hg

R=18 respirății/minut

Bilanțul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

v    a respiră, a avea o bunǎ circulație.

Respirație de tip costal superior, amplǎ, ritmatǎ. Zgomote cardiace bine

bǎtute. Circulație adecvatǎ.

v    a bea și a mânca.-Masticație usoarǎ, apetit bun, alimentație adecvatǎ.

v    a elimina

Eliminǎri fiziologice, fǎrǎ modificǎri, urină clarǎ, scaun normal.

v    a se mișcă, a avea o bunǎ posturǎ

Postura adecvatǎ în ortostatism, sezând și în clinostatism.

v    a dormi, a se odihni

Somn ușor, profund, vise regulate.

v    a se îmbrǎcă și dezbracă

Veșminte alese conform sexului, adecvate climatului.

v    a-și menține temperatura corpului în limite normale.

Pacientul are temperatura corului în limite fiziologice.

v    a fi curat, îngrijit.

Pacientul prezintǎ deprinderi igienice, tegumente și mucoase curate și integre.

v    a evita pericolele

Cunoaște mǎșuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.

v    a comunica

Exprimare usoarǎ. Colaborare armonioasǎ cu echipa de îngrijire.

v    a practică religia

Credincios, participǎ la slujbe religioase.

v    a se realiza
 Pacientul dorește sǎ se realizeze în plan profesional.

v    a se recrea

Pacientul are activitǎți recreative: citit, uitatul la televizor, fotbal.

v    a învǎta

Este receptiv la tot ce este nou.

Probleme la externare
Alterarea perfuziei tisulare.

Risc de complicații (P.N.C.)

Plan de recuperare
-Va consumă lichide în cantitǎți mari, 2-3l /zi.

-Va consumă un regim ușor hiposodat.

-Va evita frigul, umezeală, bǎîle reci.

-Va repetă sumarul de urinǎ și uroculturǎ odatǎ la 3 luni.

-Va continuă tratament ambulator cu: Biseptol, o tabletǎ/8 ore timp de 7 zile, o datǎ la 3

luni.
ANEXA NR.2
CAZ Nr. III
PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI

C.A. CU GLOMERULONEFRITǍ

1.CULEGEREA DATELOR

Sursă de date:       -pacientul,familia,echipa de îngrijire,foaia de observație

Date relativ stabile:

-Numele și prenumele:       D.D.

-Vârsta:                           23 ani

-Sex:                               feminin

-Stare civilǎ:                     necǎsǎtoritǎ

-Domiciliu:                       Curtea de Argeș  

-Ocupație:                        studentǎ, Facultatea de Filozofie

-Naționalitate:                   românǎ

-Religie:                           ortodoxǎ

-Condiții de viatǎ:            locuiește împreunǎ cu pǎrintii într-un aparament cu 3 camere în

coditii salubre.

-Obiceiuri:                       frecventeazǎ discotecile și barurile împreunǎ cu grupul de

prieteni

Elemente fizice
RH - pozitiv

Grupa sanguinǎ - AB 4

Date Antropometrice
Greutate -54 kg

Înǎltime - 1.64 m
Elemente biografice legate de sǎnǎtate
-A.H.C.       fǎrǎ importantǎ

-A.F.P.        menarhă la 13 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fǎrǎ modificǎri patologice)

          -A.P.P.        apendicectomie la 13 ani

avort la 20 ani (sarcinǎ de 2 luni, întrerupere fǎcutǎ la cerere, a decurs

fǎrǎ complicații)

Motivele internǎrii
-stare general alteratǎ-hematurie

-febrǎ

-frisoane

-transpirații reci

Istoricul bolii

Fǎrǎ un motive în urmǎ cu o sǎptǎmânǎ, starea generalǎ a pacientei s-a degradat. Prezintǎ

hematurie și urineazǎ foarte des.

Nu a urmat nici un tratament. În urmǎ cu 2 zile starea pacientei s-a deteriorat mai rǎu,

prezentând și febrǎ, frisoane, transpirații. În urmă acestori simptoame, se prezintǎ la medicul de
familie de unde I se face bilet de internare cǎtre spital. 

În urmă investigațiilor fǎcute la spital i se pune diagnostic.

Diagnostic medical la internare
Glomerulonefrită acutǎ

Durata internǎrii
11-15 II 2019
 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN- MANIFESTǍRI SURSA DE

DAMENTALǍ DE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ DIFICULTATE
1. A respira si a avea o R=19 r/min ¾ ¾
bunǎ circulatie
-respiratie amplǎ pe nas

-ambele hemitorace prezintǎ aceleasi miscǎri de

ridicare si coborâre

-respiratie de tip costal superior

-tegumente calde, rozate

P=80 p/min

TA=120/80 mm Hg

2. A bea si a mânca -masticatie usoarǎ ¾ ¾

-dentitie bunǎ

-reflex de deglutitie prezent

-mucoasa bucalǎ umedǎ si rozatǎ

-apetit bun
3. A elimina -urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -disurie -proces infectios

-pH 4,5-7,5 -polakiurie

-scaun normal, consistentǎ bunǎ -transpiratii

4. A se misca, a avea -posturǎ adecvatǎ în ortostatism si sezând ¾ ¾
o bunǎ posturǎ
5.A dormi, a se odihni -durata somnului adecvatǎ conformǎ vârstei si ¾ ¾
sezonului
-somn profund, fǎrǎ trezie
6. A se îmbrǎca si -vesminte curate sI îngrijite adecvate anotimpului ¾ ¾
dezbrǎca
7. A mentine -tegumente normal colorate -temperaturǎ 39,5oC -proces infectios
temperatura corpului
-frisoane
în limitele normale

-transpiratii
8. A fi curat, îngrijit -deprinderi igienice riguroase ¾ ¾

-dentitie bunǎ,fose nazale libere

-piele curatǎ normal,pǎr si unghii curate

9. A evita pericolele -îsi purta singurǎ de grijǎ -vulnerabilitate fatǎ de infectii -mediul de viatǎ
10. A comunica -debit normal verbal -irascibilitate -afectiune a
-functionarea normalǎ a organelor de simt -tristete spitalizǎrii
11.A practica religia -participǎ ocazional la slujba religioasǎ ¾ ¾
12. A se realiza -integritate fizicǎ si pshicǎ ¾ ¾
-dragoste fatǎ de valoarea meseriei
13. A se recrea ¾ -inactivitate -spitalizare
-plictisealǎ
14. A învǎta -dorinta de a acumula cunostinte noi -lipsa cunostintelor despre -mediul de viatǎ
afectiunea sa

PROBLEME  ACTUALE PROBLEME POTENŢIALE

-eliminare inadecvatǎ cantitativ si -dezechilibru hidro-electrolitic
calitativ în surplus
-risc de complicatii=> PNC
-alterarea temperaturii corporale
-I.R.A., I.R.C.
-vulnerabilitate fatǎ de pericole

-comunicare ineficientǎ

-dificultate în a se recrea

-lipsa cunostintelor
Diagnostic nursing
1.       Eliminare inadecvatǎ calitativ și cantitativ,datoritǎ
procesului infecțios manifestatǎ prin disurie.

2.       Alterarea temperaturii corporale datoritǎ

procesului infecțios manifestatǎ prin hipertermie, frisoane.

3.       Vulnerbilitate fătǎ de pericole datoriǎ afecțiunii manifestat prin cunoștințe 
insuficiente despre boalǎ.

4.       Comunicare insuficientǎ datoritǎ spitalizǎrii, manifestat prin irascibilitate.

5.       Dificultate în a se recrea datoritǎ spitalizǎrii, manifestat prin tristețe.

6.       Lipsa cunoștințelor despre boalǎ datoritǎ mediului de viatǎ.

PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR NURSING

PROBLE OBIECT INTERVENŢII EVALUARE

ME IVE AUTONOME DELEGATE
Tulburǎri Pacienta -am asigurat un climat confortabil 11-12 II-
11-12 IIpacienta
urinare sǎ în salon;-am asigurat repaus la pat perfuzie, ser
prezintǎ eliminǎri
prezinte fiziologic inadecvate
-disurie eliminǎri -am calculat zilnic bilantul 9%,500ml cantitativ si
fiziologic ingestio-excretia;am administrat calitativ
- e în un regim bogat în lichide 2-3 l/zi - 13-14 II în urma
polikiurui decurs de (supe, ceaiuri, compoturi) interventiilor  tulb
antibiotice:Cprof
e 4 ziile urǎrile urinare s-au
loxacin-2 tb/6 h
-am educat pacienta sǎ aibe un per os diminuat, nu mai
regim  usor hiposodat si am prezintǎ disurie
explicat importanta acestui Gentamicina- 15 II la externare
regim;am cântǎrit zilnic pacienta 1f/6 ore i.m. pacienta prezintǎ
eliminǎri
-am explicat pacientei cum sǎ 13-14 II-perfuzie fiziologice
recolteze urocultura, sumarul de liticǎ cantitative si
urinǎ, testul Addis - Hamburger calitative
-antibiotice
-am notat zilnic diureza;am
asigurat zilnic lenjerie de pat si de 15 II
corp
-antibiotice
Alterarea -pacienta sǎ -am mentinut tegumentele curate si uscate la 11-12 II 12-13 II
temperaturii prezinte aparitia transpiratiei
corporale temperatura - pacienta este febrilǎ
corpului în -am aplicat comprese reci pe frunte antitermice;ASPIRINǍ
limite normale 3 tab/zi per os -prezintǎ frisoane si
în decurs de 3 -am mǎsurat zilnic temperatura transpiratii
zile Algocalmin- 2f/zi i.m.
-am încǎlzit pacienta la aparitia frisoanelor cu 13-14 II în urma
pǎturi, pernǎ electricǎ 13-14 II interventiilor
pacienta are
-am administrat un regim hidric Algocalmin- 2f/zi i.m. temperatura corpului
în limite normale
-am calculat bilantul ingestie-excretie 15 II
15-II La externare
-am masat zonele predispuse escarelor de Algocalmin- 1f/zi i.m. pacienta este
decubit afebrilǎ
Vulnerabilita-te Pacienta sǎ aibǎ -am asigurat conditiile de microclimat în salon _ 11-12 II Pacienta nu
fatǎ de pericole o stare de bine are
psihic pe în 3 -aduc pacientei toate cunostintele despre cunostinte  despre
zile afectiunea sa;evaluez capacitatea de a întelege a afectiune;
pacientei
13-14 II În urma
-aduc la cunostintǎ pacientei toate complicatiile interventiilor
afectiunilor sale pacienta are
cunostinte  despre
-fac educatie pentru prevenirea accidentelor, afectiune si
verific dacǎ sunt respectate toate normele de complicatii
igienǎ
15 II la externare
-iau mǎsuri  pentru evitarea transmiterii unor pacienta are o stare
infectii masocomiale de bine fizic si
psihic
Comunicarea Pacienta sǎ -asigur pacientei un climat confortabil, familiar în ¾ 11-12 II
ineficientǎ la comunice cu salon
-Pacienta este
nivel afectiv alte persoane în
-dau posiblitatea pacientei sǎ-si exprime nevoile, indispusǎ, anxioasǎ,
decurs de 3 zile
sentimentele, ideile, dorintele nu comunicǎ

-invǎt pacienta tehnici de relaxare si comunicare 13-14 II

-antrenez pacienta la diferite activitǎti care sǎ-i dea -pacienta a început

sentimentul de utilitate sǎ fie comunicativǎ,
a înteles importanta
-facilitez vizite apartinǎtorilor
comunicǎrii cu
echipa de îngrijire
-pun în valoare calitǎtile pacientei

15 II
-antrenez pacienta la discutii cu echipa de îngrijire
si dau detalii despre membrii acesteia.
pacienta este
comunicativǎ la
externare
Dificultate în Pacienta sǎ -am asigurat un climat confortabil în salon ¾ 11-12 II-pacienta este
a se recrea aibǎ activitǎti inactivǎ, tristǎ,
recreative în -explorez gusturile pacientei pentru petrecerea timpului plictisitǎ
decurs de 4 liber
zile 12-14 II-în urma
-asigur conditiile necesare pentru activitǎti recreative discutiilor cu
pacienta, a vizitei
-organizez activitǎti recreative individuale si de grup: prietenilor, a
auditii muzicale, vizionǎri de filme plimbǎrilor, etc,
pacienta  este veselǎ,
-facilitez accesul la biblioteca, sala de lecturǎ sau aduc activǎ, are o stare de
pacientei cǎrti, reviste;îndrum pacienta sǎ facǎ plimbǎri în bine psihic
aer liber
15 II-pacienta are
-facilitez vizitele cercului de prieteni ai pacientei fǎrǎ a o activitǎti care o
obosi prea mult recreazǎ
Lipsa Pacienta sǎ -explorez nivelul de cunostinte a pacientei despre ¾ 11-12 II-pacienta
cunostintelor aibǎ afectiune datoritǎ lipsei de
despre cunostinte informatii nu are
afectiune despe -stimulez dorinta de acumulare a unei noi cunostinte cunostinte despre
afectiune  în afectiune
decurs de 5 -constientizez pacienta asupra responsabilitǎti privind
zile sǎnǎtoase 13-14 II-pacienta este
dornicǎ sǎ afle cât
-organizez activitǎti educative si aduc pacienta în legǎturǎ mai multe informatii
cu alti pacienti cu aceeasi afectiune despre afectiune

-identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei 15 II-la externare

pacienta are
-corectia deprinderilor dǎunǎtoare sǎnǎtǎtii cunostinte suficiente
despre afectiune
-verific dacǎ pacienta si-a însusit cunostintele aduse.
 PARAMETRII PE PERIOADA INTERNĂRII
Ziua TAd(mmHg) TAs(mmHg) Pd Ps Rd Rs td°C ts°C

11-02-2019 120/80 120/70 80 78 19 19 38,5 38

12-02-2019 120/70 120/70 78 78 18 18 38 37,7

13-02-2019 120/70 120/70 78 78 18 18 37,5 37,3

14-02-2019 120/70 120/60 79 79 18 18 37,2 37

15-02-2019 120/60 - 80 - 19 - 36,5 -

 EXTERNAREA

Intervenții constante
-         asigurarea unui climat corespunzǎtor și confortabil în salon

-         monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative zilnic

-         asigurarea unui igiene riguroase

-         administrarea tratamentului prescris de medic

-         asigurarea unui regim adecvat

-         asigurarea bilanțului ingesto-excretǎ

-         pregǎțirea fizicǎ și psihicǎ a pacientei pentru investigații

Evaluarea intervențiilor constante

-         Am asigurat condiții de microclimat în salon :T=23°C, aerisit, luminat, fǎrǎ zgomot.

-         Am explicat pacientei importantă unei igiene riguroase pentru a

preveni complicațiile și supra infecțiile.

-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ, fǎrǎ cute pentru a nu produce escare de

decubit;

-am asigurat o alimentație adecvatǎ afecțiunii sale: regim hidric 2-3 litri pe zi

compus din supe, ceaiuri, compoturi, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic.

Externarea

În urmă investigațiilor și a tratamentulului  și a intervențiilor autonome efectuate, la externare

este refǎcutǎ complet.

Bilanțul funcțiilor vitale la externare
P=80 pulsații pe minut

T=36.5°C

T.A.=120/60 mm Hg

R=19 respirații/minut

Bilanțul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

1. A respiră, a avea o bunǎ circulație.

Respirație de tip costal superior, amplǎ, ritmatǎ.

2.A bea și a mânca.

Masticație bunǎ, usoarǎ, apetit bun, alimentație adecvatǎ.

3.A elimina

Eliminǎri fiziologice, urină clarǎ, scaun normal.

4.A se mișcă, a avea o bunǎ posturǎ

Postura adecvatǎ în ortostatism.

5.A dormi, a se odihni

Somn ușor, profund, fǎrǎ treziri.

6.A se îmbrǎcă și dezbracă

Veșminte alese conform vârstei, climatului.

7.A-și menține temperatura corpului în limite fiziologice

8.A fi curat, îngrijit.

Pacienta prezintǎ deprinderi igienice.

9.A evita pericolele

Cunoaște mǎșuri de prevenire a accidentelor.

 10.A comunica

Exprimare usoarǎ. Colaboreazǎ cu echipa de îngrijire.

11.A practică religia

Participǎ la slujbe religioase.

12.A se realiza

Pacienta dorește sǎ se realizeze profesional.

13.A se recrea

Pacienta are activitǎți recreative.

14.A învǎta

Pacienta este receptivǎ la tot ce este nou.

Probleme la externare
Alterarea perfuziei tisulare.

Plan de recuperare
-Va evita frigul și umezeală.

-Va consumă lichide în cantitate mare, 2-3l/zi și un regim hiposodat

-Va repetă periodic sumarul de urinǎ, urocultură, testul Addis-Hamburger.

-Va continuă tratamentul ambulator cu:Zinnat-2 cpr/zi,7 zile..

 Anexa nr. 3
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

CNP

Numele…………D………………………….Prenumele…………D….….………………………..

Anul…2019………luna……02……Nr. foii de observaţie…………Nr. salon………..Nr. pat…………..

Ziua
Zile de boalå
Temp
Resp.

T.A.

Puls

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
 CONCLUZII

Pentru întocmirea acestei lucrări de diplomă am luat în studiul practic și teoretic trei cazuri cu

GLOMERULONEFRITĂ ACUTĂ, la trei persoane cu vârste diferite .
În toate cele trei cazuri, în urmă investigațiilor clinice și paraclinice au fost prezente simptomele specifice
acestui diagnostic.
Cu toate că fiecare pacient este o persoană unică, un individ cu îngrijiri particularizate, numeroase aspecte
comune legate de nevoile acestora m-au determinat să le analizez și să le tratez în particular.
Cele trei cazuri le-am studiat în paralel și am constatat că boală are o evoluție diferită, pe fiecare caz
în parte în funcție de: etiopatogenie, vârstă, sex, condițîi materiale și sociale, cât și de stadiul bolii, de aceea fiecare
caz în parte are particularitățîle lui.
Îngrijirile nurssing sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane, subliniate în
conceptul Virginiei Henderson, care permit abordarea celor cinci dimensiuni(bio-fizio-psiho-socio-culturale și
spirituale) pentru fiecare nevoie afectată.
În primul caz pacientul  C.M. se internează în spital prezentând următoarele simptome: febră
ridicată, cefalee occipital,amețeli,poliartralgii,fatigabilitate.
În al doilea caz  motivele pentru care s-a internat pacientul V.A. în
spital sunt: febrǎ,frisoane,transpirații,cefalee.

În al treilea caz  pacienta D.D. se prezintă la spital prezentând

următoarele simptome: stare general alteratǎ,hematuria,febrǎfrisoane,transpirații reci,agităție.

În urmă intervențiilor autonome și delegate, starea pacienților s-a ameliorat având o evoluție bună cu
vindecare.
La externare, cei trei pacienți au fost verificăți prin întrebări dacă și-au însușit corect toate cunoșțînțele
respectării regimului igieno-dietetic, igienei personale, tratamentului prescris și dacă a înțeles ce trebuie să facă
pentru prevenirea unui alt eventual puseu și de asemenea să revină la cabinet pentru control.
 BIBLIOGRAFIE

1.Mircea Niculescu, Gheorghe Niculescu  - Compendiu de

anatomie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 2003

2.Borundel Corneliu – Medicină internă pentru cadre medii, Editura Medicală, București, 2009

3.Virginia Henderson – Principiile fundamentale ale îngrijirii bolnavului.

4.Florian Chiru – Îngrijirea omului bolnav și a omului sănătos, Editura Cison, București, 2001

5.Florian Chiru – Urgențele medicale volumul I, Editura RCR PRINȚ, București, 2003

     6. LUCREŢIA TITIRCĂ - Urgenţe medico-chirurgicale sinteze pentru asistenţii medicali, Editura Medicală,

Bucureşti, 2013
Anexa nr.4
Anexa nr.5