Cap I.

INTRODUCERE

Boala nu trebuie privită ca o suferinţă izolată a unui organ sau grup de

organe, ci ca o suferinţă a întregului organism, chiar dacă abordarea trebuie
făcută în funcţie de simptomatologia de organ.
Cercetătorii din toate timpurile au încercat să definească boala ca o
perturbare a stării de sănătate, în sensul că ea ar fi rezultatul unui conflict
dintre organismul viu şi factorii externi. Acest conflict întrerupe echilibrul
biologic ce a stat ia baza stării de sănătate.
Măsurile profilactice mult mai uşoare decât tratarea bolilor pot fi de
ordin igienic, dietetic, de călire şi de ordin medicamentos, ducând la călirea şi
creşterea rezistenţei organismului.
Sora medicală joacă un rol hotărâtor în îngrijirea bolnavilor, ea fiind un
colaborator preţios al medicului.

1
 Cap. II. DATE GENERALE

2.1 Anatomia pancreasului

Pancreasul este o glandă voluminoasă cu dublă secreţie, externă şi

internă, anexată duodenului. Prin exterior şi prin structura sa, pancreasul
prezintă asemănări cu glandele salivare, motiv pentru care i s-a dat şi numele
de „glanda salivară abdominală".
Forma pancreasului este neregulată. A fost comparat cu un ciocan, cu
un echer de tâmplar, cu un cârlig sau cu o limbă de câine. El este alungit în
sens transversal şi are o extremitate dreaptă mai voluminoasă, iar porţiunea
stângă mai subţiată, ascuţită. Este turtit în sens anteroposterior şi
este aplicat pe peretele posterior al abdomenului. Pancreasul are o direcţie
transversală. El nu este rectiliniu, ci uşor ascendent de la dreapta spre
stânga. De asemenea, prezintă o curbă cu concavitatea posterioară,
determinată de coloana vertebrală. Culoarea pancreasului este roz-cenuşie,
care devine roşie în timpul activităţii. La suprafaţă are un aspect lobulat.
Consistenţa lui este relativ fermă, dar elastică, ceea ce face ca organele
din vecinătate să-şi lase amprenta pe el. Este friabil, se rupe uşor. Pe secţiune
are aspect cărnos.
Lungimea glandei variază între 15-25 cm, înălţimea de 4-5 cm şi
grosimea 2 cm. Pancreasul este ceva mai voluminos la bărbat decât la femeie.
Ajunge la dimensiunile cele mai mari până la 40 ani, pentru ca după 50 de ani
să descrească treptat. Greutatea este în medie de 80 g.

2
 SCHEMA DUODENULUI ŞI A PANCREASULUI (1)

1. Vena portă 11 . Duodenul orizontal (D3)

2. Artera hepatică 12. Papila mare (Vater)
3. Corpul pancreasului 13. Duodenul descendent (D2)
4. Canal pancreatic (Wirsung) 14. Plici duodenale
5. Splină 15. Papila mică
6. Coada pancreasului 16. Canal accesor (Santorini)
7. Unghi duodenojejunal 17. Capul pancreasului
8. Duodenul ascendent (D4) 18. Bulb duodenal (Dl)
9. Artera mezenterică superioară 19. Canal coledoc
10. Vena mezenterică superioară 20. Canal astic
21. Canal hepatic

3
SCHEMA DUODENULUI ŞI A PANCREASULUI (2)

1. Canal coledoc
2. Corpul pancreasului
3. Unghi duodenojejunal
4. Coada pancreasului
5. Artera mezenterică superioară
6. Vena mezenterică superioară
7. Capul pancreasului

4
 Pancreasul este format din două porţiuni perpendiculare una pe alta.
Porţiunea dreaptă, orientată vertical, este mai voluminoasă şi se numeşte cap.
Porţiunea orizontală, uşor oblică în sus şi spre stânga se numeşte corp. Ea se
termină ascuţindu-se prin coadă. Intre corp şi cap se găseşte un segment mai
îngustat, numit col.
Capul are o formă aproximativ circulară şi prezintă două feţe
(anterioară şi posterioară) şi o circumferinţă.
Din marginea stângă a porţiunii inferioare a capului se desprinde o
prelungire; care se încurbează ca un cârlig şi se îndreaptă medial şi în jos pe
dinapoia vaselor mezenterice superioare. Aceasta se numeşte procesul
uncinant.
Între cap şi procesul uncinat se formează o scobitură adâncă: incizura
pancreatică.
Colul, segment mai îngustat, este cuprins între două incizuri: una
superioară, alta inferioară. Are formă de prismă triunghiulară cu trei feţe şi
trei margini. Faţa anterioară prezintă în vecinătatea capului, o proeminenţă
joasă şi rotunjită, tuberozitatea omentală; spre stânga prezintă o depresiune
largă şi puţin adâncă, impresiunea gastrică, în care se găseşte stomacul. Faţa
posterioară este străbătută de două şanţuri, pentru artera şi vena lienală.
Coada se continuă fără o limită netă cu corpul. Ea poate avea forme
diferite şi poate fi lungă sau scurtă.
Pancreasul este situat profund în abdomen şi este aplicat pe coloana
vertebrală .La dreapta lui se găseşte duodenul, la stânga splina. El este
împărţit în două porţiuni: una submezocolică şi alta supramezocolică.
Pancreasul răspunde primei vertebre lombare .El poate urca până la a
12-a vertebră toracală sau poate coborî până la a 3-a lombară. Pancreasul este
unul dintre organele cele mai fixe ale cavităţii abdominale. El este menţinut

5
în poziţia sa prin: conexiunile cu duodenul în care se deschid canalele safe
excretoarc; prin fascia de convalescenţă retroduodeno-pancreatică Treitz; prin
vase şi nervi.
Raporturile pancreasului, mai ales cele ale capului, se aseamănă în bună
parte cu cele ale duodenului, fapt care a făcut pe unii autori să le cuprindă
împreună, sub numele de „simbioza duodenului şi pancreasului".
Raporturile pancreasului sunt următoarele:
• capul pancreasului este cuprins în concavitatea duodenului;
• capul pancreasului vine în raport cu duetul coledoc;
• pe faţa posterioară a pancreasului se găseşte fascia de convalescenţă
retro-duodeno-pancreatică Treitz;
• pancreasul este împărţit prin mezocolonul transvers în două porţiuni;
cea mai mare parte a lui se găseşte în etajul supramezocolic;
• deoarece mezocolonul transvers închide în jos bursa omentală,
porţiunea supramezocolică a glandei răspunde acestei cavităţi.
• coada pancreasului se îndreaptă către splină. Uneori cele două
organe vin în contact, alteori rămân îndepărtate. Ele sunt legate prin
ligamentul frenicolienal.
Pancreasul este o glandă mixtă cu secreţie exo-endocrină.
La periferie, glanda are o capsulă conjunctivă subţire, slab dezvoltată.
Ea se continuă în interiorul organului prin stroma care este formată din
septuri conjunctive-vasculare, de asemenea slab dezvoltate, care separă
incomplet lobii şi lobulii.
În structura glandei pancreatice se disting două părţi componente: masa
principală a sa are funcţie exocrină şi secretă sucul pancreatic pe care îl varsă
în duoden; o parte cu mult mai mică are funcţie endocrină. Este formată dintr-
o mulţime de grămăjoare celulare dispersate în ţesutul exocrin, numite

6
insulele Langerhans. Ele secretă doi hormoni - insulina şi glucagonul - cu rol
în metabolismul glucidelor.
Pancreasul exocrin reprezintă 97-99% din volumul glandei şi este
format din acini de tip xerozinogen, de formă sferică sau ovoidală, foarte
asemănători cu cei din parotidă.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans, care
sunt răspândite difuz în ţesutul exocrin.
Canalele excretoare ale pancreasului sunt două: unul principal, celălalt
accesor.
Duetul pancreatic sau canalul Wirsung, străbate pancreasul de la coadă
spre cap. Este situat în plin parenchim, la egală distanţă între marginea
superioară şi cea inferioară, însă mai aproape de faţa posterioară a glandei.
Ajuns la nivelul capului, duetul se încurbează în jos, înapoi şi spre dreapta, se
alătură canalului coledoc, perforează împreună tunica musculară şi
submucoasa duodenului şi se deschid tot împreună într-o mică dilataţie
conoidă, numită ampula hepatopancreatică a lui Vater.
Duetul pancreatic accesor, numit şi canalul lui Santorini, ia naştere din
duetul principal în locul unde acesta se încurbează în jos; de acolo se
îndreaptă spre duoden, străbătând capul pancreasului şi se deschide cam la 3
cm deasupra papilei mari, la nivelul papilei duodenale mici.
Duetul pancreatic accesor e mai strâmt la extremitatea duodenală decât
la cea pancreatică. Acesta sugerează părerea că el ar colecta secreţia părţii
superioare a capului pe care o conduce spre duetul principal. Când duetul
Wirsung este obstruat, atunci duetul accesor se dilată şi asigură scurgerea
sucului în duoden.
Vascularizarea duodenului este de mare interes chirurgical. Arterele
provin din marile trunchiuri din jur: artera hepatică comună, lienala şi
mezenterica superioară.

7
RAPORTURILE COLULUI ŞI CORPULUI PANCREASULUI CU
VASELE SANGUINE ÎNCONJURĂTOARE

1. Vena portă
2. Artera hepatică
3. Aortă
4. Trunchi celiac
5. Artera splenică (lienală)
6. Artera gastrică stângă
7. Vena splenică
8. Vena mezenterică inferioară
9. Trunchi mezentericolienal
10. Artera mezenterică superioară
11. Vena mezenterică superioară

8
 Venele se formează din reţelele paralele cu arterele. Au în general
aceeaşi dispoziţie cu arterele pe care le întovărăşesc.

2.2 Fiziologia pancreasului

Pancreasul exocrin participă la digestia intestinală prin secreţia sa

exocrină, sucul pancreatic, care se varsă în duoden.
Sucul pancreatic este un lichid limpede cu reacţie alcalină (pH-ul în jur
de 8), cantitatea secretată fiind de 1900 ml în timp de 24 ore.
Din punct de vedere al compoziţiei, el conţine apă în proporţie de peste
98% şi reziduu uscat, înjur de 2% alcătuit din substanţe organice şi
anorganice.
Substanţele organice sunt: proteine, mucine, enzime cu acţiuni asupra
proteinelor (proteaze), asupra glucidelor (amilaze) şi asupra lipidelor (lipaze).
Dintre proteaze, în sucul pancreatic se găsesc următoarele enzime:
tripsina, secretată sub formă de tripsinogen, care este activat de
enterochinază, o enzimă care se produce în intestinul subţire (tripsinogen +
enterochinoză - tripsina activă).
Tripsina desface polipeptidele (albumoze şi peptoze) în dipeptide,
realizând desfaceri până la aminoacizi. Chimiotripsinapeptidoza ce derivă din
chimiotripsinogen, sub acţiunea tripsinei intervine în coagularea laptelui.

9
 Cap. III DESCRIEREA BOLII

3.1 Boala - prezentare

Pancreatita acută reprezintă un sindrom abdominal acut, determinat de

leziuni anatomice şi funcţionale la nivelul glandei, care, începând de la
congestie şi edem, pot să ajungă la hemoragii, necroză şi supuraţii.

3.2 Etiologie

Factorii etiologici ai pancreatitei acute sunt clasificaţi în trei grupe:

litiaza biliară, etilismul şi alţi factori.
Litiaza biliară.
Este cel mai des menţionată în statisticile europene, ocupând locul II ca
frecvenţă după etilism.
Incidenţa afectării pancreasului este cu atât mai mare cu cât leziunile
căilor biliare sunt situate mai distal. Asocierea frecventă a pancreatitei acute
cu afecţiunile biliare şi în special cu litiaza biliară este incontestabilă. Litiaza
coledociană şi în special calculul inclavat în ampula Vater, pare mai degrabă
responsabilă de pancreatita cronică decât de pancreatita acută.
Etilismul.
Rolul alcoolismului în determinarea pancreatitei acute este dificil de
stabilit; în antecedentele acestor bolnavi, el deţine locul al doilea, dar cu o
frecvenţă extrem de variabilă, oscilând între 11% şi 69%. Se consideră că
etilismul reprezintă factorul etiologic principal al pancreatitei cronice şi că

10
90% din cazurile de pancreatită acută alcoolică pot fi clasificate drept
pancreatite cronice recuperante.
Pancreatitele etilice, în majoritatea cazurilor, sunt puseuri acute de
pancreatită cronică.
Alcoolul poate acţiona asupra pancreasului în două moduri: fie prin
declanşarea dramei pancreatice pe un pancreas sănătos, mai ales în
intoxicarea acută, fie prin dezvoltarea unei fibroze pancreatice, situaţie
obişnuită în cursul etilismului cronic. In prima eventualitate, alcoolul
afectează pancreasul prin acţiunea sa toxică, prin creşterea presiunii
intraduodenale. Efectul toxic direct al alcoolului este favorizat de anumite
deficienţe enzimatice ereditare. Abuzul de alcool duce la o stimulare a
eliberării de enzime, după o fază iniţială de inhibiţie a secreţiei. Şi prin
aceasta la o creştere a concentraţiei de proteine şi la formarea de dopuri de
proteine, care obstruează canalele mici cu reacţie inflamatorie
secundară.
Factori alergici.
Între bolile alergice şi pancreatita acută existând numeroase asemănări:
debutul brutal, posibilitatea vindecării prin restituirea ad integrum,
hiperhistaminemia.
Din punct de vedere lezional, pancreatita acută poate fi echivalentă cu
un edem angioneuretic.
Hiperparatiroidismul.
Relaţia dintre hipreparatiroidism şi pancreatita acută a fost sugerată de
prezenţa de la 10 până la de 20 de ori mai mare a pancreatitei acute la aceşti
bolnavi, decât la populaţia generală. Într-adevăr, pancreatita acută complică
6-7% din cazurile de hipertiroidism şi 25-35% dintre crizele hiperparatiroidie.

11
 Hiperlipemia.
Relaţiile dintre hiperlipemie şi pancreatită acută sunt semnalate de
numeroşi autori. Independent de tipul hiperlipemiei esenţială sau indusă de
alcool sau de heatrogeni, ea poate să determine o pancreatită acută, dar natura
mecanismului declanşat nu este precizată. De altfel, nu orice criză dureroasă
abdominală din cursul hiperlipemiei se datorează pancreatitei acute, multe
dintre ele având un substrat vascular.
Factori vasculari.
Cu tot rolul important pe care factorul vascular îl deţine în patogenia
pancreatitei acute, bolile cardiovasculare nu au o frecvenţă semnificativă din
punct de vedere etiologic în antecedentele bolnavilor cu pancreatită acută, în
ultimii ani se menţionează asocierea şi mai frecventă a pancreatitei acute cu
infarctul de miocard, cu H.T.A.
Factori infectioşi.
Frecvenţa ca factor etiologic primar, dacă excludem refluxul bilei,
eventual infectate, nu este mare. Se ştie că pancreatita acută este o necroză
care se poate suprainfecta. Germenii pot invada pancreasul prin continuitate,
pe cale canaliculară, limfatică sau hematogenă. Prin continuitate se poate
transmite infecţia de la o colecistită acută. Germenii ajung la pancreas pe cale
hematogenă în cursul septicemiilor din unele boli infecţioase: febra tifoidă,
scarlatina, meningita.
Cauze medicamentoase.
Medicamentele susceptibile să declanşeze o pancreatită acută sunt:
cortizonii, diureticele, triazidicele, paracetamolul, barbituricele,
anticoagulantele.
Pancreatitele postoperatorii.
Reprezintă 6-20% din totalitatea pancreatitelor acute. Riscul cel mai
mare îl comportă intervenţiile chirurgicale pe pancreas, pe căi biliare şi

12
gastro-duodenale. Pancreatitele acute după intervenţii extradigestive la
distanţă sunt rare. Asemenea complicaţii au fost raportate după fracturi
craniene, sau ale membrelor, după electrocutare, intervenţii pe prostată şi pe
valea urinară, transplant de rinichi, aortografie.
Pancreatitele posttraumatice.
Se întâlnesc în 1-2% din traumatismele abdominale. Traumatismele
pancreasului pot fi nepenetrante sau penetrante. Traumatismele nepenetrante
sunt foarte rare. Ele se întâlnesc mai frecvent în cursul accidentelor rutiere.
Traumatismele penetrante se produc în general prin împungere sau împuşcare
sau prin înjunghiere şi ele răspund de majoritatea pancreatitelor
posttraumatice.
Factori etiologici incerţi. Sarcina.
Pancreatita acută în timpul sarcinii şi mai ales după sarcină este foarte
rară. Majoritatea pancreatitelor acute legate de sarcină survin în al 3-lea
trimestru, sau în primele 15 zile după naştere. Explicaţia lor constă în faptul
că în timpul sarcinii creşte considerabil concentraţia inhibitorilor enzimatici
în pancreas şi declanşarea lor bruscă la naştere defrenează secreţia
pancreatică. La aceasta se adaugă dereglările hormono-enzimatice,
care însoţesc sarcina. Pentru a asigura buna nutriţie a fătului organismul
matern face eforturi considerabile, care se traduc prin hiperplazie
celulară în toate viscerele, inclusiv la nivelul pancreasului. In momentul
declanşării travaliului se produce o descărcare de enzime în sânge, în special
colinesteraza, fosfataza, care prin intermediul kinazelor eliberate activează
trisinogenul şi lipaza.
Diabetul zaharat.
Incidenţa pancreatitei acute la diabetici este mai mare decât la martori.
Riscul mai mare al diabeticilor de a dezvolta o pancreatită acută este explicat
prin asocierea frecventă a stazei veziculare, a litiazei biliare şi a hiperlipemiei.

13
 Pancreatita acută ereditară.
Cazurile de pancreatită acută ereditară sunt foarte rare. Aceste
pancreatite trebuie diferenţiate de pancreatitele cu componenta familială cu
alte etiologii.

3.3 Etiopatogenie

Este o afecţiune frecventă, întâlnită atât la bărbaţi cât şi la femei între

40-46 de ani, care prezintă tulburări metabolice (arteroscleroze, H.T.A.,
obezitate, alcoolism, litiază biliară, stări alergice).
Au fost emise o serie de teorii pentru explicarea mecanismelor
etiopatogenice, responsabile de modificări morfologice şi funcţionale, atât de
variate şi complexe pe care le prezintă pancreasul în timpul evoluţiei unei
pancreatite acute.
1. Teoria vasculară: caută să atribuie modificărilor vasculare un rol
dominant. Ordinea acestor modificări ar fi: angiospasmul reflex,
tromboza vasculară şi infarctul. Participarea lor este diferită ca întindere şi
intensitate de la un segment pancreatic la altul.
2. Teoria infecţioasă: factorul infecţios constituie o componentă
importantă în dezvoltarea unei pancreatite acute. El poate fi dat de: parotidite,
stări gripale, febra tifoidă, supuraţii (genitale, apendiculare, infecţii biliare).
Propagarea infecţiei la nivel pancreatic se poate face pe cale hematogenă,
limfatică, canaliculară, sau prin continuitate de la un focar la altul.
3. Teoria canaliculară: presupune existenţa unui reflux bilio-
pancreatic, care datorită unui obstacol ar favoriza refluxul bilei infectată în
Wirsung şi activitatea intrapancreatică a tripsinei, urmată de
autodistrugerea pancreasului.

14
 4. Teoria anafilactică; terenul alergic constituie un focar
predispozant la pancreatită. Vasodilataţia, permeabilitatea vasculară
crescută şi edemul sunt elemente care condiţionează în stările alergice un lanţ
enzimatic la nivelul pancreasului.
5. Teoria nervoasă: acordă o valoare mare tipului de sistem nervos, pe
fondul căruia se dezvoltă un proces pancreatic.
6. Teoria alergică: este susţinută de observaţii experimentale. O
pancreatită hemoragică a fost obţinută prin reproducerea fenomenului
Arthurus şi a fenomenului Schwartzmann-Sanarelli. Conflictul antigen-
anticorp ar părea că acţionează asupra pancreasului prin intermediul
sistemului neuro-capilar. La om, rolul factorului alergic este greu de evaluat,
întrucât nu se observă asocierea pancreatitei acute în celelalte boli alergice.

3.4. Anatomie patologică

Din punct de vedere anatomo-patologic, pancreatita acută prezintă trei

forme:
1. Pancreatita acută edematoasă: care constituie şi faza de debut a
pancreatitei acute. Pancreasul este mărit în volum, în totalitate sau
segmentat, edemaţiat; edemul prinde şi spaţiul peripancreatic.
Suprafaţa pancreasului este congestivă cu desen vascular evident.
2. Pancreatita acută hemoragică: pancreasul este mare de culoare
roşie-brună, cenuşie sau chiar verzuie, cu sufuziuni sanguine
peripancreatice şi la rădăcina mezenterală, cu hematoame mai mici sau mai
mari, intra sau peripancreatice.
3. Pancreatita acută gangrenoasă: pancreasul, în totalitate sau
parţial, este sfacelat, de culoare brună. Este o formă gravă, care se termină

15
aproape întotdeauna cu moartea bolnavului. Se caracterizează prin necroza
pancreasului, datorită procesului de autodigestie. Necroza se continuă cu
procesul purativ de ramolire şi eliminare a întregii zone afectate.

3.5. Fiziopatologie

Enzimele pancreasului au acţiune proteolitică, însă ele sunt secretate

sub formă inactivă. Enzimele secretate de pancreas sunt: amilaza, tripsina,
chemotripsina A, chemotripsina B, elastaza, lipaza, lipoproteinaza,
carboxipeptidoza. În pancreas tripsina se găseşte sub formă de tripsinogen. El
se transformă în tripsina la nivelul intestinului sub acţiunea unui permanent
conţinut de mucoasă intestinală — enterokinaza.
În momentul în care, datorită obstacolului funcţional sau organic, bila
refulează în Wirsung, activează intrapancreatic tripsinogenul, transformându-
se în tripsina activă. Ceilalţi fermenţi pancreatici vor fi activaţi de tripsina.
Pancreasul secretă şi un număr de hormoni cu acţiune puternic hipotensivă:
kalicreina, bradikidina, kalidinina, sau sunt vehiculaţi în plasmă sub forma
lor inactivă şi sunt activaţi de tripsina la nivelul pancreasului, fie în circulaţie.
S-a susţinut mult timp că enzimele pancreatice difuzează în organism la
început pe cale sanguină, determinând o stare de toxemie enzimatică.

16
 3.6 Simptomatologie

Debutul este în plină sănătate aparentă, brusc, de obicei după o masă

copioasă, la indivizi cu antecedente hepato-biliare. Boala se manifestă prin:
• durere: este în general primul simptom. Ea apare brusc, cu intensitate
maximă de la început. Este localizată în etajul superior al abdomenului, cu
iradiere transversală (în bară), în spate în hipocondru şi umărul stâng. Durerea
este uneori atât de intensă încât poate duce la colaps cardiovascular.
• aspect general caracteristic al bolnavului: facies anxios, ochi ficşi
exprimând spaima, tegumente reci acoperite de transpiraţii reci, vărsături
alimentare, bilioase, negricioase, sughiţ, meteorism cu suprimarea
tranzitului gazelor. Temperatura este de foarte multe ori în limite
normale, creşte în procese supurative ale pancreasului şi chiar în
pancreatita acută hemoragică. Pulsul este rapid (120 bătăi pe minut).
Bradicardia se observă uneori la începutul bolii şi este rezultatul reacţiei
vegetale, care produce sucul.
• examenul abdomenului: la început, o uşoară balonare
supraombilicală, ce evoluează către meteorism pronunţat. Abdomenul la
palpare este sensibil, difuz, mai pronunţat în epigastru şi hipocondri. La
percuţie - sonoritate timpanică fie difuză, fie localizată în epigastru şi
hipocondru stâng.
Tuşeul rectal (obligatoriu), arată un Douglas dureros în caz de
peritonită sau revărsat serosanguinolent intraperitoneal.
La examenul toracelui în 30% din cazuri se găseşte un sindrom pleural
sau atelectatic la baza stângă. Toracenteza confirmă existenţa unui exudat cu
aspect serocitrin şi cu o concentraţie în amilază mai mare decât în sânge;
apariţia unor semne de tetanie în formele grave de pancreatită se datorează

17
unei hipocalcemii importante. Excepţional, se întâlnesc nevroze grave
subcutanate metastatice, sub formă de noduli roşietici dureroşi.

3.7 Aspecte clinice

1. Pancreatita edematoasă este o formă benignă, caracterizată prin

simptomatologie mai blândă, fără stare de şoc, fără revărsate seroase cu
calcemie normală. Evoluţia se face spre vindecare în 3-4 zile, trecând
adeseori neobservată.
Din punct de vedere morfologic, leziunile se opresc în stadiul de edem
interstiţial. Şi aceste forme pot lăsa sechele fibroase sau la un moment dat să
evolueze spre pancreatita hemoragică.
2. Forma nedureroasă se întâlneşte în 5% din cazuri, durerea
abdominală lipsind pe tot parcursul bolii. Bolnavii prezintă ileus paralitic şi
uneori masă tumorală în mezogastru şi hipocondrul stâng.
Evoluţia bolii este severă, cu prognostic nefavorabil.
3. Forma supraacută prezintă un tablou clinic dominat de starea de şoc
şi de starea toxemică, iar evoluţia este letală în majoritatea cazurilor.
4. Pancreatita acută recidivantă se caracterizează prin reeditarea la
intervale variate a crizelor, pentru ca între crize starea pacientului să fie
aparent normală.
5. Pancreatita postoperatorie survine după intervenţii chirurgicale pe
abdomen în 40% din cazuri. Recunoaşterea pancreatitei în condiţii
postoperatorii nu este uşoară. Epigastralgiile, voma şi balonările se
întâlnesc adesea după operaţii. In aceste cazuri se vor cerceta lipaza, amilază
în sânge. Pancreatita postoperatorie poate îmbrăca o evoluţie benignă,

18
leziunile rămânând în stadiul edematos, sau o evoluţie severă, agravată de
complicaţii respiratorii şi renale.

3.8 Evoluţie

În majoritatea cazurilor, evoluţia este benignă, mai ales dacă se

administrează un tratament susţinut şi corect.
Pancreatita acută a fost împărţită în 3 stadii:
• Stadiul I: corespunde formei edematoase, cu dureri în
abdomenul superior, fără contractară de apărare şi fără distincţii produse de
enzime.
• Stadiul II: corespunde unei pancreatite necrotico-
hemoragice circumscrise şi este caracterizat prin contractura de apărare
evidentă, meteorism, peristalism redus sau chiar ileus paralitic, la care se
adaugă leziuni enzimatice, tulburări de tip diabetic, leucocitoză.
• Stadiul III: include diverse complicaţii, şoc, insuficienţă renală
acută, insuficienţă respiratorie, encefalopatie, hemoragie digestivă.

3.9 Complicaţii

Cele mai prezente sunt: pseudochistul, supuraţia pancreatică, epiploita

pseudotumorală.
Pseudochistul rezultă din ramolirea unor zone de necroză. El se
deosebeşte de chistul adevărat prin absenţa membranei proprii.
Dintre complicaţiile mai rare menţionăm: hemoragiile digestive, fistule
pancreatice, perforaţia ulceraţiilor digestive, diabetul zaharat, revărsatele

19
pleurale, ascita, infecţii, insuficienţa respiratorie, insuficienţa renală acută,
icter.
Cea mai gravă complicaţie este şocul, care în 50% din pancreatitele cu
evoluţie letală reprezintă cauza decesului. Instalarea unei insuficienţe renale
este precedată de retenţia azotată, protenurie, leuco sau hematurie.
Tulburările hidro-electrolitice, uneori severe, pot agrava uneori
prognosticul.

3.10 Prognostic

Prognosticul pancreatitei acute este rezervat, fiind vorba de o boală

gravă, cu complicaţii severe şi cu o letalitate ridicată, în formularea
prognosticului se ţine seama de vârsta, de forma anatomo-clinică, de
etiologic, de teren, de complicaţii, de unele semne clinice şi de laborator, care
au reputaţia unor indici de gravitate, precum şi de răspunsul la tratament.
În necrozele totale sau subtotale mortalitatea poate ajunge până la
100%. Rata mortalităţii diferă după factorii etiologici. Pancreatitele acute
alcoolice, cele secundare corticoterapiei, cele după transplant renal, ca şi cele
post-operatorii, au prognosticul cel mai nefavorabil, în schimb, pancreatitele
acute de origine biliară, cărora le revine proporţia cea mai mare, înregistrează
o evoluţie mai favorabilă cu letalitatea de numai 7,3% din cazuri. În ceea ce
priveşte terenul, vârsta mai înaintată, obezitatea, diabetul, nefropatiile cronice
şi sarcina, infarctul de miocard, complicaţiile renale, diabetul acut şi
encefalopatia pancreatică agravează evoluţia.
Dacă din această listă sunt prezente mai puţin de trei semne,
prognosticul este bun şi dacă sunt prezente trei sau mai multe, prognosticul
este rezervat.

20
 3.11 Diagnosticul pozitiv

Simptomele care pot evoca diagnosticul de pancreatită acută sunt:

durerea epigastrică violentă, vărsăturile ineteorismul fără apărare musculară şi
cu conservarea matităţii hepatice, starea de şoc, prezenţa unor factori
etiologici.
Criteriile care stau la baza stabilirii diagnosticului pozitiv sunt:
• etiologice;
• clinice;
• radiologice;
• ecografice, tomografice;
• biochimice;
• operatori.

Argumente etiologice
a. Terenul: cel mai frecvent apare la bolnave cu trecut dispeptic, biliar,
obeze.
b. Antecedente:
• pusee identice anterioare (pancreatită acută recidivantă);
• trecutul biliar: litiază biliară conformată, tratată.
c. Contextul debutului:
• după o masă bogat calorică (grăsimi, tocaturi);
• după exces de băuturi alcoolice;
• uneori, după un stress emoţional.

21
 Argumente clinice

a. Semnele cutanate datorate „septicemiei enzimatice": sunt

puţin frecvente, dar de mare valoare diagnostică.
b. Puncte dureroase, caracteristice: durere „în bară" epigastrică:
• durere în umărul stâng;
• durere la presiune în unghiul costovertebral stâng;
• durere la presiune în regiunea subcostală.

Argumente radiologice

Radiografia abdominală simplă evidenţiază:

• pneumatizarea primei anse jejunale a bulbului duodenal sau a
colonului transvers;
• câteodată, valoarea difuză a abdomenului este mărturie ascitei;
• uneori sunt posibili caliculi veziculari radioopaci;
• absenţa pneumoperitoneului.

Argumente ecografice - tomografice

Ecografia este o metodă neinvazivă şi inofensivă. Ea arată o glandă

mult mărită cu contur neregulat. In dinamică descoperă chisturile, abcesele şi
apreciază evoluţia sau regresia procesului local.

22
 Argumente biologice

a. Amilazemia: este un examen important pentru diagnosticul de

pancreatită acută, însă trebuie să înregistreze creşteri masive, pentru a-i
recunoaşte valoarea formală.
Amilazemia este întotdeauna crescută în sindroamele abdominale, dar
mai puţin decât în pancreatita acută.
Valorile crescute ale amilazemiei după 24 sau 48 de ore sau chiar după
mai multe zile, semnifică extensiunea pancreasului de autodistrugere. Poate fi
nulă în formele necrotico-hemoragice, care au distrus pancreasul în totalitate.
b. Amilazura: înregistrează nivelul maxim la 48-72 de ore de la
debutul bolii şi se menţine crescută mai multe zile, revenirea la normal
făcându-se în 10-12 zile.
c. Glicemia: adesea normală, este uneori de interes diagnostic, când
se asociază hiperglicemia cu glicozuria.
d. Ionograma: are valoare de element de bilanţ şi supraveghere.
e. HipocaJcemia: este frecventă ca urmare a fixării calciului la
nivelul petelor de citostatonecroză.
Alte examene paraclinice, biologice, solicitate sunt:
• hemoleucograma: anemie moderată posibilă;
• uree: informează asupra capacităţii funcţionale renale;
• creatinină serică;
• VSH: crescut.

Argumente operatorii
Uneori, diagnosticul de pancreatită acută nu poate fi stabilit şi în
prezenţa unei iritaţii preritonale se impune laparotomia: diagnosticul se va
stabili cu abdomenul deschis.

23
 3.12 Diagnosticul diferenţial

Pancreatita acută ridică adesea probleme dificile de diagnostic cu alte

afecţiuni din cadrul sindromului de abdomen acut chirurgical.
1. Ulcer gastro-duodenal perforat: se recunoaşte după trecutul
ulceros, abdomenul intens contractat, dispariţia matităţii hepatice, prezenţa
radiologică a semilunei transparente sub hemidiafragmul drept. Lipaza şi
amilaza, chiar dacă sunt crescute, ating valori moderate, calcemia este
normală şi sindromul de citoliză pancreatică este absent.
2. Ocluzia intestinală: durerile sunt intermitente, examenul radiologie
evidenţiază nivele hidroaerice, iar sindromul biologic, pancreatic lipseşte.
3. Infarctul mezenteric: survine în cadrul aortitei abdominale sau a
unei arterite mezenterice superioare, în cadrul unor afecţiuni inflamatorii
cronice sau tumorale abdomino-pelvine, în cadrul unor hematopatii maligne,
al unor boli cardio-vasculare, sau după intervenţii chirurgicale pe
abdomen.
4. Colecistita acută: localizarea durerii în dreapta, febră mai mare,
frisoane, apărare musculară în zona colecistică - sunt elemente care
precizează diagnosticul.
5. Infarctul miocardic: este uneori mimat de iradierea precordială a
durerilor, de starea de şoc şi de modificări EKG.
6. În prezenţa unei stări de şoc, diagnosticul între infarct şi pancreatită
este şi mai dificil, deoarece în cursul şocului prelungit pot apare semne de
necroză în toate organele cu metabolism ridicat.
7. Hernia diafragmatică încarcerată: va fi diferenţiată după
localizarea retrosternală a durerii, imaginea hidroaerică supradiafragmatică şi
absenţa sindromului biologic pancreatic.

24
 3.13 Tratament

Tratamentul pancreatitei acute s-a dezvoltat în trei etape:

1. Etapa intervenţiei chirurgicale sistemice, de urgenţă, grevată de o
letalitate masivă (80%).
2. Etapa abstinenţei chirurgicale şi a dezvoltării tratamentului medical,
perioadă în care mortalitatea se reduce la 20%.
3. Etapa tratamentului medico-chirurgical diferenţiat.
Forma edematoasă beneficiază în continuare de tratament medical în
exclusivitate, iar forma necrotico-hemoragică asociază la tratamentul
chirurgical şi un tratament medical, care este deopotrivă simptomatic şi
patogenic şi se adresează următoarelor obiective:

a. Calmarea durerii. Se recurge la antialgice, anticolinergice şi la

procaină. Dintre medicamentele antialgice se preferă meperidina
hidrocalorică (Demerelul) în doze de 50-100 mg, administrată din 4 în 4 ore
sau derivaţi de pectidină 100 mg / 6 ore i.m. Morfina este contraindicată
întrucât exacerbează presiunea canaliculară pancreatică. La medicaţia
antialgică se asociază de regulă anticolinergice sub formă de atropină l mg la
6 ore subcutanat sau intravenos, sau Scobutil 10 mg la 4 ore.
Aplicarea prelungită şi abuzivă a medicaţiei anticolinergice poate să
aibă efecte adverse: agravarea ileusului, retenţia de urină, tahicardie,
uscăciunea mucoaselor, agravarea stării de şoc. Procaină se poate administra
sub formă de infiltraţii largi 40-60% din soluţie sau în perfuzie.

b. Combaterea stării de şoc. Starea de şoc se datorează hipovolemiei

şi evoluţia este cu atât mai severă cu cât este descoperită mai tardiv şi cu cât

25
necroza este mai extinsă. In vederea corectării stării de şoc se plasează de la
început un cateter într-o venă centrală — pentru a măsura presiunea venoasă
centrală — şi o sondă urinară — pentru supravegherea diurezei. Se determină
din 3 în 3 ore hemograma, ionograma, glicemia şi masele sanguine.
Terapia de deşocare constă în restabilirea masei sanguine,
reechilibrarea hidroelectrolitică şi corectarea coagulării intravasculare
diseminate. Pentru refacerea volemiei se recurge la perfuzie de sânge sau
albumină umană, iar în lipsa acestora - soluţii macromoleculare, glucoza sau
ser fiziologic.

c. Inhibarea secreţiei pancreatice. Postul, aspiraţia gastrică continuă,

spălarea stomacului cu trisilicat de magneziu ca şi medicaţia
anticolinergică răspund acestui deziderat.

d. Terapia antienzimatică cu inhibitori de proteaze.

Acidul epsiloaminocapreic inhibă activitatea plasminogenului şi tripsinei.

e. Alimentaţia parenterală. Din cauza ileusului paralitic,

calea digestivă este prohibită, devenind imperativă calea parenterală atât
pentru reechilibrarea hidroelectrolitică, cât şi pentru nutriţie.
Alimentaţia parenterală va fi instituită precoce. Ea influenţează
favorabil:
• reducerea secreţiei pancreatice prin punerea în repaus a tractului
digestiv şi nestimularea eliberării de secretină;
• scăderea durerii;
• corectarea stării catabolice;
• stimularea apărării imune antiinfecţioase;
• favorizarea vindecării spontane a fistulei pancreatice.

26
 f. Terapia antibiotică. Se asociază în mod sistematic la schema de
tratament, cu rolul de a preveni suprainfecţia, reducând astfel
incidenţa supuraţiei pancreatice. Se administrează de preferinţă
cefalosporină sau ampicilina (2-4 g / zi) asociată cu gentamicină (160 mg /
zi).

g. Dializa peritoneală. Se instituie în primele 48 de ore de la internare.

h. Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor. Insuficienţa respiratorie

însoţeşte de obicei pancreatitele acute în primele zile de evoluţie. Ea se
datorează microatelectaziilor, revărsatului pleural, microemboliilor
plachetare, care apar în cadrul coagulării intravasculare diseminate, atingerii
membranelor alveolelor capilare. Există un focar vasopresor pancreatic care
favorizează apariţia unui edem lezional cu apariţia hipoxemiei, hipocapsiei şi
pneumoniei interstiţiale bilaterale.

3.14 Tratament chirurgical

Se intervine după 5 zile de evoluţie în formele necrotico-

hemoragice, în care nu s-a obţinut remisiunea suferinţei (persistenţa durerii,
a stării de şoc, a febrei, a icterului, a amilazemiei, a
hipocalcemiei). Tipul intervenţiei depinde de extinderea necrozelor, în
necroza segmentară sau în necrozele în focare, exereza necrozei este grevată
de o letalitate de 20%. în necroza globală se propune
pancreactedemia totală, grevată de o letalitate importantă. Dacă necroza este
extinsă în afara capsulei pancreatice, intervenţia se limitează la un drenaj şi

27
la o spălătură peritoneală cu antienzimatice. Alte indicaţii chirurgicale sunt
icterul persistent sau difuzarea şi suprainfecţia leziunilor (supuraţie sau
flegmon pancreatic, hematom peritoneal).
Se operează sechelele: pseudochistul, hematomul, fistula
pancreatică, epiploita pseudotumorală.

28
 Cap. IV ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVULUI

4.1 Grila pentru culegerea datelor

SURSE: pacientul, echipa de susţinere, foaia de observaţie şi biletul de

ieşire.
DATE FIXE:
• identitate: MUŞIN ANA;
• naţionalitate: română;
• limba vorbită: română;
• religie: ortodoxă;
• vârsta: 30 ani;
• alergii: nu prezintă.
DATE VARIABILE:
• domiciliul: Craiova;
• condiţii de locuit: satisfăcătoare;
• ocupaţia: gestionară;
• greutate: 45 kg;
• înălţime: 1,53 m;
• nu prezintă semne particulare;
• nu prezintă probleme vizuale, auditive şi respiratorii;
• nu prezintă internări anterioare.

Motivele internării: • meteorism abdominal;

• vărsături;
• febră;

29
 • tulburări intestinale.
Istoricul bolii: din afirmaţia bolnavei rezultă că a mai prezentat în
antecedente asemenea crize, de intensitate mai redusă. Boala actuală
debutează cu proporţia cea mai mare de dureri la nivelul epigastrului ce
iradiază la nivelul umărului şi hipocondrului stâng.
Diagnostic: pancreatită acută edematoasă.
Educaţie sanitară: se recomandă evitarea suprasolicitării şi eforturilor
fizice, respectarea regimului dietetic indicat, să nu consume cafea, alcool,
tutun, să se prezinte cu regularitate a control medical.

4.2 Anamneză medicală

Diagnosticul medical:
Pancreatită acută edematoasă.
Antecedente heredocolaterale: fără importanţă.
Antecedente personale:
• menarha la 14 ani;
• APP fără legătură cu boala respectivă;
• 2 avorturi spontane;
• 3 naşteri;
• comportament faţă de mediu: orientat spaţio-temporal.
Examen clinic general:
Bolnava prezintă facies congestionat, icter, ochi ficşi, tegumente reci.
Tegumentele: sunt umede, palide, buze livide, extremităţi reci.
Respiraţia: este normală, cu torace simetric conformat, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular normal.

30
 Aparatul cardio-vascular: aria matităţii cardiace în limite normale, nu
prezintă modificări patologice.
Aparatul digestiv: abdomen moderat destins, sensibilitate la palpare în
epigastru şi în hipocondru. Sonoritate difuză în epigastru şi hipocondru stâng.
Splina: nepalpabilă.
Sistemul osos: integru morfofuncţional cu articulaţii mobile.
Aparatul renal: rinichi nepalpabili.
Aparatul endocrin: tiroida nepalpabilă.

31
32
GRILA DE EVALUARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE PLAN DE NURSING Pacient: MUŞIN ANA, 30 ani
Diagnostic: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ

NEVOIA ELEMENTE DE ELEMENTE DE SURSA DE DIAGNOSTICUL

OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ PROBLEMA DIFICULTATE DE NURSING
Dispnee Durere Respiraţie deficitară Oxigen; educaţie în sensul
Calmarea, înlăturarea Bolnavă ameliorată;
A RESPIRA Greutate în respiraţie de a adopta o poziţie
dispneei calmante
antalgică
Calmarea durerii
A MÂNCA, determinarea
Durere, stare Hrănire deficitară Regim alimentar; se ajută
Bolnava nu Inapetenţă pacientei să se Reluarea treptată a
A BEA generală de bolnava în procesul
doreşte să se hrănească hrănească alimentaţiei
disconfort hrănirii

A ELIMINA
A SE MIŞCA, Bolnava adoptă o Imobilitate Durere, anxietate Mobilitate deficitară Calmarea durerii. Administrarea de Reluarea treptată
A-ŞI MENŢINE O poziţie antalgică îndepărtarea calmante; aranjarea a mobilităţii
POZIŢIE anxietăţii aşternutului
CORECTĂ
Durere, stare Odihnă Calmarea durerii, Bolnava îşi reia
A DORMI, Bolnava îşi menţine Bolnava nu Insomnie Administrarea de
generală de deficitară determinarea treptat ritmul biologic
A SE ODIHNI poziţia antalgică doreşte să doarmă calmante şi somnifere
disconfort pacientei să doarmă normal
A ACŢIONA DUPĂ
CREDINŢA Şl Crede în Dumnezeu, merge la biserică, acceptă moartea ca pe un dar dat de Dumnezeu
VALORILE SALE
ASE REALIZA Bolnava este preocupată de rolul de mamă, se ocupă cu îngrijirea copiilor, o preocupă problemele de Ia serviciu

A SE RECREA Bolnava priveşte Ia televizor, se plimbă, citeşte ziarul, tricotează

A ÎNVĂŢA
A DESCOPERI Bolnava este dispusă să înveţe şi să descopere tot ce i se pare interesant
Greutate în mişcare A SE ÎMBRACĂ, Imobilitate voită Durere, anxietate Mobilitate deficitară Calmarea durerii Administrarea de Treptat bolnava se
calmante; se ajută îmbracă singură
A SE DEZBRĂCA pacienta la îmbrăcare
şi dezbrăcare
A-ŞI MENŢINE
TEMPERATURA Temperatura corpului în limite normale
CORPULUI
NORMALĂ
A FI CURAT, Dezinteres din Stare generală de Durere îngrijire deficitară Calmarea durerii, Administrarea de Treptat bolnava se
A-ŞI PROTEJA - partea bolnavei disconfort determinarea antalgice; ajutarea spală şi se îngrijeşte

33
 pacientei să se
TEGUMENTELE bolnavei să se îngrijească singură
îngrijească
A EVITA Bolnava incapabilă să evite pericolele - după ameliorare, se reia funcţia
PERICOLELE
Calmarea durerii
A COMUNICA CU Bolnava refuză să Stare generală de Durere, anxietate Vorbire deficitară determinarea Administrarea de Treptat pacientul
SEMENII comunice disconfort pacientei să comunice calmante; stau de vorbă cu comunică normal
pacientul

34
 4.3 Grila pentru culegerea datelor

SURSE: pacientul, echipa de susţinere, foaia de observaţie şi biletul de

ieşire.
DATE FIXE:
• identitate: DIACONU EUGENIA;
• naţionalitate: română;
• limba vorbită: română;
• religie: ortodoxă;
• vârsta: 45 ani;
• alergii: nu prezintă.
DATE VARIABILE:
• domiciliul: Sadova, judeţul Dolj;
• condiţii de locuit: satisfăcătoare;
• ocupaţia: şomeră;
• greutate: 73 kg;
• înălţime: l,70 m;
• nu prezintă semne particulare;
• nu prezintă probleme respiratorii, vizuale şi auditive;
• nu prezintă internări anterioare.

Motivele internării: • meteorism abdominal;

• vărsături;
• febră;
• tulburări intestinale.
Istoricul bolii: boala a debutat clinic în urmă cu 4 luni, cu dureri la
nivelul epigastrului şi iradiază în hipocondrul stâng.

35
 Diagnostic: pancreatită acută necrotico-hemoragică.
Educaţie sanitară: această persoană trebuie instruită în legătură cu: îi
recomandăm evitarea eforturilor fizice, respectarea regimului alimentar, să nu
consume alimente iritante (alcool, cafea), să se prezinte cu regularitate la
controlul medical.

4.4 Anamneză medicală

Diagnosticul medical.
Pancreatită acută necrotico-hemoragică.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă. Antecedente personale:
• menarha la 13 ani;
• 2 avorturi spontane;
• l avort la cerere;
• 2 naşteri;
Comportament faţă de mediu: orientat spaţio-temporal.

Examen clinic general.

Bolnava prezintă facies congestionat, icter.
Tegumentele: umede, palide, extremităţi reci.
Respiraţia: normală, cu torace simetric conformat, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular normal.
Aparatul cardio-vascular: aria matităţii cardiace în limite normale, nu
prezintă modificări patologice.
Aparatul digestiv, abdomen moderat destins, sensibilitate la palpare în
epigastru şi în hipocondri. Sonoritate difuză în epigastru şi hipocondrul stâng.
Splina: nepalpabilă.

36
Sistemul osos: integru, cu articulaţii mobile.
Aparatul renal: rinichi nepalpabili.
Aparatul endocrin: tiroida nepalpabilă.

37
GRILA DE EVALUARE Â NEVOILOR FUNDAMENTALE Pacient: DIACONU EUGENIA, 45 ani PLAN DE NURSING
Diagnostic: PANCREAT1TĂ ACUTĂ NECROTICO-HEMORAGICĂ
NEVOIA ELEMENTE DE ELEMENTE DE SURSA DE DIAGNOSTICUL DE
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE NURSING
A RESPIRA Greutate în respiraţie Dispnee Durere Respiraţie deficitară Calmarea durerii, Administrarea de Bolnava îşi reia
înlăturarea dispneei analgezice şi de oxigen treptat ritmul
respirator

A MÂNCA, A BEA Greutate în alimentaţie Bolnava nu doreşte Anxietate Stare generală de Hrănire deficitară Determinarea bolnavei Regim alimentar, Reluarea treptată a
să se hrănească disconfort să se hrănească vitamine; se ajută bioritmului
bolnava
A ELIMINA Greutate în eliminare Bolnava doreşte să Anxietate Durere, stare generală Eliminare deficitară Calmarea durerii, Administrarea de Bolnava elimină
elimine dar îi este de disconfort administrarea de analgezice şi diuretice; se normal
teamă diuretice fac clisme
A SE MIŞCA, A-ŞI Bolnava adoptă o Bolnava nu doreşte Imobilitate, anxietate Durere, stare generală Mobilitate deficitară Calmarea durerii, Administrarea de Bolnava se mişcă
MENŢINE O poziţie antalgică să se mişte de disconfort determinarea analgezice şi somnifere' normal
se discută
POZIŢIE imobilă bolnavei să se mişte cu bolnava
CORECTĂ
Calmarea durerii, Administrarea de
A DORMI, Bolnava crispată, Bolnava refuză Insomnie, Durere Odihnă deficitară Bolnava se
determinarea somnifere; se discută
A SE ODIHNI imobilă să doarmă anxietate bolnavei să doarmă cu bolnava odihneşte
A ACŢIONA DUPĂ
CREDINŢA Şl Crede în Dumnezeu, merge la biserică, acceptă moartea ca pe un dar dat de Dumnezeu
VALORILE SALE
A SE REALIZA Bolnava este preocupată de rolul de mamă, se ocupă cu îngrijirea copiilor

A SE RECREA Bolnava priveşte la televizor, ascultă radioul, se plimbă

A ÎNVĂŢA, A Bolnava prezintă dezinteres

DESCOPERI

Calmarea durerii, Administrarea de

A SE ÎMBRĂCA, A Imposibilitate în Bolnava nu doreşte Anxietate, Durere, stare generală Mişcare deficitară determinarea bolnavei calmante; se ajută Bolnava îşi reia
SE DEZBRĂCA mişcare să se mişte imobilitate parţială de disconfort să se schimbe pacienta la îmbrăcare şi funcţia
dezbrăcare
A-ŞI MENŢINE
TEMPERATURA Pe toată perioada spitalizării bolnava nu a făcut febră ( T(d)=36,7°C T(s) = 36,8'C )
CORPULUI
NORMALĂ

38
 Dezinteres, Calmarea durerii, Administrarea de
A FI CURAT, Greutate în mişcare Bolnava nu doreşte anxietate, mobilitate Durere, stare generală Dezinteres, mobilitate determinarea bolnavei antalgice; ajutarea Bolnava capătă
A-ŞI PROTEJA să se îngrijească deficitară de disconfort deficitară să se îngrijească bolnavei să se spele şi să- interes pentru a se
TEGUMENTELE şi taie unghiile îngriji singură
A EVITA Bolnava incapabilă să evite pericolele - după ameliorare, se reia funcţia
PERICOLELE
A COMUNICA CU Bolnava comunică cu cei din jur
SEMENII

39
 4.5 Grila pentru culegerea datelor

SURSE: pacientul, echipa de susţinere, foaia de observaţie şi biletul de

ieşire.
DATE FIXE:
• identitate: GLĂVAN AURELIA;
• naţionalitate: română;
• limba vorbită: română;
• religie: ortodoxă;
• vârsta: 30 ani;
• alergii: nu prezintă.
DATE VARIABILE:
• domiciliul: Craiova, judeţul Dolj;
• condiţii de locuit: bune;
• ocupaţia: educatoare;
• greutate: 65 kg;
• înălţime: 1,65 m;
• nu prezintă semne particulare;
• nu prezintă probleme respiratorii, vizuale şi auditive;
Motivele internării: • meteorism abdominal;
• vărsături;
• febră;
• tulburări intestinale.
Istoricul bolii: boala debutează clinic cu dureri la nivelul epigastrului
ce iradiază în spate şi în hipocondrul stâng. Mai prezintă greţuri, vărsături,
meteorism abdominal.
Diagnostic: pancreatită acută edematoasă.

40
 Educaţie sanitară: această persoană trebuie instruită în legătură cu:
evitarea eforturilor fizice, respectarea regimului alimentar, prezentarea cu
regularitate la controlul medical în policlinică.

4.6 Anamneză medicală

Diagnosticul medical:
Pancreatită acută edematoasă.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă.
Antecedente personale:
• menarha la 14 ani;
• o naştere;
Comportament faţă de mediu: orientat spaţio-temporal.

Examen clinic generai.

Tegumentele: umede, palide, extremităţi reci.
Respiraţia: normală, cu torace simetric conformat, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular normal.
Aparatul cardio-vascular: aria matităţii cardiace în limite normale, nu
prezintă modificări patologice.
Aparatul digestiv: abdomen moderat destins, sensibilitate la palpare în
epigastru şi în hipocondri. Sonoritate difuză în epigastru şi hipocondrul stâng.
Splina: nepalpabilă.
Sistemul osos: integru, morfofuncţional, cu articulaţii mobile.
Aparatul renal: rinichi nepalpabili.
Aparatul endocrin: tiroida nepalpabilă.

41
GRILA DE EVALUARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE PLAN DE NURSING Pacient: GLĂVAN AURELIA, 30 ani
Diagnostic: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ

NEVOIA ELEMENTE DE ELEMENTE DE PROBLEMA SURSA DE DIAGNOSTICUL OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢA DIFICULTATE DE NURSING
Administrarea de Bolnava îşi reia
A RESPIRA Greutate în respiraţie Dispnee Durere Respiraţie deficitară Calmarea durerii, analgezice şi de oxigen treptat ritmul
înlăturarea dispneei respirator
Bolnava nu Determinarea
Stare generală de Hrănire deficitară Administrarea de Reluarea treptată a
A MÂNCA, A BEA Greutate în alimentaţie doreşte să se Anxietate bolnavei să se
disconfort vitamine; regim alimentar bioritmului
hrănească hrănească
Bolnava doreşte să Durere, stare Calmarea durerii,
Administrarea de Bolnava elimină
A ELIMINA Greutate în eliminare elimine dar îi este Anxietate generală de Eliminate deficitară administrarea de
analgezice şi diuretice normal
teamă disconfort diuretice
A SE MIŞCA, A-ŞI Bolnava adoptă o Bolnava nu Imobilitate, Durere, stare Mobilitate deficitară Calmarea dureri i, Administrarea de Bolnava se mişcă
MENŢINE 0 poziţie antalgică doreşte să se mişte anxietate generală de determinarea calmante; se ajută norma!
POZIŢIE imobilă disconfort bolnavei să se mişte bolnava să se mişte
CORECTĂ
Calmarea durerii, Administrarea de
A DORMI, A SE Bolnava refuză Insomnie, să se
Bolnava imobilă Durere Odihnă incompletă determinarea bolnavei somnifere; se discută cu Bolnava se odihneşte
ODIHNI odihnească anxietate
să doarmă bolnava
A ACŢIONA DUPĂ
CREDINŢA Şl Crede în Dumnezeu, merge la biserică
VALORILE SALE
A SE REALIZA Bolnava este preocupată de rolul de mamă, se ocupă cu îngrijirea copiilor

A SE RECREA Bolnava priveşte la televizor, citeşte

A ÎNVĂŢA, A Bolnava este dispusă să înveţe şi să descopere tot ce i se pare interesant

DESCOPERI

Calmarea durerii, Administrarea de

A SE ÎMBRĂCA, A Imposibilitate în Bolnava nu Anxietate, doreşte să Durere, stare Mişcare deficitară determinarea bolnavei calmante; se ajută bolnava Bolnava îşi reia
SE DEZBRĂCA mişcare se mişte imobilitate parţială generală de disconfort să se îngrijească la îmbrăcare şi dezbrăcare funcţiile; discută cu
mine
A-ŞI MENŢINE
TEMPERATURA Pe toată perioada spitalizării bolnava nu a făcut febră
CORPULUI
NORMALĂ

42
 Administrarea de
A FI CURAT, A-ŞI Greutate în mişcare Bolnava nu Dezinteres, Stare generală de Dezinteres, disconfort Calmarea durerii, calmante; ajutarea Bolnava capătă
PROTEJA doreşte să se anxietate mobilitate deficitară determinarea bolnavei bolnavei să se spele şi să- interes pentru a se
TEGUMENTELE îngrijească să se cureţe şi taie unghiile îngriji
A EVITA Bolnava incapabilă să evite pericolele
PERICOLELE
A COMUNICA CU Bolnava comunică cu cei din jur
SEMENII

43
 4.7 Grila pentru culegerea datelor

SURSE: pacientul, echipa de susţinere, foaia de observaţie şi biletul de

ieşire.
DATE FIXE:
• identitate: ALBU CAMELIA;
• naţionalitate: română;
• limba vorbită: română;
• religie: ortodoxă;
• vârsta: 37 ani;
• alergii: nu prezintă.
DATE VARIABILE:
• domiciliul: Craiova, judeţul Dolj;
• condiţii de locuit: bune;
• ocupaţia: subinginer;
• greutate: 58 kg;
• înălţime: 1,72 m;
• nu prezintă semne particulare;
• nu prezintă probleme respiratorii, vizuale şi auditive;
Motivele internării: • meteorism abdominal;
• vărsături;
• febră;
• tulburări intestinale.
Istoricul bolii: boala a debutat clinic cu dureri la nivelul epigastrului ce
iradiază în hipocondrul stâng. Prezintă greţuri, vărsături, meteorism
abdominal.
Diagnostic: pancreatită acută necrotico-hemoragică.

44
 Educaţie sanitară: această persoană trebuie instruită în legătură cu:
evitarea eforturilor fizice, interzicerea consumului de alcool, tutun şi cafea,
respectarea regimului alimentar, prezentarea cu regularitate la controlul
medical.

4.8 Anamneză medicală

Diagnosticul medical:
Pancreatită acută necrotico-hemoragică.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă.
Antecedente personale:
• menarhala 15 ani;
• un avort la cerere;
• o naştere;
Comportament faţă de mediu: orientat spaţio-temporal.
Examen clinic general.
Tegumentele: umede, palide, extremităţi reci.
Respiraţia: normală, cu torace simetric conformat, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular normal.
Aparatul cardio-vascular: aria matităţii cardiace în limite normale, nu
prezintă modificări patologice.
Aparatul digestiv: abdomen moderat destins, sensibilitate la palpare în
epigastru şi în hipocondri. Sonoritate difuză în epigastru şi hipocondrul stâng.
Splina: nepalpabilă.
Sistemul osos: integru morfofuncţional, cu articulaţii mobile.
Aparatul renal: rinichi nepalpabili.
Aparatul endocrin: tiroida nepalpabilă.

45
GRILA DE EVALUARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE PLAN DE NURSING
Pacient: ALBU CAMELIA, 37 ani Diagnostic: PANCREATITĂ ACUTĂ NECROTICO-HEMORAGICĂ

NEVOIA ELEMENTE DE ELEMENTE DE PROBLEMA SURSA DE DIAGNOSTICUL OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢA DIFICULTATE DE NURSING
Administrarea de Bolnava îşi reia
A RESPIRA Greutate în respiraţie Dispnee Durere Respiraţie deficitară Calmarea durerii, analgezice şi de oxigen treptat ritmul
înlăturarea dispneei respirator
Bolnava nu Determinarea
Stare generală de Hrănire deficitară Administrarea de Reluarea treptată a
A MÂNCA, A BEA Greutate în alimentaţie doreşte să se Anxietate bolnavei să se
disconfort vitamine; regim alimentar bioritmului
hrănească hrănească

A ELIMINA - - - - - - - -
A SE MIŞCA, A-ŞI Bolnava adoptă o Bolnava nu Imobilitate, Durere, stare Mobilitate deficitară Calmarea dureri i, Administrarea de Bolnava se mişcă
MENŢINE 0 poziţie antalgică doreşte să se mişte anxietate generală de determinarea calmante; se ajută normal
POZIŢIE imobilă disconfort bolnavei să se mişte bolnava să se mişte
CORECTĂ

A DORMI, A SE
ODIHNI
- - - - - - - -
A ACŢIONA DUPĂ
CREDINŢA Şl Crede în Dumnezeu, merge la biserică, se roagă seara înainte de culcare
VALORILE SALE
A SE REALIZA Bolnava este preocupată de rolul de mamă şi soţie, de problemele de la serviciu; caută soluţii pentru rezolvarea unor probleme, studiază

A SE RECREA Bolnava priveşte la televizor, citeşte, se plimbă, croşetează

A ÎNVĂŢA, A Bolnava este interesată de tot ceea ce o înconjoară, este dispusă să înveţe şi să descopere tot ce i se pare interesant.
DESCOPERI

A SE ÎMBRĂCA, A Nu prezintă probleme; când se ivesc, o ajut eu

SE DEZBRĂCA

A-ŞI MENŢINE
TEMPERATURA Pe toată perioada spitalizării bolnava nu a făcut febră (T(d) = 36,50C T(s) = 36,60C)
CORPULUI
NORMALĂ

46
A FI CURAT, A-ŞI - - - - - -
PROTEJA
TEGUMENTELE
A EVITA Bolnava capabilă să evite pericolele
PERICOLELE
A COMUNICA CU Bolnava comunică cu cei din jur
SEMENII

47
 4.9 Grila pentru culegerea datelor

SURSE: pacientul, echipa de susţinere, foaia de observaţie şi biletul de

ieşire.
DATE FIXE:
• identitate: MARCIU ILEANA;
• naţionalitate: română;
• limba vorbită: română;
• religie: ortodoxă;
• vârsta: 48 ani;
• alergii: nu prezintă.
DATE VARIABILE:
• domiciliul: Craiova, judeţul Dolj;
• condiţii de locuit: bune;
• ocupaţia: muncitor;
• greutate: 72 kg;
• înălţime: 1,70 m;
• nu prezintă semne particulare;
• nu prezintă probleme respiratorii, vizuale şi auditive;
Motivele internării: • meteorism abdominal;
• vărsături;
• febră;
• tulburări intestinale.
Istoricul bolii: boala a debutat clinic cu dureri la nivelul epigastrului ce
iradiază în hipocondrul stâng şi umăr. Prezintă greţuri, vărsături, meteorism
abdominal.
Diagnostic: pancreatită acută edematoasă.

48
 Educaţie sanitară: se recomandă: evitarea eforturilor fizice,
respectarea regimului alimentar, prezentarea cu regularitate la controlul
medical.

4.10 Anamneză medicală

Diagnosticul medical:
Pancreatită acută edematoasă.
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă.
Antecedente personale:
• menarha la 14 ani;
• o naştere;
Comportament faţă de mediu: orientat spaţio-temporal.

Examen clinic general:

Tegumentele: umede, palide, extremităţi reci.
Respiraţia: normală, cu torace simetric conformat, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular normal.
Aparatul cardio-vascular: aria matităţii cardiace în limite normale, nu
prezintă modificări patologice.
Aparatul digestiv: abdomen moderat destins, sensibilitate la palpare în
epigastru şi în hipocondrul stâng. Sonoritate difuză în epigastru şi
hipocondrul stâng.
Splina: nepalpabilă.
Sistemul osos: integru, cu articulaţii mobile.
Aparatul renal: rinichi nepalpabili.
Aparatul endocrin: tiroida nepalpabilă.

49
GRILA DE EVALUARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE PLAN DE NURSING
Pacient: MARCIU ILEANA, 48 ani Diagnostic: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ

NEVOIA ELEMENTE DE ELEMENTE DE PROBLEMA SURSA DE DIAGNOSTICUL OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢA DIFICULTATE DE NURSING
Administrarea de Bolnava îşi reia
A RESPIRA Greutate în respiraţie - Dispnee Durere Respiraţie deficitară Calmarea durerii, analgezice şi de oxigen treptat ritmul
înlăturarea dispneei respirator
Bolnava nu Determinarea
Stare generală de Hrănire deficitară Administrarea de Reluarea treptată a
A MÂNCA, A BEA Greutate în alimentaţie doreşte să se Anxietate bolnavei să se
disconfort vitamine; regim alimentar bioritmului
hrănească hrănească

A ELIMINA - - - - - - - -
A SE MIŞCA, A-ŞI Bolnava adoptă o Bolnava nu Imobilitate, Durere Mişcare deficitară Calmarea durerii, Administrarea de Bolnava se mişcă
MENŢINE 0 poziţie antalgică doreşte să se mişte anxietate determinarea calmante; se ajută normal
POZIŢIE bolnavei să se mişte bolnava să se mişte
CORECTĂ

A DORMI, A SE
ODIHNI
- - - - - - - -
A ACŢIONA DUPĂ
CREDINŢA Şl Crede în Dumnezeu, merge la biserică
VALORILE SALE
A SE REALIZA Bolnava este preocupată de rolul de mamă

A SE RECREA Bolnava priveşte la televizor, citeşte ziarul, se plimbă, cose

A ÎNVĂŢA, A Bolnava este dezinteresată

DESCOPERI

A SE ÎMBRĂCA, A Bolnava nu prezintă probleme

SE DEZBRĂCA

A-ŞI MENŢINE
TEMPERATURA Pe toată perioada spitalizării bolnava nu a făcut febră
CORPULUI
NORMALĂ

Administrarea de

50
A FI CURAT, A-ŞI - - - - - -
PROTEJA
TEGUMENTELE
A EVITA Bolnava aptă să evite pericolele
PERICOLELE
A COMUNICA CU Bolnava comunică cu cei din jur
SEMENII

51
 Cap. V CONCLUZII

Evoluţia unei pancreatite acute nu poate fi întotdeauna prevăzută.

În intervalul de timp de 24-48 de ore, o formă benignă se poate
transforma într-o formă necrotică gravă. Comparată cu „întinderea unei pete
de ulei" această posibilitate reprezintă modul obişnuit de evoluţie al
pancreatitei acute grave, dar printr-o acţiune promptă poate fi oprită şi
recuperată.
Penetranta afecţiunii este apreciată la 47,5 - 110 cazuri pe an la l milion
de locuitori.
În ţara noastră, incidenţa bolii este evaluată la 77 cazuri la 1 milion de
locuitori.
Pancreatita acută interesează toate vârstele, fiind observată şi la făt. La
copii este rar observată, afectând mai ales adulţi între 30-70 ani. Vârsta medie
a pancreatitei acute este apreciată la 55 ani, riscul mare al bolii situându-se
către 50 ani.
Raportul F / B este 2 / 2. La bărbaţi ar fi mai frecventă între 30-40 ani,
iar la femei între 50-60 ani.
Mortalitatea bolii se menţine mare, aproximativ 2‰.

52
 BIBLIOGRAFIE:

I. Georgeta Balta Tehnici speciale de îngrijire a bolnavului

II. Gheorghe Compendiu de anatomie şi fiziologie a omului
Mogoş
III. Octavian Fodor Tratat de medicină internă
IV. Corneliu Manual de medicină internă pentru cadre medii
Borundel
V. Victor Papillian Anatomia omului
VI. Radu Păun Tratat de medicină internă

53